1

Perioada pasoptistă

(1830-1860)
 Are ca nucleu Revoluția de la 1848
 Mișcare politică și culturală
 Obiective: - independență politică
- Libertate națională
- Unirea provinciilor românești
 Ideologie literară niciodată sintetizată într-un program particular, dar supusă unor
comandamente exterioare:
- spirit critic
- deschidere spre Occident
- lupta pentru impunerea unui specific național
- conștiință civică și patriotică
 generatia pasoptista-cea mai unitară din istoria culturii românești. Cei mai cunoscuți
reprezentanți ai generației pasoptiste sunt: Nicolae Bălcescu,Ion Ghica,Cezar Boliac,Dimitrie
Bolintineanu,Vasile Alecsandri,Mihail Kogalniceanu,Costache Negruzzi,etc. Ei au creat o
literatura cu trasaturi distincte,punand practic temeliile literaturii noastre moderne.
 autohtonismul :
- etnogeneza. Orgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile de mult uitate
impregneaza ideologia si literatura pasoptista,uneori in exces
- Teme, motive, viziuni ale trecutului daco-romanic, personaje istorice sau
mitologice
- interesul pentru istoria nationala

„Daciei literară“- articolul program „Introducție”-Mihail Kogălniceanu

 apare la 30 ianuarie 1840, la Iaşi

 un ecou mult aşteptat al romantismului, un manifest întârziat
 principii: - autonomia factorului estetic: politica trebuie exclusă din preocupările revistei ca un
fapt neviabil, nesănătos, care micşorează vigoarea creatoare a unui popor;
- afirmarea spiritului naţional: „O foaie care părăsind politica s-ar îndeletnici cu
literatura naţională.“; literatura trebuie să fie originală şi specific naţională; „traducţiile nu fac
literatură“ şi „istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de
mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de poetice“;
- istorismul romantic: scriitorii trebuie să se inspire din istoria poporului român; chiar în
primul număr al revistei, Kogălniceanu publică nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul“, de
Costache Negruzzi;
- valorificarea folclorului, a bogatei creaţii populare româneşti: „obiceiurile noastre
sunt destul de pitoreşti şi de poetice, pentru ca să putem găsi la noi sujeturi de scris, fără ca să
avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii“; redescoperirea literaturii
2

populare este o trăsătură esenţială a epocii paşoptiste, acum fiind culese şi publicate
principalele capodopere: „Mioriţa“, „Monastirea Argeşului“, „Toma Alimoş“ etc.;
- originalitatea creaţiilor literare: „Traducţiile nu fac literatură“, spune Mihail
Kogălniceanu, orientând atenţia scriitorilor români asupra a două surse de inspiraţie extrem de
bogate în fapte eroice şi în valori artistice, trecutul istoric şi creaţia populară;
- unificarea culturală, un pas premergător unificării naţionale: „Aşadar foaia noastră va
fi un repertoriu general al literaturii româneşti, în carele, ca într-o oglindă, se vor vede scriitori
moldoveni, munteni, ardeleni, bănăţeni, bucovineni, fieştecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu
chipul său“.
- obiectivitatea criticii literare: „Critica noastră va fi nepărtinitoare, vom critica cartea,
iar nu persoana“, principiu aplicat şi mai târziu de revistele care continuă până în secolul
douăzeci curentul naţional-popular al „Daciei literare“, îndeosebi „Convorbiri literare“ şi „Viaţa
românească“;

Aplicații:
1. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind
douăprincipii ale ideologiei pasoptiste.
O, an prezis atâta, măreţ reformator!
Începi, prefă, răstoarnă şi îmbunătăţează,
Arată semn acelor ce nu voiesc să crează;
Adu fără zăbavă o turmă ş-un păstor.

A lumii temelie se mişcă, se clăteşte,

Vechile-i instituţii se şterg, s-au ruginit;
Un duh fierbe în lume, şi omul ce gândeşte
Aleargă către tine, căci vremea a sosit!

2. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind

douăprincipii ale ideologiei pasoptiste

Sculaţi, fraţi de-acelaşi nume, iată timpul de frăţie!

Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpaţi
Aruncaţi braţele voastre cu-o puternică mândrie
Şi de-acum pe vecinicie
Cu toţi mâinile vă daţi!

Hai, copii de-acelaşi sânge! hai cu toţi într-o unire

Libertate-acum sau moarte să cătăm, să dobândim.
Pas, români! lumea ne vede... Pentru-a Patriei iubire,
Pentru-a mamei dezrobire
Viata noastră să jertfim!