Disponibil online la adresa

www.proenvironment.ro

ProEnvironment

ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280

Articol original

Politici de Mediu Aplicate Siturilor Contaminate Identificate

în Regiunea 6 Nord - Vest
PROOROCU M.a*, A. DINUłĂb, Raluca HAłEGAN b, Antoanela POPOVICI b,
P. BELDEANb, Sînziana PAULIUCa
aUniversitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj – Napoca, Facultatea de Agricultură, Str. Mănăştur nr. 3 – 5, 400372
Cluj – Napoca, Romania
bAgenŃia Regională de ProtecŃia Mediului, DorobanŃilor nr. 99, 400609 Cluj – Napoca, Romania

Primit în data de 15 august 2009; primit în forma finală după recenzie în 30 septembrie 2009; acceptat în 22 noiembrie 2009
Disponibil online din 25 decembrie 2009

Rezumat

Solul reprezintă un factor de mediu vital atât pentru activităŃile umane cât şi pentru dezvoltarea ecosistemelor.
Acesta se află într-o continuă evoluŃie sub influenŃa factorilor pedogenetici şi a activităŃilor umane. În urma proceselor de
industrializare intensivă din deceniile anterioare, fenomenele de poluare ale solului s-au intensificat. În Regiunea 6 N-V
au fost identificate zone având diferite grade de poluare a solului. Acest fenomen a fost generat în principal de activităŃi
industriale, aşa cum rezultă din datele obŃinute prin inventarierea parŃială efectuată, reprezentative fiind cele din industria
minieră şi chimică. Între acestea, un loc important îl ocupă poluarea cu hexaclor-ciclohexan (HCH) de la Turda. Calitatea
solurilor din regiune este afectată însă şi de activităŃi precum depozitarea deşeurilor, extracŃia ŃiŃeiului şi a gazelor naturale.

Cuvinte cheie: poluanŃi, deşeuri, depozite, contaminare, situri

1. Introducere
Solul, definit ca fiind formaŃiunea naturală cea
mai recentă de la suprafaŃa litosferei, este
reprezentat printr-o succesiune de straturi (orizonturi)
care s-au format şi se formează permanent prin
transformarea rocilor şi a materiei organice, sub
actiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi
biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera.
Solul reprezintă un factor de mediu vital atât pentru
activitaŃile umane, cât şi pentru dezvoltarea
ecosistemelor, fiind considerat o resursă naturală
practic neregenerabilă ce se degradează cu precădere
datorită activităŃilor antropice, dar şi fenomenelor
naturale.
* Autorul căruia i se va adresa corespondenŃa.
Tel.: 0040 264 596384; Fax: 0040 264 593792
e-mail: mproorocu@yahoo.com
Datorită industrializării puternice din trecut,
România se află printre Ńările europene care deŃin
suprafeŃe mari de teren contaminat cu reziduri
menajere şi industriale, suprafeŃe denumite situri
contaminate. Prin „SIT CONTAMINAT” se înŃelege
un sit pe care există prezenŃa confirmată, cauzată
de om, a substanŃelor periculoase la un asemenea
nivel la care Statele Membre consideră că prezintă un
risc semnificativ pentru sanatatea oamenilor sau
pentru mediu.
Autoritatea publică centrală pentru protectia
mediului, prin unităŃile din subordine şi în baza
rapoartelor anuale efectuate de oficiile judeŃene de
studii pedologice şi agrochimice, analizează siturile
contaminate inventariate şi identifică situri potenŃial
contaminate, precum şi sursele de poluare sau
potenŃial poluatoare.
271
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280
Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor
terestre afectate implică costuri de remediere foarte
ridicate. Aceasta constă în aducerea acestora cât mai
aproape de starea naturală, prin aplicarea unor
măsuri de curăŃire, remediere sau reconstrucŃie
geologică, prin eliminarea oricărui risc semnificativ
de impact asupra acestora, conform categoriei de
folosinŃă a terenului.
2. Material şi metodă
Până în prezent, în Uniunea Europeană nu
există legislaŃie sau directivă specială pentru
protecŃia solului. Doar nouă state membre au
legislaŃie specifică protecŃiei solului, celelalte
bazându-se pe câteva prevederi de protecŃie în
cadrul altor politici sectoriale.
În România, politica adoptată în acest sens
cuprinde următoarele prevederi legislative:
 Hotărârea de Guvern nr. 1408/23.11.2007 privind
modalităŃile de investigare şi evaluare a poluării
solului şi subsolului;
 Hotărârea de Guvern nr. 1403/26.11.2007 privind
refacerea zonelor în care solul, subsolul si
ecosistemele terestre au fost afectate;
 OrdonanŃa de urgenŃă nr.68 - 28/06/2007 privind
răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi
repararea prejudiciului asupra mediului;
 Legea nr. 265/29.06.2006 pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195 din 22
decembrie 2005 privind protectia mediului;
 Ordinul 242/6.03.2005 pentru aprobarea
organizării sistemului naŃional de monitoring
integrat al solului, de supraveghere, control şi
decizii pentru reducerea aportului de poluanti
proveniŃi din surse agricole şi de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie în
zone vulnerabile şi potenŃial vulnerabile la
poluarea cu nitraŃi.
Principalele direcŃii privind implementarea
legislaŃiei specifice în domeniul protecŃiei solului şi
subsolului sunt:
 Identificarea siturilor contaminate pe tipuri
de activitati poluatoare;
 Identificarea zonelor afectate/cu risc la
alunecari de teren din diferite cauze;
 Evaluarea siturilor contaminate;
 Reducerea nivelului de poluare a solului si
subsolului în România.
3. Rezultate şi discuŃii
În general, prin poluare, în domeniul
protecŃiei solurilor, se înŃelege orice dereglare care
272
afectează structura acestora din punct de vedere
calitativ şi/sau cantitativ.
Dereglările solului se manifestă diferit:
 dereglări fizice: fenomene de compactare
generate de lucrări ale solului ce duc la
deteriorarea structurii acestuia;
 dereglări chimice: sunt generate indeosebi de
poluarea solului cu metale grele, diferite
pesticide şi îngrăşăminte, modificarea pH-ului
etc.;
 dereglări radioactive: solurile captează foarte
usor poluarea radioactivă pe care o transmit cu
usurinŃă plantelor şi animalelor pentru o
perioadă lungă de timp;
 dereglări biologice: generate de poluarea solului
cu germeni de boli transmisibile plantelor şi
animalelor.
Diagnosticul poluării constituie prima etapă în
abordarea corectă a unui studiu de depoluare şi constă
în analiza factorilor de mediu ai sitului studiat.
InvestigaŃiile necesare identificarii siturilor
potential contaminate vizează în principal solul,
subsolul şi apa subterană, la care se adaugă uneori
aerul, apele de suprafaŃă, fauna, flora şi starea de
sănătate a populaŃiei.
Stabilirea diagnosticului poluării se poate face
prin:
 identificarea şi caracterizarea poluanŃilor,
determinarea concentraŃiei lor în mediu,
localizarea zonelor afectate şi definirea
gradientului de repartiŃie sau dispersie;
 determinarea surselor şi cauzelor poluării;
 caracterizarea condiŃiilor fizico-chimice şi
hidrogeologice ale sitului, în vederea
determinării vulnerabilităŃii mediului.
În funcŃie de cantitatea de poluant aflată în sol
siturile pot fi clasificate în situri:
 potenŃial contaminate, cu risc major de a fi
contaminate, urmare a activităŃilor industriale
cu substanŃe periculoase, ce pot deteriora
calităŃiile solului şi subsolului. În acest caz
valorile determinate ale substanŃelor poluante
depăşesc pragul de alertă dar nu ating pragul de
intervenŃie;
 situri contaminate, unde agentul poluant este
prezent peste pragul de intervenŃie.
În UE contaminarea solului se datorează în
principal activităŃilor economice (fig. 1).
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280

Figura 1.Principalele activităŃi economice care produc contaminarea solului în UE

Sursa: Mediul în Europa-2007 (Legenda: EVC= Europa de Vest si Centrala; ESE=Europa de Sud-Est)

În Regiunea 6 N-V au fost identificate zone inventarierea parŃială efectuată, reprezentative fiind
având diferite grade de poluare a solului. Acest cele din industria minieră şi chimică (fig. 2). Între
fenomen a fost generat în principal de activităŃi acestea, un loc important îl ocupă poluarea cu
industriale, aşa cum rezultă din datele obŃinute prin hexaclor-ciclohexan (HCH) de la Turda.

EXTRACTIE PETROL SI
GAZE NATURALE
6%
MINIER

26%
METALURGIC
24%

ENERGETIC

CHIMIC

2% ZOOTEHNIC
4%
3% DEPOZITARE DESEURI
3%
32% ALTELE

Figura 2. Ponderea principalelor sectoare economice cu impact asupra solurilor în Regiunea 6 N-V
(Sursa: Baza de date ARPM Cluj Napoca)

Calitatea solului în regiune este afectată însă şi InvestigaŃiile şi evaluările efectuate în

de activităŃi precum depozitarea deşeurilor,
creşterea animalelor, extracŃia ŃiŃeiului şi a gazelor
naturale, activităŃi agricole şi de utilizare a
produselor pentru protecŃia plantelor (tabelul 1).
Regiunea 6 NV pentru identificarea siturilor
contaminate/potenŃial contaminate au urmărit
indicatori precum: pH, conductivitate, metale grele,
pesticide şi îngrăsăminte, carbohidraŃi etc.
273
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280

Tabelul 1. Natura poluanŃilor funcŃie de principalele activităŃi industriale şi demografice

Principalele activităŃii poluatoare Natura poluanŃilor
Săruri, cianuri, metale grele, hidrocarburi clorurate,
ActivităŃi din industria chimică hidrocarburi aromatice, alcooli, acizi, pesticide, îngrăşăminte,
etc.

ActivităŃi din industria metalurgică

Metale grele, halde şi iazuri de decantare etc.

Creşterea animalelor DejecŃii animaliere

Metale grele, fenoli, azotaŃi, cloruri, acizi, săruri, hidrocarburi,
Depozitarea deşeurilor municipale
cenuşă, zgură, etc.
Depozitarea produselor petroliere Hidrocarburi lichide, carburanŃi şi lubrifianŃi Metale
grele, fenoli, săruri minerale, pulberi diverse, şlam,
Depozitarea deşeurilor industriale deşeuri textile, deşeuri metalice, resturi de cauciuc, zgură,
nisip ars, nămoluri etc.
ExtracŃie Ńitei Metale grele, hidrocarburi, cloruri, sulfaŃi, ape de mină etc.

Astfel au fost identificate 302 situri  înregistrarea suprafeŃe contaminate (1126,045 ha);
contaminate/potenŃial contaminate cu o suprafaŃă  analiza istorică a siturilor;
totală de 1126 hectare (tabelul 2), parcurgându-se  identificarea poluanŃilor şi a factorilor de mediucontaminaŃi;
următoarele etape:  evaluarea riscului;

Tabelul 2. Numărul de situri contaminate şi suprafaŃa acestora la nivelul Regiunii 6 N-V

JudeŃul/Regiunea Numărul siturilor SuprafaŃa contaminată (ha)
Bihor 87 228,36
BistriŃa Năsăud 12 113,5
Cluj 29 95,11
Maramureş 118 523,92
Satu Mare 36 81,78
Sălaj 20 83,37
Regiunea 6 N-V 302 1126,05

Reprezentând grafic ponderea judeŃelor la judeŃul Bihor (figurile 3 şi 4).

numărul şi suprafaŃa siturilor contaminate, în Cele mai reprezentative situri contaminate/
regiune, se poate observa că judeŃul Maramureş se potenŃial contaminate din Regiunea 6 Nord - Vest
situează pe primul loc în ambele privinŃe, urmat de sunt prezentate în tabelul 3.

Maramureş

Fig.3. RepartiŃia procentuală a numărului de situri contaminate din judeŃele Regiunii 6 NV

(Sursa:Baza de date ARPM Cluj - Napoca)

274
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280

Reprezentând grafic ponderea judeŃelor la de judeŃul Bihor (figurile 3 şi 4).

numărul şi suprafaŃa siturilor contaminate, în Cele mai reprezentative situri contaminate/
regiune, se poate observa că judeŃul Maramureş se potenŃial contaminate din Regiunea 6 Nord - Vest
situează pe primul loc în ambele privinŃe, urmat sunt prezentate în tabelul 3.

7%
7%

48%

Figura 4. RepartiŃia procentuală a suprafeŃei siturilor contaminate din judeŃele Regiunii 6 Nord – Vest

Tabelul 3. Cele mai reprezentative situri contaminate la nivelul Regiunii 6 Nord – Vest
JUD. NUMELE SITULUI LOCALITATEA SECTORUL SUPRAFAłA EVALUAREA ELEMENTE
ECONOMIC (ha) RISCULUI CONTAMINATE
BH SC PETROLSUB SA BALC PRELUCRARE łIłEI 21,43 RIDICAT SOL,
APĂ SUBTERANĂ
BH IAZ DE DECANTARE DOBRESTI EXPLOATARE 15,5 SCAZUT SOL
DOBRESTI 1 MINIERA
BH HALDA MOLIBDEN BĂIłA PLAI EXPLOATARE 16,6 SCAZUT SOL
MINIERA
BH DEPOZIT DE DESEURI SALONTA GOSPODĂRIA 11.49 SCAZUT SOL
MUNICIPALE COMUNALĂ
BN DEPOZIT MUNICIPAL SÂNGEORZ BĂI GOSPODĂRIA 0,94 SCAZUT SOL
SÂNGEORZ BĂI COMUNALĂ
CJ DEPOZITELE DE HCH- TURDA INDUSTRIA 0,5 FOARTE RIDICAT SOL,
SC UZINA CHIMICĂ MIHAI VITEAZU CHIMICĂ APĂ SUBTERANĂ
TURDA SA
CJ DEPOZIT DE DESEURI URIŞOR FABRICAREA 79,8 SCĂZUT APĂ SUBTERANĂ
IND.AL S.C.SOMES S.A. CELULOZEI ŞI
HÂRTIEI
CJ DEPOZITUL DEŞEURI CLUJ NAPOCA GOSPODĂRIA 9 SCAZUT SOL,
MUNICIPALE PATA COMUNALĂ APA SUBTERANA
RÂT
MM IAZUL DE DECANTARE BAIA MARE EXPLOATARE 9,3 RIDICAT SOL, APĂ SUBTERANĂ,
AURUL MINIERA APĂ DE SUPRAFAłĂ,
AER
MM IAZUL DE DECANTARE TĂUłII DE SUS EXPLOATARE 4,9 RIDICAT SOL, APA DE
TAUTII DE SUS - EM BAIA SPRIE MINIERA SUPRAFATA, AER
MM Platforma industrială BAIA MARE INDUSTRIA 5,8 RIDICAT SOL,
SC CUPROM SA METALURGICĂ APĂ SUBTERANĂ,
DE SUPRAFAłĂ, AER
MM Platforma industrială BAIA MARE INDUSTRIA 15.5 FOARTE RIDICAT SOL, APĂ
SC ROMPLUMB SA METALURGICĂ SUBTERANĂ/DE
SUPRAFAłĂ, AER
MM DEPOZIT DE DESEURI SATU NOU DE JOS GOSPODĂRIA 14,8 SCAZUT SOL
MENAJERE COMUNALĂ
SM DEPOZIT DEŞEURI SATU MARE GOSPODĂRIA 32 SCĂZUT SOL
MUNICIPALE COMUNALĂ
SM MINA TURT - C.N.M.P.N. TURT EXPLOATARE 9 SCAZUT SOL
REMIN S.A. BAIA MARE MINIERA
SJ PLATFORMA ZALĂU INDUSTRIA 23 SCĂZUT SOL
INDUSTRIALA S.C. OTELULUI
SILCOTUB S.A.
SJ PLATFORMA ZALĂU INDUSTRIA 25 SCĂZUT SOL
INDUSTRIALA S.C. CAUCIUCULUI
SILVANIA S.A.

275
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280

După cum se poate observa cele mai
contaminate situri sunt cele afectate de foştii giganŃi
industriali (UCT Turda, ROMPLUMB Baia Mare). O
parte dintre acestea mai desfăşoară şi în prezent
activităŃi industriale (SC ROMPLUMB SA).
La baza acestor date stau Rapoartele de
amplasament, BilanŃurile de mediu nivel I şi II,
Memoriile tehnice, Studiile de impact, Evaluarea
riscului, Studiile geotehnice, etc. care nu vizeaza în mod
exclusiv analiza siturilor contaminate. De aceea, în
etapa urmatoare, se va realiza o reevaluare a
acestora urmând ca în baza acesteia sa se
implementeze programe de decontaminare, reabilitare.
Evaluarea riscului, noŃiune ce desemnează un
pericol potenŃial, previzibil după legi statistice, în
domeniul protecŃiei mediului presupune calculul
probabilităŃii pentru o populaŃie sau un ecosistem de
a primi o anumită doză de poluant sau de a fi în
contact cu el.
În urma evaluării siturilor contaminate din
Regiunea 6 N-V în funcŃie de gradul de risc se
observă următoarele:

Tabelul 4. Evaluarea siturilor contaminate în funcŃie de gradul de risc - 6 Nord – Vest

SECTORUL ECONOMIC NUMĂR SITURI SUPRAFAłA, (HA) RISC PREDOMINANT
EXTRACTIE PETROL 81 129,79 SCĂZUT
ŞI GAZE NATURALE
MINIER 99 527,155 RIDICAT
METALURGIC 9 73,17 MEDIU
ENERGETIC 8 2,96 SCĂZUT
CHIMIC 11 27,04 FOARTE
RIDICAT
ZOOTEHNIC 6 12,07 SCĂZUT
DEPOZITARE 71 307,08 MEDIU
DEŞEURI
ALTELE 17 46,785
Sursa: Baza de date ARPM Cluj-Napoca

600 527,155
500
suprafata (ha)

380,25
400
300
200 153,93
100 46,785 27,04

nedefinit scazut mediu ridicat foarte ridicat

Figura 5. Gradul de risc al siturilor contaminate din Regiunea 6 Nord – Vest

276
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280

Ponderea suprafetelor contaminate in functie de

gradul de risc

2% 4% 14%

47%
33%

nedefinit scazut mediu ridicat foarte ridicat

Figura 6. RepartiŃia suprafeŃelor contaminate în funcŃie de gradul de risc

Dacă în urma evaluării riscului se ia decizia În contextul celor prezentate şi ca urmare a

depoluării unui sit, alegerea celei mai adecvate complexităŃii aspectelor ridicate de poluarea solului
metode de depoluare este decisă printr-un studiu şi subsolului se impune elaborarea reglementărilor
economic comparativ al celor mai avantajoase tehnice privind metodele de investigare evaluare,
variante tehnice. Se ajunge astfel la varianta cea mai remediere şi gestionare a siturilor contaminate.
convenabilă din punct de vedere tehnico-economic.
ActivităŃile de remediere a siturilor
contaminate presupun următoarele etape: Studiu de caz - siturile contaminate cu hexaclor
 Prioritizare ciclohexan (HCH)
 Calendar de implementare Între siturile identificate la nivelul regiunii o
 Stabilirea mecanismelor de finanŃare situaŃie aparte este reprezentată de cele din zona
 ReconstrucŃia ecologică a solurilor Turda. Poluarea din această zonă este o poluare
 decontaminarea solurilor, respectiv istorică care se datorează depozitărilor necontrolate
eliminarea sau scăderea poluanŃilor de HCH (figura 7), aparŃinând fostei Uzine Chimice
 luarea măsurilor de siguranŃă în vederea Turda companie care a fost infiinŃată în anul 1911
limitării răspândirii poluanŃilor. sub denumirea Grupul de Uzine Solvay, iar după
Până în prezent în Regiune au fost efectuate 11 iunie 1948 a purtat denumirea de SC Uzina
următoarele acŃiuni pentru reconstrucŃia ecologică a Chimică Turda SA.
unor situri contaminate, măsuri prevăzute prin acte
de reglementare în domeniul protecŃiei mediului:
 Elaborarea de studii
 Lucrări de ecologizare a amplasamentului la
C.N.M.P.N. Remin SA – Mina Făget, Mina
Valea Blaznei (BN)
 Reecologizarea şi stabilizarea suprafeŃelor
taluzelor şi platformelor la iazul de decantare
Valea Glodului (BN)
 Lucrări de închidere la depozitele de deşeuri,
BistriŃa, Cluj Napoca, Dej, Oradea etc.
Figura 7. Structura hexaclor ciclohexanului (Sursa:
 Lucrări de decontaminare a solului, conform http://www.seilnacht.com/Chemie/ch_benzo.htm)
programului de conformare la SC Terapia
SA Romaltyn SA etc. În perioada 1954 - 1983 întreprinderea a
produs pesticidul  hexaclor-ciclohexan (denumit
În puŃine cazuri suprafeŃele remediate au fost
comercial Lindan). Din procesul tehnologic au
redate fondului forestier sau agricol, majoritatea
acestor suprafeŃe fiind reintegrate în circuitul rezultat între 12,5% - 34,5 % izomer  activ şi între
87,5% - 65,5% izomeri inactivi (circa 500 t
industrial.

277
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280

deşeu/an), deşeuri care au fost depozitate în diverse

locuri din zona Turda inclusiv pe amplasamentul
fabricii.
Depozitarea a fost efectuata fără a lua în
calculul riscul pe care-l reprezintă această acŃiune şi
fără a se tine o evidenŃă precisă a locurilor de
depozitare şi a cantităŃilor datorită faptului că la
vremea respectivă nu se cunoşteau încă efectele
negative generate de toxicitatea, acumularea în
Ńesuturile adipoase a organismelor vii şi remanenŃa
foarte ridicată. Deşeurile au fost ulterior acoperite cu
pământ vegetal şi actiunea s-a considerat încheiată.
Inventarierea şi localizarea siturilor
contaminate cu HCH. Depozitele de HCH au fost Figura 9. Depozitul Batalul Arieş (Sursa: M. Proorocu,
inventariate cu ocazia elaborarii „BilanŃului de Gestionarea deşeurilor)
Mediu nivel II” de către MEDINSTAL
PROIECTARE INSTALAłII PROTECłIA
MEDIULUI SRL CLUJ NAPOCA, după cum Depozitul Constructorul SCCA Cluj -
urmează: Şantier Turda (figura 10) - localizat în vecinătatea
Depozitul DN1 (figura 8), se află localizat la Uzinei Chimice, în incinta SC Constructorul SA şi
ieşirea din municipiul Turda spre Alba Iulia, la km ocupă o suprafaŃă de 2 400 m2.
447 DN 1, în extravilanul comunei Mihai Viteazul.
Depozitul, acoperit cu argile roşcate şi pământ, se
prezintă ca un depozit concentrat. Terenul ocupă o
suprafaŃa de cca. 5 000 m2 şi este delimitat de
terenuri agricole şi de drumul DN 1. SituaŃia
specială a acestui depozit se datorează faptului că se
află situat în imediata apropierea a traseului
Autostrăzii Transilvania ceea ce determină măsuri
speciale pentru decontaminarea acestei zone.
Depozitul Batalul Arieş (figura 9), localizat
pe malul drept al râului Arieş (teren intravilan) între
limita incintei Uzinei Chimice şi digul de apărare mal
drept Arieş şi ocupă o suprafaŃă de 4 000 m2. Din
punct de vedere juridic terenul aparŃine fostei Uzine
Chimice, societate intrată în procedură de lichidare
în 30.10 2000.
Figura 10. Depozitul Constructorul SCCA Cluj – Şantier Turda
(Sursa: original M. Proorocu, Gestionarea deşeurilor)

Depozitul Poşta Rât (figura 11) - localizat în

Figura 8. Depozitul DN1 (Sursa: M.Proorocu,
Gestionarea deşeurilor)
extravilanul municipiului Turda, pe malul stâng
neîndiguit al râului Arieş, în hotarul Poşta Rât, într-
o fostă excavaŃie utilizată ca rampă de deşeuri
menajere a municipiului. Ocupă o suprafaŃă de cca.
10 000 m2. Din punct de vedere juridic terenul
aparŃine Ocolului Silvic Turda şi parŃial SC
Cimentul SA.

278
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280

HCH) s-au mai identificat 2 depozite evidenŃtiindu-

Figura 11 Depozitul Poşta Rât (Sursa: M. Proorocu,
Gestionarea deşeurilor)
Principalele caracteristici ale depozitelor de
HCH sunt prezentate în tabelul 5.
FaŃă de cele 4 depozite specificate în
documentaŃia amintită (conform căreia există o
poluare semnificativă a zonelor identificate cu
se astfel 6 amplasamente pe suprafeŃe totalizând
aprox. 7 ha care cumulează o cantitate de cca
60.00 tone amestec respectiv 15. 000 tone 
hexaclor-ciclohexan:
 malul drept Aries - batal UCT- şi Primăria
Turda
 malul drept Arieş- Şantier 104 Turda
 malul drept Arieş- zona spatele stadionului
municipal
 malul stâng Arieş - zona Poşta Rat
 DN 1 - km 440/700 - partea stângă, păşune
privată în com. Mihai Viteazul
 fostele ferme Avicola - sat Bogata, com.
Calaraşi
SoluŃiile tehnice de remediere a siturilor
contaminate cu HCH
SoluŃiile avansate până în prezent pentru
rezolvarea siŃuatiei depozitelor de HCH aparŃinând
SC Uzina Chimica Turda SA, jud. Cluj sunt
urmatoarele:

Tabelul 5. Principalele caracteristici ale depozitelor de HCH

Denumire depozit SuprafaŃă (m2) Volum (m3) Cantitate (t)

depozit cercetat deşeu amestec deşeu amestec

Depozitil Batal Arieş 4.000 4.900 8.000 - 14.800 -
Depozitul Constructorul 2.400 3.600 - 7.200 - 13.300
Depozitul Poşta Rât 10.000 40.000 - 10.000 - 18.500
Depozitul DN 1 5.000 16.000 7.500 - 13.800 -
TOTAL 21.400 64.500 15.500 17.200 28.600 31.800
Sursa: M. Proorocu, Gestionarea deşeurilor

SoluŃiile tehnice de remediere a siturilor În acest sens s-a propus promulgarea unui
contaminate cu HCH proiect de HG pentru finanŃarea acestui obiectiv prin
fondul de mediu:
SoluŃiile avansate până în prezent pentru
 Bioremedierea depozitelor de HCH - „in-situ” –
rezolvarea situaŃiei depozitelor de HCH aparŃinând
variantă propusă şi analizată alături de varianta
SC Uzina Chimica Turda SA, jud. Cluj sunt
unui depozit unic prin „Studiul de soluŃii
urmatoarele:
privind reconstrucŃia ecologică a
amplasamentelor pe care există depozite de
 Realizarea unui depozit unic securizat pentru
HCH”, elaborat de SC Minesa – Institutul de
deşeurile cu HCH- soluŃie propusă prin Studiul
Cercetări şi Proiectări miniere SA Cluj-2001.
de prefezabilitate pentru obiectivul
 Incinerarea deşeurilor de HCH.
„ReconstrucŃia ecologică a amplasamentelor pe
care există depozite de HCH aparŃinând SC
Acestă soluŃie a fost propusă şi în anul 2008 de
UCT Turda”, elaborat de SC Minesa – Institutul
către MMDD. Şi în acest caz a fost promovată ideea
de Cercetări şi Proiectări miniere SA Cluj - 2004
unei propuneri de HG în vederea alocării de fonduri.
279
 PROOROCU M. şi col./ProEnvironment 2 (2009) 271 - 280
Analizând propunerile de mai sus şi Ńinând
cont de situaŃia prezentată în cazul depozitului de
HCH DN 1, decontaminarea siturilor poate fi tratată
astfel:
 Relocarea cantităŃlor de HCH situate pe traseul
Autostrăzii Transilvania (pe distante cât mai
mici) şi tratarea acestora.
 Pentru restul deşeurilor din depozitul DN1 şi din
celelalte depozite, metoda de bioremediere prin
izolare „in –situ” este cea mai rapidă soluŃie.
De asemenea nu sunt excluse şi alte soluŃii de
eliminare a deşeurilor de HCH în funcŃie de
concluziile Studiului de Fezabilitate şi ale Studiului
de Impact.
4. Concluzii
 Principalele cauze de degradare a calităŃii
solurilor în regiune au fost determinate de activităŃile
necorespunzătoare din sectorul industrial, depozitarea
necorespunzătoare a deşeurilor şi poluarea istorică.
 La nivelul Regiunii 6 N-V s-a realizat o analiză
preliminară a siturilor contaminate sau potenŃial
contaminate, parcurgându-se următoarele etape:
 înregistrarea potenŃialelor suprafeŃe suspecte
ca degradate
 analiza istorică a zonei
 identificarea poluanŃilor şi a elementelor
contaminate
 analiza tehnologică şi evaluarea pericolului.
 Până în prezent în Regiunea 6 Nord - Vest
au fost inventariate 302 situri contaminate sau
potenŃial contaminate, cu o suprafaŃă totală de
1126,045 ha.
 Au fost efectuate acŃiuni pentru
reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate de
către operatorii economici, acŃiuni care au fost
cuprinse în avizele de mediu pentru stabilirea
obligaŃiilor de mediu la încetarea activităŃii
depozitelor de deşeuri, alte activităŃi sau acŃiuni
cuprinse în planurile de acŃiune care însoŃesc
autorizaŃiile de mediu integrate.
 ReconstrucŃia ecologică a solurilor
urmăreşte două aspecte:
280
 decontaminarea solurilor respectiv eliminarea
sau scăderea poluanŃilor,
 luarea măsurilor de siguranŃă în vederea
limitării răspândirii poluanŃilor.
Lucrările de reconstrucŃie vizează aplicarea
unor măsuri de remediere a acestor tipuri de poluări
ale solurilor.
 În ceea ce priveşte acŃiunile care trebuiesc
intreprinse pentru a rezolva problema poluării
datorită activităŃii fostelor SC UCT Turda, acestea
se împart în 2 etape :
 prioritar - decontaminarea traseului autostrăzii
Transilvania; în cazul depozitulului DN1
 stingerea totală a poluării în zonă.
Bibliografie
[1] Proorocu M., 2007, Gestionarea deşeurilor, ISBN 973-
647-264-7, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
[2] ***, 2007, AgenŃia Europeană de Mediu, Mediul în
Europa - a patra evaluare, ISBN 978-92-9167-959-1, Belgrad
[3] ***, 2007, Ministerul Mediului şi Dezvoltării
Durabile, Hotărârea de Guvern nr. 1408/2007 privind
modalităŃile de investigare şi evaluare a poluării solului şi
subsolului, Monitorul Oficial al României nr. 802, Partea
I, Bucureşti
[4] ***, 2001, SC Minesa – Institutul de Cercetări şi
Proiectări miniere SA Cluj-Napoca, Studiul de soluŃii
privind reconstrucŃia ecologică a amplasamentelor pe care
există depozite de HCH”, Cluj Napoca,
[5] **, 2004, SC Minesa – Institutul de Cercetări şi
Proiectări miniere SA Cluj-Napoca, Studiul de
prefezabilitate pentru obiectivul - ReconstrucŃia ecologică
a amplasamentelor pe care există depozite de HCH
aparŃinând SC UCT Turda, Cluj-Napoca
[6] ***, 2006, Comisia Europeană, Propunere de directivă
a Parlamentului European şi a Consiliului privind cadrul de
protecŃie a solului, COM (2006) 232 final, Bruxelles
[7] ***, http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_
directive. htm
[8] ***, http://www.seilnacht.com/Chemie/ch_benzo.htm