Curs Pasari

Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

rate si gaste. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. • specia.• calitatea cojii oualor.2-37. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. hibridul. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. Pentru ouale de gasca. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. si la 8-10 zile la celelalte specii. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator.In timpul perioadei de incubatie. in functie de intensitatea pigmentului cojii. . prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. dixidul de carbon. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. si vaporii de apa. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie.7 ºC. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). temperatura va fi cuprinsa intre 37. Intervalul de intoarcere. linia. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. rasa. Mirajul.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º. temperatura va fi aproximativ de 37.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa.5-37. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat.

• Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca. cu un grad ridicat de automatizare.77C-3buc palmipede:37. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic.9 ºC -pentru oua de curca.100 oua curca. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern.3 .palmipede . curca.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina.37. gasca = 37. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi.3-24. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37.88ºC 30ºC .Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina. rata si gasca.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 ..37.6 .gaina:27.77-28. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua.37. racire. 37. gasca=27.3ºC 37.5ºC.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina.77ºC 28. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.64ºC.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate. 37. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua. rata. . ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. rata.6 .25. multe cu reprezentante in Romania.7 . fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60.5-37.

22-37. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. De asemenea.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. curca. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. placa cu electrovalve. Pentru asigurarea acestor parametri. Functionarea sistemului de temperatura constanta . cutia de comanda si cutia de derivatie. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. • intoarcerea oualor din ora in ora. din panouri din lemn. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. a lipsei de apa. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. tava pentru apa sub ventilator. racire. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. • numarul carucioarelor simple 2 buc. Prin constructie. rata. racire. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. incubatorul are sisteme de incalzire.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. umidifiere.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. a 1200 wati pe bucata. Functionarea incubatorului IV. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. carucior dublu. gasca. intinzator pentru motor. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. din cauza unor defectiuni. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. incalzire. doua rezistente pentru incalzire. cu cele patru ventilatoare din interior. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. avand sisteme propii de masura si comanda. ventilatie si intoarcere. cadru suport ventilare. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. instalatie auxiliara de ventilare. • umiditate constanta. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. cu termometre cu trei conctacte electrice.

functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric. c) Temperatura de 37.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire. La atingerea valorii de 37.61 ºC. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut.se va verifica -electrovalvele defecte.electrovalvaserpentinelor.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer. avand tensiune de functionare. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc. se va inlocui.94 ºC.61ºC sau 37.94 ºC. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste .a)Temperarura de 37. -termometrul scos din priza -termometrul spart. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire.94ºC.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde. existand astfel pericolul de supraincalzire.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.77ºC La atingerea temperaturiide 37. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul .neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine.releul termometrului de racire. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. indiferent de sectiune.releul termometrului de alarma. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. 2)Termometre . se pune in functiune alarma sonora si optica. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37. sonerie si becul de semnalizare rosu. b) Temperatura de 37.5ºC sau 37. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta. -conctatorul nu functioneaza. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. 3)Termometre .5 ºC sau 37.

peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. Cand lucreaza independent. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer.din care se foloseste numai valoarea medie. termometrul umed din incubator. cand umiditatea este mica.5 A pentru rezistenta. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. Acest agregat functioneaza independent de incubator.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. Cand umiditatea aerului introdus este mica. care umidifica aerul introdus in incubator. APA(PEP). Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. diferite specii de pasari ).5ºC. provenite de la gaini tinere sau batrane.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. 8. clapeta este selectionata.(blocate pe inchis). se produce si o racire a aerului introdus. pe langa umezirea aerului.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi.se va remedia -serpentine infundate. in tabloul electric fiind un comutator (selector). aerul preluand intens particulele de apa pulverizata.324. doua duze de pulverizare a apei. lipsa tensiune).Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). se va curata -releu de racire defect . in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. prin selector si releul termometrului de umiditate. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. motorul ars. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. In aceasta situatie. Prin pulverizarea apei. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat.termometrul agregatului. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex.4 –25. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. comanda sau opreste incalzirea apei. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. . prin selector si releul termometrului de umiditate. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator.

introducand aer mai putin umezit in incubator. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . Acesti contactori sunt inseriati. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se va inlocui -Releul de umiditate defect. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. avand fiecare cate un contactor centrifugal. se verifica. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. iar in situatia opririi unui ventilator. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) .vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului.

Intoarcerea se face din ora in ora. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. in loc sa sufle aer. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata.Acest lucru este foarte important. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. mecanismul avand in componenta un ceas de programare.c. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica.functiune. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. Deci. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. un conctator si un releu termic de protectie. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii.i a incubatorului. ATENTIE. dincare motiv poate sa moara.

este suficient. mecanism de intoarcere nu are suruburi. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. microintrerupatoarele camelor defecte.temperatura din incubator este prea mare. dupa remedierea defectului. . se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. devenind prea periculoasa pentru embrioni.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit .Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. .lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. in dialogul om-masina. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. de limitatorul central. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii.se opreste un ventilator. de exemplu . se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. necorespunzatoare Intre diferite coloane. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. se va remedia -Cuplajul reductor. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. in partea in care nu se misca este sarita pana. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. . tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. fiind slabite suruburile cuplajului. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars.

sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. in principiu. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre. spre deosebire de incubator. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. aer si apa rece. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica.2 sau 36. functionand tot independent ca la incubator. d)Temperatura de 38. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35.6 ºC sau 36. o rezistenta de 1500 w. In practica. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune .Sub aceasta temperatura. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. umiditatii si intoarcerea oualor. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. iar peste aceasta valoare se opreste. b)Temperatura de 37.8 ºC. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. foarte pretentios. c)Temperatura de 37. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. iar la depasirea temperaturii de 35. iar pentru intoarcere. Eclozionatorul. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului.3 ºC . Inregistratorul F E A – electronic. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire.6 ºC . pe perioade mari de timp.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. iar defectiunile si remedierile sunt similare. dupa introducerea oualor.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. un convector de semnal. dar. este un incubator fara sistem de intoarcere. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. se opreste semnalul sonor. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. suna alarma. pe diferite perioade de timp. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca.pana la atingerea parametrilor.

acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. cand umiditatea este mare. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. daca cama 1.5-2cm. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. . Din lipsa de ventilatie.cand umiditatea este mica. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . selector sau ceas de programare defect.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. Dupa introducerea oualor de gaina. deschidereafiind de 1. in caz contrar. se atinge mai usor temperatura optima. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. in special la partea superioara. clapeta se monteaza usor intredeschisa. In sezonul rece. periclitand calitatea acestora. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. sau deschiderea clapetei. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii.Functionarea sistemului de umiditate. fata de orizontala. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. la montaj. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. releu defect. prin intermediul releului de umiditate. La oprire. -idem. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. deschiderea camei 2. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. acesta. Spre deosebire de incubator. pentru intrerupatorul 2. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. caldura biologica fiind mare. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. sistemul este trecut in pozitie automat. sub aceasta valoare. ATENTIE! La ecloziune. comanda inchiderea clapetei. prin pulverizarea apei. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul.

existenta permanenta a apei.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. . . care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. . rezistentele. se va spala bazinul P.-ului. cu timpul. remedierea imediata a defectiunilor . Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata. se sterge cu o carpa uscata si restul P.alimentarea cu tensiune normala de 220 V.E. . ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului. Daca apa este foarte dura.se scot sinele de ghidare acarucioarelor.Se fac verificarile sistemului de automatizare.se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii. producandu-se arderea lor.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator. . .se deschide capacul P. punand capacul pentru etansarea prizei. distrugand aparatura.P.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem. . . in special. se agita apa din bazin cu mana.o oprire a ventilatorului. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare.se demonteaza gura de vizitare a bazinului.-ului.P. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei.se scoate placa de racire. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul.se scoate cu grija termometrul. .o temperatura mare.E. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata.P. . iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor.suprasolicitarea termocupelor de protectie. Operatiuni zilnice .lipsa alimentarii cu energie electrica. Calcarul depus face o izolare care.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete . de asemenea.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor. dupa cum urmeaza: .-ului.o temperatura mica. se spala si apoi se sterge si se monteaza.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin. . . . arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. .E. prin neracire duce la arderea rezistentei. in special la oprirea ventilatorului. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: .

Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice. Se vor schimba fitilele.se executa etanseitatea.se verifica sistemul de intoarcere.inlocuirea prizelor uzate.Operatiuni saptamanale La incubatoare.se greseaza motoarele ventilatoarelor. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. . . pentru remedierea unor defectiuni. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. . in special la pardoseala.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. . rulmentii sistemului de intoarcere. partile uzate se scot pentru reconditionare. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . . Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie.se verifica etanseitatea usilor.se curata instalatia de apa. lagare . Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator. fie in otet si se vor tine 24 ore. acestea se vor scoate si se vor curata.se verifica toate sistemele de automatizare. . Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: .inlocuirea unor panouri. clantele.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. se ung balama lele cu ulei. La incubatoarele care au sub site covoare PVC.se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. . Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune. . . timpulde imobilizare este de 14 zile. se interzice folosirea solutiilor cu soda. balamalele daca sunt fortate la inchidere.vopsiri interioare si exterioare. . Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . iar la eclozionatoare. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). iar cele defecte se inlocuiesc. . . Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%.

5-3. dar productia de oua este ridicata.). realizand productii de 220-260 oua. caramizie. alba.0 kg/cap. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). Productia medie de oua este de 210 buc/an. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile.reparatiile curente si capitale. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna.2 kg. Viteza de crestere este destul de mare.0 kg/cap. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb. in scopul de obtinere de pui broiler. iar cocoseii la 1. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . pentru carne. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap.8-3.5 kg/cap la cocosii adulti.0 kg. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. care a fost adusa din Olanda. Viteza de crestere este destul de mare. necesarul de piese pentru reparatii. Gainile adulte ajung la greutatea de 2.0 kg la femelele adulte.8 kg. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat.6 -2. iar la cocoseii adulti 2.0 kg/cap.4 kg/cap. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca. Playmouth-Rock sau Cornish. in jurul anilor 1950.8-3. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial . potarnichie si herminata). Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari.2 kg/cap la cocosei. realizand greutatea de 1.o kg/cap. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. avand o culoare alba cretoasa. cu greutatea medie de cca 55 grame. Greutatea corporala medie de 3. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. potarnichie. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. iar cocosii 700 gr.8 – 2. este . iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr. dar cea mai raspandita este varietatea alba. bruna etc.8-2. iar cocosilor adulti la 3. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. pentru obtinerea puilor broilar.7 kg/cap. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. iar cocoseii la 3. iar cocosii pot ajunge la 3. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn.5 kg la femelele adulte si 4. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune.7-4.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile.0 kg/cap la puicute si 1. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. realizand o productie medie de 200 bucati/an.6-4. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica.. realizand la 3 luni 1. albastra. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. galbena. Roso” pentru productia de carne.0 kg/cap. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. pe aparate. cu productie foarte buna de oua.ALBO”.. neagra.8-4.5-1.

cu productii de oua.5 kg/cap. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. Coaja oualor este alba. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. Productia de oua este medie. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. dar cu un consum specific de furaje scazut. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. intre 45-75 de oua/an. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an. pentru productia de carne. a curcilor Bronzate.A fost creata in Franta.0 kg/cap.2 -2. negu sau barat). RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. producand o carne de calitate. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite.0 kg. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3.pigmenta. obtinandu-se hibridul . iar curcanii 9-10 kg/cap. la 7-8 Kg. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. cu excelente calitati pentru carne. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. iar masculi 11-14 kg. cu variatii de la 260-300 de zile. Faverola. pana la 18-20% din greutatea corporala. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap.5 – 4. varietatea alba. iar cocosi la 4. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. cu o greutate de 65-80 grame/ou.. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. rustice. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. iar a cocosilor intre 2. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc.5 kg/cap. cu un penaj diversificat (alb. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. Productia de oua este.5-5. . Conchinchina. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. iar la curcni la 11-12 Kg.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. Penajul este de culoare alba. fiind o rasa foarte precoce. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap.0 kg. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. din curca Neagra Mexicana. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. Robro”. apreciata de consumatori. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. iar curcanii 10-12 kg/cap. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. in medie de 60-80 de oua/cap/an. Dorking. Curca Neagra de Sologne.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. care la curca ajunge la varsta de 7 luni.7-3.5-8. Greutatea gainilor variaza intre 2. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. la nivelul a 60-85 oua/an/cap.

Productia anuala de oua este de 35-55 oua. rezistenta.5 kg. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. Se preteaza pentru productia de ficat gras. Viteza de crestere este buna. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Pe langa productia de carne si oua. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. femelele realizand 5-6 kg/cap.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. cu greutate intre 160-200 gr./an. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. valorificand foarte bine pasunile. pe valea Rinului. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. Gastele sunt bune closti si bune mame. valorificand foarte bine pasunea. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. productia de carne este mare. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. Rasa de Rin – este formata in Germania. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc./ou. este o pasare . iar la plus variante de 2-2.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. pe toata suprafata corpului. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. Productia de oua este de 35-50 oua/an. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. pentru ameliorarea raselor locale.semiintensiv. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. atingand greutatea medie de 1 kg. avand o carne deosebit de apreciata. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. iar gascanii 6-7 kg/cap. Productia de oua este de 20-30 buc. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. Gastele au o greutate mijlocie. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. Greutatea corporala variaza la femele intre . Este o rasa robusta. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . Productia de pene este destul de ridicata. la gastele indopate. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. Gastele emden. realizand 15-20 oua/sezon. pentru realizarea de ficat gras. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. iar la gascani de 7-10 kg/cap. cu un consum specific redus de 2. Productia de oua sete de 50-60 buc/an.sociala”. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. Rasa Emden – penajul are culoare alba. realizand la 2 luni.. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. Productia de oua este scazuta. o greutate de 4 kg/cap. Viteza de crestere este destul de ridicata. Musculatarura pectorala este dezvoltata. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. nu sut bune mame. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. Valorifica excelent pasunile. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. dar cea mai raspandita este cea alba.

Are doua sezoane de ouat.5 kg la rasele adulte si de 3.3. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. Rouen). cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. Se preteaza la cresterile semiintensiva. femelele avand greutatea de 2-3 kg. adaptadu-se la cresterea pe uscat. producand o carne de foarte buna calitate. greutatea de 70-85 grame/bucata. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. numit MULARD. ratoi pot realiza 5 kg/cap. cu greutatea oului intre 75-90 grame. avand un caracter prietenos si bland. Rata LESEASCA – sunt numite si . pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. cu un diformism sexual foarte pronuntat.5-5. avand un grad de rusticitate destul de mare. al doilea sezon cu 20-30 oua. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. pana in lunile iulie-august. avand o coaja de culoare alba. la sfarsitul lunii ianuarie.. cu indici apreciati pentru productia de carne. realizand la varsta de 60 de zile.rate mute”.5-5. ./cap/an. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. iar la gascani intre 4. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. in lipsa suprafetelor de apa. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. se ingrasa foparte usor.0 kg.5-4. Greutatea corporala este de 3. valorificand superior resursele existente de hrana.5 kg. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. greutatea de 2-2. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4.5 kg.5-4 kg la ratoi. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. producand un ficat de 750-800 gr. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. culoarea cojii este galben-galbuie. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. Ratele din rasa Pekin. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. manifestandu-se fenomenul de heterozis. incadrandu-se in categoria raselor grele. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana.5-4 kg. Gastele sunt foarte bune mame. iar la ratoi la 3. cu o greutate de 150-180 gr/ou. dar si pentru productia de ficat gras. cu un caracter linistit. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap.5 kg. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. cu o ecloziune de 80-85%. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin.. Dupa indopare. cu un grad ridicat de rezistenta organica. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. Productia medie de oua este de 15-25 buc. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund.

astfel incat. este de 18-20 cap/mp. acesta scazand in continuare treptat. frontul de furajare trebuie sa asigure. iar dupa varsta de 10-12 zile. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. rumegus sau coji de floarea soarelui. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . dupa uscarea completa in statia de incubatie. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . in functie de varsta si destinatie (reproductie. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. de la inceput. cuprizand mai multe cicluri de digestie. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. productie de oua sau de carne) se vor respecta.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. in halele de crestere la sol pe asternut permanent.. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. inca din prima zi. se face rarirea lor. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore.Totul plin Totul gol”. folosind un furaj de tip . ratia sa contina maximum 12% proteina. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. La varsta de 4-8 zile. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. in a 20-a saptamanade viata. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta.. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. in functie de luminozitatea zilei. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. conform cerintelor fiziologice a puilor. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. flambata si varuita. viteza curentilor de aer. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. puii incep sa ciuguleasca iarba. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat.B. Pentru fiecare categorie de pui. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. temperatura si umiditatea. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. 6 cm pentru fiecare pasare. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. varsta dupa care ramane ..D.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. trebuie sa asigure ratii echilibrate. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt.prestarter”. din categoria de varsta 0-8 saptamani. folosind iluminatul artificial. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. a unei productii de oua crescute. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. spalata.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. Densitatea puicutelor de o zi. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. prin marirea programului de lumina.

la temperaturi intre 28-29ºC. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. dezinfectate si dotate cu adapatori automate. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar.536 722 1. concomitent cu declansarea ouatului. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral.298 1.B. . puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare.5 -19% P. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). iar oualele prezinta fragilitate a cojii. ramane folosirea de nutreturi combinate. pe asternut permanent.B. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. productia de oua incepe sa scada. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate. greutatea corporala incepe sa scada. Incalzirea se face cu eleveuze. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina.025 2. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie.D in perioada 8 -14 saptamani 15. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. Pana la varsta de 18 saptamani.025 1. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent.D – in primele 8 saptamani de viata 18. dupa ce au fost curatate mecanic. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat.5 P. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21.6 – 16.595 1.540 2.200 1. fiind afectate grav.530 1. ventilatia este controlata. hranitori. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. sa se asigure o ora de lumina. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina.constanta. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate.5% P.238 1. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC. la sol. Este recomandat ca in timpul noptii.B. situatia pasarilor devine critica. numite puiernite. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor.

Exceptie fac palmipedele. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. se va schimba si ratia nutritriva. Cresterea duratei zilei. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). ducand la aparitia ouatului. incepe de la varsta de 18 saptamani.250 grame la 1. Structura unei ratii furajere. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. Pe perioada ouatului. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost.700-1. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. mai exact la durata si variatiile acestuia. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. fiind capabila sa asigure . temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. de peste 12ºC. pasarile sunt solicitate maxima. Durata acestui program de lumina. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an.D.8 oua. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare.900 grame. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. gainile cresc de la 1.2 kg nutret combinat pentru numai 2. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. pentru stimularea ouatului.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. dupa care ramane constant.02‰ Hidrogen sulfurat 0. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. Intre 18-77 de saptamani.B. in jurul varstei de 22 saptamani. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. mentine o temperatura optima. Intre 2 si -7ºC. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat.5-0.In timpul iernii. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. critica. la gainile outoare. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente .01‰ Bioxid de carbon 0. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. rata si gasca din rasele comune. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare.4 kg nutret concentrat.caldura biologica”. pentru 230 de oua. factorul determinant fiind cel ereditar. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). productia numerica de oua fiind discontinua. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou ..

Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . intensitatea ouatului se exprima in %.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica.. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. atata timp cat realizeaza eficienta economica. respectiv refacerea penajului.. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. periodic. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. intregul penaj. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. la diverse specii si rase de pasari de ferma. temperatura). fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. care pierde penajul (naparleste). In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. pentru a evita risipa de furaje. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. viu colorat. reprezinta. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile.desclocire”.productia de pene”. dupa care se dezvolta un nou penaj. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. Valorile varfului de ouat. Daca nu se intervine pentru . Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. Durata acestuia variaza. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. pe o perioada de 10-15 zile. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. in a doua parte a anului. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island).

F. ca si azotul.B si F. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2. toate functiile vitale se intensifica. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata.toamnei.6 21. In acelasi timp se reia si programul de lumina. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt.4 1. vitaminele A. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor.0 34.5 1.4 3.B.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. iar pagumele economice vor fi considerabile. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare.2 10. In timpul naparlirii. Crt.ROSS” Nr. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor..0 3. durata acesteia se prelungeste foarte mult.8 12. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .3 2. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. In a 22-a zi. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii . iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr.0 2.6 de o Nr. se opreste complet adaparea si furajarea. leguminoase verzi (lucerna si trifoi).2 1. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.0 11. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare.6 13. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea. frunze verzi de varza.B. Pentru hibrizii .0 17. fiind bogate in sulf. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza.4 1. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne . deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A..4 10. faina de carne sau sange.7 3. metabolismul pasarii creste.2 28. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata.6 9. In primele zi8le de la reluarea furajarii.4 24. boabe de mazare. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi.. in scopul realizarii unui nou penaj. care stimuleaza caderea penelor.ROBRO”. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina. pana ce ouatul scade sub 1%.D.2 3.4 14.1 2. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. si aminoacizi bogati in sulf.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.8 19.2 2.2 15. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp.

6 12. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne .. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne .3 9.4 17..7 Firma .ARBOR ACRES” Nr. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor.5 km de ferma. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma . in mare masura. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm. care trebuie sa fie curat. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde.2 22.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului.25 27. textura. 1 1.50 2. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica. Hala se varuieste.0 5 2.0 7 3. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . ARBOR ACRES”.75 2.10 de o Nr.COBB” Nr.00 3.4 11.00 2. miros. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. cu destinatia abatorizare.5 3 1. Asternutul se transporta la cel putin 1. In aceasta perioada se efectueaza in ordine. prin pulverizare sub presiune. coji de seminte de cereale. paie tocate.0 2 1.50 13. aroma) si a pielii (zgarieturi.8 4 2. Crt. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. . in apa introducandu-se un detergent nespumant..5 6 3. gust.25 1.Kg Crt. Evacuarea asrernutului. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare.. operatiune urmata de o dezinfectie a ei. Greutatea corporala la varsta de sacrificare .50 1.75 3.. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun.0 15.7 19.

iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. ROBRO”. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. in primele 10 zile de viata a puilor.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. trebuie sa fie amplasate termometre. se incepe incalzirea halei astfel incat. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. . peste limitele admise. mai intai apa si apoi sa manance.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala..evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. amanandu-se popularea halei. In hala daca nu este asistata de calculator. fiind apatici si molatici. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. Prin iluminarea puternica. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. lucrarile de dezinfectie se repeta. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . permit o buna intretinere a asternutului.. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%.ROSS”. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. cat si pentru a obliga puii sa bea. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. puii se inghesuie si piuie ascutit.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. iar orificiile de admisie. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. asociat cu o umiditate crescuta. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete.. dupa perioada de demaraj. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. iar hibrizii . puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare.ROSS”. Apa prea rece provoaca indigestii. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. Ventilatia.. dupa care se considera ca valori de 55-70%. La o temperatura prea scazuta.

Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. in mod treptat. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor.. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. datorita continutului de acizii grasi saturati. acesta nu se introduce in retetele starter. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. proteina. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. Inainte cu doua zile de sacrificare. ovazul. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. Faina de soia cu un continut redus de proteine.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. peste limitele admise. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. ci numai in cele grower si finisher. chiar dupa prima saptamana de la populare. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. in continuare. cum sunt: orzul. daca acesta se face controlat. pentru a asigura suportul energetic. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. dar apa se administreaza in continuu. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . . care sa nu degaje praf. exceptand primele zile de viata. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. puii nu se mai hranesc. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. pana la 28 de zile si de 3 mm. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata.Regimul de lumina. aminoacizi esentiali. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. cu nutreturi combinate. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. cu formare de aldehide si cetone. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit.ad libitum”. precum si alte modificari nedorite. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. care afecteaza calitatea carcasei. De la 0. in tavite sau pe cofraje. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. determina producerea de dejectii lichide. sa fie consumata cu precautie. brichete cu diametrul de 2-3 mm. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). In general. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. dar bogata in potasiu. care daca nu sunt pastrate corespunzator. deoarece consumata in exces. de la furajarea cu brizura la cea granulata. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. putand cauza moartea. graul se scoate din hrana.

Necesarul de apa la broilerul de gaina .000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 .Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate..+ 12 º. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 . Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.ROSS” Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1. fiind afectata rata de crestere. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful