Degradarea mediului aerian

Poluarea aerului atmosferic constă în contaminarea şi modificarea

compoziţiei sale chimice şi fizice prin impactul gazelor toxice, al
pulberilor industriale, al undelor electromagnetice etc., avînd efecte
dăunătoare asupra mediului înconjurător în ansamblu și asupra
sănătății omului.
cauze indirecte:
 reducerea suprafeţelor de pădure,
 poluarea Oceanului Planetar cu descompunerea algelor verzi,
 consumul sporit de oxigen în procesele tehnologice de ardere
CO2 - mecanismului efectului de seră

Sursele de poluare ale aerului

Surse naturale surse artificiale
– erupţiile vulcanice, care reprezintă o a) sursele fixe (staţionare), b)sursele mobile,
sursă apreciabilă de cenuşă vulcanică, care, la rîndul lor, includ care includ toate
gaze (CO2, SO2, H2S etc.) şi vapori de două grupe: mijloacele de
apă; – sursele ce ţin de arderea transport ce emană,
– incendiile naturale, care contaminează combustibilului fosil odată cu gazele de
aerul cu CO, CO2, cenuşă, fum etc.; (cărbune, păcură, gaze) în eşapament, gaze
– solul uscat şi neacoperit de vegetaţie, industria energetică şi în toxice (CO,
care devine o sursă de particule de praf; condiţii casnice; hidrocarburi etc.),
– plantele şi animalele, de la care provin – sursele bazate pe provenite din
polenul, puful, părul, penele, sporii; procesele industriale, cum arderea
– spaţiul cosmic, de unde în atmosferă sînt cele chimice, combustibilului
pătrunde praful cosmic; siderurgice, metalurgice, (benzină, motorină)
ale materialelor de în motoarele cu
construcţie ardere internă.

Poluanții
suspensiile din aer(aerosolii),
- particule solide, provenite din procese vulcanice,
eroziune etc.,
- cenuşă, ciment, praf metalurgic, fum de cărbune;
- aerosoli lichizi (acid sulfuric, mercur),
poluanţii gazoşi, cei mai răspîndiţi
dintre care sînt:
- compuşii de sulf, oxiziide azot,
oxizii de carbon, hidrocarburile
etc.
 Impactul poluării aerului asupra mediului
- Astfel, la nivel global se evidenţiază tendinţa de creştere a temperaturilor medii, cu riscul
deplasării zonelor climatice, topirii gheţarilor din latitudinile nordice şi din regiunile
montane, creşterii nivelului Oceanului Planetar, intensificării frecvenţei şi puterii de
declanşare a calamităţilor naturale, cele mai multe fiind de origine climatică.
- La nivel regional se constată: efecte asupra pădurilor (incendii naturale), dispariţia
biodiversităţii, extinderea suprafeţelor afectate de deşertificare şi secete cumplite (inclusiv
în sudul ţării noastre), ploi torenţiale cu inundarea teritoriilor populate şi valorificate
(localităţi, terenuri agricole).
- La nivel local, unde se îmbină condiţiile specifice ale climei (presiunea atmosferică, ceaţa)
cu emisiile mari de pulberi şi gaze toxice, se formează smogul