"Sania" de Ion Druţă

SANIA
C î n d î n t r - o b u n ă vr e m e n u c u l d i n f a ţ a c a s e i s - a u s c a t , mo ș M i h a i l ș i - a s c o s c î r j a d i n t i n d ă , ș i - a d a t
p ă l ă r i a p e o c h i ș i a î n c e p u t a s e p l i mb a î n j u r u l l u i d e - ţ i p ă r e a c ă - i n u m ă r ă c r e n g i l e . I - a m ă s u r a t t u l p i n a
și din ochi, și cu șchioapa, a încercat de nu dă drumul la coajă și tocmai spre chindii, cînd ciubotele
au început să i scapară cam grele, a pus cîrja la locul ei și a așezat pălăria omeneș te. Pe urmă și -a zis
î n gî n d u l l u i : — A m s ă f a c o s a n i e .

S a n i e . . . M a r e l u c r u - i o s a n i e . A ș t e r n i î n t r - î n s a u n c o vo r a ș s ă n - o p r i n d ă r ă c e a l a , a r ă ţ i c a i l o r c ă n -
ai uitat biciul acasă și te duci, că abia mai dovedește soarele să se ţină pe urma ta. Și abia atunci uiţi
s ă - ţ i n u m e r i a n i i , ș i - ţ i v e z i i a r p r i e t e n u l p e c a r e a u î n c e p u t s ă ţ i - 1 fu r e d r u mu r i l e , ș i p e p î r t i a fă c u t ă
de tine mulţi drumeţi își găsesc calea, și satul, și casa.
O s a n i e — a t î t a î i t r e b u i e o mu l u i ș i i a r e o m. N u m a i s ă - i f a c i o s a n i e p e c a r e a u vi s a t - o t o ţ i l e m n a r i i
d e p e l u m e c î ţ i a u fo s t , o s a n i e p e n t r u c a r e ș i c c l d e s a m a t a ţ i - a r z i c e b a d e ; o s a n i e c a r e a r p l î n ge d u p ă
d r u m ș i d r u mu l d u p ă d î n s a .
Mare lucru-i o sanie.
D a r 1 - a z ă r i t b a b a fu r a t d e g î n d u r i , c u t o p o r u l s u b ţ i o a r ă , ș i 1 - a p u s s ă - i f a c ă n i ș t e s u r c e l e , s ă n u
p r i n d ă t o p o r u l r u gi n ă . A p o i i - a u t r e b u i t u n vă t r a r c e v a m a i l u n gu - ș o r , o c ă l d a r e d e a p ă p r o a s p ă t ă ș i
m o ș u l ș i - a v ă z u t d e n e c a z u r i . P e u r m ă — a z i e s o a r e , m î r i e e vî n t — l u c e a u z i l e l e u n a d u p ă a l t a , d e
p a r c ă e r a u d e fu r a i .
C a d e o b i c e i , m o ș u l s e s c u l a p î n ă l a z o r i — î i p l ă c e a s ă s e î mb r a c e p r i n î n t u n e r i c , s ă - ș i a p r i n d ă
l u l e a u a c u u n t ă c i u n e r ă m a s d e c u s a r ă î n va t r ă , a p o i s ă i a s ă ș i s ă i a s a m a p r i n l i v e z i l e v e c i n i l o r d e n u
s e f a c e v r e o s t r i c ă c i u n e c î t s t ă p î n i i d o r m . R ă s ă r e a s o a r e l e ș i - 1 g ă s e a d e a mu m u t î n d t o p o r u l î n m î n a
s t î n gă . Ș i z i l e î n t r e gi î l v e d e a i u mb l î n d p r i n o gr a d ă c u l u l e a u a s t i n s ă î n d i n ţ i . P ă r e a c ă a u i t a t ș i d e
n u c , ș i d e s a n i e . To c m a i s p r e c h i n d i i , c î n d gă s e a , î n s fî r ș i t , c h i b r i t u r i l e î n b u z u n a r , î i f ă c e a d e o d a t ă
vî n t t o p o r u l u i î n t r - o c i o t c ă ș i r ă m î n e a d u s p e gî n d u r i .
P e u r m ă , z i d u p ă z i , î l v e d e a i l o t m a i d e s s l î n d î n mi j l o c u l o gr ă z i i ș i p r i vi n d u n d e v a d e a s u p r a
cămării, de parcă mai venise o primăvară în anul cela și el așlep - la să se arate cocostîrcii.
D a r ș i a s t a a fo s t p î n ă l a o vr e m e — p î n ă a l u a t b a b a s a m a c ă b u z a t o p o r u l u i a î n c e p u t a s e î n t u n e c a .
Ș i a p r i n s a - 1 o c ă r î . S t r i g a t a r e , s ă a u d ă ve c i n i i . . . M o ș u l i - a î n d r e p t a t c o l ţ u l l a ș a l i n c ă — s ă - i t r e a c ă
c i u d a m a i r e p e d e , a z vî r l i t t o p o r u l p e u m ă r ș i s - a î n t o r s î n f a ţ a c a s e i . D e d a t a a s t a n - a m a i c e r c e t a t
n u c u l . A r e z e m a t c o a d a t o p o r u l u i î n t r u n c h i u l l u i ș i a r o s t i t c u j u m ă t a t e d e gu r ă :
— Să stii că am să fac o sanie.
V r a s ă z i c ă , e r a h o t ă r î t , i a r o d a t ă c e - a h o t ă r î t mo ș u l c e va , p o ţ i s ă z i c i c a a ș i f ă c u t . N u - i vo r b ă , h o t ă r a
e l p r e a r a r — c ă n - a v e a o b i c e i u l c e l a p r o s t s ă s e gr ă b e a s c ă , ș i i n v i a ţ a l u i n - a f ă c u t t r e i p a ș i c î n d p u t e a
s ă f a c ă n u ma i d o i .
S ă z i c e m , a î n c e p u t a s e c o a c e p o a m a . M a i î n t r i d i s p a r i l i n s a t c o p i i i — m a i ve z i c î t e u n u l o d a t ă
l a t r e i z i l e , d a r ţ i i a e e l a - i c u b u z e l e vi n e t e . P e u r m ă fl ă c ă i i î n c e p a - ș i r ă t ă c i c a s e l e ș i c h i u i e p e d r u mu r i
p î n ă d u p ă mi e z u l n o p ţ i i ; î n s f î r ș i t , î n c e p a - ș i a m i n t i mo ș n e gi i î n c e a n s - a u l u a t l a b ă t a i e c u a u s t r i i ţ u l
ș i d e vi n s f ă t o ș i , c ă n u m a i s c a p i c î n d d a u p e s t e t i n e .
A r e ș i mo ș M i h a i l n i ș t e t u f e d e p o a m ă î n fu n d u l gr ă d i n i i , d a r e l i n i ș t i t d e p a r c ă i s - a c o p t b o z u l , ș i
n u p o a ma . B a b a n u - 1 l a s ă s ă r ă s u fl e :
— Măi Mihăluţă, ce facem cu poama?
M o ș M i h a i l t a c e o vr e m e — p a r e c ă e l ș i c u vi n t e l e l e c i o p l e ș t e , l e a ș a z ă î n r î n d ș i , d a c ă g ă s e ș t e c ă
se potrivesc, le spune:
— Ap o i , c e s ă f a c e m ! O l ă s ă m s ă s e c o a c ă .
Tr e c e t o a mn a , p u s t i e s c c î m p u r i l e , î n vi i r ă m î n n u m a i f r u n z e l e — p î n ă i e r i m a i ve d e a i i c i - c o l o c î t e -
o b o a b ă , d a r a u a vu t c o p i i i gr i j ă d e d î n s e l e . N u m a i p e t u fe l e l u i mo ș M i h a i l m a i s t a u s t r u gu r i i l a l o c u l
l o r . B o a b e l e a u î n c e p u t a s e z b î r c i , c a d u n a c î t e u n a ș i , c a s ă n u s e p i a r d ă m u n c a d e ge a b a , mo ș u l a d u c e
u n s a c d e f r u n z e d e b r u s t u r ș i l e a ș t e r n e s u b t u f e . M a i t r e c c î t e va z i l e ș i p e s t r u gu r i n u r ă m î n e a p r o a p e
n i mi c a — a u c ă z u t t o a t e b o a b e l e . Ș i t o c m a i c î n d b r u m a î n c e p e a d a j o s fr u n z e l e d e p e t u fă , m o ș M i h a i l
întră în casă, se uită multă vreme la babă, de parcă vrea să -și amintească unde mai văzuse el o podoabă
ca asta. Pe urmă îi spune:
— O ve n i t v r e m e a s ă s t r î n ge m ș i n o i p o a m a c e e a .
și după ce-au cules-o, moșul se încuie în cămară, și
p e d o u ă - t r e i s ă p t ă mî n i r ă m î n e b a b a v ă d a n ă . I a r c î n d v i n î n t î i i fu l g i , î l g ă s e s c d e a mu c i o p l i n d î n c e a l a l t ă
j u mă t a t e d e c ă m a r ă — c h i t e ș t e mu l t ș i b a t e r a r , a ș a î n c î t g ă i n i l e d e p r i n m a h a l a n i c i n u p o t p i c u r a ș i
nici nu se pot trezi ca lumea.
To c m a i p e l a m i j l o c u l i e r n i i i e s e e l î n t r - o b u n ă z i c u c a p u l go l p î n ă l a p o a r t ă ș i î l o p r e ș t e p e î n t î i u l
care trece pe drum:
N - a i p u t e a m a t a s ă - mi f a c i u n b i n e ? . . . A m d e s t u p a t a z i n i ș t e vi n i ș o r . D a c ă n u ţ i - i c u s u p ă r a r e . . .
 ș i t o c m a i a m u , l a b ă t r î n e ţ e , a î n ţ e l e s c ă e r a v o r b a d e - o , s ; m i e . O s a n i e , d вr n u d i n c e l e c a r e s e a m ă n ă
i a r n a p a i e p c d r u mu r i , i a r va r a n i c i c î n e l e n u - ș i p o a t e g ă s i u mb r ă s u b d î n s a . A ve a s ă fi e o s a n i e c u m
n - a m a i f o s t n l l a p e l u m e — o s a n i e , c ă i s e o p r e a m o ș u l u i s u fl a r e a c î n d s e gî n d e a l a d î n s a .
I a r n a , d u p ă c e - a u t r e c u t g e r u r i l e c e l e m a r i ș i p u t e a i i e ș i a f a r ă n u m a i î n s c u r t e i c ă , mo ș u l a v e n i t s u b
șopron, a dat de cîteva ori cu urechea toporului în nuc, ascultînd cum sună. Baba, zărindu -1 lîngă nuc
c u t o p o r u l î n m î n ă , a fo s t î n t r - o c l i p ă a f a r ă .
— Te-ai apucat de lucru, Mihăluţă?
D a r M i h ă l u ţ ă s - a î n t o r s , a p u s t o p o r u l l a l o c u l l u i ș i , v ă z î n d c ă b a b a s t ă n e d u me r i t ă î n mi j l o c u l
o gr ă z i i , a l ă m u r i t - o :
— îi verde.
Se aștepta la sfadă, dar a scăpat ieftin de data asta. în schimb, cînd a doua zi a dat să se încalţe,
ciubotele nu mai erau sub laiţă, unde le -a pus. Nu era nici baba acasă, și dacă le -a luat ea, apoi de ce
să nu le ia? Parcă nu i le-a dat chiar el?
P e u r m ă t o a t ă z i u a a l u c r a t î n c a s ă — a f ă c u t u n p o l o - b o c e l . C i o p l e a î n c e t i ș o r ș i d i n vr e m e î n vr e m e
i s e a d u n a u î n c r e ţ i t u r i l e î n j u r u l b u z e l o r — m o ș u l z î m b e a . V e d e a î n gî n d s ă n i u ţ a — D o a m n e , c e s ă n i u ţ ă
m a i ve d e a e l ! ș i n u - i vi s , f i i n d c ă , u i t e — n u c u l s t ă a c o l o î n o gr a d ă . S t ă u n n u c — c î ţ i n u c i d e a i ș t i a s e
p i e r d a ș a f ă r ă n i c i u n r o s t ! ș i î n c a s ă u n m o ș n e a g c i o p l e ș t e d o a ge c a s ă n u - i m o a r ă b a b a d e fo a m e —
d a i a c a m î n e , p o i mî n e , c ă n - a m a i r ă m a s c h i a r a t î t a , s e a p u c ă e l d e l u c r u . Ș i c î n d a i s - o ve z i , n - a i s ă - ţ i
p o ţ i r u p e o c h i i d e l a d î n s a , ș i n - a i s ă c r e z i c î n d ţ i - o r s p u n e d i n c e a fo s t e a fă c u t ă . E i - e i , m a i a r e m o ș u l
p u t e r e î n p a l m ă ș i m u l t e t o p o a r e ș i - o r t o c i t ă i ș u l î n l e mn e ! ţ
G r e u v e n e a p r i m ă v a r a — p ă r e a s ă s e f i r ă t ă c i t p e u n d e v a . D a r , p e s e m n e , s - a gă s i t u n c r e ș t i n c a r e a
î n d r e p t a t - o l a d r u m , fi i n d c ă î n c e l e d i n u r m ă , t o t u ș i , a ve n i t , ș i m o ș u l e r a b u c u r o s c ă a u i e ș i t a m î n d o i
d i n i a r n ă — ș i e l , ș i s ă n i u ţ a . V a r a , d c v r e o c i n c i o r i a mu t a t n u c u l d e p e u n l o c p e a l t u l — c î n d f r i ge a
s o a r e l e , î l a d u c e a î n f a ţ a c a s e i , u n d e n u - i u mb r ă d e l o c , c î n d s e î n n o u r a , î l m u t a î n fu n d u l gr ă d i n i i , u n d e
s u fl a m a i b i n e vî n t u l . î i c u n o ș t e a fi c c a r c c i o t i ș o r , fi e c a r e u m f l ă t u r ă , ș i c î n d
se culca noaptea pe pătișorul dintre cei doi prăsazi, în cepea să-1 cioplească în gînd. Și-1 tot cioplea,
p î n ă a d o r m e a u t o ţ i c î n i i d i n s a t , p î n ă - ș i gă s e a c u l c u ș fi e c a r e p ă s ă r i c ă , p î n ă î n c e p e a s ă a u d ă c u m fo ș n e s c
p ă p u ș o i i u n d e v a d e p a r t e î n c î mp . Ap o i s e a p u c a s - o l e ge ș i d i n s p r e z i u ă î i p ă r e a c ă ve d e a l ă t u r i o
s ă n i u ţ ă l i p i t ă ș i c u t ă l p i l e , ș i c u i n i m a d e p ă m î n t , ve d e a c o ș u l e i a l b , fe c i o r e s c , ș i - i p ă r e a c ă a u d e c u m
își desface ea aripile, gata-gata să zboare.
ș i m o ș u l , c u o c h i i p e j u m ă t a t e î n c h i ș i , vi s a c u m p e s t e m u l t ă vr e m e a z b u r a p e d r u mu r i l e s a t u l u i o
s ă n i u ţ ă s p r i n t e n ă , a c o l i n d a mu l t e d r u mu r i ș i mu l ţ i t r e c ă t o r i s - o r o p r i s ă s e u i t e l a d î n s a . P o a t e n - o r
m a i fi p e l u m e n i c i e l , n i c i b a b a , i a r s ă n i u ţ a a t o t m ă s u r a d r u mu r i l e , ș i m u l ţ i b ă r b a ţ i ș i - o r p r ă v ă l i
n e v e s t e l e î n o m ă t p e l a c o t i t u r i , mu l t e f e t e s - o r d u c e c u s ă n i u ţ a s ă - ș i c a u t e n o r o c u l ș i p o a t e vr e u n
m o ș n e a g, t r ă g î n d u - ș i c u ș m a p e s t e u r e c h i , ș i - a a m i n t i c ă a s t a - i s a n i a l u i M i h a i l ș i 1 - a p o m e n i c u o vo r b ă
de bine.
To a mn a , c î n d s - a m a i r ă r i t l u c r u l p e a f a r ă , b a b a a î n c e p u t a - 1 r o a d e î n fi e c a r e z i :
— N u fa c i s a n i a ?
— îi verde nucul.
— C u m vr e i , d a r s ă - m i c u mp e r i mî n e ș a l i n c ă n o u ă .
— Parcă n-ai cu ce te îmbrobodi?
— As t a - i î m b r o b o d i t u r ă ? I a a s c u l t ă , m ă i M i h ă l u - ţ ă : d a c ă n - o f a c i p î n ă l a An u l N o u , t e l e p ă d . D a u
d i vo r ţ .
L- a s p e r i a t ș i n u p r e a — d e vr e o p a t r u z e c i d e a n i s e t o t g ă t e ș t e s ă - 1 l e p e d e .
Cînd a început a se răci, încît oamenii nu -și mai săltau cușmele dînd bineţe, moș Mihail s-a dus în
c ă m a r ă ș i a î n c e p u t a - ș i gă t i i n s t r u m e n t u l . A d r e s b a r d a , d ă l ţ i l e , t ă i e t o a r e a , a f ă c u t p e n t r u ge a l ă i e
c a l u p u r i n o i ș i l - a t o t a s c u ţ i t p e fi e c a r e — a ș a l e - a m a i a s c u ţ i t , c ă s u fl a u n fi r d e p ă r p e t ă i ș u l l o r ș i
părul se desprindea în do uă.
P e u r mă a a d u s n u c u l î n c ă m a r ă ș i a t î t a i - a t r e b u i t , î n f i e c a r e s a r ă ve n e a b a b a s ă v a d ă c î t a c i o p l i t
e l ș i , gă s i n d î n t o t d e a u n a n u c u l î n t r e g, î i f ă c e a n i ș t e b o r ș u r i , c ă i s e o p r e a u î n gî t .
P î n ă l a An u l N o u m o ș M i h a i l d e a b i a a d o v e d i t s ă t a i e n u c u l î n d o u ă — î n c ă n i c i n u s e a p u c a s e s ă
c i o p l e a s c ă t ă l p i l e , c ă s e p o me n e ș t e c u N i c u l ă i e ș , u n o m m ă r u n ţ e l , b o ga t ș i c u a m b i ţ i i .
— Sanie faci?
— Sanie.
— în doua săptămîni îi pui oiștea?
M o ș M i h a i l s - a u i t a t l u n g l a d î n s u l , c ă u t î n d a gh i c i c a m c î t s ă fi î n c h i n a t e l . ' fj
— î i m a i c i n s t i m a t a mu l t vi n p î n ă o i p u n e e u o i ș t j e a . '
— Bine, dar se duce iarna și ce te faci cu sania în mai 7 Nimeni nu-ţi dă o legătură de ceapă pe
dînsa.
A z î m b i t m o ș M i h a i l — f e r i c e d e o m u l c a r e PU p o a t e l i n e vo r b a î n t r - î n s u l !
Cînd au venit viscolele, moș Mihail de abia a dovedit să facă tălpile — în schimb erau niște tălpi
cum nu mai văzuse satul cela — ușoare, netede, că puteai să te băr bierești, uitîndu -te într-însele.
O z i î n t r e a gă i - a s p r i j i n i t N i c u l ă i e ș p e r e ţ i i c ă m ă r u ţ e i — î i p l ă t e a p e t ă l p i c î t a c e r e , r e s t u l î l f a c e
e l l a a l t l e mn a r . D a r mo ș u l ve d e a d e a c u m s ă n i u ţ a - - o vi a ţ ă d e o m c i o p l e ș t e e l l e mn , i - a a m o r ţ i t fi e c a r e
î n c h e i e t u r ă , p e f i e c a r e d e ge t i - a c r e s c u t a z e c e a o a r ă c a r n e a — n u , e l v e d e a c u m s ă n i u ţ a , ve d e c a i i
î n h ă ma ţ i l a d î n s a , ve d e fe ţ e z î mb i n d a s u p r a vî n t u l u i — ș i r î d c a c î n d N i c u l ă i e ș s u n a go l o ga n i i , mu t î n d u -
i dintr-un buzunar în altul.
D a r t ă l p i l e — p a r c ă s a n i a - i fă c u t ă n u m a i d i n t ă l p i ? I n u r m a l o r a u a p ă r u t p a t r u p i c i o a r e a t î t d e
n e t e d e , c ă v e n e a u c o p i i i v e c i n i l o r s ă s e j o a c e c u d î n s e l e , a u a p ă r u t d o i c a r î mb i d e f r a s i n , o l e a c ă a d u ș i
s p r e m i j l o c , ș i n i m e n i a f a r ă d e d î n s u l n u b ă n u i a c ă a n u me l e m n e l e i e s - t e a s t r î mb e o r f a c e s ă n i u ţ a
sprintenă.
ș i n u m a i r ă m ă s e s e c h i a r a t î t a , d a r c u c î t e r a m a i a p r o a p e d e m i n u n e a s a , c u a t î t m a i mu l t e z i l e
f r i p t e î i f ă c e a b a b a . Ș i c a s ă n u - ș i m ă n î n c o - i n i m a a m î n d o i , mo ș M i h a i l ș i - a f ă c u t u n p ă t u c e a n î n c ă m a r ă '
— a v e a a c o l o c u p - t o ţ a ș , ș i n u s e m a i a r ă t a z i l e î n t r e gi ^ D e d i m i n e a ţ ă î n c u i a u ș a , l u a o b u c a t ă d e l e m n
ș i e r a u p e l u m e a a s t a n u m a i e l ș i s a n i a . D o mo l , t ă c u t , s t a z i l e î n t r e gi î n p i c i o a r e U n g ă vî r s t a c ș i c i o p l e a ,
ș i vo r b e a c u s a n i a , ș i - i î n g î n a m e l o d i i a p u c a t e d i n b ă t r î n i . ^ f t r a o j p e l u m e n u m a i e l c u
s a n i a _ _ ș L s ă vî r ș e a b ă t r î n u l ^ t a i n a ; c e a m a r e a - o m e fl - m î -
/ f ^ "t a i n a m u n c i i . I a r n o a p t e a W FZHJ d u c e a b u c ă ţ i d e l e mn l î n g î T F e l i n a r u l a t î r n a t d e t a v a n ș i z i u a c e
t r e c u s e i s e p ă r e a t o t a ș a d e fr u m o a s ă c a ș i l e m n u l î n t u n e c a t ș i l u c i t o r p e c a r e î l ţ i n e a î n m î n ă .
C u vr e m e a p i e r d u s e ș i s o c o t e a l a z i l e l o r — s e c u l c a c î n d î i a mo r ţ e a u p a l m e l e , a ţ i p e a ș i s e t r e z e a î n d a t ă ,
p r i v e a b u c ă ţ e l e l e d e l e mn a ș e z a t e p e vî r s t a c — n i c i o d a t ă î n vi a ţ a l u i d e l e mn a r s u r c e l e l e n u s ă r e a u a ș a
d e d e p a r t e . Ș i c î n d a p r i n s a s e î n mu i a o m ă t u l , c î n d p e l a a m i a z ă s e a u z e a p i c u r î n d d i n s t r e a ș i n ă , m o ș u l
a î n c e p u t a n u m ă r a p e d e g e t e c î n d a ve n i z i u a î n c a r e v a î n t o a r c e b a r d a ș i va l u c r a n u m a i c u mu c h i a e i ,
adunînd sania. Rămăsese, după socoteala lui, puţin de tot, cînd într -o bună zi a bătut baba la ușă. Moșul
i-a deschis. în drum sta un cal roib înhămat la o săniu ţă și o femeie căra niște legături cu bulendre din
casa lor în sanie.
— E u mă d u c .
Moșul n-a înţeles. I-a spus, cercetînd o despicătură din ochi:
— Vezi să nu pierzi cheia.
D a r b a b a n u s e mi ș c a d i n p r a g.
— Ce mai stai?
— Ap o i , e u m ă d u c c u t o t u l . O i t r ă i l a s o r ă - m e a .
A l u n e c a t d e s p i c ă t u r ă d i n m î n a mo ș n e a gu l u i . S - a a p r o p i a t d e p r a g , s - a u i t a t l u n g l a f a ţ a p e c a r e o
ve d e a d e p a t r u z e c i d e a n i î n fi e c a r e z i . S - a î n fi o r a t . î l a ș t e p t a o vi a ţ ă a t î t d e p u s t i e f ă r ă f a ţ a a s t a , f ă r ă
m î n i l e i e s t e a . A p o i s - a u i t a t l a s a n i a c a r e l u c e a d e s f ă c u t ă p e vî r s t a c . î l a ș t e p t a . Ș i a î n ţ e l e s mo ș u l c ă
f ă r ă b a b ă i - a f i vi a ţ a p u s t i e — f ă r ă s a n i e , n i c i m ă c a r p u s t i e n - a fi . I - a s p u s b l î n d , c u a c e l a ș i gl a s c u
c a r e - i vo r b e a s ă n i e i :
— Ap r o a p e o m î n t u i . . . P o a t e c h i a r z i l e l e i e s t e a . . . ^ — R ă m î i c u b i n e .
î n z i u a c e e a m o ș u l n - a m a i l u c r a t . S - a c u l c a t d e v r e m e , i a r a d o u a z i c i o p l e a l a l u mi n a f e l i n a r u l u i ,
d e p a r c ă n u s e î n t î m p l a s e n i mi c . To c m a i s p r e a m i a z ă ș i - a a d u s a m i n t e c ă - i vă d ă o i .
— E i , D u mn e z e u c u d î n s a . ,
S - a d u s ș i i a r n a a s t a , fi i n d c ă î i ve n i s e v r e m e a . S - a
u s c a t o gr a d a , ș i p e s u b g a r d u r i a u p r i n s s ă r ă z b a t ă c o l ţ i - ș o r i s u b ţ i r e i d e t r o s c o t . Ș i î n t r - o b u n ă z i a
s c o s mo ș M i h a i l a f a r ă t o t - t o t c e p r e g ă t i s e ș i a î n c e p u t a s t r î n ge s a n i a . Lu c r a î n t r - u n fe l d e a m e ţ e a l ă .
A t î t a d o a r c ă d e s e o r i i s e u s c a c e r u l gu r i i — p e ~ ~ s e m r î e , n u mî n c a s e d e mu l t . A t u n c i l u a u l c i o r a ș u l c u
vi n , t r ă g e a u n gî t ș i b ă r d i ţ a s u n a d i n n o u , l e gî n d b u c a t ă d e b u c a t ă .
Pentru întîia oară s-au așezat tălpile săniei în dungă, apoi au apărut oplenele, coșul, dar moșul se
străduia
s i l n - o va d ă î n î n t r e gi m e — c l i p a a s t a o p ă s t r a p e n t r u s l 'î r ș i t .
Spre amiază sania era gata. A adunat surcelele din iurul ei, a dus instrumentul în cămară și 1 -a
a ș e z a t l a l o c u l l u i . Ap o i ș i - a a p r i n s o l u l e a , a i e ș i t î n p r a g, s - a r e z e m a t d e u ș o r ș i s - a u i t a t l a s a n i e . O
s ă n i u ţ ă s p r i n t e n ă s t a î n mi j l o c u l o gr ă z i i , s o a r e l e s e s c ă l d a î n c o ș u l e i , ș i s a n i a l u c e a , d e - ţ i p ă r e a c ă s -
a m a i v ă r s a t o p i c ă t u r ă d e l u mi n ă p e s t e a c e s t mu l t p ă t i mi t p ă m î n t .
— î i fr u mo a s ă , b a t - o p u s t i a . . .
ș i s - a a ș e z a t p e p r a g — a u ve n i t b ă t r î n e ţ i l e , n u ma i p o a t e . S - a u i t a t p r i n o g r a d ă — o o gr a d ă p u s t i e ,
f ă r ă s t ă p î n . U n p o m d e z b i n a t l î n g ă g a r d — n - a a vu t c i n e s ă - 1 l e g e l a vr e m e . M o t a n u l i e ș i s e d i n c a s ă
p r i n h o ge a g ș i a c u m , n e gr u d e fu n i n gi n e , f l ă m î n d , u m b l a p e a c o p e r i ș ș i m i e u n a l a t r e c ă t o r i .
S - a r i d i c a t î n c e t i ș o r s ă - ș i va d ă d e t r e b u r i . N i ș t e o a m e n i t r e c e a u p e d r u m ș i s - a u o p r i t p e o c l i p ă
lîngă poarta lui.
— Ia te uită, măi!
— Vrăjmașnică sanie. ^
— B u n i ș o a r ă , n u m a i c î n d a gă t i t - o ! C u i î i t r e b u i e ? J
ș i a z î m b i t m o ș M i h a i l — s ă r m a n u l o m s u r d , mu l t e
a m a i p i e r d u t p e l u m e ! ș i - a a s c u n s s u b c ă c i u l ă c e l e c î t e va ș u vi ţ e î n c l e i a t e d e s u d o a r e ș i s - a a p u c a t d e
lucru.
Spre sară a adunat frunzele măturate prin ogradă, le -a dat jos și, pe cînd sta într -un genunchi și le
amesteca, iar i-a apărut acel ceva alb, sprinten și frumos. Un fior i -a scuturat umerii. Moșul s -a așezat.
— Să știi că nu era sanie!
ș i i a r 1 - a î n v ă l u i t t u l b u r a r e a c e e a a t i n e r e ţ i i , f ă c î n d u - 1 vo i n i c c u m n u e r a n i c i l a d o u ă z e c i ș i c i n c i
d e a n i ! Ap o i , z î m b i n d , a t o t r ă s c o l i t ' fo c u l mu l t ă vr e m e , a l e gî n d c î t e v a c u vi n t e , a ș e z î n d u - l e î n r î n d , ș i ,
î n s fî r ș i t , c î n d a u fo s t g a t a , l e - a r o s t i t :
— D a c ă n u e r a s a n i e , t r e b u i e s ă f i fo s t c ă r u ţ ă . C ă r u - ţ a - i m a r e l u c r u . O a d e v ă r a t ă c ă r u ţ ă , o c ă r u ţ ă
a ș a c u m o ve d e e l n - a fo s t î n c ă p e l u m e .
Frunzele au ars, moșul s -a ridicat și a pornit spre casă.
— D a b a b a s - a î n t o a r c e . . . D a c ă , fi r e ș t e , n u s - o f i m ă r i t a t !