Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

Pentru ouale de gasca. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. • specia.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º.7 ºC.2-37. dixidul de carbon. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. Intervalul de intoarcere. hibridul. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. rasa. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei.5-37. Mirajul. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa.• calitatea cojii oualor. in functie de intensitatea pigmentului cojii. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. si la 8-10 zile la celelalte specii. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei.rate si gaste. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . linia. temperatura va fi cuprinsa intre 37. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. . principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului.In timpul perioadei de incubatie. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). temperatura va fi aproximativ de 37. si vaporii de apa.

3-24. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.77C-3buc palmipede:37. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 . rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37.37.6 . rata si gasca.palmipede . 37. 37.6 .25. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. gasca = 37. . rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi.9 ºC -pentru oua de curca. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60.64ºC. curca.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . cu un grad ridicat de automatizare.37.37. racire. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua.5-37. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. rata. gasca=27..88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic.77ºC 28.7 .3ºC 37.88ºC 30ºC . Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata.gaina:27.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina. rata.3 . fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey.77-28. multe cu reprezentante in Romania.100 oua curca.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua. • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca.5ºC. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern.

• un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. din panouri din lemn. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. carucior dublu. cu cele patru ventilatoare din interior. cadru suport ventilare. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. racire. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. din cauza unor defectiuni. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul.22-37. incalzire. • numarul carucioarelor simple 2 buc. • intoarcerea oualor din ora in ora. tava pentru apa sub ventilator. • umiditate constanta.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. a lipsei de apa. Pentru asigurarea acestor parametri. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. rata. Functionarea sistemului de temperatura constanta . avand sisteme propii de masura si comanda. racire.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. a 1200 wati pe bucata. gasca. cutia de comanda si cutia de derivatie. Functionarea incubatorului IV. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. incubatorul are sisteme de incalzire. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. doua rezistente pentru incalzire. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. ventilatie si intoarcere. Prin constructie. De asemenea. curca. cu termometre cu trei conctacte electrice. intinzator pentru motor. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. instalatie auxiliara de ventilare. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. placa cu electrovalve. umidifiere. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica.

c) Temperatura de 37.77ºC La atingerea temperaturiide 37.94 ºC.releul termometrului de racire.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc. 2)Termometre . sonerie si becul de semnalizare rosu. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. -conctatorul nu functioneaza. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart. b) Temperatura de 37. se pune in functiune alarma sonora si optica. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. indiferent de sectiune. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37. -termometrul scos din priza -termometrul spart.61ºC sau 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde.5ºC sau 37. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul .94 ºC. 3)Termometre . existand astfel pericolul de supraincalzire. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. avand tensiune de functionare. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste .electrovalvaserpentinelor.se va verifica -electrovalvele defecte.a)Temperarura de 37. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor.releul termometrului de alarma. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. La atingerea valorii de 37. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. se va inlocui.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.61 ºC. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.94ºC.5 ºC sau 37.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric.

prin selector si releul termometrului de umiditate. Prin pulverizarea apei. doua duze de pulverizare a apei.5ºC. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. in tabloul electric fiind un comutator (selector). primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. provenite de la gaini tinere sau batrane. clapeta este selectionata. prin selector si releul termometrului de umiditate. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda.Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie.5 A pentru rezistenta. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. diferite specii de pasari ). releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat.(blocate pe inchis). . comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. care umidifica aerul introdus in incubator.se va remedia -serpentine infundate.termometrul agregatului. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed.324. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. pe langa umezirea aerului. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . Cand lucreaza independent. Acest agregat functioneaza independent de incubator. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. se va curata -releu de racire defect .sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . termometrul umed din incubator.din care se foloseste numai valoarea medie. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea. 8. lipsa tensiune). se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. se produce si o racire a aerului introdus. cand umiditatea este mica. Cand umiditatea aerului introdus este mica. motorul ars. in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. APA(PEP). ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. In aceasta situatie.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4.4 –25. comanda sau opreste incalzirea apei. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa.

Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. avand fiecare cate un contactor centrifugal. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. Acesti contactori sunt inseriati. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui -Releul de umiditate defect. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) . se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. iar in situatia opririi unui ventilator. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se verifica. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. introducand aer mai putin umezit in incubator. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. se va inlocui Contactorul are contactele lipite.

Intoarcerea se face din ora in ora. in loc sa sufle aer. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0.i a incubatorului. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca.Acest lucru este foarte important. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare.c. Deci. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . ATENTIE. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. un conctator si un releu termic de protectie. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. dincare motiv poate sa moara. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor .functiune. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta.

se va inlocui -limitatori de cursa blocati. devenind prea periculoasa pentru embrioni.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. . in dialogul om-masina. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. microintrerupatoarele camelor defecte.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita.se opreste un ventilator. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. . aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. de limitatorul central. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. . de exemplu .temperatura din incubator este prea mare. necorespunzatoare Intre diferite coloane. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. dupa remedierea defectului. se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. fiind slabite suruburile cuplajului. mecanism de intoarcere nu are suruburi. este suficient. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. in partea in care nu se misca este sarita pana. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. se va remedia -Cuplajul reductor. se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita.

b)Temperatura de 37.3 ºC . iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. o rezistenta de 1500 w. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. un convector de semnal.2 sau 36. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre.8 ºC.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. in principiu. c)Temperatura de 37. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat.pana la atingerea parametrilor. iar pentru intoarcere. pe perioade mari de timp. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. spre deosebire de incubator. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. iar la depasirea temperaturii de 35. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. iar defectiunile si remedierile sunt similare. suna alarma. d)Temperatura de 38. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. iar peste aceasta valoare se opreste. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea.6 ºC . acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. dupa introducerea oualor. dar. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire.Sub aceasta temperatura. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . este un incubator fara sistem de intoarcere. se opreste semnalul sonor. functionand tot independent ca la incubator. Eclozionatorul.6 ºC sau 36. In practica. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. umiditatii si intoarcerea oualor. Inregistratorul F E A – electronic. pe diferite perioade de timp. foarte pretentios. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. aer si apa rece. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima.

la montaj.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. Spre deosebire de incubator. sub aceasta valoare. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. La oprire. comanda inchiderea clapetei. pentru intrerupatorul 2. in caz contrar.5-2cm. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. -idem. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. . selector sau ceas de programare defect. sau deschiderea clapetei. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. daca cama 1. se atinge mai usor temperatura optima. clapeta se monteaza usor intredeschisa. deschidereafiind de 1. In sezonul rece. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. sistemul este trecut in pozitie automat. releu defect. deschiderea camei 2. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. prin intermediul releului de umiditate. cand umiditatea este mare. fata de orizontala. ATENTIE! La ecloziune. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. acesta. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. periclitand calitatea acestora. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer.Functionarea sistemului de umiditate. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. Dupa introducerea oualor de gaina. prin pulverizarea apei. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. Din lipsa de ventilatie. caldura biologica fiind mare. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare.cand umiditatea este mica. in special la partea superioara.

-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. .se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. .o temperatura mare.P.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete .E. se va spala bazinul P.se scoate placa de racire. Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.Se fac verificarile sistemului de automatizare.P. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului.se deschide capacul P. .se scot sinele de ghidare acarucioarelor.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin.alimentarea cu tensiune normala de 220 V. Calcarul depus face o izolare care. cu timpul.E.suprasolicitarea termocupelor de protectie.se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii.E. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata. . deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde.-ului.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem. . distrugand aparatura. prin neracire duce la arderea rezistentei. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . de asemenea. Daca apa este foarte dura. . dupa cum urmeaza: . se agita apa din bazin cu mana. se spala si apoi se sterge si se monteaza. . iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor. in special la oprirea ventilatorului. . .se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. rezistentele.existenta permanenta a apei. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP.o oprire a ventilatorului.P. se sterge cu o carpa uscata si restul P.-ului.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul. . Operatiuni zilnice . . incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si. punand capacul pentru etansarea prizei.se demonteaza gura de vizitare a bazinului. . in special. remedierea imediata a defectiunilor . Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare.-ului. . la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa. producandu-se arderea lor.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator.o temperatura mica. .lipsa alimentarii cu energie electrica.se scoate cu grija termometrul. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate.

.se executa etanseitatea. fie in otet si se vor tine 24 ore.se greseaza motoarele ventilatoarelor. pentru remedierea unor defectiuni. se interzice folosirea solutiilor cu soda. se ung balama lele cu ulei. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb.vopsiri interioare si exterioare.se verifica sistemul de intoarcere. .verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). iar cele defecte se inlocuiesc.Operatiuni saptamanale La incubatoare. . . rulmentii sistemului de intoarcere. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. iar la eclozionatoare. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. . .se verifica etanseitatea usilor. Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: .inlocuirea prizelor uzate. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta. . Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. clantele. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. . de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune.inlocuirea unor panouri. in special la pardoseala. .se verifica toate sistemele de automatizare. . acestea se vor scoate si se vor curata. Se vor schimba fitilele. timpulde imobilizare este de 14 zile. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. balamalele daca sunt fortate la inchidere. .se curata instalatia de apa. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. La incubatoarele care au sub site covoare PVC.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: . partile uzate se scot pentru reconditionare. . Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. lagare .se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare.

Viteza de crestere este destul de mare. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. iar cocoseii la 1.0 kg/cap. avand o culoare alba cretoasa. potarnichie. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). necesarul de piese pentru reparatii. cu greutatea medie de cca 55 grame. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat.2 kg/cap la cocosei.0 kg. realizand productii de 220-260 oua. potarnichie si herminata). neagra.7-4.8-3. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune.ALBO”.8-2. alba. iar cocosii 700 gr. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. in jurul anilor 1950. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial . La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. Productia medie de oua este de 210 buc/an.0 kg/cap. Greutatea corporala medie de 3. Gainile adulte ajung la greutatea de 2.2 kg. cu productie foarte buna de oua.7 kg/cap. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. in scopul de obtinere de pui broiler. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile..8-3. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr. realizand o productie medie de 200 bucati/an. caramizie.8-4. galbena. iar cocosilor adulti la 3.0 kg/cap la puicute si 1. Playmouth-Rock sau Cornish.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor.4 kg/cap. care a fost adusa din Olanda. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. dar productia de oua este ridicata. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna.0 kg la femelele adulte.o kg/cap. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1.8 – 2. Viteza de crestere este destul de mare.. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc.5-3. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie).5 kg/cap la cocosii adulti. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. realizand la 3 luni 1. iar la cocoseii adulti 2.8 kg. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. pe aparate. albastra.0 kg/cap. iar cocosii pot ajunge la 3.5 kg la femelele adulte si 4. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb.0 kg/cap. Roso” pentru productia de carne. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. iar cocoseii la 3.6 -2. bruna etc. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. realizand greutatea de 1. dar cea mai raspandita este varietatea alba.reparatiile curente si capitale. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr.).6-4. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca.5-1. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. este . pentru carne. pentru obtinerea puilor broilar.

care la curca ajunge la varsta de 7 luni. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma.5-5. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial.2 -2. iar masculi 11-14 kg. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. iar la curcni la 11-12 Kg. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. cu o greutate de 65-80 grame/ou. negu sau barat). varietatea alba. Productia de oua este. apreciata de consumatori. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc.pigmenta. fiind o rasa foarte precoce.0 kg. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. obtinandu-se hibridul . Coaja oualor este alba.A fost creata in Franta. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. Faverola. Penajul este de culoare alba. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile.5 kg/cap. in medie de 60-80 de oua/cap/an. cu excelente calitati pentru carne. cu productii de oua.5-8. Productia de oua este medie. pana la 18-20% din greutatea corporala. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. Dorking.0 kg/cap.5 kg/cap. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica.. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. rustice. a curcilor Bronzate. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. Greutatea gainilor variaza intre 2.5 – 4. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. dar cu un consum specific de furaje scazut. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. pentru productia de carne. producand o carne de calitate. . Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. iar curcanii 10-12 kg/cap. cu un penaj diversificat (alb. din curca Neagra Mexicana. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. intre 45-75 de oua/an. Robro”. iar a cocosilor intre 2. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. cu variatii de la 260-300 de zile.0 kg. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. la 7-8 Kg. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. Conchinchina. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. iar cocosi la 4. la nivelul a 60-85 oua/an/cap. Curca Neagra de Sologne. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. iar curcanii 9-10 kg/cap. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare.7-3.

Gastele au o greutate mijlocie. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. Valorifica excelent pasunile. Productia de oua este de 35-50 oua/an. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. Productia de oua este scazuta. valorificand foarte bine pasunile. productia de carne este mare. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. Musculatarura pectorala este dezvoltata. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. pentru realizarea de ficat gras. avand o carne deosebit de apreciata. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. valorificand foarte bine pasunea. dar cea mai raspandita este cea alba. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. Se preteaza pentru productia de ficat gras. iar gascanii 6-7 kg/cap. este o pasare . iar la plus variante de 2-2. iar la gascani de 7-10 kg/cap. Viteza de crestere este destul de ridicata. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. pentru ameliorarea raselor locale. Gastele emden. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. Oualele au un procent ridicat de ecloziune.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. Gastele sunt bune closti si bune mame. Viteza de crestere este buna. rezistenta. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. Greutatea corporala variaza la femele intre ./ou.semiintensiv. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. Pe langa productia de carne si oua. pe toata suprafata corpului. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. realizand 15-20 oua/sezon. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. la gastele indopate. femelele realizand 5-6 kg/cap. o greutate de 4 kg/cap. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale.5 kg. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi.sociala”./an.. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. atingand greutatea medie de 1 kg. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. Rasa de Rin – este formata in Germania. cu un consum specific redus de 2. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. cu greutate intre 160-200 gr. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. realizand la 2 luni. nu sut bune mame. Productia de oua este de 20-30 buc. Este o rasa robusta. pe valea Rinului. Productia de pene este destul de ridicata. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. Rasa Emden – penajul are culoare alba.

5-4 kg. producand o carne de foarte buna calitate. Gastele sunt foarte bune mame.5 kg. avand un grad de rusticitate destul de mare. in lipsa suprafetelor de apa. greutatea de 70-85 grame/bucata. ratoi pot realiza 5 kg/cap. Rouen). In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. realizand la varsta de 60 de zile. Rata LESEASCA – sunt numite si . iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. al doilea sezon cu 20-30 oua. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg.5-5. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. Productia medie de oua este de 15-25 buc.. Ratele din rasa Pekin. dar si pentru productia de ficat gras. cu indici apreciati pentru productia de carne. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. . Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea./cap/an. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. adaptadu-se la cresterea pe uscat. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. manifestandu-se fenomenul de heterozis. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. producand un ficat de 750-800 gr. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa.0 kg. incadrandu-se in categoria raselor grele. Greutatea corporala este de 3. Se preteaza la cresterile semiintensiva..5-5. cu un grad ridicat de rezistenta organica. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia.5 kg la rasele adulte si de 3. se ingrasa foparte usor. iar la gascani intre 4. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. iar la ratoi la 3. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. greutatea de 2-2. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua.rate mute”. numit MULARD. femelele avand greutatea de 2-3 kg. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. pana in lunile iulie-august. la sfarsitul lunii ianuarie. cu un diformism sexual foarte pronuntat.5 kg.3. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. Are doua sezoane de ouat. primavara cand produc 30-40 oua si toamna.5 kg. culoarea cojii este galben-galbuie.5-4 kg la ratoi. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune.5-4. avand o coaja de culoare alba. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. cu greutatea oului intre 75-90 grame. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. valorificand superior resursele existente de hrana. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. cu un caracter linistit. Dupa indopare. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. cu o greutate de 150-180 gr/ou. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. cu o ecloziune de 80-85%. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. avand un caracter prietenos si bland.

. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. varsta dupa care ramane . in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. in functie de varsta si destinatie (reproductie. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua.Totul plin Totul gol”. de la inceput. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. a unei productii de oua crescute. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare.. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. prin marirea programului de lumina. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana.B. viteza curentilor de aer. ratia sa contina maximum 12% proteina. Densitatea puicutelor de o zi. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. acesta scazand in continuare treptat. din categoria de varsta 0-8 saptamani. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina.D. este de 18-20 cap/mp. trebuie sa asigure ratii echilibrate..cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. in a 20-a saptamanade viata. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. puii incep sa ciuguleasca iarba. inca din prima zi. in functie de luminozitatea zilei. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. Pentru fiecare categorie de pui. astfel incat. temperatura si umiditatea. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. iar dupa varsta de 10-12 zile.prestarter”. frontul de furajare trebuie sa asigure. productie de oua sau de carne) se vor respecta. folosind un furaj de tip . spalata. 6 cm pentru fiecare pasare. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. se face rarirea lor. dupa uscarea completa in statia de incubatie. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. cuprizand mai multe cicluri de digestie. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. flambata si varuita. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. folosind iluminatul artificial.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. La varsta de 4-8 zile. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. rumegus sau coji de floarea soarelui. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. conform cerintelor fiziologice a puilor. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei.

Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor. ventilatia este controlata. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. fiind afectate grav.6 – 16.025 2. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate. pe asternut permanent. Pana la varsta de 18 saptamani. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante.238 1. productia de oua incepe sa scada.595 1. greutatea corporala incepe sa scada. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. situatia pasarilor devine critica.530 1.5 -19% P. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi.D – in primele 8 saptamani de viata 18.298 1.5% P. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. dupa ce au fost curatate mecanic. . hranitori.constanta.540 2.536 722 1. la temperaturi intre 28-29ºC. la sol.B. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar. dezinfectate si dotate cu adapatori automate. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret. sa se asigure o ora de lumina. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare.200 1. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. iar oualele prezinta fragilitate a cojii. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare. numite puiernite. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. Incalzirea se face cu eleveuze. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. concomitent cu declansarea ouatului. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. ramane folosirea de nutreturi combinate.5 P.D in perioada 8 -14 saptamani 15.B.B.025 1. Este recomandat ca in timpul noptii.

daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. Pe perioada ouatului. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente .5-0. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata).6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere.In timpul iernii. Cresterea duratei zilei. dupa care ramane constant. fiind capabila sa asigure .01‰ Bioxid de carbon 0. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. se va schimba si ratia nutritriva. ducand la aparitia ouatului. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0.B. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. Durata acestui program de lumina. rata si gasca din rasele comune. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). de peste 12ºC. incepe de la varsta de 18 saptamani. pasarile sunt solicitate maxima. factorul determinant fiind cel ereditar. Intre 2 si -7ºC. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. productia numerica de oua fiind discontinua. gainile cresc de la 1. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. critica. mentine o temperatura optima. mai exact la durata si variatiile acestuia. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare.700-1.02‰ Hidrogen sulfurat 0. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou .2 kg nutret combinat pentru numai 2. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv.caldura biologica”. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. la gainile outoare. pentru stimularea ouatului.4 kg nutret concentrat. pentru 230 de oua..8 oua. Exceptie fac palmipedele. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. Intre 18-77 de saptamani.900 grame. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4.250 grame la 1. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore.D. Structura unei ratii furajere. in jurul varstei de 22 saptamani. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat.

desclocire”. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. pentru a evita risipa de furaje. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. care pierde penajul (naparleste). dupa care se dezvolta un nou penaj.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. atata timp cat realizeaza eficienta economica. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. reprezinta. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile.. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. Daca nu se intervine pentru . in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . Durata acestuia variaza. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. respectiv refacerea penajului. intregul penaj. periodic. viu colorat. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic.productia de pene”. pe o perioada de 10-15 zile. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. Valorile varfului de ouat. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie.. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. la diverse specii si rase de pasari de ferma. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. temperatura). intensitatea ouatului se exprima in %. in a doua parte a anului. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie.

si aminoacizi bogati in sulf.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr.F. metabolismul pasarii creste. durata acesteia se prelungeste foarte mult..ROSS” Nr.0 34.0 11.B si F. Pentru hibrizii . vitaminele A. faina de carne sau sange. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor. In a 22-a zi. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare.4 3. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. leguminoase verzi (lucerna si trifoi).6 21.2 15. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr.0 2.D.toamnei. boabe de mazare..7 3. toate functiile vitale se intensifica.0 17. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic.6 9.8 19. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor. fiind bogate in sulf.2 28. In timpul naparlirii. Crt. frunze verzi de varza. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp.2 2.2 1. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P.3 2. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina.4 1. in scopul realizarii unui nou penaj. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi. iar pagumele economice vor fi considerabile.2 3.4 24.ROBRO”. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne . pana ce ouatul scade sub 1%. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii . La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata.B.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2. In acelasi timp se reia si programul de lumina.2 10. care stimuleaza caderea penelor. se opreste complet adaparea si furajarea. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare.0 3.. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor.8 12. In primele zi8le de la reluarea furajarii.4 14. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp.5 1. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata.6 13. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.1 2. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea. ca si azotul. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne .4 10.4 1. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea.6 de o Nr.B.

50 1. coji de seminte de cereale. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore.0 7 3.2 22. care trebuie sa fie curat..25 1.Kg Crt.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2.7 19. ARBOR ACRES”. Crt.. miros. operatiune urmata de o dezinfectie a ei.8 4 2. gust. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC. prin pulverizare sub presiune.4 11.5 6 3. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. Evacuarea asrernutului. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani. .7 Firma .ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne . paie tocate.3 9. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare.ARBOR ACRES” Nr. textura. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune..0 15.25 27.. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun.50 2.0 5 2. Greutatea corporala la varsta de sacrificare . aroma) si a pielii (zgarieturi. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. 1 1. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne .COBB” Nr.50 13. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn.10 de o Nr.5 km de ferma. Asternutul se transporta la cel putin 1. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare.5 3 1..75 2. in mare masura.75 3.4 17. cu destinatia abatorizare. In aceasta perioada se efectueaza in ordine. Hala se varuieste.0 2 1. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor. in apa introducandu-se un detergent nespumant. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma .lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului.00 3. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta.6 12.00 2.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.

Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. iar hibrizii . In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. Ventilatia. se incepe incalzirea halei astfel incat. dupa perioada de demaraj. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. puii se inghesuie si piuie ascutit. In hala daca nu este asistata de calculator. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. amanandu-se popularea halei.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. permit o buna intretinere a asternutului. iar orificiile de admisie. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. asociat cu o umiditate crescuta. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor.. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. mai intai apa si apoi sa manance.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii .evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta..pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. lucrarile de dezinfectie se repeta. Prin iluminarea puternica. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. Apa prea rece provoaca indigestii. La o temperatura prea scazuta. in primele 10 zile de viata a puilor. dupa care se considera ca valori de 55-70%. cat si pentru a obliga puii sa bea. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC.. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala.ROSS”. peste limitele admise.ROSS”. trebuie sa fie amplasate termometre. ROBRO”. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. fiind apatici si molatici. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii .. .

ci numai in cele grower si finisher. aminoacizi esentiali. . asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. de la furajarea cu brizura la cea granulata. precum si alte modificari nedorite. Inainte cu doua zile de sacrificare. proteina. exceptand primele zile de viata. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. pentru a asigura suportul energetic. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate.. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. daca acesta se face controlat. dar bogata in potasiu. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. graul se scoate din hrana. acesta nu se introduce in retetele starter. care sa nu degaje praf.ad libitum”. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. care afecteaza calitatea carcasei. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. in mod treptat. cum sunt: orzul. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. pana la 28 de zile si de 3 mm. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. puii nu se mai hranesc. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. in continuare. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. In general. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. Faina de soia cu un continut redus de proteine.Regimul de lumina. chiar dupa prima saptamana de la populare. peste limitele admise. brichete cu diametrul de 2-3 mm. determina producerea de dejectii lichide.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). deoarece consumata in exces. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. De la 0. care daca nu sunt pastrate corespunzator. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. putand cauza moartea. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. ovazul. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. dar apa se administreaza in continuu. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. sa fie consumata cu precautie. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. cu nutreturi combinate. in tavite sau pe cofraje. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . datorita continutului de acizii grasi saturati. cu formare de aldehide si cetone.

Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 .+ 12 º. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 . fiind afectata rata de crestere. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.ROSS” Nr. Necesarul de apa la broilerul de gaina . din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful