Oul reprezinta un aliment deosebit de valoros pentru hrana omului datorita

imbogatiei lui in factori nutritivi indispensabil organismului. n oua sunt concentrate

substante vitale, bine echilibrate. In alimentatia dietetica se utilizeaza oua de gaina,
mult mai rar- de prepelita, curca differentiate prin marime si prin proportia
diverselor componente. Sub denumirea de oua se comercializeaza oule de gaina;
mai sunt consumate, pe scara mai restransa, si oule de rata, de gasca, de curca,
diferentiate prin marime si prin proportia diverselo componente.
Necessarul de oua proaspete pentru consumul populatiei este asigurat de
intreprinderi care dispun de conditii de cresterea pasarilor pentru carne, precum si a
unor rase mari producatoare de oua. S-au obtinut si rase de pasari hibrizi denumite
Alb si Rosu care dau productii mari de ou capabile sa asigure un consum permanent
cu acest aliment in tot timpul anului. Pentru consumul industrial, necesarul de ou
este asigurat prin crearea de fabrici capabile sa produca prin deshidratarea.
Ouale sunt utilizate atat in culinarie cat si in diferite sectoare de productie in
industria alimentara. In alimentatie se folosesc in mod obisnuit, ouale de gaina, rata
si gasca. Cea mai mare cantitate a oualor se produc si se livreaza sunt ouale de
gaina, acestea avand cel mai bun, fiind totodata mai rezistente la pastrare si
transport.
Ouale de palmipede (de gasca si rata) fiind frecvent purtatoare de germeni, de
salmonella cu o utilizare restransa, fiind consumate numai dupa fierbere prelunga.
Structura si compozitia chimica a oului
Oul de gaina are, in general, o greutate cuprinsa intr 36-70g si se compune din trei
parti principale anatomice: coaja, albususul si galbenusul.
- coaja: 10-12%
-albusul: 58-60%
-galbenusul: 29-31%
Structura oului:
- cuticul
- coaja
- porii cojii
- membrana cochiliera viscerala
- camera de aer
- membrana cochiliera viscerala
- salaze
- stratul extern de albus fluid
- stratul de albus dens

- stratul intern de albus

- stratul intern de albus
- membrana vifelina
- disc germinativ
- nifelus alb
- nifelus galben
Coaja: (cochilia) constituie invelisul exterior al partilor comestibile ale oului;
culoarea ei variaza de la alb la galben sau verzui, depinzand in specia de rasa gaini
sau pasarii ouatoare. Este formata dintr-o substanta impregnata cu carbonat de
calciu si mici cantitati de carbonat de magneziu, fosfat de calciu. Coaja oului are o
grasime care variaza intre 0,33-1,58mm; ea este strabatuta de orificii mici,
microscopice, care formeaza pori oului prin care se face schimbul de gaze si aer
care asigura dezvoltarea embrionului din ou. Suprafata cojii este acoperita cu o
pelicula subtire denumita cuticula; ea are un rol protector, impiedicand evaporarea
lichidelor din interiorul oului si totodata patrunderea murdariei si microbilor in ou.
Prin distrugera cuticulei, in urma spalari spalari sau frecarii cojii cu materiale aspre,
se favorizeaza alterarea oualor datorita patrunderi germenelor microbieni in
interiorul oului.
Sub coaja se gasesc doua membrane, denumite membrane cochilifere; imediat
dupa ouat ele sunt stranse una de alta. Prin racirea oului la temperatura mediului
ambiant continutul oului se contracta din cauza evaporarii apei si eliminarii de gaze
si la capatul rotunjit al oului membranele se departeaza un de alta formand un gol
numit ca

Coordonator proiect :

Sescu Mihaela

Valoarea proiectului
- totala : 3 512 763 lei din care

- de la buget: 1 400 000 lei

Durata proiectului : august 2015 noiembrie 2015 (4 luni)

PROBLEMA IDENTIFICATA SI SOLUTIA OFERITA PRIN PROIECT

Din studiile intreprinse pana in prezent am ajuns la concluzia ca forma
uscata a oului este receptiva la administrarea unor nutrienti de tipul
vitaminelor sau mineralelor, iar carotenoizii sunt substante care actioneaza
ca antioxidanti si imunostimulatori, luteina si zeaxantina fiind carotenoizii
majori din macula retinei omului. Insa si galbenusul de ou, care este o
matrice compusa din lipide digestibile, colesterol, trigliceride, fosfolipide,
contine si xantofile (luteina si zeaxantina) dispersate in matrice alaturi de alti
nutrienti liposolubili cum sunt vitaminele liposolubile. Matricea lipidica a
galbenusului de ou constuie o sursa alimentara din care luteina si zeaxantina
au o biodisponibilitate mai mare decat aceea din surse vegetale.
Proiectului urmareste obtinerea unui parteneriat la Avicola Lumina SA
(IMM) de oua imbogatite natural, pe cale nutritionala, in carotenoizi (in
principal luteina si zeaxantina) care pot sa ajute la prevenirea aparitiei DM,
respectiv un nou sortiment de ou cu rol de aliment functional. Pentru acest
tip de aliment functional exista piata de desfacere, asa cum s-a dovedit in
Analiza pietei din Planul de afaceri. In Romania nu exista un brevet privind
obtinerea de oua imbogatite in carotenoizi, singurul brevet identificat la nivel
international referitor la ouale imbogatite in luteina fiind obtinut de Kaw et al
(SUA, 2010, nr. 7758884 B2), carotenoidul din formula nutritionala fiind
extras din galbenele.

OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obtinerea si promovarea pe piata romaneasca a unui aliment functional
relativ ieftin si sigur, oul imbogatit in mod natural in carotenoizi (luteina si
zeaxantina).
Diversificarea productiei si cresterea competitivitatii pe piata oualor din
Romania prin producerea unui nou sortiment de oua cu calitati nutritionale
imbunatatite (imbogatit in luteina si zeaxantina) si, implicit, cu o coloratie a
galbenusului mai intensa, datorata celor doi pigmenti.

Valorificarea unor materii vegetale si subproduse din industria alimentara,

de interes economic scazut, ca alternativa la carotenoizii de sinteza, din
import, folositi in industria producatoare de furaje.
Elaborarea si testarea unor solutii nutritionale pentru pasari, inovative si
integrative prin includerea unor subproduse/materiale vegetale, rezultate din
industria alimentara, in furajele gainilor cu scopul de a obtine oua cu calitati
nutritionale menite pentru mentinerea sanatatii consumatorilor.
Obtinerea unor alimente functionale, oua imbogatite in luteina si
zeaxantina, pe cale naturala, prin procedee si tehnologii ,,prietenoase fata
de animal, fata de siguranta consumatorilor si mediu.
Asigurarea productiei de alimente sustenabile, prin cresterea impactului
cunostintelor bazate pe cercetari stiintifice in obtinerea unor alimente
benefice pentru sanatatea umana, din perspectiva costurilor de asigurare a
sanatatii publice.

REZULTATELE PRECONIZATE

oua imbogatite in carotenoizi (in principal luteina si zeaxantina)proprietate CO

producerea si comercializarea de alimente functionale de provenienta
locala- proprietate CO
documente tehnice si rapoarte experimentale in functie de partenerul
care elaboreaza respectiele documente

PLANUL DE LUCRU
Anu
l

Etape

Termene

Rezultate/
Documente de prezentare

201
5

Etapa I Studii si
documentatii privind
modalitatile de obtinere
si caracterizarea a unor
aditivi furajeri vegetali
bogati in carotenoizi
(luteina si zeaxantina)

30/08/20
15

Studiu; Documentatie
tehnica;
Protocoale/Proceuri
analitice; Raport de
validare

201

Etapa II Obtinerea, din

15/09/01

Documentatie tehnica;

Anu
l
5

Etape
furaje conventionale, a
unor noi aditivi furajeri
vegetali bogati in
carotenoizi (AFC)

Termene
5

Rezultate/
Documente de prezentare
Fise tehnologice;
Produse; Protocol
experimental; Rapoarte
de incercare

201
4

Etapa III
Experimentarea si
verificarea eficientei
noilor surse

30/11/
2014

Fise tehnice; Raport

experimental; Rapoarte
de incercare; Oua
imbogatite in carotenoizi;
Raport de
activitate;Raport analiza
tehnico-economica;
Postere

201
5

Etapa IV Obtinerea din

plante aromatice si
subproduse vegetale a
unor noi aditivi furajeri
vegetali bogati in
carotenoizi (AVC)

15/04/
2015

Documentatie tehnica; Fise

tehnologice; Produse;
Protocol experimental;
Rapoarte de incercare

201
5

Etapa V
Experimentarea si
verificarea eficientei
noilor AVC in obtinerea
de oua imbogatite in
carotenoizi (luteina si
zeaxantina)

30/11/
2015

Fise tehnice;
Raport experimental ;
Rapoarte de incercare; Oua;
Raport activitate; Raport
analiza tehnico-economica;
1Brosura; 2 Cereri brevete

201
6

Etapa VI Raportarea
efectelor economice
obtinute de catre
agentul economic
beneficiar ca urmare a
utilizarii produsului_CO

15/12/
2016

Raport efecte economice

obtinute;
Documente contabile

201
7

Etapa VII Raportarea

efectelor economice
obtinute de catre
agentul economic
beneficiar ca urmare a

15/12/
2017

Raport efecte economice

obtinute;
Documente contabile

Anu
l

Etape

Termene

Rezultate/
Documente de prezentare

utilizarii produsului _CO

201
8

Etapa VIII Raportarea

efectelor economice
obtinute de catre
agentul economic
beneficiar ca urmare a
utilizarii produsului _CO

15/12/
2018

Raport efecte economice

obtinute;
Documente contabile