?#*bi.

Stvrtie3?$togoi

t a-rHrthr
a

MICUL PATERIC

PARTMTE!E
tAVATlt EAITOVOI

, ATHr)hr A

Reda.borEleM Ma!i!6d
Coprta:lmmdah

Sa$tie 8altorci

CUViNTiNAINTE

O lebmorEh Salatie Batto@i

O Editura Cathisnr, P6Eu Prezdta edilie, Bucuietti, 2ftl8

i
CIP. BiblioEdt N.$dtL.I@&t
D..@d
d.
i.lmoi.n
@Pll
r,fi.lr ?.tdt / povdit ti ltu.hr Fnh
thlie B.lorci. - Buclr.tn: Carhb6. 20(E
L s.hne 8.!orci, i@nonrh (.drPti tl )

e la bun inceput,trbuiesI spunemceesreun

Pareric.Cuvinhrlpat nc provinede ta gcescurprrer,adict p&inte. Prin urmareParericul
esteo cartecarc $pdnde cuvinte.le Sfintilor perinli
adunatepentrufolosuloedincioqilo!.
BisericaOrtodoxea mogtenitmai multe Datedce.Cel
mai cunoscrrtestePokncnlErtpkar. El cu;rinde mtuturii deEprps6nFicareau Uiiin reacuriteI rV-lea- at
Vl-lea,in sFcid in PustiaEgptului, dupdcumil a.rat

astfelincit
Cutjmpulaufostalc:tuiteii altePaterice'
MaitoateminJstirilemari
eleauaiunsdestuldemLrlte.
lor'
din lumeaintreatd au Patericele
Patericulde faF, numit de noi ,,mi(, nu esteo Prc_
mad ci o culetere
s.urtarea vreunuiadinte Patericele
Je tertedin m* multeizvoarc,Qmar h: LtL"ai@nulPd'
Vctilesfrnliln Pe
tn;it feiot"an,Urro"aAul,Ptoloagete
[nc: a&L+ am pretuatisvmsitl ds Vt4ileSfnlilu lta'
cuprin:in Dialogudlesfintului GrigoriecelMare
I'rsr"i
Mi.ui Paterirestedmumit astfelalit din cauzadimen_
siunilor sal,cit $ PerltrufaPtul c, s adreseaziclor
e* .aot t je i"t".tim Povestii cares: hezeast!
-i"i.
Pentfl a fi cit
inieresulcopiilor.Ele au fost rePovestite,
nai
- clare9i maiusordeurmarit'
tt"U"ie sJ uititn ct Micl Pakrtr
E" t*ti
i
"u
"."tt dePo\$i ToateintimPlirile Povestjte
nu esteo culeser
Ae slnt ua""i'"t" Sri"F,li oarneniiamintitiin orte sint
au
reJ oin cauzamodatlet nu toatenumele-Efintilor
tJtransmise ptnl la noi.inseaeastanu tsebuiesefieo
oi"ai.f l*mr'" i,"t ln t glture cu ei Prinrugiciune'
'-N"
i"aoirn ce"Snn$t,c e au fost atit de buni in
timDul"'.vietii nu vor lntlrrh 3l vine in aiutorultuturor
ceidr*re *'orati cu dtago.tr vt4ile lor 9i vor ln'erca Be
urmzefaPtelelor bune.

M T CULPAT ERT C
(UVINTE
FOI.O3ITOAR
E
PENTRU
CEI
Mlcl

5 T R U 6 U R ELE

5FINTULUI
MA<ARIE

cflugiii atunci cind s-a petrecut intimplarea pe care o

riia odalein pustaEgiptuluiun parintecu numeleMacdrie.

Acestaeracunoscut
in toa$ la.
ra pentrufaptelebunepecdrele facea9i mult:
Iumevmea la el dupe sfat.Deoarece
in aceeatipustie
mai locuiainci un plrinte Macarie,pe acesta,despe
carevomvorbi,toli l.aunumitOr4eanul,din cauzac;
piovmea din vstitacetatea Alexandriei.Snntul Macarie era de acumbdtdn si conduceao m5nestirede

inti-una din zile, a venit la Sffrtul Macarieun om oarecare9i i-a adusun stmSurecopt 9i bine mirositor. Trebuie segtim ci in pustie clluglrii nu aveaude unde culege struguri deoarceacolo e ari$A mare tot timpul,
nisip cit r'zi cu ochii Siplantele lipsescaproapcu des:dr9ire. Omul s-a gindit ci ii va face o mare bucurie
pdrintelui Macari aducindu-i acel strugure care e3te
adt de pr4ia6 in pustie, unde nici mdcarapanu e indeajuns.Sffntul a luat sEu8urcle$i a multumit oaspetelui
pentru dragosteaadtate.

Rlmassingu in hiliasa,perinteleMacaries-agindit se menincestrugureleacelaatit de frumos careil

imbiaru mireasna
luiplacut:Darcinda vrutsArupa
o bobitd,dintr-odategi-aadusaminted intreagaobFted cilugiri pe careo conducea9i s-agindit cdSii
ar fi vrut, desigur,seglste dinh-un astfelde strugrre.
Cesi faci sffntul?Se-lmenincesingurn-a marvrut,
gindulla ceilalf celugariil fdcusessimtd
deoarce
z8hcit 9i lacom.,,Oaieeu Eint chiar atit de mic la suflet, incit se manincaceststruguresingrrr,in timp c
alti {ratirabdade sete?Nu voi facedcedstal"
- )i-a zis
pArintelein sineasa.$i" tot gindindu-secese facecu
acelstrugure,Snntul Macadehoteri sil deaprimului

insAcind a ajunsin chilie ii a vrut sl m;nine strugure1e,

tinarulc5lugera avut acela$igind pe carel-a avut
SiSfntul Macarie:,,Cumvoi m'incaeu singur aceststrugure,in timp cealli frati rabd; de ste?Md voi duce9i il
voi da uui fratebolnav."Celugiiul a ieit 9i s'a dus la
unhatepe careilttia maibolnivicios:,,Elaremai mar
nevoiedeit mine de strugure" - i$i ziceain sinasa.
Dar s-aintimplat ce nii calugdrulbolnav n-a tinut
strugurelepentrusine,ci a hot:dt sel deaaltcuiva.A$a
a trecutstrugurelede la un ciluger h altut,c;ci ficare
sgindeala ceilalti,Sinu la sine.Spresear;,unul din

Nu trcumdte r'rm9i iatncdun ctlugir a bltut la

pdrinteles-abucuratEi,
V-a"indu-1"
u$ pldntlui Macarie.
dupl c. 6 vorbit cuel a sco6strugurleti i l-a dat zicindunr"htl, fiaE, primegiedela mineaceststrugu,d eu
lrt btfrtr tl .m sionaculbolnavatacenu potdnca Btruld." 3ftttuI Macarieazispricinabolii doarpentrua-l tut. F lnt .l ptkmal.I darul,clci 9iel ar fi &stat hi.ar o
ldf dh .ol tod sft dearlic ri debinemirositor.Frateh I lud rtsqunle ii ea dusmultunind la chiliasa.
l0

11

cllugl4 caretocmaiprirnisein dar aelstrugureminunat dela un alt frate,s-aSinditin sineasa:,,Cestru$re

frurnos!Cumde a alunsel in aceastipustiearsAde soa!e 9i lipsiul deverdeall?Md voi ducese-idaustrugurele pr ntelui nostruMacarie,pentrucAl e btrtfin qi are
mai multe ne!oie de o hranecaaceastaddt mure,care sint tinlr 9i putemic."Zicind acsta,
cAlugliul a asclrnsstrugurelesubhaina9i s-adus cu el la chilia Sffntului Macarie.

Cind a vezutSnntulMacadestrugurelemult s-amimmal cici l-a recunoscut

indatd.Erachiarstrugurelep
carcet pdmindu{ in da! 9i nevnndsal mdrince,I-adat
unui frate.Sa mirat,pentruci fratelecari-a adusstrugureleinapoi eraaltul decitcelde dimineall. Sffntulindati ii-a dat samade celeinlimplate,cumcdfralii n-au
voit nici unul snine sEugurlepentrusineFil-audatde
la unul la altul, iar acumstruBurele+a intorsinapoi la
el. Pregdndu-6cI nu ttie nimis S6nhllMacariea luat
strugurele9i a mulumit, minunindu-sede citi dngoste
au dat dovadi c ugerii din obtteasa,deoarece
nimeni
gindit
nu ea
la sine,ci fiecarela ceilalti.
1.2

Rimas sinSur, plrintele Macade a luat strugurele, zicindu-gir,,Devremecenici unul dintre frati nu a
mincataceststrugure,cumil voi mincaeu,catel sint
plrinte 9i invAtdto.?"9i, zicind acste4a dus strugurel Sil-a pus pe o piaht. O paslre a venit 9i l-a luat,
ducindu-l puigorilori. AFaa sfiriit strugurelSfntului Macarie,

5 FIN TUL AcATON 5 I IN GER U L

e wmeasfrntului Antoni cl Mare htria in

Egiptun pErintepe numeAgaton.Sespunecl
A8atot! pe dnd ela dnl{, l-a vizitat pe Sfntul
Antonie.Ac6tadin ulrni aveade la Dumnezeudarul
d a !dea sulleteleoamenilor,ata cufl noi le vedem
fala. Deci.dupi ceau statde vorbr, SfintulAntoniia
zb dnirului Agatonceti l vaaiunte sfnt qi vaff atit de
btrnd$ ftue dereutate,tncit nu va mai putar'deardul
in oammi,ci numaibinele.
14

A9as-aSiindmplat clci, cu timpul, perintelAgaton

a ajunsdtit deblind,incitniciodaHnu cesup;rape njmni,oricit de mult rtrui-ar fi pricinuir.
A avut loc, atadar, cu Snntul Agaror! urmitoarea
infmplare, din caresevedecit de ribd;tor qi de blind
ajunsse.
ktr-o zi. s-adus sfnrul in ora! savindd vas"
Ie de lut pe careh feceacu dina sain pusrie- am uitat saspunemcepirintele Agatonela pusrnic.Mer8ind
el a;a, a SIsit pe calun lepro6.L,eprosull-a intrbat:
,,Undete ducil" ,,Inorat,s, vind va!leacesrea,,i-a
r;spuns sfintul. ,,Fii bun - a ,is iar4i leprosul-, ia-n,
9i pe minecu tin." ,,Hai!" - a crTut la invoiau Sfintut
A^8aton9i, luindu-l pe leprosin spate,l-a dus cu gieu
L6

cind au atunsin piat5,leprosuli-a zis ian ,,Pune'mi

acolounde
oql vinT vasle. Sfintulaf,cutaiacumi-a
cerutbolna\,lL dar nu apucebineselindi un vas,cind
leprosul$ri iar cu gura: ,,Ai rindut un vas?",.Da!"a r:spunsprrinteleAgaton.,,Dace
l-aivindul insamni ce ai banil Acl'm sd-micumperio pltcintl de banii
4tid!" Sfmtuln-a statdelocpe ginduri,s-adus ti i-a
cmp:rat leplosului o plEcintd.Dar leprosulnu s liniita. Numai cea vindut pirintele Agatonumdtorul
l?s, i leprosuliar a strrit cu gura:,,Ai vindut incl un
!?3?Cump;r;-miun strugure:"5r tot atd.pinSin se.r& deindati cevindeasnntulcem,leprosulii cereasi-i
cumPereba un4 ba alt4 pintr cind s-auterminat9i vaEle.si banii.

t7

AhrnciaintelesSfi.nrutAgdron
cdleprosuleecaret-a
punat in.spateiu era un tepro6ddeverar ci un Inger d h
cer,ftimis de Dumnezeuca sJ incercebtindeled r:b,i
darealui. D ariti bucurie, p&inretui Agaton i_arie<ut
ii
oboseala.El a luat-o incetitor spl chli; sa nulte zite
9i
oupaaceeanu-ijputeatua Bindutde ta cele.,nrimDlate.

Cum seapropiaseara,pirintle Agatonvru s: poineascespr casl. Leprogulins: nu-l shbea:

sd
"Vrei
pleci?la-mi ti pemine,casi mtrlati acolodeundem-ai
luat!" Remasg flre vasti f;ri bani, sffntul il lut tn
spatepe lepros9i pomi inctla drum.Aiunsla locul de
undeil luasedimineaFpeleprot l.a p'rscu gniajosii
a!.rut sdplece.Darnu apucl si fad un pas,cind aauzir
in urmasarm glasatit de pHcut,indt n-ai fi gisit in rot
pemintul un Slasmai dulceti mai frumosde.it acela:
,,Bincuiintate9ti.Atato& de Domnulin cer9i pe prmint!" lnsdcind s-aintor6si vad: cinea gr;ft, n-a mai
vezutpenimeni.
18

79

CALU6ARU L
RA<
<ER'ETORU
L' AFUDUL
'I

Odatl a venitin mrnlstire un cergetor.

V;zindu-I,bltdnul caluSir i.a intins singurapiine pe careo ava.
Crrgetorulins{ a zb suplra! ,,Nu weau piine,weau o
clma9r!" C:luSlrului i s-aflcur mill debietul cergror
si l-a chemats; intr in tumul s;u si seodihneasc;

1t ,u foart multe veacuriin urmE a fost pe maIurile dului Iordan o min&tire caresenurnea
a Tumu lor, deoarec
cilugtrrii de acolotrliau
tumuri. In-aceasulmindstireeraun ciluger brtdn 9i
'n
foartslrac.Insi necAtlndla sirrcia sa celug;nl fdcea
intotdeaunamilosteniedin putinul p caril avea.
20

2l

Cind a htrat in ddlia Bitrinului, cer$toruls-a minunatIoartetare.Ciluglrul nu mai aveanimic in afard

de cimaF p carco purta. Atunci dezlegindu-ritrai'
sta,cer9torula delertatin mijlocul chiliei tot ceavea,
zicind:,,Ia acestea"
c5lugdrgc, eu voi mai 8;si in alte
Darteclceimi tbuiesc!"
in sineasaot de iuCertetorulaplecat,gindindu-se
bitor em acelcelu8fusA6c,dacr gi-adat ultima lui piinecamilostenie.Din ziua acee4cergtorula hotedt si
fie mai bun, si nu mai facemofturi atuncicind i sedi
ceva,ci strprimeascA
totul cu muliumire.

CALUCARUL
<ARE
DORMEACU tEII

ot in pustiaIordanului treia lm alt c{uger bila

trin care,pmtru multa lui bunltate,ajunsese
sffnimi.Sffntulbedn iubeaa6t de mult rug;ciunea"incit de multe od ple.a din mEnlstire9i petrepustiului.Acoloel
ceasdp6nini intrgiin singurAtatea
vorbacu Dumnezeu9i cu inSerii9i multe lucruri minunatei selnfmDlau.
22

23

denoi.Cici Dumnezeui-a ftrcut9i animalelenu sating

deceicareascultdde Dumnezeu."
ToficaluBariiau rrmasrnnai fi de atunciau incput sI ffe mai buni 9i mai bfmziunul cu altul, ca$ ei str
ajurydneinJriati,cabdtfnul celstrnt.

Trebuiesettim cein pustiusint o multimede6nimale fioroase,cumar fi bii, hienel,dar la fel depericuloti

sint $i gerpiive-nino$i.
Ctlugerd ins; nu setmeadenimic,deoarce
Il a!a .a aprrebr chiar pe Celcarea Acut toateanimalele,adicl peDumnzeu.
Sspunadespreacestc{ugtu brfiin nu doarcAnu
setemeadefiarelesebatice,dar Sic!, atuncicind pleca
singurin pustie,sead;poGtea
pstenoaptein culcujurile leilor! Odattrbdtrinul s-aintors in m;nesdrecu doi
pui de Ieu inveli$in hainasa.Totj criug;rii s-auminunat 9i l-auintrebatcumdea reu9itstria acipui din culcutul lor, c{ndsegtiecit de fioroaseSirelesint leoaicele
are&iapird puii. Betrinulle-azb: ,,Dacevom pdziponrncileDorhnuluinostruIisusHdsto6,leii sevor teme
25

STiNTUtEUFRO5IN
tr MERELEDrN RAI

te c ug& srugacu inima la DumnzuEisegindeala

bun;tltile carevor fi in viataviitoarc.
Duirnezeuil iubeafoanemult pEufrosin,penFuce
el nu secertaniciodatt cunimeni.Vrind slj r;spldteascepentrubunetaEasa,Dumnezuna fkur lui Eufrosin
urmitorul dan sdpoatl plecain ficalenoapt,intr-o
dipit . oriunde l-ar duce Sindul. Cu alte cuvint,era
dstul ca Eufrosinse-9idoreasclcevafoartemulr, cd
Dumnzeuii 9i indeplineadorinla. Dar pentru ce Eu,
frosin seBindeatot timpul la Gridina Raiului noapre
clenoaptesepomenea
in aceaSredini incir nu gtiadace
cacei sintimpli esteadevtuatsauviseaz:.

uviosul Eufroeins-an&cut intr-o familie foarte s;raci. De mic copil a fost linittit ;i a3cnlttrtor. Clnd a ctes<lt mar mlrisor, s-adu! intr-o
mAnlstireii-i ajutapeciluglri la trcbudlelor primind
in schimbadlpost 9i hrantr.Tintr$l Euftosh era ticut
9i smerit9i-i pHceaseFtreaci mai mult in rugdciune
d<itpildvdgind saulenevind.De aceea,Dumnezeua
dnduit ln a9afel, indt EuIrosinst fie pus la bucieide
s: tlteasce mincarc.Aici sneritul fi iubitorul de linig
27

m-a lesataici si o pezescf semininc din eatot cvoiesc."Auncipreotuli-azis:,,Oarepoli sJ-mi daiii mie
mecarcevadin acasti$idina preafrumoase?"
,,Ia ce
voiesti"-i-a rtrspuns
Euftosin.Preorul
d aritdtcumind
niite merfrumoase,iar Eufrosi&rupind citeva,i le-a
pusin rasn.In acea'iclipd a betuttoaca9i preotuls-a
trezit din aceavedenie.

In aceamanistireheia f un preotsffnt.Acestasrugademul6 vrmela Dumnezeuse-idescopre

am e3tein Gr;dinaRaiului.Totru8indu-saF, i;H cr 6.apomenitintr-o nodpteintr-o gredini preafrumoasa,
plina
cu pomi/in caredntau pis&i nemaipomenite.
c:mds
uite mailine, preotul cesl vad;? Nu-i veneas.{oeade
odilorl ln mijlocul gredinii stlta EuJrosin,bucrrarul,
9i sindulceadin roadelepomilor.
Apropiindu-s,preotul l-a inbebat mirar ,,A cui este gr;dina acastati cum ai ajunsaici?" ,,Aceastaest
Sridina alegilorlui Dumnezeu,iar p mine Dumnezu

Prcotula crezutcetot ces-aintimplat a fostun simplu vis. Dar,cind s-aridicat din pat,esevad:?Pemasderautrei merefrumoase,caieumDleaucamerade o

28

29

rnireasrnenemaipohenitd.Bdgindmerelein snr preotul a alergatrepedesel cautepe Eufrogin.AcestatomaiieFeadin chiliasa,dnd preotulSrtbit l-a oprit,,Eufrosine,spun-miunde ai fost azinoapte?",,La mine
in chilie" - ia i:BpunsEufrosin.,;Iejur p Durnnezeu,
spune-miadeverul!"Vezindce protul gtie totul, Eufrosinnu s-amai putut ascunde9i i-a zis:,,Am fostacolo undeai fostSiSfmtiaTa9i euF-amdatmerelepecar
le ascunziacumin sin."
Minrh'hdu-sefoanetar,hdat; dupa terminarea
rugiciunii preotulaadunattoaE rdnistirea d le-apovestit cnlugeribr celeindmplate Fi despredarul mare
al p:rintlui Eufrosin.Insncind toli au wut sealer8ela
Eufrosinsl-gi ia binecuvintar,ial pe Eufrosinde unde nu-i! Cdciace5ta,fiind smerit$ nesuportindlaudele oamnilor,a fugit int!-o alti mlnlstire, undeea a5c!is, canimenisAnu-l flmoas.e.AcoloSffntulEufrosin
acontinuatsaseroagein taintrlui Dumnezeu$ sAplece
in fiecarenoaptein Gddina Raiului.
Iar mereleaceleaminunateau fostvezuted mult lume. Multi bolnavi, gustind cite o bucilict din
ele, s-au vindecat de bolile lor. Iar preotul a p;strat
unul din merepini la doartea sa,clcl mlrul nu ard30

ta deloc semnec; ar putrezi, ca merleobi$nuite,ci,

dimpotrivt rdspindea
intotdauna
o mireasmifoarte Dlicutd.

31

5 FIN TU LC ONO N

il TILHA RI I I NM A R MU R IT I

Inia odateun c ugArbltrtn p nume Conon.

Acestara foane iubit de Dumnezupentru
b$ltatea lui. De aceeaDumnzeuil pa"aintotdeauna,caBi nu i sindmplecevar;u.
OdateSffntulCononmrgeaprin pustie.Nigteiilhai
l-au vlzut ii .u vrut sll omoare.Dar,cind au aiunsin
dreptul Bffntuluiti ii-au ridicat sebiilecasi-l loveasct
au inmirmudt. Mai miSclti ntnnik, dacdpoti! Tilhadi
au rimas aga,cu sdbiileridicate,petrecindtoatt ziuain
arqitAti ribdind de ste.

Spresar{,SfintulCononsintorceapeacela:idrum
in mdndstireasa.Tilharji cind l-au vezui, auinceputa
striga9i a sdita, zicind: ,,Omuleal lui Durnne"er!te
ru8&r, fAcvacas: nu rrminem aiciintepniti,iar noi
fictduim cAde acumn-o Bemai fa.emrAuniminui!"
-Sfintului
Cononi s-afacut miH de tithari pentru c:
a v;zut cit de nectriilierau,cu buzelcrtpate de aliiF
9i c! fafa plinsi. ,,Bine- a zis Sfintu]-, u m; voi rugd
pentruvoi, dar voi sl vl tin4i de cuvint,cecialtfel o se
intepnitiiar&i!" 9i, ficind SffntulConono ruSeciune,
tilharii 9i-aurcvenit9i plingeaudebuclrie, mullumind
Sfntului Conon9i lui Dumnezu.Deatuncitilharii acia n-aumai flcut rlu nimenui.
33

te,impdratul gi-ascoshainaf a acoperitmortul. APoi

Si-acontinuatdrumul,crci aveamult de mersin Tiua

POVESTEA

iMPARATULUT
MrLosTrv

in# tot c dtorindel at4 s-aintimplat caa cezutde

pe cal ii s-afinit fo6rtetare la Picior.Ajuns acast impiratul a chematci mai buni doctori la palat,dar in
zadar Picioruls-aumflat9i doctoriiauzis c;, dacdnu-t
vor tei4 acstava putrezi 9i impiratul \a muri. ASace
au hotldt ca a douazi de dimineaF se-itaie piciorul,
Dentrua-i salvaviata.

fostodataun imPArattiner 9i foartebrln la ini_

mi. Acestade mult od obitnuia snsPlimbe
rin tara Eainsotit doard o singurtrslut:. De
dte ori intilna ul,n om sirman, lrnP:ratul ii dddea
milostenie9i-l atutacu cePutea.
Odati mergind pe cal,impirahl a vizut intr-un
loc pustiu un .llu8:r mort. Trimilindu-ti slugainain35

acoperitieri?Dumnezeua vizut neca2ultiu 9i m-atdmissatevindec,deoarece

ii tu mi-aiftcutbine."
A douazi imperatulela dnltos, spremirareadoctodlor. El a povesdttuturor ces-aintimplat 9i toli au l?iudatpeDunmzu,
Careii aiutapeceibunila inib;.

In noapteaaceeaimpdBtul n-a putut domi. EI a rugato sluSlsl-i aprind:candela

5i a rimassingur,privind ta icoane9i gindindu-sela soalta sa grea.Chiar
atuncis-ades{hisfrastraqi in camer! a intrat un c:luger luminos.,,Deceetti asamihnit, imFrate?" - l-a
intrbatc.iiu8rrul.,,Cums; nu fiu mih^it,dacamiine
trebuiesr-mi taiepiciorul?"- i-a lespunsel.
Atunci cnlugeruls-aatinsde piciorul impdiatului si
acelaindatA6-aficut sdnetos.,,Ridicl-te9i mergil" - ra
zis cilugirul. ,,Nu pot, c{ esterupt" - a r;spunsimperatul.Dar luindu-l c ugirul de rnid, imperatuls-aricin
dicatSia putut mergeca9i maiinainte.,,Spune-mi,
elti?" - a intrebatimpiratul nedumerit.,,Cum,nu me
recunosti?oare nu esteaceastahainata, cu carem.ai
36

cRADT NA R UtlT
B OR ( A N UL < U 64LBENI

Dar iaui cAintr-o zi a venit DiavoN la Sridinar 9i

a inceDuta-l ispiti: ,,Decedai toti banii tii stuacilor9i
nu-ti ;ui mdcalcitiva deoParte?Iate,o s, ajungi 9i tu
bitdnl Si cvei facedacl vine Yreoboal! Pestetine?"
Lainceputgradinaruln.a luat in 6eam:acelevorbe,deoarece;tia i6 Dumnezeuil aiut5in toate Dar, trecind
zilelegitot gindindu-sela acelcuvinte,a hotAritsePunAun calbendeopart
N-a-trecutmuli6 vrem,cAg:dinarul a dosit ti un
al doileagalben.$i tot at4 Pintra umPlutcu galbniun
borcan,p carel-aingropatin grddina.

A-1 ra odatl un gredinarfoartebun la inima, care

l- lucratoataziuala gr;dinasa,iar baniicitt8aF
Lt ij dedeasiracilorMult; vrema peEecut
BiAdinarul ara d Dumnezeuil aiutain toatepentrubunltatealui.
38

39

Nimeni nu pricepeace s petsececu glidinarul. Toti

au vezut ce de la un timp el s schimbasefoarre mult.
Seracii,caremai inainte veneaula el ti primau din legumeledin grddine, erau acumalungali cu minie. Grddinaiul vindea totul la pialt iar banii ii ascundeacu fti-

40

Vezindzgirceniade carea fost cuprins gridinarul,

Dumnezeusi-a intors fala de la el $ nul mai ajuta.9i
iatd ceiftr-o zi, lunind prin gredineii gindindu-sla
borcanulcubani,gredinarula c;lcatintr-o greblt ri $i-a
renit piciorul pind la os.Mutti doctoria.hmat SrAdi'
narul,dar ferefobs, cdcipicioruli seumfla tot mai tare
9i de acumincepusesI putrezeas.L
ASaa cheltuit grtdinarul tot borcanulcu galbnip
docto . Rlmas qi bolnavii firA bani, a hotedt secheme un doctoi, ti de ultimul galbensrl roagesn-itaie
piciorul.
Noapteagrddinarula adormit mihnit 9i iati .5 i s-a
adtat in vis Ingerul Doimului i i-a zis: ,,Undeiti sint
47

banii grldinarc?Decnu t Iacislnltos cu ei,aia cum

neddjduiai?SeStiide acumctrbanii nu sint de marefolos,iar omul milostiv Il arecaajutorpe Dumnezeu.Iat;, ri eu am fost trimis la tine El te aiuLctrciDumnezeu
9i-aadusamintedevremeadnd impa4eaiavereata s:racilor9i e.aibun cutoatelumea."Interul aatinspiciorul gridinarului Siacelas-aflcut srnrtos.
Gnd a venit doctorul dirbinaF,l-a glsit pe grldinar lucfnd in gddine. Toati Iumeas,aminunatdecele
intimplate,dar mai alesoameniis:rmani s-aubucurat
de tdmiduirea gredinarului.Clci din aceazi $Adinalul ainceputsI fie milostiv camai inaintEitot ci*i8d
siu il imDtrneasaracilor.

Ti L H AR U L(AR E

A A'UNs 5FINT

fostodatl, cu multeiacuriin urmI, in Pe4jr

Egiptului,un lilhar penumeMois.Ace5tara
negru9i atit dputemic,incit erasPaimatuturor Nu numaroamniiobiQnuitisetemaudeMoise,ci
!i tilhaii scutremuraucind auzeaude numelelui.
lnsdnimeninu Stiaci, dincolod obiceiulcelfioros,
tilharul Moiseaveao iniml buna.De multe ori s n4l

trebain inima sa: ,,Oarela ce bun s; fa atitea rdut:ti?

M-am dturat sA se team, toti de mine. Pentru ce sint
atit de reu, nimeni nu me iub$teSi eu mi simt atit de
krtr-o zi, g'indindu-seel a9a,iata d s-aintilnit pe cale cu un celuger.Inda6 ce I-a vezut, celugarul a vrut
sI tugt dar tilharul a zis: ,,Nu te teme,d nu-ti voi face
nici un reu. Ci te rog sestai d vorb: cu mine!" Cdlugirul i-a povestit tilharului despre credinta in Hristos Ai
despreviala in minestire.
filharului i-au plicur foate mult eleauziie de la cIluger 9i a hotarit sepleceimpreunl cu el la m:n:stire.

44

AAaa ajuns Moise, din tilharul vestit ce eia, cilugir.

EI ii a construito chiliemici nu depate de m;dstire
5i tr:ia acolorugindu-sezi Qinoaptelui Dunnezeq p
Care Il iubea foarte mult.
intr-o zi, pe cind Moisse rugain chilie,au nrvaluit asupralui patru tilhari. Dar, spre mirarealor, clluglrul i-a hintit pe toti la p;mint si, legindu-i fedeleq,i-a
dus ca pe un <nopde gdu LaslareFl manasHrii,
zicin
d u-i:,.Luati-iti fac4i ceweli cu ei.c;cieu nu vreausAi
baL pntru ce l-am f;geduit lui Histos se nu mai fac
reu nim;nui." Stareluls-amirat foartemutt de puterea
ceamara Iui Mois.Tilhdrirdu r;md55rei iM;rmu-

riti, cici in timp ce-iduceain spate,glugac5lug;rului

i-a cAzutde pe capqi ei l-au recunoscutceestevestitul
Mois,ciperenialor de altidate.
Atuncitilharii siau cerutiertaredla staretd, intdnd
in vorH cu Moise,t-auintrebatcnma ajunscilu86r,clci
ei il clutau demutt.Moisel-aPovstittool de-afir a
prr, ataincit tilharii au crezut9i ei in Hdstos,fdSeduindu-scAdeacumnu vor mai facenici ei rau nim;rui
Pirintele Moisea trlit ince multi ani in menestireEi
a devenitatit de bfmd,inclt a ajunssffnr!i Dumnezeu
i-a diruit darul facriide minuni. El a aiutatmulti Iumecu rugdciuile !i cu sfatudteeale,incit v6tea despre
sfintenialui s-arespindiiin tot EgiPtul,ajungindpini

A v A D A NI L t l
EVL O6 HIE PIETR AR U L

ra odatelm pitrar pe nume Evloghie.Acesta m$cea toati ziua la cioplit piatrt iar banii
cirtigati ii impirtea in doui: o Paitepentru srne, iar alta pntru sAraci.EvloShieera atit de milostiv,
incit aveaintotdearmauiile casisaledeshisepentiu
strrini.

S-aintimplat odatA.a Sfntul Daniil pusts cul se zrbovascaprin acele locuri iar Evloghie, anind de eL
l-a chematin casasa.Ata a allat Sffntul Daniil despre
faptelebune pe carele f6ceaEvloghie.Intorcindu-sein
pustie, Sffntul Daniil s-a rugat lui Dumnezeu, zicind:
,,Doame, am vizut cit de milostiv stepietrarul Evloghie, ca i9i imparte putinul snucittig cu stdinii. Te rog
sa facicaEvloghiesiseimbogAteascl.
pentruci a'a va
ajuta qi rnai mutti oamenil"
Durnnezeu asculta intotdeauna rugiciunile Sfintului Daniil. Dar acum, auzindu-i rug;mintea l-a intr-

ba! ,,Pentruce,pidnte Daniile,ceriun lucru caacesta?

EvloghieImi estephcut ata cumsafli ii nu estebine
pnfru el $ seimboSileasct.",,Doamne- a zis iar;fi
avaDaniil -, Terog sn-miindeplinetti aceastidorinF,
dci cled c! Evloghier,? ajutape Ioarte mul6 lume."
,;Ie pui tu hezaipntru el?" - a intrebat Dulmezeu.
,,Da,Doamne!"- a zi' cu hoftire ala Daniil,
A douazi umblind dupe piand.Evloghiea glsit ascunsin pamintun burduJcu galbni.Insr, in locs: faci
maimuke mibstenie,ata cumsatteptaSffntulDaniil,
Evloghiea disparutcu bani cu tot. Marea fo8tintristareatuturor cecinu mai aveaone str-iprimeascipe ci48

49

Htoni striini. Sffntul Daniil era mihnit qi el l:e nu L-a ascultat pe Dumnezeu.
intr-o noapte oumne.eu i S-aarttat in vis Sffntului
Daniil in chip de copil si i-a zis: ,,Vezice s-a'intimplat?
Unde esteacum Evloghie al Meu 9i cine ii mai ajuti pe
streini?" ,,Doamne,Tu Ie gtii pe toate dinainte 9i trebu'
ia se Te asult! - a zis ava Daniil. Ce pot 5; fac ca s:-mi
ispetescvina?" ,,Dac: t-ai pus chezaSpentru el, du-te
acumsi-l adu. cici el seaflAin Alexandria."
50

intrebind din om in om, ava Daniil a Sesitin celedin

urml casalui Evloghie. Acestainse nu mai era acum
pietrarul milostiv de alt;date. Aveao casemare,p care
o pizeau slujitori inarmati. Vezindu-l Pe caluS:rul b;
trin carestriga din urma sa Evloghie a Poruncit si fi
Mtut cu bete.

51

il rnea ti el de multe ori acas: la Evloghie, cAcibie-

tul pietrart-a cerutiertarepntruci porunciseslugilor

sd-lbat; in Alexandria iar snntul l-a irtat.Povestirea
aceastaa istodsit-ochiar ava Daniil unui u.emc de-a]
siu, vrind sl-l invetecI nu estebine strceremoricede
la Dumezeu, ci numaicelecenesint de folos.

.e,
Asa a rlbdat avaDaniil dulte sepGtnini la poarta lui
EvloShie,betut 9i batjocorit de slugi, dar Evloghienu-l
blea in sama.
V:zind Dumnezeu rdbdarcaSffntului Dannl a flcut
urmdtoarcaminune. S-aintimplat .a Evloghisasecerte cu un mare dresltot carel-a 9i dat in judca6. Dregitorul acelaera neam cu imp;ratul, a;a cI s-a hot;ft
ca lui Evloghie+ is taiecdpul.cu chiu,cu vai a reutit Evloghie sl tugI intr"o noapte din Atexandria 9i sl
sintoarcl in saful seu.Ajuns acase,Evloghia tePldat
hainelescumpepe carele avea aqacI urm;ritorii strinu
l-ar mai fi recunoscutniciodatl
Evloghie s-ainrors iar la viata sa de mai inainte, ooplind pietre ti impn4indu-9i ci$ti8!l cu strdinii El a inceput sA fie iartr9i pltrcut lui Dumnezeu.Snntul Dani51

5l

STiNTUtDE PE6UNoI

cestSfint a fost neobisnuitinci de la nastereinsuqinumelelui o arita - coprie, adica;el de

pe gunoi. CAciCuviosul Coprie,pe cind era
inci su8ar,a fostg&it decitre cilugirii din obqteaS6ntului TeodosiecelMarep o gremadi de gunoi.Mama
s4 fiind gonitl de barbari,a Hsat mpilul pe gr&nada
de gllnoi din apropierearnendstirii.
Copilul Copriea fost luat in menistire d alugAri.
Aici l a fost hranit cu laptede o caprd.Capracred ce
gtiactracestcopil va ajungesfnt, ceci,de ffecaredate
54

cind copilul plingeo alergadin turma cu carepa9teaai

copilul.
veneaseauDteze
insuri Sffntul Teoaosiil iubeafoartemult Pecopil,
pentruc5erain toateascrltatorir hamic CoPriein(:
de candera mifitLii aiutaPecelu8drii.are imPleteau
coturi, ducindule apddebAut.Crscind,a fostfAcuLla
randullui, celusrr

55

Pntrucdera smerit9i ascult tor, Durnnezeul-a invrednicitpeCopriedmaridaruri,decareel insufinu

9tia.Aceasta9i pentru mareadragostepe careo avea
cici el credeacepentru
CopriepentruSfntul Teodosie,
rugiciunile s6ntuluipoateIaceorice.
&a s-ahtirnplat cns-adw odati in pidure dupi lemne.Un urs, dvilind aslpra m:giru$lui, i-a sfiliat piciorul.Atuncitinirul Copriel-a apucatpeu6 deuE he
me atii i-a zis:,,Deceai ficut asta?ferintele Teodosie
te.pti cu lemnle!Acffi o s: teinhampetineii o secan
tu lemnelein loculmlgliugului, pinl se!.avinde.a!"
Marele-afostmirareatuturor s; vad; cumursul carA
lemnein locul megarului!
pi'
CuviosulCoprieatriii in otqteaSfintutuiTeodosie
ni la adincibidneti, fitdnd mdtimi de minuni. Unel
dintre le s-auscris,dar ;i mai multe au fost uitatede
l|reme cecide ahmciau tsecutmdte veacud.

vAMEtULz6iR(T tl
PiINEA ARUNCATA

fo6t odatl in pd4ile Africii rm vameg roarte

zgircit, p nume Petru. AcestaIa atit de riu

i de nemilostivindt EtuaciiEtmeau9i s: se
apropiede el. Nimeninu PrimiEeniciodatenimic de la
56

57

Intr-o zi, shinSindu-sestuacii impreune, unul din i

a pus rimlgag ce nu se vd llsd pina ce nu va pnml ceva de la vdmefulzgircit.7is ri facur.Slracul5-adus Ia
Poartavame lui Sia inceput se strige cit il tinea gura
s,-i deacevamitostenie.
S-a intimplat ca vamegultocmais: aduci acasao
clrul; cu p'iini. Nemaipurind rlbda strigftele s:racului, Petrua ludt o piine ti a dnDcaro in acelacu minie.
l'rind si-l alung.SAracula luat bucurospiinea ii a alergat la ceilalli certtori, hudindu-se ce a primit milostenie de la vame$l cel hain.
Noapteavamequla avut un vis careI,a infricoqatfoarte mult. Parceau venit la el nitte negri ii i-au luat sune-

tul, ducindul la un ludecdtor imbrecat in haine de lu'

minl. Aretd.ile cele n8re zbierau, zicind i ei trebuie
si ia sufletul vameqului,deoaleceacelanu a flcut nimic
bun. Atunci a aplrut un inger luminos qi a zis: ,,Nu este
adev;iatl leri Petru a dat o Piine unui seraclIatl aceaste Diinel"
itrmci ludecdtorul, carenu era altul decit Hristos, a
zis: ,,Si punem pe cintar faPtelercle ale lui Petru, cteo
pa e, iar de cealalteparte aceasttrpiine!" Demorui au
;ll3 oe cintdJo multimede faptereleti cintdnl c-ainllin;t p'rd ios.Ahs(i s-a apropiarti ingerul ti a Pu5
piinea pe ceulat taler Ce minunel Piineasinguri a ridiiat ciniarul ri a tras mai mult decit toate faPtelerele in-

58

59

datl, urlind superati,demoniiau dispArutdin fata ludeAtoruluiMilostiv

Trezindu-se,
vametulainlelscea fost acelvis 9i 6-a
minunai ,,Daclo piine pe careadrdat-ounui Eirac,fld voia mea,mi-a ajutatat de mult, oarcdt de phcuti
lui Dunhezu6int ceicarfacmilostenietot timpul?"
De atuncivame l Petrua lncputs! faci mibstenie
in fiecarezi, indt nu seputeaSdsitm om maimilostiv ii
mai bun in tot orasul.

HAINA DATALUI H RI'TOs

? ntr-o zi vamqul petru a intilnit un om atit de s5I rac,incitnu aveanicihainePeel Flcindu-i-semiI la, Petrusi-ascoshainasafrumoasi ti s(umPi ti
i-a dat-oslrac;lui.
singur,s'aSindit ci nu Poate
Slracul,dupl cea
'rma6
sj| Doarteo hainl atit ile scumpati a hotalit sJo vindl
Dup: citra zile,merSindPrin Pial:, Petrutj-a vtuut
hainape.areo drdusesdracului
Pus,la vivare El s-a
nu
mihnii foartemult fi 9i-azis in gindr,,Dumnezeu
siracul nu a PtuFat
a primit milosteniamea,doarece
haina,ci a pus-ola vinzar"
@

61

Petrua umblat mihnit toatdziua $ agaa 9i adormit.

Noapteael a alut urmetorulvis. Un dner frumosa venit la el imbrAcatin hainape careo diduse siracului.
Nedumeritpestemisure, Petrul-a intrebar ,,Cineegti
d deundai aceastlhaind?"Iindrul i-a rdspurucuglas
dulc:,,Eusint Hristos,ii aceast hainAMi-ai dat-otu.
CAcioricined, ce!? unui B;rac Mie lmi dA."
Petru s-a trezit nespusde bucuror hoterind ca d
atunciinaintesefaceFi mai multi milosteni.El a devenit atit debun,incit a ailis sfnt.

5TICLAA'CUN5A

u foartemdte !.remein urmt treia in Pa4ib

ttaliei un ciluglr sfnt PenumeBenedict.Acesta ra staretal unei mrnestid, Pe careo conduceacu stnctete.Nimeni nu Puteaascundenimic de
Sfintul Benedict,cecibtrtrinul etainzestratde Dumnzeucu darul darviziunii 9ivedatot ceseflceain taine,
la oricedepe(are.
m:nAstiretrlia $ un dnarPenumeFxilarat
in aceasi
intr-o zi. SfinhtlBenedictl-a trimis peb;jat si aduc: de
62

53

la cinevani*e vin. Exilarat a primit doue sriclecu vin,

dar pe drum a hot;dt st ascundao srid; 9i sel minte pe
baHn cea primit numaitlna.Atd d rifacut.
Ajungind la mlnistire cu o singur; srid:, biiarul a
dat-o staretului s6nt, carei-a multumit cu cilduri. inse h despl4ire Bfintul i-a zis: ,yezi sAnu bei din sticla
ci sJ o inclini puFn,$ ve?ice-osa
Pecareai a<cuns-o,
se intimple." Rutinat peste misurtr, Exilarat $i-a cerut
iertare pentlu paatul fdcut ii s-a dus str vadd ce se va
indmpla cu stilaascrmsi.
Ajuns la locul ude era ascunsvinul, Exilarar a luar
stida 9i_ainclinat-o pulilr a$acum ii spuseseSffntul Benedici. lndate din sticH a iedt un arp.
Atunci a inleles Exilarar cine l-a indtar sA ascundi
vinul Sice i s-ar fi putut intimpla dac; Sfintul Benedict
nu I-ar fi atentiondtsa
nu beadin sridaascun$.

PU TER EAR U 6 A(IU N II

ulti sint ci careseroagl in oricevremelui

Dmnezeu, dar pulini cunos.purerearugecitmii,maialesatuncidnd sfaecucrcdinF
de cttre oameniipHcutilui Dumnezeu.De aceeai noi
raemsi povestimo in6mplareminunati pecalea transmis.oin scrisStinhrlGngoriecelVarc.papaRomei.
65

Pednd gotii aun&elt asupraItalii,un loldat oarecareafostluatprizonier.:'oliaacetuianu 9i-apierdutclllnpih.il, ci, atrmcidnd aveavreme,rnerSaIa biserice9i il
rugapepreotsll pomene.sc6
psoldarla Utur8hje.
Dupl rD timp,soldatula fosreliberat.Intorcindu-s
acase,el ia povestitsotiic;, in anumitezile, lanfurile
c:deaudepeel,incitgardieniicareil peze.unu qrjauce
6eintimpli. Fmeiaqi-adat seamact aceleaerau?ilel
in careeasduceala bisericeseseroagepentruel-

iNA11rmre
SMER EN IEI

reiauodatdin Alexandriadoi celugaribdtrini,

unul intr-o partea cetiiii, iar altul in alta.Ace$tia au petrecutfoartmulti ani inchi:i in chitii'
le lor, incit nimeni.in afarede ciliva u.enici, nu le vedeafala.
66

67

Tot oratul ziceadespreceidoi bAhini cnsinr Bfintiti

multeminuni sesivirgeaupentm .ugeciunilelor.
Pentruce erau atit de bdrfni, s-a apropiarvremea
caunuldintrecaluS;risamoart.Acesta,
pentruc; auzise atitadsprccblalr bdtrin sffnt, a vrut sAt cunoasce
inaintede moarte.Decia trimisla el pe ucemcul $u, rugindul sAvini sl-qi ia r;mas bun inainrede

E usor si ne ddm seamace toati cetateaa alrgat sA

vadi o astfelde priveligte minunati, iar Bthinul smerit'
in loc sl s as.undt a devmit 9i mai vstit'
Asaseinlimplacu toti ceicarenu slaudacu faptele
lor bune,clci ie xertla Dumnezeuinsufiiilace vestili
inaintea tutur;r.

Auzind invitatiadin Buraucenicdui,ceulaltbetrina

hotlrit 5; facapeplacsffntulujcelug:-r,
pecarii et de
mu-lt;vremedored$ -l cunod3{a.
lnsJ hoEri st nu vine
indati, ci sI a9teptenoaptea.Cecisetmeabrtsinul ca
nu cumvaoameniis:-l vadAd sI alergedupt el.
Trebuiesi ttim c! sfintilor nu I phcea ca oamenii
str-ilaude.Ei raufoartemodeqti.Dar cu cit seascundeaumai mult de laudeleoammilor cu arirDumnezeu le dtrdeamai multe daruri ti ei devneautot mai
vestiF.
Ata s-ainrimplat ii cu bitfnul nostru.Cici, dorind
el s5sascundAde ochiioammilor,d hot;rit samearq;
la celilaltbakinnoaptea.
ins: cinaa i4t in straae,;ati
cedoi ingeri au statalAturidel cufictii aprins,asa-i
68

69

CUPRIN'

S6nh'l Cononii lilharii inmiftturiF . . . . . .. 32

.
imp:ratului
milo6tiv .......
Povestea
38
cu galbeni. . .. .....
crldinarul ii borcanul
Tilharul calea ajunss6nt
pietlarul.......
AvaDan SiEvloghie
S6ntuldepBxrnoi......
vamrulzSircitFipiineaaimcati.......
Hainadat, llri Hristo6.. .
Sticlaasolns:
ru8lciunn......
Puterea
hiuF[\easmereruel.,...

Cudnll ainlc.-. .... ... .

StrugurleSffntuluiMacarie. . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
SffntulAgaton9i inSerul.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
CrluSerulsdmcAicertetorultudul . . . . . . . . . . . . . . . 20
Clluglrul caredormeacu leii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Sftrtul Eufrosin9i mereledin Rai . . . . . . . . . . . . . . . . 26

70

77

43

...
54

.
67

DIFUZARB
S.C ssp.rg.pt SRL
sE Id Muut<u r 35,tuJ
031216Bucr9d
T.L:02r-320d1.19,
6r: @r319.ros
cnd: Mbdo3lp.l3EPh.b
@Jih.d:$Phj
x
MPhi.6
S<i.bh.

d. Difud.

SUPERGRAUI

vaorat pcibdlbte. d. , prihi prin p.rH

dF tu bu. drt d.,ptritu.xur.
teolqi., dttlr{ Elsio.d d4 6to&6.
+!rult t. .djui d. prBt*iu.
PLb I he mbuD L p;niE d4ito4
a4 Pogre Mt aP@E d. slFaEph
lt.ri.pd,
t
U!RART^SoPHIA
e. Bibd vodr d. 19,
0{.15r, Bu.lr.rti ,..toi 4
lLlr3r FnX.b d.T6loSF)
6d.tDt.$6.10.00itzrl6 613

scrftl P4inrM patu,,4i.rt!L

,fuht:
6edrqrep,rtust.rt
@
pt grttrr ti ttQ ht,yj er!

e l. bun j.Llput, trebuie s;i spunen.c esrcrn

Patedc Clfintu I tnrd,. provine dr ta 8r...s.!l
I'rn?, rrli.ri firirle. I)rin !rmdre Patefl.ul.src o
.Itr.are cuPri.d. cnyinlr'.le Siintikr l)iiri.li.drnrt(,
P.intrufdosul.r.dnlcnrsilor.
l'.rt.ritul de fitii, mmr de nor,,'nr',, nu estuo pnr
scurii(.d rreunui.r dftrc f.r.i.elc mnri,.to Larlc8.iu
de l!\tc tlin mai nr lrt' i/vorr,, cum .r ri: /rn,vrnunrt llr
t.i.tt trltun, Lir.M tt, Pt"/"r,(ld 111/. Srt,rihr f.
lin8s.e(ea, am piullat istorisifidin rnJtfSln,rilr lh
/td{J.utrnrsenrDidl\r,/. Sfiflulur (;rigo.ie al Nlan,
Mrrrl lrrt(rir estr d.runrir rsrfrl .lil ilin Lnu/a dinr.n
simild sal., cit ii p.nrr! Iaptut.S s. iJrserzri Lltd
nri.j Ah.iut.rt si srl..|jh porlnirr.rr. si ttu&ns.i
inter.\ul (opiil()r t:lt .r! n,st repo!srft.,$!nrru a li cit
m J i . l . r r c5 i ma iu $ r d . u .mi ri r

lffillii