Calitatea mediului în lume și în Republica Moldova
Sarcina 1. Elaborează tab.1
Unităţi de conţinut
Calitatea, valorificarea și
protecția mediului aerian
( pag.55-64)
Cauze/surse de poluare
Poluarea aerului atmosferic constă
în contaminarea şi modificarea
compoziţiei sale chimice şi fizice prin
impactul gazelor toxice, al pulberilor
industriale, al undelor electromagnetice
etc., avînd efecte dăunătoare asupra
mediului înconjurător în ansamblu și
asupra sănătății omului.
Sursele de poluare a aerului atmosferic
pot fi divizate în două categorii: ƒ
surse naturale, dintre care cele mai
însemnate sunt:
– erupţiile vulcanice şi vapori de apă;
– incendiile naturale,
– solul uscat şi neacoperit de vegetaţie,
–plantele şi animalele, de la care provin
polenul, puful, părul, penele, sporii;
– spaţiul cosmic, de unde în atmosferă
pătrunde praful cosmic; ƒ
surse artificiale (antropice), care
rezultă din activitatea omului:
a) sursele fixe (staţionare), care, la
rîndul lor, includ două grupe:
– sursele ce ţin de arderea
combustibilului fosil (cărbune, păcură,
gaze)
–sursele bazate pe procesele
industriale, cum sunt cele chimice,
siderurgice, metalurgice, ale materialelor
de construcţie
b) sursele mobile, care includ toate
Efecte/consecințe
Poluarea atmosferei are
consecinţe atât globale și regionale,
cît şi locale, cu un efect complex –
de la modificările meteorologice
până la cele climatice.
Astfel, la nivel global se
evidenţiază tendinţa de creştere a
temperaturilor medii, cu riscul
deplasării zonelor climatice, topirii
gheţarilor din latitudinile nordice şi
din regiunile montane, creşterii
nivelului Oceanului Planetar,
intensificării frecvenţei şi puterii
de declanşare a calamităţilor
naturale, cele mai multe fiind de
origine climatică.
La nivel regional se constată:
efecte asupra pădurilor (incendii
naturale), dispariţia biodiversităţii,
extinderea suprafeţelor afectate de
deşertificare şi secete cumplite
(inclusiv în sudul ţării noastre),
ploi torenţiale cu inundarea
teritoriilor populate şi valorificate
(localităţi, terenuri agricole).
La nivel local, unde se îmbină
condiţiile specifice ale climei
(presiunea atmosferică, ceaţa) cu
emisiile mari de pulberi şi gaze
Măsuri
Cele mai eficiente măsuri
aplicate în industrie sînt cele de
prevenire a poluării, în special: ƒ
construcţia coşurilor înalte la
centralele termoelectrice,cazangerii
dotarea întreprinderilor cu
instalaţii ce reţin poluanţii
înlocuirea combustibilului
utilizarea tehnologiilor moderne
nepoluante (de exemplu,
electrosiderurgia);
amplasarea întreprinderilor la
distanţe mari în raport cu zonele
dens populate; ƒ
amenajarea spaţiilor verzi în
interiorul şi în jurul centrelor
industriale; ƒ
desfășurarea unor măsuri
educative în rândul populaţiei.

Calitatea, valorificarea și
protecția mediului acvatic
(pag.66-75)
mijloacele de transport ce emană, odată cu toxice, se formează smogul, care
gazele de eşapament, gaze toxice (CO, este
hidrocarburi etc.), provenite din arderea sănătatea oamenilor.
combustibilului (benzină, motorină) în
motoarele cu ardere internă.
Poluarea apei reprezintă
modificarea, în mod direct sau indirect,
a compoziţiei sale normale, avînd un
impact negativ asupra stării mediului
şi, în special, asupra sănătăţii
oamenilor.
Degradarea mediilor acvatice de
suprafaţă (rîuri, lacuri) poate constitui
consecinţa unor procese naturale de
impurificare (apele de ploaie sau apele
provenite din topirea zăpezilor care
spală şi aduc cu sine nisip, argilă,
resturi vegetale, cadavre de animale
etc.), însă acest proces nu influenţează
semnificativ starea ecosistemelor
acvatice.
foarte periculos pentru
Ca poluanți cu efect direct
asupra mediului,: pulberile – reduc
vizibilitatea şi afectează căile
respiratorii, iar atunci cînd se
depun pe frunze, diminuează
procesul de fotosinteză; poluanţii
gazoşi, în special bioxidul de sulf –
prin combinarea sa cu vaporii de
apă formează ploi acide, care
contaminează apele, solurile,
afectează plantele, în special
pădurile, şi reduc recoltele
agricole, irită ochii, provoacă boli
respiratorii.
Apele poluate au un impact Măsurile de protecţie a apelor
negativ atît asupra factorilor de de suprafaţă
mediu (soluri, organisme vii, Calitatea apelor poluate poate fi
oameni), cît şi asupra proceselor ameliorată pe două căi: naturală
care decurg în mediul acvatic ca (prin autoepurare) şi artificială
atare: (prin procesele tehnologice aplicate
 excesul de substanţe la staţiile de epurare a apei).
organice din apele de suprafaţă Autopurificarea (autoepurarea)
conduce la consumul oxigenului este fenomenul prin care apa,
din ape, datorită unor procese autonome
 petrolul evacuat formează fizice, chimice şi biologice, se
pe suprafaţa apei o peliculă curăță de poluanţii pe care îi
uleioasă care împiedică conţine.
schimbul de gaze cu atmosfera,
modifică o serie de caracteristici
fizico-chimice ale apei
 Cel mai tipic exemplu de
impurificare a mediului acvatic este
eutrofizarea apelor (înflorirea apelor
stătătoare), care este un proces atît
natural, cît şi artificial de creştere a
concentraţiei de substanţe chimice (N,
P, K etc.).
Ca urmare, are loc reducerea
concentraţiei de O2 din apă şi
acumularea de substanţe toxice, aceasta
căpătînd o culoare verde pronunţată şi
un miros specific de substanţă alterată.
Factorii care conduc la poluarea
apelor pot fi grupaţi în modul următor:
– factorii demografici,
– factorii urbanistici,
– factorii economici,
După provenienţa apelor uzate,
sursele de poluare pot fi grupate astfel:
ƒ ape menajere, ape uzate industriale,
ape uzate agricole, ape radioactive.
(culoarea, temperatura, pH-ul),
acţionează în mod mecanic
asupra florei şi faunei; ƒ
 mediul hidric are un rol
semnificativ în evoluţia
proceselor epidemice, cauzate de
bolile diareice acute, atît în mod
direct (prin folosirea apei
potabile contaminate), cît şi
indirect (scăldatul, pescuitul în
bazinele cu ape infectate,
consumul legumelor şi fructelor
contaminate etc.); ƒ
 detergenţii nimicesc
microorganismele şi împiedică
autoepurarea apelor; ƒ
 unele elemente chimice,
precum mercurul, sînt foarte
toxice, influenţînd asupra florei
şi faunei acvatice practic la fel
ca şi substanţele radioactive, iar
produsele mariculturii
contaminate provoacă la om
maladii deosebit de periculoase,
precum sînt cele oncologice.
Sarcina 2. Acţiunile întreprinse în vederea protejării mediului includ: ( pag.59)
 măsuri tehnice, care se aplică pentru fiecare domeniu afectat (aer, apă, sol, relief, elemente biotice). De exemplu, instalarea filtrelor la
întreprinderi, a catalizatoarelor la automobile, folosirea staţiilor de epurare a apelor uzate;
 măsuri administrative, care presupun stabilirea prin lege a limitelor pînă la care un anumit grad de poluare nu este dăunător pentru sănătatea
populaţiei (de exemplu, poluarea aerului cu oxizi de sulf, a apei - cu substanţe organice, a solului – cu pesticide). Aceste concentraţii maxim admisibile
(CMA) sau standarde sînt supravegheate de laboratoare specializate;
 măsuri legislative, Practic în toate ţările lumii există legislaţii cu privire la mediu, iar încălcarea lor se sancţionează. În Republica Moldova
principalele legi în domeniul mediului au fost elaborate în anii 1999-2000, pe parcurs fiind completate cu unele amendamente. Conform Hotărîrii
Parlamentului, în august 2013 a fost creat Parcul Naţional „Orhei”;
 măsuri de promovare a economiei ecologice, prin care să fie respectate drepturile omului la un mediu curat, la produse alimentare ecologice
şi la produse industriale inofensive.

Sarcina 3. Completează tab.2

Analizează imaginea după algoritm 1. Efectul de sera este produs de acele gaze care permit
propus: radiatiei solare sa treaca prin atmosfera si sa atinga Pamantul dar
1.Ce este efectul de seră? capteaza o parte din radiatia infrarosie emisa de suprafata
2.Enumeră gaze cu efect de seră? Pamantului si de straturile inferioare ale atmosferei si o reemite în
3.Ce elemnte sunt responsabile pentru atmosfera.
efectul de seră? 2. Cele mai cunoscute gaze cu efect de sera sunt vaporii de apa
4.Efectele benefice ale incălzirii (H2O). Cantitatea de vapori de apa din atmosfera creste odata cu
globale? încalzirea suprafetei pamantului prin intensificarea
5.Efectele negative ale incălzirii evapotranspiratiei.
globale? Alte gaze cu efect de sera: dioxidul de carbon (CO2),
6.Ce măsuri se iau? protoxidul de azot (N2O), metanul (CH4), ozonul,
halogenofluorcarburile (HCFC), si hidrofluorcarburile (HFC).
3. Principalele elemente care produc efectul de sera sunt
vaporii de apa, dioxidul de carbon, metanul si ozonul. De
asemenea, mai sunt responsabile si alte elemente, insa cu o
pondere mai mica, precum protoxidul de azot,
hidrofluorocarburile, perfluorocarburile si fluorura de sulf.
4. Peste tot se discuta despre partile negative ale incalzirii

Analizează imaginea după algoritm
propus:
1. Ce fel de poluare?
2. Care sunt cauze?
3. Care sunt efecte?
4. Ce măsuri de protecție se iau?
globale. Insa exista si avantaje. Perioadele de incalzire globala au
reprezentat pentru oameni epoci de abundenta, cand civilizatiile
au facut salturi uriase. In schimb, epocile glaciare au reprezentat
timpuri in care dezvoltarea umana s-a incetinit sau chiar a
regresat. Geologul australian Plimer spune ca incalzirea globala
este un fenomen pe care oamenii ar trebui sa-l imbratiseze ca un
prevestitor al vremurilor bune care vor veni.
5. Se enumera o serie de efecte negative precum disparitia unor
specii, desertificarea, topirea ghetarilor si cresterea nivelului
marilor si oceanelor.
6. Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările
Climatice (UNFCCC) și Protocolulde la Kyoto aferent asigurărilor
instituționale internaţional privind abordarea schimbărilor
climatice, definirea obiectivului eforturilor, precum și principiile
cheie de atingere aacesta. UNFCCC își obligă semnatarii să
stabilească program național de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră şi să depună periodice.
1. Poluarea cu petrol
2. Poluarea cu petrol este consecinta aproape inevitabila a
faptului ca tarile industrializate se bazeaza pe tehnologii pe baza
de petrol.
Peliculele de hidrocarburi se intalnesc deseori de-a lungul
cailor maritime ale petrolierelor si in apropierea marilor centre
populate, insa se pot gasi si la suprafata apei in largul oceanelor.
Navigatia si accidentele produse prin coliziunea navelor
reprezinta o cauza majora a deversarilor de petrol si derivati ai
acestuia, atat in largul marii cat si in porturi.
3. Datorita numarului foarte mare de substante chimice si a
diversitatii lor, nu este posibila o clasificare stricta a efectelor
acestora asupra sistemelor ecologice marine. Se poate cunoaste
comportamentul general al substantelor organice , se poate evalua
toxicitatea lor si semnala pericolele specifice pe care le pot
prezenta.
 Lista poluantilor organici de origine sintetica cuprinde
numeroase produse chimice, ca de exemplu: fenoli, substante
aromatice policiclice, detergenti, vopsele de aniline, materii ce
devin active la suprafata apei.
Printre poluantii organici de origine naturala , intalniti in
cantitati mari in deseurile industriale, se numara : taninul, lignina,
proteinele, hidratii de carbon, terpenele, toxinele marine.
4. Annual cantitati insemnate de petrol ajung in apa marilor si
oceanelor, creand una dintre cele mai grave probleme ale
contemporaneitatii si anume, protectia impotriva poluarii globale
cu petrol.
Petrolul are o influenta nefasta asupra florei si faunei din
bazinele de apa.
Aceasta inrautateste schimbul de gaze, umiditatea, si caldura
dintre ocean si atmosfera, impiedica absorbtia oxigenului din
atmosfera, reduce posibilitatile folosirii mediului marin ca factor
de sanatate si a apei de mare ca materie prima minerala, impiedica
navigatia si pescuitul, distruge vegetatia si infesteaza zonele
litorale.
Annual cantitati insemnate de petrol ajung in apa marilor si
oceanelor , creand una dintre cele mai grave probleme ale
contemporaneitatii si anume , protectia impotriva poluarii globale
cu petrol .
Petrolul are o influenta nefasta asupra florei si faunei din
bazinele de apa. Aceasta inrautateste schimbul de gaze,
umiditatea, si caldura dintre ocean si atmosfera, impiedica
absorbtia oxigenului din atmosfera, reduce posibilitatile folosirii
mediului marin ca factor de sanatate si a apei de mare ca materie
prima minerala, impiedica navigatia si pescuitul, distruge
vegetatia si infesteaza zonele litorale.