DESPĂDURIREA LA

NIVEL M O N D I A L
M al e nchi D umi t r i ț a CM -
031
 Păd uri l e su n t cele mai i m p o r t a n t e ecosi st e me ale p l a n e t e i .
Ele acoperă a p r o x i m a t i v 30 % din s u p r a f a ț a u sc at ul u i,
c o n s t i t u i n d f o n d u l f o r e s t i e r al p l a n e t e i .
Păd uri l e care încă mai ocupă s u p r a f e ț e i m p o r t a n t e ale
p l a n e t e i s u n t ecosi st e me i m p o r t a n t e a t â t p e n t r u om cât și
din p u n c t de ve de r e s t r i c t ecologic. P e n t r u oameni pădurea
are v a l e n ț e e s t e t i c e , r e c r e a ț i o n a l e , economice.
Lemnul, pr e cu m și a l t e p r o d u s e ale p ă d u r i i au a t â t o
i m p o r t a n ț ă economică locală cât și m ondi ală . Se estimează că
o t r e i m e din p o p u l a ț i a l u m i i este d e p e n d e n t ă în c o n t i n u a r e
de l e mn ca sursă i m p o r t a n t ă de en er g ie . M o d u l în care a f o s t
și este e x p l o a t a t ă pădurea, mai ales d e s p ă d u r i r i l e excesive a
condus la r ed uc er e a s u b s t a n ț i a l ă a s u p r a f e ț e l o r î m p ă d u r i t e la
n ivel m o n d i a l .
 Despădurirea este o problemă t o t mai mare la nivel mondial, cu consecințe pe termen
lung asupra mediului și economice, inclusiv unele care nu po t fi pe deplin înțeles până
când este prea târziu pentru a le preveni.
Defrișările se referă la pierderea sau distrugerea pădurilor care apar în mod natural, în
primul rând datorită activităților umane, cum ar fi exploatarea forestieră, tăierea
arborilor de combustibil, de compensare a terenurilor pentru pășunat, exploatările
miniere, extracția petrolului, construirea barajului urban extinderea sau alte tipuri de
dezvoltare și expansiune a populației.
 CAUZ
E
Nevoia de lemn, d e f r i ș a r e a p e n t r u a face loc t e r e n u r i l o r
ag r i co l e , d r u m u r i și căi f e r at e , i n ce n d i i , m i n e ,
co m b u st i b i l i su n t t o a t e cauze l e g a t e de
deforestare.
 Cauzele defrișării pădurilor, sunt variate și depind de
condiții economice sociale specifice fiecărei zone climatice.
În zonele tropicale, obținerea de terenuri suplimentare
pentru culturi agricole și pășuni pentru creșterea animalelor
sunt principalele cauze ale despăduririlor masive. Construcția
unor căi de acces facilitează de asemenea accelerarea
despădurii.
De asemenea, migrarea populației spre zonele specifice
pădurilor tropicale, ca rezultat al creșterii populației, saraciei
si a altor aspecte sociale, determină un adevărat asalt al
oamenilor asupra pădurilor. În funcție de diferite estimări se
consideră că anual sunt defrișate peste 20 milioane hectare
de pădure umedă.
Principala cauză a despăduririlor masive este
determinată mai ales de economia forestieră și de cererea
crescută de piață pentru produsele din lemn și nu neapărat
de creșterea populației.
CONSECINȚELE DEFRIȘĂRII PĂDURILOR:
Secete, i n u n d a ț i i , e ro z i u n e a s o l u l u i și d e ș e r t i f i c a r e a s o l u l u i .
S chimbările c l i m a t i c e provoacă încălzi rea g l oba l ă.
D i s p a r i ț i a u n o r specii de p l a n t e și animal e ( p i e r d e r e a b i o d i v e r s i t ă ț i i ) .
Foamea și sărăcia.
P i er de r e a l o c u r i l o r de muncă.
C o n f l i c t e a p ă r u t e din cauza t e r e n u r i l o r f e r t i l e .
 EFECT
E Efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrișarea
este impactul asupra climei planetei. Cu toții am auzit de pericolele
încălzirii globale și a efectului de seră, cauza principală a acestor
fiind acumulrea de dioxid de carbon în atmosferă.
Copacii și alte plante verzii absorb dioxidul de carbon și
produc oxigen prin fotosinteză, în timp ce animalele consumă
oxigenul și expiră dioxid de carbon.
Distrugerea pădurii ecuatoriale ar produce un imens
dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon produs și reciclat lucru
care ar duce la acumularea acestuia în atmosferă și schimbării
majore de climă. În plus mulți copaci tăiați pentru a face loc
agriculturii au fost arși sau lăsați să putrezească eliberând astfel mult
mai mult dioxid de carbon în atmosferă. Toată natura este un sistem
vast care acum există într-un stadiu mai mult sau mai puțin balansat.
Jucându-ne cu factori de o importanță majoră cum e pădurea
ecuatorială ar putea duce la dispariția lumii cum o știm noi.
SOLUȚII ÎMPOTRIVA DEFRIȘĂRII
Pro ba b il însă că cel mai i m p o r t a n t pas este educarea
și i n f o r m a r e a acelor oameni a căror decizii i n f l u e n ț e a z ă
d i r e c t sau i n d i r e c t soart a p ă d u r i l o r . Sol uția e v i d e n t ă ar
f i o p r i r e a d e f r i ș ă r i i p ă d u r i l o r și a s t f e l o p r i r e a
deteriorării.
C o m e r ț u l m o n d i a l cu lemn a ajuns o afacere de 5
m i l i a r d e de d o l a r i așa că o p r i r e a acesteia ar f i
î n t â m p i n a t ă cu m u l t ă o s t i l i t a t e . Dar p o a t e că nu e
nevoie de o p r i r e a c o m p l e t ă a t ă i e r i i . Scheme p e n t r u
d e f r i ș a r e a p ă d u r i l o r cu un plan se desfășoară în t o a t ă
lumea cu accent p e n t r u pă st ra re.
Acestea p e r m i t desfășurarea d e f r i ș ă r i l o r însă
u r m ă r i n d un plan a s t f e l încât e f e c t e n e g a t i v e asupra
m e d i u l u i să se m i n i m i z a t e .
 P r i n u r m a r e p ă d u r i l e a u o m a r e i m p o r t a n ț ăî n v i a ț a n o a s t r ăd e z i c u z
f ă ri ă, e l e n u a r f i o x i g e n i a r f ă r ă o x i g e n n u a m f i noi, păst rare nat uri
a est e ca și cum ne-am păst ra pe noi și calit at ea vi i Pădur
e țs it ie i nn oi m
a sa tpr ăe m
. ânt ului ea t rebuie i u b i t ă ,î n g ea
rijit ă și preț uit ă.
Vă mulţumesc pentru atenţie!!!