UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEȚII

„REGELE MIHAI I” DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE BIOINGINERIA RESURSELOR ANIMALIERE

PROGRAMUL DE STUDIU:
PROIECTARE SI EVALUARE TEHNICO-ECONOMICA A PRODUCTIILOR
ANIMALIERE

Proiectarea si evaluarea Tehnico-Economica productiilor la

monogastrice 2

REFERAT

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Prof.Dr.Ing. Eliza SIMIZ

Candidat:
Cimpoca Denis Eusebiu
TIMIŞOARA
2023
Prezentarea principalilor hibrizi ouatori

Productivitatea hibridului ales pentru popularea fermei depinde atât

de potențialul genetic al rasei din care face parte, de calitatea
furajării, cât și de condițiile de întreținere, dintre acestea
microclimatul din adăposturi având o importanță hotărâtoare pentru
starea de sănătate a efectivului de păsări exploatat.

Pentru a popula ferma de găini ouătoare cu hibridul corespunzător nivelului

productiv dorit, facem o expunere comparativă a productivității câtorva hibrizi de
ouă mai cunoscuți.
• Hibridul Robar SL 2001 are un potențial genetic de 324 ouă/cap de pasăre la o
perioadă de producție de 19-77 săptămâni, respectiv o producție de 321 ouă per
efectiv mediu la o serie de 19-77 săptămâni. Vârful de ouat atinge 93-94% din
efectiv la o vârstă de 28 săptămâni. Furajul consumat per ou produs este de 142
g, cu un consum per kg masă ou de 2,25 kg. Greutatea medie a ouălor, la vârsta
de 34 săptămâni, este de 60,9 gr, iar la vârsta de 70 de săptămâni este de 64,9 g.
Greutatea corporală medie a păsărilor la vârsta de 18 săptămâni este de 1580
g/pasăre, la vârsta de 34 săptămâni ajunge la 2130 g/pasăre, iar la vârsta de 70
săptămâni, de 2270 g/pasăre.

• Hibridul Albo SL 2000 are un potențial genetic de 326 ouă/cap de pasăre la un

ciclu de producție de 19-77 săptămâni, respectiv o producție de 314 ouă/efectiv
mediu la o serie de 19-77 săptămâni. Vârful de ouat atinge 93-94% din efectiv la
vârsta de 29 săptămâni. Furajul consumat per ou produs este de 98-102 g, cu un
consum per kg masă ou de 2,02 kg. Greutatea medie a ouălor, la vârsta de 34
săptămâni, este de 62,9 g, iar la vârsta de 70 săptămâni este de 64,9 g. Greutatea
corporală medie a păsărilor la vârsta de 18 săptămâni este de 1275 g/pasăre iar la
vârsta de 77 săptămâni atinge 1600 g/pasăre.
• Hibridul Babcok B380 are un potențial genetic de 357 ouă/cap de pasăre la o
perioadă de producție de 19-77 săptămâni, respectiv 333-337 ouă/efectiv mediu
la o serie de 19-77 săptămâni. Vârful de ouat atinge 93-94% din efectiv la vârsta
de 25-27 săptămâni. Necesarul de furaj pentru un ou este de 130-135 g (2,06-2,25
kg furaj per kg masă ou). Greutatea medie a ouălor este de 62,7-63 g/ou.
Greutatea corporală medie a păsărilor la vârsta de 17 săptămâni este de 1540-
1600 g/pasăre, iar la vârsta de 77 săptămâni, de 1900-2050 g/pasăre.

În general, performanțele, consumul de furaje, necesarul de substanțe nutritive

din rețetele furajere, precum și condițiile de microclimat sunt asemănătoare la
toți hibrizii prezentați.

Microclimatul în adăposturile de găini ouătoare

• Temperatura se situează în limita de18 și 23oC. Pe timp de vară, când

temperatura crește foarte mult în halele de producție, se observă că ouăle
obținute au o coajă fragilă. Temperaturile foarte mari sunt considerate critice
pentru viața găinilor ouătoare. În perioada sezonului rece, dacă nu se asigură
temperatura de confort termic, se poate observa că la o temperatură de 2-15oC și
o umiditate relativă de 75%, producția de ouă scade. Temperatura critică pentru
găinile ouătoare este cuprinsă între 2 și -7oC. La o temperatură de -10oC, găinile
ouătoare încetează ouatul. Din acest motiv, pe timp de iarnă, se recomandă a se
aduce un aport de energie termică, pentru a păstra în parametri optimi de
producție temperatura din halele de producție.

• Umiditatea relativă a aerului trebuie să se încadreze între 55 și 70%. Creșterea

umidității din spațiile de producție duce la multiplicarea microorganismelor și a
paraziților și implicit la manifestări ale stresului termic. Scăderea umidității sub
pragul minim determină uscarea accentuată a aerului în adăposturi, formarea de
pulberi care irită mucoasele respiratorii ale păsărilor și dereglarea mecanismului
de termoreglare a efectivelor de găini ouătoare.
• Ventilația și curenții de aer trebuie să asigure în halele de producție un aer
curat. În general se consideră că viteza de circulație a aerului trebuie să se
încadreze între 0,1 și 0,4 m/s, în strânsă corelație cu temperatura din adăpost.
Pentru calcularea debitului de aer se va ține cont de greutatea corporală a găinilor
ouătoare și de densitatea per mp, cât și de temperatura mediului exterior. Pentru
găini cu vârsta de 5-6 luni, pe timp de iarnă se va asigura 1,0-1,2 mc/h; pe timp de
toamnă și primăvara 2,6-3,2 mc/h; pe timp de vară 4,5-4,8 mc/h. Pentru găinile
ouătoare cu vârsta de 9-10 luni se recomandă ca: pe timp de iarnă să se asigure
1,0-1,6 mc/h; pe timp de toamnă și primăvara - 3,6-3,8 mc/h; pe timp de vară -
4,6-5,2 mc/h.

• Noxe admise în halele de producție trebuie să se încadreze în următoarele

valori: CO2< 0,3%; CO < 40 ppm; NH3 < 20 ppm; H2S < 5 ppm.

• Programul de lumină. Întrucât păsările sunt foarte sensibile la intensitatea

luminoasă, durata de iluminare și ritmul de alternanță lumină-întuneric se vor
respecta întocmai cu programele recomandate de producătorii hibrizilor de ouă.

• Programul de furajare și de adăpare. Pentru a putea pune în valoare la maxim

potențialul de producție al găinilor ouătoare se recomandă folosirea de nutrețuri
combinate adaptate perioadei de ouat. Apa trebuie să respecte standardul de
calitate conform tabelului și temperatura optimă a apei trebuie să se încadreze în
jurul valorii de 21oC.

INFLUENȚA FURAJĂRII ASUPRA GREUTĂȚII ȘI DIMENSIUNII OUĂLOR

Greutatea ouălor este influențată de conținutul nutrețului în acid linoleic,

proteină, metionină, lizină, precum și de cantitatea de apă asigurată. Pentru o
dimensiune normală a ouălor se recomandă ca acidul linoleic din nutrețul
combinat să fie în proporție de circa 1-1,1%.
Acest compus este responsabil și cu fecunditatea ouălor, de aceea în nutrețul
combinat administrat găinilor de reproducție procentul de acid linoleic trebuie să
fie de minimum 1,1%. În mod normal, dacă nutrețul combinat conține 60-65%
porumb, asigurarea nivelului de acid linoleic nu pune probleme.

Dacă în structura nutrețului combinat predomină alte cereale, atunci pentru

asigurarea necesarului minim de acid linoleic se impune introducerea în rație a
grăsimilor.

Această suplimentare cu grăsimi nu trebuie să ducă la o concentrație prea mare

de energie, deoarece acest dezechilibru cumulat cu altele poate produce
sindromul ficatului gras (cu influențarea negativă a stării de sănătate a păsărilor),
precum și micșorarea indicelui de fecunditate a ouălor.

Pentru prevenirea sindromului de ficat gras se recomandă introducerea în

nutrețurile combinate a tărâțelor sau a făinurilor de lucernă ori sporirea dozelor
de vitamine (colină, vit. B12, B8, vit. E etc) din normele de hrană.
STANDARDUL DE CALITATE A APEI DE BĂUT PENTRU GĂINILE
OUĂTOARE
 Bibliografie:

https://www.revista-ferma.ro/