Număr special pentru Congresul interparlamentar 8 O CTOMBRIE 1931

....

B I S E R I C A D E L E M N .— (Biserică greco-catolică din Ardeal, construită în întregime din lemn)

„Foto-Press" P R E Ţ U L 10 L E I
 REA LITA TEA ILUSTRATA 8 Octombrie 1S31

S F A IfIT

In sfâ rşit, un som n reco n fo rta n t, acasă, după ce paturile hoii

rilor sau la v iţe le ţărăneşti, ţi-au d em ontat articulaţiile. O su­
plă canapea şi o pernă, dar ş ti că eşti la tine acasă!!

albă, nu se m ai um flă ca un a-
rici, cu ţep ii ap ro crifi, în faţa
pekinezului, ap ărat după pani-
to fii de casă din piele de Sue­
dia, ai stăpânei, ca după o re ­
dută. N aftalin a a asfix iat ori-
ganul...
V isul n o p ţilo r de vară s’a
sfârşit...

Au în cep u t ploile de toam nă;

m iros de păm ânt ud şi de im- p
perm eabil. G rijile au go n it a- j£
m in tirile din v ara tre c u tă . R it- 1
mul ac celerat al o raşului alun- I
gă o rice urm ă de visare.
E clipa cenuşie, când u itarea
a n ăp ăd it în su flet, în locul lu ­
m inoaselor am in tiri ale verii,
când e p rem a tu r încă să n e gân­
dim la sp o rtu rile de iarnă, la — „Cum ţi-a mers în vfc
v ileg iatu ra în zăpadă. E clipa giatură? —• „Opt inele, unsptut
m ornă, clipă banală şi m ediocră ceasornice, şase brăţări, J
i m utatului, a lem nelor...
vre-o nouă portofele. Fleicii
I a r departe, la Sinaia, m unţii,
făgetul ru g in it, cu crestele albe
de zăpadă, au răm as cu că rările pustii, nebătute de nici un
tu rist, de când lapoviţa şi n o ro iu l au în cleiat cărările spre
creşte şi au tran sfo rm at că rările p ăd u rii în patinoire.

şi cum vă spuneam , am prin s şarpele cu am bele mâini

.. si l-am răsucit nite-aşa":..

„ A l o s t .o plictiseală*. 4 A n M i ă tş .:
S e r io s? Ş i cu m şsca asta cuip devine
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A S
SOctombrie 1931

Ia Caucazui de sud se găseşte V o r b a e, cum a ju n g i un a d e v ă ­

un sat armean C h u d s ore c a i c ă r u i rat aşuc? C â n d nu te n aşti c a a-
locuitori sunt e x c lu s iv p o e ţi. tare, nu e x is tă d e c â t un m ijlo c :
De mici copii sunt e d u c a ţi p e n ­ T r e b u e să s o lic iţ i a ju to ru l p a t r o ­
tru această carieră, în v a ţ ă lim b a n u lu i p o e ţilo r , p r o fe t u l I lie , şi. să-l
persană — graiu l p o e z ie i r ă s ă r i­ im p lo r i să fa c ă o m in u n e. D a r p r o ­
tene — şi regulile a r te i p o e tic e . fe tu l nu p o a te fa c e m in u n i d e câ t
Iu timpul iernii, şed în satul lo r o d a tă p e an, în t r ’ o s in g u ră oră,
¡i compun poezii, d a r c â n d v in e în t r ’ o a n u m ită n o a p te . A c e a s ta e
primăvara, îşi iau lău ta ş i p o r n e s c n o a p te a K a d ir , în lu n a R am azan u .
in depărtări la D agestan , A s e rb e - R a m a za n u l a re t r e iz e c i de n o p ţi şi
gian, m Georgia, o r i u n de sunt p re - n im e n i nu ş tie c a r e e n o a p te a K a ­
juite cântecele ş i p o e z iile . Ş i e x is - d ir .
lâ oare un om în C au caz c a r e să C ân d se în tâ ln e s c doi aşu ci,
na le prefuiască? sunt d a to r i sa lu p te , d a r nu c u a r­
Aceşti poeţi sunt n u m iţi „ a ş u c i” , m e le c i cu v e rs u l. Se în c in g e un
ceeace înseamnă în a c e la ş tim p : a d e v ă ra t d u e l p o e tic . A ş u c u l n ’ are
poet şi îndrăgostit. D u p ă c o n c e p - a lte m ijlo a c e d e c â t c u v â n tu l, p e n ­
¡¡a orientală o ric e în d r ă g o s tit tre- tru a d is tru g e a d v e rs a ru l. E l n ’a re
bue să fie poet şi n u m ai a c e la p o a ­ d re p tu l să-şi u c id ă v ră jm a ş u l d a ­
te fi socotit p oet a d e v ă ra t, c a re c ă a cesta e ş i e l aşuc, c ă c i a ltm in ­
plânge şi cântă o iu b ir e n e îm p li­ te r i s ’a r z ic e că i-a fo s t f r ic ă de
nită. Dragostea e c o m p a r a tă în O- ta le n tu l său. C e i d o i d u ş m a n i a-
rient cu o flacără, ia r o le g e n d ă par, în p u b lic , în fa ţa p o p o r u lu i şi
caucaziană vorbeşte d e un p o e t, a iş i c â n tă c â n te c e le . în ţ e l e p ţ i i h o ­
cărui dragoste a rză to a re a fo s t a- tă ră sc a p o i, c a n işte c r i t i c i im p a r ­
tăt de sinceră, şi d e a d e v ă ra tă , în ţia li, c a r e d in d o i e m a i ta le n ta t
cât el însuşi, iu bita lu i ş i casa lu i şi a re d e c i u n d r e p t m a i m a re la
au căzut pradă flă c ă r ilo r iu b ir ii. v ia ţă , sau la d ra g o s te a u n e i fe m e i.
Dar poeţii din satul p ito r e s c nu în v in g ă t o r u l c a p ă tă o s e cu re de
sunt mistuiţi la p r o p r iu d e flă c ă ­ călău, cu ¡care e d a to r să tae caipul
rile amorului. E i c o lin d a s atele c a r iv a lu lu i c o n d a m n a t în p re z e n ţa
an (el de rapsozi, p r im in d d a r u ri c r it ic ilo r .
Împărăteşti. îşi au şi e i în s ă n eca- E d r e p t c ă a s e m e n ea d u e lu r i nu
¡urile lor. Un „aşuc” c a lif ic a t „ m e ­ m a i au lo c astă zi. P o e ţ i i s ’ au s le it,
seriaş” e desconsiderat, d e a c e ia spun c a u c a z ie n ii, nu m a i ş tiu să
fiecare caută să fa c ă d in m e s e ria se u ra s c ă în t r e ei. A u ş i m a i p u ­
lui o artă, să d e vin ă un a d e v ă ra t ţin ă în c r e d e r e î n ta le n tu l l o r ş i nu
,mşuc". m a i în d r ă z n e s c să-şi r iş te v ia ja
Aşucii sunt îm p ă r ţiţi în dou ă p e n tru o p o e z ie .
categorii, falşii şi ad evăra .ţii aşu ci. Înainte v r e m e , a s tfe l de d u e lu ri
Arta unui fals aşuc se p o a te în - p o e tic e era u fo a r te r ă s p â n d ite , şi
văja, aceia a Unui a d e v ă ra t aşuc, a s tă zi în c ă se m a i r e c it ă în satu l
niciodatâT Adevăratul aşuc e s o c o ­ p o e ţilo r , C h u d s o re c , c â n te c e ş i
tit jiproape sacru, în to t O rie n tu l. p o e z ii, d e s p r e p o e ţ ii c u r a g io ş i,
E liber să spună cea m a i m a re o- c a r i ştiau să u ra s c ă ş i c a r i î ş i sa­
kăznicie oricărui su v e ra n , p o a te c r if ic a u v ia ţ a p e c â m p u l d e b ă ta ie
cânta cântece c in ic e , d e fa ţă cu f e ­ al p o e z ie i.
mei, şi să solicite o r ic e f e l d e o-
A c e s te d u e lu ri, d e s p r e c a r e nu
lorar,
se p o m e n e ş te î n n ic i o a ltă ţară
Falşul aşuc capătă în v ă ţă tu r i în
F o t o g r a f ie luată de c o re sp o n d en tu l n ostru, în satul p o e ţilo r. d in lu m e c o n s titu e fă r ă în d o ia lă
satul Chudsorek, a d e v ă ra tu l n ’a re
c e le m a i c u r io a s e c a p ito le d in is ­
nevoe de dascăl şi d e c i nu e n e a ­
P r in t r e a d e v ă r a ţii aşu ci se găse- r ilo r s o c ia le . C h ia r p r in ţ i de to r ia lite r a ră .
părat nevoe să fie o r ig in a r d in a-
sc r e p r e z e n ta n ţi ai tu tu ro r stratu- n ea m c u tr e e r ă a d esea ţara, c a aşu ci. R.
cel sat.

INDISCUTABIL L I C D l %
p â in e a r l C n l / AA NM E C E A ? AI
BUNĂ
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 8 O c to m b rie 1S31

A R A L E L cu p ija m a le le şi cu u n gh iile lăcu ite, a apărut la H o lly w o o d o

a tre ia m od a : e v o rb a de c ă s ă to riile secrete.
V e d e ta se cunună în ascuns cu alesul in im ei, fa c e un scurt v o ia j de
nuiua ţ i ou aia re v e n ită în cetatea stu d iou rilo r, ţin e soţu lui a p ro x im a tiv
u rm atoarea cu vâ n ta re:
„A s c u ltă dragă, începând din acest m o ­
ment, nu m ai e şti decât o fantom ă. V e i apă­
rea la un semn al meu şi to t a s tfe l v e i dispă­
rea, pentruca p op u la rita tea de care mă
bucur p rin tre a d m ira to rii m ei m asculini,
să nu aibe a suferi.
N ’aş putea spune cu p re c iziu n e cine
a fo s t p ro m o to a re a acestei m ode, dar
după câte m i-aduc am inte, M a r ie P r e -
v o s t a dat p rim u l exem plu căsătorin -
du-se în 1918 cu U . C. G erk e şi uitând
ca din în tâm p lare să anunţe lum ii e v e ­
nim entul, de care nu s’a a fla t decât
în 1923, când ju rn a le le anunţară d i­
vo rţu l său.
D in acea z i presa a în trep rin s o an­
chetă în această d ire c ţie , d ivu lgâ n d
un num ăr con sid era b il de c ă sn icii se­
crete. P r in tr e aceste fru m oase tăinui-
toare, Sue C a ro l e aceea care a reu ­
ş it să fa că să dăinuiască m ai m ult
m isteru l. T im p de tr e i ani artis ta a
tre cu t d rep t una din cele m ai dâr­
ze celib a tare.
Ia tă însă că n ep revăzu tu l in ter-

Sus: M a r y P r é v o s t ; m ijlo c : V e ra R y n o ld s ; jo s : S ue Caroll.

ven i, dând to tu l în v ile a g : Sue C a ro ll îş i p rim ia reg u la t soţul la micile rţ

niuni ale p rie te n ilo r şi c u n o scu ţilor săi.
L a o anum ită oră, m o s a fir ii se retră g ea u şi odată cu ei şi soţul. Fericii
se în to rc e a ap oi tâ rziu în noapte, spre a-şi lua lo c u l în camera conjugală j
\ p leca în ain te de iv ir e a zo rilo r... D a r în tr ’o seară, după o recepţie cartl
p relu n gise fo a r te târziu , s’a p e tre c u t c e va ciu d at:
~ „ N ic k dragă, hai la c u lca re” z :sc în cân tătoarea Sue, în prezenţa ultimii«
in v ita ţi, înăbuşind cu greu un căscat. (C o n tin u a r e în pag. C-a]
 SOctombrie 1931 R E A L IT A T E A ILU S T R A T A

* '. . T I

fi
■
. O
im/m

H 1 : ,

■ ■ ■

Motto: „ L a V le n a
au căzut 16 mii de
rândunele, din cauza vileliei. G r a ­
ţie ajutorului dat la timp de către
populaţie, micile păsărele a u fost
expediate cu avionul la Veneţia,
după ce li s ’au dat îngrijirile ne­
cesare“ .
(Z ia re le )

S
FÂRŞITUL lui S e p te m b r ie aurise pădu-
_ rile. Pe câmpii, toamna răspândise< c u lo ri
i( brom şi de sânge. M e r e u m ai re c e, vântul a-
(licea vestea iernii. R â n d u n e le le trebuiau să
fiece...
$‘m ¡diwat în stoluri. U n d e va , departe, acolo
■%&'
Fotografia din dreapta r e p re zin tă rân-
iunelele surprinse de fr ig . care au fo s t
îmbarcate în vagoane s p ec ia le şi e x p e ­
diate spre ţările cald e d ela Sud.

unde soa rele e cald sunt ţâr:

\ care adăpostesc păsările că­
lătoare.
A S to lu rile de rândunele
p orn iseră , vâslind g ră bite
din aripi m ic i. T ru p u rile de
m iniatură sveltă, tăiau har­
<S nic văzduhul înaintând spre
m iază zi...
A r i i ajuns, desigur, —
cum au ajun s de atâtea ori,
a colo unde D u m n e z e u p re g ă ­
teşte lum ină şi soare, şi pa­
jiş ti cu f lo r i şi hrană. Dar
v ije lia tim p u rie le -a abătut

in din cale. Călătoriau în şiruri

lu n g i o ri în sto lu ri
când — deasupra unui oraş
dese,

de cântece, — frig u l şi
ploaia le -a doborât.
T rebu ia să le ve z i, ca să ţi
se rupă inim a de durere. C o -
b orîs eră aproape de aşeză­
v rile om en eşti, cu nădejdea
că v o r scăpa de b ic iu l în ­
gheţat al v ije lie i. E ra u m ii
şi m ii de păsărele. O ra şu l
era m are, s g o m o to s, în tr e -

H H S tâ n g a : P re d a r e a la o f ic iile
p oşta le a c o liv iilo r cu rân­
i : dunelele strânse de către
p op u laţie.
 R E A L IT A T E A IL U S TR A TĂ 8 O ctom brie A

tăiat de m aşini şi 3e ţip e te i

m oto a re, brăzdat de sârm e şi i
lu m in i, cu case înalte, cu lu m e n
căjită şi grăbită. A c i au căzui
U n e le , m ai n o ro c o a se au in ti
p rin pod u ri, p rin fe r e s tr e de
chise, p rin ganguri, p rin adăpo
t u r i; altele s ’au adăpostit p rin c
paci, pe sub firm e , sub streaşii
în c h io şcu ri de ziare, în parcw
sub bănci... In sfârşit, foa r
m ulte, au tre b u it să cadă p e stră:
în tre a u to m o b ile şi p ie to n i, j
caldarâm ul r e c e o r i p e asfalt
lu c io s şi îngheţat...
E ra u o b o s ite şi trem urau i
frig . U d e , se strângeau une
lângă altele, p r iv in d cu och i sp

ria ţi în ju r u l lor. V ia ta bătea în tru pu rile
m ic i şi vin e te , ca o inim ă care e în faţa
m orţii.
C in e va s ’a aplecat, m ilos, ridicând prim a
pasăre întâlnită. A p o i un al doilea a strâns
în m âini calde şi p rie te n e şti, altă rândunică
găsită pe stradă, lângă şin ele tram vaiului.
U n şcola r, înduioşat, a adunat două păsă­
re le rănite, cu arip ile resfira te — le -a bă ­
gat în sân şi a alergat acasă, în odaia lu ­
m inoasă şi caldă. O bătrână s’a în to rs din
drum , cu coşu leţu l, culegând dintre paşii
tre c ă to rilo r, fiin ţe le m ic i şi desnădăjduite.
A p o i un pensionar, o fetiţă , un soldat, o
doam nă bogată, două se rvito a re , câţiva
cop ii, au alergat să le dea a ju tor. I n câteva
o re , m ii de oam eni s’au p leca t cu su flet
bu n p e ste s u fe rin ţe le rân du nelelor, le -a u
F o t o g r a fia din dreap ta sus rep re zin tă o scenă luată de luat în casele lor, le -a u în vă lit în haine, în
coresp on d en tu l nostru"' din B udapesta, la un o fic iu p oş­ cârpe, în sd ren ţe, — şi le -a u readus la
tal de a colo. viaţă...
L ă d iţe le în care sunt am balate rândunelele, se cântă­ E ra u , în tr ’adevăr, aproape 16.000 de pă­
resc ca o r ic e c o le t poştal, urmând a f i e x p e d ia te apoi s ă re le ! E ra u stângace şi su ferin d e, ca nişte
spre Sud. S u s : U n s to l de rândunele, în şirate pe f ir e de copilaşi. E ra u în gheţa te, şi o c h ii lo r privea u
te le g r a f, în a p rop ierea B u cu reştilo r. ca och ii oa m en ilor. Ş i, când le prindeai
trupul în tre m âini, le sim ţiai inima hit
gră bită şi gâtul elegant lipindu-se itţ
caldă, de par’că aveau su flet omenesc»
A doua zi, lum ea a uitat că trebuia
le r g e după n eca zu ri şi după pâine,
m ari anunţau lo c u rile unde trebuiau
plăpânzii m o s a firi aerieni, ca si poitiţ
m ai departe. F u n c ţio n a ri gravi du',
prim eau din m âinile gazdelor vremii
rân du nelele d e sm o rţite şi le treceau iii
de f e l de re g istre . Ca şi cum ar/ ia l
nişte fiin ţe om en eşti. L i s’au adus apei:
speciale cu com p a rtim en te pentru ţ
p e n tru hrană, — iar compania de »
le -a pus aeroplane, câte trebu m , li m
ziţie... Şi, cu pază bună şi cu îngrijim
sebită, rân du nelele au p ornit mai ¿(4
cu a vion u l. Pâ n ă a colo unde e soare s»
dură, —- şi unde li s’a dat drumul!... |
...N u e aşa că e minunată întâmplni
ceasta? Ca o în cerca re a lui Dumnezeii
rân du nelele au dat oam enilor prilejul si
vedească încăodată câtă bunătate şi k
p oa te sălăslui în inim a l o r !
G E O R G E Silf:

SO ŢI FAN TO M E
O b ra jii i se ap rin seră sub p r iv ir ile
surprinse ale p rie te n ilo r şi decât să
lase să p lan eze asupră-i b ăn u ieli ce
i-ar f i ş tir b it reputaţia, p re fe ră să re-
le v e z e secretu l. S erata se p re lu n gi a-
tunci până ’n z o r i, căci p rie te n ii ţ i ­
nură să bea în sănătatea tin e r ilo r că­
s ă to riţi. P ro c e d e u l a rtis te i se ju s ti­
fic ă p rin aceea, că p rim u l său soţ A .
K e e f e r fusese înch is până ’n ziua
d iv o rţu lu i.
In m a jo rita te a c a zu rilo r fe m e ile
acestea sunt s ilite să lu c reze a s tfe l.
D o v a d ă e cazul V e r e i R e y n o ld s care
se că sătorise cu R o b e r t E llis , to c ­
m ai în ziu a când semna un c o n tra ct
cu „ U n iv e r s a l F ilm ” In acea seară
parcu rgând con tra ctu l, văzu că i se
in te rz ic e a m aria ju l şi a s tfe l b ărb a­
tul său trebu i să in tre în rândul so­
ţilo r fantom ă. L a e x p ira re a con tra c ­
tu lu i V e r a R e y n o ld s dădu o serbare,
în cursul căreia anunţă lu m ii căsă­
to ria , care avusese lo c cu tr e i a n i’
înainte.
P r in organul o fic ia l al trib u n a le ­
lo r am ericane, pu b licu l a a fla t nu de
m ult că Joan H a r lo w , una d in tre cele
m ai pop u lare siren e ale H o lly w o o -
(Urmare din pag. 4-a)
dului, era m ăritată. S oţu l său îi in­
tenta p ro ces de daune in terese pen-
trucă p oza se g o a lă unui fo t o g r a f din
C h icago. In m om en tul în care
a flă de această căsătorie, m en aju l
H a r lo w se a fla în instanţă, la d i­
v o rţ.
T o t a s tfe l Jane K . A rth u r a flă în
seara cununiei sale, că „P a ra m o u n t”
îi in te r z ic e a căsătoria, atât tim p cât
avea să lu c re z e pentru această casă.
N e v r â n d să p iardă fru m oasa rem u­
n eraţie de 500 de d o la ri pe săptă­
mână,^ artis ta ceru şi ob ţin u d iv o rţu l
recăsătorind u -se a p oi cu fo s tu l său
soţ, la e x p ira re a con tractu lu i.
Ş tia ţi oa re că A ille n P r in g le era
m ăritată? Se îm p lin esc 13 ani de
când e soţia unui b o g a t p lan tator
h abanez; l-a v ă zu t de v r e o z e c e o ri
în to t acest răstim p şi-i scrie odată
pe lună.
A c e s t gen de c ă s ă to rii p la to n ic e e
mai fr e c v e n t d ecâ t v ’a ţi f i în c h i­
puit. N ’o să m ’apuc să le c ite z pe
toate, căci aceasta ar depăşi cad rai
ru b ric e i m ele, dar vă v o iu r o v e s t i o
m ică în tâm p lare, fă ră a r e v e la nu­
m ele p e rs o n a g iilo r.
U n a s tfe l de m enaj p la to n ic dă­ dau de c o p il în hali.
dea adesea serate şi p rin tre in v ita ţi — U n d e e t ă t ic u ? ” o întreb,
se a fla în totdeaun a cel ce se bucura — „T a tă l m eu” răspunse
de sim p atia stăpânei casei. L a una tra g ic, „ e b oln av la New-Jera;1
din aceste re c e p ţii, in d iv id u l îş i a- — „D a r bine, credeam d ţ-
duse cu sine soţia, luând fa ţă de a c i ! ” întâm p in ai eu.
si: gazd ă o atitu d in e de ghiaţă. — „N e in , nein, bietul mem
După p le ca re a in v ita ţilo r , stăpâna b o ln a v la N e w Jersey” , iIL
casei, care fu sese n e v o ită să se stă­ P e s te c â teva clipe.
j pânească to ată seara, fu cuprinsă în — „U n d e e soţul dvs.?” £t§
c e le din urmă de un acces n ervos. eu pe M a rlen e.
— „D a r, draga m ea” în c e rcă s’o — „ E sus, doarm e încă” &
con so le ze soţu l „e r a d oar cu neva- artista.
stă-sa! In lo c u l său aş f i fă c u t la — „ D e c e spune atunci Mari
fe l” . tatăl e i e b oln a v la New Je
* * * în tre b a i eu uim it.
M a rlie s , fe t iţ a M a r le n e i D ie tr ic h — „A h ! a auzit pe bucali
pare să aib e un talen t d ram atic to t v o rb in d de tatăl ei bolnav
atât de fascinan t, ca şi c e l al m am ei singura fra ză englezească pi
sale. fe t iţ a o poate pronunţa corecţi
F ăcân d acum două săptăm âni o v i ­ e x p lic ă v e d e ta râzând.
z ită a r tis te i pentru n işte fo t o g r a fii, JA M E S Gr:
A B O N A M E N T
FRIZERIEI I. BEER
M O ŞILO R . 5 3 T E L E F O N 381|32
ÎN L E S N E S C U N SE R V IC IU ID E A L Şl CONVENABIL
S Octombrie 1931 R E A L IT A T E A IL U S TR A TĂ

■ H N C E P Â N D cu anul 1901, A m e ric a ne cap tează p r iv ir ile :

H *C?!?t ă tară d evin e leagănul p ro gre s u lu i şi al r e a liz ă r ilo r.
in Middle W est, d oi fra ţi, f i i de p astor, posedând o vastă b i­
blioteca şi im aginaţii avân tate, ţineau un a te lie r de b ic ic le te I -
deia sborului e x e rc ita asupra lo r o fa s c in a ţie to t m ai puternică.
Ciclismul era pe atunci fo a r te „e n v o g u e ” a s tfe l că a fa c e rile adu­
ceau celor doi un v e n it su ficien t, spre a-şi p e rm ite jo c u r i de

Fraţii W right c itis e ră cu a v id ita te în tre a g a

literatură ce apăruse până atunci, asupra a v ia ­
ţiei.
Ceeace le captiva m ai cu seam ă a s p ira ţiile ,
era ideia lui O tto L ilie n th a l. T r e b u ia să e x is te
o cale către .con cretiza rea a c e s te i i d e i ! Şi
astfel în atelierul lo r de b ic ic le te , începură
să construiască aeroplane.
Creeară un m ic tunel de vânt, pentru în c e r ­
carea modelelor şi pentru studiul c u ren ţilo r
vătămători.
(E interesant de n otat că în z ile le noastre

St. : M a r s , p rim u l
paraşutist din
lum e.

« I J o s : U n tunel de
§F vânt, d in tr’o m are
uzină am ericană
de avioane.

Su s: B l e r i o t fe lic ita t cu ocazia îm p lin irii a 20

de ani dela traversarea Canalului M â n e c ii ;
M i j l o c : P r im u l aparat al lu i B le r io t.

s’au con stru it în to a te fa b r íc e le de avioan e

a s tfe l de tunele în m are — e x a c t după p rin ­
c ip iile de care F r a ţ ii W r ig h t au uzat cu 30 de
ani în ain te, in vestin d u -se sume de bani fa n ­
tastice. N o u i aerop lan e sunt acum în c e rca te
în ele, în a in te de a se în ă lţa în aer. Se p ot
fa c e a s tfe l m o d ific ă r i ra d ica le fă ră riscu l
v reu n ei v ie ţ i o m e n e ş ti).
A le s e r ă o c olin ă n isipoasă la K i t t y H a w k ,
C a ro lin a de N o r d , unde v â n tu rile erau m o d e ­
rate şi unde în cep u ră o s e rie de e xp erien ţe.
In tr e 1901 şi 1902 făcu ră num eroase sbo-
ru ri pe distanţe scurte, aducând cu fie c a r e e x ­
p erien ţă noui m o d ific ă ri ap aratu lu i; ajunseră
a s tfe l în c e le din urm ă să se avân te în ra i­
duri m ai lu n gi şi să se gândească la adapta­
rea unui m otor.
* * *
T o t în acest răstim p, un tânăr m ecan ic din
N e w - Y o r k , anume C urtiss, lu cra în aceiaş d i­
r e c ţie , cu d eo s e b ire numai că în lo c să se
m ărgin ească la aerop lan e se ocupa în m are
p arte de m o to a re . L a un m om en t dat apara­
te le sale ajunseră atât de bune, în câ t cei ce
exp erim en tau cu d irija b ile , începură să-şi
 8 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă
p ro c u re de Ia el m o to a re de 8, 12 ba
c h iar 20 de cai pu tere.
* * *
Ş i tot în ac ea stă ep ocă, p r o fe s o ru l
L a n g le y co n stru ia un n o u a e ro p lan .
E r a un a p a ra t c o m p lic at şi cam
g r e o iu con stân d din n u m e ro ase p la ­
n u ri v e rtic a le şi o riz o n tale . L a n g le y
îi m o n tă un m o to r şi în c e rc ă să
s b o a re — d e a su p ra a p ei — a s tfe l în ­
cât să a ib ă su b t el o s u p ra fa ţă fl e x i ­
bilă .
L a p rim a e x p e rie n ţă c ă z u ; nu se
lă să în să şi fă c u o a dou a în c erca re ,
g ă sin d u -ş i m o artea. E de n o tat aci
că G le n n C u rtis s m o n ta p a tru ani
m ai tâ rz iu u nu l din m o to a re le sale,
la un a e ro p la n tip L a n g le y reu şin d
să p a rc u rg ă v ăz d u h u l pe o distanţă
de o m ilă.
E r a p rim u l a e ro p la n care sbura.
* * *
...D e la un sat la a ltu l rătăc ia în a-
ceastă ţa ră a p r o g r e s u lu i technic, o
tru p ă de circ ce cu p rin d ea în tre a lţii
un tân ăr şi în d ră sn eţ ac ro b a t, care
fă c e a ascensiun i în b alo a n e lib ere .
U n e o r i p ă ră sia circu l, dând re p re z e n ­
taţii p rin b â lc iu ri, unde se lă sa din
b a lo n cu a ju t o r u l unei p a ra şu te. N u ­
m ele său e ra B u d M a r s . în d r ă g o s t it
de m e s e ria sa, im ag in ă şi r e a liz ă m o ­
d a lita tea de a p ă tu ri p a ra şu ta, ceeace
o pu se im ediat în s e r v ic iu l a e r o p la ­
n u lu i. D e atu nci acest ap arat a fo s t
m u lt p e rfe c ţio n a t. B u d a fo s t în să
cel c a re a s trâ n s -o în aşa fe l, încât
să se d e sfa c ă în că d e re şi acest fa p t
îl p la se a z ă p rin tre pio n eri.
O c h ii săi era u aţin tiţi a s u p ra lui
S an tos D u m o n t şi îm p reu n ă cu m a ­
io r u l B a ld w in co n strui p rim u l d ir i­
ja b il rig id , am p u tea spune, p rim u l
Z e p p e lin . A c e s t d ir ija b il a ju n g â n d cu
bin e la b â lc iu l d e la S ain t L o u is , fu
vân du t a rm a te lo r S ta te lo r U n ite ,
d u p ă s a tis fa c e re a exam en ului^ care
rec lam a un s b o r de d o u ă o re fă r ă în ­
tre ru p e re , cu v ite z a m ed ie de 20 m ile
pe o ră . . F r a g m e n t d in tr’un ziar din 1907, care com en ta sb o ru l fra ţilo r W rig h t,
C o n s tru iră ap o i u n al d o ile a d ir i­
ja b il, pe care-1 v â n d u ră g u v e rn u lu i
g e r m a n ! A n i de z ile ac ea stă a e r o ­
n a v ă a fo s t n u m ită „ B u n ic a Z e p p e -
lin u lu i”.
* * *
A le x a n d e r G ra h a m B e ll stu diân d
sm eele de carton, r e a liz ă un tip de
ae ro p lan e , con stân d d in tr’un sistem
de p la n u ri m u ltip le. G le n n C u rtis in­
v ita t la această e x p erien ţă , se de­
dic ă d e fin it iv a v ia ţie i.
* * *
1903. A n u l e r a pe s fâ rş ite . D in
când în când ju r n a le le p u b lic a u a r ­
tic o le asu p ra e x p e rie n ţe lo r pe care
fr a ţ ii W r i g h t le fă c e a u la K itty
H a w k , C a r o lin a de N o r d . A c e s t e e x ­
p e rie n ţe în c ă lz ise ră ce e d rep t im a­
g in aţiile, d a r nu p rez e n tau în că ce v a
concret.
D e c e m b rie 1 V â n t u r ile sunt fo a rte
rec i la K it t y H a w k în această e-
p o că a an ului, dar m ic u l g ru p de o a ­
m eni strân şi ac o lo nu dau m are im ­
p o rta n ţă elem en telo r... S p e c ta to rii
sunt a b s o rb iţ i de p re p a r a t iv e le unei
în c e rc ă ri de o im en să im p o rtan ţă
p e n tru aviaţie...
A u aşteptat cu ră b d a re această zi,
în care vân tul, fă r ă a fi v io len t, să
a ib ă totu şi p u te re a de a da elan ae­
ro p la n u lu i. S ’a ex am in at cu g r ije a-
tât m o to ru l cât şi în tre g u l aparat.
MAGAZINUL
H E IN R IC H
BUCUREŞTI STRADA
.Invită Onor. clientelă să se convingă de pretu­
rile i eduse în mod deosebit pentru nouile asor­
timente de blănuri, pluşuri şi st; le ae m an­
touri, precum şi toate celelalte tesatun pentru
îm brăcăm inte şi mobile, sosite din străinătate.
8 O c to m b rie 1931
U n eşec p a re cu to tu l exclu s. T o ­ fa p tu l că în 1931 M a r s e în c ă în v iaţă
ş o a re decât aerul. P rogresul dirija­
tuşi, n im eni n u -şi po ate im ag in a a- şi p e rfe c t sănătos. b ile lo r a fo st extrem de lent iii
g ita ţia c e lo r do i o am en i cari u r ­ cu rsu l p rim e i decade a secolului #
m ea z ă să fa c ă m a re a în cercare. RECORD DE DURATĂ do u ăzec ilea.
L a s fâ r ş it W i l b u r W i r g h t se u rcă U n am e ric an încearcă să traver!
la cârm ă. P o z iţ ia sa e fo a rte p r i­ 1908. W i l b u r W r i g h t fa c e o nouă seze O c e a n u l, pornind dela Atlantii
m e jd io a să , dar a m ai stat a s t fe l în ascensiun e, s b u râ n d fă r ă în tre ru p e re C ity , N e w J ersey cu destinaţia Lon­
n e n u m ărate r â n d u r i ; de data asta în t r ’o cu rsă triu n g h iu la ră , tim p de dra.
însă, sim te v ib r a ţ ia m o to ru lu i. d o u ă o re şi d o u ăz ec i de m inute, la W e llm a n construeşe un dirijai®
P o r n e ş te în jo s pe colină... v ib r a ­ 31 D e c e m b rie 1908, d o v e d in d a s tfe l „ n e -r ig id ” pe care amenajează k
ţia în cetează, se sim te alu n ecân d d e fin it iv că a e ro p la n u l e s u sc e p tib il p o st de t e le g r a fie fă ră fir, îşi ia ir
lin... E în a e r ! de u t iliz ă ri co m erc ia le. ec h ip a j de cinci oameni şi o pisici
d rep t m ascotă.
^1*1*-1007. _________ „ A M E R I C A ” porneşte la 16 Of
to m b rie 1910 spre A n g lia ţinândn-si
Jet JBoIorflttpplrt« (3<>i>DelöeiWK*stt} öef (OciiräDer UJrhjlit. în n e în tre ru p tă comunicaţie cu ţii
m ul, tim p de 24 de ore dela plecau
U r m e a z ă dou ă zile de tăcere al,
solută. A e o r a n a v a pare pierdută. S
p rim eşte însă un m esaj de pe stai
m eru l e n g le z „ T r e n t ” , care anun|i
s a lv a re a atât a echipajului, cât }ii
p is ic ii. D i r i ja b i lu l fusese părăsiţii
m are!
D u p ă cum vedem , întreprindeţi
lu i W e llm a n eşu iază aducând totţ
un a p o rt e x tre m de interesant tei
n icei şi an u m e : stabilirea comunica­
ţ iilo r r a d io -te le g r a fic e între o aero­
n avă ce p lu teşte deasupra mării >,
p o r tu r ile de pe uscat.
IN T E R IM
1911. A e r o p la n u l a devenit o r
litate în co ntinu ă desvoltare. Se coş
s tru esc n o u i m o to are, tot mai pul
fe c ţio n a te şi m ai uşoare. Mecanic
atacă fă r ă în c etare probleme de ii
taliu , d a r p rin c ip iile de bază sin
sta bilite .
A m in trat în t r ’o perioadă a pro:
g re şu lu i. S e stabilesc şi se bat rt
S «U btR c ifolg ttl& es « I t l i j l o j í t t i u d i m C ¡:o Siltenc
eoibem f iilie n iia l, Weriutfie b u t * H b jp r in a tit ta
tbal* tu b in n t u r jijc c g a m i n t,,¡ o o u jin j a i « . c o r d u r i a p ro a p e zilnic. Se ivesco
« iţ t if h n e m it h u m Sleiopian ouS, b tm fit ote B »
ÍW ib e tt* t a l b it ID tQ tttrfííe ^íc 3at}re btnburá) nidit
n - l L tcS S m u l i ţ b in u fc ttn jogenamtttn sum eden ie de aviato ri, cari coi»
n t e b r íd * 3 n t'K fţc |n rrmtcfen tn m o a n , tote eS oCtr
» a t t * «u ge n blid lu$ |n oííorBU tlIdjen « t t lie n fttt U n
T’op p îitiidfitfg crS m t jroet etacenarttq nufaebauter,
i “ tai « ¡ b a lit a n « ¿ r a s fla á ie it gegeben
tru e sc a e ro p la n e după propriile toi
e jM r r l. 2)ic4 ffiilb dat fid) c m (m em s a la g e m i!
b ^ r im $e tb ft u m e tn o m m tn tn g tíu n je n e n Íie tiu d iín
-fliten. Site B le ilflid je n , bie o u * S e g e lt n $ berqefteUt desem ne, ae ro p la n e ce devin ,stan-
ittutben, gaben fie «le eon Siitiem bol a ls ja e d m â B lţ
eon t o n t o * a i * r « m b « # U M ;<5na«ri. b o i n ffti romi d a rd u r i” sau se prăbuşesc omorini
p ilo tu l.
cu un desen al aparatului. I n t r e tim p ră s b o iu l se ridică lao-
riz o n tu l lu m ii, deşi puţini erau ctij
L a o m ie de p ic io a re în v ă z d u h ! S b o r u l se fa c e în co n d iţiu n i a d ­ cari iî băn u ia u apropierea. Guvemelt
A te r is e a z ă . E n tu z ia s m u l c e lo r cari m ir a b ile şi ceeace-1 sileşte să co­ eu ro p en e în cep o serie de tratatin
l-a u u rm ărit a tin g e deliru l... F r a ţ ii b o a re , e c a p ac ita tea re d u s ă a r e z e r ­ cu m a rile u zin e de aeroplane, înspe­
W r i g h t re a liz e a z ă în sfâ rş it, m u lt v o ru lu i de g a z o lin ă . P a r c u r g e 77 de cial cu F r a ţ ii W r ig h t şi cu G
v isa ta ascensiun e în t r ’un a e ro p la n cu m ile la o a ltitu d in e de 400 de m e tri! C u rtiss. A n g lia , F ra n ţa şi Germanii
m o to r. C u c e r ir ă a e r u l! a ju n g cu rân d a-şi construi corpuri
P R IM U L SBOR S E N Z A Ţ IO N A L
E m o ţ ia b u c u rie i g a lv a n iz a se în ­ co m peten te de fo r ţ e militare ih
tre a g a lum e. D r u m u l că tre cer era riene. >
1909. I n această epocă, fie c a re
deschis. Ip o t e z e le sb u ra u pe a rip ile Z e p p e lin u l devenise o puternici
s b o r e o sen zaţie şi de fie c a r e dată
im ag in aţiei. ae ro n av ă, su b conducerea contekş
ce un om se av â n tă cu c â ţiv a m e­
A p a r a t e le m ai g r e le decât a e ru l Z e p p e lin .
tri m ai sus sau p re lu n g e şte distanţa
se d o v e d is e ră în s fâ r ş it s u sce p tib ile p a rc u rs ă până atunci, în ac este m a ­ J. G . B u d M a r s , porneşte intra
de în treb u in ţare . A c e s t scu rt sb o r n e v re av ia tic e, d e vin e im ed ia t su ­ turneu de ex h ib iţii, mai întâi înji;
era m ai im p o rta n t decât tot ceeace b ie c tu l de d iscu ţie al presei. ru l S ta te lo r U n it e apoi prin Oria
se r e a liz a se p ân ă atu nci d e alu n g u l Ia t ă în să că în z iu a de 25 Iu lie In d ia , C h in a, Japonia, spre a pre
se c o le lo r, p e n tru c ă o p e ra fr a ţ ilo r 1909, L o u is B le r i o t tra v e r s e a z ă C a ­ p a g a id e e a aviaţiei.
W r i g h t pu nea o a m e n ilo r la d is p o z i­ n a lu l M â n e c e i în t r ’un m o n o p lan co n ­ E r a u fa n a tic i aceşti pioneri ai»
ţie m aşini m u lt m ai u şo a re şi mai stru it du pă un p ro e c t p ro p riu , la ru lu i. N ’av e a u decât un singur gâd:
puţin co stisito a re decât d ir ija b ile le . care m ontase un m o to r de 25 de cai să câ ştig e tot m ai mulţi adepţi,
A s t f e l 1903 m arc h ea z ă în cepu tu l e- p u te re ! A c e a s t ă p e rfo r m a n ţ ă e ra in Apoi isbu cn i răsboiul. Aviaţi
rei ae ro p lan u lu i. acel m om ent tot atât de im po rtan tă, fa c e s a ltu ri u ria şe în această
ca şi e x p e d iţia pe care L in d b e r g h o rio a d ă . U z in e le fraţilo r Wright ¡:
R E C O R D D E V IT E Z Ă în tre p rin s e 18 ani m ai târziu. ale lu i C u rtis s lucrează pe capei:
B le r io t s ta b ilise le g ă t u r a ae ria n ă fu rn iz â n d E u r o p e i sute de aeroplan >
1907. G le n n H . C u r t is s fa c e un în tre A n g lia şi co n tin en tu l e u r o ­ A e r u l e atacat în escadre, saW
s b o r în lin ie d re a p tă cu v ite z a de p e an ! Ş i o fă cu se în t r ’un m o n o p la n ! ch iul u lu it al populaţiilor, aparii-
pa tru z ec i şi şapte de m ile pe o ră ! ro p la n e de bom bardam ent, de pato-f
M i i de o am en i u rm ă re sc acest P R IM A ÎN C E R C A R E DE TRA­ lare, de u rm ă rire etc.
V E R SA R E A A T L A N T IC U L U I In 1917 când Statele Unite ii
raid. I n t r e m u lţim e se a f lă şi J. C.
B u d M a rs , care se a s o c ia z ă im ediat t r a ră în ră s b o iu , aviaţia era o ?tiiif
la e x p e rie n ţe le lu i C u rtiss, ca pilo t 1910. A c e s t an ne în d re a p tă iar p e rfe c tă .
p r iv ir ile a s u p ra a p a r a t e lo r m ai u­ W. G
de în c e rc a re . F o a r t e re m a rc a b il e
t o a m n e l o r !
SAI ONUL D E COAFURA
.. A N E T T £•
PRAGER ExeeutS re le mai fru m o a s e c o a fu ri
C A L E A M O S l L O h N*9r
CAROL I, N r, 22 C oafat L e i 30 Tuns L e i 30
S p alat „ 30 M an icu re 25
V on segte în o ric e nuanţă dela T<ef '
- C O Î O N A C I T R U M O Ş I "
F A IN A PE A U R HERPAN
 S Octombrie 1931 R E A L IT A T E A ILU S TR A TĂ 9

Ce e siereoscopia ?
Vederea în spaţiu c â ş tig ă pe f i e ­
care zi noi adepţi, ceeace a d e te rm i­
nat revista noastră să desch idă o ru­
brică stereoscopică în speranţă că
vomdeştepta în rând u rile c it it o r ilo r
noştri, un viu interes pentru această
chestiune, producându-le to to d a tă o
sursă nouă de d istra cţie.
m on strează că v e d e re a m onoculară,
fa c e ca lu c ru rile să ne apară în tr ’un
singu r plan, pe când v e d e re a biocu -
lară, ne aju tă la d ife r e n ţie r e a planu­
r ilo r în care sunt situ ate o b ie c te le ,
p recum şi fo rm a v e rid ic ă a acestora. Imaginez
M eca n ism u l f iz io lo g ic al v e d e r ii,
se rezum ă la u rm ătoru l fa p t: p ri-

ş c o a le i de B e lle - A r te , care să poată m agin i în lo c de două. A tre ia im a­

adm ira fru m u seţea p lastică a statue-
lo r clasice, p rin aju toru l f o t o g r a f ii­
lo r s te re o sc o p ic e , făcându-şi o edu­
c aţie p ro g re s iv ă , în p e rc e p ere a ju s ­
te lo r p ro p o rţii.
Să ve d e m acum în ce m od
fiin ţă un e fe c t s te re o s c o p ic în im a­
gine.
P e n tru a p r iv i în fe lu l c e l m ai
sim plu o dublă im agin e s te re o s c o ­
pică, luată după to a te r e g u le le
c estei arte, e n ecesar ca a x e le o p ­
tic e ale o c h ilo r să f ie d ir ija te para­
le l, ad ică fie c a re och iu să nu vadă
decât im agin ea din d rep tu l a x ei res­
p e c tiv e . A c e a s ta se p oate rea liza,
fă ră a f i n ecesare le n tile speciale,
prin aparatul sim plu pe care-1 redăm
în fig u ra N r. 1.
Se decu pează d in tr’ o bucată de
carton, o blendă, în aşa fe l, încât
lă rgim e a carton u lu i să corespundă
d istan ţei d in tre pupile. L a c ap etele
acestui carton sunt a lte două carto-
gine, care apare în tre c e le două f o ­
t o g r a fii reale, este im agin ea s te re o s ­
copică.
în c e p ă to ri n eexp erim en ta ţi, b in e ­
în ţele s , v o r ob serva, poate cu greu
ia la început, e fe c tu l s te re o sc o p ic al
f o t o g r a fiilo r . D a r şi în această ches­
tiune, ed u caţia jo a c ă un r o l im p o r­
tant, a s tfe l că prin puţină v o in ţă şi
p erseveren ţă , e fe c tu l d o rit nu va în ­
a- tâ r z ia să apară. O uşoară jen ă în
m işcarea o c h ilo r, nu treb u e luată
d rep t ob oseală, ci numai ca e fe c tu l
unei în c o rd ă ri n eo b icin u ite a muş­
c h ilo r o rb ite i. B in e în ţe le s , e x e r c iţiu l
nu trebu e continuat, dacă se rem arcă
o o b o s ire e fe c t iv ă a o c h ilo r, c i r e ­
luat după m ic i pauze.
M u lt m ai sim plu şi fă ră a res im ţi
cea m ai m ică ob o seală se p o t p r iv i
fo t o g r a f iile s te re o sc o p ic e , rep rod u se
în r e v is te cu a ju to ru l unor och ela ri,
cari m ai p re zin tă a v an taju l că m ă­
resc puţin fo t o g r a f iile în tă rin d ast-

VEDEREA I N S P A Ţ IU v in d cu a m b 'i och i un o b ie c t, .se f o r ­

( ste re o sc o p ia )
Prin vedere ajun gem la p ercep e-
rea frumuseţii; adm irând natura, ob-
servând-o, studiindu-i le g ile şi p ro ­
porţiile, putem d eosebi fru m osu l de
urît, oricât de r e la tiv e ar f i aceste
concepţii ale noastre.
Când privim lu cru rile numai cu’n
singur ochiu, adică m on ocu lar, p ie r ­
dem una dintre cele m ai m inunate
impresiuni fiz io lo g ic e ale v e d e r ii,
care constă în aceea de-a putea a-
precia adâncimea, distanţa în tre o-
biecte şi raporturile de m ărim e în ­
tre ele.
Vederea bioculară ne dă însă po-
; sibilitate — într’o la rg ă m ăsură —
de a putea sesiza v ed erea s te re o s c o ­
pică.
Cât e de necesară în v ia ţa de to a te
zilele, vederea în spaţiu, o putem
constata din nenumăratele ei ap lica-
ţiuni practice. C itito ru l să în cerce,
spre exemplu, să treacă un f i r de
aţă prin urechea unui ac, ţinând un
ochiu închis. Im p o s ib ilita te a de-a
executa această sim piă op e ra ţie , ne
va invederea cât de n ecesar e şi
celălalt ochiu.
0 altă experienţă concludentă,
este următoarea: rugăm pe c in eva să
ţină în mână un creion, cu v â rfu l în
sus, iar experimentatorul să înch idă
un ochiu şi să în cerce cu un a lt
creion să atingă v â rfu l celu ila lt.
Cei mai mulţi, v o r constata că nu
sunt în stare să a p recieze distanţa
m ează pe am b ele retin e câte o i-
masrine a ob ie c tu lu i p r iv it. A c e s te i-
m agin i sunt tran sm isie prin n e r v ii
o p tic i »"espectivi, la creer, care le
uneşte în tr ’una singură dându-ne
a s tfe l im presiu nea de spaţiu. A v e m
d eci, o im agin e stereo sco p ică .
D acă fo to g r a fie m un o b ie c t cu
două aparate fo t o g r a fic e în condi-
ţiu n i an aloage cu a celea ale p r iv ir e i,
fă ră în d o ia lă creem p o s ib ilita te a
de-a v e d e a o b ie c tu l a s tfe l cum se
p re zin tă în rea lita te .
D acă până în p re ze n t fo t o g r a fiile
s te re o s c o p ic e n’au putut f i adm irate
d ecât de p o s e s o rii aparatulu i re s ­
p e c tiv , aceasta se d a to reşte numai
îm p r e ju r ă rii n e fa v o ra b ile , că apara­
te le f o t o g r a fic e s te re o s c o p ic e sunt
încă p rea scum pe şi d eci in a cc e s i­
b ile m arei m asse.
în sem n ăta tea c o v â rş ito a re a im a- naşe în unghiu drept, fa ţă de p rim u l fe l e fe c tu l s te re o s c o p ic al im a gin ilor.
g in :lo r s te re o sc o p ic e , e subpreţuită carton. Se aşează această b lendă pe Obişnuindu-ne să p riv im în spaţiu
astăzi, f ie prin im p o s ib ilita te a v e ­ nas, ca şi cum am avea d e-a fa ce cu v o m avea o sumă de n o i sen za ţii v i ­
d e rii s te re o s c o p ic e (a c e a s ta con sti­ o p erech e de oc h ela ri, ţinând m âne­ zu ale, d esco p erin d în lu c ru rile din
tue un d e fe c t f i z i c ) f i e p rin tr ’o n e­ rul cu o mână, ia r cu mâna cealaltă, ju ru l nostru d e ta lii, cari se p ierd eau
în ţe le g e re a fru m u s e ţii p lastice. ap rop iem fo t o g r a f iile s te re o sc o p ic e până acum. P r in această ed u caţie pe
E uşor de în ch ip u it cât in tere s va a s tfe l, în cât spaţiul alb d in tre f o t o ­ care o dăm och iu lu i, am câştig a t încă
p rezen ta im agin ea s te re o s c o p ic ă pen­ g r a fii să corespundă cu axa fe ţ ii, o dim ensiune, ven in d a s tfe l mai a-
tru şco la ru l care în lo c să p rivia scă (r e s p e c tiv v â r fu l n asu lu i). p ro ap e de rea lita te , ch iar în fa ţa u-
un atlas z o o lo g ic — de pildă. — unde F o to g r a fia , s te re o s c o p ic ă ne v a a- nei im agin i. P e n tru o p rim ă în c e r ­
i se în fă ţiş e a z ă d iv e rs e an im ale ca o pare la încep u t neclară. V o m a p ro­ care, redăm c â te v a f o t o g r a f ii ste­
sim p lă fo t o g r a fie , să le p oa te v e ­ pia, sau d ep ă rta în această p o z iţie reo s co p ice , cu care c it it o r ii n o ş tri
dea în spaţiu. A c e a s ta o v a putea fo t o g r a fia până la un punct, unde o v o r putea în c e p e e x p e rie n ţe le.
p e rcep e cu aju toru l fo t o g r a f iilo r v o m p e rcep e clar. In acest punct,
s te re o sc o p ic e . T o t a s tfe l cu e 'e v u l v o m ved ea pentru un m om en t tr e i i- L T .-C O L . M I O R I N I
D o a m n e l e d in
(o a le fă rile spun j
N imic mai bun
pentru în g rijire a
lin g e rie i (in e de-
cât clă b u cu l d e la care în fre fin e fe sâ fu ra ţi
LUX îm p ro s p ă te a ză cu lo rile

intre cele două creioane, aşa că nu­

mai prin repetate tatonări, v o r reu şi
să producă atingerea.
11 H i
Aceste simple exp erien ţe, ne de-
 10 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A ' 8 O c to m b rie 1931

C o re sp o n d e n tu l n ostru din A le x a n -
d r ia -E g y p t ne trim ite urm ă toarele
două in te rv ie w u ri, pe care le -a luat
pe b ord u l va poru lu i „R a jp u ta n a ” ,
lui M ah a tm a Gandhi şi M i s s Slade,
in soţitoarea lu i la con ferin ţa „m e se i
rotu n d e’’ dela Lon d ra .

■ I N A L T şi subţire cu p ie lea
i m bron zată, ob razu l m ic, o-
c h ii senini şi barba rasă. A c e a s ta
e p rim a im p resie f iz ic ă pe care o
dă Gandhi.
Z âm b in d aproape to t tim pul,
b u ze le sale d escop eră g in g iile v ă ­
d u v ite în p arte de din ţi, o lipsă
p e care nu şi-a luat osten eala s’o
c om p leteze.
N im ic a r tific ia l, nim ic c o m p li­ M is s Slade, adepta lui
cat în acest o m ; e sim plu şi e x ­ Gandhi.
tre m de n a tu ra l; inim a sa e to t M a h a tm a Gandhi pe bordul
atât de dreap tă şi de pură, ca a „R a jp u ta n e i” .
m ic u ţilo r cu cari se jo a c ă pe b o r­
dul uriaşului v a p o r ce-1 tran s­ turi, îş i deapănă ideile în cuvin,
p o rtă în A n g lia . In tr e a g a -i fiin ţă te rare şi pe un ton egal.
resp iră „ră b d a re ” ; sim ţi p riv in -
D e ce s’ar g răb i ? Ştie ce vrea
du-1, că acesta este om ul care a
şi tim pul nu va putea schimbi
avut curaju l să spună:
în tru n im ic re lig ia sa naţiona­
— „ D a c ă nu ob ţin em în tr ’un an
lis tă ; e sigu r că perseverând
ceeacfi am ceru t v o m aştepta două
s fâ rş e ş ti întotdeauna prin a-ţi
ze c i, c in c iz e c i ba chiar 100 de
a tin g e scopul, chiar dacă îm­
ani, dar v o m sfârşi p rin a triu m ­
p re ju ră ri d efa vo ra b ile te fac si:
fa ” şi această răbdare inepuisabi-
ză b o v e ş ti în drum. Ce e viaţi
lă a m arelu i „le a d e r ” e desigu r
unui om , în v ia ţa unei naţiuni!
una din cau zele succesului săuT
E d e ci in u til să te frămânţi
căci succesul nu e fructul uni
C eeace te fra p e a ză m ai cu sea­ m om en t de exaltare, ci al unti
mă la G andhi e c u rto a z ia ; cei v o in ţi nestrămutate. Această
cari îl cunosc b ine spun că e fo a r ­ c o n ce p ţie m istică explică toi
te am abil, chiar cu a d v e rs a rii cei n a ţion alism u l hindus, pe cari
m ai înverşu n aţi. Când v o rb eşte, O c c id e n tu l nu isbuteşte să-l
ai im presia că nu spune decât ţeleagă. P e n tru european, unatl
ceeace gândeşte, c e ea ce -i d ic te a ­ de e lib e ra re înseamnă atacuri
z ă conştiinţa. C re zu l său p o litic v io le n te , răscoale, răsboaie sân­
pare să fie rezu lta tu l unor în d e ­ g eroa se şi tumultoase; pentru
lu n gate m ed ita ţii, în cursul c ă ro ­ hindus e o luptă spirituală, o
ra oam enii şi fa p te le au fo s t stu­ re z is te n ţă pasivă, o doctrină
d iate fără cea m ai m ică patim ă, care se acom odează cu resemna­
con clu zia unui raţion am en t m e to ­ rea şi cu tăcerea, dar care tre-
d ic şi p recis, care n ’a trecu t cu bue să sfârşească prin a isbândi,
v e d e re a niciunul din asp ectele g ra ţie fo rm a d ib ile i presiuni mo­
p ro b lem e i. V o r b e ş te fă ră e x c la ­ rale a m ilio a n e de voinţi, pe cât
m aţii, fă ră p re c ip ită r i şi fă ră ges- de fe rm e , pe atât de pacifice. E
d eci natural ca factorul timp si
nu jo a c e r o l în această concep­
ţie şi ca un Gandhi să nu simţi
d eloc necesitatea de a se grăi:

V ăzându -n e pe puntea vapo­

rului, lead eru l hindus se ridici
şi ne salută. Ş tiind că în curând
un s to l în tre g de ziarişti aveai
să in vad eze puntea, ne grăbirii
să-i luăm un autograf şi să-l in-
te rvie w ă m .
— „ N u sunteţi oare prea usc
îm b ră ca t? ” l-am întrebat.
—- „S u n t obicinuit astfel
C ân d m i-e f r ig îm i înfăşur piep­
tul cu acest şal” .
— „C a re e secretul viguroase
dv. con stitu iţi şi al rezistenţei I
in te m p e rii? ’’.
— ,C red că datoresc aceasta
o b iceiu lu i meu de a umbla mult,
de a nu consuma carne, de am
bea a lc o o l şi de a nu fuma. Iar
dacă în tin ereţe aş fi înţeles u-
S arojin a N a id u , una din m arile tilita te a sporturilor, aş fi acum
luptătoare ale cauzei indiene. m ult m ai bine. D in nefericire an
 8Octombrie 1931 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 11

tarat abia cum, că e d u c a to rii tre-
hte să se ocupe nu numai de sp irit,
[ti ;i de trup. D e -a ltfe l pentru un
n de 61 de ani, p ot spune că am
i sănătate destul de s a tis fă c ă to a re ” .
-„Când v ’aţi gândit p e n tru p r i-
uittila eliberarea In d iilo r ? ”
\ - „Când eram şcolar, unul din ca-
»arazii mei se strădui să m ă con vin -
.¡i să mănânc carne, p re te x tâ n d că e
¡nutritivă şi că dă puteri. D e ş i ştiam
tăreligiunea mea m i-o in terzic e a ,
tramcât pe p’aci să c e d e z is p ite i,
spunându-mi că dacă atât eu, cât şi
compatrioţii mei am m ânca cât de
puţină carne, am d even i p u te rn ic i şi
a scutura jugul ţă rii n o a s tr e !”
Candhi surâde acestei îndepărtate
inintiri fi adaugă:
- „Dar cum ştiam că p ă rin ţii m ei
iar ii întristat văzându-m i ap etitu l
carnivor şi cum ţineam m u lt la s ti­
la lor renunţai la acest alim en t şi
a continuat s’o fac până astăzi. Ia r
aai târziu am înţeles, că pentru a e-
îbera Indiile, nu era n ecesar să m ă­
nânc carne”.
Amintim cu p rivire la aceasta, că
pi vremea când Gandhi treb u ia să
plece în Anglia, spre a-şi term in a stu
iile, tatăl său l-a pus să ju re în a-
jml plecării, că nu va m ânca n ic i-
odată carne, că nu va bea a lc o o lu ri
ţi ci nu va întreţine rela ţiu n i v in o ­
vaţi cu femeile. A d o le s c e n tu l făgă-
;dai şi-şi ţinu jurământul.
Pentru a termina, am în tre b a t pe
Gandhi care erau după el m ijlo a c e le
t! preconizează, pentru e lib e ra re a
:Indiilor.
-„Unpopor care vrea să reuşească
Jair'o mişcare ca a noastră, treb u e
li Iu ir, primul rând co n v in s de ju s -
tip cauzei sale, de le g itim ita te a as-
(infiilor sale, Cu această cre d in ţă ,
poporul îşi va realiza o r ic â t de ţâ r ­
ii idealul, căci va f i gata să se sa-
ciilice pentru el. S a c r ific iu l stă la
liza isbândei orică rei cauze n a ţio -
lalc.
- „Şi care e sfatul pe care-1 daţi
inginere popoarelor o rie n ta le ?
I - „Sfătuesc aceste p o p o a re să
c u ltiv e neîncetat ad evăru l şi să nu
recu rg ă la vio len ţă . D e t e s t în tre b u in ­
ţarea f o r ţ e i ş i p r o c e d e e le baza te pe
vio le n ţă , căci oa m en ii sunt to ţi fraţi.
Ş i c red că p e m ăsură ce n iv e lu l m o ­
ral al unui p o p o r se ridică, sp o re sc
şi răspu nd erile sale faţă de um ani­
tate.
E u şor să suni goarna, să aprinzi
flacăra r e v o lu ţie i, dar m area sar­
cină a orga n iză rii e i r e v in e şefilor...
Ş i Gandhi tace... câ teva m inute
numai, până când c o n fr a ţii n o ş tri îl
v o r în c o n ju ra şi su p liciu l in te r v ie w -
ului va reîncepe.... D a r Gandhi are
atâta răbdare !
P r iv ir ile - m i sunt atrase de arăta­
rea albă ce stă to t tim p u l în a p ro p ie ­
rea lu i G andhi. E o fe m e ie în vă lu ită
în alb, ca a c e le ce p orn esc în p e le r i­
n a je r e lig io a s e ; are b u ze le su bţiri,
de europeană, nasul rom an, ia r och ii
îi sunt m ari şi n e g ri, och i senini şi
b lân zi. N u găseşti în ei n im ic din
fla c ă ra e x a ltă rii, din entu ziasm u l n e­
o f i ţ i l o r ; lum ina lo r calm ă r e fle c tă
în ţe le g e r e şi c red in ţă pu tern ică. E
M is s M a d e le in e Slade. f iic a am ira lu ­
lui S ir E d m o n d Slade. A fo s t c re s ­
cută în a r is to c ra ţia lon d on eză . în
c o n fo rtu l şi lu xu l m e d iilo r in te le c ­
tuale ale O ccid en tu lu i. I n t r ’o z i se
a fă că părăsise to tu l şi că p leca se în
In d ii, aderând în m od pu b lic la d o c ­
trin a p o litic ă a lui G andhi. D e v e n i
to va ră ş a lui, urmându-1 p este to t, în
sin gu rătatea lui, dealungul d ru m u ri­
lo r p ră fu ite , în p ăd u rile secu lare, pe
m a lu rile G an gelu i. D e v e n i c o n fid e n ­
ta, sfetn ica , fiin ţa a cărei p rie te n ie
în ţe le g ă to a re te a ju tă să întâm pin i
c e le m ai aspre în c e rcă ri. Şi acum îl
în to v ă ră ş eş te la L o n d ra , înfru ntân-
du-şi c o n cetă ţen ii, p re ju d e c ă ţile şi
c o n ve n ţiu n ile s o c ia le ; dar se sim te
că la şcoala lui Gandhi s’a desprins
de to a te acestea şi în m isticism u l ei.
n im ic nu-i m ai p oate sgudui pacea
inim ei.
N e ap rop iem de ea.
— „C â te v a cu vin te M is s S lade ?
F a c e un semn a fir m a tiv cu capul
şi se aşează pe o bancă.
— „ N u -m i spun eţi M i s s Slade, căci
nu m ai p o rt acest num e : am d e ve n it
Sarapayn.
— „D a r acest nume e g reu de p r o ­
nunţat.
— „ I n sc h im b e fo a rte f r u m o s ; e
n u m ele z e iţe i care în trupează ad evă ­
ru l în In d ii şi hinduşii o venerează
m ult. M a h a tm a m i l-a ales ş i nu mai
cu n osc altul.
— „C u m au în cep u t r e la ţiu n ile dv.
cu Gandhi ?
— „ A m citit m u lte sc rie ri asupra
lu i Gandhi, pe vre m e a când m ă aflam
în că la L o n d ra . A m adm irat m u lt
p rin cip iile şi doctrina sa spirituală,
care dă su fletu lu i p ace ş i seninătate.
A p o i am citit cartea unui m are s c rii­
to r fra n cez, R o m a in R olla n d , asupra
v ie ţ ii lu i Gandhi. A cea stă carte m ’a
im p resion a t p rofu n d , deşteptând în
m in e, im perioasa dorinţă de a vedea
pe acest om , de a trăi în atm osfera
lu i. F ă ră o clipă de ezita re, am luat
d ru m u l In d iilo r unde am aflat ce în ­
seam nă fe ric ire a sufletului....“ .
I n tim p ce v o rb ia , mă gândiam la
g r e le le în c e rc ă ri la care Gandhi o — P ă rin ţii m e i sunt m o r ţ i : nu m ai
supusese m ai în a in te de a o p rim i
p rin tre ad ep tele sale. I i ceruse să
trăiască în sărăcie, să exe c u te cele
mai g r e le m unci, să îm b ra ce v e s t­
m in te făcu te din pânza ţesută de h in ­
duşi, să postească, să se tundă, să
doarm ă pe păm ânt... S u portase to tu l
şi când am în tre b a t-o dacă -tau s u fe ­
rise, m i-a răspuns :
— „ O , nu, din contră, această via ­
ţă aspră îm i da senzaţia unei in fin ite
f e r ic ir i” .
— „C a re a fo s t p rim a dv. im pre-
siune, debarcân d în In d ii ?”
— ,C ă -m i regăsiam patria” .
— „ Ş i întâlnindu-1 pe Gandhi ?’’
— „ C ă regăsiam afecţiu nea tatălui
şi a m am ei m ele, con cen tra te în tr’o
singură fiinţă. S u n t acuzată că m i-a ş
f i renegat religia, p e n tru a îm brăţişa
o alta. E i b in e da. A m urm at religia
lu i Gandhi, deoa rece c red în ad evă­
ru l ei, p entru că m ’a sc os din rându­
rile m o rţilo r, p en tru că g ra ţie ei
m i-a m aflat pacea spiritului. îm p ă r ­
tăşesc toate p rin cip iile lu i Gandhi şi
mă sim t nespus de f e r ic it ă ; poate
exista o fe r ic ir e m ai m are, decât a -
ceea de a te sim ţi pe d ep lin stăpân
p e tine? A trium fa asupra ta însăţi
înseam nă realizarea unei m a ri v ic ­
to rii şi această v ic t o r ie nu e d e lo c
uşoară, căci o m u l e m e re u prada d o ­
rin ţe lo r şi pasiun ilor, ce par g re u
de în vin s.
D a r când ai ajun s să le îm blâ n ­
z eşti, isbânda te îm b a tă ; un e x e m ­
p lu : m âncarea e una din c e le m ai
m ari p lă ce ri ale naturii umane. Când
ai ajun s să stăpâneşti in stin ctu l ce
ne aruncă asupra hranei, e u şor să
triu m fi şi asupra c e lorla lte sim ţu ri.
A s tă z i m ă hrănesc cu le g u m e şi cu
la p te ; cât d esp re carne, ouă ş i c o n ­
d im en te, am renunţat cu totu l la ele
şi nu le m ai d o re sc de Io c .
— „C â n d v ’a ţi p ărăsit ţara ?”
— „ D i n clipa în care va p oru l a
părăsit B o m b a y -u l” .
— „ V o r b e s c de E n g lite r a ” .
— „ D e şase ani” .
— „ A ţ i lăsat a c o lo rude ?
am a colo decât rud e îndepărtate.
D a r în In d ii, am m ilioa n e de fra ţi
şi s u ro ri ai sp iritu lu i, p e c a r e -i iu­
b e s c profund...
E D W IN KAYE
A le x a n d ria .
Din lumea filmului
C a rie ra a rtis tic ă a G e ra ld in e i D v o ­
rak este ratată din cauza asem ănării
sale is b ito a re cu G reta G arb o. P ă ­
c a t! F ru m u seţea ea ar f i dus-o d e­
parte fă ră acest-h an d ica p.
* * *
G a rry C o o p e r a luat de curând
drum ul E u ro p e i, de data aceasta sin­
g u r „V r e a u să c u g et” spunea el su­
râzând iron ic. „ N ’am m ai fă c u t-o de
d oi an i” .
A c u treera t până acum în tre a g a
I t a lie şi se spune că ar f i schim bat
nu m eroase te le g ra m e cu T a llu la h
Bankhead.

în v a ţă , 4 cl
d o rm i f

Dacă dorm i atât de puţin încât începi să te temi că ai

pierdut exerciţiul som nului, poţi să-l redobândeşti. •

Tabletele Bromural
te ajută să înveţi a dormi!
Ia 1— 2 tablete ziua şi câteva puţin înainte de culcare.
Peste zi firea dtale îşi va păstra ,acel echilibru care pregă­
teşte bine som nul. La ora cuvenită vei deveni som noros şi
abia întins în pat, vei cădea într’un som n natural şi bine­
făcător. In seara următoare acelaş fenomen se va repeta;
d u p ă ce vei fi întrebuinţat medicamentul câtva timp, te vei
putea lipsi de el. Bromural este somniferul cel mai între­
buinţat şi cel mai inofensiv. — C aută s ă ai la dispoziţie
întotdeauna un tub de sticlă cu 10 sau 20 ta­
blete. — Se găseşte în toate farmaciile şi drogueriile.
- ‘ r
K N O L L A.-G., L u d w ig s h a f e n / R i n (Germania),
 12 3 R E A L IT A T E A ILU S TR A TĂ 8 O ctom b rie li3

A s p e c t e d e là C o n g r e s u l Inter parlamente
A d eob iceiu , s e rv ic iu l de re p o rta g iu fo t o g r a fic al „ R E A L I T A Ţ I I
_____ I L U S T R A T E ” a fu n c ţio n a t p e r fe c t şi cu o c a z ia con gresu lu i in­
te rn aţio n al al p arla m en ta rilor, ale cărui lu c ră ri continuă încă, în m o ­
m entul a p a riţie i nostre.. a s tfe l că suntem în m ăsură de a pune la d is p o ziţia
c it it o r ilo r n o ş tri c â teva asp ecte interesan te, p rin se de o b ie c tiv u l f o t o ­
g ra fu lu i nostru, în in cin ta şi în a fa ra palatu lu i C am erei D e p u ta ţilo r, unde
au lo c ş ed in ţele con gresu lu i.
Şed in ţa inaugurală a fo s t p re zid a tă de d. L a fo n ta in e , vice-p re şe d in -
te le senatului b elgian , care în tr ’o im presion an tă cuvântare, a arătat rostul
ş i im portan ţa celu i de al 27-lea c o n gres in terp arlam en tar, care are de r e ­
z o lv a t în m a jo rita te , p ro b lem e pentru asigu ra rea p ă c ii in tern a ţion ale.
D e a ltfe l, c it it o r ii n o ş tri găsesc în p agina 15-a un fra g m e n t din de-
c la ra ţiu n ile pe care d. L a fo n ta in e le -a fă c u t unui z ia r bucureştean, am :
s c o p u rilo r a c e s te i c o n fe r in ţe in tern a ţion ale.
D upă cuvântarea d -lui L a fo n ta in e a fo s t ales p rin aclamaţiuni;
şedin ţe al con gresu lu i, d. P r o f . P o m p e i, p re ş e d in te le Cam erei Depi!
lo r din R om ânia.
A p o i, d. N ic o la e Io r g a , p re ş e d in te le C o n s iliu lu i de Miniştri, i
lu tat pe c o n g re s iş ti în nu m ele g u vern u lu i român.
L u c r ă r ile con gresu lu i se v o r term in a în ziu a de 8 Octom brie, cânii
p re ze n ta n ţii tu tu ro r n a ţiu n ilo r v o r p orn i în tr ’o excusiune prin ţari,
care o c a z ie v o r v iz it a V a le a P r a h o v e i şi c e le m âi im portante centrif
d u striale, p recum ş i p o z iţ iile p ito r e ş ti ale R om ân iei.
R e z o lu ţiu n ile ad op tate de al 27-lea c o n gres interparlamentar
desigu r n o i ch ezăşii pentru buna în ţe le g e r e în tre n a ţiu n ile întregii lut

D . L a fo n ta in e , v ic e -p r e ş e d in te le se­ D e le g a ţia p a rla m en ta rilor ch in ezi fo to g ra fia tă in faţa Pa la tu lu i A d u n ă rii D o a m n e le E lf r ie d e D . du Pont,!

natului belgia n, ţinân du -şi discursul D e p u ta ţilo r din B u c u re şti. J. M o n ta g u e , două deputiti
de inaugurare. am ericane.

Fotog ra fie luaţi dela tribuna Cam erei Deputaţilor, în timpul discursului domnului Lafontaine.
< Octombrie 1931 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 13

V
\

îl fi

M i

> % r

3) R e g e le C a rol, Voevodu l
M ih a i, P r in c ip e le N ic o la e şi
p rin cip ii de H o h e n z o lle r n , m e r­
gând sp re tribuna regală la s e r­
barea re g im en tu lu i de gardă,
dela O .N .E .F . 4) Un g rup de
zia rişti bu lga ri în tre c e re spre
P o lo n ia , au fo s t întâm pinaţi în
gara F ila re t, de c o le g ii lo r r o ­
mâni. 5) T in e re tu l a via tic ro­
mân, a organizat săptămâna tre ­
cută o p ro c esiu n e la m orm ântul
E r o u lu i N e c u n o s c u t, din P a rcu l
Ca rol.

1) Săptămâna trecută a avu t lo c

1) Ondia, un match de fo o t-
bill intre echipele selecţio n a te ale
Cehoslovaciei şi R om ân iei. C o m p e t i-
ţimei s’a terminat cu o v ic t o r ie car
ttgorică pentru echipa rom ânească.
Fotogratia noastră reprezintă echipa
cehoslovacă. 2) Echipa rom ânească,
mingătoare la O ra d ea -M a re .
F o to -G rü n fe ld
 u R E A L IT A T E A ILU S TR A TĂ 8 O ctom b rie /.Wlf

ainte de bărbierit,
a d ic ă în to td e a u n a în a in te d e a s ă p u n i b a rb a , tre b u ie să v ă ungefi cu

sau cu 5 S IÏÏÆ : N I V E A
în s ă nu p re a m ult, c a să n u îm p ie d e c a ţ i form area spumei li
s ă p u n ir e ! A c e a s t a se p o a te fa c e şi se a ra : ungându-văci
u n u l d in a c e ste p re p a ra te , p ie le a d e v in e catifelată, părul Jir
b a rb ă se m o a ia şi b ă rb ie r itu l d e v in e p lă cu t, fiindcă nu ve|i
m ai su fe ri irita ţiile , c e se iv e s c la b ă rb ie rit, roşeafa sau cră­
p ă tu rile e p id e r m e i. Ş i la tu n su l „ O a r ţ o n " când se rade
p ă ru l d e p e c e a fă e ste m ai p lă c u t în tre b u in ţâ n d „ N iv e a

C rem a N iv e a : L e i 1 6 . 0 0 — 7 2 .0 0 / U le i N iv e a : Lei 55 .00, 85.oc

Beierjdorf 6c Co. S. A . R., Braşov, Strada Juliu Maniu 39

C r e m a N iv e a : c e a m ai e fic a c e , c e a m ai e ftină

Geo 13. — Cu m ultă plăcere te ser­
vesc. Trim ite scrisorile şi ţi le voiu
restitui în urm ă. Ceeace priveşte p er­
soana dumitale, ea se caracterizează
prin... viteză. Gândeşti în galop, iubeşti
cu 120 km., pe oră, te’n furii cu 200
km. pe oră. Intre escale al timp să fi
şi fa tă bună. Inconvenientul acestei v i­
teze, cred că-1 cunoşti : Superficialita­
tea. Im aginile se succed prea repede
pentru a f l adânci. E x a g e ra t de băn u i­
toare, oarecare orgoliu. Expansiune.
Viorica-Ploeşti. — A d resa lui C h ar­
les M orton este F o x Studios. 1401 No.
W estern Avenue, H ollywood, Călii.
D uduita moşului. — N u -i tocmai pi-
sicuţă, cum se alintă. Spirit dominator,
orgoliu, m ultă sigu ranţă de sine, sus­
ceptibilitate, energie. F ire bănuitoare.
Sentimentalitate reţinută. Sensualitate
puternică... nereţinută.
Fly-T ox. — Num erele vechi ale re­
vistei noastre, se găsesc la depozitul
nostru. P en tru grafologie, text origi­
nal. G rafo logia se ocupă numai de fo r­
ma scrisului.
Nanitta. — T ot ce-ţi pot spune dum i­
tale, e că ai m ultă fantezie, că eşti o
mistică şi a i aspiraţii extra-utopice.
Restul se plăm ădeşte încă.
Stella. —• Scrisul dum itale puţin ci­
teţ, înseam nă că şi gândurile-ţi sunt
puţin clare. In a fa ră de această cali­
tate, m ai eşti şi încăpăţânată, ceea ce
îţi v a a sigu ra totdeauna victoria, in
faţa viitorului soţ. Sentimentalitatea
dumitale e foarte suspectă. E şti suscep­
tibilă de mim etism : câteodată e rom an­
tism, câte odată e sensualitate, câteo­
dată vid total.
O sim patică provincială. — Despre
logodnicul dum itale Mişu, se poate spu­
ne acelaş lucru, ca despre cel ce-şi iscă­
leşte cugetarea: G h iţă Popândău. (S e­
rios; prea puţin text). Cât priveşte per­
soana dumitale, îmi face im presia că
posezi toate calităţile unei bune tova­
răşe de viaţă. Nim ic excesiv, nici o ten­
dinţă absurdă care să contrazică un trai
liniştit, patriarhal. Ceva prea m ult bur-
ghezism, e sin gu ra parte real plictisi­
toare... peintru viitorul dum itale soţ.
Norieel-Şoricel.— Caracter neformat.
Adolescenţii încă în floare. Sentimen­
talitate: şi susceptibilitate. E gocen­
trism. Orgoliu, dar şi cunoaşterea de
Sine/ M u ltă intuiţie artistică. Spirit de
observaţie. Tendinţă spre analiză. V o in ­
ţa slabă. In tr’adevăr, un şoricel, eare-i
placo să roadă singuratic o fărăm iturâ
de,., poezie dintr’un m anuscris asvârlit
Ia pod.
M aressa Vanain. — In gen oral natu­
ra oferă compensaţie. D acă nu eşti f r u ­
mos, ai cel puţin obligaţia să fii inteli­
gent. D a că nu îndeplineşti nici această
condiţie, atunci iţi meriţi soarta. D acă
eşti însă inteligent, distruge-o cu iro­
nia şî indiferenţa. D rept să-ţi spun însă,
cred că nu vet fi în stare. A şa că fii
omul care evită. (A nu se citi e... vită!)
L ilian I .<*1 Ilar. — Fascinaţia pe care
au exercitat-o cei doi artişti asu pra du­
mitale, poartă în sine tragism ul idea­
lurilor. N u v a trece însă m ult şi idolul
va sări de pe ecran în sală, tămăduin-
du-ţi complet rana. A d resa lui H ans
Stuve este: Berlin Halensee, Pauls-
bornerstrasse 9, iar a lui Conrad Veidt,
tot Berlin Halensee, K u rfu rsterdam
150. Scrie-le în lim ba germ ană.
B. V . 577. — M ’am obişnuit; nu mai
s u făr de indispoziţie la sosirea m isive­
lor. Caracterul dumitale? A tâ t cât se
poate de caracter. In cazul de faţă, e
foarte schimbăcios, egoist, cu o tendin­
ţă pronunţată spre viaţa m aterială;
probabil o consideri unicul bun. Voinţa
neprecisă; pare în să că se va desvolta
mulţumitor. P en tru etatea dumitale do­
vedeşti prea m ultă nervozitate.
E nigm a. — Calităţile perfecte, ră­
m ân o enigm ă şi pentru mine. Dacă-ai
scrie cu hieroglife? ai fi o faraoană.
M a ria M agdalen a de M aitterling. —
Te poţi împrieteni fă r ă nici o team ă cu
duduia în chestiune, fiindcă-i o fiinţă
bună, îngăduitoare, optimistă, sinceră,
calităţi pe care le cau tă oricine într’o
legătu ră de prietenie.
In g in er Ex-Şom eur.— A i avu t drep­
tate să-mi reaminteşti integrarea unei
funcţii, fiindcă te-ai bazat pe „ororile”
matematice apărute. In realitate inte­
g ra la era alta. In aceeaş paranteză, ţin
să-ţi spun că şi eu mi-am pierdut nop­
ţile pe tratate similare, cu cele pe care
mi le recomanzi, în speţă deci o genti­
leţe superfluă. A stfel, îţi înţeleg legiti­
ma indignare. Iţi promit o analiză g r a ­
fologică pentru num ărul viitor.
M . D . 22-Bârlad. — Stim ată duduie,
Scrisul dum itale deşi simplu, im presio­
nează prin fineţe, ferm itate şi literă
clară, ceeace înseam nă în grafologie
sinceritate. In limitele posibilităţii du­
m itale recunosc deasemeni preocupare
estetică şi o tendinţă de perfecţionare,
din punct de vedere cultural. F ire reţi­
nută, cam timidă şi bănuitoare.
A n geliqu e de Fontanges. — A m ica
dumitale. e o fire bună, expansivă cu o
vădită .tendinţă spre misticism. F a n te­
zie bogată, pe care o întrebuinţează în
micile m inciuni convenţionale. O oare­
care tendinţă de a înnoda intrigi. V o ­
inţă puţin accentuală, însă spirit de
contrazicere destul de m arcat. A sp ira ­
ţiile de multe ori utopice.
relativă.
Sinceritate
L.acker-Iaşi. — Deşi foarte tânăr,
caracterul dumitale pare să fie form at,
E şti un sensitiv, dar nu de rasă, fci’n
acceptaţiunea burgheză a cuvântului.
Toate atributele afceluiaş burghesism
se’ntrevăd în scrisul dumitale. In rezu­
m at plăcerea de a savu ra bunurile
vieţii şi ale unui trai patriarhal. P re­
tenţie, vanitate, E goism , însă nesupă­
rător. M ai mult un simţ precoce al
proprietăţii. Logică. M anierism care
poate deveni pedanterie.
Răzbunătorul. — Simt o tentaţie co­
losală să te transform din pieton în
n avigator cu balonul. D a r fiindcă m-ai
ru gat frum os, abdic. E şti o fire foarte
expansivă, uşor de entusiasm at, neo­
bişnuit de vanitos. Fondul dumitale
sufletesc oscilează între bunătate şi
răutate, după capriciile dispoziţiei.
Spirit de şicană; voinţă foarte puţin
ferm ă. M a re a dumitale claritate este
însă sinceritatea, care frizează ade-
seaori, naivitatea.
Ghindă. — Obişnuiţi? N o rm a Schea-
rer, film ează la M etro G oldw yn M ayer
Studio, C u lver City, Calif. A n aliza g r a ­
fologici,: F ire schimbătoare, senti­
mentală, egoistă. V ă persecută ideea
de a stârpi din dv. această sentimenta­
litate, depe u rm a căreia se pare că aţi
suferit multe deziluzii. Dealtfel m ă
opresc aci, pentru că v ’am mai făcut o
analiză grafo logică şi n u ’nţeleg să ne­
dreptăţesc pe ceilalţi solicitatori.
Casta Diva. — N u -i nevoie să-mi a-
trageţi atenţia în mod deosebit asu pra
stângăciei dv. Se vede şi aşa. Sunteţi
din fire cochetă, capricioasă, sensibilă
şi am ică a plăcerilor. In faza actuală
încă-tim idă, dar odată cu tinereţea,
veţi evolua spre orgoliu, îndrăzneală şi
chiar intrigă. Totodată îmi permit să
pronostichez că în căsătorie vei fi
foarte geloasă şi vei căuta să ascunzi
acest defect, care bineînţeles îţi va a-
duce destul de multe neplăceri. Spirit
practic. E x istă la d-ta o impulsie ire­
zistibilă de a te impune şi a domina
societatea.
M ario ara Ionescu. — Sunteţi o fire
sinceră, deschisă, bună, sensitivă. D es­
tulă tenacitate pentru un exem plar al
sexului slab; simţ estetic, vederi largi
altruiste. In privinţa intelectului însă,
puţină reliefare. Să zicem aurea...
 u re ly a Dum itrescu. — F ire schim ­
bătoare, capricioasă, sensuală. Spirit
de contradicţie; cultivaţi ironia. M ultă
susceptibilitate şi vanitate. F ire im ­
pulsivă. Intuiţia înlocueşte logica, ra ­
ţionamentul. O fază inexplicabilă pen­
tru mom ent: orgoliul e reţinut, lăcă-
tuit.
O rusoaică. — N ici eu nu preţuesc
banii, decât ca mijloc şi nu drept scop.
C ând îi am, nu-i am şi când nu-i am,
caut să mi-i procur. Simplu. E un cerc
vicios de continuă prefacere. D a r a-
cesta este scopul misivei dumitale?
Sunt nedumerit. Te ro g revino cu o în ­
trebare precisă.
Soledad. — Sunt foarte m irat de re­
proşurile dumitale, fiindcă-mi ream in
tesc perfect că ţi-am răspuns. D a r a-
cesta să fie m otivul pesimismului şi
tristeţei pe care-1 tălmăcesc în scris?
T e rog fi gentilă şi m al transmlte-mi
odată întrebarea.
M otni. — Tn prim ul rftnd. pentru a
te iniţia în psihologie şi filozofic, i
teşte cărţile profesorului Rădulm
M o t ru : Psihologia, încercări de ut!
fizică, Despre personalismul enerseii
etc. In u rm ă îţi voiu mai recomandll
alte cărţi.
P u şa. — Spirit minuţios până i
pedanterie, înseam nă că te preral
nimicurile în tr’un asemena grad, inii
ai putea exaspera pe cel mai paiil
m uritor. Salturi în vid,. înseamnă |
sbori dincolo de nori, de stratosferi,i
pierzi orice contact cu pământul, ¡1
ţie imaginaţiei... fabuloase. 1) In i
rând. 2) Proectul căzut. 3) Nu. 4) Nl
I. Stăniloiu. — Scrisul duniitaki
im presionant prin voinţa şi tenacii«
pe care le dovedeşte. V ă complăceţi#
o ad evărată voluptate în rolul de«
tector. Im pulsivitate care poate meii
până la brutalitate. V ă supraapreeii
A veţi o părere prea bună despre *
(părerea mea). Lo gică Spirit cotii
tiv. A m biţia la dumneata se transll
m ă adesea în încăpăţânare. Neta*
dere în oameni. F ire bănuitore. *
C uragioasă. — Pseudonimul dumt
le îmi dovedeşte tocmai contrariul *
m uri de frica răspunsului. Şi cu i *
cuvânt; eşti răutăcioasă, lipsiţi ■
voinţă, spiritul dumitale e puţin *
turbure. înclinaţii mistice. Bănuiţii
şi cicălitoare. O calitate pozitivi, i i »
cu rajul să suporţi răspunsul. Aii
putut să-ţi scriu contrariul, să tei
uulesc. Sinceritatea m ea cred InsS®
va dovedi cât îţi doresc o însănâli®
m orală.
Adm iratorul. — Sunteţi într'un
ment de depresiune sufletească,
m ulţum it de propria dv. persoani;
babil că am orul propriu a fost m
rănit, m ai ales că sunteţi foarte
tos şi aveţi im presia că aveţi un
;
ter integru. Posedaţi un tempeiTâlf
emotiv, sensual. Voinţa echilih
totuş. V ă plac complicaţiile şi ta
slăcurile. P en tru rest, o suficienţi
de bunătate, la lim ita răutăţei,
complectează caracterul într’un
sam blu destul de armonias.
L ’oiseau de feu. — Cizelare, fi
sensualism, perversiune, îneăpăţâiJ
capriciu. M anierism exagerat. Pute»
spirit de contrazicere. Se pare, «
destul de fru m oasă cultură.
LOTRU
N U T ZI
C O A F O R D E DAN
M a ri reduceri de pre(t
C o a fa t 35 L e i — Spălat 30:
Tuns 30 „ — M an’ cure 25
O n d u la ţiu n i cu apă 40 Lei
Se exe c u tă d ecolorarea parii
S t r a d a Ş tirbei Vodă Nr.86
IU E N T R U întâia oară C a p itala R o m â n ie i
a avut on oarea şi p lă c e re a de a p rim i
intre zidurile sale de m ai m u lte o r i secu­
lare, pe reprezentanţii cei m ai a u to riza ţi ai
popoarelor lumii, pe parlam en tari.
Toate ţările de pe g.lob, având reg im u l l i ­
berei exprimări a v o in ţe i c etăţen eşti, au t r i­
mis la Congresul care s’a deschis cu m are fa st
Joi 1 Octombrie în P a la tu l A d u n ă rii D e p u ta ­
ţilor, câte un mănunchi de fig u r i p arlam en ­
tare dintre cele m ai alese, care să p ro clam e
in acest adevărat P a rla m e n t al P a r la m e n te lo r
dorinţa lor nestrăm utată, care este şi d orin ţa
noroadelor: pacea înainte de toate.
Intr’adevăr d. L a fo n ta in e , unul din funda­
torii Uniunii in terp arlam en tare, p reşed in te al
Senatului belgian, abea sosit în B u cu reşti, a
declarat unui red a cto r al ziaru lu i „D im in e a ţa ”
următoarele:
„Uniunea Parlam entară a f o s t creată spre
sfârşitul veacului trecu t, având d rep t sc o p să
Iacă propagandă p en tru soluţionarea p e cale
paşnică şi mai ales p rin a rb itra j, a c o n flic te ­
lor internaţionale. S ’a constatat însă că a-
ceasta nu era su ficien t p e n tru a fa c e faţă n e ­
înţelegerilor care apar în viaţa internaţională
şi care in ultimul tim p erau r e z o lv a te pe ca­
lea răsboiului. O a m e n ii cari vedea u clar că
risboiul va duce om enirea sp re p ieire, sau o
n inapoia la era p rim itivă , au căutat să gă­
Dreapta: Scara prin cipală a M in is te r u lu i de E x t e r n e ; jo s : S o m p tu o su l palat al M i
n isteru lu i A fa c e r ilo r S tră ine din B u c u re şti.
sească m ijlo a c e le p en tru asigurarea unei păci
du rabile, anum e, ca p r in tr ’o organizare solidă
a co n ta ctu lu i strâns dintre p op oa re p rin r e ­
p re ze n ta n ţii lo r d ire cţi, parlam entarii, să se
ajun gă la înlăturarea c o n flic t e lo r p en tru to t­
deauna”.
D e unde la în cep u t U n iu nea in terp a rla m en ­
tară era m ai m ult o a s o c ia ţie de in d iv id u a li­
tăţi, cu tim p u l s’a tra n s fo rm a t în tr ’o o rg a n i­
z a ţie p u tern ică a g ru p ă r ilo r p arlam en tare din
d ife r it e le S tate ale lum ii: A s t f e l U n iunea P a r ­
lam entară se g ăseşte astăzi în fa ţa celu i de al
27-lea C o n g res In te rn a ţio n a l, după ce a reu şit
să-şi in te n s ific e din ce în ce m ai m u lt p ro p a ­
ganda sa pentru pace, m ărindu-şi chiar câmpul
de a c tiv ita te , pentru a îm b răţişa to a te p r o ­
b le m e le de ord in in tern a ţion al.
In c u v in te le d-lui L a fo n ta in e găsim un în ­
tr e g p ro g ra m f e r ic it e x p rim a t în curs de rea ­
liz a r e şi care rep re zin tă op in ia a u to riza tă (ş i
r a tific a tă de m u lţim i) a p a rla m e n ta rilo r cari
s’au adunat z ile le acestea la B u cu reşti.
E i v in în tr ’o ţară cu un destul de v e c h i şi
în c e rca t r e g im p arlam en tar, dar m ai ales în ­
t r ’o ţară al c ă rei s p irit p a c ific este în afară
de o r ic e în doială.
(C o n tin u a re în pag. 22)
 D e la stânga la dreapta.

P R I N Ţ U L D. G H I K A
m in istru l A fa c e rilo r
strein e

W . I. S T E W A R T
D ep u tat e n g le z (con ser­
v a to r ).

I. L A F O N T A I N E
V ic e -p r e ş e d in te le Uniunii
parlam en tare şi ai Sena­
tului B elg ian

D R . P H I L . H . C.
M. M A R T N A
D e le g a tu l E ston iei

I. M. M IT IL IN E U
fo s t m inistru de Externe,
Sen ator, preşed. Comitet,
de o rg a n iza re.

S tâ n g a : P r o f . I. P E T R O V I C I , fo s t
m in istru l Ş c o a le lo r, o r a to r şi le a d e r al
parlam en tu lu i a c tu a l; s u s : C O N T E L E
D I S A N M A R T I N O , Sen ator, ş ef al
d eleg . I t a lie n e ; m i j l o c : P A L A T U L A -
D U N A R II D E P U T A Ţ I­
L O R , unde v o r a v e a lo c —^
şed in ţele con gresu lui.

D e là st. la d r .: D r. N . L U P U , şefu l
part. ţărăn esc; I S T R A T E M IC E S C U
deputat, preşed. grup. p arlam en tar r o ­
m ân; O C T A V I A N G O G A , fo s t m i­
nistru, le a d e r al part. p o p o ru lu i;
P r o f . N . I O R G A , P re ş e d in te le C on si­
liu lu i de M in iş t r i; Pa la tu l P r e ş e d in ­
ţiei C o n s iliu lu i de M in iş t r i.
ÎS R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 8 O c to m b r ie l'J ‘31

V) • .a a ^ ^ ^ a ^ S B S iiB g a g ffia e a fe

wlm JMBă

^ r r r ^ -M | H » 1 «
V:,. '; '

**•»
—t • /V V-* / . ■••'■',
- -• *" .-ş
f e

L W fe n o m e n îm b u c u r ă to r : F r u m u s e ţile naturale ale ţâ rei noastre au

în c ep u t să f ie căutate. A m c itit r e c e n t în câteva p u b lic a ţii din diversele
p un cte ale E u r o p e i, rânduri cât se p oa te de m ă g u litoa re p en tru ceeace
n u m im : p ito re s c u l R o m â n ie i. E d esigu r un în cep u t, dar un în c ep u t p ro­
m iţă tor. L a aceasta a c o n trib u it fără îndoială, m unca de m ai m u lţi ani a
ataşaţilor n o ş tri de presă din streinătate, film e le d ocu m en ta re sau senti­
m enta le — care au a vu t d re p t cadru natura noastră — şi c e le câteva con­
i i
g rese in terna ţion ale, organizate în Capitala R o m â n ie i, urm ate de raite
s e m i-o fic ia le p rin ţară.

d I n sp ecial c o n g re se le in terna ţion ale, ad m irabil organizate, au fo s t un

e le m e n t de im p orta n ţă p e n tru cunoaşterea ţării noa stre p e ste hotare. 0 -
ficia litatea noastră şi-a dat mâna cu in iţia tiva particulară şi n e -a m putut
lV * :
p rezen ta în m o d fe r ic it în o ch ii c e lo r ce voia u să ne vadă la n o i acasă.
;• D e aci şi până la organizarea unui tu rism rom ân esc, nu e decât un
pas. U n m are şi im p o rta n t pas, p e n tru care nu tre b u e cruţa te n ici un
f e l de efo rtu ri.
P u b lic ă m în acest num ăr câteva re p ro d u c e ri de pe p la nşele fo to g ra ­
«iii f ic e exp u se la exp oziţia organizată în tre 1 şi 7 O c t o m b r ie 1931, cu ocazia
con gresu lu i in terp arlam en tar, în P a la tu l A d u n ă rii D e p u ta ţilo r.
S un t im a gini v ii care nu m ai au n e v o e de com en ta rii, dată fiin d ca­
litatea p e isa ju lu i şi arta fo to g r a fie i. E l e dau o id ee — oa recu m sumară,
e drept, desp re varietatea naturii în R om â n ia , dar v o r f i un în dem n pu­
■¿te ternic p e n tru cerceta rea m ai in tim ă a u n or c o lţu ri de ţară care nu cer
decât să fie cun oscute.
E . B.
S u s : Casă vech e din B u covin a. J o s : O cru ce în lem n sculptat, din
regiu n ea Sibiului.
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă l 19
8 O c to m b r ie 1931

Sus: Ved ere de pe terasa palatului B râncovea nu dela M o g o ş o a ia

S t.: Ţ ăra ni rom â n i dela is v o a re le M u re ş u lu i.

M ă n ă stirea S u c e viţa . J os: C eta tea H o tin u lu i.

 R E A L IT A T E A IL U S TR A TA 8 O c to m b r ie 1931

O curioasa şi p itorea sca a g lo m era re de m o r i de vânt, d e-a lu n g u l unui drum basarabean.

Foto-Press
 8 OCTOMBRIE 1931
ANUL 1. - Nr. 27.

S S x i S T Ă o zi a săptăm anei. îr
121 care n egu storii de pe L ip ­
scani si străzile îm p re jm u ito a re ,
primesc făra sa cracneascâ, v i z iu .
umilă a câtorva z e c i de f em ei, m a­
me nefericite în aparenţa, care-ş
târăsc copiii în b ra ţe cât e ziu a de
lungă, cerşind un g o lo g a n p en tri

^Odată cu c o b o rîre a am urgulu

le vezi apoi înapoindu-se trepta.-
treptat, spre lo c u in ţe le lo r situate
mare parte prin D u d eşti şi u liţele
învecinate. .
Urraârindu-le cu d ib ăc ie, c e r c e ­
tătorul are p rile ju l sa fa c a d e sc o ­
periri interesante, care atin g pe a
locuri senzaţ'onalul. D e P '^ a , cu
i-ar trece prin gând,_ cand intind.,
obolul nenorocitei, ca p ru n c u l di_ A m bătu t z ile şi seri d e arân d u l
braţele ei a fost tâ rg u it şi arvu nit un m ăn u nch iu de străfci de s u b u r­
CUo zi mai îna nte de la v r e -o b ie rău deochiate, în cari nu poţi
Tiilie de ţigani, în casa car° ^ a în tre z ă ri cea m ai s la b ă m a rc ă de
vreo fată necăjita ş i-a ascuns c iv iliz a ţie . U liţ a C â m p u l L u p iţe i,
dul nelegal al drag o stei. e o strâ m to a re că p tu şită pe a lo c u ri
0 tradiţie vech e a b an d elor de cu b o lo v a n i, a p le c a tă pu ţin sp re ca­
cerşetori, concentrează toata a c ti­ păt, a s tfe l că lo c u it o r ii ei nu se
varea fem eilor în ajunul z ile .o p o t p lâ n g e de n ă v a la g lo d u lu i în
de sărbătoare Cei_ car, ţin de n tu tim pu l p lo ilo r.
mosax, opereaza m cursul z .le i a In sch im b sunt ra re co cio abe le,
Vineri iar celei a1te au ca pun în care ap a de sus să nu cadă în
serios de reazăm Sâmbăta. voe.
Odată cu ve n irea anotim pulu M a i aşează o m u l la cap ătu l p a ­
friguros, desigur c ă a c tiv ita te a a tu lu i — în d rep tu l că ru ia cad p i-
cestu: gen de e x c ro c h e rie se v a in c u rii câte o copae sau vre-u r. li-
tensifica şi a n u m e p u n c t c d m c e n ghian, m aî îm p in g e spre m ijlo c ca­
tru vor fi silite sa su p o rte im a g i­ zan ul de ru fe , d a că în el n ’au r ă ­
nea teatrală, a celei m ai t n s t e des m as p o ru m b i p ro a s p ă t fie rţ i. Ş i-
lădejdi. a d o a rm e m o lco m în cân tecu l u n i­
fo r m al b o a b e lo r g re le , care se
s p a r g în ş ir n e sfâ rş it.
N u gâ n d e sc la ce-ad u ce z iu a de
m âine; in te rv a l de tim p p en tru care
d e o b ic e iu existen ţa n u -i a sigu rată.
B u c a ta de p âin e trebu e să iasă
din p ia t r ă seacă.
A m in trat la N o . 7 în casa F a n e i
lu i A n d r e i, seara, înain te de c u l­
care. I n t r ’o în c ă p e re de c â ţiv a m e­
Ilu s tr a ţiile din această pagină, rep rezin tă câteva aspecte ale m iz e rie i tra­ tri p ă tra ţi, lip it ă cu păm ânt, m ’au
în c o n ju ra t pe dată fe m e e a cu un
tată în acest a r t ic o l; s u s : P e strada R a ion , după p lo a ie ; m i jlo c : O ţigancă
co p il în braţe, b ă r b a tu l în t r ’o^ că-
în colibă, ţinând în braţe un cop il pe c a re -I c r e ş te ; j o s : P o p a s u l cerşetoa rei, m aşe de noap te cusută cu râu ri,
in tim p u lui prânzului pe B u le va rd . p e tic lâ n g ă petic, şi v r e -o câ ţiva
danci. C h ip u ri cu p ie le a pu tern ic
b r o n z a t ă şi o ch i tătăre şti, m ăru n ţi, de c u lo a re a sm oâlei. L e p r o p u ­
neam a d u c e re a unui p ru n c de n e am s u b ţire p e n tru în g rijir e .
__ „ A p o i n ici nu p u tea ţi n im e ri în a ltă p arte, m ai bin e ca la noi.
C in c i co p ii s tră in i am crescut, d e -s astăzi ca b r a z ii .
A m p r iv it în ju r . D o u ă p a tu ri de scân d u ri a c o p e rite de ţoa le, îm ­
b â c site de zoi, o m asă şi o la m p ă cu lu m in a p â lp â ito a re ,
p rin s ă în cui. O fe m e e de un b lo n d , sp e lb îm b ră c a tă m t r !o ro c h ie
s u b ţire, Cu p ic io a r e le desculţe, ap ăru în p ra g . D e ş i tân ăra, îşi ţinea
u m e rii o g â r jiţ i, ca şi cum ar fi s u fe rit de ir ig . In t r ă r e p o ft it a in
v o rb ă . t
— „ N u v re ţi s ă -l daţi de tot, cu acte ? ^
— „C e să fa c i d -ta cu el... că-m i în c h ip u i că eşti d esţu l de saraca.
— - „ D a c ă m i-s d r a g i co p iii !”
Stăpâna casei îm i ş o p ti p rin tre ctfnţi : „
— „Nu ascultaţi ce spune. E din alea care iese cu copilul dupa
cerşit”.
 02
Când am în cep u t să d iscu t p re ţu l în tre ţin e rii,
o ch ii, tu tu rora au prins a străluci, ca lic u ric ii.
— „C â n d î l aduceţi, c u c o n iţă ? ”
— „C h ia r m âine d im in eaţă” .
E ra m gata să ies din în tu n ericu l u liţe i, dar
fe m e e a cu părul de cu loa rea cânepii, m ă prinse
din urmă.
— „D a c ă v r e ţi să nu m ai a v e ţi c o p il, daţi-1
F a n e i să vi-1 crească. D in to ţi c a ri i-a avut până
acum pe seamă, n ic i unul n’a scăpat. Ş tie ea să
le fa că fe lu l, hrănindu-i cu zeam ă sălcie de ceai
şi lăsându-i u ita ţi în p lata D om nu lui, pe păm ân­
tul um ed. Ţ in e m o rţiş să-l adu ceţi la ea, că n’are
cu ce-şi hrăni p e-ai ei. A p o i are o b ic e iu l să-l m ai
dea pe ic i- c o lo şi cum trebu e să f ie fru m uşel,
gata v in e d e o c h iu l” .
M a i în sus, pe strada R aion , în ch eg o c o n v o r ­
b ire cu un bărbat şi o fe m e e , care se’n to rc d o ­
m ol spre casă. E l p oartă o p ălă rie cu b o ru rile
p le o ş tite , de sub care o c h ii p riv e s c numai pen­
tru iscoad ă şi ţin e ’n spinare, în tr ’un m o to to l de
cârpe, o fe ţiş o a r ă m ai răsărită ca vârstă. I I chea­
ssu A nglais
*> A -\ a a >
A *»A A X > >
> > > *»> V
A*A>>AA>
a A* >> x » a * a » » a v >*
LA VULTUDUL DE MACE
A > * * > A « a »>
AXA V* * A A> A A“' * * <" >> >
AA >A AA A * A >
AX*
*,«.*> AA»>
A AA > A >
CU PESTELE IN QHIARE
STR. B A Z A C A 1 în p a g in ile e i c â te v a rep ro d u c e ri inedite din a-
lt L r O II 1 A J
m ă C o s tic ă M ie r lă şi lu crea ză cu fe m e e a lui, cu
ziua, la p avatu l s tră zilo r. C a şi c e lo r la lţi, le în şir
p o v e s te a care m ’a adus p rin p artea locu lu i. E i se
sim t pe dată fe r ic iţ i de prop u nerea făcută.
L i- s şi lo r aşa de d ra gi c o p iii ! ! !
— „ U it e fa ta asta n ic i nu-i a noastră. O c reş­
tem numai de p lă c e re ” .
-—• „U n d e lo c u iţi ?”
— „ I n strada C âm pul L u p iţe i la N o . 7” .
— „E u chiar d e-a colo vin, d ela Fana lui A n ­
d re i” .
—■ „ V e d e ţ i, n oi ne-am m utat numai de v re -o
două z ile pe R aion , p este drum de C h ioroa ica .
P u te ţi să vă in teresa ţi dacă nu suntem cei m ai
cum secade şi c in s tiţi oa m en i” .
F em e e a in terv e n i.
— „S ă nu vă fa c e ţi cum va păcatul ,să daţi F a ­
nei cop ilaşu l, că-1 p ră p ă d iţi. C o p iii e i au m âin ile
m âncate de râie până la os.
— „ N u că v re m s’o „b la m ă m ” v o r b i M ie rlă ,
„d a r ea a avut c e va şi cu secţia. A c u m se ved e
că s’ap ro p ie fr ig u l şi are n e v o ie de c o p ii cât
5TR. H A L E L O R 21
8 O c lo m b iie 1931
m ai m u lţi, pentru aju toare. A p o i gândiţi-vă şi
dv., ce c re ş te re p oate să-i dea Fana.... pe când
ca la n o i m ai rar...”
A doua z i de dim in eaţă am colin dat prin toate :
fu n d ătu rile R aion u lu i. U lic io a r e le fiin d necana­
liza te , lo c u it o r ii aruncă lă tu rile şi toate necu- >
ră ţe n iile la m argin ea drum ului, unde apa băltoa-
c e io r c h ifte ş te stătută, răspândind un miros ca­
d a v e ric . C u rţile sunt p arte neîn grăd ite. Familii :
e v re e ş ti ajunse la u ltim a e x p res ie a mizeriei, lo-
cuesc la o la ltă cu ţig a n ii, d esp ărţite doar prin-
t r ’un p e re te de scânduri, lip it cu pământ şi dat
cu o sp oia lă de var. A c i e buba: de-^ci pornesc
p arte din ch ip u rile o filit e , îm pânzin d centrul.
M ă op resc în p ra gu l unei şandram ale, de înăl­
ţim ea unui om şi p riv e s c s tă ru ito r înăuntru. 0
fe m e e grasă, cu m p lit de oacheşă, tocm ai cobora
de pe p atul de scânduri, descotorosindu-se de
sd ren ţele aşternutului. B ărb atu l ei, bărbierul i
M a n o le T r if u , — m ai au n e v o ie oare şi de o '
a lt fe l de m es e rie oa m en ii de p rin partea locului? E
— se m ulţum eşte să ascu lte con versaţia stând '
în tr ’o rână. D e ş i au o fe t iţ ă de şapte ani, totuş
m ai v o r să crească un c o p il. C am unde ar putea
găsi un m ic lo c şi p entru el, nu-m i dă prin minte. :
— „ N o i suntem m ilo ş i din cale-afară, vorb
T r ifu . C o p iliţa ca re-i acum la şcoală, nici nu-i
a noastră. N e -a lăsat-o o fe m e e pe cap, când dea-
bia îm p lin is e anul. A cu m să vin ă să ni-o ia, am
plân ge ca după m o r t” .
îm i ro te s c o c h ii în ju ru l cu rţii.
M a i în c o lo pe un scăunaş, stă o tânără evreică,
în călzin d u -şi oa sele la soare. A r e genele lungi, ,
roşcate, p rin tre care-şi fa c lo c p r iv ir ile narcoti- ;
zate de gânduri g re le .
O lătu re h a zlie ni se deschide, descoperind cli- >
p e le de îm păcăciu ne în tre aceste două neamuri,
C o ţc ă ria este singurul punct de legătură.
S e r v ic iu l A s is te n ţe i S o c ia le unit cu cel care
s tă v ile ş te vag a b on d a ju l şi ce rş e to ria , ar putea
pune m â in ile pe o întin să reţea în această di­
rec ţie .
Sunt p o rţiu n i pe care treb u e să le socotim tot
aparţinând oraşului, u ita te de a u torităţi. i
O rem arcă. C h iria ş ii din strada Câmpul Lupi­
ţei, e v ită să se m ute alătu ri pe R aion -grop i, pen­
tru că sunt prea m u lţi pungaşi, spun ei, şi vice­
versa. D e -a c o lo se reva rsă p arte din puhoiul de
haim anale, care îm pâ n zesc la anum ite ore, am­
b e le p orţiu n i ale cheiului D â m b o v iţa , dela podul
Ş e rb a n -V o d ă până la P a la tu l de Justiţie.
S torcâ n d to a te m ijlo a c e le p entru câştigul unui
tra i uşor, nu e de m ira re că c e le m ai multe din
fa m iliile de p rin p artea locu lu i, speculează prun­
cul adus pentru în g r ijir e de m am a săracă, care
treb u e să m uncească, sau cum am spus mai sus, :
de fa ta care trebu e să ascundă fru ctu l unei de-
silu zii.
M A R G A R E T A N IC O L A U
Congresul Internaţional al Parlamentari
(Urm area din pag. 15)
Sub aceste fe r ic it e au sp icii C on gresu l Inter­
n a ţion al al P a r la m e n ta r ilo r va avea să discute
în tim p u l c e lo r 7 z ile (1 — 7 O c to m b rie ) între i
a lte le , chestiuni p o litic e cum este aceia a regi­
m u lu i fed e ra l al E u r o p e i (r a p o r t o r : Contele
C a rton de W i a r t ) chestiun i e c on o m ice ca acea
atât de desbătută p ro b le m ă agricolă (raportori:
H e n r y Q u e u ille şi B aro n S z te r e n y i) şi chesti- j
uni s o c ia le cum este „p ro te c ţiu n e a m am ei şi co- |
p ilu lu i său în ain te, în tim p u l şi după naştere" j
(r a p o r t d-na L o u is a S ch ro ed er, membră a lj
R e ic h s ta g -u lu i).
L a aceste d esb ateri atât de interesante prin ;
v a rie ta te a c h estiu n ilor iau p arte reprezentanţii j
a 28 de ţări, în tre a lte le F ran ţa, Germania, An- i
glia , Ita lia , Japonia, P e rs ia , Canada, A frica dc
Sud şi A m e r ic a de N o r d , în câ t se poate spune ,
cu d rep t cuvânt, că dacă la L i g a Naţiunilor se ;
întâlnesc în jurul ace le ia ş m ese ş e fii statelor lu­
m ii, de astă dată la B u cu reşti se v o r întâlni re­
p re ze n ta n ţii a le ş i ai n a ţiu n ilo r de pe glob, în
ju ru l a c e le ia ş i id e i: asigu rarea p ă c ii mondiale,
dar cu m ijlo a c e p ar’că m ai e fic a c e : realizarea u-
nui con ta ct in tim ş i d ire ct al p op oa relor.
E M . BEREA
N o tă . — In v e d e re a c o n fe r in ţe i Internaţionale
a p arla m en ta rilor, D ire c ţiu n e a P r e s e i dela Pre­
şed in ţia C o n s iliu lu i de m in iş tri, condusă de u-
nanim a p reciatu l d. E u g en F i l o t t i a . organizat
cu c o la b o ra re a d-lui A l. B ădăuţă o expoziţie de
planşe fo to g r a fic e .
R e v is ta noastră este fe r ic it ă să poată publica
ceastă e x p o z iţie .
 R E P O R T A J 23
8 Octombrie 1931

ş o a re ; pe lân gă acestea trăesc te m ­

p ora r d escen d en ţii lo r de lin ie bar
|H U R O P E N II cari v iz ite a z ă noul con tin en t, obicin u esc să spună că
bătească şi m ai tem p o ra r m ea, so­ Ilu s tra ţiile noastre redau
•51 Statele U n ite sunt o rep u b lică fe m in iza tă , că am erica n ii sunt cei
ţ ii re s p e c tiv i ai fe m e ilo r . Aceşt
mi îmbrobodiţi b ărba ţi din lum e şi că sunt d o m in aţi de fe m e ile lo r, dela p la stic câteva scen e din
s o ti sunt n işte m u s a firi, a c ă ro r si­
căsătorie pân’la m oarte. tu a ţie e cât se p oate de u m ilitoa re. viaţa de fa m ilie malaeză.
Un medic înapoiat d in tr’o recen tă c ă lă to rie susţine Jn sa ca d om in aţia a- In această m iz e ra b ila fo r m a de
mericanei e nim ic, fa ţă de situ aţia de care se bucura fe m e e a la trib u v ia tă m atrim o n ială, însuşi soţu l că­
Menangkabau din M a la e zia . . , . p e te n ie i „ I b u ” este s o c o tit m ai
La aceste popoare, frâ n e le c on d u cerii sunt în m â in ile aşa n u m i t u l u i „s e x
p re io s d ecâ t cea m ai in fe r io a r a din­
slab” în timp ce b ărbatul în g r ije ş te de c o p ii şi are to t fe lu l de a trib u ţii, pe
tr e fe m e i, d ecât b ă e ţii cari n au a-
care noi ne-am o b ic in u it să le con sid erăm „e x c lu s iv fe m e e ş ti . .Lipsit cu
juns în că 1» vâ rsta în su ră to rii, ba
totul de proprietăţi şi d rep tu ri p o litic e , e l e în casa s o ţie i sale un s-mp
»safir, căruia aceasta î i p oate arăta o ric â n d uşa, cu sau tara
DOtiV. . w w . . . . .
Există totuş două puncte lum inoase in v ia ţa a c e s to r năpăstu iţi şi a-

Un „clan" din M a la e z ia , co m p u s din câteva locu inţe.

nume: în caz de d iv o rţ, b ărbatul nu e o-

bligat să plătească p ensie alim en tară, pur
;i simplu pentrucă n ’ar a vea de unde şi
apoi, dacă fejneea îm p in g e b ru ta lita tea
prea departe, o p oate părăsi, în to r-
cându-se la mama sa.
Un detaliu tris t în soarta ac e s to r
bărbaţi neemancipaţi, făcân d p arte
jiu cel mai puternic tr ib de pe dea-
lurile Padangului, din Sum atra
Centrală, e faptul că în cep v ia ţa
pe un picior de e g a lita te cu f e ­
tiţele cărora le sunt vându ţi
mai târziu, sub această ab o­
minabilă formă de s c la v ie
matrimonială. Im e d ia t ^ ce
băeţaşul a atins vâ rsta când
începe să înţeleagă^ câte W C â teva tinere f e m e i africane, călărind p e u m erii s o ţilo r re sp e c tivi, la o s e r b a r e ;
ceva din cele ce-1 îucon- m i i l o c un „ p e r fe c t g o s p o d a r" m alaez, preparând m âncarea p en tru soţia şi c o p in sa i;
joară, observă că tatăl său
stân ga: m ireasa gătită p en tru cerem on ia nupţiala ; jo s : mama „ ib u , stapana
e un fel de animal de o in ­ şi în ace/aş tim p spaima clanului .
fimăînsemnătate, care^ mun­
ceşte pe brânci şi când e chiar d ecât b ă rb a ţii născuţi în acea casă, cari s’au d iv o r ţa t şi sunt
nevoie luptă pentru trib , în aştep tarea unei n oui căsăto rii.
fără să aibă în schim b yreu n C ând se însoară, tânărul p ărăseşte casa in care s a născut, tr e ­
drept. In această a lcătu ire când în aşezarea unde tră eşte s o ţia lui şi d evin e supusul ei şi al
familiară, mama p osedă to tu l şi o r ­ a c e le i „ I b u ” sub a c ă rei d om in aţie se a fla fem eea .
donă, neavând să dea seam a de ac­ In o r e le de ră ga z sau când in te m p e riile _îl sile sc sa se adăpos­
tele sale decât lui „ Ib u cap etem a tească în casă, n’are v o e să in tre în m area în căp ere unde se in ta lj
femeească a clanului. I n t r u n cu­ nesc de o b ic e iu b ă e ţii şi b ă rb a ţii născuţi în a c e l clan, ei^ trebu e sa
vânt, tatăl e un f e l de s e r v ito r n e ­ rămână în ie tă c e lu l destin at lui şi fe m e ii sale. A p o i, in ca c e v a : nu
plătit, care nu numai ca nu e capm p oate f i hrăn it de o fe m e e străină şi asta fa c e un punct p rin cip a l
familiei, dar nici nu se prenum ără în tra d iţia de d om in aţie fem enin ă, care p re v e d e ca barbatul trebu e
măcar printre m em b ru ei. să m ănânce lite ra lm e n te din mâna s o ţie i. ,
In ce priveşte băieţaşul, el se L e g e a nu p e rm ite ca fa ta să aibă le g ă tu ri strânse de rudenie cu
bucură de toate p r iv ile g iile s u ro ri­ m am a tânărului cu care urm ează să se m ă rite, dar n im en i nu se
lor lui şi de o b i c e i u a to tp u tern ica gândeşte să caute dacă nu cum va e x is tă a s tfe l de le g a tu r i din par-
sa mamă îl fa v o rize a ză puţin, Ştn " d tea tatălu i. w • • -i
ce-1 aşteaptă când a tin ge va rsta în ­ L a n u n ţile noastre, m ireasa c e n tra lize a za in tr a d evar p r iv ir ile ,
surătorii. în tim p ce m ire le e un p erson agiu s erio s şi sobru, aproape şters,
Cum bărbatul nu posedă n im ic şi con stitu in d totu ş un fa c to r ind isp ensab il în aceasta re p re ze n ta ţie
n-are nici un v o t, m o ş te n irile şi a cununiei.
M e n t a se socotesc în lin ie fem eiască. D aca în tre b i pe unul din c o p iii N u to t a s tfe l se în tâm p lă însă cu m ire le m alaez. _
M a m e le d e cid c ă săto ria tin e r ilo r şi în ziu a cununiei, p re o tu l asistat de
acestor clanuri al cui este, î ţ i va in d ica nu m ele m am ei, singurul care-1 i-
dentifică în societate. A ş e z ă r ile a c e s to r trib u ri, constau de o b ic e iu din tr e i c ă p e te n iile satului, — care în d ep lin esc ro lu l de m a rto ri, se adreseaza
sau patru case, de p r o p o r ţii fo a r te m ari, _cuprin zân d cate 60 de persoane, minerului spunând: , „ , . « «
— „ T e căsătoresc cu această fe m e e care are ze s tre a de .... (ş i enumara
sub conducerea unei „ I b u ” ad ică „m am ă . _
a v e re a fe m e ii) la care tânărul răspu nde: ^
In casa mamei „ I b u ” sunt nu m eroase apartam ente unde locu esc fiic e le ,
— „ A c c e p t această fe m e e cu ze s trea e i de... I
nepoatele şi strănep oatele sale apoi, ru d ele c o la te ra le , ca m atuşi şi v e r i-
 24 R E P O R T A J 8 O cto m b rie 1931

D upă ce a pronun ţat fă ră n ic i un
entuziasm aceste cu vin te se în toa rc e
Ia casa m am ei sale şi nim eni nu se
m ai in teresea ză de el, în cursul u r­
m ă to a re lo r op t z ile , cât durează fe s ­
t iv ită ţ ile nunţii.
L a aceste p e tre c e ri, num ărul b ăr­
b a ţilo r e e x tre m de redus, pentrucă
ci sunt c e i cari au g r ija serviciu lu i.
In to t acest tim p, m ireasa în v e s t­
m in te b ro d a te cu aur, cu gâtu l şi
b ra ţe le în c e rcu ite de salbe şi b ră ­
ţări, străbate satul în a c la m a ţiile f e ­
m e ilo r. M am a sa a în ju n gh iat un ca-
rabao sau un b iv o l şi un m are ospăţ
se întinde.
In cea de-a şeasea ~zi, m ireasa fa ce
o v iz it ă ru d elo r m am ei unde se în ­
tin de o altă masă, la care se in v ită
v e c in ii.
A c e ş tia v in cu p ră jitu ri banane
coap te şi a lte d u lciu ri. In s fâ rş it, în
cea de-a op ta z i fa ta se duce să-şi
ia soţul, care până atunci stătuse la
mama lui ig n o ra t de to ţi.
M e d ic u l d escrie o a s tfe l de c e re ­
m onie. oprindu-se m ai cu seamă a-
supra la m en ta b ilei stări a m irelu i,
care şedea în tr ’un c o lţ purtând haine
de lână g u le r tare şi ghete. A c e s te a
din urm ă păreau să-l supere g ro za v ,
căci le scotea din tim p în tim p,
strâmbându-se.
Z e c e z ile m ai tâ rziu n e fe ric itu l
m ire su fe ria ia r su p liciul h a in elor şi
al g h e te lo r, pentru o nouă căsătorie.
D e data aceasta cerem on ia a fo s t
m ai scurtă şi m ai puţin im pozantă,
pentrucă cea de a doua m ireasă era
m ai puţin b o g a tă şi ocupa o situaţie
socia lă m ai in fe rio a ră . D ou ă soţii,
fă ră d iv o r ţ şi fă ră scandal, pentrucă
în aceste trib u ri fe m 'n is te , m a trim o ­
nia are la bază p rin c ip iile m ahom e­
dane, prin care b ărbatul îş i poate lua
până la patru fe m e i.
Id e e a lui M ah o m ed era ca bărba­
tul să -şi aleagă s o ţ iile ; iată însă că
doam nele M enan gkabau lui au in v e r ­
sat cuvântul p ro fe tu lu i şi au în p ri­
vin ţa b ă rb a ţilo r p rin c ip ii aproape
com uniste.
D acă o fe m e e nu e m u lţum ită de
soţul ei şi găseşte că v ecin a sa a
fo s t m ai n o rocoasă d iv o r ţe a z ă de el
şi fa c e cunoscut acesteia din urmă,
că v re a să-i îm partă b ă rb a tu l; to t
a s tfe l m ai poate p roced a o a tre ia
şi a patra fem ee,
S ’ar p ărea că e le îm p a rt tim pul
soţu lui în p ă rţi ega le, a s tfe l că fiu l
unui bărbat cu patru s o ţii, îş i ved e
tatăl numai tim p de tr e i luni pe an,
c e ea ce-i dă im p resia că acesta e un
străin p rib ea g , care v in e din tim p în
tim p să lu c reze pentru mama.
A c e a s tă orân du ire atât de p e r fe c t
fem in istă, nu e cru ţată totuş de n e­
în ţe le g e ri.
P o v e s tito r u l rela te a ză păţania u-
nuia d n aceşti b ărbaţi, p o r e c lit „C a p
de C a l” , care apăru la casa fe m e ii
N o . 1 cu o în tâ rz ie re de câteva z ile :
stătuse m ai m ult decât trebu ia la fe-
m eea N o . 3, care era cu 10 ani m ai
tânără d ecât c e le la lte şi asta d eştep ­
tă în tru câ tva g e lo z ia fe m e e i N o . 1.
— „ L a ce-ai m ai v e n it? ” îl în treb ă
aceasta furioasă.
— „C a să m ănânc” răspunse el t i ­
mid.
— „S ă ai să ie i” s trig ă ea as tfe l,
în cât să audă t o ţi v e c in ii şi-l dădu
în b rânci afară.
T o tu ş , dacă o fe m e e d evin e prea
b ru tală soţul p oate d esface căsăto­
ria, strigân d pur şi sim p lu :
„ D iv o r ţ e z ” şi retrăgân du -se la
una din c e le la lte s o ţii, sau la mama
sa.
F em e e a la rândul ei p oate scăpa de
el cu aceeaş form u lă. In am b ele ca­
zuri. fe m e ii îi re v in e cu stodia c o p ii­
lo r, f ie că-i vrea, f ie că nu şi n’ are
d rep t la pensie alim entară.
A c e s t fem in ism absolut, departt
de a f i o in ven ţie a acestui trib, re
p re zin tă unu! din puţinele vestigii
ale unui sistem care a fost probaţi!
u n iversal în perioada preistorică i
rasei umane.
N u m eroase sunt indiciile care con­
firm ă cred in ţa că omenirea a trăit
odată sub fo rm a de guvernământ
„m a tria rh a lă ” , form ă în care femtti
era fa c to ru l dominant.
T r a d iţ iile e p ocei matriarhale s’ai
păstrat in tacte în d verse regiuni alt
A f r ic e i. F e m e ile tribului Konyami
îşi a le g b ărba ţii din tr’o grupă de can­
d id aţi, care se form ează în aces!
scop şi călăresc apoi pe umerii „ii-
r ic iţ ilo r ” m iri, până la locuinţa uni
u rm ează să-şi petreacă luna 4
m iere, b iciu in d u -i energic tot dru­
mul.
In S ie rra L e o n e fem eile dau anual
serbări s ecrete, la care bărbaţii n'ai
v o e să asiste şi dacă vreunul din ti
are îndrăsneala să le spioneze, e su­
pus unor s u p lic ii de o indescripti­
b ilă cru zim e, su plicii, cărora numii
o m o a rte e x tre m de lentă, vine să'
le pună capăt, fă ră ca ceilalţi bir-1
baţi să-i poată sări în ajutor.
E. A.

L>inţii falşi surit <LIIILILUII IHll nil

o mare invenţiuneJ
Dar păstraţi pe
ai D-voastra cât
de mult puteţi...

c u l o a r e a i
Aspect sănătos. Îngrijit, este In viaţa
atât în profesiune cât şi în societate,
o chezăşie pentru succes.
Femeile inteligente măresc influenţi
lor prin înfrumuseţarea obrajilor şl bu­
zelor lor, cu „KHASANA-SUPERB".
Este discret şi pare natural
C r e m a „ K H A S A N A SUPERI"
este de un g a lb e n orange, se Im j
că u şor pe p iele ; ea se asimila- ’
ză în p u ţin e secun de fiecărei (¡ti­
fo n a pielei şi n dă aparenţi,»-
nă toasă şi fraged ă. Nimeni ns
bă n u e şte în trebuinţa rea ei. îm­
p re u n ă cu ea se întrebuinţezi
cre io n u l de bu ze „KHASm
S U P E R B ” . Şi el are un efect in-
divtdual, roşeşte buzele deiicni,
d u ra bil discret şi apetisant şt ii
g u re i delicioasa frăgezime a ti-
n ereţei. „ K H A S A N A SUPERB'
n u dispare la vâ n t, umezeaţi
sau sărutat.

U m anitatea are m o tiv e serioase
să se teamă de p yorrhea.
M u lte persoane cari ar f i putut
să e v ite p ie rd e re a d in ţilo r lor, îşi
dau astăzi seama şi se sim t rău şi
n e c o n fo rta b il cu d in ţi falşi. P io r r -
hea care se iv e ş te la patru oam eni
din cin ci trecu ţi de vârsta de 40
de ani, vă poate răpi d in ţii şi ata­
că chiar sănătatea dv., dacă îi p e r­
m ite ţi să se d esvo lte.
P r im e le sim p tom e sunt g in g iile
slabe care sângerează uşor când
le p eriaţi. P ro gresâ n d , g in g iile d e­
vin m oi. până când d in ţii slăbesc
la rădăcină şi cad, sau trebu esc să
fie extraşi.
P en tru a ne asigura păstrarea din­
ţilo r , în tă rire a g in g iilo r şi sănăta­
tea g u rii, în treb u in ţaţi d im in eaţa şi
seara P A S T A Ş I S Ă P U N U L D E
D I N Ţ I G E L L E F R E R E S . L a far­
macii, droguerii şi parfumerii.
KH A S A N A
SUFIEIRIR
G r a tis E m o a ia g e m ic i; R ou ge ne obraz:
primiţi „C tta u z a Ştiin ţelor Ocuhe“ , tratând despre L e i 30 ; C re io n de buze : lei 26, Si
Hipnotism, Spiritism, Telepatie, Fachirism, M agie, o b ţin e p re tu tin d e n i.
ştiinţa d e a d e v e n i iubit, stimat, fericit, arta de a
reuşi în orice afacere, mărind puterea voastră de D R . Hi. A L B E R S H E 1 M
muncă, câştig, îm bogăţire. Vindecarea viciilor, boale- F r a n k fu r t a. M . P a r is şi Londra
lor şi ticurilor nervoase, frica, lenea, m elancolia, tim i­
ditatea, etc. Ştiinţa d e a ceti trecutul, prezen tul şi
viitorul oricui. Oricine poate câştiga 500 -1 0 0 0 lei D e p o z it G e n e r a i p e n tru Komama
p e z i prin practicare, consultaţii, conferinţe. A d re - ..O L A "— K .H A Í L K , sj. p. A. Timişoara
saţi-Vă prin scrisoare la : P ro fes o ru l C. Nicolau,
Strada Caraiman, N o. 8, Bucureşti II. Puneţi timbrul
aviaţiei p e scrisori. C ine d oreşte a o primi r e c o ­
m andat să trimită 17 lei mărci.
m a ir a m a

I Octombrie 1931
Concursul de p e rs p ic a c ita te Nr. 3
Publicăm azi al tr e ile a concurs de
ptrspicacitate din seria anunţată,
premiile pentru solu ţion a rea s e rie i
întregi, fiind de^ 10.000 de lei.
Răspunsurile la aceste con cu rsuri
je trimit pentru to a tă seria odată,
până la 15 D e c em b rie a. c., la 25
Decembrie, urmând să se îm partă
premiile.
* *
Alexandru S torea a fo s t im p lic a t
intr'un complot com unist. A fo s t a-
restat şi s’a h otărât fa c e re a unei
destinderi la el acasă, spre a se fa c e
perchez:ţia.
La instrucţie S to rea a susţinut, ca
timp de două luni el n’a m ai dat pe
acasă, fiind plecat din B u cu reşti,
aşa încât nu se p o t găsi docum ente
compromiţătoare, în ch estia în care
tste acuzat.
Un comisar al p re fe c tu r ii, îm ­
preună cu bănu ţul, v in la locu in ţa
care urmează să fie cercetată . ^ înd epărtează orice e ră s 'm e de pr.sos
— „Ai spus că de două luni n ai
intrat în camera a s ta !” a exclam at
comisarul îndată ce a deschis uşa.
„Ai minţiţi...”
* * * :
Concursul nostru de p e rs p ic a c ita te
constă în găsirea-argum entului, care
a permis com isarului să a firm e ca
Regina ecranului românesc
Gel mai senzaţional concurs al eooceî
iiyci V«
In dorinţa ca ţara noastră
“ *---- -- — să aibe
0 vedeţi română la H o ll y w o o d , ca
„Real.tatea Ilu stra tă ” să se poata
mândri de a fi d e sc o p e rit o _ noua
stea de cinema, revista noastră a in ­
stituit un concurs p e n tru alegerea
r e g in e i e c r a n u l u i
r o m â n e s c
Alesei i se asigură de
casă mare din H o lly w o o d , un an ga­
jament pe timp de un an. I n atara
de aceasta i se va p'.ăti calatoria
pini in cetatea film u lu i unde, b in e ­
înţeles, in timpul cât va sta, se va
putea releva, spre a-şi lua lo c u l care
1 se c u v in e .
Poate participa la acest concurs
oricare doamnă sau dom nişoară, care
are vocaţie, in d iferen t de varsta,
daci este fotogenică şi fo n o g én ic a
(pentru filmul s o n o r ).
Nu se face nici un f e l de r e s t n c -
Concursul de perspicacitate
C upon N o .
25
R E P O R T A J
U n n o u „star**
DIAMOND
D IS E U R U L u . L I V I A ihU MONDIALA
se afirm ă din ce în ce mai m ult ca un
vast talent, în dificila a rtă a cântecu­
lui. In tr’adevăr, fin ul cântăreţ, du­ CEA M A I B U N Ă
LflMfl DEÍ20S
blat de un om inteligent a isbutit să-şi
aleagă un repertoriu excelent, atât ca
muzică, cât şi ca text, cu care va con­
tinua să-şi delecteze auditorii, ca
trecuta stagiune la „R oata L u m ii" şi
„Tunelul G ra n d “.
în A
U n volum impresionant, un tact şi
o a rtă de a fra za perfect inteligibil
atât pianissimele cât şi fortissimele, IN TITUl ÜiiaMEIlJ MEOGflL
^cultura m uzicală şi tim brul m arilor
bănuitul a m in ţit la instru cţie. (institut de înfrumuseţare)
oântăreţi, i-au asigu rat un contract
D a c ă c it it o r ii v o r examina^ cu a-
im portant la casa „C olum bia“ , care l-a Str Ştirb ey-V od â 34. Telef.311|44
te n ţie desenul nostru, o să găsească a n g a ja t pentru im prim area unui în ­
acest argu m ent. semnat nu m ăr de plăci de gram ofon. D r . F . K O V A C S
L iv ian u cântă acum, — acom paniat
b oli de piele
Rezultatul concursului de o excelentă orchestră — la restau­
rantul „Iordache“ din str. Oituz, unde şi cosm etică
. . . «i n adm iratorii săi îl pot asculta debitân- b
[IB DGISDIC3CIÎ3I6 N i. 0 du-şi a ş a cum ştie el, romanţele presă- 11— 12 a. m. 2 3 p. m.
r r rate cu cea mai ideală duioşie şi tango-
D i n m iile de răspunsuri bu n e p ri­
m ite, au f o s t p rem ia te p rin tra gere
la s o r ţi u rm ă to a re le :
urile sincopate şi pline de nervul şi de
pasiunea meridională.
tam ent cu o r e lix e
I
L e i 200. — D . L ic ă A le x a n d re sc u ,
C raiova.
L e i 1000. — D -r a M a rg a re ta V i a -
G R A Ş I ! Puteţi avea imediat un corp zvelt
F ără s fo rţă ri, fără post, corsete etc. P -ln simple masagii
descu, Bacău.
cu săpu n u l de s ' i b i t „ Z V t L T A “ conţinând e x tra s e de
L e i 500. — D . T e o d o r Stancu, G a -
săru ri m arine. S lă b e ş te după voie orice parte a corpu-
laţi.
P r e m ii le I V - X . cate un vo lu m din ul: G uşa, sol >uri, bur ă, abdom en, picioare. P ie rd e ţi
1— 2 cm. peste n apte, deven ind rapid zvelţi. Absolut ne-
editura A d e v ă r u l” le -a u câştigat
u r m ă to r ii: vătămător, F ia . L e i 1 3 0 . - 2 Fiae. L ei 300. - imp edică
tngraşatu 1 menţine un corp zvelt Depozit „O P A C
Căpitan G e o r g e S o iu , B u c u re şti.
B ucureşti, Strad a M auriciu B'ank, 7 (G al riile Bl nduziei).
T . G o lu ţ ă , S ibiu.
E m a n o il D . Il ie s c u R om a n .
din orice parte a corpului.
T it t i M a n a siu , lic eu l m ilitar, T g .
M ureş.
P e t r e Io n e s c u , C ernăuţi.
S tela A rd e le a n u , Sân - N ic o la u l i P r e t u t i n d e n i
M a r e -T i m iş -T o r o n t a l.
E u g en ia V a sile sc u , C o m . B o ld e ş ti,
ju d . P ra h o va .
este Pr efer ată j
ţie în ceea ce p r iv e ş te ocupaţiunea
actuală, m ediu l socia l sau cultura.
P r in c ip a lu l este talentul.
T o a te candidatele p rin însuş fa p ­
MATHEY
tul c ă -şi iau an ga ja m en tu l de a pleca c o a f o r d e : d a m e :
cel m ai târziu în luna Iu li e 1932 şi
im ed ia t la in vita ţia noastră la H o l ­ Face cunoscut onoratei clientele, că nu mai lucrează
ly w o o d aleasa nu are drep tu l, dela la Casa François. Şi-a deschis un S alon de C o a fu ra
data în s c r ie r ii şi până la data se m ­
nării e ven tu a le a con tra ctu lu i de an­
şi roagă să-l vizitaţi, Strada Mihai-Voda No. 14
L in ia de c o m u n ic a ţie: T ra m v a i 3, 7, », 14 ¿o
către o gajam ent la H o ll y w o o d , să tra teze
» ____ . 1 Q fi 7 fi o 10.
cu v r e o altă casă de film e sau să is ­
călească an ga ja m en t p en tru tim pul
de la 1 M a i 1932 m ai d ep a rte .,
T o a te citito a re le care d o re sc să
p a rticip e la acest co n cu rs sunt ru ­ ..R E A L IT A T E A IL U S T R A T A »
gate să deta şeze b o n u l pe care-1 p u ­
b lică m în această pagină, să -l c o m ­ M o . ^ 4 5
p le te z e , cu da tele ceru te şi sa-1 pă­ Cupon No- 5
s tre z e , până când seria de cupoane C u n o ş tin ţe m u z ic a le :
se va term ina. I n aceste cupoane
în cele din urm ă — se v o r găsi adu­ V ocea........................... ........ .................. ....... ..................... ............... .........
nate toate da tele p erson a le de care
avem n e v o e p en tru s e le c ţiu m . Cand C e in s tru m e n te c â n ta ţi ............ ................................. - ............. —- ....
seria se va term ina, v o m ruga p e c i­
titoare să ni le trim ită. îm preună cu
fo to g r a fiile special fă cu te, pe care
3 le v o m cere.
 2(5 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 8 O cto m b rie 1931

CREMATORIUL

„ C â n d v o i m u ri să nu fiu a rs;
D e f o c şi pară sunt sătul,
P r i n faptul doa r , că m ’am
născut,
M ă rtu ris e s c , m ’am ars d e stu l” .
UN NOU RECORD

VERO C u m a isb u tit d. P o p e s c u să tra ve rse ze Atlanticul

în şase z ile, cu o barcă...

D r e a p ta : L A M E D I C ( y ^ / - v il
— C â t am de plată? ' m \ | M
— D o u ă sute de lei. , / v f j i
— C â t? N o u ă su te? / >iW\\
— N u ! Şase sute. / j| =V

S tân g a: G O S P O D A R f O? Ş
7 # V IZ IT Ă L A F A K IR — S t a i !! C e fa c i a colo ? f\ i \‘7\ i
— „...şi aci a v eţi cam era de culcare. — In c h ip u e -ţ i, d om n u le [ j UI I
V ă urez noa pte bună...” I gardian, s c o t p e rd e le le dela 1 | / l f
_ ferea stră, ca să le dau la
DOVADA spălat... C -r ’ i p
— „S u n t n e v in o v a t, dom nule ju d ecă­
to r” .
— B in e, dar aceasta o spun t o ţ i!
— „ V e d e ţ i ” , triu m fă acuzatul „d a că
to ţi spun că sunt n e v in o v a t, atunci
trebu ie s’o c re d e ţi şi D v .”

LA TEATRU.
E A : „ C e im pertin en t. In to t tim pul
r e p re ze n ta ţie i n’a făcu t a ltc e v a decât
să m ă p riv e a s c ă în ochi.
E L : E u nu l-am rem arcat. U nde
era ?
E A : In sp atele nostru. R E A L IS M .

Su s: M Ă S U R A
— Văd că motoi
m e rg e perfect. Decern
S P IR IT U L LU I ROBERT să sch im bi automobili
— M ă cam strîngti
talie. T re b u e să im:
num ăr mai mare.

LA AVOCAT
S t .: R E C O M A N D A Ţ I
— „ D o a m n e le au ve n it toate p en tru
— „...şi aci vă ţteiz.
p ro c e s e de d iv o r ţ, n u -i aşa? C in e aş­
p e d -ra Mimosa, dait)
teaptă m ai de m u lt? ”
toarea japoneză radi»
— „ E u , d om n u le a voca t. S un t căsă­
nică. înainte dans» ;■
torită de d o i ani” .
sârmă, acum dmin
fără fir.

UN C ĂŢEL IN T E ­
L IG E N T

O fa tă bătrână i-
s to ris e şte unei p r ie ­
tene :
— N i c i nu -ţi în ­
chipui ce c ăţel in te li­
g en t e A l l i ! D e câte
o r i îl în tr e b : U n d e e
dom nul ? în c e p e să
la tre la sobă, caşi
cum ar şti că iu b itu l
m eu a f o s t co şar. PROM PT
— - „ Iu b it o , to t ce p o se d v o i sa­ — „ î m i daţi v o e , Popescu, dri
c rifica p en tru tine. car autorizat.
D a c ă vrei, îm i v o i lua şi viaţa D o r iţi o înm orm ântare ci. I
p en tru tine. sau I l - a ?
 97
O c to m b r ie 1931 R E P O R T A J

H K X iM lM fliik lllI

rezum atul c a p it o l e l o r
PRECEDENTE
I nul F o rb erau excelente, aşa
In urma unui accident de autom o­
bil, puternicul financiar F orb se în­
drăgosteşte de soţia inginerului Smitli.
Pentru a putea i i în apropierea ei, se
Interesează de planurile inginerului
Smith şi cu ajutorul finanţei, începe
realizarea proectului fantastic, des-
gheţarea Polului Nord.
Concomitent cu lucrările la P o l şi cu
descoperirea unor im portante zăcă­
minte de cărbuni şi au r, acţiunile ve­
chilor societăţi m iniere scad v ertigi­
nos.
Intre timp, regiunile arctice iau ca­
racterul obicinuit al Am ericei, cu toate
pasiunile şi defectele e i!
Ziarele aveau zilnic coloane lu n gi de
reportaj asupra progreselor făcute.
Doamna Smithson devenise u n a dintre
figurile proeminente ale societăţii new-
yorkeze. Oricât de retrasă se ţinea,
ziarele comentau continuu toate miş­
cările şi vizitele ei, îi descriau toale­
tele şi o reprezentau ca pe un model.
Se înţelege că a produs consternare
şi tot publicul sm ulgea gazeta In ziua
când ele anunţau, cu litere de o şchioa-
, pe pagina întâia :
A C C ID E N T U L F A T A L A L D -N E I
S M IT H S O N .
N o tiţa e x p lic a tiv ă era fo a r te la c o ­
n ic ă :
„ U n a ccid en t cu urm ări fatale s’a
întâm plat astăzi la o r e le 5 după a-
miază, în casa din F ra n k lin S tr e e t
N o . 8, B r o o c k ly n . D o a m n a S m ith son
um blând cu un r e v o lv e r , s’a ucis din
im prudenţă. I n m o m en tu l a cestei n e ­
n o r o c ir i nu se afla n im en i în casă.
E s t e c e rt că acest accid en t care
ne afectează p e to ţi — nu num ai
din pricin a p ersona lităţii doa m nei
S m ith so n , dar şi din cauză că dânsa
întruchipa tinereţea şi graţia, — va
avea co n se c in ţe im p orta n te, op rin d
p en tru câtva tim p m ersu l lu c ră rilo r
în ţin u tu rile a rctice. In g . S m ith son
îşi iubia prea m u lt soţia, p en tru ca
la aflarea triste i ve şti, să -ş i poată
continua lucrul.
R e v o l v e r u l cu care a tras doamna
S m ith so n este de un calibru m ic şi
aparţinea vic tim e i. Ia în c ep u t s a bă ­
nu it c ’ar putea f i vo rb a de o sin u ci­
dere, d o r d om n ul W illia m F o r b , fiu l
m a relu i financiar, care a asistat, în ­
tâ m plător la acest accid ent tragic, a
arătat că doam na S m ith son a fost
victim a unei im p rud enţe. P o liţia a si acest glonte a ucis-o.
fă cu t im ediat o d escin d ere, la faţa
locu lu i.
A c c id e n tu l s ’a p e tre c u t în salona­
şul cel m ic al v ile i. I n ediţia noas­
tră de dim ineaţă v o m r e v e n i cu a-
m ănunte” .
I n t r ’ad evăr, W illia m F o r b fusese
m a rto r al acestei în tâm p lări tris te .
M a i m ult încă, dânsul era unicul
m artor. Im e d ia t după în tâm p lare, el
a a v iz a t te le fo n ic p o liţia şi „ fiin d a-
fecta t de acest accid ent stu p id ” —
dupăcum a d e cla ra t m ai tâ rziu — a
p le ca t im ed iat acasă.
T o tu ş , a doua z i — în urm a ra p o r­
tulu i fă c u t de p ro c u ro ru l B y rd , care
a fă c u t descin derea — dom nul W i l ­
liam F o r b a fo s t in v ita t de ju d e c ă ­
to ru l de in s tru c ţie T h om p son . A ci
s’a în c h eia t un p ro c es v erb a l, ale că­
rui c o n c lu zii le v o m re d a :
„D in declaraţiunile făcute de d.
Forb, reese că doam na Smithson a în ­
cercat revolverul — ca să i-1 arate, so­
cotind că în arm ă nu există decât un
sin gur glonte şi că d u pă ce a tras oda­
tă, l-a îndreptat spre dânsa, intenţio­
nând să-i desfacă m agazia. Atunci, a în secret, fă r ă să-şi divulge vreodată
pornit u n a l doilea glonte din revolver,
R aporturile între victim ă şi dom­
că nu
poate fi vreo bănuială, că d. F o rb a r fi
avut vreu n amestec.
In ceeace priveşte ran a pe care dân­
sul o are la u m ăru l stâng, domnul F o rb
declară că această ra n ă provine din
operaţia unui abces. In momentul ac­
cidentului, la domiciliul victimei nu se
aflau alţi m artori, căci servitorii erau
toţi plecaţi.
H otărîm în consecinţă, ca parche­
tul ataşat cabinetului nostru, să dea
dispoziţiuni pentru înm orm ântarea ca­
davrului, fă r ă autopsie, nefiind nici o
bănuială de m oarte prin crim ă, sau si­
nucidere. Deasem enea se suspendă ori­
ce u rm ărire îm potriva domnului F o rb
sau unei alte persoane.
Jude Instructor
R. O L IV E R
(ss) G refier, J. P A R K E R
vin
L o v itu ra de bu rsă
W illia m F o rb era desigur unul din­
tre cei m ai îndrăzneţi financiari ai A -
mericei. Lovitu rile sale neaşteptate,
provocau totdeauna senzaţie. E l lucra

SISiDNDONBtRUNWN'NEW YORIC
„ T e n u l d e v in e

î n t r 'a d e v ă r

c a tife i

Astfel ne scrie, foarte încântată, o

Doamnă, care nu s’ar maiputea lipsi de

Reprezentanţa Generală
„Scherk“ Bucureşti Str.
Lipscani 94 (Lupoaica)
o tio n
( A p a de f a ţ ă „ S c h e r k “)

De vanzare la Farmacii, înfrumuseţează într’adevă,r admirabil. — Toate necu­

Droguerii fi Par/umerii.
,
răţeniile tenului dispar după un foarte scurt timp. —
Modul de întrebuinţare este indicat în cărticica „Un
ten frumos“ anexat fiecărui flacon de apă. - Pen­
tru Domni dubă ras! Evită infecţiuni si usturimLrg
*■ -tti ■•■ir:
 28 R E P O R T A J 8 O c to m b r ie 1931
planurile. Reuşise totdeauna până aci fertele de South A fric a n Gold M ines schimb, ei capătă cât trebue ca să ducă în N e w -Y o rk — prin interpuşi — bar­
şi tocmai această reuşită fo rm a pute­ stop platin stop Central M inin g stop un trai chinuit de lipsuri. ca. F o rb a putut cum păra acţiuni de
rea sa. In ter Silver Gold Trust. Cui aparţine tot au ru l pe care scla­ 50.000.000 dolari.
In,, ziua care a. urm at accidentului (ss) F o rb b an k “ vii îl sm ulg păm ântului? V alo area lui P â n ă seara, au sosit telegrame 4t
m ortal a l doamnei Smithson, F o rb a fix a tă pe bucăţi de hârtie, se cum pără răşpups, care ară ta u eă banca Forli
venit la bancă înaintea tuturor fu n c­ In tr’o oră, cele 40— 50 telegram e ex­ şi se vinde la bursă. M inele sunt ale a- an ga jase de trei ori capitalul său, in
ţionarilor. B ătrân u l Forb; de m ultă pediate, erau la destinaţie. celora cari deţin aceste bucăţi de h â r­ acţiuni miniere şi poseda o, cincime dlr,
vreme lăsase aproape/ întj-eâga ră s­ L a orele 10 şi jum ătate— unsprezece, tie. E le valorează azi mai mult. mâine totalul minelor de metale preţioase de
pundere’ tn afaceri pe ... Seama! fiului în oraşele unde civilizaţia a cuprins maj puţin, după capriciile vreunui p u ­ pe glob.
său.. A ra reo ri interveniâ şi dânsul; a- iii tentaculele ei numeroase, în treaga ternic al finanţei. B u rs a este locul O r ic â t 's ’au ferit cumpărătorii, spre
tunci .când voia s ă acopere cu presti­ ¡manifestare a vieţii, se deschid b u r­ unde aceşti oameni fixează valori pen­ seară, s ’a înregistrat oarecare urcare
giul Săti o afacere nouă. In. bancă, W il- sele. localuri în care potentaţii fin an ­ tru averile lor, târînd — după voe — - Ia acţiunile miniere. A doua zi, s’a ştiut
iiam F o rb era: şeful recunoscut. ţelor se adun ă şi-şi dispută unii altora, gru p u ri de oamenî la bogăţie sau la că banca F o rb este cel mai mare acţio­
In dimineaţa aceea. F o rb a dictat — valori reprezentate prin hârtii. ruină. nar al întreprinderilor miniere şi lumea
înainte de sosirea funcţionarilor — se­ In sudul A frieei — sub săgeţile uci­ C ân d acţiunile miniere au , scăzut. a început să cumpere acţiuni de alea
cretarei'' sale particulare; >o '"Serie1de .te­ gătoare ale soarelui — câteva mii de nri de oameni şl sute de ' bănci .s’au pastor intreprinderi. * In consednţi,
legrame, cu ordine secrete de bursă. oameni lucrează din zori p ân ă’n seară prăbuşit. Acţiunile se oferiali astăzi pe până seiira, dacă. ar fi vrut, Forb p»
E le erau adresate tuturor băncilor, la extrasul şl spălatul aurului. Canti­ preţuri m ult sub valoarea nominală. tea.’ realiza beneficii mari. Dar nu nu
mari, europene sau americane, câte se tăţi m ari de metal preţios le trec prin CU dibăcie,! pentru fea publicul şi po­ mat că nu vindea stocul achiziţionai,
găsiau în legătu ră cu banca F o rb şi mâini şi aurul, topit şi prefăcut în sesorii să nu înţeleagă, că este o cerere d ar ban ca F o rb continua să cumpere. j
aveau un text aproape stereotip: bulgări, se încarcă pe vapoare şi ia m are de acţiuni miniere, oamenii lui M otivul acestei lovituri de bursă nul
„Achiziţionaţi la orice preţ toate o- drum ul E uropei sau al Americei. In F o rb executară ordinele date. N u m ai cunoştea nimeni şi nici rezultatele la
' care ea trebuia să ducă. Forb — un fi
„Jockey-C lub" are acel nanciar rutinat — ştia să se ferea«#
ue orice iscodire.
parfum atrăgător... Dealtm interi — pentru motive pţ
care nu le-a divulgat niciodată — el
a evitat câteva zile şi pe tatăl său, aşa
încât acesta nu era pus în curent ni
lovitura pe care o prepara desigur tâ­
nărul Forb.
IX
Coloniştii
Strada 158 W e st, din New-York, nil I

Í n tr e b u in ta ti
» »
m ai este de fap t Manhattan, ci se cu- I
prinde în Bronks. L a casa cu numă- ,
rul 3216, în etajul al treilea, intr'o I
odae şi o căm ară, locuia familia Key I
Hellen K ey , era de două luni singu- |
ră în casă; soţul plecase — după ce ^
toa tă v a r a fusese fă r ă lucru — tocmai I
în Nord, în ţinuturile arctice, unde S. I

Jockey-Club I. T. E . R., societatea care voia sâ ‘

desgheţe Polul, ave a nevoe de braţe f
muncitoare.
In ziua de 5 Octombrie a anului 19i) j
de dimineaţă, Hellen, după ce a pregâ- .
tit băiatului G eorg — un copil drăguţ
de 8 ani — breakfast-u l: două ouă, o !
şi in sistaţi asu p ra acestei bucată de pie (o turtă făcută cu frac- |
te) şi o ceaşcă de cafea, i-a aşezat căr- j
ţile în geantă, l-a înfăşurat, pentru de- [
ju n un sandwich şi punându-i şapca in Ş
ca lită ti cand c u m p ă ra ţi cap, s’a coborât ju s cu el şi când a tre- j
cut P a u l K ertner, un băiat de 12 ani, [
care era conducător la şcoală, i l-a in- j
credinţat, să-l aibe ’n pază, împreuni f
apă ele C o l o n i a cu ceilalţi. P a u l K ertn er avea pe braţ ;
semnul distinctiv, care-i dădea dreptul f
şă oprească circulaţia, atunci când el ş
şi copiii ^pe care-i însoţia, treceau dru­
mul.
Hellen K e y s’a înapoiat în casă, fl
E A m ai m are parte a fem eilor se p ar-

C
in mai puţin de o jum ătate de oră şi-a
. isprăvit cu treburile gospodăriei. Con-
fu m ează cu ap ă de C o lo n ia , pen tru •fortul am erican oferă şi celor umili
multe înlesniri de trai. Gospodăria e
că m irosul ei este m ai discret — m ai suav
foarte u şoară: m ătu ră electricitatea,
şi se îm prăştie peste tot c o rp u l d u p ă o ap a caldă e distribuită de centrale
mari, aşezate în diferite locuri ale ora­
fricţiun e com plectă. „ J o c k e y -C lu b “ este apa de C o lo n ia p re fe ra tă de către şului, Vasele sunt spălate mecanic, În­
călzirea alimentelor pe jumătate pre­
acele fem ei care p o a rtă o deosebită g rijă toaletei lor, deoarece ele ştiu c ă gătit© de furnizori, se face la gaz, aşa
încât gospodinele nu au prea multă'
aceasta este m ijlocul indispensabil bătae de cap.
IN FLACO ANE S IG IL A T E LA Hellen * ş}-a terminat treburile şi ee
prin care o fem eie îşi p oate păstra pregătia să plece la parfumeria din
A C E L A Ş P R E Ţ C A Şl A P A DE
B roadw ay 1632, u n d e ' citise, cu oui
C O L O N IA V Ă R S A T Ă . frum useţea, farm ecu l şi tinere­ înairiţe, tn gazetă, că se caută o vân­
zătoare. P o a t e ' că ., işbutia să uşureze
Q>a6ricanfii acestei renumita ţea sa. lui Jimmy — soţul plecat departe -
ape de Gotonia au făcut to tu l g r ija familiei. Tocm ai când era gata
P rin în trebu in ţarea zilnică a a- de plecare, a sosit poştarul, care l-a
spve a se asigura că ea va a-
înm ânat o scrisoare.
junge în mâinile consumatorului cestei ape de C o lo n ia delicat p a r­ Jim m y ‘ scria :
în aceiaşi stare în care a pără­ fu m ată, sunteti sigure că pe lângă „ D ra g ă Hellen,
sit faSrica. Gerefi apa de Go- E u aşa cred că ar fi bine să vi şi tu
lonia ffockey Glu6 în farm ecu l D v ., veţi răspân di şi un aici. Ţi-am trimis o sută ele dolari c»
să aveţi cât vă trebue. Compania a
flacoane sigilate, ea p a rfu m subtil.
nu costă mai scump | clădit multe locuinţe, îi’ să viaţa e
foarte scum pă şi nu e uşor de trăit,
D ar, dacă veniţi, cred c’o să găsesc ce
decât cea vărsată. C u m p ă ra ţi Jockey C lu b în fla ­
va de lucru şi pentru tine şi acuma e
coane originale. vorba să se fa că o şcoală, aşa că lieors
va putea să înveţe şi aci.
L u m ea priveşte eu oarecare neîncre­
dere la lucrări, fiindcă nu crede că si
ia m a viitoare o să fie cald ca acum.
Eaux d e C oloqn e M erge încet înainte, fiindcă trebuew
canale, ca să se scurgă apa topită. S'a
auzit că la 305 mile mai sus, Macke Mc,
Jockey C lu b - Perle de P a r i s - A llan a găsit aur. D acă e adevărat,
com pania v a u rca Ia toată lumea sala­

Rouge eh N oir- P a r is ie n n e distillées par

I <0(1 « riile. cu 50 (le cenţi. Adu-mi tutun şi
două flanele şi îa şi tu de toate, fiind­
că aci e greu (le găsit şi pe drum ai
grlje (le Georg.
Te sărută soţul tău,
J I MMY
(Va urma)-
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 29
I Octombrie 1931

IMPUHIITOP
P f«
O leoaică în A fr ic a , la pândă.

U cred să fi e x is ta t om m ai cu ragio s d ecâ t R ic h a rd

J _ Sawade, d ire c to ru l circu lu i H a g e n b e ck . îm b lâ n z ito r

renumit, străbătuse lum ea în fio râ n d m u lţim ile prin îndrăs-
neala cu care se în v â rtia în m ijlo c u l le ilo r şi t ig r ilo r .
Acum vre-o câţiva ani, Saw ade îş i op ris e caravana la S te l­ retra g ă a s tfe l în fundul
lingen, unde p regătia un număr cu 15 t ig r i b e n g a li şi sibe- cu ştii şi apoi deschise uşa,
rieni, animale extrem de fe r o c e şi g reu de îm b lâ n zit, gata trăgân d după sine răm ăşi­
oricând să se repeadă la d resor. ţele n en o ro c itu lu i s e rv ito r.
Avea vre-o c âţiva a ju to ri, cari curăţau şi deplasau cuş- F e lin e le ca : le ii, tig r ii,
tile, iar în ceeace p riv e ş te hrana, ca to ţi m a rii d resori, R i ­ p an terele etc. sunt în g e ­
chard îşi rezervase cu e x c lu s iv ita te această o p e ra ţie , pen- n ere fo a r te greu de îm b lâ n ­
traca animalele să vadă în el n e c o n te n it pe stăpân.^ zit.
Intr’o zi, unul din tre a ju toare, p le c ă în oraş şi în torcâ n - O r ic â t de d o c ile ar părea, n im en i nu
du-se beat, intră d eadreptul în cuşca le ilo r : băutura ii dă­ poate p arven i să le d om esticească p e r­
duse probabil ilu zia „g ra n d o a r e i” făcându-1 să se cread ă el fe c t. A tâ ta tim p cât au g h ia re şi c o lţi
dresorul. con stitu esc o p rim e jd ie , sunt n e con ten it
In mai puţin de o secundă, t ig r ii se n ăpu stiră asupra lui. în aştep tarea c lip e i când îm b lâ n zito ru l
Sawade auzind de afa ră ţip e te le om ului şi r ă g e te le fia r e lo r, îş i va p ierd e cum pătul, şi rămân în aş­
intră în arenă şi găsi o p t t ig r i g ră m ă d iţi asupra p ră zii —
tep tarea unei secunde de n ea ten ţie din p artea lui.
muşcându-se şi sgâriându-se cu fu rie. U n îm b lâ n z ito r trebu e să fie în p rim u l rând pe deplin
Fără o clipă de e zita re , dom p teu ru l îş i scoase haina, luă stăpân pe n e r v ii săi şi să fiu cunoască fric a . F ia r e le res­
o bâtă şi sărind în cuşcă începu să lo v e a s c ă o rb e şte în dreapta p ectă curajul, dar sim t im ed ia t când om ul se tem e de ele.
;i în stânga, de parc’ar f i avu t d e-a fa ce, nu cu fia r e turbate C h iar cel m ai blând d in tre e le fa n ţi, se sim te ten tat sa te
de mirosul sângelui, ci cu o turm ă de m iei. I i făcu să se
 30
R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 8 O c to m b r ie 1931
plesnească cu trom pa, dacă te a-
p ro p ii tim id de ei. B ic e le pe care
d resoru l le ia cu sine în cuşcă, nu-i
sunt de m are fo lo s ; ceea ce subjugă
fia r a e „s â n g e le r e c e ” .
U n singur tig ru adult, demn de o
absolută în c re d e re m i-a fo s t dat să
văd în în tre a g a m ea c a rie ră : era fa ­
v o r itu l lui Sawade, o c o rc itu ră de
tig ru b en gal cu tig ru sirian, un spe­
cim en cu ad evăra t m a g n ific . Se ţ i ­
nea după d resor ca un căţeluş, deşi
îm p lin ise şase ani. Saw ade ob icin u ia
să iasă adesea în to vă ră şia lu i; în a-
ceste p lim b ări, fia r a purta în ju ru l
gâtului o sgardă, la care se ataşa o
eurea su b ţire şi cred eţi-m ă, îndată
ce apăreau, strada se g o lia ca prin
farm ec.
N u trebu e să u ita ţi o c lip ă că pu­
iul de fia r ă creşte şi că se a p rop ie
n econ ten it de clip a când nu vă v e ţi
mai putea în cred e în el. A m avut
mai acum câtva tim p un pui de le o ­
pard de v r e o 11 luni. Cum îl c res­
cusem de pe când avea abia v re -o
câ teva z ile , m ă ob icin u isem să-l p r i­
ve sc ca pe un căţeluş. E r a blând,
p rie te n o s şi părea să m ă iubească
mult.
II duceam de o cureluşe agăţată
la sgarda ce-i în cercu ia gâtul şi-l
în văţasem să stea pe scaunul de
lân gă m*ne, la volan , când ieşiam cu
m aşina p rin o ra ş : era o reclam ă fr u ­
m oasă pentru circ. I n t r ’o dim ineaţă
p o rn ii cu el la p lim b are, ca de-obi-
ceiu. M e rg e a m de v r e o c â teva m i­
nu te; anim alul p ărea fo a r te calm...
T o c m a i când in tram pe poarta p ar­
cului, puiul de leop a rd îm i sări .pe
um eri. E ra m fă ră pălărie. In se­
I n ta bloul de m ai sus, ve d e m una din in iă ţişe rile „ re g e lu i a n im a lelor’’. A tu n c i când leu l e sătul, şarpele m
cunda u rm ătoare, fia ra îş i deschise gazela p o t trăi în lin işte in apropierea lui, fără ca el să iasă din b ea titu d in ea -i suverană.
la rg fă lc ile , în figân d u -m i c o lţ ii în
cap. S im ţii în p ie le d in ţii săi ascu­ tre b u it să punem în tr ’o cuşcă alte m ai că nu se tem e de om, dar atacă. stea c o c o ţa t a c o lo întreaga noapte,
ţiţi, ap oi o presiune dureroasă pe patru fe m e le , lăsându-le să se ob i- V â n ă to a re a ac e s to r tauri p oate f i so­ căci m icu l în c o rn o ra t nu se deslipi
craniu. E rau oare fă lc ile anim alu­ cinuiască unele cu alte le . L a urmă c o tită d rep t unul din c e le m ai p r i­ o clip ă de p ic io ru l arborelui. Lumi-
lui atât de p u tern ice în cât să-mi introdu serăm leu l şi începurăm d re ­ m ejd io a s e sporturi. nându-se de ziuă, strigătele omului
sdrobească osul? sajul. E r a în iarna anului 1921, când doi atraseră a rg a ţii, c a ri-i veniră în a-
D a r leop ard u l îm i dădu brusc dru­ din re p re ze n ta n ţii n o ş tri a fric a n i în- ju to r redându-i libertatea.
* * *
mul... N u de m ult m i-a căzut în m âini o tre p rin s e ră o vân ă toare de tauri. î n ­ Şi acum să rev e n im la rinoceri
U n gard ian care se a fla în parc, tâm p larea le scoase în cale un spe­ O d ată ajunse la maturitate, aceste
c arte in titu la tă : „ D o u ă z e c i de ani de
văzân d scena, sărise şi înhăţând ani­
vâ nătoare’’, din care c ite z u rm ă to­ cim en ad m irab il. T ra s e r ă m ai m ulte an im ale sunt absolut imposibil de
m alul de sgardă, î l aruncase în lă ­ fo c u ri, dar nu reu şiră să-l om oare
rul p a r a g r a f: îm b lâ n zit. V â n ă to r ii împuşcă pe cti
tu ri. A m p ierd u t m u lt sânge şi m ’am şi anim alul rănit, se r e p e z i în d ire c ­ b ătrâni şi captu rează numai puii. Un
P r in s e s e m un pui de girafă şi in
ales cu n işte d u reri de cap, care au ţia lor. Unul din e i cuprins de g ro a ­ anim al tânăr se dom esticeşte foarte
tim p c e -m i urm am drum ul, ducând u-I
durat o bună bucată de vrem e. Când ză, a s v â rli puşca şi începu să se ca­ uşor dar dacă p e tre c e vreme mai
de frângh ie, îm i ie ş i înainte un rin o ­
l-am revă zu t, puiul era fo a r te l i ­ ţe re în tr ’un c o p a c ; apucă o cracă
c e r ; im ed ia t aruncai cu mâna dreap­ îndelu n gată în cap tivitate, sau dacă
n iş tit şi da semne de m are bucurie, m ai joasă care fiin d p rea su b ţire se îm bătrâneşte, se sălbăticeşte şi-şi re.
tă laţul, al cărui in el în c e rc u i gâtul
văzân d că m ă în d reptam spre auto­ rupse şi vân ă toru l căzu la pământ.
anim alului, şi câteva clip e m ai târ­ capătă fe ro c ita te a .
m ob il. O a m en ii circu lu i m i-au spus M a i în ain te de a se putea rid ica, săl­
ziu, duceam în tr’o mână laţul g ira ­ R in o c e r ii in d ien i sunt foarte rari:
în urmă că anim alul nu făcuse decât b ăticiu n ea în fu ria tă era asupra lui, nu ex is tă decât patru în menajeriile
f e i iar în cealaltă pe al rin oceru lu i.
să se jo a c e cu m ine însă n ’a m ai a- străpungându-1 cu coarn ele. In acest în tr e g ii lum i şi anum e: unul la New-
în s e m n ă rile acestui v â n ă to r „su i-
vu t această oca zie.
g e n e ris ” , nu p o t f i decât m inciuni, tim p, c e lă la lt în c e rca să-şi reîn ca rce Y o r k , al d o ile a la Philadelphia, al
D R A G O S T E D E L E O A IC A p entrucă rin o c e ru l nu se tem e de puşca... tr e ile a la L o n d ra şi al patrulea în
n im ic şi e oricân d gata de luptă. M i-a D a r taurul îş i părăsi la un m o ­ parcul nostru dela Stellingen. Aceste
L e i i sunt fo a r te m ândri şi fo a r te fo s t dat să văd un rin o c e r — care m ent dat v ic tim a şi se r e p e z i spre anim ale sunt evalu ate la 20.000 de
van itoşi. Cu cât specim enul e m ai îm p lin ise de abia un an, —- dobo- el. U n singur lucru îi m ai răm ânea d olari fie c a r e ; un rinocer african
fru m os, cu atât m ândria îi e m ai rîn d şase oam eni p u tern ici. Şi la de fă c u t: să arunce şi el arm a şi să v a lo re a ză e x a c t pe jumătate.
m are. U nul din aceştia a om orâ t tr e j vârsta asta, anim alul abia „ în c e p e ” se ca ţere în tr ’un pom. T a u ru l îl
din le o a ic e le pe care am în c e rca t să să se d e sv o lte . R in o c e r u l n’are v e ­ pândi la p ic io ru l arb o relu i tim p de * * *
i le in trod u cem în cuşcă, catad ixin d d erea to cm ai ageră, dar p osedă un 24 de ore. D in când în când se de­ N u ex is tă fia r ă setoasă de sânge
în cele din urm ă să prim ească o a auz fo a r te fin . In zad ar în c e r c i să părta, spre a m ai îm pu nge cu c o a r­ ca p antera n eagră şi nu există ou
patra, pe care a g ă s it-o p ro b a b il scapi de rin o c e r prin fugă, căci a- n ele trupul m ortu lu i, dar la cea mai sau anim al, care să se poată încu­
demnă de el. le a rg ă cu rep eziciu n ea unui cal de uşoară m işcare a vân ătoru lu i, an i­ m eta la luptă cu ea. A r e un somn ex­
L e o a ic e le sunt a fe c ta te de g e lo z ie , curse şi are fle x ib ilit ă ţ i de fe lin ă m alul reven ia sub copac. In c e le din trem de u şor: m o ţă ie liniştită îi-
în tocm a i ca o ric a re din fe m e ile cu to ată ap arenţa-i gre o a ie. urmă, p lic tis it de aştep tare, plecă. t r ’un c o lţ al cu ştii, dar apropie-te
noastre. P re g ă tia m un număr în C eeace s alvează un om nearm at, T r is ta aventu ră a c e lo r d oi vân ă­ numai de g r a tii şi o v e i vedea repe-
care aveam n e v o ie de un leu şi de căruia îi este în cale un rin ocer, e to r i îm i am in teşte o a ltă în tâm p lare zin du -se m ârâind şi întinzând ghia-
două le o a ic e : aleserăm d eci un m as­ fap tu l că p e rc e p ere a anim alu lui p re ­ fo a r te nostim ă. rele, gata să te sfâşie.
cul, pe care-1 b ăgarăm în tr ’ o cuşcă zin tă ciudata c a ra c te ris tic ă a aşa nu­ A c u m c â ţiv a ani, vândusem unui I n t r ’o z i la S tellin gen primirăm
cu două fe m e le . C e i tr e i păreau să m ite i „u n ila te r a lită ţi” : atât tim p cât b ogătaş din G erm an ia d oi c erb i sud- v iz it a o d oi in d iv iz i, cari erau în
se în ţe le a g ă fo a r te b in e ; v ia ţa li se nu v e d e m işcare, alea rgă d rep t îna­ am erican i, cărora acesta le dădu căutarea unei p antere negre. Vărul
scu rgea liniştită... M a i pe urm ă de- in tea o c h ilo r. C el ce are id ee de a- drum ul să trăiască lib e ri pe păm ân­ m eu îi conduse în m enajerie spre a
ciserăm ca actul să cuprindă patru cest fap t, va sta p e r fe c t nem işcat în tu rile sale. I n t r ’o seară, un ţăran le arăta specim enul de care dispu­
le o a ic e şi a s tfe l in trodu serăm a lte calea rin oceru lu i, până când acesta care se în to rc e a acasă, o luă prin nem. A n im a lu l sta în fundul cuştii,
două fe m e le în cuşcă. va f i ajuns Ia c â ţiv a paşi de el şi pădurea m oşieru lu i spre a m ai tăia părând a nu da a ten ţie vizitatorilor,
N ’apucarăm să înch idem b ine uşa, va sări ap oi rep ed e în lătu ri. A n i­ din drum. P u iu l de cerb, — care a- ia r ruda m ea care sta destul de de­
când se în cin se o bătaie p e v ia ţă şi m alul v a tre c e în goană pe lân gă el. tinsese abia m ărim ea unui dulău p arte de g r a t ii — cel puţin aşa cre­
pe m oarte. P r im e le le o a ic e se arun­ Se va în to a rc e p oate şi se v a rep e zi m ijlo c iu , dar era ech ip at cu o m inu­ dea spre a f i în afară de pericol, se
cară asupra n o u ilo r v e n ite şi eram a s tfe l în nenum ărate rânduri, până nată p erech e de coarne, se r e p e z i la în toarse o clip ă cu spatele.
am eninţaţi să ne a le g em cu un quar- când, m ai curând sau m ai târziu , a- ţăran. D in t r ’un salt, pantera fu lângă
te t de „ p is ic i” greu rănite, dacă nu ten ţia îi va f i atrasă de alta s go m o te O bucată de v re m e se luptară ca gratii şi în tin zân d o labă sfâşiă im­
puneam capăt c o n flic tu lu i, strop in - şi se va lua după ele. să spunem aşa „c o r p la c o rp ” ; om ul prudentului haina dela guler la
du-le bine cu apa unui furtun sub se m ulţum ise să apuce anim alul de pulpană, de par’ c’ar f i fost tăiată
m are presiune, ceeace nu în tâ rziă să TAU R I RĂSBUNATORI coarne, căci ştiin d cui aparţinea, nu cu un b ric e a g . Cu un centimetru să
le răcorească. îndrăsnia să-i fa că vre-u n rău. Pe f i fo s t m ai aproape, ghiarele pante­
In to t acest tim p, leu l p riv is e U n anim al absolut cu neputin ţă de altă p arte cerb u l nu p ărea d eloc r e i i-ar f i s fâşiat carnea şi Iipindu-1
lupta cu interes, păstrând însă o a ti­ de îm b lâ n zit, este taurul din re g iu ­ d ecis să renunţe. In c e le din urmă de g ra tii, i-ar f i vârât dinţii în be­
tudine de neu tralitate... nea C apului. N u se dă în a p oi dela drum eţul dădu b râ n ci anim alului regată.
S p re a putea re a liza numărul, a luptă şi d eob iceiu în v in ge . N u nu­ şi se căţără în tr ’un pom . F u s ilit să D. B LAESKY
 R E A L IT A T E A ILU S T R A T Ă

C u v in te în c ru c iş a te Fuziune de cuvinte Nouile noastre premii

Aport“ Se dau u r m ă to a r e le c u v in te : Concursuri bilun are
1) T U B şi M IS . 2 ) R E X ş i I L I . D e s le g ă r ile p r o b le m e lo r in n u ­
3 A C T si IA R . 4 ) N A S si T E N . 5 ) m e r e le 244— 245 se p rim e s c tim p
M A T ş i' A N A 6 ) F A R ş i A L A . 7) d e d o u ă s ă p tă m â n i d e la a p a r iţ ia
F E L şi D IN . p r im u lu i n u m ă r , a d ic ă p â n ă M a r ţi,
o r e le 6 se a ra .
A m e s te c â n d u -s e c u v in te le să se
T r a g e r ile v o r f i b ilu n a re .
a fle u r m ă to a r e le şap te c u v in te în ­
D e f ie e a r e t r a g e r e se v o r a c o rd a
tregi :
u r m ă to a r e le p r e m ii, p r o p o r ţio n a l
1 ) M e ta l alb c e n u ş iu se p r e fa c e eu n u m ă r u l jo c u r ilo r d e s le g a te :
u ş or în p ra f. P R E M I U L I : 1000 le i în n u m e r a r ;
2) P a n a ce u . P R E M I U L I I - I e a : D o u ă a p a r a te
3. A tu rb u ra (fig .). d e r a d io cu g a le n a ;
P R E M I U L I I I - l e a : 4 v o lu m e d in
4 ) O raşu l în c a r e s’ a d a t un
o p e r e le lit e r a r e r e n u m ite .
e d ic t c e le b ru .
N. B. — Deslegările vor fi însoţi­
5. în tâ r z ia t. te de cuponul respectiv, purtând
6. Is b itu ră b ru s c ă de v â n t. m enţiunea: pentru jocuri.
7 ) M a m ife r d in fa m ilia c e ta c e e - Fiecare categorie va avea şanse
lo r. egale In categoriile inferioare.
I I . I n iţ ia le le şi f in a le le v o r da
n u m e le ş i p r o n u m e le u n u i d is tin s
a u to r d ra m a tic şi a u to r d e c u v in te
în c r u c iş a te .
d e IA C O B F R I T Z

Pătrat magic
de B IC Ă DO LEANU
Loco

1.

2.

3.

Orizontal: 2) O c h ito r la a rm ă ; F iu l lu i D e d a l; 5 ) P o r n ir e r e a ; 6 ) 4.
I) Vânător g rec s fâ ş ia t de p r o p r ii L it e r ă s la v o n ă ; 8 ) F a c p e s fin x u l..
săi câini; 11) v â n ă to r u l a p r o p iin iT fp * ) W â n ă t o r iu-
du-se de vânat m erg e... sp re a ni ^ 1 . 1 ) Cu acela ş n u m e ( f e m . ) . — 2)
■fi zărit; 13 N otă m u z ic a lă ; 14) F i ­ targ si v u lp e a in ^ T 13 T T r . ) D e a l, H r is o v ( h = c ) — 3 S cu m p .— 4)
zionomie; 15) M in tq a n ; 16 ) In te r - 16 ) P a r te a f e ţ e i; 1 7 ) D e s tin ; 18 )
E ş a rfă . ¿tâÎSiiSk
jecţi<; AŞfy. M obiJjk 1 9 ) R e g e A n ­ V â n ă to r în d r ă s n e ţ ( f i g . ) ; 2 0 ) Se
v e d e în f ig u r ă ; 2 8 ) P a s ă r e ;, 2 9 ) a « r i P justă, c itin d
ii A r s P d e b ru m ă ; 2 1 )
sul in d ic a t d e săgea-
^ i t r i u iin ă iir •■jjittif.Tr li' ‘ ' Ao
sit ^ ^ S r e u l u i , a ju n gâ n d
1 7 ^ - IS O »' ( £ la s lo c , se v a da
MăsTffe f’ e t i n p , 25T - D o u - _ c
3 5 ) C a rte b ib lic ă ; 38) U t r tattf şste a u toru l o r ig in a le lo r „G u v in -
M ia n ^ n ^ ^ u tiv e - 26 )^ fişjrn a farS
început şi sfârşit: 2 7 ) S t r a c h ^ ^ e n t i ^ ^ e v a r a a r e a t m e i i i r a ş m i de T e D o f r i v it ? .
30) Particulă; 31) C o n ju r c ţie - a b u r i; 39 ) L u c r e a z ă p ă m â n tu l şi
32) Peşte din fa m ilia te le o s te c n i- a p o i s e a m ă n ă ; 4 1 ) U n ita te d e m ă ­ A T E N Ţ I U N E !
lor; 33) Faptul z i l e i ; 3 4 ) F in i su ră ; 4 2 ) O r d in a d r e s a t c â in e lu i
: (fig.); 36) Loc de o p r ir e ; â n ă to a re ; 44) kn fe l; I n baza a c e stu i c u p o n d e s le g ă -
. Limbă vorbită în sudul F ra n ţ Su bsem n a t; 4^ în - to r ii n o ş tr i se p o t în s c r ie în m a ­
39) Plasă (le p e s c u it; 40 ) In t i O y ) N u m e le i ai rea a s o cia ţie a d e s le g ă to r ilo r d in
, jecţie; 43) A n im a l c a r n iv o r ; ^ 4 9 ) A m ire âna- R o m â n ia , în tr e p r in s ă d e re v is ta
Avînt; 48) P ro n u m e ; 5 0 ) To 5 4 )g J u n e el Oa- „ R E B U S ” , str. C o n s t. M ii le 7-9-11,
răşi; 51) A d verb (la t . ) 5 2 ) I n cari se' d in B u c u r e ş ti.
lâ cu care se scoate în c ă r c ă - m u n c a a lto r a ( f i g . ) ; 5 7 ) G heata
- tura armei; 53) C ân d e sen in z a ­ v â n ă to r u lu i ru p â n d u -se c is m a ru l
_________________ ___ EC
SS R E B U S
rea pare „A z u rie ” : 5 8 ) V e r s ; 59 ) i-a pus un ...; 6 0 ) A în c ă r c a o a r ­
(Tr;). Alifie; 60) ( M o jd . ). V ă tu im ; m ă de f o c ; 61 C a re v o r b e ş te cu
s im p lita te ; 62-a) L a n ţ d e m u n ţi în A s o c i a ţ i a a m ic ilo r jocu rilor
62) Pe urma de sâ nge u rm a re a
vânatul; 63) P ro n u m e : 64.) "P a lin - A s ia : 62 b ) N u m e le v â n ă to r u lu i distractive
dram; 65) B a ro m e tru l e b r ie t ă ţ ii; d in f ig u r ă ; 62 c ) C oap să la c a re
67) Mama L a r ilo r ; 68 ) D ou ă lit e ­ v â n ă to r u l p u n e p a la ; 63 a ) Ş tiţi
re din „brac” ; 69) R e z o lu ţiu n e ir e - D v s . cu c e se în c a r c ă un cartu ş de
vâ n a t? .. 6 6 ) Ş t iin ţă fa b u lo a s ă : 69 )
Cupon pentru inseriere Cui»*n pentru Joourl
1 vocabilă; 71) S p e c ie de p a p a g a l;
■72) Lanţ de m unţi în E u r o p a ; 73) A căzu t v u lp e a ’ n ...! 70 R e g e E g ip ­ Numele.............................. - IU . 245
Care-şi vinde c o n ş tiin ţa ( f i g . 74) te a n ; 7 1 ) L o v it (fa m .); 74) oa­ Muateln şl p iM u m a la ____________
Pasionat (fig. 75; (M o ld . ) A se i v i m e n i c r e ş tin i. Adresa
deodată; 76) O d in io a ră lo g o fă t. d e N . I. R Ă D U L E S C U
' Vertical.: 1) R a m u ră a, p a le o n ­ P r im g r e f ie r Vârsta Ocupaţia
B uzău
▲dtasa
tologiei; 2) Pu iu de m is t r e ţ; 4)

“ ‘ „ R E A L I T A T E A I L U S T B A T A ” . — D i r e c t o r N ic . C o n s ta n tin
R edacţia si A d m inistraţia: str. Const. M iile 7— 9— i i * — Telef. 359199.
P re ţu l ab o n a m e n te lo r: Un an lei 4 00; 6 luni lei 200; 3 luni lei 100. Pentru străinătate lei 500 anual.
 IN AŞTEPTARE. — (Poartă românească sculptată în lemn, în Ardeal)
„Foto-Press“ A telierele .Adevărul" S. A,