e pare ca tot mai multi dintre cititorii acestui blog cauta, pot spune, cu disperare, materiale informative despre

Salmonella. Inainte de a incepe o descriere a Salmonella, un singur lucru va spun (si din experienta mea, dar si a altor fermieri): igiena este extrem de importanta in sanatatea oricarei pasari, animal, fiinta. Noi, oamenii, daca am locui intr-un adapost slab luminat, umed si plin de mucegai, nu neam imbolnavi? De doi ani incoace, nivelul de trai sca and si !otia crescand de la "eus si pana la #erber, nu ne-am periclitat sanatatea? Nu cresteti pasari sau animale de companie numai de dragul de a avea (simptomul lacomiei) daca nu sunteti in stare sa va ocupati de ele. $n alt aspect, la fel de important este alimentatia. %ana si noi, oamenii, suplimentam necesarul organismului cu vitamine si minerale. & ec!ipa de cercetatori din nou-formatul Departament de sanatate a populatiei de la $niversitatea din 'eorgia, #olegiul de (edicina )eterinara a lansat un studiu pentru a determina cum sa elimine bacteriile salmonella din procesul de productie de pasari. #eea ce au incercat sa faca este sa urmareasca salmonella prin intermediul lantului alimentar, astfel incat sa se poata identifica in ce moment se pot introduce masuri de interventie cel mai eficient, a declarat *o!n (aurer, profesor asociat de sanatate a populatiei si seful ec!ipei de cercetare. +ceasta cercetare va deveni un punct de reper al studiului care va oferi intelegere de ba a a raspandirii salmonella, a declarat *o!n 'lisson, ca si problema a sanatatii populatiei. +cest lucru este un indicator important al rolul proeminent pe care $'+-a luat in cercetare in domeniul sigurantei alimentare in aceasta tara. %roblema este ca la puii de gaina si multe alte animale infestate cu salmonella rareori cau ea a boli. %uii de gaina si c!iar adultii pot fi purtatori de bacterii si inca par perfect sanatosi. Daca stim ca ma,oritatea contaminarii se petrece in efectivele ameliorate, putem veni cu strategii de interventie sa oprim raspandirea la urmasi, a declarat (aurer. Daca stim ca salmonella este dobandita in cadrul fermei de pui broiler, atunci stim ca trebuie sa ne curatam ferma si de infecta. +proximativ -.. de decese sunt atribuite infectiei acute de salmonella in fiecare an. (ai mult de /..... de ca uri sunt raportate in fiecare an, numarul de infectii real este mult mai mare. #ele mai multe ca uri individuale si focarele de Salmonella sunt cau ate de modul gatirii carnii, nu destul de bine. #au ele secundare includ contaminari incrucisate de la carnea cruda pana la carnea fiarta, prepararea sau refrigerarea necorespun atoare a alimentelor, care permite bacteriilor timp sa creasca. Salmonella poate provoca probleme mai grave cum ar fi infectia sangelui. 0liminarea bacteriilor din lantul de aprovi ionare la produsele alimentare in industria de pasari de curte ar duce la alimente mai sigure pentru consumatori. Infec1iile salmonelice sunt frecvent 2nt3lnite la p4s4ri 5i mamifere, deoarece agen1ii patogeni (salmonelele) sunt larg r4sp3ndite 2n natur4. 6oate serotipurile (speciile) de salmonele sunt para ite pentru animale 5i om. +stfel, germenii au fost i ola1i de la insecte, reptile, p4s4ri, mamifere 5i de la om, ca 5i din diferitele elemente ale mediului ambiant (sol, ape de suprafa14, alimente, fura,e, etc.). (ai mult 2n ultimii ani asist4m la o activitate febril4, la un adev4rat asalt de comunic4ri, care semnalea 4 tot mai frecvent i olarea 5i identificarea unor serotipuri de Salmonella. (ulte din acestea sunt i olate din alimente 5i fura,e, din natur4 sau din con1inutul intestinal al animalelor 5i omului, f4r4 s4 fie implicate 2n procese morbide, exprimate clinic 5i imunologic. %re en1a lor 2n organism se exprim4 doar prin st4ri de epifitism, respectiv prin st4ri de purt4tori 5i eliminatori de germeni, mai mult sau mai pu1in 2ndelungate. %roblema devine 5i mai sensibil4 discu1iilor, 2n ca ul a5a iselor tipuri 7rare8 de Salmonella, i olate mai ales de la animale 5i din fura,e de origine animal4. Din aceast4 cau 4, pare normal s4 ne punem 2ntrebarea, dac4 sunt sau nu patogene aceste serotipuri (specii) 5i care trebuie s4 fie conduita noastr4 2n contextul m4surilor de prevenire 5i combatere. %re en1a salmonelelor 2ntr-un organism este legat4 fie de starea de porta,, fie de cea de boal4. (ai mult, pre en1a unei salmonele constituie un poten1ial factor patogenic at3t pentru animale, c3t 5i pentru om. +stfel, se admite c4 Salmonella gallinarum 5i Salmonella pullorum sunt agen1i specifici pentru g4in4 5i alte specii de p4s4ri, la care produc obi5nuit infec1ii en ootice, caracteri ate prin mari pierderi economice. %oten1ialitatea patogen4 a acestora, de5i pre int4 o pronun1at4 adaptare la organismul speciei g4in4, se manifest4 2n anumite condi1ii 5i fa14 de alte specii animale, inclusiv pentru om. %e de alt4 parte, multe din serotipurile (speciile) de Salmonella i olate ini1ial din alimente, fura,e, animale, etc., pentru care nu exist4 antecedente privind patogenitatea, sau dovedit ulterior ca fiind un poten1ial patogen pentru animale, sau toxiinfec1ios pentru om. De asemenea, multe cercet4ri au urm4rit s4 clarifice natura rela1iilor ce se stabilesc 2ntre diferitele serotipuri (specii) de Salmonella 5i organismele 2n care acestea au p4truns. %are greu de explicat de ce, destul de frecvent, c!iar 5i 2n ca ul unor serotipuri foarte patogene, raporturile dintre organism 5i germeni r4m3n 2n stadiul de strict epifitism, mai mult sau mai pu1in 2ndelungat. +ceste aspecte au f4cut s4 se considere c4, serotipurile de Salmonella fa14 de care organismul nu formea 4 anticorpi, sunt lipsite de patogenitate pentru specia animal4 respectiv4, deoarece nu generea 4 de fapt, o stare de conflict. 6otu5i, 2ntre starea de conflict 5i patogenitatea unui tip de Salmonella, pentru o anumit4 specie animal4, exist4 rela1ii de interdependen14. (ai mult, sunt semnalate st4ri de purt4tori interstinali la porcine cu Salmonella c!olerae-suis (9ugeac 5i col.) 5i la bovine cu Salmonella enteritidis, f4r4 ca 2n serul sanguin s4 se depiste e anticorpi specifici. Din numeroasele investiga1ii bacteriologice, re ult4 c4 natura rela1iilor ce se stabilesc 2ntre organism 5i germeni, este adeseori deosebit de complex4. 0le se manifest4 uneori numai prin st4ri de epifitism

intestinal, germenii nedep45ind bariera gastrointestinal4. +lteori, se constat4 o penetra1ie limitat4 a salmonelelor exprimat4 prin locali 4ri 2n limfonodurile me enterice, etc., f4r4 s4 fie 2nso1it4 de manifest4ri morbide sau activ4ri imunologice. +ceste st4ri de ec!ilibru dinamic se pot transforma 2n procese infec1ioase, uneori deosebit de grave, cu evolu1ie septicemic4, sub ac1iunea unor factori stresan1i. De aceea, st4rile de epifitism sau st4rile de purt4tori cu locali 4ri organice, trebuie privite de fapt ca forme particulare de manifestare ale aceluia5i proces infec1ios, dependente de numero5i factori 5i care se pot genera reciproc. (ai mult, se poate afirma, c4 totalitatea tipurilor de Salmonella, indiferent de originea lor, au o poten1ialitate patogen4 a c4rei exprimare este dependent4 de natura rela1iilor ce se stabilesc 2ntre organism 5i germeni, de do a ingerat4, de particularit41ile reactive ale organismului, de caracteristicile speciei de Salmonella, de interven1ia unor factori cu ac1iune stresant4, etc. %osibilitatea transmiterii salmonelelor de la purt4tor la alte organisme animale este 2ngr4dit4, 2ntr-o oarecare m4sur4 de incapacitatea lor, luate 2n totalitate, de a se transmite la toate speciile animale. Se poate afirma c4, 2n cadrul genului Salmonella exist4 unele speciali 4ri ecologice 5i de patogenitate, speciali 4ri care nu-5i g4sesc 2nc4 o explica1ie documentat4 5tiin1ific, dar care incontestabil exist4. +stfel, nu se cunoa5te care sunt factorii pe care 2i posed4 Salmonella t:p!osa sau Salmonella gallinarum-pullorum, care fac ca, 2n condi1ii naturale, una s4 fie patogen4 numai pentru om, iar cealalt4 numai pentru p4s4ri, sau de ce unele specii de Salmonella au un spectru larg de patogenitate, cum sunt: Salmonella t:p!imurium, Salmonella enteritidis, etc., iar altele, unul 2ngust sau foarte 2ngust. %4s4rile, aproape 2n totalitate, at3t cele domestice c3t 5i cele s4lbatice, pot fi purt4toare 5i eliminatoare de salmonele 5i pot manifesta infec1ii clinice de o gravitate variabil4, dar 2n general severe 5i deseori mortale. (ai mult, ele stau 2n ma,oritatea ca urilor la originea toxiinfec1iilor alimentare la om. &bserva1iile efectuate de #alne; (<==>) au eviden1iat c4 =/? din puii broileri, @>? din efectivele de curcani 5i />? din g4inile produc4toare de ou4, sunt purt4toare de salmonele. +cest re ervor imens explic4 faptul c4 mai mult de <AB din infec1iile salmonelice la om se datoresc consumului de carne 5i ou4 de pas4re. Din aceast4 cau 4, problema infec1iilor salmonelice la p4s4ri s-a transformat 2n ultimele decenii dintr-una predominant economic4, 2ntr-una de s4n4tate public4, fiind 2n aten1ia forurilor de specialitate na1ionale 5i interna1ionale. +v3nd 2n vedere cre5terea rolului p4s4rilor domestice 5i s4lbatice, ca 5i a produselor acestora (carne 5i ou4) 2n apari1ia 2mboln4virilor, dar 5i a toxiinfec1iilor alimentare la om, ne-am propus a investiga pe de o parte etiologia 5i prevalen1a (frecven1a) infec1iilor paratifice la p4s4ri, iar pe de alt4 parte pre en1a speciilor de salmonele 2n produsele avicole destinate consumului public. STUDIU DE CAZ +stfel, cercet4rile bacteriologice efectuate pe embrioni mor1i, pui neviabili 5i pe de5euri de incuba1ie au dus la i olarea unei flore bacteriene mixte, repre entate de 0sc!eric!ia coli (<C,D/?), %roteus vulgaris (<D,D-?), Stap!:lococcus aureus (>,-<?) 5i Salmonella spp.(/,-C?). 6ulpinile de Salmonella au fost identificate bioc!imic 5i serologic ca Salmonella d,ugu, Salmonella enteritidis, Salmonella t:p!imurium 5i Salmonella inganda. #ele mai multe tulpini s-au i olat de pe co,ile de ou4 dup4 eclo iune, urmate 2n ordine descresc4toare de ou4 incubate 5i cele mai pu1ine de la puii neviabili eclo iona1i. De la p4s4rile adulte (subcap. C.D) din foliculii ovarieni modifica1i, ca form4 5i culoare 5i din ficat s-a i olat o flor4 repre entat4 de Salmonella enteritidis (=,BD?), Salmonella t:p!imurium (D>,=.?), 0sc!eric!ia coli (D>,=.?), germeni coliformi (=,BD?) 5i %roteus vulgaris (D>,=.?). Elora bacterien4 a fost diferit4 2n func1ie de organ. Din foliculii ovarieni modifica1i s-a i olat Salmonella t:p!imurium 5i Salmonella enteritidis, 2n timp ce din ficat au predominat germenii 'ram negativi repre enta1i de 0sc!eric!ia coli 5i germenii coliformi. 0xamenul serologic (subcapitolul C.B) efectuat prin reac1ia de !emoaglutinare rapid4 dup4 <B, D-, B/ 5i /C de ile de la imuni area p4s4rilor cu tulpina =F au eviden1iat reac1ii po itive la B- (D,/C?) g4ini, iar din acestea DD (>C,@.?) au reac1ionat po itiv la titruri cuprinse 2ntre <AD.-<A-/. la reac1ia de seroaglutinare lent4. De la p4s4rile cu reac1ii po itive cu titru mai mare de <A/. 5i cu le iuni de ooforit4 cronic4 5i peritonit4 fibrinoas4, prin 2ns4m3n14ri pe medii de cultur4, din foliculii ovarieni modifica1i ca form4 5i culoare, s-a i olat Salmonella t:p!imurium, dar nu Salmonella gallinarum, tulpina =F. #ercet4rile bacteriologice 5i serologice, privind determinarea st4rii de purt4tor 5i eliminator efectuate pe un num4r de D. p4s4ri inoculate pe cale subcutanat4 5i intramuscular4, cu Salmonella t:p!imurium 5i Salmonella enteritidis, au eviden1iat lipsa reac1iilor serologice po itive, lipsa germenilor, 2n secre1iile uro-genitale 5i pre en1a germenilor pe coa,a ou4lor la D p4s4ri 2n a >-a i dup4 infec1ie. 0xamenul bacteriologic al ou4lor de la g4inile inoculate 5i incubate, ca 5i al puilor eclo iona1i a fost negativ ceea ce face s4 apreciem c4 starea de purt4tor nu se reali ea 4 2n mod obi5nuit. Gn sc!imb, stadiul de excretor a fost eviden1iat la </-a 5i a D<-a i dup4 infec1ia pe cale subcutanat4 cu Salmonella enteritidis. #ercet4rile epidemiologice 5i clinice efectuate 2ntr-un episod de paratifo 4 ap4rut 2n dou4 !ale de cre5terea puilor cu un efectiv la populare de />./.C (</.=>- 2n H< 5i BD./D= 2n HD), au eviden1iat o mortalitate de <C,<.?. 2n ambele !ale, 2mboln4virile au debutat explo iv, 2nregistr3nd un v3rf la v3rsta de - 5i respectiv <. ile, s-au men1inut crescute timp de C-- ile, dup4 care au sc4 ut vertiginos. #linic, infec1ia paratific4 a evoluat acut, cu

manifest4ri de anorexie, polidipsie, imobilitate cu tendin1a de 2ngr4m4dire, !oripluma1ie, diaree cu materii fecale apoase de culoare galben-ver uie, uneori cu striuri sanguinolente 5i sf3r5it mortal dup4 o evolu1ie D/->D ore. Ia necropsia puilor mor1i, le iunile macroscopice s-au 2ncadrat 2n tabloul septicemiei paratifice tradus prin congestii 5i !emoragii pe seroase 5i 2n organele interne, focare necrotice miliare 2n ficat 5i cord, enterit4 cataral-!emoragic4 difu 4 sau congestivo-!emoragic4 la nivelul duodenului 5i sacul vitelin neresorbit. Gns4m3n14rile pe mediile de cultur4, efectuate din cadavrele de pui (cord, ficat, sac vitelin neresorbit), c3t 5i de pe coa,a ou4lor, prelevate din incubator, au dus la i olarea agentului etiologic, identificat bioc!imic 5i serologic Salmonella d,ugu. Sensibilitatea 7in vitro8 fa14 de o gam4 de substan1e antibacteriene s-a cercetat la <.C tulpini apar1in3nd genului Salmonella i olate 2n perioada D..D-D..- din diverse materiale patologice (cadavre de pui, coa,a ou4lor de incuba1ie, cadavre de p4s4ri adulte, materii fecale de pas4re, de5euri de incuba1ie). Din acestea, BB (B<,/D?) tulpini s-au i olat din cadavre de pui, D- (D/,>C?) tulpini din cadavre de p4s4ri adulte, <C (</,DB?) tulpini din materii fecale recoltate de la p4s4ri 5i de la pui s4n4to5i, <@ (<>,<B?) tulpini de pe coa,a ou4lor 5i <B (<<,<=?) tulpini din de5euri. Fe ultatele ob1inute arat4 c4 sensibilitatea celor <.C tulpini de Salmonella, identificate serologic, fa14 de activitatea substan1elor antibacteriene cercetate, difer4 2n func1ie de serovarietate (de specie). +stfel, cele C= tulpini de Salmonella d,ugu s-au dovedit foarte sensibile (<..?) fa14 de ac1iunea amoxicilinei (C= tulpini), gentamicinei (C= tulpini), ;anamicinei (C= tulpini) cloramfenicolului (C= tulpini), sensibil4 la ac1iunea eritromicinei (BD tulpini), fuira olidonei (BD tulpini) 5i re istent4 fa14 de activitatea substan1elor colistin (B/ tulpini), streptomicin4 (DC tulpini), fura olidon (<= tulpini). #ercet4rile privind inciden1a salmonelelor 2n carnea 5i organele de pas4re s-au efectuat pe un num4r de /=. probe repre entate din B<. carne de pui (pui 'riller, pui calit. a I-a #J', tac3muri de g4in4 sau pui) 5i <@. probe de organe (fic41ei 5i pipote), recoltate din abatoare, din unit41i comerciale 5i de la gospod4riile popula1iei. Din aceste probe, la examenul bacteriologic s-au i olat <@ (B,--?) tulpini de Salmonella spp., din care @ (D,C@?) din carne 5i <. (C,CC?) din organele de pas4re. #ele <@ tulpini i olate, bioc!imic 5i serologic au fost identificate ca Salmonella Saint-%aul (/ tulpini), Salmonella enteritidis (B tulpini), Salmonella t:p!imurium (B tulpini), Salmonella agona (D tulpini), Salmonella d,ugu (D tulpini), Salmonella c!olerae suis (D tulpini), Salmonella dublin (< tulpin4) 5i Salmonella inganda (< tulpin4). %entru cei amatori de intoxicare cu produse c!imice, tratamente si aplicare preventiva de substante c!imice, redau mai departe un material elaborat de DF. #4t4lin 6$D&F+N: GHID PRACTIC PENTRU PREVENIREA I COMBATEREA PRINCIPALELOR BOLI LA PSRILE CRESCUTE N SISTEM EXTENSIV %F0)0NIF0+ KI #&(9+60F0+ 9&III&F D0 N$6FILI0 KI (06+9&IIS(. Gn scopul asigur4rii unei st4ri de s4n4tate compatibile 5i cu o de voltare corporal4 optim4 5i ob1inerea unei produc1ii de carne 5i ou4, care s4-l satisfac4 pe cresc4torul particular, este necesar s4 se asigure un fura, combinat ec!ilibrat cu principii nutritivi. +stfel F&()+# #&(%+NM S+ produce 5i pune la dispo i1ia cresc4torilor rurali premixuri proteino N vitamino N minerale dup4 cum urmea 4: F&(S6+F60F + <J=. %rodusele sunt destinate producerii de fura,e combinate pentru pui 5i tineret avicol cu prec4dere p4s4rilor destinate produc1iei de ou4 (din rasele Ieg!orn, F!ode-Island, Sussex,etc.), c3t 5i pentru rasele destinate produc1iei de carne (#ornis!, Foc;). %ractic, pentru a ob1ine fura,ul combinat destinat fura,4rii p4s4rilor se reali ea 4 un amestec const3nd dintr-un ;ilogram de premix cu nou4 ;ilograme de m4cini5 (porumb 5i A sau porumb 5i gr3u). Eura,ul astfel ob1inut se administrea 4 la pui 5i tineretul avicol de la v3rsta de o i 5i p3na la v3rsta de <@ N D. s4pt4m3ni (C luni). &)&%I$S. %remixul proteino-vitamino-mineral este destinat cu predilec1ie p4s4rilor 2n preg4tire de ouat, precum 5i pentru g4inile adulte, de la care ne propunem s4 ob1inem ou4 pentru consum 5i A sau reproduc1ie. +v3nd 2n vedere faptul c4 maturitatea sexual4 (v3rsta primului ou) este atins4 2n ,urul v3rstei de <= N D. s4pt4m3ni la rasele u5oare 5i DB N D/ s4pt4m3ni la rasele de carne, este recomandabil4 introducerea produsului 2n fura, cu aproximativ B N / s4pt4m3ni anterior producerii primului ou. Gncorporarea se face respect3nd acela5i raport de < ;g A = ;g m4cini5, ca 5i 2n ca ul produselor F&(S6+F60F. #+)I6F&( N pulbere cu fosfat dicalcic, carbonat de calciu, polivitamine, <,C ;g A <.. ;g uruiala, combate ra!itismul, stimulea a de voltarea corporala, ouatul. F&("0&E&F6 5i )I6+%F0(IO 9I&(&S sunt alte pulberi care administrate 2n fura, asigur4 produc1ii de calitate a tineretului 5i adultelor galinaceelor. %e 2ntreaga perioad4 de cre5tere 5i exploatare a p4s4rilor 2n gospod4riile individuale, recomand4m 5i administrarea suplimentar4 2n ap4 5i fura, a premixurilor vitamino-minerale, a celor cu aminoaci i de sinte 4 precum 5i a vitaminelor !idrosolubile.

+cestea vor asigura o vite 4 de cre5tere optim4, o uniformitate a loturilor de p4s4ri precum 5i o cre5tere a re isten1ei p4s4rilor la 2mboln4viri. 'ama produselor este foarte larg4 5i variat4, astfel: la puii mici (p3n4 la v3rsta de D s4pt4m3ni) recomand4m urm4toarele produse: #&(%I0O %&II)I6+(INI# 9$)+9II : administrat 2n toat4 apa de b4ut 2n primele > ile de via14 2n do 4 de < ml A litru 0ste de dorit, pentru a 2mbun4t41ii substan1ial apetitul, demara,ul 5i viabilitatea puilor proasp4t eclo iona1i, s4 asociem la acest produs 5i produsul )I6+ 9 #&(%I0O. %e parcursul unui an calendaristic, at3t la tineretul avicol, c3t 5i la adulte, este recomandabil s4 se administre e lunar, pe o perioad4 de C ile, aceast4 gam4 de produse dup4 cum urmea 4: )I6+ 9 #&(%I0O N <,C ml A litru ap4 A i, C ile. F&(9I&6I( (forma !idrosolubil4 < g A litru ap4 A administre e, at3t la tineret, c3t 5i la adulte, minim C ile. i sau D g A ;g fura,) recomandabil s4 se

)I6+(IN+ +DB0 se administrea 4 2n apa de b4ut 2n do 4 de D ml A litru ap4 A i, at3t la tineret c3t 5i la adulte, timp de B N C ile. Fecomand4m ca aceste produse s4 fie utili ate de c4tre cresc4tor 2n mod alternativ 5i prin rota1ie, lunar, pe tot parcursul unui an calendaristic. %F0)0NIF0+ 9&III&F INE0#LI&+S0 %FIN )+##INPFI &9II'+6&FII S+$ D0 N0#0SI6+60 %rincipalele boli infec1ioase de origine viral4 5i bacterien4 cu care se poate confrunta cresc4torul de p4s4ri 2n gospod4ria individual4 sunt: 9&+I+ D0 N0Q#+S6I0 (%seudopesta aviar4-ppa), DIE60F&)+FI&I+, 9$FSI6+ INE0#LI&+SP, H&I0F+ +)I+FP, 6IE&"+ +)I+FP pentru care F&()+# #&(%+NM pune la dispo i1ie vaccinuri eficiente. 9&+I+ D0 N0Q#+S6I0 (%seudopesta aviar4) o boal4 extrem de p4gubitoare produs4 de un paramixovirus poate s4 induc4 o mortalitate foarte ridicat4 (=.-<..?). +fectea 4 g4inile, curcile, bibilicile, fa ani, prepeli1ele, p4unii 5i porumbeii. Gn scopul unei bune protec1ii specifice, recomand4m ca efectivele de tineret (.-D. s4pt4m3ni) s4 fie vaccinate de dou4 ori consecutiv, cu vaccinuri vii lentogene, +)I%0S6IS&6+ sau +)I%0S6I)+# #l =. (la orice v3rst4), de asemenea, g4inile 5i curcile adulte se pot vaccina cu vaccinuri vii. 6ineretul (peste /C ile), g4inile adulte 5i curcile se pot vaccina 5i cu vaccinuri uleioase inactivate: +)I%0S6I&I E&F60, %0S6IH&I)+# E&F60 (care este un vaccin bivalent, folosit 2n prevenirea, at3t a bolii de NeRcastle, c3t 5i a !olerei aviare). Fecomand4m la p4s4rile adulte B vaccin4ri pe an la interval de / luni, cu +)I%0S6I&I E&F60 sau %0S6IH&I)+# E&F60, .,B mlApasare. )accinurile pot fi administrate individual, pe cale ocular4 (cele vii) sau in,ectabil (vaccinurile vii 5i inactivate pe cale intramuscular4 sau subcutanat) sau prin metode masale, prin aerosoli, cu a,utorul unei pompe de tip )ermorel (vaccinurile vii). )accinarea 2n apa de b4ut nu o recomand4m, fiind 2n general slab imunogen4. )accinarea contra pseudopestei aviare este obligatorie. Ia porumbei, se vor folosi preventiv vaccinurile %+F+(IO&)+#&I (vaccin inactivat uleios contra paramixoviro ei N .,D ml A porumbel) sau #&I$(9&%&II)+# S (vaccin inactivat, apos, bivalent contra paramixoviro ei 5i salmonelo ei porumbeilor N .,D ml A porumbel N produs 2n omologare). 9$FSI6+ INE0#LI&+SP +)I+FP (9oala de 'umboro). 0ste o boal4 infec1ioas4 ce poate provoca o mortalitate deosebit de mare la tineretul avicol: B. ? la rasele de carne 5i -= N =. ? la rasele de ou4. Se practic4 vaccinarea tineretului cu 9I+F&()+# I=B sau 9I+F&()+# %+, 2n ,urul v3rstei de <. N << ile, 2n func1ie de situa1ia epidemiologic4. %entru o foarte bun4 imuni are sunt necesare D N B vaccin4ri (respectiv la v3rstele de <., <B 5i <C ile). )accinul se poate administra 2n apa de b4ut, dup4 o diet4 !idric4 de B N / ore sau parenteral. DIE60F&)+FI&I+ +)I+FP. %entru p4s4rile destinate produc1iei de ou4 recomand4m vaccinarea cu +)I%&O #&I @<, la v3rsta de @-<. s4pt4m3ni 5i o revaccinare la v3rsta de <--<@ s4pt4m3ni cu vaccinul +)I%&O N '+I. )accin4rile se practic4 numai individual prin metoda 72n1ep4rii8 2n pielea aripii (metoda stic;). )accinarea la efectivele de g4ini, se va face 2n localit41ile cu antecedente epi ootice 2n ultimele <D luni. Ia porumbei, se utili ea 4 preventiv vaccinul F&(%&F%&O. 6IE&"+ +)I+FP (6ifopuloro a-Salmonelo 4). +v3nd 2n vedere inciden1a mare a acestei boli la p4s4rile la care cre5terea 5i exploatarea se poate 2ntinde pe o perioad4 relativ lung4 (D N / ani), recomand4m vaccinarea pentru a preveni aceast4 bacterio 4 ma,or4. Gn acest scop, recomand4m folosirea vaccinului viu 6IE&F&()+#. Sunt necesare cel pu1in D vaccin4ri la v3rsta de @ 5i <@ N D. s4pt4m3ni. )accinul se administrea 4 individual (in,ectabil, subcutanat sau intramuscular). H&I0F+ +)I+FP. 0ste una din bolile bacteriene ma,ore, frecvent 2nt3lnit4 2n sistemul de cre5tere extensiv. #ele mai multe focare de boal4 apar 2n anotimpurile reci 5i umede. %oate afecta, at3t g4inile 5i curcile, c3t 5i ra1ele 5i g35tele. '4inile pot fi vaccinate cu vaccin viu H&I0)+# (de la v3rsta de @ N <D s4pt4m3ni) sau vaccin inactivat N H&I0)+#&I sau %0S6IH&I)+# E&F60 (vaccin viu contra !olerei aviare, dar 5i a pseudopestei aviare) de dou4 ori pe an (martie N septembrie), 2n localit41ile cu antecedente de boal4. Ia ra1e 5i g35te, se vor practica dou4 vaccin4ri pe an, 2n martie 5i septembrie, cu vaccinul inactivat H&I0%+I, administrat individual subcutanat. Ia ra14, toate inocul4rile se fac cu o do 4 vaccinal4, iar la g35te cu dou4 do e vaccinale, cu excep1ia primei vaccin4ri, la care se folose5te o singur4 do 4 (v3rsta de la care se poate face vaccinarea este de B N / s4pt4m3ni). %F&EII+OI+ KI 60F+%I+ (0DI#+(0N6&+SP +N6I(I#F&9I+NP

Gn gospod4ria extensiv4 (14r4neasc4), 2n efectivele de p4s4ri, pot fi 2nt3lnite o multitudine de infec1ii sau boli determinate de agen1i bacterieni condi1ionat 5i A sau patogeni (0. coli, Salmonella spp., H. paragallinarum, Streptococi, Stafilococi, etc.), precum 5i (:coplasma spp. Din aceste considerente este necesar4 o interven1ie medicamentoas4 cu antibiotice cu spectru larg. %entru preven1ie, recomand4m aplicarea unor tratamente lunare pe o perioad4 de C N > ile 2n cadrul unui program de rotire. Dintre medicamentele antimicrobiene utili ate 2n preven1ie, recomand4m: &OI606F+#I#IINP C.? pulbere !idrosolubil4, D-C g A litru ap4A i, B N > ile &OIF&( N pulbere !idrosolubil4 N 2n do 4 de < g A litru ap4 A i, B-C ile 0FI6F&( -? s.a. N pulbere !idrosolubil4 N 2n do 4 de l N D g A litru de ap4 A i, B-C ile '+II%F&60#6 #, <cpr A ;g g.v A i, D-B ile 0FI6F&)I6, cpr < cpr A C.. g A i, D N B ile.

%entru terapia 2n situa1ii de boal4 la p4s4ri, tradus4 prin morbiditate 5i mortalit41i crescute, recomand4m folosirea urm4toarelor medicamente (2n func1ie de etiologia bolii 5i re ultatele ob1inute la antibiogram4): 0NF&EI&O+F&( <.? s.a. 2n apa de b4ut 2n do 4 de C ml (g) A <. l ap4 la puii p3n4 la v3rsta de / s4pt4m3ni 5i <. ml (g) A <. l ap4 la p4s4rile semimature 5i A sau adulte sau 0nrofloxarom comprimate, 2n do 4 de < cpr A ;g greutate vie (g.v.) A i, B ile sau in,ectabil .,< ml A < ;g g.v A i, timp de B N C ile. D&OI#I#IIN+ <.? s.a. N 2n do 4 de <. mg substan14 activ4 (s.a.) A ;g g.v A i, C ile +(&OMIF&( DC? s.a. N 2n do 4 de < N D g A litru de ap4, B N C ile. #&IIS6IF&( pulbere !idrosolubil4 N 2n do 4 de - N @ g A <. litrii de ap4 pe i, B ile EI$(0S$IN&F&( <.? s.a. N 2n do 4 de .,C N l ml A l litru de ap4 A i, B N C ile. 0NF&#&I, 2n do 4 de < cpr A ;g g.v A i, B ile. +(&OIN0&)I6, pulbere 5i comprimate 2n do 4 de < cpr (g) A ;g g.v A i, B ile. +)I+N%F&60#6 60N, comprimate 2n do 4 de < cpr A ;g g.v A i, B ile. 0N60F&'$+FD, pulbere 5i comprimate F&(I'+I, cpr in do 4 de Dcpr A ;g g.v A i, B ile. IIN#&S%0#6F&( solu1ie in,ectabil4 .,< ml A C.. g g.v A i, B ile.

6ratamentele se practic4, dupa ca 2n toat4 apa de b4ut, consumat4 2ntr-o i 5i durea 4, dup4 ca , C N > ile. Fecomand4m, ca dup4 fiecare tratament antimicrobien s4 se practice 5i o vitamini are pe o perioad4 de C ile, cu unul din urm4toarele complexe vitaminice: #&(%I0O %&II)I6+(INI# 9$)+9II, )I6+ 9 #&(%I0O, F&(9I&6I(, )I6+(IN+ #. %F0)0NIF0+ KI #&(9+60F0+ 9&III&F %+F+"I6+F0 9olile para itare, at3t 0ND&%+F+"I6&"0I0, c3t 5i 0#6&%+F+"I6&"0I0 sunt extrem de frecvente 2n sistemul de cre5tere extensiv 0ND&%+F+"I6&"0 Gn coccidio e preventiv 5i curativ se poate utili a produsul +(%F&II$( D. ?, C g A / l ap4 (D ;g fura,), > N </ ile. #occidio ele pot fi prevenite 5i prin folosirea produsului anticoccidien S$IE+#&##IF&( solu1ie buvabil4. Ia puii de g4in4 se administrea 4 continuu 2n apa de b4ut <C ml A << litri de ap4 2n intervalul de v3rst4 - ile N <. s4pt4m3ni, dup4 cum urmea 4: D ile tratament N C ile pau 4 5.a.m.d., pentru a acoperi tot acest interval de timp de = s4pt4m3ni. Gn ca ul evolu1iei coccidio ei clinice (diaree sangvinolent4) do a va fi de /C ml A DD l de ap4, timp de D N B ile, urmat4 de o pau 4 de B ile 5i repetarea tratamentului alte D ile, dar 2n do 4 de <C ml A << litri de ap4. &bligatoriu, at3t tratamentele preventive, c3t 5i cele curative vor fi 2nso1ite de administr4ri 2n apa de b4ut a vitaminei TB !idrosolubil4 <.. mlADC litri ap4 de b4ut. Dup4 terminarea tratamentului, recomand4m flambarea pardoselilor, ad4posturilor sau volierei cu o butelie cu ar 4tor sau lamp4 de ben in4. Ia p4s4rile bolnave de coccidio 4, la care apetitul este complet abolit, recomand4m administrarea individual4 (intra-ingluvial4) de Sulfacoccirom # N comprimate, < cpr A C.. g.v A i, D ile, pau 4 B ile 5i iar D ile tratament. F&(90ND+"&I E <.? s.a. 0ste recomandat la p4s4ri pentru tratamentul urm4toarelor endopara ito e: +S#+FIDI&"+ (limbrici), SIN'+(&"+ (viermele ro5u), #+%II+FI&"+, H060F+TID&"+ 5i 60NI+"0I0 (panglica). Do ele sunt de <. mg flubenda ol s.a A ;g g.v A i, timp de D ile (<cp A;g g.vie A i sau < g A<. ;g g.v A i, D ile), cu excep1ia singamo ei unde do a este de <C mg s.a A ;g g.v A i, B ile consecutiv.

6ratamentele antipara itare se repet4 dup4 <. ile. #a 5i 2n ca ul coccidio ei, dup4 aplicarea tratamentelor de depara itare, este obligatorie flambarea pardoselilor, ad4posturilor 5i volierelor. 0#6&%+F+"I6&"0 0ste recomandat4 depara itarea ad4posturilor 5i volierelor periodic, 2n scopul combaterii ectopara i1ilor (p4duc!i 5i c4pu5e). %entru depara itare se recomand4 produsul F&(%+F+S0#6 C? s.a, folosindu-se o emulsie apoas4 (D ml Fomparasect A < litru ap4), aplicat prin pulveri are cu pompe tip )ermorel, calcul3ndu-se <..-D.. ml solu1ie A mD. %entru depara itarea individual4 a p4s4rilor se poate folosi produsul F&(%+F+6&O, pulbere care poate fi aplicat4 prin pudrarea corpului p4s4rilor 2n special sub aripi sau prin pr4fuirea minu1ioas4 a cuibarelor, de unde acesta este preluat de pena,ul p4s4rilor. Depara itarea ad4posturilor 5i a p4s4rilor, trebuie repetat4 de mai multe ori, la intervale regulate de D s4pt4m3ni. (PS$FI D0 %F&EII+OI0 '0N0F+IP <.C.<. Decontaminarea apei de b4ut, a ad4posturilor 5i incintelor. +pa de b4ut se recomand4 a fi decontaminat4 continuu, cu unul din urm4toarele produse: %$FS0%6 (2n do 4 de < cpr A <. litri ap4), solu1ii slabe de +I9+S6F$ D0 (06II0N (2n do 4 de <.. mlA<. litri ap4). De infec1ia ad4posturilor 5i a incintelor trebuie f4cut4 periodic, 2n scopul reducerii 2nc4rc4turii microbiene cu unul din urm4toarele produse: #+6I&F&( (<. ml A l litru ap4)U D0#&N6+(IN&I (C ml A l litru ap4)U %$FS0%6 (< cpr A <. litri ap4), aplicate prin pulveri are 2n cantitate de < litru solu1ie A metru p4trat pentru suprafe1ele absorbante 5i .,C litri solu1ie A metru p4trat pentru suprafe1ele neabsorbante. <.C.D. De insec1ia ad4posturilor. #ombaterea c4pu5elor, p4duc!ilor !ematofagi sau malofagi, pureci, insecte bur4toare se asigur4 prin aspersarea suprafe1elor din interiorul 5i exteriorul ad4posturilor, c3t 5i a ustensilelor cu F&(%+F+S0#6 C? s.a. 2n concentra1ie de < ml A < litru ap4, repetat4 la interval de D s4pt4m3ni. <.C.B. Derati area ad4posturilor de p4s4ri. +plicarea substan1elor toxice este dificil4 2n pre en1a p4s4rilor datorit4 riscului mare de intoxicare a acestora cu momeli. %entru evitarea intoxica1iilor 2n ca ul derati 4rii 2n pre en1a p4s4rilor se utili ea 4 sta1ii permanente de intoxicare (cutii din plastic sau lemn, prev4 ute cu c3te un orificiu circular po i1ionate pe traseul c4ilor circulate de ro 4toare), amplasate 2n locuri mai pu1in accesibile p4s4rilor. & derati are mai eficient4 se face prin depopularea ad4posturilor. Fomvac #ompan: S+ fabric4 5i comerciali ea 4 produse raticide, care se pot folosi, at3t 2n mediile umede (canale, subsoluri inundate), c3t 5i 2n cele uscate. De asemeni Fomvac #ompan: este unic importator 5i distribuitor al firmei "+%I Industrie #!imic!e S.p.+., Italia (gama 9F&DI6&%) Gn mediile umede se pot utili a produsele F+6I6&O .,.-? s.a (baton !idrofug) 5i F&D0OI6 9 N .,..C? s.a (baton !idrofug). 9atoanele se suspend4 prin intermediul unor buc41i de s3rm4. Gn mediile uscate, se recomand4 folosirea momelilor preparate pe suport de boabe de gr3u, de tipul F+6I6&O .,B? s.a. 5i F&D0OI6 9 N .,..DC? s.a, plas3ndu-se c3te o lingur4 de momeal4 2n locurile strategice, adic4 2n acelea unde tr4iesc, umbl4 5i caut4 !ran4 5i ap4 ro 4toarele, dar la care nu au acces p4s4rile. (omelile toxice nu vor fi administrate niciodat4 2n galerii, ci 2n afar4 5i 2n ,urul acestora, la circa D. N B. cm de gura galeriilor pentru a nu fi c4lcate 5i murd4rite de 5obolani, situa1ie 2n care nu le mai consum4. 6rebuie acordat4 o aten1ie deosebit4 str3ngerii cadavrelor de ro 4toare 5i arderii sau 2ngrop4rii lor, pentru a se evita intoxicarea p4s4rilor prin consumul accidental al acestora. Gn ca ul inger4rii accidentale a acestor momeli raticide, antidotul este vitamina T <. Indiferent de specie, pentru a ob1ine re ultate corespun 4toare 2n combaterea ro 4toarelor trebuie respectate m4surile de igien4, at3t 2n ad4post, c3t 5i 2n incinta cur1ilor: evacuarea ilnic4 a de,ec1iilor, ridicarea inainte de inserare a resturilor de fura,e neconsumate astfel 2nc3t acestea s4 nu constituie surs4 de !ran4 pentru ro 4toare, drenarea apei stagnate din ,urul f3nt3nilor 5i a pompelor de ap4, cosirea repetat4 a vegeta1iei 2nvecinate ad4posturilor, evitarea stoc4rii de materiale (lemne, c!erestea, piatr4 etc.) 2n apropierea ad4posturilor, acestea constituind locuri preferate de 5obolani 2n amplasarea galeriilor, cimentarea galeriilor etc %F&'F+( S+NI6+F-)060FIN+F I($N&%F&EII+#6I# KI (0DI#+(0N6&S I+ %$II D0 #+FN0, #$F#I, E+"+NI, %P$NI, 9I9III#I <. %reg4tirea !alei: N N N N N D. cur41enie mecanic4U sp4lareU de infec1ie: FomparasectU derati are : Fatitox, Fati;ill, Fodexit, 9roditopU de infec1ie : DecontaminolU %opulare:

6ratmente antistres:

- o solu1ie de @? a!4r plus <? sare administrat4 2n primele <C ore de la sosirea puilor , reduce mortalitatea (administrat 2n prima ap4 este un bun energi ant)U - simultan N #%9 (#omplex %olivitaminic 9uvabil) timp de B N > ile N < ml A litru ap4 A iU - )ita 9 #omplex timp de B N > ile N <,C ml A litru ap4 A i din prima i de via14U N 6ratamente antimicrobiene ex: N simultan N 0nrofloxarom <.? sol N buvabil4 (sau pulbere !idrosolubil4) N < ml (g) A litru ap4 A iU - #olistirom pulbere !idrosolubil4 ambele 2n primele / N - ile <g A <,C litri ap4 A iU N individual, 2n efectivele reduse ca num4r se pot administra simultan, 0NF&#&I J 9I&)I6 %I$S comprimate, din prima i de via14. N B. ulterior antibioticele 5i c!imioterapicele se administrea 4 conform antibiogramei. #re5tere: )2rsta = N <D ile: N vaccinarea pentru pseudopesta aviar4 cu +vipestivac sau +vipestisotaV oculocon,unctival. N vaccinarea pentru bursit4 infec1ioas4 aviar4 cu 9iaromvac I =B sau 9iaromvac %+V (doar puii de g4in4). V cu D ile 2nainte 5i dup4 vaccinare se vor executa vitamini 4ri cu +D B0, #%9, Fombiotim, )itamina 0, )it.0 J Seleniu. )2rsta DD N D/ ile: N rapel vaccinare pentru pseudopest4 cu +vipestisota (oculocon,unctival asfel: < fl x <.. do e se dilua 4 cu D. ml Diluvac (ap4 distilat4) 5i se pune c2te o pic4tur4 de vaccin reconstituit 2n fiecare oc!i 5i nar4 a p4s4rii, adic4 / pic4turiApui). )3rsta D- N D= ile: N N <. )itamina # pulbere s.a ==? N D.. g A <... litri ap4 )2rsta D@ N B< ile: antibioterapie cu antibiotice cu spectru larg, conform antibiogramei Einisare: )2rsta BB N /D ile: H0%+6&%F&60#6 (< g A D,C ;g g.v ) pentru 2mbun4t41irea func1iei !epatice 5i ca antitoxic general.

+cest program are caracter orientativ, put3nd fi adaptat 2n func1ie de situa1ia epi ootologic4 a fiec4rui cresc4tor. (edicul veterinar specialist 2n patologia aviar4 este singurul 2n m4sur4 s4 stabileasc4 programul de vaccinare 5i m4surile sanitar veterinare de la nivelul fiec4rei ferme. Gn gospod4riile popula1iei, dac4 nu exist4 posibilitatea utili 4rii de fura,e combinate standard, fura,ul combinat (uruiala) trebuie s4 con1in4 &9II'+6&FI$, p3n4 la sacrificare (=.-<D. ile): N N #+)I6F&( N <,C ;g A <.. ;g fura,U +(%F&II$(: <.. g A D.. ;g uruial4 (contra coccidio ei N WDiareea cu s3nge8)

Dac4 p4s4rile sunt 1inute 2n via14 peste D luni, vor fi vaccinate &9II'+6&FI$ cu vaccin inactivat %0S6IH&I)+# E&F60 sau +)I%0S6I&I E&F60, .,B ml A pas4re in,ectat i.m A s.c din / 2n / luni, toat4 via1a, 2ncep3nd de la v3rsta de /C N C. ile.

Ziua < > </ D-

Fa1ie 14r4neasc4 simplificat4 %orumbXXXXX-.?XXXXX-.;g 'r3uXXXXXX..D.?XXXXXD. ;g Krot soiaXXXX..<C-D.?XXX<C-D. ;g #avitromXXXX.<,C?XXXX.<,C ;g FombiotimXXX..,<?XXXX.<..g

SareXXXXXX...,<.?XXX..<.. g +mproliumXXX.,.C? XXX..C. g YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY aproximativ <.. ;g fura,

%F&'F+( )+##IN+F0 'PINI D0 F0%F&D$#LI0 (exemplu) Boala Meto a e !a""i#a$e 9.(+F0T (op1ional 9N) s.c #occidio 4 Gn apa de b4ut 9N J 9I+ J 9I &culocon,unctival sau 2n apa de b4ut +.I Gn apa de b4ut

Ziua > s4pt. <. s4pt <D s4pt <B s4pt </ s4pt <@ s4pt

Boala 9N J 9I F0& ( J DIE60F&)+FI&IP) 6F6 0N#0E+I&(I0II6P 9N J 9I 9N J 9I J 0DS J F0& J 6F6 (inactivat) Iegend4: 2n 9N (boala de NeRcastle) N vaccin viu +vipestisota

Meto a e !a""i#a$e spra: i.mA stic; Gn apa de b4ut Gn apa de b4ut spra: i.m

N vaccin inactivat 9N J 9I J 0DS Z &voprotect 2n 9I (bron5ita infec1ioas4) N vaccin viu 9irovac H<D. N vaccin inactivat 9N J 9I J 0DS Z &voprotect 9I+ (bursita infec1ioas4) N vaccin viu 9iaromvac %+ difterovariol4 N vaccin viu +vipox-gal boala (are; N vaccin viu (are;romvac 0DS (sindromul c4derii ouautului) N vaccin inactivat monovalent Sicovac N vaccin inactivat 9N J 9I J 0DSZ &voprotect I6I (laringo N tra!eita infec1ioas4) N vaccin viu Iarivac tifo 4 N vaccin viu 6iforomvac salmonelo 4 N vaccin inactivat Salmovacol(in omologare) pasteurelo 4 (!oler4 aviar4) N vaccin inactivat monovalent Holevacol N vaccin inactivat bivalent %esti!olvac Eorte (!.a J b.n)

2n 2n 2n 2n

2n 2n 2n 2n

#u D ile 2nainte 5i dup4 vaccinare se vor executa vitamini 4ri (#%9 sau Fombiotim) 2n scopul cre5terii eficien1ei vaccin4rii. Gn func1ie de contextul epidemiologic, programele de vaccinare pot suferii modific4ri ( se pot vaccina efectivele contra Salmonelo elor, I6I, etc.). %F&'F+( )+##IN+F0 'PINI &$P #&NS$( )2rst a 9oala NeRcastle (9N) (%seudopesta aviar4) = ile +vipestivac #l=. (oculo-na al) +vipestisota DB ile /D ile CC ile (oculo-na al sau aerosoli) +vipestisota (spra: sau aerosoli) << ile 9iaromva c %+ 9irovac H<D. 2n ap4 6iforomva c 9ursita infec1ioas 4 (9I+) Difterovariol 4 9ron5it4 infec1ioas 4 (9I) Sindromul depres4rii ouatului (0DS>-) 6ifo 4 aviar4

+vipestisota -D ile (spra: sau aerosoli sau 2n ap4) +vipestisota >D ile <<C ile (spra: sau 2n ap4 ) &voprotect (9N,9I,0DS>-) -

+vipox #&I metoda stic; -

+vipox #&I metoda stic;

9irovac H<D. 2n ap4 &voprotec t

&voprotec t

6iforomva c

)2rst a

9oala NeRcastle (9N) (%seudopesta aviar4) +D$I60

9ursita infec1ioas 4 (9I+)

Difterovariol 4

9ron5it4 infec1ioas 4 (9I)

Sindromul depres4rii ouatului (0DS>-)

6ifo 4 aviar4

Gn ca ul vaccin4rii na ale (aerosoli), se vor efectua vaccin4ri de rapel din B 2n B luni pentru 9oala NeRcastle J 9ron5it4 infec1ioas4 (+vipestisota J 9irovac H <D.) la v3rstele BD, //, C-, -@ s4pt4m3ni (2n ciclul de produc1ie de >D s4pt4m3ni). )accinarea contra 6ifo ei aviare se va efectua cu acordul organelor veterinare 2n onele cu antecedente de boal4, efectu3nd minim dou4 vaccin4ri la tineretul de 2nlocuire cu vaccinul 6IE&F&()+#. Gn func1ie de contextul epidemiologic, efectivele de p4s4ri se pot vaccina contra I.6.I cu vaccinul I+FI)+# la v3rsta de D@ ile 5i cu rapel la <@ N D. s4pt4m3ni. (ult succes (Wsuccesuri8)[