Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi

Facultatea de Arte

Vlaicu Vodă

Student: Profesor coordonator

Andrei Ardeleanu Prof. Univ. Dr. Mihaela Dumitriu

Galaţi
2020
 Cuprins
I. Despre autor.......................................................................................3
II. Vlaicu Vodă.........................................................................................4
III. Bibliografie..........................................................................................7

2
 I. Despre autor

Dramaturg, prozator și regizor român, Alexandru Davila s-a născut pe 12 februarie

1862 în Golești, județul Argeș, fiu al medicului de origine franceză, Carol Davila, și al Anei
(născută Racoviță). Studiile gimnaziale le face la București la Institutul "V A. Urechia", iar din
1876 urmează cursurile Liceului "St. Louis" din Paris, unde se înscrie și la Universitate.
După absolvirea studiilor, Davila este numit funcționar în Ministerul de Externe. Din
1881 activează ca diplomat la Roma și Bruxelles, dar după moartea tatălui sau renunță la
diplomație și se consacră studiului istoriei, literaturii și teatrului.
A debutat cu poezii în anul 1885 în Revista literară a lui Alexandru Macedonski.
Colaboareaza și la publicații precum Epoca, Convorbiri literare, Literatura și arta română,
Samanatorul, Rampa, Literatorul, Gândirea, semnând cu pseudonime precum Bedecu și
Theodore Floresco. Capodopera lui este drama istorică în versuri „Vlaicu Vodă” (1902)
capitol dintr-o proiectată trilogie, „Mirciada”, una dintre operele de bază ale repertoriului
dramatic românesc. În ea se evocă, în versuri de amploare romantică, unul dintre
momentele de luptă pentru menținerea și întărirea independenței Țării Românești.
Alexandru Davila a fost, ca director al Teatrului Național din București (între 1905 și
1908, apoi între 1912 și 1914) și în calitate de regizor al companiei de teatru (1909), un
militant pentru afirmarea dramaturgiei naționale, precum și a celei universale. Opera lui
Alexandru Davila este întregită de scrierile: Duda și Mura (1917), Din torsul zilelor (1929),
Jurnal intim (1972), Corespondentă inedită (1973), Vlaicu Vodă și alte scrieri despre teatru
(1975), Vlaicu-Vodă, drama în cinci acte (1997).
Alexandru Davila este membru fondator al Societății Scriitorilor Romani (1909). A
fost director al Teatrului National din București intre anii 1905-1908 și 1912-1914. În 1929 i
se acorda Premiul National pentru poezie.
Pe 5 aprilie 1915 a fost victima unui atentat care l-a imobilizat timp de 14 ani. El a
avut doi fii – Carol (Citta) Davila, care a fost ministru plenipotențiar al României în perioada
interbelică, la Varșovia și Washington, și pe Theodor Davila, reprezentantul Ford pentru
România. Ambii săi fii au sfârșit tragic. Primul s-a sinucis în Statele Unite, iar cel de-al doilea a
murit în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

3
 Alexandru Davila a înființat prima companie particulară de teatru, Compania Davila,
unde își regizează, în 1900, "bluetă" Le Cotillon, el jucând rolul lui Jean Cantemir, homme du
monde. Doi ani mai tărziu are loc premiera piesei Vlaicu-Vodă, cu C. Nottara în rolul
principal.

II. Vlaicu Vodă

Drama istorica "Vlaicu Voda" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale si
pentru afirmarea constiintei nationale. Ideea este ca aceasta lupta trebuie dusa cu iscusinta,
pentru ca, dusmanii sunt puternici si vicleni.
Subiectul trateaza lupta dusa de primii voievozi ai Tarii Romanesti pentna a
contracara expansiunea statului feudal maghiar si a Bisericii Catolice. Romanii condusi de
domnul Nicolae Alexandru, ar fi putut invinge pe maghiari, daca nu ar fi fost tradati. Toata
expansiunea maghiara1 in Transilvania s-a facut prin viclenie si cruzime.
Eroul principal, Vlaicu Voda, este nevoit sa se retraga la Curtea de Arges si sa lase in
Ardeal, ca ostateci, pe sora si pe cumnatul sau. in acelasi timp, el este nevoit sa accepte pe
Doamna Clara si pe Baronul Kaliany care vor .sa transforme Tara Romaneasca intr-un
principat vasal regelui maghiar. Doamna Clara cauta sa profite de neincrederea boierilor in
Vlaicu Voda si il constrange sa-i accepte autoritatea si amestecul in treburile interne ale
statului. Vlaicu Voda are nevoie de aliante politice puternice si de aceea vrea sa casatoreasca
pe sora sa Anca, cu craiul sarb Simion Staret. Doamna Clara, pentru a-i rapi sansa unei
aliante cu voievodul sarb, incurajeaza pe Mircea Basarab si chiar anunta casatoria acestuia
cu Anca. Domnul se opune si de aceea Mircea trece de partea Doamnei Clara..Boierii patrioti
nu inteleg sovaielile lui Vlaicu si faptul ca n-o poate infrunta pe Doamna Clara, care e
sustinuta de regatul maghiar, fara un ajutor militar puternic. La vestea sosirii lui Simion
Staret, Vlaicu Voda o sileste pe Doamna Claca sa-si dea pe fata adevaratele intentii si sa
incerce sa-l ucida. Boierii trec de partea lui Voda si-i dau sprijin impotriva Doamnei Clara.

4
Baronul Kaliany este izgonit de la-curte. Mircea Basarab incearca sa-l ucida pe Vlaicu Voda,
pentru hotararea lui de a o casatori pe Anca cu Simion Staret. Ruman Gruie, il apara si este
lovit de moarte de catre Mircea Basarab. Cand Mircea Basarab ajunge sa inteleaga, ca a fost
o unealta manuita de Doamna Clara, el isi, asuma rolul de de a-l apara cu pretul vietii pe
Vlaicu Voda, asa cum a facut-o Ruman Gruie. Finalul piesei, ni-l prezinta-pe Vlaicu Voda, intr-
uh moment de apoteoza, ca domn al Tarii Romanesti, al unui principat liber si independent.
Vlaicu Voda - este eroul principal al dramei. El este urmasul lui Alexandru Basarab,
intemeietorul statului independent Tara Romaneasca. Vlaicu, reprezinta, idealurile de
independenta si libertate ale poporului roman, lupta sa, pentru apararea suveranitatii,
integritatii si demnitatii nationale. El este viteaz, dovedindu-se iscusit in luptele purtate in
Ardeal cu nobilii maghiari, un bun conducator militar. El este rabdator si inteligent, de aceea,
actioneaza cu prudenta, manuieste cu multa abilitate masca supunerii fata de Doamna Clara.
El este curajos, tenace, stie sa sufere banuielile si ofensele, de aceea boierii il socotesc las si
tradator de tara. Doar unii dintre boieri vad adevarul iar Costea Musat, ii rosteste: "Nu se
poate, se preface: tace, rabda, dar pandeste/ Si asteapta cu credinta ceasul tainic ce
soseste".
Dragostea fata de tara, devotamentul sau fata de popor, il indeamna sa actioneze,
cu mult tact, sa-i convinga pe boieri de adevaratele lui intentii, sa gaseasca mijlocul, prin care
sa scoata tara din impas fara jertfe: "Sfant se face orice mijloc pentru-a tarii aparare/ Si ca
tara mi-am scapat-o, jur aici pacatul mare". Aceasta dragoste fata de tara ii da, clarviziunea
politica, iscusinta de a iesi din incurcatura. El stie s-o sileasca pe Doamna Clara sa-si dea pe
fata adevaratele intentii, planurile ei de tradare a tarii.
Vlaicu arata un respect adanc fata de datina, ca lege nescrisa a neamului si a tarii:
"Datina e legatura/ Sfanta intre domn si tara". De aceea , el vede in Ruman Gruie, intrupate,
trasaturile poporului roman: "Caci prin tine, biet Rumane Gruie, fost-au intrupate/ insusirile
de suflet in popor adanc sapate". Din aceasta cauza, el a fost pentru Vlaicu Voda: "Singurul
statornic reazem ce-am avut in tara mea". Poporul roman, este statornic, tace, sufera, si
crede in domnul tarii: "El ce sufera, ce tace, ce iubeste si ce crede/ Far-a cerceta, in domnul,
pus de datina, Mikede" El, Vlaicu, vede si prezinta lupta pentru neam". De aceea, tara este
comparata cu un rug, iar poporul roman, cu un lant de mucenici: "Si de cand aceasta tara nu
e, vai! decat un rug/ Unde mucenicii nostri, muritori intr-o credinta/ Mostenire-si lasa vlaga
si nadejdea-n biruinta".

5
 Drama "Vlaicu Voda" este romantica pentru ca Vlaicu Voda este erou exceptional si
actioneaza in imprejurari exceptionale. in acest sens, in discursul sau, el arata felul in care
tara poarta ranile facute de dusmani: "Despicate de cu veacuri, ranile-i sunt inca .crunte!/
Sabie si foc, din vale, din deal sabie si foc!/ Ani de groaza si de sange mult! De liniste, deloc!"
Din aceasta cauza, tara este vazuta ca o mama, care plange pentru fiii ei: "Si murind saruta
sanul tarii mume, caci ii doare/ Plansul ei batran pe-obrajii inc-a unui fiuce-i moare!" Peste
tot el vede acel rug pe care se tot urca mucenicii neamului romaneasc de-a lungul timpului.
"Rug pe care se tot urca. nesatui mostenitori/ Ucenicii biruintei amanate - atatea ori".
Drama se transforma in final intr-o meditatie pe tema destinului uman, pe care o
realizeaza eroul principal, Vlaicu Voda.

6
 III. Bibliografie

1. https://www.autorii.com/scriitori/alexandru-davila/vlaicu-voda-drama-istorica.php
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Davila
3. https://www.artline.ro/Alexandru-Davila-30298-1-n.html
4. https://www.tititudorancea.org/z/biografie_alexandru_davila.htm