Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

iar intoarcerea se face in unghi de 180 º.2-37. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. . modificarile fiziologice si anatomofiziologice. temperatura va fi cuprinsa intre 37. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. temperatura va fi aproximativ de 37. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat.5-37. si la 8-10 zile la celelalte specii.• calitatea cojii oualor. linia.In timpul perioadei de incubatie.7 ºC. Pentru ouale de gasca. rasa. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului.rate si gaste. • specia. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. si vaporii de apa. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. Mirajul. dixidul de carbon. Intervalul de intoarcere. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. hibridul. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. in functie de intensitatea pigmentului cojii. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa.

37..100 oua curca.palmipede . gasca = 37.88ºC 30ºC . rata si gasca.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire.64ºC.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 . gasca=27.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati. rata.6 .9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina.77-28.5ºC.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60.9 ºC -pentru oua de curca. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate. • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca.gaina:27.3 .5-37.37. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic.77C-3buc palmipede:37. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern.3ºC 37.77ºC 28. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37. multe cu reprezentante in Romania. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.3-24.37. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua.6 .7 . in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie. rata.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina.37. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. . Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua. curca.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19. racire. cu un grad ridicat de automatizare. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi.25. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37. 37. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey.

racire. incubatorul are sisteme de incalzire. • intoarcerea oualor din ora in ora. tava pentru apa sub ventilator. ventilatie si intoarcere. carucior dublu.22-37. Prin constructie. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. avand sisteme propii de masura si comanda. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. intinzator pentru motor. instalatie auxiliara de ventilare. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. din panouri din lemn. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. a lipsei de apa. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. rata. Functionarea incubatorului IV. cadru suport ventilare. placa cu electrovalve. Pentru asigurarea acestor parametri. • numarul carucioarelor simple 2 buc. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. cutia de comanda si cutia de derivatie. incalzire. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. cu cele patru ventilatoare din interior. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. Functionarea sistemului de temperatura constanta . a 1200 wati pe bucata. din cauza unor defectiuni. gasca. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. curca. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. doua rezistente pentru incalzire.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. racire. De asemenea. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. cu termometre cu trei conctacte electrice. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. • umiditate constanta. umidifiere. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura.

inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste .94ºC. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.electrovalvaserpentinelor.94 ºC. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. b) Temperatura de 37.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat.77ºC La atingerea temperaturiide 37.se va verifica -electrovalvele defecte. indiferent de sectiune. c) Temperatura de 37. 3)Termometre . aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul .a)Temperarura de 37. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta. sonerie si becul de semnalizare rosu.61 ºC. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. existand astfel pericolul de supraincalzire. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37.releul termometrului de alarma.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart.94 ºC. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. se va inlocui.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. -conctatorul nu functioneaza. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut.5 ºC sau 37.5ºC sau 37. 2)Termometre . La atingerea valorii de 37.61ºC sau 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde. se pune in functiune alarma sonora si optica. avand tensiune de functionare. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena.releul termometrului de racire. -termometrul scos din priza -termometrul spart.

in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. In aceasta situatie. diferite specii de pasari ).din care se foloseste numai valoarea medie. se va curata -releu de racire defect .termometrul agregatului. pe langa umezirea aerului. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. provenite de la gaini tinere sau batrane. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. APA(PEP).5 A pentru rezistenta. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. lipsa tensiune).(blocate pe inchis). se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. prin selector si releul termometrului de umiditate.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . cand umiditatea este mica. se produce si o racire a aerului introdus. care umidifica aerul introdus in incubator. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. in tabloul electric fiind un comutator (selector). Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. comanda sau opreste incalzirea apei. Prin pulverizarea apei. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar.se va remedia -serpentine infundate. termometrul umed din incubator. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde.324. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. 8. prin selector si releul termometrului de umiditate. clapeta este selectionata. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. doua duze de pulverizare a apei. .9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. Acest agregat functioneaza independent de incubator.5ºC. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat.4 –25.Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. motorul ars. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. Cand umiditatea aerului introdus este mica. Cand lucreaza independent.

agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. iar in situatia opririi unui ventilator. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. se verifica. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. se va inlocui -Releul de umiditate defect. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) .vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. avand fiecare cate un contactor centrifugal. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. introducand aer mai putin umezit in incubator. Acesti contactori sunt inseriati. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect.

ATENTIE. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. Deci. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect.c. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. un conctator si un releu termic de protectie.Acest lucru este foarte important. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . mecanismul avand in componenta un ceas de programare.i a incubatorului. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. Intoarcerea se face din ora in ora. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . aprinzand partile combustibile ale incubatorului. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete.functiune. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. dincare motiv poate sa moara. in loc sa sufle aer. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0.

se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. necorespunzatoare Intre diferite coloane. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. mecanism de intoarcere nu are suruburi. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. in partea in care nu se misca este sarita pana.se opreste un ventilator. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei.temperatura din incubator este prea mare. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. . existand pericolul de neomogenizare a temperaturii.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. . microintrerupatoarele camelor defecte. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. de limitatorul central. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. se va remedia -Cuplajul reductor.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. de exemplu . . inclusiv blocarea limitatorilor centrali. devenind prea periculoasa pentru embrioni. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. fiind slabite suruburile cuplajului. in dialogul om-masina. dupa remedierea defectului. tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. este suficient.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit .

avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. aer si apa rece. In practica. se opreste semnalul sonor. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat.Sub aceasta temperatura. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. functionand tot independent ca la incubator.6 ºC . umiditatii si intoarcerea oualor. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. dupa introducerea oualor. iar peste aceasta valoare se opreste. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. iar defectiunile si remedierile sunt similare. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. b)Temperatura de 37. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre.2 sau 36. dar. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. in principiu. pe perioade mari de timp. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. foarte pretentios. suna alarma. o rezistenta de 1500 w. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . d)Temperatura de 38. iar pentru intoarcere.pana la atingerea parametrilor. iar la depasirea temperaturii de 35. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere.3 ºC .5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. este un incubator fara sistem de intoarcere. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. Eclozionatorul. Inregistratorul F E A – electronic. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat.8 ºC. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. un convector de semnal. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate.6 ºC sau 36. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. c)Temperatura de 37. pe diferite perioade de timp. spre deosebire de incubator. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii.

. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. releu defect. sau deschiderea clapetei. acesta. deschidereafiind de 1.cand umiditatea este mica. cand umiditatea este mare. deschiderea camei 2. daca cama 1. in special la partea superioara. Spre deosebire de incubator. pentru intrerupatorul 2. la montaj. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. prin intermediul releului de umiditate. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. periclitand calitatea acestora. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . La oprire.5-2cm.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. caldura biologica fiind mare. se atinge mai usor temperatura optima. sub aceasta valoare. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. in caz contrar. comanda inchiderea clapetei. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. Dupa introducerea oualor de gaina. fata de orizontala. selector sau ceas de programare defect. ATENTIE! La ecloziune. clapeta se monteaza usor intredeschisa. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. prin pulverizarea apei.Functionarea sistemului de umiditate. In sezonul rece. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. -idem. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. Din lipsa de ventilatie. sistemul este trecut in pozitie automat.

producandu-se arderea lor. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. se sterge cu o carpa uscata si restul P.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem. .se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii.lipsa alimentarii cu energie electrica.P.se scot sinele de ghidare acarucioarelor. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. dupa cum urmeaza: .se scoate cu grija termometrul. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor. in special la oprirea ventilatorului.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata.o oprire a ventilatorului. se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si. . . Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . . Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare. .suprasolicitarea termocupelor de protectie. .-ului.alimentarea cu tensiune normala de 220 V. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa.E. se va spala bazinul P. prin neracire duce la arderea rezistentei.-ului. .la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul.P.o temperatura mica. .o temperatura mare.Se fac verificarile sistemului de automatizare. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . .se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. .se deschide capacul P. Daca apa este foarte dura.-ului. . punand capacul pentru etansarea prizei. de asemenea. .se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete . .E. rezistentele. se spala si apoi se sterge si se monteaza. se agita apa din bazin cu mana. iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator.se demonteaza gura de vizitare a bazinului.se scoate placa de racire.P.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. cu timpul. . remedierea imediata a defectiunilor . in special.existenta permanenta a apei. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP. Calcarul depus face o izolare care. Operatiuni zilnice .E. distrugand aparatura.

Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. iar cele defecte se inlocuiesc.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . . . . de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune. . rulmentii sistemului de intoarcere. fie in otet si se vor tine 24 ore. acestea se vor scoate si se vor curata. . Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. pentru remedierea unor defectiuni. timpulde imobilizare este de 14 zile. . intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. . Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . lagare . .se curata instalatia de apa.se executa etanseitatea. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. se ung balama lele cu ulei. iar la eclozionatoare. .verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului.Operatiuni saptamanale La incubatoare. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator.inlocuirea prizelor uzate.se verifica toate sistemele de automatizare.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. clantele.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. balamalele daca sunt fortate la inchidere.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. se interzice folosirea solutiilor cu soda. in special la pardoseala. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). La incubatoarele care au sub site covoare PVC. Se vor schimba fitilele. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: .se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului.se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. .se verifica etanseitatea usilor. . partile uzate se scot pentru reconditionare.inlocuirea unor panouri.se greseaza motoarele ventilatoarelor.vopsiri interioare si exterioare. .se verifica sistemul de intoarcere. Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie.

in jurul anilor 1950. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune. caramizie.0 kg la femelele adulte. avand o culoare alba cretoasa. iar cocoseii la 1. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. realizand o productie medie de 200 bucati/an. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. dar cea mai raspandita este varietatea alba. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa).8-3.7-4. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou.2 kg. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba.0 kg/cap la puicute si 1. in scopul de obtinere de pui broiler.6-4. galbena. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie.5 kg/cap la cocosii adulti. Roso” pentru productia de carne. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. Productia medie de oua este de 210 buc/an. potarnichie si herminata). iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. alba. Greutatea corporala medie de 3.8 – 2.8-2. iar la cocoseii adulti 2.7 kg/cap. iar cocosilor adulti la 3.ALBO”. Viteza de crestere este destul de mare. este .0 kg.5-3. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare.5 kg la femelele adulte si 4. pentru carne.o kg/cap. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial .).6 -2. iar cocosii pot ajunge la 3.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor. cu greutatea medie de cca 55 grame. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari. realizand la 3 luni 1. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica. dar productia de oua este ridicata.0 kg/cap. potarnichie. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat. bruna etc. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. Viteza de crestere este destul de mare. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. pentru obtinerea puilor broilar. iar cocosii 700 gr. Playmouth-Rock sau Cornish. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb. realizand productii de 220-260 oua. iar cocoseii la 3.2 kg/cap la cocosei. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. pe aparate. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr.5-1. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. cu productie foarte buna de oua.. realizand greutatea de 1.. care a fost adusa din Olanda.8-4.4 kg/cap. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua. neagra. o constitutie si o stare de sanatate deosebita.8-3.0 kg/cap.0 kg/cap. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. Gainile adulte ajung la greutatea de 2. necesarul de piese pentru reparatii.8 kg. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna.reparatiile curente si capitale.0 kg/cap. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. albastra.

Dorking. apreciata de consumatori.0 kg/cap. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc.5 kg/cap. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. negu sau barat). pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. cu o greutate de 65-80 grame/ou. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an. iar curcanii 10-12 kg/cap. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. intre 45-75 de oua/an.0 kg. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. Robro”. Conchinchina.5-5. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. Greutatea gainilor variaza intre 2.5 kg/cap. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. la nivelul a 60-85 oua/an/cap.. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. Productia de oua este. fiind o rasa foarte precoce.pigmenta.5-8.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. cu variatii de la 260-300 de zile. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. iar a cocosilor intre 2. rustice. iar curcanii 9-10 kg/cap. cu productii de oua. cu un penaj diversificat (alb. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari.5 – 4. Penajul este de culoare alba. in medie de 60-80 de oua/cap/an. din curca Neagra Mexicana. . Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. cu excelente calitati pentru carne. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. la 7-8 Kg. iar la curcni la 11-12 Kg. iar masculi 11-14 kg. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare.A fost creata in Franta. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. Coaja oualor este alba. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. care la curca ajunge la varsta de 7 luni. iar cocosi la 4. producand o carne de calitate.2 -2. pana la 18-20% din greutatea corporala. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. a curcilor Bronzate. obtinandu-se hibridul .7-3. Curca Neagra de Sologne. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. Productia de oua este medie.0 kg. pentru productia de carne. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. varietatea alba. Faverola. dar cu un consum specific de furaje scazut. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap.

femelele realizand 5-6 kg/cap. iar la gascani de 7-10 kg/cap. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. este o pasare . dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap./ou. pe valea Rinului. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. productia de carne este mare. cu greutate intre 160-200 gr.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. dar cea mai raspandita este cea alba. Gastele emden. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. Pe langa productia de carne si oua. atingand greutatea medie de 1 kg.5 kg. Gastele au o greutate mijlocie. Se preteaza pentru productia de ficat gras.sociala”. Viteza de crestere este destul de ridicata. Productia de oua este scazuta. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. rezistenta.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. Productia de pene este destul de ridicata. realizand la 2 luni. iar la plus variante de 2-2. Productia de oua este de 20-30 buc. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara.semiintensiv. Valorifica excelent pasunile. valorificand foarte bine pasunile. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani./an. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. pe toata suprafata corpului. valorificand foarte bine pasunea. Viteza de crestere este buna. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler.. o greutate de 4 kg/cap. Musculatarura pectorala este dezvoltata. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. Rasa de Rin – este formata in Germania. nu sut bune mame. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. pentru realizarea de ficat gras. Gastele sunt bune closti si bune mame. la gastele indopate. realizand 15-20 oua/sezon. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. avand o carne deosebit de apreciata. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. Productia de oua sete de 50-60 buc/an.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. Productia de oua este de 35-50 oua/an. Greutatea corporala variaza la femele intre . pentru ameliorarea raselor locale. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. iar gascanii 6-7 kg/cap. Este o rasa robusta. Rasa Emden – penajul are culoare alba. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. cu un consum specific redus de 2.

pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. iar la gascani intre 4. cu un grad ridicat de rezistenta organica. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. valorificand superior resursele existente de hrana. Dupa indopare. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. se ingrasa foparte usor. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. greutatea de 70-85 grame/bucata.5 kg la rasele adulte si de 3. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. dar si pentru productia de ficat gras. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. Ratele din rasa Pekin. manifestandu-se fenomenul de heterozis. Greutatea corporala este de 3.3. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. incadrandu-se in categoria raselor grele.5-4 kg. adaptadu-se la cresterea pe uscat. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. avand un grad de rusticitate destul de mare. realizand la varsta de 60 de zile. Se preteaza la cresterile semiintensiva. numit MULARD.5 kg.5 kg. Rata LESEASCA – sunt numite si . in lipsa suprafetelor de apa. femelele avand greutatea de 2-3 kg.. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral. cu o ecloziune de 80-85%. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia.5-4./cap/an.5 kg. . Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. Are doua sezoane de ouat.. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. iar la ratoi la 3. cu indici apreciati pentru productia de carne. ratoi pot realiza 5 kg/cap. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. cu un diformism sexual foarte pronuntat. pana in lunile iulie-august. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa.5-5. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. cu greutatea oului intre 75-90 grame.5-4 kg la ratoi. avand o coaja de culoare alba. Productia medie de oua este de 15-25 buc. producand un ficat de 750-800 gr.rate mute”. cu un caracter linistit. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. al doilea sezon cu 20-30 oua. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. culoarea cojii este galben-galbuie. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4.5-5. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea.0 kg. la sfarsitul lunii ianuarie. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana. Rouen). cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. Gastele sunt foarte bune mame. avand un caracter prietenos si bland. producand o carne de foarte buna calitate. greutatea de 2-2. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. cu o greutate de 150-180 gr/ou.

La varsta de 4-8 zile. spalata.. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. din categoria de varsta 0-8 saptamani. astfel incat. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. in functie de luminozitatea zilei. rumegus sau coji de floarea soarelui. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. folosind iluminatul artificial. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. Densitatea puicutelor de o zi.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. Pentru fiecare categorie de pui. frontul de furajare trebuie sa asigure.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. puii incep sa ciuguleasca iarba. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. ratia sa contina maximum 12% proteina. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. a unei productii de oua crescute. in functie de varsta si destinatie (reproductie. productie de oua sau de carne) se vor respecta.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. iar dupa varsta de 10-12 zile. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. de la inceput. trebuie sa asigure ratii echilibrate. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare.. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. varsta dupa care ramane . este de 18-20 cap/mp. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt.. conform cerintelor fiziologice a puilor. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. viteza curentilor de aer. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat.B. folosind un furaj de tip . dupa uscarea completa in statia de incubatie. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua.prestarter”. temperatura si umiditatea. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata.Totul plin Totul gol”. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. 6 cm pentru fiecare pasare. prin marirea programului de lumina. acesta scazand in continuare treptat. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. inca din prima zi. cuprizand mai multe cicluri de digestie. flambata si varuita.D. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. se face rarirea lor. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. in a 20-a saptamanade viata.

5% P.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale.5 P. Incalzirea se face cu eleveuze.5 -19% P. dezinfectate si dotate cu adapatori automate. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret.200 1.D – in primele 8 saptamani de viata 18. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. situatia pasarilor devine critica. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale.530 1. Este recomandat ca in timpul noptii. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. numite puiernite.B. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate.6 – 16. la sol. ramane folosirea de nutreturi combinate. ventilatia este controlata.B. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor.238 1.540 2. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante.298 1. sa se asigure o ora de lumina. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. la temperaturi intre 28-29ºC. Pana la varsta de 18 saptamani. hranitori. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. dupa ce au fost curatate mecanic.constanta.536 722 1. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC.025 1.025 2. pe asternut permanent. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar. concomitent cu declansarea ouatului. productia de oua incepe sa scada. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor. fiind afectate grav.595 1.B. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. greutatea corporala incepe sa scada. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare. iar oualele prezinta fragilitate a cojii. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. .D in perioada 8 -14 saptamani 15. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore).

6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. Durata acestui program de lumina. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. pasarile sunt solicitate maxima. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. Structura unei ratii furajere. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente .01‰ Bioxid de carbon 0. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet.900 grame. Intre 2 si -7ºC. Intre 18-77 de saptamani. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou . iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. Cresterea duratei zilei.caldura biologica”.D. fiind capabila sa asigure . temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. in jurul varstei de 22 saptamani. rata si gasca din rasele comune. productia numerica de oua fiind discontinua. de peste 12ºC.700-1. pentru 230 de oua. la gainile outoare.8 oua. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. mentine o temperatura optima. pentru stimularea ouatului. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. se va schimba si ratia nutritriva. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece.In timpul iernii. critica. dupa care ramane constant.4 kg nutret concentrat. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. incepe de la varsta de 18 saptamani. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne.250 grame la 1. ducand la aparitia ouatului. gainile cresc de la 1.. factorul determinant fiind cel ereditar. mai exact la durata si variatiile acestuia. Pe perioada ouatului.B. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori.2 kg nutret combinat pentru numai 2. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. Exceptie fac palmipedele.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina.5-0. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential.02‰ Hidrogen sulfurat 0. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat.

care pierde penajul (naparleste).desclocire”.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. pentru a evita risipa de furaje. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. periodic. atata timp cat realizeaza eficienta economica. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. viu colorat. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. Valorile varfului de ouat. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. in a doua parte a anului. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. dupa care se dezvolta un nou penaj. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. respectiv refacerea penajului. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. reprezinta. temperatura). In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . intregul penaj. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. Daca nu se intervine pentru .. intensitatea ouatului se exprima in %. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii..productia de pene”. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. Durata acestuia variaza. la diverse specii si rase de pasari de ferma. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. pe o perioada de 10-15 zile. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island).

4 14. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt. In timpul naparlirii.2 2. si aminoacizi bogati in sulf. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea.6 21. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata.2 15.2 10. fiind bogate in sulf. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne . vitaminele A.4 1. metabolismul pasarii creste.B. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi.F.2 1. boabe de mazare.0 3. in scopul realizarii unui nou penaj.6 9. In a 22-a zi.0 11. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .5 1.4 24..0 34. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor.4 1.3 2.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2.0 2.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in.B si F.8 12. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza.D.4 10. In acelasi timp se reia si programul de lumina. se opreste complet adaparea si furajarea.toamnei. toate functiile vitale se intensifica.ROSS” Nr. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii .2 28.. durata acesteia se prelungeste foarte mult. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor. Crt.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere.7 3. care stimuleaza caderea penelor. pana ce ouatul scade sub 1%. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari.0 17. Pentru hibrizii . Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P.6 13. leguminoase verzi (lucerna si trifoi).2 3. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr. iar pagumele economice vor fi considerabile. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea.8 19.. In primele zi8le de la reluarea furajarii. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti. ca si azotul.B.1 2. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp.6 de o Nr.4 3. frunze verzi de varza. faina de carne sau sange. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare.ROBRO”.

recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne . miros.Kg Crt.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2.25 27. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor. Asternutul se transporta la cel putin 1. Hala se varuieste.0 2 1. prin pulverizare sub presiune.8 4 2.. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC.5 3 1.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde.5 km de ferma.10 de o Nr. coji de seminte de cereale. aroma) si a pielii (zgarieturi. In aceasta perioada se efectueaza in ordine.. care trebuie sa fie curat. textura.. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol.75 3. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta.00 2.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului. 1 1. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. cu destinatia abatorizare. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. ARBOR ACRES”. paie tocate.COBB” Nr.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne . Evacuarea asrernutului.00 3.50 2..0 7 3. in mare masura.25 1. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.50 13.6 12. . gust. Crt. in apa introducandu-se un detergent nespumant. Greutatea corporala la varsta de sacrificare .ARBOR ACRES” Nr. operatiune urmata de o dezinfectie a ei.3 9.50 1. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica.4 11. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr.75 2. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.4 17. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm.0 15. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare.5 6 3.0 5 2.7 19. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun.2 22. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma .7 Firma ..

adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale.. Ventilatia. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. ROBRO”. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . iar orificiile de admisie. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. Prin iluminarea puternica. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. in primele 10 zile de viata a puilor. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. Apa prea rece provoaca indigestii. cat si pentru a obliga puii sa bea. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. amanandu-se popularea halei. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. mai intai apa si apoi sa manance. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº .ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor .evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. dupa perioada de demaraj. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. lucrarile de dezinfectie se repeta.. peste limitele admise. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. dupa care se considera ca valori de 55-70%. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. puii se inghesuie si piuie ascutit. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. iar hibrizii . Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. fiind apatici si molatici.ROSS”. In hala daca nu este asistata de calculator. . La o temperatura prea scazuta.ROSS”.. asociat cu o umiditate crescuta. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. se incepe incalzirea halei astfel incat. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. trebuie sa fie amplasate termometre.. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. permit o buna intretinere a asternutului.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare.

Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. in tavite sau pe cofraje. chiar dupa prima saptamana de la populare. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. de la furajarea cu brizura la cea granulata. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. ovazul. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. dar apa se administreaza in continuu. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. graul se scoate din hrana. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher).ad libitum”. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. acesta nu se introduce in retetele starter.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. datorita continutului de acizii grasi saturati. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. cum sunt: orzul.. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. care sa nu degaje praf. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. daca acesta se face controlat. care afecteaza calitatea carcasei.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. Inainte cu doua zile de sacrificare. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. putand cauza moartea. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. dar bogata in potasiu. pana la 28 de zile si de 3 mm. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. sa fie consumata cu precautie. in mod treptat. precum si alte modificari nedorite. deoarece consumata in exces. . determina producerea de dejectii lichide. cu formare de aldehide si cetone. in continuare. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. pentru a asigura suportul energetic. aminoacizi esentiali. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. proteina. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata.Regimul de lumina. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. exceptand primele zile de viata. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. care daca nu sunt pastrate corespunzator. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. Faina de soia cu un continut redus de proteine. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. De la 0. In general. peste limitele admise. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. puii nu se mai hranesc. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. ci numai in cele grower si finisher. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. brichete cu diametrul de 2-3 mm. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . cu nutreturi combinate. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate.

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.+ 12 º. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana..000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 . Necesarul de apa la broilerul de gaina . din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate.ROSS” Nr. fiind afectata rata de crestere. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 .