Cucerirea Daciei de către romani.

,,Istoria-i nemurire”
(Cezar Bolliac)
 Planul lecției:
• 1. Premisele cuceririi Daciei de către romani.
• 2. Expansiunea romană la Dunărea de Jos.
• 3. Conflictele cu Imperiul Roman:
a.) Cauzele conflictelor
b.) I-l război daco – roman (87-89)
c.) al II-lea război daco – roman (101-102)
d.) al III-lea război daco – roman (105-106)
• 4. Consecințele războaielor daco – romane.
 Acțiunile lui Decebal în vederea întăririi Daciei
Domeniul economic:
1. Dezvoltă negotul,agricultura,mestesugurile pentru o intarire financiara
a regatului;
Domeniul administrativ:
1. Întroduce un sistem centralizat de administrație numind prefec ți în
fruntea cetăților și în fruntea agriculturii, iar la curtea lui se cunosc
multe personalitati ca viceregele Vezina,fratele regelui Diegis,o
cancelarie competenta,s.a
Domeniul militar:
1. Completează sistemul de fortificații din Munții Orăștiei;
2. Mărește cetatea de la Piatra Roșie;
3. Construiește cetatea de la Blidaru;
4. Reorganizează armata: întroduce mașinile de război;
Domeniul social:
are loc stratificarea mai accentuată a paturilor sociale;
Domeniul religios:
construieste noi si magnifice sancttuare(apogeul atingandu-l cu marele calendar) unele neterminate.

Concluzie:
Formulaţi un punct de vedere cu referire la necesitatea acestor acţiuni.
Premisele cuceririi Daciei de către romani

• Începând cu sec. II-I î.Hr. Geto-dacii intră în

sfera de influenţă a statului roman.
• Formarea statului geto-dac unificat coincide cu
perioada de ascensiune a statului roman şi de
expansiune activă în regiunile carpato-
dunărene.
• Reunificarea statului de către Decebal sporeşte
interesul Imperiului Roman de a recurge la
mijloace militare în regiune.
Etapele expansiunii romane la Dunărea de Jos

I. Sec II – prima jum. a sec. I î.Hr. – expansiunea romană se făcea pe căi comerciale ,
economice şi culturale:

II. anii 70 î.Hr– primele incursiuni militare romane la sud de Dunăre (Curio (74 î.Hr) Luculus
(72-71 î.Hr.) ). Ca rezultat, în oraşele greceşti de pe litoralul Pontului apar garnizoane militare
romane (pînă în 61 î. Hr).

III. 29 – 28 î.Hr. - Marcus Licinus Crassus cucereşte regatele getice din Dobrogea. În anul 46
d.Hr Dobrogea e încadrată în componenţa provinciei romane Moesia creată în anul 15 d.Hr

IV. 57 – 67 d.Hr – romanii anexează primele teritorii la nord de Dunăre, prin includerea unor
porţiuni din sudul Moldovei şi a oraşului Tyras.

V. 86 – 106 d.Hr – expansiunea romană capătă forma unui război de proporţii

 Analiza surselor istorice:

• 11,4. ... decît un împărat, despre a cărei

înfrîngere şi fugă nu exista altă dovadă mai
sigură decît triumfurile pe care le serba. 5. Prin
urmare au prins curaj, au scuturat jugul şi nu se
mai luptau cu noi pentru libertatea lor, ci pentru
supunerea noastră, şi nu mai încheiau nici
măcar un armistiţiu decît pe picior de egalitate
şi ca să primească ei condiţiile noastre, trebuia
mai întîi ca noi să le primim pe ale lor.
(PLINIUS CEL TÂNĂR, Traiani Panegyricus)
 Cauzele războaielor daco-romane:

- După Pliniu cel Tînăr - dispreţul dacilor faţă de Imperiul

Roman, lucru dovedit de incursiunile în teritoriile romane;

-După Criton – Pacea din 89, care umilise mult pe romani.

Decebal a folosit clauzele tratatului pentru a-şi spori
capacitatea de luptă. Astfel, el a atras în rândurile armatei
dace un număr mare de transfugi recrutaţi dintre militarii
romani cei mai destoinici. Dacii şi-au fortificat puternic cetăţile
şi au fabricat maşini de luptă eficace. Armata dacă, pregatită
de militari romani, deprindea tactica de luptă romană.
 Cauzele războaielor daco-romane:
Cauze de ordin economic:
- aurul dacilor, bogăţiile subsolului şi solului dacic, al
minelor şi ogoarelor sale, au determinat în mare măsură
cucerirea Daciei, care astfel putea susţine material celelalte
campanii;
- posibilitatea colonizării unor noi teritorii promitea
soluţionarea parţială a unor desparităţi sociale şi devierea
unor nemulţumiri;
- linia Dunării era mai uşor de apărat decât o frontiera în
interiorul Daciei.
 Cauzele războaielor daco-romane:
• Cauze de ordin politico-militar:
- statul dac devenise prea puternic pentru ca romanii să mai poată asigura
securitatea deplină a frontierei danubiene;

- Traian avea intenţia de a făuri în Europa estică o latinitate puternică, replică a

celei create în Occident de Caesar şi de August, Dacia urmând să devină un
bastion avansat al acestei latinităţi, în mijlocul vecinilor aprigi ai romanilor;

- apărarea provinciilor balcanice de triburile migratoare;

- romanii doreau să cucereasca toate statele civilizate de la frontierele lor,
numite „lumea locuită”, din care făceau parte şi dacii;

- Traian nu considera posibilă o acţiune de anvergură împotriva triburilor

germanice, înainte de a-şi fi asigurat spatele, adică înainte de a fi lichidat
primejdia constituită de statul dac al lui Decebal.
 Războaiele daco – romane:
I-l razboi daco – roman

87 – 89

Decebal Domițian
Descrieţi mersul războiului,
utilizând informaţiile de mai jos:
87, Cornelius Fuscus,
Tapae, Domiţian, Tapae 89, pacea.
 Condițiile păcii din anul 89

Pentru daci Pentru romani

Cercetînd manualul, completați tabela.

Armata lui Cornelius Fuscus trece în 87 Dunarea, pe un pod de vase.
 Exprimați-vă opinia
Cucerirea Daciei de cătreTraian a fost o aventură
militară a unui împărat dornic de glorie sau o necesitate
strategică pentru Imperiul Roman.
 Războaiele daco – romane:
Al II-lea razboi daco – roman
101 - 102
Decebal și Traian
100.000 150.000
 Armistițiul din 102

dacii au fost nevoiti

- să predea toate armele si masinile de razboi romane;
- să darâme zidurile cetatilor;
- să renunțe la teritoriile ocupate de romani
(Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei);
- nu aveau voie să primeasca fugari din imperiu;
- nu aveau voie să faca aliante cu dusmanii Romei.
Podul de la Drobeta construit în 102-105 din ordinul lui traian și sub
conducerea arhitectului Apolodor din Damasc
 Războaiele daco – romane:
Al III –lea razboi daco – roman
105 - 106
Decebal și Traian
Sarmizegetusa, nu a reusit sa fie invinsa
decat prin tradare, fiind lasata fara
conductele de alimentare cu apa.
 Consecințele războaielor daco-romane
Pentru daci:
1.Statul dac este desfiintat, o
parte fiind inclusă în
componența Imperiului Roman.
2. Dacia este prădată de romani.
3. Se crează provincia romană
imperială Dacia.
4. O parte din bărbații geto-daci
sunt mînați în robie.
Pentru romani:
1. Se extinde suprafața
Imperiului Roman;
2. Traian duce la Roma
165 t aur si 331 t argint;
3. La Roma timp de 123 de zile se va
sărbători Victoria lui Traian în
Dacia.
4. Au fost ridicate două monumente
comemorative: Trophaeum Traiani
de la Adamclisi și Columna lui
Traian
Monumentul de la Adamclisi
Columna lui Traian
 Un rege dac și un împărat roman

• Decebal
"Foarte priceput in planurile
razboiului si iscusit la infaptuirea lor,
stiind sa aleaga prilejul pentru a-l
ataca pe dusman si a se retrage la
timp. Dibaci in a intinde curse, era
un bun luptator si se pricepea sa
foloseasca izbanda, dar si sa iasa
cu bine dintr-o infrangere. Din
aceasta pricina, multa vreme a fost
un dusman de temut pentru romani" 
Dio Cassius - Historia
• Traian
”Era un om cu totul deosebit, mai
ales prin dreptatea și bărbăția sa,
precum și prin simplitate. Avea un
trup vînjos și înfrunta greutățile cot la
cot cu ceilalți. În lupte își văzu răniți
pe mulți dintre ai săi și ucisese mulți
dușmani. Deoarece îi lipseau
bandajele, se zice că nu și-a cruțat
nici propriile veșminte și le-a tăiat fîșii”
Dio Cassius - Historia

1. Ce acțiuni ale împăratului arată că războiul a fost foarte greu pentru romani?
2. Ce calități au ambii comandanți de arme?
3. Ce sentimente are autorul față de ambele personalită ți?
 Eternizarea numelui personalității lui Decebal

• Statuia regelui dac Decebal  de 55 m înalțimea, aflată pe malul Dunării, în

apropiere de orașul Orșova,România. Statuia este sculptată într-o stâncă.
•  
 Este cea mai
înaltă sculptură în piatră din Eur
opa. 
Iosif Constantin Drăgan a fost
cel care a promovat și finanțat
ideea acestei lucrări efectuate în
perioada
1994 - 2004.

Are cu doar șase metri mai

puțin decât Statuia Libertatii,
dar cu opt mai mult decât
monumentul lui Hristos din 
Rio de Janeiro,, și cu aproximativ
10 m mai mult decât înălțimea
legendarului Colos din Rhodos.
Laboratorul elevului:

1.Pregatirea argumentelor și contraargumentelor la tema:

”Cucerirea Daciei de către romani:
un sfîrșit tragic sau un început glorios?”

2. Studiu de caz: „Columna lui Traian”.