Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

In timpul perioadei de incubatie. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º .rate si gaste. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . temperatura va fi aproximativ de 37. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. • specia. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. dixidul de carbon.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul.2-37. si la 8-10 zile la celelalte specii. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. Mirajul.7 ºC. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. Intervalul de intoarcere.• calitatea cojii oualor. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. in functie de intensitatea pigmentului cojii. temperatura va fi cuprinsa intre 37.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. si vaporii de apa. hibridul. linia. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). rasa. Pentru ouale de gasca. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune.5-37. . pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului.

rata si gasca. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. gasca=27.37.9 ºC -pentru oua de curca.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 . 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern.3 .palmipede .Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire.77-28. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37.88ºC 30ºC . rata.77C-3buc palmipede:37. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua.6 . 37.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca. 37. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. gasca = 37. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina.37. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie. racire..gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata.gaina:27.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . curca. cu un grad ridicat de automatizare.37.5ºC.100 oua curca.64ºC. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey.3-24. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate.3ºC 37.6 . Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37.5-37. .25. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare.7 . multe cu reprezentante in Romania.77ºC 28. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi. rata.

doua rezistente pentru incalzire. • umiditate constanta. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. a 1200 wati pe bucata. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. incalzire. Functionarea sistemului de temperatura constanta . Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. Functionarea incubatorului IV. umidifiere. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. racire. placa cu electrovalve. din panouri din lemn.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. gasca. carucior dublu. a lipsei de apa. • intoarcerea oualor din ora in ora. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. intinzator pentru motor. • numarul carucioarelor simple 2 buc. cu termometre cu trei conctacte electrice. cutia de comanda si cutia de derivatie. instalatie auxiliara de ventilare. din cauza unor defectiuni. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. De asemenea. curca.22-37. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. racire. cu cele patru ventilatoare din interior.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. Pentru asigurarea acestor parametri. avand sisteme propii de masura si comanda. rata. tava pentru apa sub ventilator. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. Prin constructie. ventilatie si intoarcere. incubatorul are sisteme de incalzire. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. cadru suport ventilare. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37.

a)Temperarura de 37. 3)Termometre . inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste .61 ºC. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric.electrovalvaserpentinelor. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta.61ºC sau 37. La atingerea valorii de 37.5 ºC sau 37.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. -conctatorul nu functioneaza. -termometrul scos din priza -termometrul spart. existand astfel pericolul de supraincalzire. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective.releul termometrului de racire. b) Temperatura de 37. avand tensiune de functionare.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite.94 ºC. se va inlocui.94 ºC.77ºC La atingerea temperaturiide 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde.se va verifica -electrovalvele defecte. indiferent de sectiune. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. c) Temperatura de 37. 2)Termometre .la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart.5ºC sau 37. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul .94ºC. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc. se pune in functiune alarma sonora si optica.releul termometrului de alarma. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. sonerie si becul de semnalizare rosu.

ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor.324. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori.4 –25. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. Cand umiditatea aerului introdus este mica. clapeta este selectionata. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului.5ºC. cand umiditatea este mica. Acest agregat functioneaza independent de incubator. diferite specii de pasari ). prin selector si releul termometrului de umiditate. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. se produce si o racire a aerului introdus. provenite de la gaini tinere sau batrane.termometrul agregatului. care umidifica aerul introdus in incubator.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. motorul ars.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea. doua duze de pulverizare a apei.din care se foloseste numai valoarea medie. Prin pulverizarea apei. lipsa tensiune). in functie de necesarul de vapori pentru umezire. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor.5 A pentru rezistenta. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex. termometrul umed din incubator. in tabloul electric fiind un comutator (selector).Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. APA(PEP). se va curata -releu de racire defect . aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. comanda sau opreste incalzirea apei. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator.se va remedia -serpentine infundate. prin selector si releul termometrului de umiditate. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie.(blocate pe inchis). din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . pe langa umezirea aerului. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. In aceasta situatie. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. . Cand lucreaza independent. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. 8.

se verifica. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. Acesti contactori sunt inseriati. introducand aer mai putin umezit in incubator. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. se va inlocui Contactorul are contactele lipite.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. avand fiecare cate un contactor centrifugal. iar in situatia opririi unui ventilator. se va inlocui -Releul de umiditate defect. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) .

i a incubatorului. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. un conctator si un releu termic de protectie.c. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. in loc sa sufle aer. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit.Acest lucru este foarte important. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. ATENTIE. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. Deci. Intoarcerea se face din ora in ora. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site.functiune.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. dincare motiv poate sa moara. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor .

in partea in care nu se misca este sarita pana. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. mecanism de intoarcere nu are suruburi. tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. . se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . de limitatorul central. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. dupa remedierea defectului. . in dialogul om-masina. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. microintrerupatoarele camelor defecte. . se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator.se opreste un ventilator. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. este suficient. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. fiind slabite suruburile cuplajului. se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit.temperatura din incubator este prea mare. de exemplu . necorespunzatoare Intre diferite coloane. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. devenind prea periculoasa pentru embrioni.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. se va remedia -Cuplajul reductor. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii.

sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre.5 grade ºC ( termometrul de alarma ).Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. c)Temperatura de 37. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. dar. iar peste aceasta valoare se opreste. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. o rezistenta de 1500 w. d)Temperatura de 38. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. pe diferite perioade de timp. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35.8 ºC. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. se opreste semnalul sonor. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor.3 ºC .6 ºC .2 sau 36. iar la depasirea temperaturii de 35. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . pe perioade mari de timp. foarte pretentios. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. iar defectiunile si remedierile sunt similare. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. Eclozionatorul. este un incubator fara sistem de intoarcere. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. un convector de semnal.6 ºC sau 36.Sub aceasta temperatura. b)Temperatura de 37. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. Inregistratorul F E A – electronic. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. dupa introducerea oualor. suna alarma. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. umiditatii si intoarcerea oualor. functionand tot independent ca la incubator.pana la atingerea parametrilor. in principiu. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. spre deosebire de incubator. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. In practica. iar pentru intoarcere. aer si apa rece. dimensionat la capacitatea seriei din incubator.

sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. ATENTIE! La ecloziune. cand umiditatea este mare. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. in special la partea superioara. Spre deosebire de incubator. sistemul este trecut in pozitie automat. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. -idem. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. releu defect. periclitand calitatea acestora. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. se atinge mai usor temperatura optima. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. la montaj. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor.5-2cm.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. La oprire. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. in caz contrar. caldura biologica fiind mare. selector sau ceas de programare defect. Dupa introducerea oualor de gaina. . sau deschiderea clapetei. fata de orizontala.Functionarea sistemului de umiditate. daca cama 1. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. prin pulverizarea apei. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. clapeta se monteaza usor intredeschisa.cand umiditatea este mica. prin intermediul releului de umiditate. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. Din lipsa de ventilatie. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. In sezonul rece. sub aceasta valoare. deschidereafiind de 1. acesta. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. pentru intrerupatorul 2. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. deschiderea camei 2. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. comanda inchiderea clapetei. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat.

rezistentele.-ului.lipsa alimentarii cu energie electrica. .-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. . iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: .se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata.suprasolicitarea termocupelor de protectie.-ului. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare.E.se scot sinele de ghidare acarucioarelor.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator.P.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul.P.E. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP. . .Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem.se demonteaza gura de vizitare a bazinului. punand capacul pentru etansarea prizei. . deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde.alimentarea cu tensiune normala de 220 V. .o oprire a ventilatorului.se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii.o temperatura mare.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin. . se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si. Operatiuni zilnice . Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. cu timpul. Calcarul depus face o izolare care. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine. . Daca apa este foarte dura. se va spala bazinul P. se sterge cu o carpa uscata si restul P. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei.P. .se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. .Se fac verificarile sistemului de automatizare. dupa cum urmeaza: . ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului.se deschide capacul P. . actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. distrugand aparatura. .-ului.E. in special la oprirea ventilatorului. se spala si apoi se sterge si se monteaza. de asemenea. producandu-se arderea lor. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa.se scoate placa de racire. .o temperatura mica.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete .-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor.existenta permanenta a apei.se scoate cu grija termometrul. in special. remedierea imediata a defectiunilor . prin neracire duce la arderea rezistentei. se agita apa din bazin cu mana. Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata. .

. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. rulmentii sistemului de intoarcere. de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune. Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice.se verifica etanseitatea usilor. .se curata instalatia de apa.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . se ung balama lele cu ulei. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. .se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta. iar cele defecte se inlocuiesc. se interzice folosirea solutiilor cu soda. La incubatoarele care au sub site covoare PVC.se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. clantele. in special la pardoseala. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. acestea se vor scoate si se vor curata. .vopsiri interioare si exterioare.Operatiuni saptamanale La incubatoare. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: .se executa etanseitatea. Se vor schimba fitilele. pentru remedierea unor defectiuni. balamalele daca sunt fortate la inchidere. .se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. . iar la eclozionatoare.inlocuirea prizelor uzate. partile uzate se scot pentru reconditionare. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator.inlocuirea unor panouri.se verifica sistemul de intoarcere. .verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului.se verifica toate sistemele de automatizare. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). . lagare . Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . timpulde imobilizare este de 14 zile. . intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. .se greseaza motoarele ventilatoarelor. . Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. fie in otet si se vor tine 24 ore. .

0 kg. cu greutatea medie de cca 55 grame. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca. Roso” pentru productia de carne. in jurul anilor 1950. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. realizand greutatea de 1. dar cea mai raspandita este varietatea alba. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1.reparatiile curente si capitale. iar cocoseii la 1. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. pe aparate. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn. pentru carne.ALBO”.7-4. Viteza de crestere este destul de mare. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial .2 kg. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. iar la cocoseii adulti 2. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. galbena. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor. necesarul de piese pentru reparatii. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. alba.0 kg/cap. realizand productii de 220-260 oua.8-4.0 kg la femelele adulte. caramizie.0 kg/cap.8-3. albastra. realizand la 3 luni 1. iar cocosilor adulti la 3.4 kg/cap.0 kg/cap la puicute si 1.0 kg/cap. este .o kg/cap. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb.6-4.. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua.6 -2. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile.8-2. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. iar cocosii pot ajunge la 3. Greutatea corporala medie de 3. neagra.5 kg la femelele adulte si 4. avand o culoare alba cretoasa.8 kg. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. iar cocoseii la 3. bruna etc. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari.). Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). cu productie foarte buna de oua. Playmouth-Rock sau Cornish. potarnichie si herminata). potarnichie.2 kg/cap la cocosei.5-3. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna. Viteza de crestere este destul de mare. iar cocosii 700 gr.8-3. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr. dar productia de oua este ridicata.5 kg/cap la cocosii adulti. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an.. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor .7 kg/cap. pentru obtinerea puilor broilar. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile.0 kg/cap.5-1. care a fost adusa din Olanda. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune.8 – 2. realizand o productie medie de 200 bucati/an. in scopul de obtinere de pui broiler. Gainile adulte ajung la greutatea de 2. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). Productia medie de oua este de 210 buc/an. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou.

iar a cocosilor intre 2.5-5. Robro”. din curca Neagra Mexicana.0 kg/cap. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an. iar cocosi la 4. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc. cu o greutate de 65-80 grame/ou. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. pana la 18-20% din greutatea corporala.2 -2. Greutatea gainilor variaza intre 2. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. care la curca ajunge la varsta de 7 luni.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii.5 kg/cap. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. negu sau barat). Productia de oua este medie. Curca Neagra de Sologne. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. Penajul este de culoare alba. in medie de 60-80 de oua/cap/an. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. iar masculi 11-14 kg. iar curcanii 10-12 kg/cap. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. producand o carne de calitate. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3.5-8. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. Conchinchina. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. la 7-8 Kg. . la nivelul a 60-85 oua/an/cap.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial.7-3. rustice. a curcilor Bronzate. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. dar cu un consum specific de furaje scazut.5 – 4. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. cu variatii de la 260-300 de zile. Coaja oualor este alba. cu excelente calitati pentru carne.0 kg. Productia de oua este.pigmenta.. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. pentru productia de carne. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap.A fost creata in Franta. fiind o rasa foarte precoce. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. Faverola. cu un penaj diversificat (alb. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. obtinandu-se hibridul .0 kg. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America.5 kg/cap. apreciata de consumatori. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. intre 45-75 de oua/an. iar curcanii 9-10 kg/cap. iar la curcni la 11-12 Kg. Dorking. cu productii de oua. varietatea alba. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap.

cu o greutate a oualor de 180-190 gr. Viteza de crestere este destul de ridicata. iar la plus variante de 2-2. Productia de oua este scazuta. realizand la 2 luni.5 kg. o greutate de 4 kg/cap. cu greutate intre 160-200 gr. Musculatarura pectorala este dezvoltata. valorificand foarte bine pasunea. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. Este o rasa robusta. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. Viteza de crestere este buna. nu sut bune mame. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. iar la gascani de 7-10 kg/cap. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. Pe langa productia de carne si oua. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. avand o carne deosebit de apreciata. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. Gastele au o greutate mijlocie. Gastele sunt bune closti si bune mame. Gastele emden.. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. femelele realizand 5-6 kg/cap.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. rezistenta. Rasa de Rin – este formata in Germania. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. productia de carne este mare. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. cu un consum specific redus de 2.semiintensiv. este o pasare . pe valea Rinului. realizand 15-20 oua/sezon. dar cea mai raspandita este cea alba. Rasa Emden – penajul are culoare alba. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. necesari pentru cresterea in sistem intensiv./ou. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune.sociala”. valorificand foarte bine pasunile. la gastele indopate. iar gascanii 6-7 kg/cap. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. Productia de pene este destul de ridicata. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . Valorifica excelent pasunile. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. atingand greutatea medie de 1 kg. Productia de oua este de 20-30 buc. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. Productia de oua este de 35-50 oua/an. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Se preteaza pentru productia de ficat gras./an. pentru realizarea de ficat gras. pe toata suprafata corpului. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. pentru ameliorarea raselor locale. Greutatea corporala variaza la femele intre .

cu greutatea oului intre 75-90 grame. incadrandu-se in categoria raselor grele.0 kg. cu un caracter linistit. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. manifestandu-se fenomenul de heterozis. avand un grad de rusticitate destul de mare. Greutatea corporala este de 3. se ingrasa foparte usor. cu o ecloziune de 80-85%. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. Bobocii au un ritm de crestere ridicat.5 kg.5-5. realizand la varsta de 60 de zile. greutatea de 2-2. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. Dupa indopare. cu o greutate de 150-180 gr/ou. cu un diformism sexual foarte pronuntat. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. la sfarsitul lunii ianuarie. Gastele sunt foarte bune mame. numit MULARD. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. dar si pentru productia de ficat gras. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. cu indici apreciati pentru productia de carne. ratoi pot realiza 5 kg/cap. producand o carne de foarte buna calitate.5-4 kg la ratoi. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa.5-4 kg. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%.rate mute”. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. Rouen). Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg.5 kg. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. femelele avand greutatea de 2-3 kg.5-5. iar la gascani intre 4. culoarea cojii este galben-galbuie. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. Ratele din rasa Pekin. in lipsa suprafetelor de apa.5-4. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. al doilea sezon cu 20-30 oua. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral./cap/an. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. Rata LESEASCA – sunt numite si ... producand un ficat de 750-800 gr. iar la ratoi la 3. greutatea de 70-85 grame/bucata. cu un grad ridicat de rezistenta organica. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. avand un caracter prietenos si bland. pana in lunile iulie-august.3. Se preteaza la cresterile semiintensiva. valorificand superior resursele existente de hrana. Are doua sezoane de ouat.5 kg. avand o coaja de culoare alba. Productia medie de oua este de 15-25 buc. . Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap.5 kg la rasele adulte si de 3. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. adaptadu-se la cresterea pe uscat.

Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. Pentru fiecare categorie de pui. spalata. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. temperatura si umiditatea. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. ratia sa contina maximum 12% proteina. trebuie sa asigure ratii echilibrate. este de 18-20 cap/mp. a unei productii de oua crescute. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. in functie de varsta si destinatie (reproductie. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. frontul de furajare trebuie sa asigure. inca din prima zi. se face rarirea lor. 6 cm pentru fiecare pasare. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. cuprizand mai multe cicluri de digestie. productie de oua sau de carne) se vor respecta.Totul plin Totul gol”. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . in a 20-a saptamanade viata. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. prin marirea programului de lumina. de la inceput. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. flambata si varuita.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. folosind un furaj de tip . EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului.D. iar dupa varsta de 10-12 zile. varsta dupa care ramane . viteza curentilor de aer. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. dupa uscarea completa in statia de incubatie. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat.. din categoria de varsta 0-8 saptamani.prestarter”. Densitatea puicutelor de o zi. astfel incat. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. conform cerintelor fiziologice a puilor. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. acesta scazand in continuare treptat. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile..in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate.. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. in functie de luminozitatea zilei. rumegus sau coji de floarea soarelui. La varsta de 4-8 zile.B. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. puii incep sa ciuguleasca iarba. folosind iluminatul artificial. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral.

Pana la varsta de 18 saptamani. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret. Incalzirea se face cu eleveuze.540 2. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. productia de oua incepe sa scada.238 1.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante.B. hranitori. dezinfectate si dotate cu adapatori automate.6 – 16. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste.5 P. greutatea corporala incepe sa scada. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC.B. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. ramane folosirea de nutreturi combinate. ventilatia este controlata.B. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). numite puiernite.530 1. iar oualele prezinta fragilitate a cojii.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1.5% P. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. concomitent cu declansarea ouatului. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. la temperaturi intre 28-29ºC. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate.constanta. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale.298 1. pe asternut permanent. dupa ce au fost curatate mecanic.D in perioada 8 -14 saptamani 15. la sol. fiind afectate grav. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor.536 722 1.D – in primele 8 saptamani de viata 18. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. Este recomandat ca in timpul noptii.5 -19% P.025 1. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. situatia pasarilor devine critica. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar.200 1. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. sa se asigure o ora de lumina. .025 2.595 1.

Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. de peste 12ºC.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%.2 kg nutret combinat pentru numai 2. la gainile outoare. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41.01‰ Bioxid de carbon 0. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. dupa care ramane constant. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. mai exact la durata si variatiile acestuia.D.900 grame. ducand la aparitia ouatului.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale.In timpul iernii. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). fiind capabila sa asigure . gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24.B. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. factorul determinant fiind cel ereditar. critica.. pentru stimularea ouatului. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat. pentru 230 de oua. Intre 18-77 de saptamani. Durata acestui program de lumina.02‰ Hidrogen sulfurat 0. Pe perioada ouatului. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou . Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. pasarile sunt solicitate maxima. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. in jurul varstei de 22 saptamani. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost.700-1. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. incepe de la varsta de 18 saptamani.8 oua. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore.4 kg nutret concentrat. rata si gasca din rasele comune. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. Structura unei ratii furajere. Cresterea duratei zilei. mentine o temperatura optima. Exceptie fac palmipedele.caldura biologica”.250 grame la 1.5-0. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente . productia numerica de oua fiind discontinua. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. se va schimba si ratia nutritriva. Intre 2 si -7ºC. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. gainile cresc de la 1.

periodic.desclocire”. Daca nu se intervine pentru . Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. temperatura). respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. intregul penaj. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. atata timp cat realizeaza eficienta economica. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire.. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile.productia de pene”. Valorile varfului de ouat. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. reprezinta. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. pe o perioada de 10-15 zile. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. respectiv refacerea penajului. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. in a doua parte a anului. care pierde penajul (naparleste). Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. la diverse specii si rase de pasari de ferma. pentru a evita risipa de furaje. Durata acestuia variaza. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. viu colorat. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. intensitatea ouatului se exprima in %.. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. dupa care se dezvolta un nou penaj.

fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare.6 9.2 2. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti.6 13. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata.0 17. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp.4 1.toamnei.0 2.2 28.4 3. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P. metabolismul pasarii creste. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi. vitaminele A. care stimuleaza caderea penelor. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea. Crt.B. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .8 19. leguminoase verzi (lucerna si trifoi).5 1. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor. si aminoacizi bogati in sulf. Pentru hibrizii .4 24. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. frunze verzi de varza.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare..2 10.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr.8 12. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne . in scopul realizarii unui nou penaj. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A.6 de o Nr.4 1. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr.6 21.1 2.B si F.F.D.. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata. pana ce ouatul scade sub 1%. In a 22-a zi.4 14.ROSS” Nr. ca si azotul.2 1.2 15.0 11. iar pagumele economice vor fi considerabile. durata acesteia se prelungeste foarte mult. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. In primele zi8le de la reluarea furajarii.0 3.0 34.2 3.. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in.7 3. boabe de mazare. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza. faina de carne sau sange. se opreste complet adaparea si furajarea.3 2. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina.ROBRO”. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor.B.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp. In timpul naparlirii. toate functiile vitale se intensifica. In acelasi timp se reia si programul de lumina. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata. fiind bogate in sulf.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii . care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.4 10.

3 9.0 15.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne . Greutatea corporala la varsta de sacrificare . In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde.. In aceasta perioada se efectueaza in ordine.0 2 1. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. operatiune urmata de o dezinfectie a ei.7 19.10 de o Nr. care trebuie sa fie curat..8 4 2. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului.ARBOR ACRES” Nr.0 5 2. Asternutul se transporta la cel putin 1. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma . Hala se varuieste.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne .. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.75 2.50 13. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani.2 22. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica. Evacuarea asrernutului. coji de seminte de cereale. paie tocate. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare.0 7 3.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.00 3.5 6 3. . gust. in apa introducandu-se un detergent nespumant.5 3 1.50 2. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore.4 11. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn. miros. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol.4 17. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta. Crt. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie. ARBOR ACRES”.5 km de ferma..00 2. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr. 1 1.25 27.COBB” Nr. cu destinatia abatorizare.75 3. in mare masura. prin pulverizare sub presiune. aroma) si a pielii (zgarieturi.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2.Kg Crt.7 Firma .50 1. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun.6 12.. textura.25 1. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare.

temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. lucrarile de dezinfectie se repeta.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. . Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . La o temperatura prea scazuta. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. dupa care se considera ca valori de 55-70%. iar orificiile de admisie. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii ... Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. Apa prea rece provoaca indigestii. iar hibrizii . cat si pentru a obliga puii sa bea.evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza.ROSS”. puii se inghesuie si piuie ascutit. In hala daca nu este asistata de calculator. amanandu-se popularea halei. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor .pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. se incepe incalzirea halei astfel incat. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. Ventilatia. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. peste limitele admise. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice.. trebuie sa fie amplasate termometre. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. ROBRO”. fiind apatici si molatici. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. dupa perioada de demaraj. solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. in primele 10 zile de viata a puilor.. asociat cu o umiditate crescuta. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. Prin iluminarea puternica. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala.ROSS”. mai intai apa si apoi sa manance. permit o buna intretinere a asternutului.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare.

precum si alte modificari nedorite. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. daca acesta se face controlat. cum sunt: orzul. pentru a asigura suportul energetic. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. in continuare. deoarece consumata in exces. care afecteaza calitatea carcasei. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. proteina. . ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. care sa nu degaje praf. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. ci numai in cele grower si finisher. in tavite sau pe cofraje. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher).Regimul de lumina. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. exceptand primele zile de viata. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. datorita continutului de acizii grasi saturati. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. graul se scoate din hrana. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. In general. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. pana la 28 de zile si de 3 mm. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. brichete cu diametrul de 2-3 mm. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. cu formare de aldehide si cetone. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari.. care daca nu sunt pastrate corespunzator. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. aminoacizi esentiali. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. acesta nu se introduce in retetele starter. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. chiar dupa prima saptamana de la populare. sa fie consumata cu precautie. ovazul. De la 0. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. in mod treptat. putand cauza moartea. determina producerea de dejectii lichide. Faina de soia cu un continut redus de proteine. dar bogata in potasiu. cu nutreturi combinate. peste limitele admise. puii nu se mai hranesc. Inainte cu doua zile de sacrificare.ad libitum”. de la furajarea cu brizura la cea granulata. dar apa se administreaza in continuu. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor.

fiind afectata rata de crestere. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 .Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.ROSS” Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1..000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 .+ 12 º. Necesarul de apa la broilerul de gaina . Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.