La amenajarea unei ferme se pleacă de la condiţiile staţionale şi se iau în considerare cerinţele
economice ecologice şi sociale. Scopul îl reprezintă fertilitatea şi sănătatea obţinute prin forţele proprii ale fermei. Ca model in proiectarea unei ferme in sistem ecologic, alegem suprafata care dorim sa o trecem in model ecologic. Ferma noastra avand suprafata de 200 ha cultura mare, noi ne dorim ca din cele 200 de ha pe care le detinem sa trecem in circuitul ecologic 30 ha teren agricol. Deoarece cultivam doar porumb, floarea soarelui, soia, grau si rapita, dorim pe cele 30 de ha sa implementam si alte culturi pentru a furniza hrana necesara animalelor. Dorim sa crestem in sistem ecologic un nr de 460 Gaini outoare (Nr maxim de anim/ha echiv cu170 kg N/ha/an 230 gaini). Ferma noastra detine o suprafata de 2 ha ce se presteaza pentru Gaini outoare in sistem ecologic. Animalele trebuie să dispună de trape intrare-ieșire, ventilație și ferestre pentru lumină. Pentru găinile ouătoare durata luminii nu trebuie să depășească 16 ore și o perioadă continuă de odihnă nocturnă de cel puțin 8 ore. Totodată, trebuie să fie instalate cuibare. Cel puțin o treime de podea trebuie să fie solidă, iar pe jos așternut din paie, talaș, rumeguș. Spatiul interior necesar pentru fiecare animal este de max 6 animale/m2, 1 cm3 loc de cocotat la 18 animale si pentru cuibare 120 cm2/pasare, in cazul cuibarelor comune. Pentru a fi viabila acest sistem ecologic ne dorim ca cele 460 de gaini outoare sa aiba o productivitate de 85%, adica 460*85%=391 oua ecologice zilnic. In fiecare an de viata productivitatea gainilor saccade cu cca 10%, se prefera dupa o durata de 2 ani a se vinde spre sacrificare animalele. Pe an aceasta ferma de gaini outoare in sistem ecologic o sa produca 391*365=142,715 oua /an. Se aproximeaza un pret de vanzare la oului de 0,80-1 leu/ou pretul viriaza in functie de sezon, dar si de cerere si oferta. Gainile noastre outoare au nevoie de hrana porumb, grâu, soia și trifoi astfel producand totul la noi in ferma scadem costurile. Cele 460 gaini outoare sunt din rasa Lohmann Brown fiind viabile cresteri in sistem ecologic si ne avand probleme foarte mari cu stresul cauzat de mai multi factori. Fiecare gaina are nevoie zilnic de 130-180 g/hrana si de 60- 100 ml apa /pasare zilnic. Anual cele 460 gaini o sa aiba nevoie de 460*0,150g=69kg zilnic 365*69 kg=25,185 t/an hrana 460*0,60ml=27,6l zilnic 365*27,6l=10,074l/ apa Cele 25,185t hrana necesara/ an o sa avem nevoie de: Boabele de cereale: porumb, ovaz, orz, grau si in masura mai mica mei, secara si sorg in proportie de 75% 25,185*75%=18,888,75 tone/an Boabele de leguminoase si plante tehnice ca: mazare, mazariche, soia in proportie de 10-15% 25,185*10%=2,518 tone/an Furajele verzi pe timp de vara suculentele (morcov, sfecla) tuberculifere, faina de fan, boabele incoltite pe timp de iarna pot intra in ratie pana la 20-25%. 25,185*20%=5,037 tone/an Ratia se administreaza sub forma de amestec uscat, umed si graunte. Amestecul uscat este format din uruiala de boabe intregi si furaje uscate bogate in proteine de origine vegetala ca sroturi, turte, tarate. Proportia dintre boabe si uruieli este de 1:1 pe timp de vara si 1,25:1 in timp de toamna si primavara si 1,5:1 pe timp de iarna. Amestecul uscat se distribuie in hranitori semiautomate sau automate si se lasa in permanenta la dispozitia pasarilor. Amestecul umed este format din uruieli de graunte, din furaje bogate in proteina vegetala si animala, nutreturi suculente, minerale, si vitaminoase care se administreaza in tainuri in hranitoare simple. Umectarea se face cu apa, lapte, ecremat, zer sau zara, cantitatea lichidului fiind in proportie de 35-40 % din greutatea amestecului umectat. Amestecul umed trebuie sa aiba consistenta afanata, fara sa se lipeasca. La amestecul de concentrate umezite se adauga vara masa verde iar iarna faina de fan, radacinoase, tuberculifere. Iarna tainurile umede se dau calde. Amestecul umed se poate da si sub forma fermentata, prin fermentare imbunatatindu-se valoarea nutritiva amestecului de uruieli. Imbunatatirea valorii nutritive a furajelor fermentate se explica prin aceea ca mareste continutul in proteine si in vitaminele A si E; sarurile minerale devin mai accesibile, se formeaza compusi noi (ca glutationul) cu actiune favorabila asupra organismului; se mareste continutul in lecitina, enzime. Fermentarea se realizeaza cu drojdie la toate furajele concentrate uruite cu exceptia furajelor de origine animala. Grauntele intregi se dau se dau din doua – trei feluri de cereale: uscate,umezite sau incalzite. Ferma ecologică de găini ouătoare are avantajul de a folosi forţa de muncă a familiei, dar și de a produce ouă în condiţiile economice ale marilor ferme industriale. Faţă de acestea însă, costurile sunt mai mici, pentru că, pe lângă forţa de muncă proprie, crescătorii pot folosi şi cereale din gospodărie, mult mai ieftine şi calitativ superioare celor de pe piaţă. Fiecare găină ouătoare dintr-o fermă ecologică ingeră circa 150 de grame de furaje pe zi. Ceea ce înseamnă că 460 de găini mănâncă, zilnic, 69 de kilograme de furaje. Aceasta face că într-un an cantitatea de hrană să fie impresionantă. Gunoiul care rezultă de la păsări poate fi însă vândut şi folosit ca îngrăşământ natural pentru cultivarea plantelor ecologice. Cele 391 de oua rezultate zilnic o sa fie comercializate cu pretul de 0,90 bani/ou 391*365=142,715 oua/an 142,715*0,90=128,443 lei/an Din aceasta supa rezultata in urma vanzari se doreste amorsarea cheltuielilor care include, current, hrana, apa, foarta de munca, costul animalelor ( la doi ani), costuri veterinare, transport si comercializare. In mare parte 60% din suma de 128,443 lei acopera cheltuiala pentru toate cele enumerate 128,443*60%=77,065. Gunoiul de la pasari o sa fie folosit in scopul imbunatatiri fertilitati solului pe cele 30 ha teren arabil pentru a avea o productivitate mai mare, si astfel a se putea extinde suprafata cultivate in sistem ecologic.