Categoriile I, XI Contabilitate

1 (24).O societate pe actiuni a emis la 01 iunie an N un imprumut obligatar cu urmatoarele

caracteristici: numar obligatiuni 1.500 titluri, valoare nominala 100 lei, pret de emisiune 97 lei, pret
de rambursare 110, rata dobanzii 15%, durata imprumutului 10 ani, rambursarea imprumutului se
face in 5 transe egale la sfarsitul serviciilor N+2, N+4, N+6, N+8 si N+10, primele de rambursare se
amortizeaza liniar pe durata imprumutului. Care sunt operatiile contabile inregistrate la sfarsitul
primului serviciu obligatar:
2. 666 =
1681

1681
=

3. 1681 =

5121

666

250 lei
2.250 lei

000 lei

666

1681

2.250 lei

1681

5121

3.000 lei

5. 666 =

1681

000 lei

1681

5121

4.500 lei

666

1681

2.250 lei

6868

169

4.500 lei

2. 666 =

1681

250 lei

1681

5121

2.250 lei

16 1

5121

2.250 lei

3. 666 =
o

1681
=

000 lei

5121 3.000 lei

Raspuns:
-emiterea imprumutului obligatar
% = 161

165000 (1500110)

461

145500 (150097)

169

19500

-inregistrare si plata dobanda la sfarsitul primului serviciu obligatar

Dobanda=1500x100x15%:10 ani=2250
666 = 1681 2250
1681 = 5121 2250
Raspuns corect: a

2 (43). Se cunosc urmatoarele informatii cu privire la societatea GAMA: venituri din vanzarea
produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vanzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri din
redevente, locatii de gestiune si chirii 10.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare aferente
cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
3.000.000 lei, subventii pentru investitii 2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei,
cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare si a
rezultatului financiar al societatii GAMA sunt:
2. a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
3. b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

4. c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;

5. d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
6. e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.

Raspuns:

CA=701+702+706+7411=50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000=
=92.000.000
Rez.expl.=Venit.expl-Chelt.expl=(50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000+3.000.000)
5.500.000=95.000.000-5.500.000=89.500.000
Rez.financier=Venit.financiar-Chelt.financiare=2.000.000-0=2.000.000
Raspuns corect:a

3 (48). La plecarea in delegatie in interes de serviciu in Germania, 2 salariati ai SC AVAR SRL au

primit un avans de 1.000 euro fiecare, la valoarea cursului valutar de 4,5 lei/euro. La intoarcere au
decontat impreuna urmatoarele cheltuieli: 700 euro cheltuieli cu transportul, 1.200 euro cheltuieli cu
cazarea si 400 euro diurna. (cursul valutar la data decontarii a fost de 4,4 lei), urmand sa primeasca
in lei diferenta dintre cheltuielile efective si avansul primit. Sa se efectueze inregistrarile contabile
ale operatiunilor enumerate.
Raspuns:
-primire avans delegatie
542=5124 9000 (2000eurX4,5)
-decontare

% = 542 10120
624

3080 (700 eurX4,4)

625

5280 (1200 eurX4,4)

625

1760 (400 eurX4,4)

-diferenta de primit
542=5311

1120

4 (33). Dispuneti de urmatoarele informatii pentru luna decembrie anul N: total vanzari: 75.000 lei,
TVA 24%, la inventar se constata minus de combustibil in gestiune neimputabil peste normele legale
evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achizitii 50.000 lei TVA 24%, TVA de recuperat din luna
noiembrie 4.000 lei.Inregistrarea TVA de platit la bugetul de stat se efectueaza prin formula:
5. 316,3

4427 = 4426

4424

4000

4423

11.638,89

5. 316,3 4427 = 4426

4423

9677,42

9677,42

15.638,71

4423 = 4424

4000

4. 516,13 4427 = 4426

4424

4000

4423

838,71

5. 316,3 5121 = 4426

9677,42

9677,42

4424

4000

4423

11.638,88

1. 9677,42 4427 = 4426

4000

4424 = 4426

Raspuns:
-calcul TVA colectat vanzare

411 = %
707

75000

60483,87

4427 14516,13
-minus combustibil
6022=3022

45000

635=4427

10800

-calcul tva deductibil achizitii

% = 401

50000

371

40322,58

4426

9677,42

-inregistrare TVA de plata

4427 = %

25316,13

4000

9677,42

4426

9677,42

4423

15638,71

-compensare TVA
4423 = 4424 4000
Raspuns corect: varianta b.
5 (16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constata lipsa unui utilaj a carui valoare de
intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizata 13.000 u.m.n, iar valoarea de piata 8.000 u.m.n,
fara TVA. Se imputa gestionarului si se retine din salariu.
Raspuns:
-minus de inventar
% = 2131

20000

2813

13000

6583

7000

-imputarea
4282 = %
7588

8000

4427

1920

9920

-retinerea din salar

421 = 4282 9920

6 (44). Care este marimea ajustarii valorii imobilizarilor corporale si necorporale, cunoscandu-se
urmatoarele elemente (valorile sunt exprimate in mii lei): cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele
cedate 5.000, venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7.000, venituri din provizioane
pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creante reactivate 2.000, venituri din
provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 2.000.
1. a) 11.200 mii lei;
2. b) 10.000 mii lei;
3. c) 1.200 mii lei;
4. d) 3.800 mii lei;
5. e) 2.000 mii lei.

658=5000
758=7000
7814=8000
754=2000
7863=5000
7864=800
6811=2000

Raspuns:
Ajustari imobilizari corporale si necorporale=6811-7813=2000-0=2000
Ajutari imobilizari financiare=686-786=0-(5000+800)=0-5800=-5800

Total ajustari=2000-5800=-3800
Raspuns corect:varianta d.

7 (49). O societate a contractat in luna mai un credit pe o perioada de 10 ani,in valoare de 150.000
euro, pentru achizitii utilaje din tarile UE, cu o dobanda anuala fixa de 10% si perioada de gratie
pentru inceperea rambursarii de un an. (la data efectuarii tragerii cursul valutar era de 4,4 lei/euro
iar la sfarsitul anului, cursul valutar a fost de 4,5 lei).
Sa se efectuezeinregistrarile contabile ale operatiunilor, la momentul contractarii si tragerii creditului
si la data de 31 decembrie a primului an, considerand ca obligatia si plata dobanzii s-a inregistrat o
singura data, respectiv la sfarsitul anului.

Raspuns:
-contractare credit 01,05,N-curs 4,4 lei/eur
5121 = 1621 660000 (1500004,5)
-inregistrare diferenta curs 31,12,N -curs 4,5 lei/eur
665 = 1621

15000

-inregistrare dobanda la sf.anului 31,12,N-curs 4,5lei/eur

dobanda anuala=15000010%=15000 eur
dobanda mai-decembrie N 15000:128=10000 eur

666 = 1682 45000 (100004,5)

-plata dobanda
1682 = 5124 45000 (100004,5)

8 (54). S.C. DIOROM SRL areincheiat un contract de vanzari produse finite catre un client extern
(din UE)in valoare de 25.000 Euro. Plata se efectueaza integral prin banca. Cheltuielile de
transportin valoare de 800 euro +24% tva, sunt efectuate de un transportator extern si sunt
suportate de exportatorul roman (curs euro 4,50 lei). Marfa este asigurata de furnizor, prima de
asigurare fiind de 4.000 lei.
Sa se inregistreze toate operatiunile descrise mai sus inclusiv platile aferente.

Raspuns:
-vanzare produse finite UE
4111=701

112.500 (25000eurx4,5)

-incasarea facturii prin banca

5124=4111 112.500

-inregistrare factura transport

624=401 3600 (800eurx4,5)
4426=4427 864

-plata factura transport

401 = 5124 3600

-asigurare
613 = 401 4000
-plata asigurare
401 =5121 4000

9 (50). La inventarierea anuala s-a constatat o lipsa in gestiunea de marfuri de 50.000 lei fara TVA.
Intrucat nu au fost motive justificate pentru aceasta lipsa, gestionarul a fost actionat in judecata in
vederea recuperarii prejudiciului. Sa se efectueze inregistrarile contabile ale operatiunilor
enumerate.

Raspuns:
-lipsa gestiune
607 =371 50000
-imputare gestionar
461 = %

62000

472

50000

4427

12000

10 (51). O societate cu capital social de 100.000 lei in care asociati sunt o persoana fizica cu aport
la capitalul social de 40% si o persoana juridica cu aport la capitalul social de 60%, au inregistratin
primul an de activitate un profit net de 60.000 lei. Adunarea generala a asociatilor a hotaratin luna
martie a anului urmator ca profitul net sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale si diferenta
ca dividende care sa fie achitatein luna urmatoare.

Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate

a acestor operatiuni.

Raspuns:
-constituire rezerva legala
Rezerva legala=600005%=3000
129=106 3000
-repartizare profit net
121 = %
129

3000

117

57000

60000

-inregistrare dividende
117 = %

57000

457.1 22800
457.2

34200

-inregistrare impozit pe dividende

457.1 = 446

3648

si 100000:5=20000

Persoana jurudica nu plateste impozit pe dividende intrucat cf art 36 alin 4 a trecut mai mult de un
an de cand societatea si-a inceput activitatea.

-plata dividende nete catre asociati

% = 5121

53352

457.1

19152

457.2

34200

11 (36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achizitionat o instalatie in urmatoarele conditii:

pret negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea si probele facturate de
furnizori 20.000 u.m. Presupunem ca, prin contractul de licenta, societatea are obligatia ca la
sfarsitul perioadei de exploatare saindeparteze instalatia si sa restaureze amplasamentul. Valoarea
actualizata a cheltuielilor necesare pentruindeplinirea obligatiilor contractuale este estimata la
10.000 u.m. Sa se contabilizeze achizitia utilajului si recunoasterea cheltuielilor necesare pentru
indepartarea instalatiei in conformitate cu IAS 16.
Raspuns:
-receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000+20.000 )

2132 = 404

320.000

-recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei si restaurarea amplasamentului

prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;

2132 = 1513

10.000

Costul instalatiei: 330.000

[ads2]

Categoria II Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

12 (8). Paragraful privind natura siintinderea lucrarilor de audit.

Raspuns:
Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit
sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor.
Raportul auditorului trebuie sa descrieintinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fostindeplinite
conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale.
Intinderea lucrarilor da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate
ca necesarein conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost
facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod clar, se presupune
ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului.
Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in
mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:
-examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile
continute in situatiile financiare;
-evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;
-evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare;
-revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.

Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: Noi am realizat auditul conform
Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale).
Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul
de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un
audit consta in a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si
informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea,in a evalua principiile si
metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru
inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora.
Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.

13 (9). Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.

Raspuns:
De fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara rezerva, el trebuie sa
includa in raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data
cand poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii
trebuie sa fie date, de preferinta intr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde
exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la
o nota anexa mai aprofundata.
Situatii din care poate rezulta o alta opinie decat cea fara rezerve sunt:
-limitarea sferei angajamentului de audit
Limitarea sferei activitatii auditorului poate fi impusa uneori de catre entitate.O limitare a sferei poate
fi impusa de circumstante.O limitare poate sa apara, de asemenea,atunci cand, conform opiniei
auditorului, evidentele contabile sunt necorespunzatoare sau atunci cand auditorul se afla in
imposibilitatea de a desfasura procedurile de audit considerate ca fiind necesare
-dezacordul cu conducerea

Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea

politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentarii informatiilor
in situatiile financiare.in cazulin care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile
financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie contrara
-dezacordul asupra politicilor contabile

14 (10). Cazuri de dezacord cu conducereaintreprinderii-client.

Raspuns:
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabila
pe care conducereaintrepr refuza sa o corecteze. Acest dezacord poate fi important si sa influenteze
certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;
stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori in calculul costurilor productiei sau in
determinarea marimii stocului (cantitatilor)
nerespectarea principiului independentei exercitiului;
neluarea in considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma o situatie existenta
la data inchiderii exercitiului;
neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;
erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).
Auditorul certifica cu rezerva atunci cand iregularitatea este semnificativa, dar importanta ei nu
este suficienta pentru a considera ca situatiile financiare nu sunt corecte si sincere si ca nu dau o
imagine fidela asupra pozitiei si situatiei financiare precum si rezultatului exercitiului.
Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul isi prezinta in raport opinia, precizand:

natura dezacordului;

postul si suma respectiva;

influenta asupra rezultatului net.

15 (31). Termenul de eroarein audit semnifica:

1. a) o deturnare a activelor;
2. b) o inexactitate involuntara, continutain situatiile financiare;
3. o falsificare a documentelor.
Raspuns:b
16 (32). Ce tipuri de opinie recunoasteti:
1. a) opinie fara rezerve;
2. b) opinie fara rezerve,insa cu mentiuni specialein anexa;
3. refuz limitat de certificare.
Raspuns:a

17 (33). Circumstante sau evenimente care ridica riscul de frauda sau de eroare sunt:
1. a) aspecte privind integritatea sau competenta conducerii;
2. b) elemente probante insuficiente;
3. informatii din mass-media.
Raspuns:a

18 (34). Evenimentele posterioareinchiderii exercitiului se refera la:

1. a) fapte petrecute pana la data raportului de audit;

2. b) fapte petrecute dupa data de 31 martie a anului viitor;

3. numai fapte petrecute dupa depunerea bilantului.
Raspuns:a

19 (35). Programul de lucru defineste:

1. a) datainceperii misiunii de audit;
2. b) dataincheierii misiunii de audit;
3. natura, calendarul siintinderea lucrarilor necesare pentru punereain aplicare a
planului de audit.
Raspuns:c

[ads2]

Categoria III Expertiza contabila

20 (6).Maria, aflata la prima sa expertiza contabila de natura civila, urmeaza ca pe parcursul zilei de
maine, sa seintalneasca cu partile procesuale. Dilema ei este legata de modul de comunicare cu
partile. Cum ar trebui sa-siinceapa discursul si cum ar trebui sa se desfasoareintalnirea.
Argumentati raspunsul.

Raspuns:
n cauzele civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi facuta decat dupa
citarea partilor, prin carte postala recomanata, cu dovada de primire, aratandu-se zilele si orele cand
incepe si se continua lucrarea. Dovada de primire va fi atasata lucrarii expertului.

Citatia,trebuie inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termen de judecata. Partea este insa in
drept sa ceara o noua convocare daca nu i s-a inmanat citatia in termen.
Maria trebuie sa urmeze urmatorii pasi:
-sa anunte ca a fost numita expert in dosarul.
-sa comunice obiectivele expertizei
-sa intrebe partile ce precizari au de facut in legatura cu obiectivele expertizei
-sa solicite documentele necesare pentru desfasurarea expertizei
-sa stabileasca locul de desfasurare a expertizei
-sa intocmeasca procesul verbal cu ocazia convocarii partilor
In comunicarea cu partile Maria trebuie sa respecte normele de comportament profesional si anume:
-independenta- expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertize contabile este obligatoriu sa
fie independent fata de partile interesate in expertiza, evitand orice situatie care ar presupune o lipsa
de independenta sau o constrangere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea.
-competenta- presupune detinerea de catre expertul contabil a cunostintelor necesare domeniului la
care se refera expertiza contabila.
-calitatea expertizei-presupune modul prin care o expertiza contabila este realizata in termenii
solicitati si acceptati, cu constiiciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate de catre
profesionist si este utila celor care au solicitat-o.
-secretul profesional si confidentialitatea- trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor
dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de
informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica , cu exceptia cazului in care exista un drept sau
o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii.
-acceptarea expertizelor contabile-solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de
expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice. Totusi, expertul
contabil,inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatea
de a-si indeplini misiunea tinand seama in special de regulile de independenta si competenta.

 responsabilitatea efectuarii expertizelor-expertul contabil trebuie sa fie constient att de

insemnatatea sarcinii primite din partea organelor indreptatite sa dispuna efectuarea expertizei sau
asumate prin contract cat si de faptul ca poarta raspunderea efectuarii expertizei in cel mai inalt grad
de profesionalism.

21 (13). Ce lucrari poate executa un expert contabil?

Raspuns:
Expertii contabili pot executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
1) tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si semneaza situatiile financiare
2) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii
3) efectueaza analize economico financiare si evaluari patrimoniale
4) efectueaza exepertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori
juridice in conditiile prevazute de lege
5) executa alte lucrari cu caracter financiar contabil de organizare administrativa si informatica
6) indeplineste potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile
comerciale
7) acorda asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea societatilor
comerciale
8) efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care presupun cunostinte de
contabilitate
Persoanele fizice si juridice care au calitatea de EC pot efectua activitatile de audit financiar si
consultant fiscala cu respectarea reglementarilor specifice acestor activitati.

22 (17). Solicitarea deinlocuire a unui expert contabil numit sa efectueze o expertiza judiciara este
acceptata de organul care a dispus expetiza:
1. a) da,in orice situatie considerata de expertulin cauza ca este justificata;
2. b) da, dar numai pentru motive temeinice acceptate de instanta;
3. c) da, daca expertul contabil este planificatin concediu.
Raspuns:b
[ads2]

Categoria IV Evaluareaintreprinderilor

23 (4). Se cunosc urmatoarele date din bilantul contabil al uneiintreprinderi pe care-l vom
folosi pentru a determina diferitele valori patrimoniale:

Sold la
Nr.
crt.

Posturile
N0

1.

Imobilizari necorporale

17.000

2.

Imobilizari corporale

2.295.642

3.

Imobilizari financiare

32.960

I.

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1+2+3)

2.345.602

4.

Stocuri si productiein curs de executie

603.178

5.

Alte active circulante (creante, casa si bancain lei)

943.300

II.

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (4+5)

1.546.478

III.

IV.

DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa DE

PaNa LA UN AN

DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa MAI

MARE DE UN AN

1.224.052

500.400

V.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

47.680

6.

Capital

2.000.000

7.

Rezerve

119.948

8.

Rezultatul exercitiului financiar

295.904

9.

Repartizarea profitului

295.904

VI.

TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)

2.119.948

VII.

TOTAL CAPITALURI

2.119.948

Pentru exercitiul financiar incheiat,in urma diagnosticului financiar, bilantul sufera

urmatoarele corectii:

la terenuri s-a constatat o supraevaluarein suma de 200.000 lei;

constructiile trebuie reevaluatein plus cu 600.000 lei;

amortizarea imobilizarilor corporale a fost supraevaluata cu 60.000 lei;

materii primein valoare de 10.000 lei au devenit inutilizabile din cauza

degradarii;

n productia neterminata esteinregistrata suma de 20.000 lei care reprezinta

cheltuielile unei comenzi sistate datorita faptului ca un beneficiar a reziliat,in
mod unilateral, contractul respectiv;

avem o creantain valoare de 7.000 lei, mai veche de 6 luni si care prezinta un
risc de nencasare de 30%.

Sa se determine ACTIVUL NET CORECTAT.

Raspuns:

Activului net corectat se obtine prin reevaluarea activului net contabil, transformand valorile contabile
in valori economice si corectand anomaliile contabile constatate.

Formula de calcul este:

ANC = ACC DC

unde ANC= activul net corectat, ACC= activul contabil corectat, DC=datorii totale contabile
corectate.

Imobilizari corporale=2295642-200000+600000+60000=2755642
Stocuri=603178-10000-20000=573178
Alte active circulante=943300-2100=941200

1.

Imobilizari necorporale

17.000

2.

Imobilizari corporale

2755642

3.

Imobilizari financiare

32.960

I.

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1+2+3)

2805602

4.

Stocuri si productiein curs de executie

573178

5.

Alte active circulante (creante, casa si bancain lei)

941200

II.

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (4+5)

1514378

III.

DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa DE PaNa LA UN AN

1.224.052

IV.

DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa MAI MARE DE UN AN

500.400

V.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

47680

6.

Capital

2.000.000

7.

Rezerve

119.948

8.

Rezultatul exercitiului financiar

295.904

9.

Repartizarea profitului

295.904

VI.

TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)

2.119.948

VII.

TOTAL CAPITALURI

2.119.948

ACC=2805602+1514378=4319980
DC=1224052+500400=1724452
ANC=4319980-1724452=2595528

24 (40). Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?

Raspuns:

Valoarea de rentabilitate (profitabilitate) (Vr). Aceasta valoare are la baza capitalizarea (actualizarea)
veniturilor si constain corelarea profitului mediu cu un multiplicator (k), care reprezinta rata de
plasament a disponibilitatilor pe piata financiara.
K=1/i
Acest coeficient e inversul ratei de capitalizare si exprima numarul anilor de profituri nete pe care
cumparatorul e dator sa le plateasca.
n consecinta:
Vr = PN x K sau Vr = PN/i, unde:
Vr valoarea de rentabilitate;
PN- profituri nete.
Valoarea de rentabilitate e direct proportionala cu capacitateaintreprinderii de a propune profit sau
capacitatea beneficiara (CB) si invers proportionala cu rata de plasament a disponibilitatilor pe piata
financiara.
Dacain operatiunea de evaluare se practica o rentabilitate sub nivelul ratei de actualizare, aceasta
situatie ein favoarea cumparatorului.
Valoarea de rentabilitate limitata se bazeaza pe actualizarea profiturilor anuale viitoare limitate la un
numar de ani.
Valoarea de rentabilitate continua, conform acestui procedeu se considera valoareaintreprinderii
data de profitul mediu anual previzionat, la care se adauga valoarea de rentabilitate.

[ads2]

Categoria V Fuziuni si divizari deintreprinderi

25 (36). Doua societati comerciale A si B care nu au participatii reciproce fuzioneaza. Se cunosc

urmatoarele date: prima de fuziune 14.000 lei; societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii
30.000 lei. Societatea A: numarul de actiuni 25.000 de titluri, valoarea nominala 20 lei/actiune,
plusvaloarea din reevaluarea imobilizarilor 25.000 lei.
Care este marimea rezervelor societatii A.

Raspuns:

Capital social

80.000.000 lei

Active diverse

+ Rezerve

Datorii

10.000.000 lei

Activ net contabil

+Plusvaloare din reevaluarea

imobilizarilor

Activ net contabil

90.000.000 lei + x lei

Nr. actiuni

10.000 actiuni

VMCA

10.000 lei / actiune

(1)

(1)

La societatea Ain urma fuziunii:

Capitalul propriu creste cu

Capitalul social creste cu nr. actiuni emise (y) x 8.000

lei/actiune (valoarea nominala a unei actiuni A)

Prima de fuziune

28.000.000 lei

y actiuni 8.000 lei/actiune lei

5.600.000 lei

Prin rezolvarea ecuatiei: 28.000.000 lei y actiuni 8.000 lei/actiune = 5.600.000 lei se obtine
numarul de actiuni ce trebuie emise, respectiv 2.800 actiuni
Numar de actiuni ce trebuie emise = = 2.800 actiuni, deci VMCA = 10.000 lei/actiune
VMCA = 10.000 lei/actiune= , de unde x = 10.000.000 lei

Categoria VI Administrarea si lichidareaintreprinderilor

26 (7). Prin cerereainregistrata la Tribunalul Suceava, creditoarea A.N.A.F. Bucuresti, prin D.R.V.
Iasi, a solicitat deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC A.C. SRL Campulung
Moldovenesc pentru o creanta de 62.886 lei, stabilita potrivit actelor constatatoare nr. 504 si
506/2001.
Prin Sentinta nr. 333 din 29.05.2007, Tribunalul Suceava a respins cererea, retinand ca cele doua
creante prezentate de creditor nu satisfac cerinta de a fi exigibile fata de prevederile Ordonantei
Guvernului nr. 92/2003, republicata.
impotriva sentintei a declarat recurs creditoarea, aratand ca a comunicat debitoarei titlurile executorii
la sediul declarat, acestea fiind primite si semnate de patron la data de 13.10.2001, astfelincat
creanta satisface conditia de a fi exigibila.
ntrebare:

Analizati temeinicia cererii de recurs formulata de reclamanta . Argumentati.

Raspuns:
Recursul a fost apreciatintemeiat si admis pentru urmatoarele considerente:
Creantelein baza carora creditoarea D.R.V. a solicitat deschiderea procedurii insolventei sunt datorii
stabilite printr-un act constatator .
Acest act constatator este titlu executoriu din chiar momentul emiterii, dispozitiile Codului de
procedura fiscala invocate de judecatorul sindic neavand asadar aplicarein cauza.
n consecinta, legand exigibilitatea unei datorii de prevederile general invocate ale Codului de
procedura fiscala, judecatorul sindic a facut o gresita aplicare a legii, motiv de recurs prevazut de
art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Ca urmare, constatandindeplinite conditiile stabilite de lege pentru deschiderea procedurii
insolventei, curtea a admis recursul si a modificat hotararea,in sensul admiterii cererii creditoarei, a
dispus deschiderea procedurii insolventei fata de debitoare si a trimis cauza judecatorului sindic
pentru continuarea procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006.

27 (6). Ce este si ce vrea antreprenorul client , conform prevederilor legale dar si a celor
profesionale cuprinse in standardului profesional nr. 39 emis de CECCAR ?

Raspuns:
Antreprenorul trebuie sa-si identifice priceperea si saisi stabileasca criteriilein legatura cu
autoproiectul sau. Scopul este de a defini conditiile trecerii de la statutul de om obisnuit la cel de sef
deintreprindere. Antreprenorul trebuie sa aiba:

o personalitate, a carei caracteristica principala constain posibilitatea de a se

adapta sau nu la calitatile care sunt necesare pentru a-si duce laindeplinire
autoproiectul;

un potential, adica o capacitate personala de actiune, de rezistenta fizica si

soliditate psihica, de ase face simpatizat, de a iesi dinincurcaturi etc., si care sa
fie suficienta sau nu pentru a face fata riscurilorinceputului si apoi
conduceriiintreprinderii;

cunostinte si competente tehnice, comerciale si de gestiune adaptate nevoilor

autoproiectului;

o experienta obtinuta din activitatile anterioare,in special profesionale; aceasta

poate fi un avantaj important, daca este potrivita autoproiectului. Este necesar
ca antreprenorul saisi determine propriile motivari si disponibilitati de energie si
timp pe care viitoareaintreprindere i le va solicita. Ar putea aparea situatii careii
perturba previziunile sale financiare antreprenorul avand reactii negative. Asa
dar, spre exemplu, o crestere brutala cu 30% a costurilor materiilor prime sau
situatii-evenimente careii cer:

sa renunte la trei repausuri saptamanal, pentru a definitiva si formaliza anumite

oferte catre clienti;

sa isi anuleze concediile de odihna din vara, atunci cand constata realizarea a
jumatate din cifra de afaceri preconizata in lunile iulie si august;

sa convinga,intr-o saptamana, o alta banca sa-ti deschida un cont cu

descoperire de cont (over draft) atunci cand banca la care are deschise
conturile intreprinderii sale ii refuza aceasta operatie;

sa hotarasca mutarea activitatilor intreprinderii,intrucat prin aceasta ar realiza o

economie de n% a cheltuielilor de transport si ar salva astfelintreprinderea de
la lipsurile financiare ale ultimelor sase luni. Aceasta metoda, sa spunem test
mental este necesara pentru antreprenorul pus in dificultate care trebuie sa-si
puna toate intrebarile posibile privind obstacolele si dificultatile care ii pot
diminua initiativele, cautand sa obtina raspunsurile corecte la situatiile si
provocarile concrete. Este recomandat ca realizarea acestui test sa aiba loc cu
consultarea apropiatilor antreprenorului si cu ale celor interesati de autoproiectul
sau, opinia si adeziunea acestora putandu-i transforma optiunile si chiar modul
de viata familial

Categoria VII Studii de fezabilitate

28 (23). Unul din indicatorii utilizati in evaluarea traditionala a proiectelor investitionale este
rentabilitatea medie. Care este modul de calcul si continutul indicatorului?

Raspuns:
Rentabilitatea medie = Profit mediu anual /Investitie medie anuala
Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.
Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de
rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de inregistrare pe piata.

29 (7). De ce este nevoie de un plan de afaceri?

Raspuns:
Inaintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea fiecarui intreprinzator si
se dezvolta conform urmatoareloretape:
la inceput a fost idea ta de afacere
apoi din idee s-a nascut viziunea si misiunea

-au fost stabilite obiectivele si strategia intreprinderii

si in final pentru a aplica strategia a fost redactat planul afacerii tale.
Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care poti conduce si controla,
procesul de demarare si de functionare ulterioara a afacerii tale. Pe de alta parte, planul de afacere
reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic. Un plan de afaceri
fundamentat si redactat bine transmite tuturor celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri strategici,
finantatori, actionari), ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de succes.
Intr-o economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor
percepe ca un actor pertinent al mediului economic

Categoria VIII Analiza diagnostic aintreprinderii

30 (62). Sa se calculeze soldurile intermediare de gestiunein cazul societatii ale carei informatii
financiare sunt prezentate mai jos si sa se analizeze evolutia acestora:

Indicator

31.12.n (u.m.)

31.12.n+1 (u.m.)

Venituri din vanzarea marfurilor

1000

Productia vanduta

20000

22000

Productia imobilizata

1000

Cheltuieli cu materii prime

3000

4000

Costul marfurilor vandute

800

Cheltuieli salariale

7000

7800

Cheltuieli cu amortizarea

300

400

Cheltuieli cu chirii

1500

1500

Cheltuieli cu dobanzi

1400

1500

Impozit pe profit

1000

1000

Raspuns:
Soldurile intermediare de gestiune reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul
de obtinere a rezultatului firmei(profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli
inregistrate.
Conform modelului continental de analiza acesti indicatori sunt:
-marja comerciala
-valoarea adaugata
-excedentul brut din exploatare
-rezultatul exploatarii
-rezultatul curent inaintea impozitarii
-rezultatul net al exercitiului

La 31,12,N
Marja comerciala (MC)=Venit din vanzarea mf-Costul mf vandute=0
Valoarea adaugata(VA)=MC+Productia vanduta+Productia imobilizata-Chelt cu chirii=
=0+20000+0-1500=18500
Excedentul brut din exploatare(EBE)=VA-chelt.de personal=18500-7000=11500
Rezultatul exploatarii(RE)=EBE-Chelt.cu amortizarea=11500-300=11200
Rezultatul curent inaintea impozitarii(RCII)=RE-chelt.cu dobanzile=11200-1400=9800
Rezultatul net al exercitiului (Rnet)=RCII-Impozit pe profit=9800-1000=8800
La 31,12,N+1
MC=1000-800=200
VA=200+22000+1000-1500=21700
EBE=21700-7800=13900
RE=13900-400=13500
RCII=13500-1500=12000
Rnet=12000-1000=11000

31 (33). Se cunosc urmatoarele informatii financiare referitoare la o societate comerciala ce

activeazain domeniul comertului cu amanuntul de bunuri de larg consum:

Indicator

u.m.

Imobilizari

1500

Stocuri

500

Creante

100

Disponibilitati

100

Capitaluri proprii

700

Datorii financiare

500

Furnizori

500

Datorii salariale

300

Datorii fiscale si sociale

150

Credite de trezorerie

50

Cifra de afaceri

5000

Sa se calculeze si sa se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor dee activ si pasiv circulant
si viteza de rotatie a activului circulant net .

Raspuns:
Duratele de rotatie se determinant functie de cifra de afaceri astfel:

a)Duratele de rotatie ale activelor

-durata de rotatie a activului = ( activ:cifra de afaceri) x 365 de zile (se poate folosi si 360 de zile,
numar rotunjit);

-durata de rotatie a activelor circulante=(activecirculante:cifra de afaceri) x 365 de zile;

-durata de rotatie a stocurilor=(stoc: cifra de afaceri) x 365 de zile;

Pe aceasta formula se mai foloseste in locul valorii stocurilor de la sfarsitul anului, stocul mediu:
(stoc initial + stoc final):2

-durata de rotatie a creantelor (de exemplu, durata creditului clienti)= (clienti:cifra de afaceri) x 365
de zile;

De asemenea, atunci cand se cunosc valorile, la calculul indicatorului se tine cont de soldul mediu al
clientilor: (sold initial clienti + sold final clienti):2.

b)Duratele de rotatie ale datoriilor de exploatere (sau datoriilor pe termen scurt datorii cu o
scadenta mai mica de un an):

-durata de rotatie a tuturor datoriilor (datorii:cifra de afaceri) x 365 de zile;

In exempul prezentat: fumizori + datorii salariale + datorii fiscale si sociale + credite de trezorerie

-durata de rotatie a datoriilor fata de fumizori: (fumizori : cifra de afaceri) x 365 de zile;

Activul circulant net = active circulante datorii care ajung la scadenta intr-o perioada mai mica de
un an; daca valoarea este negativa (activele circulante sunt mai mici decat datoriile care ajung la
scadenta intr-o perioada mai mica de un an, indicatorul poarta denumirea de active curente nete).
Pentru exemplul prezentat; activul circulant net = stocurile (500) + creante (100) + disponibilitati
(100) fumizori (500) datorii salariale si fiscale (450) credite de trezorerie (50) = 300 (este
vorba de dalorie curenta neta).

Durata de rotatie a acesteia este = (300:5000) x 365 zile

c)in ceea ce priveste interpretarea acestor indicatori:

-viteza de rotatie a activelor totale trebuie sa fie mai mica de 182 de zile; adica este considerata
acceptabil numarul derotatii egal cu 2: nr. rotatii = cifra de afaceri : total activ

-intre durata unei rotatii a activelor circulante si a datoriilor pe terme scurt trebuie sa existe o
corelatie, in sensul ca durata de rotatie a activelor trebuie sa fie mai mica decat a a datoriilor,
datoriile de exploatare fiind o sursa de finantare care nu are un cost: bineinteles ca este vorba de
datorii care sunt platite in termenele normale.

-cel mai des, in practica, se compara durata cieditului clienti cu durata creditului fumizori, iar durata
credituluiclienti trebuie sa fie mai mica decat durat creditului furnizori.

-durata reditului clienti este analizata astfel: daca este mai mica de 30 zile este foarte bine, intre 30
zile si 60 de zile este bine, intre 60 zile si 90 de zile este satisfacator, maimare de 90 de zile
nesadisfacator.

[ads2]

Categoria IX Fiscalitatea intreprinderii

32 (144). O societate comerciala, platitoare de impozit pe profit, obtinein perioada ianuarie-martie

venituri totale in suma de 125.000 lei, din care 65.000 lei sunt venituri din activitatea unui bar de
noapte. Cheltuielile totale efectuatein scopul realizarii veniturilor suntin suma de 80.000 lei, din care
30.000 lei au rezultat din activitatea de bar de noapte. Determinati impozitul pe profit.

Raspuns:
-calcul impozit profit rezultat din activitatea barului de noapte
Conditii:

1.impozit profit bar de noapte:16%x(65000-30000)=16%x35000=5600

2.Total venituri bar de noapte x 5%=650005%=3250
Rezulta un impozit pe profit pentru bar de noapte=5600 lei.
-calcul impozit pe profit rezultat din celelalte activitati
Impozit pe profit=16%x{(125000-65000)-(80000-30000)}=16%x10000=1600
Impozit total=5600+1600=7200

33 (216). A,inregistratain scop de TVAin Romania (art 153) livreaza bunuri catre B,inregistratain scop
de TVAin Romania (art 153), care la randul sau livreaza bunuri catre C,inregistratain scop de TVAin
Romania (art 153). Transportul se face de la sediul lui A din Romania la sediul lui C din Romania.
Analizati speta din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum si obligatiile
ce revin celor trei platitori de TVA.

Raspuns:
1.Tipul operatiunii:-livrari de bunuri conform art.128 alin 1 de la A la B si de la B la C.
-prestare servicii conform art.129 alin 1 pentru transport,daca transportul este efectuat de o firma
specializata.
2.Locul operatiunii:locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea acestora,deci
locul operatiunii este la firma A(cod fiscal art.132 alin.1 lit a).
3.Obligatiile platitorilor de tva:
-A emite factura livrare catre B si aviz de insotire a marfii pentru expedierea de la A la C si A este
obligat la colectarea TVA.
-B emite factura livrare catre C si B este obligat la colectarea TVA.

-C isi deduce TVA.

-Firma care efectueaza transportul intocmeste documentele insotitoare de
transport(CMR,comanda,factura catre beneficiarul transportului).

34 (179). O societate comerciala la data de 31 decembrie a anului precedent a realizat urmatoarele

venituri:
-din vanzarea produselor finite 160.000 lei;
din vanzarea marfurilor 90.000 lei;
-din subventii de exploatare 40.000 lei;
-din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare 16.000 lei;
-curs euro la data de 31 decembrie 4,4287 lei/euro.
Determinati daca societatea poate sa optezein continuare pentru impozitul pe veniturile
microntreprinderilor

Raspuns:
Baza de impozitare=Total venituri-venituri din subv.de exploatare-venituri din provizioane si ajustari
pt depreciere sau pierdere de valoare=
=(160000+90000+40000+16000)-40000-16000=169000:4,4287=38160,18 euro<65000 euro,deci
poate sa opteze in continuare pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

[ads2]

Categoria X Organizarea auditului intern si controlul intern

35 (95). Cum se realizeaza promovarea eficacitatii exploatarii?

Raspuns:
Buna aplicare a dispozitiilor intrepriderii si toate aspectele operationale ce conduc la promovarea si
asigurarea eficacitatii activitatilor intreprinderii sunt o garantie a continuitatii exploatarii, ceea ce are
o influenta directa asupra conturilor anuale.
Prin modalitatea sa de conceptie si organizare, controlul intern permite obtinerea asigurarii ca:
-toate operatiunile miscarilor patrimoniale ale intreprinderii care fac obiectul unei inregistrari
contabile sunt inregistrate;
-toate inregistrarile contabile transpun corect operatii reale;
-toate activele intreprinderii sunt protejate;
-aceeasi operatie este totdeauna transpusa dupa aceeasi metoda de inregistrare;
-toate documentele justificative elaborate de intreprindere pentru consemnarea operatiunilor sale
patrimoniale intrunesc conditiile cerute elementelor probante
toate operatiile sunt executate in conformitate cu dispozitiile intreprinderii.

36 (89). Care sunt obiectivele controlului intern?

Raspuns:
1. Protejarea activelor intreprinderii
2. Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;
3. Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;
4. Promovarea eficacitatii exploatarii;

37 (54). Care sunt etapele de derulare a misiunilor de asigura procedurilor specifice si elaborarea
documentelor
Raspuns:
-Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii sunt vizate aspecte legate de natura
activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din care face parte, structurile
intreprinderii, organizarea generale a intreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale,
organizarea contabilitatii, practicile contabile utilizate;
-Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative se au in vedere activitatile de productie,
distributie, aprovizionari, precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta
riscuri de erori.
-Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate
toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si
presupune: alegerea membrilor echipei, repartizarea lucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor
realizate de auditorul intern al intreprinderii, coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la
societatea mama, solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice
alte domenii, caledarul sedintelor AGA si CA, termenul de depunere al raportului.
-Elaborarea programului de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor
participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul
misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de
timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. Altfel spus programul de munca este
o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune), in vederea asigurarii
indeplinirii acestuia din urma.

38 (23). Prezentati si delimitati functia de control intern de activitatea de audit intern

Raspuns:
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea
profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii
unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitatii).

Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in
aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii,in masura posibilului, a unei gestionari
riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea
activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitateainregistrarilor
contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui participa intreg
personalul entitatii respective.
Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a
procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte
care fac parte din structura si sistemul de control intern al acelei entitatii. El poate fi realizat si de
firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare).
[ads2]

Categoria XII Doctrina si deontologia profesiei contabile

39 (55)in ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat, dintre contabilul
autorizat si contabilul salariat?
Raspuns:
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate,
n conditiile O.G. nr.65/1994, avand competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de
organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate, de a supraveghea
gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit
sau pierdere.
Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist
salariat; economistul este subordonat unui sef ierarhic si executa atributiile specifice fisei postului
sau. De asemenei, economistul este specializat in multe domenii: financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar-contabile, independent fata
de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un salariu, ci un ONORARIU
prevazut prin contractul incheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile O.G. nr.65/1994 si
are capacitatea de a tine contbilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o
entitate economica.
Contabilul salarizat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile ce ii revin din fisa
individuala. Rareori,in cazul unei intreprinderi mari, mijlocii, executa toate lucrarile contbile. De
regula, este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putand
fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de
intreprindere.
n schimb, economistul si contabilul, salariati, pierd cu greu postul sau in urma unor proceduri
anevoioase

40 (91) Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili?

Raspuns:
Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de conduita pentru
profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre
profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune. Profesionistii contabili din Romania
actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati;
scopul de baza al Codului, trebuie insa intotdeauna respectat.
Codul Etic este structuratin 3 parti, si anume:

Partea A Aplicabila tuturor profesionistilor contabili;

Partea A stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si
ofera un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual ofera indrumari
legate de principiile fundamentale de etica. Profesionistilor contabili li se cere sa aplice acest cadru
conceptual in identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale,in

evaluarea importantei lor si, daca aceste amenintari sunt altfel decat in mod clar nesemnificative sa
aplice masuri de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel incat sa nu fie
compromisa conformitatea cu principiile fundamentale.

Partea B Aplicabila profesionistilor contabili independenti

Partea C Aplicabila profesionistilor contabili angajati.

Partile B si C ilustreaza modul in care Cadrul conceptual trebuie aplicat in situatii specifice. Ele ofera
exemple de masuri de protectie care ar putea fi adecvate pentru a solutiona amenintarile la adresa
conformitatii cu principiile fundamentale si, de asemenea, ofera exemple de situatii in care nu sunt
disponibile masuri de protectie pentru a solutiona amenintarile si,in consecinta, activitatea sau relatia
care genereaza amenintarile trebuie evitata.
n detaliu, structura si partile componente ale noului Cod etic national al profesionistilor contabili se
prezinta astfel::
Anexa 1 Introducere explicativa
Anexa 2 Declaratia Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. privind punerea in aplicare si insusirea
cerintelor etice
PARTEA A APLICAREA GENERALA A CODULUI
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual
Sectiunea 110 Integritate
Sectiunea 120 Obiectivitate
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
PARTEA B PROFESIONISTII CONTABILI INDEPENDENTI
Sectiunea 200 Introducere

Sectiunea 210 Acceptarea unui client

Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 Independenta misiuni de audit si certificare
PARTEA C PROFESIONISTI CONTABILI ANGAJATI
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente . Acceptarea si emiterea de oferte