Sunteți pe pagina 1din 34

Structuri n cadre parter.

Cadre monolite
n constructii curente s-au utilizat cadre portante transversale (grinzi
principale transversale) plasate la distante de 4,50 12,00 m,
rigidizate ntre ele cu grinzi sau plansee monolite, sau cadre portante
longitudinale (grinzi principale longitudinale), asezate pe directia
traveelor si rigidizate transversal. Aceast solutie se poate utiliza
pentru realizarea unei nlimi utile mai mari.

Grinzile de rigidizare preiau doar ncrcri orizontale. Grinzile
secundare lucreaz doar la sarcini verticale, descrcndu-le pe grinzi
principale.
Alctuire structural
Grind longitudinal de
rigidizare
Cadru transversal
CADRU
LONGITUDINAL
GRIND TRANSV.
DE RIGIDIZARE
Alctuire structural
Se observ c n ambele situatii ncrcrile verticale sunt preluate de
cadrele portante (transversale sau longitudinale, dup caz), care
preiau totodat si ncrcrile orizontale, care actioneaz n planul lor.

Prin alctuirea structural trebuie asigurat transmiterea si preluarea
ncrcrilor orizontale care acioneaz pe directie perpendicular
cadrelor portante.

In cazul cadrelor portante transversale (sau longitudinale), solutia de
rigidizare pe directia perpendicular este influentat de modul de
rezemare a stlpilor cadrului pe fundatie.
Alctuire structural
n cazul cadrelor portante transversale cu stlpi ncastrati n fundatie nu
este neaprat nevoie de grinzi longitudinale de rigidizare, ncrcrile
orizontale, normale pe planul cadrului, putnd fi transmise de saiba
orizontal realizat de elementele de acoperis, iar sarcinile orizontale pe
directia longitudinal sunt preluate n acest caz de cadre cu rigle
articulate la captul stlpilor.
SECTIUNE TRANSVERSALA SECTIUNE LONGITUDINALA
a.
Alctuire structural
n cazul n care stlpii cadrelor transversale sunt articulate n fundatii,
prevederea grinzilor longitudinale de rigidizare este obligatorie.
SECTIUNE TRANSVERSALA SECTIUNE LONGITUDINALA b.
Alctuire structural
b. SECTIUNE LONGITUDINALA SECTIUNE TRANSVERSALA
Aceeasi judecat se aplic i la alctuirea si rigidizarea transversal la
structurile cu cadre portante longitudinale:






Calculul se face uneori doar pe direcia cadrului, dar este preferabil s
se fac pe ambele direcii.
SECTIUNE LONGITUDINALA SECTIUNE TRANSVERSALA
a.
Alctuire structural
Pe lng ncrcrile aplicate, deschideri structurale i rigiditile
barelor, comportarea cadrelor este influenat i de rigiditile realtive
ale barelor care se ntlnesc n noduri, de vutele practicate, rotirile
fundaiilor.


n zilele noastre se concep si se execut hale parter monolite, doar n
unele cazuri speciale.
Datorit constructiilor numeroase din beton armat la mijlocul secolului
20, aria de rspndire ale acestora este considerabil, att la cldirile
social-culturale, ct si la constructiile industriale. Cunoasterea lor este
cu att mai important cu ct multe din aceste constructii, aflate la
pragul duratei de serviciu, normate, necesit operatii de verificare si,
eventual, interventii de reabilitare.
Comportarea cadrelor monolite
Exemple structurale de hale parter monolite
Tipuri de cadre parter monolite, uzuale la cldiri social-culturale:
a. Cadru cu rigl orizontal b. Cadru cu rigl curb
Exemple structurale
c. Cadru cu rigl frnt d. Cadru pentru gradene
Exemple structurale
Hale parter din beton armat monolit din zona cldirilor industriale:

a. Cadru cu luminator clasic b. Cadru cu luminator M
Exemple structurale
c. Cadru cu dou deschideri d.Cadru cu dou deschideri
cu luminator clasic cu luminator M
Exemple structurale
e. Cadru tip shed cu plac curb cilindric
Exemple structurale
f. Cadru tip shed cu plac curb sub form de S

La cadrele cu plci curbe subiri acestea joac i rol de rigl
longitudinal de rigidizare.
Exemple structurale
Scopul oricrei predimensionri este de a alege niste dimensiuni ale
sectiunilor de beton astfel ca, pe ct posibil, n final s se realizeze un
procent optim de armare din dimensionarea la starea limit de
rezistent, si, de asemenea, s fie satisfcute conditiile limit privind
strile limit ale exploatrii normale, n spet, starea limit de
deformatii.

In general, pentru o prim evaluare, nltimea sectiunii riglei cadrului
se alege n functie de deschidere, de forma riglei si de numrul de
deschideri.
Predimensionarea se efectueaz pe 2 ci:
comparnd cu proiecte asemntoare executate deja
printr-un calcul simplificat.
Prevederi constructive
Pe baza experienei de proiectare, s-au stabilit nite dimensiuni optime
ale riglei, exprimate n funcie de de tipul riglei, numrul de deschideri i
lungimea deschiderii.

Tabelul furnizeaz cifre orientative pentru raportul nltimea
riglei/deschiderea cadrului (h
g
/l).



Forma riglei Cadre cu o deschidere
Cadre cu mai multe deschideri
dreapt
Frnt fr tirant
frnt cu tirant
curb
curb cu tirant
12
1
10
1

16
1
12
1

16
1
12
1

18
1
12
1

20
1
16
1

24
1
16
1

24
1
18
1

30
1
18
1

35
1
24
1

40
1
30
1

Prevederi constructive
Valorile recomandate pentru ltimea sectiunii riglei se situeaz ntre:


Pentru predimensionare ntr-o faz urmtoare, printr-un calcul static
simplificat, grinda cadrelor cu mai multe deschideri se aproximeaz cu o
grind continu.
In cazul cadrelor cu o singur deschidere gradul de ncastrare a riglei n
stlpi se aproximeaz cu valori ntre

gr gr
h b
|
.
|

\
|
=
4
1
2
1
3
2
2
1
~ g
Prevederi constructive

Pentru a se tine seama, n aceast faz de predimensionare, de efectul
fortelor orizontale (functie de gradul de seismicitate) valoarea momentelor
de predimensionare obtinute din ncrcri verticale se majoreaz cu 15
30 %. Cu aceste valori se verific procentele de armare realizate.

Predimensionarea stlpilor cadrului se poate face tinndu-se seam de
mai multe criterii care se cer a fi satisfcute simultan. Astfel,
predimensionarea valabil este aceea oferit de conditia cea mai
restrictiv.




Prevederi constructive
Condiii la predimensionarea stlpilor:
-limitarea flexibilittii: b
s
, h
s
> l
f
/25, unde l
f
este lungimea de flambaj
a stlpului;
-conditie structural: b
s
> b
r
, unde b
s
este ltimea sectiunii stlpului,
iar b
r
cea a riglei;
-conditie de rezistent:
unde A
b
este sectiunea transversal a stlpului, N
c
este forta axial total de
calcul care actioneaz stlpul, R
c
este rezistenta de calcul la compresiune a
betonului, iar k un coeficient care tine seama de pozitia stlpului n structur si
de aportul fortelor orizontele; se recomand k = 1,3 1,7.
- conditie de ductilitate:

unde N este forta axial rezultat din ncrcrile gravitationale din care rezult forta
seismic, R
b
este rezistenta betonului la compresiune (rezisten cubic) la 28 de zile de
la turnare (marca betonului), iar n este un coeficient ce variaz n functie de pozitia
stlpului n structur si zon seismic.
c
c
b
R
N k
A

>
8 . 0
b
b
R n
N
A

>
Prevederi constructive
Alte recomandri:
r s
h h > 6 . 0
r
h
r s
h h > 5 . 0
r
h
Prevederi constructive
Calculul static pentru cadrele parter se efectueaz deobicei n
domeniul elastic, dar se poate efectua si o analiz postelastic. Din
gruprile de actiuni prevzute de norme rezult nfsurtorele
solicitrilor de moment ncovoietor, efort axial si forta tietoare,
respectiv, solicitrile aferente fiecreia n parte. Se dimensioneaz
si se verific sectiunile caracteristice, acestea fiind sectiunile de
lng noduri, sectiunea de rezemare, mijlocul deschiderilor grinzilor,
sau si alte sectiuni intermediare, dac se consider necesar.

Cele mai delicate probleme privind starea de eforturi apar n
colturile (A), n dreptul sectiunii de frngere a riglei (B), precum si la
sectiunea de rezemare (C)

Solicitarea si armarea nodurilor
Nodul reprezint zona critic i din punct de vedere al turnri i
vibrrii betonului. Barele de armtur trebuie astfel dispuse ca
betonul s aib cale liber.

Ca o regul general la nodurile cadrelor, armturile din stlpi
trebuie trecute prin noduri n grind (sau viceversa).
Se prefer prima variant.
A
C
B
C
A
Solicitarea si armarea nodurilor
Colturile cadrelor (A) reprezint zonele cele mai solicitate. Studii teoretice
utiliznd teoria elasticittii, precum si studii experimentale de
fotoelasticitate au scos n evident o concentrare a efoturilor unitare de
compresiune la fibra interioar a coltului de cadru. Repartizare eforturilor
unitare pe sectiunea 1-1 depinde de conturul coltului.

Pentru a reduce suprasolicitarea
local dat de concentrarea
compresiunii, se prevd racordri
interioare ale coltului.

1
M
I
M
C
1
Solicitarea si armarea nodurilor
Armarea unui colt de cadru n cazul unor solicitri relativ mici:
M
M
l
a
a
l
R
R
R
R R
h
rost de
turnare
h R s 8 . 0
Solicitarea si armarea nodurilor
Nodurile cu solicitri mari se pot arma:
M
l
a
h R s 8 . 0
R
a l
>l
a
l a
a
>l
h
a
R R
R
l
a
l
M
Solicitarea si armarea nodurilor
In cazul unor noduri intinse la fibra interioar sau n cazul posibilitii
apariiei momentelor ce ntind fibra interioar la cadrele obinuite, se
prevede o continuitate a armturii ntinse:
M h
h
2
1
A
A
a2
a1
>A
a1
vutar
A
av a2
>1/2A
M
a
l >
2
1
h
>
2
2
h
>
a
l >
Solicitarea si armarea nodurilor
M h
M
1
2
h
a
l >
d R > 10
d
Solicitarea si armarea nodurilor
La cadrele cu rigle frnte coltul de cadru se poate arma n modalittile
urmtoare:
Solicitarea si armarea nodurilor
Sectiunea de frngere a riglei (B) se caracterizeaz prin aceea c fibra
interioar este ntins. In astfel de situatie, o armtur interioar cu
unghiul ntrnd ar duce la tendinta de ndreptare a acesteia si
desprindere a stratului de acoperire cu beton:







N
N
Ne
M M

Solicitarea si armarea nodurilor


Armtura nu se execut cu unghiuri ntrnde, ci se prelungesc din cele dou
prti si se ancoreaz n betonul comprimat. Din cauza rezultantei N
e
este
necesar prevederea unor armturi de suspendare, constnd din etrieri
speciali, nchisi, dispusi pe o distant s.

l a
S/2 S/2
h
/
2
h
/
2
S/2 S/2
a
l
S
a
l
S
a.
c.
b.
d.
S

Solicitarea si armarea nodurilor


Dac armturile din zona ntins sunt intersectate peste unghiul ntrnd si prelungite n
zona comprimat a sectiunii cu lungimea de ancorare adecvat pentru bare intinse din
ncovoiere, si msurat pe ax, de la h/2, ca n a (b,c si d), nu este necesar un calcul al
etrierilor de suspendare, ci ele se dispun constructiv pe lungimea s.








La unghiuri ntrnde la care tg s 0,05, se admite ca armtura ntins s fie dus
continuu peste unghiul ntrnd, n care caz n zona schimbrii de directie, de lungime s, a
armturii longitudinale se prevd etrieri de suspendare, dimensionati la ntindere pentru
rezultanta N
e
= 2A
a
R
a
sin /2.

05 , 0 s tg
Solicitarea si armarea nodurilor
Aria total a etrierilor se determin cu relatia A
etr
= n A
et
= N
e
/ R
at
,

unde n este numrul de etrieri ce se dispun pe lungimea s. Alegndu-se
diametrul etrierilor si preciznd numrul ramurilor de forfecare, se poate
determina numrul de etrieri, n. Se face precizarea, c n asemenea
situatii se prevd etrieri intermediari, astfel ca fiecare bar longitudinal
s fie prins de un colt de etrier. Etrierii de suspendare sunt suplimenari
celor rezultati din calculul la fort tietoare n sectiuni nclinate.

In ambele cazuri, lungimea s pe care etrierii de suspendare sunt activi, se
determin cu relatia s = h tg 3/8 (180 ).


Solicitarea si armarea nodurilor
5. Solicitarea si armarea nodurilor de cadre monolite

Legtura stlp de cadru fundatie trebuie s fie realizat respectnd ipoteza de rezemare avut n vedere la calculul static.
La cadrele monolite parter se practic, n principal, dou tipuri de rezemare: ncastrat si articulat.
Detaliile de rezemare ncastrat n situatia stlpilor ncastrati n cazul fundatiilor elastice din beton armat si rigide, cu bloc de
beton simplu si cuzinet armat:
















In ambele situatii se las mustti din fundatie, avnd sectiune egal cu cea a armturilor din sectiunea de ncastrare a
stlpului. Armturile longitudinale ale stlpului se vor suprapune peste acestea pe distanta de ndire prin suprapunere . n
zona de ncastrare distanta dintre etrieri trebuie s respecte prevederile normativelor.
rost de turnare
l
s
mm 100 s

>
S
S
h
cm
H
5 , 1
60
8
hs
d 15 s
hs
rost de turnare
l
s
a. b.
d 10 s
Solicitarea si armarea nodurilor
Reazemele articulate trebuie s transmit reactiunea vertical si, n acelasi timp, s permit
rotirea. De asemenea, trebuie s fie capabil de a prelua forta tietoare, ce pot aprea n
reazem. Asigurarea transmiterii reactiunii verticale de la stlp la fundatie se face printr-un
smbure fretat sau dorn metalic si armarea cu plas de armtur a suprafetei de rezemare.

h a.
a a
h
b
a-a
(1/2...1/3)h
b-b
b
h
b b
b. h
1
5
.
.
.
2
0
m
m
- psl bitumat
- mastic, plumb, neopren
- bitum cu filer (sau azbest)
- pnz sau carton bitumat
1
2
1
2
1
- plas armat pt. compr. local
2
3
3
3
2
1
c-c
b
h
c c
c. h
3
- element metalic: smbure fretat, dorn
Posibilitatea de rotire la baza
stlpului este asigurat de
ntreruperea partial a sectiunii
de beton armat, rmnnd o
sectiune cu o nltime de 1/2
1/3 din nltimea sectiunii
stlpului.

Rostul de 15-20 mm grosime
se umple cu un material
deformabil (psl bitumat,
mastic de bitum cu filer, chit
plastic, neopren, plumb etc.).
Impiedicare deplasrii laterale,
respectiv, preluarea fortei
tiatoare se asigur prin
armturi care trec continuu prin
zona de rezemare.
Solicitarea si armarea nodurilor