COSTIN CRINA cl a XI a A seral

TEMĂ---Identificati principalele probleme legate de pastrarea

calitatii mediului inconjurator din orizontul local.

Observam tot mai des utilizandu-se termenul de poluare in diferite contexte si

citim tot mai des in mass-media despre diversele tipuri de poluare si efectele
pe care acest fenomen le are asupra mediului inconjurator precum si asupra
sanatatii noastre – cunoastem insa cu totii cu adevarat ce efecte catastrofale
are poluarea solului si ce masuri de prevenire putem lua pentru a o limita?
O alta forma de poluare a solului, tot mai importanta in zonele
aglomerate o constituie poluarea solului de catre agentii biologici
daunatori, reprezentati prin microorganismele patogene eliminate de om
si transmise acestuia in urma contactului direct cu solul contaminat ori a
consumului de alimente obtinute pe solul contaminat.
Solul mai poate fi poluat cu materiale radioactive cazute din atmosfera, ori
in urma evacuarii reziduurilor radioactive, lichide sau solide, din industrie sau
din cercetarile nucleare. Degajarea reziduurilor radioactive de la instalatiile de
producere a energiei atomice poate duce la poluarea solului in anumite zone,
periclitand starea de sanatate a oamenilor daca nu se iau masuri atente de
supraveghere si combatere.
In concluzie, prevenirea unor asemenea situatii, care au ca efect degradarea
solului, necesita, in primul rand, o fundamentare stiintifica, bine realizata, pe
baza de cercetari interdisciplinare cuprinzand pedologi, hidrologi, biologi,
agronomi, silvicultori, arhitecti, sociologi, economisti etc., care sa studieze, pe
variante, efectele folosintelor de teren alternative si multiple in relatia sol-
protectia mediului inconjurator-bunastarea populatiei, precum si masurile si
metodele de protectie a terenurilor agricole.
Combaterea integrala a daunatorilor plantelor,
ca masura de prevenire a poluarii solului cu pesticide
COSTIN CRINA cl a XI a A seral

 Pesticidele ca si alti
poluanti, prin efectele directe si indirecte, au o actiune daunatoare
asupra ecosistemelor, provocand schimbari in compozitia speciilor si
numarul populatiilor care constituie sistemul viu.
Efectul daunator al reziduurilor de pesticide se manifesta prin
modificari aduse numarului de specii si populatiilor acestora dintr-un
sistem viu dat, fiind afectate insesi functiunile acestuia de a mentine
elementele biogenetice care se recicleaza in mediul inconjurator. Dar
folosirea pesticidelor ridica si alte probleme deosebit de importante.
Exista unele pesticide care sunt considerate cancerigene, din punct
de vedere chimic, sau producatoare de mutatii sau malformatii nou-
nascutilor.
Pentru protectia mediului inconjurator este necesar ca in actiunea
de combatere a daunatorilor sa se foloseasca, in principal, fortele
naturale si numai ca un ajutor suplimentar, substantele chimice. Prin
sistemul de combatere integrata a daunatorilor nu se urmareste
eradicarea totala, ci mentinerea populatiei de daunatori intr-un numar
destul de redus, corespunzator cerintelor omului si cu deranjarea cat
mai putin posibila a echilibrelor naturale. Combaterea integrata
mentine daunatorii in cadrul limitelor necesare printr-o serie de
masuri, cum sunt: carantina la intrarea in porturi, producerea de
seminte fara buruieni, ameliorarea unor plante rezistente la boli,
lucrari de intretinere corespunzatoare, combateri biologice, inclusiv
folosirea inamicilor naturali ai daunatorilor. Combaterea integrata a
daunatorilor este mai eficace, mai ieftina, si ridica mai putine
probleme in privinta mediului inconjurator decat folosirea in
exclusivitate a produselor chimice.
COSTIN CRINA cl a XI a A seral

Putem aminti foarte multe masuri minime de protectie a calitatii

solului, care ar putea fi intreprinse. Astfel pentru cunoasterea
tendintei de evolutie a calitatii solului de catre factorii de decizie la
diferite niveluri, este recomandata intocmirea periodica a evidentei
starii de calitate a solurilor, cu efectuarea de prognoze si avertizari
asupra eventualelor fenomene sau pericole de degradare a solurilor.
Dar pe langa toate aceste masuri pe care deseori le cunosc doar
specialistii, exista o serie de alte masuri pe care, fiecare cetatean,
constient de necesitatea participarii lui la protectia mediului
inconjurator ar trebui sa le cunoasca. Iata cateva dintre ele:
Construirea unor cosuri cat mai inalte in fabricile in care se produc gaze
nocive, pentru a elimina gazele cat mai sus in atmosfera; unele gaze sunt arse la
inaltimi, in atmosfera.
Fixarea de filtre moderne in fabricile de negru fum, ciment, var etc, care sa
retina particulele solide.
Imbunatatirea calitatii carburantilor, care sa reduca procentul de oxid de
carbon din gazele arse.
Fixarea de filtre catalitice la motoarele autovehiculelor, care sa retina oxidul
de carbon.
Folosirea pentru uzul casnic numai a acelor detergenti care nu sunt
toxici pentru organismul uman, sau care se distrug pe cale naturala
(biodegradabili).
Purificarea apelor prin procedee de separare sau distrugere a substantelor
nocive.
Reducerea spatiului ocupat cu resturi menajere si resturi de ambalaje, care
polueaza mediul si care ocupa spatiul terestru de cultura al omului.
Impadurirea coastelor golase.
Amenajarea de cat mai multe spatii verzi, perdele de arbori care reprezinta
adevarate filtre pentru aerul poluat.
Obligativitatea reglarii corespunzatoare a combustiei motoarelor, astfel incat
gazele evacuate sa aiba un continut cat mai redus de componente poluante.
Automobile abandonate, aparate electronice, ambalaje, ziare, carti, haine,
incaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate, tot ceea ce si-a pierdut valoare de
utilizare este considerat gunoi, uneori cu prea multa usurinta.

Cu totii avem obligatia sa contribuim la protejarea mediului inconjurator si de a asigura,

pentru noi si pentru generatiile care vin, o calitate a aerului mai buna.