ANATOLI RBAKOV

PASREA DE BRONZ
CUPRINS: PARTEA NTI Fugarii.
PARTEA A DOUA Urmrirea.
PARTEA A TREIA Mlatina GolighlnscaU.
PARTEA A PATRA Muzeul etnografc.
PARTEA A CINCEA Taina psrii de bronz.
PARTEA NTI Fugarii.
Cap. 1 O NTMPLARE NEOBINUIT.
Ghenka i Slavka edeau pe malul rului Ulcea. Ghenka i suilecase
pantalonii deasupra genunchilor, iar m neci le tricoului vrgat mai sus de
coate; parul rocat i era zburlit; blbnindu-i picioarele iu apa, privea
dispreuitor la ghereta debarcaderului.
Halal debarcader! Spuse el. Au agat un colac de salvare pe un cote
i-i nchipuie ca e debarcader!
Slavka tcea. Fata lui palida, putin arsa de soare, era ngndurata.
Mestecnd melancolic un liricei de iarba, el se. Gndea la ntmplrile, deatul
de neplcute, petrecute de curnd n tabra lor.
Oare de ce trebuia sa se rrtmple nenorocirea asta tocmai acum, cnd.
El, Slavka, xamasese comandantul taberei? E.adevrat ca mpreuna cu
Ghenka. Dar lui Ghenka nici c-i ipasa de ceva Uite, chiar i-acuma i
halabne '-cataligele n apa de parca nu s-ar i ntmplat nimic.
ntr-adevr, Ghenka continua sa dea din '. Picioare i -sa sporoviasc.
Despre ambarcaiune.:
Debarcader! Ptiu'?! Trei albii. Scorojite! Nu pot sa sufr. Oamenii -care
'fac [, pe. Grozavii1! N-ar trebui sa umble cu mofturi! Sa f scris acolo simplu:
Barci -de nchiriat. Sau.: Centru Modest, corect, adevrat. 'Dar ceh., ma
rog: Debarcader!
Nu ma iiaie capul ce-am putea s-i spunem lui Kolea ofta '-Slavka.
De ce? Pai ce vina avem noi? Daca o sa ncerce sa ne certe, am s-i
spun deschis: Kolea! Trebuie sa fm obiectivi. Nimeni n-are nici o vina. i-apoi
n viaa nu se poate fara ntmplri. Si, cu un aer de flosof, adug: 'Fara ele,
viaa n-ar mai avea nici un farmec.
Fara care ele?
Fara ntmplri!
Privind atent spre drumul care ducea la gara. Slavka i spuse:
Eti lipsit de simul rspunderii!
Dar Ghenka fcu un gest de dispre:
Simul rspunderii. Vorbe Frazeologie Fiecare raspunde pentru el.
nc la Moscova v-ani atras atenia: Nu trebuie sa luam cu noi n tabr i
pionieri, 'Nu-i aa ca v-am prevenit? Nu m-ali asGultat
Degeaba discut eu tine i rspunse Slavka, plictisit.
Un timp rmaser tcui: Ghenka balabanin-du-i picioarele n apa,
Slavka meterind fricelul de iarba.
Soarele arztor de iuHe dogorea necrutor. In iarba, un greiere tria
ntr-una. Ruleul ngust i adine, umbrit de tufurile de pe maluri, erpuia
printre ogoare, se lipea de poalele colinelor, ocolea cu grija satele, pitulndu-se
prin pduri, molcom, ntunecat i rece Vrriu'l aducea cu sine zgomotele
ndeprtate ale uliei din satul adpostit la poalele dealului. De la distanta
aceea, satul prea o nvlmeal de acoperiuri de tabla, indrila i paie,
cotropite de verdeaa grdinilor, i numai lng ru, unde era i podul plutitor,
se zarea un pienjeni ntunecos i des de crri.
Slavka scruta ntr-una drumiul. Pesemne ca trenul de Moscova a i sosit.
Prin urmare, Kolea Sevastianov i Misa Poleakov pot i aici din clipa n clipa.
Slavka oi. Ghenka zmbi batjocoritor:
Oftezi?! Ofuri tipice de intelectual Eh, Slavka, Slavka, de cte ori nu
i-am spus!
Dar deodata Slavka se ridica, ducnd palma streain la ochi:
Vin!
Ghenka nceta s-i mai balabane picioarele; sari pe mal i se uita i el
tinta spre drum:
Unde-s? Aha! ntr-adevr, vin! In frunte e Misa. In spatele lui Nu-i
Kolea Nu stiu care biat Korovin pe cuvntul meu, e Korovin, ala de a fost
vagabond. Duce n spate nite saci
Pesemne cri
Urmreau amndoi siluetele mici care naintau pe crarea ngusta din
cmpie. Si, cu toate ca erau nc departe, Ghenka ncepu sa vorbeasc n
oapt:
Nu uita un lucru, Slavka, am sa explic eu totul.
Tu sa nu te amesteci n discuie Mai mult ai strica.
Cit despre mine, sa n-ai grija, ma pricep eu, mai ales ca Kolea n-a venit
Iar Misa ce-i? Ajutorul instructorului Mare scofala!
Dar orict curaj i fcea, Ghenka nu se simea n apele lui. l atepta o
explicaie destul de neplcut.
Cap. 2 O EXPLICAIE NEPLCUT.
Misa i Korovin lsar sacii jos.
Ce facei aici? i ntreba Misa. Purta o apc albastra i o scurta de
piele de care nu voia sa se despart nici vara: astfel mbrcat, semna cu un
activist de Comsomol.
Nimic, am venit asa
Ghenka pipai sacii: Cri?
Cri.
Dar Kolea unde-i?
Kolea nu se mai ntoarce, a fost mobilizat la fota.
Prin urmare, asta-i! Rosti Ghenka, trgnaT. i pe cine o sa trimit n
locul lui?
Misa zbovea cu rspunsul. i scoase apca i i netezi parul negru,
care de atta udat nu mai era cre, ci lins.
Ei, pe cine o sa trimit? ntreba iar Ghenka.
Misa' ntrzie cu rspunsul, deoarece chiar el fusese numit instructor al
detaamentului. Dar cum sa le spun bieilor asta, nct ei sa nu-i nchipuie
ca se umfa n pene i s-i dea seama ca trebuie s-1 recunoasc numaidect
ca instructor? Complicat lucru sa comanzi tovarilor cu care stai n aceeai
banca! Mergnd, Misa -si aminti doua cuvinte salvatoare. Modest i cu o
indiferenta cutat, el rspunse i -
Deocamdat, eu sunt numit.
Deocamdat fu primul cuvnt salvator. ntr-adevr, cine ar putea tine
temporar locul instructorului, daca nu ajutorul lui? Dar modestul i att de la
locul lui deocamdat nu avu efectul dorit. Ghenka holba ochii:
Pe tine?! Bine, dar o sa ne pierdem prestigiul n sat! Pe Kolea l
stimau toi Chiar i btrnii.
Atunci Misa rosti cel de al doilea cuvnt salvator:
Eu am refuzat, dar comitetul raional m-a confr mat. Si, simind ca
autoritatea comitetului raional e de partea lui, ntreba aspru:
Cum do-ati prsit tabra?
A rmas Ziua Kruglova acolo! Se crabi sa rspund Ghenka.
Lata ce nseamn sa ntrebi ceva mai sever 1 Slavka ncepu i el pe un
ton de scuza:
Sa vezi, Misa Ghenka insa ti ntrerupse:
Ei, dar tu. Korovin, ai venit la noi ca musafr?
Nu, cu treburi rspunse Korovin. Rasutlind zgomotos pe nas.
Voinic, ndesat, purtnd uniforma cminului, el prea gras i greoi. Fata
lui transpirata lucea i tot timpul biatul se apra de mute.
Se vede c-i priete mncarea din cmin I Uite cum te-ai ngrat!
~ Mncm destul de bine ii rspunse naivul Korovin.
Dar cu ce treburi ai venit?
Misa ii lamuri: cminul de copii n care sta Korovin se transforma ntr-o
comuna. Comuna se va stabili aici, n cldirea conacului boieresc. Mine va
sost i directorul. Korovin a venit mai devreme, sa atic cum mai stau lucrurile.
Din modestie. Misa n-a spus ca asta fusese ideea lui. 11 ntlnise pe
Korovin pe strada i de la el a afat ca cei de la cmin cauta un loc n apropiere
de Moscova, pentru comuna. Misa ii informa ca el cunoate un asemenea loc.
Tabra lor e aezat pe pa-minlul; fostei moii Karagaevo. E drept ca se afa n
gubernia Reazan, dar nu-i departe de Moscova. Co-nacul c nelocuit. In fosta
casa boiereasca, destul tac mare, nu sta nimeni. E un loc minunat! Nici nu se
putea ceva mai bun pentru comuna!
Korovin f transmise directorului sau cele auzite. Ia> acesta i i ddu
ordin sa plece cu Misa. Fagamitndu-t ca a doua zi va sosi i el.
Si ntr-adevr, chiar aa s-au petrecut lucrurile, dar Misa nu le-a povestit
toate astea, pentru ca baic' -i nu-i nchipuie ca vrea i se laude. Se mulumi
doar ai le comunice ci aici se va nfina o comuni.
Fiu! Fluiera Ghenka i-nchipui ca contesa o s-i lase sa ocupe
casa?
Korovin se uita ntrebtor la Misa:
Despre cine e vorba?
Dnd din mini, Ghenka ncepu s-i explice:
Mai nainte, la conac tria UIT boier, contele Karagaev. Dup revoluie
a fugit peste granita. A luat cu el totul'. Numai casa a raruas. In ea locuiete
acum o btrn. O ii vreo ruda a contelui sau s-o f pripit la curtea lui, nu
tim; noi nsa am porecit-o contesa. Ea, cic, pzete conacuL Mu lasa pe ni
meni sa intre nuntru. Nici pe voi n-o sa va lase.
Korovin trase din nou aer pe nas, dar de asta data n semn de suprare:
Cum n-o sa ne lase? Conacul e doar naio nalizat!
Misa se grbi s-1 liniteasc:
Se nelege. E adevrat, contesa are O. Hrtie ofciala cum ca aceasta
casa are valoare istorica. Cic n ea a stat odinioar mprateasa Elisabeta sau
Ecaterina a H-at Oricine vine, i vra sub nas hrtia asta.
Dar gndete-te, daca toate casele n care au locuit odinioar mprai i
mprtese ar rmne goale, atunci, ma ntreb, unde w mai locui populaia?!
Si, socotind chestiunea lmurit, spuse: Sa mergem, biei! Eu i K or o vin am
carat sacii tocmai de la gara, acum o s-i ducei voi Ghenka apuca n graba un
sac, dar Slavka nu se mica din loc:
Sa vezi, Misa Ieri Igor i Seva
Ah, da l ntrerupse Ghenka,. Lsnd sacul jos '- tocmai voiam s-i
spun, dar Slavka totdeauna sare cu gura. ntotdeauna o iei nainte, Slavka Sa
vezi ce s-a ntmplat, Misa Sa vezi numai Cum s-i spun
Misa se supr:
Ce tot ndrugi acolo? Sa vezi, cum s-i spun
Stai putin Urte ce-i Igor i Seva au fugit.
Unde-au fugit?
Sa se bata cu fascitii.
Ce iei de fasciti?
Italieni.
Ce tot ndrugi prostii! Ia citete asta!
Ghenka i ntinse lui Misa un bilet. Era foarte laconic: La revedere,
biei, ne ducem s-i batem pe fasciti, Igor, Seva.
Misa citi biletul o data, apoi nc o data. Ddu din umeri:
Ce prostie! i cnd s-a ntmplat asta, ma rog?
Ghenka ncepu s-i exphce tara sir:
Asear. Adic azi. Asear s-au culcat o data cu ceilali, iar dimineaa,
cnd neam' trezit, ei nu mai erau Numai biletul asta. E adevrat ci mei de ieri
mi preau suspeci. ncepuser s-i curee ghetele! Doar nu e nici o
srbtoare i ei, ma rog, i curau ghetele! Caraghios!
Rise forat, parca invitindu-1 i pe Misa sa rida de faptul ca lui Seva ti
Igor li se nrzise, asa, tain-nesam, s-i curee ghetele.
Dar Misa nu era dispus sa rida.
Pe unde i-ai cutat?
Peste tot, i prin sat i prin pdure
Poate ca s-au nhitat cu vreo banda de derbedei i ddu cu prerea
Korovin. La noi, daca citu i ia valea, numaidectt l cutam prin apropiere s nu
se poate sa nu din de urma vreunor derbedei. I i f ndeamn. i fug numai
spre Crimeia. ntr-acolo I toi acuma, spre Crimeia.
Misa fcu un gest cu mina:
Ce derbedei I S-i. Spunem pe leau: ajute mele au cam scpat frul
din mina. Asta-i i-i msur pe Ghenka i pe Slavka cu o privire plina de
un profund dispre.
Dar ce vina avem I. I? Strigar ntr-ui las Ghenka i Slavka.
Aceea ca nainte n-au fugit, iar acum; u dat bir cu fugiii.
Ghenka i strnse minile la piept:
Pe cuvntul meu de onoare
N-am nevoie de cuvntul tau de onoare i-o 'taie Misa. Mergem n
tabr!
Ghenka i Slavka apucar sacii, i sltar n spi-ifare i pornir spre
tabr.
Cap. 3 CONACUL.
Poteca pe care mergeau ^ bieii erpuia printre ogoare i prin miriti de
gru epoase. Ghenka sporovia ntr-unA. i pentru ca el nu putea vorbi iara sa
dea din rriini, pe nesimite, sacul cu cri se muta din nou n spinarea lui
Korovin, ca i cum era foarte fresc sa se ntmple asa.
Chiar daca o sa reuii s-o dai gata pe contesa i dezvolta
pledoaria Ghenka sa tii ca o sa fe greu sa organizai aici o comuna, sa.
Facei o gospodrie. Sa va spun drept, mi se pare chiar imposibil. Conacul n-
are nici un fel de inventar, nici viu, nici mort, doar casa. Nici pluguri, nici
boroane, nici grape, nici crue. Crezi ca le-au luat ranii? As! Au pus
chiaburii mna pe ele. Pe cuvntul meu! Sa tii, frate Korovin, ca aici sunt nite
chiaburi cum nu cred sa mai fe n alta parte. Nici nu-i trece prin cap ce-s n
stare sa fac.
Ce anume?
Zevzec ce eti I Doar noi am venit aici ca sa organizam un detaament
de pionieri. Toi sunt mpotriva noastr. n primul rnd, chiaburii, n al doilea
rnd, religia, n al treilea rnd, prinii incontieni. Nu-i las copiii sa intre n
detaament. Daca dam un spectacol, sala e plina, dar daca anunam dup
spectacol o adunare, ia-i de unde nu-s.
Cunoatem asta observa cu nelegere Korovin.
Chiar asa! ntri Ghenka. Iar copiii sunt doar de la sat. Cte
prejudeci au! Numai de draci vorbesc i de tot felul de duhuri. Cic sa lucrezi
cu ei I
Prin urmare, e greu?
Nu-i de loc uor confrma Qhenka cu ama raciune, dar imediat
adauga ludros: Noi nsa am dus la bun sfrit treburi mult mai grele. Din mo
ment ce trebuie sa organizam un detaament, o s-1 organizam. Iat, le-ai
adus cri i atinse cu mna sacul pe care Korovin l ducea n locul sau orga
nizam spectacole, lucram la centrul de lichidare a analfabetismului. Ai sa vezi
ca o sa fm primii care o sa organizam aici un detaament de pionieri. Nu-i asa,
Misa?
Dar Misa nu-i rspunse. El mergea tcut, gndin-du-se ca munca lui ca
instructor al detaamentului de pionieri ncepea nu tocmai strlucit. Chiar din
prima zi au disprut doi pionieri. ncotro or f plecat? Fara bani, fara provizii, n-
or sa poat ajunge departe. Dar cte nu li se pot ntmpla pe drum! S-ar putea
rtci prin pdure, s-ar putea neca n ru sau sa nimereasc sub rotile
trenului Mare necaz Sa anune prinii sau nu? Nu, nu-i nevoie. De ce s-i
neliniteasc degeaba, ca doar, pn la urma, tot or sa dea ei de urma fugarilor.
Ba i-ar mai alarma i pe ceilali prini. Ar pune n picioare toat MoscovA. i
cte alte neplceri ar mai putea aduce povestea asta! La coal, la comitetul
raional, nu s-ar mai vorbi dect de aceasta ntmplare. In sat, pesemne ca
oamenii au i nceput sa brfeasc: pionierii o iau razna si, prin urmare, nu
trebuie s-i nscrie copiii n detaament. Iat ce-au fcut Igor i Seva Au
subminat prestigiul detaamentului. O luna ntreaga detaamentul a lucrat n
condiii att de grele i acum Poftim!
Aceste gnduri negre i-au fost curmate de strigatul lui Ghenka:
Iat i conacul!
Bieii se oprir.
n fata lor, sus pe deal, ntr-un desi de copaci, se nalta o casa
boiereasca cu etaj. Prea sa aib mai multe acoperiuri i nenumrate couri.
O terasa mare, rotunda, cu o balustrada susinut de bahistre din piatra alba,
mprea casa n doua corpuri egale. Sus se afa o mansarda, cu doua ferestre
ntr-o parte i n alta, avnd n mijloc o nisa. Spre casa, strbtnd gradina,
ducea o alee dreapta, larga, ce se continua apoi cu o scara de piatra ale -carei
trepte urcau lin. Scara nconjura terasa ca doua aripi. Ghenka plesci din
limba:
M frumos?
Korovin respira zgomotos:
Gospodria! Asta-i principalul.
Acolo nu exista nici un fel de gospodrie ii ncredina Ghenka.
ntr-adevr, conacul prea prsit. Gradina zcea n paragina, bncile,
de-a lungul aleelor, erau stricate, un vas mare de ghips de pe un strat de fori
era spart, iar iazul rmbcsit de mtasea broatei. Conacul prea lipsit de
via, tcut, jalnic.
Si numai cnd bieii intrar mai adine n gradina, glasuri sonore de
copii sparser linitea aceasta apstoare
Pe o pajite, dincolo de gardul rupt, albeau corturile. Acolo era tabra.
Vzndu-i, copiii alergar n ntmpinarea bieilor. In frunte se afa Zna
Kruglova. Desi avea picioarele scurte i groase, alerga mai iite ca toi ceilali.
Cap. 4 DETAAMENTUL.
De fapt, aici nu era ntregul detaament, ci numai cincisprezece elevi
dintre cei mai mari. Dintre acetia, noua erau comsomoliti. Ceilali vor 'intra i
ei la toamna n Comsomol. Se socoteau nsa un detaamenT. i cum ar f putut
sa fe altfel? -
Cele trei corturi erau aezate sub copaci, ye 'pajistea rotunda ca un cerc.
La mijloc se afa pavilionul cu steagul nlat, tar mai la o parte ardea un foc de
tabr. Pe doua trepiede era pus un 'bat pe jumtate ars. Lng foc sporoviau
cei care 'faceau de serviciu. Pregteau masa. Mirosea tare a lapte afumat.
Totul e n ordine raporta n graba Zna. Am trimis scrisoarea
adresata ostailor din Flota Rosie, am inut cursurile de alfabetizare. Au venit
numai opt n loc de doisprezece. Cit despre Igor i Seva, cred ca ei i arata cu
capul spre Ghenka i Slavka i-iau povestit.
Auzind de Igor i Seva, cei de fata fcur o zarva nemaipomenita.
Vorbeau toi deodata. Mai tare nsa striga Borka Baranov. Fiindc nu mai
crescuse n ultimii ani de loc, toi l strigau Beaska prichindelul. Devenise n
schimb un mare lupttor pentru dreptate i adevr. I se prea ca daca n-ar
exista el, Beaska, n lume ar domni numai minciuna i nedreptatea. De aceea
striga mai tare dect toi:
Au fugit din pricina lui Ghenka!
De ce mini, prichindel nenorocit? Se revolta Ghenka.
Misa nsa i ordona lui Beaska sa spun tot ce tie.
Ca totdeauna cnd lupta pentru adevr, Beaska ncepu foarte solemn:
Am sa va spun numai adevrul! N-am nevoie sa adaug sau sa
nscocesc nimic.
Treci la subiect l ndemna Misa, caci introducerea pe oare o pregtea
Beaska putea sa tina i o jumtate de ora.
Cum va spuneam ncepu Beaska ntr-o seara, nainte de culcare,
stteam de vorba. Asta s-a ntmplat dup ce am dat spectacolul Moarte
fascismului. Igor i Seva ziceau ca.
n loc sa pregtim spectacole, mai bine i-am distruge pe fasciti, ca sa
nu-i mai omoare ei pe comuniti. Atunci Ghenka a nceput s-i rd de ei: N-
iaveti dect sa va ducei s-i batei pe fasciti, noi o sa va admiram! Igor s-a
nfuriat i a nceput sa strige: Dac-o sa vrem, o sa plecam! Ghenka i ngna:
Daca o sa vrei, daca o sa vrei. Asta a fost tot.
A doua zi de diminea, cum s-a trezit, Ghenka i-a ntrebat: Ce, tot aici
suntei? i eu care credeaM. Ca ati plecat s-i batei pe fasciti. i n fecare
diminea la fel: nici nu se scula bine, ca i i ntreba: Ei. Azi ci fasciti ati
dat gata? Atta i-a btut joc de ei, ca pn la urma chiar au fugit.
Asa a fost. N-am de ce sa mint. De altfel, eu nu mint niciodat.
Ghenka, e adevrat? l ntreba Misa.
E adevrat! E adevrat! Strigar toi cei din grupa lui Ghenka.
ntotdeauna i bate joc de oameni mormi Filea Kitov, poreclit Kit
balena. Ca i pn acum, lui Filea i plcea sa mnnce. Cnd l cutai,
mesteca ceva, din care cauza se ngra din zi n zi.
Ghenka, e adevrat?
Ghenka ddu din umeri:
Dar ce legtur are una cu alta? Ce-i drept, i-am zdrt putin. Dar de
ce am fcut-o? Ca s-i scoat clin cap asemenea prostii, tar ei, prostii, au
fugit. N-al voie sa faci o gluma? E caraghios, pe cuvntul meu!
Auzi, caraghios! Izbucni Misa si, fara s-i mai poat stpni
indignarea, i smulse apca din cap i o trnti de pmnt. Se rsuci pe un
picior o data, apoi de doua ori i se opri ncremenit, privind tinta la Ghenka.
Uimit, Ghenka holba ochii; toi copiii se uitau nlemnii la Misa. Acesta i
aminti nsa ca acum e instructorul detaamentului i ca trebuie sa se
stpneasc. Ridica apca i i-o puse n cap.
Bine! Mai nti s-i gsim, apoi o sa vedem i cine-i vinovatul. Isprvii
mai repede cu masa, ca sa pornim n cutarea lor.
Ghenka i recapta de ndat voia-bun:
Sigur! O s-i gsim numaidect. Ai sa vezi, Misa
La masa. Misa i cerceta pe bieii care fuseser de garda. Ei insa jurar
ca nu vzuser nimic. Cu toate acestea, Igor i Seva i luaser toate lucrurile,
ba chiar i canile i lingurile. Cum de n-a observat nimeni nimic?
Se prea poate sa f plecat i acas. Dar nainte de a-i cuta la Moscova,
trebuia s-i caute mai nti pe aici, prin mprejurimi. Dup prerea lui, locul
cel mai sigur unde ar f putut sa se ascund bieii era conacul. El mpreuna cu
Korovin se vor duce acolo, iar ceilali s-i caute bine n pdurea din apropiere.
Voi o sa scotocii pdurea le spuse Miss. Ghenka cu grupa lui va
porni dinspre sat, Slavka dinspre ru, iar grupa Znei dinspre parc. Sa mergei
n lant i tot timpul sa va strigai unul pe altul. La ora apte sa va ntoarcei cu
toii n tabr.
Aliniindu-i grupele, GhenUa, Slavka i Zna pornir spre pdurea din
apropiere, fecare din sectorul stabilit. Misa i Korovin o luar spre conac.
n tabra nu rmsese dect Kit. El fcea oricnd i cu placere de
serviciu la buctrie n locul altora. Lingndu-se pe buze, Kit ncepu sa
pregteasc cina.
Cap. 5 CASA BOIEREASCA Sl LOCATARII El.
Ca sa nu fe observat de contesa, Misa nu merse prin fata, ci o lua pe o
alee lturalnic.
Sa vedem mai ntii daca stpn este acas i spuse el lui Korovin.
Dar cum ai sa afi daca e acas sau nu?
Ai sa vezi i rspunse Misa, misterios.
Furindu-se printre tufuri, se apropiar de casa si, dnd n laturi
crengile, privir spre aleea principala, n fata ochilor le apru conacul. Cldirea
era veche. Pe a-locuri, tencuiala czuse, lsnd sa se vad fii de drania i
smocuri de cli. Geamurile sparte ale ferestrelor fuseser nlocuite cu placaj,
btut n cuie din loc n loc, i care, find tiat cu un ferstru obinuit, avea
marginile zdrenuite. Unele ferestre erau chiar btute n sen-duri de diferite
mrimi i grosimi.
E acas opti Misa, nciudat.
Drept rspuns la privirea ntrebtoare a lui Korovin, Misa i arata din
ochi mansarda. n nisa se afa o pasare de bronz, cu aripile larg desfcute, cu
un gt neobinuit de lung i cu un cioc coroiat de pasare rpitoare. Ghearele ei
ascuite se nfgeau ntr-o craca, iar ochii enormi, rotunzi, sub nite sprn-cene
lungi ca de om, i ddeau o nfiare stranie i sinistra.
Ai vzut?
Am vzut i opti Korovin, uimit de sinistra artare a statuii de bronz.
E vultur!
Korovin cltin din cap cu ndoiala:
Ce fel de vultur sa fe asta? Am vzut i eu vulturi undeva pe lng
Volga.
Sunt fel i fel de vulturi i spuse n oapt Misa. Cei de lng Volga
sunt ntr-un fel, cei de pe-a ici sunt altfel. Dar nu despre asta-i vorba acum.
Uit-te bine! Vezi n spatele psrii obloanele? Sunt date la o parte!
Le vad!
Ei, asta-i. Daca obloanele sunt dale la o parte, nseamn ca contesa e
acas. Cnd pleac la ora le nchide, iar cnd se ntoarce, le deschide iari.
Pricepi? Numai tine minte: asta-i un secret i nu trebuie sa le spui nimic
bieilor.
Ce rost are sa le spun i rspunse Korovtn, indiferent. De altfel, noi
tot o sa luam casa. Aici pot sa ncap peste doua sute de biei, i ea locuiete
singura. Oare e drept asta?
Sigur ca nu-i drept l aproba Misa. Trebuie sa punei mina pe casa rit
mai repede Uite ce, hai s-i cutm pe biei prin grajduri. Poate ca s-au
ascuns pe-acolo i-i bat joc de noi.
Furindu-se pe dup tufe, bieii ddur ocol casei.
Apropiindu-se de peretele din dos al grajdului, si, prin sprtura unui
geamlc, ptrunser nluntru. Un aerstatut de lemn putrezit i de blegar
vechi i lovi n nas. Despriturile dintre boxe lipseau. Se vedeau doar gropile
unde fuseser nfpi stlpii care le susinuser odinioar. Deodata bieii
tresrir: un stol de vrbii se ridica cu zgomot n aer, zburnd afara.
Pind cu grija pe pardoseala de lemn a grajdului, care pe alocuri era
stricata, Misa i Korovn trecur din grajd n magazie. Aici era i mal ntuneric.
Magazia nu avea ferestre, iar usa, scoasa din balamale, sta proptita pe locul ei,
nelsnd sa se strecoare lumina. Mirosea a oareci, a paie ncinse i a faina
muceda.
Misa se prinse de o grinda si, ncordndu-se, se catara n pod. II ajuta
apoi pe Korovn, care era mai greoi, sa se urce i el.
Podul vechi i putred se ndoia sub paii lor. Cuiburi de viespi se afau
pretutindeni, cptuind pe dinuntru acoperiul. Prin gurile lui se zarea cerul
albastru.
Dup ce au scotocit podul, bieii au trecut, srind pe fereastra, n
magazia vecina. Dar cei cutai nu erau nicieri. De fapt cauta numai Misa,
caci Korovn ncerca tot timpul rezistenta brnelor. Se auzea din cnd n cnd
cum plescie suprat din buze, semn ca erau foarte vechi i putrede.
Pe acelai drum, bieii se ntoarser napoi. Le mai rmsese sa
cerceteze doar aa-numita magazie de maini. Se numea astfel pentru ca, mai
nainte, aici se pastra inventarul agricol al moiei. Dar magazia se afa tocmai
n partea cealalt a curii. Ca sa ajungi acolo, trebuia sa treci chiar prin fata
casei.
Misa tocmai se pregtea sa se strecoare afara, cnd deodata se ddu
ndrt, de era ct pe-aci s-1 rstoarne pe Korovin, care se afa n spatele lui.
Korovin ncerca sa vad ce 1-a speriat att de mult pe prietenul sau, dar Misa l
strnse cu putere de mna, artndu-i cu capul spre casa.
Pe treapta de sus a scrii conacului sttea o ba-trna nalta i slaba,
mbrcat n rochie neagra i cu o broboada, tot neagra, pe cap. Capul crunt
i-1 inea plecat, iar pe fata-i brzdat de cute adnci se profla un nas ascuit
si. ncovoiat ca la psrile de prada. Silueta ei dreapta, cernita i nemicat
prea lugubra i amenintoare n tcerea pustie a conacului prginit.
Bieii nmrmurir.
Btrna se ntoarse, fcu ncet civa pasi rigizi prea ca nici nu ndoaie
genunchii apoi intra n casa.
Ai vzut? opti Misa.
Mi s-a fcut inima ct un purice i rspunse Korovin, rsufnd
anevoie.
Cap. 6 ACUM, CE-1 DE FCUT?
Cnd Misa i Korovin se ntoarser n tabra i gsir pe toi adunai
acolo. Nu dduser de urma fugarilor nici n pdure.
n seara aceea, bieii s-au aezat la cina foarte obosii i frmntai de
tot felul de gnduri. Erau amri de cutarea lor zadarnica i totodat
ngrijorai de soarta celor doi prieteni disprui. Si, colac peste pupz, i mai
anuna i Kit ca alimentele pe care le aveau abia daca vor mai ajunge pentru o
zi.
Te iei pesemne dup pofta ta de mncare l nepa Ghenka.
Kit se supr:
N-avei dect sa vedei. Untul e pe sfrite, pes-metii la fel De crupe
nu mai vorbesc
Nu te mai agita atta! i spuse Misa. Mine, Ghenka i Beaska or sa
plece la Moscova dup alimente.
De data asta sari n sus Ghenka:
Numai atta tii: Ghenka i iar Ghenka! Va nchipuii ca e aa mare
placere sa te cari cu sacii n spate pe o asemenea cldur? i unde mai pui ca
trebuie sa cereti alimentele de la prini! Unii nu-s acas, alii n-au pregtit
nimic Te rogi de ei, te rogi i tot pisezi
N-avem ncotro spuse Misa. Doar n-ai vrea sa ne hrneasc statul!
Statul nostru de-abia acum ncepe sa se refac. i pentru prini e greu, nu-i
vorba. Peste zece mii de copii din regiunea Volgi au fost repartizai la diferite
familii din Moscova. Afara de asta, fecare locuitor din Moscova i da salariul pe
o zi n folosul regiunilor nfometate. Trebuie sa nelegi! Ridica semnifcativ
lingura n aer: te trimit pe tine, deoarece tu ai o oarecare experienta.
Umplndu-i gura cu casa, Ghenka zimbi cu satisfacie:
Asta da! Am eu felul meu de a vorbi: lurocika al dumneavoastr se
simte foarte bine, s-a n grasat i are o pofta de mncare De lup. Ieri n
cepuse sa roada coada caprei proprietarului.
i-atunci sa vezi cum mi dau La naiba! Daca am gsi niscaiva ef
bogai sa ne patroneze, atunci ne-am mai satura i noi; daca ne-ar lua vreo
fabrica de zaharicale
Mai bine una de mezeluri oia Kit. Si, nchipuindu-i cura ar sri
n. Tigaie un crnat prjit, nchise ochii de placere.
Copiii sfrir cina, dar rmaser n jurul locului. Cei care erau de
serviciu splau vasele. Kit, micnd ncet buzele, numra n oapt pungile cu
faina i bucile de pune. Fata lui grasa exprima o adnca preocupare, ca
ntotdeauna cnd ochii vedeau, iar minile pipiau ceva ce putea f mncat.
Ghenka i Beaska pregteau saci i pungi pentru alimente. Mai bine zis,
Beaska era acela care le pregtea. Ghenka se mulumea doar s-i dea indicaii,
el find preocupat de faimoasa lui servieta. Era uzata, ce-i drept, dar era din
piele i avea tot felul de desprituri i buzunrae, precum i nchiztori
lucioase, nichelate. Ghenka era foarte mndru de ea i o lua cu dnsul ori de
cte ori pleca la Moscova dup alimente. I se prea ca servieta lui face o
impresie deosebita asupra prinilor. Ca sa sporeasc aceasta impresie,
Ghenka, discutnd, punea servieta pe masa si, cu multa importanta, o
deschidea i o nchidea, paca-nind din ncuietori.
Nimeni nu-i rezista.! Spuse Ghenka. (Vorbea desigur de servieta lui.)
Daca n-ar f fost servieta asta, vi s-ar f lungit urechile de foame.
n timp ce Ghenka fcea tot felul de fguri cu servieta, nsoitorul lui
trebuia sa care sacii cu alimente.
Uite ce, Ghenka i se adresa Misa prinii lui Igor i Seva nu trebuie
sa tie nimic. ncearc ntr-un fel cit mai diplomatic sa afi daca nu cumva Igor
i Seva sunt la Moscova.
Las' pe mine! Sa n-ai nici o grija, le lmuresc eu pe toate.
Sa fi cu bgare de seama, nu cumva s-i alarmezi pe prini!
i-am spus doar sa n-ai nici o grija! Nici n-au s bage de seama
mamele' lor cnd am sa le descos. O s-o iau asa, pe departe
Ei, ce-ai sa le-ntrebi, de pilda?
Pi; n-am fe glnd al le ntreb rtlmi Asa. <^n Vofba II . 'nf -pun inlr-o
dnari: Igor al dnm'1; re r! Cglnd ai vin; pe ac*a
Cine a* le cread?!
Bine, atunci a ai ai apun: Trebuie ai vini la Moscova, M. I;< i o aa-n
Iar eu li voi raspunde: Ser d mi-a luat-o nainte. A| este? Ea o s-mi i Atunci
(mi iau respectuos rar i-l trag acestui lgor o bai piua la etajul al treilea '. > N-
are rost s-l bati -
Intr-adcvar, o ros I are btaia?
nsa va trebui s-i nvm minte.
El se uita cu dispre la Slavka -lisa tabra I as* ti mearg Gaenka cn
Beaafca Bea*ka roi li rspicai
Sigur ca ml duc. Dar 1 atrti, dn> ' >renka I ma puni numai pe mine
ai car ancti ca el ai-f poat face vmt cu aarvieta, Aata-i I Vo apun de pe-a< um!
Dar cnri te-am pus eu numai pe tine ai o culft ac repezi Ghenka. Plin
de n are
Totdeauna I srir Mi cei cu Gbenka dup alimente.
Uniatei striga Miaa Liniate! O ai 4
O vreme rimaser cu toii ' oka tltea griji ai.
Focul de tabra ardea ca T. Ri vie narate trosneau, mist te de vi| peau In
vizduh. Tnaj*i|ii< >e bezna
Linite! opti deodata Zna.
Tcur cu toii, ntorcndu-i privirile spre pdure. Auzir trosnind o
creanga Apoi nc una. Frunzele fonir parca micate de un vint uor. Apoi
se auzi un oftat Misa se ridica fcndu-le semn celorlali sa nu se mite, iar el
ramase n picioare, ncremenit parca, privind fx spre pdurea ntunecoasa i
ascul-tnd zgomotele ciudate
Oare nu cumva se ntorseser n sfrit Igor i Seva?
Cap. 7 VASKA JERDEAI.
Dar nu era nici Seva, nici Igor.
De foc se apropie Vaska Jerdeai, un fciandru nalt, care purta o
cma alba i nite pantaloni strmi, de pnza, ce de-abia i acopereau
genunchii slabi i ciolnoi. II porecliser Jerdeai1, deoarece era prea nalt
pentru vrsta lui i foarte slab. Locuia cu mama i cu fratele sau mai mare,
Nikolai, tocmai la marginea satului, ntr-o csu pe jumtate dar-mata. Tatl
lui murise n rzboiul cu nemii.
Dintre toi copiii satului, Jerdeai se mprietenise cel mai mult cu
comsomolitiI. i lor le era drag. Jerdeai era blnd, sritor. E adevrat ca era
superstiios, creznd n draci i n alte nzbtii, dar cunotea bine pdurea,
rul i tia sa povesteasc frumos tot felul de istorii extraordinare i de
necrezut. Fratele lui mai mare, Nikolai, era tmplar i ajuta copiilor la
amenajarea clubului.
Tu eti, Jerdeai? Rosti, dezamgit, Misa.
Eu!
Jerdeai zmbi prietenos i se aez Ung foc. Avea un cap mare, iar n
lumina tremurtoare a focului de tabr, pru! Lui blond, tiat n scri (se vede
ca fusese 1ims cu o foarfeca proasfal. Pre i ma hur-lit ca de obicei. Adunnd
crbunii cu un vreasc, spu-
In sat se vorbete ca din tabra voa i au disprut doi pionieri.
Fleacuri ii rspunse Misa, cu o; nta prefcut. O sai gsim.
Jertfeai clitina din cap ndoiala:
Nu poi sa tii Daca au apucat-o spre puntea
Golghinskaia. Se prea poate sa nu se mai ntoarc.
Interesai de spusele lui Jerdeai, copiii se < nsera i mai mult n jurul
focului.
Ce fel de punte-i asta? ntreba Zna.
Puntea asta? Un drum prin pdure.
E un drum fcut din vreascuri, uneori buteni, care trece peste o
mlatini -Slavka.
Chiar aa confrma Jei ai. Din vreasc ti trece peste mlatina. AM
fcut drumul asta nu mai e folosit de nim< Ghenka ntreba cu nerbdare; Note:
1 Jerdeai de la jerd par, prjina. (n.t. J
i ce voiai sa spui despre puntea asta?
Despre Golghinskaia} Uite ce, daca I votri au luat-o pe puntea asta,
s-ar putea sa u ac mai ntoarc.
Adic s-ar putea neca? In1 > ma K Jerdeai cltin din cap.
De necat nu s-or neca ei, dar daca o i vad pe btrnul conte, au sa
moara de fric i
Iar ncepi sa scorneti bas me spuse (J tka Ziuibind ironic. Nu te-ai
ai ph i de bal ieto astea?
Nu scornesc nimic ^ Jerdeai. Rn e adevrul adevrat. Doai: >atru
Cie acolo, n mlatin, zace contele ci.: *. I Iui. Pri tile acelea a trit o
mprteas dinte de Na poleon. Cnd a-a suit pe tron mpi casa asta. A dat
porunca sa fe on it bat iul ci. Preuni cu ful lui. N-a lisat i fe nmormntai. A
porunci: i fe aruncai n mlatini, cici toai i li J sai calce fn picioarE. i aa
car ei, aruncai a~
Dar ce legtur are povestea asta eu bieii notri? ntreba Misa.
Ascult mai nti Prin urmare, acolo zace ba-trnul conte cu fecioru-
sau. Dar cum v-am spus, n-au fost nmormntai aa cum se cuvine, de aceea
sufetele lor se chinuiesc Nu pot sa ajung nici n rai, nici n iad
Vai, vai! Sa te prpdeti de rs, nu alta t striga Ghenka. Trncneli
bbeti!
Dar Korovin, suprat, spuse:
Mai taci din gura i las-ne sa ascultam ce spune.
Se chinuiesc sufetele lor continua Jerdeai, trist i cu o voce aspra.
Tot ofteaz acolo n mlatina. Am fost i eu i i-am auzit. Btrnul conte ofteaz
nbuit; ofteaz ce ofteaz i-apoi nu-1 mai auzi. Dar cel tnr se tnguie aa
de tare, de parca plnge, zu asa!
Ce grozvie! optir surorile Nekrasov i se uitar cu teama spre
pdure.
Se nfricoar i mai tare i venir mai aproape de foc.
Jerdeai povestea cu glas ncet, potolit, ca un moneag:
La miezul nopii, btrnul conte iese din mlas tina pe punte. E btrn
i barba i ajunge pn la ge nunchi; are parul crunt i fata alba ca varul. Iese
i ateapt. Daca zrete vreun drume, griete: Du-te la mprteasa i
spune-i sa ne nmormnteze dup datina cretineasca. Fii bun i du-te! i te
roag de ti se rupe inima Apoi ncepe sa fac ple caciuni si, n loc s-i scoat
plria, i scoate ca pul, l tine n mini i se ploconete ntr-una. De buna
seama ca oricine se sperie i rmne intuit locului de spaimA. i btrnul
conte tot face la temeneli, inndu-i capul n mini i pind spre tine. Tu tre
buie sa rmi nemicat. Daca stai pe loc, el se apro pie mult de tine, apoi se
face nevzut. Dar daca o iei Ia fuga. Cazi ca trsnit. Cazi i contele te trage n
mlatina.
i pe multi i-a trt asa? Zmbi Misa.
nainte vreme a luat destui. Dar acum nu mai trece nimeni pe acolo.
Au tost i de la Moscova, au spat prin mlatin Dar parca au putut f gsii?
ndat ce a plecat miliia, ei au venit napoi.
Dar de ce au fost executai? ntreba careva.
Cine tie 1 Unii spun ca pentru trdare, alii vorbesc de o comoara. O
comoara mprteasca pe care au tinuit-o.
Sigur l zefemisi Ghenka neaprat o comoara! Fara comoara nici ca
se putea!
Misa arata cu mna n direcia conacului boieresc:
Conii de care ne povesteti tu acum sunt cei care au avut n stpnire
moia asta?
Da, de ei vorbesc i Jerdeai ncuviin din cap despre strmoii lor.
Contele care a fugit n strintate e nepotul stuia ce zace n mlatina.
Misa casca!
Povesti
Nu vorbi aa f mustra Jerdeai spun btrni!
As, putin mi pasa de ce spun btrnii i Misa ddu din umeri. Cte
minuni n-au povestit i despre moate! Dar n sicriele lor nu s-a gsit dect
pleava. neltorie! Opium! Cut sa va mbrobodeasc la cap asta-il Apoi i
privi ceasul. l purta la mna, dar fusese transformat dintr-un ceas de buzunar
i era aa de mare, nct maneta cmii na reuea s-1 acopere cu totul. Era
opt i jumtate.
Suna stingerea! Ddu el ordin gornistului.
Si n linitea nopii se auzi sunetul goarnei.
Lufndu-i ^amas bun de la Jerdeai, Misa i spuse:
Mine o sa venim sa aranjam clubul. Tu sa te duci cu bieii la pdure
i sa tiai nite crengi de brad. Ne trebuie ca sa mpodobim clubul.
Asta se poate se nvoi Jerdeai. Dar voi o snii aducei cri?
Negreit! i te rog s-i spui lui Nikolai sa vina i el, sa ne-ajuie sa
terminam scena i bncile.
O sa vina! Fgdui Jerdeai, cu convingere.
Cmaa alba se mai zri o clipa printre copaci, apoi se auzi un fonet de
crengi i din nou se fcu linite.
Cum de nu-i e frica sa umble noaptea singur prin pdure?! Se mira
Zna.
i de ce s-ar teme? Sari Ghenka, umfndu-se n pene. Eu ma duc n
plina noapte oriunde. Chiar i pe puntea asta prosteasca despre care s-a vorbit
adineauri.
Ai face mai bine sa te duci la culcare i-o reteza Misa altminteri
mine ai sa scapi trenul.
Toi se retraser n corturi. Un timp se mai auzi zarva i rsete. Misa fcu
ultimul rond, inspectnd santinelele. Se oprea n dreptul fecrui cort, spu-
nnd: Acum, la culcare!
n cele din urma se culca i el. Peste tot se nsta-pni linitea.
Luna i arunca razele-i de aur asupra taberei adormite. Dar nu toi
dormeau. Santinelele umblau pe pajiti, se ntlneau lng pavilion, apoi o luau
n direcii opuse.
Misa sta culcat i se gndea la Igor i Seva. Unde sa f disprut? i ce
masuri va trebui sa ia mine, daca nu vor f gsii la Moscova?
Slavka nu putea sa doarm nici el. Se mustra singur pentru faptul ca
bieii dispruser tocmai cnd tabra rmsese n grija lui.
Fetele i ncordau auzul, cutnd sa prind n linitea nopii freamtul
pdurii si, gndindu-se la cele povestite de Jerdeai despre Golghinskaia, i
trgeau plapuma peste cap.
Korovin se gndea ca conacul boieresc este potrivit, in. General, pentru a
lua fin n el o comuna. i spunea ca btrna, desi e foroasa, directorul
cminului de copii, Boris Sergheevici, o s-o ia n primire n aa fel, nct o s-i
bage ea minile n cap.
Ghenka, de cum se culca, adormi numaidect.
Beaska, culcat i el, se gndea cu indignare cum Ghenka i va agita
servieta, iar el, Beaska, va trebui sa care sacul cu alimente Caut de pe acum
un rspuns potrivit i plin de demnitate pe care sa'-l dea lui Ghenka i jubila
gndindu-se ce mutra va face Ghenka cnd va vedea ca el, Beaska, a luat doi
saci n loc de unul, ca sa mpart greutatea n mod egal.
Cel mai mult s-a perpelit Kit. Tot socotea ce fel de alimente vor aduce
mine de la ora Ghenka i Beaska i ce se va putea pregti din ele. In cele din
urma, cu gndul la prnzul de a doua zi, adormI. i Kit.
Cap. 8 NIKOLAI, FRATELE LUI JERDEAI Misa se trezi. Prin crpturile
cortului ptrundeau primele raze de soare. Mirosea a crengi uscate de brad,
care serveau copiilor drept aternut.
Misa ddu foaia de cort la o parte, scoase ceasul i se uita la el. Era
numai patru i jumtate. Sau poate ca a stat? TI duse la ureche, dar i auzi
cnitul monoton. i trase apoi plapuma peste cap, ncercnd sa adoarm,
dar somnul nu reuea s-1 cuprind.
Tot felul de gnduri l neliniteau. La grijile care l frmntau n calitatea
sa de conductor al taberei, se mai adaug i gndul la Igor i Seva. Unde
puteau sa fe? Nemaiputnd sa adoarm, Misa iei ncet din cort, fara s-i
trezeasc pe ceilali.
Pajitea era nvluit ntr-o lumina strvezie i rece. n vrful copacilor se
auzea larma pasarelelor. Lng pavilion, micndu-i alene picioarele, se
plimba Iurka Palitn, care era de garda. Saka Gu-ban dormea proptit cu
spatele de trunchiul unui copac Sigur, dorm cu schimbul! Auzi, cnd sunt de
garda! Cum vine asta?
Misa se apropie tiptil de Guban i-i ddu un bobr-nac. Guban sari n
sus i se holba la Misa.
Cnd eti de garda n-ai voie sa dormi! i opti Misa, autoritar.
Apoi fcu rondul. Totul era n ordine. Mai erau doua ore pn la
deteptare. Ar putea sa se mai culce. Dar daca s-a sculat, nu mai are rost sa se
culce iar Tot n-o sa mai doarm Mai bine sa se duca la scldat, aa o s-i
piar somnul,.
O boare rcoroas venea dinspre ru. Boboci de nuferi, cu petalele
nchise, se ridicau deasupra apei, odihnindu-se pe frunzele verzi i late. Malul
era umed de roua.
Misa se dezbrca, se arunca n apa rece ca gheata si, notnd voinicete,
o lua spre malul opus. Rul era ngust, dar adnc. Trecu not rul de vreo trei
ori, pn ce se nclzi. Dar cnd iei pe mal, simi din nou ca-1 ia frigul.
Clnnind din dini, trebui sa sara cam mult ntr-un picior pn sa
nimereasc cracul pantalonului.
Apoi l vzu venind spre ru pe Nikolai Rbalin, fratele lui Jerdeai, cu
nc an taran din satul lor, Kuzmin, un brbat n vrsta, posomorit i cu o
barba mare. Ei se apropiau de un mic cot al rului. Unde, nemicate, se
odihneau pe apa cteva barci obinuite.
Vzndu-I pe Misa, Nikolai i zmbi i-i fcu un semn prietenesc cu
mna. Era un brbat cam de douzeci i cinci de ani, nalt, usciv i mbrcat
ntr-o manta soldeasca, veche, fara gaica. Dar fata lui, desi slaba i cu pomeii
ieii n afara, cu nasul lung i ascuit, cu buze palide i subiri, era totui
bnda, prietenoasa.
Cam rcoare pentru scldat, nu-i asa? i spuse Nikolai, zmbind.
E cam rece rspunse MisaCum tot n-avea ce face, merse cu ei pn
la barci.
Kuzmin i fcu de lucru cu lactul. Rsucindu-i o igar, Nikolai, tcut,
l privea pe Misa, zmbind nu se tie de ce, poate pentru ca-1 ntiinise pe el sau
poate ca se arata o diminea att de minunata
Nikolai i se adresa Misa i aminteti cred, ca ne-ai fgduit ca azi o
sa ne-ajui la club?
O sa va ajut i zmbi Nikolai ma duc cu Sevastianovici pn n
lunca Halzin, dar ma ntorc i viu negreit.
Sa mi ne tragi pe sfoara!
Kuzmin izbuti n cele din urma sa descuie lactul i arunca lanul n
fundul barcii. Nikolai se sui n barca i spuse.:
Cum sa va trag pe sfoara? Se poate una ca. Asta!
Kuzmin sani i el n barca si, proptindu-i piciorul de bancheta, mpinse
cu lopata barca, desprinznd-o de mal.
Kuzmin purta o cma nencinsa cu bru, pantaloni de pnza, iar n
picioare avea nite cizme cu carmbul scurt, ponosite, semnnd mai mult a
oonI. Aa i s-a ntiprit lui Misa n minte fgura lui Kuzmin: un taran brbos,
cu parul nclcit, spriji-nindu-se. Cu piciorul de bancheta barcii pentru a o
mpinge cu vsla de la mal
Te ateptam la club spuse Misa Tuf Nikolai.
Nikolai i zmbi din nou, vrnd s-1 asigure ca nu-1 va nela; o s-i
tina fgduiala.
Cap. 9 IN SAT Dup dejun, Ghenka i Beaska plecar la gara.
Taxa pentru tramvai i tren intrase de mult n vigoare, dar bieii nc nu
se obinuiser cu asta. De altfel, detaamentul nu prea dispunea de bani.
O sa cltorii fara bilet le spuse Misa dar la ntoarcere sa
cumprai unul. S-1 tina Beaska; el o sa stea Ing sacii cu alimente; Ghenka
va ti cum sa scape de controlor.
N-avem nevoie de nici un bilet declara Ghenka doar nu cltorim
noi pentru prima data. O sa mearg i-aa.
Nu! E greu sa te strecori cu sacii. O sa pierdei din alimente fugind de
colo-colo. Neaprat trebuie sa cumprai un bilet.
Korovin veni i el pn la gara s-1 ntmpine pe Boris Sergheevici,
directorul cminului.
Grupa Znei Kruglova ramase n tabr, ca sa se ocupe de treburile
gospodreti. Ceilali biei, condui de Misa i Slayka, plecar n sat.
Satul se afa risipit la poalele dealului, chiar pe malul rului. Casele
fcute din brne i acoperite cu paie se nirau de-a lungul unei ulie largi.
Curile erau mprejmuite cu salcii. Casele bogtanilor aveau un cat i temelie
din crmid rosie, iar casa chiaburului Erofeev era toat din crmid. Stejari
falnici, btrni, cte doi-trei la un loc, se zreau pe ici, pe colo. Lng casele
noi, durate de curnd, mai zceau nc pe jos resturi de lemn strujit.
n sunetele trompetei, detaamentul trecu prin sat i se opri lng
cldirea sovietului stesc, n spatele cruia se afa o magazie. Acesta era lcaul
viitorului club.
Atrai de sunetul goarnei i de apariia detaamentului care trecea prin
mijlocul uliei, bieii i fetele din sat alergau din toate prile. Cei mai mriori
se apropiar mai mult de detaament, cei mai mici. Stteau mai la o parte; cu
degetele n gura i holbnd ochii, ei se uitau la pionieri, desi i mai vzuser i
pn atunci.
Jerdeai nsa nu se zarea nicieri.
De ce n-ai adus crengi de brad pentru club? i ntreba Misa.
Ne-am dus de diminea la pdure, dar el a nceput sa fac atta
glgie, atta trboi! Rspunse un biea negricios, poreclit Musca.
Cine el?
Cine altul dect. Duhul pdurii. Pionierii izbucnir n rs. Musca se
uita cu teama n jur:
Degeaba rdei. E pcat sa rdei!
Kit, care de asta data nu reuise sa rmn la buctrie, le spuse:
Dar cnd e vorba sa strngei vreascuri, ciu perci sau lemne, atunci,
sigur, nu va e teama.
Musca cltin din cap:
Asta-i altceva. Atunci duhul pdurii tace, nu se supr. Dar pentru
club nu da voie, se supr.
Las' ca ne descurcam noi i fara el spuse Misa. Slavka, da o fuga cu
grupa ta i adu crengi de brad; ntre timp, noi o sa ne ocupam de cri.
Cu crile aveau mare btaie de cap. Unii copii aduseser crile citite,
alii o pornir napoi acas dup ele, iar alii cereau cri noi, promind ca pe
cele luate le vor restitui mai trziU. i ct timp le trebui pn sa aleag crile
noi! Fiecare rsfoia cartea pe care o lua, apoi o rsfoia pe cea a vecinului si,
desigur, aceasta din urma i plcea mai mult. Crile cu poze aveau mare
trecere, dar cri antireli-gioase nu luau. Spuneau: Daca o vede mama, o
arunca.
Se mai apropiar: nc doi baieti'. Unul gras, buzat i cu nasul numai ct
un nasture. Era Senka, biatul chiaburului Erofeev. Celalalt, cam de
aisprezece ani, un lungan prostu, Akimka Balbes, desi' biat de om srac, era
prietenul i sluga credincioasa a lui Senka Erofeev.
A! Nacni Senka. Tineri pionieri, capete de tuci, din, plumb'facuti, va
uitai de sus, dracu v-a adus!
Asta ce-i?! i smulse o carte din rnna unei fetie.
Iari ceva mpotriva lui dumnezeu?!
Apoi, cu un zmbet supus, dar n acelai timp obraznic, el se adresa lui
Misa:
Mai bine. Mi-ai da-o mie s-o citesc t
Pot s-i dau i ie. Dar nu pe asta. Pe asta o fa VeraMisa lua linitit
cartea din marna lui Senka i i-o napoie Verei.
N-ai dect s-o dai unei mucoase spuse dispreuitor Senka. Apoi
ntreba cu subneles: Dar de ce suntei aa de: putini?
Nu cumva ceilali au fugit?
Au rmas toi tabra i rspunse Misa.
Las' ca stiu eu! Senka se ntoarse ctre Akimka Balbes: Au dat bir cu:
fugiii. Acum nu mar avei de unde s-i luai.
i tu te bucuri 1 interveni Musca, dojenitor.
Tu sataci! Se rsti Senka la el. S-mi dai pluta, c-i sucesc gtul,
auzi?
Da' n-am luat nici o pluta!
Mini, ai luat-o! Ai furat-o mpreuna cu Jer-deai N-avei ce va trebuie
i furai de ia alii, golani nenorocii!
Cuprins de o bnuial, Misa ntreba:
Ce fel de pluta?
Jerdeai si, Musca. mi-au furat pluta i rspunse suprat Senka. L-
au dat drumul pe apa, ticloii, dar nu spun ncotro. Pungaii!
i de ce crezi ca tocmai ei au fcut asta?
Pai cine altul? Jerdeai e un punga. Iar fratesau, nu 1-a omort pe
Kuzmin? L-a omort. Acum o sa stea la rcoare.
Al cui frate? Care Kuzmin? ntreba Misa, nedumerit.
Cu o bucurie ascunsa, dar prefcndu-se mirat, ca un intrigant de soi,
Senka se uita la Misa:
Pai ce, nu tii nimic?
Nu stiu!
Cum? Nu tii ca Nikolai, fratele lui Jerdeai, l-a omort pe Kuzmin?
Spuse Senka, fcnd o mutra speriata. Pe Kuzmin, un taran de-al nostru. L-a
mpuscat cu levorverul. Cum de nu tii! Tot satul a fost acolo! A fost i
doctorul, i miliia. I-au i dus Ia ora: i pe Kuzmin, pe mort, i pe Nikolai,
banditul ala.
Cnd s-a ntmplat asta i unde? ntreba Misa, cu o emoie pe care nu
i-o mai putea stpni.
Azi diminea. n lunca Halzin. Acolo l-a mpuscat NikolaI. i barca a
ascuns-O. i mai era i activist! Toi activitii sunt nite bandii!
Dar Jerdeai unde-i?
Cine tie! O f acas. Ii e ruine poate sa mai dea ochii cu lumea i sta
nchis n casa i voi nu tii nimic! Ce mai pionieri, ce mai comsomoliti!
Akimka, sa mergem
Si, mnctid semine, pornir cu pas trgnat pe ulia. Zpcit i
dezorientat, Misa se uita n urma lor. Poate ca Senka n-a spus dect
minciuni Dar Musca rosti trist:
E adevrat. Nikolai a fost arestat i l-au dus la ora ntr-o cru.
Misa i ddu ordin lui Slavka sa porneasc cu detaamentul spre club,
iar el o lua la fuga spre Jerdeai.
Cap. 10 UN ASASINAT MISTERIOS Abia acum baga Misa de seama ce
ferbere domnea n sat. Pretutindeni, ranii stteau adunai gru-puri-grupuri,
iar Inga cldirea cooperativei o multtime de oameni fcea o zarva
nemaipomenita. Dup felul agitat n care vorbeau, ntrerupndu-se unul pe
altul, se vedea ca discutau tocmai despre acest misterios asasinat. Si, ntr-
adevr, prea de neneles. i venea greu sa crezi ca Nikolai a putut s-1
omoare pe Kuzmin. Cum era cu putin ca un om att de blnd i de
cumsecade sa ucid?!
Doar cu cteva ceasuri mai nainte i vzuse Misa pe Nikolai i pe Kuzmin
i sttuse de vorba cu ei. Ii avea parca i acum n fata ochilor: Nikolai. n
mantaua lui soldeasca, ponosita, fara gaica, Kuzmin. Cu cizmele lur vechi,
mpingnd cu vsla barca de la mal i dimineaa aceasta linitit, primele
raze de soare, rcoarea proaspt a rului i nuferii ce rsreau printre
frunzele late i verzi
Nu, Nikolai nu e vinovat! E o nenelegere, o greeal Pentru ce s-1
omoare el pe Kuzmin? Misa nu putea sa cread acest lucru nici n ruptul
capului. Cu cta satisfacie rutcioas spusese Senka Ero-feev: Toi activitii
sunt nite bandii!
Ribalinii stteau tocmai la captul satului, ntr-o casa lsat pe-o rfna i
acoperita cu paie. Marginile cpriorilor subiri se ridicau cruci deasupra ei.
Doua gemulee mici ddeau spre prispa. Usa. Fcut din scnduri prinse ca vai
de lume, se deschidea ntr-o tinda rece. Unde erau atrnate hamuri i cpestre,
cu toate ca Rbalinii nu aveau nici cai i nici mcar o vaca. Se numrau printre
ranii cei mai saraci, care n-aveau de loc vite
Buna ziua rosti Misa, intrnd n casa.
Mama lui Jerdeai, Maria Ivanovna. O femeie slaba, cu fata trasa, sufa de
zor n vatra pe care se gsea o oala neagra de tuci. ncercnd sa aprind focul.
Auzind binetele. Femeia nu se ridica; ntoarse numai capul i se uita la el. Fara
sa neleag ceva, apoi se apleca din nou spre vatra.
Jerdeai rl privi i el cu indiferenta pe Misa, pe' urma ntoarse capul n
alta parte.
Pe lutul podelei se vedeau urme de matura. O masa de lemn lucrata
grosolan era toat numai zgrieturi de pe urma cuitului cu care fusese rzuita.
De-a lungul roilor stteau nirate lanegricioase, care prinseser luciu. Se
vedea c erau vechi de zeci de ani. ntr-un ungher atrna o iconi afumata, cu
doua ramuri uscate deasupra ei. Pe peretele opus se alia portretul lui Lenin i
un afs nfind un soldat din Armata Rosie, care ii strpungea cu baioneta
pe fotii generali Denikin, ludenici, baronul Yranghel, amiralul Kolceak.
Soldatul era mare, iar generalii mici? Negricioi, blbnindu-se caraghios n
vrful baionetei.
De ce nu vii la club? l ntreba Misa pe Jerdeai, asezndu.
Se Ung el.
Jerdeai se uita la spinarea ncovoiata a mamei i nu spuse nimic. Misa
arata clin cap spre usa:
Sa mergem!
Pe Nikolai al nostru l-au arestat ngna Jerdeai i buzele i
tremurar.
Am auzit L-am vzut azi dimineaa cnd au plecat cu barcA. i pe
Nikolai, i pe Kuzmin.
Apucnd cu vtraiul o oala din cuptor, Maria Iva-Rovna spuse deodata:
Poate ca acolo sa luat la cearta, nu stiu. Nu mai ca Nikolai nu putea
sai Iaca seama. El nu-i In stare sa omoare o musca. i-apoi de ce s-1 omoare?!
N-aveau pricina de sfadA. i n-avea nici revolver la el. Deodata arunca
vtraiul, i acoperi fata cu uiinile i ncepu sa plng. Patru ani a fost In
armata
Abia a nceput i el sa triasc. i-acum, npasta asta Doamne, ce
npast!
Zguduita de plns, ea repeta n mi: Ce pasta! Ce npast!
Trebuie sa oleci la ora ca s-l aperi spuse Misa; Maria Ivanovna i
terse ochii cu sortul:
Pentru asta trebuie sa ai bani. De unde s-i iau?
N-ai nevoie de bani! La ora exista avocai care te apra i fara bani. La
Casa Tai inului. Ai sa vezi, Nikolai n-o sa peasc nimic.
Maria Ivanovna ofta din greu i i vzu ia: i vtrai i de oala.
Misa se uita la spinarea ei ncovoiata, slaba, spinare obosita de argat care
a trudit mult, apoi la Jerdeai, care sttea tcut, i la toat srcia din jur.
Inima lui se strnse de mila i de iubire pentru oamenii acetia asupra crora
se abtuse asemenea npasta neateptat. i cu toate ca Misa era convins ca
Nikolai e nevinovat i ca judectorii i vor achita, nelegea totui ct de greu i e
acuma lui Jerdeai i Mariei Ivanovna. Stau n casa, le e ruine sa ias pe ulia
i nici la ei nu vine nimeni.
J II ntreab miliianul ncepu din nou sa vorbeasc Maria Ivanovna:
Tu l-ai omort? Nu, nu eu. Dar cine atunci? Nu stiu! Cum asa, nu tii?
Uite asa, nu stiu. Am msurat lunca i dup aceea eu am plecat. Dar de ce ai
plecat singur? Pentru ca Kuzmin a plecat la Halzan. tari Ce este asta
Halzan? ntreba Misa.
E un rilet pe-aicea explica Jerdeai. Se. Nimete Halzan. Mai degrab
un prau. Lunca se numete Halzin.
Maria Ivanovna conin.ua:
i Nikofai i spune: Kuzmin s-a dus la Halzan. Avea acolo nite
pripoane pentru prins peste. Tocmai ma apropiam de sat cnd am vzut ca
alearg oamenii dup mine sirignd ca a fost omort Kuzmin. J Am dat fuga
napoi. Si, ntr-adevr, l vedem pe Kuz-min mort! Cine a tras n. El? Nu
stiu. Dar barca unde-i? Nu stiu. i miliianul i-a spus: Se vede ca nu te
pricepi sa mini. Nici n-a stat sa deslueasc lucrurile
Misa ncerca s-i imagineze i lunca, i pe cel omort, i pe Nikolai, i
oamenii din jurul lor, i pe miliian Poate ca prin apropiere opereaz niscaiva
bandii Apoi se gin di numaidect la Igor i Seva. Bandiii le-ar f putut face i
lor de petrecanie Lata cte se-ntmpla
Misa n-ar f vrut s-i lase singuri tocmai acum pe Jerdeai i pe Maria
Ivanovna. Se gin de a nsa ca, ntre timp, Korovin s-o f ntors de la gara cu
directorul, aa ca trebuia sa se napoieze i el n tabr.
S.a nu va. F.ace: ti, gryi le spuse biatul, ridi-Gndu-; se. Or sa sse
lmureasc ele toate. In cteva zile Nikolai are sa fe acas. Poate ca l-au dus la
ora numai ca martor.
Asta mo >cred ofta Mania lvanovna. Adeva-nul nu iese la iveala chiar
aa de repede, ct ai bate din palme!
Cap. CI, CONTLSA
Boris jberglieevici,. Directorul cminului de copii, ei$a un om nc
tnr, nalt,. Adus de spate i purta o haina militajeasca, pantaloni bufani de
cavalerist si. Cizme maro, acum -prafuite. Avea nsa ochelari. Lucrul acesta 1-a
mirat pe Misa. Haina militarea-sca, nc i de cavalerist, si, poftim, ochelari!
Nu prea se -potrivea.
Ochelarii i. Ddeau tnr. Ulu director un aer sever, ba chiar posomort.
El se uita cam ncruntat cel putin aa i se pru lui Misa la tot ce vedea n
jur: tabra, corturi etc, ceea ce l cam rcia pe biat. Din ziua n care fusese
numit instructor al detaamentului, Misa devenise foarte sensibil. I se prea ca
cei mai n -v&sta nu-1 prea luau n serios, de parca mar f fast un instructor
adevrat. Fara a-1 jprivi pe Boris 'Serghe. Ev. Ici, biatul continua s-ifaca
observaie Znei, pentru ca grupa ei nu pregtise masa la timp. Da, /Boris
Sergheevici o f. El director, dar aici, n tabr, el, Misa, este seful i
instructorul detasa-mentului.
De altfel, n drum spre conac, Misa avu ocazia sa se conving ca
directorului xiu-i plcea nimic din cele ce vedea. Boris Sergheevici arunca n jur
asemenea priviri i tcea att de. Semnifcativ, nct Misa ncepu, sa se simt
prost ca conacul era att de. Paraginii O luar apoi spre aleea principala i
deodata o zrir pe contesa. Btrna sttea pe terasa, nemicat, inndu-i
capul drept, n aceeai poziie rigida n care bieii o vzuser i atunci cnd se
ascun-sesera n grajd. S-ar f zis c-i ateapt. i nu era de loc plcut sa te
apropii de dnsa, cnd o vedeai att de ncremenita.
Se oprir jos, lng primele trepte ale terasei, dar btrna nu cobor spre
ei. Un timp rmaser cu toi tcui i nemicai: btrna sus, n capul scrii,
iar directorul cu bieii jos.
Boris Sergheevici o fxa pe btrn cu privirea lui calma, scruttoare pe
care Misa o mai remarcase i alta data cercetndu-i obrazul ncadrat de paru-
i crunt, nasul coroiat i sprncenele cenuii, parca murdare. Biatul baga de
seama ca privirea iscoditoare a direc-torului o stingherea tot mai mult pe
contesa; ochii ei mari, rotunzi, aintii spre ei, erau plini de ura i nelinite.
Si cu cit se prelungea aceasta scena muta, cu att mai mult simea Misa
c-i place calmul i sigurana lui Boris Sergheevici. Dar ceea ce i se prea din
cale-afar de ciudat era faptul ca i Korovin dovedea aceeai stpnire de sine,
de parca btrna nici nu s-ar f afat de fatA. i doar cnd venise pentru prima
oara ncoace mpreuna cu Misa, lui Korovin, i se fcuse inima cit un purice.
n sirsit, btrna ntreba:
Ce doriii?
Fii att de amabila i coborili vorbi Boris Sergh'eex ici, pe tonul
pedagogului convins ca elevul ii va ndeplini neaprat ordinul. Btrna fcu
civa pasi, oprindu-se cu vreo dou-trei trepte mai sus de ei. Apoi rosti
dispreuitor:
Va ascult.
Dar nu i se rspunse. Boris Sergheevici parca nici n-o vedea. Misa i
admira stpnirea de sine. Iat un adevrat conductor! Nu spune nimic, nu
rostete nici un cuvnt i totui ordona Iat de la cine trebuie sa nvee!
Numai dup ce contesa mai fcu civa pasi i ajunse pe aceeai treapta
pe care sta i Boris Sergheevici, acesta i spuse:
Eu sunt directorul cminului de copii numrul
0 suta aisprezece din Moscova. ngduii-mi sa n treb cine suntei?
Sunt custodele acestui conac rspunse btrna.
Foarte bine! Rosti Boris Sergheevici. S-a luat hotrrea ca aici sa fe
organizata o comuna. As vrea sa vad casa.
Deodata contesa nchise ochii. Misa se sperie.
1 se pru ca btrna i va da duhul chiar n clipa aceea. Dar nu i se
ntmpla nimic. Ramase un timp cu ochii strni, apoi i deschise i spuse:
Casa aceasta este declarata monument istoric. Am i acte n acest
sens.
Aratati-mi-le i ceru Boris Sergheevici, pe un ton rece.
Btrna scoase de sub broboada o hrtie, o tinu un timp n mna, apoi
L-o ntinse lui Boris Sergheevici. El o lua si, ncruntndu-se dup cum i era
obiceiul, ncepu s-o citeasc. ntinzndu-se peste umrul lui Boris Sergheevici,
Misa i arunca i el ochii pe hrtie. In partea stnga se vedea o stampila cam
'stearsa, violeta. Textul era btut la main. Deasupra scria cu litere mari:
Adeverina de custodie, iar mai jos, cu litere obinuite: Se adeverete prin
prezenta ca conacul fostei moii Kara-gaevo, find declarat monument istoric, se
afa sub
} <*
Protecia statului. Nici o organizaie sau persoana particulara, n-are voie
sa foloseasc imobilul' fara a avea aprobarea seciei guberakale. De?
nvalamnt. Cei care nui vor respecta susnumita dispozitie' vor' f socotii
infractori, care distrug bunurile preioase ale statului, si' pedepsii conform
legilor n vigoare.
Director adjunct al: seciei guberniale de nvmnt; Serov.
Mai jos se vedea isclitura mrunt si. Lunga a acestui Serov.
Totul' e n ordinei spuse Boris; Serghcevici, restituindu-ii adeverinA.
i cu toate, astea*, vom. Organiza aici o colonie de munca:
Nu primesc ordine de la dumneavoastr rosti: btrna, nlndu-i
capul siva rog'sa nu ma mai deranjai!
Le ntoarse spatele, urca scara si' disprui n dosul unei ui nalte de
stejar.
Boris Sergheevici daduo raita priir fosta moie, cercetnd magaziile;
grajdurile, gradina, iazul i ogoarele ce se ntindeau dincolo de. Conac K'orovin
privea i el cu luare-aminte la. Ogoarele care se nvecinau cu moia. Apoi Boris
Sergb. Eev. Ici spuse:
Va sa zic chiar-Jn. Apropierea Moscoveii au mai rmas moieri.
Dup ctraai ani de la revoluie! Ex traordinar I nainte de a pleca, Boris
Sergheevici se mai uita o data spre conac. Se oprir i bieii. In' razele vii ale
soarelui care asfnteapasarea de bronz strlucea de parca ar f fost de aur. Ea i
priveai cui nite ochi rotunzi, plini de rutate; gata' parcasa se desprind de pe
soclu i sa searunce: asupra lor.
E impresionanta pasarea asta 1 spuse Boris-Sergheevici.
Eh, un vultur obinuit! ' arunca cu dispre Misai.
Crezi? i ntoarse vorba Boris Sergheevici, dar parca cu oarecare
ndoiala n glascum i se pru lui Misa.
Cap. 12
PLANURI NOI Boris Sergheevici i Korovin plecar Ia Moscova, In scnimb,
peste un ceas-doua, Ghenka i Beaska trebuiau sa se ntoarc n tabr. Desi
Misa ar li vrut sa cread ca bieii i-au gsit pe fugari la Moscova, era aproape
convins ca Igor i Seva terpeliser pluta lui Senka i o porniser pe ru n
jos Dar daca totui
n sfrit, Ghenka i Beaska sosir; nu-i gsiser pe fugari la Moscova.
Ghenka se prefcea ca e tare obosit, desi sacii i crase tot timpul
Beaska; doar cnd ajunseser aproape de tabra pusese i el mna pe un sac,
n semn de mare hrnicie.
n saci aveau pihe berechet: sferturi, jumti i chiar cteva pini
ntregi.
Am cutat sa iau sferturi se lauda Ghenka, Dac-mi ddeau partea
din mijloc, eu le spuneam: Nu se poate, nu e coapta de ajuns, biatul poate sa
capete ocluzie intestinala.
Si Ghenka i nsoea spusele cu gesturi teatrale.
Kit scoase din saci cteva pachete, cu crupe, un pachet cu fructe uscate
pentru compot i putina faina, care avea sa le prind bine, caci putea face din
ea cltite.
Crupele astea or sa ne-ajung pentru mult timp sporovi Ghenka
mai departe. Daca facem economie, ne ajung pentru restul timpului ct mai
avem de stat n tabr. Asta numai daca Kit n-o sa le nghit asa, neferte. Ct
despre zahar, aici stam cam prost. Nimeni nu ne-a dat. Dar avem ceva bom
boane.
Bomboanele, aa lipite cum erau, au fost numrate pe loc, hotrndu-se
sa se dea la ceai, dimineaa i seara, cte doua de fecare.
Apoi Kit mai scoase din sac o bucata de slnin, un pachet cu scrumbii,
nite unt topit, nvelit ntr-o Firtie cerata, sl vreo douzeci de oua ferte. Afara
de asta, Ghenka i nmna lui Misa ceva bani: treizeci i opt de ruble.
Buna recolta! Se bucura Misa. Vezi, Ghenka, ce nseamn sa te duci
tu?
Ghenka vru sa mai spun ce dduse fecare printe n parte, dar Misa l
opri:
Doar le folosim pe toate n comun, aa ca n-are importanta cine i ce a
dat. De vreme ce alimentele au nimerit n sac, nseamn ca aparin ntregului
detaament. Sa nu mai vorbim de asta, mal oine spune-mi ce-ai afat n
legtur cu Igor i Seva?
Am ajuns acas la Seva ncepu sa povesteasc Ghenka. Ma adresez
foarte respectuos mamei lui i-i spun: Buna ziua! Ea, de asemenea, mi
raspunde: Buna ziua! Apoi eu ii spun: Sa vedei, am venit dup alimente, iar
dnsa ma ntreab: Dar Seva al meu ce mai face? Eu i rspund: E bine, se
scalda. Si cnd se ntoarce? ma ntreab ea. Peste cteva zile, zic eu. Da'
de ce aa cu-rnd? Ca sa ne-aduc niscaiva cri. Foarte bine. Transmitei-i
salutari.
Ne-am luat rmas bun i am plecat. Cam la fel a fost i la I, gor.
Cam la fel, dar nu prea arunca Beaska, marele lupttor pentru
adevr.
Iar ncepi rosti ncet GReTTtrar
Spune-mi, cum s-au petrecut lucrurile la Igor? l ntreba Misa,
presimind ca Ghenka iar a fcut o boroboa.
Cum am plecat de la mama lui Seva ncepu Beaska Ghenka mi
spune: Nu-mi place de Ioc cum ne-a vorbit mama lui Seva. E cam suspect.
Poate ca Seva a i sosit acas i se ascunde, dar a ndemnat-o pe maic-sa sa
nu ne spun nimic. Nu, la Igor o sa procedam noi altfel, n-o sa ne mai traga ei
pe sfoara. Eu i-am atras atenia: Nu mai scorni nimic, Ghenka, sa nu ias
cumva rau. Poi sa zici ca nu te-am prevenit?!
Hai, da-i nainte rosti Ghenka. ncruntat -> am sa rspund la urma.
Cum spuneam continua Beaska ajungem la Igor. Nu era dect
bunic-sa. Maic-sa era la serviciu. Ai sa vezi mi optete Ghenka ce-o mai
trag eu de limba pe btrnic asta.' Eu ncerc s-t potolesc, dar Ghenka nu ma
asculta i zice: Buna ziua, am venit s-i vedem pe Igor. Dar bunica raspunde:
Igor nu-i acas, e n tabr. Atunci Ghenka i face cu ochiul i-i spune: N-are
de ce s-i fe frica de noi, caci i noi am fugit din tabra i-acum vrem sa ne
sftuim cu Igor ce sa facem. Bunica clipete din ochi fara sa priceap nimic,
iar Ghenka i da nainte: Cheama-1 repede pe Igor, ca ne grbim.
Btrnic a rmas trsnit. Abia de mai sufa. Apoi a nceput sa strige:
Vai de mine! Igor a fugit din tabr! Unde-o f fugit? Unde poate sa fe? Vai, vai,
ce ne facem? Trebuie s-i spunem maica-i! Sa anunm miliia!
Ghenka o sfeclise. Atunci a spus ca a minit. Eu, de asemenea, ncercam
s-o conving ca Ghenka a glumit: daca Igor ar f fugit cu-adevrat, ce rost mai
avea sa venim sa cerem alimente pentru el? Ahia-abia am putut s-o linitim pe
btrnic. Dar daca am linitit-o pentru moment, cu siguran ca o s-i
povesteasc cele ntmplate mamei lui Igor. O sa vedei!
i lipsete complet simul rspunderii l apostrofa Misa pe Ghenka,
suprat. Nu poate omul s-i ncredineze o sarcina! Nu-i de ajuns ca din cauza
ta au fugit Igor i Seva, acum i-ai pus pe jeratic i pe prinI. i doar i-am
atras atenia! Gata, s-a isprvit! Dup ce-i gsim pe biei, i iau conducerea
grupei.
Cum vine asta?! Bolborosi ncurcat Ghenka. Sunt doar comsomolist,
am fost numit
Cu att mai rau ca eti comsomolist! S-i fe ruine! Toate le faci pe
dos.
Cap. 13
UN PICTOR ANARHIST Fara ndoiala, fugarii trebuie cutai pe cursul
rului. E limpede, au plecat cu pluta lui Senka si, de huna seama, la vale. Ce
rost ar f avut s-o ia mpotriva curentului? Dar cum s-i ajung din urma? Cel
putin dac-ar avea o pluta Dar i pluta nainteaz ncet. Aadar, ar trebui s-i
urmreasc cu o barca. Poate ar gsi vreuna la debarcader. Dar barcagiul o sa
le ceara mult ti ei n-au atia bani. Barci mai aveau oamenii n sat, dar cine le-
ar f mpru-mutat lor? Misa pusese de mult ochii pe o barca cu patru lopei,
vopsita ca vai de lume, e drept, dar tocmai potrivita ca mrime, uoar i
rapida. Era a unui om cam ciudat care locuia n sat, mpreuna cu mam-sa: i
spunea pictor anarhist. In ce anume consta anarhismul lui, Misa habar n-avea.
II ntl-nise de doua ori pe uli, beat mort i bolborosind ntr-una vorbe fara
sir. Era un individ scund, cu ochi albatri, cam de vreo treizeci de ani, mereu
nebrbierit i venic beat.
Singurul om care l-ar f putut ajuta pe Misa sa fac rost de barca
pictorului era Jerdeai. Spre el se ndrepta acum Misa, mai ales ca se hotrse
s-1 ia i pe Jerdeai cu dnsul. Nimeni mx cunotea att de bine rul, pdurile
i satele din jur ca Jerdeai. i-apoi cltoria aceasta iar putea folosi i lui, caci
urmau sa treac pe lng lunca Halzin si, cine tie, poate aveau sa dea de urma
adevrailor ucigai ai lui Kuzmin. Numai aa ar putea f dovedita nevinovia
lui Nikolai
Acest argument i fcu de ndat efectul. Jerdeai se nvoi sa plece cu
Misa pe ru i totodat sa mearg mpreuna la anarhist s-i ceara barca.
l cheama Kondrati Stepanovici i spuse Jerdeai i e pictor. Are o
sumedenie de tablouri. Casa lui e toat zugrvita, din tavan pn-n podea.
Daca e beat, n-o sa ne lase sa scoatem o vorba; daca de-abia s-a trezit dup
beie, atunci o sa ne ia La coana. Dar daca nu e nici un pic beat, a pai atunci s-
ar putea sa ne dea barca.
Ltx A pictorului 11 in* timpina pe Masa c un miros de oaie amestecat
cu alte mirosuri: de ulei. De lac, de culori, de rachiu nedistilat, de moare de
varza i ciorba acra. Casa era destul de ncptoare, dar plina de lucruri cam
neobinuite pentru o casa rneasca: un evalet, cutii de culori i mobilier
vechi. A~ dus, pesemne, de Ia ora Dar f mai ciudat era faptul ca att pereii '
ierurile din casa erau pictate, i nc fstichiu de toT. Ca sa nu zicem chiar
aiurea.
Pereii: unul era verde, altul galben, al treilea albastru, iar al patrulea o
culoare nedefnita. Tot felul de ptrate, romburi i triunghiuri de culori diferite
mpestriau soba. Tavanul era vopsit n rou, podelele n galben. Laviele
nirate de-a lungul pe-retilor erau cafenii, iar cercevelele ferestrei, albe.
Vtraiele de lng soba aveau i ele diferite culori; cletele era rou. Numai
mobilierul adus de la ora i mai pstrase culoarea lui naturala, dar se putea
bnui de pe acum ca n cnrfnd penelul atlt de narai lui Kondrati Stepanovici
avea sa ajung i la el.
Pictorul edea pe o banca i cioplea ceva de zor. Prul, rrit pe la tmple,
era lung la ceafa i-i cdea tn uvie rocate pe gulerul alb de mtrea al
hainei uzate; ar f fost cu neputin sa ghiceti daca haina era din catifea sau
din diftina, ha mai era i mlnjita cu tot felul de culori. Gtul i-1 infasuraae
ntr-o rirpa murdara, care pesemne voia sa fe lavaliera.
Se uita Ia biei cu JI albasir. Buri, dar ndat uri p~ rea, vazlndu-i mai
departe de treaba.
Am venit la dumneavoastr, Kondrati Stepa-novici
I se adresa Jerdeai.
Pentru, ce anume? ntreba pictorul, cu o voce joasa de bas,
surprinztoare la un om att de mrunt i de slab cum era el.
Jerdeai i-1 arata pe Misa:
Va cauta instructorul detaamentului.
Pictorul ridica din nou capul. Privirea lui se opri asupra insignei de
comsomolist de pe haina lui Misa.
Comsomolist?
Comsomolist i rspunse Misa.
Dar tii cine sunt eu?
Suntei pictor.
Dar dup convingeri?
Nu stiu i rspunse Misa, abia stpnindu-i rsul.
Dup convingeri sunt un anarhist-maximalist declara cu emfaza
Kondrati Stepanovici.
Am venit sa va rugam sa ne dai barca pentru doua zile spuse Misa.
Anarhistii-maximalisti nu recunosc nici un fel de autoritate. Fata de
Puterea Sovietica, suntem neutri. Nu credem n experienta, dar nici nu o
stingherim. Asta-i Nu mai avea ce sa mai spun despre concepiile sale
politices-L repeta: Asta-i^ i continua sa ciopleasc.
Dar barca ne-o dai? ntreba Misa.
Pentru ce va 'trebuie? Misa i rspunse evaziv:
Trebuie neaprat sa ne ducem ntr-un loc.
Anarhitii au o atitudine negativa fata de pro prietate rosti cu patos
Kondrati Stepanovici. De ce socotii ca barca e a mea?
Misa ddu din umeri:
Aa zic oamenii
Prostii! S-au obinuit cu proprietatea i de-aia spun ca e a mea. Acum
totul este comun.
Prin urmare putem lua barca?
4f
Luai-o! Sptfse Kondrati Stepanovici, cioplind mai departe.
Va mulumim se bucura Misa o sa v-o aducem napoi fara nici o
stricciune!
Jerdeai l nghionti:
Cere cheia 1
Atunci dai-ne i cheia de la lacatul barcii se ruga Misa.
Kondrati Stepanovici cltin din cap cu prere de ru:
Cheia E cam greu
De ce? ntreba Misa, de data asta nelinitit, caci ncepea s-i dea
seama ca n-o sa poat obine barca chiar att de uor cum crezuse la nceput.
Cheia e proprietate privata!
Cum adic?
Barca aparine tuturor, n-avei dect s-o folosii, dar cheia e
proprietate privata, pot sa nu v-o dau.
Atunci ce trebuie sa facem? Sa spargem lactul? ntreba Misa.
Kondrati Stepanovici ddu din cap cu un aer trist:
Ex-pro-pri-ere! Nu se poate face de unul singur
Pai om merge cu tot detaamentul spuse Misa, fara sa se piard cu
frea.
Kondrati Stepanovici cltin din cap cu un aer i mai trist:
O sa va ia la miliie.
Dar dumneavoastr nu recunoatei miliia rosti ironicMisa.
Cu glas aproape stins, pictorul ngna:
Noi n-o recunoatem, dar ea ne recunoate.
Noi v-am plati pentru barca, dar n-avem bani i mrturisi biatul.
Kondrati Stepanovici cltin din cap:
Anarhistii-maximalisti nu recunosc banii. Si, dup o clipa de gndire,
adug: Un schimb s-ar putea nsa.
Ce fel de schimb?
Eu va dau cheia, iar vei s-mi ncredinai devizul pentru amenajarea
clubului.
Ce fel de deviz! Se mira Misa.
Nu amenajai, voi un club? Nu trebuie s-1 mpodobii? Ei, vi-1
mpodobesc eu
Bine, dar noi facem totul fara bani
Foarte rau pictorul las capul n jos munca trebuie rspltit.
Dar parca anarhitii nu recunosc banii! l ironiza din nou Misa.
Eu nici n-am spus ca trebuie pltit, ci rspltit l lamuri
anarhistul.
In schimbul barcii, bieii or sa va pliveasc toi cartofi) din gradina,
Kondrati Stepanovici propuse Jerdeai, cu spiritul lui practic.
Exploatare! i pictorul parca morfoli acest cuvnt, dus pe gnduri.
Cum adic exploatare? Sari Misa. Dumneavoastr ati nvestit n barca
o parte din munca dumneavoastr, iar noi tot prin munca vrem sa va
recompensam.
Da, aa merge rosti cu glas tare Kondrati Stepanovici. Dar cnd o s-
i pliveasc? Nu-i vreme de pierdut.
Si ntoarse capul spre fereastra prin care se vedea gradina de zarzavat,
npdit de buruieni.
De ndat ce ne ntoarcem i rspunse Misa peste vreo doua zile.
Fie i aa se nvoi n cele din urma pictorul. Iar ct privete clubul,
sa va mai gndii. Am sa vi-1 fac aa de frumos, ca nici la Moscova n-o sa gsii
unul asemntor.
Apoi lua din cui o cheie ruginita i i-o ntinse lui Misa.
Bine spuse bucuros Misa, punnd cheia n buzunar o sa ne
gndim. Neaprat!
Jerdeai l nghionti din nou:
Vslele!
Dar vslele unde-s? ntreba Misa.
Vslele.! Rosti cu tristee Kondrati Stepanovici.
Misa. Se temu 1 sa nu. nceap eliN. No. U discuia despre proprietate.'sii
sa miile dea. Vslefe
Vslele' aii farcdle de la vsle! Altfel cum o sa mergem cu barca? Spuse
hotrt Misa.
i furcile de lavsle.
OftaKondrati Ste-panoviaL. '-' '.
Ar rnai f avut ei chef de vorba, dar, aduendu-i pesemne amirita de
plivitul cartoflor' s-i de club, ofta nc O' data i spuse:
Vslele si. F umile de la vsle le gsii n magazie.
Sa le punei apoi la loc
Cap. *W TQTMAUNA GATA Misa hotr sa lase ca instructor al taberei, n
timpul absentei sale, pe Zna Kruglova. Ghenka era nechibzuit, iar Slavka,
lipsit de iniiativ. In schimb, Zna se bucura' de prestigiu-; chiar si. Bieii
ascultau de ea.
Dar ca sa nu se supere Ghenka i Slavka, Misa hotr s-i ia cu el n
expediie. Prin urmare, mpreuna cu Jerdeai, or sa fe patru. Doi vor vsli, unul
va sta la crma, iar altul la prova.
ntors n tabr, Misa i ddu ordin lui Ghenka sa pregteasc
echipamentul; Slavka se va ngriji de provizii.
Facei socoteala n aa fel, nct sa ne ajung pe doua zile. Tu, Ghenka,
controleaz barca vezi sa nu ia apa: si. Baga de seama sa fxezi bine vslele n
furci. Mai caut o vsla, ca s-o avem de rezerva, i o prjin. Ia cu tine i cteva
unditE. i nu uita busola, un topor, o rnghie, o cldare, un ceaun, o lanterna.
Sa fe fuiere pentru toi i doua stegulee pen-tru semnalizare.
i un cort?
Nu-i nevoie. O sa dormim i iara cort. Sa nu uii nsa chibriturile.
Asta-i tot! i-ai nsemnat?
Mi-am nsemnat! i Ghenka trase o linie groasa n josul listei cu
obiectele necesare.
Misa se adresa apoi tui Slavka:
Asculta i tu, Slavka. Proviziilele pui n doi saci, poate o sa fe nevoie
sa mergem separat, doi i doi. Pentru fecare o cana, o lingura i un cuit, iar
alimente: o pine, tiei pentru doua ferturi, crupe tot pentru doua ferturi,
putin unt, ceai i opt bomboane. Asta-i tot I Ghenka se arata nemulumit:
Dar oule i slnin? Vrei sa rbdm de foame?
Trebuie sa le lsm bieilor n tabr mai multa mncare. Noi o sa
mai prindem peste pe drum. Sa nu uii sarea.
Am mai putea lua cartof propuse Slavka.
Asta da se nvoi MisA. i tine mirite, nici un fel de hrtie. Toate
lucrurile sa fe mpachetate n pnza i aranjate n aa fel, nct sa nu sune, sa
nu zornie, sa nu scrie. Ai neles? Tu, Ghenka, unge furcile vslelor i ia cu
tine o bucata de sac, poate o s-avem nevoie sa nfurm vslele ca sa nu fac
zgomot.
Sa n-ai nici o grija l asigura Ghenka totul o sa fe cum nu se poate
mai bine.
O sa le facem pe toate cum trebuie spuse Slavka, care era un spirit
ordonat. Dar, ca sa fu sincer, eu nu prea cred n succesul cercetrilor noastre.
Tu niciodat n-ai ncredere n nimic! Se supr Ghenka.
Seva i Igor au un avantaj de doua zile continua Slavka. Cum o s-i
putem ajunge?
Te ndoieti ca i-am putea ajunge clin urma pe mormolocii tia?
Striga Ghenka.
Misa interveni:
n primul rnd, sa nu uitam ca ei merg cu pluta, iar noi cu barca,
adic de doua ori mai repede. In al doilea rnd, ei sunt nevoii sa se opreasc
mercii ca s-i fac rost de alimente, apoi nu cunosc bine druinul; n afara de
asta, mai mult ca sigur ca dorm pn la prnz. Si, n fne, doar n-au de gnd sa
pluteasc la nesfrit pe ru! Tot trebuie sa se opreasc ntr-un loc, de unde o
sa caute sa ajung la calea ferata. Prin urmare au sa lase pluta acolo. Noi o s-o
gsim, i din locul acela pornim n cutarea lor.
Ai neles acum! I se adresa Ghenka, batjoco ritor, lui Slavka. Iar daca
n-ai neles, n-ai dect sa rmi aici cu Kit i sa ferbei mpreuna casa.
Spre seara, totul fusese pregtit. Echipamentul i alimentele erau
ornduite n barca, ea nsi controlata, unsa i adusa mai aproape de tabr.
Lng barca se fcea de paza.
Plecarea era fxata pentru ora patru dimineaa. Ca sa nu ntrzie, Jerdeai
ramase peste noapte n tabr.
Seara, la focul de tabr, Misa i ndemna pe biei sa o asculte pe Zna.
Situaia este foarte serioasa. Nu mai vorbesc de situaia internaional,
acest lucru e cunoscut de toat lumea. Dar i la noi, lucrurile nu stau tocmai
bine.
Seva i Igor au fugit. Apoi acest asasinat misterios!
Se prea poate ca prin mprejurimi sa opereze bandiii.
Pe urma, acest conac boieresc i btrna care-1 pa zeste Sunt foarte
suspecte. Tocmai de aceea trebuie sa fm cu ochii n patrU. i disciplina mai
nainte de toate!
Zna Kruglova, pentru a spori efectul celor spuse de Misa, adug:
ntr-o buna zi, contesa asta, rmi a vechiului regim, o sa dea foc
conacului ca sa nu putem organiza comuna.
Tot ce se poate confrma Misa, mai mult pentru a susine autoritatea
Znei. '
De fapt, el nu credea ca btrna ar f n stare sa incendieze conacul.
i cnd te gndeti striga Ghenka ca un singur om ocupa o csoaie
ca asta I Ar putea sa n capa aici cel putin doua sute de copii. E culmea ne
ruinrii, pe cuvntul meu!
Adevrat, neruinare! Aproba Slavka. Dar ce legtur au toate astea cu
fuga lui Seva i Igor?
Conacul, asasinai lui Kuzmin Ce legtur au ele cu fuga lui Seva i
Igor?
Aceea ca acum se ice o aprigi lupta de clasa
i rspunse cu tiic Misa. ' s'? Oamenii au stei omori degeaba. Iar
contesa, iii sigur, abia ateapt sa se ntoarc boierii i conii ei de altdat.
Cuta prin orice mijloace sa le pstreze moia.
Slavka cltin din cap n semn ca se ndoiete t
Nu prea cred sa mai existe oameni care sa spere sa se mai ntoarc
vechiul regim.
N-ai nici o grija, exista! Ii asigura Misa.
Iar Jerdeai adug:
Chiaburii de la noi din sat spun ca lordul ala englez_.
Lordul Curzon i sufa Misa.
Da, da, asta-i, Curzon, cic i-a scris lui Lenin o scriseare
Un ultimatum
i chiaburii spun ca acum s-a isprvit cu Puterea Sovietica.
Izbucnir cu toii n rs.
Vai de capul tau, Jerdeaieik! Exclama Ghenka. Or s-atepte cam
multior chiaburii tai pina sa se isprveasc eu Puterea Sovietica. Niei
contesei n-o s-i mai ajung zilele 1 N-o sa mai apuce clipa aia nici contele,
emigrantul ala alb!
Curzon ne-a trimis un ultimatum neruinat spuse Misa. Cere s-i
rechemam pe reprezentanii notri din Iran i Afganistan. Sa atepte!
Capitalitilor englezi le e frica, vezi binE. Ca nu cumva coloniile s-i revendice
independenta. nelegei? Popoarele din Orient! Slavka, ia citete-ne ziarul pe
care 1-a adus azi Ghenka de la Moscova.
Slavka desfcu ziarul. Sus, n stnga, scria! Proletari din toate tarile,
unii-v!, iar n dreapta i Pstrai ziarele, avem puine!
Slavka citi cu glas tare i despre ultimatumul adresat de Curzon i
despre demonstraiile mpotriva acestui ultimatum, demonstraii ce s-au
desfurat sub lozinca Jos minile de pe Rusia Sovietica!
Ati vzut? Le explica Misa. Suntem susinui de muncitorii din lumea
ntreaga. Nu ne temem de capi talisti, oricare ar f ei!
Jerdeai spuse ngndurai
Se mai spune ca Lenin e tare bolnav.
Ei, i ce-i cu asta? S-a obosit, de-aia-i bolnav. Asculta
Misa lua ziarul din mna lui Slavka i citi cu glas tare: Rezoluia
muncitorilor de la Goznak Sa se acorde lui Vladimir Ilici un concediu de trei
luni i sa i se ceara respectarea riguroasa a prescripiilor medicale, pentru ca
s-i poat reface forele, spre binele tuturor oamenilor muncii
Ati neles? ntreba Misa, mpturind ziarul.
Lenin se va odihni i se va nsntoi, aa nct chia burii n-au de ce sa
se bucure. Deodata i veni n minte o idee: tii ceva, biei? Acum toat lumea
i scrie lui Lenin. Hai s-i scriem i noi I Dar bieii se mirar foarte. Cum adic
ar putea ei s-i scrie lui Lenin?!
Misa era stpnit cu totul de acest gnd. Uitnd ca hotrse sa fe la fel
de calm i de aezat ca i Boris Sergheevici, directorul cminului de copii
ncepu sa sara n sus i sa dea din mini i
S-i scriem, s-i dorim nsntoire ct mai grabnica I
Desigur I ncuviin Ghenka. Toi i scriu. Noi de ce nu i-am scrie?
Zna Kruglova spuse i ea:
Chiar daca nu va citi Ilici scrisoarea, o sa i se spun ca i-am scris. O
s-i para bine ca toi l iubesc i-i doresc sntate.
Si bieii, tot strignd i lundu-i unul altuia vorba din gura, compuser
urmtoarea scrisoare ctre Vladimir Ilici: Dragul nostru Ilici I Noi, tineri
pionieri i comso-molisti, i trimitem un ferbinte salut muncitoresc. Dorim sa
te nsntoeti ct mai repedE. i noi vrem sa luptam pentru cauza clasei
muncitoare, aa cum ai luptat tu toat viaa. Suntem totdeauna gata sa
aprm i sa ntrim Rusia Sovietica. F-te ct mai degrab sntos, dragul
nostru Ilici!
Partea a doua URMRIREA Cap. 15 DEBARCADERUL Proptindu-se cu
piciorul n malul lunecos din cauza rouei czute n dimineaa aceea. Misa fcu
vnt barcii, sari n ea i se aez la prova.
Pornir.
O ceata alburie se lsase deasupra rului. Aabia se mai zreau. Tufele de
rchit ajungeau pina aproape n mijlocul albiei, iar trunchiuri groase de copaci
pluteau pe apa. Vslele mnuite de Ghenka i Slavka inai-mai ca se loveau de
ele. Dar Jerde'ai, care Sttea la crm, conducea barca pe cursul ngust al
rhilui cu multa ndemnare.
Misa chibzuia n sinea iui: daca vor face opt kilometri pe ora, spre seara
ajung la gurie rului. Piua acolo erau cam aptezeci-optzeci de kilometri. n
acelai timp, el cerceta atent malurile. n ceasul acela al dimineii, rul prea
necunoscut. Totul din jur era uria, adnc, ciudat, plin de mister Copacii
erau parca mult mai nali, aa nct vrfuriie nu li se mai zreau, tufele preau
i ele dese, de neptrunS. i cum de nu trecuser nc de micul promontoriu,
dincolo de care se vedea debarcaderul? Sau poate ca au i trecut de el, dar nu
l-au observat din pricina cetii?
La, un cot al rului, Misa se ridica n picioare. In clipa aceea se lumina
mai bine i Misa zri ghereta mica a debarcaderului s totodat o femeie care
mergea ntr-acolo. Biatul o recunoscu numaidccit. Era contesa! Ce cauta ea
aici att de diminea? opti ncet:
Ssst! Nu mai vslii!
Ghenka i Slavka ridicar vslele i barca i ncetini mersul. Apucndu-
se cu minile de o craca, Misa trase barca sub o tufa de alun. De aici,
debarcaderul se vedea foarte bine.
Prin ceata care nc nu se risipise, oamenii de la debarcader preau mai
mult nite umbre. Dincolo de ghereta se zarea silueta nemicat a unui cal
nhmat la o cru. Ghereta find foarte mica, calul i crua preau uriae.
Pe mal, n afara de contesa, se afa i chiaburul Erofeev', tatl lui Senka
un btrnel mrunt i adus de spate, cu o apc neagra i ochelari cu rama
de metal.
Barcagiul Dimitri Petrovici, aplecat, momonea ceva lng barca. Se
ridica apoi i se ndrepta spre mal. Era un brbat cam de vreo treizeci de ani,
de statura mijlocie, voinic i ager. Misa nu ca se temea de el, dar n prezenta lui
se simea oarecum stingherit: barcagiul prea prefcut i viclean, zmbea tot
timpul. Desi umbla descul i purta o cma de cit, obrazul Lui alb, ngrijit, cu
mustcioara mica, nu semna a i de taran.
Erofeev i barcagiul se apropiar de cru; cineva sari jos. Bieii se
uitar cu luare-aminte Era Senka. Chiaburul lua din crua o rogojina, apoi
toi trei ridicar i duser n barca doi saci mari.
Dimitri Petrovici sari n barca i Erofeev o mpinse de la mal. Mai nti
barca se cltin, apoi se desprinse si, luata de curent, ajunse n mijlocul rului.
Loptnd cu o singura vsla, Dimitri Petrovici o ndrepta la vale. Toi se uitau
cum se ndeprteaz: bieii din ascunziul lor, btrna i Erofeev de pe
mal, iar Senka din cru.
Barca dispru dup o cotitura. Erofeev i spuse ceva contesei i se sui
n cru. nainte de a porni, cu haturile n mina, Erofeev ii mai spuse ceva.
Btrna, tcut, ncuviin din cap. Apoi crua o lua spre sat, pe drumul ce
mergea de-a lungul malului. Contesa se ndrepta i ea spre conac, pe o
crruie ce strbtea cmpul. Broboada ei neagra se mai zri de cteva ori prin
griul nalt, pe urma dispru cu totul.
Cap. 16 PE RU Primul care rupse tcerea fu Gh'enka.
Tare as vrea sa stiu ce-au pus ei n barca spuse el, ridicndu-se i
scrutnd deprtarea, desi nu se mai zarea nici barca, nici barcagiul. Nu
degeaba debarcaderul asta mizerabil mi s-a prut mie totdeauna suspect. Chiar
ieri i-am spus asta lui Slavka. Nu-i asa, Slavka, nu i-anr spus eu ca mi se pare
tare suspect debarcaderul asta?
Da, nsa nu ieri, ci alaltieri i rspunse Slavka, cruia totdeauna i
plcea precizia. Dar eu nu vad nimic suspect n toate astea. Cte nu se
transporta cu barca 1
Se transporta, de! Zise Ghenka. Dar asa, cu noaptea-n cap, ca sa nu-i
vad nimeni? i mai e i chiaburul Erofeev la mijloc, care-i un napan, cu
Senka al lui cu tot. Apoi se ntoarse ctre Misa: tii ce propunere am, Misa? S-
l lsm la mal pe Slavka.
De ce?
Tot drumul o sa ne bata la cap: Ei, i ce-i cu asta?, Mare scofala,
Nimic n-o sa ias din toate astea, N-o sa gsim nimic etc Asta nu crede
nici ce vede cu ochii. 00
Dar Misa, drept rspuns, ddu din mna, ceea ce nsemna s-l lase n
pace Oare ce sa nsemne toat povestea asta? Contesa i Erofeev, mpreuna!
Ce-or f avut ei de transportat pe ascuns n zori de zi?
Poate ca btrna scoate unele lucruri din inventar, ca sa nu ajung il
posesia taberei noastre i ddu el cu prerea.
' t-rt; Ce inventar! Riposta Jerdeai. N-are nici un Iei de inventar.
Atunci ce crezi, ce-ar putea f?
De unde vrei sa stiu?
Bine zise Misa. Tot mergem noi la vale. i cutm pe Igor i pe Seva i
totodat o sa vedem i unde o sa duca barcagiul sacii. Dar sa fm ateni sa nu
ne zreasc. Gata, am plecat!
Jerdeai mpinse barca de la mal, iar Ghenka i Slavka ncepur sa
vsleasc. Misa scruta zarea cu binoclul, dar barcagiul nu se zarea. Nu-i nimic,
o s-l ajung ei.
Rttl, acnd nenumrate cotituri, curgea ntr-(r). Vale adnc i
ngttstiL_Maktl drept, nalt, era tare mncat de ape. Deasupra undelor se
nlau straturi galbene de argila roase de apa sau roci de calcar avnd forme
ciudate. Pe malul sting, jos, se deslueau faiile nguste ale luncilor i
turbriilor. Apa find tulbure, fundul albiei se zarea numai n locurile mai putin
adnci, i atunci se vedea plin de ml. Pe alocuri, rul fcea vrtejuri de ai f zis
ca din adnc inesc izvoare.
Bieii lsaser n urma satul i podul plutitor, dar barcagiul nu se zarea
nicieri. Oare sa nu-1 poat ajunge ei, care au doua perechi de vsle?
5i>
Misa ddu ordin i traga la mal, sari din barca i se urca pe un dmb,
uitndu-se dup barcagiu. In fata tui se desfura o perspectiva larga: ct
vedeai cu ochii numai cimpii nesfrsiie, pduri ntunecoase, crnguri linitite,
apoi mori de vint singuratice, clopotniele albe ale bisericilor; pe ogoarele mai
apropiate, deslueai crue cu hulubele n sus.
La orizont, soarele se nalta ncet. Razele lui piezie luminau zarea,
invesmntind lumea n culori vii. Numai tisia ngusta a rului sttea pitita pe
dup coline i tufuri i nu se putea zri nimic.
Misa se urca n barca i trecu la rame mpreuna cu JerdeaI. n locul lui
Ghenka i Slavka. Pornir. I.n crm era acum Ghenka, iar Slavka, la prova, se
uita cu binoclul.
Mai repede! l ndemna Misa pe Jerdeai, vi i I cu putere. Tu, Ghenka, fi
cu bgare de seama la crm
N-ai nici o grija, nu tiu pentru prima oara frma n mina se grbi s-i
rspund Ghenka.
n tricou, cu pantaloni sufecai i mnuind vsla care inea loc de
crma, el avea, ntr-adevr, o i sare foarte pitoreasca.
Tu, Slavka continua Misa sa mpart 'ord
Iii cu ochii n patru! i nu numai dup barcagiu.
n primul rnd ne intereseaz Seva i Igor. Sa vezi daca nu cumva se
zrete o pluta sau poate mai des lusesti i alte urme.
Deocamdat nu se vede nimic rspunse SI.
Nici barcagiul, nici bieii, nici pluta N c, ab solut nimic Merser
astfel vreo jumtate de ceas, vslind din rsputeri. Misa tocmai voia sa fac
schimb, cnd, deodata, Slavka scoase un strigat fara a-i lua binoclul de la ochi
i miscndu-1 cnd ntr-o parte cnd n alta:
Biei, ir,.,; ncet, mi se pare ci-i barcagiul:
Unde?
Misa i Jerdeai: licri vslele deasupra; >. Ghenka se scula; icioare,
scrutnd zrile.
Se transporta, de! Zise Ghenka. Dar asa, cu noaptea-n cap, ca sa nu-i
vad nimeni? i mai e i chiaburul Erofeev la mijloc, care-i un napan, cu
Senka al lui cu tot. Apoi se ntoarse ctre Misa: tii ce propunere am, Misa? S-
1 lsm la mal pe Slavka.
De ce?
Tot drumul o sa ne bata la cap: Ei, i ce-i cu asta?, Mare scoiala,
Nimic n-o sa ias din toate astea, N-o sa gsim nimic etc Asta nu crede
nici ce vede cu ochii. |t*/$
Dar Misa, drept rspuns, ddu din mna, ceea ce nsemna s-1 lase n
pace Oare ce sa nsemne toat povestea asta? Contesa i Erofeev, mpreuna!
Ce-or f avut ei de transportat pe ascuns n zori de zi?
Poate ca btrna scoate unele lucruri din inventar, ca sa nu ajung iii
posesia taberei noastre i ddu el cu prerea.
Ce inventar! Riposta Jerdeai. N-are nici un Iei de inventar.
Atunci ce crezi, ce-ar putea i?
De unde vrei sa stiu?
Bine zise Misa. Tot mergem noi la vale. Ii cutm pe Igor i pe Seva i
totodat o sa vedem i unde o sa duca barcagiul sacii. Dar sa fm ateni sa nu
ne zreasc. Gata, am plecat!
Jerdeai mpinse barca de la mal, iar Ghenka si Slavka ncepur sa
vsleasc. Misa scruta zarea cu binoclul, dar barcagiul nu se zarea. Nu-i nimic,
o s-1 ajung ei. $*$
Rul, facrtdjienuinarate cotituri, curgea ntr-avale adnc i
ngusta7~MaTul drept, nalt, era tare mncat de ape. Deasupra undelor se
nlau straturi galbene de argila roase de apa sau roci de calcar avnd forme
ciudate. Pe malul stng, jos, se deslueau faiile nguste ale luncilor i
turbriilor. Apa find tulbure, fundul albiei se zarea numai n locurile mai putin
adnci, i atunci se vedea plin de mii. Pe alocuri, rul fcea vrtejuri de ai f zis
ca din adnc inesc izvoare.
Bieii lsaser n urma satul i podul plutitor, dar barcagiul nu se zarea
nicieri. Oare sa nu-1 poat ajunge ei, care au doua perechi de vsle?
Misa ddu ordin sa traga la mal, sari din barca i se urca pe un dmb,
uitndu-se dup barcagiu. In fata lui se desfura o perspectiva larga: ct
vedeai cu ochii numai cimpii nesfrsile, pduri ntunecoase, crnguri linitite,
apoi mori de vint singuratice, clopotniele albe ale bisericilor; pe ogoarele mai
apropiate, deslueai crue cu hulubele n sus.
La orizont, soarele se nalta ncet. Razele lui piezie luminau zarea,
nvesmntnd lumea n culori vii. Numai fia ngusta a rului sttea pitita pe
dup coline i tufuri i nu se putea zri nimic.
Misa se urca n barca i trecu la rame mpreuna cu Jerdeai, n locul lui
Ghenka i Slavka. Pornir. La crma era acum Ghenka, iar Slavka, la prova, se
uita cu binoclul.
Mai repede! l ndemna Misa pe Jerdeai, vslind cu putere. Tu,
Ghenka, fi cu bgare de seama la crma
N-ai nici o grija, nu tiu pentru prima oara crma n mna se grbi
s-i rspund Ghenka.
n tricou, cu pantaloni sufecai i mnuind vsla care inea loc de
crma, el avea, ntr-adevr, o nfiare foarte pitoreasca.
Tu, Slavka continua Misa sa mpart ordine
Fii cu ochii n patru! i nu numai dup barcagiu.
n primul rnd ne intereseaz Seva i Igor. Sa vezi daca nu cumva se
zrete o pluta sau poate mai des lusesti i alte urme.
Deocamdat nu se vede nimic rspunse Slavka
Nici barcagiul, nici bieii, nici pluta Nimic, ab solut nimic Merser
astfel vreo jumtate de ceas, vslind din rsputeri. Misa tocmai voia sa fac
schimb, cnd, deodata, Slavka scoase un strigat fara a-i lua binoclul de la ochi
i miscndu-1 cnd ntr-o parte cnd n alta:
Biei, mai ncet, ini se pare c-i barcagiul *.
Unde?
Misa i Jerdeai ridicar vslele deasupra apei. Ghenka se scula n
picioare, scrutnd zrile.
: >y
A disprut iar! Exclama Slavka, ndreptnd binoclul n alta partE. i
doar l zrisem dup cotitura aceea. Aha, uite, iar se vede
Cam la ce distanta de noi?
Cred ca la vreun kilometru aprecie Slavka, fara prea multa
siguran.
Ne apropiem de lunca Halzin! Exclama Jerdeai cu emoie.
Tragei la mal! Ordona scurt Misa, i sari mpreuna cu Jerdeai pe
rm.
Uitndu-se spre nu, vzur ca barcagiul nu mai vslea; sta cu capul
ntors spre rm, ateptnd parca cava.
Se uita nspre lunca Halzin! opti Jerdeai, alb ca varul.
i tu de ce te emoionezi n halul asta? Vino-i n fre!
Barcagiul continua sa se uite spre lunca, micnd din cnd n cnd
vslele ca sa tina barca n echilibru. Aha, nu vrea sa se apropie de locul unde a
fost omo-rt Kuzmin
Ghenka nu se putu stpni i sari i el din barca. Acum, tustrei,
ntocmai ca i barcagiul, priveau spre lunca Halzin.
Acoperita cu iarba verde i inundata de lumina strlucitoare a soarelui,
lunca se ntindea pe malul stng al rului Ut cea i pe malul drept al Halzanu-
lui, un ru mititel, mai mult secat, care se varsa n Utcea. Pe ntinsul verde al
luncii struia atta linite, nct bieilor li se pru ca aud pn i tiuitul
monoton al narilor, precum i tritul greierilor. Locul era deschis. Doar
civa copaci singuratici i plecau ramurile n jos, spre pmnt. Pe lng mal
nsa creteau tufe destul de dese.
De unde s-o f tras n Kuzmin? Cum de n-a auzit Nikolai mpuctura? i
cine i-o f luat barca? Foarte ciudat
n cele din urma, barcagiul ncepu iar sa vsleasc i barca o porni mai
departe. Bieii srir i ei iute n barca lor i o luar pe. Urma lui. L^a vsle se
af-la Acum Ghenka i Slavka, la crma Jerdeai, iar ia prova Misa.
Bieii cutau sa pstreze o anumit distanta, n aa fel ca s-I poat
vedea de dup cotituri. Barcagiul cnd aprea, cnd disprea dup
nenumratele coturi ale rului. El vslea cu fata spre biei, aa nct acetia
trebuiau sa fe cu ochii-n patru, ca nu cumva sa fe zrii. naintea fecrei
cotituri, Misa sarea pe mal i se uita cu binoclul, sa vad unde a ajuns
barcagiul. Pasionai de aceasta urmrire, ei uitaser cu totul de scopul iniial al
cltoriei lor.
Acum ncep locurile cele mai mpdurite le spuse Jerdeai. Am sa va
arat o crruie care duce spre puntea Qolghinskaia.
Mlatina n care se zice c-i ngropat btrnul conte?
Da, aia 1 iAs departe de conac?
Daca mergi cu'barca pe ru, e departe, dar daca o iei de-a dreptul prin
pdure, e mult mai aproape.
Un cot larg al rului, acoperit cu tufe dese, l ascunse din nou pe
barcagiu. Misa, temndu-se ca nu cumva s-1 piard din vedere, spuse
bieilor sa vs-leasca mai iute. Ghenka i Slavka se opintir i barca porni mai
repede. Dar cnd trecur de cot, Misa i ddu seama ct de pripita i
nesocotita fusese graba lui La o deprtare de vreo trei sute de metri,
barcagiul, intrat n apa, i trgea barca la mal ntr-o mica scobitura, unde se
vedeau doua pietre mari, albe. Noroc ca n momentul acela barcagiul era ntors
cu spatele la ei si, plescind cu picioarele n apa, nu auzise zgomotul fcut de
vslele bieilor. Bieii se traser i ei n graba spre mal, pitindu-se dup o
salcie nalta i pletoasa care-i pleca crengile pn aproape de fata apei. Nu
puteau f zrii, n schimb ei l urmreau foarte bine din locul acela pe
barcagiu.
De la aste doua pietre pornete drumul spre puntea Golghinskaia
opti Jerdeai.
Misa i fcu semn sa tac.
Barcagiul trase barca la mal, nfura lanul pe dup pietre i se ntoarse
cu fata spre pdure.
n clipa aceea, iptul ascuit al unei bufnite se repeta de trei ori,
sprgnd linitea apstoare a luncii.
Cap. 17 BARCAGIUL Era o mica scobitura a malului, cu apa sczut. Nu
secase de tot numai datorita unui stejar puternic, ale crui frunze dese l
aprau de soare. Pe mal se afau doua pietre mari, albe. O poteca ngusta
pornea chiar de lng ele spre lumini, afundndu-se n pdure.
Barcagiul, pe mal, asculta foarte atent. Bieii ateptau i ei. Din pdure,
parca drept rspuns, rsun un ipt asemntor de bufnita, repetat tot de trei
ori. Ascuni dup copac, bieii ateptau sa vad ce se va ntmpla.
Un covor de fori smla poiana din marginea pdurii, nalt i albastru se
ridica piciorul-cocosului, snzienele i legnau ciorchinii galbeni, se ieau apoi
garoafe albe i clopoei azurii de pdure; toat aceasta lume'nforita i
scnteietoare era att de pasnica, de blnda i plina de voie-buna n sclipirea
orbitoare a razelor de soare, nct lui Misa i se parura absurde bnuielile sale.
Se gndea ca daca s-ar apropia acum de barcagiu, acesta i-ar raspunde foarte
pasnic, cu acelai zmbet neplcut i batjocoritor Ruturndu-i pe buze, dar
care, de fapt, poate ca nu riSemna nimic rau. Acest sentiment de ncredere se
stinse nsa tot att de repede, precum apruse Din pdure rsun din nou
iptul bufnitei, dar de data asta mult mai aproape
Barcagiul se ridica, cerceta malul cu privirea si, ncredinndu-se ca nu e
nimeni n jur, se ntoarse iar cu fata spre pdure, chemnd repede cu m'r. A
pe cineva care se afa ascuns pe dup copaci.
Din desi ieir doi fci cu obrajii buhii de somn, mbrcai n haine
rneti de iarna: unul purta o scurta mblnit, dar rupta, iar celalalt o zeghe
lunga i ponosita. Amndoi aveau epci osteti.
Flcii duser sacii n pdure. Barcagiul le spuse ceva, dar fcii nu-i
rspunser. Cnd se aez n barca i lua vslele, barcagiul le vorbi din nou,
nsa vorbele sale fura luate de vnt, astfel ca bieii nu desluir nimic.
De ndat ce barcagiul se urca n barca, Misa socoti ca trebuie sa
prseasc numaidect ascunztoarea, altfel s-ar putea sa fe vzui; aa ca
ncepur sa vsleasc cu ndejde mpotriva curentului Cnd fura cam la vreo
jumtate de kilometru, o luar napoi, spre barcagiu, ca i cnd s-ar f plimbat
pe ru. Misa ascunse chiar i binoclul.
Abia apucar sa schimbe direcia barcii, ca de dup o cotitura apru i
barcagiul. Vslea ncet, la-sndu-se mult pe spate, iar cnd se apleca, prin
cmaa i se vedeau omoplaii subiri apropiindu-se i deprtndu-se
Auzind clipocitul. Apei fcut de vslele bieilor, el ntoarse capul i nceta
sa mai vsleasc. Barca lui se legna uor pe apa, rotindu-se alene, astfel ca
atunci cnd bieii ajunser mai aproape, ea tia rul de-a curmeziul,
mpiedicnd trecerea. Ca sa nu se ciocneasc, bieii lsar i ei vslele i
baccile ajunser una lng alta.
Cu capul plecat i ncruntndu-se, barcagiul se uita la biei, dar
deodata prinse a zmbi i-i ntreba:
ncotro, tovari? Departe?
Zmbea numai din buze. Vrfurile ascuite ale mustcioarei sale erau
zbrlite ca la un animal de prada, iar ochii albatri i reci i msurau struitor
i cu nencredere. Zmbetul acesta l descumpnise i mai nainte pe Misa, dar
acum l scotea din srite.
Iaca ne plimbam i noi.
Rspunse Misa, linitit.
Barcagiul continua sa zirnDeasca, darmm a lui apucase marginea barcii
bieilor, trgnd-o pe nesimite ctre dnsui. Misa nelese ca vrea sa nhae
lanul i de aceea l tinu zdravn cu piciorul.
Tot zmbind, barcagiul se uita la biei cntarin-du-i parca din ochi. De
fapt, avea n fata lui patru fci zdraveni. Dup felul cum i privea, se vedea
limpede ca se gndete ce anume trebuie, sa fac. n cele din urma spuse:
E i Jerdeai cu voi?
Misa nu rspunse. Urma o clipa de tcere. Barcagiul inea zdravn de
prova barcii.
Barca asta mi-e cunoscuta vorbi el.
Da i rspunse Misa. E barca lui Kondrati Stepanovici.
Nu mai spune! Zmbi cu nencredere barcagiul si, n acelai timp,
izbuti sa apuce belciugul de care era prins lanul.
Prin urmare E. A lui Kondrati Stepanovici? Fcu barcagiul i Misa
simi cum acesta trage ncet lanul. Dar biatul apasa bine cu piciorul.
Da, a lui Kondrati Stepanovici repeta el, nenelegnd ce urmrete
celalalt.
Foarte interesant rosti omul, trgnndu-i batjocoritor vorbele.
Doar Kondrati Stepanovici a plecat azi diminea cu barca la pescuit. Era chiar
barca lui. L-am vzut cu ochii mei.
La rndul sau, Mi sa i-ar f putut aminti i el barcagiului cu cine anume
se vzuse n dimineaa aceea, dar ar f svrit o imprudenta. Spuse:
Nu stiu cu cine te-ai ntlnit dumneata, dar Kondrati Stepanovici ne-a
dat voie sa luam barca.
Zmbind ntruna, barcagiul cltin din cap:
Da, da! Nu-i frumos, tovari, nu-i frumos
Si mai spunei ca suntei comsomoliti.
n timp ce vorbea, el mai trase o data de lant, dar Mi sa l inea bine cu
piciorul.
i ma rog, ce nu-i frumos? Se ncrunta Misa.
De ce ne faci morala?
Nu-i frumos sa minii continua el, dojeni toR. i nu-i frumos nici sa
acoperii un uciga. Eu stiu prea bine a cui e barca.
Atunci spune a cui e! Rosti Misa, zmbind i el.
E barca lui Kuzmin, care a fost omort ieri aicI. i cel care 1-a omort
e chiar fratele lui! i barcagiul arata spre Jerdeai. Miliia cauta barei voi vrei s-
o ascundei. Zu, nu-i bine, nu se cir i facei una ca asta.
Tn fata unei asemenea acuzaii, Misa i pic-; cumptul i uita de lant. In
aceeai clipa, barcagiul trase de lant cu putere. Misa czu si, n cdere, cauta
sa prind lanul cu mina, dar era prea trziu. Zmbind ironic, barcagiul l
prinse de crigul c se afa la crma barcii lui i totodat i mpinse b;
(iepartnd-o de cea a bieilor. Lanul era acum ntins, bieii nu mai puteau
ajunge la el clocit daci sreau n barca lui Dimitri Petrovici.
Nu-i frumos! Nu-i frumos! Repeta barcagiul, zmbind ntruna cu
neruinare. neleg, Jerdeai vrea s-i salveze fratele, dar voi, comsomoiisti, i
va facei de ruine?! Va trebui, dragi prieteni, sa va ntoarcei n sat, n-am ce va
face!
Tremurnd de indignare, Misa striga:
Cum de-i ngdui una ca asta?!
Fiecare cetean e dator sa ajute justiia! Ii rspunse batjocoritor
barcagiul.
Curentul apei era slab, totui omul izbuti sa drepte amndoi. Brcile
ctre mal. Mita se fee i de lucrul acesta mai mult ca de orice. Daca Dmi i
Petrovici reut^:< s-i traga la mal, o s-i ci., fcii i atunci bieii n-or sa mai
poat facf i.
Inie. N-avea nici o clipa de pierdut
Cfnd barca atinse rmul. Misa sari la prova:
Sa ne dai drumul numaidect, auzi?
Bucuros, dar nu pot rse barcagiul.
N-apuca sa si. Rseasca bine, ca biatul f fcu un salt n barca lui,
apucnd lanul.
Las lanul! Urli barcagiul si, srind n sus, ridici vsla gata sa
loveasc.
*K Pas ii ea de bront O5
Dar Misa, dintr-o singura micare, smulse lanul din crlig i-1 arunca n
barca lor, apoi se ndrepta din sale:
Hai, lovete! ncearc numai!
Cu fata palida i schimonosita de furie, Dimitri Petrovici sttea n fata lui,
cu vsla ridicata. Poate ca l-ar f lovit, dar Ghenka i Slavka se i urcaser n
barca lui. Ghenka se lasa cu toat greutatea corpului pe marginea barcii, astfel
nct aceasta se nclina gata-gata sa se rstoarne
Nu te baga, ticlosule!
El se apleca spre Ghenka, ncercnd s-1 ajung cu vsla, dar n aceeai
clipa, Slavka, Slavka cel calm i sfos, l apuca pe barcagiu de picioare, pe la'
spate, i-1 trase spre dnsul. Pierzndu-i echilibrul, Dimitri Petrovici se
prvli n apa.
Fuga napoi! Striga Misa.
Bieii srir iute n barca lor, iar Misa dup ei. njurnd de mama
focului, Dimitri Petrovici se npusti pe urma lor. Jerdeai, chirchit i nuc de
frica, se uita la el cu spaima.
Punei mna pe lopei striga Misa.
Slavka i Ghenka, lovin-du-se unul de altul, ncepur sa vsleasc.
Dimitri Petrovici era cit pe-aci s-i ajung. ncerca sa apuce barca, dar nu
izbuti. Ghenka i Slavka vis-leau din rsputeri Sporin-du-i viteza, barca
aluneca cu repeziciune n jos pe ru. Dis-tanta dintre ei i barcagiu cretea
vznd cu ochii. Dimitri Petrovici i mai urmri un timp, apoi se ntoarse i
trase la mal
Barca bieilor mergea din. Ce n ce mai repede O cotitura Iat i
copacul sub care sttuser ascuni. Uite i cele doua pietre albe nc o
cotitura i ieir la loc drept, acolo unde rul se ndeprta de pdure.
Barcagiul nu-i mai putea ajunge.
Cap. 18 CARE SA FIE EXPLICAIA?
Totui bieii, ginind, vsleau din rsputeri, ui-tndu-se mereu napoi.
Tot li se prea ca acui-acui, de dup o cotitura, o sa le ias n cale barcagiuL.
i nu singur, ci nsoit de cei doi fci de care se desprise n pdure
Dar spaima, care la nceput i dduse atld putere lui Slavka i lui
Ghenka, ncepu sa dispar i atunci simir dintr-o data ca sunt frni de
oboseala. Spuser ca nu mai sunt tn stare sa vsleasoI. Aa ca Misa i Jerdeai
trecur n locul lor.
ndat ce se vzu din nou la crma, Ghenka fu primul care prinse a
vorbi. Privindu-I pe Slavka. Cu un zmbet ironic, dar binevoitor, zise:
L-ai vzut pe Slavka cum mi la apucat pe barcagiu?! N-a f crezut c-
i In stare de o isprava ca asta
Nimeni nu-i rspunse.
Dar Jerdeai ce spaima a tras! Sporovi Ghenka mai departe. I se
fcuse inima ct un purice
Jerdeai se nroi tot:
Vou ce va pasa! Voi plecai napoi la Moscova i gata! Dar eu cu
mama rmn aici!
Hi, i ce-i cu asta?!
Pai este. C-or sa ne fac de petrecanie ntr-o buna zi! Rspunse
Jerdeai, convins.
Parca alta treaba n-au
Zmbi Ghenka.
Ce? Nu-i vine a crede? Aici nu-i Moscova. tia te-njunghie i gatA.
i n-ar f prima data cnd. Sar ntmpa aa ceva.
Hj
Dar cine sunt tia i pe cine au mai n junghiat? ntreba Misa.
Drept rspuns, Jerdeai ncepu sa respire zgomotos pe nas, vslind i mai
abitir.
Slavka, stnd la prova, i exprima nedumerirea:
Totui nu pricep de ce s-a legat barcagiul de noi. Oare credea, ntr-
adevr, ca suntem cu barca lui Kuzmin care a fost omort?
Eh, ca prost mai eti, vericule! Striga Ghenka. Tocmai el sa nu
cunoasc brcile?!
Kuzmin avea o barca cu doua vsle, iar. Asta e cu patru; i-apoi nici
nu gseti alta la fel n tot satul l lamuri Jerdeai.
Ai vzut! Sari Ghenka. Nu, aici e cu totul altceva!
Dar ce anume?
-a fost frica sa nu re ducem n pdure i sa nu dam de cei doi fci i
de saci. Asta-i! Nu degeaba1 debarcaderul asta mi s-a prut mie totdeauna att
de suspect.
Ai dreptate, dar numai cu o singura condiie <- spuse Slavka.
i care, ma rog?
Ca n saci sa se afe ceva misterios.
Ghenka ridica minile spre cer, ntr-un gest teatral: ff|. I buna! E
limpede ca lumina zilei ca am dat peste o banda, dar tu tot te ndoieti!
Adineauri era ct pe-aci sa ne nece, iar ie ti se pare ca nu s-a ntmplat nimic!
La naiba, ce om mai eti i tu! Zu daca pricep!
Dar ce fel de bande mai pot sa existe azi? l contrazise Slavka.
'; i'_L; Uitai-v la el! Striga Ghenka. Ce fel de bande? Bande adevrate! i
pe Kuzmin tot ei l-au omort, nu mai ncape nici o ndoiala!
Jerdeai se opri din vslit i se uita speriat la Ghenka.
Da' ce te face sa crezi ca tocmai ei l-au omort pe Kuzmin? l ntreba
Slavka.
Pai cine atunci? Frate-su? i GhenT<a arata cu capul spre Jerdeai,
Spune, Jerdeai, frate-tu 1-a ornort pe Kuzmin?
Da' de unde rosti Jerdeai, vslind ntr-unas
Dar cine 1-a ornort?
Nu stiu.
Eu nsa stiu repeta Ghenka, cu ncpnare. Ei l-au ornort!
Misa nu se amesteca n discuie. Tot ce se ntrn-plase adineauri i se
prea o slbticie de necrezut
E sigur ca ceea ce le-a spus Dimitri Petrovici cu privire la barca lui
Kuzmin nu era dect un pretext ca s-i poat opri. Un altul s-ar mai f putut
nela, dar nu el, care cunotea fece barca din sat. Atunci care sa fe
explicaia? S-o f fcut din pricina fcilor? Nu-i prea venea a crede Flcii
dispruser de mult n desiul pdurii. S-ar putea nsa ca toate acestea sa aib
vreo legtur cu asasinarea lui Kuzmin.
Se vedea dup chipul barcagiului ca el este asasinul. Cum 1-a zrit pe
Jerdeai n barca, s-a speriat bnuind ca acesta l cauta pe adevratul uciga al
lui Kuzmin. Iat de ce voia s-i ntoarc din drum! Ca nu cumva sa dea de vreo
urma a adevratului asasin!
Dar daca?!
Misa simi un for n inima.
Dar daca toate acestea nu se leag numai de asasinarea lui Kuzmin, ci i
de dispariia lui Seva i gor? Poate ca i lor li s-a ntmplat ceva! Oare nu din
cauza asta barcagiul voia s-i mpiedice s-i continue drumul? Poate ca Igor
i Seva fuseser martori nepoftii atunci cnd el l omorse pe Kuzmin, sau
poate ca fcii, ntlnindu-i n pdure, i-au ornort de teama sa nu fe
denunai! Cte nu se pot ntrnpla n vremuri ait de zbuciumate! La sate se
duce nc lupta. Afi ca, ba ici, ba colo, a fost ornort un activist, un
corespondent voluntar.,. Poi sa tii n ce afacere necurata au nimerit bieii?! i
daca ntr-adevr li s-a ntmplat ceva, oare ce-i n9
De fcut? Ce va face el, Misa? Doar copiii i fuseser ncredinai lui.
n clipa aceea se auzi glasul lui Ghenka;
Se vede o coliba n dreapta!
Cap. 19 O NTLNIRE EXTRAORDINARA Pe mal, la umbra unor copaci,
se. Zarea o coliba mica, fcut din crengi nfrunzite. In fata ei ardea un foc, la
care edea un brbat i o femeie.
S-i ntrebam daca nu cumva i-au vzut pe biei propuse Misa.
Bieii ncetar sa mai vsleasc i barca i ncetini mersul. Misa i
duse minile plnie la gura i striga:
Hei! Hei, voi de pe mal!
Brbatul i femeia se uitar n direcia bieilor. Amndoi purtau ochelari
cu rame late de baga.
Va rugam striga Misa sa ne spunei daca n-au trecut pe-aici doi
biei cu o pluta!
Brbatul i femeia se uitar unul la altul, apoI. Ca la o comanda, se
ntoarser spre biei, dar nu le rspunser.
Oare sunt surzi? Rosti ncet Misa.
Nu vezi ca sunt nite nepmani? Zise Ghenka. Uit-te ce mutra
caraghioasa are afaceristul ala E gras, chel, poarta ochelari, iar ea are parul
vopsit
Misa mai striga o data:
N-ai vzut cumva doi biei cu o pluta?
Brbatul i femeia schimbar iari o privire, apoi brbatul se ridica i le
striga la rndul sau:
Nu neles!
Bieii se uitar la ei cu gura cscat
Un strain! Murmura Ghenka, dezorientat
ntr-adevr aveau n fata lor un strain. Un bar bat chel, ndesat, cu
ochelari de baga, purtnd o
/o Cmaa cu mneci scurte i pantaloni largi golf, de culoare cenuie,
ce-i cdeau ceva mai jos de genunchi, lsnd sa se vad nite ciorapi gri, de
buna seama strini. Un brbat n vrsta, purtnd pantaloni golf, nu putea sa
fe dect un strain!
Nu neles! Le striga el din nou, cltinnd din capul mare, rotund i
chel.
Sa stam totui de yorba cu el propuse Misa, cam nehotrt.
De ce nu! ncuviin Ghenka. Sa vedem ce fel de strini sunt.
Sprechen sie deutsch? 1
Bieii vslir spre mal, coborr din barca i se ndreptar ctre coliba.
Brbatul se uita la biei i le zmbi. Femeia continua sa stea n fata
focului i s-i msoare pe noii venii cu o privire atenta i struitoare,
mestecnd n acelai timp cu o lingura n cznelul de pe foc, din care se
mprtia un miros grozav de ciocolata
Voi strigat departe, iar noi neles prost ru seste spuse strinul.
Lng coliba se afau doua rucsacuri cu ncuietori nichelate i curele,
doua aparate fotografce cu nite curelue subiri, o cutie de conserve cu o
eticheta viu colorata, doua termosuri i nc alte mruniuri de fabricaie
strin.
Turiti strini hotr n gnd Misa. Burghezi Proletarii nu se prea
plimba prin strinti.
Acelai lucru i fulgera prin minte i lui Ghenka i lui Slavka. Bieii se
uitau neprietenoi la aceti oameni ai lumii capitaliste, care apruser att de
neateptat pe malurile Utcei. Oare cum au putut ajunge pn aici aceti
jefuitori i rechini?
Dumneafoastra repetai ntrebare li se adresa strinul.
De aproape, bieii vzur ca acesta nu e cu de-savrsire chel. Mai avea
par n cap, dar att de rar i de decolorat, ca prea mai degrab un fel de puF.
Aa cum arata strinul, gras i rumen, semna cu un bietan bine hrnit.
1 Vorbii nemete? (n limba germana n text). (n.t. J!
Misa repeta;
N-au trecut pe aici do biei cu o pluta?
Pliuta? Ce este pliuta?
E un fel de barca explica Misa i-i arata cu minile ca e ptrat i
fcut din brne.
Strinul ddu vesel din cap: jntelege, nelege i se ntoarse spre
femeie, rostind un cuvnt strain, apoi din nou ddu vesel din cap: Pliuta,
nelege! De la cuvnt a pliuti, plrutitor, nelege Da, aici fost doi paioneri, cu
cravate i fcu un gest, artnd n jurul gtului paioneri, buni paioneri, fost
aici
Cnd?
Dormit aici. Nu acest noapte, dup acest noapte. Ieri diminea pliutit
pe pliuta lor mai departe. Dres pliuta, apoi pornit.
Misa rsuf uurat. In sfrit! nseamn ca Seva i Igor sunt zdraveni,
sntoi Nu li s-a ntmpat nimic!
Afar apoi ca Igor i Seva ajunseser acolo alaltieri seara, ca
petrecuser noaptea cu strinii, apoi, a doua zi pn la prn'z, reparaser pluta
i porniser mai departe. Prin urmare, ieri, miercuri, cnd fusese asasinat
Kuzmin, Igor -si Seva stteau aici linitii, discutnd cu aceti strini. Cele
ntmplate lng lunca Halzin n-au deci nici o legtur cu ei; Foarte bine. Bine
mcar ca n aceasta privin lucrurile stau asa Acum n-o sa le fe greu s-i
ajung., Cnd porniser la drum, distanta dintre ei fusese de doua zile, acum
era numai de o zi. Spre seara trebuie s-i ajung negreit.
Din cznel se rspndea un miros mbietor de ciocolata. Bieii, care de
diminea nu puseser nimic n gura, aruncau priviri lacome si, fara mcar sa
se sinchiseasc, trgeau zgomotos aer pe nas. Ghenka, ce sa mai vorbim,
tremura de pofta.
Femeia i spuse ceva brbatului. Zmbind, acesta le zise:
Biei, la beut cafe!
Asta mai lipsea acum: sa fe poftii la masa de nite burghezi. Misa
cltin din cap, pregtindu-se Sa refuze ct mai politicos invitaia, dar Ghenka
i opti:
Hai sa le mncam capitalitilor proviziile!
Lui Misa i se pru potrivita aceasta propunere. Acum cnd afaser de
soarta lui Igor i Seva, n-aveau de ce sa se mai grbeasc. De mncat, tot
trebuiau sa mnnce, i daca i-ar pregti ei ceva, ar pierde mult mai multa
vreme.
Bieii se aezar n jurul focului. Numai Jerdeai continua sa stea n
picioare. Prea foarte stingherit, n satul lui nu vzuse niciodat strini. Se
aez numai cnd Misa i ordona acest lucru, dar i atunci se lasa doar pe vine
i la o distanta respectabila de foc.
Femeia turna ciocolata ferbinte n nite paharele de metal pe care le
acoase unul dintr-altul. Apoi, dintr-o cutie de piele, scoase nite lingurie mici
i un clete de zahar. Fcu toate acestea cu multa n-demnare, dar tcut i
fara mcar. A. Schi un zm-bet. Avea parul cam rocat, cu multe fre crunte,
i tuns scurt. Pe sub ochelari, n jurul ochilor, i se vedeau riduri subiri.
Braele i erau slabe i arse de soare, numai la ncheieturi pielea i rmsese
alba.
Pesemne ca acolo n-a prins-o soarele, pentru ca poarta brari gndi
Misa. Acum i-a lsat bra-tarile la hotel. Ii e frica sa nu fe jefuita. Dar cine s-o
prade, cine are nevoie de brarile ei
Pe un erveel aprur nite felii subiri de pine, unse cu ceva de
culoare cafenie. Slavka i Misa luar cte un sandvici i-i ddur unul i lui
Jerdeai. Ghenka nsa se npusti cu atta lcomie la sandviciuri, ca nu mai era
n stare sa se opreasc. Ct ai clipi, erveelul ramase gol. Slavka i ddu civa
ghionti, dar Ghenka cpiase parcA. i doar nu era lacom ca Kit, era doar
fmnd si, pe deasupra, i pusese n gnd s-i lase pe aceti burghezi fara
mncare
De fapt, erau cu toii fmnzi, iar aceste sandviciuri mici i subiri ca o
foita de igar mai mult le aau pofta. Bieii uitaser cu totul de delicateea
Pe care trebuie s-o ari fata de reprezentanii unor state strine.
Femeia abia prididea sa fac tartinele. Brbatul desfcu o noua cutie de
conserve, apoi o cutie cu sardele si, n sfrit, o cutie de lapte condensat. Bieii
mneara de stinser, i mai ales pine. Se spune ca strinii mnnc pine
putina, dar ei nu sunt strini.
Dup felul cum brbatul i privea nelinitit rucsacul, ntorcndu-1 n
cele din urma cu fundul n sus, bieii neleser ca se terminase cu proviziile
strinilor. Ei nsa erau stui. Ii cuprinse chiar o mote-seala plcut. N-ar f fost
rau sa doarm putin. Se obinuiser n tabr cu ora de odihna de dup masa.
Misa i privi ceasul, apoi spuse:
Ne odihnim vreo douzeci de minute, apoi o pornim mai departe. Nu se
cade sa plecam chiar asa, imediat dup masa.
Moleii, bieii se culcar n jurul focului. Pn i Jerdeai se aez mai
n voie.
Cap. 20 O NTORSTUR NEATEPTAT
Comsomol? ntreba zmbind strinul ara-tnd cu mna spre
insignele bieilor. KIM ' International.
Da! Rspunse Misa provocator i pocind la rndul sau cuvintele,
socotind probabil ca in. Felul acesta strinul va nelege mai uor: Noi estem
Comsomol.
Formos, formos Comsomol, este bine international, este bine.
Cum te mai prefaci, burghez nenorocit! Gndea Misa. Nu-i place nici
Comsomolul, nici Internaional Apoi ntreba:
1 Internaional Tineretului Comunist, (n.r.).
Cltorii? Voiaj?
O, da, da! Ddu din cap strinul. Noi snicm cltor. Umbla,
cltorete. Rusia este tara bun, formos tara.
Va-place la noi? l ntreba batjocoritor Ghenka, mngindu-i burta
plina.
O, place, tare place Tare bun.
tim noi ct de mult va place J i spuse Misa. Ciim poate sa le placa
unor capitaliti la noi! Ne-ai nghii de vii i pe noi, i Republica noastr!
Dar cum o mai duce acolo la dumneavoastr lordul Curzon? l ntreba
Ghenka, cu un aer degajat.
Strinul se strmba cu dispre:
O, lord Curzon nu bun Tare nu bun Pfui, Curzon! Curzon nu
bun.
Prin urmare, Curzon nu-i bun?! Mai ntreba batjocoritor Misa.
II supra faptul ca strinul se prefcea pn-n-tr-atta.
Daca ai anumite convingeri, cel putin nu te lepda de ele!
Strinul cltin din cap:
Nu bun, tare nu bun Curzon. Ultimatum, Tori Imperialismus.
Dar Mussolini-i bun?
O! i strinul scutura cu hotrre din cap: Mussolini nu bun de loc
Fascismus Omort co-munisti-socialisti Dictatore Nu bun de loc.
Dar de ce avei tot felul de Curzoni i de Mussolini? l ntreba Misa,
rutcios. Si, vznd ca strinul nu 1-a neles, fcu un gest energic cu mna:
Curzon, Mussolini, jos! Jos cu ei!
Strinul ddu bucuros din cap:
O, da Sicuro, gios Mussolini, gios Curzon!
Gios!
E viclean se gndi Misa i zise:
N-avei dect s-i dai jos.
Strinul cltin ngndurat din cap si, ncet, cau-tndu-i cuvintele,
spuse:
Cu timp Revolutione nu vine, revolutione faci masele.
E ridicat politicete! Gndi Misa. Sigur, unii ca de-alde voi n-or sa tac
revoluii '
Iar strinul, foarte grav, cu un aer semnifcativ si. Cu o expresie
concentrata ntiprit pe fata din pricina efortului de A. Gsi cuvintele
potrivite, continua:
Criza, omaj, rzboi. Proletariat mizerie
Comuniti ridicat mase. Capitalist bgat el la nchisor. Deodata ncepu sa
iuda i i prinse ncheietu rile minilor: Ctue, nchisor si, strmbndu-se
caraghios, mai spuse o data Nu-i bun nchisor
Misa se uita la inelul de aur al strinului, la -urmele albe de la
ncheieturile minilor femeii i-i zise ca atunci cnd pori inele i brri de
aur, i vine sa rzi cnd vorbeti de ctue.
Strinul observa privirea lui i arata spre minile femeii:
Ctue trei ani. nchisor zece ani.,.
n clipa aceea, femeia spala paharele. La nceput, bieii nu neleser
vorbele strinului. Zece ani de nchisoare, trei ani de ctue! Numai
imperturbabilul Slavka nu-i pierdu cumptul
Suntei comunista? O ntreba el pe femeie.
Strinul, zmbind, repeta ntrebarea lui Sravka ntr-o dimba necunoscuta
bieilor. Femeia ncepu sa rd si, artndu-se cu degetul, zise s Comunist T
Apoi arata spre brbat i repeta: Comunist! Arata iar spre sine:
Romn, i din nou spre nsoitorul sau: Cuba, America.
n urma acostei ntorsturi neateptate, baietilorj le pierise graiul. Aceti
oameni, pe care ei i-au luat drept burghezi, erau n realitate comuniti.
Pesemne, delegai ai Cominternului. Doar nu de mult fusese un congres: Cum
de s-au putut prosti n halul asta, ca sa le devoreze cu atta neruinare
proviziile? i cum de-au putut s-i ia drept capitaliti? Capitalitii nu cltoresc
pe malul rului Utcea! Capitalitii petrec pe la Baden-Baden-urile lor Daca te
uii cu luare-aminte la oamenii acetia, vezi numai-dect ca sunt comuniti,
revoluionari. Desi portul le E sirain, totui hainele lor sunt simple, haine de
muncitori.
ntr-adevr, brbatul avea un chip plcut, inteligent, cu o barbie
voluntara. Fata femeii exprima de asemenea o voin drza. Parul ei era
nspicat cu fre albe, iar obrazul brzdat de zbrcituri. Oare nu i-au dat ei
toat mncarea bieilor? Daca ar f fost capitaliti, i-ar f mprit cu ei
proviziile? Vai, ct de neghiobi au fost!
Prin urmare suntei din Cuba? ntreba iari Misa, numai ca sa
risipeasc tcerea aceasta apstoare.
Cuba, Cuba! Izbucni n rs cubanezul.
Capablanca '! Rosti Ghenka.
Da, da, Capablanca, campion.
E frumos n Cuba?
Formos, tare formos! Cubanezul arata spre pmnt: E bine calci pe
pmnt. Apoi fcu un gest spre gt, de parca i-ar f aruncat un lat, pe urina
arata spre un copac! Atrnat di pom reu, tare reu. ncepu sa rd: La mine
trebui atrnat n pom. Iar eu fugit
Bieii se uitar cu admiraie la cubanez. Omul acesta vesel, gras, prnd
a f un om obinuit, fusese condamnat la moarte, dar el izbutise sa scape din
mm a clailor i sa ajung pn n Rusia! Ce curaj, ce ndrzneal! i iata-1
acum sta colea pe malul Utcei, desface cutii de conserve i rde de parca nu i s-
ar f ntmplat nimic! aa oameni, mai neleg!
Ce bine ar f daca ar mai putea sta de vorba cu el; l-ar mai ntreba despre
revoluia mondiala. Dar ei trebuie s-o porneasc n cutarea lui Igor i SevA. i
unde mai pui ca dup cele afate despre strini, bieii nu prea se simeau la
largul tor. Se ridicar sa plece. Stringndu-i mna, i-au luat rmas bun de Ia
cubanez. Ghenka i spuse:
Daca mergei de-a lungul malului, o sa nime riti n tabra noastr.
I Numele unui renumit campion de ah din Cuba n vremea aceea, (n.r.),
Cubanezul nu nelese, dar le zmbi bucuros. Apoi, cu un respect deosebit,
bieii ii strnser minile romncei: doar minile acelea purtaser ctue! Pe
urma coborr spre mal.
Nimeni nu le spusese pn atunci ce ar f trebuit sa iaca n asemenea
mprejurri, dar fecare nelesese i singur. Puser, aadar, toate provi-zile lor
ntr-un sac, neoprind pentru ei dect pinea. Se tie doar ca strinii nu prea
ma-nnca pine.
Cubanezul i romnca stteau pe mal i se uitau la pregtirile tinerilor,
fara sa bnuiasc ce au de gnd sa fac. Misa se grbea; cubanezul zmbi
vznd cite merinde au bieii, ei care tocmai le dduser gata toate proviziile!
n sfrit umplur sacul. Misa l lua din barca i l aez la picioarele
cubanezului i ale romncei. La nceput, acetia nu neleser despre ce-i
vorba, dar apoi, cnd pricepur, prinser sa gesticuleze; cubanezul spunea
ntr-una:
Nu trebui, nu trebui, luat napoi, nu trebui
Dar Misa fcu vnt barcii i sari n ea. Cubanezul ridica sacul si, cu el n
brae, fugi n urma bieilor.
Dar Ghenka i Slavka vsleau de zor i barca ncepu sa se ndeprteze cu
repeziciune.
Cubanezul ramase pe mal, cu sacul n mna. Zm-bea stingherit i
cltin din cap, iar romnca cea rocovan i mrunt se uita cu luare-aminte
i grav dup biei. Umbra piezi a unui mesteacn alb cdea pe umerii ei
slabi i armii de soare. Misa ridica mina i striga:
RotfronP!
Fara sa scoat o vorba, femeia ridica pumnul. Cubanezul ncepu sa rd,
las sacul jos i ridica i el pumnul:
Rotfront! La revedere! Rot front!
Cap. 21
PLUTA n curnd disprur i cubanezul, i romnca, i coliba cea mica
acoperita cu crengi. Din nou pduri, cimpii, lunci, crnguri, vguni, mori.
Am nimerit-o cam prost spuse Slavka. I-am luat drept burghezi i ne-
am npustit ca nite ne-mncati la proviziile lor.
Numai Ghenka-i de vina rspunse Misa, fara a se ntoarce.
Nepmani, burjui Lui totdeauna i se nzare cte ceva
Ba pantalonii sunt de vina se apra Ghenka. Am vzut c-s
pantaloni golf i mi-am zis ca nu pot f dect burjui.
Misa ddu din umeri:
Auzi, sa judeci un om dup pantaloni! i m ai K derutat i pe mine. Eu
cum i-am vzut, m-am gndit ca trebuie sa fe nite comuniti strini.
Pai daca te-ai gndit, n-aveai dect sa te pori cum trebuie! Rspunse
Ghenka, argos. Fiecare om cu prerile lui!
i cine, ma rog, s-a repezit la sandviciuri? l mpunse Slavka.
Parca am f venit din mpria famanzilor adaug Misa, zmbind.
Mai mare ruinea!
Ghenka tocmai se pregtea sa le dea un rspuns tare, cnd Misa,
ridiendu-se, striga:
Pluta!
1 Organizaie de lupta antifascista proletara a fotilor combatani din
primul rzboi mondial. A fost creata n 1924, n Germania Centrala, sub
conducerea lui Ernst Thalmann. (n.r.) i ntr-adevr, pe un mic banc de nisip
zcea, o pluta fcut din brne scurte, legate ntre ele cu coaja de copac, cu
frnghii putrede i srma ruginita. Legturile se rupseser i pluta se
desfcuse. In starea n care se afa nu mai era buna de nimfe.
IPluta lui Senka o recunoscu Jerdeai.
A lui, eti sigur?
Ba bine ca nu. Srma-i a mea, iar parul asta ascuit 1-a adus Akimka
de-acas. Ce mai, e pluta lui Senka 1
Bieii srir repede pe mal. La dreapta se ntindea pdurea, iar la stnga
se zarea un sat. Peste cmp, cam la vreun kilometru, erpuiau sinele caii ferate.
Un tren de marfa lasa n urma-i o dr de fum.
Bieii ncepur sa fac tot felul de presupuneri. Bun 1 Igor i Seva i-au
lsat pluta aici. Dar ncotro or f apucat-o?
Cred ca spre gara i ddu cu prerea. Ghenka.
Sau poate c-au plecat n sat presupuse Slavka.
De ce?
Pai au nevoie de frnghii ca s-i repare pluta, sa poat merge mai
departe.
Cu o rabla ca asta!
Uite ce zic eu vorbi Misa. Ghenka i Slavka sa plece la gara, iar eu i
Jerdeai sa mergem n sat. Jerdeai, cum se numete satul?
Graci Vselki.
Mergem acolo. Poate ca bieii au trecut prin sat. Daca nu dup
frnghii, atunci dup alimente. Iar voi, de la gara, va ntoarcei n sat. Noi va
ateptam acolo, dar sa nu zbovii prea mult. Se uita la ceas : oho, patru i
jumtate, aproape ca s-a dus ziua !
Ghenka i Slavka' plecar spre gara, n timp ce Misa i Jerdeai se
napoiar la ru i o pornir cu barca spre satul Graci Vselki. Dar nici n-a fost
nevoie sa mearg pn n sat, caci pe mal gsir o droaie de copii care se
scldau. De la ei afar ca, ntr-adevr, doi pionieri trecuser asear pe-acolo cu
o barca. Au ntrebat ce sat e acela i au plecat mai departe.
Cu barca?! Se minuna Misa, i cum artau pionierii aia?
Dup descrierea fcut, Misa se ncredin ca nu putea f vorba dect de
Seva i Igor. Unul era negricios, slab, cu nasul coroiat, iar celalalt blond i
ndesat.
Dar de unde sa f avut ei barca? Asta-i buna!
Si, ma rog, ce fel de barca era? ntreba Misa.
Copiii rspunser ca era o barca obinuit i chiar cei doi pionieri
ntrebau a cui este. Ei le-au spus ca nu-i a lor. Era, se vede, o barca strin i
pionierii au plecat mai departe cu ea.
N-o sa poat merge dect pn la vadul Frolkin spuse Jerdeai. Acolo-
s nite podete care opresc apa rului, iar dincolo de podete e o moara cu zgaz.
E departe pn la vadul Frolkin? ntreba Misa.
|g Sa tot fe vreo zece verste rspunse Jerdeai, nesigur pn' la noapte
s-ar putea s-i ajungem.
Bine, dar trebuie s-i ateptm pe Ghenka i pe Slavka spuse Misa,
cu amar. Pn se ntorc ei, s-a dus ziua.
Se nsera. O adiere rcoroas gonea aria zilei. Roiuri de nari se
roteau deasupra rului. ncet-ncet, o ceata fumurie nvlui zarea. Umbre se
ntindeau pe suprafaa apei. Doar peste dealurile ndeprtate mai licreau
ultimele raze ale soarelui care asfnea.
n sfrit, Ghenka i Slavka se ntoarser de la gara obosii ea vai de ei,
prfuii i furioi. Gara era destul de departe si, afara de asta, n sat mai
sriser i dulii pe ei lua-i-ar toi dracii! Cel putin daca ar f fost o gara ca
lumea, dar nu era dect o amrt de halta, unde oprea doar un singur tren pe
zi, pe la zece dimineaA. i nimeni nu-i vzuse sosind acolo pe cei doi disprui.
Misa l lamuri pe scurt cum stau lucrurile. Apoi se urcar n barca i o
pornir mai departe.
Cum trecur de sat, drumul le fu nchis de o cireada de vaci care sttea
n mijlocul rului. Bieii vslir mai ncet. Slavka, la prova, ddea furios din
mini, dar vacile nu se grbeau sa se urneasc din loc. Se uitau piezi la el, cu
nite ochi mirai.
Di-i! La naiba, trecei odat! Striga biatul.
Oui i spui tu di-i, ca doar nu-s cai! Se grozavi Ghenka. Trebuie sa le
spui aliezi
Aliezi se porni sa strige Slavka, ascultnd sfatul., Dar vacile nu se
lsar impresionate nici de acest ndemn.
Ghenka se prpdea de rs. Numai dup ce ncepur sa agite vslele n
aer i sa strige din rsputeri, vacile se traser n laturi i ei putur sa treac.
Merser aa un timp fara sa se ntmple nimic deosebit.
Se stinser i ultimele raze ale soarelui i linitea ee lasa i mai grea
peste ru. Bieii tceau. In jur, totul era pustiu i nemicat.
Ct mai e pn la Frolkin? ntreba Misa.
Ajungem ndat rspunse Jerdeai.
Se ntuneca. Malurile i pierdeau contururile.
N-aveau ncotro, trebuiau sa se opreasc pentru a nnopta. Altfel, pe o
bezna ca asta riscau sa le scape Igor i Seva.
Cap. 22 CLTORIA CONTINUA Mai nti au tras barca la mal, legnd-o
cu lantut de un copac, apoi i-au carat lucrurile i i-au njghebat culcuul
ntr-un stog mare de fn. Stteau prost nsa cu cina: pine muiata n apa
rului.
Pe potecile pdurii se lsase umbra serii; doar vrfurile copacilor mai
strluceau nc n ultimele raze ale soarelui. Pasarelele amuiser. Nu se mai
auzeau nici bondarii, nici bzitul mutelor. Dar iat ca prin iarba i prin
tufuri prinser sa luceasc Licuricii. Alte glasuri pornir sa rsune prin
pdure. Ca un hohot de rs se auzea iptul ascuit al bufnitei. Cumplit nfora
vzduhul strigatul huhurezului: uneori se tnguia jalnic ca un copil, alteori
gemea ca uh om greu bolnav, uier sau tipa, sau fcea doar: Uhu-u-u! Uhu-
u-u P Strigatul acesta le aminti bieilor de barcagiu i se nfricoar. Prin fn
foni ceva. Ghenka se gndi numaidect la erpi, dar Jerdeai l liniti: prin
prile acelea nu erau erpi.
Si din nou rsun strigatul huhurezului.
Ca nu mai tace odat! i Ghenka i strnse umerii, parca nfrigurat.
tii, uneori striga i duhul pdurii.
Vorbi Jerdeai.
Ghenka se rsuci n fn i ncepu sa rd:
Bine ca i-ai adus aminte, numai de el nu ne-ai spus nimic pe ziua de
azi.
Ce tii voi! In pdure triete duhul pdurii vorbi apsat Jerdeai n
mlatina sta duhul mlatinei i n apa, duhul apei; i mai sunt i iele acolo, iar
n case stau duhurile casei.
Da' tu le-ai vzut vreodat? i Ghenka casca zgomotos.
Parca poi sa le vezi? Rse nfundat Jerdeai. Numai vrjitorii i
vrjitoarele pot sa le vad. Omul nu poate. Daca te duci n pdure, duhul
pdurii ndat te ademenete, te poarta prin tot locul i te tot nvrte, te-nvrte,
te-nvrte. Rtceti cinci-ase verste i ajungi tot de unde ai plecat. Cum de
se n-tmpla una ca asta? Te sucete, te-nvrteste n loc duhul pdurii.
Nu din cauza asta spuse Misa.
Dar de ce atunci?
Pai uite care-i pricina. Omul cnd merge, tace cu stngul pasi mai
mari dect cu dreptul, de aceea, fri s-i dea seama, o ia spre dreapta i face
un ocol. Ai neles?
Cum vine asta?! Ghenka se propti n cot. nseamn ca daca eu merg
pe strada pe partea stng, neaprat trebuie sa ajung pe dreapta?
Nu-i asa! Pe strada te poi orienta explica Misa. Chiar strada e un
punct de orientare. Fara s-i dea seama, omul i corecteaz tot timpul mer
sul. Dar n pdure n-ai nici un punct de orientare, n-ai cum s-i potriveti
pasul, Nu-i asa, Slavka, n-am explicat bine?
Drept rspuns se auzi un sforit uor. Slavka trecuse pe ceea lume.
S-i urmam exemplul spuse Misa; mine va trebui sa ne sculam
devreme.
La primele raze ale soarelui, Misa se trezi i i scula i pe ceilali. Jerdeai
se detepta i el numai-dect. Slavka ar mai f dormit, dar fcu un efort i se
scula cscnd, apoi se duse la ru ase spele. In schimb, Ghenka, ghemuit, se
vrse cu totul n fn, aa ca n-aveai cum s-l tragi de acolo. Continua sa
doarm chiar i atunci cnd bieii l trr la TU. Numai n clipa cnd i
fcur vnt ca s-l arunce n apa, se trezi deodata si, smucindu-se din miniie
lor, le spuse:
V-ai obosit degeaba; m-a f deteptat eu i singur la dejun.
Dejunul! Slaba ndejde! aa ca fecare strnse cureaua, se urcar toi n
barca i plecar la drum. Sa tot f mers ei cam vreo trei kilometri, cnd
Ghenka se porni sa traga pe nas o data, apoi nc o data i spuse:
Biei, miroase a casa!
Bieii ncepur i ei sa adulmece. ntr-adevr mirosea a casa putin
afumata. Le gdila nrile att de plcut i le era o pofta, ca le ddur lacrimile
de foame. 5|lls
Mirosul vine dinspre malul drept spuse preocupat Misa. Jerdeai, tine
dreapta, dincotro vine mirosul, biei, nu va lsai, tragei vrtos.
Aai de mirosul mbietor al casei,. Bieii vs-leau din rsputeri. Misa,
la prova, adulmeca cnd ntr-o parte, cnd ntr-alta.
n sfrit zrir pe o colina corturile albe ale unei tabere militare. Caii
aliniai bteau din copite; un ntreg sir de spltoare luceau n soar-e i buci
de pnza. Roia, pe care. Erau scrise lozinci, luturau n btaia vin tul ui; pe
cimpul de tragere, cu anuri i valuri de pmnt, se vedeau panouri cu cercuri
concentrice.
Dar. Tabr era pustie; pesemne ca ostaii plecaser la instrucie. Numai
lng mal fumega buctria de campanie. De acolo venea mirosul acela de
casa.
Un osta cu obrazul mbujorat de dogoarea focului mesteca n cazan cu o
lingura ct toate zilele, n vreme ce un altul, n genunchi, sprgea lemne, pe
care apoi le zvrlea n vatra.
Bieii se apropiar, dar buctarul le arunca o privire piezi i nu
scoase o vorba; n schimb le ntoarse spatele. Flcii nu se clintir din loc, desi
i ddeau seama ca n-avea nici un rost sa mai rmn. Dar foamea le ddea
ghes i nu tiau cum sa intre n vorba. In cele din urma, Misa ndrzni:
Va rugam sa ne spunei daca nu cumva au tre cut. Ieri pe aici doi
pionieri, doi biei cu o barca.
Noi am pornit n cutarea lor.
Buctarul nici nu se uita la ei, iar ajutorul sau le rspunse:
N-am vzut pe nimeni; poate ca au trecut, dar >no. I nu i-am vzut.
Si din nou tcere.
G'herika se uita la spatele buctarului, apoi ntreba cu glas linguitor:
N-am putea sa va dam o mina de ajutor?
Buctarul se. ntoarse aruncndu-i o privire mnioasa i striga:'
Ignatiuk, farfuriile!
Celalalt soldat se ridica i aduse dintr-un opron patru farfurii adinei de
aluminiu. Cu un polonic mare, buctarul le umplu cu casa, iar cu o lingura
mai mica le stropi cu unt. Ghenka ddu fuga pina la barca i aduse lingurile.
Bieii ncepur sa mnnce, sufnd n terciul ferbinte. Un timp nu se mai
auzi dect cle-faitul lor i clinchetul lingurilor.
Dup ce golir farfuriile, buctarul i ntoarse spre ei fata aprinsa i
mnioasa si, privindu-i drept n ochi, lovi cu lingura n cazan:
Ignatiuk, cte un supliment!
Ignatiuk lua farfuriile i buctarul le umplu iari cu cte o porie de
casa, ceva mai mica dect prima, dar ndeajuns ca s-i sature de-a binelea. Se
vede treaba ca buctarul, chiar daca nu era prea vorbre, i cunotea bine
meseria.
Ignatiuk! Zise el, ntorcndu-se. D-le i cte o porie buna de pine!
Ignatiuk aduse din opron patru buci mari de pine i le mpri
bieilor.
La stnga-mprejur! Ddu comanda buctarul, dar fara sa se mai
ntoarc spre ei.
Va mulumim! Strigar tinerii, plini de voie buna, i o pornir n fuga
spre ru.
ri barca, Misa strnse de la biei toate bucile de pine i le puse n
sac, apoi, ridicnd un deget, vorbi ca un flosof:
Tot mai sunt oameni buni pe lumea asta!
Stui i bine dispui, bieii vsleau cu ndejde.
Trebuiau sa ajung n curnd la vadul Frolkin. Din- colo de vad, dup
spusele lui Jerdeai, Seva i Igor nu puteau sa treac.
Uite i vadul Frolkin striga Jerdeai.
Rul era barat cu doua trunchiuri de copaci, fxate n nite pari nfpi n
mal. Acesta era vadul Frolkin. De departe se auzea un zgomotsurd, nbuit.
Zgomotul apei de la moara spuse Jerdear.
Pe-aici, pe-aproape, e un zgaz
Pe mal ddur peste o barca rsturnat cu fundul n sus. Se strduir
putin i o ntoarser.
Cunoti barca, Jerdeai? l ntreba Misa, cuprins dintr-o data de
ngrijorare.
Blbindu-se din cauza emoiei, Jerdeai abia n-gna: -r
E barca lui Kuzmin, al de a fost omort
Nu se poate! Striga Ghenka.
Dar Jerdeai cunotea foarte bine toate brcile din sat. ntr-adevr era
barca lui Kuzmin.
Se zpcir de tot. Bieii i aruncau unul altuia priviri rnspaimntate.
Iari Kuzmin? Din nou misteriosul asasinat! i n povestea asta groaznfca erau
Amestecai Igor i Seva! Cum de-au ajuns ei n posesia barcii lui Kuzmin?
Unde-or f gsit-o? Doar bieii afaser ca atunci cnd Kuzmin i Nikolai
porniser spre lunca Halzin, Igor i Seva erau n tovria strinilor acelora,
adic mult mai la vale de lunca Halzin. Iar pluta, de asemenea Pluta au pa-
rasit-o cu mult mai departe de lunca Halzin, inga bancul de nisip Pescianaia
Din ntmplare au luat barca asta rosti n cele din urma Misa, dar
fara convingere. De unde sa tie ei ca asta era barca lui Kuzmin! Asculta,
Jerdeai, eti sigur c-i barca lui Kuzmin?
Mai ntrebi E barca lui Kuzmin!
Sa spunem c-i aa continua Misa dar bieii nu tiau acest lucru
i nici n-aveau de unde sa tie. Pur i simplu au dat peste ea si, socotind c-i o
barca prsit, au tras-o la mal ca sa fe vzut de stpnul ei.
Ce neruinare! Striga Ghenka. Dup ce ca au fugit din tabr, acum,
poftim, au mai furat i o barca!
Stai, nu te-aprinde ii potoli Misa. n orice caz, un lucru e limpede:
Nikolai n- ascuns barca. E foarte important. O s-i gsim noi pe biei i o sa
afam totul. Vedei, barca e nc uda, asta nseamn ca nu de mult au scos-o
din apa. Poate chiar azi di-mineata. Ce sat e prin apropiere?
Stukolovo i informa Jerdeai cam la vreo trei verste de aici.
Jerdeai ramase sa pzeasc cele doua barci, iar ceilali o pornir spre sat.
Cap. 23 FUGARII Drumul mergea nti de-a lungul malului, pe urma o
lua spre liziera pdurii, cotind apoi brusc spre cmpie.
n poiana din marginea pdurii, un fcu cu o biciuc aruncata pe
umr mina din urma o cireada C7
De vad. Vzndu-i pe biei, dai dini se pornir sa latre cu furie, dar cnd
fcii se apropiar, dulii ncepur sa dea din coada linguitori.
Drumul asta duce n sat? 11 ntreba Misa pe vcar.
Da le rspunse acesta, uitndu-se lung n urma bieilor.
Satul prea adormit. Pe ulie, nici ipenie de om; toate porile erau
nchise, nici mcar clinii nu ltrau. Baietiitrecusera de cooperativa, cnd
vzur o cldire mare pe care scria: Sovietul stesc din Stukolovo. Usa
sovietului stesc era larg deschisadar nuntru nu se afa nimeni. Se vedea o,
masa cam uzata, cu sertarele trase afara, iar pe un perete atrna cutia de
lemn a telefonului. Se auzi trntindu-se un geam 'deschis. Scrndurile
duumelei, care scriau sub. Picioarele bieilor, i mai pstrau vopseaua
doar pe margini, pe Ung perete; n mijloc erau complet scorojite.
Intrnd n cldirea sovietului stesc, bieii ddur peste un paznic, un
btrnel mbrcat ntr-o scurta mblnita i cu o toaca n mna.
ICe cutai aici? i ntreba acesta, uitndu-se bnuitor.
/Bieii i explicar ca sunt din tabr i cauta pe doi tovari de-ai lor,
care u sosit acolo, n sat, ieri, cu o barcaPaznicul i asculta n tcere, morfolind
parca ceva n gura sau micndu-i numai aa ntr-o doar buzele, apoi le
spuse. Aspru:
Sa mergem!
ncotro?
O sa vedei! Haidem!
Foarte nedumerii, bieii l urmar.
Paznicul, cu ditai pslarii zdrenroi n picioare, pea caraghios alturi
de ei, iscodindu-i bnuitor: o bnuial stranie i comica n acelai timp. In
sfrit ajunser n fata unei case mari.
Intrai! Le porunci btrnelul i intra i el n urma lor.
n tinda lunga i ntunecoasa, Misa gsi pe dibuite clana uii i apasa pe
ea. Usa deschizndu-se, bieii intrar n odaie i atunci le apru n fata
urmtorul tablou: La o masa mare, ptrat, neacoperita, edeau Igor, Seva i
un miliian. Un miliian ca toi miliienii, n uniforma! Centura acestuia, cu
revolverul prins de ea, i chipiul erau aruncate pe lavi. Lng cuptor, gazda
trebluia cu sug. In partea din fund ia ncperii desprit de restul camerei
printr-o perdea, se auzea glgia i vnzoleala copiilor.
Miliianul, Igor i Seva uimeau pe tcute nite cartof cu castravei
murai. Totui Misa i ddu nu-maidect seama ca bieii erau arestai.
Aadar, iat de ce s-a mirat att de mult vcarul i s-a purtat att de aspru cu
ei paznicul.
Poftim, tovare se adresa acesta miliianului i-am mai adus trei.
Ii caut pe tilali doi.
De dup perdea apru un cpor blai, apoi nc unul. ntr-o clipa se
ivir ase copilai blonzi, cu chica mare i n cmue lungi, nirai unul
lng altul i uitndu-se curioi la bieii care sosiser.
Seva i Igor aveau o nfiare jalnica. Vazndti-i tovarii, ncetar sa
mai mestece i ddur sa se ridice n picioare, nsa miliianul le fcu semn sa
stea locului.
Cine suntei? ntreba miliianul, cu un aer im portant.
Misa i spuse cine sunt i de ce au venit n sat.
Asa! Exclama miliianul, vnturnd cartoful fer binte dintr-o mn n
alta i sufnd n el. Avei acte?
Bieii aveau la ei carnetele de comsomoliti, iar Ghenka mai avea i
carnetele de membri ai MOPR1-u-lui i ai AVIAHIM2-ukij. Puser toate aceste
acte n fata miliianului, care arunca spre ele o privire piezi, ocupndu-se
mai departe de cartoful lui. Mnca ncet, nu se grbea. Se uitau toi tinta la el.
Chiar i btrnul paznic, care de mult ar f trebuit s se ntoarc la postul sau,
nu se clintea din loc. Igor, un bieandru oache, nervos, cu nasul ascuit i
prul aspru, tiat scurt, se uita nelinitit cnd la biei, cnd la miliian. Seva,
ndesat, dolofan, fegmatic, sttea cu capul n pmnt; fara sa ridice fruntea,
ntinse mna, lua un castravete i ncepu sa ronie de rsuna toat casa.
n sfrit, miliianul se terse la gura, apoi pe mini, i abia dup aceea
lua actele. Le cerceta ndelung, nct lui Misa i trecu prin cap ca n-o f tiind
carte. Miliianul nsa rosti numele lui Misa, apoi pe ce; al Iui Ghenka i chiar
baga de seama ca Ghenka nu i-a pltit cotizaiile la MOPR i AVIAHIM pe
ultimele ase luni.
Se vede totui ca actele l impresionaser ntr-o oarecare msur, ntruct
scoase din taca un creion i o foaie de hrtie i ncepu sa alctuiasc un
proces verbal.
La ntrebarea daca i cunoate pe bieii care i-au fost nfiai, Misa
rspunse c-i cunoate; spuse cum i cheama i indica i adresele lor de la
Moscova.
1 MOPK Organizaia internaional pentru ajutorarea revoluionarilor,
(n.r.) ' AVIAHIM Asociaia pentru sprijinirea aprrii aviaiei i industriei
chimice a U. R. S. S. (n.r.^
Miliianul confrunta toate acestea cu cele declarate de lgor i Seva,
convingndu-se ca datele coincid. La ntrebarea cnd i pentru ce anume Seva
i lgor prsiser tabra, Misa i rspunse ca au plecat cu trei zile n urma, i
asta numai dintr-o prostie, dup cum reiese i din biletul lsat de ei.
Cu aceeai fgura indiferenta, miliianul anexa bileelul la procesul-
verbal, pe care apoi Misa ii iscli.
Totul fusese notat cu exactitate.
De ce i-ai arestat? l ntreba Misa pe miliian.
Sunt bnuii rspunse miliianul, punndu-i centura i potrivind
tocul revolverului.
De ce sunt bnuii?
De complicitate.
Ce fel de complicitate?
De complicitate la asasinarea ceteanului Kuz-min.
Ce spunei! Striga Misa. Nu se poate!
Exista dovezi zise miliianul, punndu-i chipiul. Apoi se ntoarse
ctre paznic: Akim Semiono-vici, vreau sa dau un telefon la jude. Ai dumneata
grija! i fcu un gest semnifcativ spre biei.
Paznicul nchise usa n urma miliianului, pe urma se aez n fata ei pe
un taburet, vdind ferma hota-rre de a nu lsa pe nimeni sa ias din casa.
Acum bieii puteau vorbi n voie.
Uite unde ati ajuns! ncepu Ghenka. Seva i lgor lsar capul n jos.
Povestti-ne ce s-a ntmplat! Le ceru Masa.
N-avem nici o vina rspunse lgor, cu glas tremurtor.
Seva nu rosti nici un cuvnt, dar ncepu sa sufe mai anevoie.
Atunci de ce v-au arestat?
Pe cuvntul meu ncepu sa se tnguie lgor n-avem nici o vina! Ni se
stricase pluta de tot. Am gsit o barca pe ru, era fara stpn i am luat-o
numai ca sa putem ajunge pn aici. Dar Nu vor sa ne cread.
It-rv. Barca ati gsit-o lng bancul Pescianaia? n treba Misa.: &i; i4'<;'
Da. Da' de unde tii?
Stiu le rspunse Misa, ca un aer care lasa sa se neleag ca mai tie
el naea multe, alte lucruri.
De azi ncolo o sa va pricepei mai bine s-o tergei din tabr i s-o
luai razna l i mpunse Ghenka.
Cnd ati ajuns la strinii aceia i cnd ati plecat de acolo? i mai
ntreba Misa.
Uimii de cte tia Misa, Igor i Seva i informa ca ajunseser la strini
chiar n prima zi, adic mari, i de acolo plecaser a doua zi, adic miercuri.
Jslu mult dup ce au plecat, au gsit i barca, s-au urcat n ea i au pornit mai
departe. Aici, n sat, au fost nsa reinui.
Soldaii v-au dat de rancare 2
Ne-au dat.
Vedei? i voi spuneai ca ati venit de-a dreptul ncoace. Trebuie sa
povestii exact. Le ncurcai i din cauza asta nu suntei crezui.
Igor i Seva i plecar din nou capul.
N-avei nici o grija ncerca s-i liniteasc Misa. O sa va scoatem noi
din ncurctur, desi n-ai merita-o.
Ca sa, tii alta data ce v-ateapt daca mai fugii din tabr! Interveni
Gbenka.
Igor i Seva i lsar i mai. Mult capul n jos.
N-ar trebui sa ne omorm de loc pentru voi. Nu meritai! Continua
Misa. Ar f trebuit sa va lsm sa va zbatei singuri. Daca va dam o mna de
ajutor, o facem numai pentru c-i n joc reputaia i onoarea
detaamentuluinostru. Cu toate ca vou, dup cum se vede, nu prea va pasa
de asta.
Igor cltin din cap n semn de protest. Seva. Se mai gin di putin, apoi
ntinse mna i mai lua un castravete.
Da, da continua Misa vou nu va pasa.
Daca ineai ct de putin la onoarea detaamentului, n-ai f fugit. Acum,
la Moscova, se vorbete ca n detaamentul nostru nu exista nici un fel de disci
plina, nici un fel de ordine. Dar ce va pasa vou de asta! Sigur Ce nseamn
pentruvoi detaamentul, Colectivul? Noi nsa inem la reputaia
detaamentului i o sa va ajutam sa ieii din ncurctur. Va ntoarcei n
tabr i acolo o sa fi judecai pentru fapta voastr. O sa vedem noi atunci ce
scuze mai gsii, vedem noi
Poate ca Misa i-ar mai f mustrat nc multa vreme, dar ntre timp se
ntoarse miliianul i-i anuna ca a primit ordin s-i duca pe cei doi biei la
ora, n fata judectorului de instrucie.
Mergem i noi vorbi hotrt Misa doar n-o s-i lsm singuri pe
biei.
Oricine e liber sa cltoreasc cu trenul le rspunse miliianul.
Misa l lua cu el pe Ghenka, iar lui Slavka i lui Jerdeai le ddu ordin sa
se napoieze n tabr. Totodat l instrui pe Slavka sa nu sufe o vorba despre
cele ntmplate bieilor. In caz.ca vor verii prinii lor, sa le spun doar ca Igor
i Seva au fost gsii i ca n curnd se vor ntoarce n tabr.
Slavka se ndrepta spre barca.
Iar miliianul mpreuna cu Igor i Seva o luar spre gara. Misa i
Ghenka mergeau n urma lor.
Cap. 24 N ORA, LA JUDECTORUL DE INSTRUCIE Judectorul de
instrucie arata cu totul altfel dect i nchipuia Misa. In mintea lui, un
judector de instrucie trebuia neaprat sa fe nalt i posomorit, cu fata
concentrata, eu o privire ptrunztoare, atent, sobru, tcut i nencreztor.
n fatajor se gsea nsa un om de statura potrivita, cu o fgura dintre cele
mai obinuite i nite ochi ceauii, a cror privire vadea prea putina
concentrare, daca nu era chiar distrata dup cum i se pruse lui Misa. Sttea
la o masa chioapa, pe care se afau ngrmdite nenumrate dosare i care era
acoperita eu O bucata de carton verde, cam rupt, ptat de cernealA. i mzglit
cu tot telul de inscripii indescifrabile i desene fara noima.
Judectorul de instrucie iei de cteva ori din ncpere, lsnd pe masa
o mulime de hrtii, fapt de care Misa se mira foarte, caci, fara ndoiala,
trebuiau sa fe hrtii secrete. De altfel, era deschis peste tot, funcionarii
vorbeau tare, oamenii intrau i ieeau. Toate acestea zdruncinar n mare
msur stima pe care Misa o avea fata de instituiile judectoreti, unde, dup
cum era el ncredinat, se desfura o lupta secreta, grea i plina de abnegaie,
mpotriva criminalilor.
Igor i Seva ncepur sa vorbeasc, dar judectorul de instrucie aproape
ca nu-i asculta. Scria ceva ce nu avea nici o legtur cu dnii. Cnd isprvi,
ddu hir-tia unui funcionar, sptinndu-i: E n legtur cu afacerea Kocetkov,
i imediat ncepu sa scrie o alta hrtie. Misa i povesti cum fuseser atacai de
barcagiul Dimitri Petrovici i despre fcii din pdure, dar judectorul se arata
att de indiferent, nct Misa se opri, suprat.
Fara s-i ntrerup scrisul, judectorul de instrucie ntreba n cele din
urma:
Ati putea sa indicai locul unde ati gsit barca?
Sigur rspunser Igor i Seva. Lng bancul Pescianaia.
Cte verste sunt de-acolo pn la lunca Halzin? La ntrebarea aceasta
rspunse Misa:
Vreo apte-opt.
Judectorul de instrucie nalta capul si, ciocnind cu creionul n masa,
spuse:
apte verste Atunci cum de-a ajuns barca pn. A acolo? E prea mare
distanta ca s-o f putut duce cu rentul apei. Rul e ngust i face multe coturi,
aa ca barca ar f ajuns negreit la mal. nseamn ca a fost dusa de cineva. Dar
de cine? De Rbalin? Ce rost avea sa duca barca aa departe i pe urma s se
ntoarc napoi? Sa presupunem ca asasinul nu e R balin, ci altcineva, i ca
acest altcineva a dus barca Pn acolo. Dar cu ce scop? El indica astfel o urma,
i trdeaz prezenta, pe cnd grija lui e de a se ascunde i de a lsa sa cada
vina asupra lui Rbalin, O a treia ipoteza: barca a fost luata de un om care n-
are nici o legtur cu cele ntmplate. Dar asasinatul s-a petrecut ieri
diminea, iar voi ati gsit barca tot ieri diminea. Prin urmare, ea a fost luata
imediat dup svrirea crimeI. i omul acesta, care s-ar f afat acolo din
ntmplare, ar f vzut cele petrecute pe mal sau mcar corpul nensufeit al lui
Kuzmin.
O clipa tcu ngndurat, apoi continua:
Rbalin neaga cu hotrre ca ar avea vreun ames tec n asasinarea lui
Kuzmin. Dovezile mpotriva lui sunt grave, dar mprejurrile n care a fost
comisa crima nu-s nc destul de limpezi. Una din aceste m prejurari de altfel
cea mai enigmatica este i minajea barcii. Daca barca ar f rmas pe bancul
Pescianaia, ne-ar f tost mai uor sa gsim omul care a dus-o pn acolo. Voi
nsa ati luat barca i n felul acesta ati ncurcat urmele. Acum lucrurile s-au
com plicat mult.
Igor i Seva edeau cu ochii plecai, copleii de sentimentul vinoviei lor.
E adevrat tot ce ati povestit voi? ntreba judectorul de instrucie si,
pentru prima oara, se uita la biei aa cum, dup prerea lui Misa, se cuvenea
sa se uite un judector: aspru i cercettor.
Pe cuvnt de onoare! Strigar ntr-un glas Igor i Seva.
Misa, la rndul sau, declara ca raspunde de biei.
Cred zise judectorul dar se poate sa mai am nevoie de ei. Vor
trebui sa mai rmn n ora dou-trei zile. La cine ar putea sa stea? Avei cu
nostinte n ora?
Bieii nu aveau nici un fel de cunotine.
Atunci ce-i de fcut? i judectorul czu pe gnIduri. Iat ce-i Am sa
va dau un bilet pentru secia guberniala de nvmnt. Bieii vor f gzduii
pen tru doua zile ntr-un cmin. Dup aceea se vor napoia n tabr.
Scrise un bileel i i-1 ddu lui Misa.
Cui ne adresam acolo? ntreba acesta.
Cine-i acolo Aha. Da. Cel mai nimerit ar f sa va adresai tovarului
Serov. El are sub conducerea lui toate cminele de copii.
Serov Serov Cine sa fe oare? Pare un nume cunoscut A, da! E
cel care a isclit adeverina prin care conacul era socotit monument istoric
O s-i reinei pentru mai mult timp? l ntreba Misa pe judector,
undu-i rmas bun.
Vreo doua zile, mai mult nu cred l ncredina acesta.
Cap. 25 SEROV Serov purta o haina kaki, cu buzunare mari, aplicate,
pantaloni bufani i cizme, adic -mbracamintea obinuit a funcionarilor
sovietici din gubernie. La secia guberniala de nvmnt, unde ocupa un post
administrativ, avea un cabinet separat. Sta la un birou masiv, cu picioare
rotunde, sculptate.
nfiarea lui Serov i aminti lai Misa de o lecie de geometrie, cnd
trebuia sa deseneze un cub i o sfera. Numai ca atunci, n clasa, cubul i sfera
erau aezate alturi, n vreme ce de astdat sfera se afa deasupra cubului: un
cat> mare, rotund, complet chel era parca nurubat pe un trup bondoc i
ptrat. Gt nici n-ai f zis ca are: n locul grumazului se vedeau cteva cute
groase, aezate intre cap i trunchi.
Buzele crnoase, ochii mici, cprui i vioi, la care se adaug un zmbet
plin de mulumire, i ddeau lui Serov nfiarea unui om care abia a terminat
o masa mbelugat, dar care ar lua-o de la nceput cu tot atta pofta. Trupu-i
ptrat, prnd i mai voluminos din pricina buzunarelor umfate, lncezea
nemicat ntr-un fotoliu, iar cpna i se blbnea n toate Prile, ca la o
ppu al carei cap poi s-1 rsuceti dup plac n jurul trunchiului.
Aici scrie doi, iar vot suntei patru rosti Serov, inutindu-i privirea-i
vioaie de la unul la altul.
Mjsa l arata pe lgor i pe Seva:
Despre ei e vorba.
i de ce are nevoie de ci judectorul de instrucie? Misa l puse la
curent cu asasinarea lui Kuzmin.
Care Karagaevo? ntreba Serov.
Nn tii? Acolo unde se afa fostul conac al conlilor.,.
Aha, stiu! Serov ddu din cap i ridica semnifcativ un deget scurt i
gros: Monument istoric!
Apoi ceru sa i se povesteasc amnunit cum a fost comisa crima, despre
tabra, despre sat, cum nimeriser la rin lgor i Seva i cum de plecaser apoi
cu -barca. Ascultlnd cele povestite de Misa, el ddea din cap ncuviinnd. Ce
anume ncuviin, bieii nu nte-legeau. Iar cnd Misa ii povesti despre
barcagiu, Serov fcu im gest de uimire; n clipa aceea, pe fata lui se citea o
nespusa amrciune: ca sa vezi ce lucruri se mai ntmpl n lumea asta!
Dar Serov se arata i mai mihnjt cnd afa ca Misa nu i-a sp'iis nimic
judectorului de instrucie despre intihiirea lor cu strinii. Cum se poate una
ca asta? Trebuia sa povesteasc tot, tot. Pentru mersul cercetrilor totul era
important.
Comunitii strini! Se mira Misa. Ce amestec pot avea ei n toate
astea?
Serov se grbi s-i explice:
Eu nu zic ca sunt amestecai n afacerea asta.
Dar sunt strini! Le-ai cercetat actele? Poate ca nici nu sunt comuniti!
Ar trebui sa fi mai vigileni.
? PSi&rea de bronz 9/
Aprins la fata de agitat ce era, Misa nu se putu stpni:
Nici Rbalin i nici aceti comuniti strini n-au vreun amestec n
crima asta!
Bine, bine spuse mpciuitor Serov. Asta-i treaba celor ce fac
ancheta, n-au dect sa hotrasc ei cine-i vinovatul
Deodata izbucni ntr-un rs subire, ca de feti, i ncepu sa le nire de-
a fr-a-pr povestea conacului, subliniind valoarea lui istorica. E o mndrie a
guberniei! Spunea Serov. Toate lucrurile fostului conac se pstreaz n Muzeul
etnografc la secia Viaa moierilor din secolul al XVIII-lea. Voi, daca sntet. I
comsomoliti contieni, trebuie sa pzii ca ochii din cap conacul, sa nu va
atingei de nimic, sa nu stricai nimic. Conacul continua el este un bun al
ntregului popor. Adevraii revoluionari trebuie sa pzeasc i sa pstreze
ceea ce aparine poporului.'
Vorbea repede, uitndu-se cu ochii lui cprui i vioi cnd la unul, cnd la
altul; Dar bieii picau de somn. Ca sa nu adoarm, Ghenka se foia tot timpul
pe scaun, Igor clipea din ochi, iar Seva i scutura capul, care-i cdea mereu pe
piept. Misa ar f vrut sa spun i el ceva, dar nu era chip s-1 ntrerup pe
Serov. In sfrit se prea ca are de gnd sa termine:
Acum, n legtur cu bieii. N-am nici o posibi litate, s-i plasez la
vreun cmin. n ora sunt doua camine de copii, dar sunt arhipline. Nu am nici
un loc liber, nici o raie libera.
Misa se uita mirat la Serov. Atunci de ce i-a mai inut de vorba o ora
ntreaga? ntre timp se nserase. Unde sa le mai gseasc acum loc bieilor?
De altfel, el i Ghenka trebuiau sa se ntoarc nentrziat n tabr
N-am locuri libere i nici raii i ddea zor Serov, micndu-se nervos
n fotoliu.
Asta-i buna! Sari Ghenka. Doar n-au sa doarm n strada!
Serov tcu ngndurat o clipa, apoi ntreba:
N-avei nici o cunotin n ora?
Nu!
Pe nimeni?
Pe nimeni!
Bine spuse el n cele din urma. Am s-i iau ' la mine acas pentru
doua zile^ Doar n-am s-i las n stradA. i cltin cu mhnire din capul sau
chel. Grozavi mai sunt i cei de la Biroul de urmrire a crime- lor: cheama
copiii i apoi i ls n strada aa se ' nmulesc vagabonzii. Noi luptam
mpotriva vagabondajului, iar ei creeaz condiii pentru dezvoltarea lui.
Se ridica n picioare. Era gras, spatos i mic de' statura, cam de nlimea
bieilor.
Aa ncheie Serov am s-i tin doua zile la mine. De mncare n-o sa
se vaiete.
Cap. 26 BORIS SERGHEEVICI Ieind din cldirea seciei de nvmnt,
bieii aproape ca se ciocnir cu Boris Sergheevici, directorul cminului de
copii din Moscova, acela pe care-l ateptase Korovin n tabra acum cteva zile
i care sttuse de vorba cu contesa.
Adzind ca bieii fuseser la Serov, i ntreba:
Nu v-a spus sa va crai de la conac?
Nu! Dar de ce? Se mira Misa. Am fost la dnsul ntr-o chestiune cu
totul deosebita V-a povesti, dar trebuie sa ma duc cu ei i arata spre Igor i
Seva.
Va nsoesc i eu zise Boris Sergheevici.
Pe drum, Misa i povesti toate peripeiile din ultimele zile. Ghenka mai
adaug i el cteva amnunte hazlii.
Boris Sergheevici ridica din umeri, nespus de mirat:
Dar sunt doua camine de copii i amndou goale pe jumtate. De ce
nu i-o f trimis Serov pe biei la cmin?! Nu neleg!
A crezut ca Seva i Igor se vor simi mult mai bine la el se amesteca
Ghenka. Or sa fe ca la ei acas.
Ar f putut sa spun asta de la nceput rspunse Boris Sergheevici.
Dar Serov le-a spus mai rtti.ca n cminele de copii nu mai sunt locuri, ceea
ce nu-i adevrat.
N-am pufut s-1 refuzam zise Misa. Bieii trebuiau sa aib un
adpost.
Da, desigur ncuviin Boris Sergheevici.
L* Cum se putea altfel?! Sari Ghenka. Serov o sa le dea de mncare, o sa
le astmpere setea i o sa le dea i un culcu. Vorba ceea: L-a hrnit, i-a dat sa
bea, l-a ndestulat Le merge bine neghiobilor stora, pe cuvntul meu! Au
fugit din tabra de i-au alarmat pe toi, au fost amestecai ntr-o afacere att de
ncurcata i n-au pit nimic. Ar f trebuit s-i petreac aceste doua zile la
miliie, nu Ia Serov, pe perne de puf!
Dar de unde tii tu ca Serov are perne de puf obiecta Igor.
Stiu. Se vede dup mutra ca doarme n puf.
Cl-ta perspicacitate! Rse Boris Sergheevici.
Serov locuia ntr-un cartier mrgina, aa nct fura nevoii sa strbat
tot oraul.
Ce mai ora i continua peroraia Ghenka n-are nici tramvai! i ce
denumiri au strzile! Streletkaia, Stofojevaia, Puskarskaia, Soldatskaia,
Iamskaia 1 Se vede ca e un ora vechi. Poate pe vremuri o f fost vreo cetate
aici.
Oraul e vechi, ntr-adevr ncuviin Boris Sergheevici a existat
nc nainte de ntemeierea Moscovei.
Dumneavoastr ati venit aici n legtur cu organizarea comunei? l
ntreba Misa.
Da rspunse Boris Sergheevici, posomorit, fara sa le dea nici un fel
de lmuriri asupra mersului lucrurilor.
1 Vechi denumiri de strzi: a Streliilor, a Strjilor, a Pucailor, a
Soldailor, a Statiei de posta, (n.t.).
n schimb i puse pe ei s-i relateze amnunit tot ce tia despre a-sasin-
area Iui Kuzmin. Drept raspurtS. La asigurrile lui Misa ca Rhalin nu are nici
un amestec n crima a-sta, Boris Sergheevici i apuse:
mivine greu sa tragvreo concluzie, n trudit nu cunosc mprejurrile
acestei ataceri. Cred trrsa ca vinovatul' trebuie sa f avut un interes deosebit rt
asasinarea lui Kuzmin.
Intre timp ajunser la locuina lui Serov. Era o casa fara etaj, cu un mic
cerdac i trei ferestre, la care se vedeau perdelele albe trase. Dincolo de gardul
lung, n care erau nfpte cuie lungi cu vrfurile ascuite ndreptate n sus,
vopsit, ca i acoperiul casei, ntr-un rou aprins, se zreau coroanele merilor
i perilor. Lng-a usaat-rnasrma cu mner a soneriei.
Aranjai-v ct mai iute treburile eu amsa v-atept le spuse Beris
Sergheeviei i se nde parta.
Bieii urcar treptele cerdacului i Mi-sa trasede minerulsoneriei. In
casa se auz-i un zgomot metalic, apoirasunara pasi.
Cine-i acolo? ntreba un glas de femeie.
Sntera trimii de tovarul Ser-o. V.
Auzir scrind zavoru-1 i usa se deschise. In prag apru, o femeie
nalta sifrumoasa, mbrcat fcntp~un capot n culori vii, cu IIOFverii i
galbene.
Ne-a trimis tovarul Serov
ncepu Misa.
Stiu spuse femeia i-i strnse buzele dis preuitor. Cine rmne
aici?
Misa l arata pe Igor i pe Seva:
Ei rmn.
Femeia fcu un pas napoi, deschiznd usa larg;
Hai, intrai!
Desi nehotri, Seva i Igor trecur pragul i femeia trnti usa n urma
lor. Surprini de o asemenea primire, Misa i Ghenka mai zbovir o clipa n
cerdac.
Credeam ca o sa ne pofteasc la masa spuse trist Ghenka.
10J
Cum de nu! Te poftete ndat 1 rspunse Misa. Ateapt tu mult i
bine!
Privea spre usa plin de revolta: nici mcar nu ne-a lsat sa ne luam
rmas bun de la biei.
Dar oare cu cine seamn femeia asta? E o fgura cunoscuta. Seamn
cu una din cartierul Arbat.
Pe cuvntul meu seinei Ghenka nc pu tin i mor de foame
Cap. 27 TRAIUL MOIERILOR Ghenka nu apuca sa moara de foame. Un
ceas mai trziu, bieii ieeau mpreuna cu Boris Ser-gheevici de la cantina
populara, stui pn n gt: -mncasera ciorba i pilaf.
n timp ce luau masa, Boris Sergheevici le spuse ca nu izbutise nc sa
fac nimic n chestiunea comunei. Se opunea Serov, care era susinut de unele
foruri conductoare din ora, sub motiv ca acest conac ar avea o valoare
istorica.
Prin urmare zise Boris Sergheevici sarcina noastr ar f sa
dezminim aceasta afrmaie, lucru, de altfel, cu putin. Am cules la Moscova
anumite date; voi merge n acest scop i la Muzeul etnografc local, unde se
pstreaz mobilierul conacului. Poate ca i la muzeu voi descoperi ceva care sa
ne foloseasc.*
Ne-a vorbit i noua Serov despre muzeu spuse Misa. Putem sa
mergem i noi cu dumneavoastr acolo?
Sigur ca da, venii!
Ei, asta-i acum! Se strmba Ghenka. Ce zor nevoie sa te duci la
muzeu? Ce-ai sa gseti tu acolo interesant? Fara doar i poate, coli de flde
de mamut. In orice muzeu intri, trebuie sa vezi neaprat coli de mamut. Toi
vor sa arate ca n Gubernia lor au trit cndva mamuI. i chiar daca au
existat, ce importanta are asta?
Dar claca pe lng coli ele mamut se mai afa i altceva la muzeu i
acest altceva e interesant? Interveni Boris Sergheevici.
Exclus obiecta Ghenka n-o sa gsim de-ct coli. Poate vreo racla
cu moatele unui sfnt. Numai ca n racla nu e dect pleava, opium cu care vor
sa ameeasc oamenii.
Daca nu vrei, n-ai dect sa nu mergi ii sftui Misa. Du-te la gara i
ateapt-m acolo.
Asta nu I Dect sa ma perpelesc la gara, mai bine merg i eu la
pctosul asta de muzeu declara Ghenka.
Ghenka avusese dreptate. Cum au intrat n muzeu, au i dat cu ochii de
colii de mamut. Galbeni, rsucii, ei mpodobeau vestibulul muzeului, find o
mrturie evidenta a importantei acestei gubernii, care se arata astfel a nu f cu
nimic mai prejos fata de celelalte gubernii n ceea ce privete mamuii.
Din vestibul se succedau un sir de ncperi ct inea muzeul, fecare
reprezentnd o secie: Lumea animala, Lumea vegetala, Minereuri,
Industria casnica, Agricultura, Istoria inutului Dintre acestea, Istoria
inutului ocupa mai multe camere. La intrarea uneia din ele se afa o tbli:
Viaa moierilor din secolul al XVIIl-tea. Aici se gsea i mobilierul conacului.
Dincolo de cordon era expus mobilierul din ciahon al salonului: o masa,
un divan, cteva scaune i fotolii mbrcate n atlas rou-nchis, un paravan
chinezesc pentru emineu, cu psri pictate, o harpa mare cu coardele rupte,
apoi doua oglinzi nalte, strjuite ntr-o parte i n alta de candelabre. Se mai
afau acolo i trei dulapuri ntr-unul, pe a crui tblia scria: mbrcmintea
moierilor, vzur manechine n haina de gala, cu medalii i decoraii, cu stele
i lenta. In altul Cum i petreceau moierii timpul erau nirate lulele,
narghilele, cri de joc, bile de biliard i fguri de ah din flde. In Cel 4e -al
treilea dulap Odihna moierilor se afa, nu se tie 4e ce, un serviciu de
masa strjuit de 4iiste revolvere -mari i de alte arme mai vechi. GbeFika
-comenta foarte nemulumit acest fel de via al moierilor:
Da' ce '-le-e ti 4ret>uit nite lulele -asa de lungi?
Cine naiba fuma cu ele? Cum sa cari dup trne -ditai trabucul? Sau
caftanul boieresc Cum or ti umblat n el? Dar halatele Ce vechituri! Pe cine
mai n tereseaza azi?! Odihna moierilor, Cum i pe treceau timpul Cui i
trebuie toate astea? Nu mai avem. Nici un fel de conti, nici un tel de boieri, la ce
bun *a-i mai expunem atunci?
Dar Misa nu-l asculta pe Ghenka. Privea tinta o pasare de bronz, ceva
mai mica dect cea de la conac. Era alezata pe un postament de marmura i-i
privea CM (c) chi rotunzi 'si rutcioi.
Uit ati-v, '. Boris Sergheevici spuse Misa un vultur la fel cu al de
la -conac.
Boris Sergheevici i desprinse privirea de la o tbli btut n perete, pe
care o cerceta cu lua. Re-am irite.
i pe blazonul conilor este o pasare ca asta
J spuse el dar nu-mi nchipui de ee-au mai fost tomnate i n bronz.
Poate aa dirrtr-un capriciu al conilor i se ntoarse iari spre tblia din
perete.
Misa simi ca i se face somN. Aa se nimpla ntotdeauna! Cum intri ntr-
un muzeu, ndat te cuprinde o moleeal care te trage la somn. Chiar i ia
Galeria Tretiakov. Oare de ce moai cnd eti ntr-un muzeu? i vine s-o iei la
picior prin sali, ca sa iei afara.
Lui Misa i fu nsa ruine de Boris Sergheevici. Fcu un efort, adunndu-
i ultimele puteri, i con-itmiaa sa cerceteze tot felul de tablouri i tabele ce
-nfatisau bogia i viaa conilor de altdat. Iat un tablou nfind un
iobag btut cu nuiele. E ntins pe o banca, legat de mini i tle picioare; -de o
parte-i de alta, doi vljgani n cmi roii, cu-vergi In mina, iarr ceva
-maineolo se vede moierul, m-
; 1 1 i _ ~ _ Z Sl gKSinrBd BQ) il _Z 'L ~ '. 1 z. _Z gvs8 ttadra!] (r) z
zi Sais^i Tlzzi la zzlzrlrz.
Laf ti o aar&a I^T a : =_ s an m&Ms, case
R : -uzi ci z z ~ Z. Ir nanati KsjasfsSp sS-
: *itae 1 iz: z jpasnirt ri: sSaiptasfs: aslalia ftni
N de: zz: e trama.
~- Z_LTE ajHBraisea. Zi-
Tair: i a roferaf ca BDHS sar cel aS rozzzzzLzxz ca
_ EgptB _ fr-'i EI SSEHSB se Y^tftgx ca aa ~T. Jr'V ojsmr-
: i;: >: accief zzzz _z. _r_ ae ssani ~_ zzzzx,. Grn zzrzirze de .
3fTtftran, _z~zzz cane zasess snanirari Karnnnu Ss; 5 z^rz^'Z7aii ac*r: sof
imsiH Sa latta felinii_ i: r ap Ssa I ieea spa ea. El i i j>wesL ha la^a cana* feg
I ~z. Ia z Bfsresifs aott piBHEnrfn rsne
: i.:T3 apmrSzsBStf caaQBQetr ifesess BatiTmpi fasa-
Anat. Ia --;: *i^; zzzi sa^asess zoxr (9 maca
: iz: ' *r iB _-z~zz_ zziasi a zzzzi-Iz zzz ie rrafrcai JJBS-
CXEmV _ 212. ZZZi Ti 15 ~T -~^ (c) ~i -* fhf aw li asBSEJin sa cfes
Tn3nx] ain; Cami l an rZs; CSierii. O s-asqp&sp mmBtt | f kist
hcercap anK s-a izati piaaiiifiiir
: i arta asSa ireiipfe Te caie fe =ZZZTZ3L: -efe Z'zLzz_z. Zzl r
Jzisia. Ia aiara de Ksra#BLi.: Ss3E tina zzzizs, _-iBe p Hsfe a ne aa _ri_
L -waBszacr aaoa ai Lzlz i ntiagjiiasea f ss ITm saf^nr ca sa
zzzrl attni&a iar zz_~zzzz zzzzzzzzzcz Asia p aa-:; ~spt 5 S fe ante adierairat
c a avat sn sw: ce &ana^i ai IDrali?
A avat 3 sainepsp Sms SeBsfkegswBL B-
3t] L DEUiES: a rL~Z_EZ IS ^t^ 32ij E ^ ~ i HTIrrr-Pln Se j * ^; EHSS
c m-a gst ross sfe is_ Hfoi~yriri'^ ' . Am r: _: ir sseSi in-1 sinE aaxji. Or eS
a-a gs:
! Aaoi asaea. Toaa isoria aee*aei faaigfi esie legsiii 4e
Saea nzsc-ir^ri&i a moar 1: i: =r_ Se sace ca sain aoitfaaEG, ha
cmar c s-ar i MamBi rzZ pe . A. De 4:- Isca ZT 1 r:; fte:;: _ir. VT'AMB1-*
; caatle a Sost aessessn] acria lege i JWWM Iseciati IBD SLOL -L-iii-
33=2= 1 -1; =T_;': iv. _ de ~; n: ^-
1<3L
S-i ia dnacu I spuse Ghenka. Hai sa plecam! ie sila sa mai zboveti
aici.
Cinci sa ias, Misa se ntoarse i privi napoi. I se pru, ca i alta data la
conac, ca pasarea de bronz i urmrete cu ochi amenintori
Partea a treia MLATINA GOLIGHINSKAIA Cap. 28
SENKA EROFEEV Viaa -taberei i relua cursul ei obinuit: deteptarea,
adunarea n careu, ridicarea pavilionului, apoi munca n sat, jocurile, discuiile
n jurul focului de tabr. Cu toate acestea, Misa se simea apsat de atmosfera
misterioasa ce plana deasupra detaamentului lor.
Vinovia lui Nikolai Rbalin nu putuse f dovedita. Totui nc nu fusese
achitat. Barcagiul, n schimb, era foarte linitit. Cnd l ntlnea pe Misa, i
zmbea de parca nu s-ar f ntmplat nimic ntre ei pe ru. Ba o data chiar i
fcu semn cu ochiul.
Fara doar i poale, contesa era n legtur eu barcagiul. Ii dduse ceva
sa duca n pdurE. i chiaburul Eroeev e cu ei. Da Trebuie negreit s$ dea
de frul acestor ntmplri. Altfel ar putea sa cada npasta pe un ora nevinovat!
Dar cum sa fac? Sa se duca n pdure ca sa afe ce hram poarta fcii
aceia? Bine, dar unde s-i caute? Apoi e i primejdios. Daca ar f singur, n-ar
sta o clipa pe gnduri. Dar sunt i bieii la mijloc. Cine tie ce li se poate
ntmpla i doar el raspunde de ei. Nu-i rmne dect un singur lucru: sa afe
ce anume transportase barcagiul n pdure. O s-1 traga de limba pe Senka. El
trebuie sa tie, ca doar a ajutat la caratul sacilor n barca. Sigur, nu-i el prost
sa spun asa, dintr-o data. Dar de ncercat, trebuie sa ncerc. Cine tie, poate
ca-1 ia gura pe dinainte pe Senka.
Ghenka accepta planul lui Misa:
Dar sa nu te duci tu la Senka. tiind ca eti instructorul
detaamentului, o sa se fereasc de tine. Mie nsa o s-mi spun totul, poi i
sigur de asta.
Iar ai sa faci vreo boacn zise Misa, cu ndoiala. Mi-e teama c-ai sa
strici totul i pe urma n-o s-o mai putem drege.
Ghenka nsa l asigura ca o sa procedeze cu multa bgare de seama. O sa
fe foarte prudent. De cite ori J n-a avut el de ndeplinit sarcini importante!
Ghenka nsa nu se gndise la un plan de aciune. Ca de obicei, spera s-i
vina n ajutor vreo mprejurare neateptat. Principalul era sa reueasc sa <
intre n vorba cu Senka. O sa vad el apoi ce-i rmne de fcut.
Ajutai de copiii din sat, pionierii se ocupau cu amenajarea clubului.
Numai Senka i Akimka stteau deoparte. Aezai pe nite brne, jucau cri
mncnd semine i aruncndu-i din cnd n cnd cte o njurtur. Ghenka
se opri lng ei i ncepu sa priveasc cum joaca, artnd mult interes.
Stai i tu lng noi i spuse Senka, ameste cnd crile.
Ghenka se aez pe brne:
Cri nu joc, dar am sa ma nit a voi.
Nu-i fe frica, nu jucam pe bani, jucam pe bo-birnace.
Biatul rspunse omfindu-se n pene:
Cu mine nu poate juca nimeni. Va iau toi banii dintr-o mina.
Nu zu, chiar asa, dintr-o mina?
Dac-i spun! Ia da-mi crile!
Ghenka lua crile i ie amesteca, apoi fcu o scamatorie scamatorie
foarte simpla de altfel, dar Senka i Akimka rmasera-cu gara cscat. Cel
putin aa i se pru lui Ghenka. Prea se uitau la el cu ochii holbai.
Mulumit de acest nceput bun, Ghenka arunca asa, mai mult n treact:
Eu pot sa ghicesc la-eruri -si mai grozave! De pilda, ma uit la cineva
i-i spun ndat ce-a fcut azi, ieri i alaltieri.
Asta sa i-o spui iui mutu >- rse Senka.
Pot s-i dovedesc!
I-a spune atunci ce-am fcut eu ieri?
Cum sa nu! i spun, zu c-i spun!
Stiu bine ca nu poi s-mi spui, findc habar n-ai.
Va sa 2ica nu stiu?
Nu tii!
Nu?'
Nu 1
i daca stiu? PkAtunci spune!
Asculta zise apsat Ghenka daca eu ghicesc ce-ai fcut tu ieri,
atunci tu ai s-mi spui ce-ai fcut alaltieri.
Bine.
Teri ai fost Ta moara spuse Ghenka.
Adevrat mormi Senka dar asta rtu-i greu -de ghicit. M-ai vzut
Unde sa te vad? Eu ntr ma duc la moara. Doar m-am uitat la tine i-
am i ghicit. Acum trebuie s-mi spui i tu ce-ai fcut alaltieri.
Senka se uita la el, ncruntat:
i nchipui ca numai tu eti n stare sa ghiceti I
Ce-i asta: tu, ne-tu? Ne-am neles asa? Eu am ghicit, acum spune-mi
tu ce-ai fcut alaltieri i eu am sa vad daca spui adevrul sau mini.
Faci pe grozavul! i nchipui.ca numai tu tii sa ghiceti? Mai sunt i
alii.
Eu unul pot sa ghicesc orice spuse Akimka, cu glas rguit,
desennd fguri pe nisip cu degetul mare de la picior.
i ceai putea sa ghiceti? ntreba Ghenka, batjocoritor.
Tot ce pofteti!
E adevrat, ncuviin Senka. Akimka poate sa ghiceasc orice.
i ce anume ar putea el sa ghiceasc? ncerca s-1 descoas Ghenka.
i-am mai spus ca tot ce pofteti rspunse Senka i se ntoarse spre
Akimka. Uite, Akimka, am ceva ascuns aici. O s-1 pitesc i tu sa ncerci s-1
gseti. Vrei?
Vreau
Bine, hai atunci
Akimka se ridica ndreptndu-se spre magazie.
Sa nu te uii! i striga Senka.
Biatul se opri cu fata la peretele magaziei.
Aa opti Senka i scoase din sin un ou, un ou obinuit de gin. II
vezi? O s-1 caute mult i bine.
Ghenka l privi cu nencredere pe Senka. Dar daca ei sunt nelei? Doar
Akimka i Senka sunt prieteni. Daca vor s-1 ia peste picior? Bine, sa ncerce 1
S-1 ascundem sub o brna propuse el, dar Senka cltin din cap.
Nu acolo! O s-1 gseasc numaidect! Facem altceva. Ne punem
epcile n cap i unul din noi ascunde oul sub apca: s-1 caute pn mine ca
tot n-o s-1 gseasc n vecii-vecilor!
Si, nainte ca Ghenka s-i poat raspunde, Senka ti i ridica apca i-i
puse oul sub ea, trgndu-i cozorocul mai pe ochi.
Grozav opti Erofeev. Nici prin cap n-o s-i treac s-1 caute acolo! In
schimb, o s-i tragem noi vreo doua de-o sa ne pomeneasc!
Fie i zise Ghenka las' sa stea oul la mine. Dar n-o sa izbuteasc ei
sa ma traga pe sfoara!
Asta-i tot? ntreba el.
Tot!
Bine fcu Ghenka numai cu o condiie: sa ne ntoarcem cu spatele
la el i abia dup aceea sa nceap sa caute.
Pai de ce?
Ca sa nu-i faci tu semn.
Bine se nvoi celalalt.
Si se aezar cu spatele la Akimka.
Poi sa ncepi, Akimka, suntem gata 1 i striga Ghenka. Apoi se
ntoarse spre Senka: Nu cumva sa scoi vreun cuvnt, ca altfel stric joaca.
Bine, bine mormi acesta.
Bieii rmaser asa, nemicai. Auzir n spatele lor paii i respiraia
greoaie a lui Akimka.
De ce stai cu spatele? ntreba el.
Caut, cauta l ndemna Ghenka, bucurn-du-se n sinea lui: ce uor
i-a tras pe sfoara! Pesemne ca bibilicii tia i puseser de mult n gnd s-i
bata joc de el. Senka i-ar f artat lui Akimka, prin vreun semn dinainte tiut,
unde-i ascuns oul. Se vede treaba ca Akimka nu s-a ateptat s-1 gseasc
stnd cu spatele la el. Sa caute acum domnul Akimka!
Si Ghenka nu-1 scapa din ochi pe biatul chiaburului, temndu-se ca nu
cumva acesta s-i fac lui Akimka vreun semn pe ascuns. Dar Senka sttea
linitit, cu palmele pe genunchi.
De buna seama, cum stam aa cu spatele, n-o s-i poat face nici un
semn lui Akimka. I-a dat gata! De data asta Senka o sa trebuiasc neaprat s-
i tina fgduiala i s-i spun ce-a fcut alaltieri.
Ti 1
Bieii continuau sa sada pe brne, cu epcile trase pe frunte i cu
spatele la Akimka. Acesta se toc foia n spatele lor, rsufnd anevoie.
Hai, ghicete odat se grozavi Ghenka- ai sa caui un an ntreg!
ndat, ndat rspunse Akimka.
Ghenka simi respiraia greoaie a lui Akimka foarte aproape de urechea
lui i n-apuca sa se dezmeticeasc bine, cnd se pomeni cu o palma zdravna
drept n cretet. In aceeai clipa simi c-i curge pe frunte i pe ochi ceva umed,
lipicios i mirosind de te trsnea. nfuriat, biatul sari n picioare i-i smulse
apca din cap. Dar oul i se prelinse pe fata acoperindu-i ochiI. i colac peste
pupz, mai era i clocit! Bietului Ghenka i se prea ca trupul sau rspndete
o duhoare nemaipomenita.
i tu care spuneai ca n-o sa ghiceasc! Se tava lea Senka de ris.
Akimka, cu mutra lui posomorita ca de obicei, desena ceva pe nisip cu
degetul mare de la picior.
Ghenka i terse capul i fata cu poala cmii i cu un smoc de iarba
(batista, ca de obicei, o uitase n cort), apoi spuse:
Bine, de data asta ati ctigat voi. D-ar rindtil viitor n-o sa va mai
mearg!
O sa vedem noi i-o taie scurt Senka. Prea va credei dai dracului.
Apoi adug cu rutate: Mare grozvie! ComsouiolisU!
Cap. 29 CUIUL Ghenka se ntoarse la club cum nu se poate mai prost
dispus. Acolo se lucra de zor. Se astupau gurile clin perei, podeaua de -lut era
nivelata, se amenaja scena, culisele, se aranja cortina, se puneau geamuri la
ferestre, iar n podea se bteau nite pari pe care apoi erau aezate sendurile:
viitoarele bnci. Bieii scriau lozinci, desenau piacarde, mpodobeau Pereii eu
brad; din tavan coborau ghirlande tot din brad, gatite cu stegulee de hrtie.
Ei, ce-ai afat? ntreba Misa.
Deocamdat nimic rspunse Ghenka, poso-morM.
N-ai scpat vreo vorba?
Nu.
Dar ce-i cu petele astea galbene pe fata ta?
Unde? i i trecu mina peste obraz. A, nimica, doar asa ai naibii, m-
au tras pe sfoara tii Cu oul
i tu te-ai lsat prins?
De unde era sa stiu
Nu tiai pcleala cu oul Vai de capul tau!
Daca tu o tiai, de ce nu mi-ai spus? V
Ei, asta-i! Cum s-mi treac prin cap ca poi f att de uor pclit.
Ghenka se supr:
Sigur, acum i bati i tu joc de mine! Ei, na, m-au pclit, i ce-i cu
asta? In orice caz am fost ct se poate de prudent. Senka n-a bnuit nimic. De
asta poi f sigur.
Da, asta-i lucrul cel mai important spuse mpciuitor Misa. Las! O
sa afam noi ce ne intereseaz. Pn una alta, ia placarda asta, suie-te pe scena
i bate-o n perete.
Destul de necjit, Ghenka lua placarda, trase scara la perete si, innd n
gura patru cuie iar ntr-o mna ciocanul, se urca pe scara.
Batea el placarda, nsa gndul ca a fost tras pe sfoara l rodea ca un
viermE. i ct de bine ncepuse! Acum Senka o s-i rd de el fata de toat
lumea. Fir-ar al naibii sa fe!
Muncit de aceste gnduri amare, Ghenka batu un cui, apoi altul Dar
cnd scoase din gura al treilea cui, i ddu seama ca pe al patrulea nu-1 mai
are Unde sa fe? Doar nu i-a scpat nici uriul jos. Mai numra o data cuiele
btute n perete: erau trei! i plimba ncet limba n gura nti ntr-o parte,
apoi n alta nimic!
Ghenka simi ca-] ia cu frig. Sa tii ca 1-a nghiit! Cuiele erau mici, de
tapierie, aa ca-putea saA nghit uor. Cobor ncetior i cerceta atent
podeaua. Poate ca totui czuse? Dar nu, nu era nicaierV. i cum sttea
aplecat, se ridica deodata drept: n clipa aceea simi cum l neap ceva n
burta. L-a nepat o data, apoi i-a trecut Deci tot l-a nghiit! Sfnte Sisoaie,
ce-o sa i se ntmple oare?
Cu ochii holbai de spaima, Ghenka se apuca cu minile cnd de burta,
cnd de piept. Simea cum i se plimba cuiul prin esofag. Uite, l neap cnd
ici, cnd colo. S-ar putea ca la vreo cotitura s-i vina chef sa se opreasc i s-
i fac loc prin intestine, prin stomac.
Ce-i cu tine? l ntreba Slavka.
Ghenka trase greu aer n piept si, abia mai sufnd, rosti:
L-am nghiit!
Ce-ai nghiit?
Cuiul.
Vestea aceasta zguduitoare fu adusa numaidect la cunotina lui Misa,
care se apropiase i el ntre timp, apoi Znei Kruglova, lui Kit i lui Beaska. n
cteva clipe, toi l nconjurar pe Ghenka.
Cum l-ai nghiit? l ntreba Misa.
Dar Ghenka abia mai rsufa i arata cu mna cum i umbla cuiul prin
burta.
Poate ti s-a prut ca l-ai nghiit? Rosti cu spe ranta n glas Misa.
Cu rsufarea anevoioasa, Ghenka opti artnd cu degetele rchirate:
Au fost patru i n-au rmas dect trei
Ar trebui s-i tragem un pumn n ceafa propuse Zna Kruglova.
Sa nu faci una ca asta! Striga Beaska. Ar pi-o i mai rau. I-ar intra i
mai mult cuiul n mate. Trebuie s-i dam un vomitiv.
Vomitiv?! Sari Kit, nspimntat. Ai nnebunit! i nchipui c-i att de
uor sa scoi pe gura un cui care i-a intrat n stomac? I s-ar opri n gt. Eu am
nghiit o data un os
Ia mai slbete-m cu osul tau l ntrerupse Misa. i-ai i gsit
momentul pentru povesti!
S-I inem cu capul n jos! i ddu cu prerea Saska-buzatul. II
scuturam de picioare i cuiul i iese pe gura.
Ascultnd aceste prea plcute sfaturi, Ghenka i ntorcea capul cnd
ntr-o parte, cnd n alta.
Duceti-1 la spitalul judeean f sftui Jerdeai.
Care spital?
Spitalul judeean. E n satul vecin.
N-o sa poat merge.
Ducei-I cu cru. Cerei de la preedintele S3-vietului stesc crua
i duceti-1.
Misa i Jerdeai alergar n goana mare la preedinte i peste putin se
ntoarser cu cru. Ghenka edea pe un scaun i gemea, apucndu-se cu
minile cnd de piept, cnd de burta. I se prea ca blestematul de cui ii umbla
prin tot trupul: cnd n sus, cnd n jos. Cnd la dreapta, cnd la stnga.
Fu urcat n cru, alturi de Kondrati Stepanovici, pictorul anarhist,
care inea haturile n mina. Preedintele sovietului stesc ii nsrcinase pe el
s-1 duca pe Ghenka la spital. Misa se urca i el n cru, dndu-le ordin
bieilor sa se ntoarc la club, dar sa aib grija sa nu mai ia nimeni cuie n
gura.
Cap. 30 LA SPITAL Tot drumul Ghenka gemu, se chirci, se apuca cu
mtinile de burta, micndu-i capul a jale. Fiecare hurductur a cruei pe
drumul prost i pricinuia dureri cumplitE. i se uita attt de jalnic la Misa, nct
acestuia i se rupea inima de mila. Ii era teama sa nu moara dintr-o clipa n
altA. i Kondrati Stepanovici asta mna calul att de ncet! Pare mai mult
preocupat de raionamentele lui
J15
Nu-i nici o grozvie spunea Kondrati Stepa-novici cuiul o s-1
digere stomacul si: gata. Un cui de tapierie e o nimica toat! Un feac! Cnd
stteam la Moscova, eu cu un prieten de-al meu, la amenajarea Teatrului
Mare
Dumneavoastr ati amenajat Teatrul 'Mare?! Se ndoi Misa.
Dar cine crezi dumneata?! Ti rspunse linitit Kondrati Stepanovici.
Cum spuneam, lucram noi la amenajarea Teatrului Mare. Erau acoio artiti,
dirijori Ce mai, toat conducerea. Cnd, deodata, prietenul meu nghii un
cui de vreo cinci centimetri. E ceva, nu?
i ce i s-a ntmplat?
Nimic, 1-a digerat. In fecare zi a but cile doua sticle de votca, ca sa se
fac mai bine arderea, aa ca a mistuit cuiul. Iar aici e vorba de o fntisoara, un
feac! Nici n-ar trebui sa se duca la doctor. Deranjai oamenii de pomana.
Va pare rau ca ducei un om bolnav cu cru? Se supri Misa.
Daca ar fVvortja, ntr-adevr, de un bonav, nu mi-aT prea rau, dar
voi umblai cu mofturi!
Atunci de ce ati primit?
Ordin' de sus!
Dat dumneavoastr nu recunoatei puterea nimnui.
M-au constrns
Misa i aminti de barca
Cnd pluteam pe ru cu barca dumneavoastr, barcagiul Dimitri'
Petrovici a srit la noi ca sa ne-o ia.
E un tfmpitl decreta scurt pictorul.
Cine e un tmpit?
Dimitri Petrovici. E un a-venturier.
De ce l socotii aventurier.
Cauta mereu comori i pe la noi nu mai sunt.
Auzind acestea, Misa se ui Ui uimii la picior.
Toat lumea a uitat uY omorile a i i * continua Kondrati Stepanovid
dar el nc le mai cauta. E nebuN. i Sofa Pavovna e nebuna.
Cine-i Sofa Pavovna?
Aia care sta la conacul boieresc. Econoama contelui.
Prin urmare, iat cine-i dnsa rosti Misa, trgnaI. i eu care am
crezut ca-j contesa
Ce mai contesa! Spuse pictorul i plesni tare calul cu biciul.
Spitalul se afa la marginea satului vecin. Casa mare, de lemn, cu mai
multe cerdacuri, era nconjurai de o mulime de crue. Pe treptele scrii de la
intrare, i chiar pe iarba, s< aii rani. Copii toate vrstele alergau, se bteau, p
Ungeau i fceau o glgie de nedescris.
Vaietndu-se i chircindii-se de durere, < cobor din crua si, susinut
de Misa i abia pind, se ndrepta spre cldirea spitalului. F^. I i tina. Seama
de indignarea celor ce-i ateptau mulul, ci intrar de-a dreptul n caUlJICl.
Doctorul, un om crunt i gras, cu o barba zburlita. IJiirtiiid un pince-
nez cu nur negru tras dup ureche, sta aplecat i palpa un om culcat pe
canapeaua de consultaii. Pacientul nu se vedea, i se ' ireau doar picioarele
blgaie tn nite cizme uriae. Doctorul ntoarse capul spre biei i-i ntreba
aspru:
Ce s-a ntmplat?
Misa (I arata pe Glienka:
A nghiit un cui
Ghenka de-abia, de-abia i trsse picioarele piua la cabinet. I se j i irea
ca totul si
Ebe-be-be-dre-che fu tot ce putu sa rosteasc Ghenka.
Acum o ora rspunse Misa n locul lui. Batea o placarda n perete, 'la
club, i inea cuiele n gura; a nghiit unul.
Un cui mare?
*'*& Un cui de tapierie.
Doctorul se uita din nou la Ghenka. In privirea acestuia, Ghenka i citi
sentinta' de condamnare la moarte.
Dezbrac-te!
Biatul ncepu s-i deznoade cravata. Cu o mna trase de un capt al
cravatei, iar cu cealalt tinu nodul. In clipa cnd puse mina pe nod, simi n
palma un obiect mic, metalic i rece. Te pomeneti c-i cuiul?! Ghenka
nmrmuri de-a binelea; se uita cu ochii holbai la doctor.
*'.'4'Dezbraca-te mai repede! Spuse acesta, scriind ceva ntr-un registru.
Imediat
Bolborosi Ghenka.
Simea n palma obiectul metalic, dar nu ndrznea s-1 pipie. Daca e
cuiul
Dar n-avea ncotro, trebuia sa se dezbrace. Strnse ncet pumnul i-i
ddu seama c-i un cui. Chiar aa i era! Va sa zic nu 1-a nghiit! L-a scpat
i cuiul s-a oprit n cravata. Fir-ar al naibii sa fe! i culmea, acum nu-1 mai
durea nimic Dar cum sa spun el asta!
innd strns n pumn cuiul, Ghenka se dezbraca ncet. Cnd ramase
numai n chiloi, doctorul i spuse:
Culc-te!
Biatul se ntinse pe cearaful rece, continund sa tina cuiul n palma.
Doctorul se aez pe marginea patului i-i plimba degetul pe burta biatului.
Atingwea degetului ii furnica n tot corpul pe Ghenka. Vzu fata doctorului
aplecata asupra lui, privindu-l cercettor pe sub ochelari. Oare doctorul i-o f
dnd seama ca n-a nghiit nici un cui? nchise ochii i ramase asa, ncercnd
sa ascund la spate pumnul n care inea strns cuiul. Doctorul ii apas uor
pe burta:
Te doare?
Nu.
Doctorul mai apas n cteva locuri. Ghenka nu simfea nsa nimic n
afara de degetele lui reci.
Ridica ncet minile spuse doctorul i daca simi ca te taie prin
burta, s-mi spui.
Ghenka ridica ncet minile si, ca sa nu trezeasc vreo bnuial ca tine
pumnul cu pricina strns, l strnse i pe celalalt. Sttea cu minile ridicate
drept n sus. Apoi. ncet-ncet, ncepu sa le lase spre spate. Nu simea nici un
fel de durere.
Biatul fcea tot cei spunea doctorul, dndu-i seama ca mai devreme
sau mai trziu tot va f prins cu mita n sac. Mai bine ar f nghiit cuiul de-ade-
varat
Desf pumnii auzi el deodata glasul medi cului.
Ghenka desfcu un pumn, ncercnd sa ascund cuiul ntre degetele
celeilalte mini. Dar, neizbutind, continua sa tina strns pumnul cu pricina.
Desf pumnii repeta doctorul amndoi! Dar Ghenka se ridica
deodata i spuse:
S-a gsit cuiul I Doctorul i Misa l privir mirai. Atunci el desfcu
pumnul:
Iat-I!
Unde a fost? Se mira doctorul.
In cravata. Am dat de el cnd mi-am desfcut cravata. Se vede ca
atunci cnd l-am scpat din gura, a nimerit n nodul de la cravata.
i de ce n-ai spus asta de la nceput?
Am vrut sa ma conving. Poate ca am nghiit ntr-adevr un cui. Putea
sa fe altul
i nu te doare de loc, nicieri?
Nu rspunse Ghenka, de data asta vesel, dar nendrznind s-1
priveasc pe Misa, care, cu o fgura posomorita, sttea lng usa.
Bine rosti calm doctorul. Ridic-te pe vrfuri i apoi las-te de cteva
ori pe vine.
Ghenka repeta micarea, apoi, la ordinul doctorului, mai fcut i altele,
aplecndu-se, ntorcndu-se, rasu-cindu-se n toate prile. Le executa supus,
dar fu nelegea ce rost mai aveau: doar nu nghiise cuiul!
n cele din urma doctorul se spala pe mini i-i spuse sa se mbrace, n
timp ce el se aez la masa. Ii trecu numele n registru i-i zise:
Ai sa pleci ia ora!
De ce? ntreba Ghenka, zpcit.
S-i fac a radioscopie.
Dar n-am nimic, n-am nghiit nici un cui! Striga nenorocitul Ghenka.
Tu singur ai spus ca ai vrut sa te convingi.
Dar nu ma doare nimic!
N-are importanta. Obiectul poate sa stea ascuns undeva, n aa fel
nct sa nu simi nimic, dar asta numai pentru un timp, caci pe urma ai avea
neplceri. Apoi doctorul se ntoarse spre Misa:
Unde se afa tabra voastr?
La Karagaevo.
n sat?
Nu, la conac.
Nu mai spune! i se uita ironic la Misa. Cutai comori?
Comori? Ce fel de comori,? Se mira biatul. Noi nu cutam nici un Jel
de comori!
Bine, putei pleca. Dar pe el, neapanat, chiar azi, trebuie s-1 duci Ta
ora. Ai neles?
Am neles rspunse Misa.
Ieind din cldirea spitalului, se oprir pe treptele de la intrare. Ghenka
se uitalinistit n toate prile, avnd aerul ca nu se ntmplase nimic. Misa l
privea1 dojenitor:
i dai seama ce-ai fcut?
Ce-am fcut?
Mai i-nlrebi?!
Ei, ce-am fcut? Am crezut ca am nghiit un cui. Ce, trebuia sa tac?
Sa tac i -s-astept s-mi ias prin burta? M-m consultat i s-a vzut ca nu-i
nimic. Va sa zic totul e n ordine.
Dar de ce numai ie ti se nimpla toate nazb-tiile astea?! Striga Misa.
Nimnui nu i se ntmpl nimic, numai ie: cnd una, cnd alta! Ne-ai bgat n
speriei pe toi, ne-ai' fcut sa ne pierdem vremea cu tine, sa ne ducem la
preedinte sa cerem cru! i toate astea de pomana! Ne faci de ruine, asta e!
'Acum mergem la ora! N-au dec-t s-i fac radio-scopie!
Cap. 31 PICTURI RUSTICE Ghenka i fcu radioscopia, dar n burta lui
nu se gsi nimic dect doar mate i stomaC. Aa cel putin i-a spus el lui Misa,
dup ce s-au napoiat de la ora.
n aceeai zi, spre seara, s-au ntors n tabr i cei doi fugari: Igof i
Seva. Ii luase judectorul de instrucie ca s-i arate locul unde gsiser barca,
dup care i-a lsat sa plece acas.
Igor i Seva se simeau acum ridicai la rangul de eroi. Se plimbau cu
atta mreie prin tabra, de credeai ca svriser cine tie ce isprvi
nemaipomenite. E adevrat ca nu-i putuser duce la ndeplinire planul lor
Iniial de a pleca n Italia s-i bata pe fasciti dar, n schimb, participaser
la anchetarea misteriosului caz Rbalin, fapt care-i punea ntr-o situaie
oarecum deosebita fata de ceilali biei.
Desi se fneau tare rriindri i nu ncetau o clipa sa se laude cu isprava
lor, Misa n-a putut afa de la ei ce anume fapte deosebite svriser. La bancul
Pescianaia, ei artaser judectorului de instrucie locul unde gsiser barca.
Judectorul a msurat cu Ruleta pe urma s-a dus n sat, iar apoi la gara. Dar
n ce'scop fcuse judectorul toate astea, lgor s Seva nu tiau sa spun.
Misa zimbi cu dispre. Stranic, judector! Caut urme pe bancul de
nisip Pescianaia. n pdure ar trebui sa cerceteze, acolo unde se ascund fcu.
Doar el l-au omort pe Kuzmin, mpreuna cu barcagiul l Misa nu se ndoia
ctui de putin de acest peruLa Serov acas, Igor i Seva au dus-o destul de
bine Au dormit ntr-o magazie, pe o claie de un. T adevrat ca nevasta lui Serov
s-a purtat unt cu ei. Nici nu i-a lsat sa intre n casa, spunea c-i murdresc
duumeaua. n schimb, Serov venea la ei n fecare seara i-i ntreba amnunit
despre toate. _ Sj ce va ntreba? Se rsti Misa, bnuitor.
Pai despre ce vorbeam cu judectorul de instrucie.
i voi i spuneai? I '
Cum sa nu, doar e un om cu munca de raspun-
^Ce ntri! De altfel, la ce te Putai4aStePt3 d* ep Au fugit din tabr, i-
au alarmat pe toi, iar acum umbla de colo-colo ca nite cuceritori.
Ispravitieu ifosele astea! Ajunge! Se supr Misa. Dup boroboaa pe
care ati fcut-o ar rebut sa fi mai linitii ca un lac st mai mic, dect iarba.
Dar voi. Dimpotriv, va umfai i ma. Mult n pene. Mari neghiobi! Sa nu va
nchipuii ca n-o sa rspundei de toate astea. Sa nu va nchipuii ca o sa i
numai admonestai. O's-ajungem nO. i la carac-terizari. Atunci sa vedem pe
unde scoatem cmaa. O sa afai atunci i ce prere au alii despre voi.
Dar Misa nu se grbea de loc sa tina o edin Ar f trebuit sa sacrifce
doua zilE. i de unde sa le ia (
Cum necum, clubul trebuia terminat. Era complet SS trebuia numai
zugravit. Pentru asta is, asigu-
? sprijinul neprecupeit al lui Kondrati Stepanovici, pictorul
anarhist,..
ntr-adevr, el veni ta club. Se uita cum lucrau copiii, apoi l ntreba pe
Misa:
Pot sa ncep?
Poftim. Dar ce-avef de gnd sa facei?
Kondrati Stepanovici fcu un gest larg cu mna, artnd n jur:
Trebuie pictat totul!
Misa i aminti cu groaza de oaa pictorului, care era zugrvita att de
caraghios. O clipa, i nghe inima la gndul c-ar putea sa strice tot ce fcuser
ei. Dar ar f fost nepoliticos sa arate nencredere unui om care i-a oferit de
bunvoie serviciile sale. De altfel avea tot interesul s-i atrag pe oamenii din
partea locului la munca de amenajare a clubului.
Totui Misa l ntreba:
O sa ias bine?
In privina asta, nici o grija mormi pictorul, plimbndu-i privirea
tulbure pe pereii magaziei o sa fe ultima expresie Am lucrat doar la Teatrul
Mare
Sa tii Bani n-avem, va trebui sa lucrai benevol ii preveni Misa.
Fie i benevol ofta pictorul.
Nici vopsele nu prea avem
Kondrati Stepanovici ofta iar:
Am sa le sacrifc pe-ale mele, ce sa fac Ce-i drept, n-am prea multe.
L-am mprumutat pe pdurar, dar acum n-am cum sa i le mai iau napoi.
Care pdurar?
Kuzmin, al de-a fost omort.
Dar ce, el a fost pdurar?
A fost, nainte de revoluie. Era n slujba con-tilor Omul lor de
ncredere
Ia te uita! Kuzmin a fost n serviciul conilor! Aadar, cunotea bine
pdurea. Iari pdurea! Aceeai pdure n care fcii craser sacii adui de
barcagiu! Misterioasa pdure! Legenda despre puntea Golghinskaia, povestea
cu morii aceia fara cap Oare n-o f nadins scornita ca s-i sperie i s-i
ndeprteze de pdure pe oameni? Aici se ascunde ceva! Acum e limpede:
trebuie neaprat sa ptrund n pdure i sa vad ce-i cu misterioasa punte
Golghinskaia. Oare fcii aceia suspeci or mai f n pdure? i ce fac acolo?
Misa iu tulburat din glodurile sale de Korukati Stepanovici, care u spuse
ca va zugravi' sala chiar n noaptea aceea: n-o s-1 deranjeze nimeni i n-o sa
fe nici praf; de altfel, el e obinuit sa lucreze noaptea. Are nevoie doar de doi
biei.
Misa i ddu ca ajutoare pe Seva ai Beaska.
A doua zi, ducndu-se la club, bieii vzur de departe lume multa
adunata acolo.
Ce s-a ntmplat oare? Bieii i iuir pasiiDar dup fetele zmbitoare
ale ranilor i dup rsnl lor, Misa nelese ca la club s-a petrecut ceva din
cale-afar de hazliu. ntr-adevr, cnd intra n sala, nu stiu ce trebuie sa fac:
sa plng, ori sa -rda?
Clubul era mzglit -ntr-un hal fr' de hal, n chipul cel mai fantastic:
peste tot linii strmbe, cercuri, dungi, triunghiuri, sau pur i simplu
mtegalituri* unele fara nici o noima, altele semnnd cu nite boturi de animale
slbatice Cea mai fstichie mbinare de culori 1 Bncile erau vopsite n dungi,
de-ai ti zis c-s zebre. Cortina aducea eu sortul unui vopsitor. Grinzile ce
susineau acoperiul erau pestrie: una neagra, alta. Rosie, iar a treia galbena.
Sub fecare grinda atrna cite o lozinca: Anarhia e mama ordi-neiT, Triasc
arta pura!, Jos zece minitri capitaliti!
Misa mai-mai sa cada jos. Kondrati Stepanovici se plimba prin club foarte
sigur de sine. La fel de degajat, ba chiar mndri de isprava, se plimbau Beaska
i Seva. Ei l ncredinar pe Misa, vorbindu~i cu multa seriozitate, ca aceasta
este ultima expresie a picturii. In toate tarile se picteaz asa. La fel a pictat i
Maiakovski cit timp a fost pictor. Acum nu mai picteaz pentru ca s-a fcut
poet. Beaska ncerca s-i explice sensul unei mzglituri, dar pn la urma se
ncurca, i-o lasa balta.
n mijlocul unui grup de rani se afa EroJeev, mpreuna cu preedintele
sovietului stesc un fcu de curnd demobilizat din Armata Rosie. Toat
lumea i spunea Vaniuska, numai Erofeev inea s-1 cinsteasc mai altfel i Ivan
Vasilievici, Era un om de Treaba st se numra printre mijlocai, dar n funcia
pe care o deinea nu se prea simea n apele lui: dup cum i se prea lui Misa,
se cam temea de chiaburi i uneori ceda. O data, Misa a asistat la o adunare
steasc. Preedintele vorbise cu nfcrare i cu convingere despre islazul
obtesc unde erau scoase vitele la pscut. La nceput, de ochii oamenilor, Ero-
feev 1-a susinut, dar mai apoi a ntors lucrurile dup cum i-a convenit lui,
incurcndu-1 pe preedinte att de dibaci, ca pn la urma acesta fu de
prerea chiaburului.
La fel s-a ntmplat i de data asta. Preedintele ncepu sa rd de
mzgliturile lui Kondrati Stepa-novici, dar Erofeev spuse:
Rdem noi, rdem, insa banii is ai statului. Daca ar veni nite tovari
de la centru, din jude sau gubernie, ai putea sa le ari bazaconiile astea?
nseamn ca trebuie fcut totul din nou. Care va sa zic, alte cheltuieli! Nu-i
bine, nu trebuie sa aruncam banii n vnt.
Ei, ca tare mult s-a cheltuit obiecta preedintele.
Fie ct de putin, dar is banii poporului! Spuse Erofeev.
Banh s-au dus, ce sa~mi vorbim acum se (ncrunta preedintele.
Dar ce, parca-i var ba de bani? Sari Erofeev. 8-au cheltuit, s-atf
cheltuit! N-ai ce-i face! Eu ma gndesc numai ca asemenea lucruri nu trebuie
ncredinate unor copii. Kondrati Stepanovici Ce-i vinovat el? El a mzglit c-
aa-i place lui, noi tim astA. Aa ca de treaba asta raspunde Comsomoiul.
Bieii ar ii trebuit sa vina la sovietul stesc, sa se sftuiasc acolo: putem oare
s-i ncredinm lui Kondrati Stepanovici un asemenea lucru? Dar tinerii s
prea ncrezuI. i uite ca n-a ieit bine.
Ca de'-oDiceT' preedintele ' discuta aprins cu Erofeev, cutnd s-l
demonstreze ca n-are dreptate. Dar se vede treaba ca ceea ce-i spunea Erofeev
l impresiona totui att de mult, incit, fara s-i dea seama, i schimba pe
nesimite prerea. In sinea lui simea Ca Eroieev are mai multa experienta
dect dnsul. De aceea se i lasa infuenat de el, astfel ca, dup pania de la
club, preedintele ncepu sa se uite chior la biei. Pe Misa chiar ii certa
pentru ca luase degeaba crua pentru Ghenka
Tn curnd li se ntmpl bieilor o alta dandana i asta numai din cauza
unui joc prostesc: de-a verdea.
Cap. 32 VERDEAA
Al naibii joc! Totdeauna trebuia sa ai la tine ceva verde. Cnd cineva i
spune: Arata verdeaa, tu trebuie s-o i 6COti. Daca n-ai nimic verde la tine
trebuie sa plteti un gaj adic sa faci ceea ce-i ordona cel care tea descoperit
ci n-ai la tine nimic verde.
Un joc fara noima, dar molipsitor din cale-atar. F.ra ca o boala
epidemica, o psihoza n masa, mai ales la fete. Cele mai mari jumtate din ele
comsomo-liste cum venea vorba de verdea, parca ddeau n mintea
copiilor: nu mai voiau i tie de nimic. Cine pierde trebuie neaprat sa
ndeplineasc porunca data de cel care 1-a descoperit fri verdeaa, orict de
nizdravana ar f ea. Pina la urma se lsar prini i bieii n jocul acesta.
Astfel, Misa descoperi ca Slavka i Ghenka au ntotdeauna la ei un smoc de
iarba verde.
O data i s-a ntmplat chiar lui Misa s-o scrn-tcasca. Fara s-i dea
seama, i zise Znei Kruglova: Arat-mi verdeaa 1, la care Zna i arunca o
privire mirata i-i arata o panglicua verde. Dar Misa i reveni de ndat,
spunndu-i cu dispre: Cum de nu i-e ruine sa te tii de asemenea prostii?,
dnd a nelege ca voise doar sa vad daca i ea s-a lsat prinsa n jocul ista
prostesc.
Dar iat la ce a dus joaca asta: Intr-b zi, Misa se afa la sovietul stesc.
Suna telefonul. Era judeul. Preedintele primi ordin sa trimit pe cineva la
Borki, n satul vecin, ca s-1 ntiineze pe preedintele sovietului stesc de
acolo sa se prezinte imediat la reedina judeean.
Preedintele fgdui ca va trimite un om i cu asta discuia lua sfrit.
Dar n sat nu gseai ipenie, toi erau la cmp. Atunci l ruga pe Misa sa trimit
el un biat. Misa se ntoarse n tabra i-1 nsrcina pe Ghenka sa se duca la
Borki. Ghenka primi! S-a fcut zise el, dar n-avea de loc chef s-o ntind
pn la Borki. Prinzndu-1 pe Beaska fara verdeaa, i ceru drept gaj sa se
duca la Borki. Dar cum se poate ca el, Beaska, sa fe cel pclit? aa ca Beaska
a umblat aproape un ceas ncheiat prin tabra, cutnd sa prind pe cineva
fara verdea. n cele din urma pcatul czu pe una din surorile Ne-krasov,
creia i transmise misiunea. La rndul ei, aceasta o transmise Nataei Boitova,
care l pcli pe Ghenka. De asta data Ghenka l prinse pe Seva. In cele din
urma, ctre seara, ramase sa plece Lara, una din fetiele cele mai mici. Eia
pleca ntr-adevr, dar, findu-i frica, se ntoarse din drum, aa ca misiunea data
de preedinte ramase nendeplinita.
Cnd a doua zi, Misa ncerca sa rmureasc lucrurile, gaseste-1 daca
poi pe vinovat. Fiecare ddea vina pe celalalt. Unii primiser nsrcinarea de
mai multe ori i era cu neputin s-o scoi la capt.
Partea proasta a fost ca, neducndu-se nimeni la Borki, preedintele
sovietului de acolo nu se prezenta la reedina judeean, astfel ca Ivan
Vasilievici, preedintele sovietului stesc din satul bieilor, primi o spuneala
zdravn. Acesta se supr grozav pe Misa.
Credeam ca putei s-mi fi de ajutor i spuse el, posomort dar
vad ca nu ma pot bizui pe voi. Mi-ai purtat caii de pomana pe drumuri, ati
nenorocit clubul Nici mcar o treaba ca asta, att de nensemnata, n-ai fost
n stare s-o ducei la capt. Ca Sa am eu neplceri pentru voi, iot voi a^i xuat i
barca de-ai ncurcat lucrurile, ca sa fe rnec-eu chemai oamenii din sat la
interogatoriU. Aa au mai ieim la socoteala, nu mai merge asa!
Misa tcu mile. Ce-ar f putut raspunde? Preedintele avea dreptate. Dar
oare de cnd lucreaz ei n sat au fcut numai nzbtii? Adic n-au fcut nimic
bun? E adevrat ca au cam serntii-(c) cu zugra-vitul clubului, totui ciubul
exista! Cte discuii cu copiii nu organizaser ei! Apoi n sat va lua fin n
curnd un detaament! Dar aciunea de lichidare a analfabetismului?
Doisprezece sateni au i nceput sa silabiseasc. i asta e putin lucru? La
nceput nu voia nimeni sa vina, le era ruine. Trebuia s-1 convingi pe fecare
n parte, sa te duci dup fecare s-1 chemi la cursuri. Nu e uor sa faci o
munca n asemenea condiii. Cu toate acestea, ei au muncit cu rvna i au
realizat ceva. Prin urmare nu-i drept sa fe socotii nevrednici numai pentru
ntmplarea cu clubul i pentru faptul ca nu-1 ntiinaser pe preedintele
sovietului stesc din Borki sa se duca la reedina judeean.
Totui Misa nu voia sa se scuze, dup cum nu era cazul nici sa se laude
cu cele realizate. Fara ndoiala nsa, i aveau i ei partea lor de vina.
Avei dreptate: nu-i bine ce-am fcut recunoscu Misa. Ct privete
clubul, o s-1 zugrvim noi nc o data, cu propriile noastre forte, iar pe cei
vinovai ca nu s-au dus La Borki o s-i pedepsim. In ceea ce privete barca,
asta e treaba judectorului de instrucie; nu e cazul sa discutam noi acum
despre asta.
Preedintele parca se mai potolise. Dar nu asta-1 preocupa n primul
rnd pe Misa: daca preedintele s-a mai linitit sau nu. Principalul era ca n
detaament disciplina ncepea sa lase mult de dorit. Povestea aceea caraghioasa
cu verdea, pe urma po-cinogul cu zugrvitul clubului. Nu putea Beaska sa
vina s-i spun ca pictorul anarhist le strica clubul? Apoi fuga lui Igor i Seva?
Dar povestea lui Ghenka? Merge prost de tot cu 'disciplina. Trebuie Neaprat
sa strng urubul, i asta ct mai repede* Situaia nu mai sufer ntrziere.
Seara, Misa anuna ca peste doua zile vor ncepe caracterizrile.
Cap. 33 CE ERAU CARACTERIZRILE?
Caracterizrile erau discuii colective, purtate n cadrul adunrilor
generale, unde fecare comsomolist n parte era discutat. Oricine putea lua
cuvntul i spune despre un alt comsomolist tot ce credea de cuviin,
artndu-i calitile, dar mai ales defectele. Trebuia sa arate cum se comporta
ca tovar respectivul comsomolist, cum i ndeplinete sarcinile i ndatoririle,
ce nsuiri morale are: daca e cinstit, curajos, drept, dezinteresat
Cel n cauza n-are voie sa rspund, N-ai ncotro l Asculi ce se vorbete
despre tine, iei aminte i caui sa te ndrepi. Altfel, la urmtoarele edine de
caracterizri o sa fi criticat i mai rau, ntr-adevr, o situaie nu prea plcut.
Sa stafi! i sa asculi cum te trec prin ciur i prin drmon i tu sa nu poi
raspunde! Mai ales pentru cei din capul listei e vai i amar, caci asupra lor se
varsa primul foc. De altfel, nici cei din coada listei n-o duc prea strlucit,
pentru ca cei discutai nti, dup ce rsufa uurai ca au scpat, se
npustesc asupra lor.
Trebuie sa spunem nsa ca niciodat nu se discutau chestiuni personale.
Era de ajuns sa se simt ct de ct acest lucru, ca unii i ncepeau sa strige;
Lsai rfuielile! Chestiuni personale! Erau foarte sensibili la orice neadevr,
la orice atitudine nesincera sau prtinitoare.
Dar cine ar f ndrznit sa spun un neadevr, aici n colectiv, n fata
tuturor bieilor? aa ca nimeni nu se simea n apele lui cnd auzea de
caracterizri.
5 ~s Pasarea de bronz Nici chiar cei mai buni i fara cusur, cei care nu se
simeau vinovai cu nimic. Misa, Slavka, Nataa Boi-tova, o feti buna i foarte
de treaba, chiar i ei se iemeau.
naintea unei edine de caracterizri, toi erau agitai. Fiecare i
cunotea anumite lipsuri, tiute de alii, ba unde mai pui ca acetia mai
descoperiser i altele, pe care el nsui le ignorA. Aa stnd lucrurile, naintea
caracterizrilor toi se purtau cum nu se poate mai frumos. E adevrat, unii
rmneau n pielea lor veche, dar cei mai multi se schimbau cu desa-virsire. De
pilda, Ghenka. Pur i simplu te cuprindea mirarea s-1 vezi ce mieluel
devenise din clipa Sn care afase ca vor avea loc caracterizrile. Era att de
bun, att de blnd, de prevenitor i de serviabil, mai ales cu acei de la care se
atepta la o sapu-neala stranic. Dar cu toat strdania lui, l criticau toi
ntotdeauna El nsa ncerca i de data asta sa.
I ctige de partea sa.
Cnd vorbea, nu mai ridica tonul i le zmbea la toi, blnd ca un
ngera. Daca cineva greea, el i lua imediat aprarea:
Oare cine nu greete?! Trebuie sa fm mat nelegtori fata de lipsurile
altora.
n acest timp se uita linguitor n ochii celui vinovat, vrnd parca s-1
fac atent: Vezi, tine minte ca i-am luat aprarea. Chiar i lui Kit cel lacom Ii-
a cedat de doua ori poria sa, spunnd ca nu-i e foame
Imperativul dispruse din vocabularul sau; Pionierilor din grupa sa nu le
mai ordona nimic, ci le spunea blnd: n locul tau, eu as proceda n felul
urmtor Sau: Treaba ta, desigur, dar eu n locul tau as face asa Blinda i
binevoitoarea expresie n locul tau era venic prezenta pe buzele lui.
Acesta era Ghenka, Ghenka cel curajos i ncreztor n forele sale! Nu se
temea de nimeni i de nimic n afara de tovarii sai. Se temea de prerea lor
proasta despre el.
Si mai ales l linguea pe Beaska, lupttorul pentru adevr. Cit era
ziulica de mare l inea de gt, Straduirulu-se s-i fac rost de medicamente
(Beaska-era responsabil sanitar) i cutnd s-i conving pe toii cei ndrtnici
sa ndeplineasc fara zbav dispoziiile date de Beaska.
Cu toate acestea, tocmai din partea lui Beaska avu ci de ndurat cele mai
ndrjite atacuri la urmtoarea edin de caracterizri.
Cap. 34 CARACTERIZRILE Dup ii'asa se aezar cu toii pe pajite, la
umbra copacilor. Preedinte al adunrii fu ales Slavka, caci era imparial i tia
sa conduc dezbaterile linitit i cu mult tact.
Misa rosti cleva cuvinte de introducere. Se opri n treact asupra
situaiei internaionale, artnd actuala ncordare, uneltirile mrave ale
capitalitilor i imperialitilor mpotriva Uniunii Sovietice si, n legtur cu
aceasta, necesitatea sporirii rspunderii fecrui comsomolist fata de colectiv i
fata de sine nsui, fata de contiina lui revoluionar de comsomolist.
Caracterizrile spuse el trebuie sa ajute fecrui pionier i comsomolist s-
i vad lipsurile, ca sa le poat lichida ct mai repede. i asta, cu att mai
mult cu ct n ultima vreme se ntmplaser n tabra destule acte de,
indisciplina.
Aici Slavka l ntrerupse nsa, atra-gndu-i atenia ca, n felul acesta, se
ia cu vorba i ajunge la caracterizarea unor tovari, ceea ce nu e cazul. De
aceea, n calitate de preedinte, Slavka propuse ca Misa sa fac doar observaii
de ordin general i ct mai scurt cu putin, iar faptele concrete, Referitoare la
unii tovari, sa le pomeneasc atunei cnd vor f discutai aceti tovari.
Propunerea lui Slavka fu aprobata de toi, n cor. Misa nu se ateptase la
una ca asta din partea lui Slavka. Trebuia sa se gndeasc la poziia lui de
instructor al detaamentului i sa nu-i tirbeasc autoritatea. n sinea lui nsa
recunotea ca Slavka are dreptate: aa era ordinea de zi a edinei i prin
urmare ea trebuia respectata. Vrind-nevrnd, fu nevoit sa fe i el de acord i
propuse sa se nceap cu discutarea grupei conduse de Ghenka.
Slavka puse la vot propunerea lui Misa. Toi fura de acord, n afara de
grupa lui Ghenka; cum ei insa erau n minoritate, n-avur ce face i discuia
ncepu.
Primul pe lista fu Ghenka. Beaska ceru cuvntul. El se ridica, fcu o
mutra serioasa i ncepu astfel;
n ultima vreme m-am mprietenit foarte mult cu Ghenka. Dar tocmai
pentru ca i sunt prieten, ma simt dator sa vorbesc deschis despre lipsurile
lui
Ceea ce-1 caracterizeaz mai cu seama pe Ghenka e lipsa de stpnire de
sine. Nu chibzuiete ndeajuns.
De pilda, i da seama ca cutare lucru nu trebuie s-1 fac sau s-1
spun, i totui ii face sau l spune. Un comsomolist trebuie s-i cntreasc
i s-i cbibzuiasca faptele. Dar Ghenka nu tie nici sa le cnta reasca, nici sa
le chibzuiasc. Tocmai de aceea i se nimpla attea lucruri neplcute, pentru
ca e pripit
Si ncepu sa nire pe data toate ncurcturile n care se vrse Ghenka
din pricina nechibzuinei sale, dup care Beaska i ncheie cuvntarea astfel:
Ghenka,. Desigur, mai are i alte lipsuri. Dar cea de care am vorbit e
cea mai importanta. El ar trebui sa se strduiasc sa scape cit mai cuind de
ea.
Si nimeni, dar absolut nimeni nu se ridica n aprarea sarmanului
Ghenka! Chiar i Zna Kruglova, singura fata cu care era prieten, nu pregeta
s-1 puna n frigare:
Ghenka e nedisciplinat! Cum se poate ca un asemenea om sa fe
ajutorul instructorului de pio nieri? In loc sa fe un exemplu pentru ceilali, el
n susi caka disciplina la fecare pas. Nu pot sa uit Cum i-a ntarlat pe Igor i
pe Seva ca sa plece din tabr, ca sa nu mai vorbim de felul cum sa purtat la
Moscova cu bunica lui Igor. Dar povestea cu cuiul! Cred ca e timpul ca Ghenka
sa se gndeasc la autoritatea lui.
Ghenka e grosolan spuse Nadia Nekrasova.
i nu e de loc serios! Adaug Vera Nekrasova.
Adevrat, lui Ghenka i place s-i aie pe alii!
Strigri ntr-un glas Igor i Seva. Pn i Kit sari pe el
Ghenka e guraliv, dar pe alii nu-i lsa sa scoat o vorba!
n clipa aceea, Ghenka se gndi cu prere de rau ca degeaba i cedase
attea porii de mncare.
Ghenka e ncrezut i plin de sine spuse si Nataa Boitova. E ludros
i-i place s-i atribuie lui toate meritele.' E din cale-aara de ruinos sa fi att
de ncrezut 1 Nu vezi nici un pic de modestie la el. Nu-i asta cea mai buna
dovada de individualism?
Ultimul a vorbit Slavka:
Ghenka este peste msur de impulsiv. Asta-i pcatul lui cel mai mare.
Toate actele lui poarta am prenta impulsivitii, a impulsivitii de moment. Noi
insa trebuie sa avem n vedere ca aciunile noastre sa fe urmarea unei judeci
sntoase, care sa tina seama de mprejurri, i nu sa fe sclavele impulsivi tatii
noastre.
Apoi Slavka ncepu o lunga discuie despre voina, despre caracter,
impuls, ajungnd pn la imperativul categoric al lui Kant, despre care citise
ntr-o carte de flosofe. Cartea n-o nelesese, dar expresia ^imperativul
categoric i plcuse tare mult.
n cele din urma, Slavka reui sa ias din desiul nclcit al
raionamentelor flosofce i sa ncheie caracterizarea lui Ghenka cu
urmtoarele cuvinte:
In fata lui Ghenka sta o problema serioasa: aceea de a-i schimba felul
de a f. Fara ndoiala ca Ghenka este un comsomolist cinstit i devotat cauzei
revoluiei. Dar lipsurile sale l mpiedica sa fe folositor societii pe msura
posibilitilor sale. Trebuie Sa se gndeasc serios la toate cile s-au spus aici
despre el.
Cam n acelai fel au fost discutai i alti biei d'in grupa lui Ghenka.
Despre Kit s-a spus ca lcomia lui constituie nu un defect fzic, ci unul
moral.
La ce ne putem atepta de la un om care nu se gndete dect la
mncare? Spunea Igor despre Kit.
Pentru el, mai nti e stomacul i-apoi celelalte! Cu timpul, o sa ias din
el un burta-verde mncau, care n-o sa se gndeasc dect la interesele lui
materiale.
Sa ne amintim de comsomolitii din timpul rzboiului civil! Vorbi cu
patos Igor. Sa ne gndim lia tinerii comuniti din tarile capitaliste, mai ales la
cei din Italia fascista! Oare ei tot aa fac, se gndesc tot timpul numai la
mnoare? Sa presupunem c-ar f printre ei unul la fel ca Kit i ar cdea n
mna po litiei. Acolo ar f interogat, apoi torturat prin nfo metare. Oare Kit ar
putea ndura o asemenea tor tura? Ia spune, Kit, ai ndura-o?
Dar Kit lasa oapul n jos.
Slavka i atrase nsa atenia lui Igor ca n-are voie sa puna ntrebri. Poate
s-1 critice ct poftete, dar nu s-i puna ntrebri, caci asta ar duce la o
polemica inutila, poate chiar la cearta.
Nu, Kit n-ar indura o asemenea tortura con chise/Igor, cu
amrciune ceea ce nseamn ca necesitile lui fzice sunt mai tari dect
convingerile lui. Un asemenea om nici nu poate f comsomolist.
Cnd noi, adic eu i Seva, am hotrt sa plecam in Italia sa ne batem cu
fascitii
Slavka l ntrerupse din nou, spunndu-i ca nu e nevoie sa vorbeasc nici
despre ei, nici despre Seva, caci vor avea ceilali grija de asta. Dac-o vrea, sa ia
cuvntul atunci cnd vor f discutai, ca sa explice fuga lor din tabr.
Dar cnd au fost pusi n discuie, nici Igor i nici. Seva nu s-au prea
grbit cu explicaiilE. i parca. Mai era nevoie de vreo explicaie? Fuga lor i
indignase pe toi. Ce, sunt copii? Cum ar f putut ajunge ei n Italia? i s-i bata
pe fasciti! Toat povestea Lor era ridicola i nscut numai din dorina de a se
grozavi. Vor s-o fac pe eroii. Este oare asta o nsuire bolevic?
Fapta lor prea miroase a atitudine mic-burgheza spuse Misa. I: a<-
ce vreau, ceilali nu ma intereseaz 1 Ce nevoie am eu de tovari, de rude? N-
au dect sa se agite, sa ne duca grija, eu fac ce-mi trsnete prin cap, i gata I
Asta nseamn sa socoteti o toana de-a ta mai importanta dect toi cei din jur,
nseamn sa pui interesele tale personale mai presus dect interesele generale.
Iar acest lucru nseamn egoism i trebuie sa tim ca egoismul este una din
rmiele cele mai rude ale ideologiei burgheze.
Iat de ce trebuie sa se gndeasc att Igor, ct i Seva 1
Cap. U C AR ACTERIZ A RILE (urmare)
A doua zi, edina a nceput de diminea, pentru ca pn seara sa se
termine neaprat.
Acum era Slavka ta rnd. Ct timp urma sa fe discutat, dezbaterile
aveau sa fe conduse de Misa.
Ghenka fu primul care lua cuvntul:
13 adevrat ca Slavka e un comsomolist bun, cinstit, imparial i
contiincios, dar i aici Ghenka se strmba a nemulumire este prea
nehotrt. Nu-i n stare de o aciune rapida. Se ndoiete de toate. Dar de
ce? De ce e nevoie? Pentru ce? Ei, nu mai merge aa I Ghenka agita
pumnul n aer. In toate e nevoie de hotrre, de curaj i operativitate'! Unde-i
voina lui Slavka? Principala lui lipsa este reacia ntrziata - i Ghenka se
uita n jur cu o privire triumftoare i la nevoie tie el sa arunce i cte un
radical. Continua: Mai nti de toate trebuie s-i antreneze voina. Cu ce sa
nceap? Sa mceapa cu educaia fzica. Da, da, nu rdei! Slavka nu se ocupa
cu sportul, nu se dezvolta fzicete, chiar ncearc sa fuga de nviorarea de
diminea. Dar exista o vorba: mens sana n corpore sano, adic o minte
sntoas ntr-un corp sntoS. Aa este l i acest lucru trebuie sa ni-1
ntiprim bine n minte! I Ceilali nsa f ludar pe Slavka, caci era iubit n
detaamenT. i Misa l lauda, preciznd nsa i el ca Slavka este, ntr-adevr,
cam moale. E drept ca a crescut ntr-o familie de intelectuali tatl lui e uia'
specialist dar trebuie sa se reeduce, sa dobn-i lieasca nsuiri proletare.
Muncitoreti.
Eu nu pricep se ridica Zna Kruglova ce nelegei voi prin nsuiri
specifc proletare, mun-i citoresti? Omul rmne om, indiferent daca e
muncitor, funcionar sau intelectual. Ideologia lor poate F. F diferita, dar
nsuirile omeneti nu depind de asta* Se ntmpla uneori ca un fciandru sa
fe mai prejos dect un intelectual n ceea ce privete caracterul. Aici, originea
sociala nu are nici o infuenta.
I Ba are striga Ghenka deoarece felul de trai/determina concepia
asupra vieii. Proletariatul are/o anumit contiin, iar burghezia o contiin
a ej. Intelectualitatea e o ptur mijlocie, ea ovie
Slavka se supr: Vi*?! Prin urmare eu sunt, o ptur mijlocie?
Y'.; *H| TU nu! Ii rspunse Ghenka, mpciuitor. Tu ai fost/educat de
Puterea Sovietica. Eu vorbesc de intelectualitatea de altdat, de vechea
intelectuali-: tateu. Xmj, Dar Zna Kruglova nu ceda:
Nu, nu sunt de acord 1 Slavka are i el lipsurile lui, ca orice om. Dar
originea lui sociala nu are nici o importanta aici. Poftim! Ghenka e de origine
muncitoreasca, dar lipsurile lui sunt mult mai mari.
Auzind acestea, Ghenka sari n sus, susinnd ca el a fost o data discutat
i deci nu mai e cazul sa se revin iari asupra lui. Iar n privina rolului
intelectualitii, el, Ghenka, este ntru totul de prerea lui Mi-sa. Desigur, nu
toi intelectualii trebuie pusi n aceeai oala. Slavka, de pilda, e un biat de
Treaba. Dar esena sociala a intelectualitii ca pV: tuna mijlocie nu se
schimba prin aceasta de loc.
Slavka se suprase nsa, aa ca Misa socoti necesar s-i lmureasc
poziia:
Eu am avut n vedere urmtorul lucru spuse el, ridrcrcdu-se. In ce
anume consta psihologia proletara?' n aceea ca proletariatulnu are de pierdut
d&dt lanurile care-1 nctueaz, pe cnd burghezia are proprietatea i e
legata de ea. Tocmai de aceea proletariatul lupta pentru o cauza comuna, iar
burghezia este mpotriva ' acestei cauze. Intelectualitatea, n inima ei, este de
partea proletariatului, dar prin poziia ei de clasa este legata de clasele
dominante. De aici rezulta oviala ei.
Eu, de buna seama, nn-1 am n vedere pe Slavka,; ci vorbesc n general.
Slavka iare, ntr-adevr, o psihologie proletara, dar n caracterul sau mal
dinuie acea lipsa de hotrre caracteristica intelectualilor. De altfel, eu nu fac
altceva deet s-a-ral exprim prerea. Sl'avka poate sa procedeze aa cum crede
de cuviin, e liber sa tina sau sa nu tina seama de ea.
Caracterizrile continuar. Majoritatea bieilor fuseser discutai, i mai
ales fuseser discutai n mod principial, aa cum se cuvenea. Chiar i Beaska
Baranov, lupttorul pentru dreptate. Despre el' s-a spus ca prea se umfa n
pene cu lupta lui pentru dreptate, pe care a transformat-o.
n cele din urma, ntr-un scop n sine. A ajuns sa nu-I revolte propriu-
zis nedreptatea, ci s-1 atrag mai degrab postura lui de lupttor pentru
dreptate. ntr-adevr, trebuie sa lupi pentru dreptate, dar pentru triumful ei,
nici-: decum ca sa te faci tti cunoscut ca un vajnic apara-tor al e.
Misa participa la discuii alturi de ceilali, dar tot timpul II rodea un
gnd i oare va f i el luat n discuie ca toi ceilali?
Kolea Sevastianov, vechiul instructor al detaamentului, nu fusese
discutat niciodat. De altfel era i mai mare ca ei Dar ia cum el, Misa, este
nstnie-torul detaamentului. Prin urmare, nici el nu tre-
? Y?
Buie discutat. Totssi el era de o vrsta cu ceilali biei, era i el
comsomolist. Apoi aici nu era un detaament propriu-zis, ci un mic grup de
comsomo-listi. Daca ar f acum instructor Kolea Sevastianov, Misa ar f discutat
mpreuna cu ceilali Ce-i de fcut? Nu-i surdea de loc sa fe pus n discuie.
Nu ca se temea de critica, dar faptul ca e discutat la rnd cu ceilali arata ca,
desi e instructor, totui nu este unul adevrat, ca de pilda Kolea Sevastianov.
Totui Misa nu se putea opune sa fe caracterizat. Ar f fost nedemocratic i
bieii ar f socotit asta drept o atitudine de ngmfare.
Sa hotrasc ei singuri. Poate ca nici n-au de gnd s-1 caracterizeze,
doar stiu ca instructorul nu e discutat, n defnitiv, chiar daca vor hotr s-1,
discute, ce lucruri rele pot spune despre el? A fost imparial, cu toi s-a purtat
la fel, fara sa fac deosebiri. Poate ca uneori a fost prea exigent, dar asta este o
calitate a conductorului.
Speranele lui ascunse nu se realizar. La sfritul discuiilor, Slavka
spuse:
Tovari! Lista celor discutai a fost epuizata. A rmas doar Misa. El e
instructorul detaamentului i noi tim ca, de regula, instructorii nu sunt
discutai. Dar Misa e tovarul nostru, coleg de clasa cu Vioi i membru al
grupului nostru de comsomoliti. In (acest caz, cum procedam? Misa, tu ce
prere ai?
Sa hotrasc bieii rspunse Misa, ndjduind ca bieii, find
obosii, vor f bucuroi sa se ncheie edina ct mai repede.
Dar majoritatea i chiar o majoritate cuvrsi-toare a fost pentru
discutarea lui. S-a opus doar Kit, cruia i era tare foame. Din pcate, nu putea
sa se foloseasc de acest argument tocmai acum cnd fusese nvinuit de
lcomie. De aceea propuse pur i simplu oa Misa sa nu mai fe discutat. Insa
cum ceilali erau de alta prere, lui Kit nu i-a mai rmas altceva de fcut dect
sa arunce priviri galese spre gamelele care zceau lng focul stins. <
Zna Kruglova ceru prima cuvntul.
N-am avut de gnd sa vorbesc despre Misa
Spuse ea dar rn-a surprins lipsa lui de mo destie
Misa se uita mirat la Zn.
Da, aa-i continua Zna. Misa a fost ntre bat ce socotete el: trebuie
sau nu sa fe discutat?
Ma ateptam sa zic: Sigur ca da! De ce as face eu excepie!. In loc de
asta nsa, Misa a spus: Sa hotrasc bieii. Gu acest rspuns Misa se
situeaz pe o poziie aristocratica; persoana lui, adic, e mai presus de colectiv.
Asta nseamn lipsa de modestie.
Misa ar trebui sa tina seama de faptul ca, desi este instructor.
E totui i el comsomolist ca toi ceilali.
Prin urmare nu e cazul sa se considere o excepie.
Misa zmbi mnzete, recunosend n sinea lui justeea vinei ce i se
imputa. ntr-adevr ar f trebuit sa spun de-a dreptul ca trebuie sa fe i el
discutat. Or el a vrut sa scape de asta. Trebuie s-i masori bine vorbele.
Copiilor nu le scapa nimic.
Lua apoi cuvntul Beaska.
Pe Misa l cunoatem de mult spuse el i tim bine i calitile i
lipsurile. Dar acum l-am cunoscut ntr-o funcie importanta, aceea de instruc
tor al detaamentului. In general, Misa i ndepli nete contiincios ndatoririle
sale. Nu se ngmfa i nici nu e ludros. Are nsa un cusur: i place gro zav sa
aib secrete cu Ghenka i Slavka, fapt care l ndeprteaz oarecum de colectiv.
E adevrat ca anul trecut Misa, mpreuna cu Ghenka i Slavka, a dezlegat taina
stiletului, ceea ce nu nseamn nsa ca trebuie sa umble i-acum cu secrete.
Kit mormi: BKJ| {Cum se aduna activul, cum ncep secretele I i-apoi
Misa face concesii unor persoane.
Cui, de pilda?
Lui Ghenka, cui altuia?
Aha
Misa se ridica s'punnd:
Iat ce-i biei. In privina lui Ghenka, Kit n-are dreptate. Eu nu fac
nici o excepie, cu att mai mult n privina lui Ghenka. In ceea ce privete
secretele, e o parte de adevr aici. Desi, trebuie sa va spun, ele sunt Toarte
necesare. Aducei-v aminte de povestea stiletului. Daca n-a ii tinui-o n
secret, n-am mai f descoperit nimic.
Atunci era. Alta socoteala l ntrerupse Na-lasa Boitova. Atunci nu
eram nici pionieri, nc com-somolisti. Acum s-au schimbat lucrurile.
Da, ai dreptale fu de acord Misa. De aceea secretul la care iacea
aluzie Beaska am s-1 lac cunoscut tuturor, dar numai cu o condiie: sa
rmn secret Misa arunca n jur o privire, apoi, cu glas sczut, spuse: tii cu
toii de ce au fost Igor i Seva, mpreuna cu judectorul de instrucie, la bancul
Pescianaia. Chestiunea este ca trebuie s-1 salvam pe fratele lui Jerdea,
nvinuit pe nedrept de asasinat. Glasul lui Misa sczuse pn la oapt: Avem
anumite dovezi n legtur cu barcagiul. Nu degeaba ne-a atacat el atunci. Dar
toate astea trebuiesc verifcate. De aceea nimeni sa nu scoat o vorba! Asta-i tot
secretul nostru. Repet, acum acesta este secretul nostru, al nostru, al tuturor!
Nici un cuvnt nimnui! Apoi Misa prinse iar glas: Acum cnd caracterizrile s-
au srrsit, fecare sa tina seama de cele ce s-au spus aici despre el i sa se
strduiasc sa se ndrepte. Fiecare' din noi trebuie sa devina un adevrat
comsomolist, un adevrat bolevic si, daca nu-i da osteneala acum, pe urma
va f prea trzhi. Oamenii de tiin spun ca n jur de optsprezece ani se
formeaz caracterul. Aadar, n-avem prea mult timp ca sa ne ndreptam
greelile. Trebuie sa ne grbim. Ne-am criticat aici cu asprime unul pe altul,
dar sa nu uitai ca i de-acum nainte rmnem uniti cu toii n aceeai familie
comsomolista, i acei care suntem comsomoliti, i aceia care vor veni n rn-
durile noastre la toamna. Sa dovedim asta ncheind adunarea noastr cu
cntcul Tinerel garzi1: Bieii se ridicar n picioare i cntecul se nf-: ripa
ndala: Inuirtfe, (tovari de lupta. Spre. Zori sa 'pornim 1 Dtrzi. Cu artnn-n
mina. Drum sa ne croim 1
Cap. 36
JUDECTORUL DE INSTRUCIE IN TABR Misa nu povestise fa
adunare toi ce tia. mprtise celor de Fata numai bnuielile safe cu prfvire la
barcagiu, nsa nu pomenise nimic nici despre ba-trn, nci despre Serov i nki
despre pasarea de bronz. Dar cele istorisite de el fuseser de ajuns pentru ca
toi sa fe nerbdtori a-1 scoate din nchisoare pe nevinovatul Nikolai i a-1-
demasca pe luntraul rufctor. Deocamdat nsa, neputnd sa fac nimic
pentru Nikolai, grija l'or se revrsa asupra familiei sale Maria Ivanovna i
Jerdeai.
Copiii i ajutau cum puteau mai bine. Lucrau la cfmp alturi de ei, n
gradina de zarzavat sau tre-baluiau prin gospodrie. Au vrut chiar sa le
cumpere o vaca, purand mina de Ia mna, dar din pcate vaca costa prea mult.
Pn st raiile lor, aa mici cum erau, i le mpreau eu Maria Ivanovna; ct
privete pe Jerdeai, biatul mnca n tabr. Toate strdaniile acestea cdeau
mai ales n sarcina fetelor, atenia bieilor ndreptndu-se n special asupra
luntraului. II urmreau pas cu pas, i fecare micare era interpretata n fel i
chip, aducndu-i-se imediat la cunotina lui Misa. In cele din urma nsa, Misa.
Se plictisipna ntr-att de povestea asta, nct interzise copiilor sa se mai
apropie de luntra si, n general, de debarcader. Dar parca poi sa te nelegi cu
copiii? Cu att mai mult, cu ct n curnd tot satul fu tulburat de venirea
judectorului de instrucie.
Acesta se opri direcia sovietul stesc i chema la dnsul pe luntra, pe
Erofeev, civa rani i chiar pe pictorul Kondrati Stepanovici. Apoi judectorul
veni i n tabr, chipurile oa sa stea de vorba cu Igor i cu Seva. Chipurile,
pentru ca de fapt nu -a ntrebat aproape nimic. Lui Igor'i-a pus doar o singura
ntrebare: Ei, cum o mai duci?, Ia care Igor i-a rspuns c-o duce bine. Seva se
simea rau i sttea culcat n cort. Judectorul se uita o clipa la 4 el, apoi iei
afara spunnd: Daca-i bolnav, lsai-l sa doarm, desi Seva nu dormea, ba
chiar se sltase n capul oaselor cnd l vzuse intrnd.
n schimb, judectorul se plimba multa vreme prin tabra. 'Misa ii spuse
ca tabra este situata n mij-locul unei poienie, nsa judectorul colinda tot
parcul, i a IU a se nvrti n jurul taberei, 'si att de amnunit l ntreba
despre toate-cele, nct biatul i zise: Nu cumva i bnuiete pe copii ca l-ar f
omort pe Kuzmin?
Judectorul se interesa apoi de programul taberei. Cnd se culca, cnd
se scoal copiii, unde-i fac plimbrile, unde se joaca i cine este acela care
rmne n permanenta n tabr. Daca noaptea face cineva de garda, pe ce
drum din tabra circula garda. Misa i indica drumul i judectorul tinu chiar
el s-1 strbat.
Purtarea acestui omule era din cale-afar de ciudata: cerceta cu grija
toate crrile, toate tufele, ba chiar mirosea i copacii, dup cum i se prea lui
Misa. Si, la urma urmei, ce cauta el acolo! Luntraul e la brcile lui, fcii n
pdure, iar el se tot vntura de colo-colo i adulmeca. Dar ce anume?
Poate vrei sa cercetai i pdurea? l ntreba batjocoritor Misa.
Dar judectorul i rspunse linitit:
Pdurea e prea mare, n-ai cum s-o cercetezi
Pai tocmai findc-i mare, e uor sa te ascunzi n ea.
^Continund sa iscodeasc poteca, judectorul spuse:
Astea-s numai bnuieli de-ale tale!
Care anume?
J;
Barcagiul i fcii din pdure.
Dar i Nikolai Rbalin a fost bnuit i dumneavoastr l-ai arestat.
mpotriva lui avem probe, dar mpotriva as^ tora nu avem.
i totui Nikolai nu-i vinovat spuse ras picat Misa
Nimeni nu spune c-i vinovat, dar probele sunt mpotriva lui i de
aceea l inem nchis. Apoi adug cu un aer misterios: i-apoi poate ca e mai
bine pentru el s-1 inem la ora Dar fcii ce Jac? Sapa? Las-i sa sape!
Ce-or f cutnd? ntreba Misa, mirat ca judectorul afase i de fci.
Acesta rse:
De buna seama ca fcii caut ceea ce se cauta de obicei n pdure: o
comoara. Eu m-amji ascut prin prile astea i de cnd ma tin minte, oamenii
de pe-aici [au cutat ntotdeauna comori. Ba, ntr-o vreme, atta t* au
scormonit pmntul, ca n-au mai putut apoi sa are. Contele era un om bogat i
plin de ciudenii. Avea n Urali mine de pietre preioase, i oamenii credeau ca
pe aici zac ngropate nestemate. Dar nimeni n-a gsit niciodat nimic. Totui
oamenii credeau n existenta lor.
Poate Kuzmin tia unde este ngropata comoara i a fost omort tocmai
pentru ca n-a vrut sa arate locul presupuse Misa.
De ce s-1 f omort? Obiecta judectorul. Dimpotriv, daca Kuzmin ar
f cunoscut locul cu pricina, atunci ei ar f fcut totul ca s-1 pstreze n via,
n sperana ca odat i odat Kuzmin tot o sa le-arate locul. De buna seama
nsa ca nu exista nici un fel de comoara Toate astea nu-s dect baliverne.
Dar atunci de ce s-a npustit barcagiul asupra noastr?
Judectorul ddu din umeri:
E greu de spus. El susine ca din cauza barcii.
A crezut, chipurile, ca e barca lui Kuzmin. Minte, fara ndoiala, totui n-
are nici o legtur cu cazul nostru. Pe luntra l cunoatem noi, e un vechi reci
divist. Specialitatea lui este valuta i pietrele preti- ' oase. Insa nu e uciga. Nu.
El n-ar li omort pentru nimic n lume. Cu att mai mult cu cit de curnd a
ieit de la rcoare.
Misa nu tia ce sa mai cread Cum vine asta?! Se tie ca luntraul este
un hot recidivist, dar este Lsat sa se plimbe In voie, ca sl cnd nu s-ar f' n-
timpiat nimic!
Parca ghicind nedumerirea biatului, judectorul spuse S
Legea e lege, nu pot s-1 nchid iar dovezi Dar ia spune-mi zise el,
ntoTcindu-se ctre Misa nu cumva ai vzut pe-aici un brbat Cam de
vrsta mijlocie, strain de locurile acestea?
Nu, parca n-am vzut
Gndete-te bine insista judectorul. Poale ca l-ai vzut asa, cu totul
ntmpltor, n treact. lcL. Pe malul rului n sat Poate ca l-au vzut
bieii tai'!
Misa se strdui dar nu-i putu aduce aminte. -> Nu, n-am vzut pe
nimeni, i nici bieii Noi i cunoatem pe toi cei de pe-ialci.
Ei, daca nu l-ai vzut, nu 1-al vzut i pace ncheie discuia
judectorul. Te-am ntrebat i eu
Asa.,.
Cap. 37 TREBUIE CERCETATA PDUREA
Dup plecarea judectorului de instrucie, Misa i relata lui Ghenka i
lui Slavka discuia pe care o avusese cu acesta.
T, Puah 1 Ce mai judector! Mai bine ar alerga dup ginari dect sa
ancheteze asasinatele susinea cu dispre Ghenka. S-1 lase n plata
domnului, n-au nevoie de el. VOT lamuri ei singuri, fara ajutorul nimnui,
afacerea asta misterioasa i vor dovedi nevinovia luiNikolai i totodat
vinovia barcagiului sl a complicilor sai. Dar pentru asta, trebuie neaprat sa
cerceteze pdurea.
Slavka nsa era de alta prere:
Greeala noastr este ca am pornit la rezolvarea acestei chestiuni, fara
ca mai nti sa i fcut cercetrile necesare care sa constituie o baza de Plecare.
Va aducei aminte de povestea cu stiieuri?! Atunci ne-am dus mai niii la
biblioteca, am fcut investigaii serioase i ne-am lmurit. Dar n cazul de fata?
Acum ne luam doar dup zvonuri: ca batonul conte a fost bogat i a avut mine
n Iteaf, ca oamenii cred c-aici ar f ngropate nite comori, i aa mai departe
Dar toate astea nu sunt deet simple zvonuri. Noi insa trebuie sa ne bazam pe
fapte reale. Cine au fost conii Karagaev? Ce anume au stpnit n Urali? Din ce
surse provin zvonurile despre comoara care s-ar gsi aici? Iat oe trebuie i
afam. Adic s-o luam de la izvoare, de la lucrurile de baza. In acest fel n-o sa
mal orbecim n presupuneri ca acum.
Dup ce chibzui o vreme. Misa spuse:
Dar nimic nu ne mpiedica sa urmam amn doua cile m acelasitimp:
sa cercetam izvoarele i totodat sa cercetam i pdurea, sa vedem ce unel tesc
ei acolo. De aceea tu, Savka, vei pleca la Mo cova; ai sa te duci la Muzeul
Rumeantev i vei afa tot ceea ce ne intereseaz. De altfel, ar cam f timpul sa
mai aduni ceva alimente de la prini.
Numai ca lui Slavka nu-i prea convenea s-o fac pe hamalul cu
alimentele:
Cum adic? Sa stau i la muzeu i totodat sa string i alimente? Ori
una, ori altai
Nu-i nimic Ai s-1 iei pe Kit cu tine. In timp ce tu stai la biblioteca, el o
sa dea o raita pe la prini pe-acas.
Daca merge i Kit, atunci e bine se nvoi Slavka.
Ne-am neles. Iar eu i Ghenka o sa ne ducem n pdure. Dar nu
acum, ci dup ce ie ntorci tu de la Moscova. Desigur, am putea sa mergem la
pdure cu toii, tot detaamentul, i sa dovedim ca nu exista acolo nici stafi,.
Nici conti fara capete. Dar daca ne-om duce asa; icu grmad, te pomeneti c-i
speriem pe bandii i-i schimba cuibul. Atunci n-am mai putea afa nimic. Nu,
trebuie sa plec singur sau nca-cu cineva. Pe Jerdeai trebuie sa4 iau neaprat.
Numai el cunoate drumul spre puntea Golghinskaia. Mai mult ca sigur nsa
ca la nceput Jerdeai n-o sa vrea sa mearg, dar o s-avem noi grija s-1
convingem.
Slavka i Kit plecar la Moscova, iar Misa se duse n sat, la Jerdeai. l
gsi acas. Cioplea nite proptele pentru gard, caci se cam lsase ntr-o rina.
Gospodreti?
Daca-i nevoie
Ai vreo veste de la frate-tu?
Ce veste sa am? Doar sta la nchisoare.
Asculta, Jerdeai, am un plan. Daca-1 ducem la bun sfrit, o sa putem
dovedi ca fratele tau e nevinovat.
Ati mai ncercat o data ofta Jerdeai doar pentru asta am plecat cu
barca i tot n-ai afat nimic.
Totui am dovedit ca cineva minase barca n jos pe ru. Chiar
judectorul de instrucie spunea ca povestea asta cu barca e cam suspecta. Iar
acum, daca tu ai sa m-ajui, o sa putem aduce dovezi i mai convingtoare. Ai
sa vezi.
i ce trebuie sa fac?
tiai ca odinioar Kuzmin a fost pdurarul contelui?
De unde sa stiu?
Aa-i cum i spun eu. Kuzmin a fost n serviciul contelui, a fost
pdurarul lui. Stiu asta precis.
Ei, si?
De vreme ce a fost pdurar, nseamn ca trebuie sa existe o legtur
ntre el i pdure. Nu-i asa?
Cam aa-i!
i n pdure se ascund
Cine? Flcii aceia care au luat n primire sacii de la barcagiu.
Este?
Da, aa-i repeta fcul, slraduindu-se sa priceap unde anume vrea
sa ajung Misa.
nseamn conchise biatul ca ntre pa durarul omort i fcii din
pdure exista o lega tura.
Orict de departe erau premizele de concluziei aceasta i se pru lui
Jerdeai destul de convingtoare, poate i datorita faptului ca niciodat nu
studiase logica.
Ai dreptate! Spuse el, rmnnd cu gura cscat de mirat ce era.
Ei, vezi continua Misa, grbindu-se s-i ntreasc aceasta
convingere nseamn ca noi trebuie sa afam daca aceti fci mai sunt n
pdure i cu ce se ocupa ei acolo; atunci, cu siguran, se vor lamuri toate.
Dar cum o sa afam noi asta?
Foarte simplu: la noapte ne ducem n pdure
Unde? La puntea Golighinskaia? Se nspai-mnta Jerdeai.
De ce neaprat la puntea Golghinskaia? Noi mergem n pdure, nu la
puntea Golghinskaia.
Nu merg pentru nimic n lume! Spuse hotrt Jerdeai. Sa ma omori i
nu merg. Nici sa nu mal vorbim de asta; ma rogi de pomana.
Dar Misa era pregtit pentru un asemenea rspuns, i ddea nsa
perfect de bine seama ca fara Jerdeai nu poate intra n pdure, mai ales
noaptea i de unul singur; s-ar rtci cu siguran.
Ca sa vezi cum eti! i reproa biatul. Sa nu-1 ajui tu pe propriul tau
frate!
Daca asta i-ar f de folos, dar zu nu stiu
Cum sa nu! Insista Misa. Gndete-te numai:' frate-tu poate f
condamnat, iar tu nu vrei s-i vii n ajutor. Eu sunt un strain i lotui vreau s-
1 ajut, sa plec noaptea n pdure pentru el. Mie nu mi-e frica, iar tu, fratele lui,
nu vrei sa mergi, te temi. Nu i-e ruine?
Jerdeai tcea.
Gndesle-te la maic-ta. Nu plnge ea, nu se frmnt?
Ba da, se frmnta rspunse Jcrdeai, posomorit.
Ei, veai! Daca acuma, ciad e numai n ancheta, SC zbuciuma i plnge
alila! Ce-o sa se ntimplc cnd o sa fe condamnat aa pe nevinovatelea? Poate
s-i piard i minile de durerE. i ie nu i-e nici un pic mila de ea I Vezi cum
eti!
Da' eu n-am spus ca nu merg de loc, sa tii nsa ca la mlatin cniar
nu merg. Va duc pn acolo
Bine, tu sa ne duci piria acolo, restul ne priveste pe noi.
Si cine mai merge?
Glienka Numai ai grija, Jerdeai, sa nu sufi
Pai de ce mi-a bate gura?
Nici c r mamei tale! Ai neles?
La noapte plecam!
Chiar n noaptea asta?
La ce sa mai minam? Plecam imediat. Tu sa vii dera la tabr.
Ateptam mai ntii sa adoarm bieii, pe urma o pornim.
Bine, am sa viu rspunse Jerdeai, lund din nou toporul n mina.
Cap. 38 CERCETRILE LUI SLAVKA Spre seara, Slavka se ntoarse de la
Moscova povesti urmtoarele: Conii Karagaev sunt nrudii cu vestiii Derrj
Odinioar, un oarecare Nikita, ful ferarului Demid Antufev din Tuia, i-a
furnizat arme lui Petru cel Mare, care, drept rsplat, i-a druit uzinele din
Urali i 1-a ridicat la rangul de nobil, dndu-i numele Demidov. Fiica unuia din
aceti Demidovi sa cstorit cu contele Karagaov.
Dar ce importanta are asia? Se strmb cu dispre Ghenfca.
Cum ce importanta? Pai Demidovii au fost cei mai bogai oameni din
Rusia. Dac-au ajuns sa se cstoreasc i cu regine! Un anume Anatoli
Demidov s-a cstorii cu o nepoata de-a lui Napoleon.
Asta sa i-o spui lui mu tu!
Pe cuvinlul meu! Iar acest Anatoli DemidoV. Ca sa aib un litiu, i-a
cumprat inItalia un principat, San Donato, devenind con le de San Donato.
Un lucru ca asta nu putea crede nici Misa, desi tia ca Slavka nu
obinuiete sa mini. O f citii el undeva i a 1 u a -o de buna. Cum e cu
putin sa cumperi un principat? I Doar e aproape un stat!
Slavka insa striga sus f tare c-i adevrat i chiar se supr ca nu i se da
crezare.
Daca nu ma credei, n-avei dect sa va du ce li n Urali. O sa gsii
acolo i o gara -cu numele de San Donato.
Dar de ce le superi? Povestete mai departe.
Nu ma supr. Dar daca ai i stat Iu n locul meu o zi ntreaga la Muzeul
Rumeantev, i nc pe o cldur ca asta, le-ai f suprat cu siguran.
Ei, lasa ia cum.! Hai, povestete! Spuse Misa, mpciuitor.
Aadar, Demidovii erau oameni foarte bogai. Siapneau cteva uzine
i cileva mine n Urali. Unii din ei erau tare ciudai. Asa, de pilda, unul din De-
mi dovi ProkoJi ia fcut odat, la Petersburg, un chef de-au murii dup
aceea cinci sule de persoane.
Ce minciuna gogonata! Striga Ghenka, lovin-du se cu palmele pesle
genunebi.
Pe cuvinlul meu! Prokof asta a fost n Anglia i nu stiu de ce, dar s-a
suprat rau pe englezi-Dupa ce s-a n tors n Rusia, a cumprat toat cnepa
prelucrata ca sa nu ajung n mina englezilor. Se tie ca englezii importau din
Rusia mai cu seama MV cnepa fbre. Prin urinate, acest Prokoii a vrut s-i
nvee minte.
i i-a nvat minte pe buzunarul lui!
Ce contau banii la el?! Uite, de pilda, un alt Demidov, unul Pavel, n
anul 1835 i-a druit tarului Nikolai I un diamant n valoare de jumtate de
milion de ruble.
Se vede treaba ca era un linguitor i jumtate spuse Misa, cu
dispre.
Ghenka se arata din nou nencreztor:
O pietricica de-asta sa valoreze o jumtate de milion n aur? 1 Nu crezi
c-i prea mult?
nchipuie-i, chiar o jumtate de milion! Continua Slavka. E vorba de
vestitul diamant Sancy,
0 ntreaga poveste cu el. Diamantul asta a fost adus din India acum
aproape cinci sute de ani i a apar inut lui Carol Temerarul, ducele
Burgundiei. Carol a pierit ntr-o lupta, iar diamantul a fost gsit de un soldat
elveian, care, necunoscndu-i valoarea credea ca e pur i simplu o piatra
frumoasa 1-a vndut unui preot pe un gulden, adic o rubla. Preo tul i-a dat
seama de valoarea pietrei i a vndut-o regelui Anton al Portugaliei. Acesta, un
adevrat speculant, a vndut-o cu o suta de mii de franci unui marchiz francez,
Le Sancy. De aici i denumirea de diamantul Sancy. Dar ascultai ce s-a
ntmplat mai departe. Slujitorul care ii aducea marchizului
1 francez diamantul a fost atacat pe drum i omort de nite tlhari.
Omul nsa izbutise sa nghit piatra nestemata. Sancy a poruncit ca servitorul
sa fe spintecat i astfel i-au gsit diamantul n stomac.
Grozava -poveste se strmba Ghenka, ducin-du-i mina la burta, n
locul unde bnuia el ca se gsete stomacul.
Mai apoi continua Slavka au avut grija regii sa speculeze
diamantul. Sancy 1-a vndut regelui Angliei lacob al II-lea. Acesta, la rndul
sau, 1-a vndut lui Ludovic al XlV-lea, ajungnd apoi la Ludovic al XV-lea. Pe
scurt, a fost vndut de nenumrate ori, pina cnd, n 1835, 1-a cumprat Pavel
Demidov pentru tarul Nikolai I Asta-i povestea diamantului Sancy.
Bieii tcur un timp. Apoi Misa spuse:
Toate astea sunt ntr-adevr foarte interesante. Se vede ca te-ai
documentat serios. Dar ce legtur are povestea asta cu conacul?
Aceea ca una din ficele lui Demidov s-a mritat cu un Karagaev.
i ce-i cu asta?
Poate ca diamantul Sancy a trecut, o data cu zestrea fetei, n
stpnirea contelui Ka rag ev.
Dar parc-ai spus ca Demidov l druise lui Nikolai I!
Poate ca i-a dat unul fals. Pe vremea aceea, escrocheriile erau la moda
doar.
Ghenka fuiera:
Cum sa nu! Sa f ncercat numai s-1 duca de nas pe Nikolai I cu
Benkendorful ' lui.
Vezi, Slavka spuse Misa e greu de presupus ca diamantul a ajuns
n mna contelui. Dar sa ne nchipuim ca s-a ntmplat asa; i ce-i cu asta?
Cum ce? Sari Slavka. Probabil ca tocmai diamantul asta e cutat. Nu
spun toi oamenii de prin. Partea locului ca pe-iaici s-au cutat ntotdeauna
comori? Poate ca i-acum sunt unii care mai cauta.
Tot ce se poate ncuviin Misa. Asta arata o data mai mult ca trebuie
sa facem cercetri n pa: dure. Indiferent ce caut ei n pdure fe diamantul,
fe altceva important este ca ei caut ceva. Iar cnd oamenii umbla dup
comori, se; omoar unii pe alii; or noi trebuie sa afam cine 1-a omort pe
Kuzmin i astfel s-1 scpm pe Nikolai.
Parca eu sunt contra? Am presupus doar ce-ar putea ei sa caute n
pdure.
Cu att mai bine ncheie Misa nseamn, ca la noapte mergem n
pdure.
1 Benkendorf (1783-1844) A conte i moier, omul de ncredere al Iui
Nikolai I, unul din organizatorii regimului de dictatura militaro-politieneasca,
instaurat de tar. (n.R. J, Cap. 39
FOCUL DE TABR La noapte urmau sa plece fu pdure, spre puntea
Golighinskaia. Se nelege ca na puteau ascunde acest lucru celorlali biei din
tabr. Dar toi. i. Ddeau seama ca de data aceasta nu mai e vorba de o
taina oarecare. Dac-ar afa cumva barcagiul ca bieii se duc n pdure, spre
mlatin, s-ar lua cu siguran dup ei i i-af omor. Ar ii n stare s-o fac i
el, i cei doi llacai. Nu l-au omort ei i pe Kuzmin?
Toi aveauntiparita pe fata. O expresie grava, conspirativa i chiar
solemna, ea atunci cnd te afi n fata unei aciuni importante i totodat
primejdioase. Se purtau cit se poate de bine, strduindu-se sa nu-i supere pe
Misa i pe Ghenka: cine tie cum se yor ntoarce i daca se vor mai ntoarce
vreodat!
Pe Misa l enervau privirile lor pline de jale, astfel nct, ca sa scape de
ele, se duse pe malul rului, la locul unde-i plcea lui sa stea seara i sa
priveasc asfnitul ca de' jeratic al soareliii ce cobora dup dealurile
ndeprtate.
n afara de asta, l mai mna ntr-acolo o taina a sa proprie, pe care o
pastra numai pentru el: seria o noezie l Nu mai fcuse versuri pn atunci. I s-
ar f prut c-i neserios. Cu totul altceva este cnd versurile sunt scrise de
poei adevrai. Pukin, Lermontov, Ne-krasov Sau de poei contemporani:
Maiakovski, Bezmenski Asta da, e poezie adevrat, nu ca poeziile pe care le
compun bieii i care nu sunt deefc. Nite cuvinte rimate, i nc prost
rimate. Pe poeii scolii, Misa i zeilemisea. Se nelege de la sine ca daca-i
vorba de versuri scrise pentru gazeta de perete, n vederea linei date
comemorative, atunci treac-mearg fara versuri nici nu-i sta bine unei gazete
de perete; cupletele pentru. Bluza albastra erau, de asemenea, necesare:
critica devine 1 astfel mai ascuit. Dar versurile inspirate de o Anumit
dispoziie, Misa mi te putea suferi, dup ciM nu putea suferi mei aceste
dispozitii14.
De obicei, ele apreau ia cei care aveau o atitudine morala instabila i
erau strini de via sociala. Cu toate acestea, dispoziiile i fericeau i pe tnii
com-somolisti, desi mult mai rar, i se manifestau prin aceea ca tnrul umbla
trist i plictisit, de parca i s-ar f necat corbiile. Sceptic find, toate lucrurile i
se preau mrunte, nensemnate, nite feacuri. Viaa nsi i se prea fara
sens i nu vorbea, dect n nelepte maxime flosofce: Viaa e scurta i
neinteresanta; totul trece; totul se repeta; daca vrei sa trieti, atunci
trebuie sa smulgi vieii totul!. ntr-un cuvnt, numai prostii.
De regula, un asemenea decadent nu-i vorbea dect de singurtate, de
lipsa de nelegere a oamenilor fata de el, caci nimeni nu 1-a neles i nici nu-1
va nelege vreodat. Citete numai versuri decadente, scriind, la rndu-i, poezii
asemntoare, n care troneaz o lume misterioasa, o via plina de
deertciune i altele de soiul asta.
Alexandr Ivanovic, directorul scolii, spusese o data, la un consiliu
pedagogic, ca dispoziiile acestea se manifesta ndeobte ntr-o anumit
perioada: la vrsta critica. Sigur, Alexandr Ivanovici e un om detept i un
pedagog cu experienta, totui are unele concepii, cam nvechite. Ce mai e i cu
vrsta critica? i ce nseamn la urma urmei vrsta critica? Vrsta-i vrsta!
Misa era ferm convins ca dispoziiile nu sunt altceva dect rezultatul unei
instabiliti morale. De aici i predispoziia de a scrie versuri decadentE. Aa ca
daca cineva ncepe sa scrie poezii, poi f sigur ca dispoziiile au pus stpnire
pe el.
Si dup toate acestea, poftim! Chiar el, Misa, a nceput sa scrie versuri, i
asta asa, pe nepusa masa. Mai precis, a scris o singura poezie i nici' pe-asta
n-a terminat-o. Nu putea cu nici un chip sa gseasc rima la ultimele doua
versuri. Dar trebuie spus ca nu era vorba de o poezie decadenta, ci de una
adevrat, revoluionar.
Poezia asta se nfripase n mintea lui Misa ntr-o seara cnd sttea pe
malul rului Utcea o seara plina de aduceri aminte: i se perindau pe
dinaintea ochilor o halta mica i farurile unui tren care purta cu el un ealon
de ostai ai Armatei Roii, condus de Polevoi. Soldaii purtau o placarda mare,
nfa-tisnd un muncitor cu un ciocan greu n mina, care sfrm lanurile ce
nctuau globul pmntesc
Si dintr-o data se nscu o rima: globul pmntesc avnt tineresc. Apoi
o alta: viteji vezi Dup doua sptmni de munca, poezia era gata. Misa i
ddea seama de imperfeciunile ei, totui i plcea foarte mult. Spera ca va
dibui pina la urma i ultimele doua versuri.
Iat poezia: Cit vom trai, n-o sa uitam nicicnd Tot ce-am vzut cu ochii
nostri-o data: Sa apere Republica Muncii, Un ealon pleca sa se bata.
n uile vagoanetoi deschise Ostaii grmad.
Mantale rupte, cizme rupte.
Nu de parada.
Robit de lanuri ardea valvti Tot globul pmntesc.
Cu-n greu ciocan, sfrma ctu Un muncitor, cu avnt tineresc*
Anevoioasa-i calea, multi viteji Cad. Fulgerai de moarte.
Dar noi vom fauri tot ce- nevoie: Drumuri de fer, poduri, tunele-ai sa
vezi!
'Ltipta-i ta nceput, azi noi inem ciocanul.
Mai zace-n lanuri globul pmntesc*
Dar ultimele doua versuri nu-i veneau n minte i pace. Nu gsea o rima
potrivita. Pmntesc putea pina la urma sa rimeze tot cu tineresc, dar ce
rima i? T sa gseasc la ciocan? N-ar f vrut sa renune la cuvntul asta. Ii
plcea grozav cum suna: Lupta-i la nceput, azi noi inem ciocanul
Ciocanul, ciocanul Ce rima sa gseasc?
Cu creionul n gura ii i rosese pe jumtate Misa i tot frmnta
mintea. Dar degeaba! Nu era chip sa gseasc o rima. Niciunul din cuvintela
care-i veneau n minte nu era potrivit Ciocanul anul, hanul, hanul,
sumanul
Seara, la focul de tabr, Misa nc mai cauta rima
n seara aceea, focul de tabra lncezea. Nu se mai legau, ca pn atunci,
obinuitele discuii. Altdat seglumea, se spuneau istorioare vesele Acum
nsa E adevrat ca Zi na Kruglova a ncercat sa reproduc rspunsul hazliu
al unei tranci la lecia de alfabetizare, dar nimnui nu i s-a prut povestirea ei
nici cu haz, nici interesanta. Importanta deosebita a momentului, de care erau
toi contieni, le crease o predispoziie solemna i romantica totodat, care l
cuprinsese i pe Misa. Simea parca o necesitate luntric s-i recite versurile,
dar n acelai timp i era ruine: el, instructorul detaamentului, sa fac poezii!
Poznaele versuri, nsa, prea i stteau pe limbA. Aa nct nu se mai putu
stpni i zise:
tii, biei. In noaptea asta, eu, Ghenka i Jerdeai o sa plecam la
pdure, ctre mlatina Gol-ghinskaia, i cred ca o sa descoperim lucruri foarte
importante i serioase. Asta ne va ajuta sa dovedim nevinovia lui Nikolai, dar
sa dezvluim i un anume mister Mi-am adus aminte de povestea cu stiletul:
de Polevoi, de Nikitski i de ceilalI. i uite asa, fara sa vreau, am scris nite
versuri Daca vrei vi le spun.
Toi se artar gata s-1 asculte. Misa se ridica, putin emoionat la
gndul ca ar putea sa uite vreun vers, i ncepu sa recite
Ascultau cu toii tcui. Tcerea s-a prelungit un timp i dup ce Misa
terminase de recitat poezia. Apoi Ghenka ntreba:
Dar sfi afal?
V -t am nc
O deodata H cuprinse ruinea. Versiunile I se pa^ reau acum cm t: u
nerealizate din punct de vedere:. Istic, i se preai din cale-afar de slabe. i
ddea seanna ca n-au un ritm uniformi, iar rima lasa i ea mult de dorit Totul
era umfat, nforit, nu ajungea la inima. Cine dracu 1-a pus sl- recite poezia?!
Ce rost aveau toate astea! Doar n-are de gimd sa se fac poet Iat. i bieii tac
1 i dau seama ca versurile simt proaste, dar nu-i spun nimic ca sa nu-1
jigneasc. Ce i-a trebuit lui asta 1 Baga mina n buzunar ncet, pe ascuns, i
mototoli brtia cu versurile, rupnd-o apoi n bucatele.
Poezia nu-i proasta zise Slavica mimat ca nu are sfrit i pe
alocurea ritmul cam scbioapata. De asemenea, primul i al treilea vers nu
rimeaz.
Dar nu e neaprat nevoie interveni Zinau
Totui n-ar i rau sa Be. Apoi, versurile n-au toate acelai numr de
silabe
In schimb, ideea e buna zise Ghenka. Versurile mi-au rearainl 6 de
ndat i balta, i ealonul de ostai, i pe comisarul PolevoL Tu, Slavica, critici
pentru ca n-ai vzut nimic din toate astea. Dar noi, eu cu Misa, le-am vzut
Nu- asa, Misa?
Aa-i. tii de ce-am scris poezia asta? Am
^jvazut ca toi sintef triti i am vrui sa va mai dis trez. Stiu ca versurile
sunt proaste, dar m-am gndit ca o sa va mai nvioreze un pic i totodat o sa
fe mai interesant focul nostru de tabr. Aa ca, din mers, am fcut, versurile
astea (tm)
Chiar acum le-ai fcut? Rosti Ghenka, cu n doiala.
IrDar cnd? Le-am compus n gnd i apoi vi le-am spus.
Misa se ridica: Gata! Acum. Toat lumea la culcare! Trecei n corturi
i sa n-avef nici o grija; n-o sa ni se ntmple nimic. O sa ne ntoarcem cit de
curnd. Sa nu alarmai lumea. Daca pn mine diminea nu suntem napoi,
atunci cau-tati-ne n mprejurimile mlatinei Golghnskaa.
J56
Cap. 40 O EXPEDIIE PRIMEJDIOASA n tabr, linitea era deplina.
Misa, Ghenka i Jerdeai ieir tiptil din corturi i plecar n graba:'-' spre
pdure.
Luna plina i revarsa lumina asupra taberei adormite. Se vedea alt de
bine, nct Misa desluea vr-furile copacilor, cerul albastru i stelele din
naltul lui.
Pe ce drum mergem spre pdure: pe lng malul apei, sau prin lunca?
ntreba n oapt Jerdeai.
De-a lungul malului, pe lng barcagiu rspunse Misa, la fel de
ncet.
Trei siluete mici se furiau pe crarea ce ducea de la tabra spre ru.
Jerdeai mergea n frunte, dup el Misa i la urma Ghenka. Jerdeai pea uor,
fara zgomot. Misa, n urma lui, mergea cu pas hotrt. In schimb, Ghenka, care
aipise n cort nainte de plecare, mai mult se tira dect mergea; casca, nefericit
la culme ca nu reuise sa se sature de somn. Sa nu credei ca Ghenka ar f fost
un fricos, nu, dar., ' placerea lui era Sa doarm.
nainte de a ajunge la ru, Misa le spuse prietenilor s-1 atepte o clipa,
iar el se furi spre debarcaderul scldat n lumina lunei. Brcile nirate pe
apa preau nite uriai pesti negri adormii. Peste tot linite, nu se zarea
nimeni, nu se auzea nimici Nici un glas, nici mcar clipocitul apei Tot asa,
tirs, Misa se ntoarse la prietenii lui, pornind-o din nou la drum.
Pn la pdure sa f fost cam cinci verste. La nceput, drumul mergea de-
a lungul makilui, apoi o lua spre cmpie. In lumina lunei, toate preau ciudate.
Ce fonea aa prin gru? Deodata le rsrir n cale nite animale ciudate. Doi
ochi verzi lucir n fata lor, apoi disprur.
Un iepure! opti Ghenka, scuturndu-se de toropeala.
Poate ca e un iepure, dar se poate sa fe i o pisica spuse Jerdeai.
Pdurea o matahala neagra, ntunecoasa le apru deodata n fata, ca
ieit din pmnt.
Acum pe unde o luam? ntreba Jerdeai, cu glas tremurat.
Trgea ndejde ca lui Misa o s-i fe frica sa intre n pdure i ca se vor
ntoarce n tabr. Dar lui Misa nici prin gnd nu-i trecea sa se ntoarc din
drum.
Du-ne spre mlatina spuse el- dar nu pe crarea asta, ci pe alta. Sa
avem grija sa nu facem zgomot.
Urmndu-1 pe Jerdeai, bieii ocolir liziera pdurii, apoi se afundar n
desi. Deodata i cuprinse ntunericul. Lumina lunei abia se mai putea strecura
printre ramurile dese ale copacilor, mprtiindu-se n fii nguste pe poteca.
Rdcinile copacilor, ce se iveau din loc n loc pe crare, preau nite erpi
negri, ncolcii, cufundai n somn.
Pdurea i tria viaa ei tainica de noapte. Psri nevzute zburau
printre ramuri: poate bufnite, poate lilieci Uneori trosnea brusc un vreasc,
parca ar f venit cineva pe urmele lor. Atunci, Misa i Ghenka se opreau
instinctiv, dar Jerdeai mergea nainte st Bieii ii urmau. Daca Jerdeai nu se
oprete, nseamn ca nu-i nici o primejdie.
Merseser destul de mult i Misa nu mai putea sa se orienteze. Fara
Jerdeai, n-ar mai gsi el drumul napoi. Dar cum se orienta oare Jerdeai? Asta
n-o mai pricepea.
De la un timp, pdurea ncepu sa se rreasc. Copacii erau mai putin
groi i mai mici. In sfrit ieir ntr-o poiana. Jerdeai se opri i se ntoarse
spre Misa. La lumina lunei, fata lui avea o paloare de cadavru.
Mai e putin i ajungem la mlatin. De acolo ncepe puntea
Golghinskaia rosti Jerdeai, n oapt, cu glas ntretiat.
Mergi? l ntreba Misa, ncet.
Jerdeai cltin din cap.
Bine. Rmi aici i ateapt-ne. N-o s-i fe frica?
Jerdeai ddu din cap; era de acord sa rmn pe loc i s-i atepte pn
se vor ntoarce.
Arat-ne pe unde s-o luam.
Jerdeai ntinse braul spre dreapta i rosti n oapt:
inei marginea pdurii pn ajungei la cei patru stejari. De acolo o
luai spre dreapta i dai de un drum de pdure. La captul lui este mlatina
Tot acolo ncepe i puntea de nuiele care trece peste mlatina Eu rmn
aici adaug Jerdeai, aezndu-se sub un mesteacn i lipindu-se cu spatele
de el.
Misa i Ghenka pornir ntr-acolo. Mergeau pe la marginea pdurii,
pind cu grija i ascunzndu-se dup trunchiurile copacilor, ca sa nu fe
descoperiI. i cum lumina lunei se revrsa dinspre liziera, umbrele lor se
confundau cu ale copacilor.
Deodata, Ghenka l apuca pe Misa de mina:
Mai ncet! Auzi?
Se ascunser dup un copac i se uitar napoI. i lui Misa i se pruse
ca i urmrete cineva. i ncordar auzul, dar nu desluir nimic.
Bieii pornir mai departe, dar simir din nou cum cineva se furieaz
ncet pe urmele lor. Se oprir J59
S^ auzir trosnind uor un vreasc. Atunci li se pru ca pdurea miun
de. Oameni misterioi care pesc tiptil n urma lor i se simir singuri i
nconjurai numai de dumani. Ghenka se lipi de Misa. Acesta i simea inima
faatndu-i. De altfel, i el era destul de speriat. Daca n-ar f fost Ghenka fata
de care nu voia sa treac drept un las ar f fugit mncnd pmntul.
Cu rsufarea oprita, ascultau glasurile tainice ale pdurii. Din toate
prile se ridicau zgomote misterioase, fonete, pasi furiai, trosnete de
vreascuri, oapte de glasuri omeneti. Li se prea ca prin cmp, la marginea
pdurii, pe dup copaci, se furieaz numai umbre.
Sa ne ntoarcem! opti Ghenka. Abia mai putea vorbi.
i-e frica? l ntreba n oapt Misa. Ghenka ddu din cap:
Mi-e frica
Misa se bucura n sinea lui: mrturisirea lui Ghenka venea tocmai la
vreme. Ridica din umeri i o porni tiptil napoi, cu aerul ca face acest lucru
numai de hatrul prietenului cruia i e frica.
Dar abia fcur un pas, cnd zrir silueta unui om pitit dup un copac.
Misa ncremeni pe loc. Omul veni spre ei., Era Jerdeai! Aadar, el mersese tiptil
n urma lor pn atunci. Ce nerod! I-a speriat degeaba
Mi-a fost frica sa stau singur *- spuse ncet Jerdeai.
Atunci de ce naiba
Tabri pe el Ghenka, plin de indignare, dar totodat bucuros ca are pe
cine s-i verse necazul din pricina spaimei pe care o trsese.
Misa nsa i fcu semn sa tac. Era i el suprat pe Jerdeai, dar nu era
nici locul, nici momentul sa discute. Puteau f auzii
Fiind din nou mpreuna, bieii se simir mai n siguran. Acum, de
fata find i Jerdeai, nici Misa, nici Ghenka nu trebuiau sa arate ca J-i-e frica.
Misa O lua din nou spre mlatin, urmat de cei doi prieteni.
Mergeau tcui, ascunzndu-se n umbra copacilor. In cele din urma,
ajunser la drumul din pdure. Daca n-ar f fost Jerdeai ca s-1 recunoasc,
niciodat Misa n-ar f bnuit ca pe acolo trece un drum. Att de npdit era de
tufe i brdet. Misa' i fcu semn lui Jerdeai s-o ia nainte ca sa le arate calea.
Jerdeai se uita la el, parca cernd ndurare, dar se supuse. Cu toate ca simea
n spatele sau rsufarea lui Misa, se uita mereu napoi pentru a se convinge ca
acesta se afa ntr-adevr lng dnsul.
Au mers aa vreo versta. Pdurea ncepu sa se rreasc. Simeau din ce
n ce mai puternic izul de putreziciune al mlatinei. Picioarele li se afundau n
pmntul moale i mustind de apa.
Deodata, Jerdeai se opri cercetnd atent pmntul. Misa i Ghenka se
aplecar i ei i descoperir n fata lor o groapa adnca, lunga cam de trei
arini i lata de un arin. Alturi se afa un morman de pmnt, de curnd
scos din groapa. Bieii privir cu luare-aminte i vzur alte gropi
asemntoare, spate la mica distanta una de cealalt.
Jerdeai fcu un gest, n semn ca ele nu existaser mai nainte.
Merser nc putin i drumul de pdure se sfri. Jerdeai se opri n loc,
ntinznd nainte mna care-i tremura, i abia putu sa ngne:
Mlatina.
n lumina lunei, aceasta se vedea neagra i presrat cu muuroaie. Pe
alocuri nite brne sau poate trunchiuri de copaci prvlii. O ceata alburie
plutea deasupra mlatinei i parca din ea creteau ntr-una siluete ce se micau
pretutindeni. Din cnd n cnd, neau lumini multicolore verzi, albastre,
galbene Desi Misa tia ca aceste lumini i siluete, albe ca nite fantome, ce
pluteau deasupra mlatinei,. Nu sunt dect emanaii ale mlatinei, totui se
simea nforat. Jerdeai i Ghenka ncremeniser cu ochii holbai, abia mai
inndu-se pe picioare. Acum, noaptea, mlatina era nspimnttoare. Li se
prea
11 TPasarea de. Bronz
Ica.
Din clipa n clipauna din acele nluci albicioase se va apropia de ei sau
ca va aprea contele, tinn-
; _ du-stn mna capul brbos i nspiimntator.
'<> Deodata, foarte aproape de ei, rsunar lovituri surde, ritmice, care
parca ar f venit de sub pmnt.
I Jerdeai se-nfora i mai mult i se fcu ghem, cu Capul ntre genunchi.
Misa i Ghenka se ghemuir j'. Nsi ei. Dar, aa cum au povestit ei mai trziu,
nu de frica se pitulaser, ci ca sa nu fe zrii de oamenii
care fceau acele zgomote. Caci se nelege de la sine ca nu puteau f
dect oameni. Nici Ghenka, nici Misa nu credeau n fine supranaturale.
Loviturile rsunau regulat, la rstimpuri egale. Misa asculta atent. Cnd
l mai prsi frica, i ddu seama ca zgomotele nu veneau de sub pmnt, din
mlatin, ci de undeva din dreapta, dinspre pdure, i chiar foarte aproape.
i duse degetul la buze, fcnd semn bieilor sa stea nemicai, iar el,
pitulndu-se i trndu-se, o lua spre locul de unde veneau zgomotele acelea
ciudate. Dar Ghenka o porni i el n urma lui, iar dup Ghenka i JerdeaI. Li
era teama s-ramna singur.
Se furiar aa vreo doua sute de pasi. Pdurea ncepea sa se ndeseasc.
Loviturile rsunau tot mai aproape. Acum se auzea lmurit ca sapa cineva,
aruncnd pmntul ntr-o parte. Deodata desluir glasuri omeneti i copiii se
lsar repede la pmnt.
Loviturile ncetaser. Bieii mai merser nc putin. O raza luminoasa de
luna rzbtea printre copaci. Misa ddu la o parte, cu grija, crengile unei tufe
Tn fata. Lor se deschidea o poieni. De fapt nu era o poieni, ci un lumini,
aa cum poi ntlni chiar n inima codrilor desi. In mijlocul luminiului se afa
o groapa, iar pe mormanul de pmnt aruncat afara stteau de o parte i de
alta doi oameni i fumau. Erau foarte aproape de biei doar Ia vreo zece-
doisprezece pasi aa nct e de mirare ca nu-i auziser apropiindu-se.
Cei doi fumau n tcere. Orict de schimbai la fata apreau ei n lumina
lunei, Misa totui i recunoscu: Erau cei doi fci care luaser n primire sacii
de la barcagiu.
Ce-or f spnd ei oare n pdure? Pesemne ca st gropile acelea pe care le
vzuse Jerdeai tot ei le fcuser.
Dup aceea, unul din fci scuipa pe chitoc i-l arunca; apoi se ridica
de jos, lua lirletul i sari n groapa. Acelai lucru fcu i celalalt fcu. Totul
se petrecu n tcere.
Din nou ncepur sa rsune loviturile acelea uniforme: zgomotul
hrleelor ce se nfgeau n pmnt i bufniturile pmntului aruncat afara.
Misa i fcu semn lui Jerdeai i Iui Ghenka i ncepu sa se furieze ncet
napoi Prietenii N urmar tr.
Peste cteva clipe, pe drumul din marginea pdurii puteau f zrite trei
siluete mici, care fceau cale ntoarsa, ndreptndu-se spre tabr.
Partea a patra MUZEUL ETNOGRAFIC Cap. 41 EROFEEV Aadar, fcii
stau n pdure! Bieii erau n culmea fericirii. Prin urmare avuseser dreptate.
Aici e vorba de o banda, altfel n-ar sta ascuni n pdure! Iar n fruntea bandei
cine poate f altul dect barcagiul? Nu ncape ndoiala ca ei l-au omo-ri't pe
Kuzmin.
De buna seama, cauta ei ceva, altfel n-ar f scormonit toat pdurea. Sa
fe vorba de comoara aceea de care pomeniser n btaie de joc i judectorul,
i doctorul, i pictorul? Atunci e limpede ca lumina Zilei ca ei l-au omort pe
Kuzmin, care odinioar fusese pdurar. Daca izbutesc sa dovedeasc lucrul
acesta, gata, l-au. Salvat pe Nikolai I Dar cum oare? Doar judectorul de
instrucie nici nu-i baga n seama. Ba poate ca judectorul se strduiete sa
dovedeasc vinovia lui Nikolai?! Greu de crezut, ntr-adevr, dar unele
ntmplri ntriser banu-ielile lui Misa. Asa, de pilda, cnd judectorul de
instrucie venise tn sat, el discutase mai mult cu chiaburul Erofeev, iar a doua
zi, Misa l ntlnise pe Erofeev la Jerdeai acas.
Erofeev edea pe lavi. i scotea mereu din buzunarul de la spate o
batista mare, nforata -parc-ar f fost o fata de masa i i tergea mai iuii
ceata rosie, brzdat de cute adinei, apoi fruntea i pe urma ochelarii. Cnd i-
t scotea, ochii lui nroii preau mici de tot i tare nevolnici
Erofeev i puse ochelarii i zise:
Iat despre ce-i vorba, Maria Ivanovna. Trebuie sa judecam i sa trim
dup cum ne nva cel de sus. Obtea o sa te ajute, dar ajuta i tu obtea.
Pai eu ce pot sa fac? ntreba cu tristee n gtas Maria Ivanovna.
Sttea la masa cu capul proptit n palma.
Du-te la ora i stai de vorba cu biatul. De ce s-i ncurce pe cei care
n-au nici o vina?
Pai parca el da vina pe careva?
De nvinovit, nu nvinovete pe nimeni, dar nici nu vrea s-i
recunoasc vina rosti Erofeev, sever i impuntor. De-aia mai sunt i alii
urmrii. Cine tie pe cine poate sa cada npasta Doar tii ca a fost aici
judectorul de instrucie i ne-a cercetat: Cine a dat drumul barcii pe apa?
Ei, cine s-i dea drumu*! Vreun bieandru Dar vezi tu, bnuiala apasa
asupra satului ntreg, asupra ntregii obti. Parca de barca e vorba aici! A fost
omort un om, asta-i!
i daca Nikolai n-are nici o vina spuse abtut Maria Ivanovna.
Pai atunci cinei vinovatul? N-au fost ei mpreuna? Erofeev ofta: Nu.
Daca ai pctuit, trebuie
*a te pdcaiesti. Nu-i bine asa; T6t satul, obtea n treaga trage ponoasele
de pe urma lui. Se poate una t'a asta?! Ei, cine tie, s-or f certat i nu i-a dat
seama ce face Crezi ca o s-1 condamne prea mult?
El e om srac i Puterea Sovietica e ngduitoare fata de cei saraci. Peste
un an parca-1 vad ca intra n amnistie. ' .-
*' '. JPai cum sa ia asupra lui un pcat ca asta daca f-a omort pe
nimeni! Rspunse Maria Ivanovna.
O sa pctuiasc cu adevrat daca n-o sa mar turiseasca zise
Erofeev. Din pricina lui, oameni nevinovai sunt purtai de colo-colo pe
drumuri. Vin la noi judectori de instrucie, cerceteaz. Vezi bine, nimnui nu-i
e frica de ei, au sufetul curat. Totui nu-i prea plcut. Nu se poate asa
Obtea-i o pu tere Poi sa mergi mpotriva ei? Obtea te i ajuta la nevoie. Te
scoate din necaz. Nikolai al tau i aa o sa fe condamnat, pentru ca e vinovat,
dar tu rmi n sat cu oamenii. Gndete-te cum au sa se uite oamenii la tine
daca tu te-ari mpotriva obtei.
Maria Ivanovna privea nemicat coltul mesei.
Pe Misa l mirase faptul ca Erofeev, chiar cu el de fata, nu se sfa sa ceara
cu atta neruinare ca 1 Nikolai sa ia asupra-i crima. Dar parca ghicindu-i
gndul, Erofeev adug cu o smerenie prefcut:
Vezi bine, daca Nikolai n-ar f vinovat, atunci am. Sta altfel de vorba.
Da' de vreme ce-i vinovat, trebuie s-i recunoasc vina. N-ar trebui sa nsele
organele judiciare. 11 mai pune pe drumuri i pe judectorul de instrucie.
Doar sunt n slujba statului, sunt oameni ocupai. Lor trebuie sa le spun
adevrul! Cum sa nelm statul nostru sovietic?!
Misa fu indignat de atta ipocrizie. Ia te uita cine duce grija Puterii
Sovietice!
Puterea Sovietica ne-a dat parnnt continua Erofeev. E adevrat ca
umbla zvonuri ca au de gnd sani-1 ia, ca sa se fac aici o comuna pentru
copiii fara cpti. Dar organele de siat n-or sa ngduit una ca asta. Doar n-o
s-i lase pe rani fara pamrit!
De data asta, Misa nu se mai. Putu stapnL
Nimeni n-are de gnd sa ia pmntul ranilor! Sari el. Numai cei care
stpnesc pe nedrept sute de hectare i-i exploateaz pe argai i pe cei saraci,
numai tia trebuie sa dea pmntul.
La noi nu exista aa ceva, tinere rspunse Eroeev, cu glas mieros.
Noi trim n pace n obte, pe dreptate, dup obiceiul cretinesc. Nu avem nici
chiaburi, nici saraci, toi suntem deopotriv. Apoi se ridica i-i puse apca n
cap: Asta-i, Ivanovn'a, gndete-te binE. i adug: Trimite biatul la mine, pe
seara. Poate-oi mai gsi ceva faina. Of, doamne, doamne! Ct despre Nikolai,
maigndeste-te Nici nu tii ct te roag obtea.
Si pleca. Trecnd prin fata ferestrelor mici i joase ale csuei, cizmele i
haina lunga a lui Erofeev. Le ntunecar o clipa.
Sa nu cumva sa facei ce v-a spus Erofeev!
nelegei, Maria Ivanovna i se adresa Misa
Maria Ivanovna tcea. 'f'.'^
Oare nu va dai seama cte parale face? Exclama Misa. Vrea neaprat
ca Nikolai sa ia asupra lui vina. Ii e frica sa nu fe descoperit adevratul
criminal. Pentru nimic n lume sa nu-i cerei lui Nikolai asemenea lucrU. i sa
nu primiti de la Erofeev nici unf fel de faina!
Dar de trit, trebuie sa trim rosti abtut Maria Ivanovna.
i nu putei trai fara chiaburi?! Noi o sa yi dam tot ce-avem! Fi*
Nu de mncare-i vorba, nu magndeam la faina rspunse trista
Maria Ivanovna. Cum sa te mpotriveti obtei? Doar trim laolalt. Apoi i
arata spre Jerdeai pe Vasea trebuie s-1 fac om.
Dar ce, Erofeev e obtea? Sari Misa, indignat.
Ce are el cu obtea?! Aici, la voi, chiaburii s-au fcut stpni. Va e frica
de ei! Asta-i! Puterea So vietica va sprijin i totui va e frica de chiaburi!
Ce prostie! Va previn, Maria Ivanovna, ca daca n cercai s-1 convingei
pe Nikolai sa ia asupra lui crima, am sa spun la toat lumea ca v-a ndemnat
La asta Eroeev. Sa tii! Iar tu, Jerdeai, nu cumva sa ndrzneti sa te duci la
Erofeev, nu-i dau voie! Iat unde sttea binefacerea 1 Nu vedei ca vrea sa ya
vindei eciorul pe un pumn de faina? Va privete ce facei, Maria Ivanovna, dar
noi n-o sa admitem una ca asta. Pentru nimic n lume!
Cap. 42 CLUBUL Temndu-se totui ca Maria Ivanovna ar putea s-1
trimit pe Jerdeai la Erofeev dup faina, Misa l lua cu dnsul la club.
Zna Kruglova tocmai le explica copiilor din sat regulamentul tinerilor
pionieri, cum trebuie ei sa se poarte.
Pionierul e curajos, cinstit i drept spunea Zna. Asta nseamn deci
ca un pionier nu se teme niciodat de nimeni, niciodat nu minte, totdeauna
spune adevrul. Asta-i. Ati neles?
Copiii tceau.
Va ntreb: ati neles? Repeta Zna.
Adic cum? Sa nu te temi nici de tata, nici de mama? ntreba Musca.
Sigur ca nu! * >
Daca ne trag ei o btaie, sa vezi atunci! spuse Musca, cu convingere.
Daca n-ati-facut nici o pozna, de ce sa va fe teama de prini?
Parca mai stau ei sa te-ntrebe! Continua Musca. Te bat i gata! Mai
apoi poi tu sa le do vedesti ca n-ai fcut nimic
De prini nu trebuie sa va fe frica, pe ei tre buie s-i respectai le
explica Slavka.
Ati neles? ntreba Zna.
Toi tceau.
Prin urmare ati neles conchise Zna, nu prea sigura.
Nici de furtuna, nici de fulger nu trebuie sa ne temem? ntreba
JerdeaI. i daca te trsnete?
Frica i prevederea sunt doua lucruri cu totul deosebite le explica
Zna. Se nelege ca omul trebuie sa fe prevztor i sa se fereasc de fulger, de
aceea se i pun paratrsnete, dar nu trebuie s-i fe frica. Chiar daca i-e teama
de fulger, tot nu scapi cnd e sa te loveasc.
Da* ce, paratrsnetul ajuta sa te aperi de fulger? Zmbi Jerdeai.
Sigur ca da!
Nu cred!
De ce sa nu crezi?
De-a ia! Pai furtuna cei? Furtuna e atunci cnd se plimba sfntul Ilie
cu carul Iui de foc prin cer i alunga dracii. Iar dracii caut sa se ascund i se
vra n copaci, n tot felul de animale i chiar n oameni. Atunci sfntul Ilie i
ajunge cu fulgerul i-i trsnete. Daca e ascuns n copac, trsnete co pacul
Daca e ascuns n om, l trsnete pe om. Ca sa nu intre dracul n tine, trebuie
sa te rogi. Daca te rogi pe timp de furtuna, dracu nu se mai ascunde n tine i-
ai scpat. Altfel n-ai cum sa te pzeti.*
Se strni o larma nemaipomenita. Comsomolitii demonstrau ca nu
exista nici un fel de sfnt Ilie, ca nu exista dumnezeu, dar Jerdeai i Musca o
ineau pe-a lor. Oricum s-ar f ntors discuia, tot cu dumnezeu o terminau.
Hai sa stam de vorba n linite! Interveni Misa.
Acum nu discutam despre dumnezeu, ci despre regu lamentul i
comportarea pionierilor. Despre dumne zeu o sa vorbim noi alta data.
Deocamdat facei bine i nvai regulamentul, nvai cum sa va comportai.
Altfel, cum o sa putei deveni pionieri?
Tocmai atunci intrar Senka Erofeev i Akimka. Auzind ultimele cuvinte
ale lui Misa, Senka striga: -
Cine vrea sa se fac pionier? Se ntoarse spre copiii care edeau pe
bnci i repeta apsat i ame nintator: Cine? S-1 vad!
Dar nimeni nu mica. Toi i tiau de frica. Numai Jerdeai nu se temea
nici de Senka, nici de Akimka, i tocmai el, care n-avea de gnd sa intre n
rndu-rile pionierilor, deoarece credea n dumnezeu (desi. Dup expediia la
mlatin Golighinskaia, credina fusese zdravn zdruncinata), spuse:
Iaca eu! Da' nu te privete pe tine!
Numai s-ndrzneti! l nfrunta Senka, amenintor.
O sa ndrznim! i n-o sa te-ntrebam pe tine! Spuse i Musca,
prinznd curaj.
Misa tcea. Voia ca singuri copiii sa se ridice mpotriva lui Senka. S-i
simt ei nii puterea, sa neleag ca atunci cnd sunt cu toii mpreuna n-au
de ce sa se teama nici de Senka, nici de Akimka. Altfel, detaamentul pe care ar
izbuti ei s-1 organizeze aici, pn n iarna s-ar i destrama din pricina lui
Senka i Akimka.
Senka i arata pumnul i lui Jerdeai, i lui Musca:
Gura!
Dar bieii nu mai puteau rbda asemenea. Neobrzare. Ghenka se
apropie de Senka i se propti n fata lui:
Pe cine tot amenini tu cu pumnii?! Ia car-te de-aici I
Sai, stai, ia-o mai ncetior! Ii rspunse obraznic Senka, dar i cu
teama n acelai timp. Auzi la el! Car-te!. Ai f tu. Staptnul. Nu cumva
clubul e proprietatea ta? Cnd i-oi trage una! i ridica pumnul.
Hai da, da! l nfrunta Ghenka, apropiindu-se i mai mult de Senka.
ncearc numai sa dai!
Copiii srir de la locurile lor. Senka privi n jur i se simit ncolit.
Akimka se strecurase ncet spre usa i sttea acolo, gata s-o ia la sntoasa
daca ar f fost cazul.
Ei, de ce nu dai?! Fcea Ghenka i se baga mereu n celalalt.
Se aprinsese i era gata s-1 ia de piept. n sfrit. Sosise momentul
rfuielii pentru oul pe care i-1 sprsese n cap. Dar Misa nu-i putea lsa sa se
neae're Una ioas Chiar aici la club. De aceea sari '- 'intre ei.; -
tii ce, Erofeev!Daca ie : nu-i place-aici, n-ai ' dect sa pleci, dar
las-i n pace pe ceilalI. i tine minte un tucru: ca nimeni nu se teme de tine!
Tu! Eti unul, iar noi suntem atia! > N-ai sa ne pui tu la pmnt pe toi!
Senka le arunca o privire furioasa i ncrcat de rutate i-o porni spre
ieire n rsetele i huiduielile copiilor din sat. In-frngerea atotputernicului
Erofeev era pentru ei un eveniment plcut i neateptat. In usa el se mai
ntoarse o data i-i amenina cu pumnul. Drept rspuns, ra-un nou hohot de
rs. Atunci, n uria-i neputin-a, l pocni cu pumnul pe Akmka. Da' ce vina am
eu? Se tngui acesta. Alta data sa nu mai fugi! Ai neles?
Cap. 43 LUPTA SE INTETESTF
, Senka i Akimka fuseser izgonii din club ntr-un chip; ruinos. A doua
zi, n fosta gradina moiereasca, cineva rupsese patru meri. Bieii nu tiau
nimic de asta, dar preedintele i nc doi oameni l luar cu ei pe Misa la fata
locului, artndu-i pomii frni. Preedintele l ntreba posomorit:
Bieii tai au fcut asta?
Nu rspunse hotrt Misa. Nimeni dintre copiii din tabra n-ar f n
stare sa fac una ca asta.
Dar cine i-a rupt alunei?
Nu stiu I
N-avea cine s-i rup dect tot unul de-ai votri susinu preedintele.
A intrat cineva strain n gradina?
Misa nu vzuse pe nimeni.
Aadar spuse preedintele n-a intrat nimeni i nici nu putea sa
intre. E limpede deci ca asta-i isprava bieilor votri.
Nul striga Misa. Ei nu-s n stare sa fac una ca asta.
Preedintele cltin din cap:
i totui au fcut-o!
Misa convoca numaidect adunarea ntregului detaament si, aducndu-
le la cunotina cazul, ntreba cu asprime cine a fcut isprava. Dar pe fata
tuturora se citea nedumerirea, Misa se uita atent la fecare, dar nu surprinse la
nimeni nici cea mai mica umbra de sfala I De altfel, el era convins dinainte ca
niciunul dintre copiii din tabra n-a rupt i nici n-ar f n stare sa rup
vreodat un copac. Cum sa svreti o fapta att de mrava?
Atunci de ce tocmai ei sa fe nvinuii?
Abia peste cteva zile, Misa gsi rspuns la aceasta nedumerire
n ziarul regional aprur, una dup alta, trei nsemnri. Prima purta
titlul: Zeloii organizatori ai clubului, a doua: Sa se puna capt distrugerii
bunurilor obteti, iar a treia: Oare n felul acesta trebuie ajutai cei mari?
Toate articolele purtau semntura unui anume Silo i relatau faptul ca
comsomolistul Misa Poleakov nu-i ia n serios sar-cinile pe care le are, ca nu
duce nici un fel de munca educativa n rndurile pionierilor, care s-au
transformat astfel ntr-o banda de huligani. Tn loc sai ajute pe ranii din satul
Karagaevo ca s-i amenajeze un club, Misa s-a nhitat cu un beivan de prin
partea locului, a aruncat banii publici n vnt i a stricat clubul. Copiii din
tabra distrug pomii Iructiferi din gradina coiracului, care este un bun al ta-
Iregului popor. Comsomolistu] Misa Poliakov nu vrea sa dea nici un fel de ajutor
organelor locale aie puterii de stat: exemplu ntmplarea cu satul Borki. De
asemenea, el are legturi suspecte cu familia unui individ nvinuit de crima.
ntr-adevr, iat o lovitura la care copiii nu s-ar f ateptat. Erau
demoralizai. Cum s-i defimeze? Prin presa, ca sa afe toat lumea Dar
toate acestea sini calomnii, numai calomnii!
Trebuie sa trimitem o dezminire spuse Slavka.
i crezi ca ziarul va publica o dezminire care e ndreptata mpotriva
lui? Se ndoi Zna Kruglova.
O s-i silim noi! Striga Ghenka, butbucndu-i I ochii. Chiar eu am sa
ma duc la redacie!' Sa ncerce numai sa nu-I publice.
N-or sa se sperie ei de tine spuse calm MisA. i la drept vorbind, ce-o
sa dezminim? Caci po-vestea cu clubul e adevrat, la fel i ce spune despre
Borki. Numai ntmplarea cu copacii nu-i adevrat. Stranic ar mai suna
dezminirea: Clubul l-am pocit, e drepL nsrcinarea preedintelui, de
asemenea, n-am ndeplinit-o. Insa pomii nu i-am rupt noi. Cu o dezminire ca
asta o sa ne facem i mai i de rs. Dar cine se ascunde sub pseudonimul
Silo? i cum de publicase redactorul ziarului asemenea articole? Trebuie sa fe
un om rau. Un birocrat. Asa, dintr-o trstur de condei, s-i bata joc de un
colectiv ntreg, sa le fac munca de doua parale! Ct nedreptate!
Misa nu-i mai gsea astmpr. Poate ca n-ar f rau sa publice totui o
dezminire, dar nu n acelai ziar, ci n altul, ntr-un ziar central. De pilda,
Pravda sau Izvestia. Trebuie sa li se fac drept tate!
Totui, cita vreme a fost aici instructor Kolea Sevastianov, nu s-au
ntmplat asemenea lucruri! Pe impui lui nimic neobinuit. Totul era n
ordine.
> Iar acum, de cnd el, Misa, este instructor, toate Merg anapoda. Igor i
Seva au fugit din tabr, clubul l-au pocit i dac-ar i numai astea! Poate ca
ntr-adevr e prea tnr i nu-i n stare sa conduc un detaament! Unde oare
a greit?
Ce stingherii se simeau bieii din cauza ruinii ndurate! Umblau prin
sat numai cu capul n pieot. Li se prea ca toi citiser ziarul i acum ii judeca.
De fapt nu-i nvinovea nimeni. Numai Senka Ero-feev le spuse cu o bucurie
rutcioas:
Aha, v-au aranjat la ziar. Mai stai, voi putin i o sa mai vedei i altele!
ntr-adevr, ameninrile lui Senka se adeverir. Peste cteva zile,
preedintele l chema pe Misa 5a sovietul stesc i-i nmna o hrtie primita de
la secia guberniala de nvmnt. Detaamentului i se punea n vedere sa
prseasc numaidect conacul, pe motivul unei deteriorri sistematice a
cldirii. Hrtia era semnata de Serov.
Aadar, i goneau! Ce ruine! Dar se poate oare a plece de aici? Daca
pleac, nseamn c-i recti-osc vina. Ce amintire lasa ei n sat? Cum? Sa plece
i sa lase totul balta? Detaamentul pe cale sa fe organizat, centrul de
alfabetizare, clubul pe care-1 puseser la punct, caci izbutiser sa curee
mzglelile lui Kondrati Stepanovici! Sa renune tocmai acum la toate
realizrile, numai pentru ca cineva i-a calomniat?! i ce scop are aceasta
calomniere, daca nu aceea de a-i scoate de aici? Prin urmare, ei ncurca
socotelile cuiva! Nu, n-au sa se lase! Nu sunt vinovai i vor ti s-i impun
drep.
Tatea I Hotrr ca Misa i Slavka sa plece la ora, unde sa intervin
pentru anularea dispoziiei date de Se roV. i trebuiau s-o fac cu att mai
mult, cu ct contesa plecase i ea la ora i pesemne ca va n druga vrute i
nevrute pe socoteala detaamentului.
Ghenka ii va tine locul lui Misa ct timp va lipsi acesta. M
La seama, Ghenka! i spuse Misa. Pi na la ntoarcerea mea, ru
prsii tabra sub nici un motiv, oricine var ordona acest lucru!
'AN-ai nici o grija rspunse Ghenka nu ni scoate nimeni de aicI. i
fcu un gest teatral': Numai trecnd peste cadavrul meu!
Cap. 44 LUPTA CONTINUA Trenul mixt de marfa i pasageri mai mult
se lra dect mergea: se oprea la toate haltele. Prin geamul vagonului se
perinda un nesfrit tablou monoton: cantoane de cale ferata, stlpi de telegraf.
Stoluri de vrbii pe frele telegrafce, bariere lsate, si, n fata lor, iruri ntregi
de crue sau o btrn innd locul acarului, cu un stegule galben n mina;
apoi un sat pe o colina, un iaz pe care pluteau rate. Un brbos cu un bidon
mic, lucios, n mna, muncitori reparnd drumul cu trncoape, i lopei, o ba-
trina pe crare cu o legturica nforata, vilegiatu-risti pe biciclete
Misa i Slavka nu se puteau bucura de privelite, deoarece cltoreau n
chip fraudulos. Nu-i scoseser bilete. Misa cunotea mai multe tertipuri
folosite n asemenea mprejurri. Sistemul cel mai simplu era sa stai n mijlocul
vagonului si, cum aprea controlorul pe o usa, tu o tergeai pe cealalt,
mpreuna cu toi cltorii fara bilete.
Dar de la o vreme, controlorii prinseser micarea i intrau amndoi
deodata, fecare pe cte o usa. De aceea, Misa cltorea acum folosind sistemul
cel mai difcil. In timpul iiersukii sttea pe platforma, iar cnd trenul intra n
statie, sarea pe peron, se uita n ce vagon se urca controlorii i se suia apoi n
celalalt capt al trenului; la statia urmtoare se urca ntr-un vagon unde
controlorii verifcaser biletele i cltorea linitit mai departe. Avea atta
experienta, nct, vzndu-i pe controlori, putea sa L7$
Spun cu precizie n ce -clipa vor apare n curtate sau cutare vagon.
Tn felul acesta, Mi sa i Slavka ajunser cu bine la ora. Lui Slavka nu-i
era frica de 'controlori, dar. Delicat i sfos cum era el, se simea 'prost. Ti era
ruine de ceilali cltori, prndu-i-se ca toi stiu ca n-are bileT. i lui Misa i
era ruine, dar el gsi i pentru asta o baza teoretica:
Sigur ca nu-i frumos sa cltoreti fara bilet spunea el dar cltoria
clandestina constituie un fenomen propriu numai perioadei de refacere. Ai sa
vezi, cnd tara noastr se va mbogi, nimeni no sa mai mearg fara bilet.
Dac-ar -judeca toi ca tine, nu i-ar mai scoate nimeni bilet. Cile
ferate sini i ele cu gospodrie chibzuita obiecta Slavka.
Tot d-scurnd pe tema asta, treceau cnd ntr-un vagon, cnd n altul,
deoarece de astdat erau cam multi controlori. Tot pTimbindu-se de colo-colo,
la imn moment dat ddur peste contesa.
Vagonul era ticsit de n-avem unde pune un ac. | Numai pe poliele de
sus, cltorii stteau culcai.; cei de pe bncile din mijloc edeau cu picioarele
atrnate deasupra capetelor celor de pe bncile rie jos. Era cald i zduf.
Contesa moia ghemuita ntr-un colt. Sttea lng un geam deschis, n
direcia opusa mersului, i toat funinginea de la locomotiva, i se prinsese pe
gene i sprncene.
'Baietii n-ar f dat prea multa importanta faptului ca o ntlniseja n tren,
ntruct tiau ca plecase i ea la ora, daca ntr-un alt vagon nu l-ar f vzut i
pe barcagiu.
Cum de plecaser amndoi odat? i n vagoane diferite?
Poate ca merge fecare dup treburile lui per sonale presupuse
Slavka.
Misa cltin din cap:
Nu cred O sa vedem noi la sosire daca au!
Venit mpreuna sau separat.
Trenul intra n gara oraului. Cltorii, ieind din vagoane, umplur
peronul stropit de ploaie prin
17 b Prile acelea tocmai rajaaise & ploaie scurta de vara. Boabe de apa
strluceau pe traverse i pe -ferest-pele cldirilor din gara.
Eu l urmresc pe barcagiu, Iar tu ia-te ttpl contesa ! i opti Misa
lui S>lavka. Dar. Vezri sa fu-i scape.
Bieii se amestecar. n mulime,. Urmrindu-i. Cei doi nu mergeau
mpreuna. Contesa mergea nainte, iar barcagiul n urma ei, la o distanta
destul de manE. Aa ca Misa i Slavka l vedeau foarte bine pe barcagiu.;
contesa cn. D disprea, cnd aprea sdin JiBU n mijlocul. Mulimii.
Iat i piaa mica -din lata grii, animata doar ta clipa sosirii trenurilor
cnd o inunda valul catatorilor. Birjarii, aezai pe. Caprele nalte ale trasurilor
greoaie, mbiau cltorii. Cnd una din trasuri pornea hodorogind pe caldarm,
coviltirul ei negru se ridica i se lasa ca o armonica, zdruncinudu-se. Vedeai
apoi vnztori ambulani ou damigene. Mari, n care aveau doar apa de la
cimea colorata cu un sirop ieftin. Alii i prinseser tarabele mici de grumaz.
Nu lipseau nici vagabonzii., ultimii mohicani, tolnii la umbra i parnd ca
lenevesc, dar, de ia.pt, urmrind cu multa atenie bagajele pasagerilor.
Bieii o scpaser din ochi pe contesa, nsa se ineau bine -dupa
barcagiu. Mergeau n urma lui., la o anumit distanta.
n curnd o zrir din nou pe contesa. Aceasta mergea naintea
barcagiului i bieii bgar repede de seama ca barcagiul nu o urmeaz pe
contesa, ci o urmrete fara tirea ei. Pstrnd o oarecare distanat el se
furi pe Inga zidurile caselor sau se ascundea cu multa dibcie n spatele
cltorilor. Cnd contesa se opri la un colt ca sa lase sa treac un sir de
crue, barcagiul se opri i el, pitulndu-se n dosul unei case, cu aerul unui
om care vrea s-i rsuceasc o igar. Bieii abia avur timp sa se ascund i
ei n spatele unui chioc de ziare.
Si rnersera aa o bucata de vreme: bieii urma-rindu-1 pe barcagiu, iar
barcagiul pe contesa, pn Re ajunser n strada unde se afa muzeul
etnografc. IVHs a mai fusese o data aici cu Boris Sergheevici. ' Era o strada
linitit, neumblata. Pitii dup colt, bieii o vzur pe contesa intrnd n
muzeu, iar frar'cgiul, ascuns dup un zid, o urmarea. Apoi el trecu strada i
se tolni pe iarba, ntr-o mica pajite, la umbra copacilor.
Misa i Slavka. Statura un timp pitulai, pe urma ieir din
ascunztoarea lor pe o strada laterala, sftuindu-se ce sa fac.
Cine tie ct o zbovi contesa n muzeu spuse Slavka, chibzuit.
Daca sta pn desear? Pu tem noi sa rmnem aici atta timp? Avem treburi
mult mai serioase. Hai sa plecam!
Dar Misa nu era de aceeai prere. Sa scape ei o asemenea ocazie?! Daca
contesa ar f venit aici singura, n-ar f fost cine tie ce: nsemna ca vrea sa
cerceteze starea n care se gsea averea conacului. Foarte fresc! Dar de ce o
urmrete barcagiul? Tocmai el, aiutorul i sluga ei credincioasa! Aici se
ascunde ceva! i chiar ceva foarte importani jL, a Serov ma duc eu singur i
spuse Misa tu rmi aici. ncearc sa afi ce cauta contesa 1B muzeu i de
ce-o urmrete barcagiul.
Dar
ncerca sa se opun Slavka.
Las, lasa l opri Misa, hotrt. Cut sa lmureti misterul asta.
Ateapt-m aici. Ma ntorc repede.
Cap. 45 DIN NOU LA SEROV lata, n fne, i cldirea cenuie a seciei
guber-niale de nvmnt. Misa se uita la ea cu emoie. Oare ce-o sa spun.
Serov? Ce bine ar f daca l-ar ntlni aici pe Boris Sergheevici, directorul
cminului de copii. El i-ar sprijini negreit. N-ar ngdui ca detaamentul lor sa
fe alungat. Eh, nu-i nimic, Daca n-o sa rezolve treaba la secie, se v Unde sa se
duca? Se nelege ca la cornii bernial al Comsomolului. Daca nici acolo n-
onimic, se va duce la comitetul gubernial de K'^-^ Da, da, o sa ajung i-acolo!
Serov l ntmpina pe Misa ca pe o veche cunotin, ncepu sa dea din
mini i sa clatine din cap:
Stiu, stiu Cunosc toate necazurile voastre
Abia am putut muamaliza chestiunea Putea sa iie i mai rau!
Misa rmase ca trsnit:
Ce chestiune?
Aici s-a pornit o adevrat campanie mpotriva voastr. Serov cltin
din cap i ddea amarnic ditt nuini: Ceva nemaipomenit Au vrut sa scrie
chiar la Moscova. Eu nsa le-am spus: Se ntmpla. Ce vrei. Se ntmpla! Sunt
biei tineri, fara experienta, de data asta au intrat n confict cu oamenii din
sat. Ei, si, pentru asta trebuie sa le tiem capul? Au sa plece n alta parte i
gata!
Dar de ce sa plecam n alta parte?
Serov cauta s-i ndulceasc glasul, ca sa sune convingtor i blnd.
Mare lucru sa muti corturile? Ia gndete-te Ce importanta are ca
avei tabr aici sau n alta parte? Abia scpai de necazuri.
Nu-i greu sa ne mutam corturile rspunse Misa dar de ce trebuie
sa plecam? Asta ru-i drept!
Serov ddu din mini, amrt:
Dar bine, tovarE. Aa nu mai merge Ati citit ziarul? PML
Nu-i aa cum au scris ei rspunse. Misa, drz.
Serov i ddu ochii sai mici peste cap i rosti, aproape plngnd:
E posibil oare? Tu, care eti comsomolst, sa ai asemenea atitudine
fata de presa noastr sovietica!
Nu fata de presa, ci fata de acela care a scrii articolele rspunse
Misa, posomorit.

(c) codata, Serov spuse aspru:
Redacia nu publica nimic nainte de a verifca faptele. Iar ziarul e
condus de comuniti; tovari de-ai tai: mai vrstnici Prin urmare, respect-
i!; Era, ntr-adevr, un argument puternic pentru Misa. Totui el nu voia sai
cedeze:
Toate acestea sunt ne adevrate, sunt nedrepte!
Sa vedem ce o sa apun comitetul gubernial al Gomsomolului.
Pentru o clipa, Serov nchise ochii, Pleoapele-i umfate, coborte,
nepotrivit de mari pentru nite ochi att de mici, ddeau chipului sau
nfiarea unei. Mti imobile. Cnd deschise ochii, ei nu mai alergau de colo-
colo, ci priveautinta, cu rceal, lai Mis-a.
Ai de gnd sa teplngi?
Nu sa ma plng, ci sa le-aduC. La cunotin
Asa, asa Dar tii ce urmri poate, ai aib asta, pentru voi?
Ce urmri?
Au sa te exclud din Comsomol
De ce sa ma exclud din Comsomol?! Se mira Misa.
Pentru toate isprvile voastre i rspunse grosolan Serov. Eu,
personal, am vrut sa aduc la cunotina comitelukii gubernia! Al Comsomolului
toate; boroboaele voastre, dar mi-a fost mila de dumneatA. i te rog sa asculi
sfatul meu: Iu a i-v corturile i mutai-v n alt loc. Fara multa glgie.
Comsomolul n-o sa va laude pentru toate cte-ati fcuT. Aa ca, fara. Glgie!
Nu. Mai s-trniti lumea!
Sunt comsomolist rspunse Misa, <ni min: -dr.ie i nu ascund
nimic Comsomolului. Sunt gata oricnd sa rspund n fata lui.
Cei care au rupt pomi trebuie trai la rspunderE. i vor f trai!
Amenin Serov. O sA. Li se impute nu mimai valoarea merilor rupi, ci i costul
materialelor sivopselelor stricate la club. O sai va placa dac-or sa se afe toate
astea la coal, la organizaia, de Comsomol? As-a ca repet: cel mai bun lucru
este sa plecai, sa plecai fara' glgie, fana Scanda! I Sa splai putina cit mai e
vreme, Aj neles?
Serov nu uita sa aminteasc nici de fuga lui Seva i a lui Igor. Nu prea
suna frumos nici povestea asta.
Ce fel de instructor eti dumneata, daca pio nierii o iau razna din
tabr? Auzi! O iau razna, fara barci, ba mai sunt amestecai i ntr-o crima!
Si nc nu se tie daca au furat numai barca i daca nu cumva acest fapt
ascunde lucruri mult mai grave!
Da, da!
Serov spunea ca are impresia ca lucrurile nu-s tocmai att de simple cum
s-ar prea. Doar cei doi biei fuseser gzduii la el! Iat prin urmare ca nu
stau tocmai pe roze! E un ghem cam nclcit. Sa se gndeasc mai bine el,
Misa! Abia acum pete n via i nu se cuvine s-i pteze contiina cu
asemenea fapte chiar din pragul vieii. Cel mai bun lucru pentru Misa ar f sa
plece la timp.
Misa l asculta pe Serov, cu capul plecat. Situaia, aa cum o prezenta
acesta, prea, ntr-adevr, ngrozitoare. Cum de s-au putut ntmpla toate
astea?! Se prea poate sa i se dea crezare lui Serov. Mai exista apoi i articolele
acelea din ziar Ce ruine pentru detaamentul lor!
Atunci ne-am neles?! l ntreba Ia urma Se rov, privindu-1 struitor.
Din felul cum i pusese ntrebarea, Misa i ddu seama ca el ar vrea
neaprat un rspuns afrmativ.
Am sa ma mai gndesc!
Foarte bine spuse Serov, mulumit, proptindu-i palmele de masa.
Gubernia noastr e mare.
Gsii loc de tabra unde dorii. Trebuie sa calato riti ct mai mult, ca sa
studiai regiunea. Desear ai sa te ntorci n tabr, iar mine diminea va
mutai.
Dup ce, pleca de la Serov, pe Misa ncepu s-1 frmnte ndoiala. Cum
rmne acum, ce sa fac?
Serov e un om rau. Pentru Misa era limpede ca Serov nu murea de grija
lui, ci era interesat ca de-
T'asainentul sa plece din KaragaevO. i mai degrab au s-l cread pe
Serov dect pe-Misa!'Daca nici: Boris Sergheevici, directorul cminului de copii,
nu-i poate veni de hac ca sa ia conacul! Lui Serov i e foarte uor sa dovedeasc
la comitetul gubernial al Comsomolului ca bieii n-au de loc dreptate. E destul
de dibaci pentru a ti sa se foloseasc de. Greelile lor i cele adevrate, i
cele nscocite Asta ar putea avea urmri grave pentru ntregul detaament
Ce-i de fcut? Sa se ntoarc n tabr, sa ia copiii i sa plece ct mai
departe de conac? Sa lase totul balta? i clubul, i copiii din sat, i centrul de
alfabetizare, unde unii oameni au i nceput sa silabiseasc? S-1 lase n voia
soartei pe Nikolai R-balin, pe Jerdeai i pe maic-sa? Sa nu-i dea nici un ajutor
lui Boris Sergheevici pentru organizarea comunei? In general, sa renune la
lupta, sa recunoasc ca e vinovat? Sa fuga ca un las de judecata tovarilor
sai?
Nu! Nu aa procedeaz comsomolitii! Nu trebuie sa cedeze! Orice s-ar
ntmpla, doar n-au fcut nici o crima! Greeli au fcut, da, nsa ei sunt com-
somolisti cinstii i nu se tem de judecata nimnui Oare comitetul gubernial
al Comsomolului n-o sa discearn mai bine lucrurile?
Cap. 46 VICTORIE Pe secretarul comitetului gubernial al Comsomolului,
Misa 1-a prins pe scara. Secretarul, un tnr blond, purta o scurta de piele i
n cap o apc cenuie.
Ce doreti? l ntreba el pe Misa, din mers, atunci cnd acesta i se
adresa.
Biatul o porni alturi de el i-ncepu s-i povesteasc cele ntmplate.
Dar secretarul era mereu Oprit ba de unul, ba de altul; uneori mai oprea i el
pe cte cineva, asa. Ea, piua la urma, mrturisi ca n-a inte les nimic: 'Vj
Uite ce, frate, n-am priceput ni mic. Sa ne-aezm aici, iar tu s-mi
povesteti pe-ndelete ce i cum.
Se aezar pe pervazul unei ferestre i Misa istorisi totul de la nceput.
Secretarul asculta atent i la urma spuse:
n ceea ce privete asasinarea acelui taran, asta or s-o lmureasc alii
i fara voi. De altfel, lucrurile au i nceput sa se clarifce. Cit privete conacul,
muzeul, pasarea, toate astea nu-s dect nscociri, romantisM. i fcu un gest
dispreuitor: Ai citit prea multe romane de aventuri. Vou, tinerilor, va plac
misterele, aventurile i alte asemenea grozavii. Dar n cazul nostru, nu exista
nimic din toate astea. E vorba de un conac vechi, pe care fotii lui stpni se
cramponeaz s-l pstreze i sa nu-1 dea spre a se nfina acolo o comuna; iar
Serov se erijeaz n aprtor al vechilor comori naionale, dar, de fapt, le da
aiutor fotilor moieri.
Cunosc, cunosc totul. A fost la mine directorul unui cmin de copii din
Moscova i i-am fgduit ca o s-l ajutam, i fi sigur ca o s-l ajutam. Vor
primi conacul. Iar misterul conacului i celelalte sunt prostii! n privina
detaamentului vostru, Serov i-a cam depit atribuiile. Daca bieii tai sunt
ntr-adevr vinovai, atunci tu, instructorul lor, vei raspunde pentru asta. Dar
nu fata de Serov, ci n fata ComsomoluluI. Aa sta chestiunea. i-acum, spune-
mi: ce lucruri bune ati realizat i de ce greeli v-ai fcut vinovai.
Misa i nir tot ce realizaser n sat, iar la capitolul greeli i defciente,
socoti fuga lui Igor i Seva, preciznd nsa ca un asemenea lucru se poate
htmpla n orce detaament. De altfel, acum Igor i Seva se ciesc de prostia
lor, O greeal era i povestea cu pictorul anarhist care le mzglise clubul n
lcc s-1 mpodobeasc; dar au avut ei grija s-1 zugrveasc din nou. E
adevrat, apoi, ca nu ndepliniser misiunea cu care se angajaser fata de
preedintele sovietului stesc, dar asta nu s-an-tmplat dect o singura data;
n alte mprejurri ei! Sprijiniser ntotdeauna sovietul stesc. Ct privete
distrugerea pomilor, aici chiar ca nu au nici o vina;
E adevrat ce spui? i secretarul l privi scruttor.
Mai ncape vorba? Se supr Misa. N-am de ce sa mint! De altfel, Serov
m-a sftuit sa nu cumva sa trec pe la comitetul gubernial; zicea sa plec cu
detaamentul si Basta! Eu nsa tot am venit, desi nu m-a silit nimeni sa vin.
Bine secretarul se ridica se vede ca eti un biat de treaba. Am
ncredere n tine. Rmnei pe loc i continuai-v munca n sat. Dar ai grija i
mai strunete-i bieii. Fara disciplina, nu se poate
Dar daca Serov o sa ne dea ordin totui sa plecam? $2&;
N-are dect rspunse nepstor secretarul. Sa n-avei nici o grija,
doar nu suntei subordonaii luL-Aj unge ct i-a fcut de cap. Daca totui
ncearc sa va mute, atunci amintete-i de mine. Ct privete articolele din ziar,
o sa cercetam. Ai neles? i-acum, ia-o din loc! Am o mulime de treburi.
E un biat i jumtate! i spuse Misa, gndin-du-se la secretar n timp
ce ieea de la comitetul gubernial. Ce bine am fcut ca m-am dus la el. Prost
am mai fost! Ct pe ce sa ma bage Serov n spe-rieti! Daca l-a f ascultat pe el,
nu mi-a i iertat asta toat viaa.
Misa se simea uurat, de parca i s-ar f luat o povara de pe umeri. Se
limpezeau lucrurile, totul mergea spre bine. E adevrat, trebuie s-i mai
struneasc pe biei, sa se termine o data cu delsarea, cu lipsa de rspundere,
cu jocurile prosteti ca verdeaa i toate olticriile lui Ghenka. Detasamontul
nsa va rmne pe ioc i-i va duce pn la capt munca nceputa.
Ce ntorstur neateptat i fericita dduse el lucrurilor. Misa mergea pe
strada ca un cocos. Acum or sa arate ei de ce sunt n stare! Numai sa rmn
pe loc, ca or sa le fac ei bine pe toate. O sa trebuiasc sa se duca la
judectorul de instrucie, ca sa afe ce mai e cu Nikolai Dar asta mai trziu
Acum, lucrul cel mai important este sa se ntoarc n tabr i sa liniteasc
copiii, sa se afe n sat ca detaamentul nu va pleca. Caci n ultima vreme erau
socotii aproape ca nite infractori.
Cap. 47 DIN NOU LA MUZEU Slavka i atepta pe Misa n strada, Ung
muzeu.
Ei, ce se-aude? l ntreba el.
Totul e n ordine i rspunse Misa. Serov nici n-a vrut sa m-asculte,
mi-a spus sa ridic tabra i sa plecam. Da' eu nu m-am lsat. M-am dus la
comitetul gubernia! Al Comsomolului i am stat de vorba cu secretarul. Ei ne-a
dat ordin sa ram-nem pe loc, sa nu plecam nicieri.
Cum asa, fara ca mcar sa cerceteze?
Ce sa cerceteze? Doar nu- birocrat! L-am spus totul n mod cinstit. De
altfel l cunoate i dnsul pe Serov, tie ce pramatie e. Dar principalul este ca
noi rami'nem Tu ce nouti ai? Ai vzut-o pe contesa?
T Slavka arunca misterios o privire n jur:
Am intrat n muzeu i m-am dus de-a dreptul la secia Viaa de
altdat a boierilor, despre care, jf ne-ai povestit tu
Dar barcagiul?
I Barcagiul plecase. M-am folosit tocmai de acest prilej Asa., Stau eu
n ncpere i vad ca intra contesa. M-am prefcut ca cercetez vechile
costume. In muzeu nu mai era nimeni n afara de noi. Ea a trecut ncet pe
lng mine si, cu toate ca stteam ntors aproape eu tot spatele ta dnsa, totui
atu observat ca btrna se iuta la mine bnuitoare. Eu am rmas nemicat, iar
dnsa a plecat mai departe. Dup un timp a aprut din nou pe coridor.
Pesemne dup ce colindase tot muzeul. De data asta cu ma afam n dreptul
altui dulap. Ea ma cerceta la fel de bnuitor i cu nerbdare, vzndu-i totui
de drum. Probabil ca o stnjeneam. Atunci m-am ascuns n dosul unei
draperii. Ca s-i spun drept, mi-era cam frica i era o prfraie acolo
Prfraie. neleg, dar de ce i-era frica?
Pai daca-i venea n gnd contesei sa dea draperia la o parte, ca sa
vad daca nu sa ascuns careva acolo?
Ei si? Te-ar f mncat?
Nu m-ar f mncat, dar, oricum, e jenanT. i tare mai mi-era teama sa
nu cumva sa strnut din cauza prafului. tii, cnd te temi mai mult, abia
atunci te-apuca strnutul. Aadar, stau eu ascuns n dosul draperiei, privesc
printr-o crptur i vad totul. Btrna s-a ntors, s-a uitat jur mprejur sa
vad daca nu e cineva pe-acolo i s-a oprit locului. La nceput s-a prefcut ca
cerceteaz cu atenie dulapurile, apoi s-a apropiat de nur. tii, nurul care
ngrdete mobila
Stiu. Stiu
A ridicat nurul i s-a apropiat de pasarea de bronz. Ce-a. Fcut acolo,
n-am vzut, findc era cu spatele la mine, chiar n fata psrii, i o acoperea.
N-a stat dect un minut, desi mie mi s-a prut S. I era fresc ca a zabovit o
venicie. Apoi s-a ntors, a pus nurul la loc i a plecat.
Acum e limpede spuse Misa. Pasarea de bronz are un mecanism
secret care ascunde o taini, lata misterul psrii de bronz.
Trebuie sa tii adaug Slavka ca aColo se afa i o tbli cu
arborele genealogic al cont'i-lor. Aici se vede ca ei erau nrudii cu Demidovii.
Iofa
Nu Demidoyii ne intereseaz pe noi acum Ascunztoarea aceea mai
nli! Haidem I
ncotro?
La muzeu. Sa cercetam pasarea de bronz. Bieii intrar n muzeu si,
ncet, degajat, ca sa nu atrag atenia paznicului, strbtur toate ncperile.
Dar ntotdeauna cnd faci ceva n taina, ti se pare ca toat lumea te
suspecteaz. La fel i acuma. Lui Misa i se prea ca paznicul ntr-adins se
aezase la intrare, ca s-i poat urmri mai bine.
Ateptnd s-1 vad plecnd, bieii se prefceau ca privesc la obiectele
expuse. Paznicul moia pe taburetul lui i din cnd n cnd mai scutura din
cap, s-s. I goneasc somnul. In sfrit, cutnd sa scape de toropeala care-1
cuprinsese, se uita cu ochi som-norosi n laturi, se ridica i pleca abia trndu-
i picioarele.
Slavka ramase pe coridor pentru a-i da de tire lui Misa n caz de
primejdie, iar Misa trecu n fundul ncperii i ridca cu hotrre nurul. Dar,
n. Aceeai clipa, Slavka l avertiza. Misa puse nurul.la loc i se ntoarse cu
fata spre perete, uitndu-se,. Chipurile, cu multa atenie, la nite tablouri care
nfatisau viaa moierilor din secolul al XVlII-lea. Intraser doua tinere, tunse
scurt i cu ochelari, parnd a f studente. Cercetau obiectele expuse i i
fceau nsemnri n bloc-notesuri, fara sai ia n seama pe biei. Acetia au
trebuit sa atepte ca. Fetele sa ajung n coridor i apoi sa coteasc. In sfrit
disprur. Misa se repezi din nou la nur, dar de data asta apru paznicul.
Mergea trsindu-i ps-larii enormi i rupi, tergnd din mers, cu gndul
aiurea, praful de pe putinele obiecte ce se gseau n coridorul pe care-l
strbtea. Bieii se prefceau ca privesc obiectele expuse si, ca sa nu trezeasc
bnuieli, Misa gsi nimerit s-i povesteasc lui Slavka despre Reforma agrara
din 1861. In primavara, Misa fcuse un referat cu aceasta tema, dar uitase
multe lucruri, aa ca ceea ce spunea el acum era doar o niruire de cuvinte ca:
mproprietrire, | rscumprare, Stolpin, Rusia nainte de reforma, J87
Rusia dup reforma, compensaiile, loturi, obte, exploatare i
pronun cuvintele acestea att de tare, nct paznicul l ruga sa vorbeasc mai
ncet.
n sfrst, traitul psarilor se auzi tot mai stins dup colt. Slavka se
posta din nou pe coridor, iar Misa ridica nurul, se apropie de pasarea de bronz
i ncepu s-o pipie cutndu-i mecanismul de deschidere al ascunztorii. Dar
nici urma de aa ceva-ncerca s-i mite capul, apoi aripile, gtul, ghearele,
doar-doar s-o deschide ceva sau s-o deuruba. n zadar nsa, nimic nu se
deschidea, nimic nu se deuruba. Misa nvrtea pasarea, o sucea, o apasa, dar
degeaba. ncerca atunci s-o ridice, gndind ca ascunztoarea ar f n piedestal.
Pasarea nsa era bine prinsa de suport.
Suna clopoelul. Muzeul se nchidea
Misa, nfrigurat, continua sa smuceasc pasarea, dar nimic nu se
deschise.
Slavka i fcu un semn prevenitor i biatul abia avu timp sa sara ntr-o
parte. Intrau fetele. Dup ce trecur, Misa ridica din nou nurul, nsa Slavka i
fcu iari semn. De altfel, Misa auzise i el paii trii ai paznicului.
nchidem! Spuse acesta.
Bieii nu mai aveau ncotro, trebuiau sa plece, Otnd i vicrindu-se,
pazniculnchise usa n urma lor, Cap. 48 DIN NOU BARCAGIUL Afara se
ntunecase. ntr-adevr fusese o zi grea, dar cte n-au realizat! Au rezolvat
problema taberei rp asta era una. Al doilea au observat ca barcagiul o
spioneaz pe contesa, Au descoperit apoi ca btrna folosete drept
ascunztoare pasarea de bronz din muzeu, Ce-i drept, nc n-au dat de
ascunztoare, dar asta-i chestie de timp. O sa mai ncerce Ei o data, de doua
ori, i nu se poate sa n-o dibuie.
Dar pn una alta vzur ca au scpat trenul. Cel de seara plecase,
urma s-1 atepte pe cel de diminea. Insa ce mare lucru Doar era vara. Pot
s-i petreac noaptea sub orice tufa.
Discutnd aprins despre cele ntm-plate peste zi, ajunser n coltul
strzii i acolo se oprir. Misa propuse sa se duca n parcul oraului i sa se
culce acolo pe o banca.
Nu prea merge obiecta Slavica doar nu suntem vagabonzi.
Atunci ce propui?
Sa ateptm n gara.
In primul rnd ca te-apuca greata sa stai acolo, i-apoi nici n-o sa ne
dea voie. Daca nu vrei sa rmnem n parc, atunci s-o luam spre catedrala; e o
grdini prin apropiere, dormim acolo
Bine se nvoi Slavka.
Bieii se ntoarser ca s-o porneasc n direcie opusa, dar ncremenir.
n fata lor sta barcagiul'
i-i! Exclama barcagiul, cu zmbetul lui respingtor pe buze. Salut
vechilor cunotine!
Buna ziua i rspunse Slavka, politicos, desi numai cu cteva zile n
urma l rsturnase din barca.
Misa, tcut, se uta ncruntat la barcagiu.
V-ai plimbat? ntreba barcagiul, continund sa zmbeasc.
Da' ce te privete pe dumneata? Se rsti Misa la el.
Omul cltin din cap n semn de dojana:
Vai, vai! De ce mi rspunzi aa de necuviincios?! Vzndu-v, ca nite
consteni ce-mi suntei, mi-am zis' ia sa ma duc la ei. Sau poate suntei
suprai pe mine?
De ce sa fm suprai?
Mormi Misa.
Am crezut ca suntei supraI. i n-ar avea -nici un rost. De altfel, nu
dumneavoastr, ci eu ar f trebuit sa ma supr. Nu eu am fost cel scldat n
ru? i totui, dup cum vedei, nu ma supr.
El rse, dar numai cu buzele, caci ochii i-i inea ntr-una aintii asupra
bieilor.
Va ntoarcei n tabr? L1-:'t! I
Da.
Pai nu mai e nici un tren. ^K.|
Ba mai e un tren de noapte, suplimentar mini Misa.
Nu mai spune?! Se prefcu mirat barcagiul. N-am tiut. Tocmai ma
gndeam c-o sa trebuiasc sa dorm n ora, la vreo cunotin. Stranic!
nseamn ca pot pleca.
Si o luar cu toii spre gara. Bieii nu tiau cum sa scape de el, dar n-
aveau ncotro. Nu puteau merge dect la gara. De tren de noapte, nici
pomeneala, clar chiar de-ar f fost, ei tot n-ar f plecat mpreuna cu barcagiul.
Sa mergi c&*l noaptea prin pdure de la halta pn la tabr! S-ar f putut trezi
cu un cuit n coaste Gara, slab luminata, era goala. Doar n sala de.
Ateptare ddur peste cltori care moiau pe bahcire de lemn cu
speteze nalte i care i-n somn nu lsau din mini boccelele, valizele sau
sacii.
Dup cum vedei, nici pomeneala de vreun tren spuse barcagiul,
zmbind siret, vrnd sa le arate ca degeaba ncercaser ei s-1 traga pe sfoara:
tia el prea bine ca nu e nici un tren de noapte.
Daca nu-i, nu-i rspunse Misa, calm, ase-zndu-se pe o banca.
Slavka i fcu i el loc alturI. TM&- Trebuie sa ncercam ceva spuse
barcagiul, artndu-se ngrijorat. Uite ce, am nite cunotine pe-aici prin
apropiere. Haidei sa mergem la ei. O sa fe bucuroi sa ne gzduiasc peste
noapte.
Noi stam bine i aici i rspunse Misa, categoric.
Barcagiul ncerca s-i conving sa mearg cu el, fgduindu-le o cina
bogata i un pat moale, sau s-i sperie, spunndu-le ca la Ora dousprezece
sala Se nchide, aa nct vor f nevoii s-i petreac noaptea n strada. Cei doi,
nsa, l refuzar hotar ii, aa ca barcagiul nelese prea bine ca bieii n-au sa se
urneasc. Dar nici el nu se mica de lng ei. Se auzi ceasul ba tind ora noua,
apoi zece, unsprezece Dimitri Petrovici i tot ntreba pe biei despre tabra,
despre detaament, dar ei, tolnii pe spele-zele tari de lemn ale bncilor,
moiau i se prefceau ca dorm.
Uneori le ajungea la urechi huruitul vreunui accelerat sau al trenurilor
de marfa. Prin geamurile salii de ateptare vedeau din cnd n cnd ivindu-se
pe peron luminile roii, verzi sau albe ale felinarelor de |mina. Atunci se
auzeau ignalele stridente ale conductorilor si, drept rspuns, uieraturile
prelungi ale locomotivelor.
La ora dousprezece, un funcionar ntr-un palton negru, nu prea pe
msura lui, trecu prin sala, scu-turndu-i de umeri pe cltorii adormii i
spunn-du-le ca trebuie sa prseasc sala. Dar nimeni nu se mica, iar
miliianul se uita n alta parte ca i cum treaba asta nul privea de loc.
Astfel se scurser cteva ceasuri de ateptare chinuitoare. Prin toropeala
ce-i cuprinsese, bieii sinise ndeprteze, sa se rup de colectiv! Trebuie s-1
salvam!
Bieii czur pe gnduri. Sigur ca trebuie s-1 salveze. Dar cum?
Poate c-ar trebui sa stam de vorba cu el propuse Slavka. S-i
explicam ca a cam luat-o razna.
Ghenka cltin din cap:
N-o sa ne-asculte. O sa spun ca asta-i stilul lui de a conduce. Nu! Aici
e nevoie de masuri drastice. Trebuie sa fe zguduit n aa fel, nct sa se
dezmeticeasc pe data. Numai aa s-ar ndrepta.
i ce propui?
S-1 punem n discuie n adunarea de Com-somol.
Chiar asa, n adunare?! Sa stam mai nti de vorba cu el si, daca nu-
i vine n fre, abia atunci s-1 discutam n adunare
Propunerea aceasta fu primita de toI. i cum Misa nu tia nimic despre
cele puse la cale de ei, continua sa se comporte n acelai fel. Cu cei mai n
vrsta se purta grav, avnd contiina demnitii lui. E adevrat ca nici
preedintele sovietului stesc, nici ranii nu tiau de discuia pe care o
avusese el cu secretarul comitetului gubernial al Comsomolului. Dar faptul ca
Misa nu inuse cont de ordinul lui ~Serov, iar acesta nu mai revenise cu un alt
ordin de evacuare, nu era oare o dovada ca detaamentul are pe cineva care-1
sprijin i ca nu-i tocmai uor s-' scoat de aici?
n detaament, lucrurile mergeau cit se poate de bine. Nu se mi
ntmplase nimic deosebit. Doar Seva se mbolnvise, i chiar destul de grav. II
durea capul, l durea n gt, nghiea anevoie i abia mai putea sa respire.
Termometrul arata treizeci i noua cu noua.
Beaska, mare cunosctor n ale medicinii (mama lui era femeie de
serviciu la un dispensar) i spui: lui Seva sa deschid gura, se uita cu luare-
aminte i declara ca are anghina.
Gtul e rou i infamat spuse Beaska, i-au scos amigdalele?
Seva cltin din cap.
Poate ca ti le-au scos cnd erai mic, dar ai uitat tu.
Seva nsa nega cu hotrre aceasta posibilitate.
Beaska se uita din nou n gura bolnavului i spuse ca amigdalele exista,
ca sunt foarte infamate i trebuie neaprat operate.
In medicina exista doua curente adaug Beaska. Unii sunt pentru
scoaterea amigdalelor, alii pentru cauterizarea lor. Eu sunt de prerea primilor.
Apoi l-au acoperit pe bolnav cu mai multe paturi i i-au dat un ceai
ferbinte cu un supliment de bomboane. Ce sa fac cu el?
n starea n care se gsea nu putea f transportat la Moscova. Pe jos nu
putea merge nici pn la spital, iar preedintele nici vorba sa le mai dea calul.
Misa se hotr sa scrie doctorului un bilet, rugn-du-i sa vina n tabr. Doar
doctorul se duce acas la cei bolnavi! De altfel, spitalul are un cal.
Doctorul sosi ntr-o trsuric, trasa de un cal mthlos, de povara.
Doctorul era nalt i graS. Aa cum sta el n trsuric, prea nespus de
caraghios. Ai f zis ca, merge n urma calului, cu haturile n mna i strngnd
trsurica ntre picioare.
Doctorul confrma ca Seva are anghina (Beaska, arunca celor din jur o
privire triumftoare), ca amigdalele trebuie operate (Beaska se uita i mai
trufa). Dar, adaug doctorul. Seva nu poate f operat pn nu se face bine.
Trebuie sa ia mai nti nite medicamente i sa fe mutat negreit din cort n
casa.
Dar n ce casa s-1 ducem? Spuse Misa.'nedu-merit. El sta la
Moscova.
Oare niciunul dintre rani nu s-ar nvoi s-1 tina cteva zile? ntreba
doctorul. In defnitiv De ce nu l-am duce la conac? Mi se pare ca i-acum e
gol.
Credei ca ea o sa ne dea voie? Obiecta Misa.
Care ea?
Stpna, econoama
Hm! Doctorul se mcruwta: Haidei cu mine! Cnd ajunser pe alee,
Misa se uita la ferestrele de la mansarda. Obloanele erau date la o parte, ceea
ce nsemna ca btrna contesa este acas. Casa nsa prea, ca de obicei,
nelocuit'a.
Dup cum pea pe aiee i dup felul hot'arf n care urca treptele
verandei, s, e vedea ca doct'orui cunoate bine conacul. Misa nsa era convins
ca din toat povestea ast'a n-o sa ias nimic. Btrna o sa arate adeverina i
gata. Totui, ntlnirea cu. contesa l interesa grozav pe Misa. I se prea
extraordinar faptul ca uile acestei misterioase case sa se deschid i ei sa
poat ptrunde nuntru.
Cum ajunsera' pe terasa, apru i btrn. Ii atepta, cu nfiarea-i din
totdeauna: ochii nchii i capul' seme, din care pricina' nasul ei lung i coroiat
prea i mai mare. Apoi deschise ochii. Misa era sigur ca o s-o aud ntrebnd:
Ce dorii? ntr-adevr, contesa abia deschise gura ca i ncepu: Ce, dar
n aceeai clipa, vazndu-1 pe doctor, se fstci i tcu. Citeai n ochii ei
nedumerirea. Ls fraza neterminata i nchise din nou ochii. Un timp
rmaser cu toii tcui, apoi doctorul spuse:
Solia Pavlovna! Printre aceti tineri, venii de prin alte parti, este unul
bolnav. Are anghina. Nu mai poate sta n cort. Te rog s-1 adposteti la
dumneata pentmi' vreo trei-pat-ru zile
Dar spitalul? ntreba btrna, dup o scurta tcere, continund s-s. I
tina ochii nchii.
Spitalul e n reparaie.
Dar cine o s-1 ngrijeasc aici? ntreba din nou btrna, i lui Misa
nu-i venea sa cread ca ea rostete cuvinte obinuite, ca orice om, sica o
cheama pur si. Simplu Sofa Pavlovna.
Careva dintre ei i doctorul arata cu mina ispre Misa. De altfel, o sa
vin i eu s-1 vad.
Femeia tcu o clipa, apoi nchise iari ochii: w>
Socotii ca mai putei aprea n casa aste-?
mi fac datoria rspunse linitit doctorul.
Bine rosti n cele din urma btrna. Cnd o s-1 aduc pe biat?
Chiar acum!
Am s-i pregtesc un pat n camera de serviciij i va rog sa nu mai
trecei mai departe de camera asta.
E dreptul dumitale rspunse doctorul.
Btrna se ntoarse i dispru n casa.
Cap. 50 CAMERA DE SERVICIU Cnd l aduser pe Seva la conac, gsir
usa camerei de serviciu deschisa. Asta nsemna ca pot intra. Intrar. Era o
ncpere mare, dar joasa. Daca te ridicai n vrful picioarelor, atingeai cu mna
tavanul fcut din brne vechi, nnegrite de vreme, bine cioplite, dar cu
nenumrate crpturi n lung. Pereii, de asemenea, erau tot din brne cioplite,
spatiile goale dintre ele find umplute cu cli.
Totul era vechi, nnegrit, afumat. Lng un perete, pe nite cpriori, se
vedea o masa lunga i ngusta. Tblia mesei, fcut din senduri subiri, se
scorojise, napoia mesei se gsea o lavi ngusta, lipita de zid. Iat tot
mobilierul camerei, daca nu socotim i un bat lung, trecnd de la un capt la
celalalt al ncperii. Ce rost avea acest bat, greu 'de spus!
O usa larga, joasa,. Cu vopseaua scorojita, ducea din camera de serviciu
n restul casei. Cnd Misa ncerca s-o deschid, vzu ca era btut n cuie, care
abia se mai ineau. Dac-ar f mpins-o ceva mai tare, ar f scos-o cu tatani cu
tot.
Bieii se puser pe treaba, amenajnd spitalul, cum botezase Beaska
aceasta ncpere. Scoaser gunoiul, terser peste tot, splar geamurile, apoi
aduser crengi de brad i le aternur pe lavi patul lui Seva.
Paznicul, ba studentele se gndi ca ar opera mult mai bine noaptea.
Atun'ci n-o s-1 deranjeze nimeni. Se vor ascunde el i Ghenka n dosul
draperiei, vor atepta sa se nchid muzeul i-a: poi, netulburai de nimeni, se.
Vor putea ocupa de pasarea de bronz.
Bieii intrar n muzeu cu vreo ora nainte de nchidere. Acum
cunoteau muzeul ca-n palma. Avea doua ieiri una da n strada, alta spre
curte. Paznicul nchise nti usa dinspre strada, apoi pe cea di dos. Bieii
hotrser sa rmn toat noaptea n muzeu, iar spre ziua sa se ascund
dup draperie i sa atepte pn cnd se va deschide din nou. Atunci vor iei
din ascunztoare i se vor strecura afara sau se vor preface ca abia au intrat.
Lucrurile au mers ct se poate de bine. In muzeu nu era nimeni. Bieii
ateptar pn ce paznicul trecu n alta sala, apoi se ascunser dup draperie.
Abia acum Misa i putu da seama ca nu i-a fost de loc uor lui Slavka sa stea
pitit aici: era alata praf, ca nu puteai respira! Lui Misa i era teama de Ghenka
sa nu cumva s-1 apuce strnutul. Dar Ghenka s-a inut bine i au scpat cu
fata curata.
Se auzi traitul pslarilor. Venea paznicul. Bieii nici nu sufau. Paii se
oprir chiar n fata draperiei Copiii erau mai mult mori dect vii
Btrnul ncepu sa tueasc. Ce fcea el n camera, bieii nu puteau
vedea Apoi se auzi din nou traitul pailor, dar din ce n ce mai nfundat
Rsun apoi un zngnit metalic la usa din strada: paznicul pusese crligul
mare, de fer. Rsun apoi un zgomot nbuit: trsese zvorul de lemn. n
sfrit, se auzi scrnetul lacatului usa era nchisa! Apoi din nou pasi taraii.
nti se apropiar, apoi se ndeprtar tot mai mult Misa ddu draperia la o
parte i asculta ncordat. Rsun zgomotul unei ui trntite, apoi cheia
rsucindu-se n broasca. Gata! In sfrit, iat-i singuri!
Mai ateptar putin, pe urma, scondu-i ghetele, se apropiar desculi
de usa din dos i o ncercar: 33Q era nchisa. Atunci ncepur sa cerceteze
muzeul. Lumina slaba a amurgului abia mai rzbea prin perdele. Pe perei,
tablourile preau nite pete ntunecate, misterioase. Geamurile cutiilor nirate
pe mese luceau, iar psrile i animalele mpiate preau nespus de stranii n
ncremenirea lor.
Dup aceea se ntoarser n ncperea unde se afau expuse obiectele
care nfiau viaa din trecut a moierilor. Ghenka ramase n coridor, ca s-I
previna pe Misa n caz de primejdie. Misa ridica nurul si, linitit, fara graba,
ncepu sa examineze pasarea de bronz.
O pipai cu atenie, centimetru cu centimetru, cau-tnd vreo crptur,
vreun orifciu. Poate se deschide cu vreo cheie. Nu gsi nsa nici un orifciu. Nu
simea sub degete dect bronzul aspru att. Atunci biatul ncerca sa mite
anumite parti ale corpului: capul, moul din cretet, o aripa, apoi cealalt, o
gheara, apoi alta. ncerca fecare gheara, iiecare pana n parte, dar nimic nu se
clintea din loc, nu se nvrtea, nu se deschidea.
Misa se neliniti. Daca n-or sa descopere mecanismul? Sa f rmas el
degeaba aici, toat noaptea, punndu-i pielea-n joc? i mai era i-un
ntuneric! Sa aprind lanterna? Nu, e riscant. Lumina ar putea f observata din
strada i cine tie ce scandal de pomina ar mai iei de aici! Ar f nvinuii ca au
ncercat sa fure ceva din muzeu. Ce ruine i pentru ei, dar i pentru ntregul
detaament Important este sa nu se piard cu frea. Sa fe calm. Trebuie sa.
Se stpneasc. S-o ia de la nceput nc o data. Doar pasarea trebuie ea sa se
deschid ntr-un fel sau altul
Ce se-aude? l ntreba ncetior Ghenka, apro-piindu-se de el.
Stai la locul tau i taci din gura i rspunse n oapt Misa.
Ghenka se ntoarse din nou la postul de observaie, iar Mtsa continua sa
cerceteze. Dar daca pasarea n-are nici un fel de ascunztoare? Totui, nu,
Slavka nu se putea nela Slavka nu vorbete niciodat asa, n dodii, el nu-i
Ghenka Glienka da fru liber fanteziei, Slavka nsa nu.
Judecind astfel, Misa continua sa cerceteze pasarea, strduindu-se s-i
pstreze calmul. Nu trebuie sa se neliniteasc, sa nu se grbeasc, s-o
examineze centimetru cu centimetru.
Misa zbovea. Ghenka veni acolo de cteva ori, rugndu-l s-l lase sa
ncerce i el.
Ai sa vezi. Misa ii optea plin de nerbdare
O gsesc la minut.
Misa l alunga de cteva ori, dar pina la urma ceda. II las pe Ghenka sa
continue, iar el li lua locul.
Numai ia seama i umbla cu grija l preveni. Daca rupi ceva, atunci
s-a terminat cu noi.
N-ai nici o grija mormi Ghenka.
Desi Ghenka se strduia din rsputeri, sullnd din greu i exclamnd
mereu: Aha, iat, am gsit! *, pn la urma nu fcu nimic.
Misa mai ncerca o data, dar fara nici un rezultat. Lumina slaba a zorilor
ptrundea n ncpere. Biatul se uita la ceasul lui mare era ora cinci
dimineaa. Muzeul se deschidea la noua.
ncepur sa caute din nou cu nfrigurare. i oprir atenia asupra
suportului, un bloc rotund, de marmura colorata. Pasarea era nurubata n
partea de sus a blocului. Dar i suportul era complet neted. L-au aplecat putin,
dar nici sub el n-au descoperit nimic.
Poate ca Slavka greise i nu era vorba de pasare, ci de cu totul altceva.
Bieii examinar cu atenie masa, fotografile i toate obiectele afate n
ncpere. Rmaser necercetate doar dulapurile, deoarece erau ncuiate.
Dar totul fu n zadar.
Misa se uita din nou la ceas. Era opt i jumtate i muzeul se deschide la
noua. Paznicul poate sosi dintr-o clipa n alta! Chiar e de mirare ca na venit
Pn acum. Doar trebuie sa fac curenie n ncperi.
Bieii mai verifcar o data daca nu cumva lsaser vreo urma dup
atta cutare i se ascunser apoi dup draperie, ateptnd sosirea paznicului.
Cap. 52 A DOUA NOAPTE IN MUZEU Ghemuii n ascunztoarea lor,
bieii trgeau cu urechea ca sa aud scraitul uii. Dar peste tot linite.
Misa se uita din nou la ceas: noua fx. Ce sa nsemne asta?
Biatul i privea ntr-una ceasul. Minutarul se mica ncet, dar nainta
mereu. Se fcu noua i un sfert, apoi noua jumtate. Ce. S-a ntmplat oare?
Doar citiser clar pe tblia de la intrare: Muzeul este deschis de la 9 la 19 cu
ntrerupere de la 14 la 15. Zilnic afara de
Deodata, Misa se uita la Ghenka, buimcit.
Ghenka, ce zi e azi? Cum ce zi? Luni.
Luni a fost ieri cnd am venit noi aici!
Adevrat. nseamn ca azi e mari.
Mari! Repeta Misa. Dar marea muzeul este nchis!
De ce?
Nu scrie pe tblia: Mari nchis?
Nu mai spune! ngna Ghenka. Atunci am sfeclit-o!
Fir-ar al naibii, cum de-am uitat! Se cina Misa. tiam doar ca marea
muzeul este nchis. Noi am plecat din tabra luni i nu m-am gndit ca daca
rmnem aici peste. Noapte, a doua zi o sa fe mari. Cum de nu mi-am dat
seama! Sunt un prost, pe cuvntul meu!
Asta din cauza ca tu hotrti i iaci total de unul singur, fara sa te
mai sftuieti i cu alii spuse Ghenka.
ntmplarea de fata i oferea un minunat prilej pentru a ncepe cu Misa o
discuie serioasa cu -privire la ruperea lui de colectiv.
Ce s-i spun, ai gsit i locul i momentul ca s-mi faci morala! Se
supr Misa. Ce, toi v-ai vorbit sa ma blagoslovii? Nu mi-a fost de ajuns
Slavka i Zna, acum ncepi i tu!
Cum, ei au i vorbit cu tine? Se mira Ghenka.
Sigur Dar despre asta mi arde mie acum?
Trebuie sa ieim de-aici. Ce prost am putut sa fu!
Ieir ncet din ascunztoarea lor, ndYeptndu-se spre usa din dos. Era
nchisa. Bieii ascultar cu ncordare. Din curte rzbeau rsete i strigate
vesele: pesemne copii care se jucau pe-afar.
Se duser apoi la usa din fata, traser zvorul i scoaser crligul de fer,
dar usa nu se deschise. Era nchisa pe dinafara cu un lact, iar cheia se afa la
paznic.
Bieii traser zvorul la loc, puser crligul i se ntoarser napoi n
camera unde sttuser pnf atunci. Le mai rmsese o singura posibilitate:
geamurile. Dar ele ddeau spre strada i aveau gratii.
Urmar ceasuri grele, chinuitoare. Noaptea agitata, fara somn, apoi
foamea i sleise complet de puteri. Misa se arata mai tare, dar Ghen'ka se aez
pe duumea i ncepu sa mota ie cu capul pe genunchi. Atunci Misa propuse sa
doarm pe rnd. Mai nti Ghenka, pe urma el. Ghenka se i trnti pe divan i
adormi numaidect.
Misa umbla de colo-colo prin muzeu. Tcerea apstoare i aerul nchis l
ameiser cu totul. Trebuia sa lupte din rsputeri ca sa nu adoarm. Se mica
tot timpul, temndu-se sa nu-1 doboare somnul daca s-ar aeza jos mcar
pentru o clipa.
Zbovi distrndu-se putin n secia Faunei, unde animalele mpiate, n
afara de numele lor rusesc, mai aveau ^alturi i nite ciudate nume latineti.
Se uita la insectele din vitrine, prinse la ace; vzu Apoi oarecele de cmp i
oarecele de casa. Ce rost avea acesta din urma? oarece de cmp mai merge,
dar cel de casa? Cine nu-1 cunoate?!
Se scurser doua ceasuri. Lui Afa i era somn, dar nu-l scula pe
Ghenka. Se gndea ca daca Ghenka nu se satura de somn, mar mult' ca sigur
ca adormi cnd va rmne de planton.
Biatul se mai plimbaprin camera nc vreo doua ore, pind ca prin* vis.
Apoi l trezi pe Ghenka. Acesta se nf'frrdea, casca sl. Nu se dumirea
unde se afa si' ce-i cu el.
Ma lai sa dorm doua ceasuri, apoi ma trezeti i spuse Misa. Dar
daca vezi ca f-e tare somn, matrezesti i mai devreme. Ai neles?
Sa n-ai nici o grija l asigura Ghenka, utinzndu-se i cscnd.
Misa se lungi pe divan i adormi ntr-o clipita.
Dup un timp, se trezi singur Era ntuneric Se uita la ceas. E posibil
oare? A dormit opt ore! Sari n sus. Dar Ghenka. Unde-o f? Trecu ntr-un
coridor, apoi n altul, cerceta ncperile Ghenka nicieri!
Unde sa f disprut? Doar n-a putui sa plece singur! In orice caz, Misa
cerceta ambele ui. Erau ncuiate ca i pn acum.
Unde putea f Ghenka? S-o f trntit pe undeva i doarme! Biatul ncepu
sa se neliniteasc. Scotoci prin toate colturile, Ghenka nsa nicieri.
Misa se zpcise de-a binelea, cnd deodata auzi un sforit. Asculta
atent. Sforitul venea din camera unde se afa secia Religia opiu pentru
popor. Mi'sa se duse acolo. Da, sforitul se auzea limpede. Dar unde era
Ghenka? Asculta din nou i nghe. Sforitul venea din cosciugul afat n
mijlocul ncperii. Pe cosciug scria ca n el se pstreaz moatele nepieritoare
ale nu stiu cui, dar n realitate racla era goala.
Tremurnd de frica, Masa se apropie de racla i salta capacul. Nu se
nelase! In racla, foarte linitit, cu palmele sub cap, dormea Ghenka.
i-a prsit postul i s-a culcat! Misa i trase un ghiont att de zdravn,
nct mai sa rstoarne racla.
Ei, parc-am fcut cine tie ce! Cut sa se scuze Ghenka, ieind din
racla. N-are cine sa vina astzi pe-aici Daca umbli mereu prin camera, s-ar
putea sa ti se aud paiI. Aa nsa ne-am saturat amndoi de somn.
Dar cum de-ai putut sa prseti garda? Daca i era att de somn, n-
aveai dect sa ma trezeti!
Mi-era mila, nelegi Mi-era mila sa te scol. Doar n-avem nimic
demncare. Cu ce ne puteam astmpra foamea? Numai cu somn. i-apoi,
dup cum vezi, nu s-a ntmplat nimic.
ntr-adevr, nu se ntmplase nimic, totui Misa l mustra aspru.
Stui de somn, acum se simeau mult mai bine. Dar ar f fost i mai bine
daca nu i-ar f chinuit foamea.
Si din nou ceasuri nesfrite Li se fcu iari somn. Ba se mai micau,
ba moiau. De fapt, Misa umbla mai mult singur, caci Ghenka moia n-tr-
una Pn la urma nsa adormir de-a binelea amndoi
Cap. 53 NECUNOSCUTUL Cnd Misa se scula de diminea, prima lui
grija fu sa se uite la ceas. Era opt. II trezi imediat i pe Ghenka i nu fcu rau,
deoarece peste cteva minute auzir scraitul cheii la usa din dos i n muzeu
intra paznicul.
Bieii se ascunser dup draperie. E adevrat ca Ghenka propusese sa
se ascund n racla, nsa Misa se mpotrivise: de aici puteau vedea totul, pe
cnd n racla ar f fost ca ntr-o cursa.
Ascuni dup draperie, bieii auzeau fonetul maturii, hritul
fraului: paznicul fcea curenie.
Usa din dos era deschisa i rcoarea proaspt a dimineii ptrundea n
ncpere, o data cu glasurile copiilor din curte. Paznicul intra i iei de mai
multe ori, ducnd gunoiul afara. Usa din fata continua sa rmn nchisa.
Bieii abia se mai ineau pe picioare. Se resim-teau dup aceste doua
nopi cumplite. Nu mai aveau aer sa respire. Paznicul asta, lene cum era, nu
deschidea nici mcar un geaM. i timpul trecea ngrozitor de ncet
Cnd paznicul ajunse cu maturatul n apropierea lor, bieii nici nu mai
sufar. Le era teama ca omul va da draperia Ia o parte: aici era doar atta praf
i gunoi Dar paznicul se gndi pesemne ca, de vreme ce nu se maturase dup
draperie mai bine de un an, ce rost ar avea sa mature el acuma? Matura lui
trecu peste ghetele lui Misa. Na! Acum da draperia la o parte Dar nu! Paii
taraii ai ba-trnului se ndeprtar. Se ndeprta i zgomotul fcut de matura
i fra.
Era ora noua! Paznicul va deschide acum muzeul. Misa numra clipele
cu nfrigurare: de ndat ce btrnul va descuia usa i se va ndeprta, vor iei
n strada.
Se auzi zgomotul crligului de fer dat la o parte, apoi zvorul tras, cheia
rsucit n lact i un mnunchi viu de raze czu pe duumea la captul
coridorului. Aadar, usa era deschisa. Se pregtir sa fuga. Btrnul se va
ntoarce n curnd. ntr-adevr i se auzir paii. Dar ce sa fe oare? A, nu e
singur, vorbete cu cineva.
Misa se uita prin crptur. 11 vzu pe paznic pind nainte, iar n
urma lui un om nalt, ntr-un costum verzui. Mergea putin chioptnd, parc-
i tra un picior. Veneau ctre sala unde era nfiat viaa din trecut a
moierilor. Chiar ntr-acolo unde se gseau Misa i Ghenka, ascuni dup
draperie!
Paznicul i omul n verde se oprir vizavi de draperie.
Dorii sa desenai? ntreba paznicul.
Numai o schi rspunse omul n verde, Scotiiid din buzunar im
bloc-nostes i un creion.
Dorii un scaun?
Nu, mulumesc, nu te ocupa de ai ne.
Balrinul -pleca, trsindu-i paii, n alta ncpere.
Necunoscutul mica cu -repeziciune creionul pe foaia ibloc-notesului. Era
un brbat cam de vreo treizeci i cinci-patruzeci. De ani, destul de zvelt,
brbierit, cu parul rocat, strlucitor i lins. Vadea o oaTecare ncordare.
Paii btrnului nu se mai auzeau. Deodata se petrecu ceva cu totul
neateptat.'. Necunoscutul vr bloc-no-tesul n buzunar, ddu la o parte
nurul i se apropie de pasarea de bronz; ii ridica repede capul, puse nuntru
un bileel, aeza capul la loc, apoi, punnd nurul aa cum 11 gsise, se
ntoarse la locul s-au i ncepu din nou sa deseneze.-
5trainul fcuse totul cu o repeziciune uimitoare, totui Misa bagase de
seama ca acesta ridicase capul psrii cu mna stnga, iar cu dreapta apsase
pe ochi. Va sa zic asta era secretul mecanismului!
Necunoscutul i puse bloc-notesul n buzunar i pleca dup btrn. Se
auzir apoi glasurile lor apro-piindu-st. Trecnd pe lng biei, ei se
ndreptar spre ieire.
Cu bine! Rmi sntos! Spuse necunoscutul, strngnd mna
paznicului i pesemne strecurndu-i vreun baci, deoarece btrnul se nclina
adine i slugarnic, zicnd n timp ce se tot ploconea:
Va mulumesc, va mulumesc. Sa fi sntos i dumneavoastr.
Paii paznicului rsunar din nou pe coridor si, de ndat ce acesta ddu
coltul, bieii ieir. Din ascunztoarea lor, furindu-se spre usa de la intrare;
ca i cnd tocmai atunci intraser, trntir usa si, vorbind tare, o luar ctre
sala pe care o prsiser abia cu cteya clipe mai nainte.
Apru paznicul i se uita bnuitor la ei:
Iar ati venit?
Pai luni n-am izbutit sa terminam rspunse Misa.
Numai n ala asta vine lume, numai n sala asta i featrnul cltin
din cap.
Pai acum toi. Studiaz viaa de altdat. A (moierilor i explica
Misa. Iat de ce vin toi alei.
De cnd s-a isprvii cu moierii, i uite eti se mai intereseaz. De ei 1
Se vede.ca '-viata lor a fost ceva mai buna dect a noastr spuse foatrnul i
se tr imai departe.
Moul asta plnge dup vechiul regim opti Ghenka.
Misa ddu nurul la o parte, se apropie, de pasare si, imitndu-1 pe
necunoscut, prinse cu mna stinga capul psrii, iar cu dreapta apasa pe
ochi Dar Nimic! Atunci Misa apasa mai tare i capul psrii se. Deschise.
n el se afa un feletel. Misa l lua i-1 citi Nu erau dect cteva cuvinte:
Miercurea viitoare, cu trenul de zi
Misa puse bileelul la loc, nchise din nou pasarea i atrna nurul.
Bieii ieir din muzeu si, cu pasi grbii, o pornir sore gara.
Partea a cincea TAINA PSRII DE BRONZ Cap. 54 KIT ARE INDIGESTIE
Miercurea viitoare cu trenul de zi
Nu era greu de neles; cineva avea sa soseasc mierctt-A cu trenul de zi.
Biletul era destinat contesei, care inea legtura cu omul n verde. Pentru
schimbul de scrisori, ei foloseau drept ascunztoare pasarea de bronz.
Miercuri i Kuzmin tot ntr-o miercuri a lost asasinat.
Dar devreme ce exista o ascunztoare n pasarea cea mica de la muzeu,
de ce n-ar exista o ascunztoare asemntoare i n pasarea cea mare care se
Afa la conac? Ar trebui sa cerceteze. Dar cum? Vezi bine acum cnd au reuit
sa ptrund pn n camera de serviciu, ansele lor de a ajunge la pasarea de
bronz au sporit. Dar
Seva se nsntoea vznd cu ochii. Misa l silea sa tina termometrul
pite o jumtate de ora. Totui, coloana de mercur nu urca mai sus de 36,6. Ba,
colac peste pupz, mai veni i doctorul, care constata ca Seva este sntos i
ca a doua zi poate prsi patul i iei afara la aer. Dar asta nsemna ca trebuie
sa prseasc odaia de serviciu. Ce era de fcut?
Misa umbla prin tabra, cercetnd bieii atent si, cu o speran
ascunsa, l ntreba pe fecare cum se simte. Dar toi se simeau minunat. Pe
nimeni nu-1 durea nimic. Atunci Misa i spuse lui Beaska:
Noi ne punem n micare abia atunci cnd s-a mbolnvit cineva. Dup
regulile medicinei insa, tre buie sa prevenim mbolnvirea.
Beaska se supr:
Eu mereu am vorbit de proflaxie, dar nimeni nu m-a ascultat. Nici tu,
de altfel.
Ei lasa acum cut sa evite discuia Misa. Ar trebui sa folosim
spitalul pn nu ne dau ei afara. Examineaz-i pe toi i daca gseti vreunul
suspect, l i duci la spital. Mine chemam doctorul. Examineaz-i ct se
poate mai atent. Chiar daca greeti i duci la spital vreunul sntos, n-o sa
fe mare nenorocire. Mai bine sa greeti aa dect invers.
Beaska porni cu zel la ndeplinirea misiunii ncredinate. Le lua la toi
temperatura. Dar povestea asta dura destul, deoarece nu aveau dect un singur
termometru n toat tabra. Examina apoi fecruia larin-gele, caci se socotea
mare specialist n boli de gt: mama lui era femeie de serviciu chiar la secia
nas-gt-urechi a dispensarului.
Casca gura mai tare! Spunea Beaska si, mic de statura cum era, se
ridica de fecare data n vrful picioarelor i se uita n gtul pacientului. Dup
aceea declara cu importanta: Mda E rou. Nu prea stai bine
Ar ii ost n stare s-i nlaate pe toi i &a4. DucA. La spital'. Dan cine
avea pofta sa stea intuit la pat? i mai ales pe U. N> zadut ca asta! Chiar sa ti
tost vce* unul bolnav, i tot n-ar ii spus.
n cele din urma, toi se plictisir i de Beaska, came^si vira sprintenele
n guna tuturor, i de termometru, cruia nu-t gseau nici un rost.
Misa sidadea seama ca toat, tevatura a ost de forile mrului. Cum
sa convingiun o sntos ca-ibolnav % aa ea las totul balta. N-avea ncotro.
Mine va. Trebui sa eliberezecamera de serviciu. Va trebui savsi ia adio de ki un
prilej att de minunai, de a ptrunde n< easa i de a examina pasarea de
bronz.
Si totui salvarea se ivi: pe neateptate n persoana lui Kit, eare-de-a-bia*
semai inea pe picioane,. Vaicarin-du-se nln-una. Mnease prea mult s-i
acuma i era rau.
Bucuria lui Misa mu cunotea margini. Nu ncape ndoiala, Kit se va tace
bine, doar nu. E, prima data cnd are indigestie. O sa zac o zi-dou, apoi se va
scula, uitnd de boala. Mai mult ca sigur c-a mncat n netire cnd a tost cu
Slavkai la. Moscova, dup alimente Dar Misa n-a stat s-1 mai ntrebe ce
anume mncase. Principalul era ca, el avea indigestie iat iu&tul cel mai
important, i mai binevenit. Mine va sosi i doctorul tii va prescrie ulei de
ricina ori. Sare-amtira. Deocamdat trebuie s-1 culce n locul lui Seva, care,
ntr-adevr, era inut mai mult cu fora n. Pat.
Kit fu numaidect transportat n camera de serviciu, iar Seva o lua la.
Fuga mncndpamntul.
Cnd contesa aafat ca n locul fostului beluiav a fost adusun altul, ai
plecat fasasa zic nimic. In curnd sosii sidoctorul, cu toate ca Mis-a nu-1
chemase
Dar ce s-a mai ntmplat? ntreba doctorul.
Cobor din trsurica i Lega calul de un copac; numai uit-mdu-te la el
ct era de greoi i de lene, vti puteair da seamaca de bussa voie nu s-ar f
urnit pnaacolo.
S-a mai mbolnvit un biat l anuna Misa.
%Xl
Sa vedem rosti doctorul, ncruntat, porniad spre OBS ac.
Examinndu-l pe Kit, spuse ca acesta este ntr-adevr bolnav. S-ar putea
chiar sa aib dizenterie. Misa aiasa S ncunotiina ca asemenea deranjamente
la stomac sunt destul de frecvente la Kit, cam la doua s-ptaranri o data.
Doctoral i prescrise medicamente, punndu-le n vedere ca bolnavul n-
are voie sa mnnce aproape nimic, Ju. Cru cane nespus i mai amr pe Kit.
Apoi doctorul, s, j mai ncruntat, se duse la contesa, care atepta.pe
terasa. Misa nsa nu putu auzi disoutja lor Pe urma doctorul se ntoarse, i
mai posomorii, iar la plecare spuse:
Bii. Atu 1; sa stea. Culcat pn ce-i dau eu voie sa prseasc patul.
Sa pstreze cea mai stricta dieta. Trebuie sa stea culcat. Cit privete cele ce s-ar
mai putea ntmpla, sa le trecei cu vederea.
Dan sipiuseie doctoralul, Misa deduse ca nsi coatesa l chemase,
cerndu-i s-i evacueze pe biei din camera. Dar nu i-a mers.
A doiaa zi, contesa pleca la ora. Mai mult ca sigur ca se ducea sa se
plng de biei i sa obin alungarea k>r din conac. N-are dect sa se duca!
Ea i nchipuie ca Serov e mai tare dect toi, dar se neal. Iar n timp ce
dnsa va f plecata, el va putea sa ptrund n casa i sa examineze pasarea de
bronz Nimic extraordinar, de nepermis. Doar nu e casa ei, e a statului. Ea
nu-i dect custodele cona-cului, care e un bun al poporului, nu e locuina
cuiva. Asta-a i Cap. 95
TN CASA MISTCRK) ASA La patul lui Kit fceau de garda Slavka i
Beaska. Beaska n camera, iar Slavka afara. Amndoi primiser instr.
Uctiuui sa anune cea mai mica primejdie prin fuiepasturi: dswa scurte i una
prelunga.
Zii Usa masiva i scunda, cu vopseaua cafenie scorojita, abia se mai inea
n cuiele i balamalele ruginite. Deschiznd-o, bieii ddur ntr-un coridor
ticsit cu tot felul de vechituri
Kit ar f vrut sa se duca i el sa vad ce mister ascunde coridorul acela,
dar tocmai i se adusese zeama de orez, aa ca i slabi cu insistentele.
Aadar, coridorul era plin cu tot felul de vechituri: fotolii rupte, o etajera
strmba, un lavoar cu placa de marmura crpat i cu o gaura mare la mijloc,
unde ar f trebuit sa fe oglinda, tot felul de lzi, couri, butoiae. Misa nsa-
baga de seama ca mijlocul coridorului era eliberat de vechituri, lsnd o trecere
ngusta. Sigur ca contesa fcuse treaba asta, ca sa se poat apropia tiptil de
usa i sa asculte ce se petrece n camera de serviciu. Celalalt capt al
coridorului ducea spre o scara de fer n spirala.
Pentru orice eventualitate, bieii ntocmir nu-maidect un plan al casei.
Nisa cu pasarea de bronz de la faada era mai aproape de aripa stng, n timp
ce camera de serviciu se afa n spatele casei, mai aproape de aripa dreapta.
Aadar, l atepta urmtoarea escapada: n primul rnd sa se urce la
mansarda, apoi prin neaperile din fundul casei sa ajung n fata si,
n^sfrit, sa treac din aripa stnga a casei n aripa dreapta. Era destul de
greu, ntruct trebuiau sa fac acest drum pe furi, fara zgomot i mai ales
ntr-o casa complet necunoscuta.
Ct timp usa dinspre camera de serviciu ramase deschisa, se puteau
vedea lucrurile mprtiate pe coridor. Dar de ndat ce Misa nchise usa, se
fcu un ntuneric deplin. Doar dinspre scara n spirala, prin golurile dintre
trepte, se mai strecura o raza de luminA. i pentru ca jos, n coridor, era
ntuneric. Iar sus era lumina, li se prea ca acolo sunt oameni i se temeau sa
urce scrile.
Putem proceda mai simplu opti Ghenka. Ieim n curte i mergem
pe terasa, iar de-acolo ne urcam pe cornia i n felul asta ajungem la nisa cu
pasarea de bronz. Altfel ne-am putea ncurca.
Pe-alara ne poate vedea cineva i rspunse Misa, n oapt. Daca ie
frica, n-ai dect sa nu vii.
Da' de unde, nu ma tem! Spuse suprat Ghenka.
n jur domnea o linite de mormnt. Nu se mai auzeau nici clefiturile
lui Kit. Se vede c-i terminase zeama de orez.
Ferindu-se sa nu se loveasc prin ntuneric de lucruri, bieii se
ndreptar spre scara. Primul ncepu sa urce Misa, urmat de Ghenka. Dar
ndat ce puser piciorul pe trepte, scara ncepu sa se clatine i sa scrie din
toate ncheieturile. Daca n casa s-ar afa cineva, i-ar descoperi nu-maidect.
Lui Ghenka i se prea ca scara se va prbui dintr-o clipa n alta: era chiar de
minune ca se mai inea ntreaga: era foarte ngusta i abrupta, cu treptele din
nite triunghiuri metalice, mici. Ghenka se poticni i i juli genunchiul.
Blestema n gnd ornduirea moiereasca, care obliga servitorii sa urce
asemenea scri n spirala. Trebuia sa te nvrti ca un titirez un umr i-l
propteai n zid, celalalt n bara de fer, iar cu capul te loveai mereu de sus.
n sfrit ajunser la etajul nti. Aici ddur de un coridor asemntor
cu cel de jos, numai ceva mai mare. O fereastra larga, de-a lungul ntregului
zid, l fcea sa semene cu o galerie. Unele din ochiurile ferestrei erau divers
colorate cele mai multe nsa erau sparte.
Bieii vzur curtea i magaziile. nseamna', ca se afau tot n partea din
dos a casei.
Pe coridorul de sus ddeau doua ui nalte, odinioar albe: una lia mijloc,
alta La captul culoarului. Bieii deschiser ncetior prima usa i se
pomenir ntr-o sala mai mult goalaunde zceau mprtiate m dezordine
cteva mobile vechi ubrezite.
Din tavanul foarte nalt, atrna un candelabru uria cu o mulime de
ururi de cristal. Ferestrele, i ele nalte, ogivale, erau btute n scnduri pe
alocurea sau acoperite cu un simulacru de draperii. De acolo puteai mbria
cu privirea parcul, gradina, rul i pavilionul ridicat n mijlocul taberei. Vederea
steguleului acest mic triunghi rou care din cnd n cnd futura molcom n
adierea vn-tului, avu darul s-i liniteasc i chiar s-i nveseleasc pe biei.
Nu se mai gndeau la nici un fel de primejdii, li se prea ca se angajaser ntr-
un joc vesel, pasionant. Ce bucurie ca puteau vedea totul, chiar i tabra, fara
ca ei sa fe zrii de cineva De altfel, acum puteau iei n partea centrala a
cldirii, la faada, i asta era ceva!
Sala avea trei ui: cea prin care intraser ei i rjca doua ntr-o parte i-
n alta. Uile acestea nsa erau zvorte, astfel ca bieii trebuir sa se ntoarc
napoi n coridor i sa deschid alta usa. De aici ddur ntr-o camera goala
care se nvecina cu o ncpere ncuiata. Bieii se uitar prin gaura cheii i
vzur un pat nefcut, o noptiera, un ifonier, un birou cu un capac n
semicerc i doua fotolii mari i moi. Pesemne ca acesta. Era dormitorul
contesei.
Din camera n' care se gaseau1 bieii, pornea n sus o scara de lemn.
Cptuit cu scnduri ntr-o parte i cealalt, aa nct prea o cutie lunga. De
buna seama ca ducea la mansarda.
Dar scara pornea din dormitorul contesei i acesta era ncuiat. Prin
urmare contesa i instalase iatacul aici, pentru ca nimeni sa nu poat urca
la mansarda.
Bieii ncercar sa deschid usa, dar vzur prin crptur ca e ferecata
cu doua lacte. Doar n-aveau de gnd s-o sparg 1 ncercar atunci scndurile
afate de o parte i de alta a scrii de lemn; acestea abia se mai ineau n cuie.
Daca ar izbi cu un drug de fer, s-ar desprinde numaidect. Dar cum n-aveau
cu ei nici un fel de unealta. Misa i spuse lui Ghenka sa coboare pe scara n
spirala, jos n coridor, $i sa caute acolo vreun drug de fer.
Nu e neaprat nevoie de un drug, sa fe ceva de fer i spuse Misa
ca s-1 putem baga ntre scnduri. Vezi numai sa umbli ncet
Ghenka se ntoarse repede ca un vtrai i un fer de calcat stricat
Bieii varar cletele ntre scnduri si, btnd ncet cu ferul de calcat, izbutir
sa scoat doua din ele. Prin borta asta ei putur ajunge la scara. Scara de
lemn era dreapta i destul de lata; ea ducea Ia mansarda o ncpere joasa,
ptrat i plina cu tot felul de vechituri; i aici, ca i jos, fusese lsat un loc
ngust de trecere printre calabalcurile mprtiate, caTe ducea la cele trei
ferestre. Cele doua ferestre laterale aveau geamuri, cea din mijloc nsa avea
obloane, nchise cu un simplu crlig, ruginit i acela. Bieii scoaser cr-ligul
i ddur obloanele la o parte. In nisa se afa pasarea de bronz! O vedeau din
spate. Era nalta: cam de-un metru, iar de la o aripa Ia cealalt msura
aproximativ un metru i jumtate.
De aici se vedeau ca-n palma toate mprejurimile, toate drumurile ce
duceau la conac. Tabra asij-derea. Se vedeau pn i copiii care se foiau de
colo pn colo fara nici un rost; alii erau prini cu diverse treburi mrunte,
forfoteau, se mprtiau care ncotro, alergau. Toate acestea preau absurde i
comice. Dar Misa i Ghenka n-aveau vreme sa se ocupe de ei. Trebuiau sa
deschid pasarea de bronz ct mai repede.
Ca i la muzeu, Misa apasa cu doua degete ale minjj drepte pe ochii
psrii; capul zburtoarei se Ddu n laturi! nsemna ca i aici exista o taini.
Va sa zic nu s-au nelat!
Misa vr mna n ascunztoare i gsi o hrtie. O trase afara. Era un sul
de hrtie de calc, pe care se afa desenata o schi. Bieii desfcur panglica i
cercetar schia alctuit din linii i cifre
Dar n-aveau timp acum sa se ocupe cu descifrarea ei i nici nu puteau
s-i fac o copie, caci n-aveau cu ce. Trebuia, aadar, sa ia schia cu ei, s-i
fac o copie i pe urma s-o puna la loc, nainte de ntoarcerea contesei.
Bieii nchiser pasarea, traser obloanele i puser crligu! Apoi
coborr la etajul nti. Aici potrivir la loc scndurile scoase si, cobornd pe
scara n spirala, ajunser din nou n camera de serviciu. Traser usa dup ei,
avnd grija ca toate cuiele sa intre n gurile lor, caci altfel contesa i-ar f dat
seama ca usa fusese forat.
Cap. 56
SC IM TA Kit ntulecase de mult zeama de orez, iar acum sttea culcat,
cu ochii ntredeschii, i se ntindea alene. In camera era praf i ntuneric. Prin
gemuleele joase cdeau pe duumea fii nguste de lumina, n care jucau mii
de fricele de colb.
Hai, Slavka i se adresa Misa acestuia i-i fcu un semn discret cu
capul, dndu-i a nelege ca totul e n ordine. Tu, Beaska, rmi aici. Trimit
numaidect pe cineva sa te schimbe.
Trimitei-mi ceva de haleala! Gemu Kit.
Se vede ca nu vrei sa te faci bine! Se supr Beaska. Ce naiba, nu eti
n stare nici mcar o zi, o singura zi doar, sa tii regim?!
Nu pot rspunse Kit, oftnd.
Lsndu-i sa se dondneasc, Misa, Ghenka i Slavka ieir din camera.
Uitnd s-i mai trimit lui Beaska schimbul, f ocolir tabra, ieir n
cmp si, ajungnd ntr-un crng, se aezar acolo i ncepur sa examineze
schia.
Pe marginea hrtiei de calc, mare ct o coala comerciala, erau nsemnate
punctele cardinale: N, S, E, Y.
Adic nord, sud, est, vest.
Deasupra literei S era desenata faada conacului. De acolo, drept n sus
spre nord, ducea o linie dreapta care cotea spre nord-vest, apoi spre vest, apoi
din nou spre nord. La captul ei se afau desenai patru copaci. Fiecare
poriune de drum era notata cu cifra 1, fecare cotitura avea unghiul de
deschidere: 135 grade, apoi iar 135 si, n sfrit, 90 grade. Schia nu mai
coninea nimic altceva, daca nil punem la socoteala i desenul care nfia
pasarea de bronz, n coltul de sus din dreapta. Dar pasarea era doar stema
conilor
Bieii se uitar tcui la schia, apoi schimbar priviri semnifcative ntre
ei. Nu le venea s-i cread ochilor. E cu putin sa f ajuns Ia dezlegarea
tainei? Ca doar urmnd indicaiile planului, ei vor gsi numaidect locul
comorii?!
Ghenka rupse primul tcerea. Foarte linitit, sigur de un lucru ce nu mai
putea f pus la ndoiala, el spuse:
Total e n ordine. Putem sa pornim chiar acum n cutarea comorii.
In ordine, n ordine rosti Slavka numai nu neleg ce uniti de
msur reprezint cifra 1 i n ce uniti trebuie msurate poriunile de drum.
Ghenka zmbi ngduitor:
In verste. nainte totul se nota n verste.
i n arini i stnjeni obiecta Slavka.
Da' de unde! Rise Ghenka. Daca ar f vorba de arini sau de stnjeni,
comoara s-ar gsi n apropiere, lng casa, pe cnd n schia e desenata o
pdure, iar pdurea se afa exact la patru verste deprtare de aici. De altfel i
Ghenka ddu din umeri putem cerceta i la patru arini, i la patru Stnjeni.
Sunt nsa sigur ca e vorba de verste* caci daca ascunzi ceva, atunci l ascunzi
ct mai departe.
Misa le propuse sa nu discute n contradictoriu.
Sa discutam metodic spuse el. Prin urmare sa socotim de aici, de la
conac, chiar din locul unde se afa pasarea de bronz. Suntei de acord?
Bieii fura de acord.
Aadar continua Misa pornind de la conac, trebuie sa mergem
drept nainte, spre nord, o versta.
Sau un arin, sau un stnjen, sau poate chiar un metru, sau un
kilometru continua s-o tina pe-a lui Slavka.
Tot ce-i posibil se nvoi Misa desi eu sunt de prerea lui Ghenka: ca
e vorba de verste. Socotim totul n verste, n mod convenional, se nelege.
In mod convenional, da, sunt de acord se nvoi Slavka.
i nu ne mai ntrerupe i-o taie scurt Ghenka. Hai, Misa, zi-i mai
departe.
Misa continua:
Sa judecam logic: mergem spre nord o versta, apoi cotim spre nord-
vest, fcnd un unghi de o suta treizeci i cinci de grade
Cotim
Repeta Ghenka.
Dup ce-am cotit vorbi mai departe Misa mergem nc o versta.
Apoi cotim din nou sufa Ghenka.
Da, aici cotim drept spre apus, fcnd iari un unghi de o suta
treizeci i cinci de grade, apoi mai mergem o versta. Aici
Cotim pentru ultima oara rosti tare i plin de nerbdare Ghenka.
Da, cotim pentru ultima oara, fcnd un unghi de nouzeci de grade,
i mergem drept nainte, spre nord, nc o versta si
Ajungem la cei patru copaci exclama Ghenka, srind n sus de la
locul lui nfgem hr-letele n pmnt, spm i gsim ce cutam! Poate chiar
vestitul diamant Pancy.
Nu Pancy, Sancy = l corecta S-lavka.
UQ I nii n i '; -': If; rd unei VI Ml fri mar (fnt, veritui cu < v;! -
Clnd ic fjiu'c ca proi, ii Aia trd cant*, tot sapa? Rldea (n bono* Ghenka.
An asudat, ttmm-nii Abil fsl mai ttaf sufetul* Har ci tot avei 1 -apa lara fti
dea de comoara. Pe cinrl noi fn iR. Ln;!
Miv. F nu sa tea fn sus 4t bucurie, r din lire. Sf-ilr a culcai pe spate si.
Mbind 4, spuneri:
Da, acum comoara e n mlinile noastre. I vra* ci nu '. Tun etid oe-o a
Rasim. F*u I # f!
Diamantul i ii Pam Dar din moment (ninsa cu al ii a griji *t ciatati ea
attla in1' fr. I idbiaJS ci trebuie fa un ' rt a> pre.
'. Iu uka iniiiniu.'i s rida
Ca I ve. Ieti i (.111 ascunde p st ateapt %i fe 'li>l). Niia Puterea
lav*pttci ai al i ntoarc eotftes-a ei. Iar p Inu1 a la faftt t Adiiiiiiilu;: i anmli
d conteni, Misa ta cu de o oarecare tndoiali. Dara e atft de uor al faXf i
comoara, orienWndu Io dup pian, ati i de < Izbutit a-o descopere. Uteta Doar
I pdure sapa din ordinul ei. Nu 1 trimisese aci?
Slavka se gndea la HO. I IU, IU
E de mirare ci aceasta comoara n-a I sita ptn acum spusa el. Planul
se i cel pu (in ase ani, de la revolui. * . de el. Prin urmare stiu i f>
Let apa n pdure i nu dan de coi >ari. < ontesa cauta ai-i traga ne si>
Glienka. Mi mir ol nu pricepei I Doar viaut eurn barcagiul o urmarea p>.
Ceartes teamni ci n; tn re In ea. Dur de < Peele tftjr ea ii indie* mereu alte
toruri i a-are n plan.
Da' de ce na aVigroapi comoaraainajur
Ar f ea tai atare, ainguri ai batrtat c fera un lucru ev asta? $1 riviar
deci ar a**, fot Nu l-ar face. La ce bun? Ce i-ar folosi ei bijuteriile? E silita sa le
pstreze pn la ntoarcerea contelui. Slavka socoti ca Ghenka are dreptate
ntr-o oarecare msur. Misa accepta i el ipoteza lui Ghenka. In sufetul lui
nsa avea anumite ndoieli. Dar dorea din toat inima sa poat crede ca ntr-
adevr comoara se afa n miniie lor i ca eforturile Iar vor f ncununate de
succes! Era nerbdtor sa se conving ct mai repede de acest lucru. Se ridica:
Sa nu ne pierdem timpul i sa pornim ndat, dup itinerariul indicat
n plan.
Bieii se nvoir bucuroI. i ei ardeau de nerbdare sa ajung la locul
unde zcea ascunsa comoara.
Pasul meu este exact un arin spuse Misa aa ca putem msura
distanta cu el. Numai sa nu ma ncurcai la numrtoare.
Dar hrleele? Exclama Ghenka. Trebuie neaprat sa luam nite
hrlee. Cu ce-o sa spm?
Dar Misa nu era de prere sa ia cu ei unelte. Daca-i vede barcagiul cu
hrlee, totul e pierdut. Vor sapa noaptea. Acum pleac numai sa cerceteze
drumul i sa gseasc locul comorii.
Pai ce rost are asta?! Mormi, suprat, Ghenka.
El ar f dorit sa nceap sa sape numaidect.
Cap. 57. CUTTORII DE COMORI n usa camerii de serviciu l vzur pe
Beaska i numai atunci i amintir c-i fgduiser s-i trimit schimbul de
garda.
Asta-i din cale-afar striga Beaska, furios atept de o ora i
jumtate! Purtarea voastr fata de un tovar e o adevrat ticloie! Altul, n
locul meu, de mult ar f luat-o la picior. Voi proftai de contiinciozitatea mea.
Oamenii cumsecade Nu procedeaz n felul asta! E o adevrat btaie de joc!
Misa l potoli, i ddu voie sa plece n tabra i-i spuse s-1 trimit de
garda pe Igor. Continund s-i arate nemulumirea, Beaska pleca.
Din camera de serviciu, rzbea oftatul lui Kit cel fmnd. Dar bieii nici
nu-1 luar n seama.
Misa, cu busola n mna, se posta n fata conacului, cu fata spre nord.
Acul era perpendicular pe linia casei.
O condiie li se adresa celorlali doi Misa. Pn ce nu ajungem la
cotitura, nici o vorba. Acum, haidei!
Si o pornir la drum, cu Misa n frunte. El numra paii, strduindu-se
sa calce n aa fel, nct fecare pas sa msoare un arin. Era un pas normal,
egal. Biatul mergea fara sa fac vreun efort deosebit, dndu-i seama totodat
ca daca ar mari pasul ct de putin, ar resimi numaidect acest efort.
Se orienta dup busola. De altfel, nsi aleea i ducea spre nord. In
curnd, aleea i scoase la un drum de cmp, dar i drumul, dup cum arata
busola, ducea tot spre nord.
n ceea ce privete exactitatea numrtorii pailor fcui, Misa era sigur.
Ghenka i Slavka, pind n urma lui, numrau i ei murmurnd. Aceasta jnor-
maiala monotona l scia pe Misa, dar nu le zise nimic, temndu-se sa nu se
ncurce la numrat. n cele din urma, Misa spuse ca a numrat o mie cinci sute
de pasi. Ghenka cu doisprezece mai mult, iar Slavka cu opt mai putin.
Drumul nsa tocmai aici cotea spre nord-est. Bieii msurar unghiul
cotiturii o suta treizeci i cinci de grade o data i jumtate ct un unghi
drept. Se vede ca btrnul conte nu ptea era meter n a nscoci ceva mai
actrii. Degenerarea lui de aristocrat era vdit.
Bieii pornir mai departe. Misa auzi iari n spatele lui mormitul
monoton al celorlali doi. Drumul avea direcia nord-est. Se prea ca e anume
fcut sa duca la locul unde se afa ngropata comoara. Era drumul pe care mai
merseser ei atunci; mpreuna cu Jerdeai, spre mlatina Golghinskaia.
Mai parcurser o versta i drumul coti spre apus, fcnd din nou un
unghi de o suta treizeci i cinci de grade.
Ghenka i terse sudoarea de pe frunte i spuse:
Totul merge de minune! Contele a indicat exact drumul.
Itinerariul e destul de naiv observa Slavka. De-a dreptul pe drum!
i e foarte bine. Nu dorea s-i osteneasc rio-bilele-i picioare prin cine
tie ce coclauri.
Mai merser o versta nspre apus. De aici, drumul cotea brusc spre nord,
fcnd un unghi drept. In cele din urma parcurser i ultima versta. Drumul se
sfrea chiar n fata pdurii. Dincolo de drum, ca un zid, se nalta pdurea
pdurea prin care se aventuraser ei-spre mlatina Golghinskaia.
E limpede zise Ghenka, artnd spre cei patru copaci sub aceti
mesteceni e ngropata comoara.
Misa i Slavka se uitau, i ei la mesteceni. Da, aici trebuie sa fe ascunsa
comoara. In orice caz, n Poiana asta presrat de muuroaie i dmburi.
Pentru o clipa, Misa avu bnuiala ca, aici ar mai f spat cineva. Dar nicieri nu
se. Vedeau urme proaspete, toate dmburile i muuroaiele erau, acoperite de
iarba. Poate ca mai demult portiuneaaceasta fusese defriat. In orice caz, n
plan, locul e indicat cu precizieceea; ce nseamn ca ngropaser comoara sub
vreun dmb. Dar asta. N-are nici o importanta. Ei toi, adic ntregul
detaament, vor sapa toat poiana. Contelenu s-a dovedit a f chiar att de
prost. Toi cauta comoara n pdure, dar el a ngropat-o chiar n marginea
pdurii, ntr-un loc vzut de oricine i unde nimnui nu i-ar trece prin minte sa
caute.
Bieii se aezar pe iarba. In pdure, coroanele copacilor fremtau n
vnt, psrile ciripeau lar-muind. De undeva, de departe, se auzea ltratul
unui cine.
Ghenka opti rznd:
Iar prostii aia cauta comoara lng mlatin! Ei, ce mai cuttori de
comori!
Totui e de minare ca ei o cuta tocmai n pdurea asta spuse
Slavka.
Ba de loc l contrazise Ghenka. Le-a ajuns i lor cte ceva la urechi,
nsa nu stiu nimic precis. Au auzit de pdure, dar unde anume n pdure?
Pdurea e mare, iar ei tot sapa sisapa la nimereala
Dar noi cnd ncepem-sa spm? ntreba. Slavka.
Cred ca nu trebuie sa mai amnam zise i Ghenka deoarece
miercuri sosete individul ala n haine verzi. Azi e vineri.
Nu putem amna ncuviin Misa dar trebuie sa facem totul cu
socoteala. In primul rnd sa scoatem o copie dup plan, ca s-1 putem pune
apoi la loc.
De ce? Se mira Ghenka.
S-ar puteaobserva dispariia lui i atunci contesa ar lua masuri de
precautie-
Sunt de acord spuse Ghenka fe i asa. Dar cnd ncepem
spturile?
Spturile trebuiesc fcute cu martori i cu re-
&
Prezentanti ai autoritilor. Cine tie peste ce mai putem da acolo! Rosti
Misa.
Ghenka era gata s-i ias din fre. Cum adic? S-i aduc la cunotina
preedintelui sovietului stesc? Dar el l-ar ntiina numaidect pe Erofeev, iar
Erofeev pe barcagiu.
Un lucru cu asta n-o s-1 spun el ii asigura Misa. i-apoi o sa
chemam reprezentani ai judeului sau guberniei. O comoara e doar un bun al
statului.
Totul trebuie fcut n mod legaL. i aa o sa facem: copiem planul, l
punem la loc, chemam apoi repre zentanti ai autoritilor i numai dup aceea
ncepem spturile.
Ghenka era tare amarii:
Totdeauna se ntmpl asa. Noi facem totul, ne riscam viaa, ca pe
urma sa vina alii i sa culeag roadele. Asta nu-i drept.
Cap. 58 POVESTEA DOCTORULUI Bieii se ntoarser n tabra obosii,
dar-bine dispui. Nu oricine are norocul sa dezlege asemenea mistere, iar ei
izbutesc pentru a doua oara. Atunci n istoria cu stiletul; acum pasarea de
bronz.
Ajungnd la conac, Misa le spuse prietenilor sa se duca n tabr, iar el
intra n camera de serviciu, ca sa vad cum se simte Kit i cum stai|, n
general, lucrurile.
La Kit tocmai sosise doctorul. Vazndu-1 pe Misa, acesta ii spuse:
Bine ca ai venit. Bolnavul i doctorul arata spre Kit poate prsi
patul, numai ca trebuie sa tina cea mai stricta dieta.
Ei, asta-i buna! In socotelile i planurile lui Misa nu era prevzut
plecarea lui Kit. Asta ar f nsemnat sa nu mai aib acces n camera de serviciu
i deci sa nu mai poat ptrunde n conac. El nsa trebuia sa puna schia la
loc.
Misa gsi numaidect un rspuns:
Daca ii dam voie sa prseasc patul, va cpta de ndat o noua
indigestie. l cunoatem noi bine. Daca e nevoie sa tina regim, atunci -mai bine
sa stea n pat.
E att de mnccios?
Nemaipomenit!
Chiar asa Nu te poi stpni? Ii ntreba doctorul pe Kit.
Nir-pot mrturisi Kit, oftnd.
Totui trebuie s-l. Lsai sa ias afara, la aer curat spuse doctorul
iar regimul o s-l respecte el n cadrul disciplinei impuse de voi.
Misa rosti disperat:
Dar atunci totul e pierdut!
Ce este pierdut?
Asa n general
i reveni Misa. O sa se mbolnveasc din nou i n-o sa mai avem
unde s-l culcam. Aici i>o s-l mai primeasc. Va trebui s-l inem n cort.
Doar dumneavoastr singur ati spus ca un bolnav nu poate sa stea n cort.
N-ai grija, vom gsi oricnd un loc pentru un bolnav rspunse
doctorul iar dnsul n-are de ce sa mai stea n pat.
Va sa zic pot sa ma scol? ntreba Kit, dnd ptura la o parte.
Sigur.
Fara a rosti un cuvnt, Kit se ddu jos din pat si, ocolind privirea lui
Misa, iei din odaie. n clipa urmtoare, glasul lui rsun cu putere la focul
unde se pregtea prnzul.
Misa mpreuna cu doctorul se ndreptar i ei spre tabr. Doctorul i
lsase acolo trsurica. Dup ce fcur civa pasi pe alee, doctorul ntoarse
capul. Misa ii urmri privirea: se uita la pasarea de bronz.
Oare ce-o f nsemnnd pasarea asta de bronz?
l ntreb Misa. Sta acolo asa Nemicat
Doctorul i scoase pince-nez-ul, l terse, apoi i-1 puse la loc, trecndu-
i pe dup ureche nurul negru.
E o pasare faimoasa rse el. Din pricina ei, multi oameni i-au
pierdut minile.
Nu mai spunei! Se mira biatul, cuprins de bucurie: doctorul tie ceva

E o poveste lunga, lunga de totrelua doctorul i drept s-i spun, prea

putin interesanta.
Povestii-mi totui l ruga Misa pe bieii notri i pasioneaz
lucrurile din trecut. Ma tot ntreab ce tel de pasare e asta, iar eu nu stiu ce sa
le spun.
E o poveste prea lunga repeta doctorul. Las acum, alta data
Va rog foarte mult, povestii-mi se ruga din nou Misa mcar pina
ajungem la trsurica.
Bine se nvoi doctorul, ncetinind pasul. De fapt, e o poveste stupida.
Un fel de amestec de romantism provincial i trsnaie boiereasca. Trebuie s-i
spun mai nti ca aceti conti Karagaev au fost o familie foarte veche, dar
scptata. Se trgeau din-tr-un nobil ttar care s-a stabilit n Rusia, venind din
Hoarda de Aur, dar au srcit i au nceput s-o duca greu, mai ales dup ce
mprateasa Elisabeta a executat pe unul din conti mpreuna cu ful sau,
poruncind sa li se arunce trupurile n mlatina.
Asta nseamn ca tot ce se spune despre mlatina Golghinskaia e
adevrat?! Se mira Misa.
Da confrma doctorul e un fapt autentic. Cei doi au fost executai
i-apoi aruncai n mlatin, iar moiile lor confscate. Astfel li s-a dus de rpa
neamul. Dar, datorita fericitei cstorii a unuia din conti cu fica lui Demidov,
neamul Karagaevilor s-a ridicat din nou, conii ajungnd iari stpni pe
(moii ntinse i pe mine n Urali
Despre aceste ntmplri am auzit i eu oie ceva spuse Misa.
Aadar, familia lor a cptat o pasiune deosebita pentru pietre
preioase, o adevrat manie continua doctorul. Mai ales ultimul din conti.
Era un mare amator i se pricepea la giuvaeruri. Era nsa un fantast i un
mistifcator. El dezvoltase mult exploatrile n Urali, dar nu gsise dect pietre
mrunte. Se tie nsa ca pietrele mici nu valoreaz cine tie ce. Valoarea
diamantelor creste aproape n pro-|gresie geometrica cu mrimea lor.
Desi gsea numai pietre mrunte, contele lansa zvonul ca a dat de nite
nestemate grozave. Dar cnd afrmaiile lui au fost verifcate, s-a dovedit ca
totul
22a Era o neltorie. Dup attea. Minciuni sfruntaii, lisj; numai ca
oamenii nu l-au mai crezut de loc, dar era cit p-aci s-1 mai dea i n judecata
pentru nite falsuri; In consecin, afacerile lui ameninau familia cu ruina: Pe
urma a. nceput un proces; ful contelui a ncercat sa? L fac pe btrn
iresponsabil, declarndu-i alienat mintal. Au vrut sa. Se-foloseasca'chiarde
mine, dar nu le-a mers. Le-am stricat toate socotelile. De atunci se tem de
mine. De altfel s-au gsit oameni care s-i ajute feciorului sa puna mina pe-
mostenire, nainte ca btrnuJ contesa f murit. Acesta a plecat n strintate^
dar nu i-a, rmas dator fului sau, btndu-i joc ntr-un chip nemaipomenit de
motenitorul nerecunosctor.
Doctorul i Misa. Ajunseser. ntre timp la locul unde se. Afa. Trsurica.
Doctorul, se. Urca n trsuric si, aprinzndu-i o igar, continua:
Trebuie s-i spun ca motenitorul, desi era prost, s-a dovedit un
nemernic de prima spe. In povestea asta, un rol destul de urijt a jucat i
persoana aceasta i doctorul arata cu capul spre cldirea conacului.
Contesa?
Ce mai contesa! E drept, a fost o femeie foarte frumoasa. Doctorul tcu
o clipa i parca o umbra ii ntuneca fata. Era o frumusee repeta el dar ce-a
mai rmas acum din toat frumuseea ei?! i cum i, 'spuneam, tnrul
conte ranii l porecliser Un pitac jumate chiopta. E chiop din
natere, dar altfel* e un brbat artos.
Dar iatacum 1-a pedepsit tat-su. Doctorul tcu o clipa, parca stra-*
duindu-se s-i aduca-aminte, apoi continua: Lucru! Cel mai de mirare este ca
btrnul conte nu spunea ntotdeauna-basme. Chiar nainte de proces
declarase ca poseda doua diamante de o mrime deosebita, aproape de
cincizeci de carate fecare. De altfel a i artat diamantele, dar nimeni nu 1-a
crezut: Diamantele. nsa s-au dovedit a f veritabile, lucru confrmat de nite;
bijutieri olandezI. i iat, ca'batrnul conte i trimite fului sau o scrisoare cam
cu urmtorul con-tinut: Un diamant l-am luat cu mine, iar altul l-am ascuns.
Daca ai putut f att. De detept, incit sa ma Goneti din propria mea casa, sa
vedem daca ai sa fi tot att de detept ca sa gseti acest diamant. Blazonul
neamului nostru indica locul unde este ascuns
Cam aa ceva i-a scris btrnul conte. A fost o crunta rzbunare din
partea lui. Diamantul asta a nsemnat o nenorocire, o adevrat calamitate
pentru aceasta familie. L-au cutat pina la izbucnirea revoluiei, au spat peste
tot, s-au certat intre ei, au nnebunit, s-au otrvit, s-au mpuscat
i nu l-au gsit? ntreba agitat Misa.
Abia se putu stpni sa nu strige: Eu stiu unde se afa ascunztoarea!
Stiu unde este ascuns diamantul!
Doctorul cltin din cap:
Ce-a fost aici! Dar n-au gsit nimic
Cutnd s-i stpneasc emoia, ca sa nu dea de bnuit, Misa ntreba:
Dar btrnul conte a scris ca ascunztoarea este legata de blazonul
familiei. La ce anume se referea?
Biatul pusese aceasta ntrebare fara s-i ridice ochii, de teama ca nu
cumva sa se trdeze. Doctorul lua haturile n mina i scoase biciul din tocul de
piele al trsuricii.
La ce anume se referea? La blazon. Privete acest vultur i arata cu
biciul spre faada cona cului, unde, n lumina asfnitului, pasarea de bronz
prea aurita. Vulturul acesta trebuia sa dea rspunsul.
Riznd n sila, Misa ntreba:
Dar cum oare ar putea da el rspunsul? E doar o pasare fara glas.
Da, sigur, dar pasarea asta ascunde nuntrul ei o taini.
Ce-ai spus? Abia putu sa ngne Misa. Doctorul se. Uita la dnsul.
Ce-i cu tine?
Nimic, nici eu nu stiu
Fcu Misa zmbind i ncercnd sa se stpneasc. Dar nici nu mi-ar
f trecut prin cap ca nluntrul pasaii ar putea f o ascunztoare.
Da, o ascunztoare confrma doctorul i foarte simpla. Apei
pasarea pe ochi i capul se ri-
23Q dica. Un mecanism cit se poale de simplu, un arc Misa se uita
buimcit la doctor, iar acesta, calm, fara a observa nelinitea lui, continua:
n aceasta ascunztoare se afa un plan din care reiese ca diamantul e
ascuns n pdure, nu prea departe, la vreo patru verste de aici Au scormonit
toat pdurea i chiar i astzi se mai gsesc unii neghiobi care mai sapa E
adevrat ca s-au mai potolit, totui mai sunt unii care tot mai cauta diamantul.
i toi stiu de existenta planului? Bolborosi copleit Misa.
Da. Desigur. Un timp, a rmas secret, dar apoi toi au afat ca ei sapa
n pdure, aa nct presupusa comoara a ncetat de a mai f o taina. Copii
dup acest plan se gseau aproape n fecare casa rneasca.
Se prea poate nsa Poate ca nu era planul adevrat? ngna Misa,
cu glas stins.
Planul e unu! Singur i att. Toi l tiau pe dinafara: mergi o versta
spre nord, nc* una spre nord-vest, apoi o versta drept spre vest Nu tin
minte prea bine, e cam mult de-atunci. Planul asta ii tiau toi pe de rost, ba
chiar i-au fcut i un cntec: O versta de treci. Un diamant gseti. A doua de
treci. Un briliant gseti. A treia de treci, Nimic nu gseti
Doctorul scutura haturile:
Asta-i toat povestea. Ei, cu bine acum Avei grija de bolnav, nu-1
lsai sa mnnce prea mult. Sa tina regim.
Regim Da Sigur
Repeta Misa, cu gn-durile nvolburate, uitndu-se ca nuc n urma
doctorului, care purta o haina neagra, la spatele lui lat, ce salta cnd trsurica
nimerea n hrtoape, la calul uria, care pea greoi, aprndu-se alene cu
coada, de mute i tuni.
Cap. 59
OARE, NTR-ADEVR, TOTUL E PTERDUT?
nc buimac, nemainelegnd nimic, Misa se ntoarse n tabr.
Acolo forfota obinuit din fece seara. Copiii se pregteau de cina, se
splau pentru culcare; unii i aranjau ierbarele, albumele, alii i fceau
paturile n corturi. Fetele corectau caietele satenilor care urmau cursul de
alfabetizare. Era acel ceas al serii cnd toi se. Simt obosii, dar nimeni n-ar
dori parca sa se sfreasc ziua; ceasul cnd domnete o animaie deosebita,
pentru ca ntreg detaamentul e strns laolalt, cnd ziua e pe sfrite i
trebuie sa te gra-besti sa te foloseti de ultimele clipe de lumina.
Misa i ndeplinea atribuiunile mai mult mecanic. Gndul rusinosului-
esec nu-1 mai prsea. Sa se Iaca de rs n aa hal! Deci tot ce-au ntreprins ei
pn acum a fost fara rosT. i ceasurile acelea nesfrit de lungi petrecute n
muzeu, i expediia noaptea ia mlatina Golighinskaia, i cercetarea psrii
aici, la conac, i 'descoperirea. Ascunzatoriitoate nu valoreaz nici doi bani.
Doar pierdere de timP. i el care se credea mai detept dect toi ceilali! Numai
de n-ar afa de pozna asta careva! De Ghenka i Slavka era sigur ca n-or sa
bata toba Doar i ei se pcliser.
Cum ar putea sa le spuna' bieilor adevrul? Autoritatea lui ar f serios
zdruncinata.
Ghenka i Slavka insa nu bnuiau nimic i erau tare bine dispui.
Umblau numai la brat, uotind n taina i uitndu-se cu un aer de
superioritate la ceilali biei: eh.
Nite copilai naivi care se joaca fara sa bnuiasc ce minunata i
extraordinara taina va f n curnd data la iveala!
Apoi seapropiara de Misa. Ghenka i opti la ureche ca -a descoperit ntr-
o carte o foita subire, din acelea ce se gsesc n volumele cu o prezentare
ngrijita, foita ce acoper paginile cu. Ilustraii. Foita aceasta o puteau folosi cu
succes pentru a copia planul.
Misa, tcut, 'dadu din cap n semn ca e de a crd sa ia foaia din carte i
sa copieze planul. Ghenka i mai spuse atunci ca n carte sunt trei foi subiri i
ar f bine sa fac trei copii. Astfel, fecare ar avea cie o copie. E bine sa fe mai
multe, caci avnd numai una singura -s-ar putea pierde si ntr-o aciune att
de primejdioasa ca a lor te poi atepta la tot felul de surprize. Trebuie sa fi
gata pentru orice.
Misa ncuviin i acest lucru, iar 'Ghenka fu de prere ca, deoarece s-a
fcut noapte, copiile le vor face iia doua zi dimineaa cnd toi copiii vor f
plecai n sat. Misa nu se mpotrivi. Slavka propuse atunci ca el i Ghenka sa
fe scutii a doua zi de -serviciul la club; Misa accepta i aceasta. Nu se mai
mpotrivea la nimic. Doar foaie erau n zadar. Totui n-avu curaj -sa le spun
bieilor -adevarul. Era mai binesa-i s=ie ocupai cu ceva, dect s-1 scie cu
ntrebrile.
A doua 'zi, Misa se trezi cu o durere de cap -si ntr-o stare de moleeala
aa cum numai dup o noapte nedormita i agitata poli avea. Totui, dup
dejun, i alinie, ca de obicei, ^detaamentul si'pornira n sat.
Ghenka i Slavkafusesera -scutiti de -serviciu, ca sa poat scoate
rrestngheriti copii dup plan.
Gndurilemegre nu-1 prsir pe Misa nici la club. Sttea trist deoparte
i se uita cum erau instruii copiii din sat. Viitorii pionieri fuseser mprii n
grupe. tiau acum care le sunt ndatoririle i cum trebuie sa se comporte un
pionier, ba chiar nvaser pe de rost textul jtiramrritului. Era nsa cu
neputin s-i facisa mearg n rnd sau sa stea aliniai. Fiecare tia care-i
dreapta i care-i stnga, dar cnd se ddea comanda: La dreap-ta!', se
ntorceau neaprat la stnga, iar cnd se comanda: La stn-ga i, ei se
ntorceau la dreapta. La comanda: Stnga-mprejur!, se. Ciocneau unii de alii
i ieea o ncurctur nemaipomenita. Nici la pas nu tiau sa mearg. Ce
putea, f mai simplu dect: Stng, drept, stng, drept! i cu toate astea, ei tot
se ncurcau. Unii avea pasul mic, alii mai mare, unul mergea opind, altul i
tra picioarele ca un invalid, iar al treilea avea grija s-1 calce pe cel din fata.
Si ce aliniere! Unul i scoate burta n afara, altul sta cu picioarele
crcnatE. i numai s-i spui primului s-i traga burta, ca atunci se ndoaie
de spate de parc-ar f cocoat.
Unii sunt desculi n vreme ce alii poarta pslari pe o cldur ca asta!
Dar comanda: Alinierea spre dreap-ta! n loc de o linie dreapta, ai un
semicerc, caci fecare iese din rnd ca s-1 vad bine pe cel din cap, desi li s-a
explicat de attea ori ca la aliniere nu trebuie sa vezi dect cel mult pe al
cincilea din dreapta ta.
La fel de rau i cnd dai comanda: Din dreapta cte doi, numra! Nu s-
a ntmplat o data sa numere fara greeal. Pn sa zic primul unu,
urmtorul i-o ia nainte i spune doi sau altul nu spune nimic. Hai, zi! l
ndemni, el nsa tace i se uita la tine zmbind sfos. Mai ales fetele. Oare att
de sfoase sa fe fetele?
Dar orict urmarea Misa micrile caraghioase, i stngace ale copiilor,
nu-i putea scoate din gnd planul. Bine, sa spunem ca planul n-are nici o
valoare. Ceva insa este aici. Doar nu numai el cauta comoara, o mai cutaser
i alii, ba o mai cauta chiar i acuma. Sa presupunem ca btrna contesa e
nebuna: i-o f pierdut minile din cauza diamantelor. Dar omul n haine verzi,
corespondenta dintre el i contesa, oare nu sunt astea fapte reale? La fel i
asasinarea lui Kuzmin Poate sa nu existe nici o comoara, doar ei n-au nevoie
de diamante I Ei vor numai sa dovedeasc nevinovia lui Nikolai, sa
dovedeasc tuturor ca nu el este asasinul. Sa renune la asta numai pentru ca
se pcliser i ei, ca de altfel atia alii, n povestea cu comoara?
Judecind astfel, Misa continua sa priveasc la copiii care erau instruii n
poienia. De ce oare merge att de prost, de ce le e att de greu sa mearg la
pas? De pilda, Musca. Cnd e singur umbla ca lumea, alearg repede, iar
cnd e n rnd, chiopteaz, trte piciorul. Un adevrat pitac jumate, aa
cum spunea doctorul despre tnrul conte.
Ia stai!
Misa sari n sus.
Omul n verde chiopteaz i el. Trte un picior. Omul acela mbrcat
n verde pe care-l vzuse la muzeu Care ntreine o corespondenta secreta cu
contesa? Sa fe oare tnai'ul conte Karagaev? Doar se tie ca toi conii au
fugit la Paris Sau poate ca nu au fugit toi? Poate ca mai trage ndejde sa
gseasc diamantul pe care 1-a ascuns cu atta dibcie tat-su. Tot ce e
posibil! De-aia se teme el sa apar la lumina, ca nu cumva sa fe recunoscut!
Dar miercuri va f aici!
Cap. 60 COPIILE ntre timp, Ghenka i Slavka se apucaser de treaba. Le
trebuia nsa o scndura neteda ca sa aeze pe ea schia.
Mai las-o i tu spuse Ghenka. Ce atta exactitate? Doar cunoatem
locul. Facem copiile de forma, i gata.
Slavka nsa era foarte meticulos. El cunotea bine desenul liniar, aa
nct Ghenka fu silit sa cedeze.
Scndura neteda nsa n-au gsit. In schimb au dat peste o mapa de
carton un dosar au pus-o pe o buturuga i au fxat-o cu pietre pe margini.
Au, ntins apoi schi pe carton, iar peste el au pus foita. Slavka ncepu sa
copieze. Postat n spatele lui, Ghenka i urmarea micrile creionului, i tot
ddea sfaturi i-1 grbea De ce atta scrupulozitate?!
Un-doi, i gata! Slavka insa riu-1 lua In seama; st continua sa deseneze
cu multa grija. Cnd, ncepu sa copieze pasarea de bronz, Ghenka i zise:
De ce mai desenezi i pasarea? Ea n-are nici o importanta
Daca e trecuta n. Plan, nseamn.' ca trebuies-o copiez i rspunse
Slavka, vzndu-i de lucru.
Si tocmai cu pasarea avu mai multa, btaie decap; Restul mersese uor:
linii, unghiuri., curbe. n. Schimb; pasarea, cate nu. Ocupa mult loc,
eradesenata foarte meticulos. Semna leit cu cea de la conac.
i dai seama ct timp ai. Sa pierzi cu pasarea asta? Nu se lasa
GhenkA. i de pomana E desenata doar asa, convenional, ca blazon al
familiei.
Poate ca nu e doar convenional.
Dac-i spun eu! De ce s-i pierzi atta vreme cu ea? i-aa noi
stimtot ce ne trebuie.
Slavka nsa, care era contiinciozitatea personifcata, copia struitor
pasarea.
Fa cum te taie capul mormi Ghenka dar pecopia mea sa n-o mai
treci. N-am nevoie de vulturul asta.
Si se uita bosumfat la Slavka cum copiaz., Po-tim, se cznete de un
ceas cu vulturul asta! i e de-abia la prima copie! Atunci ct timp o sa piard
cu toate trei copiile?
n sfrit, Slavka termina de copiat vulturul i ncepu s-1 haureze.
4c^
De ce-1 mai. Haurezi? Se nfurie de-a binelea Ghenka.
Pentru ca n schia e haurat.
Dar n schia nu-i haurat peste tot striga Ghenka iar tu l haurezi
n ntregime. Numai ca s-i: pierzi timpul da pomana!
Ai dreptate.,.
Spuse-Slavka, abtut, cercetnd planul, mai de-aproape*
ntr-adevr, numai corpul vulturului era haurat. Capul era n ntregime
negru, iar ghearele albe.
Am greit din cauza hrtiei proaste Nu se vede prea bine prin ea
zise arnart Slavka. Trebuie s-o iau de ia nceput.
Ghenka ncerca s-i schimbe gndul. De ce sa mai copieze planul nc o
data?! Doar vulturul e pus acolo doar asa, de forma, nu-i nevoie de el. Atunci
ce importanta are daca e haurat sau nu? Dar daca Slavka vrea neaprat sa
scoat copii ntocmai, atunci n-are dect s-i dea lui copia asta nereuit, iar
pe celelalte sa le fac aa cum dorete el.
Poftim i spuse Slavka, desprinznd copia stricatapoti s-o pstrezi; pe
celelalte am sa le fac exact.
N-ai dect!
Si Ghenka, nepstor, baga copia n buzunar.
Numai fi cu bgare de seama l avertiza Slavka daca o pierzi, cine
tie ce neplceri mai putem. Avea.
N-ai nici o grija. Am mai pierdut eu ceva pn acum?
Cap. 61 VULTURII Slavka termina celelalte doua copii tocmai cnd copiii
se ntoarser din sat.
Dup masa, Ghenka i Slavka i restituir lui Misa schia i-i artar
copiile fcute. Misa se uita n tcere la hrtiile acestea, care nu mai erau de nici
o trebuin. Bietul Slavka, i-a pierdut cu ele o jumtate de zi! i ce bine fcuse
copiile!
Dar unde-i a treia copie? ntreba Misa, doar aa ca sa mai riti ge
timp.
E la mine rspunse Ghenka mi-am luat-o pe cea stricata.
Cum adic stricata? ntreba Misa, tot ezitnd sa le spun bieilor
adevrul.
Ghenka asezacopia lui alturi de celelalte doua i-i explica lui Misa de ce
nu e buna
De altfel, e nereuita numai dup prerea Iul Slavka spuse Ghenka.
Vulturul nsa n-are nici o importanta. Reprezint doar blazonul familiei con-
tilor, ca i pasarea de bronz.
Da ncuviin Slavka tot ce-i posibil, poate ca haurarea n-are nici
un rost. Dar din moment ce era n plan, eu am copiat-o aidoma.
n acest timp, Misa cerceta schia i copiile.
ntr-adevr, pasarea nu indica nimic n plan: nu indica nici locul, nici
drumul spre comoara. Drumul era nsemnat cu linii i curbe. Doar ei l
verifcaser i se convinseser ca schia este exacta. De altfel, dup cum i
spusese i doctorul, sute de oameni, ur-mnd drumul artat n plan, porniser
n cutarea comorii, ceea ce nsemna ca planul e studiat n amnunime. Asta
aa-i Dar de ce pasarea e colorata n mod diferit? Orict de mic i de uzat e
desenul, se vede bine ca nu-i peste tot la fel. Capul e negru, trupul haurat, iar
ghearele albe. Ce-o f nsemnnd asta?
Ce te uii asa, ce-ai vzut? ntreba Ghenka, mirat, urmrind cu
oarecare teama expresia fetei lui Misa.
Ma ntreb ce rost o f avnd pasarea n plan i de ce e altfel colorata
Vai de mine, Misa! i Ghenka se strmba suprat. Ce importanta poate
avea pasarea? Blazonul asta valoreaz tot att ct i vulturii de pe pitcii
tarilor! De-i o copeica, de sunt doua, de-s cinci, peste tot acelai vultur cu doua
capete Nu spune nimic, nu nseamn nimic La ce sa te mai frmni de
pomana? Doar. Noi tim unde e ngropata comoara. La ce mai zbovim atta.
Sa mergem s-o dezgropam. Asta-i!
Eti att de sigur? ntreba Misa.
De ce anume, ma rog?
De faptul ca tim unde-i ngropata comoara. Ghenka ddu nerbdtor
din mini:
Doar asear am fost acolo!
Misa tcu un timp, apoi spuse oftnd:
Nu-i nici o comoara acolo!
Ghenka i Slavka holbar ochii.
Da, da repeta Misa n-a fost, nu este i P. Ici n-o sa fe.
Ghenka i Slavka continuau sa se uite la Misa: Ghenka buimcit,
Slavka ntrebtor.
De ce va tot zgii fa mine? Se supr Misa. Nu-i nici o comoara acolo
i cu asta, basta!
Pai, pai Cum rmne cu planul, C. U contesa i cu toate celelalte?
ngim Ghenka.
Ce mai contesa e i asta! Rosti dispreuitor Misa.
Da' tu de unde tii ca nu-i comoara acolo? l ntreba Slavka.
Iat de unde
Si Misa le povesti cele auzite de la doctor.
Cumplita lovitura! In sinea lor, bieii se socoteau nite prosti, nite
zevzeci demni de mila, nite aiurii. Cum s-ar mai putea uita acum n ochii
celorlali? E adevrat ca niciunul nu tia nimic precis, dar toi bgaser de
seama cu ce aer misterios umblau i uoteau fntre ei i-apoi e cu putin
oare sa renune la visul lor de a dezlega misterul acesta, pe care nimeni
naintea lor n-a fost n stare s-1 dezlege? Ar f prea dureros!
Misa se simea mai uurat dup ce le spusese bieilor adevrul: i
descrcase sufetul
mi pare foarte rau rosti n cele din urma Slavka. De altfel era i de
ateptat: daca atta timp au cutat comoara atia oameni, de ce tocmai noi sa
f fost aceia care s-o gsim?
Misa ddu din umeri:
Aa-i ntotdeauna. Nimeni nu poate da de ea, dar, la urma urmei, tot
vine cineva i-o gsete.
Norocul asta putea sa cada pe noi. Se vede nsa ca n-am avut bafta.
Ghenka nsa nu renuna chiar att de uor la comoara.
Dar comoara exista spuse el, aproape pln-gnd i diamantul tim
ca e ascuns. nseamn ca trebuie s-1 cutam.
i unde s-1 cutam?
Uncie V Sa zicem npadure rspunse evaziv Ghenka.
Pdurea a fost scotocita peste tot. N-a mai rmas un colior nespat.
Daaa. Diamantul exista; n nici un caz nu-i ascuns n pdure: i se prea poate
ca omul acela n verde i contesa sacunoasca locul Dar pentru ca veni
vorba, tii voi. Cine e omul n verde? i Misa le mprti bnuiala lui cu
privire la individul n haine verzi.
Sa tii ca ai dreptate sari Ghenka e ful contelui! E limpede ca buna
ziua. A venit aici sa puna gheara pe diamant. Lucreaz mn-n mina cu
contesa!
Dup ce asculta atent discuia lor, Slav. Ka. Interveni:
Daca. contesa an f tiut unde-i ascuns dia mantul', l-ar f dezgropat
demult. Diamantul ncape n stomac, deci poate sa ncap sl-n buzunar. Nu!
Nici contesa, nici ful contelui, daca e ntr-adevr ful. Lui, nu stiu
nimic. Caut, i ei, aa cum cuta i barcagiul, i toi ceilali. Dan nimeni nu.
T poate gsi.
Probabil ca. Raci noi n-o sa.
L gsim. Schia era sin gura: noastr ans. Acum nu mai conteaz
Da, e adevrat se gndea Misa nimeni nu stieunde e ascuns
diamantul. Nimeni n-a izbutit sa dezlege enigma btrnului conte. Dar
enigmele au i ele o dezlegare! Toi se orienteaz dup liniile indicate. m pian,
nsa ele nu nseamn nimic. Meni rea lor este dea ne ndimmA. Pe un drum
greit. S-ar putea ca liniile sa n-aib nici un rost sinumai vul turul sa dea cheia
misterului, indicnx locul unde se afa ascunsa, comoara. Dar vezi ca. Nimeni,
nu i-a dat nici o atenie: i tocmai de-aia n-. U ajuns la nici iui rezuMat. De
obicei, n asemenea, schie nimic nu. Este de prisos, nimic nu-i ntmpltor.
Totul trebuie sa aib unt sens. $#|
Ce te tot zgieti atta la plan? ntreba Ghenka. Acum E. Limpede ca.
Nu face doi. Bani.
Adevrat, nu face ncuviin. Misa sl totui nu pot sa neleg de ce
vulturul e desenat n culori diferite! Foarte curios!
24G Bieii se uitar din nou la vultur. Dar lor nu le spunea nimic. Un
vultur ca toi vulturii Lisfe!
Misa. siaminti de spusele lui Boris Sergheevici cu privire la aceasta,
pasare, precum i de ndoielile lui Korovin.
Trebuie sa va spun ca. Nu toi sunt de prere ca pasarea reprezint un
vultur. De pilda, Korovin nu e sigur, iar el doar s-a nscut i a crescut prin
prile Volgi, unde sunt destui vulturi. De aseme nea, Boris Sergheevici crede
ca n-ar f vultur, ci condor. Mai precis, el spunea ca are capul unui condor.
Ghenka se arata nencreztor:
Capul poate sa. Fie de condor, restul nsa e de vultur. Fii fara, grija,
daca nu m. -oi pricepe nici eu, atunci nu se pricepe. Nimeni.
Ghenka trebuia crezut. Exceptnd educaia fzica, zoologia era. Singurul
obiect de care se arata pasionat. De altfel, el era responsabilul cercului de
zoologie i se ocupa de coltul viu al scolii.
E un vultur din cei mai obinuii continua Ghenka. Adevrat, e putin
mai mare dect un vultur de stepa, deci e o acvila imperiala, zisa i halzan.
Bine l aproba Misa oricum ar f, n-avem alta ans. Itinerariul
indicat de schia s-a dovedit fals. nseamn ca trebuie sa descifram hasura rea
Fiecare avem cile o copie, sa ne punem fecare capul la contribuie.
Ghenka. ncepu sa se tnguie:
Dar haurarea de pe planul meu e greit. Cum am sa mai pot eu
judeca?
Cap. 62
HALZAN Bieii ncepur s-i frmnte mintea. De altfel, ntreg;
detaamentul i batea capul, nu cu haurarea, ci cu pasarea de bronz: ce-ar
putea sa reprezinte?
ML ntrebarea asta le-o pusese Misa. In detaament erau biei ale
cror cunotine variate le puteau f de folos. Apoi devenise aproape cu
neputin sa mai pstreze secretul. Era mai bine ca bieii sa fe preocupai de
pasare.
n curnd, ntregul detaament se afa mprit n doua tabere: una,
avndu-1 n frunte pe Ghenka,. Afrma ca pasarea e un vultur obinuit. E drept
ca are un cap putin obinuit, dar asta se datorete imaginaiei, stilizrii
artistului.
n fruntea celeilalte tabere, care susinea ca pasarea face parte din
familia condorilor, era Beaska. E adevrat ca are trupul cam ndesat i mai mic
dect al unui condor obinuit, dar asta se datorete faptului ca artistul nu s-a
documentat ndeajuns.
Uitai-v la forma capului spunea Beaska. Oare un vultur obinuit
are un gt att de lung i un cap att de mare, pleuv i teit? Se prea poate sa
fe un condor, sau un vultur hoitar, sau pur i simplu un vultur negru, sau un
vultur pleuv cu capul alb. Daca am avea pasarea aa cum este ea n natura
sau cel putin mpiata, am putea-o clasifca dup pene i dup culoare. Totui
i asa, dup cap, te poi convinge ca pasarea asta e din neamul con-dorilor i
nicidecum un vultur obinuit.
Vai, Beaska, Beaska, ce tot ndrugi acolo i spunea Ghenka unde ai
mai vzut tu condori att de mici? La condori, distanta dintre aripi, cnd sunt
ntinse, e de aproape trei metri, iar asta n-are nici mcar doi. Recunosc, capul e
cam ciudat, n rest nsa e un vultur 'obisnuit. Din specia asta face parte pajura,
zisa i halzan denumirea orientala vulturul hoitar, zis caragus, ceva mai mic
dect o pajura, apoi vulturul de stepa, sau vulturul curganic. Mai exista o
specie nrudita cu vulturii obinuii: aa-numiii orecari, dar tia sunt micI.
Aa ca n-ai de ce sa te mai ndoieti: asta-i un vultur obinuit, cumma vezi i te
vad.
Amndou taberele discutau aprins de diminea pn seara. Fiecare i^
apara punctul de vedere, adu-cnd ca argumente n sprijinul afrmaiilor sale
aspectul exterior al psrilor, felul lor de via, modul n care-i fac cuibul i-i
cresc puii, hrana lor. Ajunseser pn i la romanele n care citiser ca vulturii
rpeau nu numai copii i miei, inndu-i n gheare, ci chiar i cai i vntori,
cu echipament cu tot.
Discutau cu ndrjire, mai ales ca n fruntea fecrei tabere se afau cei
mai de seama adversari n materie de discuie: Ghenka i Beaska. Acetia mai
ca nu se luau la btaie. Ghenka l poreclise pe Beaska vultur pleuv, iar Beaska
pe Ghenka hal-zan.
Ei, tu, vultur pleuv i striga Ghenka vino-ncoa' sa mai discutam.
Ia-o din loc, halzan nenorocit! i rspundea Beaska.
Cum de nu va e ruine! i mustra Misa. Nu putei discuta ca oamenii?
Noi facem cercetri serioase, iar voi ati ajuns la chestiuni personale. In-chipuiti-
v ca i savanii ar discuta tot ca voi, cer-tndu-se. Fn ce s-ar transforma
atunci Academia de tiine?
De ce ma poreclete vultur pleuv? Cut sa se apere Beaska.
Dar cine a nceput primul? Se roi Ghenka. Nu tu m-ai poreclit nti
halzan? Toat ziua n-aud dect: halzan. Halzan, halzan! Ce fel de halzan sunt
eu?
Halzan Halzan. E un cuvnt cunoscut Misa se uita la Ghenka, apoi
la Beaska Halzan Halzan.
Zici c-i halzan? l mai ntreba o data Misa.
Da, halzan, rspunse Ghenka.
Adic pajura?
Da, pajura sau halzan.
Halzan! Pai asta-i numele ruleului unde a fost omort Kuzmin
Halzan! Va sa zic de aici vine i numele luncii Halzin Acolo unde plecase
Kuzmin cu Nikolai.
Misa ramase o clipa ca trsnit, aa nct Ghenka l ntreba ngrijorat:
Ce-i cu tine? Nu cumva i-e rau?
Halzan bolborosi Misa, halzan
Ei si? Sigur, halzan repeta Ghenka, nedumerit, holbnd ochii la
Misa.
Acesta continua sa mormie:
Halzan Halzan. Rul.
Ghenka ddu mirat din mini:
Ce tot mormaiacolo;? Halzan, ei da, hal De odat, Ghenka se uita
nmrmurit la Misa, apoi jsopti: Halzan Glasul lui rsuna tot mai tare: Hal
zan Halzan Sari n sus i se lovi cu palmele peste genunchi: Halzan! Fir-ar
al dracului! Halzan!
Misa nsa i reveni:
Astmpr-te! Nu mai striga! Fara glgie! Prin urmare, halzan?
Sigur ca e halzan opti misterios Ghenka.
M-am gndit numaidect: vultur-halzan i rul tot Halzan
De fapt, nu te-ai gndit de loc. Numai acum, uitndu-te la mine, ai
pricepuT. Aa ca nu le mai lauda.
Ghenka se supr toc:
Dar cine a pomenit primul de halzan? Iar vul turul asta pleuv i se
uita cu dispre la Beaska o tine una i buna ca e condor.
Aadar, gsiser prima veriga, i poate cea mai importanta. Prin urmare,
secretul l deinea pasarea, i nicidecum traseul indicat n schia, care a indus
n eroare atia oameni.
Aveau prima indicaie ruleul Halzan. Comoara trebuie sa fe ngropata
n apropierea lui. Acum e limpede de ce Kuzmin a fost omort tocmai Ung
lunca Halzin. Asasinarea lui e legata de existenta comorii. Dar acest lucru
dovedete nevinovia lui Nikolai Rbalin. El n-a cutat niciodat diamante. E
adevrat ca aceasta premisa l scoate din cauza i pe barcagiu, caci acesta
cauta comoara n pdure i habar n-are de Halzan.
Dar namne de vzut
n defnitiv, ceea ce i intereseaz pe ei este reabilitarea lui Nikolai.
Gasirea'adevaratului vinovat este
*t*
O chestiune secundara. Poate ca-1 vor descoperi o data cu gsirea
comorii.
n preajma rului Dar unde s-o caute? Rul, desi putin adine, e destul
de lung. Pe hrile mai recente abia se vede, dar pe cele vechi se vedea ca trece
prin mai multe judee.
nseamn ca pasarea de bronz trebuie sa le mai indice i alte date, legate,
fara ndoiala, de anumite specii de vulturi, aa cum se ntmpla cu numele
rului Halzan.
Ghenka, de cunotinele cruia Misa nu. Se mai ndoia acum, enumera
toate speciile de vulturi pe care le tia. Cteva se potriveau. Mai ales vulturul de
stepa, zis i curganic. Daca acest nume are aceeai semnifcaie ca i Halzan,
atunci iat lanul: rul Halzan-step-curgan]. Pe cuvnt ca iese de minune!
Bravo lui Ghenka, se pricepe la psri! Nu ca Beaska. nseamn ca n stepa,
lng ru, este o movila, unde e ascunsa comoara. Mirranat, nici nu se putea
mai bine!
E absolut exact confrma Ghenka, cu autori tate e absolut exact i
logic. Halzan-stepa-curgan.
Vulturii gryphus n-au ce cauta aici. Un ornitolog orict de putin priceput
n-o sa confunde niciodat
; aceste doua specii: pajura e pajura, iar un vultur gryphus e un
gryphus. Halzan e denumirea orientala-a pajurii, iar noi tim ca familia
Karagaevilor se trgea din Hoarda de Aur. Mongolii triau prin stepe i ridicau
probabil curgane. Prin urmare, att din punct de vedere zoologic ct i
etnografc, raionamentul nostru este absolut exact. Trebuie sa plecam la
Halzan!
Dar Slavka, cel care se ndoia ntotdeauna, obiecta:
Sa presupunem ca e aa cum spunei. Rul l cunoatem, e Halzan.
Dar stepa? In schia nu e nici o stepa. Sa presupunem ca stepa e cmpul de
aici.
Bine. Dar care din curganele acestea e cel cu pri- ' Curgan movila.
Curgane se mai numesc i stravechili morminte ale mongolilor, care s-au
pstrat pn astzi n stepj i care au forma unor movile. (n.R. J, Cina? Aici
sunt foarte multe i toate se afa pe malul drept al rului Utcea, find cercetate
de mult. In prezent, nici o expediie arheologica nu se mai ocupa de ele.
Desigur, problema nu e de loc uoar fu de acord Misa dar n
asemenea caz. Uri nu exista probleme uoare. Mine de diminea trebuie sa
plecam la Halzan.
Dar sa nu uitam ca mine e mari, iar miercuri sosete tipul acela,
Karagaev.
Prin urmare nu ne rmne altceva dect sa gsim comoara nainte de
venirea lui.
Cap. 63 HALZAN STEPA CURGAN Bieii nu mai aveau asumpar,
credeau ca nu se mai face diminea. Cum se crapa de ziua, o i pornir ctre
Halzan. Nu le era teama, totui se nforau la gndul ca se duc n lunca aceea
unde nu de mult fusese asasinat un om.
Ziua se arata mohort. Un vint aspru gonea pe cer nori ntunecoi,
ndoia vrfurile copacilor i aternea iarba la pmnt. Cteodat sufa att de
aprig, nct aproape nu mai puteau nainta. Ei totui se avntau prin lunca
mltinoas, de-a lungul malului rului Halzan.
Era un rule foarte putin adine, aproape secat. Primvara ns se
revarsa mult, deoarece curgea printr-o depresiune. Acum arata mai mult ca un
praia npdit de verdea, aa nct abia se mai zarea printre tufurile i
iarba nalta. Doar pe alocuri se mai putea vedea ca pe fundul albiei curge o
uvi limpede de apa.
nfiarea lui att de mizera nu se potrivea de loc cu numele sonor pe
care-1 purta, nici cu rolul misterios i fatal pe care-1 avea n toat povestea
asta. Dar acest lucru nu-s stingherea de fel pe biei. Mai M*
Aies pe Ghenka. El pea hotrt prin lunca, uitn-du-se n jur cu o
privire cercettoare i ptrunztoare, aidoma omului de cunotinele cruia
depinde succesul ntregii expediii. Ce-i drept, fara el nu s-ar f afat nimiC. i
se mai spune despre el ca nu prea nvaa! Dar talentul lui se dezvolta n
detrimentul altor obiecte, lata. Misa i Slavka nvaa bine aproape la toate
materiile, dar cnd a fost vorba de vulturi, niciunul, nici altul, ci el, Ghenka, sa
dovedit cu adevrat cunosctor.
Astfel gndea Ghenka, ngmfat, umfndu-se n pene. Se socotea mai
presus dect toi ceilali, ieit din comun. Sentimentul acesta pusese ntr-atta
sta-pnire pe dnsul, nct nici nu catadicsea sa i-1 exteriorizeze, socotind ca
un om de talia lui, mai ales n asemenea clipe importante, trebuie sa se adn-
ceasca ntr-o muenie desvrit.
Misa, care nu era tot att de sigur ca Ghenka de succesul expediiei, nu-
i pierdea totui sperana. Sufetul lui nzuia spre izbnda, dar, pentru a evita
dezamgirea, era pregtit i pentru un eec. Poate ca astzi nu vor gsi nimic.
Asta nu nseamn nsa ca totul e pierdut. Vor continua sa caute. Principalul e
sa caute i sa nu-i piard ndejdea.
Slavka se arata sceptic. El se socotea un om cu picioarele pe pmnt,
care judeca bine lucrurile. Tot ce era miraculos, enigmatic, toate aceste
povestiri misterioase le socotea de domeniul fanteziei. Si, devreme ce nu credea
n aceasta lume ireala, socotea povestea comorii drept rod al fanteziei prea
bogate a prietenilor sai. i urma nsa pentru ca el, Slavka, era un bun tovar.
Bieii strbtur aproape trei verste. Drumul urca mereu, pmntul
devenea tot mai uscat, mai pietros, iar praiaul se contura tot mai desluit.
ntlneau n caie pietre i bolovani, dar ct puteai cuprinde cu ochii nu
se zarea nici o movila.
Dup ce mai merser vreo doua verste, drumul le fu nchis de o stnca
nalta. Era o stnca singuratica, rsrita asa, ca din senin, pe un loc destul de
drept. La poalele ei se gseau nite pietre mari, Acoperite cu muchi. ndat ce
coteai dup stnca, ruleul disprea de parca l-ar f nghiit pamritul.
Bieii se crar pe stnca. Atunci, n ceata a-celei zile mohorte,
naintea ochilor li se desfura privelitea monotona i trista a unei cmpii
nesfr-site. Ogoare, ogoare, numai ogoare Chiar dac^ai f socotit aceste ogoare
drept stepa, ar f fost totuna: nicieri nu se vedea nici o movila
i totui aici trebuie sa fe o movila spuse hotrt Ghenka.
Nu-i niciuna o-biecta Slavka.
nseamn ca trebuie sa mergem mai departe.
Slavka arata cu mna spre poalele stncii:
Nu vezi ca rul se sfrete aici? Poate ca Halzanul izvorate chiar de
sub stnca asta. Aici o f izvorul lui. Atunci ce rost are sa mergem nainte?
Un timp, bieii rmaser tcui acolo, n vrfus stncii. Vntul cnd
nceta sa mai bata, cnd se npustea din nou uiernd.
n cele din urma, Misa zise.
Slavka, n-ai dreptate. Am vzut harta. Izvoarele rului Haizan sunt
mai sus. Se vede ca aici rul a secat sau se strecoar pe sub pmnt, iar
dincolo 'de stnca rzbete iar la suprafa
Ghenka se agata de aceasta ipoteza:
Asta-i! Poate comnara e ascunsa undeva prin apropiere
Dar unde-i movila? ntreba Slavka.
Da, adevrat Am uitat de movila.
Aadar continua Misa daca mergem mai departe, aproape sigur ca
vom da de Halzan. Dar, din pcate, numai pn aici, pn la stnca asta se
ntindea proprietatea cotiilor. V-aducei aminte de harta de la muzeu?
Pmnturile conilor se ntin deau ntre Utcea i Halzan, ca doar n-o sa se
ntind ia nesfrit! i e fresc ca btrnul conte s-i f n gropat diamantele pe
moia lui. Dar vezi ca pe mo sia lui nu exista nici o movila. Asta-i nenorocirea.
Si Misa adug: Slavka are dreptate. E de prisos sa mergem mai departe.
Parca simt'indu-se vinovat n fata prietenilor sai ca avusese dreptate,
Slavka i exprima urmtoarea prere:
Poate ca btrnul conte s-a gndit la vulturul curganic i nicidecum la
vulturul hoitar. Ar trebui deci sa cutm un mormnt pe rul Halzan.
Dar din vrful stncii nu se zarea nici un cimitir i nici mcar un
mormt.
Cap. 64
COMUNA Bieii erau tare necjii din pricina insuccesului avut. Sa f
greit oare n ipoteza lor referitoare la vultur? i ziua de mari era pe sfrite!
Mine va sosi om ui n verde i ei nu dduser nc de nici o urma.
ntori n tabr, a ilara o noutate: sosise Boris Sergheevici, cu un ordin
de la Moscova, prin care conacul era dat n folosin comunei. mpreuna cu el,
mai veniser i Korovin i nc doi biei de la cmin, viitorii lor tovari.
O veste extraordinara! Aadar, tot au reuit sa ctige conacul! Misa ddu
fuga s-1 caute pe-Boris Sergheevici, dar nu-1 gsi dect pe Korovin. Boris
Sergheevici plecase la sovietul stesc.
Korovin mpreuna cu cei doi biei de la cmin tocmai msurau magaziile
cu o ruleta.
Ei, ia spunei li se adresa Misa, dup ce le ddu binee ati reuit s
obinei conacul?
Mai ncape vorba? L-am luat i gata! Ordinul a fost dat de
Comisariatul poporului pentru Instruciunea Publica
Dar casa?
i casa. Numai ca btrna 1-a rugat pe Boris Sergheevici sa atepte
pn joi.
De ce?
Cine tie! L-a rugat i-atta tot. Boris Sergheevici a fost de acord. I-a
propus chiar sa rmn la ei. Las* sa lucreze i ea, spunea Boris Sergheevici.
i dnsa?
N-a zis nimic.
Atunci rmne aici?
Pai unde sa se duca aa btrn cum e
Da' de ce l-o f rugat s-o lase pn joi la conac? ncerca sa afe Misa.
De unde vrei sa stiu eu? i Korovin ddu din umeri. Hai, biei, tragei
sfoara Azi trebuie sa terminam cu magaziile, iar mine o sa msurm pa-
mntul.
Si cei doi biei de la cmin i vzur mai departe de treaba.
Misa nelegea perfect de bine de ce btrn amina predarea conacului. A
doua zi trebuia sa soseasc Karagaev. Pesemne ca vrea sa se sftuiasc cu el
sau poate vrea sa scoat din casa vreun lucru de valoare.
Misa nsa nu-i mprti bnuielile nici lui Korovin, nici lui Boris
Sergheevici. Cnd acesta din urma se ntoarse de la sovietul stesc, biatul se
mulumi doar s-1 ntrebe:
Cum ati reuit s-i venii de hac lui Serov?
Ce Serov? Silo i Boris Sergheevici cltin din cap.
Cum adic Silo?
E cel care v-a ncondeiat pe voi la ziar.
Va sa zic el era *
DA. i a fost descoperit ca ia mita. Chiaburii aveau tot interesul sa nu
se nfineze comuna. i ddeau seama ca ar f trebuit sa restituie pamntu-rile
luate cu japca. Atunci l-au mituit pe Serov. n schimbul banilor primiti, Serov a
eliberat adeverina aceea prin care conacul era declarat monument istoric, desi
n-are nici o valoare istorica! De altfel, a i fost dat afara de la secia guberniala
de nvata-mnt.
Prin urmare aa stau lucrurile! Rosti Misa, trgnat. Aici e mna lui
Erofeev i eu o bnuiam pe contesa
Boris Sergheevici ddu din urnei i:
Contesa e i ea interesata. Se vede ca inea cu tot dinadinsul sa
pstreze conacul pentru fotii ei stpni. Chiar ea a fost aceea care a nlesnit
inte legerea dintre Erofeev i Serov. Trebuie sa tii ca nevasta lui Serov e sora ei.
De-abia acum i ddu Misa seama cu cine o ase-muise pe nevasta lui
Serov. Fara ndoiala, cu contesa. Sigur! Doar ca asta e btrna, iar cealalt e
mai tnr.
Misa se gndi ce bine a fcut ca nu s-a lsat intimidat de propunerile i
de ameninrile lui Serov. Daca l-ar f ascultat i ar f plecat cu detaamentul
de aici, atunci, fara voia lui, iar f ajutat pe chiaburi i pe fotii moieri din sat.
El l mirosise de la nceput pe Serov, a simit frnicia i atitudinea lui
dumnoas. Asta nseamn ca el, Misa, are simt politic. Nu-1 ghicise el i pe
Erofeev? Numaidect i-a dat seama ncotro bat chiaburii Desigur nsa ca
toate acestea s-au dovedit mult mai complicate dect i-a nchipuit el. Exista
aici o nlnuire ale carei verigi sunt: Serov Erofeev Contesa barcagiul
Karagaev E posibil ca fecare la rndul sau sa aib un lant, cert este nsa ca
toi acetia sunt legai prin interese comune. Apoi toate astea sunt legate de
asasinarea lui Kuzmin i de nvinuirea lui Nikolai Rbalin de asasinat.
Oare s-i spun lui Boris Sergheevici despre Ka-ragaev? Sigur ca: pentru
Boris Sergheevici e important sa tie ca a aprut aici fostul proprietar al
conacului. Dar daca omul n verdenu. Eful contelui? Daca nu e Kiaragaev?
Doar se mai nelaser ei i pn atunci. Lui Misa i era teama sa nu greeasc
din nou, sanu spun lucruri care sa nu corespunda adevrului Mai bine sa
atepte pn mine, ca sa se conving daca omul n verde este sau nu contele,
i numai dup aceea sa vorbeasc cu Boris Sergheevici.
Sa ftr cu bgare de seamal avertiza-el -
Erofeev i ceilali chiaburi au sa caute sa va puna bete n roate.
Boris Sergheevici rse:
Nu contam noi pe simpatia lor si, de fapt, nici n-avem nevoie de ea.
Nu ne temem noi de ei! In schimb, ei se tem de noi. i dau perfect de bine
seama ca vor trebui s-i ia rmas bun de la toate bogiile acaparate prin fel i
fel de matrapazlcuri. Iar noi n-o sa le ngduim s-i fac de cap aici n sat.
Acest lucru ei l neleg destul de bine. De aceea se opun si. Se vor mai opune.
Daca vrei, poi sa te convingi de cele ce spun chiar astzi.
Dar ce e azi?' ntreba.< Misa;
Desear se va-tine o adunare. Daca vrei, vino cu tot detaamentul. Vei
avea o lecie intuitiva pe tema luptei de clasa.
Cap. 65
ADUNAREA Detaamentul, n par, era prezent la adunare. Ii interesai pe
toi. Afara de asta, adunarea se-tinea.la club si, de bine de rau, ei se socoteau,
oarecum, sta-pnii lui: doar ei l amenajaser.
De obicei, ia adunare veneau numai brbaii; acum insa veni tot satul: i
brbai, i femei, i copii. Era mare zduf, totui multi purtau scurte mblnite
i pslari. Norii albstrui ai fumului de mahorca se ridicau n sus, spre
cpriori. Tavanul lipsea: de fapt, clubul nu era dect o magazie mare.
Pe scena se afa o masa mica, acoperita cu pnza rosie, la oare edeau
Ivan Vasilievici, preedintele sovietului stesc, i Boris Sergheevici. Preedintele
se ridica si, cernd sa se fac linite, spuse:
Ceatateni (nu stiu de ce, dar la toate aduna rile el pronuna ceatateni
n loc de ceteni, pe semne pentru a prea mai solemn) Ceatateni! n cepem
edina. Exista o hotrre a autoritilor de la centru i anume sa nfinm o
comuna pentru copiii fara familie, n fostul conac boieresc. Pentru lmurire,.
Are cuvntul directorul comunei, Boris Ser gheevicI. i am o rugminte,
ceatateni: sa nu se fumeze.
Toi nsa continuri sa fumeze. Boris Sergheevici se apropie de rampa.
Tceau toi, atintindu-1 doar cu privirile.
Tovari ncepu Boris Sergheevici comuna pe care o organizam aici
va f alctuit din foti elevi ai cminului de copii. In trecut acetia au fost
vagabonzi i unii chiar mici infractori. Va spun acest lucru de la nceput, e bine
sa tii
Boris Sergheevici tcu. In sala rumoarea cretea. La nceput se auzi doar
glasul potolit al mai multor oameni, apoi deodata ncepur cu toii sa vorbeasc
tare, sa fac glgie, pentru ca la urma sa se aud strigatul speriat al unor
femei:
O sa ne prade i o sa ne cspeasc pe toi!
Strigase o femeie cu un copil n brae, nfurat ntr-o broboada
nforata.
Da, tovari continua Boris Sergheevici unii din ei au fost
infractori, dar asta aparine tre cutului. In cei civa ani petrecui la cminul de
copii, ei au devenit de nerecunoscut. Au nvat dife re meserii, fecare i
cunoate i i iubete mese ria, au nvat sa respecte colectivul. Pe scurt, ce
25J mai la deal la vale: garantez pentru iiecare uin ei. De altfel o sa
vedei: ntre dumneavoastr i bieii comunei vor exista cele mai bune relaii.
Nici dumneavoastr n-o sa fi suprai de ei i sper ca nici ei n-o sa aib motive
sa se supere pe dumneavoastr.
Dar pe msur ce Boris Sergheevici vorbea, murmurul cretea tot mai
mult. Misa observa cu atenie sala i vzu ca chiaburii, desi nu vocifereaz, i
atta pe ceilali. Se adunaser n jurul lui Erofeev i n jurul bcanului,
alctuind un grup mic, dar unit i nverunat. Simiser ca ntreaga adunare
era de partea lor, caci nimeni nu dorea nfinarea comunei, deoarece se cam
temeau; se temeau mai cu seama de bieii acetia despre care auziser attea
lucruri nspimnttoare.
Misa suferea nespus vazndu-1 pe Boris Sergheevici cum sttea stingher
pe scena, n fata adunrii ostile, care nu voia s-1 asculte, ci-1 ntrerupea la
fece cuvnt cu fel de fel de mpunsturi i strigate batjocoritoare. Era cu tot
sufetul de partea lui, dar nu-l putea ajuta cu nimic Iar oamenii clin sala
mormiau, strigau, se frmntau. Femeile, mai ales, se agitau din cale-afar.
N-avem nevoie de comuna voastr! Strigau ele.
Las' c-i alungam noi pe bandiii tia!
Crai-v de unde ati venit!
Preedintele, Ivan Vasilievici, se ridica i striga:
Ceatateni! Linite, linite va rog! S-1 ascul tam pe tovarul, apoi o sa
discutam. Muierilor, lsai vorba. Altfel va dau afara!
Drept rspuns, se auzi un glas aat de femeie:
Sa ncerci numai! O sa te dam noi pe tine afara!
Toat sala izbucni n rs. Glgia nu contenea, ci, dimpotriv, parca
sporea din ce n ce
Boris Sergheevici continua sa rmn pe scena, dar fara sa spun nimic.
Privea numai cu severitate, pe sub ochelari, la oamenii din sala.
Alunei Misa, Ghetika, Slavka i ceilali biei in-tervenfra ca n adunrile
de Ia coal cnd glgia era de nesuportat: ncepur sa scandeze:
Li-nis-te! Li-nis-te! Li-nis-te!
La nceput, glasurile lor se pierdur n vacarmul salii, dar apoi li se
alturar i ceilali copii; i nu numai cei din tabr, ci i unii din sat, aa ca
pn la urma, vocile lor dominar sala.
Acest lucru era att de nou i de neateptat pentru adunare, nct toi
tcur, uitndu-se nedumerii la copii. Acetia continuau sa scandeze: Li-nis-
te! Li-nis-te!. Iar oamenii continuau sa se uite la ei mirai.
Apoi deodata, la un semn al iui Misa, copiii ncetar scandarea tot aa de
brusc cum ncepuser Boris Sergheevici se folosi de tcerea care se nsta-
pnise din cauza nedumeririi tuturor i ncepu:
Doar i voi avei copii! Ii vad cum stan ala turi de voi i plimba privirea
atenta i mustrtoare de la o femeie la alta, cum stteau ele inndu-i copiii
dinainte, i continua:
Copiii votri stau lng voI. Li iubii i avei grija de ei. Dup adunare
se vor ntoarce acas unde-i ateapt hrana, un aternut, un acoperi dea
supra capului, precum i o mna grijulie i dragas toasa de mama. Atunci de ce
suntei att de cruzi fata de copiii aceia pe care rzboiul, distrugerile Iui i
foametea i-au lipsit de toate: i de casa, i de fami lie, i de tata, i de mama?
Va ntreb: cum putei f att de cruzi i de nedrepi cu ei? Cu ce s-au fcut ei
vinovai fata de voi?
Se opri, ateptnd rspuns. Dar toi tcur, nimeni nil rspunse. Se
fereau de privirile lui. Cteva femei aveau chiar lacrimi n ochi, pe care cutau
sa i le ascund, prefcndu-se c-i sufa nasul.
Bieii erau fericii. Ce frumos a vorbit! 1-a dat gata!
Boris Sergheevici continua cu glas sever i ptrunztor:
Acum tara noastr e sraca. Totui. Puterea So vietica a fcut tot ce i-a
stat n putin pentru a reda societii pe aceti copii, pentru a-i educa i a face
din ei oameni cinstiI. i nimeni n-o sa ne poat mpiedica sa ducem la bun
sfrit aceasta aciune nobila. Nici acei care ndjduiesc i ateapt ntoar
cerea moierilor i cauta sa le pstreze conacele, nici acei care au pus mina,
prin vicleug, pe pmnturi i-i exploateaz pe alii.
Arunca o privire aspra nspre partea unde se gsea Erofeev, i toi cei din
sala se uitar ntr-acolo.
Pe scurt ncheie Boris Sergheevici orga nizarea comunei e un lucru
stabilit. Nimeni nu va putea sa schimbe aceasta hotrre. Ea e defnitiva.
Am venit aicinu pentru a va, cere aprobarea, ci pen tru a chibzui
mpreuna la felul n care o sa trim i o sa lucram cu, toii laolalt. Daca vrei,
sa discutam aceasta chestiune, bine! Daca nu, pot sa plec. Dar comuna se va
nfina.
Erofeev ceru cuvntul. Iei n fata, lng scena, i scoase apca,
artndu-i chelia, i ncepu:
Tovarul reprezentant a vorbit tare. Bine despre copiI. i noi vrem ca
totul sa fe ct mai drept, ct mai pe placul celui de sus. Adic, nici noi sa nu
obijduim pe nimeni, dar nici pe noi sa nu ne obij-duiasca alii. Tovarul nsa
n-a spus nimic de pa-mnt. Cum rmne cu pmntul? Aici e buba!
Tabra nu pretinde pmntul nimnui rspunse Boris Sergheevici
ea va primi pmntul care apartinestatului i pe care-1 folosesc n mod ilegal
ceteanul Erofeev i nc alti civa ceteni.
Nu numai eu, ci obtea ntreaga l folosete rspunse Erofeev,
cuprinznd ntr-un gest larg pe toi cei din sala.
Dar tocmai femeia care se npustise asupra copiilor din viitoarea comuna
striga acum:
i de ce ari spre noi?! Noi nici mcar n-am mirosit pmntul. Asta!
L-ai luat cu hapca, numai pentru tine!
Fara s-o ia n seama, Erofeev continua:
Pmntul ii stpnim dup lege. Pot sa dovedesc asta, am i acte de la
gubernie.
Boris Sergheevici se uita din nou cu asprime la Erofeev:
Cetene Erofeev, acum tim ct te costa aceste acte.
Erofeev f arunca o privire cercettoare:
Nu ma dumiresc ce vrei sa zici.
Atunci ai sa afi i-o taie scurt Boris Sergheevici. Apoi, adresndu-se
celor din sala: Ceteni, rog sa se ridice n picioare toi cei care mai folosesc
acest pmnt.
Dar nu se ridica nimeni. Tceau cu toii. Doar un btrn spuse cu glas
sczut:
Cinei folosete? tim noi cine
Atunci Erofeev ntinse braele nainte, cu palmele n sus, i spuse;
Pmntul l muncesc cu palmele astea. Nu sunt i eu un om al
muncii?
Femeia cu broboada sari de la locul ei i-i striga;
Ce fel de om al muncii eti tu, ma? Minile tale nu fac alta dect sa
numere bani 1 Ne-ai fcut robii tai pe toi i acum li dai zor ca eti om al
muncii!
Si iari ncepu harmalaia. Dar de data aceasta, furia oamenilor se
revrsa asupra lui Erofeev, a bcanului i a altor chiaburi. i aduseser aminte
de toate suprrile de altdat, de toate nedreptile i 'umilintele ndurate din
partea bogtanilor din sat. Misa se uita la mama Iui Jerdeai: ar trebui ca ea sa
se ridice i sa spun cum a ndemnat-o Erofeev s-i vnd pe propriul ei fu.
Dar Maria Ivanovna sttea spsita ntr-un colt, ntorcndu-i fata trista spre cei
ce luau cuvntul; ea nsa nu scotea o vorba. Preedintele Ivan Vasilievici lovi cu
dosul palmei n masa i ceru sa se fac linite:
Ceatateni! Nu va mai sfdii! Chestiunea e lmurit. Aici se va nfina
o comuna formata din tovari oare altdat au fost vagabonzi. Iar faptul ca
unii i apr pielea, asta-i o chestiune care-i pri-*j
Pasarea de broax, 257
Veste personal. Dar ntreaga arnime muncitoare, i cei saraci i cei
mijlocai, este cu tot sufetul pentru nfptuirea acestei oauze comune. De
aceea l rugam pe Boris Sergheevici sa ne spun cum i nchipuie el ca se va
desfura munca pe care au s-o duca bieii viitoarei comune. Asta ca sa tim
n ce fel i n ce msur are nevoie de ajutorul nostru.
Boris Sergheevici le nfia atunci viitoarea activitate a bieilor din
comuna: ce anume vor semna, ce fel de arbori vor planta; vor avea atelierele
lor i gospodarii anexe i astfel ntreaga populaie din satele vecine va avea
numai de ctigat de pe urma comunei.
Poate ca Boris Sergheevici n-a reuit sai conving pe toi, dar cei mai
multi i ddeau seama ca dreptatea e de partea lui i nicidecum de partea
bogtanilor care-i exploateaz pe ei.
Bieii erau n al noulea cer. Ce vorbe minunate. Rostise Boris
Sergheevici! El le nfiase un tablou att de atrgtor al viitoarei comune,
nct, ascultn-du-1, ar f dorit i ei sa rmn aici i sa ntemeieze, pe un loc
nelenit, o gospodrie noua, o gospodrie de tip nou, comunist, cum se
exprimase Boris Sergheevici.
Cap. 06 VULTURUL BRBOS SAU ZGANUL Adunarea se terminase. Era
noapte. Ploaia ncetase, iar pe cerul senin strluceau mii de stelE. i eind,; prin
ntuneric, copiii se izbeau de vreo tufa sau de vreun copac, de pe frunze i
ramuri se scuturau picturi de ploaie.
Boris Sergheevici i Misa mergeau n urma celorlali. Din fata rzbeau
piia la ei, prin bezna, larma copiilor, strigatele lor, rsul zgomotos al Znei
Kruglova, mormitul suprat al lui Kit i glasul plin de indignare al lui Beaska.
Va rog s-mi spunei, Boris Sergheevici i se adresa Misa daca ar
apare asa, deodata, fostul proprietar al moiei, oare el ar putea sa se opun
nfinrii comunei?
Boris Sergheevici rse ncet:
Cum ar putea el sa ne. Stea n cale? Moia doar e confscata, ea
aparine statului.
Dar dumneavoastr tii unde se afa acum fotii conti?
Btrnul conte a plecat n strintate nc nainte de revoluie; cel
tnr nsa nu se tie pe unde o mai f. De altfel, ce importanta ar avea asta?
Misa tare ar mai f vrut s-i spun ce nsemntate ar avea acest lucru,
dar se stpni. Daca mine se va convinge ca omul n verde e contele Karagaev,
atunci o s-i spun negreit.
Dumneavoastr v-ai interesat vreodat de blazonul conilor? ntreba
Misa. Mai precis, as vrea sa va ntreb ce anume pasare credei ca este cea de pe
blazon?
Blazonul reprezint un vultur. Judecind dup cap, ar f un zgan sau
un vultur brbos, cum i se mai zice. Ceva intermediar intre vulturul obinuit i
condor, o specie care marcheaz trecerea de la unul la altul. E adevrat ca
specialitii crora m-am adresat au susinut ca trupul e al unui vultur
obinuit, capul nsa, fara ndoiala, e de vultur brbos. Poftim i scoase din
buzunar un bloc-notes am nsemnat toate trsturile caracteristice ale
acestuia: capul mare, teit n fata, proeminent la spate. E acoperit cu puf i
peri aspri, asemntori penelor. Ciocul e mare i ndoit ca un crlig, iar
rdcina lui. E nconjurata de nite epi care acoper partea de jos a ciocului.
De aceea zganul se mai numete i vultur brbos.
Misa l asculta atent pe Boris Sergheevici. Toate acestea nsa nu-i
spuneau nimic. Zgan, vultur brbos, jumtate condor Degeaba, nu nelegea
nimic. Tot halzan, vultur hoitar sau curganic spune mai mult. Zgan nu-i
spune nimic. Oare sa f dat ei gre cu vulturul? Daca-i pus acolo numai asa,
fara sa aib o semnifcaie anume? Atunci presupunerile lor ar avea tot atta
valoare cit i itinerarul de pe schia.
Totui Misa socoti de cuviin sa mprteasc cele afate de la Boris
Sergheevici att lui Ghenka ct i lui Slavka. Cnd tabr se liniti, el i chema
ncetior afara din cort si, lundu-i deoparte, le spuse:
Ascultai, biei! Boris Sergheevici spune ca pasarea asta are capul
unui zgan sau vultur brbos, cum i se mai zice.
Ei, i ce-i cu asta? Sari Ghenka, care nu mai avea astmpr. Eu n-am
spus ca are capul deosebit de cel al unui vultur obinuit? Poate sa fe i un cap
de vultur brbos, nu zic ba! Dar ce nsemntate poate avea asta? De altfel, este
totui un vultur obinuit.
Dar schia? Struia Misa. Acolo capul e complet negru, spre deosebire
de trup i de picioare. Capul, pesemne, are o nsemntate deosebitA. i e capul
unui zgan, al unui vultur brbos.
Ghenka, nerbdtor, ddu din umeri:
Nu stiu, nu stiu ce rost ar avea aici un vultur brbos. La noi, n Rusia,
aproape ca nici nu exista din tia. Se mai ntlnesc cteodat n Caucaz sau n
munii Himalaia. Daca vrei sa tii, vulturul brbos triete la mai mare nlime
dect orice alta pasare de munte: n regiunea gheurilor, a zpezilor venice, i-
i face cuibul numai pe stnci. Dar ce stnci se gsesc pe la noi? N-avem nici o
stnca aici!
Cum n-avem? Dar stnca pe care ne-am cata rat azi?
Ghenka izbucni n rs:
Aia numeti tu stnca? Nu pricepi? Ei i fac cuibul pe nite stnci
uriae.
Asta n-are nici o importanta spuse hotrt Misa. Gndete-te insa ce
bine se potrivete: vulturul reprezint rul Halzan, capul lui stnca de lng
Halzan, iar ghearele unui vultur curganic un mormnt lng stnca. nelegi?
Halzan stnca mormfnt.
Slavica casca zgomotos. i era tare somN. i la drept vorbind, era satul de
presupuneri. Nu mai credea n niciuna din ele. Un vultur, apoi altul, i tot aa
la nesfrit. Daca secretul ar f depins de vulturi, de mult s-ar f gsit
diamantul. N-or f fost ei chiar att de prosti toi acei care l-au cutat pn
acum.
Pai noi am fost azi pe stnc i doar n-am vzut nici un fel de
mormnt spuse Slavka i casca din nou.
Da, n-am vzut rosti Misa, cu aprindere dar nici n-am cutat!
Trebuie sa mergem i sa cercetam amnunit stnca.
Cnd sa mergem? ntrebar speriai Ghenka i Slavka.
Chiar acum! Numaidect!
Bieii insa refuzar categoric sa mearg sa cerceteze stncA. i daca ar
merge, ce mare scofala ar face? Ca doar acum, noaptea, nu se vede nimic!
Prin urmare nu vrei? i ntreba amenintor Misa.
Nu I rspunser hotri Ghenka i Slavka.
i daca va ordon?
N-ai nici un drept i rspunse Slavka. Daca ar f n joc detaamentul,
atunci ai avea dreptul sa ne ordoni. Dar aici e o chestiune particulara.
Un timp discutar aprins daca Misa are sau nu dreptul sa le ordone.
Fiecare ramase la prerea lui: Ghenka i Slavka refuzar categoric sa mearg la
stnca.
Atunci Misa apela la raiunea lor, le reproa ca sunt lai, ba chiar i
amenina ca se va duce singur, pe urma le ddu toate asigurrile ca vor avea
un succes deplin, le arata ca mine poate va f prea trziu, caci o sa le-o ia
nainte contele. Dar totul fu rt zadar. Slavka nu mai credea n nimic, iar
Ghenk nu voia sa aud de nici un fel de vultur brbos pur i simplu ii apuca
furia cnd auzea de condori* Si, n afara de asta, le era tiare somn la amndoi.
Vrnd-nevrnd, Misa trebui sa cedeze, dar le ceru sai promit ca a doua
zi se vor duce neaprat la stnca. Ghenka i Slavka fgduir n mod solemn ca
vor merge.
Dar tinu sa precizeze Ghenka te rog sa tii cont de faptul ca vulturii
gryphus ai lui Beaska n-au nici un rost.
Cap. 67 CONTELE KARAGAEV Miercuri!
Boris Sergheevici, KoTovin i bieii viitoarei comune, se duser sa
msoare pmntul. Copiii, condui de Zn, plecaser la club. Misa, Ghenka i
Slavka urmreau atent tot ce se petrecea la conac.
Contesa nu plecase la ora. nseamn ca se va nllni cu omul n verde
aici, la conac. El va sosi cu trenul de zi, la ora doua dup masa. Misa ii ordona
lui Ghenka sa fe la ora aceea la gara.
Cam pe la unu i jumtate, contesa iei din casa. Misa i Slavka se
luar ncetior dup dnsa. Contesa lasa n urma parcul si, trecnd pe la
marginea unui crng, iei la ru, ceva mai sus de sat.
Aproape n aceeai clipa apru omul n verde, care se apropie de mal. Dar
Ghenka nu se zarea nicieri, nseamn ca omul n verde nu coborse din tren
la halta din sat, ci cu o statie mai nainte.
Avea nfiarea unui vilegiaturist care venise n plimbare. Purta o haina
uoar de vara de culoare
2*a Verzuie, pantof galbeni i o apc de culoare deschisa. Tn mna
inea un buchet mic de fori de cmp.
Omul n verde o saluta pe contesa si, discutnd, o luar pe malul rului
n direcie opusa conacului. Lui Misa i Slavka nu le rmnea altceva de fcut
dect sa mearg i ei pe Ung mal, avnd grija sa nu-i piard din ochi. Nu
puteau nsa auzi ce vorbeau.
Tot pe aceeai crare, omul n verde i contesa se ntoarser din drum,
oprindu-se n apropierea bieilor.
R Cnd te ntorci? ntreba omul n verde.
Peste vreo patruzeci de minute.
Am sa atept aici.
Contesa se ndrepta spre debarcader, iar omul In verde dispru n
tufurile de pe mal, i scoase hainele i se arunca n apa. Se auzea, cum se
blcete, cum plescie, cum lovete apa cu palmele, cum pufie pe nri. Apoi
iei pe mal. Dincolo de tufe se auzi fonetul unui ziar, apoi totul se liniti.
Bieii stteau pitii ntre tufe, fara sa clipeasc. Timpul se scurgea
anevoie. Soarele ncepuse sa coboare spre asfnit. Prin iarba rsuna triitul
greierilor, iar sus, n naltul cerului, se rotea o ciocrlie.
Omul n verde se ridica. Pesemne se mbrca
n sfrit, apru i contesa. Omul n verde, mbrcat, cu parul ud i
lucios pieptnat cu ngrijire, iei n ntmpinarea ei Se oprir amndoi foarte
aproape de biei.
M-am neles cu el spuse contesa.
Ci oameni?
El i nc doi din pdure.
i cnd o sa fe la locul indicat?
Peste o ora.
Necunoscutul ridica ochii spre soare, apoi i privi ceasul.
Sa vina mai bine peste trei ore.
Bine, am sa le spun.
Cu lopei i trncoape.
Bine Eu le-am trimis, de altfel. Ej aveau doar doi. Saci plini cu tot
felul de instrumente Numai'
Ca. Alexei Vreau sa te previn: barcagiul te bnuiete.
La ce te referi?
Ei, la Chestia aia cu Kuzrnin.
Dar de unde tie el cine sunt eu?
Barcagiul nu tie asta. El mi-a spus doar att: Pe Kuzmin 1-a oniort
omul cu care te ntlneti dumneata la muzeu.
Te-a urmrit?
Da. E convins ca eu ii tinuiesc locul adevrat Sa tii ca e un om
inteligent i primejdios.
i eu sunt primejdios.
Alexei! Cum s-a ntmplat Cu taranul acela Kuzmin?
Bieii ascultau cu sufetul la gura, strduindu-se din rsputeri sa nu le
scape o vorba. Karagaev ddu din umeri:
M-am ntlnit fata n fata cu el. M-a recunoscut. Ar f putut sa ma
denune. Ce trebuia sa fac? Un mujic mai putin pe lume.
Dar pe Ribalin l elibereaz.
N-au dovezi mpotriva lui. Dar nici mpotriva mea n-au. Ei, trebuie sa
isprvim cit mai repede toate astea 1 Chiar azi 1
Dumneata eti convins ca asta e locul ade-J vrt?
Fara ndoialA. i cnd te gndeti ci ani ne-a dus de nas dobitocul!
Contesa interveni cu glas smerit:
Nu vorbi n felul acesta, Alexei. Doar e tatl dumitale i-apoi e mort.
Doamne, cnd ma gndesc!
Sa lsm vicrelile! Se rsti nciudat Kara-gaev. Cei mai frumoi ani
din viaa mi i-am pierdut cutnd aceasta piatra! Am rmas n Rusia! Fire-ar al
dracului 1 i se lovi cu palma peste frunte: Cum de nu m-am gndit sa deschid
cavoul de lng sttnca?! Ce idiot!
2#f t Misa l fulgera pe Slavka cu o privire plina de repro. Va sa zic era
adevrat: stnca cavoul Iat deci semnifcaia vulturului brbos
Lui Slavka nu-i rmnea altceva de fcut dect sa clipeasc vinovat din
ochi.
Totui, ar f mai bine daca ne-am descurca fara barcagiu i oamenii lui
spuse contesa.
Nu merge, cavoul este acoperit cu lespezi de piatra. Singur nu-i chip
s-1 deschid. Am ncercat eu.
Dar ar putea sa te omoare.
Sunt narmat.
Un timp tcur, apoi Karagaev rosti:
Acum du-te. Da-Ie de tire: peste trei ceasurU Cap. 68 CAVOUL
Aadar, trebuie sa acioneze! i sa acioneze cf mai hotrt i fara zbav.
Misa nu le reproa nimic lui Ghenka i Slavka. Parca mai aveau acum
timp de vorba?! Doar n clipa cnd contesa i Karagaev disprur, el se
ntoarse ctre Slavka i-1 ntreba:
Ei, ce zici? E o chestiune particulara?
Nu, nu-i particulara rspunse Slavka, ruinat.
Si Ghenka fu de aceeai prere. El i atepta pe biei n tabr, deoarece
nu-1 ntlnise pe omul n verde la gara. Dar l vzuse cobornd din tren pe
judectorul de instrucie. ncotro o apucase nsa, Ghenka n-ar f putut-o
spune. Judectorul de instrucie coborse din tren i dispruse nu se tie
unde.
Pcat ca n-a venit n tabra zise Misa. Doar tim acum cine-i
asasinul. Nu-i de glumit! Ghenka, repede-te pina n sat i vezi daca nu-i acolo.
Ghenka ddu fuga n sat, dar nici urma de jude* ctor.
Bieii erau grozav de agitai. Ce trebuiau sa fac? Sa se duca la stnca,
n-avea rost. N-o s-i mai poat lua nainte contelui. Nu le rmnea dect s-i
povesteasc totul lui Boris Sergheevici.
Acesta i asculta cu multa luare-aminte pe biei. Erau lucruri att de
neobinuite! Dar nu rosti o vorba; nu le arata prin nimic ca s-ar ndoi de cele
spuse de ei. El se ridica i zise doar att:
Trebuie sa mergem!
ntregul detaament porni spre lunca Halzin. Chiar i Kit refuza n mod
categoric sa rmn de serviciu la buctrie. In drum, Boris Sergheevici l lua
i pe preedintele sovietului stesc i nc doi rani oa martori.
Dar vestea ca va f dezgropata comoara de pe Hal-zan zbura prin tot
satul. Nici nu ajunsese detaamentul la locul cu pricina, ca i i ajunse din
urma o mulime de rani, printre care putea f vzut i doctorul. nseamn ca
vestea se dusese pn n satul vecin'.
Nu trecu mult i n jurul slncii se strnse o mulime de oameni. Misa l
zri pe barcagiu i pe cei doi fci din pdure. Dar omul n verde nu era acolo.
Stnca avea o clina abrupta. Cealalt, n panta mai domoala, era
presrat cu pietre de diferite mrimi. Aproape de vrf zceau trei bolovani
mari. Ca sa poi ajunge acolo, trebuia mai nti sa ocoleti bolovanii.
Cercetncu-i, Misa i Boris Sergheevici observar sub ei urme proaspete de
sapa sau de trncop: cineva ncercase s-i urneasc din loc.
Boris Sergheevici chema pe preedintele sovietului stesc i civa rani.
Sapele i trnaeoapele intrar n funciune i pmntul de sub bolovani fu
scos. Boris Sergheevici striga mulimii sa se dea la o parte si, unul cite unul,
bolovanii se rostogolir din. Vrful stncii. Piatra funerara iei la ivealA. Aa
cum era ea toat acoperita de muchi i iarba, cu. Greu i puteai da, seama ca
este o lespede de mormnt. Dar Jur mprejurul ei pmntul fu scos i acum se
vedea bine
Strica mormnlul ofta Erofeev. N-o sa iepe.
Dumnezeu asemenea frdelege.
Unul dintre rani rise:
Dar mormnlul nu-i acolo unde s-ar cuveni. Ar trebui sa fe la cimitir,
i el poftim unde s-a cocoai!
Fcndu-se loc n jurul lespezii, o ridicar apoi cu nite drugi de fer. Sub
ea se deschidea o cripta nu prea mare Mulimea cludu navala acolo. Toi
voiau sa vad ce se afa nuntru.
Ceteni, dai-v la o parte spuse presedin tele o sa va artm la
toi!
n clipa aceea se apropiar de stnc contesa i omul n verde. Nimeni
nu-i observase, toi find preocupai de cavou.
Numai Misa i barcagiul nu-i slbeau din ochi. Se vede ca i Erofeev l
recunoscu numaidect pe tnrul conte, caci nu-i mai lua ochii de la el.
n cripta de sub lespede se afa o caseta neagra de metal. Boris
Sergheevici o ridica. Era ncuiata. Cu o piatra sparse lactul i o deschise.
nuntru se gsea o bro cu nestemate strlucitoare, avnd n mijloc un
diamant de o mrime neobinuit.
Boris Sergheevici ridica n sus broa i-o arata mulimii.
Deodata, dnd lumea la o parte, omul n verde, urmat de contesa se
apropie de Boris Sergheevici.
Aceasta caseta mi aparine spuse contesa.
Tot ce se poate ii rspunse politicos Boris Sergheevici.
Va rog sa mi-o dai continua contesa, n-tinznd mina.
Dar Boris Sergheevici nu i-o ddu:
Asta nu pot s-o fac. Caseta va f predata auto ritatilor i dup aceea n-
avei dect sa va formulai preteniile.
Dar deodata se petrecu un lucru extraordinar. Necunoscutul smulse
caseta din minile lui Boris Sergheevici. Faptul acesta era att de surprinztor
i de neobrazat, nct toi rmaser ncremenii i dezorientai. Boris
Sergheevici pali:
Ce nseamn asta? D-mi-o numaidect napoi! i pasi spre Karagaev.
Karagaev scoase atunci din buzunar un pistol. Mulimea, speriata, se
ddu n laturi, iar Karagaev, innd ntr-o mna pistolul, iar n alta caseta,
ncepu sa se retrag ncet spre poalele stncii. Dar cnd ajunse aici, rsun un
strigat puternic ca o comanda: ~
Jos arma!
Karagaev se ntoarse. In spatele lui se afa judectorul de instrucie
nsoit de doi ostai. Lng acetia sttea Nikolai Rbalin. EL se uita la Misa i-i
zimbi prietenete, aa cum zmbea el ntotdeauna
Cap. 69 LIN BrLANT i CTEVA LIPSURI n fecare zi soseau noi grupe de
biei n comuna. Inventarul necesar fu adus de la gara cu cru. Bieii
reparara' casa, construir magazii, oproane, amenajar ateliere.
Iar micul nostru detaament trebuia sa se pregteasc de plecare. Luna
august aurise frunzele copacilor; nopile find mai lungi i rcoroase, nu se mai
putea dormi n corturi.
De altfel izbutiser n tot ce ntreprinseser. Nikolai Rbalin fusese
achitat. Misterul psrii de bronz era dezvluit. Conacul aparinea acum
coloniei. Alfabetizaser doisprezece oameni i organizaser n sal un
detaament de pionieri.
n ultimele zile, copiii ajutau cu rvna celor din comuna. Kit, cel putin,
nu mai prsea buctria. Dar toi i ddeau seama ca e timpul sa plece. Noii
sosii plnuiau sa aranjeze altfel gradina, dar, din delicatee, ei nu spuneau ca
i mpiedica corturile. Bieii insa nelegeau i singuri. Ar f putut sa i le mute
n alta parte. Dar daca tot trebuie sa le siringa, atunci sa le strng de tot.
Le prea rau sa se despart de sat, de conac, de comuna.
Sa venii neaprat i la anul le spunea Nikolai Rbalin va ajutam
din nou la tmplrie.
O sa facem un alt club, mai clduros, ca s-1 putem folosi i iarna.
Erofeev ofta cu iprecrizie:
Da, ati lucrat bine, biei, va mulumim, ne-ai ajutat obteA. i ati
aparat un om nevinovat
Dar ochii lui mici i priveau farnic i dumnos. Nu izbutea sa insele pe
nimeni.
Pictorul anarhist spuse ca i el pleac la Moscova.
Acolo omul cu talent se simte la largul lui spunea el are
posibilitatea sa se afrme. Teatre, fresce, faade Voi, biei, daca avei nevoie
sa va lucrez ceva la coal, o fac cu cea mai mare placere.
Misa nsa se grbi s-1 asigure ca la ei la scoala toate sunt puse la punct.
Copiii urmau sa plece la Moscova cu trenul de seara. i strnseser
corturile, paturile i i mpachetaser lucrurile. nainte de plecare, aprinser
un foc mare de tabr, ca de rmas bun.
La foc venir toi bieii comunei, n frunte cu Boris Sergheevici, precum
i copiii din sat.
Misa deschise adunarea cu urmtoarele cuvinte
E ultimul nostru foc de tabr! Se cuvine sa facem un bilan al
activitii noastre. Dar mai bine sa vorbim nu de ceea ce am fcut, ci de ceea ce
n-am reuit sa facem. Asta le va f de folos celor care rmn aici. Cine ia
cuvntul?
2bS>
Primul se nscrise Slavka:
Noi am organizat aici un detaament de pionieri, dar s-au nscris
numai treizeci i doi. E putin! Toi copiii din sat ar trebui sa. Fie pionieri.
De asemenea, nici n ceea ce privete alfabetizarea n-am lucrat prea
bine spuse Zna Kruglova. Numai doisprezece oameni am reuit sa
alfabetizam. Ar trebui nsa ca tot satul sa nvee carte.
Satul nu are spital adaug Beaska. Oamenii sunt nevoii sa se duca
n satul vecin. Sa nu uitam ca medicina e o arma puternica de lupta mpotriva
prejudecilor religioase.
Legturile noastre pe plan international sunt foarte slabe spuser
Igor i Seva. Am scris doar doua scrisori pionierilor germani. Dar fascismul a
nceput clin nou sa ridice capul. Sa acordam mai multa grija relaiilor noastre
internaionale.
Dup ce toi luar cuvntul, Misa ncheie:
E adevrat tot ce s-a spus aici. Dar noi speram ca noua comuna va
duce la bun sfrit ceea ce am nceput noI. i nc mai bine dect noi.
Boris Sergheeviei i asigura n numele comunei ca ei vor nfptui din plin
tot ceea ce ncepuser bieii.
i cu asta am ncheiat anun Misa. Putem pleca.
Dar Ghenka striga deodata:
Nu, nc nu! A mai rmas un hicru neterminat!
Ce anume?
Va amintii, Misa ne-a citit cndva nite versuri. Versuri destul de
bune, numai ca lipseau ultimele doua stihuri. Le-am scris eu.
Da-i drumul, spune-le l ndemna Misa dar mai repede.
Se cam ruina auzindu-1 pe Ghenka pomenind de versuri. El crezuse ca
bieii au uitat de ele.
Ascultai i Ghenka fcu un pas napoi.
Ultima strofa a versurilor lui Misa ncepea asa: Lupta-i la nceput, azi
noi inem ciocanul. Mai zace-n lanuri globul p&mintesc
Aici se sfrea poezia Liu propun s-o terminam n felul urmtor: Dar
slntem tineri i-om zdrobi tiranul.
'Nainte, tovari, dup mine, cu-avint muncitoresc t* tihenka ntinse
braul nainte, parca chemndu-i pe toi s-l urmeze. Un asemenea sfrit insa
nu era pe placul copiilor.
De ce tocmai dup tine? l ntreba careva. Eti tu att de vrednic ca
sa te urmam noi cu toii?
Miroase a plagiat spuneau alii. Primul vers e luat din cntecul Noi,
ferarii i aici ca i acolo se spune:i-om zdrobi tiranul. i-apoi rima e
aceeai: ciocanul-tiranul
E i mai prost dect la mine! Spuse Misa. Dar o s mai cizelam noi
versurile acestea la Moscova. Desigur, cine o vrea sa le fac. i-acum sa ne
grbim, sa nu pierdem trenul.
Boris Sergheevici se oferi sa le dea o cru care s le transporte lucrurile
pn la gara, dar copiii refuzar. Doar nu sunt nite pap-lapte, pot ei sa le
duca i singuri.
Copiii i puser n spate tot avutul lor modest. Detaamentul se alinie i
o porni n formaie spre Rara.
SFRIT