A n a t o m i c - C u r s V .

E m br i o l o gi e

EVENIMENTE MORFOGENETICE ÎN EMBRIOGENEZĂ

■ In p er io a da e m b r i o n a r ă . între S 3 şi S S. î n c e p â n d din f a / a de neur ulaţ ie. discul e m b r i o n a r

t ri l ami nar s uf e ră o seric d e t rans formări , foiţele e m b r i o n a r e p ri mo rd ial e d i fe r en ţ ii nd u- s e în ţesuturi

s p e c i a l i / a l e şi p ri mord ii d e o r ga n e . c o n t u r â n d u - s e fo rma ex te r ioa ră a e m b r i o n u l u i şi cavităţile

c orpului acestuia.

■ E v e n i m e n t e l e pet re cu te în per ioa da e m b r i o n a r ă sunt:

1) S u b d i v i z i u n e a m e z o d e r m u l u i i n t r ae mb r io na r şi s eg m en t a ţ i a ;

2) Di fe r enţ i er e a foiţelor e m b r i o n a r e p r i m a r e ;

3) D e zv o l a t e r e a circulaţiei p r i m ar e e m b r i o n a r e ;

4) C o m p a r t i m e n t a r e a c e lo m u l u i i n t r a e m b r i o n a r ;

5) l 'l ect area discului e m b r i o n a r .

ORGANIZAREA M E Z O D E R M l L II INTRAEMBRIONAR

■ în dec urs ul S 3 de dez vol ta re, paralel cu f or ma r ea şanţului neural . m e z o d e r m u l i n t r ae mb r i on a r se

s u b î m p a r t e în 3 părţi si met ri ce :

1) M ezoderm ul p a raaxial - care se f or m e a z ă de o parte şi de alta a not oco rdu lu i sub for ma a 2

î ngroşări l ong it ud in al e paralele ca re se v or s e g m e n t a f or mâ nd somitele.

2) M ezoderm ul interm ediar - ca re este s e g me nt a t c o r e s p u n z ă t o r s o m i t e l o r şi ca re va for ma

■’p e d i c u l i i ” ac e st o ra fiind interpus între m e z o d e r m u l paraaxial şi cel lateral.

3) M ezoderm ul lateral - care este n es e g me n t a t şi se a ll ă lateral de p re cede ntul ;

- se d i \ ide în 2 l ame dat ori tă confluării mi ci lor v ezicul e di n interiorul lui şi f or mează:
r- v r . . \ t \ 1 1" , '■< i I - 1 'i K. ■■<.h., t \ ■ i ţ i | Ir» jj\. S j|. t-c^ 4 ?i ■■r /
u) s o m a t o p l e u r a ;

b) s p l a n h n o p l e u r a :

O c e l om u l i nt ra e mb r io n ar - este ca \ itatea situată între l amel e m e z o d e r m u l u i lateral, la

m ar gi ni l e e mb ri o nu l ui c o m u n i c â n d cu ce lomu l e x t r a e n t b r i o n a r .
Segm entarea m ezoderm ului purauxial

u î n c e p â n d di n Z 20 paralel eu p e r io a da de neurulaţ ie, m e / o d e r m u l p ar aaxi al se >e_ e ea/ă

s u ee e s i \ . m e t a m e r i e . f o r m â n d g ră me zi m e t a m e r i e e = som iiele ( s o m a t o m e r e ) - di spune '.imetr.c pe

laţurile n o t oe or du lu i şi ale tubului neural.

■ S o m i t e l e a pa r suecesix în sens c r an i o- ea u da l şi p r o e m i n â sub e c t o d e r m u l feţei d or sa le a

e mb r i o n u l u i , n u m ă r u l lor cr e sc â nd la 4 2 - 4 4 de perechi la sfârşitul S 5.

■ N u m ă r u l d e s o m i te este utilizat p ent ru a p r e ci e r ea vârstei e mbr io nul ui .

■ In p er i o a d a e m b r i o n a r ă S 3 - S 5 se f o r m e a z ă câte 3 perechi de s o m i te pe zi.

■ G r u p a r e a s o m i t e l o r pe regiuni este u r m ă t o a r e a :

r e gi une a o c c i pi t al ă - 4 perechi :

*1* r e gi un e a c e r v i ca lă - X perechi :

❖ r e gi un e a t o ra c ic ă - 12 perechi ;

❖ r e gi un e a l o m b a r ă - 5 perechi ;

♦î* r e gi un e a s ac r al ă - 5 perechi :

❖ r e gi un e a c o c c i g i a n ă - 8 - 1 0 perechi .

■ S o mi t e l e co nţ i n o cavit ate mi ocel ca re se o b li te r ea z ă r epede iar mat er ialul ce lul ar se va

di fer enţ ia în:

a) d e r m a t o a m e - din ca re se f o r m e a z ă d e r mu l ;

b) m i o t o a m e - din care se f o r m e a z ă m u s c u l a t u r a ;

e) s c l e r o t o a m e - din care se f o r m e a z ă scheletul axial al trunchi ul ui .

1)I F E R E N Ţ I E R I L E F O I Ţ E L O R E \ 1 15R I O N A R E

C e l e 3 foite e m b r i o n a r e sunt: - h c t o d e r m

- Mezoderm

- Fndoderm

1. D e r i v a t e l e e c t o d e r m u l u i

a. D in eciod e n m tl de acoperire rezul tă :

r epi tel iile s i m p lu şi stratificat ale e p i d e r m u l u i ,

Paue 2 of 10
 ^ epiteliile senzoriale,

r- e'piteliile.glandulare. ' ■ t lK I !N K M B U ÎC K ,! NMZ v

r epiteliile contractile.

r epiteliul gurii primitive

r epiteliul canal ul ui anal.

b. Din neuroectoderm u! tubului neural r e zul t ă :

r e pe n d im o bl a ş t i i ,

r neuroblaştii.

r glioblaştii .

e. Din ecloiiic:ah/aslul .crestei neurale rezultă :

r gangl ioni i erani o-spi nal i,

r neur oblaş ti i şi glioblaştii g angl ionar i,

r n eu ro le mn ob la ş li i .

r in ed u Io s u p ra rena la..

r e r oma l l n o b l a ş t i i ,

r ■ mel an ob laş ti i .

r o do n to bl as t el e.

r e o n d r o b l a s t e l e cartilajului ar curi lo r branhiale.

r- m e / e n c h i m u l capului,

d. l-'orniuliuni de origine ectoderm ică sunt :

^ SNC’ :

r- const it uenţ ii o r g a ne l or de simţ rezultaţi din p l aco de le sen zo ri al e : opt ică, o t i că şi o lfac tiv ă ;

r e p i dc r mu l şi structurile as oc ia te - gl andel e, părul şi unghi ile ;

r m u c o a s ă cavităţii b uca le . g l a nd el e salivare, smal ţul ;

r- m u c o a s a ca nal ul ui anal :

r- adenohipofiza ;

r- de r iv at el e cr es t el or ne ur a le .

'aue 3 ol' 10
11. D e r i v a t e l e m e / o d e r i n u l u i

a. D in m ezoderm ul iniraem brionar re zul tă :

r endot el i ul ;

r mez ot e li u l ;
i.; V V v i » ; : j ii", i v; ( S ; p " t. j ţ l L.j , . U >*| . ( - U t - k’ I : . i ! L.i Mj.li* ir i J U . ) u i- ! I U - j l i C \ W < ţ tC

r m e z e n c h i m u l - c a r e este n i e / o d e r m u l d is pers at cu ce lu l e pl ur ipo ten te din ca re se di ferenţ iază:

• ţesutul m ie lo id şi h emoci t obl aş t ii ;

• ţesutul l iml di d şi l imlbblaştii;

ÎI > ' c ;. .| , i X\>> UUii^11 v i v d l i Jc suiihi,' r . r,
• a ngi ohl aş ti i ;

• eo nd r ob la ş ti i şi ost eobl aşt ii ;

• mi oblaş ti i :

• llbroblaştii.

h. M ezoderm ul p a ra axial segm entat___ som itele - se di fe r en ţ ia ză în :

r d e r m a t o a m e care vor f o r m a d e r mu l pielii ;

r m i o t o a m e ce vor I b m a muş chi i scheletici ;

r s cl e r o t oa m e ce vo r fo rma scheletul axial.

c. M ezoderm ul interm ediar - va f or ma c o r don ul nef r og en din care se vor d e z v o l t a pro m e z o - şi

m e t a n e l r o s u l cu de r iv at el e lor.

d. Som atopleura - f o r m e a z ă s er oas el e şi căile geni tal e feminine.

e. Spla nlinoplenra - f o r m e a z ă peretele m u s cu l o- co n ju nc ti v al v iscerelor şi m u s c u l a t u r a branhială.

f. M ezoderm ul eardiogenie - va fo rma mi ocar dul .

g. D erivatele m ezenehim ale - vor forma:

r f or ma ţi un il e c on j u n c t i v e m u s c u l o -a r ti cu la r e :
■ ■ > ' |t ■ v, f-
r o as el e şi măduv a o s o a s ă ;

>' vas ele d e s â n g e şi l imfat ice :

r splina, gan gl io ni i limfatici şi o parte a t i mus ul ui ;

r s ân ge le şi li mfa :

r ■ microglia;

r mus cUl at ura in ei edă a vi scer el or şi parţial m u s c u l a t u r a striată .

Pauc 4 ol 10
III. D e r i v a t e l e e n d o d e r m u l u i

a. In histoşierieza endoderm ului rezultă :

r c p itel iile de a c op er ir e ale t ubului digestiv, căil or respiratorii, vezicii urinare, uretrei şi

vagi nul ui ;

r- epiteliile g l an d u l a r e digestiv e-ficat. splină;

r- ce lul ele g e r m i n a l e p ri mor di al e .

b. Din endoderm d e r i v ă :

r- epiteliile d e că pt uş ir e ale vi scer el or tubulare,

r- g l an d e l e e xo c r i n e - g l a nd el e salivare, panc rea sul , ficatul şi prost at a ;

r- g l an de le e n d o c r i n e - parţial ti musul . parat iroi del e şi tiroida .

DEZVOLTAREA FORMEI EXTERIOARE A EMBRIONULUI

■ P eri oada e m b r i o n a r ă se c a r a c te r iz ea z ă prin cr eş ter ea şi d o b â n d i r e a conf igur aţ iei u m a n o i d e a

e m br i on ul u i . liste per ioa da de o n t o g e n e z ă c ân d se f o r m e a z ă pr imor di i le apoi o rg a ne le şi s it emel e

de o rg a ne intr-o s trâns ă i nt erde pend enţ ă.

■ In p er ioa da e m b r i o n a r ă apa r formaţi uni tranzitorii ale u nor et ape l ilog enet i ce prin ca re trece

e m br i on ul . A c e s t e a fie invol ueaza. fie d e \ in der iv at e ale altor formaţiuni.

Cre ş te re a în l u n g i m e a e mb r i o n u l u i

- se face rapid în raport cu vârsta . d u p ă S 4 a vâ n d o rată d e cr eşt ere zi lni ca d e ap ro xi ma ti v 1 mm.

Intre S 4 şi S 8 l u n g i me a e m br i on u l ui creşte de p es t e 7 ori .

L u n g i m e a e mb r i o n u l u i se m ă s o a r a între vertex şi c oc ci s .

D u p ă l u n g i m e a e mb r i o n u l u i se poat e stabili vârsta acest ui a şi a n u m e :

r în S 4 l u n g i m e a este de 4 mm .

r în S 5 - 8 m m .

r S 6 - 14 m m .

r S I - 2.0 m m .

r S 8 - 30 m m ;

l'age 5 u f 10
Perioadele dezvoltării em b rio n are

r- S 3 p er i o a d a tubului neural.

r S4 p er io a da b r an hi al ă t i mp ur ie (iniţială).

r S5 p er io a da bra nh ia lă t erminală.

r S 0 p er io a da iniţială a m u g u r i l o r m emb re lor .

r- S 7 - p er i oa d a t er m i n al ă a m u g u r i l o r m emb re lo r.

r S S p er ioa dă buzei s e g m e n t a t e (llsurate).

■ In raport eu vârsta e m br i o nu l u i şi per ioa del e e m b r i o n a r e au loc u rm ăt o a r e l e e v e n i m e n t e

m o r f o l o g i c e i mport ant e:

S 3 - se f o r m e a z ă discul t ri l ami nar cu cclo-, m e / o - , şi e n d o d e r m ;

r sc f o r m e / ă tubul neural ;

r sc f o r m e a z ă pe r ec hi l e d e s o mi te :

r ap ar e si stemul ci rc ul at or primitiv sau \ itelin şi pr imordi ul cardi ac :

r a p a r e g u r a p ri m i t i v ă şi m e m b r a n a oro -fari ngi ană .

S 4 - se l l c ct ea ză şi se î n c h i d e corpul e m b r i o n a r ;

r a pa r ar curi le şi şanţ uri le b ranhial c ( lâri ngcal e) : l-VI

r a pa r m u gu ri i feţei şi \ c z i c u l e l e senzori al e: ot ică şi o p t i că ;

r sc f o r m e a z ă t ubul intestinal primitiv ;

r se d e l i m i t e a z ă p re cu rs oru l cav ităţilor cor pului : c e lo mu l per icardi c şi per it oneal :

r apa r e \ i dent e p r o e m i n e n ţ e l e ve z ic u le lo r e nc ef al ic e şi ale cordului.

S 5 - a pa r mugurii' m e m b r e l o r : cel al m e m b r u l u i su p er io r în dreptul s o mi te lo r t oraci ce s uper ioa re

iar cel al m e m b r u l u i i nfer ior la nivelul s o mi t e l o r l o m b ar e şi s acrale ;

r Ap a r e p l a e o d a n a z al ă şi ce a a cristalinului ;

r- P r o e m i n e n ţ ă he pa ti c ă şi c ea m e z o n e f r i c ă sunt c \ i dente :

r Inelul o mb i li ca l est e format ;

r Sc d'ezAoltă coada.

S 6 laţ a est e f o r ma t ă di n mu gu ri în parte c oa lc scenţ i , f ov ea nazal ă şi ce a o p t i c ă a l l â n d u - s c lateral:

R e g i u n e a b r a nh ia l ă d is par e a pă r ân d de r iv at el e b ra n h i o g e n e :

Page 6 ol IU
‘ r P r i mo rd i il e m e m b r e l o r se alu ng es c, palet ele t e rm in al e apl at izate au şanţuri digitale radiare ;

r C o a d a este dezvolt ată.

S 7 - capul, p ut erni c d ez vol ta t p re zi nt ă p ro e m i n e n ţ e l e vez ic ul el or ce re br a le p r i m ar e :

r Faţa ar e î nfăţ iş ar e u m a n o i d ă ;

r M e m b r e l e c o n f i g u r e a z ă cotul şi g en un ch iu l ;

r - A p a r e cr eas ta m a m a r ă şi r u d i m e n t e l e m a m e l o a n e l o r ;

r- Se f o r m e a z ă t ubercul ul genital ;

r M e m b r a n a cl o ac a lă este înfu nd at ă, f o r m â n d foseta c l o ac a l ă ;

r A n s e l e intestinului primitiv her ni ază în cor don ul ombilical.

Ş 8 - bu zele sunt mo del at e. între ele apa re fisura labială ;

r Faţa are trăsături u man e, ochii sunt deplasaţi în planul frontal la locul definitiv :
; j \ \ i > l f \ I i f \ | {' f I v ’ » v- ‘ | 1 >* | ) \ •• \ | \ | | 4. I( J i l \ j I . I J
r M e m b r e l e sunt tripartite şi flectate, de ge te l e î n ce p să se di fer eţ ieze prin di spari ţi a treptată a

m eb ra nei interdigitale d e v e n i n d d ege te definitiv separate;

r ■ l u b e r c u l u l genital se alia în stadiul indiferent !

r A p a r e foseta a n a l ă a e c to de r mu l ui . în dreptul fosetei cl oac al e şi şanţul urogenital :

r 1 l e m i e r e a a ns e l o r intestinale în co rd on ul ombi li cal persist ă încă.

PE R IO A D A FETA LA

■ ■ : ■ , ,, v'îUM'.niniiini
■ C orespLinde S 9 - S 3S de la ' fertilizare sau S 11 - S 40 ale ti mpul ui de gestaţie.

■ P er ioada letală se t e r m i n ă o da tă cu naşterea . la aproximati v 2 66 de zile de la fertilizare sau 280

de zile de la p r i m a zi a ultimei per ioa de de menst ruaţ ie.

■ Fa t er me n, latul este m a t u r avâ n d l u n g i me a vertex -călcâi de 50-51 c m sau v er te x- coc ci s de 35

c m şi g r e u ta t ea este 3 0 0 0 - 3 5 0 0 g.

1‘crioLiiUi fciulă sc cavacwrizciizu p r i n:

c - I ) De fi ni ti var ea formei ext er ioare a corpului şi a feţei şi î nfăţ işar ea umană.

2) C r e ş t e r e a e x t e n s i v ă în l u n g i me şi gre uta te .

3) C r e ş t e r e a şi m a t u ri z a re a st ruct ural ă şi f un cţ ion al ă a o r g an el o r şi s i s te m e l o r de organe.

4) P roce sel e histo- şi o r g a n o g e n e t i c e î n c e p u t e în p e r io a da e m b r i o n a r ă se def ini ti vează.

5) l atul d e v i n e capabi l să s u p r a vi eţ ui a sc ă în viaţa extrauterină.

Page 7 of 10
 ( ieşlereu în lungime şi greutate

■ Ritmul d e cr eş tere al talului este a c cent uat , l u n g i me a lui c r ecâ nd de 7 ori iar gr e ut at ea cr eşt e de

100 de ori p â n ă la sfârşitul perioadei letale.

■ C re ş t e r e a în l u n g i m e est e mai a c c e n t u a t ă în L 3 şi L 4 apoi d e v i n e mai lentă iar cr eş ter ea în

g re ut at e est e mai m a re în ul timel e 2 luni.

■ Ritmul d e cr e şt er e a al părţilor c or pur il or di fer ă :

> C ap ul la î ncep ut ul perioadei letale r e pr ez in tă 1 2 din l u n g i m e a t otală a co rp ul ui . In L 5

re pr ez in tă o t r e i m e iar în L 10 o pătrime.

r M e m b r e l e s u p e r io a re sunt p r o po r ţi o na le iar m e m b r e l e inferioare suni mai scurte la lat.

I. P e r i o a d a l e t a l ă t i m p u r i e

■ C o r e s p u n d e S 9 - S 12 sau L 3 şi are u r m ă to a re le caracteristici evolutive:

r Ca pu l şi faţa m o d e l a t ă sc u m a n i z e a z ă t e r m i n â n d u - s e f uz iona rea m u g u r i l o r feţei .

r Ochii şi urechi le o c u p ă poziţiile (or definitivi?, se f o r me a ză pliciie p al pebr al e şi pavilonu'l

urechii.

r Cav itatea p er it o ne a lă creşte, hernia o m b i l i c a l ă fizi ol ogi că dispare.

r M e m b r e l e iau for ma şi p ozi ţi a def in it i vă faţă d e trunchi, d e g e te l e fiind separate.

r C o a d a d is par e c om p l e t .

r- Sc d i f er e ţi az ă o rg a ne le geni tal e e xt er n e d e v e n i n d m a s c u l i n e şi f e mi ni ne, apa re falusul care

d e v i n e peni s . respectiv clitoris : Se f or m e a z ă labiile mari. t uberc ul ul scrotal. rafelul

a nog eni la l şi perineul.

r M e m b r a n a el oac al ă. foseta cl o ac a lă şi fovea an a lă d is pa r f o r m â n d u - s e canal ul anal şi anusul.

II. P e r i o a d a f e t al â d e f i n i t i v ă

r In S 13 p ro ces ul de cr eştere sc a c c e n t u e a z ă p â n ă în L 4 . Cap ul este mai mi c raportat la

d i m e n s i u n i l e co rpu lu i, fetusul r e a cţ i o n ea z ă la stimuli d ar mi şcări l e lui nu sunt p er c ep u te de

m am ă.

r In L 5 latul are si st emel e de o r ga n e for ma te şi f uncţi onale cu e x c ep ţ ia S \ C şi a s istemului

respirator.

PageS ol 10
 r In L 4 şi L 5 procesul dc cr cş tere încet ineşt e, m e m b r e l e inferioare a j u n g la proporţiile

def in it i ve iar mi şcări l e letale sunt p e r ce pu t e de m am ă.

r f e ţ i i născuţi în L 6. L 7 s up ra vi eţ ui es c dificil . S u p r av i eţ u ir e a este po si bi lă d u p ă L 7

d e o a r e c e p lămâni i se m a t ur iz e az ă , al veo le le p u l m o n a r e sec ret ând s ur la c ta ni ca re s cade

t e n s i u ne a su per fi ci al ă în a c es t ea şi prev inc at el ect azi a lor.

r Piel ea . la î nc ep u t î ncreţită d ev i n e n e te dă prin d e p u n e r e a grăsimii s u b c u t a n a t e a vâ n d an exe le

f or ma te (Ibliculii piloşi, l ama unghială).

4- l .a n ug o părul lin d e pe cor pul latului - va c ă d ea n umai d u p ă naştere.

4- Verni x-ca zeo sa - este stratul de pe s upra faţ a pielii c u rol protector.

4- G r ă s i m e a b run ă - este ţesutul a d i p o s bine v as culari zat al gâtului şi u m er il o r cu rol în

m e n ţ i n e r e a t emperat uri i corpului.

r ■ In I, 4 uterul este c om p l e t format şi î n ce pe să a pa r ă l umenul vaginal.

r 1esticului c o b o a r ă în scrot din cav itatea a b d o m i n a l ă = clcsccnsus ic.\li s .

Procesul de c o b o r â r e ex t er n ă a v â n d loc în L 6 - L 9 astfel :

4- în L 6 testiculul se află în orificiul intern al canal ul ui inghinal,

4- în L 7 se al lă în canalul inghinal .

4- în L S se al lă la orilicul ext ern al canal ul ui inghinal .

4- în L 9 a j u n g e in scrot.
Pi 1’ I ( ) \ | } A i E T A i \

ANEXELE FETALI ( MEMBRANELE FETALE )

- sunt r e p re z en t at e de:

I. Sacul vitelin (ve z ic ul a omb i lc a lă )

II. Al an t oi d a

III. Amniosul

l\. C'orionul

\ . C o r d o n u l o mbi li ca l

VI. Placent a

■ A n e x e l e e m b r i o n a r e sunt fo maţ i un i e x t r a e m b r i o n a r e d i s p u se î ntre e m b r i o n sau lat şi uterul

ma te r n cu n >1 p r o te c to r şi de s c h i m b m e ta bo l ic - nutriţie, respiraţie, excreţie.

P a u e 9 of 10
 «

uI

l'.xistenţa a c e s t or a este diferită: scurtă, d e c â te va s ăp t ăm ân i pent ru sacul vitelin şi a l a nt o id ă sau pe

t oat ă d u ra t a sarcinii pent ru ailinios. c or ion. c o r d on ul ombi li ca l şi placentă. O parte din an ex el e

al iat e pe s u pr a f a ţ a v en tra lă a e mb ri o nu l ui - sacul vitelin şi a la nt oi da sunt î n co r po r a t e pa r tc i pâ nd la

fo r ma r ea tubului intestinal p ri mi ti v şi cloacăi.

A. A n e x e l e i n i ţ i al e - sunt for mate de:

1. Pereţii bl ast oei st ului sau t rol bbl ast ului şi apoi corionul :

2. A m n i o s u l şi sacul v itelin p r i m a r : ,

?•>. Pediculul de c o n e x i u n e :

4. Diverti eulul a l a n to i di an :

13. A n e x e l e l e t a l e i l e f i n i t n e - au in constituţie:

a) C o m p o n e n t e fetale - a m ni o su l :

- co rd on ul o mbi li ca l :

- corionul :

- partea letală a placentei .

b) C o m p o n e n t e m a t e r n e - d e e id ua :

- partea m a t e r n ă a pl acent ei :