r..

-----B-
U-L--I-
ET U L----l--..
N--
�

IMONUMENTELOR ISTORICI
L a n u l X L I n r. 2 1 9 7 2
J

https://biblioteca-digitala.ro
CONSILI U L C ULT U R I I ŞI E D U C A T- I E I S O C I A L I S T E

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE

-- Nr. 2 . 1972 --

-- AN UL XLI --

https://biblioteca-digitala.ro
Coperta : J EAN E U G E N
Prezenta re g ra1f i,că şi teh n o red aota re : G H EO RG H E MATEI
Coperta 1 : H a n u l M a n uc
Coperta I V : B i serica d i n G u ra Sada, l ad u l (deta l i u)

CO LEG I U L D E RE DACŢIE

ŞTEFAN BALŞ, CONSTANTIN BALAN, VIRG I L BILC I U R ESCU, RICHARD BORD 6NACHE, CONSTANTlI N , DAKOV,I,OI 'U , MISU D.AV I D ESeU ,

VASI L E DRAGUT, CONSTANTIN F LOREA, GRIGORE I O N ESCU, C O R N EL I �IM I E , EMIL LAZĂR,ESCU, MARCEL LOCAR, PAU L PET R ESCU,

D I O N I51E P,I PPI D I , A D R I AN RADULESCU, LUCIAN RO ŞU, (redo.cto'f şef) , VlI.RG I L VATAŞIAN U .

https://biblioteca-digitala.ro
 HANUL MA NUC - CERCETĂRI ARHEOLOGICE
PAN AIT 1 . PANAIT
Ina,ug u ra<t ,I,a 30 i Ulllie 1 97.1 Î n u rm a ,unor a m pl,e l'ulcră,n i
de r.es�a UfOlre, ha nu l ri ,d i oat de bog .a�ul ş!i il nf, l ue,ntu' l neg u s ­
tor şi o m pOlH tic 5ma n u e l Mr i rZtO ia,n bei 1 oon sti t u i e ulnu l di,n
' l ,ula ră'ni de oo n stnulo ţili de '0 as,e menea am pl.oalre. Mai m u -lt
mOinu mentel'e ,repre2)en�,a-t iv.e ·a·le B,u c ulreşrt:Jidor. Li,tem 1Ju r'a de
s pe:o ia llitate a altrirbui 't a proa pe În exdu si'viltate ao e. st ed i f i d u
Î n ceput ul ui ,de 'Viea·c X I X . Astf,el G . 1 . 1 0ln neslcu - G i o n .oo n s i ­
dem că h·anu l a fos,t c l ăd i t d upă căderea I' u i Se,ld m a l
I I I -, I.ea , adi'că p e d a 1 8082 . As upra ·ooestei d a,t e ·s,e v,a oip �i
şi G e o rge Pot ra În d ouă d in l,uoă rHe sa.le, oea ,d i n 1 943
r epr,e z,e n tÎ n d o va loroa' să co nt ri b uţie , I .a i st,o nia h a n'u r i l Oi r
b u o ul re ş ·te ne3. R'e perto r i ,u l b i bll i o9'rami c ,aii mon umentelo.r fe u ­
d a le d i n B u oulr,elşlti i -·a pe,rm i,s ,ce r·cetăt.o rul,u i N . Stoi,c e,seu
să 's,e m na l'ezle pOlsilbHitatea ,ex.i st,e n�ei a d ouă ,etape de oon ­
strucţi,e, l,u oră nHe d i,n 1 808 repre z, entÎln d o ,ne'c.ons,t rucţie a
uno r c l ă,d i r, i ma i vec h i4 . A u·to'rul Îşi ,baz.a laoeastă i poteză
pe Î ns·e mnă,ni, I,e II, ui IlO a n Sli n D.orbr,e !p r.ilvi n d m a rel,e - inoenld i'u
d i n 23 'a ug ust 1 804, ,Îln ti mpUiI ,că'ru i'a ,a,u 'a rs " două poduri
pă g îrlă, unu la Poarta din Sus, altul al lui Man uc, cu
h a n u lui Manuc : şi Încă un pod ce merge peste gîrlă la
casele ispravn icului de ungureni, În dreapta hanului lui
Manuc . . . "5. IÎ' n ,l uar6 nill;e de s,i nteză oalre ou vălJut ·I umilna
ti pa,r ul'u i Î,n u l timel'e două deoen i i , data de 1 808 este p're­
l-u a tă fă ră n ildi .o r,e zervă6. O .notă al Pamte ·se degajă d i n -h - u'n
stlu d i u OOI'1lSlalc ra t ilstoriei bi seniloi i Curtea V,ech e , ,a pă, n ut Î n
1 968. Autorull 'a'n'al!oi 2)e'a ză cOIn 'sti tu i rea ter·en u l u i cHto riei , l u i
M hroea Gioba nu l Î,n Il,umiln a h ri s'o vu l u i de p,alroel .a. re ,a C u rţi i
Vec h i , 'e m i,s l a 25 i'aln ua ri,e 1 798, -oprin,d u - se 'a' s uipr,a I L stei
e m baboar Ho r. Di,n 'P �eal m bl1 l,u l -aloestui Ita bel ,r,ezul ,tă că el
a f,o st Îlntoo.m it lilniţi,a-I În 1 809 pe ba2)a Î' n semnă,�ill or con­
didlor vec h i d i n 1 .o priHe 1 806 ş i " din multe foi". La .ru b r i oa
pa ha rn i o u l'u i M a n u c este 'c o n s'e mnată s'uma de 8 , Ie i pent·ru
că ·a:oe.s'ta posedă două prăvă lii Împreunate În lă untrul În
zidirea hanului şi le" a re cumpă rate d e la văduva lui Anton
Hio - peste drum de puşcărie "7. 5m balt, i lO u,1 eSlt,e destul de
m odest avÎlnld 'Îl n vedere că pe .alceea şi l.j·s tă alRa re 'Un
D ob ra oojooca'ru cu 26 I,e i, Ii l i e Herg'ell i ,u .ou 1 3 I,ei ş_,a . P,e
baz.a a'cestu i document 1 . N . Dă rvă'res'c u oonls ideră oă H an u,l
Man uc a fost c o n st ru i.t Î n 1 8068. Da'că l uoru l"il l'e stou aş·a
Î, ns,ea m, n ă că Î n deou rsu:1 ·a opt -a n i te�en u l ace's'�a , ce
ocupă ·co l ţ u l de s,ud - est a- I C u rţ i i Veoh i9, a 'O u n os·c ut patru
pr'Olpr.i,e1!a,ri. P' ri m ul , a test,at În 1 799 ·e,s-te S,a-i ,g .i NkOll oae 1 0 ,
.a poi Î n 1 804 un neg ustor M ă, rg ăl r i t 1 1, sc u rt ti mp după
a cesta t reb u i e să - I fi stă pînit Anto n Hli,o şi apoi văduv,a
sa de ,I·a ca re l -a ,c um pă,ra. t M al nuc .
Amenaj,a rea ·u n ui edif.idu de p ro ;p o,rţi- i l e Hanull,u i M a n u c ,
chila r de ,c ătre u n m a re neg'u s't or ,oa Ema,n uell Mrinoioan ,
o
n,u era o ch'esti,une prea u ş,oaIră , m ali .o 1'els ,Î,n conj'u·nlc tul/1O
' .l uoră,ril l,o r Icom a n da,te de M on>Ulc şi oomp l,e.talr.ea cunoştinţe­
even i m entel or ce s-,a u suooe dalt În pri meJe decen'i i ,a l e s·ec.
al X I X - lea 12. Ră lJboiul ru so-·t u rc i2)buc n it ,În 1 806, Î n cu rslu'l
1 H. Oj . Siruni, Bairakdar Moustala Pacha et Manouk Bey, "prince
de Moldavie" in " Ba lcania " , VI (1 943), p. 65.
2 G. lonnescu-Gion, Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1 899, p. 493.
3 George Pobra , Din Bucureştii de altădată, B u cureşti, 1 941 , p. 26.
I dem, Hanurile bucureştene, B u.cu re'şti, 1 943, Ip. 3 2.
4 Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor leu­
dale din Bucureşti, Bucureşti, 1 961 , p. 1 02.
5 I l ie Corfus, Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu ( 1 802-1 830)
in " S.A.'I . " , voI. V I I I ( 1 966), B'uc.u peşti, 'p. 3 2 1 .
6 Istoria oraşului Bucureşti, M u ze u l de istorie a o,roşu l u i B ucureşti,
1 965, p. 1 49, !nota 1 .
7 Pr. Ioa n N . Oă rvărescu, Noi contribuţii la cunoaşterea trecutului
lostei biserici domneşti Curtea Veche din Bucureşti, actuala biserică
Sfintul Anton, in " G. lasul B'i se.rid, i " , XXVII ( 1 968) , nr. 1 -2 , p. 1 41 .
8 I bidem.
9 Pa nait 1 . Pa na it, Evoluţia perimetrului Curţii Vechi in lumina
descoperirilor arheologice (sec. XVI-XVIII), Î n " Bucureşti, M a teriale de
istorie şi muzeografie " , Bucureşti, V I I I , 1 971 , p. 84.
10 1 . lon-a.şau, Un plan inedit al Curţii Vechi din 1 799, În " R . I . R . " ,
voI. X I I I ( 1 943), 1 . p. 63.
1 1 'I bidem, p. 63, nota 5.
1 2 Pa nait 1 . Pa nait, Aspecte din lupta maselor populare bucureştene
Împotriva regimului turco-Ianariot, B u c u reşti , 1 962, p. 55-57.
https://biblioteca-digitala.ro
că nu. i a .o naş u I B, ucure şti 'a ,f.c�slt oloupat d e dÎ teMa .o r.i de
trupe străli ne, ,ena depa,rte de ,a orea un lo ad r u p,nopi·ce uno.r
dedt a'tit, s·e c u n ooşte fialptul ·că IÎn 'ul l t1imell,e ll unl i lal le aln u l. u i
1 806 bUioureş,ten il i a u ·�olslt s-all'vaţi de j:al�u ni:l e .t r-upe.lor oto ­
mone de ·c ătre M a n u c oar·e a depus Î nl s emn at e efo rt u r i '
ma,teri,a l·e , pe IIÎn gă Idemn ita ni i 'În lall:te,i POlrţi 13. D,eci .I'a a'eea
d a tă i,n te,resele I'uli IM an, ulc IÎ n . B u a u re şt i ,erou ,e,vli dente şi 'e .le
depă ş,e a u , ,p nobal bi.l , slil mplul senti men't de fli l al ntro pi.e . H,alnu l
tr,e bUli,e ,să �i fo.st a men:aj'ait ma'i degl ralbă Îlntre 1 804- 1 806,
sourt .ră- stimp de nel,ativă I j. n i, �te ,I a B uc u neşti . .Î,n f,e llu l ,aoesta
ş i - CIr găsi j U' sti:� ilca\fiea CltÎt 'Îln' s,e mnă rHe I,uli l o-a n Do brelsou
din ma hla' l'a'ua B:atişltei aÎt şi notălrilloe vechi i oondilCi ,a e m b a ­
ti,c a r,i !.or bi,se,nid i Curţii dom neşlt i di,n 1 806- 1 809.
It n 'o u nsu l ,a.n1Ltl u i 1 953 Ş,anHe,r,u11 ,a rheo l o -glilc B Ulo u, neşti a
o r9'alniza,t Î n ,i,n ointa Ha.n u l'u i M a nuc Ipnimel.e 'săl pătlu ni ·a rh eo -
1 0gliloe. A fo�t t rals'a't u n ş'alnţ, .ori entalt N - S, l u n g d e 9 m ,
o a're a permL s ,s tal b ill ,i ,rea stna't i glra$i,ei pînă , I:a odÎlnc i mea de
4,30 m 14. Fi, i, nd o Sălpă,u Ulră de ,s'o n daj , nu !S- alu putut ex.t1i,nd e
i n,ve�ti'9 aţi ill'e nli oi ·a s upra mo n u m entul u i ş'i n id a Întreg'i'i
sup ra�e ţie a c u rţ i i ,i nterilo a'ne. De 'a'lltfe, 1 , l,a ,aoe,a dată, s·e
a'�I,a u IÎn .a-tenţ'iia 'c ercetăt o r Ho r, c u p r-ecăld e re, veslt i g i i l -e C u rţ i i
Vechi i . Fiapuul ,r·ezu I 'tă Î,n mod e-loI iden t d i,n co n d u zi i .l e ·ce
Î'n chei,e ,s't ud i ul ,r,e zLJ\l.talt el,OIr orh,e,o l.09ilOe di,n a n i i 1 953- 1 954,
u n de se s u b l.i n.i,a ză 'c ă 'v i i'toa.rel,e oeroert ă,ri din jlurul b i, $Ie·nilCii i
C'oUI�tela V'ech e ş i ,a ,ţos'r u l' u i han M a,n u c v,o r d a posl i b ill i tla, tea
fo nmu·I ă ni i uno r i!potez,e " mai sig u re cu privire la geneza
oraşului şi a primei c urţi dom neşti di n Bucureşti" 15.
În , l u na o ug ust 1 967, Conrs,i,!.j.u l pOpiUl l,alr aii m u n i'Oi pi, u l u i
B u cUl�eşti a · h otă, nÎt ' r,e' llUalrea sllu di i,lo,r d1i,n zona Cu.nteo
Veche, pri mle,l ,e 'o bi .eot ilve �i ind hfUlb�l e Cu rţi i V,ec h i , pă'stra;te
În s tr . So,a'nel'ui şi Han u l Ma ni Ulc. Un 'Ooll.ecrt:Ji,v 'I a ng de alrh·e o ­
I,og i , i·stOlri.c i , ,a. rh i'uecţi , i,n g'_ i,n'e'ni 16 alu Î noeput oercetă,rill e şi
p no.i.ectal rea ha n u:I'uli , va l .oniHoÎn d u -ls'e .atît ,şrti'r i-l e sorise dt
şi s,j tuaţi 'i, l,e de,s oop e n i t,e pe t,e,re,n .
'
C'e roe.tălni,l e a rhe'd log ,iloe -a u afiectat ,Î n pri m Ui I I1În ,d c u rtea
i n te niloal ră , m u l,t Î n ă' l ţia,t ă da'to ni.tă oa, nlt i it ăţ i i i men, s·e de mo l o z
p rov,e n' i t ,În 'Sl peoi'a,l de l a demoll;a,�ea să,lli i Dalcli,a . P,ri m u l şanţ
a fost 'O r1i·entat E-V şi a st ră,bă 'tl Ui t ourt,ea pe axul bngitlu ­
d i na,l , Iperm. i�Î n d 'alsrt:Jfed o om p' llet,a rea cun .o a ş.ter i i .5'i t Ula ţiei
stra ti 9fiQl� ioe. Î1n f. u nc ţ i e de ve s'b i g i i le s,emn:a l a te săpătu r i l e
s - a u extins o t,Ît ,Î n ' i .ndnotă c î t ,şi I Î n pi·-.,n iţe S'QlU p e străzi:l ,e
Învec inate , ,n u mă r ul l şO n ţ u rillo r des·c h i.s e fioiln d de 28. Secţi u ­
'
n i l e d i n i ncin tă a u urmă rit p reci -za rea foi şoa re'l o r de pe latu­
rill e de n o rd şi ,s,u d , .st-abi' l i rea n'ivelu l u i de ,căil.c a re Î n seco l u l
a l X IX - Ilea , s:e m n,alilai rea ev,e nilJu all elor QO, n.st.rucţiri ont'e r i'oO<r,e
l o r p�i,v ind evo l,uţi:a la 'cesbu i ter,e.n ti m p de ma i m u,lt,e se-coll, e.
D eoa rece s-·a semna' l a,t 'O mali malre deln sii'Vate a ve.sH g i i lo r
'Î n jlum ă tatea de eSlt a c u rţi,i , .a,ilo i alu ,fost tr,a·s,a te ş i ce-I,e
m a i m UIl>te di·n şa nţUlr1ill ,e d in .iln o i ntă (S, 1 , I I , I I I , IV, V, VI)_
CÎ� pniVie�te pivn,iţe l,e , a tenţi,a a fo,s t reţi n ută Îlndeos-ebi
o
de latu ra nordi,c ă a h a n-u l u i , und e o p ro a,pe toate şanţu­
ri,l e tra-s'ate ou a,vut o,ni,entalnea N -S, oOirespurn z,Înd -albÎt pa n ­
t/e-i -t erenul,ui dt ş i 1f:\lonullui ciQInst/1ucţi.e i. Ma i puţ i n ,a f'o_s t
studilaltă ' I'a t u ra de sud , Întrucît ·e a s-e pr,eZlintă m ult modi:fi­
'caltă În urma 'u nor Irerpetate repa,raţi, i di,n s·ec. XIX-XX . La
e�teri'o r a u fost deslch i·s·e , IÎl n g.e n-e.ra l , aÎtoe d Olu ă .şonţ'Ulri pe
1 3 H. Oj . Siruni, Op. cit., În " Ba lcania " , VI ( 1 943) , p. 65.
1 . O. V. Ros-e tti, Săpăturile arheologice din sectorul Curtea Veche,
in " Bucureşti. Rezultatele săpăturilor a rheologice şi .a l e cercetărilor
i storice d i n a nu l 1 953 " , Ed. Acad . -1 954, p. 257.
15 O. V. Rosetti, Curtea Veche, i n " Bu c u reşti i d e odinioa ră " ,
Ed. d e Stat, 1 959, p . 1 55.
16 Printre
persoa nele care şi-.a·u a d u s o valor-o asă contribuţie la
cerceta·rea şi restaura rea H a n u l u i M a n u c cită m pe: arh. C . Joja,
M . Ca,n�iIHi, A. Ştefă n.e:s cu , P. Petrescu, a,rh. ŞI. Aopovi'O i. -U n s prij i rl
preţios d e special itate a u a cordat membrii Comisiei de avizar-e a
D i recţiei monumentel-or istorice d i n ca,re a u focut pa rte arhitecţii :
R. Bordenache, P. M iclescu, H . Teodoru, G r. Ionescu şi L. Vas ilescu .
fieca re l alt u ră , u nm ălr'i ndu - s e i n s ă şi l u c ră ri l e ed iHta r- u rba ­ p � 'n e u n strat Înneg r i t cu b ucăţi de c ă r b u n e , c o n.ţ i n Î n d şL
n i s t i oe oa ne ou a,f,ectat �tră z i l ,e 30 D ecem b rile , Că l d ă,ra ni ş i p a i,o, a s e . Plrilffi u l pavil ment de c ă, răm idă , o n i zo n. t a'l , a a pă rut
H a l e lor. S -, a u săpat o stf,el ooa . 300 m p, d ilst'ni b u iţi p e l a - 2, 1 5 m şi , e l s,e Î l1t�lln e- ş te pÎ, n ă l,a zl i d'u l sud i c a l casei
Î ntrea g a z o n ă ooupată d e m onu m eln t. d om ne-şt i . Sî n t fol:o sli, te fr,a g m ente de că ră m idă alrulncate
C e roetă,ri d'e ,a rheol o9'iJce 'oOlno bo,r,a lt,e c u oel e a rh i tecto­ pe 'u n pot de pă m Îln t g a1Ibe n - ve n,ui . A,ce-st JjQivilm e,n ,t co�es­
n i oe a'u d ov,ed i t ' că h aln u l M an.uc n,u ,esrt:,e o oonsbru'cţie u n i ­ p u n d e etapei de amenaja r,e a h,rube,lor oa s e i s,l uj,i tori J. o T.
ta ră . E I a fost a m e n a j'a t , pe u n ,ter,en 'Olcupa't d eJa de do u ă S u b ,a,oest pa viment, În p a,nt>e,a de v,e,s,t a il n d'lite. i , s - o u Î n tî i :
ci ă t dlilri Oe fo rme' ază ' I at u na de tn'ond a h a n u,I,uli 17, d e z i d u ri 'l e n i ,t a lte ,n o u ă str'al tuni , u n ell e d e pă m Î,n t p urt,a.t f ă ră u rme
d e i n oi,n tă , d i'n sec. X V I I -XV I I I , ·a le Cmţi,i dom n e ş t i , p reic u m a rh ,e,o l . o'g i'ce, ,ca' re ,alher n e'a ză ou dep u,n e ni d e c ă,rrb une, m o l oz
ş i d e 'oa se d e tî rgoveţi ,d i,n 'se'c. X V I I -XVI I I . soo'u n i sliip O' l uv'i,on a,r. La - 4,03 m a a,pă rut u n u,l t i m str'at
f.o nmat d i,n b u c ă ţ i de că ră m i l d ă p ro c u rată p � i n d e m o l .a rea
Âstfe, 1 , d e p ă ş i,nd u - se c u m u l t ,sltrilCta ,veri f i oa re la d a, t.e l o r
uno r c -o n stru:cţi'i . N 'U m a i l,a - 0,45 m m a1i j o s a fost i n ti,l­
sorise Is a u preciza rea lurm e,loOlr u no r pă rţ i -Qll e m on u m e n' tu ­
n i tă o p î n ză de a pă . i n t.ot a ce,st p roces de Î n ă .l ţo r e � tere­
l u i , d ils pă rube d e - a ,I, u n g ul a,n i l'o,r, s -o u o bţ i n ut ,f,e zlu ha te d e
n ul,u i . a u fost a,d u s'e ,fnagme,n't e de voO,se s'a u de p l ă oi de
o ,rea l ă va loOa,re p niVii n d c Ulnooştere'a Curţili d o m n e' şt i . E I ,e ­
ter,aootă pr-ove n irte de l,a pa l,a ,t u l v o i ev o d a'l , ,o b iecte ca re ,a u
m e n ,t u l es'e nţi,a l oOo n stă În dov,e di,ne'a fa ptu l,u i că M aln u, c n u
�
a 'Ou mp r t l a , iln oe pu t u l s'ec. a l X I X - I 'ea
? .
u n tere n 9 0 -1 . Eil
fost f Ol I,o s i te ,l,a d ilferHe i mta loO ţi i . Astf e l , dacă p.Î n ă l a p r i m u l
pav,im e n t s - a g ă Si ilt ,n u m a i cera m i'că d a t î n d d e l a mlij, l oo u l
a b e n e�l c l al t d i n o a p u l ,1 o:c ull,u i de d o u ă 'c l ă di ri , pe oa ne
sec. a l XV I I I - I,e a ş i di n s'e c . O'I X I X - l e a , d e , l,a a ces,t ,n ivel
l e - a u sem n all,a t , I a 1 790 ş' i 1 79 1 i n ,p lon uride �I or a.t.Ît P u rc e l
de că,ka're pÎmă 100 ,u l ,tilm u l lS'uroO t ,d e c ă,ră m i ,d ă au a,pă rut
cit ş i 6mst 18. Ce,a d e v,es, t ,es,te ' o oa să palt ru l a t,eră , den u ­
m a te ri'a l e a rh eo,log ice d in ,s ec . XVI I -X V I ·I I . A b i'a În ui lti m e l e
m i tă d e n o i c a sia d o mnea �că , oea l a l tă , ,a Hată v i za ,v i de
stratu ri , oalr'e s,u prop un de fa pt n,i, Sliipu l oO,l u v i o n a,r Î m b i bat
fo�ta P. i a ţă d e F ,I,oln i , fi j,f)d m ult p r,e l un g. ită ş i , a VlÎ nd pe
de apa freati:c ă , s -oo u g ă'Sii,t f m g me n te d i n s,e'c . ,a l XV I - le a .
l a t U' ra de ' s u d rprob,ahi l u,n fo i şo r, ,e l ,emen,t ,a d e s'e,a Î n tÎ l nli t
Acetst Ifapt 'i'ndrircă Î n mod oe�t că a'cţi ulne,a ,d e o bţ i n elre a
la c 1 ă d i rill e ma i i m po nt a n te a , l'e B u o u re ş t H o r d in sec. XVI I ­
ter,e n du i ,s -'a desfă ş -uroOt ,Î ndeo s e bi În sec. XVI I -XVI I I . Co,n ­
X V I I I . AvÎ,f)d Îln ved e re u n,e l,e d ooume,n, te de l a sfÎrşi'D u, 1 sec.
c 1 u z i ,a e'Slte 'conf,i' rmată şi de exi stehţoO z id u r i l o r de i noi n tă
a,1 � V I I I -d ea ,aloea, �tă ,a ·d o'u'a d ă d i re o n u m i m oo �pu l s'l u j i ­
oO l e Cmţi<i d o m neşti21. C e l m a,i v,e ch i a foslt ,repe rat i n s u b ­
toOrl i l o r. C el o r do u a oa s'e, m e şte ri i d i' n seoo l u l 'a l X I X - Il ea l e
so lJ u l cos'ei domn 'e şt i , !pă rţi di,n e .l �ili n,d .î n g l -o ba te i,n z i d u ri,le
vo r a d ă u g'a l a �ur,i,l e d e vest, s u d .şj �st 'a l e h ,a n u, l u i ,co m a n ­
a,ceSlt�i oI ă d i'ri . Z id u,l d e i n cit n tă a'ne 'g nOis i mea ,d e 1 , 1 0 m
d a t d'e m a 're le in e g·ustor.
ş i est,e fă c u t d i,n că,răm i d ă r(28X 1 4X4 om) şi m o rta r a' l b
Toate s'e.cţi .u. nl i l e d e slohise ,Î n , i n c i ntă a,u d ovedit că o
ext.rem de rez i ste n t . O ri'e nta re, a l u i es'te SV- N E , tă i n d
b ună pOirte d i,n tere n uii respectiv este s m u.lls ra l b i e- i rÎlu,l u i
o b lli:c stra d a Că'hdă ra �i . După c e s,tră bat,e s u b s o l,U' 1 ca,sei
D,Î boviţa p r i n d e p u n e ri ma s i ve şi repetate d e mo l oz , res ­
� d .o m neşti , z i d u l t reoe s p re g a n g . u l de a oces Î n cwtea h aln u ­
t U fi! de la g rojdulni'l e d o m n e ş t i , pămÎlnt p Ulrt'at d e l a lo:o u ni
l u i , d a,r este d e m a n te l a t Î n traveea , n o rd i ,că 'o p i v n iţei c a s e i
pe c a re se Î n ă'lţa u n o i oIă d i, ri etc. O pe r a ţ i ,a de ext i n d e re
s l ujli,t o ri l.o r. L a ,oca . 12 m d e a ce st g'a n g z i d u l rea pa r,e
a Cu rţ i i s p r,e s Uld a fost oon sta nltă IÎ,n ce p Î nd ,ou s'eoo l u l a l
iln dneptÎrnd u -,se s-pir,e N . , pe' rmiţ;i,n d last�e,1 a dosme-a t u m u l,u'i
XVI - l ea p î n ă tî rz i u Î n s eco l u l a l X V I I I - l ea 19. Stra t i g ra f i a
p o rţ i i de j o s a C u rţi,i d omn eşt i , s u rp,ni,n s În m ij l oc u l stră z,ii
te>ren u l,u i ce rcetc.t s e p rezi ntă oOa o s,upr,alpu , n e're de n u m e ­
30 Dece m b ri e , F'uln d aţ i a a cest u i zi,d a fost a' ştenn ută pe un
,
;o a se slt r,a t u ri d e pămÎlnrt: , mo l oz, resturi m e' n a j e re . Astfe l , p a t ,d i n ţă r u ş i d e .l e m n I,u n g i d e CiOa . 1 m . Ei ou �ost .o bţ i n uţi
lIn ş o n ţ u l I s-,a oonsrata't că p î n ă l'a - 1 ,25 m s e ,a f l a u n p r i n d es p ica rea u n o r t r unch i u ri de copaci cu d i a m e t r u l de
s,bra, t c o m pact de m o, l oz pnove n i t d e l a Zl i d u ni ll 'e ,s ă lli i o. a oi ,a
0, 1 2-0, 1 6 m, Pa,n i i elna, u puşi pe tr,eli ,nÎ n d u ni , d i st o n ţoO ,Î ntre
n ă ru,i te Î n 1 935. Pă. s,t na'nea a'oeSlbUii moloz i m p u s'es,e .ch i a,
.
� ei f i in d , d e 0,30-0,40 m . s' i 'ste m u,1 a oe's ta de a 'c.o n s o l id a
a m e' n a J a r� a pe toat,e cele pra1:Jr,u , I a t u l ri 'a u no r c u rţi e n g l eze
f Uln d aţ i i :l e un or Z! i d u ni pe pi l oţi d e I 'e m n a m a1i f o s t s e m n all a t
c a re p e r m l tealu ,a coes u' l l , a s,u bs oO l'u ri . Ace,st straI! a f,o st com ­
ş i l , a ,a'lte d ă d i ri a'lo8 sec . a l X V I I - le'a d in :w n a Cu rtea
!
plet Î n d epă rtat n u nm a resta'u ră r i i rece nte. U r m a a p o i
_
Vech,e22 ş i a fost i nt re b u i nţat p î n ă tÎrz,i u Î n s,ec . a l X I X - l ea ,
o d ' �'Ul nere d e pa1mlln t oen u ş i u ame,s te,ea t 'ou ,pi,et�iş ş i că ră ­
. � . exem p l ul c e l m a i o o n c l u d e n t f i i,n d b i s e ri c a Bă l a şa d i n
ffili lli I ng ust,e . D,m e l , p o m e,a u g'ropri ,l e ulnolr va'm i ţe c a,re i nd i ­
a'P'ropi ,ere23.
c a u fia ptu l ,că neprezliln tă 'o etapă d e o ons,trucţi,e s a u de ref a ­
c e re a edrifi, o i u l u i . O m o n e d ă ' r u s e,a scă ,e m i să Î,n 1 828 d e s ­ I n t r- u n a diln Î ncă' PenHe slu bso l u 'luli oa IS eli d o m n eşti a fOS,t
' tra:s,a ,t ,un ş a,nţ, pe rpel1d i c u l'alr ,pe z i d u'l de i n:o i n tă al C u: rti,i
co peri tă IÎ,n a cest strart, ti'n d e ,a a t'ni rbr u i n i vd u l Ires pe.cri,v
. Vechi . S - a co n sta ta,t cu oO oea stă o c a z i e că z i d u l a fQ � t
etapei d e rep a,raţili 's urvenite după m a rde o ut r,em ur d: n
1 838. P î n ă l a - 1 ,62 m s - a d e p u s u n p ă m î n t m a ro n i u c u .a m e n ajalt după u n inoenid i u ca re e' ste i n d i oa t de u n strat
m u l ,te oa,se de v i t e , i,n �pe6all bov,i d ee , b u căti d e l e m n g ros d e c ă rb un e şi ce'n u şă . In a p rop i e rea f un d a ţ i i,l o r se
p utrez i t e , p a i e , că rămi z i . i n u n e l'e p o rţ i u n i s - a u ' g ă.,s i t c h i a r aHa o v,a t ră a dÎ,n oi tă , ou p e reţi,i a rş i . P'e f u n d u l e i se pă, s ­
g ro p i ou m u'I ,te o a s e , ceea c e l i n dică ' pr,e zenţa Î n a p ro p i ,e'f'\e tra u că ră m i z i m a ri h exa g o n a l e , o a s e d e v i tă a rs e , b ucăţi
a ,u no'r sca u ne de oa n n e . Este o un o s'c u t f,a ptiuii că ,În u l,t i m i i m a ri d e că r b u n e . N uma i Î n s t ra t u l d e p ă m î n t g a l be n de
�
? n i ,a i �e c: .oJ,U' I,u a,1 X Vm -, I, ea şi l,a Î nQep u ti u l -oeil U' i Uir m ă t o,r,
s u b a cea stă d u n gă d e ,că,rb u n e ,s -,a g ăi S i. t un ,� ra g lffi e n t de
b u ză d e c a h l ă oi l i n dri r c ă , a 'O o p e, ni tă c u s m a' l'ţ m 'D ro n i nch i s ,
I,� a c eosta �,o n a s - a·u st,albi I it mul ţi m ălc e,l a' ri ca re Î 'ş i ex,e r­
C' l t o U mese-riia chi ,a r p nilntre rUlilnele C urţi i V,eoh i . Dintr- u n oalr,e d a teQlZă diln sec. a, 1 XV I -' I e,a . Un m o nmlÎ n t d e a d ul t ,
p i ta,c e m i s ,de A'l elOa,n drru M o nuzi Î n 1 80 1 rez u l tă că N i c obe ca,re taie stra tul g ă lbUii ,o!pri nd u - 's e Î n cel f,eud a l t i m p'u ri u ,
S a eg i u c a re ţ i n ea e p i ,st ă 'ş i a că rn i i , şi - a m ut a t sca u ne l e d e n u a co nţin,ut ,n id u n obi,ed d e d a t a r,e. Sc h e, I 'e t u l , p ro bab. j,J
ca'nn � d e ,I a Rad u V.odă Î n g rajdu rile Curţii Vechi, fiind aii ,u n e i femeii, ,es-te s U P W' P'U'S de fUindaţioO cQl sei d o m neşti .
pustII " , pe oa re I,e - 'a ou mpă ra,t " Fă'ră 'a 'a'v ea e l,e m e n te ,c e rte de d,a ta're ,s·e poate c o n, s i d er'a
Î n 1 798. in 1 800 ,s-a h otă nÎt
c o n stru i rea 'u n u i pod pes,te D ,Î m boviţa , u nd e u rmou să se că z i,d u l d e i nl Oimtă este d i n pri m a j u m ătate a s ec . a .l
e x e c u te I u c ră rH e de sa'c ri,fi oa re a vitelorr, da r N i c o l,a e Sa eg i u XVH - I ea şi Qipalrţilne p roba b i' l et'apeJi de m a ni r'e,f aloeri l a
ŞI fm't e l e s a. u Co,s,ti a u oOo n t itn,uat ,să ,t a i e 'vite pe tere n u l fos ­
. C u:rte d a't o rate l u,i Malbe. i B a·s a rab . Con'tem p o ra n e i ta,tea
tei C u rţ i d o m n eşti2o. Ca a t a re, ,s-tr'a tu,1 d e pămÎ,nt m a ron i u cu vatra d e s c h,i,să ,ca re poate .a a p a rţin u t 'Uln o'r ,l u c ră to ri , c u
lfe p re zlilntă ,n i 'vsllU. l d e ,căk,a'ne di n p nim i i onli ali sec. a,1 mOlnmÎ,nt,u l c o m p l et i Z'o loOt i,nte rv,em it ş i e l 'Î n m od font u it,
X I X - l e a etapă de iln ă,l 'ţ a ne ,a HoO n ' u: I,u i M a n u c . Pe . o glros i m e c u p uţi n ul m a te n i oO'l a rh e.o l og i ,c s u rpri n s În stratul a n te r i o r
d e aca . O,2? m s - a fo,rmat ,u n pămÎr n.t ma ronli u , c o m pad, d e !p u n eni l o r d e oenlu,şă ş i călrb u n e, t i n d să cOlnfi, �me a c e a's tă
c u m r'e b u ca ţ i d e că ră midq Î,n g. u Sltă de 3-3,5 c .m . E I Slu pr,a - d a tm,e.
in ·d eoe,n id l e oa re au u rm a t , d a,t Olnită a'cţi'u�'i i de ump.l'ere
a a l b i e i D Î m boviţe i , s - a u c re a t pos i bri l i ,tăţi de ext i n d e-re a
17 I dentifica rea celor două clă d i ri ce formea ,z ă latu ra nord i că a
.
h a n u l u l cu I mobilele i nd i cate in p l a n urile l u i Fr. Ernst si
. F. Purcel 2 1 Panait 1. Pa na it, Op. cit., in " B u c u reşt i ", Bucu reşti, 1 97 1 , V I I I ,
.
a pa rţ i n e a rh . C. Joja. p. 87.
18 G . D. Fl o rescu, Din vechiul Bur:ur�şti, Bucureşti,
1 935, Anexele. 22 Pa n a i t 1 . Pa n a it, Observaţii arheologice pe şantierele de COl'­
19 Aurelian ? a cerdoţea n· u , Un document cartogralic bucureştean
,
strucţii din capitală, in " C A B . " , 1, p. 1 45.
, ,3 C u ocazia l ucră r i,l>O r de resta u r'are efe.otuate la acest dăJca:ş
•
.
din 1 803-1 805, In " Materiale de istorie si muzeog rafie " ' B u c u reşti
.
1 966, I V, p . 245";255. .J � ' .
, 20 V. A. U
s,a const ? tat că i ntreaga construcţie fusese ină lţată j, n 1 838-11 842 ,pe
'
rechia, Istoria românilor, Bucu reşti 1 897 , tom . VI' I I , p. .
part g roşI de lemn. Ei au fost Î n locuiţi in prezent cu un pat masiv de
1 1 9-1 22. .. beton .

https://biblioteca-digitala.ro
 r-- --- -1
I I
I 1
I I

l- _ _ _ _ _ _ J

c.. e.
D

-----

-- --- coR.? U L lll!'

aA2DA

t-ICiWT;'" (2)
: 1 0 1:1. I
t!I&C. )(;VI! l
qmmrmnllll7?!#A.

Ga�Ti
� � C. ·XV\II

"
.� II
,1
/'
u /'
/'
"
l'
//
"
l'
1

, CONOUCTA- S e cl
.1I!.c. RV"

Fig. 1. Plan de situaţie privind vestigiile arheologice din zona Hanului /VIanuc.

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 2. Planul Emst (detaliu), zona centrală a Bucureştilor.
C u rţ i i . Aşa se expl i,că cel de-o i d o i lea rÎ,nd de z i d uri d e
i nci'ntă, ,s u'rpri·n,s ,de d a't a a ce,a sto IÎtn 'ou rtea Ha n u,l u i M a n uc.
Zi d u l de .sUtd este o r·i-e. n:tat E-V, g ălslind u -ls e la 24 m de
l a t u'ra n ord ilc ă o ha n·u l u i . La cca . 27 m de I.a�u ra v,e stică
a ·a ce l u i a ş i m o n u ment, a,cest zid .ÎrntÎ'l ne�te, Îln u,n g h i .o btuz,
z i d ul de e st 01 C u rţili d o mn eşlti, ca,pe se Îtn drea ptă s pre
N N E-,sSV, fij;nd Î ntÎ,lmrit Î,n str. 30 D'erO em bnie a,l ă,tu'ni de cel
vechi i , pent�u ,c a a pOti să se 'Îln,d repte s p re B ă ră ţ i ,e24. Ntu m a i
Î n zo na ocu pată ,d e H a n u l M a nuc , pri n a oea·s.tă no uă
i'nci ntă Curtea ,d om n ea,s·c ă s - a extin s, l a sfî rşitul sec. a l
XVI I - lea, 'c u cca. 1 300 tm p .
Zi,d u l C u rţili de p e l a t u �a d e 5,uld , glros de 0,8S m a
fost Îtn ă lţ.a-t ,d i,n că.rămidă (26X 1 3X4 cm), rOls, tUl I Hi,nd lat
ş i um p l u t c u mortO<r .g ă l b uli omes't,ecat cu n i s'.i,p ş i pietnice, l e.
Faţa Î n g.rij ită este cea d i,ns p re ,i,nteri.o fru l Cu rţili . Observa ­
ţ i i l e făc ute a s·u pra zid u l u,i de est a rată că a menaja rea
aces,tora ·a a v ut l.oc către sfÎ nş i.�u l sec. al XVI I - I,e a . i n stra ­
t u l de ,pămÎn't ce co,reslpu n de s'od u: l u i .de �undaţi,e s - a u
g ăts i t ftfOgme.nbe ,de v,a se a,oop enite c u s m a lţ verde dens,
s a u g a l ben p u tern i,c, s peoifice epooi i b rioncove,neşt i . Sînt
d e reţi,n ut În atcest sens ,şi Îln s e m n ă ni l ,e c ro n ici' i oHoia, l e
reda ctate de Ro-d u Grece·a n u , ca re s'u bl i n:i.a ză că Î n 1 7 1 2
" Domnul Curtea domnească o a u Înfrumuseţat, fiind zidul
d imprejurul Curţii stricat şi foarte scund, măria sa s - a u
indemnat şi a u p u s d ă l-au dires şi l-au m a i Înălţat Împre­
jur-jur făcînd şi odăÎle seimen i/or . . . " 25. Ca otatre, ,În 1 7 1 2,
z i ·d u l exista, recl a m înd Î'nsă l ucră ri d e reparaţie. D i n nefe­
rioQ j r,e , patrtea superi,oalră a o oest.or ZJitd u ni n u s -a'u ma·i păs­
trat, a ş'a că .n u mai p urt,em ,c olnlonet1iza 'i ntervenţi'a meş,ter.i l,or
hrÎn<o oveneşt i . Rezultă c10r Î,n să tef'ectu l a d o u ă mori i,ncen d iti
24 Ambele ziduri au fost marcate, cu ocazia resta u rări lor, cu bolo­
va n i d e riu . Marcajul z i d u l u i vestic s-a executat şi in pa rcajul d i n
faţa h a n u l u i .
2 5 Cronica lui Radu Greceanu, in C ro n i car i 'mu nten' i " , E d . M . Gre­
g o ri a n , Bucureşti, 1 96 1 , I I , p. 2 1 0 .
"
https://biblioteca-digitala.ro
cane a u i n terven it l a s c u rt ti m p ş i cane s-oQtu s'u ooerdat foa,rte
rapi d . Z:i d u' l de est pă's<t rează ch i a,r deals u p ra socl u l'ui de
f u n d aţie, un str.at g ros de căr rhu ne ş i bucăţi de că ră m i d ă
m Ulrd a r,e de f.u m . I..:a zidu l de s,u,d , co m p'l,e,t năw+t d u pă
aoeste oa, l,a'mri,t ăţi , se d ilsting d o'uă s'rrat u ri de ·a,rs,ură sepa ­
nate au ,o d u ngă de p ămînt purtat. Es,be foa rte posi b i l să
a vem de-a face c u cel,e d o u ă i,noendi i oa re s - a u a bătut
a s u pra C u rţ i i d o m n eşti tÎrn 'a mi i 1 7 1 8 ş i 1 7 1 9. Crron ioca r u l c.o n ­
s·e m nea ză c ă foc u l d i n febr,ua, ni e 1 7 1 8 mergînd asupra
"
Curţii dom neşti, au ars toate casele, scăpînd n u mai cele
2
boltite " 6. D u pă atoeslte i nlceln d i i z i d u l de s' ud a fost Î n locu'it
cu lu n şir de pO<ri de l emn 'rid i caţi peste �un daţi'i'l e vech i .
l n sch i m b zid ul de est s - a menţi,n ut pÎlnă ,că tre m i j,l o c u l
sec. a l XVI I I - lea . P,e pa rte·a exteni o a ră a C u rţ i ri s-a d e p u s
u n ,stra t glros ,d e m o l oz, apai u m pămÎn:t ·cenu ş i u , ,m a ron i u ,
p ur rtat, ş i i a r mo l oz, Î n c a re s - a d es'c operit o m o n ed ă
'ruseas'c ă e m i să l a 1 743. Piesa me u r.m e de o ns·u,ră ş i cores­
p u n d e ·ca daltO're ou fmgme ntele d e va·s l;! oero mi oe g ă s,i,te
Î n a oest s't rat. Stooa't erea d i·n �un'c ţilu,n'e a zid u l u i s-o petre­
cut probo b i l d upă o'c upaţia ·str.ălilnă d in 1 769, timp Î,n c a re
CUtr.tea d o m n eOlS'că a ovut m u,lt d e s.uf,e,nit, pri m i nd d e
fia pt u na d i n u l tilmel'e ,Io'v i t u d n,imi'cilt oa,r,e . Zi.d u l a ră mra,s
cu �u. ndaţi,i,le adÎ-n.ai ,de 0,70 m, ou p'O rtea i,nf,e,ni.oalră a
p a m m e n t,u ll u i Î n a lrtă d e 0,60 m ocoperi tă cu m o l.oz şi urme
de ,a rsură.
Ceroetă rill-e a Theolog.i,ce au s u, nprimls tÎm i media.ta o pro ­
piere .a z,i,d ul u'i ,e sti'c r·e s·� urrHe ' urnei loculi rn ţ-e. S - a pă1strat
foo'allte bitne În prim u' l rînd pode.arua Îtn'c ărperi i pe 'o supra ­
f.a ţă d e 6,SXS m făcurtă Id in ,că răm i'zi pă,trate 24,7 ( 1 8)X
24 ( 1 8)XS c m ş i dreptu n g h i,u lm-e ( . . . 1 2X 4). S ub Qicest pav i ­
ment u �meoză u n part de ,mo.ma r ş i .n i s ip ş i a poi u n allt
rînd de că ră m izi d reptunlg h iul'a ,re. Un l ă c a ş de bîrnă de
l e mn toi·e Încă'pel�ea rpe ·a x u'l E-V. P,e latu ra de est s - a
26 I b i d e m , p . 242.
 Fig. 3. Hanul /II1 a nuc. litografie de Lancelot.

Fig. 4 . Hanul /111 a nuc. cromolitografie de /111 . Bouquet, l lJ4 1 .

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 5. Accesul În curtea interioară, 1 967.
g ă sit O bi'�nă de l emn m a sivă oQlre pu,t e.a fi tallpă pentru
peretele de pe această pa rte. In s·c h'i m b, l,a Im ij locu l l aturi i
de v,est s-a gă,si ,t fu n daţi,a ·u n u i s,ti l p d i n că ră m i,d ă . i n căpe­
rea se a�l'a cu 0, 1 5-0,20 m sub n i vel>u l de că l care şi a fost
d i str,usă cu ,ooaz i'a i' n'cend i H o r de l ,a i,n oeputuii sec. 0, 1
XVI I I - I,e a. Prezenta a,o estei i n că peri i n i m edi ata a p rop i ere
a z,i d u. l'u i C u rţil i d o mneşti es·te puţi n obi ş' n u i1tă, de a ceea
şi a,tri b u i rea ei vreun u.i oră şea,n , sa u si stem u l,u i de pază
a C u rţ i i este g reu de fă cut.
Fig. 7. Chiupuri din depozitul de ulei al Hanului Manuc.
https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 6. Curtea interioară. amenajată după 1 870.
U. na di n pro blemele esenţi· a le ole ceroetă,ri l or de la
H a n u l M a n u c a fost datQlrea ,I,a tu rili de n ord a ed if.j,cli, u l u i
şi sta b i l:i reo etapelor i meg i1strate de h a,n de-a l u n g u l exi s­
tenţei sa:l e. D in oapul loou,l,u i observaţi He fă tc ulte ,i,n indnta
m>Qin umen�u l ui au oferit o senie , de d a,te li n oo nl1: esta b ill,e.
Două d i ntre acestea se ref.eră la d a'talrea C'a'sei s,l u j i ,t ori,l o, r
şi a n ume zi,d u l de i ncintă de pe , Ia bu ra de est şi o oon ­
d u ctă de d renarea ,apel or d i n pivn i�e le aceste i con.sbnucţi i
spre a l bi'a Di m bo�iţe i .
Fig. 8 . Paviment d e l a o locuin ţ ă din sec. XVI/.
 I zvom,e l e ca rtog rafii ce diln 1 79 1 red a u a ce,ste c l ă d i ri ca
fă d n d pmte d i n a n sa' m bl u l d o m n e s c , C a s a d o mnealScă
este inoo ni'ul �ată de un g a rd , a''<1i n d l, i beră n u m a i l a t u ra
d i,n sipre u l i ţo Cu rţ i i Vech i . Fa,pt'Ui I este ex p l i c a b U pIr- i n a, ceea
că iln c i nta s ud i că a ,t e r,e n u l u i d o m n es'c nu m a i be,n efi oi,a
l a a cea d a tă de u n lJ i d despă rţi to r de o U fs'u , 1 D i m boviţ,e i .
Casa oea l o'I rt ă , d etoş'a tă d e p rima ş i .s e pa rată d e g a rd u l
a m i n t i t, ,are i n' ch i să nlu m a i ju m ă tatea d e est , ,f a ţa d a d i n ­
s p re u l i ţă f i in d d e a s e m e,n e a l i b e ră . C a a t a re , l a sfi r ş i t ul
seoo, l u l u i 01 X V I I I ... l e a , a oeste cl ă 'd i,r i ,exi sta u , ş i e, l e re pre­
zenta u o extilnde re a Gurţ i i d omne,ş t i ,s p re est27, Peln tru
a m en a j a rea case i 1S 'l uj i ,t onid o r , co n st r u ot.o'r i i alu -d i st,rus o con ­
d uctă de apă fă c u tă d i n o l,a n e m a ni , n ,er p fOIt,ejate, core
stră,băti ,n d a ctua l a st radă 30 D ece m b ri e se ,i n d re pta s p re
D i m bovita , p r ec u m ş,i z i d u l e s t i c d e i n c i n tă . La ri n d UiI să u
z i d ul d e ilnai,ntă d i stru se,se , a ceeoşi c'Oln d uiOtă a:l e că r,ei
o l a n e spal rte a,u �ost g ălsi te i n c<O' l ţ u,l s u d - e slt i c aii C u rţ i i
d omneş t i , Da că ZJidu l d e i'n c i ntă a fost n ă ru i t d u pă 1 769
i n s'e a m n ă că ,a oes't edifidlu s - a a dă ug a t a'n s a m b l u,l u i a rh i ­
tecto n i c d o m n esc in u lt i m e l e d ec a d e a l'e seool u l u i a l
X V I I I - l e a . li'ntr-o d evă r, m a te r i a ,l u l d e oon strucţi e c o nc u ră , l ,a
f i xa'rea a cestei peri o a d e .
C l ăld i rea a ben, efild i a t d e d o u ă pi v,n i ţ'e l u ngii d e aca .
43 m olr i e n ta, te est- vest, c u posi b i l ităţi de co m u nli ome iln tre
e l,e pe la ca păt ul ,d e vest şi pri n po,rţi,u n e'a de mij l o'c.
B o l ţ i l e si n t s e m i c ill i n-d ri,c e, l i ps i te de a rce d u h l o u r i . Ele s i n t
fă c u te d i,n ,că ră mi d ă o u d i m e n s i,u n i l e 22X l l X 4 o m , rostu l
d e 2 am fii i n d ,u mpl ut c u m o rtm a l b- g ă l b u i s l a b, speci fi'c
c o' nsbrucţ i,i l.o r i'n ă l ţate i n a d o u a j u m ă ,t'a t,e a seco .l u l u,i a , l
X V I I I - le a . Cit p r i,V'eŞlt,e d i m en si u n id,e că'ră m i z i,lor 'e l e se reiln ­
t il n esc ,l ,a p i vnli�e l e Pa ' l a t,u l uli domnesc m alPci n d u n m o m e n t
d e ti rzi i ş i p u ţ i n s e mni �ilcat iv,e ,r,e pawţili a , l e i n t i,n s u. l'Uli e d i ­
f i du . Zi d u l o a re e'ste fă c u t d i n a's ,tfie, 1 d e că,ră m ild ă i n c h,i d e
u n a rc ilntre t r'a veel,e 2 - 3 ş i a re funda ţ i a m ali li, n a l tă o u
0,36 m foţă , d e ,n i vel ul i,ni ţi a.l . E I o f.ost a m e n aj a t in'b r - o
etapă i n ca re h ru b e l e a u fost l ă sate i n pă.ră s,i re .o weme
ş i aipoli s-a reven i t a's up ra l or. in m o l o z u. 1 'a f l a t s,u b Zlid
a u a pă. ru t f,ra g m e nte de v,a s e d i n s ec, a l X V I I I - I,e a . Deci ş i
ak i , ca ş i l a H a n u l M a n u c , ,amp re n ta c o n s, t,r,u cto ri l o r este
pă .s trată iln co n testalb id ,i,n m at e fi. allul de o o n s t r u cţ i e .
i n g e,nera l , oe l e d o u ă p i v,n i �e i'n teglr,a te H a n,ull,u i M an u,c
d e notă o m o d es,t ă p re g ă t i re a m e ş te ri'l or. Lă si'n d l a o pa rte
fa pt u l că n a. va n o rd i că a s ufeni,t o evide ntă d ev, i a ţ ie i n
j u m ă ta tea d e vest, s e c o n stată u n e l e s ti n g ă c i i c h i a r i,n
rea l i Z'a rea b o l ţ i,l.ar, A'oces u l i,n a ce s,te h ru be treb u i e să se
f i fă c u t. i,n pni ma ,etopă , p ri ntr- u,n g al ng a m e,n a j a t In z o n a
2 7 Pa nait 1 . P.a nait, O p , cit" În " B ucu reşti " , VI I I , p, 87,
9
https://biblioteca-digitala.ro
de m i'j l,o c a pe�etel u. i s u d i c, ş i eve n t u a l p ni n p o rţ i u n ea
,o a upart ă ,i,n p rez e n t , d e a coes u l in oC-ulrtea h a,n ou l u i . A,t u n ci
ci n d M a, n u c a o m e n a j a,t ş i vech e a c .a n st r u cţ i e iln ved erea
b u ne i funcţi,o n ă ni a hon u' l'u i , n u m ă r u l g a n g u' ri l o r d e a cces
a ores c u t , aj un9l i nld u - se l a ş a pte, fă oin d u - se pentru a ce' stea
s p a rg eri a l e p e rete l u i d e s u d . De fa pt s i tu a ţ i a 'e ste c o n ­
d u d e n tă n u n u m a i pni n u rm el e , ev i d ente de :i n,terve nţ i e i n
pe,rete d or ş i p ni,n m a teri a l u l d e co nlSltfUlcţi ,e i'n t re b u i,nţa,t .
S-a d e d a ta ,acea sta că ră m i d ă d e 23 (24)X l 1
fo l o s i t
( 1 1 ,5)X3,5 lom , morta rul m n d g a l b e n nli s ip o s fă ră pli etri ­
ce l e, d a r ou călr b u n e . Aooe s u l se făcea i n sec, X I X p ri n
c o b o ri rea a patru t r,e pte pavalt, e c u că ră mi,d ă . U ş i m a s i ve
de Sltejm I,a te de 1 ,30 m , f,i �ote p r i n d e s p i cm,ea co pete' l o r
de z i d , i n c h i d ea u g a n g u ri,l e de acces l a ombele pă rţ i . I n
i,n terio r p i v n i ţ,e l e e ro u o c o p'e rite c u u n strat s u bţ'i re d e
m o rt' a r. ,i,n t mv,eea s u d i că a fost oe noetalt u n s i ste m d e
c ol,e ctore ş i de d re n'alre a a pe'i . Astfe l , d i,n d re pt u'l u n u i
l ă c a ş c e s t ră bătea z i d u l d e s pă rţitor a l p i v,n i ţe l o r a c u m d e s­
f i i nţate, s'e fo rm a un ca n a l d e că ră m i d ă lat d e 0,20 m
ş i o 'd i, n c de 0, 1 2 m . E I se o p rea i nt r - o m i nli o t u r.a l ă v i ste n i e
a a,pe l o r, a,d in'că d e 0,44 m , .fă c ută d i n că ră m i d ă . De a ioC i
a pa p o nn ea spr,e rilu p rin t r - o cond u ctă d i , n o l aln e . L u n g'i mea
alc esto r t u b uni nu era u n iform ă , e.a o, s'CÎ ll i n d i n tlre 0,22 m şi
0,35 m. Ţ,u b u ri+ e era u p roteJ ate ,c u un sltralt d e m o rta r ş i
d i n l .ac i n l o c de b u căţi d e c ă r ă m Î l d ă . Acea's tă .c o n d u ct ă ,
ca re i e ş ea d i,n pivn i,ţă pri,n g a n g UiI alm en a j a t i n .dreptu l
po rţ i u n i i de acoes d iln tre oe,l'e d o'u ă ,no v,e , ,a s t ră b ă t u t
c u rtea i n te rioa ră a h a n u l u i tă i nd st rat uii d e m o l o z d a ta ,t
c u m oneda d i n 1 743 ait ş i c o a m a L i d u l u� e s t i c d e i n ci n tă .
Ca a,tor,e 'co n d u c ta c o nfi r m ă faptu l c ă ,cd e d o uă h ru be
s -,a u o m el n a j a t li n o d o u a } u m ă,tate a se,c. OII XV I I I - l ea .
D e ş i se c o n testă re, p a ra ţ i i la C u rtea V'e c h e d upă d o m ­
n i a l u i N . Ma vroco rdalt, tot u ş i d e sco lpe,ri,r i'l,e , receln te t iind
să s u rp r i n d ă a t a r i l u c r ă r i exec uta't e , la u n n i ve.l extrem d e
scăz,u t . De fa pt oele m ali ionteresa nte pa r a s e f ,i i n ă I "ţ a t
i n vec i nătatea p o rţi i de jos , a C urţil Î . P ro b a b,i l l a p i v,n i ţ e l e
c u mpă mte m a i ti,nzi,u d e M an u c s'e refie,rea 1 .0 17 d e'c e m b n i 'e
1 793 A l ex , ,M o ru z i ca re poruncea I,u i M a n 'Ol l e , i s pro v,n i o u l
C urţili d o mneşt i , să m e a rg ă " Ia casele din Cu rtea dom­
nească vec he, unde afară de departamentul judecăţilor
de cremenla/ion, i de odaia de jos, ce este Închisoarea
zapciilor do mniei mele, pe toţi alţi, adică cai, arnăuţi sau
orice, să - i ,r idici colaba/icurile ce a u acolo, să - i scoţi din
case şi din cu rtea caselor . . , "28. Ca atme p l a n u ri,l e ,d i n
1 79 1 ş i p o ru n ca d o m n ea scă d i'n 1 793 p l a sează i' n aoea stă
zonă od a i a d e jos şi tr i b u n a l u l c r i m i n a l.jc,e's,c. Dli l n p o r u n c a
28 V, A, U rech ia, Istoria românilor, V, p. 405-6 ; 4 1 2, 41 5,
Fig. 9, 1 0, Stilpi originari oi Cosei domneşti,
Fig. 1 1 . Fatada la stradă o corpului slujitorilor.
c u i şi d n d s - a u a m e n ajat pivn iţel e pres up u sei o d ă i sînt
probleme puţi,n e l' uddate. 6s,te şti ut faptu ,1 .că N i'co l a e
Vodă M avrog hen, i ş i - a Î n s u ş i t o mO're s u m ă de ba n i pentru
refacere·a C u rţ i i d o m neş't,i . V. A. U re oh i 'a c o n s i deră că n u
s-a Între pri nls n ilm i c l a vech i·u l pa.lat29. To�u şi N . Camgea,
În m a i 1 783, ţ i n ea ,Î n ,sla l,a m a're d i va n I,u n e'a , m i e rc u rea şi
vilnerea . D eci C u rtea ,n u e�a comlPl,et a halnld o n a,t ă. Des pre
u -n a l a i la C u rtea Ve.che se vorbe. şte şi În porunoa l u i
N . Ma vrog h e n i d i n 25 sept. 1 7873°. C a ata re posi b i l i tatea
eX'e cu-tă ri,i u,nor repar'a ţi i de ti p u l a 'ce l o ra s u pr·apuse În h r u ­
bele p.a l atUil u i sa u c h i a r a m ena j a rea u n o r pivn iţe ca cele
ale casei s l uj i to ri,l o r de la H a n u-l M a n uc Î n vre mea l u i
N . Ca ragea sa u N . M avro g h e n i apa re c u tot Ui I posi b i l ă .
Plr,ilntre o b,ie.otel·e deslooper.i·te c u ooazia săipă t u r illor d i,n
acea stă porţi ulne a m inti m o monedă a u stri acă d i,n 1 790,
o a l tă m o nedă extrem de oxidată, deci i nd escifr,a b i I ă , şi
u n , pa h a r de ,b ro n z onnat ou m ot ive În .rel ilef, datînd d i n
sec. XVI I I ş.,a .
Sub unul d i n per,eţi, i g a ng Ulni'lor, IÎnl� r- o g ro'apă, s-,a păs­
trat o pătu ră d iln pos·ta'v de bur m ba c verde, căp,tuşită c u
pînză de bora n g oic , ş'i o m o nedă de a u r ot,o m a n ă d i n 1 839
e m i 'să de Abd ul M edgid 1 . O bi ,eotel·e a'u fost a sc. u'n s·e pro­
ba b ill c u ocalJia repa.naţi,i l'o r i mpuse d urpă ma nel·e c utrem u r
d i n 1 838. i n ca pă.t u l d e est a l troveie i de no rd a fOlst a m e­
n a j'a tă, Î n că de l a Î,noepLltul S'eco, l u' l,u i al X I X -'I,ea, o Îln că ­
pere s·e pa �ată de re5ltul pilv niţei pri ntr-o fer·ealsbră cu boltă
tri l 'o botă . i,n a cea'stă comeră s-au ,d e's oaperi t dn'oi m a rii
c h i u p u ri , Î n a lte de 1 ,00- 1 , 1 0 m , c u d i a m e'tru l g u r i i de 0,54-
0,69 m. Sînt rec i p iente executate d i ntr-o pa.stă a'51 pră, a r,să
la ro ş,u -'c ă ră mi'lJi u , acoip e rite În i n teri,or c u un str'a,t de
sma'lţ. T'rei rî n d uri ,de şlnu,ruri IÎl n re, l ilef ,ş i aÎ:mipu.ni de 'co ne ­
I'u ni Î n pa rtea i'n f,e rioa,ră c.onstituie deco r u l .alOe'stor va'se.
Capacita tea ce l u i m a i m i c c h i u p fi i n'd sta b il llită la 380 1. se
poate aprec i a că Î ntreag a oantita te de u l e i ce se d e po zita
În aceste va se e ra de peste 2 000 1. in pămî n t u l de u m p l u ­
tură În ca. re s e afl a u ch i up u ri l e s-a g ă s·i,t u n firfirioc oi-o m a n
de la sfî,rş�t u l sec. a' l XVI I I -'I ea şi o mo n,edă if· u se,a scă , e m i ­
si une Sald a'g' u r·a . Jln B u o ureşti , u n .all t d epoz.i t de astfel d e
reoipiente s-a m a i lOeroetat Î n st,r. Pi,t ag O'ra , fii·i' n d d oOtat Î n
sec. a l XVI I I - l ea. Av,Î n!d Î n vedere z i ,d u rli.l e ce for m a u ca'sa
scălril i de intra re in oam e· r'a chli' upu ri lo r d e , I a ManUic, a'c e' s'te
va se s·e pot a,t ri b u. i malrel u i n,eg u'sltOor, d i,n pni m i i a n·i ali Soec.
aii X I X - I,e a . Ele au �ost conservat'e şi exp u s'e În actua l u l
resta u ra n t a şa c u m s - a u d escoperit Î n 1 968.
Cele d o u ă pivn iţe a·u fost comtru i te IpÎn ă 'I a f,u n d aţ itH e
ca's ei d o m neşti, fundaţili care a u repr,ez,en,tot un t i :m p cap ă ­
t u l d e vest a l .Î n căpe.rli l o r ,r,e s'Pec�ilv,e . DU'Pă d ilspunerela
că-rălm izill or d i n bo ltoO pi.y,niţel'or ,rezu >lt ă că me'şte,ni;i c on struc­
to ri l e-,a u aldă ugat l'a zi,d u,ni,l·e ca's·e i d om n elŞti . Sourt ti m p
o f,ost Îln să amenaja.t g a'n g u,1 d e trec.ere pri n t�e oell e două
c lă d i ri , e�echJlÎnl du - se pentru acea sta ,ald ă u g' alr,ea 'u no r Zli d u ri
ti mpoln Î,n pivniţ.e şi Slpa.ng erea bo llţ i i Î n dreptu l că-i,i de tr,e ­
cere. Nivel u l de că' l oa·re 01 noi l or cO n'$,t rlJl cţi.i 'este ou C'iţiva
c entimetri m a1i 51urS .deoÎt a1oell,a ,a, 1 r'i'vn!iţ'e lo r. M a i m u lt, st ra ­
t u l de tencl.ll i, all ă g'a' llbenă ca r,e aooperea bolţi !,e a fost pri n s
29 Ibidem, p . 4 1 4.
30 Ibidem, X, p. 65.
10
https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 12. Beciurile cosei slujitorilor.
Î n t re z i d ă ri a ,a dă ugată şi pereţ i i vech i . S - a a ştern ut a poi
un a l t srra,t de te,n cu i ad ă , bot g a ll benă c. u o n ua nţă m ali
Î n c h i s ă , c.alre a a.coper·it şi s up rafaţa de a d o's·a re a celor
două zoid uri .
Ceea c.e Ir·ez LJltă ca i,n c.ontesta b i l este fa ptiuii că clă,d i rea
aşoO - nurmită a s'l ujito n i l o r ·a f05lt Î'n ă lţ'artă d u pă ca sa d o m ­
nea5lcă . Pi.vniţe' l.e a,c estei con·strucţili s- a'u bu'cu ru t d e o
atenţi ,e deosebită , f·i i nd vă r,u ite oei puţiln de tre,i .o ni -
de d o u ă ori cu h Ulmă g al benă şi o dută ·c u va r vi·o l et ­
a,l b uri u .
Casa d o m n e,a,scă este o construcţie patr. u l art eră cu lJi d ulri
făc ute di n că Tomi,dă cu d ime'n- s .i un i l e de 24X 1 2X 4 c m .
M o rta nu l Îlnbneb Uliln�a,t o onţine m Ul l t p'ietri'Ş, fi i nd foo rte rez i s ­
t·ent. Fun daţi i le 51Î>n. t ex,e'outate p e s i slte m u l a rcel o, r d e d e s ­
,că rca re, Slitu oţie Î nbÎIin,i ·tă şi p e I'alt ma d e est a h a n u l u i
precum ş i I ·a H o n u l c u Te.i.
Cu o ca:z i .a a,m e n ,ajă'nhl olr a'o estle i d ă d i·ri s-ou Î n g l'obat
În f u n d aţ i i şi p o rţi u n i d i n pr1im u l z i ,d de ind ntă, Îna he d e
1 ,30 m .
Casa d O lmlnea s'c ă , d upă m a t'elriall u l de cOln -s,t rucţie d i n
ca re a fost făcută , Id a tea ză d e l a mijllocu l sec. 0011 XVI I I -l l ea .
Ca ata re, la Î n ceputul se-c. a l X I X -,I ea , M a n' Uc a c u m ­
p6rat aces'te d ouă c lăd ilri de c a re a lega·t ce l'e l ahe trei
latuni. Zild ă ria meşter-Hor să i e�te i n feri o a ră . S-a f'o' l osit o
că răm ildă de 22 (23)X l l ( 1 2)X4 o m , ro5Jt,u l �iiln d a d eseori
u m pl ut ,in-co m plet, m o rta ru l oo n ţ i nÎln d m u,l ·t n i,s i p . La pa'rt.er
�i etaj s-a fOll osit s i stem u l u n u i schelet d in bî rne de h� m n
completat o u z i d d e că,ră m idă , prooedeu �ollo'sit frecvent
şi 'alstăZii atÎrt Î n Baka,ni oÎt ş i pe ţălnm u'1 A's i ,eli M i c i . D in
a oeals tă oa uză, Î n .t ilmpu l res.t a u·ră r i l o r s-oo con statat că
pa rtea ,l e m n oasă est.e p.u.t rezli tă , fapt ce a ' r·ec l alm a t 'refa ­
cerea m a si'v.ă a z i,d ă rie i , Î ndeo.sebi pe l .a tlUim de s'u d . D e
fapt a oeO' stă pa fte oOIvusese m Ullt d e sufe,ri,t d i n ca uza c utre­
m u r u l u i d i,n 1 838 şi a 'i n u nd a,ţi, i l o r DIÎmbov,i ţei di n 1 864
şi 1 865. Se ştie di n rapo rt.UlI alrh. F,aliser d i n 5 feb nua,ri e
1 838 că l a t u ra s-ud i'că a ha n u l u i " s - a mişcat din dreapta
sa cumpănire pledndu - se aproape pe 7 ţo /i 3 1 . A u �ost "
n ecesa re a t,u no i ample l u cră ri de repa raţi i , Î,n ca d ml
călro ra s -oo fă cut un z i d n o' u .
SăpătUlri le a u d ovedit c ă de fapt este v-onba de ri ,d ica ­
rea u n u i z i d pe f u n d a ţ i i no i , celle vec h i rămÎ,n·În d la 0,50-
0,65 m, pe t rot u a ruii stră Zli.i H all.e l o r. La nou,l lJi d s - a u foll o ­
sit d i n p H n b l oc ulr-i de pia,t ră , m. u 'lte d in e1l e �ili nid procu rate
proba b i,l di n res'burHe pa'l a:tu 'l u i ,do.mnesc.
De . I a ·Înlceputul l sle c. a·1 X I X-' I,ea .ş i pînă s pr,e 1 870
c u rt,ea ·i nteni omă a h an- ul ui a pni-mlit o seni,e de oons-tlrUicţi i
uşo'a re , l eg a te d e a.dălposti r,ea oa H Oi r, a cher;von e lor d e m ă r­
f u ri . S - a u g ă sirt de j-u r .î.mpr.e jmul l a tmi' lo,r de s u d , ,e st ş i
n Olnd pÎln ă Î n d reptu'l g a ngu l u i , fun d a1ţ i ill e u n'uli zid SJubţilre,
c-a·re Însoţea peretel,e ed ilfiildi ul uli l a 5-6 m. Un a l t z.ild se
i n sorie ,n Ulmal i În j u măltabea de e5lt a c u'rţi i i nterio·a,re avÎIn-d
c-d lţuri' le IrotunjHe. Că ,t ne m iljllo'cul ,in'Ci ntei, s u praipunlÎn d zidu:l
estk aii C u rţ i,i Vec h i , o exilstat u n ch i oş·c 'c u I I'alu rH e ,de
4,50X 4,75 ·m . EI opare Îln'tr-,o ,fotografi e 'ex·ec u.tată .pe Ii a
3 1 Arh. Stat B u c . M unicip. B u c . d osar 596/1 838, f. 30 ; 1 56, a pu d
N . Stoi cescu, O p . cit., p. 1 02 .
Fig . 1 3. Şarpanta Casei domneşti.
1 856 de Angerer, ca o oonstrucţie 's,c u ndă a'coperi ,tă ou
olane.
o. i' ntr- un eo nrt' ract Î n c h eiat l'a 23 apri'l ie 1 864 rezu ltă că
hla n' u l benef'ida atît de Încă p e ri la etaj şi palrte r oit şi de
c of,emea , p i v,n iţă , bi rt şi 91 rajd32 . iln lt r-o a' \ .tă Î n sem n a re d iln
1 838 se amli nt,eşte d e g.rarjld u rille pentru cori ş i ş,oipnoa nrelle
pentru că.ruţe33 de calr,e se l eagă de fa pt şi zid u ri le cer­
cetate pe latu,r,i ş i că,tre .mij l ocul imdlntei .
D upă 1 870, În pa rtea de est a ,ou rţ i i a fost Î, nă l ţa ,tă
sa, l'a Da'c i'a, la Zlildrulni', l,e că rei·a s-,a �oll'osilt că rămi,d ă g roasă
de 5 cm ş i marta r destu l de rez i st,e nt. i,n mOlmenrtu l demo­
I ă ni i sala era alcap�rită Îln .i nt ,e rior ou te,n'o u,i'a I ă a' l bă stro­
pită cu pet,e ma.ni de v'O Ipsea neog ră . P·av,ilmenrtu. 1 em d i, n
beto n . D u pă fundaţi'i le cercetate, sa'la D ada oou pa o
s u p rafaţă de pelSite 300 mp.
Sub f u n d a ţi i l'e ooeslle.i impo�ta nte să,I, i de Î,ntrum i rri
publ i ce a �ost g ăISită, Îm oo+ţu' l de s,ud -est aii 'i nc i n t'e,i h an u ­
I u. i , o pi,v n iţă cu d o· uă bolţi conj uglate. Du pă mote' rila:l'u l
32 George Po b ra Din Bucureştii de altădată, B u c u reşti. 1 94 1 , p . 33.
N, j ,clol l ,a'e Stokescu, Op. cit., p . 1 02 .
,
33
HAN UL MANUC - CERCETĂ R I ARHITECTON I CE
Arh . C O N ST,ANTI N JOJA
H alnul M a n uc pne,Zl i nrtă el s'i ng uf o Înt'rreagă i s,to rie a
a rh itect u r i i c i v i l e ro m â n eşti , I n d e�volta rea ei d e - a l u n g u l a
două vealo ur.i ş i j u mătate.
Fio,nm at d i n pa'Vl i ! i,oame sle palralte poate către mij' loou l
secol u l u i aii XVI, I I -Iea - oasa domnească ş i corpu l de
g ondă - rămals·e iwl'a,te pÎ'nă Î n 1 79 1 , aÎmd ,apar a st,fel pe
p l a n u l E m st, şi Îln,treg .i te alb i a Îmlbre 1 800 şi 1 808 Î n fo rm a
de pa,tru late.r de a Slt ă.z i , Ha n uii l u i Mal n u c f,o rmea ză t,otu ş i u n
an' s'a m bl'u a rmonlios. Casa dom n ea s'o ă esbe p rototip u' l cais eli
d ezvo ltta,te ţă ră.neşti , sa'lă ş i 4 ca mere, pmter ş i e,t a� , f,aţă
de ,a că re.i Înţeleg-e re Slpaţi.arIă ca's'a boierea scă n -o trecut
m a i .depa rte. Cu f,aţarda spre nÎlu , pre;vălz ută cu ·un pnidvor
des1o h'i s, cu stî l pi de d e m n aVlÎlnd ,oalPirteI 1ulri,le s'ou lptate Î n
sti' I ba'\rcon i,c ş i a roe tdl obate, co'nrs,t r,uoţi'a aoela sba este
releva ntă penrt ru g u,stu,1 epo c i i postbrÎ ncoveneşti . Faţadele
'exte r i o a re p pez i n tă prim u l i,n�l ux b a roc, d iferit d e ba roc u l
bdm o0'venesc, ηn Ţa ra Româ nea scă, Îlntr-Io 'ooncepţi e şi exe­
cuţi,e ne,a,t i n să Î' n toată epo'c a român,e alslc ă 1 7 1 5- 1 850.
Corp u l de g a' rdă 'd I ă t u ra.t , format d i,n a p a rtament,e ou h o'l
şi 2 calmene l a etaj, cu pa'�te,ru l u,bi' l i .za t pentw s'a·l a d e
m e s ·e ·a s, llujlito rHor ourţ i i dom neşti , a pălstrat Î n pridvo r
a �oatdele Cas'ei dom neşti , o u caip' irtellu n i .l e stiN p i l o r s,i tm p l i ­
ficate ş i cu o s t r uotu ră făcu,tă de aM m eşter d ecît cel a l
om'e i p ri ndpaile.
Se paa'te p u n e i potew, cenoenÎnd plo n u. 1 Ernst, că bucă­
tă'ri He e ra' u a'şew te Î, n amex,a Îrn oalre s,Î'n t .a şle'z,ate şi a stăzli ,
11
https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 1 4. Armătura din grinzi d e stejar a etajului.
ceramk s u rpri n s Îln pă,m Î'ntul de u m p l utură şi În rraport de
că rălm i d a Întreb u'i nţată (27X 1 3X4,5 om)34, p i 'v n i ţ'a datează
d i .n secol·u l 01 XV H I -, I ea . Re,z ulltă că o d a tă 'c u Înă lţa r,e,a
oa's ei s'l,uj i;toni' liO'r, I,o'o u i nţed,e u n o r oră,şe n i ce se aHa u În
a propi e rea z i d u riiilor ou rţi,i alu fos,t Îndep ă rtate. Aş,a se
expl i că ey,a'c ua rea ş i demrol,alrea co seli oe se ,r ildi ca dea s u ­
p ra ce'lor două bolţi . Totodată s Ulb rpiv, n i ţel e I'atulri i de vest
a h a n' u l u i au fost g ăls i te u n ele oa nla le de dtre n a rea a'pei
d iln s pre C u rtea dam neaslc ă spre nÎ u .
Cle,rcetă r.ill,e a rh,e'o l ag,i 'ce d i n ext,e rilo r a'u permi s sta,b i ­
l i·rea nli,y,e l lil u i u l iţei ]n sle c. XVI I I -X I X calre se afla au
0,82 m m a, i j os deoÎt Îln 1 970. Pe bazla aroestor o bservaţi i
cota stră Zl i i 30 D,eoembri e a fost soohonÎ,tă către n i,ve l·u l
avut Î n V1r,e mea oO' n Sltnu i ni i cel or d ouă calse d i n a n sa m bl·u l
C u rţ i,i d o m n e,ş t i .
D a tele a .rh eoll,o g ioe obţi,n ute a u a d u s preoiză r,i i m p.o r­
ta nte pri,y; nd per1ilmetrul C u. rţi i d om ne Şlt i şi au penmis data ­
rea ş i i nte rpretorea u n or p6rţi d iln m�sam bl u l H an u l u i
M a1nrurc .
3 4 Aceea şi cără midă a fost Î ntrebui nţată şi l a z i d u l de i n c i ntă a l
Cu rţi,i Arse, fălcu1t ă d e AlellJalndrnu I ps'i l'a,�te Î'n 1 775-1 776.
a nexă m a l Joasă, cu orc·ode IÎnrdr ulcite, afllOlt,e oa tip Îlntre
a rcod a m U' s'c·e lealnă şi cea t,ni lo b a,tă . Aripi l e constru ite d u pă
1 800 sînt expresia oel,ei ,ma i b u n e a r h i te'c't,u ri oivi'l e ro m â ­
n eşti , .c u a rcada etaj,u llu i mUSOeile'a n ă , o u foişoru l obiş. n u i,t
a, l casei boiereşti dezvoltate.
I n ch itdere·a cu g ea m u r,i a pavill ioa'nel or, fă cută În 1 870,
a d alt naş.ter·e u n e i a' lte a rh iteoturi de ma re f rumus·eţe şi
a u tenbioitate româ,nea scă, de]jv.o'l,t a.tă pe li rn .i ·a oUln oscută
Încă d i n seool U'1 a.1 XVi' l I -\I-ea Îln " Ca s·a s pătarr,ull 'u i " d i n
B Ulcu,reşti .
·Ceea c e aduce n o u H a n'u l M a,n uc În ounoa şterea a rh i ­
t'e ot u ni i u rbalne rom â neşti di,n seco l u,1 a l XVl l l - le,a este g'UiS ­
t u l pentru .o a, nhitectură e�presi'vă, n' U I n u ma i Î,n inlt er,i lo r s·a u
pe f.aţa d e l e 'c u tprildvor, o i ş i Î n �aţarde' l e d e l a stmdă ,
a llt ădată .simp l if.i roate l ,a maxi m u m , ,conr si,dera te si mple �a�a,de
selc u nd a,ne. Apa,r alilCi pnil m e l'e mO'd u1Ita ţi. i baifOoe IÎ n Ta ra
Rom â nea s1că , Într-,o fonmă de max i m ă eleg a nţă , c a roe ave'a
să dea n'Olştere u n u i Î<n'tne,g ·o u rent ba,rD'c nu nlu ma i Î,n a, r h i ­
tecbu ra oivi,I ă , ci ş i Îln ·oea rel i g i o a s ă .
O oeroeta re aten tă ·a alfhl j, tectulni i h atn ul u ,i - delVenJi.t
În 1 870 h otel Dad a - d U'oe la oo nd uZ!.i'a că, pri n ,Î n c h' i ­
derea pridrll1 oa,r,e lolr ou ge'am u ri , val \ rO rill ,e p l a stiooe 'a+e a ces­
tei a rh i tecruni - alrhli tectu ra cu geam l'Î.c prez,e ntă În ţară
Î ,n că I·a snÎrş itu l Iseoolului a l XVI I I Jle,a - cu oOli ndde,nţ.e
c:olffipotiţi o n'a 'le ou oel'e a.l e o rh.i,t eotu'rii i moderme, să fi.e
c.ompa ra b ill e ou a'le orică rei a,l ,t e va lori a . rhlirtectonk·e un i
https://biblioteca-digitala.ro

.
_-
Fig. 1 5 . Faţada Hanului Manuc (proiect arh. C. Joja).
versale. Re a l i ZlÎ'nd ca l ităţi f,u noţi o n a' l,e şi ,p l a ,stli 'c e deos·e b ite,
o r h i tectu'ra a'cea s·ta nu a fast totuşi Înţeleasă d u pă 1 830
ş i ,d ă.rÎm ată Sli st,e matic. Poa,t e că h a n u l va ră m î ne u na d i n ­
tre s i n g u rele CO n's t r ucţi i cu ·a rh ilteotu ră rom â n ea s'c ă d e tra ­
d iţie a u.te.n tică Î,n B u c u re�ti şi Î n oe: l el a,lt,e o ra'şe a'le ţă r i i .
C e l e d o u ă soă r, i exteri o a r,e uni n d oel,e trei n i ve·le d a u
o a n im aţie p uţi,n obiş nUlită faţa dei de n'o,rd a ha n ul'u,i , da,r
fa ptu l că sÎ,nt a,ş·ezate pe peret·� l e i ntră,r i i - şi deci n u se
prezintă de faţă - n u rupe impresi a de l i n'işte şi i n ti mi ­
tate pe care s paţi u l ,j,ntelnioa r a' l hon 'U' l u i o d ă p ri dvoru l,u i .
S -' a r putea vorbi a i oi d e spaţi u l emd u lut, r.itma ,t d e a rca ­
del'e eta j u. l ui d o i , d a r ceea oe este e�p l idt Î n h'a:n es'te
f.a ptu l că nr U o nd u l a \i i l e a roalde. IOtr det,ernm i n ă spedHc itatea
fo m â.nea scă a a'cestei a rh,i'tectur,i , Coi l e;g il l.e de .oom pozi,ţ ie,
ritm u r i l e şi d o m in aţi.a u m b re i , imp res i a de aeri a n a s c u l p ­
t u r i i şi că l, d u ra ma.terri a l ul'u i I,e m n os.
N i ci u n u,1 d i n cell·el a lt'e h a n u.ri c uno'�oute În B'uc u reş·t i
�a u În a,l te omşe, n i1Ci una d i n case'le dez,vo·lrta,t e Î n oroş
n·u urh\,i z'e ază a'rcu l ,t rill o bat ; ,a i ci Însă 'n e aflăm i n f,a ţ.a uno r
cons·tru'cţ i i dom neşti şi a·n sombl'u l lC orn' �ru i,t o u pest,e j u m ă ­
tate de secol m a i tηrz i u a m i oşorat l a l'imi.tă a,roa dele, ast­
fel ·că a r-m o n i a a·oel olr pa,tru latu ri subzi' stă i arr legăt.u ra c u
tradiţia n u est,e b rusoată .
Arh i te<et-um hote' lu l u i D ada n u a fos.t pe depl i1n ,Înţe­
leasă poate şi d i,n ca u z·a stă r, ili de degrPOl d a re În car·e se
afla, da r mai oumÎ,n d d i n u i ta,rea c a re s-a arş temut asupr'a
mhlitedurii tmd iţionole 'o u Î n oeper,e d irn secdl'u l a l X I X -+ ea.
Com pa rată c u ha n-ul M etropo l d in Crai ov'a , a rhitect u ra ho,te­
l u.l·u i Da'oia Îşi d ezvă l uie m a.i uşo r v:a' l.e nţel e româ n eşti .
Co mporat cu h'a nu l d i,n oalea M oşi· l o r 33, m a i r·afi na,t com ­
poZ'iţ i o n a l ş·i c a e xeouţie, H a n uii M a n u c În ve rsli unea Dacia
a re totuşi oQiv o nta1j' ui unei m or1i ,hbentă,ţi d e proporţii ceea
ce Îi co nf.eră o vioţă pu.tern. ilc ev:ide nţi'a't ă .
Compalrat cu honul P,atni,a (El i a s) d i n strada Sf. I o n N ,o,u ,
apa r d iferenţi,e ri rsti l,i'stioe n otori i ; poa'te o p u,rita,te stri l i sM că
l a ică -mai a'ooentuată Î n h a n u,l Pot ri o , care resltour-a,t va
dev·e ni rel·eva nt pentru potenţ,e l.e p l ats!t i oe a l e onhl iteot·uri i
ro m â,neşti di n seool,e le XVI I I -,X I X , re·a1lti mtă oa o p r,ev.e sh r,e
a a rh i tectuni i mode,rne, cu fa ţade de h e r şi 05,t id ă .
14
https://biblioteca-digitala.ro
/"
--_ . --- --.. _ . ._---
i l lllD
I � li I I
g
Pro bl'e mele de r,e sta u ro re a fa ţad elo r exterio a re (pen ­
tru f.aţa d ele i n terioa re ex,ista u g ravu: rill e , l u i Bouq uet şi La n ­
oel'ot), s-,a' u r,ez,o lvat pe m ă s u ra Î,n ari ntă r i i oeroetă ri i , neexri s­
tÎn ld n id , u n fel de dooument pnivi t,o.r I ·a a'c-es.t,e faţade. I, po ­
tez,e le de I'u c r·u a u f.ost u rmătoarrele : 1 ) res,ta u ra'rea i storică,
respeotÎn d a d aosuril\.e şi tra nsf.ormă,r.He ,fă rc ute de-a l u' n g u l
seoo l'e.l,o r X IX-XX Î n o u rte'a i,nterilO·a ră şi cea ,extenioară ;
2) reven' i,rea , 'Î'n c u rte,a i nterioa ră , , I a a nh'itectur,a i.n iţia ,I ă ,
prez'e ntată Într-o m ă s Ulră a proope cOiredă de g,ra,vuni l e
ve.ch i , şi păs·tlfa,rea f'a ţade, l o r ex'te rioa re la Î'n făţi,ş a rea l o r
d i n 1 92 1 ; 3) reven.i rea Î n În t reg i m e l a a rhrit,e otura ed ifi d u ­
l u i d i n 'seool,ele XVIJ. I-XIX.
P, rima ipoteză , n'U a fost acc eptată pentw că arrhitect,u ra
i nt,erio'oră cu p ri,dvoa,rel,e v,i,t rate la 1 870, pă,r,ea Î n că ne re­
p rezenta.t i<vă pentru a rh i,t,eetulfoO veche roalmâ,nea,scă - g ,eam­
I k d e linrH u enţă ba ka n i'c ă - d i'n cou z·a Iri psei tota le, l ,a a'oea
dată, a stud i i' I 'o'r de a rh i'tectu ră civ,ir lă u rba nă 'româ n ,e a,s'că
de secol X I X . S-a pr,o pu s oa pa rte d i,n faţad de vitrate să
fie r'2<c onstru ite În pi aţa h 'a n u,l u i , fo rmînd o cl ăd itre -foU'nd a I
me'n ită să acopere ,oa k'a,nUlI ,b!I'o cul u' i d i n B d . 1 848 ,şi .s ă
a dăiposteas,oă un la. pida,r şi o dubilă sa'I ă de expoziţi,e a
a rh it'e ct,upi i zonle i .
S-a re nu nţat , deci pentru c u rtea i ·ntelr,ioară la pni n oip i i,le
en unţate pri n Ca,rta de la Veneţia - r,e's,ua,u w rea i sto r, i'că -
s�abil\, j.n d u - se Ireven i r,ea la a<rh'ite'otu,ra i n, iţi'a, I ă .
Pr rimel e cercetă ri a u starbi, lli,t c ă d ilfe'r,enţa de Î n ă lţi me a
corp u l u i di,n str. 30 De.c.em b ri,e faţă d e oe1l el a lte o o r,p u rii
( 1 'metru l a com,i'ş ă) Î n dr,e ptă�ea s u pOiziţia că h ,a nul a foslt
c o'n'struit Î n etape d itfenit,e. P,e ntru veri,f,ioo<rea a cestei iopo ­
tez,e s-'a u făout d o. u ă sO'rl daje Îln pere'ţ i i de oapă,t a i pni d ­
v01r'u l u i corpu lui ma<r-9. RritmUiI sondaj d im oal pătul de est
de 1 0/ 1 0 c m , a a ră tat p rezen ţo u,nou"i sltÎ lp de l e m n În
,contin u a �ea i.nt,e �oo l'o nom e ntu l u i p ridvoiru11,ui, d or oei d in
vest, fă·cut la a'oeleoşi d i m e n'Sli u n i , n u a dat rezul tate, stÎ\I ­
pul exi'sten t şi el Î n z i d aHÎn;d u -lse cu cîţi'va cent.i metri m a i
delpa,rte de sondaj. Dă nÎmorea ace'sto r d o u ă zidulri a d u s
l a d esco:pe r,i1r,e a a do u ă a'ncade tri l 'oba't e, Î nl'reg i c u stÎlpili
,c u 'c apitel' u ri l uorate Î,ntr- u n c u rat sUI con s�'anti nO'po' l i ta,n ,
l a ca pă t u l d i'n vest lş i la stî l pi cu carpitelmi s i mp l,e la e's t,
a id a,rcele tri'lobate fi j,nd d i stru.se.
Fig. 1 6. Unul dintre cele 4 colţ uri simetrice ale Casei domneşti. Fig. 1 7 . Capitel de la Casa domnească.

Fig. 1 8. Copitele şi baze la stilpii corpului de gardă.

Ceroetă rile făcu t'e În podul clă -d i-ri i au a ră,t-a t prezenţa,
la oolţ,u l ,stră z i i Că ,l dă rmi cu 30 Dece m b rie, u.neli s-u p ra ­
feţe a, proape pătra-te , �ilchca te cu 1 ,20 m deasu pra n i'v-e l u l,u i
pod u l-u i , p�ecUim şi a u-nei c01nn i,şe a proa pe Î-n Întreg ime
păstrată , cu te ncui a, I ă de vo r şi oÎ'iţ i . P�ofH u l aeestei co-r­
n i şe era d,a r o i nterpret-a re ba rocă a corn ilşe l o r c l a s i ce.
De a se menea, ,Î -n opt l ocu, ni a pă rea u d ecora ţ i i florad e a ş-2 -
zate la i,nlte'rvole eg a' l-e . ora evident că acea stă pa rte s u pe­
rioa �ă a u nei fatade -Î' n pod i n d i'ca eXli stenţa un u i corp d e

\_,
clădi re sepa rat, u n' i:Hcat ou celela'ite Î,n u'nma unor tra n'sfOlr­
m ă �i u,l. teri'o a re. DeS/făldÎ,nd u - se tenculi,e' I-j. \.e presupu s u l u i corp
,sepa rat s - a u g ă slÎ t osl e pa-tru colţ-u ni a l'e clăld ilri i , rotu nj ite
şi fl .a n1cate de ,că,tre d o i p H a ştni Îmoţiţi de cîte d o u ă j u m ă ­
tăţi de pill a stru ca ne\a.t, c u ca pitel uri f l o ra l e ş-i fru n ze s u b
capitelmi . Capitel'U rHe p i l aştni l o r sÎ,nlt compuse cu fmnze d e
t i p borÎnco-venesc ş i pa r a fi o repl i că În pl a t a oapi tel u- I uri
foi'ş o'rul u i de la Mog oşoa1i'a , d a r fadu. ra ca nel u-ri<\o. r n u e'ste
IÎ-ntHn ită Î n'a in,te de a-cea 's tă clăd i re in a'rh .itectu ra Ţă,r1i i
Româ,nelş ti. E'a se repetă ,Î n să ,Î n oon str,u cţi i, le Id i- n , se.c ol<UiI -a l
XVI'I I -'I ea (vezi stă reţ i a Antilm), ch'im şi Îln casele oră lşeneşti
de .m a i m i'că i mpo' rta nţă . As-emă n a re,a stucat u ni i ou oea de
l a stă,reţia Anti m este n u ma, i d e oOim poziţie, l a A.ntim obser­
vÎ-n d u - s-e un deca laj m a re Între execuţie, fi,n i saj şi m odelaj.
oeea oe li n d ilc ă c u sli'g- u ra nţă o di S/t a nţă dest,u l de m alre Îln
timp, 40-50 d e a n i , a d i că o a d ou-a g en eraţie de SJtu c a ­
tor.i . Compa1rată cu stu1c atura d i,n Alndea,l , dife renţele slÎ nt
a,tÎt de evildente că .n u n e putem glÎ ndi l a prezenţa vre un u,i
meşter transill,vun , d a r .n i oi ilt a,l io n . 'I ntru<CÎi1: -Ia I,st'a n b u l a,m
ÎntÎ,I 'nii t ,a1cel, alşi deoOir ahsOlI,ut i denti1c, Î n p i a tră , .nu Î,nlcape
n ilOÎ o Îln,do'i'a'Iă -că meşterul s t- u cator Î nvăţa se me-s 'eria acolo.
Acea-s tă .d ecoraţie de sti l ba rO'c Î n Slt UC, neÎnlt,Î I .n ită Î n co.n ­
strucţi, i.\e I,u i BnÎn:oo,v,eon'u , da1r fr.elcv,e.ntă l a ctito-ri 'i l le ca.nta ­
c U'Zl i neşti, u lteniiOa-ră Î n'să Ic oln<StrUloţili ' llo r (Cotrocen i , Benca,
S i n a i,a ), stlJoatu.ră de epocă postb�În-oove n ea's că, poate fi
un ilnd iiC'i u preţiols pentru d o ta rea construcţiei În'a i nte sa u
d upă m i jlo'wl se'ool'u l,u i OII XVI I I - l ea . F'onmatui i că răm i,zi i ,
oon' s'i stenţa e i , m OIr;ta ru l. ros-tu.�i'l,e, exd u d pO'slilbi'l'itatea con ­
str:u i' ri-i a oeS/tei case Î' n epoca hnÎncove'n ealslcă . SJt-ructu ro
f u n daţiei pe Ip-i 1 oţi d e stej,a,r ş1i a' r,c e d e descă roa re, 'id e n t i,că
'cu cea o biseniodi i Domniţa Bă' I'a şa şi a H alnu' l u i ou lei ,
este o tehnkă s'bră'vech'e ' uti,l i zotă . pÎnă a stăz,i , a ş a c ă pentr,u

15

https://biblioteca-digitala.ro
 d alt a re n u m a i st<ra t i g ra f i a ce roetotă poate să d ea rez u l t a ­
t,e,l e c e l e m a i conc l u d e n te. D e ş i Cronica I,ur i R a du G recea n u
i n d ică co nstnLii nea urn ei calse, l a 1 7 1 5, pentru D oa mn a l u i
Ştefa n Conta'cu�i,n,o Î n g ră d i n a pa I'a'tuii u i , casă c u opt
c a me,r.e, c u ca,re a'r pu tea să oo,resl p u n,dă c h i a r a ce a stă
casă ca a m p l a sa m ent şi n u m ă r de c a m e re, n u pu tem s p u n e
c u toată p rec i z i u n ea d a că a ct u a l a c a să n u este re.oo n ­
s,t ru ită p e pa,rte ru· l celei vech i În a d O' u a j- u m ă tate a seoo-
1 U'I'u i 01 XVI I I - l e a . Constnur i,tă toată Îln �i d ă nie mas'i 'vă , cu
p l'a n ş e u l d u bl u d e l e m n Î,nt re p a rter ş i etaj . pla.n ·ş e u l i nfe­
rioO r refă cut Î n unm a u n u i i n<ce n d i,u , t.ota l d iferi,tă ca stmc­
turră d e celel'a l te a ri pi , cma d o m neoscă Î n d rep,t ăţeşte i po­
teza con strulilni,i e,i cătpe m i j l oc ur l secdl ull'u i al XV I I I - l e a .
P,a'rte rul ş i eta j u l co sei a u s uf,eri,t modifi că ri foa rte i m po r­
ta nte d upă 1 808 ş,i 1 870. A b i a d upă Înd epă rtalrea z,i d u ri, l o r
a dă u g ate, p l a'n'u l cosei a putut f,i recon stitu it . O pt d i n c e' l e
2 3 d e ferestre d e l a etaj a u p u t ut fi deg aja,t e d iln z i d ă ri i,l e
cme l e a stUrpa's'elră , găsi n d u - se chi,a,r boi ·a,ndru g i'i de l e m n
o ri g i' n a' l i , ten c u i a,l a de v-a r şi o Î l ţ i a am b roz u r'i i o ri g i n a l e
o ri e n tată s p re exte,ni,o r (ambraz.u ră exte rioară ca,r,e avea să
s u bz i ste, Î ncă r'cată sa,u nu ou pnoH le, pÎ,n ă Îl n ceo d e - a
do u a j u măltate a secol u l u i X I X), C o n sNlt u i e a stăzi u n i n d i ­
c i u sig u r farptU' 1 că, oco l,o u nde a r palre a lc ea stă a m b ra z u ră
exte r.ioa ră , chi a r d ecorată cu p rofil.e ne'oobs,i ce, a cestea
sînt s'u pra p u se pe o o o n stnucţie ,vec h ,e românea s'că .
La p a rter doa,r d o u ă ferestre o: rig i n a le a u fost pă strart e,
a v î n d a m b ra z u ra În i nt,e,ri o r, i'n'vers ca la eta j , Dec i , Î n ă'I ­
ţ i m i , faţa exteni.o a ră , ferestre, nitm u ri , d i m e n s'i u n i ş i decora ­
ţ i u n i Î n stuc o ri g i.n a l e a u făcut ca r,esta u r' a'r'ea a'ce'stei ca'se
să poată fi ,fă c ută fă ră n i c i un ada os i m a 'g i,n a t ,
Şa rpanta, d e s tejalr oi oploit a a,c orpeni 'ş ur l u i , a oope,r,ea o
m a,re s a l ă de 1 0/ 1 4 m etri la ,eta j , cu ferme pri m i,tive, c u
Î m bi n ă ri p ri n se Î,n c u i e d e l e mn d e d i ometru 4 c m ş i l u n g i
d e 35 o m , d a r ş i <cu b u l o a n e meta'hioe c a re putea u s ă f,i e
a d ă,u g ate În seco l u l a l X I X -,I e a . i n m o m e n t u l oo n st'ruri,ri i
a,oestei şa rpa nte, etaj,u l era deci Î m p ă rţ,it Îlntr-,o sa·Iă d e
1 0/ 1 4 m e t r i c u d o u ă ca m e,re d e 5/4 m etr,i , a l e c ă r o r zi d u ri
d espă rţi.toa,re ,n u a ve a u n i oi o l egă t u ră cu zli d u ri l e peri m e ­
t r u l u i c a sel i , ceea c e Î n s'eom n ă că alu f'o st a d ă u g ate ur l te ­
ri orr, o d a tă c u oo n str,u c�ia a ceste i fenme. I n iţ i a'l deci eta ­
j u l putea să fi avut .o sing.u r,ă s'a 'I ă m alre de recepţie, a'co­
pe·ni,t ă o u fe,rme ş!i eventuall c u stÎ'llpi i n te ni'olri . Această
i poteză a se·rvi,t l a resta u ra rea etaj u l u i , u nde, d u pă dă rÎ ­
m arr,e a tenrc u i e H l.o1' s - a 'g ă's'it pe stratul d e g. ru n d i n i ţ i a,1
d ese n'u l bog a tei s 't ulc aturi carre Împo do bea această s a l ă ş i
g rali'e căreia d ecolra�ia a p u t u t fi refă oută . T.oalte alceste
preţioase i·nld k i i a u �ost g ă's'ilte d alto rită faptu,l u i oă M a,n uc
a m ă rit n u m ă w' l carme rel o r Îlnco n j u nÎ n d casa domni e i c u
cîte u n ş i r d e oa,m e,re p e s,t.r, Că l ,d ă ra ni ş,i st'r. 30 Dec,e m brie,
ca'm e re cu Î n ă'lţiim ea d e 3 metri faţă d e cea de 5 m et'ri a
să- I i i de rece pţi,e a etaj url u i . Au f.os,t sa l vate a stf,el parte
d in stucatu ril l e oni'g i n 'a l e de dea s u p ra fer,e'srt re'lor, p H aştr!i i
ş i carpi telurHe ş i ap roalpe toată ,c or,n i ,ş a .
Co n strucţia aoes't, ei case ar parre a stfel rea' l i z·ată Î n'a i n te
de s ubs'o l u l şoi pa rtelru l c o rp u l u i s:l uj itonH or, c a re pa'r,e să fi
p r i m. ilt eta j u l ş i pnidvoO rul m a'i tÎ rz i,u . Co n slt ru cvia 's u b s o, l u'l u i
c o np u l'u i s l u j i to ri' lor este c.ompusă d i n d o u ă travei bolt ite
pe toată l u n g. irme,a , ou doi s'e mli dl'i ndri l uroraţi neg ,Lijent În
că rălm id ă 23 (24) X 1 1 ( 1 1 , 5) X 3 om , fă,ră 'n irc i u n a rc
d u b lou ş,i ou i nt ră-ri p ra cti'cate s u b p r.idvoO r u l ald ă u'g a t m a i
tkz:i u . Co�pLJI 's l,uj'iltori' l o r avea l a pa,rterr m a,rea sa l ă d e m ese
cu d o u ă t ra vei pe toată l u n g im ea , plafio n u,1 fi ind s urport'at
d e a,rce Î,n " a me d e p a n i er" s p nilj i n ite pe stÎ, l p i oru cifo rm i .
P l a fo n ul d e l e m n a fio st d Ulb l a t Î,n trimp, l a ,rid i carrea eta j u ­
l u i , c u u n a'lt pl,al�Q1n d i n g ri,nzi d e stej a'r, g ro'sl i,m ea celo r
d o u ă pl'a.fo a ne f i iln d d e 5 5 om. Z' i,dălr, i a etajul,u i era a rm a tă
cu o a rmătu ră de stejalr d i n g r, im,i 1 5/ 1 5 şi 1 5/20 o m , ta,lrpă,
co'sro roobă ş'i oontnalv-Î,n't, u ni fă cute 'c u m u ltă g rijă pentru
s i metrie. C u m era u p u t relJite cor m p l et. ră m ă lş iţ ell e l o r a'u
fos,t s'c.o as·e ş i oirmentote l o'o a ş,u'rill ,e ră'm a lse . A nm ă t ura a
fă c u t ca z i d ur i l e să n u a i,bă n:iloi o c r,ă rpătulră , ou t.o ate
,n um emas'el e c u trem u r,e d i n ull'lj i mi i 200 d e a n i . Z i d u ni' l e
i rn terioa r,e a u fost tă iate d e n 'e n ulmă rate ooş u ri p ra cti ,cate
de z: id ; d upă oe ,verc h i u l coş se Înfuln rd a , se tă i a a l t u l a' I ă -
16
https://biblioteca-digitala.ro
t u r i , ceea c e a fă c u t necesa ră dă,rÎ m a rea mu llto r a s'e m enea
z i d u ri i n ter,i Qla re o a re a bi a se ţi nea'u ,Î n eo h ojll'i bru .
O daltă ,desfă,oută Î' n c h i der,ea cu g eo m uri a p ri d voa re­
I Ql r, s - a u g ă, s i't toţi stÎ,lrp i,i o ri g i n a ri ali ca se,i d o m neşti şi cor­
, pul u i s l uj itmi lm, pa·rte p utrez,iţi la bază, m ajoritate,a m ut,i ­
I'a ţi pentru a se i n tro d u ce tÎrm p l ă r i a n o u ă l a 1 870. i,n aoeste
oo,n d i ţ i i şi pentr'u că reg u l,a m e ntele PiC I . cerea u Î n l ocu i rea
p l a n ş'eel o r de lemn 'c u p l a nşee de bet.o n , s - a u Î n l ocuit
stî lpi i de stej a r vec h i cu a' l ţ i i n o i , cu m iezul d e c u pa t a stfel
.I n' cît să perm ită i n sta'l -a re,a u n o r stî l p i d e fier 80/80 ş'i
1 00/ 1 00 mm ca,par b irl- i să susvirnă pl a n şeele.
Date ce,rte pentru re sta u ra rea b a l u'stra d e l o r au fost
ofe rite de foto.g ra f i i l e, di n 1 856, ,a, l e l u i Aln ge rer şi Szath­
m a·ry, prec u m ş i d e ex,i ste.nţa tă'l p i, l o r gă u rite pentru i m ­
p l anta rea b a l'u ştrHor. i n pod u I corpu I'u i s,1 ujit,oni l iQ r s - a u
g ă sit n u m e ro a'se ş i ndri,l e a rse, ceea ce dovedeşte că i n i ­
ţ i a l casa a fost a co p e r,i tă c u ş i n d ri,lă ş i a b i ,a Î n 1 840 a ces­
tea au f·ost Î n l oc uite c u o l a n e , Î n a fa ra a,rirp i i de s u d ca r(� ,
Î n g ra v- u ra lui B o u q u et, este C' l ar r Î n ve l i tă cu ş i n d r i l ă . De
a l tf,e l , Îln f.otog rafirH e lui Angere r de l a 1 856 se vă d b i seri ­
c i l e şi j u mă tate d i,n cl ă. d i ri, l e o ra ş u,l u i a coper.ite cu ş i,n ­
d rill ă .
Faţa d a l a stra d ă a co rp u l u i s l u j i tori, l o r a a ră tot, d u pă
decoj,i rea tencu i e l i l'o'r vec h i , exi stenţa umo r p,i' l oştri Î not're
ferestre, ca're a u fost tă ,j a ţi p,e n tru a se a m e n aja n o u a
faţald ă , probar b i l În 1 870. U rm e l e patu, l uli d e s t u c a u fost
g ă s i'te dea s u p ra u n olr fer.estre i n' d i loÎ n d o d ecor raţi'e f l o ra 'I ă ,
OII că,rei desen IÎl nr să n,u s -,a gă ,s ilt ; ,S - QiU re,fă'cu,t ,deci p i l,a şlt ri i
cu ca p i te l u ni l e şi bazele de epocă, d O' r s - a te n c u i t s imp l u
z i d ă r i a d e dea s upra f.erestre i . U rme l e comi'şe' i 'ş i a l e br'Î u l u,i
f,a ţa d ei ,a cestu i oonp, g ă s ite l a a oeea ş i ,Î n ăo lţime cu cele a l e
cal s,e i dom n eşti şi d e a ceeaş,i fa ct u ră , a u dete rm i nat r.ef,a ­
,cerea l or . I nt na rea Î n h a n , arm e n ajată de M a n u c p,r i n l eg a ­
fea a ce�to r d o u.ă oorp u ri l a et'aj, ş i c u g a n 'g d e i nt rar re
fu ses'e o r n almen'tată Î n 1 92 1 'O u u n front.oln ş i p i,l a ş.b ri d e
factură a p roa,pe neO'ol a si c ă . Pe n t,ru degaja nea Casei d o m ­
n eşti n u s'e m a i put,ea m e n�i n 'e alda o s u l d e l eg ă t u'fă ş i nioi
froo nton Lli d i,n 1 92 1 , deşi a u fost p roopulse pro i e,cte, cu sco­
p u l d e a se pă,stra toate a d a o suri le. CO n" S i d errÎln d u - se Însă
că aceSite două C'l ă d i ri , oa re au arparţi,n u't c u rţ,ili d o m n eşt'i ,
sînt o8Ole m a i vech,i d i n B u c ulre,ş,t i ş i cu a rh i telot u ră a ute n t i că
ro m â,n e a Sică , s -' a a l 'es sol uţia dă,nÎ m ă 'fi,i a'oestuli a d a o s ş,i
degajarea oo mlp l etă a calse.i domne'şti . F,unrd a ţ i H,e a oestei
leg ătu ri au fost m alrca te, i a r poa rta h a n u ll ui s-a aşeza,t pe
I,oc u l Î n c a re u rmele vech'i 'U'l u i a, rc 0 1 po'rţ,i ,i au fost desco­
pe rite Î,n z irdă ri'a a d a o.ml u i .
O l egă t u ră Î nltre Ca'sa d amnl i e i ş i cea a co rp u l u i d e
g a,rdă a exi stot fă ră Î nrd o ila l ă , n u .n u m a i pri n p nidvo,ru l d i n
c u rte, c i ş i p r,i n'b r-Io teralsă a'co p enită dea s u pora g a n g u I,u i
de i n bra re. Pen,t ru raţi ul n i d e eXp' lo'D ta re a hotell.u. 1 u i a ct u 'O 1 .
a oe a s tă l egă,t u ră a fost Î n c h i să c u g ea m u ni .
Celela lte a r i p i , vest şi s u d , ca re n u f i g u rează p e p i a ­
n u l d i n 1 79 1 a l l u i E rnst. a u fost c o n stru i te d u pă 1 800 c u
s u bs o l u l n e boltit, p a rterul d i n z i d ă rie m a s i vă , d a r etaj u l
d i n z i d ă r i e a rm a tă c u I'e m n , fi eca re a r i pă d e n otÎ n d a l tă
m a n i e ră d e cOln strucţ i e , deci a l t meşte r, a l tă eta pă, a ri pa
d i n s p re D Î m boviţa p reze ntînd a rm ă t u ra cea m a i p u ţ i n
re9'ul'Otă 'c u omze ,d e ,că ră m ildă ,I a IÎ nch i d e re'a pa n o u r i l o r.
i n p l a n u l E rn st. foa rte exact pentru a n u m i te c l ă d i r i ,
c u m este d e p i l d ă p a l a t u l . a p a re În l a t u ra cor p u l u i s l uj i ­
tori l o r o i e ş i t u ră c a re a r putea s ă f i fost u n m a re fo i şo r.
Foişoarele d i n c u rte, d i struse Î n ti m p u l a m e n aj ă ri i h ote ­
l u l u i D a c i a , a u fost refă c u te pe l o c u l vec h i l o r f u n d aţ i i , c a
şi scă r i l e exf.'e rioa·re c a re l eg a u a ceste fo i şoa re c u c u rtea ,
rea d u să la n i ve l u l i n i ţi a l de că l c a re. Co ş u r i l e h al n u l u i ş i
h otel u l u i D a c i a a u fost desfi i nţate, co n strucţ i a a ct u a l ă f i i n d
legată pri ntr-o co n d u ctă d e termofica re c u b l o c u l d i n
B d . 1 848 ş i pentru c ă IÎ'n p rima epocă la 'exi,ste nţei c e l o r
d o u ă case a l e c u rţi i d o m n e şti casele c u a co pe ri ş d e ş i n ­
d ri l ă n u a vea u coş u ri , ci f u m u l i e şea d i rect Î n pod.
Astfel , p ro b l e m e l e d e resta u ra re , ca re l a Î n c e p u t a pă ­
rea u n e rezo l va b i l e şti inţific, s - a u d oved i t a f i s i m p l e , c l a re
şi rezo lva b i l e c u toată a ute n t i c i ta tea Î n d ată ce ce rcetă ri l e
p re l i m i n a re d e a rh i tect u ră a u fost term i n ate.
 BAZILICA CU I 1 MARTY � If.0N", DIN EPOCA ROMAN IT Ă T I I TÎRZI I,
DESCOPER I TA LA N ICULITEL (JUD. TULCEA)
V I CTOR H. BAUMAN
U I Lţ.l �
Fig. 1 . Planul orizontal al bazilicii paleocreştine de la Niculiţel (după săpăturile din
Potrivit date l o r d e ca re d is p u n e m Î n p rezent, m o mentu l
pătru nderii c reşti n i s m u l u i la g u ri l e D u n ă r i i n u poate fi
sta b i l it cu cerhtudine. I n l5ufi oienţa ce rcetă ri l o r pe teren ca
şi l i psa de cl a rita te a izvo a re l o r isto riog ra f i ce şi a texte­
l o r h a gi ograficel, n u perm it a se sta b i l i n i c i un fel de coor­
donate istorice Între p roces u l d e ră s pî n d i re a c reşti n i s m u ­
l u i În rînd u i popu laţi i l o r d i n I m pe r i u ş i prezenţa u n o r co m u ­
n i tăţi creşti ne l a m a rg i nea n o rd -estică a a cest u i a , Î n c u rs u l
secolelor I I - I I I e . n . 2 .
Exi stenţa u n u i episcop d e To m i s - Eva n g e l i c u s3, l a sfîr­
şitul seco l u l u i I I I e . n . , d a că ar tre b u i să d ă m c rezme
poveisti ri i d eis pre m mt i ri' u l , la Hol myri's , a ,l u i E p i ktet şi Asti o n ,
n e p u n e deja În faţa u n u i sta d i u avansat, cînd n o ua re l ig i e
Îşi c rease sufi.cienţi p roze l i ţ i , pentru c a re o rg a n i za rea b i se­
rici i pe teri,tori ul Scyth'i e i deven i,se o n ecesi'tate. Evi dent,
p utem considera că noua c re d i nţă ş i - a fă cut loc În Dobro ­
gea o dată cu ră s pÎ n d ilrea c u ltelor o ri enta l e . D a r, toc m a i
d i n acea stă ca uză c redem, 'ea a fost h a n d i ca pa tă şi n u s - a
putut m a n i festa l a n ivel d e g- r u p d ecît a t u n c i c î n d situa ­
ţia pol itică şi soci a l - econom ică a Scyth i e i , a g ravată d e
i n va,zi He ba nbare ş i de i ncon s i sten ta apă ra re a l i mes- u l u i ,
i -a perm i s s ă cîştige tere n . Ş i , c h i a r Î n a ceste co n d iţi i ,
i n tra nsigenţa şi exc l u s i v is m u l rel ig ie i c reşti ne, n u o fă cea u
a cces i b i l ă decît u no r g ru p u ri restrî n se d e p o p u laţi i etero-
1 Ina c est sen·s vez·i Oa�ol Aun.er, Martirii Dobrogeni, in " Revi,sta
CatQlk ă " , Huc. 1 91 2 , p. 49 şi p;p. 288-289 ; J. Zeiiiler, Les origines chre­
tiennes, Pa nils , 1 91 8, IP. 1 1 9 şi unm. Mo,i , recent, R . Con.sootno tines'ou, Les
martyrs de Durosforum, in " R ESEE", t. V , 1 967, nor. 1 -2.
.
2 A se vedea tr,o toreo competentă a problemei la D. M . Pippidi,
Contribuţii la istoria veche o Ro m â niei B uc. 1 958, p. 242 şi u rm .
, To mis i nbi nz.Îndu-se asupro intreg u lu i teritoriu, c h i a r În condiţii'le exis­
3 H . Delehaye, Les martyrs Epichtete e t As/ion, ,Î n " Academie
Rou maine : B u l leti n de la Sedion h i stori q u e " , t . XIV, 1 928, pp. 1 -5 .
17
https://biblioteca-digitala.ro
1971).
gene d i n l u mea oraşelor pontice şi a m a r i l o r cetăţi d u n ă ­
rene.
L u m ea c reşt i n ă a acelor vre m u ri se ca ra cteriz.a printr-o
permanentă c i rc u laţie a a posto l i l o r, m i s i o n a ri lor, profeţi l o r
ş i cate h i şt i l o r ca re roi a u i n toate d i recţ ii le, pentru a p u rta
Eva n g h e l i a u n d e aceasta n u pătrunsese, s a u pentru a
i n c u raja, i nstrui ş i a pă ra com u n ităţi le născute şi puţi n
s i.g- u re4. S,Î1n g- eroasa pem'e cuţie a c reş1!i n illO'r d i n a n,i i 303-
304 e . n . , a lovit În p ri m u l rî n d in aceştia , d a r a c reat tot­
odată un c u re n t potrivn i c a uto rităţ i l o r, favorizind o l a rg ă
ră s pi n d i re a c reşti n i s m u l u i i n med i u l u rb a n . D i n a cest
p u n ct de vedere, o rg a n izarea. u n u i episcopat la To m i s
poate fi socotită o rea l i tate, p e ca re tra d iţia i stori că a vea
s-o consemne, un secol şi j u mătate mai ti rz i u , la a d evă­
rata e i va l o a res.
De a ceea, c h i a r şi atu n c i cî n d in textele h a g i o g rafice
nu ,in,lli'l n i,m n i,mi,c "care să inspire încredere"6, p l o s' a rea
4 L. D,u,chesne, O rig in es du culte ohfl3tien, Pa�hs, 1 889. p . 1 4.
5 Referindu-se l a Înti l n irea di ntre Î m pă ratul Va lens şi episcopul
Breta nio ;' (Vetra nion) de Tomis. d i n a n i i 368-369, istoricul So�omenos
(H ist. eccl.. VI, 2 1 , În J . P. Migne, Patrologiae c ur su s c o m p/e tus series
Latina. Pa ris. t. 67. col . 1 344-1 345 ; sau În Griechische christliche Schriff­
.
s l e l/e r, ed. J. B idez - G. C. Hansen, Berl i n . 1 960, p. 263 ; ef. şi R.
Netz h a mmer, Die christ/. Mărt y re r am Ister, Buc. 1 938, pp. 27-29,
J. Zei l ler, op. cii., p. 1 72 , 307-308, 41 8 şi 1. Barnea, Din istoria Do­
brogei. voI. I I , p. 398 şi 457) menţionea.:z:ă vechi u l obicei din Scyth ia
M i no r "ca unul singur să fie episcop al bisericilor Întregului neam",
cu referire la episcopul de Tomis. Această ind icaţie poate fi l uată
ca a rg u ment În favoa rea ipotezei după ca re Tomisul a j ucat rol u l de
or.ga n izator al bisericii din Scyth ia, a·utoritatea şeful u i ecleziastic din
tenţei şi a lto'r epi'scopate i n cu rsu l sec. I V-VI e . n .
6 R. Ccmsta ntbi'f1,e�ou, ,op. cit
.• p. 1 4 şi ,unm.
Fig. 2. Vedere generală dillSpre nord-vest as upra zonei investigate a bazi/icii, cu poziţia absidei, criptei şi a pardose/ii de cărămidă.

u n u i m a re n u m ă r de c re şti n i m a rt i r i zaţi în cetăţi le pontice u m�u l cre,ş·t i n i s mu l u i î n î,ntreg Imperi ul . O j u măltate d e

ş i d u n ă rene, Î n pr i me l e două dece n i i a l e vea c u l u i IV e . n . ,
constitu i e u n i n d i c i u referitor la eşec u l persecuţ i i lor l u i
G a l e ri us ş i D i ocl eti a n şi l a răs pî nd i rea creşti n i s m u l u i î n
Scyt h i a M i n o r, m a i a l es d u pă ed i ct u l d i n M i la n (3 1 3 e . n .).
Si nodul e c u m e, n i c de l a N i ceea (325 e . n .) a m a rcat t ri -
seco l m a i tîrz i u , b i seri c i le c reşti ne, ră s pî n d i te p e tot c u p r i n ­
s u l I m peri u l u i , l u a seră l o c u l tem p l e l o r şi a lta rel o r păgÎ n e.
Confl i ctele d i ntre a ri e n i , m on ofi ziţi ş i o rtodocşi , m a n i ­
festate c u pute're î n O ri enrt, a u ati n s şi Scythi.a M i·no r7•
fă ră î nsă a a d u ce vre u n prej u d i c i u creşti n i s m u l u i victorios.

Fig. 3 . Secţiune transversa/ă prin a/tor (nord-sud) .

sectiune fransverso lă prin aDar nord sud

LE GE"O"
CARHHloĂ �..o...----4- SHLBEH BRUII S C RR A
piaTR" OEPUHERÎ GUHoi
L E&S

18

https://biblioteca-digitala.ro
In u ltimă i n sta nţă , ele a u generat o d octri nă n o u ă , cores­
pu nzătoa re unor relaţi i noi. Un s i,n g u r moment se pă rea
că bi serica creşti nă se clati n ă , că ba la nţa Î n c l i n ă spre
antich itatea păgÎnă, d a r atitud i nea ponderată a Î m pă ra ­
t u l u i l u l i a n ApostatulB, ca ş i s c urta sa d o m n ie, n u a co n ­
stituit u n obstacol g re u d e trecut pentru o i n stituţie per­
fect o rgonizată la m ij l o c u l seco l u l u i I V e . n . , c u ra m if icaţi i s. - N.
in toate sferel e societăţi i ro m a n e .
In urma m a rel u i tri u mf a l I m peri u l u i l a D u n ă rea de J os,
În con d iţi i le păcii şi prosp'e rităţi i d i n perioada c u pr i n să
Între dom ni a l u i Consta n t i n cel M a re şi Va len s, Scyth ia
M i nor, ba 'st·ion pri n oipa l În s i ste m u l defensiv D iocleti a n ­

�1-5.
Con sta nti n , avea s ă c u n oa scă o ră spî n d i re a c reşti n i s m u ­
l u i În cele m a i Î ndepă rtate colţuri a l e sale, c a fen o m e n
s u prastructura l a l ro m a n ităţ i i tîrzi i . Ş i n u n u m a i atît ; d i n
teritori u l cu pri ns Î ntre D u n ă re ş i M a re, Î n ce pîn d c u a d o ua
j u mătate a seco l u l u i IV e. n . , se vor Î n d repta s p re ţ i n u t u r ile
d i n stînga D u n ă ri i , l oc u ite de b a r b a r i germa n i c i şi d e
daco -roman i receptivi la tot c e ven'ea d i n I m peri u , u n m a re
n u m ă r de m i s i o n a r i . Căci pacea rel i g i oasă n u a În semn at
sting erea fa natism u l u i c reşti n , i a r modei m a rt i rajelor i - a ,.
Gu-N .
l uat locul cea a m i s i o na riatu l u i com pletat de a scet i s m .
D i ncolo de g ra n iţele I m peri u l u i , c re şt i n a rea În se m n a de
fa pt o extindere a s u p remaţiei acest u i a pe ca le rel i g i oa să
şi Î m pă raţi i n u n u m a i că a u sprij i n i t n o u l fen o m e n , d a r a u I:-f":""i�.; .1 L E oss
ş i i nter,ve n it pe ca, le po l i tică , otu n ci Gî n d i n tenţ.i i l e l o r, ses i ­ f5i.,;-.r�;.1 G A L B E N BRUN PIRTRA
zate, a u trezit reacţi a pa rteneri l o r ba rba ri9.
�1im UHPLurURR TRSRTR ORRIlH R r URt c u HORTRR '---"""-1

7 Bretani'on (Vetra n i o n ) , exilat de Va l e n s pentru ortodo x i s m , este

_ GUNOI I N DEPUNERE

pri mul episcop de Tomis atestat sig u r de i zvoarele isto rice (ef. 1 . NEGRU Fig. 4. Stratigrafia bazi­
Ba rnea, op. cit., p. 457) ; A u d i u s este e x i l a t d e .a semenea, Î n Scyt h i a licii observată pe peretele
Mi n,o r, de c.o"n/.;ta nţiu I I , pen.tru c.on'c�pţi'a s·a ,nel i g ioa's ă, socotită ere­ � GALBEN HURDRR nordic şi sudic al secţiu­
nii 1-0 şi pe cel nordic
tică de Î mpăratul a ni a n (d. V. Pârva n , Contribuţii epigrafice la isto­
ria creştinism ului daco-roman, B u c u reşti, 1 9'i 1 , p. 1 56 ) . 5RVRA al secţiunii a I I -a .
8 H. Delehaye, Saints d e Thrace et d e Mesie, Î n " Ana lecta
Bolla n d i a n a " t. XXX I , 1 9 1 2, p p . 260-265 ; L. D uchesne, Histoire anci­
enne de l'Eglise t . I I , Pa.ris, 1 91 1 , PoP . 325-330 ; R. Co n st.a,nti nescu, op.
cit., p. 1 2 ; 1. Barnea, op. cit., p. 392.
9 Convert i reo l a noua rel i g i e a u n u i n u măr a p reci a b i l de barbari Lissea n u , Dacia i n autorii clasici, I I , B u c u reşti, 1 943, p . 7 7 ) . Reînce­
d i n esbul cîmpiei mu ntene, o p rovoca t persecuţi i l e din a n u l 348, cu perea persecuţ i i l o r rel i g ioase În a n u l 369 e.n. a provocat reacţia
core ocazie Î m pă ratul c.onstanţiu a l I I - lea a pr. i m i t Î n i m periu pe Î m pă·natu' l u i Va lens ·ca,r'e -şi a d ună a rmatele l'a D u n ă re, s·i, l·i,n d u - ,1 pe
cred i ncioşii l u i Wulfi , l a , a m i ntiţi mai tî rziu sub n u mele de Gothi mino­ "
" regele vizigot, aflat Î n faţc unei noi conj u n cturi pol itice - a cţi u n ea
/'es, aşeza�i În B u l g a ria d u năreană d e astăzi, În j u r u l cetăţii N icop o l i s g rupării Fritig e rn - Alaviv, În i nterior şi primej d i a h u n i l o r di n s p re ră ­
ad Istru m, ţinut bog.aot Î n păduri ş i păşu n i , a d a ptÎ n d u -se perfect să rit - să cea ră pace, acceptî nd pro pa g a n d a a r i a n i s m u l u i p r i n tre
vieţi i de munte. (Cf. Ph i l ost.o rg i u s , Hist. Ecclesiastica, tra d . G. Popa- s,up'u ş i i săi ( 1 . Bamea, op. cit., p. 398).

Fig. 5. Secţiune transversa/ă prin altar (est-vest).

sectiune franGversalil prin allar e st vest

•

..
LEGE"O"
CI1RRHÎon HEGRU RHTic !i [ n nn
i
PÎRTRR aBt.IEH HllRDRR

DĂRRHÎlTURR nRn"BirrURR 'rRSnT('

LOEG8 SRLBE" 8RUH

19

https://biblioteca-digitala.ro
 Pri'ntre pri m i i m i s i o n a ri c reşti n i Î n l u mea germ a n ic ă,
ca re au pred i cat a ri a n i s m u l l a n o rd u l D u n ă ri i , au fost cei
d i n Pont şi Calppald ocia, l u aţi pri,zo n ieri Î n u rma i nvaz i ,i ­
l o r gotice d i n vremea l u i via l e ri a n şi G a l i i e n u s 10, D i n tre
a ceştia s-,a ,rid icat rd u pă a proape o generaţie, W u lf i l a , rî n ­
d u i t d e capi i bi'S'e rilO i i d i n I m peri' u " Episcop a l creştini/or ce
trăiau atunci În ţara Getică ' I . D u pă retrag e r'ea II,uti Wu!l ­
" În u n'e l e po rţi un i pîn ă la 3,60 m, d a to rită criptei , a cărei
Wa �i a prozel iţ'ido r să i l a s u d uii D'u n ă,rili , u n no'U via I d e
mi'siona,ri pă1tru n d Î n Borbaricum. P'rintre e i se n u mă'ră
A u d i us, despre ca re E pi ph a n i u s rel atează că a pătr u n s
depa rte Î n Goth i a , convert i n d m u lţi ba rba ri şi Întemei n d
m ă năsti ri l2 . D u pă m o a rtea s a , a u d i e n i i a u trecut Î n I m pe­
r i u sta b i l i n d u - se l a Ca lc i s , În B a l ca n i , sa u Î n O rient
(Si ria) 13.
Un loc deosebit Î n răspÎ n d i ,rea c reşti n i s rm u l u i print re
ba rba ri l - a u avut m i s i o n a r i i o rtodocşi a i că ro r rep reze n ­
ta nţi de sea mă a u fost Sava Gotul şi N i ceta s Roma n u l ,
m a rti rizaţi Î n timpuii persecuţi i,lo r l u i Ath a n a rich d i n a n u l
372 e. n . '4.
C reştin i s m u l Î n s'em n a a m estecu l Consta nti nopol u l ui Î n
trebu ri'le i n terne a, l e goţH o r şi Ath a n a ri'ch l - a tratat c a
a ta re, persecutÎ n d şi a l u ng Î n d d i n G o t h i a p e c reşti n i , fă ră
a face vreo d i st i n cţie Î ntre a u d i e n i , a ri e n i s a u o rtodocşi.
Ret ra se Î n I m peri u , g ru p uri l e c reşti n a te d e l a n o rd u l D u n ă ­
r i i a u t ra n sportat proba b i l Î n refug i u l l o r şi o pa rte d i n
corp u ri l e n eÎ,nsufleţite a le c e lo r căzuţi pentru c re d i nţă, a
căror vi aţă p l i n ă de privaţi u n i , Î n c u n u na tă d e m a rt i ri u , le
dă dea a u reolă d e sfi nţi Î n faţa c reşti n i l o r d i n I m peri u , Î n
a m i nt i rea că ro ra persecuţ i i l e de l a Î ncep u t u l seco l u l u i
I V e , n . m a i d ă,i n u i'O' u Î nc ă . Trui pur,i:l e m a rti ,ri,l o r a u �ost i ntro ­
d use Î n morm i nte s i m ple, u n eori com u ne, dea s u p ra că rora
s - a u rid icat apoi cri pte şi ba zi l i ci ca re avea u să c i n stească
an de an mem or i a ce l o r căzuţi, ale căror ră mă şiţe pă m Î n ­
tene, Î n g ro pate s u b a lta re, sfi nţea u ş i d ă d e a u n u m e l e
a cestor l ăca ş u ri . C ă c i f ieca re bi serică Îşi o n o ra m a rt i r i i
şi sfi nţ i i , a n iversă ri le a cesto ra f i i n d , Î n m o d n a t u ra l , n u ­
m a i să rbă tori loca l el5.
I n acest co ntext c u l t u ra l - i sto ric c o n si d e ră m că tre b u i e
plasată excepţi o n a l a descoperi re a ba zi l i ci i c u m a rtyricon ,
Î n g ropat s u b pa rdose a l a p res byteri u m - u l u i , d i n c o m u n a
N i c u l iţel , j udeţul T u l cea .
Loca l itatea afl ată la cîţiva k i l o m etri de l i n i a D u n ă ri i ,
În apropierea a nt i c u l u i Novio d u n u m , Într- o m i 'că depresi u n'e
a dea l u ri l o r N i c u l iţel u l u i , este c u noscută s peci a l i şti l o r d a ­
torită u nor vesti g i i a rheolog ice ca re Î m b ra că o perioadă
foa rte l a rg ă , fă cî n d d ova da u,nei l o c u i ri i nte n se şi co n ­
t i n u e Î n a ceste locu ri l6 .
Bazi l i ca a fost descoperită Î n zon.a l o c ui b i l ă din n o rd ­
'e stu l co m u n e i , pe o pa ntă pute r n i c Î n c l i n ată . D i n s p u se l e
loca l n ic i l o r, c u cîteva dece n i i Î n a i n te confi g u raţia acest u i
teren e r a a lta . Baz i l ica e ra situată p e o Î n ă lţime, prote­
jată s p re s u d -vest d e o v i roagă pe u nd e a pele p l o i lor Îşi
fă c u seră fă g a ş . Acoperi rea v i ro g i i Î n u rm a exti n d e r i i satu­
l u i a fo rţat a pel e p l o i l o r să-şi sch i m be c u rs u l pe Î n ă lţi mea
res pectivă . Zi dă rio de pi'a tră a ba'z i l i c i i a�lată l a s u p r,a ­
faţă a fost refo losită l a constr u i rea n o i l o r case, io r v i i t u r i l e
m a ri d i n u lti m i i a n i a u spă la t te ren u l , scoţî n d l a ivea lă
c u p o l a cri ptei . Săpătu ri l e a rh'eo l og i ce d i n toa m n a a n u l u i
1 97 1 , efectuate, Î n spec i a l , Î n z o n a p resbyte ri u m - u l u i a u
avut c a sco p sa lva rea m o n u mentu l u i . E l e s - a u execu tat pe
o s u prafaţă d e cea . 200 mp cu aj u to r u l a trei secţi u n i
p a ra l e:l e, d i ntre ca re, p r i m a - Sa, trebu i a s ă Îndepl' i n ea'Scă
1 0 L. D, u,chesne. op. cit., p. 29.
1 1 Cf, Phi l osto rg i u s , op. cit., pasaje păstrate intr-o l ucrare a
patria rh u l u i Photius a l Constanti nopol u l u i (ef. Pop a - lti ssea n u , op, cit"
p, 77) ,
12 5p' ipha n i'u,s , Adversus haeredes, LXX, 1 4-15, in Migrne, PG,
t. 42, col. 369-373 ; ef, ş i V. Pârva n , op. cit., p. 1 56.
13 C. Pabs c h , B eitr ă g e zur Volkerkunde von Siidosteuropas : I I I
Die Volkerbewegung a n der u n teren Donau i n der Zeit von Diokletian
bis Heraclius, Wien, 1 928, p. 58.
1 4 Din s c risori l e lui Vasi l e cel M a re, ef. V. Pâ rvon , op. cit., l o c ,
c i t . V . şi l a H. Delehaye, op. cit., p p , 2 1 6-221 .
15 L. Duchesne, op. cit., p. 273.
16 C I L, I I I , 7520 ; C I L, 76 1 1 ; C. Pats'c h , op. cit., p p . 39-40 ; 1 . B a rnea,
Şantiervl Garvăn (Dinogetia) - Sondajul de la Niculiţe/, i n "SCIV " ,
V , 1 -2, 1 954, , p , 1 86 şri 'u rm . ; I'd em, Din istoria Dobrogei, vo<I . I I , B u'c"
1 968, De la Dioc/eţian la Va/ens, p. 393 şi 476.
20
https://biblioteca-digitala.ro
f u n cţia d e ca n a l d e s c u rgere a a pe l o r Î n ca z u l u n o r even·
t ua l e p l o i . Secţi urnea a d o ua - S" treb u ia să lă m u rea scă
situ,aţia cri pte i , poziţia ei În ca d ru l bazi l i c i i ca şi con·
ţi n ut u l a ceste,i,a , Cea de- a treia secyi u ne - S2' u nma să
sta bi lea scă d i men si u n i le bazi l i c i i ca şi o serie de pro·
bl eme stra ti g pafice (fig . 1 ) , Tere n u l a fost secţionat adînc,
m o n u mental itate şi poziţie i m p u nea u a cest l uc r u .
D i n p u n ct de vede re stra tig rafic, situaţia este u rmă·
toa rea : s u b un strat vegeta l s u perfic i a l , d e cele m a i multe
ori i n exis,tent, u'rmează pămîntul vi u a nlt Î'c, de c u l oare
g a l ben Î n c h i s c u n ua nţe brune, perfo ra t Î n m a i m u lte
l o c u ri d e g ropi a d î n c i u m pl u te de g u no a i e a ru ncate de
săte n i i ca re ş i - a u rid icat casele c u pă m î n t u l şi pi atra
scoase d i n l o c u r i l e respective, I n a cest stra t de pămînt
s-a u Înfipt temel i i l e bazi l ic i i c reşti n e pîn ă la a d î n c i mea
de 1 ,50 m . D edesu bt se aHă l oes's - u l Î n oare construc­
to,ri,i ali zidit martyricon - u l (f,ig . 4). De'QS'u pra, podeaua
bazi l i c i i a fost pa rdos ită c u că ră m id ă ro m a n ă , de fo rmă
patrată (30X30X2,5 cm), a şezată moza i ca l ca pe o ta blă
de , ş,a h r(:f,ig. 2) . Temei'ii,l e ba,zlH i d i ca şi pereţ i i .c ri .ptei 'a u
fost rea l i zate d ir n piatră l oc al ă - ca l ca r negru d e G utten ­
ste i n , extras d i n ca rierele N i c u l iţel u l u i - p r i n s ă c u mo r­
ta r d in va r, n i s i p şi cără midă pi,sată . La co nstrucţ i'a crirp ­
t,ei a fost fo'bsi t ,şi ,c a l'c a r u l creta d c a d us d i n ca ri erele
Babadag u l u i . I n sta d i u l actua l al cercetă ri l o r, ba z i l i ca d e
l a N i c u l iţel a p a re s u b fo rma u n u i e d i f i c i u reg u lat, d rept­
u n g h i u l a r, cu t rei nave şi cu o a b s i d ă o rien tată N N E 60°17
(fi g . 1 ). Absida este d'e fo rmă s e m i c i rc u l a ră , cu o desch i ­
d e re i n teri o a ră d e 6 m . Te m e l i i,l,e s o l e a u o g ro s i m e de
0,92 m, f i i n d constru ite d i n pietre pri n se c u m o rta r Î n
sris,tem u I opus incertum. P e am bele �eţe, 'PÎnă ,I,a ba. ză, ,se
observă o ten c u i re s u pe rfi c i a l ă . La bază , p i etre le a u fost
a şezate d i rect Î n pă m î nt, Î n poziţie o b l ică sa u vertic a l ă .
Zi d u ri l e late ra le, s u rpri n se pa rţi a l . c e l s u d -estic f i i n d d i s ­
t r u s de o g roapă m odernă, i'ar c e l n o rd -vestic s ituÎn d u - se
Î n ca n a l u l de s c u rg e re, i n d i că bazi l i c i i u n s paţi u i nteri o r
d e 1 2,30 m . D o u ă tem e l i i s u bţ i r i , re p rezentîn d 1 /2 d i n
g rosi mea z i d u ri l o r exte ri oa re, prinse o rg a n i c p e o l u n g i m e
d e 0,30 m d e pa rtea i nte rioa ră a zid u ri l o r late ra le a l e
a bs i d e i , d e l i m ita u n ava centra lă a n a o s u l u i , p e o lăţi m e
d e 7,50 m , d e navele latera le, l ate de 2,40 m fiecare .
D i strugerea bazi l i c i i pînă la teme l i i n u n e perm ite
astăzi d ecît să p res u p u n e m coloa ne sa u p i l a ştrii ca re
conti n u a u cele d o uă temel i i s u bţi ri, de l i m itÎnd n ave l e l ate­
ra le de nava centra l ă . Descoperi rea u n u i f ra g me n t de
ca'llOa r, o ma m eln ta't cu o sem i ipall metă cu trei b raţe, În
i n terio rurl bazi l id i , pa re să vlirn ă Î n s .prij, i n u l ce,l o r d e m a i
s u,s (,f i g . 6) .
M ă ri m ea a bsidei ca ş i g rosi mea z i d u ri l o r şi l ăţ ime a
bazi l i c i i , p res u p u n o construcţie d e m a ri d i me n s i u n i , ce
u rmează a fi scoasă Î n Întreg i m e l a l u m i n ă Într-o ca m ­
pa n i e vi i toa re.
Elementu l cel m a i i n te resa n t a l a cest u i ed ifi c i u Î I co n ­
stit u ie În să c r i pta , e a Î n s ă ş i u n m o n u me n t a că ru i va loa re
i storică depă şeşte g ra n iţele fostei p rovi n c i i ro m a n e Scy­
thha M i n o r. Constru ită d i,re'ct IÎ,n Iloes, s, ,c ri pta 'a re iQ ,fo �m ă
u şo r tra pezo i d a l ă , c u baza m a re de 3,70 m , o ri entată s p re
i nte rioru l a b sidei, baza m ică de 3,40 m şi l a t u ra d e
3,50 m ; pe reţi i a u Î n ă l ţ i m e a de 2,25-2,30 m . D e a s u p ra
a re o c u po l ă de că ră m id ă rost u i tă legată c u m o rta r, d e
fo rmă sem i sferică , c u d i a metru l d e 3 m , u ş o r a l u n g i tă
spre s u d -vest, Î n d rept u l in t ră ri i , Pe m i j l o c u l c u po l e i se
afla un vî rf t ron co n i c , a ct u a l mente d i strus Î n u rm a u nei
i n tervenţi i nech i bz u ite a săte n i l o r, ca re se r id ic a pînă la
n ive l u l pa rdose l i i , i n d i cî n d pro b a b i l l o c u l a lta ru l u i p ro ­
p r i u - z i s ( presto l u l). O l i n i e d rea ptă i ma g i n a ră u n e şte per­
fect m a rg i n i l e absidei c u vî rf u l c u p o l e i . Pe toate l a t u ri l e ,
z i d u ri l e cri ptei se p re l u nges.c prin t i m pa n e s e m i c i rc u l a re ,
a l e ,că ro r d imensi u n i va ri'a ză (fit g . ,2). rDea,s urpra ,intră ri' i ,
t i m pa n u l a fost u şo r ava riat d i n a ntich itate, pietre l e s a l e
gă'si n d u - se Î n pămîntul u mbl at d i n raţa i ntră ri i Î n c-ri ptă ,
Acea sta , situată s p re s u d -vest, d e formă d rept u n g h i u l a ră ,
Î n:ca d rată d e blocuri ma,sive d e oal l'oa r cretadc, l uc rate
17 J. Zei l ler, op. cit., p. 1 85 ; moi recent, D i n u Theo.d orescu, L'edi­
lice romano-byzantin de Cal/atis, in "Doci o " , N.S.V I I , 1 963, p p . 284-285,
f i g , 1 6.
Fig. 6. Fragment de calcar ornamentat cu palmetă
cu trei braţe descoperit În dărîmăturile bazi/icii.
Fig. 7. Vedere laterală a criptei cu intrarea zidită.
Fig. 8. Detaliu al intrării inainte de scoaterea
zidăriei.
21
https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 9 . Intrareo Î n criptă după inlătllfarea zidăriei d e cărămidă
cu şip' iţu l , a fost g ă s'ită perfeot blooată şi te'ncu i tă (fi g . 1 1 ).
O p l atformă con struită d i n pietre şi că ră m i d ă frag mentară,
legate c u m o rta r, fo r m a u o pa ntă ca re cobora din d re pt u l
i n tră ri i p î n ă la n i ve l u l bazei z i d u r i l o r c r i ptei . Pă m î n t u l ră s­
c olit î n d reptul a cestei pl atforme dovedeşte că a existat
un spaţi u l i ber în faţa i ntră ri i ca re, d u pă b l oca rea aces­
tei a, a foslt a·c ope ri t pînă la n i,vel u l p a nd o'sel i i de cără­
m i d ă a .p resbyteri u m -,ul,u i sirtuat dea s u pr,a .cr ipte i . ,li n m o men ­
t u l desch i d e r i i c ri ptei, s - a o bservat că spaţi u l i ntră ri i f u sese
z i d i t î,n a n tich itate o u că ră m i zi identice ce' l o.r fo'losite la
p a rdosea la ba z i l ici i , a şez'a te o rizonta' l între stna't u r,i g roase
d e m o rta r, d u pă ce, î n p rea l a b i l . i nt ra rea p ro p ri u - z i să
fusese b locată cu o lespede d i n ca l c a r c reta c ic p r in s ă
î n pene (pietricele şi fra g m e nte de că ră m i dă c u mo r ­
ta r), iar Î n b l o c u r i l e late ra le s - a u i n tro d u s 4 sig i l i i d e fier
p r i n ,s e î n p l u mb (fi1g . 9). Lels p ede,a er'a a'şez.ată î,n poziţie
verti ca l ă şi se s p rij i nea jos pe p ri m a trea ptă a u n u i p ra g
din a ceea 'şi rocă , pri,n să î n m or,t,a r, l uc rat î n trei trepte,
situat cu baza s p re exterior, în a şa fel î n cît deb loca rea
i ntră ri i pr,es upu n ea Î'n p rimU iI rî n d Îln lăt u ra rea ,1 u i 18 �fi g . 1 2).
Sub p rag, într-o m ică porţi une d e a rs u ră , a fost găsită o
m o n e d ă , el.e ment deosebit d e preţios pentru d a ta rea con ­
strucţi ei de la N i c u l iţe l . D u pă Î n d e p ă rta rea I'es pez i i , s - a
c re·arl: pos i b i' l itatea pătmn deni i În i nteri o. m l cri pte i , pri ntr-o
deschidere de formă c"la si -pătrarl:ă de 0,69XO,79 m (fig . 1 1 ).
Ca mera m o rtu a ră , pa rdosită cu t rei les pezi m a ri de ca l ca r
creta ci,c , se afla situată ou a proxilmativ 0,90 m deasu,p ra
b a zei c r i ptei . Pa rdosea la a re forma u n u i d re ptu n g h i u ş o r
nereg u lat, c u l a t u r i l e , s p re n o r d - est = 2,28 m , s p re s u d ­
vest = 2,30 m , s pre n o rd -vest = 2,37 m , şi s p re s u d - est =
= 2,38 m . Pereţi i ca merei m o rtua re a u u n a s pect se m i ­
c i rc u l a r, rea l i za t p r i n ri d i c a rea bolţi i de că ră m i d ă d i n
i nterioru l cri ptei - cel e 4 a rce a l e s a l e porn i ,n d d i n cele
4 co l ţ u ri ale Încă peri i 19 (fi g . 1 0). Spaţi u l l i ber, de formă
s e m i c i rcu l a ră , a fost ten c u i t c u va r şi n is i p, iar a roadele
pereţ i l o r au fost mă' rg i n ite c u două benzi : una ro şie,
vopsită c u o c ru , de 0,05 m şi a l ta a i bă , c u va r , d e 0,06 m
g ro s i m e . Î n ă lţi mea pereţ i l o r va riază : 1 ,4 1 m N - E ; 1 , 37 m
S-V ; 1 ,40 m N -V şi 1 ,45 m S-E.
Pe p a rdosea la d e l espezi a î n că peri i a fost co n struită
Ioda mo nt u a ră di,n ,s c.Î n d u pi s u btiri d e brod de 0,0 1 5 m
g ro s i m e . Forma l ă z i i pa re a evi d enţia un si stem d e co n ­
strucţie n e ma iÎntÎI'n it astăzi Î n practica ritu a l ă c reşt i n ă .
Alparent, a re o formă d reptu n g h i u la ră . Reprezi ntă Însă
u n d u b l u trapez, fi eca re l'a t u ră , reall i,z ată d i ntr-o s' i n ­
g u ră scî n d u ră , f i i n d u n tra pez p r i n s de cel e l a lte trei p r i n
COizi d e l1în dun i·că ,Î n a, ş a �e l î;noît, d a ·c ă b a z'a m i,c ă a un e i'a
se oflă jIO S, I'a t u ra .o pusă m e 'baz.a m i că Î n s u s (fi 'g . 1 4).
Colţu ri le l ă z i i au fost prin se î n colţa ri d i n tablă de a ra m ă
18 Lespedea 'a,re unmă,to'a rele di memi uni : 1 ,1 7 m ,I u'ng'ime, 0,69 m
lăţime, 0, 1 2 m g ros'ime, iar p ra g u,l : 0,45 m l u ngi me, 0,40 m lăţi me,
0,1 3 m g ros,i me s'u.b lespede ş'i 0,23 m g'fOs·i, me II'a bază.
19 Siste m u l d e construcţie este ounos·c ut şi folosit şi astăzi ; a se
vedea Aurel ian Tă năse.s cu, Perspectiva - Probleme, Ed. didactică şi
pedagog,ică, B u c ureşti, 1 971 , oa p. VI I I , § 2, Perspectiva axonometrică
oblică şi centrală. p. 251 , fig. 32.
bătută Î n ţi n te. De a semenea, m i c i p l ăc uţe d e a ra m ă ,
bătute Î n ţi nte, p r i n d e a u m ij l o c u l fiecă rei l a t u r i d e f u n d u l
Iăzi i20.
S p re i nt ra re şi În pa rtea op u s ă a ceste i a , l a t u ra n o rd ­
esti că ş i cea s u d -vestică s e conh n u a u p r i n d o u ă fro n ­
toa n e t ri u n g h i u l a re, c u Î n ă lţimea de 0,24-0,25 m , p ri n se
Între ele p ri n 4 soÎ.n d u ri a şez·ate l o n g it ud i n a .1 şi bătute Î n
c u ie de l e m n , con stitu i n d u n fel de c a p a c a ,1 l ă z i i m o rt u-a re .
I n exterior scÎn,d u ri, l e I ă zi i , ca şi fronto a ne'le , a u fost deco­
ra te cu I,i'n i i d i spu'Se În reţea , ro mlboildaI I ă .
Această I a dă a servit c a m o rmÎlnt colectiv, a d ă posti n d
schel ete l e a 4 m a rti ri a l e căror n u m e a u fost i n c i za te, c u
l i tere g rece·şti, Î n ten c u i OJ I'O pe retel u i d i n d rea pta i n tră ri i
(fi,g . 1 5). De's tul de prost .c on'Servarte, dato rită med i ul u'i
a 1 ca l i n , c reat de pa rdosea l a ca lca roasă ca re a d i strus ş i
f u n d u l l ă z i i m ortu a re , ose m i ntele ş i - a u păstrat ord i nea l o r
a n atom i c ă , evi d e nţ i i n d o Î n h u m a re Î n poziţie o r i zon ta l ă ,
p e s pate, c u p i cioa rele Î n a i nte şi ca pete l e spre i ntra re.
M o rmînt ul fi i n d deranjat cu oca z i a u ne i să pă t u ri fă cute
d e săte n i , Îna i nte de i n te rvenţia n o a stră , n u m a i d o u ă d i n
cele patru schelete a u fost g ă s ite Î n sta re m a i b u n ă . Se
rema rcă l i psa tota lă a elementelor vest i menta re.
I n pa rtea s upe rio a ră a pereţ i l or, d in d rea pta şi di n
stî n g a lăzi i , se g ă sesc două i n scri pţi i g receşti cu semne
i n ci za te ş i vopsite c u roş u . lite rele au Î n ă lţimea d e 7-8 c m
ş i lăţi mea de 4,5-6 om. P € per€tel·e ,d i·n stÎinl9'a , -s u b m o n o ­
g ra m a l u i H ri stos, rep reze n tî n d o cruce s i m p l ă c u P pri n s
d e pa rtea s u pe rioa ră a b raţ u l u i vertica l . stă scri s : fJ.()(p't'upec;
Xp L ()'t'OU ,� fi g . 1 3), ' i·a r pe pereltel€ d i n d r€ a pta , sub o cruce
a s e m ă nătoare, d a r d e d i me n s i u n i m a i m a ri , n u mele celor
patru m a rt i r i : '1' fJ.()(p't'upe:C; Z w 't' L XO�, " An()(t-o c; , l« ()(fJ.&cr Le;,
<I>[Â L 7tTCO� (fi g . 1 5). Se o bservă poziţi a Î n c l i nată spre
d rea pta a ce l o r două i n scri pţi i , d a tă de spaţi u l sem ici r­
c u l a r a l pereţ i l o r, rema rcÎ n d u - se fo rmele l u n a re a l e l i te­
rel o r epsi l o n şi s i g m a ş i m a i a les ca ractere le cva s i - c u rsi ve
a.l e l i tere.l o r my, l'O mbd a , a, I'ph'O şi om':og a .
P rezenta ' ba z i l i c i i c reşt i n e c u ma rtyricon l a poa lele
d ea l u r i lor N ic u l i te l u l u i Î n tr-o zonă cîndva Î m pă d u rită, d i n
terito ri u l m a ri i c � tăţi a N oviod u n u m u l u i , ri d i că cîteva pro-
Fig. 1 0. Sistemul d e ridicare a bolţii d e cărămidă, din interiorul criptei.
Fig. 1 2 . Interiorul criptei văzut de 10 intrare.
22
https://biblioteca-digitala.ro
bleme pe c a re vom Încerca să le s o l uţio n ă m , În m ă s u ra
În c a re ne-o vor perm ite materi a lel'e de c a re d i s p u ne m,
fă ră p retenţia de a le e p u i z a .
i n p ri m u l rî n d tre b u i e sta b i l it m o m e n t u l r i d i c ă r i i ed i ­
fici u l u i pa leocreşt i n de l a N ic u l iţel c a şi ra portul c ronolo­
g i :c d i nt re bazi l i că şi cri ptă ; a po i , treb u i e p reci .zat momen­
tul m a rhraj ud u i .
i n p rivi,nţa În ca d ră r i i c ronolog i ce a mon u m e n t u l u i , d i s­
p u nelm de oÎteva e,l em ente p.reţioose. T i p uii de ba z ill ică c u
trei nave, c u , s a u fă ră n a rtex, este Î n tîd n 'it frecvent Î n
Scyth i'O M i nor, În c u r, w l seco l elor I V-VI e . n . , l a H . i stri'a2 1 ,
Tom ils22, Novi od un u m23, Tropaeum Tr·a i,a n i 24, C h iose - A i d iln25,
Troesm i s26 şi Beroe27, ca ş i l a l atrus28, Î n n o rd u l B u l g a ri e i .
20 Pă"ţi l.e Ilatera l e lall e ,I ă Zli' i mantJuare o u ,î.n ăllţi mea de 0,24-0,25 m ;
l a eura n o rd - estică o re baza more (sus) = 1 ,40 m şi baza mică de
1 ,30 m ; hatu·na slu,d-'ves'toi:că a,re baza mkă (sus) = 1 ,44 m ,şi baza m a re
de 1 ,52 m ; latu r·a nard-vestică a re baza m o re (sus) 1 ,98 m şi baza
m ică de 1 .76 m ; la t·ura ,s ud -esti că a re baza mică (sus)
=
= 1 ,78 m şi
baza m o re de 1 ,83 m .
2 1 " Histria , 1 , p. 1 55 ş i u nm . ; 1 . Ba rnea, Nauvelles consid€uations
"
sur les basiliques chretiennes de Dabraudja, În D a c i a " , XI-XI I ,
1 945-1 947, p . 228 ; I d e m , op. cit., p. 474.
"
22 A. R ă d u l es Cou , Monumente romano-bizantine din sectorul de
vest al cetăţii Tomis, Cansta nţa, 1 966.
23 1. Bam'e.a , B. M ibnea ş i N . An g h el l es'c u , Săpături/e de salvare
de la Noviodunum, În " M at e ri a l e " , IV, 1 957, pp. 1 62-1 65 şi " Mate­
ria l e " , V, 1 959, pp. 464-468.
24 V. Pârva n, Trapaeum, p. 1 80 şi u rm . ; 1. Barnea, Nauvelles (on­
siderations . . . , ap. cit., p. 226 ; R . VUII,pe, Histaire ancienne de la Da­
broudja, B u c u reşt i , 1 938, p. 342.
25 R . Vul pe, op. cit., p. 343.
26 J. Zei l l e r, op. cit., p. 1 97 ; 1. Barnea, Din istaria Dobragei, I I ,
p. 480.
2 7 Bazi l i ca cu cri ptă de la Beroe nu o fost Î ncă p u b l i cată ; i n�or­
matia ne-a fost f u r n i zată d e Petre A u rel i a n , a utoru l săpături i , c ă r u i a
Îi �'u lţum i m pentru a ma b i l i tat e.
28 Teo f i l Iva n ov, Das Limeskastell IATRUS, Zwei altchristliche Ba­
siliken des 4 - 6 Jahrhunderts in Sektor III, Klio, B e itr ă g e z u r a lten ge­
schiohte, Akademie Ver l a g - B e rl i n , 1 964, pp. 1 55-1 57, PI . I şi fig. 2 1 -22,
25-26.
Fig. 1 1 . Intrarea În criptă văzută din interior.
Fig. 13. Inscripţia din stinga intrării.
.
N a rtex u l este cara cteristic ba z i l ic i l o r c reşt i n e Începînd c u
sec. 'v e. n .29. i n trucÎt zona i n t ră r i i Î n bazi l ică n u a putut
fi in vesti g ată, pe b a za a cestu i element nu se poate face
o Încad ra re c rono log ică m a i restrî n s ă . Sis te m u l de con­
strucţie, fo l o s i rea m o rta ru l u i din va r şi că ră m i d ă p i sată ,
l i m i tează În t i m p r i d i ca rea bazi l i c i i pînă În seco l u l VI e.n .30.
Pa rdosea l o de că ră r m idă ro m a n ă , c h i a r În o a z u l u nei refo·l os i ri
a a cest·u i materi a l , ,i n d i că peri oada ro m a n i tăţi i �'Îrz i i . D'e oo ­
r u l cu p a l m etă cu t re i b raţe, de pe fra g m e n tu l de p ia tră
g ă s i t În a p ropi erea z i d u l u i c a re despărţea nava centra l ă
de nava l atera l - d re a pta , a p a re p e o serie d e m o n u mente
funera re de epocă rom a n ă , f i i n d p re l u a t Î m p re u n ă cu
a lrte el eme nte o rna menta le de bazid i,c a p a l eocreşt i n ă . C a n ­
titatea relativ m a re d e s t i c l ă s pa rtă, d a r m a i a les fra g ­
mentele cera m i ce de pe pardo sea la bazi l ic i i c a ş i d i n
pămîntul u m b l a t d i n faţa i nt ră ri i Î'n cri ptă , decorate c u
stri u ri adînci sa u cu ca n el u ri m a r i , d i n pa stă d e n să cără­
mizie acoperită cu a'ngobă g ă,lb u ie, ca racteri1stice sec. I V ­
V I e . n . , vi n În s p rij i n u l Î n c a d ră ri i m o n u mentu l u i În acea stă
peri oadă (fi g . 1 6). N u m a i p rezenţa cîtorva fra g mente cera ­
m i ce de tra d iţie geticâ a r p utea re p rezenta u n i n d i c i u
pentru o cronol ogi e m a i restrî n să - sec. IV - p ri m a j u mă ­
ta,te a se,c. V e. .n.
Apare În să evi dent. ca mtr.e ba z i l ică şi cri ptă exi stă
o u n i tate perfectă . Folosi rea a ce lo ra ş i m a te ri a l e În c a d r u l
u n' u i si stem con structiv u n it,a r, p res u p u n e construi rea l o r
l a a ceea şi dată , sa u l a momente foa rte a pro pi ate În t i m p .
An a l i za i n scri pţi i lo r de p e pereţi i m a rtyrico n - u l u i , ca şi
m a n ie ra fo l o s i r i i şi decoră r i i s paţi u l u i i nteri or, ne oferă
noi pos i b i l i tăţi de d a ta re. Folosi rea s paţi u l u i i n terio r, p r i n
crea rea unor pereţi se m i c i rc u l a r i , este specifică cataco m -
29 P. Test i n i , Archeologia Pa/eocristiana, Roma, 1 948, pp. 735-736 ;
1. Barnea, op. cit., p. 468.
30 Cf. 1, Barnea, op. cit., p p . 476-479.
23
https://biblioteca-digitala.ro
belor pa leocreşt i n e , ca de a ltfe l şi m a n i era de a decora
m a rg i n i le a rc adelor c u benzi c ol orate c a re u neori a vea u
d o a r rol u l d e a rea l iza u n s paţi u s'e m i c i rc u l a r3 1 . Crucea
mo nog mmată , În fo rma exi stentă pe pereţ i i cri ptei , este
ÎntÎI'n ită pe o serie de m o n u me nte c reşt i n e d i n perio a d a
ro m a no - b i za n ti n ă . S p re exe m p l u , a pa re pe i n scri pţ i a I ă n ­
c i e r i l o r d i n U l metu m , În vremea l u i J u sti n i a n32, p e u n i n e l
de p rove n i enţă necu nosc ută di n sec. V e .n ., afl a t Î n M u ­
ze u l d i'n N a ntes33, d a r ş i În Eg i pt, p e u n ep itaf de l a sfîr­
ş i t u l sec. I V e . n .34. Este Însă ca racteri stică sec. IV-V e . n . ,
d u pă ,c um şi ,s<C rierea este s pecifică a oe l e i,a ş i peri oade,
g ă s i n d u - ş i a n a l og i i pe teritori u l Scyth i e i M i n o r Î n i n s c n p ­
ţia funera ră a j u ri st u l u i (VOfH X6c;), de o r i g i ne s i r i a n ă , S i m ­
p l i c i u s ( L UV1tA [X WC;), Î n m o rmîntat l a Ca l la t i s Î m p re u n ă c u
soţ ia sa M e lti s35 şi În i n scri pţ i a tom i ta n ă d e d i ca tă ,. Ferici­
tului Timotheus de către Din ias, de curînd lum inat (=bo­
t,ez.a t) Enmanuil " 36, d atată În s'e c. V e .n .37. As,e m ă n ălri piÎ n ă
3 1 Vezi Oraz, io M a rucchi, Manuale d i archeologia cristiana, R'o m a ,
1 923, p. 2 8 3 (Ci m , d i Ca l l i sto - s e c . I I I e . n . ) . p. 2 8 8 (inceput u l sec.
IV e . n . ) , p, 303 ( C i m . dei Sa n t i Pietra e M a rce l l i n o - in ceputul sec.
IV e . n . ) . p. 3'i 8 (Ci m . di Do rn i t i l,l,a - sec. IV e . n . ) ; A. B e l l u cc i , Le
catacombe di Gaudioso e di San Eufebio a Napoli, in " Rivista
d i a rcheolog ia .cristia n a " , XI ( 1 934) , n r. 1 -2.
32 Cf. 1. B a rnea, op. cit., p. 423 şi 51 4, fig. 20.
33 Cf, F. Cabrol, H, Leclercq, Dictionnaire d'archeologie chretienne
et de liturgie, t. I I I - e, Pa ris, 1 9 1 4, col . 1 528.
34 I bi de,m, col. 1 52 1 .
35 I n,s'o nipţi ,a o fost dotată i,n sec. V-VI e . n . Pu bl,ioată m o i i ntii
de Gr. To'oi,l e,s'C'u , i, n " Anchăo' log i sch-ep'i g'r,a lp h i ,s'che M i ,tteill u ng e n " , W,i e n ,
XI, 1 887, p p . 32-33, rel u a tă a po i de 1 . Ba rnea Î n " Daci'a ", 1 , 1 957
(Inscriptions chretiennes de la Scythie Mineure), p, 284, f i g . 7. Vezi ,
a c e l a ş i , in Din istoria Dobrogei, I I , p. 462 ş i 521 , f i g . 29.
36 Cf. 1. Sto i a n , Tomitana, B u c u reşti, 1 963, p. 2 1 7, pl. LXX I I , f i g . 1 .
37 i n c a z u l i n co re a cceptăm că Ti motheus di n i nscripţie e u n a ş i
aceea şi perso a n ă cu episoop u l d i n To m i s core p a rt i c i p ă Î n 4 3 1 e . n . 1 0
Conci l i u l d i n Ephes. Vezi R . Vu l pe, op. cit., p p . 322-323.
Fig, 1 4. Lada mortuară cu cele 4 schelete aşezate in poziţia orizontală.
Fig. 1 5. Inscripţia din dreapta in trării.
1 0 i den'biiba-te Î,ntÎ l n i m Î,n se'co l ul IV e . n . pe te rittori u,1 Ha ­
l i e i , pe u n fra g m e n t d e m a r m u ră c u i n scri pţi e f u n era ră ,
d e'sco perit ,În cot,a oo m bele i ud e i l o r d i,n Roma38 ,c a ş'i pe
d o u ă fra g me n te a le u nei i n sc ri pţ i i creşt i n e d i n i me d i ata
vec i n ă ta te a cri ptei Ca nefo r i l o r d i n c i m it i r u l Sf. Ca l l i st39.
De a sem enea , i n sc r ipţi i l e d i n cri pta n i c u l iţea nă Îşi g ă sesc
ana!logti i şi În Cron ica a/exandrină, conoetpută la sfÎ nşi 'l!ul
sec. IV e . n .40. În p l a s a rea c ro n o l og i că a m omentu l u i con­
stru i r i i ba z i l id i cu m a rtyricon de la N ic u l iţel ne este d e
u n rea l fo l os m o n e d a descoperită Î n co n d iţi i stra ti g rafice
neÎndoiel n i ce. G ă s ită s u b p ra g u l ilntră r i i , d ovedeşte că a
fost pusă i n tenţio n a t cu p ri l'ej u l ofi c i e r i i u n e i s l uj be re l i ­
g.i o a's'e , Îln mOlmelnvu'l bl'olcărri i cripte i. Pu't emi1c oo�od ată ,
d e d i m e n s i u n i red use ( d i a m . = 1 ,2 c m ; g reut. = O,8769 g r),
c u o ,c ruci.u<l i.ţă ,alb i,a p ercetpti birlă pe ·revens 'mo neda perm ite
o determina re aproxitm a tivă , În ,a I I -'a jum ă talte, s' a u ma i
p reci s II·a sfiÎ nş i t ur l sec. <IV e m . 41 .
Aşa d a r, m ă rt u ri i le a rheolog i ce de ca re d i s pu n e m pl a­
s e a z ă ri d ic a rea baz i l i c i i c u cri ptă Î n g ropată l a sfî rşit u l sec.
IV ş i Î n ce p u t u l sec. V e. n .
Î n tr-o recentă com u n i c a re ţ i n ută la Consta n ţa , c u oca­
z 'i a se.s i uni i şti i'nţifice " P,onrtirca '7 1 "42, p lta'som Qooea 'Sltă co n -
38 1 . B . F,rey, Inscriptions inedites des catacombes Juives d e Rome,
in " R,iv,iL!l�a doi a noheol:ogrilO aris<\!i.a n,a " , V ( 1 928) M. 3-4, p. 296, I I .
.
39 Fra n cesco Fonari, Cimitero di 5 . Callisto, Regione dei Conerori,
in " Riv. di ofch. orist. " , IV (1 927), nr. 1 -2, p p . 2 1 -2,3.
4 0 Cf. F. C'a brol , H. l edercq, col. 1 547-1 553, u n d e se dau şi re­
p,rodulceri din Ipalpi nu.s, ,după " De n ks'c h nifiten .der K. Ak'ademie de'r W,i s ­
senlSlchatfiten ", T . L I , ' p l . \,( 1 , reato şi v.e�so.
41 Od. Hiescu, de ·1.0 Cahi noou. 1 ,nll.lmli,Sl matÎIC oII Aoademiei R.S.R., a
i n c a d rează pri ntre e m i s i u n i l e m o n etare di ntre 350-400 e.n . ; G h . Poe­
n a r u - B o rdea, de l,a Secţia de n u m ismatică a I nstitutu l u i d e a rheologie
din Bucureşti, fa·ce o determi n a re m a i restrinsă, i ntrod ucin d - o , cu pro­
ba bill itall'e , pri ntne mo·nede:l,e de bip CONCORD.lA AUG s.a u AVG G G ,
c u cruce pe :revers, d i n perioada a n i l o r 395-408 e . n . A m i n d u ro ro
l e m u l ţu m i m pen·tru a ma b i l itate.
42 C o m u n i 'c a rea intitulată Consideraţii preliminare asupra bazi­
licii creştine din satul Niculiţel (jud. Tulcea) '11:0 a,părr·eo ,in revista
M u.zeu l u i de a rheolog,ie Consta n ţa , " Pontica " , V.
24
https://biblioteca-digitala.ro
strucţ ie ,Î n pri m a j umăta te ,a .sec. V ein . , Î ntr-o peri o a d ă
cores p u n zătoa re i n c u rs i u n i l o r de p ra d ă a le h u n i l o r d i n
ti m p u l s l a be i d o m n i i a Î m pă ra t u l u i Teodos,i u a l I I - l ea .
F ă ră a exdlu de defint,irv a oOea $jtă pOslib ill i·talt, e, vom Î n ceroa
să defi n im şi conţi n ut u l lăzi i m o rt u a re . Cele două i n sc r i p ­
ţi i Ilredzea ză că sîntem Î n faţa a 4 m a rti ri , a le că ror
n u me, com u ne de a ltfe l , n e pa r c u n oscute. Zotikos, AUa -
1 0 5 , Ph i l i ppos sînt a ntropo n i m i ce destul d e frecvente Î n
l u mea eletn i sti că43. K a m a s i s 'este Întî l n i t Î n o n o m a stica
m ic roa s i a ti că Î n fo rme a s e m ă n ă toa re44, cea mai a p ro p i a tă
43 Zotichos d i n Byza nţ este pomenit in i nscripţia d i n Tom i s o
l u i Au r·elliou.s-Sozom e n o,s, 'dortlÎnd d i n epooa Severi'l'or, d. R. Vurl'Pe, op. cit. ,
p. 1 86 şi 1 . Stoi.a n , o p . cit., p. 208, p l . LXI I i . U n a rhitect ( Te:Xwt",]x )
Zotichos a pa re Într-o ilnscri pţie deasupra porţii de intna re a u nei
biseri.ci creşt i n e d i n Dâna ( n o rd u l S i riei) - a n u l 483 e. n., ef. Inscrip­
tions grecques et latines de la 5yrie (/GL SYR) I I , 1 939, IPp. 272-273,
n r. 490. Un g l ad iator d i n To m i s , pe n u me Atta los, este pomen'i t
intr-o ri nscripţie de la Pa, lazu (Consta n ţa ) , ef. 1. Stoi,a n , op. cit.,
p . 200, Pi. L I I I , fig. 1 , cu toată b i b l i og rafio l a subsol. AUa los d i n
C a l latis " a deţinut in mod strălucit, prima magistratură", ef. 1 . Sto i a n ,
o p . cit., p . 1 06, p i . XXI I I , a d o u a joumărote a s e c . I I e. n . ( C f . Gr.
Toc i l escu, in A E M , X I , 1 887, p. 43, n r. 56 şi V. Pârva n , Gerusia din
Callatis, in " Ana l e le Aca demiei Române, M e m ori ile Secţiu n i i Isto­
rice", 15 .JI, t. 39, pp. 5 1 -90) .
Ato . . . (Ata l·u,s) apa·r·e şi Î ,ntr-o i n !;ori pţi.e creştilnă d in Dall: maţia -
•
v. C I L I I I , Supplementum, p. 1 540, n r. 8901 ; in a ceastă formă s-ar
p u tea să f i e t u ra ni c , ca cel P1 u b l kat de V. Pâ rvOin i n Contribuţii
epigrafice la istoria creştinism ului daco-roman, B u c . 1 91 1 , p. 63
(Ata i a �iu<1 l u i Tzeiuc) . U n .preot Atta los partic i pă Î n 325 la Conci l i u l
d in N i ccea , ia'r i, n 381 , e,1 sau a huii c u a cel'aşi nu me este pnezent la
Conci l i u l a r i a n de l,a Aq u i leea (d. J . Zei l l er, op. cit., p. 1 30 şi 336) .
Phi l ip pos a pa re in Siria pe socl.ul d e m a r m u ră '0 1 unei statui d ed i ca tă
l u i şi tatăI'u i său, in sec. I I e. n . , ef. 'IG L SYR, t. IV, n r. 1 302, p. 54.
Pa ris, 1 955, i a r in Dobrogea pe u n sarcafag de ca lca r de l a M a n ­
g a l ia , p u b l i oat d e C . I c o n o m u i n . . Pontica " , I I , 1 969. N o i monumente
pa/eocreştine la Mangalia, p. 84, fig. 3 - sec. IV e. n .
4 4 L . Zg ust·a , Kleinasiatische Personennamen, P,na g , 1 964, pp. 2 1 1 -
2 1 2, § 5 1 4-1 (xcxfLrt:rcx f . ) , 51 4-2 (XCXf.LCX·t"l] f.) ş i § 51 5 (xcxfLfLcx f.)
-Ga.latia ; Ra u ly·Wi ssowa, Real-Encyclopădie der classischen Alter­
tums - Wissenschaft, v.ol . X, 1 91 9, col. 1 841 K a m i sa Costel in
- =
Cappadocia ; D i n u Theodoresou, op. cit., p. 283 - pentru bi serica
K o i m esis d i n N i'ceea, rid·i c·a tă in sec. VI e. n.

fi i n d Amasi s45. O fo rmă l a t i n iza tă a n u me l u i ( = C a m a s i u s)
apare pe d o u ă i n scri pţi i votive, c reşti ne, descoperite Î n
Term ele l u i Di ocl eti a n , d a t î n d d i n sec. I V e . n .46. D a că
concl uzia noastră refe ritoa re la con stru i rea ba z i l i c i i la sfî r­
şitul sec. IV şi Î ncep u t u l sec. V e . n . este j ustă , m o m e n t u l
cînd a s u rven i t decesu l celor 4 m a rtiri a f l a ţ i În cri pta
nicul iţea nă t re b u i e că utat În c u rs u l sec. IV 'e . n .
In a'O e'st se'ns a m purt ea fOII ,os-i ,ca p u n1ct d e p 'leoOlr·e per­
secuţi i le creşti n i lo r d i n a n u l 3 1 9 e . n . i n iţi a te de lici n i u s ,
c u ca re oca zie d o u ă d i n textele h a g i o g rafice m a i d e m n e
de creza re, ş i a n u me Martirologiul ieronimian ş i Sinaxa­
ruf constantinopolitan, a m i ntesc p r.i nt re mrOlrti r,i ,i Noviod u ­
num u l'ui p e u n -an·u me , Ph i l i ppos, uc i s . p r i n ,deca p it,a re l a 4
i, un,ie 3 1 9 e. n.47. De a s'e' men ea , Sinaxaruf din Cons,tanti­
nopol pome.n eş1te de d ecapitarea , la 1 3 septem brie 3 1 9
e. n . , l'a Tom i s d e alstă d ată , a u n u i omeoa roe Zoti ko s,
Îm preună ou a'lţi ş'a s e ma nti ri48. U neori c u f.o nm U' l 'a " et alio­
rum numero . . . " , au fos,t i n c l u ş i m u,lţi m alrti r,i , ră m a ş i n ecu ­
nos·cuţi, pri ntre ca re event u a l i - a m p utea Înca d ra şi pe
cei la lţi d o i .
U n a lt m o m e n t cînd a r fi p utut a vea loc m a rti rizări
es,te legat de d o m n i a I' u i I U ll i 'a n Aposta,tud . Reven iwea l a c u l te, l e
păgÎne În t i m p u l a cestu i m a re a d m i rator a l o pere l o r a nti­
chităţi i n u a Î nse m n a t Î n să i n iţierea u n e i prigoane Î m po ­
triva creşt i n i l or. Tot ti m p u l d o m n ie i s a l e l u l i a n Aposta t u l
4 5 Cf. Lou i s Robert, Noms indigenf)s dans l'Asie Mineure grfko­
romaine, I - e pO 'r tie, P.a,ris, 1 963, p. 536 = Amals i5 din Paonti<c·opeea şi
Amaseia = IOQa l itate.
46 Orazio M a ru c c h i , op. cit., pp. 253-254 ( M us. Lot. 1 , 7 , 1 2) .
Este vorba d e o d u blă i nscripţie, d e d i cată d e u n a rtist pe n u m e
Camasius şi de f i i i sau elevii să i , sfi nţi l o r m a rtiri Pa p i u s şi M a u ros.
4 7 C. Au ner, op. cit., p. 289 ; J . Zei l l er, op. cit ., p. 1 1 9 ; H. Delehaye,
op. cit . . p. 273 ; R. Netz h a om mer, Die christlichen Mărtyrer am Ister,
Buc., 1 938, p. 1 3.
4� C. Auner, op. cit., p. 248 ; Deleh aye, op. cit., p. 258-259 ; J. Zeid ler,
op. cit., p. 1 1 8.
25
https://biblioteca-digitala.ro
fig. 1 6 . Ceramică romană de sec. IV-VI e.n.
a m a n ifesta t o atit u d i ne ponderată faţă de creşt i n i49. I sto ­
ri a consem nează cîteva masac re , p rovocate de rea cţia
păgÎnă faţă de preoţ i i u rîţi d e po p u l a ţie, cum a fost c a z u l
e p i scopu l u i George d i n Al exa n d r i a , u c is l a 2 5 dece m brie
36 1 e . n . , dar n u m a i 5 execuţi i ca pi ta le a p ro ba te de Î m pă ­
mt : a preotu,l u i V,a,s'i, l e d i n An cyra , (SoZ\Om enos, V , 1 1 ) , a
soldatu l u i E m i l i a n us la D u rosto r u m şi a c reşti n i lo r M a ce ­
d o n i u s , Theod u los şi Tatia n din M e ros, În Ph rig i a (Socrate ,
I I I , 1 5 ; ef. Sozo menos, V, 1 1 )50. Des i g u r că rea cţia păgÎnă
ar fi p utut p rovoca şi moa rtea u n o r creşt i n i din nord u l
Do bro ge i , ,Î n oa zud ,În ,cme 'a'c eşti -a , de'ţ in,Î'nd f u ncţ i i de
con d ucere În a pa ra t u l b i sericesc, ar fi deve n i t nepo p u l a ri ,
ceea c e este exc l u s deoa rece n u i - a m m a i f i Î n tî l n i t c i n ­
sti ţi l a N i ou l i ţe l . D a r, p e l îngă faptu,1 c ă l i psesc m ă rt u ri,i
referitoa re la m a ltrata rea c reşti n i lo r d i n Scyt h i a M i n o r
În ti m p u l l u i l u l i a n Aposta t u l . l i psesc tota l elementele
vesti menta re, Într-o vre m e În ca re p ro p a g a n d a c re şt i n ă
ca re p rovocase tmnsformări le nte d a r s i g u re Î n ritu l şi
ritua l u l de Î n m ormînta re al p o p u l a ţ i i lo r din i m peri u , m e n ­
ţ i n use Î n s ă o p a rte a i n venta r u l u i fun e ra r, c a s i m p l u a cce­
sori u al costu m u l u i , sa u , În cazuri m a i ra re, ca o m a g i u
s u p re m a d u s o a m e n i l o r a l e că ro r merite sa u ra ng era u
ci nstite d e u rm a şi5 1 .
Ş i a t u n c i , d i n n o u , Întreba rea leg i t i mă : c i ne sînt m a r­
t i r i i Î n g ropaţi În cri pta d e l a N i c u l i ţe l şi cînd a s u rve n it
d eces u, 1 lor? Căci du pă I,u l.i a n Aposta, t u l vi ctor i a cre,şhn i.s­
m u l u i a fost def i n itivă ş i i revoca b i l ă , i a r Scyt h i a M i n o r, c u
vech i l e e i tr-a d iţi i c reşti ne, n u mai av e a c u m să dea m a rt i r i .
Ava'n:po'st a,1 I Uim i i ro m a,ne Îln "B a rbaricum " , S'c yt hli,a M i.n olr
avea să Î n d ep l inea's'că şi l�o'l u' l de tram b u lli nă a cre.ştio n i s-
49 H. Delehaye, o p . cit., p p . 260-265 ; L. Duchesne, op. cit., p p .
325-330 ; R . Consta n t i n escu, o p . cit., p . 1 2 ; 1 . B a rn ea , o p . cit., p . 392.
50 L. D uchesne, op. cit., p p . 330-336.
51 E d o u a rd Sa l i n , La civilisation merovingienne, I I -e p a rtie, Pa ris,
1 952, ed. A. el J. Pica rd el C , p . 226.
 m u l u,i s p re va r'a de dlinco, I.o de Du nă,re locu ită de 12
"
seminţii de barbari rătăcitori care n u aflaseră pÎnă atunci
cuvÎntul Evang heliei "s2. Ş i opem de cateh i z a �e a a oesto<r
sem.iJnţi'i , di,�iIOiII ă pr,ion Î,n suş i oonţin,utu,1 a bstraot a,1 ar,eşt i ­
n i, sm u l u i , era pl,i nă de primejd i i ş i prilv,a ţi unoi . Di,n Scy,thi:a
M i nor a u pl,eoalt l,a ,n ond 'Ull D u n ă'r,j,j .o s,elni,e d e m i's,i o na r.i ,
Î n sopeoi 'a'l ori,enota l:i de c Ull't ură e'l'en ă , d i ntre o a re m u 'lţi
n - a u mai a pucat să se î ntoa rcă î n ţa ră . Corp u ri l e l o r
e ra u, fie cerute d e p ri ete n i i nf l u e nţi sa u de b i serica
rom a n ă , fie a d use pînă pe p ă m î n t u l Scyth i e i de către g ru ­
p u r i l e creşti ne, a l e că ror lo cu r i n u fu sese ră încă sta b i l i te
În I m peri u, şi î n g ro pate a i c i . P rob l e m a ca re se p u ne este
de a sta b i l i d a că persecuţi i l e d i n l u mea gotică d i ntre a n i i
369-372 e . n . , pot f i a cceptate c a moment a l m a rti riză r i i
c e l o r 4 c reşti n i d i n cri pta n i c u l iţea n ă ,
U n a port deosebit l a e l u c i d a rea a cestei p robl eme î l
a d u c o bservaţi i l e a ntro po l og i ce efectu ate l a faţa l oc u l u i
d e d r. Da rd u N icoIăesc u - P lopşorS3. I n l i n i i genera le, 'e xper­
t i za a n tro polog i că a sta b i l i t că scheletel e a u a p a rţi n u t
u n o r bă rbaţi , p ri m i i 3, d e la d rea pta s p re stî n g a , în
j u ru l vî rstei de 50 a n i , u l ti m u l d i n stînga nedepă ş i n d vî rsta
de 35 a n i .
Ce le 4 schelete ş i - a u pă strat ra port u r i l e a n ato m i ce,
c e e a ce i n d i că o î n m o rm î nta re pri m a ră , c u u n e l e dera nja ­
mente c a re n u pot fi puse pe sea m El c e rcetă ri i , fotog rafie­
rii ş i î n reg i st ră ri i recente a oaselor, c i sînt o dovadă con­
c l u dentă a s u pra d e ra nj ă ri i lor d i n antich itote, d u pă deg ra ­
d a rea pă rţi l o r m o i , cînd m o rmîntu l a fost desch i s î n a i n te
d e b l oca rea i ntră ri i în cri ptă . C u toată sta rea proa stă de
c o n serva re a osemi nte lor, nu se obse rvă u rme de violenţă
(a m p ută r,i , tă i etur i , tort u ră ri fi z i ce tra umatizalnte) c are să
f i p rovocat deces u l . i,n sch i m b, toate scheletele p rezi ntă
rea cţi i de osteoporoză şi osteofitoză , de t i p u l tu l b u ră ri l o r
ta h i ce meta b o l i ce ca renţi'alle î n d el ungaote, c e pot fi expl i ­
cate p ri ntr- u n m o d d e vi aţă a scetic. O bservaţi i l e făc ute l a
n ivel u l oaselor m e m brelor i nferi o a re atestă , c h i a r ŞI In
l i psa c ra n i i l o r, co m p let d i struse, o r i g i nea orienta l ă a c el or
4 m a rt i r i ,
Aşa d a r, rez u l tatele expertizei a ntropo log i ce n e p u n Î n
posesia u n o r noi eleme nte c a re, corobo rate c u date l e
i storiog rafice de c a re d i s p u n'e m , pot evi denţia u n şi r d e
c o n c l u z i i p ri m a re.
Poziţia a natom i că a osem i'ntelor excl ude, d i n p u nct de
vedere a ntropologic, de la Î n ceput, i poteza reîn h u m ă ri i .
i n a cest caz, o î n h uma re d i rectă c a re s -' a r f i pro d u,s l a
Î nceputul seco l u l u i a l I V - l e a , p res u pu ne o con strucţie p re­
mer'g ăt.o a re cripte i . O r, c ript'a ,a �o,st con-str'u ită d i r,ect d i n
l oes's, l a o dată foa rte a p r.op i ată d e ri d i 'ca rea bazi l i d i ş i ,
Î n afară de pă mintu l u m b l a t d i n d re pt u l intră r i i , n u exi stă
n ic i o u r m ă c a re să p ro beze, in l o c u l respectiv, o construc­
ţie mai veche. Li psa elemente l o r ca re să ateste u rmele
u n e i m o rţi violente exc l ude, d e a seme nea , posi b i l itatea
i dentifică ri i ma rti ri l o r d i n cri pta n i c u l i ţea n ă cu cei deca­
p itaţi l a Novi od u n u m ş i Tom i s în ti m p u l l u i L i ci n i us. Dacă
ba zi l i oa şi cri pta a u fost con stru ite la f i n e l e sec. IV,
m a rti raj u l tre b u i e să fi s u rven.i t l a o d a,tă a pr.o pi ată .
Concl uzi i l e a ntropolog i ce refe ritoa re l a a pa rtenenţa
etnică a ce l o r 4 m a rtiri ca şi l a m od u l lor de v i aţă, p l i n
d e privaţi u n i , cit ş i l i psa u n o r m ă rt ur i i i storice s a u h a g i o­
g rafice c u pri v i re l a eventu a le le m a rt i raje s u rven i te pe
terito r i u l Scyt h i e i M i n or, i n t i m p u l lui l u l ia n Apostatu l ,
pe oa re i zvoa rel e c reşt i n e c u s i g u ra nţă l e - a r fi in reg i strat
d u pă m o a rtea a ce st u i a , n e indea m nă să ne î n d reptăm
privi rea s pre l u mea ba rba ră de d i ncolo d e D u n ă re.
52 Ma,ca rios din Ma gnes'i,a , d. D. M . Pippidi, op. cit., p . 244.
53 Expertiza antropolog ică s-a făcut d u pă ter m i na rea l ucrări lor
Ses i u n i i şti i n ţ i f'i ce de la Con stan�a , I n " Consideraţii preliminare" ,
"
a m fost l i p s'iţi de a ceastă contri buţie preţioasă, pentru ca re Îi m u l ­
ţ u m i m d r. D. N icoIăescu - Plopşor, c a ş i pentru a ma bi l i totea ş i promp­
ti�u dinea cu care n e-a aj utat, şi pentru i n teres u l şti i nţific manifestat
faţă de a ceostă descoperire,
26
https://biblioteca-digitala.ro
Este c u noscut fa ptul că persecuţia c re şti n i l o r d i n teri­
tori i l e o c u pate de vizigoţi a c u l m i na t cu exce,sele d i n a n ul
372 e . n . , cînd a fost Înecat Sava G ot u l i m p re u n ă c u a lţi
m a rti ri "goţi "s4 şi a u fost a rşi În sch it u r i le l o r o serie de
c reşt i n i Î m p re u n ă cu că l ug ă r i i şi p reoţi i d i n l o c u r i le res­
pectivess.
Cores ponde nţa epi sco p u l u i Vas i l e cel M a re a l Caesa­
reei cu d ucele Scyt h i e i M i n or, l u,n i us S O fa n u's, şi cu epi sco­
p u l de Thesa lon i c, Ascho l i u s, în legăt u ră cu tra n sportarea
moalştoe,I.o,r Sf,Întull'u i Sa,va G ot u l " din ţara barbari/or de peste
Dunăre " În Ca ppatdoda , Î, ntrepri,n să proha b i l pe la 374
e . n .S6, ne relevă o p ra ctică p rezentă in l u mea c reştină a
acelor v re m u ri . Ră m ă şiţele pă mî nteşti a l e rom aln i l o r, i n d i ­
ferent d e o r i g i nea l o r etn i c ă , e ra u a d use şi Îng ropate în
terito ri u l I m peri u l u i . Este posi b i l , a ş a d a r, ca tru p u ri loe ce­
l o r patru m is i o n a ri , cateh i şt i s a u că l ug ă r i , m a rti ri zaţi la
n o rd u l D u n ă ri i , poate c h i a r la Începutu l persecuţi i l o r reli ­
g i oase, să fi fost ceru te d e com u n ita tea c reşt i n ă d i n pă r­
ţ i l e N ic u l iţel u l u i c a re să se fi ocu pat, de a l tfel , de tra ns­
porta rea şi d e Î n h u m a rea lor Într-o cr i ptă s pec i a l con stru ită
in a cest sens. Desig u r că, în con d iţi i l e de a tu n c i , u n ase­
m enea t ra n s po rt se făcea g re u , t i m p i n c a re oa davrel e
i ntra u in pu t refacţi'e, d a r, u neori c reşti n i i p ractic a u şi î m­
b ă l să m a rea , c h i a r d a că o făcea u într- u n mo d i m pe rfect,
Î n cît corp u ri l e se conserva u p rostS7. i n o r ice caz, î nvel ite
În l i nţo l i i de pînză g roasă şi stro pite cu d iferite ese nţe,
p utea u s u po rta un d ru m m a i l u n g .
I n h u m aţi În cri pta de l a N i c u l iţel , dea s u p ra căre i a s-a
r i d i cat bazi l i ca pal eocreşt i n ă în sco p u l veneră r i i l o r, mar­
tirii era u să rbătoriţi în fieca re an Î n cadrul u n o r a d u nă ri
solemne.
P utem pres u p u n e că m a rtyricon - u, 1 a fo,st de l a Î n cep ut
perfect î n ch i s, avînd dea s u p ra m a sa a ltaru l u i d i n p res­
byte ri u m , situaţi i asemă n ătoare î' n tî l n i n d u - se l a Romas8 şi
la X a nte n , pe R i n u l i nferiors9. La o d ată u lte rioa ră , poate
d u pă cîteva dece n i i c h i a r, a t u n c i cînd p ă rţ i l e m o i e ra u
com pl et deg ra date, c u ocaz i a a n i ve rsă r i i m a rtiri l o r, c r i pta
a fost desch i să pentru a o p u rifica de e m a naţi i l e cada vre­
l or. Este pos i b i l ca a t u n c i să se fi p rod u s şi o c u răţi re
a schelete l o r d i n l a d a m o rtua ră , d i n c a re ca u ză l i psesc c u
desăvî rş i re el ementele vesti m'e nta re şi u nele o a se p rezi ntă
d e ra njă ri d i n a n tichitate. Cu a ce a stă ocazie, s u b p ra g u l
i ntră r i i Î n cri ptă a fost p u să moneda c a re sta b i l eşte m o ­
m entu l ante q uem al l cO'nstru i,rili m o n u mentu l u i pa leo creştin
de l a N ic u l iţel .
Z, i di tă l a loc ,i ntra,rea în criptă , a st u pa tă cu păm î n t zona
intră,rili 'ş,i r,ef ă'cultă p'Olndols'e allla presbyteriu m -'ullu i , bazi'lli,oa
ş i - a c.o ntin uat exi stenţa pînă la o d alt ă pe oa re n u o putem
Încă preciza, aînd noi �ijoe,lli ' i s - a u a băotut a's,upra pămîntu' lui
d obrogean, Îng'r.opînd În r u i n 'e ş i u i ta re m o n u m ente,le ant i ­
c h i tăţi i .
54 Vezi nota 1 4.
55 Cf. C. P,a ,t s'ch, op. cit" p. 59. Popu,l'a�ia oreştină ,a u n u'i Soat,
Î m preună cu p -reoţii Werecka şi B ratwi ns şi cu că l ug ă ru l Arpylas a u
f o s a rşi de v i i in b i serica l o r, la o,rd i n u l u n ei că pete n i i gote -
W i n g u ri c h ,
56 C f . D. M , P i p p i d i , o p , cit., p. 246 ; 1 . Ba rnea, o p . cit., p, 398,
57 0, M a rucchi, op. cit" p, 1 09.
58 J. R uysscha ert, Un probleme d'ideniilication d'ossements pro­
�enant des louilles vaticanes, Î n " Revue d ' H i stoire eccl es i a sti q u e " ,
U n iversite Cath o l i q ue de Louva i n , t. L>GI I , n r. 3-4, 1 967, p. 758. Auto,rul
se referă la un sa rco�a g , Î n pa rte refăout În epoca constanti n i a nă ,
care s e g ăsea d i rect s u b pavimentul presbyterium- u/ui, datînd c l a r
d i n epoca În ca re a cesta a fost a menajat.
59 G . P. K i rsch, Scoperta di una chiesa cimiteria/e del V secolo in
un cimitero cristiano c. ntico a Xanten sul Reno, i n " Riv, di a rcheologia
cristi a n a " . XI (1 934 ) . nr. 3-4. Dea s u p ra mormî ntu l u i a doi osta şi din
ga rnizoana cetăţii Co,lon i a T ra ia na , m a rtirizaţi Î n ti mpul l u i Diocleti a n
(proba b i l ) . Î n sec. I V a fost constru ită ,o Î,ncă pere sacră, i a r Î n sec. V ,
acea sta a devenit nucleu,1 unor biserici s,uccesive, ridkate Î n l o c u l
respecti v, p e o perioadă de aproape u n m i l e n i u .
 VEST IGIILE FEUDALE DE LA SUSLĂNEŞTI (JU D. A RGEŞ)
D I N U V. RO S ETT I
Pe teritmi,u l so tull u i S u sl ă,n eşti (J ud. A �geş) in pa,rtea
stîngă 'a dnumu+u i v·e n i nld d i nlSpre G m p ull u n g , apro a pe de
ieşi rea din s,a t, spre Bote n i , intre k i l o m etrul 19 ş i 20, pe
locul denumit H o ba i a , au fost i d e n ti.fÎ'oate unmel,e u n ei
vech i aşeză'ri ro mâneş,t i . Aşez.a.rea oc upa ° Î n ă lţ i m e c u
temsle . InăJţ,imea, s,u b a �peetul u n u i pod i ş Înd in'a 't u ş o r
sp,re a p us , e m ă rg .in Îlt ă Î n alcealstă d i r'ecţie d e d ru m u l s u s ­
a m i, ntit şi de term'a m a' I'ull'u i s,ti ng a l nÎul' u i Alrgeşel. 1 0 ră s ă ­
rit d e dea'l u l Frig umsul , l a m i a ză noalpte de pÎ'rÎ u l V o l n e i u l
şi l a miază,z i de ,pi,ni ul P i et r,o a s'a .
i,n pmtea de a,p u ,s a acest u i Po.d i' ş, o ri, d i'că tmă de pă ­
mînt, s'c undă, puţi n al l u n g i tă şi a, lbiată, fusese fo l lQls i tă d e
lowl nid, Între ce, le d o u ă ră zboa ie mon,d i'all·e , pent �u extra ­
gerea p ietre i . C u a,c est p rillej . d escope r i nld u - se cîteva l e,s ­
pezi fun'erm,e , i nld id n d a i .c i rui nele unei b ilserid , a fo,sl!: ses i ­
zată fosta Com isiune a Mo n umente,l o r I.storke a l căre,i
delegat a fălc u t l a fa,ţa l ocu l u i o ,s ch iţă ,a r u i ne,l o r, i n d id n d
Î n plan , loc u rill e ocup a te de alceste I,esope,z i Î,n mom entu l
deseoperi ri, i IlQr. Schiţ'a ş i descr,i,e rea pni' m e l o r i nve'sHg.a ţi i
a fă,Q ut s u b iectul u no r rel a tă'ri s,u m a're În'Soţite ş i de fo,t o­
g'rafi i l,e l e'�pezibr ş i tă ,l m ăd re,a i .nlscr,ipţi i l or, publ icate Î n
" B u leti n u l Co m i's,i un i i " 1 . Lespez i le d o,t ealz ă de l a m ij l o c u l ş i
di,n a do,ua j u m ă ta'te a secol,u l u i a l XVI -,Ie a . U l te riolr e l e a u
fost ri,dÎlCate d i n poziţi'a i n iţia l ă ; u nele a u ră ma s Î n prea j m a
locu l u i de g ăis i re, a' hele a u fost d use d e săte n i Î n com u n e
inv'ec i n alt e. i·n a n ul 1 959 a u f.o,st s'tnÎ nse d e MUDe u,1 d i n
Cîmpul' U n g , ca re a sol id,tot I nstitutu l u i d e a,rh eo.logi,e a l
Academ i,ei R . S . R . ool,a bO'ra rea Î n vede re'a un o.r săpături l a
Hoba i,a . Să' pă,t u r i l e a u fost Î n'trepri nse Î ntre 1 7 i u n i e- 1 1 a u ­
gust. Cu a cels� pri, lej s - a oon'stia't at c ă interio rul b i seri c i i
fusese ră,s co l i t d e l umb ri m a i v,ec h i , pîn ă l a n i,v,el u l de că' I ­
care2, pă mÎntu' l ş i ,d ă riÎi m ă t u ri l e munoate Î n af'am z id u ri l o. r,
ca're şi ele ,a u fost pe a'l,oeu'ri a pro.ape complet d i s,t,rus'e prin
eXitragerea p i etrellor. Pavimentu l , a I cătu,i,t d j,n că răm i z i , s - a
păstrat f.rag ment'ar p e a,l,o. ouri i n a l tm, n a o s ş i În p ro n a,os
şi a fost g ă's i t sub un str'at subţire de pă mînt a oo.pe,r,it de
ia'rbă (fi g . 1 ). Povi mentu l d i n a lta r este c u 0, 1 9-0,20 m m a i
ridicat faţă de pavime,ntul n ao s u l'u i , D i men'Si u n i l,e că'ră ­
mizilor d i n pa,vime'n t : 20X l O,5X4 c m ; 2 1 X 1 0,5X4 cm ;
2 1 ,5X 1 1 X 4 om ; 2 1 ,5X 1 1 ,5X4,5 c m , Mo rta ml ca,re pri n d e
aoest pav,im ent este d e c ul o a re g .a l be,n ,d es'c his, spo n ­
gios, conţi,ne p i g menţi d e 'va r 'a, l b de m ă rimeo bobu l u i
d'e mază r'e, a l teori cit o g ă m ă l i,e d e a,c, e sfă ni m idos,
cu m ult n,i ,s ip ş i a ra reori p i'et ri ş f,oa rte m ă runt. Este
de w l i tate i n fe nio·a ră ş i fri'a b i 'l . G rols,ime,a straTu l u i de
m o rta r de sub pavi m en t e de 3,5 c m , Rosturi l e vertic a l e
s î n t prost u mpl ute, C u toată de9'na,d a' �ea pmţi'a l ă a z i d u r i ­
lor s -'a p utut obţ·ine pla n u l b il serid i , c a re me fonma de
na,vă d reptung h,i,u'I'a ră a kălt u i tă d i,n a l ta r' n a,os ş i pro n a os,
DlÎ menlsiluln i, l,e monlulmenlt u1l u,i s,Î,n t de 1 7,60X6,75 m.
Alta ru l a r,e Î n i n'terior 3,74 m Iăţilm e X 3, 1 3 m l 'U n g i m e ;
naosul 6,75 m I,un g i m e X 4,80 m lăţi m e ; pro n a o..s u l a're
d � mem i u n i l e de 5X 5,25 m şi p.rez i ntă u n p l'a n nereg u l at
. i ntr,are latera l ă În n a o s ?).
(flg, 1 )3, Absd a a l tmu l'u i e sem i dnc u l a ră .
b d u ri,le, ca ş i p<=reţi i despă rţi,tori, sînt a .! că<t u i te d i n
pi,etre d e rÎ'u ş!i l,e's'Pe�i opr,i1nls'e c u monta,r. i,n g'Emene s'e o bs'e J'1Vă
des � ul d e vă d ite ne're'g 'u l a' r.ită,ţ i În oomtrucţie. in a 'lt.a r. I,e s­
pez ile s:l' nt mai m i,c i ş i mai ne re.g u, l o,te, prezentînd pa r'c ă
1 Viatar B rătulescu, Inscripţii de curind descoperite, II. Pietrele de
mormint de la SusIăneşti-/'v1uscel, În " BC M I " , XXX I I I , 1 940, 1 03, p, 5-1 2,
fig, 3, Inai nte de a cesta C. G recescu, În " Revista Istorică Română " IX,
'1 939, p. 502, Urmele unei biserici din secolul al XVI-lea in judeţul
Muscel: " La 5 iulie 1 939 şi după aceea, ziarele din Bucureşti aduceau
la cunoştinţă că la SusIăneşti-/'v1uscel, la punctul n u mit azi Hobaia, iar
moi inainte Cringul Domnesc (" ,) s-a dat de temelia unei biserici
vechi (" ,) şi de patru pietre de mormint". Autorul redă textul i nscrip­
ţii lor după relată rile z i a relor,
2 Cum reiese şi din relată rile lui V. B rătu lescu, ap, cit. fig. 2,
3 Pla n u l manu mentu l u i cît şi dimensi u ni l e nu corespund cu oele
indicate de B rătulescu În p u b l i caţia citată,
27
https://biblioteca-digitala.ro
m u.ch i i le rotu nj'ite ; o.ri g i na , l ita tea e respectată n u m a i In
privi n ţa I'e s pezill or ma ri ; cele m i'Ci , a �em ă nătO'a re unor bo. l o ­
va n i , s, Î n t m a i n'Ulmero a s'e ş i alşeza,te fă ră g rijă , un e,ofi ch ior
Înd i n nte. I nlt:re ele g ă,sim , În cazu ri m a i mre, plăc·i verti ­
c'O'l'e d e u mlpl ult u ră . i n naos, l espezHe sÎ'nt m a i mm,i o a
cele d i n a ltalr, prezi n tă ° m a i b u n ă o ri zo n t a l i ta te ş i 5'Î nt m a i
reg ulat a ş e,z,o te, u n eori c u plăci vertÎ'o a l e de u m pl'utură ;
n i'C i Î n n'aos, nki În pronlaos, pereţi i nl u prezintă o s u pm ­
faţă neted ă . D i n oa uza d i m en s i'u n H or neeg a l e a l e lespezi-
1 0lr u n ele sînt mai m u lt, a,l,t el ,e ma i puţ,i n i eş i te i n afară şi
a cea stă ner,e'9 u l.a ri,ta,te d etermină i ne g a'l i totea g r,os i m i i zidu ­
rj l,or. Stra1: u l de morta'r va,riază Între 1 -3 c m g'ro.ls iim e, co n ­
ţ i n e puţi n n ils iip, ma i m u>!t pietri,ş d e m ă ri mea bo. b u l u i d e
falsole cît ş i p i 'gmenţi m id .de v, a r. E d e c u loa re ce,n ulş i'u
d esoh i s ,ş i m a i p uţ'i'n rez,is,te n,t d eoi1: m o rta r u l de s u b pavi ­
ment. Deşi rost u r i' l e d intre p i etre sînt b i ne u m p l ute, l espe­
z i l e pot fi s ă l ta te , des pr,i n zÎ n d u -se de m o rta,r cu u ş uri nţă.
L u n g imea pietrel,o r va ri a ză Î ntre 0,46-0,20 m. Ele p rezintă.
În g ener,e , a,s pect u l u n o r l e,spezi nepre. l uorat,e aşa c u m s - a u
d espr i n s d u pă s pa rgere, d atorită c l i vaj u l u i rod i se:d i me n ­
ta re, S e g ă,s·e sc ş i bo,l ova n i ma i ma ri , c u m a �g i n i l e rotu n ­
j ite d a to ri tă If recă ri i Î n a1 lb i'a nÎ'u l u i . Pred o m i n ă glreSii i ie n i s i ­
pease ş i m a moase, ca l earu rHe f i i nd m a i r.a re ; ş i m a i m ri s,i n t
bo l ova n i i p .r.ov,e n iţi d i n deza9' reg a rea rod l o r ori,st'a ll i n e. P i a ­
tra a fost l a Î n dem î n a c o n structo.ri l o r, preve n i n d d i n PÎ'J1Î'u l
ş i rî u l d i n a prepiere.
S - a ma i obs'e rvat că Î n a l t a r teme.l i a e m a i joa,să decît
in n a o s : În a har, d e la n,i'vel u l pavi mentu l u i p,Î n ă la tallpa
zidu l u i s,Î nt 0,83-0,85 m ; În n a o s , n u m a i 0,70-0,75 m. Se
c o n stată, de a sem enea, o. i ne g a l i tate a n ivel u l u i de că l'caTe
Î n i n te riorul m o n u mentu l u i , ex p l i c a b i l ă pri n oonformaţi<a
tere n u l u i ce coboa ră spre a p u s , i,n p a n tă u şo a ră . in faţa
i n tră ri i , cme era situată pro b a b i, 1 În pa rtea de a'pus a pro­
n ao s'u l ,u i , s - o u d esco peri t două les pezi su pra p u, se, a vind °
lăţi me de 1 , 40 m , s i t u ate i n afora m o n u m ent,u l u i l a o.
d epă rta re d e 0,95 m de peretel e z i d u l u i , c u faţa I � ap u s
(fi g . 1 , s . V , 1 , 2). Fa ţ'a s u peri o.a ră a primei lespezi se
g ă se şte l a 0,80 m a dî n c i m e faţă de pavi mentu l prona os u ­
l u i . Ţ i n Î n,d sea m a d e d i ferenţa de n i vel d i ntre a'l talr ş i n a o s
( o trea ptă de 0, 1 9-0,20 m ) a r Î n sem n a c ă d i fe renţ,a d i nt re
le's pe,dea d in f,aţa i ntră' ri i (situ ată pe vech i u l n i ve l d e că I ­
ca,re, d i,n ex,te,rioru l b i ,serid i) a t rebuit s ă fie co.m pensa't ă
pri n a m enajo' rea a patru trepte, pentru a face aloce,s i bi l ă
i ·nbna reo Î n ipro n ·a o s (fi g . 2, G ' , F ' ş i trecerea d e l a .prona e s
l a n a o s v a fi fo l o s it, l a rî n d u i e i , trepte pentru a com ,pl .el:la
d i f.erenţa de n i vel - 0,64 m - d i ntre a ceste două în căperi ;
deci d iferenva d 'i n br,e ve,c h i u l n i vel de că ka re d i n exterior
ş i pavi m e n t u l a Mmu l u i este d e 1 ,64 m , f i g , 2, C, D),
O a l tă l e'spede a fost gă· s i tă Î n pa rtea de s,ud a pere­
tel u i n a o su l u i , Î n exteri o r u l b i se,rici i (fi g . 1 , 3). Acea,s,tă
lesped e se află tot pe veoh i u l n i vel de că l c a re, l a a d i n c i ­
m e a de 0,24-0,25 m s'u b n i v'e l u l n a os u l u i . Rostuii a'c e'stei
p i et re n u a putut fi pTecizat pri n s ă pă t u r i l.e d i n 1 959 (o.
C u pri,l ej u l a d î n c i r i i să,pă t u r i l o r a'u fost d escope r,ite, În i n ­
te ri o r u l m e n u ment u l u i , d o u ă ze.oi ş i patru d e <m·OIrmli nte ( 1 2 Î n
pro n a os ş i 1 2 ,i n n'ao,s - fig . 3). rI.n m ajo rit'a te, 'a ceste m e r­
m i nte a u fo,st g ă s i te n e u m b l a te ; răzl eţe profană ri a u fost
s ă vi'rşite pro b a b i l d u pă pri m a dezve l i re a ră m ă ş iţe:I'o r bise­
rici i . I n venta rU' l f'u nerm, d i n i n terioru, 1 a cestora , nu a d a t
e l e mente ome să perm i,tă i de ntificm·e a c� lor Î n g ro.paţi, ex­
ceptind i n d i,c aţi i l'e o n o ma .slt j,ce ş i oro nlo l og i'ce de pe lespe­
z i le desco perite ηn pro n a os c u prilej u l pri me:lm cercetări4•
(morm i' nte datînd Între a n i i 1 558- 1 579) şi i n e l u l r,e dat l a
fi g . 7/2, d esco perit Î,ntr- u n m o,nmÎnt d in exterior,u l bi'seri c i i ,
i n el s i g H a r p u rtind n,u m e l e u n u. i Ka z·a n Slpă,t.ar. Alte ele­
m e n te de d a ta're sÎ,n t mo n edele turceşt i , emise Între a n i i
4 V , Brătu lescu, op. cit.

f"
SUI
Fig. 1 . Planul general al săpăturilor.
1 481 - 1 595, cît ş i , În c a z u r i m a i n u mertOa.se, o b i elCt-2 de
pod o a bă (fi g . 5-7), Î n g ă d u i n d o d a t a re i nd i rectă s a u re l a ­
tivă.
In privi nţa lespe z i l o r fu ne r,a re m e n ţ i o n a t e mai s u s , e l e
n e d a'u puti nţa, pri n i n sori pţi i l e să pate În rel i ef, a c u n oa şte
n u m e l e şi d a ta săvÎ'rş i ri i d i n vi aţă a patru i n ş i d i n cei d o i ­
s prezece i n m o r m Î ntaţi Î n pron aos, ş i a n u m '2 :
1 . J u pîn N e g re , ră posat Î n zi lele l u i M i roea Vo,evod,
l u n'a a,p ri l i e, z i le 23, l a a n u l 7066 ( 1 558)5 ; m onmÎ nbu l 5 ( ?).
2. Sta'noa , j u pÎ n e a s a l u i P'Î rvu l , ră posată În z i l e l e l u i
1 0 Peli' r-u Voe,v od , l u n a octo m b rie, z i l e 3 1 , l a a n u l 707 1
( 1 562)6 ; morm î n t u l 1 ( ?).
3. J u pî n P,Îrvu l (soţ u l Sta n că i ) ră posat În z i l e l e I'u i 1 0
Al ex'a nd r u Voevod , l u n a a pri l i e , z i Î n tÎ i u l a a n u l 708 ( ?)7 ;
m o rm. Î n t u l 2 ( ?).
4. Sto i oa , Î n z i l e l e l u i 1 0 P'e tru Voevo d , l un a m a'rt ie, 4
z i le, l a a n u l . . . 8.
Deşi p l a n u l re d a t În p u b l i c aţia ci tată n u cores p u n de
d i om .2 n s i u n i l o r rea le a l e p r o n a tO' s u l u i , tot u ş i d a că o rd i nea
i n d ilc ată Î n plan a I ·e s pez i l ,or co resp u n d e m od u l'u i lor de
a f l a re, a r fi posi b i l ca l e,spedea l u i N egre să fi s u pra p u s
m orm î n t u l redat de n o i s u b nrr. 5 (fi. g . 3 ) ş i În acest caz
i n ell u l de a rg i nt red at l a fig. 5/2 să fi a p a rţi n ut l u i j u pîn
Negore ; tot a ş'a l es pedea l u i PÎ rvu a r fi putut s u pra p u n e
m o'rmÎntu l n r. 2 , o u i nel'u l de a'rg i n t o m a me n tat Î, n teh n i oa
n iello, p u rtî n d o gemă d e f'a crUtră ro m a n ă (fi g . 7/ 1 ), i a'r
5 I dem , p. 5, f i g . 4.
6 Idem , p . 5, fig. 5.
7 Idem, p . 6 f i g . 6 ; d u pă pă rerea l u i F l a m i n i u M irţu, data rea les­
pezi i ar f i c u p rinsă i ntre a n i i 1 572-1 577 ; d u pă interpretarea lui V. Bră ­
tulescu i ntre 1 572-1 579. ', i ni n d sea ma de f a ptul c ă Al exa ndru I I dom­
neşte i n tre 1 568-1 574, c u o i n'breruper'e de dt·eva zile şi i n bre 1 574-1 577,
d a t a rea lespe z i i , pe baza leatu l u i pă strat fra g menta r, poate f i făcută
in vremea cuprinsă i ntre 1 572-1 577, dată la ca re Alexa n d ru 11 i nce­
tea ză din viaţă . C. G recescu, menţionează " l u n a a p ri l i e 1 '1 , in a n u l
7083 (1 575) " , data d e 1 1 a pr i l ie o citeşte ş i F I . M i rţu (co m u n ic a re
făcută n o u ă ) .
8 V. Brătulescu, op. cit., p. 9, fi g . 8, l espedea e spartă, 'ia r daba
morţi i li pseşte. Din cele patru fra g m ente a l e pietrei de mormint p u b l i ­
cată de V . Brătulescu a ră mas n u m a i u n u l i n M uzeul C i m p u l u n g , c u
di mensi u n i l e 0,30X 1 ,20XO, 1 5 m, purtind restul i nscripţiei : " . . . Stoika
in zilele lui 10 Petru . . . " ; c o m u n i ca re d a torată lui F l a m i n i u M i rţu Ica,re
em ite pă rerea că a ceastă i n scripţie vădeşte incontestabil, o dată
" că ne afl ă m În fata m o'rm Î'n tu l u i a cest u i spăt.ar. Port u l cer­
loarte apropiată de a lespezii Stancăi şi, lucrată de acelaşi
pietrar, intr-atît este de categoric duetul cu micile ornamente ale lite­
relor. Voievodul eponim este acelaşi Petru cel Tinăr . . . ". In ce n e
priveşte, consideră m că a cea stă lespede poate f i data tă , pe larg, intre
2 1 septem brie 1 559 şi 2 i u n i e 1 568, in t i m p u l d o m n i ei a'cest'u i,a.
28
https://biblioteca-digitala.ro
S VII
",
f
N
L L==_.---.!.O m "
R,d" 'lIr, E, M"'ofltU'clI,/9j!J
les' pe,d ea Sta ncă i ca ş i lespedea l u i Sto ilc a să fi s u pra p u s
al11e ,m olnmrilnt'e d in , p ro nlaos .
i·n vederea obţi.ne ri i l e g ă, t u r i,ltO r strati gmf i ce d i n tr e b i se ­
r i c ă ş i teren'u l Î n'oo nj ulrător S - IQ U m a i br,asat cîteva secţi u n i
(fig . 1 ş i 3). C, u a cest pri lej s - a con sta tat p rezenţa u n o r
m o r m i n te ş i Î n afa ra m o n u mentU' l u i . Necro pola d i n j u r u l
b i seri c i i s - a dove d i t a n u f i u n c i m i t i r de rî n d , a cces i b i l
celo'r a se,rviţi, c i u n l o c d e Î n go ro. pă c i u n,e reze rv-at e�c l u s iv
c l a se i d o m i n'a n te. C i m i t i r u l n,u depăşeşte raza de 7 m Î n
j u ru l b i s'e r id i , s i t U' a tă , l a rî n d u i e i , Î n cu pr,i n s u l o u'rţi i fe u ­
d a le. E ftOa'�te proba b i l c a ItO o u l de Î n m O'nmÎ n ta re a cel o r
d i ntîi s ă s e aRe p e p a n tla po d i ş u l u i Î n s pre a p u s , u nd e s- a r
f i g ă s it, m a i de m u'lt, o's em i nte c u pri lej u l u n o r l u cră ri .
A'c ea stă pre s u p u n ere se sprij i.n ă ş i pe fa ptu l că m o r m i n'tele
desco perite ηn j u r u l fostei bi seri c i (pînă a c u m au fost cer­
cetate 13 i n h u mra ţi u n i ) s - a u doved it a riva l i z a , pri n i nve n ­
ta r u l l o r, c u cele d i n c u p ri n s u l m o n u m e n t u l u i . Menţ i o n ă m
c ă m o rmr Î n t u l n of. 29 conţin,ea u n s c h e l et c e p Ulrta l a i ne l,a ru l
m Î'i n i i stî n g i u n i,n el s i g i l m de a'rg i nt a u rit, c u i n scri pţi a :
J(azan spătar, d i's rp u să Î n j u'r u l u n u i l e u , re p reze nta re h e m l ­
d i că s i m bo l i z Î n d , poate, a i c i , p uterea ş i v i rt u ţi'le ră zboi·n i ce
(fi g . 6/7 ş i 7/2). Scheletu l n'e amtă că a a pa,rţi,n ut u,n u i o m
d e stotu ră m i'că ; Î n pa rtea dre'a ptă a ora n i u l u i era u n
cercei d e alrg'i n t (f'i g . 6/8) asem ă nător c u cerce i i d i n m o r ­
m î n t u l nrr. 3, a p'a rţi n Î n d u n e i fetiţ'e (fi g . 5/ 1 ) d a t,at cu u n
o s p ru tu rce'sc e m i s s u b SeJ . i m I ( 1 5 1 2- 1 520). Osemi ntele d i n
m orm Î,ntu l nlr. 29 , d i n c a u z a desco m pu n eri i , n u a u Î n g ă ­
d u i t a sta b i l i d a că a u a pa'rţi n ut u n Li i bă-rbat s a u u n ei fem e i .
Sta t u ra g -ra c H ă ş i p rezenţa ce rce l u l u i a r p l ed a pentru u n
schelet fem i n i n . I n e'l u l s i g i l a r, c u m e n ţ i u nea n u m e l u i ş i ra n ­
g u l u i s pă talru l'u i Kaza n , a re o desch i d ere m i că , core s p u n ­
zăttOa're conform aţiei tru p u l u i l a m î n a că r u i a a fost g ă s i t.
O bserv'a ţ i a n u j u stifică p r,e's u p u n erea că Î n mormînt ar fi
a l tă persoa nă (spă ta fo u l a.r fi p u t u t să a i bă o slt a'tUt ră m a i
puţi n i m p u n ă to a re). E m a i p u ţ i n pro ba b i' l a a d m i te că
persoa·na l a m î n a că- ne i a s - a g ă s i t i n e l u l a f.ost sot i'a sa u
u n desc en d e n t a l s pă ta.ru. I' u i , o a re va fi p u rl' a t i n e l u i a ce s ­
t u i a (veri g a a vea de l a Î n ceput d i m e n s i u n i .J.e a ctu'a l ,e ş i n u
a fost m iq o rată s a u l ă rg ită pentru a se a d a pta l,a d eg etu'l
a l tei m î i n i). Preze n fa oerce l,u l'u i n u i nf i r rn ă pres u p u nerea
cei, I' OIr, Î n a oela v,r.e me, de că br.e bă rba\: i , (În gen e re un cer­
cei) nu e foa ceva ,n eob i şn:u it. Rea m i [lt i m porecla vo i evo.d u l· u i
Pet r,u (Cerce·l) cît ş i desco. peri rea Î n a l te m orm i n te m a sc u ­
l i n e a u n o r a,st�e'l de podoa be9. P e d e a l tă pa rte, ce rc,� l u l
 N
S C A· R A
1 2.m
. _1
C . M l r " l(':.r.If. 1.9)) /16'0
t
Oase 'UI/UA 'flllM CaramIzI � PAm1nl cenl4<'1U cu pietre
r�agmenle ceram,C'e " pietrl.[ m�runl) � PJmfn! brun cu moloz
d i n m o r m Î n't u l n r. 29, a l presu p u s u l u i s-pă'ba'r, poate fi
datat i n d ilrect prin a n,a l o g i'a pe calre o prezi,ntă o u perechea
de cercei des'c o perită Î n m o rm i ntu l n r. 3 (fi g . 5/ 1 ), d ataţi ,
cum a m m e nţionat m a i s u s , pri n m on eda e m i'să Î ntre
1 5 1 2- 1 520. Aoea 'stă dată n u este p r,e a d e pă rtată de vremea
Î n care s păta r u l Kaza n Îşi v,a fi g ă's i t sfî. nş i ,t, u I 10.
Î'n i nteri'o r u l cît ş i Î n eXlter i o ru l mo n u mentu l'u i a u f.ost
gă,s ite cîteva fra g mente cera m i ce, Î n g ă d u i n d , Î n tr-o q nu m ită
măsu'ră , o o'fi.elntme cro n o log i1c ă Î n privi nţa d ă i n u iori i a şeză ­
r i i , Î nt're seco l U' l X IV ş i sfîrşitu l se.ool'u l, u i a l XV I - Ie,a . Î n p r i ­
vi nţa " C u rţ i i " p ro p ri u - z,i 'se, ,s i,t u a tă l,a ci rca 3 0 m N E s - a d a t
peste temel i i l e u n'ei oo nts'ttr ucţi i d e p i a t ră de rîu, proba b i l
rămă,ş i ţel e l ocu i nţei bo i.eri< l o'r (.f i g . 1 , co m p.l e x u l A).
În ca m pa n i a de l u cru a o n ul u i 1 959 s - a u degajat oit.eva
zid ulri cU 'P' r i n �Î'n d o Î n,călPere Î n care om putut sta b i l i d ou ă
n i ve,l uri de l oc u ire. Pe n i vel u l ma i vech i , a l că ttu i t d i n ­
tr- u n pa,v i m enrt: d e le'spezi n ereg u l,ate d e pi,at:ră , a m des­
coperit parte,a i nferi omă a u n,ei sobe a kătt u ite d 'i·ntr- u n
co m p l ex de cără m i z i ş i vas'e -ca h le . Călrăm i z H e a lte rnează
cu aoesbe va'se u m p l ute cu l ut g.a l be n ş i a şe z.ate c u g u ra
i, n j'os ; Î,ntr,e vals'e ş i ea.ra m l ZlI s,Î,nt can-a le pelnlbru It i,raj
f u m u r i Î n guste p l' i n e cu fu n i ng i n e (fi g . 8-9). Aceste vase,
cu g u ra pă,trată se a s e'am ă nă c u cele p rove'n i no d de l ,a
mănăsti<rea S na g o'v 1 1 , oet,atea S u oeve i 1 2 ş i O r h e i 13, d ata ­
bHe În secOlI'e,l,e X I V-XV. V,as:el'e de I ia H 'oba i a 'a'u 0, 1 6 m
Înă' lţime şi l atum g u r i i de 0,22 m (fi g . 1 0/ 1 ,2). Că'ră m i z i l e
alu O,28XO, 1 4 X 0,04 m s,a'u 0,285 X O, 1 45 X O,04. Uneo<ni
va.s el 'e -oa h , Iă a u ,În i n temi,or un b rî u OIbţinlut p, piln p re -
" i n te.rio ru'l Î n c ă peri' i , s - a u gă's it ş i rra g. m e.nte cem m iee a
9 V , Dră g h icea n u , Buda, Lapoş şi Tisău-Buzău, Î n " BC M I , X X I V,
fOls·c . 70, 1 9.31 , p, 1 58-1 76 . I,n p,riidvow l biseri c i i de la Hsău o fost d·:'ls­
coper,i,t mOlrmÎ,n<nu l ,u n u,i bo'ier (Staiaon), op. cit., p. 1 75, cu lun c-e rcel
la ureche (fig, 36).
10
Cunoaşt.:=m un K a z a n Spăta r În a doua j u mătate a seco l u l u i
0 1 XV-lea : OIR. Tara Rom., sec. XVI, V , p . 60-6 1 , Dac. n r. 63 d i n 1 582
(iunie-aug ust) dat de M i h nea Turcit u l , o Întă rire a u nei că rţi vec h i a
l u i Vlod voi evod C ă l u gă r u l , N u a r fi excl u s ca s păta ru l Î n g ropat la
Suslă neşti să fie Kazan Spăta rul fiul a ltui Kazan din Suici, a cărui
soţie era din B o i .a de F'i e,r, t,ră itor În p,ri, m o j u m ă ba,t e a ve.a : u l'u i XVI
(com u n i'c ore G . D , Fll orescu ş i D, Pl e.�i a ) .
11
D, V . Rosetti. Săpăturile d e la Snagov, " PM M B " , I I, 1 935, p. 2 2 ,
f i g . 34.
12
,i n depo.z itul fo.s t,ull ui M uze,u naţional de a n ti och ităţi d in B u'c u re.şt,i ,
1 3 G, D , Smimov , l 1 pOJ13DOllC'l'DO "p aCJJo rJllHlflHhlX ne'IH11X J13p aS-
1. (00 H OllbIT peHOI-ICTpYJa\I'II� 1 10'1 8 11 no M a'l'cl U aJIaM
" I M FAN " , n r, 4 (31 ) , C h i şQln ă u , 1 95 6 , p. 75-89, Fig. 2/4. Vase-, c·a h l e s imi ­
l a re sÎ,n t cu, n o,s'c.ute şi din ceta tea ChioD,r ( Ma,ra'm u r,eş) , i a r În oc'c i dent
d i n seco l u l al XIV- l ea .
Z, dul dB ap"')
<1/ pl'onaosulu '
L E GENDA '
urme dp moloz
c:=J lIumus Cu
t:2Zl /lAmlnl C';Slamu Inclus
1': ...., I,d PJmlnl eu m% ?
I:\',,;>..� Mnloz lira pam/fl/
lIIII1 ArgllJ m.slpolJs� . adusa pentru mvel3re I:�,,�/��I NO/Ol cu p,elrl1 I�;.._ :..[ NISIp cu car/Juni:'
f··/.<.....1
PJmlnt cu cJrbum G:.:"':n,,:"j N/J'lp cu Pll?/f'I-i � N"J'lp amestecat ClI pamÎnt C': <:-) B% vlJm
(umplu/ură lJdu-rti PPlltru nwelare) BIrQ ArglM (Z2J .FIr.;! de pt1mlnl castamu deschIS I con!ff1e r/iN:
Ul Argi/.i c8stamu- g�/tJl.lle [IT] ArgtlJ gâ/6eM rllSIIl08SA E3 PJmlm negru- verZUI clf!/ooJ � l espeZI de pli/ira
Fig. 2. ProFilul de sud al secţiunii " V de-a lungul axei longitudina/e a bisericii.
s·alrea uln<8,i s pa,t,u l'e ou ealpăt sem.ito i'rc UlI,a, r als'e: m ă,nălbo r
i nt i pă ri r i i unei u n g h' i i {fi g . 1 0). Acest motiv va fi fost deco­
,rat iv oÎnd ca h l,a fă,cea ,pallte com po n e n tă d i n perete l e
so bei , ceea ce n u e caz u l a i d ; p ractic - c u m vom vedea
i n d a tă , - pentru a c u p r i nlde m a i b i n e o masă de p ă mî n t
d n d va s u l e r a a şez.at c u g u or. a Î n j o s .
P e pavi m enot u l n i'vel u l u i vech i , l a -0,76 m de l a n i ve l u l
a,ct u a l a l so l,u l u i , s - a,u g ălsit fra g m e nte de ,c e ra m i că f i n ă
ş i cÎtev'a ră m ă, ş iţe de o b ilecte d e fi er, pri ntre ca re u n cuţita ş
c u p l ă se l e . S. u b l i n i e m fapt,u' l că vi nt-e l e m e n ite fixă r i i aces­
to r p. I ă sele, oare nu s-a u m a i pă strat, ca ş i 1 ,= g ă t u ra d i ntre
m î n e r şi l a m ă , sînt di,n a u r fi n (fi. g . 1 1 / 1 ) . j·n tlre bi serică ş i
c o m p l ex u l A s - a g ă s i t ş i o ţeipuşă de f i e r 0 02 a s,e rvit, pro ­
b a b i. l , drept f u r ,c u l i ţă 0fi.g . 1 1 /2).
Pe n i ve l'u l superi o r al Î n că ,peri i , a l,c ăt u it tot d i n l el spezi
de p i a tră , a ştemut,e d u pă demo nta're'a pă'rţi i s UIP�rioare
a so bei , a,u fost g ă,s i te oÎteva ră m ă ş i ţe oera m i 'c '= de stră ­
c h i n i s- mă l ţ u i te ş i sgmfibate, hag m e nte d e c a h l e de sobă ,
d e d a,ba a ce'asta su b a s'pectu l u nor p l ălc i o ma m·e ntate d a r
n e s m ă l ţ u i ,te (fi g . 1 2) ş i o mon,e dă rom â n ea'scă d e b i l o n
a<rg i,n ta'tă , datî n d de p e l,a m ij l ocu l s ec o l u l u i a l XV- I'ea 14 .
Acest n i vel de l o,: u i re se .află cu 35 cm d ea s u ptr,a n i ve l u l u i
i nf'e ri or,
Exi'stenţa u n u i al t re i lea n i ve l de că l c a r,e, ma i n o u
de'OÎt cele p r,eced e n te , n u poate fi pre.c izat d i n p u n ct de
ved er,e stmti<g<rafic, pri n f,a ptul că pe a cest loc pă mtηn t u l a
fost sco'rm o n i t Î n u l t i m e'le dece n i i Î n soo p u l exrt:ra g eri i p i e ­
tre l o r d i n v·ech e'a construcţi 'e . EI poate fi Î n s ă postu l at pri n
fa ptul că În pă mÎ,n t u l Î nlconj urător, p rove n i t În parte d i n
că ro r f,a c t u ră e c-a racteris,t i că m ij l oc u l u i ş i celei Id e - a d o ua
j um ă tăţi a secol,u'l u i XV I . Acea' stă obs'er'taţie a fost făc u tă
şi cu prHeju l tra's ă r i i secţi u n i lo r perpe n d i' c u l a re pe z i d u ri l e
exter i olQire a l e b i seri d i , oÎ'n d a p utut f i prec i z a t ş i p,;? n u l ­
ti m u l n i vel de că I ·c a. re, a nterior ce l u i a -et u a'l , oo res p u n ză,t or
vre m i i m e n ţ i o n ate mai s u s .
Bi ls elri·oa de l a S u s l ă neşti pa re a fi servi t, c a ş i b i se r i oa
d e l a Ret,e vo ieşti 15 , ş i m uolte a ltele, e�cl uS' i v c u rţ i i feu da ­
l u l,u i , a călru i l oc u i n ţă s'e af,I,a În i m edi ata ve ci,nă tate.
D a t1a la ca,re ş i -'a g ă's it sHnş i t u l a şeza rea fe u da l ă de l a
S u s l ă neşti palre a coi,ndde c u i nc u rs'i u'n-ea a rm ată a l u i
C'l'apOl'O O p XCH. 14
O monedă atribuită l u i V l a d -Dracul (1 436-1 442, 1 443-1 446) '
i dentifica re Octa v i a n I l iescu.
1 j D, V. Rosetti , Săpăturiie de la Retevoieşti, " Materiale",
VI, 1 959,
p, 703-71 7.
29
https://biblioteca-digitala.ro

SI
1 2 3 ! im
E . Mlronmu. l1J!
Fig. 3. Planul bisericii cu amplasarea mormintelor.
S i n a n P,a'ş'a l,a 1 595, c u m ne i nd i,că u ltilmel e vesti g i i a,rhe,o ­
l o g i oe Între care ş i m oneld el'e desooperite 16. E foarte p �o �
ba b i l că ,a i c i să fi fost s,a t u l N e a g o m i re�ti, 1 0oc·l,i, tate a Slt a zl
d i sp ă rută 17, despr,e c a re d o c u mentele scrise fa c u l � i me l e
menţi u n i l a sfi nş i tu l se:c ol u l u i XVI ş i Î ncep u t u l sec? llu l u l �V � 1 .
Sem n ifioativ e ş i fa ptu l c ă d o c u mentele menţlonea za I n
alcesot ţinut d i strugeri' le, să ră c i a ş i foa m etea de p e �-rm�
a'ce'stei oa mpa n i i ş i a b ilruril l o r g rele n ecesa re h aTa cl' u l u l
d a tor.a t Porţi i oto m a·ne 18.
.
In ulnm r a s ă pături, lor a·rheol,o g i ce de la H o ba l a - S u s l a ­
neşti , - săpăt u ri c e v,o r tr,e b u i s ă f i e r,e l uate pentr,u ce'rc: ­
ta,rea Întreg u l u i com p l ex - s· e pot trage, deoca m data ,
u,nm ă tome l'e 0'0 n ci uzi i :
Ne afl ă m În �aya vesti g i i l or u ne i b i serici, u ne i c u rţ i şi
a şeză,ri feu d a·le cu m ·a u fost multe Î n părţ i 'l e d e nord ale
reg i u n i i 19 ; toate i·ntnÎln d 'În categoria a'ş€ză ri .lo r g ru pa te
de-a l u ng u l a pe l o r ş i a p ro pi 'ate u n el e d e a lte le, �pre deo­
sebi re de cel e al că ror n u m ă r descreşte, ră,z leţi n d u -se c u
c î t cobori s pre m i ·azăz i . Ca uzo e d a to rată , prob a b il! , pe d e
o pa rte s itu'aţi,ei topog rafic-e, p e de a lotă pa rte proces u l u i
de dezvoltare COlr'e s - ,a de�f6ş u rat Î n c u pri n s u l u n u i ţi nut
u n de, nu dep-a'rte de c u rţ i l e dom n eşti , feuda l i i vor fi bene­
fi .c iat Î ncă d e l a Început de Îm b ucă,t ăţilr,ea m'O lri,l o r p ro prie­
tăţi d o m n,eşti Î n ahele, de mai m ircă Înti n d ere. N u memase,le
c u rţi ş i m o n u m e nte de cult pe n d i nte d e a cestea , ca şi de­
s i m ea a şeză,r i l o r rura l e , sta u m ă rturie u n e i perioade de
Î n/flori're, de b u nă,stare, d alto rită oreşteri i forţelor de pro ­
d ucţie ş i a sta b i l i,tăţii p ol it ice a oÎnm u i ,to ri lor oe s-,a u s u c ­
cedat p e a,oe/st terito ri u , pno b a b i l d i n a i nte cît ş i d i n vr'e me,a
lui V I 'a d i s,I'a v I - Vla i c u , epocă În vă d i t contrast c u si tu aţi.a
de la sfÎrşitu'l s eool u l u i a l XVI -lea - Înoeput,u l seco l ul u i
a l XVI I - lea, oÎnld d a to ri tă nesirg ma nţe i ş i c a l a m ităţill or,
s u'rven ite În aoeals,t ă peri o a d ă de ti m p, m u lt e a şezări d is pa'r
În u nma i n cups i u n i l o r a rmate , foa m etei şi a s u prilr i i cre, s ­
cÎ nde a fe u d a l i lor.
B. i serica c u rti' i d e l a Hoba i a , construită d i n p i,a tră de
rî u , prezintă u n p i on l o n g i tu d i n a l În f.onmă de navă , Î m pă> r-
16 Aspru turcesc, M u ra d a l I I I - lea (1 574-1 595 ) . i dentificare Octa ­
vian I l i escu.
'7 N u mele unor pers·oa n e menţi onate pe l espezi l e funera re d e la
Hoba i a -Suslăneşti se regăsesc î n docu mente din a doua j u mătate o
seco l u l u i XVI : cea m a i veche ştire despre N ea g o m i reşti dotează d i n
1 51 2-1 51 3 : l a î n oeputu l vea c u l u i u r mător e vorba şi d e Nea g o m i reştii
de Jos, a cărei s i l işte a r putea fi loca l i za tă între Hobaia şi Bote n i (vezi
şi n ota 76).
18 OIR, Ţara Rom., veac. XVI, voI. VI, p . 2 1 3-2 1 4, do c. n r. 23 �
d i n 28 m o i 'i 596 : .. ( . . . ) ocină in Bolenii de Sus ( . . . ) el au spus ca
.
nu pot să plătească partea lor de ocină pen.trtl bir, necum s ă- şi c; um­
. .
pere altă ocină ( . . . ) şi apoi atunci a fost Ş.I r: a foamete ŞI I! ps a. de
nevoie a tuturor oamenilor pentru cheltUiala pe urma lUI Sinan
I'aşa ( . . . ) " . .
19 In va lea Rîu l u i Doa mnei la Retevoleştl, Plsca n l , Dom neşti ŞI
. . . .
Va lea S i l iştei ; pe Argeşel S i l i şti la sud de Hobaia-S � sl�n � şti, . l a . nor.d
de Boten i î ntre Su s,Iănes,ti şi Măţău (M ioa re l e) , H l rtleştl ŞI Tlteştl ;
în Va l ea D îmboviţei la Stoieneşti, Bădeni, Cetăţe n i şi M i cloşa n i ; pe
rî u l Tîrg u l u i la Voi n eşti şi Lereşti.
https://biblioteca-digitala.ro
ţită În naos şi pronaos şi cu a bs i d a a lta·ru l u i sem i c i rou l a ră .
N e reg u l'arităţi, l e ş i stÎngă c i i l e ce se observă Î n const,rucţie
f În privi nţa zi d ulri lor cu g rro s i m i neeg a l e ş i a p ron.aos,u l u i ,
N
c a re este puţi n dezaxat, sînt datora te ·"olrh.i tecţ i l o r - z i ­
d a ri " , m eşteri i m p rov izaţi, recrut.a ţi d i n rÎn d u ri l,e popu l.aţie i .
m a i puţi, n o b i,şnu iţi c u a'stfel d e construcţi i . P'I, a n u l l o n g i ­
tu d i n a l , m a i u şor d e exeoutat d e m eşteri i l o,oa l i , faţă d e
p l a'n u l m a i oom�l ircat În Clruoe g'reacă s·a u triconc, a putut
sr
fi i n s p i rat de bi!s'e rid,l e exi'stente Î n Împrej u'ri m i2o. Folosirea
u n o r lespezi m'ici , alşez,a�e pe a l 'ocuri vertica l , ca u m p l u t u'ră
În con structi' a z i d u'rHor, a m i nteşte cofraj u l pri n că ră m i z i
s u bţki21.
La b i seri oa de l a H o b a i a n u s - a g ă s i t tra d iţiona l'a c a n ­
d e l ă d ep u să l a temel ie În pa rtea exteriomă a a bs i d e i22. I n
sch i m b am aflat că looa .l n i c i i , extră g î n d p i atra d i n , ru im e le
bi's eri'c i i , Înt're cele d o,uă războ'a ie m o n d i a le, a u g ă s it, zi,d i t
În peretele a bs jdei a lta ru l u i , u n va s de sti dă cme va fi
s l uj it d rept ca n d e l ă . L i psa candelei l,a temel ie a fost ob­
servată ş i l a a'lte b i s'e rici d i n a prop iere �bi se'ri,c i l e nr. 1 şi
2 ,d e l a Cetăţe n i ) sa u mai depărtate (Lereşti , S f . M a ri n a
d i n GÎmp u l ung - M u s'c e l , Retevo ieşti ş i biserica bo l n i ţei m ă ­
n ă,s ti>ri i H u rezu23 ş i a l tele).
B i'seri oa c u rţ i i de la H o b a i a nu a fo'st z u g răvită . Poate
d ato rită fo ptu'l u i că p i.ot-o r,i i d e bi,serici era,u m ri şi cost i ­
s i tori "chiar la sfîrşitul secolului a l XIV- lea şi Începutul'
celui de al XV- lea - ne-o arată atît de bine schitul Bră ­
det (rămas nezug răvit, d e l a Mircea cel Bătrîn pînă la
176 1 ) - ca şi ctitoria lui Mircea, Dan şi Radu, Tismana,.
care a rămas nepictată pînă În 1 564"24. N i c i b i s'eri,ca nr. 1
d e l a Cetăţe n i , d a·tÎrnd d i n seco l u l a l XV-lea, n u a fost
z u g ră'v ită (,s'o a'ra c lopotniţei a,d ă u g'ată Î n secol u l a l
XVI I - lea ; b i'serică nă r u i tă l a Î n ceput u l vea c u l u i XVI I I) ; Î n
sch i m b Iăc a' şulrille d i n i m ed ila ta a pro p i e r,e , m . 2 ( d i n a
"
do,ua j u. mătate a s:eco l u l .u i X I I I ) ş i n r. 3 ( m a i veche , dem o ­
I a tă puţi n În'a i n te d e m ij .locu l a,c e l u i ,a'ş i ve'alc ), a u fo st bog a t
Î mpodobite c u fres,că pod ilo romă25. A i c i , Î mă , n u ne m a i
află m În c u pr i ns u l u ne i c u rţi feuda le r u ra' l,e , c i Într-.u n
compl,e x a.pa'rţi,nÎn d u n'u i centru a,d m i' n i'stmtiv, m i, l ita'r ş i
pol itic, . poate, tem pora,r ş i reşed i nţă d o m nea:slc ă, u nd e 1 0 -
c a l iză m Cetatea DÎm boviţei.
B i serica c u rţ i i de Ira H o ba i a , cu c i m it i r u l Î n conj u rător.
a fo losit feu: d 'O'l i lm ş i ca l oc d e Îng'ropă c i u ne. Confo'rm
u n u i vech i o b i ce i , ct,ito r i i ş,i nea m u ri le lor, fie ei chi a r
s i mp l i boi'e ri d e ta,ră , s e Î n g ropa u În b i serj,că, c h i'alr ş i Î n
n a os. O bservaţia este va' l a b i'I ă a tît pentru H o b!a i a cit ş i
pentru a lte b iiS erid a'le epoc i i , o r i m a i vec h i c a l a Rete­
voieşti26, Lereşrt:i27 (pri'm a j um ătalte a seco l u l u i a l XIV- lea),
sau mai recente cum ar fi mă nă sti,rea V'a, le'a28 (seco l ,u l X V I I )
ş i a hel,e. C u v,remea , m a i puţi'n d a torită fa ptu l u i c ă s paţi u l
d i'spo n i b i l pentrl u Îng ropălc i u n i Î n c u pri n s u l bi'se-rÎIC i io r d e,ve­
ni.se neÎn'că pător, s a u , poate, d atorită u n e i sch i m bă ri d e
rit, c h i'alr d o m n i'i ş i ne'a m u'ri,l e l or n u s e ma i Î n g'roa pă Î n
g e n e re Î n n a os29, c i În p ro.nao s (M atei Ba sO>ra b, M atei.a ş,
Do a m n'a I l i n a ş i B ă l al şla , l'a Hrgovi'şte), ba ch im şi Î n
ti n d ă (Do'a m n a Neaga ,l,a B u da), pe OÎ<nd soţu,1 ace,s teioa ,
20 B i serica n r . 3 de s u b cetăţuia l u i Negru Vodă de l a Cetăţen i .
cu p l a n u l bazi l i c a l - era n ă ruită l a mijlocul seco l u l u i a l X I I I - lea ; bise­
rica n r . 2, rid i cată în a d o ua j u mătate a seoo l u l u i X I I I şi b i serica nr.
1, consbruită pe la mijll ooUlI secol ull u i aii XV- lea, l a o de.pă r�a'r,e d e coo
6 k m de Hoba i a , peste d ea l , d i n Valea Dîm boviţei la Argeşe l , (D. V.
Rosetti, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice intreprinse la
Complexul de monumente feudale de la Cetăţeni-Argeş, in anul 1 965,
" M on u mente isto.rice, Stud i i şi l u arăr,i de resta ura re " m. 3, 1 969, p .
94-98) .
2 1 Tehnică fol,osită î n zidă ria bisericii n r. 1 d e s u b cetăţuia d e 10
Cetăţen i .
2 2 Existen,tă la Snagov, D . V. Rosetti , PMM B " , 2, p. 2 1 , f i g . 2 7 ;
la măn ăstirea Cotmea no, ef. pr . C. B o b u l escu, " AC M I " , 1 942, p . 1 1 1 ,
"
fig. 1 ; Cozia, N . Con sta ntinescu, Cercetările arheologice de la Cozia,
M i tropolia O lten iei " , XVI I , 7-8, 1 965, fig. 5, p . 593.
" 23 Co.n,s'ta, tă'rill e a utoru' l u i .
2 4 Victo r B ră t u l escu, Pomelnicul schitului Brădet d e pe apa ViI­
sanului, M itropolia O lteniei " , XI, 1 959, 5-8, Cra iova , p. 364 (In pri ­
"
v i n ţa schitului B ră d et n u ştim, în faza a ctuală a cercetă r i l or, dacă
a pa rţ i n e vre m i i l u i M i rcea cel Bătrîn sau este d i n t i m p u l l u i M i rcea
Cioba nUll, .nobo noa'stră ) .
25 D. V . Rosetti, ", Ma teri a l e " , V I I I , 1 962, p . 73 ş i u rm . ş i Raport
preliminar.
26 D. V. Rosetti. " M ateri a l e " , VI, 1 959, p. 703-71 5.
. 27 Săpături, D . V. Rosetti ş i F l a m i n i u M î rţu.
28 V. Brătu lesc u . BCMI " , XXIV, 67, 1 931 , p. 1 1 - 1 9.
"
29 O separaţie între mormi ntele n ea m u ri l o r dom neşti , a le dregăto­
r i l o r şi fa m i l i i lor lor, credem, se poate observa la Snagov : cele d i nti i
în naos, cele d i n u rmă în pronaos ( D . V. Rosetti, " PM M B " , 2 ) .
30
Vlo i c u vistierul d i'n R,u n ce n i , e Î n g rD pat În na Ds, Î n fa ţa
a lta ru' l u i , Î n d r'e a pta , - I D c u l cel m a i de cimte30. La Rete­
vD i eşti, doi d i n ,c titDri i pDm en i,ţi de pisla n i a d i n 1 5 1 6, a n um e
VHcu m a'r,e stol n i,c ş i V, l a i c u m a re l ogofăt - oa re a u res ­
�aumt b i ,seifi'ca - se Î n g rD a,pă În t i,n d a COnls'tru'i tă de e i , Î n
timp oe Î n n aO's ş i p �D n'a'DS !Oin t mo�m inte a n;te riDa,re (in
p rD n a lDIS unele ch i'a r p.o sterioa re) d atei I.a cO're au d eoed a t
aoeşti ctitor i , d e ş i i n a cest.e Î ncă,pe ri era l oc s' uf.ident pen ­
tru a l te i n h u m aţi u n i31.
C,t itDl rii 'ş i n'e, a m u,ri le ,I D r, co şi a' lţi inş'i d e voză , ou fost
î n g ropaţi şi in ofa ra b i seri,ci i , ,d e - a l u n9 ' u l z'idu rill D r e x,teri­
oafie. Aş'a se eXJp l ică , a i c i , prez,e nţa mD rmÎ n tu l u i s păta'rul.u i
Kaz.a n oi;!: şi a a'ltD'r mDnm i n te c u u n i nve ntalr bDgat. Cele
ma i b u ne l oculri de i n g'rQpăd u n e, după m e,nl'01!' it'a te,a vre m i i ,
NO'U, cît ma,i aprDape d e b i:serilcă " u nd e l e putea pilca
st�ea ş i, na " 32 s a u in pămlÎnt u,1 pe ca.re ÎI a'oo peră umbra
b i 's,e ri,di33. Lat u r i l e exteriO'alre a' l,e n ecmpole i de la H D b a io
nu depă'şeslc d ilsta nya d e 7 m de l a pe�e,ţ i i bi,se rid i . D. a că
ooea. s,tă d i'sta'nţă O'r fi corespu n s cu ade'v ă r,a t u m bre i s -'a r
putea tmge u n ele oDnd uZ1i'i În p rilv inţa IÎ n ă'lţi m i i m D n u men ­
tu'l u i . I n sch i m b , i n s,ecţi' u n il le tra sa te s-a D bservo.t că m or­ 3
m inte l e n u oo u pă spaţi u l d in i med i'a t,a veci nă tate a m D n u ­
mentu l u i . D i sta nţa d e l a a<ces�a variază Î' ntre 1 -4 m , ex­
cepHnd mo rm Întu,1 n r. 29 (al s pă toru l u i Ka z,o n) În pa rtea
de n O'rd - e:slt a absidei . Falptu'l a r putea fi exp'l i oat p'r i n
prezenţa u n'u i p'a,vi me nt s a u a u n' u i s't rat p l,a ntat, oa're va
fi exi sta t l'a un moment d at , d e - a I'unlg'u l pereţHDr m D n u ­
ment,u'l u i (pDate prezenţa u nor 00' p'a d , c um ne amtă u rmele
o n u m eroal se răld ă c i ,n i).
Satull , ca re d ep i n,de'a de cu rte, em situat l a pD'a lele
i n ă lţi m i i ce cupri n d ea I D,c u i nţa fe u d a l' U' l u i ş i se Î n t i nd ea ş i
,d e-a l u ngul riul u i .
I n ci m iti'nu, 1 d i n j u,ru l bi seri'c i i n u s e Î nmonm Înto,u , c u m
,a m ma i menţiDnat, deoit fe u d a l i i . LDcu,1 d e Î n gTDIPă ci un e a l
săten i l D r ,pa r,e a f i fost pe c l i n u l d i n pa rtea de ,a p u s ,
u n de a u fOlst s'e m n a'I,a te primele i n h'u m aţi u n i . Cîteva m D r­
m i nte d i n i n te rioru l ca şi d i n exte rio ru' l b i,seri c i i (m. 8, 1 1 ,
'24, 26) a u , la ex,trem i tăţi,le s'c hel et ul,u i , le!Opezi alşez'ate ve'r­
tica ! . Sint, po ate, rem i .n ils'O enţe a,le u n u i Db icei m a i vech i :
Î ncadro'rea m Dlrt u l,u i c u p i'e tre, bDI Dva n i s, a u lespe,zi aşe­
z.alte pe m Ulc h i,e34, o biloei oe s -,a menţiln ult Plin ă alsl1:ă z i Îln
Serbia şi M u nte neg' ru35. O l esped e delscO' perită i n tÎ m p l ă tDr
l a HDba i ,a a r,e, pe u n a d i n feţe, O' c ruce c u br,aţel,e a n'C D ­
rate, săpată i n p i a tră36. C'ru c ea OIre 1 6 c m Înă lţi m e ş i
1 1 o m l ă ţ i me ; l esped e-a, g ' POlQIsă d e 1 0 c m me 30 cm l ă ­
ţi m e ş i Î n ă l ţ i mea de 3 5 c m . Aceste lespezi cDrels p u n d , Î n ge­
n ere, m D'nm i n,te I D'r Î n c a re m D rt u l er,a Î n g rD pat fără sicri u ,
dOla r Învă l u,i t IÎntr- u n g i u l. g i'u , pri ns d e o b i,c ei l,a Î n ă lţi mea
,cDtu l u i d rept intr-, u n a c d e fi el r37. Folo s i'nea s ilo ri u l'u i � b u n ă ­
oară l a m D rm i n'tu l n r. 1 0) e m ali tiriie in m ed i u l ru ra, ! .

30 V , Drăg hkea,nu, Buda, Lapoş ş i Tisău-Buzău, p . 1 58-1 76.

3 1 " Materi a l e " , VI, p. 709, p l a n u l şi f i g , 8,
32 D u pă o tra d i ţie cu la,rgă drc u laţie în PQPo,r.
33 M i rj a n a Corovic , L i u b i n kovic, Necropoles et pierres tombales
'(rez:uma't fnan-ce,z ), "Apxe crrOMeII11�W', I I , Beog lro d , 1 956, p.
238-243 ; în ce ne priveşte credem că tra d iţia de o se î n g ropa la u m ­
bra biseri c i i e datorită u n e i re m i n i s cenţe ce-şi o re obî rşia în c u l t u l co­
paci l or : obicei u l păgîn 00 locul î n mormîntării să fie la u mb ra 'unor "pomi
sfi nţi " ; a ceasta o r explica, poate, spoţiul g o l d intre biserică şi necropola
de la Suslă neşti (creşt i n i s m u l o adoptat moi m u lte din obicei u r i l e păgîne,
o lcătuind u n compro m i s între vechi şi nou ; n u de puţine ori b isericile
a u fost înă lţate pe vechi locuri de cult păgîn e ; mitologia păgînă, le­
gendele eroilor şi zei l o r o u fosrt: î n locu ite cu a l e sfinţilor) .
3 4 R i t folosit ş i de slavi în secolele V I I I-IX ; m o i tîrziu (secolele
XIII-XIV) în mormintele populaţiei locale de la Cetăţe n i , unde p i etrele
foloseau şi pentru fixa rea pînzei ce acoperea mortul Î n g ropat fără
sicri u ; în Tra n s i lva n ia, la Sebeş şi Crică u (informaţie de la Radu Hei­
tel) ; în U n g a r i a , Laszlo Gerevic h , Das Mittelalterliche Grăberfeld von
(sut, Buda pest Regisegei ", X I I I , 1 943, p . 1 03-1 66 : î n Serbia, M. Coro­
\'ic-L.!iubi n kovic, Necropoles el monuments /uneraires, " Aca d . Serbe de
"
sQÎences, Materi ,a u x IX, I ns!. a nch. n r. 2", Beogood, 1 953, p . 1 74 : uoi1'e ori
l e�pezi l e poa rtă săpată o cruce s i mpl lă (.00 stela de 1,0 SusIă neşti ) .
35 M . B,a ja,lovic-Bli rtase\nic, La necropole medievale dans l e village
de Mirievo, " Pu b l i cations du M usee de la v i i l e de Beog rad " , 1, 1 960,
şi Stipe G u njaca, " Sta rohrvatska " , I I I , 4, 1 955, p. 1 34 : Sime Batovie,
La necropole vieux croate a Ska bro rja " Sta roh rv,ats!<Ja pmsv}eto " , 7,
,

Zagreb, 1 960 : " morminte cu bucăti de piatră de calcar nelucrate

aşezate vertical În jurul mortului ( . . . ), după unele elemente se poate
deduce că mormintele ( . . . ) pot li situate, ca timp, În secolul al
XIII-lea" (p, 228-229),
36 Păstrată în c u rtea locuito r u l u i Folea Alexandru d i n Suslăneşti, Fig, 4. Mormîntul /1r, 1 , cu vasul de sticlă şi acul de păr.
a proa pe de Hoba ia.
37 Observaţ i i făcute şi la Cetăţeni.

31

https://biblioteca-digitala.ro
P/anşa 5

5 6

7 8 9 10

11 12 13

14 15 16

https://biblioteca-digitala.ro
 P/anşa 6

17 18

2 3

4 5

6 7 8

9 10 11

https://biblioteca-digitala.ro
 o s u p .ravieţu i're a u n o r ri turi m a i vech i , a că m r obÎ-rş ie
�,e p i e rde d e - o 'l un g u l veq, c u r,i l o r, În ,antichit,a te lş i co m un a
p r i m i tivă, co n stă ş i Î n i nve n t a ru l fu n erm (via s e , podoa be,
m o n ede). La H o ba i,a În m o nm i ntel e 1 ş i 34, s-o g ă s i t Î n
pa rtea d rea ptă a cra n i u l u i cîte u n vă,sc ior de stidă s u bţ i're
ş i p u ţ i n roşi'atică (fi g . 4/1 , 2). V'a se s,im iJa re apa r şi i n a l te
n eoropole f,e ud a, le ră's pÎ n d ite pe o Î nti nsă a rie Î n 9' ră d i,t ă Î n
c u p r i n s u l seoo l elor X I V-XVI38, stid ă rie pnod usă , proba b i l ,
Î n m a n ufa'c�um veneţ i a nă de l a M Uira n o ; a'l te va'se a se­
m ă n ătoa re pot prove, n i ş i d i n m a n ufact u ri g en m a n e .
A'cest ri,t f u n er,a,r este a,tri bu i t , d u pă u n i i cer,cetă,to,ri ,
u n o r vech i o b i,ee i,u r i s' I,alv ,e39, Ream i n t i m c ă Î n c up ri n s u l
g răd i n i i bi s,erilC i i Sf. G h eo'rg h e d i n B u cureşti - pe locu' l
vech i i m ă n ă sti ri - s - a u g ă �i t răm ă ŞJiţ:e de stid ă ri e p rove­
n i nd În m od i nd u b it,albH d,c l,a M u ra n o40.
i n privi n�a pensi stenţ,ei t ra d iţi.i l o r p u te m oon,s i,de'r,a oa o
re m i n i'sce nţă i ne l'u l (fi g . 5/ 1 8) descope rilt Î'n c ra n i u:1 seh e ­
letu,lu.i d in m r . 6 (ine,l p u s Î n gura mo'ntull:uli ). F,a ipt Î n mă s,Ulră
a Î n tă,ri p rezumţia n o a stră că podoa,be'l,e , Î n oazul de fată
i n e l'u l , avea u În r i t u a'l u l fu n era T aceea'ş i me n i,re ca şi m � ­
n ed a (plat,a văm i,lor, d u,pă me nta, l i �atea vre m i i). i, n s p rij i ­
n u l a,cestei a'serţ i u n i stă const:a�a rea că m a'i toa 'te m o rm i n ­
tel,e d i n n ecropo,lele feud a l e , pe ca're l e - a m cerce,t'at41 s'a u
le ,c u n o s'c , ne a rată că Î n m o r m Î n't u l u nde se află o m o n edă
l a m Î,n a mortul u i pot l i ps i p odoab21 '2 , Î n timp ce Î n a lte
m o rm inte exi ,s te n�a 'a ce.sto'ra ( i n ele, cer,ce i ,e,t.c , , u neori , n u ma i
b u m b i i d e l a veşm i n te) n u i mpl i'că neapă rat ş i pn,cze. nţa
m o n edei42 . Alt exemp l u n i -II oferă n ecropo'l a d o m nea scă
de la C u rtea de Arge'ş, s o m ptuoasă pri n bogăţi,a podoa be­
l o r , să'ra că prin l i psa m o n edelor.
La H o b a i a , În morm i ntel e 3, 1 7, 1 8, 30, 33, am aHat
cîte o monedă g ă. u r i tă l,eg ată de deg e t u l m o rtu l u i (În c re ­
d i n ţa de a n u fi ,pi e nd ută Î n pe reg r,i,nă,r i le \II i e�i i de a poi), i n
m o rm intel'e u no r oop i i ( m o'� m' i'nte l e 1 4, 1 9) ,s -,a u g ă s'i,t i ne l e ­
ver i g i , I'e gote l'a deget, deoa rece e ra u m ult p r'e,a m a ri
pentru i n ellO'rele u nd e a u f'o st a,fl ate ( i n i ţi'a l a u fost p u rtate
de a d u lţi)43. E l impede că ş i În ace's't caz podo a ba ţi nea
l oc u l m o n edei44.
I n �'l e l e d es'o operite În m o rm i nte pot fi oI'a'sifioate , pe
l a rg , I'n patru categ. o ri i :
1 . I n e L e ornament ale, ou p i etre p r,eţioas'e ori sem i .pre­
,
ţ l ?alSe s,a u c u sc a u n u l d i n a,cel,a,ş i m etol ca şi veri'g a
. r i stioe secol e'lo r X IV-X vs2 .
(fi g . 5/ 1 0, 1 8, fi g . 6/ 1 , 4, 9, 1 1 şi f,i g . 7/3) ;
2. In ele s' ig i l a re cu soa unul g ra,y,a,t (fi g . 5/6, 1 6, 1 7,
f i g . 6/7 ş,i 7/2) s'a 'u cu �ea,uln uii oUipri, nZJÎnld o piotră gm ­
vată a n tilcă (fi,g . 7/ 1 ) ;
3 I nel e -Iveri g i s a u veri 'g h ete (fi,g . 5/4, 9 ş i fig . 6/ 1 0) ş i
:
I n SfHŞ i,t, e a o oa teg o r i e apa'rte a cel o r o m,amenta'le ;
4. I ne l e- a m u l ete, c u u n ,ca'racter m i st i ,c sa u rel i g i os, c u
s e m n e m a g i ce s a u f,onm u l.e coba'l i stice (fi g . 5/2, 1 1 , 1 6 ş i
�/2) p u rta,te pe'ntru a �I uj'i ,În .soo p apotrO' pa i'c şli p i o s . Astfel
d e i n ele- ta'l i' sma n e ra u răspîndit e Î,n toată E u ropa f.e u d a I ă .
" Ma'!eri,a l,e , V I I I , p . 7 1 2, �ig. 1 3 (prima j. u'mă ­
38 La Retevo'i'eşti, , "
tate a seco l u l u I XVI) ; Tlrgşor (sec, XVI, comun i ca re datorită l u i
G h . Diacon u : " Vas d e s ticlă cu picior Înalt " ) ; Bucu reşti, mănăs,tirea
Radu Vodă (săpături VI. Zi rra, prima j u mătate a seoo l u l u i al XVI - lea ) ;
,
b'senca Sf, G heorg he Nou, mănăsti rea P l u m b u ita (mij locul seco l u l u i
XVI) şi Snagov (sec. XV) , săpătur, i de V , Rosetti ; in reg i, unea Beog rad ,
l a M i rievo, ef" �. Baja,lovic - B ilrilosevic, ?P, cit., pl. XI X. 3, p. 45 şi p e
,
coas ,.a AdrlOtl c l I , ef, Ma rco Vego, D , e Grabdenkma/er der Familie
Sanko,tic, " G l a s n i k, Sa rajevo " , X I I , 1 957, p. 1 41 (datat la 1 370) .
39 Ma rco Vego, op. cit" p, 1 41 ,
40 D. V, Rosetti', " Mater i a l e " , V, p , 649, f i g , '1 7 (secol u l XVII, a lte
fra g mente tip ice, i nedite o pa rţin sec. XVI) ; Ţara R o m â n ească i m porta
d i n Veneţia, pe lingă a ltele, vase de sticlă d i n man ufactu ra de la
M u ra n o (bu năoa ră cande:a d e la fundaţia bisericii mănăstirii Cozia
d i n a n u l 1 388, cind s-a clădit biserica, ef. N . Consta ntinescu, Cerce­
tările arheologice de la Cozia, op, cit. fig, 5). M a i tirziu (secol u l XVI)
aveam c u Veneţia şi legături pri n ,fa m i l i i l e noa stre d o m nitoa re (mama
l u i M i h nea avea a oolo o soră, i a r R a d u , u n f i u a l lui M ihnea, era
crescut in Veneţia ) . Unele vase funp.rare de sticlă provin şi d i n m a n u ­
f a cturi germa n e (Giova n n i Mariacher, " vetro europeo dai X V o/ X X
sec% , Nova ra , 1 964, p. 69, fig. 22) ,
41 Snagov, B u c u reşti, Cetăţen i , Ci m p,u l un g - M u scel , R,etevo'ieşti şi
a ltele.
42 Observaţie făcutiJ ş i i n cimitirul feudal nr. I de la B u c u resti -
Stră u leşti, u n d e mormi ntele c.u monede (emise s u b M i rcea cel Bătri n
ş i M i h a i l ) n u conţin podoabe i a r cele c u podoa be n u a u monede,
ef. Pa n a i t 1 . Pana it, Săpături/e de la Strău/eşti-Măicăneşti, "Cercetă ri
arhe,ologice in B,uculre,ş ti " , vo:l . II, p. 1 90-222 şi i n,fo,nma ţ i i verb:Jl le.
43 Fapt observat şi in necropola de la Cetăţeni .
4 4 D. V , Ros'etti , Moneta ş i podoaba Î n ritualul funerar din Ţara
Românea.scă, in veacurile XIII-XVI, " Stu d i i şi oom u n i cări " , n r. 3, Piteşti ,
p . 203-209.
34
https://biblioteca-digitala.ro
D i n pu nct de ved ere teh n i ,c i n el e l e sînt I,ucra'te În două
fe'l uri : a, cu s ca u n u l fădnd oo np c u veri'g,a , ş i b, c u slc aun.ul
a pH ca t pe ve r i ,g ă , pri n s'uda're. M a i toate i n �l e,l e de la
Ho ba'i,a inbră În prima ,oare:go'ni,e ; foc ,exoepvi,e inde,l,e
redote l a fig . 5/ 1 6 ş.i f i g . 6/9, aparţi n î n d s u bÎmpălrţi,ri i b.
I nelele s i'g Ha're fO' l ose·a' u l,a pecet l u ilr i , adeseori d rept
s e m n ă t ură cel o r n eşti<utori de oa'rte, ca sem n de rec u n,o a,ş­
tere ş i În m ajori't atea oa z u ri'lor n. u a,vea'u , a i c i , o sem n ifi­
caţie h e m l,d ică (fi g . 5/6, 1 6, fi,g. 6/3). in ace,a stă privi nţă
este elocve nt u n i n e,l , cu s,oa u' n uii pu rtîn d u n d ecor st i ,l i zat,
c u pri n zÎ .nd şi d o u ă l irtere dri l, i!ce, În neg'Oti.v, p poba b H i n iţia­
l ele cel u i ce 1 -'0 pU'�tat (i nel des,c ape ri't Î'n necno po l a d e l,a
Ve: rbidO'a'ra , săpături D . B e rdu). Acest i ne l se Î n:cad re.a'ză ,
p r i n fo rmă, d eoor şi teh n ilcă Î n c u pri' n�MI vea cu l u i a l
X I V - lea ; i n i ţ i a,l el e Î n neg'ati'v s,t a,u m ă rt:u'rie c ă a,ce,ste i n e,le
fO' l osea, u oa s i g i'l i i ,
in pri,v i n ţ'a inel'e l-Dr s' i g H a re red a,te l a f i g . 5/ 1 7 ş i f i g . 6/7
ş i 7/2, ce,1 d i n,tÎ i d i n .mr. 3 1 , cel d i' n u r m ă a, l spă taw l'u i
K'aza n , s - a'r pu:tea s ă a i bă sem n i.hoaţi i h e'r,a'ld i'ce ; poate
s - a u a d o pt,a t ş.i l a n o i , de că-tre n e a:m uri,l e d o m ne'şti , mari i
d reg ăito ri şi o palrte d i n feud a l i i m a i m i ,<; i , Î n vrem ea l a
. ome ne afl ă m , i n s i ,g ne h,era l d i'ce de i'n spi rati e ap usea nă45.
I ne l e s i,g i l a,re c u p i et, re g .ra,vate - g e m e a' n t i ce - s'Înt
foalrte răspîn d i te m a i c u sea m ă Î n vela c uri'l'e X IV-XVI46. E l e
emu mo nta,t e n u n um a i pe i n ele de p reţ, de aur, c u o r n a ­
m e ntaţi i s a u i n s'c ripţ i i Î, n niel/O' i eş i n,d d i,n mÎi n i,le un o r i s'o u ­
siţi a, u ra ri , cLlm ne m ă rt u r i s'esc oÎte,va ex,e m p l me ,d i n ne'c ro ­
pO'I,a d o m n ea,scă d e l,a C ur,te,a de A�geş47, i n ei uii l u i V l a ic u ,
mal fe l og.ofăt ( u n ul d i n ctitO'r i i de l a Rete,vo ile'şti48) ş i d i n
a ltă pa'rt:e i' n e' I U' 1 j upÎ nesei P re i a49 ş , a . , c i ş .i p e i nele'le d e
a rg i nt i nf.e ri o r s a u de bro n z p ro d u s e Î n serie Î n atel i e're
d e mÎ,n a a , d o,u a (cU1m este i n e l u l d i n m r. 2 fi,g . 7/ 1 50).
Această o bs'e rVlaţi'e este y,a, l a b i I ă şi În p ri,vi n ţa ,fo l o s i r. i i s t i c l e i
a l be s a u co l orate Î n I,o,o u l u no r pi etre preţioalse s a'u s,e m i ­
p reţi o,a se ( i n e l u l d in m r. 3 4 f i g . 6/4 ş i fi, g . 6/ 1 1 ) : o practi'c ă
cUirentă Î' n o rfel.'rălfi a f.e ud o l ă , oa re se a p l i oa n.u n u m a i l,a
i n e l e de ma i m i că vol o a re ci şi l a cele de a u r, adevă rate
o per'e de a rtă m ilg ă-l i te de i sousiţi ma i Şit ris 1 .
I ne' l el'e s i lg Hme sa u d e podoa bă , c u ve,rilg a a l'u n g i,tă ş i
faţeta.tă , ,om a tă ,Î n teh n i ca niel/o (fi g . 5/ 1 0, 1 7 ş i fi.g . 7/ 1 ),
'cu sca u n 'U'l O'v all s a u octog o n a'I , purtînd O' stem ă g'r,a vată ,
o pi,atră sou gemă a,n t i-că , opa rţi n u n ei cot,egori i c a ra cte­
I n e.le l e -.ve r:i.g i , akăt u i te d in d o,u ă �Înme d e a'rg i nt , sau
n uma i d i ntr- o SoÎ,�mă, ră s u dtă so u crestată o b l i c , i m iti n d
torsa,d a , s,În:t ��ec'v ente Î n n eor.opo lele s'eco, l,e'lo'r X I V-X vs3,
m 'O' i rm În sec. XVI ; u neo ri ,a u capete l e Împ re'u n'ate asem ă ­
nătolr u n u i nod (fi,g . 5/9) s,a' u p r i nse s u b o m i că p l a'că
45 Semn ificativ in privi nţa unor reprezentă ri s i m bolice, in corelaţie
cu ind eletn i c i rea celui ce poa rtă i ne l u l , este şi i ne l u l logofă t u l u i
Stoica, descoperit la Snagov, redind i n n egativ, pe lingă n u me şi ra n g ,
p a n a scriito r u l u i (D. V , Rosetti, " P M M B " , 2, p. 2 6 , f i g . 38) , F i g u r i l e
de a n i m a l e s a u semnel'e n u reprezintă embleme herald ice decit cind
a pa r in scut ; cel din urmă a folosi� u neori, ca motiv decorativ, d rept
c h e n a r pentru �emne d i stinctive, (vezi i ne l u l presu p u s a l lui Vilcu,
ma,r'e stoll ,nk) m r . ,n(. 17 de l a Retevoieşti, "Mate-ri,alle " , V, p, 7 1 -3, �i g , 1 4/2
a-b), u neori se a legeau pietre g ravate s a u se foloseau figu ri ca re
a v,eau o legătură s i mbolică cu sfintul corespunzător n u me l u i cel u i ce
p u rta i n e l u l (vulturul eva n g h e l i stu l u i Ion pentru Ion, leul pentru M a rc u
etc.).
4 6 La 1 331 exista la Veneţia, lingă podul R i a lto, o corporaţie de
bij utieri c a re l ucra şi inele " Cum lapide vetusto el miro opere scu/p­
ture " , Gh. B rătia n u , Les bijoux de Curtea de Argeş (Roumanie) et
leurs e/ements ilaliens, " Revue Arc h . Pa ris " , XVI I, janv,-avri l, 1 923,
p. 90-'1 1 0 (extras p . 1 2- 1 3 ) .
4 7 V. D răg,hli,o ealn u , Curtea Domnească din Argeş, B C M I " , XVI
"
1 923, p . 64, fig. 62 şi p. 67, fig , 68, din mormintul ctitoru l u i ( ?) şi d i n
mormintul l u i Udobă (sec. XIV) ,
48 D. V. Rosetti,
" M a teria le " , VII, p, 7 1 3, fig. 1 4/4 a-c (a doua
j u mă, tate a secol u l u i XV) .
49 Proprietatea l u i George D. Florescu, B u c u reşti .
5 0 Gema de factură r,o mană, redă , proba bil, pe M ercu r. Alte i nele
de a rg int, c u geme a ntice, la R,etevoieşti, op. cit., p. 7 1 3, f i g , 1 4/1 a-b
(sec, XV) ; Stră u leşbi - M ă ică neşti, Pa nait 1. Pa na it, op. cit., p, 2 1 1 ,
fig, 1 40/6, şi fig. 1 '/ 2 ; V, Drăq hicea.n,u, Buda, Lapoş şi Tisău- Buzău, ine­
l u l l u,i Radu pa hami,wl, f i q , 29, p, 1 73 S.la,
51 Ma'nco Vego, Archaologische Ausgrabungen in lava la, .. G l a'5 n i k
Sa ra ievo " , XIV, 1 959, p. 1 86, .fig . 4 ( i n e l atribuit seco l u l u i a l XVI- lea).
52 " G l a s n i k Sa rajevo " , XII, 1 957, p . 8-95, p l . 1 , fig. 3 ; p l . I I ,
f i g . 1 -2.
53 Verigi s i m i l a re sint folosite şi i n secolele IX-X I ; frecvente in
mormi n�" la Cetăţeni şi Lereşti (sec, XV) , la biserica M a ri n a din Cim­
p u l. uln,g - M u&cel (,a doua jumă ,t,a .te ,a secolul' u i XV, inlceput'ul secol ull,ui
XV./) şi l,a i nhumaţii d i n seco,l ul al XV-Ie,a in b i seri,ca catoll i'Că Bă'ră ­
ţia din 'a c elaşi o�aş,
 s uda tă , ce ţi' ne l oc de s'c a u n , in fo�mă de d i.s·c , le nti,l i fo rmă
s a u r.o m bo id O'Iă54. I n e l u l c u ve rigă i n fo rmă de pa n g l i că ,
c u o c. a n el,u ră i n sens'u l I'u n g i m i i ş i u n buto n l,entH ifo'rm
(fi g . 6/9) i'ş i g ă,seşte pa'ra·l e l a i n neorapo' l e, le de l'a Snag ov55,
H ea n a 56 şi Cetăţe n i57 ; a'sem ă' n a re·a e.s te allit de p·e rfectă
i n oit i n g ăd u i e p rezumţi,a că a u ieş i t d in a ce l,a ş i atel i e r (lin
o do ua j um ă tate a secol u l u i a l XV- l e a , i n ce putu' l s eco l ul u i
a l XVI - l ea).
i n'a i nt'e de a i nc h e i·a obs'erv,a ţ i i l e in privi nţa i .n e l e, l o r, vo m
conse m n a �aipt ul că d i ' n cele 1 8 i n ele d e s'copelrite i n necro­
po·I,a d e la Hoba i a , 1 5 se a f l au l a i ne l a ru l m i i. n i i d repte ş i
n Ulm a i u n u, 1 l a mina stÎ n .g ă , i n m r. 29, a l s' Păta �u l'u i K'a z.a n ;
d e a' se m e n e a , d i n 5 monede g ă s it,e i n a l te m onmi nte, pa't.ru
se a fl a u l a ,i n e l a r-ul d rept ( m r. 3, 1 7, 1 8, 33) ş i n um a i una la
mî n a s tî n g ă (a u n u i oopi.l , .i n m r. 30). Pres u p u n i n d că spăt-a.ru l
Kaza.n mi n u ioa s 'a b i a , po rtu l .i n el u l u i l a sti n g a pa· re expl i oa ­
b i'l . Faptu l c ă ve:ri g He e m u p u rtate l a d'3g.et,u l i nel a r core s ­
p u n d e u n e i vech i t r,a diţi i cme dă i n u ieşte ş i a stă zi58,
Cercei i de l,a H,o b a .ioa se pot c l a s·a in d o u ă categ o ri i :
1 . Fo nma de Ila'căt, a ou co rpuii g lo b u l.a r �fi g . 5/ 1 ş i
fi.g . 6/8) ; b n a,v icu,l a r (If ig . 5/3) ; c pol i e d ric, u ne o ri c u p a n ­
da ntivi (fi g . 6/6) ;
2. Oer,cei i ne:l.a r i , mnin d pa rtea d e joos ,În- g roş'ată şi o � na ­
ment.ată (If,i.g . 5/1 2- 1 3). Ce rce l u'l de l a If i g . 5/1 (mr. 3) este
d a nat pri ntr-o mo, nedă e m i,să s u b Sel i m I ( 1 5 1 2- 1 520) d a ­
t î n d i nld ilrect, l a rîn d u i s 6 u , c u a p roxi m aţi,e , cercel, u l d i n
mr. 29, red at 1 '0 Hg . 6/8. Cercei i n av i wl.a ri (fi g . 5/ 3) Î ş i
g oseslc ,a,sem ă na r,e c u ceroel'u l d i n depo z i t u l d e l a P'ro ­
kuplje59, d a tat cu monetd.3 i n d i'CÎnd d ata Î ng ropă ri i Î ntre
1 4 1 08- 1 428. Cerce l u l de la Hoba i 'a , a palrţi. n Î n:d a·ceslt u i ti. p,
es't e de ar'g int aurit, o ma t pe ambele feţe cu decor f l o ra l
2 j. n fi Hg ron ş i , p,reZ!inltă ca ş i oercell' uii de I.a P,rokuplj'e de-a
"
lungul circomfer,i nţei, la intervale reg u late, mici ine,le,
destul de largi, p/mate paralel cu a,ceasta ( . . .) pro­
babil că inelele-verigi purtau Iănţu/eţe şi pandantive
sau (. . .) mari perle fine Înşir,a te intre aceste verigi "6o .
D,s'::J:lri,e<r ea ne re'a m inlte,ş�e oe'ro;.i,i na,vi'oud alri ou mă ,r gă ­
riltal�e, de�oOipeni�i i·n mOinmÎlnlr u,1 j .urpÎirl,els€li A noa , mama
d O' a m n e i N e'a'g a6 1 . Cerce i i cu p a n d a n tivi (fi. g . 6/6) se pot
i nlcald ra in oateg ori,a reprezentată l'a O lten i (j u d e�U' 1 V'ra n ­
cea)62 , Ţifeşti63, S u ceava64, T i să u65 �ceroel u l l u i Sto i an) ş i
S n a g ov (vezi m a i jes).
Acul de a rg i n t a u rit , p u rti n d u n d i sc cu piebre sem i ­
preţ'iome p r i nse Î' n c l oa s o n,a j (mr. 1 d i n fi g . 4/3), rea m i n ­
teşte d o u ă a'c e Î n.t ru oÎtvoa asemă n ă to a re d i n pu not d e ve­
d e re sti' l i stic, descoperite i n t,r- u n mo �mi'nt d i n p ro n a o s u l
b i 'se r, ilCÎ i m ă n ă st i r i i Srn a gro v66 ş i totod a tă b roşe, l'e de alrg i nt
a Ulri t, l uc rate Î n a,ceea ş i teh n i că, d i' n mo n m Î n�u l fetei d oa m ­
n e i N e.ag a ş i d i n m.o nm Î n t u l j upÎnesei St,a n ca d i n b i serica
de la B,u d a67 ; sti l u l şi teh n ioa de l u cru a a cesto r ace, ca ş i
a podoa be l e r m e nţ i o na te m a i s·u s , ne ,a rată p rove n i enţa : ,a te-
54 Pentru cel d i n urmă, analogii În mormîntul nr. 4 din necro­
pola I I de la Bucu reşti-Stră u leşti. dotat la m i j l o c u l seco l u l u i al XV- lea,
(Pa n a i t 1 . Pa na it, op. cit. p. 21 1 , fig. 1 1 0/2, p . 2 1 2 şi i nformaţii ver­
ba,l.e ) ; ,În n,ec.�apo·la �eudallă de La Tirgşor, 'a pa, rţi.nÎnd ,acelei:a�i v re m i
(comun icare da torată l u i G h . Diaoo n u ) .
5 5 D. V . Rosetti , Snagov, p . '1 1 , fig. 8 (mr. VII, l a m î n a stî n g ă ) .
56 Săpăt u r i , D. V. Rosetti, ( I a M uzeul de i storie a ora ş u l u i B u c u ­
I reşti) .
3 5 7 I nedit ; rea m i n t i m u n i n el c u o protuberanţă s i m i l a ră , Î n teza u ­

-IT -
r u l de la G u ruieni ( N . Consta ntinescu şi AI. Ma rinescu, " Revista M u ­

I I ����
zee l o r " , I I I , 1 , 1 966, p. 72, f i g . 2/8, seco l u l XV-XVI) .
----::=---=-\ -
58 După cred i nţele a ntich ităţii, i nelarul, a l patru lea deget, stă s u b
i nfluenţa soare l u i şi a r avea o corelaţie d i rectă cu i n i m a .

I I
59 M . Corovic-Liubi ncovic, Bijoux serbes du moyen-âge trouves o
Prokuplje, " Zba mik .rodova Na rodna g MU2Iejo " , 1 , 1 956-1957, B eo g na d ,

I I
1 958, p. 1 45-160, fig. 1 /4.
60 I b i d . " tip de cercei datorat, poate, bijuteriilor antice ( . . . ) ; În

I .:1-I
evul mediu il găsim in bijuteriile noastre, (fig. 7) şi bijuteriile ruseşti
(fig. 8) dar redat tot. deauna Într-un mod deosebit ( . . .). Formele au
trecut din Bizanţ la podoabele iugoslave şi ruseşti (. . .), obiectele
(din depozitul de la Prokuplje) provin din ateliere locale " .
/1) 6 1 V . Drăg h i,cea n u , Buda, Lapoş şi Tisău- Buzău, p . 1 72, f i g . 24.
62 N. Constantinescu şi Gh. U ntaru, Podoabe feudale descoperite
� la Olteni, nn. Fooşanli, SCIV " , I I , 1 959, p. 499, mig . 2/ 1 şi ,fig . 3/2,
p. 50 1 , (da tate Î n a d o u a j u mătate a seco l u l u i XV) .
"
I 63 C. M a'i,s i, I, Monede şi podoabe de la s fîrşitul secolului al XV -lea,
I " BS N R " , X I I I , 27, 1 91 6, p. 1 2, fig. 1 (între a n i i 1 490-1 491 ) ,
"
6 4 " SCIV , IV, 1 -2, 1 953, p . 362, fig. 25/1 (a doua j u mătate a se­

I co l u l u i X V) .
6 5 V. Dră g h icea n u , op. cit., p. 1 75, f i g . 36 ; cercelul pare a fi avut,

I i n itia l , panda ntive .

��- - - - � - -
Fig. 7. I·nel cu gemă ( 1 ), inel de argint aurit (2), inel de argint (3).
• 66
D. V Rosetti, " P M M B " , I I , p. 31 , fig . 50-5 1 , g ă s ite cu cercelul
redat la fig. 48 p. 30, (a doua j u mătate a seco l u l u i XVI ) .
67 V. D ră ghicea n u , o p . cit., p . 1 74, fig . 31 , şi p . 1 72, fig. 27.

35

https://biblioteca-digitala.ro
l i ere să seşti de l a B-ra ş ev s a u S i b i,u , d i ntre sfi.rş i t u l secel u l u i
a 'l XV- I e'a ş i a de u a j u mă tate a sece l u l u' i a l XVI - l ea . i ' n
acea'stă perioa,dă de timp p et fi in cadr,aţi ş i b u m b i i i n
fe r' m ă d e amferă (fi g . 5/ 1 5) i n ru.d iţi c u c e i de a ur d i n
m e' nmi n t u l dea m n ei Nea'g a d e l a B u d a68. T i p u l b u m b ill e r
sferid red aţi l a fi. g . 5/5 este i n g e n ere ma i vech i decit ce l
reda:t În h g . 5/8 a\lÎnld pel u l e p u s ver.i g i i t.eşi.t69 ; cei d in
unmă sînt m'a i răI�pÎnld i�i i n a d e u a j u m ătate a sece l u l u i a l
XV- I e.a ş i i n seool,u l XVI (u' neori, d e I ·a a cea' stă d ată , i i
g ă s i m J.ae l a l tă).
Nu n u m a i ate l i e.rele a·rg i nta r i l o r sa şi d i n Tra n s i l va n i a
fă u rea u a stfel d e podea be ; a d eseeri preve n ea u d i n ţi n u ­
t u'r·i m. a i depă, �tiate. P,e Coas,t a D a l m a.tă e ra un centru d e
onfevră r. i e oa,r·e l uora d i n sec. I X - X . P,edea bele b i z a ntine
feloise,a u de m ed ele i nlS!pi rin d n e i fOirme speciHoe a oestei
reg i u ni , p u'rta:te i n teată Greaţi,a , Î ntre Ad riati,că ş i D u ­
_
n ă re70. I·n mme pa'rte ti.p urHe de e,rfevră'ri,e med ieva l ă a u
fest cepi ate d u. pă b i j u te. ri H e d e I,ux, p reven i nd d i n mîn a
u n o r i s'ou siţi a um ri , sp re a f i l u c rate Î n serie , ·ade,seori de
l u'c răt.o ri mai puţi n i n d emÎn a,tioi , pătru nZii n d ş.i ră sipJÎ nd i n ­
d u -se a stfel În peper. U n a l t oe ntru, m a i a' prapi,at .d a r ş i ma:i
recent, a fest I. a Ja njevo, l a est de Ke.ssovope lje. Aici, Î ntre
sHrş i t u l sece,llu' l u i a·1 X I I I - I ,ea şi Î n oeputul seool u l u.i a l X I V- Il e'a
se a:flo-u eX!pl eată,ri m in i ere ca re a u d u ra't pînă Î,n sec.
XVI I . Gînd e�p loatQ lrea a Încetat, p e p u l aţila a trecu t ş i l a
turnmea u no r m ic i o b i eote de bre n z (c r.ud , i n ele, brăţă,ri
etc .) ecu paţie oa re m a' i d ă i n u i'eşte ş i o<stă z i ; o b i eotele e ra u
v.Î nld ute p:� inti n s u l Pen i n' s u' l'e i Ba lc-a n ice ş i Î n ţă ri'le rom â ne,
od ini oa ră ch i,a r În sud u l RUls i 'e i 71 .
Bij u ter,i i'le de I' ux, a d eseor.i i n ce ntesto b He e pe're de a,rtă ,
a u i e ş i t d in mi i'n j J.e u' n or a urari d i n Veneţi'a ca ş i d i,n a te­
l i e re l e d i n D u bmvn i'c , m a!i a' l es Î nhe seoe l e l 'e X I I I - XV I I ,
epocă Î n ca re mese ri'i, le a'rtilsti ce ero u Î n N ealre p e l i tera l'u l
Adri,a tid i , Î n we'm·:;·a ce m u n e l or a u·to n e m e a l e l ilt em l u l u i ş i
m a i tîrz i u , s u b ecupaţia ve n eţi'a n ă , oÎ n d infl u e. n ţa Ve n eţ i e i
s e făoea res .i mţită ş i Î' n e'nfievră'r.i e. Una d i n c a u ze l e f u n d a ­
ment'a' l e , f,avorabi'J.e dezve'ltă ri i e rfevră·r i e i l a D u brov n i c, a
fest a b,u nde nţ;a a, rg in't u11'u i pe oa'r'e a cest o ra ş Î I impe,rt·a
d i n m i n e le Î nv'e ci H a:te d i,n Bak.a n i , În c alre l u'cm u ragu ­
za n i i . Aceşti, a i nvesbseră oapitOl l u,ri m OTi ; e i Î n c h i rialseră
s pre expl eata re p uţ u r i de m i'nă ce' ntrdÎ n d Î n Ba'k.an i ce­
m erţu l a u·ru l u i ş i o rg i ntul u i .
G i u,vae'rg i i d i n D u brevn i c aveau Î n u cen i c i e u n m a'r�
n um ă r de t i n e r i , p u rtind in m aj e ri tate n u m e s l a,ve , ven iţi
d i n teate l e cu'rÎ'ie Î n vec i n a,te, d i' n B a k a n i s a u de pe Gea:stă ,
pentru a Î n văţa mGtseri a . Atît m eşte r i i oÎt ş i feşt i i U'cen id ,
dev'e n' iţi l a ri n d u l l e r i s:c usi ţi l u crăte,r. i , m er·g ea u Î n ţă<ri l,e
vec i n e u nde prod u oea u şi e bi·ecte de d u z i nă , adeseo.ri d in
met,a·1 i nfe' rier, pent' ru pătUir·a m a i puţi n avută. Un i i d i n
m eşteri i g i uvaeng i i bătea u m e n edă pentru Republ'Î<Că ş i pen ­
tru a lte eiroşe, execut,a,u orna m ente d esti n .a.t e a Împod e b i
veş m i ntele n e b i' I Hor, b u.rg h e z H e r ş i ţă ra n ill e r, e�pe,rtη n d u n
m a're n u m ă' r d i n pred u sel'e l o r Î' n ţă'ri l e vecine. Pri n'tTe a ces­
tea h g u ra u ş'i bum b i i pent'ru veş m inte, d i n meta,1 i nf,eri er,
a,rg i n t, a rg i nt a u rit s,a u a u r72. Leg ăt.u,r i l e de oemert c u
Rag uza s i n t a,tesva·t,e ş i pr,i n numere ş i i d i n a ri ra'9' uza � i c e
se des'c e peră l a n e i ; am i ntim , Î n trea'c ăt, ş i fa.ptu l că l a
Ro g u z.a , ca Î' n a l te portuwi de pe Adri ati'ca, " ca sse u s va'l a ­
c h i,cus" ave,a cea m.a i m a re că uta'r2.
in faz.a a ct u a l ă a c u n e şti nţel o r n e a,s tre, putem afi rm a
c ă i n s' eoelele X I V-XV n eg usteri a,m bul'a nţi cutreiera u Tara
68 I b i d . , f i g . 2 4 . Pentru b u m bi Î n formă de o mforă, p rodusele u n o r
ateliere de . pe J ă rm u l Mării Adriatice, vezi Nada M i letic, Necropola u
. .
"
selu M/hall ev/C/ma Kod Ra)lovka, " O l a s n i k Sarajevo , XV-XVI, 1 96 1 ,
p l . I I I , mr. 1 55 (seco l u l XV-XV I ) .
69 S i m p l i sau a u riţi, a l·c ătuiţi u n eori d i n două e m i sfere a l i p ite,
se l uc ra u l a Raguza d e la sfîrşitu l seco l u l u i al XIV- lea (M. Vego,
" l e,spez i l e ce l e- a u
" O l a s n i k Sarajevo , X I I , 1 957, p l . V I I , fig. 7; vezi ş i d e pozitu l c u cer­
c e l u i navicu l a r de la Prok u p lje, M. Corovi c - L i u b i n covic, op. cit., f i g .
1 /1 -2) ; c u n oscuţi d i n secolele IX-XI aceşti b u m b i a u pătru ns Î n epoco
la ca re ne referi m . C u n oa ştem şi b u m b i rotu n z i , mai tîrzi u cu un pol
teşit, prevăzuţi cu un orificiu latera l i m p u s d e teh nica t u rn ă r i i ( I a S n a ­
g o v , m o r m i nlte m a i vec h i , D. V. Rosetti, o p . cit. mr. XXXV, p . 1 3, fig. 1 3 ;
pentru cele m a i recente m r. 1 , V, X I I I , p . 1 0, f i g . 6 ; p . 1 1 - 1 2 datate
prin monede u n g u reşti e m i se la m i j locul seool u l u i XVI) .
7 0 Zdenko Vi nski , Starohrvatske nousnce u ArheoloSkom Muzeju li
Zagrebu, " Sta roh rvatskc Prosvieta I I I ", serija - 1 , Z a g reb, 1 949,
p. 22-37.
71 Ata na,sij.e U roseric, La bourgade de Janjeva (re2luma ·t �ra n cez) .
" GI,a'51n ,i k Skop ", X.J V, 8, 1 935, p. 1 87-200.
72 Cv,i ill o F'i scovic, Dubrovcki Zlatari od XIII do XVII s to lje e a , În
" Sta roh rvatska Prosvjeta I I I " , serja - 1 , Zag reb, 1 949, p. 1 43-249.
36
https://biblioteca-digitala.ro
Rom â nea's'că a'd ud n d d i n a pu s prod use. De pe u rma aces­
tera s -'a u desco perit m a i m u l.te teza'U<�e, ce ntempera ne in
pmte Î ntre ele , Î n c redi nţate pă mÎ' n'tul u i , pe'ate i'n tim pul
u n e i o d i n i n·c u rs' i'u n. He de peste D u n ă re a+e oşti lor tu rceşti ,
tezau re c u prin,z,i nd , pe I'În g ă g i uva e r u r i , ş i a lte e biecte de
preţ, u n ee1ri m o n ede73 ş i e,nfe\lră'rie, trădin!d , Î n pmte, prO've­
n i e n ţa de l a s urd de Du n ă re cît ş i d i n atel, i e,r'e de pe ţăr­
m u ri'le Ad ri atild i.
I n sp riJi n UiI pO'st u l ă, r i i n ea stre că u n e'le d i n ace�·te giu ­
va eriea le, d e m a i m i'că i mporta nţă , e,pa u l u'C'ra<1:e in serie
stă f'apt u l de�cope'r, i,ri i I lQ< r, În exempl a re apreape i d e ntice,
in m e nm i n te ş'i tez.a u re, atît in I Ug. OSilovi ,a oit şi in Ţara
Româ nearscă . i n af.ară de cele m e' nţion a te ma i s u s re lată m
că u n i n el de l a S n a 'g elv74 iş,i g ă.se.şte ars,em ă nă r i Î n tezau­
r u l de la O lten i (Teleorma n)75 şi s i m i'J. itud i n i i n l u g esl avia,
j a lo nlÎ,n d astfel d rumul :p a·r c u rs.
La H eb a i a - S U's.l ănelş ti , i n ;pa rtea d e ,n e rd - est a bise­
rilC i i , se afla ca.s·a �e u da l u l,u i (fi g . 1 , cem p l e x u l A). Ce'l e trei
n i vel e de I e,c u Î<re, descepe rite În săpă t u r i , ne a rată f,O'le�i ­
rea ei Î n c u rs u l u n e i Î nd e l u ngate peri eade de tim p ; pe l a
m i j,l oc u l vea c u l u i a l XV- Jea a fost s'u p Llsă u nO'r restoură'ri
repetate. Da că put.em dea r pres u pu n. e că ,repa,paţ·i i l e au
aVlut l e'c i. n u rma d irstrugerHor prevecate Î n timpul u n O'r
i n c u, ns i u ni a OIşti l,o r etem ane, d i n j u'r u l m ijloc u l,u i ve'a c u l u i
a l XV- l e a , a,v em Î n sch i, m b certit:ud i nea că vi aţa c u rţi i ş i
a şeză.r i i s - a sti n s O' d a tă c u i n v,a z i a t urcă ce n d usă de S i n a n
Pa ş'a Î n 1 59576.
De .rem a rcat că H e ba i 'a , ca ş i a l te c u rţi ce n tempora ne,
sa u m a i vech i , n u erou Î n tărite, od i că nu era u Î n ce nj'u rate
cu z i,d u r i .
i n pri'v i nţa d i ,spezit<ilv u l' u i de i n c ă l z i re menţi e n a t m a i s u s
pro b l,em a n u va p utea fi rezol vată de-cit d u pă rel u.mea
săpătu,r i ·I'e r. Ne referi,m , În pri mu l rî n d , l a vasele - oa h le c u
d esch i d e r,e a pa.v rată a şezate c u g u ra Î n jes, pe d a l a j u l de
p i .a tră , d u pă ce i n pre a l ,a b i'l va s u l fu,sese ump l u t c u l u t
(fi g . 8- 1 0). uutul u me d , i n stme de ma.cemre (deve'n i t pl a s ­
tic) a,re u n cee.f ici ent de u m i,d it,a te de 1 5- 1 8% . P, r.i n u sc a re,
p ierde d i n a p ă , pă strî n d d e a r cca 5% ş i toted ată Îş. i m ilc ­
ş o rează vo,l um u l ceea ce elOpl i că r,ostu l i n c i z i i lo r Î n i nteri o ­
r u l vos u l u i ce n u p e t fi co n s i dera te ca e rn a m ent c i sint
men it'e a s usţi ne, i n m ed un ife,rm , centi n ut u l . Plni n acea stă
restrÎ n g e,re s·e i v eşte Î n i nt'eri e r, Î ntre p �. reţ i i va,s.u l u i şi u m ­
p l,utu'ra de l ut, u n spaţi u g e l pri n cme c i nc ul a a·e ru l . produ­
C'Î nd o' u ş·e a ră rădre a pereţi lor, ceea ce permite ea,l e i să
reLilste l a tem pe.raturi m a i m a'ri d ecit cele e b i 'ş n u i,te - u n
fel d e h i peca u st i n cme valse' l,e - oa h I ă ţi n e,a'u 100c t u b ul a.tu r i i .
Cont' mr v·a s elor-ca h l·e de l a S n a g,ev (vezi neta 1 1 ) cele
de I·a H eba i a , pe Jî,ngă p'rezenţa i nc i z i i l e r d in i nterior, a u
pereţi i prevă z uţi c u o' a n g e bă reş i e ca re este ca.rade.ristică
u ne i ca,t ego,ri i cer·a m i ce de la sfî. �ş i t u:1 sece' l u l u i a·1 X I V-, I,e a ,
d ă i n u i nd de-.a I'u n g u l s·e co l u·lu i a l XV- l ea ' pre,ze·nta ' u n e'r
a stfe'l d e fragmente de e l ă, rie cals n i că , d e ;oeperite l a H e ­
ba i·a , d e n etă că vasele-Ica h le s î nt p rod usele u ne'r ol a.r.i
d i n reg i u n·e .
D i s pezihvu l de Î n c ă l z i'r·e , aflăte r Î ntr-o c Ulrte a u ne r
beieri d e l a ţa,ră, ne a'ra.tă sta r,e a Î n a i nrt ată , pentru acea
vreme l a nei, a teh n i ci i puse i n s l uj'ba ce nfe .rt u l u i . Reom i n ­
t i m teted altă cuţitul (f.i'Q . 1 1 / 1 ), c a ş,i ţ.ep u: ş'a -f,u,reu' l iţă
(fi g . 1 1 /2) ; cea d i n ulnmă c u mli n e,r u l ce $Iu sţÎ'ne.a r'I ă'S e'l e'le
prevăz ut, i n pa rtea de sus , ou u. n e ri fi c i u Î n cm'e p'utea fi
t,recută O' ou're'l u ş ă , un şn u r s a,u un I ă nţuc : În ooci d e n t taeέ
m u .ri s i m H a,re (cuţit, f u roul iţă , l i.n g u r6 ) er,a u p u rtate la cen ­
t u ră .
i n priv i'nţa f.eu da l.Hor ce a u stă pi n it curtea Î n a d e u'a
j u m ă talte 'a vealo u l'u'i ·a,1 XVI -I le.a , ş'tilm ,că e'ra u beieri de
"
ţară, care se ocupau n umai de meşia fer, de vreme ce
nu se spune nim ic despre rang ulile /or"77. Ins!c nilpVi,i,l e de pe
aceperit me rmi nte le d i n pm n a els ne
73 AI. Bb rcăIC i I ă , Tezaurul medieval de la Gogoşi- Mehedinti, Î n
" '
" Cron i ca n u mi s matică ş i a rheolog ică , X I V , 1 939, n r. 1 1 3-1 1 4, vezi
şi D. Berciu şi Eug. Comşa, Săpăturile de la Balta Verde şi Oogosll
'
( 1 949 şi 1 950), Î n " M a teria l e " , II, 1 956, p. 460-465, 488-489, a uto rii
atri b u i e monedele unui tezau r şi p.o doa bele unui mormînt (nu Î mpăr­
tă'ş i m a·c ea·s,tă părere, oi ,ar·edem că n e ,a.filăm Î'n fiaţa l u n ei d es'co peri'ri
u n ita re) .
74 D. V. Rosetti, " PM M B " , I I , 1 935, p. 1 0, fig. 7, m r. IV.
75 Fost În depo.zi'tul M uze·ul n a ţi ona'l de a,n!j.chi,t ăti (a.SJ tăzi . I a M u ­
z e u l d e istorie a R.S.R.), D. V . Rosetti, Tezaurul d e p odoabe feudale
de la Olteni (in c u rs de p u b l ica re) .
76 Vezi nota 1 8 .
77 V . Bră,tu lescu, " BC M I ",' XXX I I I , 1 940, 1 03, p. 9 .
 10 15 20cm
======="

12

Fig. 8. Colţul de nord al Încăperii cu elementele de Încălzire. Fig. 9. Reconstituirea situaţiei iniţiale a cărămizilor şi vaselor cahle din dispozitivul
de Încălzire. Fig. 1 0. Vasele cahle din dispozitivul de Încălzire. Fig. 1 1 . Cuţitul de fier cu ţinte de aur ( 1 ) şi ţepu şa furculiţă (2). Fig. 1 2. Fragmente de
cahle de sobă.

37

https://biblioteca-digitala.ro
 d a u p u ti nţa a - i i d entifica regă s i nd u - i , in pa rte, În că rţi
de j u deoată 7S. I n h um a ţi u n i l e d i n naos apa rţi n , proba b i l ,
ace·l e i'a'ş i fa. m i,Ui, d a'r n u şi a oe l e i a ş i v re m i ; u ne l e sîn t m a i
vech i , d u pă cum n e a.rată i nve ntoru l l or, Înoad rÎn d u - se, ca
ş i citev.a m o'rm i nt·e di.n c i m it i r u l Înoonj ură-to r, Î n c u pri n s u l
vea cu l u i a .l XV- l ea .
M o n ed a e m i's ă i n timpu l d o m n i ei l u i V l ad -Dr,a c u l , d e,s ­
coperită pe pa,v,ilm en'tul nivel u l u i m a i nou d e v i eţ u i're, ne
motă , pe de o pa rte, că I.o cu in�a er'a d u rată d i n ma i vechi ;
pe d e a'l tă pa'rte completează ou noşti n ţel,e n·oastr·e Î n pri ­
vi nţo ră s rpi n d iri i alcesto r ban i : exempl,a wl de l a S u s I ă ne'ş·ti
este a·1 ş alsel ea cu noscut pî n ă azi �două exempl ar e i n
M u Z!e u'l P o rţ i l o'r d e F i e r d in T u mu Severi n , d o u ă in ,c olec ­
ţia S everea n u - M uz·e u l d e i.5't o rie a!1 .ona '�u,l. u i B uo u r'eşti ş i ,
Î n .sfÎ rş·it, ·a l oi ndl ea , - descoperit ,Î n ,n ecro po lo de l î n g ă
b i,serica catoHcă Băifăţi.a , d in Gmpul utn'g - Mu sce,l - i n ca b i ­
n'etul rn um i lsmarti c a 'l 'Academ iei R.S. RJ9).
Cercetă r i l e de la H o b a i a - S u s l ă neşti ne d a u puti nţa să
c u n o a ştem cîteva l at u ri a l e vieţii fe u d a'l e ru,ra 'le În a'cest
ţi, n u.t şi să s,itu ă m a ioc i l'Oca·1 ita·t ea , a z i d i s pă·rută , N ea g'O m i ­
reşt i . E l e 00 nfi.nm ă , a rh eo l o'gli'c , v,e rid i ci tatea u n or iz·v o,a, re
sc- rise Î n p ri'v.inţa s p a, rgeri i s a tul u i d ato rită o a'l;a m ită·ţ Hor ivite
În u'rma i'n'v·a ziei otom a n.e de l a sfi.nş itul seoo l u·l u i a l XV I ­
l easo.
I N VENTAR U L M O R M I NTELO R D I N N EC R O P O LA F E U DALĂ
D t LA H O BAIA- S U S LAN EŞTI
Mormintu l 1 - (JupÎneasa 5tanca O. Schelet fem i n i n c u palmele pe
ba�in ; '! n dreaiplia capului un v.a s .de stilOiă �f.i g . 4/ 1 , 2). Deasu­
.
pra m .l l n l i.or un a c de a rg i nt a urit, prindea m a ra ma . Capătul
a c u l u i asemă nător unui disc cu taţa Î n pseudo-f i l i g ra n , poa rtă
p: etre semlpreţioase. Lucra rea provin e, poate d i ntr- u n atelier
s � s e.s c de . 1 0 Sibiu s a u Braşov. Discul a ,f ost rea li pit de a c de o
m i na ne � l bace, folo � l n d, pentru s u d u ră , p l u m b (fig . 4/3). La
p I cioare. In d reptul talpilor, m a i m u lte ţinte de fier avînd cape­
tele Î n tormă de p i ra midă.
Mormîntul � -:- (Jupîn �Îrvu/?). Sch e l e � mascu l i n ; palma m î i n i i d repte
la ,I n a lţlmea r n l m l l , p a l ma str, n g a pe bazin. La gît şi piept n a s ­
t u r i mici de a rg i nt, rotunzi, c u p o l u l , op u s veri g i i de f i xa re Iteşit.
La i nelarul d rept inel d e a rg i nt c u incizii i m itî n d u n decor
niel/o. Sca u n u l i n e l u l u i poa rtă o gemă d e corn a l i n , de factu ră
'rolman ă . rep' reze n tηnd pe M ereu,r (�) (fi.g. 7 / 1 ) .
M ormintul 3 - Schelet femi n i n (co p i l ) . Pa l m a d reaptă s u b i n i mă . stînga
pe bazin. ·I n d reptul u rechilor cîte u n cercei g lo b u l a r de a r g i n t
( f i g . 5/1 ) ; la inelarul drept o moned_ă turcească, de a rg i nt.
emisă s u b Sel i m I ('1 51 2-1 520). g ă u rită şi legată c u un fir de
a rn i c i .
MormÎnrtul 4 - Schelet de a dolescent. P e p iept cîţiva b u m b l .
Mormintul 5 (Jupîn Negre?). Pa lmele pe bazi n ; la i n e l a r u l drept
i n el d e a rg i n t cu a p l icaţii de sîrmă. f i l i g ra n ; s ca u n u l paartă
o piatră portoca l i e cu un orna ment i n cizat de c u loare brună
(semn m a g i c ? fig. 5/2).
Mormîntul 6 -:- Schelet masculin. Pa l ma d rea ptă s u b i n i m ă . stî n g a pe
ba zin. In cra n i u (in iţial a fost p u s Î n g ură) i n e l de a r g i n t c u
deoor i m itînd tehnica niel/o ; s ca u n u l a purtat o piatră c a r e l i p ­
seşte (fig . 5/1 8).
Mormîntul 7 - Schelet (fe m i n i n ?) . Pa lmele pe bazi n .
M ormîntul 8 - Schelet f e m i n i n . L a că pătîi l espede aşezată ver·tical.
I n d reptul u rechilor cîte u n cercei de a rg int de formă navicu­
. ;
Iară. Fa�a , Î n pseudo-hi J.i g.�aln , poa rtă .o piatră �s.t,idă ?) r,o sl,e
latu ra opusă a mi nteşte tehnica c l o i sonee (fi g . 5/3).
Mormîntu l 9 - Schelet. Pa lma d reaptă s u b i n i mă , s tînga pe ba zin.
Mormîntul 10 - Aceeaşi situaţie ca la mr. 9. Coşciug d i n lemn de nuc.
M o rmîntul 1 1 - Schelet, sex neidentificat. Pa l ma d reaptă s u b i n i mă .
stî n g a p e baz i n . L a că pătî i ş i la picioa re o lespede a şezată ver­
tica l . Sub ca p ca şi sub bazin cîte o lespede. La i n e l a r u l d rept
i nei-verigă de argi nt. lucrat În " torsad ă " , a vî n d un capăt lăţit
petrecut peste extrem i,tatea opusă (fig. 5/4).
Mormîntul 1 2 - Schelet, sex neidentificat. Pa l m a d r.e aptă s u b i n i mă .
stînga p e bazin. L a inelarul d rept i nel de a rg i n t c u u n dec,or
in cizat. Piatra l i pseşte (fig . 5/1 0).
Mormîntul 13 - Schel et, sex neidentificat. Pa l m a d reaptă s u b i n i mă .
stînga p e baz i n . L a inelarul d replt i n e l de meta l . Pe sca u n u l
s i g i l a r este sti l izată o cruce (fig . 5/6) . P e piept nouă b u m b i
g l o b u l a r i de a rg i nt (fig . 5/5).
78 OIR., veac XVI, B. Ţara Rom., val. I I , Dac. n, r. 278 din 1 54 1 .
p. 277 ; (vezi ş i nor. 3 1 2 . p . 308) ; IV. 307 ; VI. 354 ; V I I . 1 . 389.
79 O. l I i escu. Stud i i şi cercetări de n u m is m a't ică ", I I I , 1 960.
" placă de crista l s a u sticlă (fi g . 6/4 şi 7/3) ,
p . 501 -51 0 ; a celaşi, Caiet selectiv de informare asupra creşterii colec­
ţiilor Bibliotecii Acad. R.P.R" a pri l i e - i u n i e 1 965,
80 (Vezi şi nota 1 8) ; Stare precară descrisă şi de Petru Bogdan
B a l<Sic Î n o sa Relaţie despre călătoria in Ţara Românească, la 1 640.
p u b l i cată de E. Fermendzin. În M o n umenta spectantia H i sto r i a m 510 -
vonu m M eria.ionol,i ulffi ", voI. XVI I I , Zag'reb. 1 887. p. 97 : ,, ( . . . ) s e spune
" (fi g . 6/9) .
că in timpul Voievodului Mihai < Viteazul ) erau 1 4 000 de sate in
Ţara Românească, iar astăzi ( 1 640 ) nu mai sint nici 2 000, atitea
de multe a pierdut această ţară, căci au fost in multe rinduri jefuită
de turci şi de tilhari şi unii locuitori au fugit in Transilvania şi in
alte ţări".
38
https://biblioteca-digitala.ro
Mormintul 1 4 - Schelet de ado lescent. Pa lmele ca l a mormintul 1 3.
La i ne l a r u l d rept i nel de a rg i nt l ucrat d i n două s irme răsucite
a vî n d capetele Împreunate asemănător u n u i nod (tl g , :5/9), Ine·
lui f i i n d m a re a fost legat de deget c u a r n i c i ,
M o r m i n t u l 1 5 - Schelet CO P I I . Osemi ntele putrede. O j u mătate d e
bumb g lo b u l a r d i n a rg i nt i nterior.
Mormintul 16 - Osemr nte putrede. I<ămăşiţe de ga l.on din fire de
meta l ş i mătase.
M o rmîntul 17 - Schelet de cop i l . Pa l ma dreaptă pe i n i mă , stinga pe
bazin. Pe piept b u m b ova l de metal (fig . 5/7). la i nelarul drept
o monedă tu rcească g ă u rită şi fixată cu o sîrmă s u bţire (aspru
emis s u b M urad I I I, 1 574-'1 595) .
Mormîntul 1 8 - Schelet de a d o l escent. Pa l m e l e ca la mormîntul 1 7,
Pe pieplt un bumb a l u n g it (asemănător fig. 5 / 1 5) . La mina
d reaptă un aspru tu rcesc emis sub Sel i m I I (1 566-1 574) , bătut
la K h a ngea (Anatolia).
Mormintul '1 9 - Schelet de cop i l . Pa lmele ca la mormîntul 1 7. Pe piept
un b u m b de a rg i nt a u rit avind polul opus veri g i i de fixare teşit,
(Ii g . 5/8). La inelarul d rept inel de a rg i n t ; veriga În torsadă ;
sca u n u l s i g i l a r s u b a spectu l u n u i d isc, a p l icat de verigă prin
s u d u ră , poartă g ravate benzi d i n l i n i i paralele ce se Întretoie
În formă de cruce ; În cele patru spaţii l i bere d i ntre braţele
crucii cîte o cruce mai m ică (fi g . 5/1 6 ) . I n e l u l f i i n d prea more
pentru degetul copil u l u i a fost l eg a t cu a rn i c i .
M o r m intul 20 - Schelet de adolescent. Doi b u m bi d e meta l .
Mormîntul 21 - Schelet. sex neidentificat. Pa l mele c a la mormîntul 1 7.
Mormintul 22 - Schelet, sex neiden�ificat. M î n a d rea ptă Î ntinsă de-a
l u n g u l tru p u l u i , s tî n g a pe baz i n . La inelarul d rept inel de a rg int
cu sca u n u l pătrat pe care s e observă urme de i n iţiale (fi g . 5/1 1 ) .
Mormintul 23 - Schelet fem i n i n . Pa lmele ca la mormîntul 1 7. La stînga
cra n i u l u i .0 buclă pentru păr d i n sîrmă Î m p letită peste care s-a
răsucit a lta a semă nătoa re unei pang l ic i . de a rg i n t (fi g . 5/1 4),
r n d reptul urechilor dte u n cercei d e meta l (fig . 5/1 2-1 3) . şi
pe piept cîţiva bumbi a l u n g iţi (fi g . 5/1 5) .
Mormintul 24 - Schelet mascu l i n . Pa l mele c a l a mormîntul 1 7. L a că­
pătîi o p i atră recta n g u l a ră , a şezată vertical. La inelaru l d rept
inel masiv de a rg int. Atît veri g a cît şi pa rtea latera lă a sca u ­
n,u l u.i or.n,o ,men;ta,te (fig . 6/'1 ) , pia�ra I'il pseşte ; ,Ia gît d o i b u .mbi
a l ung iţi asemă nători cu cei redaţi la fig. 5/ 1 5 şi un b u m b cu
faţete romboidale d i n foiţă de a u r.
Mormintul 25 - Schelet mascu l i n . Pa l m a stî n g ă În d reptul stern u l u i ,
d reapta pe b a z i n . La i nelarul d rept inel de a rg i nt. Pe sca un o
reprezentare neclară (fig . 6/2 ) . Pe piept doi b u m b i m i ci, rotunzi.
de a rg i nt.
Mormintul 26 - Schelet mascu l i n . Pa l m a d rea ptă pe bazi n , stînga pe
sîn u l d rept, c u degetele Înd reptate s p re gît. La i nelarul d rept
inel de a rg i nt, veriga ·orn a mentată c u flori de a ca nt. i mitaţie
d e niel/o ; s'c,a u, n ull . c a r,e foc,e co,rrp 'cu veriga . ,po'a,mă pe sig'irI1i 'L I
o floa re de crin stil izată (fi g , 6/3 ) . La picioarele scheletu l u i
lespede a şezată vertica l .
Mormîntul 2 7 - Schelet, sex neidentificat. Ambele p a l m e Î ncrucişate
pe ba z i n , La gît doi b u m bi de a r g i n t i nferior,
Mormintul 28 - Osemi nte putrede,
Mormîntul 29 - Schelet, sex nei d entificat. Pa lma d r'eaptă pe ba z i n .
stinga p e stern, L a i nelarul stîn g i n e l s i g i l a r de a rg i nt a u ri!.
Sig i l i u l reprezi ntă u n leu cuprins Î ntr- un d u b l u cerc care. Ia
rîn d u i s ă u . este i ncon j u rat de olt cerc mai mo re. p u rtînd g ra ­
vot Î n ca ractere slavone. Î n negativ, inscripţia : " Kazană spă­
tar", Verig a .este Î n parte orna mentată (fi g . 6/7 şi fig. 7 /2 ) ,
Scheletul e c u lcat pe o lespede de p iatră, I n d rea pta c ra n i u l u i
u n "Ncel g l,o b u l a r de a rg i n t (fig . 6/8) , 'Î n d reptul tă l p i l o r ţi nte
de fier c u ca petele Î n formă de p ira midă a semă nătoare celor
din mormÎnltul n r. 1 , d a r m a i mori.
Mormîntul 30 - Schelet de cop i l . Pa l mele Încrucişate pe piept Î n a pro­
pierea claviculelor, La i nelarul stîn g u n a s pru t u rcesc de a rg i nt.
g ă u rit şi legat cu u n fir de a rn i c i . Moneda uzată n u poate fi
i d entificată.
Mormîntu l 31 - Schelet mascu l i n , Pa l mele Î n crucişate pe p iept Î n
d reptul stern u l u i . L a inelarul d rept inel s i g i l a r de a rq i nt c u veriaa
faţetată şi ornamentată Î n tehn ica niel/o. Sig i l i u l octoaonal c u ­
prinde. Î n negativ. o acvilă bi cefa lă sti l izată (fig , 5/1 7 ) , L a g î t
1 7 b u m b i m i c i şi rotu nzi de a 'g i n!.
M o r mîntul 32 - Schelet m a s cu l i n , i,n h Llmati� ma' i recentă. poate u n o's­
ta ş căzut Î n l uptele d i n a n u l 1 91 6 (?),
M ormîntu l 33 - Schelet. sex neidentificat. Pa l ma d reaptă deasupra sî­
n u l u i stî n g . stî n g a pe stern, La \fIÎna d rea ptă u n asoru tur­
cesc d e a rg i nt emis s u b Baiazid 0 1 I I -lea ( 1 48 1 -1 5 1 2. bătut
la Neva r, i n Serbia).
M ':l rmÎntul 34 - Schelet fem i n i n , Pa l mele Î ncrucişate pe piept. Î ntre cla ­
vicule şi sîn i . In pa rtea d reaptă o cra n i u l u i un vas fra g menta r
de stic l ă , Pe piept. Ia gît. 1 0 b u m bi de a rg i nt a u rit. avînd ool u l
opu, veri g i i d e f i xa re teşit (fig . 6/5) . La Înă lţi mea u rechil,or.
lîngă cra n i u . o pereche de cercei de a u r p u rtînd pe feţe cîte
o piatră semipreţioasă Înconjurată de sîrmă În f i l i g ra n şi opt
pandantive. patru sus şi patru jos (fig . 6 /6 ) , La i nelarul d reot
un inel de a rg i nt a vînd pe laturile veri g i i ca şi ale sca u n u l u i
ornamente qeomet.r ice i m itînd tp.hnica niel/o. Sca u n u l poa rtă o
M o rmÎ'nbu.1 35 - Schelet. s'ex nei,den,ti,fi,cat. Ra lma d�ea'Ptă dea's,upra
,i ,n i m i i . palllffioa s,tÎngă pe stern, La ilOela,ruol drept in'e.! de a rg,i nt,
Veriga, Q1semă nătoa,re unei pang,lici. cu o oanelu,ră m edio,nă .
poa, r.tă dr'ElIpt soa u.n u n bu,ton de a.rgi nt Î n formă d e bob de l i nt,e
MormÎlO tul 36 - Schelet. sex neid enNlf k·at. Palmele Î n cruociş'a ,t e pe stern.
MO'fIffi Î,ntu, 1 37 - Schelet, sex nei.d enN,f. ica 't . Pa,l mele În'cr.uciş'ate pe
p iept, Î,ntre g'Ît şi s,Îni . La ine.!'OorLlI dr.ept o verigă d in si,rmă de
de a rg i·nt răs uc,i,tă . .,Î .n torsa ,d ă " a vînd un oapăt petrecut g.ro­
solan peste ceIă.la l.t (fig , 6/10),
 BISER ICILE DE LEMN DIN MOLDOVA
I OANA C R I STAC H E -PANAIT ş i TITU ELiAN

M o l,dov,a , pe l î n g ă m inu,n atele bis'erilOi de pi,a tră din
'e poc i, le de Înfl o ri re a a rtei m Ol ldo ve n eşti - şi c a re a u con'st i ­
t u i t de a,l tf.e l proe <oc upa re'a exd u si'vă a ISipedla l' i ş ti l o r - ,
păst' rea ză ş'i o 'c a tego' ri'e de m o n umel nrt e, mode'SJte Î,n a pa ­
renţă , văd i r1ld Î n,s ă m ă r�ulrii,ir l'e , i n- co,nte'sta b i·lle a,J·e c o n şt i i' n ţ·e i
mti. s'ti'Ce a m eşte ml u i po p Ui l a r.
Men ţ,i on at e iz.ol a t şi cu to t' ui i i,ncampl'elt p r i n CIÎ,tev,a
O l,i' stă prel: imi no ră de mo n u me n t.e i s.t onioe, l a ca'ne s-oo
,I u c.r.a t Î,n ult i mi i on'i, c U iplr,i n d e 1 48 b'i's,e r j,o i de I'e m n di n
M olidov,o . D,in,tre c'ello8 8 Judeţe a Jle MO'l do'V'eli , N e o m ţ, u l şi
S uceovla se r,emo ncă pri n ,n, um ă r,U'1 mo're '0, 1 b i s·eniai J,o r de
lemn ou v.a l 'O o re a r1tilsl1:.irc ă : 3 1 şi, re s peotiv 29 I ă,c oşu'ri, s,emn
al i'nteln 's el i lor ră'spÎ n d i,r i Î'n epooi J,e bne1c u te . Sîntem convi n ş,i
oă o ceroeta,r,e amă n u n�irtă a s a 'tello r mo lldo ven elşti 'ş,i , Î n

,
o n u a re, d i'cţi,o n- arre şi căd ă. ulz'e j, ur deţe ne , bils'e rilo i,l'e de l em n
d Îin M o l dovo nu ş, i -' a u g ă's i't . pÎn ă aroulm o t r,a t a re u nr i t,o-ră
Î,nt r-o l uc mlre de speda'Htate. LUlcră'nirle de s i n tez ă O's u rprra
o rh ite'ctu ni'i rro m ân,elşlN În g'e n e r ,o l , s a u a s ulpra 'Cel e,i d i n
l e m n Î n srpe:c j 'o l , oonvi,n p u ţ,i ne eX'elm p lMic ă,r i dti'n a nta Î n
l e m n a m eşt ,em l u,i moi do,v'eon , r�ulŞin.d totulş i s ă l e i. nt'e­
:g reze În m oQlrelo f'a mill i e a \ji ser i oHo r de l emn româ neşt i .
Este u ş o r de odm'i's că Î n ţa,ra fo g.ul l ,u, i , pnime,le I ă c o ş,u ri
speoirol l , a ce,lo r din V,�anlc ea, c i ta de lia u n e :i v1ieţ.i Hher'e de
o bşt,e pîn ă În oldÎnla ul 1 feu dralhiISim u l'u i , v,a p u.n e Î n v,a' l o o .re
ş i o' l,te , Ib oa ş,u ni de I'em n , pe IIÎ'ngă oel,e c e fi'g'U reoză pînă
Î n prez,ent În e'v'ide n ţ o D i'ne avi e- i Mo.numentei ilo r I 'slto nke ş,i
de Artă .
N eHi,nid plÎnă Î,n 1 955 s u b pr'Oi tecţ,ila vre'u n 'e i l e g i de st,ot,
d upă o Ulm n u au fO'st n' id Î n 'a!t en�ilo oe ncetă to'r'i,l'o r, m u ,lt·e
d i n b i'seiri'o j!Je de I,e mn ,a+e M o' ld ove.i a u s u�e'rit mod i f,j că r, i , .

re l i ,g io o se a,u f,o.st co ns�t ru ite d i n 'I'em n . I stopi,a l o r Î ncepe c u
m u lt Î n-ari nte de Î nrte m e i e, re a sba t u l'u i f,e udoll Morl do�'o . N,e
sta,u m ă nt uri'e to,pondm i,i,le : Poiana Călugăriţii, Călugării
din Dumbravă 1 şi a .J tel e , ÎntH n i't,e Î n d O'oume, n tell e d e l,a
f i n eille ve o,o u' l u i 0,1 X I V-,I e,a ş i În'oe p ut u l ce l,u i u rmă-tor şi c a re
r
m a i a l ,es În cee'o ce p�ilv,eş te s t rudu na b o l ţill o r ş,i a aoo p e, ri ­
ş u ni l'o'r. ASlt ăz,i m o j,olr i lta'te o I ă'oa ş 'Ulrill'O r de I,e m n slÎ nt Î m bră ­
cate au s'CiÎ'ntd u r,i s,u b oo 'ne se oO'Slc 'U n d v,ol llQnO' OISe eleme'nte
SlC'Ullrpta't, e, 'OIncodmme1n t,e , hrÎ'u ri do p H te ş'i oa re Î,n g re u1 ila ,z ă
Î, n u n'e le ooz uri şi ClÎlt iineo p redsă a �o,nmei d e pi lo n a abs i ­
d e lo r . A l te I ă'c.Qi ş ulri a u fO's,t ten- o ui te, l iIair b i s·e nircla de lel mn

,ate sltă Î nfi ri'părri m o na ho l,e d ej a di sipă' mte ,I a emitere'a ode ­

l o r. N umă,r,u'l ma re aii b i'ser, ild l'o r, precu m ş,i In u m el e m odeste a �o'stull 'u i slch!ilt d i'n Grţibaşi (j ud. V 'a' sl l u i ) 'a primi t o căptu­
.

de oa'r'e e l'e se l .eo g ă , a ş:a c Ulm i zv-o o r,e l e otestă , conslmu ie
de o's'e menea o do,valdă a i, n te n sei o lCţ'i u n- i de Înă' l'ţă'r,i de
b i seri'di dil ntr- u n m a t,e ri o l g ă' s, it 'C u u ş uri, n ţă . i n 1 428 i,ud,i e 1 1 ,
. All exo n d ru c.e, 1 B'u n , În te n l dt i' n ţa de o r9 ' o, n i �a' r'e a Vli eţi i b i' se­
r i ce, şt i , dă mi'e'ş te , n umol i m ă,n ăls't Î<nili de l a B i' s't r·i ţ o , 50 de
:
şea l ă de şiţă - s i,s,tem d e pmt,ecţi e Î n tÎ,I,n i t şi l a o b i'serkă
de I ,em n d i,n B'on,ot (1 1'0 P.o' i'e ni).
i, n u' ltim i 'i olnli, p r,i n slt răid u'i n ţel,e ş i '9Iriijo D,i f1ec�i,ei M OI n u ­
men,tello,r I 'storiloe, a Mi t ra po l' i e i M o,ldov'e i, a epii's'oOlpililllor ş i
c hila,r , a palro hi,i'llo,r, a,u fiost ' resta u'ra'be ş i pu s,e Î n odevă noto
I, o r v,o'l o o r,e ClÎlteva I,ăoo ş'u ni de 'l emn , oa fru m o'as,ell'e bi:serici

b i s'e,rj,c i din ţ'i n Uitul S U lOevei2.

S ă p ă t u ri'le a,rheo log i'ce au Început să s u rp ni, n dă şd ele
u, n m e, l'e u'n,o r oo n ls trucţi, i de ouh, din l'el m n3.
C u 'an i În IUlnm ă , rpr o,f . V. Vă,t ălş i,on' u in :s i'sba a .supno
necesită ţ i i u n u,i r'e pertoni u 0,1 b i s·e ri'O il l o r de l e m n pe ba z a
că ru i a s-lO r p U l1:e'o fOlce slt u d ili prilvinld evol uţila , pr,e'c u m ş i
d in B ră ieşti ( S,obo şlQl n i ) , Ru ine ti (Vlra'n'oeo), Bmş,t eni şi
Adincata ( S ulce a ,vla) , ,y,echil'ui , a oa lş d in Vomiceni ( Ho'to ş onli ) ,
p r,eoum ş, i b ils'erilc a diln Răchi.toaso ( B.o'că,u). B i,s eriloa d iln
Pog/eţ ( B'O,Călu), este Î n ou, �s de ·reSltauralre , m inu n' o,b u l I ăloo'ş
d i'n L un-ca n'i (Ba că u) şi b ils 'e ri o o diln Viama de Sus vor i, ntro
:

zo,nel e de răspÎ n d i l re a d iferdme, l o r vo'ni onlte pe ome b'i s'ef i'o a o UlrÎnd Îi1n .relsllla'U 'rio re, i,a r o llllell,e Î'şi a'şte o p,tă rÎn d uJ.
le, a l u a t pe p o nC'u rs u' l istori,e i soQl l,e4. Cu alcest p ri'l,ej o u't or.u l
făcea remal rco nIUl m ă. r u l,u'i m i c de bise, rilC.i de I'emn ,c o nls·el r ­ Fig. 1 . Tipologia bisericilor de lemn din Moldova.
vore Î n M o-I d o v'o şi Î n Ta �o Rom â,neO's'că . Est'e a devă rat ; ş i

10 ) ( )
r

iT1 u m ă'r u l bii's'e ridllo!r d e lem n cu vO' l,oo re d e mo n ume·n t d i n

d i�el rilte l le z<one 'e'srte 9ră il\:1o r. Imlt r'e.a 9'a Mro:ldovă olre ,ar p no'o ­
'pe atîtea m on u me n te - bisenk i d e I 'e mn, dÎlte s'e pă'S,t reoză
Î n pef,i met ru l fos te,i r'e g i u ni C luj . M otilvuii se gă s'e,ş,te 'cu a
(
b c
u ş u pinţă În co nd iţili/l'e i storioe a, l'e bils eriloi i ro m â n eşti di n
T' mn si l 'Von·i'a Î'n epoloa fe,udol ă . M oldov·o p ălstre o z ă , Î n să ,
s ufiidente mon umente de l emln d i n a căl no r oerceto re să
o bţi' n e m Î n ţel ,e g.e re'a d a ră a evo'l,uţie'i lor, În OOlr,e t Wld iţiia

O O
.

)
stră b u n ă a d ăr lrt'u i r1i, i În lem n a I ă,co ş, u l' u i de o ul,t e'sl'e i,nlte,r­
Jera,t ă, atît Î,n t, i pOillo glie cît şi În de'oo ra ţ i e , de imÎ u�i'rea pe
oo're bisenioa de z id mOllrd aven,eo's'că n u putea să nu o
.rev,e rse a .su'P'r,a Sia . Est'e p.o ncă Uln răo s P u n s l'a o +n rf,! u en ţă d e e
l

'pe care ea Î n,s ă ş i , b i's· er,i oa de z.i d , o p nim i'se În llofti,le Î'n ,�i ­
l ,

nO
.ri pă, ri'i s'a' l,e de Iia ffi'odestU'1 ed i�irci, u Î.n l e m n . Nu e'st.e oa z'u l

O O
s ă �el u ă m o d. i's'O u �i'e des,fă Iş<u ra tă p e pa,ncu rs,u I a trei d ece­
n i i ş,i j Ulm ărta:t'e a's' upna i n t'enfel r,e n �e i c e l'o r d o u ă I ă co ş u'r i ,
:

pîn ă s -.a aJuns l a ooeo,slt ă f i re o s:oă .co nol u'z,ie5. Mra.t erila ,1 uii
pe coQlre ηI vom p�ez'e nta Î n I u'cna,re'o de faţă va oo nlsMui
a a a
Î n să , oo'n rsideră m , a rg u mentul g răli'to r o'I a oe'steli oondu z i i .

- Textuii apO'rţine l u i 1 . Crista'c he-Rana ilt , i,a'1 desenele I'ui Titu Elion.
1 Documente privind Istoria României, A. Moldova, voi. I ( 1 384-

0 0 0
1 475), p. 4, 8, 1 6.
2 Ibidem, p. 66-67.
3 Ş antierul Suceava, Raport de săpături, În " Stu d i i şi cercetări de
istorie veche", IV, 1 953, fasc. 1 -2, pp. 354-356 ; N. Puşca şu, Rezulta­
tele săpăturilr;Jr arheologice de la Voroneţ, C o m u nica.re expusă 10
Sesi,uneo D.M.1. 1 968 ; Heitel Radu, Cercetările arheologice efectuate b e c
la Mănăstirea Neamţ, În " M i tropolia M oldovei şi Sucevei " , XXXVIH,

0 0 0
1 962, n r. 5-6, p. 327-3.42.
4 V. Vătă ş i a n u , Contribuţii la studiul tipologiei bisericilor de lemn
.din ţările române, Cluj, 1 960, p. 27.
5 V. Vătă ş i a n u , Contribuţii la cunoaşterea bisericilor de lemn din
Moldova, Cluj, 1 93 1 ; G heorg he Balş, Grinda şi Arcul, În " B u,let i n u l
"
Comis i u n i i M o n u mentelor Istorice , a pri lie- i u n ie, I V , (1 931 ) ; Grigore
lonesc' u, Istoria arhitecturii În România, I I , B u c u reşti, 1 965, p. 302-303 ;
V. Vătăş i a n u , Contribuţii la studiul tipologiei biserici/or de lemn din
jărife române, Cluj, 1 960, p. 33-34.
d e f

39

https://biblioteca-digitala.ro
2
f'ig, 2 . Biserica din Drăguşeni (Suceava).
Fig. 3. Biserica din Mănăstioara (Suceava).
fig. 4. Biserico din Adincata (Sucea·/a).
Fig. 5 .Biserica din Pu/na (Suceava), plan.
Fig. 6. Biserica din Brăieşti ( Botoşani), pridvor (detaliu).

DATA R EA I STO R I CĂ

S, i'seridle de l e m n m o.l doven eşti se Î n,oard nează Î n ti m p

Î n,t re s'e ooll,e l e X I V-XIX6, dr Îln d u - ne a stfel porsli b i l i tatela să
Î n tpevedem albÎt eVio' l' uţio pe catre au c u n os'c ut- o d e - a l un ­
g ul .seco'le lor, ClÎt ş i i,n lf l u en ţa p e oalrl2 I ă'ca ş u l de z i d a
avut-o a Slulp ra arc esto na În velarcu l a l XV I I I - le,a .
B ilse' ri ca de Il e m n carr,e a d a t , nlarşrt elre cel,o r mari m u lte
d i'sc uţi i Î n j u ru l da,t ălr i i ş i pate m i,tă,ţ.i,i SOl i e este cea a l u i
3
D na goş rd ,e lla Putna. Trad iţ,i,a , oonsem nl alt ă pe nltlnu p ri m a
d ată de N ilC o, l,ae Co'StlJi n Îln Letopiseţul Ţării Mo ldovei, mată
că I ă ca ş u tl a fO' st coQnstru it la VlO lovăţ d e Dlro goş VoQdă ş i
m Ulbat 1:0 Putina , Î n 1 468, d e m a p,z.le Şte,f,a,n . Desigru r, poate
datori,tă d'es e l o'r Î n n o i,r i , n, irOi 00 bÎr,nă n u se m a i păr s,trează
di n v echri ui i Iă'oa, ş d i n vea'c u, 1 aii X I V - I 'ea , d a, r e l I a s ă să se
Într.eva d ă u ş,o r, su b ad ă u gli,nill,e s,eoO' l u l u i al XVI I I - 'l e'a , pilo ­
n u l slt ră v,e c hli 0 1 u n ,e,i n,ave d reptu,nlg h i'u lore ,cu pla1rt'ea de
a pu s ş i Iră'sărr,i t po,lr i goQ n O'I,e şi a ClOp,;'rit cu o bol l tă u n i că
sem ioi l i n d rkă . Ţli nlÎlno d oo nt d e a cest fa pt, nou avem t,eme i
Î n a resr p' i,n-g'e trardivira b, i's·e ri,c i'i de l emn de l,a P,ut n a . Tre­
b u,i 'e recunolS!c urt de ,a 'soemenlea că Î,n s u ş i oaro nri'oa,ruii n u p u,t,e, a
p re l ua În s'c i1ie're·a sa d eclÎlt 00 t,rard iţ'i e ce pe rs:i sta deja Î n
co n şt i i nţa poporul u i .
D i n s'eoOi IrU' 1 a l XV- I e,a dă,i,n u i e p,; m eleogurHe M ol d ove i
d o uă bils'e ri'c i de 'I 'e m n . in Slat u,l Odobasca - Coteşti (Vr'a n ­
oe,a) s,e a�Iă b i's'e rioo a Adormr ilrea a r ci i ,omn '"i:;;T,u i , ,d i n a
că re i i n sc r i p�i,e de renOVla lre, d i n 'h888, afl ă m că Iă ca ş,u l a
6 fost OOln stru i t Întîii Î n a n u, 1 1 47 1 , de 'c ăp.i ta n ul Srtaln Cotea ,
Î n z i l e l'e voiev·o d u l U' i Rlald u ce'l Fru mo' s . Omoni i d i'n s,e co,l u l
aii X I X - l ea menvion ează Î n pli,s,a n i,a lor că oQIceslte d a te a u
foQ'st cul ese d upă i n-s,c ri,pţi'O v,e,ch e . Lăoa, şul rOoln s'e,nvă , Îln
ti poloQg ira Sia , fo nma Î1nch,eg1ată Î nlcă d i,n feuda, l i ,smul tim p u ­
ri u , a ,u n ui drr,epibu nr g h i c u a bs ird a ned eoPOIşlată, pOl l i go na'Iă
cu breli lrat.ur,i . T rard. i �ira păl str.ată pent,ru bi 's'e ni,da de I,emn a
s, c h i t ull u,i d i n sa,t u l Curteni (V,alsl,u i ), s p u n-e oă I ă, oaş'u l a fo st
co nSltru i;t În 1 475, Î,n t i mp u l lu pt,e lo'r d e la V'a's, l u'i , d e către
oştem i de -laii l u, i Şltef,arn cletl Malre. Forma stră,v ec h e a I ă da­
ş'u l u, i , deSloolpe,rilrea Îln mOlnm i n.tele dliln jr u m l s ă u a u n'o r
v,Î rf.ulri de sălgeţi diln seool u l XV, precurm ş'i .in s ori pţ,i'a de
repa naţili d i n 1 775, a lf !lată Îln m u zeu l slatul uli diln C u nte,n i ,
s,Îlnot d o'v'eZ!i c·e prl ede'a,ză penltru o d arlla re v8'ch '2 a aooe st,u i
e d i ,f,i c i u .

6 Dotă rile o u fost făcute p e bozo i n sc ripţiilor, a Însemnărilor de

pe că'rţ<i,le vechi din pa�rilmoni u,1 b i s'erid,l or şi pe baza tradiţiei .

40

https://biblioteca-digitala.ro
 Tot d o u ă Iăoa ş u ri fa c p rezent ş i seoo l u l ,a l XVI -'l. ea Î n
a rhiteot u ra de lem n a Mo ldo ve i . Unma ş. i,i răz·elşli,l or d i n
Miroslăveşti O a } i ) ş·ti u că b i s'e,n i oa o u h na m U'1 CuvilOa sa
P'a,na'sc h i'v'a a �OISrt oon s t,nu i ,tă de m o·ş ili ·1 0 r Î n s,ecO'I'ul 0·1
XV I - I·e a. A,n oa d na m e nl!: u l u.ş i i de l a i ntra re.a În 1 6caş poa,rtă
să p'at vă I ,ea,� u l v;�c h i i oo n- strucţid ,,7043 g henarie " ( i ,a n u ,a'ni e
1 535). E'lemenbel,e constr,udi've a rh,a,i'oe Î n, d neptăţ'e s'c ,a cea' stă
d aume .
La Vă/eni ( m u n ilC i p i u l P i a't na N e'am ţ ) , d ă i n uli e b i se�iC'a
de lemn ou h na m u'l Sch:im ba rea 10 faţă . Pomei n iicuii di n
1 839, Îmorie p,= o '0 do ua coloană : ,.7082 iulie 27, vă /ea ­
tul de la Petru Voievod " ( 1 574). E s,te prim u l a,n din Î'ntÎia
domn.ie a I·u i Pebr u Ş o h i lo p u,I , ot i,to r,u l b i s e, r, i d i d i , n V ă.l eni i .
I nscrip�i'i , dO'c u,m e nrte, ll"a d i�i, i , Î,ntă nilt,e d e fo rmell'e d e
c o n.st r u ctie , Î n s,c r i u Î n Moldova, pentru s'e col u'l OII X V I I - l e a,
1 8 I ăoaş'ul r,i de I ,em n . Vom a m i n,t i ,a i,c i u nel,e, ior a lte,l·e vor
f i me'nţ,ion alte În oad rul d es'c ni'e rH o'r de ·alrh,i teotulră ,
P.e rî u l Ta1)I ă u l Să,ra t se alr lă satu l Şesuri ( BIG1că u), a
c ă � u i b i selr:i 'că de I,e mn a fost co n st ru i tă În 1 648, de I f. t i ­
m i e cămălnoş.u-1 . P iIG t na de mormÎ!n t a a ce stu ila , d i,n 1 675,
oonfi rmă C't'irto ria sa de a iei .
i n s,a tul PÎrveşti (VIG s l u i ) , dăd n u, i'e , cu Irefa oenide d i n
1 8 1 6, bi s'e r i oa Sf. N ioOolae, cti tonie di n 1 666 a vlDrni'c u l u i
d e p oa rtă Aposto,1 T,a l peş ş,i a po's tel n i d l o r I ,aa'n ş i S im i o n
Popes c u .
in a d o u a j u măltatle a s eoolou l u i al XVI I - l e'O , ma,rele al u ­
c e r I'a, n a,c h' i a fălc ul!:, l a Răchitoasa ( B acău), o bi s·e nică
m ode'stă d in ·I em n de s�ejl alr . Cont,i.n u,Î,n d t r'a d iţi,a ctito ni ­
ceas'c ă a pălni :nrte l u i , h Uli să'u , morale spă ta r I I.i e I'a,n a'e h i ,
OO n.Sltroulielşte a.lă,t ulrli , Î n 1 697, m ă n ă slt, i,r'e a Ră'ch i boasa . i,n
tes'ta m en.t ul pe ntru a şezămÎntul să u mo nla h a, 1 d i n vă/ea­
"
tul 72 1 2 mai 10 " ( 1 704), ma rel·e spăta,r amilnteşte a stfel
vechea cOlns trucţi,e d e l em. n u nde Întîi şi din Început au
"
descălecat şi au făcut biserica de lemn tată l meu lanachi
ce au fost mare c/ucer " . B i's'eri oea I Uli l a n a'c h i a fO's,t m u'tată
În 1 923, de p,e ve c h, i u l ei I,o c, În c i m iti ru l s,a'tu l u i .
i n p ă d u re , a,pma,pe de s,atu l Brădiceşti ( I'a ş i), pe 100c u,I Fig. 7. Biserica Schitişorul din Ceahlău (Neamţ).
n u m i t Săliştea Brădiceşti, s'e ,află sch i tul de l e m n , Î nfi. i nţ,a t
,I a 1 6<12 d e V'O'rl,a. a m , epi s,co p u l de H u ş i . i,n 1 7 1 4, aj u n g·e
metoc 0.1 ep i' soo pi e,i , Hind desti nat 00 l o c d e refug i u ş i de
ta, i.nli ţă pe n'bru oadnele eopi,s'co pie,i , Î,n fo �a deselo r năvă,l i'ri
'a le tărta,ri,lo r. Dla r, Î:n 1 740, oa d e ş·i el p ra dă a'cesl!:o na , c u FIG. 8. Diserica din Valea Sării (Vrancea).
-ca,re p r Hej s,Înt p'ile nd u te ş i h·risoav·e le , a tît O' l e s c h,i t U'I , u i , oÎt
şi a le ep i' s'oo pi,e i .
D u, p ă fo rm.e l e sad e co n s t ru ct i ve , b i s·e nioa C, u v io a'slG P,a ­
ra s e h i va - D o m n ea, s că - d i n o' n a ş u, 1 Tîrgu Ocna apa rţ il n e
tot seoo1l u l'u i 0,1 XVI I -,Ie'a . F a p tu l că În 1 725 este repalrată ,
p resUip u ne că t,re c ulse deJ a un t imp de l,a 'rid ioa r·e a sa .
l n s:c'r ip� i la , aHată d eals,u p r'a u ş, i i d e i :ntna re, go l ă s u i e ş te : leat
"
7233 ( 1 725) aprilie 30 această sfîntă biserică s - a u pre­
făcut În zilele măriei sale Ion Mihai Racoviţă voievod gos­
podja Ana În domnia 3 -a cu cheltuiala dumisale dediului
veI spătar şi jupÎnesii dumisa/e Ruxandra, părinţii doam ­
n e i Ana " .
o,i,n seco l u,1 a l XV I I I - I'e a , 86 b is e, ni o i d e l e m n md dove­
neş'b i se Î.nsori u , 00 p reţi oas'e e X0 m pio re d e a rh i:t edu·ră
po p u l'a ră , Îln l i 'sta m o n u mente l o r i sto'rke. Fix'a r,e a Io< r p, re ­
c isă Î'n oadml seco l,u l u i est,e pos i ob i l ă aproa pe pentru fie­
ca re Î n pa rt'e , ch i'a r pe n t,ru ce le oa re nu ma1i pă's trea'z ă,
Î n a pa,r,e nţă , i1n:sori p ţili le o.r,i g i .nlalre . Asou:noSe vederii de Î m ­
b ră'c ăm ilnteo de s'O Î, nd u ră sa'u de ten cu i,a'I,ă , s U'rve, n i tă mali
a l es În d ec2<n i i le 3 ş i 4 a l ,e seoal U'l ui XX, imcni pţi i le a u
fost oi'tli,te ş i p u b· l i oate Î n a,n u a rel e d i ve rselor e p a rh i i mol ­
d oven e d i n p r,i m a j um ăltat.e a s eco l,u l u, i nost r u . O do v a d ă
el ocl.lentă a IQICI�stor o SlCun.deri a ocrel o r d e edHioa:re o
of'eră b h seri'ca d i, n Vama de Jos, ( S uc,e avlo ) a că re i i ns'cri p ­
ţie, d i,n a n u l 1 780, a f.o st a'copenită recent d := ten,cu i, a,I ă ,
s,a u cea a fru moasei bise rid d i n Vînătorii Pietrii ( m u ni lo i ­
piu i P'iotr,a N e1a mţ), s ă p'a' tă pe a n o a d rame n t u l u ş i,i d e pe
l a t u ra de s ud , i n brare <o s'tupată cu scî n d u ri , tă i'ată a c u m
Î n pa rtea s,u perilOară u n, de s·e află i'n sori pţia : această
"
sfîntă biserică s- a u făcut prin silinţa şi cheltu iala (lui) loii
egumenul de la Bisericani, 1 776 " .
Multe i,ns.c ri pţ i i sînt l a pi dm,e , c.onţi,n Î nd n u m a i a n u l . ca
l a b,i se r, i'o a d i n Cristeşti (B ot oş'a' n i ) : vă /eatul 177 1" , sau
"

41

https://biblioteca-digitala.ro
 ,, 1 792 " săpat pe a,nloodromen1'u l u ş i i biserid i d i,n Cumpără ­
tura (Slu oelO�a). De Ols,em,elneo f'rurmO'S'ul o nload nome nt o i uş i i
bils'e rioi.i di,n Forăşti (Su ceav,a) poa rtă s ă palt : ,. /eot 7272
i u nie 3 " ( 1 764).
Alteori s·e ·ado .Ulg ă i,nltenţ.ilo cOlnstruotori lolr d (� a lăsa
post8lrităţ,i i d alt,a .Î n ă' I,ţă r'ili b,i s'e nidi, oşa c u m ne oonvi'n germ
d t i n d i .n' slc rilp�ila b i se r;id i din Tisa -Si/vestri (Bol::: ă u) : să se
"
ştie de toţi că s- a u zidit această biserică la leat 1723 " ;
SIO'U "să se ştie de cînd s - a Început biserica, din 1787 mar­
tie 1 0", oum g'Iă's' Uli,e şte pi, slatn>ilo bi'serici i B u n a Ve'sti' ne d i n
c a,rtieml Sărata - mUlnl id pi,u·1 P'ilOtra N e'almţ.
Fă ră a fi pre,a dezv·o ltate, a lte i n' s'cr,ilp'ţi i oo'n�in ş,i nlu m21e
voi·evo d u l u,i În timpu, 1 d o mnli e.i că m i' o s-a Î n ă l ţalt Iăca ş u' l ,
o ş·a cum desloi,�ră m l,a bilsenj,c�a din Soci (Ha·că u) : " s - a zidit
a ceastă biserică În zi/ele prea luminatului Ioan Alexa ndru
Mavrocordat voievod leat 7293 aprilie 1" ( 1 785) ; SiOi U n -u m e,I 'e
'c ti'to'ri+ or, c u m a f l ă m În i n slori pvi i le bi s·etnid l o· r d i'n Comi
( N eamţ) "această sfîntă biserică a m făcut- o eu Ancuţa
Sturza, 1 730 " ; s a u : " meseţa iunie" 24 leat 1796 această
biserică s- au făcut de erei Matei c u m oon,s emnelaz.ă i,n ­
s·c ri pţ,j a b!i:s elrilCi i d in Vama de Sus (S ulce.a Ma).
Din i nlsoni'Pvilille ş,i d i n pomel n ilc:i' l e di'to,niceşlt i ş,j di n
Î nl Semnă ri'le de pe că rţii 'olfi lăm ,că ctit,o ri:i acesto'na slÎlnt
dregători d i n M oll dollJ'o f,e uda,I ă , adesea n um e cu·no,s c ure
d e i'stol rie, s,au obştela sOlt U'lui , preoţi ş,i mOln!a hi , tovi pa rcă
m îniaţi de dori,nvo de ,a - ş i ,I,eg a ,n u m,3i le de oηte Uln �ru.m Ols
edifilci ' u l ucrot cu p,ri'oelp:�lrea a cu m ul l:alt ă de s,ecol,e .
Pre z'e n.tărm oÎte,v,a jn"s'O rilpţi i pent,ru a oonfi rm.a sipU's ell e
no'o,sbre În oeeo oe pri,ves'c oti,toni i'le de I,em n a le Mol d ovei :
" Cu darul tată lui şi a fiului, sfîntului duh, apucatu - s - a u
dumnealui Stefon ' Stamati cu toată che1tuia la dumnisa/e
ş i au făcut s fÎntă biserică În zi/ele bl,agocestivu/ui lum inat ş i
blagorodii domn ţării Moldovei Ioan Antioh Constantin
voievod văleat 72 1 4 apri/ie 20 " ( 1 706), bhseriilOo de l emn
d i n Bă ne'ş'ti - Suloeio va . "Această biserică - sch ii�u'l Orăşeni
(Hotoşoln i ) - au făcut dumneaf.ui Iordache Cristescu pos­
telnicu, dumn,ealui cu maica sa Safta, În domnia lui Gri­
g o re voievod, văle.at 7270" ( 1 762). P,e pe,retel,e d espălrţit,o r
.0,1 bi senidi d in Drăguşeni (Su'c eov.o ) ctitolrul mă' rtu rLs,e şte :
"eu Iordache Lazu biv veI paharnic, fiul stoln icului Cos­
tache ş i al Catrinei, ce am ţinut pe răposata Maria, fata
ba n ului Costache Başotă şi a Saftei, am făcut şi al doi/ea
b iserica aceasta În moşia mea Drăguşeni hram Adormirea
prea luminatei Fe.c ioarei Maria şi o ierarhului Spiridon .
Aceste n u m e toate să se pomenească d e cei ce vor stă ­
pîni Drăguşenii, căci las blestem de n u se vor porm eni. Iar
calfă au fost (numelle neoompleltat). Anul zidirii 1780"
Anooid ro mE!inlt u'l uşi i de 11'0 b!is:e irioo m!j,c ă o s'Ohli'tull'uli Poia n a
. Măruluj (s.o ruii J,itilo ) p100rttă săpotă ş,ti reo că Iă.aolş·ul s-'o
isprăIV; it În ,, 1 78 1 de sta reţul Matei şi c u ajutorul pravosl'a v­
n ici/or creştini" .
Să n u :Î nlc heli 'erm .rellot,alreo i nsorilp�il iiilo r au .s l,olv,o 5'e'ool u I,ui
0,1 XVI I I -,I'81o f.ălr·ă o 'a mi nti , oa fioiplt ,i mporto .nlt, 'că u ne'le d in
el'e poo,rtă me:n�i:uneo meş;t,e, r, i,l'o -r .ce O'U d ă'I ,t u ilt ·I,em n uil , s·emn
a l oon şti'i,nţei ,a rti lst'i lo e o o.cestoro . D urpă oe 'a nolt.ă că Iăloo'ş,Ul1
9
42
https://biblioteca-digitala.ro
o fOlst făcut de j u po n U' 1 Tod2'ra1ş'co C'ontoeuzi no ve,l medel ­
" (Tg . Ocn,a) j.J treoe ală·
n ioelr, i nlslonipţli,o hi seriid i d i n Tiseşti l
t,u ri pe meşte' rul " Papi lui Ifrem cor,e a l u c ralt I ă'Oa'ş u l " În
zilele mării sale lui Gligorie G hica voievod În domnia
Întîia, văleat 7238, measaţa aug ust 1" ( 1 730 .I u' na a ug us,t 1 ).
AflÎnd u- ne În fioţa u ş i i d e ,intna re a bi'se�ioi i din Moara
Nica (S uoe'aiv'a ), de's'Clif"ăm În s'lov·a să pată : " . . . s - a u fă:ut­
În . . . zi/ele preasfinţitului chir Gavri/ă mitropolitul MoI·
dovei leat 7282 iu lie 8 ( 1 774) fiind dichiu În Suceava,
Macarie de la Voroneţ. Meşteri a" u fost Chiri/ă Ungureonu
şi Crăciun Cazac de la Uideşti . Aproalpe in'2g,allo bi Iă .î n
reol!lizior,elo o rHslt ilcă rămîne s,t răda n,i:o me.şterHor de l a Cer­
viceşti (B<Yto'şlo,nli), Ion s i,n Dumitro· ş'o u şli Gri.g .o pi'e d u lg he.r,
o m intiţi, după oti ,toruii Con:s'tanN n M io\ll es,ou bhv vei p:iJta,r,
În i n slcr1i p �i.o d i,n " leat 1787 apri/ie 1 5".
,i,n l ilpso i,n's'O nilpţi i'I'O'r, uneori, ·n e vli n În o j u tolr În s,tahi ­
l i·re·o dot,eli i'5JtlO ri>c-e pOIme,I ,nli'oele pe lemn, pă 'slt rate in u. nek
Iăoolş u l1i . P,e b'oZla o:ces'tlOra se dla t,ează În 1 764 bi,se rj.c,o di n
O bÎrşeni (com uln,a Vi n de re i , V,a s l'uli), Î n 1 775 bi,se ri,oo rid i­
cotă de să,tenli În B răti/a de Jo s (Bucă u), În vă·le:o 'tu'l 7288
( 1 780) bi's'81riloo d in Părtiştii de Sus (S uoe'a,\l o).
Inte,relSiante dOlt,e i's1!olJ1i ce oonţ in e pomelnlilc Ui I b i's'e r, id i d i,n
Grinţieşul Mare (N eamţ) nid icotă , oon,f onm oIOe'5lb Uli'a , SJu b
d om n io l u i S uţu voi'ev-od ş:i Î n tilmip'ul l u m i notul l u i m it,nopo'llit
1000o b, Îln 'a n uii 1 794, de preot u l G rilg'Olne şi 1 6 săte n i , cu
i n dliloo r·ea oonlt ribufi,e'i' fi,ecălru ila din.br,e eli .
Cînd n u o,f 1ălm ,n ici inls cripţ i i ş i nl i'Qj pomeln ioe l a Vlreu n
lă.oa ş, tlrelb. ulie să şlt eng·e m oO' llbUi I de p e v·eohl i,l'e t i 'Pă'ritu.ri
sp re o g ăIS,i pe f,i'l'elle 'olc e'sto,ra \lroeo d a t.ă oe polalte servi
i stori'e i I,u i . j,nlS'e m n o re,o de p.e -o oazlo n i· e : " ia r de cind s - o u
făcut biserica d i n B roşteni l a acest v ă leat 7286 ( 1 778),
d o te·a ză ulnlu,1 d inlbre oelle m a i preţ,i,o'QI se I ă'Oolş U' ri moldOly,e ­
nelş:tli din se:oo,l' uil all XVI I I - leo , bi'selriloo d in B roşteni, s'a t
,a mi,nti,t de I·OIn Orela lngă În ,omi,n ti'ri'le sole de:spre dos'că­
l ui N ilcol.a-e N,o n'u , ,oII că'r.ul i m o·rmÎn1 se olf lă pe lotulno de
s ud o 'O·oe.s tu i I ăIO OIŞ.
De ,1'0 săten i'i d.in Corjăuţi (,soto,ş'oln'i), al�I,ăm că bi serioo
lelr de II,emn 10 IfolSit -adulSă , 1,0 1 81 0, d iln Pomirla. Pe ,Uln Tni o:d
di:n 1 76 1 aii bils'e rioi'i din Corjă uvi, di1im În'sem nlo' re'o d i n
1 765 că ,0'cestlO 'o �O's1 d ă ru i t bilserildi de 1'0 POImli·J1 I,o . G ă s i m
·0 s,tfel , lin oloelolSltă i n' semnolre o oo,nl�i.nmlolre o trodiţiei .că
·I ăoolŞU'1 oOln's brUli1 110 P'Omi,,, ho, i n'o'i nt,e de 1 765, o fOlst m utat
În Co'rjă,u�i.
Cu olQel,eoş·i oo,nls,iderenlt-e .a .s upro Slu.rsel'Olr d e d ata re o
Iăloolş1ulniiiIOr de Ile m n mo:ldolv·e n'eş:t!i trecem liln sleooll'ul 0 1
X IX-·I,e'a , di n ,oare, S-IO U s·e lectolt plină În plrelJel nt, slp r·e a
f,i g um pe h sto mon ume: nlt'ek�r i Slto rilo e, 39 d e exelmlplore.
Merită tO semnalle că unel,e i nl50rilP'ţ ili olmli n'te'slc, pent,ru ocelst
seco l , n umoli fă u nilto,rH o'Oesro,r I ă,oa.şuri, fă ră men�i u n' eo cti ·
tOlrull' uli , oeea ·c e nu om inrt1illnlirt: in epooi!I'e tr'e:oute. Amiln1!i m
În -acesrt: s,e nls inlsloJ1ipţi,o bils'e ri c i i dl i,n P uieşti (VaISiI ,u i), săpotă
pe onoadromentJu l Ulşli'i de i n.t na l re : " n umele dulgher Iorda­
che Dimo Morgot, leat 1 806 iulie 30" ; pe ceia ,0�llotă pe
I' o turo s ud 'O oll1 ig.in:ol l ul uli pridvor a l bi's·e rilC i i d in Botoşana
(Suoe.ov,a) : " această sfintă biserică easte făcută de G/igo-
10
 . • _'...., .. .r�

m � o o

2 3

15

rie / u /ian din Cimpulung la a n u l 1 8 10" ; i n sc r i pţioa s ă po tă

i·n bră ri i b i'seo nidi din Bogeşti (Vos,l u i ) , d i n core
d eo o s u p ro
o f l ă m că : s-a lucrat de mine calfa Neculai la vă leat 1 8 1 1
"
şi s - a u săvîrşit la vă leat 18 12 " . Nu mlo,i meşte r u l Z,o h ,a'ri,o ,
c a·re ηn 1 804 .1'0 20 m o i , so pă ' i n �c ri.PVi.a pen,tru să'vÎ.rş,i ,re-a
Fig. 9. Biserica din Cozla-Draga (Neamţ). pridvor şi streaşină (.detaliu).

b i se,ri'Oi i d i,n Portari (Voa's, l' u i ) , Î,ş i mo i trec,= n u me·l e o l ă t u ri

Fig. 1 0. Biserica din Mănăstioara (Suceava), pridvor (detaliu). de cto i t o 'r i i G h eo rg h e ş,i V a Sii l e C i o ho d Ol r u .

Fig. 1 1 . Biserica din Luncani (Bacău).

T I PO LO G I A
Fig. 1 2 . Biserica din Botoşana (Suceava). pridvor (detaliu).
Ce l·e 1 48 b'i,soerioi .de l e m n , cu 'd oll i lt ote de mon ume n t ,
se g ru peloză Î n 1 1 t i l P ulri d e p,llo,n . C ilnlC i d inlt r,e IOceSJte.a
Fig. 1 3. Biserica din Colacu (Suceava). l'epl r'elli nt ă foQ o rm�lte străv'eleh i , ou n a,v ă d reptUln'g hri u La:ră , Î n ­
tÎ, l n r i rte p e Î n t,rea'g'a a ni e d e fo�mo Qtre 'O pOI POtru' l u i rlOlm â·n . i n
Fig. 1 4. Biserica din Vama (Suceava). a ceslte tipu ri s'e Î,nr5cni,u ş i cele ma i v,elo h i bi se r i 'c i d e l e m n
pă str,ate În M o ldoVla .
Fig. 1 5. Biserica din Putna (Suceava). secţiune longitudinală. Fo rma ce,a ma i velch.e d e p i la n este cea o u n'u i d rept­
u n g h i , cu a b's,i da a ' lilJa:ru. l ui p o iligo'n o l ă n ed elCr.oş'o t ă , c u trei
Fig. 16. Biserica din Ceahlău (Neamţ). l a t u ri (1), p l aln oe d e ri v ă d iln c a s o ţă răne1a·s,că . Fo � m o ne

43

https://biblioteca-digitala.ro
 �-/
-=-

�
--

I I

/ "-

ti
o
t-- \ r--------;
- -- /
- -�

--
� '- ,

Fig. 1 7, 1 8. Biserica din /V1ănăstioara (Suceava), plan şi secţiune

longitudinală.
18

/r----
- -------
/"
-_! [1 •

\
\
/
)
�"" ,,----- ----

} 4 6

Fig . 1 9, 20. Biserica din Humoreni (Suceava), plan şi secţiune ,lon­ 20

gitudinală.

�- - - - --d
! ,
�-I

3 4 5 b

22
I !

Fig. 2 1 , 22. Biserica din Forăşti (Suceava), plan şi secţiune longi-

tudi"aIă.
Fig. 23, 24. Biserica din Dobreni (Neamţ), plan şi s ecţiune longi-
tudinală.

24

o -z 4 s 6 S
! I ! !

https://biblioteca-digitala.ro
 este păstm,tă de t'f'ei I ă oo,ş u ri mddove neş,t i d i ntre ca re
a m i ntim stră moşe'scull I ă,co'Ş d i n Odobosca-Coteşti (V�o n ­
cea), comtruit l a 1 47 1 , i.n z i le. l e �o,ilevod u+ Uii Ro d u .oe'l Fru­
mos, de că pi,tonu I St,o n COiteo , precu m ş i pe oei 0,1 vech i u ­
l u i s'c hit d e mOlid d e l a Schit Orăşeni (BlOt,oş,o n i), Înă,lţ,o t
În 1 762 de po'St.e,l>n ilOu' l l o rdolch.e Cri'stescu ş!i OOlr,e a u rmat
desigU'r model u,1 I ăoaşu'l Uii oOlre 1 - 0 pr,ecedot. Ac,e o's tă formă
de pl'on el�te Înt,H ni,tă În tOiortă ţono, fi i nd dom i n.ontă În
Ba,na,t , freoventă În T,ron's,HVio n i,o , ma i ,a l es În j udeţul H une­
do'om , În ea Î.n scri,i nd u -:s,e oele mo,i v,eo hi bi'serid de I 'e m n
păs,tnote. i n M u n te n ila, de a s,e meneo , printre bi selri'cjl . e c u
acest pl'oln se n u măl ră ş i cel ma i ve,c h,i mon umelnlt de I,emn
muntenesc pă'strat bise rilco di n Lipia (Arg,eş) Î n ă l to,t Î n,oli nte
de 1 632.
.:1 Trei Iă'Oaş u ri Înlf ăţi'şează fo'rma alrh a,i'c ă a pllonul,u i drept-
u nghi'u lor cu o bs ido po l i ,g onla,Iă n ede'cfioş,oltă , ou trei I'o,t u 'ri
şi pno nao,s pol,i9 0nia,1 (1 b). C i tăm bi'seri'ca de lemn di,n Tei
(V'r'O nCea), ridc.a,tă Î'n }u rul a n U' l'u i 1 663.
�
Tipul oe i moi 'ră'spÎ n d it În Moldo�a d i n g rupuii bi's erid ­
lo-r d.<! l emn cu pl'a n d r,ep�u<ngh'i ul'o,r (22 m o n umenlte d in 61 ) ,
este fo'rmat di ntr-'o n,o,vă drep.t un g hi'u,lo' ră cu pro nao s u l
pol iglQ n o l şi o bs.ida o l'tmul'u i pO'l i'9'on,o'I ,ă d eoroşată (1 c).
Ace,s,t pllo'n e,�t,e Înfăţi'ş'ot d.� biserioo d i n Vă/en i (Pi 'olt.no
Nea mţ) Înăllţotă Î n 1 574, d ,� bi,s,e ni'aa St. G h eIQng he di n
Păuşeşti ( I ,o'ş'i), d a t,a<tă cu cerl:iirt,u di n e Î, n timpu,1 dom ni ,ei l u i
Vmi'l 'e L upu ( 1 634- 1 653), d upă c u m g'I ă'slu i,e:şte 'i .n. scripţi,o :
"Cu ajutorul tatălui şi cu săvÎrşirea Sf. D u h a m zidit acest
hram şi l -am term inat eu Irimia Murgu/eţ pentru pomen i­
rea mea ş i a soţiei mele Candachia şi a neamului nos tru,
În zi/ele binecredinciosului şi iubitorului de Hs. Vasile Voie­
vod, dom n u l T ării Moldovei, În a nul 1 643 luna iulie 1 4 " .
Ami, nti m de a semen.ea fir,ul molo,s'a bis'e rică Sf. S pi'/'Iidon d in
Drăguşeni, refălcurtă În 1 7-80 de biv ve,1 poholrn<jIc.u1 l.ordo'c h e
Loz.u , precum şi bi's eriloo Sf. N ilOobe d i n Soloneţ, Înă,lţotă
În 1 78 1 (om bell e d i n J ud . S u oeorVIo). Bli'seri'oo de I,em n c u
pr,o nlOo,s po l igona, 1 . domi nlontă În Mo'ldo,v,o , este pre:z entă
şi Î;n , re'situ I ţă-r�i, În M unt8lnii,O , Bonot, do·r mOli o l es În
Tro ns,Hvo nli o , c u pri nzînd u n, el,e d i n t,r,e cel'e mo'i v,ech i l ă ca ­
ş u ri păstrote (Bretea Mureşană, 1 650, Tirnăviţa, 1 66 1 etc.).
Lăoa ş u l de I 'emn cu pnono'as po'l i,g.o nol 'o li nl�luentolt bisenico
d e z i d , priln t ră:inicilo trodiţi,ei 51o'le, dovezi oon'vr,ete O'le
'aoest,ei ,În rÎ u ni '/'ii cOnlstitu i n,d bi,s,e rico de l,a Bălineşti, ctirtorie
d i n 1 499 ,0 l og ofătu l u i I{�a n Tă u t u , bi se,rilCi,l e de 10 mă,n ă s,N ­
rea Dragom irna, bi'seri,oo Sf. IIQ o n BlQlt,e zăltOirul l (a C ooO'n i'lm)
din Suceava ( 1 643) iIQ r În Mu nlt en,i:o , bi' serioa Olo,ni d i n
Curtea de Argeş.
Apnoope t'O't .a.tÎt ,de ,ră'sipÎ'ndit est,e ş'i pl,olnUiI d r,ept u n ­
g h i u lloif c u ohsido poHg.o no'Iă d eo�o'ş'o tă , c u o i n,c i I'otu ri
(1 d). D i,nt�e oel,e 2 1 Iă'c.o ş -u ri cu o,cest pl ,o, n c i tă m b'i seni,co
de lem n d i n Cu rteni (V'os'I,u,i), pe oOlre trold i ţi,o o atri b u ie l u i
Ştefo,n oei Mo,re, cu ref'Olc eri d in 1 775, bils.eJ.j!c,o Sf. G h,e or­
g h e de 1'0 Şcheia (l'o Şli), cti torită de Va s'H e Lupu , co nform
tr.od iţiei, pr,eoum ş'i ,i ntereson to bi s'e ni,c ă Sf. D,u m i,t ru d i n
AdÎncoto (Su.c e'ovo) dlotobillă , De l ma i tlÎ rz i u , Î n seool ul OII
X VI I -,I ·e o , silngurul I ă oaş cu ohsido ră·să,ri,teo'nă cu tr.ei I.o ,t ulni .
Re,l.i ·ejioH�o În 'o rh iltecturo noo 'stră popu'IIOIră a bi's.enidi de
pl'o, n drept unghi,ulila r cu ohsido pO' l iglO n,ollă d ecmo'ş otă n u
este g,r.eu ,d e fălc'ut, �o fi'i nd des1 u l de ră,spÎln,d ită. De
o oeostă fonmă est'e bi se rioo de lemn ,o fostei mănăstiri
lupşo (j u d . A l bo , seoOll u l XV), oa şi o s'e �ie de a l te i mpo,r­
tante I ă,co,ş u ri t,r.an Slillvă ne ne d i n 0 1 XVI I -'I,eo v,elQoc (Si/ivaşul
de CÎmpie şi Silea - j u d . Mureş, Bălan şi Baica - jud .
Săloj). i,n Mu nrte n i o eo es:t,e dom i n o ntă , filind Î ntÎ lni'tă 1'0
.54 d i n 1 30 Iăoolşuri de l 8Imn .
Cel d e-'o,1 oi n dl eo tip de pl.o n cupni nde bi,s·e nidle de
lemn c u no'o's u'l s u prală r9'ilt şi c u o bsida ohlo,ru l u i şi pro­
·n.a,o sul po' l,i'9,on o,l'e so' u d rept u n g hiu l'o re (1 e ) . D'int.r'e Deil e
1 2 I ă'ciQIş,ulri de I,e mn cu ocest pl'o n d i n MoldOlv,o ,om i ntim
b iseni'oo B Ulno V'estilre o fostu l u,i schit Brădiceşti ( I o'şi),
rid ioo,tă Î n 1 692, pre:o u m şi vo, I,orolsul I ă,ooş de le mn din
omş,u l Dorohoi, Înă ,l ţ,o t conform i n scri pţiei, Î n a n u l 1 779.
i n t�ln it frec'V,en1 şi În M u n,te,ni'o , pl,o n ul cu noos,u'l s upro -
1 ă rg i<t es'te cOn5lidemt co ti'p o utoh,ton a l o oestei provindi.1
Cel,e oinci tilpuri de pi o n oon's titu.i.e , du,pă c u m 'Om
a m i nti't , fo rmel,e si\Jr,ăvech i o,le Iăoo ş u l.u i de I,em n . P,riln�re
cel,e 61 de b,iserid ce Î n,fă ţişe,oză u nu l di ntre o'ceste c i nic i
,ti puri de pion S.e numălră n u n u mo i viec h'i I ă'c.o ş,u d păIS­
trote În M o'ldov'o, dor şi biserici const,r ui t'e În se'c. XVI I I
45
https://biblioteca-digitala.ro
şi X IX, doved i,n d u -se a stfel conti,n u i t,o t,eo tr,o d iţiilor co n ­
s,truc1ive În o rh iltJectu no Iă:oo'şul u i de l e m n .
in secIQ·I'UiI 0,1 XV.I I I - le,o me.şt.e ru.1 mo,ldoveo. n or,ee,oză n o i
ti puri d e bilserioi de lemn, pri n preluo r.e'o d in olrh i,tectuno
relii 9 +oosă de zid a obslide,I'o,r l ateno' l,e . Dov'odo e l·o:oventă
a ,ooesteli evduţi i o oferă bi,seri,oo , I'uli D ro9'o'ş, co n str' Uiită
d i n ,l em n UiI VolovăţUi llu i şi Im u to,tă 1,0 Putno de M o r,el'e
Ştdoln . Lă'oo,ş u,1 ,o ,0IV'Ut!: 'i,niţi,o, 1 'o 'nlo·vă ,d r,eptu ng h i u'l.atră 'c u
părţi l.e de rălsălnit şi 'opu 's pollilg ono'le 'c u tr'eJi 'I,otu·r,i , odilcă
t i p u·1 'o rh 'o'i,c ,olniO lliz.at moi ,S,UIS . In iV'elOOUiI '0 11 XV 1.1 1 - 1'810 , ,1'0
1 778, o rhimo nldtrit'u l Vo,ntollomei M ăză,r,e,o nu Ir,e po ră , I ă oo'ş'uil
de ,l e m n de ,lla Putna, adă uglÎnd u -1i Icel'e dOluă ,o bside ' I,ote ­
rol,e pre,c um 'şi pri dvorul ,OOlr,e mad if,j,că Ilo t'u ro de ,v,es,t 'a
bis'e r.idi . E�istento �Îlş i Ho r c ulrbe o,l e bo'l ţi i pro no'Ols ululi ,i n ­
d ilcă v,elc,h i'ul oOln;tJ ur po:Hgonall OII olcesli' uia. Aoe,e,olş'i evo l uţie
s,e vădeştte ,ş i l,a bi's,e ri'oo Sf. Dtu mMnu din Varnicen i (8.oto­
şOln i), a le că'rei Î nloeputrulni Itm di'ţilo le fix'eoză ,i n 's,ee XV­
XVI I, Îln dum hr,o 'v,o 10810 IÎl no<l:t ă Id e ,deols,upr,o solj]u l u:i . C u
prj 'l'ejul m ută ri'i l u i Î n :s'ot, '1 ăc.o,şu'l de pl,o n d r,eptun g h i ulo r
cu ,o bsido PiQ,j .j'g,o n'o:Iă decroş'otă şi pno noOls .poil i9'o no,1 iplri­
meş,te olos,i d el,e ,1'o tJem.le ,d reptun g h i u l olre. Evo l'uţio bi'senilCli i
din Vorniceni se poolte u r m ă,ri şi l,a , I,ă 0 0 ş'u I de lem n d i n
Miroslăveşti (Ioşi), IÎn61ţot de ' răze\ş<ti 'Î n seoo l u l 0,1 XVI -Ileo
şi co re, oonlfo rm ,i ns(lrilpţi'e i d in 1 755, 'a pos,t mod iHoo,t , p ri n
oldă'u gi r'eo deslig' ulr ş i o celo r do'uă obside 1 '01lero,le d rept­
u ng h,iIUiI,o,re. Adă<ug ilfe.o 'o bs'ide l,o r I,o ter'oll,e ' l,a bis8lridle de
lemn de '110 P,utna !şi Vornli<c,e,ni 'se pOlote dti şi din si'st,e ­
m u I d e ,0'oolPe rire ,a 'Olcestoro 'o u ICIÎte 'o pO'lotă oe s'e ,oo n ­
ti n uă di,n ,o oo perilşul 'U n i'bo, r, meşterul n eg,ălsin d :neoes,o r 'o
m odif,i,co veoh eo şo npo,ntă penltw 'a ffilOInOO 'obs id e l,e I'olt e­
mie.
D intr,e cell'e 87 bi,s'elriiC'i de l emn moldO'v eneşti >cu obside
I,o tero l,e , c u trei sa u oind ,I,ot,uri , 30 'f·o'c pOlrte di n tipu,1 de
p l'o n tl1ill 'obot .ou tprIQ n'o,o's lJl Ipol:i.g.onoll ( 1 1 '0 ) cee'o ,ce se m n i ­
Hcă păs,tJra rea pe I u, ng.ime 'o 'v ech ilu l,u i tip ,d e Iplo n , 1'0 'oare
meş't,e ru l ,d i n 'seco'lull 1001 XVI I I -lle,o 'odo,ugă ,0Ibslide,le ,I,o ,t,ero l e.
D i n o ce:s't t,i,p .f'OIC po,rte I ă oo,şu�i vec h i ,c ă,noro Ile -.a u ,fost
.a dăug o,te IQbslidel,e 'I'o terol,e , pr,ecum şi numeroolse b i s,e,rid
d i n 0 1 XVHI - I eo veac, cum m f,i Ibils e ridle di,n Ştioborăn i
(V<os,l u i), c-on5ltru ită 'Îln 1 726, Ciolpan i (Holc ă u ) Id i, n 1 730,
preou m şi c-eo .d in Bogdăneşti (SuceJolvo), 'Î nă lţată ,in 1 779.
Trece rea u n u i veohti ,Iboolş ,de 'PI'on drep'tun g h:i,u llo,r l,o
fo rma t nHabotă 'a OIVlUlt 'loc pî nă ,opno'ope de z,jlell,e no,a's<f:lr,e.
Este g ră ito'r, Î1n o,cest �ens, ,oa z u l bils,e,rjldi ră z'eş,eşrti .d i,n
Crăieşti, · do't'otă Î n 1 6-80, că reilo li -ou fost od ă ug'olt e obs i ­
d eie ,1,0 bero,l,e În 1 936.
Tipu l tlr i l'o bo,t, ,cel mOli Iră'spÎn di,t 'Îln Mo. l,d ovo (44 de
I ă'c o ş u ri), ,e �be repnezentlot d e bils'e nioa cu obs'i de pol,i 'g o ­
n o l'e (I I b), IÎ nltHn i,tă În t,oote Judeţe,l,e. Am inlt im ,spre ,exem ­
'p l ifii,oolre bils N,icitle Sf-ţii Vo ievoZli din Boraaia- Dea l (S u ­
lCeo'vo), ' ridicotă ,ÎnO' inte de 1 75 1 , bi s,e r,ioo schitului Cozla
d i n Pi,oko N eomţ di ,n 1 764, prec u m şi pe ce,o di·n Voro­
veşti (I.o'ş i) d i'n 1 768.
T.r,eoereo bilser;itC'i,i de ,plon d:re' P'tu n'g h i ullo'r c u obsida
po Iii gO'nlo I ă n<E�decrolş'o,tă Î n pl,o nul ICU 'olbs:ide I'olte ro le, t r,�f­
'I,ot ( I I c), di n .oo,r'e f,olc ,polrte 7 .! ăoo'ş u1ri, li ndu 'Sli,v oe' l de 1'0
Putna, :Î,n fo rmă ootuo l ă , este ,u,nmă,rit 'Ou tUşu ri'nţă ş i ,1'0
bis,e ridl,e Sf. Niooloe d i n Băneşti (Suloe'o'vo), · r.id i,o otă În
1 706 d e Şte,jio,n S1Jomoti, SIO U ,l,a cea di, n Voineşti (V'osll ui),
- Înălvotă un o .n mloli 1JÎlrz1i'u . P,atru Iălooş' u ri de I'e mn mo,ldo ­
ven eş,ti a u obs'idel'e I,olte rolle dreptun g h i'Ullme ( I I d), 110 bi 's eri­
ci l'e di, n Vorniceni ş i Miroslăveşti şlti,ilndu -se că SlÎ,nt o d ă ,uga,t e.
Bi,selriloo Sf-ţi i Voi,evoz'i ,din Strocova, ,refăoută Î,n 1 756, 'Î n ­
fătilş,eoză u n pl'o:n trHobot, deni'v,o t di n no,vo d rep'i u n:g hi' u ­
I ară o u n'oIQs,u l s u pro lălrg,it ( 1 I e), Il o 'c o' re ,s - o u o' d ă'ug,ot
o bs idele ll o tem le.
i,n sio t u i Ceahlău ,d iln j u deţu'l Nea mţ se 'o.fi ă bi's'e rioo
Noştere,o Ma ilCi i Domn u lu i (so,u Sch,itiş,o r'u l , 'o u m o denu ­
me.�c looo'lnidi). Lă'oo,Şlu l , Î n ă,lţolt , oon�on m pome+n ioUil u i ,
Înolinlte de 1 -830, 'P'r,ezlin<tă o notă opo rte pnin �o,rmo semi ­
dnc u l'olră o :o tbsidei ,o l<to' ru l'u i şi a .o bs.idelor ,1 'o teno, le Î n
trepte (I I f). Formă gîndită 'Î, n zi,d , 'o bsido Is,em idrcu,lmă es,te
e�oepţilQ n'o'l de .no r .redotă ,În I'emn, un exempl,u re m o roo b i l
oV'Î nd prHejlul să ve,d em � n sutul bă'năţeon Dragomireşti.
7 Radu Creţe a n u , Bisericile de lemn din Muntenia, Bucureşti, 1 968,
p. 1 3- 1 4 .
25
O���Z����_4� 5 6
29
__

26 30

o z 5" 6
o 2 6 7
:_
� _4
,-_L-
5 --'-
31
__

27

, 1 4

28 32

https://biblioteca-digitala.ro
25
,.

o 2 3 4 5 6

29

26 30

z 6
2__�
o__�__� �__�4��5__�6� �7
31
27

,
"
4

28 32

https://biblioteca-digitala.ro
 __ ---1 '------'-'r._--"==:L.r--"--.L---J '---___ _ _ -----,

<>

33

o 1 2 4 5 6
34

35
2 3 4 5 6 7
36 '-- J..
I- .1.-
-'- -""
- ..1..-
----'---'

Fig. 25, 2t Biserica din Dorohoi (Botoşani), plan şi secţiune lon-

gitudinală.
Fig . 27, 28. Biseriica din Colacu (Suceav.a ), plan şi secţiune lon-
gitudinală.
Fig. 29, 30. Biserica din Cerv;.ceşti (Botoşani), plan şi secţiune lon-
gitudinală.
Fig. 3 1 , 32. Biserica din Drăguşeni (Suceava), plan şi secţiune lon-
gitudinală.
Fig. 33, 34 . Biserica din Brăieşti (Botoşani), ,plan şi ',secţiune longi­
tudinală.
Fig. 35, 36. Biserica din Voma ,(Suceava), plan şi secţiune longitu­
dinală.
Fig. 37. Biserica din &roşteni (Suceava), plan.
Fig. 38, 39. Biserica din Botoşana (Suceava), plan şi secţiune longi­ o 2. 4 6 7
tudinală. 37 �
' __�__L-�__-L__�__��

39
38

D , 5 6 e o
1 I I
1 Z 7

https://biblioteca-digitala.ro
Fig . 40. Biserica din Orăşeni (Botoşani), briu median in fringhie.
B,i s-e �ilo a de 'I em n ·cu a bsli d e IloQ te ra le ·este c p r.edo mli n a n tă
Î n Mo l dova , 87 d i'n 1 48 I ăoa ş u ri f,i i nld 00 oma ţ i e 0 meş te ­ 0
r u l,u i m o l doOveoQ n d i. n vea·cu l 'a l X V I I I - l ela . D-e pe Va, l,e,a B i s ­
t r.i ţ.ei m ol,d ove n eş ti , ti p u l de p lla n c u 'a hs i d e "'a ter,a l e ' pă ­
t' ruJn de Ipr, iln p a s uii T ul'9 heş În ră să rimu l TW l n s:ill va n i e i , flili n d
Î ntî l nit a st ă z i Iia ,c i n lCi I ă co s u.ri d e l e mn d i n laice-a s tă zo n ă
ş i , a n u me 11 '0 T u' l g h -eş , B i'l b o �, Top h i ţ a , Reg hlin ş i Dwg a8. T o t
ca u 'rma re a ilnf.l uenţei b i se,rk i'i mo lld oveln eŞJt i , p l aln UiI t r i ­
l obat pă<t ruln d e Slp r,e sfj,nş i 'b ul se.o o,I ·Ul I' u i aii XV I I I - I,e a ş i Î n ­
c e pu t u l s·eoo l,u l,ui u rm ărt,or ş i În M u n te n i<a , fi i nd p reze n t l,a
cÎteVia exe m p l a r,e i �o, l ,ate9.
P R I DVO R U L
La ,b i se r,ioi l'e dJi,n Mol dov,a n u v o m re,g ă s i p ri s pe,le a ,că ror
rea l i Z'O re ne fo�mecă Î n T�a'n s .i l v,a n i a . Locu l 'loO r este I'ula t
a i,ci d e pril d vlOlml am-p lla's oQt ,pe l a:t u ra d ·e s u d s a u d e vest
a ,I ă co ş u l u i . Avem u n s ing u r oa z d e p ri d v·o r amp l,a,sO' t pe
l a t u ra de ,noO,r.d 1 1'0 b ies e r i,ca Sf-ţi i VoO i eVioz i di n Rădeni ( I,a ş i ) ,
a't ri buirt:ă d e 't rad i ţ ie l u i Ş tef.an Ioel M a're , c u refac= ri do i,n
seco ll u l .a'1 X V I I I - l e a - p r i d vo r a,d ăug>at ,Î n 1 850. i n j-ud '2 ţ u l
Vaslui, p r i d vorull e Set-e o m p lla,s alt , c u ,ra,re ·exoepţi i , p e l'a t ur a
d e v,e st, Î n timp o e Îln j u d e�e l e Neamţ, Suceava ş i Boto­
şani este do m iln a nt p ridvo rul la m p l a s,a t pe l o t u ra de s' u d .
M a rea p a,r te ,a , pnidvo a re,loO r mo l dov,enesti slÎ nrt IÎnsă odă,u ­
' �ason ă r i i stÎ l p Hor ,ş i ep nin d e cor.a rea ,a rca d e,lolr, ,alsem ă n ă ­
g i ri Ir,e oenlt e ş i fă ră vla , I -ome a rtilsti'c ă , oe d ă ulnea,z ă IÎln m u l .t-2
ca z u, ni prOlporţ i i, llO'r mo n u me ntJu, l u i . Am i nt im Î n ·a c-= s t s e n $
p ri d voO ru,1 Î 'I'lich'ils ald ă u g'aet pe I,alb u ra d e s,u d , Î,n 1 932, b ilS'e ­
rici i de ,I ,� m n d i n Boiştea ( BO'că'u ) , .oei ,con stru i t pe I,atu ra
de vest În 1 924 l,a b i 's e ri oa Schi m ba re'a 11'0 F,aţă d i n Vălen i
( P,ilaltra N ea, mţ), p'recu m ş i oe i 00 1 b i se'riai i d J i n Drăguşen i
( S u ce a v a ) . D i,n f,e nidre, p r i ntr-e p u ţ i n-e l e b i serici oe n u o u
fost prevă z u te c u p ri , d voa re ,s·e n u m ă ră ş i p r.e ţ i o a sel,e I ăoa ­
ş u ri d i n pri muii d e,cen i u a l ,se co lu-I'u i caci X V I I I -'I e.a ,d e l'a Bă ­
neşti (Suoeav'a ) , Băluşeni (Botoşaln i ) 00 ş i ,a.rmo n iOis u l ş i
p i to re.�ou,j I ăoa' ş de s u b slt Î n,că d e 11,0 Schitul Sihla ( N'e a:m ţ),
a testat p e o ev a n g h e l'ie În 1 763, d a r 'Î n f.ilri pa,t 'c u m u h
În'a i n te .
P r.ivdo rou l , 000 ş i p r i spa , este o u n,i t ate coO n structivă c e
a pa' re l,a I ăl oa ş'u' l de 'I,e m n a l s e col u l u i laii X V I I I - l e,a . B i selr i ­
c ill'e m d d ov"2 n eşt i , d i'n a oe's t seco l , 0 0 ş i ·c e l e d i n c.e l
u rm ă to r, ofe ră cpr,eţ i o a s'e re,a ·l, i ză'ri d e p,r i d voa re. Ce l ma i
ve<C h,i , d a, ta b i l l,a Î n oep u r u,1 secol u l u i a l X V I I I -'Iea ş i p ri n ­
t re p,uţin-elle exempl olre d e p r i d vo r pl= ,I a,t ur'a d e v,e st, e ste
oei ,a l b i s' e rid i de ll,a Schitul Mănăstioara d in i'n i m a pă d u ri i
PIăvă lari (Suce.a v,a ) . Actu,a l m e n te Î nc h, i s c u sd n d u r i , Î n f.aţ'o
că,r u i a s - a aIdă u'g a t la 1 848 u,n nou p ri d v,o r, c u cl oO p o t n iţă
dea s u p r.a , vech i ' u l p r i d v o r ca l b i lserioi i M ă'n ă st,ioO a na a,r'2
ş,apte s<t:Î, l pi Î,n tOlrsl a d e , 'c u u m eri c i oO p hiţi , om a t. i cu c u i e
d e Ilemn , i·a r p leo foO nud d eco'rat ,c u ' u n bnÎ'u Î'n .f r î n g h i e . i,n
P i a· lr'a N e. a mţ, pe d ea l ul Cozla, d ă i n u i e biserioa de l e m n
a schitului Coz/a - Draga. F r u m o s u l p r i d vo,r d ,�s,c h iIS , d e 'p 2
8 Eug eni a G recea n u , Tipologia bisericilor de lemn din zona cen ­
trală a Transilvaniei, "M on-u men te i sto-r.i ce. Stu d i i şi l ,u cră ri de resta u­
rare , B·u cu reşti, 1 969, p. 57-59.
"
9 R a d u Creţea n u , op. cit., p, 1 4- 1 5.
48
https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 4 1 . Biserica din Hurr:oreni (Suceava) consolă.
l a t,u ra d e vesit, 'c u s·tJÎllPi doplliţ i 'şi ,al�c a, d e d eoo na' te c U'
r,ozete, 'c u p i s· a n i,a . săpată d ea'S'u p ro u ;; i i d e i ntlra r·e , des­
tă'inlu'i ,e alctu l de n alş'lie re a I ălcalş u l'u i , " Ace:::J s, tă sfîntă si
dumn ezeiască biserică, care se cheamă Sihăstrie În mu � -·
tele Coz,/a, În poiana Draga ot Dărmăneştii Neamţului Ş I
s - a u ridicat În numele Sfintei Troite cu osteneala si ' chel­
tuiala robu lui lui Dumnezeu Vasi/� schimnicul sin Sandu­
lui, şi a călugăriţei Varvara ot măn ăstire Soveje. Si s-au
făcut pentru ertarea păcatelor lui şi a tot neamul I�i Întru
vecin ica lor pomenire În vecii vecilor amin. În zi/ele Mări;
sale 10 G rigore Calimach Voievod şi Mitropolit fiind chir
Gavriil vă leat 7272 mai 10 " ( 1 764). B i se,nioa ,reC'2 n t resta'u ­
rată d ,; 'Ia Brăeşti ( Botoş'a'n i ) a re u n p ni d v.o,r d 2s c h i:s p'=
st'Îllpi l uonaţi 'c u m ă,i ,eslt ri e , c u toru ri Î n f rÎ n g h i,e ş i a.roe'le·
fes·bo'n ail:e. P.r, i dvoru l b i s e ri c i i d i,n Broşteni, Î n ă l yată În 1 778,
a că,roei a semă nlare 'CU ,b i seeni,ca d i n Răpciuni (la Zii la M u z·� u r
s a tu l u i d i!n B,uoure'ş t i ) e s>1:e i z b ietoa re-;- ,e'ste des'c h i s pe stlÎ l p i ,.
c u u me ralş i 60l pl i ţ i , oosoOroa l ba ,d eoo r,a tă ou , roO z-e,te ş i alre
i n t rolrela m a rcată de u n ,a n cad ra me n<t s'c u l, ptat ou m o t,i ve
g eo m ect'ri , c e . P r i d vorul b i 'ser i d i d i n Luncani ( B, a că u ) , c o n ­
s t,r u i tă Î n 1 777, o o n s tj, t u i e d e a s e m e n e a u n exemp l,a r d e m n
,
d e am i·n t i t. Am p ll a s a t pe l a,t u ra d e vest a b i ,s e ri oi i , e l 'O're
s'bÎllp i i d i fe:;-i t ,oio p l iţ i , cu to rslade s,a u mo�ilv"2 geom2Tr1i'o2, ou
baze şi oaipi lt el ,e deiililoa t o nn, ame,nta te ,ş i unoade bcO' g'a t
d ecoO nat'e. D ea s u p ra 'are ul n fru mos �o i lş·o r, ,ce urmează a'
f.i d esfăcult d i n '5oÎlnld ulri i l,e ce-II ţ i,n ·a �CUin s . Pl r-iln m ă ielSuni 'a
toa re c u c e l,e i OIl e per·e te l,u i d es pă'rţitor, p niJdvolrul1 b i se nici:î
d i'n Cerviceşti ( B oto ş,a ,n i ), ocupă de a semenea 'u n l o c i m ­
p o rt a n t .
D i n t re p r i d vo a,rel e secol u l u i 0, 1 X V I I I - I'e a ma i m e r,ită a
fi a m. i n<t i te , p e n t r u li' s'O u s i,n ţa d o pl. i,r i i stî l p i l o r şi a f a so n ă ri i
.a roaldelo r, oe l e de 100 h ils,e ri oi l 2 d i n Dumbrăveni ş i ObÎrşeni'
(V'a s l u i ) . a m pl ,o 's.alte pe vest ; oei ,d i n 1 768 a l b i s'e,rici'i d i n
i
,a /ea ării .(V naencea ) , desch i s p e s u d , d eals,u p ra 'că,ru i·a se·
-Y
În'a, l 'ţ ă o oI opo'tnriţă d e ploln pol i· go n a,l , c u CIÎIte do i
stÎ' l p i de fi, e.cme l'a't u ră şi a oope r i ş poH g> o n a ' l d '2 ş i ţă ;
c e l c u ·u n �a,rmec a pa rte, 'a l b i s e r i c i i di 0 isaca (Vra noeo ) ,
cu s,tî l pi oio p l i t i ,ce pom'e sc d i n t r-.o g ri n dă d ecorată ş i se'
s p r ij i n ă p e o b'a l'u s t r,a dă c u d enti:c: u l, i , a vÎen d dea:s u p ra o
do pot n i ţă s<ou n d ă ·cu con sol,e e iophte, preoum ş i pe c e r
a l b i se riloi i di. n Popeşti ( I a'ş i ) ' 0 12 .s u sţ i n e 0 .clopotn i ţă c u u n
0
fwm o s foO i ş o r c u s,tÎ l p i i ş i alrca de l e c i o p l ite. N u t re>bu,ie
u i tat p e n t r u o ce'l,e a,ş i oa l l i1t ăţi alrt,i,sti ce , pri d vo ru l b i s,e,r i oi i
di n Fărcaşa (N ealmţ), o a re a re 'slt Î lp i i ş i oroade l e 'c i op l,i te'
c a ş i .celle ,a l e foişoru l u i d o potn iţei pe .c a re o sp rij i n ă ,
d u pă s ; srbem u l p r i spe,lo r t r ,a n sli l vă nen'e.
Pă stnÎen d 1:e rmilna 'ţ i'a p o l'i g o nad ă trad i ţ i o n a l ă a pă rţi i de·
vest, u n ele b,i ,s e ni ci a u pr,i d vOlru l de p l aln pol i g o n a l , ou m
est,,? c·oz u l p reţioOsl u l,u i epni.d vo r 01 b i se ri,c i i ,di,n Soci (-Vra n -·
r. c e a ) , d i n 1 785, p re'cu m ş i cel d e l a Răcoasa - (V r a n c2 a ) , d i n
p ri m u l d eoe n i u a l seoO' l ull u i a l X I X - E;a .
P r i n t re p r,i d voa.re l e de , l,a Îln'cep u t u l c el u i de- a l X I X - l ea'
veac .s e ,i m pu n oe i d e 11'0 b i se rilco Sf. NIÎ,c.a l.a 'e d i n Cola cu
(S u·c·::!,a va), , pe Slti<llp i , c u u meri ornaţi cu c u i e d e I,e m n ş 'i
o eo p eri,t <cu o bolltă pe pb n po l i gona,I , cel cu ,slbÎ lp i i del i oa t
c i o p l i ţ i ş i a rc a d e po l i loO be, d e l a b,i se ri o a d i'n Pu ieşti (Va s -
 Fig. 42. Biserica din Băişeşti (Suceava), consolă.
I·u i ) , da r m a.i 'a l els cel o,I Ibi se r i c i i Sf. D u m i t. ru d i,n Botoşa n a
( S u 'cea v a ) c u onca d e l e ,executate d u pă sli s,t etmu l p r i � pel or
t ra n �i l văln e n e ,ş i ou o b a l Ul s um ,dă o.n i'g i n a l .c i Ol p' l ,i tă .
ACO P E R I Ş U L
T u r. n uii dOipo1:n iţă aii b i s'e rki i d e l,e m n m o l d o veneşti ,
·a fO/r eori ,alm!pl'a 's-alt peste p w n·a os (Băişeşti, Bogdăneşti­
S u ceav'a ) , ·est,e a şezat În major i t a t,ea ca zlu,ri lor pes'te p.rid ­
vonu, 1 a d ă ug.at. ESlte ,a, ici dov-ada �ollo s i ni·i oI o pOIt·n i·ţe l o r d e ­
t,a ş .a.te , tnal d i ţ i e ' pă s<t'nart ă prin piro'reşti,l e c l o potl niţe de l,a
Horodn icu/ de Jos, Vama de Sus, Mitocaş, AdÎn cata (S u ­
ceava), s·alu oea de J'a bi.s e ri·c a M er i ş or d i n Scorţeni ( B a ­
c ă u ) , a şez·arte deo' s· u pra i n t ră r i i .
S u b il nlH u e nţ-a d ilrectă 'a b i se r i·c i lo· r d e z i d , u n e l e l ă c a ­
ş u ri d e l e mn d i n seoo l elle X V I I I ş i X I X , ,a u bol ot a na .o s u l u,i
stră p u n s.ă de OlÎte o (tu r l ă . A m i n t i m oa ,z ulr.i,le b i se. ri,c i J o -r :
S f - ţ i i A r ha n, g h .e' l i di n Moara Nica, Sf-ţ i i Voi e,vo z i di'n Băi­
şeşti, S f . N i co l a e d i n Colacu ( S u cea va ) , preoum ş i a cel o· r
d i n Poi a n a Largu / ui ( b i se nica B u n a V,e s tire ) , d i,n 1 74 1 ,
Ţibucanii de Jos ( N e a m ţ) , 1 774, Dumbrăven i (Va's, l u i) etc.
m a j olr i t a tea olcelstor r u rle f i, i n d 'Î, ntovă' ră ş i t e de oÎte două
t u r. n u l eţe fa,l , se, .peslt e pro n,a o s .ş i a b s i, d ă .
A c o p er i ş u, ri l e bi's·e nilci l,o r Id e l emn d i n M OII,d o v·a !>Î n t exe­
c Ulba te Îln p a, t r u a pe, c u o ,Î'n d u k i pe Î n pantă slp re m a'rg i,n e .
E l e u,rm e ază Î n gene re oon,tulru , 1 , pe re ţi l o r , a ,v Î n. d fo � me
p l i ne de g,raţi,e . Cită m ,Î 'n -al cest s·e nl s aOOi pel r i şul bi s,eridi d i n
Răchitoasa ( s elOlo'I 'Ul I X V I I ) , p e Icel aii f, rUlm oo,se i bi i' s,e ni lCli d!iln
i
Fărcaşo ( N eam ţ) , pe c e l ·a·1 b i selrilo i i d i n Lunconi ( B,o că'u ) ,
c u s't, re o ş i, n o o l un'9 'ită , 'se m i 'Î n·fu n d 'a tă , ,s p r i j' i, n i tă p e că p ni o n i
ci ol p l i ţ i , p recu m ,ş i pe cel 0·1 S c h 'i r u l ,u i C o z l·a d i n Piatra
Neamţ.
U ne l e I .ăoo ş u,r i , d i'n t "e c o,re omi·ntim pe .oele d e l'a
Schit Orăşeni i( B·o<t oşo n i ) , Sf- ţi i A rh a. n 'g h,e'l' i d i n Todireşti ş i
Sf-ţ i i A rh o. ng he H d in H um oreni ( S UIO'80IVO), o u 'srtrealş i no pe
,l a t u ra de vest m u lt p pe l uln g i:t,ă d upă fell'u ,1 cell o r.a pe oa re
c o n si ructOiri i Î n l emn I·e vă z Ul se, ră l a b i seriai<le d i, n Arbore,
Părhăuţi s·a' u 11 ,0 G ura Humoru /ui.
Fig. 4 4 . Biserica din Broşteni (Suceava), console.
49
https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 43. Biserica din Boiştea (Bacău), console.
M u lte I I ăoa ,ş u r i o u st re a ş i n'o de j u r Î ml pre1 u: r m u l t 'a l u n ­
g,i:t ă , oum slÎnlt oOe l,e o,l,e s,oh i:t'Ulllu i de 110 Goşman i ( Neamţ) ,
oII hi's'enid i d e 1 10 Soci ( B, oICă l u ) , a'ocille i,o a călreli ,l ă ţ i m e
a t i ng e 1 ,40 m a b i s lr id i d,i n Coşin ( B a , că u ), p re c u m ş i cea
a bilslelni'c ili d i n P u i e ş t i (V'a ls· l u i ) .
e
S u b i n fh u e n ţ o ulnor ,alc ope rilşl u ri tr·a. n s i l v ă n e n e , d e o a 's e
salu b i·s·e r.i c i , m e ş'te' r i'i mol d ov en i reo l. i ze oză -a,oope r i ş Ul r i c u
f,rÎ ng e r.e d e , p'a n,t ă , -aIŞ'O c u m se Ipoot,e v e d ea 110 Sc h i t i şo r u l
d i·n Ceahlău, sa'u , l,a b i se.rilca d i n Chi riţeni ( N e a m ţ) . B i 's'e ­
r i c a d i'n Corjă uţi ( BoQIt o ş· a n i ) o , re streo ş i'na pe dO'u ă ni v e'l e ,
o ş'a 'c u m se i ntÎl l ,n e ş te d e's Î'n MOi romu r'e ş .
l
BO LŢI L E
i,n n i c i o z.o n ă · a ţă ri,i re, o l, i z O i r e a b o l ţ i( l o r n u ,a ·a t,i n s
m ă i ,estni'a IÎ nmî lln irt:ă Î,n ciJ i tOi r i iti e de II,e mrn ,olile M o l do v,e i . V ,a ri'e ­
,t a te a ,f.o r m e l o r bo l ţ i l or a rcelo.r, nelnvUlrhl,o r ş i co ns'ol l ,e l .o r
o cesto·ra slÎ ln 't m ă l ntu ni i,l e m e:ş,teş ug u'llu i de d ă .Jt u i,re a l e m n' u ­
l u i , format pe pa pc u rs u l a m a i m u'I ,t or v·ea c u r i . B o, l ţ i le se,mri ­
c i l·i nld ri,ce ş i c e' l e reoll i zo te d! i' n fÎş i i c Ulnbe I S, O'U d rept e pe
p l oln po, l i lg o n a' l ,r el p re z, i ln tă t i p u, r i l e Î n tî l n i te Îln b i· s·e r ilc i l e de
l emn di n Moldol v,o . Pnim u l procedeu de a oo peni re , bolltJa
s e mi c i Li ndnică ce sl u g e re.o ză ce r,u l , repr'e z i .ntă t rDid i ţ i.o , bolta
reo liz.ată din suprafeţe curbe s a u drepte de,zlvăll u,j,e d i băda
meş't e ru, l' u i lPo p ull a,r mo l ld olv,eo n În a i nlte npre,t a 'Î l n l emn
fOirme p polpri, i o r h' i,t e ot.u nhi de z i d , aj un 9 'Î' nd de ,a i ci l a pro­
cedee o rig, i n o l e . S i 's.t eme<l e d e 'b oll ti<re ,nlU u rm ă,ms·c on ume
ti p u ri d e p ilo n , a m be d e s i,st e m e la 'oa re tre b u i e să a d ă u -
9 ă m IŞ i a cope1ri .reo c u ta v.a . n d r·e pt a u no,r 'P r o no o s u ri ş i
a, l,t a re f i i n d Î n bÎ'i n i ,te Î,n c.a d r.u' l ,0'cel l' u,i o,ş i t,i p d e p l .a' n .
Form.o s,trăv,elch e de b o \.t i,re este 'oe,a a u n e1i b.a. lţi s e m i ­
c i l i n dri ,oe Clomu nă pel n 't r u t O'a t'e Î nc ă p e ni l e , r, ocor,d a tă pe
est ş i vest c u fÎş i i c u rbe, p e co' n tu ruii pe " eţ Ho r , o ş,a c u m s - a
pă st,rat 1 ,0 bi s e ri c a l u i D r a go. ş d e l,a Putn o . O b o l t i r,e , se m i ­
c i h i n d ni'Că aooperă ş i b i serj ,c o S.f. Me rcUirie de 1.0 Rădăşeni
( S u ce a v a ) , ct,i:bolri·o Il u i Ş t e�a n To m ş'a (sec. X V,I I ) . B i, s e riloa
d i n Rugineşti, 'c e p o a.t e oobo'rÎ şi e a , dUlpă s i stem u l de
Fig. 4 5 . Biserica din Părteştii de Sus (Suceava), console .
46
o \ , '. I b " fi V 1,00 M
� ..J... I
47

Ancadramen/e d e uşi şi feres tre :

Fig. 46. Biserica din Broş/eni (Suceava).

Fig. 47. Biserica din Fin/inele {Suceava).

Fig. 48. Biserica din Mănăstioara (Suceava).

Fig. 49. Biserica din Bicazul Ardelean (Neamţ).

Fig. 50. Biserica din Forăşti (Suceava).

Fig. 5 1 . Biserica din Cozla-Draga ,(Neamţ).

Fig. 52. Biserica din Brăeşti (Botoşani).

Fig. 53. Biserica din Vă/eni (Neamţ).

" b , • • 100"
o , 4

49 50
53
51
52

https://biblioteca-digitala.ro
c o n stru·cţie, i,n seco l u l , a l X V I I - l e a , a.re o s i n g·u ră bo l,tă
pe' s't,e p ro n.a- OIs ş i n a,os, term i na tă pe .vest cu filş i i c u rbe,
a htaru l f:i,i'nd ş i e, 1 aloOlpedt cu un s·e midlli nld r.u m co,ndat, pe
vest ş i est, c'u Hş i i 'cu rbe. Velch,j,ul I ă lc olş d i n Vă/eni (m u n i ­
c i p'i u l P i·o:t ro N eormţ) a re Heco re Î nlcălpere olcOIpelrită c u
cite o bo l tă serm : idl i nrdri,c ă , bo lţill,e d i n I p ronoo,s lş i o llto r
f i i n d o lşe�olt e rpe ,r,e t nog-ere d e t'repte. O trumO'o'să ,rea,lliz a re
de bolti,r·e 's,emildl ,i ndnilcă ÎntÎ' iln i m l, a b ilse,r,jc,o de I I,e m n a
s'c hitu l u i Mă năstioor,o ( SUice,olv,o ) d oltiobi l ă Î n se;ed u l a l
XVI I I -'I eo ,t impu ri·u . P ronoos,ul l , d e numa i 1 ,20 m lun ,g 'ime,
este a oo p e r i t dU '0 bOllrtă s emjlc,i l indrilc ă , cu lax, u l perpendi ­
c u l,o r pe a x ul bo:lit i,ri.i na o's ull ui , s!prij i n'irtă pe pa tru ,Olrc:e
t ra: n 'S'Ve rso'le d e'oo rate cu b Ulmtbi . Gni,ndo despă rţito'm'e d i n ­
tre n ao s ş i plro naos elSt'e deoor·otă 'cu roz·elbe ş i Jt: re i pro.f H e
ηn fnÎIn,g hiie. N OO'S'U,I e s t'e 10 ,o Olpel rit ou o bo llt ă s,e:m i oiH ndrică
pe 'o x'u l 'Î nlcăperi i , ou o'rce o'S'e mă,n ă to'o r·e Ice lor di'n p ro ­
n o.os , rpom:inld di n oonls o l e Î n Id rept,u l ,o lb s·itdello r. Boha n ·o o ­
s· u+ u i e'ste slj:'răipUin s.ă d e o turlă ,ald ălu g -ată c u .o!c.a� i ·a " răpă­
/uirii " b i's erid,i , du!pă 'C lJ m om i nteşme i nls'oniipţi a , o ,repolroţie
di n 1 848. As·e m ă-n ăltoolre ,�Înt şi bolţille .bi's.eridi di,n 00/­
pan i (1.o: c,o Hta,t e,a R, u n c , .oroşul B u h uI Ş i ), oş·e zalte o i c i pe
Ir,etrage,r,i de t rE!ipte srprilj i n ite .pe oo n sole. O i n teresa n tă tm ­
ta,re 'a bo lţHolr se g ă!s'e ş1t e l a bi serilC i l e di n S% neţ, Todi­
reşti, Humoreni. P,ronlo.o s uii e. ste a'OOI p e r' i t ou tOiV,an d rept,
n o,os'u l Iau .o bo l ,t ă s·e m id' l inld rj,că c u r,e tra.ge, r,e .nord ş i s,urd
pe DÎmne diisipu$le in trepte. Araud b.oII'� i i s,e s/pri:jilnă pe o
cons.o l ă dOlpl ită . All tolru,1 elst-e uOOipe'rit cu .o bo'l-tă o se-rnă ­
n ă. to a r·� oe·le,i di n naos, rooo rdaltă c u f,Îş i i ou nbe. Ame-I e
tro n sver'slalle a l e bo'l ţ i i a,llto ru l u i d i n Humoreni, ca ş i ner­
v u ri l e c,� ma rch ea ză fÎş i H e Icu rbe, sri n t d e' oo,r,o.te "Ii:n frî n ­
g h i e" .
N o'v'o b i. se r i o i i di,n M o a r a Nica ,eSlt,e a oo. pe, r i ,tă cu o
bo lltă ,s'e m ilCli l i,nrdri'c ă i nte nsecta'tă Ipe l ot,u ra de vest p " i n ­
tr-,u n p l 'on Î nd,i n o t ş i s't răpu nsă d e o t u,rlă d e f.onmă dl l i-n ­
d r i c ă , ila, r -ol iitolnu 1 , de OISlelmlene,o , c u o ho'lltă s,emilciillind rlilcă
mco rd a tă l a elst ou conl� uruii po' l ' i g.o nla l o'I pelr,e'ţ Hor, p r i n
fIÎş i i c u.rbe.
B i's enica d i:n Forăşti olre o bo l tă sem i c itlli:n d rilcă d eols'upro
n a,oslu l,u'i , retJra' să d i n Iper,imet r u l pe-reţi,IOI f !prin i,n te,�med i,u l
uno,r fî.ş i i de tlalv,a n e s u sţ,i n ulte d e oo n sol,e profi,l,ote, semi ­
c i l in,d ru ce s'e pre l u ng eşlte ş i deolsl ulp rla u l �a,rUlI Ui i , r-a cOll1dÎn ­
d u - se l a est cu o bOI I,tă fo rmată d i n d ou ă f,i'ş i i c u rb e . R a ­
'co nda rea i n1Jre ,p 1'0 n-u'l , pdli '9 'o n a I OII a I t a,rul u i ş i pe ri met' fUil
baze i bo lţi i -s e fa'c e pniln ,i nterme d ilu l a do' u ă fîş i i trilu,ng hlilu ­
I a r,; d e tava n e .
N u p utem -i n'c h e- i a exemp l i f,i că ' r ille de b ils e ri c i a copelrit'e
c u bo lţi semilci-l in drke f,ă ră p r,e zenta rea 1 6oa ş ul l- u,i d i n Măş ­
căteşti (Nea mţ), de 1 0 Î n'oep u t u l seco'l u .l: u i aii X I X - l ea , ' pm­
tă:t.oo'r-ea b,ol ţ i i 't rad i ţi.ona ' l-e. P,rOl n oOlsu l e'ste -aloOl pe,�i t a i oi ,
ou t-ava n d r,ept, i 'a,r b.o lţi l e sem ioi,l indriloe ,alle na o.sul U i i ş i
olta ru l'u i , rooolrda te pe ve-st ş i , re'spelct,ilv, pe esrt, a'u g ri n zH e
d e nlolşlt ere dleoo.ra:t>e o u denlt i,o u lli , sp�ij.i'ni!te pe OOIn <SIOII'e
'o u forma den ' umită i n .popo r "Icap ,d e 00,1" .
D i n va r ietla tea de b.olţi akăltJ uit,·e d in ,f,Î,ş i i 'cu rbe -s-a u
d. repte p e pl'an POII,i9 0 n arl , a na - l i zăm oilt-eva mo-n ulm e n 'te oe
-i I Uls't rează ore'a ţ i,a oarti'stilcă a meş't'e r u l,ui po'pul'O<r. B i se,r,iloa
d i,n Dorohoi, i n ă'lţată În 1 779, a re p r.ona.os ul ,ş i aha- r u l
.a coperite -cu clite u n t r un c h,i de p i-r-ami d ă , i a r bo l -ta n.a o's-u ­
l u i ,este f,o lnmată di n dO'uă bo l ţ i s'urp rapuse d i n fii/ş i i d repte.
Gel,e rbrei IÎnloăperi 'o,le bi's'e'niiOÎli din Merişor-Scorţeni, Î n ă,I ­
ţ-ată oo n f.o rm pOim e l n ilcului ctit<o ri'cels'c IÎ n 1 799, s'Î. n t a l oo pe ­
rit'e cu b al'ţ i in f.o r m ă de tru<nohi de p i rOl m i-d ă , 'd U feţele
l a temle .ret'r,a se , pe g ri n z i În t repte, cu b a zel·e , dreptu n g h i,u ­
l a- re Î,n pr.o noos ş i a l ta r _ş l i pol i g o n-arlă i n noo' s . Tot b o'lţi În
fo,rmă de trun chi de p i-romid ă , pe p lla n pdi .g on al l iQ.ooipe .ră
p r,onoo'suii ş i a l,t a rud b i sle ri di di n Str.acova, tava n u l na-O' s u ­
l u i fi,ind Înlsă de uln H p deo'sebit, rea'l i �alt Î n�r--o �o nmă
s i m ill'a ră c u -o linlVel l , i't oO l f,e În tr'ei ape, pe , I 'a,b u ra d e est.
f i i,n d l iln tlens'ecrboltă de I!yllaini uii 'tÎmpl,e i , fionmÎnld un tli mpon
tri ung h i,u l,a r.
B i's-e.ri-c a Sf. Nko l,a'e d in Co/acu alre tmi bol-ţi pe pl,a n
p o l i g<ona' l d i n fiÎ lş i i Id u rbe, p e a h'a r, p ro n oos 'Ş i Ip ri d vo r, i air
n a-o s u l e,s,te alcQlpeni,t -c u o hOiltă c'e ip o meşte p e p, l,a n dr,ept­
u n g h iu l,alr, sltră pun să , c'u o t urlă pe p l a n pOll i g o. na-1 . T r,e ­
cerea ,d e , I a pl,a n u, 1 drept u n g hi u l,a ,r l a oei p o l,igona 'l se falce
pri n int'ermed i u l u n-olr fii ş i i ou rbe de oo lţ. B i 's e r,je'a d i'n
M u nteneşti (Va s-Ilu i ), ridioată in 1 787, a' r'e t re i oall ote pe
p l a·n pOll i g.o n,all dhn fiÎlş i i ou,rbe, pe pm, n a<o s , na o s şi -a' lta r,
51
https://biblioteca-digitala.ro
c u .n e rvuri -l e seu l ptote. B i s e r i c a Sf. D u m i t r u d i n Horodnicu/
de Sus ·e ste a,cOlpe:rilt ă ou ş- a,s e oa l-ate pe ,p l a n po l i g on a l ,
i n'CI u'silV pe -ahslide, l'e , 1'a 'telra , l 'e . O bo'lti r,e 10 semă nă-to a re oferă
bi s'e rko d in Sărato (D-o b r,e nli - Neamţ), r ild iloat-ă di n 1 752, Iia
c a re Î n să 'o,bs:ilde'l e I,at-e rall,e s'Î n t ooope ni te spre m a,r9 ' i n i cu
tava n d.r,e p,t , i'a r În .,'e st IC U oÎt,e o semi'oallotă d i n f î ş i i c u rbe,
ce s -e uneşte cu bOl lita n-a'OISlull u- i . La b iis-e ri oa d e l em n d i,n
ca rtii,e r' UlI Sărata ( Mulnli lc irpi'u l P'i 'art ra Nea mţ), Îln ă'lţată in 1 787,
pronooSlu l şi aha,rull s'Î nt .alcloperite ou bo,lţi pe pl,a n pOll ig o ­
noi d i n fiş i i ou rbe, cea din , p r.o_n a<os -a ş,e zaltă pe retra g 'e r,e
Î,n trepte , i'a,r n a Ols'U'l pri n d o u ă bOl lţi s u p rarpiu- s'e , p ri m a i n
fo,nm ă Ide .t,r u nrch i de ' co n , iOl r ce,a d e dea' s'up ra d in fi'Ş i i
c u rbe. B,i ' s'e'niloa d i n Bogdăn eşti ($l ucea -va ), co n s,t'r u-iltă Î n
1 779, me p ronoo s u l , Ina o s u l ş i a l ta'r,u l a colpenite 'c u bolţi
pe p ! la _n poH '9'o:n a l d i n fiş i i c u rbe, Î n nla.os , trecerea Î ntre
b az.a p o l'i g o n ,a IIă a bOllţi i şi peri :m etlr u l pe,r,e ţi,l o r I rea l i.�i,n ­
d u -_se p r-in i n telrmerd ilu l u nor 9ri n'zli , a ş-eza'te pe t repte pa r'a ­
lel,e ou pl' anu l ,po,l i g.o n,a,1 0,1 b o l ţ i i , int,re bo /!ta noo,s:u l u i ş i
cea .a a,l ta rului ,f,i i nld o penet,ra,ţie d e bOlltă selmid -l, ind ri.că .
D,e u n ,f,a l1me:c de<Ol s e bi ,t S' Î nt bOllţille b i s-e rio;'; Ad o n m i l f,ea
Mo.i!ci i D.omn u l u i .d i,n Cerviceşlt i. T'oa ,te oe,l,e treli in că peri
s î n t aoopenite ou ai:te o ca, l 'otă Id i n n u me roo's,e fiÎlş i i -c u rbe
c u n erv,ur,i alpalrent.e ,c e se ,a ,d un ă Î n cîte o d h ,e,i'e de bo lrtă
d eoor-artă cu .rozete. Cel e 1 6 n e nv ur i o l e noaos u,l ,u i -sIÎ-n t
s-a ulpiate i n ,hÎn<g hi e " . F i i nld Î n ,inltelr,i .o r u l alc estu i I ă,oa ş n u
,poţi să n u e'v<Olci n-u m e l e I Uli I-o n s'i n Durm iltra l ş'c u ş i Uri ­
g Olre d U i I'g helr oa re, oo n ,fo rm , i,ns'C fi, pţi,e i , a u r-e a,! . i z,o t În 1 787
o'ceo stă opelră de ai(,tă . Rel m a'I1oaIbHe 00 e�ec uţi,e ort.i sHcă
s î nt şi bolţill e b,i,se riloi l i d in Bă /uşe'n i (Botolş a'n i ), Î n ă lţait ă Î,n
1 71 0 de J Uip'Î n u l I,o n Ba ş<Oltă , p reoum ş i o e l e a l e b i'se,rilCi i
d i n Pog /eţ ( B alc ă u), ,d i n 1 828 .
D i n tre I ăoa ş u ni l e de l em n i n a o ă r o r aloope ri re i,nte­
r i oa ră i'nltÎ lni l m OtlÎ't bo l ta se:mi!cHi n d ni .c ă , ait ş i cea pe pl al n
pol i,g .o n,a 1, dt,eMa se , imp u n -cu de,o:s'erbi:re. B'i serioa d in Dră­
g u ş e n i ,alre p nOinrao\slull bo' IINlt 'cu lun se/miloil l hn d ru raloolnda t
spr-e vest ou u n tru nlo h i d e ,oo n , iia r n - a.o slul ş i a l tla r u- I c u
cîte o bo l't ă pe p lla n po- liig<o n a l . L a B,ils-e ri oa AdOirm i re,a
M a i 'c i i D.omn ull'u i d i n Brăe'ş ti, n alo s,ull ş i .a1h,a nul slint bo l t i te
semid l inld ni'c , io,r pro'noo s u. 1 ou o bdlrtă pe p l a,n p o Hg .o nlO' 1
a l u nlg i t dli n fiÎlş i i c Ulrbe. B i'serilc-a SHnţi i IÎmp ă paţi d i n Hor­
/ăcen i ( B.oto\ş<o n i) , oo n s-t,r,u ită ,i,n 1 788, ,a re p ro n a.o5U'1 ş i
a b slird a <ooolpenite ou oÎte -o bo ltă . pe p ion pOII_igo:na l , i air
n a,o s u l cu u,n sem ilo j,l i nrdru .o a re ' alre, l,a pa rt,ea s upe-ri,o.a ră .
pe a Xl ui i lon g ilt'u d in ,a' l , o nervu>ră slO u lipt,a tă . La b i se riloa Schi­
t u / u i Coz/a I{ P i.a. tJra N, ea mţ), oel -e tr'ei ahside s, Î n t aOOiper i te
cu bolţi sem iloi , l,inldnioe, ra'oondate cu �i'ş i i lQurhe, i 'alr n ao s u l
ş i p ro n,ao s u l .c u bo lţ-i rpol l i 'go n a- Ire , ,d i, ntre ca,re, ce,a di n
p ro na ols alo ope,ră pa rţi,a I ÎlnlCăperea , În pa r,te<o de -s-uld f i i n d
a me na j ,a t-ă un fell d e t,a ,i niţă ce senvel a , durpă spu serle I,o, oa l ­
n kHOIr, d e a s,c u'nzăt.oo.re pe_nt nu IhUIO fUi r ill e pre:ţ ioo's e Î n oa ,z
de .p rimejdi e . O i nteresantă IÎmb i n alre de bOl lmi re sem ilc iil i n ­
drilcă ş i ou dall'ote pne,z,ilnlt ă ,b;il�eniloa driln Schit Orăşeni.
P rona Ois'ul şi Ina,ols'u l slÎ n,t <o 'coperite ou bo,l ţ i di n ,�Î'ş i i ou r.be ,
p e p'lia,n po-l i g. o n<o l , prima a l,u ng i tă in sen s trlanslv elnsa l , i air
ce-a d i n noO' s i'n s e n s long , i t udi n a l . O boltă s,e m i 'o Î ' iii n d r i că
t.ra n s'v,e rs-aII ă , mco rdată l,a 51uld ş i no rd cu nÎlş i i Clu rbe, a c o ­
pe-ră aha rUII .
O m en ţ i une speoi ,a, Iă meri,tă bolţi ,l e b i se ridi Sf. N ilO O' l a e
d in Vama de Sus. P ro' na'o s u l elsrt'e alOorperit ou o boltă din
fîş i i c u rbe, pe p ilo n p o l i ig.o n a-I , c u n ervu r:i apa,renrt,e oe s-e
u n'esrc Înit,r-·o cheli e de bo- ltă .omal m en tată . Ho'lt·a e-s t-e re ­
t ro - să de 1110 pe.reţi p .,'i n i n te.rmeldi u l u n or g ri n z i d i sp u se Î n
retra g e ri slu>ooels irv e. N ao-s' u l ş i ,a ltalf'Ul l SlÎ,n t ,alooperiit e c u
bQllţi semiICliHn:drice, a ş ez.a t,e pe g ri' n z i , d i si p uise ,Î'n tr'erpt'e .
Bo, lt;a noolslul Uli s'e roc o rdează l-a vest p r i , n �Îlş i i Icurbe, i a r
b oit,a a l ta'ml u,i rpni n 't r-'u n tnmc,h i de 'oo n Ulş-o r ou rbat in
s e n s I'o ng'htuld i n a l . Ambele bo!lţi -a u l a palrte a slu pe rioa ră ,
pe a x,u l I ,o ngli ,t uld ina ll , u n el'ement bog.at om-ame nt,a 't "IÎ, n
�rin:g h i e " .
F,r.u. mo'a se bo l'ţ i -a,ne ş i b i'serilca Sf. N' ilco-I a e di n Broşteni.
AI,t,a ru l este aloOlpe ri:t cu o bo ltă sem k'iH n d rkă ra 'co rdată
cu con t u nul p,olli'9'o n a,1 a l pereţi-l o r p r,i n Hş i i c u nbe m a roate
d e ne,ry.uri .oe ip-Olr.neIS'C di n oo,n s'o le . P,ron oo's:u l şi n a, o s u l a-u
oÎte -o boltă pe pl'a1n pOlhgo no l ou fişi H,e m a rcate de ner­
v u ri ce pornesc din consol e p r()lfi , l ,alt,e ş i d ecora te cu oÎte o
rozetă , n e rv,u r i ce ,se u n eSic Î nrtr-o che i e -d e bo l tă �ru mo s
scu'hptată . B.ollţHe �Înt om ate -c u m o'til v,e g e ometri,c e, or,ud ,
., oz·e te, ,a ce-sle<o d in u. rmă u şor i n c i zate, p idate in a lb, ro,ş'u
 DETA LIU D S FEREA5TIeA.
SCARA '7 ;' 10

54
55
1 """"", :a
1.<:0 - O.O

57

Fig. 54. Biserica din Rugineşti (Vrancea). Fig. 55. Biserica din Hifişea
(Botoşani). Fig. 56. Biserica din Brăeşti (Botoşani). Fig . 57, 59. Biserica
din Miros/ăveşti (Iaşi). Fig. 58. Bis::rica din Vama (Sucea '/ a).

5 59

--
=

0+01=0
- --

:; C A R A 1 . 00 ' 0.07

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 6 0 , 62, u3. Bisefi::a din Lipovăţ (Vaslui).
'ş i negfu . O ri g i n aL= s î n t bo l ţ i,l e b i s e r i c i i d i n Luncani, fă ră
s e mn a l'a re a c ă r .o .r·a ,n u pu t,�m Î n c h e i a , co n s,ild e ră m n Oii , d e ­
s crierea b o l ţ i l.o r d e l,a b i serilc i l e de l e m n m Ollldove ne'şt i . P r.o ­
n a o: s u l a,re o bolrt:ă p e p l a,n dr'e'P t u ng h ilu l·Q of di n fî.ş i i ou rb'2
c a re se i,n terse'C't ează S'UIS cu u n ta,v,a n d rept. G r,i n d a de
n aş,te're .a b o l ţi i , pe s u d ş i no nd , 'e s'te decorată cu 6 0 -
p H t,u ri . N'a o s'uii e'ste a,coperit c u .Q bo>ltă semli d l i nld r ică ,
ra. co rda tă p e ve'st ş i est c u �Îş i i c u rb e , o u g r,i n z i le d e n a ş ­
t e re omla,t,; ·ou finÎ' n g h i i , z,i 'g zla lg u ri , d enINlcUlI, i , s pri jli'nilt e pe
oo n s.o le bog-a't ci.o pl i te . B,O' l t a d i'n a l,ta r .a s'e m ă, nătoa re 'ou
oela d iln p:/1cmarOls , a l ne 9'rinz,j, 1 e . de n a'ş·te �e d ecrorrate oa c el'e
d i n n a os .
lil n c h ,e iem p rezent,a r,ea s,i st e m e l o r d e a co pe r' i re a b i s e ­
Irki l,o r d e lem n mO'I,d ove n e pni n oÎteva exempl i�icălri de
I ă oa'ş u,ri aooperi,te ou tava'ne d repte Î m b i'n a 't,e ou bolţi pe
p lla,n po' l i g- o n ad d i n fÎş i i .c u nbe.
B i's-e ri ca di'n pri m u l d e ce n i u ·a l secol u l' u i aii X I X - l ea de
la Botoşana (S u o e al v,a ), ,a re pro n a o su l şi a l ta'r u l a CoO'p·e r,ite
cu tava ne d repte, raoo rd a te ou pe reţi i pri n glriln zi retrase
Î n trepte, i air , n a' osu l , 'O U o bo l tă d i n �Îş i i c u,rbe pe p l,a n
d reptu n g h i,u l m, s t ră'p u'n să d·e o t u r l ă poll,i gO' nalI ă . Ra oo,r­
d a rea Î nt r,e t u rl ă şi b o l t a n a o s1 ul l u i , s,e faloe p r,iln i n t e r m e ­
d i u l u nor fî ş i i d e f o r m ă d r'e ptu n g h i u l , a ră . B i s'e ri 'ca d e l a
Dărmăn eşti ( S u o e a v a ) a,re a l,t a r ul oc.ope,ri t 'c u u n tava n
d rept, pe p l a n polli 'g o n a l , cu g ri n z i a pa,relnte d i si p ui s e t ra n s ­
vers'a ! . ra o o nd a t ,c u ' p e reţ i i pri n p l anu ri Î nd i n ate . B ol ta
n a.QI s ul'u i 8'ste fo nma,t ă di n s u praipu n e r-ea u n e i b o l ţ i d e
f orma u n, u i tr.u n,ch i d e pi r,a. m i'dă p e pl,a , n pă tra t ş i a ahe i a ,
p e p llOln po'lli >g'olnad , ambele o u fievelle uşor c U l rba ,u,e , s:t ră ­
p unsă la p a rte.a s u pe ri,o .ară de .o t u,rlă ou ta'va n d re pt.
I n fl uen'ţ a I ă'c alş'u l,u i m OII,do,ve n e sc Î n l e mn a s ui p r,a cel u i
diln cel 'e'llall te ţă ri r.o m â ne s -,a s i mţirt ş i d i,n p'u'n'cWI d e ve-
62 63
J..t:====:::J o o
53
https://biblioteca-digitala.ro
Fig, 6 1 , 64. Biserica din Păuşeşti (Iaşi).
d e re a l b o l, t i ri i . E ste s ufi .o i ,e n t să a mi,n t i m că pelSt,; j' u m ă ­
tate d i n b i s e r i c i l e d i n j udeţu l B uză u , slÎ ,n t a, s t ă z i a,c'O' pe,r,i te
ou b'o l ţi o ctogo n,a l e , t i pi c moldove n eş, t i . i n T �an slil l va n i la ră­
să,rite.a n ă , b o l ţ i l e ,pe pl a n po l l i go n a'l s, Î n t Î ntÎ l n i't'e l a cÎ te'va
b i' ser i c i d i'n g ru p UiI I ăloa'ş u.ri lrO r d e t,i p t,ri' l o b a t c i t a t m a i s u s ,
ş i a'n u m e , I a B i l bor, T u l g h e ş ş i Topl ila .
D EC O RAŢ I A
D,a că b i s e ri.oi l e d e I'emn m a'ra m u re şeln e În' oÎ n tă m a.i
a l es pri n el eg aln ţa t u rn u ni l o r l or C'U v'e rt i ca l i<tote a'ooe n ­
t u a tă , c e l e d i n C ri'ş a na ş i G,uj , pr,i n m i n u n a tel e prils p e , cele
d i n B a n a, t p r i'n t o n-a Htatea cdo rilsti'că a pidu J1i i , b i se r i dl e
d e l e m n m o l dove' neş'ti se dilsti,n g pri,n a rt.a d eoo raţi e,i s,c u l p­
t a te . De ,I a brî ul m ed i a n Î n f nÎ'ng h ie , pîn ă l a c he i 'a de
b o l t ă , meşteru l d eoolre'a z ă o serie de e l e m e n te oo n st � uc ­
t i v e o u o g i'n' g ă ş ie fă ră seam ă n . A'P waipe c ă nu e x i stă
bi serică de I'e mn fă r,ă b rî u l m e d i on În If nÎ'n g hie, d i s, p, u' s
u·ne o r i s p re I p a,rtea s Uiper,irOa ră a pe,reţi l.o r, roema roab i l exe­
c u'tat ,I, a b'i l sle-r,idlle di' n Răch itoas.a, Drăgeşti, Tg. Ocn a­
Tiseşti, Luncani ( B a' c ă u ) , Schit Orăşeni ( Botoş'a n i ), Dum­
brăveni (Vasl,u i ), Boiştea ( Ba lc ău) I'a o a re b rî u l m e d i 'a .n ,a re
:
m ot i v e l e d e oo r a N ve Î n llr,enupte.
La u n e l e ' l ă .o a'ş'u ri , d e co r.aţio fa,ţ adelor n u se m ă rg'i neşte
la o b i ş n u,i:ta ,,�nÎ n g h i,e " , , c i este , muri t m a i ,a m p l ă , Î'nf.J1u m u se ­
ţ Î n d oorn,i'ş a s a u sod u l . La b i s e,rica de l e m n a s c h i ,t u, l u i
Caz/a, b rî i e s u b f.o rmă d e festo,n Î ndnlg d i n tre i pă rţ i t r u p u l
I ă oa ş u l uli . B i' s e ri ,c a d e l,a Corodeşti (Va s l uli ) , d i n 1 743, este
d eoo rată o u un bnÎlu " Î n f rî n g h ie " la socl u ş i d e un a lt u l ,
Î n fo r m ă d e z i m ţ i , s'u b stre,a ş i n ă . B rî u l m e d i a'n Î n " f rî n g h ie "
64

65
a l bi.se·rid i d i n Rugjneşti. este Îns e ţit În pa rtea de s u s şi
cea de jes de m a i m u lte rÎ'nd u ri de ci'OpHt,u ni , dec.o raţie
ce se r·eg ă s eşte şi deals upra s.o cl u:l ui . Bi'serioa d i n Puieşti
(VOI sl u i), a,r,e Î,n , pa rtea ,s Ulperi'e alră u·n bnÎ u deoerat
" cu oi o­
p l i 1t u ri şi zimţi, ior hu mos·u l b:rÎu "În f,nÎnlg h i e de deals1upra
s,edu l1u i m a i pea te fi vă zut n u m a i pe vest. căc i o fest
clJIpr.i;ns, fă ră m i l ă , În t,e ncuio l ,a r,ecentă a sool u'l u i . La
bise,ri'ca de lemn " a schit u l'lJIi Geşmani (Neomţ), b nÎ'ull me­
diialn "IÎ n .f.nÎln ,g'h i,e elslte Îlnls.oţ,il1: de 'UinUiI ou den�i'clu(lli , s.odul
fi i,nd d·eoerat cu un a. ltu l IÎ n " zilmţi, ilO r 'corn iş,a " este Î mpe­
d ebită 'c u O' fniză de " elc'n iţe . M etiv' u l "Oio ni,ţei slu b s1re'a ­
ş i n ă ÎI regălsi m ş i l,a bi's,erioa d i n sa<1:u'l ObÎrşen i (oemu na
Vindelfe,i -Va's l ui), pre,cu1m şi 10 'ahe I ăc·a' şuri d e l a f.oste
schlitu ri .
COn'S.oI el,e b'i's erici lor de I'e mn m Ql ldewe'neşti SIÎ,n t .c i.opl ite
cu p refHe Îln re,b ra.g .eni sl uooesli,v,e , oa I·a Humereni, Dră g u ­
şeni, bi's,e d'da milcă a slohilbul l,u i de I,emn Sihl,a ' (Viîn,ăltie'r.i ,
N e:almţ), cu :� erme den Uimite Î'n pelpe,r "cap de ca'! " , ou m
s,Înt cele d e l,a Bă işeşti, Băneşti, (Sl uoealv'a ), Corni (Nea mţ),
Rusăeşti (Ba,că:u), da,r m a i a, l·e s cu cen's'Oll ,e per,echi , rea l i ­
LO,te d i n eÎt,e trei bîrne ş i ,ca r,e s e r,e gă sesc 'ş i Î,n i ·n teri'o r,
pre'cum sÎ,nt oele de la bisefi.oa d in Beiştea. Cen'sQllele 'i,n ­
teri,e are a l e bi'ser.jc i i d i n Tisa Si/vestri (Bacă'u) sînt deoe,r,a te
cu metiv,e ·a ntropomorf.e, că re>f,a .Ie ce,r'eslp unid l a exteni·er
cens.o l·e cu dec.o r.a ţie În "oap de oa 'l" . C'en's e l,e:le b i s'e rioi'I'Or
d i n Vama de Sus, Vînăterii Pietrii, Sărata (Pi,atm N eamţ)
şi d i ·n Breşteni s.Î nt deoe rale cu ne,zete, i a r oel'e a l e b i seriloi i
d i n Părteştii de Sus sînt o mate o u spi,ra, le, ce d a' u i ma g,i ­
n ea u nor dilscuri de ·cer,a m i'că s m ă,lţuită.
O atenţie deos'e bită acerd ă meşterul de,ce"a t.o,r c h ·e n a ­
ru l u i u ş i i de i'n't,ra.re, Înfrumu s·eţă ri i l,u1i ; d esene g e.ometriloe
În<1: r-·e g a.mă va r,i1ată, prefi le, f,nÎng h i i , flelri , c'O nls,tJi ·t ui·e met, i ­
vele deoer·atilve a l e a noadralment,e br biserilc.Îll.o r di n Bă­
neşti, Mănăstieara, Cumpărătura, Breşteni, Se/eneţ, (Su­
oe:a'v o), Derehei, Cerviceşti, Hifişeu- Crişan, Schit Orăşeni
(Beteşa,n i), Cie/pani, Luncani (Bacă u), Mănăstirea (wmu na
Da.g !Î ţa) ş i a ltel e .
Ineg.a l,a bi le În f,r u mUls,e ţe rămîn Î n să .a n oa d ratmen,t el e
de l a Bioazul Ardelean, cu a,ş eza rea metilve'br red Î n d cer­
,c u i ; oei de la Brăeşti, a' l ,că ru i dece r e'ste constitu it d i n ­
tr- un 10l nţ de 1 6 re,z,ete ; oei de l ,a Drăguşen i, ,de I,a Schitul
Coz/a, deoe,nait pe IiÎ\n.g ă be'g ă 'ţ i,a de rez·elte şi cu m eti,ve
fl,era le pUlrta,te ,Î n g wă de oÎte u n ş'a' rpe ; cel d e la Feră,ş ti
cu căn i,l,e de �I'ori, s·e a relle şi I'u n a . O netă .aparte, pri n
" m edennli's mu'l " s ă u , s,e degajă d i,n alnoadraimelntul u ş i,i b,i­
seriioi i Sf. N icelae d i,n Vama. E I es'te rea:11izat di:n jeouri d e
I'in-i i , fermÎ'n d pri nt,r,e ahel'e d'O' uă sfeşn i oe stihz.a,te.
U nele Iăoa şuri m ol deveneşti a u şi f.,· ume,a s·e a n c a, ::l,ra­
me.n:te d e f.eres·t"e oa cele d e l a bils erid l e d i n Corodeşti şi
Begeşti (Va s, I,u i), d eoe.rate ou v,iţă d e v,i'e ou red , cel,e de
l a Văleni (P,i'at,r,a N eamţ), decera't'e cu c rud , che.nm,e ,
"e�ete, reali Î'z.at,e ,din moHv'e g eeme't'rice, ,ce:l e cu meltj,ve
flora le de l a bi,s,erilC i le d i n O bÎrşeni ş i Puieşti (Va s l u i), pre­
cum şi oel e ou orestăt u ri ·ale bi's·e r,jdi d in Ru in eşti, pă-s-
<\/t"at',= cu 9' rijă Îln pod Ui I Jăoalş,ull,Ul i ş i pu's,e -In va l'e a're pr.in
I' l ucră ri le de res1!a u "a re Înoheiate rece'n,t.
54
https://biblioteca-digitala.ro
o 3 4 5
66
U n ah el 'e ment oenstfUlotiv, pe co re d e:c em,t,e nul il g ă ­
seşte dem n de o' atenţi,e Sipec i allă, e,s te per,etde despă rţi ­
te r d i,ntre noa-os şi pmn'a:os. F'O nmat d i, n stîlpi cioOpliţi ce
ma roh e.a' z.ă d es:c h i d el �i l a rg i . a rc a de tratote Î n fe �me Via ­
r,i,at,e , fni,ze sou l!ptate, sa, u cu 00 g a leri.e de i'oeane veoh i,
peretele d e's, pă,rţit,e r ·eferă a dese,a a cel·e a'şi meti've d ece­
rati'v e ηntîl n i te 10 pri $lpe, an-ca,d ramente sa'u oatapete' sme.
Melrită să am inltilm oa vo'lone'als'e ne.all iză' �i per'e:ţ, i i despăr­
ţiteri ·a, i bi's'e,nilCi lor di'n Schit O răş en i, Rugineşti, Drăguşeni,
Răchiteasa, Merişor-Scerţeni, Vama �-e==su-s, Băneşti, c u
s,tilllPii cj,op'I,i ţi În t,e rs'ald ă şi a roada spriljlinirt:ă pe c'O n,so:I,e
",qap de caii " , Horednicul de Sus, ou d e'uă 9'a'I,e'n ii de i'oe'alne,
HiNşeu Crişan, Sănata Dobreni, Sişoani, Veineşti, dar m a i
presus de aloeste'a peretele despă rţi'te r decorat o u ,f l o a re
de l a lea ş i ImlQlti,ve herdlld ilc e 'a'l hi:seni!c i i d i,n B răeşti. O netă
o'Par,te o prez i n tă per,stele despă rţi't er al b i s'e rilOi i di n
Ce/acu, d ecerat cu ,a .�cade, u meraşi d e p' l iţi şi oO rnaţi cu
cu,ie de l e m n .
N aeslu l este d e$lpălrţi,t de aha r ,prin cataipetea,slm ă . B i ­
seri c i l e melld e,v en'e ş't i o u trumeO'se cata petelsme scu l p,t,ate
Î n I·em n , 'a vÎnd oa melt Î<ve de:m i,n a,nte viţ'a de 'V ie c u s,t ru ­
g u ri , fru nze de stej a r s a u Heni şi oa re Î'ncadr,e ază i.ceane
cu pictură de b u n ă c a l,itate. M erită să cităm ,oa:f::a ipetea:smo
b i s'eribi Ilu i D' mgeş de l a Putna, e, pera d i,n 1 760 a wg rawi­
I·er Anten ,ş i I,e n ; oea de l,a bi'senilc a VÎnă,torii Pietrii (PilQ<t�a
N ealmţ), ce se Slpu n,e ,c ă a f,o�t a d u'să de l,a mă.nă's,t i "eo
B1ilserioa,n i , fapt, s p re Î n tă ri r·e.a că rui a vi ne i nlseriipţi a că
I ăca'ş'U I a foOst GOn'st,ru' it pri,n sli'hnţa şi chel tluliola ,I u. i " loii
egumenuf de la $iserioani 1776" ; pe cea de la Ferăşti,
l u orată de z u:g ra vul Anas,t as'i În 1 772 ; cat'alpete,a sm a de
l a Horodnicul de Sus, rea, lli'z ·ată IÎ n 1 790 de zuglfOvi i Teader
şi M a ri ,a ; oea de l,a Derohoi, l'ulc r,a tă În 1 792, de Ana.n'ie
de l ,a S uoeal'Ja , p"ecum şi pe cea ou ,ulşid e Î mpă ră't eşti
d a ntelate de l,a hi's,e ni!c a d i n Boteşana.
Ţ'rat,a tă În codrul d esmi'eri loO r helţi l e r, deco"aţia sou lp ­
tată a O 'oes1! era oon,s'titu i·e o' 'va l:cal r,e -ad,i 'stică nedepălşită
Î,n a rhiteotu ra de l e m n a a lter prOlv i ndi relmâ neş:t i . Nu
putem IÎnsă să ,n u a m i ntim şi 'a i d m in' u na 'ba d ecoO raţ i e
'
$Iouliptată a bel ţ i l e r de l a b i senid'l e ,d e lem n d i n Măşcă­
teşti, Cerviceşti sa'u Luncani.
Î n c h'ei nld prez,e nta rea deooraţiei scu, lptate a hi se,rid' l ,or
de lemn mol,de'Jene, cea piota1tă fi i nd foa,rte m ră şi apar­
ţi nînd n um a i secol u l u i al X IX -'Iea, treb'u ie s·ă subll i'n ie:m că
În exeouta' nea ei re;gă �im pe lî.ngă metilvelle 'O rn a mentale
Întî l n ite i n Î'ntre alg a ortă româ nească şi ele m e nte sipedfice
deoer,aţiei Î n pi atră , oa "oO cniţde" s a u b�Îe' l·e ,,'În z i mţ i " .
,p·e ntru a .ne fa'oe .o i mag i,ne de a nsa:mbl,u alsu'P' ra bils e ­
ric i l e r de lem n m e, l d ove'neşti p rez.entă' m În cell,e oe urmează
zece I ă cQş,u,ri, d i n d iferi,te j u deţe a l e Meldevei , u rmînd
e rd inea cr'e n e log,iică 'a ri,d i'că,ri i I,e r.
Pe o' tew să a satu l u i Miresfăveşti ( I,a şi), de u nde se
desch ide o' p ri vel,i,ş:te asup ra vă i i ,rîu l u i M e' ldeva , i a r În
zi le'le ou cer s'e ni n , a su p ra p i s c u r i loO r celer mai ÎnaHe a le
Ceah lă1u l'ui , 's e ,a f,Iă bi·se·rioa de lem n, 0t'Î1t'erie a răze'ş i loT de
67

Fig. 65, 66, 67, 68 . Biserica din Bă/uşeni (Botoşani).

68

69 70

Fi.g. 69, 70, 7 1 , 72. Biserica din Horodnicu (Suceava).

72

71

https://biblioteca-digitala.ro
a,ioi . Pe anoald mm en t'u l u ş i i d e intr.a re, a mp l-a's-at pe vest,
d ecora t eu ch-en 'a ' re g-e o m et rj-oe :uşor i noiz.a te, ders dfră m
oe,le d D U ă d ate i mpDrtia r n> te rd i n i,sto r i a I ă.c a ş u'lru i : ,,7043
Ghen -a rie", 1 535 a n'u l de Întî ie Înto-om i re a I ă'oa'ş' u l u i şi
"
" vă/eat 7263 ( 1 755), oÎn d m eşte ri i Sta n , M i h,a i ş i Toade,r
a d u c b i seniloi' i noutăţHe C D n ,st ruet>i ve Î,n I ·e m n a'l ,e secolu l u i
a l XVI I I - le,a , N u au mru ltă 9 ' r-e u t'ate s e pD a te co- n s:V ata că
b i seri ro a a a,vUlt i o n- i ţ i ol urn p l a,n d relptu n rg h i'u l a r, eu a bs'i d a
pDll i g D n a' I ă d e:c �o. ş o:t ă ou oi ' n o i l at u r i . ' Abs idele ,ll ate' ra l e
d reptun g hilurlra,re alu f.ost .a rd ă u'g.ate l a mr i � l o o U' 1 ve'aleu l ui a l
X VI I ' I - I ea , F'rumD'a's a declOraţie a �aţ-ade·lor m ă' rtu,r,irs,e'ş te p ri ­
cepe rea d ă ltu i ri i Î, n I,e m n a pri : m u l'u i m erş te r. D-e ars'u'P �a
tem e l iei de l e m n , d o'uă brî i e , u n UiI IÎ n �r,Î ng h i e şi a l tu'l
d in l i ni i fnÎnte, sălPa'te pe a'oee a ş i bÎ.r n ă , Î noi,nge b i se ri c a .
Un i sousH b rî u de ofo mr b u � i aldJÎlnrc săpa,t e, Î' n oD n jo-a,ră m i j -
1 0lc'ul Ilbaalş'u Iruri , ' iia , r .o ,fni ză d e ,ooni,ve, u ş'o.r i,n,ci�a:t'e , d espăr­
ţ i te p ri, n c r u c i , derc o r,ează p,a rtea s,urperi·Dra . ră a p.e reţi,l o r
a oestei.a , Tot seoorl U' lrui a l XV,I - l elQ , ,a pa rţ i n ş i oe l,e d o u ă
feră' stru id d e fo nmă s e m i:ci. rou l o r ă , tă,jote Î n spaţ,i u l ofenit
de , lăţimea un,er i s,irng'ure bÎrrn'e , m ărrgliin ilt!e ou oilQ pll ,i'tJu ri ş i
a f.l,ate pe d eoro ş u r i . T o t c e va urm a Î n prez,en1:ra rea Q oc e'stu i
ed irf id ' u d e l emn apa rţi n e a n ur l ui 1 755, P e l -atulfiO d e YO'2' st,
a fo s,t a,dă u g at un p rird v,o r desdhli 's (a stă�i Î n- c h i , s), c u stÎ I:pi
c u oane'lr u. ri şi oiopi 'irt urr i , ,cu barz'e l e deoD rat,e c u rozete,
calp irtlel,e cu om,a rmenl�a iţ ie ge'ometnilcă rşi costO,ro:a rba m ă, i'elstmirt
Oi Dpl:ită . Na,o � u, 1 este d espă rţ, jî de p r'o n'a os pri .nt' r- u n perete,
cu i n t' ră ,fHe l a ter-ar l e sem i 'c i rou' l ,a re, ior cea oenitra l ă tări,ată
Î n aroorl'a d ă ş i s,c u l ptO'tă c u p' rofir l e ş i fOozete. Dea,s'urp ra , m a i
m u lte g ri n z i d ecorat'e o u m Dt i 've g eDmetrioe sepa ră d o'u ă
rînduri d e ,iOD' a ne, , c u p i'Ctu ră o e se Î,n c a d r'e a·ză ş i ea s,e co ­
l url'u'i a, l X V H I - , I'e,a .
P ro n a 'o s u l este aroD penit cu o. bD' hă pD,I,i g o na I ă d i n �Î'ş i i
c u rbe, p revă,z ută o u ,o. c h e i ,e d e bD ltă d e:c opaită c u rlOzetă ,
boltă · retr,a' s.ă m r u l ,t rd e l a per,eţi p r i n i,n ,te nme:d i , url u n u i t,a varn
d i n g ri n z i , sprij,i ' n it l a n D rd şi s u d pe oo n s D:l e d 2'co rate Î n
" o arp d e ca l " . N'a'D su l ,e st'e aroDpe rit c u o bD ltă a s,e -rn ă n ă ­
tDa.re o a' re s e ra eDrdează o u pe.r1eţi i p ri n i'ntermedi'u,1 a pa ­
t r u fî'ş i i de co, lţ. Leg ă ,t u ra Î ntre a'oearstă b o l,tă şi a bsi d el e
l a'te ra l e , a COlperilte ou �Î' ş i i c u rbe, s,e �a'ce p rin i nt,e r m ed i U' 1
u nor s up rafeţe IÎrnd i n a te, Alta wl e,ste ,a 'c orperit ou o. bDltă
d i n f,Î'ş i i ,c u nbe, ou ch'e i'a de bD ltă o m a m e n t:a,tă , pen,e trată
p e vest cu b o lrt a n ao's u l'u i printr-o fiî.ş i -e d e bo ltă s'e m k i l'i n ­
d rkă , D ecoraţioa scul;ptată , a tît a rbD l ţirl D r .cît ş i a pe rete'l u i
d e spă rţito r, este oO' l ora.tă vi'u , a mri nti n'd u - ne pe aoeea a
b i seri'C i i d i n Brro.şte n i .
Lra 1 9 km depă rt,a re d e V' a's I Ul i , s e arf l ă s a tru l Lipovăţ,
aşezat 'pe ooa's't ele dea l u rirl or o Fă,g ăld ă u , S uceven i şi L i po ­
v ă ţ . A I ă tmi d e bilse,rjlca d e z,ird , s a t u l pă ,str'ează ş i vec h i'u l
I ă oa ş d e l emn c u hr-o m uii Sf. G he,org h e ,
În pom e lnic ul ctitIQ ri'oesc, relfălou,t d up ă ce,l v,e:c h i Î n
1 883, sîn t Î n serr i ş i 0 0 pri m i otitori Ştefa n oe i Ma re ş i s D ţ i a
s a Ma rir a . Ca ş i trad i ţio a , p o m el.nliou'l treoe c a a l d D i l e a
ctit<D r p e L up u l m a re vIQm i ,c , cor e ,a refă 'o u,t I ă oa ş'u l d i,n
LiPDVăţ l a 1 626.
Î r n f.orma actu a l ă , b i s,eri'oa din L>irpovăţ rpDaortă Î n să
a m prenta u.n D r i : m pD rta nt·e m D d iHcă r i , p rD've n' i te d e s i g ur d i n
seco l u l 'aii X VI I I -' Iea ş i p e oO l re p u te,m s ă l e at rib u i m oe,lo'r
d o i a rh i m a n d ri ţ i , A, n a,tor l,i i şi Acaeh,i,i , cu ca re se Î n ch eie
p o m e l n i 'ou l .
B i,seri'ca ,Î n făţirşe'a ză u n p l an tri lorbat c u a hs id a răsă ri ­
teană cu oi , n c i l,al1: u r i , i a r ,cel,e l'a1erail,e cu trei l at'u ri . Adă u ­
g'i rea u l teriDa,ră a albs,i ,d elm l a te ra l,e se pDate vedea d i n
s i st e m u l d e Q'coper,i roe a a cestD ra c u tava'n d r,e,pt, a 'şezat
m u. l t m a i jDs deoît o� 1 al , n a ve i .
Faţad e l ,e I ă cOlş u l u i srÎ nt d e:cDmte .cu b �Î i e Î n frînlg h' i e , i a,r
m i,n' u s'cu lel 'D r fe'restre d i s purse pe d e' o fOoş, I,i s - a'u a ,d ă u g art
În se,col'u l a l XVI I I - l ea cele patru feres,rre m Olri , di n t re ca re
dD uă pe o bsri d e le ,1'Oteonall,e, 'CIU ,alnroadram e nte ou p rDfill e
00 ş i oDlnnli' şla I ăoa1ş,ur l u i . M erită s ă a m\i'n1 ti m ş i slt'r,e a ş i n a
prel u n g ită a a oestu i'a , Î, nfu n d a tă cu biÎme d i sp u se Î n t re pte
ce se S'p rij i,n ă , pe oD n sO' l e C i D p l i,te.
Pe l atu ra d e vest este u n p r,irdvD r cme a fo s,t i n' iţi a' l
de�c h i s , .pe stî l pi cu ca'n e l ur i , a'foard e festo n a te şi o. b a l ur s ­
tradă di n bî r n e oi o pl.ite , U şa d e irnrt ra �e În l ă c a ş e'ste m a r­
cată d e u. n a nroaid ra ment d eoD'rat cu fDz,ete. ACD pe,ri'rea cu
g ri n z i o pmnaos'url,u i poa r,tă 'u rm erl e b D l ţ i i i . n i ţi a l e, se m i ­
c i lri n d r i oe, Î n n a D S , o. b o l tă din �Î'ş i i c u' rbe, a u m u c h i,i l e
i n d i'c a te de n e rvur, i În f rî n g h ie, este a şezată pe 'g rimi di s -
56
https://biblioteca-digitala.ro
p u s e În trepte, s p r ij i n ite p e o D n so l .e ao S'emă n ă, toa r,e cerl,or
exte. r i o O're . Al ta,r u l es,te a co pe rit cu o. bDltă s'e mi cii l i n d ri,c ă'
raoD rdra:tă l'a elslt, cu oOln:tu'nud 'pereţi :l,o r, pr.irn i'nrberm -e·d i,u l a
t rei nÎş i i c U' nbe. Ceea ce oD'ns,t i rt u,i ,e o r i 'g i na, l ita tea acestei
cD n struoţii sînt p i + a şt r i i ce m a rchează a tît a bsri d el e l a te ­
ra le, c î t ş i a l,ta rul ş i ca,re sÎint iden rt id c u st'Î l ip i i pri d vD r u l ui
ş i a i perete' lru i de:spă rţiroo r d i,ntre n a DS şi pro n'aos.
O frumo a să Qatarpete a s. mă pe trei re'g i'stre, d els pă,rţite
p r,i n c h e na re c u m oti,ve flo ro l e ,ş i a nt rD pD morfe, pa,re, d u p ă
fact u r,a pilOt u r i i , g ra'� i,a l e,g ende lo,r Î n l i mlba g r,e a ,c ă, c î t ş i
p e n,t ru f'O iptu l c ă es.te o rg'a ,nirc l eg a1ă de t' rurp:u l I ă, ca'ş url u i ,
a a pa rţine p r i mei j um ătăţi a se!oo l ul uii XVI I .
Depa rte de sat, a, şewtă Î n t r - o. z o n ă d e d ea l u,ri mD I ­
C Dme, bi,serriroa de I'e m n Sf. G h e o rg h e a ră m a s s i n gm u l
m a rtD r a l v,ech i i a şeză- ri săt'e:şti d e l a Păuş,?) şti ( I o ş i ). L a
sfÎ l1ş i tv,1 s'eoollru lui a l XVHI - I ea , S{]IU Î ncep u turi oe,l u i u rm ă .t D r,
5at u l se m u tă pe I,oc u l a ot u, a l , ridi'OÎl ndu -'se În m ij loc u l să u ,.
În 1 805, b i seri'oa de z il d . D a r rl,ă 'c'a ş'u l de l emn n u este n u ­
m a i m ă,rbulri,a u nei vech i vetre de sat c i ş i a a. rh i tect u r, i i
mD Ildov,en eşti În lemn d i n s ecD I UII a l XVI I - l ea . D a tată ,Î n
m od oe rrt p rin 'i ,n s'oripţi'a , frumDoS să- pată p e L a tura d e s,ud
a I ă ca ş u l'u i , bise rica este ctito r i a di n z,i l e l ,e I ' u i Va s i l e Luip'u
VOie-VD, d , ,a l u i I e rem i a M u rg'u l eţ.
F' D n m a sa, o. navă drept'u ng h i ul a ră cu ahs i da rălsă ri ­
tean ă d ecroşată p o l i g,o na l ă cu 'c i n c i l aturi şi cu u n pr'D ­
n' a D S p D.Hg 'D n ad ('ou t r,e i l a t u ri), constitu,i e o. oD nlf i rma re
e l ocventă a vech:imiri oO'cest u i t i p de p l a n . B o l,ta p rD n a' Ds u l u,i
este a s,t ă z i că1z' u tă , d a r ea păls,t re a ză pe vest s u p ra,feţe, l e
p l'a n e p e oa re s e s'P'rij,i'nea'u oÎ n d va f,Î 'ş i i l e c u nbe a,l e bD'lţi [
i n i'ţ i a l e , s,emilOi l i nid rioe. Refăcută şi Î n na'DS Î n ·fD n m a sem i ­
ci l i n drică , aroDpe f1i'rea 'D' rig irn a l ă s e păstrea ză Î n a l ta r, CD n ­
stitu ită d i ntr-o. b D l tă semid l i nd ri c ă , retmsă l 'a nD rd ş,i s u d
pe g ri nz i c i D p lHe c u p rDfi l e ,Î'n r,etr a g e re, sug,e rÎ n d d irsp u ­
n e rea Î n trepte ş,i rooondată l a ră 's ă ri,t c u trei fî,ş i' i cu rbe.
Fă ră Î n d D i a l ă că I ă,o aŞ'u I a a v u t i,n iţiol o. boltă s e m i 'c i l i n ­
d rică ,u n, i,că pentru tDate incăp err i l e , s i stem străv·ech.i de
'O o operi re a 'I ă ' oa'ş,u l ur i de ,I'e m n .
Ceea ,ce Îţi aMoage a 't enţi'O l,a bi'seri,oa de k�m n d e l,a
Pă uşeşti, s î n t n u n um a. i p rD.pDrţ,i,irl e s a le s,a u strea 'ş i n a m u l t
prel'ung i1ă p e vest ş'i est, c i , m a,i al l e s , deco'raţ.ioa d eQ, sebită
a foO'� a de'lo,r. U n b rri u cu denho u, l i d e'cD re'a ,z ă oD rn i şa , i a r
mijil ocu l est'e Î noi,n s d e u n b rî u in t o r's a d ă ce s,e Î n olţă ,În
dreptu' l uşi i de . i n tra re, c u rozete d,j,f,e rite, b nÎ'u , ca,re am i n ­
teşt,e a ce l'alş'i el,ement d eCD f'atil v Î n p i a t ră d e l a b i serica
mă n ă s t i r i, i D ra;g>D m i rna . Pe deo ro ş ur,i , Î n dr'elpil u l prros'c omi ­
d i ei şi a d iooD,n iloD n u· l,u i , s'Î n t să,pate m i nuslc'u'l e l e ferestre
D r +g i n a l e .
I n te rio ru l calpătă fa'�mec prin peretele d e s pă rţi tolr d i n ­
t re n a D S ş i p ro n aos, Deosupra cel'D r tre, i ,i ntră,ri , g ri n z i
deoD rat'e , c u d ent,iloU'l i s'epa ră d ou ă reg i's'tre d e stÎlil pi stru n ­
j i'ţ i , dri'Slpus,e s em i : oi rc u' I 'a'r, ou co l o n ete tDrs ion'ate. Catape­
tea's m a atCt u ar l ă este adU'să de la o. a lt ă b i se6că , În secdl u l
a l XVI I I - I ..�a , . da r ea pă' strează uş i l e Î m pă-răteş,t i d e l,a cea
D rig'i n a' I ă cu p id u ră d i n secol u l a l XVI I -rl,eo ş i ou o. d eoD r'O ­
ţie Hora lă , pri n tre c a r'e floore·a de cri n , oe se regă' seşte
să pa'tă Î,n pi atră pe l eSlped,ea f u n'eraoră , aflată Î,n p rD n ao s ,
a l ui B illri u şlda , f i i,oa otiltowl uri , ră,posată Î n 1 658.
La ooa 6 �m nD nd - vest de tÎrg'uş.orlJl Pu ieşti, pe u,n d ea r
Î n a lt, l a pDa l el e c ă r u i a c u rge I i . n i şti ,t , d u pă ce a s ă p a t o
va l e adînc ă , rî u l Str.Îm b a , d6i nu i e d e s eoO' I ,; b i serica de
l em n Sf. N iicD' l ae a �DstU'l u i soh i,t' d i n s'at'u l Cetă t u i a . D e
dil m e n �i u ni mod e,ste, d aor a rmo n i o'S e' oh H'irb mte, c u � il: rea ş',i n o
m u h p rel' u rn 'g,j)tă ş i Îrnvel'i to arre de ş i,ţă , I ă .ca' ş u l Înfă ţ i ş'2 ază ur n
p l'a n d roepbu n g h i u l ,a r cu a rbsid a d e'oro ş ată pD l i'9' D n a l ă cu
o i , n o i l a t u r i . Ceea ce a tra ge a tenţia s, Î n t nu n Ulm a,i a rha i ­
cel e fe r"2' stre d e pe d o u ă d i n l a t'u r,i l e a bs'i , d e,i , u n a sem i c i r­
.c u l,arră şi a l,ta Î n fD�mă de ste'a cu pa lt ru c o l ţuri , d ar şi
fe'foest,rel,e mai m arri , a,fl ate pe naos, d e o o rate cu z'i mţi şDni şi
rozete ş i .p revă z u te c u un s i'stem d e fixa re a p i er l e i d e a,n,j ­
m a l e , oe Înllocu,i a Î'n vrem u r,i stră.veic h i g eamu l , l : ucr'at ,c u
cu i ,e d e lem n .
D eooor.a ţ i ,a s' cu Ilptată a faţadell'D r este co n s t i t u i.tă di ntr- u n
b �Î u ou d e ntioou l i l a socl u , a stă z i a'scun s Î n m arre p a rte
Î n te, n o u i a I ă , şi de un b �Î u d e D c n iţe c u parte'a s u pe rioa,ră
a s' cuţită, , să pat Ipe bÎma a d o u a de s'u s ,
P r i n t r - o. uşă ce pDa rtă e l e m ente d e fe ro n e r i·e , a m p l a ­
s a,tă p e vest, c u a'n'cad m m e n t s'c u'lrptat o u mDt,iv u l f ri n g hie:i
şi cu rozete, se i n tră În p ri dvowl Î n c h i s a l I ărca ş u l u i , odă u -
 Fig. 73, 74, 76, 79. Biserica din Ştiubarăni (Iaşi).

74

76

Fig. 75. Biserica din Trestiana (Iaşi).

Fig. 77, 78. Biserica din Golgolta (Vaslui).

79

https://biblioteca-digitala.ro
 O . 4 6 (l ' 1�
' __���___L-�__��__��I
�L
Fig. 80, 8 1 . Biserica din Pagleţi (Bacău), plan şi secţiune longitudinală.
g i re, se pa,re di n sec-chil a' l XVI I I -,Iea . T,a 'Van u l d rept a l
.ac-astu ia O're g.ri nid a d i n mij' lO'c ornarm e. notată cu r.o zete ş i
m oHv,e geometrice scu ll Ptate ş i �i, u co l.o �at,e . O Însem n a re,
so,i'să ou vopsea nea g ră , a mi,n,teşte u n ele l uorălri fă -c ute În
pa rtea de vest a rIăca'ş'u l u i : "Să se ştie de cÎnd s-au pod it
clopotniţa şi s - a u făcu t treptile fiind egumen ermonah
G h edeon Nemţean.ul ot Porov leat 7259 ( 1 75 1 ), eu Vasile
Docan am scris". Pri ntr-.o i n tra. re m a'rcată de un ·a ncad ra ­
ment şi m a i bog at derc ora.t şi cu pra g u l ci.opl.it În tr·e pte
se pă tnu nrde In na v.ă . P r.o n a.o s u l este despă rţit de naos
printr--a 9 ni ndă pe cono sol le. EX'ceptÎnd a oo rpe'ri rea refă cută
a a,lta,ru l'uri , cu tava'n d rept, ce l,e l'a l te d o u ă Î ncăperi slÎ nt
p revăzute cu cîte o bo l,tă sem idl i n'drică retro'să de la
perevi pri n s 'l!praf,eţ'e Î. nlal i n ate.
Lă'c aşul de l,a Cetă�u i 'a con servă una d i,ntre ,cel e m a i
va l o roase ca, tOlpetesm e m o . ldoven eşti d i n vea:o u l a l XV III - lea,
s c u lrptată În lemn, cu pi ,ctu,ră de bu,nă factur ă , În.c a d rată
În n işe, pe d.ouă reg, i stre de l,i m i tate prin che'n a' re f l o ra l e
şi cu decomţi.e În g'ilPs. P, reţioasă prin carl i·tat,ea e,i a rtisti că,
ca't alpeteaSima prez.i ntă i mporta nţă şi pr,i n f,a rptu l că ea
d a tează bi'serilc a de lemn de l a Cetăţu'i'a pe.ntr.u co re a
fost ex·ecutată . Pe i'c.oaln a ,d i n mij'l ocull .reg. i st' r'uII'ui do i , repre­
zentÎmd oa pu l pe g i u ,l'g'iu aii ,l u i IISIUS Hni'sltols , se tOitteşrte "godu
bojiiu 1 670 meseţa iuni.a dna 20" (anul do m nlu lu i 1 670 I· u n .a
i u n i e zl i u a 20). An.u l 1 670 reprezi ntă, cu ce rtit udi ne, da'ta
term i n ă,rili sch Hlu llu i de l emn de d e,a wpr'a vă i i St'nÎ m be i .
La m a r'9i ne de sat, l a Î nceput d e c.o d ru , e' s,te a'ş ezată
biserica cu h ra mu l Sf-ţii Voievoz ,i d in Bă/uşenl i (lBotoşaln i).
O mod estă co n'stnucvie de p l a n t,ri l.obat cu p ro n a.o s po oii.g o­
n all , acoper.ită c u Şii ţă , Îţi at.rag.e atenţi'a p ri n a l b u, l im a­
c u l ,at al pereţilo'r să i tenlc u i ţ i . Să nu pătru nde m În I ă'caş
Î n a i nte de a ad m i'ra a'n c-ad ramentu l uşii de i n tm re s,cl!l ptat
'c u fI.o ri ş'i proQlf i le pe m oHvu l ooniţei şi de a des' l uşri din
s l ova vremi i că a f,ost Î n ălltat În vă'l eatJu l 721 8 ( 1 7 1 0), de
j u pÎn u l l-an Ha lşotă .
Bolţi,le di n pro'naos, na.o·s şi all,ta r s,Î nt pe pl,a n ,p ol ig.on,a ,1
d i n f.îşi.i cunbe. Much.ili le sÎlnt i n,d icate d e n e rv u ri scullptat·e
ce se adună În oÎte o mi,n u n ată ch eie de bo ltă. Di n c-a,t a ­
petea·s m ă se pă's't r,e,a ză d o u ă g.rimzi d e'c ul pa'te cu a rcatu �i
proHl'a,te ou mot,i ,ve g,e Olm elt!rilce. Abs.id iollele s'Îlnt m a'�cate pe
pe,reţi i l-a n' g'itudi n a'I,i ali n a,os,u l ui .prin amade festoonate.
P rosco m i d i a es·te prevăz·ută cu două po,l ido a r,e d ec.o rate.
Sl'ugeru l Ha'şotă şi-a ·a l,e's olÎiCi I·oc-ul de veci , pi atro I· u i fune­
ra ră , frumo's soullptQltă În pi'atră , a'HIÎnld u -' se Î,n pwnaos.
După c e Ipa r'c u rg'i satu, 1 Horodnieu/ de Jos (Suc-e alv a), cu
gospodă niri l ,e de t i p u l cals'e l.or ou oc.o l , a j u n g i Î,n ma,rg i n ea
de no,rd a a·ce's'turi'a , I·a bi:s·e rÎICa I m ăllta r.eo Sfi, ntei C rud s,a u
Că l ugă ri,ţ·a , oUlm .o d en umes'c l o'c- ailn ÎiC,i i . P. e s ub dOlPotn iţa ,
pe două n'i'v.e l'e, pătru,n z,i În I·i,va,dra Î nc-h isă ou o imcrintă d e
l e m n . B i serilca te Î ntÎmpi nă o u prOlporţi ill e e.i a'n mom,ioase ş i
a coperişul prel u n g,it .pe că pri'o ri oiorpl ,iţ i . Lăca'şu l , ri dÎiC'at
În 1 7 1 7, a pre l u a t p l 'a n u l bri's,e rid,i ve'ch ilu l u i s'ohit, d istru s de
tăta ri : o n aivă d rept u nr g.h i,u'loră cu arbs'ida decroşată po l i ­
g o n a l , acoperită c u o bo l tă semidl llinld rilc ă u n'ilCă , rac o nda tă
l a est şi v,e st ou flÎ, ş,i i ounbe. Cee·a c-e ,i mpres'ione.ază : 1'1 mod
deosebit ,lla arc-e st I ă'ca'ş est'e de.c o raţ'i'a s,c ulliptată a exteri'o ­
ru l u i . An cad namen1'ull u ş i'i d e i nltifla re, a,f,l ată pe l aturr,a de
58
https://biblioteca-digitala.ro
su ,d , es't'e d eoolr.at cu motÎove geolffi<e t"i,ce ş i rozete bogat
o nnamen�ate. Un fr,u mos bnÎu Î n tO' rsaldă Î n ci n ge biserjlc'a ,
,i a r ,pa.ntea supe.ri.oa r,ă a pereţi' !.Qlr e,st,e d ecorată cu ocn iţe
cu oolonete tors·i' on'Olt·e . M oti.v ul oonlile, lor la corn i şe ÎI reg ă ­
s i m ş,i la allte !ă.o a ş u,ri de l e m n . Ceea c e m enită s ă s u hl i ­
n iem este rOlptUiI c ă aceste I ăca'ş u ri sÎlnt, În 9'e.n e'ml , bise­
rici de sch it, ceea ce me face să credem că a palriţi'a IOlo es­
tor el,e mente, speoi filce bi's'eriroi, l o r de zid , se datora că, I'ugă ­
ri l o r meşteri v,e n i�i ,de la m ă n ă s,t i ri ş'i care red a u În le mn
m otive cumoslourt:e În a ş·e ză ril le ,I OIr mo m',a h o le . Ci,tă m .Îm a,oest
s,em bi' serroa de lem n a sch i1'u l ui Goşmani ( N ea mţ), con­
s1,r.Ulită la 'ÎIn!oelpu,t U' 1 s·e oo l UllrU i laii XV I I I -'Iea , bils'e ri'oa de I,e mn
Sf. N i colae a fost,u:l ui schit StrÎmba, ri,d i 'oată de căII, ug ă "i
d e la m ă n ălst·i reo Neamţ etc.
La �m 20 a, l şoselei s.pre Vasl u i , u n dmm de ţa ră po r­
neş,te l'a s·tJÎngra şi d upă ce se pa �c u ng 6-7 km cu peisaj
,continu u de dea l u ri ş'i vă.i, se aj un g e În s·a tu l Ştioborăni,
s,ituat pe oOOlsta dea h Jl uli cu aoel'aşi nu me. La ,ilnt.ra.rea În
sat o i n'c i ntă Înoh i de oitmiti·rurl. Ai.ci a f.O'5t şi bi' se"i oa de
l e mm oo n stru, ită În m ij'l o c u l unei păd u ri secu l l a·re, astăzi d i s­
pă rută , ·a că r,ei ex,i'stenţă este d ovedită prin masi,v·itatea pie­
se/loD r de , lemn ale I.ă'oa,şu l u i . i n u nm a cutre m u r u l u i d i n
1 940 ş i a un ei a'llu necă ni de tere n , bi serica a f.ost m utată
i n l ocu·1 actua'l , de meş.t enu' l G h ,eolng h e B oda ie d i n I'a ş'i .
Lă'c alşul prezintă u n pio n trilldbat, cu albs i dele polig'o­
na'le (ou oi noi lo,t uri) şi pro naos po l,i 'gono l . La ex,te ri.or, o
bÎr.nă ma's,ilvă, de'c o r,ată cu mo,tive g eo met"ioce, i m itlÎ n d b rîu l
d e că'rălmirdă Î n z imţi, m a nche'a ză sod u,l , u n bnÎu În frî n g h ie
pet"ece m ij, llo ou l Iăcaş,ull u i , iim pe bîrna ,a doua d e surs
sînt săpate ocn i,ţe Î,n aloo+ ald ă dUlbl ă . T rei fere:s tre, cu a nca ­
dnam enlte ma'Sli,v,e , oio:pl,irte cu mOlti,ve g·e om e1lnÎlCe şi roz,ete
s pores·c fa nmeou' l fa,ţa delo r.
Pe l atum de s'uld ,a f,o·s,t ald bugot, În 1 94 1 , un pri,d ­
vor des'oh i s (la zi Î,nchli, s ou geolffi uri) , car,e reSipeotă deco­
naţila 'n .a w�lj , a·Sttfe' l ÎlnlClÎlt .oell nre alv, iZîalt lalne ,nevo i,e d e m ullltă
penSipiloalOÎI1' alt e ,pemltJ nu 'a miu - Ii a,colnda v:e'chl imea .b i ·s,e ni'CiÎ'i .
6ste Iluronait de · un meŞlter diln Slait , !rcjng1u Ma. rclrarre, de.s ­
oenldenlt aii fa rm Îli-iei ctirtolr,u hJi , Îm's'ori, i .ndu -'ş i ş i el , a srt­
f,el , n umele, d Ulpă m ali m'ulrt de do u ă sec1d le, Î n I·e m ­
n u l bi'ser.idi di,n ŞlH o bo ră:n i . .Gt.i lt,o ru' l Î I cunoaştem d esci­
frÎ nrd i nlsoriipţi'a ,săpată pe ma: sli'vUI! ·anoadr.a ment bogat
sculptat cu che n a re d i n f.nÎn:g hi i ş i I,i n i i frînte, d i spu's e pe
,l u n9' i m e ş!i Iătilffie ş i ,f numo'als e rmete : .. Această sfîntă bise­
rică au făcut G rigoraş Mardare c/ucerul, În zilele lumina­
tului domn Mihai Ion Racoviţă voievod cu ajutorul lui
D umnezeu şi În veacul Mării Sale În leat 7234" ( 1 726).
l. nte.r·io,rul Iălcolş ull u i se rem alrcă prin ,pe .ret,e l e despă,rţi ­
tor, fo rmat di n patnu stÎ' llPi bog.at ci'olPllliţi, şi o g' r,i,n, d ă de:oo­
rată, d a.r ma i all,es p ri n d i!băda exero u.tă.r, i i bo'l�i' l o'r. P ro ­
nuo,s ur l ş i nalos u.1 ,s'Îmrt aloOipenilte cu loÎte 10 bol tă pe piilain
po'l·i g o n all , din fî. şii c u,nbe, cu nenvu "i d eciQlrate Î.n kÎ nghie
oe ,se u n'e'sc Într-o cheie d e boltă Î,n f.onmă de roz·e tă , c u
e l emen'1:,e deoo nat,ive g'eo m etni'c e. Rooondarea Între bolţi l e
poHlg on a'l e şi per,e te s e fa'ce p ri n i nlt enmedilu l u n'o r g ri m zi
c u feţe o b l i ce, t ratate Î n trepte, ca şi Înfundătu ra ,sllreşi n i i
s p r.ij,i n ite pe con so' l,e OÎ'OIpHte Î n ...oal p d e oar. AbrS' i,detle I,ate­
,
mie StÎlnt m a;noat,e pe perete p r i n .oÎrte un a rc deoora,t În fnÎ n -
 ghie şi sînt acoperite cu cîte o bo ltă d i n fîş'i,i c u �be c u
much i i l e d ecowte Î n fnÎ n' 9 hie ş i retrase d e Il o perete Plri·n
grli.nzli d i s puse În tlrepte. A l lta riu I a re o boltă s e m idl i nd r.ic ă ,
mcordată p e es't cu fî. ş, i i cU'l'\be c u n'e rv u r i În frîn g h ie . S u pr,a ­
faţa tava n ull u i , ,d i ntre pereţi şli bo ltă , este rea, l i z<ată d i'n
g r,inzi În trepte s'U'sţ.ilnute de co n s o l e , s, im H a re ca fo rm e şli
�eta,j .j i soulptu rlal l,e cu cele d i n naos şi pron'alo' s . Î n a n s a m ­
bll' u l ,s ă'u , bi ,s,erilOa de I'emn di'n Ştilo boră , nli , oOln s,t itu, i e u n
va l'o ros exemlPl,OIr o'I olrh,i lueouu, r i i 'pOlp u l,a:ne Îln l e m n d· i,n ţi n u ­
l: u rHe de m ij'l oc a l e Moldove i .
Satu l Trestiana ( I,a ş,i ) este aşezat p e valleo prkÎu l u i d e
l a cor e ş'i -'a l u at n um el e , şi ca re s e va rsă Î n Va's l u ieţ.
Locuitori,i săi a'u fost ră zeş·i , Î n<rudiţi c u oe,i d i n Pooeaca .
Ră .z.elşi,i di n T,re'S'N 'OIna slÎ nt ctitori i I ă'ClQIşullu i de l e m n r i dkat
În sa,t l a m ij lo'cu l ve'O'c uti u i 0,1 X V I I I - l e a . De di mem i u, n i m o ­
':':HE I f". BOLrA PR.O N A O S : H e t e. eOL-TA ALTAR...
deste, b i slelrica d e l e m n c u h mm u l Tă ierera Ca p ull u i Sf. I o a n
Boteză,to rUiI poate f i soootită , ch,i 'a r s u b Î m b răcă m i nte,a d e
s'CÎ n d u r,i vops ită Î'n a' l r ba' stru , c a o bilj uterie a a rhitect u ri·i
i.n I,e m n di n j udeţ ul l oş i . Cu pr<oporţilill. e de o ra ră a'rm o n ie , Fig. 82. Biserica din Pog/eţi (Bacău).
lăca ş u l a, re o În<v.e l ito a r� de ş i ţă pe oo ntu ru l pe reti l o r, c u
Î, ndU' loi r'e d e parn ltă ISlprre malrg irn. i , s,t·nela,ş i,nla prel'u ng,ită semi ­
Înfundată ou o bî rnă deoorată cu patru rJ ndu r.i de oi o p l,i ­ a lta r cu m ot i ve f l o ra le, i a r cel d e pe l a t u ra d e n o rd
turi pe mOlti,v u l ro mb u l u i , ceea ce m ă.reşte fa r m ec url faţa ­ c u c i o p l it u ri i d en tice cel o r de la Î n f u n d ă t u ra strea ş i n i i . Pe
del,or. l a t u ra de vest este a m p l a sa t u n p r i d vo r, cu stî l p i i s c u l ptaţi
,Îlna ilnte de a d e, s'Cr,ie i n teriorul I ă·calş'u I, u i să cit'im i nscr·i p ­ Î n t r - o s u p ra p u n e re d e forme g e o m etrice, s p ri j i n iţi pe o
ţ i a să pată pe g ri nda perete/l ui d e!>pă rţito f, de.a s u p r,a itntră ­ ba ' l uls tr·a d ă , c u a rcal d e fe,ston'a te şi ooso roa b a deoo ra tă
ri,i oentra, l e , deoora ,t ă cu p rofill e ş·i e l e m e n'te d eco rati,ve pe mro1jilVlu. 1 b,nÎlu /lu.i mled iialn . P,e anoard ra men:tuii 'U ŞIi i de
g·e ometrke oa şi cele l a te ra l e : " S iea ţercov sătvori v dni, i ntra re Î n p ro n a o s , o rn a t cu motivele f l o ra l e şi g e o m etrice
Ion ' Nico/ai vodă. (,Ace,a' slt ă bi serică s-a să'vÎnş,it Î n zille,l e a'le fal�c;Jtdelo r, eSlt'e s ărpaltă i'st.o'nila IO lPida ră o I ă ca'şul,u i , " leat
I y l 11O,n N ilcoila·i vo' d ă ) . A făcut răzeoşi această sfîntă bise­ 7282 " ( 1 774). La GOllgodiita ÎnltHnrim ulna dinltne oelle ma i ,�ru ­
rică vleat 7252 " ( 1 744). I n'slonilP�i a repnezi ntă nu n um a i m o ­ m o a s e rea l i ză ri d e p e rete despă rţi to r. P a t r u stî l p i m a S I V I ,
men tu l d e apu n e re 'O I /oimbi ' i s' IIO've ş i d e statQlnnkire a l i m bi i deco raţi c u p rofi l e , m a rc h e a ză i ntră ri l e , dea s u p ra că rora
române, d a r ş.i m ă, r'tu r i'a elocv.e ntă a u n ei ctito r i i ră zălş.e ş.t i . este un brîu geo metric. La p a rtea s u peri o a ră s'e a f l ă o
r P ro'n'a ols u l este acoperit cu do u ă bOll ţi di n nÎ'ş,i i curbe pe fri ză d e c o l o n ete c u a rcatu ri tri l obate. F o r m e l e c o l o n etel o r
plan octog o n a l , a ş e,z ate Itra, n Slve nsa- l , cu n e rvur,i apa rente, ş i a rc a d e lo r, p r i n bogăţia s u p rafeţel o r c u rbe ş i a l i n i i / o r
sc.u l p t:ate pe moti v u l tr, i u nl g h i Uil u i şl i ·care cO'nlVerg Î ntr-o s i n uo a se, refl ectă infl u e nţa b a rocă . Aco p e r ilrea inte rioa ră
c h 'e ie de bO' ltă . C h e i a bOl lţ'i i d i n sllÎng.a es·te n e, deoo ra,tă , a s c h i t lJl u i s - a b u c u r·a t şi ea d e a te nţi'a m e.şteri'l o r În l e m n .
i a r oea d i n dr·eo 'P-ta reprez<i ntă a' cvi'l ' a bi<cefa l ă cu cruoea C e l e trei Î n că pe r i a u cîte o bo ltă d i n fÎ ş i i c u rbe p e p l a n
la m ij'l·oc. Reg ă s,i m Îln a lc eO'stă repreze nta r,e i d eela poll,iti'că pal i g o n a l . L a pirolnaos ş i ,nra o s , Î n:llre bo l ţi ş i pereţi sînt
a I'ui N i c.ol,aoe M .a.v r,o.coQ1nd at, vo·i evod ca r' e a do m n irt ş'i Î' n fÎş i i d e tava n ca setate ca ş i f u n d ă tu ra strea ş i n e i . C o n s o l e l e
Ta ra Româ,ne'a s'că ş i a că" u i tenld i .nţă d e u ni'tate p ol.itică ce s u sţ i n ca setel e p r o n a os u l u i a u f o r m e d e i nf,l u e nţă
a cel o r do u ă p r i n c i p a te se po.a.te d educe ş'i d'i n ηntocmi ­ balro,că . N erv u ril l'e oe marrlchează f,Î ş i ill.e , o urbe a'l ,e bQllţi lo. ,
rea , d i n pow nca s'a , a c ro n id' llO r pa ra'l 'e, l e a oel o r do u ă ţă,r.i din p ro n a o s şi naos sînt bogat d eco ra te În f rî n g h i e şi
ro m â n e. G r,i n z<ill,e ce fa'c l e g ă t u ra Î nur·e pe r.eţi şi bolţii , oa e l e m e n te g e o m etrice .
ş i ce·a oa.re I·e d e' s ip a,rte, sÎlnt de·oo'rot·e c u m u'lte rÎln d u ri de Lă' sI ηnrd Îln drealpta ,ş'o,so ea Uia Is p re Adj ud , dnu m u'l fo ",es,t i,e·r n e
cio:ploituri , ii d e nrt: i oe celo,r d e l a o o r n iişe. N:a o's u l este a'c ope­
po.a rtă call e Ilu n g ă pr·irn �rumoO'sa pă rd u �e a Pog /eţului.
r.it als em ă n ă to r, Î. n să n u m a i 'C u o s i,n g u ră b o l tă . N e·nv, uri 'l e
D i n t r - o d a tă , În vale, se iveşte satul cu c ă s uţe l e a l be ,
c i .or pl ite conver.g spre o c h e ile d e bQlI tă , d e �ormă d reptu n ­
a sc u n se p r i n b og a tu l po met. Să c o b o rîm s p re a cerceta
g h'i ul l a ră , d eoo rată c u moti 've g,eo m etriloe. Ace,e a lş i boltitre
se Î n tî l neşte şi la a l ta'r. Cee,a ce m erită să s e m n a, I ă m es'te fru m o s u l l ă ca ş a l satu l ui Pog leţ b i se r i ca de lemn Sf- ţ i i
fapt u l că p ro s'o om i di,a şi ,d io oo n i co n u i a u pa,rtea slu peri,oalră Aposto l i . Pe o g r i n d ă exte r i o a ra descifră m că l ă ca ş u l a
d eo o ra tă d u pă s i st,em u l i ntră r i l o r d intre n a o s şi p ro n a·o s . fost c o n s t r u i t În ain u l 1 828. De p l a n tri l o bat, cu a bs i d e l e
C a·t a peteo s m a b i 's eri'cj.i d i n Treistioa n a es'te o p era d i,n 1 8 1 9 poligona le, l ă ca ş u l şi-a pă strat p e reţi i a p a re n ţi , putînd
a I,u i "Timoftii zugravu". a stfel să a d m i ră m Î n v o i e fru m o a se l e Î m b i n ă ri Î n s i ste m u l
Îm b ră IG: ă mi nttea d e s'OÎnd u ri a'lba' str'e a' s·c u n d e des,j 'g u r ş i "coar d ă d e rî n d u n i c ă " , ce l e d o u ă b rî i e Î n frî n g h i e ce Î n c i n g
a lt e .e l e m e n,te d ecolra1tiIVe ,f,ru m o s luonate. mijlocul I ă ca ş u l u i ş i socl u l , ( i n s oţit a i c i d e u n a l t u l fes ­
B.iserica de l emn a ro stu:l,u i schit Go/gofta este alş e­ t o n a t) p rec u m şi a n ca d ra mentele s i m pl e a l e ferestre l o r
zotă pe 'u n dÎmb ,p/oirn de owoi mi ci , a'llbe, ÎlnlOQln�urat d i'n t.oaibe c e l e s u g e re a z ă p e c e l e d i n p i a t ră . P rintr- u n p r i d v o r d e s ­
pă rţi l e de co l i n e şi dea l u ri . S a t u l n u a l ua t n a ştere d ecît c h i s c u a rc a d e pătru n z i Î n l ă c a ş , d u pă c e m a i Î n tî i te - a i
d u pă sec u l a r i za rea a ve r i l o r m ă n ă st i reşti ( 1 863), din noii o p rit Î n faţa a n cad ra m e n t u l u i uşii de i ntra re , din bîrne
Î mproprieltălr, i� i , pe te r,en'u rid'e s'c h i ,t u,l,u i . m a s i ve şi c i o p l i t c u ro m b u ri . C e e a ce Î ţ i atrage p r i v i ri l e
Lăaa,ş u l fOlsltu, l'uli 'Slohril1:, .a'tÎrt: d e i ,�oll,alt de a,ş,e zălnill e să,teş,ti Îln de cum t reci p ra g u l I ă ca ş u l u i sînt u ri a ş i i stî l p i fru m o ş i
m o m ent u l Î1n ăllţălri i sl a l l,e, ,o p ălSiI!nalt �tră 'v eche,a fonmă oQ I ă,oa ­ s c u l ptaţi a i perete l u i d e s pă rţitor. Rea l i za rea tava n e l o r n e
ş u l u i a nteri o r, d e p l a n d reptung h i u l a r cu a b s i d a d ec ro şa tă fa rmecă . Cel e t re i Î n că peri s î n t a co perite c u bolţi p e p l a n
poligonală cu cinci l a t u ri . T u r/ e l e fa l se , de pe p ro n a os , po l i g o n a l din fÎ ş i i c u rbe. N ervu rH e bolţi i n a os u l u i şi a
n a o s ş i a lta r, a pa rţ i n secol u l u i a l X IX - l e a , pro ba b i l re pa ­ p ro n a o s u l u i sÎln t Î n frî n g h i e , c e l e a le a lta ru l u i sînt s i m p l e ,
raţi i le făc ute Iăoa ş u l u i de e ro m o n a h u l \/ e n i a m i n , n ume toate porn i n d Î n s ă d i n f r u m o a se c h e i d e b o l tă , d e fo r m ă
săpat În 1 830, i a n u a ri e 5, pe o b î r n ă exte ri o a ră de pe c i rc u la ră c u m a rg i,n i Î n frî n g h i e ş i m o t i v f l o ra l Î n p ro n a o s
l a tu ra d e n o rd , ş i ca re se reÎn tÎ l ne şte Î n p o me l n i c u l ctito ­ şi a lta r, d e fo r m ă d reptu n g h i u l a ră şi mai bogat deco­
ricesc. B rî u l med i a n al bisericii e ste d ecorat c u m otive rată cea a n a os u l u i . B i se r i c a d e l a Pog- I eţ e ste Î n resta u ­
g e o m et r i ce , iar la pa rtea s u peri o a ră a pereţ i l o r reg ă s i m ra re. S e v a p u ne Î n va l o a re u n fru m o s m o n u m e n t a l a rtei
ooniţele Î n a co l a d ă d u b l ă , p e ca re l e - a m văwt l a b i s e ri oa m o l d oven e şt i Î n l e mn d i n al X IX - le a veac.
d e l e m n d i n Şti o b o ră n i . I n f u n d ă t u ra strea ş i n e i este rea l i ­ C u rea l e ca l i tă ţ i a rti' st i ce ş i fru m o s Î nc a d rate Î n pei­
zată Î n c a s ete, d ec o ra te p e s u d , vest ş i est c u c i o p l i t u r i s a j u l M o l d ov e i , b i se r i c i l e de l e m n Î n t regesc fa rmecu l aces­
'd e l i n i i f rînte. B i se r i c a d i n G Ollgofta a re f r u m oa s e c h e n a re tor m el e a g uri bogate În i s,t orie, tradiţ i i ş i m ă rt u ri i a rt i s ­
de ferestre, d ecorate, cel e d o u ă d e pe s u d şi cel d e l a t i ce a l e popo ru l u i n o st r u .

59

https://biblioteca-digitala.ro
------
PROBLEME ' PRIVI ND ARHITECTURA M OLDOVEI Ş I A ŢĂRII ROMÂNEŞTI
D I N SECOLU L AL X I V . LEA·
V I RG l t VATĂ Ş I A N U
I n ce.le ce u r m eGză d o resc să fac cÎtevG o b s e rvaţi i şi
să a d uc oÎ 't eva pr'ec i ză ri Î n l eg ă t u ră c u două m o n u ­
m e nte d e a rh itect u ră , a m be l e p rezentî n d ca z u ri exce pţi o ­
n a l e şi i z o l a te.
P ri m u l m o n u m e n, t a ,s u pra că r u i a a m să m ă opr'e's'c e,ste
b i se r i ca Sf. N i c o l a e d i n Rădă u ţ i . P a rtea vec h e a c l ă d i r i i
se co m p u n e d i,n pronoos ş i n a o s (fi g . 1 - 3), fi ecare d i n
a c este Încă peri fi i n d Î m p ă rţită p r i n stî l p i Î n trei n a ve , a c o ­
pe rite c u bo lţi sem ici,l i n d rk'e u şor f rînte. La f e l s î n t fr'Înte
şi toate a rc u ri l e, a rc u l tri u mfa l . ca şi a rc a d e l e l atera l e
d i n n ao s ş i p ro n a o s . Î n n a v'a centrall ă , bo lţi,le - pwevă z ute
şi cu d u b l o u ri - s î n t a şezate pe d i recţ i a a x e i pri n c i p a l e ,
i a r Î n n avele l a tera l e pe d i recţ i a a xe l o r tw n svers a l e. D e a ­
s u p ra c o l a te ra l i l e r d i n n a es se g ă sesc m i c i Î n că peri ( .. ta i ­
n iţe"), p revă z ute c u bolţi se m i ci l i n d rice pe a x a l o n g it u d i ­
n a l ă , deci p a r a l e l e c u b o l ta n avei centra l e , m e n i te s ă n e u ­
tralizeze Î m pi ngerile l aterale a l e a cesteia d i n u r m ă . Acest
s i stem de b o l ţ i este specific şi h etă rÎto r pentru e x p l i ca rea
p ro ve n i enţei t i p o l o g ice a c l ă d i ri i . M a i p uţi n c a racte r i st i c
e s a'ncrt:u'alru!l. Forma,t d in tr-o Îln c ălp e re dreptung h ilu lla:ră - a co­
perită ş i e a c u o b o l tă s e m i c i l i nd rică u ş o r frîntă - d e ca re
se l ea g ă nemi j l 'odt o Ob5,i d ă S1emliloi' flaullla,ră, ,a oopelr,iltă ou o
sem ica l otă . P r,i v i tă d in i n te r i o r, b i se r i'c a d i n R ă ,d ă uţi este
o ba s ill i că , l i p s ită i n s ă de ferestre la n av,a centra l ă ; d i n
extell'1io'r e,a G pa re aa o b i serilcă - ha, I ă ( ,a dkă a u no",e
e g a l de Î n a lte), cu a c o peri ş u n ita r.
E l e m e n tele d e decor pl'O St i c (p ietră r i a de la p o rta l u r i ş i
fe restre) a p a rţ i n - ca ş i exo n a rtex u l - periea d e i l u i A l e ­
xa,n d ru Lă p u ş n e a n u ş i p r i n u rm a re n u d ep u n m ă r,tu ri e c u
p ri v i re l a o r i g i n e a t i p o l og i că a c l ă d i r i i .
i n l e g ă t u ră c u p ro b l e m a a cestei o r i g i n i , Pa u l H e n ry 1
a a v u t m e r i t u l să a t r a g ă ate n ţ i a a s u p ra ca racte r u l u i s p e ­
c i f i c c i sterc i a n a l n ave l o r şi a l s i ste m e l o r d e b o l ti re, refe­
ri n d u - se la struct u ra rea l i zată i n B u rg u n d i a (ti p u l d e n u m it
C l a i rvea u x I I) , pă,s ilrată l,a b i,serioa d i n F o nte n a y ( 1 1 47).
Se pune Î n s ă Î n t re b a rea - ră m a s ă fă ră ră s p u n s - c î n d
ş i pe ce ca l e a p u t ut a j u n g e a cest s i stem c o n structiv Î n
M o l d ova ? I n p ri v i n ţa a cea sta se p o t face Î n p rezent
u rm ă to a re l e c o n stată ri : t i p u l C l a i rvea ux II a pa re În E lveţ i a 2
l a b i se r i c i l e m ă n ă sti r i l o r ci sterc i e n e d i n B o n m o n t (pe l a
1 1 50, f i g . 5) ş,i H a,utrive (.î n d o c um e nte se p o m e n eşte a i ci
o " ecclesia constructa " in 1 1 62). B i s e ri'c a d i n B o .n mo n t p re­
z i n tă şi p a rt i c u l a ri1ate'a că t u strele n a ve .l e .p o a,rtă un a co­
p e r i ş u n i c, i n două a pe , l a fel c u cel d i n Ră d ă uţ i . I n
A u s t r i a , m o d e l u l d e l a Fonte n a y a fost i m itat Î n b i s e r i c a
c i st e rc i a n ă d i n V i ktri n g ( 1 1 32- 1 202). Acea stă struct u ră s'e
reg ă seşte i n c o n ti n u a re Î n d ife rite d i stri cte a u striece, s e m -
. n a l ate fi i n d b i s e r i c i l e d i n K ra n i c h be r g , Rem s , De utsch - G rif­
fen , Schwa n be rg , Ede· l �ah ro't t, P i ber, KOl m mern ş i , 1'a b i ,s'e­
rica pa roh i a lă c o n s i de ra tă ro m a n i c - ti r z i e (deci că t re m ij ­
l o c u l seco l u l u i a l X I I I - lea) d i n Th u n a u3. D a r d e s p re ră s p i n ­
d i rea a c e s t u i t i p m a i d e p a rte s p re ră s ă r i t n u a ve m , l a o r a
a ot u o l ă , .n i,ci o aUln'oş,t j,nţă . B,i ls erilc i ' l e ord i . niU'llu,i C Îl5>te rci a n
c unos,o u te d'in U n goa'fli'a 4 ( Beilla ' P6,t�ailva) ş i Tlratn s a VOln, i,a5
• Comunicare p re z en ta tă În şed i n ţa d i ,n 1 0 decembrie 1 97 1 a Sec­
ţiei a X I I I-a a Ac,ademiei R. S. România. O varia ntă În l i mba germană
o a c,e s,bu,i bex,t va a pă,re.a i n " R,evlle Rlouma ,ine d'H<il;lto,i re de l'A,rt" .
1 Pa ul Henry, Les eglises de la Moldavil:: du Nord des origines a
la lin du XVI-e siecle, Pa ris, 1 930, p. 42.
2 Joseph Gantner, Kunstgeschichte der Schweiz, I I . Die gotische
Kunst, F r a u e nf e l d , 1 947, p. 1 6, 24-27.
3 R,ichard K u rt D,o n i n , lur Kunstgeschichte Osterreichs, Wien, 1 951 ,
p. 1 1 7-1 1 8.
4 Virg i l Vătă ş i a n u , Arhitectura şi sculptura romanică În Panonia
medievală, Bucureşti, 1 966, p. 97 şi urm. (cu bi b l i o g raf,i e) .
5 Virg i l Vătă şianu, Istoria arIei leudale În ţările române, 1, B u c u ­
reşti, 1 959, p . 9 9 şi urm. ; i d e m , Î n Istoria arlelor plastice Î n Romănia,
1, B u c u reşti, 1 968, p. 1 31 -1 32 ; Entz Geza, Le chanlier cistercien de
Kerk (Orţa) . "Acta h i stori'ae a,rtium Aca,demi,a e Scient. H u n g . " , IX
https://biblioteca-digitala.ro
N OTE ------
----,.----
(CÎrţa), ca şi cele d i' n P o l o n i a 6, m u l t m a i n u m e ro a se, se
d e o s e besc p r i n s i steme d e belti re m a i evo l u a te, derivate
d i n v a r i a n te l e ci sterc i e n e d e n u m ite P o n t i g n y I I I şi C i ­
tea ux 1 1 17.
Lă s î n d la o p a rte e l e m e n t e l e p ro p r i i c u l t u l u i ortodox
( s a n ctu a r u l s e m i c i rc u l a r, sepa ra rea pron a o s u l u i d e n a os),
pe ca re le va fi i n tred u s m e şte r u l c o n structo r la ce rerea
ctito r u l u. i şi a a utorităţ. i l o r eol e s i'a sti<ce, e l e m ente l e s pecific
c i stercien'e r i d ică o pro b l e m ă d i fi tc i l ă c u p riv i re la d a ta re.
Ele n e 'O b l i g ă să d ată m b i serica cît m a i a p roa pe de
m o d e l e l e cele m a i Î n veo i n'a t'e. Act u a l m e nte p reva,lează
pă rerea că b i se r i c a a r fi d i n v re m ea l u i B eg d a n ( 1 359-
1 365), p"ilm ul voiev,od Îl n mo n m i 'n�alt ,alioi8. Se pune l� nsă ,Îlnlt reba­
rea d o că S.ogda, n va fi a'vu,t posli tbi l i'ta1tea să ,a d uc ă m eşteri
d i n A u st r i a s a u d a că se v o r p u te a d escoperi i n v i i tor
m o n u m e n te i nter m e d i a re În Slov a ci a , P o.l o n i a s a u În M a r a ­
m u re ş . Sed u căte a re pa re d eoca m d a tă ş i i peteza d e a
Î ncerca să i m p i n g e m şi m a i· î n a pe i in t i m p data rea b i se­
r i c i i d i n Ră d ă uţ i , d a r un ră s p u n s la acea stă intreba re
l - a r p utea eventu a l d a n u m a i u n s e n d a j a rh e o l og i c.
I n centi n u a re , d o resc să rei a u p ro b l e m a b i s e r i c i i d i n
m ă n ă sti rea N eg r u Vedă d i n C Î m p u l u n g - M u scel . Pern i n d
de l a te�a ca re atri b u i a f u n d a,ţ i i, l e (fi g . 4) un·e i b a 's ilHci
ro m a n i ce9, mă p re n u nţa se m Î m petriva exact i tăţi i re leve u ­
l u i 1o, f i i n d că u n a se m en e a p l a n n u ceres p u n de u ne i ast­
fel d e c l ă d ilri . P u'n e re a Î n va l oa re a a'ct u l u i d e d a,n ie d i n
a n u l 6860 ( = 1 35 1 /2) p ă strat i n tra n s e p t 1 1 - d e ş i n u se
referă la Î nte m e i e re , m e n ţ i o n Î, n d d e a r o d e n aţie făc ută
b i s e r i c i i de către N i cela e A lexa n d ru Voievod - Î m p re u n ă
c u p reze nţa m e r m i n t u l u i a cestu i a ( 1 364) m - a determ i n at
să - m i verific pă rerea n e g ativă a s u p ra p l a n u l u i , a d m iţÎ n d
exa ctitatea , d a r c u c o n d i ţ i a d e a n u - I m a i c o n s i d e ra ca
a p a rţi n î n d u ne i ba s i l i c i ro m a n ice, ci u n e i c e n strucţ i i g otice
m a t u re , une i b i s e r i c i - h a l ă c u dea m b u l a t o r Î n j u r u l s a n c ­
t u a ru l u i , a vî n d şa pte l a t u r i d i ntr- u n d e d eca g e n . Ca p a rt i ­
c u l a rităţi t re b u i e s e m n a l ate m a i Î n t î i d i me n s i u n i l e i n e g a l e
a l e kaveell o r şi a po i l ilp s a c o n t rat�e rtu rill o r . Ca a d a ptă ri
c u lt u l u i e rtedox se exp l i că peretel e d e s pă rţiter d i n t re pro­
naos ş i n a o s ş i cei doi p e reţi s u bţ i r i d'e pe l a t u ra răsă r i ­
tea n ă , m e n iţi să sepa re i n că p e rea a lta ru l u i d e p rosce m i ­
d ie ş i veş m Î n ta r.
( 1 963), p. 3 şi urm. ; ef. şi comenta riu,1 l u i V. Vătă ş i a n u, Arhitectura şi
sculptura romanică În Panonia medievală, p. 1 '1 6.
6 Zyg m u n t Swi echowski, Budownictwo romcinskie w Polsce. Katalog
zabytk6w, Wrocl aw, 1 963 .
7 O menţi u ne merită totuşi b i serica fostei mănăstiri d o mi ni ca n e
d i n Bamka Sti,avn i ca (sec. X I I I ) d i n Slovacia, d a r i nterio r'ul s e preti nde
că a r fi fost iniţi a, 1 tăvă,nit şi să bol ţ i l e a ctuale ao( fi a biia ope�a se­
co.l u'l'ui al XV,I ,I-' Ieo, ef. "Supis pami'a'tok ne 5 I o ve m k,u " , 1 , B<�abi,�I'a v,o ,
1 967, p. 70-72.
8 Pentru o data re În epoca l u i Bogdan 1, s - a u p ro n u nţat : M .
Kog ă l n icea n u , Cercetări critice c u privire la isloria românilor, " RIAF",
X I I I ( 1 91 2) , p. 1 03, 1 06 ; G h . Ba1lş, Bisericile lui Ş telan cel Mare,
" BC M I " , XVI I I ( 1 925) , p. 1 59-1 60 ; Virg i l Vătă ş i a n u , Isloria arIei leu­
dale. " 1, p. 302 ; Grigore I o n escu, Istoria arhitecturii În România, 1,
B u c u reşti, 1 963, p. 1 23 ; Du mitru N ăstase, În Istoria artelor plastice În
România, 1 , p. 1 83. Pentru o data re În vremea lui .Alexa ndru cel B u n
a'u pleda,t l orgra · Ba,lş, Hisloire de I'arl roumain ancien, Po ris, 1 922,
p. 44 şi Pa ul Henry, ap. cit., p. 47.
9 V. Dră'ghkea,nu, " B C M I ", X-XVI ( 1 91 7-1 923), p. 2 1 ; N . Ghi k'a ­
Budeşti, B C M I " , XX ( 1 927) . p. 1 22- 1 23 ; Grigore I o n escu, Istoria arhi­
"
tecturii . . . . " p. 1 1 8- 1 1 9 ; V. D ră g h i cea n u , Despre mănăstirea Cimpu­
lung. Jurnalul săpături/or, " BO R " , LXXXII (1 964), p. 284-335 ; Istoria
artelor plastice În România, 1 , p. 1 09- 1 1 0.
1 0 V. Vătă ş i a n u , Istoria artei feudale . . . 1, p. 1 30-1 31 .
1 1 Documenla Romaniae Historica, B. Ţ ara Românească, 1, B u c'u­
reşti, 1 966, nr. 2, p. '1 1 ; Pavel C h i h a i a , Dale În legătură cu biserica
vechii curţi domneşti din Cimpulung-Muscel, " B O R " , LXX, IX ( 1 96 1 ) ,
p . 1 033, 1 04 1 ; idem, Monuments romans e l gothiques d u Xlfl-e a u
XVI-e siecle en Valachie, " R R H A " , V ( 1 968), p. 46-47.
60
 I I I I
. ._ -
I I -
- _ _ _

I I
I I I I
I I I I
- -.-- -.- -
I I ! I

- - - - - - - - - - - - - ,. I I

Fig. 1 . Biserica sf. Nicolae din Rădăuţi, plan. Fig. 4. Biserica cislerciană din Bonmont, plan.

------ --- - -- - - ---- - - -

- - -- . - - - -- -. - - ----
-
.

, .! , I ! , 1 " , 1 " ! ! ,
O I ? J • 5 6 7 8 9 m

Fig. 2. Biserica sf. Nicolae din Rădăuţi, secţiune longitu dinală. Fig. 5. Planul primei biserici din incinta mănăstirii Negru Vodă, din
Cimpulun.G f\1uscel.

I
,
l
� .

J
j,
•

./
,
./
/ / /
/ ./ /
Fig . 3. Biserica SI. Nico- '" / ,
/ -,/
lae din Rădăuţi, secţiune
transversală.
/ / ./ / ./

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 6. Biserica evanghelică din Sebeş, plan.
Fig. 7. Biserica Neagră din Braşov, plan.
Lă s î n d a ceste a d a ptă ri pentru c u l t u l o rtodox l a o pa rte,
co n s i de rÎ n d u - l e ca pe n i şte so l uţ i i a d - h o c , ră m î n e să că u ­
tă m ră s p u n s u l l a Î ntreba rea p ri v i toa re la p rove n ie nţa sch e ­
m e i d e b a ză . Coru ri d e t i p h a l ă se g ă sesc Î n T ra n s i l va n i a
n u m a i l a b i s e ri c a eva ng h e l ică d i n Sebeş ( 1 36 1 - 1 382) ş i l a
B i seri c a N eo g ră d i n Bmşov (sfî rşitul seco l u'l u i a l X oIV - lea),
a m be l e 1 2 m a i tî rz i i decît d a ta rea p ro p u să pentru b i se ri c a
d i n CÎm p u l u n g , p rezentî n d , d e a l tfe l . şi deose b i ri p l a n i ­
m etrice : co r u l d i n Sebeş (fi g . 6) a re c i n c i l a t u r i d i nt r- u n
octo g o n , i a r c e l d i n B ra şov (fig . 7 ) n o u ă d i ntr- u n p o l i g o n
c u 1 6 l a t u r i . La a m be l e b i s e r i c i t ra n s i l vă n e n e d i me n s i u n i l e
tra vee l o r v a r i a z ă , d a r În s e n s i n ve rs d ecît l a Cî m p u l u n g .
E l e s e scu rtează d e l a vest către est. D i s p o z i ţ i a e m e n i tă
să c reeze ce l u i ca re se a p r o p i e i m p re s i a ca şi cî n d c o r u l
a r fi m a i m a re , deoa rece i l u z i a o pt i că s u g e rează i de n t i ­
tatea d i m e n s i u n i l o r travee l o r. La Cî m p u l u n g , Î n sch i m b ,
travee l e s e l u ngesc d e - a l u n g u l axei vest- est, o d i s po z i ţ i e
ca re, d i n p u n ct d e vedere o p t i c , d ezava n tajează i m p res i a
s paţ i a l ă .
C u u n oo r- h 'a I ă a fost Î'n zestrotă p e l a 1 400 ş i b i s e ri oa
p a ro h i a l ă d i n B e l vâ ros 13, Î n B u d a pesta , d a r a n a l o g i i a p ro­
p i a te ş i d i n p u n ct doe vedere c ro n o l o g i c se g ă sesc a b i a În
A u s t ri a , l a b i serica a ba ţ i e i bened i cti n e d i n St. La m b recht
(fi g . 8). Ase m ă n a rea i n c l u d e şi h e pta g o n u l c o r u l u i şi ra p o r­
t u l n e o rg a n i c a l a cestu i a cu p e rechea de stî l p i d i n vec i n ă ­
t a te . P e d e a,I1:ă pa rte Î n ,s ă , c,I ă d i.rea a u,stria,c ă este d e
d i m e n s i u n i i m poza nte şi e Î n zestra tă , fi reşte, ş i c u c o n t ra ­
fo rtu r i . Data rea b i s e r i c i i a baţi a le d i n St. La m b recht e i po ­
teti'c ă . R . K . Do,n i n 1 4 Î n ca d re a ·ză zi, d i rea coru l u i - h a'I ă a
a cestei b i se r i c i Î n a n i i 1 330- 1 359, i a r W. B u c h ow i e c k i 1s Î n
a n i i 1 339- 1 359. A m b i i a utori co n s i de ră ca p redecesori
c o ru l - h a l ă al capelei d e p e l e ri n a j d i n E n n s , o ctitorie a
m i n o riţi l o r, şi cel a l b i se r i c i i de p e l e r i n a j d i n Pol l a u be r g ,
d atate d e R. K. D o n i n Î n p r i m a j u m ă tate a seco l u l u i a l
X I V -11 ea 16, i a r d e W . B uc h ow i eck ,i 17 p r i n 1 325 ( E n n s) ş i 1 339
(pol l a u be rg).
1 2 V. Vătă şi1a n u , Istoria artei feudale . . . , p. 222, 228-229.
1 3 A Magyaroszcigi muveszet tortenete, B u da, p e,st, 1 956, p. 1 88,
fig. 1 23 .
1 4 R . K. Donin, Bettelardenskirchen i n Osterreich. l u r Entstehung
der osterreichischen Gotik, Baden bei Wien, '1 935, p . 338, fig. 47,
49-50 ; i d e m, lur Kunstgeschichte Osterreichs 9 p . 1 43.
15 W. Buchawiecki, Die gotischen Kirchen Osterreichs, W i en , 1 952,
p. 243-245.
16 R. K. D o n i n , Bettelardenskirchen . . . , p. 1 94 , 338 ; i d em, Zur
Kunstgeschichte . . . , p. 1 44, 1 7 1 .
17 W. B u chawiecki, Die gatischen Kirchen . . . , p . 236, 242-243.
62
https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 8. Biserica abaţiei benedictine din SI. Lambrecht, plan,
.. ' "
"
,. : .: ' . ,
. . , ". , .
.'
(
,
,
:C;r . ' . -: " \
1/1
.
. �
, <, " "
, .
J ...
.
( ,
,.
�J
, � ..
.,
, . /. ""
,: :JP
4 < . ... ..(".t,�' /, �.
1, / ,
o,·
..
Fig. 9. Biserica parahială din Schladming, plan.
D a t f i i n d că d i n bi serica cî m p u l u n g e a n ă n u s - a u păs­
trat d ecît z i d u ri l e d e f u n d a ţi e , nu n e putem p ro n u nţa nici
a s u p ra e l evaţi e i , a m o rfo l o g i e i a rh itect o n i ce şi n i c i a s u pra
Î nvel i ş u l u i i n te rn . li psa c o ntrafo rt u r i l o r a r p l e d a p'e ntru u n
i n te r i o r a c o p e r i t c u tava n ( c u m se Î n tî l n eşte Î n perioada
g otică l a c o n strucţ i i l e mai m odes'te, nu Î n să l a b i .se ricHe­
h a I ă ) ; d a r d i m e ns i u n i ll e m .ic i n u excl u d n i c i fd o s ilrea u n o r
bo lţi pe 09li1ve. P'reze nţ.a bolţi1lor fă ră Clo ntra.fo rturi a r expJii .ca
p ră b u ş i rea b i se r i c i i cu o c a z i a cutrem u r u l u i d i n 1 628 18. U n
exe m p l u t a r d i v a l u n e i a stfel d e b i se r i c i - h a l ă b o l ti te ş i fă ră
c o n t ra fo rt u ri n e oferă bi serica pa roh i a l ă d in Sch l a d m i n g
(fi g . 9), d i n a n i i 1 522- 1 53219. Pe teme i u l a cesto r a na l og i i ...
şi a o bservaţ i i l o r de m a i s u s , b i s'e rica d i n CÎm p u l u n g n u
poate f i d ecît c u p u ţi n a n te ri o a ră p r i m e i m e n ţi u n i d o c u ­
m e nta re ş i poate n ic i n u e ra Î n că term i n a tă l a a cea d a tă .
Pe c e ca l e s - a rea l i za t contact u l c u a rh itectu ra a u s ­
t r i a că ră mÎ,n e Î n·că o e n1i g m ă , da r ,p rezenţ,a u n e i p o p u l,a ţi i ca ­
to l i ce Î n Gm p u l u n g este 'atestată Î n că d'i n seco l u .l a l X I I I - l ea
(η n t e m e, i e. rea B ă răţi e i , p ro ba b i l mi n o'ri,t e, a p o i a C l o a şte r u ­
l u i d o m i,n i,can , acesta d i n u rmă Î n a i nte d e m ij.l,o ou l seco­
l u l u i al X I V - l ea ) . I m p o rt a n te s î n t şi rel aţi i l e b u n e a l e d o m ­
n itori l o r m u n te n i c u C u r i a R o m a n ă , d u pă c u m s e poate
ded u ce d i n t r - o s c r i s o a re a d re s a tă Î n 1 327 de către p a pa
I o a n XX I I l u i B a sa ra b V o i evod2o şi d i n a l ta , d atată 1 345,
a pa p i i C l e m e n t VI căt re reg e l e U ng a r i e i 2 1 • S - a r p u tea
ca Î n să ş i soţ i a l u i B a s a ra b să fi fost cato l ică şi s i g u r cato­
l i că a fo,st C l a m , soţia a d o u a a l u i N i'c o l ,a e Al exaln d r u .
U n a d i n fete l e a cestu i a , E l i sa beta " se căsătorise cu pa l a ­
t i n u l U n g a ri e i , La d i s l a u d e O p o l i a ( O p p e l n ) . S e poate
deci afi r m a că p re m i se ca re să fa ci l iteze rel a ţi i cu şa ntie­
rele m ă n ă sti r i l o r cato l i ce au e x i stat.
Cele d o u ă m o n u l m em te , u n UiI d i n M o l d ova , a l t u l d i n
Ta ra R o m â nea scă , a m be l e - fa pt s e mn i f i ca t i v - d e p e l a
� ij l o c u l seco l u l u i a l X IV- l e a , s î n t m a rt o ri i u n o r rel a ţi i cu
feu d a l i s m u l centra l - e u ro pe a n şi, i m p l i cit, c u cato l i c i s m u l .
Î n c o n co rd a nţă c u u n e l e Î m p rej u ră ri p o l i t i ce c u n o sc u te ş i
d i n d o c u m e nte. C e rcetă ri l e v i i to a re a r tre b u i deci să a p ro­
fu n d eze c u n o a şterea a cestor rel a ţi i p o l i t i ce p re c u m şi
Î n s e m n ă ta tea l o r c u l t u ra l - a rt i s t i c ă .
16 V. D răg h i c e a n u , În " Ş C M I " , X -XV I ( 1 91 7- 1 923), p. 2 1 .
1 9 W. B u chawi ec ki , Die gatischen Kirchen . . . , p. 379 .
20 H u rm u z.a k i , Documente, 1 - 1 , n r. 476, p. 600-601 .
2 1 Ibid., nr. 551 , p. 697-698.
 P I CTURILE BISERICII DIN GURA SADA
VAS I L E
In contextul atît d e z b u c i u m a t a l i storiei a rte i tra n s i l ­
vănene, seco l u l a l XVI I I - l ea ocupă u n l.oc d e o s e b i t, pe
care stud i i le de pînă a cu m , d e p a rte d e a fi Î,n d estu I ă toa re,
nu au reu.şi,t să - I evi'denţi eze Î n deaj u n s , D,e'şi a u ră m a s
necercetate zone Î ntreg i - Cî m p i a T ra n s i l v a n i e i p ri nt re
a ltele -, deşi ca ntitatea i nformaţi i l o r cu privi re l a d ezvo lta ­
rea arhitectu rii d e z i d sa u l a p i ct u ra i co a n e l o r p e l e m n
este evident i nsuf,i de'ntă , cr'edem c ă n u glreşim avan�Î,nd
afirmaţia că seco l u l a l XV I I I - l ea tra n s i lvă nea n se ca ra c­
terizează Î n a:i' n'te d e too.te pri n exploziva a cti,vita,te mti s ­
tică a po p u l aţiei ro m â n eşti , dezvo l ta re ca re, Î n f rÎ n g Î n d
toate oprel i,şti'le i m p u se d e reg im ul h 'a bs b u rg i c , s - a co, � ­
cretizat În opere v a l o ro a se d i n toate d o m e n i i l e c reaţi e i , I n
fapt, acest seco,l este m a rto r u l celo r m a i Î n d ră z n eţe rea ­
l izări a l e a rh itect u r i i În l e m n , b i s e ri c i l e d i n Ţa ra Lă p u ş u l u i ,
cele d i n M a ra m u reş c a şi cele d i n B i h o r ş i S i l va n i a Î n c u ­
n u nÎnd p r i n fru m u seţea l o r u n p roces evo l utiv d e m a i
m u lte o r i sec u l a r. Z o n a d e s u d - B Î rs a , Fă g ă ra ş u l ş i
S i b i u l - oferă o d e n s ă a ctivitate Î n d o m e n i u l a rh i tect u r i i
d e z i d , i mp re,s i o n o n tă pentru c ă reuşeşte să se rotu n ­
jească Î,n pofi d a p ri g o a n e i p e ca re cato l i c i s m u l h a bs b u r­
g i c o dec l a n şa se Î m potriva I ă ca ş u ri l o r rom â n i l o r o rtodocşi
- În 1 762 g e n e ra l u l B uccow a o rd o n a t d i st r u g e rea u n u i
m a re n u m ă r d e b i serici o rtodoxe. D a r b i se ri c i l e d e z i d l a
ca re n e refe ri m s î n t sem n if i ca tive ş i pentru o ri g i n a l a pre­
l u a re a fo r m e l o r b a roce, pe a t u n c i l a modă Î n a rh i tec­
t u ra tra n s i l vă n e a n ă , pentru m od u l Î n ca re reuşesc să
Î m b i n e a ceste forme cu un p ro g ra m s pa ţi a l d i ctat d e 'e x i ­
genţele ,cu'i t u l u i o rt od o x ; i mport,aln te fiir n' d şi confl . uenţele
cu a rh itectura d i n Ţa ra R o m â n e a scă , d e l a ca re sînt pre­
l uate pridvorul ş i u n e l e e l e m e n te d ec o rative. Tot seco l u l
a l XVI I I - lea ved e Î n f l o ri n d a rta i c o n .a ri l o r p e sti c l ă s a u a
g ravo r i l o r În l e m n d i n pă rţi l e G h e rl e i şi tot e l este m a rto­
r u l unei rema rca b i l e dezvo ltă ri a p i ct u r i i m u ra l e şi a p i c ­
t u r i i i co a n'e l o r pe l e m n .
Se p i ctează a c u m zeci d e a,n sa m b l u ri m u ra le , u n e l e d e
v i g u ro a să va l o a re, u n rol deosebit reven i n d u - I e m eşteri l o r
o ri g i n a r i d i n Ţa ra Ro m â n ea scă , p r i n o pe ra că ro ra se d if u ­
zează p î n ă depa rte Î n n o rd u l Tra n s i l va n i e i e l em e ntele sti ­
l i stice b nÎ,nco,v e n e'ş't,i , pe fo ndu i i că'ror-a se va g,r,elf ,a v. j z i u ­
n e a d e o i rezi sti b i l ă p ro s peţi m e a z u g ra v i l o r l o ca l i . G ru ­
paţi În u n ele m i c i centre - l a Ră şi n a ri , l a S ă l i şte, l, a
Fă ră u , la Săsă u ş i etc. - deseori cu ca r,acter de fa m i l i e ,
z u g ravii t ra n s i lvă n e n i a u d ecorat u n m a re n u m ă r d e m o n u ­
mente d e z i d s a u d e l e m n , a ctivitatea l o r a rt i st i că m e ritî n d
c u prisosi nţă u n stud i u m o n o g ra f i c .
i n c e l e c e u rm e a z ă , c u sco p u l d e a a d ă ug a c u n o şti n ­
ţelor d e p î n ă a c u m u n e l e d ate n o i , n e p ro p un e m s ă
p rezentă m p i ctu ri l e m u ra l e a l e b i s e r i c i i d i n G u ra S a d a ,
m o n Uiment i l u s,t r u , ,c u s i Q' u mnţă u n a d i n1tre cel e m a i vech i
rea l i ză ri a le a rh i tect u ri i m e d i eva l e ro m â n e şti 1 .
1 Bise,r ica Sf. Arh a ng hel M i h a i l din satul Gura S a d a (co m u n a
G u ra S a d a , j u d . H u n edoa �a ) este binecu noscută spe'c ia,lişti lor, a s u pra
arhitecturii ei a ou muHn,du-se ,a hi b l i o g rafie destul de bogată (Virg i l
Vătăşia n u , Vechile biserici d e piatră româneşti din judeţul Hunedoara,
extra,s din " An u a'r ul Comisiei M o n u mentelor I storice - Tra nsi lva n i a " ,
C l uj , 1 929, p. 43-47, 1 31 -1 34 ; Idem, Istoria artei Feudale i n ţările
române, 1, Bucureşti, 1 959, p. 95 ; G rigore I onescu, I s to ria orhitecturii
in România, 1, B'uc.ureşti 1 963, tp. 64-66 ; Vas i l e D ră g u ţ, Vechi monu­
mente hunedorene, Bucureş,ti , 1 968, p. 54-56 ; Vi rg i l Vătă ş i a n u în
Ist o ri a artelor pla s tic e in România, 1 , Bucureşti, 1 968, p. 1 29-1 30) . Pe
baza unui 'd ocument d a tînd d in 1 292, î n care 10ca,l itatea este n umită
Zad (ef. Szadeczky Laj'o:s, Az o l a h telepites legelso 6kleveles emleke,
În " Szazadok, a Ma gya.r terten e l m i tarsulat kezlenye " , XLII, Buda pesta ,
1 908, p. 580), ca şi pe baza 'a n a l izei tipologice, cercetă,torii sînt În
u na n i mitate d e a c o rd că monumentul datează din seco l u l al X I I I - l e a ,
către sfîrşit. Partea ve,che a r const'a d i ntr-u n patrulob cu turlă cen­
trală, căruia u lterior i s-a'u adăugat 'Î ncăper.i a nexe şi un turn -cl'opot­
nită.
' In f.apt, problema eta pelor d e constr'u cţie ,nu este rezolvată -
ex istă resturi de bolţi ,C(l'fe se ţes c,u zidăr,ia patru,I,o bu·l u i originar -
şi doar o cerceta're a rheologi că va putea dezlega g h e m u i de Î ntrebă ri
pe care acea stă p roblemă le ridică .
https://biblioteca-digitala.ro
D RA G U Ţ
D a tî n d , cu p ro b a bi l itate, d i n u lti m a pa rte a seco l u l u i
a l XIHI -, I e a , b i se,rica d i n G u ra Salda v a f i fo.slt d ecorată
Î ntÎi'a o a ră În seco,l.e .l e X I V-XV, epocă d e v redn i,c ă afi r­
m a re a c n ez a te l o r ro m â n e şti t ra n s i l vă n en e , C î n d se co n ­
str u i esc destu l d e m u lte bi serici d e z i d , m a i a les Î n p ă r­
ţ i l e h u n e d o re n e , u n e l'e fi i n d Î m po d o b i te cu p i ctu r i , ca
acelea d e la SÎ ntă M ă r i e O rl e a , Stre i , Leş n i c, C r i şc i o r,
Stre i sÎ n g e o rg i u , Ri b iţo , D e n s u ş şi a l,tel e Î n că2. A m i n t i rea
vech i u l u i decor m u ra l se Iasă desc ifra tă Î n pa rtea d re a ptă
a a bs i d ei n o rd i ce, Î n tr - o z o n ă În ca re , d e - a l u n g u l u n e i
fi s u ri , a u c ă z ut cîtevlO b ucăţi d i , n te n c u i a l a m a i rec e n t ă ,
descoperi n d o a ltă tenc u i a l ă c u u rm e d e c u l o a re, p re a
p uţi n Î n s ă pentru a determ i n a u n sti l ş i o perioa d ă .
Actu a l a d ec o ra ţ ie a m o n u m e n tu l u i d atează d i n a n u l
1 765, f i i n d o pe ra z u g ravi l o r N ic o l a e d i n P i teşti ş i I o a n d i n
De,v a , după ,cum I ă m u �eşte ilnsoripţ,i a pidată p e perete l e
vestÎtC aii n a ,o s ull'ui , d easu pra u ş,i i : " Cu ajutorul Tatălui ş i
cu Îndemnarea Fiului şi cu purcederea D [ u l h u l u i Sfăn tu
s - a u zugrăvitu adastă sfăntă biserilc ă În zi/i/e Înă lţatei
chesaro-crăesii n oastre Mariei Therezii şi fiin!d episcop
ţărăi Ardealului neunit preasfinţitul D. D. D ionisie Nova­
covici de la Buda şi fiin!d protopop eporhii chir lacovu
den Dobra şi fiindu preot aceşti biserici popa G heorghie
ot Cămpur[ij ş i crăsnicu Olaru lon u ot G u�a Sadului ş i
s -au zugrăvit de zmeriţii Între zugravi ierodiacon I o a n o t
Deva ş i Nicolae zugrav ot Piteşti, anii D o m n u l u i 1 165,
anno Domini 1 765, m [els[ ijţa octomvrie Întîia zi "3 .
P ractic, decoraţia m u ra l ă a b i s e r i c i i d i n G u ra S a d a
este a l cătuită d i n d o u ă pă rţi d isti n cte, fieca re , p u rtî n d
pecetea sti l i st i că a a utoru l u i să u : n a o s u l a fost p i ctat,
OIş,a C'u m vOIm Î n cemca să d em on Sltră m mai d ep a rte, d e
N i co l a e d i n P i te şti , Î n ti m p. ce t i n d a a f o s t Î m po d o b ită d e
I o a n d i n D eva .
P i ctu rHe m u ra le ca re Î m bracă pereţ i i p a t ru l o b u l u i o ri ­
g i n a r - c o n venţi o n a l n u m it n a o s - s î n t , d i n p u n ct d e
vedere i c o n og rafic, d estu l d e a p roa pe d e sch e m e l e t ra d i ­
d i ţi o n a l e, d e ş i n u l i psesc ş i u n e l e i n ovaţi i , ce l e m a i m u l te
expl i c a b i l e p r i n i n te rferenţe l e cu i c o n o g rafia cato l i că . Pe
cQllota t u nl e i se ,a,�Iă i m a.g.i nea P antocratoru / u i Îln cald nată
de u n ş i r d e serafi m i ca re fo r m e a z ă g a rd a ce rea scă . P e re ­
ţ i i t u rlei s î n t Î m p ă rţiţi Î n d o u ă reg i st re, cel s u pe r i o r este
rezervat cete l o r Î n g e reşt i , Î n g e ri i fi j , n d d i s p u ş i Î n o pt g r u ­
p u ri d e cîte t re i , i a r c e l i nfe r i o r p rezi ntă cîte d o u ă m e d a ­
l i o a n e cu pro�eţi pe fie.oa're l'a t u r ă . L.: i pseş,te reg i st r u l a p o s ­
to l i l o r, d u pă c u m , d ato rită p a rti c u l a re i c o n st rucţi i a t u rl e i
- fă ră pa n d am,t ivi ,s a u ,t rom pe d e u ng h i - , l i psesc ce'i patru
eVia,ng h e � i ş t i , de reg' u l ă reprez,e n taţi În ace,slte spaţi i .
I c o n og ra f i a a lta r u l u i este, Î n p ri nc i p i u , conformă e rm i ­
n i H o r. S u rp r,i nde Î n 's ă �ap't u l că p e bol tă , Î n locul Maicii
Domn ului Platitero se aml,ă i ma g'i n ea Treimii, În va ni a,nta
c a t o l ÎtCă : D urm n eze'u Totă11 şi I s us pe t,r.o,n , deasup ra l o r
fi' i n d Înlf ăţ,i şat Sfi ntul D u h Î n ,c h i:p d e pOTu mlbel . Platitera
a fost C 'obo rÎ,t ă la m i,v'e l'uii re,g i strU!1 ui s u pe r-i,or, d a,r ea n u
este Î n ca drrlatJă de a rha n g h e l i , d e .o p'a1nte ş i d e ,all ta a.fllÎn ­
d u - se oÎte tr,eli m e d a l i oa n e cu p rofeţi . Reg.i'st,ml centra,1
oUlp rinde impărtăşania apostoli/ar cu pîine şi vin. Co.n�Qlnm
v a r i a ntei i c o n og rafice b a l can ice, p r i m a o a ră a do ptată Î n
p i ct u ra vech e r o m â n e a scă l a bo l n iţa Coz i e i , I ud a este
rep rezentat scu i pÎ n d Î m pă rtă şa n i a . Reg i st r u l al t rei l e a este
rezervat teori e i m O Ti l o r i e ra rh i ş i c u p r i n de, d e la n o rd l a
s u d , u rmătoa re l e fi g u ri : d i o co n u l La u renţi u ( L a v re n t i e),
C h i r i l , Ata n a s i e Ion G u ră d e A u r, Va s i le cel M a re, G r i ­
�
g o re d e N a zi a n , N i'c o l a e , d i a co n u l Ştefon . i n c e n t r u l reg i s ­
t ru l u i , Î n ca d ra t d e d o i a rh a ng h e l i , se a f l ă I s u s Î n fă ţi şat c a
2 Î n legăt,ură 'cu toa,t e a ceste picturi, ma i recent Vasi,le Dră g uţ,
Pictura murală din Transilvania, Bucureşt i , 1 970 (ou bibliografie) .
3 Nicolae I o rga, Studii ş i d o cumen te, X I I I , Bucureşti, 1 906, p. 1 09 .
63
 LAT U RA S U D LArURA N O RD
Fig. 1 . Turla : I Pan·toCrGlt or ; I I Ingeri ; "'1 Rr·o feţi.
Absida altarului : pe boltă - 1. Sf. Ţ.r·e i m e : Dumnezeu Tatăl şi Isus, pe trol1, deasupra SI. Duh in chip de porumbel; 2. Mo i.ca Domnului pe
tron cu Isus pru nc pe genu nchi ; 3. Medalioane cu proleli; 4. Impă,rtăş'a nia cu pÎi"e ; 5. Impă rtă şania cu vin ; 6. Lavr·e n'ti e ; 7. C h i r.i l ; 8. Ata,nasie;
9. loon Zla,ta ust ; 1 0. A,rha ngh·e,l ; 1 1 . I sus a,r hd·e reu cu mitră şi cÎrje, bi.n e cuv,Î ntea ză ; 1 2. Arhang hel ; 13. Va5 i l e cel M a re ; 1 4. G rigore ; 1 5. N icolae;
1 6. Şt-efon. Absi· da sudi'că ; 1 7. Sch i m ba rea I·a faţă ; 1 8. Judecota I·a Caia,fo ; 1 9. Lepăda,rea I·ui P,et�u ; 2 0 . Pu'nta.rea c·rud i ; 2 1 . Pante.li mon ; 22.
S.f.î.nt - inscripţie ştearsă ; 23 Cos ma ; 24. Dami o n . Absida vestică ; 25. l n ă l ţa.rea ; 26, 27, 28, 29, 30. Cinci momente din D'r umul cnudi ; 3 1 . Gheorghe
în l u ptă cu ba l'a'u'''UlI ; 32. N·ichita în l uptă cu un demon ; 33. Pisania pictat ă ; 3 4 . Lup în l u ptă cu un bal l a u· r ou cinci c-apete ; 35. Dumi'tr'u în
l u ptă cu u n nemed i n oC ios. Absida nord i·că : 36. PogoTî'rea 10 l a,d ; 37. I m pă rţi' rea ha,i n elor ; 3 8 . Isus pe m,u'ce ; 3 9 . Isu,s pe muce intre tilhari, Maica
Domn ului şi Ioan Evanghelistul; 40. C h i'ri,l ; 4 1 . PofOcopi e ; 42. M erou rie ; 43. Sf,Î n,t milita,r. Tinda : peretele estic - I,sus jud ecă't or între oposto·l i ;
peretele nordic - 44. Gră·di,na ra i' Ul lui ; 45. Cetele dr�pţi, l o r ; 46. Petru ş i Pavel ; pe.ret�le sudi,c - 47. C hi n u ri, l e J,ad u,l·u i ; 48. M on,s·t,r·ul Leviathan.

a rh i e re u , c u m itră ş i cîrj ă , fă cî n d g e s t u l b i n ec u vÎ ntă r i i 4 . ti m p. D,i,n bog a ta s, u i tă de m o m e n.te ca re akăot u ies·c ciclul

Î n fi r i d a pros' co m id i e.i es,t·e Î,nfăţ i ş'at Isus al durerii, b u, st,
În po,ti r u l j'e rbfei . Reg i 's-tru l i n f.erior e.ste deco r,a ,t ou t ra d i ­
ţio n a·l u l m ot'iv a·1 d rape.ri i.l oOr.
Alt,a ru l este s epa' rat d e Sipaţi uii propr,i u - z i's a,1 n a os'uil'u i
p ri n tr-o tî m p l ă s i m p lă d e l em n 5 : o l a,t ă .s'OÎ n d u ră o r,i z,o. ntaII ă ,
pe oa r·e se aPlă p icta'te c h i p ulfi l .e I,u·i I s u s ş i ad e aIPo·std H.o r,
În m e d a l i oa n e , ş i d o u ă scî n d u ri v e rtica l e ca re sepa ră
c e l e t re i i n tră ri şi pe faţa că ro ra s î n t a g ăţate icoa n e l e
Î m pă răte şt i . Te h n i c a ş i sti l u l p i ct u r i l o r ce decorează tÎ m ­
p l o b i se ri c i i d i n G u ra S a d a i n d i că o fază tîrzie d e exec u ­
ţ i e , p ro ba b i l sfî r ş i t u l s'e col u l u i a l XV I I I - le a , Î n o r i ce c a z
u l te ri o a ră p i ctu r i l o r m u ra le rea l i zate Î n 1 765.
,Î n n aoo's , tema p ri ndi pa l ă este ciclul Patim ilor lui Isus,
ca re ocu pă Î,n Înt,r,e g'i me , reg i st,ru' l cen tro l c o m pa,rti m entat
Î n 1 1 s·ce n e . O ng.a n,i z -a.rea pe verti'ca,I ă a co m po z i ţ i e i i eo ­
n o g raHce e s,te u nm ă toa rea : În conca ahs,i d e i s ud i ce se
oflă Schimbarea la faţă, Î, n co nlca abs i d e' i no rd i,ce a fost
Î n fă ţ i ş ată Pogorîrea la lad6, i a r În oo n oa a bs i d e,i v·�s·ti,c e
a f.o st p i 'crt ată Înă lţarea. D a'că p r' i m e l e d o u ă repreze ntăo ri
n u c o m p o rtă un c o m e'nta r.i u deoseb it, Î n t r u cît e l e ră m î n
f,i del e ca noa, n e,l o r ş i o ou. pă locu, 1 t ra d i ţ i.o n-ad Î,n o rga n i z a rea
.i·oonog ra Hcă a ,n a'O'su, l u i , Înălţarea atrage a te n ţ i a pri n to ra ­
tmea m u l,t m a i amp l ă d e·oÎt de o b icei ş i pri n aoce n t u a rea
m a n-d o rl e i l u i I,s u s , o o m poz i ţ i ·a a m i nlti o n,d şi d e o Maje.sta s
Domiln i . Regli'srt rul cen'tra, 1 e ste re2:erva lt ciclului Patimilor,
d e la s' u d la nord aiVÎ,n,d u rm ă toa rea desfă ş u,r,a r'e : Judecata
la Caiafa, Lepădarea lui Petru, Purtarea crucii oa're se
repetă , c u m i ·c i vor i a ţ i u n i , Î.n ş'a, se i m a gi n i , Împă rţirea hai­
nelor, Isus pe cruce a s· i stot de ost a ş i , Isus pe cruce Î n-t,re
tÎd halri a s+ s1:at de M a i,oa Do m n u l u'i ş i de I oan eva n ­
g h el i stu l . Reg i st r u .l i nfe r i o r este, c a d e o bi ce i , p o p u l a t c u
sfi nţ i m i l i ta ri ş i s f i n ţ i d octo ri "fă ră a rg i nţ i " . i n a bs i d a
s u d ică se a f l ă S f . P,a nte l i m o n , u n sfî nt m i l i ta r, s f i n ţ i i Cos m a
ş i D a m i a n . i n a bs i d a vestică se a f l ă S f . G h e o rg h e Î n l u ptă
cu b a l a u r u l . Sf. N i c h ita În l u ptă c u u n d e m o n , Sf. L u p
Î n l u ptă c u u n b a l a u r c u c i n c i ca pete , ş i Sf. D u m i tru Î n
l u ptă c u u n n e c red i n c i o s ; În a bs i d a n o rd i că a u fost Î nfă ­
ţ i şaţi Sf. Ch i ri l , Sf. P roco p i e , Sf. M e rc u ri e şi u n sfî n t m i l i ­
ta r .n e i d en t i f,ioat. P'a rte·a i n fe r i o ară a p e' reţid o,r es,te a cope­
r i tă c u d e co r u l d ra peri i l o r.
Reve n i n d a s u p ra reg i stru l u i centra l . este l esn e d e o b ­
s e rvat redacta rea s a l a c u n a ră ş i d ezec h i l i b ra tă Î n a ce l a ş i
4 I ma g i n ea l u i I s u s c a a rh iereu Î ntre m a r i i ierarhi a pa re p e peretele
nord i .c a a lta rului biseridi din Leşn ic, unde, ţinînd sea m a d e datele de
ordin sti,l istic, pres u p u n e m c-o a utor tot pe Nicolae d i n Piteşti.
5 V. Vătă ş i a n u (Vechile biserici . . . , p. 46 ) afirmă că tî m p l a ar fi
d e p'i'atră pla'cată c-u l emn.
6 I n scripţia pictată deasupra , d e n u meşte această scenă ..Invierea
lui Is. H s . " .
Pa't i m-i lor, l ipses'c n u m- e' r'oase i mo g i n i deosebit de i m po,r­
ta n-te ca : Prinderea, Biciuirea, Incoronarea cu spini, Jude­
cata la Pilat, Coborîrea de pe cruce, Plîngerea, Î n sch i m b
z u .g ra v u l a stă rud t a s u pr,a Drumului crucii Î n făţi,şat Î-n şase
sce n e foa rte a se m ă n ă toa re Î n t re ele ca o rg a n i za re compo­
z i ţi o n a l ă . i n fa pt, este repetată rep reze nta rea l u i I s u s
Î m povă rat, c ă z u t s u b g re utatea c r u c i i , b i d u i t d e osta ş i i
d i n escortă . Re peta rea a ce l e i a ş i i m a g i n i - exp l i ca b i l ă ,
poate, p r i n s l a ba Î n z'estra re c u i zv o a d e a z ug ra v u l u i - n u
este u n c a z u n i c Î n p i ct u ra d i n T ra n s i lva n i a . Tot În pă r­
ţ i l e h u n e d o re n e , p i c t u ra b i s e r i c i i d e l e m n d i n A l u n7, d a ta ­
b i l ă p e baza i n scri pţ i e i d e p e u ş i l e Î m pă răteşti Î n 1 8098,
p .r·e zi ntă de pat, ru oni soen'a Prinderii ,Într-o redad!alre
a p roa pe i de n t i c ă , ceea ce d e n u nţă u n i m pa s În rezo l va rea
c o m p o z i ţ i e i i c o n o g rafice.
Reve n i n d la p i ct u r i l e d e l a G u ra Sa d a , este de re m a r­
cat că În reg i s t r u l sfi n ţ i l o r m i l i ta ri s î n t cîteva fig u ri ca re
a u ben ef i c i a t de o trata re d e o s e b i t ă . Este vorba d es p re
cei patru sfinţi d i n a bs i d a vestică , G h e o rg h e , N i ch ita ,
L u p ş i D u m it r u , ca re Î n l o c să fie rep rezentaţi În p i c i o a re,
c u o l a n ce Î n m î n ă , sînt a n g a j a ţ i Î n a cţi u n i d e l u ptă , ceea
ce confe ră a n s a m b l u l u i o neo b i ş n u ită m o n u menta l itate.
E pitet u l m o n u m enta l itate a re, În c a z u l d e faţă , o a p l icaţie
strict l oca l ă , p e n t r u că privite Î n a n sa m b l u , p i ctu r i l e n a o ­
s u l u i b i seri c i i d i n G u ra S a d a s î n t m a i deg ra bă d ec o ra t i ve,
c u d esfă ş u ră ri pe s u p rafeţe p l a te , n u i m pu n p r i n forţa şi
d i n a m ica e x p res i e i .
C o n s i d e ra te d i n p u n ct u l d e vedere a l te h n i c i i ş i a l sti ­
l u l u i , p i ctu r i l e În d i sc u ţ i e vă desc p rezenţa u n u i me şte r
a p l i ca t , c u e v i d e n tă f o r m a ţ i e de a t'e l i e r. P l ed e a ză În a ce s t
s e n s a tît ca l itaţea stra tu l u i s u p o rt - c u foa rte p uţi n e cră ­
p ă t u r i - cît ş i o rg a n iza rea g e n e ra l ă a a n sa m b l u l u i ca re
i m p u n e p r i n ec'h iilli br.u , p r i n ·a r,t i1 ou l'alrea log i,că cu s u pr·a,t eţel ,e
p e reţi l o r, p ri n tr-o a n u m e r i g o a re a com poz i ţ i e i . I m a g i n i l e
s î n t Î n ca d ra te d e b rÎ u ri d ecorative l a te , va r i a te c a m otive,
m a i frecve nt cu a s pect vegeta l . Sce n e l e a u d i me n s i u n i
destu l d e m a r i , i m p r e s i a d e a m p l i t u d i n e f i i n d s po rită de
fa p t u l că n u mă r u l perso n a j e l o r ca re l e c o m p u n este foa rte
red u s . Dese n u l , n u l i ps i t de o a reca re s p r i n te n ea l ă , ră m î n e
tri b u ta r u n e i v I z i u n i u scate, ca ş i col o ritu l , ca re, d e ş i b e n e ­
f i c i a ză d e o g a m ă bogată, a re o expresie tern ă , vă roasă
pe a lo c u ri9.
7 Biserica de lemn Adormirea M a i·c ii Dom n u l u i din Alun (com.
B u n i l a , jud. H u n edoara) nu a fost p u b l i oată Încă.
8 Data 1 809 trebuie primită, totu şi, cu rezerve, Î ntrucit n u există
o identitate sti l i stică Între pict u ra uşilor împărăteşt i , mai îngrijită , şi
pi.c turo d e pe pereţi. foa rte neîndemîna,tecă.
9 S-ar putea ca a s pect u l tern al picturi lor să fie p rici n u i t de
.• . p e.l icula de negru d e f u m ca re l e a coperă.

64

https://biblioteca-digitala.ro
 Toate a ceste ca racte r i stici a u o v a l o a re de a rg u m e n t tea sod a l ă 12. l,n s i st'Î n d a s u pra bogatu'l u i n e m i l ostiv, a s upra
in a co n s i de ra c ă a ut o r u l p i c t u ri l o r d i n n a o s este N i ,c o l a e j u pÎ n i l o r ca re fa c legea strî m bă , a s u p ra a c e l o r ca re o b i j ­
d i n Piteşt i , z u g ra v ca re, Î n 1 770, se m n a icoa n e l e b i se r i c i i d u iesc p e c e i s ă ra c i , a s u p ra Î m pă raţi l o r t i ra n i , I o a n d i n
Deva s e fă 'cea ex p o n'e n t u l a c e l e i stă ri d e revoltă p e ca re
di'n G h el'O,r 1o şi car e , În 1 772, pi·cta aha ru:1 şi p ro'sloOlmi ­
o de's citrăm i,n m a i to,abe " judecăţile " pktate În T ramH'va ­
dierul biseri c i i d i n Leş n i c 1 1 . De re m a rc a t că l a a cest u l t i m
n i a Î n seco l u l a l XVI I I - le a , sta re de r8voltă ca re avea să
monument se regă seşte şi pa rti c u l a ritatea i c o n o g rafică
se reverse v i o l e n t Î n t i m p u l răsco a l e i l u i H o r i a . Ri n d u ite
se m n a l ată l a G u ra S a d a : I s u s a rh i e re u Î n m ij l ocu l m a r i l o r În patru reg i stre, g ru p u r i l e d e păcăto ş i - 34 la n u m ă r -
ierarh i . s i n t p î n d ite d e m o n stru l Lev i a t h a n Î n a că r u i g u ră l a rg
Sp re deose b i re d'e p i ct u r i l e n a o s u l u i , m a i p rete nţios ş i că scată se a g i tă şerpi , l e i şi fig u ri m o n st r u o a s e . Atît p r i n
m a i rig i d e l a bo rate , p i c t u r i l e tin d e i Î n tÎ m p i n ă p e v i z i tatori n u m ă ru l păcate l o r i l u strate c î t şi p r i n verva i n c i s i vă a
cu stră l u c i rea lor p ro a s pătă ş i v i o a i e , p u să Î n va l o a re de reprezentă,ri i , ladul de la G u ra Sad a se impu n e p r i n tre
cele m a i complexe şi reuş ite ' oo m po z i ţ i i cu a'cest s u hhect
nota r u stilC i za' n tă , fru stă a e�p res i e i .
d i n p i ct'u ro ro m ânea' slcă vec h e .
T i n d a , o m i că i n că pere d re ptu n g h i u l a ră b o l t i tă i n s e m i ­ i ,n opoziţie c u o<g i't aţ i ,a oa re d om n eşte Î n zona r,e ze,r­
c i l i n d ru d i s p u s a xi a l , a fost rezervată pentru re p rezenta rea vată ladului. G rădina raiului, Î'ntă ţ i ş1a1ă pe pe retel'e n o rd i c
Judecăţii de apoi, fap t s' uJbl i ni ,at de i n:s'o dpţi 'O pida,tă c u a, 1 ti-nd e i , a re o d esfă ş u ra re co ' l m ă , d e o Î,n oÎ n tăto a re 'n a i ­
l i tere m a ri d e - ·a l u, n g ul I,i' n,i e,i cent�a l e a b o l ţi i : " Driapta vita te . Aşezaţi i n t re c o p a c i u ri a şi , a că ror trata re a m i n te şte
judecată a lui Is. Hs. ; să judece vi/il şi morţi/ il" . Pe pere ­ de ceea ce a z i se n u m e şte in m o d o b i ş n u it p i c t u ră n a i vă ,
tele estic a fO'st Î nlf ă ţ i ş,a 't tri b un a1l u l ce,re,s,c : Î,n centru este s e a f l ă cei trei patri a rh i Av ra a m , I s a c ş i I a cov, toţi a vî n d
a şezat I s' u s pe t ro n , cu d o u ă roţi Î nO<ri p a'te I·a picioa re, d e l a p i e pt cîte o ba s m a c u s u flete l e cel o r d repţi , d e a se m e ­
n e a tÎ l h a ru l m î n t u i t pe c r u c e . P e n t r u a s po r i pa rcă n ota
o pa rte ş i d e a lta s î n t cei 12 a posto l i . C o m p o z i ţ i a e ste
s im pl ă şi oIa ră , ga ma c ro m a ti,c ă red usă (fo nld g ri - b l e u ,
12 Pentru o ofe ri o i ma g i ne cît moi exactă o red a ctă rii ladului Î n
g a l be n , r o ş u , a l ba stru şi b r u n ) I ă s i n d ca p ri n ci p a l u l ro l pictura de 1'0 G u ra Sa d a , notăm a i ci i n scripţ i i l e co re comentează
În c o n strucţi a i m a g i n i i să revină dese n u l u i . Ca racte r u l g ra ­ episoadele şi o s u m a ră descriere o a cesto ra : feciorii care curvesc,
mînati de d nalO i ; fetia/e care Îşi s trică fetia, bid uite de doi dr,a ,c i ; muie­
fic est'e Î n că ş i m a i e v i d e n t p e perete l e s u d i c , p e a că r u i
riie � are curvesc, d u se cu roa ba de d ra c i ; omul care nu face nici
s u p rafaţă a u fost p i ctate m a i m u l ,t e catego r i i d e păcăto ş i bine nici rău, un Înger ÎI tna g e de mîna d reaptă , un drac ÎI tra g e de
s o rtiţi ch i n u r i l o r i a d u l u i . Z u g ra v u l - pe ca re a r,d e l e n i s ­ m î na stîngă ; oamenil i ] care nu-şr i ] Împlinesc canonr ul ], sînt fierţi
Într- u n cazo n ; bătăuş u L ' j nedrept, spinzurat Într- u n pom şi bătut de doi
m e l e i n scri pţi i l o r Î I a rată a fi I o a n d i n Deva - a d a t
draci ; care omoară pe altul, spÎn.z u rat cu capul În jos şi spi ntecat c u
dova d ă d e m u ltă fa n tezie Î n p rezenta rea ch i n u ri l o r i a d u l u i , topoa rel e de doi d ra c i ; muere[ a ] lenioasă, toarce c h i n u ită de d o i
den,u n ţ, i n d vici i l e (c u rv i o , a b u z u , l d e tutu n etc. ) , n ă ravu r i l e d ra oi ; crÎşmăriţa strÎmbă şi curvă, le's te ,a p lecată În faţa u n u i butoi şi
d ă u n ătoa re ( h oţi a , m i n c i u n a etc.), d a r, m a i a l e s , n e d re pta - d uce u n dra c În spate, i a r În corp i-o fost i m p l a ntat u n cep ; măscă­
riciur 1 ], este s p i n zu rat, un drac ÎI sfirtecă cu toporu l ; muer{eal care
bea [ i jerbi să nu facă copi[ i ], este spinzurată, un d ra c o i m punge pe
l a s pate, a lt u l ii a d u ce o tavă cu copi i ; bogatul nemilos/iv, s p i n z u rat,
un d rac il bate cu o măci u că ; duI1ănariu[l] spÎnzurat, un dra c �u m ea ză
10 B iseric::- sfinţii a rh o n ,:; heli M i h a i l şi Gavri l . d i n G he l a r, datî n d d i n p i pă ş: · i suflă f u m u l in n a s ; nănaşu carei e l curveşte cu rfilnă-sa,
d i n seca l u l a l XVI I I - l e a , a fost z u g răvită Î n 1 770 de S i m i o n d i n legaţi cu m i i n i l e la spate, c h i n u i ţ i de u n d ra c ; jupani care fac leţe
Piteşti, În noos, şi de N i coloe d i n Piteşti, Î n o ltor, a lă t u ri de a ceştia strănbă, băgaţi intr- u n cazon şi b i c i u i ţi ; care Îşi Iasă leţa, s p i n z u ra t
fi ; nd po meniţi Î n pomel n i c şi a lte ajutoare. N icolae d i n Piteşti este cu c a p u l i n jos, c h i n uit de d ra c i ; care joară străn b, spi n z u rat de l i m­
ş·i a utanuii i c oa n e.l,olr Î m. pă răteşti , Ic,o nf,o �m i nsoni pţ,iiolor : ,, 1 770, Nicolaus bă, c h i n u i t de un d ra c ; care obir i]dueşce pre cei săraci , trîntit la
pi'c/or de Tral1Salpina , pe i'c oana Hod i g h irtriei şi . . 1 7 70, Nicolae zug;av
"
pămint, i n că l eoat de d ra c i şi bătut cu o măci ucă ; săracul fălos, leg a t
de Ţara Rumănească " . cu m i i n i l e l a spate ; care vorbesc În biserică, d oi spînzuraţi c h i n u i ţ i d e
1 1 Pictu,ni'le a lta r,u l u i şi a l e prosca m i d ieru l u i biseric·i i d i n Leşn i c d ra::i ; care dorm duminica şi nu merg l a biserică, d o i i nşi c u l caţi i 'l
(jud. H u nedoa ra) n u a u fost p u b l i cate Î n deta l i u : referiri l a 1 . D . Şte­ pat şi c h i n u iţi de u n d ra c ; morari[ u ] 1 fur, 'o re o piotră de moară pe
fănes·ou , La peinture religieuse en Valacl1ie et en Transylvanie, P'a'ris, ca.p, a lta legată de git, draci agăţaţi de el ; pe u lt i m u l reg i stru a p a r
1 932, p . 263-264 : scurtă descriere cu a v a n s a rea ,i potezei că s - a r data ra fvloisi proorr o ]cul core a rată s p re sca u n u l de j u dec'a tă, arhierei jido­
l u i N i oo lae d i n Piteşti la Vas i le Drăg uţ, Biserica din Leşnic, " Se l A" x , vesci, jidovii, turci, Împăraţi tira ni, arhiire[ i l eritici, i ntre g ru p u ri fi i nd
1 963, n r. 2, p . 432-433. d ra c i .

Fig. 2. Biserica din Gura Sada. Fig. 3 . BÎserica din Gura Sada, PogorÎrea l a Iad.

65

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 4. Pictură din turlă, evanghelişti şi proroci.
de n a i vitate, pe coro a n a copa c u l u i d i n m ij l o c a fost s u i t
uln m ie l , pe care o inlSior'ilpţie p i'otaltă Î , I i dentMilcă : " mie'l u l ll
luli] Dulm lnezău " . S u b G rădina r a i u lu i , se atH ă ·u n �eg i s ­
tru o u ,oetele oelo r m Î n it' u iţi : m u.oel n ilc i , lo ulvio:ş i , pnorooi , dre pţi ,
Î n t re cete f i i n d p i ctaţi a rbori cu coro a n e rotu n d e ca re,
Î m p re u n ă c u copa c i i u r i a şi d i n g ră d i n a ra i u l u i , a s i g u ră
a cestu i perete o re m a rca b i l ă u n i ta te de expre s i e , u n a d e ­
vă ra t pei saj c u fig u ri . Cete l e c e l o r m î n tu iţi s î n t Î n soţite
d e cîte d o i Î n g e r i , i a r m Î n t u i ţi i , cu fig u r i stere o t i p e , fe m i n i ­
zate, s î n t Î m b răcaţi Î n l u n g i că meşoa ie , a ntici paţie Î n d e ­
pălrtată l'a v i z i u n e a l u ,i TopÎ'rcea n u d i n " M i n u n i, l e Sf. S i so e " .
Î n pa r,te,a inferi oa ră , a peretel u i , străj u i n d poa rta m i u l u i , a u
fost Î'nfăţi şaţi a po sto l i i Petru şi Pave l . a utoru l a Cestei pă rţi
f i i n d , c u s i g u ra nţă , N i co l a e d i n Pi teşti . Co n s i d e rată Î n tota ­
h�a1!e, co m po z i ţ i a J udecăţii de a p o i de l a Gu ra S ald a es 'te
eXlp re's i,a u·n eli a nte de oOln�aot d inltre med iu l o ră'şenels'c şi oei
r u s t i c , o a rtă ca re benef i c i a ză d e o potrivă d e experie nţa
u n u i m eşteş u g d e a te l i e r şi d e p ros peţi m e a p l i n ă d e fa rmec
a ra psod u l u i po p u l a r.
AlIă,tu ri d e iooanel'e pe I'e m n m a ramUtneşene, a'I ,ă ,t ulri de
x i l og ra v u r i l'e de H ă ş d a te , a l ă t u ri de i co a n e l e pe sti c l ă ,
p i ctu ri l e m u ra l e , dato rate m e şteri l o r t mn s i lvă n e n i d i n seco­
I UII ,a.l XVI I I - lea , oo nltr i hu,ie ,Ia Îl n ţe l,ege re,a exploz,i ve,i a ni,rm ălri
pe p l a n a rt i st i c a p o p u l aţ i e i r o m â ne ş t i , ţ i n ută vreme d e
seco l e s u b o g rea a s u p r i re 13. P o p N i,c o l a e ( b i serica d e
l e m n d i n D Î m bă u , 1 762), Sta n , fi u l po p i i R a d u d i n Ră şi n a ri
( b i se rica di ,n M eselntea , 1 78 1 ), 0 pf'e a d i:n Po, pl 'a ca (bti 'serica
d i n Tă l m ă ce l , 1 780), G avri l ( b i s e ri c a d i n I g h i e l , 1 78 1 ), Ra d u
M u n tea n u ( b i s e ri c a d e I 'e m n d i,n Deseşt i , 1 780 ; b i serica d e
l em n d i n Rogoz, 1 785), G he o rg h e d i n De,s elş,t i ( b i serilc a d e
l e m n d i n S a t Ş u g a t a g , 1 782), I o a n P o p ( b i se ri c a d e l e m n
d i n SÎ n m i h a i u l Al m a ş u l u i , 1 794 ; b i se ri c a d i n B ă l a n -
J os'en i , 1 795 'ş.a .) , s î nI\: n u ma i cîţiva d i n ltre m e şter i i oa re i l u s ­
trează ,a oest f'e n o men Î n oad r,u l că reia I o a n d i,n Dev a , c u
a ,l e s a l e p Î'Ctu ri d e l a G u ra Sa,d a , o c u pă u n l oc d e l o c
n e g' l,i j a b i l .
E,vi .dent, a ş a c u m a m ant ilCli pat Îln i n\trod Uloe re, n u poate
fi i g n o m t , importa n t u l o po r,t al z u g r'a vi l o r ve n iţi d i n Ţor-a
R o m â n e a scă , z u g ravi pe ca re Î i a fl ă m s e m n î n d În n u m e ­
roa s'e m o n u m e n te ş i ca re a u c o n tr i b u i t l a fo r m a rea u n o r
m eşte ri t ra n s i l vă ne n i că rora l e - a u tra n s m i s e l e m e n t e l e d e
sti l postb' rÎ n'coven e,s,c a i c ă r o r p u rtători emu 1 4 .
1 3 O ex'ce,p �ionaIIă ,contni buţie Î n l egă.t u ră ou a c.e a,s tă p,roblemă
ad u,ce Şte�an Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania În secolele
XIII-XX, Bucureşti, 1 971 ,
14 Fenomenul i ra d ierii a rtei din Ţa ra Româ nea scă este vala b i l şi
p entr,u arhit'ectură . i n legătură cu această problemă, a se vedea
Ioana Cristache P'a nait şi Eugenio G recea n u , Biserici româneşti de
zid - monumente istorice, .din Ţara Făgăraşului, " Mitropol i a A rd e a l u ­
l u i " , X V , 1 970, nor. 9-1 0, p . 627-636 ; idem, X V I , 1 97 1 , n r. 7-8 ,
p. 567-579.
66
https://biblioteca-digitala.ro
Fă ră să n e p ropunem .o en u me ralr,e ex, ha u stoi vă , o o n ­
s id e ră m u t H c5ă am i'n tim că, Î,n 1 7 1 6, l os i,f, că' l ug ă ru l de l a
G ovo ra , p i cta l a A l ba I u l i a , că G ri g o re Ra n ite pa rti'cipa
Î n 1 738 l a p i cta rea pa ra cl i s u l u i n o r d i c al b i s e r i c i i Sf, N i co­
l a e d i n Şch e i i B ra ş ov u l u i ş i , În 1 745, la d ec o ra rea bi sericii
m ă n ă st i r i i RÎmeţ. Tot m u nte n i e ra u , p roba b i l . z u g ra v i i Pa nă
şi l o n a ş c u , cei ca re l u cra u , Î n 1 762, la Av rig ş i , Î n 1 766, la
b i serica b r Î n covenea scă a m ă n ă st i r i i Sî m băta de Sus,
S i m i o n O p rovici d i n Cra i ova p i ctea ză b i s'e r i c i l e de l e m n
d i n Po i a n a S i b i u l u i ( 1 77 1 ) şi Apo l d u l d e J o s ( 1 772), Î n ti m p
ce u n a l t S i m i o n , p o p ă d i n P i teşt i , d esfă şoa ră o rod n ică
a ctivitate În Ţa ro H aţeg u l u i , u n de ÎI afl ă m sem n î n d icoa ne
şi p ile �Ulri m' u ral l'e Îln n,ume,poa's'e b Îl senilci ( N u1eşo'a ra , 1 776 ;
H a ţe g , 1 777 ; P.ri,s, l op , 1 782 ; S Ulbcet,ate , 1 783 ; B a r u Mic,
1 785 ; Cil ullo Ma re ; Den-s'ulş, Poro.şenl i). Foa nte fec und se
a ra tă şi un a lt p i te ştea n , z u g ra v u l D a v i d , ca re s - a sta b i l i t
Î n pă rţHe B i h o ru'l u i , ,c r,eÎn d Îln j u ru l să u o a d evă rată ple­
i a d ă de ,u cen i C'Î c u ca re d e eo rea ză , m a i m u ,l,te b ils erici de
l e m n . De la icoa n e l'e b i se ri c i i d i n T i n ă u d (vec h e ctitorie
d i n 1 658 a l u i C o n sta nti n B a s a ra b CÎrn u ) , l a p i ctu r i l e b i se­
ri citlor d e lem n d in R i e,n i ( 1 754), Sebi Ş ( 1 764), Stă i 'ceşlti
( 1 783), Ti, l,eeu ş ( 1 783), Feri ce, toate În j'uldaţul B i ho r, D allJlild ,
se d ovede şte u n sta to r n i c mesa g e r a l p i ct u r i i d i,n Ţa ra
R o m â nea scă , sta b i l i n d p r i n activitatea sa o p u nte Între
d o u ă z o n e g e o g ra f i 'ce d e sltu l de Î'n dep ă, rtate . Tot Î n M U1nţi i
Apu s en i , 1 0 ,b i s,etni'c a d i n H ă l lmalg i u (jtu d . A,rald), Î I a,f, I ă m
l u c r î n d p e c u n os c u t u l Ra d u D a s că l u l Z u g ra v u l , a l ă t u ri de
G h eorg h e , p i ctu ra lor contÎnd p rintre cele m a i va l o ro a se
rea l i ză ri a l'e g e n u l u i d i n Î n treg u l secol a l Xv i i i - l ea t ra n s i l ­
vă n ea n 1S.
A l ă t u r i d e toţi a ceşti a , tre b u i e a m i ntit N i c o l a e d i n
P iltelş1t i , a Ul ro r 1' 0 G u ra Sa d a , Îln 1 765, l a G he'lm, Îln 1 770,
la Le'şln ilc şi p ro h a bi l l a d i,spă mt' O ' b ilseni că d i' n Bmu M alre.
Co n s i d e ra te În a cea stă l a rgă pers pectivă , p i ctu r i l e de
10 G u ra S a d a , rod a l c o l a b o ră ri i d i n tre un me şter m u n tea n
ş i allt u l trans,i l l vănea n , do bÎnde'slc o se m n1i ,f ioaţie speoi a l ă ,
Î n m ă s u ra Î n ca re i l u strea ză p roce s u l d e u n ifica re a rt i s ­
t i că c e Î n c e p u s e să se săvî rşească Î n că d i n a ce l e t i m p u ri ,
Î n pofi d a u n o r g ra n iţe c e a V'� a u s ă d i s p a ră d u pă m a i b i n e
d e u n veac,
1S
Unele date p rivind zugravii e n u meraţi a ici pot fi Întî l n i te la
Şt. M eteş (lugravii bisericilor române, eXltm s d i n "An u awl CM I -
"
Transi lva nio , C l u j , 1 926-1 928, p. 1 1 6-1 2 1 ) , la C. B ă l a n şi A.
Pă noiu (Date noi privind activitatea lui Radu Dascălu lugravu şi În
legătură cu folosirea erminiei sale În veacul 01 XIX -lea de către Avram
zugravul, " Sesiunea de comunicări şti i nţifice a m uzeelor de a rtă " , Bucu­
�e şbi, 1 968, p. 250-258), I I- a V. Vă,tăşilanu, (Istoria artelor plastice În
România, II, Bucu reşti, 1 970, p, 1 91 - 1 93) a ltele a pa r aici pentru
prima o,a ră , u,rmÎnd să reven i m a �u.pna lor Î ntr- u n sbu.di u speoi a l .
- F o t o g rafii l e ca re Î nsoţesc prezentul a rticol , ca şi schema i oono­
g ra fică , a pa rţin a utc rului.
 TEZAURU L DE LA Z Ă VOAIA (JUD. BRĂ ILA)
I O N T . D RAG O M I R ------
in pri măva ra a n u l u i 1 966, cu p r i l ej u l efectuă r i i u n o r
l ucră ri a g ri c o l e l a c . A . P . Zăvoa i a l , s - a descoperit u n i n te­
resa nt teza u r d e o b i ecte d e podoa bă d i n a rg i nt, u ne l e p a r­
ţial a u rite, comp u s d i n 67 d e p i ese, d i .fer,i,t e oa teh n kă d e
l ucru, fo rme, o rn a m e n ta re, d i m e n s i u n i , Î n g re utate tota l ă
de 36 1 g . P i 'elselle se ·alf, I'O,u delpus,e Îlntr-Iun v'a s d e a ra m ă ,
f i i n d a coperite c u u n a lt u l d i n a c e l a ş i m eta l , d efo r m a t Î n
t i m p u l desco peri- r i i .
De o i n co ntesta b i l ă va l o a re şti i nţifică ş i a rti sti,că ,
acea stă descoperi re a re m e ritu l de a contri b u i , pe de o
pa rte l a c u n oa şterea cît m a i te m e i n ică a me şteş u g u l u i
o rfevre r i e i , p re c u m ş i a c a p a o ităţ i i c reatoa re d i n ti m p u l
o rÎ'ndtu i l ri,i f'e udta'le de p e ,t e�i,tQlniiul ţă n i IlQlr ,r.olm â:nle , i a,r pe
de a ltă pa rte, la Î m bogăţi rea M u zeu l u i de i storie d i n
G a l aţi c u n o i p i ese a rh eo l o g ice d e o rea l ă f r u m u seţe
a rt i st i că şi de o m a re at racţi e m u ze i st i că .
Desco peri r i l e a rh e o l o g i,c e a rg u m entează cu s uf i c i e n tă
cla ritate că p o do.a be l e a u a v u t În m o d conti n u u , d u pă
c u m era şi f i resc, o evo l uţie a sce n d e n tă d e o s e b i t de i nte­
resa ntă , ca ra cteri stică fiecă rei eta pe, epoci sa u o rî n d u i ri
soc i a l e , f i i n d Î n tr - o strî n să i n te rd e p e n d e n ţ ă , c u g ra d u l de
dezvo l ta re eco n o m i co - soci a l şi c u l t u ra l al s o c i etă ţ i i 2 .
O b'iedeil 'e beZia u pu lu, i slÎn,t , I' u ona·t e pri l n pnolo edee m e ş ­
teş u g ă reşti deoseb ite şi a n u me : t u r n a re, c ioca n l re s a ,u
batere şi l i p i re, i a r o rn a m enta re a l o r este rea l i za tă c u a j u ­
to r u l teh n i c i i şta nţă r i i ş i g ra vă ri i , c e a l te r n e a z ă Î n m od
a rm o n i o s cu p rotu b e ra nţe p i ra m i d a le a lcătu i te d i n g ra n u l e
s ferice, g a rn i t u r i de fi l i g ran şi i n c ru staţi i de p i etre. D i n
tot a l itatea p i e t r e l o r p reţ i o a se, sem i p reţi o a se , n u s e pă s ­
trează d ecît u n a . Acestea era u f i xate d e o b i ecte l e d e p o ­
d o a b ă p r i n i ntermed i u l u n o r m o n t u ri s peci a l e , d iferite ca
forme ş i m ă ri m i .
i n ceea ce p riveşte m otivele d ecorative, a cestea s î n t
a p roa pe excl u s i v f l o r a l e , cri n u l sti l i z a t avî n d u n ro l p re ­
ponderent. N u l i psesc n i ci e l e m e nte l e geo metrice, redate
p r i n t r - o strî n s ă Î n l ă n ţ u i re şi o pe rfectă s i m etri'e.
F ă ră Î n do, i'aII ă , o b i ectel e de podoa bă co n fecţ i o n a te d i n
meta l e preţi oase a u fost Î n totde a u n a a p a n a j u l c e l o r avuţi ,
deoa rece e l e re p reze nta u v a l o r i destu l de m a ri , u ş o r d e
păstrat, a devă rate go ra n ţ i i eco n o m i ce.
Din i nventa r u l teza u r u l u i d e o b i ecte d e p o d o a bă d e la
Zăvoa i a fac pa rte : d o i cercei perfect i d e n t i c i ca m ă r i m e ,
f,o:nme ş i deoo,r (fi .g . 1 / 1 -2) ; u n , iln el c u mo n t Ul�ă (fi g . 1 /5) ;
două l alOe de ,pălr lOIurjilb e, dli lf,enibe ca f,o �me şi deoor (fi g .
1 /3-4) ; o brăţalră 'a,u'riltă " Î1n slt'are fra'glm ,e,nll'a ră (fi g . 1 /6-6 b) ;
tne i spne,z'eoe n,a slt u,r i , palrte d iln ,ei alulriţ i , de dife'ni lt e fo rme ş i
dimensli'uln i , .au deiC'o r VOlriilalt (fi g . 1 /7 - 1 9) ; pa'u ruzelOi ş i pa,t r,u
de a pilli oe vesrt imen lualre , maj.ori bate'a alu, rhte. D,i ' nltlne oceste1a ,
ci:nci s'P�ezetoe ş't1anţalo o (,fi i g . 3) ; dou ăz,eci şi n o u ă t u rn'aot e
(f.i g , 2) ; o ,apl,itcă pel nlbru l i m b ă de OUl nea (,fi ig . 4) ; u n fir.alg ­
ment de t'8'al că s a u papuc m iln i' alb Uirall , d iln a'r9'int aIUlri,t, ou
decor Î,n f i l,i g ra n , g'r,a ' n'ull'e ş,i i no�U' sta ţ i i de p i etre (fii 'g . 4) ;
două Vla.se de o namă (IUI n aa lStJno'n ,ş i u n .ca plalc d e,f,o r mClJ1:)
pre,ou m şi dteva fra'9 ' mel nte de v,a's'e de a' nalmă .
D u pă uti l itatea ş i ca ra cte r u l l o r p u te m Î m p ă rţi o b i ec­
tele de podoa bă m e d i eva l e d i n teza u r u l d esco perit l a Ză ­
voaia În t rei g ru pe b i n e d i's biln cte : A. bijuterii sau obi e ct e
1 Te za u r u l
a fost d escoperit de către c o o p e r a t o r i i C ri stea Va s i ­
lescu, Cristea C o l i l i e , D u m itru Ac h i m , ş i a l ţ i i , d i n c o m u n a Zăvoa i a ,
judeţul Bră i la , c a re a u p rezenta t o b i ectele l a p o st u l d e m i l i ţ i e d i n
loca l i tote. La mult t i m p Î n u rm a a cestei d esooperi ri, m a i precis Î n
primă,v ar·a a n u'I'u i 1 967, Muzeul d e i storie d i n G a, la ţ i fi i n:d sesi-zat d e 'către
u,l�i m i i d eţi,nă�o,�1 a i tem u' ful l u i , ne-om deplalsat de u·rgenţă l a Fă'u r,ei ,
unde a m p ri m i t , aHt obi ect ele a r h e o l og i c e , cît şi o s e ri e d e i n fo r m a ţ i i
referitoOlr,e l a de,s col Peri,r,e . Adu·alÎlmente be w 'u , ru i o i n tr-a t Î n p a t r i ­
moni'u,1 Muz·e ul'ui de is,t-a rie d i,n G al l 'a ţ i . Din i , n ve nlba'ru I te Zl a u r u l u.i lip­
i
seşte un i onel de alrg'i n,t ce se oflă Î n po,s e s i a tov. V o i n ea 1 ·l i e , d i rec­
tor·u-I ş wl ili g enemle d i n J i,nI ă u , j, u d eţ u l B'răi,l a .
2 Mari n Mate·i Po pe sc u , Podoabe medievale Î n ţ ările române,
ed. M e r i d i ane, 1 970, p . 7-4 1 .
67
https://biblioteca-digitala.ro
de podoabă de corp ; B. podoabe vestimentare şi C. obiecte
diverse.
in ce l e ce u rm e a ză p rocedă m la p rezenta rea şi de­
Sio�i e rea p ile5Iell'Olr, Îtn o rdi tn'ea g' rUl pe l' o:r S u's-Ial ffilil nlb i tie .
A. Cerce i . D i n p r i m a g r u pă fa-c p a rte d o i cercei d e
a rg i nt, i d e n t i c i , d e formă a p roa pe sfe r i că , executaţi pri n
t u rn a re , c u f i l i g ra n , g ra n u l e şi p i etre. M ă s o a ră 3 cm Î n ă l ­
ţ i m e c u toa rtă , 1 ,8 c m d i a metrul sfe r i i , Î n g re utate d e
6,60-6,75 g f i ec a re (fi g . 1 / 1 -2). S î n t o rn a m e n taţi c u cîte
oilnd .pi 'elt,�e p r i1nlS·e Îln ffilon1!u�i c u gh-eal�e, dti s p ulsl 8 onueiform,
Î n co n j u ra te de cîte un cerc d i n f i l i g ra n . M o n t u r i l e p i etre­
l o r sînt În soţite d e b u c l e s a u t u b u ri d i n fir s i m p l u , În
s p i ra l ă strî n s ă , l i p i te d e a se m e nea Î n c r u ce, iar Î n spaţi i l e
d i n tre b u c l e s e g ă sesc a p l i ca te g ra n u l e d i s p u se Î n p i ra ­
m i d ă , ca re a co peră Î n m o d a rm o n i os Î n treg u l g l o b a l cer­
cei l o r. Tortiţe l e d e formă s e m i c i rc u l a ră , m o b i l e , s i m p l e , d i n
s î r m ă ci rcu l a ră , n e o rn a m en ta te, bătute, I ăţite ş i perfo rate
la a m be l e ca pete , s î n t p r i n s e de c o rp u l cerce i l o r p r i n
d o u ă a x e . Toate p i et re l e l i psesc .
S u b a s pectUi I execuţi e i teh n i ce şi a l m otive l o r o rn a ­
menta l e c u ca m cter g e o m etric, p rec u m şi a l struct'u ri i l o r
Î n g e nera l , ce rce i i d e l a Ză voa i a o u n u m e ro a s e e l e m e n te
com u ne c u o s ·elri e de exe m pl - a r,e b i'ne d o c u m e nt a te Î n
m u lte d escope r i r i d e pe terito ri u l M u nte n i ei ş i M o l dove i .
i n a cest s e n s , p u tem a m i n ti b i j uteri i l e d e l a Tifeşti3 ş i
O lten i 4 d i n j u d eţ u l V ra n:cea , ce l e d e l a T i să u5, j u d eţ u l
B uză u , Şen d re n i6, j u deţ u l G a l aţ i , Cot u l M o r i i , P o p r i ca n i7,
j ud eţ u l l a ş i , ca ş i pe cele d e p ro ve n i e nţă n ·�cu n o s c ută ,
exi ste n te În c o l ecţi i l e M u ze u l u i d e a rtă a l Re p u b l ic i i S o ­
c i a l i ste R o m â n i a B, d i n a rg i n t a u rit, prod u s a l u n o r ate l i e re
m e şte ş u g ă reşti l o c a l e , şi a l te l e , ca să n u a m i nt i m a i ci
d ecît pe cele mai i m po rta nte. De o rig i n e l oca l ă s a u t ra n ­
s i l vă n ea n ă , a ceste o b i ecte d e p o d o a bă sîn! d a ta te c ro n o ­
l o g i c d e că t re cercetă tori Î'n seco l u l a l XV- lea şi Î n ce p u t u l
seco l u l u i a l XVI - lea9. De fo pt , a ceste d a tă ri s î n t fă cute n u
n u m a i t i p o l o g i c , c i ş i p e baza a so c i e r i i l o r c u m o n e z i , a ş a
d upă oum In,e s'Îlnrt: bi,neeu noslCIube .Sihtu aţi ill'e teZialunel llolr de
la Tifeşti , Cot u l M o r i i , O rbea sca d e J os l0. Fă ră Î n d o i a l ă ,
În u rm a cel o r re l a ta te, sîntem Î n d reptă ţiţi s ă afi r m ă m că
şi -oe roel iilloir de I,a Ză'voa i,a le putem a ,t ri b u,i a loe:e,a ş i datla lne.
Ace de păr. Do u ă a'oe de pă r d hn a rg i n t a uri,t, fo, n m a te
d i n t i j e a s c uţ i te l a u n u l d i n ca pete, i a r l a ce l ă,l o l t prevă z ute
cu p l ă c i o rn a m e n ta l e , a s e m ă n ă t o a re u n o r d i sc u ri s a u ro ­
zete (fi g . 1 /3-4).
T ipu,1 1 . Pinimuii , a,c o re a s,peotUi I un u i d i Slc, ou tij,a
Ilipsă . M ă1sola : ră 2,6 am dliiameltr u şi lo Întă- reşlte 6,05 g
(f i g . 1 /3). M a rg i nea d i s c u l u i este o r n a m e ntată pe u n a d i n
feţe c u 1 2 p i ra m i d e, co m p u se fieca re d i n cîte 1 6 g ra n u l e ,
Î n aolnjlu nartie Î,n 'radilalr c u ş'uviVe d e Mi '9i �aln o e s,e Uln e s'c
i n cent r u , a l cătu i n d u n fel d e coro l ă sti l i za t ă . i n m ij l o c u l
3 C ono st'a n, ti n M a' i 's,i l , Manete şi podoabe de la sfîrşitul veacului
al XV-lea (Tezaurul din Ti/eşti, Putna), În " Bu. letin u l S o oi e tă ţ i i Nu milSma ­
tic,e Ro. m â n e " , a'n . X I I I , 27, B u c " 1 9 1 6, p. 5 ; v e.z i şi p l . 1 .
4 N . C o n sot:o n t i n e s· cu ş i G h . Unra r u , Podoabe feudale descoperite
la Olteni, În " S C I V " , 2, X, 1 959, p. 449-504 ; vezli ş i �ig. 2 ş i 3.
5 V. D ră g hicea n u , Săpăturiie din Budq, Lapoş şi Tisău-Buzău, În
" BC M I " ,f,o ls'c . 1 70, olct-d eic . , 1 931 ,
p. 1 75, fi g . 36.
6 M. Pe bre,s'c u - D.Îmbovi�a, Călătorie de cercetare arheologică Î n
judeţul Covurlui, ex:t!rals d i n " O ri z.o. ntlu ,n i " , I I I , 5-6, Gai ilaţi , 1 94 1 , p. 1 9 ;
l o. n T . D,r-a gomi' r, Tezaurul feudal de obiecte de podoabă de la Şen­
dreni, Îl n " R evli,st.a Muzeelor", n r. 3, un. V, 1 968, p. 253-257.
7 E u g en'ia N e,a m ţ u , Obiecte de podoabă din tezaurul medieval de
la Cotul Morii, Popricani (Iaşi), Î n " Alrh eo,l'o gli'a M Ol ld o v e i " , 1, 1 961 ,
p. 286, ş i 290, f i g , 1 /9 şi 3/ 1 .
8 M a,r in M a ,l-ei Pope,s c u , op. cit., p , 46, col. 2 1 -22, e vorblO d e
do,i 'oenoei a u nor . il nV. 1 4484/91 9 ş i 1 4798/4020.
9 I b i d e m , p. 46-47.
10 N. Co n,s,ta nti,n,e,s'clu şi A I . Mo,nilnesou, In problema satelor medie­
vale de pe Vedea şi Teleorma n : descoperirile arheologice de la Gurueni
şi Orbeasca de Jos (r. Alexandria), in " Re,v i st'a Muz·eel·o r " , n r. 1 ,
1 966, p. 76.
d i s c u l u i se află m o n tat u n , ch ato n pătrat, cu p i atra căzută,
Î m p rej m u i t l a pa rtea s a i nferioa ră c u două rî n d u ri o rn a ­
m e n ta l e : u n u l de g ra n u l e şi a lt u l de t u b u ri s a u b u c l e , d i n
f i r s i m p l u Î n s p i ra l ă strî n s ă . Ce l e patru c o l ţ u ri a l e c h a t o ­
n u l u i sînt p revă z ute l a pa rtea s u p e ri o a ră c u p roem i n enţe
p i ra m i d a l e , a l că t u ite d i n cîte patru g ra n u l e . D o u ă d i ntre
a ceste p i ra m i d e l i psesc.
D,eloaamdaltă , reperbolri u, 1 d oc Ulme:n/1:' alr-IŞlt i i n ţ i Hlc ,aii a'oelor
d e pă r m e d ieva l e , d escoperite pe te rito ri u l patriei n o a stre,
fie ele de o r i g i n e t ra n s i lvă n ea n ă , s u d - d u n ă rea n ă s a u d e
a ltă p rove n i e n ţ ă , este re l ativ s ă ra c . Cele m a i a p ro p i a te
a n a l o g i i t i p o l og ice a l e exe m p l a ru l u i descoperit l a Zăvo a i a
l e p utem f a ce c u d o u ă p i e se de p rove n i e nţă necu n o s c u t ă ,
a f l a te Î n patri m o n i u l M uze u l u i d e a rtă a l Rep u b l i c i i , Secţ i a
d e a rtă vech e ro m â n e a s,că 1 1 , d a tate Î n seco l'u l a·1 XV I - l ea .
U n u l este d e p rove n i enţă loca l ă , i a r a l t u l , tra n s i lvă nea n ă .
Ase m ă n a rea m otive l o r deco rative, deosebit d e se m n i f i c a ­
tive, re p rezentate de p i ra m i d e l e g r'a n u l a re , da b u d e l e
t u b u l a re şi d e f i l i g ra n , Î n tî l n ite ş i l a cerce i i d e l a Zăvoa i o ,
preou:m ş i d i n 08l1Ie'I 'alllt,e d€lSiC'Oipe,ri . ri sluls- l alml inbi ,b e, ne duc Îl n
m od nea bătut la form u l a re a c o n c l u z i e i că a c u l 'd e pă r d e
l a Z ă vo a i a a re n u n u m a i u n p ro n u nţ,at ca ra cter l o c a l , d a r
ş i o data re p reci s ă , Î n seco l e l e XV-XV I , a s i g u ra tă d e co n ­
te m po ra n eitatea a cesto r t i p u r i d e c e rce i , m u lt m a i b i n e
d o c u m en taţi p e teritor i u l p a t r i e i n o a, stre.
T i p u l 2. Cel d e - a l d o i l e a a c d e pă r este a l c ă t u i t d i n ­
t r - o tijă a scuţită l a u n ca păt, pri n să centra l ş i a po i Î n ­
d o i tă p e p a rtea i nferi o a ră a rozetei . M ă s o a ră 4 c m d i a ­
me:b�u ,ş i 7,5 o m . J . unglimea ,Împne'Ulnă c u Njla , ş i olre g:reu ­
tate a d e 5 9 (fi g . 1 /4). P l a ca o r n a m e n ta l ă a a c u l u i este
de fo r m a u n e i rozete c i r,cu l a re s a u a u n e i f l o ri sti l i za te
cu şa s'� peta l e , d e l i m itate ra d i a r d e către şa se n e rv u r i ,
rea l i za te p r i n şta nţa re . P e m a rg i n e a rozete i , l,a Î m b i n a re a
peta l e l o r, se află p a t r u ieşi n d u ri u' n g h i u l a re , Î n d re pt u l
că rora a t î r n ă p a t r u p a n d a ntivi ova l i , c u u rec h i uşe , l ucraţi
p r i n c i o că n i re l a rece, p r i n ş i În m i c i d a me d e s î r m ă . Pe
fo n d u l a cestei corole, fieoa re peta l ă este p revăz,ută c u o
a l tă rozetă şto nţată , a l e că rei peta l e c ru cifo r m e , s i m i l a re
cu a l e c ri n u l u i , sînt p revă zute În c�nbru cu cîte şa pte cer­
c u leţe, d i s p u s e s i metric, s i m bo l i z Î n d p ro b a b i l s ta m i n e l e şi
p i sti l u l . I ntreg u l decor al rozetei este com p l etat d e m o n ­
t u ra u n u i c h a t o n cu pereţi i c i rc u l a r i , d i n ca re se m a i p ă s ­
t re a ză u n m i c fra g m e n t. P i o t ra c h a to n u l u i , u n p a n d o nt i v
ş i o pa rte d i n b o rd u ra rozete i a cu l u i , l i psesc.
S p re deose b i re d e p i e s e l e d e s c r i se a n te r i o r, a ::: e a stă
pod o a b ă d e pă r este rel a t i v m a i ra r Î n tî l n i tă . Tot u ş i e a
a re u n e l e t a n g e nţe cu o a l tă p i e s ă d e fo r m a u n e i rozete,
c u c h a t o n centra l . d e p rove n i e nţă t ra n s i lvă n e a n ă , desco­
perită cu m u lţi a n i Î n u rm ă , Î n m o rm î n t u l n r . 1 3 d i n b i se ­
r i c a d e l a Tisă u 12 , j u d eţ u l B u ză u , d a tată Î n seco l u l a l
XV I - l e a . P e baza cel o r rel a ta te , p rec u m ş i a fa pt u l u i că
a n u m ite o b iecte c o n te m p o ra n e s î n t prevă z u te cu a s tfel d e
p a n da ntivi ova l i , s i m i l a ri a ce l o ra d escoperiţi l a Ş'2 n d re n i 13,
fă ră Î n d o i a lă că şi cel d e- a l d o i lea a c d e pă r d e l a
Ză'voQla ila a r p U be, a s ă a,ibă ooeela'ş i o n i 'g i,ne ş i da,t' a re (.s'eloo ­
l u i a l XVI - l e a ) .
In ele. Un i n e l d e a rg. i n-t. t,u rn a t, a re m o n t u ra d relPt un ­
g h i u l a ră , rea l i za tă pri n l i p i re . M ă s o a ră 3,5 cm d i a m e t r u ,
Î m p re u n ă cu m o n t u ra , ş i 2,3 c m d i'a m e t r u l i n t� r i o r. Cî n ­
tă reşte 1 5,80 9 (fi g . 1 /5). L a pa rtea o pu s ă m o n t u r i i , i ne l u l
e s'te prevă z u t c u o p roe m i n enţă ova l - d i s'c o i d a I ă . 'I nt reag-a
s a s u p rafaţă exte r i o a ră este o rn a m e ntată p r i n g ra v a re ,
fo l o s i n d u - se d rept m otive decoro tive u n 'e l e e l e m e n te g e o ­
m e trice s i m p l e , Î n s ă d e o s e b i t d e e x p resive, d i s p u se Î n tr - o
d esăvîrşită a rm o n i e . S u p rafaţa veri g i i i ne l 'u l u i este i l u s ­
tnată p rin două rînduri d e păl tl nalt,e , dell Î m!ilt ote de allt� d o u ă
b e n z i Î n z i g - za g , Î n,c a d rate d e u n c h e n a r s i m p l u , re p re ­
zentat d e d o u ă şi r u ri d e t ri u n g h i u ri i soscele. I n ceea ce
p riveşte deco r u l m o n t u r i i i n e l u l u i , a cesta este rea l i za t
p ri n t r - o s ucces i u n e d e reg i stre s a u b e n z i d i n l i n i i o r i zo n ­
t a l e , z i g -z,ag u ri ş i l i n i uţe h a ş u rate o b l i c , ca re a l te r n e a ză
În m od s ucce s i v . I ntreg u l decor este d e l i m itat de u n c h e -
11Ma,pi,n Mat,ei Po pes'c u , o p . cit., p. 51, co't . 48-49. Vezi şi a cele
,
nT. 26 şi 28, d in p l.a nşele aolor.
d e păr
12 V. Dră g h i'cea nu, op. cit., p. 1 74, fig. 31 , ve�i şi M a ri n Mate'i
Popescu, op. cit., p. 51 , oat. 50, sau n r. 20 di,n plonş·ele ,color.
13 Ion T. Dra gom i,r, op. cit., p. 255-256.
68
https://biblioteca-digitala.ro
n a r d u b l u , a l c ă t u i t d i n cîte trei l i n i i o r i zo n ta l e. Montura
i n e l u l u i este parţi a l d e s p r i n să i a r p i a tra l i pseşte.
P ri n m a s i vitate a si s o b ri etatea d eco ru l u i i n e l u l de la
Z ă vo a i a a re o puter � ică n otă de o r i g i na l ito te faţă de În·
treaga v,a ri'etate d e p i es e , c u p r i n s e Î n re perto ri u l obiecte­
l o r d e pod o a b ă ce ca racte ri zează seco le,le XV-XVI, fără
să i se poată fa ce m o m e n t a n a r- a l o g i i decît cu o si ngură
p i esă d i n i n ve ntmu l tez,a u ru l u i med i evali de la Cot u l Mo�Î'Î '4.
Această pod o a bă d atată În sec o l e l e Xv -XVI se asea­
m ă n ă cu exem p l a ru l de la Zăvoa i a , a tît s u b a s pect u l său
struct u ra l cît şi a l p rocedeel o r execuţiei te h n i ce şi al moti­
vel o r o rn a m e n ta l e rea l i z.ate p r i n g rava re .
Brăţări. O b răţa ră Î n stme fmg me nta ră d in o,rg.int
a u rit, d i n ca re n i se păs,trează d o a r trei e l e m ente compo­
n e nte ş i a n ume : un s e g m e n t , ră u cOrliserv,at. d i n ta blă sub­
ţ i re , l u n g d e 8 c m ş i lat d e 1 cm ; o verigă sa u În-chiză­
toa re ş i un pa n d a n t i v ste l a r. C î n tă reşte 1 0,30 9 (fi g . 1 /6,
6 a , 6 b). B răţa ra este o r n a m e ntată pe faţa s a exterioa ră
cu o s e r i e de e m i sfere, î n co n J u ra te l,a bază cu cîte un cerc
g mnlu l 'a r, i a r l a pa rt-ea s u pe r io a ră cu g ra n u l e în p i ra m i d ă .
Acestea sînt i nterca l a te î n m o d s uccesiv c u t u b u ri triÎnge­
m ăln,alte, d i,n siÎ,rm ă hnă , Î, n s pi:�a I ă strî n s ă , deloolrate 'ou 'b�ei
r î n d u ri de g ra n u l e l o n g i t u d i n a l e . O ş uviţă de f i. l i g ra n măr­
g i n eşte Î n t r e a g a b a n d ă a b răţă r i i pe a m be l e latu ri l o n ­
g it u d i n a le . I n trea g a g a m ă d e m ot i ve d ecora t i ve este l i pită
pe b a n d ă (fi g . 1 /6) . La rî n d u i e i , Î nc hi zătoa rea bră ţării se
co m p u n e d i n d o u ă m ioCÎ t u b u ri d i n fi l i g ra n , u şo r d i sta n ­
ţ-a lt e, , a'VlÎln!d II 'a pa'ntela s upeniiO'a ră , pa,t,�u g , ra'n,u1Ie î n pina ­
m i d ă . Pri n i nteri o r u l a cestor t u b u ri est-e i n tro d usă o verigă,
t'e nmiln'ată Iia IUlnlud din capete ou o m i,că monltulră cu .ghea ­
rele cruciforme, a că rei p i atră l i pseşte (fi g . 1 /6 a). Cea
d e - a treia piesă com p o n e n tă a brăţă r i i este re prezentată
d e ,un pal nldlalnlbi ,v de f.onmă stda.ră , cu ş,a s e c o lţUlri , p:niln's
c u oQ s:Îlrmă f i, nă de 'un Oinnlalment tuhullla,r t ri î n g e m ă n ot. Pan­
d a n t i v u l ste l a r Î nfăţi şea ză pa rtea term i n a l ă a a cestei po­
d o a be , fi i n d s it u a t p ro b a b i l l î n g ă Î n c h i zătoa re, aşa cum
de a ltfel se o b i ş n u i eşte ş i a stă zi (fi g . 1 /6 b).
Deşi m o me n ta n nu c u n o a ştem i d e n t i tăţi t i polog ice
a s u pra b răţă ri i d e ca re ne o c u pă m , totu ş i , v a r i etatea mo­
t i ve l o r s a l e d eco r,a tive, rep rezent,ate de g ra n u l e l e În p i ra ­
m i d ă , Î n cerc u r i s a u Î n rî n d u ri , d e t u b u ri d i n sîrmă fină
în s p i ra l ă strî n s ă ş i d e m o n t u r i , rea l i za te p r i n l i p i re, co n ­
stitu i e În g e n era l e l e m ente l e d ec o ra tive 'e senţi a l e , ca rac­
te ristice p o d o a b e l o r d i n seco l e l e XV-XV I . Pri n u rma re
p utem a f i r m a cu s uf i c i e n tă certitu d i n e că şi a, cest t i p de
b răţa.ră po,alt,e �i daltat În .s\elool l19 le S1u's -,a miln!t i lt'e .
B . P o d o a b e l e vest i m en ta re i n c l u se Î n c e a d e - a d o u a
g ru p ă , s î n t re p rezentate d e 1 3 n a st u ri ş i 44 a p l i ce , deo­
sebit d e v a r i a te ca teh n i că d e exec uţi e , fo rme, d i me n s i u n i
ş i mottliMe deoo raitii've, p e oalr,e l e ,pre�entălm î,n -eo nlli,n, u,are :
Nasturi. T i p u l 1 . Potru ,na stu ri d i n a,rg i nt amit, i de nltid,
m ă s o a ră 3, 1 cm Î n ă lţ i m e şi 1 ,8 cm d ia m et r u l , În g re u tate
de 6,59 9 fi ,�'cla · ne (ni,g. 1 17- 1 0).
D e fo r m ă sferi,c ă , s î n t o m a m entaţi prin teh n i,c a f i l i g ra ­
n u l u i c u o p t cerc u ri a d i a cente. I n i nteri o r u l a ce s to r,a sînt
Î, nls C'ri.s,e aiheloe, Î,n louipniln 'sul 'călnora s,e g ă, s'elslC IOÎlI!e patru
oeJ1ouri m!iC'i . lin p'unabu l ,ba'n g.eln,ţ-ilall OII oenoull,eVelllo,r se .a filă
o g, r,a n'u I ă m�' balilcă oal ne Îlnlchei'e deoorul. R'e stu l spa ­
ţ i i l o r sînt co m p l etate cu rozete c r u c i fo r m e , i a r peri m et re l e
c e rc u r i l o r s î n t p revăz ute c u g ra n � l e sfe r i ce . Aceste m otive
g e o m etrice, î m b i n ate Î n tr - o perfe.c tă s i metrie, co m p l etează
În m od a rm o n i o s Î ntr�a g a s u p ra f.aţă a n a s t u pi l o r , c a re la
p a rtea s u pe r i o a ră sînt p revăzuţi c u o u rech i u şă pentru
p ri n s , d e fo rmă c i rc u l a ră , î,n a ltă ş i n ervu rată l o n g i tu d i n a l ,
i a r l a p a rtea o p usă c u o m i că p i ra m i d ă , a l căt u i tă d i n
p a t r u g ra n u l e .
N a st u r i i d e a cest t i p , d e l a Zăvoa i 'a , Îşi g ă sesc a n a l o g i i
a p ro a pe pe rfecte c u u n e l e o bi ecte d e p rove n i e nţă necu ­
n osc ută ce se pă strează î n c o l ecţi i l e M u ze u l u i d e a rtă a l
Rep u b l ic i i Soci a l i ste Ro m â n i a 1s, d atate Î n seco l u l a l X V I ­
l e a , d e fa ctu ră t ra n s i lvă n e a n ă , a vî n d Î n a cel,a ş i ti m p a s'e ­
m ă n ă ri În ceea ce p r i veşte s i ste m u l de o r n a m en ta re c u
exem p l a re l e d i n teza u re l e d e l a Cot u l M o ri i , P o p ri c a n i 16,
d atate Î n seco l e l e XV-XV I .
14 Eu.gen-i .a N ea:mţu, op. cit., p . 284, f i g . 1 /7 ş i p . 287, �i g . 3/6.
15 M a r,in Matei Popescu, op. cit., p. 75, oa,t. 1 93 şi 1 96. Vezi şi
p i·ese1le n r. 80, 8 1 , 85 d i n pla,nşel·� col or.
16 6 u g e n i a Neamţu, op. cit., p. 288, fig. 4 şi fig. 5 /1 -3.
1 2.

6 6b

10
7 8 9

17 19
Fig. 1 . Tezaurul d e la Zăvoaia : cercei, ace de păr, inel, brăţară, nas/uri.

https://biblioteca-digitala.ro
 2. 4 5

8 9

19 21

2& 2/7 ZB
Fig. 2. Teza urul de la Zăvoaia : aplice de wrea.

https://biblioteca-digitala.ro
 T i p u l 2. Patru n a st u ri de a rg i nt, i d e n t i c i ca m a r i m e ,
forme şi d ecor, d i n t re ca re d o i se a f l ă i n sta re fra g m e n ­
talră . Sînt fo rmaţi d im oile două j um ătăţi l ipite Între e l e pe
l i n i a med i a n ă a n a stu rel u i , a v i n d fo r m ă p o l i e d r i c ă , cu
faţete ro m bO' i d a l e şi t ri u n g h i u l a re . M ăsoa ră 2,3-2,4 c m
inălţime ş i 1 ,2 c m . g ro s i me m a x i m ă . Trei d i n tre e i cî ntă resc
cite 1 ,80 g (fi g . 1 / 1 1 - 1 3) , i a r a l p a t r u l e a 1 g (fi g . 1 / 1 4) .
Pe u n a d i n faţetel e rom bo i d a l e d i n pa rtea s u pe r i o a ră a
nasture l u i se g ă se şte p r i n s ă cîte o u rech i u şă Î n a l t ă , ova l ­
circu l a ră , n e rv u rată l o n g i tu d i n a l , i a r p e cea l a ltă , o m i că
'
p i ra m i d ă d i n patru g ra n u l e , i n co n j u ra tă d e un cerc fi l i ­
g ra n at. Rest u l s u p rafeţe l o r s i n t l i ps i te d e o rna me nte .
N a st u ri i faţetaţi s i n t ceva m a i puţi n c u n o s c u ţ i . Ei i ş i
găsesc a n a l o g i i p a rţ i a l'e cu t re i piese descoperite l a Cot u l
Mori i , P o p r i ca n i 17, deose b i re a c o n sti n d n u m a i i n a ceea
că slin1 deoo ra,�i . De pWIV.e n i enţă l 'o 'clo'I ă , n'a lSlt u r i i d e l a
Poprka n i s î n t d ataţi Î n s eco l e l e XV-XVI , cro n o l og i e Î n
ca re d es i g u r se poate i nc l u d e şi t i p u l a cesta d e n ,a st u ri
de la Z ă vo a i a .
Ti p u l 2 a . D o i n a s t u r i' d e a rg i n t , i d e n t i c i , executaţi p r i n
l i p i re, d e f o r m ă p o l i e d r i că , faţetaţi h exag o n a l , ro m b o i d a l
şi tri u n g h i u l a r, mă soa ră 2 , 6 cm i n ă lţi m e , 1 ,6 cm g ro s i mea
ma x i m ă ,ş i oÎrnrt:ă'ne:S/c 2,30-2,50 g iii,edare ,(rii ilg . 1 / 1 5- 1 6) .
L a p a rtea l o r s u pe ri o a ră s î n t p revă zuţi c u cite o u rec h i .u ş ă ,
Qva l - c i rc u l a ră , n e rv u rată l o n g i t u d i n a l , i a r l a pa rtea infe­
r i o a ră c u patru g ra n u l e , d i s p u se p i ra m i d a l , i n conj u ra te de
u n cerc i n f i l i g ra n . Faţete l e n a stu r i l o r sint l i ps i te d e d eco r.
Priviţi s u b a s pect u l execuţiei te h n i ce, fo r m e l o r şi d e.c o­
r u l u i , cei d o i n a s t u ri au a ceea ş i a n a lo g i e ş i Î nca d r'a re cro­
n o l o g i că ca şi exe m p l a re l e descrise a nter i o r.
Ti p u l 2 b. Un nra '5J!1 u re de la r9limlLar urr,ilt, d e , p ropolrţ i i -re d use,
executat p r i n l i p i re , e ste i de n t i c c a teh n ică de l uc r u , fo r m e
şi decor cu n a st u r i i p rezentaţi a n te r i o r, a şa Î n cit p o a rtă
a m p re n ta a c el e i a şi o ri g i n i l oca l e şi aceeaşi Î n ca d r a re c ro ­
n o l o g i c ă . M ă s o a ră 1 ,8 c m Î n ă l ţ i m e , 0,8 cm g ro s i m e , i n
g r,eurt.ate d e 0,50 g (fi,g . 1 / 1 7).
T i p u l 3. Un n a st u re d e a rg i nt , d e fo r m ă g l o b u l a ră , este
l u crat p r i n l i p i re . La u n u l d i n p o l i este p revă z u t cu o u re ­
c h'ilu'şă o'Vlall -roilroulll arră, o u nerv' U l ră Illo ngri'u uld!i,nralI ă , i ,a lr ,l'a pol u l
.o p u s a u o g ra n u l ă m eta l i că . D i n ca u za u n'ei l ovitu ri , n a s ­
turele p re z i n tă o d efo rm a re şi o f i s u ră . G l o b u l este l i ps i t
de o rna m e nte. M ă so a ră 2,7 c m Î n ă l ţ i m e , 1 ,6 cm d i a metru,
cirn.tă.re,ş tle 3,85 g ,(,ii i 'g . 1 / 1 8). P ilels'a i ş i g ă seşrte sitr� nse
a n a l og i i c u o s e r i e de n a s t u r i d i n teza u r u l d esco perit l a
Cove i u 18, j u deţu l D o l j , d e factu ră loca l ă , d e l a i n cep u t u l
seco l u l u i 01 X V I - l e a , p re c u m ş i cu a l ţ i i d e·sc.operiţi l a
B u da 19, j ud eţ u l B u ză u , Î n m o r m i n t u l n r. 8 0 1 j u pi n esei
A n ca . i n a cest sens, p ute m a f i r m a c u s u f i c i e n tă cert i t u ­
d i n e c ă şi 'e xem p l a ru l d e l a Zăvo a i a p o a t e fi i n ca d ra t
·c ro n o l o g i c l a sfi rşit u l secol u l u i a l XV- l e a ş i Î n ce p utu l se­
col u l u i al XV I - l e a , f i i n d d e o ri g i n e loca l ă .
T i p u l 4. U n n a st u re d e a rg i n t a u rit, d e f o r m ă sfe ro i d a l ­
a l u ng i tă , rea l i zat p r i n m etod a i m p l et i ri i . L a pa rtea s u pe ­
rioa ră a re o u rech i u ş ă , ova l - c i rc u l a ră , n e rv u rată l on g i t u ­
d i n a l , i n·conj u m tă c u d o u ă cerc u r i s u p ra p us e , d e f i l i g ra n ,
j a r l a pa rtea o p·usă s e a f l ă patru g r,a n u l e, d i s p u s e
p i ra m i d a l . contu rate c u u n cerc de fi l i g ra n . M ă so a ră
1 ,4 cm i n ă l ţ i m e , 0,6 cm g ro s i m e , Î n g re utate de 0 ,90 g
(fi.g . 1 / 1 9).
Atit prin teh n ica execuţi ei (i m p l eti re g l o b u l a r- f i l i g ra n a tă)
cit şi pri n ra ritatea motivu l u i d ec o rativ, rea l,i w t in a ra besc,
de i nfl uenţă s u d i că , a cest n a st u re , fă ră să - i putem g ă s i
momenta n a n a l og i i l e cores p u n zătoa re, n u se Î n d e p ă r ­
tează c ro n o l o g i c c u n i m i c faţă d e c e l e l a l te o bi ecte ' d e
podoabă a l e teza u ru l u i d e l a Zăvoa i a . Fă ră reţ i n e ri , 'e l
poate fi datat i n seco l u l a l XV- l ea şi i n ce p u t u l secol u l u i
al XVI - l e a .
I n conti n u a re, p rezentă m c e l e 44 d e a p l ice vesti m e n ­
tare, 29 turn ate şi 1 5 şta nţate, d e o s e b i te ca tehn i că d e
l u cru , f o r m ă şi decor, d u pă c u m u rm e a ză :
Aplice de curea. T i·pul 1 . Şar p1:.e ar pJ. ice de a rg i n t exe­
cutate prin t u r n a re, d e fo rmă d reptu n g h i ur l a ră , p revă z ute
1 7 I bi,dem.
1 8 C. Ni,ooll ăesou P,lopşor, Tezaurul de la Coveiu-Dolj, Î n " Arhiverle
Olteniei " , o ·nuii VII , 1 928, nor. 39-40, p. 509, f i g . 1 5 ; Ma'ri n Mat,e i
Porpe.s'ou, op. cit., p. 74, -:: a t. 1 88-1 89.
19 V. D,răghiceonu , op. cit., p . 1 72, fig. 24; Mari n M ate,i Popes'cu,
op. cit., p. 74, cat. 1 91 .
71
https://biblioteca-digitala.ro
la extre m ităţi c u cîte d o u ă g ă u ri şi n i,t u ri pentru a fi pri n se
de c u rea . M ă s o a ră 3,3 cm l u n g i m e , 2 cm l ă ţ i m e , şi 0,2 cm
g ro s i m e, cintă ri n d 6,40 g f i ec a re (fi g . 2/1 -7). M o t i v u l d e ­
c o rativ e s t e i l u strat p r i n t r - o reţea n ervu' rat - a}u rată formată
d i ntr- u n ce rc cen tra l , În j u r u l că r u i a se află d iferite s u p r a ­
feţe, m ă rg i n i te d e u n c h en a r recta n g u l ,a r.
Ap l i ce l e d e c u rea d e fel u l alc esta sînt a p r.o a pe perfect
a s e m ă n ă to a re cu cele n o u ă p i ese d escoperite la O r­
bea sca20, j u d eţ u l T'e l eo r m a n , d e p rove n i enţă tra n s i l vă ­
n ea n ă , datate i n seco l e l e XV-XV I . C ro n o l o g i a este i n t ru
tOlturl v,arllalbri, I ă şi pelnlt ru arf)l,ioel 'e surs -,armim'ti"te, de'slcOIpernirte
l a Zăvoa i a .
T i p u l 2. D o u ă a pl ice d e a rg i nt, t u r n a te, aj u rate, d e
fo rmă d re pt u n g h i u l a ră , p revă z u te l a ext re m i tăţi c u cite
d o u ă g ă u ri cu n it u ri . M ă s o a ră 2,8-2,9 cm l u n g i me , 1 ,6 c m
l ă ţ i m e , a p roa pe 0 , 2 c m g r.o s i m e . Au g re utatea d e 3,40 g
f i eca re (fi g . 2/8-9). S î n t o rn a me n ta te cu m otive vegeta l e
sti l i z a re, i l u strate d e d o u ă ra m u ri a rc u i te, cu g h i n d ă ,
p r i n s e d e u n ce rc, s i t u a t Î n m i j l o c u l ci m p u l u i o r n a menta l
a l a p l i ce l o r. i ntreg u l deco r este i n c o n j u ra t de u n c h e n a r
s i m p l u , recta n g u la r.
Deşi n u c u n o a ştem Î n că o a n a l o g i e p rec i s ă p e n t r u
a c este a p l i ce, totu ş i , c a teh n ică d e l u cr u , fo rme şi decor,
ele a p a rţi n c u s i g u ra nţă seco l el o r XV-XV I .
T i p u l 3. Ş a se a p l i,c e d e a rg i nt a u rit, t u rna te , a j u ra te ş i
g ra n u l a te, d e fo r m ă a p rox i ma t i v d reptu n g h i u l ,a ră . La extre­
m ităţi au cite o g a u ră , in m a j oritatea c az u r i l o r c u n i t u r i .
M ă s o a ră 3 , 6 cm l u n g i m'e, 1 .5 lăţi m e , 0 , 2 c m g ro s i m e , Î n
g'r'e urbalte d e 5,20 g f.i 'eldalr,e �fi g . 2} 1 0- 1 5) . Mo�ilvu , 1 oma ­
men1Ja l es,t\e :relp·nezemltiOlt driln două f,rumLe pal lmate, f e's,tOinlaibe
dJirgrirtat , pe malrg il nli, a :Vlimld peţilQI'ulrille grnaln url,a.t1e , u ni,te 'Îrnbr -, uln
oerc s,it,Ulalt I lla mi�llro:oull alPltiloei .
Fă ră să l e p utem g ă s i a n a lo g i i pe rfecte, e l e se a p ro­
pie m u lt d e u n e l e exe m p l a re descoperite l a O rbea sca21,
de a se m e nea t u r n a te i n m od a j u ra t ş i feston ate d i g itat,
d atate Î n s eco l e l e XV-XV I . Acest tip de a p l i ce d e la Ză ­
voa i a , p o a rtă a m p re n ta ca racteristică a a te l i e r ,e l o r t ra n s i l ­
vă n e n e d i n sec o l e l e XV-XV I .
T i p u l 3 a . Zece a p l ilc e d e a rg.int, d i nt·re ca,re u n a tra g ­
m e nta ră , a proa pe i d entice c u cele d e s c r i se a n ter i o r, d e o ­
s e b i n d u - se n u m a i p r i n a ceea că Î n m i j l o c u l a p l icei se a f l ă
u n o rifici u ova l , i n co n j u ra t pe m a rg i n'e cu d o u ă rin d u ri
de g ra n u l e . M ă so a ră 3,5 cm l u n g i m e , 1 ,5 cm lăţi me ,
0,2 cm g ro s i m e , cî ntă r i n d 6,50 g fi eca re, i a r cea fra g m e n ­
ta . ră 4,35 g (,� ilg . 2/ 1 6-25).
Le atri b u i m a c ee a ş i o r i g i n e şi d ata re c ro no l og i,că .
T i p u l 4. Patru a p l ice d e a rg i n t a u rit, d i ntre ca re u n a
fra g m e nto ră , l u cra te p r i n t u r n a re, d e formă a p roxi m a t i v
d rept u n g h i u l a ră , c u l a t u r i l e aj u rate, p revă z ute l a extre m i ­
tăţi c u cite o g a u ră ş i n i t u ri . M ă s o a ră 3 , 4 c m l u n g i m e ,
1 ,7 am .l ăţime, 0,2 ,o m g< rorslilme , Îin glr,� ultlOlbe de 4,46 g
heoare, oea iinagmeonrtalră IO'vÎIn<d 2,30 g (Iti ,g . 2/.26-29).
O r n a m e n t u l a p l i ce l o r este a j u ra t ş i con stă În trei m ot i ve
g e o m etri'ce. La extre m ităţi se a f l ă d o u ă rozete cruciforme,
i a r l a m ij loc u n cerc. Fi eca re m o t i v d ecorativ este d e l i m i ­
tat pri n t r - o b a ră o r i zo n ta I ă .
Pentru a cest ti p d e a p l i că n u c u n o a şte m , d eoca m d ată ,
a n a l og i i p rec i se , Î n s ă n u - i m a i puţi n a d evă rat că s u b ra ­
p o rt u l execuţiei teh n i ce el se i n c a d rează i n a c eea şi d a ta re
c ro n o l og i că a t r i b u ită o b iecte l o r de p o d o a b ă d es c r i se a n ­
ter i o r.
Aplice pentru textile. lin oontiln Urarrre Vlom de'slc ri,e 1 5
alpl , iloe v,e silJirm en ltlO . ne, tre'i slp:pez,eoe d i , n ,a,rg i <nlt 'a' urnit, ,ş i dO' uă mle ­
a u rite, l u c ra te d i n ta b l ă , p r i n şta nţa re. S î n t de fo rmă c i r­
c u l a r- d i sc o i d a l ă , cu deco r f l o r,a l sti l i zat, i n re l i ef, p revă zute
pe m a rg i n e c u cite şase g ă u ri pentru p r i n s pe texti l e , d i s ­
p u se i n m o d a s i metric Excepţie fa c trei a p l i ce ca re a u
n u m a i cîte patru g ă u ri .
Î n ceea c e p r i veşte o r n a m e n taţi a , a·c ea sta se co m p u n e
d i n m ot i ve deco rative cu ca r.acte r co m u n . E vorba d e i l u s ­
t r a rea c ri n u l u i p utern i c sti l,izat, Î n d i fe rite v a r i a n te , p e ca re
Î n ce rcă m să le g ru p ă m a stfe l :
T i p u l 1 . Patru a p l ice de a rg i nt a u rit, d i n t re ca re u n a
c u m a rg i n e a ru ptă . M ă s o a ră 4 c m d i a m e t r u , 0,05 cm g ro -
2 0 N . Comto n,t'in'e5cu ş i AI . Morri n esou, op. cit., p. 74, fig. 3 /3 ;
Marin Matei P'OipeiS,c u , op. cit., p . 70 cat. 1 57 ; N . Consta<ntirn escu, Un
tezaur feudal de monede şi obiecte de podoabă de pe valea Teleor­
manului, Î.n " SCIV", 3, tom. 1 7, 1 966, p. 551 -554 ; �ig . 1 /3.
2 1 1 b i d e m , f i g . 3/4, 6 , 9-1 0 ; p. 7 0 , ca�. 1 61 .
sime, În g'reutIalte de 2,44 9 heca re (fi g . 3/1 -4). S,Îinlt
o �n a me n ta te cu cîte c i nc i p roe m i n enţe e m i sferice d i s p u s e
c ruoiform Î n.c onj u rate fieca re c u u n rî n d d e p e r l e , i nterca ­
l ate d e patru f l o r i d e cri n s t i l izate. Acestea sînt Î n co n j u ra te
de u n c h e,n a r c i rc u l a r, co m p u s d i n d o u ă b e n z i d e g ra n u l e
p e d a te, a l tern Î n d c u d o u ă n e rv u r i , s i tu a te p e m a rg i nea
a p l i ce i .
Tipu'l 2 . T,�ei ·a p'l'i oe de a1rg i,n t a u ri t, dtilntJre ca �e ul na ou
ma ng.in,e a Ulş'OIr ş'Nlrbi1t ă , prevă 21ute I'alte· r, all ,o u pat:ru g ă.u,r, i ,
d i,spU i se dto' uă aÎlte do uă . M ă,soa ră 4 cm d io m etru , 0,05 am
g ro sime ; Îln g r€lurtta rt:e de 2,97 9 �i,eaalne (fii g . 3/5-7).
M otivu l d eco rativ a se m ă n ă to r u n ei rozete, este re p rezentat
d i n t r - o e m i sferă ce n t ra l ă , Î n j u r u l că re i a s e a f l ă un reg i s ­
t r u format d i n şase cri n i sti l i zaţi ra d i a r şi şase c r u c i u l iţe,
d i s p u se a l te r n a t i v , d e l i m itate p ri n d o u ă ş i r u r i ci rc u l a re d e
g ra n u l e perl a te.
T i p u l 3. Două a pl i ce d e a rg in t a u rit, m ă s o a ră 4 c m
d i a m et r u , 0,05 c m g ro s i m e , c î n tă ri n d 2,75-3 9 fi eca re
Fig. 3. Tezaurul de la Zăvoaia : aplice vestimentare.
https://biblioteca-digitala.ro
(fi .g . 3/8-9). S,Î'n it o rnOlmenlbate au OÎIte o em.i,sferă,
d i s p u s ă centra l , Î n co n j u �ată de ş a s e c ri n i sti l i zaţi dispuşi
ra d i ,a l , i nterc a l aţi de şa se stel uţe, tot u l Î n c o nj u rat de un
c h en a r c i rc u l a r, f o r m a t d i n d o u ă ş i r u r i de g ra n u l e p'� rlate,
a Iternate de trei n e rvu r i .
T i p u l 4. D o u ă a p l i ce d e a rg i n t a u ri t, a rt i stic executate,
m ă so a ră 3,8 cm d i·a m e t r u , 0,05 cm g ro s i m e , a u g reutatea
de 3,>80-4 9 N eoa:ne (�i,g . 3/ 1 0- 1 1 ) . D,eoorull este r,e p're­
zentat de un b u c h et d i n ş a s e cri, n i sti l i za ţ i , u n it În centrul
a p l icei p r i n t r - o p roe m i n e n ţă u ş o r Î n oi i n ată . I n t reg u l orna­
m ent este c o n t u rat de do uă şilruri de g r, a n u l e pe rl,ate.
T,iip'ull 5. O ,alPI i/că de tQlnglint ,a unit , m ă:s,u nÎnd 4,3 om
di'Omet�u, 0,05 om gms,i lffi' e , Î'n g r·e Ult'a'be d e 2,75 9 (Hg .
3/ 1 2). Este deoo'rată oelnrtJra .1 ,c u o emi,sferă , Î'ni oolnjlum,tă de
un cerc de p e r l e , de u n d e se d e s p ri n d În m o d ra d i m ş a se
c ri n i i n terca l aţi de ş a se ste l uţe. U n c h e n a r ba n d a t , for­
m a t d intr- u n şi r de stel uţe, d o u ă rî n d u ri de perle şi d o u ă
n e rv u r i f i n e , co m p l'etea ză d e co r u l .
 Tipul. 6. O a p l i că d e a rg i nt a u rit, a rt i st i c şta nţată ,
mă soa ră 4 cm d ia metru, 0 ,05 c m g ro s i me, in g reuta te d e
3,60 g (�i,g . 3/ 1 3). D,ecorull eSlte compUis dinlu r-o em ilSlfleră
oejntr.allă, ilnoOlnj uinaltă de uln ş i r de pe�l e , diln oa,ne s'e
desprind i n m o d rad i a r flori l e a şa se c ri n i i m pe ri a l i , n a t u ­
ral,is1: red ate, i,nteroa l a te de şa·se ste·l,uţe. U n oi nd de stel uţe,
del i m i tat de un ş i r de perle ş i de o nerv u ră f i n ă , formează
chena r u l .
T i p u l 7. Două a pl i ce de a rg i nt n ea u rit, şta nţ'a te r ud i ­
menta r, m ă soa ră 4,6 c m d i a metr u , 0,05 c m g rosi me, i n
g re'U1talte d e 3,70-3,80 g �i,eaal�e (�i'g . 3/ 1 4- 1 5). iln oentru,
o emilSiiie ră d i!n coaloe s,e deSlpr,i,n d · r·ald i.alr ş,al se o�i'nli s.t ill i Z'a ţ i ,
i nlteroall'oţi de ş'a .s e sft el u�e . ChenamUlI , akătulilt dinltr-un r1nd
de sille l uţe delli milbart: de dO'uă ş i:ru ri de perle, .oompll ,ete.a,ză
deconull .
Acestor a p l ice vesti menta re d i n a rg i n t a u rit, şta n ţa te,
de formă c i rc u l a r - d i sco i d a I ă , d esco perite in ma re le teza u r
de ob iecte d e podoa bă de l a lăvo a i a , n u l e c u n oa ştem
momentan a n a log i i , ele co n sti t u i n d i n a cest sens u n icate.
Fig. 4 . Aplică pentru curea şi un fragment de teacă.
Tot u ş i , p rivite sub a s pect u l motivelo r d ec o ra t i ve, reda te
pri,n floa rea de c r i n sti l i za tă s'a u i n te rpretată n a t u ra l i st.
pot fi asem ă n ate celor două a p l i ce d i n a rg ilnt a u rit, t u r­ �est u l s u p ra feţei tec i i p ri ntr- u n rî n d de g ra n u le perlate,
nat-aj u rate , d i n teza u r u l d e l a Stin ceşti22, j ud eţ u l Boto ­ /ln cadoat d e două f i re de fi Hgrra n . M a'rg'inHe longriltud i na, l,e
şan'i , de o ni'g,ilne tlramsiIIIVoăIn-e,aln ă , da�at in s,eooliiuii aii XV -Ilea a I,e aloeSlt'e i ted -papUic 'S:Îonlt Halnlcatbe de do u ă rind uri d in
şi inceputul seco l u l u i a l XV i - l e a , p rec u m şi a l tor şa pte cite 20-21 cerc u ri d e f i l i g r a n , d i s p u se ta n g e nţi·a l , i ntocma i
exem p l a re, des.co perite 1 0 B u d a23, j udeţ u l B u ză u , l uc ra te ca o broderie ce co m p letează i n mod a rm o n ios Întreg u l
În em a i l , de a ceea şi p rove n i e nţă , d o ta te Î n seco l u l a l decor.
XVI - l ea . D i n p u n ct d e vedere a n a l o g i c , acea stă p iesă este
Ţ i n i n d sea m a d e ca racte r u l u n ita r a l teza u r u l u i de l a a p roa pe i dentică c u a ceea d i n i n vento r u l teza u ru l ui des­
coperit l a Ş e n d re.n i25, i n reg i u nea d e s ud a M o ld ovei
lălvo'a i'a , ş i ilndeolSelb i d e proloeld e:ell,e teh·n iloe ş'i d e moti ­
vele o r n a menta l -. a rti stice, s pecifice a cestei perioade i sto­ d atată i n seco l u l al XV- l e a şi i nceputu l s eco l u l u i al XVI �
l e a , fa pt ce ne i n d re ptăţeşte să afi r m ă m că ş i p rezenta
rice, sinte m tentaţi să i n c a d ră m cronolog i c ş i a p,l i cele de
tea că o r n a mentată de I·a lăvoa i a poate fi Î n ca d rată cro­
care ne ocupăm În seco l u l al XV- lea şi i n ce p u t u l seco l u ­
l u i a l XVI - le a . ndog'ilc i,n ,s,eoodlull ,all XVI -d ea .
ApJ ică pentru limbă d e curea. O a p l i că d e a rg ·i nt , U n castron de a ra m ă l u crat pri n batere l a rece, a re
l ucrata p r i n t u rn a re ş i l i p i re , de fo rmă recta n g u l ·a r-trape­ m a rg i n i le p l a t - o ri zo n ta l e şi f u n d u l u şo r a rc u it. Mă soa ră
28,5 .om d ilame1t ru , 1 9 om drilalme.tnUiI b'azeli şi 5,8 am Î n ăil ­
zo i d a l ă , p revăzută I·a extrem ităţi c u patru g ă u r i si n it u r i .
ţime.
� ă soa ră 6 c m l u n g i m e, 3,4-3,7 cm lăţime, 0 , 5 �m g ro ­ Un o a p a c sa u fa rfu r i e c u p i c i o r tronco n i c d i n a r a m ă ,
S i me, _/In 91reutalte d e 34,30 g (fi. g . 4/ 1 ). ESlte com pusă d i n
c:o's i,bolni't , .I uon� t prin tu m.a re ş i :lli pi,pe, cu ma r9\i,n- i l e i n g ro.ş'a.te
două plă·c i Ili p,i lt e, d e fonma u ne i teoi, i,n ome s.e i,ntno­
Ş I o n d u l ate, I n sta re fra g menta ră , este putern i c d efo r m a t
d u ce l i m b a c u re l e i . P l a ca s u pe r i o a ră este o r n a menta tă c u
d iln timpuii desloorpe ri ri i .
motive f l o ra l e sti l iza te, nerv u rate şi aj u rate. M a rg i n i l e l o n ­
P r i n bog ă ţ i a , varietatea ş i m a i a l es p r i n u n i tatea
g i tud i n a l e a le a p l i ce i s î n t decorate c u u n ş i r de g ra n u l e ,
o � iect� l o r de podoa bă med ieva le, d i n a rg i nt a u rit, de 1 0
i a r c a păt u l a p l i cei c u d o u ă ş i ru r i d e g ra n u le . A a p a rţi n ut
lavo a l a , a cest teza u r a re n u n u m a i o i m portantă se m n i ­
unei c u re l e de costu m bă rbătesc , păstrî n d i n i nte riorul e i
fioaţie p entru i storia fe u d a l ă a patriei noa stre, c i ş i o
u n fra g ment de c u re a . D i n p u n ct de vede re decorativ, .
deosebita_ va l o a re documen�a r- şt i i nţifică şi m uze i stică .
exem p l a r u l de l a lăvo a i o se a sea m ă n ă m u l t c u cota ro m a
Deşi a ceste bij uteri i med i ev,a l e poa rtă o putern ică a m ­
de c u rea d i n a rg i,nt, descope�i tă l a Cot u l M o ri i , Popri ­
ca n i 24, j u deţ u l l o ş i , p rod ucţie a u n u i a te l i e r tra n s i l vă nea n � rentă l oca l ă , f i i n d fă u r i te d e a n u m iţ i me şte ri speci a l izaţi
In a rte' l e onf,eVlneri,e i , d+n ţă rii le rOlm âlne ş i d i'n T ralnl s i .!v a n i a .
d i n seco lele XV-Xv i , d ata re pe ca re o atri b u i m ş i p i esei
a şa d u pă c u m a testă n u meroşi s pecia l i şti in a cest dome­
decoperită de n o i .
n i u, totu ş i , din Întreaga l o r struct u ră , og l i n d ită fie p r i n
C. Obiecte diverse. O tea'c ă, f·o rmo t p a p u c , l uara1·ă
e l e m entele d ecorative ca racterist i ce teh n i c i i fi l i g ra n u l u i , a
prin l i pi re , În sta re fra g m enta ră , defo rmată, m ă soa ră
g �a n u laţi�i m eta l i.ce , a m otivelo r decorative şta nţate, sa u
9,4 om l u n g ime, 3 om Iăţime.a m ax i m ă , şi g reuta't ea de
a m o n t u r d o r cu pietre p reţ i o a se, se m i p reţi oa se şi sti cle.
25, 1 0 g (fi'g . 4/ 1 ) . Ma,ţ,a eXiteni omă la ·t8ldi,i eSlte lQ. �c uli,t ă ,
se poa �e o bserv,a Î n mod p reg n a n t p u l s u l unor re l a ţ i i
term i n i n d u -se I·a pa rtea s u perioa ră p r i n d o i l o b i o m - a m e n ­
eOOnlQl ml llOO - Clulhtum,l'e all ,e ţ ă ridoOlr rom c me o u �eg i ' Uln i,l,e s u d ­
ta l i . D i ntre aceşt i a , l o b u l d rept l i pse ste. Fat·a i, nferio a ră ,
d u nă rene.
in iţi? 1 � rea ptă , a ctua l mente p rezi ntă � ş ă n ţu'i re l o n g i t u d i ­
" � h'i,�' r dla,că n u pute m �a'oe p neciză. r.i a.s'ulp �a persoa n e i
na la d i n ca u z.a defo rm ă ri i . Este o r n a mentată exc l u s i v p e
ca, rella 'I -,a alp1a,rţi,noUit ,a oest 'importa n t tez a ulr d e o bi eat·e d e
faţa s u pe ri o a ră , fol o s i n d u - se Î n m a re m ă s u ră teh n ica fi l i ­
pod�a? ă , s e pot tr.a'9'e cO'nldlluzj,j o u p�iv:j.re 100 s,i 't U'aţi1a eco ­
granu l u i , a rm o n i m tă c u g ra n u l e m eta l i ce ş i i n c ru staţ i i de .
nom llca Ş,I Gud tulna l -'a nt i s:t iloă a soci.etă t i i medli,e 'V'a,l·e rom â ­
oSlt'ildl ă , i n,t roduse iln nlolu ă ch'a'b onur,i dlnoUlla re o u g h ea'rele
cruciforme. N u se pă strează decît o s i ng u ră sticl ă i ri za tă , Inleş�i d in pOII'lbe,a d e s'u d -est ,a ţă ri'i ln'oIa�lIre .
I n ce � a ce p r �veşte cond 'i ţi i le i storice a l e Î n g ro p ă r i i
de culoare a l ba st ră . M otivele deco rative d e u n p ro n u nţ-a t
tez,a u ru i u i de l a lavoa i 'a , a cestea p o t fi i dentice c u con ­
ca racter geometric, intr-o p e rfectă s i m etri e , sint a l .cătu ite
d iţi i le a s c u n de r i i teza u r u l u i de l a O rbeasca de Jo s26, j u ­
d i n două reg i st re , d i s p u se l a tera l pe a m be l e l a t u r i a l e
d �ţ u l Tel : c rma n , d i n c � p ri n s u l a ce l u i.a ş i te rito ri u a l C î m ­
teci i , del i m itate cen t ra l p r i n tr- u n ş i r de g ra n u le m eta l i ce .
p i e i Roma ne, ca re d u pa c u m se ştie, este d atat s i g u r, p e
şi trei chato n u ri cont u ra te cu cerc u ri d e fi l ig ra n . Aceste.a
b a za" de mlOrn�d: otomane de l a Sel i,m I ( 1 5 1 2 - 1 520) i n
la rîn d u i l o r sînt co m pa rti mentate Î n şase m etope recta n ­
IOInul 1 5 1 7, adlflca .lin vreme.a domniei voievo d 'u l u i Ne·agoe
g u l a re, decorate i nteg r,a l c u şi ruri d e g ra n u le, s it uate i n
B a s'a ra b.
oercuri fi l i g ra n ate, ta ngenţiale, p re c u m şi d e u n ch ato n ,
C redem oă v.a ,l-o ri�klQi rea şti i nţi<fică a a cest u i i m po rta n t
situat centra l , i n ca d rat intr- u n cerc de f i l i g ra n . T re i benz,i
tez,a u r constitu i e o contri b uţ i e p a rţ i a l ă l a rezo l va rea u n o r
tr,a nsversa.l e, fOlrmate d i n para nteze sa u m oti·ve se- m ill u n a re '
p rob l e m e refe ritoa re I ·a s i tuaţi·a re l aţi i l o r soc i .a l - econ o m i ce
Ş I oUlltJulr?l� e ,alle ţăloi i rom â, neşti de l a s,fj'r ş i lt!u,1 s'e K:o,l ull u i .a I
mărg i n ite de două f i re fi l i g ra n'ate, com pa rt i m e n tează i n t re� .
g u l decor in patru cî m p u ri o r n a menta le. Virf u l teci i , neor­
XV-lea ŞI I n cepu t u l secol u l u i a l X V I - l e a .
na mentat, este asemă n ă to r unei c a l ote, fi i n d separat de
24 E ug'e<ma
.
N leamyu,
' op. Cit.,. p. 288-289,
,fig . 1 /3 si. 5/5.
22 Marin M a,�e.i ROOPEliS'OU , op. cit., p. 7 1 , cot. 1 67. !! l o n T. DIf'a go,� i r, op. �it., p. 256 , iiig. 1 /4.
23 V. D răghicea n u , op. cit., p . 1 74, f i g . 32. N. Gon s·tan t l n es·ou ŞI AI. Ma'[ine�cu, op. cit., p. 73 .

73

https://biblioteca-digitala.ro
 MONUMENTELE ŢĂRII ROMÂNEŞTI ŞI MOLDOV EI ACU M U N SECOL (il f
N IC O LAE STO I C E S C U

RUINE D E CASE ŞI CURŢI BOIEREŞTI : 1 0. Mehedinţi

Cemeţi (casa d ă rî mată a l u i Tudor Vladi­
m i rescu) ms. 227, f. 404 v

1 . Argeş
Berislăveşti (ruinele caselor l u i Dobrişan vor­ 1 1 . Muscel
nicul) m s . 223, f. 2 4 1 -244
Că l i n eşti (ruine de case boiereşti ; SIăti-
ms. 2,28, ,1. 237
Bu deasa (zid u ri pusti i, foste case boiereşti) f. 1 38 v
n ea n u ?)
Dingeşti -RădăcineşN (zidurile M i escu l u i , z i d u l VIădeşti (ruine de case lîngă biserică) f. 76 v
g ros de 5 pal me) f. 253 v
Lăunele de Sus (ru i n e de z i d u ri) f. 1 02
1 2. Neamţ
M ă l u re n i (ruine casă Leca sl ugeru l ) f. 286
Bode'Ş,t i (nu 'i,n;el,e 'u neli 01 ă d i'ni de f.OIrm ă d neplt-
2 . Bacău u.nglh,i,ulilalră) f. 453
Podoleni (lacul c u rţii Cea u ru l u i pe dea l u l
f. 462
Silion) 1. 341 v
G ioseni (ruine cu rţi fa m. Stu rdza) Roznov (bec i u l unei c l ă d i ni vechi)
f. 460 f. 394
Oneşti' (ruine curţi)
Z ă neşbi (zid d i ntr- u n " palat " atri buit lui
Dabija V,odă) f. 3-4

3. Botoşani
1 3. Olt
Rînghel eşti (temelia " curţii vechi " ) ms. 224, f. 1 23
Rîureni (locul curţii " cu trei rî n d u ri " , dă rî­ B ă rcăneşti (groapă mare de beci) f. 495
f. 202 Dă neasa (zi d u ri de casă î n ecată de Olt) f. 501
mată)
Salcia (ruine de bec iuri î n si1iştea l eu şeni) f. 2 1 0, 2 1 5
1 4. Prahova

4. Buzău C ă l i neşti (ruinele casei BăIăcea n u) f. 597

B u d a (ru i nele pa latu lui doamnei Neaga) f . 281 -282

1 5. Roman
D u l ceşti (Ioc'ul n u m it " bedu " ) mos. 2e9, t. 1 23 v
5. Dimboviţa V'u l pă şeşti (locu,1 n u mit "cu,rtea veche " ) f. 85, 1 38

B ă rbu leţu (zid de piatră lîngă biserică) ms. 225, f. 1 76 1 6 . Romana!i

Măn eşti (zi d u ri l e vechi ale unei pivniţe) f. 1 37
f. 1 96 Ceptu,r,oaia (s,ubtera n e,le unei oase boiereşti) f. 224 v
Văcăreşti (ru i n ele casei Văcă rescu)
Dobrunu (zi d u ri d i n oasele Brătăşa n u , lîngă
sat) f. 1 65 v
6. Dolj Fă rcaşe,l e (temeliile casei fa m. Fă rcă ş a n u s u b
c a s e l e noi) f. 254 v
Cotofenii d i n Faţă (ruine de zid a le casei
Coţofea n u ) ms. 225, f. 3 1 0, 375
F i l i a ş i - B ra loşti�a ( r u i n e l e c u l e i Copăoia nu) f. 381 1 7. Suceava
N eg o ieş,ti (pivniţă veche s u b oa sele Pa ci u'�ea) f. 304 S i reţelu V,e chi (ruinele casei fam. Bosie) ms. 228, f. 357
Roi'a na (ruinele c,u lei Poena r'u ) f. 227
Valea ,lu i Pătru (restu, ri de �idărie a l e u n u i 1 8. Tecuci
" f. 377
" pa, lat )
Tigă n eşti (ruinele casei Manolachi Conachi) ms. 229, 1. 324 v
7. Dorohoi
G ugeşti-Boţeşti (ruine de case şi pivniţă) f. 430 v.
C RUCI SAU TROIŢE

Precu m se ştie, în trecut ex,ista'u n u m eroa se cruci sau troiţe de

8. G orj
Capăcioasa ( u rmele casei bn n u l u i Cornea ?) ms. 226, f. 236 lem.n sau de pi,atră , d i n car'e cele ma'i mUllte au d,i,� părut. I,n m a,n'u ­
Co,lţeşti ( u rmele cosei Calomf.i res c u ?) f. 1 08 scniSeile ce,r,eetate se reprod u c şi d e�c,rieri sa,u i.ns'c ripţii Oile cruci lor
F ru m uşei ( u rmele casei Cal omf.i re�c u ?) f. 1 08 exi stente.
" f. 1 78
Motesti ( ru i n e de z i d , " casa j i dovi lor )
�
Plo ş� ru (ruine de zidărie veche, formă pă-
1 . AstFel, crucea din Băleni-Dîmboviţa era înaltă de u n st.î njen
şi 1 /2 (oca. 3 m) : " lăţimea şi grosimea este pătrată de o palmă şi
trată) f. 1 30
f. 1 25 u n lat de mină. Şi această cruce este pusă in piua ei, tot de piatră,
R u n cu (urme de oase vechi )
f. 1 48 v scrisă cu litere mari de două pagine ; ear ce litere (sint) nu se pot
Vădeni (casa Geanog lu, fostă B ră i loiu)
cunoaşte bine, fiind crescut muşchiu pre dinsele". Cru cea era aşezată
"in marginea satului. spre miazăzi, la sfircul izvorului unui e/eşteu
9. Ilfov
D u pă părerea învăţătoru l u i , crucea ar fi fost ridi­
allu d-Iui Bălea n u " .
B ă I ăcea n ca (pivniţele u nor case boiereşti) ms. 227, f. 70 v cată de tătari ( ! ?) (ms. 225, 1. 279).
Copăceni (sfă rî mătu ri de zid al unor case?) rf. 75 v
f. 78 � 2. Crucea din Bon!eştî - Rm. Sărat, Înaltă de 2,05 m, avea pe
Domneşti -Călţuna ( " m u r i i " casei Caragea)
G recii d e M i j l oc (ami nti rea unor case mari) f. 5 � u rmătoa rea i nscripţie : " L a această peatră odihnesc oasele răpo·
'Radova n u (ruinele casei lui Sca rlat G hica) f. 35 saţilor robilor lui Dumnezeu 10niţă Arghir, dimpreună cu soţia sa
Elinca, ce s - a u săvirşit de năpraznica baala ciumei În anul 1 829 sep­
tembrie 24". Pe o a ltă c r,uce mai mică era scris : "Costandin, Matei
• Ra,rtea 1-0, în " B M I " , nr. 1 (1 972), pg. 63. la 1 83 1 morţi de holeră . .. " (ms. 229, f. 36) .

74

https://biblioteca-digitala.ro
 3. Crucile din Dragoslavele - M usce!. "De pe acest colţ mai spre 4. Brăîla
valea Caselor este o cruce Înaltă ca de doi metri, ridicată de Hristea Ceacîru (patru cruci î n s i l i ştea T ufeşti şi a lta
vameşu din DragaslavF.ie pe vremea lui lan Constantin voevod" şi
la D r u m u l M o re) ms. 224, f. 223
veleatu s-a stric·at pri', ' a ccidentele at mosferi ce.
la nc·a (cnuc·ea tă'ba rul,u,i , î n si1l Îlşte) f. 274
La biserica domnească din Dragoslavele sînt două cruci Înalte
tot ca de doi metri, pe . u n a descifrÎndu-se că s-a ridicat pe vremea lui Viziru (pe movi lele l a rca şi Cu Comoa ra) f. 259
Ion Constantin voevod, dar de cine nu putem descifra, 'cu ve/eatul 3C,n:
5. Buzău
iar cealaltă fiind scrisă slavonesce (cu l i tere c h i ri.lice - N .S.) şi stri­
cată de accidentele atmosferice nu o putem descifra decît numai Cotu Cioarei (cruci mari cu sl ove vech i) ms. 224, f. 375
veleatul a cesta 3 PH :r Grăj ,d a n.:J (două cr·u ci a cîte 4 m înăllţime) f. 541
Osebit de acestea, mai sînt Încă două cruci, una situată Într-o Năeni- Proşca (cruci d e p iatră) f. 364
răspîntie În Naca, dar e s te scrisă slavoneşt e şi c u văleatul acesta 3 p n r
Val'e a Boti (înaltă de 1 4 pa,l me) f. 337
Înaltă c a d e doi metri ş i alta Î n comună, vizavi d e straja comunală
scrisă tot s lavoneşte, Înaltă de 14 palme şi cu ve/eatul, acesta 3P. Toal e Vallea C'a pni'i ('Pe l ocUlI �05t,u,l,u'i s·o hlit) f. 345
aceste cruci, mai cu seamă cea din urmă, sînt de o sculptură esem­ V,alea M u!>cel u,l ui (,îln:a,I ,tă de un 5,bî.njen , s, love
piară şi ornate Într-un mod elegant" (ms. 228, f, 247) . şterse) f. 430
4. Crucile de la Rucăr - Muscel V,a lea Viei (î,n-a ,I,t ă de un st,î.n jen ş i 1 /2) f. 431
1. "Crucea de la hotar, pe care nemţii o n u mesc crutsa şi chiar
la vama lor nemţească Îi zice ober baim Crucea ; această cruce este 6. Dimboviţa
aşezată În vîrful unui colţ, chear pe frontieră şi serveşte de graniţ ă ; Bărbu l eţu (4 coruci de piatră , u na pe locul
părerea d e r ă u e s t e că e s t e frîntă c a m d e l a jumătate, fără să s e
bis.) ms. 225, f . 1 76
ştie unde e s t e trunchiul de jos, din care c a u z ă nici n u se ştie d e cine
să fie pusă din lipsa literelor 'de pe dînsa. Cu toate acestea, se gă­ Bucşa n i (cruci mari de piatră, cu sl ove vechi) f. 1 83
seşte În litere vechi leatul de la Adam, deşi cam şters, Însă se pare Cî ndeşti (3 muci d i n 723 1 , 7232 şi 7272) f. 1 29
a fi 3 C J{" Corneşti (în a ltă de 1 2 pal me) f. 289
2. Crucea din dealul Orăţii, de la Năsipuri, de lîngă poteca ce Doiceşti (cu l i tere " tătă reşti " ) f. 203
merge la Braşov, ridicată in zilele lui Ştefan voevod cel Tinăr Canta­ Rie-tmri (5 or.uci în,a,he de d t e 5 pa.lme)
cuzino, cu leatul vechi 3C I ,{ B
' f. 1 70
Răzvad ( m a i m u lte cruci, unele d ă Tî mate) f. 202
3. Crucea din dealul Orăţii, Între cetăţ uie şi podul Băsni (?), aşe­
zată in scaun de piatră naturală in s tincă, c u leatul vechi 3Cel, ridi­
Să c u i a n i (cruce cu " scrisori " pe e:t) f. 212 v
cată Întru cinstea şi pomenirea domnului Ioan Constantin Brincoveanu V·i,fo.rî,t a (onu·ci d'i n 7225 ş i 72 1 2) f. 1 88
voevod, În al 22-lea an a l domniei sale, cind inţelegind măria sa cum Voineşti (patru cruci ,de piatră, îna lte de 1 1 /2
este de stricat drumul la Braşov şi ÎntimplÎndu-se locuitorilor mari pri­
.
s tî n j e n , d i n 7'1 05, 7200, 7227) f. 1 77
mejdii, au scos pe ispravnicul judeţului din C. Lung, cu oameni din
C. Lung şi dimprejur şi din Dragoslavele şi din Rucăr, şi au deres 7. Dolj
toate locurile rele pînă in hotar, cind au făcut şi podul Băs ni, pe
care În urmă l-au rupt muscalii spre a Împedica pe turci la trecerea Brădeş,t i (3 cruci, una înaltă de 9 p a l me) m s . 225, f. 324, 378 v
În Ardeal şi care pod pînă azi s e află ruinat. Calopăru (î,n maha l a ua Bîzdîna) f. 297
4. Crucea domnească de la Podul Dimboviţei, cu leatul 3CH, ridi­ Poi a n a (cruce ,î no ită de un stînjen) f. 227 v
cată cu cheltuielile mării sale domnului Ioan Constantin Brincoveanu Sa dova (cu i nscripţie veche) f. 298
in al 23-le a an al domniei sale, cind voind a se incredinta de lucrarea
ce Îns ărcinase pe ispravnicul judeţului cu deregerea dr � mului Braşio­
SIăvuţa (crucea l u i Borlea nu ) f. 359 v
vului, vizitind aceste locuri, au făcut şi podul pină astăzi stătători
8. Dorohoi
peste apa DÎmboviţa. Această cruce este cea mai măreaţă şi cea
mai frumoasă şi cea mai mare dintre toate crucile de peatră ; are Vorn iceni (în d eLl l u l nu mit " La cruce") f. 409
o inălţime ca de 3 metri, are sculpită pe dinsa acvila Încoronată, de
o parte soarele şi de alta luna, prescripţia foarte descifrabilă şi 9. Gorj
citeaţă. Bă.leşti (cruce pe ·Iocul bis.) m s . 226, f. 1 83
5. Crucea din cimp, de lîngă s a t, ridicată in timpul lui Grigorie Bobu (cruce îno ită de u n stî njen şi 1 /2) f. 2 1 5
Dimitrie Ghica, fără a s e cunoaşte leatul.
Român eşti (î n a l tă de u n stî njen) f. 79
6. Crucea din marginea comunei, la eşire către frontieră, Înaltă
Sohodol u (cruce fo·a rte veche) f. 1 23
de 2 m şi 13 cm, literele bine vizibile, Însă În lingua slavonă, fără
a se descrie le atul, fără doar n u mirea domnului Ioan Şerban voevod. T i m i şe n i (două cruci) f. 34 v
7. Crucea de la popa Mihai, de o Înălţime de 2 metri şi 47 dm., Tîndă leşti (cruce ru ptă pe j u mătate) f. 55 v
ridicată În zilele lui Anton voevod (din Popeşti), c u le atul de la Adam
3POt) 1 0. lalomiţa
8-9. Idem, tot În zilele acestui domn, alte două cruci, tot cu Piua Piebri i (Ora ş u l d e Floci) (cruce î n a l tă) m s . 227, f . 243
leatul de s u s 3 P O e din jos de comună. Vărăşti (două cruci c u slove " n ecu noscute") f. 1 26
10. Crucea de la mijlocul comunei, Înaltă de 2 m şi 23 cm n umi­
tă la Ţ apu, s culpită c u litere slavone, ridicată În timpul lui Ioan 1 1 . Ilfov
Duca voevod, cu leatul de la Adam 3PIIB
G i u l eşti Ch iajna (cruce ruptă) f. 4
11. Crucea dupe RÎuşor, fără a se cunoaşte vre un l e a t s a u altă
G reci (cîteva crud) f. 5_
semnificare, fără n umai vorbirea Mihai voevod.
'1 2. Şi crucea ce serveşte de limită comunei Rucăr cu comuna Tă mădău (8 cruci, d i n ca re 3 în picioa re
Dragoslavele, asemenea fără a s e cunoaşte leatul, fără numai vorbirea şi a lte 3 într-o vî lcea) f. 53 v
Ioan Matei Basarabov voevod. Aceasta, ca şi cea din hotar s a u
graniţă cu Transilvania, s e a l / ă ruptă cam pe la jumătate, fără a s e 1 2. Mehedinţi
ş t i unde e s t e restul trunchiului" (ms. 228, f. 62). Coroova (îna ltă de 8 pal me, fostă lîngă
in alt,e ca z u ri se reprod u c şi i nscripţi i l e să pate pe a ceste cruci u n pod vechi) ms. 227, f. 379
(deşi de cele mai m u lte ori literele chi r i l i ce l i se p a r învăţăto'ri l o r
indescifrabile ! ) . 13. Muscel
Menti' u n l d e cruci sa.u troiţe pe j udeţe ( d e remo rcat n u m ă r u l
m a re de cruci d i n j udeţele d e munte şi d e a l a le Ţă ri'i Româneşti) : An i noasa (cruce din 7 1 69) ms. 228, f. 76, 2 1 9
Bădeoni (cruce la colţii Vă,ii Cheii) f. 1 64 v
1 . Argeş
Bî.rzeşti (cruce c u s love vechi) f. 1 44 v
Budeasa (d i n c. 1 800, pe locul biserici i) ms. 223, f. 1 38 v Boteni (cruce lîngă Argeşel) f. 1 52 v
Cacaleţi (îngropată în pămînt " cu slove stre- Capul Pisc u l 'u i (c'fuce d e hotar) ms. 228, f. 80, 2 1 1
in·e " , de 6 p a l me ină lţi me) f. 1 79 şi 295
f.
C o l i ba ş i (în f'o stu l cătun Toxobeşti) 271
FIămînzeşti (îna ltă de un stî njen şi 1 /4) of. 1 90
Corbş.o ri (cruce ve·che în centr u l satu l u i) f. 1 67
Moşoaia (cu " I i·tere necunoscute " ) f. 1 43
Goleştii BadH (cruce c u l itere a co perite cu
Pîrlogu (in piuă de piatră , cu slove ro m â - m u şchi) f. 283
neşti) f. 1 55
Hîrtieş,ti-Valea Vacii (cruce îna ltă de 6 p a l -
Pru·n du (căzută la pămî nt) f. 1 46
me) f. 7 v
Titeşti (în o i tă de 2 m şi I o tă de 4 pal me) f. 304
Lereşti (cruce mo re) f. 47 v
Titeşti-Bratovoeşti ( m a re, cu slove vechi) f. 252
M ă răci neni (cruce pe m a l u l rî u l u i B u deasa) f. 1 99
2. Bacău Nămă eşti (cruce îno ită d e 10 pal me) f. 1 63
Gioseni (pe locu l u nei biserici catol ice) f. 347 Rădeşti (cruce îna, ltă d e 1 1 /2 m) f. 113
Nadişa (pe locul bisericii) f. 368, 480 Rucăr ( 1 2 cruci de piatră) f. 62
3. Botoşani Schttu Goleşti (două cruci, una de 9 pal me.
Red iu (in v·<! chi ul cimiti r) ms. 223, f. 1 52 a l ta ruptă) f. 64, 2 1 7
Ştefă neşti (în cimitir) f. 1 20, 224 Voroven i (c-ruci cu s l ove vec h i ) f . 24, 1 55

75

https://biblioteca-digitala.ro
 fiind prin două ţevi de alamă făcute in forma unor ţiţe, care, in
timpul de faţă, acest izvor s-.a c a m ,părăsit, fiindcă, casa ce avea
1 4. Neamţ
F i l ioara (oruce de la Aron Vodă) ms. 228, f. 388 s-a ruinat cu desăvirşire j a rămas numai atîta o lespede de piatră
Gîrci na (cruce îno ită d e 4 m) f. 424 care era pusă în gura curentului, prin c a re trecia ţevile cu curgerea
apei j se vede acum în acea piatră numai una ţeavă, prin care mai
1 5. Olt curg e apa şi pînă astăzi" (m oS . 227, f. 80 v-8 1 ) .
B ă rcăneşti (cruce cu slove vechi, l i n g ă bis.) f. 495
Chilia (troiţă d i s pă rută) f. 486 ALTE M O NU M ENTE Ş I RESTURI ISTORICE
M i,erleşti (cruce pe locul bis.) f. 488
o ) Pietre de hota r :
1 6. Prahova
Dion.g:e .şti - Ră,dăoi,nle�ti - Argeş mo s. 223, f. 253
Răscă eţi - Dră g h i n eas'c,a - A'rge� (de 1'0 Ma-
Bertea (cruce i na ltă de 9 pol me) f. 739
B uoov (două cruci mori, cu litere vechi) f. 6 1 1 tei Balslalra,b) f. 1 64
Călugăreni (cruce din 1 692, i n a ltă de 2 1 /2 R!aCÎlu - Arg e·ş mos. ,2 23, f. 1 55
s.tinj.) f. 627 COilţi - B u zClJU (.trei pietre de 1 1 / 2 sti'nje n,i ) f. 353
Drăgă neşti (două cruci, din core una scoasă Bolov·an i - Dîmboviţa (stî,lp de phatră de 1
din Prahova) f. 568, 709 .stinjen) ms. 225, f. 288
N edelea (cruce pe o movi l ă ) f. 680 CcYl'i başi - Dimbov.i�a (, piatră f.oa,rte mo re) f. 271
O g,r·eroin (ma,i mu lte crud i n s-i l i şte) f. 557 Vă,c ă·r eşti f. 1 97
Paenari B u rchi (cru ce de la Anta n i e vodă) f. 656 MOŞlna - Făki u (stÎlipul l u i Roşoa) f. 467
Pod u l Vă leni (cruce i n a ltă de 2 stinjeni) ms. 228, f. 587 Ani nli�u - Gorj f. 83 v
Si ngeru (crucea " U ri a ş i l o r " ) f. 637 C ă rpen i ş f. 1 74 v
So'i omari (in cătu nu PălmÎnteni, cu l i tere " ne­ Godli,ne�i f. 1 47
i nţel.e gătoare " ) f. 557 Pet,r·e,şti f. 43
U rlaţi (citeva cruci de piatră vechi) f. 628 Răd in e�ti f. 1 88 'v
Va l ea Că l u g ă rească (cruce de piatră d i n Româ nle.şti f. 79 v
"
vec h i me " ) f. 609 Hag'i.e şti - I Iofov (,î n a l�ă de 2 m) ms. 227, If. 40
Stu bei - Orăş<ti - l 'if,ov (i,na, J,tă de un stînjen) f. 1 01
1 7. Rm. Sărat Comaln li - Olt (i,no,I1ă d e u n sti, nj.en) ms 228, f. 500
'\ B onţeşti (trei cruci de piatră şi una de
lemn) ms. 229, f. 36
J D u mi treşti (cruce mare de piatră)
b) Gropi de grîne
A
f. 1 6 v
I z,v,oruii - A,rg,eş �de 4 b1aon,i,ţe de m.ei) ms. 223, If. 1 62
1 8. Romanaţi Oerş'alO'i - Arg'eş (,g'ropi doe bu,oate) f. 282
B rî, ncaveni (cruce ina ltă d e un sti njen, d i n Ştefăneşti - 8otio,ş a,nli ms. 224, f. 1 20
1 707) f. 1 5 1 v Că,pşun,a - Dîmlbov,i �a f. 1 61
Ş'e rbănoeşlti ( 9 g ro.pi de buoate) f. 263
19. Teleorman
Ticleoni - GOlrj (5 glropi dle bUloa'te) Ims. 226, f. 6
M ozăceni (.cr-u.ce de piatră sp·re T,ufen i ) f. 5 1 0
T u r.ceni - Go,rj (2 g ropi de bUloa·te) f. 1 86 v
Tufeni (două c r u c i de piat.r ă) f . 526
Vailea ou apă - Garj (moi mu,J,te g ropi) f. 1 89 v
Ţigă n eşti (do'uă cruci de piatră) f. 370
G I.o gova - Mehedi nţi (9 g,ropi) ms. 227, �. 405
20. Vîlcea An.i no'als'a - M u,�oel (ion c UIr.bea m o ri i ) ms. 228, f. 76 v
Arnota (cru cea lui Matei Basa rab, d ă ri mată) ms. 230, f. 1 83
Bodeşti (şease cruci de piatră) f. 87 c) Locuri numite "straja" (u nde se făcea d e
f. 1 00 v �tnajă)
Cheia-Iezeru (trei cruci)
Dianu (trei cruci de p i a tră) f. 117 Bo,i,şoa 'l'O A,ngeş (,pe dru m uii spre Cîin'en,i ) ms. 223, f. 3 1 8
Ocnele Mori (cruce d i n Dea l u l Crucii) f. 1 52 Căcără1!enli f. 1 54
VIădeşti (crucea d i n Dea l u l Cruci i) f. 208 C�pa ni f. 229
Tite,şti - Brotovoe'ş ti - Argeş (muchia Straja
CIŞMELE ŞI FiNTI NI RUINATE Neiaom�ullui ) ms. 223, f. 252
B.îlnsăneşti - Ba'c ău (.dealiruii $<tnaja) f. 359
B erislăveşti - Argeş (a pa venea pe o.la, ne
d e pămint) ms. 223, ,f. 305 v Oomălneş.ti .. . (dmpu,1 Srtirăjrii) f. 406
R ă.căcilu ni - Ba,cău (lîngă o pivniţă veche) f. 346 Do,f,te:a nlO (Snaljla Ma,r,e ş i Stof'Oja M i că) f. 401 , 443
"
f. 460 Gro'�e�ti (1IOCoUlI �trăjii, o cerote pe
mo,l ull OHuZJu,l u,i, 1'0 t�ece,nea s p re Traon ­
O n eşti - Ba'că u (izv-o·nu,1 Oi.şmeau'a d e Ara mă) u

Salda - Bo.toşa · n i (ruine de fi n,tînă î n s i l'iş- ISlÎtIMonlito )

bea Icuşenli) m\s. 224, f.
f. 437 v-438
2 1 5-2 1 6
SCo()'nţeni - Ba cău (m:o l/il'a d e s-tnojă) f. 456 v
lanca - Bră'i la (două dş me,le r-ui n,ate) f. 274
T no'tu 'ş - Bac ă. u (.sIMajla vle.ch 'e) f. 392, 484
Vlale:a BOIte.i - B·uză u (.c i şmeia ) f. 337
Rîn.gohelle'ş,t i - Botoş'anli (mov,i,I ă de straje) ms. 224, f. 1 23
Răzv·ad - Dîmbol'iţJa (�î nltînă de cărămidă) mlS. 225, f. 202 v
Văden,i - B,răli la (lo:oull �ralj a v,e.c h'e) f. 241
V:Îlf,o· rîta - (două fi on·tîni ; se d e.s·c,ri u) f. 1 88 v-1 89
Ne,d .ei,a - Dol1j Ok�c,u'l sb�aja veche) ms. 225, f. 356
M ă Iăieştii d e Jos - Dolj (pu�ull lui M i,rc·ea
Vodă, î,n nu,i nă) f. 365 Bră neşti - Gorj (ilo.oUlI straja veohe) ms. 226, ,f. 1 87 v
T Ulrceni - Gorj (fîntîna d e pia tră) ms. 226, f. 1 86 v Unecheşti {ll oeu:1 străjii v.e,c hi)
u f. 171
Gu,rbă neşti - Coţofea rl ca - Ilfov (fi n't.i nă de N egoeşlt i - M ehedli nţi (�t.nojo l u i N eg'fu Vodă) ms. 227, ,f . 426 v
piatră fă,c ută c u mane a rtă) ms. 227, f. 68 Mli h ă eş.ti - M u�oel (,Ioouli stra'ja v,e ch'e ) mos . 228, f. 269 v
J i lava (.cişmea u,a I,ui �adu Neg,ru) f. 80 v Buc·av - Pnaho-via (IruoilOel.e străjii vech i) f. 61 1
p.r·eajma - Poia'n a (oişmea ruinla tă cu o,I,a ne) f. 68 v Fă:noalş 'el,e - Roma.naţi (straja veche, n u m i,tă
B ros'ca ri - Mehed i'nţi (cişmea l,a CoC za rmă) f. 435 v I'a mlret) ms. 229, f. 254
Zăgaia - Mehedi'nţi (fî ntînă de la lo,an
Oa'fogea ?) f. 431 ,v
Dobro.slo,v e.ni - Rm. Să,rut (fintînă cu u r­ Aj un s la c a pă t u l p rezentă r i i şti ri l o r d i n m a n us c ri s e l e
I·o ae) ms. 229, ,f. 57
r o m â n e şti 223-230, s u b l i'n ie m Î n că o d ată i m po rtaon�a a'ces­
O nkeni - R!ama.n (dşmeo,ua l u' i Ştenan coei
Mar.e) f. 1 06 to r şti ri p'en ot r u trec u t u l l oca l ităţi l o r şi m o n u m e n te l o r d i n
Fă'roaşe,l e - Roma naţi (dş'mea de zi.d) f. 254 v �a ră. Înd e m n Î n d p e toţi cei c e s e o c u pă d e a ceastă p ro ­
b l e m ă s ă le fo.losea scă Î n cercetă ri,l e l o r. E i v o r g ă,s i a i c i ,
Cişmeaua din Jilava, atJii buli�ă l u i Rad u Negru d i n 1 534 : "întiia Î n alf oră de noumenoa 'S,e I'e g'ende o e η ş i a,u s'a,vo'O'r'ea lor ( ş i
oară a u fost formată astfel : tras izvorul ca de zece stinjeni din mal ca re pot f i u ş o r d eosebite d e fa.pte l e i st o r i ce c e rte), ş i
c u burlan de piatră, prin care curge apa şi la capul acestui burlan, m u lte aii t e i nfonmaţi' i p r i v i n d n um e l e sa,te.l o r, s·atel e d i s p ă ­
care trecea prin zidul unei case făcută in capul burlanului (care
casă fu pină la 1 848) j forma sa era a stfel : în lung era de 2 1 /2 stîn­
rute, i sto r i c u l a cesto ra, ca şi a lte şti ri p ri v i n d , d e p i l d ă ,
jeni şi lat de 1 1 /4 din stînjin, groşimea zidului a fost de 2 1 /2 cără­ i sto ri·a econo m ică ( de s cr i e rea rest u ri l o r m in e i d e l a B a i a
mizi, cu învelişu de olane. Curentul apei trecea prin zid, despărţit d e Ara m ă , m s . 227, f . 430) etc.

76

https://biblioteca-digitala.ro

SIMPOZIONU L INTERNAŢIONAL ICOMOS "PROTECŢIA ARHITECTURII POPULARE"·
inlbre 30 a'ug'u s� ş,i 7 s'eip�emhri'e 1 97 1 a
av,ult I,oc În R. S. OehotS,lov,acă si mpaz,ilo n u l
i nlbema ţiona I o u tema " P,rotaoţJio a'nhi,te!Otulnili
populla.re", ,0 ng'alnii,l!Olt de Comitetull Ceho.s l'o,v ac
ICOMOS, sub au�pki,i,l ,e Gomi,tetul,u!i Elee­
cu,N,v Inltemnal�ionlall a,1 aloesbu,i ·orgla, n,ism şi
a le Centrului I nternaţi o n a l de Documenta re
pen tru Prote'c ţia M o n u mentel,o r U N ESCO­
ICOMOS, creat rece nt, cu sed i u l la Pa ris.
La l,ucră ri l e a cestui for şti i nţific d e presti­
giu a u luat pa rte peste 1 50 de speci a l i şti
i n domeniul arh itecturii popu l a re d i n B u l ­
garia, C a n a d a , Cehoslovacia, Danemarca ,
Elveţia, Fra nţa , R. D. Germană, R. F. a
Germa niei, I,t,a l i a , Iugoslavia, G recia , Be,lg i a ,
uux,emlbrulng, Olanda , Po!lo.nli'a , -Români,a *, Spa­
nia, Mexic, U n g a ri a , U . R.S.S.
Rrog ra m u l si mpozion u l u i a cupri n s două
sesi,u n i de referate şi comun icări ştii nţifice,
a lternate c'u excursii docu menta re În diferite
centre cu bogate tradiţi i Î n d o m e n i u l a rh i ­
tecturii popu l a re.
Simpoz i o n u l a Î nceput cu vern isaju l expo­
" să pe plan i nternaţiona l , că trebu,ie să se
ziţiei " Arhitectura popu lmă În Cehoslavaci'a ,
cu care pri l ej participanţii a u putut să cu­
noască pri nci pa le l e rea l i zări obţinute d e
R. S. Cehoslovacă Î n d o m e n i u l ocrotirii m o ­
n u mentelor d e arh itec,tură popu' l a ră .
Progra m u l a cupri ns circa 4 0 de com u n i ­
căni ş i re,f.enate, g'rulp,a, te IÎln ,patr.u s,eoţili, Î n f,u n,c­
tie de tema,tiloa aba'ndo tă . in primehe t�ei secţi,i
a u fost albo,�da·te probrl'eme IoIa,nilalte, pri,v ind
protecţi'a arhitecturii popul a re Î n dif,eri,te
ţă ri, procedeele a p l icate, măsuri l e preco­
nizate, rea l i ză ri a l e cercetă ri l ·o r În domeni u l
a rhitecturii popu l a re etc., i a r În a patra
secţie, p l a n ificată În eta pa 'a ,doua core s-a
ţinut la Brno, s - a u prezentat teme l egate de
protecţia a rhi,tecturii popu l a re În mU.zee În
a er II,iber.
Prof. Piero Gazzola (Ita l i a ) , preşed i ntel'e
C'o mitetu l u i i nternaţi o n o l ICOMOS şi prof.
arh. Emanuel Hruska, preşed i ntele Com itetu ­
lui cehoslovac, 'o u adus În n u mele ICO­
MOS- u l u i salutul că l d uros a d resat tuturor
pa,rti cipanţilor la Simpozion.
Di ntre referate·le şi co m u n ică ri l e susţin ute
În ca drul primei etape menţion ă m : An,to n i o
Alomar (Spa n i a ) . "Arh itectur,a populară u r­
bană şi rura l ă d i n reg i u nea Ibizo " ; J. Ja nca,r
(Cehoslova cio ) , " Concepţia monu mentologică
şi muzeologică privi nd protecţia a rhitecturii
populore " ; J. B enes (Cehoslova ci'a), " I mpor­
tanţa a rhitecturii popular,e Î n educoţi e " ;
Vlasti m i l Vinter (Cehoslova cia), " Cooperarea
Între disci pl.i n ele .ştii nţifice Î n domeni'u l pro­
tecţiei" mon u m entelor
d e orh itectură popu­
Iară ; K. B a u m g a rten (R. D , Germa nă).
" Arh itedura noastră popu l a ră , u n document
istoric i mporta nt " ; J . Mjarta n (Cehoslova cia),
" Evoluţi'a spaţi a l ă a locuinţe i Î n Slovacia
Orienta lă " ; N i ko,l a s Moutsopoulas (G rec,i a ) ,
" Protectia a rhitecturii pop·u l'afe ; L Va rg-a
" lor i n iţial in a lte zone cu u n mediu Încon­
(Unga,ri '� ) , " P,r,o bl,elm e privind p'rotecţia a'rhi ­
tecturii popu l a re Î n rezervaţii istorice " ; V.
Samoi,lovici (U. R.S.S.), "Arhitectura popu l,ară
secţii l o. , a
din Uoa i n a " si ' a ltele. ,I n cadrul
doua şi a tre ia a u fost susţin ute com u n i ­
că ri l e : Roberto Freddy (lta.l ila ) , " Propuneri
de i nvenba riere biblio�rafică a a rh itecturi, i
populo.re loca l e şi naţiona l e " ; Ştefan Sta n ­
K O V (Bu l g,alria ) , " Co nstrucţ i i mon u menta l e de
arhitectură populară Î n BulgO'ri,a " ; Ivan Va n ­
ghelov (Bulgario ) , " Docu mentaţi,a ş i i nven­
tarierea monu mentelor d e a rh itectură naţio­
nală şi elementel e complementare din cul­
tu'ra mlaiterila l ă in Bulliglamila " ; M . G h sohwenld
(Elveţio) , " Casele rura l e d i n Elveţia " etc.
După epui z·a rea comu n i că ri l o r d i n. pri.':Tl el'e
bnei seoţii a,u iQlvut I'oc ampl'e dIISOUţ �11 I,a
care s-Iau făicut şi o ser,i ,e de p,ropu n,e m va -
10'ra:alS'e i,n l egăltură cu m ă,s,unUe Ipe c,a,re
KOMOS trebuie să l e a dopte pe p l a n i nter-
II· Din R. S. România, au luat oarte la
Simpozion, pe linia ICOMOS, arh. Virqil An­
·tonescu de la D.M.!., iar pe linia ICOM, Gh.
Dinuţă, de la Muzeul Satului.
C RONI CĂ, RECENZII
naţi o n a l , privind mai buna orga n i.zare o
a ctiv,ităţii În domeni,u l protecţiei monumen­
telor d e arhitectură popu l,a ră .
Foarte m u lţi vorbitori s-au referit la pro­
blema i n tocmirH unei encicloped i, i ,a a rh i ­
tecturii popu l a re pe p l a n mondia l . Prof. 1 . V .
Ma koveţki (U. R .S.S.) o propus ca ICOMOS
să m i l iteze pentru unifioa rea metodelor d e
i nventa "iere a m o n u m entelof de a rh itectură
pop u l a ră , i ntrod ucerea unor forme u n i ce de
evidenţă et,c .
Discuţi i l e ou mai s u b l i n io t i mportan�a deo­
sebită a o rga,n·izării u n or cercetări complexe,
la care să i a pa rte speci a l i şti di,n m a i
mu lte disdpline (arhitecţi, istorici, 'e tnografi ,
soci,o logi, a, rheologi, s,t atisti cien i , geografi,
folclorişti et'c ). Ideea protecţiei arhitecturii
popula,re i n a şezări-re.z ervaţii o fost susţi­
nută de prof. M a ria Z n a mierowska Prufe­
rova , care printre a ltele a a rătat că şi În
Pol'o ni,a se acordă o deosebită atenţie aces­
tui mod d e păstrm'e a monu mentelor d e
a,rhitectu ră popula ră . Di scuţii,le n u a rătat c ă
metoda p·rotecţiei monu mentelor de alr hibec­
tură popul,ară " i n situ " trebuie să fie extin­
a corde atenţie atit metodei protecţiei arhi­
tecturii in a şeză ri-,rezervaţi i , cit şi păstră.,ii
monu mentelor sepa,rate, a căro r ocrotire in
10·cu ri,le lor de o,nig'ină l e a,si'g ură o vioţă
m u l t mai i nd el'u n g,a tă.
Pri n tre obi ectivele d e i nte.res isto'ri,oo-arhi­
tectur,al viz'itate i n R. S. Cehoslova,că , men­
ţionă m : a şeza rea rura lă Vlcol i'nec, situată În
mu nţii M a l i n o Brdo la a ltitu d i n ea d e 700-
800 m, in a propiere de orăşe l u l RUlo mberok,
cu u n profii l eoonomic p ro n u nţat pastora l .
I·o,c uitorii ocupindu-se şi a stăzi cu creşterea
vitel·or şi exploa toll'ea ·lemn u ,l ui . Pri mele men­
ţiuni scrise despre a ceastă a şeza re se ref,e ră
la seco l u l al XI- lea. Majoritatea construc­
ti i lo r sint din lemn, i n stil l u l a rh i,tecton i c
t rad iţio n a l , cu acoperiş d i n ş i n d r i l ă i n două
sau trei ape. intreag a a şewre a fost i nc l ,u,să
in oategoria rezervaţi i lor de ,a rh itectură
pop u l a, ră , ,urmind ca patri m o n i u l d e monu­
mente - case d e locuit, construcţii a n exe,
"
biserici, troiţe etc. să fie oonservate " i n situ .
La fel a fost d ecimată rezerv,aţi,e de a r h i ­
tectură popul'a ră , o pa,rte a c o m u n e i Her­
va,rtov d i n Siovocia răsăriteană, cuprin7-Înd
o serie d e con strucţi i ve,c hi : oase d e locu it
construite d i n b i rne, cu a co periş de paie, o
serie i ntreagă de h a m b a re, cămări, pivn iţe,
glrajduri , şuri ş. a ., pri ntre cme o biserică
d e l e m n d i n a n'U l 1 593, i n sti l u l g'oti.c spe­
cific reg i u n illor oa rpatke, supusă a poi unor
renovă ri prin a n i i 1 650-65. Pictur,a a cestu i
mon u ment este ori g i n'a I ă , a p a' rţinind sec.
XVI-XVI I . Ea a fost su pusă u l terior u n o r
I ucră r i de resta u ra re.
Pri ntre m o n u mentele de arhitectură popu­
l a ră precon i zate a fi tra n sferate d i n locul
j u rător identic a cestu i o , se n u mă ră şi o
biserică veche de lemn de mO'ri p roporţii ,
d i n com u n,a Pa ludza, reg i,unea liptovski M i ­
k u l o s. intreaga a şezare v a fi stră m utată i n
a lt l o c pentru o e l ibera tere n' u l viitoru l u i lac
d e a c u m u l a re 0 1 H i d rooentra lei Li ptovska
Ma,ra. B,i,s,e�i.c,a dabe,a,ză de II,a snÎlrsi tu l se,c. a ii
XVI- l ea , i n ceputu l sec. a l XVII-Ie � şi a fost
supusă u n or resta u ră ri masive in sec. XVI I I
ş i XIX. Pidura o ri g i n a l ă executată di rect pe
l e m n s-a păstrat În intreg i m e şi in prezent
se intocmeşte docu mentaţia corespu nzătoare
pentru ca i n treg u l edificiu cu pictura orig i ­
nală să fie st,ră m utat Î ntr- u n mediu a s e m ă ­
nător, a p l icindu-se măsuri, l e d e protecţie
necesare pe ti m p u l t'r ansf'e ră-ri i . B i serica va
fi remontată Într-o zonă Î n a propiel�ea co­
m u n ei Pri b i 'l i na , de-a l u n g u l u ne i a rtere d e
i ntensă oirc u laţie şi larg i n teres turiis tic, ce
d uce spre sta ţ i u n i l e d e odihnă şi a g rement
din munţii Tatra . Se a re i n vedere ca n o u l
loc s ă fie identic cu c e l i n iţial d i n pu nct
d e vedere a,1 peisaj u l u i şi al confi g u raţiei
geog rafi.c e, fi,ind accesibil pent�u vizi,ta,re
zeci lor de m i i de vizitatori d i n ţa ră şi d i n
stră,i'nătate.
77
https://biblioteca-digitala.ro
Tot in SI'oMalcio ori'enltallă 'a fOIs-! IoIi�irot om ­
ş u l Ba rdejov, local ita 'te d e i m portonţă isto­
rică deosebită, cu m u lte construcţii monu­
m enta l e vechi. O r,a şul, avind o populaţie de
c i roa 50 000 locu,itori, va să rbăto·ri i n a n u l
1 972, a 750-a ,a n ivers'a're o ex'is,te. nţei sale
docu m enta re. In pi'ata centra lă ,a o ra ş u l u i
s i n t n u menoase cIădi'r,i vechi i n sti l gotic
ti m pu ri u , cu unele elemente a l e sti l u l u i Re­
na�ter,i i , a d ă u g ate u lterior. P�intre ,a cestea se
nu mă,ră loca l u l v.e ch i i pri ma ri i , catedra l a
gotică şi n u meroase a lte c,Iă d i ri supuse Î n
prezent u n o r l ucrări d e resta u ra re si. rea d u -
cere la sti l u l şi forma i n iţiolă .
În Slova C'ia au mai fost vizitalte două
muzee de a rhitedură popu lară În a e,r l i ber,
cum sînt M u zeul arh itecturii popu l a re d i n
oro.şul
" M a rti n ( " S l ovacke muzeum v pri­
r,ode ) , o rg a n iz.a,t p e ,o su prafaţă d e 1 5-
1 8 "ha şi c,a re se dezvoltă c·a un " parc-mu­
zeu , ,t i nzind să ,repre.zli nte Întreaga Sllovocie.
Muzeul cuprinde com p l exe gospodăreşti
(case d e locui,t, con strucţii ,a n exe) , precu m
şi m o n u m ente publ ice şi insta, laţii teh n ÎlCe,
in m a re majoorita,te d i n l e m n . M u ze.ul func­
ţionează În prezent ca o fi l i a l ă a M uzeu l u i
Naţiona l S I'ov,a c d i n Bratisl'a v,a , u rmind ca
În viitor să devină o i n stituţie de sine stătă­
toa,ne. Par'cul-m,uLeu din MalrHn n um ă ră in
prezent droa 40 oonstr'ucţii , deja a m plasate
pe teritoriul re.z ervaHei.
La 6 k m de ora ş u l Ba' rdejov, in staţiunea
c l i materică Ba rdejovske Kup'ele a fost v,izi­
tat Muzeul de etnografie cu două secţii ,
u n a pavi l i o n a ră şi cea la l,tă i n a e r l i be r
(" M uzeu m l udovej a rchitektury " ) . a m plasate
pe o su prafaţă d e CÎ< ma 1 7 ha şi ca re a re
recQ, nstr'uite 22 ohiective m uzea,le (oomp lexe
gospodăreşti i mpreună cu i nventarele l o r,
dOluă i n stal'a ţii t,ehnk e şi o biserică vech e
d e lemn d i n a doua j u mătate a se,co,l u l u i
a l XVI I I - l e a ) . Muze u l , a cărui tematică a re
ca scop prezentarea istoriei a rh itecturii
popula,re din reg i unea Sa ris (Slova cia oni e n ­
ta lă). a fost infii nţat i n a n u l 1 963, şi, cu
excepţi'a bisericii ca re este cea mai veche,
celela lte const,rucţi i- m o n u mente nu depăşesc
oa vech i m e sfîrşitul seoo l u l u i al XVI I I -,Iea, Î n ­
ceputul seco l u l u i a l X I X - l e a . M u zeu,1 d i s p u n e
şi d e o hală pentr'u trotarea chimică a m a ­
teni a l u l u i lem nos d e d iferite d i mensi,u n i . i n
forma s'a fina l ă , muzeul v a f i u n a devă -rat
pa,rc-muzeu al a r hitectulrii şi teh n·i di pop'u­
lore d i n Slovacia o,rient,a Iă.
Program u l eta pei a doua a Sli mpozi o n u l u i
a conti, nuat cu ci,cl uii de c o m u nl icări şi refe­
rate din cadrul secţie,i a IV-a, " Protecţia a r­
hitecturii popu l a re in m uzeele in a e r l iber " ,
i,n z,i:l'elle d'e 6-7 s'e ptemrbnie, În olralş uii g,rn o -,
i n sala d e CQng,re,s e a hote l u l u i " I nternaţio­
n OII " .
T,ema,ti'da �efe�atelolr şi cOfTliulnli ,că,�ill o' r d i n
cadru l a,cestei secţii a abordat c u precă dere
atît rea l'izănill,e obţi n ute În d iferite ţă,ri i n
domen i u l dezvol,tă rii reţel ei d e m u zee in a e r
I i, ber, cît ş i p robleme teoretice privind pni n ­
oipiile, metodele şi procedeele a p l i oate i n
orgonli Z'a re,a ,u nor a stfel d e mu zee.
Au fost s,usţinute Î n to,bal 13 referate şi
comun ică ri şi a n u m e : 1 . V. Makoveţki
(U.R.S.S.), " Pri ncipii teoretice şi pr,a'c tice pri­
v,i nd o rg a n izarea m uzeelor d e a rh itectură
pop u l a ră i n U .R.S.S. " ; A. J . Bernet Kem pers
(O l a n da ) , " M uzeele-Ska n sen, u n e l e p roble­
me genera l e " ; Peter M ichelse n (Da n,emanca) ,
" Rezervaţii şi m u·z ee nordice in a e,r l i be r " ;
Tomps Freddy (R. S. S. Estonă ) . .. lnfi,inţorea
u n u i m uzeu eston i n aer l i ber şi p rot·ectia
mon,u mentelor de a, rh itecbură pop·ulară in
Eston ia " ; M. Gschwend ( Elveţi a ) , " infli intalrea
u n u i m uzeu in a er l i ber a l Elveţiei " ; Maria
Z n a m i'e rowska- PrLiferova (Po l o n i a ) , " Prind. p i i
teoretioe privi nd o rg a n izar'oo u n u i pa,r,c etno­
g:r aH c naţional l a Zakopa ne" ; Sioboda n
Zedev.ic (.I ugosl,avia ) , " C u p rivire l a concepţi,a
construinii u n u i etnoparc al Serbiei pe m u n ­
tele Alolalla " ; Jumlj KonbackJa (Ceholsll,ov.ado) ,
" O rg a,n i za rea u n u i muzeu in aer l i ber a l
m i l1'er,it u l u i i n Ba n ska Stiavl1'i ca " ; Josef Tu rzo
(Cehoslova.c ia, M u ze u l in aer l i be r din M a r-
 tin), " Porocedee tehnice p rivind org a n iza rea
u n u i muzeu 01 a rh itectur,ii popu l a re " ; G h .
D i n uţă (Româ n i a , M u.z eul sotu l u i ) , " Metode
privi nd tra nsf,e rarea m o n u mentelor d e a rh i ­
tectură şi tehn ică popu l a ră Î n M u z e u l S o ­
t u l u i d i n Buc.u.reşti " .
Atît referatele, cît şi dezbate'ri,le pe m a r­
g i n ea lor, ou scos la ivea l ă i m portanţa or­
g a n izării d e mu zee Î n a er l i ber, eviden­
ţiindu-se rol u l lor Î n păs,t r.area acelor monu­
mente, core, prin natura stă ri i lor d e con­
serva re, n u moi pot fi păstrate i n situ, sau
acelea cărora mediul d e orig,i n ă n u le poate
a s ig-ur,a cond iţi i l e corespun zătoo re pentru
pă s·tna·nea ion situ. Multi vo,nbi,to,ni o u s,u bli ­
n i,at necesit'atea a s i g u �ă ri i unei co,la borări
m u l t moi strîn se Între speci a l i ştii d i feritelor
ţă ri, org'a n izaţi În ICOMOS, cu specia l işti
o rg a nizaţi În co d ru l ICOM, accentuînd fa ptu l
că atît ICOMOS, cît şi ICOM ou sa rci n a
ocroti rii monu mentelor de a rhitectură popu­
l a ră .
S - a s u bl i n ia t n ecesitatea c a cele două
o rg a n i sme În cola bora re cu U N ESCO să
asig ure măsurile leg isl·a tive şi j u ridice pentru
protecţia a rh itecturii popul'are pe p l a n inter­
n aţion-a l . Pa rtici panţii l a discuţii au subliniat
că În multe ţări cu o ind ustrie dezvoltată,
mo n ulmentele de a rhitectură populaoră sînt
din oe În ce moi puţine, datorită procesu l·u i
de tra nsto rm a re conti n u ă o a spectu l u,i gene­
ra l 01 10CQIl ităţi lor, că procesul d e dispa riţie
o multor valo.ri de arhiteotură populalră este
m u lt m o i ra pid decît În tările ' În curs de
i n d ustri a l.i�are, unde tradiţi i l e sînt şi astăzi
Î ncă destul de puternice . I n Încheierea dez­
bateri l or, pa rti cipanţii la si mpo.zion o u adop­
tat În u n a n i mitate Proiectul de rezoluţie i n ­
titulat " Protecţia monu mentel,or de a rhitec­
tură populo.ră şi o oompl.e xel,or ,lor " .
PROIECT DE REZOLUŢ I E PRIVIND PROTECŢ IA M ONUMENTELOR DE ARHITECTURĂ
POPULARĂ ŞI A COMPLEXELOR LOR
Portic i opoo nţii 1'0 Si m poZlioon. ull Comite,tu l u i in­
ternaţi o n a l pentru m o n u mente şi protecţia
a rh itecturii populare , org a niz·at d e Comitetul
ceh ol�lov.a.c ICaMOS, oa,ne s-,a ţion 'u,t În mu nţili
Totra S u perioa ră şi În o ra ş'ul B moo d i n 29
a ugu st pînă În 7 septembrie 1 971 , a d u c
ca lde m u l ţ u m i ri reprezenta nţilor cehoslovaci
p recu m şi Com itetu l u i naţional d e o rga n i za re
pentru pri m i rea cord i a l ă şi prietenească, Îşi
expri mă satisfacţia s i n ce-ră faţă d e a m ploa­
rea studiemii şi a ne�uJl.ta�ell o r ev,irdente În
con servarea m o n u mentelor d e cu ltură, cu o
deosebită satisfacţie oonstată ma rea atenţie
a cordată de toate pătu ri l e popoa relor ceh
şi s l ovac, m u n c i i d e conserva re şi folosire
În comun a moste n i rii culturele.
uuÎnd c.u n oştj, � ţă de n ivel u l Î n a lt a l refe­
ratelor prezenta,te, p.a rti, cj,pa n�ii Si m pozi onu­
l u i l a core, pent·ru prima dată s-au intÎ l n i t
l u crători i protecţi·ei monu mentelo-r, orga n i.zaţi
in ICOMOS, cu l' ucrătorii d i n muzee o rga­
n'i zaţi i n ICOM, cun o,scî'n·d pe.rico l u l care
o m eni nţă conti n u u m o n u mentele de arhitec­
tură p�pulară , ca u rmare a dezvoltă rii i m pe­
tuoase o civi l i zaţiei tehnice şi i n d us>t ri'ale, În
mod u n a n i m au a j uns, pe baz.o a n a l i ze i si­
tuaţiei existente, la u rmătoa rele concluzi.i :
1 . Toate monu mentele de a rh itectură popu­
l ·o ră , a ns a m b l u,ri,le şi complexele î ntreg,i , fioind
d oculmente i m.porta nte a ll e de1lvo·l,tări i soci'a, le,
o expresie vie a capac,ităţi lor creatoare a l e
pOiporu,l u i ş i u.nlu·1 din izvoaorele pri.nocipa·le a l e
d i.f eritelor d omenlili alle ştiinţei, reprezi ntă o
p a· rte componentă o mo,şten1i·ri,i cu ltur·a le. Pen­
tru a ceasta, o d a torie i nternaţională şi o
o b l igaţie morală a f i ecărui stat o constituie
g rija susţi nută pentru pă strarea şi i nclu derea
lor o,rga n ică Î n viaţa a ctuală a societăţii.
1mbi n a rea a.r,mo n i oa să o vaii Oiri,l or i storice
şi componente aj ută l,a creşterea nivelu. l u i
cultu r·a l a l m e d i u l u i co re Î nconjoa ră p e o m
şi sti m u l ea ză conti n uitatea Î n d o m e n i u l con­
ştii n ţei naţionale.
2. Mon u mente l e d e arh itectură populară
sînt o expresie specifică a culturi i ţă,rii Î n
ca re sÎn.t ,orieate şi rep,ne.ZJi,n,tă Î,n silne va-
1 0 ri n.ep'reţu i.te. �aoftioClÎpa.n,ţ ili l ,a �i'f filpoz i o n s·e
Proiectul s u bl'i n iază că o condiţie esen­
ţială pentru a s i g u ra rea cond iţi i lor coresp u n ­
zătoa re pentr,u protecţia m o n u mentelor, o
constituie obţinerea Î n ţe l egerii d i n pa rtea
a utorităţilor de stat centra le şi loca l e .
De asemenea , s-a subli n i'a t n ecesitatea
unei c o n l u crări strî nse Între ICOMOS şi
ICOM , În co,IIO,bora. r.e CoU Cen.tru,1 de
Docu mentare creat la Po ris , pe lîngă
U N ESCO, prec u m şi crea r,ea pe lîngă Comi­
tetele naţi o n a l e ICOMOS o unor comisii d e
l ucru, c o r e s ă elaboreze m ă s u r i l e legis lative
şi j u rid ice a le protecţiei monu mentelor de
arhitectură popu l a ră .
A u m a,i rost viZiitate d e a semenea cîteva
o bi ective istorico-arhitect u ra l e de i n teres n a ­
ţionla,l, pri ntre oa're : ora,şul-'reZierv. aţie de
arh itectură populară S tramberk din reg i u nea
M o ravia d e Sud, oraş situat pe o ooil i n ă În
pantă . I n looal,itate sînt multe edif·icii În
sti l po.pulla'r, foa,pte multe fiind con-str·uite din
lemn. Printre clădirile cele moi vechi d.in
oraş m enţi o n ă m loca l u l vech i i p ri m ă ri'i d i n
cenltr·u l oraşu lui Iii o fortă,reaţă situată p e
punctul c e l m o i Î n a lt 0 1 o ra ş u l u i .
A fost vizitat d e a semenea M U ZIeul etno­
grafic Î n a er l i ber d i n oră ş e l u l R,o znov (Va­
lasske m u ze u m v pri rode) . a l cătu,it d i n două
pă r�i : pa rtea oea m o i veche este compusă
d i n ed ifici i monu m enta le d i n l e m n , pri ntre
co re o pri m ă rie, c·onstrucţii co re o u a pa rţi n u t
foşti lor meşteşug a ri, tîrgoveţi, mici i n d ustria şi
etc., o biserică veche d e l e m n , şi porcul et­
n ografic propriu-zis, unde sînt deja montate
ci rca 30 o biective mu zea l e - gospodării Î n ­
tregi (ca's e d e l ocuit şi construcţii a nexe cu
i nventarul lor). atel i·e re m eşteşugăreşti şi u ne­
le i n sta laţii tehn ice. A �ost Vi.Ziitată şi o h a lă
pentru tratarea cfvi mică o materi a l u l u i lemnos.
Noi o m solicit'att n u m eroase i nformaţii cu
p rivire la met·o dele de tra n sfera re, conser-
a d resea.z ă d e aceea tuturor reprezentanţi lor
di n toate ţă ri l e membre a le U N ESCO, prec u m
şi d i n toate c·e lela lte ţă 'ni , Î n s p eci a l , Î n re­
g i u n i l e in curs de de.zvo.lta· re, .ca, În de­
c u rs u l a s i g u ră ri·i progresu l u i tehnic şi eoo­
nomli,c, să nu ad mită l i'c hi.da rea nem.i loa să
o a,ce.stor m a' n ife·stări specilri'ce de cu·ltură n a ­
ţională.
3. M onume.ntele de a r h i,tect.ură po.pu lară
reprezi,ntă o i mportantă bogăţie m alt eria lă .
i n ca,d rul turi,smu l u i , ele stim u l ea ză perce­
per'e a şi Înţeleg erea reciprocă Î ntre popoare
şi În o.ce,I,a, şi ti m p pot fi un izvor Înls emnat
d e venituri f i n a n ci a re. T u ri s m u l totuşi, trebu i e
olien-tat Î n asa f e l ca n i.ci mon ument·ele de
cultură şi n ic i cele ale naturii Înconjuorătoare
să nu sufere d i n p u n ctul d e vedere a l
va lorii şi moşte n i r i i cultura le.
4. Păstrarea şi creşterea va,lorii sooi,a le o
mom.l men,telo r. CO'lTlI p lexiot-otea s a .rd nii, care
depinde n u m a i de i nstituţi i l e de oorotire a
m o n u mentelor. Comple�itatea s'a,rci n i i, ca re
i·n.clu.de de aseme.ne.a 'oeroti,rea medi· u l u i natu­
ral si vita l , cere o cola borare m u lt i l atera l ă
o tu tu ror f.actori lor core participă la a ceasta
(de pla n iHoa re, cons,t rucţ i i , d i n a g ricultură ,
f i n a nţe etc).
5. Pă�tra rea m o n u mentelor d e a,rhi,tectură
popu l a ră este n ecesa r să se efectueze pe
o bază şti1i nţifi.că i nterd i sci pl.i n a ră , la un n i ­
v e l teh n i c corespunzător p r i n participa rea
spee-iaolişti,loof din domenilill e respective. Este
n eces,ar să se a·sigur.e for,maTea a cestor spe­
ci 011 i-ş,Vi Î,n i.nls Tituţii de î nvăţă,mÎ,nt super.i or şi
În d iferit·e g,ra de de studilu ş'i să se a i bă
În veder·e 00 p.r ogra ma de Învăţă mînt să i n ­
oI.u dă o probl·e mati.că l a rgă a dOtmen,i 'ul u i .
6. Mo,n u,menile'l e de aorhi,trec�u.ră popu,la,ră
sÎn-t i n disoilul bill I·e gate de fo'rmele de Felief
şi medii uii În care e l e a u aIPă,rut. Această
i,m preju rore este pri mor.d iallă şi d e a·ceea este
necesară protecţia ,l or in'ta.ctă "li n �itu " , a n u ­
me, Î n primu l rÎ'n·d p,ri n crea rea d e rezerv.aţi,i
şi sepa.ror,ea .z onel·o r de protecţie. In toate
cm:u roi l e cînd protecţia m o n u mentul ui 1'0 lo­
cui i n iţ i lO l În mod absolut nu va fi posi bilă,
În mod p'f.i nci pi,a l poate fi a d misă tra nsfera -
78
https://biblioteca-digitala.ro
va re şi resta u ra re o patri mo n i u l u i , precum
şi cond iţi i l e de păstra re o obiectivelor muze­
a le, mod ul de fu ncţi o n a re. Au moi fost vizi·
tate comuna Petrov d i n M o ravia de Sud,
unde se păstrează pînă a stăzi n u meroase
pivn,iţe şi cra me, grupa,t e pe u l iţe Întregi şi
preco niz·ate o f.i decla rote rezervatii de arhi­
'
tectură popu l a ră , şi a lte obiective.
M u lte d i n prevede ri l e Rez.o l uţiei adoptate
la Si m pozion sînt de o de,o sebită impor.tan·
ţă În vederea a p l i cănii unor măsuri mult moi
efic·i ente Î n păstra rea va lorilor de cultură.
Ex,i stă şi la noi in ţară p reocupări moi vechi
pentru crea rea u n o r rezervaţii de a rhi,tectură
şi tehn ică popu l a ră , in M a r·a m u reş, unde
se păstrează m ulte a specte tradiţionale În
fo'rma, s,tru.atura a şeză.riII Olr, precium şi p.entru
aoeeiJ,e comlPll:exe g Ois podă,re�ti şi i mta·l aţii
teh n i ce g nu pate pe pă rti de sot, sau Înşiruite
pe f,irul a pei, ·c u m sînt m ') ri ·l e cu ciutură de
la Topleţ �i R,udă·ri·a jud. Ca raş-Severin, g,pupu l
d e i n st.alaţii teh nice d e l a G u ra Riu l u i jud.
Sibiu ş. a .
Pălstra,nea pÎlnă in zillel'e n·o o'stne Î n nu­
m enoalSie zone Oile ţă nii o multor v.e,s.tigii de
a rhitectură şi tehn i că popu l ·a ră mult moi bine
d ecît i n a lte ţă r-i n e Î ntă reşte ·convingerea
că, s pre deo's ebi re de ţă rile u n d' e a stfel de
"
- 'opere a le culturii popu l a re 'a u , di .spă rut . şi
se depun eforturi susţin ute pentr·u păstra­
rea celor core ou ră m a s şi reco nstitui rea ce­
lor d i spă rute, la noi există toate cond,i ţ,i·i le
pen�ru o l ua d i n timp măsuri l e de protecţie
core se i m p u n . Pentru acea st·a va fi nevoie
să f,ie elabor.ate unele măsuri legislat,ive şi
j urid ice ca,re să a s i g ure conservarea şi păs­
tr·a rea i n bune cond itiu n i o m o n umentelo·r
d e 'a rhi,tectu. ră popu,la �ă , ·atit in situ, cît şi
În r·eţea ua de muzee În aer l i ber, core o
cu n.o scut o more Înviora re În u l N m i i a n i .
Arh. V . Antonescu, G h . Dinuţă
rea l u i cu conditi a ca n o u l loc să fie sta ­
b i l i,t În a.ceeaşi r�gli u n e geografică şi Într- u n
m e d i u a n a log. I n ca zuri concret'e este de do­
,rit şi o colabora re a l 'u,orăto.ri,l o.r şi i n.s titu­
ţiillo·r d e pro.teqie a monumen'telor cu m u ­
.zee,le.
Aşeză ri lo·r i storice, ca·re constituie un ele­
ment i m portant a l reliefu l u i , este neces a r
a tît d i n pu nct de vedere teoretic cît şi p rac­
tic să l i se a corde atentia cuvenită ca si
co m pl exelor istorice ale � raşelor, prin re s ­
pectarea strictă a dezv.o ltă ri i lor istorice şi
tuturo r legăturilor cu m e d i u l vita l , a vî n d u-se
În vedere si ' cresterea valori ·i lor şi noul loc
d e folosire Î n so � ietatea a ctu a l ă .
7. Ten d i n ţa d e a păstra m o n u mentele d e
arhitectură populară n u poate f i l i mitată
n u m a i l a come'rva re-o lor fizică, ci trebuie să
fie Î>nrdre,ptată şi la Î, """i o·r.a·r·ea lo,r fun·cţi ona,Iă.
Pentru a ceasta este n ecesar ca Î n speci a l
i n slbi 'bu�i' ill e d e pflotecţie o mon'ulmentelOir s ă
ca ute n oi posi 'bil ităţi de f.o·lo,s i'r·e a acestor
mo n·u mente, l;.a pnin a cond a r·eo aj.uto r u l u i
meto.d olog ioc s ă se ,a s i g· u re supr-ovegherea �pe­
cio l ă pentru ca toate acestea să favorizeze
Î n toa re-erea lor l a viaţă, Î n aşa fel ca să fie
păstrote va loarea şi ca ra cterul lor.
8. O condiţie de bază a pă stră ri'i monu­
m e.nte,lolr d e a r hitecbură popUil oiră o constitu i e
obţi nerea Î,nţe.l egeri i d in pa'rt·e a re.p rezenta n­
ţilor org a n e l o r politi·ce, o a utorităţi.l o r cen­
tra l e, reg i o n a l e şi looa le de stat, p recu m şi
atroager.ea atenţiei din pa·r-t.ea pă-tu'nil lor la rg i
a l e popor,u l u i , m a i a les o t·ineretu l u i .
9. I n scopul Înfăptui ri i a cestor pri n c i p i i .
p'a,nbidipalnţii la Slimpo,Z'ion recom a n,d ă :
A. OOffil i�eltull u i ElCeicutiv 'aii Ko,MOS
1 . Să se a dreseze la U N ESCO cu p. ropu­
nerea de o i nclude problematico protecţiei
monu mentelor de a rhitectură popul'a,ră şi o
a n samblurilor lor În ·progra m u· 1 său de p ro­
tecţie a b u n u r,illor d e cultulră, o Î nvăţă mîntu­
lui şcola r ş'i exrtro şcola r şi o dezvoltă rii şti i n ­
ţellor na,t u'rii ş' i sociale ;
I I . Să i n -trod ucă l,a U N ESCO propu. nerea
ca , pni'n i ntermed i u l ICOM OS-ului, să se e l a ­
boreze o reco m a n d a re internaţională ţărilor
 membre pentru protecţia monu mentelor de
arh itectură pop u l a ră şi a n s a m b l u r i l o r l o r ;
I I I . S ă org·a n i.z eze Î n ca d r u l ,o rg a n e·l or l o r
o comis·i e ,i nte rnaţi onală de l ucru pentru a ­
sigurarea stud ierii m u lti latera l e şi rezolva'iea
pr,o bl,emel'Olr de pnQtecţi.e o a. nh,i teatUini i pop u­
la,ne şi sipni,j i ni,rea cad'a bo'ră,ri i i,ntema,ţ i (ma 'l e
de caardonare şi s c himb de cunoşti nţe şi
experienţă În acest dO' men i u ;
IV, Se recom a, n dă cCimi,tetel·or naţionale
ole ICOMOS să o'i ganizeze astfel de comi­
sii de lucru ;
V, Să i nt'rod ucă În mod accelerat În c i r­
cuit Centrul de docu menta re creat la Pa ris
U N ESCO- ICOMOS, i a r Î n cadrul activităţii
sale să s'e trea că in timpul cel mai a propiat
la el'a bora rea metod icii studierii şi i nvent·a-
N. GR I GORA Ş - " INSTITUŢII FEUDALE DIN MOLDOVA. ORGANI ZAREA DE STAT
PÎNĂ LA MIJLOCUL SEC. AL XVIII. lea " , Bucureşti, 1971
Apă rută sub egida I n stitut u l u i d e isto rie şi
a rheologie " A. D. X,e nopol " in cu rsul a n u l 'u i
trecut, lucra rea p e c a r e i ncercăm s ă o pre­
zentăm s e a d resea.ză c u precădere cercetă ­
torilor ist'Oriei f'e'u d a le a Ro m â n i e i .
.Bazindu-,se pe o bogată documentaţie de
specioa l,itate autor u l ca, ută să reia, benefi c, i i n d
de i m e n s u l n u m ă r d e documente p u b l i ,cate
i, n ullii'm i i a n i şi de o adivitate şti i nţifică per­
sona lă Î n d e l u n gată şi fructuoasă, cîteva pro­
bleme ridioate d e rezolva rea dată pină a c u m
u nor aspecte a l e i nstituţi i l or f e u d a l e moldo­
venesti. ' sonal justiţia, dar determina şi hotăra pro­
De a ltfel , chia,r i n i ntrod ucere, N. G ri g o ra ş
Îşi avertiz'e ază oititorÎ'Î că a căutat s ă pre­
zinte şi să d iscute fu.nc�i i l e " instituţiilor de
stat principale, organizarea lor, numai in
aspectele care nu a u fost cuprinse indeajullS
- după părerea noastră - in lucrările de
sinteză, in monografiile sau in studiile publi­
cate după anul 1 944. Astfel, originea şi
evoluţia domniei, asocierea la domnie şi
funcţia ei politică nu le-am prezentat in lu­
crarea de faţă fiindcă au fost tratate pe larg
In volumele al II-lea şi al III-lea din tratatul
de Istoria României şi in lucrarea prof. Emil
Virtosu ,.Titulatura domnilor români şi aso­
cierea la domnie in Ţara R,omânească şi in
Moldova" . . . Am procedat in felul acesta a ­
preciind că astăzi nu sintem in situaţia de a
aduce noi contribuţii, care să poată fi pu­
blicate. Cercetările noastre s - a u indreptat,
.in schimb, asupra celorlalte funcţii ale dom­
niei, care nu au fost tratate deloc, prea suc­
cint sau eronat".
Partea p"i n,oi paIă Î n econ'omi'a l 'ucră rii este
rezervată domnie,i , a n a l i.z a a,cestei i nstituţii
debutind cu tratarea unor p robleme care au
reţin'ut Î n d e,l ung alt enţha cer,cetăto'fitlo'f noştri .
bte vorba d e domenium eminens si. de do-
meniul domnesc (public).
Credem insă că in ana liza categoriei de
domenium emi,nens a utorul a r fi trebuit să
.a mintească mă 'c·a r darea calului şi prăda­
./i ca, instituţi,i care consti,tUl i e a rg u mente s i ­
gure pentru susţi,n erea d i scuţiei.
Apoi, d u pă ce trece Î n revistă, pe scurt ,
' istoriografia domeniu l u i d am nesc, a m i nt i n d
pri noipalele teo ri i emise asu pra formă rii şi
evoluţiei sa, le, a uto'rul tr,atează pe l a rg pro­
blema olc oal le' l,o ,( cetăţi,I'Dr, ou.rţill or dom. ne.şt.i,
tirgurillor sau oraşelor, ca şi alte forme de
'gmpalfe terito.r,ila Iă, i' nl ShstÎn d a s upra pOll iti 'c i i
d e ,redu,cere şi moi apoi de de�fii nţa"e a
domeniului domnesc şi evidenţi.in d u - i u rmă­
rill e, destul de g nave pen·t �u poziţia a uto.rităţii
centra'le.
Dalcă pină În {I d auo j u măota'te a se·co,l'u l u i
XVI domnli tori,i moldovenii a u că utat c u i ns,i s­
· tenţă sporirea a cestui fon d funciar cafe l e
·asigura o situaţie fermă În conducerea sta­
tului. incepi nd, i,n spedal cu prima d o m n i e a
'Iui Petru Şchi,opul atitudi n ea se schimbă, e­
' vident sub presi'u nea marii boieri mi şi a
,cleru l ui, interesaţi, În general, În s l ă bi r'e a
,putenii oentnal,e.
Aces,t din u nmă a,speot se reflectă şi În
'r,olportul d i,n,tr,e domni e şi proprietate.a f u n ­
·ciară boi ere·a,scă sau mănă,s,t i re·a scă, ca're
"de'ş i eredita,ră, e'ra cond iţion:ată de Îndepl-i ­
l1Îofeo u,nor obliigaţili, co,nd ucă<toru-1 statu l u i
'păstri'n du-şi stăpÎn'irea de d rept as'upro Î n ­
iregului teritoriu al ţării.
rierii monu mentelor d e a rhitectură pop u l a, ră ,
ţi n i n d cont pentru aceasta şi d e rez u l,tatele
şi recom a n d ă r·ile S i m po�ion u l u i i nternaţional
În p roblema măsu rători lor monumente,I'Dr, ţi­
nut in o.ro.ş ul B'nno, CeholSll'a'V'ada, din 28 i u ­
n ie pină i n 2 i'u l i e 1 971 ;
V I . In timpul cel m a i a p ropiat să se trea ­
că la ela bora rea recoma n d ă ri i ami nt·ite l a
p u n ctul A - I I ;
V I I , Să se orga nizeze peste patru a ni (1 975)
următorul Si m pozion i nternaţi onal privind pro­
tecţia monumentelor de a rhitectură populoră
şi a ansam blmi l'or lor.
B. Tuturor ţărilor membr e a l e UN ESCO şi
celorla Ite st,a te :
1 . Să a c�ioneze in ca d r u l sistemul'ui d e
pr,o tecţie a m a n u mentelor şi in cola barare
cu in stituţi i l e ştii nţifice, pentru stu d i erea şi
Treptat, feud a l i i Îln Ciep 'O l u ptă 5U's�i in lută
" . . . mai intii pentru limitarea si ma'i apoi
pentru anularea normelor care dădeau dom­
nilor dreptul de a putea confisca proprieta­
" '
tea funciară pentru in altă trădare .
In conti n u a re, u n Întreg s.u,bc.a'Pi�o'l este
rezervat funcţiei j ud ecătoreşti a domn itoru l u i ,
reprezental ntu l putenii executive, a c ă r u i sor­
cină principală era a pă r.a rea p r, ivi l e g i i'l or fe­
udale.
Ca şef al justiţiei intregului stat domnul
" '
n u n umai că da exemplu, impărţind per­
cedura in cazurile neobişnuite pentru care
n u existau dispoziţii prevăzute in normele
obiceiului pămintului sau in pravile. De ase­
menea, domnul fixa competenţa, procedura,
datele proceselor, cuantumul amenzilor po­
trivit hotăririlor instantelor ' inferioare" .
N . G rigar,aş d iscută a poi, cu a ceeaşi com­
petenţă, i m u n ităţile j ud i c i a re pe ca re şeful
s,tat u'l'ui le putea a,o ar'd a ori,c ă-fU'i feud a l , laic
sau cleri,c.
Un a,lt s'u hoa l Pitol al l,uoră,r ii a na,l i zează, pe
l a ng , fu n,c ţi,a .fi.sca,Iă a domniei. F ol os,i n d ariti·c
u n bogat materi a l de a rh ivă , făcî n d a m p l e re­
feriri la materi a l e l e deja p u b l i cate, sînt tra ­
t,ate pro bleme legate de organ iza rea vi ste­
r,iei, i m u n ită�i l e şi privi,l eg i,i l e fisca l e ca şi
sistemul de i m p u nere şi percepere a dă rilor.
Funcţia mi l,itară ci domn itoru l 'u i şi structu­
ra a rmatei se bucură de a'ceeaşi atenţie.
" Datorită forţei armate - a rată N . G rigo­
raş domnul şi membrii clasei exploata­
-
toare care-I sprijineau şi-au impus autorita­
tea, voinţa, hotăririle, putind astfel obliga
in primul rind masele de ţărani, să suporte
plata unor noi contribuţii sub forma de dări
şi să presteze munci gratuite " .
I n a cest oontext N . Grigolraş p u n e În dis­
cuţie o problemă as u p ra că reia oon,sideră m
că trebu i e s ă n e oprim. Este vorba d e exi's­
tenţa unor corpuri a rmate ca fe d e p i n d ea u
sau n u d i rect de marii feudali ca re le mobi-
1' i.�,a seră şi Î,nze�tra.sle ră, d e,s,ig,ur, În nu melle
domniei.
Auto, rul Iasă s ă se Î nţe.leagă că a,c es't e
oşti nu au j ucat n ici un rol În v·ia�a politi­
că a ţări,lor româneşti deoa rece d o m n u l era
oond ucăto,null suprem a,1 a·r, matei Î ntreg i i ţări,
a rmată ca re Î n g loba , des i g u r, şi canti nge n ­
tel e miii italre rec (Uita·te d e bo i'eri.
Pe, nltru a f,i ma'i ala,ri vom recurg e la un
ciItat d i n I'uorarea pe ca, re Încer,c ă m să o pre­
zentă m .
"S-a afirmat că şi i n ţările româneşti a u
existat oşti ale marilor proprietari funciari,
distincte de oastea domnească, formate din
locuitorii satelor lor, obligaţi să participe la
războaie, in schimbul unor scutiri de obli­
gaţii feudale şi a folosirii pămintului boie­
resc. O asemenea oaste ar fi depins numai
indirect de domni, pe baza jurămintului de
credinţă datorat de vasal suzeranului.
Se ştie că marii proprietari funciari par­
ticipau la războaie cu cetele lor proprii for­
mate din membrii lor de familie, din slugile
şi s ubalternii lor, cind indeplineau o funcţi,e
publi,că, dar aceasta nu inseamnă că ei
dispuneau de oşti recrutate după criterii
similare cu cele din occidentul Europei.
Dintr-o asemenea obligaţie a proprietari­
lor funciari, unii dintre ei mari dregători, n u
79
https://biblioteca-digitala.ro
i nventa rierea monu mentelar de arhitectu ­
ră pop u l a ră ;
I I . Să editeze În scopul protecţiei mOllu­
mentelor d e arhitectură popu l a ră şi a ns a m ­
bl u ri lo" l o r legi,le necesore preoum şi alte
p revederi j u r i d i ce şi de d rept şi În a celaşi
timp să creeze pentru a·c ea sto con diţi i l e co­
respu n.zătoa:re cultuna le, poli ti ce, economice,
o rga n'iz.oto, nice şi a d miln istrative ;
I I I . Să d ezvolte În mod e�ectiv infăpt u i rea
praotică a protecţiei profilactice, a demon­
tă rilor i n c u rs precum şi conservarea şi res­
ta,urarea monumentelor de arhitectură popu­
l a ră şi a n o u l'ui lor rol În societate.
Comi'sia pentru propunerea rezol uţiei
Si mpozi o n u l u i
" Protecţia Arh itect,u rii Popula re"
6.9.1 971
se poate trage concluzia că au existat in
Moldova oşti boiereşti, reduta bile, care ar
fi depins n umai de voinţa membrilor c,/asei
dominante. A sustine aceasta Înseamnă a n u
ţine seama d e s pecificul feudalismului mol­
dovenesc. In tot evul mediu, după Întemeie­
rea Ţării Româneşti şi Moldovei oastea a
depins numai de domn, el fiind comandantul
suprem. " Nici o informaţie, nicI un izvor
intern sau extern, nu ne dă posibilitatea să
constatăm existenta unor armate feudale de­
pinzind de marii boieri, recrutate sau echi­
pate de aceştia şi permanent la ordinele
lor " ,
Ch i'a'r da,că nu sîntem de a oord cu fel u l
i n core eSlt e tratată a'cea,stă prohlemă cre­
d em că ar �i fost o ri,o um mai b i n e dacă a u ­
torul a r fi p re ze n ta t p e larg, cu citate ewen­
t,ual, şi o p i n i a celorla lti cercetător,i ,core s-a u
ocupat de a ceastă p roblemă. Ne g i n d i m ,
s p re exem plu, la Istaria Român i·lor, v a l . I I ,
p p . 335-338.
Consideră m că n u m a i aşa părere,a a uto­
r u l u i s - a r putea, event,u a,I , susţine. In conti­
n u a rea p ri mei părţi a lucră ri i se prezintă
u nele a specte privi n d compon enţa şi atri­
buţi i l e sfa t u l u i domnesc, ma rea a d u n a re a
ţării, sfatul de obşte, marii d regător.i şi
foştii d regăto,ri.
Tratînd 'c omponenţa sfatu l u i dom nesc, N i ­
col,a e Grigo.fO ş scrie u rmătoa rele :
Obişnuit domnitorul işi alegea membrii
"
sfatului dintre rude, mari proprietari, dregă­
tori şi comandanţii armatei sau ai trupelor
din garnizoana reşedinţei domneşti . . . Mem­
brii sfatului n u erau remuneraţi pentru funcţia
pe oare o indeplineau, consiliul lor consi­
derindu-se, după normele dreptului feudal,
ca o obligaţie faţă de şeful statului . . . "
I n a'cest context considerăm că o pred­
zare trebuia făClută deoa,rece pnoblema Î n
disCluţie este pnez.entată ,eli pt,i·c. Ne g î n d i m la
fa ptul că marii d regători rea .liz.ou cu, ştirea
şi a sentimentul domniei, substa nţiale bene­
f.ic i i d i n sl ujbele ca re ,le ena u Î n'c redi nţate.
C h i'a r a ut,or,ul vorbeşte la pa g i na 254 despre
. " veniturile marelui logofăt din indepli­
"
nirea atribuţiilor " .
Pa,rtea a doua a l ucrării este cansacrată
i n stituţi i lor l 'O ca l e din ţinuturi, oraşe şi sate.
Dorim să atna g e m atenţia 'a,s upra capito­
�u,lui in car·e sint t.ratat'e i nstituţi i,l e d e con­
d u cere a l e a ra�ul u i medieva l . Autoru,1 a re,u ­
şit să s i ntetizeze prinoi.palele a.s peCite legate
de d regători.i orăşeneşti (şoltuzi, pî.rgari, j u ­
d eţi) la care o d a u g ă sfatul bătrÎn,i,l or şi
a d u na r ea g enena l ă a memb"i f,or Întreg i i co­
m u nităţi, in5lti,tu�Î'Î ma' i puţ'in dil5lcutalte in l ite­
rat,ura de specia l,it,a te din ultimii ani.
M I RCEA DUMITRESCU
O bserv,a ţie :
La pag i, na 3 pr�mUll a, l i neat pu nctu,l 6 se re­
n,unţă la u. lti ma f,rază şi la sf,j,r,ş'it'ul a,l h n ea ­
tul'ui 2 s e a d a u g ă : " La pratecţi,a a r h i,t ecturii
popul a re este necesară cola bor,area lu crăto­
ri lor d i n domeniul p"ote'cţiei manum entelor
cu mu zeell? "
 • SU MAR . • SOMMAIRE • CONTENTS •

PAN AIT 1 . PAN A I T - H a n u l Ma n uc ; cercetă ri a rheo' l o g i ce (3) . I O N T. DRAG O M I -R - Le t re s o r d e Zăvoo i 'a (,d i'str. B ră i l,a )

 rh . C O N STAN H N J OJ A - Ha n u l M a n uc ; cercetă,ri a rh i ­ (67).

tecto nl ice (1 1 ). N I COLAE STO IC ESC U

V I CTO R H. B,AU M AN - Ba,zill,i, oa ou " Ma ntyrioon " , din ed: de l, a Moldarv,i'e d u s,i ede pa'ss,e ( I I ) (74).
epOloa romaniltăţi'i ,tÎrzH , desoopenită l a N , jtlu 1I i,ţ,e, 1 (Ju d . Arc h . V. A N TON ESCU et G H . D IN UŢA - Le,s s'ylmposion
T'urlloea ) ( 1 7). inlt,e rnotionoll I C O M O S sur " La protection de I ' a rchi­

D I N U V. R O S ETTI - Vestilg i 1i1le teu d a,le de .l,a SiUISI ă, n :e, ş,t i t'ect u ne popu l a i re " e, n Tlc h e kols l OiVoqu i e (77) .
(J,uld . A,rge,ş ) (27). M I R C EA D U M I,TRESCU - N . Gni'9'o na1ş, " Insl tirt uţi i f.elu d all 'e

I OANA C R I STAC H E P,A NAH ş, i T I T U EUAN - B i's'e ridle d e dirn Mo l l d o v o . O ngrorn:i,Z'o r,e o de slba t pÎrn ă la m iJl ooul1

,I,emn di'n MOlldo,v'a (39). s eoo l u l u i 'OII XV� I I -r l ea " , B ucu reJşlti , 1 97 1 (79).

V I' RG I L VATA Ş I ,A N U - P mbleme piritvind alrhi<tedUira Moldo ­

vei ş i a Ţ ă ' rili R'omâ'n'elşti din s,ec. XtIV (60).
•
VAS I LE D RA G U Ţ - P'iIotUirille b i's,e r,i di d in Gura Sad a (63).
I O N T. D RAGO M I R - Temu ruii de la Ză 'VlOo'i'a (j ,u ld . B ră ,i,I'a)
(67). PANAIT 1 . PANAI T - T h e M a ntJ lc I n n ; A rcho eo lo'g i'c o,1 Re­
N I, CO LA E STOI CESCU - Monlumen:te:le Ţă'ri li Rom â n 'e,ş ti ş i s'e'o ,rch es (3).
MOll rdove i , aoum IU in s,eloo, 1 ( I I ) (74). A'nch . CO N STAN T I N J O J A - The Mo,nu c I,n n ; Âncthirt' eot u r(]1r
Arh . V . ANTONESCU şi G H . D , I N U ŢA - Si mpoz' ionlul ilnte-r­ R'es,e o1rche's ( 1 1 ).
naţiono ll I COM O S " P'note:oţi o a rh'ilt,e clUiri'i pOlp' u l'a:r,e " d i'n V,I CTO R H . BA U MAN - Th,e B a' s il l iroo wirth " Mro'rty' rioon "
CeholS'lo'V'acio (77). fm m t h e Late Roma n P'e ri1o:d , di's'covered o t Nri cu Hţel
M I RCEA D U M I TRESCU - N . G rigor'a ş, . . I nls tituţ'i'i feudalle
(Tu,I'c-ea Oounty) (7 1 ).
di ' n MO l lld'o lVo . Ong,anli 1z a'rea de slt a't .p În ă l'a m i jll loou l sec.
D IN U V. R O S ETTI - M edie'v orl Vesti-ge-s o,t S U1sII ăln elş1t i (Arg e,ş:
aii X V I I I -'I,e a " , BUIOUlreşil: i , 1 97 1 (79).
C o u nty) (,27).
I OANA O R I STACH E P,AN A I T ond T I T U ELIAN - Wooden:
• C hu nchels in M o:lld o,V'i'o (39) .
V I , RG I L VATAŞ I A N U - P' rotblems Conce rn,i n g the Ano h it,ec­

P,ANAIT 1 . P,A N A IT - L'oube'r'ge MOn- UlC , r,echerch e,s a rc h e o ­ bUir,e of M oldolv i 'o olnd WOllll ooh i o i n the X I Vth Century

,llo'9' i ques (3). (60).

Arch . CO N STAN T I N J O J A - L " au b e nge Ma n uc, re'Oh erches VAS I L E D RA G U Ţ - The P,o in;bing,s ţrom t h e C h'ul rch i,n GurOi
d " a rohi,teetm,e (1 1). S Olda (63).
V I CTO R H . BAU MA N - L a bals'i:l i que a " Ma rty:r,iIClOln " , de I O N T . D IMGO M I R - T h ,e Treois ulr,e �rOlm Ză v,oa'i 'o (Bră i l a'
I 'e poq ue d u B a s Emlpi-re, d e,ooUlvente a N,iIc'ull i ţed ( d i,s mr.
Co un,t y) (67).
Tu l cea) ( 1 7).
N I CO LAE STO ICtESCU - The MOtnlumen1b s of WOll loo 'c h,j'a and
DIN U V. ROSETTI - Vestitg e s feoda u x de S.u s,I ă n e' şt i ( d i s,tr.
Molrdo lV' ila , o ne humrdr,e d Y'e o rs Âgo ( 1,1 ) (74).
Arg,eş) (27).
Aroh . V . A N T O N ESC U o ' nd G H . D I N U ŢA - The I'nrbe'nnorti'o­
I OA N A C R I,ST,A CH E PANA I T et T I T, U E UAN - Les eg l,ises
n oii ICO M O S Sympo' s i:u m "Tthe P'r,es'envorbion of th'e F,olk
e n boils de la Mo' lda,V'i,e (39).
Ânohrirt eotu1re" in Cz'e.c hrosI IO'vo'bo (77).
V I,RG I L VATAŞ I,AN U - P ro bll emes con-oer'n 'a nt 1 ' ,a'nohiltelC't ure
de I I'a Mo- I da'v ie et de 1''0 V'all a,a h ie a'u X I Ve s'ieole (60). MI RCEA D UM I-T R ESCU - N. g
Gni 'o ro1ş , " lmtii\Juţi i feudall'e

VAS IU D RAGUŢ - Les pe i'nrt u res de I ' eg l i s'e de G u ra din MOlldo:v. o . O �g'olnliZ'a roe'a de stat pÎ, n ă l,a m i j,l,ooull

S a da (63). seco l u l u i 'OII XVIIIt I -l l eo " , B'ulc u reşd:i , 1 97 1 (79).

COLECTIVUL REDACŢIONAL
R O D KA BANAŢEAN U (secreta r de reda cţie), VALENnNA B U Ş I .LA , I U L I U B U Z D U G AN �redlQlcto r şef old j .) , M I RCEA D U M I ­
T R E, S G U , O LG A M Ă R C U L E SC U , T E R EZA S I N I G AI LI I A, MARGA�ETA Ş I rPO Ş .

Redacţia : Ca lea Victoriei n r . 1 20, Bucureşti, sectorul 1 , telefon 1 3.98. 1 7. Admini,straţia I .S.I.A.P., str. Brezoianu nr. 23-25,
telefon 1 4.67.99. Costul unui abonament anual este de 1 40 lei. Abonamentele se fac la redacţie sau la administraţie.

I le i 35 I I 40880 1

https://biblioteca-digitala.ro
 E R A T A

La pag. 79 panagraful Observaţie (coloana

3 jos) se va citi În Încheierea " Proiectului
de rezoluţie privin d protecţia mon umente­
lor de arhitectură populară şi a complexe­
lor lor ".

https://biblioteca-digitala.ro
 ,

b u l e t i n u l m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e n r. 2 1 9 7

https://biblioteca-digitala.ro