Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

temperatura va fi cuprinsa intre 37.7 ºC. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. si vaporii de apa. dixidul de carbon. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat.2-37. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. Mirajul. in functie de intensitatea pigmentului cojii. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. linia.rate si gaste. Pentru ouale de gasca. rasa. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . iar intoarcerea se face in unghi de 180 º. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. . Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. hibridul. • specia. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). si la 8-10 zile la celelalte specii. Intervalul de intoarcere.In timpul perioadei de incubatie. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie.5-37.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa. temperatura va fi aproximativ de 37. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei.• calitatea cojii oualor. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie .

Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina. multe cu reprezentante in Romania. . gasca = 37.3 .88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. rata.77C-3buc palmipede:37. 37. rata si gasca. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 .3-24.37. gasca=27. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi.gaina:27. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60. cu un grad ridicat de automatizare.25.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic.6 .6 . Incubatoarele IV 60 au fost proiectate.77-28.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata.3ºC 37.5-37. rata. curca. racire. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina.37. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey.5ºC. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. 37.100 oua curca.64ºC.7 . ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37.77ºC 28. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua.palmipede . in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie.88ºC 30ºC . dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua.37. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina.9 ºC -pentru oua de curca..5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire.

Functionarea incubatorului IV. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima.22-37. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. cu cele patru ventilatoare din interior. racire.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. • intoarcerea oualor din ora in ora. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. intinzator pentru motor. ventilatie si intoarcere. cadru suport ventilare. avand sisteme propii de masura si comanda. Pentru asigurarea acestor parametri. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. De asemenea. doua rezistente pentru incalzire. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. incalzire.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. racire. instalatie auxiliara de ventilare. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. • umiditate constanta. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. umidifiere. din panouri din lemn. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. Functionarea sistemului de temperatura constanta . a 1200 wati pe bucata. Prin constructie.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. a lipsei de apa. rata. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. placa cu electrovalve. gasca. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. curca. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. cu termometre cu trei conctacte electrice. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. carucior dublu. • numarul carucioarelor simple 2 buc. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. din cauza unor defectiuni. cutia de comanda si cutia de derivatie. incubatorul are sisteme de incalzire. tava pentru apa sub ventilator.

indiferent de sectiune.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. b) Temperatura de 37. existand astfel pericolul de supraincalzire. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. -termometrul scos din priza -termometrul spart. 3)Termometre .seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite.a)Temperarura de 37.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta. -conctatorul nu functioneaza.releul termometrului de alarma.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.94ºC. sonerie si becul de semnalizare rosu. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar.77ºC La atingerea temperaturiide 37.5ºC sau 37. La atingerea valorii de 37. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul . se va inlocui -mercurul termometrului sectionat.61 ºC.5 ºC sau 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37.releul termometrului de racire. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37.se va verifica -electrovalvele defecte. avand tensiune de functionare.94 ºC. se va inlocui. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste . 2)Termometre . c) Temperatura de 37. se pune in functiune alarma sonora si optica. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut.electrovalvaserpentinelor. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective.94 ºC.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer.61ºC sau 37.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart.

Cand umiditatea aerului introdus este mica. motorul ars. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor.(blocate pe inchis). Acest agregat functioneaza independent de incubator. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. 8. se va curata -releu de racire defect . comanda sau opreste incalzirea apei. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. In aceasta situatie. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator.5 A pentru rezistenta. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. Prin pulverizarea apei. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. provenite de la gaini tinere sau batrane.termometrul agregatului. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. doua duze de pulverizare a apei. pe langa umezirea aerului. diferite specii de pasari ). sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. in tabloul electric fiind un comutator (selector).Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. APA(PEP). Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23.4 –25. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer.din care se foloseste numai valoarea medie. lipsa tensiune).peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie.324. prin selector si releul termometrului de umiditate. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. termometrul umed din incubator.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. . cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. cand umiditatea este mica. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . care umidifica aerul introdus in incubator. in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. clapeta este selectionata. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. Cand lucreaza independent. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . prin selector si releul termometrului de umiditate. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex.se va remedia -serpentine infundate.5ºC. se produce si o racire a aerului introdus.

se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. se verifica. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) . servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. avand fiecare cate un contactor centrifugal. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. introducand aer mai putin umezit in incubator. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. Acesti contactori sunt inseriati. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. se va inlocui -Releul de umiditate defect. iar in situatia opririi unui ventilator. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect.

acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns.i a incubatorului. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. Deci. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. un conctator si un releu termic de protectie.Acest lucru este foarte important. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor .c.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica.functiune. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. in loc sa sufle aer. dincare motiv poate sa moara. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. Intoarcerea se face din ora in ora. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. ATENTIE.

in dialogul om-masina.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. mecanism de intoarcere nu are suruburi. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii.temperatura din incubator este prea mare.se opreste un ventilator. . se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. este suficient. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. necorespunzatoare Intre diferite coloane. de exemplu . fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. . tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. dupa remedierea defectului. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. de limitatorul central. fiind slabite suruburile cuplajului. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. . devenind prea periculoasa pentru embrioni. se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . in partea in care nu se misca este sarita pana. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. microintrerupatoarele camelor defecte. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. se va remedia -Cuplajul reductor.

avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. dar. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. d)Temperatura de 38.2 sau 36. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur.Sub aceasta temperatura. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. se opreste semnalul sonor.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat.pana la atingerea parametrilor. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. pe diferite perioade de timp.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. iar pentru intoarcere. o rezistenta de 1500 w. iar la depasirea temperaturii de 35.6 ºC . pe perioade mari de timp. iar defectiunile si remedierile sunt similare. b)Temperatura de 37. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. functionand tot independent ca la incubator. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. iar peste aceasta valoare se opreste. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. un convector de semnal. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre.6 ºC sau 36. este un incubator fara sistem de intoarcere. umiditatii si intoarcerea oualor.3 ºC . dupa introducerea oualor. Eclozionatorul. foarte pretentios. spre deosebire de incubator. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. suna alarma. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. in principiu.8 ºC. In practica.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. Inregistratorul F E A – electronic. aer si apa rece. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. c)Temperatura de 37. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune .

Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. comanda inchiderea clapetei. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. pentru intrerupatorul 2. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. cand umiditatea este mare. . din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. fata de orizontala. selector sau ceas de programare defect. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. deschidereafiind de 1. in special la partea superioara. La oprire. -idem. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. In sezonul rece.Functionarea sistemului de umiditate. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. releu defect. prin intermediul releului de umiditate. Dupa introducerea oualor de gaina. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. prin pulverizarea apei. se atinge mai usor temperatura optima. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. sistemul este trecut in pozitie automat. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. clapeta se monteaza usor intredeschisa. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet.cand umiditatea este mica. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. Spre deosebire de incubator. sub aceasta valoare. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. ATENTIE! La ecloziune. sau deschiderea clapetei. deschiderea camei 2. la montaj. Din lipsa de ventilatie. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul.5-2cm. daca cama 1. caldura biologica fiind mare. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. acesta. in caz contrar. periclitand calitatea acestora.

. prin neracire duce la arderea rezistentei.o oprire a ventilatorului. .se scoate placa de racire. se agita apa din bazin cu mana. Daca apa este foarte dura. se va spala bazinul P. . distrugand aparatura. . .P. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare .se scot sinele de ghidare acarucioarelor. se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si.E.-ului.se scoate cu grija termometrul.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa. .P.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . . Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete . iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor.o temperatura mica.-ului.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin.existenta permanenta a apei. punand capacul pentru etansarea prizei.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. in special.E. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului. rezistentele. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine. in special la oprirea ventilatorului.o temperatura mare. .suprasolicitarea termocupelor de protectie.Se fac verificarile sistemului de automatizare. de asemenea.P. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP. Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata. .E. .lipsa alimentarii cu energie electrica. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. Operatiuni zilnice . Calcarul depus face o izolare care. .se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator. remedierea imediata a defectiunilor .-ului.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare.se deschide capacul P. producandu-se arderea lor. .alimentarea cu tensiune normala de 220 V. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. . se spala si apoi se sterge si se monteaza. . se sterge cu o carpa uscata si restul P.se demonteaza gura de vizitare a bazinului. dupa cum urmeaza: . care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. cu timpul.

. lagare . la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). .Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: . Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie. .se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. . Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. clantele. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . . . se ung balama lele cu ulei. .se verifica etanseitatea usilor. pentru remedierea unor defectiuni.se verifica sistemul de intoarcere. timpulde imobilizare este de 14 zile. . fie in otet si se vor tine 24 ore.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. se interzice folosirea solutiilor cu soda.inlocuirea prizelor uzate. acestea se vor scoate si se vor curata. .se executa etanseitatea. rulmentii sistemului de intoarcere. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb.vopsiri interioare si exterioare. in special la pardoseala. iar cele defecte se inlocuiesc. balamalele daca sunt fortate la inchidere. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune.se curata instalatia de apa.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului.se greseaza motoarele ventilatoarelor. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator. Se vor schimba fitilele. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . .inlocuirea unor panouri.Operatiuni saptamanale La incubatoare. Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. partile uzate se scot pentru reconditionare. iar la eclozionatoare. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. La incubatoarele care au sub site covoare PVC.se verifica toate sistemele de automatizare. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. . . dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta.

bruna etc.5-1. Greutatea corporala medie de 3.5 kg la femelele adulte si 4.8 – 2.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor.8-3.7-4. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor .2 kg/cap la cocosei. cu productie foarte buna de oua.0 kg/cap. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. neagra. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. caramizie. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua.6 -2. realizand greutatea de 1. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an.5-3. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr.6-4. iar cocoseii la 3.reparatiile curente si capitale. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. iar cocoseii la 1. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna.8 kg.4 kg/cap. alba. avand o culoare alba cretoasa. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr.8-2. Gainile adulte ajung la greutatea de 2. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. in scopul de obtinere de pui broiler. realizand o productie medie de 200 bucati/an. cu greutatea medie de cca 55 grame. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. Playmouth-Rock sau Cornish. potarnichie si herminata). iar cocosii 700 gr.0 kg. Viteza de crestere este destul de mare. in care se consemneaza toate reviziile tehnice.2 kg. galbena.0 kg/cap. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile.. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. in jurul anilor 1950.5 kg/cap la cocosii adulti.0 kg/cap. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). albastra. pentru obtinerea puilor broilar.). potarnichie. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. care a fost adusa din Olanda. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial . necesarul de piese pentru reparatii. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn. este .ALBO”. pe aparate. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica.8-4. realizand la 3 luni 1. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune. Viteza de crestere este destul de mare. iar cocosilor adulti la 3.8-3.0 kg/cap. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1.o kg/cap. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. iar cocosii pot ajunge la 3. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. pentru carne. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. realizand productii de 220-260 oua.0 kg la femelele adulte. Roso” pentru productia de carne..7 kg/cap. iar la cocoseii adulti 2.0 kg/cap la puicute si 1. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. Productia medie de oua este de 210 buc/an. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. dar cea mai raspandita este varietatea alba. dar productia de oua este ridicata.

5 kg/cap.A fost creata in Franta. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. Productia de oua este. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. din curca Neagra Mexicana. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. in medie de 60-80 de oua/cap/an. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg.5 kg/cap. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. Dorking. intre 45-75 de oua/an. varietatea alba. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. Curca Neagra de Sologne. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. Penajul este de culoare alba. iar curcanii 9-10 kg/cap. pana la 18-20% din greutatea corporala.7-3. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc. cu excelente calitati pentru carne. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs.5 – 4.0 kg/cap.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock.5-5. obtinandu-se hibridul . Productia de oua este medie. negu sau barat).. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. Conchinchina. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. a curcilor Bronzate. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. . la nivelul a 60-85 oua/an/cap.0 kg. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite.0 kg. care la curca ajunge la varsta de 7 luni.5-8.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. iar curcanii 10-12 kg/cap. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an. Faverola. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. iar la curcni la 11-12 Kg. iar cocosi la 4. fiind o rasa foarte precoce. Greutatea gainilor variaza intre 2. pentru productia de carne. iar masculi 11-14 kg. cu un penaj diversificat (alb. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. dar cu un consum specific de furaje scazut. iar a cocosilor intre 2. Robro”. apreciata de consumatori. cu productii de oua. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari.pigmenta. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. rustice. cu variatii de la 260-300 de zile. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. producand o carne de calitate.2 -2. cu o greutate de 65-80 grame/ou. la 7-8 Kg. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. Coaja oualor este alba.

Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. pe toata suprafata corpului. iar la plus variante de 2-2./an.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba.semiintensiv. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. cu un consum specific redus de 2. Se preteaza pentru productia de ficat gras. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. avand o carne deosebit de apreciata. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. rezistenta. dar cea mai raspandita este cea alba. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. Gastele au o greutate mijlocie. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. Productia de oua este scazuta. Productia de oua este de 35-50 oua/an. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. Valorifica excelent pasunile. Productia de oua este de 20-30 buc. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. valorificand foarte bine pasunea. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. este o pasare .5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. Viteza de crestere este destul de ridicata. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. Rasa de Rin – este formata in Germania. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. realizand la 2 luni. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. Rasa Emden – penajul are culoare alba. iar la gascani de 7-10 kg/cap. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. la gastele indopate. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. iar gascanii 6-7 kg/cap. Pe langa productia de carne si oua. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. femelele realizand 5-6 kg/cap. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. necesari pentru cresterea in sistem intensiv.5 kg. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. o greutate de 4 kg/cap. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. Musculatarura pectorala este dezvoltata. cu greutate intre 160-200 gr. pentru realizarea de ficat gras. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. nu sut bune mame. Greutatea corporala variaza la femele intre . Productia de pene este destul de ridicata. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler./ou. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. productia de carne este mare. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. Viteza de crestere este buna.sociala”.. pe valea Rinului. realizand 15-20 oua/sezon. pentru ameliorarea raselor locale. Este o rasa robusta. atingand greutatea medie de 1 kg. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. valorificand foarte bine pasunile. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. Gastele sunt bune closti si bune mame. Gastele emden.

Productia medie de oua este de 15-25 buc. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. cu o ecloziune de 80-85%. greutatea de 70-85 grame/bucata. dar si pentru productia de ficat gras. Rata LESEASCA – sunt numite si . Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. cu o greutate de 150-180 gr/ou. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. Greutatea corporala este de 3. Gastele sunt foarte bune mame.5 kg. pana in lunile iulie-august. Se preteaza la cresterile semiintensiva. culoarea cojii este galben-galbuie. al doilea sezon cu 20-30 oua. la sfarsitul lunii ianuarie. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. iar la gascani intre 4. valorificand superior resursele existente de hrana./cap/an.5 kg. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. adaptadu-se la cresterea pe uscat. . Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice.. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. incadrandu-se in categoria raselor grele.. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana.5-5. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia.rate mute”. ratoi pot realiza 5 kg/cap. producand un ficat de 750-800 gr.5 kg la rasele adulte si de 3. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. numit MULARD. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. manifestandu-se fenomenul de heterozis. avand un grad de rusticitate destul de mare. cu un grad ridicat de rezistenta organica.5-4 kg la ratoi. avand un caracter prietenos si bland. avand o coaja de culoare alba. cu indici apreciati pentru productia de carne. cu un caracter linistit. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. in lipsa suprafetelor de apa. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. Rouen). Ratele din rasa Pekin. realizand la varsta de 60 de zile. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. Are doua sezoane de ouat. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. cu greutatea oului intre 75-90 grame. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. greutatea de 2-2. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune.0 kg. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei.5-4.5-4 kg.5-5. Dupa indopare. se ingrasa foparte usor. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. femelele avand greutatea de 2-3 kg. producand o carne de foarte buna calitate.3.5 kg. iar la ratoi la 3. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. cu un diformism sexual foarte pronuntat.

in functie de varsta si destinatie (reproductie. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. rumegus sau coji de floarea soarelui. acesta scazand in continuare treptat. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. temperatura si umiditatea. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului...cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie.prestarter”. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. folosind un furaj de tip . Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. Pentru fiecare categorie de pui. de la inceput.. La varsta de 4-8 zile.Totul plin Totul gol”. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. trebuie sa asigure ratii echilibrate. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. Densitatea puicutelor de o zi. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. astfel incat. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. productie de oua sau de carne) se vor respecta. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. frontul de furajare trebuie sa asigure. dupa uscarea completa in statia de incubatie. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. puii incep sa ciuguleasca iarba. in a 20-a saptamanade viata. se face rarirea lor.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. flambata si varuita. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. varsta dupa care ramane . ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. spalata. conform cerintelor fiziologice a puilor.D. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. in functie de luminozitatea zilei. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. viteza curentilor de aer. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. folosind iluminatul artificial. 6 cm pentru fiecare pasare. iar dupa varsta de 10-12 zile.B. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . din categoria de varsta 0-8 saptamani. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. este de 18-20 cap/mp. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. inca din prima zi. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. a unei productii de oua crescute. ratia sa contina maximum 12% proteina. cuprizand mai multe cicluri de digestie. prin marirea programului de lumina.

540 2. la temperaturi intre 28-29ºC. fiind afectate grav. Incalzirea se face cu eleveuze. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. sa se asigure o ora de lumina.5 P. Pana la varsta de 18 saptamani.D – in primele 8 saptamani de viata 18.5% P. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor. pe asternut permanent. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21.200 1. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare.025 1. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. ramane folosirea de nutreturi combinate. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. . Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar.B.530 1. dupa ce au fost curatate mecanic. situatia pasarilor devine critica.D in perioada 8 -14 saptamani 15. numite puiernite. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat. hranitori. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. greutatea corporala incepe sa scada. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate.6 – 16.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. ventilatia este controlata. dezinfectate si dotate cu adapatori automate. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante.5 -19% P. Este recomandat ca in timpul noptii. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret.constanta. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). productia de oua incepe sa scada. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. pasarile sunt supuse unui usor disconfort.025 2.298 1. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. concomitent cu declansarea ouatului.595 1.B.B.536 722 1. iar oualele prezinta fragilitate a cojii.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. la sol.238 1.

In timpul iernii. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. critica. mai exact la durata si variatiile acestuia.900 grame. se va schimba si ratia nutritriva. pentru stimularea ouatului. Intre 2 si -7ºC. Structura unei ratii furajere.caldura biologica”. mentine o temperatura optima. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential.5-0. productia numerica de oua fiind discontinua. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. in jurul varstei de 22 saptamani. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). factorul determinant fiind cel ereditar. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere.B. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. fiind capabila sa asigure . Cresterea duratei zilei. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. Pe perioada ouatului. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta.8 oua.4 kg nutret concentrat. incepe de la varsta de 18 saptamani.01‰ Bioxid de carbon 0.02‰ Hidrogen sulfurat 0.250 grame la 1. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41.. Intre 18-77 de saptamani. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori.2 kg nutret combinat pentru numai 2.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. Durata acestui program de lumina. ducand la aparitia ouatului. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). Exceptie fac palmipedele.700-1. gainile cresc de la 1. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. dupa care ramane constant. pasarile sunt solicitate maxima. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou . gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. pentru 230 de oua. de peste 12ºC. la gainile outoare. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente .D. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. rata si gasca din rasele comune. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0.

pentru a evita risipa de furaje. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. dupa care se dezvolta un nou penaj. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. Durata acestuia variaza. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. reprezinta. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic.productia de pene”. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. periodic. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului.desclocire”. Daca nu se intervine pentru . Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie.. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. atata timp cat realizeaza eficienta economica. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. respectiv refacerea penajului. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. Valorile varfului de ouat. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. temperatura). care pierde penajul (naparleste). Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. la diverse specii si rase de pasari de ferma. pe o perioada de 10-15 zile. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . viu colorat. in a doua parte a anului. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). intensitatea ouatului se exprima in %.. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. intregul penaj. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba.

0 2.4 14.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare.2 28. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii.0 34. ca si azotul.6 de o Nr.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. faina de carne sau sange. leguminoase verzi (lucerna si trifoi). frunze verzi de varza. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A.2 10. vitaminele A. In a 22-a zi. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti.0 17.4 10.4 24. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii. In acelasi timp se reia si programul de lumina. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare.ROSS” Nr.0 3. care stimuleaza caderea penelor. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea.2 2. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata. in scopul realizarii unui nou penaj. toate functiile vitale se intensifica. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P.2 3. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .0 11. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor. In primele zi8le de la reluarea furajarii. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor. Crt..4 3.4 1.2 15.8 19.B. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp. si aminoacizi bogati in sulf. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt.B si F. fiind bogate in sulf. In timpul naparlirii.5 1.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor.2 1.toamnei.. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi. pana ce ouatul scade sub 1%.F. boabe de mazare.6 9. se opreste complet adaparea si furajarea.6 21.ROBRO”. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne .B.6 13.D.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp.7 3. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea.3 2.. iar pagumele economice vor fi considerabile. Pentru hibrizii . cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza.8 12. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata.4 1. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii . se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. durata acesteia se prelungeste foarte mult.1 2. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in. metabolismul pasarii creste.

ARBOR ACRES”.00 2. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie.10 de o Nr. prin pulverizare sub presiune.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun.75 3. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune. cu destinatia abatorizare.50 13.0 15. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol.0 2 1. .75 2. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne .0 5 2.7 Firma .00 3. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC. in mare masura...lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului. Asternutul se transporta la cel putin 1.5 6 3. Hala se varuieste. operatiune urmata de o dezinfectie a ei.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne .COBB” Nr.ARBOR ACRES” Nr. paie tocate.50 2.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm.. Greutatea corporala la varsta de sacrificare .50 1. textura.8 4 2. coji de seminte de cereale.6 12.2 22.5 3 1. Crt. in apa introducandu-se un detergent nespumant. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma .25 27.5 km de ferma.. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare.7 19. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . care trebuie sa fie curat.25 1. gust.0 7 3. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani.4 17. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta. miros. aroma) si a pielii (zgarieturi.4 11. In aceasta perioada se efectueaza in ordine. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare.. 1 1. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr. Evacuarea asrernutului. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr.Kg Crt.3 9. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni.

Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. cat si pentru a obliga puii sa bea. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune.. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. iar hibrizii .Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. permit o buna intretinere a asternutului. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. puii se inghesuie si piuie ascutit. in primele 10 zile de viata a puilor. dupa perioada de demaraj. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. La o temperatura prea scazuta. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. asociat cu o umiditate crescuta. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. amanandu-se popularea halei. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. se incepe incalzirea halei astfel incat. iar orificiile de admisie. trebuie sa fie amplasate termometre. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. Apa prea rece provoaca indigestii. In hala daca nu este asistata de calculator.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni.. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. dupa care se considera ca valori de 55-70%. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . ROBRO”.. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii..evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. Prin iluminarea puternica.ROSS”. Ventilatia. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. peste limitele admise. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. fiind apatici si molatici. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC.ROSS”. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. mai intai apa si apoi sa manance. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. lucrarile de dezinfectie se repeta. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. .

Faina de soia cu un continut redus de proteine. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. dar bogata in potasiu. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. determina producerea de dejectii lichide. precum si alte modificari nedorite. ci numai in cele grower si finisher. puii nu se mai hranesc. pana la 28 de zile si de 3 mm. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. exceptand primele zile de viata. deoarece consumata in exces. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. iar din retetele furajere se scoate faina de peste.. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. graul se scoate din hrana. daca acesta se face controlat. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. aminoacizi esentiali. ovazul. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa.Regimul de lumina. pentru a asigura suportul energetic. care afecteaza calitatea carcasei. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. In general. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. Inainte cu doua zile de sacrificare. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. de la furajarea cu brizura la cea granulata. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa.ad libitum”. De la 0. chiar dupa prima saptamana de la populare. care daca nu sunt pastrate corespunzator. putand cauza moartea. care sa nu degaje praf. in tavite sau pe cofraje. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. in mod treptat. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. sa fie consumata cu precautie. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . in continuare. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. datorita continutului de acizii grasi saturati. cum sunt: orzul. proteina. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. cu formare de aldehide si cetone. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. acesta nu se introduce in retetele starter. brichete cu diametrul de 2-3 mm. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. cu nutreturi combinate. peste limitele admise. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. dar apa se administreaza in continuu. . ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei.

fiind afectata rata de crestere. Necesarul de apa la broilerul de gaina .000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 . crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 .ROSS” Nr.+ 12 º.Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful