Apare la intli a fie-ceirei luni

CONVORBIRI LITERARE
No. 5. Bucuresti, 1 Mai. Anul XXXI.

PARISINA
TRAGEDIE IN CINCI ACTEI
ACTUL I
Scena se petrece la Ferrara 'In palatul marchkulta d'Este.
(Intrà doi curtent)
Intfiul Curtean
Eri ai avut norocul Marchiza sã te aleagi;
Cind ti-a cerut ea bratul, signore, curtea 'ntreagi
Te urmarea cu ocbii.
Al dollea Curtean
E drept ca, nicidecum
N'as fi crezut aceasta dar o vazui acum.
Mirat am fost eu insu-mi end bratul yid ca-mi cere
Si lasa la o parte o dreapta precadere ;
Cid seniorul Albert ca print mostenitor
S'ar fi chut sa tread. 'naintea tutulor.
Inttiul Curtean
Aceasta se explica.Princesa nu desminte,
Signore, adevarul bátrinelor cuvinte :
Ca vitrega, uraste pe A lbert. Ura ei
E Insà rascolitä s'asvirle asa schintei
Dintr'un necaz mai mare: mustrarea i cainta
Din sufletul acelor ce-si lapada credinta,
Ce juramintu-si calcA si-1 sfartnä sub calciiu,
act Albert ii fusese logodnic ei intiiu.
Dar tat'al lui, vAzind-o si el, a fost de-ajuns;

www.dacoromanica.ro
384 PARIS 1 NA
Ce s'a 'ntimplat la urmi, e-aicea, nu e-ascuns :
In loc s'o facA nora, el §i-o lua femee.
Al doilea Curtean
$i cum ap, signore, i-a fost destul s'o vree ?
Eu nu pricep nimica.... el, bine.... insa ea
Cum §1-a calcat pe suflet ?.... pe Albert nu-1 iubea ?
Intdiul Curtean
Stiu eu.... credeam cu totii.... dar vezi ca §i iubirea
O'ntunecA, o splendoare o'ntunecA marirea.
A preferit alAturi un mire mai bAtrin,
SA aiba insa sterna §i sceptru de stApfn.
Iar ea venind la curte, Albert drept resbunare
I-a arAtat intr'una dispi 4 §i nepasare.
De-aci 'nIelegi, signore, CA un profund abis
Supt umbra politeiti e titre ei deschis.
Marchizul de-altä partemustrat de cuget poate--
Cu gindul si-i Impace itncearca cite toate.
Al dollea Curtean
Dar fata de marchizul el insuli cum 4i pare ?
Inttiul Curtean
Dac'ai bagat de sarnA un bloc de gheall 'n soare....
A§a e §i cu Albert : e chipul sau un sloi
Iluminat de raze, cind se 'ntilnesc ei dot:
Marchizul de o parte e cald dm cale-afarà
Jar Albert stravezie o lasa sA apara
Lumina politeiii, ce insa de desupt
Un lac de singe-ascunde din inirna lui supt.
Al doilea Curtean
Fere§te.... greu sa uite.... e chiar cu neputinti,
0 ran'a§a de-adincl n'o vmdeci prin cAinba;
Si mie mi-este frica de cele ce te temi,
Caci ura coaptà '1) suflet atitea mari de vremi
Nu poate-aduce bine.

www.dacoromanica.ro
 PA RISINA 385

Intlial Curtean
Si mergem mai de vreme,
Socot ca e mai bine sa n'astepii sa te cheme.
(Es)

SCENA IL
(Inträ Zoez i solul ducelui Visconti).

Zoez
lvlã mir ci la Ferrara sosevi a§a curind
Solul
Atit de grabnic drumul 1-am strabatut, ca'n rind
"Frei ageri cai plesnira nerasuflati, supt mine.
Zoez
Dac'ai venit cu corbii in stoluri dupa tine
Atunci uri sint norii pe cerul din Milan.
Au Ducele mai are de savii§it vr'un plan
De cucerire noui ? sau poate vr'o 'ntimplare
Marirea lui Visconti o pune la 'ncercare ?
Solul
-Genova, seniore, s'a revoltat din nou
Si glasul ei strabate, ingrozitor ecou,
Lombardia tntreaga. Cetatile 'Di ugate
Dornniii lui Visconti s'au revoltat cu toate,
Si ca un vast incendiu, de genovezi aprins,
Revolta 'destiuctivi tot Nordul 1-a cuprins.
Francesco de Carrara, vra§ma§u1 ne 'mpacat
Al casei de Visconti, i cei ce s'ail uitat,
Cu teama pina asta-zi l'a priniulul marire
Ti dau cu totii mina sa-1 duca la pieire.
Savoia §i Siena cu Mantua-s unite
5'apoi invidiosul de Montferrat promite
Te Papa §i 'mparatul sa-i fad aliati.

www.dacoromanica.ro
386 PARISINA
Zoez
Destul d'adinca marea..., dar nava' n care stali ?
Solul
0 singura nadejde mai reminea Vaceea
In flacara revoltei §i-a mistuit schinteea :
Francesco Carmagnola, pe care din nimic
Visconti-I 'inaltase la rangul de amic,
S'a dat §i el de partea vra§masilor §i...
Zoez
Cum E
Si 1-a tradat Francesco ?
Solul
Da, §i a 'nceput acurn
Sa raspindeasca svonuri, cu care amage§te
Pe prinlii din Toscana, pe unde ratace§te;
El spane tutulora (ah, ticalos vrä§rna§),
Ca duca din Milano ca ori-ce uciga§
Si-a omorit femeea, i-a dat sa bea otrava,
Iar pentru el o moarte tot ast-fel de groza NI
Ii pregitise Filip. Si ce e malt mai rau,
Ca toti condottierii asculti glasul sau
S'acum la toti li-e tearna In priniul sa se-ncreada,
Incit n'avem, signore, nici oaste de parada,
Cu toate ca ducalii noi nu-i crutim deloc.
A§a sta nava noastrae-al vinturilor joc.
Zoez
S'acuma de la mine s'ar mai spera ce-va ?
Solul
Pe Este 'n partea noastra de 1-ai putea pleca....
$i biruind Visconti tu insu-ti vei invinge
Atunci fail 'ndoeall ca tinca-Ii vei atinge :
Vei fi 'n Milan, Ii-o juri pe sceptrul ski, a zis,.
Arhiepiscop. Ast-fel, ce viitor deschis !

www.dacoromanica.ro
 PARISINA 387

Zoez
Visconti poate totul, i vorbele-ise §tie--
Cind gura lui le spune §1 fapta le hivie ;
Dar ce pot face singur la curtea de aict
Cu istqimea numai, sperantele shit mici ,
Caci influenta toata §i-o 'mparte pe din doui
Bastardul si marchiza. Ace§tia insa noui
Ne shit vra§ma§i mai lone §i nicidecum prieteni.
Solul
Dar n'ai putea pe unul spre noi cum-va sa-1 cleteni ?
Zoez
Pe Albert nici-odata.
Solul
Chiar de-i fagadue§ti,
Ca duca-i va susline ca drepturi parinte§ti
Speranta, ce de sigur, cà 'n el rasunet are
Sd mo§teneasca tronul lui Este ? Cum ii pare ?
S'ar Indol, signore?
Zoez
De el nici gind sa n'ai
Solul
De nu putem prin Albert, atunci incearca 'ncai
Si 'ndupleci pe Marchiza. Ce zici, e cu putinta ?
Zoez
Stiu eu.... de partea asta.... cu multi stiruin;a....
Princesa i§i ura§te copilul de pripaz
s'ar putea ca tocrnai 'impinsa de necaz
Cu noi sä se uneasca. Dar temerea-mi e mare
Ca nu cum-va sa vie acurn chiar vr'o schimbare,
Caci Este vrea sà 'mpace mai mult decit ori-eind
Pe fiu §i pe sotie ; iar isbutind curind
Atuncea §i sperat-4a copiii sii iniarca.

www.dacoromanica.ro
388 PARISINA
Solul
Cu soapte de zizanii urechea le-o incarca ;
Si ast-fel tu minia sa le-o nutresti mereu,
Cad fiara asta, ura, nu se hraneste greu.
Zoez
SA ne apucarn de lucru, i acuma, Inainte,
Caci inceputul luptei I-am si croit in minte.
Solul (in sine)
Profitul este saoa, orgoliul e platen
$i omul pe spinare te duce ast-fel sprinten.
(Es)

SCENA III.
Se petrece in apartamentele PariiineL
(Intra Partsula i Luceta)
Luceta
Nelinistea, Alteta, e vecinic tematoare,
Ea vede pretutindeni primejdii pinditoare;
Tu poate ca ofensa ti-o plasmuesti mai mult.
Parisina
De nu mi-as crede ochii pe cine vrei s'ascult ?-
Luceta
Cind mintea 'ntunecata ne e de-o banueala,
Atunci nimic mai lesne ca ochii nu ne 'nsala ;
Ei sint infricosatii trimii ca cercetasi :
In departatii arbori vad oaste de vrasmasi.
Parisina
Din tot ce-mi spui aduce, ca 'n judecata ta
De vina-s eu.
Luceta
Alteta, nu talmaci a§a.

www.dacoromanica.ro
 PARISINA 389

Parisina
In lume sint fiinte de la 'nceput ursite
alai de catre oameni si fie socotite ;
A§a §i eu, Luceta ; vai, ochii mei vazura
Ca vitrega nu afla in lume cleat ura.
Luceta
Ast-fel raceala asta in voi a rásarit
Printesa mea, 'nainte de ce v'ati fi-ntilnit
Din situatii numai ?
Parisina
Din contra, incintata
Eram de cuno§tinta facuta ala-data.
Pe Albert mai 'nainte de ce sa-mi fi cerut
Marchizul d'Este mimi, atunci 1-am cunoscut
La Rimini. Cetatea era in sarbatoare
Si 'ntimpina 'n urale armata 'nvingatoare
A Guelfilor, condusa de fratii mei. Cu ei
Era atunci §i Albert. In rind veneau toti trei ;
El la mijleic. Ce mindru, ce nobil se arath
Cind tot poporu-aclama §i striga deodati
«Traeasci Este !D Svonul, in sborul sau wir
Din gura 'n aka gura, dedese tuturor
De §tire, ca nici-unul din falnicii asboinici,
Toti capitani cu nume §i toti o§teni destoinici,
Nu-i vine nici la urn& in vitelie, lui.
Cind 11 priveam, Luceta, parea cá insa-mi sui
In slavile albastre a gloriii eterne,
Ca insa-mi calc pe calea, ce pentru el s'asterne !
Cind il vedeam ce tinhr §i cit de onorat,
Mergind ca insu§i regii de printi inconjurat
Atunci . . . . Dar cine poate sa spue cti cuvIntul
Ce poarta primavara de frumuseti pamtntul ?
Luceta
Se mai zvonea pe urma (dar svonul lumii-i rodnic),

www.dacoromanica.ro
390 PARISINA
Ca el era atuncea, sà-ti fie-ales logodnic.
Parisina
Era un vis, Luceta, era un vis nebun,
De n'a§ fi fost copili m'a§ ru§ina sa-1 spun.
Dar scurta vreme 'n urma, cum se cadea sa fie
D'un suveran aleasa am fost sä-i fiu sotie,
De printul de Ferrara, de tatal lui pretins
CAci nu poti nici-odatà numi cu dinadins
Pe tatal celui care afar, din legi se nave.
Luceta
Dar, Doamna, §tii, ca Printul pe el 11 recunoa§te.
Parisina
Si tocrnai asta-1 face sa-§i dea atita pret,
Sa me sfideze 'ntruna cu ochiul indrasnet ;
$i ura lui, Luceta, tot ast-fel se explicA :
El spera tronul asta, §i de-oi trai i-e fricA,
SA nu cum-va din sinu-mi sa ese-un print, 'nadins
Ca sA-i reteze bratul catre coroana 'ntins.
Si nu e numai asta, ci sotul meu, chiar dinsul,
Cu fiu-i se une§te sa-mi amarascA plinsul
De cite ori nu-mi spune cä vina tot eu sint
Ca fiul sat], Luceta, e bun ca si un sfint,
CA firea-i e ca apa cind n'are nici-o cued ;
Iar culmea tuturora acuma e 'ntrecuta :
Tu §tii cAlatoria pe care a§ vrea s'o fac
Ma rog de-atita vrerne... mai bine-ar fi sa tac,
Cici ruga-mi nu vroe§te de loc sa 'mi-o asculte,
Ca 'n drum ar fi sá 'ntimpin pericole prea multe,
C'afar doar de Albert, nici-unul de ai sai
Nu m'ar putea sub scutu-i conduce pe a§a CAL
El vrea sa-mi lege ast-fel infernul de calciie,
Ca 'n ori-ce parte a lurnii de mine sa se tie.
Luceta
Aud venind, Alteta, §i -poate si ne-audi

www.dacoromanica.ro
 PARISINA 391

Parisina
Tot una mi-e, cad soarta nu-mi poate fi mai cruda.
Lueeta
Vai! din potriva, Doamna, sa nu-i dea Dumnezeu
Atit cit poate omul sa rabde 'n pieptul sat],
0, imma ne este cum nu gindim de larga,
Durerile n'o umplu decit cind e s'o sparga.
(Intra un servuor)
Servitorul
Printesa gratioasa, e un trimis, el vine
Din partea lui Visconti.
Parisina
E un trimis la mine ?
Din partea lui Visconti ! Mai clar, ce vrei sa zici ?
Servitorul
Ca Duca din Milano un serv trimite-aici.
Parisina
Se poate, dar pe mine deloc nu ma prive§te;
Anunta-1 la Marchizul.
Servitorul
El insa starue§te
Ca Ducele-1 trimite spre tine cu solie.
Sa-i spun sa mai a§tepte ?
Parisina
II poti chema, sa vie.
(Servitorul ese)
Parisina
Visconti sa-mi trimita un sol mie ciudat....
(Solul infra)

Solul, (mai mutt in sine intentionat)

Ilarire tie, Doamne, ca-mi fu §i mie dat,

www.dacoromanica.ro
392 PARISINA
Sä vad o frumusete cu mintea negindita
De-care acum intreagâ Italia-i uimia.
(Cu ton firesc)
Alteià-tni plac genunchii.... (Ace la§ aer curtenitor)
Obrajii de zApada
apada de-ar privi o s'ar rusina sä cada
Si s'ar topi din spaiiu.
Parisina
Vii din Milan, trirnis
De ducele Filipo la mine, mi-s'a zis.
Solul
N'as cuteza, Priniesk eu omul de nimic
N'as cuteza nici ochii spre tine sä-mi ridic.
Dar tu sa vezi in solul, ce la picioare-ti cade
Pe-acel care-I trimise si cárut i se cade
0 cinste atit de mare. El, Duca din Milan,
Scrisoare cátre tine trirnite.
(Solul ii presintd un swet. Luceta il la §i-I descinde. Parisina prive§te
operatia §i la in acela§ tiny §i o scrisoare, ce-i intinde solul. Luceta
scoate din cute un colan),
Parisina
Un colan!
0, ce frumos, ce pietre, ce fine flori tAiate !
E demn s'a stea la gitul Fectoarei-prea-curate!
Solul
De n'ar fi decit drta sau bogatie doar
N'ar socoti Visconti ca Ii-a fácut un dar
Destul de tine vrednic ; aceasta InsA are
Prin fosta lui stapina o nobt15. valoare :
Cind fu 'mpAratul Henric de Papa blestemat,
Impärkeasa Berta in mare stritntorare,
Ca sä se poata duce st capete ertare
La Papa la Canossa, unde 'mparatu-a stat
Trei zile lungi de-a rindul descult si 'ngenunchiat,

www.dacoromanica.ro
 PARISINA 39-

Vindu 'n Milan podoaba pe care o prive§ti

Acum, tu Insa-ti, DoamnA, cu ochii tai cere§ti.
Par isina
Cum poti sta tu Luceta ay. nepasatoare,
Cind ochiul de-o minune se bucura arare
Privqte, o, te uita, ce arta, de uimit !....
Si mai presus de toate pe cine a-mpodobit !
(C6tre sol)
Din capetele mindre de printi, Incoronate
Mai rnindru se Inalta Visconti peste toate ;
Masura potrivita marinimiii lui
Marirea sa ii este, §i te rugam sa-i spui,
Ca-i multumim.
Solul
Alteta, In van voi ciut.
a mai repet un cintec divin cu vocea mea.
Parisina
Dar sa vedem ce zice scrisoarea care-a§teapta.
(Citeqte 0 dup6 ce a ispravit .)
SA fie sigur printul, cu causa cea dreapta
MA vol lupta sa'nvingA aicea, §i ma leg,
Si statui ajutorul si 1-1 obtin intreg.
(Es)

SCENA IV
(Infra Albert 0 Contrarlo)
Alber t
Francesco Carmagnola, eroul ne 'ntrecut,
El care-§i puse pieptul intocmai ca un scut
La adapostul carui Visconti sa-§i cladeasca
Ducatul ski puternic, acum sa rataceasca
E nevoit, amice, ca §i un cer§etor
La printi, vra§ma§i odata, sa ceara mila bor.
Dar se 'ndoesc cu totii de este cu putinta
SA-1 fi gonit Visconti §i n'au macar credinta,

www.dacoromanica.ro
-394 P A. R I SI NT A

Si-i dea ostasi pe mina. Atit de rau e prins

De 'mprejurari eroul, ca intr'un cerc aprins !
Mi-as fi calcat pe suflet, cind am aflat aceSte
$i pentru el eu Insu-mi vrearn sa ma rog de Este,
Si spulbere 'ndoeala din toti, s'apoi si noi
In contra lui Visconti sa mergem la räsboi
Condusi de Carmagnola.
Contrario
$i fall de 'ndoeala
Vei isbuti Signore.
Albert
Parerea ta se 'Nara :
In itele lui Filip, Marchiza, nu te teme,
Contrario, atrasa a fost si mai din vreme
$i cind e vorba 'n contra-mi sä lupte-atunci.... ce vrei !
Necazu 'n loc sa fie al meu de drept, e-al ei.
Contrario
Ea cauta 'n sicane rusinea sa si-o 'nece,
Signore.

Albert

Pan'acum priveam aa de rece,

Contrario, la dinsa, cum cauta un rost
Ca nepasarea 'n care mi-aflacem adapost
Si poata s'o strabata cu ascutita-i ura,
Dar toate au o matca si toate o masura....
A mea e peste fire de plina !Plec acum
Caci vine Este. N'as vrea sa-1 intilnesc in drum.
Contrario
_Eu il astept, Signore.
Albert
Atunci ramii cu bine. (E se)

www.dacoromanica.ro
 PARISINA 395

Contrario
Sarrnane Albert ! curtea ce iad e pentru tine !
(Intra Marchizul)
Marchizul
Contrario
Contrario
Alteta...._
March izul
Era aci Albert._
Contrario
$i se grabea, Alteta.
Marchizul
Cu drept ar fi sa-I cert;
De cite-ori ma vede, din cale-mi la o parte
Se da. Dar.... sper a impkarea sa nu fie departe.
Contrario, asculta, ce-am hotarit: ce zici ?
Eu cral ca tot necazul le e nutrit aici,
Si dac'ar fi o lima, atita doar sa fie,
Contrario, 'mpreuna intr'o calatorie
Eu sper ca impicarea sa vie mai upr,
Ce zici?

Contrario
Eu zic, Alteta, ca nu e-atita zor ;
Si daca-ti pleci urechea la sfaturile mele
Atha cit nu-i duce necazul lor la rele
AT fi, socot, mai bine In voea lor sa-i Ini,
Si nici sa 'ncerci, Alteta, ca desbinatii pa§i,
Sa-i faci si mearg'alaturi.
Marchizul
De ce ?

www.dacoromanica.ro
396 PAR1SIN A.

Contrario
Nu §tiu nici eu
Sint lucruri care vorba le-nvesminteazA greu.
Marchizul
Si totu§i doar atita ancerc imi mai remine,....
RAbdarea mi-e secaa.
Contrario
FA voea ta. staple.
(Exeunt)

SCENA V
Scena represinta o said de audientd 'in apartamentele
Marchkului.
(Intil Marchizul d'Este si Marchiza urmatt de suitele lor.)
Marchizul
0 veste fericia : Foscar se logode§te
Cu marea peste care Venetia plute§te,
Iar dac'ar fi dorinta sA pot sa mi-o ascult,
Ca s'arAtAm cit vestea ne-a bucurat de mult
Printesä grai tu tnsà-ti sA ddrue§ti urArii
Pe care o trimitem sapinitoarei mArii.
Acum e timpul, DoarnnA, §i noi te-ngacluim
SA faci cAlltoria doria, dar voim,
SA te 'nsoteascA Albert. $i pAn'acuma, dad.
Puternica naturà n'a isbutit sa fad.
Pentru 'mpAcarea voastrA nimica, sper acum
Prieteni si vä 'ntoarceti din lungul vostru drum.
Parisina
Tu §tii, mArite Doamne, cii fiul au iubit
De cum era 'nainte mai ran s'a invajbit.
Ce vinA am cä soarta a vrut si-ti fiu sotie,
Ca g-mi arate fiul atita du,mánie ?
Marchizul
Dac'ati avea odatA, odaa doar aria,

www.dacoromanica.ro
 PARISINA. 397

SA VA luptati, sä 'nfangeti, sa alungati trufia,

Voi ati vedea atuncea cu ochii luminati,
CA n'ati avut dreptate sd fiti a5a certati.
Parisina
Ori cite ai spune, Doamne, dar e nedrept, imi pare
Sä ceri numai la unul o mare de rAbdare ;
De vrei tu insa ast-fel, ma plec la glasul tau,
Caci tu e5ti 5i monarchul 5i e5ti 5i sotul meu.
Marchizul
0, sä nu-ti park DoamnA, porund o dorintA,
Eu rug'a5 vrea sA 'nvingA, nu silnica vointA.
Parisina
Dar de va crede Albert CA insu-mi am voit
SA fie ca escortA In urma mea tirit,
Atunci calatoria in loc de Impacare
E va trezi in suflet porniri de rAsbunare.
Marchizul
Nu-1 socoti, Princesl, capabil de porniri,
Ce-ar desminti o rasa de nobile sinniri.
Parisina
Minia niciodatA, nici rAsbunarea nu e
0 patima 'njosita, ci pAn'la regi se sue.
Marchizul
Din contra ea rAmine tot jos in ochii mei
Si regii n'o inaltA, ci se coboarA ei.
Parisina
Dorintele lui Albert, ca fluturii u5ori,
Au dor de libertate, de bundle cu flori
Si cit ne-am duce, Doamne, prin prile streine,
Cind altul dupe voe-i de pasul ski ne tine
Chiar ternplul cel albastru de zei 1oca5 eteric,

www.dacoromanica.ro
398 PARISIN A
Ce-i mura 'ntr'una bolta cu tärmul ei himeric
Acel palat, in care §i sori se nasc §i pier
Ne pare o 'nchisoare, un uricios ungher.
Marchizul
Doar tie si nu-ti pará aceasti bolts. strimta.
Si Albertiata-1 vinecred, Doamnk sà consimfa.
[Intra Alberti
Narchizul
Bine ai venit, copile, te asteptam.
Albert
Si eu-
Sa-mi erte-nttrzierea m rog de Printul meu.
Marchizul
Ai lost la vtnátoare ?
Albert
Ma intorceam acuma,
Cind trf a gisit pristavul, descAlecasem numa.
Marchlzul
Eu te-arn chemat aicea, cad azi nadAjduesc
S'asculti cu voe bunk aceea ce-si vestesc.
Albert
0, fie ca §i vestea, ce-auzul rni-o va spune,
l'ot ast-fel de plAcutà In suflet sa-mi rasune
Pe cit mi-e ochiul, Doamne, acuma luminat
De vesela-ii privire.
Marchizul
Albert e-adevArat
Sint vesel. Dar asculti: Princesa-i doritoare
De mult sl visiteze cetatea plutitoare
Si cum aflam i tirea de-atita interes,

www.dacoromanica.ro
 PARISINA 399

Ca Foscar este Doge In fine-acum ales,

Voim o sat batoare de not chiar patronata
Un tournoi mai splendid de cum a fost vreodata;
Dar n'o pot face insu-mi. Afacerile grele
MA tin legat aicea de cirma tani mele.
De aceia lotarit-am dar hotarirea mea
Cu propria-p vointa pe-o cumpana 0, stea....
Albert
Se va pleca, o Doamne, de sigur ciitre tine.
Marehizul
0 nu, deloc ; eu, Albert, n'a§ vrea sh se incline
Fiindu-ti impotrlva, ci 'ntr'o untre vreau
Sa fii §i tu cu mine de partea'n care stau,
Vet merge dar in locu-mi, §i 'n cale-i insotita
Marchiza, st de spada-ti viteaza ocrouta,
Ea poate fall teama strabate drumul lung
Pun ori-§i-ce primejdii.
Albert
Voi cauta s'alung
Din calea sa, cu pretul chiar al viepi mele
Pencolele, Doamne, ori-cit ar fi de grele,
Dat dac'ar ii de mine s'asculp, Maria ta
Tu calea cea placuta a Doamnei n'o schimba
Intr'un pelerinagiu urit. Princesa poate
Pentru amorul vostru sa le indure toate,
Dar, Doamne....
Alarehizul

Eu nu cred sä fie precum zici ;

$1 rind ar fi cu pretul sa deveniti amici,
Pelennagiul vostru va dqtepta in mine
Mai mare multurnire §i ginduri mai senine,
Ca gralia cereasca privind pe pelerini.
Tacum dator intinal e5ti tu sa te inclini.
(Albert se indreptenä cAtre Marchiza care a stat la o parte cit limp a
vorbit el cu Marchrzul.)

www.dacoromanica.ro
400 PARISINA
Albert (facet)
Sa-i cer acum ertare, ab ! (tare) Doamna ! (Marchiza n'aude)
(incet) Ce sa zic?
Ca sa-i arat ca 'n fala-i sta frint un suflet mic ?
Narchizul
S'acum stai la'ndoeala ?
Albert
0, nu, ci'n asteptare ;
Princesa nu. m'aude.
Narchizul
Vorbeste-atunci mai tare.
Albert
Princesa grarioasa, norocu-mi da prilej
Sa'ntind cu umilinra ertarii sale mreji.
Cid Prinru-mi face cinstea pe mine sa m'aleaga
Nesuferit tovaras pe calea sa intreaga ;
Ca umbra ta in urrnali ins'as dori sa stau
$i mulrumirii tale lumina sa nu-i iau.
Marchlzul
Asa, asa, e bine. Acum ri-e rindul Doamna.
Parisina
Mara, dad. sila
March izul
Ce sila ...
Parisina
Nu te'ndeamna,
Atunci zadarnic mreaja ri-o pregatesti Albert
Sint prinsa cluar d'acuma, caci n'am ce sii mai ert.
Iar cit priveste umbra curaju-ti cunoscut
Va merge nu 'ndai atu-mi ci "ni fara-mi ca un scut.

www.dacoromanica.ro
 PARISINA 401

Marchizul
S'acurna voi vA duceti de curtezani departe
SA descifratl in pace a sufletului carte,
Iar dud vA yeti intoarce din nou la noi aid,
SA pot cu bucurie primi pe doi amici.
(Es toti atard de Zoez e Bianca)
Zoez
Tu vrajba lor, Bianca, sA le-o nutie§ti intr'una;
Substantà hrAnitoate e sá nu uiti minciuna,
SA te ferqti de vorbe ce pot avea control,
CAci farmecul dispare odatA clpt de gol:
Si ca sä nu-si ia seama CA umbra e tot rdul,
SA nu isbe§ti d'adreptul ciocanul §i Haul.
Bianca
Ce fire 'ntortochiate in negru-ti gind se tes.
Zoez
Urzeala 'n intuneric da pinzA pe ales.
Bianca
Sau mreaje de pAiajen pe-o prafuita grinda.
Zoez
Atunci sd se fereasci in ea &A nu se prinda.
Cei care sboara 'n juru-i.
Bianca
Dar pentru care bun
SA les la o urzeara, dnd \,,iata nu-o expun ?

Zoez
SA faci a§a, Bianca, §i toate-or merge bine :
Favoai ea lor de-o parte rAmine pentru tine
Pe de-alta e Visconti datornic, cum ti-am spus.
'acum, acum, Bianca speranta noastri sus.
(SHr§ttul actulut 1 ) (Es.).

www.dacoromanica.ro
402 POESII

nri A. NI A.
de ADA NEGRI

Muncind intr'una, fàrá tihna,

SA-0 vada fericit odorul
Si-ar da vieaa i odihna ;
Cáci pentru el indura chinul
Si pentru el o arde dorul ;
Un altul nu i-a mai supt sinul
Si s'a facut copila mare
Si mindra, cum altele nu-s
La dulcea mamei sárutare.
Dar se'ndragi de-a§a. minune
Un fat frurnos ! $i ea s'a dus
MireasA 1w departe'n lume.
....E toamnd 'n geamurt bate ploaea
Si biata. mama 'nbatrinita
Privqte lung §i trist odaea.
0 'neacã plinsul, dud deodata
Suspina : dinsa-i fericita I

Si-o rugii bine-cuvintata

Alina inima-i sdi obita..
Traducere de C. CALNUSCIII.-

www.dacoromanica.ro
 DISCURSURILE PARLAMENTARE 403

DINIIRSURI PARLAMENTARE"
rostile de
d-nul T. MAIORESCU
(Studiu sociologic)

De curind a aparut in editura Socecu primul volurn din

odiscursurile parlarnentare» pronuntate de d-nul Maiorescu intre
arm 1866 si 1876. Ele intereseaza si pe istoric si pe omul po-
litic, si pe jurist, ele trebue sa intereseze mai ales pe generatia
titlark care Isi va face, citindu-le, o mai deslusita idee asupra
trecutului nu prea indepartat, dar destul de obscur al tarilor
noastre, si o mai buna orientare in complexitatea vietii sociale
de azi.
Articolul de fata nu e o recensiune si de aceea multe cali-
tati ale acestor discursuri vor fi intentionat omise, el trebue
sa fie considerat mai mult ca o cercare de reconstituire a prin-
cipulor sociologice ce a condus pe autorul lor in activitatea sa
politica
Activitatea politica fiind ades pasionata si totdeauna sub impul-
sul unei necesitati momentane, e schimbacioasa si neconsequenta
citeodata, ca si pasiunea, ca si atmosfera sub care sau in care
ea se produce.
Daca aceasta e caracteristica luptei politice interesate, nu
aceasta e caracteristica politicii d-lui Maiorescu, care cu toate
vicisitudinile momentului, cu toata sentimentalitatea, ce firesc
adesta-ori a trebuit sa clocoteasca in el, (cite atacuri rauta-
cloase si nedrepte nu a primit !), totusi a isbutit sa urmareasca
totdeauna si mereu Iln acelas ideal de organisare si disciplina

www.dacoromanica.ro
404 DISCURSURILE PARLAMENTABE

politica. Se gase§te firul Ariadnei si in labirintul politic din

aceste discursuri si din acesta, insa-si viala politica.
Si pentru ca aceasta e caracteristica luptei politice a d-lui Ma-
iorescu, aceasta ne-a indemnat sa extragem principiile generale
(pe care le credem legi sociologice) din deosebitele pareri presa-
rate in discursurile tinute intre anii citati, iar formularea acestor
principii va lumina practica politica, vazind cum cutare sau
cutare proect legislativ, ori cutare sau cutare cuvintare pada-
mentara se poate subsuma sub un cert princip.
* *

Aceste principii pot fi considerate ca adevarate ori-cdnd §i

ori-unde, ele slut ast-fel nu de-o oportunitate politic5, ci de-o
valoare §tiintifica.
Eata cum si care sunt aceste principii generale:
I. Nevoea de adaptare dintre formalismul legii (constitutie
sau regulament) §i spiritul public, la acela§ popor si intea-
ceeasi epoca. Si ca consequenta :
Legile organice ale statului trebue sä varieze §i sa pro-
greseze In raport proportional cu variatia si progresul intelec-
tual al unei natiuni.
II. Libertatea individuala e o necesitate si e o datorie so-
ciala de-a fi garantata prin legi, insa statul trebue sa aiba in
vedere ceea-ce se cauta, prin libertatea individuala, adica fe-
ricirea tutulor cetatenilor ; -- in casul and aceasta libertate ar
ii contrara interesului statului §i deci contrail insu-si scopului
sau propriu, atunci ea trebue sa fie temperata, corectata san
infrinata de legi autoritare, dar numai in rnasura in care ea
ar fi vatamatoare.
* *

Prirnul princip §i-a 'Ow mai intii aplicatiunea in activitatea

literara a d-lui Maiorescu, si aniline in tendenta de-a isbi si
deprecia acele produceri artistice care nu slut adevarate, in care
emotia nu corespunde cu expresia externa ce i-se da de artist.
Din punct de ,vedere politic ptincipiul citat li mentine, poate
chiar isi rnareste, valoarea sa stiintifica.

www.dacoromanica.ro
 DISCEIRSUR1LE PARIAMENTARE 405

Inteadevar ce folos poate avea o importatiune de legi ne-

potrivite cu spiritul celor la care se aplica aceste legi ? Ce salutar
elect poate aduce cio fabrica de legi care nurnai in decursul
unui an de zile, de la 1864 la 1865, ne-a inundat cu codul
civil, cu procedura civila, cu codul penal si cu procedura pe-
nala si cu o suma de alte legi» ? 1).
Dar legile nefermentate in constiinta unel societati nu sint
totdeauna fail de spor, ci adesea-ori, ba foarte adesea, ele
sint spornice in rau, ele sdruncina echilibiul vielei de stat
la acel popor, produclnd aspiratiile nesanatoase, dorintele ne-
legitime, aberatnle morale ale celor ce se desorienteazi in
viata tocmai prin conflictul ce i se naste In ei, intre ce pot
sa fad in realitate si intre ceea-ce li se impune sii fad de
legea neponivith cu ei.
Aceste efecte daunatoare ale unei legislath pripite si nepo-
triNiite cu firea unui popor slut evidente pentru cei ce-si cla
seama ce inseamna mecanismul unui stat. Curios, dar explica-
bil e remediul la care recurge un popor dnd i-se da legi ne-
potrivite lui: adesea el face revolutii, dar in mod constant, el
urmeaza a se purta in viata zilnica ca si mai inainte de a i
se fi reglementat tocmai aceasta viata a lui, de a marele refoN
maton). Caci legile se modifica In aplicarea lor, farä a fi ne-
voe de interventia acestui sau altui col p legislativ ; mai puter-
nica decit legea scrisa §i sanctionata de-o autoritate superioara,
slut inclinatiile si in general caracterul distinctiv al unui popor.
Nici-un exemplu nu mi s'a parut mai suggestiv pentru a
ilustra vanitatea unor legi nepotlivite cu sufletul unui popor,
decit casul constitutillor arnericane.
Constitutia liberala a statelor Americei de Nord, e inteade-
var potrivitä populatiii engleze care a pastrat In America ca-
racterul rasei engleze : egoista si cu rnulra initiativa particulara.
Aceeasi constitutie, absolut aceeasi, a fost copiata de statele
americane de la sud, dar legea aceasta nu s'a putut aplica
populatiunilor latine d'acolo. Aceeasi lege si colo si dincolo,
nu aceeasi traditie, nu acelasi fond sufletesc, d'aceea efectele
-
1) aDisc. path p. 43i.

www.dacoromanica.ro
406 DISCURSURILE PARLAMENTARE

au trebuit sä fie diferite. Popoarele latine din America de Sud,

representante demne ale rasei ce tine mai mult la fasunAtoa-
rele vorbe de egalitate si libertate decit la intelesul lor, n'au
putut sa-si realiseze constitutia imprumutatà de-a dreptul; sub
forma republicana a constitupii lor se ascunde un despotism
absolut, si presedintele republicei d'acolo e tot asa de absolut
autoritar ca si ori-care alt monarb de drept divin. E deci o
imperioasA datorie din partea omului de stat, din partea le-
giuitorului, sa dea atentie la acest adevAr nestrAmutat: FA legi
asa, si numai asa, ca sA se potriveascA poporului, cAci legea
civilA nu poate fi adevAratA decit atunci, cind e scoasi din
realitatea faptelor, nu cind e impusA lor, casul ultim fiind o
monstruositate socialA.
Principiul pe care 1-am formulat si-am cercat sA-i invede-
ram valoarea, va fi si mai lesne prins, urmdrind realisatia lui
sau cererea de realisatie, pe care d-nul Maiorescu o face de
repetate ori in discursurile citate.
a) Sistemul representativ trebueste sA fie basat pe toate clasele
unei societAti, cAci numai in acest cas representatia nationalà
Va fi cu adevArat anationalh si nu representatia unei sau unor,
acestei sau acestor clase. D'aci sfortarea si deosebitul intei es
ce-1 pune autorul discursurilor de a sustine formarea unei bur-
ghezii puternice prin avutie si talent ori culturA, care sä dea
basa sigurà sistemului parlamentar care ar rArnine subred
fail de ea. aSA dobindim o clasA socialà, care prin industrie,
prin comert, prin fabi ici, prin muncA onestA, sA sustie edi-
ficiul, deocarndatà aitificial, al sistemului nostru constitutio-
nal» 1).
«Intrebati-vA odatà, ce inteles are sistemul constitutional mo-
dern la ori-ce popor si trebue sA-1 arbA si la poporul nostiu?
Intre boerii vechi, numiti-i cum yeti voi, aristocrati, feudali, etc.
si intre tArani s'a introdus o alti clasA de mijloc care, \ enind
mai pe urma, in al treilea rind la puterea statului, s'a numit
tiers etat. AceastA misc.are socialA, cale s'a tradus apoi in o

') aDisc. pail.. p. 430.

www.dacoromanica.ro
 DISCURS1JR1LE PARLA.MENTARE 407

preponderenta in stat, o puteti urmari in Germania, dar mai

ales in Franta, spre sfir§itul secohalui trecut.
(Acest tiers &at se compune din comercianti, din mari fabri-
canti, manufacturieri, din industriali, din literati, care prin mis-
carea lor puternica, prin cultura, prin §tiinta, dar mai ales, ca
resultat al acestora, prin avutia lor, cistigasera o putere efec-
tiva asa de mare, 'inch statele moderne au trebuit sa le dea in
chiar constitutiunea lor de stat o forma expresiva de viata pu-
blica. Se introduse ast-fel, alaturea cu multimea de mai 'nainte
si cu aristocratia de nastere, acea clasä influenta a burgheziii,
oare-cum o aristocratie a talentului, a muncei oneste i-a ave-
rn. Resultatul acestei miscari a fost forma constitutionalà. S'a
dat dreptul tutulor claselor, insa dui:a censul averii, de a-si
alege representanti, care sa controleze budgetul statului si sa
faca legi.
«La noi insa, d-lor, s'au copiat, s'au introdus reforme con-
stautionale in viata publicii, fara sä se intrebe, fail sa se dea
bine seama, daca la noi exista un adevarat tiers-dtat, care sa
sirntii necesitatea unei asemenea reforme §i sa aiba preponde-
ranta meritata in stat. Daca sint uncle lucruri in reformele
acelor state care s'ar putea aplica §i la noi, nu e mai putin
adevarat ea noua ne lipseste in numarul suficient, ba In parte
ne lipseste Inca de tot, acea clasa a comerciantilor avuti §i lu-
minati, a industria§ilor independenti, a fabricantilor celor mari,
a caror preponderenta sa fie simtith in societate si-a caror
aere, prudent agonisita, sa fie o garantie a stabilitatii neapa-
rat trebuincioase unui stat 9.1
b) Tot ca o consequenta a primului princip formulat mai sus
si, in special, ca o nevoe constitutionala consideram solicitudinea
bine marcatii a d-lui Maiorescu, pentru coalele elementare,
satesti mai ales.
Fireste o politics bine chibzuiti nu trebue sa sustie teoretic
ceea-ce ar fi rnai bine sa fie, fall sa. lie In searna ceea-ce e,
ea trebue mai ales sa dea mijloacele cele mai lesnicioase si
mai sigure de indreptare a raului existent, eata de ce o parte

') ( Disc. parl.n p. 414-415.

www.dacoromanica.ro
408 DISCURSURILE PARLAMENTARE

a actiitii poluice practice a d-lui Maiorescu e indreptatl

spre crearea unei base a sistemului nostru constitutional, !idi-
and elementul cel numeros, clasele inferioare la un rol precum-
pAnitor in stat,
Din discursurile sale reese clar solicitudinea ce-o poarta
§coalei silte§tr, i tot din aceste discursuri se poate constata cit
de mult a trebuit sit lupte pentru a invinge obstacolele ce se
ridicau contra acestei tendinte de cdtre acei care sustineau sau vor
sustinea mai ttrziu cu tärie (ce lesne e sa vorbe§ti tare §i ce
greu e sd-ai o convingere sigurA de ce vorbesti) cà äranul e
etal pa tarii».
Democratismul d-lui Maiorescu e deci dedus din prirnul
incip sociologic, §i eatä cum singur arat4 aceasta : e Din ziva
cInd s'a dat cirma statului in mina poporului, nu rnai putem
sA ne sustragein in chestiuni de detaliu de la consecintele unui
sistem admis ca princip, nu rnai ()went refusa cea mai nide-
pendentä culturci ce se poate da claselor de jos, caci alt-fel
se dã in fapt cirma çàrii In mina unor oaineni, care prin ig-
noranta lor sint expusi Li fanatism §i la toate manoperile ce-
lor ce tiu sa-i exploateze...»
«Nu §tiu prin ce nefericita mntimplare tocmai dnd poporul
romin a fost chemat a-§i da o representatiune constitutionalä,
care s'ar fi presupus cA are sa represinte mai bine interesele
clasei de jos ca fiind mai drept qitá din sinul poporulur, int
,tiu pi in ce nefericita Intimplare tocmai Carnerele noastre, de
cind avem sistemul constitutional-liberal, au redus cifra \ a-
tdmintului primar mai jos, chiar cu jumatate mai jos de ceca-
ce era sub vechii boeri ai eforiii §coalelor. Aici avein un fapt,
contra aruia tot omul de stat trebue sd se revolte In con§tiinta
lui. Cdci dacii este ce-va trist in societate, este de a vedea o
clasA prea Incurajatii inarindu-§1 tor mereu mijloacele de cul-
tura §i de putere, i lAsind clasele de jos in ignorantd §i in
miserie. Am scApat de privilegiul boerilor vechi, dar tindem
spre crearea acelei clase penculoase de oameni, care de§i es4i
in§i-§i din clasa poporului, devin exploatatori de ruinare ai ace-
luia§ poporb 1)..
,) «Disc. parl.0 p. 353 351.

www.dacoromanica.ro
 DISCURSURILE PARLAMENTARE 109-

0 resfoire numai a acestor discursuri e suficienta spre a do

bindi convingerea cá d-nul Maiorescu e un sincer democi at,
§i e sincer pentru-ca. democratismul hit ate o basa adevarata,
un princip cu o valoare sociologica-universala, adica nevoea
ca sistemul rept esentativ parlamentar si fie adevdrat, caci ade
varul e temelia unet institutii sociale.
c) Dar daca e o nevoe constitutionala ca masele ce conduc,
prin alegeri i representatie, statul, sa fie cit mai conscient de
rolul lor social ce li-se incurnba prin legi liberale, tot aceeasi
nevoe este ca ele sa fie cit mai independente fata de statul intrupat
inu'un guvern, caci In casul in care aceasta independenta
ar fi redusa la minim sau chiar fictiva, e evident ca sistemul
representativ e earasi vitiat prin o falsitate la basil. Pentru-ca
tocmai aceasta independenta sa fie Infiripata intr'o tara, tiebue
ca anume clasa functional-nor actuali i viitori sit fie cit mat
redusa. Si, sit ne dam bine seama de intelesul voi belor, prin.
clasa citata nu trebue sa se inteleaga totalitatea functionati-
lor Inscrisi acum i aci in budget, ci acea clasa mai bine
plaga, sociala, care n'are alt mijloc de tram decit functiunea
statului. Acesti vecimci candiclati in speranta de-a fi, sau cu re-
gretul ca au fost, functionari, toti acestia formeaza masa ma-
leabila a unui stat, ei fac ca guvernul, ori-care, sa aiba
«incredere Orli». Ce-i pasa candidatului la budget, daci mi-
nisti ul de acuin e liberal, cel de mline conservator ? In iiuc-
tuositatea guvernelor e ce-va ce ramine statornic . dorinta de-a
tral, prin 'Tula statului, a postulantilor din sala de asteptare a
ministrului, toil acestia au increderea, §i-o dau cu destula dat
nicie guvernului ort-care ar fi el, caci top sint unantmi a cere
de la guvern nu reforme inteligente in stat, clan reforme, dad
se poate, th finantele lor sleite.
Eata cum constata acest vitiu al organisaiiii sociale si care
sint mijloacele de indreptare ce le propune autorul «discur-
surilor» :
«Ne plingem cii toiii, ca a; em prea multi functionari si ca .
ne hpseste cu desavirsire burghezia, acea clasl a treia care e
sprijinul sistemului constitutional ; ne plingem ca se mareste
ceata de aspiranti la budget ; dar nu v'att intrebat vreodata

www.dacoromanica.ro
411.1 DISCURSURILE PARLAMENTARE

,daca statul prin budgetul sau nu vine tocmai in favoarea aces-

till rail social, acestor primejdii a vietii publice? Noi am in-
fiintat gimnasii si licee prea multe, comparativ cu lipsa de
scoale reale si de meserii ; si nu se face nimic pentru a ne
abate de la aceasta directiune, care tinde a face pe toata lumea
aspiranti la functiuni. Daca gasiti ca-i primejdlos sa se ma-
reasca acest bizantinism al functionarilor, aceasta pinza de
pAianjen care ameninta de-a innibusi vitalitatea din statul
nostru atunci, d-nii mei, trebue sa incetarn de-a hi-Atli pa-
ianjenul, care tese aceasta pinza tot mai departe. Avem atitea
institute in care se invatil latineste si greceste, musica si pic-
tura, si elevii care le frequenta nu pot cleat sä aspire a fi sus-
tinuti de stat; si nu avem mai deloc scoale, unde sa se
invete asa incit elevii esiti din ele sa poata indeplini lacunele
vielei sociale, fail sa mai aiba lima necesitatea de-a se adresa
la stat))1).
«Apoi Inca de la 1864 pina la 1876 am crescut aceasta ti-
nerime ast-fel inch sa nu fi invatat cleat latineste si greceste
.si ce-va jurisprudenta, incit nu plate exista ca burghezii inde-
pendenti, in afara de budgetul statului; daca i-am invatat nu-
mai sa traduca pe Omer si pe Tacit ca apoi sa intre inti'o
facilitate, unde invatà a traduce institutele lui Iustinian, vá
puteti mira, ca pe urma vin parintli lor, rudele lor, tori ale-
gatori, ca sa ne ceara sa le dam vre-o functie ca mor de
foame, 6 noi trebue sa ajutam tinerimea, cd Romini sint si
ei, si asa mai departe ? Si asa se face o atmosfera complexa,
compusa din toatA tinerimea si tori parintii acestor tineri, din
toate rudele si amicii lor, care impinge pe un stat constitutio-
nal pe deoparte la creare de functiuni, la exagerare de pen-
si uni si pe de alta parte il expune la lipsa completa de acti-
vitate individuala, independenta, la lipsa de industriasi, de
arendasi sau posesori, de fabricanti, de comercianti .. Nu vedep,
c a prin acest sistem statul nostru nu se poate iidica la inalp-
mea imui stat modern, si ca tot edificiul constitutional este
fictiv, lipsit de sprijinul sail natural» i)
1) «Disc. parLo p. 127-128.
') a Mc. parLu p. 442-1123.

www.dacoromanica.ro
 DISCIJ R SUR .LE PA R LA MEN TA B E 111

d) Dar o altd tendenta bine deosebitii In activitatea politick

a d-lui Maiorescu e recunoasterea valoalei religiii consrituite
in cult, intr'un stat. Aceasti recunoastere e ea insa-si subsumatã
si conditionatk de primul princip pe care am cercat a-I extrage
din resfiratele tendinte practice. Cici e clar, atit timp cit sen-
timentul religios sine un loc si un loc precumpanitor in totalul
sufletesc dintr'un anume timp al unui anumit popor, legile
orab anice ale statului tiebuesc sit fie conforme cu acest fel su-
fletesc. Altminteti ele ar fi sau vane sau vatämktoare. Aceasta
e evident, ckci experienta politick de totdeauna si de pi etutin-
dent ne arata ca statul nU poate fi deck ecoul dorinrelor si ca-
pacitaplor individuale. In timpurile insa de fermentare politick,
in timputile acelea trecute, cind in tara noastra se credea CI
tot ce e scris pe hirtie poate fi realisat in fapt si cind mai ales
emoda occidentalaD luase locul judecalii mature, fireste ca apa-
rarea religiii si fixarea ei in hierarchia socialã legislativd, si ra-
portarea ei deslusita fata de alte autolit4i politice, toate acestea
forrnau un salutar si nou sistern de reforma sociala caractel isat
tocmai prin atenlia data vechilor si actualelor tendinti ale popor
ului nostru.
Unde si cum a a parat d-nul Maiorescu religia ? Rasfoiti dis-
cursurile sale si veli gasi multe lucruri nouk, nouk, cari pa-
siunea sau scurgerea vremii a avut cind sa le acopere, nu cu
desavirsire insa.
(tS'a zis: mai este un rku pe IMO scoli: lipsesc preop...
Foarte mare ran in adevar, fiind-ca 'Aranii nu vor putea ajunge
niciodatk la gradul acela de cultura de-a resok I cestiunile de
care se ocupa religiunea intr'un mod filosofic, religiunea !c-
line loc de aceasta filosofie, de care In certe limite nu se poate
lipsi o fiinti cugetatoare. Este dar o preocupare legitima de-a
se meniine aceasta instituliune hi Inalpmea ei), 1).
* *
*

1) (Disc. parl.* p. 141. Ven qt discurs. 26 (p. 385) prin care se ap..e ti
institutta bisericeasca p persoanele ce-o represmta, cu ocasta unei inter-
pelln asupra adunArit rehgtoase de la Bonn. Caracteristia pentru mechul
cultural d'atunct, e forma atacurilor ce 1-se adresau d-lut Matorescu. Eaf:I-

www.dacoromanica.ro
412 DISCURSURILE PARLAMENTARE

Cred ca dupa clarificarile aduse la primul princip, putem

trece la clat ificarea corolariului I ui natural si care se poate formula
ast-fel : Reformele trebuesc sa fie acute prin evolutie 'Lena
-nu prin revolutie violenta. Aceasta propositie se subsum,i, e i-
dent, in primul principiu studiat pina acum. In adevar, claca
legile trebuesc sa fie perfect potrivite poporului pentru care
se fac, atunci implicit ele trebuesc sa pna seainii de evolutia
intelectuala, caci fara de aceasta grija nu se poate stabili con-
formitatea dintre legi si fapte.
Dar aceasta propositte aphcabila mai ales dinarnismului proce-
sului social, pe cind primul princip formuleaza mai ales niste
raporturi statice.
Daca accentuarea acestei propositii si expunerea ei nu e fre-
quenta in discursurile d-lui Maiorescu, direciiia in sensul lui e
preponderenta in activitatea sa. Mereu cere o consolidare a
-constitutii pripit introdusa, totdeauna combate importaliunile
de legi straine tale quale, dar, reproduc chiar un pasaj din
adiscursuri» pentru a se vedea curn exprima, insuli autorul
lor, aceasta parere :
aCe-au facut acesti oamenii ? (E vorba de clasa advocatilor).
Au rdsturnat in tara noastrd deodatd toate formele de stat
ale vietei publice, toate legile sale, si au infiintat faimoasa --
ertati-mi expresia fabrica de legi, care numai in decursul
unui an de zile, de la 1865, ne-a inundat cu codul civil, cu
procedura civila, cu codul penal, cu procedura penala si cu o
suma de alte legi. A schinthat total deodatd ; a facut a se
schimba tori oamenii obisnuiti de legile noastre, a facut ca
nimic din acest nomol de legi sa nu mai fie inteles de popo-
rul nostru. A participat clasa noastra de jos la aceasta nod
stare de lucrurl ? Nu ; numai d-voastra att N enit deodata si
i-ati vorbit de fel de fel de lucruri necunoscute pentru el
fiinte noua, institutiuni nouti, care au ametit poporul, crettuni
de ocasiune importate cu griimada din tari strame si cu care
ce zice un deputat cu privire la el : aCit despre d-nul ministru de culte,
putm it amporta d-sale daca religmnea noastra, se slabqte , d.sale nu-i
amporta chtar dna ea se distruge ; aceasta ii e chtar scopul d- sale poate,
-ca liber cugetittor, ca darwinian §i ca masonv.

www.dacoromanica.ro
 DISGURSURILE PART, ANIENTARE It3

ii era imposibil poporului de-a se deprinde, de a si le in-

susi D 1).
Eata un alt pasaj si mai suggestir si care invedereaza resu-
mind principiul inteo formula clara de care vorbiram pita
a cum.
«Si daca Imi e permis sa zic un cuvint, nu ca ministru, ci
ca simplu cetatean, ca om care judeca asupra lucrurilor petre-
cute in Iara sa, va spun sincer a eu regret ca s'a facut schim-
barea regulamentului organic asa de grabita, asa de brusca si
nu s'au modificat numai acele principii vatamatoare, care nu
puteau sa existe alaturea cu cerintele unui stat modern, dar
lasindu-se Iarii obiceiurile ei, lasindu-i beneficiul schimbarilor
ti eptate si timpul de-a se deprinde cu libertateal ').
* *
*

Al doilea princip se poare resuma ast-fel: libertatea indivi-

duala irebue menOnuta si sustinuta Intru cit ea poate produce
o fericire generala cetateneasca, cind ea contribue sau cel pu-
/in nu vatama consolidarea statului. Dacil aceastA libertate ar
mtra in conflict cu justitia sociala, mai inaltà de stat, atunci
ea trebue sa fie corectata tocmai de aceasta justilie. S'ar parea
Ca acest princip nu are nici-o noutate si ni.ci-o originalitate, ra-
portul dintre ordinea statului si libertatea particulara fiind in-
su-si miezul instituliunilor autoritare de stat. Daca numai acest
inieles 1-ar avea principiul, evident, ca obiectia, ce noi insi-ne
am iidicat-o, ar fi dreapta.
Dar el are o valoare sociologica mult mai mare decit s'ar
parea la prima vedere, pi in aceea Ca uneste cea mai mare li-
bertine individuald cu cea maz mare constringere centrald de
slat. Valoarea lui sta deci in exclusivitatea termenilor ce i
uneste.
Cum e posibil insa a uni libertatea cu constringel ea ? E
posibil, daca se in;elege bine ce inseamna alibertateaD,
si daca s'ar privi din toate direcriile realisatia libertaiii in fapt.

1) «Disc parbi p. 431.

1) 'Disc. parl.0 p 413,

www.dacoromanica.ro
411 DISCURSUR ILE PABLAMENTABE

E o lature pe unde se poate marl oti-ctt libertatea fail

a calca peste domeniul justitiii superioare de stat. Acea pro-
gresiune a libertatii independente de stat, se tntrupeaza in li-
bertatea con§tiintei, in libertatea desavir§ita a educatiii tineri-
Intl, in libertatea omului privat de-a face politica, in ori-ce
sens, ori-cum crede el, in libertatea de-a suspne chiar teoriile
cele mai anti-sociale.
Un singur control, o singura proprile aduce autorul «dis-
cursurtle parlamentareD acestei libertäti, si acestui om liber,
anume ca acel om cu aceste idei, cu ale sale convingeri, ca
ale lui te-orii, sa le sustina in public ca particular nu ca om
oficial, caci e o contrazicere fundamentalã a servi statul asa-
cum e constituit, a te face set vitorui lui si a accentua forma
in care el e alcátuit (caci altminteri n'are sens de ce at dat-
juramint, de ce ai intrat in aqui de functionar al lui) si pe
alta pane teoretic sa cauti a-I lovi, e o inconscienra
munca de Sistf aci, caci acela§ om cladeste intr'o parte, §1 dis-
truge intealta patte, ceea-ce el insu-§i consolidase.
Asa explicat principiul ne apare importanta lui, ni-se clari-
fied §i acest dualism politic care sustine inteo parte «hber-
tatea presei D si intealta parte urinal-este, ca deputat sau ca
ministry, cu o staruinta uimitoare pe «profesorii agitatotiD, pe
cet-ce fac politica destructiva in stat.
Niciodata presa n'a gasit tin mai puternic sprinn al liber-
tatii ei, mai sincer §i mai oportun decit pe d-nul Maiorescu.
De altminteri discursul pronuntat de el contra proectului de
constringere a libertapi presei (depus de G. Costaforu, ad-
interim la ministerul de justitie in 1872), si prin care se pi o-
pune ca delictele de presa sa cadà sub atributia tribunalelor
ordinare, invedereaza peremptoriu opiniile d-lui Matorescu si
meritul de-a le fi sustinut cu taiie ori-cind :
«.. In pi imp judecatorului de instructiune nu am nici aceasta
garantie, nici garantia morala care 11 face pe el vrednic de
aceastä positiune. Prin urmare am un judecator de instructiune
in teoria pohtiii administrative, dar tara nici-o raspundere fop
de mine. Daca majoritatea Ion face exceptiune la aceasta, daca
magistratin a noastra este mult mai blind decit ar putea sa fie

www.dacoromanica.ro
 D1SCURSURILE PARLA.MENTARE 415

dupa modul numirii, aceasta ii face onoare ei, dar nu siste-

mului. Ea este in mare parte buna, de§i acest sistem este a§a
de pernicios precum este, §i e o dovada mai mult, cá acolo
unde este un element bun, el persista in mijlocul unui meca-
nism foarte pernicios, precum este acela de-a lasa sa se nu-
measci magistrati numai de puterea executiva. Avem dar dupà
dispositiunea acestei legi sd dam sechestrarea jurnalelor §i ares-
tarea jurnah§tilor in mina unet autoritati, care se nume§te au-
toritate judiciara de drept, dar a carei numire, inlocuire §i des-
tituire atirna in fapt de la arbitrul guvernului.
Acum recunosc ci guvernul de azi, de exemplu nu ar abusa
prea mult de aceste dispositii. Dar cine ma garanteaza pentru
guvernele iitoare ? Poate si nu fie partidul acesta mult timp
la guvern, poate sa mai fie tick, dar in fine va veni altul ; §i
cine va fi acela ? Legea nu se face pentru anume persoane.
Cind ar veni la guvern ni§te oameni exagerati in pasiunile
lor, atunci ce armi am eu In contra unei exagerari paslo-
nate)) ?1).
Dar mai ales libertatea pe care o apara d-nul Maiorescu cu
toata taria, e aceea care face fundamentul tutulor celorlalte
libertati. e vorba de libera desvoltare intelectuala a fie-caruia ;
a inculca in 3piritele tmere un anurne sistem politic, fie chiar
bun, e o caiamitate sufleteasca §i sociala, caci in masura in
care un om e mai liber in judecata lui, (mai lipsit de prejuditti,
fail de o inclinare intelectuala contractati in copilarie, fara suges-
tiunea unei dogme primite de-a gata), intr'acea masuri numai
el poate fi superior intelectualice§te, folositor §ie-§i §i altora.
Atentia oamenilor politici, a pedagogilor, a ori-carui parinte
§1 a ori-carui om ce se intereseazi de mersul tarii sale, e de
a lasa cimp deschis liberulut examen §i de-a se sili sa dea toate
garantiile acestei libere cercetari pentru a fi cu adevarat li-
bere.
De aceea autorul chscursurilorh se ridica cu violenta in contra
profesorilor ce fac politica in §coala, §i de aceea'e in contra ori-

1) aDisc. parLr P. 179-180. De alt-fel tot discursul acesta e important

prin caracteristma j culoarea lui pur liberali.

www.dacoromanica.ro
416 DISCURSURILE PARLAMENTARE

carei tendente de-a amesteca lupta de partid, fie chiar lupta

de idei, tnteun institut educativ. (Anabaptismul politic» daca
1-am putea numi ast-fel, al liberului sistem propus de d-nul
Maiorescu, credinia ca trebue lasati omului matur alegerea
partidului politic care el 11 va crede mai bun, e o credinta fo-
losiroare unei societati, proba ca atunci cind ea nu e, se pro-
duce acel fanatism periculos politiceste al celor ce cred ca e
un merit a zice ca «au fost crescuu» inteun anume sistem.
Eata ce zice autorul edisc-ursurilor) vorbind despre rolul
scoalei elementare intr'un stat: Iusá d.cd, pentru a avea inteo
statiune centrala telegrafica, stiri sigure despre mate intImpla-
rile din difentele locuri de la penferie, am stabilit statiuni
telegrafice pretutindeni si am trimis fire de inteligenta pini la
periferie, n'am trebuit sa prejudecam §i insu-§i coprinsul de-
peselon Tot firul telegrafic e bine stabilit si aparatul e fidel
atunci cind Imi transmite cu fidelitate ceea-ce spune cine-va
din periferie : dar nu vreau ca cu aceasui ocasiune sa impun
eu celui din penferie ce sd spuna. Prin urmare invaiarnintul
elementar are sà dea un sir de cunostinIe, rnai ales reale, pun
care sa se desvolte agerimea intehgentei laranilor ; iar aplica-
rea acestei inteligenie la politica data este treaba libera a ;a-
ranului ajuns la rnajoritate, si nu face deloc obiectul unei
preocupari in scoala.
«Cu aceasta ocasiune, a face pe copli ca sa primeasca nemis-
tuite Inca, idei fie de on-ce politica fie si reactionara §i libe-
rala, aceasta este o tendinia lipsita de constiinta. Caci, in scoall
este o prima d node : de-a presenta scolanlor numai ceea-ce ei
inteleg, i ori-ce sistem, care tinde a prejudeca In capul co-
pnlor chestiunile de politica, introducindu-le de timpuriu in
aceastä privinta lucruri pe caie ei nu le int2leg, pentru-ca ast-fel,
and ajung in virstA, sd le gaseascä ca o rept formata gata
in mintea lor, fara sa fi fost mai Intii controlate de judecata
lor, ori ce sistem zic, care bate acolo, este o politica jesulta.
Caci ce lac jesuith ? Pun mina pe instructiunea publici i vor
sa inculce in capul unerimii mecaniceste, prin memorizare,
intr'un timp, unde judecata libera nil este Inca desvthta, ceea-ce
le con vine lor sa glseasca mai pe urma de-a gata in capul

www.dacoromanica.ro
 DISCURSUR1LE PARLAMENTARE 417

oamenilor majori. Nu judec coprinsul politicii lor ; sistemul

este gresit, i dad este gresit, putin Imi pasa dad este teoria
jesuitica sau fractionista, sau alta teorie, care se preda tineri-
mii ; gresala este de-a se introduce in genere o idee politica
in capul unor fiinte care nu sint Inca in stare si o judece.
Prin urmare nu voesc sä fie nici-una din teoriile politice obiect
de invatarnint sau de lectura in scolele sitesti, caci nu e ni-
meni care sá poata zice cu drept, ca un sistem politic, d. e.
Constitutiunea de astazi, este cel mai perfect pentru tot timpul
si ast-fel trebue sa se introduca gata, chiar i cu memorizare
lin obiceiu, in mintea copiilor ; caci atunci s'ar prejudeca toati
iitorimea i s'ar impedica ori-ce progres.
«D-lor, dati-mi voe a spune ci un asemenea sistem este chi-
nezesc. Chinezismul consista in a mentine statul in statu-quo,
si de aceea nici nu se misca chinezii mai departe ; in educa-
tiunea lor ideile li se introduc in cap fail judecata libera,
intr'un mod prematur, i ast-fel se impiedica viata intelectuala...
Nu este ertat ca actualitatea sa monopoliseze viitorimea, i cine
stie, daca poporul ajungind la majoritate, la o cugetare inde-
pendenta, nu ne va cere seama de ceea-ce am facut acutn
nu va voi si faci alt-fel idealul statului sau?
aRolul invatamintului In ceea-ce priveste asemenea chestiuni,
este dar rolul unui tutor care administreaza averea ce i s'a
incredintat pentru pupilii sai ; administrarea lui trebue si fie
asa lack, cind ajung pupihi la majoritate, si poata ei dispune
de averea lor cum gindesc. Este oprit tutorului de-a aliena
nnobilul minorilor, chiar Intr'un sens care li pare lui mai bun,
chiar and alieneazl de buna credinta.
Tot asa e de oprit, si mai oprit Inci, a propune cophlor
teorn pe care la virsta lor nu le pot fireste intelege ; caci
atunci am chspune intr'un mod adesea definitiv de inteligenta
minorilor, am prejudeca idealul, am prejudeca viitorul copiilor
nostri. La tutori avem o alienare materiala, aci avem o alie-
mentalav 5).
Dar cit de energic susline aceasta sau aceste feluri de liber-

I] ( Disc. parLo p. p. 136-137-138-139.

www.dacoromanica.ro
418 D1SGURSURILE PARLAMENTARE

tati, pe atit de tare loveste libertatea ce, Ingust i nelogic,

iau unii functionari de-a ataca statul pe care ei singuri 11 ser-
vesc. Profesorii agitatori sint inimicil firesti ai politicei d-lui
Maiorascu : oLibertatea Invitamintului este absoluta, o recu-
nose i eu; cu cit ea insa este mai mare, cu cIt se di facul-
tatea fie-caruia din d-lor deai fundeze scoli private, sa-si for-
meze societati, sa deschida jurnale i sà scrie carti in care au
absoluta libertate sa-si profeseze ideile, cu ant mai mult, dud
e vorba ca statul sa-st plateasca functionari, se cere ca statul
sa-si aibit ca putere executiva o garantie In functionarii planti
de el in contra directiunilor ce nu-i convin. Caci In momentul
tn care dati toate hbertatile cetatenilor, nu puteti sa refuzati
ai statului libertatea de a-si plátI numai pe acet functionati,
care lucreaza In sensul existentei sale..., cad ar fi o adevarata
itonie ca asemenea functionari pe de o parte sä poata lucra
sisternatic la darimarea temeliilor statului asa cum este consti-
tuit, i pe de aka pane g se adreseze la acelas stat pentru
a-i cere tnijloace pecuniare, garantindu-se Inca in contra ac-
iunii lui prin pretentiuni de inamcnibilitateD. ...((Este insctis
in Constitutiunea noastra principiul admirabil : libertatea abso-
luta a consti ntii. Este foarte frumoasá aceasta libertate, dar
ar resulta de cI, câ nn mitropollt al I:Aril, presupunind ca.
este sub autoCtatea guvernului, poate veni sa zica : fiind-ca
eu cred cä nu este buna religiunea ortodoxa, ci cea catolica,
voiu face o propaganda la toti preotii sa se faca catolioi ? Ar-
fi admisibila aceasta directMne ? Cred ca nu. Niciodati nu se-
poate lua libertatea unui om privat sa se fad catohc cit Ii a
1.1acea, dar rnitropolitul religiunii dominante In stat nu poate
sa propage asemenea idei fara voea statuluit) 1).
Positia autorului ediscursurilor» e deci foarte clara : func-
tionarul ce-si uita datothle contractate la intrarea in functie
critica organisath sociala In care el insu-si a declarat ci
voeste sa-o apere prin chiar presenta lui ln functiune, trebue-
eliminat de cane stat, dupa-cum un organism are dreptul
datoria de-a se lipsi daca se poate de un organ vatainá

') eDisc. par1.0 p. p. 103-104-105.

www.dacoromanica.ro
 D1SCURSURILE PA RLAMENTARE 419

tor. Itnediat insa ce devine orn privat, toate garantiile pentru

deplina libertate a expunerii ideilor lui, trebuesc sa fie date,
poate sa scrie cit si cum vrea in ziare, cazi acela§ om politic
care a considerat Ca e o datorie de stat a-1 elimina din budget
pe individul cu idei periculoase, va considera o acecasi datorie
din partea statului de a-i da toate asigurarile §i toata linistea
necesari pentru a-si plarnadi, expune, §i apara ideile lui sau
combate pe ale altora.

Cred nemerit a inchide aci acest studiu cad atit se poate

spune Inteaceasta revista, §i atit am avut eu tn gInd sa spun
pentru a sta in limitele unui studiu indiferent politicei mili-
tante si zilnice 1).
Autorul lui a dorit §i cred ca a realisat a face din studiul
àu o investigare de adevar, si ca cu ori-ce altä cerere de
acest fel, gIndul de-a ridica sau scobori pe altul, a trebuit sa-i
fie strain cu desavIrsire.
Cine voeste sa aiba o idee mai potrivita i In acela§ timp calda
n'are decit sa citeasca insusi, aceste discursuri care formeaza
43 mina istorica si un crirnpeiu din viata noastra politica si cul-

turala. Luptele §i atacurile primite de autorul ctdiscursurilorv

sint o inasura dreapta a stirii culturale d'atunci, iar victoria
ce-a repurtat-o acelas autor, intare§te credinta ca adevarul
poate fi adesea arnortit sau ascuns, niciodata mort.
Saminta adevarului resista intemperiilor i sttrpiciunii pa-
mintului in care ea e aruncata §i mai curind mai ttrziu, fal-
nicul porn va umbri §i va umbri mai ales buruenele ce-i im-
pedecau cresterea lui.
(rigore Taupn.

1) Ar fi fireste mult de vorbjt despre meritul ce-1 are in restaurarea

'Carp] de Arge§, in acordarea stipendnlor fàr spirit de parlid, in pubh-
carea sau aiutorul dat pubhcArn documentelor Hurmuzachi, in subventio-
aarea poale1or romine dm Brapv, etc.

www.dacoromanica.ro
420 POEZ 1 I

ADIO
_--
(dupä Chamisso)

SA ma intreb cum s'a 'ntimplat ?

E o poveste plicticoasa.
Eram voios, cInd te zaream,
Cind ma zAreai, erai voioasi.

Intiiul Ambet Eirmecat

Ne-a ridicat deodati 'n raiu.
Te 1oms:1i, cind eu veneam,
Si cind plecam, ingalbeneai.

Eram acum mereu la voi,

$i zi cu zi s'au scurs pe rind.
Vorbeam acu mai Indrasnet,
Dar vara dispAru curind.

Elam i tristi §i fericiIi

Si minile cu drag ne-am strins,
Aveam i cugetul curat,
Si nu am ris, si nu am plins.

Toamna veni, iarna veni ;

Si rIndunica a plecat;
Si tot amor ? mereu amor ?
Amorul nostru a 'nglieçat.

Eu ma voiu duce in strAini,

Tu, mtndrA, inn urezi bun drum.
Eu, mindru, mina ti-o sArut,
Si toate s'au sfirsit de-acum.
Trad. de St. 0. Iosif-

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA 421

FEMEEA INDARATNICA
Comedie in 5 acte de W. SHAKESPEARE
Tradus 5. in versuri Si refgcuta pentru teatru
de HARALAMB G. LECCA

ACTUL V
Acasd la Lucentio

SCENA I
Petruchio, Vittorio, Gremio; Hortensia Lucentio, Tranio, Streinul
Biondello, Grunno
(Citi-va flguranp).

Vittorio (inchinindi
Traiascii-ne copiii !
Hortensio
De bine sd le fie.
Streinul
Ce nuntä fericitd !
Tranio (aparte)
Si fdrd galagie.
Vittorio
Mai add yin, Biondello.
Gremio.
Pqa 'nteleg §i eu.
(Biondello aduce yin)
Da yin ! (Inclunind) Noroc ! 51 toate cu spor.

www.dacoromanica.ro
422 FEMEE A IND A RATNICA

Vittorio
Dea Durnnezeu !
Dar unde e Bianca ?
Gremio (uitindu-se imprejur)
Ca bin.e zici.
Lucentio
Asa e.
Petruchio
S'a dus cu Caterina alAturi in odae.
Tranio
Hortensio, nni pare ci si nevasta ta
E-acolo.
Hortensio
Nu stiu bine.
(Se aude bätind Mail la usa scam)
Stritinul
St !... Bate cine-va !...
Ali auzit ?...
Vittorio
Nu Unde ?
Cu

StrMnul
La scarä.
(Se duce la fereastrg) Cine bate ?
(131tM le continua).
Nu mai tot da de geaba c'am auzit. (13AtMle urmeasä) Kai, frate,
Ii spui si nu 'nielege !... Ei ! Nu mai ciocini !
Ce vrei ? Pe clue cauti ?
Yincentio (dm culise)
Lucentio e-aci ?

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARAINICA 423

Strginul
E-aici, dar DU e voe sa intri.
Tincentio
Cum, nu-i voe ?
Viu sa-i aduc parale. Mi-a scris c'are nevoe.
Strginul
Pastreaza-ti-i hi pung:t ! Atit cit voiu träi
Ii voiu purta de grija. Deci, nu te osteni,
Si buna seara!
(Plena de la fereastra) Lumea ap e intotdauna :
Cu gindul ea te *it'd te supara intr'una.
Tincentio (de afarti)
Ei, domnule !
Strginul
Ce ?

Vincentio
Spune-i cä tati-sau e-aici,
In Padua, §i cere sa-1 vada.
(Cei-l-alti se seoala de la masa, curios])

Strginul
Cum ? Ce zici?
E fiul d-tale ?

Yincentio
Da, fiul meu.
Strginul
Ascultä:
Sau ai gre§it adresa, sau cauti vorbi multa,
Baiatul are numai un tata, §i acel un
Sint eu,

www.dacoromanica.ro
424 FEMEEA. INDARATNICA.

Yincentio
Te 'n§eli !
Strainul
Fii sigur ca nu.
Tincentio (sup:int)
E§ti cam nebun !
Stritinul
Vezi sa nu fac pe urma §i eu pe suparatul!
Yincentio
M'ameninti? Hm! Fiind-ca venii sa-mi vad baeatul,
$1 vreau si-mi apar dreptul de tata ? Apoi stai,
Batrin fari ru§ine, Ili dau eu nabadii.
(Se aude dind in 110)
Sparg usa §i tot intru! Am sa. te 'nval eu minte!...
(DA mereu)

Biondello (cAire Tranio)

Ce-i de facut, stapine?
Tranio (incet)
Da fuga inainte
Si nu-1 lasa 'nauntru!

Biondello (tot incet)

Cum?

Strainnl (la fereastrti)

11§a a cazut!
A §1 intrat !...

Tranio (cAtrd Biondello)

Da fuga! Da fugal...
(Biondellb dit fuga spre 110 sA easA qi se intilneqte cu Vincentio).

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA iNDARATNICA 425

SCEN A II
Acetag, Vozceritio
Biondello
Sint perdut !
Tineen trio
Biondello L., Vino 'ncoace sa-ti dau o parueala,
Cum ti se cade, sluga ce pe stapin in§eala.
Ma mai cuno§ti ? Ia spune !
Biondello
Eu, domnule ? Acum
Va \Tad India oara, §i n'am onoarea...
Tincentio
Cum ?
Nu ma cuno§ti ? (aparte) Imi pare c'aici ce-va s'ascunde.
(Mil thondello)
N'am fost in totdeauna stapinul tau ?... Raspunde !
Biondello (aratind pe strain)
Stapinu-i la fereastra.
Tineentio (furios)
Te-ai invoit cu ei ?
Ei na ! atunci !... (it bate)
Bion dello
Ertare ! Sariti !...
Tineentio (IAsindu-1)
Auzi mi§ei !
Sa-§i bata joc de oameni ! V'arat eu !
Tranio
Ma rog, cine
E§ti dumneata de intri in casele straine ?
Cu ce drept bati o sluga a mea, §i pentru ce ?

www.dacoromanica.ro
426 FEMEEA INDARATNICA

Tincentio (fixindu-1)
De ce ?... (recunoscindu-I) Ah !... Doamne ! Doamne !... Il re-
[cunosc !... El e I
Si s'a 'mbracat in haine cu dungi de fir pe ele,
Cu panglici de tot felul, cu guler de dantele...
Da' bine vi mai merge ! In vrerne ce eu string
S'agonisesc avere peA'un copil nating,
El urnbla, In unire, c'o sluga mincinoasi
Ca sa ma saraceasca... Ce-i drept! Foarte frumoasa
Purtare !
Tranio (catrà cei-l-alti)
Aiureaza, ca ofi-ce om sarit 1
Vittorio
Inteadevar, §i mie imi pare cam smintit.
Tranio (c5trà Vineentio)
Nu crezi c'ar fi mai bine sa e§i sä-li vezi de cale ?
Ce-i daca port dantele ? E treaba dumitale ?
Sint fiu de singe nobil, i tata meu nu vrea
Sä poarte haine rupte un fiu de rasa mea.
Yincentio
Zici tata-tau ca-i nobil ? De unde ? Dupa cine ?
E negustor de pinza, i-attta tot !
Tranio
Prea bine !
Si zicem c'ai dreptate. Dar n'ar fi mai frumos
S'o iei cu bini§orul ? De ce e§ti furios ?
51, mai intii de toate, tii cum ma cheama ?
lincentio
Drace !
Cum s'ar putea sa nu §tiu cu cine am a face,
Cind e§ti la mine 'n curte de cinci-spre-zece ani !...

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA. 427

Tranio
Si cum 1mi zice mie ?. . Calic ? Sgircit ? Ori bani ?
Yincentio
Cum ?... Tranio Iii zice. Crecli a. nu bag de seami
Ce vreti ?
Stritinul
Ti-am spus odata ca-i fiul meu, cheami
Lucentio !...
V incentio
0 ! Doanine ! Atunci 1-a omorh !
Mi 1-a ucis, tIlharul ! (ftepezindu-se la el) Am sa te suing de gh!
(11 egudue)
Ce mi-ai facut bieatul ? Ce 1-ai facut ?... Raspunde 1...
L-ai aruncat ? Chid ?... Spune !... In care parte ?... Unde ?...
(II sgudue mereu)
Tranio
Sariti de puneti mina !... Sariti ci nu mai pot I...
(Sar §1-1 scapti)
Si duceti-1 incolo c'a 'nebunit de tot !
(IntrA Bianca, Caterina,

SCENA III
Acetap, Caterina, Buznca, Em itia, Lucentio
Bianca
Ce sgomot e ?
Caterina
Ce-i asta ?
Lucentio (ingenunchnad in fata lui Vincentio)
Ii cer ertare tat.a.
Yincentio (vesel)
0! fiul meu e 'n viati !...

www.dacoromanica.ro
428 FEMEEA INDARATNICA

Vittorio (nedoniirit)
Iar nunta incurcata ?
Lucentio (cltrà Vittorio)
Eu sint adevaratul Lucentio.
Vittorio (arAtind pe Traoio)
Dar el ?
Lucentio
E servitor.
Tranio
S'o stergem! (Ese pe furig cu sträinut)
Lucentio
Ne-am invoit ast-fel,
Caci vream pia' la Bianca s'ajung cu usurinta.
Vittorio
Ciudat!
Lucentio
Cind vrea amorul ori-ce e cu putinta.
Stiam ca, lingã dinsa adus ca profesor
Si zilnic Impreuni, va fi mult mai usor
Sl-mi povestesc iubirea ; cu multa dibacie
Am isbutit ca lumea st ia, fArá sa stie,
Pe Tranio, drept mine, si ast-fel astazi am
Femeea mult dorita pe care o asteptam
Si care mi-e soiie.
Vittorio
Si 'n§eli pe-un biet parinte
Tincentio
Nu unul; doi odata! Dar cred ca-i mai cu minte,
_Decit pentr'un nimica iar s ne suparam, .

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA. 429

Copiii fie-care sa-i bine-cuvintam.

and vezi in doui inimi atita 'ndr.igostire,
Ertarea parinteasci e drum spre fericire.
(ii bine-cuvinteazA, pe urm4 s rgspindesc toti)
A§a! Si sa fim veseli ! .
(Ia un pahar de pe masA)
Inchin paharu'ntii
In cinstea lor !
Toti
Traeasca !
(Bianca se indreapt4 sa easl)

Vittorio
Bianca ! Nu ramii ?
Bianca
Nu, tata , dar ne 'ntoarcem. Ma duc s'arat ladita
Cu darurile mele de nunta. (Ese cu Caterma i Emilia)
(Petruchio aduce un cate1u)

SCENA IV
Acetan., Mil Bianca, Emilta §1. Catertna. Tranw i Strettn

Vittorio
Porumbita !
Yincentio
Doi trandafiri de fete !
Gremio
Beau in norocul lor !
Vittorio (catre Pets uchio care s joaca cu chide)
Dar tu, ce faci acolo ?
Gremio
Dreseaza pe Medor.

www.dacoromanica.ro
430 FEMEEA. INDARATNICA
,

Vittorio
Tot felul de comedii ! Ce, altä treaba n'are ?
Hortensio
E cel mai fail fria tmblinzitor...
Gremio (intrerupind,
Dar, care,
Vázind ci nu se poate din lup si facl miel,
I§i mingle necazul, dresind un biet atel.
Vittorio
Nu sintem noi de vinA. Cind mi-a cerut-o mie,
El n'avea ochii sä vadä ci face... ?
Petruchio (läsind cinele)
0 prostie.
Vittorio
N'am zis prostie.
Petruchio
Poate n'lii zis; dar ai gindit.
Si, ca sa dau dovada ca eu am isbutit .

In plan, propui un mijloc: sa-si cheme fie-care

Solia, §i acelui ce, printr'o ascultare
Ne )ntirziata, voea i se va 'ndeplini,
Si-a ciruia sotie supusii va veni,
Acela si ci§tige prinsoarea.
Lucentio
Foarte bine.
Itortensio
Primesc. Treizeci de galbeni.
Petruchio
Treizeci ?... E §i rusine!
Nu fac a§a prinsoare nici chial pe calul meu.

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA 431

Auzi treizecr de galbeni nevasta rnea! and eu

Mi-as pune 'n joc averea... da, d-lor, mi-as pune-o,
Atit ma stiu de sigur.
Gremio
Ia lasa, nene! Spune-o
La altii, dar nu noua.
Hortensio
Ori poate-i fi glumind ?
Petruch io
Va prindeti pe trei sute ?
Lucentio
Ma prind.
Hortensio
$i eu ma prind.
Vittorio (Jut Petruchto)
Fugi c'o sa pierzi.
Petruchio
Ce-ti pasa!
Lucentio
Intii mi-e rindul mie.
-Vittorio
Petruchio, n'ai minte "? Faci o copilarie.

Petr uch io
Itni trebue trei sute de galbeni, si-am gAsit
Prilej sa-t iau de geaba.
Vi ttorlo (a parte)
Tot cum il stiu: smintit.

www.dacoromanica.ro
432 FEMEEA INDARATNICA

Lucentio
Incepem ?
Petruchio
Da.
Luentio
Biondello ! (Vine Biondello) Treci dincolo §i spune.
StIpinl-tei, sa vie. (Biondello ese) (ironic) Paralele sint bune
In ori-ce irnprejurare, dar mai ales acum.
Petruchio
Ce-o sä alai rtdem !
(Biondello vine inapoi)

Lucentio
Ce e ?

Biondello
Nu vrea sa vie.
Luceutio
Cum ?

Biondello
I-am spus c'à e§ti aicea §i c'ai trimes s'o clime
Si mi-a rAspuns «n'arn vreme» !
Petruchio (in Ettae de Joe)
Ei, vezi a n'are vrerne )
Vai ! ce nenorocire ! Ce soartà! ce blestern !

Hortensio
A mea, ori-ce i-a§ spune, rn'ascultA.
Greinio
SA vedem.

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNIGA 433

Hortensio (lui Blonde 11o)

Du-te 'napoi §i spune-i nevesti-mei, sa vie
Cáci o doresc. Haid ! du-te!... (Biondello ese)
Petruchio (in ris)
Ah ! dulce melodie !

Cad o doresc §i 'n suflet cuprins slut de fiori...

Si §tii Ca vine 'ndata de fried sa nu mori.
Hortensio
Mai teama mi-ar fi mie si nu pati vre-a r2§ine,
Cum au patit-o §i-altii.
Petrachio [argtind pe Hortensio]
De pildä...
[Intra Biondello]
Hortensio
Ce-a zis ? Vine ?
Biondello
Nu poate-acum sa vie, §i-a zis Ca, daca e§ti
Pornit pc glume proaste, si 'nveti cum si glume§fi.
Petrachio (in ris)
V'ati prapadit ! Nu merge ! Intlia n'are vreme
si-a doua sä mInie, fiind-c'ai zis s'o cheme.
Ce nenoroc ! Sarmanii ! Nici eu n'a§ fi crezut
Sa pierdeti bani, ilusii, 0 tot, Intr'un minut.
Lucentio
Nu bate-as din palme, cd-ti vine acurn rindul.
Hortensio (ea rAutate)
Si mult a§ da sa fie asa precum mi-e gindul.
Petruchio
Atit doar ea cistigul n'ar fi al nimlnui.

www.dacoromanica.ro
434 FEMEEA INDARATNIGA

Ei Grurnio ! vine (Grum)) Ascula : Sapink-tei si-i spui

Ca lará multi vorbA, ti poruncesc sa vie
Numaidectt la mine. (Ese Grumio)
Vittorio
Ii poruncqte !...
Luceutio (Itu Hortensto)
Tie
Ce-ti vine a crede ?
itortensio
Nu §tiu ; dar tare m'a§ mira
S'o vAd...
Vittorio
Eu, din potriva, grozav m'a§ bucura.
Pctruchio
Atunci ai sa te bucuri, cad uite-o, vine.
Vittorio
Ea e !
Hortensio
Vezi, frate
Luceutio
Caterina !
Petruchio
Ei, dommlor, aa e-
Ca n'am facut de geaba prinsoarea ?...

SCENA V
Aceicqi, Catertna
Cateriun (blinda)
M'ai chernat ?

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA. IND ARATNIC 435

Petruchio
Da, draga mea. Ce face Bianca ?
Caterina
Le-am lAsat
Aldturi pe amindoui.
Petruchio
Dute 'napoi indati
Si spune-le sä vie ; iar dacd ele caul
Si ri-se 'mpotriveasca, Inhatä-le de git
Si sä le aduci incoace acum, numaidecit.
(Ese Gatenna)

SCENA VI
Acelap fià Catenna
Vittorio
ATAzu§i minundtie !

Lucentio
Pe cine sa nu-1 mire !
Hortensia
Nu-mi vine si-mi cred ochii !
remio
Ciudatä imblinzire,
Si-a§ vrea sa-i vAd sfir§itul.
P etr uchio
Sfir§itul Ii va fi
0 viatã 1initita, placerea de-a träi
Si fericirea casei.

"Vittorio
Ai cI§tigat prinsoarea,
Si eu ci§tig credinta cà tot insurAtoarea

www.dacoromanica.ro
436 FEMEEA IN DARATNICA

E leacul vràjma§iii dintr'o femee rea,

Ond e istet barbatul §i tie cum s'o ia.
Mi-ai imblinzit copila, in schimb, cu bucurie,
Nu-ti dau numai trei sute de galbeni, ci o mie.
Petruchio
Fiind-ca te vad darnic, vreau sa ma folosesc
De marea-ti darnicie §i sii vá dovedesc, [a parte lui Vittorio]
Imi mai adaogi zestrea ? ce blinda e cu mine
De la un rind de vreme.
(Caterma mini urmat4 de Bianca 0 Emilia)
Ullati-vi cum vine
Ca un viteaz rasboinic cc 'ntors din batalii
Ttra§te 'n urma-i prada atitor vitejii.
[Caträ Caterma]
De ce ti-ai pus cerceii ? Nu ti-am mai spus o data
Ca nu-mi plac ? Te rog, scoate-i ! materina vrea sà-i scoata]
[Ori lasi-i deocamdata.
Emilia [Meet catra Caterina]
Gasesc Ca e§ti prea bunk de fad pe voea lui
[Tare] Eu n'a§ putea sä sulk porunca nimänui.
Bianca
Le place sa glumeasca. Cer chiar ce nu se poate
$1 vor pentru nimicuri sä li-se 'nchine toate.
Lucentio
As crezi ? Dar trei sute de galbeni, sint nimic ?
Bianca
Ce vrei si zici 2
Emilia
Trei sute de galbeni ?
Lucentio
Vreau sa zic
Ca eu cind te chemasem eram in toati mintea :.

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA. INDARATNICA. 437

Ca nu-li §tii datoria ; cä ne§tiind 'naintea

Chemarii, a vei face aceea ce-ai facut,
M'am prins pe-acei trei sute de galbeni, §i-am perdut!
Bianca
Eu nu stric.
Emilia
Cin' te pune sa ai ath de mare
Incredere ?
Gremio (lui Lucentio)
Nevasta e punct de intrebare,
Si pe-ap soi de puncte sa nu prea pui temei.
Petruchio
A§a, drAguta ; vin'o sa' te sárut. Iubirea
E-acum cu noi, §i 'n umbra-i ne-a§teapta fericirea.
Vittorio (a parte)
All! Slav'a çie Doamne, ci 1-ai insdievenit.
Gremio (a parte)
Nebun-nebun, dar uite cl tot a isbutit.
, Petruchio
De obicei femeea 'naintea nuntei pare
Un Inger, §i pe urmä lti face zile-amare
La mine, cum se vede a fost cu tow' alt-fel :
M'arn insurat c'un diavol, i acum e mie1u§el.

www.dacoromanica.ro
438 POESII

p mill Lulu
Miresmele de amp, ce noaptea
Se 'mpra§tie tamie'n Ant
Smut sufletele plutitoare
A celora ce nu mai sint.
0 ! dulce-al noplilor de vara
Trist farmec de singuratate
Tu singur imi trezeqti comoara
De fericiri inmormintate.
Culcat pe o paji,te umbritä
Visez in murmur de valcele
Un cint imi pare tirea 'ntreaga
Un zimbet tremurul de stele !
Pe-obraz o floare mi se 'nclina.
Eu o sarut prelung §i cald
Cu ochii dui. In vepicie
Ca 'n valurt sufletul mi-1 scald,
Atit mi-i drag sa-mi sboare &du)
Cu raza de luceafar vie
Si ritmic inima-mi sa bata
Cu svelta unda al ginne L
$i totu§i cugeand ca miine
Un ultim tremur din peloape
Si veacurile instelate
S'or stinge 'n haul unei groape,
Nu-s trist ca mi s'o 'ntuneca
Pe cer comorile de stele
Ci-s trist,.... ca n'oi vedea cum pling
De-asupra ochii dragei mele!
]). Nan%

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATE 1 TEORII ETNOGRAFIll BIJLGARE 439

INSEMNATATEA SI TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE

de
D-rul Iv. D. §imanoff

Sint mai bine de 7 ani, de cind Vuk Stefanovici Karatici,

acel genial sirb, care cu drept cuvint meritä numele de Grimm
al slavilor meridionali, a tiparit intiiele alcatuiri de poesii
populare bulgare§ti 1), atragind cu aceasta, pentru intiia-oara,
atentiunea asupra colectionarii literaturii populare.
De atuncj incoace, numarul cintecelor, pove,tilor, legendelor,
superstiliilor, traditiilor, obiceiui ilor, proverbiilor, cimiliturilor,
descintecelor, jocurilor etc. populare, a crescut pe o scara in-
tinsa 2). Vreme e deci sS, ne darn seama de ceea-ce am facut

1) I Rap Alia cp6cEa llemplilia, editatd de Vuk Stefanovici. Partea

11, 80 267, cu un suplirnent musical, 1815, Beciu. Contine lntre cintecele
temeesti (in numgr de 101) si unul bulgdresc. Intr'o notil interesantd, Vuk
qpune cl are mai mult de 20 alte cintece bulgäresti, dar nu voeste sl le
Opareasca, ping cind el insusi nu se va incredinta cd inteadevar asa se
cinId precum i-le-a tost comunicat Intlia parte a acestei colectll, poarld
halal de. Malia npocToliapoliaa clialielio-cep6cRa necliapliga, editatd
de Vuk Stefanovid. Beciu 1814, 80 120 p. in Tipografia lui niirer. II
,logaTax It caliaT-neTepaypclilim pjelmlililima clilijy jaalilia It lia -
pjelilija c 0006liTlin orliewilia Byrapcaor palm, Beciu, 1882, 27
de cintece. Toate acele cintece sint retipArite in colectia lui Bezsonoff)
BOarapCitig ntcnIt.
2) 18'12, Iv. Bogoeff, BUIrapent Hapoplli i1'hcHI1, o brosurd, Pesta in
tipografia lui Baimeloff, 16-0, 63 pagmi. Contme 12 cintece voinicesti (Re-
tipgrite de Bezsonott)
1851. H. Naiden Ivanovici. HOBII tharapcica Hapopi II tuerni, 13elgrad
42-0, 54 pag.

www.dacoromanica.ro
40 INSEMNATATEA .51 TEORIA. ETNOGRAKIII BEIGARE

pmná acum, cit costA munca, pe care am pus-o pentru aduna-

rea acestei bogate moteniri de la parintii nostri, §i ce ne ra-
mine Inca de facut, in comparatie cu ceea-ce s'a fácut, in
comparatie cu ceea-ce s'a sdvir§it prin alte párti in ramura

1855. P. R. Slave mfr. Boarapexia nteruf. Colectia Petre Racio If

Slaveicoff, in Vestita acaderme din S P. Partea 11.
Petre Bezsonolf. BonrapCICili IIICHfl 113T, 060pHIIK0B6 M. 11B. Belle-
alma, H. A. EaTpaaoBa II Apyruxs Bumps. Moscova, in bpogra-
fia universitard. 40. (Cartea I. Prefata XVIII pag.Ep. serb i bulg. 436,
gramatica p. la156 p. Cintece de tinerete, erome i epice. 268+1V. Cartea
II. Inttoducere XII. I intece fewest], mince sau fabuloase, colinddreo,
domnep, lumesti, de nunlä, cioblne§ti, de cdfatorie, de hock de dra-
goste si allele. Cintece de resbom, stihuri i traducer). 143+1V. 46+VI.
4859. Gheorghe Staikoff RacoNski. 110xamaewL (ai AtAtor) sau condu-
cere cum rid se caute cele mai vechi urme ale vietli noastre, limba, gc-
neratnle de popoare, vechea noastt d. decddere si altele, Partea Intdia, O-
dessa, tipografia P. Frantoff. 8-0 X. §i 141 pag. (Material pentru studiul
literaturh populare §i vietn poporuhn se gdseqte mai pe scurt §.1 in alte
opere ale lui Racovski).
1860. Stefan 1. Vercovici. HapogHe 118010 MaiceAoficatt Byraapa.
Cartea T. Cintece femee§ti, Belgrad, Tipografia Statului, 8-0 X1X+373 p.
(Prefata in limba girbeascd).
1861. Konstantin §i Dmitri Miladmoff. Bmrapen Hapowur KHHCH,
adunate de fratii Mikdinoff, Constantin i Dumb i. Zagreb, tipografia lui
A. Iakici. 8-0 VI1I+512 p.
Lmben Karaveloff. Ilarturrutuar Hapwaro 6mTa Boxraps. Cartea
I Moscova pag. V111+321 (Proveibn §i Zicale 1. Observdri asupra pro-
verbnlor 158 ; ltanerar populare 173; Nume populare bulgäresti 285; Le-
gende 297; dictionar 301).
1867. St. Vercovici. Apemaa Boarapexasi Haporuaa nteust o6s
Op(Dels, OTKIMITan Stefan Vercovici, archeolog sirb i bulgar. Editura
V. A. Da§coff Moscova 1867, 8-0 49 pag.
1868. D. P. V TaC1111 n1060BEIhT, xoposopisT, CBMGHCEM n exta-
nt, Braila, tipografia H. D. Panicicoff, 2-a, 48 p 17 tintece 'populare-
1871 G. H. N. Lacioglu §i N. N. Astargielf. C6opiirm 0Th paarut aa-
pojnin npllicaattit n nteliFf. Partea 1. Rusciuk.
1872. Vasile Ciolacoff. Butrapextr Eapopus e6opinucs Adunat, rin-
duit i editat de V. C Partea 1. Bolgrad in tipografia coa1ei Centrale
4-0 XXIV+356+XII.
1873 I. R. Blescoff. XuTps IIeTps Cartea I. Rusciuk. A doua ediie
Varna 1881.
'1874. Stefan I. Vercovici, Bera Caoseaa Cintece populare bulgarep

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 411

literaturii populare §i etnografiii In general. 0 ast-tel de pri-

vire critica, are o Insamnatate cu atit mai mare, cu cit va
trece rnai multi vreme din noua epoci, de la rena§terea noas-
tra, de la. emancipare Incoace.

din vremunle preistorice si precreqtme, descopente in Tracia §i Mace-

donia p editate de Stefan f, Vercovici. Cartea I Le Veda Slave. Chants
populaires des Bulgares de Thrace et de Macédome de l'epoque prehis-
tongue et préchrétienne. Découverts et edités par Etienne I. Vercovitch
Volume I. Beograd, Tipografia Statului, traducere sirbeascii i frantuzeasca,
prefata XVIII+545, 8- 15 cintece.
1875. Auguste Doon, ETarapettri Hapownt iErbefifi, Chansons popu-
laires bulgares inédites. Publides et traduites par A. D., traducteur des
panes serbes, Paris, in 12-, pag, XLVII+227.
1879. I. Bogoroff. Butrapexa Hapomut trtemt, Sofia 1870 8- 62
pagan, 55 cintece.
Tonciu Marmot?. Burrapetat napopm rarratutif (Cirnilituri popu-
lare bulgarepi) Cartea I. Sofia, Tipografla I. iCovacroff (777 cimihtun, din
care 137 create de editor).
1881. Stefan I. Vercovitch. BeAa C.Troseuaxs. Cintece ceremonioase
din vremunle pagine§h, *trate prin tradihuni verbale de Bulgarn, din
Tracia p Macedonia. Alta carte. 1313Aa OraBITEIS apstAttraft nectar
aalPleeKar0 spexemr, coxpniTnmisica yeTlIbINT, upeAamiern y Ma-
In011eftlaT, e OpaitnikKarL Boarap-Iloataxmn. Torn. II.
NOTA. Intr'o bibliografle, mai mult sau mai putin completä, a co-
lectiumlor noastre, Vedele 1w Verconci Sdll ale Slovemlor, (chestla e
inca discutata) nu puteau a nu fi pomenite. Intr'unul din volumele vii-
toare ale colechei noastre vom impArtap cehtonlor, mai amanunht, soarta
icintecilor populare din vremile preistonce i precregtme» ale lui Ver-
oriel, dind asemenea o sound analisa asupra celor mai serioase paren,
emise pentru on contra autenticitatii lo,.
Literatura a realisat dela asupra acester chestruni o mullime de dari
de seama. Ca :
Albert Dumont (in Bulletin de Fecole Irangaise d'Athènes) No. III
pi IV p in IV tom. al Archives des missions smentifiques et littéraires.
Chou des rapports et insti notions publiés sous les auspices du Minis-
tere de l'Instruction publique des cultes et des beaux-arts.
Les chants populaires bulgares. Rapport sur une mission littérairei
en Macédoine par M. Aug. Dozon Paris 1874 80 84 pag. tipérit mar intii
in Archives des missions smentifiques et litteraires. Troisième Serie. Tom&
Premier Paris MDCCCLX XIII. (Inthul raport pag. 51-57 suphment 76-79
Al &ilea raport 103-235, supliment 236-246).
Iosef Jirecek in Zprivy o Zasedani lirdlovské ceské spolecnosh nauk.

www.dacoromanica.ro
442 INSEMNATATEA 51 TEORIA ETNOGR AFIII BULG RE

Ne gasim In pragul a cloud cukuri, care se lupta pentru

/ntlietate. E nerational a se crede, cä vechea noastra cultura,
<are mai intli de toate s'a conservat In obiceiurile i cregiu-
nilor populare, va putea ve§nic sa stea In potriva celei noui,

Praze, Rocmq 1874 (Sitzungsberichle der Konigl. bochrnischen Gesell-

schaft der Wissenschaften Prag ) No. 8 Pag. 248-253 sO nekterkch
zahadnych vpianich narodnish pisni ,phoslovanskkchs (Referat cetit in
sectia filosofica a societain).
V Miller in B. EBpoina, Julie 1877 pag. 364-378.
-11Hreparyma aa ?ATM. 0 ntHarL MaKeAoHemna. Bump co-
6pamitirr) Ii 113A0111111X% BepROMPIerl.. (Pag. 378-381 acelasi tom, de
A. Pipin.) §i in aCypHan, M11.11. Hap, Apoes. 1877, partea CXCIII,
idem 1878 Cartea 12 Pag 239-267.
Report asupra Colectin lui Vercovici de I. I. Sreznevski in
301IfITIIIM qemepTaro aputoironeexaro C'LlaAa 131
140BICT1ff 0
RUM". N. 10. 21 Sept. 1877.
Dr. L. Geitler. Poeticke tradice Thrdku a Bulharfi V Praze 1878
80 pag. 102. De acela§ in sMittheilungen der anthropologischen Gesell-
schaft in Wien '1880 Heft. 5-7 Sage von Orpheus-Orphen der Rhodope-
Bulgaren und die Juda in den Mythen der Balkan-Volker.
Alex. Chodzko in ale sale sEssaisi.
A. I Pipin in sIstoria hteraturn Slaves torn. I pag. 134-136.
laghici in Archtv fur slavische Phaologie I. 576 si not. 655 aceea§
pagind ; III. «Kleine Miitheilungens pag. 742-714 ; VI. 1. pag 141.
Dr. G. Krek. Etnlettung in die slav. Litteraturgeschtchte. I
pag. 320.
Louis Leger. Un essai de mystification htteraire. Le Veda Slave in
Nouvelles etudes slaves. Historre et Litterature. Paris 1880 pag. 49-74.
Const Irecek. Geschichte der Bulgaren p. 568 §i Cesty po Bulharsku
(Novoeeska bibhotheka. Vydavane nekladem musea kralovstvi deského.
Ciclo XXVII V Praze 1888)
Drinoff. Hepilm. Cinteame XI XII. 152-157.
L. Podhorszky in Acta Comparattonis litterarum universarum
Novae Seriei. Clavdmpoli (Kolozsvir) 1889 Editores et ordinatores Samuel
Brassai et Hugo Meltzl. Vol. I, No. IV. 55-58. Ein Volksepos der
Steinzeit. Erhalten in dem bulgarischen Epos von des Sonnengottes Ehe
mit der Wylkana. In aceemi revista No. 5 1879. Symmikta. Zum Volksepos
-aus der Stemzeit pag. 55.
L Karaveloff, &mince An. I. No. 15 pag. 240. Nota asupra cte-
celor Iui Vercovici in colectia lui Dozon allapOxili Bsarapcicil "damp
A. Teodoroff in Hepnoyk. Crnteamie IV. C. 16 Iuhe §1 August 1885,
141-148.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA 1 TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 443

ce navaleste prin toate cräpaturile si gaurile acelui zid chine

zesc care ne despaqea de lurnea din afara. Cu ernanciparea
noastra, cu noua injghebare politica, cu noile drumuri de fier
se arata i un nou spirit strain in viata populara. Orasele 51

J. A. Voracek, Bopa I. C. V. pag. 215.

D. Mannoff Istona literaturn Bulgare.
M. Moscoff. Paasirrze, Eimacestro cirucanne. 1888 An. I. Cart. INT.
115 Si urm.
Cu nota d-lui Irecec in Cesty po Bulharsku pag 344 (Nota 70) se
va pune difinitiv capilt, nesfarsitei discutii asupra Vedei lui Vercovicil
cu atit mai mult, cA se mentiona o persoanl care dr fl luat parte la ne-
kigiduita indreptare a tuturor colectulor archeologului macedonean. Noi
ne-am adresat pnn scris c4tre aceastà persoanA, d-1 Harizanoff, ca sä ne
dea oare-care Minunri, dar am primit un respuns negativ. Domnul Ilarizanoui
refuzA sä ia vre-o parte intr'o chestie atit de emgmatic6. R6mine deci
d-lui P. R. Slaveicolf sh" se pronunte asupra intregel chestiuni, intarind
on negind ceea-ce a spus Irecec (Sofia 5/1, Ianuar 1882) relativ la Ha
rizanof f.
1882 Vladimir Cacianovski Ilaxamilltz6oarapeicaro Rapoparo mop-
llecTsa Cai tea I. Colectie de cintece buIgtiresti cu dictionar.
1883 M. Gheorghielf BIEHICHTt B1 Hapowrama Hit HeAngfma. Reti-
pAritä din IV cartea a revistei aliewunnieica eatptcap Sofia, tipo
gi afia statului, 80 pag. 33.
1884 S lv. B. C601MTHHI OrE 61arapcmi HapOHHH IICHIT. Cartea
1. Cintece voinicesta asupra lui Marcu CrAisorul. Sofia, Tipografia Natio-
nall a lin B Proseff 166 pagine, 16 cintece.
Nicolai Boncioff. C6Opuitia) OTh 6Tarapclui napognn ntenff..
Varna, Tipografia lui II. Hagi Raleff. 192 pag 4 13 cintece din Razgrad
§i nal sovo.
K A. apcarelf. PyeaLlIMI, [Imp foal te interesant obiceiu bulgäresc
Ostrat i pinä azi in Macedonia MendionaBi, cu suphment . A) Scurtil,
descriere a oare-cAror localithti dinspre partea locului. B) Un obiceiu
asupra slugilor in judetul Tatar-Bazargic. Plovdiv (Filipopol) Tipografia
Comercialä 8° pag. 30.
1885 K. A. apcareff. C6Opiuna 0Th Hapequill urapinar..Cartea III
alrapcKu Hamm' nputacmi li Btposamiff. Adunate din Macedonia
ei editate de K. A. apcaroff Plovdiv. Tipografia Centralà a 1w Ed.
Dione 1V+142 pag (81 piese).
1886 Iastreboff. 061Fian H irtemi TypeAtcars Cep6ows Cub pag-.
238+VIII Intre acele esirbestie sint maa mult de 200 cintece buIgaresti
din Debersc
-- I. P. Blescoff. CTaRaHma. uiii EOJIMITHRL. Colectie de ohiceiuti

www.dacoromanica.ro
412 [?SEMNATTE I TEORIA ETNOGRAFIII BULGA.RE

satele noastre sa Intrec sa inghtta noua mana eftina, care i-se

arunca din toate partile sub eticheta culturii contimporane.
N'are sä treaca multa vreme i colibele 1i vor deschide u§ile nou-
lui element, care stinge ori-ce originalitate.

vechi populare la Craciun, cintece colindaresti din felunte locum. Varna

lip. N. Nitce 1886, 32 pag.
1887 S Petre Tv: Liubenoff Ea 6a Era sau coleclia de felunte ere-
dinti, leacuri populare, magil, descintece si obiceiun din judqul Kiustenge
irnova, Tipografia lui P. H. Panalotoff. pag. 56.
S. .5iscoff. PO-AMER CTarolfRE sau colectie de obiceiuri, superstipi,
cintece, proverbn etc. 1888. In 1888 incepu d-l. At. Iheff sa tipareasca o
lunga colectie de literatura populara. Tom. I. contine cintece cohndaresti,
sarbatoresti, de nunta etc. II : voinicesti, de dragoste, de rh etc III
povesti, tradipi, proverbn, cimilitun, etc. IV; obiceium. Aceste colectu
contin la un loc mai mult de 2000 cintece, 3500 male, sute de povesti,
descintece, cimilituri, obiceiuri etc. Nu putin material este raspindit prin
a:te felurite co1ecii, reviste si gazete politice bulgaresti i straine Re-
viste TpyIrs, rpapunca, gapiirpaAcKy BUTHIUM, Burraperuf Eau-
Z11111k1E, 061u,T, Tpyirr,, MOCKIIBIITHHITHL (inca din 1816 An. VI No. 12).
Kolo (3arpe61) Eaaartessit ry6. Btikordoerrt etc., etc.
Tot acest material ar fi trebuit sit fie adunat la un loc. D-I Zah.
Stoianoff, in deplinti cunostinta de aceasta trebuintii, a adunat, in edipa
sa a operilor lui Karaveloff, toate cintecele populare, pubhcate de ziarele
C13060Aa, Eleaansettritocm §, 3Harate (67 cintece) Tom. I. pag. 145-228
Pilda d-lui Stmanoff trebue imitata.
Din multe prmini, hteratura populara bulgareascri, din nenorocire, nu
s'a putut tolosi de acel interes, la strain], cu care s'a urmarit hteratura
populara sirbeasca, (Herder, Goethe, GI imm, Talv, Gerhard, Kaper, Bau-
ring, Frankle, Kolar, Celacovsk], Strud, Toner, Puskin, Vostocoff etc.) de
aceea si traducerile in hmbi straine nu-s inulte.
In intnul rind printre traducAtori, e G. Rosen. Bulgarische Volksdich-
tungen gesammelt und in's deutche ubertragen von Georg-Rosen. Leipzig
T. A. Brockhaus 1879 Pag VHI+251. Total 106 cintece luate din colec-
pile Miladinoff, Ciolacolf si Vercovici.
Tot din aceste colectu a extras foarte mult si cehul Iosef Helecek, ma-
terial pentru colectia sa : Junéclié pisnd naroda bulharského, Praga 1874,
185 pagini, 39 cintece (Poesie svatovA, sbirka basniclikch spisav pno-
jamionkch VIII) dedicata fraplor Milachnoff, sokolft pobalkanskjrch
Colectia lin Dozonott, contine pe linga textul bulgar, si traducerea pe
frantuzeste a intregului material.
Afara de aceste traduceri mai cornpacte se gasese deosebite cintece al
povesti bulgaresti traduse pima felumte alte colecpi si reviste. Ex lloeala

www.dacoromanica.ro
 1NSEMNATATE I TEMA. ETNOGRAFIII BULGARE 415

Vechile obiceiuri i moravuti incep sa se piarda. In acest

fenornen, ca element destructor, lucreaza mai ales armata. Musa
populata, prin locurile mai populate abia respira, dad nu s'a
nabusit cu desavIrsire de poetasii din Dorul Inimei. Prin unele
locuri chiar si glasul musei satesti a Inceput a se.'ntrerupe.
Cite-va noi colectii de creatiuni populare, ne.-o marturisesc
prin continutul lor. Pe lingä altele, se intilnesc in ek, niste
cintece asa de nesarate, cum numai In colecpile de casarma
ar putea figura. Dar imbracamintea, industria populara, pinä
cind o sa poata purta concurenta cu productele eftine ale fa-
bricilor ; &eacul fuge de stofele de matase. Apoi ariile popu-
lare dulci i tainice, unde pot sa easa la cras, alaturi cu ripe-
tele de café-chantant, ori cu desfiguratele melodii de opera, fu-
tate de ici de cob i rastocmite pentru gitul i limba noastra.
Aceste urtnari caractelistice ale nouei civilisatii, ne fac
st ne gindim serios macar, ct nu apartinem tagrnei acelora
OffaBan% N. V. Gerbeha 1871 pag. 101-114. BITLIapeRiti wham, :18
cintece traduse de N. Berg si M. Petrovski. De Gebauer in revistele cebe
Kvety §i Lamm Bibliothek slavischer Poesien in deutcher Uebersetzung.
Band I Slavische Volksheder, tibersetzt von Joseph Wenzig. Bohmische,
mAhrische, slovakische, dalmatische, russische und bulgarische Volks-
lieder, Prag. Verlag von Fr. A.. UrbAnek Heft III. 3 cintece bulgiresti
pag. 197. Der Traum, pag. 198, Scion Maria und das Vöglem. pag. 200.
Der Verdorrte Berg.Cantt populart slavi, greci et napolitani. Versione
di Pietro Turati, seguito ai Fiori del Sud dello stesso autore, Milano Ba-
tezzati 1883, 46-o (contine 9 cehe, 5 sirbesti, 4 giecesti, 31 neapolitane,
si 6 balgaregi. Recited de contes populaires slaves tiaduits sur
les textes originaux par Louis Leger professeur a I'Ecole des langues
orientates. Paris. Ernest Leroux 1882 XtV-261. (AceastA eolectie e al
cmcilea volum din aGollection de contes et chansons populairess. Povesti
bulgAresti sint numal douä, luate din coleetia Erben : Sto prostonirodnich
pohadek v nArCoich ptivodnich etc Praga 1860). No. XI Le langage des
animaux. Pag. 109-116 No XXVI La paresse punie 211 212. Sagen
mid Marchen der Sud-Slaven. Zum grossen Theil aus ungedruckten
Quellen von Dr. Friedrich S. Krausz. Leipzig. Verlag von Wilhelm Frie-
drich. 2 tom. I t. 1883 XXX, 480, contine numai o poveste bulgtireascti,
scrisA in Zagreb de la un invAtAtor nAscut in Lovon (Loved' 9) No. 16
Der betrogene Bar. In tom. 11 (LV1+430) bulgAresti sint urmAtoarele :
N. 69, 74 si 81 luate din IIeptomPieexo Onnalute (1882, c. II si III)
N 20, 62, 8), 110, 12) (din colectia tholacoft) si N. 410 din Miladinoff.

www.dacoromanica.ro
416 L\SE1NATATE I TEOREA ETNOGRAFIII BULGARE

care vAd In ele caderea unei nationalitáti ,i nu risipii ea unei

mai vechi §i mai slabe culturi §i macar cã nu adorSm trecu-
tul numai pentru-cà e trecut laudator tomporis acti ; de
aceea sA nu ne pregdtim a vdrsa lacrAmi sentimentale §i pen-
tru cele mai neinsemnate nimicuri, ce se ivesc cu noua inj-
ghcbare. Stiinta ne dovede§te, 6 o mare parte din aceasta.
motenire parinteasca, care constd in clntece, proverbe, pove§ti,
costume §i altele, nu-i adunatii de pe teritoriul patriii, nu-i
cu desàvir§iie originala, cum multi la noi si o inchipuesc; ci
adese-ori ea e curnparata In schimbul acelora§i productiuni,
ori, in multe prilejuri, copiate dupà creatiuni strAine. Istoria
comparativA a literaturii §i studiul comparativ al creatiunilor
populare, ne aratä din ce In ce mai mult, cA ceea-ce noi adu-
nam, de la poporul de jos, de multe-ori e luat din isvoare
cArturare. De and lumea cultà, incepu a da mai multä atentie
literaturii populare, si odatä cu aceasta de-a studia limbile
orientale, precum §i literaturile veacurilor intermediare, de
atunci, pat erne asupra alattuirii creatiunilor populare s'au mo-
dificat foarte mult.
Profesorului Benfey trebue mai cu seamS s5.-i multumirn pentru
aceasta modificare. In prefala si comentariile coleciiii sale de
basme indiene 1) el Ile aratd cS multe din subiectele, care for-
meazd miezul diferitelor pove§ti europene, slut luate de la
popoarele olientale.

') Pantchatantra funf Bucher indischer Fdbeln, Marchen und Er-

zahlungen. Aus dein Sanskrit ubersetzt mit Emleitung und Anmerkungen
vom Theodor Btu fey. Et ster Theil. Einleitung Lieber das indische Gi und-
werk und dessen Ausflusse, some uher die Quellen und Verbreitung des
Inhalts derselben (611 pag.). Zweiter Theil Cebersetzung und An-
mei kungen 556 p. Leipzig F. A. Broekhaus 1859.
Benfey si-a desvoltat ideile sale, afar4 de aceastä principalg opera si in
alte locui 1, de pildà
1. Bulletm de FAcadéinie de Saint-Petersburg, N-1 ul din 1/16 Septem-
lit e 1897.
2. A usland Nr 41-45
3. Goetmg. Gelehrte Anzeigen 1857 si urm.
I Orient mid Occident 1860-1866.
5. In prefata traducern profesorului Bieckel a Kahlag und Dimnags 1876

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA SI TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 117

Marea cantitate de cunostinte stiintifice asupra literaturii, pe

care Benfey o poseda, i-a dat putinta de a urmari mersul,
emigratia, unui insernnat numar de asemenea subiecte si de-a
clove& clar tesa sa, ale carei prmcipale puncte, erau indreptate In
contra fantasiilor citor-va mitologisti din scoala Fratilor Grimm
(Jacob si Wilhelm). Acestia din urma, care cu drept cuvint se
pot socoti ca infiintatorii studiului comparativ al literaturii
populare, isbiti de asernanarea povestilor si traditiilor multor
popoare europene, au emis urmatoarea teorie asupra alcatturii
celui mai mare numar de povesti. Marea asemanare a subiec-
telor, si pe unele parti si a foi mei, arata a povestile indo-
europene, au trebuit sa alba unul si acelas isvor. Prin continutul
lor, se vede ca ele trebue sa fie cele din urma ramasite ale
unei vremi de mitologie comunä popoarelor ariene 1). Azi,
cei mai multi imparthsesc aceasta parere. Scoala mitologicd,
scoala fratilor Grimm, numiri intre mernbrii sai si alti c(li-va
savanti, ca Max Muller 2), de Gubernatis 3), etc., dar epoca sa
de aur a trecut. Cu moartea lui Hann 4), Kuhn si Schwartz 5)
incepu a i-se stinge soarele. Aza, numai doua teorii asupra.

t) Jacob p Wilhelm Grimm cliinder und Hausinarehens, 3 Tom. Ber-

lin 1812-1822 ; (III Tom. note, emilica(n, Inbliogralii) «Deutsche Sagens
(2 Tom Berlin 1816-118) ; Jacob Grimm, Introducere la aPentameronea
trad de Librecht i «Deutsche Mythologies Gotmgen 1835 ; 4 edip
Bei lin 1875-1878 cu athiogiri de autor.
2) Chips from a german workshop (4 Toni. London 1868-1875)
t. H p. 226 si Essay on comparative Mythology London 1878. Lectures
on the origin and growth of religion as illustrated by the religions of
India (London) 1878.
31 &oral universalle della Ltteratara. Stoma delle novelltne popo-
tart Milano 1883. Letture sopra la mttologia comparata (Milano
1880). Mythological Zoology (2 t. London 1872). Mythologie des plantes
(2 t. Paris 1878-1882)
1 Griechische und albantsche Marchen (2 t. Lipsca 1861) p Sag-
Wissenschaftliche Studien (Iena 4872-1871.)
5) With Schwartz Der heutige Volksqlaube und das alle Heiden-
thitsi, mit Bung auf Norddeutschland (Berlin 1850). Der Ursprung der
Mythologic, dargelegt an griechischer und deutchen Sage (Berlin- 1800).
Die poetischen Naturanschaungen der GI iechen, Romer uud Deutschen
etc. (1801-1870)

www.dacoromanica.ro
 41'; INSEMNATATEA I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE

originii creatiunilor populare se lupta pentru intietate. Aceea

a lui Benfey, zisa si istorica sau a migratiunii, si aceea a lin
Ling, care smgura se intituleaza. antropologica. Infiintatorul
acestei din urnia, Andrew Lang, apartine scoalei vestitilor an-
tropologi englezi Taylor, Lubbock si altii, si de acolo a luat
dovezile parerilor sale. Lang, e de parere ca inrudirea, inter-
nationalismul povesulor trebue sa se lamureasca pstchologi-
ceste. Povestile populare, dupa dinsul, slut incarnatiunea pri-
melor idei ale popoaielor salbatice. Asa ca, precum toate po-
podrele au trecut pin fasa prin care trec azi salbdtecii, si in
manifestatiunile intelectuale ele n'au putut sta mai presus de
dinsii, trebue sa fi avut aceleasi idei, asupra lumii inconjura-
toare, asupra manifestalfflor naturii, idei, se 'ntelege naive, dar
caracteristice pentru ori-ce salbatec. Dupa Lang, povestile si
traditiile feluritelor popoarc, sint primitive, apartin inceputului,
de unde sint adunate sau Inca se dau din gura 'n guia Fie-
care popor le-a mostenit de-a dreptul din perioada salbateca a
desvoltarii sale.
Este o mare inrudire intre explicatia lin Lang si aceea a
lui Grimm. Nici unul, nici altul nu vor sa sue de originea
literara a creatiunilor populare, despre cal e se voibeste aim
Amindoui, cauta 'n ele rilmasite (Taylor : survi vals) din vre-
murile primitive, Grimm din epoca mitologica a anilor, Lang
din starea salbatecä a fie-carui popor. Existenta a trei decisive
hipotese, a piioni, ne face sa ne intrebam, daca cum-va ade-
varul e numai inteo singurA parte, mai ales ea' oamemi, care
le sustin, de obiceiu nu-s diletanti in stiintd, Li blirbap cu so-

') El a expus paretile sale: 1) In introducerea poveshlor de cop ale

lui GI imm, traduse in englezeste de Margarit Ilunt Grimm's Household
tales, with the Authors notes, translated fl om the German and edited
by Maigarit Hunt, with an introduction by Andiew Lang. M A. 2 tow.
in 12 I.XXV-1-451 si 599. London, George Bell and sons 2] In Gltsi0111
and Myth, studies ol early usage and belief, by Andiew Lang. M A.
late fellow of Metton College With 15 illust. on wood. Gtown 8. Vol
pp. 318. London. Longmans.
Vezi si La Mythologte, trad de Fanglais par Leon Parmentiel, awe
une preface par Charles Michel, A. Dupret. Edit. 1886.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA E TEORIA ETNOGRAFIII BOLGARE 449

lide si intinse cunostinte asupra subiectului despre care scrie

pi polemiseazii. In realitate, o mai atentivA adinch e a argu-
mentelor celor trei hipotese, ne dovedeste ä nici-una din ele
nu poate pretinde cd posedd adevdrul. Mara noi, cite trele
gresesc asupra fondului adevarat, §i nici-una nui In stare
singurd de-a explica originea creatiunilor populare Ori-ce in-
cercare de-a aplica hotiiritor una din cele trei hipotese, duce
neinláturat Li incheeri absurde. In acest fel, scoala mitologiii
s'a fost mult discreditat. Acea manic a ucenicilor lui Grimm,
de-a Cann pina in cele mai nevinovate pevestioare, amintiri
din vremile mitologice, manie cai e la unii din ei aiungea
pina la nebunie, a acut sä se paraseasca o multime din
ideile celebrilor profesori. Noi sintem foarte convinsi, ca
savantli au sA alerge dnd-va iar la Fraiii Grimm, mai ales
cind ar vrol s lamureasa cum s'au format pove5i1e. In aceastä
priinla, hipotesa lor i pina la un punct i aceea a antropolo-
gistilor, e in stare sä arunce mult mai multã luminA, cleat
teoria lui Benfey, care se ocupa foarte putin cu creapunile
populare, i da mai multa atenpe modului lor de rdspindire.
Aici, teoi ia imprumutarii, teoria internalionald, triurnfd contra
teoriii creatiunii neatirnate.
Aceasta e, pe scurt, starea stiintei asupta literaturii populare,
coin s'a desvoltat de la Fratit Grimm incoace. Imparprea lu-
mei savante in trei lagare deosebite, e cea mai vie dovada,
cl problema ridicatà de noi, si a carei deslegare va umple
indite goluri in Istoria Literaturii Universale, e foarte plind de
viat5 i interesantá. Cei cetarile stiiniifice In privinra aceasta, se
conduc cu o rtvná pasionatá. Monografiile, studiile apartnice,
asupra deosebitelor chestiuni din ramura literaturti populare,
ciesc nancetat; se InfiinteazA cuocietilti folklorice11) speciale,

1) Asemenea societäti, flunteaza acum in Anglia, Spam, Portugalia'

Franta si Itaha Gel mai intrebuintat nurne al acestor institutii (SocietAti
Folklorice) deriva din cuvintul compus aogla-saxon Folk-Lore, care in-
setnneaza egunta poporalui» §i daca nu ne in.seldm, a lost intrebuintatä
pentru intita oarà cu aceastà insemnare, in revista englez4 Ath enaeum
(N-rul din 22 August 1816) de un anonun oare-care. (fn Franta, in vremea
dm urma, a inceput a se intrebump, dup multa agitare intre Folk-Lore

www.dacoromanica.ro
450 INSEMNATATEA 1 TEORIA ETNOGRAFI1I BULGARE

care-§i pun hotkritor ca scop cercetarea literaturii §i in ge-

alti termem, care pretindeau sa inlocueasca cuvintul strthn, ca mito-
grafia, demo-psichologia, traditions orales, ow-dire i altele termenul
«traditions populaires)o.
Cea &nth societate folkloricl s'a intim-tat in 1878 in Anglia sub titlul
de Polk-lore Society. Dupa asta pilda repede incepura a se 'Will* ase-
menea societati si in Spania. «Sociedad Folk-lorico Espanol%) (infiintata
in 1882) are acurn cite-va centre, si fie-care centru are mat multe seetit
in toate orasele ma] marl. In organul sau Bo'etin Folk-lorico Espanol
(N-rul din 16 Ianuai le 1885) s'a tiparit decretul intin societal] folklorice
portugheze ololk-lore portagés». In acelasi an se infnnteaza sub mi-
tiativa lui Paul Sebillot, o asemenee societate in Paris sub titlul de a Pe-
ciété des traditions populatreso 27 Dec. 1885). Decretul sari a fest in-
tarit in 24 Mai 1886 si ca pt esedinte a fost ales celebrul iomanist Gaston
Pans. In Italia, un an mai inamte se infinttä «La Societd per lo studio .
delle tradiztont popularia societate care lucreaza cu succes si a isbutit
sa editeze cite-va colectn. Dupa cit stim, asemenea societati speciale, flu
exista Inca in alte state europene decit doar in El vetia (Lund). Acola
activitatea lor sta in minile persoanelor particulare, sau formeaza paite
din programele altor societatt cu acelas scop. (Acelas lucru, fireste, se-
face si in cele-l-alte àri, poinenite mat sus ; de pilda in Anglia afei a de
Folk-lore Society se mat ocupd cu astnnta poporuluis si Dialect-So-
dety, in Franta La somété pour l'étude des langues romaines (Mon-
pelher), in Elvetta Societatea dialectica honeza, in Portugaha (La some-
dade de Geografia de Usboa etc).
Aceste note, ca m ode urmatoare, n'au pretentla de-a fl complete 0-
istorie generala a folklorulw, din nenoromie nu exista inca. Acei cal e-
voesc sa aiba mai amanuntite relatmin asupra desvoltarn folkloi ulum, pot
ceti cu folos, urrnatoarele opeie Folk-lore par le Comte de Puyinaigie,
Pails, Didier 1885 in 12, VI + 866. Essays und Studmen zur Sprach-
geschichte und Volkskunde de Gustav Mayer, Dr. phil. Berlin !SKI.
V111+412 (mat ales pag. 115 si urin Zur veigleichenden Mai chenkundei
Contes compares de Lorraine, de Em. Corquin 2 tom. (Vezi 1ntroducerea
t. I, 1XXXXV).
Asupra fclkloi ulw frances a Die frazostsche Volksclichtung and Sage,
ein Bedragezar Geistes-und Stttengeschichte Prankretchs» 2 t. Lipsca..
Eischer 1884 si 1885 I. 80 X1V+332, II. VIII+296 (mai ales cap 11,
pag. 19 si urrn. liberblick uber die Geschichte der franzosischen Volks-
dachtung). Asemenea . Revue de Belgique (15 lulie 1886) aLes etudes
folk-lortstes en Frances de A. Gitee. Idem . La Decentrahsation, Lyon
17 Noembr. 1882 An. V No. 314.
Pentru Germania : Weddigen (Dr, F. A. Otto) aGeschiclite der dent-
schen Volkspoesie sett dent Anfange des Mittelallers bms auf die Ge-

www.dacoromanica.ro
 \iSEMNATATE sr TEORIA. ETNOGRAFIII BCLG U-IE 451

neral a vieii populare ; se editeazä reviste speciale I) in care se

tip.iesc miteriale folklorice §i comentarii asupra lor2).

gentvart. Munchen 1881. 8° IV+360. Pentru Itaha Pieraa lin Giu-

seppe Pitré, la ale sale Novelle popolart toscant, Firenge 1885 si cli Pro-
w essop (se editeaza in Vittoria Sicialiana) F. Mango, 11 Folk-Lore in Italia-
Pentru Rusia . Studnie lui Pipin in EBpOina.
1) Societatea folklorick engleza editeaza «Folk-Lore Record» §1 otFolk-
Lore Journal». In Italia eseau nu de mult doua marl mare ; din eh:
cArchtvw per lo studw , elle tradthont popolarto. continua a e§i in
Palelairo, iar cA. G. I3astles (dupa numele scrutorului Basile, de la care
a ramas o curioasa colectie de povesti napolitane Inca din al 16-lea veac) a
incetat aparitia sa in 1886.
In Frei*, se ocupa special cu folklorul, organul societatai folklorice
francese «Revue des traditions populaireso i revista Melustne (Redactor
H. Gaidoz). In Spania i Portugaha, aproape lie-care societate ii are
organul i bibhoteca sa (Bolettni folk-lortco Espaiiol in Seviglia, El
loth-lore Andaluz, tot acoIo, El folk-lore betico-extreineilo in Badaioz
In Suedia . Nyare brulag ttll kannedom om de Svenska Landsmale),
ock Svensk Folkltf, Stokholrn i Elvéskud. In vremea din urma si iii
America a aparut o revista pentru studiul folklorului amercan . Journal
of Anterwan Folk-lore.
Mark de acestea, mac sint i altele (filologice, etnografice etc ) care in
prow amul lor primesc o parte din prow amul revistelor folklorice
Zeitschrift fur vergleichende Litteraturgeschichte und Renaissance-Li-
teratui, Germania, Archly fur slavische Philologie, Ale mania, Zeitschril .
in! deutche Philologie, Zeitschrift der deutchen morgenlandischen Gesells-
chaft, Monatsschrift fur die Geschichte und Wissenschrift des Judenthunu.
Magazin fur die Litteratu'r des In und Auslandes etc in Germania. lii
Franta Romania, Revue celtique, Revue Britannique, Revue littéraire,
Revue des deux mondes, Revue d'Anthropologie, Journal Asiatique etc. In
Anglia The nineteenth century, The Athenaum, The Academy, Anglia.
Notes and Queries etc. In Spann Si Portugalia La Epoca, Era nova,
Boletin da Sociedade de Geographia, (Lisboa ) In Suedia, Norvegia §i
Dania Nordisk Tidskrift for filologi. In Rusia Zypna,11% Mniincrepcma
namtraro upocirtmelliff , BICTIIIIK1 EBp011th, (DIEJICIJIMILleCICia
3aIIIICRII, Pymiki 4)11.71oaorittieeKit. BeTjniwb, EieseKag CTaprma.
in halm . lliviata Itahana, Gli Studi in Itaha, Giornale de Filologia
La Facie etc. In Rominia Convorbiri Literare, Revista pentru Istorie
arclnologie i filologie, Columna lui Trapp, Aurora Romink etc. Aceasta
e bine pe de o parte, dar pe de alta ingreueaza mult urmarirea multor
Fogel laturi , ca sa se inlkture aceasta, ar fi de dont de a se inlhnta mai
mite reviste speciale pentru folklor, cel putin cite una in fie-care lark
2) Invatatn care se ocupa in special cu folklorul se numesc : jolklort§tt

www.dacoromanica.ro
452 INSEMNATATEA I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE

Interesul, pentru aceste seculare creatiuni ale spiritului po-

pular, e mult mai viu pe la Inceputul veacului acesta, cind,
dupd p:lda Germanilor, Incepuri §i cele-l-alte popoare sã adune
bogiile lor literare.

CA mai cunoscuti folktoristi englezi sint A. Lang, Iohn Lubbock, M.

Muller, A. Nutt, G. L. Gomme, E. Tylor, W. R. I. Ralston.
In Franta, cu literatura populai a se ocupa : F. Baudry, J F. Blade
Bourgault-Ducoudray, (specialist in musica populara) Loys Bruer e, H.
Carnoy, Em Cosqum, Dela Villemarque, II. Gaidoz, Girard de Rialle, E.
Ilamy, L. Leger, F. M. Luzel, X. Marmier, Maspero, G. Paris, De Puy-
maigre, A. Rambaud, E. Rolland, P. Sebillot, Theuriet, Vicaire, Vinson.
In Spania ; D. Costa, Machado y Alvarez (pseudomm : Dernofilo) MIA
y Fontanals, Pelay Bra, Francisco Maspons y Lubros etc.
In Portugalia F A. Coelho, Consigheri Pedioso.
Mare e numarul folcloristilor italieni. Dam cele mai minoscute nurne
Giuseppe Pitre, A. d'Ancona, F. Cannizaro, C. Cantii, D. Comparetb, G.
Finamore, A ngello de Gubernatis, V. Imbriani, C. Nigra, Salomone-Ma-
rino (Salvatore), G. Tigri etc.
Belgia se poate iauda nurnai cu unul, non folklorist . Felix Liebrecht.
In Germania, interesul pentru literatura populara desi nu-i tocmai
asa viu ca la inceputul acestm veac, i desi e mai slab decal in tante la-
tine si Anglia, inca se distrage, prin lucrarile sale folklorice ; Reinhold
Kohler in Weimar, care prin intinderea cunostintilor sale (nu atita pun
exploatarea independenta a materialulin stun(atic) ocupä intliul bac printre,
tot] confratii sal de aceiasi specialitate. R. Kohler e unul din mostenitorn
Im Bentey si nu putin a contribuit la raspindirea ideilor sale. (Wennarer
Beitrage zur Literatur und Kunst. 1865 pag. 190 ) Dintre cm mai linen
un loc de sam.-1 tine W. Wollner, cunoscator mai ales al literaturii po-
pular e slave.
In Austria se ocupa cu folk lorul Baumgarten, Blaass Hugo von Meltz/
Vernalecken, Mayer, Wislochy.
In Jtilvetia : Tolaler, Roc hholz, Ilagenbud, Boos, A. de Geresole etc.
In Dania : Grundtvig, Thorstemson.
In Suedia i Norvegia : Bondesen Aug , Svensen, V. Quanten etc. (Peter
Christen Ashjornsen )
In Rominia : Hasdeu, Dr M. Gaster (acum in Anglia) Ispirescu, Ma-
rienescu, Fl. Marian, Densusianu, Petrescu (pentru dialectul Inacedo-valah )
In Grecia . Constantin Sathas, Pohtis, Psiharis, Nicolaidis etc.
Intre invatata tolkloristi slam, intàiul loc il tine rusn cu Pipin, A.
Veselovski, Kipicinicoff, Dragomanoff, Kusmicevski, Jdanoff, Potebnl, Ji
tecki i Vsevoloda Muller; apoi sirbn: Jghici, Pavici i Stman Novacovici si in
sfirsit la el se mai adaoga slovenistn Micloici i Krec i cehul Gebauer.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 453

Colectiile de dntece, povesti, proverbe etc. tiparite pini acum

in felurite limbi europene, se ridicl la mai multe sute. Se
rAscoleste cele mai Intunecate colturi ale lumii. Chinezii, Japo-
nezii, chiar Negri, Hotentotii, Cafrii, Botocuzii si asa rnai de-
parte, nici-o populaiie n'a rAmas ne cercetata pentru material
literar. 9 Si cu cit se adunA rnai mult cu atit rämine omul
mai uirnit de asemitharea ce existá Imre creatiunile intelectuale
ale celor mai felurite popoare si populatii.
In 1852 o englezoaicd, Elisabeth d'Orbiney, cu pi ilejul ti e-
ceiii sale prin Paris, a presentat egiptologului De Rouge, un
manuscris egiptean (papirus) cumparat de ea In Italia, cerind
sil i-se explice cortinutul lui. Rouge crezu mai 'Lull cil avea
a face cu niste formule religioase, dar care-i Fu miratea
dnd se incredintii, di manuscrisul continea o poveste ca cde
din toot de nopti. 2) Va sã zica mumiile cind trAeau, adica 14

1) Yumai cite-va pilde :

The Folk-lore of China, and its affinities with that of the aryan and
semitic races by A. B Bennys Hong-Kong 1876 IV 154. VII London,
Trubuer. Conies Chinois trad par Davis thomes 1827
Aus dem Lande des Sonnenauf gangs, Japamsehe Lagen ans origi-
naler Mittheilung, niedergeschrieben und gedeutet von Paulus Cassel. Bei lin
W Issleib 1885. 11. Dulac ('ontes Arabes, en dialecte de la IIaute Egypte.
Pins impr. nationale 1885.
Macall-Theale George. Kaffir Folk-lore, a selection from the tradi-
tional tales of the eastern border of the Cape-Colony. Londres 1882.
ft nry Rink. Tales and traditions of the Eskimo, With a sketch of
their habits, religion, language etc transl. from the danishby the antor,
ed. by Rob Brow,n. Edinbourg et Londres 1875.
Contes unduens clue Bresil, recueillis par M. le General Couto de Ma-
galhAes et trad par Emile Allain, Riode Janeiro Cato et Lino 1887.
Karl Knortz Marchen und Lagen der Nordamertkantschen.
In lianer. lena 1871.
\V E Axon. Gypsy Folk-tales-London Swan Sonnenschem (povosti
tin ine01).
2) Vezi . Les littératures populaires de toutes les nations Tom. IV.
Les elites populaires de l'Egypte ancienne, traduits et commentés par
G. Maspero, professeur au College de Franc; directeur general des Mu-
sees d'Egypte Paris Maisonneuve et C-ie 1882. Inti oduction LXXX+222
Revue A rchéologique, 1852 tom. lx pag. 385 sqq.
Ti ansactions of Biblical Archaeology III pag. 599. Zeitschlift fur

www.dacoromanica.ro
451 INSEMNATATEA SI TEORIA ETNOGRAFIH BULGARE

veacuri inainte de Christos, se indeletniceau cu povestile si

se bucurau de simpla lor frumusete ! Acele mumil, pe care
omul nu si-le poate inchipul decit seiioase si severe ! Dar
faptul, nu putea sa rAminA unic, ci repede alte descoperiri
venirA sA-1 intareasca. In 1864 sub ruinele Tivei, in chi-
forul unui cAlugar, s'a gasit Inca un alt-fel de papirus, care
continea de asemenea o poveste fantasticA. Alte povesti egip-
tene se descoperira de Goodwin, Chabas, Golenisev si Lipsius.
Noi vom reveni cind-va asupra acestor intere3ante descope-
riri, dar pentru acum, notArn numai, cã cu gasirea poves-
tilor egiptene, se arat5. cit e de vremelnic se desemnezi cutare
ori cutare talk ca patria unui anumit fel de creattuni populare.
Pentru deosebite motive aceasta e mai cu neputiniA. Aici in re-
alitate, stiinla poate In multe prilejuri sA hotArascA calea pe
care un anumir motiv i-a determinat-o, pinA sA ajungA la
locul uncle- 1-a gAsit. SA urmArim in acest fel povestile popoa-
relor europene, asiatice si chiar africane si vom avea sA observAm
cu evidentA ea un Insemnat numár din ele, curg din unul si a-
celasi isvorIndia. De unde Indienii insi-si st-au luat subiec-
tele, pina la ce punct ei insi-si le-au alcAtuit ori le-au luat de
la alte popoare mat vecht Egipteni, Asiro-babilonienii si al-
tele, aceasta nu se poate sti.
In oi i-ce cas, cercetArile de pInA acum, sint indestulAtoare
sa ne arate cA trebtie O. incetAm de a mai privi in crealiunlle
populare ale fie-cArui popor in parte, niste creattuni cu de-
sAvirsire originale.
Ele stnt rodul imprumutArii seculare. Unele din ele, pot fi
descoperite de criticA, altele rAmin a fi descoperite de gene-
rattile viitoare.
(Va urma) Tradus din bulgarege de,
G. 3IArculescu.

aegypt Sprache und Altertunskunde 1876 pag. 107-111. Lepsms, Denk-

Maler. Abth. VI pag. 101-106. Revue des questions historiques Oct 1877
"Un problétne historiquee a propos du conte egyptien des Deu x. freres par
Em. Cosquin si supliment la aContes populaires de Lorraine" de acelasi.
Archivio per le studio delle tradizioni populari 1. fasc.1I Apr. 18 p 1832.
Felix Liebrecht aLe conte de Satni Khamoisa.

www.dacoromanica.ro
 POESII 155

RIMW -
Parinte al veciii, in slavi marire tie !
Nerabdator, spre tine urc gindurile mele
Ca valurile marii atrase catre stele.
Privirea ta le 'mbracii in pulbere-argintie,
Dar luptele durerii sterile le framinta,
Cind rugatoare brate cer linitea ta sfinta :
Desleaga-rna de visul vietii peritoare
Sa simt pe urneri frearnat de-aripi filfiitoare,
lar sufletu-mi spre tine senin cum se avintä!
D. Nana

www.dacoromanica.ro
456 CRITICII NAPASTEI

CRITICII NAPASTEI
Pentru complectarea analisei criticelor aduse NApastei, va
trebui sit ne oprirn 5i-asupra unor explicãri, ce i s'a dat, fie
cu privire la relatiunea dintre ea 5i Imprejurãrile externe ca
"motive provockoare, fie cu privire la bunul, sau Caul ei elect
moralisator. Nq gAsim de nici-un folos pentru dreapta intele-
gere a unei opere de artà asemene explicari; totu5i, deoai ece
pentiu inthrirea sustinerii diferitelor principii nou:i asupra artei,
s'a recurs la o exemplificare in care foarte adese-ori a figurat
§i Napasta, e bine si ne &Int seamd, dad 5i Incercarea silita
de a se aplica unele casuri individuale de opere-de-asta-data
Napasta pe calapodul nouelor principii estetice, nu e tot
atit de nepotrivita ca si aplicarea artei in genere pe acela5
calapod.
Care este In intliul loc explicarea causalã a Napastei? D-1
Gherea a descoperit-o cu multa u5urintil : Caragaele e un tipic
artist proletar intelectual, 5i a fi artist proletar intelectual In-
semneazã a fi salariat, care-ti yinzi marta din cauza «positiunii
ce-ti creeazA societatea burghezA... du5manul vag, necunoscut,
anonim». Carageale Itisä nu 51-a putut destul de bine desface
marfa, dci societatea bui gheza e rea, nemiloasa ; din aceasta
causii el s'a Inti istat, a plIns, s'a revoltat ca ori-ce proletar
intelectual 5i'n desperare a creat NApasta. Atunci NApasta ce-i
alta decit «o revoltA in potriva actualei societAti buigheze» ...?
Sint doar ele (societatea burgheza i autornStile ei) care au
intunecat mintile bietului Ion pe nedrept i degeabm..1) «Aceste
(cele din Ndpasta) sint un ecou dureros al acelora5 vaete care

1) C. Dobrogeanu Gherea, Literaturd §i §tiinU, Vol. If pag. 257.

www.dacoromanica.ro
 CRITIGII N'APASTEI 457

es din rnilioane de piepturi tarinesti, frac' de suferinti ai lui

Ion)) 2). Iar un alt critic socialist, D-na Sofia Nidejde, ne di
comuniciri si mai interesante : «Cu toate legile noastre contra
bataii, cu toti doctorii in drept ca judecitori de insiructie noi
stArn Inca pe-o treapta de salbâticie. Carageale in Ion arati
minunat cum se face instructia criminald la noi : bitAi, schin-
giuiri salbatice de care a mers bubutul pinA 'n creerii mun-
pion... SA nu creadi cine-va ci aici avern de aface cu fantasia
autorului, nu, e adevArul, realitatea cea mai crucli. Cunoastern
sute de casuri, Intl e altele cel de la Solaesti (Jud. Iai plas...)
In care trei rinduri de oameni au fost batuti supusi la torturi...
pentru ca sä spue CA au omorit...11 3) Deci lucrul e gray, si
trebue o motivare stiintifici. D-1 Gherea se grAbeste a ne-o
procura. Apoi cum Carageale si nu fie un tipic artist proletar-
intelectual cum sa nu fie tiist, indurerat ? sA nu exprime re-
iolta contra actualei organisari burgheze, el care (cde copil tnic
a jucat pe strizile Ploestilor in arsice si tura cu copiii desculti
ai mahalalelor.... iar mai pe urmd a fost sutler la teatru, cola-
borator-gazetar a suferit de fpg i foame, n'a mincat zile
Intregi i nopti Intregi a dormit pe bincile Cismegiului....)) 4)
Pini sa ajunga insii D-1 Gherea a-I descoperi pe Carageale
printi'o procedete cu totul stiinpfici, dupa cum am vizut
ca un tipic artist proletar intelectual, asemenea cu Eminescu,
Delavrancea, Vlahuti, Cosbuc,... iar Nipasta ca o revolti in
conti a actualei oiganizari burgheze, ase menea cu poesiile lui
Erninescu, noveLele lui Delavrancea, poeztilor 1w Vlahuti si
Cosbuc,... avusese 'n griji a stabill in principm, CA ori-ce
manifestare literari de asti-zi e opera unor artisti proletari
care slot produsul organizArii sociale buigheze, si mai inainte
de aceste stabilise ca un adevAr stlintific nediscutat si de ori-ce
minte nemetafisici (tpriceput, cã ornul cu felul lui de a fi it
de a se manifesta nu-i de cit produsul mediului inconjurAtor
si social, cular mai ales social» (1)

2) I. Gherea, Studii critiee, Vol. II p. 170.

3) Sofia Nadejde, Conternporanul, anul VII p. 5414.
4 C. Dobrogeahu Gherea, Literatuià §i §tunlä, Vol. II pag. 259.

www.dacoromanica.ro
458 CRITICII NAPASTEE

Ce fel a stint D-1 Gherea sustina in totdauna ino-

-varile sale, putin ne-ar interesa de asta-data, daca vroind §i
noi sa-i probam descoperirea, ca adica din pricina imposibili-
tatii de vindere a marfei, s'a revoltat Caragcale atit In contra
societatii burgheze, n'am fi dat peste o greutate mare : casul
lui Carageale, printre multe altele, e adus ca exemplu de apli-
care la nouele principil stiinpfice asupra artei, i cind noi ne
incumetam a-1 discuta, apare necesara chiar discutia acelor
principii. Cu o asemene discupe teoretica depasind marginile
acestui studiu, ne vedern siliti a ne multami deocamdata numai
cu anticiparea unei observari, sau mai bine a unei nedumeriri
ce-ti famine ori cind vroesti a-si da searna de resultatul apli-
carii principhlor D-lui Gherea .1a anumite casuri individuale.
Si anume : niste principn ca ori-ce abstractiuni slut extrasul
unei materialitati, din niste anurnite tipuri individuale ; haina
lor eterata, atunci dud represinta inteadevar ce-va real si nu
slut numai o plasrnuire a mintir, trebue sä se poata potrivi pe
tipurile indivkluale din care s'a estras. Cu principhle D-lui
Gherea se intimpla ce-va ciudat i caracteristic ; cind cautam
noi l ori-cine altul afará de D-1 Glierea a le aplica la
niste anumite casuti individuaIe chiar la acele care le inl oaca
D-1 Gherea in sprijinul sãu, vedem, ca rám:n pe de laturi.
Causa nu se poate g1,1 decit in siluirea faptelor reale de a
inn a in cadrul unui principiu, nu scos din realitate, ci plasma
de mintea criticilor. Ast-fel s'a suspnut la noi l cu Lot
temeiul, credem, ct genirle, naturrle extraordinare, talent
tele distinse chiar, se deosebesc de cei-l-alli oameni printr'o
originalitate puternica printr'o manifestare de viatà cu to-
tul libera de ingradirea mediulur Inconjurator i numai dupa
puternicul impuls intern innascut, printr'o aspiratiune In tot-
dauna mai presus de interesele i nevoile animalicesti a car-or
glija tine de aproape cercuita majoritatea mediocritaplor, a
«capatinilor» dupà dreapta si plastica espresiune a D-lui Maiore-
scu. D-1 Gherea s'a incercat sa sustina parerea contrara. Genii din
trecut lipsindu-ne, ne lipsesc prin aceasta probele pipdite pentru
Invederarea la noi chiar a ratacirir D-lui Gherea ; viata §i
firea deosebità a geniilor ornenirii insa ne-ar putea veni or

www.dacoromanica.ro
 CRITICH NAPASTEI 459

cind in ajutor i chiar in mic viata i firea putinelor naturt

distinse pe care le-avem, atunci dnd le-am judeca mai cum se
cuvine. Dar, poate unica natura exceptionaIaEtninescu§i pu-
tinele noastre talente literare distinse au trait si traese tntre
not, adese-ori cu noi §i cum lumea noastra, i 'n special criticii
literari slut foarte pregatiti a descoperi starea nervului gustativ
dupà felul de mincare si blutura a artistului si a lui anervum
rerum gerendarutm dup. locul unde doarme artistul i hainele
ce le poatta, nemultAmindu-se numai cu cinstea acestor des-
copeririceea-ce ar fi fost mai prudentaceiasi critici litcrari
au autat sa reconsttueasca cu aceste note si personalitatile ar-
tistilor, daca nu exceptionale, cel putin deosebite de majori--
tatea mediocritätilor. Tot4 asemenea explicaii ori-cit ar fi
mai aproape de Intelegerea multor critici i a multor cititoli,
catre care criticii vroesc sa-si treaca marfa, ele intru nitnic nu
sint tinute sa fie mai aproape §i de adevar ; §i ori-eit s'ar silui
the-va casuri individuale si intre In cadrul unui principiu
abstract, principiul nu poate sA nu rAmInA pe delaturi, cit timp
nu e extras, precum e firesc, din casurile reale.
0 asemenea nepotrivire ce resulta din incercarea de aplical e
in realitate a acestui principiu mai general, a trebuit sa se in-
timple i cu alte principii ale D-lui Gherea ; printre ele cu
unul, Camas celebru si in puterea caruia criticul poate stabil i
un strict raport de dependenta intre felul producerilor artistice §1
staiea materiala a artistului in societatea moderna burgheza,
sau mat amurit un raport intre miscarea pieiului cerealelor
din America si a neutonelor din capul unui artist, intre pu-
telea de mistuire a stomachului, implictter calitatea elementelor
mistulte, i puterea intelectuala a ornului, impliciter calitatea
produselor rninii, i cu modul acesta poate explica pe cale
tiintifica atit pe artist cit i opeta lui. A fost Eminescu mare
aitist, e Carageale ...e Co§buc... dar fie-care din ace§ti ma' i
arlIsti a plins. Si daci a plins Eminescu sau Carageale, lucre-
barea e de ce au plins, cind puteau sa rid'a ? $i raspunsul :
nici nu puteau sl nu plinga i ori-ce artist proletar intelec-
tual plinge din causa relei ,positiuni materiale In societatea
actuala bui gheza. De-ar fi plins numai ! Dar dacä a plins

www.dacoromanica.ro
460 CRITIGH NAPASTEI

Erninescu §i Carageale.... n'a ris acela§ Caragiale §i Inca cu

pofta §i risul lui n'avea anici revolta, nici mare insemnkate
sociala) (adica tocmai cum se cuvine sa fie un ris de artist)
§i n'a ris atit de sanatos Creanga (in totdauna netrecut in
cadrul artistilor pioletari intelectuali) §i n'a ris cu aceea§i
pofta i fara insemMtate sociala Co§buc ? Si oare a tiait mai
jbine Creanga decit Eminescu si a fost mai satul Carageale §i
Co§buc in risul, decit in plinsul lor ? Cu cith uprinta nu
s'ar putea intocmi o culegere de probe de ris tot atit de pu-
ternice, pentru a sustine cit de buna e societatea mo-
dank burgheza! Aceasta incercare nu s'a facut ptna acurn
§i bine ar fi sa nu se mai fad.. Si-apoi plinsul ?... A piths
Eminescu ; clacä r fi plins el de dorul unui traiu mai bun,
ar fi trebuit sa se reduca plinsul lui nurnai dupa o viala
existenta pe care numai singur el n'o are, dupà o iubire existenta
pe cal e numai el n'o poate cumpara, fiind-ca n'are cu ce. Dar
a§a ?... El dore§te Neantul, caci viata ori-cum i-s'ar presenta,
tot atit de de§arta i-se pare ; el plinge o iubire eterata a unor
femei-ideal.... Cu plinsul lui Carageale e ce-va si rnai nostim.
Carageale intr'o vreme mai indepartata a ris §i a ris destul de
bine ; pe atunci criticul Gherea it facea mustrare, cä de ce
ride cu a§a. pofta §i fara insemnatate mare sociala si con-
chidea : eCaragiale n'are ideal social §i asta-i mic§oreaza va-
loareal 2). Cind mai tirziu Carageale a plins §i a §tiut sa plinga
tot atit de bine precurn §tiuse sa ridä, D-1 Gherea, pentru
ca tocmai atunci ii descopere §i pe el ca un tipic ainst
proletar intelectual, nu sra multainit a ne arata numai irn-
portantul caracter social al Napastei, revolra ei corma staiii
burgheze, ci a revenit la sentimente mai bune chiar pentru
cornediile de mai nainte, care de asta-data nu mai sint faià
importanti sociala , ci sint §i ele o revoltà contra socie-
tatii burgheze efiind-ca a blesterna o societate, a te plinge de
urmarile ei, ori a o biciul cu risul satiric e tot revolta ) 3).

1) I. Gherea, Studil Entice Vol I.

2) 1. Gherea, Studn Entice Vol. L
3) I. Gherea, Literaturä i .5tnnt.,6 A ol. 11.

www.dacoromanica.ro
 CRITICII NAPASTEI 46 I

Aceasta este dupa critica socialistoltiintifica ultima metarnor-

fosa a lui Carageale ; risul lui a devenit vaet, iar hazliul
scriitor de rnai inainte s'a prefacut pe dea'ntregul intl'un po-
sornorit proletar revoltat in contra infamiilor societatii bur-
gheze. Ca sa nu rarnina umbra de indoaela asupra tariii sus-
pnerilor sale, in nepilduita rtvna de a prisosi prin argumentari
,i lamuriri, D-1 Gherea cu aerul desprquitor al victoriosului
pune o hotaritoare intrebare acelor care nu -1 prea cred. Daci
Carageale nu-i artist proletar intelectual, daca el nu plinge
fiind-ca a suferit de foarne si frig, fiind-ca a dorrnit pe bancile
Ci§triegiului fiind-ca...., daca prosa arnara a vieIii nu-i aceea
care 1-a facut sa intrupeze suferinia in Napaste, in Faclia de
Paste.... de ce n'a lUat el pentru zugiavilea fricei in locul lui
Leiba Zibal, un arenda bogat ? De ce ?... Fiind-ch nu s'ar fi
putut intrupa mai bine frica la§ii, frica bolnava a peirii decit
in tipul unui qjidan,1 fie el circiumarul Leiba Zebal, fie chiar
un arencla bogat, numai lidan sa fie, precurn nu s'ar fi putut
intrupa mai bine patirna boln-ava a interesului decit tot in
tipul unui jidanin Shylock al lui Shakespeare.
De ce tocrnai /aranul Dragomir sa figureze in Napasta §i cu
alt Oran Ion, se intreabii rnai departe D-1 Gherea ? De ce sa
fie Napasta atit de trista, infiorator de trista, cind ar fi putut
fi vesela ?De ce omul cind e trist nu-i vesel §i cind e vesel

nu-i trist il intrebarn rioi pe D-1 Gherea ? De sigur D-1 Gherea

ar fi gata sä ue lamureasca, cum a ramurit tristela Napastei ;
daci-i trist sau vesel omul, mediul social burghez il face sa
fie ast-fel, -;.i. sentimentul fie de tristeta, ori de veselie nu-i
rnanifestat, decit ca o revolta in contra actualei stari sociale.
Aceasta este explicarea §tiintifica a risului §i a plinsului la oniul
modern. Sa fie dar bine hothrit de aici inainte, ca daca ride
si plinge omul modern, n'o face fiind-ca risul i plinsul a
fost §i este in firea lui, diferite impresii externe §i toata com-
plicatia imprejurarilor nefiind decit motive provocatoare pentru
voducerea intregei game de sonuri a sufletului omenesc, ci
ride §i plinge fiind-ca ast-fel li cere mediul social, care de-
terrnina chiar felul de manifestaie a sentimentelor, deosebit
de a celor dinaintea noastra ; ornul devine ast-fel un fel de

www.dacoromanica.ro
462 CRITIC11 NAPASTE1

medium prin care se manifestà printr'un fel de telepatie spi-

ritista spiritul organizarii sociale burgheze.
Dar sa revenim la revolta Napastei. Intl'un sat unde-va in
creerii munIilor s'a Intimplat o drama Infioratoare. Slat atit de
multiple si variate impresiile ce ne navalesc zilnic, sint chiar
atit de numeroase dramele aceste omenesti, in cit de multe-oti
treci pe lingà ele numai cu o paha. inregistrare memorialt.
Dintre auzitotii unei asemene drame se vor gasi unii care
sa fie gata sa exploateze partea convenabild, &à se foloseasca de
ea, presentata sub colon mai exagerate i chiar false, .pentru a
faptui atticole politice, poesii i novele saptaminale de... sen-
sa0e. Miasmele unei asemene insipide i nesincere fraseologti.
a Ingreueat in totdauna atmosfera noastra literara. Din neno-
rocire intr'o posiie daca nu identica, cam asemanatoare se
gasesc i critkii Napastei, atunci dnd descoper intr'insa aecoul
acelorasi vaete care es din milioane de piepturi taranestiD..
Inchipuiti-va, un orn ornoara pe-un semen din causa patimet
aprinse de iubire si-i an nevasta ; de aici se isca o furtunoasa
drama casnica care se sfirseste cu caderea ucigasului ptinteo.
desavirsitä sdrobite morala. Intru cit e rLpunzatoare societatea,
fie ea cit de but gheza, de prnorurile fácute din dragoste, sau
de nenorocirile resultate dintr'un conflict de patimi asemenea
acelor din Napasta ?... Dar In Napasta intervine si Nebunul
Ion, un factor secundar, desi ia o buna parte la desfasurarea
drameisi nenotocirea lui a dat de lucru umanitarilor critici
socialisti. Ion a innebunit din batae, bataea i-a venit de la ju-
decatori, judecatorii represinta principiul de dreptate in socie-
tatea burghez.i ; deci eata cum stie societatea burgheza sO face-
dreptate, eata-o pe dinsa transformata In ecalaul bietilor ãranii
Daca ar fi si judecam faptul teal, nu acel din opera de
artacaci e absurd a judeca faptul din opera de arta CUM
judeca pe acel realvinovati nu pot fi decit Dragomir cate
a facut crima, a stint In urrna suferinta napiistutrii lui Ion st
a tacut, precum judecatori care fie din neprIcepere,
fie din lipsa de indlcii, an aruncat gt cutatea omorulut asupra
naivului Ion si au intrebuintat in contra presupusului vinovat
bOtaea, ca mijloc barbar de constangere. Cind frica lata

www.dacoromanica.ro
 chITICII NA15ASTM 468

egoismul unuia, prostia-§i barbaria altuia pricinuesc nenorocirea

unui om, s'o punem aceasta pe seama Intregei societati ? In
toiul cildurii entusiasmului de infratire, tovara§ii socialisti sa
iau la batae, sa stilcesc §i stilcesc §i pe altii nevinovati ; pentru
aceste barbarii D-1 Gherea a tras vreodata la raspundere in-
treaga societate viitoare ? Si daca e sa te revolti, sa cuvine sa
te revolti numai In contra oamenilor care slat causa unui ran.
In definitiv, chiar daca ar fi vinovata Intreaga societate bur-
gheza pentru nenorocirea lui Ion, cu ea sa se socoteasca D-1
Gherea Si sa nu mai amestece in critica ce o lace D-sa so-
cietatii burgheze o opera de arta, care daca ia un fapt din
realitate, nu-1 poate lua decit desprins de intetesele, urile,
dugnantile.... personale. Dar D-1 Gherea §i cu atovara§a»
D-sale nu numai Ca a judecat faptul dintr'o opera de arta.,
cum 1-ar fi judecat In realitate, nu numat ca au tras la ras-
pundere Intreaga societate burgheza pentru vina a doi, trei
in§i care au innebunit pe Ion, ci Inca a facut raspunzatoare
aceastä societate i pentru afaceri... de inima cu totul intime...
Peste masurä de multi irascibilitate au dovedit criticti so-
ciali§ti, clod au tratat Napasta in Intregimea ei ca o revolta In
conua societatii burgheze, prea destula ar fi dovedit cind s'ar
fi rnarginit a gasi o asemenea revolta numai in tipul lui Ion.
Dar nici atit nu exista. cu Napasta. Nu exista, caci dad. ar-
tistul Carageale ar fi fost pleocupat de gindul criticilor so-
ciali§ti, ar fi trebuit ca drama lui sa aibit ca punct central ne-
dreptatea sociala ce apasa de asupra capului nenorocitului Ion.
Ce ar fi fost atunci de creatiunea lui Carageale nu putem §ti ;
poate «Napastal ar fi fost (Mort fdra luminare) sau ce-va la
fel cu poesiile §i novelele lui Const. Mine ... Carageale insa
atit s'a identificat nutnai cu freitnintdrile sufletului lui Ion in
nebunie §i atft a nesocotit Imprejurarile sociale care au putut
determina starea lui desequilibrata inch in toati Napasta nu e
urma macar a unei inteiflii interesate de a lovi in anume per-
soanej institutii... Si dad. Carageale n'a avut gindul §i intentia
criticilor sociali§ti,
(cel putin reese din opera lui pentru cine
poate gusta arta, desprins de stocul de idei §i interese din viata,
care, daca ar fi sa tinem searnä de caracterul emotiunii estetice, de

www.dacoromanica.ro
464 CRITICII NAPASTEI

la sine urmeaza si fie intunecata) cum atunci sa pretinzi, ci

poct scoate din opera lui asemenea ginduri i intentii, numai pen-
tru-ca, tie critic, Ili plac mai mult ? Dragoste cu de-a sila nu
se poate face, zice o vorba veche.
*
* *
E morala Napasta, sau nu ? Eata ultima intrebare cu rés-
punsul careia vom Incheea.
D-nul Alexandrescu &este Napasta incarnarea cea mai vie
a demoralitatii In arta. Motivul ? Eata-1 : «Un autor dramatic
nu trebue ca si easa din conditiunile generale ale vietii so-
tiale din psichologia i morala vienii. In drama Napasta care
e morala ? Anca face o denuntare o imputare nedreapta lui
Dragomir pentru ca si-si rasbune pe Dumitru, cel d'IntIi barbat
al ei, pe care presupunem ca 1-a iubit si pe care Dragomir la
ucis din causa amorului ce avea pentru dInsa. Ce morala poate
fi aici ? Autorul a admis de la Inceput ca Ion a fost con-
damnat pe napasta §i a fost silit fatalmente sà sfarseasca 'mesa
tot cu o napastä. 0 imoralitate justificati prin alta imoralitate.
Dragomir la urma devine simpatic publicului, desi era un
asasin si devine simpatic pentru ca autorul printr'o inadver-
tenni inexplicabili face pe Anca sa tortureze neincetat pe Dra-
gomir, pentru ca Ion a suferit napasta din pricina lui, dar
toda lumea vede si Intelege cä Dragomir nu era vinovat Intro
nimic, dad Ion a trecut prin padure gasind pe Dumitru mort,
i-a furat tutunul, luleua si amnarul ; cu toate acestea Anca II
invinovateste si devine nesuferita, antipatica, in timp ce Dia-
gomir Cistigi In simpatie. Eata dar o drama in care un asasin
este bine privit si devine simpatic, iar morala o tripla imora-
litate19.1 Peste tot, din invinuirea D-lui Alexandrescu transpira
spiritul predicatorului moralist, care vroeste a reduce rolul artei
la al micilor istorioare moralisatoare, incredintate copiilor, ca sa
prindi din ele exemple pentru viata. Ca sl discutam pe larg
o asemenea parere e de prisos. Precum arta nu e tinuta sa se
conformeze adevarului stientiac, tot ast-fel nu e tinuti sä se

1) Gr. Alexandrescu, Archiva Societaw Stiintifice i hterare din 141

pag. 605.

www.dacoromanica.ro
 CRITICII NAPASTEI 465

conforrneze moralei vietii practice, caci multe lucruri neade-

\irate si adese on chiar urite in realitate stilt adevarate si fru-
rnoase in arta st multe fapte imorale in realitate devin morale
in arta. Singurul criteriu al moralitatii operelor de arta de-
saN irsirea frumusetii de exprimare in arta a simtirii noastre,
ea ne da sentimentul adevarului, precum si al moralitatii a-
celei simtiri. Nu se poate ca artistul in focul emotiunii sa caute
a scoate in relief ideile sirnazuirile lui imorale san chiar cele
morale, precum nu poate intr'un asemenea moment sã caute
al.' scoate in relief ideile si nazuirile lui politice ; iar cind a-
ceste cu usurinta Pe,se intrevad ,Fi feird ca noi sd le cdutam, sa
fim siguli a ne gasim in fata unei caricaturi a artei. Dad.
Napasta s'a parut foarte imorali D-lui Alexandrescu, pentru
oii-cine nu judeca cu ideile preconcepute ale D-sale, ea-i un
exenglu frumos cum fapte imorale in tealitate pierd cu de-
savirstre aceasta coloare Inteo opera de arta.
Raspunzlnd si D-nul Gherea acusarii de itnoralitate adusa
Nipastei de D-nul Alexandrescu, se declara de acord, ca o
morala () se impune in opera de arta, dar recunoaste Ca drumul
urmat de D-nul Alexandrescu e gresit caci In loc sä caute
semi moral in sentimentele si ideile ce ne suggereaza opera
de arta II calla in moralitatea faptelor din piesa 9.
Cu ce-va incilcire... stientifica D-1 Gherea cere artei acelas
elect moralisator ca si D-1 Alexandrescu, numai pe cind D-1
Alexandrescu pune de Ia inceput dinaintea artistului o tesd
morald §i e clar in pretentiunea sa, D-1 Gherea pe o cale
mai piezisa (D-sa zice mai stiintifica) Inlocuind tesa moral a
cu tendenta morald, admite chiar fapte imorale in arta, numai
pnn suggestiune sa-ti destepte sentimente morale, in intelesul
special al D-lui Gherea precum bunioara sentimentul de re-
volta In contra stärit burgheze. Conceptul de moralitate al
D-lui Gherea trebue sä accentuam se deosibeste de mo-
ralitate cum 11 1ntelegem noi In deobste ; criteriul lui e o
sunpla observare, dad actiunea noastra e in potriva sau in
sprijmul societatii burgheze. Ast-fel numai putem intelege si

I) I, Gherea, Studil Gritice Vol. II pag. 282,

www.dacoromanica.ro
46( GRITICII NAPASTEI

rostul inlocurii termenului de tesi prin tendinta, (la urma

urmei §i tendenta e tot o tesii din moment ce nu se poate pre-
senta de cit ca o idee preconceputd care i se da artistului cu
scopul de a o face sit reeasa din opera lui de arta) caci nu
ori-ce tesa morala de-a D-lui Alexandrescu ii convine D-lui
Gherea ; dar intioducInd purgatorul suggestiunii, prm acest
mijloc §tientific §i ocult spera D-1 Gherea, cã va putea scoate
morale numai acele opere de arta care ti vor place D-sale.
Decit atunci trebue sä se presupuna, a fie-care cap omenesc
e intocmit identic ca al D-lui Gherea ; tntreteserea ideilor sa
fie aceia§i in toate capetele. Ce greu e acesta Ce greu lucru,
I

ca aceia§i impresie, in doua mornente deosebite numai, sä produca

in acelas cap acelea§i legaturi asociative de idei, dar Inca In
milioane de capete . . . . E o observare familiara cä gusturile
variaza de la orn la om, e o elementara observare psichica, ca
o build parte din idei, se imagazineaza dupa deosebita predis-
positie Innascuta a fie-carui din noi, ca alte idei sa string in
jurul citor-va din ele care au reu§it si se infiltreze mai bine ;
§i ca prin aceste a§a zise idei dominante omul vede §i Judea
toate ; dupa ele chiar se mi§ca fiinta lui. Acum fie-care om
poate avea ideile sale dominante §i mai ales ceia ce ne intere-
seaza In discutie cu D-nul Gherea, daca fie-care orn poate a-
vea §i ideile sale politice deosebite, cu aceste idei fie-care e
in tot dreptul sa judece o opera de arta ca morala sau mo
rala, dupa cum ti va placea §i nu e linut sa se conformeze
gustului D-lui Gherea.
Astazi Napasta Ii va suggera D-lui Gherea sentimente mo-
rale, fiind-ca e o revolta contra societatii burgheze §i mtine o
aka opera de arta care va 1 ovi In struna societatii burgheze
actuale, i va suggera t ot D-lui Gherea sentimente imorale. De
ce atunci sa se supere DI. Gherea atit, dad. Napasta citata de
un pudic moralist, cum pare a fi DI. Alexandrescu, cu alte
idei dominante, tot prin acel a§ proces de suggestiune, o invi-
nue§te de imoralitate, ca una ce cupriride bestialitali §i barba-
rii nedemne de sentimentele delicate §i moralitatea secolului in
care traim, §i a bune pentru a face subiectul unei drame de pc
vrernea inchizitillor) I Dar mai trist e ca se ive§te conflict cu

www.dacoromanica.ro
 CRITICII NAPASTEI 467

aplicarea acestei teorii chiar intre atovari§i.) Pe and D-na

Sofia Nádejde, ca femee care trebue sa sustina in totdeauna
sexul si slabiciunile lui in condidunile umilite ce-i creaza so-
cietatea moderna burgheza, justified in toate pe Anca §i o ga-
seste foarte simpatica si morala, D-I Gherea dinpotriva pe a-
ceeasi Anca o gäseste antipatia! deci irnorala (sentimentele
antipatice fiind antisociale ca atare-s eminamente imoralevezi
Gherea.) Pe a cui seamä sd punem noi confusia, neorientarea
si contrazicetile ivite la fie-care pas in aplicarea tewiii D-lui
Gherea, cu privire la imoralitatea artei ?
In laboratorul lui un orn de suint a, un chimist bunaoara,
mediteaza asupra unei notui combinari de corpuri, pe cale de a
fi descoperita. Glicerina sub actiunea unor acizi metalici cla
trinitroglicerina, elementul esential al dinamitei. Cu dinamita
se sfarmi mund si se deschid trecatori, se sdrobesc vase de
rasboiu si sa scapa tari de primejdie, cu dinamita se omoara
oameni, se ruineaza orase... Se vor gasi unii care sä aduca laude
descoperitorului dinamitei pentru binefacerile ei, altii care &à
arunce asupra lui vina pentru dezastrele ei, §i totu§i afara de
lauda geniului, descoperitorul poate fi dispensat de alte laude
si mai ales de invinuiri. In laboratorul lui, noua combinare,
care ca ori-ce descoperire a marit lumina §tiintii, era cu totul
inofensiva si puteau trece ani cum s'a §i Intimplat fail
ca vre o aplicare a ei, in bine sau in rat], sa se afle. Precum
inofensivä e stiinta In esenta ei pura tot asemenea §i arta. Deo-
sebirea e, a stiinta poate trece dintr'acest prim stadiu, in sta-
diul de aplicare practia, poate ast-fel aduce reale efecte bune
sau rele, pe cind Arta, avind un isvor cu totul protivnic Uti-
lului, neputindu-i-se aplica in pl-actia, prin chiar natura ei
trebue sa ramina in stadiul in care se afla stiinta pull.
Si totusi un efect moralizator are arta, efect poate mai cu
gieu friteles de acei care vor sa facd §i din ea un obiect de
militate practia. Recunoscind valoarea absoluti a operei de
artä ca 'una ce a condensat Inteinsa cea mai intensa si.mai
sincera putere emotionalà, recunoscind ardstului irnpersonali-
zarea, intunecarea grijelor, nevoilor lui in momentul covir-
sini emotiunii estetice* acela§ lucru trebue si cerem §i ace-

www.dacoromanica.ro
468 CRITICII NAPASTEI

lora care vor sa guste cu adevarat frumusetea unei opere de

arta. Numai ridicindu-te mai presus de interesele, nevoile tale,
urile ! dustnaniile tale, nutnai uittndu-ti pentru cite-v1 mo-
mente de propriul tau eu si lasindu-te sub staptnirea frumu-
setii operei de arta vei putea gusta adevarata emotiune este-
tica acea linistiti usurare sufleteasca pe care numai o opera de arta.
ti-o poate da. Dar prin aceasta tu singur te vei simti mai bun,
rnai blInd, mai iubitor, mai simptor la nevoile altora. Gradul
de desinteresare pentru propriul tau eu si de simpatie penttu
cei care te" inconjoarä va creste pe nesimpte in paguba strim-
tului egoism personal. Si ce mult si ce rar lucru e acesta..
Iata tot efectul moraRsator pe care si-1 poate da Napasta ca
o adevarata opera de arta ce e.
D. C. NAdejde.

www.dacoromanica.ro
 REVISTA PUBLICATIILOR 469

REVISTA PUBLICATIILOR
In Revue des revues (15 Mai) D-1 N. Vaschide care lucreazd acum in
laboratorul Sorbonei cautd rid arate cd anchetele psichologice, introduse
de Galton F.n practicate in Francia de Ribot, Billet, etc. sint un bun mij-
loc de cercetare care, dad e utilisat cu precautiune cid resultate suscep-
tibile de Intrebuintare.
**
*
In Revue de Parts de la 1 Mar a apdrut sfigitul studrului D-Iui V
Bérard ; La Macedoine. In pag. 206-210 aratii cum rominii macedoneni
au lost mult timp cel mai puternic sprilin al elenismului, care acum lip-
sit de concursul lor, e toarte shad
**
*
Printre tablourile reproduse de L'Ilustration din Paris in numerul
special ce consacrd in fie-care an celor doug Saloane, observam de astA-
data, Pe Malumle Prahovei de Bellet, qi Codrut Nevin de Verona. La
Revue Enctclopedigue din 15 Aprihe publica o fotografie premiata So-
seaua Copoului de la Iaqi (vazutá earna) de Darrnet.
**
*
Buletinul Academui de timte politice 0 morale dm Paris, N. de A-
prilie contme la pag. 647-651 o dare de searnd fäcutd de D-I Ar. Des-
jardins a Istoriii Rominilor in 2 volume publicatd in hmba Francesd de
d-1 Al. Xenopol. Dupe ce analiseazd repede contmutul opereT, criticul re-
produce, insu§induli-o, aprecierea d-lui Rambaud cà aceastti istorie, prima
scristi de un Roman pentru Francezi, e un eveniment.
**
*
Presqe medicate de la 27 Ian. 1897 publicd un lung memoriu, intitu-
lat Patologia generald a celulei nervoase, de D-r G. Marinescu. Aceastd
lucrare insotita de un mare num& de figurr §i plan§e e o contributiune
de valoare la solutiunea problemei mecanismului intim al imunitatu. De
la toamnä, autorul se va stabili definiliv in Bucuresci.

www.dacoromanica.ro
 E FC. IZ A, rr AL
La pag. 236 dm No. trecut al Convorbtrilor in loc de ape top acei
nuMerost tmeri gemali, care cu pana lor ahmenteazii literatura noastra
romineascä»
sd se citeasa
a maculatura noastra romineascti *

www.dacoromanica.ro