ACTA l'tiOLDAVHE MERIDIONALIS

VASLUI
V-VI, 1983-1984

DATE DE ISTORIE LOCALĂ MĂRTURII

ALE CONTINUITĂŢII DACO-ROMANE

OLGA TARNAUCEANU

Numerosul grup nordic al tracilor a locuit un vast teritoriu, care in

antichitate se întindea, după precizările lui Strabon, între Dunărea pan­
nonică la apus, Dunăre şi chiar pînă în Balcani la sud, iar spre răsărit
pînă la Nistru şi Coasta de nord-vest a Mării Negre. Acest mare grup,
etnic alcătuit din mai multe triburi a intrat în i s torie pri n fapte ce au
atras atenţia şi au favorizat a pre cie rile de obicei pu ţin darn ice , ale isto
, ­

ricilor greci şi romani. Astfel, Herodot i-a considerat pe ge to d aci ca -

fi in d "cei mai drepţi şi v i tej i dintre traci"1• Dion Crysostomos a afirmat

că geţii "au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor şi aproa­
pe egali cu grecii"2, iar Iordanes, r ea minte a că n ea m ul tracilor "a avut
o n eobiş nu i tă strălucire în părţile în care trăia"3.
Contactul cu grecii şi leg ă tu rile de pri e ten i e cu popo arele vecine au
constituit elementul de bază în decursu l istoriei traco-geto-dacilor, rea­
lizindu -sc un proces de înrăurire reciprocă, care a favorizat progresul
neîncetat al autohtonilor din spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Aşezările geto-dacilor, lipsite de s pe ctaculo su l grecesc sau roman,
u i m esc to tuş i prin ingeniozitate, dar ma i ales prin modul de adaptare
al tehnicii elen i sti ce la specificul pl a iur il o r ge to d acice , precum şi folo­
-

sirea cu pricepere a materialului e xi s tent în fiecare regiune în parte.

Din acest punct de vedere se evi den ţi ază de pildă, ingenioasa tehni că
,

a valurilor de pămînt în regiunile de şes sau procedeul de num i t murus

dacieus folosit în regiunile de munte4•
B oga tele lor cunoştinţe de medicină şi astronomie constituie şi astăzi
una din cele mai i mportante surse de noi cercetări pe tărîmul is tor ie i, .

filosofiei, al istoriei religiilor şi al istoriei ştiinţel or. Astfel, Iordanes n e

relatea ză că observînd Deceneu " înclinarea l o r d e a-l ascult a în toate
şi că ei sînt din fire deştepţi, i a instruit în a pro ape toate ramurile filo­
-

sofiei . . . I-a învăţat logica, fă ci n du i cu mintea superiori celorla l t e po­

-

po a re .. . ll' -a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomiei . . .

proprietăţile ierburilor şi arbu ş ti lo r" Autorul din antichitate nu s e sfi­
.

eş te să af i r m e cu entuziasm " Vezi ce mare plăcere ca nişte oameni

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
224 O. TĂRNĂUCEANU

prea vitej i să se îndeletnicească cu doctrinele filosofice cind mai aveau

puţ in răgaz de războaie"5 .
Deşi Iordanes exager ea ză în unele privinţe, totuşi existenţa sanctua­
relor dacice, precum şi ş tirile referitoare la folos irea în medicina empi­
nca cu ra tiYă a plantelor medicinale, d u pă cu m rezu ltă din operele l u i
Dioscoride ş i Pseudo-Apuleius6, confirmă ad evă r u l a s u p ra b og a t elor cu­
noştin ţe.• ale geto- dacilor la vremea respec tivă.
Toate acestea au determinat pe is toricul H. D a i cov i ci u să afirme
� rrŢJ�to<�r�le ref er � t or la ci vi l i z a ţi a g e t o -da c i c ă " Fă ră a atinge n i v e l u l
cnnhzaţwt greceşt1, on_ a celei r om a ne, ea rămîne una d i n cele mai îna­
i n tate cul turi ale lumii barbare, ea reprezintă o sinte7..ă o r ig i n a lă . ce îşi
a r e ră dă c i ni l e bine ş i a d î n c înfipte în mediul ş i în creaţia a u tohtonă"7
De asemenea, I.H. C r i ş a n s u b l in iază că "Originali tatea ei nu exclude. ci
d i m p o t r i v ă , i m p l ică acceptarea unor i nfluenţe d i n afară dar pre l uate,
t ransformate şi îm bog ă ţi te , lopin d u -le î n creati i l e tra d i t ionale s i fă urincl
o c iY i l i z a ţ i <? profund o rig i n al ă " . De aceea ,. C{tlt ura cla;i l o r eli� ulti mele
două secole ale existenţei sale poate fi c on s i der a tă ca o cul t u ră de t i p
s u p e r i o r stadi ului p rim i t i v rural al tr ibu ri l o r pa triarh a k - avî n d c a racte ru l
u n ei ciYi ! i zaţii o p p i d ane cu t e n d i n ţ e vă d i te de a t i n g :Te a c i vi liz aţ i e i
agro-c >răşene� t i"B.
Cu t o ate acestea, istorici i nu pierd din vedere că războa i <? l e crîncene
claco-rom ane. s lă bi n d statul dac, au sch i m bat m ersul ascL' n d e n t al dez­
v o ltă r i i sale istorice şi au cl us, în cele din u rm ă, la cuceri rl' roma n ă . f apt
hotărî tor p e n t r u înde lun g atul şi com pl ex u l proces ele s i m b ioză din care
se Ya plă m ă d i poporul nostru
DeosPb i t ele conCl u den t ă este şi constatarea că împăra t u l T r a i an s-a
preocu pat, în an u l rămas în regiunile cucerite, Să -şi · con s o l i deze s tăpî­
n i n•a n u n u m a i l a nord de Dunăre, dar şi mult s pr e n o r d -e s t . fl• r i n d ,
a l î t Mocsia, dt ş i noua sa provincie Dacia, de atacurile dac-ilor l i bl'ri şi a
trib u r i l o r barbare, î n că destu l de n u me r o a s e , rămase î n a f a r a Jimes-nlui
rom a n .
N um ă r u l mare de cas tre c e în so ţ e sc Te lea je n ul , precum şi organ i­
zarea capetelor de pod de la Barboşi ş i Tyras, vădesc preocuparea aces­
tuia pentru teritoriile limitrofe şi pl edează , totodată, în favoarea i deii că
i n fl u en ta exerci tată de romani în teritoriile de d incolo de aceste î n tă­
rituri, �u s-a l imitat la o fă ş ie îngustă de-alungul noii graniţe, ci a pă ­
t r u n s în barbaricum, creîn d u - sc o zonă de supraveghe re9•
Triburile rămase în afara stăpînirii romane sînt cunoscute în istorie,
pe baza geografiei lui Ptolemeu, scrisă la patru decen ii după războaiele
daco-romane. Interpretind datele geog1·afice din antichitate, istoricul
N. G o s tar a localizat neamurile dacilor liberi d u pă cum ur m e ază î n
par t ea de nord a Moldovei pe costoboci, î n centrul ei caucoiensi, i a r la
sud pe cotensi1D. D eş i cercetările arh eo l og i ce d i n ultima vreme din
R.S.S. Moldovenească, au confirmat existenţ atriburilor libere geto-da ­
cice î n zona est-carpatică pînă la Ni s tr u 1 1 , totuşi nu n e vom referi î n
continuare decît la descoperirile şi datele de istorie locală din regiunea
Moldovei de M ij loc ş i cu p recă dere din zona vaslu iană .

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
COKT I N UITAT E DACO-ROMANĂ 225

Astfel. numeroasele cercetări arheologice de teren, însoţite uneori

:)i de săpături arheologice sistematice sau ele salvare din Podişul Cen­
tral Moldovenesc, .şi părţile sale s u dice, el i n j u deţele la!)i şi Vaslui au
dovedit cu prisosinţă e x i stenţa pc aceste meleagu r i a unei populaţii
a u tohtonp a cărei cultură materia l ă � i s p i r i tual[t îşi găseşte analogii î n
modul d e Y i aţă al populaţiei el e p e c u p r i n s u l în trcJ i i Dac i i preromane,
confirm î n cl u -se odată în plus uni tatea c u l t u ra l ă a l u m ii geto- dacice.
Î ncepînd din secolul al Il -lea î.e.n. în zonele cercetate se obsPrvă
progresele' remarcabile înregistrate ele societatea geto-dacică, conclu­
-dente fiind sub acest aspect descoperirile ele la Băiceni, Belceşti, Cercul,
Ch i fX'reş t i , C i urea, Cîrjoara, Cuza Vodă , Gă u reana, Spinoasa, dar mai
ales ceh' de la Lunea Ciurii 1 2 . Se remarcă progrese atît în domeniul
agriculturii, şi al creşterii vitelor, cît şi al olă ritului, ceramica şi uneltele
găsite dovedind o continuita il' de locu ire î n aşezările cercetate pc cale
arheologică .
Din acest punct de vedere, observăm că ceramica, de.şi în parte
continua a mai f i l u crată cu mîna, este totuşi m a i bine arsă, iar eera­
mica lu crată Ia roată, de meşteri specializaţi , d i n pastă fină, bine fră­
mîn tată ş i a t·s{t uniform se generalizează. Alături de ceramica roşie se
foloseş te şi ceramica cenuşie ş i neagră, ca urmare a unei arderi inoxi­
dante. Formele de vase cele mai des întîlnite sînt u rna b itronconică ce
con t i n u ă forma specifică din prima e pocă a fierului ; vasul-borcan de
d iferite mări m i ; ceaşca dacică, sim plă tronconică, cu gura largă şi fundul
strîm t , avînd una sau două torţi, folosită, probabil, adesea şi ca o paiţ ;
doUa, adică chiupul specific dacic, de culoare roşie sau cenuşie. Orna­
mentele folos i te, de regulă , sînt, mai ales, proeminenţele şi brîurile al­
veolate, precu m şi benzile- de linii ondulate incizate.
Fibu lC'le şi i m itaţiile lo cale ale tetradrah melor lui Filip II, desco­
perite în unele aşeză ri, cît şi marele tezaur de 800 de piese de la Vi­
işoara- Bacău, ca şi splendidele obiecte de podoabă de argint descoperite
recent la B uneşti-A vereşti din zona vasluiană, vădesc atît stratificarea
socială d i n această parte a fostei Dacii, cît şi stadiul avansat al forţelor
de producţie d in societatea dacică , reliefîndu-se şi receptivi t atea aceste1
societă ţ i faţă de realizările lumii civilizate din antichitate. Î n felul acesta
legă turile daci lor cu l umea greacă şi romană sînt confirmate, îndeosebi,
prin de<>coperirea a numeroase fragmente de amfore elenistice în multe
aşezări dacice din Moldova şi dovedesc nu numai o continuitate de lo­
cui re ci ş i relaţiile economice permanente cu l umea elenistică !;ii mai
tîw.iu rom a n 3 de la sud de Dunăre şi de pe litoralul vestic al Mării
Negre t::
De altfel, după cum se ştie, frontierele I mperiului roman nu pu­
teau î n globa l a vremea respectivă ş i regiunile rămase deschise marilor
năvă l i r : d i n nord şi est, care se intensificaseră, iar istoria acestora, în ­
glob î n el m a i ales teritoriile din partea centrală şi nordică a Mo1 c1 ( JVCJ ,
va c u noaşte eforturile i mperiului de a le menţine s u b influenţa sa clt­
rectă, cîtă vreme î n sudul Moldovei exista un putern ic cap ele pod sub
stăpînire romană.

C-da 35 coala 15

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
22G O. TĂR:\"AFCEA N U

Istori c u l N. Gostar, referi n du -se la nccol o n i zarea ac2stor ter i t o r : i

ale fostei D aci i prerom a ne, a considerat c ă e a a fost rezu lta tul a t i t u d i ­
nii diferenţiate a l e tri burilor dacice faţă de războaiele p e care le-au ch1 5
cu roman i i . Î n consecinţă, constată N. Gostar c ă teritoriile aparţinînd aces­
tor t r i b u r i dacice au fost împărţite în felul urm ă t or teri toriile coloni­
zate ca o conseci n ţă d irec tă a cucer i ri i prin luptă, ceea ce a însemn a �
o colon izare cu Y o r b i t o r i d e limbă lati n ă , f i e i taliei, fie latin ofoni din
a l te pă r ţ i a le i m peri u l u i ; teritorii cu.:-er i t e î n corporate î n s ă l a H'chea
provincie Moesia Inferior, aflate sub stăpîn ire m i l i tară, dar probabil ne­
colonizate. N. Gostar, include sudul Moldovei sub supravegherea castru­
lu i de l a Barboşi în categoria unor astfel de teritorii, i m pu se de siste­
mul de organizare mili tară a graniţei imperiului în zona respectivă ; te­
ritorii u n de, deşi s-au desfăşurat lupte, totuşi locu i t or i i lor s-au supu s
de bună voie ş i d i n această cauză n - au fost încorporate imediat l a nici
o provincie romană 1".
După cum se ştie, Traian n-a cucerit efectiv teritoriile dacice pînă
la graniţa acestora cu sarm aţii, deşi capetele d e pod de la Tyras ş i Ol.bia
erau înfipte în barbaricum în sco p u l i mpunerii ş i menţinerii prestigiu­
lui autorităţ i i statale î n zona răsăriteană europeană a i m periu lu i . Est€
posibil ca î n acest c o n tex t de relaţii reciproce geto-dacii l i beri şi s a r ­
maţii d i n zona menţionată s ă f i fost p r i m i i care s - a u recunoscut cl ien te­
lari şi aliaţi a i romanilor, î n sch i m bu l unor substanţiale subsidii
Realitatea arheologică face plauzibilă ipoteza de lucru a istoricului
N. Gostar, precum că autohtonii se recunoşteau clientelari ai imperiu­
lui. iar tezaurele de denari roman i i m periali, confirmă faptul că subsi­
d iile primite de l a romani erau foarte m ari.
Continui tatea elementului etnic geto-dadc şi contactul cu civili­
zaţia su perioară romană este confirmată pentru regiunea de l a sud de
Podişul Central Moldovenesc, respectiv î n z o n a actualului judeţ Vaslu i,
de descoperirea a numeroase tezaure d e denari romani imperiali din
secolele I-II e.n., de l a Bîrlad, Coşeşti, Dăneşti, Oşeşti, Puie.şti, Tanacu,
Vaslui şi Uricani. Aceste descoperiri n e dovedesc nu numai o i n tensă
circulaţie monetară romană în afara provinciilor Moesia Inferior şi Da­
cia, ci şi strinsa legătură a populaţiei autohtone d i n regiunea investigată,
cu imperiu l roman î n primele secole ale mileniului I al erei noastre 1 5•
La aceste descoperiri trebu ie să adăugăm pe acelea care ne arată
prezenţa î n 22 ele local ităţi din zona vasluiană a monedelnr romane d a ­
tînd d i n secolele I î . c . n - III e . n . , asociate c u obie-::-t c ele proven ienţă
romană ca, a mfore, moj are, pahare ele sticlă şi diverse podoabe, ceea ce
confirmă, odată în plus, contactul permanent al a u t o h t o n i lor cu ci"v i ­
l i z a ţ i a romană w.
C u l t u ra matPrială �i spirituală a populaţiei locak d i n zona extra ­
car pa t i că răsări tcană constituie o dovadă evidentă a co n t i n u i tă ţ i i claco­
romane î n această parte a ţării noastre, deoarece descoperirile arheolo­
gice au demonstrat că băstinasii isi continuă felul de Y i a tă i n asezări
deschise, cu locuinţe semi �îngr� pa � sau de suprafaţă, cu ari îm letiti p p
din n u iele ş i lipiţi cu lut, cu acoperiş î n două ape, cu cuptoare ş i vetr e .

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
 227
f.ONTIN UITATE DACO-H O :VJ A :" A

cu i nventar casnic din lemn :;; i lut ars, cu u nelte :;; i arme ele fier, c u
n u meroa s e p odoa b e el i n m etal e .
I n f lu en ţ a r om an ă asu p r a pop u l a ţi e i el in aceste aşez<l ri e s t e confir­
mată de descoperirea a numeroase fragmente de ceram ică rom a n ă , cele
mai ră spî n di te fiind resturile de amfore elin pastă n isi poasă de culoare
alb-gălbuie sau galben-rozie, caracterizate prin gît înalt şi zvelt, cu mar­
g i n ea uşor îngroşa tă la exterior şi tor�i oval-arcuite, prov en i n d î n deo seb i
d i n prov in ci i l e Dacia ş i 1\Ioesia Inferior. Î n bazinul Bahluiului şi al J i j i e i
au fost descoperite amfore romane la Băiceni, Buclăi, Ciurea, Costeşti,
Holboca şi Iaşi 17, iar pe meleagurile vasluicne la Bîrlacl, Bogdăneşti,
Costl'Şti, Delea, Dodeşti, Murgen i , Poiencşti, Stoiceşti, Şuletea, Tanacu,
Vaslui şi Vetrişoaia 1 � Pe fragmentul de amforă descoperi t la Murgeni
se afl ă şi o inscripţie cu litere latine m.
Dintre obiectele de pr oven i nţă romană sau provincial romară amin­
tim mojarele d e marmură, precum şi fibulele ele argint de tip ba l a ma ,
ca aceea descoperită la Ob orocen i . Resturile de ţesătură ele i n ee înso­
ţesc tezaurul ele aici co ns titu ie un argument în favoarea influenţei ro­
mane în mediul autoh ton daco-carpatic, dacă se ia în considerare faptul
că geto-dacii erau mari m eş teri în p rel u c ra r e a cînepei .
Aşa cum am amintit, t e z aurele de monecl e imperiale romane, stu ­
diate recent de numismaţii B. lVIitrea şi V. Mihăilescu-Bîrliba, rep r ez i n t ă
un argument serios î n sprijinul existenţei unu i contact strîns între băş­
tinaşi şi i mpe ri u . Printre tezaurele descoperite în zona c erceta tă men­
ţionăm în mod deosebit pe cele de de n ar i i m p er i al i de la Co s teş ti , Fede­
Ieşeni, Mu ncelu l d e Sus, Munteneşti, Tansa şi Oboroceni, acesta din
urmă conţinînd 700 de monede 20• Astfel, se face dovada că în zona ex­
tracarpa ti că răsăriteană circulaţia monetară romană era intensă, extin­
zîndu-se mult spre răsărit in Ucraina de astăzi, după cum o atestă des­
coperirea în zona Ni prul u i a numeroase tezaure de denari imperiali
romani, repre z entî n d plata stipendiilor acelor aliaţi ai romanilor care
se aflau în barbaricum, deci d inc o l o de g ran i ţele Imperiului roman 2 1 •
Date fiind aceste argumente, este plau zi bil a con si dera foarte apro­
piată de realitate constatarea istoricului N. Go s tar referitoare la roma­
nizarea p opu laţ iei g e to- da cice din p artea de est a ţării şi că acest feno­
men a pătruns aici ca un element n ei mpus de cultură materială şi spi­
rituală.
D upă opinia lui N. G os tar , căile de pătrundere au fost următoarele :
1) t ran sh uma n ţa - străvechi u l obicei de a pleca la păşunat pe am­
bele versante ale munţilor, fo l o site de păstorii din p ro vinc ia Dacia, cit
şi din re s tu l fostului teritoriu dacic prerom a n ;
2) n u măru l mare de romani luaţi în captivitate şi duşi în "barbari·
cum", de sp re care pomenesc unele izvoare scrise, ca de pil dă ,Dio Cassius,
ami n ti n d de 100.000 de c ap tivi . Alţi 1 5.000 în vremea î m p ă r atul u i Com­
modus. C h iar in Codex Justinianus se face o foarte i mportantă preci­
zare privind situaţia juridică a romanilor care au stat captivi 20 sau 30
d e ani. La fel de importante, din acest punct de vedere, sin t şi unele
izvoare epigrafice, ca de exe m p lu , i n s cripţ i a de pe altarul închinat lui

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
228 O. TĂRNĂUCEANU

Jupiter de către G. Valerius Sarapio drept mulţumire că a scăpat din

"1-o bi a carpil or"22•
Este cu n oscut faptul că î n timpul crizei din imperiu , numeroşi ro­
mani au preferat să trăiască printre barbari, făcîndu-se dovada, pe ca­
lea izvoarelor scrise coroborate cu cele arheologice că în barbaricurn
provincialii rom ani formau o pătură cultă, meşteşugăreasc'i .ş i negusto­
:1
rească a populaţiei, trăind printre localnici 2 •
La începutul epocii migraţiei popoarelor în spaţiul răsăritean, izvoa­
rC'le s cr i se menţionează existenţa dacilor liberi şi a carpilor. Dealtfel,
legătura dintre carpi şi daci o face istoricul Zosimos, atunci cînd vor­
be:;; t e despre Karpodakai" 2", adică carpi de origine dacică. V Pârvan
..

a considerat că dacii liberi, incluzînd şi neamul carpilor era foarte nu­

meros, locuind în masă compactă pe ambele versante ale Carpaţilor Me­
ridionali.
Cercetările istorice şi arheologice din ultimii ani au permis să se
reliefeze importanţa dacilor liberi in contact cu lumea ro mană , 'dar şi
cu lumea sarmatică din aşa numitul barbaricum, în procesul social-e­
conomic al populaţiei din zona răsăriteană extracarpatică a Moldovei,
devenită clientelară şi aflată sub control roman.
Această populaţie romanizată treptat a avut de suferit in decursul
secolelor III-IV e.n. două mari invazii, aceea a goţilor şi a,po i a hu­
nilor 25•
Rămîm' însă valabilă constatarea, deosebit de importantă că ele­
mentele de cultură romană şi provincial romană s-au răspîndit în estul
Europei pe un spaţiu mult mai mare decît cel locuit efectiv de dacii l i ­
beri, de carpodacii amintiţi d e izvoarele scrise ş i documentate pe cale
arheologică pe teritoriul Moldovei, dovedindu-se şi sub acest raport con­
tinuitatea daca-romană 26 •
De asemenea, în procesul romanizării populaţiei autohtone din spa­
ţiul est carpatic, un rol foarte important 1-a avut teritoriul roma11 din
sudul Moldovei, alături de teritoriul aflat sub supravegherea romană
în zona clientelară a dacilor liberi şi a sarmaţilor.
Convieţuirea daco-sarmatică s-a desfăşurat pe planul �alităţii în­
tre popoare, deoarece sarmaţii n-au ajuns niciodată să aibă supremaţia
politică în această regiune.
în consecinţă la est de Carpaţi romanizarea, aşa cum o dovedes·�
cercetările efectuate de I. Ioniţă, s - a realizat ,.prin preluarea treptat;\
de către populaţia dacică a tuturor elementelor romane, esenţiale şi spe­
cifice, iar în final a însăşi limbii latine"27•
Acest proces complex, încheiat "probabil în cursul secolului al
VI-lea"28 a creat posibilitatea refacerii unităţii culturale, materiale şi
spirituale, a daca-romanilor băştinaşi, prececlind şi pregătind "unitatea
şi romanitatea poporului român"29 •
Legăturile populaţiei autohtone romanice de pe acest teritoriu, se
menţin în continuare cu lumea romana-bizantină .şi apoi bizantină, cee a
ce este dovedit de descoperirea a numeroase simboluri creştine, cum
sint cruciuliţele de piept. Deosebit de elocvent este faptul că s-au des-

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
CONTINUITATE DACO-ROMANĂ

?!
coperit şi tipare de turnat a stfel de sim o uri, cum sînt tip� rele de � s
de la Costeşti, de certă influenţă bizantma . De asemenea , ftbu.lele g�­
�
site la Borzeşti, ca şi tehnic a de lucru a unor podo� be d.e r� nz. Şl a � a ��·
.
confinn ă influenţele exercttate de lumea romano -btzan tma Şl bt zan tm a .
Lipsa obiecte l o r de podoabă din metale rare, poate fi inVbcată ca
argqm�nt al existenţei unor condiţii de v i� ţ ă extre1�1 de vitrege � n care
_ .
trăia' populaţia autohtonă la acea vreme, dm aceas ta parte a ţarn ?� s­
tre. Totuşi, aceste condiţii, oricit de grele ar fi fost, n-au put u t opn ctr­
culaţi a . mărfurilor, vădind u n caracter de permanent contact cu impe­
riul. Litcrul acesta este dovedit de descoperirea monedC'lor bizantine de
la Justinian I şi Justini an II, fie izolate, fie în tezaure . Fa ptu l că aceste
monede, în marea lor majoritate sînt de bronz, confirmă ideea folosirii
în mod curent a monedei imperiale pentru nevoi l e economice locale, � i
nicidecum pentru tezaurizare, fenomen m a i des în t î l n i t î n c a z ul monecl e ­
lor bizantine de aur.
Ceramica lucrată la roată, fie rapidă, fie înceată, de la caz la caz,
cu n isip şi microprundişuri în pastă, arsă neuniform, de forma cănii
sau oalei -borcan, continuă să rămînă o ceramică dacică de influen ţă
romană, cu toată degradarea temporară a tehnicii ele lucru, ca în ca­
zul ceramicii lucrate cu mina, găsită, e drept, intr-un proce n t foarte
scăzu t. Alături de această ceramică de uz comun se descoperă �i c-e­
ramică bizantină de import, predom i n a nt fii n d tipul de am foră bizantină
din pastă fină, de culoare galben-roşietică.
Descoperirile arheologice constituie dovezile m ateriale care confir­
mă, ,în mod incontestabil, că locu i to r i i de pe teritor i u l patriei noastre
şi-ati organizat o viaţă social-econom i că �i pol i t i că proprie, m u nţ i i �i
pădurile oferindu-le condiţii prielnice atit p e n t ru Pxi stenţă cît � i p e n ­
tru apărare, autohtonii păstrîn dtHii fiinţa, graiul �i g l ia strămoşească,
păstrin,d un viu ş i perman en t contact cu lumea ci\· i J i za tă bizanti n ă , si
- lucru firesc pen tru caracteristicile mor ale intrinseci ale n ea m ul u i �·o ­
mânesc î n formare şi î n ch egar c - coexistînd paş n i c cu utwle gupuri
d e .t;� eamuri m igratoare.
"Numeroase semin ţi i au trecut ca v a l u l , n epu tî n d u -se s t a torn i c i ]X'
aceste meleaguri", afirmă tovarăşul Nicolae C e au ş esc u , iar popula ţ i a
trăitoare pe acest teri to r i u , c a d e altfel pe întreg teritori u l fostei Da c i i
preromane, şi-a perpetuat elementele el e cultură tr ad i ţ i o nal e d acice• î n
noile forme de civilizaţie romană, într-o vreme ele g re a cu mpănă pe n t r u
fiinţa neamului, cauzată d e m ig r a ţi a spre sucl a t r i b u ri l o r slavc .
'Tipurile de locuinţe, unel tele, armele ca şi podoabe !<' , Yădesc o cul­
tură uniformă de caracter claco-roman p e o a r i e teritori a lă apreciab i l ci ,
iar diferenţele ce se observă, ele minimă im portanţă, s e datoresc gradu­
lui diferit de romanizare a elementului etn ic dacic " s i ng u r u l ca pa b i l ele
a acumula creator şi v eh i c u la bunurile unei c i v ili z a ţ i i s u b influ(' n ţ a
căreia s - a aflat timp de aproape un m ileni u"'". Astfel, d u pă cum su b l i ­
niază istoricul D a n G h . Teodor, pătrunderea slavilor, î ncepînd cu seco­
lul al VII-lea, a găsit şi pe teri to riu l de as tă zi al Moldovei o populaţ il'
cu o entitate puternic conturată, car e posedind o civilizaţie supt"Tioar{t ,

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
 O. TĂRNĂUCEANU

rez u l t a tă el i n robusta civilizaţie dacică, împletită cu rafinata civilizaţie

romană, a fost capabilă să influenţeze în mod nemijlocit pe noii migra­
tor i . Poate aceasta explică şi faptul că pe teritoriul nostru românesc
nu s - a găs i t n i ci o aşezare slavă arhaică pură.
Ci\·ilizaţia locală superioară este dovedită nu numai prin nume­
roase· a�ezări d cschise ş i fortificate, ci şi prin existenţa a numeroase
a lel iere de prelucrare a fieru lu i , variate complexe de olări0, prin prac­
t icarea permanentă a agricultu r i i îmbinată cu cre?terea vitelor. Toate
acestea, do vedesc s t a t orn icia pe teritoriul cercetat a unei populaţii sta­
bile, bine închegată, cu o obşte să tească ::2, ca formă predominantă de
organ i zare poli tică .

i\" O T E

1 1-"f{ [), I . p . 49.

2 FHTJ, II, p. 4 1 3.
I bide m, p. 421 .
I L Dai c:oviciu, Dacii, Bucureşti, 1 976, p. 147.
s FHIJ. I l , p . 417.
6 l'HD, I . p . 3!!0-385.

7 I. H. Cl"işan, Burebista şi epoca sa, Bucureşti, 1975, p. 424.

' H. Daicoviciu, op. cit., p. 3 1 7 .
.!' 1. Io ni \ă , Din istoria şi c i v i li za ţ ia dacilor li beri, Iaşi, 1 982, p. 46-51 ; vez!
şi harta ( fii!. 2.)
to N . Gostar, în Era Socialistă, LIX, 1979, nr. 6. 34-37 şi 52 ; idem, in AIIAI.

X V I I 1 980, p. 1-9.
1 1' E . A. l ! i kman, Nekotorye voprosy romanizacii naselenija levoberezija Nizru!go

Duja na t• pervoj po lo v ine 1 tysjaciletija n.e., in Slavjano-voloskie svjazi, Kisine\1 ,

.
1 9 78 , p . 46-(i4.
12 N . Zaharia, M. Petrescu-Dîmbovi ţa, Em. Zaharia, Aşezări din Moldova' ·mn
paleolilic pînă in secolul al XVIIL !ea, Bu curC'!i ti , 1 fl70, p . 1 76-179.
r: S. Sanie, în SCIV A, 24, 1973, �l. p. 4 07-4 34 .
I \ N. Gostar, in Era Sociali st ă , p . 35 ; idem, in AIIA!, XVI I , p. 3.
1 s G henuţli Coman, Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic a l judeţu­

lui Vaslui, Bucureşti, 1980, p. 7 1 , 102, 202, 2 16, 218, 239, 256 şi 274.
tG I b idem,
p . 64, 83, 87, 89, 9 1 , 96 , 102, 124, 165 , 175, 186, 197, 2 1 2, 216. �39.
242 �i 256.
17 Şeiva Sanie, in SCIV, 19, 1961!, 2. p. 347-349, fig. 2/1-2.
1� GhC'nuţă Coman, op. cit., p . 342-343, fig. 132/ 1-8 şi fig. 133/1-8 ; .<;;eiva
Sanie, op. ci t . , p . 345-:347, fig. 1/1-3.
1 :1 Ghenuţă Coman, op. cit.,
p. 1 87, fig. 1 33/ 1 0 ; Silviu Sanie, I . T. Dragomir,
Şei v a San i t', in SCIV, 26, 1975, 2, p. 2!i4, fig. 212 ; Silviu Sa nie , Civilizaţia romană
la est de Carpaţi şi romanitatea pe teritoriul Moldovei, I a şi ,. 1 982.
ll V Mi h ă ilescu-Birliba, in MemAntiq, I I , 1 970, p . 320-322.
2 1 I bidt>m, p. :l l :l şi fig. :3 eu h a rta răspîndiri i monedei romane la est de Car­
paţi pinii in silvostt•pa ucraineană.
22 ;-; . Gostar, în Era Socialistă, p . :JG ; idem, în AIIA!, XVII, p. 6-7.

X . Go<;tar. i n Era Socialistă, p. 37 idem, î n AIIAI. XV,Il, p. 8-9.

Ltoria Ho?l l â n i !or. I, Bucureşti, 1964, p. 647 şi nota 1 .
! . Ion i ţ ă , op. cit., p . 88-1 13.
l bid!'lr!, p . 1 19.

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
 231
CO:'\TlNUITATE DACO-ROMANĂ

21 I bidl'm, p. 1 2 0 .
2>' I bidem.
� J I bide m .
G/1-2 ; 1dem,
.
:o D. G h . Teoclor, în SCIV, 1 970, 1 , p. !H- 1 28, fii!. 3--5 şi fill".
Teritoriul est carpatic in veacurile V-XI, la�!· H l79, p . 1 :1 _ şi urm . ; idem Roma­
nitatea carpato-clunăreană şi Bizanţul în veacurile V-XI, laşt, 1 98 1 .
J t I d em , op. cit., Ia�i. Hl79, p . 33.
:n P. P. Panai tescu. Obştea ţărăneasccl in '}'ara Homânească şi M?lclova,
Bucu­
re�ti, 1964, p. 5 ; V. Spinei, Moldovu Îl! secole!!� XI-XIV, B u c ur ·cş h , 1982.

DONNES D'HISTOIRE LOCALE PROUVANT

LA CONTINUITE DACO -ROMAINE

- Resume -

Les sources narratives permettent de constater le niveau

de la civilisation dacique en contact avec les civilisationes
grecque ·et romaine, representant dans le monde nome barbare
une synthese originale fortement ancoree dans la creation
autochtone.
Les decouvertes archeologiques recentes, dans la zone du
Plateau Centrale de la Moldavie et particulierement celles de
departement de Vaslui, ont permis d'observer les progres re­
ma.rqcables enregistres par la societe geto-dace a partir de 1er
siecle de n.e., bien avant la conquete de la Dacie par les
Romains.
Durant la periode correspondente des provinces romaines
Dacia et Moesia Inferior la continuite de l'element ethnique
geto-dace este confirmee, pour les zones mentionees, par les
decouvertes de .nombreaux tresors de dinaris imperiaux romai­
nes des l '-- li siecles de n.e., ainsi· . .par la ·decouverte
dans 22 localites de la zone de Vaslui des monnaies romaines
datant l - III siecles de n.e., associees a de nom breux
objets de provenance romaine, qui temoignent du contact
permanent des autochtone·S a la civilisation romaine.
Les 11elations de la population autochtone avec l' Empire
a l'epoque! 'ţles migrations des peuples, .sont de meme p.ttestees
par les d(kouvertes archeologiques des derniers temps qui
prouve, sans equivoque l'existence d'un societe stable, bien
:formee socio-economique, ayant comme organisation politique
ta communaute villageoise .

http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro
http://www.cimec.ro / http://www.muzeuvaslui.ro