Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE LITERE
Specializarea: ENGLEZA - GERMANA
Îndrumător:
Lector univ. Dr. Toma Sorin
Student:
Elena Cristian
Cuprins
Iluminismul ........................................3
Bibliografie………........................................................................6
1. Iluminismul
Sapere aude! "Aveţi curajul de a vă folosi propriul simtţ al raţiunii!" – acesta este motto-
ul Iluminismului (Immanuel Kant).
Acesta este termenul aplicat curentului de gândire din Europa şi America secolului al
XVIII-lea. Evenimentele ştiinţifice şi intelectuale din secolul al XVII-lea – descoperirile lui Isaac
Newton, raţionalismul lui René Descartes, scepticismul lui Pierre Bayle, panteismul lui Benedict
de Spinoza şi empirismul lui Francis Bacon şi John Locke – au promovat credinţa în legile
naturale şi în ordinea universală, precum şi încrederea în raţiunea fiinţei umane şi în abilităţile
inovatoare ale acesteia care au reuşit să influenţeze întreaga societate a secolului al XVIII-lea.
Au existat multe şi diverse curente de gândire, însă numai o serie de idei pot fi
caracterizate drept pătrunzătoare şi dominante. O abordare raţională şi ştiinţifică a aspectelor
religioase (conform vechii teorii şi divergenţe pe tema adevărului dublu), a problemelor de ordin
social, politic şi economic a promovat o viziune seculară asupra lumii şi o orientare generală
către progres şi perfecţionare. Principalii promotori ai acestor concepte au fost filosofii, care au
popularizat şi promulgat ideile noi pentru publicul larg. Aceşti "profeţi" ai Iluminismului aveau o
serie de atitudini de bază comune. Având o credinţă în raţiune care era de nezdruncinat, au căutat
să descopere principii valabil universale care să guverneze umanitatea, natura şi societatea, şi să
acţioneze în baza acestora.
Gotthold Ephraim Lessing (1729 – 1781) s-a născut în orăşelul german Kamenz. Tatăl lui
era pastor. După studii de medicină şi teologie la Leipzig, a trăit ca scriitor liber-profesionist la
Berlin, unde scria pentru mai multe ziare. Tot aici a stabilit contacte cu mai multe trupe de teatru
pentru care a scris primele sale piese. Fiind mereu strâmtorat cu banii, a fost nevoit să ducă o
existenţă «itinerantă», călătorind din oraş în oraş şi din slujbă în slujbă. Vreme de mai mulţi ani a
fost la Breslau secretar al generalului Tauentzien. În 1767 a devenit secretar literar al
Naţionalului din Hamburg, şi din 1770 bibliotecar la Wolfenbüttel. A murit în 1781 la
Braunschweig.
Lessing a scris dramaturgie, texte de critică şi teorie a teatrului, lucrări de estetică, eseuri
filozofice, poezii şi fabule. Printre scrierile sale principale se remarca: Miss Sara Sampson
(tragedie, 1755), Fabule (1759), Minna von Barnhelm (comedie, 1763), Laocoon, sau despre
graniţele picturii şi ale poeziei (1766), Dramaturgia hamburgheză (critică de teatru, 1767 –
1769), Emilia Galotti (tragedie, 1772), Ernst şi Falk (dialoguri pentru francmasoni, 1778 – 1780),
Nathan Înţeleptul (1779), Educarea speciei umane (eseu filozofic, 1780).
Când Nathan revine acasă, după o călătorie de afaceri, află că acest tânăr templier i-a
salvat fiica din flăcările casei sale. Reha este însă doar fiica adoptivă a lui Nathan și acesta
descoperă că ea și cavalerul sunt frate și soră, fiind amândoi copiii - despărțiți la o vârstă fragedă
- lui Assad (fratele sultanului Saladin) și ai unei nobile germane.
Templierul, la rândul său, îi datorează viaţa sultanului Saladin, care l-a iertat, deoarece semăna
cu Assad, fratele său mort.
Nathan îl convinge pe templier, să îi facă o vizită Rechei, pentru ca ea, să-i poată mulţumi că a
salvat-o. Între timp Saladin are probleme financiare. El îl chemă pe Nathan la palat şi, pentru a-i
testa înţelepciunea, îl întreabă despre „adevărata religie“. Nathan răspunde sultanului Saladin -
care l-a întrebat care credință este cea adevărată: creștină, musulmană sau evreiască - povestindu-
i parabola celor trei inele, expresie a ideii de toleranță promovată de iluminismul căruia i-a
aparținut Lessing.
Foarte impresionat de parabola inelelor, despre egalitatea celor trei religii monoteiste,
Saladin îi propune lui Nathan să fie prieteni şi este cu atât mai fericit, când evreul îi oferă, fără să
fi făcut vreo aluzie, un împrumut.
Templierul s-a îndrăgostit de Recha, dar află de la Daja, dădaca fetei, că nu este fiica
biologică a lui Nathan şi că părinţii ei erau creştini. Deoarece cererea lui în căsătorie pentru
Recha nu este foarte bine primită de Nathan, templierul se adresează patriarhului de Ierusalim.
Cu ajutorul unui călugăr află că, Recha şi el sunt fraţi şi copiii lui Assad, fratele lui Saladin.
Bibliografie:
1. G. E. Lessing: Opere, vol.2. Traducere Lucian Blaga. Editura de stat pentru literatură și
artă, București 1958
2. Fritz Martini: Istoria literaturii germane. Editura Univers, București 1972
3. Mihai Isbășescu: Istoria literaturii germane. Editura științifică, București 1968
4. Sursa informativa - site web , www.citate-celebre-cogito.ro.org
5. Sursa informativa – site web, www.teatrul-evreiesc.ro
3. Sursa informativa – site web, www.wikipedia.org