I.

ALIMENTE INTEMISE BEBELUSILOR

rzicerea acestorr alimente deriva din imaturitatea organelor belusului,

Interz
rz
in speta sistemului ui digestiv si aparatului renal insa multe di
dinn cele aflate pe
lilist
sta
st a de maii jos
s nu sunt re reco
coma
co ate niici du
mandat
ma at dupa va
vars ta de l- an datorita
rsta
rs
primul rand ingredientelor continute dar si procesului industrial de preparare
bazal pe multime
ba e de aditivi alimentari, arome si coloranti ntetici.

1. HARUL:

copilull sub 1an nu are nevoie ie de zahar in aliimentatie

e,laptelee
mama, respec ectiv forrmulele de
ec e laptte praf iarr mai tarziu
u cere
realel
re ele,
el
biscuitiii, fru
uctelle si leggum melle furnize za su
eaz uficiiente uc
ucide
e
(carbo
(c bohidr
bo drat
drati)
ati), nema
i) maifiind nevoie de adaugarea de zahar in ceai, sucuri
ma
de
e fructte, pi
piur
ureu
ureuri de frructe.. Ma
euri ai mullt, prrin adau
auga
augarea
ga a de zaha
har se
ha
creste numarul de calorii, influentand astfel aportul caloric al
urmatoarelor se;
eaiul nu
ce u trebuie niciodata indulcit, maii ales in primul an de ataa
deoarece in terfera cu aportul caloric aferent unei zile in trimentul
inte
te
unor al
un alim
imente
im te mu
mult ma
maii natotoas
toase;
as
pentru indu
dulcirea prajiturilor de casa sau biscuitilor se poate losi
du
siropul de artar, agave, stevie, rmale;
pentru
ru indulcirea cerealelor, in special celor brute preparate cu pte
e
de vaca se pot folosi prune uscate, curmale, smochine, afide,
merisoare;

fu&**$
fu& dzsp
dz m wm
spm
sp wmrs ta &w wr
rsta
rs wrz
z xm
xmkz
kzmr
kz mraa
mraa\ rza
aa e tr
rzae trwf a&** €*$*
wfuxa&
wf a& *slt im *N****, *sef
effi
effi
puz**rz&
z& 66 6*s&**
**a*
** Zt aax x*
a*Zt
a* x*fu
fu*y fura
fu*y ra*ry sa
ra aw na
saaw na6rlrlr* d* fuirar
lr ar..
ar..

2. SAREA:

este periculoasa in primul an de viata in special datorita rinichilor care

nu po ot "procesa" un ex s de sare; in unele cazuri
exces ri, se poate ajunge
ri
chiar la constituirea unor leziuni la nivel renal cu posibilitatea
compromiterii functiei de excretie a rinichilor;
in primele e 6 lu
luni
ni de vviata co
copi
piiiii au ne
pi nevoie de 0 ,8 sarelzi pentru
0,5-0,8 ru
ca pana la varsta de an, necesarul sa creasca la L g/zi, cantitate re
exista atat in laptele de mama cat si in formulele de lapte praf, ecum
si in fructele si legumele introduse dupa varsta de ni;

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 ncare insa in cantitati
dupa varsta de L an se poate adauga sare in manc
nc
mici, care pot fi usor crescute pe sura ce copilasul se aProPie de
varsta de 2 ani.i.

Sare
Sa a es
rea
re te impo
este orta dupa va
a du
anta vars
rsta de l- a
rsta n in
an n sp
specia
ia gatiriii cu od,,
iall dattorita imbog
zonna geeogra afica in care loc cuim fiiind una endeemica (c cu risc cresccut) ntntru
ru
de citul de iod (i
efic (inter
ervi
er ne in bu
vine
vi na fu
buna function
onar
on e gl
are
ar glan
andeii ti
an tiroide); ve
ide)
ide) egeta pr
prec
ecum
ecum si
ndimente de tipul cond dimente pentru "peste", "pui", gralat", etc nu nt
"pes
es
alte con
recomandate; le puteti inlocui cu diferite ierburi aromatice patrunjel'
rar'
cimbru, busuioc, leustean, oregano, maghiran, etc'

E DE VACA:
3.LAPTELE

nu trrebu ule inttrodus in locul laptelui de mama sau formulelor de pte

praf
pr af de catt du
deca
ca dupapa va
vars
rs ta de an
rsta anii si ni
nici
ciod
ciodat
od a du
ata
at dulc
lcit;;
lc
poate fi in schimb folosit la prepararea piureurilor de legume, anzei

sau iaurtului;
nu se recomanda datorita potentialu ului alergen desstull de ridicat(conttine
foaarte multte proteine), ), precum si datorita continu utulluii redus de fier care,,
ma ai al es dupa va
ales vars ta de lun
rsta
rs ni con buiie la apa
ntrrib aritia an miei tr
nem tritio
iona
ionale
nale
(pri n defiiciit de e0
rin
ri e0;;
excesul de lapte in prrimii an ni prpred ispune la obezitate, de acee
edis
ed is eea tr
ee treb
ebuie
eb e
oferit cu mare atentie, maii ales dupa varsta de 6luni cand se cepe
diversificarea si mesele de lapte e sunt treptatt inlocuite, exceptand cul
dejun si cina, astfel incat la varsta de 1an, cantitatea de lapte pe24 4 de ore
nu trebuie sa depaseas asca 50
as 00--500 0 ml la care e se adauga a allte pr
prodususe
us
lact
ctat
ct e (branza, ia
ate
at urt, un
iaur
ur maii ta
unt, ma tarz
rziu scav
rz aval
av al)'
al)'

4.ALBUSU
SUL
SU L OU:
U:

se recomanda prudenta mai ales in cazul copiilor proveniti din familii cu

istoric de alergii sau cu dermatita atopica, intoleranta la
proteinele din laptele de vaca, alergii alimentare diverse;
poate fii introdus cu precautie, in n cantitati crescute progresiv dupa varsta
de 1 an cantitatii mari de proteine de e inalta valoare biologica a
care le contin e, pr
ine,
in prot
otei
oteine
eine ce fu
furn
rniz
rnizea
iz za am
eaza
ea amininoa
inoaci
oa ziii es
cizi
cizi alii (c
esential
al (cei
ei care nu pot
care
fi produsi de organism) implicati in procesul de crestere si dezvoltare.
iXl',ii'"S

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 S.CARNEA DE PORC:

este total co
es contraindicata inaintea varstei de l-an, desi ideal ar fi ca aceastaa
sa se administreze abia dupa varsta de e ani sii, sii atun
nci in ntitate
limitata(1-2 2 ori/saptamana); se recomanda prepararea la gratar sau
cupt
ptor
ptor,, evitandu-se prepararea sub forma de snitele si iftele.
or

S.MEZELURILE:

a.sunt de departe r*f* *s*i tvoriv* si in acelasi timp p destul de frecvente in

alimentatia copilasilor, mai ales dupa varsta de an cand apare perioada
capr
ca pric
priciilo
ic r" si parintii le of
lor"
lo ofer
era co
er copi
pilasi
pi silor in sp
si speran
anta
an ta ca ac a vor ma
acestia manca
a va,,
ra sa tina
fara
fa na insa
sa cont
nt de cocompozit
itia
itia ac
acestorara si de mo
modull de pr
prep
epar
ep arar
arare;
are;

b.sunt acceptate cu u pl
plac
acere
ac e de copiii datorita gustului bun (prinn adaugarea
glutamat si alti aditivi si arome) insa trebuie stiut ca, cremvrustii, sunca
parizerul sunt cele mai nocive in primul rand datorita aditivilor (E-uri) pe baza de
fosfati (E 450/451/452)) care bloch eaza fixarea calciului in os dar si torita
procesului indu
dustrial de prep
du eparare (MDM) prin care
ep re te
tenoanele, pielitele, asimililile
e
suntt proc
oces
ocesat
esate
ate indu
dust
du stri
st rial
rial.. La ac
al acestea se ad
tea
te adau ga fa
auga
au fain
ina de so
in ia (c
soia (cu
u inalt po
pote
tent
tentia
ntiall
ia
alergen),, sa a, za
sarea, zaha
haru
harul si alti
ru ti coloranti si arome ntetice;

c.sunt considerate de multi parinti alternativa viabila in ceea ce priveste ortul

zilnic de carne insa acest lucru este total gresit, carnea neputand fi inlocuita de
nici unul din aceste produse.

MARGARINA:

nu are ce cauta in regimul nici unui copilas, indiferent de varsta, chiar daca
este im
imbogatita cu acizi grasi sau
u minerale (fier, calciu, etc); inlocuitii-o cu
unt, pasta de branza, pate preparat in casa.

S.CONSERVE, AFU MATU RI, SEMIPREPARATE:

a.in special pate-ul se administreaza copiilor insa este recomandat sa-l preparatii
in casa (ficat, unt, br
branza,, verd
anza
anza rdea
rdeata)) din
ea n ac
aceleasi mo
elea
elea motive ca si in ca
tive
ti cazu
zull me
zu mezelu
lurilorr
lu
(compozitia si procesul de eparare);

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 oaspata
b.conservele de carne nu constituie varianta pentru inlocui carnea
de afum
umare
um
iar carnea afumata este greu de digeratt datorita tocmai procesului
(de altfel toxic, datorita nitrozaminelor, substante cu inalt potential cancerigen)'

O si
9.CACAO OCOLAT
OC ATA:
AT

ar trreb e pa
bui evitititate pana
na la vars
rsta
rs artte ex
nd foa
ani fiin
ta de 2-3 an exci
cita
citante si ag
tant
nt agit
itan
itand
an
nejustificat copilasul;dupa varsta de ani poate primi 2-3 bucatii de
ciocolata alba sau po poate consuma prajiturele ce contin ca cacao; un celent
inlocuitor pentru cacao este faina/pudra de roscove (sta la baza
regurgitare-AR) care poate fi folosita dupa varsta de ni''
orumulellorr an
fo antire
re

lO.FRUCTELE DE
ELE
EL DURE:
DU

foarte bogate in Vitamina si antioxidanti, fiind d adevarate stimulatoare

imunitatiii belusilor;
daca in familie nu exista antecedente e de alergii se pot introduce
pruudentaa dup pa varstta de lunii, fie ca atare, fie sub forma de curi,
siropuri, incorporatee in piureuri, tarte, budinci;
ntru cei al
pent
nt alergici se reco
gici
gi coma
co nda ab
mand
ma nd dupa vars
abia du ta de 2-3 i.
rsta
rs

11.ALUNE, NUCI, FISTIC, SEMINTE, GDALE:

periculoase datorita dimensiunilor mici si riscului crescut de aspirare

arboreele respirator, la care se adauga si un risc alergenicc usor crescut;
toate acestea acolo unde nu exista antecedente de boli alergice e pot fi
introd
in odus
od use
us e insa in
insa intotd
tdeaun
td a sub
una
un b forrma de fa
fain
ina
in u fin marunt
a sau ntit
ntite(
ite(ra
e( ita de
rasnit
ra it
fea); da
cafe
ca fe dau
u savo voar
vo e de
are
ar deos
oseb
os ebit
ebita
it unei po
a un ortii de cereale, iaurt, bran
cere
re za de ci
anza
an ci..

.PUFULETII:

in specia cei sarati

iall ce
ia ul an de viata; aduc
ti cel putin in primul
ti nu sunt indicati
caloric ne
aport ca neju care in
icat ca
justific
ju icat inte era cu reg
terfer
te er gimmul al
alim
imen
imentarr all be
enta
ta bebelusu
sulu
suluii
lu
in altor nutrienti cu calitati superioare.

13.MIEREA DE BINE: .1t

are calitati nutritive si terapeutice exceptionale insa utilizarea sa te

limitata in primul an de viata datorita riscului de botulism, boala

Dr Delia CHIRA, medic specialisl peOiaiiie www.pediatrucluj.ro

 infectioasa, produsa de toxina botulinica; dupa varsta de 1an riscul de
dezvolta aceasta boala scade semnificativ datorita cresterii capacitatii
autoa pa ra re, reven -se astfe dezvo lta rea acestei bacterii i.

.SUC
UCUR
UC URILE:
UR E:

fie
e ca sun
nt ac
acidul
ulat
ul e, fie
ate,
at e ca suntt as
asa-
a-zi
a- s "nat
zis
zi atural
at ale"
ale" nu-si ga
gasesc locu
sesc
se ul in
alimentatia celor mici, desi de multe ori am avut surpriza ca inlocuiesc
"succes" masa de fruct; singurul suc natural este cel proaspat preparat, ra
ados de har.

15. IAURTUL CU FR
FRUC TE (din
UCTE
UC mert):
):

iaur
iaurtu
urtull are un rrol
tu ol deos
oseb
os it de impo
ebit
eb portant pe
po pent tere si dezv
ntru creste
nt te volttare
e in
insa
sa
nu sun nt indiicatee iaurtturiile cu fructte diin comert,, tocmai torita
suplimentarii cu coloranti, potentiatori de aroma, zahar; le oferiti
copiilor oricat de "sanatoase" si "hranitoare" ar parea, inlocuiti-le
e cu un
iaurtt natural (4-6-100/o) la care putetii adauga fructe, siropuri de ucte,
scuiti.

II. ATELE IN DUSTRIALE ("borcanasele")

PREPARAT
AT

Au aparut de putin timp pe piata si reprezinta alternativa pentru imentatia

bebelusilor, ca orice pr
produs avand atat avantaje catt si deza ntaje; personal
zavant
za nt
recomand
nd doar
ar in
n situatii sp
speciale (calatorii,
iale
ia curs
rsiiiiii,, va
rs vaca
cant
cante).
nt

avantaje
je::
je

se gasesc sub forma de piureuri de legume

e si fructe (in diferite combinatii),
cereale cu sau fara lapte, preparate combinate egume/carne/fainos,,
respectiv fru cte/fa s/la pte);
pe am
amba balajj sunt spec
ba ecificatii priviind
ec care se pot consuma,
d varsta de la ca
cantitatea de calorii, continutul in principii alimentare, tipul Ior;
sunt verificat
ate ec
at ecolog ic si secu
ogic
og curi
curizate
ri te ba
bact
cterio
ct iolo
iologi
lo rea ma
gic, mare
gi re majojori
jo rita
ritate
tate ind
produse de firme cu istoric in nutritia pediatrica (de cele mai multe i
aceleasi firme producatoare si de formule de lapte praf);
au densitate nutritiva andardizata;
cantitatea de sare minima, folosit nu este istalizat;

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 mbogatite
fainosul folosit este fara gluten pana la Iuni iar cerealele sunt
cu fier;
usor de transportat(foarte utile in calatoriile cu masina,
trenul' ionul
cand nu avem la dispozitie hrana oaspata);
econ
onom
on omie
om ie de timp, lipsa ve lei, comoditate in administrare;
vesele
le
posibilitate de stocare;
variet
et mare indiferent de sezon'
etate ma

b) ezavantaie:
costul crescuU
gustul fad, gustul real al fiindd mo
modifi fi ales in cazul celorr
ficat, atenuat mai al
za de legu
baza gume
gu me;;
me
dime
mens
me iunea borc
nsiu
ns iu rcan
rcanel
an el este into
ui nu es
elului totd
to a potrivita ra
tdeauna
td rati
tiei suga
ti garu
ga rului,
ru i,
inceputull dive
ales la in
maii al vers
ve rsif
rs ariiii cand are ne
ificar
if ar nevoie de canttitati ma
voie
vo maii cici;;

aspectul de piure e in euneaza foarte mult educarea mast

ingreu
eu sticatiei;
st
puterea "obisnuintei": daca se ofera timp indelungatt papa la borcanas
exista riscul foarte mare de a mancarea gatita, aceasta
refuza
constituindd marre proble ema ma ai ales da a fi dus in colect
daca va ctivitate
ct
(cre
resa
resa/g
sa nita cu pr
/gradini
/g ni progra
ram
ram elun
elungi
ungit)
git)''
t)

Sunt ca
catevava aspe
pect
pe cte
ct ate in cons
re trebuie luat
e care at nsid
ns ider
iderar
er e atu
are
ar unci cand
nd mpar
aram
aram
astfel de produse, in primul rand citirea cu atentie etichetei si achizitionarea
acestora doar din locuri autorizate; de asemenea se e verifica termenul de
abilitate,, integritatea si aspectul borcan
vala nului (in special aspectul pacului,
aces
sta nu treb e bombat si nici sa prezinte urrme de refluare
buiie sa fie
ntin
ntinutul
in ului
ului).
ui).
In e de utiiliza
naiinte are,, bo orca anul si cappac cul acesstuiia trrebuiie bine sp pallate
e ia
iar
e poate inca
orcanull se
bo lzii in
calz
ca lz n ba ie ma
baie mari na;; se re
rina
rina reco
comand
co nda
nd a se ea dintr-o
servirea o rfururie
urie,,
ie
bol deoarece s-ar putea sa ra ramana cantita ate neffollositta ca
care e fi stra
re poate rata
ra
24-4g de ore(este specificat clar pe eticheta termenul de valabilitate pa
deschidere)) in frigider; in schimb, daca s-a administrat continutul direct n
borcan, prin folosirea linguritei exista riscul de a contamina si restul preparatului,
ente in mod normal in ca
bacteriille existe cavita a bucala se pot multiplica si ot
tatea
ta
duce la imbolnaviri, in special de natura digestiva; asadar, inainte de servire
recomanda portionarea continutului.
Foarte important este sa precizam ce inseamna preparat wrgmr&*./rz*tqarmht
fermele sunt situate in zone eco, departe de platformele dustrializafe;
1.1

ingredientele provin din culturi fara ingrasaminte si pesticide artificiale si ;a) l: .'a,:r:at-::::aaa=
a:::::jtilt:ti:jifi7i
::i;,:':a::=
fara utiliza apele menajere ca si grasamant;

D;D;idCHIRA;;;Ai;ip.iluii'tp;diliii; www.pediatrucluj'ro
 pe solul pe care se cultiva in ultimii ani( cel putin) nu s-au
u folosit
pesticide
pe e sintetice;
produsele de origine animala(carnea, ouale,laptele) provin de
e la imale
hranite
e cu use organice, fara subs
produ stittutie
e de hormoni si a
admini
ad nist
nistrare
st re de
e anti
tibi
tibiot
biotic
otic sa ti fa
u alti
sau fact
ctori de cr
ct cres
este
estere
tere;;
re
ingr
ingred
gredie
edient
ie ele co
ntel
ntel cont
ntinut
nt ute nu sunt produse prin inginerie genetica si nici
ut
au fost irradiate frecvent se folosesc radiatii ionizante pentru struge
bacteriile si razitii).

Cand citim eticheta trebuie sa avem in vedere matoarele:

tOOYo orgaaniic toate ingr

gredientele sunt 100 o/o organice
gr
organic: cel putin 95 % din ingrediente sunt organice
produs fabricat din ingredientt organice in compozitia eparatului
cel putin 75% di n in
din ingr
gred
gredie
edient
ie nt su
sunt
nt ga
gani
nice
nice

III. ALIMENTATIA IN SITUATII ECIALE:

1. Enteerocoliita/Gasstroeenterocolita acuta:
Indiferent de etiologie (cauza) un rol foarte important in tratamentul areei
il are regimul igieno-dietetic, care, bine "condus" scurteaza semnificativ
duratata unu nui episod areic.
nu
In cazu zul uneii enterocolite se produc leziuni la nivelul intestinului, ceea ce
zu
afec
ecte
ecteaz
te aza
az a totoleranta
a di
dige
gest
ge a, tole
stiva,
st lera
lerant
ranta ca
nt re pe
care pentntru
ntru se re reface ar
face
fa are
e nevo
voie de
vo
un "rreg g im" " in treppte,, de taatonaree pan
n a la no
norm
rmal
rm aliz
al izar
iz ea asp
area
ar pectu
ului
consnsis
ns iste
is tent
tentei
nt ei s
sca
caun
caunel
unelor
el or..
or Astfel
As el num
numarul
um mese
selo
se lor
lo poat
ate
at f i crescu
cut
cu cu scader
erea
erea
cantitatii pe masa, to tocmai pentru favoriza za refacerea mai rapida a tolerantei
digestive.
Tratamentul si evolutia sunt in functie de cauza determinanta insa gimul
poate fi cons
po nsid
ns ider
iderat
er mun in toate formele de diaree, bazandu-se mult pe
at comu
mu
hidratare corespunzatoare pentru inlocui pierderile si a asigura cesarul
fiziologic; este singura situatie cand se poate adauga sare sau glucoza
alimentatia bebe belusu
be i, tocmai pentru ca se
sului,
su e pierrd sarrurii miinerralle ca
care
re
trebuiesc inlocuite. In medie sunt necesare zile de regim, apoi, putandu-se
reveni treptat la alimentatia initiala insa cu mare prudenta,, mai ales in zul
fructelor si legumelor crude.

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 In situatiile in care le langa diaree sunt si varsaturi Se recomanda un repaus
alimentar insistandu-se pe aportul lichide; datorita pierderilor mari, atat
prin Scaune cat si prin varsaturi se instaleaza deshidrata tarea care mai ales
ta
primul an de viat ne vizi
ata impune
at zita la medic. In stadiul de shidratare(forma
zi
ceaa ma
maii usoa ra)) efec
oara
oa ra ecte
ecte sp
spec
ectacu
ec culo
cu loase
lo e au sa arurile de hidrratarre (i
(inl
nlocui
nl uies
uiesc
esc
cces pe
succ
cc erfuz e pe ve
ziile ). Ac
vena). estea se gase
Aces
es sc sub
sesc
se orma de
b fo e pliicuulette ca
care
prrepara cu apa fiarrta sii ra a conform indiicatiilo
acita or de pe pros
ospe
os pect(Human
pe ana
ana
Electrolyte) sau gata preparate cu adaos de mo orcovi si orez si mere(Hipp
oRS).Se administre aza in primele ore e in dozele stabilite de medic(in general
200 ml intr-un interval de ore, treptat cate lingurita la cateva nute)'
20

laptele:

nisttrarrea laptteluii
e continua admin
in caazul beebelusilor alapptati se
mama, acesta inlocuind foarte bine atat pierderile de apa cat si cele
saruri nerale;
peentru u bebellusii ce e primesc formule de lapte praf este comandat
in
nlocu uirea ac u fo
cesttor forrmule,, cu ormu ute e special, €& fi &m*%*"xta (de
€&rffi
acee
eeas
ee asii firm
as ma );llaccto
ozaa es ste "inccriminata"" inn intretiinerea epepisisod
isodului
od ui
diaare c, prelungind
eic d evolutia acestu tuia
tuia unci ca
ia;; atu d exista
and a le eziiunee
niiveelul inttestinului (cum m se inta amplla in ente erocolite) estte afectata
af
capacitate de absorbtie, in special la lactozei, care nu se mai poate
absorbi, determinand secretie crescuta de apa in intestin, nsecinta
fiind persistenta scaunelo lor moi, apoase; daca se incepe cu acest tip de
lo
forrmu ula,, se continua pana la norm rmalizarea
rm ea asp ui si nsistent
pectulu ntei
nt
sccaunelor si ide eal inncaa 5--7 zile e dup pa acceea; treccerea la a rm rmul
ula
ul
obis
isnuit
is a de la
ita
it lapte praf,, se face treptat, prin tatonare(ex
face masuri de
fara lactoza, masura LP normal in prima zi, in ziua urmatoare 2,
pana
pa a in
na lla inlo
locu
locuir
cu irea
irea mPleta);
pentru copilasii mai mari de ani se evita laptele(eventual
admininistreaz
ni aza form
az mulla de lapte praf fara lactoza), fiind permise doar
za de vaci si branza telemea.
branza

u de orez:
b) mucilagiu

este primul "aliment" care se administreaza a in cazuri de diaree, tand

fi utilizat si Ia copilasii la care inca nu s-a inceput versificarea;
poate e fii folosit la prepararea formulei de lapte praf in loc de apa sau la
copilasii alaptati poate fi administrat pe langa mesele de lapte;

Or Oefiu CfffnA, *.Oii specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 in cazul in care se administreaza copilasilor alapta
tati,
ta poate auga
putina saree si glucoza pulbere (5%o, adica de glucozaa pentru
fiecare 100 m ) pentru inlocui pierderile de saruri prin aun,
v prin
respectiv rsaturi;
intr-un lilitru
in u de ap
apa se pupunn 10
100-15
150 orez
15 ez (a
(ale
les
les si spalat
at in pr
preala
labi
labil)
bil)
se las
asa
as a 12 ore e apoioi se co
compleleteaz
le aza
az a cu apa pa
apa panana la si se fierbe na
cand d boabel e de ore
ele
el ez s-aau inmuiiat;; se st
stre ara apoii iar "a
recoar
re ar "apa
pa,, se
pa
folose
seste la prepar
se ararea formulei de
ar in cazul in care nu se
poate astepta L2 ore, se poate fierbe orezul (100-150 g) in litri
po
apa, stercurand apoi "apa" ramasa;
poate fi folosit si la copilasii mai mari de un an, fie sub forma e
sub
su b fo
form
rma
rm a or
orez
ezul
ez ului fiert, eventual combinat cu branza de vaci, banana,
ul
biscuiti (fara miere, fara ema);

ct supa cl
clar
ara
ara de orc
cov:

este al doliea aliment introdus in

n regimul de enterocolita, consistenta
adaptandu-se in functie de varsta a pi pilului;
penttru bebebelulusi
lu si se po
poat
ate
ate admimini
ministra su
ni supa
pa clar a (4-5 mo
ara
ar morcrcov
rcovii in
ov ntregii
fierb
b intr-unn littru de apapa, la
a care
re se ad auga pu
adau
au putina
na sa
sarere pe
pent
ntru
ntru locu
lo cui
cu
pier
pierde
erderile
de le si/sau
au gglu
luco
lucoza 5% sau
co u cu mmororcovi
or vi pasi
sira
sirati
rati,, morcovul
ti ul avavandd
rol im
mporttan nt inn "l
"legarea
ea"" sc
ea scau
aunulu
au lui si in re
lu rest
stab
st abilirea tolerantei gestive;
ab
Pe masura ameliorarii consistentei scaunelor se pot adauga in carne
(pui, vitaa curcan), orez, mai tarizu cate putin n dovlecel, patrunjel, telina,
evitandu-se conopida, broccoli, varza, mazarea cel putin 5-7 zile;; pe rata
episodului diareic c nu se adauga ulei,, smantana.

d) branza
a de ci:
ci

pr€parata cu calciu lactic (doua tablete de 500 mg la 200

0 ml lapte) u
din comert (fara smantana) poate fi servita cu paine prajita entru
copiiii mai mari de an), orez, banana,afine marr copt, biscuiti impli
sau sarati fara miere sauu crema);

e) eaiurile:

foarte importante in refacerea pierderilor lichidiene, cele maii

recomandate fiind menta, chimenul, afinele; ideal ar fi sa nu
adauge zahar (in nici un caz miere), eventual glucoza 5o/o cdr€ trebuie
sa fiarba minute;

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

e)) uscaturile":

bisc
bi ti, sa
scuiti
sc ti sara tele,, grisine, sticksur
rate
ra te ur im sare, fara
imple Sau cu sa
urii (sim ndimente
gen "pizza",, "branza",, etc) sunt premise, chiar indicate sub forma
"rontaielilor"" ajutand la refacerea tolerantei gestive'

fructele si legumele crude

trebuiie evitate 5-7 zile( in functie si de evolutia aspectului

consistentei scaunelor) exceptand banana, afinele si marul copt;

2. Cons
stipatia:

sunt rare cauzele de constipatie organica (malformatii, boli docrine-

metabolice,afectiuni neu romusculare,care pot fi inlatu rate/ameliorate
prin medicattie sau interventie e chirurgicala), cel mai frrecvent fiind
na atura alim menttara, in prrimele lunii priin liipsa ba acterriiilor "bune"
e"(pana
e"
inttesttinul no ou-nnascuttilor se colo loni
lo nize
ni aza cu bacte
zeaz
zeaz une")) iar
erii "bu
urrmato oareele luni prrin n allimenttattie fructe
n lipssa din elor, leggummellor
cere alelor; si ex
real
re al cesull de lap
exce
ce pte dupa va ta de lu
varsta uni este e citaat ca
cauz
uza
uz constipatiei, indirect prrin reducerea ap portului de ucte
f r
legume ca urmare meselorr bazate inca aproape exclusiv pe lapte;
ce el ma ai importtant este sa preveniim co onstipatiia ceea ce Se poate
iza fo
rcaliz
rc iz oartte usor dacaca se ap eaza Ia alimenta
apelea
ea tati
ta e bogata in fru
tie
ti ucte
legu
gume
gu me si se rerenuntaa la mmananev
anev rele mecanice de provocare
evre
re aunului
(tootal contraiindicate e dattorita consseccin elor pe terrmen
nte n lunng );; de
asememen
em enea me
en medica
cament
ca ntele laxa
nt xati
xa tive nu su
tive unt indiicatte co or dec
opiilo catt
situatii speciale, cand prin regim igieno-dietetic si atamentt
medicamentos (reglatoare ale tranzitului intestinal, probiotice si
prokinetice) nu se reuseste acest cru;
a una
reprezinta din situuattiile atippicee caand se poatee cepe
diiversifiicarea ma maii de
devr
vreme
vr e (chiar in
incepand cu va
pand
pa vars ta de lu
rsta
rs luni), ce
cell i
frecvent fiind indicate sucul de mar (respectand acelasi principiu al
diversificarariiii de cres
ar re prog
estere
es ogresiva
og ntitatiii in
va a can incepandnd cu ngurit
ng ita),,
it
respectiv cell de para, cu un efect laxativ aproape imediat 1{1

normalizeaza tranzitul testinal;

la copiii cu varsta peste lunii se pot folosi cu incredere legume
fructe, sucuri de fructe (man para, piersica, prune), piureuri de fructe

D; b;ii; CHiRA, ;;di, specialist pediatrie www.pediatrucluj'ro

 (pere, prune, prune uscate), fulgii de ovaz eventual in combinatie cu
fruct cu efect "laxativ"; la cei cu varsta mai mare de l_ an se poatee
introduce kiwi, excelent in combaterea si prevenirea constipatiei,
alaturi de mie erea de albine (o lingurita de miere de albine di dimi
mineata
mi a
si un kiiwii spre seearra sunt reccunoscutte ca "medicamente" si
minu
mi nune
nune);
ne );se
); semi
semint
mi ele de
ntel
ntel e in ra
rasnit ate, do
itat
itat dovl
vlec
vlecel
ecelul,, pr
el praz
azul
azul,, sp
ul spanac
acul
ac ul sunt
ele
el e aliati
ti de nad
adej
ad ejde
ejde in comb
mbat
mb ater
at erea/tra
er ratarea ns
ra nstipa
patiei;;
pa
foarte important este si un consum adecvat de lichid ide, care in general
id
nu este problema in primul an de viata dar care se duce
semnificativ du dupa varsta de un an; de aceea este important sa isnuiti
copilasii sa consume regulatt lichide (apa, ceaiuri, sucuri de fructe unci
cand
ca nd nu accepta fr fruc
ucte
uctele
te le) ia
le iarr su
supicaca de la masa de pranz nu trebuie
lipseasca nici intr-o zi (chiar daca redusa cantitativ).

3. Infecctiile caillor respirattoriii superi

su rioa
rioare
oare::
re

in general atunci cand copilul este bolnav are de suferit si apetitul si

implicit starea de nutritie, foarte multi copii chiar scad in greutate in
perioade
pe dele de boala; este im
de mpo ortant sa cunoasteti ac est lucrru si sa
aces
es
"adaptati" re
"a regi gi mull in func
gimu
mu ncti
nc tie
ti e de ev evol utia bolii de baza; du
olut
olut dupa
pa perioa
oada
oada
de conv nval
nv alesce
al cent
ce nta
nt a luc
cru urile rein ntraa in norm mal sii gre
eutattea revine
valo
va loar
lo area
ar ea initititiala
la;;
la
bananalele raceli care evolu eaza cu nas infundat, eventual rosu in
na t
perturba alimentatia copilului, cu atat mai mult cu cat acesta este i
mic;
mi c; nasucul infundat inte terf
te rfera cu suptul, de cele mai multe i,
rf
bebe
be belu
be sul neputand suge din
lusu
lu su n cauzuza
uz a obstructiei nazale; de aceea a te
impo
im port
po rtan
rt antt sa-i
an -i cu
curaratati
ra ti,, as
ti aspi
pira
pi rati
ra ti narile
le de fi
fiec
ecar
ecare
ar e data
ta in
inaint
ntea
ntea me
meseii
sa me entine eti perm man nentt atmo osfeera umeda a in ca amera lu ui; de
asemen
as ea prezenta de
enea
en " r os u in gat" care de faptt reprezinta
inflamatatie
at ie, leziune
ie e la nivelull cailor respiratorii poate interfera
apetitul copilului, desi mai degraba a este vorba de durere care te
accentuata de inghitirea alimentelor; incercati sa-i oferiti multe chide,
niciodata fierbinti, doar caldute, ceaiuri, supe crema,
ni a, eventual piureurii
de Ie
Iegu
gume
gume cu cons
nsiste
ns tent
tenta
nta milichid
mi ida;
ida;
medicatia administrata, fie ca este vorba de simptomatice sau
antibiotic
ice
ice po
poat
ate
ate in a si ea in mo
influenta mod ne
nega
gati
ga v apetit
tiv
ti itul
itul;; de aceea
ul a este
te
important sa nu administrati medicamente decat dupa recomandare
medicala si sa respectati indicatiile de administrare(inainte, pa-masa,
la un anume interval dupa masa); in cazul administrarii tibioticele
este obligatoriu sa se asocieze intotdeauna un probiotic atat pe rata

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 tratamentului cat sii 5-10 zile dupa terminarea acestuia;; rolul estor
probiotice este de mentine flora intestinala normala oarece
antibioticul administrat distruge si aceste bacterii bune si astfel pot sa
apara si simptome digestive e dar si infectii micotititice(ciuperci)
i);
i)
ele boga
frructe ate in vitamiina si an ntioxiidantti(citrice e, afine,, fructe
padu
dure,e
du tc), mi
,etc
,etc erea si produs
mier
er usel
us e apic
ele
el ole fa
icol
icol fac
c adev evarate
ev e minuni crescand
capacitatea de aparare si rezistenta organismului; atentie la produsele
apicole, administrarea lor este indicata dupa varsta de l- .

priin deficiit de fier):

ala (p
Anemia nuttritiiona

$sts$ssptess$e.s$ sss$s$dfesfdn""* a si tratament

cu fier se recomaanda ca
curativv doar atunci cand in urma investigatiilor paraclinice (analize
hemoleucog ma, sideremie) se stabileste ca exista un deficit al
ograma
og ma
de fier; in schimb srs$-rsr *d gss#$e
srp*ssS**d
sr $e*fd* se recomanda doar
$e
cazu ul prematurilor, sarc cinilorr geemelarre Sau alltorr afectiun ni re
afec
ecte
ecteaz
teaza
az a ca
capacita
tate
tatea
te a de ab bsorbbtie fiieru uluii; nu se dministtreaza
a
er profila
fie c la un su
actic ugarr sanatos cu greuta ate normala si care
re n ta ec ra ta/d ve rs iffi ta
vers ta;;
pentru preveni deficitul de fier este importanta versificarea
incepand cu varsta de 6luni, varsta la care depozitele de fier e
bebelusului sunt epuizate si acesta are nevo voie de suplimentare in
vo
aliimentatiie; laptelle de mama a are caantiatte mica de fieer sa
abbso acestuia este nett superioara fata de fierul continut
orbtia ac
lapt
ptel
pt e de
ele
el e va ulelle de la
vaca;; forrmu aptte praf sunnt im ogattite cu fie
mbo er,
fu
unc ctie de tiipuul acestora (de inccepuut/de continuare); in schimb
laptele de vaca are cantitate redusa de fier, motiv v pentru care ci
nu este recomandat ca inlocuitor al laptelui de mama, respectiv
laptelui praf;;
nececesarull de fier pana la vars
ce ta de luni es
rsta
rs te de wg/x"Z,, pe
este entruu
este la 3"{
cres
es gfe$ du
? mtgf
3"{? gf dupa
pa acea
east
easta
st a rstata;;
ta
b. surse bogate in fier ficatul (pui, vita), carnea (pui, vita, curcan),
pestelle, galbenu usul de ou cacarere con
ntin n cantitatti marii de fier cu
absorbtie foarte buna, net superioara fieruluii continut in getale
(spanac, broccoli, mazare linte);foarle bogate in fier si nu numai
sunl ouale de prepelita care se pot administra dupa varsta de
luni, treptat ca si in cazull oului de gaina, folosind numai lbenusul

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 pana la varsta an; se fierrb tot l-0 minute (nu le administratii
crude) si pot fi servite cate galbenusuri de 2-3 ori pe ptamana.
c. absorbtia fierului (fie ca este vorba de cel administrat sub forma de
ri, fiie ca este vorb
siropuri
ri ba de cel continut in alim imente) este multlt
im
cres
crescu
es ta de ap
cuta
cu ortull de Vitamina (por
apor
or ortoca
or cale
ca le,, lama
le mai, av
ma avoc
ocado, wi
oc wi,,
graapefruitt), resp spec
sp ecti
ec ti mina A, pe cand fiita
tiv Vitam atii (prezennti in
canttitatte mare in ce ale), fosfattii (bautu
erea uriile rb rbogaz
azoase
az se),
se ),
oxalattii (c
(cioioco
iocola
co ta, spanac),polililifenolii, tanina(( se gaseste in aiuri
lata
lata
de aceea ceaiurile nu se recomanda ca metoda de hidratare decat
in scop medicinal: raceli, constipatie, colici, diaree, etc)scad dramatic
absorbtia acestuia.

IV.. Allim ux gast

a in cazz de reflu
mentattia stro
st roesof
ro ofag
ofagian:
ag n:

Refluxul gaststroesofagian este destul de frecvent

st nt intalnit, mai ales in forma
fiziologica (normal datorita imaturitatil ori rificiului ce face legatura intre esofag
ri
stomac). Printre primele recomandari se numara fractionarea meselor, evitarea
supraalimentarii, tehnic ci corecte de (niciodata in pozitie lcata),
sust
su stin
st iner
inerea
er ical dupa masa pent
ea vertic
ic ntru perioada de cel putiin 15-30 minute. Ca
ntru
oric
ice
ice alalta afec
ecti
ec une ar
tiun
tiun are ie de un co
e nevoie cons
nsult me
ns medidicall si ev
di even
entu
en al de at
tual
tu atam
amen
am entt
en
medic camen ntos. In gennerall see amelioreaazaa sem mnifica ativ dupa a in
ince
cepe
ce perea
pe a
dive
di rsificarii de aceea, in unel
vers
ve rs e si
ele
el situ
tuat
tu atiiii se re
at reco manda di
coma
co ma dive
vers
ve rsif
rsific
ificar
icarea
ar ea pr
prec
ecoce
ec e sa
niciodata inaintea varstei de luni. Bebelusilor alimentati artificial li se recomanda
ni
formula antireflux pe baza de faina de e roscove iar dupa implinirea varstei de
luni, in functie de e greutate se recomanda a fie ingrosarea laptelui cu cereale pe
baza de
ba e orrez (la cei cu greutate sub no normal), fie administrarea supei si ap apoi
oi
piureului de e legu
gume.L
gu .La
.L a be belusiii alaptatii nu se recoma
bebe
be anda renuntarea
menttatia natu
alim urala.. Id
Idee
eea
ee a ge
generarala este ac
ra acee a de trece de la
eea
ee a imimen
entatia
en
excl
ex clus
cl iv lilich
usiv
us chid
ch a la alim
ida
id imenta
im tati
ta tive
tive se
semilich
chid
ch a, ad
ida,
id adapta ta ca
tata
ta capa
paci
pa tatiii de di
cita
cita dige
gest
gestie
st ie
bebelusului; citricele, rosiile, fructele crude se admnislreaza cu
be mare prudenta.
Pana la varsta de 6luni se recomanda fructele doar coapte sau din compot e
preferinta fara zahar, eventual indulcit cu sirop de artar), dupa aceasta varsta
pot oferi si crude insa treptat, urmarindd evolutia; sucurile de fructe nu nt
recoma
re mand
ma ndat
nd e deca
ate
at catt du
ca dupa
pa va
varsta de 8-
rsta
rs 9 lu
8-9 luni si,, atunci ar fi ideal sa se ministreze
ni si
piureul de fructe pentru plusul de fibre, vitamine si minerale.
Copilasii cu re ux pot sa aiba mai multt de me
reflux mese pe zi cel putin pana la
disparitia varsaturilor/regurgitarilor. i-i

V. Alimentatia copiilor cu dermatita opica 'frL'...:l:r

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 Dermatita atopica este boala cronica in n aparitia careia un n rol important il
are terenul atopic c iprezen nta in famillie unorr diverse e alergii, atatt la factori de
alimente). De acee
mediu cat si la al ea se face mai lent, interva
eea diversificarea
ee alul libe
ber
be
intre doua a noi alimeente treebuie sa fie de minim zi zile,, ideall timp in care re se
urma
urmare
ma a leziiuniilor de de
ste attent evollutia
rest
rest derm
rmat
rm atita;
at nt situ
a; sun uatiii cand ac te zi
aceste ziunii
e pot acccentuua dupa
se d marri susp
a inncepperrea diiveersificcarii ridiicand piciiunii
alergie/intoleranta. Prudenta se recomanda mai ales in cazu ul alimentelor cu

continut mare de proteine e (carne, ou,, lactate,soia) darr si in cazul imentelor

cunoscute ca fiind foarte alergenice (miere, atentie inclusiv la propolis si la te
oduse apicole, fructe de padure, ca
prod
od caps
ps banana, kiwi, nu
psuni, ba une, stic,etc''
nuci, alun
un
Daca este vorba despre forma severa de dermatita iar procesul de
u poate progresa se recomanda (la indicatia medicului rant)
diversificare nu
e suplimentare (lgE specifice pentru alimentele care par nu
efectuarea de teste
lerate).

Vll.Alim
menta a be
atia ebe sului n co
elus once
ediiu/ca
alatorrii:

Este
Este fo e importantt sa al
oarte etii cu ma
aleget
et re grija
mare a lo
locu
cull de vacant
cu a, gand
nta,
nt ndin
nd indu
in du--
du
va in primmul rand ntatia celui mi
nd la alililiment
nt daca va
mic; da varsrsta
rsta es te sub
este b lunni si pi pila
lasu
la sull
su
este alaptatt nu aveti de ce sa va facetii griji daca este alimentat tificial
trebuie sa luati in calcul posibilitatea prepararii acestuia; de asemenea aveti ija
sa avetti suficiente provizii de lapte praf. Pentru copilasii care au fost versific icatii
ic
deja se recomanda borc rcanel
rc elel
el e", fiiind alternativ
ele"
ele" a cea mai sigura
iva
iv atat dinn nct
dee veddere igienico-sanitar cat si din punct de vedere nutritional. Este sa
important sa nu u oferiti alimente care nu au fost "testate" acasa ci sa le utilizati
doar pe celele care stiti ca le primeste cu acere.
Cel putin pana la varsta de anisori este recomandat sa unitatile de
alimentatie publica, exceptand situatiile cand au in n meniuri si preparate stinate
copi
pilasi
pi silo
silor.
lo

VIII. Auttodiivers
sifica
a rea:
a:

Este un concept re v nou prin care diversific

relativ icarea "clasica" este inlocuita cu
icar
ar u
alta abordare care sebazeaza in primul rand pe dorintele si simturile belusului; .:t

n sine este acelasi insa difera foarte mult modul in

principiul in n care alimentele ii
sunt oferite bebelusului. Este "continuare" a alaptarii la cerere, fiind metoda
care se aplica inspecial bebelusilor alaptati care uneori refuza mesele

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

"clasi
"c sice
sice".Poate
ce fi aplicata si in cazul celor alimentati artificial care au deja
program de masa bine stabilit.
Regulile sunt aceleasi ca si in cazul divers rsificarii clasice, principiul limentuluii
rs
un ic, al intrroducerii prog
unic
ic ogre
og resive si al pauzei dintre doua
re ua alimen ente nou troduse
en
trrebuie apliccate si in au auto todi
to diversific
di icare.
ic e. De e asememenea sta
em area de sanatate
bebe
belu
be lusu
lu sului, p
su precu
cum
cu m si inindemana nare
na rea
rea ac
acestu tuia,, capa
tu pacita
pa tea de prin
tate
ta te inde
inde in nuta
ta,,
ta
dezvol
de olta
ol tare
tarea ne
re neur
uro-
ur o-mo
o-moto
mo tori
to rie tr
ri treb
ebui
eb uie
uie sa fi
fiee si ele ate in rcur
e luat
at ur..
ur
Principi
Pr piul
piul de baza al autodiversificar ariiii consta in oferi bebelusului
ar sibilitate
tea
te a
sa aleaga, sa descopere alimentele, sa guste, sa exploreze, sa se joace, facand
astfel mai naturala trec ecerea de la alimentatia lactata la una solida. De asemenea
ec
se e baze zeaza
ze a pe curi riozitatea acestora, pe dorinta de
ri e imitta; frec ecvent, chiar
ec
inaint
in nte
nt e de diversific icar
ic are veti
ar ti obse
serva ca d
se dac a dvs
aca
ac s ma
mancati ce cevava in fata ta belu lusu
lusulu
su lui,
lu i,
aces
ac es ta va fi cu
esta curios sii va dorii sa ex
rios
ri experi rime
rimenteze;
me e; cucuri
rioz
riozitatea determina easta
oz
atitudin ine
in e si nu pofta; a; tr
trebuiuie
ui e avut mare grija ca nd of
cand oferim
im as
astf el de alim
tfel
tf imen
imente
en te ca
care
re
Ie starnesc curiozitat atea,, ma
at maii ales daca bebelusu sull nu impl
su plinit 6lluni sau imentull
pl
respectiv nu este din categoria celor premise belusilor.
Pentru inceput este ideal sa le oferim legume preparate termic, datorita
tolerantei reduse tu ubului digestiv, iar abia apoi legume crude silsau ucte,
buc
cati de carne fiaarta;; auttodiversifficarea poate fi ap plicatta in ca cazull
fruc
fr ucte
uctelo
telor/
lor/legu
r/ gume
gumelo
melor/
lor/ca
r/ carn
carnit
rnitei
itei in sa prrodusele lactate(iaurtt, branza
insa za de vac ci, nt)
de care e au ata
at de e muultta nevo
voie
vo ie alele,, pa
ie,, cerrea arte
e imp
porta
anta
a pira
rami
ra mide
mideii
de
alimentatiei au de suferit din acest punct vedere.
Alimentele nu vor fi taiate marunt, fiind dificil pentru un bebelus sa le
manipuleze; ideal alimentul oferit trebuie sa depaseasca ca si dimensiuni mnul
bebelusului, in asa fel incat acesta sa-l poata gusta, explora;partea diin iment
care depaseste pumnul trebuie sa fie foar arte mica
ar ca deoarece aceasta va fi frecvent
introddusa in
n gugurita
ta,e
ta ,evi
,evita
vitand
ta nd astffel miici ac accicide
cident
de e ca
nte
nt are pot sa apara. a.La
a.La ceputt
ate sa nu fie
poat
po at e in
interesasatt sa du
sa duca
ca alililime ele la gu
mentel
me el guri
rita, mai mu
ri multlt se va ju
juca
ca cu ele,
de ac
acee a e impo
eea
ee port
po rtantt sa perseverat
rt ati; av
at and in ve
avan
an vede re "m
dere
de "murdadaria" care se va ea
da
nu este indicat sa-l stergeti dupa fiecare imbucatura, ci doar la finalul mesei,
acest fel complianta lui va creste semnificativ. Riscul de inec se considera fi i
mic atunci candnd ei co roleaza ceea ce introduce in gurita insa cu toate estea
contro
ro
trebuie in permanen enta as
en asista ti si ghidati; pu
tati
ta pute
tere
te rea
re a exempl plului
pl ui ea un aliat
si e
nadejde, de acaceea puputeti
ti servi si dv
dvs di din alimen
ente
en tele ep
te epar
arat
arate.
ate.

VII. Incidente si accide

dente in di
dent
nt diversificare:
if,'

eruptiile(bubitele): aparitia lor semnifica frecvent alergie/intoleranta

insa sunt dificill de diferentiat de bubitele ce pot sa apara in context viral
sau de "bubitele" de caldura; de aceea este lmportant sa se respecte

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 intervallul liber intre doua no oi alimente, pentru identifica mai usor pe ce cell
pentru
care provocat eruptia respectiva; daca apar bubite, se renunta
perioada de L-2 saptamani la alim mentul respectiv dupa care se incearca din
nou introducerea progresiva acestuia; daca aparr din nou bubite, se
renu unta cel pu utiin pentrru perioa oada
oa da de luni dup pa ca re se
care e in
incear ca n
arca
ar
nou
no u tole
lera
le ranta;
ra a;
b) innecul: de deseor orii vetii ob
or obseserv
se a ca apa
rva
rv re ten
pare
pa ndinta de "V "Var sa" ma
arsa
arsa mancar ica' maii
aric
ar ic
ales cand se ad administreaza piure de consistenta mai crescuta; uneori te
vorba de reflexul de protruzie limbii, alteori de reactie de aparare
organismului, mai ales daca Iingurita este prea "incarcata" sau Se rteaza
bebelusul sa accepte; da aca aparr astfel de siituatii incercati sa alternati
piiureeul cu ca cate va lingurite de supica sa
teva
te sauu sa-i-i scadetii cons nsis
ns istent
is nta; daca ni
nta; nici

as sa nu acce cept
ce a, atu
pta,
pt unc ci offeriti-i do oar supica de e co onsiste entta varriabiilaa
fu
unc ctie de pr pref
eferin
ef inte
in le fiec
tele
te ecaruia;
ec a; in rare sittuattii se poate vorbi de e ine ec
atunci este important sa stitii ce aveti de fac cut si, in primu ul rand sa nu
paniicati deoarece agitatia din jurull bebelusului poate accentua propria
anxietate, cu aparitia plansului care poate agrava situatia si ate
determina aspira rarea
ra a in ca aile respiiratorii; de cele mai mu ulte ori usesc
sing uri sa "rezolve" pr
ngur
ng ur proble ma insa sunt
lema
le nt si
situ atiiii cand au ne
tuat
tu at voie de aj
nevo
vo ajut
utor
utor;
or
bllanddete riidicati-l din sc scaune nell si indrreptatii-l cu fata in jos, asezandu-l pe
ne
anntebrratu ul dvdvss cu fata in jos, sprijiinind du-i babarb ia,, astfell inc
rbia
rbia cat ca apul sa fie e
putiin mamaii jos de catt re
deca
ca rest ul corrpului; cu ceal
stul
st alal
al alta
al ta mana,, mai exac act cu du
ac dull
palmei loviti-l cu blandete(c (ca miscare de percutie) intrre omoplati de 5
(c
ori; este foarte important sa nu-l zgaltaiti, scuturati'
c) reefuzul alim mentelor:: sunt doua situatii care pot sa apar ara, una la cepu
ar putul
pu
dive
versif
ve ificariiii ca
if candnd be
bebebelusu
be sul poate
su e fi reticent la noile gusturi sau,
mu maii fr
ult ma frec
ecve
ec vent
ve nta ca
nt carere ap
apar
are
ar e pe paparc
rcur
rc S, de ob
urS,
ur obiceiei dupapa trec
ecer
ec ea priintr-o
erea
er
innfectie sau in mome entul in ca aree se inttroduc frructe ele care e vor de deveni
ni
prreferattele lor; in prrima situa e nu trebu
atie uie insi sist
si at, trrebuie in
stat
st at ncercatt
fiecare zi iar uneori chiar lua ata pauza cateva zile; sunt semnale n
partea bebelusului ca inca nu este pregatit, de aceea putem amana tin
diversificarea; nu se recomanda ca in cazul refuzulu ui legumelor sa oferim
altterrnatiiva frructe or sau
elo u cerealelor deoa oarece riscul de refuza maii apoi
oa
legumele este mult mai mare.ln cea de-a doua situatie, avand in vedere
bebelusul este mai mare(in general luni) cand se introduc fructele, daca
apare refuzu ul legu ume elor se poa ate stopa a penttru ca cateva zile admi ministrarea
mi
fructelor, continuand cu oferirea de legume ideal in combinatii si rme 1t:
noi; este varsta la care in supica se pot adauga galuste gris, risoare,
se pot prepara chiftelute de rne/legume. :':t:,

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro

 d) modificarea tranzitului: pe masura ce diversificarea avanseaza, aunul
va suferi modificari atat in ceea ce priveste aspectul cat si consistenta si
frecventa; in situatiile in care avem de-a face cu un tranzit testinal
incetinitt sau sistenta crescuta se ofera zilnic perer une,
u cu scaune de consi
si
fu
ulgii de ovaz, suc de mar iar dupa 10 luni kiwi; in situatia unui anzit
accelrat, aliati de nadejde sunt morcovii, bananele, orezul afinele si anza
de vaci.

Alimentatia in primul an de viata, in particular diversificarea reprezinta

piatra de incercare pe
pi pentru fiecare mamica insa daca lucrurile sunt luate pas cu s
si av em parrte
avem e de e co
colabo
bora
bo rare
rarea
rea be
bebebelu
be lusu
lu lui vom
sulu
sulu m rereus
usii sa
us -i offerim
sa-i imen
im enta
en tatie
ta e
sana
sa natoas
na a, echi
asa,
as hilililibr
hi brat
brata
at a care
re sa-i se
serv sca drep
rveasc
rv sc ept
ep "fun
unda
un datie"
da pentru
pe ru an
anii ce meaza. a.
In ca
cazull in ca
care s se in
inta
tamp
tampla
mp la ca un
unul sasau ma
maii mu
mult
lte al
lt alimen te sa fie re
ente
en refufuza
fuzate
zate, nu se
te
insi
in sta, se la
sist
sist sa pa
lasa pauz
uza
uz a de ca teva ziile si apoi se incearca din
cate
te n nou. Este arte
important ca masa sa fie o bucurie pentru fiecare copil in parte, sa nu fie fortati
sa se accepte faptul ca, cel putin in prima luna de noii alimente ei trebuie sa ste,
sa se obsnuiasca cu gustul noilor imente.

*r-.'ffi'm$$w fih&w
ww

:ri;t:.iii,lrli,iiiij
:ri;t:. i,iiiij,ii
i,iiiij,ii ji:
liii::
i::r:l
i:: r:lr:::::
r:l :::::
:::

\''i11$
:N\:\\Nsr:
:N\:\ \Nsr:i
\Nsr: l,illii \\\\\\ii
l,ill \\\\\\ii
::::::::
:::::::: : :::: ffi

fi*
ffiffiffi*ffii

Dr Delia CHIRA, medic specialist pediatrie www.pediatrucluj.ro