Introducere

“Iubirea de patrie la o nație mare sau într-o mică parte de loc este pururea o simțire
nobilă .” – Gheorghe Asachi

Demnitatea națională a ocupat mereu un loc deosebit în literatura româ nă . Prin

intermediul lui poeții și scriitorii au întruchipat conceptul de libertate națională , și astfel de
valori ca suveranitatea , independența și conștiința națională .

Cele doua personalită ți notorii prezentate în discursul meu au avut un impact imens asupra
societă ții româ nești, fiind piloni ai conștiinței naționale româ ne.

Gh. Asachi

“De bună samă , se poate zice că și lumea întreagă este patria noastră . Toate popoarele sunt
o fracție a unei familie numeroasă , care pentru întinderea sa nu poate fi povă țuită de un
singur guvern, deși are pre Dumnezeu de cel mai înalt domnitoriu. Câ nd privim ființele noă
asemene ca pe o singură familie ne facem binevoitori că tră toată omenirea în general.” -
Fragment din opera Iubirea de parie. Acest fragment din textul sciitorului ne demonstrează
o atitudine binevoitoare față de patrie, aceasta nu fiind transformtă în forme radicale
precum naționalismul. Astfel Gh Asachi a promovat o demnitate națională corectă în
armonie cu restul lumii.

M. Kogilniceanu

„N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume”

Personalitate notorie a istorii moderne româneşti, M. Kogălniceanu se prezintă drept unul dintre cei mai
marcanți oameni de cultură ai secolului trecut. Istoric, scriitor, publicist, îndrumător cultural şi literar,
diplomat, avocat, filosof al istoriei, patriot şi mentor al Unirii Principatelor Române şi al independenței
naționale, Mihail Kogălniceanu se situează in fruntea celor mai talentați reprezentanți ai generației
paşoptiste, hotărât de a lupta pentru desființarea privilegiilor de clasă, pentru emanciparea şi progresul
economic al poporului.

In discursurile sale care priveau de aproape patria, parlamentul l-a văzut adeseori emotionat până la
lacrimi, Patria era un concept sfänt pentru M. Kogälniceanu. Intocmit din toate elementele morale,
sociale, intelectuale care ii completează sensul său inalt, acest cuvânt lua intruparea unui ideal.

Concluzie:

Formarea atitudinii respectuoase faţă de patrie se poate realiza prin cultul cinstirii
trecutului istoric naţional, prin respectul faţă de aspiraţiile naţionale pentru libertate şi
identitate şi, nu în ultimul râ nd, prin respectul faţă de culturile ce ne înconjoară , cu care am
convieţuit şi de la care am învă ţat.