1110FTUL ROMAN

Nr. 19.- DOMINICA, 5 AUGUST 1901. 20 BANI NUMBRUL DIRECTOR, I. L. CARAGIALE

o

LA GRADINA

Soria. - Ce tot nu te-asternperi, soro, cu fusta? '

. Soara. - Daca nu m lasä gândacii!
Semi, - Mofturi! par'cD mare lucru!... niste gândcei

www.dacoromanica.ro

UN ARTICOL
. a
'
. De dimineatd, pe la orele Opt si ceva,
rn asez la masa de sells din salon. verde. Ce miros placut de verdeata piesA
Ce zic ? Mosafiri asa de dimineattd nu fragedii! Ce aer recoros! Cateva pa- mamil Sofia sA nu .rnA lase sA umblu noaptea
yin ; pot fi deci linistit. SA'mi scrift sari. sburard speriate.
articolul!
Ce se 'nt6rnpla insä ?
D'abia am pus mane, pe condeiti, si
In etajul de d'asupra aud un sgomot,
un fel de loviturd in phichet," care
par'ca me lovea pe mine la moalele
capului. Pisa moloz pentru scanduri.
Asa senzatie nepladuta n'am simtit
de cand sunt : un fel de ameteald du-
reroasA.
M'am sculat si am treaut in camera
-
d'alAturi. Aci spa Scandurile. zis :
Maritico, isprAveste mat lute.
JO I Maritica abia se misca. Am
Inceput se, suit.
-
Deodata tresar. 0 verisoara a mea
iml cosea, Mra snit)" sputa, un nasture
ce se cam slabise do la haina.
- Ptiu! m'ai speriat! De co nu
spat, bre ?
Un servitor se repede pe neasteptate
la picioarelemele $i !nit scoate cismele.
- Era sA pleat tat ele nevacsuite,
cucoane !
Remasei cu picioarele atirnate in sus.
Servitoarea care sprtla scandurile,
tome): cand cu gândul nu gandeam,
imi yid niste papuci rupti in picioare
si me uda groaznic pe talpi ea apa
de pe mann.
-0 sii dobindesc guturaiti si pace
bunt ! Inchide o usa, c se fare curent I
0 rudd de aproape intra in camera
unde lucram.
-0 sa te rog, pentru un minut,
sa'rai dai foarfecile dintre glastre! Nu
te super!? Ia spune'mi cum lint vine
On** asta? Apropo! Sunteni pof-
titi la o nunta la Ploesti. Stir pe Mi-,
tica dela bal?... Se mdri tit. Ne-a invi-
tat pe tog. Biata masa, am intalnit-o
azi In Lipscani, plangea Sdracuta.
MArit pe Mitica 'Si-o ineca plan-
e sul. Se vede ca 6 partili buna.
-
- Nu me intereseaza... ,
Stet, dA o grant cat toate
zilele in. (kill,. ()mule!
Si se apropie de ochiul drept i in-
cepu o adeverata operatic de oculist:
puse pleoapa peste pleoapa i tinu ape-
sat, zicndu'rni ca sa stab linistit ca
ese gonna singura in ochiul .celalalt:
-A -esit! uite-o! Acurna te rog sit
treci in altit camera cit vrean sA me
piepten.
Am esit in curte. Aci manna un
Andes cu tirnul.. Praful se ridica pina
la InAltimea caselor.
- Acu ti-ai gdsit, mos Android,
sit mat.' ?
-
D'apoI cand? cit n'am vreme alt-
datä cit s'a facia curtea par'cA e...
Am fugit repede In grading, toc-
mat in fund am ales un pom inalt
;_
si cu craci groase, lungi, ca sd. me
MOPTUL ROMAN
.
suin în,el si sil serial nesuperat de ni-
mein. ';
Cu
-.I
blocul de hartie In mAnA si cu
m'am suit incet in desisul strins intro dorinta de a vedea falmoasa
i neputinta de a ml-o realise. In
adevr, tata daduse instructions categorice
pe strAzi, si mAtuse-mea tinea de demnita-
Pusei mAna pe creion si incepul.
Ce zaresc insa In fate mea pe o gajamentul luat. Colegul moil, in care in-
coltise de asemenea dorinta de a vedea
- creed? Un volum de Smara: Moza-
1 iourI, sta agiltat pentru nano, sfidan-
du-rn' Willful, care hatea incetisor,
intoreea fuit cu filii ca o mâna de orn
si'mi skate. continutul.
M'am dat jos, hotArit ca sit nu mat
wit nimic.
TELEOR
OP-
Ten tativä
Plecand la unsprezece ore
Ca de-obiceia la tribunal,
Confratele vorbi cam astfel
- sigur cA ne vom vedea visul cu ocbil, ei,
Sotiei pe un ton banal:
- Draguta mea, nu pot sti sigur,
Dar poate astitzi, pe la sapte,
Flee la Tirgoviste cu trenul
-
$i dorm acolo'n asta noapte.
In orice caz iml jail adio...
Dar nu sunt sigur, îti repot ;
De void pleca, void avea grije
Sit te anunt printr'un bilet.
E de prisos, zise sotia,
-
Vet sta aci, betran strengar:
Biletul 1-am citit de-aseara,
CAci tf-a admit din buzunar.
CAIR
rug.
yama Sofia la teatru
-
- AMINTIRI 7-
Eram in 'lase 'ntAia a unul seminar din
. r0spunseSe in totdauna la propunerile ce
Bucurestl. §edeain in garde, cu un coleg,
Ion. la o quasi-mAtuaA a mea, mama Sofia,
femee de aproape saptezecl de ant, dar
bine conservatA, zdravAnil ea un jandarru
ei groasit ca un boloboc cAruia stall srt-i
plezneascA, doagele. Tit sA fixez atentiunile
asupra acestel ultimo cait1, act aventura
neplAcutl care urmeazd nu o datoreste
mama Sofia, in mare ¡pate, de eta exten-
siunel exagerate adiametrului s intim.
In iarna anulul de care vorbesc, Very,
dul Tiganilor", aceastA eapo-d'operA a re-
gelui valsmilor, era en vogue". Se repro-
sentase de mai bine zeco ori pe scene
Teatrului National, eu sale
plinA, ba incA se provedeacA are sA semen-
tinA incA multh v pe Ore. liOosatul
lulian-tatAl Reuse din Ju an, bas-porcarul,
o creatie nemuritoare, sillucureatenil. alar-
mati, alergail nebuni sA savureze, in trei
limb! diferite, aria Un ooze oludate" a
nointro-mtulut nostru (Jamie lirie.
EA, po cat mi-aduc aminte, in totdauna
am avut ' o predileutia deoseb.ta politru
spectacolele de ogee gen, iar, in particu-
lar, pentru teatru o adov6ratA pasiune. AIA-
turaV, la aceastil prodispositie îr.lseuLil,
www.dacoromanica.ro
curentul de incordatA curiozitate ce ope-
rota lul Strauss st arniSe printre Bucuresteni,
ai v yeti putea face o idee de starea de
agitatiefebrilA in care mA gitseam et atuncl,
tea el sa respecteze au scrupulozitate an-
Voevodul ", se atilt sub aceeaal severA
tutelA.
Nol insA stem pe ghimpi. Trebuea, cu
mice pret, sA gitsim mijlocul de a ne sa-
tisface dorinta transformatA,prin interdictie,
in pasiune. Pe cale sentimentalA stiam, din
experientA, el nu vom reusi. Mama Sofia
avea epiderma prea Incarnate de grAsime
pentru ea accentele rugaciunil noastre sit
poatA pAtrundA pang la inima el. A-1 ne-
socoti interdictia ittrasi n'ar fi fost prudent ;
pe längA cA am fi fost oxen* sh dormim
afarA, in zApadA, gAsind la intoarcere usa
tiscuiatri, am Il avut de infruntat $i severi-
tatea pArintilor, cArora mama Sofia s'ar fi
grAbit sA le raportezo afacerea. DupA ale-
va conciliabule secrete intro mine si co-
legui, o idee luminoasA tlaneste in fine din
creerul nostru. De acum suntem aproape
relativ calmati, incept. sA intindem mre-
jele diplomatiei in jurul inenorabiluluinostru
Argus.
P.anul. de alt-fel, era simplu. Se intemeea
pe o altA calitate a mAtuseT mole, sgistrce-
nia. Mama Sofia era saran'. TrAea esuluziv
din pensiunile a doul sad trel ecolarl si
din profitul, foarte variabil, ce-i aduceari
cateva medicamente blbeati, pe care le
prepara in mod clandestin. CAnd n'aveam
oe face seara, jucam cu ea in cArti, tabinet
sat, bArbiereasca, pe cade un kilogram de
mere ; si cum era foarte meaterit, de cele
mat multe orl ne stergea merele. Acest
succes Moral, dar pentru ea mal cu seamA
material, ii pricinuise in totdauna o bu-
curio atilt de vditA, încât, numai amin-
tindu-ne de ea in conciliabulele noastre,
fu destul pentru ea base genialulul nostru
plan sA fie stabilitA.
Ea nu fusese nietodatA la teatru, mAcar
cA o nepeatl a el, actritA la Dacia, II pro-
pusese in cateva ránduri BA o introducA
fora
-L CIO sA cant, maicA, ed, femee in toatA
Urea, sA case gura la scAlAmbieturile pam-
blicarilor ?
-Acosta 'era *argunientul ireintabil cu care
i 'se fgouserä. Pentru ea, feMee din gene-
retie si trAitA intrun medit obscur,
.
eselusiv material, nu era mare cliferiutA
teatru i panoramele dela meal, undo
pies n'avea secam sA plAteascA, - paiatele
executAnd o bunA parte din productiile
-
lor sub cerul liber, dinaintea baracei, in
sunetul asurzitor al tobelor i trompetelor
dogite si in mirosul pltrunziitor i gretos
al cArnAtAriilor do prin. prejur.
Acorn insA situatia se schimbase. Curen-
tut moral. ocazionat de VOevodul Tigani-
lor", rAsbAtuse proa adAnc in straturile
mArginase ale Capitalel, pentru ea creerul
mamil Sofie't sA continue a ririnine refractar.
Apol,- in conversatiile ziluiee co intretineam
cu. colegul moil, mai ales la masA, al carer
ttubieet de la o vreme .era- esolusiv obse-
danta operetA, cram atat de entusiasmatI
de descrierile color ce avuseserA norocul
sA vazA celebra piesA, vorbiam au Mate
patiml si foe, ¡mitt imaginatia bietei mele
mAtual, imaginatie naivit i aproape vir-
ginA, incepn. sit ' se ineAlzeaseA binisor, pe
cAnd, simultanet, o curiozitate din co in
ca crastdada, so trAla, Fogies's, in ati tu-
dinea el de atentiune incordata la diplo-
matele noastro palavre. In scurt, manevra-
rdm atAt do magistral, ¡unit mind, dupa

mature chibzuinte, î propuseram sit se
urea impreund cu nol in regi unite galeriene
ale Teatrulul National, bine inteles in
comptul nostril, punct capital, o roseate
vie de pldeere if colord obrajif apoealiptiel
pi declare, fare hesitare, ea merge. Bucuria
noastrd 'ntelege.
Esplioardm mamil Sofiel cd la galerie lo-
eurile nu aunt numeretate, ale e, dace
voim sit apucam Beaune bune, trebue sit
ne grabim. MAneardm cat mat de vreme si
pe la vase ijuriitato ne presentardin inain-
tea usit laterale a teatrului, care da ammo la
galerie. Acolo stationed deja o multi!. de
salad, studenti i oamenl din popor. Usa
avea sa se desehida tocmal pe la viola
treeute. Ne resernnaram la asteptare, cIu-
land sa ne apropiem cat mat mult de usti,
raciest paravan misterios, in dosul caruia ne
Wanted atatea satisfactit morale ei inter
lectuale, i wade, probabil, mama Sofia fi
inehipuia cd are sit Yazd balaurf si elefantf
scotAnd foe pe narl, sad Turd gigantl vd-
rand abii pe get. Cu matte truda i tine
pe mama Sofia fieeare de rate un brat,
reustrtirn .sil ajungern pe treapta de jos a
sedrel de piatra de dinaintea tied.
Mime ne palpita de emotiune i, in as-
teptarea fericitulul eveniment, priveam usa
inchisd ea pe un monstru, care, in curAnd,
avea sit desehizti gura-i formidabila si sit
ne educe o veste minunata. Eram indesati
din toate partite.. Gel de la spate no im-
pingelat spre use, pe (Ind eel dinnainto,
amenintati cu strivirea, facead stortdrm des-
perate spre a, se mentine po loc. Injuraturi
grozave i loviturl de Coate formed awl arme
legate autorizate. Mama Sofia, strange. al
drumlin'de corset si coatele veeinilor, îi
pierduse aproape rasuflarea ei, cu toate
vremea de hung, pictiturT marl de sudoare
ii brobonad fate rosie ca recut fiert. Inteun
moment oilier, souse din rabdarl, ne de-
dart/ ea ea se intoarce ease. Dar deja era
prea taunt ; la spatele nostru so indesa o
inultime compacta, prin ale careia randurl
era imposibil sa-ti fact u trecere. Col mat
bun lueru era deci sti asteptitm.
De o data o . esdamatie do triumf ese
n
.
din piepturile tutulora, i cele doud innate
ale Ilea descuiate pe dinauntru, so desfac
n In dou6 parti si se izbese CU sgomot de
tunet de glafurile ueel. Un val tie lumina
se revarsa in afara. Multimea dA navala
orbesto spre haosul deschis, (weir ea pro-
duce o invelmaseald i o ploae do ghion-
turf ei mat cumplita. Injuraturt, strigate si
vaete se trundle, ea un concert monstru ei
stSlbatie, spre bolts instelata a carotin Ed
o iad innainte tarând pe mdtuse-mea dupd
mine, pe and Ion cautá sa o protejeze CU
corpul Edit de rabufnelile de dindarat. Ca
impinsi de valurile unel marl infuriate no
trezim de o data la use, ba ea elder nu-
t eese sa pasese paste prag. Mol 'hash. steaua
noastra cea buna apune, mama Sofia 'Sift
intepenit in .use. In ado\ dr, in *melee timp
eu ea, ad cdutat sa se strecoare pe usti
Meedoul indivizi; dar diametrul intim al
mamil SAO era prea respectabil pentru oa
ei altora sa le vie gusto! de a patrunde,
o data cu ea, printr'u uee crake pentru
indivizi de dimensit 'formate. Iiiata mama
Sofia erode ea i-a venit consul mort.it. ()-
chit lead bulbucat in cap, ea la o !mane
calcatd, pe pAntece, si sta. rdstignitd la ilea
intro mine, care din nituntru o trag din
requited' de mama dreapta, si intro Ion,
care do Mara o tine eu desperare. do mama.
stângd, si re a nu fi asvArlit din dreptul vie Julian. nu ascultd el la- d'astea nem-
usiI de cairn asakatoril din urma. Ti- teen". In starlit, dorinta li se satisface, cor-
pate de agonie es din gura mamil Sofiel,
la care respond gemetele color clout im-
piudenti, turtitl in glafurile tied de respec-
tabila el persoand. Inteun moment de des-
curajare o las de mAna i fac ape!, eu un
gest de desperare, la jandarmil postati in
gang, in apropierea usti.
Asta a fost salvarea mdtusi-rnel. Ca ful-
gerul s'ati repezit jandarmil la uee, rd tru-
MOFTUL ROMAN
pins In afara, cu loviturl de ghiontl, pe
unul din eel doul indivizi care bared dru-
mul nail, ad flout un vent, strasnic celui
d'al doilea de a cdzut in gang dropt in
nee, si, riditAnd pe mama Sofia de subtiorl,
ad parvenit s'o educe In gang. Era* vre-
mea. Sörmana famee era galbend ea turta
de call, picioarele if trammed, glasul IT
rdgusise i, probabil, ar fi lesinat de mat
continua presajul hied cAteva secunde. ,
- Maica Doinnuluf sa vd doa sanatate,
[Mileage, el din mare primejdie m'atl sees!
Acestea furl intâile cuyinte pe care putu
sit le pronunte dupd ea se desmetici. In
timpul acesta Ion traversase si el reduta-
bile strimtoare i, ea un fastener egoist,
me lasA singur eu mlituse-mea, si se re-
pede, sitrind, ciao cloud ei trot trepte de
()data, pe scare intortochiata ce duce la
galerie. Era tot ce putea face mat cu minte,
deed tinea sd ()Julie un loo cum se cade.
Cu draga inimA 1-asi fi imitat si eil, dar
atund, val de mama Serial M'arn resemnat
decI i, lurind stains de brat pe metope-
mea, am inceput sit suim interminabilele
trepte de piatra. Zorearn cat puteam si 'ml
Wee inima de necaz, vdznd cum ne lase
in urine toatd cohorta care la use statio-
nase la spatele nostru. Dar inainte de a fi
ajuns la mijlocul sang, mama Sofia avea
deja o imperioasä i evidenta nevoo de
odihnd. Respiratia if era sacadatd, obrajh
and rosif cand palizt. A trebuit sit ma
opreso cAteva
' secunde, timp suficient pen-
tru ea un nod contingent sa ne ia inainte
si sa ocupe Moue. PALM sus am facut tried
cloud halte. CAnd am urcat, in fine, ultima
treacle, noT, earl plecaserdm aproape eel
soseam eel' din urmil. Mama Sofia
îT faeu semnul erucil, auzind ca. a dat
D-zed de am ajuns.
Galeria era tixitit de lume, niel un toe
gol. Multi stall in picioare in intervalele
dintre band. Arunc o privire desnadajdaitti
asupra sirurilor de band, d'asupra carom
plutea o Mare de capete omenestY, si de
°date Chiar in fata mea, la patru
peel, ',arose un lee gol. Dar un singur loc,
nu cloud, sad mai exact nu trel, diet pen-
tru mama Sofia ar fi trobuit neapdrat dou6
locuri. Nu era timp de pierdut. locul pro-
vidential se putea ocupa dintr'o secunde
in alta. 0 elipa inima mea balanseazd intro
egoism si altruism. Apol, subit, iou o de-
eiziune, i, ardtand cu degetul inteo di-
- Marna Sofia, vest colo? E Ion, DI face
rectiune nedeterminatd, zic:
seinn sit te duel acolo, te.d gasit loc. Du-te
repede sd nu vie altul. Ed oid eedea cum
s'o putea.
Mama Sofia, Araca, ziipticita de atatea
aventuri si, mal ales, extaziata de attest
spectacol cu desavarsire nod pentru ea, o
bfildbanind din mAni cdtre fundul ga-
leriel. Ed, perfidul, ni reped i iad locul
neocupat in posesiune. In clipa urrndtoare
plerdusein deja din vedere pe intituse-mea
si cdutarn sit md aranjez in modul eel mal
practie, Ore a nu saint nimic din cele ce
se vor desfasura pe seena.
Un mires grog' si acru de sudoare, piele
`de cisme i alte emanatil pluteste in jurul
narilor mele. Ncritbdarea se cites pe fetele
tuturor. Orchestra incepe uvertura, si au-
zul mea, fermecat, se lase rank de accen-
tele muzicale ale divinulul maestru. In ju-
rul mcd o grdmadd de mitocant rid, vor-
bese, se ceartit pe locurt; el asteaptd sit
se ridice perdeaua si sa inceapa actorif, sA
tine se 'idiot% i Ottocar, cautaterul de oo-
moard, apare pe seena en tArndeopul pe
umr. Actiunea se desfasoard. treptat. Ju-
lian, bas-porearul, a pare la rAndu-I starnind
aplatzele nesfArsite ale publieulut mat
ales dela galerie, Btijenaru face dragoste
cu primadona Rott la lumina feerica a lu-
nel, sub ochiul vigilent al vräjitoarel Cipri,
pi armonia complexd a instrumentelor din
www.dacoromanica.ro
3
. ,
orchestra eorijeazd , inaltd, completeazd
sfortarile bravilor artist' Jupan face furorl
ei, dupa fiecare repetire a oupletulul favo-
rit, lumen aplaudd i mat frenetic, si mal
nebuneste. Iar ()And oortina se lasA, gray
si demn, la finele ultimulul act, peretii so-
lizI al teatrulul se zgudue din temelil de
ropotul tunator al Wailer de palme.
SfArsitul operetel md readuce la realitate.
Plec sA caut pe mama Sofia. Grea afaeere,
dar intârnplarea ne scoate adese órI din
incureaturd. 0 glee. seznd pe dusu-
meaua galeriel cu eapul rezeinat de zidul
din fund. Dormea; Meuse spume la \gura
si goatee ca o vijietoare de eared. M'am
crucit cAnd am vzut ce senzibild e mama
Sofia la arta. Am soulat-o i, luând-o de
brat, am pornit sere ()ask. Pe drum ne-a
ajuns si Ion. Acas, pe and mama Sofia ne
servea ate o dulceatti, o intreb:
- Er, mama Sotto, ce ziel, cum ti s'a
parut teatrul?
- De, mama, ce sit zic? N'asT pofti sit
mat ma due si altddatte Dar asa'mY trebue.
Las' sa dad de naiba, dace m hid dupd.
muste. Ed, dupit ce m'am despartit de d-ta,
am luat-o incotro ml-ardtasesl, pane am
dat de fundul galaril. Acolo m'am rezemat
cu spatele de zid si am cdscat i ed gura
la Al prdplid de lume.
- Cum, mama Dodo, dar pe seena nu
te-aT uitat ?
- Nu, maica, ea cine mal etia incotro o
fi aia ? Ba Inca, (And a inceput niete litutarl
sA cAnte de jos, clout btiett de ovrel de
lângd mine s'ad lust la emote. Ha, ha, sit
se bate! Ed, ba ed statf bine, mdiculitil, cd,
nu amide frurnos, ba ca Meet' sit ascultdrn
si not, el, as ! mal rail se injured ei se
imbrAircead. Ba unu m'a caleat pe picior,
la batilturd, d'arn vzut stele verzi. Dac'am
vdzut asa, i-am beset i ed in plata Domnu-
lui, m'arn dat d'o parte si am etipit. Si
iac'asa. PGA L. fi-v'ar piatru de 'gel...
AL.
a*,
POST FESTUM
Vid dela bill Plotia intr'una...
Am guturaid. Mereil stränut.
Plotia cu stropif cât alunal...
Da' harem etid c'am petrecut!
viata foc de scumpii, need!
Asa pungasT n'am mat vzut:
Un led i seaptezed o Reid). 1...
Da' harem stiti c'am petrecut!
La Plosnita Nationale,
Cu musafiri In asternut,
Noaptea canon, ziva pirleald...
Da' barem etid c'am petrecut!
Când fu s plec, niclo lescale
N:1 nici la cin' sä m6'mprumut,
S'achit otel, si birt, i bale...
Da' barem stiti c'am petrecut I
Abandonându'ml geamantanul,
Incognito am dispdrut...
Sd crp de-olä mat" pleca la anul!..:
Da' harem stiti c'am petrecut!
1
TARASCON
c*P
 4 MOFTUL ROMAN
Literati Romani
- Copie de po maim. -
Era o vreme cainoasd,. TOnrul Sa-
muel Katz, sati cum se iscaleste el:
C. Sateanu-Delapoduliloael, mergea
rebegit spre bicoil,- biroul comercial
al d-lui I. Abr.... din str.... Un cea-
sornic infant sulfa opt, a. rn. si SA-
teanu o 1u la picior , zdravOn, de
teama sa nu intarzie.
$i pious' 0 ploae nebuna de
Iu Iar Sateanu n'avea umbrelal...
Palid la Nil, cu nasul coroetic, cu
barbia Intoarsa si ochii nAtintoci-
contemplativi, Samuel Katz e. un me-
diocru. functionar comercial, dar a
descoperit Inteinsul o vocatie su-
perba.: sa furl, literatura rornttna !
Ce'l costa?... Hârtia, cerneala, con-
deiul ?! Le are de la d. Abr...; In
plus, mat ciuposte si din orele de
lucru la biron, ocupandu-so cu lite-
ratura ; ce perde ?.., Nimic... Dar ce
cdstiga?!.. Nemurirea!!
A, iatil servitoarea de la. Goldenthal;
co mat femee I ce frumusete! Cat de
strasnic e cladita femeea aceea se
cunoaste dupö danturaq compfeta,
strdlucitoare, pe care si-o arata, co-
cheta! oricarui trecötor, numai ca sill
fure mintile !
Si v6 Inchipuiti cä, desi n'a avut
-
asa ceva Sateanu, ca salt fure servi-
toarea, dar el tot o iuboste, e in
stare sa stea un ceas In ploae, numai
s'o admire, s'o contemple....
-
De-o pildrt cum face si acurn!....
- Katz, de ce stai tu aid?
- Ha?
- Hacsina, literatule ; hai la biroti
cii Intarziem ! zice amical non venitul
si'l trage cu inzistenta pe Sateanu de
manna.
Arnicul se numeste Solomon Weiss,
alias' T. $erban, palidul si duiosul
poet Eric, care suseina mai dureros
decat Steurrnan. IiinOndoi, brat la
brat, pornesc spre biron. Patru ore petrecu in intimitatea el im
-
presionabild, oare trecura ca o dine in zbor,
Pe drum se Intalnesc cu cugeta- ea un vartej ametitor, si mult timp rumase
torul si meditativul Georgian", care in coltul stradel pang ce disparu umbra
In realitate se numeste Moise Gran- alba, pe care o adore ea pe un ideal din
berg, un pochisdor matte], dar un critic
extraordinar !
... In fine, ajung la cancelarie.
Virgiliti, Indragostitul", care avea
o eterna formula de a fi vecinic
arnorezat" si care de obiceiti judeca pe
altul dup propria sa natura careia
se conforma si pe care o aplica In
genere", - era do an sfert de ceas la
postal sat Virgiliti (Weinberg) era
:
bileat harnic, nimeni nu stia mai bine
-cleat el sa manueascd strata !...
S'asezard si eel trei tovarösi pe la
locurile lor, dar n'aveatt pofta de
lucru. Sateanu, cand scoase din saltar
hartia liniata, cu firma stapAnuluf
Intr'un colt, o ura i o scirba imense
Il inundard :
- Cum sd imobilizez en subtilele
mele visurl pe aceasta burgheza si
prozaica hârtie ?!...
cioare de pe scaune si s'adunet cere
Intoarse filele pe partea cured si In jurul lui Sateanu, vociferancl :
scrise frurnos, cam la mijloc: Conte- - Sit citeasea S'auzim si noi
shine.
Incepu astfel :
La o ,vreme prietenil lui Alex. Corbu
(contabilul Alter Callan& in parantez) se
simtirti sochiati de instrginarea treptata si
chibzuita a oelui mat sociabil i maT pre-
ferat din cercul lor, de care era nodes-
partit de un sir indelutigat de ani, de and
se tesurg visele copiläriei trecute si se
legal% relatiunile de prietedie devotatg.
Unix dinteinsil miff putin pasatorl si con-
templativi se deprinsesera cu lipsa lui
Corbu, caruia '1 atribuena diferite pretexte
neintemeeate si fel de fel de calitati ima-
ginate si fT crested de treburi, multumin-
du-se cu ceeace poate aduce indiferenta
si uitarea ; dar eel mill multi sirntira o
anion% mahnire egad se vazurd parasiti
sag uitati de eel care le era maT prieten"
cleat totT si refleotag, cu o curiozitate bi-
zarg si &Bears unor suflete atilt de ere-
dincioase si devotate, stares enigmatioa a
lui Corbu, invocand diferite motive bazate
pe ounostintele lor psichice, mat mult sad
mai putin favorabile prietenului lor, rends
if gisira cauze de motivare.
Cate o amintire il rechema pe Corbu
puternie Intro al si, arose le plistrase
aceeasi sincerg si neelintita iub;re.
Dar nu putea, flindeit nu se simtea Au-
pan pe dansul ; refuzase de a participa la
exeursiunea lor, pentru a insoti pe aceea
oare'T inraducinase aceasta tranzitie sen-
zitiva i vibratoare pAng in adncul firei
sale hoturite.
Era inteadevar o femee frumoasg, ou
parul negru si begat, cu ochii marl earn,
ou o nespusa sugestie expresiva in ()chi,
cu o simfonie adormitoare in glas, cu o
gingasu voluptate in forme, eu un pept
sculptural si milestos si cu o blândete nos-
farsita in fine. Il robea mice zimbet intro
naivitate Bening, ogee miscare, orice soaptg,
()rice privire si era foricit, o simtea, numal
in apropierea eT, cAnd uita deed mal existA
i o alta lume, trace numai in fata el, nu-
mal ranga ea, numal pentru ea.
Precugeta fiece vorbg ce o rostea cum-
pates, sfiicios, tremurand si se silea sa's1
judece iubirea i admiratia in explioatiuni
palide, indirecte, eat mal pe inconjurate, ca
sit n'o intimideze i sA nu'l procure acea
emotie usoarg care i-ar fi ivit o culoare
rozd pe clomp e rumeni si frumosl.
polies e, oa pe o icoana de bisericti.
Alex. Corbu era stApAnit de aceastg fru-
musete rgpitoare ca, de infinitul somnulul
din urma, ea de vecia mortal_ De mutts
orl, cand i se 'Area erg o aproape de prii-
pastie, il cuprindea un fel de smug si ru--
sine, care lI silea par'ca sit fug/I de 'apro-
pierea ni ea de o nalueu, dar numai cleat
ratiunea stinatoasti tl convingea lesne ea
nimic n'ar fi mai sublim cleat prietenia
ades &eta a acestel femel, in surtsul cureia
era cave ciudat de dulce, In glasul egreia
sunad pare& cele maT ta(niee armonii."
Intra Cahand, eroul Corbu al nu-
vela Dadu buna dimineata tinerilor
si camarazi ; dar Siteanu nici nu
simti, cum am zice, venirea lui pe use.
' - Ce fact tu, Katz ii intrebd
Cahana i s'apleca peste umrul
Ce serif ?... Ce ?!... Numele ma?!...
Ce serif despre mine?
www.dacoromanica.ro
Intreg cercul intim" sari in pi-
capodoperal...
In urma multor insistente i laude,
Sateanu-Delapoduliloael consimti :
- NO_ gata, prieteni; e numal. in-
ceputul ! Insá;daca tineti asa de
mult....
-1-- Mai vorbrt !!... S'auzim!
Sateanu, emotionat, ceti rilndurile
reproduse- de not mai sus. La sfarsit,
amicul Serban incepu a ride :
- Asta'i proa idealista, seumpul
mea
- Mie'rni place, zise Cahana, si le
autoriz s'o Rubber, daca, poti, chiar
la o revista din Capitala ... Ah, eroul
-
unei nuvele !!...
Ce nuvela?! Co nuvela ? isbucni
din non Serban; o realitate, - dar ce
.
realitate !...
Ins risul nu'l lasa sa vorbeasca.
- Co, tu sill, Serbane ? intrebd
curios cercul.
- Servitoarea de la Goldenthal e
mina, icoana de bisericd...
- Asta'i o infamie, tipd. Cahana.
$i hohotele celorlalti membri al
cercului se ctirmari i mai bras,: de
cum isbuenisera : cl. I. Abr.... In per-
soana Ultra furios in biuron.
- Ce'l. aid?
.
Cercul intim literar so risipi care
incotro ii veni mar lesne; numai SA-
teanu-Delapoduliloaei stete nemiscat,
privind rätilcit, cu toile scrise in
mana!
Stapdnul. se duse drept la el, h
Iuâ hartiile, le ceti,-le intoarse peo
parte si pe alta,-apoi, cu un dispret
suveran In glas, zise :
- Nu 'ti-e rusine obrazului, ne-
vrednic fin al lui Israel, sit, mAzgá-
loeti bundtate de hârtie a mea -cu
firma literatura goilor !...
Sateann Inghiti ()cam, cercul intim
nici nu mai respira, iar d. Abr. puse
capet cruzimii lui esind In prilvalie.
FARMAZO M
(*)
Tempi Passati
Era o vreme cand, Madona,
Fiinta'mi se topea de dor
SA te &drat ea pe-o Gorgona,
Extaziat siVí zic : Te-ador !
Era o vreme cand, iubito,
M fermecai cu &still bland,
$i me siliveal tu, Seraphito,
In vis, in fiatá si In Wind!
Era o vreme cand, Marie,
Odata pe-an noi ne vedeam,
Dar fericirea cea Mai vie
In mimi calde posedam ! .

AzI not suntémi bArbat,. nevastfi,
In mod cu total legiuit;
Iubirea 'mf pare o napastg,...
La. vie a deux, vat, ne--a topit!
Se erânceng, de grea obidg
llama ta ti-a mea, madam;
Ca foca sufli, - estY gravidA
Asa soia bun nu m0 stiam!!
...Ca Incheere : vezr, sulk,
CA sulitem dot infortunati,
Carl pot cânta cu frenezie
Celebrul chnt : Tenipi Passati'l
iHPIRIC
Emancipare
Era mal zilele trecute, hiteo dupg ameazA.
Pe stradA, lume mead: sgotnot, vuet, gA-
lAgie - viattt de CapitalA. Color se aude
o bong sfrituind pe niste drAgAlasT guver-
nati : No, ci mereti, mAT concha', in trebile
voastre, nu sgaiti och4 dupg trite drAsii10.
E bona d-luT Colonel Daian, eu copchid. Din:-
colo un domn striga cat IT ia gura : fief !
monger, undo ti's ochil? Mi-ai dat bastonul
jos". E nu pensioner Care nurairA in tre-
cutul sg o lungä ierarhie de fost-fost-fost"
Ineepand de la logofgt de mosie. tin Oak
grribit m'a isbit zdravan ou ootul. SovAieso,
priveso dupti el, zie cove facet si plea 'na-
inte. E corespondentul nnuT ziar opozant.
A citit i copiat anunciurile, a vgzut cum
a West tramwaiul pa un critelus si cum
un alt consangen- sal zicem Bubica." -
a lefinat de durere in poala stripkneT-sale,
cand a yrizut infierAtoyea priveliste ; a
fost fa, cand nister tiganT :4o injurag ca
la usa Cameril si ca la consibul eomunal;
iar acurn merge gloat la Redactie spre a
da Ultirne informatiunl": remaniere ministe-
rialil, probabilitatea cderií guvornului, de-
eapitarea si abdicarea imp &Mesa! Meso-
potamiai, etc. , bru eloquent, frill declare\ eaters strofe
La cAtiva pasi zAreso pe pnetul TAnase,
care, din nonorocire, Ing ounoaste. M'o fi
zArit si el? S'o ia la fugA ? BAnueam eg
eg el are buzunarele doldora de versurt
Dumnozeule !... de e ou putinta, treaoA de
la mine tortura astal Si (lag buzna inteun
magazin. ' tovargme apropie i nepoftit intrA'n vorba.
- Ce portOte domnul ? rkg. 'ntimpina o
modista.
- 0...o...o oravatg.
- Pardon ! aicl a'avem decit Warn
floe artificiale.
' - Atuncl o päldrie.
- Md rog! n'aveni decht pAltirii de damn.
Nu i-am mal resumes ci m'am uitat fix
In ochil el.. Ea a Lout o mina de groaza
si s'a tras inapol. /
Crez6nd el e timpul i mal ales temOn-
E)
dun.6 de altA primejdie, iesiT. Ah ! Dum-
nezeule! ()Maul m'astepta la use, act mg
zArise, probabil. Vrusei sA simulez un lesin,
dar iml pierduT ZumpiStul i abia maY pu-
tut zice : ... mal bine mg trimetea In po-
litde !"
Si asa. PlecarAm impreung., act nu se
. putuse altfel. Pe drum cugetameg la un
mijloc de salvare. SA 'ncepem o disoutie
- oricare ar fi -; void zioe numal ca el :
la ineeput nu" r.entru a-I indarji si ape
numal da, da, da". Asa am Rout. A venit
vorba despre emanciparea femeiP'. El e
t fl deocamdatk contra.
pentru,
- Cum d-ta est't impotriva progresulut,
esti dusman al civilizatiet, consimtl ou bar-
bara stare de lucruri i eu fatalele oreju-
dicii oft femeeh trebue sA fie si sii 'Omani
roabg?
-A ! nu, omule, rectific fl, - vreag
MOFTUL ROMAN .
sit spun. ea actor nenorociti: Aristoteles,
\rives, Nietzsche si mal ales Schopenhauer
sustin ea femeea ar fi cam ca un 04 care
n'are valoare cleat dacA o lingA /".
- Ef bine, dar asta insemneazg (IA t3i
-
d-ta admi11, oft femeea trebue sA fie
Roabg, cut?
- BArbatuluT.
roabd. !
- Nu mg'ntelegl. Cum ar putea un brient
necasatorit sA fie contra emancipAril fe-
mail? AscultA numaT sd-11 dovedeso. Vis-
a-vis de mine locueste o pereche aristo-
eratA: e/ - o rabid - trecut in anil im-
prumutatl de la al treilea dobitoc generos,
ea - o frumusete uimitoare. ET bine, cat
nfarn chinuit pang sA fac din acost lager
o liberri-eugetAtoare, o intelectualA : s'o
emancipez de barbara 'sclarie a datoriilor con-
jugale! PricepT dar, oft in prezent- aunt si
mg deolar cut totul pentru emanciparea
femeilor, de In oea mai subjugatA copiltt
piing la ea mat roalni soacrA.
- Acum te'nteleg, zise Trinase. Liber-
tate, emancipare nelimitatA, nu-T asa? Alt-
fel ar trebui sA excludem jumAtate din o-
menire_de la concertul civilizatiunil i am
fi criminall.
- Desigur, criminal!! Progresul depinde
de libertatea individului j fermium' e calm:
Ha de progres. Cu cat e mai emanoipatii,
au rat produce mai -mult pe mice Wren.
Dovada...
- Da, dovada d-na X, md 'ntrerupse el,
ilustrand discutia cu un mime proprig bine
cunoscut la not
- ...Vreag sA zio, dovadA sunt statisti-
cele de culturg feministd Maternitatea", care
.documenteazg, eh - emancipatri - femeea
produce opera do valoare chiar de la v6rsta
de 16 anl.
Captivati de greutatea problemel acesteia
socialtl-fustologice, ajunserAm pe nesimtite
in fata uneT librAnT, uncle ne oprirern fart
a'ntrerupe disoutia.
- Iatä, zise el, arAtandu-mi in foreastrA.
iatá volumul recent al scriitoarei emanci:
pate - dna Smara ; poett-...prozatoare...
- ...confereutiarri, dramaturgA,literata, na-
tionalistkvoiajoarg, cosmopolittlifiloitaliang
ai filo-multe, adAogal et.
Poetul Trinase era mUltiumit Cu un tim-
din acel volum. 0 sfeclisem. Trinase chib-
zuia un plan diabolic : sA treaoti ape la
versurile tut Cu ultima sfortare a dispe-
ratului, cugotam la un mijloc de scApare.
Tot am si eg un pic de noroo. In adev6r,
un Oar, care asoultase pe exaltatul meg
- Vorbitl de Seuara ? intrebA el mite-
canasta.
-- Da, de d-na Smara, respunsei eg po-
si liticos, poets, literate, care..., care..., care
si iar toate atributele.
- .,.Care a serfs i volumul gsta !-coin-
pleta Tanase arAtand. fa fereastrii.
- Si care a mal scris - adabgit neou-
nosoutur- ..stal ce a mat suds- cd a mal
sods oeva. Incepe cu , M: Near-, Mdsg...,
Mög..., Magi..., Moji..., Mole... .Mozo...
- Mozaicuril oT sit cLot intrebaram noT
in cor. . Ce-o ddm cu inimA CuratA,
- Da, da, da! asa cum le-ag' zis. Si, ru-
sinat de ignorantasa,necunoseutul se grAbi
a adrioga cu autoritatea until orn convins:
,,..41 care a depus coroana pe co canna tut Car-
tan la Neapole".
- Pardon! Trajan.
- Pardon! Roma. $i'n timp co no' - re
voltati - ne sbatem sag deslusim, necu-
nosoutul salutA si se depArteazA.,.. rusinat
si petrecut ou ceremonioase ptid, oe igno-
rant! ptig, co idiot!"
- Nate art e o oonfuzie - incepuT ed, ea
sit nu'neeapii Trinase-dar orTcum, nu'l ier-
tat. Numele eaten: Trajan', Podul, Columna,
Doohia, Cartan, Srnara sunt bine distincte.
Astfel, se stie cA Doohia, Podul i Columna
stint legate de numele DivinuluT Trajan ;
iar dna Smara i Italicul Cartan aunt...
www.dacoromanica.ro
5
altceva. 'EL bite, Columna o una i acieeasT :
e a tiff Trajan. Podurl sunt mal multe : Po-
dul de la Severin, Fetesti, al MogosoaeT, etc.,
in Goometrie e destal de celebru Podul
mAgaruluT" (o teoremA) remora prin trei-
urile ce tree pe el in fiecare an la rubri-
cile soolarilor earl cased, prog gurile
pe alte poduri. Deol dar, iertat- necunos-
cutulul ignorant sd ziert eel mult Pedal
lut dar nu Columna. Slued Nea-
pole f? Dochia e iar numai una si sunt sigur
el acel ignorant f-ar ti zis ,,Dochia la! Ceirfanl'.
La urma firma oui eel pasA, din% italioul
Cartan lT are si el Podul, Columna si Do-
chia sa? dar ad .se feed deosobire intro- a-
celea si ale ouceritorului Trento, ode ce
a ouoerit, rt6 rog, Cartan?"
*
Si astfel cu emanciparea femeil, ou'smara-
feturile aeolul neounosout - ea sA le zic
astral - si cu rizioul de a fi dus la polities
md putui emancipa de tortura de a. asculta
versurile luT TAnase ; poetul, care pink la
emancipareasa de gimnazia - fapt sAvirit
dupA al 4-lea an de repetentie in olasa
Ill-a - nu s'a emancipat pe nielo lung de
3 la limba romanri; iar acum, cand suut
in afarA de erica primejdie, fao o reotifi-
care in declaratia smulsil ou do-a silk de
TAnase : sunt pentru emanciparea nelimi-
tatA a femeilor dart de o micA except's,
afar% de una (bine 'ntoles, dac'o fl orfank)
una singurA, pe care n'o spun, pentru.0...
n'o stig inea".
P. TMCICUS
Deosebitä consideratie
Liu domu strein, avénd' nevoe .
in Titu ctitva timp sa sadà,
Pined neras de multA vreme,
Inteun Salon" intra sà't rada.
BA'rbferul, phn de bucurie, °
H InfAsoarA In Servete,
II intrebâ de sdnOtate
Si capul cam pe ceaf6.4. dete'.
ScuiptInd. pe un sApun de ride,
Incepe-apoi In rant.' al frece,
Si. cu CIAbuctil ce se face
pe-obraz, on sitnge rece.
- Ce fact, spurcate? strigl domuul
(Aci urmeazA-o 'njtirAturA)
Si agresiv lapse mAna
Pe un sticloit d'apA de gura".
- Conasule, e o favoare
La clientela ea str6inA
Ce ne-onoreazA 'aft* data:.
- Cum, ma! favoare vi se pare
SA l'ade ti. lumea cu scuipat?'
Sunt curies tA stiti cum facetl
Cu eel co'f radeg regulat?
- doranule, de-atata lucru
!
Chimp nostri nu fac cat...
Cu Onsil isprtivesc mat jute:
IT scuip de-adreptul pe obraz...
CAM
S7,
 .6 MOFTUL. ROMAN

, Un atentat poezil, ft null permit se te pronung

asupra et cir atata desinvolture. Pe
mine me cunoaste lumea Intreagil I '
pietete si bravura

Un atentat s'a fiiptuit la 111ânitstirea Mie mi-ati Mart elogil ,oameial de La miezul nopt,irn menestire
Neamtulul invotriva until valoroi colabo-
rater al- nost,ru, d. Cazaban, din cauza o-
pinlijor d-salo literate.
.latti. co ne oomunioii de aoolo, in pri-
-- Profesori universitari,
seame....
Cine ?
domnule !
Marine clopotul dogit,
Chemand la-a. psalmilor citire
Poporul monahal trezit.
.

Arinta odiosului atentat. insPIT victi:na.: - Da, da, aprobare, domnisoarele,

,Domnule Director, uittindu- se urit la mine, desi sunt West Chiliile obscure, mute,
Zilele acestea am fost victitna tine): frumusel. Se smalg din pacea 'n care zac.
'regretabile agresinni, din care am Am vrut sit plec. Poetul inse, ridi- Se 'ndreapte maicile tecute
scapat cu viata numai prin binevoi- candu- se iute, me apnea de piept. Spre templul umilitserac. -

toarea intervenge a celugerilor din - Stiff aci, d-le.! Ai sit'ml dal so-
Menestirea Neamtului, unde m afiu coteale. Pe ceru 'ntunecat ,alearge
In vilegiatura. Lumea se adunase math. Nori negri, biciúlti de vent; .

Fiindca aceaste agresiune se pre- - Lase-m, d-le, i-am spus ed. Am In templul vechid, sub bolta large,
zinte In 'conditfunileu total deosebite glumit. Poezia d-tale e Admirabile !
S'aprind lumini, resune. cant
de' cele dela stir& diverse!' ale ga- - Ha, ha, d-ta me iei peste picior.
zetelor cotidiane, si fiindee actiunea Crezi ca, dace, ti se primeste un ar-
s'a deifsurat In scenele cele mal ticol la Moftul Roman", al dreptul Et", relator pribeag la munte,
tragice, Am gesit de cuviinte, se, pro- self bag joc de toate, lumea? D-ta In menitstire mosafir,
lestoz, In coloanele onoratel í impar- ti-ai betut joc si de un profesor uni- Obsery pe maid In amnunte...
tialei dv,. reviste, contra brutalitatii verSitar, d-ta care n'al invtat scoala Si-asprimea vietil le ad.mir.
oribilului men agresor. comerciale. Eli swat absolvent, se Lil
late, ce s'a Inteinplat ca subsemnata d-ta! Sammie! Isi lase somnul
victimd : - Cum se nu 'nil bat joe de den- *Tn templu merg cu-attita drag,
Dupe o noapte de insomnie petre- sul, am respuns scos din fire, dace el Ca sit glorifies pe Domnul,
cute In arhondaricul Ktindstirel, am te laude pe d-ta ? Când altii aghioase trag:
esit sit fac o promenade In satail undo De-odate un pumn mare, negru, Iml
s'ad refugiat mal multe familii, ca sí turti, fell 'mile,. 'Alexia, bunittate de Neprihenite inimi sfinte,
se rcoreasee, de- ferbinteala orasultg. pelerie none-no*. Mirese blande a .lui. Isus,
Pe o barred lungä, adepostiti la Vezendu-m lovit In pálárie si in Plutesc In ruga lor ferbinte
umbra unui gard de settaduri, mai amoral mell proprid. am pus si oil Cu gandurile-atat de sus I
multi domni cateva doamne si destule mane, in pieptul absolventului scoalei
domnisoare 'In costume usoare de vi- comerciale. In asistente se produse o Me ,spol si ed. Este rusine
legiature; discutad, cu ' gravitate si cu panicá ingrozitoare. Un domn burtos Trandav sit stair in caldul pat,
vocea ridicata, ultimele progrese ale tidied o umbrele alba, o domnisoard ' Can& toata lumea-afar'de mine
literaturii române. cu ochi albastri dote un gpet, ascutit, S'a strins la raga. 'nchinat.-
- Bon-jour, domnule, imi strigi . o doamne In verstá lean* un bul-
meva din grap. dog me apnea de pantaloni. De-odatá Sfios petrunz prin usa mica.
Apropiindu-me, dupe ce am' fost simtesc In mijlocul spatelui o loviture Altarul streluceste 'n fundi
reeomandat societatil, am luat s, i ed de ciocan. Intorc capul strambendu- Din umbra stranilor s'ardice
un boo In capul bencil. me de durere. 0 fernee seurtá, groasg, Un Murmur= dulce, lung, profund,
0 doamne tenerd, foarte sentimen- si care mirosea a buceterie, me pri-
tale, me Intrebâ ce parere am de yea cu ochil, fulgerand de mânie:
versurile poetulul Gordon. - De ce te leji de Conas; care C'un mile de lumlnare'n mane
M'am rogit pane 'n verftil urechilor, forbeste frurnos la pOezie?? Citeste-o amine 'ncetisor.
chat nu numal cit nu cetisem pe acest - Bravo, Mariscii, aplaudaie mai - Dar unde-I starita betrane f;

poet, dar nici nu auziiem pane In multi din palme. unde-i popa, maicilor ?
acel timp de acest nume, desi cetesc Si, incurajati de exemplul Marischil,
foarte regulat Moftul Roman. *Iva ridicare, pumnil amenintittorT. Iar sfintele tac ea un peste...
Atunci doarnna, ca sa me senate Ajutor! ,Ajutor! crt me omoare, Meicuta ce m'a &drift,
din Incurceture, trase, din corsajul strigam desperat, shetendu-me in ghia- Ceva 'n ureche'rni poveAteste
sfl .prins la gat cu un ac la forma rele poetului, care cu orice pret vole, $i eli reman nano, prostit....
unel spade de cavaler, o reViste, cu se me pue la picioarele sale de o
copertele galbene. . ideal merime. Vezi, Domnule, ce soya treaze,
- late, cetig aceastit poezie... Acum toate suflarea din Manestire, La virsta loll... Dar paece-1 vis...
Imi arum ochii. Cea d'intaid strofit °dice 191 de familil, era 'In jurul In iad Satana jubileaze,
incepea : nostril. Simteam cit puterile me pa- Meicutele pufnesc de HO
nOandul med la tine sboare .." resesc i vedeam moartea rinjind o- AL.

Jute i-am Inapoiat revista, scutu- dies la mine. Dar Dumnezed e mare
randu'ini degetele: pi celugeril romani sunt fiil lui ! El
- Oribil, doamne,! asta-1 poezie de m'ad scapat de furia buceteresel si
bueitterie. poetulul el! 0 CriLME
Tog se uitare la mine Inspilimen- Considerând deci 'pericolul la care
tag, creand .ce a aface cu un wept sunt supusT humoristil romani prin
din ospiciul de aleturl. Teribila inse Inamlgrea acestor spete, ve rog sit Care e culmea artel la thvmeZelicein :
era privirea unul Wrier cu perul mare protestag i dv., prin primirea acestel
si ldtos, cu buzele prea conturate si plângeri , contra manifestagunil -ce - Sit face, carnati de pore de chine !
cu urechile Pleostite. Fecend un gest mi-ad filcut-o vizitatorii Menestiril
mitre, zise cu un ton declamatorit: Nearntulul.
- Domnule I ed sunt antorul acestel Primitl, ve tog... CAZABAN
r
.
www.dacoromanica.ro
 - MOPTUL ROMAN 7

Filosofie Concursul nostru literar Milk&

Glasul.
- Alio !
- Cinel acolo ?
Miticd. - Miticá, domnisoarä.
Una dintre revistele filosofice cele maT Cititoril nostri tice concurs am pu- Glasul. - Esti un ma"gar !
insemnate in limba románA este Gird 'n- blicat in numeral nostru trecut. Concu- Miticet. - Aolio !
doialä dlesagerul Br Adel", care apartine rentil aü inceput sit ne trimitit deosebite Glasul. - i la prima ocazie, ii trag
scoaler idealiste. Ne facem o datorie deci luerAri. De oarece voim ca si cititoril nostri palme...
a reproduce din (And in cAnd din aceastA
valoroasA revistâ filosotia cat() unul din sit cunoascA unele din bucAtile ce primim, Mika. - Olio !
finele'l märgAritare. latá pentru astäzi, ou VOm publica dinteensele, pe miSsurA co le
ortografia si punctuatia originale respeo-
tate, urmätoarele minunate :
vom primi, pe cele maT de seamil.
latá deocamdatii, o poezie reprodusii
sir
exact conform manuscrisulut, pe care'l pits- SINAIA
MARELE MAGAS:11 ,,PARADIS"
Reflectii idealiste tram ou scumptate : BACANIE de LUX qi DEPOSIT de BEUTUBI
Cutreerind suprafata vietuirilor, nu GHEORGHE MA THEES CIF
glisesti de cat ipocrisie i discordie. De- mie de ori ' Sinaia, Pieta Verne coli cu bulevardul Ghica
Aceste done calificative sintetice for- De cit, sd n'al ce mânca, MANIFEST
meazä corolariul la reutatea omeneascd. De fame sd mori: catre Inalta Nobilime si onor. P. T. Public
Omul nu se opreste Mal odatä In cale, Mai bine sit fit vacä
el merge progresand, crezénd ct poate De-o mie de ori. .

mentine echilibrul Inteemisferele dua- Dup'atata preparare,

Magazinul Paradis
' litiltit al line". reciprocitäti Inchipuitä. Atunci, ',Ascend cu poftä Al lur Gheorghe Matheescu
De and se agile de a cunoaste forta In cea livede, latä'n fine s'a deschis.
preponderatrice a actiimilor noastre Te vel siatura numai I ,

neexplicate, crede cá acea form o re- Firmelei multicolore

. De iarbil verde. Cu mandrie strälucesc,
in el, mentinénd egalitatea Publiculur din Sinaia '
deSevarsitd a coactiunel existentel. De cit, sii n'al, sit mai bei, Mare-eveniment vestesc.
Sublimul e insuficient pentru orn, De sete sii mori:
,,ratiunea lui o sintetice, fern analogie Mal bine sd fit mägar Alergatr cu mic cu mare
Din Sinaia lumea toatä,
t{ fruit spatia. De alt-fel cugetarea ca De-o mie de ori. SA v faceti o idee ;
forma a coactiunel, e Watt cu totul Vizitati mäcar odatä
in piträsire, cdcl nu se poate mentine Atunci, pe längd urechi
de cat prin o forM anesteticil, egal Acea mandril instalare,
Cu cart esci Witt: Acel magazin model,
suprapusä. Vet fi si al .oilor Ce sfideazá concurenta
Astfel omul in cugetarea lui, e sim- 'Impend slivit. Tutulor de-acelasi fel.
bolul unul adevör, dar al calla cople- 1 ;

sire e imposibil de a se exprima. Esit De cit, sit at &Sara. rea, Trufandale si conserve,
Vinurr vechr, licheoruri fine
din o fortä nemärginitä, legea gesta- Sócrit cu furor!: Premiate'n expozitir,
Ounef spontanee, e clarit pentru a Mai bine sill last fata Indigene si sträine.
aröta orio'na lui. De-o mie de ori.
Oprindu-se omul In vicisitudinele Marta proaspätä, curate,
veacurilor trecute, el poate glorifica Eftind de necrezut
Or', mai bine, dál palme $i serviciti la iutealA
inexistenta asimilitudinilor, care nimic Tema): la obraz Si la cinste nentrecut.
nu' agate eradiate din acele efecte Si lnpreuniti cu fata
subordonate ratiunet. FA, de dénsa, haz.... Sii citeascd lumea toatil
-Esit din acea originä perfectil a Minunatul pret-curent,
'
Sal citeascd st s'admire
omul poate a se determina. Filand, tot In asa fel, Al patronulur talent. '
cant fatalmente ratiunea e prernerga- De mai multe. orl :
: Ware evolutiunilor sistematice a onto- 0 vei pune la respect Cum se poate, peasa crizA,
logiel. Dace privesti In giurul Omeni- Magazinul cel mere{
De-o mie de ori. .
Asortat sa" tie astfel
te tenn sit nu atragi ipostasele
ref, 'MOMENT Si sri venal cu-asa pre; ?
suprapuse, pentru a därdma cládirea
nesupunerei credintei. CAnd stiam cA la Sinaia
Oprindu-se causele evolutiunilor, Asa greil e sä träestr,
SA trawl' acum mar ieftin
omul nu poate colinda toate efectele Tot Mitioi Chiar deck la Bucurestr ?
causalitalni,trebue neapdrat sit mentie
o cugetare donne de iperbole entusiaste,
pentru o causd utihtarii.; fard sistem
si mat cu seamá lipsind, cea ce se
Costied.
reströti.
- Haide, Miticd, la He- Lucrul s'ar 'Area de-odatA
Cd nu este de crezut.
Cum se Poate ? zice lumea.
Mitieä. -.Nu, monser; nu'mi face Line! vezr cá s'a putut I
numeste in filosofie : coactiunea, adicá
existenta inexplicatil a rational. trebuintd; eti camper lemne taiate gata. S'a putut, cäci Matheescu
Fare ratiune totul se reduce la acele * * * Nier o jertfä i 'a crutat
La telefon. BAcAnia-ideald
evenimente simple, cart determina. In Ping n'a realizat.
lume idea nasterei, dintre o sorgintä Mitich sunit. Soneria respunde.
Inchipuitä al gestatiunat spontanee. Miticd. - Alio ! Marfa -prima calitate I
Nimic nu se poate experimenta in Un glas de danul (respunzeind) Allo ! . Pretul-cel mar potrivit I
analisa dogrnelor, fiind-cit ratiunea e Miticd. - Cinel mono ? Ast'a fost a lur devisd
$i in fine-a reusit I
simpld, edificateare si greil de a se Glasul. Centrala Intaia. .-
putea introduce sintesa echitititei, sub - Miticd. - Domnisoarä., v iubesc. Dup'atfita preparare
Glasul. - Cine esti dta ?
forma analogiilor.
Mesagerut Braila." Miticd.- Mitieä.
Niciun röspuns... Mitieá sunä pre-
latä, 'n fine, a deschi...
VizitaIi cu mic cu mare
Magazinul Paradis-
-

rs*
I
1901 tunic. Cu stimi
lung. Soneria röspunde. Gheorghe Matheescu

www.dacoromanica.ro
 mad.
rig.)
CA
Seara n

Ost. G
A-

1-0
(I)

'-400
-' .'
--===-"""====-===... -
= - ' - ..

www.dacoromanica.ro
Promenadă sentimentală