UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE ȘI M EDICINĂ

VETERINARĂ A BA N ATU LU I R EG ELE M IH A IIA L R O M A N IEI

DIN TIMISOARA

Bonitarea terenurilor pe suprafata comunei Zabrani jud. Arad pentru

Cultura de Floarea Soarelui
 Bonitarea terenurilor agricole reprezintă o acţiunecomplexă de cercetare şide apreciere
cantitativă a principalelor condiţiicare determină cresterea şidezvoltarea plantelor, de stabilire a
gradului de favorabilitate a acestor conţitiipentru fiecare folosinţă şicultură. Deoarece
capacitatea de producţiea terenurilor se modifică sub influenţafactorilor naturali, dar mai ales
datorită intervenţieiomului, bonitarea trebuie actualizată în permanenţă.
Evaluarea terenurilor se bazează pe o analiză a calitățiiterenului agricol pe clase de ferilitate șia
modalitățilorde acces la terenuril respective. Totodată, această activitate reprezintă o condiție
esențială pentru organizarea șivalorificarea păm ântului. Principalele obiective ale acestei lucrări
sunt:
• determinarea notei de bonitare naturală pentru tipul de sol (Cernoziom)
• realizarea hărțiide bonitare pentru arealul cuprins al localitatii Zabrani
• evaluarea agroeconomică a unei parcele din arealul studiat
I Pozitia Geografica
Comuna Zăbranieste situata in estul Campiei Vingăi, in zona de contact cu Dealurile Lipovei.
Suprafata administrativa a comunei este de 11778 ha. Comuna are in componenta trei sate:
Zăbrani– sat resedinta de comuna situat la o distanta de 29 km fata de municipiul Arad, Chesint si
Neudorf. Desi economia comunei este una predominant agrara, axata pe cresterea animalelor si
cultura plantelor, industria usoara si mica industrie sunt bine
reprezentate in spectrul economic al comunei. Localitatea este aşezată în partea de sud - est a
judeţuluiArad, la lim ită cu judeţulTimiş. Altitudinea medie este de 181m . Iar cea maximă de
217m , în cartierul Parneava.
O parte din teritoriul localităţiise afla în bazinul râului Mureş, pe terasa a treia, o câmpie sub
colinară, pe dealurile
şidepresiunile acestuia şipe văileunor mici ape curgătoare. Din punct de vedere geologic zona
este alcătuită din depozite terţiareşicuaternare. Solurile zonale brun roşcatde pădureşibrun
gălbuise întind pe o suprafaţă mai mare, iar solurile azonale, (lacovişte) -aluvionale, nisipoase
cuprind o suprafaţă mai restrânsă. Solurile sunt fertile, favorabile culturilor cerealiere,
legumiculturii şipomiculturii. Din păcateîn zona nu există resurse minerale ale solului.
2
C l i ma e s t e t e mp e r a t c o n t in e n ta l a , mo d e r a t ă, c u v e r i c ălduroase ş i i e r n i b l â n de . Te mp e r a t u r a me d i e a n u a l ă
e s t e d e 1 0 , 8 g r a d e C e l s i u s , i a r c a n t i t a t e a me d i e d e p r e c i p i t a ţii e s t e d e 5 7 7 mml / mp . . D i n p u n c t d e v e d e r e
c l i ma t i c p e t e r i t o r iu l l o c a l i t ăţii î n t â l n i m t o p o c l i ma t u l r e g i u n i i d e c â mp i e c a r e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n
u r mătoarele: d u r a t a d e s t r ălucire a s o a r e l u i e s t e d e 2 1 0 0 o r e / a n , d i n c a r e 1 5 o o o r e s e r e a l i z e a z ă n u ma i î n
s e z o n u l c a l d , c a n t i t a t e a d e r a d i a ţie s o l a r ă g l o b a l ă f i i n d d e 11 5 k c a l ./ c mp . P r i mu l î n g h e ţ s e p r o d u c e î n
me d i e s p r e s f â r ş itul l u n i i o c t o mb r i e , i a r i n t e r v a l u l d e z i l e f ără î n g h e ţ î n s u me a z ă 1 8 0 d e z i l e . V â n t u l
d o mi n a n t e s t e d i n S - S E - S V. Vi t e z e l e me d i i a n u a l e a t i n g 3 - 4 m/ s e c u n dă, i a r n u mărul z i l e l o r c u v â n t t a r e
11 m/ s e c u n d ă, d e p ăş eş te 4 0 .
• Caracteristici geotehnice
D i n p u n c t d e v e d e r e a l t e r e n u lu i n a t u r a l , d i s t i n g e m :
- î n z o n a d e p r e s i o n a r ă a c u l o a r u l ui M u r e ş ului: p ăm ânturi n i s i p o a s e ş i s o l u r i d e l u n c ă r e s p e c t i v : s o l u r i
b r u n e a l u v i on a r e . A p a s u b t e r a n ă e p r e z e n t ă l a c o t a – 2 ,0 0 / – 3 ,0 0 m d e l a n i v e l ul t e r e n u lu i , f i i n d c o n t u r a t ă î n
o r i z o n t u l n i s i p os s i t u a t s u b a rg i l e l e d e l a s u p r a f a ţă.
• R e ţeaua h i d ro gr a f i c ă
P e r a z a l o c a l i t ăţii c u rg 2 p â r â i e : Va l e a M a r e ş i R o ş ia. R o ş ia i z v o r ăş te d i n d e a l u l C h e s i n ţului l a 3 k m d e
Z ăbrani, i a r Va l e a M a r e d i n p ădurea C â r t i ţa l a 6 k m d e c o mu n ă. L u n g ime a l o r n u d e p ăş eş te 1 6 k m. A p e l e
f r e a t i c e ş i d e a d â n c i me . C â mp i a Vi n g ăi e s t e s i t u a t ă î n r e g i u n e a d e p r e s i un i l o r j o a s e ş i a c â mp i i l o r r i d i c a t e
ş i e s t e c o n s t i t u it ă d i n f o r ma ţiuni l o e s s o id e ş i n i s i p u r i a rg i l o a s e . E a s e c a r a c t e r iz e a z ă p r i n tr- o
p e r me a b i l i t a t e mi j l o c i e . Î n a c e s t p e r i me t r u a p e l e f r e a t i c e s e g ăsesc î n o r i z o n t ur i c o n t i n ue , o a r e c u m
i n d e p e n d e n te d e r e g i mu l r â u r i lo r î n v e c i n a t e , a s i g u r â n d o c a l i t a t e p o t a b i l ă b u n ă ş i d e b i t e a p r e c i a b il e c u
r e g i m c o n s t a n t ( 5 – 1 0 l i t r i / s / m) .
2/3/20XX 3
• Vegetaţia
Vegetaţiacomunei este caracteristică zonei de stepă şisilvostepă şieste
reprezentată de plante lemnoase şiierboase. Silvostepa de aici este de origine
antropogenă ea apare pe locurile fostelor păduride foioase tăiateîn ultimele secole.
Plantele lemnoase sunt reprezentate de arbori şiarbuştica: părulsălbatic, plopul
negru, salcia, stejarul, dudul alb şinegru, plopul, maceşul, porumbarul etc. Vegetaţia
ierboasă este reprezentată în cea mai mare parte prin graminee (golomăş, trifoiul alb
şiroşu, pir gras, etc.) apar şiunele plante dăunătoareculturilor ca pălăm ida, pirul,
volbura şimohorul.
Încadrarea în teritoriu
Comuna Zăbranieste situată în partea de sud-est a judeţuluiArad, la limita cu
judeţulTimiş. Teritoriul administrativ al comunei se învecinează în partea sudică cu
judeţulTimiş, respectiv cu comunele OrţişoaraşiGelu, la nord cu comuna Păuliş –
judeţ Arad, la nord-vest cu comuna Fântânele – judeţ Arad, iar la est cu oraşul
Lipova.
Activităţiagricole şizootehnice
Ponderea terenurilor arabile ce ocupă o suprafaţă de 6.818 ha reprezentând 57,89%
din suprafaţatotală a teritoriului administrativ al comunei, determina profilul agricol
al comunei. Caracterul agricol al zonei a fost şia răm asun factor important în
definirea economică a comunei. Calitatea solurilor, condiţiileclimaterice favorabile,
tradiţiaîndelungată în cultivarea păm ântului, constituie atuuri în practicarea unei
agriculturi performante. Suprafaţaocupată de terenul agricol este de 9.073 ha ceea
ce reprezintă 77,03% din total teritoriu administrativ.
În această subzonă agricolă grâul are o pondere mijlocie, o pondere mai mare
având porumbul şifloarea soarelui. O pondere mică au sfecla de zahărşilegumele.
În ceea ce priveşteproducţiaanimală, principala pondere revine ovinelor şipăsărilor,
urmate de porcine si taurine.
 Pentru terenurile arabile, trebuie efectuate lucrăride îmbunătăţirifunciare şiîn special de combatere a excesului de umiditate, datorat condiţiilorgeografice şi
climaterice din zonă. Condiţiileclimaterice ale zonei impun, în perioada de vegetaţie, aplicarea irigaţiilor. Irigaţiiledetermină îmbunătăţireaproprietăţilorhidrofizice
în sensul satisfacerii depline a consumului de apă al plantelor. Prin aplicarea pe scară largă a irigaţiilorse pot obţineîn mod constant sporuri mari de producţie.
Şicreştereaanimalelor este o ocupaţieimportantă a populaţiei, ilustrată prin producţiilemari înregistrate. Pe viitor se impune dezvoltarea în special a speciilor
erbivore, (ovinele şitaurinele pentru carne şilapte), a culturilor de cereale (grâu, orz, porumb), a cartofilor ( pentru hrană şifuraje) şia furajelor pentru fân şisiloz.
Cultura legumelor ca şicreştereapăsărilorşiporcinelor se prevede şiîn viitor doar pentru satisfacerea consumului propriu din zonă. În acest scop, se impune
întreţinereapăşunilorşifâneţelorexistente prin lucrărispecifice.

Nr Profil Tip sol Nota de BonitareClase de Bonitare

1 Litosol 2.13 X
2 Aluviosol 30.41 VIII
3 Cernoziom 56.8 V
4 Cernoziom freatic umed 28.85 VIII
5 Eutricambosol 35.78 VI
6 Gleiosol Salinizat 3.23 X
7 Erodosol 4.88 X
8 Aluviosol Gleizat 15.49 IX
9 Kastanoziom 42.5 VI
10 Kastanoziom Erodat 27.78 VIII

Notele de bonitare ale celor 10 profile de sol

5
 Avand in vedere solul cu caracteristici bune dar si climatul potrivit pentru culturile Agricole fermele din zona comunei
Zabrani aleg sa insemanteze in mare parte cu Floarea Soarelui.
România ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană, dar șiîn lume la producțiede floarea-soarelui. Floarea-soarelui
este una dintre cele mai răspânditeplante oleifere de la noi din țară. Din semințeleei se obțineun ulei cu răspândire
mare atât în România, cât șipeste hotare. Cererea ridicată de ulei de floarea-soarelui, dar șimultiplele întrebuințăriale
acestei plante determină mai mulțifermieri să se îndrepte cătrecultivarea ei deoarece deoarece aduce un plus economic
fermei.
Din punct de vedere tehnologic, floarea soarelui este o cultură destul de pretenţioasă. În primul rând, în cadrul rotaţiei
culturilor, aceasta ar trebui să revină pe aceeaşisuprafaţă doar după 4-6 ani. Prin industrializare se obține, în primul
rând, uleiul, iar în urma acestui proces răm ân șroturile, utilizate în hrana animalelor. De asemenea, pălăriilerăm ase în
urma treierăriișiturtele de calitate inferioară răm ase în urma extragerii uleiului se folosesc ca furaje pentru animale.
Importanțaculturii de floarea-soarelui este dată de utilizarea ei largă în alimentațiaomului, dar șiîn hrana animalelor,
având inclusiv utilizăriindustriale șienergetice. Pentru că floarea-soarelui este o plantă cu mult polen, cultura este
folosită șipentru producerea mierii de albină. Cererea pentru uleiul de floarea-soarelui este una ridicată, iar tehnologia
cultivăriisale este mecanizată în întregime, astfel că nu ridică probleme cultivatorului. In plus, planta este foarte bine
adaptată în țaranoastră, potențialulde producțiefiind mare. Nivelul prețuluila produs este bun, astfel încât cultivarea
acestei plante este profitabilă.
Pentru o producțiebună e nevoie de o bază bună, așadarsăm ânțatrebuie tratată adecvat, iar semănarea trebuie făcută
la momentul optim șiîn anumite condiții. Semințeleutilizate trebuie să aparțină unui hibrid cu o bună adaptabilitate la
condițiiledin zonă. Semințelepotrivite pentru semănatsunt cele cu puritate fizică de peste 98% șigerminațiede peste
85%. Totodată, ele nu trebuie să aibă spărturisau fisuri, să fie cât mai uniforme șicu masa a 1.000 de boabe (MMB) cât
mai ridicată. Cantitatea de căldură necesară parcurgerii perioadei de vegetaţiea florii-soarelui, răsărit-maturitate (suma
gradelor de temperatură mai mari de 5 grade Celsius) este, în medie de circa 1.700 de grade. Floarea-soarelui are un
consum ridicat de apă. În diferite condiţiide mediu, coeficientul de transpiraţievariază între 290 şi705. O singură
plantă, pe întreaga perioadă de vegetaţie, consumă în medie 70-80 de litri de apă. Cu toate acestea, floarea-soarelui este
una dintre plantele rezistente la secetă datorită sistemului ei radicular foarte puternic dezvoltat şifaptului că plantele
suportă deshidratarea temporară a ţesuturilor(ofilirea funzelor) provocată de secetă. La rezistenţala secetă mai
contribuie porozitatea plantei şisistemul medular care înmagazinează apă. În condiţiinormale de cultură, consumul de
apă se situează la circa 425 părţipentru o parte de substanţă uscată.
Sample Footer Text 2/3/20XX 6
 O cultură bine dezvoltată de floarea-soarelui produce 7-8
tone/hectar substanţauscată totală, pentru care sunt necesari
300-400 mm apă. Unii cercetătorimenţionează că greutatea
uscată a unei plante ajunge în medie la 180 de grame, ceea ce
înseamnă, la o densitate de 5 plante/metrul pătrat, o producţiede
9 tone/hectar. Consumul de apă la această producţiese ridică la
382,5 mm. În condiţiioptime de aprovizionare cu apă,
evapotranspiraţiaîntr-o cultură de floarea-soarelui se situează în
jurul a 600-700 mm. Cantitatea de apă acumulată în sol pe
perioada septembrie-aprilie constituie elementul de bază pentru
stabilirea densităţiioptime a plantelor. Precipitaţiiledin timpul
perioadei de vegetatie contribuie cu atât mai mult la creşterea
producţieicu cât ele cad în preajma deschiderii inflorescenţelor,
în timpul fecundăriişiumplerii seminţelor.

Sample Footer Text 2/3/20XX 7

 Volumul de produs şideci şivaloarea globală a productiei la hectar depinde, atât de capacitatea productivă
naturală a pamântului, cât şide volumul de muncă vie şimaterializata ce se depune pentru obtinerea
produsului, aceasta din urma fiind materializată în volumul de cheltuieli aşa-numite „suplimentare” în
producţiaagricolă, sub formă de investiţiişicheltuieli curente de producţiela hectar. Diferenţierea
indicatorilor economici obţinuţidin producţiavegetală în ţaranoastră este foarte puternică, ea depăşind
diferenţelece se obţin sub aspect fizic, ca volum al producţieila hectar .
Concluzii:
Excesul de apă stagnantă la suprafaţaterenului, aciditatea moderată spre puternică şicompactarea solului
constituie principalii factori restrictivi ai capacităţiiproductive.
Condiţiilehidroclimatice şihidrogeologice sunt influenţatede prezenţaîn cadrul culoarului a râului Mureş
şia reliefului. Formarea şievoluţiaînvelişuluide sol a fost influenţată, din punct de vedere hidrogeografic,
de prezenţaunui micro climat care se afla pe lunca Muresului.
Caracterizarea solurilor agricole sub aspectul unor proprietăţiau scos în evidenţă o
predominare a suprafeţelorcu o reacţieneutră-slab acida, dar şio bună aprovizionare cu potasiu şimai puţin
bună cu fosfor.
Dintre însuşirilemorfologice, chimice, fizice şihifrofizice care influenţează direct compoziţiaşimediul de
viaţă al plantelor şicare au un rol determinant asupra altor proprietăţiale solului, un rol important îl au:
gleizarea, stagnogleizarea, slinizarea, alcalizarea, conţinutulde CaCO3, reacţiasolului, rezerva de humus,
textura, porozitatea, volumul edafic util şipermeabilitatea.
Prin caracteristicile sale constitutive, prin dinamica sa în sol şila suprafaţaacestuia, conţinutulsolului în
humus reprezintă una din însuşirilefundamentale ale stăriide fertilitate a acestuia. Calitatea humusului
depinde în primul rând de starea de reacţierespectiv de saturaţieîn baze a solului.

8
Bibliografie

http://www.primaria-zabrani.ro/pug_zabrani/index_htm_files/MicrosoftWord_memoriu_general.doc.pdf
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-bucuresti/tehnologia-informatiei/bonitarea-terenurilor/3700050
https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/basf-in-camp/cultura-de-floarea-soarelui-toate-informatiile-de-care-ai-nevoie.html
https://www.primaria-zabrani.ro/
https://hgim.tuiasi.ro/wp-content/uploads/2019/11/Bonitarea20terenurilor1.pdf
http://www.uaiasi.ro/revagrois/PDF/2008_2_77.pdf
http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2015/oara.pdf

9
Va multumesc
Potra Alberto M

Alberto_berti_potra@yahoo.com

0767753779

2/3/20XX 10