Cum se ingrijesc gainile ouatoare iarna

Instalate in adapostul de iarna, inca de la inceputul lunii noiembrie, gainile, mai ales daca la populare erau puici, in varsta de 2224 saptamani (deci eclozionate in jurul lunii mai), trebuie ca in decembrie - ianuarie sa produca saptamanal cel putin 5 oua pe cap de pasare. Pentru aceasta insa, pe langa un bun adapost si o hranire completa pasarile trebuie sa aiba asigurate inca o serie de conditii de viata care se re era mai ales la mediul inconjurator si la programul de ingrijire. Ce pretentii au gainile ouatoare in lunile de iarna !aldura din adapost in luenteaza direct nivelul productiei de oua, consumul de nutreturi si chiar sanatatea pasarilor. "emperatura care asigura cea mai mare productie de oua este de #$%!, masurata la nivelul de vietuire a pasarilor (4&-5& cm de la pardoseala sau, in cazul bateriilor, la nivelul etajului de mijloc. 'a temperaturi de #4-#(%! sau chiar de #)-22%! productia de oua este de asemenea mare, iar consumurile de nutreturi pentru un ou sunt mai reduse (#5&-#*& g nutret pentru un ou). "emperaturile mai scazute de #2-#&%! si chiar de (%! permit productii satis acatoare de oua, daca mediul din adapost nu devine prea umed. +ub (%! ouatul incepe sa scada, consumul de nutret pentru un ou crescand mult. 'a temperaturi insa mai mici (2-$%!) ouatul devine atat de rar incat abia se poate obtine # ou pe saptamana de la iecare gaina cu un consum de peste (&& g nutret pentru un ou. ,mezeala din asternut si din aerul adapostului poate sa creasca in lunile reci si sa in luenteze in rau productia de oua si sanatatea pasarilor. -ceasta se poate corecta prin pastrarea in adapost a unei temperaturi mai putin scazute, prin ventilatie, prin evitarea oricarei surse de umezire (adapatori necorespunzatoare, condens de apa pe pereti sau tavane etc.) si prin intretinerea corecta a asternutului. -erul din adapostul pentru cresterea gainilor in luenteaza in rau productia si sanatatea pasarilor atunci cand nu este aproape tot atat de curat cat aerul din atmos era. In adapost el poate saraci in o.igenul pe care pasarile il Iau prin respiratie si se poate incarca cu gazele daunatoare eliberate de pasari si de dejectii. Primenirea aerului se realizeaza prin ventilatie, care poate i neorganizata (deschiderea dupa nevoie a erestrelor) sau organizata/ arti iciala - prin electroventilatie - sau naturala - prin cosuri de ventilatie. 'umina din adapostului pentru cresterea gainilor, in timpul lunilor de iarna, nu asigura durata necesara ormarii oulelor ast el incat in aceasta perioada apare nevoia de prelungire a zilei, prin iluminare arti iciala, ast el incat ziua lumina sa nu ie mai scurta de #4 ore. "inand seama de toate acestea trebuie ca, in lunile de iarna, sa se ia o serie de masuri speci ice pentru a da pasarior posibilitatea de a produce pe masura posibilitatilor pe care le au. Cum se pot realiza conditiile cerute de gaini in lunile de iarna In adapostul pentru cresterea gainilor, in primul rand trebuie sa se evite scaderea temperaturii sub #&-#2%! (prin izolarea erestrelor, a usilor de acces, a usitelor pentru pasari si a oricaror deschideri prin care se poate pierde caldura produsa de pasari. Pentru aerisirea adapostul pentru cresterea gainilor se lasa numai un ochi de geam care sa se poata deschide la nevoie sau se oloseste cosul de ventilatie, al carui tiraj se reduce pe vreme geroasa la jumatate sau chiar la un s ert. 0iua lumina se poate prelugi prin becuri electrice ($-5 12m3 pardoseala), care se aprind la apusul soarelui si se sting dupa 5 ore, in decembrie, dupa 4 ore in ianuarie, dupa $ ore in ebruarie, dupa 2 ore in martie si dupa o ora in aprilie, pentru ca in mai si iunie gainile sa traiasca numai cu lumina naturala. Pentru a eri pasarile de e.cesul de umezeala, se veri ica adaposturile si gradul lor de populare (umplere), ca si pozitia lor (nivelul apei sa ie la nivelul liniei spinarii pasarilor). Pe vreme geroasa este bine ca, la schimbarea zilnica a apei, sa se oloseasca apa calda (5&-*&%!). Pentru acelasi motiv pasarile nu se lasa libere in e.terior pentru a nu aduce pe picioare apa din zapada sau noroi. -sternutul umezit se inlocuieste cu material uscat si ori de cate ori incepe sa se ormeze deasupra o pojghita noroioasa, se a aneaza cu urca, introducand dejectiile in mijlocul asternutului pentru a-i usura ermentarea. +e asigura densitatea normala a pasarilor ast el incat acestea sa poata incalzi adapostul ara a produce prea mari cantitati de gaze daunatoare sau umezeala, respectiv $-4 gaini mi.te sau 4-5 gaini usoare2m3 de pardoseala. 4ranirea pasarilor, indi erent daca se olosesc nutreturi combinate, amestec de concentrat P56 cu cereale sau uraj de erma, poate i imbunatatita daca se administreaza suplimentar morcov ras, graunte incoltite (ovaz cu coltul alb), runze din an de lucerna si de asemenea, separat, o sursa de calciu (creta urajera, os at de calciu, var stins de peste * luni). 7ecoltarea oualor trebuie sa se aca de 2 ori pe zi, la orele #&-## si #4 si acestea pastrate intr-o incapere neincalzita (dar nu sub *-(%!) pre erabil pe co raje din carton.

In asemenea conditii, cu gaini dintr-o rasa buna ouatoare care au ajuns la varsta de 2&-24 saptamani la inceput de decembrie, crescatorul se poate astepta la productii medii de 5 oua2saptamana si respectiv peste #$& oua de la iecare gaina in perioada de * luni cuprinsa intre decembrie si mai. Pro . univ. dr. 6ihail 8-'-+9+!,

Cum sa hranim gainile ouatoare

9ste cunoscut aptul ca in cresterea intensiva a pasarilor, mai ales in unitatile industriale mari, acolo unde pasarile stau tot timpul in hale bine ventilate, in care temperatura, umiditatea si durata luminii se pastreaza la nivelurile necesare, pasarile sunt hranite cu nutret combinat. -cest nutret combinat contine, in proportii potrivite pentru iecare specie, rasa, varsta sau el de productie, toate substantele hranitoare pe care pasarile trebuie sa le primeasca pentru a trai si pentru a da productiile mari de care sunt capabile. :utreturile combinate se pot olosi si in mica gospodarie. 9le se procura, cu usurinta, de la abricile specializate sau prin magazinele acestora. 'a prima vedere, insa, un nutret combinat pare scump, desi sporurile de productie pe care le asigura rascumpara cu prisosinta cheltuiala. "otusi, multi crescatori renunta la cumpararea unor asemenea uraje intrucat doresc sa oloseasca in hrana animalelor cerealele pe care le au din productia proprie. ;esigur ca intr-un asemenea caz crescatorul care oloseste aproape numai cereale nu se poate astepta sa obtina de la pasarile sale decat cel mult o treime din posibilitatile acestora, adica numai (&-#2& oua pe an. !erealele si alte resurse urajere din gospodarie pot i olosite totusi cu succes daca se alege una din urmatoarele doua solutii/ olosirea unui concentrat proteic-vitamino-mineral (P56) sau realizarea corecta a unui amestec urajer de erma. Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM !oncentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale. -ceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 4&< P56 (de tip -5-4&) si *&< cereale. ;aca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii/ #&< concentrat (de tip -5-#&), *2< cereale, 2&< srot soia si (< creta urajera. "oate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana, iind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mi.te sau date cu portia (#5&-#(& g2zi de cap) la rasele grele (Pl=mouth, !ornish etc.). ;esi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ. -st el, daca se ia in considerare ca gainile consuma 4& >g nutret pe an si ca # >g concentrat P56 costa cam cat $ >g porumb, rezulta in cele doua solutii/ - o gaina care consuma anual 4& >g porumb, producand #&& oua2an, consuma 4&& g porumb pentru un ou? - o gaina care consuma anual #* >g concentrat (echivalent valoric cu 4( >g porumb) si 24 >g cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de @2 >g porumb, dar produce anual 22&-25& oua, consumand nutret evaluat valoric la $#& g porumb pentru un ou. In acest el se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua2saptamana ( ata de 2 oua2sapt.), iar costul urajului pentru un ou scade cu peste 25< (la preturile lunii in curs ** lei2ou, ata de (* lei2ou). Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma ,n amestec de erma corect realizat poate i mai ie tin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din cereale si concentrat P56, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea di eritelor materii prime urajere. ,n e.emplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate i urmatorul/ cereale (porumb, orz, grau etc.) - **<? srot de loarea-soarelui - @<? srot de soia sau turte de loarea-soarelui - #(<? creta urajera (carbonat de calciu) - @<? os at dicalcic &,4<? sare - &,2< si 0oo ort -5 (concentrat vitaminic -5) - #<, care poate i procurat prin A:!-uri. (Aabrici de :utreturi !ombinate). In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru ormarea cojii oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului. ;at iind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-un vas, o oarecare

cantitate de creta, cochilii de scoici si os at de calciu. ;e asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna, morcov, runze de an si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de #-( mm inaltime (ovaz incoltit timp de @ zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai rumos colorat si mai gustos. Indi erent de modul in care crescatorul s-a hotarat sa-si hraneasca pasarile trebuie sa ie convins ca va putea sa obtina productii de oua cu adevarat mari si rentabile numai daca va asigura in nutret toate substantele hranitoare in proportiile recomandate. Pro . univ. dr. 6ihail 8-'-+9+!,

Prepararea de amestecuri furajere pentru hrana gainilor ouatoare

!a urmare a unor articole aparute in numerele anterioare ale revistei, re eritoare la alimentatia rationala a pasarilor, mai multi cititori ne-au solicitat ca, pe langa indrumarile legate de olosirea nutreturilor combinate sau a concentratelor P56 (proteinovitamino-minerale) in amestec cu cerealele, sa publicam si materiale privind alcatuirea hranei gainilor numai cu ajutorul materiilor prime furajere care se gasesc in gospodarie. 7aspundem acestor solicitari, prezentand mai intai principalele aspecte ale hranirii gainilor ouatoare cu amestec urajer de erma, dupa care, sub semnatura mai multor specialisti, vom trata masurile ce trebuie luate in gospodarie, pentru ca gainile noastre sa ie sanatoase si sa produca mai multe oua, indeosebi in lunile de iarna.

'a inceput, trebuie sa acem precizarea ca productiile mari de care sunt capabile rasele ameliorate actuale si hibrizii acestora nu pot i realizate decat atunci cand se asigura gainilor conditii corespunzatoare de viata privind adapostirea, ingrijirea, pastrarea sanatatii etc. si mai ales hranirea completa si indestulatoare. Pentru a trai si a produce normal, gainile trebuie sa primeasca in hrana toate substantele hranitoare/ proteine, glucide, grasimi, substante minerale, vitamine etc. !um in natura toate acestea nu se gasesc niciodata impreuna si in proportiile trebuitoare, se impune olosirea de amestecuri obtinute din mai multe materii prime urajere. :utreturile combinate, care reprezinta un amestec abricat in unitati specializate, asigura toate substantele necesare animalelor in retete di erite pentru iecare categorie de pasari (specie, rasa, varsta, directie de productie etc.). !oncentratele P56 reprezinta, de asemenea, amestecuri ale unor materii prime care completeaza ce lipseste cerealelor cu care se pot amesteca in proportie de #& - $5<. -mestecul de erma este un uraj ce se poate produce in gospodarie din disponibilitati sau din ceea ce se poate procura cu usurinta. 6ateriile prime urajere care intra in componenta amestecurilor vor trebui stocate in cantitati necesare pentru perioada urmatoare (de la inceperea anului avicol - # noiembrie - pana la recolta urmatoare). Realizarea de amestecuri furajere pentru hrana gainilor ouatoare Pentru stabilirea acestui necesar este bine sa se stie ca o gaina ouatoare are nevoie zilnic, in unctie de rasa, de ##& - ##5 g de amestec la gaini usoare si mi.te ouatoare (hibrizi -lbo si 7oso, gaini Italiene sau Bat golas), #4& g pentru gaini mi.te care au greutate vie de 2.2 - 2,* >g (7hode-Island, +usse., Pl=mouth barat etc.) sau #*& - #(& g de amestec pentru gaini grele (!ornish, Pl=mouth alb etc.). In unctie de aceste date, de numarul prevazut de pasari si de proportia in care iecare materie prima intra in amestec, se poate stabili necesarul pentru perioada urmatoare. Pentru producerea amestecului urajer de erma destinat hranirii gainilor ouatoare sunt necesare cate minimum 2 - 4 materii prime urajere din urmatoarele grupe de uraje care trebuie prevazute obligatoriu/ - graunte de cereale, bogate in glucide (porumb, orz, sorg, grau etc.), care sa participe in amestec in proportie de *5<? - nutreturi bogate in proteine vegetale (mazare, tarate, seminte sau turte de loarea-soarelui, sroturi de soia sau loarea-soarelui etc.), care pot i olosite in proportie de 22 - 2*<? - nutreturi bogate in proteine animale ( ainuri de carne sau de peste, zer sau zara etc.), care pot i olosite in cantitati relativ mici, chiar de numai 2 - 4<? - nutreturi minerale in proportie de (< din care obligatoriu @< calciu (creta urajera, aina din cochilii de scoici, var stins de cel putin * luni etc.), &,(< sursa de os or ( os at de calciu, aina de oase etc.) si ma.imum &,2< sare? - nutreturi speci ice vitaminoase, ca un zoo ort -5, -* sau -@ care se poate procura prin A:!-uri si se introduce in proportie de #< (continand si microelemente minerale si alte substante utile) sau preparate armaceutice, ca de e.emplu preparatul vitaminic -, ;, 9, ce pot i procurate de la armaciile veterinare. "oate elementele componente mentionate, uruite si bine amestecate, se pot administra in stare uscata sau ca pasta umeda, in vase de hrana construite si amplasate ast el, incat sa nu permita risipa prin racaire sau prin scuturare cu ciocul.

'a toate acestea, pentru a completa hrana cu substante nutritive importante, trebuie sa se adauge zilnic, la discretie (o data pe zi atat cat pasarile pot consuma la un tain) uraje verzi sau inlocuitori ale acestora, mai ales atunci cand ne lipseste zoo ortul. Pentru uraje verzi se pot olosi cele mai diverse vegetale, plante verzi tinere, incepand cu secara, lucerna (tri oiul), urzica, diverse alte runze de sezon (s ecla, salcam, loarea-soarelui, resturi de varza, ceapa, usturoi etc.). Pentru inlocuirea urajelor verzi in perioadele de seceta si mai ales iarna se pot olosi, in acelasi timp, urmatoarele/ runze din an de lucerna inmuiate in apa ierbinte si amestecate in urajul umed, bostanoase si radacinoase tocate marunt (s ecla si morcov), precum si graunte incoltite (cel mai bun este ovazul incoltit cu coltul alb de 5 - ( mm lungime). In acest el, cu asemenea amestecuri administrate cu regularitate in hrana gainilor ouatoare, bineinteles daca se asigura si celelalte conditii, se pot atinge per ormante satis acatoare in producerea de oua pe tot parcursul anului. Pro . univ. dr. 6ihail 8-'-+9+!,

Cresterea gainilor - Stimularea ouatului si obtinerea clostilor

In general, productia de oua a gainilor depinde de rasa si de asigurarea conditiilor de viata. -legerea rasei trebuie sa se aca in unctie de posibilitatile de hranire si adapostire pe care le putem asigura pasarilor. -st el, rasele mi.te, mai ales 7hode Island - cu penele rosii si creasta dintata - sunt, in general, mai putin pretentioase la aceste conditii, dar au un consum mai mare de uraje cu apro.imativ #&< si oua mai putine decat gainile din rasa 'eghorn, gaini albe cu creasta dintata, mare. -lti actori oarte importanti care in luenteaza productia de oua sunt/ hranirea, caldura si lumina. 7ezultate cu adevarat e iciente in cresterea gainilor se obtin cu nutreturi combinate, care contin toate substantele nutritive necesare acestora, bine echilibrate

Hranirea gainilor ouatoare +e recomanda ca nutretul combinat cumparat de la societatile specializate care il abrica, eventual prin schimb cu cereale. Aurajele proteice (sroturile, aina de carne si de peste) se pot inlocui intre ele, in unctie de posibilitati, ast el incat sa asigure cantitati asemanatoare de substante nutritive. -daugarea unor surse de saruri minerale in ratie, asa cum este creta urajera, aina de oase, varul stins, aina de scoici, care pot inlocui sursele prezentate in tabel, ast el incat sa asigure $< calciu si &,*< os or, este absolut necesara pentru a nu avea oua cu coaja moale, chiar ara coaja. -cestea insa in luenteaza si numarul de oua produse. +area de bunatarie este, de asemenea, necesara, in proportia prezentata, lipsa ei putand opri productia de oua, iar e.cesul peste #<, in ratie, poate determina into.icatii. In concluzie, pentru stimularea ouatului, trebuie ca gainile sa primeasca in ratie uraje proteice, daca nu celel clasice macar boabe de leguminoase ierte (soia, asole, mazare), tarate de grau, drojdie de bere, uraje minerale si vitamine, care s epot asigura partial prin olosirea de graunte incoltite (revista CAermierulC (vezi nr. @(2))) sau nutreturi suculente (nutret verde, radacinoase etc.), 5-#&< din ratie, aina de grau de lucerna, $-@< din ratie. ;urata zilei lumina in luenteaza in mare masura productia de oua, regula iind ca in perioada de ouat acestea sa ie in crestere sau pastrata constant, evitand sa acada. Pentru stimularea mai accentuata a productiei, desi in mod natural ziua lumina primavara este in crestere se poate mari durata de iluminare zilnica a adapostului cu $& minute pana la o ora, in iecare saptamana, dimineata si2sau seara (inainte de lasarea amurgului), pana ce se ajunge la #2-#4 ore lumina2zi, dupa care regimul se mentine constant. -cest lucru se realizeaza cu becuri cu incandescenta de 25-4& 1 ast el incat sa asigure $-5 12m3 sau cu lampi luorescente de #,5-$ 12m3. Temperatura aerului din adapost trebuie sa ie de #$-2&%!, gainile suportand destul de bine temperaturi cuprinse intre #&$&%!. In sistem gospodaresc, intr-un adapost bine construit si intretinut, iarna se asigura minim *-(%!, daca adapostul este plin cu pasari ($-5 cap2m.p.), iar pardoseala acoperita de asternut in grosime de #&-2& cm. ;aca gospodarul doreste ca gainile pe care le creste sa cada si closti, trebuie sa evite rasele de gaini care se cresc de obicei in ermele mari de stat, deoarece acestea sunt selectionate special sa nu cloceasca, pentru a obtine productii ma.ime de oua (in timpul clocitului gainile nu oua) iindca este mult mai e icient ca ouale sa ie incubate arti icial, mai ales in statii de incubatie de mare capacitate. ;intre rasele de gaini care clocesc bine se pot mentiona cele mi.te, cum sunt/ 7hode Island (nu hibridul 7osso din ermene de stat), +use., Drpington, 1=andotte, rasele grele (atentie gainile prea mari strivesc puii)/ !ochinchina, 8rahma? gainile comune.

Clocitul altor specii de pasari ,nele specii de pasari clocesc bine, iar altele nu clocesc deloc. -st el, curcile sunt cele mai bune closti, incuband bine oua de toate speciile, cu e.ceptia celor prea mici, pe care le-ar putea sparge, cum sunt cele de azan. !locesc de mai multe ori pe an, scot oarte bine, mai ales, puii de gaina, pe care ii ingrijesc bine in cresterea naturala. Ratele, de regula, nu clocesc, cu e.ceptia ratelor lesesti, iar gastele din rasa chineza ('eseasca), clocesc mai slab. In unele situatii, cand nu se gasesc closti sau se urmareste obtinerea de pui timpurii, apare necesara ortarea clocitului. -cest lucru se poate realiza la aproape toate speciile de pasari domestice insa mai ales la curci si la pasarile adulte care au produs deja o serie de oua. Stilmularea clostilor - asternutul Pentru ortare se olosesc cuibare de dimensiuni obisnuite (cu supra ata de $5.4& cm pentru gaini si *&.*& cm pentru curci), de orma unei cutii cu capac, care sa permita respiratia normala a pasarii. In cuibar se pune un strat de paie atat de gros, incat pasarea asezata in pozitie de clocit sa ajunga cu spinarea la nivelul superior al cutiei. In cuib se pun 4-5 oua la incercare (eventual incalzite la $)-4&%! de doua ori pe zi), pe care se aseaza pasarea. !utia se acopera cu capac, care nu permite pasarii sa se ridice, ci o obliga sa stea pe oua. Pasarea este scoasa de doua ori pe zi cate #& minute pentru hranire si adapare, dupa care se aduce inapoi in cuibarul curatit corespunzator. +e procedeaza ast el 5-* zile pana cand se constata ca ouale de incercare s-au incalzit si ca pasarea isi mani esta dorinta de a-si continua clocitul. ;in acest moment se reduce grosimea asternutului la normal, iar capacul se poate scoate. ;aca pasarea cloceste linistit in aceste conditii timp de 24 de ore, ouale de incercare sepot inlocui cu oua de incubatie. In acest mod pot i ortate sa cloceasca si ratele si chiar unii masculi. Ing. 9lena Popescu-6iclosanu

Cotetele de pasari la standarde europene Incepand din 2&#2, pe intreg teritoriul tarii, in mediul rural, intra in vigoare cateva standarde obligatorii legate de cresterea pasarilor. :oile reglementari vizeaza si crescatorii de pasari cu a aceri la scara industriala. -cestia insa, spre deosebire de sateni, au acces la surse de in ormare specializate. Aiecarei gaini ouatoare i se vor asigura cel putin 55& de centimetri de supra ata de cotet, masurata in plan orizontal, olosibila ara restrictii si ara includerea unor devieri care sa limiteze supra ata disponibila. Bainile trebuie sa aiba la dispozitie un jgheab pentru hrana, a carui lungime sa ie de cel putin #& centimetri inmultit cu numarul gainilor din cotet. ;aca nu e.ista dispozitive de baut de tip biberon sau cani, iecare cotet trebuie sa aiba un canal de baut continuu, de aceeasi lungime ca si jgheabul de mancare. !otetele pentru gaini trebuie sa ie de cel putin 4& de centimetri inaltime in cel putin *5< din supra ata cotetului si cel putin $5 de centimetri in orice punct. Rase de gaini crescute pentru productie si pentru frumusete Printre cele aproape #.&&& de rase de gaini, e.istente in tarile lumii, se numara, pe langa cele intrate in marea productie, multe alte rase cu recunoastere europeana sau chiar mondiala. ;intre acestea unele sunt crescute si la noi in tara, in e ective mai mici sau mai mari, pentru productia si, totodata, pentru rumusetea lor. "oate aceste rase mai sunt crescute cu grija deosebita pentru pastrarea standardului caracterelor de e.terior, de catre unii crescatori pasionati, membri ai asociatiilor specializate pentru activitatea e.pozitionala. ;intre rasele de gaini din aceasta categoria, cele mai apreciate sunt prezentate pe scurt in cele ce urmeaza.

Rasa de gaini

rpington

9ste una din principalele rase mi.te care prin greutatea lor mai mare se apropie de grupa gainilor grele. 9ste de origine engleza,

dar raspandita in intreaga lume. -vand o greutate de $ - $,5 >g la gaini si 4 - 4,5 >g la cocosi, pasarile produc anual #2& - #*& oua cu coaja colorata si cu greutate care ajunge pana la *5 - *( g.6ai tardiva decat alte rase mi.te de gaini, este o pasare relativ greoaie, care produce o carne de calitate e.ceptionala. -pare masiva si datorita penajului sau in oiat, are creasta mica si simpla, urechiusele rosii, pielea de pe corp, ca si luierele si ciocul de culoare alba. -re mai multe varietati, mai raspandite iind culorile galbena, alba si neagra. Rasa de gaini !mroc" -sa-numita 7oc> american, este provenita din gaini Pl=mouth 7oc> barat si a ost selectionata in +,- pentru marirea greutatii corporale, ajungand la o greutate care depaseste pe cea a rasei Drpington. In rest, se aseamana cu rasa de gaini Pl=mouth 7oc> barat ,avand insa numai o varietate, cea barata. Rasa de gaini #e$hampshire 9ste ormata prin selectia gainilor 7hode-Island, ast el incat s-a ajuns la o greutate ceva mai mare si la insusiri superioare in productia de carne, pastrandu-se aptitudinile de ouat ale gainilor 7hode. +i in ceea ce priveste caracterele de e.terior cele doua rase de gaini se aseamana, e.istand di erente mai ales in con ormatia si culoarea penajului, care este mult mai deschisa. Rasa de gaini %&andotte 7asa tipic mi.ta, cu greutate de 2,5 - $ >g la gaina si $,5 - 4 >g la cocos, cu productii de #4& - #@& oua, a caror greutate medie este de *& g. !u orme corporale rotunjite, creasta caracteristic batuta, luiere si pielea de pe corp galbene, gainile 1=andotte prezinta #2 varietati de culoare, una mai rumoasa decat alta, argintie, aurie, potarnichie s.a. Rasa de gaini !ustralorp sau rpington australian

-re, in general, insusirile productive ale rasei de gaini Drpington negru, cu o mai accentuata productie de oua (peste #)& buc2an) si cu o crestere mai rapida a puilor. Rasa de gaini 'at golas de Transil(ania +-a ormat pe teritoriul tarii noastre si a ost apreciata in mod deosebit in lume, oarte curand dupa prima ei aparitie la e.pozitia universala din #(@5 de la 5iena. 7asa de gaini Bat golas de "ransilvania a trezit interesul crescatorilor, datorita nu numai unor caractere de e.terior cu totul aparte, ci si unor valoroase insusiri de productie. -st el, gainile Bat golas de "ransilvania s-au evidentiat in mod deosebit printr-o e.ceptionala rezistenta si adaptabilitate la climate e.cesiv de calde. -ceasta insusire a ost evidentiata pentru prima oara inca inaintea primului razboi mondial, cand din toate gainile aduse in - rica !entrala nu au rezistat decat cele de rasa Bat golas. Insusirile de e.terior caracteristice ale acestei gaini sunt gatul golas pana sub gusa si putinatatea penajului de pe corp care lipseste practic de pe piept si abdomen, regiuni corporale unde pielea este neteda si ina. Productia de carne ale acestei rase de gaini este apreciata atat pentru aspectul rumos al carcasei, cat si pentru insusirile gustative ale carnii. Pentru aceste motive, pasarile Bat golas de "ransilvania sunt olosite si la incrucisari pentru producerea puilor de carne. Productia de oua, ara a i deosebita, variaza intre #2& si #@& oua pe an, oua cu coaja alba si, mai adesea, mari (*5 - *@ g sau chiar mai mult). Pasarile de rasa Bat golas au o con ormatie aparte, cu trunchiul lung si oblic, capul mic si in, creasta mica si simpla, pielea de pe corp alba. Aluierele si ciocul sunt negre, la varietatile neagra, si cenusie si alba la celelalte varietati. !rescatorii acestei rase de gaini trebuie sa tina seama ca cel mai sigur semn ca pasarile sunt in rasa curata este caracterul de gat golas pana sub gusa. 9.istenta unei cravate de ulgi pe gat este sigur ca pasarea nu este de rasa curata. 9ste o rasa de gaini destul de raspandita care se creste in mai toata lumea ca pasare de e.pozitie sau de productie. Aiind o rasa romaneasca de gaini, ar i de dorit ca un numar cat mai mare de crescatori din tara noastra sa se ocupe de cresterea ei in rasa curata. !lte rase de gaini care se cresc, in e ective mici, in gospodariile din tara noastra sunt/ Ereien>Fppe, 6alaez, 7heinlGnder, :eagra de Aranta, Bourna=, 1elsummer, 4amburg, +paniola, -ncona etc. Pro . univ. dr. 6ihail 8-'-+9+!,

Rase de gaini mi)te - pentru oua si carne 7asele de gaini specializate pentru productia de oua ('eghorn, Italiana s.a.) sau pasarile hibride usoare, desi multumesc pe deplin unitatile mari sau mijlocii care le cresc pentru oua de vanzare, nu prea sunt pe placul micilor gospodari. ;e ceH ;atorita aptului ca nu asigura totodata si o productie corespunzatoare de carne/ sunt prea mici si produc o carne slaba si mai putin gustoasa, iar puii si cocosii supranumerari cresc oarte incet si sunt neeconomici in productia de carne. ;in aceste motive, in mod justi icat, micile gospodarii taranesti pot i interesate mai degraba de rasele mi.te gaini, dintre care sunt prezentate mai jos cele mai importante pentru tara noastra. Rasa de gaini Rhode - *sland !uprinde gaini mai rezistente si mai putin pretent ioase decat cele usoare. 9le au greutatea vie medie de 2,5 - $ >g la gaina si $,5 - 4 >g la cocos. -ceste gaini o productie anuala de #@& - #(& oua sau mai mult. Duale au coaja colorata si o greutate doar cu ceva mai mica decat la 'eghorn (5@ - *5 g in unctie de varsta). "ineretul creste multumitor (cocoseii ajungand la 2 luni la peste #,$ - #,4 >g), iar puicile incep sa oua dupa 2* - 2( saptamani. Pasarile, tinere sau adulte, urnizeaza o carne de calitate deosebita. Bainile 7hode-Island pot sa cada closti, clocesc bine si isi ingrijesc bine puii, dar totodata se pot descloci usor pentru a-si relua ouatul in timp scurt. ;escriere - Pasarile 7hode-Island au trunchiul lung si purtat orizontal, cu penajul colorat in rosu, eventual, mai ales la cocosi, cu var ul aripilor negre. -u creasta simpla, de marime mijlocie si purtata drept la ambele se.e. !iocul este puternic, colorat in galben cu maro, luierele picioarelor si pielea de pe cap sunt galbene, iar urechiusele sunt rosii. Rasa de gaini Susse) 9ste una dintre rasele de gaini cele mai apreciate de micii crescatori, datorita insusirilor ei productive, dar si rumusetii ei. +pecializate pentru o productie mi.ta de oua si carne, pasarile de rasa +usse. au o greutate corporala chiar mai mare decat la rasa 7hode- Island (2,@ - $,2 >g gaina si 4 - 4,2 >g cocosul) si o productie de oua tot atat de mare (#@& - #)& buc.2an). Duale produse de gainile +usse. sunt, de asemenea, mari (*& - *5 g) si cu coaja colorata in brun, dar cu o nuanta roz. !a si rasa 7hode-Island, gainile +usse. incep ouatul dupa * luni, clocesc bine, de timpuriu, sunt bune mame si, la nevoie, se desclocesc usor. ;e mentionat calitatea deosebita a carnii produse de gainile +usse.. ;escriere - Pasarile de rasa +usse. prezinta un e.terior atragator, cu o culoare rumoasa/ varietatea herminata are culoarea generala alb-curat, cu pene negre pe gat, ca un guler, in var ul aripilor si in coada. +unt pasari cu trunchiul mai lung si mai adanc decat cele de rasa 7hode-Island, cu creasta simpla, mijlocie si purtata drept si cu ciocul, luierele picioarelor si pielea de pe corp de culoare alba. Rasa de gaini Pl&mouth-Roc" +arat 9ste una din rasele cele mai cunoscute, iind apreciata pentru insusirile ei, care sunt apropiate de cele ale rasei 7hode-Island, cu aceeasi greutate, dar cu productii de oua ceva mai mici (#5& - #@& buc. , in greutate de 5@ - *& g). ;escriere - Bainile din rasa Pl=mouth-7oc> 8arat au o culoare generala porumbaca, prezinta un trunchi mai rotunjit, cap mai mare, luierele, ciocul si pielea de pe corp, galbene. 7asa Pl=mouth -lb este cea mai grea rasa mi.ta, iind selectionata pentru ca gainile, hibridate cu cocosi de rasa grea, sa produca pui de carne (broiler). !u o greutate de $ - $,5 >g gaina si 4 - 4,5 >g coco sul, pasarile produc anual peste #@& oua de *& - *5 g, cu coaja colorata. Incep sa oua la varsta de * luni si produc pui care cresc si se imbraca rapid cu pene. -u insa un consum mai mare de uraj (#(& - 2&& g2zi) si se ingrasa e.cesiv daca primesc hrana la discretie. 7asa Pl=month 7oc> ormat 6ini, prezinta aceleasi insusiri productive cu e.ceptia greutatii corporale, mai mici cu circa # >g si a consumului zilnic cu 2& - 25<. 'a imperecherea gainilor cu cocosi din alta rasa, greutatea produsilor revine la normal. Pro . univ. ;r. 6ihail 8-'-+9+!,