Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa.2-37. temperatura va fi cuprinsa intre 37. dixidul de carbon. temperatura va fi aproximativ de 37. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie .• calitatea cojii oualor. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. si la 8-10 zile la celelalte specii.rate si gaste. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . .7 ºC. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. Intervalul de intoarcere. si vaporii de apa. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. hibridul.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. Mirajul. rasa. Pentru ouale de gasca. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %).5-37. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. in functie de intensitatea pigmentului cojii. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie.In timpul perioadei de incubatie.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. • specia. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. linia.

37. curca.77C-3buc palmipede:37. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic.100 oua curca. multe cu reprezentante in Romania. 37. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina.7 . iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.25.6 .37. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati. rata si gasca.6 . rata.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata.77ºC 28. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi. gasca = 37.5ºC.gaina:27. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey.64ºC. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19.88ºC 30ºC . vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina. gasca=27. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern.3-24.palmipede .3ºC 37. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37.9 ºC -pentru oua de curca. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie..3 . racire. 37. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua. . dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua.5-37. rata.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca. cu un grad ridicat de automatizare.77-28.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 .37.

curca. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. cutia de comanda si cutia de derivatie. instalatie auxiliara de ventilare. Functionarea incubatorului IV. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. intinzator pentru motor. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. placa cu electrovalve.22-37. rata. racire. din panouri din lemn. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. a 1200 wati pe bucata. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. gasca. Pentru asigurarea acestor parametri. doua rezistente pentru incalzire. De asemenea. a lipsei de apa. cu termometre cu trei conctacte electrice. tava pentru apa sub ventilator. ventilatie si intoarcere.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. Functionarea sistemului de temperatura constanta . incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. umidifiere. Prin constructie. cu cele patru ventilatoare din interior. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. incubatorul are sisteme de incalzire. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. • intoarcerea oualor din ora in ora. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. • numarul carucioarelor simple 2 buc. cadru suport ventilare. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. racire. • umiditate constanta. carucior dublu. avand sisteme propii de masura si comanda. incalzire. din cauza unor defectiuni. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului.

3)Termometre . se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. sonerie si becul de semnalizare rosu. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. indiferent de sectiune.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar.5 ºC sau 37. avand tensiune de functionare.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer.a)Temperarura de 37. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37.electrovalvaserpentinelor.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste . Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. b) Temperatura de 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde.61ºC sau 37.94 ºC. -termometrul scos din priza -termometrul spart. 2)Termometre . se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc.94 ºC. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena.61 ºC.5ºC sau 37. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.releul termometrului de alarma. c) Temperatura de 37. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. se pune in functiune alarma sonora si optica. existand astfel pericolul de supraincalzire. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta. La atingerea valorii de 37. se va inlocui.se va verifica -electrovalvele defecte.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric.releul termometrului de racire. -conctatorul nu functioneaza. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul .94ºC.77ºC La atingerea temperaturiide 37.

doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. in tabloul electric fiind un comutator (selector). La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer.se va remedia -serpentine infundate. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat.(blocate pe inchis). Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda.5ºC. provenite de la gaini tinere sau batrane. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex.324. pe langa umezirea aerului.4 –25. APA(PEP). Cand lucreaza independent. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. Cand umiditatea aerului introdus este mica. se produce si o racire a aerului introdus. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. . functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. prin selector si releul termometrului de umiditate. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. Prin pulverizarea apei.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. 8. lipsa tensiune).5 A pentru rezistenta. doua duze de pulverizare a apei. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. care umidifica aerul introdus in incubator. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie.din care se foloseste numai valoarea medie.termometrul agregatului.Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). In aceasta situatie. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor. in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. se va curata -releu de racire defect .Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. comanda sau opreste incalzirea apei. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. termometrul umed din incubator.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . motorul ars. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. clapeta este selectionata. Acest agregat functioneaza independent de incubator. diferite specii de pasari ). avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. cand umiditatea este mica. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea. prin selector si releul termometrului de umiditate.

se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. Acesti contactori sunt inseriati. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . introducand aer mai putin umezit in incubator. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. se verifica. avand fiecare cate un contactor centrifugal. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. se va inlocui -Releul de umiditate defect.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. iar in situatia opririi unui ventilator. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) .

Intoarcerea se face din ora in ora. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. Deci. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. ATENTIE. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. in loc sa sufle aer.Acest lucru este foarte important. un conctator si un releu termic de protectie. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. dincare motiv poate sa moara.functiune.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat.c. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata.i a incubatorului. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0.

se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. se va remedia -Cuplajul reductor. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. . tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. . se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. devenind prea periculoasa pentru embrioni. microintrerupatoarele camelor defecte. in dialogul om-masina. fiind slabite suruburile cuplajului. este suficient.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii. se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: .Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came.se opreste un ventilator.temperatura din incubator este prea mare. in partea in care nu se misca este sarita pana. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. mecanism de intoarcere nu are suruburi. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. de exemplu . la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. . se va inlocui -limitatori de cursa blocati. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. de limitatorul central. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. dupa remedierea defectului. necorespunzatoare Intre diferite coloane. se va verifica siguranta -Comutatorul defect.

se opreste semnalul sonor. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii.3 ºC . d)Temperatura de 38. spre deosebire de incubator. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea.pana la atingerea parametrilor. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. umiditatii si intoarcerea oualor.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. dar. foarte pretentios. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. un convector de semnal. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. aer si apa rece. dupa introducerea oualor. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. Eclozionatorul. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. o rezistenta de 1500 w. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. pe diferite perioade de timp.Sub aceasta temperatura. c)Temperatura de 37. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. pe perioade mari de timp. iar pentru intoarcere. iar peste aceasta valoare se opreste. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. iar la depasirea temperaturii de 35. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . suna alarma. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. iar defectiunile si remedierile sunt similare. Inregistratorul F E A – electronic. in principiu.6 ºC . Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. In practica. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul.2 sau 36.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. b)Temperatura de 37.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. functionand tot independent ca la incubator. este un incubator fara sistem de intoarcere.6 ºC sau 36.8 ºC.

releu defect. sistemul este trecut in pozitie automat.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. in caz contrar. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. sub aceasta valoare. daca cama 1. selector sau ceas de programare defect. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. Din lipsa de ventilatie. La oprire. Dupa introducerea oualor de gaina. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. In sezonul rece. deschiderea camei 2. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. ATENTIE! La ecloziune. sau deschiderea clapetei. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. caldura biologica fiind mare. periclitand calitatea acestora. deschidereafiind de 1. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. fata de orizontala. in special la partea superioara. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator.Functionarea sistemului de umiditate. pentru intrerupatorul 2. cand umiditatea este mare. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. prin intermediul releului de umiditate. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. la montaj. Spre deosebire de incubator. acesta. clapeta se monteaza usor intredeschisa. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore.5-2cm. se atinge mai usor temperatura optima. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet.cand umiditatea este mica. . se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. -idem. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. prin pulverizarea apei. comanda inchiderea clapetei.

de asemenea.E. dupa cum urmeaza: . Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.o temperatura mare. Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul. remedierea imediata a defectiunilor .se scot sinele de ghidare acarucioarelor. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . in special la oprirea ventilatorului.P.se scoate cu grija termometrul. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP.-ului. distrugand aparatura. prin neracire duce la arderea rezistentei. . . . arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. se spala si apoi se sterge si se monteaza.P.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. . . Daca apa este foarte dura. se va spala bazinul P.se deschide capacul P. producandu-se arderea lor.alimentarea cu tensiune normala de 220 V.P.o oprire a ventilatorului. . rezistentele. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare. se sterge cu o carpa uscata si restul P.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin. Calcarul depus face o izolare care. . iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa.o temperatura mica.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. . . se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete .E.existenta permanenta a apei.se demonteaza gura de vizitare a bazinului. . punand capacul pentru etansarea prizei.Se fac verificarile sistemului de automatizare.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. se agita apa din bazin cu mana. .Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem.suprasolicitarea termocupelor de protectie.-ului.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator.lipsa alimentarii cu energie electrica. in special. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor.se scoate placa de racire. Operatiuni zilnice .E. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului.se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. . . care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. cu timpul.-ului. .

acestea se vor scoate si se vor curata.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. . de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune.se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: .se verifica etanseitatea usilor.inlocuirea prizelor uzate. pentru remedierea unor defectiuni. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie.vopsiri interioare si exterioare. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator.se verifica sistemul de intoarcere. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: . clantele. balamalele daca sunt fortate la inchidere.Operatiuni saptamanale La incubatoare. Se vor schimba fitilele. . iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare.inlocuirea unor panouri.se executa etanseitatea. se ung balama lele cu ulei. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator.se verifica toate sistemele de automatizare. iar cele defecte se inlocuiesc. se interzice folosirea solutiilor cu soda.se greseaza motoarele ventilatoarelor. in special la pardoseala. rulmentii sistemului de intoarcere.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. . Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice. . Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%.se curata instalatia de apa. . . Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. lagare . partile uzate se scot pentru reconditionare. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. fie in otet si se vor tine 24 ore. . . Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. La incubatoarele care au sub site covoare PVC. iar la eclozionatoare.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. . timpulde imobilizare este de 14 zile.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). .In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. . Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. .

la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. Roso” pentru productia de carne. cu greutatea medie de cca 55 grame. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr.5 kg/cap la cocosii adulti. realizand o productie medie de 200 bucati/an.7 kg/cap. Viteza de crestere este destul de mare.7-4. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. dar productia de oua este ridicata. iar cocosii pot ajunge la 3. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari.0 kg/cap.0 kg/cap. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. Playmouth-Rock sau Cornish. Greutatea corporala medie de 3. in jurul anilor 1950. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb.8-3. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. Viteza de crestere este destul de mare.2 kg/cap la cocosei.0 kg.0 kg/cap la puicute si 1. este . Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. pentru obtinerea puilor broilar.8-4. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. in scopul de obtinere de pui broiler. iar cocoseii la 3. in care se consemneaza toate reviziile tehnice.8 – 2. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica.6-4. necesarul de piese pentru reparatii. alba. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa).8 kg.5-3. neagra. albastra.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor.). Gainile adulte ajung la greutatea de 2.. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile.2 kg.8-2. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat.o kg/cap. galbena. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. iar cocosilor adulti la 3.ALBO”. realizand greutatea de 1. Productia medie de oua este de 210 buc/an. iar la cocoseii adulti 2. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn.reparatiile curente si capitale. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie)..0 kg/cap. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr.8-3. realizand la 3 luni 1.5-1.5 kg la femelele adulte si 4.0 kg la femelele adulte. bruna etc. potarnichie. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. iar cocosii 700 gr. iar cocoseii la 1. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial . realizand productii de 220-260 oua. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. caramizie.6 -2. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. care a fost adusa din Olanda. potarnichie si herminata).0 kg/cap. cu productie foarte buna de oua. dar cea mai raspandita este varietatea alba. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. avand o culoare alba cretoasa.4 kg/cap. pentru carne. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune. pe aparate. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1.

5 kg/cap. apreciata de consumatori.5-8. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. iar curcanii 10-12 kg/cap.A fost creata in Franta. producand o carne de calitate.5 kg/cap. iar cocosi la 4. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3.. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. pana la 18-20% din greutatea corporala. dar cu un consum specific de furaje scazut. Dorking. a curcilor Bronzate.5-5. Curca Neagra de Sologne. la 7-8 Kg.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. iar curcanii 9-10 kg/cap. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. iar a cocosilor intre 2. iar la curcni la 11-12 Kg. cu excelente calitati pentru carne.0 kg/cap.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. Conchinchina. cu variatii de la 260-300 de zile. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. negu sau barat). pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. din curca Neagra Mexicana. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. Productia de oua este medie. Faverola. Penajul este de culoare alba. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. cu o greutate de 65-80 grame/ou. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. Coaja oualor este alba. care la curca ajunge la varsta de 7 luni. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. intre 45-75 de oua/an. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. Greutatea gainilor variaza intre 2.2 -2. rustice. cu productii de oua. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. la nivelul a 60-85 oua/an/cap. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. obtinandu-se hibridul . in medie de 60-80 de oua/cap/an.pigmenta.0 kg. Productia de oua este. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish.7-3. pentru productia de carne. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an. fiind o rasa foarte precoce. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma.0 kg. Robro”.5 – 4. cu un penaj diversificat (alb. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. varietatea alba. . Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc. iar masculi 11-14 kg.

Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. realizand 15-20 oua/sezon.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. Viteza de crestere este destul de ridicata. pe valea Rinului. este o pasare . o greutate de 4 kg/cap. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. cu greutate intre 160-200 gr. Gastele au o greutate mijlocie. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. rezistenta. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. iar la gascani de 7-10 kg/cap. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. iar gascanii 6-7 kg/cap. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune.semiintensiv. dar cea mai raspandita este cea alba. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. Se preteaza pentru productia de ficat gras.5 kg. iar la plus variante de 2-2. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. Gastele sunt bune closti si bune mame. Productia de oua este de 35-50 oua/an. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. Musculatarura pectorala este dezvoltata. nu sut bune mame. cu un consum specific redus de 2. atingand greutatea medie de 1 kg. Valorifica excelent pasunile. Greutatea corporala variaza la femele intre . pe toata suprafata corpului. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. realizand la 2 luni. productia de carne este mare. avand o carne deosebit de apreciata. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. Gastele emden. valorificand foarte bine pasunile. Productia de oua este de 20-30 buc. Productia de pene este destul de ridicata. Pe langa productia de carne si oua./an.. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune./ou. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. femelele realizand 5-6 kg/cap.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. pentru realizarea de ficat gras. pentru ameliorarea raselor locale. valorificand foarte bine pasunea. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. Productia de oua este scazuta. Rasa Emden – penajul are culoare alba. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. Rasa de Rin – este formata in Germania. Este o rasa robusta.sociala”. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. Viteza de crestere este buna. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. la gastele indopate.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba.

incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. adaptadu-se la cresterea pe uscat. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. avand o coaja de culoare alba. valorificand superior resursele existente de hrana. iar la ratoi la 3.0 kg. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. Ratele din rasa Pekin. Productia medie de oua este de 15-25 buc.5-5. femelele avand greutatea de 2-3 kg.. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. Se preteaza la cresterile semiintensiva. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa.5-5. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral. greutatea de 70-85 grame/bucata.5 kg. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent.rate mute”.3. manifestandu-se fenomenul de heterozis.5-4. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei./cap/an. al doilea sezon cu 20-30 oua. Gastele sunt foarte bune mame. incadrandu-se in categoria raselor grele. realizand la varsta de 60 de zile. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. cu un caracter linistit. producand un ficat de 750-800 gr. Rata LESEASCA – sunt numite si .5 kg la rasele adulte si de 3. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. producand o carne de foarte buna calitate. . pana in lunile iulie-august. dar si pentru productia de ficat gras. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. iar la gascani intre 4.5 kg. se ingrasa foparte usor. cu greutatea oului intre 75-90 grame. Dupa indopare. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. cu o greutate de 150-180 gr/ou. culoarea cojii este galben-galbuie.. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. in lipsa suprafetelor de apa. ratoi pot realiza 5 kg/cap. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin.5 kg.5-4 kg la ratoi. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. Are doua sezoane de ouat. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial.5-4 kg. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. Greutatea corporala este de 3. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. Rouen). cu un diformism sexual foarte pronuntat. cu indici apreciati pentru productia de carne. greutatea de 2-2. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. cu o ecloziune de 80-85%. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. numit MULARD. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. avand un caracter prietenos si bland. avand un grad de rusticitate destul de mare. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. cu un grad ridicat de rezistenta organica. la sfarsitul lunii ianuarie. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana.

Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. Pentru fiecare categorie de pui. in a 20-a saptamanade viata. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. viteza curentilor de aer. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. 6 cm pentru fiecare pasare. de la inceput. La varsta de 4-8 zile. frontul de furajare trebuie sa asigure.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. productie de oua sau de carne) se vor respecta. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. in functie de luminozitatea zilei. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. folosind un furaj de tip . Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. rumegus sau coji de floarea soarelui. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. spalata. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. a unei productii de oua crescute. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. prin marirea programului de lumina. Densitatea puicutelor de o zi. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. din categoria de varsta 0-8 saptamani. inca din prima zi. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani.B. astfel incat.prestarter”. ratia sa contina maximum 12% proteina.D. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. temperatura si umiditatea. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. iar dupa varsta de 10-12 zile. conform cerintelor fiziologice a puilor. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. dupa uscarea completa in statia de incubatie. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. se face rarirea lor. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. varsta dupa care ramane . in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. acesta scazand in continuare treptat. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . flambata si varuita... Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. folosind iluminatul artificial. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. este de 18-20 cap/mp. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore.. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. trebuie sa asigure ratii echilibrate. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. in functie de varsta si destinatie (reproductie. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. cuprizand mai multe cicluri de digestie.Totul plin Totul gol”. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. puii incep sa ciuguleasca iarba. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare.

ramane folosirea de nutreturi combinate.D in perioada 8 -14 saptamani 15. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante. Incalzirea se face cu eleveuze. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC.298 1.238 1. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. concomitent cu declansarea ouatului.025 1. productia de oua incepe sa scada. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. dupa ce au fost curatate mecanic. la sol. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor.D – in primele 8 saptamani de viata 18. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale.536 722 1. Pana la varsta de 18 saptamani.B. sa se asigure o ora de lumina. hranitori. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. ventilatia este controlata. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate.540 2.200 1. Este recomandat ca in timpul noptii.constanta. iar oualele prezinta fragilitate a cojii.025 2. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. fiind afectate grav. la temperaturi intre 28-29ºC.595 1.530 1. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi.6 – 16. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret. pe asternut permanent. numite puiernite.5 P. situatia pasarilor devine critica. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie.B. dezinfectate si dotate cu adapatori automate.B. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor.5% P.5 -19% P. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. greutatea corporala incepe sa scada. .

rata si gasca din rasele comune. Cresterea duratei zilei.700-1.In timpul iernii.01‰ Bioxid de carbon 0. ducand la aparitia ouatului. fiind capabila sa asigure . iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. critica.4 kg nutret concentrat. pentru 230 de oua. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. Intre 2 si -7ºC.900 grame. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive.B. se va schimba si ratia nutritriva. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente . de peste 12ºC. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. la gainile outoare. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc.250 grame la 1.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. Structura unei ratii furajere. gainile cresc de la 1. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. incepe de la varsta de 18 saptamani. mentine o temperatura optima. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana.5-0. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. Intre 18-77 de saptamani.D.02‰ Hidrogen sulfurat 0.8 oua. pentru stimularea ouatului. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. productia numerica de oua fiind discontinua.. in jurul varstei de 22 saptamani. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. Exceptie fac palmipedele. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou . are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. Durata acestui program de lumina. factorul determinant fiind cel ereditar. mai exact la durata si variatiile acestuia. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. Pe perioada ouatului. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat. dupa care ramane constant. pasarile sunt solicitate maxima.2 kg nutret combinat pentru numai 2.caldura biologica”. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24.

Daca nu se intervine pentru . respectiv refacerea penajului. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. Valorile varfului de ouat. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. dupa care se dezvolta un nou penaj. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. care pierde penajul (naparleste). productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile.productia de pene”. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. viu colorat.. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. intensitatea ouatului se exprima in %. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. periodic. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . Inaltime la care se monteaza jgheaburile. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor..desclocire”. atata timp cat realizeaza eficienta economica. la diverse specii si rase de pasari de ferma. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. pentru a evita risipa de furaje. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. reprezinta. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. Durata acestuia variaza. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . temperatura). in a doua parte a anului. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. intregul penaj. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. pe o perioada de 10-15 zile. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat.

0 17. leguminoase verzi (lucerna si trifoi). In acelasi timp se reia si programul de lumina. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A.4 3. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .ROBRO”.. se opreste complet adaparea si furajarea.B si F. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in.0 34.toamnei.7 3.2 15.2 2. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor. fiind bogate in sulf. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.2 28.4 14.2 10. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr.5 1. Pentru hibrizii .F. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza.3 2. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp.0 11. durata acesteia se prelungeste foarte mult. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne .ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi. care stimuleaza caderea penelor. boabe de mazare. iar pagumele economice vor fi considerabile.4 24. In timpul naparlirii.4 10.0 2.2 3. metabolismul pasarii creste.4 1.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. Crt. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata.. ca si azotul.0 3. In primele zi8le de la reluarea furajarii.B. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor. vitaminele A. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii .6 9.6 de o Nr. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei.ROSS” Nr.8 19. faina de carne sau sange. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata.B.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. in scopul realizarii unui nou penaj.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2.. si aminoacizi bogati in sulf. frunze verzi de varza.4 1.1 2.6 13.6 21. In a 22-a zi. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. pana ce ouatul scade sub 1%.8 12.2 1. toate functiile vitale se intensifica.D. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor.

decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica.0 15. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol.. In aceasta perioada se efectueaza in ordine. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.50 1. miros.10 de o Nr. cu destinatia abatorizare.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului.7 Firma .COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . Hala se varuieste.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2. ARBOR ACRES”.Kg Crt.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore.7 19. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn. textura.. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare. Asternutul se transporta la cel putin 1.75 2. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces.2 22.00 2.00 3.50 13. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta.3 9.0 5 2.0 7 3. in mare masura.5 km de ferma. operatiune urmata de o dezinfectie a ei.COBB” Nr.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne . . Crt. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare.4 17.ARBOR ACRES” Nr.8 4 2. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma . Greutatea corporala la varsta de sacrificare . crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor. paie tocate. Evacuarea asrernutului.75 3. gust. care trebuie sa fie curat. in apa introducandu-se un detergent nespumant. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde.50 2.25 1.5 6 3. coji de seminte de cereale.25 27..0 2 1. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr. aroma) si a pielii (zgarieturi.5 3 1.4 11. 1 1..6 12.. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne . In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm. prin pulverizare sub presiune.

in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii .ROSS”. asociat cu o umiditate crescuta.. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. . puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace.ROSS”. La o temperatura prea scazuta. dupa care se considera ca valori de 55-70%. ROBRO”. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. in primele 10 zile de viata a puilor. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. dupa perioada de demaraj. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. amanandu-se popularea halei. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. permit o buna intretinere a asternutului.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. fiind apatici si molatici. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. Apa prea rece provoaca indigestii. puii se inghesuie si piuie ascutit. In hala daca nu este asistata de calculator. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii.evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. Prin iluminarea puternica. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. peste limitele admise. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise.. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. cat si pentru a obliga puii sa bea. se incepe incalzirea halei astfel incat.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. Ventilatia. iar orificiile de admisie. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. trebuie sa fie amplasate termometre. lucrarile de dezinfectie se repeta. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. mai intai apa si apoi sa manance. solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa.. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific.. iar hibrizii .

cu formare de aldehide si cetone. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. care daca nu sunt pastrate corespunzator.. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. dar apa se administreaza in continuu. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . ovazul. Faina de soia cu un continut redus de proteine. acesta nu se introduce in retetele starter.Regimul de lumina.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. chiar dupa prima saptamana de la populare. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. putand cauza moartea. Inainte cu doua zile de sacrificare. proteina. aminoacizi esentiali. cu nutreturi combinate. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). cum sunt: orzul. de la furajarea cu brizura la cea granulata. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. care afecteaza calitatea carcasei. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. daca acesta se face controlat. deoarece consumata in exces. brichete cu diametrul de 2-3 mm. precum si alte modificari nedorite. dar bogata in potasiu. . fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. graul se scoate din hrana. pana la 28 de zile si de 3 mm. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. De la 0. in mod treptat. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. exceptand primele zile de viata. pentru a asigura suportul energetic. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor.ad libitum”. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. peste limitele admise. puii nu se mai hranesc. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. datorita continutului de acizii grasi saturati. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. In general. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. determina producerea de dejectii lichide. ci numai in cele grower si finisher. sa fie consumata cu precautie. care sa nu degaje praf. in continuare. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. in tavite sau pe cofraje. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea.

ROSS” Nr.+ 12 º. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 .. fiind afectata rata de crestere. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 . crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate. Necesarul de apa la broilerul de gaina .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful