-Cluj-Napoca-

Proiect de Voica Matei, Giurca

Roberto, Vivaldo Mattia si Joia
Alexandru
 1.Geografie
Municipiul Cluj - Napoca este situat în
zona centrală a Transilvaniei, având o
suprafață ad ministrativ ă d e 179,5 km²
și o suprafață construită de circa 36
km². Situat în zona d e leg ătură
dintre Munții Ap useni, Podișul
Someșan și Câmp ia Transilv aniei,
orașul este plasat la intersec ția
paralelei 46 °46'N cu meridianul
23°36'E. Se întinde pe văile
râurilor Someșul Mic și Nadăș și, p rin
anumite prelungiri, pe văile secundare
ale pâraielor Pope ști, Chintău,
Borhanci și Popii
 2.Populatia
A v â n d 3 2 4 . 5 7 6 d e l oc u i tor i l a r e c e n să mâ n tu l
d i n 2 0 1 1 , e ste a l d oi l e a or a ș c a p op u l a ți e d i n
ța r ă . C u o i stor i e d e p e ste d ou ă mi l e n i i , or a ș u l
e ste su p r a n u mi t I n i ma Tr a n si l v a n i e i sa u Or a șu l
c omoa r ă .

Pe p l a n d e mog r a fi c , C l u ju l a fost u n u l d i n
p u ți n e l e or a ș e d i n R omâ n i a î n c a r e p op u l a ți a n u
a sc ă z u t î n tr e a n u l 1 9 9 0 ș i p r e z e n t. Pop u l a ți a
e sti ma tă î n a n u l 2 0 2 0 a fost d e 3 2 7 . 9 8 5 , l a c a r e
se a d a u g ă u n n u mă r d e a p r ox i ma ti v 1 0 0 . 0 0 0 d e
stu d e n ți î n c e l e 9 i n sti tu ți i d e î n v ă ță mâ n t
su p e r i or d i n or a ș . Totod a tă , C l u ju l ș i -a d u b l a t
su p r a fa ța c on str u i tă î n tr e a n i i 2 0 0 0 ș i 2 0 2 0 , d e
l a a p r ox i ma ti v 1 8 km2 l a 3 6 km2 .
 4.Centrul
C e n t r u l r e pr e z in tă pr in c ipa la z o n ă c u ltu r a lă ,
f in a n c ia r ă , a dmin istr a tiv ă ș i c o me r c ia lă a
mu n ic ipiu lu i Clu j -N a po c a . A c e sta e ste str u c tu r a t
pe tr e i ma r i pie ț e c a r e f o r me a z ă u n tr iu n gh i, P ia ț a
Un ir ii , P ia ț a M ih a i V ite a z u l ș i P ia ț a A v r a m I a n c u ,
v e c h e a pia ț ă de n u mită în e v u l me diu " P ia ț a
Gâ ș te lo r ", u n de a stă z i se a f lă Ca te dr a la
O r to do xă ș i O pe r a R o mâ n ă . A lte pie ț e su n t P ia ț a
M u z e u lu i ș i P i a ț a Lu c ia n Bla ga .

Ce n tr u l se in v idu a liz e a z ă f a ț ă de r e stu l o r a ș u lu i

pr in tr -o se r ie de mo n u me n te a r h ite c to n ic e ș i
isto r ic e , c lă dir i din se c o le le XV I I -XX. P e la tu r ile
str ă z ilo r pr e c u m R e ge le F e r din a n d , E r o ilo r, I u liu
M a n iu , N a po c a , M e mo r a n du mu lu i ș i 2 1 D e c e m br ie
se în tin d c lă dir i impr e sio n a n te în
stil ba r o c , r e n a sc e n tist ș i go tic . Î n u ltimii a n i
c e n tr u l a f o st împo do bit c u c lă dir i
mo de r n e pr e c u m se dii de bă n c i ș i in stitu ț ii pu blic e .
5.Structura economiei
Ind ustr ia p r eluc r ătoar e er a c el mai mar e
sec tor ind ustr ial d in Cluj în anul 2020,
ang ajând ap r ox imativ 50.000 d e
oameni. Istor ic , Clujul a fost un p ol al
ind ustr iei g r ele d in România, r ep r ez entat
p r in într ep r ind er i p r ec um Comb inatul d e
Utilaj Gr eu sau Uz inele d e Mater ial
Rulant. Ac tualmente, în Cluj își d er uleaz ă
ac tivitatea d e fab r ic a ție c omp anii
multinaționale
p r ec um Emer son, D e'L ong hi, Fujik ur a sau
Bosc h. D e asemenea, sunt p r ez ente și
c omp anii c u c ap ital loc al
p r ec um Clujana, Elec tr og r up , Ener g oBit ,
N ap omar, Sanex sau Sinter om.
 6.Turism
A ș e z a t l a î n c r u c i ș ar e a u n or d r u mu r i d e i n te r e s
n a ți on a l ș i i n te r n a ți on a l , p r e c u m ș i î n a p r op i e r e a
ma i mu l tor r e g i u n i e tn og r a fi c e p r e c u m Ța r a
C ă l a te i sa u Ța r a M o ți l or, C l u ju l r e p r e z i n tă u n p ol
a l tu r i smu l u i î n Tr a n si l v a n i a. Tu r i smu l e ste
î n c u r a ja t d e n u mă r u l g e n e r os d e e v e n i me n te
c u l tu r a l e ș i a l fe sti v a l e l or, d e v a l oa r e a i stor i c ă a
or a ș u l u i ș i d e a c ti v i tă ți l e d e a g r e me n t d i sp on i bile
î n Ju d e țu l C l u j.

Î n a n u l 2 0 1 1 , p e r a z a mu n i c i p i ul ui e x i sta u 7 9 d e
u n i tă ți d e c a z a r e c a r e ofe r e a u u n n u mă r tota l d e
4 . 3 2 7 d e l oc u r i d e c a z a r e î n : 3 9 d e h ote l u r i , 1 2
v i l e tu r i sti c e , 6 h oste l u r i , 1 c a mp i n g , 2 0 d e
p e n si u n i u r b a n e ș i o p e n si u n e a g r o-
tu r i sti c ă .[2 5 2 ] Tu r i smu l d i n C l u j a fost p u te r n i c
a fe c ta t d e p a n d e mi a C OV I D-1 9 .
7.Comert
Sectorul comer țului este al doilea cel mai
dezvoltat dintre sectoarele economice ale
Clujului, cuprinzând 6.389 de firme înregistrate
în anul 2014. Dintre acestea 3.266 practicau
comerțul cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu
ridicata. În ceea ce privește sectorul de retail,
municipiul beneficiază de prezen ța unor
importante magazine de tip cash and
carry (Metro, Selgros), hipermarketuri și
supermaketuri
(Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa).
Pe piața de bricolaj sunt prezente magazinele
companiilor Leroy Merlin, Dedeman, Brico
Depot, Arabesque și Ambient, parte a unor

rețele autohtone și internaționale.

 8.Divertisment
C lujul g ăzd uieș te mai multe festivalur i d e muzică car e atr ag
anual sute d e mii d e p ar ticip an ți. P r intr e acestea se
n u m ă r ă U n t o l d , E l e c t r i c C a s t l e , To a m n a M u z i c a l ă
C l u j e a n ă , Tr a n s i l v a n i a J a z z F e s t i v a l , F e s t i v a l u l M o z a r t , J a z z i n
t h e P a r k , F e s t i v a l u l d e M u z i c ă d e C a me r ă „ S o n o R o ” ș i F e s t i v a l u l
Ligeti.
P r o d ucția d e film în C luj scad e în p er io ad a
inter b elică, Jano vics fiind în co ntinuar e unul d intr e
s i n g u r i i p r o d u c ă t o r a c t i v i î n o r a ș . To t u ș i , d i n l i p s ă d e f o n d u r i ș i
d i n d o r i n ț a d e a s e c o n c e n t r a ma i mu l t p e p r o d u c ț i i d e t e a t r u , ș i
a c e s t a r e n u n ț ă l a o ma r e p a r t e d i n a c t i v i t a t e a c i n e ma t o g r a f i c ă
o d ată cu sfâr ș itul ep o cii filmului mut. A lătu r i d e C asa d e film
Tr a n s s y l v a n i a , î n C l u j f u n c ț i o n e a z ă î n p e r i o a d a i n t e r b e l i c ă ș i
stud io ul Fo to film, co n d u s d e László Fek ete. De-a lu n g u l an ilo r
1 9 2 0 ș i 1 9 3 0 , a m b e l e s t u d i o u r i p r o d u c f i l me d o c u me n t a r e ,
i n f o r m a t i v e s a u d e p r o p a g a n d ă a t â t p e n t r u s t a t u l r o mâ n , c â t ș i
p e n t r u c e l m a g h i a r.
 9.Transportul public
Tr a ns por tul î n c omun es te a s i gur a t de Compa ni a de Tr a ns por t Publ i c
Cl uj- N a po c a , pr i n i nter me di ul a 77 l i ni i de a utobuz, di n c a r e 49
ur ba ne ș i 28 metr o po l i ta n e, c a r e l ea gă l oc a l i tă ti l e i nvec i na t e de or a ș ,
10 l i ni i de tr o l ei buz, 4 l i ni i de tr a mva i ș i una de
mi c r obuz.[ 2 8 3] [ 2 84 ] Compa ni a es te dota tă c u 243 de a utobuze
(ti p: Rena ul t /Ir i s b us Agor a , Ivec o Ur ba nw a y, Sol a r i s Ur bi no
18 s a u MAN ), 98 de tr o l ei buz e (ti p: Ir i s bus /Re na ul t Ago r a
l o ng, As tr a B us s a u Ivec o As tr a Tow n 118), 29 de tr a mva i e
(ti p: Ta tr a KT4D, Ta tr a KT4DM s a u PESA 120N a R) ș i 10 mi c r obuze .
Di n a nul 2018, a u i ntr a t î n c i r c ul a ți e ma i mul te a utobuze di es el de
ti p Mer c edes - B e n z Conec to și a utobuze el ec tr i c e ti p So l a r i s Ur bi no
12.[28 5] În a nul 2014, s er vi c i i l e Compa ni ei de Tr a ns por t Publ i c a u
f o s t uti l i za te pentr u c i r c a 150 de mi l i oa ne de c ă l ă tor i i .[25 2 ] Într e
a ni i 2011 ș i 2015 s - a u ef ec tua t l uc r ă r i de mo der ni z a r e a l i ni ei
de tr a mva i di n Cl uj- N a po c a , f i i nd î nl o c ui tă i nf r a s tr uc tur a di n to t
or a ș ul c a r e da ta de l a f i na l ul a ni l or 1980 ș i s e a f l a î ntr - o s ta r e

a va ns a tă de degr a da r e.
 10.Fauna si flora
Dealu r ile car e în con joar ă or aș u l su n t în mar e par te acoper ite cu pădu ri ș i păș u n i. În cadru l gran ițelor
admin istr ativ e ale Clu ju lu i se află parțial sau in tegr al cin ci rezerv a ții n atu rale: Ch eile Baciu lu i, Fân ațele

Clu ju lu i, F ăgetu l Clu ju lu i, Rezer v ația de or be ți de la Apah ida ș i Valea Mor ilor.

Flora orașu lu i este cea mai div ersă în pădu rile Făget și Hoia, în care se găsesc specii de stejar
pu fos, fag, carpen , corn , alu n , salcâm, goru n , pin silv estru , pin n egru , tei, ar țar, măr și păr sălbatic. Fau n a
Clu ju lu i este compu să din an imale terestre precu m bu r su cu l, căpr ioar a, jderu l, șoarecele de câmp, pisica
sălbatică, v u lpea, v ev er ița, mistr ețu l, iepu r ele de câmp sau gu ș teru l, dar și zbu rătoare
pr ecu m liliacu l, mierla, cu cu l, gaița, pițigoiu l mar e, pițigoiu l
albastru , țiclean u l, cin teza sau cu cu v eau a.[157][ 1 5 8 ][ 1 5 9] În rezerv ația Fân ațele Clu ju lu i trăiesc
exemplar e de v iper ă de fân eață. O flor ă foar te bogată se găse ș te ș i în in terioru l Grădin ii Botan ice

„ Alexan dru Borza”, loc în care și- au găsit adăpostu l și u n ele specii de an imale sălbatice.
Va multumim
pentru
vizionare!