Poezii filosifoce

1. Lecţie inutilă de logică - Octavian Paler

Asa se întâmplă logic,

plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecam, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?

2. Fluturi in zadar - Alexandru Philippide

Am inceput sa ma despart de mine

Ma simt mai linistit.E frig.Afara
Nu stii:e toamna ,ori e primavara..
Iar ploua?Nu. E vant pe strazi.E bine
C-am inceput sa ma despart de mine.

M-am saturat de mine pana-n gat,

Privesc in suflet,casc si mi-e urat,
Ma plimb prin mine ca un exilat
Si ma cutreier iar in lung si-n lat
Si caut iar,si caut iar,si stiu
Ca nimeni nu-i.Si fluier a pustiu .

3. Vox In Deserto - Alexandru Philippide

Noi, existăm, nu vieţuim. Dar oare

Nu este cel mai preţios secret,
În omeneasca lume-ntâmplătoare,
Să ne-nvăţăm să vieţuim încet?
Secretul totuşi îl tăgăduim,
 Febrili din leagăn pân’la ţintirim.
Maşina s-o lăsăm să se grăbească,
Aceasta-i doar menirea ei firească.
Dar omul? Cu cât graba e mai mare
Cu-atâta viaţă s-a scurtat mai tare.
Păcat că toate-acestea îşi află un răspuns,
Dacă cumva îşi află, abia când am ajuns
La poarta de la care privim în urmă cum
Trecutul ca un peisaj de scrum
Se-mprăştie cu ultima suflare,
Când piere totul, ritm, contur, culoare,
Când omul, fără ţel şi fără drum,
Tot singur moare.
Să-l mai împungă oare şi-un ultim, crud regret
Că n-a ştiut să vieţuiască-ncet?

4.