?#*bi.

Stvrtie3?$togoi

t a-rHrthr
MICUL PATERIC

PARTMTE E
tAVATlt EAITOVOI

, ATH )hr A
Reda.borEleM Ma i €6d
C UViNT NAINTE
Cop€rta:mmdah Sa$tie 8altorci

O ebmorEh SalatieBatto@i
O Editura Cathisnr, P6Eu Prezdta edilie,Bucuietti, 2ftl8

e a bun nceput, r€buie I spunem eesreun

CIP. BiblioEdt N.$dtL.I@&t
D..@d
r,fi.lr ?.tdt / povdit ti ltu.hr Fnh @Plld. i.lmoi.n
thlie B.lorci. - Buclr.tn: Carhb6. 20(E
L s.hne 8. orci, i@nonrh (.drPti tl )
Pareric.Cuvinhrl patnc provinede ta g€ces-
curprrer,adict p&inte. PrinurmareParericul
esteo cartecarc $pdnde cuvinte le Sfintilor perinli
i
adunate entru olosuloedincioqilo .
BisericaOrtodoxea mogtenitmaimulte Datedce. el
mai cunoscrrt stePokncnlErtpkar. El cu;rinde mtu-
turii deEprp6nFicareau Uiiin reacurite rV-lea at
Vl-lea,n sFcid in PustiaEgptului, dupdcum l a.rat
 Cu jmpulau ostalc:tuitei altePaterice'stfeln cit
eleauaiuns estul emLrlte. ai oateminJstirilemari
din lumea ntreatdau Patericeleor'
Patericul efaF, numit denoi ,,mi(, nu esteo Prc_
s.urtarea vreunuiadinte Patericele ad ci o culetere
Je tertedin m* multe zvoarc,Qmarh:LtL"ai@nulPd'
tn;it feiot"an,Urro"aAul,Ptoloagetectilesfrnliln Pe
[nc: a&L+ ampretuatsvmsitlds Vt4ileSfnlilu lta'
I'rsr"iuprin:€ n Dialogudle fintului Grigorie elMare
Mi.ui Paterir ste mumit astfelalit d n cauzad men_
siunilor sal€,cit $ Perltru aPtulc, s€ adreseazi €lor
e* .aot t je i"t".tim Povestii cares: hezeast
-i"i.
inieresul copiilor.Eleau fostrePovestite, entfl a fi cit M T C U LP A T E R T C
-nai clare imaiusorde rmarit'uititn ct Micl Pakrtr (UVINTE
E" t*ti i tt"U"ie sJ
"."tt "u FOI.O3ITOAR
nu este culeserde Po\€$i ToatentimPlirilePovestjte
orte sint
Ae slntua""i'"t" Sri"F, i oarnenii mintiti n
PENTRU
reJ oin cauza modatlet nu toatenumele-Efintilor u CEI
tJtransmise ptnl la noi. nseaeasta e ieo Mlcl
oi"ai.f l*mr'" i,"t ln t glture cuei Prinrugiciune'
'-N" i"aoirn ce"Snn$t,c e au fost atit de buni in
timDulvietii nu vor ntlrrh 3l vine n aiutorul uturor
"'.
ceidr re *'orati cudtago.tr vt4ile lor 9ivor n'erca Be
urm€zeaPteleor bune.
 5TRU6URELE
5FI N T U L U I A < A R I E
riia odalen pustaEgiptului nparinte u nu-
meleMacdrie. cesta racunoscutn toa$ la.
ra pentru aptele une ecdre e acea i mult:
Iumevmea la el dupe sfat.Deoarecen aceeati ustie
mai locuia nci un plrinte Macarie,pe acesta, espe
care omvorbi, oli .aunumitOr4eanul, in cauza ;
piovmea din v€stitacetatea Alexandriei.Snntul Ma-
carie era de acumbdtdn si conducea m5nestirede
cflugiii atunci cind s-apetrecut ntimplarea pe care o
inti-una din zile, a venit la Sffrtul Macarieun om oa-
recare9i -a adusun stmSurecopt 9i bine mirositor. Tre-
buie segtim ci in pustieclluglrii nu aveaude unde cu-
lege struguri deoar€ceacolo e ari$A mare tot timpul,
nisip cit r'€zi cu ochii Siplantele ipsescaproap€cu de-
s:dr9ire. Omul s-a gindit ci ii va face o mare bucurie
pdrintelui Macari€ aducindu-i acel strugure care e3te
adt de pr4ia6 in pustie,unde nici mdcarapanu e nde-
ajuns.Sffntul a luat sEu8urcle$i a multumit oaspetelui
pentru dragosteaadtate.
 Rlmas ingu n €hilia a,p erinteleMacarie -agin-
dit se menince trugureleacelaatit de frumos care l
imbia u mireasnauiplacut:D arcind vrut A upa
o bobitd,dintr-odategi-aadusaminted€ ntreagaob-
Fted€ cilugiri pecareo conducea i s-agindit cdSi€i
ar fi vrut, desigur, eglste dinh-un astfelde strugrre.
Cesi faci sffntul? e-lmenince ingurn-amarvrut,
deoar€ceindul a ceilalf celugaril fdcuses€simtd
z8hcit 9i lacom. ,Oaieeu Eintchiar atit de mic la su-
flet, ncit se manincacest truguresingrrr,n timp c€
alti {rati abda e sete? u voi face cedstal")i-a zis
pArintelen sineasa.$i" tot gindindu-sece se facecu
acelstrugure,SnntulMacadehoteri sil deaprimului
insAcind a ajuns n chilie ii avrut sl m;nin€e strugu-
re1e,i narulc5luger avut acela$i ind pecare-a avut
SiSfntul Macarie: ,Cumvoi m'incaeu singur acest tru-
gure, n timp cealli frati rabd; de s€te?Md voi duce9i l
voi da uui fratebolnav."Celugiiul a eit 9i s'a dus a
unhatepecareil tia maibolnivicios: ,Elaremai mar€
nevoiede€it mine de strugure" - i$i zicea n sin€asa.
Dar s-a ntimplat ce ni€i calugdrul olnavn-a tinut
strugurele entrusine, i ahot:dt sel deaaltcuiva. $a
a trecutstrugurele e a un ciluger h altut,c;ci fi€care
s€gindea a ceilalti,Si nu la sine.Spresear;,unul din

Nu tr€cumdte r'r€m€9i iatncdun ctlugir a bltut la

u$ pldnt€lui Macarie. -a"indu-1"drintele -abucuratEi,
dupl c. 6 vorbitcuel a sco6 trugur€lei i l-a dat zicin-
dunr"htl, fiaE,primegie e a mineacest trugu€,d eu
lrt btfrtr tl .m sionaculbolnavatacenupotdnca Btru-
ld." 3ftttuI Macarie zispricinabolii doarpentrua-l tu-
t. F lnt .l ptkmal.I darul,clci 9ielar i &stat hi.ar o
ldf dh .ol tod sft dearlic ri debinemirositor. rate-
h I lud rtsqunle ii ea dusmultunind achiliasa.
l0 11
cllugl4 care ocmaiprirnisen dar a€el trugureminu-
nat de a un alt frate,s-aSindit n sinea a: ,Ce tru$re
frurnos Cumdea alunsel n aceasti ustiearsA e soa-
 e 9i ipsiul de verdeall?Md voi ducese-idaustrugure-
le pr ntelui nostruMacarie, entrucA€l e btrtfinqiare
mai multene oiede o hranecaaceasta €dt mure,ca-
re sint tinlr 9i putemic."Zicind ac€st€a,Alugliul a as-
clrnsstrugurele ubhaina9i s-adus cu el la chiliaSffn-
tului Macarie.

Cind a vezutSnntulMacade trugurelemult s-ami-

mmal cici l-a recunoscutndatd.Erachiarstrugurele €
carcet pdmindu{ in da 9i nevnndsal mdrince, -adat
unui frate.Sa mirat,pentruci fratele ar€ -a adusstru-
gurelenapoi eraaltul decitcelde dimineall. Sffntul n-
dati ii-a dat s€ama e celenlimplate, umcd ralii n-au
voit nici unul sn ne sEugur€le entrusineFi -audatde
la unul la altul, ar acumstruBurele a intors napoi a
el. Pregdndu-6€ I nu ttie nimis S6nhllMacarie uat
strugurele ia mulumit, minunindu-se e citi dngoste
au dat dovadi c ugerii din obtteasa,deoarece imeni
nu ea gindit a sine, ifiecareaceilalti.
1.2
 Rimas sinSur, plrintele Macadea luat strugure-
le, zicindu-gir ,Devremecenici unul dintre frati nu a
mincatacest trugure,cum l voi mincaeu,cate € sint 5FINTU AcATON 5I INGERUL
plrinte 9i nvAtdto.?"9i, zicind ac€ste4a dus strugu-
rel€ Si -a pus pe o piaht. O paslre a venit 9i l-a luat,
ducindu-lpuigorilor€i. AFaa sfiriit strugurel€Sfntu-
lui Macarie,

e w€measfrntului Antoni€ c€l Mare htria n

Egiptun pErintepenumeAgaton.Sespunecl
A8atot pe dnd ela dnl{, l-a vizitat pe Sfntul
Antonie.Ac€6ta in ulrni aveade a Dumnezeu arul
d€ a €dea sulleteleoamenilor,ata cufl noi le vedem
fala.Deci.dupi ceau statde vorbr, SfintulAntoni€ a
zb dnirului Agatonce i €l va aiunte sfnt qiva f atit de
btrnd$ ftuedereutate,ncitnu va maiput€a '€dea dul
in oammi,ci numaibinele.
14
 cind auatunsn piat5, eprosul -azis an ,,Pune'mi
acoloundeql vinT vas€leSfintula,cutaiacum -a
cerutbolna\,lL dar nu apucebinese indi un vas,cind
leprosul$ri iar cu gura: ,,Ai rindut un vas?" .Da "-
a r:spuns rrintele gaton.,Dace-aivindul ns€am-
ni ce ai banil Acl'm sd-micumperio pltcintl de banii
4tid " Sfmtuln -astatdeloc e ginduri, -adus i i-a
cmp:rat leplosului o plEcintd.Dar leprosulnu s€ i-
niit€a. Numai cea vindut pirintele Agatonumdtorul
A9as-aSi ndmplat clci, cu timpul, perintel€Agaton l?s, €i leprosul ar a strritcu gura: ,Ai vindut incl un
a ajuns tit deblind, ncitniciodaH u cesup;rape nj-  ?3?Cump;r;-miu n strugure:" r ot atd.pinS n se.-
r& de ndati cevindeasnntulcem, eprosuli cerea i-i
m€ni,oricit de mult rtru -ar fi pricinuir.
cumPere a un4 ba alt4 pintr cind s-au erminat9i va-
A avut loc, atadar,cu Snntul Agaror urmitoarea
infmplare, din caresevedecit de ribd;tor qi de blind E€le. i banii.
ajuns€se.tr-o zi. s-adussfnrul in ora savinddvas€"
Ie de ut pecare fecea u dina sa n pusrie am ui-
tat saspunem epirintele Agatonelapusrnic.Mer8ind
el a;a, a SIsit pe cal€un lepro6.L,eprosul-a intr€bat:
,,Undee ducil" ,,Inorat,s, vindva €le cesrea,,--a
r;spunssfintul. ,,Fiibun- a ,is iar4i leprosul , ia-n,
9i pe minecu tin€." ,,Hai " - a crTut a invoiau Sfintut
A^8aton9i, uindu-l pe epros n spate, -a dus cu gieu

L6 t7
 Ahrncia nteles fi.nrutAgdrond eprosul ecare -a
punat in.spateiu eraun tepro6ddeve ar ci un Ingerd h
cer, timisde Dumnezeu asJ ncerce tindeled r:b-
,i
darea ui. D€ariti bucu ie, p&inretui Aga on _a ie<ut
ii
oboseala. l a luat-o ncetitor spl€ chli; sa nulte zite
9i,n
oupaaceea u-ijputea ua Bindutde acele rimDlate.

Cumseapropiaseara, irint€le Agatonvru s: poi-

neasce pr€ casl. Leprogul ns: nu-l shbea: sd
"Vrei
pleci?a-mi ti pemine,casi mtr ati acolodeundem-ai
luat " Remas flre vas€ i f;ri bani, sffntul il lut tn
spatepe epros9ipomi inc€t a drum.Aiuns a locul de
unde l luase imineaF e eprot .a p'rscu gnia osii
a .rut sdplece.Dar nu apuclsi fad unpas, indaauzir
in urma sa mglasatit depHcut,ndt n-ai i gisit in rot
pemintulun Slasmai dulce i mai frumosde.it acela:
,,Bin€cuiintate9ti.Atato& de Domnul n cer9i pe pr-
mint " lnsdcinds-a ntor6si vad: cinea gr;ft, n-amai
vezutpenimeni.
18 79
 CALU6ARUL
'ARA<
<ER'ETORUFUDUL
'I

Odatl a venit n mrnlstire un cergetor. ;zindu-I,bl-

tdnul caluSir i.a intins singurapiine pe careo av€a.
Crrgetorulns{ a zb suplra ,,Nu weaupiine,weau o
\ clma9r " C:luSlrului i s-a lcur mill debietulcerg€ror
si l-a chemat ; intr€ n tumul s;u si seodihneasc;

1t ,-
u foart€multe veacuri n urmEa fost pe ma-
Iurile dului Iordano min&tire caresenurnea
a Tumu lor, deoarec€ilugtrrii de acolo rliau
tumuri. In-aceasulmindstireeraun ciluger brtdn 9i
'n
foart€slrac.Insi necAtlnda sirrcia sa celug;nl fdcea
intotdeaunamilostenie in putinul p€car€l avea.
20 2l
 Cind a htrat in ddlia Bitrinului, cer$€torul -a mi-
nunat oarte are.Ciluglrul nu mai avea imic n afard
de cimaF p€ carco purta.Atunci dezlegindu-ri rai'
sta,cer9€torul delertat n mijloculchiliei tot ceavea, CALUCARULAR E
zicind: ,Ia acestea"5lugdrgc, eu voi mai 8;si in alte DORMEA U E I
Darte €l€ce mi t€buiesc "
Certetorula lecat, indindu-sen sinea aot de u-
bitor em acelcelu8fusA6c,dacr gi-adat ultima ui pii-
necamilostenie.Din ziua acee4cerg€torul hotedt si
fie mai bun, si nu mai facemofturi atuncicind sedi
ceva, i strprimeascAotul cu muliumire.

ot in pustia ordanului treia m alt c{uger bi-

trin care,pmtru multa ui bunltate,ajunsesea
sffnimi€.Sffntulbedn iubeaa6t de mult rug;-
ciunea"ncit de multe od ple.a din mEnlstire9i petre-
cea dp6nini intr€gi n singurAtateaustiului.Acoloel
vorb€a u Dumnezeu i cu inSerii9i multe ucruri mi-
nunate se nfmDlau.
22 23
 denoi.Cici Dumnezeu-a ftrcut9i animalele u s€ating
deceicareascultd e Dumnezeu."
ToficaluBarii u rrmas nnai fi de atunci u nc€-
put sI ffe maibuni 9i mai bfmziunul cu altul, ca$ ei str
ajurydneinJri€ati,abdtfnul celstrnt.

Trebuie e tim ce n pustiusint o multime de6nima-

le fioroase, umar fi bii, hienel€, ar a fel depericuloti
sint $igerpiive-nino$i.tlugerd ins; nu se €meadeni-
mic,deoar€cel a €a a aprrebr chiarpeCelcarea A-
cut toateanimalele, dicl peDumn€zeu.
S€spun€a espre cest {ugtu brfiin nu doarcAnu
se emeade iarelesebatice, ar Sic , atuncicindpleca
singur n pustie,sead;poGtea€stenoapten culcuju-
rile leilor Odattrbdtrinuls-a ntors n m;nesdrecu doi
pui de Ieu nveli$ n hainasa.Totjcriug;rii s-auminu-
nat 9i -au ntrebatcumdeareu9itstr a ac€ipui din cul-
cutul lor, c{ndsegtiecit de fioroaseSi elesint eoaicele
€are&iapird puii. Betrinul e-azb: ,,Dace om pdzipo-
nrncileDorhnuluinostru isusHdsto6, eii sevor teme

25
 te c ug& s€ ugacu nima a Dumn€z€u isegindeaa
bun;tltile carevor fi in viataviitoarc.
Duirnezeul iubea oanemultp€Eufrosin,penFuce
STiNTUtEU RO5IN elnu secertaniciodattcunimeni.Vrind slj r;spldteas-
cepentrubunetaEa a,Dumnez€u a fkur lui Eufrosin
tr ME EDrN
urmitorul dan sdpoatl pleca n fi€calenoapt€,ntr-o
dipit . oriunde -ar duce Sindul. Cu alte cuvint€,era
d€stul ca Eufrosinse-9idoreasclceva oartemulr, cd
Dumn€zeui 9i indeplineadorinla. Dar pentru ce Eu,
frosinseBindea ot timpul la Gridina Raiului noapre
clenoapte epomenean aceaSredini incir nu gtiadace
c€€a e s€ ntimpli esteadevtuat auviseaz:.

uviosul Eufroein -an&cut intr-o familie foar-

te s;raci. De mic copil a fost inittit ;i a3cnlttr-
tor. Clnd a ctes<lt marmlrisor, s-adu intr-o
mAnlstire i-i ajutapeciluglri la trcbudle or primind
in schimbadlpost 9i hrantr.Tintr$l Euftosh era icut
9i smerit9i-i pHceaseFtreaci mai mult in rugdciune
d€<itpildvdgind sau enevind.Deaceea, umnezeu
dnduit ln a9a el, ndt EuIrosinst fie pus a bucieide
s: tlteasce mincarc.Aici sneritul fi iubitorul de inig
27
 m-a esataici si o pezesc semininc din ea ot c€vo-
iesc." uncipreotuli-a is: ,Oaepoli sJ-mdai i mie
mecarcevadin ac€asti$idina preafrumoase?",Ia ce
voiesti"i-a rtrspunsuftosin. reorul aritdtcumind
niite mer€ rumoase,ar Eufrosi& upind citeva, le-a
pus n rasn. n ace€a'i lipd a betut oaca9i preotuls-a
trezit din acea edenie.

In aceamanistireheia f un preotsffnt.Acesta € u-
gademul6 vr€me a Dumnezeu e-idescop€rem e3-
tein Gr;dinaRaiului. ot u8ind -s€ F, ;H cr 6.apo-
menit ntr-o nodptentr-o gredini preafrumoasa,lina
cu pomi/ n caredntau pis&i nemaipomenite.:mds€
uite mailine, preotul cesl vad;?Nu-i venea .{oeade
odilorl ln mijlocul gredinii stlt€a EuJrosin, ucrrarul,
9is€ ndulceadin roadele omilor.
Apropiindu-s€, reotul -a nbebat mirar ,,A cui es- Prcotula crezutce ot ces-a ntimplat a fostun sim-
te gr;dina ac€astai cum ai ajunsaici?" ,,Aceasta st€ plu vis. Dar,cind s-a idicat din pat,€esevad:?Pema-
Sridina alegilorui Dumnezeu,ar p€mine Dumnez€u sderau rei mere rumoase, aieumDleau amera e o
28 29
rnireasrne emaipohenitd.Bdgindmerelen snr preo- ta deloc semnec; ar putrezi, ca mer€leobi$nuite,ci,
tul a alergat epede el cautepe Eufrogin.Acesta o€- dimpotrivt rdspindeantotd€auna mireasmi oar-
mai eFea in chiliasa,dnd preotulSrtbit l-a oprit,,Eu- te Dlicutd.
frosine,spun€-miunde ai fost azinoapte?" ,Lamine
in chilie"- ia i:BpunsEufrosin. ;Ie ur p€Durnnezeu,
spune-miadeverul "Vezindce pr€otul gtie otul, Eu-
frosinnu s-amai putut ascunde i -a zis: ,Am fostaco-
lo undeai fostSiSfmtiaTa9ieuF-amdatmerele ecar€
le ascunzi cum n sin."
Minrh'hdu-seoane ar€,hdat; dupa terminarea
rugiciunii preotula adunat oaErdnistirea d le-apo-
vestit cnlugeribr cele ndmplate Fi despredarul mare
al p:rint€lui Eufrosin. nsncind oli au wut sealer8ea
Eufrosinsl-gi ia binecuvintar€,al pe Eufrosinde un-
de nu-i Cdciace5ta,iind smerit$ nesuportindaude-
le oam€nilor, fugit int -o alti mlnlstire, undeea a5-
c is, canimenisAnu-l flmoas.e.AcoloSffntulEufrosin
acontinuat ase oagen taintr ui Dumnezeu sAplece
in fiecare oapten Gddina Raiului.
Iar merele celea inunate u fostvezute € mul-
t lume. Multi bolnavi, gustind cite o bucilict din
ele, s-auvindecat de bolile lor. Iar preotul a p;strat
unul din merepini la doartea sa,clcl mlrul nu ard-
30 31
 5FINTULCONON
il TILHARII INMARMURITI
Inia odateun c ugArbltrtn p€ nume Conon.
Acesta€ra foane iubit de Dumnez€upentru
b$ltatea lui. De aceeaDumn€zeul pa"€a n-
totdeauna, aBi nu i s€ ndmpleceva ;u.
OdateSffntulCononm€rgea rin pustie.Nigte ilhai
l-au vlzut ii .u vrut sll omoare.Dar,cind au aiuns n
dreptulBffntului i ii-au ridicat sebiilecasi-l loveasct
au nmirmudt. Mai miSclti ntnnik, dacdpoti Tilhadi
aurimas aga, u sdbiile idicate,petrecindoatt ziua n
arqitAi ribdind de s€te.
Spre €ar{,SfintulConons€ ntorceapeacela:idrum
in mdndstireaa.Tilharji cind -au vezui, au nceputa
striga9i a s€dita, zicind: ,Omuleal lui Durnne"er e
ru8&r, fAc€va as: nu rrminem aici ntep€niti, ar noi
fictduim cAde acumn-oBemai a.emrAuniminui "
-Sfintului
Conon s-a acutmiH de tithari pentruc:
a v;zut cit de nectriilierau,cu buzel€crtpate de aliiF
9i c fafaplinsi. ,,Bine a zis Sfintu] , €u m; voi rugd
pentruvoi, dar voi sl vl tin4i decuvint,cecialtfel o se
intep€niti ar&i " 9i, ficind SffntulConono ruSeciune,
tilharii 9i-au cvenit9i plingeaudebuclrie, mullumind
Sfntului Conon9i ui Dumnez€u. eatunci ilharii ac€-
ia n-aumai lcut rlu nimenui.
33
 te, mpdratul gi-ascoshaina a acoperitmortul.APoi
Si-a ontinuat rumul, rci aveamult de mers n Tiua
POVESTEA in# tot c dtorindel at4 s-a ntimplat caa cezutde
i M P A R A T U L UrTL o s T r v pecal i s-a init fo6rte are a Picior.Ajuns acast im-
piratul a chemat €i mai buni doctori a palat,dar in
zadarPicioruls-aumflat9i doctoriiau nu-t
vor tei4 ac€sta a putrezi 9i mpiratul \a muri. ASace
au hotldt ca a douazi de dimineaF se-i aie piciorul,
Dentrua-i salva iata.

fostodataun imPAratiner 9i foartebrln a ini_

mi. Acestade mult€ od obitnuia sns€Plimbe
rin tara Eansotit doard€ o singurtr lut:. De
dte ori intiln€a u€l,n om sirman, rnP:ratul ii dddea
milostenie i-l atutacu cePutea.
Odati mergindpe cal€, mpirahl a vizut intr-un
loc pustiu un .llu8:r mort. Trimilindu-ti sluga nain-
35
 acoperiteri?Dumnezeu vizut neca2uliu 9i m-a d-
missa evindec, eoarece i tu mi-ai tcutbine."
A douazi imperatulela dnltos, spremirareadocto-
dlor. El apovesdt uturor ces-a ntimplat 9i toli au ?iu-
datpeDunm€z€u,arei aiuta eceib uni a nib;.

In noaptea ceeampdBtul n-a putut domi. EI a ru-

gato sluSlsl-i aprind:candela i a rimassingur, ri-
vind ta icoane9i gindindu-sea soaltasa grea.Chiar
atuncis-ades{his €r€astra i n camer a intrat un c:-
luger uminos. ,Deceetti asamihnit, mFrate?" - l-a
intr€bat .iiu8rrul.,Cum ; nu fiu mih^it,dacamiine
trebuiesr-mi taiepiciorul?"- i-a espunsel.
Atunci cnlugeruls-aatinsde piciorul impdiatului si
acelandatA6-a icut sdnetos.,Ridicl-te9i mergil" - ra
zis cilugirul. ,,Nu pot,c{ este upt" - a r;spuns mpe-
ratul.Dar uindu-l c ugirul de rnid, imperatuls-a i-
dicatSiaputut merge a9i mai nainte. ,Spune-mi,in€
elti?" - a ntrebat mpiratul nedumerit. ,Cum,nu me
recunosti? are nu esteaceasta aina a, cu carem.ai
36
 Dar iaui cA ntr-o zi a venit DiavoN la Sridinar 9i
a inceDuta-l ispiti: ,,Decedai toti banii tii stuacilor9i
nu-ti ;ui mdcalcitiva deoParte?ate,o s, ajungi 9i tu
cRADTNARUT
l bitdnl Si c€vei facedacl vine Yreoboal Pesteine?"
La nceputgradinaruln.a uat n 6eam:acele orbe,de-
BOR(ANU <U 64L BENI oarecetia i6 Dumnezeul aiut5 n toate Dar, recind
zilelegitot gindindu-sea acel€ uvinte,a hotAritsePu-
nAun calbendeopart€
N-a-trecutmuli6 vrem€,cAg:dinarul a dosit ti un
al doileagalben. i tot at4 PintraumPlutcugalb€niun
borcan, €care-a ngropat n grddina.

A-1 ra odatl un gredinar oartebun la inima,care

l- lucra oata iua agr;dinasa, ar banii itt8aF
Lt ij dedea iracilorMult; vrem€ peEecutBiA-
dinarul ara d Dumnezeul aiuta n toatepentrubunl-
tatea ui.
38 39
 Nimeni nu pricepeace s€petsece u glidinarul. Toti
au vezut ce de la un timp el s€ schimbaseoarre mult.
Seracii,care mai nainte veneau a el ti prim€au din le-
gumeledin grddine,erau acumalungali cu minie. Grd-
dinaiul vindeatotul la pialt iar banii ii ascundea u fti-
40
Vezindzgirceniade carea fost cuprinsgridinarul,
Dumnezeu i-a ntors fala de a el $ nul mai ajuta.9i
iatdce ftr-o zi, lunind prin gredine i gindindu-s€a
borcanul ubani,gredinarula c;lcat ntr-o greblt ri $i-a
renit piciorul pind a os.Mutti doctoria.h€mat SrAdi'
narul,dar fere obs,cdcipiciorul seumfla ot mai are
9i de acumncepuse I putrezeas.L
ASaa cheltuit grtdinarul tot borcanulcu galb€nip€
docto . Rlmas qibolnav i firA bani,a hotedt se che-
me un doctoi, ti de ultimul galbensrl roagesn-i aie
piciorul.
Noaptea rddinarula adormitmihnit 9i iati .5 i s-a
adtat in vis Ingerul Doimului i i-a zis: ,,Undeti sint
47
banii grldinarc?Dec€nu t€ Iacislnltos cu ei, aia cum
neddjduiai? eStiideacumctrbanii nu sint de mare o-
los, ar omul milostiv l arecaajutorpeDumnezeu.a-
t;, ri eu am ost rimis a tineEl te aiuLctrciDumnezeu TiLHARUL ARE
9i-aadusamintedevremea nd impa4eaiavereaas:- A A'UNs 5FINT
racilor9ie.aibun cu oate umea." nterul aatinspicio-
rul gridinarului Siacela -a lcut srnrtos.
Gnd a venit doctoruldirbin€aF, -a glsit pe grldi-
nar ucfnd in gddine. Toati Iumea ,aminunatdecele
intimplate,dar mai alesoameniis:rmani s-aubucurat
de tdmiduirea gredinarului.Clci din acea i $Adina-
lul a nceputsI fie milostivcamai naint€Ei ot ci*i8d
siu il imDtrnea aracilor.

fostodatl, cu multe €acuri n urmI, in Pe4jr€

Egiptului,un ilhar penumeMois€.Ace5ta ra
negru9i atit d€putemic, ncit erasPaimautu-
ror Nu numaroam€niiobiQnuiti e em€au eMoise,ci
 i tilhaii s€cutremurau ind auzeau e numele ui.
lnsdnimeninu Stiaci, dincolod€ obiceiulcel ioros,
tilharul Moiseaveao iniml buna.Demulte ori s€n-
4l
treba n inima sa: ,Oare a ce bun s; fa€ atitea rdut:ti?
M-am dturat sA se team, toti de mine. Pentru ce sint
atit de reu, nimeni nu me iub€$teSi eu mi simt atit de

krtr-o zi, g'indindu-seel a9a,ata €d s-a ntilnit pe ca-

le cu un celuger. nda6 ce I-a vezut, celugarula vrut
sI tugt dar tilharul a zis: ,,Nu te teme,d nu-ti voi face
nici un reu. Ci te rog sestai d€ vorb: cu mine " Cdlugi-
rul i-a povestit tilharului despre credinta n Hristos Ai
despreviala in minestire.
filharului i-au plicur foate mult €eleauziie de a cI-
luger 9i a hotarit seplece mpreunl cu el la m:n:stire.
AAaa ajuns Moise, din tilharul vestit ce eia, cilugir.
EI i a construit chiliemici nu depate de m;dstire
5i r:ia acolo ugindu-se i Qi oapteui Dunnezeq p€
Care l iubea oarte mult.
intr-o zi, pe cind Mois€se uga n chilie,au nrvalu-
it asupra ui patru tilhari. Dar, spre mirarea or, cllugl-
rul i-a hintit pe toti la p;mint si, legindu-i fedeleq, -a
dus cape un <nopde gdu La lareFl manasHrii,icin
d u-i: .Luati-i i fac4i ceweli cuei.c;cieu nu vreau A
baLp€ntruce -am f;geduit lui Histos senu mai fac
reunim;nui." Starelul -amirat oartemuttde puterea
c e am a r € I u i M o i s € . i l h d r i r u r ; m d 5 rei M ; r m u -
44
riti, cici in timp ce-iducean spate,glugac5lug;rului
i-a cAzutdepe capqiei l-au recunoscut eestevestitul
Mois€, iperenia or dealtidate.
Atunci ilharii siau cerut ertared€ a staretd, intdnd AvA DANIL t l
in vorH cu Moise,-au ntrebatcnma ajuns ilu86r,clci EVLO6H E PIETRARUL
ei il clutau demutt.Moise €-aPov€stit ool de-a ir a
prr, ata ncit tilharii au crezut9i ei n Hdstos, dSeduin-
du-s€ Adeacumnu vor mai ace iciei raunim;rui
Pirintele Moisea trlit ince multi ani n menestireEi
a devenitatit de bfmd, nclt a ajunssffnr i Dumnezeu
i-a diruit darul fac€riide minuni. El a aiutatmulti Iu-
mecu rugdciuile i cu sfatudte ale,ncit v6tea despre
sfintenia ui s-arespindii n tot EgiPtul,ajungindpini

ra odate m pi€trar pe nume Evloghie.Aces-

ta m$cea toati ziua a cioplit piatrt iar banii
cirtigati i impirtea in doui: o Paitepentrusr-
ne, ar alta p€ntrusAraci.EvloShie ra atit de milostiv,
incit avea ntotdearma iile cas€i ale des€hise entiu
strrini.
 S-a ntimplat odatA a Sfntul Daniil pusts cul sezr-
bov€ascaprin acele ocuri iar Evloghie,anind de eL
l-a chemat n casasa.Ata a allat Sffntul Daniil despre
faptelebune pe care e f6ceaEvloghie. ntorcindu-se n
pustie, Sffntul Daniil s-a rugat lui Dumnezeu, zicind:
,,Doame, am vizut cit de milostiv €stepietrarul Evlo-
ghie, ca 9i imparte putinul snucittig cu stdinii. Te rog
sa acicaEvloghiesis eimbogAteascl.e ntruci a'a va
ajutaqi rnai mutti oamenil"
Durnnezeu asculta ntotdeauna rugiciunile Sfintu-
lui Daniil. Dar acum, auzindu-i rug;mintea l-a intr€-

ba ,,Pentru e,pidnte Daniile,ceriun lucrucaacesta?

Evloghie mi estephcut ata cums€afli ii nu estebine
p€nfruel $ se mboSileasct." ,Doamne a zis iar;fi
avaDaniil -, Terog sn-mi ndeplinetti aceastidorinF,
dci cled c Evloghie ,? ajutape Ioarte mul6 lume."
,;Ie pui tu €hezaip€ntruel?" - a intrebatDulmezeu.
,,Da,Doamne " a zi' cuhoftire ala Daniil,
A douazi umblind dupepiand.Evloghiea glsit as-
cunsn pamintun burduJcugalb€ni.nsr, n locs: faci
maimukemibstenie,ata cums€atteptaSffntulDaniil,
Evloghiea disparutcu bani cu tot. Marea fo8t ntrista-
rea uturor cecinu mai aveaone str-iprimeascipe ci-
48 49
 intrebind din om in om, avaDaniil a Sesit n celedin
urml casa ui Evloghie.Acesta nse nu mai era acum
pietrarul milostiv de alt;date. Aveao casemare,p€care
o pizeau slujitori inarmati. Vezindu-l Pe caluS:rul b;
trin carestriga din urma sa Evloghie a Poruncit si fi€
Htoni striini. Sffntul Daniil eramihnit qiel l:e nu L-a as- Mtut cu bete.
cultat pe Dumnezeu.
intr-o noapte oumne.eu i S-aarttat in vis Sffntului
Daniil in chip de copil si i-a zis: ,,Vezice s-a'intimplat?
Unde esteacum Evloghieal Meu 9i cine i mai ajuti pe
streini?" ,,Doamne,Tu Ie gtii pe toate dinainte 9i trebu'
ia seTeasult - a zis ava Daniil. Cepot 5; fac cas:-mi
ispetescvina?" ,,Dac: t€-ai pus chezaS entru el, du-te
acumsi-l adu. cici el seaflA n Alexandria."
50 51
 il r€nea ti el de multe ori acas: la Evloghie, cAcibie-
tul pietrar -a cerut ertarep€ntruci poruncise lugilor
sd-lbat; in Alexandria ar snntul -a i€rtat.Povestirea
aceasta istodsit-ochiar avaDaniil unui u.emc de-a]
.e, siu, vrind sl-l invetecI nu estebinestrceremoricede
la Dumezeu, ci numaicelecene sint de folos.

Asa a rlbdat avaDaniil dulte sepGtnini a poarta ui

EvloShie,betut 9i batjocoritde slugi, dar Evloghienu-l
blea in s€ama.
V:zind Dumnezeu rdbdarcaSffntului Dannl a flcut
urmdtoarcaminune. S-a ntimplat .a Evloghi€sasecer-
te cu un mare dresltot care -a 9i dat in jud€ca6. Dre-
gitorul acelaera neam cu imp;ratul, a;a cI s-ahot;ft
ca ui Evloghie is€ taiecdpul. u chiu,cu vai a reu-
tit Evloghie sl tugI intr"o noapte din Atexandria 9i sl
s€ ntoarcl in saful seu.Ajuns acase,Evloghi€a tePldat
hainelescumpepecare e avea aqacI urm;ritorii strinu
l-ar mai fi recunoscutniciodatl
Evloghies-a nrors iar la viata sa de mai nainte, oo-
plind pietre ti impn4indu-9i ci$ti8 l cu strdinii El a n-
ceput sA ie iartr9ipltrcut lui Dumnezeu.Snntul Dani-
51 5l
 STiNTUtDEPE6UNoI

cindcopilul plingeo alergadin turmacu carepa9tea i

venea eauDtezeopilul.
insuri SffntulTeoaosi€l iubea oartemult Pecopil,
pentru 5era n toate scrltatorr hamic CoPrie n(:
de canderamifit€L i aiutaPecelu8drii are mPleteau
coturi,ducindule apddebAut.Cr€scind, fost AcuLa
cestSfint a fost neobisnuitnci de a nastere- randul ui, celusrr
insuqinumeleui o arita - coprie, adica el de
pe gunoi.CAciCuviosulCoprie,pe cind era
inci su8ar, fostg&it decitre cilugirii din obqtea 6n-
tului Teodosie elMarep€o gremadidegunoi.Mama
s4 fiind gonitl de barbari,a Hsat mpilul pe gr&nada
degllnoi din apropiereanendstirii.
Copilul Coprie a fost luat in menistire d€ €alugAri.
Aici €l a fost hranit cu laptede o caprd.Capracredce
gtiactracest opil va ajunge fnt, ceci,de ffecare ate
54 55
 P€ntrucd era smerit 9i ascult tor, Durnnezeu-a in-
vrednicit eCoprie €maridaruri, ecare l nsufinu
9tia.Aceasta i pentru mareadragostepe careo avea
CopriepentruSfntul Teodosie,ici el credea epentru vAMEtUL 6 i R ( T t l
rugiciuniles6ntuluipoate aceorice.
PiINEAARUNCATA
&a s-ahtirnplat cns-adw odati n pidure dupi lem-
ne.Un urs, dvilind aslpra m:giru$lui, i-a sfiliat pi-
ciorul.Atunci inirul Coprie-a apucatpeu6 deuE he
ii i-a zis: ,Deceai ficut asta?erinteleTeodosie e at-
te.pti cu lemn€le cffi o s: te nhampe ine i o secan
tu lemnelen loculmlgliugului, pinl se .avinde.a "
Mare e-a ostmirareauturor s; vad; cum ursulcarA
lemnein ocul megarului
CuviosulCopriea riii in otqteaSfintutuiTeodosiei'
ni la adincibidneti, fitdnd mdtimi de minuni. Unel€
dintre €le s-auscris,dar ;i mai multe au fost uitatede
l|reme cecide ahmciau tsecutmdte veacud.

fo6t odatl in pd4ile Africii rm vamegroarte

zgircit, p€ nume Petru.Acesta€Ia atit de riu
i de nemilostiv ndt EtuaciiE€ €meau i s: se
apropiede el. Nimeninu PrimiEe iciodatenimic de a

56 57
 Intr-o zi, shinSindu-sestuacii mpreune, unul din €i
a pusrimlgag cenu sevd lsd pinacenu va pnml ce-
va de a vdmefulz gircit.7is ri facur.S lracul5-adus Ia
Poartavame lui Sia inceput se strige cit il tinea gura
s,-i deacevamitostenie.
S-a ntimplat ca vamegul ocmais: aduci acasa
clrul; cu p'iini. Nemaipurind rlbda strigftele s:racu-
lui, Petrua udto piine i a dnDcaro n acela u minie.
l'rind si-l alung€.SAracul uat bucurospiinea i a aler-
gat la ceilalli cert€tori,hudindu-se ce a primit miloste-
nie de la vame$l cel hain.
Noapteavamequla avut un vis care ,a nfricoqat oar-
te mult. Parceau venit la el nitte negri ii i-au luat sune-
58
tul, ducindul la un ludecdtor mbrecat n haine de lu'
minl. Aretd.ile celen€8re zbierau,zicind €i ei trebuie
si ia sufletul vameqului,deoalece celanu a flcut nimic
bun.Atunci a aplrut un inger luminos qi a zis: ,Nu este
adev;iatl leri Petru a dat o Piine unui seracl atl aceas-
te Diinel"
itrmci ludecdtorul, carenu era altul decit Hristos, a
zis: ,,Si punem pe cintar faPtele cle ale ui Petru,cteo
pa e, iar de cealalteparte aceasttr iine " Demorui au
;ll3 oecintdJ multimede fapte ele i cintdnl c-a n-
llin;t p'rd ios.Ahs(i s-aapropiar i ingerul i a Pu5
piinea pe ceulat taler Ce minunel Piineasinguri a ridi-
iat ciniarul ri a trasmai mult decittoate aPtele ele in-
59
datl, urlind superati,demoniiau dispArutdin fata u-
de€AtoruluiMilostiv
Trezindu-se,ametula nlel€sceafostacelvis 9i 6-a
minunai ,,Daclo piine pecareadrdat-ounui Eirac, l- HAINA DATALUI H RI'TOs
d voia mea,mi-aajutata€t de mult, oarcdt de phcuti
lui Dunhez€u6int ceicar€ ac milostenieot timpul?"
De atuncivame l Petrua nc€puts faci mibstenie
in fiecare i, ndt nu puteaSdsi i
mai bun n tot orasul.

? ntr-o zi vamqul petru a intilnit un om atit des5-

I rac,ncitnu avea icihainePeel Flcindu-i-semi-
I la, Petrusi-ascoshainasa rumoasi ti s(umPi ti
i-a dat-oslrac;lui.
Slracul,dupl cea singur, 'aSindt ci nu Poate
'rma6
sj| Doarte hainl atit ile scumpa i ahotalit sJo vindl
Dup: cit€razile,merSindPrin Pial:, Petru j-a vtuut
haina e.areo drduse dracului us, avivare El s-a
mihnii oartemult fi 9i-a is n gindr ,Dumnezeuu
a primit milosteniamea,d€oareceiracul nu a PtuFat
haina,ci apus-o a vinzar€
@ 61
 Petrua umblatmihnit toatdziua $ agaa 9i adormit.
Noaptea l a alut urmetorulvis.Un dner frumosa ve-
nit la el imbrAcatn hainape careo diduse siracului.
Nedumeritpestemisure, Petru -a ntrebar ,,Cineegti 5TICLA 'CUN5A
d deund€ai aceastl aind?" indrul i-a rdspurucuglas
dulc€: ,Eusint Hristos, i aceast hainAMi-ai dat-o u.
CAcioricined, ce ?unui B;rac Mie mi dA."
Petrus-a rezit nespusde bucuror hoterind ca d€
atunci naintese aceFi mai multi milosteni€.El a de-
venit atit debun, ncit a ailis sfnt.

u foartemdte .remen urmt treia in Pa4ib

ttalieiun ciluglr sfnt PenumeBenedict. ces-
ta €ra staretal unei mrnestid, Pe careo con-
duceacu stnctete.Nimeninu Puteaascunde imic de
SfintulBenedict, ecibtrtrinul eta nzestratde Dumn€-
zeucu daruldarviziunii 9ived€aot cese lcea n taine,
la oricedepe(are.
in ace€asi :nAstirerlia $ un dnarPenumeFxilarat
intr-o zi. SfinhtlBenedict-a trimis peb;jat si aduc:de
62 53
 la cinevani*e vin. Exilarata primit doue sriclecu vin,
dar pe drum a hot;dt st ascundao srid; 9i sel minte pe
baHn cea primitnumai lna.Atd d rifacut.
Ajungind la mlnistire cu o singur; srid:, biiarul a PUTE EARU6A(IUNII
dat-o staretului s6nt, care -a multumit cu cilduri. in-
se h despl4ire Bfintul i-a zis: ,yezi sAnu bei din sticla
Pecareai a<cuns-o,i sJo inclinipuFn,$ ve?ice-o a
se ntimple." Rutinat pestemisurtr, Exilarat $i-a cerut
iertare pentlu pa€atul dcut ii s-a dus str vadd ce se va
indmpla cu sti€la ascrmsi.
Ajuns la locul ude era ascunsvinul, Exilarar a luar
stida 9i_anclinat-o pulilr a$acum i spuseseSffntul Be-
nedici. lndate din sticH a edt un €arp€.
Atunci a inleles Exilarar cine l-a indtar sAascundi
vinul Sice s-ar fi putut intimpla dac; Sfintul Benedict
nu I-ar i atentiondtsau beadin sridaascun$.

ulti sint c€icarese roagl in oricevreme ui

Dmnezeu, darpulini cunos.purereauge-
citmii,maialesatuncidnd s€ a€e ucrcdinF
decttre oameniipHcuti ui Dumnezeu. eaceea noi
raemsi povestim n6mplareminunatipecalea trans-
mis.on scris tinhrlGngorie elVarc.p apaRomei.
65
 Pednd gotiiaun&elt asupratali€i,un oldat oareca-
rea ost uat prizonier.'oliaacetuianu 9i-a ierdutcllln-
pih.il, ci, atrmcidnd avea reme, nerS€aa biserice i l
rugapepreotsll pomene.sc6€soldaraUtur8hje.
Dupl rD timp,soldatul fosr liberat.Intorcindu-s€
iNA11rmre
acase, l ia povestitsoti€ic;, in anumitezile, anfurile SMERENIEI
c:deau epeel,ncitgardienii arel peze.u uqrjau e
6e ntimpli. F€meia i-adat seama t acelea rau?ilel€
in careeas€duceaa biserice ese oagepentruel-

reiauodatd n Alexandriadoi celugaribdtrini,

unul ntr-o partea cetiiii, iar altul n alta.Ace$-
tia au petrecut oart€multi ani nchi:i in chitii'
le lor, ncit nimeni. n afarede ciliva u.enici, nu le ve-
dea
66 67
 Totoratul ziceadespre ei doi bAhinicnsinr Bfinti i
multeminuni sesivirgeaupentm ugeciunile or.
Pentruce erau atit de bdrfni, s-aapropiarvremea
caunuldintre aluS;ri amoart.Acesta,entru ; au-
ziseatit€ad€sprcc€blalr bdtrin sffnt, a vrut sAt cu-
noascenainte emoarte. ecia trimis a el pe ucem-
cul$u, rugindul sA ini sl-qi ia r;masbun nainrede
E usor si ne ddm seama e toati cetateaa al€rgatsA
vadi o astfelde priveligteminunati, iar Bthinul smerit'
in loc sl s€ as.undt a devmit 9i mai v€stit'
Asaseinlimplacu oti ceicare u s€ audacu aptele
lor bune, lci ie xertla Dumnezeunsufiiilace vestili
inainteatutur;r.

Auzind nvitatiadin Buraucenicdui,ceulaltbetrina

hotlrit 5; faca eplac ffntuluj elug:-r,ecar€i et de
mu-lt;vremedored$ -l cunod3{a.nsJ hoE i st nu vine
indati, ci sI a9tepte oaptea.Cecise €meabrtsinul ca
nu cumvaoameniis:-l vadAd sI alergedupt el.
Trebuiesi ttim c sfintilor nu I€ phcea ca oamenii
str-i aude.Ei €rau oartemodeqti.Darcu cit seascun-
deaumaimult de audele ammilorcu arirDumne-
zeu e dtrdeamai multe daruri ti ei dev€neauot mai
vestiF.
Ata s-a nrimplat ii cu bitfnul nostru.Cici, dorind
el s5s€ascundAe ochiioammilor,d hot;rit samearq;
lacelilaltbakinnoaptea.ns:cinaa 4t in straae,;ati
cedoi ngeriau statalAturide€l cu ictii aprins€, asa-i

68 69
 S6nh'lConon i lilharii inmiftturiF . . . . . .. 32
Povesteamp:ratului ilo6tiv .......
CUPRIN' crldinarul i borcanulu galbeni . .. ..... 38
Tilharul calea ajunss6nt 43
AvaDan SiEvloghieietlarul....... ...
S6ntul ep€Bxrnoi...... 54
vam€rul Sircit ipiinea imcati....... . . .
Haina at, lri Hristo6. . 67
Sticlaasolns:
Puterea u 8lciunn......
hiuF[\ea mereruel.,...
Cudnll ainl c . . . . . . . . . .

Strugur€le ffntuluiMacarie . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
SffntulAgaton9i nSerul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
CrluSerulsdmcAicertetorul udul . . . . . . . . . . . . . . . 20
Clluglrul caredormea u leii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Sftrtul Eufrosin9i mereledin Rai . . . . . . . . . . . . . . . . 26
70 77
 DIFUZARB
S.C ssp.rg.pt SRL
sE Id Muut<u r 35, uJ
031216 ucr€9d
T.L:02r-320d1.19,r: @r319.ros
cnd: Mbdo3lp.l3EPh.b
@Jih.d:$Phj x
M€Phi.6

S<i.bh. d. Difud. SUPERGRAUI

vaorat pcibdlbte. d. , prihi prin p.rH
dF tu bu. drt d.,ptritu.xur.
teolqi., dttlr{ Elsio.d d4 6to&6.
+ rult t. .djui d. prBt*iu.
PLb I he mbuD L p;niE d4ito4
a4 Pogre Mt aP@E d. slFaEph

lt.ri.pd, t
U RART^SoPHIA
e. Bibd vodr d. 19,
0{.15r, Bu.lr.rti ,..toi 4
lLlr3r FnX.b d.T6loSF)
6d. Dt.$6.10.00izrl6 613

scrftl P4inrM patu,,4i.rt L ,fuht:

6edrqrep,rtust.rt @
pt grttrr ti ttQ ht,yj er
 e l. bun j.Llput, trebuie s;i spunen.c esrc n
Patedc Clfintu I tnrd,. provine dr ta 8r...s. l
I'rn?, rrli.ri firirle. I)rin rmdre Pateflul.src o
.Itr.are cuPri.d. cnyinlr'.le Siintikr l)iiri.li.drnrt(,
P.intru dosul.r.dnlcnrsilor.
l'.rt.ritul de fitii, mmr de nor,,'nr',, nu estuo pnr
scurii(.d rreunui.r dftrc f.r.i.elc mnri,.to Larlc8.iu
de \tc tlin mai nr lrt' /vorr,, cum r ri: rn,vrnunrt lr
t.i.tt trltun, Lir.M tt, Pt"/"r,(ld 111/. Srt,rihr f.
lin8s.e(ea, am piullat istorisifidin rnJtfSln,rilr lh
/td{J.utrnrsenrDidl\r,/. Sfiflulur (;rigo.ie al Nlan,

Mrrrl lrrt(rir estr d.runrir rsrfrl .lil ilin Lnu/a dinr.n

simild sal., cit ii p.nrr Iaptut.S s. iJr€serzri Lltd
nri.j Ah.iut.rt si srl..|jh porlnirr.rr. si ttu&ns.i
inter.\ul (opiil()r t:lt .r n,st repo €srft., a li cit
mJi.l.rrc5imai u$r d. u.mirir

lffillii