P. 1
Curs Pasari

Curs Pasari

|Views: 5,356|Likes:
Published by Stere Cristinel

More info:

Published by: Stere Cristinel on Apr 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/11/2015

pdf

text

original

Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator.rate si gaste. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei.In timpul perioadei de incubatie. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. hibridul. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. dixidul de carbon. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. • specia. Pentru ouale de gasca. linia. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. . se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. temperatura va fi aproximativ de 37. Mirajul.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. in functie de intensitatea pigmentului cojii. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. temperatura va fi cuprinsa intre 37. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. si la 8-10 zile la celelalte specii.• calitatea cojii oualor. Intervalul de intoarcere.2-37.5-37. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. si vaporii de apa. rasa.7 ºC.

folosind la maximum caldura biologica cedata de oua.3ºC 37. gasca = 37. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19. cu un grad ridicat de automatizare. 37.64ºC. rata si gasca. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi.25.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic.5ºC. curca.gaina:27.9 ºC -pentru oua de curca.7 . • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.37. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale.37.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua.77ºC 28.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37. . racire. • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca.100 oua curca. gasca=27.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23.88ºC 30ºC .37.palmipede . Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37.3 .6 .77-28. rata. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 . dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. 37.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate .5-37. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60. rata..6 .9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina.77C-3buc palmipede:37.3-24. multe cu reprezentante in Romania.

a lipsei de apa. curca. racire. incubatorul are sisteme de incalzire. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. avand sisteme propii de masura si comanda. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. din cauza unor defectiuni. • numarul carucioarelor simple 2 buc. ventilatie si intoarcere. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. placa cu electrovalve. Functionarea incubatorului IV. instalatie auxiliara de ventilare. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. De asemenea. cu termometre cu trei conctacte electrice. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. doua rezistente pentru incalzire. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. tava pentru apa sub ventilator. Pentru asigurarea acestor parametri. racire. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. Prin constructie. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. intinzator pentru motor. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. • umiditate constanta.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. incalzire. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. rata. gasca.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. a 1200 wati pe bucata. carucior dublu. • intoarcerea oualor din ora in ora. cu cele patru ventilatoare din interior. din panouri din lemn. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni.22-37. umidifiere.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. de energie electrica sau oprirea unui ventilator.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. Functionarea sistemului de temperatura constanta . cutia de comanda si cutia de derivatie. cadru suport ventilare.

a)Temperarura de 37.77ºC La atingerea temperaturiide 37. se pune in functiune alarma sonora si optica. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul . aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste .releul termometrului de racire.electrovalvaserpentinelor. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric.releul termometrului de alarma.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. c) Temperatura de 37. 3)Termometre . Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. -termometrul scos din priza -termometrul spart. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart.5ºC sau 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde. se va inlocui.94 ºC.94ºC.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. b) Temperatura de 37.5 ºC sau 37. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.se va verifica -electrovalvele defecte. avand tensiune de functionare. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. La atingerea valorii de 37.94 ºC.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.61ºC sau 37. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc.61 ºC. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. -conctatorul nu functioneaza. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37. sonerie si becul de semnalizare rosu. 2)Termometre . cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut. existand astfel pericolul de supraincalzire. indiferent de sectiune.

Acest agregat functioneaza independent de incubator. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus.5ºC. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. prin selector si releul termometrului de umiditate. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . Cand lucreaza independent. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. termometrul umed din incubator. prin selector si releul termometrului de umiditate.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. lipsa tensiune). provenite de la gaini tinere sau batrane.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. doua duze de pulverizare a apei. se produce si o racire a aerului introdus.4 –25. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura.din care se foloseste numai valoarea medie. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea. diferite specii de pasari ). In aceasta situatie.se va remedia -serpentine infundate.5 A pentru rezistenta. aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie.Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. comanda sau opreste incalzirea apei.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. in tabloul electric fiind un comutator (selector). Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. cand umiditatea este mica. APA(PEP). o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar.324. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. clapeta este selectionata. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. . Prin pulverizarea apei. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . motorul ars. care umidifica aerul introdus in incubator. 8. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. Cand umiditatea aerului introdus este mica.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex.(blocate pe inchis). se va curata -releu de racire defect . pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. pe langa umezirea aerului. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului.termometrul agregatului. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda.

se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) . Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. iar in situatia opririi unui ventilator. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. avand fiecare cate un contactor centrifugal. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. se verifica. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui -Releul de umiditate defect. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. Acesti contactori sunt inseriati. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. introducand aer mai putin umezit in incubator. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din .

alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. ATENTIE.i a incubatorului. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica.functiune. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. un conctator si un releu termic de protectie. in loc sa sufle aer. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. Intoarcerea se face din ora in ora. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . mecanismul avand in componenta un ceas de programare. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. dincare motiv poate sa moara. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. Deci.Acest lucru este foarte important.c. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni.

in dialogul om-masina.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. . se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . necorespunzatoare Intre diferite coloane.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. devenind prea periculoasa pentru embrioni. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. dupa remedierea defectului. se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. in partea in care nu se misca este sarita pana. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. de exemplu . Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. microintrerupatoarele camelor defecte. de limitatorul central. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. . se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit .temperatura din incubator este prea mare. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii. este suficient.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. se va remedia -Cuplajul reductor. mecanism de intoarcere nu are suruburi. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit.se opreste un ventilator. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. fiind slabite suruburile cuplajului. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. .

unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. este un incubator fara sistem de intoarcere. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. c)Temperatura de 37. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. o rezistenta de 1500 w.2 sau 36. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. iar defectiunile si remedierile sunt similare.Sub aceasta temperatura. aer si apa rece. un convector de semnal. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur.8 ºC. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. dar. b)Temperatura de 37. spre deosebire de incubator. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre.3 ºC . Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. functionand tot independent ca la incubator.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. pe perioade mari de timp. se opreste semnalul sonor. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. iar pentru intoarcere. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima.6 ºC . Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. dupa introducerea oualor. Inregistrarea se face pe sulul de hartie.pana la atingerea parametrilor. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. pe diferite perioade de timp.6 ºC sau 36. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. umiditatii si intoarcerea oualor. d)Temperatura de 38. Eclozionatorul. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. in principiu. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. foarte pretentios. iar la depasirea temperaturii de 35. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. In practica. iar peste aceasta valoare se opreste. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. suna alarma.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). Inregistratorul F E A – electronic.

cand umiditatea este mica. releu defect. Din lipsa de ventilatie. clapeta se monteaza usor intredeschisa. periclitand calitatea acestora. ATENTIE! La ecloziune.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. deschiderea camei 2. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. Dupa introducerea oualor de gaina. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. pentru intrerupatorul 2. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. la montaj. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. sau deschiderea clapetei. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. In sezonul rece. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . -idem. prin pulverizarea apei. fata de orizontala. . s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. Spre deosebire de incubator. comanda inchiderea clapetei. caldura biologica fiind mare. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. deschidereafiind de 1. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. se atinge mai usor temperatura optima.5-2cm. selector sau ceas de programare defect. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. in caz contrar.Functionarea sistemului de umiditate. acesta. sub aceasta valoare. daca cama 1. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. in special la partea superioara. cand umiditatea este mare. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. prin intermediul releului de umiditate. La oprire. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. sistemul este trecut in pozitie automat. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat.

Daca apa este foarte dura.P. in special la oprirea ventilatorului. Operatiuni zilnice . punand capacul pentru etansarea prizei.E.E. .la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul. . rezistentele. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. dupa cum urmeaza: .o temperatura mare.-ului.P.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. producandu-se arderea lor.se demonteaza gura de vizitare a bazinului.se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii. se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si.P. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . remedierea imediata a defectiunilor . deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. . .se scot sinele de ghidare acarucioarelor. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. . cu timpul.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor.se scoate cu grija termometrul. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare. in special.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator. se agita apa din bazin cu mana. se spala si apoi se sterge si se monteaza. se sterge cu o carpa uscata si restul P.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. de asemenea.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. .suprasolicitarea termocupelor de protectie.E.-ului. . . . Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. .-ului. Calcarul depus face o izolare care. se va spala bazinul P. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete . Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata.o temperatura mica. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP. .se deschide capacul P. .se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta.o oprire a ventilatorului. prin neracire duce la arderea rezistentei. distrugand aparatura.alimentarea cu tensiune normala de 220 V.lipsa alimentarii cu energie electrica. . . iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor.existenta permanenta a apei.se scoate placa de racire.Se fac verificarile sistemului de automatizare. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.

. . acestea se vor scoate si se vor curata.inlocuirea prizelor uzate. partile uzate se scot pentru reconditionare. . Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice. se ung balama lele cu ulei. pentru remedierea unor defectiuni.inlocuirea unor panouri. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta.se executa etanseitatea. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. .se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. . Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . lagare . .se verifica toate sistemele de automatizare. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator.vopsiri interioare si exterioare. se interzice folosirea solutiilor cu soda.se verifica sistemul de intoarcere.Operatiuni saptamanale La incubatoare. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului. clantele. . fie in otet si se vor tine 24 ore. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: . . .se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare).se verifica etanseitatea usilor.se curata instalatia de apa. de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. . Se vor schimba fitilele. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. timpulde imobilizare este de 14 zile. in special la pardoseala. balamalele daca sunt fortate la inchidere.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. . Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie. . rulmentii sistemului de intoarcere. La incubatoarele care au sub site covoare PVC. iar la eclozionatoare.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . iar cele defecte se inlocuiesc. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare.se greseaza motoarele ventilatoarelor.

6 -2. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata.8 – 2. alba. iar cocosii pot ajunge la 3. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2.0 kg/cap. in scopul de obtinere de pui broiler.2 kg. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat. necesarul de piese pentru reparatii.7-4. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. iar cocoseii la 3. bruna etc. in jurul anilor 1950. Greutatea corporala medie de 3. care a fost adusa din Olanda.)..8 kg.8-2. albastra.8-4. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr.8-3. pe aparate. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. neagra. Roso” pentru productia de carne. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. realizand la 3 luni 1.5 kg la femelele adulte si 4. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial . iar la cocoseii adulti 2. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa).7 kg/cap. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile. potarnichie.6-4.5 kg/cap la cocosii adulti.0 kg/cap. dar productia de oua este ridicata. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn.4 kg/cap.o kg/cap. Viteza de crestere este destul de mare. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. avand o culoare alba cretoasa. iar cocoseii la 1. galbena. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). femelele adulte realizand in medie greutatea de 1.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor.8-3. cu productie foarte buna de oua. realizand o productie medie de 200 bucati/an.0 kg/cap. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. iar cocosilor adulti la 3.. pentru obtinerea puilor broilar. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr.reparatiile curente si capitale. realizand greutatea de 1. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica.0 kg la femelele adulte. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. Gainile adulte ajung la greutatea de 2. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2.ALBO”.0 kg/cap la puicute si 1. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. caramizie. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. dar cea mai raspandita este varietatea alba. realizand productii de 220-260 oua. Viteza de crestere este destul de mare. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna.2 kg/cap la cocosei. potarnichie si herminata).0 kg. cu greutatea medie de cca 55 grame.5-3. Playmouth-Rock sau Cornish. iar cocosii 700 gr. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. Productia medie de oua este de 210 buc/an. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. pentru carne. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. este .5-1.0 kg/cap.

iar curcanii 10-12 kg/cap. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. iar masculi 11-14 kg. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3. fiind o rasa foarte precoce.pigmenta. a curcilor Bronzate. Productia de oua este medie.2 -2. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. Robro”. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare. cu o greutate de 65-80 grame/ou. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an.5-8.0 kg. producand o carne de calitate. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual.. la 7-8 Kg.5 kg/cap. iar a cocosilor intre 2. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. .A fost creata in Franta. iar la curcni la 11-12 Kg. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. Penajul este de culoare alba. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. Conchinchina. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. obtinandu-se hibridul . Productia de oua este. cu variatii de la 260-300 de zile. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. pentru productia de carne. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. rustice.0 kg/cap. la nivelul a 60-85 oua/an/cap. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. varietatea alba. iar curcanii 9-10 kg/cap. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. intre 45-75 de oua/an.5-5. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc. in medie de 60-80 de oua/cap/an. cu excelente calitati pentru carne. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. cu productii de oua. negu sau barat). iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. dar cu un consum specific de furaje scazut. care la curca ajunge la varsta de 7 luni. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. Coaja oualor este alba.5 – 4. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos.7-3. iar cocosi la 4. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. apreciata de consumatori.5 kg/cap. Dorking. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. Greutatea gainilor variaza intre 2. Curca Neagra de Sologne. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. cu un penaj diversificat (alb. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6.0 kg. pana la 18-20% din greutatea corporala. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. din curca Neagra Mexicana. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. Faverola. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs.

adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. Se preteaza pentru productia de ficat gras. avand o carne deosebit de apreciata. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. cu un consum specific redus de 2. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte./ou. realizand la 2 luni. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. iar la gascani de 7-10 kg/cap. Valorifica excelent pasunile. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. Productia de oua este de 20-30 buc. Rasa de Rin – este formata in Germania. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. pentru ameliorarea raselor locale. pe toata suprafata corpului. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni.sociala”. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. cu greutate intre 160-200 gr. valorificand foarte bine pasunile. dar cea mai raspandita este cea alba. pe valea Rinului. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. valorificand foarte bine pasunea. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. Este o rasa robusta. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. Gastele sunt bune closti si bune mame. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata./an. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. realizand 15-20 oua/sezon. rezistenta. atingand greutatea medie de 1 kg. Gastele emden. Viteza de crestere este buna. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. productia de carne este mare.5 kg. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. Productia de pene este destul de ridicata. Productia de oua este de 35-50 oua/an.. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta.semiintensiv. Musculatarura pectorala este dezvoltata. la gastele indopate. Gastele au o greutate mijlocie. Viteza de crestere este destul de ridicata. femelele realizand 5-6 kg/cap. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. Productia de oua este scazuta. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. iar la plus variante de 2-2.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. iar gascanii 6-7 kg/cap.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . pentru realizarea de ficat gras. o greutate de 4 kg/cap. nu sut bune mame. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. Rasa Emden – penajul are culoare alba. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. este o pasare . Pe langa productia de carne si oua. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. Greutatea corporala variaza la femele intre .

0 kg. iar la ratoi la 3. avand un grad de rusticitate destul de mare. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. in lipsa suprafetelor de apa. ratoi pot realiza 5 kg/cap. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. adaptadu-se la cresterea pe uscat. producand o carne de foarte buna calitate. cu un caracter linistit. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral. greutatea de 70-85 grame/bucata. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. avand un caracter prietenos si bland. avand o coaja de culoare alba. se ingrasa foparte usor. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. Dupa indopare. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. cu un grad ridicat de rezistenta organica. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite./cap/an. Se preteaza la cresterile semiintensiva. culoarea cojii este galben-galbuie. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. Greutatea corporala este de 3. . incadrandu-se in categoria raselor grele. numit MULARD. dar si pentru productia de ficat gras.5-5. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial.3. al doilea sezon cu 20-30 oua. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. cu o ecloziune de 80-85%. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. Rata LESEASCA – sunt numite si . Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. cu o greutate de 150-180 gr/ou. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. greutatea de 2-2. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. pana in lunile iulie-august. realizand la varsta de 60 de zile.rate mute”.5-4. Ratele din rasa Pekin. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund.. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. Are doua sezoane de ouat. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. cu greutatea oului intre 75-90 grame.5 kg la rasele adulte si de 3. primavara cand produc 30-40 oua si toamna.. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana.5-4 kg la ratoi.5 kg. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. manifestandu-se fenomenul de heterozis. producand un ficat de 750-800 gr. Rouen). Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. la sfarsitul lunii ianuarie. valorificand superior resursele existente de hrana. femelele avand greutatea de 2-3 kg.5-5. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. cu un diformism sexual foarte pronuntat. cu indici apreciati pentru productia de carne. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. Gastele sunt foarte bune mame.5 kg.5-4 kg. Productia medie de oua este de 15-25 buc. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie.5 kg. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. iar la gascani intre 4.

in functie de varsta si destinatie (reproductie. de la inceput. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. dupa uscarea completa in statia de incubatie. cuprizand mai multe cicluri de digestie.B. ratia sa contina maximum 12% proteina.Totul plin Totul gol”. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. iar dupa varsta de 10-12 zile. temperatura si umiditatea. conform cerintelor fiziologice a puilor. flambata si varuita. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. inca din prima zi. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate..cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. trebuie sa asigure ratii echilibrate. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. Densitatea puicutelor de o zi. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. in a 20-a saptamanade viata. folosind un furaj de tip . in functie de luminozitatea zilei. astfel incat. Pentru fiecare categorie de pui. 6 cm pentru fiecare pasare. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. se face rarirea lor. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. La varsta de 4-8 zile. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului.. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. varsta dupa care ramane . Introducerea asternutului permanent de paie tocate. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. puii incep sa ciuguleasca iarba. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. din categoria de varsta 0-8 saptamani.. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. frontul de furajare trebuie sa asigure. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi.prestarter”.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. spalata. prin marirea programului de lumina. este de 18-20 cap/mp. a unei productii de oua crescute.D. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. viteza curentilor de aer. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. folosind iluminatul artificial. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. productie de oua sau de carne) se vor respecta. acesta scazand in continuare treptat. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. rumegus sau coji de floarea soarelui. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC.

situatia pasarilor devine critica. la sol. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. la temperaturi intre 28-29ºC. Este recomandat ca in timpul noptii.025 2. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret. Incalzirea se face cu eleveuze.B. dupa ce au fost curatate mecanic.D – in primele 8 saptamani de viata 18. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. productia de oua incepe sa scada.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. ventilatia este controlata.constanta. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC.595 1. iar oualele prezinta fragilitate a cojii. numite puiernite.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale.6 – 16. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor. fiind afectate grav. . tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. Pana la varsta de 18 saptamani.540 2.238 1. pe asternut permanent. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC.530 1. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar.B. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. ramane folosirea de nutreturi combinate. concomitent cu declansarea ouatului.D in perioada 8 -14 saptamani 15. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. dezinfectate si dotate cu adapatori automate.5 P. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. greutatea corporala incepe sa scada. pasarile sunt supuse unui usor disconfort.5 -19% P. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore).025 1. sa se asigure o ora de lumina. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi.298 1. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare.200 1. hranitori.536 722 1.5% P. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat.B.

in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. Structura unei ratii furajere. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. gainile cresc de la 1. dupa care ramane constant. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. fiind capabila sa asigure . pentru stimularea ouatului. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. incepe de la varsta de 18 saptamani. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. mentine o temperatura optima. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. critica. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece.250 grame la 1. la gainile outoare. mai exact la durata si variatiile acestuia.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. se va schimba si ratia nutritriva. Cresterea duratei zilei. de peste 12ºC. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. Exceptie fac palmipedele. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat.01‰ Bioxid de carbon 0. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente .B. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. in jurul varstei de 22 saptamani. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. Intre 18-77 de saptamani. pasarile sunt solicitate maxima. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. Intre 2 si -7ºC. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore.caldura biologica”.900 grame. pentru 230 de oua.5-0. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale.D. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere.2 kg nutret combinat pentru numai 2. productia numerica de oua fiind discontinua. Durata acestui program de lumina. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24.4 kg nutret concentrat. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou .02‰ Hidrogen sulfurat 0.In timpul iernii. factorul determinant fiind cel ereditar..700-1. Pe perioada ouatului. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani).8 oua. ducand la aparitia ouatului. rata si gasca din rasele comune.

productia de pene”. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. temperatura). cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). intensitatea ouatului se exprima in %. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile..desclocire”. reprezinta. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. Valorile varfului de ouat. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. care pierde penajul (naparleste). viu colorat. periodic. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . in a doua parte a anului. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. dupa care se dezvolta un nou penaj. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. Durata acestuia variaza. respectiv refacerea penajului. pe o perioada de 10-15 zile.. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. intregul penaj. pentru a evita risipa de furaje. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. atata timp cat realizeaza eficienta economica. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. la diverse specii si rase de pasari de ferma. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. Daca nu se intervine pentru .

In acelasi timp se reia si programul de lumina. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti. In a 22-a zi. frunze verzi de varza.4 10. durata acesteia se prelungeste foarte mult.2 10. si aminoacizi bogati in sulf.2 28.6 9.4 24. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea.6 de o Nr. boabe de mazare. toate functiile vitale se intensifica. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare.B si F.7 3.0 34.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2. ca si azotul.D. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.0 11. vitaminele A.. In timpul naparlirii.toamnei.5 1. care stimuleaza caderea penelor.. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic.ROBRO”. In primele zi8le de la reluarea furajarii. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi.. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata.B.0 2.4 3. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii . Pentru hibrizii . faina de carne sau sange.6 21.2 1.ROSS” Nr.0 3.2 15. Crt. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .4 1. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere.4 14.F. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp.2 2. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza. fiind bogate in sulf.1 2. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr.0 17. se opreste complet adaparea si furajarea.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. iar pagumele economice vor fi considerabile. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne .3 2. leguminoase verzi (lucerna si trifoi).B.8 19. in scopul realizarii unui nou penaj. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari.6 13.4 1. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor. pana ce ouatul scade sub 1%. metabolismul pasarii creste.2 3.8 12.

. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor. Evacuarea asrernutului. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare. paie tocate.0 5 2. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani.Kg Crt.4 17. Hala se varuieste. Asternutul se transporta la cel putin 1.8 4 2. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne . gust.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. cu destinatia abatorizare.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului..3 9.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne .5 6 3. operatiune urmata de o dezinfectie a ei.ARBOR ACRES” Nr.0 2 1. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore. aroma) si a pielii (zgarieturi. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma . Greutatea corporala la varsta de sacrificare .5 km de ferma. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr.75 3. prin pulverizare sub presiune. in apa introducandu-se un detergent nespumant..00 2.50 13. 1 1. care trebuie sa fie curat. . cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare.0 15.7 19. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr.50 1.10 de o Nr. Crt.25 27.2 22.50 2. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica.25 1.4 11.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma .COBB” Nr.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2. miros.00 3.7 Firma .0 7 3. textura. in mare masura.. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta.6 12. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm.5 3 1. In aceasta perioada se efectueaza in ordine.. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. ARBOR ACRES”. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune. coji de seminte de cereale. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni.75 2.

Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. cat si pentru a obliga puii sa bea.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. dupa perioada de demaraj. mai intai apa si apoi sa manance. se incepe incalzirea halei astfel incat. solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale.evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. iar orificiile de admisie.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. puii se inghesuie si piuie ascutit. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. Apa prea rece provoaca indigestii. Ventilatia. lucrarile de dezinfectie se repeta. iar hibrizii . O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. ROBRO”. in primele 10 zile de viata a puilor. permit o buna intretinere a asternutului. In hala daca nu este asistata de calculator. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. .. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. amanandu-se popularea halei. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala.. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale.. La o temperatura prea scazuta. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni..in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. fiind apatici si molatici. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. peste limitele admise.ROSS”. Prin iluminarea puternica. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. dupa care se considera ca valori de 55-70%. trebuie sa fie amplasate termometre. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. asociat cu o umiditate crescuta.ROSS”. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare.

daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit.ad libitum”. ci numai in cele grower si finisher. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . in tavite sau pe cofraje. care daca nu sunt pastrate corespunzator. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. acesta nu se introduce in retetele starter. chiar dupa prima saptamana de la populare. In general. exceptand primele zile de viata. determina producerea de dejectii lichide. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. putand cauza moartea. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. pana la 28 de zile si de 3 mm. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. ovazul. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. precum si alte modificari nedorite. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). daca acesta se face controlat. cu nutreturi combinate. brichete cu diametrul de 2-3 mm. . de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. datorita continutului de acizii grasi saturati. dar bogata in potasiu. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. care afecteaza calitatea carcasei.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. care sa nu degaje praf..Regimul de lumina. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. deoarece consumata in exces. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. De la 0. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. dar apa se administreaza in continuu. cu formare de aldehide si cetone. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. Faina de soia cu un continut redus de proteine. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. Inainte cu doua zile de sacrificare. in mod treptat. de la furajarea cu brizura la cea granulata. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. pentru a asigura suportul energetic. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. cum sunt: orzul. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. aminoacizi esentiali. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. puii nu se mai hranesc. peste limitele admise. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. in continuare. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. graul se scoate din hrana. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. sa fie consumata cu precautie. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. proteina.

000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 . Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.+ 12 º. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1. fiind afectata rata de crestere. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.ROSS” Nr. Necesarul de apa la broilerul de gaina ..Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->