Sunteți pe pagina 1din 36

COLECŢIA NOASTRĂ

Succesul pe care l-a avut concursul de schiţe şi nuvele


*3 ştiinţifico-fantastice organizat de revista „Ştiinţă
şi Tehnică" şi cererile mereu crescînde ale citito­
rilor au arătat necesitatea unei colecţii în care să
se tipărească astfel de lucrări. a

In cadrul acestei colecţii, al cărui prim număr


a apărut, vor fi editate nuvele, povestiri sau ro­
mane cu caracter ştiinţifico-fantastic.
Urmărind întîmplările extraordinare ale eroilor
care, învingînd mii de dificultăţi cuceresc culmile
inaccesibile, pătrund în adîncul vulcanilor, plutesc
pe munţi de gheaţă sau zboară pe nave inter astrale,
cititorii noştri vor trăi alături de ei, vor cunoaşte,
măreţia ideilor creatoare şi puterea gîndirii umane.
Colecţia are drept scop să cultive la cititorii
săi dragostea faţă de ştiinţă, curajul şi perseverenţa
necesară oricăror mari înfăptuiri.
Rugăm pe cititorii noştri să ne scrie impresiile
lor despre lucrările care vor apare în cadrul „Co­
lecţiei povestiri ştiinţifico-fantastice . De asemenea
u

îi rugăm să ne trimită sugestiile lor şi preferinţele


pe care le au.
Adresa noastră este: B u c u r e ş t i , R a i o n u l I. V .
S t a l i n , Casa S c î n t e i i , P i a ţ a S c î n t e i i Nr. 1. R e d a c ­
ţia Revistei „Ştiinţă şi Tehnică".

METEORITUL DE A U R
Pooestire ştiinţifico-fantastică
de Octavian SAVA
Capitolul I

PROFESORUL DE GEOGRAFIE
Nu prea înalt, cu un păr bogat, alb strălucitor, contrastînd cu
p i e l e a a r ă m i e a feţei, p r o f e s o r u l m e u î ş i d e z m i n ţ e a v î r s t a p r i n m i ş ­
c ă r i l e s a l e s u p l e şi n e o b i ş n u i t d e vii. A v e a u n c a p f r u m o s , c u t r ă ­
s ă t u r i r e g u l a t e , sculptate p a r c ă în piatră de u n meşter iscusit. Gîtul
s ă u p u t e r n i c şi m u s c u l o s n u s u p o r t a n i c i o d a t ă s t r î n s o a r e a g u l e r u l u i ,
p u r t a t î n t o t d e a u n a d e s f ă c u t . O c h i i , de o c u l o a r e n e d e f i n i t ă î n t r e c ă ­
p r u i şi v e r d e , îi e r a u l u m i n a ţ i a d e s e a d e o s c î n t e i e v i o a i e d e i r o n i e
c a r e îl î n t i n e r e a şi m a i m u l t . I n t r - u n c u v î n t , n i m i c n u t e făcea să-i
d a i cei 67 d e a n i p e c a r e îi a v e a î n ' r e a l i t a t e .
S t u d e n t e l e a n u l u i I I I e r a u î n bloc î n d r ă g o s t i t e de el, s p r e n e f e ­
ricirea n o a s t r ă , a c o l e g i l o r lor m a i t i n e r i d a r m a i p u ţ i n i n t e r e s a n ţ i .
De fapt şi noi s t u d e n ţ i i îl a d m i r a m m u l t . Ne p l ă c e a felul c o l o r a t ,
v i u , c a p t i v a n t in c a r e îşi p r e d a lecţiile. I m a g i n i l e pe c a r e ie folosea
e r a u t o t d e a u n a p i i n e de p o e z i e . La c u r s u l lui c ă p ă t ă m n o s t a l g i a ţ ă r ­
m u r i l o r î n d e p ă r t a t e şi n e c u n o s c u t e . S t r ă b ă t e a m e m o ţ i o n a ţ i m i s t e r i o a ­
s e l e p ă d u r i n e u m b l a t e , m ă r i l e î n s p u m a t e de f u r t u n i , t ă c e r e a d e s e r t u ­
r i l o r fără m a r g i n i . A u z e a m v u i e t u l m a r i l o r o r a ş e i n d u s t r i a l e , r e s p i ­
r a ţ i a r e g u l a t ă şi r a p i d ă a t r e n u r i l o r c a r e g o n e s c n e o b o s i t e de-a l u n g u l
şi de-a l a t u l p l a n e t e i .
C o b o r a m , a l ă t u r i de m i n e r i i obosiţi şi p a l i z i , în a d î n c u l t a i n i c al
m i n e l o r şi u r c a m î n b i r o u r i l e s o m p t u o a s e ale m a r i l o r t r u s t u r i i m p e ­
r i a l i s t e , u n d e a s i s t a m i n d i g n a ţ i c u m , în j o c u l a m e ţ i t o r al d e v i d e n d e -
lor, se i n s t a l e a z ă s a u se r ă s t o a r n ă g u v e r n e , se s t a b i l e s c b u g e t e de
r ă z b o i şi se î n c e a r c ă a se h o t ă r î d e s t i n e l e c o n t i n e n t e l o r .
I n î n s u ş i felul c u m n e î m b r ă c a m c ă u t a m să-1 i m i t ă m pe p r o f e ­
sor. Nici u n u l d i n t r e s t u d e n ţ i n u m a i p u r t a c r a v a t ă şi c h i a r i a r n a
p e g e r u l cel m a i c u m p l i t u m b l a m cu g u l e r e l e l a r g d e s f ă c u t e .
D e s p r e Ion S p i n e a n u circulau o m u l ţ i m e de legende -
— A u m b l a t prin t o a t ă lumea I spuneau unii. î n casă are o m u l ­
ţ i m e de t r o f e e de a n i m a l e e x o t i c e . El cu m î n a lui le-a î m p u ş c a t ,
a d ă u g a u alţii.
S e î n t î m p l a , Ia c u r s , a t u n c i c î n d p r o f e s o r u l d e s c r i a v r e u n colţ î n ­
d e p ă r t a t al lumii, cîte o s t u d e n t ă m a i î n d r ă z n e a ţ ă să se r i d i c e î n p i ­
c i o a r e şi să î n l r e b e cu g l a s u l p u ţ i n t r e m u r a t :
— Aţi i o s t c h i a r d u m n e a v o a s t r ă a c o l o , t o v a r ă ş e p r o f e s o r ?
i
S p f n e a n u z î m b e a a p r o a p e vizibil şi r ă s p u n d e a pe u n t o n u ş o
caustic.
— Asta n - a r e nici o l e g ă t u r ă cu lecţia n o a s t r ă ! D u p ă c e . v e ţ i
î n v ă ţ a tot ce v - a m p r e d a t o s ă - m i cereţi şi a m ă n u n t e s u p l i m e n t a r e .
S t u d e n t a se r o ş e a p î n ă în a l b u l ochilor, se a ş e z a t r î n t i n d b a n c a
şi îşi p u n e a în g î n d să nu-1 m a i i u b e a s c ă pe o m u l a c e s t a a t î t d e
u r î c i o s şi î r i g î m f a t .
M ă s i m ţ e a m b u c u r o s că-1 î n ţ e l e g . î n a u s t e r i t a t e a cu c a r e v o r b e a
d e s p r e el î n s u ş i , eu n u v e d e a m d i s p r e ţ faţă d e s t u d e n ţ i , ci u n s e m n
al m o d e s t i e i . Şi p e n t r u a s t a m i - e r a d r a g .
î n d a t ă d u p ă e x a m e n u l de s t a t , a m a v u t s u r p r i z a să fiu n u m i t
a s i s t e n t la c a t e d r a p r o f e s o r u l u i S p i n e a n u . De b u c u r i e , nici n u - m i v e ­
n e a să cred. Mai t î r z i u a m aflat că el î n s u ş i m ă c e r u s e şi m - a m
s i m ţ i t f o a r t e m î n d r u de a c e a s t ă d o v a d ă de î n c r e d e r e .
C î n d m - a m p r e z e n t a t e m o ţ i o n a t la c a b i n e t u l s ă u de l u c r u ca să-i
m u l ţ u m e s c , p r o f e s o r u l m ă p r i m i f o a r t e vesel :
— Acum îţi v i n e u ş o r s ă - m i m u l ţ u m e ş t i ! Să v e d e m d a c ă n-o
s ă - ţ i p a r ă r ă u a t u n c i cînd o să te p u n să s t a i cîte o n o a p t e î n t r e a g ă
şi să d e s e n e z i h ă r ţ i .
— V ă s t a u ia d i s p o z i ţ i e 1 făcui eu z î m b i n d .
— F o a r t e b i n e ! A t u n c i să î n c e p e m c h i a r d i n clipa a s t a . A r s i o n g a ,
vita brevis — spunea Hipocrat. Arta e lungă, viaţa e scurtă.
— Vă f ă g ă d u i e s c că a l ă t u r i de d u m n e a v o a s t r ă o s ă - m i î n s u ş e s c
„ d e o m n i re scibiîi, et q u i b u s d a m a l i i s " 1.
S p i n e a n u m ă privi m i r a t :
— Cunoşti latina ? întrebă el.
— O a r e c u m . Din liceu.
— C u r i o s ! î n liceu se î n v a ţ ă l a t i n a 5 ani ca s-o uiţi a d o u a zi
clupă b a c a l a u r e a t . Eu a m î n v ă ţ a t - o abia d u p ă ce a m t e r m i n a t u n i v e r ­
s i t a t e a . E u n exerciţiu m i n t a l f o a r t e i n t e r e s a n t şi folositor. î ţ i p r o p u n
î n s ă să nu m a i folosim n i c i o d a t ă c i t a t e l a t i n e ş t i . E o t r e a b ă de s n o b i 1
C î n d s î n t i n t e l i g e n t e m e r i t ă să le t r a d u c e m în r o m î n e ş t e , i a r c î n d nu
s î n t , nu m e r i t ă să le r o s t i m nici în l i m b a lor de b a ş t i n ă .
— Şi a c u m , s p u s e el Să t r e c e m la t r e a b ă I Vei fi deci u n u l din
asistenţii mei.
C h i a r din ziua a c e e a îmi d ă d u de făcut zeci de t r e b u r i : h ă r ţ i de
c o n s u l t a t , c u r s u r i şi c o m u n i c ă r i de p r e g ă t i t , s c h e m e de d e s e n a t . R ă m î -
n e a m d e obicei p e s t e o r e l e o b i ş n u i t e a l e p r o g r a m u l u i , d a r a v e a m b u c u ­
r i a că el se afla m e r e u l î n g ă m i n e . Se a p l e c a p e s t e u m ă r u l meu şi
p r i v e a î n c r u n t a t ceea ce f ă c e a m . C î n d era m u l ţ u m i t n u - m i s p u n e a
n i m i c , t ă c e a şi pe buze îi î n f l o r e a s u r î s u l lui abia vizibil.
D a c ă nu-i p l ă c e a , î n c e p e a să s t r i g e d e se c u t r e m u r a u g e a m u r i l e .
O m u l c a r e la c u r s u r i şi s e m i n a r i i p ă r e a cel m a i c a l m din l u m e ,
în i n t i m i t a t e se d o v e d e a m a i teribil decît u n v u l c a n în e r u p ţ i e .
î n p r i m u l m o m e n t , a ţ î ţ a t de t ă c e r e a m e a , căci nu-i r ă s p u n d e a m -
n i c i o d a t ă , i se u m f l a u v i n e l e g r i u l u i iar vocea îi d e v e n e a t u n ă t o a r e :
— Nu r ă s p u n z i ! Nu te î n v r e d n i c e ş t i m ă c a r să-ţi r e c u n o ş t i g r e ­
ş e a l aTIo a t e l u c r u r i l e cîte se pot ş t i e şt c h i a r mai m u l t . F a i m o a s ă d e v i z ă a lui Pic
1

d e l a DAtirnndole.
u p ă c î t e v avestit m i n suatvea n tî n si tăa l i avnu l c(1463—1491)
a n u l se pcoa troe l epar e t i niar
d e a d că
i n a fr el ă coă r iml ee ­,
morie neîntrecută.
s c î n t e i l e şi l a v a e r u p ţ i e i nu m a i r ă m î n e a decît fumul s u b ţ i r e al ţi-
2
g a r e t e i pe c a r e şi-o a p r i n d e a c a l m ca şi c u m n i m i c n u s-ar fi î n -
ţ r n i p t a t . C o m p l e t î m b l î n z i t , î n c e p e a s ă - m i explice pe î n d e l e t e de ce
c r e d e a el că g r e ş i s e m şi ce t r e b u i a s ă î n d r e p t :
î n c e t , încet, s-a o b i ş n u i t cu m i n e . S t r i g a tot m a i r a r i a r c î t e -
o d ă t ă , ca din î n t î m p l a r e , îmi s p u n e a ;
— D u m n e a t a ai stofă de s a v a n t ! N u m a i vezi să n u se m o ­
totolească prea rapid !
D u p ă u n a n de zile m i se p ă r e a c ă l u c r e z d e c î n d l u m e a cu
p r o f e s o r u l S p i n e a n u . A j u n s e s e m să ne î n ţ e l e g e m din ochi, fără să
ne spunem un cuvînt. Despre Irecutul său însă nu-mi vorbise nici­
o d a t ă . N u - m i s p u s e s e nici pe u n d e c ă l ă t o r i s e , nici ce ţ ă r i v ă z u s e .
A c e s t s u b i e c t p ă r e a că-i î n g r o p a s e , p e n t r u t o t d e a u n a , u n d e v a î n t r - u n
colţ a s c u n s al a m i n t i r i l o r pe c a r e n u m a i v o i a să le a d u c ă n i c i o d a t ă
!a l u m i n ă .
I n t r - o s e a r ă de t o a m n ă t i m p u r i e se p o r n i s e o p l o a i e cu s t r o p i
mici şi deşi. U n frig p ă t r u n z ă t o r p r e v e s t e a o i a r n ă l u n g ă şi g r e a .
C u m v e n i s e m de d i m i n e a ţ ă s u b ţ i r e î m b r ă c a t , a m r ă m a s la f a c u l t a t e
să a ş t e p t o p r i r e a ploii.
Nici S p i n e a n u nu p l e c a s e . A u z i n d u - m i p a ş i i p e c o r i d o r d e s c h i s e
u ş a c a b i n e t u l u i s ă u şi m ă - c h e m ă î n ă u n t r u . A r ă t a foarte obosit.
O c h i i roşii d e n e s o m n i se î n f u n d a s e r ă î n o r b i t e . M î i n i l e îi t r e m u r a u .
Se t r î n t i g e m î n d î n t r - u n fotoliu.
— Am îmbătrînit, murmură el înăbuşit.
;
—• D u m n e a v o a s t r ă ? S î n t e ţ i m a i t î n ă r decît m u l ţ i o a m e n i la 20
de a n i . P o a t e v ă s i m ţ i ţ i p r o s t din c a u z a v r e m i i a s t e a p ă c ă t o a s e .
Poate reumatismul...
— Nu, n u , m ă î n t r e r u p s e el. E u n - a m r e u m a t i s m . T m b ă t r î n e s c .
O să sfîrşesc curînd.
— G o n i ţ i p r e s i m ţ i r i l e a s t e a n e g r e ! p r o t e s t a i e u . Nu-şi a u nici
un rost.
— Nu, c r e d e - m ă ! Inii c u n o s c b i n e t r u p u l ! Ş t i u e x a c t cîte p a r a l e
face. E u n u s î n t d i n t r e cei c a r e se p r ă b u ş e s c cu î n c e t u l . La m i n e , e
d e a j u n s o d a t ă să s c î r ţ î i e c e v a ca s ă se ş t i e c ă m i s e a p r o p i e s o r o c u l .
D e altfel s î n t p r e g ă t i t . î m i p a r e d o a r r ă u că n-o să m a i pot m u n c i .
Şi s î n t î n c ă a t î t e a de f ă c u t !
î n f ă ţ i ş a r e a lui p o s o m o r i t ă m ă s p e r i e . Ochii lui, a t î t d e l u m i n o ş i
de obicei, e r a u a c u m t r i ş t i . C i t e a m î n ei u n c h i n f ă r ă m a r g i n i . î n ­
c e r c a i să-1 î n c u r a j e z .
— Dar veţi munci încă mulţi ani ! Cu vigoarea d u m n e a v o a s t r ă ,
cu v i o i c i u n e a de c a r e d a ţ i d o v a d ă , e s t e cu n e p u t i n ţ ă să m ă c o n v i n ­
g e ţ i că aţi î m b ă t r î n i t . U n o m ca d u m n e a v o a s t r ă n u î m b ă t r î n e ş t e
niciodată.
— I a r t ă - m ă , d a r n u s î n t o e x c e p ţ i e , î n c e r c ă S p i n e a n u să g l u ­
m e a s c ă . Nu c o n t r a z i c cu n i m i c . d i a l e c t i c a n a t u r i i . î m b ă t r î n i r e a m e a
e cît se p o a t e de n o r m a l ă .
î n c e p u s ă z î m b e a s c ă . Z î m b e t u l e r a cel o b i ş n u i t . D a r a c u m p ă r e a
î n d u r e r a t , c h i n u i t . P i e l e a a r ă m i e a o b r a z u l u i s e î n c r e ţ i s e p a r c ă din-
t r - o d a t ă şi îşi p i e r d u s e luciul.
— î m i p a r e m a i a l e s r ă u de p r i m a m e a l u c r a r e î n c e p u t ă î n c ă
în a n i i s t u d e n ţ i e i . N u m i - a u fost de a j u n s cei 67 d e a n i ai vieţii ca
s-o pot d u c e la b u n s î î r ş i t . P ă c a t ! N - a ş fi v r u t să î n c h i d ochii
î n a i n t e d e a-i fi l ă m u r i t t o a t e t a i n e l e . A m î n c e p u t - o cu 40 de a n i î n
u r m ă . E r a m f o a r t e t î n ă r p e a t u n c i . I a t ă , a c u m s î n t b ă t r î n şi m a i
a m î n c ă a t î t e a p r o b l e m e de l ă m u r i t î n l e g ă t u r ă cu ea. 3
P r o f e s o r u l îşi ş t e r s e cu b a t i s t a f r u n t e a î m b r o b o n a t ă de s u d o a r e
ţi apoi c o n t i n u ă .
— E ş t i a s i s t e n t u l m e u cel m a i a p r o p i a t . D u p ă m o a r t e a m e a vei
p u n e o r d i n e în h î r t i i i e p e c a r e le voi l ă s a . Ţ i - a ş fi r e c u n o s c ă t o r
d a c ă o să duci d u m n e a t a m a i d e p a r t e c e r c e t ă r i l e m e l e a s u p r a m e ­
t e o r i t u l u i de a u r .
— D a r nu ş t i u n i m i c d e s p r e u n a s t f e l d e m e t e o r i t , bolborosii eu.
— Ai să afli c h i a r în n o a p t e a a s t a . E o p o v e s t e l u n g ă şi d e s t u l
d e î n c î l c i t ă . D a c ă nu eşti p r e a obosit ca să a s c u l ţ i , o pot î n c e p e
chiar acum.
— S î n t n e r ă b d ă t o r să v ă a s c u l t ! i-am r ă s p u n s e u . Cît d e s p r e
o b o s e a l ă , mi-a t r e c u t , fiţi s i g u r .
P r o f e s o r u l se g h e m u i m a i a d i n e în fotoliul s ă u . î m i ceru o
h a r t ă v e c h e a Africii c a r e se afla p e biroul s ă u , o n e t e z i p e g e ­
n u n c h i .şi a r ă t î n d u - m i u n punct din apropierea ecuatorului, mă
întrebă ;
— Ai a u z i t v r e o d a t ă de p u s t i u l E i s s t u n g ?
A m s t a t o clipă pe g î n d u r i . ş i apoi a m r ă s p u n s s i g u r p e mine:
— Da, e un pustiu ciudat din C o n g o belgian.
— D e c e ţi se p a r e c i u d a t ? Nu e .un p u s t i u ca o r i c a r e a l t u l ?
— Nu 1 N u c u n o s c nici un aii pustiu în regiunea ecuatorială.
D e s e r t u r i l e n u fac b u n ă t o v ă r ă ş i e cu v î n t u r i l e a l i z e e şi nici cu ploile
cotidiene.
— D a , ai d r e p t a t e , m u r m u r ă p r o f e s o r u l . Nu m a i există n i c ă i e r i
p e g l o b u n loc ca B i s s t u n g . I n j u r u l a c e s t u i p u s t i u m i s t e r i o s s e î n ­
t i n d e fără m a r g i n i , j u n g l a n e s t r ă b ă t u t ă , p ă d u r i n e a t i n s e , o l u m e
c a r e f r e a m ă t ă de v i a ţ ă . Animaie mari şi mici m i ş u n ă , se z b a t , se
l u p t ă , s e u r m ă r e s c p r i n t u f i ş u r i ; c o p a c i i s e c u l a r i îşi desfăşoară
m î n d r i şi n e s u p u ş i c o r o a n e l e g i g a n t i c e ca n i ş t e r u o o l e de c a t e d r a l ă ;
l i a n e l e u r c ă m l ă d i o a s e p î n ă a p r o a p e d e c e r şî la n u m a î crţiva p a ş î
d e a c e a s t ă l u m e a g i t a t ă , c l o c o t i t o a r e , m o a r t e a şi-a î n t i n s a r i p a
p e s t e . s u t e de k i l o m e t r i p ă t r a ţ i . D e c e ? C u m ? N i m e n i n - a p u t u t
răspunde !
— Poate un vulcan ? O erupţie puternică a acoperit totul cu
l a v ă , î n c e r c a i eu să g ă s e s c o e x p l i c a ţ i e .
P r o f e s o r u l m ă privi î n t ă c e r e . C l ă t i n ă d i n c a p ş i r ă s p u n s e :
— Nu, lanţul munţilor vulcanici se întinde mult mai la vest.
— Şi a t u n c i c a r e p o a t e fi c a u z a ? î n t r e b a i eu.
— D a c ă a ş p u t e a fi s i g u r c ă i p o t e z a m e a e j u s t ă , s p u s e p r o ­
f e s o r u l cu u n z î m b e t t r i s t , a t u n c i c h i a r c ă a ş m u r i liniştit. A c u m
40 de a n i , c î n d a m fost î n Africa e c u a t o r i a l ă , p u s t i u l B i s s t u n g n u
e x i s t a . î n locul lui se î n t i n d e a j u n g l a . D a r o j u n g l ă n e o b i ş n u i t ă
c u m n u m a i î n t î l n i s e m n i c ă i e r i şi c u m p r o b a b i l n i m e n i n u v a m a i
v e d e a v r e o d a t ă . A c e a s t ă j u n g l ă a p i e r i t î n t r - o s i n g u r ă n o a p t e , deşi
n - a a v u t loc nici o e r u p ţ i e v u l c a n i c ă , nici u n c u t r e m u r , nici o s u r ­
p a r e de teren.
—• M i r a c o l e n u e x i s t ă , e x c l a m a i eu. C u m se p o a t e să d i s p a r ă
o junglă într-o singură n o a p t e ?
C u ochii a ţ i n t i ţ i a f a r ă p e f e r e a s t r ă c ă u t î n d p a r c ă s ă r e v a d ă ,
a c o l o î n î n t u n e r i c , n i ş t e î n t î m p l ă r i p e t r e c u t e cu m u l ţ i a n i î n u r m ă ,
p r o f e s o r u l s p u s e r a r c a şi c u m ş i - a r fi m ă s u r a t f i e c a r e c u v î n t .
— A m a s i s t a t la n a ş t e r e a p u s t i u l u i B i s s t u n g . O n a ş t e r e î n c o n ­
j u r a t ă de n e l ă m u r i t e s e m n e de î n t r e b a r e , o n a ş t e r e d r a m a t i c ă c a r e
a l ă s a t t i m p î n d e l u n g a t o r a n ă n e v i n d e c a t ă p e t r u p u l v e r d e al j u n g l e i
e c u a t o r i a l e . M u l t e v i e ţ i s - a u c u r m a t a t u n c i , m u l t e p a t i m i fierbinţi a u
fost p o t o l i t e o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a î n s f î ş i e t o a r e a t r a g e d i e c a r e a
a v u t d r e p t d e c o r p ă d u r i l e d i n i n i m a Africii. D i n cîţi m a r t o r i a u fost
acolo, î n v r e m e a a c e e a , eu s î n t s i n g u r u l c a r e i - a m p ă t r u n s î n t r u -
c î t v a t a i n a c u m p l i t ă . 40 d e ani d e f r ă m î n t ă r i , d e m u n c ă n e c u r m a t ă ,
d e c ă u t ă r i , de s p e r a n ţ ă şi d e d e z n ă d e j d e , a u fost p r e ţ u l cu c a r e a m
p l ă t i t s m u l g e r e a t a i n e i . I n n o a p t e a a s t a îţi v o i î m p ă r t ă ş i şi ţie tot
ceea ce a m afiat. S î n t s i n g u r u l o m de pe lume care c u n o a ş t e o
p a r t e d i n s e c r e t u l m e t e o r i t u l u i d e a u r . î n n o a p t e a a s t a t u vei d e ­
v e n i al doilea...
Capitolul II

LEGENDA ARABĂ
— Nisipurile fierbinţi aie Africii, îşi începu profesorul Spineanu
p o v e s t i r e a , a u fost l e a g ă n u l m u l t o r l e g e n d e . D u p ă p e r e g r i n ă r i l e f ă r ă
d e sfîrşit p r i n t r e d u n e l e î n c i n s e d e s o a r e , b e d u i n i i î n s e t a ţ i , cu ochii
î n r o ş i ţ i de s c î n t e i e r i l e o r b i t o a r e a l e n i s i p u l u i , d e s c ă l e c a cu u n s t r i ­
g ă t d e b u c u r i e la u m b r a r ă c o r o a s ă a o a z e l o r . D u p ă ce-şi p o t o l e s c
s e t e a şi m u l ţ u m e s c lui A l l a h c ă i-a t r e c u t cu bine p r i n t o a t e p r i ­
mejdiile pustiului, încep să-şi povestească l e g e n d e pline de farmec.
î n ele v i a ţ a se a r a t ă m a i u ş o a r ă , p u s t i u l , deşi b î n t u i t de d u h u r i
rele, nu mai este atît de trist, oazele se înmulţesc, palatele albe cu
g r ă d i n i r ă c o r o a s e r ă s a r la tot p a s u l .
î n t r e a c e s t e l e g e n d e , la u m b r a o a z e l o r cu a p ă limpede şi
c u r m a l i , se p o v e s t e ş t e şi de i s t o r i a m i n u n a t ă a u n e i ' p i e t r e de a u r ,
p e c a r e A l l a h a a r u n c a t - o î n m i j l o c u l Africii. N e n u m ă r a ţ i t i n e r i

5
n e î n f r i c a ţ i , p r i n ţ i de n e a m şi şcici p u t e r n i c i au p o r n i t s-o c a u t e dar
nici u n u l nu s-a m a i î n t o r s v i u .
— Nu e c u m v a v o r b a de K a a b a ? a m î n t r e b a t eu.
— O, n u ! r î s e S p i n e a n u . K a a b a nu e s t e o l e g e n d ă , ci u n m e ­
t e o r i t a d e v ă r a t , c ă z u t la M e c c a , î n A r a b i a . M a h o m e d a n i i îl soco­
t e s c sfînt. D i n a l b ca l a p t e l e , s p u n ei, s-a f ă c u t n e g r u , căci l-au
î n n e g r i t p ă c a t e l e o a m e n i l o r . V i s u l o r i c ă r u i m a h o m e d a n c u c e r n i c este
să a j u n g ă m ă c a r o d a t ă la M e c c a , să î n c o n j o a r e de 7 ori c u b u l de
z i d ă r i e î n ă u n t r u l c ă r e i a se află m e t e o r i t u l şi să a t i n g ă de fiecare
d a t ă p i a t r a s f î n t ă . D e altfel c r e d că le ştii t o a t e a s t e a ?
— . D a , le ş t i u 1
Profesorul începu să tuşească.
— D e s c h i d e te r o g f e r e a s t r a , m ă î n ă b u ş î n a e r u l a s t a închis.
D e s c h i s e i de î n d a t ă g e a m u r i l e î n a l t e ale c a b i n e t u l u i . O b o a r e
r e c e n ă v ă l i în î n c ă p e r e , r ă s c o l i n d h î r t i i l e de pe birou.
P r o f e s o r u l t r a s e a d î n c a e r u l r e c e în p l ă m î n i şi îşi c o n t i n u ă
povestirea.
— K a a b a a c ă z u t la M e c c a . C î t d e s p r e m e t e o r i t u l de a u r , le­
g e n d a p o v e s t e ş t e că s-ar fi p r ă b u ş i t u n d e v a p r i n c e n t r u l Africii.
— Şi e x i s t ă v r e u n m i e z d e a d e v ă r î n p o v e s t i r e a a s t a ?
— P î n ă în zorii zilei, vei afla t o t u l ! In orice c a z t r e b u i e să
ştii d e la î n c e p u t că m u l ţ i e u r o p e n i a u c r e z u t în a d e v ă r u l acestei
l e g e n d e . U n m e t e o r i t u r i a ş , cu t o t u l şi cu t o t u l d i n a u r , nu este
u n l u c r u de l e p ă d a t . V a l o a r e a de n e p r e ţ u i t a c o m o r i i a t r ă g e a pe
m u l ţ i e x p l o r a t o r i şi a v e n t u r i e r i c ă t r e a d î n c u r i l e n e u m b l a t e ale j u n ­
glelor ecuatoriale.
La u r m a u r m e l o r n u e r a p e n t r u î n t î i a o a r ă c î n d u n e u r o p e a n
!

se î m b o g ă ţ e a pe n e a ş t e p t a t e î n Africa. D e p i l d ă , la L i i d e r i t z , pe
c o a s t a s u d - v e s t i c ă a c o n t i n e n t u l u i n e g r u , t r ă i s e u n şef d e g a r ă , pe
n u m e S t a u c h , u n o m s i m p l u , a c ă r u i m i s i u n e e r a să c o n t r o l e z e d a c ă
ş i n e l e de c a l e f e r a t ă de c u r î n d i n s t a l a t e de c ă t r e o c o m p a n i e g e r ­
m a n ă se a f l a u în b u n ă s t a r e .
I n t r - o zi, la a c e s t şef d e g a r ă veni u n n e g r u B a n t u cu n i ş t e p i e t r e .
— Domnule şef, sînt diamante, spuse negrul.
— De unde ştii ?
•— P e n t r u că a m l u c r a t în m i n e l e de la K i m b e r l e y în sud.
P u ţ i n d u p ă a c e a s t a S t a u c h nu se m a i î n g r i j i de ş i n e . D e v e n i s e
a c ţ i o n a r u l p r i n c i p a l al u n u i u r i a ş c o n s o r ţ i u de d i a m a n t e . Ce s-a în-
t î m p l a t î n s ă cu n e g r u l c a r e i-a a r ă t a t p r i m e l e p i e t r e p r e ţ i o a s e , a s t a
n u se m a i ş t i e !
M u l ţ i d i n t r e e x p l o r a t o r i i c a r e p l e c a s e r ă în c ă u t a r e a m e t e o r i t u l u i
v i s a u să aibă n o r o c u l lui S t a u c h . D a r p e t e l e a l b e de pe h ă r ţ i l e
Africii c e n t r a l e , c a r e i n d i c a u locurile î n c ă n e c e r c e t a t e , dispăreau
r î n d pe r î n d , f ă r ă să a p a r ă m ă c a r o u r m ă a m e t e o r i t u l u i l e g e n d a r .
M a i r ă m ă s e s e r ă d o a r c î t e v a locuri n e e x p l o r a t e , în apropierea"
ecuatorului.
I n a n u l 1900, o e x p e d i ţ i e c o n d u s ă de c o l o n e l u l e n g l e z A r t h u r
S m i t h , u r c ă de-a l u n g u l f l u v i u l u i C o n g o , cu m i s i u n e a d e a cerceta
şi a c e s t e r e g i u n i . I s p i t i t o a r e a şi p e r f i d a j u n g l ă , l ă s ă e x p e d i ţ i a să î n a ­
i n t e z e n e s t î n j e n i t ă c î t e v a zeci d e k i l o m e t r i , apoi i s e î n c h i s e în u r m ă
p e n t r u t o t d e a u n a , la fel c u m s e î n c h i s e s e î n p o v e s t e a lui A l i - B a b a m u n ­
t e l e f e r m e c a t t ă i n u i t o r de c o m o r i . Nici u n o m d i n e x p e d i ţ i e nu se m a i
î6n t o a r s e . A r t h u r S m i t h şi ai lui d i s p ă r u r ă în t a i n a p ă d u r i l o r vir­
g i n e . A c e a s t ă d i s p a r i ţ i e s t î r n i m a r e v î l v ă , Z i a r e l e c e r u r ă cu v e h e -
m e n ţ â o r g a n i z a r e . : u n o r . e c n i p e c a r e sâ-1 c a u t e pe S m i t h . Cu d o u ă
decenii în u r m ă , e x p l o r a t o r u l L i v i n g s t o n e , d i s p ă r u t în c o n d i ţ i i a s e ­
m ă n ă t o a r e , f u s e s e r e g ă s i t d e z i a r i s t u l şi c ă l ă t o r u l e n g l e z S t a n l e y .
P e ce n - a r fi fost posibil să fie r e g ă s i t şi S m i t h ?
Z i a r i ş t i i î n s ă , îşi g o l i r ă c e r n e a l a din c ă l i m ă r i p e d e g e a b a . I n ­
t e r e s e s u p e r i o a r e d i c t a u ca nici o e x p e d i ţ i e să n u p o r n e a s c ă î n a j u ­
t o r u l lui S m i t h . C e l m a i î n v e r ş u n a t î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă e r a K a i -
z e r u l Wilhelro II, î m p ă r a t u l G e r m a n i e i . G e r m a n i i o c u p a s e r ă m a i de
m u l t Africa de s u d - v e s t b o g a t ă în m i n e de d i a m a n t şi n ă d ă j d u i a u
să p u n ă m î n a şi pe C o n g o . D e a c e e a n u v e d e a u cu ochi b u n i pe
e x p l o r a t o r i i e n g l e z i c a r e p ă t r u n d e a u p r e a a d î n c î n Africa e c u a t o r i a l ă .
B e l g i e n i i o l u a r ă î n s ă şi î n a i n t e a K a i z e r u l u i şi î n a i n t e a e n g l e ­
zilor. L e o p o l d al I I - l e a , r e g e l e B e l g i e i , î n t e m e i e o s o c i e t a t e d e cer­
c e t ă r i g e o g r a f i c e a p a r e n t n u m a i cu s c o p u r i ştiinţifice. A c e a s t ă s o ­
c i e t a t e i n s t a l a î n C o n g o c o m p a n i i p u t e r n i c e c a r e f ă c e a u c o m e r ţ cu
fildeş, l e m n de a b a n o s , fructe, m i n e r e u r i şi c a u c i u c .
C u r î n d , C o n g o fu d e c r e t a t r e g a t i n d e p e n d e n t , iar c o r o a n a r e ­
g a l ă i se oferi lui L e o p o l d al I I - l e a , c a r e şi-o p u n e p e c a p f ă r ă p r e a
1

m u l t e n a z u r i . P ă d u r i l e produceau cauciuc din belşug, î m b o g ă ţ i n d


r e p e d e p e p r o p r i e t a r i i lor. T r e a b a m e r s e d e m i n u n e , p î n ă c î n d în
1908 a c ţ i u n i l e c a u c i u c u l u i din C o n g o s c ă z u r ă v e r t i g i n o s . P e g l o b
apăruse o altă m a r e p r o d u c ă t o a r e : M a l a y a . Leopold se pomeni pe
n e a ş t e p t a t e cu v i s t e r i a g o a l ă . Şi a t u n c i , î n d e s p e r a r e d e c a u z ă , r e ­
c u r s e la u n g e s t „ p l i n d e g e n e r o z i t a t e " . D ă r u i B e l g i e î teritoriul
C o n g o , p î n ă a t u n c i r e g a t u l s ă u p e r s o n a l . R e g e l e n u f ă c u s e astfel
o afacere prea proastă. Dimpotrivă. P a r l a m e n t u l belgian se văzu
n e v o i t să v o t e z e n i ş t e c r e d i t e d e s t u l de u m f l a t e p e n t r u Africa, c r e ­
dite care-1 î m b o g ă ţ i r ă d i n n o u .
I n acest mod C o n g o — trecut în toate tfatatele internaţio­
n a l e d r e p t u n s t a t „ i n d e p e n d e n t şi p e v e c i e n e u t r u " — s e t r a n s f o r m ă
într-o colonie a r e g a t u l u i belgian, r e g a t j i n d e d o m n e a , desigur, tot
L e o p o l d al I I - l e a .
S u p u ş i i a f r i c a n i ai r e g e l u i , h a b a r n u a v u r ă î n s ă d e a c e a s t ă
s c h i m b a r e a t î t de i m p o r t a n t ă . N u - i î n t r e b a s e de a l t f e l n i m e n i , d a c ă
s î n t s a u n u de a c o r d cu e a .
Doi a n i m a i t î r z i u , î n 1910, o n o u ă e x p e d i ţ i e c o n d u s ă d e m a i o ­
r u l b e l g i a n Alfred R o s e c h a m p c ă p ă t ă m i s i u n e a să p l e c e p e u r m e l e
lui S m i t h şi să e x p l o r e z e t e r i t o r i i l e d i n p r e a j m a . e c u a t o r u l u i a p a r -
ţ i n î n d n o u l u i r e g e al B e l g i e i , A l b e r t I.

Capitolul 111

UN CONCURS CU PROBE GRELE

In vremea aceea eram student la universitatea din Bruxelles.


Tntr-o zi, u n c o l e g , B e r n a r d E i s l e r , n ă v ă l i în c ă m ă r u ţ a m e a a f l a t ă
s u s , Ia m a n s a r d a u n e i c l ă d i r i v e c h i şi î n a l t e , cu a c o p e r i ş a s c u ţ i t ,
cum sînt mai toate casele bătrînului oraş flamand.
— Ai a u z i t ? imi s t r i g ă c o l e g u l d i n u ş ă . E x p e d i ţ i a R o s e c h a m p
c a u t ă u n g e o g r a f c a r e să î n t o c m e a s c ă h ă r ţ i l e n o i l o r r e g i u n i .
— Ei şi ? r ă s p u n s e i eu f ă r ă să m ă t u i b u r . C r e z i c-or să a l e a g ă
p e u n u l ca noi ? 6 să p l e c e v r e u n d o m n o n o r a b i l , m e m b r u a l socie­
tăţii de g e o g r a f i e .

7
— Nu, că e u n d r u m g r e u de i ă c u t ! N - a u n e v o i e de u n ra­
m o l i t . V o r .un o m t î n ă r . S-a i n s t i t u i t şi u n c o n c u r s .
— Şi c a r e s î n t p r o b e l e ?
— A, n u - s g r e l e i . î n p r i m u l r î n d î n t o c m i r e a de h ă r ţ i topografice.
— Asta ş t i m să facem ! A l t c e v a ce v o r ?
— Mă rog, să cunoşti tot ce t r e b u i e să cunoască un geograf.
— Şi aci s t ă m bine. Alte p r o b e mai sini ?
— D a . U n e x a m e n m e d i c a l , o probă de c ă l ă r i e şi u n a de tir
cu p u ş c a şi cu r e v o l v e r u l .
Aci c o l e g u l m e u se opri cu u n a e r t r i s t d a r f o a r t e c o m i c .
— Ce fac ? m u r m u r ă el. C u m p a r t i c i p eu la p r o b a de (ir ? M i o p
cum s î n t , pot c o n f u n d a o z e b r ă cu u n o m în p i j a m a . . .
A m î n c e p u t s ă rîd. D e e x a m e n u l m e d i c a l n u - m i e r a t e a m ă . E r a m
destul de voinic. A v e a m muşchi puternici, a n t r e n a ţ i i n sport. î n ţ a r ă ,
m e r s e s e m a d e s e a cu t a t a şi cu p r i e t e n i i lui la v î n ă t o a r e şi d e v e n i ­
s e m u n ţ i n t a ş î n c e r c a t . Ş t i a m să î n o t b i n e şi c ă l ă r e a m p e d e ş e l a i e
ca i n d i e n i i .
— Alte p r o b e se m a i cer ? î n t r e b a i eu.
— D a , r ă s p u n s e c o l e g u l m e u ofcînd din a d î n c u t p i e p t u l u i . P e s t e
t o a t e a s t e a m a i v o r şi c u n o ş t i n ţ e de d i a l e c t b a n U i . De uncie n a i b a
să c u n o ş t i l i m b a a c e s t o r s ă l b a t i c i - ?
—• C î n d a r e loc c o n c u r s u l ? î n t r e b a i cu.
— Peste o săpiămînă.
— Ei află d o m n u i e , că î n t r - o s ă p i ă m î n ă o să v o r b e s c l i m b a
b a n t u ca u n n e g r u . Nici n-o s ă m ă poţi d e o s e b i d e u n b ă ş t i n a ş
a f r i c a n . Ai să v e z î !
I n clipa a c e e a u i t a s e m că p e n t r u m i n e c o n c u r s u l m a i p r e z e n t a
o c o n d i ţ i e , pe c a r e m i - c r a cu n e p u t i n ţ ă s-o î n d e p l i n e s c : c e t ă ţ e n i a
b e l g i a n ă . A u t o r i t ă ţ i l e b e l g i e n e a v e a u să r e s p i n g ă de la î n c e p u t pe
oricare s t r ă i n doritor să participe la expediţie. De acest lucru î n s ă
a v e a m s ă - m i d a u s e a m a abia p e s t e o s ă p t ă m î n ă . . .
C e l e 7 zile şi n o p ţ i c a r e m ă d e s p ă r ţ e a u d e c o n c u r s l e - a m în­
c h i n a t s t u d i u l u i limbii b a n t u . Ţ n t î m p i n a m g r e u t ă ţ i m a i s e r i o a s e în
ceea ce p r i v e ş t e p r o n u n ţ i a . I n s c h i m b , n - a v e a m d e î n v ă ţ a t nici u n
fel de r e g u l i g r a m a t i c a l e , p e n t r u s i m p l u l m o t i v c ă astfel de r e g u l i
n u f u s e s e r ă s t a b i l i t e î n c ă d e n i m e n i . Cît d e s p r e s c r i e r e a b a n t u , cu
ea m ă d e s c u r c a m şi m a i u ş o r ; o astfel de s c r i e r e n u e x i s t a . M i ­
l i o a n e de n e g r i v o r b e s c o l i m b ă , c a r e n u se p o a t e t r a n s m i t e decît
p r i n viu g r a i .
• D u p ă o s ă p t ă m î n ă d e m u n c ă pe b r î n c i , î m i î n s u ş i s e m u n vo­
c a b u l a r de a p r o a p e d o u ă mii de c u v i n t e , c e e a ce p e n t r u o limbă
p r i m i t i v ă î n s e a m n ă d e s t u l de m u l t . î n s c h i m b a r ă t a m ca o f a n ­
t o m ă . D e v e n i s e m p a l i d şi scofîlcit, cu c e a r c ă n e a d î n c i în j u r u l
ochilor şi fu cît p e aci s ă m ă t r e z e s c r e s p i n s la e x a m e n u l m e d i c a l ,
u n d e m a i f u s e s e r ă t r î n t i ţ i î n c ă 12 din cei 40 de t i n e r i ci ţi c a n d i ­
d a s e r ă p e n t r u locul de g e o g r a f î n e x p e d i ţ i a R o s e c h a m p .
I n z i u a c o n c u r s u l u i , cu i n i m a cît u n p u r e c e , d u p ă ce pentru.
ridicarea m o r a l u l u i , B e r n a r d E i s l e r î m i d ă d u să b e a u o c e a ş c ă m a r e
de cafea n e a g r ă fierbinte, m - a m p r e z e n t a t la P a l a t u l s o c i e t ă ţ i i de
g e o g r a f i e . C o m i s i a l u a s e loc î n s a l a de c o n f e r i n ţ e . L a i n t r a r e alţi
15 c a n d i d a ţ i a ş t e p t a u ca şi m i n e s ă le v i n ă r î n d u l s ă fie e x a m i n a ţ i .
I n sfîrşit, b ă t r î n u l u ş i e r s t r i g ă şi n u m e l e m e u . M i s-a o p r i t
i n i m a în Ioc. M i - a m v î r î t m a n i l e î n b u z u n a r e l e h a i n e i c a să nu se
v a d ă c ă - m i t r e m u r ă şi a m i n t r a t cu p a ş i m a r i în s a l ă .
6
Şeful c o m i s i e i e r a R o s e c h a m p . S t ă t e a la m i j l o c u l mesei în
f o r m ă de p o t c o a v ă a c o p e r i t ă cu catifea liliachie. î n d r e a p t a şi î n
s t i n g ă lui l u a s e r ă loc c î ţ i v a p r o f e s o r i . P e unii îi c u n o ş t e a m de la
c u r s u r i . T o ţ i îşi l u a s e r ă n i ş t e figuri s e v e r e şi p ă r e a u f o a r t e p r e o c u ­
p a ţ i de m i s i u n e a lor. N u m a i R o s e c h a m p a v e a u n a e r plictisit şi
a b s e n t . S t ă t e a t o l ă n i t în fotoliul s ă u . cu ochii pe j u m ă t a t e î n c h i ş i şi
cu p i c i o a r e l e l u n g i î n t i n s e s u b m a s ă F a ţ a m a r e şi g r a s ă , p r o a s p ă t
b ă r b i e r i t ă cu c o l ţ u r i l e g u r i i a t î r n î n d în jos, e x p r i m a o n e p ă s a r e t o t a l ă .
M a i t î r z i u a v e a m s ă - m i d a u s e a m a că î n d ă r ă t u l a c e s t e i f i g u r i
de o m l e n e ş şi i n d o l e n t se a s c u n d e a o m a r e e n e r g i e , , o v o i n ţ ă f ă r ă
m a r g i n i . C o m p l e t lipsit de s c r u p u l e r e a l i z a tot ce îşi p u n e a î n c a p , fără
să ţ i n ă s e a m a de piedici, î n v i r r g î n d orice fel de g r e u t ă ţ i , c ă l c î n d f ă r ă
s ă ş o v ă i e p e s t e v i e ţ i l e o a m e n i l o r . N i m i c nu p u t e a sta î n c a l e a m a i o ­
rului Rosechamp.
M a i t î r z i u , n u o d a t ă l-am a u z i t a f i r m î n d că şi-a î n s u ş i t p r i n ­
cipiul lui Niccolo M a c h i a v e l C s u b t i l u l d i p l o m a t şi filozof i t a l i a n d i n
v r e m e a r e n a ş t e r i i : „ E m a i b i n e s ă faci şi să te c ă l e ş t i , d e c î t să n u
îaci şi să te c ă i e ş t i " !
Cu ani în u r m ă , la î n c e p u t u l c a r i e r i i m i l i t a r e î n colonii, c î ţ i v a
a d v e r s a r i îl r e c l a m a s e r ă la B r u x e l l e s c u m că ar fi fost a m e s t e c a t
î n t r - o a f a c e r e n u t o c m a i c u r a t ă de „ n e g o ţ de a b a n o s " c u m f u s e s e
p o r e c l i t c o m e r ţ u l de s c l a v i . De î n d a t ă ce a f l a s e de a c e a s t ă r e c l a -
m a ţ i e , R o s e c h a m p l u a s e în g r a b ă v a p o r u l şi se î n t o r s e s e î n p a ­
t r i e . C u c i n e a vorbit, ce a r g u m e n t e a a d u s n u se v a şti, p r o b a b i l ,
n i c i o d a t ă . C e r t e s t e î n s ă f a p t u l că, d o u ă l u n i m a i t î r z i u , fu î n ă l ţ a t
i a - g r a d u l d e l o c o t e n e n t şi n u m i t î n t r - o f u n c ţ i e i m p o r t a n t ă t o t în Africa.
A d v e r s a r i i lui, a b i a a t u n c i a v e a u să afle ce î n s e a m n ă r ă z b u ­
n a r e a lui R o s e c h a m p . D o u ă p r e s u p u s e r ă s c o a l e a l e i n d i e n i l o r iz­
b u c n i r ă s i m u l t a n î n d o u ă l o c a l i t ă ţ i diferite din C o n g o . F u n c ţ i o n a r i i
albi fură m ă c e l ă r i ţ i p î n ă ia urm!. E r a u c h i a r aceia c a r e d e d u s e s e r ă
reciamaţie.
L a L e o p o l d v i i l e se v o r b e a că R o s e c h a m p n - a r ii fost s t r ă i n de
a c e s t e a ş a - z i s e r ă s c o a l e . C u t o a t e a c e s t e a , g u v e r n u l b e l g i a n îl î n ­
s ă r c i n a p e el c u c o n d u c e r e a o p e r a ţ i u n i l o r de r e p r e s i u n e . R o s e c h a m p
se p u r t a cu o c r u z i m e î n s p ă i m î n t ă t o a r e . î n c i t e v a zile el r a s e d e
pe s u p r a f a ţ a p ă m î i i t u l u î trei s a t e de n e g r i şi î m p u ş c ă m a i bine d e .
p a t r u s u t e de i n d i g e n i p a ş n i c i .
Pentru această acţiune „eroică" Rosechamp căpătă panglica
a l b a s t r ă cu d u n g ă n e a g r ă la mijloc a o r d i n u l u i L e o p o l d al I I - i e a .
„ E s t e m a i b i n e să faci şi s ă te c ă l e ş t i , d e c î t să nu faci şi să
te căieşti"...
I n r ă s t i m p u r i l e c î n d n u i se c e r e a o a c t i v i t a t e d e o s e b i t ă , Aifred
R o s e c h a m p se a r u n c a plin de v o l u p t a t e î n b r a ţ e l e lenei. P u t e a şă
s t e a o r e î n t r e g i n e m i ş c a t , cu p l e o a p e l e p e j u m ă t a t e î n c h i s e , î n t r - o
s t a r e d e s e m i - s o m n o l e n ţ ă , p ă r î n d cu t o t u l n e p ă s ă t o r la ce se p e ­
t r e c e a în j u r u l lui.
La fel se î n t î m p l a şi în z i u a e x a m e n u l u i m e u . V ă z î n d u - 1 pe
m a i o r ai fi p u t u t p a r i a o m i e c o n t r a u n u că d o a r m e d u s . D e fapt
el a s c u l t a c u m a r e a t e n ţ i e r ă s p u n s u r i l e c a n d i d a ţ i l o r , c ă u t î n d u n g e o ­
g r a f cît m a i i s c u s i t p e n t r u e x p e d i ţ i e . D e altfel, cei m a i m u l ţ i d i n t r e
cei p r e z e n t a ţ i la e x a m e n fură r e s p i n ş i de Ia p r i m e l e î n t r e b ă r i . Nu­
m e l e m e u î n c e p î n d cu l i t e r a S, a m fost a s c u l t a t p r i n t r e u l t i m i i .
— N u m e l e d v . ? m ă î n t r e b ă cu u n g l a s g u t u r a l s e c r e t a r u l co­
misiei. ... .

9
— Ion Spincanu.
— C u m ? făcu secretarul, căruia i se p ă r u s e p r o b a b i l că nu-mi
auzise bine numele.
— Ion Spineanu.
Sprîncenele subţiri şi r o ş c o v a n e ale secretarului se arcuiră mi­
rate, formînd două s e m n e de î n t r e b a r e a ş e z a t e f a ţ ă în faţă.
— D a r ce n a ţ i o n a l i t a t e ai d u m n e a t a ?
— Sînt romîn.
Cred că nici d a c ă a ş fi s p u s c ă a m c o b o r î t din M a r t e , tot nu
s-ar fi p r o d u s a t î t a n e d u m e r i r e şi f r e a m ă t p r i n t r e on or m e m b r i i co­
misiei. Buzele se ţuguiră, capetele pleşuve se aplecară unele către
a l t e l e , u r e c h i l e se l u n g i r ă p e n t r u a prinde mai bine şoaptele vecini­
lor. Toată lumea vorbea, gesticula, se a g i t a , se încrunta, se
contrazicea.
După ce schimbă cîteva păreri cu ceilalţi membri ai comisiei,
secretarul se apropie de maior şi-i şopti la ureche destul de tare
î n s ă ca să-1 t r e z e a s c ă din toropeală, faptul e x t r a o r d i n a r că e r a m de
altă n a ţ i o n a l i t a t e decît c e a belgiană.
— E romîn, domnule maior. Un s t r ă i n . C e f a c e m ? îl m a i as­
cultăm ?
F ă r ă s ă - ş i d e s c h i d ă p l e o a p e l e m a i o r u l binevoi s ă r ă s p u n d ă scurt:
— Ascultaţi-1! Tot o să c a d ă !
începură întrebările. Plouau din toate părţile, izbucnite parcă
din nenumărate mitraliere, împresurîndu-mă, strivindu-mă, căutînd
să m ă doboare.
După o oră şi j u m ă t a t e d e a s a l t n e î n t r e r u p t , o b o s i t şi eu, obo­
sită şi comisia, am încheiat armistiţiu. Ambele tabere arătau ca
după o luptă grea şi s î n g e r o a s ă . P e f r u n ţ i l e combatanţilor, broboa­
nele de s u d o a r e alunecau de-a dura ca pe u n tobogan.
Răspunsesem perfect la toate întrebările, chiar şi la cele rnai
n ă s t r u ş n i c e , p u s e d i n a d i n s ca s ă m ă î n c u r c e . A c u m zîmbeam trium­
fător şi ostenit. Semnalul de încetarea focului îl dăduse chiar
Rosechamp.
— De ajuns cu întrebările, domnilor, spusese el. Apoi mi se
adresă mie, deschizînd pentru prima dată de la î n c e p u t u l examenu­
lui p l e o a p e l e gălbui şi p r i v i n d u - m ă drept în ochi. S p e r ca la pro­
bele sportive o să te comporţi mai slab, spuse el r ă s p i c a t . N-am
n i c i u n chef s ă p l e c în c ă u t a r e a meteoritului de aur însoţit de un
barbar. Sînt d e s t u i în Africa !
„Măgulitoarele" cuvinte la adresa naţionalităţii mele nu m-au
p u t u t l ă s a rece. C ă u t î n d t o t u ş i s ă m ă s t ă p î n e s c , i - a m r ă s p u n s cu o
prefăcută politeţe:
—: D a c ă nu mă înşel „barbarul" din faţa dv. este u n u l dintre
aceia care a trecut examenul teoretic, spre deosebire de cei mai
mulţi dintre „civilizaţii" săi colegi. Nădăjduiesc că nici la proba-
sportivă să nu rămîn mai prejos, deşi se pare că acest lucru nu
10vsă
p -ră.ai n^hipodrom,
i'po"
m r^se
A r perocu
taER radrsoieondccueuiochcagraaeaupm
zi
rzi,nici
uipla euopiiacrsusaiporăatflm
lluencunodsnucare-1
rum a.ădţcşi
aîaiecum
xraioecpraa.să
S erprsneeăsdse
il-ui,eam
driaibîduţnsăaie.ir aăloc
csF
se
znăpabuuţănîşi
aptnderitaăozîclui
.bla.nue.rzitleraeărşdîotande
etdrc.uineniacdrăncloăăsurăşi
,icu
-eşde
i pşi
adafacă
lseitsdăpăeedr atsloc
itrerăe­.
Neplăcută zi p e n t r u examen.
D e • d i m i n e a ţ ă p l o u a s e . Lipsit de c ă l d u r a s o a r e l u i , p ă m î n t u l n u
se z b i c i s e î n c ă . H i p o d r o m u l r ă s c o l i t de s t r o p i i g r e i de p l o a i e e r a
n u m a i n o r o i şi g r o p i p l i n e cu a p ă . Nu era g l u m ă să c ă l ă r e ş t i p r i n
astfel de h î r t o a p e .
E e r n a r d E i s l e r v e n i s e să a s i s t e şi el la e x a m e n . B i e t u l om, m i o p
c u m e r a , nici n u se g î n d i s e să p a r t i c i p e la c o n c u r s .
— Ce zici, m ă î n t r e b ă el. A u r ă m a s n u m a i cinci c a n d i d a ţ i . M a i
ai s p e r a n ţ e ?
— Te cred ! Altfel nu m - a ş afla a c u m aici.
— E ş t i o p t i m i s t ! Se v e d e că nu ştii cine se n u m ă r ă p r i n t r e cei
cinci aleşi. îl vezi pe t î n ă r u l acela b l o n d ? Ei bine, află că e fiul
m i n i s t r u l u i m a r i n e i şi pe d e a s u p r a şi u n c ă l ă r e ţ n e î n t r e c u t . C u o
astfel de c o n c u r e n ţ ă , e d e s t u l de dificil s ă - ţ i m a i p ă s t r e z i s p e r a n ţ e l e
intacte.
î n t r - a d e v ă r , în clipa aceea u n tîrtăr blond, î n a l t , cu t r u p u l
z v e l t , î m b r ă c a t î n t r - u n i m p e c a b i l c o s t u m de c ă l ă r i e cu c i z m e l u c i ­
t o a r e de lac se a p r o p i e cu paşi elastici de t r i b u n a u n d e l u a s e loc
c o m i s i a . S c o ţ î n d u - ş i j o b e n u l cu u n g e s t plin de g r a ţ i e , se î n c l i n ă
r e s p e c t u o s s a l u t î n d pe distinşii p r o f e s o r i . Apoi a p u c î n d c ă p ă s t r u l
a r m ă s a r u l u i p u r s î n g e pe c a r e i-1 a d u s e s e u n s e r v i t o r , s ă r i u ş o r î n
ş e a . U n p i n t e n înfipt în c o a p s ă şi n o b i l u l a n i m a l îşi plecă şi el î n
s e m n de s a l u t c a p u l f r u m o s cu c o a m a , s t r ă l u c i t o a r e t u n s ă s c u r t .
D o m n i i g r a v i din t r i b u n ă i z b u c n i r ă în a p l a u z e z g o m o t o a s e :
— Bravo, monsieur Guy.
— Eşti un călăreţ desâvîrşit 1
— Şi t a t ă l d u m i t a l e c î n d era t î n ă r c ă l ă r e a la fel d e î n e î n t ă t o r .
Bravo... Bravo !
— Ei ce zici ? m ă î n t r e b ă din n o u E i s l e r . Am a v u t d r e p t a t e ?
Crezi ! că m a i ai v r e o ş a n s ă ?
— D a , c r e d , m u r m u r a i eu. P î n ă a c u m a m v ă z u t n u m a i o fi­
g u r ă p e c a r e orice c a l bine d r e s a t o p o a t e e x e c u t a cu u ş u r i n ţ ă . Să
v e d e m ce face m a i d e p a r t e !
M o n s i e u r G u y a t i n s e u ş o r cu c r a v a ş a cu m î n e r de a r g i n t c r u p a
p u r s î n g e l u i şi-1 a ş t e r n u la t r a p . G l e z n e l e fine şi n e r v o a s e a l e a r ­
m ă s a r u l u i , î n v e l i t e î n j a m b i e r e a l b e de piele, d e s c r i a u a r c u r i e l e g a n t e
p r i n a e r cu o r e g u l a r i t a t e a p r o a p e m a t e m a t i c ă . D r e p t , ţ i n î n d cu o
raînă s i g u r ă frîul, m o n s i e u r G u y z î m b e a r n î n d r u de m ă i e s t r i a lui.
Noi a p l a u z e îi r ă s p l ă t i r ă pe c ă l ă r e ţ .
D e o d a t ă , a p ! e c î n d u - s e p e s t e coarna a r m ă s a r u l u i , îi ş o p t i c e v a la
u r e c h e . A n i m a l u l îşi î n t i n s e botul şi r i d i e î n d u - s e pe p i c i o a r e l e d i n a ­
poi făcu o s ă r i t u r ă l u n g ă în aer şi o p o r n i î n t r - u n g a l o p n e b u n e s c ,
z v î r i i n d în j u r n e n u m ă r a ţ i stropi de n o r o i . F ă r ă să î n c e t i n e a s c ă o
clipă g a l o p u l , se a p r o p i e v e r t i g i n o s de o b s t a c o l u l î n a l t a f l a t în p a r ­
t e a o p u s ă t r i b u n e i şi cu m u ş c h i i î n c o r d a ţ i , cal şi c ă l ă r e ţ , f o r m î n d
p a r c ă u n s i n g u r t r u p se a v î n t a r ă d e a s u p r a lui. P i c i o a r e l e fine şi
l u n g i ale s p l e n d i d u l u i a n i m a l t r d e u r ă cu u ş u r i n ţ ă p e s t e o b s t a c o l ,
fără să-1 a t i n g ă . Apoi, î n d r e p l î n d u - s e cu a c e e a ş i v i t e z ă c ă t r e t r i ­
b u n ă , G u y îşi opri b r u s c c a l u l şi s ă r i n d j o s din şea î n l e m n i l î n g ă
bolul f r u m o s u l u i a n i m a l , a ş t e p t î n d ca m e m b r i i comisiei să se a r a t e
m u l ţ u m i ţ i de d e m c n s l r a ţ i a sa.
î n t r - a d e v ă r a p l a u z e l e şi o v a ţ i i l e nu î n t î r z i a r ă :
— Bravo... Magnific... Extraordinar... Ii
O doamnă corpolentă, cu o u r i a ş ă pălărie împodobită cu pena
d e s t r u ţ , făcea n e n u m ă r a t e b e z e l e c ă t r e t î n ă r u l şi î n d e m î n a t e c u î c ă ­
lăreţ, trimiţîndu-i n e n u m ă r a t e sărutări. E r a soţia ministrului m a r i ­
nei, m a m a fericitului G u y . A c e a s t ă d o a m n ă a v e a s ă - m i f a c ă u n
m a r e s e r v i c i u , d e c a r e voi p o m e n i î n s ă m a i t î r z i u .
' C î n d v e n i şi r î n d u l m e u , s p r e s t u p o a r e a m e a şi a lui E i s l e r
r î n d a ş i i a d u s e r ă cu m a r e g r e u t a t e de la g r a j d u r i o i a p ă i î n ă r ă ,
n e a g r ă ca t ă c i u n e l e , c a r e a r ă t a o p u t e r n i c ă s t a r e d e i r i t a ţ i e . S ă l b a ­
t i c ă , ea d ă d e a d i n copite, s f o r ă i a , m u ş c a z ă b a l a a b i a p u t î n d fi ţi­
n u t ă locului.
C u e a t r e b u i a s ă - m i fac d e m o n s t r a ţ i a d e c ă l ă r i e . Să î n c a l e c i
u n a n i m a l neîmblînzit care n u m a i fusese călărit niciodată — ve­
selă p e r s p e c t i v ă ! T r e m u r î n d toată, cuprinsă parcă de friguri, iapa
c ă u t a să-şi z v î r l c d i n s p a t e ş a u a . E r a d e a ş t e p t a t că v a s u p o r t a
c u a t î t m a i p u ţ i n u n c ă l ă r e ţ î n s p i n a r e . D i n c î t e v a s a l t u r i cei c a r e
a r fi î n d r ă z n i t s ă i se u r c e î n şa a r fi fost p r o i e c t a t în a e r cu
m a r e v i t e z ă şi a r fi c ă z u t n u t o c m a i p e m o a l e .
— S p e r s ă r e n u n ţ i la c o n c u r s , îmi ş o p t i E i s l e r î n s p ă i m â n t a t .
— Ba nu ! sună laconic r ă s p u n s u l meu.
D i n t r i b u n ă , R o s e c h a m p î m i f ă c u s e m n cu m î n a î n m ă n u ş a t ă s ă
încalec.
M ă a p r o p i a i d e i a p a n ă r ă v a ş ă , c a r e îşi u m p l u s e z ă b a l a de
s p u m e şi c e r u i r î n d a ş i l o r s ă - m i î n t i n d ă frîul şi s-o ia r e p e d e d i n
loc. A b i a s i m ţ i i pielea s u b ţ i r e d a r t r a i n i c ă a frîului î n m î n ă , c ă fă-
c î n d u - m i v î n t s ă r i i în s c ă r i şi îmi înfipsei a m b e l e m î i n i î n c o a m a
l u n g ă şi m ă t ă s o a s ă a n e î m b l î n z i t u l u i a n i m a i .
S i m ţ i n d u - m ă în spate, iapa î n n e b u n i t ă zvîrli fulgerător copi­
t e l e d i n d ă r ă t î n a e r ca s ă m ă d e a p e s t e c a p . D a r s t r î n g î n d v î r t o s
c o a p s e l e , a m i z b u t i t s ă m ă ţ i n î n ş a . I a p a m a i , î n c e r c ă d e d o u ă ori
a c e e a ş i m i ş c a r e d a r v ă z î n d că n u i z b u t e ş t e s ă m ă a r u n c e j o s , în
c e p u s ă facă s ă r i t u r i n e r e g u l a t e , s ă se a p l e c e î n l ă t u r i ,
să dea din copite, doar, doar se va putea descotorosi de
prezenţa mea nedorită. Din pricina atîtor zguduituri
s i m ţ i i u n g o l c u m p l i t î n s t o m a c şi mi se făcu teamă
c ă - m i va v e n i r ă u . T î m p l e l e mi s e z b ă t e a u , u r e c h i l e îmi ţ i u i a u , m u ş c h i i
c o a p s e l o r m ă d u r e a u î n g r o z i t o r şi a m e ţ i t c u m e r a m , a p r o a p e c ă n u
mai vedeam nimic înaintea mea. Hipodrom, tribune, comisie se în-
v î r t e a u într-un cerc n e b u n e s c în j u r u l meu.
D a c ă n u m a i o clipă a ş fi s l ă b i t s t r î n s o a r e a degetelor înfipte
în coama animalului, eram pierdut '
D a r c h i a r î n clipa c î n d s i m ţ i i că n u m a i p o t l u p t a şi e r a m g a t a
s ă m ă l a s în v o i a s o a r t e i , a v u i d e o d a t ă s e n z a ţ i a că m i ş c ă r i l e i e p e i
s e d o m o l e s c . I n b ă t ă l i a ce se î n c i n s e s e î n t r e m i n e şi ea, î n v i n g ă t o r
i e ş i s e m eu.
De a c u m a v e a să facă tot c e voi dori e u . C o n ş t i i n ţ a i z b î n z i i
îmi r e d o b î n d i t o a t e p u t e r i l e .
M î - a m ş t e r s g r ă b i t s u d o a r e a d e p e f r u n t e cu m î n e c a h a i n e i şi
î n f i g î n d u - m i p i n t e n i i î n c o a p s e l e s e n s i b i l e a l e iepei o î n d e m n a i la
g a l o p . Avui n u m a i t i m p u l să-1 a u d p e E i s l e r s t r i g î n d :
— B r a v o S p i n e a r i u p a r c - a i fi u n i n d i a n f
P r o b a b i l că o n o r a b i l i i m e m b r i ăi c o m i s i e i nu o b s e r v a r ă gro­
z a v a m e a a s e m ă n a r e cu pieile r o ş i i , p e n t r u c ă nici u n u l nu binevoi
s ă - m i a r u n c e nici cel m a i i n o f e n s i v c u v î n t d e î n c u r a j a r e . L u p t a m e a
cu i a p a n ă r ă v a ş ă îi l ă s a s e c o m p l e t n e s i m ţ i t o r i .
F ă r ă să mă simt deloc r ă n i t în a m o r u l meu propriu, mă pre­
g ă t e a m de c e a de a d o u a î n c e r c a r e — s ă r i t u r a p e s t e o b s t a c o l .
D a r î m b l î n z i t ă , s u p o r t î n d u - ş i cu r e s e m n a r e c ă l ă r e ţ u l din ş a ,
iapa dovedi în schimb că-şi pierduse curajul. Ajunsă lîngă obstacol,
deşi îi s î n g e r a s e m c o a p s e l e , ca s-o oblig să s a r ă , se opri b r u s c si
î n c e r c ă să se î n t o a r c ă d i n d r u m . A m l ă s a t - o în v o i e c î ţ i v a p a ş . ,
a p o i o m i n a i d i n n o u c ă t r e o b s t a c o l . E r a m s i g u r că d e a s t ă d a t ă v a
s ă r i . E r o a r e ! U r m a ş a lui D u c i p a l , c e l e b r u l t o v a r ă ş al t u t u r o r p e r i ­
peţiilor lui A l e x a n d r u cel M a r e , se d o v e d i m a i î n c ă p ă ţ î n a t ă d e c î t
î n s u ş i c a t î r u l iui S a n c h o P â n z a . E x a c t în a c e l a ş i loc u n d e se o p r i s e
p r i m a d a t ă s t o p a şi a c u m .
S i m ţ e a m c ă - m i ies d i n s ă r i t e . M - a m a p l e c a t p e s t e c o a m ă şi a m
raîngîiat-o pe g î i u l i u n g , a s u d a t , i-am ş t e r s botul plin de s p u m ă
şi i-am d a t să m ă n î n e e c î t e v a b u c ă ţ i de z a h ă r pe c a r e le a v e a m i n
b u z u n a r , a p o i n e - a m î n d e p ă r t a t c a m o s u t ă de m e t r i d e o b s t a c o l .
D e aci a m p o r n i t i a r î n g a l o p c ă t r e g a r d u l de f r u n z i ş m ă r g i ­
nit cu a p ă .
A j u n s l î n g ă o b s t a c o l , a m s i m ţ i t că i a p a a r e d e g î n d să se
o p r e a s c ă . D a r d e r î n d u l a c e s t a p i n t e n i i şi c r a v a ş a a c ţ i o n a r ă f ă r ă m i t ă .
N e c h e z î n d cu d e s p e r a r e , a n i m a l u l făcu u n salt l u n g , m a i p u ţ i n
e l e g a n t d e s i g u r decît c a l u l a n t r e n a t p e care-1 c ă l ă r i s e fiul mi»
n i s t r u l u i , d a r trecu pe d e a s u p r a o b s t a c o l u l u i fără să c l a t i n e . m ă ­
car o frunză.
S p e r i a t ă e a î n s ă ş i de p r o p r i a ei î n d r ă z n e a l ă , i a p a m a i g a l o p ă
c î ţ i v a zeci de m e t r i d u p ă c a r e , b l i n d a , s u p u s ă , o b o s i t ă şi a s u d a t ă
o p o r n i în t r a p c ă t r e t r i b u n ă .
E i s l e r fu s i n g u r u l c a r e a p l a u d ă c î n d a j u n s e i în d r e p t u l c o m i ­
siei şi a c a n d i d a ţ i l o r . C e i l a l ţ i m ă p r i v i r ă reci, a p r o a p e d u ş m ă n o ş i .
R o s e c h a m p mi se a d r e s ă cu o voce t ă r ă g ă n a t ă , plictisită.
— V r e a u s ă - i i atr2g a t e n ţ i a că ai î n c e r c a t de d o u ă ori să s a r i
peste o b s t a c o l şi n-ai i z b u t i t .
— Am a v u t u n cal n e î m b l î n z i t , d o m n u l e m a i o r . N - a m a i fost
călărit n i c i o d a t ă . A r m ă s a r u l d o m n u l u i G u y d e G o e z d a c k a r e î n a l13
ta
ş c o a l ă d e d r e s u r ă şi s e v e d e cît colo c ă d o m n u l G o s d z a c k 1-a m a î
c ă l ă r i t d e m u l t e ori. B a c r e d c ă n u m ă î n ş e l a t u n c i c î n d afirm
că este chiar proprietatea dumnealui.
— Asta nu e treaba dumitale, domnule Spineanu, sări unul
d i n p r o f e s o r i , u n o m g r ă s u l i u , cu obrajii roşii şi cu o scăfîrlie m a i
p l e ş u v ă d e c î t o bilă d e biliard. Cum. îţi p e r m i ţ i să p o n e g r e ş t i p e
u n u l d i n c o l e g i i d u m i t a l e . Ţi s-au oferit ş a n s e e g a l e , d e ş i d u m n e a t a
eşti u n străin.
Rosechamp adăugă :
—• D a c ă - ţ i p e r m i ţ i î n c ă o s i n g u r ă o b r ă z n i c i e d e a c e s t fel, vei fi
exclus din e x a m e n !
î n c e p u şi p r o b a d e tir.
Guy de Goezdack se dovedi nu numai un călăreţ desăvîrşit,
clar şi u n o c h i t o r p e r f e c t . Atît la pistol cît şi la a r m a de v î n ă t o a r e
dobîndi un n u m ă r m a x i m de. puncte.
T u r b a m ! N u m a i a v e a m nici o s p e r a n ţ ă s ă c î ş t i g c o n c u r s u l .
D e o d a t ă ' v ă z î n d u - 1 p e R o s e c h a m p s t î n d c a m la o s u t ă de p a ş i d e ­
p ă r t a r e d e m i n e şi a p r i n z î n d u - ş i o ţ i g a r ă , î m i v e n i î n m i n i e o
idee năstruşnică. Am r i d i c a t p i s t o l u l şi ochind r e p e d e , îi s m u l s e i
cu u n g l o n t e , t r e i s f e r t u r i d i n ţ i g a r ă .
U n u l d i n p r o f e s o r i i c a r e s e g ă s e a u î n a p r o p i e r e a lui s e î n g ă l ­
b e n i şi fu cît p e aoi s ă c a d ă j o s l e ş i n a t . M - a m a ş t e p t a t ca R o s e ­
c h a m p să s a r ă cel p u ţ i n s p e r i a t î n a p o i . D a r m a i o r u l , d e p a r t e d e a
s e a r ă t a î n s p ă i m î n t a t , la fel d e n e p ă s ă t o r şi d e p l i c t i s i t ca d e
obicei, îşi s c o a s e cu d o u ă d e g e t e î n g ă l b e n i t e de t u t u n , m u c u l sfîr-
t e c a t d i n t r e b u z e , îl p r i v i c î t e v a c l i p e cu a t e n ţ i e şi a p o i v e n i la m i n e .
A t u n c i i - a m v ă z u t p e n t r u p r i m a o a r ă ochii. D e s c h i s e s e î n sfîrşit
p l e o a p e l e î n î n t r e g i m e şi f u l g e r î n d u - m ă cu p r i v i r e a î m i s p u s e p r i n ­
tre d i n ţ i :
— îmi plac bunii ochitori, dar nu-i pot suferi p e cei prea îîî-
drăzneţi.

A d o u a zi, la S o c i e t a t e a de g e o g r a f i e se a f i ş e a z ă r e z u l t a t e l e
c o n c u r s u l u i . U n s i n g u r n u m e f i g u r a pe h î r t i a a l b ă p r i n s ă î n d o u ă
p i o n e z e : G u y de Goedzack.
M - a m î n t o r s a c a s ă a b ă t u t şi m - a m t r î n t i t î n p a t î m b r ă c a t . M ă
s i m ţ e a m r u p t d e o b o s e a l ă . T o a t e i d e a l u r i l e m e l e de e x p l o r a t o r s e
spulberaseră.
N u ş t i u cît t i m p a m d o r m i t . D a r d a c ă a r fi să-1 c r e d pe E i s l e r
a m s f o r ă i t c a m d o u ă zile şi o n o a p t e .
T o c m a i v i s a m că p l u t e s c într-o pirogă pe fluviul Congo.
D e o d a t ă m i c a m e a a m b a r c a ţ i u n e se î m p o t m o l i î n t r - o i n s u l i ţ ă . L ă -
s î n d l u c r u r i l e î n b a r c ă , a m c o b o r î t pe p ă m î n t . D a r „ p ă m î n t u l " s e
d o v e d i c a m c i u d a t . P e n e a ş t e p t a t e î n c e p u să se m i ş t e , se r i d i c ă şi
o l u ă din loc c l ă t i n î n d u - s e . N i m e r i s e m p e s p i n a r e a u n u i h i p o p o t a m .
Cînd zgîlţîiturile deveniseră tot m a i p u t e r n i c e şi s e î n s o ţ i r ă d e
răgetele monstrului mă trezii.
E i s l e r s t ă t e a a p l e c a t a s u p r a m e a şi m ă z g î l ţ î i a d e zor s c o ţ î n d
s t r i g ă t e s ă l b a t i c e pe c a r e eu le l u a s e m d r e p t r ă g e t e l e h i p o p o t a m u l u i :
— C e faci d o m n u l e ? D o r m i ? Şi S o c i e t a t e a de g e o g r a f i e te
c a u t ă în t o t o r a ş u l ! z b i e r ă c o l e g u l m e u .
— D a r ce t r e a b ă a r e cu m i n e ?
— C u m ce t r e a b ă ? Auzi v o r b ă ! P e s t e d o u ă zile pleci cu R o s e ­
c h a m p în Africa, să c a u ţ i m e t e o r i t u l de a u r .
— Fii s e r i o s d o m n u l e , n u - m i a r d e de g l u m ă 1 M a i b i n e l a s ă - m ă
să d o r m .
Şi î n t o r c î n d u - i s p a t e l e î n c e r c a i s ă - m i c o n t i n u i v i s u l cu h i p o p o ­
t a m u l t r a n s f o r m a t în i n s u l ă . D a r E i s l e r nu m ă l ă s ă . M ă r ă s u c i d i n
n o u cu f a ţ a la el şi s t r i g ă :
— Nu g l u m e s c d e l o c ! î m b r a c ă - t e iute şi p r e z i n t ă - t e la S o c i e t a t e .
L u i G u y de G o e d z a c k i-au i n t e r z i s p ă r i n ţ i i să plece. E x c e l e n ţ a sa
m i n i s t r u l m a r i n e i şi m a i a l e s s o ţ i a s a , deşi î n c î n t a ţ i că o d r a s l a lor
a i z b u t i t la e x a m e n şi că e u n c ă l ă r e ţ a t î t de d e s ă v î r ş i t , n - a u nici
o poftă să-1 l a s e să fie p ă p a t de v r e u n crocodil n e o b r ă z a t c a r e h a ­
b a r nu a r e de b u n e l e m a n i e r e , de r e s p e c t şi de i e r a r h i e . Aşa ca
cei a l e s să p a r t i c i p e la e x p e d i ţ i e e ş t i t u .
A m s ă r i t d i n p a t , m i - a m t u r n a t o c a n ă d e a p ă r e c e în c a p şi
a p u c î n d u - 1 pe E i s l e r d e r e v e r e l e h a i n e i i - a m p o r u n c i t :
— M a i s p u n e - m i o d a t ă ! D a r m a i r a r şi m a i l i m p e d e !
E i s l e r îmi r e p e t ă t o t u l de la î n c e p u t . C u m f u s e s e m c ă u t a t de'
la S o c i e t a t e , c u m a f l a s e de la u n a m i c al lui G u y de G o e d z a c k că
p ă r i n ţ i i Iui îi i n t e r z i s e s e r ă să plece î n Africa. P e m ă s u r ă ce-1 a s c u l ­
t a m , u r c a m în al n o u ă l e a cer...
îmbrăcîndu-mă la i u ţ e a l ă , n e d u s e r ă m a m î n d o i la Societate
u n d e s p u s e l e b u n u l u i m e u c o l e g fură c o n f i r m a t e î n t o c m a i . D e v e n i ­
s e m cel de al p a t r u l e a m e m b r u al e x p e d i ţ i e i Alfred R o s e c h a m p .
. S e a r a , în t i m p ce d e la f e r e a s t r a mea se z ă r e a u sclipind p î n ă
departe luminile v e c h i u l u i o r a ş b e l g i a n , a m l u a t o foaie d e h î r t i e
ca să-i s c r i u t a t ă l u i m e u . Nu-i m a i t r i m i s e s e m d e m u l t c î t e v a r î n d u r i .
Am scris p î n ă n o a p t e a t î r z i u .
Cînd după cîţiva ani m - a m î n t o r s în patrie, a m găsit printre
h î r t i i i e t a t â i u i m e u şi s c r i s o a r e a t r i m i s ă de m i n e .
P r o f e s o r u l se ridică din fotoliu şi d e s c h i z î n d u n u l d i n s e r t a ­
r e l e b i r o u l u i s ă u , r ă s c o l i p r i n t r e h î r t i i şi-mi î n t i n s e î n s î î r ş i t o s c r i ­
s o a r e î n g ă l b e n i t ă de v r e m e .
Dragă tală.
Se împlinesc curînd trei ani de cind nu ne-am văzut. Am un
simţămînt de vinovăţie pentru că nu am ascultat de chemările tale şi
în nici o vacanţă nu m-am reîntors în ţară. Mi-e foarte dor de
tine, dar ce să fac? Am moştenit firea ta. Mă mină dorinţa de a
cunoaşte, de a vedea cît mai mult. Dorinţa asta mă arde, nu-mi dă
linişte, mă foxe uneori uşuratic şi nestatornic. Simt în mine puteri
nebănuite; cîteodată cred că aş putea într-adevăr să dezleg toate
tainele naturii, să cunosc tot ce a adunat ştiinţa omenească şi chiar
mai mult decît atli.
Acum plec în Africa să caut un meteorit de aur care poate nici
nu există.
Cei mai mulţi dintre cei care au mai încercat să-l găsească au
fost minaţi de dorul de îmbogăţire. Nu ştiu de ce, dar nici nu mă
gîndesc la un astfel de scop, deşi, slavă domnului, nu sînt bogat.
Pe mine mă mină în Africa acea dorinţă tulburătoare de care-ţi
vorbeam. . Vreau să lămuresc misterul meteoritului, să colind pă-
mlnturi necunoscute, să văd munţi, ape şi păduri nevăzute de
nimeni. Să întocmesc hărţi, să cercetez fauna, să-mi bucur privirile
cu coloritul florei sălbatice a ecuatorului, să îmbogăţesc ştiinţa cu
noi descoperiri. Aiîtea taine nedezlegate mă aşteaptă şi mă cheamă
în desişul junglei seculare, unde vreau să fac să răsune pasul omu­
lui biruitor, care nu se teme nici de gheţurile polilor, nici de hă­
ţişurile pădurilor virgine, ci pătrunde curajos pretutindeni pe glob,
unde hărţile mai indică petele albe ale necunoscutului.
Şi mai e ceva! Sînt mândru că din a'îţia belgieni a fost ales
să participe la expediţie un romîn (ce e drept rn-au ales cu oare­
care Intlrziere, clar nu face nimic). Ştiu că ecuatorul e departe de
patrie, dar şi acolo, în pădurile virgine din Congo, o să mă simt
din toi sufletul romîn şi o să ţiu minării că un om. din neamul
meu pătrunde pentru prima oară pe aceste meleaguri neumblate şi
că el nu vine nici ca să se îmbogăţească, nici ca să-i robească pe
indigeni; că numai dragostea de ştiinţă l-a adus in inima
Africii tainice.
Şi acum închei. Trebuie să mă pregătesc de plecare.
Te sărută pe amînâoi obrajii,
Ion
Capitolul IV
SĂGEATA OTRĂVITĂ

La 12 septembrie, însoţită de stolurile nenumărate de alba­


t r o ş i , t r i ş t i şi d e m n i , ,,Le V a i l l a n t " m i c u l v a s cu a b u r i al c o m p a ­
n i e i b e l g i e n e de n a v i g a ţ i e O s t e n d - M a t a d i t r e c u linia e c u a t o r u l u i .
C u o n o a p t e î n a i n t e î n c ă s c h i m b a r e a boiţii c e r e ş t i n e a m i n t e a a p r o ­
p i e r e a e v e n i m e n t u l u i . S u s pe c e r în locul s t e l e i p o l a r e a p ă r u s e c u
1

s t r ă l u c i r i de n e s t e m a t e c r u c e a s u d u l u i : i n t r a m în e m i s f e r a a u s t r a l ă .
P e n t r u cei c a r e a c u m p ă ş e a u î n t î i a o a r ă p e s t e a c e a linie î n ­
chipuită care încinge mijlocul pămîntului, marinarii pregătiseră
tradiţionala sărbătoare închinată lui N e p t u n , p u t e r n i c u l zeu al
m ă r i i . E u şi cu î n c ă doi c ă l ă t o r i a m fost u d a ţ i din b e l ş u g cu a n ă
d e m a r e , î n t i m p c e u n m a r i n a r cu u n t r i d e n t şi cu o c o r o a n ă p e
c a p , i m a g i n e fidelă a m a r e l u i N e p t u n , b o l b o r o s e a n i ş t e b i n e c u v î n t ă r i
pline de haz.
M a r i n a r i i şi ceilalţi p a s a g e r i se p r ă p ă d e a u de rîs p r i v i n d u - n e . .
N u m a i R o s e c h a m p îşi l u a s e v e ş n i c u l s ă u a e r de o m p o s o m o r i t şi
plictisit şi p ă r e a că n u v e d e şi n u a u d e n i m i c d i n ce s e p e t r e c e p e
punte.
I n t i m p u l c ă l ă t o r i e i , am, î n c e r c a t d e c î t e v a ori să m ă a p r o p i i d e
el şi să-i v o r b e s c . î m i r ă s p u n d e a t o t d e a u n a m o n o s i l a b i c şi se g r ă ­
b e a să plece în a l t ă p a r t e a v a p o r u l u i .
N ă d ă j d u i a m că c e i l a l ţ i doi m e m b r i ai expediţiei, locotenentul
L e i e h e r şi s e r g e n t u l M a r s s a c k , c a r e n e a ş t e p t a u l a Leopoldville v

a v e a u să fie o a m e n i m a i p r i e t e n o ş i .
L a 13 s e p t e m b r i e , „ L e V a i l l a n t " p ă t r u n s e î n e s t u a r u l - d e v ă r s a r e
ai fluviului C o n g o . V a s u l t r e c u fără s ă se o p r e a s c ă p e d i n a i n t e a
m i c u l u i p o r t Borna, v e c h e a c a p i t a l ă a c o l o n i e i şi u r c ă în s u s u l flu­
viului, către orăşelul M a t a d i .
U n p e i s a j m i n u n a t ni se d e s c h i d e a î n a i n t e a o c h i l o r . D e o p a r t e
şi de a l t a a f l u v i u l u i s e r i d i c a u c r e s t e s t r ă l u c i t o a r e d e m u n ţ i . M i ­
lenii d e - a r î n d u l C o n g o se l u p t a s e cu s t î n c i l e şi le b i r u i s e , c r o i n d u - ş i
u n defileu d e s t u l de l a r g p r i n c a r e p u t e a u n a v i g a v a p o a r e l e . M u n ­
ţii d a t î n d d i n p r i m e l e epoci g e o l o g i c e a v e a u o c u l o a r e a l b i c i o a s ă
l u c i t o a r e c a r e - i f ă c e a u să p a r ă s t r ă v e z i i , d e u n d e şi n u m e l e p o e t i c
pe care-1 c ă p ă t a s e r ă : „ M u n ţ i i de c r i s t a l " .
D e c u m t r e c u r ă m defileul, p e i s a j u l se s c h i m b ă cu d e s ă v î r ş i r e . .
D e o p a r t e şi de a l t a , î n f i p t e î n t r - u n p ă m î n t m o c i r l o s , s e î n t i n d e a u
n e s f î r ş i t e p ă d u r i de m a n g l i e r i r ă s p î n d i n d u n m i r o s î m b ă t ă t o r d e r ă ­
ş i n ă . R ă d ă c i n i l e m a n g i i e r i l o r , n u m e r o a s e şi a d i n e i , m u s t i n d de s e v ă
se a m e s t e c a u u n e l e cu a l t e l e , s e î n c o l ă c e a u î n t r - u n t a l m e ş - b a l m e ş
de nedescurcat, răscolind pămînt, p ă t r u n z î n d pînă în valurile m a r e ­
lui fluviu a f r i c a n .
C ă l d u r a c o n s t a n t ă ziua şi n o a p t e a , c a r e p e m a r e era d o m o l i t ă
de b r i z a r ă c o r i t o a r e , a c u m s e făcea tot m a i s i m ţ i t ă . N u ş t i a m î n ce
fel s ă ne m a i ferim d e e a . N e a s c u n d e a m în f u n d u l c a b i n e l o r c ă u ­
t î n d z a d a r n i c să g ă s i m p u ţ i n ă u m b r ă c a r e să a l u n g e z ă d u f u l î n ă ­
b u ş i t o r . A ş t e p t a m c u n e r ă b d a r e s ă c o b o r în sfîrşit p e p ă m î n t . M ă
p l i c t i s i s e m c u m p l i t de v i a ţ a m o n o t o n ă de pe - b o r d u l v a s u l u i .
La 14 s e p t e m b r i e , î n zori, „ L e V a i l l a n t " a r u n c ă î n s î î r s i t a n c o r a
la M a t a d i .
D e aci p î n ă la L e o p o l d v i l l e , d i n c a u z a v î r t e j u r i l o r e x t r e m d e
r a p i d e , n a v i g a ţ i a pe C o n g o d e v i n e i m p o s i b i l ă . E x i s t ă î n . s c h i m b o
c a l e f e r a t ă c a r e u r c ă de-a l u n g u l f l u v i u l u i . F ă r ă să î n t î r z i e r n , n e g r ă ­
b i r ă m să a p u c ă m un t r e n . Acum ce e d r e p t n u m e l e d e t r e n e s t e
puţin cam exagerat pentru acele cutii lipsite de capace, care
s c î r ţ î i n d şi oftînd a l u n e c a u ş o n t î c - ş o n t î c , s p r e est. T o t u ş i c u m n u
a v e a m nici u n alt m i j l o c d e l o c o m o ţ i e a t r e b u i t să n e m u l ţ u m i m
şi cu el. D r u m u l ni s e p ă r u l u n g şi c h i n u i t o r . î n c e p u s e m s ă r e g r e t
c a b i n e l e s t r i m t e de pe v a p o r . C î n d t r e n u l s e o p r i , se sfîrşise şi l i n i a .
A j u n s e s e m la L e o p o l d v i l l e , c a p ă t u l liniei f e r a t e .

2 .17
gară ne aşteptau doi albi. U n u l î n a l t , cu o f a ţ ă brutală, cu
ochi ş t e r ş i s u b o f r u n t e î n g u s t ă — e r a s e r g e n t u l Marssack.
C e e a ce m - a i m p r e s i o n a t d i n p r i m a c l i p ă la~ el e r a u b r a ţ e l e sale
n e o b i ş n u i t de l u n g i şi d e p u t e r n i c e , a d e v ă r a t e c ă n g i d e o ţ e l .
Cel de al doilea, l o c o t e n e n t u l L e i e h e r , e r a e x a c t o p u s lui. S l a b ,
pipernicit, cu o faţă bolnăvicioasă, locotenentul nu părea deloc pre­
g ă t i t p e n t r u o c ă l ă t o r i e în j u n g l a e c u a t o r i a l ă . P r o b a b i l c ă n - a r fi
fost în s t a r e s ă t r e a c ă nici u n a d i n p r o b e l e la c a r e f u s e s e m s u p u s
eu la B r u x e l l e s .
De c u m n e z ă r i r ă , cei doi s e r e p e z i r ă la noi, s t r î n g î n d u - n e m î i -
n i l e cu b u c u r i e .
— Of, b i n e c - a ţ i s o s i t d o m n u l e m a i o r , s p u s e M a r s s a c k . M ă plic­
t i s e a m d e m o a r t e aci, f ă r ă d v . A b i a a ş t e p t a m s ă v ă î n t o a r c e ţ i .
R o s e c h a m p se m u l ţ u m i să d e a d i n c a p şi n u r ă s p u n s e nici un
cuvînt.
P r i m u l l u c r u c a r e m ă î n t r e b ă L e i e h e r , î n d a t ă ce f u r ă m o c l i p ă
singuri, a. fost:
— Ş t i i s ă joci p o c k e r ?
— C r e d că p u ţ i n i o a m e n i pe lume joacă a t î t d e p r o s t ca mine.
" — A t u n c i p o a t e preferi alt j o c .
•— Mu, t o a t e î m i s î n t la fel de antipatice.
O d e z a m ă g i r e f ă r ă m a r g i n i se a ş t e r n u pe f a ţ a t o v a r ă ş u l u i m e u
de c ă l ă t o r i e . C r e d că nici d a c ă a r fi a f l a t că m e t e o r i t u l e x i s t ă n u ­
m a i î n l e g e n d ă şi n i c i d e c u m î n r e a l i t a t e , t o t n - a r fi t r e b u i t s ă fie
a t î t de t r i s t .
— T r e b u i e n e a p ă r a t să î n v e ţ i , făcu el în sfîrşit. Aci d a c ă n u
bei şi n u joci c ă r ţ i î n n e b u n e ş t i ! Au g r i j ă d e a s t a c ă l d u r a , m u ş t e l e ,
ţ î n ţ a r i i şi n e g r i i ă ş t i a a f u r i s i ţ i .
P ă r e a îngrozitor de d e z g u s t a t de viaţa din colonii. Nu înţele­
g e a m a t u n c i de ce c e r u s e să facă p a r t e din e x p e d i ţ i a R o s e c h a m p .
L u c r u l a c e s t a a v e a m î n s ă să-1 l ă m u r e s c c h i a r în s e a r a a c e e a .
P r i n t r e u l i ţ e l e m u r d a r e c a r e se r o s t o g o l e s c c ă t r e c e n t r u l o r a ş u ­
lui, ocolind p r a g u r i l e p r ă v ă l i o a r e l o r pline cu tot felul d e n i m i c u r i
n e f o l o s i t o a r e , îşi d e s c h i d d r u m c î t e v a c a n a l e u r î t m i r o s i t o a r e , c a r e
d u p ă ce a d u n ă g u n o a i e l e urbei a f r i c a n e se v a r s ă î n C o n g o . A m b a r ­
c a ţ i u n i î n c ă r c a t e cu l e m n , fildeş, c a u c i u c , t r a s e d e pe m a l d e b r a ­
ţ e l e p u t e r n i c e a l e n e g r i l o r p l u t e s c a d e s e a pe a c e s t e c a n a l e n u p r e a
adînci.
D r u m u l n e era t ă i a t de u n astfel de c a n a l pe c a r e se l e g ă n a ,
m a i să se r ă s t o a r n e s u b g r e u t a t e a p o v e r i l o r cu c a r e era s u p r a î n c ă r ­
c a t ă o p l u t ă l a r g ă . C î ţ i v a n e g r i t r ă g e a u d e u n o d g o n î n t i n s ca o
c o a r d ă de a r c şi î n c e r c a u z a d a r n i c să p u i e plu'.a în m i ş c a r e şi s-o
tîrască împotriva curentului.
Cu v i n e l e g î t u l u i u m f l a t e , cu ochii ieşiţi din o r b i t e , cu m u ş c h i i
î n c o r d a ţ i la m a x i m u m , t r ă g e a u d e o d g o n cu furie şi d e s p e r a r e . C h i ­
p u r i l e lor z d r o b i t e d e o b o s e a l ă , fălcile î n c l e ş t a t e , îmi a m i n t e a u z g u ­
d u i t o r u l t a b l o u al lui Repin. „ T r ă g i n d la e d e c " , u n d e nefericiţii l u n ­
traşi de pe Volga de a l t ă d a t ă sînt înfăţişat u r e î n d cu t r u d ă şi
s î n g e b ă r c i l e în s u s u l f l u v i u l u i .
U n o m u l e ţ g r ă s u l i u şi a s u d a t , a l e r g a d e colo-colo, l o v i n d u - i p e
bieţii n e g r i cu u n bici d i n piele de b o u .
— S c l a v i în secolul X X e x c l a m a i eu.
18
— In Africa totul este posibil, răspunse sec Leieher.
D e o d a t ă u n t î n ă r z u l u s , cu o f a ţ ă f r u m o a s ă , d ă d u d r u m u l o d ­
g o n u l u i şi î n ă l ţ î n d u - ş i t r u p u l p u t e r n i c îl î n f r u n t ă pe g r ă s u n , f u l g e -
r'mdu-1 cu p r i v i r e a . î n f u r i a t , a l b u l î n c e p u să-1 l o v e a s c ă n e b u n e ş t e cu
biciul p e s t e f a ţ ă . D a r z u l u s u l m î n d r u n u - ş i p l e c a g r u m a z u l .
M - a m r e p e z i t la g r ă s u n şi s m u ! g î n d u - i biciul d i n m i n ă , i - a m
slrigat:
— C u m î n d r ă z n e ş t i să-1 l o v e ş t i ?
— Ce te p r i v e ş t e ? răspunse acesta.
— L e g i l e te o p r e s c — S t a t u l C o n g o a d e v e n i t c o l o n i e t o c m a i
ca să se p u n ă c a p ă t abuzurilor — legile coloniei sînt g a r a n t a t e de
constituţia belgiană.
G r ă s u n u l m ă privi întîi mirat, apoi îmi hohoti în n a s .
— Eu n u sînt belgian, sînt englez. F a c ce v r e a u ! D a c ă poftesc
pot să-i o m o r p e toţi s ă l b a t i c i i ă ş t i a .
— D a r c u ca ţi-au- g r e ş i t ? N u v e z i că h u s î n t î n s t a r e s ă t r a g ă
pluta ? E prea încărcată.
— S e v e d e că eşti n o u î n colonii. N u - i c u n o ş t i p e n e g r i . S î n t
t o ţ i n i ş t e p r e f ă c u ţ i . A u p u t e r e a s ă t r a g ă d a r n u vor.
— D e ce n u t r a g i d u m n e a t a , d a c ă eşti î n s t a r e ? l - a m î n t r e b a t
cu înfuriat.
O roşeaţă vie izbucni în obrazul englezului.
— Din pricina albilor ca d u m n e a t a şi-au luat negrii n a s u l la
p u r t a r e , m u g i el. Ieri z u l u s u l ă s t a o b r a z n i c p e c a r e m - a i v ă z u t lo-
v i n d u - J , a a v u t n e r u ş i n a r e a s ă - m i c e a r ă să d a u g o l o g a n i n e g r i l o r
î n c h i r i a ţ i d i n s a t e , d u p ă ce a m m a i p l ă t i t o d a t ă şefului d e t r i b .
C n d l - a m r e f u z a t , m i - a î n d e m n a t o a m e n i i la r ă z m e r i ţ ă . Azi m - a
î n f r u n t a t d i n n o u . P r i v e ş t e cu ce u r ă s e u i t ă l a m i n e . D a r îl î n v ă ţ
cu m i n t e .
— C u b ă t a i a î n nici u n c a z !
•— N u c u n o s c nici o a l t ă m e t o d ă m a i p o t r i v i t ă , r ă s p u n s e e n g l e ­
z u l cu u n s u r î s c a r e f ă c u să i se v a d ă d i n ţ i i n e g r i g ă u r i ţ i . Şi a c u m
d ă - t e î n l ă t u r i şi a l t ă d a t ă d a c ă t e m a i a m e s t e c i în t r e b u r i l e m e l e ,
o s ă - ţ i r ă s p u n d p e alt t o n .
D u c î n d u - ş i m î n a la t o c u l r e v o l v e r u l u i g r ă s u n u l f ă c u u n g e s t
s e m n i f i c a t i v . I n c l i p a a c e e a L e i c h e r m ă t r a s e d e m î n e c ă şi m ă î n d e ­
p ă r t ă de englez.
•— N u te b ă g a ! L a s ă - 1 în p a c e . Ţ i - a m s p u s că a ş a e Africa.
N u poţi î n d r e p t a n i m i c aci. Haide, Rosechamp a luat-o înainte.
N - a b ă g a t d e s e a m ă c ă t e - a i a p u c a t d e h a r ţ ă . Altfel e r a v a i d e
tine.
Am p r i v i t î n u r m ă . M i se p ă r e a că z u l u s u l cel t î n ă r îşi î n t o r -
se:e capul şi-mi zîmbise prietenos.

— Ai găsit călăuza? îl î n t r e b ă Rosechamp pe sergent.


— D a , cu c h i u cu v a i a m d a t de el la B a s s o k o , r ă s p u n s e Mars-
s a c k m o r o c ă n o s . L - a m a d u s cu m i n e la L e o p o l d v i l l e .
— Şi ce s p u n e ?
— Că î n t r - a d e v ă r 1-a c o n d u s pe Smith prin junglă, dar 1-a
p ă r ă s i t la j u m ă t a t e a d r u m u l u i .
— D e ce ?

19
— I-a fost frică să meargă mai departe. D e la Bisstung, zice
călăuza, începe ţara duhurilor. Cine p ă t r u n d e pînă acolo, n u se m a i
întoarce viu. La fel s-a întîmplat şi cu Smitîi.
Stăteam toţi patru Ia u m b r a unui. pavilion acoperit cu flori de
mimoze, în curtea bungalow-ului pe care ni-i puseseră Ia dispo­
ziţie autorităţile belgiene.
Marssack scormonea cu t o c u l cizmei ţarina, urmărind cu aten­
ţie pulberea pe care o stîrnea.
— Ştie ceva despre meteoritul de aur? întrebă într-un tîrziu
Rosechamp.
Fără să înceteze să scormonească pămîntul, Marssack mormăi:
—• Ş t i e c e v a d e la t a i c ă - s ă u . El i-a p o v e s t i t că la miază-noapte
d e B a s s o k o s-ar g ă s i şi m e t e o r i t u l . De văzut nu 1-a văzut însă
.nici d r a c u l .
R o s e c h a m p t ă c u o clipă g î n d i t e r apoi făcîndu-şi vînt cu casca
colonială, mai întrebă :
•— V r e a să vie cu noi p î n ă l a B i s s t u n g ?
•— S e c a m codeşte, răspunse Marssack. Zice că e prea băfrîn.
î-am oferit bani grei şi t o t n-a v r u t să primească.
— Hai să mergem să-i vorbim. Unde locuieşte ?
— Peste drum.
Rosechamp se r i d i c ă urmat de s e r g e n t . Socotii de cuviinţă să-1
î n s o ţ e s c şi eu. T r e c u r ă m d r u m u l şi i n t r a r ă m î n t r - u n fel de l i a n lung.
Nişte cocioabe mizerabile se î n ş i r a u de-a lungul unei curţi aflate
într-o stare de murdărie nemaipomenită. Mirosuri grele ptuteau
pretudindeni. Cîţiva copii negri ca smoala se jucau in ţarină. în-
trebînd de locuinţa c ă l ă u z e i , copiii arătară o magherniţă care abia
se mai ţinea în picioare.
Marssack bătu în uşă. Nu-i răspunse nimeni. Mai încercă o
dată dar avu acelaşi rezultat. Dinăuntru n u s e a u z e a nici un. zgo­
mot, izbind u ş a cu p i c i o r u l , sergentul o dădu de o parte mai s-d
scoată din ţ î ţ î n i cu totul.
Scufundată în întuneric, încăperea părea goală. Pereţii scoro­
jiţi stăteau gata să cadă. Intrarăm înăuntru. Deodată Marssack
scăpă o înjurătură. Se lovise de o laviţă pe care stătea întins un
zulus slab ca o umbră.
— Hei, s c o a l ă ! s t r i g ă Marssack.
Zulusuj nu se clinti.
— Aprindeţi un chibrit, ceru Rosechamp.
Sergentul scapără u n chibrit. La l u m i n a lui t r e m u r ă t o a r e apăru
faţa nemişcată a, n e g r u l u i . Era mort. Marssack mai aprinse un
chibrit. Acum văzurăm că din "dreptul inimii bietului negru i . ie
p20
r e l i n g e a u n firicel p u r p u r i u c a r e se s t r î n s e s e j o s p e l u t u l b ă t ă t o r i t î n ­
tr-o mică băltoacă de sînge închegat.
— Drace, asta ce mai e ? m u r m u r ă s e r g e n t u l aplecîndu-se deas;>.
' p r a c a d a v r u l u i şi a r ă t î n d u - n e o s ă g e a t ă m i n u s c u l ă î n f i p t ă î n p i e p t u l
nenorocitului.
cneur .c e—
•—
R
•—
t eoîn
zseE
La
eScăshtla
oaace
armesnlpăubgdm
nueeţnsdiaăm
nătm
?adăuşulTot
as-ozilei.
poliţia,
etdcriăensvă-iaogt.uăre,m
a-M
să-1
făcu
team
ăr i u. dîrngimntM
ăruseaerrbrăaassnsîcăanel.
ăcs kăşi
p edîienve şgi nicr ioejcu
voar ta.tefost
.aP o îl ni uţ icaci su.rntoOri
e a s tsr oăe
vorba de o r ă z b u n a r e pentru vreo îapiă c a r e nu ne interesează. Ori,
şi a s t a a r ii m a i g r a v , i - a u p u s c a p ă t vieţii z u i u s u l u i , p e n t r u că t r e ­
b u i a să n e fie c ă l ă u z ă şi să n e c o n d u c ă l a m e t e o r i t .
M a i o r u l a r u n c ă o p r i v i r e în j u r a p o i ş u i e r ă p r i n t r e d i n ţ i :
— M i - e t e a m ă că ă s t a - i m o t i v u l a d e v ă r a t . C i n e v a v r e a s ă n e
î m p i e d i c e să a j u n g e m l a b o l i d . T r e b u i e să fim cu b ă g a r e d e s e a m ă .
O r i c î n d p u t e m s ă n e p o m e n i m şi n o i c u o s ă g e a t ă d i n t r - a s t a î n s p a t e .
R o s e c h a m p m a i c e r c e t ă o d a t ă m a g h e r n i ţ a z u i u s u l u i , apoi z v î r -
l i n d s ă g e a t a î n ă u n t r u ieşi g r ă b i t şi t r a v e r s ă c u p a ş i m a r i c u r t e a
hanului.

Capitolul V

TOVARĂŞII MEI DE DRUM

— i a r s-a î n c h i s , pufni L e i c h e r , r ă v ă ş i n d cu u n g e s t furios


cărţile de joc întinse pe m a s ă . Bine a m ajuns ! S ă joc cărţi de u n u l
s i n g u r , s ă fac p a s i e n ţ e ! Eu,- t o c m a i e u ! D u m n e a t a ştii c i n e a m fost eu?
A m d a t n e d u m e r i t d i n u m e r i în s e n i n c ă ş t i a m p r e a p u ţ i n d e s ­
pre importanta sa persoană.
— Ei b i n e , d o m n u l e , s p u s e l o c o t e n e n t u l u m î i î n d u - ş î p i e p t u l , afiă
c ă eu a m fost u n u l d i n cei m a i m a r i j u c ă t o r i d e c ă r ţ i ai l u m i i . P o t
c h i a r să a f i r m că m i - a m
petrecut cea mai m a r e p a r t e a vieţii la
m a s a d e joc. T e î n t r e b i
acum, desigur, cum de a a j u n s , unul ca
m i n e să s t e a în colonii, s ă f a c ă pasienţe
de unul singur, să n-aibă parteneri nici
m ă c a r p e n t r u , , p o p a p r o s t i i " şi în sfîrşit
s ă p l e c e cu a n t i p a t i c u l ă s t a d e R o s e c h a m p
în c ă u t a r e a unui blestemat de meteorit.
Te î n t r e b i , d e s i g u r , n u ?
— Da, recunoscui eu.
— Cît e ceasul ? întrebă brusc Lei­
cher.
— Peste un sfert de o r ă e miezul
nopţii.
Locotenentul î n c e p u să r î d ă . U n rîs
forţat, sacadat, care-mi zgîrie auzul.
— Iar întîrzie Rosechamp !
— S ă n u i se ii î n t î m p l a t c e v a , f ă c u i
cu î n g r i j o r a t cu gindul ia ucigaşul că­
lăuzei.
— Aşi ! S-o îi d u s să b e a iar îm­
p r e u n ă , cu Marssack. Precis că nu se
întorc înainte de două. P î n ă atunci am
să-ţi povestesc ce m - a adus în Africa.
Am să-ţi spun tot!
Leieher deveni serios. F a ţ a lui l u n g ă p ă r e a a c u m m a i palidă.
Ochii îi a r d e a u î n f u n d u l o r b i t e l o r . D e g e t e l e a l b e , s t r ă v e z i i , s u b ţ i r i ,
b ă t e a u nervos toba pe tăblia mesei. î n c e p u să povestească, repede,
cu f r a z e î n t r e t ă i a t e :
— N - a m fost t o t d e a u n a u n p î r l i t d e ofiţer. T a t ă l m e u a fost c e l
m a i b o g a t b a n c h e r d i n A n v e r s . L a noi î n c a s ă v e n e a l u m e a c e a
m a i b u n ă şi m a i e l e g a n t ă . F e m e i f r u m o a s e î n i ochii s t r ă l u c i t o a r e ,
b ă r b a ţ i cu a v e r e , plini d e ei, î n s u ş i r e g e l e a v e n i t o d a t ă . M i - a m i n t e s c
că a v e a p ă r u l a l b şi m - a ciupit u ş o r d e o b r a z , i a r e u d e e m o ţ i e
m - a m a s c u n s d u p ă f u s t a m a m e i . C î n d a m î m p l i n i t 16 a n i , t a t a a
m u r i t . M a m a e r a b o l n a v ă şi n u p u t e a să s e o c u p e d e a d m i n i s t r a r e a
averii. A m r ă m a s eu s i n g u r să a m grijă de milioane de franci.
M i - a m f ă c u t t o t soiul d e p r i e t e n i c a r e s e î n v î r t e a u roi î n j u r u l m e u
p e n t r u că a v e a m b a n i , e r a m tîn'ăr şi d o r n i c d e p e t r e c e r i . D e la ei
a m d e p r i n s p a s i u n e a p e n t r u l j o c u l d e c ă r ţ i . N o p ţ i f ă r ă şir a m p e t r e ­
c u t în t r i p o u r i şi î n c a s e l e cele m a i r ă u f a m a t e . A m p l e c a t şi î n
s t r ă i n ă t a t e , la N i s a , la M o n t e C a r l o . C u r s e l e , r u l e t a , c ă r ţ i l e , t o t ce
era joc de noroc m ă c h e m a u c u o p u t e r e i r e z i s t i b i l ă . O r i c î t a ş fi
fost d e o b o s i t , r ă m î n e a m t o t u ş i la m a s a d e j o c şi m i z a m , m i z a m
fără î n t r e r u p e r e .
E s t e s ă l b a t i c şi a m e ţ i t o r s ă s i m ţ i b a t a n t a n o r o c u l u i t r e m u r î n d
î n t r e d e g e t e l e t a l e . S ă p o ţ i d e v e n i î n t r - o clipă o m u l cel m a i s ă r a c
s a u cel m a i b o g a t .
E u a m d e v e n i t cel m a i s ă r a c . A m p i e r d u t t o a t ă a v e r e a , t o t , t o t
ce a v e a m . A m î m b ă t r î n i t m a i r e p e d e decît e d e c r e z u t . I a t ă , a m 35
d e a n i şi p a r d e 4 5 .
î n z i u a c î n d m a m a a m u r i t , p e n t r u că n u m a i a v e a m b a n i să
c h e m m e d i c u l s-o î n g r i j e a s c ă , a m v r u t să m ă s i n u c i d . N - a m f ă c u t - o !
I - a m v î n d u t în s c h i m b t o a t e l u c r u r i l e ce-mi r ă m ă s e s e r ă d e la m a m a
şi m - a m d u s să j o c . L a î n c e p u t n o r o c u l m i - a z î m b i t . C î ş t i g a m . E r a m
fericit. U i t a s e m t o a t e n e n o r o c i r i l e ce m - a u lovit. Apoi a m p i e r d u t
î n s ă t o t . C î ş t i K a s e m n u m a i r e m u ş c ă r i l e c a r e m - a u c h i n u i t zi şi
noapte, fără odihnă, fără pace.
O r u d ă î n d e p ă r t a t ă m - a s f ă t u i t ' s ă plec î n colonii, să d e v i n ofi­
ţer. Astfel, zicea el, î m i voi p u t e a reface a v e r e a şi voi s p ă l a r u ş i n e a
care îmi oătează numele.
Aşi 1 V i a t a î n c o l o n i e e s t e o p o r c ă r i e . P o ţ i să s u g i oricît v l a g a
n e g r i l o r , d a c ă n u eşti s t ă n î n d e v a p o a r e , d e m i n e s a u d e p l a n t a ţ i i
î n t i n s e , n u t e poţi î m b o g ă ţ i .
C î n d a m sosit la L e o p o l d v i l l e e r a m f î n ă r , v i s ă t o r , î m i î n c h i p u ­
i a m că o să p o t cuceri l u m e a . J u r a s e m să n u m a i ' iun mina pe c ă r ­ f

ţile d e j o c .
- A m r e z i s t a t o s i n g u r ă l u n ă . Şi n u d i n v i n a m e a . Aici îţi pierzi
r e p e d e orice d e m n i t a t e şi orice o m e n i e . D e v i i o z d r e a n ţ ă , o o t r e a p ă .
V i s u r i l e d e î m b o g ă ţ i r e s e s p u l b e r ă , ca u n c a s t e l d e n i s i p la p r i m u l '
vînt.
Ţi se s p u n e : „eşti a l b , î n s e a m n ă că eşti s t ă p î n ! "
P o ţ i s ă urli la n e g r i , s ă - i b a ţ i , c h i a r s ă - i ucizi! Şi d a c ă p r i v e ş t i
numai depărtare de un singur d e g e t , d a c ă î ţ i î n c h i p u i că l u m e a
e s t e î n t r - a d e v ă r a t î t d e m i c ă , a t u n c i t e crezi s t ă p î n . D i n p ă c a t e , n u
p o ţ i privi d o a r a t î t d e a p o a p e şi c u r î n d î ţ i d a i s e a m a că d e fant
r

eşti t o t u n s e r v i t o r şi î n c ă u n u l fără c o n ş t i i n ţ ă , c a r e p o v e s t e ş t e s t ă -
p î n u l u i ce s e v o r b e ş t e p e la b u c ă t ă r i e , f i i n d c ă de, e m a i b i n e p l ă t i t
ca ceilalţi.
22
Ţi s e u r ă ş t e cu t i n e şi ca s ă uiţi hei s a u joci cărţi. La urma
u r m e i , s o l d a d e ofiţer nici n u - ţ i a j u n g e p e n t r u a l t c e v a . I a r c î n d b o l ­
nav şi î m b ă t r î n i t înainte de vreme, vrei să te întorci în Europa,
b a g i d e s e a m ă c ă n - a i d o b î n d i t n i m i c , decît cel m u l t f r i g u r i galbene
s a u c i n e ş t i e ce a l t b e t e ş u g t r o p i c a l . Şi a t u n c i , fie că r ă m î i să p u t r e ­
zeşti aici î n Africa, fie că pleci şi n u m u l t d u p ă aceea sfîrşeşti t r ă -
gîndu-ţi un glonte în cap.
Eu am o singură nădejde: meteoritul de a u r . Trebuie să-1 g ă ­
s e s c . C u orice p r e ţ ! A t u n c i voi fi i a r b o g a t şi fericit. Portarii clu­
burilor de n o a p t e se vor apleca respectos în faţa m e a şi n u m ă v o r
m a i d a a f a r ă , c u m s-a î n t î m p l a t în c î t e v a rînduri.
Dacă voi g ă s i m e t e o r i t u l , a t u n c i sa sîîrşeşte cu marşuriie isto­
v i t o a r e prin j u n g l ă . Se termină cu c ă l d u r a , c u ţ î n ţ a r i i , c u f r i g u r i l e .
Dar dacă nu-1 g ă s e s c ?
Pe faţa lui Leicher s e citea acum teama.
•— D a c ă nu-1 g ă s e s c ?
Pieptul îi fu z g u d u i t d e un h o h o t de plîns, lacrimi mari i se
scurgeau pe obraji. E r a un spectacol oribil să vezi un bărbat în
toată firea plîngînd ca u n copil. Deodată, auzirăm deschizîndu-se
uşa dinspre curte. Leicher îşi ş t e r s e repede lacrimile şi î n c e r c ă să
pară calm. In încăpere intră Marssack aducîndu-1 pe Rosechamp în
spate. Maiorul sforăia de se cutremura odaia.
— L-am adus, spuse sergentul cu u n aer mucalit. A băut o pi­
cătură peste doza reglementară ş i 1-a d a t g a t a . Tii ! D a r e r a u n
rom, adus direct din J a m a i c a . Dumnezeiască băutură!
Sergentul se linse pe buze şi apoi răsucindu-se din mijloc îl
trînti pe maior. în pat, aşa îmbrăcat cum era.
— D e a c u m d o a r m e p e c i n s t e 12 o r e î n c h e i a t e . Nu-1 t r e z e ş t i n i c i
cu t r e i baterii de mortiere.
Spunînd aceasta, Marssack începu să-i desfacă şireturile lungi
ale c i z m e l o r . D u p ă ce-şi d e s c ă l ţ ă s u p e r i o r u l , a d ă u g ă :
— A ş a o b i ş n u i m n o i . D e t r e i o r i s e î m b a t ă d u m n e a l u i şi o d a t ă
eu. D u p ă g r a d şi i e r a r h i e . C î n d m ă î m b ă t eu, m ă ia d o m n u l maior
în s p a t e şi m - a d u c e a c a s ă . O s i n g u r ă dată în viaţă n e - a m îmbătat
smîhdoi într-o speluncă din Hongkong şi a m c ă z u t laţi sub m a s ă .
A d o u a zi n e - a m trezit goi puşcă. N e despuiaseră nişte d e r b e d e i şi
şterpeliseră tot ce a v e a m p e n o i . D a r d e a t u n c i n u ni s-a m a i î n ­
tîmplat niciodată a ş a c e v a : b e m c u rîridul.
M a r s s a c k m a i s p o r o v ă i c î t ă v a v r e m e a p o i s e d e z b r ă c ă şi a d o r m i
şi el b u ş t e a n .
Mă dusei şi eu s ă m ă c u l c , d a r s o m n u l nu se lipea de gene.
Aiă t o t g î n d e a m la cele a f l a t e d e s p r e t o v a r ă ş i i m e i d e c ă l ă t o r i e . N u
prea se bucurau de nişte apucături lăudabile. Cu astfel d e o a m e23
ni
expediţia nu prea avea mulţi sorţi de izbîndă, m a i a l e s că părea
TUTieninţată d e v r ă j m a ş i primejdioşi.
M - a m zvîrcolit mult timp în aşternut. D e o d a t ă u n zgomot uşor 1

cm
lMdIiîănenăi i-gşanlăcîtfăcu
m
înu ădţtrlieăenăpsapuglăsatiaflu
eondnfgauem ătntrlt,ăiăbrn.ăeupesieşi
m sauifrilcndl.aagetşruA
ruŞ orteertavlucpueeşîtm
îam
ianm
iainnpîlănlausăcrleăscăaanapăpnpzsauetăaeu
ca trsrţm iuăn.aemvceva.
erd do.că
iA aebm
dsă
rA spzîenuce
ăacu Ntlcsim
m iîănemausadirnlic-ăeuo.mpaflă
nvoi i îăface. er guocpde
lInduannacm rdiaîinuanlpe.eiărve.iasnSila
A t-îaom
sdm on
ţm tcnbousaeîridpunam
ăsm uaintsliţuuaceiollt.
— Ce cauţi aici ? a m strigat eu.
— Adăpost, maşter, r ă s p u n s e şoptit negru!. Dacă m a ş t e r strigă,
M a m b o v a m u r i . Albii c a u t ă p e el să-1 o m o a r e , d a r M a m b o fugit'
Vorbea o franceză foarte stricată.
— D a r , d e ce t e c a u t ă ? C e v o r c u t i n e ? L - a m î n t r e b a t eu de
astă d a t ă în dialect b a n t u .
N e g r u se l u m i n ă la faţă şi-mi r ă s p u n s e c u r g ă t o r .
— M a m b o a c e r u t p l a t ă p e n t r u cît a m u n c i t şi a p u s şi p e cei­
l a l ţ i n e g r i să facă la fel. M i s t e r E r i c s o n a a d u s î n s ă s o l d a ţ i şi ne-a
b ă t u t pe toţi.
Azi n e - a b ă t u t d i n nou şi c u m eu i - a m î n d e m n a t p e n e g r i să
n u m a i l u c r e z e nici u n u l , m i s t e r E r i c s o n v r e a să m ă a r e s t e z e şi să
m ă î m p u ş t e . Zice M a m b o e u n r ă s c u l a t .
î n clipa aceea l-am r e c u n o s c u t p e m i s t e r i o s u l m e u v i z i t a t o r . N u
e r a a l t u l decît z u t u s u l c ă r u i a îi l u a s e m a p ă r a r e a d e d i m i n e a ţ ă , iar
mister Ericson de c a r e v o r b e a t r e b u i e s ă fi fost e n g l e z u l cel mic
şi rotofei p e c a r e i z b u t i s e m să-1 î n f u r i i s t r a ş n i c .
— Şi c u m de t e - a i g î n d i t să vii t o c m a i la m i n e ? î n t r e b a i eu.
— E u a m v ă z u t d e d i m i n e a ţ ă u n d e l o c u i e ş t e m a ş t e r . D u p ă felul
c u m i-aţi v o r b i t lui m i s t e r E r i c s o n a m î n ţ e l e s că n-o să m ă g o n i ţ i .
D e aceea m - a m a s c u n s aici. M a ş t e r p a r e b u n . L a fel e r a şi F e r n e y .
— Ferney, cine mai e ?
— U n m a r i n a r a l b . E i m - a î n v ă ţ a t să n u m ă p l e c , să m ă l u p t .
Zicea că o d a t ă . i n p o r t o s ă fie g r e v ă . D a r n - a m a i fost ! P e F e r n e y
l-au î m p u ş c a t . A fost u n p r i e t e n b u n . F o a r t e b u n p r i e t e n .
î n clipa a c e e a d i n s t r a d ă se a u z i z g o m o t u l u n o r g l a s u r i şi lă­
t r ă t u r i d e cîini.
— E i s î n t , m u r m u r ă z u i u s u l . D a c ă m a ş t e r v r e a să m ă p r e d e a ,
a t u n c i n - a r e decît să-i c h e m e 1
— N u M a m b o , p o ţ i să s t a i l i n i ş t i t . N u t e m a i p î n d e ş t e nici o
primejdie.
M a m b o î m i a r u n c ă o p r i v i r e p l i n ă d e r e c u n o ş t i n ţ ă , i a r apoi
r ă m a s e î n c o r d a t a s e u l t î n d z g o m o t u l v o c i l o r d e a f a r ă . C î n d se făcu
linişte îmi spuse :
— A u p l e c a t 1 D a c ă m a ş t e r v r e a , M a m b o p o a t e s ă p l e c e şi ci,
d a c ă nu,, p o a t e r ă m î n e . M a m b o p o a t e s ă fie f o a r t e b u n s e r v i t o r .
— C u m s e r v i t o r ? Tu n u v r e i să fii liber ? A ş a t e - a î n v ă ţ a t
F e r n e y ? făcui eu m i r a t .
— L i b e r , şopti n e g r u l î n g î n d u r a t , M a m b o n u p o a t e s ă fie liber !
U n d e să s e d u c ă ? L a el în s a t n u s e p o a t e î n t o a r c e .
— D e ce ?
— P e n t r u că şeful t r i b u l u i 1-a î n c h i r i a t lui E r i c s o n . El o să p u n ă
m i n a pe M a m b o şi o să-1 p r e d e a i a r e n g l e z u l u i .
— Şi c i n e ia b a n i i p e n t r u m u n c a t a ? ••
— Şeful t r i b u l u i , n u m a i el. Noi c ă p ă t ă m d o a r d e r n î n c a r e . Aşa
e s t e obiceiul ! M a m b o v o r b e a plin d e t r i s t e ţ e . O c u t ă a d î n c ă îi b r ă z d a
fruntea.
— î n a i n t e v r e m e , p o v e s t e s c cînfeceie n o a s t r e , z u l u ş i i a u f ă c u t o
î m p ă r ă ţ i e m a r e . Şefii lor e r a u p u t e r n i c i şi a u l u p t a t c u î n v e r ş u n a r e
î m p o t r i v a a l b i l o r c a r e v r o i a u s ă n e o c u p e ţ a r a . A c u m şefii d e t r i b
24
a u d e v e n i t p r i e t e n i i s t ă p î n i l o r a l b i . Ei n e v î n d p e u n p r e ţ d e n i m i c ,
ca s ă - ş i c u m p e r e p o d o a b e şi femei. E t r i s t ă s o a r t a n o a s t r ă a z u l u ­
şilor !
îl p r i v e a m î n t ă c e r e . E r a î n a l t , v î n j o s , cn o f r u m u s e ţ e trupească
desăvîrşită.
M a m b o se u i t a la m i n e , a ş t e p t î n d un r ă s p u n s .
— Noi p l e c ă m î n t r - o c ă l ă t o r i e , îi s p u s e i n e g r u l u i . M e r g e m să
c ă u t ă m o p i a t r ă d e a u r c a r e a c ă z u t din cer. P o a l e c-o v o m g ă s i ,
p o a t e n u l D a c ă v r e i , poţi v e n i c u n o i . S ă ştii î n s ă , că va fi u n
d r u m plin de p r i m e j d i i .
Negrul surise.
— M a m b o nu se t e m e de p r i m e j d i i . P o a t e d a c ă v o m găsi pia­
t r a v a c ă p ă t a şi el p u ţ i n a u r şi a t u n c i o să se î n t o a r c ă î n satul său
şi o s ă se r ă s c u m p e r e de la şeful d e t r i b . A p o i o să-i înveţe pe
fraţii lui să n u s e m a i l a s e v î n d u ţ i ca n i ş t e cîini. A c u m Mambo e
s i n g u r şi e s l a b , p o a t e a t u n c i . . .
Capitolul VI

PĂTRUNDEM ÎN JUNGLĂ
A doua zi i l-am arătat pe Mambo lui Rosechamp, 'fără să-î
p o m e n e s c nici u n c u v î n t d e s p r e t r e c u t u l lui.
— D a , e v o i n i c , s p u s e m a i o r u l m ă s u r î n d u - 1 din c a p p î n ă î n p i ­
c i o a r e . P o a t e v e n i cu noi ! A v e m n e v o i e d e tui h a m a l ca el.
Din fericire nici L e i c h e r nu-1 r e c u n o s c u s e şi a s t f e l , a l ă t u r i d e
alţi 7 h a m a l i n e g r i M a m b o d e v e n i şi el m e m b r u al e x p e d i ţ i e i R o s e ­
champ.
L a î n c e p u t , c ă l ă t o r i a p e a p ă m e r s e d e s t u l de u ş o r . F l u v i u l C o n g o
i z v o r ă ş t e din regiunea marilor lacuri a f l a t e . î n estul continentului.
L a î n c e p u t p o a r t ă u n n u m e s o n o r ca u n j o c de copii. Ii s p u n e
„ L u a i a b a " . A t u n c i el î n s u ş i e s t e g i n g a ş şi c o p i l ă r o s . M a i t î r z i u , în
p r a g u l t i n e r e ţ i i , p ă t r u n d e c u r a j o s în t ă c e r e a n e l i n i ş t i t o a r e a v a s t e l o r
p ă d u r i s e c u l a r e . D a c ă a r fi m a i c h i b z u i t , ar t ă i a j u n g l a d r e p t de-a
c u r m e z i ş u l . D a r n u ! Z v e l t , el se a r c u i e ş t e şi, c u r i o s s ă v a d ă cit th'ai
m u l t e , c u r g e p r i n t o a t ă p ă d u r e a n e p ă t r u f l s ă p l i m b î n d u - ş i a p e l e re­
pezi î n c a r e se s c a l d ă h i p o p o t a m i i şi crocodilii, p e - s u b c r e n g i l e u m ­
b r o a s e ale c o p a c i l o r g i g a n ţ i . P e d r u m , el p r i m e ş t e p r i e t e n o s a f l u e n l i i
U b a n g h i şi S ă n g h a , în d r e a p t a , i a r în s t i n g ă pe K a s a i cel b o g a t
în a p e .
Z v ă p ă i a t la î n c e p u t n e d o m o l i t şi s ă l b a t i c ca u n m i n z , el n u l a s ă
b ă r c i l e să p l u t e a s c ă î n u n d e l e s a l e l i m p e z i . D i m p o t r i v ă , d e la i z v o r
şi p î n ă Ia S t a n t e y v i l l e , el t a i e n e a s t î m p ă r a t l a n ţ u r i l e d e m u n ţ i , p r ă -
v ă l i n d u - s e v e s e l d e la m a r i î n ă l ţ i m i în a m e ţ i t o a r e c ă d e r i de a p ă .
D i n t r e ele, cea m a i i m p e t u o a s ă , v e s t i n d s f î r ş i t u l a d o l e s c e n ţ e i , e s t e
c a s c a d a S t a n l e y , de l î n g ă o r a ş u l c a r e p o a r t ă n u m e l e f a i m o s u l u i
' c ă i â t o r din secolul t r e c u t .
C ă t r e m a t u r i t a t e , c h i b z u i t şi b l î n d , el p r i m e ş t e t o v ă r ă ş i a o a m e ­
n i l o r , p u r i î n d v a s e l e lor p î n ă la L e o p o l d v i l l e . P i r o g i , m i c i c o r ă b i i
s a u c h i a r v a p o r a ş e cu a b u r i , t r e c p e c u r s u l lui l a r g , b r o d a t cu n e ­
n u m ă r a t e i s t m u r i , i n s u l i ţ e şi m l a ş t i n i .
S p r e b ă t r î n e ţ e , î n a i n t e d e a-şi p i e r d e a p e l e î n v e r d e l e d e m ă r ­
g e a n al A t l a n t i c u l u i , d u p ă l u n g u l d r u m s t r ă b ă t u t , a m i n t î n d u - ş i . d i n -
t r - o d a t ă d e g l u m e l e c o p i l ă r i e i şi v r î n d p a r c ă s ă r e t r ă i a s c ă o u l t i m ă
clipă d e d e z l ă n ţ u i r e t i n e r e a s c ă , z v î r l e d e p e t r u p u l s ă u v a s e l e o a m e ­
n i l o r , la fel d e n e î m b ' . î n z i t ca a t u n c i c î n d s e n u m e a „ L u a i a b a " .

25
D e ş i ca l u n g i m e , C o n g o se n u m ă r ă a b i a d u p ă fluviul I e n i s e i ,
a v î n d n u m a i 4.P50 d e k i l o m e t r i , d a c ă a r fi să s o c o t i m u r i a ş a a r i e
p e c a r e o o c u p ă î m p r e u n ă cu a f l u e n ţ i i s ă i , el d e v i n e al d o i l e a flu­
v i u din l u m e , urmî'nd în o r d i n e a i m e d i a t ă d u p ă A m a z o n , p u t e r n i c u l
g i g a n t al A m e r i c i i de s u d .
P u n c t i d final al c ă l ă t o r i e i n o a s t r e era B a s s o k o , u n m i c c e n t r u
a d m i n i s t r a t i v a L a t c a m cu 300 d e k i l o m e t r i m a i la v e s t de c a s c a d a
Stanley.
I n d r u m , î n t î i n e a m n e n u m ă r a t e t u r m e de h i p o p o t a m şi n u o
d a t ă e r a să c ă d e m p r a d ă g u r i l o r c ă s c a t e ale c r o c o d i l i l o r , c a r e se ţi­
n e a u scai d u p ă p i r o g i l e n o a s t r e î n n ă d e j d e a u n e i p r ă z i b o g a t e .
I n sfîrşit, d u p ă o c ă l ă t o r i e destul de liniştită ajungem la
B a s s o k o . L a 23 o c t o m b r i e , o l u n ă d u p ă ce s o s i s e m în Africa p o r n e a m
s ă d ă m p i e p t cu j u n g l a e c u a t o r i a l ă .
A c a s ă , p e B ă r ă g a n , t o a m n a a u r i s e d e m u l t copacii şi i e r b u r i l e .
P ă s ă r i l e c ă l ă t o a r e îşi l u a s e r ă z b o r u l c ă t r e s u d , n a t u r a se p r e g ă t e a
de iarnă.
Aici î n s ă , la e c u a t o r , p r i n t r e p ă d u r i l e v e ş n i c v e r z i , s c h i m b a r e a
a n o t i m p u r i l o r a p r o a p e c ă n u se c u n o a ş t e .
M e r e u , zi şi n o a p t e , v a r ă s a u i a r n ă , t e m p e r a t u r a n u u r c ă nici
m ă c a r cu u n g r a d p e s t e 30°, n u c o b o a r ă nici m ă c a r cu o l i n i u ţ ă s u b
250. T o t d e a u n a , secole de-a r î n d u l d o m n e ş t e a c e l a ş i z ă d u f g r e u d e
s u p o r t a t , c a d a c e l e a ş i ploi zilnice, b a t n e s c h i m b a t e a c e l e a ş i v î n t u r i
aiizee.
T o t u l se p e t r e c e cu o r e g u l a r i t a t e d e c e a s o r n i c . N i m i c n u v i n e
să tulbure scurgerea monotonă a vremii.
C o n t i n e n t u l n e g r u s t ă c ă l a r e pe e c u a t o r , a p r o a p e ca o b a l a n ţ ă
c u b r a ţ e e g a l e . C î n d în E g i p t e v a r ă u s c a t ă , î n s u d , în R o d e s i a s a u
î n C o l o n i a C a p u l u i , î n c e p e i a r n a cu ploi l u n g i f ă r ă d e sfîrşit. I n
s c h i m b î n p u n c t u l d e s p r i j i n al p î r g h i e i , la e c u a t o r , m e t e o r o l o g i i
n - a u nici o t r e a b ă . P r e v e d e r e a v r e m i i s e p o a t e face cu s e c o l e î n a i n t e .
î n a i n t e a n o a s t r ă , s c u f u n d a t ă în î n t u n e r i c , j u n g l a p ă r e a o ca­
t e d r a l ă s e v e r ă , în c a r e r a z e l e s o a r e l u i a b i a p ă t r u n d f i l t r a t e d e v i ­
t r a l i i l e g r o a s e cu î n c r u s t a ţ i i m e d i e v a l e .
F r u n z i ş u l î n a l t , v e ş n i c v e r d e , e s t e o b a r i c a d ă de n e t r e c u t c h i a r
p e n t r u s u l i ţ e l e fierbinţi ale s o a r e l u i e c u a t o r i a l .
L a m a r g i n e a p ă d u r i i s e c u l a r e se î n t i n d e f r o n t i e r a d i n t r e î m p ă ­
r ă ţ i a s o a r e l u i şi cea a u m b r e l o r . Aici se z b e n g u i e s c p a p a g a l i , f l u t u r i
u r i a ş i şi m i c i l e n e c t a r i n i d e , a s e m ă n ă t o a r e p ă s ă r i l o r m u s c ă d i n A m e ­
r i c a . C î ţ i v a metri, m a i îh a d î n c u l p ă d u r i i , j o c u l de c u l o r i d i s p a r e .
S ă p t ă m î n i de-a r î n d u l a v e a m să c ă u t ă m z a d a r n i c p r i n f r u n z i ş u l
c o p a c i l o r g i g a n ţ i l u m i n a b i n e f ă c ă t o a r e a zilei.
C î ţ i a v e a m s ă n e p i e r d e m v i a ţ a în a c e a s t ă î m p ă r ă ţ i e s a l b a ! c ă ,
n e a g r ă , r e a şi t o t u ş i i s p i t i t o a r e ? Aici, nici a n i m a l e l e cele m a i pu­
t e r n i c e n u î n d r ă z n e s c să s e a b a t ă d e c î t . a r a r e o r i şi a t u n c i n u m a i
de-a l u n g u l c u r s u r i l o r de a p ă .
E l e f a n ţ i i s ă l b a t i c i , r i n o c e r i i , leii, p a n t e r e l e , l e o p a r z i i , ş a c a l i i , se
t e m d e p ă d u r i l e v i r g i n e . Ei s t a u la m a r g i n i l e lor, î n s a v a n e l e cu
i e r b u r i î n a l t e . î n s c h i m b , j u n g l a m i ş u n ă de ş e r p i , furnici t e r m i t e ,
g î n d a c i , ţ î n ţ a r i , p ă i a n j e n i oribili. P e c r e n g i l e copacilor seculari,
a p r o a p e d e l u m i n ă z b u r d ă p o p o r u l m a i m u ţ e l o r şi p ă s ă r i l e cu p e n a j
strălucitor.
R e g e l e j u n g l e i n u e s t e l e u l c u m s e c r e d e d e obicei. El n u s e
26
a v e n t u r e a z ă decît r a r p î n ă aici. Cel m a i p u t e r n i c a n i m a l al j u n g l e i
este gorila. înaltă, înarmată cu colţi şi m u ş c h i pu­
t e r n i c i , ea s t r ă b a t e j u n g l a netulburată de vreo pri­
mejdie. Răgetul gorilei u m p l e de s p a i m ă pe toţi lo­
cuitorii pădurii. Cînd se l o v e ş t e cu p u m n i i în piept
p a r c ă a r b a t e î n n i ş t e t o b e l a r g i şi s o n o r e . V a i de v î -
n ă t o r u l lipsit d e s î n g e r e c e şi d e a r m e b u n e , c a r e a r
avea ghinionul s-o î n t î l n e a s c ă !
Şi t o t u ş i , acolo u r f t e pantera, elefantul sau leul
n u se a v e n t u r e a z ă , o m u l a p ă t r u n s .
Cu s e c u r e a în m i n ă , l u p t î n d p e n t r u fiecare metru,
înaintăm s p r e s u d , m e r e u c ă t r e s u d . P i c i o a r e l e ni se
„afundau în pămîntul mocirlos, mărăcinii ni se agă­
ţau de h a i n e , n e z g î r i a u obrajii şi totuşi înaintam.
H a m a l i i se c l ă t i n a u s u b g r e u t a t e a lăzilor cu a r m e , p r o ­
vizii, u n e l t e d e e x t r a s a u r u l . S u d o a r e a şiroia p e g r u -
m a z u r i l e lor n e g r e şi s u p l e . F ă r ă să s c o a t ă un gea­
m ă t , deşi m u c h i i l e a s c u ţ i t e ale l ă z i l o r le i n t r a u a d î n c
.Jn c a r n e , ei p ă ş e a u r i t m i c , cu f a ţ a c r i s p a t ă , î n g î n î n d
o melodie monotonă şi t r i s t ă .
î m i p l ă c e a să p r i v e s c la M a r n b o . M u ş c h i i lui pu­
t e r n i c i şi flexibili j u c a u s u b pielea l u c i o a s ă şi î n t i n s ă .
Ridica cu u ş u r i n ţ ă cele m a i m a r i g r e u t ă ţ i şi nu pă­
r e a n i c i o d a t ă obosit. I n s c u r t e l e p o p a s u r i , v e n e a l î n g ă
mine şi-mi indica numele fiecărui copac, al fiecărei
liane.
J u n g l a n u a v e a p e n t r u el. nici o t a i n ă . î i cu-
" n o ş i e a a s c u n z i ş u r i l e , florile, a n i m a l e l e . Se î m p r i e t e ­
n i s e cu ea d i n c o p i l ă r i e , c î n d c h i u i n d v o i o s , s ă r e a
p e s t e g a r d u l „ K r e a l u l u i " , acel ţ a r c î m p r e j m u i t de co-
itbe u n i t e p r i n c î ţ i v a stîipi — d u p ă obiceiul s a t e l o r z u l u s e — şl se
avînta în întunecimea codrului nepătruns.
— A s t a - i L a n d o l f i a , m ă î n v ă ţ a el a r ă t î n d u - m i o l i a n ă z v e l t ă cu
flori m a r i , p u t e r n i c m i r o s i t o a r e . D i n ea albii scot c a u c i u c . B u n c a u ­
ciuc !
C u n o ş t e a m la perfecţie din t r a t a t e l i a n a L a n d o l f i a d a r f ă r ă aju­
t o r u l lui M a m b o n - a ş fi i z b u t i t s-o d e o s e b e s c din ţ e s ă t u r a d e a s ă şi
î n t o r t o c h e a t ă a l i a n e l o r ce î m p î n z e s c j u n g l a e c u a t o r i a l ă . L a n d o l f i a
e u n a din m a r i l e b o g ă ţ i i ale C o n g o - u i u i .
M a m b o îi m î n g î i a u ş o r cu p a l m a t r u p u l flexibil^ îi m i r o s e a flo­
rile, f ă r ă să le r u p ă şi r î d e a î n v e s e l i t d e a c e a s t ă p o d o a b ă a p ă d u r i i
lui d r a g i .
A l t e o r i , c a u n a d e v ă r a t g h i d al u n u i m i n u n a t şi u r i a ş m u z e u ,
el îmi a r ă t a cu u n g e s t l a r g n i ş t e c o p a c i g i g a n ţ i a l e . c ă r o r p r i m e
r a m u r i p o r n e a u din t r u n c h i , a b i a ia o î n ă l ţ i m e d e 25—30 d e m e t r i .
— M u l ţ i albi, s p u n e a el m î n d r u d e c u n o ş t i n ţ e l e s a l e , c a u t ă n u ­
m a i a b a n o s u l , ca s ă - f a c ă m o b i l e d e p r e ţ . D a r aici c r e ş t e l e m n mai
b u n şi m a i f r u m o s : l e m n alb, r o ş u şi g a l b e n . Tn s a t l u c r ă m idoli
1

d i n el, idoli f e r m e c a ţ i , c a r e n e f e r e s c d e d u h u r i l e r e l e . A m s ă - i ' f a c


şi lui m a ş t e r u n idol mic, să-1 f e r e a s c ă d e v r ă j m a ş i .
— M u l ţ u m e s c M a m b o , d a r eu n u c r e d î n idoli.
— V a i , m a ş t e r ce c u v i n t e a ţ i s p u s . Idolii se pot s u p ă r a şi-1 vor'
p e d e p s i p e m a ş t e r p e n t r u v o r b e l e lui.
— N u m a i să î n c e r c e 1 M i e n u m i - e t e a m ă d e ei, făcui e u r î z î n d .
M a i b i n e c o n t i n u ă - ţ i lecţia de b o t a n i c ă . Uite, s p u n e - m i c o p a c u l ă s t a ,
cu s c o a r ţ a p u t r e d ă , c u m se n u m e ş t e .
— A c e s t a e s t e l e b a t o u . î n c e a r c ă m a ş t e r , să-1 l o v e ş t i cu s e c u r a .
S ă v e d e m , ai p u t e r e a s ă t a i o a ş c h i e , cît d e m i c ă ?
M i - a m s c o s s e c u r e a d e Ia c i n g ă t o a r e . M a m b o s u r i s e i r o n i c . R o s
d e n e î n c r e d e r e a lui, m i - a m î n c o r d a t t o a t e p u t e r i l e şi cu uri icnit
s c u r t a m r e p e z i t î n d e s a t t ă i ş u l d e oţel în s c o a r ţ a a r b o r e l u i . S e auzi
un z g o m o t m e t a l i c şi cu t o a t ă forţa l o v i t u r i i l a m a securii l u n e c ă
p e - a l ă t u r i n e l ă s î n d î n u r m ă nici m ă c a r o z g î r i e t u r ă .
M a m b o î n c e p u s ă r î d ă cu h o h o t e , d a r v ă z î n d m u t r a m e a mî-
n i o a s ă s e opri şi-mi s p u s e b l î n d :
— M a ş t e r să n u fie s u p ă r a t . L e b a t o u n u p o a t e fi t ă i a t cu se­
c u r e a . L e b a t o u e s t e a r b o r e de fier.
î n t r - a d e v ă r , a v e a m î n a i n t e p e u n u l din acei v i g u r o ş i c o p a c i aî
p ă d u r i l o r t r o p i c a l e şi e c u a t o r i a l e a c ă r o r d u r i t a t e s e a p r o p i e m u l t
de c e a a fierului şi c a r e c o n s t i t u i e u n n e î n t r e c u t m a t e r i a l de con­
strucţie.
î n t r - o n o a p t e , M a m b o m ă t r e z i din s o m n .
— V e n i ţ i r e p e d e m a ş t e r , M a m b o a r e să v ă a r a t e u n l u c r u n e :
maivăzut. Repede, repede.
A m s ă r i t din c u l c u ş şi d î n d la o p a r t e p i a s a c a r e m ă ferea d e
ţînţari, a m zbughit-o în întuneric după Mambo.
D i n d e p ă r t a r e r ă z b ă t e a u n e d e s l u ş i t p î n ă la n o i t r o s n e t e d e co­
p a c i r ă s t u r n a ţ i , b u f n i t u r i î n f u n d a t e , r ă g e t e d e elefanţi şi ţ i p e t e de
gorilă.
Păsări speriate se ridicau de pe crengile arborilor şi adăugau
strigătul lor d e s p a i m ă p e s t e v a c a r m u l - ce c u p r i n s e s e jungla.
28
— Ce s-a îniîmplat ? strigai eu negrului care fugea înainte.
— Veţi vedea maşter. Acum veniţi repede.
Răgetele animalelor înfuriate se auzeau acum mai aproape.
P ă r e a că două a r m a t e se ciocneau într-un iureş vijelios. S t r i g ă t u l
teribil al g o r i l e l o r , u n fel d e K H — A H ! K H — A H ! p r e l u n g i t şi
s t r i d e n t , f ă c e a :să-mi î n g h e ţ e s î n g e l e î n vine.- De o d a t ă M a m b o s e
opri l î n g ă u n c a p a c m a i î n a i t ş i - m i f ă c u s e m n s ă n e u r c ă m în el. D o a r
că a c e a s t ă t r e a b ă nu e r a c h i a r a ş a d e u ş o r d e e x e c u t a t . E u cel p u ­
ţin nu v e d e a m nici o p o s i b i l i t a t e să m ă c a ţ ă r p î n ă s u s . .
C u a g i l i t a t e a unei pisici, M a m b o s e a g ă ţ ă d e u n m ă n u n c h i d e
liane care a t î r n a u din copac, ca o d g o a n e l e solide ale unui c a t a r g
d e c o r a b i e . Cît ai clipi, z u l u s u l s e şi i n s t a l a s e c o m o d p e o c r e a n g ă
m a i g r o a s ă şi-mi făcea s e m n să u r c pe a c e e a ş i c a l e .
M - a m a g ă ţ a t şi eu d e o d g o n u l n a t u r a l , i a r M a m b o m ă t r a s e s u s
cu d e s t u l ă u ş u r i n ţ ă .
Din c o p a c mi s e d e s c h i s e o p r i v e l i ş t e n e m a i v ă z u t ă . Doi e l e f a n ţ i
g i g a n ţ i p ă t r u n s e s e r ă î n t r - u n l u m i n i ş şi f u s e s e r ă a t a c a [ i de o t u r m ă
de g o r i l e .
— Iată m a ş t e r , p o n g o se l u p t ă cu e l e f a n ţ i i , şopti Mambo.
„ P o n g o " e s t e u n u l d i n n u m e l e p e c a r e i n d i g e n i i îl d a u gorilelor.
— M u l ţ i a l b i m - a u î n t r e b a t d a c ă a m v ă z u t v r e o d a t ă un p o n g o
b ă t î n d u - s e cu u n e l e f a n t , m a i s p u s e M a m b o . P î n ă azi nu a m v ă z u t
pe nici u n u i .
î n t r - a d e v ă r u n astfel d e s p e c t a c o l e s t e m a i m u l t decît r a r . In
a f a r ă d e P u r c h a s , c a r e în c a r t e a s a a p ă r u t ă în 1613, v o r b e ş t e d e u n
oarecare englez A n d r e w Batell, care rătăcind prin pădurile virgine
a r fi v ă z u t g o r i l e a t a c î n d e l e f a n ţ i , n i c i u n a l t n a t u r a l i s t n - a m a i
î n d r ă z n i t să facă o astfel d e a f i r m a ţ i e , ba d i m p o t r i v ă a u n e g a t - o
cu v e h e m e n t ă .
E l e f a n t u l a f r i c a n e s t e m u l t m a i p u t e r n i c şi m a i g r e u de î m b l î n -
zit decît f r a t e l e s ă u d i n I n d i a . P ă r e a d e n e c r e z u t că sîngerosul
„ P o n g o " , oricît de s ă l b a t i c şi d e c u r a j o s a r îi, să a i b ă î n d r ă z n e a l a
s ă d e a piept cu g i g a n t u l p a h i d e r m . l a t ă , î n s ă , că eu a s i s t a m î n sfîr-
şit la o astfel de l u p t ă . C e i doi e l e f a n ţ i d o b o r î s e r ă t o c m a i c r e n g i i e
u n d e îşi f ă c u s e r ă c u l c u ş u l g o r i l e i e — u n m a s c u l b ă t r î n , c î t e v a fe­
m e l e şi m a i m u l t e g o r i l e t i n e r e .
B ă t r î n u l ' m a s c u l , n e o b i ş n u i t să dea î n a p o i în faţa v r e u n u i d u ş ­
m a n , îşi a s c u n s e s e în alt c o p a c f e m e l e l e şi puii, i a r apoi i e ş i s e să
d e a piept cu cei doi i n a m i c i . Scot lud s t r i g ă t e l e a s u r z i t o a r e p e c a r e
le a u z i s e m d e d e p a r t e , î n a i n t a l e g ă n î n d u - s e la d r e a p t a şi la s t i n g ă
şi f ă c î n d s ă r i t u r i s c u r t e s p r i j i n i t în b r a ţ e l e s a l e l u n g i .
A j u n g î n d în faţa e l e f a n ţ i l o r , se b ă t u cu p u m n i i î n p i e p t şi s c o a s e
din nou s t r i g ă t u l său de luptă.
î n faţa u n u i a s t f e l d e i n a m i c , p u t e r n i c i i elefanţi s e d ă d u r ă cu
cîţiva paşi înapoi. Dar era prea tîrziu. A g ă ţ î u d u - s e de o cracă, go­
rila îşi f ă c u s e v î n t şi s ă r i s e î n s p a t e l e u n u i a d i n t r e p a h i d e r m i . L o -
vwidu-1 p e s t e ochi şi p e s t e u r e c h i cu p u m n i i , m u ş c î n d u - 1 şi z g î r i i n -
du-1, m a i m u ţ a fu cît pe aci să d o b o a r e u r i a ş u l a n i m a l . C e l ă l a l t ele­
f a n t , î n s p ă i m î n t a t , o luă Ia g o a n ă p r i n t u f i ş u r i . T o v a r ă ş u l s ă u s c o ­
t e a n i ş t e r ă g e t e î n f i o r ă t o a r e , c ă u t î n d să a p u c e cu t r o m p a t r u p u l
p ă r o s al g o r i l e i .
M a i m u ţ a i z b u t e a să se f e r e a s c ă .
D e o d a t ă s c o ţ î n d u n r ă g e t p r e i u n g , d e s p e r a t , e l e f a n t u l i z b u t i să
î n h a ţ e t r u p u l v î n j o s al g o r i l e i cu t r o m p a şi s-o z v î r l e Ia p ă m î n t .
M a i m u ţ a d ă d u să s a r ă i m e d i a t în p i c i o a r e , d a r colţii p a h i d e r -
muitii, l u n g i d e a p r o a p e p a t r u m e t r i , se şi a p l e c a s e r ă a m e n i n ţ ă t o r i
29
a s u p r a ei. î n c ă o s e c u n d ă şi colosul a r îi s t r i v i t - o sub p i c i o a r e l e
s a l e g r o a s e ca n i ş t e t r u n c h i u r i g r e l e d e c o p a c .
î n clipa a c e e a , d o u ă femele i z b u c n i r ă din t u f i ş şi s c o ţ î n d ţ i p e t e
a s c u ţ i t e , se r e p e z i r ă cu furie a s u p r a lui. S p e r i a t , e l e f a n t u l se î n t o a r s e
î n g r a b ă şi o r u p s e ia f u g ă p r i n j u n g l ă , u r m ă r i t d e s t r i g ă t e l e ce­
lor d o u ă g o r i l e c a r e s ă r e a u în j u r u l m a s c u l u l u i r ă n i t .
Aş m a i fi v r u t să r ă m î n să v ă d c e se î n t î m p l ă , d a r Mambo
m ă t r a s e d e m î n e c ă , s p u n î n d u - m i că e v r e m e a să n e î n t o a r c e m î n
tabără.
*
* *
î n c e a d e a cincea d i m i n e a ţ ă , d e la p l e c a r e a n o a s t r ă clin B a s ­
s o k o , c ă l d u r a d e v e n i s e i n s u p o r t a b i l ă . A b u r i g r e i , î n ă b u ş i t o r i s e ri­
dicau din p ă m î n t , ameţindu-ne. O linişte apăsătoare cuprinsese
jungla. Chiar ţipătul păsărilor încetase.
O b o s i ţ i , a r ş i d e s e t e , n e g r i i î n a i n t a u cu p a ş i î m p l e t i c i ţ i , z d r o ­
b i ţ i d e g r e u t a t e a p o v e r i l o r . î n s u ş i M a m b o , atît de vioi de obicei
p ă r e a c o p l e ş i t . B u z e l e lui u s c a t e n u m a i î n g î n a u m e l o p e a c a r e în
a l t e zile îi î n s o ţ e a m e r s u l r i t m i c . î ş i făcea loc cu g r e u t a t e p r i n t r e
m ă r ă c i n i i î n a l ţ i c a r e n e î m p r e s u r a u din t o a t e p ă r ţ i l e . Nici n u m a i
încerca să se f e r e a s c ă de c r e n g i l e a r b u ş t i l o r . L e d ă d e a în l ă t u r i
cU p i e p t u l go] f ă r ă să-i p e s e d e z g î r i e t u r i .
I - a m p r o p u s lui R o s e c h a m p u n p o p a s ca să-i l ă s ă m pe h a m a l i
s ă se o d i h n e a s c ă , d a r m a i o r u l nici n u v r u să a u d ă .
— D a c ă n e o p r i m aici, n u n e m a i u r n i m , s p u s e ' el. I n c u r î n d o
să î n c e a p ă să p l o u ă şi a t u n c i v r î n d - n e v r î n d v a t r e b u i s ă f a c e m u n
popas.
D e o d a t ă a u z i r ă m un s t r i g ă t . M a m b o se î m p i e d i c a s e în' r ă d ă c i n i l e
u n u i m a n g l i e r şi p i e r z î n d u - ş i e c h i l i b r u l se p r ă b u ş i s e s u b g r e u t a t e a
b a l o t u l u i din s p a t e . G e m î n d d e d u r e r e î n c e r c a s e să se r i d i c e , d a r
c ă z u d i n n o u la p ă m î n t , f ă r ă p u t e r i .
R o s e c h a m p îi f ă c u s e m n lui M a r s s a c k .
•— S ă s e r i d i c e î n d a t ă 1 ş u i e r ă el p r i n t r e dinţi.
M a r s s a c k se r e p e z i la z u l u s răcnind.
— R i d i c ă - t e b e s t i e , r i d i c ă - t e c ă t e o m o r în bătăi.
M a m b o făcea e f o r t u r i d e s p e r a t e să s e s c o a l e d e j o s , d a r fie că
e r a e p u i z a t d e o b o s e a l ă , fie că s u f e r i s e u n a c c i d e n t , n u i z b u t i m a i
m u l t d e c î t să s e s a l t e î n t r - u n cot.
M a r s s a c k ridică c r a v a ş a şi î n c e p u să-1 b a t ă cu furie.
— Scoală-te tîrîtură, scoală-te că te omor în bătăi.
C e i ' a l ţ i h a m a l i p r i v e a u t ă c u ţ i . E r a u o b i ş n u i ţ i cu astfel d e î n -
t î m p l ă r i - c ă c i fiecare trecuse prin unele a s e m ă n ă t o a r e .
' L o c o t e n e n t u l L e i e h e r îşi m u ş c a u n g h i i l e s u b ţ i r i ' şi s t r ă v e z i i : •fş
S e v e d e a b i n e că a s t f e l de s c e n e îi fac r ă u , d a r n u s c o a s e nici u n
c u v î n t ca să p r o t e s t e z e .
U r i a ş u l M a r s s a c k gîfîia d e o b o s e a l ă , d a r n u s l ă b e a l o v i t u r i l e .
M a m b o , s t r i v i t , î n c h i s e s e ochii şi îşi m u ş c a b u z e l e s i l i n d u - s e să n u
s t r i g e de d u r e r e .
N e m a i p u t î n d să r a b d , m - a m a z v î r l i t a s u p r a s e r g e n t u l u i .
— Opreşte! Nu d a ! L e g e a . . . l e g e a te o p r e ş t e . T u eşti b e l g i a n .
3T 0r e b u i e s ă r e s p e c ţ i l e g e a b e l g i a n ă . A c u m , voi r ă s p u n d e ţ i de v i a ţ a
negrilor.
M a r s s a c k mă d ă d u î n l ă t u r i cu o s i m p l ă m i ş c a r e a braţului şi
c o n t i n u ă să-1 b a t ă .
—• S c o a l ă de j o s v i e r m e p u t u r o s , că te s t r i v e s c !
S e r g e n t u l nici nu se m a i uita la m i n e . C u un g e s t r a p i d i - a m
p r i n s a t u n c i c r a v a ş a şi i-am s m u l s - o din m î i n i . E r a a d o u a o a r ă
c î n d l u a m astfel a p ă r a r e a p r i e t e n u l u i m e u .
U r i a ş u l mă privi o clipă u i m i t , apoi r e v e n i n d u - ş i îmi c e r u f u r i o s
cravaşa îndărăt :
— Ai î n n e b u n i t . D ă - m i c r a v a ş a î n a p o i !
— De ce-1 b a ţ i ? Nu vezi că e r ă n i t ?
— S e p r e f a c e ! S e v e d e bine că nu-i c u n o ş t i . E ş t i a g i a m i u . A c u m
d a i cu ochii î n t î i a o a r ă d e v i a ţ a din colonii. D a c ă nu-i b a ţ i , se pu-
t u r o ş e s c şi nu m a i s î n t b u n i d e nimic.
— Mambo e vrednic !
R o s e c h a m p c a r e a s i s t a s e i m p a s i b i l la d i s c u ţ i a d i n t r e M a r s s a c k
şi m i n e se a p r o p i e d e noi şi-mi s p u s e cu v o c e a lui t ă r ă g ă n a t ă .
— Joci d e s t u l de c a r a g h i o s a c e s t rol de a p ă r ă t o r al n e g r i l o r ,
d e c a m p i o n al l i b e r t ă ţ i i . N u - ţ i s t ă bine deloc. Te f a c e m u l t m a i ri­
dicol decît crezi. î n a p o i a z ă d e î n d a t ă cravaşa sergentului. Roiul
lui e s t e să-i facă pe n e g r i să u m b l e , al d u m i t a l e să d e s e n e z i
h ă r ţ i . E s t e b i n e să nu uiţi a s t a !
S t r î n g î n d c r a v a ş a în mîini i-am r ă s p u n s repezit :
— Nici nu mă g î n d e s c o s ă î n a p o i e z c r a v a ş a . Nu v e d e ţ i că e
r ă n i t ? Nu p o a t e să m e a r g ă . D e g e a b a îl b a t e ţ i .
— D a c ă e r ă n i t , a t u n c i să r ă m î n ă aici s p u s e m a i o r u l la fel de
n e t u l b u r a t . H i e n e l e or să aibă g r i j ă d e h o i t u l lui. D o a r n-o să ne
c ă r ă m cu el d u p ă noi. A v e m şi a ş a d e s t u l e p o v e r i . Deci n e - a m în­
ţ e l e s , îi d a i c r a v a ş a lui M a r s s a c k . N e g r i i t r e b u i e să se t e a m ă de
ea. C r a v a ş a este î n s e m n u l p u t e r i i n o a s t r e a o a m e n i l o r a l b i . şi ci­
vilizaţi.
— F r u m o a s ă civilizaţie !
— D o m n u l e S p i n e a n u , ţi-o spun pentru ultima oară. Ascultă
ordinul superiorului dumitale !
— P u ţ i n îmi p a s ă d e el !
î n ochii pe j u m ă t a t e î n c h i ş i a lui R o s e c h a m p se a p r i n s e o s c î n -
teie d e u r ă . S e î n t o a r s e c ă t r e M a r s s a c k şi îi o r d o n ă r e p e z i t :
— Smulge-i cravaşa !
Sergentul îşi ridică ameninţător în aer pumnii uriaşi ca nişte
ciocane grele şi se năpusti asupra mea. Intr-o clipă putea să mă
z d r o b e a s c ă sub i z b i t u r a ior n i m i c i t o a r e . D a r f ă r ă să-i m a i d a u t i m p u l
. s ă facă v r e o m i ş c a r e , m i - a m s m u l s r e v o l v e r u l din t o c u l d e p i e l e
ce-mi a t î r n a la şold şi i l-am înfipt în piept.
— î n a p o i că t r a g l-am p r e v e n i t eu. Şi d u m n e a v o a s t r ă , d o m n u l e
^ î â T S r ! D a c ă m a i faceţi un s i n g u r p a s , vă p r e f a c î n t r - o ţ i n t ă v i e şi
ştiţi p r e a b i n e că s î n t u n o c h i t o r cu c a r e nu e b i n e d e g l u m i t .
Marssack se u i t ă cu un aer tîmp la ţeava revolverului şi făcu
doi paşi î n a p o i . Aerul d e . n e p ă s a r e şi d e z i n t e r e s se ş t e r s e de pe faţa
lui R o s e c h a m p . P e n t r u p r i m a dată îl v e d e a m s u b a c e a s t ă înfăţişare.
î n c r u n t a t , cu g u r a c r i s p a t ă într-un rînjet cu ochi sticloşi, la fel t 3r e1­
b u i e să fi a r ă t a t atunci cînd cu un simplu semn dăduse ordin să
se r a d ă de pe faţa p ă m î n t u l u i trei s a t e de b ă ş t i n a ş i .
— i Ai r i d i c a t , p e n t r u a d o u a o a r ă r e v o l v e r u l a s u p r a u n u i ofiţer
b e l g i a n , s p u s e el cu o voce r ă g u ş i t ă . P r i m a oară te-am iertat, dar
d e d a t a a s t a vei p l ă t i . N u a c u m ! P o a t e m a i t î r z i u . Vom. g ă s i u n
p r i l e j . C î n d ai să t e a ş t e p ţ i m a i p u ţ i n p e d e a p s a n e o b r ă z ă r i i t e v a
a j u n g e d i n u r m ă şi t e v a z d r o b i . S ă ştii că m a i o r u l R o s e c h a m p n u
uită.
D u p ă c e r o s t i a c e s t e c u v i n t e , m a i o r u l s e î n t o a r s e şi d ă d u o r ­
d i n cocoanei să s e p u n ă î n m i ş c a r e .
T ă c u ţ i şi a s c u l t ă t o r i , n e g r i i p o r n i r ă î n a i n t e . D u p ă ce-mi a r u n c ă
o p r i v i r e d i s p r e ţ u i t o a r e M a r s s a c k se î n d e p ă r t ă u l t i m u l .
R ă m ă s e s e n u m a i M a m b o şi cu m i n e . L - a m a j u t a t s ă s e r i d i c e şi
d u p ă ce i - a m s p ă l a t r ă n i l e cu a p ă d i n b i d o n u l ce-1 p u r t a m la ş o l d ,
i - a m l e g a t s i r i u s g l e z n a l u x a t ă c a să î m p i e d i c o a s e l e să m a i i a s ă
din articulaţie.
M a m b o m ă p r i v e a cu ochii umezi-.
— M u l ţ u m e s c m a ş t e r , ş o p t i el. N u m a i F e r n e y s-a p u r t a t a ş a
cu M a m b o . El a fost s i n g u r u l lui p r i e t e n a l b . A c u m m a ş t e r e s t e al
doilea. S ă n u crezi că u n n e g r u nu ştie să i u b e a s c ă u n p r i e t e n , să-1
a p e r e . C î n d l-au u c i s pe F e r n e y , M a m b o e r a t î n ă r , a c u m . î n s ă el
va fi î n s t a r e să te p ă z e a s c ă . R o s e c h a m p n - o s ă p o a t ă face nici u n
rău lui maşter.
— M u l ţ u m e s c M a m b o . Fii î n s ă s i g u r că v o i şti s ă m ă a p ă r
şi s i n g u r .
Zulusul dete î n g r i j o r a t din cap.
— M a ş t e r îl c u n o a ş t e p r e a p u ţ i n p e m a i o r . O a m e n i i l i n i ş t i ţ i c a
el, s î n t m a i p e r i c u l o ş i . M a m b o a r fi fost m a i b u c u r o s s ă fie m a i o r u l
ca M a r s s a c k furios, să s t r i g e , să b a t ă . M a r s s a c k r a g e ca elefanţii
şj-i t r e c e , d a r R o s e c h a m p n u u i t ă n i m i c , n i c i o d a t ă , nici c î n d bea
s a u nici c î n d d o a r m e .
— Fii pe p a c e ! O s ă i a u t o a t e m ă s u r i l e !
A j u t î n d u - 1 să m e a r g ă , î n m a i p u ţ i n d e j u m ă t a t e d e o r ă , îi a j u n ­
s e r ă m d i n u r m ă pe c e i l a l ţ i .
M a i o r u l n u - m i a d r e s ă nici u n c u v î n t , n u - m i a r u n c ă m ă c a r o
privire.
D o a r L e i e h e r s e a p r o p i e pe furiş de m i n e şi îmi ş o p t i .
— Vezi, fereşte-te d e R o s e c h a m p , e t a r e furios. N-o arată, dar
ş t i u s i g u r că e.
Noaptea, Mambo se culcă lîngă mine. Abia după cîteva zile,
Rosechamp a v e a s ă - m i a r a t e că nu u i t a s e nimic.
(Continuarea-şi sfîrşiluT In.numărul următor)

T i p a r u l e x e c u t a t la C o m b i n a t u l P o l i g r a f i c C a s a Scinteii „I. V. Stalin '


1
. C o l e c f i a povestiri ştiinjifico-fantastice' va a p a r e la 1 ţi
15 ale fiecărei luni, tn 3 2 pagini, preţul de 1 leu exemplarul.
Abonamentele se (ac la oficiile poştale, factorii pojtali ţi
difuzorii voluntari din întreprinderi ţi instituţii.
Preţul abonamentelor :
3 luni 6 lei
6 luni 12 lei
1 an 24 lei