PODGOREANUL

P R IC E P U T

CĂLĂUZĂ PRACTICĂ
pentru

c u ltu ra raţio n a lă a viţe i de vie p o triv it cu natura

te re n u rilo r şi cu c o n d iţiu n ile c lim a te ric e din R o m ân ia

DE

M. A M B R O S I
A s o ciat şi D i r e c t o r al P e p i n i e r e l o r P r i n c i p e l u i B, S t i r b e y d i n B u f t e a

P r e ţu l Lei 2.50.

E D I T U R A
I n s tit u tu lu i d e A rte G r a f i c e „ S A M I T C A “ , S o c i e t a t e a n o n i m ă
 IM PO RTA NT!
p e n tru

Podgoreni si Proprietari de Pepiniere de Vită

G a r a n ţia cea m ai m a re p e n tru u n succes s ig u r la
altoire, pe n tru o p ro d u c ţiu n e b o g a tă şi o d u ra tă lu n g ă
la p la n ta ţiu n ile d e vie, vă oferă

P ort-A ltoii A m ericani

viguroşi şi b o g a ţi în c a m b iu m , p rod uşi în pepinierele
mele, s itu ate în tr’o p o z iţiu n e d e lu ro a s ă în b ă ta ia soarelui.
Varietăţile dispon ibile s u n t : R iparia portalis, R a-
pestris m onticofa, R ipariay^Solonis No. 1, Riparia X
Rupestris 10114 Riparia y ţ Rupestris 3309 şi Berlan-
deri X Riparia.

V I Ţ E A L T O IT E
în varietăţile cele mai b u n e p e n tru vinuri şi pen tru
m a să , b in e desvoltate, cu rădăcini b o g a te şi alese cu
rigurozitate.

Pentru oferte
ro g a vă ad re să l a :

PEPINIERELE de P O R T E I AMERICANI şi VIJE ALTOITE

M. AM BROSI SEN.
M EDIAŞ-MEDGYES (Transilvania).
 PODGOREANUL
P R IC E P U T

CĂLĂUZĂ PRACTICĂ
p en tru

cultura raţională a viţei de vie potrivit c u n atura tere­

n u rilo r şi c u c o n d iţiu n ile c l i m a te r ic e d in R o m â n i a

DE

M. AMBROSI
A sociat şi D irec to r al P epinierelor P rin c ip e lu i B. S tirb e y d in B uftea

C R A I O V A
Institutul d e Arte Grafice „ S A M I T C A “ , Societate a n o n im ă
1 9 1 3 .
 P R E F A Ţ Ă

Cultura v iţe i de v ie a fo s t în Transilvania— (ara mea natală —

din tim puri străvechi, una dintre culturile cele m ai bănoase.
Ivindu-se m ana viilo r (peronospora) şi filo xera , pustiirile, pe
cari le-au fă c u t aceşti duşm ani neîm păcaţi ai v iţe i de vie, au fo s t
a tâ t de întinse, încât oameni binevoitori ai poporului priveau cu în­
grijorare la criza economică, ce această tristă stare de lucruri, trebuia
s ’o aducă într'o regiune, care cu puţin m ai înainte fusese una dintre
cele m ai bogate şi m ai înfloritoare.
Pericolul eră cu atâ t m ai mare cu cât podgorenii nu erau pre­
gătiţi nicidecum, nu cunoşteau nici un mijloc de apărare şi îi cu­
prinsese o descurajare generală.
Acolo nu se găseau proprietari m ari de v ii, cari să fie îndru­
m ători pentru cultivarea v iţe i după sistemele cele nouă, iar m icul culti­
va to r neputându-se deprinde lezne cu lucruri şi nevoi nouă, se părea că
cultura v iţe i de v ie în Transilvania merge spre sfâ rşitu l ei, ceeace s'ar
f i întâm plat chiar, dacă oam enii hotărîţi şi energici nu ar f i p u s um ă­
rul şi n 'a r f i căutat să lum ineze şi să îmbărbăteze pe cei descurajaţi.
Osebit de ajutorul larg pe care l'a d at statul, s'au p u s în m iş­
care toate pârghiile pentru, a însufleţi pe ţăran, ca să se ajute el
însuşi, ţinându-se pretutindeni şezători şi cursuri spre a ’l învăţă
noua cultură şi a’l deprinde cu ea.
Pentru ca ţin ta să fie atinsă m ai cu temei, s ’a sim ţit nevoia
de a se pune la îndem âna ţăranului o călăuză, care să-l îndrum eze
în orice tim p asupra lucrărilor ce trebuie să fa că , o carte practică,
scrisă p e înţelesul m icului podgorean, unde să găsească sfaturile şi
învăţăturile de care avea nevoie, ş i cum subsem natul term inasem toc­
m ai studiile mele speciale de viticultură, am fo s t rugat să alcătuiesc
o astfel de carte, în care să ţin seam ă de condiţiunile speciale ale
terenului şi climei din Transilvania.
 A m fă c u t lucrarea, care a fo s t prim ită in cercurile interesate cu
mare entuziasm şi am m ulţum irea sufletească de a f i adus cu aceasta ,
partea mea de contribuţiune, la înviorarea culturei v iţe i de v ie in
Transilvania.
M ai m ulţi podgoreni români, cari au a v u t prilejul să cunoască
cartea mea, scrisă şi publicată în lim ba germ ană, m 'au îndem nat s’o
prelucrez p o triv it cu condiţiunile climaterice şi cu natura păm ântului
din R om ânia, p e cari le cunosc în urm a studiilor practice ce am fă c u t
aci în ţară, tim p de m ai m ulţi ani, aşa ca să pun şi la îndemâna mi­
cului podgorean român o călăuză practică, un sfătuitor şi un prieten adevărat,
care să-l înveţe cum să cultive şi să îngrijească viţa de vie, după cerinţele
vremurilor de azi.
Podgoreanul cel mic nu are nici m ultă vrem e şi nici pregătirea
trebuincioasă spre a studia lucrări mari, speciale. Lui trebuie să i se
spue, ceeace are nevoie să ştie, p e scurt şi în chip lăm urit; p e cât
tim p marele p roprietar de v ii şi podgoreanul cu studii, v o r p u tea să
caute, la cazuri de trebuinţă, sfa tu ri destule în uvrajele speciale ce
s'au publicat a tâ t în ţară cât şi în străinătate.
Voiu f i fo a rte feric it dacă lucrarea de fa ţa v a putea f i in p rim u l rând
şi pentru ţă ra n u l rom ân, pentru m icul podgorean, un îndrum ător sincer,
care să -l ducă la izbândă economică p e tărâm ul acestei producătoare
culturi băştinaşe, contribuind a stfe l Ia îm bunătăţirea condiţiunilor
sale sociale în această ţară a tâ t de bogat înzestrată de natură.

Buftea, A p r ilie 1913. M . A m b r o s i.

 PODGORBANUL PR ICEPU T

I.

D e sp re climă, p o z iţiu n e şi p ăm ân tu ri.

Ce tr e b u ie sii ob serve n u p o d g o re n u cuiul fa c e o p l a u l a ţ i u u e nou ii

«le viţii c u p riv ire l a con<liţinnile c lim a te r ic e .

Viţa de vie este o p la n tă d in părţile mai c ă ld u ro as e ale zo n e i te m ­

perate, ceeace î n s e m n e a z ă că la c ultura ei, co ndiţiu nile climaterice,
adică sta re a de că ld ură şi d e frig a tem pe ra ture i, au o în s e m n ă ta te cu
m u lt m ai m a r e decât la alte culturi agricole.
C u cât c ond iţiunile climateric e ale unei regiuni s u n t mai prielnice
p e n tr u p r o sp e r a r e a viţei d e vie, cu atâta vor fi mai mici cheltuelile de
e x ploatare şi cu atâta rezultatele v o r fi mai sig u re şi mai mari.
Ca u r m a re deci, e b in e ca viţa d e vie să se pla nte z e n u m a i
în reg iu n ile u n d e c o n d iţiu n ile climaterice s u n t prielnice p e n tr u cul­
tu ra ei şi în această privinţă, este r e c o m a n d a b il să ne o rie n tă m d u p e
e x perienţa făcută m a i în a in te î n reg iu n ile respective. A colo u n d e au
mai fost pla n ta ţiu n i d e vie, se ştie d ac ă această cultură va fi în tr’ade-
văr p ro d u c ă to a re . In re g iu n i în să, u n d e n u au mai fost astfel d e p l a n ­
taţiun i, tre b u ie s ă fim foarte prevăzători şi să p u n e m viţă, la încep ut,
n u m a i p e în tin d e ri m a i mici, s a u să cerem sfat d e la specialişti î n ­
cercaţi.
In regiuni u n d e se ivesc a d e s e a geruri târzii s a u prea de t im p u ­
riu, încă în a in te d e c o acerea strug urilor, acolo n u e bine să se facă
pla n ta ţiu n i în tin se din pricină că rezultatele nu su n t sigure.

Ce in fluen ţii a r c p o z iţiu n e a p ă m â n t u l u i a s u p r a p r o s p e r ă r ii

viţei d e vie şi a s u p r a ac e ste i c u ltu r i.

L um in a şi căldura s u n t p e n tr u orice vieţuitoare co ndiţiu nile cele

m a i principale de vieaţă. Viţa d e vie p ro s p e re a z ă şi ea mai b in e şi r o ­
d u l ei delicios se de svoltă şi se co a ce mai deplin, acolo u n d e lum ina
şi soarele p o t să in fluenţeze a s u p ra tere n u lu i ei în chip mai prielnic.
C u cât clima unei r e g iu n i este mai p u ţin potrivită p e n tr u cultura
viţei de vie, cii atâta p o d g o r e a n u l trebuie s ă a ib ă mai m u ltă grije la
p la n ta r e a viei s a l e ; cu atâta treb u ie să ia s e a m a m a i bine, ca să ale a g ă
po ziţiu n ile cele mai b u n e şi să pla nte ze varietăţile d e struguri cele mai
potrivite.
 P o z iţiu n ile cele mai prielnice p en tru viţa d e vie, su n t î n p ă m â n ­
turile a p ă r a te şi în clinate sp re miazăzi, între miazăzi şi a p u s sau
miazăzi şi răsărit, p e câtă v re m e dacă e p la n tată în locuri jo a s e sa u pe
platouri n e te d e şi tară a p ărare, este foarte m u lt e x p u să la stricăciuni în
cazuri c â n d se s c h im b ă te m p e ra tu ra în chip neaşteptat.
La şes să n u se pla n tez e viţă de vie, decât n u m a i în localităţile,
u n d e c o n d iţiu n ile climaterice g e n e ra le s u n t c u n o sc u te ca prielnice, u n d e
n u s e ivesc g eru ri nici p re a târziu nici prea d e tim puriu.
Şi în R o m â n ia s u n t din ce în ce mai m ulte cazuri, u n d e viţa de
vie în loc ca să s e plan te ze în vechile te renuri, s e p lantează la şes.
O s e b it că vinurile d e şes nu p o t a ju n g e niciodată calitatea superio ară
a celor d e deal, d a r prin faptul că se p lantează viţa d e vie la şes, care
este m a i prielnic p en tru cultura cerealelor, se o c u p ă cu această cultură
te re n u ri ce s u n t n ecesare şi m a i potrivite p en tru p ro d u c ţiu n e a u n o r m ij­
loace de h ra n ă mai treb uincioase.
în s e m n ă ta te a e c o n o m ică a culturei viţei d e vie se d o v e d e şte în
p rim ul râ n d acolo, u n d e e v orba să se folosească te re nuri, cari nu s u n t
prielnice p en tru alte culturi.
P e dată însă ce se p la n te a z ă vie la şes, pe o în tin d e re m a i mare,
se iveşte pericolul su p ra p ro d u c ţiu n ii de vinuri d e calitate proastă, ale
cărei urm ări nefaste s ’au v ăz u t acum d e c u r â n d în Franţa.
In g e n e ra l, tre b u ie să n e c o n d u c e m d e principiul de a p u n e
viţă n u m a i î n p ă m â n tu ri, care au poziţiun ile cele mai b u n e , d e oarece
n u m a i viile acestea p o t d a vinuri, cari să reprezinte caracterul regiunii,
fiind î n acelaş tim p c o n d iţiu n e a de c ă p e te n ie p e n tr u a a s ig u r ă o re n ­
tabilitate d ura b ilă a culturii viţei.
La ş e s se o b ţin în tr’adevăr cantităţi mari, d a r to td e a u n a vinuri de
calitate inferioară. In aceste regiuni, ar trebui să se planteze cel m u lt
vii p e n tr u a p r o d u c e struguri de m asă, cu coacerea mai tim purie. A se ­
m e n e a vii se r e c o m a n d ă cu d e o se b ire în a p ro p rie re a oraşelor mai mari,
d a t fiind, că şi în R o m â n ia creşte m e re u c o n su m u l acestor struguri.

Ce t r e b u ie sft se i a în seninii l a p l a n t a r e a u n ei vii eu p riv ire

l a n a t u r a piliiifintului.

Viţa id ig e n ă este o plantă cu pretenţii foarte m o d e s te privitoare

la n a tu r a p ă m â n tu lu i şi p ro sp e re a z ă ori u n d e este p usă, din care cauză
în trecut nu s e luă în s e a m ă calitatea p ă m â n tu lu i, ci n u m a i p o z iţiu n e a
te re n u lu i, câ n d eră v o r b a s ă se plan te ze o vie.
F ă r ă în d o ială că c o m p o z iţiu n e a fizică şi chim ică a p ă m â n tu lu i are
o influenţă m a r e a supra calităţii vinurilor, şi este ştiut de e x e m p lu , că
a r o m a specială a v inurilor de Rin, c u m şi focul celor d e T o k a y se
atribuiesc n u m a i c om p oz iţiun ii e x tra o rd in ar de prielnice a te re n u rilo r
respective.
Astăzi în s ă — în urina pericolului filoxerei—fiind de n e a p ă r a tă n e ­
voie, ca viţa de vie să fie altoită p e viţă am e ric an ă, chestiu nea p la n ­
tării s ’a s c h im b a t cu desăvârşire, d e oarece varietăţile de viţă a m e ri­
c a nă, în tr e b u in ţa te ca portaltoi, p retin d în g eneral, d u p e felul lor, a n u ­
m ite c o n d iţiu n i dela p ă m â n tu l în care s u n t plantate. Ca u r m a r e deci,
trebuie să se b a g e mai bine d e s e a m ă la c o m p o z iţiu n e a şi n a tu ra p ă ­
mântului, p e n tr u ca în u r m ă să se a le a g ă ca portaltoi v arietăţite de
viţă am ericană c o re sp u n z ă to a re .
In prim ul r â n d trebuie să se ia se am a , ca p ă m â n tu l să n u fie prea
văros, de oarece astfel de terenuri n u s u n t prielnice pen tru viţa a m e ­
ricană, care, în principiu însă, su p o r tă o cantitate mai m are d e var, cu
cât co m p o z iţiu n e a g e n e r a lă a p ă m â n tu lu i este m ai prielnică, a ş â că
trebuie să n e o c u p ă m şi de a ce a stă com po ziţiune.

C a m se p o a te dovedi c â t i m e a d e v a r a u n u i teren .

U n p o d g o r e a n cu e x p e rie n ţă în d e lu n g a tă în c ultura viţei d u p ă

cerinţele vrem urilor de astăzi, va p u te â dov edi fără nici-o greutate
şi privind n u m a i p ă m â n t u l din şanţuri, care este varietatea de p o rt­
altoi am erican, ce se p otriveşte u n u i te re n o a r e c a r e ; tre b u ie totuşi,
în caz când n u este p e deplin înc re din ţa t, s ă se a ju te d e mijloacele
necesare, sp re a v e d e a d a c ă n u s ’a înşelat. U n în c e p ă to r însă, dacă
vrea să nu facă greşeli p ă g u b ito a re , u r m e a z ă să se slujască d e ap a ra te
a n u m e c onstruite p e n tr u a do ved i câtim ea de var c u p rin să în păm ân t,
înainte de a a le g e varietatea de portaltoi a m e rica n p e n tru via ce vrea
să planteze.
C âtim e a de var ce se află în p ă m â n t se ho tă ră şte pe b a z a aci­
dului ca rbon ic ce c u p rin d e . U n a p a ra t foarte sim plu p en tru acest scop
şi care se p o a te m â n u i cu înleznire, este C alcim etru lui B ern a rd . (Fig. 1).

jCum s ă se s c o a l ă p r o b e le d e p ă m â n t .

D acă te r e n u l p e care e h o tărît să se pla nte z e o vie este de

diferite c o m p o z iţiu n i, ceeace se d o v e d eş te prin colo are a sa, atunci e
bine să se scoată p ro b e d e p ă m â n t din m a i m ulte locuri şi a n u m e
din şanţuri.
In caz în s ă d a c ă trebuie să se stabilească varietatea portaltoiului
în ain te d e a face orice altă lucrare, atunci se face o g r o a p ă ca de 80
cm. a d â n c im e şi se ia câte o m â n ă de p ă m â n t dela suprafaţă, dela m ij­
locul şi din f u n d u l gropii. S e a m estecă b in e aceste trei mâini de p ă ­
m â n t şi din această am e ste c ă tu ră se scoate cantitatea de p ă m â n t tre­
b u in cio a să p e n tr u a face p ro b a . In chipul acesta se află câtim ea mij­
locie a varului ce c u p rin d e p ă m â n tu l.
Dacă se scot p r o b e din mai m u lte părţi ale viei, atunci fiecare
p r o b ă se p u n e în câte o h ârtie d e o se b ită şi se n u m e ro te a z ă . In acelaş
timp, p e n tr u ca să se ştie din care a n u m e parte a fost sc oa să fiecare
p ro b ă , se p u n e la locurile respective câte u n ţă r u ş de lem n, pe care
să se în s e m n e z e n u m ă r u l p e care ’l are şi p ro ba.
în ain te d e e x am in are, p ă m â n tu l tre b u ie să se usuce b in e şi să se
m ă ru n ţe a s c ă , iar pietrele ce se ivesc să nu se fă râ m e ; în u r m ă să fie
trecut p r in tr’o sâtă fină, care s e dă pe lâ n g ă fiecare calcimetru.
 C alcim etrul se a ş e a z ă pe cum se arată în F ig . 1.
P r in pâlnia de sticlă s u p e r i­
o a ră A, se to a r n ă a tâta a p ă p â n ă
se a ju n g e la 0 în tu b u l B, care
e îm p ă rţit în centim etri cubi. In
u r m ă se câ ntă reşte exact un g r a m
din p ă m â n tu l trecut prin sâtă şi
se p u n e î n vasul cu p iston C. T u ­
bul d e r e a c ţ i u n e D , se u m p le p â n ă
la trei sferturi cu acid muriatic
subţiat, ce se c u m p ă r ă la oricare
farmacie, şi se in tro d u c e cu a t e n ­
ţie în vasul C, lu ân d s e a m a , ca
d e o c a m d a tă să n u c a d ă nici o p i ­
cătură din acid pe p ă m â n tu l ce se
află în vas. In u r m ă s e astu p ă
vasul C cu d o p u l d e cauciuc.
D acă prin a stu p a re a vasului
se o b s e rv ă o scădere a apei în tu­
bul d e s tic lă B , atunci
s e n o te a z ă cifra p â n ă
la care a sc ăz u t apa.
In u r m ă se apleacă
vasul C în aşa fel ca
acidul m uriatic să
se s c u r g ă din tubul
D. Acidul m uriatic
Fig. i. ve n in d în co n ta c t cu
C alcim etru l B ern ard .
p ă m â n tu l disolvă v a ­
rul c uprins în e l;
iar acidul c a rb o n ic care se d e g a je a z ă, p ro d u c e o fierbere în vasul C.
P e n tr u a g ră b i reac ţiun e a se ţine vasul de g â t şi se cla tină cu
b ă g a r e d e seam ă.
Acidul ca rb onic ce se d e g a je a z ă trece prin m a ţul de cauciuc în
t u b u l de sticlă B şi a p a s ă a s u p r a apei care cade în jos. C u cât p ă m â n ­
tul c o nţine mai m u lt var, cu a tâta s e p ro d u c e mai m u lt acid carbonic,
care îm p in g e a p a în a p o i în vasul A.
Dacă n u se mai d e g a je a z ă acid carbon ic, ceeace se d o v e d e şte
prin aceea că nivelul apei în tu b u l B ră m â n e n e sc h im b a t m u ltă vrem e,
atunci se d e te rm in ă c a ntitatea de acid ca rb onic ce s ’a p ro d u s. In acest
sco p se scoate vasul A din cârlig şi se a ş e a z ă cu m â n a în a ş â fel încât
nivelul apei din vas şi din tu b u l g r a d a t B s ă fie la aceeaşi înălţime,
d u p e c a re se n o te a z ă cifra la care se g ă seşte nivelul apei în tubul
gradat.
D in această cifră se scade m a i întâiu cifra ce s ’a n o ta t d u p e a s t u ­
p a re a va su lu i C cu d op ul d e cauciuc, iar restul se în m u lţe şte cu 0,43
Cifra ce se o b ţin e in urm a acestei operaţiu ni, arată p ro centu l varului
ce cu prin de pă m â ntul.
U n exe m p lu va lăm uri şi m ai b in e o p e r a ţiu n e a :
P r e s iu n e a acidului c a rb o n ic = 56 ccm. d in care se scade
presiunea d o p u lu i d e cauc iuc 2 „
Răm âne: 5 4 X 0.43
162
216
23.22

C u p r in s u l văros al p ă m â n tu lu i este deci d e 2 3 % .

A flând în chipul acesta cât var c u p r in d e p ă m â n tu l şi ţin â n d se a m ă
de c o m p o z iţiu n e a sa g e n erală , d e po ziţia sa, de starea climaterică,
cum şi de în suşirile şi co ndiţiu nile cerute d e către diferitele varie­
tăţi de porta ltoi, cari v o r fi tratate în tr’u n o se b it capitol, vom p u te â
hotărî cu înleznire cari varietăţi d e portaltoi se potrivesc p e n tr u te r e ­
nul cercetat.

II.

D e sp re v a rie tă ţile d e viţe a m e ric a n e p e n tru p o rta lto i.

In cursul a n ilo r s ’au im p o rta t foarte m u lte varietăţi d e viţă a m e ­

r ic a n ă p e n tr u portaltoi. N o i n e v o m o c u p ă în acest capitol n u m a i d e acele
varietăţi, cari s ’a u d o v e d it că se potrivesc pe n tru teren u rile n o a stre cum
şi de varietăţile mai n o u ă , cari a u fost încercate în s tră in ăta te şi cari
au p e n tru noi o va lo are practică, p o triv in d u -se p e n tru a n u m ite terenuri
şi p o ziţiu n i d ela noi d in ţară.

C a r i s u n t cele m a i p o tr iv ite v a r i e tă ţ i «le viţii a m e r i c a n ă

p e n t r u K o n iâ u ia ?

a) Viţe americane veritabile.

I. R ip aria. p o r t a li s .— A ceastă varietate creşte puternic, are frunze
mari, cu lem nul svelt şi lu n g u e ţ, care la m a turita te se colorează în
r o şu cafeniu şi se înfăţişează cam turtit. In anii prielnici lem nul se
coace p â n ă la vârf; d o b â n d e ş te rădăcini cu u şurin ţă , prim eşte b in e altoirea
cu varietăţile i n d ig e n e şi d ă b u tu c i d u ra b ili şi productivi. Această v a ­
rietate se potriveşte pen tru te re n u ri puternice, roşii şi n e g re , ad ân c i şi
n u p re a uscate. E a s u p o r tă în terenuri prielnice, u n c o n ţin u t d e var
p â n ă la 12% , pecât tim p, pla n ta ţiu n ile cu această varietate, făcute în te­
renuri u m e d e , de v in clorotice (foile se în g ă lb en e sc ) chiar d a c ă c onţin utul
vă ro s este mic.
R iparia n u se b u c u r ă în R o m â n ia d e u n r e n u m e prea b u n şi aceasta
d in c a u z ă că, p â n ă în tim p u l d in u rm ă , s ’a u p u s în c o m e r ţ s u b acest
n u m e o a m e s te c ă tu r ă d e varietăţi, î n cele m a i m ulte cazuri, d e cali­
tate inferioară. D e a b ia de câţiva ani încoace, s ’a p u tu t o b ţin e p r in tr’o se-
 io

lecţiune neîn trerup tă, v a rie ­

tăţi c u ra te de Riparia por-
ta lis cu frunze mari. O se bit
de aceasta, d e p recierea a c e s ­
tei varietăţi s e da to re a z ă şi
îm prejurării, că fiind cea din-
tâiu care s ’a în tre b u in ţa t pe
o scară mai în tin să pe n tru
altoire, n u se ştia la înce­
p u t că n u m a i viţa altoită
perfect s u d a tă p o ate d a b u ­
tuci perfecţi, astfel că se să­
d e a orice fel de plante.
D in ca u z a aceasta se p r o ­
d u c e a u im e dia t g o lu ri în a s t ­
fel d e pla n ta ţiu n i şi vina se
a r u n c ă a s u p r a varietăţii Ri
paria, ia r nicidecum a su pra
ig n o r a n ţe i prop rii s a u asup ra
lipsei de conştiinţiozitate a
v â n z ă to rilo r de viţă.
2. R u p e s t r is m o n t ic o l a .
Această varietate are frunze
lucitoare, de co loa re verde
deschis, mai m u lt late de-
F i g . 2.
F r u n z ă d e R ip a ria portalis.

cât lungi, arcuite jla partea

d e jo s spre coadă. C o ard e le
su n t n o d u r o a s e , scurte şi se
subţia z ă din ce în ce spre
vârf. O s e b it d e aceasta p o ­
se d ă însuşirea n eplăcu tă că
p ro d u c e mulţi lăstari lătu­
ralnici (la subsuori).
V arietăţile d e R upestris cer
u n p ă m â n t uscat şi pietros,
î n tr ’o p o z iţiu n e foarte căl­
d u r o a s ă , u n d e p o t su portă
u n c o n ţin u t d e var de 2 5 %
— 3 0 % . Ele se desvoltă şi
în terenuri g ra se cu p o z i­
ţiu n e a d â n c ă şi u m e d ă , totuşi
s ’a ob se rva t că în a s e m e n e a
locuri, în anii răcoroşi şi
ploioşi, c â nd lem nu l se c o a ­
ce cu ane v o in ţă , m u lte al­
toiri să n ă to a se de Rupestris
F i g . 3.
au dat în a poi. P e locurile
F r u n z ă d e r u p e s t r i s m o n t i c o l a ( d u Lo t.)
acestea butucii altoiţi pe R upestris n u su n t nici prea productivi, p ecât
timp în p ă m â n tu r i calde şi u ş o a r e p r o d u c ţi u n e a este b o g a tă , desvolta-
rea şi coacerea şiragurilor su n t desăvârşite.
3. R u p e str is m e t a l ic a se în ru d e şte d e a p r o a p e cu R upestris m on-
ticola, de care se d e o se b e şte n u m a i prin ac e ea că frunzele su n t de o
coloare şi m a i deschisă, a v â n d u n luciu metalic, iar arcuirea la p artea
de jo s, sp re coad ă, este mai adâncită, în form ă de U.

b) Portaltoi obţinuţi prin încrucişare de v iţe americane (hibride).

1. Riparia X R up e str is. D in înc ruc işe rea varietăţilor Riparia şi

R up e stris au n ăsc u t un n u m ă r de hibride, d intre cari u n e le su n t de o
în s e m n ă ta te m are p e n tru cultura viţei, d in ca uz ă că a u m o ş te n it dela
ascendenţii lo r n u m a i cali­
tăţile b u n e , iar defectele nu
s’a u dovedit.
D intre aceste h ib rid e cele
m a i potrivite p e n tr u te r e n u ­
rile din R o m â n ia s u n t :
R i p a r i a X R u p e s t r i s 10114
(Millardet). F r u n z a se a s e a ­
m ă n ă mai m u lt cu acea de
R ipariad ecâtcu cead eR u p es-
tris, este destul de m are, de
c oloa re v erd e deschis şi n e ­
tedă p e a m b e le părţi. Lăstarii
s u n t de a s e m e n e a netezi şi
b r o n z a ţi; cei mai tineri mai
s u n t roşiatici şi a d e s e a cu
vârfuri de co loa re violetă.
L e m n u l se coace mai r e ­
p e d e decât cel de Riparia
portalis.e ste de c oloare roşie-
cafeniu deschis şi are ade sea
făşii lu n g u e ţ e mai deschise.
D o b â n d e ş te rădăcini cu u ş u ­
F i g . 4.
rinţă şi la altoire d ă su d u ră F r u n z ă i le R i p a r i a X R u p e s t r i s 10111
şi rezultate b u n e în ceeace
priveşte creşterea.
R i p a r i a X R u p e s t r i s 3309 (Couderc). F r u n z a este mai m ică decât aceea
a varietăţii p re c e d e n te , d e coloare v erd e închis şi m a i delicată a v â n d luciul
ca frunzele d e Rupestris. Lăstarii s u n t de c oloa re verde un ifo rm ă şi lu ­
citori. L e m n u l c o p t este de coloare roşie cafenie şi rotun d. Rădăcinile
s u n t îm p ră ştia te m u lt şi ceva mai c ă rn o a se decât ale varietăţii dinainte,
cari au mai m ultă a s e m ă n a r e cu rădăcinile de Riparia. Varieta tea
N o. 10114 este potrivită m ai m u lt p en tru p ă m â n tu ri mijlocii şi puternice;
pecât timp varietatea N o. 3 309 p ro sp e rea z ă chiar în terenuri pietroase
 d e o se b pri^
p . . D, F'g\ 5; n ,, „„„ vire la n a tu ra p ă m â n t u l u i ;
F r u n z ă d e R i p a r i a X R u p e s t r i s 3309. , , ~ . . . ’
totuşi p ro s p e re a z a m a i bine
în p ă m â n tu r i mijlocii decât în acelea cari s u n t p re a calde şi uscate.
Din cele de mai sus rezu ltă că încrucişările d e Riparia X R u ­
pestris s u n t varietăţi pre ţio a se p en tru portaltoi. Cu pă re re d e r ă u insă
treb u ie să c o n sta tă m că înm ulţirea acestora, în R o m â n ia mai cu seam ă
este foarte a n e v o io a s ă din cau ză că frunzele lor s u n t p rea atacate de către o
specie a filoxerei, a şâ că d esvoltarea lăstarilor este cu m u lt mai sla b ă d ecât
s p re e x e m p lu la Riparia portalis. D e oa re ce filoxera atacă mai m u lt v a ­
rietatea N o. 3309, mai p u ţ in p e N o. 10114 şi cel mai p u ţin p e N o. 3306,
soc ote sc că a c e a sta p rov ine din pricină că suprafaţa frunz e lor de R ipa ­
ria X R up estris este în g e n e ra l cu m u lt mai fină decât la celelalte v a ­
rietăţi. D in tre încrucişările de R iparia X R upestris N o. 3309 are frunzele
cele mai delicate, astfel că această varietate este şi cea mai atacată de
filoxeră.
2. B e r la n d ie r i X R ip aria .— Varietăţile c u ra te de B erlandieri s u n t
re c u n o s c u te că rezistă foarte b in e co n tra filoxerei şi că s u p o r tă foarte
m u lt var. Din c a u z ă însă că se p rin d prea slab nu a prea fost r ă s p â n ­
dită în viticultură. încrucişările acestei varietăţi cu alte soiuri am ericane
şi în special cu R iparia au d a t însă rezultate foarte favorabile.
D intre încrucişările de B e r la n d ie riX R ip a r ia , făcute în F r a n ţa , m e ­
rită să d e o s e b im u rm ă to a re le :
Berla ndieri Riparia 4 2 0 A, 4 2 0 B ş i 4 2 0 c , (Mill. d e Grasset). Aces­
te a se d istin g prin faptul că a u o creşte re puternică şi că se p r i n d '
 b in e cu varietăţile in d ig e n e.
Ele p ro s p e re a z ă cel mai bine
în p ă m â n tu r i u ş o a re şi c ă l d u ­
roase.
B e r la n d ie r i X Riparia
N o. 1 5 7 " ( C o u d e r c ) creşte p u ­
ternic, cu o s u d u r ă b u n ă dar
p ro cen tul de p rin d e re nu
este mare.
L e m n u l se coace cam tâ r ­
ziu. In g e n e ra l p ă m â n tu l p e n ­
tru această varietate trebuie
să fie mai m u lt u m e d decât
uscat. E a s u p o r tă m u lt var.
In U n g a r ia şi în T r a n s il­
v a n ia s ’au d e o se b it mai cu
s e a m ă încrucişările de R ip a ­
ria X Berlandieri selecţio­
nate d e către viticultorul u n ­
g u r Teleki. D e oarece însă
în m u lţire a acestei varietăţi
nu a p o r n it n u m a i d in tr ’o
s in g u r ă c o a rd ă , ci din m ai
m ulte, d e aceea s e g ă se sc î n
F i g . 6. c o m e r ţ mai m u lte varietăţi
F r u n z ă de B e rla n d ie ri X R iparia.
s u b n u m e le de Riparia X
B erla ndie ri Teleki.
D in tre t o a te acestea, cari d e altfel s u n t varietăţi ce p o t fi în tr e b u in ­
ţate, tre b u ie să s e a le a g ă cele mai b u n e , d e o s e b in d u - s e u n e le d e altele
prin n u m e r o ta ţie d e la 4—-9. Soiurile n u m e r o ta te cu 4, 5 şi 6 se ap r o p ie
m a i m u lt de R iparia, ia r 7, 8 şi 9 de Berlandieri.
Riparia X B erlan dieri P e le k i creşte foarte pu te rnic şi s e coace
relativ d e tim p u r iu . F r u n z a e foarte m are, g r o a s ă şi d e co loa re verde
închis.
In p e p in ie ră lem nu l acestei varietăţi d ă su d u ri foarte b u n e cu al mai
tu tu ro r varietăţilor e u r o p e n e şi se prin d e cu m are u şu rin ţă . E a su p o r tă
m u lt var, în Fiinfkirchen (Pecs) fiind p la n ta tă î n terenu ri cari c o n ţin
var în cantitate d e 5 0 % -
Se de sv oltă foarte b in e şi în p ă m â n tu ri sla b e şi s u p o r tă , d u p e
e x perienţele ce le -a m făcut in R o m â n ia , uscăciune m are, a tâ t altoită cât
şi nealtoită.
D u p e e x perien ţele lui Teleki altoirile p e această varietate su n t cu
m u lt m a i ro d n ic e decât pe alţi portaltoi, iar strugurii se c o c mai de
tim puriu .
3. S o l o n i s X Riparia. (C ouderc). în crucişarea o b ţin u tă din a-
ceste d o u ă varietăţi se p r e z i n t ă ; ca înfăţişare şi creştere, ca o m ijlocie
a s o iu rilo r originare. E a
este preţioasă p e n tr u tere­
nuri u m e d e [şi reci acolo
u n d e Ripariag portalis se
o fileşte. C o n tr a filoxerei r e ­
z i s t ă ca şi această din u r m ă
va rieta te . L e m n u l se coace
d e tim p u riu şi se prin d e
f o a r t e b in e cu varietăţile e u ­
ropene.
Această încrucişere este
foarte potrivită p e n tru r e g i­
u n i şi poz iţiu n i mai u m e d e şi
mai reci. Cele m a i b u n e p r o ­
d u s e s u n t N o. 1 şi N o. 1616.

c) Portaltoi obţinuţi prin

încrucişare de varietăţi
europene şi americane.

Aceste varietăţi pro v e n in d

d in înc ru cişa re cu viţă e u r o ­
p e a n ă , s u p o r tă o cantitate
d e v a r mai mare, au o creş­
tere b u n ă la altoire, d a r nu
p o t rezistă pe deplin filoxe­
rei d e c â t în a n u m ite p ă m â n ­ F i g . 7.

turi ce li s u n t prielnice. F ru n z ă d e SolonisX R iparia.

P e n tr u R o m â n ia prezintă
in te r e s u rm ă to a re le v a r ie tă ţi:

1. A r a m o n X R up estris creşte
pu ternic şi se potriveşte pen tru
tere n u ri slabe, văro ase, d a r nu
■ p e ste m ă s u r ă de u m e d e . Cele mai
b u n e s u n t No. 1 şi 2 .— N o. 1 este
m a i b u n ă d e c â t No. 2 d e oa re ce
suferă d e c lo roz ă m u lt mai arare
ori.
Aceste varietăţi s e d e o se b e s c de
altele mai c u s e a m ă prin rădăci­
nile lor foarte g roa se şi c ărnoase.

F i g . 8.

F runză d e A r a m o n X R u p e s t r i s ( G a n z i n N o . 1),
 2. M o u r v e d r e X R u ­
pestris No. 1 2 0 2 (C ou-
derc) se desvoltă de
a se m e n e a foarte p u te r ­
nic. Viţa creşte foarte
bine î m p r e u n ă cu s o ­
iurile no a stre indigen e.
A vantajul d e o s e b it al
acestei varietăţi este că
pro sp e re a z ă b i n e chiar
în p ă m â n tu ri u m ed e
prea vă ro a se şi grase.
3. C h a s s e l a s X B e r -
landieri 41 B p ro d u c e
rădăcini puternice, pe
cât timp părţile d e
d e a su p ra p ă m â n tu lu i
se desvoltă încet. A-
ceastă viţă se î n t r e b u ­
in ţează n u m a i în p ă ­
F i g . 9.
m â n t u r i l e cele mai
Frunză d e M o u rv ed reX R u p eslris.
grele, cari n e g ă s in d u - s e
a p r o a p e de loc în R o m â n ia se în ţe le g e că n u p o a te f i'( ră s p â n d ită
la noi.

V arietăţi a m e ric a n e d ire c t p ro d u c ă to a re .

In tim p ul din u r m ă p o d g o r e n ii r o m â n i a u fost în d e m n a ţ i prin re­
clamă g ă lă g io a s ă şi stă ru ito a re din partea u n o r n e g u ţă to r i lipsiţi de
conştiinţă, să |p la n te z e varietăţi a m e ric a n e direct p r o d u c ă to a r e , cari a u fost
slă vite cu toate însu şirile b u n e ;
aşâ că so co te sc că e b in e să lă ­
m u re sc aci şi această chestiune.
D e sp re aceste varietăţi se s p u n e
î n prim ul rând, că rezistă în m o d
desăvârşit contra filoxerei, că nu
s u n t atacate de m a n a viilor (pe-
ro n o sp o r a ) şi deci n u mai trebuie
să fie stropite. O se bit d e ac e a ­
sta că lor le prieşte orice teren,
că dau o p ro d u c ţiu n e foarte b o ­
g a tă şi vinuri d e calitate excelentă.
In U n g a r ia se face o reclamă
m are cu d eosebire p e n tr u varie­
tatea Delaware, iar aci în ţară se
r e c o m a n d ă din diferite părţi plan-
ta ţiu n ea varietăţii Seibel p en tru
vinuri roşii.
Delaware rezistă filoxerei mai
b in e decât varietăţile noastre i n ­
F ig. io.
F r u n z ă d e C h s s s e l o s X B e r l a i i d i e r i 41 B.
 digen e, dar nu în chip desăvârşit. Cu cât viţa e mai b ă tr â n ă şi poziţia
te renului mai p u ţin favorabilă, cu atâta este m a i e x p u să stricăciunilor
p r o d u s e d e filoxeră.
V arietatea D e la w a re suferă m ai p u ţin din cauza m a n e i (p e ro n o s -
porei) d e câ t varietăţile e u r o p e n e , d a r dacă n u este stro pită este totuşi atacată.
C u privire la p ă m â n t, varietatea D e la w a re are cele mai mari pre-
te nţiu ni şi n u p r o p ă ş e ş t e decât în tr ’un te re n foarte p ro ductiv şi p u te r ­
nic. In terenuri m a i sla b e nu se de sv oltă decât foarte g re u, iar p rod uc-
ţiu n e a este foarte slabă.
Vinul ce p r o d u c e c o n ţin e foarte m u lt alcool, d a r are u n g u s t n e ­
plăcut, aşâ că de vin e r e s p in g ă to r şi este ocolit cu totul d e către c u m ­
părătorii de vinuri.
M in isteru l d e a gric u ltură din U n g a r ia a făcut încă d e acum câţiva
ani încercări în tin s e cu varietăţile a lb e şi roşii d e Delaware. R e z u lta ­
tele o b ţin u te au fost în s ă d ez astro a se, astfel că M inisterul s’a văzut
ne v o it să r ă s p â n d e a s c ă în ţară circulari prin cari se atrăgeă atenţiunea
podgorenilor, ca să se ferească negreşit de a p la n tă varietatea D e­
laware.
In T ra n s ilv a n ia , d e a s e m e n e a s 'a p la n ta t î n tr ’o localitate, acum
câtva tim p, în u r m a unei reclam e z g o m o to a s e , o m a r e cantitate de
viţă D e la w a re şi cân d p o d g o re n ii de acolo a u p u tu t să-şi d e a s e a m a de
în şelătoria la care s ’a u expu s, n u a u a v u t altceva mai g r a b n ic de făcut,
d e c ât să nim ic ea sc ă toate viţele ce le p lantaseră. D e atunci varietatea
D e la w a re e c u n o s c u tă în acea re g iu n e s u b pore c la „ D ă -l afară".
C u varietatea Seibel se v a petrece c am în acelaşi fel. Şi această
varietate se va dov edi tot atât d e p u ţin re n ta b ilă ca şi D e law are, aşâ
că r e c o m a n d a ţiu n e a cea m a i b u n ă este, ca nici să n u se în c e a p ă cu p la n ­
ta rea ei. S in g u ru l avantaj al acestei varietăţi este că stru g u re le său
c o n ţin e foarte m u ltă m a te rie c o lo ra n tă roşie, astfel că se p o a te în tr e ­
b u in ţa la a m e ste c u l cu vinuri roşii slab colorate. D a r nici acest a v a n ­
taj n u p re z in tă nici o v aloare reală, d e oa re c e în R o m â n ia a v e m v a ­
rietatea A licante B ou c he t, care este un soiu foarte rod n ic ai cărui
stru g u ri d a u u n vin de o coloare roşie in te n siv i, care se p o ate a m estecă
foarte b in e cu o m a r e cantitate d e vinuri roşii m a i sla b colorate.

D e sp re a le g e r e a v a r ie tă ţilo r d e s tru g u ri p e n tru v in u ri

şi p e n tru m asă.

Ce tr e b u ie să s e i a t u s e a m ă I a a le g e r e a v a r i e t ă ţ i l o r «le s tr u g u r i.

In p rim ul r â n d s ă se o b se rv e u rm ătorul p r i n c i p i u : S ă s e p la n te z e
varietăţi p u ţ in e şi potrivite p en tru re g iu n e a respectivă, c ă u tâ n d ca p r o ­
dusul să fie cât mai uniform. P o r n in d dela acest p u n c t d e vedere,
voiu vorbi aci n u m a i de acele varietăţi a c ă ro r p la n ta r e s ’a do ve dit
că este rodnică.
Astăzi se caută, din ce în ce mai m ult, v inurile cari au caracterul
hotărît al u n e i a n u m ite varietăţi, d in care pricină este r e co m an d a b il
 ca să se facă p lan taţiu nile p e c ât e cu p u tin ţă n u m a t din varietăţi alese
şi neainestecate.
C hia r în cazul c â n d se face o p la n ta ţiu n e d e varietăţi amestecate,
e bine să s e ţie s e a m ă d e tim pu l lor d e coacere şi să se pla nte z e a m e s ­
tecate n u m a i soiuri, cari se coc la aceiaşi epocă.
F a p tu l d e a şti, d a c ă este m a i rentabil să s e pla nte z e în vederea
unei p ro d u c ţiu n i î n s e m n a te s a u n u m a i d e a p ro d u c e calităţi alese, atârnă
de c o n d iţiu n ile d e c u ltu ră ale reg iune i respective. In regiuni .viticole
excelente e b in e să se p la n te z e n u m a i varietăţi cari p r o d u c vinuri fine,
cu atât mai m u lt cu cât aceste vinuri se v â n d cu preţuri m u lt mai b u n e
decât v inurile obicinuite.
La a le g e re a varietăţilor ce u rm e a z ă să p l a n tă m , să nu ne c o n d u ­
cem n icio da tă n u m a i d u p e con diţiun ile m o m e n t a n e . Este fapt sigur, că
în R o m â n ia mai e astăzi în c ă rentabil de a p ro d u c e v inuri ieftine şi în
cantităţi mari. In orice caz în s ă n u va întârziâ vre m e a, c â n d vom a v e â s u ­
pra p ro d u c ţie în vinuri de calitate inferioară, şi o d a tă a junşi aci, preţurile
acestora v o r s c ă d e a foarte rep ede, iar c o n s u m u l n u va fi îndestulător,
nici la preţuri mici, ca să n e sc ă p ă m d e a s e m e n e a vinuri.
A tunci d e a b ia vor v e d e â a va nta jul ce l-au p o d g o r e n ii cari se uită
mai p u ţin la p r o d u c ţiu n e a î n s e m n a tă şi m a i m u lt la calitatea mai b u n ă
a vinurilor. V inurile d e calitate b u n ă n u a j u n g atât de lezne la s u p r a ­
producţie şi c h ia r dacă se în tâ m p lă a ce a sta în câte u n a n , totuşi se g ă ­
seşte p e n tru ele c â m p d e desfacere, d e oarece s e m e n e a v inuri c o n ­
vine să le î n f u n d ă m î n sticle şi să le p ă stră m câtva timp.
In ce priveşte în s ă exportul d e vinuri, el va fi cu p u tin ţă în R o ­
m â n ia n u m a i în cazul, câ n d v o r fi d is p o n ib ile cantităţi suficiente de
vinuri ex celente în sticle.
In ţ a r ă la noi c o n s u m u l vin urilor î n sticle este foarte m are, cu toate
că a p r o a p e n u se g ă s e s c vinuri a d e v ă ra t b u n e p e n tr u în fu n d a t. Mai
toate v inurile rom â n e şti, cari s e v â n d î n sticle, se î n f u n d ă prea d e tim ­
p u riu , d in pricină că c o n s u m u l lor este cu m u lt p re a m a re faţă de
cantităţile disponibile. Şi în acest caz, p e n tru a limpezi vinul, trebuie
filtrat p re a m u lt, m a n ip u la ţi u n e care, deşi e n e a p ă ra t tre b u in cio a să în
e c o n o m ia p iv n iţe lo r m o d e r n e , totuşi în tre b u in ţa tă p re a a deseori, n u poate
îm b u n ă tă ţi calitatea vinu lui, ci din c o n tră o slăbeşte.
U n vin în f u n d a t în sticle p re a de tim p u riu , n u ră m â n e m ultă
v re m e lim p ed e , oricare ar fi m ijloacele în tre b u in ţa te p e n tru acest scop.
El îşi p ie rd e co loa re a şi g ustul, şi ca u rm are, b u n a sa re p u ta ţie şi c o n ­
sumatorii.
P o d g o r e n ii m ai mari cu o sebire a r tre b u i să ţie socoteală d e aceste
c o n sid eraţiu n i şi să cultive p o d g o riile re n u m ite din D răg ă şan i şi Dealu-
M a r e mai m u lt în v e d e re a calităţii decât a cantităţii vinurilor.
In p o d g o rii d e m â n a d o u a , se va găsi so coteală şi în viitor de a
face culturile în v e derea u n e i p r o d u c ţiu n i mari, de oarece acestea nu
p o t p ro d u c e decât vinuri mijlocii, chiar în cazuri, c ân d s ’ar p la n tă cele
m ai b u n e varietăţi, cari în c o ndiţiu ni favorabile ar dă vinuri d e cali­
tate bu nă.
La ale ge rea varietăţilor d e stru guri, trebuie să se ţie se a m ă mai
cu o se b ire de p oziţiun ea viei. In po ziţiuni în alte şi c ă ld u ro a se se
p o t p la n tă şi varietăţi cu coacere târzie, pecât tim p pen tru terenuri
joase s a u mai p u ţin favorabile s u n t m a i potrivite varietăţile ce se coc de
tim puriu. T re b u ie t o td e o d a tă să s e ţie s e a m ă şi d e c o acerea le m n u lu i, n u
n u m a i de acea a strug urilor, d e oarece s u n t varietăţi la cari strugurii
se coc d e tim p u riu , p e c â t tim p le m n u l m a i r ă m â n e ve rd e m u ltă vrem e
d u p ă ce s ’a u c o p t strugurii.
D escrierea fiecărei varietăţi d u p e în făţişare n u are nici o valoare
reală, d e oa re c e d u p ă o a s e m e n e a descriere scurtă n u p r e a e cu p u tin ţă
s ă se rec u n o a sc ă şi să s e d e te r m in e soiul strugurilor. Din această pri­
cină v o iu descrie aci n u m a i însuşirile, cari h otă re sc folosinţa practică a
diferitelor varietăţi, îm p ă rţin d u - le în d o u ă m ari g r u p e şi a n u m e : varietăţi
p e n tr u p ro d u c ţia vinului şi varietăţi pen tru stru g u ri d e m a să , d u p e cu m
urm ează:

A, V a r ie tă ţi p e n t r u p r o d u c ţ ia d e vin.

a) S tr u g u r i p e n tr u p r o d u c ţ iu n e mare.
b) S tru g u ri p e n tr u vinuri d e desert.
I. V arietăţi p e n tr u vinuri a l b e : c) S tr u g u r i p e n tru v inuri de desert
cu g u st d e tă m â ioa să .

II. Varietăţi p e n tr u v inuri roşii.

B. V arietftţi p e n t r u s tr u g u r i d e u ia s ă .

I. Varietăţi d e stru g u ri j a) Diferiţi stru g u ri albi d e masă.

d e m a s ă a l b i : ( b) S tru guri cu g u s t de tăm âioasă.

II. Varietăţi d e stru g u ri J a) Diferiţi stru g u ri roşii d e m asă.

d e m a să r o ş i i : | b) S tru guri cu g u s t de tă m â ioa să .

III. Varietăţi d e stru guri J a) Diferiţi stru g u ri n e g ri de m asă.

d e m a s ă negrii : | b) Stru g u ri negri cu g u s t d e tă m â io a să .

Diferitele varietăţi în s u b îm p ărţirile d e m ai su s, s u n t descrise în

ord in e alfabetică, fără a ţine s e a m ă d e calitatea lor.
 A. V arietăţi p e n tru p ro d u c ţie de vin

I. V arielftţi p e n t r u v in u ri alb e.
a) Struguri pentru producţiune mare.
Varietăţile cu p rin s e s u b acest titlu, a u în cea mai m are parte s t r u ­
g u r i mari cu b o b mijlociu, b o g a t în z e a m ă cu c o a ja de cele m a i multe
ori subţire.
C h a s s e l a s blan c. S ’a d o v e d it ca fiind foarte p r o d u c ă to a r e în toate
podgoriile R o m â n ie i. Viaţa n u creşte prea p u te rn ic ă şi pen tru ca să se
desvolte b in e şi să r ă m â n ă m ai târziu puternică, pretin de un p ăm â n t
bu n şi o în g r ă ş ă m in te reg ula tă . D e a s e m e n e a să nu i se lase prea multe
coarde, de oarece î n acest caz p ro d u c e p re a m u lt şi din cauza aceasta
slăbeşte m u lt viţa. D acă este îngrijită cu pricepere, varietatea Chasselas
blanc este foarte pro ductivă şi se co a ce de tim p u riu . E a p o a t e prod uce
pe hectar 100— 150 hectolitri d e vin u şo r de m asă.
C h a s s e l a s r o u g e se a s e a m ă n ă î n to tul cu varietatea descrisă mai
sus, n u m a i că b o b u l este de coloare roşu deschis. A m â n d o u ă varietăţile
p r o d u c şi str u g u ri de m a s ă foarte preţuiţi.
C la ir ette b l a n c ( a lb ) O varietate franceză, care reuşeşte în R o ­
m ânia n u m a i în p oz iţiu n ile cele m ai b u n e , din ca uz ă că se coace foarte
târziu. E a p r o d u c e mai puţin d ecât varietăţile C hasselas, în sc h im b însă
vinul p r o d u s din stru gurii copţi pe d e p lin este de o calitate mai fină.
C o l o m b a r d este d e a s e m e n e a de origină franceză. C e re u n teren
b u n şi o p o z iţiu n e favorabilă sp re miazăzi pen tru a se coace în destul.
Această varietate p ro d u c e mult, iar dacă strugurii s u n t bine copţi, vinul
de m a s ă ce-1 d a u este b o g a t şi tare. In R o m â n ia să se pla nte z e num ai
în po ziţiu n ile cele mai b u n e .
C r â m p o ş i e .— Aceasta este o v arietate ro m â n e a sc ă , care însă r e u ­
şeşte b in e n u m a i î n a n u m ite podg orii. In re g iu n e a D r ă g ă ş a n ilo r şi la
Valea C ă lu g ă re as că p r o d u c ţiu n e a ei este m u lţu m ito a re , precât tim p în
po dgo riile din P a n c iu , pro d u c e , m a i în toţi anii, atât de p u ţin încât
p o d g o re n ii d e acolo s ’au hotărît s ’o înlă ture. C r â m p o ş ia îm p r e u n ă cu
B ra g h in a d ă d e a u în trecut, în re g iu n e a D r ă g ă ş a n ilo r vinurile cele mai
renum ite. Din ca uz a p ro d u c ţiu n e i nesigu re, este bine ca C r â m p o ş ia să
n u se p la n te z e pe întin deri mari.
E z e r j o . —Varietate u n g u r e a s c ă a cărei d e n u m ire î n s e m n e a z ă „De
o mie de ori bun “ se p la n te a z ă în U n g a r ia în a n u m ite re g iu n i pe î n ­
tinderi foarte mari. In R o m â n ia varietatea aceasta a reuşit p retutindeni.
Are re g u la t o p r o d u c ţiu n e m are, se coace de tim puriu (cam în acelaş
tim p ca Galbena) şi dă un vin foarte bu n, răcoritor şi durabil.
Inc onv en ie ntul cel m are ce-1 pre z in tă a c e a stă varietate, este că pe
tim pul p lo io s d e t o a m n ă strugu rii p u trezesc adeseori.
F o i l e b l a n c h e este o varietate franceză foarte căutată în F r a n ţa
p e n tr u fabric aţiu ne a c o g n a c u lu i. In R o m ânia, strug urii acestui so iu se
coc cam târziu şi d e ace e a tre b u ie p la n ta t n u m a i în poziţiuni mai b u n e .
In prim ăvară viţa lăstăreşte p rea de tim pu riu, din care cau z ă gerurile
târzii ii p o t p ricinui p a g u b e mari. P r o d u c ţ i u n e a este de altfel foarte
m are, dar vinurile de calitate inferioară.
G a l b e n a a fost cea mai r ă s p â n d ită varietate î n vechile podgorii
 ale R o m â n ie i şi astăzi chiar este c ă u ta tă în M o ld o v a mai m u lt d e câ t
oricare altă varietate. D u p e a p a riţiu n e a filoxerei n u s ’a p u s în s ă toată
grija p e n tru înm ulţire a şi aleg ere a acestei excelente varietăţi, astfel că as­
tăzi se p o a te o b ţin e cu g r e u ta te viţă aleasă din acest soiu. Galbena d ă
o p r o d u c ţiu n e r e g u la tă şi foarte b o g a tă . Stru g u rii au coa c e re mijlocie
şi p r o d u c u n vin b u n şi foarte căutat.
G o r d a n este identic cu varietatea Gornisck, s a u Ia rd o v a n y care e
foarte r ă s p â n d ită prin T ransilvan ia. Această varietate p r o d u c e mult,
s tr u g u r e le se co ac e ceva m ai târziu d e c ât Galbena şi d ă vinuri d e m a să
mijlocii şi cam acre.
H o n i g l e r este o varietate d e o rig in ă d in U n g a r ia , u n d e este c u ­
n o s c u tă s u b d e n u m ir e a de M ezes feher. Viţa creşte foarte pu te rnic şi
p r o d u c e în cantitate m are. S trugurii se coc mai de vrem e d e câ t Gal­
bena şi p r o d u c u n vin a s e m ă n ă to r cu al acestei varietăţi ; să s e p l a n ­
te ze în p ă m â n tu r i cât m a i pute rnic e cu p u tin ţă . H o n ig le r s e p o a te
p la n ta cu suc c e s şi în re g iu n i mai slabe, cum şi în p o z iţiu n i mai
adânci, din cau z ă că strugurii se coc de tim pu riu. In M o ld o v a această
varietate a reuşit foarte bine , ea p o a te fi re c o m a n d a tă c ă ld u ro s p e n tr u
orice regiune.
M u s t o a s a este identică cu varietatea M ustos feher, atât d e răs­
p â n d ită în U n g a ria . Viţa creşte foarte p u te r n ic şi are o p ro d u c ţiu n e -
mijlocie. S tru g u re le se coa c e ceva cam târziu d a r dă în poz iţiuni b u n e
u n vin excelent de masă.
P l ă v a n a s a u P lă v a i a este o v arietate r o m â n e a s c ă foarte r ă s p â n ­
dită, cu ose b ire prin M o ld o v a . P lă v a n a p ro d u c e mai m u lt decât G a l ­
b e n a , vinul este în s ă de o calitate m ai slabă. Viţa suferă din ca uz a
m a n e i ( p e ro n o sp o re i) mai m u lt decât alte varietăţi.
R i e s li n g d e Italia (W elschriesling) este astăzi varietatea cea mai
ră sp â ndită în U n g a r ia şi în T ra nsilva nia . E a produce extraordinar de
m ult. In anii în să , câ n d stru gurii p o t a j u n g e la o coacere deplină,
această varietate p ro d u c e v inuri d e calitate aleasă.
W e lsch rie sling s’a dov ed it în R o m â n ia ca o varietate foarte p r o ­
d uctiv ă, cu oseb ire c â nd este p la n ta tă în poziţiuni prielnice, u n d e nu
n u m a i că dă rod fo a rte bogat, dar produce şi v in u ri de calităţi fin e.
S e în tâ m p lă a d e s e a că vinurile din această varietate, cu toate că au
f e rm en ta t (fiert) com plect, totuşi r ă m â n dulci, de oa re ce m ustul c onţin e
atâta z a h ă r , încât n u p o a t e să ferm e n tez e tot.
S e l e c t i o n Carrier. S u b această d e n u m ir e se v inde d e către p e ­
p in ie re le din F r a n ţa o v arietate foarte rod nic ă d e stru g u ri, care este
m u lt c ă u ta tă p rin M old ova.

b) Struguri pentru vin u ri de desert albe.

Varietăţile c up rinse în această ca te go rie a u î n ge ne ra l— afară de

Grasa şi de F urm int— stru g u ri m a i mici decât cele din categoria de
mai în a in te , b o b u l este şi el m a i mic şi mai p u ţin zămos.
B r a g h in a se a s e a m ă n ă înto cm ai cu varietatea u n g u re a sc ă Piros
Bakator. Viţa are o creştere foarte f r u m o a să şi sveltă. P r o d u c ţiu n e a
e ste mijlocie, cojiţa b o a b e l o r de stru g u ri este roşeatică, a ş â că la cules
tre b u ie p re sată re p e d e , d e oa re c e altfel vinul d o b â n d e ş te o coloare prea
 aprinsă. Calita tea v in u lu i ce p ro d u c e este excelentă. Această varietate
este răspâ n dită cu o se b ire în r e g iu n e a D ră g ă şa n ilo r.
F e t e a s c a este a s e m ă n ă to a r e cu va rie tate a cu n o sc u tă î n T r a n s ilv a ­
nia s u b d e n u m i r e a d e M ă d c h e n tr a u b e (în nem ţeşte) şi L eâ n y k a (în u n ­
gureşte). In T ra n silv an ia e ră ră s p â n d ită în a in te d e ivirea filoxerei, prin
regiunile T â r n a v a şi Bistriţa, iar în u r m ă a fost p la n ta tă şi prin celelalte
podgorii din U n g aria. In alte ţări viticole n u este c uno sc ută , aşâ că
trebuie să a d m ite m , că a c e a stă varietate a lu a t n a ş te r e în M o ld o v a sau
în T ransilvania.
Viţa creşte foarte v ig u ro s, p r o d u c e însă p u ţin în cele mai m ulte
regiuni. Am p u tu t observă, cu toate acestea, că în R o m â n ia p ro d u ce
mai m u lt decât în T ra n silv an ia, astfel în viile din Buftea a m o b ţin u t
dela o viţă cu d o u ă le m n e d e rod 7 kilo d e s tr u g u r i.
In g e n e r a l este d e rem arcat că Feteasca d ă u n rod cu m u lt mai
bo g a t în p o z iţiu n i înalte, c ă ld u r o a se şi cu p ă m â n t mai slab, d ecât în
poziţiuni adânci, cu p ă m â n t puternic. In acestea din u rm ă viţa se d e s ­
voltă foarte m u lt d a r n u face stru g u ri.
Vinul acestei varietăţi este d e calitate excelentă, aşâ că este re c o ­
m andabil ca pe viitor să fie p la n ta tă şi în R o m â n ia din n o u , în c a n ­
tităţi mai mari decât cum se p la n te a z ă acum.
F u r m i n t este o v arietate u n g u r e a sc ă , care se p la n te a z ă î n r e g i u ­
nile din T o k a y a p r o a p e exclusiv. In T ra n s ilv a n ia este de a s e m e n e a m ult
ră sp â ndită şi este c u n o sc u tă s u b d e n u m ir e a d e Schm ieger (în nem ţeşte)
sau Som (în un g u re şte ).
In lucrările sp e cia le ro m â n e ş ti şi în c ata lo a g e , varietatea F u r m in t
este d a tă ca identică cu Grasa de Cotnari, ceeace este falş. F u r m i n t nu
are cu G ra sa d e C o tna ri nici o altă a s e m ă n a r e d e c ât form a b o a b elo r.
In reg iu n ile din T o k a y varietatea F u r m i n t p r o d u c e re n u m ite le vi­
nuri d e T o k a y din cari sticla se v in d e a d e se a cu 10— 20 k o ro a n e . Ar
fi p o a te in dicat s ă se facă încercări şi în R o m â n ia cu această varietate,
de oarece aci s e pot lăsă strug urii p e viţă p â n ă ce form ează b o a b e
uscate, a ş â că reuşita este sig ură . F u r m i n t d ă ro d b o g a t p e viţe lu n g i
şi p ro d u c e totuşi v in u ri d e cea m ai b u n ă calitate.
G r a s a d e C o t n a r i este identică cu varietatea c u n o sc u tă în U n g a ­
ria s u b d e n u m ir e a d e KoverszOli) (stru g u re gras) şi în T ra n silv a n ia s u b
n u m e le de Resser. D e obicei a c ea stă varietate n u p ro d u c e m ult, cere
poziţiuni b u n e şi o t o a m n ă c ă l d u r o a s ă ; v inu rile s u n t ad ese a de cali­
tate excelentă. G r a sa d e C otna ri să se pla nte z e n u m a i în poz iţiuni înalte
şi c ă ld u ro a se , d e oare c e în po z iţiu n i a dâ nc i putre ze şte de m u lte ori._
P i n o t B l a n c este o varietate care se pla n te a z ă foarte m u lt în
F r a n ţa , cu o s e b ir e în p o d g o riile din B u r g u n d ia şi din C h a m p a g n e . Este
insă foarte ră s p â n d ită şi în Austria, u n d e este c u n o sc u tă s u b d e n u m ir e a
d e : W eisser B u rg u n d e r .
P r o d u c ţiu n e a acestei varietăţi este mijlocie, se coace d e tim p uriu
şi d ă vinuri d e d e se rt fo a rte fine.
P i n o t g r i s n u este d e c â t o s u b v a rieta te a soiu lui Pinot blanc
d e care n u se d e o s e b e ş te d ec â t prin colo are a strugurilor. V arie tate a
P in o t b la n c are stru g u r i verzi, iar P i n o t gris de c o loa re cen uşiu -roşiatecă.
P i n o t gris mai este d e n u m i t C levner c e n u şiu sau R ulănder. V inul are
o c o loa re a p r in s ă şi e foarte b o g a t în alcool. S trugurii tre bue sc presaţi
cât mai c u râ n d posibil d u p e cules, p e n tr u ca vinul să n u d o b â n d e a s c ă
o coloare p re a tu rbu ră .
R ie s li n g d e Rin (Rhein R iesling) p ro d u c e r e n u m ite le Vinuri d e
Rin din G e rm a n ia . E a n u tre b u ie c o n fu n d a tă cu W e lschriesling descrisă
la categoria varietăţilor d e p r o d u c ţiu n e m a r e d e vinuri, cu care n u are
nici o a s em ă n a re .
V arietatea R h ein Riesling p ro d u ce puţin, d ă în să în sc h im b şi în
R o m â n ia v inuri de cea mai b u n ă calitate cu g u s t special al varietăţii,
din care ca uz ă re c o m a n d m a rilo r p o d g o r e n i în m o d u l cel m a i călduros,,
să p la n te z e acest soiu de cantităţi mari.
S a u v i g n o n şi S e m i ll o n s u n t d o u ă varietăţi cari se p la n te a z ă a m e s ­
tecate în re g iu n ile G iro n d ei din F r a n ţa , u n d e p r o d u c r e n u m ite le V inuri
de Sa uter ne.
S a u v i g n o n are struguri mici şi deşi, cu b o a b e mici şi coaja g r o a s ă ,
p r e cât tim p S em illon dă stru g u ri mai mari, m ai rari şi b o a b e le d e
a s e m e n e a mai mari. In R o m â n ia a m â n d o u ă varietăţile p r o d u c b in e şi
a r da şi aci vinuri fine de desert, dacă s ’ar p la n tă p e o scară mai întinsă.
T r a m i n e r se p la n te a z ă m u lt în u n e le regiuni din Austria şi G e r ­
m a n ia . Viţa creşte v ig u r o s şi înalt, p r o d u c â n d stru g u ri mulţi d a r iniei
şi deşi, cu b o a b e mici de c oloa re roşie cenuşie.
C o a ja b o a b e lo r fiind foarte g r o a s ă , strugu rii acestei varietăţi n u
p u trezesc niciodată. Vinul ce-1 p ro d u c e este de calitate excelentă.

c) Struguri pentru vin u ri de desert cu g u st de tâmâioasâ.

M u s c a t A l e x a n d r i e n e r este o varietate care se p la n tă în a in te pe o
scară foarte în tin să în U n g a ria , în r e g iu n e a Fiinfkirchen (Pecs) u n d e
este c u n o sc u tă s u b d e n u m ir e a de Pecsi szagos. Viţa creşte foarte v i ­
g u r o s şi p ro d u c e bine. S trugurii s u n t d e m ă r im e mijlocie cu b o a b e
lu n g u e ţe , cari au o c o a je foarte tare. V inul are u n g u st p r o n u n ţ a t d e
tă m â io a să , p e care îl pă stre az ă m u ltă vrem e. C o a c e re a fiind c am târzie,
este rec o m a n d a b il ca ac e a stă v arietate să se pla nte z e în po z iţiuni m a i b u n e .
M u s c a t Lunel este identică cu varietatea c u n o sc u tă la noi s u b
d e n u m ir e a de Tăm âioasă de D răgăşani s a u Tăm âioasă de M oldova.
E a p ro d u c e mai p u ţin decât M u sc a t A lexandrier, s e coace în s ă m a i de
tim p u riu şi dă vinuri d e desert excelente.
M u sc at O t t o n e l este varietatea de tă m â io a să , care m erită s ă fie
r ă s p â n d i tă p e scara cea m a i întinsă.
Viţa p re tin d e u n p ă m â n t puternic, p e n tru ca s ă se p o a t ă d e sv o ltâ
v ig u ro s, în care caz p r o d u c ţiu n e a s a este fo a rte mare.
Stru g u rii s u n t de m ă rim e mijlocie, cu b o a b e mijlocii şi îndesate,,
se coc de tim p u riu şi dau v inuri de # calitate rem arcabilă.
Vinul se tratează cu uşu rin ţă şi când e p u s la sticle este c o n s u ­
m a t cu preferinţă de către publicul nostru.
Preţurile ce se o b ţ in pe n tru T ă m â io a s a O tto n e l s u n t foarte m a r i,
a ş â că este neexplicabil că se pla n te a z ă atât d e p uţin. Această v a rie tate
p ro d u c e a p r o a p e atât ca şi C h a sse la s b la n c sau alte soiuri a s e m ă n ă ­
toare, astfel că şi din acest pu n c t d e ved e re este re c o m a n d a b il ca M u s ­
cat O tto ne l să s e pla n tez e pretu tin d e n i. >
M uscat F r o n t ig n a n r o u g e (Tăm âioasă roşie) este în a in te de to a te
o varietate excelentă p e n tru stru g u ri d e m asă, p ro d u c e în s ă şi v in u ri
tă m âioase foarte fine. C o a ja b o a b e l o r fiind colorată roşeatec se re c o ­
m andă ca să se p re se z e cât m a i g r a b n ic d u p e cules, p e n tr u ca vinul
să nu d o b â n d e a s c ă o c oloa re p re a în chisă. Viţa p ro d u c e bine, ia r s tr u ­
gurii se coc d e vreme.

II.—V a rie tftţi p e n t r u v in u ri ro ş ii.

A lic a n te B o u c h e t este o varietate fra nc e z ă căreia îi priesc bine

condiţiunile climaterice d e la noi. Vinul ce-1 p ro d u c e este cam slab,
totuşi este c ă u tat m ult, d in c a u z ă că este de o c o loa re închisă şi s e r ­
veşte b in e la a m e ste c u l cu alte v inuri roşii p u ţin colorate. P r o d u c ţiu n e a
de struguri este foarte b o g a tă , iar tim pul d e coa ce re mijlociu.
C ab e r n e t fr a n c d ă u n vin ro şu excelent, a re în s ă o p ro d u c ţiu n e
foarte m ică şi din pricina aceasta n u se p la n te a z ă d e câ t prea puţin.
C a b e r n e t S a u v i g n o n d ă d e a s e m e n e a u n vin r o şu foarte b u n şi
produce m a i m u lt d e c â t C a b e r n e t franc.
C r ă c a n a (Băbdeasca) este o varietate m u lt ră sp â n d ită cu osebire
prin re g iu n e a Nicoreştilor, u n d e p ro d u c e tot tim pu l u n vin ro şu bun,
care este b in e căutat. Viţa creşte puternic, d â n d o p ro d u c ţiu n e destu-
lătoare, d a r nu prea bogată.
K a da rka este o varietate din U n g a r ia , care p ro d u c e î n câteva re­
giuni de acolo cele m a i căutate v inuri roşii.
Viţa creşte foarte v ig u r o s şi p ro d u c e m u lt chiar câ n d este tăiată
scurt. In re g iu n i şi în poziţiuni mai p u ţin favorabile, vinul ce-1 prod uce
această varietate este d e calitate mijlocie, p recât tim p în poz iţiu ne
b u n ă p o a t e fi d e calitatea cea mai aleasă.
In anii cu d e o se b ire favorabili, K a d a r k a p ro d u c e b o a b e uscate
(T ro c k en b e e re n ) şi atunci vinul este excelent.
M a lbeck. Viţa p ro d u c e destul, dacă se lasă le m n de rod lu ng,
totuşi s e în tâ m p lă a d e s e a că înflorirea să n u fie favorabilă. S trugurii se
coc b ine , a ş â că se p o a te p la n ta şi la noi.
M e r lo t s e p la n te a z ă cu d e o se b ire în B o rd e au x . P ro d u c e destul d e
bo gat, d a r strugu rii sfoiegesc cu uşu rin ţă p e tim p u m e d , din pricină că
au coaja subţire.
N egru m o a l e n u m it şi S e in ă , u n a dintre varietăţile cele mai r ă s ­
p â ndite d in ţa ră p e n tru vinuri roşii. P r o d u c ţiu n e a este b o g a tă d a r vinul
ce-1 dă este d e calitatea inferioară.
N e g r u v â r t o s este d e n u m it în u n e l e regiuni Corb negru bătut
şi Gordan negru. Această varietate este cea mai b u n ă din R om â nia
pen tru v inuri roşii. P r o d u c ţi u n e a este b o g a tă , ia r strug urii s u n t mari cu
b o a b e destul d e m ari, a v ând o coaje tare, a ş â că n u sfoiegesc cu u ş u ­
rinţă. V inurile ce s e p r o d u c în p oziţiuni b u n e su n t d e calitate foarte
bună.
O p o r t o este o varie tate, ce se p la n te a z ă m u lt în u n e le re g iu n i din
Austria, u n d e este c u n o sc u t s u b d e n u m ir e a d e Blauer Portugieser. Viţa
p r o d u c e m u lt, stru gurii s u n t d e m ă rim e mijlocie şi se coc m a i d e tim ­
puriu d e c ât C h a s s e la s bla nc , astfel că ac e a stă varietate p o a te fi p lan ta tă
cu succes şi î n p o d g o rii m a i sla b e cu p oziţiuni mai p u ţin favorabile.
P e n tr u po z iţiu n i b u n e varietatea O p o rto nu este recom andab ilă.
P i n o t n o i r d e n u m it şi Burgund mare negru este u n a dintre
varietăţile cele mai b u n e pen tru v inuri negre. P ro d u c ţiu n e a este a b o n -
dentă. Stru g u rii se coc mai în acelaşi tim p cu C h a sse la s b la n c şi dau
un vin roşiu de calitate foarte b u n ă . Această varietate se r e c o m a n d ă
pentru p r o d u c ţiu n e a de vinuri roşii d e calitate bună.

B. V a rie tă ţi p e n tr u s tru g u ri de m a să
t c se în ţe le g e p r i n v a r i e t ă ţ i p e n t r u s t r u g u r i d e in asit şi ce s e ce re d e l a
v a r i e t ă ţ i l e b u n e p e n t r u a s e m e n e a s tr u g u r i.

S u b această d e n u m ir e se în ţe le g acele varietăţi de viţă, cari p r o ­

d u c s tru g u ri potriviţi p e n tru c o n s u m u l în stare d e fruct. S trugurii d e
m a s ă b u n i tr e b u ie să fie p e câ t se p o a te mai m ari şi s ă aibă b o a b e
m a ri şi c ă rn o a se şi un g u s t plăcut. O s e b it d e aceasta, coaja acestor
s tr u g u r i tr e b u ie să fie cât mai tare, p e n tr u ca să p o a tă s u p o r t ă bine
la tra n s p o rtu ri mai scurte s a u mai lungi, c u m şi de a se p u te ă păstră
cât m a i m ultă v re m e d u p ă coacere.
In ge ne ra l este d e o b se rv a t că stru gurii de m a să b u n i d a u vinuri
s la b e î n cele m ai m ulte cazuri şi b u n ă ta t e a lor este ju d e c a tă d in p unc te
d e v e d e r e cu totul altele decât a varietăţilor, ce se cultivă în v ed erea
p r o d u c ţiu n ii vinului. Din potrivă, v arietăţile ce d a u cele m a i b u n e vi­
n u r i n u s u n t c ă u ta te ca stru g u ri de m asă.
C e le mai m ulte varietăţi d e stru g u ri d e m a s ă s ’au o b ţ i n u t prin
se le cţiu ne şi încrucişări repetate, d â n d u - s e preferinţă cu ose b ire a c e ­
lor însuşiri, cari fac ca s tru g u rii s ă fie căutaţi p e n tru c o n s u m u l ca
fructe. Astăzi există peste 1000 varietăţi d e stru g u ri de m asă, printre
care u n e le s u n t în tr ’a d e v ă r b u n e , d a r m u lte din ele s u n t rele.
In c a ta lo a g e le p e p in ie r e lo r se gă sesc trecu te foarte m u lte varietăţi
cu n u m e su n ă to a re , a ş â că p o d g o r e n ii fără e x p e rie n ţă p o t a le g e cu a n e -
vo in ţă varietăţile de cari au nevoie. S p r e a-i înlezn i în această direcţie,
v om descrie mai jo s o ale g e re dintre cele mai b u n e varietăţi, cari r e u ­
şesc î n ţa r ă la noi.
P e n tr u o o rien ta re mai b u n ă , varietăţile d e stru g u ri d e m a s ă se
î m p a r t în 4 p e rio a d e de coacere, n u m e ro ta te cu I— IV.
P e r io a d a I-a c u p r in d e acele varietăţi cari s e coc î n R o m â n ia între
1 —15 August.
P e r io a d a Il-a p e acelea cari s e coc între 15— 31 A ugust.
P e r io a d a 111-a p e acelea cari se coc între 1— 15 Septemvrie.
P e r io a d a IV-a p e acelea cari se coc dela 15 S e p te m v rie încolo.
V arietăţile cari s e coc între d o u ă p e rio a d e s u n t n u m e r o ta t e cu
a m b e le n u m e re , de e x e m p lu I— II.
Indicaţiuni cu to tul precise n u se p o t da, din cau z ă că î n in te­
riorul ţării chiar, tim pu l de coacere al acelor m a i m u lte soiuri, variază
d u p ă p oziţiunea viei şi calitatea p ăm â ntu lui.

I. V a r ie tă ţi d e s t r u g u r i d e m a s ă alb i.

Această g r u p ă este cea m a i b o g a t ă dintre to a te categoriile d e Va­

rietăţi d e stru g u ri de m asă. E a c u p r in d e soiurile cele m ai nobile şi deci
cele m ai răspândite.
 a) D iferiţi struguri albi de masă.

A u g u s t a n a 1. U n a dintre varietăţile cari se coc printre cele mai

d e timpuriu. S tr u g u r e le este de m ă r i m e mijlocie, iar b o a b e le lu n g u e ţe ,
măricele şi de coloare g a lb e n ă . Viţa creşte foarte svelt, aşâ că se p o ­
triveşte m in u n a t p e n tru a fi m o n ta tă p e spaliere. E a p ro d u c e b in e dacă
butucul e înalt.
C h a s s e la s b la n c II se d istin g e şi p e n tru p r o d u c ţiu n e m are d e vi­
nuri. E a este şi cea m ai ră sp â n d ită varietate p e n tru s tr u g u r i d e masă,
de oarece p ro d u c e foarte mult, stru gurii m a ri cu b o a b e foarte dulci şi
cu coaje tare, aşâ că se p o t tra n s p o rtă p e d is ta n ţe mari fără ca să sfoie-
gească. D in U n g a ria se ex p o rte a z ă a n u a l su te d e v a g o a n e sp re Viena,
Berlin şi H a m b u r g .
C h a s s e la s B e s s o n III are stru g u ri mari cu b o a b e l u n g u e ţ e . Se
păstrează b in e p e ste iarnă.
C h a s s e l a s B a r d u c is II p ro d u c e e x tr a o r d in a r d e m ult, strugurii
su n t mari, b o a b e le r o tu n d e şi de m ărim e mijlocie.
C h a s s e l a s D i a m a n t I. Viţa creşte vigu ro s, d a r n u p ro d u c e
mult. S trugurii s u n t mari, cu b o a b e d e coloare g a l b e n ă d e sc h isă , mari
şi foarte dulci. La a c e astă varietate s e în tâ m p lă ade se a că al doilea rând
de stru g u ri ce cresc la supţiori, se coc pe de p lin p â n ă la 15 Septem vrie.
C h a s s e l a s d e T h o m e r y II— III. U n a dintre cele m ai preţu ite v a ­
rietăţi d e strug uri de m a să din F r a n ţa . S tr u g u r e le este m a r e cu b o a b e
r o tu n d e de m ă r im e mijlocie.
C h a s s e l a s V ibert I p ro d u c e stru g u ri mari, cari s e coc foarte de
vreme şi a u b o a b e r o tu n d e de c olo are g a lb e n ă aurie. P r o d u c ţiu n e a n u
este p rea b o g a tă , d a r e u n a dintre cele mai fine varietăţi p e n tr u s tru ­
guri de m asă.
C h a s s e l a s N a p o l e o n III, d u p e înfăţişare nu ţine d e varietăţile
C hasselas. B u tu c u l este foarte ro bust, dă o p ro d u c ţiu n e mijlocie,
d a r strug urii s u n t ex tr a o rd in a r de mari cu b o a b e r o tu n d e - lu n g u e ţe ,
mari şi d e c o lo a r e g a l b e n ă aurie.
C o a r n ă a lb ă III este o varietate r o m â n e a s c ă cu stru g u ri mari,
iar b o a b e le l u n g u e ţe şi îndesate.
F e r d in a n d L e s s p e s II este c ă u ta tă şi c u n o sc u tă la noi s u b d e n u ­
m ir e a d e A nanas. Viţa creşte r o b u s t şi p r o d u c e foarte mult.
G rasă II— III. Această varietate a fost descrisă la soiu rile pentru
p r o d u c ţiu n e a de v i n u r i ; o m e n ţio n e z în s ă şi aci din ca uz ă că strugurii
săi s u n t foarte căutaţi în to t d e a u n a pen tru c o n s u m u l ca fruct.
Le R e q u ie n I i i p ro d u c e stru g u ri fo arte m ari şi frumoşi, cu b o a b e
ov ale , mari, g a lb e n e , iar p e p a rte a b ă tu tă d e s o a r e ruginii. U n u l dintre
s tr u g u r i cei m a i frum oşi şi mai mari.
G o l d e n C h a m p i o n II e ste o varietate en g le z e a sc ă dintre cele
mai alese, p r o d u c â n d s tr u g u r i adm irab ili, mari şi frumoşi, cu b o a b e
ov ale , mari de c o lo a re g a l b e n ă aurie.
B e r m e s t l a b i a n c a III— IV p r o d u c e stru g u ri uriaşi cu b o a b e foarte
mari lu n g u e ţe şi c ărn o a se . S e p ă stre a z ă foarte b in e peste iarnă.
 M a d e l e i n e A n g e v i n e I este o varietate care se coa ce d e t im p u ­
riu d a r p r o d u c e p uţin .
M a d e l e i n e R o y a l e I p ro d u c e stru g u ri destul d e mari cu b o a b e
în d e s a te d e m ă r im e mijlocie. R od foarte b o g a t. Se coace cam cu o
s ă p t ă m â n ă mai târziu d e câ t M a d e le in e A ngevine.
Aceste d o u ă varietăţi din u r m ă n u s u n t b u n e p e n tru tra n s p o rt,
d in pricină că b o a b e le s u n t foarte z ă m o a s e şi a u coaja p re a subţire.
M a lag a b l a n c P e r f e c t io n III are stru g u re le m a r e cu b o a b e lun-
g u e ţ e - r o t u n d e d e u n g u s t foarte delicat.
R aisln d e C a la b r ie 111 s tr u g u r e foarte m a r e cu b o a b e r o tu n d e
de m ă r im e mijlocie. E ste varietatea cea m a i b u n ă p e n tr u a fi c o n s e r ­
vată pe tim p u l iernei, d in c a u z ă că nu pu tre z e şte m a i niciodată. Această
varietate este u n u l d in asc e nde nţii strug ure lui M illenium , e totuşi mai
re c o m a n d a b ilă decât acesta din urmă.
R o y a l V i n e Jard II— III. S tru g u re le este destul d e m a re cu b o a b e
mari lu n g u e ţe , c ă r n o a s e şi d e co loa re g a lb e n ă aurie. Este u n a dintre
cele m ai c ă u tate varietăţi p e piaţă şi cu m p r o d u c ţiu n e a este b o g a tă ,
p l a n ta ţiu n e a sa este foarte re c om an da bilă .
S ic ilie n III. Viţa p ro d u c e m ult, iar stru g u re le este foarte m a r e
şi frum os.

b) Struguri albi cu g u st de tămâioasă.

M u sc a t C h a s s e l a s l.(P a ssa tu lti) este o încrucişare între C h a ss ela s

b la n c şi o v arietate d e M u sc a t, fiind u n a dintre cele m ai n o b ile v a rie ­
tăţi d e stru g u ri d e m a s ă . S tru g u re le s e d istin g e p rin tr’u n g u s t cu d e o ­
se b ire fin. Viţa creşte c am slab, a ş â că trebuie s ă fie p la n ta tă n u m a i
în cele mai b u n e te re nuri. P r o d u c ţ iu n e a este şi ea cam slabă.
M u sc a t C h a s s e la s St. F ia c r e I este u n a d in tre cele mai no b ile
varietăţi p e n tru s tr u g u r i d e m a să . Viţa se d e sv oltă mai p ute rn ic d e c â t
P a ssatutti şi p r o d u c e m a i mult. S tr u g u r e le este d e stu l de m a r e şi are
b o a b e mari.
M u sc a t Dr. R o b e r t H o g g III, varietate re c o m a n d a b ilă de o p r o ­
d u c ţiu n e b o g a t ă cu stru g u ri mari.
M u sc a t l o s s l i n g St. A lb an III. S tru g u re le este foarte l u n g cu
b o a b e mari, cărn oase, cu u n g u s t s la b d e tă m â io a să , c o n s e r v â n d u -s e
foarte bine. E ste u n a d intre cele m a i b u n e varietăţi.
M u s c a t L a h n e s P e r f e c t io n III. S tru g u r e foarte m a r e şi f ru m o s cu
b o a b e n e o b ic in u it de m ari, dulci şi cu p a rte a către so a re fru m o s c o lo ­
rată. E ste v arie ta te a de M u s c a t cea m a i mare.
M u s c a t o f A le x a n d r ia III— IV. S tru g u re le este foarte m a re , cu
b o a b e lu n g u e ţ e , mari şi c ă rn o a s e a v â n d u n g u s t e x tra o r d in a r d e plăcut.
E ste u n a din varietăţile cele m a i r e c o m a n d a b ile p en tru stru g u ri d e m asă.
M u s c a t O t t o n e l I— II, varietate tot a tâ t d e b u n ă p e n tru vin cât
şi p e n tr u s tr u g u r i de m a să . C o a ja b o a b e lo r fiind cam su b ţire , strugu re le
n u p o a t e s u p o r tă u n tr a n s p o r t m a i lung .
M u s c a t P e r la d e C s a b a e ste v arietatea cea m a i tim p urie dintre
tă m â io a s e , p r o d u s ă d e r e n u m itu l p e p in ie rist u n g u r S ta rk şi se distinge
p e n tru g u stu l foarte fin d e tă m âio asă .
/
 II. Y arietftţi d e s tr u g u r i r o ş ii d e m a s ă .

a) D iferiţi struguri de masă.

C h a r m o n d r o u g e III— IV p r o d u c e u n u l din tre cei mai frum oşi

struguri, foarte m are a v â n d b o a b e mari d e form ă lu n g u e a ţă - ro tu n d ă .
Se conservă foarte b in e p e tim p u l iernei şi se p o a te tra n sp o rtă fără să
se altereze.
C h a s s e la s r o u g e II este î m p r e u n ă cu C h a s s e la s blanc, varietatea
de m asă cea mai ră sp â n d ită . P r o d u c e foarte mult, s u p o r tă tra n sp o rtu l
şi se p o ate în tre b u in ţa cu succes p e n tru p r o d u c ţiu n e de vin.
C h a s s e la s r o u g e F o n t a i n e b l a u II p ro d u c e foarte m u l t şi s tru ­
g urele este m a r e şi frumos.
C h a s s e la s T o k a y A n g e v i n e II. S t r u g u r e foarte fin a v â n d o c o ­
loare roşie strălucitoare e x tr a o r d in a r d e frum oa să .
M a la g a R o s e III— IV. P r o d u c ţiu n e b o g a tă cu stru g u ri mari, cari
se co nserv ă b in e p e tim p u l iernei.
M a lv a s ie n r o u g e II. Viţa creşte foarte pute rn ic şi p ro d u c e bine.
S trugu rele este de m ă r im e mijlocie cu b o a b e mijlocii, r o tu n d e şi dulci.
R o s a M in a di V a c c a I I I - I V . S tru g u r e m a r e cu b o a b e în d e sa te
şi c ă rn o a s e a v â n d lo r m a l u n g u i a ţ ă . Varietatea re c o m a n d a b ilă p e n tru
spaliere.

b) Struguri roşii cu g u st de tămâioasă.

M u sc a t F r o n t i g n a n r o u g e II— III. B u tu c u l creşte v ig u r o s şi p r o ­

duce d estul de bine. S tru g u re le n u este p re a m a re şi are b o a b e mici,
ro tu n d e şi c ă rn o a s e , cu u n g u s t excelent. S e c o n se rv ă b in e peste iarnă.
M u s c a t P o u r p r e d e C o n s t a n t ia II. Varietate a le as ă cu struguri
d e c olo are roşu închis şi b o a b e le r o tu n d e.
M u sc a t r o ş e a II are stru g u re le m a re cu b o a b e mijlocii, rotu nde,
de co loa re roşie şi g u s tu l delicios. Varietate exce le ntă p en tru stru g u ri
d e m asă.

III. Vai'ictftţi d e s tr n g u r i n eg ri p e n t r u m uşii.

V arietăţile C h a s s e la s n e g re n u au o în s e m n ă ta te m are, a ş â că nu
le m ai m e n ţio n ă m .

a) D iferiţi struguri negri de masă.

A g a p a n t h e III cu struguri frum oşi mari, a v â n d b o a b e n e g re şi

mari. Butu cul creşte p u te rn ic şi dă o p ro d u c ţiu n e bogată.
G ibraltar III p r o d u c e s tr u g u r i foarte mari, cu b o a b e n e g r e de'
formă l u n g u ia ţă şi mari. Varietate foarte rezistentă.
 G ro s C o lm a n IV. Butu cul creşte foarte p ute rn ic cu frunze ex tra ­
o r d i n a r d e mari şi e d e o p ro d u c ţ iu n e foarte bog ată. D in tr ’o viţă cu
2 coa rd e ro d ito a re se p o a te o b ţin e ad ese ori p â n ă la 10 kg. S tru g u re le
este foarte m a re , cu b o a b e le ro tu n d e , m ari d e c o lo a r e închisă.
M e d o c n o i r I este o varietate cu o coacere dintre cele mai t i m ­
purii. S tr u g u r e le este de m ă r im e m ijlocie cu b o a b e mijlocii şi dulci
c ari la c o acerea d e p lin ă d o b â n d e s c u n g u s t fin cu o n u a n ţă de tă­
m â ioa să .
S a in t e M ărie d’A lc a n t a r a III— IV p ro d u c e e x tra o r d in a r de mult,
a v â n d stru g u ri cu b o a b e mari şi foarte gustoase.

b) Struguri negri cu g u st de tămâioasă.

M u s c a t H a m b u r g b la c k III, varietate foarte productivă. S t r u g u ­
rele este d e stu l de m a re şi are u n g u s t cu d e o s e b ir e fin şi particular,
care n u s e g ă s e ş te la v re-o altă varietate . M u s c a t H a m b u r g este o v a ­
rietate dintre cele mai c ă u tate p e piaţă, p e n tr u care se o b ţin e t o td e a u n a
p r eţu rile cele mai mari. P la n ta ţiu n e a în m a r e a acestei varietăţi se re­
c o m a n d ă în m o d c ă lduros cu o s e b ire în îm p re ju rim ile o r a şe lo r mari.
M u s c a t In g r a n is III— IV p r o d u c e stru g u ri foarte z ăm o şi, m ari şi
frumoşi.
M u sc a t M a derfield c o u r t IV p ro d u c e stru g u ri m ari cu b o a b e de
f o r m ă lu n g u ia ţă - r o tu n d ă , m ari, a v â n d u n g u s t delicios de tăm âioasă.
V arietate re c o m a n d a b ilă p e n tru p l a n ta ţiu n e a în mare.
M u sc at Mr. P r i n c e s b la c k III— IV este o v arietate d in tre cele
m a i frum oa se , re c o m a n d a b i lă cu d e o s e b ir e p e n tr u co n se rv a re a în tim pul
iernei.

îm p r e ju r ă r ile în c ari s e r e c o m a n d ă p la n ta ţiu n e a v a rie tă ţi­

lo r p e n tru stru g u ri d e m asă.

P la n ta ţiu n e a de varietăţi p e n tr u stru g u ri d e m a să este rentabilă

mai cu o se b ire în a p ro p r ie re a o raşe lo r m ari, d e oarece n u m a i aci su n t
mai favorabile m ijloacele de vânzare.
S trugurii s u n t cu a tâ t m a i rentabili cu cât n u au d e s u p o rta t un
tr a n s p o r t prea lu n g , ci să fie a d u şi p e p ia ţă cât m a i p roa spe ţi posibil.
C u ltu r a s tru g u rilo r d e m a s ă p o a te fi mai re n ta b ilă d ec â t a v a rie ­
tăţilor p e n tr u p ro d u c ţie d e vin şi acolo u n d e există leg ă tu ră favorabilă
d e cale ferată.
B in e în ţeles că în acest caz tre b u ie s ă s e a ib e în vedere, ca să
se p la n te z e n u m a i varietăţi cari p o t s u p o r tă b in e transportul.
Deşi R o m â n ia este m a i indicată ca or care altă ţa r ă p e n tru c u l­
tu ra stru g u rilo r de m a să , cu to a te acestea să im p o rte a z ă din ţări străine
o c a ntitate e x tr a o r d in a r d e m a r e d in a s e m e n e a s t r u g u r i ; ceeace d o v e ­
d eşte că în ţa r ă s e cultivă cu m u lt p re a p u ţin e varietăţi de stru g u ri de
masă. P reţurile ce s ă o b ţ i n p e n tr u aceşti strugu ri, la n o i în ţa ră, su n t
în g e ne ra l foarte mari şi este su rp rin z ă to r c u m p o d g o re n ii n u se o c u p ă
mai jn u lt cu p la n ta ţiu n e a lor.
 Se în ţe le g e le z n e că culesul, îm p a c h e ta tu l şi tra nspo rtul s tr u g u r i­
lor de m a să , se face cu m a i m u ltă o ste n e a lă, b ă g a r e de s e a m ă şi stă­
ruinţă d e c â t în tr e b u in ţa re a şi prefacerea s tru g u rilo r în m u s t ; în s c h im b
însă câştigul p e care îl d ă cultura s tr u g u rilo r d e m asă este cu m u lt
mai m are d e c â t acela ce se o b ţin e din p r e p a r a ţiu n e a vinului.

L u c ră rile p re g ă tito a re p e n tru o p la n ta ţiu n e nouă.

Ce tr e b u ie s a se I a c a î n p r i m u l r â n d p e im te r e n h o t ă r î t , c a s a s e
p la n te z e p e el o vie.

D u p e ce s ’a h o tă rît u n teren ca să se p la n te z e p e el o vie, tre ­

buie în p rim ul rând să i s e fixeze limitele în în ţe le g e re cu vecinii. U n
teren care este b in e limitat n u n u m a i că are o în făţişare m a i frum oa să ,
dar are şi o va lo are m a i m a re , ia r ne înţe le ge rile privitoare la v ec in ă­
tăţi se p o t în lă tu ră m a i cu în le z n ire în a in te d e c ât d u p e plantaţiu ne.
în a in te v re m e se g ă s e a mai în fiecare vie u n n u m ă r mai m are
sau mai mic d e arbori.
Astăzi în s ă , în tr ’o vie n o u ă , nu se mai p ă s tr e a z ă arbo rii şi dacă
p e te r e n u l h otărît p e n tr u vie se află arb o ri, aceştia tre b u ie înd epărtaţi
chiar în a in te d e facerea şan ţu rilo r de o a r e c e ei slă b e sc viţele d in a p r o ­
prierea lor prin aceea că ex tra g din p ă m â n t ele m e n te , cari servesc p e n ­
tru h r a n a viţei. O s e b it de a c e a sta arborii, prin u m b r a ce o produ c,
îm piedecă coacerea stru gurilor. C hia r la m a rg in ile viei să n u se p u n ă
arbori d e câ t la o d e p ă r ta re d e cel p u ţin 6 m. şi să n u se p la n te z e
cumva arbori roditori înalţi s a u cu rădăcini adânci şi îm prăştiate.
Dacă e v o rb a de o p la n ta ţiu n e m a i m a re , atunci în a in te d e a se
desfundă, tre b u ie să se fixeze d ru m u rile . U n d e p o z iţiu n e a este n etedă,
se p o t h otărî şi ridică d ru m u rile chiar d u p ă d e s f u n d a t; acolo în s ă u n d e
p ă m â n tu l este deluros, d ru m u rile s lu jin d şi p e n tr u sc u rg e re a apei d e
ploaie ce priso se şte în vie, u r m e a z ă ca potecile să fie trase p e te re n
plin şi deci în a in te de desfundat.

S copul ce-1 în d e p lin e sc în vie d ru m u rile şi şan ţu rile

p e n tru s c u r g e r e a apei.

D r u m u r ile au de sc o p s ă în le zn e a sc ă c o m u n ic a ţia cu carele în vie.

Diferitele m ateriale n e cesare p e n tr u p la n ta ţiu n e , în g r ă ş ă m in te le cu m şi
soluţia de sulfat de c upru pen tru stropitu l viei c o n tra P e ro n o s p o r e i
trebuie să se p o a tă a d u c e cu u ş u r in ţă î n v i e ; iar p r o d u s e le viei, ca
strugurii, m u s tu l şi viţele să p o a t ă fi tra n s p o r ta te fără g re uta te . Bine
înţeles că d r u m u r ile din vie u rm e a z ă să fie trase şi făcute în aşâ fel.
ca să slu jea sc ă şi p e n tr u s c u rg erea apei.
 Şanţurile p e n tr u sc u rg e re a apei a u de sc o p să a d u n e a p a ce p ris o ­
seşte fie d in z ă p a d ă , fie în u r m a ploilor, îm p ie d e c â n d în c h ip u l acesta
s p ă la tu l s a u în n e c u l viei. M ă r im e a lor şi m o d u l c u m tre b u ie făcute d e ­
p in d e d e c an titatea d e a p ă ce u r m e a z ă să se a d u n e în ele.
U n d e te ren u l este d e lu ro s, d ru m u rile tre b u ie să fie trase to td e a u n a
astfel încât s ă servească to td e o d a tă ca ş a n ţu r i p e n tr u sc u r g e r e a apei.

C u m tr e b u ie s ă fie t r a s e ş i f ă c u t e d r u m u r i l e c a r i u r m e a z ă s ă s lu je a s c ă
ş i p e n t r u s c u r g e r e a ap ei.

P e n tr u ca d r u m u r il e d in vie să în d e p lin e a sc ă a m b e le sc op uri t r e ­

b u i e ca în c lin a re a lor să fie potrivită. P e d ru m u r i cari s u n t p re a î n ­
c lin a te , m ersu l cu c ă ru ţa este anev oio s, cu ose b ire p e tim p p loio s, iar
s c u r g e r e a apei p o a te d o b â n d i o re p e z iciu n e p re a m are, a ş â că d r u m u l
s ă fie s p ă la t cu totul.
P e d e altă parte însă d r u m u r ile treb u ie să a ib ă m a i m u lte s c o b i­
turi, p e n tru ca a p a să n u treacă re p e d e ci s ă se sc u rgă în m o d c o r e s ­
p u n z ă to r .
In viile cari n u s u n t p re a în c lin a te şi nici p re a înalte, aşezarea
d r u m u r ilo r nu este a n e v o io a s ă şi se preferă de obicei direcţiunea d re a p tă ;
p e c â tă v re m e la pla n ta ţiu n i m ai mari, cari a u o în c lin a ţiu n e mai p r o ­
n u n ţ a t ă se rec urge la sistem ul d r u m u rilo r şerpuite.
D escrierea aşezării d r u m u rilo r m a i co m p lic a te ar d a lucrării de
faţă o în tin d e r e p re a m a r e şi n u ar a v e ă nici o v alo are practică, de
oa rec e lucrarea aceasta n u se p o a te î n v ă ţă d e c ât atunci, c â n d se iveşte
o c a z iu n e a d e a a ju t ă u n u i c o n s tru cto r pric e p u t d e dru m u ri. C â n d este
v o r b a de a s e a şe z ă d ru m u r i p e te ren u ri m ai grele, calea cea mai b u n ă
e s te de a s e a d r e s ă u n u i specialist p e n tr u sfaturi s a u p e n tr u ex ecutarea
lucrării.
V oiu descrie deci aci n u m a i principiile ce tre b u ie ţin u te în se a m ă
l a aşe z a re a d r u m u rilo r î n vie.
D ru m u rile ce s u n t d estinate n u m a i pe n tru serviciul p r o p riu s ă fie
d e 2 .5 0— 3.50 m. D r u m u rile c o m u n a le în s ă tre b u ie să a ib ă o lă rg im e de
5 — 6 m., p e n tr u ca în to a rc e re a carelor să fie cu p u tin ţă ; iar în caz
d a c ă n u se p o a te s ă aibă ac e a stă lă rgim e p e toată lu n g im e a lor, atunci
-trebuie, ca la a n u m ite de p ă rtă ri să fie p r ev ă z u te c u locuri libere mai
largi p e n tru în to rsu l carelor.
U n d r u m d e vie b u n tre b u ie să a ib ă dacă se p o a te o înclinare de
cel p u ţin 3 % , d a r n u m a i m u lt d ecât 1 0 % , cu alte cuvinte p e o l u n ­
g im e de 100 m etri să prez in te u n urcuş de 3 metri, dă? nu mai m a r e
d e 10 metri. P e d ru m u rile cari a u o în c lin are p re a m ică a p a s ta ­
ţ io n e a z ă cu u ş u r in ţă şi se revarsă p e s te m a r g in ile d ru m u lu i, pecât
tim p d a că în clin a re a este p re a mare, atunci a p a d o b â n d e ş te o^ r e p e z i­
c iu n e p re a m are, a ş ă că p o ate să s p e le d r u m u r ile cu totul şi s ă le facă
impracticabile.
Cea m a i b u n ă în c lin a re a d ru m u rilo r este de 6 metri. P e astfel
de d r u m u r i a p a nici n u sta ţio n e a z ă şi nici n u le p o a te spă lă, fiind în
acelaş tim p foarte potrivite p e n tru tran sp ort.
✓
 D r a m u r ile ş erp u ite s e în tr e b u in ţe a z ă n u m a i la terenuri p re a acci­
dentate şi p e n tr u întăriri, ele s e potrivesc d u p ă înfăţişarea te renului,
fără ca să s e ţie s e a m ă d e d ire c ţiu n e a râ n d u rilo r viitoare.

F i g . 11.
U n d r u m ş e r p u i t î n t r ’o v i e .
Liniile j în t r e r u p te a r a t ă c u m tre b u i e î m p ă r ţ i t ă v ia î n a i n t e d e p ic h e ta t.

D ru m ul tre b u ie să a ib ă o în c lin are m a i p r o n u n ţ a tă în partea

d in sp re deal, cu alte cuvinte m a rg in e a d e jos a d r u m u lu i s ă fie cu
m u lt mai în a ltă decât partea de s u s (către deal) p e n tr u ca a p a s ă se
p o a tă s c y r g e d e a lu n g u l d e a l u l u i . .
 în a in te de a se a şez ă u n d r u m şerpuit, se stabileşte fie cu ochiul
liber, fie cu in s tr u m e n te , p u n c te le u n d e s e p o t face mai b in e locurile
pe n tru în torsul carelor. In interioru l acestor p u n c te se hotă ră şte a p o i

F i g . 12.
S e c ţiu n e a u n u i d ru m a şez a t b in e , a cărui în clin are tra n sv e rsa lă e ste î n d re p ta tă în sp re d eal, p en tru
c a nici a p a î n can tită ţi m ai m a ri să n u se p o a tă revărsă.

linia m ijloc ie a d ru m u lu i care se potriv e şte d u p e înfăţişarea terenului.

D e a m â n d o u ă p ă r ţie ale liniei s e aşe a z ă a p o i d ru m u l în a ş â fel, încât
ju m ă ta te a m ai largă să vie î n sp re deal. D e ex. d a c ă e v orb a de a se
a ş e z ă u n d r u m lat la V k metri, atunci 2 / 2 metri dela linia mijlocie să
vie în sp re deal, iar u n m e tru în spre vale.

F i g . 13.
S e c ţiu n e a i n u i d ru m rău aşez a t. C â r d v in a p ele m ari, m a rg in e a d e j o s e ste lu ată d e a p ă cu u şurinţă.

In u r m ă se s a p ă p a r te a d in sp r e deal a d r u m u lu i şi p ă m â n tu l ce
se o b ţin e d e acolo se p u n e p e p arte a d in sp r e vale.
Âtât p o v â r n iş u l d e s u s cât şi cel de jo s tre b u ie s ă n u fie prea
în ălţat, p e n tr u ca p ă m â n tu l s ă n u alunece.
Ş e rp uiturile d r u m u lu i tre b u ie să fie destul de largi; p e n tr u ca sa
s e p o a t ă în to a r c e carele cu în le zn ire şi să p o a tă trece fără gre u tate din-
tr’-t» şe rp u itu ră în alta.
 P e n tr u ea să n u să s tr â n g ă p r e a m ultă ap ă , se v o r face şanţuri
mai mici, cari v o r du c e dela cotiturile d ru m u r ilo r la ş a n ţu rile princi­
pale de a p ă d e la m a r g in e a viei.
Şa n ţu l principal tre b u ie făcut atât de a d â n c şi d e lat, încât să
poată primi în el toată a p a d e p e toată re ţe au a d e d rum uri. Pentru
ca să n u se strice d e ploi, se r e c o m a n d ă ca şanţul să se zidească,
să se b e to n e z e sau cel p u ţin să i se fixeze interiorul cu îm pletituri de
nuele. Pereţii ş a n ţu r ilo r şi d r u m u r ile se v o r s e m ă n ă cu iarbă. Pereţii
tare în clinaţi s e fixează mai b in e cu b ra z d e de iarbă. Şa n ţu rile încli­
nate s u n t m a i e x p u s e să fie stricate de a pă , de aceea se v o r fixa, d u p ă
înclinare şi m ă rim e , cu b razd e, cu pietre, cu cărămizi b in e arse sau
numai s e m ă n a te cu iarbă. Şa n ţu rile m ari p o t fi păzite de stricăciuni
cu îm pletituri de n ue le , ieftine.
La facerea d r u m u r ilo r să n u se facă ec o n o m ii nici la p ăm â nt,

F i g . 14
T ă i e t u r ă tra n s v e r s a l ă a u n o r ş a n ţu r i p a v a t e c u c ă r ă m id ă şi pielre.

nici la m u n c ă . Greşelile făcute la facerea d ru m u rilo r în viile noi, se

ră z b u n ă am a rn ic . D e câte ori n u s ’a în tâ m p la t ca în viile cu drum u ri
şi şanţuri rele, a p a să se reverse, să ia p ă m â n tu l d e sfu n d at îm p re u n ă
chiar cu viţele şi să facă p a g u b e , cari n u p o t fi în d re p ta te d ecât cu
mare c h eltuială de m u n c ă şi de bani.

C s c a r e n lo c u r ilo r ■1111<<I<'.

D e m u lte ori Î11 teren urile d e lu r o a s e există straturi de m a r g ă sau

de argilă, cari nu lasă ca a p a să p ă tr u n d ă în p ă m â n t. In aceste locuri
apa stă p e loc şi d u p ă câtva tim p form ează d epresju ni. Din această
cau z ă viţele n u cresc bine, îngălbi-
ne sc şi le p u trezesc rădăcinile. Este
deci n ev oie ca locurile acestea să fie

. . Fig- 15 F i g . 16
S ecţiune tra n sv e rsa lă a şa n ţu rilo r p e n tr u s c u r- C a p r ă p e n tr u f a ş i n e şi u n s is te m d e p r e s ă p e n tr u
g erea a p e i: a cu faşine, b c u pietre. c o n s tr u ir e a faşin elo r, d u p ă c u m v r e m d e lu n g i.

drenate în t r ’u n a n u m i t fel, încă în a in te d e p lantare. D u p ă m ă r im e a l o ­

curilor u m e d e se va face u n ş a n ţ sau mai m ulte de 1.20 — 1.50 m.
a d ân c im e p re c u m şi ş a n ţu ri laterale, tot aşâ de adânci, cu o înclinare
d e cel p u ţin 2 — 4 °/o. In vii n u p u te m în tre b u in ţa tu b u ri d e drenaj,
căci s ’ar p u te â a s tu p ă foarte u ş o r cu rădăcinile viţei, cari cresc adânc,
d e a c e ea e m a i a v a n ta g io s s ă în tr e b u in ţă m ca m aterial d e sc u rge re
faşine d e vreascuri s a u pietre.
F a ş in e le d e vreascuri tr e b u ie s ă fie s trâ n s legate ca să îm piedice
p ă tr u n d e r e a p ă m â n tu lu i şi a s tu p a r e a lor.
F a ş in e le au o g r o s im e d e 3 0 — 40 cm. d ia m e tru şi o lu n g im e de
5 — 6 m . Ele s u n t p u s e p e o c a p ră d u p ă cum se v e de în fig. 1 6 ; iar
ca m aterial d e legat s e în tr e b u in ţe a z ă răchită tare sa u sâ rm ă .

D esfu n d atu l p ăm ântului.

P rin d e s f u n d a t se în ţe le g e o lucrare a m ă n u n ţ ită a p ă m â n tu lu i,

prin care p ă m â n t u l n u e n u m a i afânat ci şi întors.

Ce .scop a r c <lesfun<lalul ?

M ateriile nutritive n u s e gă se sc la o rig in ă în stare liberă, nici în

a ş ă n u m itu l p ă m â n t de cultură, şi n u devin so lu b ile d e c â t s u b influ­
enţa aeru lu i, a um ezelii şi a te m p e ra tu rii, adică a căldurii şi a frig u ­
lui ; n u m a i astfel şi le p o a t e asim ilâ planta.
P r in d e s f u n d a t v o m face ca aerul, u m e z e a la şi te m p e r a tu r a să
p o a t ă influenţă a s u p r a p ă m â n tu lu i. C u cât aerul, căldura şi u m e z e a la
v o r p u te â in f lu e n ţă mai m u lt a s u p ra p ă m â n tu lu i, cu atât m ai b in e şi
mai u ş o r se v o r disolvâ m ate riile h r ă n ito a r e din p ă m â n t, m a i ales
s u b influenţa apei. O d a tă cu a p a ele intră şi în p la n te prin rădăcini,
şi servesc la d e sv o lta re a ei.
D e aceea este de m a r e n ev oie să se păstreze m e r e u u m e z e a la tre­
b u ito a r e viilor, m a i ales la cele d in re g iu n ile calde.
U n p ă m â n t b i n e d e sfu n d a t a b s o a r b e a p a m u l t mai u şo r şi în mai
m a r e cantitate d e c â t un p ă m â n t n ed esfund at. El lasă ca a p a ce p riso ­
seşte în straturile su p e rio a r e s ă p ă tr u n d ă în su b so l, d e u n d e se va ri­
dica ia r s u s d atorită capilarităţii, şi p e v re m e d e secetă îşi va hrăni ră d ă ­
cinile ; de aceea viţa, d in tr ’u n p ă m â n t b in e d e sfu n d a t n u va suferi nici
p e v re m e de m are uscăciune. L ucrul acesta s e v ă d e şte foarte, b in e in
verile căld u ro a se. P e c â n d viţele din p ă m â n t rău d e sfu n d at stau rău,
cele d in p ă m â n t d e s fu n d a t cum trebuie, s e de sv oltă d e m in une .
P rin în to a rc e re a p ă m â n tu lu i, stratul d e p ă m â n t b o g a t şi b in e a e ­
risit, c are se g ă s e a la su p ra fa ţă se du c e în fu nd, acolo u n d e se v o r afla
la în c ep ut ţinerile ră d ă c in i ale viţei.
In acelaş tim p p ă m â n tu l se c u ră ţă prin această întoarcere, căci
b u r u e n ile şi rădăcinile aflătoare în p ă m â n t, v o r a ju n g e la o m a r e
a d â n c i m e d e u n d e n u v o r mai p u te a creşte. U n p ă m â n t d e s f u n d a t p o a te
fi ferit de b u r u e n i m a i uşor. F o l o s u l acesta este d e aşâ m a r e im p o r ­
t a n ţ ă în c â t dacă n ’ar fi d e câ t el, tot ar m erită cheltuiala desfu ndatului.
A vantajele d e sfu n d a tu lu i s u n t aşâ de mari în c â t oricine îşi va da
se a ţn a d e ele. E o m a re n e g lije n ţă de a r e n u n ţ ă la lucrul acestakatât
d e im p o rta n t, din m otiv e d e e con om ie.
 C â m l şi c u m t r e b u ie f ă c u t d e s f u n d a t u l ?

P e n tr u locurile cari u r m e a z ă să fie p la n ta te în prim ă va ră , e bine

ca desfu ndatu l s ă se facă din to a m n ă sa u în tim pu l iernii. P ă m â n tu l
trebuie s ă d e g e r e b in e m ă c a r od a tă, p e n tr u ca gerul să-l m ă r u n ţe a s c ă
şi astfel s ă a b s o a r b ă u m e z e a la ernii, iar p â n ă în p rim ă v ară să se aşeze
b u n p en tru cultură.
In viile mici, cel m ai b u n lucru e
ca d e sfu n d atu l s ă se facă cu m â n a ;
şi în viile mari, u n d e s u n t d e stu le braţe
de m u nc ă , se r e c o m a n d ă s ă se facă tot
cu m â n a. In cazul acesta e b in e ca s u ­
prafaţa ce treb u ie d e sf u n d a tă să fie
îm părţită în tarlale m ari, e g a le pen tru
a u ş u r â m a i târziu m ă sura re a.
P e terenuri înclinate treb u ie lu crat de
jos în sus. C â n d a v e m d e d e s f u n d a t
locuri la ş e s sau p u ţin înclinate , este
bine, că dacă la o tarla lucrul s ’a înce­
p u t d e la u n capăt, la cealaltă ta rla să
înc ea pă d ela celalt c a p ă t ; prin aceasta
se face ca g r o a p a , care r ă m â n e g o a lă
la c o a d a tarlalei, s ă p o a tă fi u m p lu tă
cu p ă m â n tu l prim ei g ro p i ce se va
săpa în ta rla u a alăturată. (Fig. 17).
Dacă a v e m de aface cu su pra fe ţe Fi-?- 17-
mari
m a r i , atunci
a i u n u S P îm m inj jadrnt în m tarlale
i c u i a i c udel I n taa r l a u (lirl
a I s e î n c e p e d i n a . s c s f â r ş e ş t e cu
h care se a5UlpJ cu pimgntU|
20 — 3 0 m. d i n t a r l a u a II d i n a . G r o a p a b d i n t a r l a u a II

D acă t o a tă su p ra fa ţa este d e sf u n d a tă în 8 din Ur‘

n u m a i d in tr’o direcţie, la u r m ă r ă m â n e
d e cealaltă p a rte o g r o a p ă lu n g u ia ţă care va tre­
bui a p o i u m p lu tă cu p ă m â n t a d u s din altă parte.
C â n d avem de d e s fu n d a t locuri înclinate, tr e ­
b u ie s ă lucrăm d e jo s în s u s şi p e n tr u ca să
n u n e ră m â ie o g r o a p ă m a re , tr e b u ie p ro c e d a t în
chipul cum n e a ra tă figura ală tura tă . ( F ig 18).
Lucrul se în c ep e î n a şi se face parale l cu b a z a ,
p â n ă în b u n d e b razd ele în ce p să se facă pieziş,
a ş ă că d e sfu n d a tu l se sfârşeşte în c, r ă m â n â n -
d u - n e n u m a i o g r o a p ă n e î n s e m n a t ă ce s e p o ate
u m p le fără m u ltă m u nc ă .
D a c ă pe o su pra fa ţă d e d e sfu n d a t există d e ­
p r e s iu n i mari, ele se p o t nivela u ş o r în chipul
u r m ă t o r : se în c e p e d e sfu n d a tu l d e p e 'la tu r ile d e ­
presiunii, în d o u ă direcţiuni diferite şi p ă m â n tu l
Fig ]8 se a ru n c ă în f u n d u l depresiunii.
-chipul cum se tace desfundatul A d â n cim ea la care tre b u ie făcut desfu ndatul
p e p ă m â n tu ri în clinate, a t â r n ă d e b o g ă ţia p ă m â n tu lu i.
U n p ă m â n t cu o b o g ă ţie m ijlocie e b in e s ă fie d e s fu n d a t la o
.a dâncim e de 6 0 —7 0 cm., d a c ă su b so lu l este sărac, iar stratul sup e rio r
b o g a t este foarte su b ţire , a tu n c i e d e a j u n s s ă s e d e s f u n d e la o a d â n ­
cim e de 5 0 - 6 0 cm. D a c ă în tr ’u n a s e m e n e a p ă m â n t se d e s f u n d ă p re a
adânc, stratul b o g a t în materii nutritive este în to rs la o a d â n c im e p re a
mare, u n d e rădăcinile tinere nu-1 p o t a ju n g e î n p rim u l a n . In p ă m â n t
cu s u b s o l să ra c ultim a lo p a tă din f u n d n u treb u ie a d u s ă la su p r a f a ţă ,
pen tru ca stratul s u p e r io r să n u fie p re a a d â n c în gro pat.
D e altfel s ’a d o v e d it că d e sfu n d atu l la 5 0 — 60 cm. e suficient în
orice p ă m â n t, d a c ă e făcut cum tre b u ie . Acolo u n d e n u s u n t d e s tu le
bra ţe d e m u n c ă , nici să n u s e facă m a i adânc.
D e sfu n d a tu l tre b u ie făcut a s tf e l: la în c e p u t să se sa p e o g r o a p ă
de 1 m . lă rgim e şi cu a d â n c im e a hotărîtă. Apoi se î n c e p e a d o u a g r o a p ă
cu aceiaşi lă rg im e şi s e a r u n c ă p rim a lopată d e p ă m â n t în f u n d u l
prim ei g r o p i şi cu a d o u a ori cu a treia lo p a tă se u m p le . A po i în acelaş
chip se u m p l e şi g r o a p a d o u a cu p ă m â n t u l d in a treia şi aşâ m ai d e ­
pa rte p e to a tă suprafaţa. Să se o b se rv e ca p ă m â n tu l să fie a ş â fel
a r u n c a t în c â t să fie b in e nivelat.
Rădăcinile, pie trele , etc., ce s ’a r găsi, s ă fie a d u n a t e şi a ru ncate.
Larvele d e viermi tre bu esc s trâ n s e cu cea m a i m are grije, căci ele a d u c
mari p a g u b e viilor n o u plantate. D acă de sfu n d a tu l s e lucrează în acord
(cu g h io tu ra , cu ruptul) se p o a te plăti 2 — 4 bani p e n tr u 10 larve,,
pen tru ca lucrătorii să a ib ă interes să fă ră m in ţe ze p ă m â n tu l şi să sc o a tă
larvele.
D acă avem d e d e sfu n d a t suprafeţe mai mari şi n ’avem destule
bra ţe de m u n c ă , s a u din m otiv e d e e con om ie, se p o a te d e s f u n d ă şi
cu plugul.
Lucrul cel mai b u n îl face p lu g u l cu a buri. C u el se p o a te lu cră
p â n ă la o a d â n c im e d e 80 cm. In re g iu n ile u n d e se p la n te a z ă multe-
vii se p o t a d u c e p lu g u r i cu a b u ri î n c o m u n .
M ă mir foarte mult,— că î n R o m â n ia , u n d e în u n e le re g iu n i s e d e s ­
f u n d ă în fiecare a n s u te d e hectare, s e în tr e b u in ţe a z ă în c ă aşâ de p u ţin
p l u g u l cu a bu ri. Mai ales aici, u n d e lipsa d e b ra ţe s e sim te a ş â d e tare,
p lu g u l cu aburi e cât m a i d e re c o m a n d at.
P e p ăm â n tu rile n u tocmai tari se p o ate lurca şi cu p l u g u l cu boi.
P lu g u rile No. 18 cu p u te re d e trac ţiu n e în d e s tu lă to a re , luc re a z ă destul
d e bine la 50 cm. a d â n c im e . In p ă m â n tu r i tari, p lu g u l n u in tră a ş â d e
a d â n c , d a r în cazul acesta se mai p o t să p â b razdele, în u r m a plugului,,
şi c u c a z m a u a ; s a u se mai p o a te în tre b u in ţâ şi u n p l u g d e su b so l, tras
d e 4 _ 6 boi în u rm a celui din tâiu , care s ă m a i a d ân ce a scă b ra z d e le cu
15— 20 cm.
D acă n e hotărîm p e n tr u d e sfu n d a tu l cu p lu g u l şi vrem ca să fie
lucrul b u n , tr e b u ie m a i în tâ iu s ă nivelăm b in e te re n u l şi să-l c urăţim .
In ultim ul tim p s ’a făcut m u ltă p r o p a g a n d ă p e n tr u p l u g u l cu
m a n e j, d a r fără p re a m u lt succes. El a r e n e v o ie d e p u te r e d e trac­
ţiu n e m a r e (6 — 8 boi) şi lucrează foarte încet, d e oare c e n u s e p o a t e
tra g e b îa z d a d e c ât în tr ’o s in g u r ă direcţie şi p e u rm ă tre b u ie r e în ­
to rs gol. >
C u p lu g u l N o. 18 R u d Sac k s a u Eckert, p o m e n it mai sus, la care
surit în ju g a ţi 10 — 12 b o i, se d e sfu n d ă în tr ’o zi de lucru d e o p t o re
 '/4 hectar, pe câ n d cu p lu g u l cu m a n e j e n ev oie de 8 — 10 zile pen tru
un hectar; p e lâ n g ă aceasta el n u lucrează d e c ât p â n ă la a d â n c im e a
de 50 cm.

P la n ta r e a p ă m â n tu r ilo r desfu n d ate.

C a r e e t i m p u l p o tr iv it p e n t r u s ă d ii .

D acă p ă m â n tu l a fost d e s f u n d a t în ia rn a p r e c e d e n tă sa u în cursul

verii, p o a te fi p la n ta t şi to a m n a . P rim ă v a ra , d u p ă ce p ă m â n tu l este
destul de uscat, se p o a te î n c e p e n u m a i decât cu p lantarea.
In g e ne ra l tre b u ie să ne ţin em d e p r in c ip iu l: cu cât mai de vreme,
cu atât mai bine.
în a in te d e a în c e p e p la n ta re a , este n ev oie d e a hotărî locurile
unde se va planta, d e a pic h e tă p ă m â n tu l desfundat.

C a r e s u n t a v a n t a je le p l a n t ă r i i r e g u l a te ?

P l a n t â n d la d ista n ţe re gula te , se d ă spaţiul cuvenit fiecărei tu lp in e

d e viţă, astfel că fiecare p la n tă p o a te c ule ge e le m e n te le n e cesare des-
voltării e i : lu m in a soa relu i, c ă ldura şi h r a n a din p ăm â n t. M u lţu m ită
acestui fapt toate p lantele se desvoltă la fel. Apoi lucrarea p ă m â n tu lu i
este şi ea cu m u lt uşurată .
In locurile n u p re a n e re g u la te şi p e supra fe ţe mai mari se poate
lucră cu p lu g u l s a u cu rariţa, trase d e boi sa u cai. In g răşarea şi lupta
împotriva diferiţilor paraziţi cari strică viţa, se face în c h ip u l acesta
mult mai u ş o r şi mai bin e. O vie r e g u la t p la n tată face şi o im presie
mult mai b u n ă decât u n a n e r e g u la t plantată. Cu cât o vie p a re mai
plăcută la ved ere, cu atât ea d o v e d e şte spiritul d e o r d in e al p r o p r ie ­
tarului ei.

L a ce d i s t a n ţ ă se p l a n t e a z ă v i ţ a ?

Viţele tre b u ie să a ib ă în tr e ele o d istan ţă suficientă, care să le

pe rm ită ’o de sv olta re d e p lin ă , d a r în acelaş timp treb u ie să a v e m grije
ca terenul să fie e x p lo a ta t în m o d raţional.
In g e n e r a l să s e o b s e r v e : cu cât e p ă m â n tu l mai b o g a t şi cu cât
varietatea d e viţă ce voim s ă p lan tă m iv e şte mai vig uro s, cu atât mai
m a re s p a ţiu tr e b u ie t e z e r v a t fiecărei tu lp in e şi v ic e v e r s a : cu cât p ă ­
m ân tul este m ai să ra c şi cu cât m a i p u ţin v ig u ro a s ă este creşterea viţei,
c u atât mai m ic ă p o a te să fie d ista n ţa dintre rânduri.
 P rin u r m a r e viţele n u tre b u ie sădite nici p re a rar, nici p re a des.
P e câtă vrem e î n alte ţări se face g re şe a la de a p la n tă p re a des, în
R o m â n ia p u te m o b se rv ă contrariul. C u d e o s e b ir e î n M o ld o v a , viţa este
să d ită aşâ d e rar, în c â t este im posibil ca p ă m â n tu l să fie e x p lo a ta t în
m o d raţio nal şi e con om ic, ceeace m ic şo re az ă în m o d sensib il r e n ta b ili­
t a te a p la ntaţiunilor.
Viticultorii din M o ld o v a su sţin , că să de sc viţele aşă d e depărtate,,
p e n tr u ca s o a re le şi lu m in a s ă p o a tă influenţă mai b in e a s u p r a tulp i-
nelor. D acă a c ea sta n u s’ar p u te a face decât s ă d in d viţele la d o u i metri:
d e p ă rta re u n e le d e altele, atunci le a ’şi da d e p lin ă d reptate. D ar cum
viticultorul pric e put are şi alte mijloace pe n tru a face ca p ă m â n tu l să
n u fie p re a umbrit, nu e n e voie să se facă această risipă d e p ă m â n t,
care în R o m â n ia e ste şi a ş â destul d e scu m p. S e p o a te face ca p ă m â n tu l
să nu fie u m b r it şi prin aceea, că nu se lasă p re a m u lt frunziş tulpi-
ne lo r, aşe z ate mai d e s ; d e pildă, în tim p ul verii se taie lă starele n e ­
folositoare, iar cele ră m a s e se scurte a ză la vrem e. P r in aceste lucrări se
îm p ie d ic ă viţa ca să s e în tin d ă , p r in z â n d u - s e u n a d e alta şi î n acelaş timp
d o b â n d in d u - ş i o calitate m u lt mai b u n ă , d e oare c e viţa a v â n d m a i
p u ţin lem n d e ro d , îşi desvoltă m a i b in e strugurii. P e to a tă s u p rafaţa ,
în s ă n u se va p u te a p r o d u c e m ai p u ţin decât d a c ă a r fi fost m a i rar
p la n ta tă , d e oa re c e este să d ită cu mai m ulte tulpine.
In T ran silv a nia , u n d e te m p e r a tu r a este cu m u lt mai rece ca în
R o m â n ia , n u se să d e şte nic iod ată la o d e p ă rta re m a i m a r e d e 1 m. 3 0
în p ă t r a t şi totuşi nic iod a tă n u s ’a p u t u t o b se rv ă acolo, că p ă m â n tu l
viilor şi respectiv viţa este p re a um brită.
P e dealuri u n d e nu se p o a te lucră p ă m â n tu l cu a nim alele, d i n
p ricin a p re a m a re i în clin aţiu ni, se să d e şte la 1 m. 3 0 — 1 m. 4 0 în patrat.
P e şesuri şi p e locuri p u ţin înclinate, u n d e situaţia p e rm ite între­
b u in ţa r e a p lu g u lu i, râ n d u r ile se fac la 1 m. 50 — 1 m. 7 0 depărtare,,
ia r viţa se să d eşte în rân d u ri la 1 m . 20 — 1 m . 3 0 d epărtare.
D acă v rem să ştim câte tu lp in e t r e b u e s c p e n tr u o vie a cărei
su p ra fa ţă se c u n o a ş te în metrii patraţi, se soc ote şte în ch ip u l a c e s t a :
se în m u lţeş te d ista n ţa d in tre r â n d u r i cu d ista n ţa din tre tu lp in e le a ş e z a te
î n râ n d u ri, g ă s in d u - s e astfel supra fa ţa h otărîtă p e n tr u fiecare tu lpină .
S e îm p a r te a p o i s u p ra fa ţa to ta lă a viei prin această cifră şi se g ă s e ş te
n u m ă r u l tulpinelor. D e p i l d ă :

Via are 1 h e cta r şi 200 0 m p. adică în total 12.000 mp.

D e p ă r ta r e a d in tre rân d u ri este 1.60 m.
D e p ă rta re a dintre tu lp in ele u n u i râ n d 1.30 m.
C âte tu lp in e tre b u e sc p e n tr u via în c h e stie?

1.60 X 1-30 = 2.0$. 12.000 : 2.08 = 5769

480 1.600
1440
2.0800
1920
48

Avem deci ne voie p e n tr u via în c h e stiu n e d e a p r o a p e 58 00 tulpine.

 P e n tr a a face cu p utinţă , ca so a re le să a ib ă cea m a i m are influenţă
asupra viei, s e re c o m a n d ă , a c o lo u n d e lucrul acesta nu e îm piedicat de
alte îm prejurări, ca râ n d u r ile să se a şe z e în direcţia aşâ zisei linii de
amiază.
Ea are direcţia exact dela S u d la N ord.
Linia am iezii se p o a te stabili cu a ju to ru l u n u i ac m a gn etic . In
lipsa acestuia, se g ă se şte în chipul u r m ă t o r : In v re m e a p rânzului se
ia o prăjină şi se v â ră în p ă m â n t, v e r t i c a l ; capătul um brei lăsate de
prăjină se î n s e a m n ă cu un beţişor. Cu a ju to ru l u n e i frânghii, aşezată
în p relu n g ire a u m b r e i se stabileşte p oziţia liniei d e a m ia z ă şi serveşte
la direcţia rândurilor.
In pla n ta ţiu n ile mici se p o a te lua ca direcţie a râ n d u rilo r chiar
poziţia şi form a viei, apoi direcţia d r u m u lu i principal şi direcţia r â n ­
durilor viilor învecinate. D acă e po sibil rân d u rile s ă se facă paralel
cu d r u m u l principal, s a u să se ia ca linie d e plecare o lătu re lu n g ă şi
să se facă paralel cu aceasta sădirea.
In lo turile înclinate rân d u rile să steâ to td e a u n a p e rp e n d ic u la r pe
înclinaţia p ă m â n tu lu i şi d a c ă se p o ate să fie şi ele înclinate în tr ’o
parte. C u chipul acesta a p a p o a te fi c o n d u s ă u ş o r între to a te rân durile spre
m a r g in e a viei.

€11111 s ă se Iaci» p ic h e f a tn l ?

D acă via are suprafaţă re g ula tă, pichetatul e uşor. T r e b u ie să se

ob serve n u m a i ca p rim u l râ n d să fie la o d e p ă rta re d estul de m are de
m a rg in e s a u de ultim ul râ n d al viei vecine. D e obicei, se lasă la m a r ­
g in e u n gol cât j u m ă ta te d istanţa dintre rânduri.
D acă su p ra fa ţa viei n ’are o fo rm ă re gu lată , atunci facem mai
în tâiu în interiorul ei un p ă tra t s a u d r e p t u n g h i u , iar dacă via are o
su p ra fa ţă mai m are, facem mai m ulte pătrate sau d r e p tu n g h iu ri.
M u lt mai u ş o r este d a c ă la stabilirea pătratului se în tre b u in ţe az ă
u n echer, form at din trei scân duri.
La facerea pătratelor, e b in e ca laturile lor să s e facă to td e a u n a aşâ
de mari, încât p e ele să s e p o a tă aşeza u n n u m ă r exact de rânduri.
D acă vreţi ca tu lp in e le să fie aşezate la o d e p ă rta re de 1"' 50 în
pătrat, e practic ca p atratele să aibă laturi d e 60, 75, 9 0 m., etc. La
o lăture de 6 0 m. ies 41 de r â n d u r i la 75 ies 51, la 90 m. ies 61 de
râ n d u ri. La îm p ă rţire a suprafeţei în pătrate, n u tre b u ie să se aib ă în
v e d e r e d ru m u rile din interiorul viei, pentru ca rân d u rile să p o a tă c o ­
r e s p u n d e de a m â n d o u ă părţile d ru m u lu i. Nu se v o r p u n e în s ă ţăruşi
p e dru m u ri.
P ichetatul s a u ţăru şitu l î n ă u n tru l pătratului, se face apoi foarte
u ş o r s a u cu a ju to ru l unui la n ţ s u b â m p ă rţit, iar la vii m a i mici, se
p o a te în tr e b u in ţâ şi o frâ ngh ie o b işn u ită. S uprafeţele cari cad în afară
d e figura reg ula tă , v o r fi tm p ă r ţ h e in u rm ă d u p ă m ă r im e a lor în p ă ­
trate mai mici sau , cu aju to ru l u n u i lanţ, s e ţă r u ş e ş te în p re lu n g ire a
râ n d u rilo r din p ătratele cele mari.
 C â n d ai o s â r m ă s a u un l a n ţ su bîrnpărţit, ele v o r îi fixate la
cap e le pe laturile o p u s e ale p ă tra tu lu i s a u d r e p tu n g h iu lu i, b ă tâ n d la
fiecare s e m n câte u n ţ ă r u ş ; la n ţu l va fi p u r ta t apoi din d istan ţă în
d ista n ţă d e a lu n g u l pătratului.
D a c ă nu ai o sâ r m ă îm pă rţită , atunci te poţi folosi şi de o frân­
g h ie o b işn u ită cu care po ţi în s e m n ă râ n d u r ile în tr’o direcţie, tră g ân d
câte o d â ră uşoa ră p e p ă m â n t între d o u i ţăruşi c o re s p u n z ă to ri peste
patratu l în tre g , a p o i frâ n g h ia s e în tin d e dealatul, şi acolo u n d e ea se
în tâ ln e şte cu s e m n e l e făcute întâiu, se bate câte u n ţ ă r u ş care arată
locul cuiburilor. F e lu l acesta de îm p ă rţire este m u lt mai exact d ecât
acela cu sâ r m a su bîm p ă rţită.

M o d u l c u m s e fac e p i c h e t a tu l p e d e a lu ri, c u a ju t o r u l u n e i linii m a r i , p e ca re se

p u n e o n i v e l ă c u a p ă ş i p e c a r e m i ş c ă u n fir c u p l u m b .

P e terenuri ne re g u la te, r âp o a se , pichetatul s e face mai g r e u şi

d a c ă vrem să fie regulat, treb u ie să n e folosim pen tru stabilirea şiru­
rilo r de u n d r e p ta r (fir cu p lu m b ) şi de o nivelă de apă. In a c e st scop

A rată în tre b u in ţa re a i n str u m e n tu lu i de m ă s u ra t E ckhard.

n e p u te m servi cu m u lt folos de in stru m e n tu l n iv ela to r al inspectorului

E c kha rd, care e p re v ă z u t cu o nivelă d e a p ă stabilă.
Dacă p e p ă m â n t u l n e r e g u la t nu se în tre b u in ţe a z ă a ş â zisa m ă s u ­
rare în scări s a u o rizon tală, pichetatul iese foarte neexact şi n eregu lat.
 Cum s c p u n ic p r o c u r a u n b u n m a t e r i a l p e n t r u p l a n t a t ?

Reuşita şi re n ta b ilita te a unei vii, a tâ rn ă în a in te de toate, de î n ­

trebuinţarea u n u i buri m a te ria l p e n tru plantat. D e aceea tre b u ie să
procedăm cu cea mai m are b ă g a r e d e s e a m ă la p r o c u r a r e a acestuia,
pentru a c ă p ă tă viţe b in e s u d a te , cu ră d ă cin i b in e desvoltate şi s ă ­
nătoase.
Viţa altoită tr e b u ie s ă pre z in te o b u n ă de sv olta re şi să fie c o m ­
plect închisă la locul d e altoire. E a nu tre b u ie să a ib ă vreo d esc h i­
dere s a u v re o u m p lă tu r ă în acest loc.
A să zişii altoii se c u n d a ri, cari de cele mai m ulte ori se p o t c u m ­
pără foarte ieftin, tre b u ie înlăturaţi cu desăvârşire. Aceştia p o t în primii
ani să crească, s ă se de sv olte tot aşâ de b i n e ca ceilalţi, adică cei buni,
dar peste u n a n , doi, m a re parte din ei in cep să s e usuce. In vie se
face astfel goluri a ş â d e m ari, încât n u m a i r e n te a z ă să fie cultivată.
C â n d viţele s u n t scoase încă din t o a m n ă din şcoala de viţe, sau
când s u n t p ro c u ra te din altă parte, tre b u ie ţin u te p este iarnă de p r e ­
ferinţă in tr ’o în că pe re rece, în nisip u m e d , p e n tru ca să n u sufere nici
o stricăciune p â n ă la sădit.
In acest sco p snopii de viţă se de s le a g ă şi viţa se aşea z ă în s tr a ­
turi subţiri în nisip, a v â n d grijă ca viţele şi rădăcinile să fie cu d e să ­
vârşire î n c o n ju r a te cu nisip fără a lăsă goluri. Aceste goluri pricinuesc
sfoegirea şi în e g rire a viţelor.
P e n tr u ca nisipul să învelească viţa în m o d cât se p o a te de d e ­
săvârşit, viţa se sc u tu ră din câ n d în c â nd sp re a se strecură nisip ul în
toate golurile. D acă lucrul acesta n u se face cu a te n ţia şi p recisiunea
trebuincioase, se în tâ m p lă foarte d e s că rădăcinile se în egresc.

C um sc l'ace g r o a p a î n r a p o r t cu (ărn ţiu l si c u m sc s a p ă .

Viţele cu rădăcini se p la n te a z ă în g ro pi. G r o a p a se face la vreo 10

cm. d e p a rte de ţ ă r u ş şi trebuie să fie a ş â d e m are, incât în tim pu l p l a n ­
tării să se lucreze le zn e în ea şi u n o m să p o a tă bine călcâ p ă m â n tu l
cu picioarele.
In locurile b â n tu ite d e s de g rin d in ă , ţăru şul să fie a şe z at în d i ­
recţia v â n tu lu i, astfel ca să p o a tă a p ă r ă eve ntu al lăstarii de grind ină. In
viile în cari se lucrează cu m aşini cu tra c ţiu n e a n im a lă , viţa trebuie
plantată în aceiaşi direcţie cu râ n d u l, p e n tr u a o proteja d e stricăciu­
nile a d u s e d e a n im a le s a u de instrum en te. P e locurile în g u s te şi încli­
nate, u n d e s ă p a tu l se face d e jo s în sus, viţa se p lantează to td e a u n a
mai jo s d e ţăruş.
S ă p atu l g ro p ii se facc în chipul u rm ă to r: Mai întâi se face cu cas-
m a u a un patrat, care va form a laturile g r o p i i ; aceasta se s ap ă a p o i atât de
a d â n c cât e de- lu n g ă viţa. P e n tr u a îm piedica p ă m â n tu l să n u se
usuce prea tare, g ro p ile să se facă chiar în a in te de pla nta re . La să p a t
partea d inspre ţă r u ş să se sa pe , a p r o a p e drept, p en tru ca viţa să p o a tă
fi în g r o p a tă vertical. C elelalte părţi se v o r s ă p â înclinat, a ş â că g r o a p a
să aibă o su pra fa ţă mai m a re s u s d e c ât în fund.
Se în ţe le g e d e la s in e că g ro p ile tre b u ie să fie făcute a tâ t de adânci,
încât viţele să p o a tă fi p u s e în poziţia cea b u n ă , d u p ă cum vom ve de ă
mai departe.
 C n m t r e b u ie p r e g ă t it e v iţe le p e n t r u p l a n t a t .

R ădăcinile ce se află la n o d u l inferior treb u ie scurtate cu 10— 15 cm.

cu aju torul u n o r foarfece ascuţite.
R ădăcinile laterale se ta ie cu totul,
d a că celelalte rădăcini s u n t destul d e d e s -
voltate.
Lăstarul se taie a p o i la u n u l sau
doi ochi.
R ădăcinile tăiate, să n u se lase m ultă
vrem e la aer, de oa re c e su pra fe ţele tăiate
se p o t usca foarte re p e d e , astfel că fo r ­
m a re a d e c a lu s şi de rădăcini, ar p u t e â fi
foarte slab ă . D e ac ee a ră dăcin a tă iată tr e ­
b u ie b ă g a t ă n u m a id e c â t în tr ’u n v a s în
care e o ciorbă de b a le g ă de vacă, lut şi
a p ă , u n d e să stea p â n ă la sădit. Lucrul
cel m a i b u n e ca rădăcinile să fie tăiate
c h ia r în a in te a plantării.
Ţ in s ă observ, că lăstarul trebuie
tăiat la u n ochiu n u m a i acolo u n d e avem
d e aface cu u n p ă m â n t foarte b in e pregătit,
u n d e p ă m â n tu l e atâ t de m ă r u n t sfă râ m at
în c â t d e a s u p r a lăstarului să se p o a tă face
n u m a i u n m ic m u şu r o i, ca să-l a p e re de
uscăciune, şi u n d e e xperien ţa a d o ve dit
că nu există viermi, cari să-l m ă n â n c e câtă
v r e m e e în c ă s u b pă m â nt.
Intr’u n p ă m â n t d e s f u n d a t de pu ţin ă
v re m e s a u acolo u n d e există larve d e i n ­
secte d e Agrotis (omizi cenuşii) e mai
bin e, ca lăstarul s ă se lase în to a tă l u n ­
g im e a lui, şi să i se facă u n m u ş u r o i atât
d e m are încât să n u iasă afară d in el decât
cel m u lt j u m ă ta te . P rin acest sistem facem l in i il e m ic i d in a c e astă lig iu ă *rată d e
pe de o parte, ca lăstarul s ă fie mai bine u n d e s ă s e t a i e v iţa p e n t r u plantare.

păzit d e u scăciune, prin aceea că are

m u ş u ro iu l mai m are d e c â t a tu n c i câ n d lăstaru e tă iat la u n ochiu şl
n u i se p o a te face decât un foarte m ic m u şu ro i, căci altfel a r fi prea
îm p o v ă r a t ; pe d e altă parte r ă m â n d e a s u p ra mai m u lte ochiuri cari,
v o r da lăstari n oui, în caz dacă cei din p ă m â n t vor fi nimiciţi d e viermi.
A cest fel d e p lan ta re a dat rezultate foarte b u n e î n m ulte locali­
tăţi din R o m â n ia şi eu n u a m decât c uv inte să-l recom and .

C u in se p l a n t e a z ă .

C â n d avem d e aface cu viţe altoite, e lucru foarte im po rtant, ca

a d â n c im e a să fie potrivită. N u tre b u ie să se p la n te z e nici p re a adâYic
şi nici p re a afară.
In locurile înclinate se m a, oate în tâ m p la ca p ă m â n tu l să fie luat d e
a p a ş i altoiul să ră m â ie to m a i afară, iar ră dăcina nefiind d e a ju n s
acoperită, să sufere prea m u l ' i e uscăciune. Dacă viţa e prea a d â n c
plantată, atunci face m e re u răc 'ini la altoire şi e foarte g re u şi c o s­
tisitor să fie în d e p ă r ta te la v rem .

F ig. 22.

a a r a t ă c u m s e î n s e m n e a z ă g r o a p a , b c u m e s t e s ă p a t ă . I n c v i ţ a s ’a î n g r o p a t ş i d a r a t ă g r o a p a
a s tu p a t ă ş i v i ţa a c o p e rită c n u n inie m u şu ro i.

P e şe su ri să se î n g r o a p e astfel altoiul încât locul d e s u d u r ă să

fie cam la 5 cm. d e a s u p r a p ă m â n tu lu i. D acă via e p e u n deal şi e
temere, că la p o a le le de alu lu i nivelul p ă m â n tu lu i se va ridica, p ă m â n t
nou fiind a d u s d e ploi, s e r e c o m a n d ă ca s ă se plan tez e mai la
suprafaţă.
In locurile în clinate u n d e p ă m â n tu l prin chiar g r e u ta te a lui p r e ­
cu m şi din pricina ploilor tin d e să se c o b o are , tre b u ie să se plan te ze
atât de a d â n c , încât locul d e s u d u r ă al altoiului să fie la acelaş nivel cu
sup ra fa ţa p ă m â n tu lu i.
P e n tr u a păstră aceiaşi a d â n c im e tre b uitoa re la pla n tat, s e r e c o ­
m a n d ă să se în treb u in ţe z e u n lanţ, care s ă se p u n ă de-a cu rm ezişul
peste g ro a p ă .
Înainte d e a b ă g ă viţa î n g r o a p ă , tre b u ie b ă tă to rit f un dul gropii
cu m â inile ori cu picioarele. S e b a g ă a p o i viţa în g r o a p ă şi să se
o bserve ca rădăcinile să stea în poziţia lor n a tu ra lă . D u p ă ce s ’a
a ş ez a t viţa c u m tre b u ie , se a r u n c ă p u ţin p ă m â n t peste rădăcinile ei şi
se bă tă tore şte iar bine. Se a ru n c ă apoi iar p ă m â n t şi se bă tă tore şte
m ereu, a ş â ca în tre viţă şi p ă m â n t sa n u ră m â ie nici u n spaţiu g o l care
să pro v o ac e m u c e g ă ire a viţei. D a c ă p ă m â n tu l e foarte uscat, p e n tru c ă
a fost p r e a târziu d e sf u n d a t, se r e c o m a n d ă ca la sădire să se î n tr e b u ­
in ţe z e apă. D u p ă ce peste rădăcinile viţei s ’a p u s p ă m â n t ca de u n
lat d e m â n ă , trebuie u d a t bin e . U n u p â n ă la d o u i litrii de a p ă a j u n g
de fiecare bucată. D u p ă ce g r o a p a a fost c o m p le c t a stu pată, p ă m â n tu l
este încă o d a tă bătătorit. A po i se face cu m â inile în ju rul viţei u n m u -
şu r o iu din p ă m â n t b in e fărâm iţat, a ş â că viţa să fie acoperită cam cu
2— 3 cm.
 M u ş u ro iu l acesta are de sc o p sâ îm piedice uscarea lăstarului tăiat
Ia u n ochiu. Prea îna lt nu trebuie să fie m u şu ro iu l, căci altfel îi tre b u ie
p r e a m u ltă vrem e lăstarului celui n o u , care în ce p e în d a tă să crească,
s p r e a s p a r g e coaja d e p ă m â n t şi să iasă afară.

F i g . 23
V i ţ ă a l t o i t ă c ă r e i a n u i s ’a t ă i a t l ă s t a r u l l a s ă d i t .

D acă lăstarul n u e tăiat, atunci d u p ă cum a m m a i spu s, i se face

u n m u ş u r o i care-1 a c o p e re p â n ă Ia ju m ătate.

Sii s e în tr e b u in ţ e z e gunoi ia p l a n t a t ?

In p ă m â n tu r ile cu fertilitate mijlocie nu e ne vo ie d e în g ră ş ă m in te

la p lantare. In prim u l an, c h e stiu n e a principală n u e atât ca viţa să
fie crescută puternic, ci n u m a i ca ea să fie prinsă.
In p ă m â n t sărac, să nu se în tr e b u in ţe z e decât g u n o i u l b in e putrezit.
T r e b u ie in să să se c o b se rv e cu b ă g a r e d e s e a m ă ca g u n o iu l să nu vie
î n a tin g e r e cu viţa ori cu rădăcinile ei, căci acestea s ’a r p u t e â u şo r
în e g ri. D e fiecare viţă tre b u ie cam vre-o d o u ă m â ini de g u n o i.

în g rijire a viţei în prim ii tre i ani.

Reuşita şi d ep lina desvo lta re a unei vii a tâ r n ă d e îngrijirea şi

b u n u l tr a ta m e n t al viţelor în primii trei ani.

<'are e s te î n g r i jir e a ce tr e b u ie s ă se «lei» viţei în p r i m u l a n ?

In tim pul pla n ta tu lu i p ă m â n tu l din ju rul viţelor este bătătorit şi

d e aceea tre b u ie im e d ia t s ă p a t, ca să se afâ ne z e pe n tru ca efectele a t ­
m o sfe ric e să p o ată să lucreze a s u p ra lui. P e n tr u ca viţa n o u p la n ta tă
pe locurile înclinate, s ă s e p o a t ă desvoltă în d e a ju n s, tre b u ie ca în d a tă
după plantat, d r u m u r ile şi ş a n ţu r ile p e n tr u ap ă , care în tim pu l lucrului
se strică, să fie r e p e d e în d re p tate . D acă d ru m u rile principale în viile
înclinate se află d e p a r te u n u l d e altul, se t r a g ş ă n ţu le ţe mici la oare-
cari distanţe între râ nd uri. Aceste şă n ţu le ţe mici, fac ca a p a să se poată
scurge în d r u m u r ile princ ipa le şi în ş a n ţu r ile mari.
La s ă p a t să se b a g e în să b in e d e se am ă, ca să n u se strice m u ­
şuroaiele d in juru l v iţe lo r p r o a s p ă t p lantate. M a i e ne c esa r ca în d a tă
ce viţele în cep să lăstă re asc ă , să se vază d a c ă lăstarii cei noui n u -s m â n ­
caţi de viermi. Dacă sunt, viermii tr e b u ie să fie a d u n a ţi şi nim iciţi.
Lăstarii cari a u fost descoperiţi p e n tru aceasta, să fie iar acoperiţi uşor.
D acă tinerii lăstari au d a t 3 — 4 foi, tre b u ie să fie stropite cu
soluţie d e sulfat d e c u p r u şi var. Soluţia tre b u ie făcută 1 % adică la
100 litrii de a p ă să se p u ie 1 kg. d e sulfat c u p ru . Aceasta tre b u ie să
se facă în v e d e re a P e r o n o s p o r e i şi lu p ta îm po triv a ei trebuie s ă se
facă cu cea mai m are b ă g a r e d e s e a m ă în p rim u l a n . N e g lije n ţa în
asem enea cazuri se ră s b u n ă am arnic. D acă o vie no u p la n ta tă suferă
în prim ul a n d e P e r e n o s p o r ă , cu g r e u îşi revine în a n u l al doilea.
In prim ul a n e b in e ca n o u ile v lăstare să fie lăsate să crească
n e îm p ied icate; se l e a g ă o d a tă s a u cel m u lt d e d o u ă ori în ju r u l ţă r u ­
şului, p e n tr u ca la prăşilă să n u fie c u m v a stricate. Lăstarii laterali
(dela su b su o ri) se lasă de a s e m e n e a să crească, p e n t r u ca şi ei s ă facă
frunze. C u cât mai m a r e e frunzişul, cu a tâ t m ai b in e s e de svo ltă rădăcina.
C â n d avem d e aface cu viţe altoite e foarte i m p o r ta n t lucru, ca
să se în d r e p ă r te z e ră d ă cin ile s a u v in ele cari a u d a t d in altoi. Lucrul
acesta treb u ie făcut cel mai târziu p â n ă la sfârşitul lui Iunie. Viţele se
desfac p e n tr u aceasta p â n ă s u b p u n c tu l d e altoire şi cu u n cuţit ascuţit
se taie rădăcinile ce-au dat din altoi. Locul de altoire se a c o p e re ia­
răşi cu p ă m â n t d a r foarte
uşor ca s ă s e îm p ie d ic e
pecât posibil o n o u ă creş­
tere a rădăcinilor. D a c ă
viţa e b in e d esvo ltată, se
p o a te lăsa şi desco perită.
Dacă viţa a fost a d â n c
în g ro p a tă sau dacă anul
e p lo ios, atunci ră d ă ci­
nile mai tre b u e sc tăiate
odată la înc ep utul lui S e p ­
temvrie.
C u to a te că în tr ’u n p ă ­
m â n t b in e d e s f u n d a t î n
prim ul a n , cresc p u ţin e
bu ru ieni, este to tuşi n e ­
voie ca în tim pul verii P i g . 24.
să se pră şe a sc ă via de F o rm aţia răd ăcin ilo r u n e i v i ţe d e u n a n şi c u m tre b u ie
două, trei ori, p e n tr u ca să i se p u i e g u n o iu l.

p ă m â n tu l s ă se m ai a-
fâneze. Prin aceasta aerul şi căldura p ă tru n d mai lezne şi a jută la mai
b u n a de sv olta re a viţei.
 Lăstarii p o t fi scurtaţi t o a m n a sa u în p rim ă v a ra ce vine.
D e oare c e în prim ul a n m a i t o td e a u n a p ie r câteva viţe, locurile
■goale să se în s e m n e z e t o a m n a , prin văruirea ţă ru şu lu i şi î n prim ă v a ră
să fie p la n ta te din nou.
C a să fie a p ă r a te îm p o triv a ge ru lui, lăstarii să fie în d e -a ju n s
m uşuroiţi.
D a c ă la p lan ta re n u s ’a în tre b u in ţa t g u n o i şi d e sv o lta re a viţei
nu-i d estul d e puternică, se r e c o m a n d ă ca în a in te d e v en ire a ernei să
s e g un oia sc ă . La o d e p ă rta re de vre-o 30 cm. de viţă, se face o g r o a p ă
r o t u n d ă d e vre-o 20 cm. a d â n c im e şi în aceasta" se p u n e o lo p a tă
d e g u n o i b in e putrezit. G u n o iu l n u trebuie s ă fie a c o p e r it p e n tru ca
g e r u l şi aerul să a ju te la d esv oltarea m a te rilo r nutritive.
In m u lte localităţi este obiceiul ca în p r im u l a n , câ n d se p la n te a z ă
o vie, să s c facă şi alte p lan tări în tr e viţe, de pildă sfecle, cartofi, etc.
T r e b u ie să s e r e n u n ţ e cu totul la obiceiul acesta. In tr’o vie n u tre b u ie
să se p la n te z e d ec â t viţe. Din faptul că printre ele se mai p u n alte
p la n te , p ă m â n tu l este z a d a r n ic secat şi u m b r it şi nici n u p o a te fi aşâ
d e b in e lucrat ca a tu n c i câ n d e liber.

C u m t r e b u ie î n g r i j i t ă v iţ a î n a l d o il e a a n ?

D a c ă în p rim ă v a ra celui de al doilea a n n u mai su n t d e te m u t

geruri mari, viţele s e d e sc o p eră şi lăstarul tâ năr din a n u l trecu t tre b u ie
scurtat la d o u i ochi, d a că aceasta n u s’a făcut d e cu to a m n ă .
C u această ocazie se ve d e şi d ac ă d in altoi n ’a u d a t rădăcini,
cari dacă su n t, trebuie tăiate.
V iţele altoite, c ă ro ra la p lan ta re , n u li s’a tăiat lăsta rul, li se taie
acum lăstarul cel vechi la 2-3 ochi d in a n u l preced ent. D a c ă ochiul
principal a d isp ărut, se g ă s e s c to td e a u n a alţi ochi din care u n u l trebuie
să d e a lăstari.
D a c ă în p rim ul a n , la pichetat, s ’au bătut în p ă m â n t ţă r u ş e mici,
treb u ie să fie înlocuite a c u m prin araci. La p u n e r e a lor să se v a z ă să
fie puşi exact în acelaş loc, ca să n u se strice cu m v a viţa.
Un lucru care nu trebuie am ânai este înlocuirea viţelor neprinse.
D acă locurile g o a le r ă m â n p re a m ultă v re m e n e o c u p a te , viţele î n c o n ­
ju r ă t o a r e u m b r e s c p ă m â n tu l astfel, încât viţele p lan ta te p e u r m ă se des-
voltă slab şi din această pricină d a u ro d u l târziu. P e n tr u rep lan ta re tr e ­
b u ie altoi foarte puternici, cari in tot tim p ul verii tr e b u ie îngrijiţi cu
deosebire.
D e oa re c e p ă m â n tu l în tim pul lucrărilor de p rim ă v ară a fost
călcat, bătătorit treb u ie , d u p ă ce s ’a uscat destul, să fie iar p u ţin prăşit
ca să se afâneze. C u această o c a z ie viţa treb u ie d e sc o p erită p â n ă s u b
altoi p e n tr u a îm p ied ic a s ă m a i d e a rădăcini d in altoi. A d o u a să p a r e
se face în Iunie, a treia în A u g u st. La să p a t s ă se observe, ca s ă se
în d r e p te şi ş a n ţu rile p e n tru a p ă şi d ru m u rile şi d a că e ne vo ie să se
facă n o u i ş ă n ţu le ţe p e n tr u ap ă , ca să a p e re p lan ta tân ă ră. P e şesuri
şi în viile m a i mari, s ă p a tu l se p o a te face î n prim ii ani cu p l u g u P s a u
c u prăşitoarea.
 In a n u l al d o ile a i se lasă viţei n u m a i d o u i lăstari, cei mai p u ­
ternici, şi cari s ta u faţă în faţă, şi e la g a tă la v re m e d e arac. Ceilalţi
lăstari s u n t înlătu raţi d e cum ap a r, p e n tru ca cei cari r ă m â n să se p o a tă
desvoltă mai bine.
Se în ţe le g e dela sine, că şi în a n u l al doilea lu p ta îm p o triv a pero-
nosporei tre b u ie să c o n tin u ie. S ta re a tim p u lu i hotă ră şte d e câte ori
trebuie stropită viţa cu o so lu ţie d e sulfat d e c u pru şi var. C u cât îm ­
prejurările su n t mai favorabile p e n tr u d e sv o ltarea P e r o n o s p o r e i, cu atât
viţa trebuie stropită m a i des. In al doilea a n viţele tre b u ie stropite în
tot cazul d e cel p u ţin 4— 5 ori.
Viţa d e d o u i ani, şi dacă a crescut p re a puternic, tre b u ie s ă mai fie
astfel tăiată, în c â t în a n u l al treilea să n u facă d e lo c r o d s a u să aibă
foarte p u ţin i stru g u ri. P e n tr u aceasta se p ro c e d e a z ă a s tf e l: se taie cel
m a i d e jo s d in tre lăstare la 2 ochi, ia r cel d e s u s la 4-5 ochi.
E ste u ş o r d e în ţe le s că şi lăstarii celui de-al doilea an, d u p ă
ce au fost tăiaţi, tre b u ie acoperiţi cu p ă m â n t to a m n a , p e n tr u a fi
apăraţi d e răceala ernii.

C u m tr e b u ie îng rijită, v i( a î u a n u l a l tr e ile a ?

A m a m in tit în c ă în capitolul p r e c e d e n t că se r e c o m a n d ă ca, în sp re

a n u l al treilea, chiar d a c ă viţele s ’a u desvoltat foarte bine , să fie tăiate
în aşa chip că să n u d e a rod deloc, ori să d e a foarte puţin. Facem
aceasta p e n tr u ca viţa cea tâ n ă ră s ă se p o a tă desvoltă şi mai b in e şi
în al p a tr u le a a n s ă n e p o a tă d a o prod uc ţie în tr e a g ă . D acă i-am lăsa
lemn d e rod l u n g u n e i viţi d e trei ani, va d a o p r o d u c ţie destul d e fru­
m o a să şi î n a n u l al treilea, în sc h im b în s ă d e sv o lta re a ei în a n u l
u rm ă to r va lăsa m u l t d e dorit.
In p rim ă v a ra celui d e al treilea a n , viţele se d e sc o p e r ă din n o u
p â n ă s u b altoi, şi se taie rădăcinile cari a u r ă m a s p o a t e d in a n u l trecut.
D a c ă cu m v a aracii s e mişcă, să fie întăriţi din n ou.
C a p u l tăiat la 4 — 5 ochi tr e b u ie le g a t de arac.
D u p ă a c e asta se va face iarăşi o u ş o a ră prăşilă, ca în toţi anii,
cu s a p a ori cu plug ul.
Luptei îm p o triv a P e r o n o s p o r e i tre b u ie s ă i se a c ord e şi a c u m cea
mai m a re a te n ţie şi să se în c e a p ă cu p rim a strop itură , în d a tă ce lăstarii
a u a ju n s la 15— 2 0 cm.
D in lăstarii eşiţi din cei doi cepi lăsaţi din a n u l al d oile a, să se
op re a sc ă la c ep u l d e jos, n u m a i doi, faţă î n faţă, iar la cepul cel lu n g
de sus, alţi doi şi a n u m e lăstarii eşiţi din ochii cei mai de sus. Apoi
să fie legaţi, d u p ă tr e b u in ţă de arac. Toţi ceilalţi lăstari tre b u ie tăiaţi.
Lăstarii lăsaţi d a u im ed iat alţii num iţi su b ţio ri, cari însă trebuesc
to td e a u n a scurtaţi la doi ochi şi niciodată d e tot.
D a c ă subţio rii s u n t tăiaţi de tot, a tu n c i ochiul principal care se
află l â n g ă el, va fi îm p in s să d e a lăstar, ceeace vom ve de a m ai târziu,
tre b u ie să se îm p ie d ic e neapărat.
Lăstarii principali s a u capii, cari d u p ă tr e b u in ţă tre b u ie m e re u
legaţi d e ţă ru ş, pe/ la sfârşitul lui Iulie, v o r fi tăiaţi cam la 2 metri
în ălţim e. Prin aceasta îm p ie d ic ăm ca p ă m â n tu l f ă fie pre a u m brit, lucru
d e altfel tr e b u n c io s şi p e n tru co acerea lăstarilor.
T ă e r e a viţei d e trei ani o v o m desvolta mai p e la r g în capitolul
„ T ă e re a viţei".
Aici să mai o b s e r v ă m , că viţa în a in te d e tăiere tre b u ie să fie d e s ­
coperită p â n ă la 10— 15 cm. s u b locul d e altoire. D acă se g ă s e s c şi
a c u m rădăcini la altoi, tre b u ie s ă se taie. Prin această d escoperire a d â n c ă
a b u tu c u lu i n e v o m u ş u ra în a in te de toate, cu lcarea viţei, destul
d e p u te r n ic ă a c u m , a ş â că t o a m n a v o m p u te â face mai u ş o r în g r o ­
patul. D acă n u a m d e sc o p e rit’o s ’a r p u te â în tâ m p la ca atunci c â n d
viţa e în d o ită m a i sus, să se rupă.

A lto irea în v e r d e a viilor.

A ltoirea pe loc a lăstarilor verzi de viţă a m e ric a n ă se n u m e ş t e

altoire în verde. Acest fel de altoire a p la n ta ţiu n ilo r n o u i de vie este mai
ieftină de cât a ce a cu altoi uscaţi, d a r n u se p o a te face d e c â t acolo
u n d e condiţiile clim aterice favorizează d esvo ltarea şi a j u n g e r e a la m a ­
turitate a altoilo r verzi. Mai tre b u ie să se ştie că unei vii altoite în verde,
îi tre b u ie m a i m u l t tim p p â n ă dă rod, decât unei vii altoite cu altoi u s ­
caţi şi de m u lte ori d ă lipsuri. C u m reu şita u n e i vii altoite în ve rd e se
d a to r e şte d e m u lte ori norocu lui, n u p re a re c o m a n d acest p r o c e d e u ;
pen tru locurile mici în s ă are oare ca re im p o r ta n ţă . Pre gă tirea p ă m â n t u ­
lui este aceiaşi ca şi h p lantaţiunile cu viţe g a ta altoite. Lucrul cel mai
bu n e să n u se în treb u in ţe z e viţe fără rădăcini ci viţe a m e ric a n e cu
rădăcini, căci p rin aceasta se c âştigă un a n întreg.
In to a m n a p rim u lu i an lăstarul cel tâ n ă r se taie la doi ochi.
Din lăstarii ce ies în prim ăvara a d o u a , n u se lasă decât doi, cei
mai puternici. Aceştia s u n t legaţi de arac şi dacă se d esvoltă bin e , p o t
fi altoiţi în verde. D a c ă lăstarii s u n t slabi, să se a şte p te cu altoirea
în ve rd e p â n ă în a n u l al treilea, c â n d la o sin g u r ă viţă p o t fi al­
toiţi î n ve rd e 4 — 5 lăstari. C u cât s u n t mai p uternici lăstarii, cu atât
mai s ig u ră o s ă fie şi altoirea.

C â n d tr e b u ie sft se Tacă a l to ir e a î u v e r d e ?

In R o m â n ia , altoirea în ve rd e p o a te fi în c e p u tă d u p ă localităţi,
în tre 1 — 15 M a i şi u rm a tă p â n ă la sfârşitul lui Iunie. C u cât se altoeşte
m a i d e v re m e , cu a tâ t se d esvoltă mai b i n e şi cu atât mai b in e reuşeşte
altoirea.
P e n tr u reuşita altoirei în verde, n e m e rire a m o m e n tu lu i o p o r tu n este
d e m a r e im p o rta n ţă , d e oare c e p rin d e re a şi creşterea altoiului, au ne vo ie
de zile cu soa re, ia r o v re m e cât d e p u ţin rea, are o in flu e n ţă p ă g u ­
bitoa re . Atât p ortalto iul cât şi altoiul n u tre b u ie să fie nici p re a copţi
şi nici p re a cruzi. D acă s u n t apăsaţi între d e g e te trebuie să se turtească
p u ţin , fără a se turti d e tot.
 Altoirea în v e rde p o a te să se facă în diferite m o d u ri. La noi s ’a
dovedit că altoirea sim plă este cea mai b u n ă . T im p u l potrivit p en tru
această m e to d ă d e altoire este atunci, când atât m ă d u v a altoiului
cât şi a p o rtalto iu lu i fo rm ea z ă u n mic cerc alb.

C um t r e b u ie p re g itliji a l to iu l ş i p o r ta lto i u l p e n t r u a l t o i r e ?

Este bine ca altoii să fie tăiaţi, din a p ro p ie re a viei care urm ează
să fie altoită in verde. D a c ă ei s u n t a d u şi în s ă dela m a r e depărtare,
trebuie îm pachetaţi cu grijă ca să n u se veştejească.
Cel mai b in e p rin d e u n altoi, care are su b ţio a ră cu două-trei
frunze. Altoii fără su b ţio a ră s a u aceia ai c ă ro r sub ţiori s u n t p re a des-
voltaţi, n u s u n t aşa de b u ni. La tăierea altoiului tre b u ie s ă se aibă în
vedere şi g r o s im e a portaltoiului. D acă altoii su n t tăiaţi d ela co arde cu
rod, să se ia dacă se poa te , lăstarii cari n ’a u strug uri, şi să se ba g e
de se a m ă , în a in te de to ate, ca să nu s e ia dela co ardă lăstari, de cari
în a n u l viitor ar fi ne voie ca lem n d e rod.
în d a tă ce altoiul eSte tăiat d ela coardă, i se taie cârceii şi frunzele
mari. D acă nu i se r u p frunzele se e v a p o re a z ă p rea m u ltă a p ă prin
acestea şi altoiul se veştejeşte. Foile trebuie tă iate astfel, încât să mai
rămâie o parte din picior. Vârful lăstarului e p re a crud p e n tr u altoit
şi d e aceea p o a te fi tăiat p â n ă acolo u n d e altoiul are destulă putere.
Altoii astfel pregătiţi treb u ie înveliţi n u m a i decât în tr ’o p â n z ă
udă s a u să fie puşi în t r ’u n vas cu ap ă , şi să fie păstraţi în tr’u n loc
um bros, răcoros.
V iţelor de altoit li se tăie mai întâiu lăstarii d e prisos. D u p ă
pute re a viţei, se lasă 3 — 4 portaltoi cari se taie p â n ă la lu n g im e a
cuvenită. T o a te frunzele portalto ilor se taie, îm p r e u n ă cu piciorul, ca
să se o prească cu totul e v a p o ra re a apei.
Altoitul se înc e pe d e a b e a atunci, câ n d supra fe ţe le d e tăiere ale
lăstarilor astfel pregătiţi în cep să se u m e ze a sc ă sa u chiar câ n d seva
lor înc e pe să picure. D acă lăstarii s u n t pute rnici şi dacă tim p ul e b u n ,
atunci aceasta se în tâ m p lă la vre-o 10— 15 m in u te d u p ă tăierea lor.

C um se face a l to ir e a ?

P e n tr u a p r o c e d ă la altoire e nev oie d e u n b ric ea g ascuţit, o

piatră şi o piele d e ascuţit precum şi m ate rialul tre buin c ios la legat.
Se lea g ă s a u cu făşii d e gu m ilastic sau cu b u m b ă c e l. G u m a are
avantajul că c e d e a z ă creşterii altoiului, aşă că le g ă tu ra n u trebuie să
fie slă bită d u p ă câtva tim p. Are însă desav antaju l că dacă v rem ea e
u m e d ă , pu tre z e şte n u m a i decât, un e o ri n u d u re a z ă p â n ă câ n d s’a is­
prăvit procesul altoirei. In cazul acesta le g ă tu ra tre b u ie făcută din nou .
B u m b a cu l n u putre z e şte şi nici nu cedează îngroşării altoiului. In caz
când se ve d e că leg ă tu ra începe să g â tu ie altoiul, trebuie să i s e d e a
drumul.
P e n tr u ca să se p o a tă lucra u şo r la altoit şi pen tru a n u o b o s i,
e n e voie d e u n scă u ne l mic, cu un picior.
 Altoii treb u ie tăiaţi la u n ochi în ain te de
altoire; tăietura de s u s va fi făcută to td e a u n a
p r in tr’u n n o d pen tru ca altoiul să fie închis
su s p rin d ia fra g m ă (peretele de despărţire
dintre d o u ă noduri). Vierul care face altoirea
p o a rtă m e r e u cu el altoii în tr’un vas cu
a p ă. Am mai s p u s că prin locurile n o a s tre cea
mai b u n ă altoire este c o p u la ţiu n e a simplă.
T ă ie tu ra se face mai întâ i portaltoiului,
a p o i se c a u tă u n altoi potrivit şi se face
aceiaşi tăietură şi acestuia. Dacă cele dou ă
tăieturi se potrivesc, s u n t p u s e exact una
p e ste alta şi locul d e altoire este legat. La
altoirea în verde, tăietura se face mai lu n ­
gă re a ţă d ecât la altoirea în uscat, pentru ca
cele d o u ă părţi să p o a tă fi legate mai bine.
C a altoirea să reuşească, tăieturile trebuie
să fie n e te d e şi curate. D e aceea cuţitul tre ­
buie să fie to td e a u n a ascuţit şi d u p ă fiecare
tăietură s ă fie bine şters. D a c ă cuţitul n u e
C h i p u l c u m t r e b u i e t ă i a ţ i a l t o i u l ş i p o r t - ţi n u t curat, m u rd ă ria n e a g r ă pe care o for-
alto iu l şi c u m t r e b u ie le g a ţi u n u i „ „ ,. j. \ 1 i
de aitui.. m e a z a se v a in atin g ere c u o ţelul se d e p u n e
pe tăieturi.
La legat să se b a g e d e s e a m ă , ca cele d o u ă părţi să n u se
s m in te a s c ă din loc şi straturile g e n e r a to a r e să s e potrivească. N um ai
î n cazul acesta, circulaţia sevei se p o a te face n e îm p ie d e c a tă între port-
altoi şi altoi şi p rin d e re a se va înd e plini. P e n tr u p rin d e re , este in d i­
f e re n t d ac ă le g ă tu ra s ’a făcut cu g u m ă ori cu b u m b ă c e l ; tr e b u ie să
s e o b s e rv e n u m a i ca le g ă tu r a să n u a c o p e re cu totul locul de altoire
în afară. Intre suciturile legăturii s ă ră m â ie to t d e a u n a u n loc, pe n tru
ca în aceste locuri căluşul (p ro d u s al stra turilor gen era tric e şi care
l e a g ă cele d o u ă părţi) s ă se p o a tă desvoltă n e îm p ie d e c a t şi să iasă
afară.
D acă te m p e r a tu r a n u e prea ridicată, altoii p o t fi n u m a i decât
legaţi d re p t d e arac. P e o v re m e caldă şi uscată însă se r e c o m a n d ă
c a co arde le să fie în d o ite cu b ă g a r e de s e a m ă sp re p ă m â n t şi să fie
tixate, d a c ă se p o a t e c u u n cârlig d e lem n. C o a rd ele astfel în d o ite
v o r fi u m b rite de fru n ze şi p o t sta astfel p â n ă ce la vârful altoiului
î n c e p e s ă p ic u re sevă. Aceasta este cel mai b u n se m n că z o n e le g e ­
n e r a to a r e ale altoiului şi p o r t altoiului s’au potrivit bine, ceeace este
c o n d iţia exenţială ca altoirea să prinză. Altoii cari d u p ă o jum ă ta te de
o r ă n u arată picături d e sevă, în cele mai m u lte cazuri n u prind.
C â n d se le a g ă altoii de a ra c s ă se b a g e de se a m ă , ca altoii să
n u se a tin g ă nici în tre ei, nici cu aracul, căci a r p u te â u ş o r s ă se
sm in te a sc ă d in loc.
Altoirile în ve rd e b in e făcute şi b in e legate a r a tă î n cu r â n d la
c a p u l altoiului o p ică tu ră de sevă, care e u n s e m n b u n pen tru reuşita
altoiului. D acă tăietura d e s u s a altoiu lui este şi a d o u a zi u m e d ă , viar
micul lă star dela s u b ţio a ra altoiului n u e ofilit, atunci se p o a te s p u n e
c u s ig u r a n ţă că altoiul va prinde.
 Dacă însă suprafaţa su p e rio a r ă ră m â n e uscată şi micul lăsta r î n ­
cepe să se veştejască, se p o a te s p u n e cu sig u ra n ţă că altoirea n u va
reuşi şi lucrul cel m a i b u n este să fie refăcută.

I n ce ooiistsi în g r i jir e a a lto ilo r în v e rd e ?

Dacă în tim pul lucrărilor de mai su s, p ă m â n tu l a fost bătătorit,

este bine să s e s a p e s p re a fi afânat.
D u p ă vre-o 8 — 10 zile via tre b u ie cerceta tă cu d e a m ă n u n tu l şi
altoirile nereuşite să se facă din nou . In acest tim p altoii reuşiţi, au
început să d e a mici lăstare.
Ruperea fru nz elo r portaltoiului face ca şi ochii acestuia s ă dea
în curând lăstari. Aceşti lăstari n u tre b u e sc înd e p ărtaţi cu totul, ci scur­
taţi la doi ochi. Ei vor ţine locul foilor tăiate. Dacă aceşti lăstari s’ar
rupe, portaltoiul nu se mai de sv oltă bine şi uneori n u se desvoltă
deloc. D a r nici nescurtaţi n u tre b u ie s ă răm âie, căci s ’ar desvoltă în p a ­
guba părţii altoite.
C â n d lăstarul altoiului va a v eâ o lu n g im e de vre-o 20 cm., va
trebui legat de arac, ca să n u se rupă. De aci încolo trebuie stro p it la
timp îm po triv a p e ro nospo re i. (La fiecare s ă p tă m â n ă s a u cel p u ţin la
10 zile odată). Toţi lăstarii sălbateci cari cresc din butuci, trebuie de
asemenea rupţi, în d a tă d u p ă apariţia lor.
La altoii legaţi cu b u m b ă c e l, se c a u tă d u p ă 10— 15 zile d ac ă le­
găturile nu-i gâtu esc. D acă da, se desface le g ă tu ra şi se face din nou ,
mai slab.
L e g ă tu ra nu tre b u e şte scoasă d e tot p e n tru c ă s u d u r a nu s ’a făcut
încă complect. D acă e n ev oie lăstarii altoiţi mai trebuie lăsaţi legaţi de
arac. Subţiorii po rta lto iu lu i sc sc u rte a z ă din cân d în când.
La sfârşitul lui Iulie legăturile se scot de tot. D acă b u m b a c u l n’a
putrezit, atunci p o a te fi lăsat p â n ă la a n u l viitor.
Legăturile d e g u m ă nu trebuie nici slăbite şi nici luate, d e oarece
se întind câ n d altoiul se în g ro a şe şi putrez e sc d u p ă câtva tim p aşâ
de tare, în c â t cad sing ure.
D in p ricina tim pului nefavorabil sa u din alte îm prejurări se poate
întâmpla, ca să nu p rin d ă nici u n altoi d e p e u n butuc. In cazul acesta,
dacă n u e p re a târziu, altoirea tre b u ie repetată. Dacă e prea târziu,
atunci la fiecare lăstar se Iasă s ă crească o su bţioară, pe n tru ca să dea
frunze şi astfel ră d ă c in a b u tu c u lu i să se îm p uternicească iarăşi.
D u p ă sfârşitul lui Iunie să n u se mai facă nici o altoire în verde,
căci ar dă lăstari p re a slabi cari n ’a r mai p u te â sţj se desvolte.
O să p a r e d e a s ă a p ă m â n tu l u i şi o tăiere r e g u la tă a subţiorilor
portaltoiului şi altoiului, g r ă b e s c foarte m ult d esv oltarea viţelor altoite
în verde. D e ac e ea lucrurile acestea trebuie făcute cu m u ltă b ă g a r e de
seamă.
Dacă Ia u n b u t u c au reuşit m ai mulţi altoi, acei lăstari altoiţi de
cari n u a v e m nev oie, îi p u n e m să facă rădăcini. P e n tr u aceasta se leagă
portaltoiul cu sâ rm ă s u b n o d u l cel m ai de jo s şi tot b u tu c u l îl a c o p e ­
rim cu p ă m â n t, p â n ă la vre-o 20 cm înălţim e. Prin faptul că l-am legat
cu sâ rm ă , o p rim circulaţia sevii şi dacă p ă m â n t u l este u m e d , în locul
 rădăcini. Lăstarul altoit care e ho-
acela în cepe n u m a i decât să d e a
tărit pentru ingropat nu trebuie să fie legat.

C um s c face în g r o p a r e a v iţelo r a lto ite îu v e r d e ?

D e oa re c e altoirile în verde se fac cam la 5 0 - - 6 0 cm. d e a s u p r a

p ă m â n tu lu i , butucii tre b u ie în g ro p a ţi p e n tr u ca altoiul s ă fie a d u s . l a
suprafaţa p ă m â n tu lu i.
Î n g ro p a r e a s e face ori to a m n a ,
d u p ă ce altoii s’a u d e svolta t c o m ­
plect, ori în p rim ă v ara viitoare.
S e s a p ă cu b ă g a r e d e se a m ă î m ­
p r e ju r u l b u tu c u lu i şi i se de sco ­
p e ră rădăcin a. G r o a p a se face a ş â
d e m a r e ca s ă p oţi sta b in e în
ea şi lucra.
T o a te rădăcinile, atât cele de
p e tu lp in ă direct, cât şi cele s e ­
c u n d a re se scurtează, afară de
cele principale. Toţi ochii de p e
portaltoi şi d ep e capul b u tu c u lu i
tre b u ie tăiaţi p e n tr u ca să n u deâ
cu m v a lăstari sălbateci. Butucul
este astfel a şe z a t p e fundul gropii
Fig. 28.
încât altoiul să fie la locul cu v e ­
U n b u t u c a lt o i i î n v e r d e şi î n g r o p a t
nit, puţin d e a s u p r a p ă m â n tu lu i.
Lăstarii n e tre b u in cio şi n u su n t
tăiaţi decât câ n d viţa a fost în g r o p a tă fără s ă sufere vre-o strică­
ciune. La în d o it treb u ie s ă se b a g e b in e de se a m ă , ca nici butucul
şi nici lăstarul altoit să n u se strice. D acă nici butucul şi nici lăstarul
n u pot fi îndoiţi, p o t fi a m â n d o i suciţi. Cu chipul acesta viţa altoită
p o a te fi trasă ac o lo u n d e e nevoie, fără pericol de a fi ru ptă.
G r o a p a este a p o i u m p lu tă cn p ă m â n t care e m e re u bătucit. Dacă
p ă m â n tu l e foarte sărac, se cere atunci ca la în g r o p a r e să fie g u n o it. Ca
şi la p lan ta re să se în tre b u in ţe ze g u n o i b in e putrezit. Să se o b s e rv e ca
g u n o i u l să nu vie î n atin g e re cu viţa.
Lă sta ru l altoit va fi apoi scu rtat la 1— 2 ochi şi, ca să fie a p ă ra t
de g e ru l ernii, va fi aco p e rit cu păm ân t.
In prim ă va ră , lăstarul altoit în ve rd e va fi de sc op e rit p â n ă la locul
d e altoire.
Altoii în ve rd e se de sv oltă a ş â de b in e în al doilea an, încât la
tăiere t o a m n a , li se p o t lăsă le m n e d e r o d scurte s a u cel p u ţin coarda
lungi.

T ă ie re a viţei.
>
Tă ie rea are de sc o p să d e a fo rm a cea mai potrivită viţei d u p ă
îm prejurările în carc creşte. E a este c o n d iţio n a tă d e lu n g im e a şi forma
Irmnnliii vrrliin nrrrum hi fir nrnlrinrrn hiilnnilni Fnrniarra'vilri sa
 face prin plivitul lăstarilor verzi şi prin tăierea lem n ului c o p t în to a m n ă
sau în prim ăvară. D acă a v e m î n ve de re diferitele localităţi u n d e s e cul­
tivă via, g ă sim că se în treb u in ţe a ză diferite m e to d e d e tăiere. In părţile
dela sud g ă sim feluri de tăiere înalte, acolo de cele mai multe ori viţa
se ridică p e copaci s a u p e u m b ra re . T e m p e r a tu r a este p r in acele locuri
aşâ de favorabilă, în c â t s tru g u rii se coc în to a te îm p rejurările. Acolo
coardele n u tre b u ie p ro te jate nici îm p o triv a frigului iernii. D e aceea
nici n u p o a te fi v o r b a d e vre-o m e to d ă d e tăiere.
C u totul altfel s ta u lucrurile în localităţile nordice. Intr’acestea î m p r e ­
jurările n u m a i s u n t a ş â de favorabile p en tru d esvo ltarea viţei şi coacerea
strugurilor. Su ccesul viei a tâ r n ă de diferitele a ju to a r e ce se d a u creş­
terii viţei. F r ig u l de p e s te iarnă n u p erm ite, în cele mai d e se cazuri, ca
viţa să fie lăsată neînvelită, ci cere ca să fie a p ă r a tă prin învelire, ceeace
e posibil n u m a i c â n d viţa este tăia tă cum trebuie.
Afară d e a c e a sta tăiatul viei este c o n d iţio n a t şi d e intenţia no a stră
de a p ro d u ce calităţi s a u cantităţi. In g e n e r a l principiul că : cu cât e
mai m a r e cantitatea de stru g u ri, cu atâ t e m a i s la b ă calitatea, — este
adevărat.
Can titate a produ c ţiei este c o n d iţio n a tă în să, afară d e felul viţei,
în p rim u l râ n d d e felul d e tăiere. Cu cât felul d e tăiere e mai înalt,
adică cu cât le m n u l vechiu e lăsat mai l u n g la o viţă, cu atât mai m a r e
va fi c an titatea d e stru g u ri. Cu cât mai lu n g în să va fi lem nul cel
bătrân, cu atâ t mai d e pa rte v o r stă d e p ă m â n t le m n e le d e rod şi cu atât
m a i d e p a r te v o r fi strugurii, cari se vor coace d in această pricină mai
târziu şi mai ră u , d ecât d a c ă ar stă mai a p r o a p e d e păm ânt.
Calităţile de v inuri ex cep ţional d e b u n e n u se p o t că p ă tă decât
d in viţele tăiate astfel, în c â t le m n u l d e r o d şi î m p r e u n ă cu el ciorchinele,
să s e afle cât m ai a p r o a p e d e p ă m â n t ; tăietura s e face aşâ d e scurtă
încât p ro d u c ţia este m inim a lă . Astfel d e pildă în patria celebrului vin
de T o k a y g ă sim în g e n e r a l tăierea scurtă cu c e p i ; viticultorul este m u l­
ţu m it d a că re u şe şte ca u n b u tu c s ă facă 5 — 6 ciorchini. în d a tă ce le m n u l
cel vechi este lăsat mai l u n g şi coa rde le s u n t tăiate mai lu n g i decât
la doi ochi, se fac p re a m ulţi ciorchini, d a r n u se coc în d e a ju n s spre
a în c e p e s ă se stafidească, c o n d iţiu n e e se n ţia lă ce se cere stru g u rilo r
d in care se face vinul d e Tokay.
D e oa re ce în R o m â n ia, viţe le în cele m ai m u lte cazuri tre b u ie să
fie a p ă ra te d e frigul iernii, iar pe d e a ltă p a rte se face tăietura, care ad uc e
•cea m a i m a r e pro ducţie, v o m în tr e b u in ţa felurile d e tăiere între bu inţa te
şi cari se potrivesc mai m u lt cu îm prejurările. F e lu l cel mai vechi de
tăiere, a fo st acela, care se m a i în tre b u in ţe a z ă şi astăzi p e a lo c u re a în
M o l d o v a : tăierea î n u m b relă . Această tăiere costă în aceea că la viţă se
lasă mai m u lte c o a rd e vechi, n u m ite pueţi, şi p e fiecare d in aceşti
pueţi se lasă u n u l sa u doi lăstari roditori. Aceştia s u n t aşezaţi în formă
d e u m b re lă în ju ru l b u tu c u lu i şi le gaţi d e araci cam la 60 cm. înălţime.
In viile noi, nu se mai r e c o m a n d ă acest m o d d e tăiere, d e oarece
îm piedică b u n a îngrijire a viţei, tăierea ră dă c inilor din altoi, p rec u m
ş i lupta im p o r ta n tă ce tr e b u ie d u s ă îm potriva P e ro n o sp o rii, esclude
a p r o a p e cu totul îngrijirea re g u la tă a p ă m â n tu lu i.
 Ce f e lu ri d e tă ie r e s u n t d e r e c o m a n d a t î u a c t u a le le î m p r e j u r ă r i
în R o m â n ia ?

P e n tr u viile mai mici, aşi re­

c o m a n d a în prim ul râ n d tăierea,
care se în tr e b u in ţe a z ă d e m ultă
F ig . 27. vrem e în T ran silvan ia, a ş â num ita
A rata v iţa în m o m e n tu l
să d irii.
tăiere transilvăneană cu pu n te
şi cu arc.
C u m să săvârşeşte ac e a stă tă­
iere ?
La sădire, viţa este scurtată la
u n ochi. E a d ă peste v a ră un
F i8- 29-
lăstar. D acă dă mai mulţi, n u va
A r a tă v iţa d u p ă p r im ă tăiere.
îi p ăstrat decât cel m a i puternic,
cel care se află m a i jo s pe tul­
pin ă, iar ceilalţi v o r fi în d e p ă r ­
taţi. P e n tr u ca lăstarul acesta să
n u se r u p ă treb u ie legat d e arac. F i g . 28
Aceiaşi v iţă în t o a m n a
T ă ie r e a n u s e p o a te în c e p e d e ­ prim u lu i a n înainte
cât în to a m n ă s a u chiar în p r i ­ d e tăiere.

m ăv a ră . E a co n stă în aceea, că
tâ n ă r u l lăstar e tă iat la doi ochi.
Din cepul cu doi ochi, vor
d a în tim pul celei d e a d o u a
veri, doi lăstari cari tre b u ie să
se afle faţă î n faţă.
Lăstarul ce se află m ai sus, va
fi tă ia t la 4 5 ochi p e n tru a for­
m a p u n te a în anul viitor, iar lăs­
tarul d e jo s, va fi tăia t la un
Fig 30. o c h i- C e P ul d e s u s v a î o r m a in F i g . 31.
Arată o viţs de doi ani. a n u ] viitor p u n te a , ia r cepul de V iţa d e 2 ani d u p ă ’
tăiere
m 3 9 M £ L m IL""?* jo s cu u n ochi, se n u m e ş te cep
de rezervă.
D in p u n te lă s ă m să crească o coardă. C ep ul d e rezervă va d a
în fiecare an u n lăstar, care la caz de ne vo ie va fi în tr e b u in ţa t p en tru
form area u n e i n o u i p un ţi. C â n d p u n te a s a d esvoltat b in e , în a n u l al
treilea p o a te da câţiva ciorchini. D acă lăstarii d e p e p u n t e d a u struguri,
s e lasă şi lăstarii de jos. Dacă însă n ’a u d a t rod, atunci se taie lăstarii de
jos si n u se lasă d e c â t cei doi d e sus. Din lăstarii d e sus, u n u l va fi
l ă s a t ' s ă fo rm eze c o a r d a din a n u l viitor. A m â n d o i s u n t legaţi ia vrem e
d e arac ca să s e p o a tă desvoltă b in e şi p en tru ca să nu-i frângă vântul.
Şi lă starul d e rezervă tre b u ie să fie legat. D acă lăstarul ieşit din pu n te
a dat stru g u ri, lăstarii răm aşi jo s tre b u ie scurtaţi la trei frunze d e a su p ra
ultimei ciorchine, p e n tr u ca să n u a c o p e re pe cei doi lăstari de mai
sus, cari trebuie să form eze coa rd e le legate în arc şi pe n tru ca aceştia
să se p o a tă de sv oltă m a i bine. T ăie re a din to a m n a a n u lu i al treilea se
 face, cum a m mai
sp us, astfel încât din
cei doi cepi cc-au
d a t din p u n te , se
ta ie cel de jo s şi
n u m a i cel d e sus
se lasă ca să for­
m e z e c oa rda de rod
p e n tr u a n u l viitor.
Lăstarul cepului
d e rezervă tre b u ie
scu rtat la un ochi. La
speciile cu p ro ducţie
s la b ă ca de pildă S a ­
F ig . 33.
u v ig n o n , Rhein-Ri- O viţă b in e d e s v o lta tă în p rim ă v a r a
a n u l u i al p a t r u l e a , d u p ă c e c e p u l r o ­
e s i i n g s a u la cele cari d i t o r a f o s t l e g a t î n f o r m ă d e arc
se desvoltă-puternic,
ca F e te as ca , se p o t
lăsa d o u ă c o a r d e cari
s ă fie le g a te în arc.
C o a r d a d e r o d pen tru
a n u l viitor va da din
c o a r d a î n d o i t ă î n arc.
S ă se a l e a g ă t o td e a ­
F ig . 32. T
A r a t ă î n a ş i b c u m t r e b u i e s ă -, un a u n lăstar, care
s e f a c ă t ă i e r e a u n e i v i ţ e d e t re i
a n i. C e p u l d e s u s v a p u r t a r o d se află a p r o a p e de
î n a n u l viito r. p u n te , a ş â că la vii­
to a re a tăiere, pu nte a
să sc lu n g e a sc ă cu
p u ţin . P e n tr u a fi s i­
g u ri, că o b ţin e m o
c o a rd ă b u n ă , se r e ­ F i g . 34.
c o m a n d ă ca doi ori O v i ţ ă b i n e t ă i a t ă , î n a l p a t r u l e a a n , d u p ă
trei lăstari să se lege c e l e m n u l d e r o d a f o s t l e g a t î n a r c . C e ­
pul d e r e z e r v ă e s te tă i a t i a 4 o c h i ca să
d e a ra c fără a fi f o r m e z e o n o u ă p u n t e .
scurtaţi. Ceilalţi lăs­
tari ce s ă află pe arc, v o r fi trataţi ca lem n de
rod, adică v o r fi scurtaţi p â n ă la trei s a u patru
frunze d e a s u p r a ultimei ciorchine.
De o arece dacă p u n te a s’ar lăsă lun gă, faptul
acesta ar p u te â influenţa nefavorabil a su pra des-
voltării şi puterii viţei, tre b u ie diri când în când
s ă fie în o ită sau întinerită. întinerirea punţii să
se facă n u m a i încetul cu încetul, ca să n u sufere
produ cţia.
D acă vrem să întinerim o p u n te , se taie viţa
la cepul de rezervă, la 4— 5 ochi, şi în a n u l u r ­
F i g - 35.
m ă to r se taie c o a rd a p e această p u nte. Toţi lăstarii
V ita în to a m n a a n u lu i al p a tru - d e p e arc vor fi trataţi ca lem n de ro d , adică
l e a ; a şi b a r a t ă u n d e t r e b u i e
s ă s e facă tăie re a . sc urtaţi d e a s u p r a ultimei ciorchine.
 In acelaş tim p s e caută, ca din părţile mai b ă tr â n e ale viţei, s ă se
ca p e te u n lăstar n o u , cât se p o a te mai a p r o a p e de p ă m â n t, şi p e p artea
o p u s ă p u n ţii celei n oui. L ă sta rul acesta va fi scurtat la u n o c hiu la
prim a tăiere şi va form a cepul de rezervă.

F ig . 36. F i g 37.
A r a tă v i ţ a d i n f i g u r a p r e c e d e n t ă , î n t o a m n a
A rată c u m p u n te a cea v eche e ste tăiată în a, iar u r m ă t o a r e . S e m n e l e o , b. ş i c a r a t ă u n d e t r e b u i e
lăstarul d e rez e rv ă e ste s c u rta t la u n o ch i. s ă s e f a c ă tăierea.

T ă ie re a t r a n s ilv ă n e a n ă î n a rc este u n a d in tre cele mai s im p le, dacă

e b in e făcută. P rin c ip a lu l este, ca c o a r d a s ă se lase p e le m n u l din a n u l
tr e c u t cât mai a p r o a p e d e b a z a acestuia, adică d e p u n te , p e n tru ca
aceasta să se lu n g e a sc ă cât m a i p u ţin pe fiece a n ce trece. D e aceea,
î n fiecare a n trebuie să se taie pe cepul d e rezervă, u n lă sta r care la
ne voie să p o a tă fi în tre b u in ţa t la în tin erirea punţii.
In ceeace priveşte p ute re a de p ro d u c ţiu n e a viţei tăiate şi tratate în
chipul acesta, re zu ltatele v o r fi foarte m u l ţ u m i t o a r e ; m ai ales d a c ă vom
lăsa d o u ă arcuri p e n tru fiecare b utuc, p r o d u c ţiu n e a va fi foarte mare.
In T ra n silv a n ia există re g iu n i u n d e de p ild ă G o r d a n u l p ro d u c e de
hectar 200 hl. d e vin.

T ă i e r e a a ş ă z i s ă «lin IMUsues.

Acest fel de tăiere s e în tr e b u in ţe a z ă mai m u lt în re g iu n e a Aradului,

şi-şi ia n u m e le dela u n sat din a p ro p ie re d e Arad, n u m it M e ne s. E a
este a proape la fel cu tăierea G u y o t d e s p re care v o m vorbi mai târziu.
Deosebirea între cele d o u ă tăieri co n stă în ac e ea că la tăierea M enes,
lemnul rod itor este legat în formă de arc, p e c â n d la m e to d a G u y o t
este îndoit orizontal, f o r m â n d u n cordon.
T ăierea M e n e s se p otriveşte p e n tru speciile cari p r o d u c m ult, de
oarece la ea, n u se p o ate face niciodată mai m u lt d e c â t u n arc. Se re­
comandă mai ales câ n d avem în v ed ere mai m u lt calitatea stru g u rilo r
decât cantitatea. Acolo u n d e vo im să în tre b u in ţă m tăierea M e ne s, să
nu se pla nte z e butucii la mai m u lt de 1 . 3 0 — 1.40 m. d epărtare, de
oarece la o d e p ă rta re mai m a re , p ă m â n tu l ar fi preâ p u ţin în trebuinţat.

C u m se fiice a c c n s lit tftiere?

La plantare, viţa este tăia tă la un

F i g 33.
Viţa p l a n t a t ă c u l ă s t a r u l
tăi at la u n o c h i .
ochi şi din acest cep se va lăsă
peste vară un lăstar. Lăstarul acesta
va fi tăiat la 2 ochi ori în to a m n a
aceluiaşi an, ori în p rim ă v a ra u r m ă ­
toare. Acestor doi cepi li se lasă în al
d o ile a a n doi lăstari, ce tre b u ie să
se afle faţă în faţă.
T ă ie r e a acestei viţe de 2 ani, se
face a s t f e l :
Lăstarul cel de s u s se scurtează
la doi ochi, iar cel de jo s n u m a i la
u n ochi.
C epul d e s u s, care va trebui să

F i g . 41.
V iţa iu to a m n a a nului
F I . 39. al doilea în ain te de tă ­
F i g . 40. iere ; s e m n e le ara tă
V iţa i n t o a m n a p r im u lu i
u n d e t r e b u ie s ă s e facă
an. Sem nul a ra tă u n d e se
V i ţ a î n p r i m ă v a r a a n u lu i al d o ile a . tăierea.
va face tăie re a .

poarte rod, s e n u m e ş t e cep d e o g or, iar c e p u l de jo s, tăiat la u n ochi

se n u m e ş te cep d e rezervă
In vara a n u lu i al treilea, viţa va fi tratată cum arată figura 43.
Pe cepul d e o g o r s e află doi lăstari, iar pe cepul de rezervă u nu l.
Dintre lăstarii de p e cepul de o g o r , cel m ai de s u s va fi lăsat ca lemn
roditor, iar cel de jo s va fi lăsat ca cep de rezervă p en tru anul viitor
şi va fi scurtat la u n ochi. Lăstarul care a crescut p e cepul d e rezervă
din anul trecut, va fi lăsat ca cep de o g o r pen tru a n u l viitor şi va fi
scurtat la doi ochi.
In prim ăvara a n u lu i al patrulea, c oa rd a va fi legata in cerc.
Aracul tre b u ie să fie astfel aşezat încât să îm p a rtă cercul în d o u ă . La
legare să se o b s e rv e ca cercul să aibă o form ă regulată.

Fig- 42,
° a l " t r e i l e a * a ' ? . ' 8 ' 3 OChi şi V 8 f o r m ă Cepul de
F i g . 43.
V i t ă a r ă t a t ă tle f i g u r a
p re c e d e n tă in to a m n a
a n u lu i al treilea în a in te
d e t ă i e r e . S e m n e l e a-
ra tă u n d e s e va face
tăierea.
îngrijirea acestui b utu c
în tim pul verii, constă în
aceea că la cepul d e o g o r
se lasă doi lăstari, iar la
cepul de rezervă se lasă
u n lăstar, care se le a g ă la
vre m e d e arac, ca s ă se
p o a tă desvoltă b in e şi să
n u se rupă . Lăstarii ce d a u
din cerc, vor fi trataţi ca
lem n d e rod, adică se vor
tăia la trei frunze, d e a ­
s u p ra ultimei ciorchine.
F i g . 44.
Lăstarii fără d e ro d tre ­
Viţă d e trei a n i d u p ă leg area
b u e s c tăiaţi cu totul. lă s ta ru lu i d e rod, în p rim ă v ara ,
a n u lu i al p a tru le a
La viitoarea tăiere se
va tăiă cercul d e as u p ra
cepului d e rezervă, ce se
află s u b el, Ia b. cepul
d e rezervă din a n u l tre-
cut va fi tăiat în a, la 2
o g o r p e n tr u a n u l viitor, ce­
pului d e o g o r din a n u l trecut
i se lasă lăstarul d e s u s ca
c oa rd ă p e n tr u a n u l viitor, iar
cel de jo s va fi tăiat în c, la
u n ochi şi va forma cepul de
rezervă. D esvo ltarea acestui b u ­
tuc se p o a te v e d e a în figura 47.
D u p ă c u m se o b se rv ă cepul
de rezervă d, este form at aici
d in tr’u n lăstar care a d a t din
părţile inferioare ale butucului.
Aceasta se face pen tru ca un
b r a ţ al b u tu c u lu i să nu se l u n ­
g e a sc ă p re a m u lt şi p e n tr u ca
lăstarii să se ţie cât m ai a p ro a p e
d e p ă m â n t. D u p ă c u m se vede
şi din cele ce a m s pus, la a-
ceastă tăiere treb u ie să se o b ­
se rv e ca c o a r d a din a n u l viitor,
să s e afle to td e a u n a p e partea
o p u s ă cercului din a n u l acela, F i g . 45.
p e n tr u că altfel viţa îşi va pierde V i ţ a d i n f i g u r a p r e c e d e n t ă în-
f orm a re g u la tă şi n u se mai t o a m n a a n u lu i al p a t r u l e a ; lite­
r e l e o , b şi c a ra t ă u n d e s e v a
d e sv oltă egal. L ucrul acesta face tăierea. v
 e ste şi foarte u ş o r
d e făcut a c o lo u n d e
ochii cepilor n u s u ­
feră stricăciuni. Dacă
cu tim p u l u n braţ
al viţei s e lu n g e ş te
prea tare, atunci tre ­
b u ie să s e lase un
lă sta r din p a rte a i n ­
ferioară a b u tu c u lu i,
cu m se v e d e în fi­
g u r a 47 la d, care să
fie tăiat ca cep de
rezervă.

Fig.

V iţa d in fig u ra p r e c e d e n t ă d u p ă
tăie re ş i d u p ă c e c o a rd a d e rod
s'a lega t în cerc.

M etoda p e r îe c ţ i o n a t ă f d e tă ie re G uyot.
F i g . 47.

T ă ie r e a aceasta se săvârşeşte în acelaş chip cinc eie a" , S e n i n e l e a. b, c, d,

ca şi tă ie re a p rece d e n tă. D e o s e b ir e a co n stă n u m a i a b u n d e trebuie7$ăşe iac»
în aceea, că la a c e a stă tăiere, c o a r d a nu e legată dierca'
în cerc, ci e lăsată ca c o r d o n o rizontal şi e le g a tă d e o sâ rm ă , o r i ­
zontală. U n avantaj al acestui chip d e tăiere este, că din p ric in avp o ­
ziţiei oriz on tale a coardei, seva s e îm p a r te egal în to a te părţile şi to a te
ochiurile d a u tot a ş â d e b ine . D in faptul că toţi strug urii se află la
aceiaşi în ă lţim e d e p ă m â n t, ei se d esvo ltă mai b in e şi se coc to t u n a
de rep ede. Viţa se p o a te îngriji mai b in e , lucrările în ve rde s u n t ţ m a i
u ş o r d e făcut, iar lu p ta îm p o triv a p e r o n o s p o re i s a u a alto r d u ş m a n i ai
viţei se p o a te face m u lt mai a m ăn unţit.
De oare c e la acest m e to d d e tăiere se p o t lăsă şi d o u ă coarde,
el este r e c o m a n d a t m ai ales acolo u n d e s e are în v e de re în prim ul
r â n d o p r o d u c ţie mai a b u n d e n tă . _ . .
D e oare c e s tru g u rii se desvoltă m u lt mai egal şi se coc m ai si­
m u lta n ca la orice altă tăiere, m e to d a ac e a sta se r e c o m a n d ă m a i ales
acolo unde voim să producem struguri frum oşi de masă.
M e to d a d e tăiere G u y o t m ai are a v antaju l, că este cea m a i s i m ­
plă din to a te m e to d e le d e tăiere, aşâ că chiar lucrătorul, care pâ n ă
atunci n ’a u m b l a t cu nici-o viţă, p o a te învăţă foarte u şo r tăierea şi
tăiatul în verde, de oa re c e po ziţia c epilor şi a c oa rde i î n g ă d u ie foarte
u ş o r să-şi d e a s e a m a d e în tr e a g a viţă d i n t r ’odată.
S in g u ru l d e sa v a n taj al acestei m eto de , c o n s tă în faptul ca a r a n j a ­
m e n te le făcute în vii p e n tr u e xp loatarea viţei prin această m e to d ă , s u n t
m u l t m a i s c u m p e d e câ t cele făcute p e n tr u tăierea în arc, descrisă mai
în a in te . La m e t o d a G u y o t fiecare b u tu c a re n e v o ie d e u n arac şi afara
•de el m ai are ne vo ie d e d o u ă râ n d u ri de s â r m e întinse d e a lu n g u l r â n ­
du lu i, în care sc o p la capătul rân d u rilo r tre b u ie să se în fin g ă to td e a u n a
u n p a r puternic.
Aracii hotă rîţi p e n tru fixarea sâ rm e lo r, tr e b u ie s ă a ib ă o lu n g im e
d e 1.50 m. D e 50 cm. vor fi b ă g a ţi în p ă m â n t iar 1 m. r ă m â n e d e a ­
s u p r a p ă m â n tu lu i. S â r m a d e s u s este b in e s ă se lege d e vârful parului.
P e n tr u ca să s e p o a tă în tin d e a d o u a sârm ă, se b a te în araci la înăl-
-ţimea c uvenită, u n cârlig de fier p rin care se trece sârm a. S â rm a va
sprijini şi mai b in e viţa, cu a ju to ru l u n o r araci m a i mici b ătu ţi din
d i n s ta n ţă în distanţă în p ă m â n t. P e n tr u ca sâ r m a să fie b in e întinsă
p e to a tă lu n g i m e a şi să stea la înă lţim e a cuvenită, va fi fixată cu p a ­
p u r ă d e fiecare al doilea arac. S â rm a treb u ie să a ib ă o g ro s im e de
1 8— 2 mm.
S â r m a d e jo s e b in e să fie în tin s ă la 50 cm. înălţim e, iar cea
•de s u s la 1 m. S â r m a de jo s serveşte ca coa rde le de rod să p o tă fi
le g a te p e ea orizontal, iar s â r m a de s u s serveşte ca s ă se le g e pe ea
lăstarii, ce v o r eşl din c o a rd e şi v o r p u rtă ciorchini, iar p e aracii de
l â n g ă fiecare b u t u c se v o r legă „lăstarii principali" ce v o r d a din
diferiţii cepi şi d e cari v o m a v eâ ne vo ie la viitoarea tăiere.
T ă ie r e a p re cu m şi, lucrările în verde s u n t foarte u ş o a r e şi p o t fi
făcute de oricine, tocmai pe n tru ca lăstarii tre buincioşi p e n tr u fo rm area
le m n u lu i d e rod şi a cepilor d in a n u l viitor, s u n t legaţi d e arac, pe
c â n d lăstarii ce d a u din le m n u l de r o d actual şi cari n ’a u alt scop
d e c â t să d e a fructele din anul acesta, s u n t leg aţi de s â r m a d e s u s şi
d a c ă cresc p este sâ rm ă , p o t fi scurtaţi.

F i g . 48.

M e to d a p e rfe c ţio n a tă d e tă ie re G u y o t cu d o u ă r â n d u r i d e s â r m ă ; î n s tâ n g a v i ţa tă ia tă de 6 a n i,
, în d r e a p ta a ceeaşi v iţă î n t o a m n a u r m ă to a r e , în a in te d e tăiere.

D a c ă vrem să facem e c o n o m ie la dispo ziţiun ea tre buito are p e n tr u

a c ea stă m e to d ă de tăiere, re n u n ţă m la sâ rm e le inferioare, le g â n d c o a r­
d e le oriz on ta le ale u n u i b u l u c d e aracul b u tu c u lu i alăturat. In cazyl
 acesta d e p ărtare a d in tre b utuc i, nu tre b u ie să fie mai m are de 1.20—
1.30 m. şi tre b u ie să o b s e r v ă m la tăiere, ca coardele din a n u l u r m ă t o r
să rămâie d estul d e lungi.
D u p ă cum a m văzut, d isp o z iţiu n e a p e n tr u această m e to d ă d e
tăiere este m u lt m a i sc u m p ă , d e oarece afară de sâ r m ă şi de parii din
capăt, m a i e ne v oie şi de araci la fiecare butuc. De aceea s ’a încercat
a se a ra n jă în aşâ chip sâ rm e le încât să n u m a i fie nevoie de araci, mai
ales în acele re giu ni, u n d e ei s u n t g re u de găsit şi ar necesită chel-
tueli mari. Şi în R o m â n ia , în u n e le re g iu n i, m e to d a aceasta are partizani
şi se în tre b u in ţe a z ă . T re b u ie în s ă să s p u n e m că tăierea şi lucrările în
verde la a c e a stă m e to d ă aşă zisă in spalier, s u n t defectuoase şi nu se
pot face sistematic.
B a chiar în u n e le cazuri, nici n u mai p o a t e fi vo rb a de vre-o m e ­
todă d e tăiere. Mie mi s ’a p ă r u t curios în viile cu a s e m e n e a dispoziţii
de spaliere, mai ales faptul că lipsesc foarte m ulţi butuci. D a r viticul­
torul n u e în c u rca t de faptul acesta, ci el lasă la tăiere c oa rd e a ş â de
lungi viţei vecine, încât s ă a c o p e re şi locul viţei ce lipseşte. Iar la
a ra nja re a viţei, lăstarii s u n t în cele mai m ulte cazuri legaţi amestecaţi,
fără să se b a g e în s e a m ă la ce servesc ei, dacă trebuie lăsaţi ca să
formeze coa rd a din a n u l viitor s a u d a c ă s u n t hotărîţi ca să d e a rod în
anul acesta. De m ulte ori am p u t u t o b se rv ă că în viile acestea se le­
g a u c o a r d e o rizo nta le d e 5 - 6 metri. Este u ş o r de înţeles că în a s e ­
m e n e a cazuri este a p r o a p e exclusă o desvoltare e g a lă şi o coacere
perfectă a s tru g u r ilo r ca şi a lem n u lu i. Orice m o d de tăiere a viţei
trebuie s ă facă po sibilă îngrijirea fiecărei viţe în parte.
E drept, că tăie rea şi lucrările în v erd e s u n t lucrări o b işn uite ce
se fac d u p ă tipic, dar e l e 't r e b u i e să fie potrivite îm p re ju ră rilo r şi stării
fiecărei viţe în parte, căci n u m a i atunci îşi p o t în d e p lin i scopul.

C u m sc f a c s p a li e r e le «le s ă r m i i ?

P e n tr u c o n s tru ire a spalierelor de sârm ă, a v e m nev oie în prim ul

râ n d de pari g ro şi p e n tru capete şi p e n tr u mijloc, d e sâ r m ă zincuită de
3 m m . g r o sim e , d e sc o a b e d e fier, d e m aşini de întin s sâ rm ă , cari a u
d e sc o p ca să în tin z ă în fiecare a n sâ rm a atât cât trebuie. Stâlpii din
capete şi cei mijlocaşi se fac mai econo m icoşi din pari de ştejar, sau
dela u n tim p încoace d e be ton .
L u n g im e a parilor este c o n d iţio n ată d e î n ă lţim e a pe care vrem s ’o
d ă m spalierului, iar înă lţim e a acestuia este c o n d iţio n a tă de creşterea
speciei d e viţă p e n tr u care-1 facem. C u cât viţa creşte m ai tare în acel
p ă m â n t, cu atâ t mai înalt tre b u ie să fie spalierul. La îm p reju rările dela
noi, se r e c o m a n d ă să se facă spalieru l la în ă lţim e a de 1.30— 1.70 m.
La înă lţim e a d e 1.30 s u n t d e a ju n s 3 r â n d u r i d e sâ rm e , la înă lţim e a
d e 1.70 tr e b u ie în s ă 4 sârm e.
P e n tr u înălţim e a d e 1.30 m. avem n e voie d e stâlpi cam de 2 m ;
pen tru în ălţim ea de 1.70 m., n e tre b u ie stâ lpi de circa 2.40, d e oarece
stâlpii trebuie b ă g a ţi în p ă m â n t de 50 cm., iar cu 10 cm. treb u ie s ă
treacă p e s te ultim a sârm ă.
P e n tr u ca spalieru l să du re z e cât mai mult, s ă se ia stâlpi cât mai
pu ternic i. Stâlpii din lem n d e ste ja r să a ib ă u n d ia m e tru de cel puţin
12— 14 cm. Stâlpii de b eto n e b in e s ă se facă pătraţi şi să a ib ă o
g r o s im e d e 10— 12 cm. S c o a b e le de fier cari ţin s â r m a trebuie p r e ­
vă zu te la stâlpii d e b e to n , chiar la facerea lor.
Stâlpii d e ste ja r treb u ie curăţiţi n u m a i decât d e coajă şi ca să-i
facem mai rezistenţi, s e a rd e p u ţin partea ce vine b ă g a tă în păm â n t,
sa u dacă s u n t uscaţi, s ă fie unşi cu s m o a lă sa u cu ca rb o lin e u m . P r ă ­
jinile de a bia tă ieate p o t fi întărite p r in sulfatare, adică s u n t b ă g a te
în tr ’o solu ţie 4 % d e sulfat de cup ru (fără calce) şi s u n t lăsate în ea
4— 5 zile.
L a c a r a te le rân d u rile să s e p u n ă stâlpii cei mai puternici, p e când
mijlocaşii ce sc p u n la distanţe de 6— 8 metri, p o t fi şi m a i subţiri.
P e n tr u ca stâlpii din capete s ă p o a tă o p u n e mai m u l tă rezistenţă,
s ă n u fie b ătuţi vertical ci aplecaţi în afară şi să se în tărească în afară
cu o sâ rm ă fixată în p ă m â n t printr’o p iatră m a r e sau p r in tr ’u n lemn
g r o s de 10— 12 cm. şi l u n g de 60 cm. S ârm e le se p u n astfel încât
cea inferioară să fie la 50 cm. d e p ă m â n t, iar celelalte să fie aşezate
la distanţe d e 40 cm.

F i g . 49.

C h ip u l c u ra s e b a g ă î n p ă m â n t s tâ lp u l d in c a p ă i şi c u m s e î n ti n d s â rm e le p e n t r u u n sp a lie r
d e 1.30 m . î n ă l ţ i m e .

C â n d facem rân d u ri lu n g i, trebuie să p u n e m la a m â n d o u ă capetele

m a şini de în tin s s ârm a , p e câ n d la r â n d u ri scurte a j u n g n u m a i la un
capăt. M aşin ile s u n t fixate cu o b ucăţică d e sâ r m ă de stâlpii din capete.
Sârm a în tin să este apoi trecută prin m a ş in ă şi în vâ rtin d-o pe aceasta,
în tin d em sâ rm a cât trebuie. P e mijlocaşi, s â r m a se fixează cu sco abe
de fier, dar acestea n u tre b u ie să fie p re a a d â n c bătute, ca s ă nu
îm p ied ice s â r m a d e a se mişca a tu n c i când vrem s’o întindem .
 Cum tre b u ie h & se f a c ă t ă i e r e a viţei p e n t r u a c e s t s p a l i e r ?

Lucrul cel m ai sim p lu este, ca viţa să se taie d u p ă principiile

Guyot sau M e n es. In cele ce u rm e a z ă , vom mai trată o d a tă p e scurt
metoda aceasta d in urm ă.
In t o a m n a p rim u lu i an, ori î n prim ăv a ra celui d e al doilea an,
viţa este tăia tă la doi ochi. Din cepul tăiat la doi ochi, lăsăm îii
vara anului al doilea doi lăstari, ce sta u faţă î n faţă, cari la viitoarea
tăiere, su n t astfel tăiaţi ca cel de jo s să păstreze 2 ochi, iar cel d e sus
3 - 4 ochi. In a n u l al treilea lă săm din cepul d e s u s doi lăstari şi din
cel de jo s tot d o i ; d a c ă se p o a te să fie faţă în faţă. T ă ie r e a din to a m n ă
se face astfel, încât la cepul cel l u n g se lasă o c o a r d ă s a u d o u ă , d u p ă
cât e de puternic, p e c â n d lă starul de s u s al c ep ului celui scurt e tăiat
la 3 —4 ochi, iar cel de jos la doi ochi.

F i g . 50.

V iţa p e spalierul d e sâ rm ă

în anul în tâ i în a l doilea î n a l t re i le a .

C o a rd a va fi apoi le g a tă orizontal de sâ rm ă , în prim ăvara urm ăto are.

D a c ă s ’au lăsat d o u ă co arde, atunci u n a din ele se p o a te lega d e cea
d e -a d o u a s â rm ă , de oa re c e astfel îm p ă rţire a lăstarilor este aceeaşi, iar
um b ra este m a i m ică d e câ t atunci c â n d a m â n d o u ă c o ard ele ar fi legate
pe aceeaşi sârm ă.
La a c ea stă m e to d ă d e legare a viţei, să n u se lase m ai m u lt decât
 d o u ă co arde d e b utuc. E d re p t că cantitatea stru g u rilo r creşte cu n u ­
m ă rul c o a r d e lo r ; rezultatul ultim va fi în s ă acelaş ca şi când am avea
mai p uţini stru g u ri, d a c ă avem î n v e d e r e că o viţă n u p o a te desvoltă
î n d e a ju n s şi coace d ecât u n a n u m i t n u m ă r d e ciorchini.
In ceeace priveşte îngrijirea viţei d e p e spaliere d e sâ rm ă , e a va
fi aceeaşi ca şi la m e to d a G uyot.

C h ip u l c u m tre b u ie le g a tă c o a rd a d e s â r m ă in fe rio a ră ; în d r e a p t a e s te ace ia şi v ită

î n to a m n a acelu ia ş an.

Lăstarii d u p ă cepi d e care avem ne vo ie p e n tr u fo rm area c o ard elor

d in a n u l viitor, v o r fi legaţi vertical p e sârm ă, şi n u m a i cân d a u crescut
cu 2 0 — 30 cm. p e ste s â r m a cea mai de s u s , v o r fi tăiaţi.
Lăstarii de rod, adică acei lăstari, cari d a u d in c oa rd a le g a tă ori­
zontal şi cari au stru guri, v o r fi legaţi d e s â r m a mijlocie, sa u dacă
spalierul are p atru sâ rm e , d e p e n u ltim a . La legarea ac e sto r lăstari de
r o d să se b a g e d e s ea m ă, ca ei să nu se încrucişeze, să n u fie legaţi
unii peste alţii şi să fie b in e îm părţiţi p e sârm e. S ă se o b se rv e mai
ales ca lăstarii principali să n u s e s c h im b e cu lăstarii de ro d , căci ei
n u p o t fi b in e trataţi d ecât atunci, c â nd p o t fi d eosebiţi c u u ş u r in ţă
de lăstarii de rod, cari îşi în d e p lin e sc s co pul chiar în a n u l acesta.
D a c ă lucrul acesta n u s e o b se rv ă b in e dela în c e p u tu l tă iatului în
verde, ci s u n t legaţi d e a v a lm a , lucrările v iitoare n u se mai p o t face cu
folos iar tăierea u r m ă to a r e se face cu foarte m ultă g r e u ta te şi necesită
o m u lte c u n o ş tin ţe la acela care o face.
D acă tă iatul în ve rd e al viţei se face dela în c e p u t d u p ă to a te p r e s­
cripţiile, a tu n c i p u te m o b se rv a b i n e viţa şi în c u ltu ra p e spalier, iar
tăierea se p o a t e face fără m u n c ă d u p ă m e to d a voită.

C o stu l d if e r ite lo r m e to d e d e a r ă c i t şi a v a u t a je le lor.

D e oarece cheltuelile arăcitului jo ac ă u n m a r e rol în viile m o ­

derne, cred că e b in e s ă s p u n câteva cuvinte şi în a ce a stă p riv in ţa şi
să arăt avan ta jele fiecărui m o d d e arăcit.
 Ca b a z ă pe n tru socotelile n oastre, lu ă m 1 h e c ta r de vie în formă
de pătrat, adică cu m a rg in i e g a le de câte 100 mp.
D ep ă rta re a dintre rân d u ri este d e 1.60 m ; deci în vie există 62
de rânduri.
D epărtarea d intre butucii u n u i râ n d este d e 1 .20; aşâ că în tr’un
rând sunt 85 butuci, iar pe toată su p ra fa ţa 5 270 butuci. D a c ă am vrea
să p u n e m n u m a i araci, avem n ev oie d e 52 70 d e b u c ă ţ i; so cotind 160
lei mia de araci, n e v o r costă toţi 8 4 3 . 2 0 lei. D acă aracii s u n t diii lemn
bun şi a u cel p u ţin 3.00 m. în ălţim e, atunci d u r e a z ă 3 — 4 ani fără a li
scurtaţi, apoi mai p o t fi de vre-o trei ori ascuţiţi, p â n ă ce se fac prea
scurţi şi n u mai p o t fi în tre b u in ţa ţi. In g e n e r a l aracii aceştia p o t dură
10— 12 a n i ; e b in e în s ă să fie am ortizaţi în zece ani. T r e b u ie deci ca
în fiecare a n , să se treacă la cheltueli 8 4 . 3 0 din s u m a ce au costat aracii.
La m e to d a de tăiere G u y o t ne mai tre b u ie afară de araci, şi
sârmă, stâlpi pe n tru ca p ete şi ţăruşi p en tru fixarea sâ r m e i în păm ânt.
De rând avem ne voie cam de 205 m. d e s â r m ă ; p e n tr u 62 de rânduri,
vor trebui deci 12.800 m . P e n t r u această m e to d ă lu ă m s â r m ă groasă
de 2.20 m m . d in care în tr ’un chilograin intră cam 35 m ; pen tru un
hectar a v e m deci n e v o ie d e 36 5 kgr. ceea ce revine la 182,50 lei, căci
100 de kgr. costă 50 lei.
Stâlpii din ca p e te trebuie să aibă 1.40 în ă lţim e şi 12 cm. g ro s im e
în diametru, dacă vrem să d u r e z e cel p u ţin 6 — 8 ani. Avem nevoie
de doi p e n tru fiecare râ nd , aşâ d a r în total 124 bucăţi cari, socotită
bucata cu 50 b. costă 62 lei. Cei 124 de ţăruşi scurţi îi socotim la u n
loc 6 lei.
C heltuelile acestei m e to d e de arăcit s u n t deci:
1) 5270 bucăţi araci 160 lei m i a .............................. 843.20
2) 12.800 m . s â r m ă d e 2.2 m m .............................. 182.50
3) 124 stâlpi din c a p e t e .......................................... 6 2 .—
4) 124 ţăru şi p e n tr u f i x a r e .................................... 6. —
A r a n ja re a stâlpilo r din ca p ete şi p u n e r e a sâ rm ii 3 5 .—
Face îm preună . . . . 1128.70)

D e oa re ce s â r m a d u r e a z ă m u lt mai m u lt decât aracii, şi aceştia la

rândul lor fiind legaţi intre ei cu sârm ă, se su s ţin unii pe alţii şi n u
trebuie a ş â de d e s ascuţiţi, p u te m lu n g i tim pul de a m o rtiz a re la 12 ani.
Sum a actuală de a m o rtiz a re va fi deci de 94. 05 lei.
Cheltuelile arăcitului cu spalier s u n t u r m ă t o a r e l e :
So cotin d pe n tru râ n d 14 stâlpi din capete şi mijlocaşi, v om aveâ
nevoie p e n tr u 64 d e rân d u ri de 86 8 de stâlpi, cari a v â n d g ro s im e a de
14— 16 cm. g r o s im e , v o r reveni la 5 2 0 lei, co stâ nd buc a ta 80 bani.
D acă voim să p u n e m p a tru rân d u ri de sârm e, vom a v e â n ev oie
de 24,000 m. De oa rec e acestă sârm a n u va fi sprijinită decât din
8 în 8 m. u n d e p u n e m stâlpii, g r o s im e a sârmii va tre b u i să fie d e
cel p u ţin 3 mm. Intr’u n k ilo g ra m intră 19 m. Avem deci nevoie in
total de vre-o 1200 kgr. sâ r m ă care c o stâ n d 45 de lei suta de k ilo­
g r a m e revine la 54 0 lei. A po i m ai avem ne vo ie şi de 62 b ucăţi de
maşini d e întins sâ rm a şi 347 2 sc o a b e de fier pe care le socotim cam
60 lei.
 Afară de aceasta, m a i avem ne vo ie de 124 de căpătâie d e lem n e
pe n tru fixarea în p ă m â n t a sârm elor, p e cari p u te m să le socotim 12 lei.
B ă g a re a şi fixarea stâlpilo r costă cam 15 b a n i de bucată, în total
deci 130. 20. P e n tr u p u n e r e a sâ r m e lo r şi fixarea lo r şi a m a şin ilo r de
întins sâ rm a , p re c u m şi fixarea s â r m e lo r în p ă m â n t, să socotim î m p r e u n ă
cam 160 lei.
Cheltuelilc totale ale instalaţiunii d e spalier s u n t aşâ d a r pen tru un
hectar u r m ă t o a r e l e :
8 6 8 bucăţi stâlpi a 0 . 8 0 ........................ lei 694. 40
24.000 m. s â r m a de 3 m m ......................... ....... 540. —
62 b u c ă ţi m a şin i d e în tin s sâ rm ă şi
3 4 7 2 sc o a b e , c i r c a ........................ „ 6 0 . —
124 că p ătâ ie de l e m n e ............................... 1 2 .—
î n g r o p a r e a s t â l p i l o r .................................... ....... 1 3 0 .2 0
P u n e r e a sâ rm elo r, etc. . . . . . „ 160. —
Total lei . . 1 5 9 6 .6 0

S u m a tr e b u ie îm p ă r ţită la 15 ani, deci în fiecare an tre b u ie să

se treacă 106. 44 lei p e n tru a m o rtism e n t.
D u p ă cu m am mai sp u s , p o t fi în tre b u in ţa ţi în loc de stâlpi de
lem n, stâlpi de b e to n . Aceştia costă cam 1— 1,20 lei bucata.
În tre b u in ţa re a lor este m u lt mai practică d ecât a stâlp ilor d e lem n,
d e oa re c e cheltuiala n u e cu m u lt mai m are, iar d u r a ta lor este cu 5
şi u n eo ri chiar cu 10 ani mai lu n g ă . C heltuelilc d e am o rtizare a n u a lă
descresc deci cu mult.
Să v e d e m a c u m c u m se c o m p o r tă aceste trei m e to d e u n a faţă de
alta, în privinţa cheltuelilor totale p re c u m şi a su m e i d e am ortizare
an u ală:
A raci A r a c i c o m b i n a ţ i c il s â r m ă A răcit cu spalier
T im p d e am o rtiz a re T im p do am o rtiz a re T im p d e am o rtiz a re
10 a n i 12 ani 15 a n i

C a p ita l de 1128. 70 1596. 60

843.20
plasare
A m ortiz are a 8 4 .3 2 94.05 106.44
a n u a lă

C a p ita lu l de p lasa re şi a m o rtiz a re a a n u a lă , s u n t deci la arăcitul

cu sp alier m u lt mai mari d e câ t la celelalte d o u ă feluri de arăcit, şi
totuşi, arăcitul cu sp-alier are a v a n ta ju l că cheltuelile d e întreţinere
a n u a lă , s u n t m u lt mai mici decât la arăcitul sim p lu sa u la arăcitul c o m ­
b in a t cu sârmă.
Aracii tre b u ie să fie întăriţi în p ă m â n t în fiecare an, ia r câ n d au
p u tre z it— ceace ce se în tâ m p lă la trei-p atru ani, treb u ie să fie din no u
ascuţiţi şi băgaţi în p ă m â n t, ceeace costă d e h ec ta r cel p u ţin 3 0 — 4 0 lei
p e a n ; p e câ n d îm b u n ă tă ţirile a d u s e spalierului cu s â r m ă n u întrec
s u m a de 10— 15 lei a nual.
In ceea c e priveşte în s ă m eto d a , care perm ite ca tăiatul in verde
şi tăierea a n u a lă să se facă mai exact, m a i temeinic, m e to d a arăcitului
 cu araci c o m bin ată cu s â r m ă este cea mai a v a n ta g io as ă. D e oarece la
ceasta se le a g ă s e p a r a t c h ia r la în c ep ut lăstarii ce vor forma a n u l viitor
ardă, niciodată nu facem vre-o încurcătură, v re-o gre şe ală la tăiere.
Chiar şi u n lucrător p u ţi n priceput, în ţe le g e n u m a id e c â t, fără m u ltă
îtaie de cap, c u m să facă t ă i e r e a ; pe câ n d la tăierea în arc pe araci
recum şi la arăcitul cu spalier, lăstarii lăsaţi p e n tr u diferite scopuri se
pot uşor încurcă la tăiere sa u la tăiatul în verde. Cel mai greu se fac
lucrările la tăierea în arc, d estul d e g r e u la arăcitul cu spalier, d a r cel
mai uşor la arăcitul c o m b in a t cu araci şi cu sâ rm ă . In ceeace priveşte
stul acestor lucrări la viţele tăia te d u p ă cele trei m e to d e , ’l p u te m con-
iderâ în cifre în o r d in e a u r m ă t o a r e : tăierea în arc, la care se face arăcikil
simplu cu u n arac, cu 3, arăcitul cu spalier cu 2 şi tăierea d u p ă m eto d a
'u y o t, adică arăcitul cu araci şi sâ rm ă cu 1, cu alte cuvinte, adică la
arăcitul cu spalier tăierea şi tăiatul în v e rd e costă cam de 2 ori mai
mult şi la tăierea în arc d e trei ori m a i mult, d ecât la tăierea G u y o t.
Îm prejurările v o r d e te rm in ă în treb u in ţa re a u n e ia s a u alteia din
metodele d e arăcit.
Acolo u n d e tre b u ie s ă facem e c o n o m ie la cheltuelile de plantare
şi aracii se p o t găsi cu p re ţu l d e 160— 180 lei m ia d e bucăţi, re c o m a n d
pentru vii mici arăcitul sim p lu cu araci.
Acolo u n d e sc g ă s e s c araci şi u n d e se pot riscă bani pen tru
sârmă, să se în tre b u in ţe z e n e a p ă ra t m e to d a c o m b in a tă cu araci şi cu
sârmă.
Acolo în să, u n d e n u se g ă s e s c araci de loc, sa u u n d e se găsesc
greu, trebuie să în tr e b u in ţă m în orice caz arăcitul cu spalier, pen tru eare
cheltuelile d e plasare e d re p t că s u n t foarte mari, d a r cheltuelile de
întrebuinţare a n u a lă s u n t mici.

L u c ră rile a n u a le la vie.

S u b acest titlu, v o m v o rb i de acele lucrări, cari tre b u ie făcute in

fiecare an, î n viile cultivate în m o d raţional.

Ocsgroparca» v iţi'lo r In p r i m ă v a r ă .

Lucrarea ac e a sta se face prim ă va ra , câ n d n u mai avem să ne

tem em de geruri întârziate. Mai întâi vor fi ridicate coa rde le cu ajutorul
unei furci de fier s a u al u n u i târn ăco p. S ă se b a g e de se a m ă , ca să
nu se strice viţa. P e n tr u ca co arde le să n u stea încrucişate, u n a peste
alta, din care pricină s ’ar p u te â strica în tim pul lucrărilor, cari preced
le garea viţei, se r e c o m a n d ă ca să se b a g e d e o c a m d a tă în p ă m â s t
vârful coardei. D u p ă ce s ’au scos c o a rd e le cu b ă g a r e de se a m ă , se
d e s g r o a p ă şi butucii, p â n ă s u b locul de altoire.
 N um a i la vii de un a n şi doi ani, locul d e altoire tr e b u ie s ă
ră m â ie acoperit, p e n tru c ă vântul cel uscat al prim ăverii le mai p o a te
aduce pagube.
Bine înţeles, că viţa n u tre ­
b u ie d e sc o p e rită p re a de tim ­
p u r iu , căci ar p u te â să sufere
din pricina n o p ţilo r prea fri­
g u r o a s e . D a r şi d e sg ro p a tu l
p re a târziu are u rm ă ri rele,
căci c o a rd e le d a u m u lt mai
r e p e d e în p ă m â n t u m e d . C o a r ­
dele tare desv oltate, sau cari
a u d a t chiar ochi, p o t să se F i g . 52.
strice la d e sg ro p a t, căci ochii
V iţa d e s g ro p a tă e ste b ă g a tă cu vârful în
se p o t r u p e ; cele mai mici p ă m â n t , p â n ă la legat.
g e ru ri iarăşi le p o t strica. T im ­
pul câ n d tre b u ie d e s g r o p a tă viţa, a târn ă de îm p re jură rile locale, de aceea
n u se p o a te stabili o d ată fixă. N u m a i practica locală o p o a te hotărî.

A ra n ja re a a ra c ilo r îu p rim ă v a ră .

D u p ă d e s g r o p a r e a viţei tre b u ie aranjaţi aracii.

In viile u n d e n u s ’a arăcit decât cu simplii araci, trebuie să fie-
cercetaţi fiecare în parte şi d a că e ne v oie să fie ascuţiţi din n o u şi bătuţi
ia r în p ăm â n t. P ă m â n tu l să fie b in e b ă tă to rit în jurul lor. Se re c o ­
m a n d ă ca aracii să n u se sc o a tă to a m n a , căci altfel, în prim ăv ară , câ n d
viţa e încă în g r o p a tă , n ’am şti u n d e s ’o că u tăm , iar aracii n u se mai
p o t p u n e d in n o u la locul dinainte.
La arăcitul c o m b in a t cu s â r m ă şi araci, (la tăierea G uyot), stâlpii
d in capete tre b u ie cercetaţi şi b in e înţepeniţi, uneori chiar în lo c u iţi;
şi aracii tre b u ie să fie înţepeniţi. S â rm a tre b u ie b in e în tin să ca să fie
la aceeaşi înălţim e, şi cel m a i bu n lucru este să fie le g a tă cu răchită
de fiecare al d o ile a ori al treilea stâlp.
La arăcitul cu spalier, tre b u ie cercetaţi stâlpii din ca p e te şi mij-
jocaşii şi să fie b in e în ţe p e n iţi; cei putreziţi să fie înlocuiţi. Sârm ele
treb u ie întinse.
O ric are ar fi sistem ul d e arăcit, el tre b u ie cerceta t cu m a r e b ă ­
g a r e da s e a m ă şi să fie în d r e p ta t în prim ă va ră , căci altfel s ’a r p u teâ
foarte u şo r în tâ m p la , ca viţa încărcată cu strug uri s ă cază î n tim pul
verii, şi ca s ’o ridici, tre b u ie m u lt m a i m u lt lucru şi mai m ultă m unc ă ,
decât a r fi tre b u it la re p a ra re a arăcitului în prim ăvară.

L e g a r e a c o a rd e lo r.

La tăierea tra n s ilv ă n e a n ă cu p u n te , c o arda va fi le g a tă d e arac

în formă d e arc. T r e b u ie să se o b serv e aici, ca viţa s ă se în doia scă sus,
cât mai a p r o a p e de b a z a punţii. D e oa re ce lăstarul cel mai puternic
 se desvoltă d e obicei în p a rte a de s u s a cercului, p r in tr ’o le g a re b u n ă ,
se poate opri lu n g ir e a p re a m are a punţii, lucru ce treb u ie în lă tu rat
cujtot dinadinsul.
Aracul tre b u ie să fie aşâ de ridicat dela păm ân t, încât strug urii
să nu atârne pe jo s. U ltim u l o c h iu al co arde i se taie p e n tr u ca lăs­
tarul, de obicei p uternic, pe care-1 va d a , să n u se c o n f u n d e c u m v a cu un
lăstar din cep şi să fie tra tat ca lăsta r principal.
La tăie rea M e n e s, co a rda este le g a tă ca u n cerc în t r e g şi î n aşâ
chip, încât aracul să îm p a rtă cercul in d o u ă părţi egale. Cercul tre b u ie
să fie to td e a u n a p u ţin mai lat d e câ t înalt.

F i g . 53. F i g . 54.

A ra tă u n a r c b i n e leg a t. A r a t ă u n a r c r ă u l eg a t.

La tăierea G u y o t, să se o b se rv e ca coa rd ele tu tu r o r b utu cilo r să

fie legate to a te î n aceeaşi direcţie. C â n d u n b u tu c are d o u ă coarde,
trebuie să fie legate în d o u ă direcţii. In cazul acesta n u face nimic, dacă
cele d o u ă c o a rd e ale viţelor vecine se încrucişează. Dacă pe n tru tăie rea
aceasta, nu a v e m ca sp a lie r decât o sâ rm ă , adică cea d e su s , coa rd a va
fi legată to td e a u n a d e aracul alăturat. P e n tr u aceasta va treb ui însă să
tăiem cei doi din u r m ă ochi ai coardei, căci lăstarii ce ar da din aceştia
s’ar p u te â înc u rcă u ş o r cu. aceia ai viţei învecinate. C â n d avem n u m a i
o sârmă, şi c ân d se în tâ m p lă ca v re -u n a din c oa rd e să n u fie destul de
lungă, ca s ă se le g e d e aracul învecinat, b a te m araci mici la depărtarea
cuvenită, ca să p u te m lega de ei coardele scurte.
La arăcitul cu spalier, co a rde le se l e a g ă tot de sâ rm a d e jos.
Numai câ n d se Iasă d o u ă coa rd e la o viţă, u n a s e le a g ă de sârm a de
jos, iar cealaltă de cea d e -a d o u a sârmă.
C a m aterial de legat se în tre b u in ţe a z ă mai a v a n ta g io s ră c h ită ;
iar u n d e aceasta nu se gă se şte , se p o a te înlocui cu sfoară de M anila.
 î n l o c u ir e a v iţe lo r ce lipsesc.

încă dela p lan ta tu l viei treb u ie să lu crăm cu destulă prevedere,

încât să s e usuc e cel mai mic n u m ă r cu p u tin ţă de butuci. Golurile
cari v o r a p ă re a însă în cursul verii, tre b u ie îm plinite chiar în a dou a
p rim ă v a ră cu viţe altoite puternice, căci viţele p la n tate în u r m ă , se d e s­
voltă m u lt m ai greu.
D u p ă al treilea an, n u m a i atunci se face înloc uire a cu succes,
c â n d se lucrează cu m a re b ă g a r e d e seam ă. Viticultorul raţion al are
p re v e d e re a s ă pla nte z e în tr ’u n colţ al viei u n n u m ă r d e viţe de mai
mulţi ani (de aceiaşi vârstă cu viţa din vie) cu care să p o a tă înlocui
la nevoie. Acestea d a u u n rezultat m u lt mai bu n, decât atunci c â nd se
p la n te a z ă viţe de u n an. N u re c o m a n d viticultorilor să cum p ere dela
şc o a lele d e viţă a ş â zisele viţe alto ite d e mai m u lţi ani. Acestea sun!
în cele mai m u lte cazuri mai rele decât viţele de u n a n b u n e , căci
cele mai m u lte şcoli de viţe a u n u m a i viţe d e d o u i ani, pe cari le-au
o prit p e n tru c ă în a n u l p r e c e d e n t a u fost p re a slabe.
P e n tr u în locuit în viile mai b ă trâ n e , să se în tre b u in ţe z e num ai
viţe p uternice, fără nici u n cu su r— m a i bine viţe pu ternic e de u n an,
d e c ât slabe, d e d o u i a n i— şi s ă n u li se taie niciodată lă sta ru l; mai
b in e e s ă fie lăsat cât d e lu n g , pen tru ca să s e p o a tă face un m uşuroi
cât m a i m a r e în ju r u l viţei d u p ă plantare. D a c ă viţele de înlocuit ar
fi scurtate la pla n ta re şi p e u r m ă li s ’ar face m u ş u r o a ie mici, s ’ar putea
în tâ m p lă în viile mari b ă tr â n e ca ele să n u fie b ă g a t e în s e a m ă şi
să fie stricate la săpat. D e cele mai m u lte ori n u u m b r a e de v in ă că
viţele p la n tate mai târziu n u cresc, ci mai de g r a b ă faptul că ele au
fost stricate în c ă înainte de a p u te â creşte, s a u la să p a t a u fost atât
d e tare descoperite, încât se usucă. C â n d în s ă altoiul r ă m â n e în tr e g şi
în ju r u l viţei se face u n m u ş u r o iu m are, aşâ ca să răm âie totuşi afară
o parte din lăstar, lucrătorul va o b se rv ă m a i b in e existe nţa viţei plantate
m a i târziu. In viile mai b ă trâ n e , u n d e p ă m â n tu l este foarte bătătorit, e
b in e ca t o a m n a , în locurile u n d e tre b u ie s ă se pla nte z e din no u, s ă s e
d e sfu n d e p ă m â n tu l pe o su p ra fa ţă d e v r e - u n m e tru pătrat.
Creşterea viţei p la n ta te mai târziu, p o a te fi g ră b ită foarte m u lt
p r in tr ’o g u n o i r e a b o n d e n tă .
Viţelor p lan ta te mai târziu n u li se lasă c oarde, decât atunci cân d
a u lăstari foarte pute rnici, p â n ă atunci se taie m e re u n u m a i la u n cep.
In viile b ătrâne, cu m u lte g olu ri, d a c ă voim s ă ne a s ig u ră m o b u n ă
p ro d u c ţie , se r e c o m a n d ă ca viţele ce lipsesc să se în locuiască prin mar-
cotaje o b ţin u te dela viţele alăturate. C u m în s ă a s e m e n e a m arcoturi dau
s in g u re rădăcini, cari fiind crescute din partea e u ro p e n e a s c ă a butucului,
p o t fi nimicite cu tim p u l de filoxeră, se p lantează în a p ro p ie rea fiecărui
marcot, u n b u tu c cu rădăcini de viţă am e rica nă , care b in e îngrijită, p o a te
fi altoit în verde în al treilea a n şi p e u r m ă p o a te fi în g r o p a t în lo­
cul marcotului.
 Intre b utu cu l m a ­
m ă şi aracul a lă tu ­
rat, se face u n şanţ
a d â n c de vre-o 35
— 40 cm. şi în a-
cesta se in tro duce
cu b ă g a r e d e se a m ă
o c o a r d ă destul de
lu n g ă , cu u n lăstar
d e u n an. C o a rd a
p o a t e fi şi sucită,
în locurile u n d e ar
trebui îndoită prea
m ult, ca s ă n u se
frângă. L â n g ă arac,
c oa rd a va fi îndoită
F i g . 55.
C u m s e f a c e u n m arc ot. în u n g h iu d r e p t, spre
c. V i ţ a a m e r i c a n ă c a r e s e p o n t e a z ă l â n g ă el. supra fa ţă şi tăiată
d e a s u p r a p ă m â n tu lu i la 2 — 3 ochi.— A se m e n e a m arcotu ri d a u rod în
a n u l al doilea, de m u lte ori chiar în p rim ul an.

L u c ra re a p ăm ân tu lu i.

S c o p u l lucrării p ă m â n tu lu i este afâ n a tu l şi curăţitul. Aerul, căldura

şi u m e z e a la p ă tru n d mai u ş o r şi mai b in e în tr’u n p ă m â n t afânat decât
în tr’u n p ă m â n t tare. D e s c o m p u n e re a părţilo r c o m p o n e n te ale p ă m â n ­
tulu i şi prin aceasta şi a m ateriilor nutritive cari devin astfel solubile,
este g ră b ită p r in lucrarea p ă m â n tu lu i, a c c e le râ n d u -s e în chipul acesta şi
creşterea- plantei. P r in afâ na re a straturilor d e p ă m â n t su p e rio are , capilari-
tatea din ele se strică şi s e îm piedică astfel u scarea p re a m a re a p ă m â n tu lu i.
C u ră ţire a b u r u ie n ilo r este tre b u in c io asă p e n tru c ă acestea s u g p ă ­
m â n t u l şi îm piedică încălzirea lui, întârziind î n acelaş timp d e svol­
tarea viţei şi coacerea strugurilor. P ă m â n tu l de c u r â n d d e sfu n d at se
p o a te ţine c u ra t cu u şu rin ţă , săpându-1 la tim p, p e c â n d dacă p ă m â n tu l,
care s ’a u m p lu t târziu d e b u ru e n i, p e n tru c ă s ’a lucrat târziu cu g r e u se
m a i p o a te curăţi şi cere o m u n c ă îndoită.

C u m se face l u c r a r e a p ă m â n t u l u i .

L ucrarea p ă m â n tu lu i se face ori cu m â n a , ori cu in stru m e n te cu

tra c ţiu n e a n im a lă . N u mai înc ap e v orba că p ă m â n tu l se lucrează mul^t
mai b in e cu m â n a ; se p o ate face în s ă d estul de b in e şi cu unelte
 trase de a n im a le. D a r şi acolo u n d e lucrul se face cu astfel d e unelte,
treb u ie să se a jute şi cu m â n a , căci cu u n elte le cu tra cţiu n e a n im a lă,
n u se p o a te lucră d e câ t p ă m â n tu l din tre râ nd uri, p e c â n d pă m â n tu l
d in tre b utucii u n u i r â n d ră m â n e nelucrat.
în tr e b u in ţa r e a u n e lte lo r cu a n im a le este la locul ei în viile, u n d e
tre b u ie lucrate -suprafeţe mari şi u n d e n u se g ă s e s c d estu le b ra ţe de
m u n c i. Prin în tr e b u in ţa r e a acestor fel d e unelte, cheltuelile a n u a le de
în treţinere p o t fi sim ţitor r e d u se . In foarte m u lte cazuri — a c o lo u n d e
lipsesc braţele de m u n c ă , nu se p o a te o b ţin e o lu crare a p ă m â n tu lu i
la tim p şi tem einică, d e c â t d a că în tre b u in ţă m cât mai m u lte u n elte cu
tra c ţiu n e a n im a lă .
D e lucrul acesta, tr e b u ie să ţin e m s e a m ă încă d ela p la n ta re a vie*
şi să facem râ n d u r ile d estul d e d e pa rte u n e le d e altele, p e n tr u ca să
s e p o a tă trece printre ele cu anim alele.

L u c r a r e a p ă m â n t u l u i cu u n e lte le <le m iluit.

In prim ă va ră , d u p ă ce s ’a isprăvit arăcitul şi le­

ga tu l viţelor, câ n d p ă m â n tu l s ’a uscat destul, se sapă
a d â n c p e n tr u ca să se afâ ne ze şi să se aerisească. Se
p o a te în treb u in ţa , de preferinţă, o s a p ă în fo rm ă de
in im ă , cu care p ă m â n tu l se sa p ă foarte bine. Avantajul
a cestei s a p e constă în aceea că, d atorită form ei ei, p ă ­
t r u n d e u ş o r în p ă m â n t şi că, viţa, chiar în cazul când
s ă p a dă p este ea, nu s e strică, pen tru că m a rg in ile sapei
n u s u n t ascuţite. C o a r d a form ează u n u n g h iu ascuţit
c u sa pa , aşâ că la lucru tre b u ie mai p u ţin ă p u te re şi
în acel timp se u ş u re a z ă şi în toa rc e re a p ă m â n tu lu i.
C u sa p a pătrată p re c u m şi cu sa p a lată între bu inţa tă
a p r o a p e peste tot în R o m â n ia , viţa p o a te fi u ş o r atinsă
şi tăiată.
L a p rim a lucrare a p ă m â n tu l u i în p rim ă v a ră , butucii F i g . 56.
m a i b ă trâ n i v o r fi descoperiţi p â n ă s u b locul d e altoire, c , . , , , . .
p e n tr u ca cepii să fie liberi d e to t şi p e n tr u ca ochii apJ'" °r‘" c 'mmă
lo r să p o a t ă d a în voie. In acelaş tim p se îm p ied ic ă astfel form area
ră dă c inilor la altoi.
In cursul verii, c â n d p ă m â n tu l din pricina ploilor p re a m u lte,
în c e p e să se în tăre a scă s a u să se u m p le cu b u ru e n i, m ai tre b u ie s ă p a t
d e d o u ă sa u de trei ori. E d re p t că celelalte s a p e n u se fac a ş â d e a d â n c
ca prim a, d a r n u trebuie. — cu m e obiceiul, să s e facă superficial, să
se zg âră ie n u m a i p ă m â n tu l, ci s ă se sa pe , adică să se a fâ n e z e bine.
D acă din pricina p ă m â n tu lu i cărat d e ploi, butucii se a c o p e ră p â n ă
p e ste locul de altoire, la p r im a s a p ă tre b u ie să se descopere.
U ltim a s a p ă se face între 1 şi 15 A u g u s t înainte de coacerea s tru ­
g u rilo r a s u p ra căreia afâ n a tu l p ă m â n tu lu i are o m are influenţă.
In tim pul sa p elo r, p ă m â n tu l scos este p u s la mijlocul distanţii
dintre rându ri, pe n tru ca strugu rii cari a tâ rn ă jo s de tot, s ă n u fie
atinşi de p ăm â n t.
 Viticultorul p r ic e p u t va şti să-şi ferească via d e b u r u e n i, s ă p â n d - o
la vreme. Viile p ărăgin ite, tr e b u ie să p a te a d â n c d e tot, căci b u ru e n ile,
cari se în m u lţes c prin m lă d iţe din rădăcini tre b u ie scoase î m p r e u n ă cu r ă ­
dăcinile. In d e o se b i tre b u ie u rm ă rită stărpirea pirului, volburei, s c a iu ­
lui şi a b a lsa m u lu i sălbatec. D acă b u ru e n ile acestea s ’au în cu ib a t o d a tă
într’o vie, n u p o t fi nim icite decât cu m u ltă m u n c ă şi răbdare.
La fiecare s a p ă să se c u re ţe şi s ă s e d e şe rte d ru m u rile , c a n a tu ­
rile şi ş a n ţu rile de scurgere.

Venerarea p ă m â n t u l u i e u u u e lte t r a s e «le a n i m a l e .

S ’au a r ă ta t mai în ain te ava nta je le lucrului cu a n im a le în vii,

aici vom a ră tă n u m a i cu m se face.
Lucrarea p ă m â n tu lu i în vii se p o a te face cu diferite in stru m e n te ;
alegerea lor e c o n d iţio n a tă mai ales de d ista n ţa d in tre râ nd uri. La o
depărtare d e 1.60— 1.80 m., p u te m în tr e b u in ţâ cu succes plu g u ri cu sa p ă
adâncă, de oa re ce în cazul acesta p u te m în h ă m a d o u ă a n im a le unul
lângă a l t u l ; în acelaş tim p este loc şi p e n tru u n in s tr u m e n t mai mare,
aşâ ca să p u te m lucra b in e cu el.
C â n d de p ă rta re a d in tre r â n d u r i este mai mică, n u p u te m î n t r e b u ­
inţa decât plu g u ri m a i mici, cari s a p ă şi mai puţin a d â n c , şi v o r fi
trase n u m a i d e câte u n cal sa u d e d o u i cai înşiraţi u n u l d u p ă altul.
Cum spaţiul d in tre rân d u ri este mai mic, c o n d u c e re a in stru m entului
este mai g re a şi în acelaş tim p nici p ă m â n tu l nu p o a te fi a ş â d e b in e
şi de a d â n c săp a t, cum se face câ n d rân durile s u n t m ai depărtate. In
viile în cari d e p ă rta re a n u e de cel p u ţin 1.30 m, u n e ltele cu tracţiune
animală nici n u s e p o t în tre b u in ţa.

F i g . 57.
U n p l u g c u | o r o li lă .

D a r în tre b u in ţa re a u n e lte lo r cu tracţiune a n im a lă a târn ă mai ales

şi de înclinarea tere nulu i. L ucrul cu a n im a lele se face mai b in e pe
te renuri ş e s e ; e po sib il însă şi în viile foarte slab înclinate, d a r încli­
narea r â n d u rilo r tra n sv e rsa le n u tre b u ie s ă fie a ş â de m a re , încât pă-
m â n tu i s ă p a t să se p r ă b u ş e a s c ă la vale, în u r m a p lu g u lu i. D acă rân­
durile s u n t făcute d e jo s în sus, înclinarea n u tre b u ie să fie aşâ de
m are, în c â t anim alele să o b o s e a s c ă prea tare la urcuş.
In viile dela şes, cu d istanţa d in tre rân d u ri d e cel p u ţin 1,60 m.
se p o a te foarte b in e în tr e b u i n ţ a prim ăvara, u n p l u g o b iş n u it Sack,
N o. 10 pe d o u ă rotile, tras d e doi boi sau doi cai, puşi u n u l lângă
altul. Mai b in e e să lucrăm cu u n p lug , cu o s in g u r ă rotilă ; cu
el tra g e m între rân d u ri 4 brazde, de o a d â n c im e d e 14— 18 cm. In
prim ăv a ră , r ă s tu r n ă m braz de le s p re mijloc, a p o i cu s a p a p u te m uşor
desvell butucii p â n ă s u b locul d e altoire.
In to a m n ă în tr e b u in ţă m acelaş p l u g p e n tr u î n g r o p a r e a viţelor.
D u p ă tăiere, butucii su n t culcaţi p e jo s şi s u n t acoperiţi cu p u ţin p ă ­
m â n t, ca să nu se m ai p o a tă ridica. Apoi se aşe az ă astfel p lu g u l cz să
a ru n c e bra z de le în tr’o parte, adică p e s te rân d u l de viţe. C â n d d e p ă r ­
ta rea d in tre viţe este de 1.60 m., se p o a te ara to t terenul în 4 b r a z d e ;
cân d în s ă d e p ă r ta r e a este d e 2 m. tre b u ie s ă s e tragă 6 brazd e. Cu
chipul acesta avem un m e to d ieftin d a r 'o a r t e b u n d e ac op e rire a viţei
sp re iarnă şi în acelaş tim p se d e s f u n d ă d estul de a d â n c terenul p en tru
ca s ă p o a tă p ă tr u n d e în el um e z e ala iernii.
C â n d d istanţa d in tre rân d u ri e mai mică, v o m în tr e b u in ţa pentru
d e s f u n d a t t o a m n a şi prim ăv ara p lu g u l de vii, zis al lui Vernet. Acesta
p o a te fi u ş o r tras de u n cal şi taie b ra z d a la o a d â n c im e d e 10— 12 cm.
De altfel şi lăţim ea b razdei, este mai m ic ă d ec â t la p lu g u l descris mai
sus. D in pricina micei a d â n cim i şi lăţimi a b razd ei, p lu g u l acesta nu
a ru n c ă p ă m â n tu l la m a r e înălţim e, a ş â că t o a m n a n u va acoperi c o m ­
plect butucii. In tot cazul a c o p e ră o m a r e p a rte şi u şu r e a z ă astfel a c o ­
perirea cu sa p a , ce s e face p e urm ă. D a r şi cu p lu g u l acesta afânarea
şi în to a rc e re a p ă m â n tu lu i se face destul de bine.
In tim pul verii în tr e b u in ţă m p e n tru s a p ă m ai superficială rariţa
zisă „ P la ne t ju n io r " . C â n d d ista n ţa d in tre r â n d u ri e mai m are, p utem
în tr e b u in ţâ cultivatorul cu 9 dinţi „ P la n et j u n i o r 11, care este tras de
d o u ă a n im a le . C â n d d ista n ţa dintre rân d u ri e mai mică, este b u n ă
rariţa o b işn u ită cu 5 dinţi „ P la n e t j u n i o r " , care p o a te fi î n tr e b u i n ţa tă
cu succes şi la prăşitul p o ru m b u lu i.

T ăiatul în v erd e.

î n g r i j i r e a l ă s t a r i l o r în v e rd e .

U n a din cele mai p rincipale lucrări, în tim pul creşterii viţei este
în g rijirea lăstarilor, ce d a u în tim pu l verii şi p e care o n u m im tă iatul
în verde. >
 C a r e e s te sco p u l t ă i a t u l u i in verde.

Tăiatul în ve rd e este o lu crare p re m e r g ă to a r e tăierii viţei şi a r e

de scop să re g ule ze creşterea viţei conform îm p reju rărilor date, prin î n ­
depărtarea lăstarilor n etreb u in c io şi, p e n tru a g ră b i desvoltarea viţei şi
coacerea s trugu rilo r. P rin faptul că lăstarii netrebu incioşi s u n t în tr e b u ­
inţaţi, ia r lăstarii d e ro d , cari a u d e scop n u m a i să p o arte recolta din
anul c u re n t şi cari la tăiere s u n t tăiaţi de tot, s u n t scurtaţi la tăiatul în
verde, îm p ie d ic ă m ca m a te ria nutritivă d in p ă m â n t s ă se c o n s u m e z a ­
darnic.
Tăiatul în verde n u se p o a te face d u p ă a n u m ite reg ule , ci este
cond iţionat de b o g ă ţia terenului şi d e diferitele condiţii d e creştere
ale speciei de viţă. C â n d p ă m â n tu l este b o g a t şi c â n d specia de viţă
este dintre acelea care se de sv oltă puternic, p e n tru ca s ă îm p ie d e c ă m
o prea m a re creştere a coardei, tre b u ie să lă săm mai m ulţi lăstari,
decât la speciile cu creştere m a i slabă şi câ n d p ă m â n tu l e mai sărac.
Tăiatul în ve rde se face la p e rio a d e diferite, to td e a u n a în s ă să
se facă la tim p , căci făcându-1 prea târziu, n u n u m a i că ne Î n g re u n ă m
m u nc a, ci p ă g u b i m foarte tare şi d esv oltarea viţei, mai ales la speciile
cu creştere slabă.

T ă ie re a lă sta rilo r.

În d a tă ce tinerii lăstari s ’au desvoltat d estul d e tare, în c â t să se

p o a tă v e d e â dispoziţia stru gurilor, vor fi tăiaţi toţi lăstarii d e prisos.
Lăstarii de p risos s u n t acei, cari n u p o a rtă stru g u ri şi cari, în acelaş
tim p n u v o r fi lăsaţi la tăierea din to a m n ă pen tru f o rm a re a coardei
din a n u l viitor s a u a c epilor trebuincioşi. Lăstarii trebuincioşi pentru
fo rm a re a coardei din a n u l viitor, p re c u m şi a cepilor, v o r fi lăsaţi chiar
şi dacă nu p o a rtă struguri. P rinc ipa lul este ca lăstarul hotărît p e n tru
c o a rd a d in a n u l viitor, s ă crească p e lem n din a n u l trecut, iar lăstarii
hotărîţi p e n tr u f o r m a r e a cepilor, tre b u ie să crească din b u tuc şi să fie
astfel aleşi, încât tăierea viţei s ă se p o ată face m a i târziu conform m e ­
todei d e tăiere hotărîtă.
P e n tr u form area coardei viitoare n u p o t fi aleşi decât lăstarii cari»
cum a m m ai spu s, a u crescut p e lem n tânăr. Lăstarii cari a u c re sc u t
direct din le m n u l b ătrâ n, nu d a u în cele mai m u lte cazuri, d u p ă cum
arată ex p e rie n ţa , c o a r d e p ro d u ctiv e şi de aceea n u tre b u ie lăsaţi p en tru
fo rm a re a acestora.
T ăia tu l în v erd e se în c e p e to t d e a u n a dela piciorul b u t u c u l u i ; şi
mai întâi s e taie toţi lăstarii d e p e le m n u l bă trân , d a c ă nu avem n e voie
d e v re -u n u l p e n tr u fo rm area unui cep. In cazul acesta, lăsă m u n u l sau
doi lăstari la locul cuvenit. D e obicei se lasă pe n tru cepi n u m a i atâţia
lăstari, câţi cepi n e tre b u ie a n u l viitor p e n tru m e to d a de tăiere hotărîtă.
P e n tr u ca la viitoarele tăieri în verde, s ă se d e o s e b e a s c ă u şo r lăstarii,
aceştia, se le a g ă d e arac s a u la spaliere de s â r m ă cu rafie.
 P e n tr u ca să a v e m d e u n d e a leg e la tăierea din to a m n ă , se lasă
-totdeauna 2— 3 lăstari mai m u lt decât e nevoie. N u m a i câ n d butucul
•creşte foarte slab şi mai ales în terenuri sărace, nu se lasă la tăiatul
în v e rd e mai mulţi lăstari, decât v o m a v e â n e a p ă r a t ne vo ie mai târziu,
la tăiere.
P e c oa rd ă se v o r lăsa toţi lăstarii cari p o artă rod şi nu se vor
lă i a decât lăstarii cu totul neroditori.

L e g a r e a Ifls tn rilo r p r in c ip a l i şi s c u r t a r e a l ă s t a r i l o r de rod.

C â n d tinerii lăstari au a ju n s la o l u n g im e d e 4 0 — 50 cm., se face

a d o u a plivire.
In p rim ul râ n d se leagă mai birie lăstarii legaţi n u m a i provizoriu
la prim u l plivit şi se ru p lăstarii, cari a u mai d a t în u rm ă în locurile
u n d e n u a v e m ne vo ie de ci. Apoi fixăm lăstarii d e rod ori, p e arac, ori
p e sâ rm ă .
D acă tăierea este făcută în form ă de arc, atunci lăstarii să n u fie
■strânşi legaţi de arac, căci s ’a r p r o d u c e o prea m a r e în g h e s u ia lă în
ju r u l aracului.
D a c ă avem spalier, să se lege lăstarii u n u l câte u n u l de sârm ă
şi s ă se o b se rv e să n u se încrucişeze. C â n d lăstarii de ro d s u n t destul
•de lu n g i, să ii scurtăm la trei p a tru frunze d e a s u p r a ultim ului ciorchine.
P rin tăiere v o m îm p ie d e c ă creşterea p re a m a re şi de prisos a
lăstarilor d e ro d , şi v o m îm p in g e ceva spre lăstarii principali n e s c u r­
taţi, cari la câteva zile d u p ă scurtarea celorlalţi lăstari, încep să se
d e sv olte fo a rte puternic.
D a r sc u rtarea are o m a re influenţă şi a s u p r a desvoltării s t r u g u ­
rilor şi a foilor lăsate d e a s u p r a lor, g r ă b in d o. Seva care se îm p ă rţe a
în m a r e p a rte lăstarilor d e rod, se d u ce a c u m la o r g a n e le celelalte,
ceeace se p o a te observa şi d u p ă c o lo a re a foilor, care d e v in e d e un
v e rd e mai închis.
S c u rtarea în s ă să n u se facă nic io da tă p re a de vrem e, ci n u m a i
atunci c â n d fru n z ele ce cresc d e a s u p r a c iorchinilor s ’a u d e sv olta t în
d e a ju n s . T im p u l cel m ai b u n este în ain te s a u în d ată d u p ă înflorire,
p e c â n d în tim p ul chiar al înfloririi tre b u ie în lă tu ra tă orice tu rb u ra re
în circulaţia sevii.
T re b u ie însă să a tr a g e m atenţia, ca să n u se sc urte z e lăstarii prea
m u lt, căci, pen tru ca ciorchinii să se d esvolte bine, au n e voie de cel
puţin 3 — 4 frunze d e a s u p r a lor, cari la n e v o ie să-i p o a tă a p ă r ă şi î m ­
p o triv a g rindin ii.

S c u r ta r e a s u b ţio r i lo r şi l e g a r e a l ă s t a r i l o r p r in c ip a li.

U n a din particularităţile viţei este, că la su b ţio a ra fru n z e lo r tine'-

rilor lăstari, cresc alţi lăstari num iţi subţiori. C u m în îm p re jură ri o b i ş ­
nu ite aceştia n ’au nici u n s cop, d esvoltarea lor treb u ie oprită. La lăstarii
 de rod îi p u te m , p u r şi sim p lu
rupe, atâta v re m e cât s u n t m o i ;
când însă au d e v e n it lem noşi
trebuie scurtaţi n u m a i cu un
cuţit. P e lăstarii principali (a-
dică aceea cari vor form a coarda
anului viitor), subţiorii s ă nu
fie niciodată rupţi, ci n u m a i
scurtaţi, căci prin ru p e r e se
pot strica s a u p o t fi chiar dis­
truşi ochii, ce v o r d a î n a n u l
viitor lăstarii d e rod. In acelaş
timp vor fi legaţi toţi acei lăs­
tari, cari altfel n u s ’ar desvoltă
destul de b in e, s a u a r um b ri
prea tare p ă m â n tu l. L e g a re a să F i g . 58.
se facă cu b ă g a r e d e se a m ă
C u m tr e b u i e s c u rta ţi subţiorii.
şi să fie s lo b o d ă , p en tru ca
lumina şi c ă ldura să-şi p o a tă exercită influenţa lor b in e făcătoare ,' asupra:
tuturor frunzelor şi lăstarilor. A tât le g a re a cât şi sc u rta re a subţiorilor,,
rebuie s ă fie făcute d e mai m u lte ori în tim pu i verii.

S c u r t a r e a l ă s t a r i l o r p rin c ip a li.

La sfârşitul lui A u g u s t s a u la în c e p u tu l lui Septem vrie, câ nd tinerii

lăstari în ce p s ă devie le m n o ş i în partea lor inferioară, lăstarii principali
şi lăstarii lăsaţi pen tru cepii viitori, tre b u ie scurtaţi ca să a ib ă o lu n g im e
de 1.20— 1.50 m. S c o p u l acestei lucrări este, ca să o p r e a s c ă creşterea
viţei in fa voa re a coacerii stru g u rilo r şi ca s ă îm p ie d ic e u m b rire a p ă ­
mântului. T o c m a i în tim p ul coacerii, p ă m â n tu l are n e v o ie d e m are căldură,.

F i g . 59.

F o a r fe c e c u c a re s e p o a t e t a c e t ă i e r e a lăstarilor.

căci aceasta g ră b e şte foarte m u lt c o acerea strugurilor. In an ii ploioşi,.

pentru ca viţa să fie p ă z ită d e p e r o n o s p o r a s a u de r u g in ă la speciile-
cari cresc m a i tare, să se sc u rtez e aceşti lăstari m a i de vreme, un eo ri
chiar în Iulie.
S c u rtarea se p o a te face foarte b in e cu foarfecele a r ă ta t în figura
d e m a i sus.
 In z iu a d e azi cea mai prin cip ală lucrare î n vii, este lu p ta î m ­
p o triv a p e r o n o s p o r e i. C u m s e face aceasta v om arătă în tr’u n capitol
viitor. Aici v om a m in ti n u m a i că, p e lâ n g ă că lupta îm p otriva p e r o ­
n o s p o re i nu se face cu succes decât lu â n d m ăsuri p rev e nitoa re , d a r ea
tre b u ie făcută cu cât m ai d e tim puriu şi treb u ie re p e tată de câte ori
e nev oie, p e n tr u a îm p ie d e c a cu totul ivirea boalei.
In unii ani, lu c ra re a a c e a sta e foarte grea , d a r cu p u ţin ă b ă g a r e
de s e a m ă şi prev e d e re , e t o td e a u n a cu pu tin ţă .

T ă i e r e a r ă d ă c i n i l o r d in a lto i.

Viţa e u r o p e n e a s c ă altoită p e p o r t altoi am e rica n , a r e m e r e u n ă ­

z u in ţă d e a de ve n i i n d e p e n d e n tă , chiar d a c ă s ’a s u d a t co m plect cu viţa
am e ric a n ă , d e care este în d e a ju n s d e hrăn ită . Altoiul, în d a tă ce e
câtva tim p ân co n ta ct cu p ă m â n tu l u m e d , d ă rădăcini care se d esvoltă
uim itor de re p e d e , dacă n u s u n t r u p te la tim p şi s e în să rc in e a z ă ele
cu h r ă n ir e a viţei. Prin aceasta în s ă se’ d is tr u g e p o r t altoiul acela, care
rezistă filoxerii, p e c â n d altoiul, în d a tă ce e a tin s d e filoxeră, piere.
■ -— Yrţete altoite p la n tate în p rim ă va ră, tre b u ie să li se r u p ă r ăd ă c i­
nile din altoi p e n tr u prim a o a ră , pela mijlocul lui Iulie. In u r m ă se
r e c o m a n d ă să se taie rădăcinile cu p u ţin în a in te d e tă ie re a din to a m n ă .
B u tu c u l va fi d e sc o p e rit cu m a r e prevedere, p â n ă s u b locul de
altoire şi rădăcinile cari au d a t se v o r tăia cu u n cuţit b in e ascuţit.
T ă ie r e a răd ăc in ilor tr e b u ie să se facă cu cea mai m a re grije şi
b ă g a r e d e s e a m ă ; n u tre b u ie să se treacă cu v e d e re a nici cea m ai mică
răd ăcină, căci a c e asta p â n ă la o n o u ă tăiere, ar p u te â să se desvolte
a t â t d e tare, încât viţa s ă n u m a i p o a tă decât cu g re u s u p o r tă tăierea ei.
D u p ă cu m a m m a i o b se rv a t la lucrarea p ă m â n tu lu i, se r e c o m a n d ă
în viile mai b ătrân e, s ă se d e sc o p e r e b utuc u l la a d o u a sa p ă , p â n ă
s u b locul d e altoire şi să fie în d e p ă rta te r ă d ă c in ile ; locul d e altoire
tre b u ie lă s a t de sc op e rit p â n ă în to a m n ă , ceeace v a îm p ie d ic ă fo rm area
în vara a c e e a a u n o r n o u i rădăcini din altoi.
Se p o a te în tâ m p la ca la o viţă altoită, căreia nu i s’a u tăiat bine
sau d estul de v re m e rădăcinile, acestea să se d e svo lte atâta încât să
a j u n g ă cât de ge tu l de g ro a se . D a c ă le -am tăia d in tr’o d a tă , a m p u te a
pricinui p a g u b e viţei, de aceea tre b u ie tă iate încetul cu încetul.

T ă i e r e a viţei.

T ă ie r e a viţei este acea lucrare, care face ca viţa, să devie o plantă

a cărei c u ltu ră să fie productivă. P r in tr ’o tăiere a n u a lă potrivită, silim
viţa nu n u m a i să prim ească forma, care n e p o a te servi m a i b in e s c o p u ­
rile, ci mai re g u lă m şi condiţiile ei d e creştere şi d e prod uctibilitate.
Şi lu c ra re a a c e asta s e p o a t e face d u p ă oarecari reguli stabilite prin
experienţă, d a r viticultorul price p u t tre b u ie s ă a ib ă în ve de re şi condi-
ţiunile climaterice şi c o n d iţiu n ile solului p re cu m şi pute re a de creştere
şi alte însuşiri caracteristice ale diferitelor specii. T ă ie re a viţei cere o
mare d esfăşurare d e cu n o ştin ţi speciale din p a rtea viticultorului, căci de
buna ei să vârşire, a tâ rn ă p r o d u c ţiu n e a m a i m a r e ori mai m ică a viei. Cu
toate că în capitolul celălalt d e s p r e tăierea viţei am v orbit d e s p r e tăierea
din primul a n p â n ă la co m p le c ta ei desv oltare, voi mai tra tă aici pe
larg n a tu ra tăierii şi acele reguli cari tr e b u ie a v u te î n v e d e r e la toate
metodele d e tăiere.

Ce in f lu e n ţă a r e t ă i e r e a a s u p r a d e z v o ltă r ii ş i p r o d u c t iv it ă ţi i viţei ?

S ’a mai vorbit în a in te că prin tăiatul în ve rd e şi prin tăiere se

pot re g u la d esvoltarea şi productivitatea viţei. D e o s e b ire a d intre influ­
enţele exercitate de cele d o u ă lucrări n u m ite m a i sus, co n stă în aceea
că prin ru p e r e a lăstarilor verzi, oprim n u n u m a i creşte rea acestor lăs­
tari ci, în oare c are m ă s u r ă şi a în treg u lu i b u tu c , pe câ n d prin tăierea
părţilor dejă a ju n s e la m aturitate, u ş u ră m sarcina rădăcinilor, accelerând
în acelaş tim p creşterea viţei în p e rio a d a de vegetaţie viitoare.
P u te r e a u n u i b u tu c s e p o a te h otărî to td e a u n a d u p ă lăstari.
Îndată ce o viţă, din pricina p re a m are i producţii, în c e p e să d e a lăstari
slabi, tre b u ie î n a n u l viitor să-i lă să m c o a rd ă scurtă, pen tru ca să se
restabilească echilibrul între rădăcini şi lem n. D e aci mai urm ea z ă că,
atunci c â n d a v e m de aface cu specii cu cre ştere p u te rn ic ă s a u cu b u ­
tuci, cari din pricina c on diţiilo r exce le nte ale p ă m â n tu lu i cresc peste
măsură, ceeace foarte d es e ori p ă g u b e ş te productivităţii, îi p u te m slăbi
iă sându-le lăstari m a i m ulţi şi mai lungi.
A m v ă z u t în a in te , că n u m a i acei lăstari tineri vor da ro d , cari
cresc pe lem n din a n u l trecut şi toţi lăstarii cari d a u direct d in lemnul
vechiu s u n t n e r o d i t o r i ; aceştia n u vor fi n ic ioda tă lăsaţi spre a formă
coarde, c â n d s e p ro c e d e a z ă la tăiere.
In ceeace priveşte influenţa tăierii a s u p ra productivităţii butucu lui,
aceasta n u p o a te prin nim ic să fie aşâ de b in e r e g u la tă ca p r in tăiere,
întrucât n u e c o n d iţ io n a tă d e vre-o particularitate a speciei d e viţă.
Cu cât v o m lăsa unei viţe c o a r d e m a i lu n g i şi mai m ulte, cu
atât m a i m a r e va fi p ro ducţia. T r e b u ie în s ă să ştim că desvoltarea
ciorchinilor este în r a p o r t indirect cu n u m ă r u l lor. C u cât m ai puţini
ciorchini s u n t p e o viţă, cu atât mai b in e se v o r desvoltă. Şi cu cât
s u n t mai d e sv o lta ţi strugurii, cu atâ t s u n t m ai sub stanţiali şi cu atât
mai b u n ă va fi calitatea vin u lu i p r o d u s d e ei.
D in acestea s e ve d e deci, că prin tăiere se p o a te in flu e n ţă foarte
b in e şi a s u p r a calităţii p ro d u s u lu i.
 Oe ce in s t r u m e n t e a v e m nevoie l a t ă i e r e ?

1. Foarfecele de viţă care s u n t d e m a i m u lte forme. F o arfeccie

s ă n u fie alese d u p ă ieftinătate, căci atunci s u n t făcute din m aterial prost,
se tocesc în d a tă şi o b o s e s c m â n a lucrătorului. C u cât oţelul în tr e ­
b u in ţ a t p e n tr u foarfece v a fi mai b u n , cu atâ t m a i g r e u s e va toci, cu
a tât va ţine mai mult.

F i g . 60.

F o a r f e c e d e v i ţ ă f o a r t e b u r .e

2. Ferestrăul de viţa serveşte la tă­

ie r e a le m n u lu i b ă trân şi tare, care nu
se p o ate tăiâ cu foarfecele. C u m la
viţă se în tâ m p lă ca cepii să fie î n g r ă ­
mădiţi, la tăiere n u trebuie să se între­
b u in ţe z e ferăstrăul în d o it ca pe n tru
copaci, ci acela d re p t a n u m e pe n tru
viţă. F e r ă s t r ă u p e n t r u v i ţă .

F ig 62.

Foarfece c u m â n e r e lungi, foarte b u n e p e n tru tăierea p u n ţilo r bătrân e.

3. Foarfecele cu, mânere lungi fac foarte b u n e servicii la tăierea

p u n ţilo r b ătrâne. L ucrarea se face m u lt mai r e p e d e cu foarfecele acestea
d ecât cu ferăstrăul. C â n d avem de tăiat vii m a i mari, este foarte re­
co m andab il.

C a r e e s te t i m p u l p o tr i v it p e n t r u tăieve ?

In to a te re g iu n ile în cari viţa tre b u ie în g r o p a tă pen tru a o pşzi

d e frigul iernii, s e o b iş n u e ş te ca tăie rea să se facă t o a m n a ; acolo în s ă
 unde viţa r ă m â n e p e ste ia rn ă legată d e
se facă prim ăvara. T i m p u l în care se
fluenţă d eosebită a s u p r a productivităţii,
primăvară d a u mai târziu. T ă ie re a să
a încetat cu desăv ârşire, iar p rim ă v a ra
a în cepe s ă se form eze seva.
arac, e mai b in e ca tăierea să'
face tăierea n u are în s ă o i n ­
atâta n u m a i că viţele tăia te în
se facă to a m n a , c â n d creşterea
foarte d e tim pu riu, în a in te de-

C m n s ă se facil t ă i e r e a ?

S e r e c o m a n d ă ca în a in te de tăiere b u tu c u l să s e d e sc o p e re de
pământ p â n ă la 10 cm. s u b locul d e altoire şi s ă se taie rădăcinile
din altoi. P rin această desco perire se liberează cepii acoperiţi şi se pot
cercetă părţile inferioare ale butuculu i. Apoi, mai târziu la în g ro p a re
butucul se p o a t e ap le că mai uşor.
în a in te de a p ro c e d ă la tăierea viţei, s e taie legăturile cu cari
fuseseră legaţi lăstarii de a ra c ori d e sâ rm ă , a ş â încât să fie liberi. Se
taie a p o i întâi co a rda din a n u l acela cu lăstarii de rod d e p e ea.
Aceştia şi-au în d e p lin it m e n ire a şi n u mai a u nici u n rol la d e s­
voltarea viitoare a butuculu i. P r in a c e ea că s u n t tăiaţi, viţa se p o a t e
observa mai bine, fiind m ai p u ţin încărcată. D u p ă ce a m făcut aceasta,
se a le g e lem n p e n tr u a n u l viitor, a v â n d în ve d ere m e to d a de tăiere
hotărîtă p rec u m şi faptul, că n u m a i acele coa rde s u n t produ ctive cari
se află p e lem n din a n u l trecut. L a ale g ere a coardelor, să se observe
ca acestea să fie b in e coapte, să n ăto a se, n e a tin se şi destul de lungi..
L u n g im e a coardei este c o n d iţio n a tă de m e to d a d e tăiere şi de
specie. La speciile cari d a u p ro ducţie sla b ă se p o t lăsă coa rd e m ai:
lungi, la cele b o g a te în prod ucţie, c o a rd e m ai scurte. P e n tr u ca să fie
regulă, co ardele aceleiaşi specii să aibă to td e a u n a aceiaşi lung im e , î n
care scop lucrătorii trebuie să a ib ă măsurători.
D u p ă ce c o a rd e le a u fo st alese, se a le g şi lăstarii hotărîţi p e n tr u
cepii tre buincioşi în viitor, ei vor fi tăiaţi la lu n g im e a potrivită pentru,
fiecare m e to d ă d e tăiere.
D acă p e viţă m a i s u n t frunze, n u e n e voie să fie în d e p ărta te , d e
oarece, m a i târziu v o r că d ea dela sine. N u m a i subţiorii şi cârceii vor
fi tăiaţi. S u bţiorii s ă n u se taie niciodată p re a scurţi, căci ochii ar p u te â
fi stricaţi cu uşurinţă .
T o to d a tă cu tăierea, s e curăţă şi scoarţa cea ve c he de p e butuc,,
deoarece aceasta oferă a scu nzători m in u n a te p e n tr u diferite insecte.
Cepii cei uscaţi, câ n d s u n t p re a groşi, v o r fi tăiaţi cu ferăstrăul,
cât m a i a p r o a p e p o s ib il d e butuc.
C â n d tă iem cepi mai groşi cu ferestrăul, să se n etezească r ă ­
nile cu u n c o s o r şi e b in e , ca supra fe ţe le d e tăiere s ă fie a p o i a c o p e ­
rite cu v o p s e a de ulei g r o a s ă . T r a ta te astfel, lem nul n u se crapă şi
rănile se vin decă uşor.

î n g r o p a r e a viţei p e n t r u i a r n ă .

O viţă m a tu r ă p o a te s u p o r tă a p r o a p e în toate e m ile gerurile d i n

R om ânia. In unii ani însă, te m p e r a tu r a este aşâ d e scăzută, încât viţele
s’ar p u te â stric ă d a c ă ar fi d e s c o p e r i t e ; d e aceea e b in e ca să fie a c o ­
perite în toţi anii în a in te d e venirea iernii.
 •
D u p ă cu m a m mai s p u s în capitolul trecut, viţa e d escoperită
p â n ă s u b locul d e altoire, aşâ că cu uşu rin ţă o p u te m în tin d e pe p ă ­
m â n t şi s ’o în g r o p ă m . Acolo u n d e se p o a te lucră cu u n e lte trase d e a n i ­
m ale, se a r u n c ă cu sa p a peste viţe n u m a i a tâta p ă m â n t cât să le ţie jos,
a p o i se a c o p e ră p e d e a n tre g u l cu plu gul.
Acolo însă u n d e n u se p o ate lu cră cu plu gul, p r e o c u p a r e a de că­
p e ten ie e să se p u ie cât mai m u lt p ă m â n t peste viţe. F o a r te practic în
cazul, acesta e ca d u p ă ce viţele au fost acoperite, să se s a p e şi p ă ­
m â n tu l d intre rân duri, d e o a re c e astfel va p ă tr u n d e mai b in e în el u m e ­
zeala ernii, d ec â t dacă ar r ă m â n e nesăpat.

In g r ă ş a r e a p ăm ântului.

Viţa, ca să p ro d u că rod şi le m n , ia în fiecare an d in p ă m â n t o

m a re parte din m ateria nutritivă atât de im p o r ta n tă pen tru plante.
D acă vrem ca p ă m â n tu l viei să fie m ereu b o g a t, p e n tru a grăbi
creşterea viţei şi a-i m ări p ro d u c ţia, tre b u ie să înlocuim m ateria nutritivă
s u p tă , prin în g r ă ş ă m in te . U n e o r i d u p ă o p r o d u c ţie foarte a b u n d e n tă
sa u când crcşterea dă în ap oi, treb u ie să d ă m a ju to r viţei p rin g u n o ire .
Cele mai principale materii nutritive, p e cari viţa le s u g e din p ă ­
m â n t s u n t potasiul, acidul fosforic şi azotul. Materiile acestea se găsesc
în le m n u l viţei p e câ n d strugurii n u c o n ţin decât u rm e . De aceea acolo
u n d e le m n u l viţei n u p o ate fi v â n d u t cu preţ mai b u n pen tru altoit, el
tre b u ie în tre b u in ţa t la fo rm a rea c o m p o stu lu i, care e p u s la vie ca î n ­
gră şă m in te .
Viile mari e b in e să fie îm părţite în atâtea tarlale, în c â t la 3 sau
4 ani o d a tă , să vie r â n d u l u n e ia la îngrăşat.

«’aire s i m t cele m a i b u n e fe lu ri «le ingrttş& m intc p e n t r u vii ?

Bălegarul. B ălegarul este şi p e n tru vii cel mai b u n g u n o i , căci

c onţin e toate m ateriile nutritive în c o m b in a ţia potrivită d e care a re n e ­
vo ie viţa p e n tr u c reştere; a p o i mai îm b u n ă tă ţe ş te n a tu ra p ă m â n tu lu i
p r in rezerva d e h u m ă pe care o conţine.
V alo area b ă le g a ru lu i a tâ rn ă n u n u m a i d e felul a n im a le lo r d e care
e p ro d u s , ci şi d e h ra n a ce li s’a d a t şi d e îngrijirea lor.
Cel mai b u n g u n o i p e n tr u vii este b ă le g a ru l pe ju m ă ta te d e s ­
c o m p u s. D acă în s ă g u n o iu l se p u n e la p la n ta re a viţelor, tre b u ie s ă fie
co m plect d e sc o m p u s, p e n tru c ă b ă le g a ru l pe ju m ă ta te d e s c o m p u s sau
p ro a s p ă t de tot, lu crează foarte încet s u b p ă m â n t u n d e n u vine în c o n ­
tact cu aerul ca să-i a jute d e sc o m p u n e re a .
D acă p ă m â n tu l este rece şi g re u , se î n tr e b u in ţe a z ă cu succes b ă le ­
g a ru l de cai, pe cân d în teren slab şi nisipos, b ă le g a ru l d e boi ad uc e
servicii m u lt m a i b u n e .
Zeama de balegă. Această z e a m ă se c o m p u n e din to a te excre-
ţiu n ile lichide ale a n im a le lo r n o a s tr e d om e stic e , p re c u m şi d in tr’o soluţie
în care in tră toate m ateriile ce s e - g ă s e s c în b ă le g a ru l vitelor.
 Z e a m a aceasta c o n ţin e , d u p ă E. v. Wolff p e lâ n g ă 98.02°/o a p ă
şi alte materii p u ţin im p o r ta n te ş i : 0 , 1 5 % azot, 0 ,4 9 % p o ta siu şi 0,01 ®/o
acid fosforic.
P e n tr u ca z e a m a să fie mai eficace, i se a d a u g ă la hectolitru un
kgr. de suprafosfat. Dacă avem o cantitate m are de c en uşe d e lem ne,
putem să o a m e ste c ă m cu succes în z e a m a d e m a i sus.
Lucrul cel m a i b u n e ca z e a m a s ă se to a r n e ia rna p e z ă p a d ă ,
întrebu inţân d 5 — 10 litrii d e b utuc. Z e a m a n u trebuie niciodată să se
puie chiar p este viţă ci la 4 0 — 50 cm. d e părtare. In viile înclinate se
recom andă ca z e a m a să s e p u ie în g ro p i făcute cu sap a, ca să nu
curgă la vale. Vara să n u se în tre b u in ţez e a c e a stă z e a m ă în vii.
Compostul. C o m p o s t u l este u n fel de în g r ă şă m â n t, făcut chiar în
vii din tot felul de r ă m ă ş iţe c a : lăstari tineri, c o a rd e , tescov ină, bu-
rueni, c e n u ş e , fru n z iş d in p ă d u re , tărâţă de le m n e , ş. a.
C o m p o stu l, d ac ă e b in e a ltc ă tu its ş i b in e pregătit, p o a te înlocui
complect g u n o iu l de vite. La pre gă tire a lui se în tre b u in ţe a z ă în prim ul
rând to a te resturile d in vii, adică ceeace ce ră m â n e în urm a tăiatului
viţei, a p o i tot felul de b u r u e n i, pleavă, frunze, iarbă, ctc. Răm ăşiţele
de viţă tre b u ie zdro b ite ca să se d e sc o m p u ie mai repede. G r ă m a d a de
c o m p o st e b i n e să fie d e s u d a tă cu z e a m ă de b a le g ă sau cu urină, căci
astfel se m ă re ş te cu m u lt p u te r e a în g r ă ş ă m â n tu lu i şi-i activează d e s ­
c o m p u n e re a . C h ia r şi vara, z ea m a de 'b a l e g ă p o a tă fi în tre buin ţată
la aceasta.
In cursul a n u lu i, m ai ales în a in te a iernii, g r ă m a d a d e compos.t
va fi s c o r m o n ită b in e cu lo pata, a p o i va fi u d a tă cu z e a m ă d e b a le g ă
şi ac ope rită cu p u ţin p ă m â n t.
Dacă c o m p o stu l s ’a d e s c o m p u s prea tare, a putrezit, se în c u ib e a ză
în el fel d e fel d e g â n g ă n ii , ca co rop işn iţe le şi larvele de insecte, cari
trebuesc nimicite la în tr e b u in ţa r e a lui.
D u p ă felul m ate riilo r în treb u in ţa te , c o m p o s tu l este destul d e d e s ­
c o m p u s în 2 — 3 ani şi form ează atunci o m a s s ă păm â ntie , de coloare
închisă, care n u e a p r o a p e de loc inferioară bălegaru lui, în ceeace
priveşte m a te riile nutritive. El fo rm e a ză u n î n g r ă ş ă m â n t p re ţio s pe n tru
vii, m ai ales d a c ă la c o m p u n e r e a lui s ’a în tr e b u in ţa t î n p rim ul râ n d
resturile din vii, ca lăstarii tineri şi co arde le tăiate.
Brazdele de iarbă, păm ântul din pădure şi frunzişul. C â n d via
este în a p ro p ie re de p ă şu ni în tin se s a u de p ăd uri, dacă p u te m căpătă
învoirea să a d u c e m m aterialele d e mai sus, g u n o ir e a cu ele are mari
avantagii. In u n e le regiuni, acest sistem de în grăşare, este în floare.

CiiiMl şi c u m s ă se îu g r a ş e cu b ă l e g a r s a u cu c o m p o s t?

T im p u l cel mai b u n pen tru g u n o it este toa m n a .

In viile tinere, u n d e rădăcinile viţei n u s u n t în c ă p re a întinse în
p ă m â n t, se v o r p u n e astfel î n g r ă ş ă m i n t e l e : se va face în ju rul viţei,
la o d istanţă de 2 0 — 30 cm., o g r o a p ă a d â n c ă d e v re-o 20 cm. şi în
ea se va p u n e g u n o iu l. In locurile înclinate e d e a j u n s să se facă mai
su s, d e fiecare viţă, o g r o a p ă în form ă d e se m ilu n ă, în care s ă s e î m ­
prăştie g u n o iu l.
 In viile m ai b ă trâ n e , în care rădăcinile a u form a t o reţea în tin s ă
în to t p ă m â n tu l, este m a i b in e ca g u n o i u l să se îm pră ştie în b ra z d e le
ră m a se d u p ă ridicarea p ă m â n tu lu i cu care s ’a acoperit viţa. In tim p u l
iernii g u n o iu l tr e b u ie să răm âie dezgolit, p e n tr u a fi e x p u s aerului ş i
frigului, şi n u m a i la p rim a s a p ă să fie în gropat.

Cftnd s ă se î n c e a p ă Î n g r ă ş a tu l î n viile ti n e r e şi l a ce in te r v a le
s ă se r e p e t e ?

A ceasta a tâ rn ă to td e a u n a de condiţiile p ă m â n tu lu i p re cu m şi d e
d e sv o lta re a viei. Viile p la n ta te p e p ă m â n t p e care au m a i fost p la n ta t e
vii, tre b u ie s ă fie îngră şa te chiar din t o a m n a prim u lui an, sau cel puţin,
î n a n u l al doilea.
F r e c v e n ţa în grăşării este c o n d iţio n a tă de b o g ă ţi a p ă m â n tu lu i şi
d e d e sv o lta re a viei, datorită acesteia. In g e n e ra l e b in e să se în g raşe
p ă m â n tu l la fiecare trei-patru ani. N iciodată să n u se a şte p te p â n ă
ce se m ic şore a z ă p r o d u c ţia , ca să ştim că s ’a secătuit p ă m â n tu l.
M a i ales d u p ă anii cu p r o d u c ţie b o g a tă , tre b u ie să li se dea p u ­
teri n o u i viţelor prea o bosite , în g r ă ş â n d p ă m â n tu l.
La u n period de 4 ani, se p u n e p e u n hectar 2000 p â n ă la 2500'
kgr. d e b ă le g a r, adică 40— 50 d e căruţe pline. T r e b u ie în s ă să se o b s e r v e
că b ă le g a ru l nu p o a te p ro c u ră toate m ate riile p e cari le p ie rd e pământul,,
h ră n in d în fiecare a n creşterea viţei şi a strugurilor.

Se r e c o m a n d ă î n vii î n t r e b u i n ţ a r e a î n g r ă ş ă m in t e lo r a rtific ia le ?

în tr e b u in ţa r e a în g ră ş ă m in te lo r artificiale ca în g r ă ş ă m in te „ajută­
to a r e " , p e n tr u întreg irea acelor m aterii nutritive p e cari b ă le g a ru l le are
în cantitate n e în d e stu lă to a re , s e r e c o m a n d ă foarte m u lt şi în vii. P rin
mai m u lte încercări se stabileşte, cari materii lipsesc p ă m â n tu lu i şi com-
form rezultatului acestor încercări, se iau m ă s u rile nec e sa re şi se h o tă r ă ş te
felul în g r ă ş ă m â n tu lu i şi cantitatea lui.

Ce î n g r ă ş ă m i n t e a r tif ic ia le se î n t r e b u i n ţ e a z ă în vii?,'

1. Îngrăşăminte potasice.

P o ta s iu l influenţează în b in e mai ales a s u p r a creşterii lem n ului^

pre c u m şi a s u p r a m ulţim ii s tru g u r ilo r şi a cantităţii d e z a h ă r din ei.
N e v o ia de p o ta s iu p e care o sim te p ă m â n tu l se v a stabili prin.
încercări c o m p a ra tiv e cu în g ră şă m in te . D in practică se ştie, că d e obicei
p ă m â n tu rile g a lb e n e , nisipo a se s u n t să rac e in potasiu , pe c â n d p ă m â n ­
turile d e coloare în c h is h u m o a s e , au d estul p ota siu .
D intre î n g r ă ş ă m in te le cu p o ta s iu , ce se gă sesc în comerţ, c u m e Cai-
nitul şi Sare a de p o t a s i u ; s ’a stabilit în T ran silv a n ia ca S a re a de p o ­
tasiu e cu 4 0 % mai ieftină. >
în g r ă şă m â n tu l potasic cel m ai ieftin este c e n u ş a de lem n, care pe
lâ n g ă 1 0 % potasiu, mai are şi 3 — 6 % acid fosforic. C h iar în cazul câ n d
 ■cenuşa ar trebui plătită cu 5 0 — 6 0 d e b a n i hectolitrul, tot va fi m a i av a n -
tagioasă în tre b u in ţa re a ei.
In g r ă şă m in te le p o tasic e s a u cenuşa, se p re sa ră în b ra z d e le făcute
toamna p e n tr u î n g r o p a re a v iţelo r s a u p rim ă v a ra d e tim p u riu , în a in te
•de în ceperea p rim e lo r s ă p ă tu r i în vie.

2. îngrăşăminte fosfatice.

Acidul fosforic in fluen ţează favorabil mai ales a s u p ra desvoltării

lemnului şi p r in aceasta şi a s u p r a coacerii la v r e m e a stru g u rilo r; are
■efect şi a s u p r a calităţii recoltei, p re cu m şi a s u p r a ochilor d e r o d de pe
coardele d in a n u l viitor.
Efectul în g ră şa tu lu i cu acid fosforic, se va vădî mai b in e p e p ă ­
mânt b o g a t, prin d esv oltarea p u te rn ic ă a le m n u lu i viţei.
C ele m a i im p o rta n te în g r ă ş ă m in te fosfatice d in c o m e rţ su n t:
1. Făina Thomas, c o n ţin e o cantitate d e acid fosforic d e 16— 24°/o;
şi p entrucă acidul fosforic d in ea se disolvă cam g re u , e b in e să fie pre­
sărată din to a m n ă . E a are efect chiar mai m ulţi ani din pricina puţinei
volubilităţi a a cidului fosforic.
2. Suprafosfatul c o n ţin e 15— 1 6 % acid fosforic u ş o r solubil. Din
această pricină el lucrează m a i rep ede, d a r d u re a z ă m a i p u ţin d ecât
făina T h o m a s . Suprafosfatul n u tre b u ie p re să ra t d ecât prim ăvara, căci
altfel s’a r p ierd e în z a dar, din pricina prea marei lui solubilităţi. In
anii cu p r o d u c ţie m a r e de struguri, prin pre săra re a în l u n a Iulie a
150— 200 kgr. d e suprafosfat de hectar, se g r ă b e ş te foarte m u lt coacerea
strugurilor.

3 . Ingrăşămintele azotoase.

Azotul e n e c e s a r la creşterea le m n u lu i şi a f ru n z e io r; în tre b u in ţa re a

lui e deci re c o m a n d a tă la p ă m â n tu r ile sărace şi în viile vechi secătuite,
al c ă ro r lem n a dat m u lt în ap oi. N u voi am inti decât d e cele d o u ă mai
principale şi a n u m e :
Salpetru de Chili cu o cantitate de a z o t d e 15— 1 6 % şi Sulfatul
de amoniu cu 19— 2 0 % azot.
S a lp etru d e Chili şi sulfatul d e a m o n iu s u n t u şo r solubile, de
aceea trebuie p r e să ra te d e a b e a prim ăvara, la în ce p utul sau î n tim pul
vegetaţiei. In p ă m â n t u şo r, p e rm e a b il, in g ră şă m in te le a z o to a se n u tre ­
b u ie în tre b u in ţa te d e tim p u r iu , căci s u n t luate u ş o r de a p a ploilor.
S a lp e tru d e Chili lucrează foarte r e p e d e şi se în tre b u in ţe a z ă m ai ales
acolo u n d e vrem să d ă m a ju t o r g r a b n ic p lan te lo r cu creştere slabă.

4. îngrăşăminte cari lucrează indirect.

Ele au scopul de a d iso lv ă m aterile constitutive ale p ă m ân tu lu i,

în le z n in d prin aceasta asim ila rea de către p la n tă a m ateriilor n u tri­
tive e xistente î n p ă m â n t.
Efectul cel m a i bu n în vii îl are ipsosul.
Ipsosul tr e b u ie să fie to td e a u n a întreb u in ţa t îm p r e u n ă cu alte
în g răş ăm in te, p e n tru c ă altfel i-ar disolvă prea tare p ărţile solubile ale
p ă m â n tu l u i. în tre b u in ţa r e a ip sosului se r e c o m a n d ă n u m a i în tere n u rile
b o g a t e în h u m ă . T e re n u ri sărace în h u m ă , deci b o g a te în calciu, n u
treb u ie să se în g r a ş e cu ipsos.

C u m şi în ce c a n t i t ă ţ i s ă so în tr e b u in ţ e z e î n g r ă ş ă m in t e le a r t i f i c i a l e ?

P rin în tr e b u in ţa re a în g r ă ş ă m in te lo r aju tăto a re ori artificiale, p u te m

da p ă m â n tu lu i oarecari materii nutritive, d a r h u m ă nu-i p u te m da nici
o dată. D e a c e ea d in câ n d în câ n d tr e b u ie să-i p u n e m b ăleg ar. Aceasta
n e face ca s ă n u m i m în g ră şă m in te le artificiale n u m a i ajutătoare.
V o m arătă prin e x em ple , în ce ra p o rt tre b u ie în tr e b u in ţa te î n g r ă ­
ş ă m in te le artificiale faţă de b ă le g a r :
La fiecare p a tru a n i 1.500— 2.000 kilogr. bălegar.
Iar î n g r ă ş ă m in te artificiale p e n tr u aceeaşi s u p r a f a ţă în fiecare
a n ca m :
Sulfat de p o t a s i u ........................................................................ 100 Kgr.
S u p r a f o s f a t .................................................................................... 2 5 0 »
Sa lpe tru de Chili ori sulfat de a m o n i u ........................ 100 »
Ip s o s (sulfat d e c a l c i u ) ......................................................200
B ălegarul se p u n e în a in te a iernii cu m a m m ai s pus. Ipsosul şi'
sarea de po ta siu se pre sa ră to a m n a . Suprafosfatul şi sulfatul de a m o n i u
se p r e s a r ă prim ă v a ra în a in te de prim ele lucrări ale p ă m â n tu lu i, pe
u r m ă s e în g r o a p ă . S a lp etru d e Chili e b in e să se p u ie în d o u ă r â n ­
d u ri, prim ul în a in te d e a d o u a sa pă , iar al d oilea rând chiar în a in te
de a treia sa pă . în g r ă ş ă m in te le artificiale n u trebuie a m estecate în tr e
ele, ci pre să ra te fiecare în parte. D acă în g r ă şă m in te le vin în bucăţi m a r i,
treb u ie fărâm iţate în a in te de în treb uinţare.

P araziţii viţei şi lu p ta îm p o tr iv a lor.

Via este e x p u să la ata curile diferiţilor paraziţi, atât din r e g n u l

a n im a l cât şi din cel vegetal. D e aceea este ne vo ie să c u n o a ş te m felul
de vieaţă al diferiţilor paraziţi ai viţei şi m ijloacele de apă ra re c u m şi
chipul în care ’i p u te m birui.
Care s u n t paraziţii cei mai principali ai viţei, din r e g n u l a n im a l
şi cum p u t e m luptă cu succes îm po triv a lo r ?
Ii v o m lua la rând.

1. Filoxera (Phyloxera vastatrix).

Filoxera este o insectă mică, d e a b ia vizibilă cu ochiul lib er şi

care a fost m ai întâi descoperită în F r a n ţa , în a n u l 1868. D e aic^ s’a
în tin s în tr’u n tiinp relativ scurt, peste a p ro a p e toate viile d in E u r o p a
şi le-a nimicit.
 Ea trăeşte atât pc rădăcini, cât şi p e frunzele viţei în tr’u n fel de
umflături, n u m ite g a le . P e câ n d filoxera s u b te r a n ă , de p e răd ă cin i, se
află în n u m ă r mai m a re pe viţele e u ro p e n e , p e cari în p u ţin ă v rem e
le nimiceşte, filoxera galicicolă se g ă se şte în m ajoritate a p ro a p e num ai
pe frunzele viţei a m e ric a n e . E a n u p o a t e nimici de tot viţa am e ric a n ă ,
dar o îm piedică m u lt în desvoltarea ei. F ilo x e ra galicicolă dă naştere
în timpul verii la m a i m u lte g e n e r a ţiu n i, iar în spre iarnă em ig re az ă
spre rădăcinile viţei.
Filox era p ă g u b e ş te viţa p r in aceea, că-i î n ţe a p ă ră dă c ina şi-i pri-
cinueşte astfel m oartea. P e rădăcinile acestea ap ar, din pricina în ţ e p ă ­
turilor filoxerei, mici în g ro şă ri în formă de gâlci, n u m ite tuberozităţi.
Pe rădăcinile tinere de tot, se fo r m e a z ă mici n o d u le ţe (n odo zită ţi). L o ­
curile în g r o ş a te în c e p să pu trczescă, viţa îşi p ierd e rădăcinile şi s e
prăpădeşte.
Filoxera n u „ m ă n â n c ă " deci rădăcinile viţei, c u m s p u n e p o p o ru l
de obicei, ci face n u m a i ca în ră d ăc ină să s e form eze m ulte deschizături,
cari au de u r m a r e putre z ire a şi m o a rte a viţei.
D acă filoxera se în c u ib e a z ă în tr ’o vie, ea se în m u lţe ş te şi se î n ­
tinde din p u n c tu l iniţial, în form ă d e c e r c ; viţele cari s u n t mai spre
centru se p r ă p ă d e s c mai rCpede, pe c â n d cele d ela m argini nu arată
încă nici o p e r tu r b a re în desvoltarea lor. C â n d viţa â murit, filoxera-
o părăseşte şi atacă viţe să n ă to a s e puternice.
Deci câ n d viţele se usuc ă pe o su pra fa ţă în cerc, n u m a i înc a pe
vorbă a s u p ra existenţei filoxerii, de aceea să n u se neglijeze niciodată
de a se cercetă rădăcinile a c o lo u n d e se vă d eşte f e n o m e n u l acesta.
F ilo xe ra se g ă se şte vara Ia o m ică a d â n c im e foarte a p r o a p e de s u ­
prafaţa p ă m â n tu lu i la rădăcinile mici. Spre iarnă, m e rg e mai ad ânc, la r ă ­
dăcinile mai mari. V a ra nu e deci ne voie să se d es g o le a sc ă decât r ă ­
dăcinile mici, dela su p rafaţă, pen tru a stabili e xistenţa filoxerei prin
nodurile a lb e - g ă lb u i (nodozităţi).
C â n d cercetările se fac t o a m n a târziu sau iarna, rădăcinile trebuie
descoperite p â n ă la cele mai a dân ci, căci p e tim pul acesta nodozităţile
sunt deja m o arte , iar filoxerea a p ă tr u n s mai a d â n c , p e rădăcinile
mai b ă trâ n e , f o r m â n d tu berozităţi m ai ales la pun cte le de ramificaţie
ale rădăcinilor.

O m n p o a l e p r o s p e r a via, eu t o a t ă e x i s t e n ţa filo x erei?

Se p o a t e face aceasta ori a ltoind viţa no a stră in d ig e n ă pe viţă

am e ric a nă , care rezistă filoxerii, sau dacă avem o vie p la n ta tă cu viţă
r o m â n e a s c ă în c ă n e a t in s ă o p u te m feri d e p a g u b e le filoxerii prin infil­
trarea in p ă m â n t a sulfurii de c arbon. In re g iu n ile u n d e există terenu ri
n isip o a se se p o t p la n tă viile p e acest fel de p ă m â n t , căci filoxera nu
se p o a t e în m u lţi, a ş â că rădăcinile viţei in d ig e n e nu p o t fi stricate.
In R o m â n ia , u n d e terenul e altfel şi u n d e altele su n t îm p re ju ră ­
rile, n u tre b u ie să vo rb im decât de viile cu viţe altoite, din care p ri­
cină n u ne v o m o c u p ă de în tre b u in ţa re a sulfurii d e c a r b o n şi nici d e
e x p lo ata re a viţei pe terenurile nisipoase.
 2. Cochyllis (Cochyllis ambiguella).

C u m parazitul acesta este foarte des în F r a n ţa , în G e r m a n ia şi

a în c e p u t a fi o m are p rim e jd ie şi în U n g a ria , u n d e nim iceşte un e o ri
în tr e a g a recoltă a câte u n e i re g iu n i viticole, există p rim e jd ia că în cu­
r â n d va a p ă r e â cu m ai m a re în d ârjire şi în R o m â n ia ; de ac e ea este
n e v o ie ca s ă facem c u n o ş tin ţă mai a p ro p ia tă cu a ce a stă insectă, căci
astfel v o m în ţe le g e m a i b in e şi m ă su rile p e n tr u nim icirea ei.
P e la înc ep utul lunei M ai a p a re u n fluture cam d e 8 m m . lun g im e .
A ripile lui d in a in te s u n t castanii— g ălb ui, iar aripile din d ă ră t d e coloare
m a i deschisă, cenuşii, b ă tâ n d în castaniu. El z b o a r ă n u m a i se a ra şi-şi
p u n e o u ă l e p e ciorchinele mititele, cari n ’a u dat încă în floare. D o u ă
s a u trei să p tă m â n i d u p ă apariţia fluturelui, o u ă l e se desc hid şi ies
o m iz ile d e 6 m m . l u n g i m e ; ele s u n t albe-verzui, cu cap d e coloare
c a sta n ie . Ele strică ciorchinele încă neînflorite, m â n c â n d micii m u ­
g u r a ş i, ia r p a rte a care r ă m â n e din ciorchină o în velesc în t r ’o pân ză,
o p rin d u -i astfel desvoltarea.
P e la sfârşitul lui Iu nie, om izile s e transform ă î n crizali d e cari se
a s c u n d în araci, s u b scoarţa g r o a s ă a b u tu c ilo r şi î n le găturile cu cari
s u n t legaţi lăstarii d e araci. Aceasta este prim a g e n e ra ţie d e cochyllis,
a ş â zisul vierm e de fân (H e u w u rm ).
D u p ă m ijlocul lui Iulie, d in crisalidele de cari a m v o rb it se nasc
fluturi ca şi cei dela înc e pu tul prim ăverii şi fo rm e a ză a d o u ă ge ne ra ţie
a insectei. Flu turii îşi d e p u n o u ă le p e strug urii mari, acum ca b oab ele
d e m az ă re . P e la mijlocul lui A u g u s t din o u ă ies om izile celei de-a
•doua generaţii, aşâ zişii vierm i acri. O m id a g ă u r e ş te u n b o b intră în
e l , îi m ă n â n c ă miezul, in tră a p o i în al doilea, apoi în al treilea, al p a ­
trulea etc. D e m u lte ori o s in g u r ă o m id ă m ă n â n c ă sin g u ră 15— 17 b o a b e .
C â n d b o a b e le atacate în c ep s ă se m oaie, p u trezesc p e v re m e de
p l o a i e şi se acresc, de aci şi n u m e le vierm ilor acri (S a u erw urm ). Vinul
fă c u t din a s e m e n e a stru g u ri a m e n in ţ ă să se oţeţească.
C a m pela mijlocul lui Se pte m vrie om izile s u n t c o m p le ct des-
v o lta te şi se prefac în crisalide ca şi om izile prim e i generaţii.
In ultim ul tim p a mai a p ă r u t u n fel de cochyllis cu o cruce pe
s p a t e (E u d e m is b o tra n a ) cari a u acelaş fel d e vieaţă.

L u p t a îm p o tr iv a iu s e c te i C o c h jilis .

întâiul m ijloc d e nim icire al acestei insecte co n stă în p rin d e re a

flu turilor, care tre b u ie în c e p u tă d e tim p u riu , în a in te ca ea să d e p u n ă
■ouăle. P rin d e re a s e face în nopţile î n tu n e c o a s e , liniştite, cu a jutorul
u n o r lă mpi de prins, co n stru ite a n u m e ; pe n tru u n hectar tre b u ie 8 — 10
lă m p i, d u p ă cât e de pute rn ică lu m in a lor.
M e to d a foarte r e c o m a n d a b ilă este u r m ă t o a r e a : Se ia o bu c ată
d e m u c a v a d e v re -o 40 cm. lă ţim e şi to t atât d e l u n g ă ; ea e pre vă ­
z u tă cu m a i m ulte g ă u ri mici. O fixăm d e u n b ă ţ l u n g d e v r e u n m e tru ,
f o r m â n d astfel u n fel d e lo pată.
 D im in ea ţa , în d a tă d u p ă răsăritul soarelui
şi d u p ă am iază, c â n d soarele se apleacă spre
a pus, in tr ă m în vie cu acel p rin z ă to r făcut
ca m a i s u s şi p e care l-am u n s p e a m â n ­
d o u ă părţile cu clei d e omizi. Batem cu o
m â n ă b u tu c u l, pe câ n d cu cealaltă ţin em
g a ta prinzătorul pe n tru ca să lovim n u m a i
d e c â t fluturii cari s ’ar a ră tă şi cari, dacă
s u n t atinşi, se lipesc d e mucava. Aşâ m e rg e m
încet dela u n b u tu c la altul şi b ă g ă m de
s e a m ă ca să n u n e sc a p e nici u n fluture.
C â n d avem deaface cu vii mari, e nevoie
pen tru lucrul acesta d e cel puţin 6 — 8 l u ­
crători, d e p referinţă copii— cari treb u ie să
m e a r g ă p e -o linie, în fiecare râ n d câte unul.
P e n tr u c ă oricâtă grijă s ’ar p u n e la p r in ­
dere, tot m a i r ă m â n fluturi, s a u dacă nu,
vin din alte vii, şi d e p u n aici o u ă , pe la
sfârşitul lui Mai, a p a r omizile, cari trebuie
I 'ig. 63.
s ă fie, şi ele nimicite. Ele v o r fi zdrobite
■a P r i n z ă t o r d e m u c a v a , b P r i n z ă t o r d i n cu u n le m n iş o r ascuţit, chiar în ă u n tr u l s tr u ­
îm p le titu ră lin ă d e sâ rm ă .
gurilor, sau d ac ă s u n t în m a r e cantitate , s tr u ­
gurii v o rfi stropiţi cu o s u b s ta n ţă c a r e l e nim iceşte. Cel mai b u n lucru e s ă
le stropim cu u rm ă to ru l a m e s te c : 3 kg r. s ă p u n de po ta siu vor fi disolvate
î n 10 litri de a p ă c ă ld ic ic ă ; acestei soluţii să i se mai a d ă u g e 1 V2
kgr. zacherlină sau 1 Z2 litri
d e ulei d e te rp e n tin ă , şi t o ­
tul să se a m es tec e bine. în a ­
in te d e în tr eb u in ţa re a m e s ­
tecul să s e to a r n e în 90 litri
a p ă şi totul să se am estece
din no u. Se p o a te în tre b u in ţâ
la strop it strop itorul pentru
P e r o n o s p o r a . S ă se scoată
întâi acul pulverizatorului,
p e n tr u ca lichidul să n u se
pu lverizeze ci să fie stropit
în fo rm ă de raze. C e a mai
b u n ă e în s ă a ş â zisa s tr o ­
pitoare Kostyal.
C u toate că m ă surile a-
cestea d e s to p ire se fac cu
b ă g a r e de se a m ă , m ulte 0 -
mizi a j u n g în starea d e cri­
salidă. D e aceea fluturii şi
om izile celei de-a d o u a ge-
neraţiuni treb u ie t o t aşâ n i ­
micite ca şi cele din prim a
F i g . 64.
ge n e ra ţiu n e .
S t r o p i t o a r e K o s ty a l, î n tr e b u in ţ a tă la c o m b a te re a insectei M a i tre b u ie să o bse rv că
C o c h y l li s .
n u m a i un om n u se p o a te lupta cu folos îm potriva insectei Cochyllis,
care de m u lte ori a p a re în n u m ă r .f o a r t e mare. Dacă v rem ca nim ic ire a
să aibă cu a d e v ă ra t succes, tre b u ie să lucrăm şi aici cu puteri unite, să
se a ju te toţi vierii d in tr ’o regiun e.

3. Cărăbuşul (Melolontha vulgaris).

C ă ră b u şu l s a u g â n d a c u l de M a i n u p ro d u c e nic iod a tă p a g u b e mari

în vii. Larva lui în s ă este foarte p rim e jdioa să . E a p o a te pricinui p a g u b e
foarte mari în şcoalele de viţă, p rec u m şi în viile de c u râ n d plantate,
prin faptul că m ă n â n c ă rădăcinile şi chiar şi viţa, p ricin u in d u -le astfel
m o a rte a sa u cel p u ţin îm bolnăvirea.
In viile noi, larva înc e pe s ă r o a z ă rădăcinile şi le curăţă d e coajă
p â n ă a p r o a p e de su p ra fa ţa p ă m â n tu lu i.
S u n t a n i, câ n d larva c ă ră b u şu lu i p ro d u c e în U n g a r i a p a g u b e de
m ilioane. In R o m â n ia larvele nu s ’au d esvoltat în c ă în aşâ m are n u ­
m ă r ; este însă posibil ca o d a tă să se în m u lţe a sc ă , mai ales p e acolo
u n d e există pă d u ri d e stejari.
C ă ră b u şu l sau g â n d a c u l de M ai, pe care chiar n u m e le îl arată că
a p a r e în M ai, este o insectă castanie, de vre-o 2 cm. lu n g im e , cu c a p
negru . Z b o a r ă d e obicei seara, p e câ n d ziua stă pe foile copa c ilor şi
m ă n â n c ă . C ă ră b u ş u l îşi d e p u n e o u ă le în p ă m â n t chiar la suprafaţă.
Micile larve ieşite d in o u ă se h ră n e sc în prim ul an a p r o a p e n u m a i cu
părţile plantei cari au în c e p u t să putrezească. Abia în al doilea a n , în c ep
să m ă n â n c e rădăcinile subţiri ale p la n te lo r cultivate şi în al treilea an
atacă şi rădăcinile mai mari, cărora le rod coaja şi stratul g e n e ra to r.
D e preferinţă larvele de trei ani m ă n â n c ă rădăcinile viţelor p la n ta te din
n o u s a u ale co păceilor nealtoiţi. D e altfel s u n t foarte active. O larvă
po a te strică 10— 3 0 viţe s a u copăcei de c u r â n d plantaţi. P e la sfârşitul
lui A u g u s t larva se s c h im b ă în crisalidă şi în p rim ăvara viitoare (anul
al patrulea) a p a re iarăşi s u b form ă de cărăbuş.
Afară d e stricăciunea pricinuită d e larve, mai trebuie să p ăzim li­
vezile şi pă du rile şi d e c ărăbu şi, cari le p o t face mari stricăciuni m ân-
c â n d u - le frunzele. Lucrul cel mai b u n e ca acolo u n d e se ivesc, să fie
nimiciţi toţi cărăbuşii.
Larvele tre bue sc strânse, la desfund atul p ă m â n tu lu i. S ă se aibă
în ve de re că larvele se află în tim pu l verii la o a d â n c im e în p ă m â n t
de vre-o 15 c m ; t o a m n a la o a d â n c im e de 25 — 3 0 cm. şi iarna la
4 0 — 5 0 cm. su b păm ânt.
La d e s f u n d a t se gă se sc larve m ulte, m a i ales in p ă m â n t cu b u r u e n i
tare p ă r ă g in it s a u aco p e rit cu iarbă, căci c ărăbu şu l îşi p u n e de prefe­
rinţă o u ă le în a s e m e n e a locuri. P e n tr u ca lucrătorii să s t r â n g ă , larvele
cu b ă g a re d e se a m ă , li se p lăteşte cu b ucata. De obicei p e n tru 25
larve se p lăteşte cinci b an i. In T ran silv ania se în tâ m p lă d e m u lte orir
că lucrătorii cari d es fu n d ă p ă m â n tu l câştigă mai m u lt p r in str â n g e re a
larvelor, d e c â t plata pe care o iau pen tru desfun dat.

4. Răia vi(ei (Phytoptus vitis).

E u n anim al a p r o a p e invizibil cu ochii liberi şi a cărui apariţfe

de cum se imprim ăvăreşte, se s e m n a le a z ă prin ridicăturile în form ă
de băşici, ce se ivesc pe partea s u p e rio a ră a frunzelor. A p a r e n ţa d e
ciupercă p e care o au băşicile acestea, pe partea inferioară a foilor,,
face ca p o p o ru l să le ia d re p t p e ro n o sp o ra . P a g u b e l e p e cari Ie prici-
nueşte insectele acestea, n u s u n t mari, d e oa rec e ele nu su n t în n u m ă r
mare, aşâ că nici n u se în tr e b u in ţe a z ă în c ă v re un m ijloc îm p otriva lor.

5. Noctulele. (Agrotis).

O m iz ile cenuşii închise, de 2 — 3 cm. lu n g i m e ale a c e s to r

fluturi n o ctu rn i p ă g u b e s c m a i ales p la n taţiu nile tinere şi şcoalele de
viţă, m â n c â n d u - le lăstarii tineri şi frunzele. O m izile lor nu" u m b lă pe
foi d ecât n o a p te a şi ziua s e a s c u n d a p r o a p e d e viţă, s u b p ă m â n t u n d e
trebuesc căutate şi om o râ te .

6. Ţigărarul (Rhynchites betuleti).

Acest g â n d a c cu tr o m p ă care are d e a b e a 'h cm. lu n g im e , este

de diferite colori, d a r mai ales verde ca cuprul şi albastru l ca oţelul.
El a p are încă din p r im ă v a r ă şi m ă n â n c ă cu totul fru n z e le tinere, p e
când la fru n z e le mai b ă tr â n e n u le ro a d e decât p a rte a superficială de
tot. P e n tru a-şi creia o as c u n z ă to a re s ig u ră pen tru o u ă le sale, el r o a d e
c oa da frunzei, a p o i învârteşte foaia ce s e ofileşte, în form ă d e ţigaretă,
î n ă u n tru îşi d e p u n e o u ă le din cari se d esvoltă larvele. Acestea trăiesc
r o z â n d partea interioară a frunzei, care le înveleşte. F o a ia în vârtită s e
usucă, ca d e şi larvele s e b a g ă în p ă m â n t ca să se transform e în crisalide.
încă pela sfârşitul lui A u g u s t s a u la înc e putu l lui Septem vrie, se
desvoltă gâ nd ac ii cari în ce p să r o a d ă frunzele chiar din to a m n ă , apoi
cân d d ă frigul, se as c u n d în p ă m â n t. O u toate că în R o m â n ia ţi-
gărarii n ’a u în c e p u t încă să pricinuiască mari p a g u b e , s’a r p u te â însă
în tâ m p lă ca s ă a p a r ă în n u m ă r a ş â de m are d u p ă o ia rn ă b lâ n d ă , încât
să fie n e c e sa r ca la tăiatul în verde, să se a d u n e gâ nd ac ii şi să li se
distru g ă a sc u n z ă to rile din frunze.

7. Viespele.

In unii ani, viespele fac p a g u b e în s e m n a te prin aceea că g ă u re s c

şi s u g b o a b e le c o a p te ; s e în tâ m p lă apoi de m ulte ori ca în b o a b e le
g ă u rite să intre şi alte insecte, d e pildă, albinele. D acă e v re m e a p lo ­
ioasă p e b o a b e le a tinse de viespe, a p a r şi ciupercile putrefacţiei, cari
se în tin d şi p e b o a b e le s ă n ă to a s e , pricinuind putrezirea în tre g u lu i ciorchine.
N im icirea v iespe lo r se p o a te face în m o d u l u r m ă t o r : se a târn ă
d e viţe sticluţe cu g âtul îng ust, ca acelea în cari sc p u n doctoriile. In
ele se to a rn ă cam de d o u ă d e g e te , u n lichid d u l c e : m iere, m u s t s a u bere.
D a r mijlocul cel m a i eficace p en tru c o m b a te re a viespelor, este
să li s e c a u te cuiburile pe cari le fac s u b ola n ele sa u şindrilele ce
a c o p ă r casele, ş o p r o a n e le şi g ra jd u rile şi să fie nimicite. Lucrul acesta
treb u ie să s e facă nu m ai seara sa u n o a p te a , de oare c e atunci vie spe le
s u n t to td e a u n a în cuiburile lor, p e cân d ziua z b o a ră p e afară.
 P araziţii c e i mai importanţi din reg n u l v e g e t a l ş i chipul
cum s e p o t c o m b a t e cu s u c ces.

1. Peronospora.

A fa ră d e f ilo x e ră , p e r o n o s p o r a a a d u s c e le m a i m a ri p a g u b e viilor,
c ă c i a p r ă p ă d i t m u l ţi a n i viile— p â n ă c â n d p o p o a r e l e s ’a u h o t ă r î t s ’o
c o m b a t ă . E a ş i- a f ă c u t d r u m ca şi filoxera.
B o a l a p e r o n o s p o r e i e s te p r i c i n u i t ă d e o c i u p e r c ă c a r e a t a c ă t o a t e
p ă r ţ i l e v e r z i a l e viţei.
In p r i m u l r â n d s u n t a t a c a t e f r u n z e l e , a ş â c ă p e e l e s e p o a t e o b ­
s e r v ă f o a r t e b i n e d e s v o l t a r e a b o a l e i.
D a c ă t i m p u l e c a ld şi u m e d şi s e m â n ţ a c i u p e r c e i (sp o rii) c a d e p e o
f r u n z ă d e v i ţ ă î n c ă u m e d ă , e a î n c o l ţ e ş t e şi f o r m e a z ă u n t u b l u n g c a r e
p ă t r u n d e în i n t e r i o r u l v iţei, s e î n t i n d e aici şi c a m la 8 z i le d u p ă g e r ­
m i n a ţ i e ie s e p e p a r t e a c e a l a lt ă a f r u n z e i, u n d e d ă n a ş t e r e la s p o r i s a u
p u r t ă t o r i i d e s e m â n ţ e . A c e ştia f o r m e a z ă p e p a r t e a p o s t e r i o a r ă a fru nz ii
u n î n v e liş a l b , c a r e m o a r e p e s t e c â te v a zile î m p r e u n ă cu p a r t e a a t ă c a tă
a f r u n z e i d e v e n i n d d e c o l o a r e c a s ta n ie . C â n d a c e e a ş i f o a i e e s t e a t a c a tă
d e m a i m u l ţ i s p o r i, p e t e l e a l b e c a r a c te r is tic e a p a r î n n u m ă r m a i m a r e
p e p a r t e a p o s t e r i o a r ă a f r u n z e i, d e m u l t e ori s e c o n t o p e s c şi a u d e
u r m a r e o m o r â r e a p a r ţi a lă , d e m u l t e o r i c h i a r t o t a lă a f r u n z e i.
S ’a d o v e d i t că c i u p e r c i le , cari n i m i c e s c f o a ia a u n e v o i e d e v r e - o
8 zile d e la p ă t r u n d e r e a s e m â n ţ i i în i n t e r i o r u l fru n z ii, p e n t r u ca s ă a j u n g ă
l a c o m p l e c t ă d e s v o l t a r e . A ş â s e e x p l ic ă d e ce fo a r te d e s e o r i , c u t o a t ă
m i j l o a c e l e d e c o m b a t e r e î n t r e b u i n ţ a t e , b o a l a n u m a i p o a t e fi o p r ită .
P e lă s ta ri r a r e o r i s e o b s e r v ă s tr a t u l a l b ; î n s c h i m b î n s ă m a i
t â r z i u s e v ă d p e t e le c a r a c te r is t ic ca sta n ii.
L a c i o r c h i n e , p e t e l e a l b e s e v ă d m a i în t â i p e c o d i ţ e l e b o a b e ' o r .
B o a b e l e a t a c a t e s e p ă t e a z ă m a i î n t â i î n c a s t a n i u , a p o i p u t r e z e s c d e tot.
C â n d b o a l a e f o a r te r ă s p â n d i t ă , s e î n t â m p l ă d e s e o r i ca t o t f r u n ­
z i ş u l v iţei s ă fie a t a c a t şi s ă m o a r ă . In c a z u l a c e s t a nici s t r u g u r i i şi
nici l e m n u l n u a j u n g la m a t u r i t a t e . D in p r ic i n a a c e a s t a , b o a l a a r e o
i n f l u e n ţ ă d e z a s t r o a s ă şi a s u p r a d e s v o l t ă r i i şi re c o lte i d i n a n u l viitor.
C o m b a t e r e a a c e s te i b o a l e s e b a z e a z ă p e f a p tu l c ă s p o r ii ciu p e r c ii
m o r , î n t i m p u l în c o lţi re ii î n t r ’o s o l u ţ i e c â t a e s l a b ă d e s u lf a t d e c u p r u .
Î n d a t ă î n s ă ce t u b u l s e m i n ţ e i în c o lţi te , c a r e s e n u m e ş t e m ic e lin , a p ă ­
t r u n s în in t e r i o r u l f r u n z e i, n u -1 m a i o m o a r ă nici o s o l u ţ i e c â t d e tare
d e s u lf a t d e c u p r u .
D a c ă d e c i v o m s t r o p i o f r u n z ă c u s o l u ţ i e d e s u lf a t d e c u p r u , în c ă
î n a i n t e ca s p o r ii p e r o n o s p o r i i s ă fi c ă z u t p e ea, c h i a r d a c ă v o r m a i
c ă d e a , s o lu ţ ia d e s u lf a t d e c u p r u îi v a o m o r î î n t i m p u l încolţirii.
A c e a s t ă d e s c o p e r i r e s ’a d o v e d i t f o a r te p r a c tic ă şi a c u m s e s t r o ­
p e ş t e t o t d e a u n a p ă r ţi le v erz i a l e viţei c u o s o lu ţ ie d e su lf a t d e c u p r u ,
v a r şi a p ă , d u p ă c e a p a d i n s o l u ţ i e s e e v a p o r e a z ă , su lf a t u l d e c u p r u
s a u p i a t r a v â n ă t ă şi v a r u l se d e p u n s u b f o r m a u n u i r e z i d u u a l b ă s t r i u
p e foi, f r u n z e , lă sta ri şi s t r u g u r i . C â n d î n s ă p l o u ă s a u s e a ş e a z ă r o u a ,
r e z i d u u l a c e s t a s e d is o l v ă t o t d e a u n a î n d e a j u n s , ca t o a t ă f o a i a s ă fie
 muiată î n t r ’o s o l u ţ i e s l a b ă d e s u lf a t d e c u p r u . D a c ă deci v o m s t r o p !
Ia v r e m e e s te a p r o a p e ex c lu s, ca v iţ a s ă m a i fie a t a c a tă d e p e r o n o s p o r ă .
D a c ă i n t r ’o v ie s e iv e s c p e d o s u l f o ilo r p e t e l e a l b e , d e obicei n u
mai a v e m m a r e n ă d e j d e d e s c ă p a r e căci p r i m a infecţie s ’a făcut. C h i a r
dacă a m s t r o p i i m e d i a t , n ’o m a i p u t e m î n l ă t u r a ; p u t e m î n s ă î m p i e d e c a
infecţiuni v ii to a r e . In t o t c a z u l e m a i u ş o r s ă p r e î n t â m p i n ă m p r i m a in f e c ţie
decâtă s ă î m p i e d e c ă m p e ce a d e - a d o u a . L u p t a î m p o t r i v a p e r o n o s p o r i r
trebuie s ă fie p r e v e n t i v ă , d e o a r e c e n u p o a t e fi cu ra tiv ă .
S e s o c o t e ş t e ca o r e g u l ă , că s p o r ii î n c o lţe s c p e p a r t e a d e d e a s u p r a
a frunzii şi p ă t r u n d a p o i î n i n t e r i o r u l ei. C â n d p e r o n o s p o r ă e s te f o a r t e
d es v o lta tă , f o r m e a z ă f o a r te m u l ţ i s p o r i , s e î n t â m p l ă c a z u r i ca infecţia,
să s e f a c ă şi p e p a r t e a i n f e r i o a r ă a fru n z e i.
A m p o m e n i t m a i î n a i n t e , că s p o r u l p e r o n s p o r i i , c â n d î n c o l ţ e ş t e e
o m o r î t c h i a r d e o s o l u ţ i e c a r e p r e z i n t ă n u m a i u r m e d e su lf a t d e c u p r u
şi to t u ş i, s o l u ţ i a t r e b u i e f ă c u tă c u o o a r e c a r e c o n c e n t r a ţ i e , căci r e z i d u u l
d e s p r e c a r e a m v o r b i t d u r e a z ă cu a t â t m a i m u l t c u câ t e m a i ta re , d e c i
cu c â t c o n c e n t r a ţ i a so lu ţ ie i e m a i m a r e . S o l u ţ i a p o a t e fi cu a t â t mai>
s la b ă cu câ t s t r o p i m m a i d e s , şi c u a t â t m a i ta r e cu c â t s t r o p i m m a i
rar. C â n d t i m p u l e s t a ţ i o n a r u s c a t , r e z i d u u l d e p e v iţ ă n u e d i s o l v a t
d e c â t d e r o u ă , d e c i în m i c ă c a n tit a te , c â n d v r e m e a e p lo i a s ă , r e z i d u u l
se d i s o l v ă în m a i m a r e c a n tit a te , şi p l o a i a îl şi c u r ă ţ ă . D e a c e e a p e
ti m p d e u s c ă c i u n e , s o lu ţ ia p o a t e fi m a i s l a b ă , p e c â n d d a c ă p l o u ă d e s
t r e b u i e s ă î n t r e b u i n ţ ă m o s o l u ţ i e m a i ta re .
P rin soluţie slabă înţelegem aceea, care cu p rin d e A % , adică
la 1 00 litrii a p ă c o n ţ i n e Vi k gr. s u lf a t d e c u p r u ; i a r p r i n s o l u ţ i e t a r e
î n ţ e l e g e m a c e e a c a r e c u p r i n d e 2 — 3°/o, adiGă la 100 litrii d e a p ă 2 — 3 k g r .
d e s u lf a t d e c u p r u .
S o l u ţ i a d e s u lf a t d e c u p r u t r e b u i e c o m b i n a t ă î n c h i p u l u r m ă t o r : :
E b i n e ca su lf a t u l d e c u p r u s ă fie c â n tă r i t, cu o s e a r ă î n a i n t e d e s t r o ­
p ir e , l u â n d u - s e c a n t i t a t e a t r e b u i t o a r e p e n t r u s o l u ţ i a p e c a r e v r e m s ’o
f a c e m şi p e n t r u tă r i a p e c a r e v o i m s ă i- o d ă m , a d i c ă 1, 1 'A s a u 2 k g r .
S u lf a tu l d e c u p r u s ă s e p u i e a p o i î n t r ' u n s ă c u l e ţ f ă c u t d i n p â n z ă g r o a s ă ,
c a r e s ă fie a t â r n a t î n t r ’u n v a s c u a p ă . î n d a t ă ce t o t su lf a t u l d e c u p r u
s ’a d is o l v a t, s e d i l u e a z ă s o lu ţ ia p â n ă la 2 tre im i d i n c a n t i t a t e a d efin itiv ă .
In c e a l a lt ă t e r e i m e a a p e i s e d i s o l v ă v a r u l, (var s ti n s , c â te 2 k g r . d e
f ie c a r e k g r . d e s u l f a t d e c u p r u ) , c a r e e t u r n a t c u î n c e tu l î n s o l u ţ i a d e
s u lf a t d e c u p r u , a m e s t e c â n d b i n e î n t i m p u l a c es ta.
Soluţiile de su lfa t de cupru şi lapte de v a r nu trebuie ameste­
cate fă r ă a f i diluate, căci s e p r o d u c e o c o m b i n a ţ i e c h i m ic ă i n d i s o ­
lu b i lă , c a r e n u a r e nici u n efect. T r e b u i e s ă s e u r m e z e î n t o c m a i p r o ­
p o r ţie i d a t e m a i s u s p e n t r u î n t r e b u i n ţ a r e a a p e i , a d i c ă 2h p e n t r u s o lu ţ ia
d e s u lf a t d e c u p r u şi 'h p e n t r u s o l u ţ i a d e v ar. P e n t r u a î n l ă t u r ă o
e v e n t u a l ă a s t u p a r e a p u l v e r i z a t o r u l u i , s o l u ţ i a d e v a r s ă fie t r e c u t ă p r i n t r ’o
s it ă f i n ă d e s â r m ă . E f o a r te i m p o r t a n t ca s ă s e î n t r e b u i n ţ e z e la a m e s t e c
c u v e n i t a c a n t i t a t e d e var.
V a r u l n u a r e u n efect n i m i c i t o r a s u p r a ciu p e rc ii, el a r e n u m a i
s c o p u l d e a n e u t r a l i z a efe ctul a r z ă t o r al s u lf a t u lu i d e c u p r u , d e a face
ca s o l u ţ i a s ă s e ţie m a i b i n e lip ită d e f r u n z i ş şi d e a a j u t ă la c o n ­
t r o lu l p ă r ţ i l o r f ă c u te , d u p ă ce s o l u ţ i a s ’a u s c a t. N u t r e b u i e s ă s e p u i e
p r e a p u ţ i n v a r , căci s ’a r p u t e â u ş o r î n t â m p l a c a fo ile t i n e r e şi p l ă p â n d a
s ă fie p â r lite . D a r nici p r e a m u l t v a r n u t r e b u i e p u s la s o l u ţ i i l e sla b e ,
căci a r p u t e a s tr ic ă efe ctu l s u lf a t u lu i d e c u p r u . S e p o a t e h o t ă r î chiar
d u p ă c o l o a r e a s o lu ţ ie i , d a c ă i s ’a p u s d e s t u l v ar. D a c ă v o i m s ă p r o ­
c e d ă m c u m u l t ă e x a ctita te, a t u n c i t r e b u i e s ă b ă g ă m o b u c ă ţ i c ă d e hâ r tie
r o ş i e d e tu r n e s o l , ce s e p o a t e c u m p ă r ă d e câ ţiv a b a n i , la f a r m a c i e , în
s o l u ţ i a d efin itiv ă . D a c ă h â r ti a r o ş ie d e t u r n e s o l s e face a l b a s t r ă , a t u n c i
s o l u ţ i a a r e d e s tu l v a r ; d a c ă r ă m â n e î n s ă r oşie, m a i t r e b u i e să se p u i e
o d a t ă v a r p â n ă ce h â r t i a c a p ă t ă o c o l o a r e a l b ă s t r u ie .
S oluţia trebuie în tre b u in ţa tă to td e a u n a proaspătă, p entrucă d u p ă
c â t e v a zile işi p i e r d e eficacitatea.
In lo c d e v a r s e p o a t e î n t r e b u i n ţ a şi s o d ă . L a 1 k g r . d e sulfat
d e c u p r u s ă s e p u i e 1 '/z k gr. s o d ă . Şi aici s o l u ţ i i l e t r e b u i e d il u a te
î n a i n t e d e a fi a m e s t e c a t e ; z e a m a d e s u lf a t d e c u p r u şi s o d ă îşi p i e r d e
e fic a c ita te a c h i a r d u p ă 12— 15 o r e , d e a c e e a n i c i o d a t ă n u t r e b u i e să
s e f a c ă m a i m u l t ă d e c â t s e p o a t e s tr o p i î n t r ’o zi. E b i n e c a în viile cu
s t r u g u r i p e n t r u m a s ă , u ll im a s t r o p i r e s ă s e facă c u z e a m ă d e s o d ă
căci a c e a s t a n u m u r d ă r e ş t e a ş â d e t a r e s t r u g u r i i ca z e a m a d e var.
A fa ră d e z e m u r i l e d e c u p r u şi v a r şi d e ce a d e c u p r u şi s o d ă ,
s e m a i r e c o m a n d ă p e n t r u c o m b a t e r e a p e r o n o s p o r i i fel d e fel d e p r e p a r a t e
cu n u m e s o n o r e şi m u l t p r o m i ţ ă t o a r e . P r i n t r e e le s u n t u n e l e şi- eficace,
c e l e m a i m u l t e î n s ă n u d a u nici u n r e z u l t a t ; p o t î n s ă a d u c e m u l t e
p a g u b e v it ic u l to r u l u i c a r e le î n t r e b u i n ţ e a z ă î n loc ui r e m e d i i l o r î n c e r c a te
şi d o v e d i t e b u n e . D a r eu n ’aşi r e c o m a n d ă nici
î n t r e b u i n ţ a r e a p r e p a r a t e l o r eficace, căci n u
c o n ţ i n a ltc e v a d e c â t su lf a t d e c u p r u şi v ar, s a u
ş i s o d ă ; î n t r e b u i n ţ a r e a lo r e s te î n s ă r ela tiv m u l t
m a i s c u m p ă , căci v a r u l c a r e c u m p ă r a t cura t,
n u c o s t ă a p r o a p e n im ic , în p r e p a r a t e r e v in e
la a c e l a ş p r e ţ c a şi su lfatu l d e c u p r u . ^

Fig . 65. F i x 66.

S tro p i l o r p e n tr u p e ro n o s p o r ă « A ustria» S tro p ito r'„ V e r m o r e l Eciair".
an-
P e n t r u s t r o p i r e a s o l u ţ i e i e x istă a s tă z i u n m a r e n u m ă r d e a p a r a te .
C e l e m a i b u n e s ' a u a r ă t a t a fi p â n ă a c u m m o d e l e l e p r e v ă z u t e şi cu
p o m p ă ca „ A u s t r ia " şi „ V e r m o r e l E c l a i r " . D e o m a r e i m p o r t a n ţ ă pCntru
b u n a f u n c ţ i o n a r e a u n e i s t r o p i t o a r e , e s t e c u n o a ş t e r e a şi b u n a ei m â n u i r e
 A p a r a t e l e d e s t r o p i t t r e b u i e b i n e s p ă l a t e c u a p ă d u p ă fiec are î n ­
t r e b u i n ţ a r e : p ă r ţ i l e cari s e f r e a c ă t r e b u i e u n s e m e r e u c u ulei, căci altfel
se str ic ă l e z n e . S t r o p i t u l s ă s e î n c e a p ă t o t d e a u n a d u p ă ce s ’a u s c a t
r o u ă şi s ă s e c o n t i n u i e t o a t ă ziua.
S e p o a t e lu c ra şi la a m i a z ă , în to i u l c ă ld u r ii. D a c ă s e p o a t e , p e
v r e m e d e v â n t s ă n u s e lu c r e z e , căci d i n p r ic i n a v â n t u l u i î m p ă r ţ i r e a
so lu ţ ie i p e v i ţ e e s t e f o a r te n e r e g u l a t ă .
La s t r o p i t s ă s e b a g e d e s e a m ă , c a s o l u ţ i a s ă c a z ă câ t s e p o a t e
d e e g a l p e t o a t e p ă r ţ i l e v erz i a l e viţei. S ă n u c a z ă li c h id u l nici î n p r e a
m a ri c a n t i t ă ţ i î n a c e l a ş lo c , ci s ă fie î m p r ă ş t i a t câ t s e p o a t e d e fin
pe frun z iş.
D a c ă p r i m a in fec ţie n ’a fost î m p i e d e c a t ă şi s e a r a t ă f o a r te p u te r n i c ă ,
să n u s e s t r o p e a s c ă n u m a i d e s u s ci s ă s t r o p e a s c ă s o lu ţ ia şi p e p a r t e a
in f e r io a r ă a f r u n z e l o r , căci d u p ă c u m a m s p u s şi p e p a r t e a a c e a s t a se
p o t face in fec ţi u n i.
2. Cărbunele vilei (Anthracnosis).
C ă r b u n e l e v iţei s a u a n t r a c n o z a e s t e o b o a l ă i n t r o d u s ă î n E u r o p a
d e d e c e n i i ; e a a p a r e cu p u t e r e m a i m u l t î n a n i i p lo i o ş i şi reci. B o a l a
a c e a s t a n u a t a c ă n u m a i v iţe le n o a s t r e a l to it e , ci d e m u l t e ori a t a c ă şi
v i ţ e l e a m e r i c a n e , m a i a l e s v a r ie ta te a S o l o n i s .
Şi b o a l a a c e a s t a a t a c ă t o a t e p ă r ţ i l e v e r z i ale viţei şi î n a n i i u m e z i
n im i c e ş t e n u n u m a i t o a t ă r e c o lta s t r u g u r i l o r , ci şi c o a r d e l e d e r o d ale
a n u l u i viitor. S e m n e l e a c e s tu i c ă r b u n e s u n t n iş t e p e t e m ic i, b r u n e , p e
foi şi p e lăstarii p l ă p â n z i . D u p ă c â tv a t i m p f r u n z e l e p a r s f â ş i a te şi m â n ­
c a t e ; p e lă sta ri cârcei şi b o a b e , b o a l a p r i c i n u e ş t e n iş t e r ă n i ro ş ia t e c e ,
c a n işte cancere.

F i g . 67.
F o a i e m ic i p e n t r u p u lv e r iz a r e a p ra fu lu i d e s u lf a t s a u d e v ar.
I

A tâ t a n t r a c n o z a c â t şi p e r o n o s p o r ă b â n t u i e c u m a i m u l t ă tă r i e în
viile u m e d e , c o p l e ş i t e d e ' b u r u e n i şi în c a r e t ă ia t u l î n v e r d e n u s ’a
f ă c u t î n c h i p î n d e s t u l ă t o r . D in a c e a s t a s ă v e d e ca p liv ire a şi c u r ă ţ i r e a
u n e i vii p r i n tă i a t u l î n v e r d e făc u t la t i m p p o tr iv it e s t e u n e x c e l e n t
m i j l o c p r e v e n t i v î m p o t r i v a a c e s t o r p r i m e j d i o a s e b o a l e p a r a z it a r e . C o m ­
b a t e r e a a n t r a c n o z e i e s t e f o a r t e g r e a şi c e r e m a r e r ă b d a r e . Î n d a t ă ce
s e o b s e r v ă b o a l a la î n c e p u t u l ei, s e r e c o m a n d ă ca fo ile şi lăstarii atinşi
s ă fie tă ia ţi c u foarfe ce le, s ă fie a p o i n u m a i d e c â t a d u n a ţ i şi a r ş i p e n ­
t r u a p r e v e n i î n t i n d e r e a s p o r i l o r a c e s tu i p a r a z it . ’ >
S t r â n g e r e a f o ilo r b o l n a v e n u t r e b u i e f ă c u tă d e c â t d u p ă c e s ’a
u s c a t d e t o t r o u a . C â n d î n s ă b o a l a s ’a î n t i n s p r e a ta re , s e î n t r e b u i n ­
ţe a z ă p e n t r u c o m b a t e r e a ei v a r ( n e s ti n s ) p u lv e r i z a t, cu c a r e s e p r ă f u e s c
f r u n z e l e şi lă sta rii a t in ş i, d i m i n e a ţ a şi s e a r a . S e î n t r e b u i n ţ e a z ă p e n t r u
a c e a s t a n i ş t e f o a ie a n u m e c o n s t r u i t e . A tâta v r e m e c â t b o a l a n u s e
o p r e ş t e , t r e b u i e p u l v e r i z a t la f ie c a r e 14 zile. In u l t i m u l t i m p s ’a î n t r e ­
b u i n ţ a t p e n t r u p u l v e r i z a t v a r h i d r a u l i c şi c i m e n t.
D a c ă v r e m ca s ă î m p i e d e c ă m b o a l a d e a m a i a p ă r e a , t r e b u i e
s t r â n s e t o a m n a t o a t e f o ile şi c o a r d e l e t ă i a t e d i n viile b o l n a v e şi a r se .
S p o r i i cari a r m a i p u t e â r ă m â n e p e b u t u c t r e b u i e nim iciţi, p r i n t r ’o s p ă ­
la r e a î n t r e g u l u i b u t u c cu s o l u ţ i e d e s u lf a t d e fier (calaican).
S o l u ţ i a s e f a c e î n c h i p u l u r m ă t o r : la 1 00 litri d e a p ă s e p u n
3 0 k g r . s u l f a t d e fier. A c e s ta s e p u n e î n t r ’u n b u t o i g o l. S e t o a r n ă d e a ­
s u p r a 1 k g r . d e a c i d s u lf u r ic b r u t , i a r i m e d i a t a p o i 100 litri d e a p ă
f ie r b in te . L ic h i d u l t r e b u i e m e s t e c a t b i n e şi t r e b u i e î n t r e b u i n ţ a t n u m a i
c ă ld ic el, d e a c e e a s ă n u s e facă n i c i o d a t ă m a i m u l t d e c â t t r e b u i e m o ­
m e n t a n . T o a t e p ă r ţ i l e v iţei v o r fi u ş o r s p ă l a t e cu o p e n s u l ă m o a l e
m u i a t ă î n a c e s t a m e s t e c . S o l u ţ i a n u e s c u m p ă , d e o a r e c e u n k il o g r a m
d e s u lf a t d e fier (c a la ic a n ) c o s t ă v r e o 1 5 — 2 0 b a n i , i a r a c i d u l s u lf u r ic
7 0 — 8 0 b a n i . F i r e ş t e că n u v a fi c u p u t i n ţ ă ca s ă s e î n ă b u ş e b o a l a în t r ’u n
s i n g u r a n şi t r a t a m e n t u l d e s c r is v a fi r e p e t a t d u p ă t r e b u i n ţ ă m a i m u l ţ i an i.
V o m m a i a m i n t i î n c ă o d a t ă c ă c u r ă ţ i r e a b u r u e n i l o r şi ţ i n e r e a c u ­
r a tă a viei, p r e c u m şi î n d e p ă r t a r e a u m e z e lii d i n p ă m â n t , a u o m a r e i n ­
flu en ţă a s u p ra b o alei, făcân d -o să d isp a ră m a i repede.

3. Făinarea (Oidiam Tuckeri).

Ş i a c e a s t ă b o a l ă p e r i c u l o a s ă p e n t r u vii e s t e p r i c i n u i t ă t o t d e c i u ­
p e r c ă . A p a r iţi a ei e s t e f a v o r iz a tă d e o v r e m e u m e d ă şi ca ldă . V iţa a t a ­
c a t ă d e a c e a s t ă b o a l ă s e r e c u n o a ş t e p r i n a c e a că f r u n z e le , lăstarii şi
s t r u g u r i i ei s e a c o p e r ă d e n iş t e p e t e a l b e , a l b e c e n u ş ii , f ă i n o a s e ; i a r
cân d bo ala cap ătă în tin d ere m ai m a re s e sim te n u m a i decât u n m iro s
d e m u c ig a i .
F o i l e p l ă p â n d e şi lăstarii a t a c a ţi d e fă in a re , s u n t c u t o t u l î m p i e ­
d i c a t e î n d e s v o l t a r e a l o r şi în c e le d i n
u r m ă m or. D a r p rim e jd ia cea m ai m are
e când boala ap are d e tim puriu, când
bo ab ele stru g u rilo r n u s u n t în că des-
v o lt a te . D a c ă c i u p e r c a a t a c ă b o a b e l e
c â n d s u n t m a r i d e - a b e a câ t b o a b e l e d e
m a z ă r e , p ie liţ a l o r s e î n t ă r e ş t e şi n u
m a i c r e ş te p r o g r e s i v c u c r e ş t e r e a m i e ­
z u l u i, a ş â c ă c r a p ă . C i u p e r c a O i d i u m
se d e s v o l t ă m a i a l e s î n l o c u r i l e u m e d e ,
j o a s e şi î n viile p r e a d e s e . D e a c e a în
l o c u r i le u n d e b o a l a a p a r e m e r e u , t r e ­
b u ie să se curăţe cât m ai d es b u ru e
n il e şi să s e ta ie î n v e r d e v iţa , p e n t r u
ca v ia s ă fie m a i ae risită .
C o m b a t e r e a f ă in ă r e i s e f a c e cu
s u c c e s p r i n s t r o p i r e a viţei c u p r a f d e
p u c i o a s ă c a r e n im i c e ş t e c i u p e r c a şi d u p ă Fig. 68.
S tro p ito r d e p raf d e p u c io a s ă .
 ce s ’a d e s v o lta t, d e o a r e c e a c e a s t a s e î n t i n d e n u m a i p e s u p r a f a ţ a p ă r ­
ţilor verzi a l e viţei, n u şi î n i n t e r io r u l lor, c u m face p e r o n o s p o r a . î n ­
dată ce se o b s e r v ă a p a r i ţ i a b o a l e i , t r e b u i e s ă s e facă s t r o p i r e a p e n t r u
a î m p ie d e c ă l ă ţ i r e a ei.
In r e g i u n i l e î n s ă , în cari O i d u m a p a r e în fiec are a n , t r e b u i e s ă se
ia m ă s u ri p r e v e n t i v e şi s ă s e î n c e a p ă c u s t r o p i t u l p u c i o a s e i î n d a t ă ce
lăstarii a u 3 — 4 foi.
L a s t r o p it s e î n t r e b u i n ţ e a z ă n iş t e f o a ie fă c u te î n a c e s t s c o p ; în
viile mici s a u p e n t r u b o lţ i şi s p a lie r e m ic i s e î n t r e b u i n ţ e a z ă p e n s u l e m o i
simple. C u câ t e m a i fin p r a f u l s a u f lo a r e a d e p u c i o a s ă , c u a t â t m a i
mare e fe ct are.. L a u n h e c t a r d e v ie s e î n t r e b u i n ţ e a z ă la p r i m u l s t r o ­
pit, c u m s e î m p r i m ă v ă r e ş t e , 8 — 12 k g ., m a i tâ r z iu 3 0 — 4 0 k g . d e praf
de p u c i o a s ă . U n k il o g r a m d e p r a f d e p u c i o a s ă c o s t ă 3 0 b a n i , d a r la
c u m p ă r a r e t r e b u i e s ă fim f o a r te p r e v ă z ă to r i , d e o a r e c e d e s e o r i p ra fu l
de p u c i o a s ă s e falşifică cu ipso s.
S t r o p i r e a t r e b u i e s ă s e facă n u m a i d u p ă c e r o u a s ’a u s c a t d e to t
şi t r e b u i e s ă s e a l e a g ă z ile le c â n d n u a m e n i n ţ ă p lo a ia , căci altfel a c e a s ta
ar l u ă p rafu l şi t o a t ă m u n c a a r fi î n z a d a r . T o a t e p ă r ţi le verz i a l e v i ­
ţei t r e b u i e s t r o p i t e , ia r î n a n i i c â n d b o a l a se r e p e t ă m a i d e s , tr e b u i e
să s e s t r o p e a s c ă d e 4 — 5 ori.

B o a le p ricin u ite d e v r e m e a rea sau d e alte împrejurări.

P a g u b e l e a d u s e d e g e r u r il e (ur/.ii s a u tim|»urii.

G e r u r i l e târzii, cari la n o i a u lo c d e o b ic e i î n M a i, s u n t şi
p e n t r u viile r o m â n e ş t i d i n a n u m i t e r e g i u n i o m a r e p r i m e j d i e , d e o a r e c e
n u n i m i c e s c n u m a i re c o lta , ci s tr ic ă şi l e m n u l d i n a n u l vii to r. M a i ales
î n viile î n cari z ă p a d a s ’a t o p i t r e p e d e şi v iţ a a î n c e p u t d e ti m p u r i u
să d e a , g e r u r i l e târzii s u n t f o a r te p ă g u b i t o a r e . D a c ă g e r u l a f o s t m a i
t i m p u r i u şi a n i m i c i t cu to t u l n u m a i lăstarii ti n eri, lu c ru l cel m a i b u n
e s ă s e a ş t e p t e s ă d e a su b ţi o ri i.
D a c ă d i n p r ic i n a g e r u r i l o r m a i târzii, î n g h i a ţ ă n u m a i vârfurile
lă s ta r il o r , cari a u şi î n c e p u t s ă se în t ă r e a s c ă , s ă d e v i e l e m n o ş i, a t u n c i
o c h i i d e s u b p a r t e a î n g h e ţ a t ă p r e i a u c r e ş te r e a şi d i n s u b ţi o r i i, cari a u
d a t p u t e m a l e g e p e cel m a i p otriv it. S u b ţ i o a r a a l e a s ă p e n t r u l u n g i r e
t r e b u i e l e g a t ă la t i m p d e arac.
D a c ă lă sta rii d e j a p u te r n i c i a u î n g h e ţ a t , n e r ă m â n â n d u - l e d e z g h e ţ a ţ i
d e c â t cei 2 o r i 3 o c h i d e j o s , se r e c o m a n d ă s ă s e ta ie p a r t e a î n g h e ţ a t ă
a lă s ta r il o r p e n t r u a d a p u t i n ţ ă o c h i l o r d e j o s s ă d e a c â t m a i r e p e d e
lăsta ri.
G e r u r i l e t i m p u r i i , cari s u r v i n r a r e o r i la sfârşitul verii, n u s u n t
m a i p u ţ i n p e r i c u l o a s e , căci p r ic i n u e s c p a g u b e m a r i ; cu a t â t m a i m a ri
c u c â t s e î n t â m p l ă m a i d e t i m p u r i u , deci cu cât l e m n u l şi str u g u r ii
s u n t m a i p u ţ i n copţi.
 Clini p o t fi a p f t r a t e viile «le g e r n r ii e t i m p u r i i o r i «le cele tftr/.ii ?

P ă r e r i l e î n p r i v i n ţ a f a p tu l u i d a c ă s e p o t p ă z i viile d e g e r u r ile
târzii o r i ti m p u r i i , f ă c â n d a b s t r a c ţ i e d e î n g r o p a r e a v iţ e lo r p r i m e j d u i t e ,
s u n t f o a r te îm p ă r ţite .
In nici o ţ a r ă n u e a t â t d e o r i g a n i z a t ă a p ă r a r e a î m p o t r i v a g e r u r ilo r ,
p r i n p r o d u c e r e a f u m u l u i şi ceţii î n n o p ţ i l e critice, ca î n A u s tr ia , şi
to t u ş i , t o c m a i aici s u n t f o a r t e î m p ă r ţ i t e p ă r e r il e î n p r iv in ţa f a p tu l u i d a c ă
m ă s u r i l e a c e s te a d e a p ă r a r e , a j u t ă cu a d e v ă r a t o r i nu.
A c e e a cari s o c o t e s c că f u m u l a p ă r ă viile î n p o t r i v a g e r u r i l o r ce
s u n t în u n e l e n o p ţ i d e p r i m ă v a r ă s a u d e t o a m n ă , îşi e x p l ic ă astfel
efic a c ita te a f u m u l u i . I n t i n z â n d d e a s u p r a viei u n s t r a t d e f u m , el î m ­
p i e d e c ă p e d e o p a r t e r ă c i r e a p r e a ta r e a a e r u l u i şi a p ă m â n t u l u i , iar
p e d e a l t ă p a r t e , î m p i e d e c ă d i m i n e a ţ a r a z e le s o a r e l u i d e a în c ă lz i p r e a
r e p e d e lă sta rii în g h e ţ a ţ i . D a c ă a f u m a t u l a d a t r e z u l t a t în t r ’o vie, t r e b u i e
s ă se afu m e în c o m u n to a tă regiunea.
P e n t r u a f u m a t s e î n t r e b u i n ţ e a z ă a c e l e m a t e r i a l e cari a r d î n c e t şi
c a r i f o r m e a z ă u n fu m g r o s , ca d e p il d ă , p a i e l e u m e d e , b u r u e n i l e , lăstarii
d e v iţ ă s a u b ă l e g a r u l a m e s t e c a t c u p a ie . A d ă u g â n d şi s m o a l ă , se
p r o d u c e f u m m a i m u l t şi m a i g r o s .
In r e g i u n i l e u n d e g e r u r i l e târzii o r i t i m p u r i i s e î n t â m p l ă m a i d es,
t r e b u i e s ă s e ia d i n v r e m e t o a t e m ă s u r i l e p e n t r u a f u m a t.
S e fa c m a i m u l t e g r o p i m ici, l a d i s t a n ţ e h o t ă r î t e , s e p u n d e a ­
s u p r a a ra ci vec hi, p u tr e z iţi ori l e m n e d e l a b i n a l e ; p e s t e e le s e p u n
m a t e r i a l e l e p r o d u c ă t o a r e d e fum şi a b u r i a ş â că, a t u n c i c â n d va fi
t e a m ă d e g e r , n u v a fi n e v o i e d e c â t s ă s e d e a foc.
A f u m a t u l a r e s u c c e s n u m a i p e t i m p f ă r ă v â n t şi c â n d e î n c e p u t
la v r e m e . In ca z c â n d e x i s tă t e m e r e d e g e r , în p r i m ă v a r ă , t r e b u i e să
s e o b s e r v e cu b ă g a r e d e s e a m ă t e r m o m e t r u l , î n d a t ă d u p ă m i e z u l n o p ţii,
î n d a t ă ce t e m p e r a t u r a a s c ă z u t p â n ă la 1° C e l i u s , d e a s u p r a lui 0°,
t r e b u i e a p r i n s e t o a t e f o c u r ile cari t r e b u i e să d u r e z e p â n ă c e - a tr e c u t
p r im e jd ia . D a c ă a e r u l n u e c o m p l e c t liniştit, f o cu rile n u v o r fi fă c u te
decât d in p artea d e u n d e b a te vântul.
A fum atul tre b u ie c o n tin u a t atâta tim p, p â n ă cân d te m p e ra tu ra în ­
c e p e s ă s e ur c e . D a c ă cu l o t a f u m a t u l a c ă z u t p u ţ i n ă b r u m ă , tr e b u i e
c o n t i n u a t a f u m a t u l a t â ta v r e m e p â n ă c â n d b r u m a d i s p a r e d in p r ic in a
f u m u l u i şi a a b u r il o r .
A c o lo u n d e s e p r a c tic ă a f u m a t u l , s e î n t r e b u i n ţ e a z ă n işte t e r m o ­
m e tr e , cari a n u n ţ ă a u t o m a t i c a p r o p r i e r e a d e p u n c t u l d e î n g h e ţ , a t r ă g â n d
astfel a t e n ţ i a p e r s o n a l u l u i .
A c u m a u î n c e p u t s ă s e î n t r e b u i n ţ e z e la a f u m a t d iferite a p a r a t e şi
c u p t o a r e î n cari p r o d u c f u m , p r e p a r a t e l e c e le m a i d e o s e b i t e . In spe cia l
s e î n t r e b u i n ţ e a z ă s m o a l ă . In R o m â n i a s e p o a t e î n t r e b u i n ţ a ţiţeiu l, care
e fo a r te ieftin.

G rin d in a .

G rin d in a n u p ricinueşte nici u n e i c u ltu r i p a g u b e a ş â d e m a r i ca

viilor, m a i a l e s c â n d c a d e î n ti m p u l l u n i l o r M a i u şi I u n ie , c â n d viţa e
în p l i n ă d e s v o lta r e . E a r u p e şi sf â şie f r u n z e le , cari s u n t o r g a n e t e d e
v ie a ţă c e le m a i i m p o r t a n t e a l e v iţei şi p r i c i n u e ş t e astfel o s lă b ir e
a viţei. Şi fa p tu l a c e s t a e s te d e s tu l d e p ă g u b i t o r , d a r p r i m e j d i a cea
m a i m a r e e s t e c â n d o g r i n d i n ă lo v e ş te b o a b e l e , d o b o r â n d u - l e la p ă ­
m â n t şi m a i a l e s c â n d s tr ic ă lă starii, cari v o r f o r m a c o a r d e l e d i n a n u l
v iito r. C u c â t m a i m a r e e v ij e li a c a r e b a t e î n t i m p u l g r i n d i n i i , cu a t â t
m a i m a r i s u n t şi p a g u b i l e .
î n g r i j i r e a v iţ e lo r b ă t u t e d e g r i n d i n ă e c o n d i ţ i o n a t ă d e str ic ă c iu ­
n il e fă c u te şi d e t i m p u l c â n d a c ă z u t g in d i n a . D e o a r e c e t o t d e a u n a
î n p r i m u l m o m e n t p a g u b e l e p a r m a i m a ri d e c â t s u n t c u a d e v ă r a t , iar
p r o p r i e t a r u l e s te n e c ă j it şi m â h n i t , s e r e c o m a n d ă ca s ă s e a ş te p t e
c â t e v a zile p â n ă s ă s e ia o a r e c a r i m ă s u r i d e s a l v a r e , şi d e în d r e p t a r e .
D a c ă g r i n d i n a c a d e d e t i m p u r i u şi cu p u t e r e , e a p o a t e r u p e cu
t o t u l lă sta rii p l ă p â n z i . In a s e m e n e a c a z l u c r u l cel m a i b u n e e s t e s ă se
a ş t e p t e c r e ş t e r e a s u b ţ i o r i l o r , c â n d s e a l e g , d i n t r e a c e s t e a lă sta rii d e cari
e n e v o i e p e n t r u r o d.
D a c ă g r i n d i n a c a d e m a i tâ r z iu şi n u r u p e d e c â t v â r f u ri le lă sta rilo r,
s e ta ie p ă r ţi le b ă t u t e d e g r i n d i n ă , p e n t r u ca d i n t r ’u n o c h i s ă c r e a s c ă
o s u b ţ i o a r ă , c a r e , d a c ă v r e m e a e b u n ă şi d a c ă tă ia tu l î n v e r d e s e face
l a t i m p , p o a t e s ă s e m a i d e s v o l t e î n d e a j u n s . D a c ă lă sta rii s u n t d e j a
l e m n o ş i , p r i n t ă ia t u l î n v e r d e n u s e m a i p o a t e î n d r e p t a n i m i c şi la
t ă i e r e t r e b u i e s ă s e f a c ă cele n e c e s a r e .
D a c ă g r i n d i n a c a d e la sfârşitu l lui I u n i e , c â n d lă sta rii a u c r e sc u t
m a i în a lţi d e c â t aracii, ori d e c â t s â r m e l e , a d i c ă s u n t d e s tu l d e l u n g i
p e n t r u f o r m a r e a c o a r d e l o r d e r o d , s e s c u r t e a z ă p â n ă p e s t e araci şi
n u m a i e n e v o i e s ă l ă s ă m s u b ţi o r i . D e o a r e c e d u p ă o r ic e g r i n d i n ă p u ­
te r n i c ă , f r u n z e le s u n t t a r e str ic a te , s e la s ă s u b ţ i o r i l o r câ t m a i m u lte
f r u n z e p e n t r u a g r ă b i cel p u ţ i n c o a c e r e a l e m n u l u i .
E ste o greşeală ca să se îngrijească m ai puţin viile bătute de
grindină, pentrucă nu ne m ai p o t da nici-o recoltă. T o c m a i b u t u c u l
s l ă b i t şi p ă g u b i t d e g r i n d i n ă a r e n e v o i e d e o î n d o i t ă în g r iji re . O l u ­
c r a r e m a i d e a s ă şi m a i t e m e i n i c ă a p ă m â n t u l u i , g r ă b e ş t e şi aici c r e ş ­
t e r e a n o i l o r lă sta ri. O a t e n ţ i e d e o s e b i t ă t r e b u i e s ă s e d e a c o m b a te r ii
p e r o n o s p o r i i , p e n t r u ca s ă s e p ă s t r e z e s ă n ă t o a s e cel p u ţ i n foile rioui
c a r i v o r creşte.
A t â r n ă d e p u t e r e a d e c r e ş te r e a u n e i vii, d a c ă s ă p r o c e d ă m la o
t ă i e r e c â t m a i m a r e a viţei b ă t u t e d e g r i n d i n ă s a u d a c ă r e n u n ţ ă m la o rice
r e c o ltă , l ă s â n d - o a n u l a c e l a s ă - ş i vie î n fire. D a c ă v r e m to t u ş i ca o
v i e b ă t u t ă d e g r i n d i n ă s ă m a i d e a r o d , p u t e m lă s ă v e c h ile c o a r d e î n ­
d o i t e î n a r c u r i şi lă sta rii d e r o d e e s e a f lă p e el, s ă - i s c u r t ă m la d o i
ochi, f o rm â n d cepi d e rod.
In c e e a c e p r iv e ş t e c o a r d e l e d i n a n u l viitor, g r i n d i n a e s t e m a i p e ­
r i c u l o a s ă la t ă ie r e a în a rc , p e n t r u c ă v iţe le c â t d e p u ţ i n b ă t u t e d e g r i n ­
d i n ă , s e r u p la c e a m a i m i c ă î n d o i r e . D e a c e e a , v iţ a b ă t u t ă d e g r i n d i n ă
n u m a i t r e b u i e l e g a t ă î n arc, ci în c o r d o n .
D a c ă c o a r d e l e a u f o s t a t â t d e ta re b ă t u t e d e g r i n d i n ă , î n c â t n u
p o t fi l e g a t e nici î n c o r d o n , a t u n c i la viţa c a r e a fost t ă ia t ă î n a r c ori cu
c o r d o n , s e l a s ă v e c h i l e c o a r d e şi lăstarii cari s e află p e e le s e ta ie în
t o a m n ă la d o i o c h i. D a c ă b u t u c u l e s te astfel d e s t u l d e p u t e r n i c , p o a t e
o u a c e a s t ă m e t o d ă d e tă ie re , să p r o d u c ă cel p u ţ i n î n a n u l vii tor, o r e ­
coltă m ulţum itoare.
In v iile b ă t u t e d e g r i n d i n ă , î n g r ă ş a r e a p ă m â n t u l u i a d u c e b u n e
s e rv ic ii, g r ă b i n d d e s v o l t a r e a n o i l o r lăsta ri.
 M a i t r e b u i e s ă o b s e r v c ă viile b ă t u t e d e g r i n d i n ă s u n t t o a r t e s i m ­
ţ i t o a r e la g e r u l iernii, d e a c e e a t r e b u i e î n g r o p a t e î n t o a m n ă cu m a r e
băgare de seam ă.

P u t e a i p&ii viile d e g r i n d i n i i ?

L a a c e a s t ă î n t r e b a r e p u t e m r ă s p u n d e az i „ n u “ . In Italia d e n o r d
şi în S tir ia s ’a f ă c u t î n u ltim ii a n i m u l t ă p r o p a g a n d ă p e n t r u î m p u ş c a ­
r e a f u rtu n ii. C â t v a t i m p s ’a p ă r u t a c o lo , că a c e a s ta a r a v e â c h i a r o a r e ­
c a r e efect. In c u r s u l a n i l o r î n s ă , s ’a d o v e d i t că t u n u r i l e şi r a c h e te le p e
cari le p u t e m î n t r e b u i n ţ a a s tă z i î m p o t r i v a fu rtu n ii, n ’a u nici o in f lu ­
e n ţ ă a s u p r a f o r m ă r ii g r i n d i n i i , d e a c e e a s ’a r e n u n ţ a t p e s t e t o t la î n ­
t r e b u i n ţ a r e a lor.

tittlb in n re a ^ s a u cloroza» viţelor.

In a n i i u m e z i m a i d e s , d e c â t î n a n i i u s c a ţi , s e î n t â m p l ă ca s ă se
a r ă t e î n vii, vite c a r i se d e o s i b e s c p r i n c r e ş te r e a l o r s l a b ă şi p r i n c o ­
l o a r e a p a l i d ă a f o ilo r lo r. A c e a s t ă s t a r e b o l n ă v i c i o a s ă a v iţei s e n u ­
m e ş t e g ă l b i n a r e s a u c l o r o z ă . V iţe le a t i n s e d e a c e a s t ă b o a l ă , a u lăsta rii
p ip e r n i c iţ i, n u r e u ş e s c s ă a d u c ă s t r u g u r i i la d e p l i n ă d e s v o l t a r e şi d a c ă
n u s e î n l ă t u r ă i m e d i a t p r ic in ile b o a l e i , m o r cu totul.
P r i c i n a c l o ro z e i s t ă în h r ă n i r e a d e f e c t u o a s ă a viţei. C l o r o z a m a i
p o a t e fi c a u z a t ă d e g e r u r i , d e v r e - o s tr ic ă c iu n e p r i c i n u i t ă viţei cu s a p a ;
e a m a i p o a t e fi d a t o r i t ă s u d u r e i d e f e c t u o a s e a lo c u lu i d e a l to ir e , t e r e ­
n u l u i p r e a rece şi u m e d s a u can tităţii p r e a m a r e d e v a r ce s e g ă s e ş t e
în păm ânt.
D e cele m a i m u l t e ori, c l o r o z a s e d a t o r e ş t e c a n tită ţii p r e a m a r e d e v a r
d i n p ă m â n t . T o t v a r u l î n c a n t i t a t e p r e a m a r e p o a t e p r i c i n u i c l o r o z a şi a
v iilo r n e a l t o i t e , d a c ă p ă m â n t u l e p r e a u m e d . C u c â t e m a i u m e d t e r e ­
n u l — o r i e d a t o r i t ă a c e a s t a u m i d i t ă ţ i i lui n a t u r a l e , o r i p l o i l o r p r e a î m ­
b e l ş u g a t e — cu a t â t m a i m u l t v a r s e d i s o l v ă şi cu a t â t îl s u g e m a i m u l t
p la n ta . D a r d a c ă s e v a u n e i p l a n t e c o n ţ i n e p r e a m u l t v ar, f o r m a r e a clo-
rofilei (a s u b s t a n ţ e i c a r e d ă c o l o a r e a v e r d e fru n z ii) s u f e r ă , c e e a c e es-
p lică şi î n g ă l b e n i r e a f r u n z e l o r . C o l o a r e a f o ilo r î n g ă l b e n i t e n u m a i p o a t e
fi s c h i m b a t ă nici d e m a te r ii le n u t r i t i v e p e cari p l a n t a le ia d i n p ă m â n t ,
s a u d i n a e r. D e a c e e a viţele a t i n s e d e c l o r o z ă n u s e d e s v o ltă .
D a r c l o r o z a m a i p o a t e fi p r i c i n u i t ă şi n u m a i d e u m e z e a l a p ă m â n ­
tu lu i. I n a n i i u m e z i se g ă s e s c , î n r e g i u n i l e j o a s e p ă r ţi î n t r e g i d e vii
î n g ă l b e n i t e , c h i a r d a c ă d e a s u p r a p ă m â n t u l e s te d e s t u l d e u s c a t, s e g ă ­
s e s c m a i î n f u n d u l p ă m â n t u l u i c u o c a z i a d e s f u n d a t u l u i , lo c u ri u d e ,
reci, î n cari v â r f u ri le r ă d ă c i n i l o r , c a r e s u g h r a n a , p u t r e z e s c , p r i c i n u i n d
astfel î m b o l n ă v i r e a î n t r e g e i viţe.
F o a r t e d e s e o r i d a c ă d e s f u n d a t u l n u s e face r e g u l a t , r ă m â n a d â n ­
cituri c â n d se a r u n c ă b r a z d e l e ; î n ele s e s t r â n g e a p a şi î m b o l n ă v e ş t e viţa.
In a s e m e n e a c a z u r i, s i n g u r a s c ă p a r e e s te s c u r g e r e a a p e i. Ş a n ţ u r i l e
d e s c u r g e r e t r e b u i e s ă a i b ă o l ă r g i m e d e s t u l d e m a r e şi o a d â n c i m e
d e 1 .2 0— 1.50 m . P e n t r u vii s u n t m a i b u n e ş a n ţ u r i l e cu f u n d u l a c o p e ­
rit cu p i e t r e s a u c u f a ş in e d e v r e a s c u r i s t r â n s l e g a t e , d e c â t c u t u b u r i
 d e c a n a l e , c a r i s u n t i m e d i a t a s t u p a t e d e r ă d ă c i n i l e viţei. Viile b â n t u i t e
d e c l o r o z ă t r e b u i e s ă fie, b i n e în ţ e le s , b i n e î n g r iji te şi î n g r ă ş a t e . In c a ­
z u l a c e s t a s u n t d e p r e f e r a t i n g r ă ş ă m i n t e l e artificia le, b ă l e g a r u l u i , căci
a c e s t a d i n u r m ă f a v o r iz e a z ă p u t r e z i r e a r ă d ă c i n i l o r , c a r e e x istă d e o b i ­
cei la v iţele cloro tice .
D a c ă c l o r o z a n u s e o b s e r v ă d e c â t la c â t e - o viţă, a t u n c i p ricin a
e s t e , d e o b ic e i, că ia t ă ia t r ă d ă c i n a c u s a p a s a u că a u m â n c a t - o
l a r v e l e ; î n m u l t e ca z u ri e d e v i n ă şi s u d u r a i n c o m p l e c t ă a lo c u lu i de
a l to ir e s a u c h i a r s e p o a t e î n t â m p l a ca p o r t - a l t o i u l s ă m o a r ă p e n t r u c ă
n u f u s e s e d e s t u l d e c o p t la a lto ir e . U n e o r i f a p tu l că r ă d ă c i n i l e d i n alto i
n ’a u f o s t r u p t e la v r e m e , p r o d u c e g ă l b i n a r e a viţei. In t o a t e a c e s te ca z u r i
n u p r e a a v e m m u l t e d e f ă c u t p e n t r u s a l v a r e a viţei, afa ră d e ca zul
c â n d r ă n il e s u n t a t â t d e u ş o a r e , î n c â t s e c i c a tr iz e a z ă r e p e d e şi h r ă -
n i r e a p la n te i s e face d i n n o u r e g u la t.
S u lf a tu l d e fier ( c a la i c a n u l) e s t e u n r e m e d i u c u c a r e p u t e m slă b i
î n t r u c â t v a i n f l u e n ţ a d ă u n ă t o a r e a c a n tită ţii p r e a m a ri d e v a r şi d e a
g r ă b i astfel f o r m a r e a clo ro file i î n f ru n z e .
S u lf a tu l d e fier s e î n t r e b u i n ţ e a z ă î n m a i m u l t e feluri.
A c o lo u n d e n e t e m e m în fiec are a n d e ivirea a c e s te i b o a l e , e
b i n e s ă î n t r e b u i n ţ ă m t o t d e a u n a t o a m n a su lfatu l d e fier ca şi u n î n g r ă ­
ş ă m â n t : îl f ă r â m i ţ ă m b i n e şi-l p r e s ă r ă m p e p ă m â n t . P e n t r u u n h e c ta r
a v e m n e v o i e d e 15 0 — 2 0 0 k gr.
In a c e l a ş t i m p e b i n e ca b u t u c u l d e v iţ ă s ă fie s p ă l a t b i n e d u p ă
t ă i e r e c u o s o l u ţ i e d e su lf a t d e fier 2 5 % . c e e a c e c e -1 v a p ă z i şi d e
antracnoză.
In t i m p u l verii s e p o a t e î n t r e b u i n ţ a su lf a t u l d e fier p e n t r u v i n ­
d e c a r e a b u t u c i l o r b o l n a v i , t u r n â n d a p r o a p e d e fiec are b u t u c b o l n a v
c â t e 4 — 5 litri d i n o s o l u ţ i e d e 5 % -
F o r m a r e a c lo ro file i la fo ile b o l n a v e s e p o a t e g r ă b i şi p r i n s t r o ­
p i r e a viţei cu o s o l u ţ i e d e s u lf a t d e fier 1 % - D i s o l v a r e a s u l f a t u l u i d e
f ie r s e f a c e t o t î n a c e l a ş m o d cu a c e e a a s u lf a t u lu i d e c u p r u , d a r n u
s e a d a u g ă v ar. L a s t r o p i t s e î n t r e b u i n ţ e a z ă s t r o p i t o r u l p e n t r u p e r o n o s ­
p o r a . S t r o p i r e a s e face d u p ă n e v o i e , d e 2 — 3 o r i p e s t e vară.
P r i n a c e s te m ă s u r i î n s ă b o a l a n u p o a t e fi cu to t u l î n l ă tu r a t ă . D e
a c e e a , cel m a i b u n lu c ru e ca s ă s e ia m ă s u r i p r e v e n tiv e , u s c â n d t e r e n u r i l e
u m e d e , p l a n t â n d n u m a i viţe cu altoii b i n e s u d a ţ i , b ă g â n d d e s e a m ă
ca s ă n u s e r ă n e a s c ă v iţe le şi m a i ales, a l e g â n d p o r ta l to ii n e m e r iţi
p e n t r u p ă m â n t u l p e care-I a v e m .
 Cultura v itei p e sp a lier e şi în grijirea ei.

S p a l i e r e l e d e v iţ ă n u s u n t n u m a i o p o d o a b ă a p e r e ţ i l o r g o i ai
c a s e lo r n o a s t r e , ci e l e p o t , d a c ă s u n t b i n e în g r iji te , s ă n e p r o d u c ă
m u l t ă p l ă c e r e p r i n r e c o lta lor.
P r i n n ic i o a l tă m e t o d ă d e c r e ş te r e n u p u t e m c ă p ă t ă s t r u g u r i a ş â
d e b u n i , ca p r i n m e t o d a cu s p a lie r. In a c e e a ce p r iv e ş t e î n s ă c a n t i t a t e a
p r o d u s ă d e a s e m e n e a s p a l i e r e p e p e r e ţi, s e ş ti e d o a r că u n s i n g u r b u ­
t u c , d a c ă e b i n e în g r iji t, p o a t e d a m a i m u l t e s u t e d e c i o r c h i n e f r u m o a s e .
C u l t u r a p e s p a l i e r s e m a i p o a t e f a c e c u f o lo s î n r e g i u n i l e , cari
n u s u n t p o t r i v i t e p e n t r u c u l tu r a î n m a r e a viei, d a c ă î n t r e b u i n ţ ă m p ere ţii
î n d r e p t a ţ i s p r e s u d şi e x p u ş i m e r e u la s o a r e , p l a n t â n d î n a c e l a ş t i m p
sp e c ii cari s e c o c d e v r e m e . C u c h i p u l a c e s t a şi î n r e g i u n i l e r ă c o r o a s e ,
p u t e m c u ltiv a s i n g u r i s t r u g u r i i n e c e s a r i p e n t r u m a s ă .
O aten ţie d eo seb ită m erită cu ltu ra p e spaliere în o raşe u n d e s u n t
p u ţ i n e g r ă d i n i şi m ici, u n d e î n s c h i m b a v e m d e s tu i p e r e ţ i p o tr iv iţi
a c e s tu i sc o p .
S p a l i e r e l e d e v iţ ă n u t r e b u i e f ă c u te d e altfel n u m a i l â n g ă p e r e ţ i ,
ci şi în m i j l o c u l g r ă d i n i l o r , p e r ă z o a r e , r i d i c â n d u - s e v iţ a p e s â r m e .
F o a r t e f r u m o a s e s u n t b o l ţ i l e d e viţă d e - a l u n g u l a l e e l o r d i n g r ă d i n i l e
d e flori o r i d e z a r z a v a t, u n d e o c u p ă l o c p u ţ i n şi a fa ră d e f o lo su l p e c a r e - l
a d u c , î n f r u m u s e ţ e a z ă t o a t ă p riv elişte a.

Ce specii d e s t r u g u r i s e p o triv e s c p e n t r u c u l t u r a p e s p a l i e r ?

P e n t r u c ă c o n s t r u i r e a b o l ţ i l o r s a u a s p a l i e r e l o r cu s â r m ă c o s tă m u l ţ i
b a n i , s e v o r a l e g e a s e m e n e a specii cari s ă p l ă t e a s c ă c h e ltu e lil e m a r i
d e în grijire .
D e a c e e a s e v o r a l e g e p e n t r u s p a lie r e n u m a i sp e c ii le c e le m a i
b u n e d e m a s ă şi d e 'd e se rt, sp e c ii cari s e d e o s i b e s c p r i n f r u m u s e ţ e a şi
p a r f u m u l f r u c t e l o r p r e c u m şi p r i n m a r e a l o r p r o d u c ti v ita te . In r e g i u n i l e
u n d e c o n d i ţ i u n i l e c l im a te r ic e n u s u n t f a v o r a b il e p e n t r u c u l t u r a s t r u g u ­
rilo r, t r e b u i e a l e s e , b i n e î n ţ e l e s n u m a i sp e c ii le cari s e c o c m a i d e v r e m e ,
p e c â n d î n c lim e le a v a n t a g i o a s e v iţei, s e d e s v o l t ă m i n u n a t p e s p a l i e r şi
sp e c ii le cari s e c o c f o a r t e tâ rz iu .
S p a lie re le .

P e n t r u a p u t e â c u ltiv ă r a ţi o n a l v iţ a p e s p a l i e r e , t r e b u i e s ă f a c e m
s p a l i e r e p o tr iv it e a c o l o u n d e tr e b u e s c .
S p a l i e r u l s e p o a t e face d i n s tâ lp i şi la ţu r i, s a u d i n stâ lp i d e fier
şi s â r m e .
S p a l i e r e l e p e pe r e ţi s e fa c d i n la ţu r i, p e n t r u ca s ă fie m a i fru ­
m o a s e şi s ă d e c o r e z e pereţii.
M a i a l e s c â n d s p a l i e r e l e s e p u n c h i a r p e p e r e ţii c a s e i d e locuit,
s ă s e a ş e z e la t u r i l e c â t m a i f r u m o s , p e n t r u ca ia r n a , c â n d v i ţ a s e î n ­
g r o a p ă , s ă n u strice f r u m u s e ţ e a ca sei.
S tâ lp ii şi la ţu r ile t r e b u e s c n e t e z i ţ i cu r i n d e a u a şi m a r g i n i l e r o ­
t u n j ite . L a ţ u r il e p o t fi g r o a s e d e 2 c m . şi la te d e 4 cm . E l e s e j x > t
a ş e z ă o r i z o n t a l s a u vertical şi v o r fi fix a te la d i s t a n ţ e d e 2 5 — 3 0 c m .
p e s tâ lp ii s p a lie r u lu i .
S p a l i e r e l e t r e b u i e să s e afle la o d e p ă r t a r e d e 15— 2 0 c m . d e p e -
i p » a t e iats cu ajutorul h im tirlig s ds lisr biiliits în
 la d i s t a n ţ e d e 3 — 4 m e t r i ; p e e le v o r fi s p r iji n ite s ti n g h i i l e s u s ţ i n ă t o a r e
ale s p a lie r u lu i . S e m a i p o t fixă î n p e r e t e c u a j u t o r u l u n o r s c o a b e b u ­
c ă ţe le d e l e m n cari s ă ţie s p a l i e r u l la d e p ă r t a r e a c u v e n ită . S t i n g h i i l e v o r
fi fă c u te d i n l e m n m o a l e şi v o r fi la te d e 4 — 6 c m . V o p s i n d s p a lie ru l cu
v o p s e a d e u le i, îl f a c e m n u n u m a i m a i f r u m o s d a r va d u r ă şi m a i m u lt.
P e n t r u ca s ă fie m a i ie ftine p u t e m î n t r e b u i n ţ â la ţuri d e l e m n şi la
s p a lie r e le l i b e r e şi la b o lţi, d a r s tâ lp ii t r e b u i e făcuţi d i n l e m n tare
s te ja r s a u s a l c â m . E i s e p o t
face şi m a i d u r a b il i, m a i tari,-
u n g â n d u - i cu s o l u ţ i e d e s u l ­
fat d e c u p r u s a u carboli-
n e u m . Ş i la t u r i l e p o t fi u n s e
cu c a r b o l i n e u m , d a r a c e a sta
să s e facă cel p u ţ i n c u d o u ă
lu n i î n a i n t e d e î n c e p e r e a
g e t a ţi e i, p e n t r u c a lăstarii
verzi ai viţei s ă n u fie ofiliţi
d e c a r b o l i n e u m u l c a r e s ’ar
p u t e â e x a l ă d i n stâ lp i.
S tâ lp ii s e p u n la 3 — 4
m e tr i d e p ă r t a r e şi se
în p ă m â n t d e 6 0 — 8 0 cm .,
p o tr iv it cu î n ă l ţ i m e a s p a l i e ­
r u lu i. S tâ lp ii d i n c a p e t e cari
s u p o rtă cea m a i m are
ta te , m a i a l e s c â n d
s e face cu s â r m ă ,
b i n e v â r â ţi î n p ă m â n t şi fi­
x aţi chiar cu contra-greutăţi. Fte-69-
S â r m a e s te m u l t m a i p r a c tic ă SpaUer pe perete-
d e c â t la ţu rile . î n ă l ţ i m e a s p a l i e r e l o r li b e r e p o a t e fi d e 2 — 4 m e tr i. C â n d
v iţ a s e a ş e a z ă î n c o r d o n v ertica l s a u o blic, p r e c u m şi a t u n c i c â n d a v e m
m a i m u l t e c o r d o a n e o r i z o n t a l e , s p a l i e r u l s ă s e f a c ă d e 3 — 4 m e tr i, c â n d
în să avem u n sin g u r c o rd o n orizontal, p u te m face spalierul n u m a i de
2 m e tr i. S â r m a c e a m a i d e j o s t r e b u i e s ă fie Ia 5 0 cm . d e p ă m â n t , iar
c e le la lte la d i s t a n ţ e d e 3 0 c m . u n a d e alta. P e n t r u î n t i n s u l s â r m e l o r ,
î n t r e b u i n ţ ă m m a ş i n i d e î n t i n s , în t i n z ă t o r i , c e s e g ă s e s c în o r ic e fierărie,
p e cari îi p u n e m la fiec are r â n d d e s â r m ă . F i e c a r e s â r m ă se fixea ză
n u m a i la u n c a p ă t şi v a fi lă s a t ă l i b e r ă î n t o a t e s c o a b e l e p r i n cari trec e,
ca s ă p o a t ă fi î n t i n s ă . M u l t m a i d u r a b il i şi m a i f r u m o ş i s u n t s tâ lp ii de
fier. E i t r e b u i e s ă fie m a i b i n e fixaţi î n p ă m â n t , d e a c e e a v o r fi p r e ­
v ă z u ţ i j o s c u d o u ă p ic io a r e , în f o r m ă d e furcă.
In j u r u l lo r, s e v a face u n s tr a t d e b e t o n ca s ă fie m a i b i n e fixat.
B e t o n u l a v â n d f o r m a u n o r s c â n d u r e l e , v a fi b i n e b ă t u t în p ă m â n t .
S tâ l p ii d e fier t r e b u i e s ă a i b ă g ă u r i , la d i s t a n ţ e d e 3 0 cm . ca să
s e p o a t ă b ă g a p r i n e le s â r m a . Şi s tâ lp ii d e fier d in c a p e t e , v o r tr e b u i
fixaţi î n p ă m â n t cu c o n t r a g r e u t ă ţ i d e fier.

P r e g ă t i r e a p ă m â n t u l u i şi s ă d i r e » viţei.

Ş i p e n t r u s p a lie r e p ă m â n t u l t r e b u i e s ă fie lu c r a t la d e s t u l d e m a r e
a d â n c i m e , a d i c ă la 7 0 — 8 0 c m . D a c ă l â n g ă p e r e t e l e l â n g ă c a r e v r e m
s ă p l a n t ă m viţa, s e g ă s e ş t e m o l o z , pie tre , etc. s e r e c o m a n d ă s ă s e facă
o g r o a p ă d e 1 m . lă ţ i m e şi 8 0 c m . a d â n c i m e . In locul p ă m â n t u l u i sc o s,
s ă s e p u i e p ă m â n t b u n d e g r ă d i n ă şi v iţe le s ă fie p l a n t a t e î n el.
L a s p a l i e r e l e p e zid, viţa
t r e b u i e s ă fie p u s ă la 3 0 cm . d e
zid . P e n t r u ca z i d u l s ă n u î m ­
p iedice desvo ltarea rădăcin ilo r vi­
ţei, s e r e c o m a n d ă ca viţa s ă nu
s e p u i e d r e p t ci d u p ă c u m a r a tă
f i g u r a a l ă t u r a t ă s ă fie p l a n t a t ă
o b lic.
D e p ă r t a r e a d i n t r e v iţ e va
d ep in d e to td eau n a de m eto d a de
t ă i e r e p e c a r e v r e m s ’o î n t r e b u i n ­
ţ ă m . P e n t r u c o r d o a n e v e r ti c a le se
p l a n t e a z ă la 0 . 8 0 — 1.00 m . ; p e n ­
F i g . 70.
tr u u n s i n g u r c o r d o n o r i z o n t a l de P l a n t a r e a o b l i c ă a v i ţ e i l â n g ă u n z id .
b u t u c s e p l a n t e a z ă la 1. m . ;
p e n t r u d o u ă c o r d o a n e s u p r a p u s e d e b u t u c s e p l a n t e a z ă la 2 m .
P r e g ă t i r e a viţei şi p l a n t a r e a ei, s e fa c e î n a c e l a ş c h ip c u m a m a r ă t a t la
p l a n t a r e a viilor.
C o rd o n u l vcrtic al.

A ceasta este m e to d a cea m a i sim p lă de

t ă i e r e p e n t r u s p a l i e r e l e d e viţă şi e î n t r e b u i n ­
ţată cu succes acolo u n d e avem d e îm brăcat
z i d u r i î n a l t e d e 3 — 4 m.
L ă s t a r u l v i ţ e l o r p e n t r u p l a n t a t s e ta ie la
u n ochiu, d u p ă c u m am m ai spus. D a c ă din
o c h i u l a c e s t a şi d i n ceilalţi cari m a i d a u m a i
m u l ţ i , ie s lă sta ri, l ă s ă m p e cel m a i p u t e r n i c ; îl
v o m l e g ă la t i m p d e a r a c şi-l v o m p ă z i d e
p e r o n o s p o r ă . In t o a m n ă s a u î n p r i m ă v a r a vii­
t o a r e , el v a fi t ă ia t la d o i o c h i. C u t o a t e că
la a c e a s t ă m e t o d ă d e tă ie r e , n u n e t r e b u i e de
c â t o p u n t e , s ă l a s ă la b u t u c u l cel t â n ă r în
c e a d e - a d o u ă v a r ă , d o i lă sta ri p e n t r u ca să
s e d e s v o l t e u n f r u n z i ş m a i b o g a t . C u c â t va
fi m a i m a r e f r u n z i ş u l , c u a t â t v a fi m a i p u t e r ­
n ic ă r ă d ă c i n a b u t u c u l u i .
D a c ă b u t u c u l v a fi d e s tu l d e d e s v o l t a t în
al d o i l e a a n , cel m a i f r u m o s d i n t r e lă sta ri va
fi t ă i a t la 4 — 5 o c h i , p e c â n d ce lă lalt v a fi
t ă ia t d e to t. L ă s t a r ii n u t r e b u i e s ă d e a d e c â t
la o î n ă l ţ i m e d e 3 0 — 4 0 c m . d e p ă m â n t .
D e s v o l t a r e a c o r d o n u l u i v ertica l î n al tr e i­
le a a n , p r e c u m şi b u t u c u l d u p ă t ă i e r e a din
t o a m n a celui d e - a l treilea a n , s e v e d e î n fi­ F ig . 71.

g u r a d e m a i jo s. B u t u c u l c e l t â n ă r în t o a m n a
C e l e p a t r u r a m u r i l ă t u r a l n i c e v o r fi s c u r- anului a i doilea; semnele a
ta te la d o i o c h i p u te r n i c i, ia r lă s ta ru l c o n d u c ă t o r draa tăierea.
 a d i c ă a c e l a c a r e v a l u n g i b u t u c u l î n s u s v a fi s c u r t a t la 4 — 5 o c h i.
d u p ă c u m e d e p u te r n i c .
C o r d o n u l va d ă î n a n u l al p a t r u l e a , p e c e p ii tăiaţi la d o i o c h i ,
m a i m u l t e f r u c t e ; d a c ă e b i n e în g r iji t şi t i m p u l e fa v o r a b il p o a t e d â
c h i a r o f r u m o a s ă rec oltă .

Fig . 72. p i » 73
D esv o ltarea b u tu cu lu i în an u l a iy tre ile a flîn a. se
S tefM iaf în b' 56 faCG C o rd o n u l o rizo n tal în to am n a a n u lu i al p a-
^ s t a r u lu i c o n d u c ă to r. tm le a . S e m n e le a ra tă u n d e s e face tă e re a .

î n g r i j i r e a î n t i m p u l v e r i i } c o n s t ă î n r u p e r e a la v r e m e a lă s ta r il o r
n e t r e b u i n c i o ş i , în l e g a r e a r e p e t a t ă a lă s t a r i l o r r ă m a ş i , î n s c u r t a r e a l ă s ­
t a r i l o r d e r o d la 3 — 4 f r u n z e d e a s u p r a u lt im e i c i o r c h i n e , p r e c u m şi
r u p e r e a s a u s c u r t a r e a la t i m p a s u b ţi o r i lo r .
L ă s t a r ii cari s e d e s v o l t ă d i n l ă s t a r u l c o n d u c ă t o r v o r fi lă sa ţi să
c r e a s c ă şi v o r fi n u m a i l e g a ţi d i n c â n d î n c â n d .
T ă i e r e a c o r d o n u l u i v ertica l în t o a m n a a n u l u i al p a t r u l e a , s e face
în chipul u rm ă to r;
L ă s t a r ii d e r o d d e p e c e p ii s c u r t a ţ i la d o i o c h i, v o r fi tăiaţi a s t-
f e l : l ă s t a r u l m a i d e s u s va fi t ă i a t în a, î m p r e u n ă c u p a r t e a d e ce p ,
p e c â n d l ă s t a r u l i n f e r i o r v a fi s c u r t a t î n b, la d o i o c h i.
L ă s t a r ii cari a u d a t d e p e l ă s t a r u l c o n d u c ă t o r , v o r fi s c u r t a ţ i la
d o i o c h i , î n c, p e c â n d lă s ta ru l cel m a i d e s u s , c a r e v a f o r m ă n o u l
l ă s t a r c o n d u c ă t o r , v a fi s c u r t a t î n d, la 4 — 5 o c h i. D e altfel c o r d o n u l
n u t r e b u i e s ă s e l u n g e a s c ă a n u a l m a i m u l t d e c â t c u 5 — 6 o c h i, căci
altfel n u t o a t e o c h i u r i l e a r d ă r e g u l a t şi r a m i f ic a r e a a r a v e â lip su ri.
C u c h i p u l a c e s t a u n c o r d o n v ertica l p o a t e a j u n g e la l u n g i m e de
4 — 5 m e tr i. N u r e c o m a n d s ă s e m e a r g ă m a i s u s , căci a t u n c i în g r i j i r e a
viţei s ’a r f a c e c u g r e u t a t e . D a c ă c o r d o n u l a a j u n s la î n ă l ţ i m e a d o r ită ,
l u n g i r e a lui v a fi î m p i e d e c a t ă p r i n a c e e a , c ă v o m tă ia l ă s t a r u l c o n d u c ă t o r
n u m a i l a u n o c h i u şi l ă s t a r u l c a r e v a d ă d i n el, îl v o m î n d o i la tera l,
p e n t r u ca s ă s e d e s v o l t e m a i p u ţ i n .
V o m m a i v o r b i a m ă n u n ţ i t d e tă ia tu l î n v e r d e şi d e tă i e r e a c o r ­
d onului.
C o r d o n u l d e s p r e c a r e a m v o r b it, p o a t e fi l e g a t şi o blic, d a r v a
fi în g r i j i t la fel.

C o r d o u n l oriz o n tal.

C o rd o n u l o rizo ntal se p o triveşte de-

a l u n g u l a l e e l o r şi p o a t e fi cu u n b r a ţ o r i cu
d o u ă. La ca p etele sp alierelor c o rd o n u l tre­
b u i e s ă a i b ă u n b r a ţ şi la m i j l o c p o a t e a-
veă două.
C o r d o n u l o r i z o n t a l p o a t e fi î n t r e b u i n ţ a t
f o a r t e b i n e şi la î m b r ă c a r e a p e r e ţ i l o r şi i se
p o t lă s ă b u t u c u l u i d o u ă s a u c h i a r trei c o r ­
doane.
C r e ş t e r e a c o r d o n u l u i o r iz o n t a l s e face
în chipul u r m ă to r:
Viţa. s e s c u r t e a z ă la u n o c h i , c â n d
s e p l a n t e a z ă şi î n c u r s u l v erii s e l a s ă u n
l ă s t a r ' c a r e la t ă i e r e a d i n t o a m n ă s a u p r i m ă ­
v a r ă , s e s c u r t e a z ă la d o i o c h i. D i n cei d o i
lă s ta ri eşiţi d i n a c e s t c e p , î n t o a m n ă c e l m a i
s l a b v a fi r u p t cu to t u l , ia r cel m a i p u t e r n i c
v a fi l ă s a t d e 4 0 — 5 0 c m . In c u r s u l c e le i d e
a t r e i a v e r i, s e l a s ă a c e s t u i c e p n u m a i cei
d o i lă s ta ri s u p e r i o r i , ia r cei inferiori v o r fi
r u p ţ i d e t i m p u r i u . L e g â n d u - i la v r e m e , v o m
face ca lă s ta r ii lă sa ţi s ă c r e a s c ă câ t s e p o a t e
d e drept.
D a c ă v r e m ca u n b u t u c s ă a i b ă d o u ă
b r a ţ e d e c o r d o a n e , a t u n c i t r e b u i e s ă tă ie m
a m b i i lă sta ri p â n ă la l u n g i m e a c u v e n i t ă (la
8 — 10 o c h i , d u p ă c â t s u n t d e p u te rn i c i) , să -i
c u r ă ţ i m a p o i d e cârcei şi d e s u b ţ i o r i şi să-i F i g . 74.
î n t i n d e m b i n e p e s â r m a , c a r e s e a f lă la î n ă l - , j
ţ i m e a d e 4 0 - 5 0 cm . d e p ă m â n t . C â n d ,ac? u r ^ d o r o r» dm care se va
a v e m u n s i n g u r c o r d o n , n e t r e b u e s c trei s â r m e , c e a d e j o s la 4 0 — 5 0
c m . d e p ă m â n t , ia r c e le la lte la 3 0 c m . u n a d e a l ta . P e n t r u fiec are
c o r d o n s u p r a p u s s e v o r m a i a d ă u g ă d o u ă s â r m e , la a c e le a ş i d is t a n ţe .
T ă i a t u l î n v e r d e c o n s t ă l a c o r d o n u l o r iz o n t a l, î n p r i m u l a n , în r u p e r e a
l a v r e m e a lă s t a r i l o r ce d a u d i n viţe.
T o ţ i lă s ta r ii ce d a u d i n c o a r d e l e l e g a t e o r iz o n t a l, v o r fi lă saţi c h i a r
d a c ă n ’a u s t r u g u r i ; v o r fi l e g a ţ i în t â i d e p r i m a s â r m ă ori p r i m u l la nţ,
a p o i şi d e al d o i l e a .
N u m a i c â n d d i n t r ’u n o c h i u a d a t d o i lă sta ri, v a fi r u p t u n u l. D a c ă
lă sta rii a u c r e s c u t p e s t e c e a d e a tr e i a s â r m ă , v o r fi tă iaţi. D in p r ic in a
a c e a s t a , s u b ţ i o r i i s e v o r d e s v o l t ă m u l t şi v o r fi tă ia ţi cu to t u l, s a u s c u r ­
ta ţi la o f ru n z ă.

F i g . 75.
D is p o z iţia c o rd o a n e lo r o riz o n tale cu d o u ă e t a j e ; o j u m ă t a t e î n a i n t e d e tă ie re şi o ju m ă t a t e d u p ă .

L a l e g a r e a lă s t a r i l o r d e s â r m ă s ă s e o b s e r v e c a d i s t a n ţ a d in t r e
ei s ă fie e g a lă . T ă i e r e a d i n t o a m n ă c o n s t ă n u m a i î n a c e e a că lăsta rii
lă sa ţi la tă i a t u l î n v e r d e v o r fi sc u rta ţi la 2 — 3 o c h i. Ş i l a c o r d o n u l
o r i z o n t a l s e î n t r e b u i n ţ e a z ă t ă i e r e a a l t e r n a t i v ă d e c e p i, c a r e v a fi tra t a tă
î n t r ’u n c a p ito l u r m ă t o r .

F o r m a «le ev a n ta i.

S p a l i e r e l e d e p e z i d u r i a u f o s t p â n ă a c u m , in cele m a i m u l t e c a ­
z u r i , a c o p e r i t e d e v iţ ă a ş e z a t ă î n f o r m ă n e r e g u l a t ă d e e v a n ta i, d e a c e e a
n e v o m o c u p â şi n o i d e în g r i j i r e a şi t ă ie r e a a c e s te i fo rm e .
C r e ş t e r e a u n u i a s e m e n e a b u t u c e s te fo a r te s i m p l ă şi c o n s t ă în
a c e e a , c ă t â n ă r u l b u t u c e s te ţ i n u t s c u r t p â n ă ce d ă 2 — 3 c o a r d e p u t e r ­
n ic e . C o a r d e l e a c e s t e a v o r fi t ă ia t e la o l u n g i m e d e u n m e t r u şi a p o i
v o r fi l e g a t e d e s p a l i e r î n f o r m ă d e e v a n ta i. L ă s t a r ii cari d a u , v o r fi
a ş e z a ţ i astfel î n c â t să a c o p e r e c â t m a i r e g u l a t s u p r a f a ţ a z i d u l u i , p e c a r e
s e rid ic ă . Şi la a c e a s t ă f o r m ă lă sta rii d e r o d s e ta ie la î n c e p u t u l lui
I u n i e Ia 3 — 4 f r u n z e d e a s u p r a s t r u g u r i l o r , p e c â n d s c u r t a r e a la lăsta rii
p r i n c i p a l i s e face d e a b i a î n A u g u s t .
L a t ă ie r e to ţ i lăstarii t i n e r i v o r fi tă ia ţi la 2 — 3 o c h i p e n t r u a
f o r m ă c e p ii viito ri. D a c ă p e r e t e l e în c ă n u e s t e d e s t u l d e b i n e î m b r ă c a t ,
c â t e v a c o a r d e s e l a s ă m a i l u n g i şi v o r fi l e g a t e a c o l o u n d e tr e b u i e
p e n t r u a c o p e r i r e a z i d u l u i . M a i tâ r z iu v a fi î n t r e b u i n ţ a t ă şi la a c e a s t ă
f o r m ă t ă i e r e a a l t e r n a t i v ă d e cepi.
F o r m a a c e a s t a n u e s te r e c o m a n d a b i l ă , d e o a r e c e b u t u c u l d e v i n e
p r e a m a r e şi d e a c e e a c u g r e u p o a t e fi a p ă r a t d e g e r u l ie rn ii. S tr u g u r ii
n u s e fa c a ş â d e f r u m o ş i şi d e r e g u la ţi, i a r în g r i j i r e a şi s u p r a v e g h e r e a
n u s u n t a ş â d e u ş o a r e c a la o f o r m ă r e g u l a t ă .

C u m s e fiice filicreu .şi t ă i a t u l iu v erd e l a viţele m a t u r e «Iepe s p a l i e r e ?

L a t r a t a r e a f iec ărei f o r m e d e c r e ş te r e d e v iţ ă p e s p a lie r , a m s p u s

că v o m tr a t ă î n t r ’u n c a p ito l d e o s e b i t tă ie r e a v iţ e lo r c r e s c u te , m a t u r e .
T ă i e r e a c o a r d e l o r s a u l e m n u l u i d e r o d e s te a p r o a p e a c e l a ş la t o a t e
f o r m e l e d e s p a lie r , căci e f ă c u t d u p ă a c e l e a ş i p rin c ip ii. U n e l t e l e t r e b u i ­
t o a r e la t ă ie r e s u n t : o p ă r e c h e d e f o arfe ce a s c u ţ i t şi u n f e r ă s t r ă u p e n t r u
tăierea p u n ţilo r bătrâne.
T ă i e r e a d i n t o a m n ă a s p a l i e r e l o r d e viţă m a t u r ă n u a r e n u m a i
s c o p u l d e a c o n t i n u ă m a i d e p a r t e f o r m a , ci şi d e a r e g u l ă c r e ş te r e a şi
p r o d u c ţ i a b u t u c i l o r , p o t r i v i t îm p r e j u r ă r i l o r .
î n c e p ă t o r i i c a d f o a r te u ş o r î n g r e ş a l ă , că l a s ă p r e a m u l t l e m n d i n
c a r e p r i c i n ă s u f e r ă p r o d u c t i v i t a t e a şi c o a c e r e a s t r u g u r i l o r şi a l e m n u l u i .
T ă i e r e a p r a c tic ă t r e b u i e î n s ă s ă î m p i e d i c e ca b u t u c u l s ă s e î n c o r ­
d e z e p e s t e p u te r i le lui şi s ă a i b ă î n v e d e r e c a t o a t e p ă r ţi le s ă se d e s ­
v o lt e e g a l , i a r p r o d u c t i v i t a t e a s ă fie d u r a b il ă .
Şi la t ă ie r e a v iţ e lo r d e p e s p a l i e r e s e p o t r i v e s c p r in c i p iile b a z a t e p e
e x p e r i e n ţ ă , a l e tă ierii viţei î n g e n e r a l .
C e a m a i p o tr iv it ă m e t o d ă d e tă ie r e p e n t r u t o a t e f o r m e l e d e tă iere,
e s t e a ş â z i s a m e t o d ă d e tă ie r e c u cepi a lte r n i, cari face c u p u t i n ţ ă î m ­
p i e d i c a r e a p r e a r e p e d e i l u n g i r i a r a m u r i l o r d e r o d , ia r p e d e a l tă p a r te
u ş u r e a z ă f o a r te m u l t î n o i r e a a c e s t o r a f ă r ă ca s ă t u r b u r e p r o d u c ţ i a .
în c e p ă t o r u l , c a r e n u c u n o a ş t e î n c ă b i n e t r a t a r e a viţei, face b i n e
c â n d r o a g ă p e u n v it ic u l to r p r i c e p u t să -i a r ă t e o d a t ă tă ie r e a .
C u a j u t o r u l c â to r v a f ig u ri, v o i în c e r c ă s ă e x p l ic a c e a s t ă tă ie r e
î n c e p ă t o r i l o r şi p r o f a n ilo r .
F i g u r a 7 6 a r a t ă o b u c a t ă d i n t r ’u n c o r d o n cu u n l ă s t a r d e u n
a n , d i n cari s e v a f o r m ă c e p u l d e r o d. S u b c e p d e r o d î n ţ e l e g e m
u n acel c e p , c a r e î n a n u l v ii to r va d â lăstarii d e r o d . C e p u l d e r o d se
v a t ă i â m a i l u n g o r i m a i s c u r t d u p ă c u m s p e c i a d e viţă s e d e s v o l t ă
m a i m u l t o r i m a i p u ţ i n . C u c â t m a i l u n g ă v a fi c o a r d a s a u c e p u l d e
r o d , cu a t â t v o r d a m a i m u l t e o c h i u r i . A v e m deci p u t i n ţ ă la tă ie r e să
m ă rim sa u să m icşorăm productivitatea u n u i butuc, dac ă n u n e îm p ied ecă
a l te î m p r e j u r ă r i . L a t ă i e r e n u s e v a a v e â î n v e d e r e n u m a i m u l ţ i m e a
s t r u g u r i l o r , ci şi p e r f e c ta l o r d e s v o l t a r e . C u c â t o viţă a r e m a i p u ţ i n i
s t r u g u r i , cu a t â t m a i b i n e ei s e v o r d e s v o l t ă şi v ic ev e rsa . L u c r u l a c e s t a
t r e b u i e a v u t în v e d e r e m a i a l e s la s p a l i e r e , u n d e v r e m ca s t r u g u r i i ' s ă
fie excelenţi.
 T r e b u i e s ă m a i o b s e r v că şi c e p ii d e r o d s ă ste a u n u l d e altul
la o d e p ă r t a r e d e cel p u ţ i n 20 c m ., d e o a r e c e altfel lăsta rii cei tin eri
ar fi p r e a a p r o p ia ţi.
C e p ii d e r o d , la s p e c ii le cu p r o d u c ţ i e m a r e , v o r fi tăiaţi la d o i
ochi b i n e d e s v o lta ţi. L a sp e c ii le cu p r o d u c ţ i e s l a b ă , să se la s e 3 — 4 ochi.

F i g . 7 6 .' F i g . 77.

T ă i e r e a c o a r d e i A. e s t e ’ o p a r t e d i n p u n t e a V i t a d i n f i g u r a p r e c e d e n t ă c u u n a n m a i t â r z i u . A , c o i-
c o r d o n u l u i ; B, c o a r d a t â n ă r ă ; C , e s t e p u n c t u l d o n u l ; l i c o a r d a , C D n o i l e c o a i d e . Jz a r a t ă l o c u l u n d e
u n d e .,tr e b u ie s ă s e facă tă i e re a . l ă s t a r u l s u p e r i o r e t ă i a t î m p r e u n ă c u p a r t e a d e c e p , iar \F t
locul u n d e se tale cepul d e a c u m .

~ S p e c i ile cu c r e ş te r e b o g a t ă ca C h a s s e l a s - N a p o l e o n , R a is i n d e C a -
la b re , ş. a., n u d a u o c h i d e r o d a p r o a p e d e l e m n u l v e c h i u , d e a c e e a
la a c e s t e a c o a r d a s a u c e p u l d e r o d v a fi s c u r t a t ă la 4— 6 o c h i , (3 0 —
3 5 cm .). D a r p e n t r u c ă s e la s ă l e m n u l a ş â d e l u n g , c o a r d e l e n u tr e b u i e
s ă s t e a a ş â d e a p r o a p e ca la v ite le c u c o a r d e s c u r t e , ci d i s t a n ţ a d in t r e
ele t r e b u i e s ă fie d e 3 5 — 4 0 c m . D e a c e e a lăstarii p r e a d e ş i t r e b u i e
î n d e p ă r t a ţ i c h i a r d e l a tă i a t u l î n v e r d e .
D i n t r ’u n a s e m e n e a ce p d e r o d s e d e v o l t ă î n c u r s u l verii v iito are,
d a c ă a i e r n a t b i n e şi o chii n ’a u f o s t stricaţi, a t â ţi a lă sta ri câţi o c h i su n t.
D a c ă n u to ţ i lăstarii a u d a t s t r u g u r i , c e i n e r o d i t o r i v o r fi î n d e p ă r t a ţ i
câ t m a i d e v r e m e , p e n t r u ca p ă r ţi le , cari r ă m â n s ă s e p o a t ă d e s v o l t ă
cu a t â t m a i b in e . S e face o e x c e p ţ ie c u l ă s t a r u l cel m a i a p r o a p e de
b a z a c e p u lu i, a c e s t a n u v a fi tă iat, căci va f o r m ă c o a r d a p e n t r u a n u l viitor.
L a t ă i e r e a cu c e p i a l te r n i, t r e b u i e s ă s e a i b ă î n v e d e r e c ă v iito a r e a
coardă treb u ie s ă se form eze to td e a u n a ap ro a p e de baza lem nului
v e c h iu , a ş â c ă r a m u r i l e d e r o d , s ă s e l u n g e a s c ă c â t m a i p u ţ i n şi cât
m a i în c et.
C u t o a t e c ă c o a r d a v ii to a r e s e f o r m e a z ă d i n lă s ta ru l cel m a i de
j o s , r a m u r a r o d i t o a r e s e l u n g e ş t e î n câ ţiv a a n i î n a ş â m o d , î n c â t în c e p e
s ă i n f l u e n ţ e z e î n r ă u f o r m a b u t u c u l u i , c r e ş te r e a şi p r o d u c t i v i t a t e a lui.
D i n a c e a s t ă p r i c i n ă t r e b u i e d i n c â n d î n c â n d , ca c o a r d a d e r o d
s ă c r e a s c ă c h i a r la b a z a r a m u r i i şi a c e a s t a s e face l ă s â n d s ă s e d e s ­
v o l t e v r e u n lă s ta r , c a r e a r d â c h i a r d i n r a m u r ă . L a p r i m a tă ie r e , l ă s ­
ta r u l a c e s ta v a fi s c u r t a t la u n o c h i. In c u r s u l a n u l u i v iito r, s e la s ă să
c r e a s c ă d i n c e p u l t ă ia t la u n o c h i, d i n a n u l tre c u t, n u m a i u n lă s ta r p u ­
te rn ic . R a m u r a r o d i t o a r e s e p o a t e în o i, t ă i â n d l ă s t a r u l l a 2 — 4 o c h i şi
f o r m â n d astfel u n c e p d e r o d , ia r p a r t e a v e c h e a r a m u r i i î n d e p ă r t â n d - o
cu to tu l.
în t i n e r i r e a r a m u r i i r o d i t o a r e t r e b u i e s ă fie t o t d e a u n a p r e g ă t i t ă cu
u n a n î n a i n t e , căci c e p u l d e r o d cel n o u , n u t r e b u i e n i c i o d a t ă s ă ste ă
p e l e m n u l c e l v e c h i u , p e n t r u c ă e x p e r i e n ţ a n e d o v e d e ş t e c ă n u m a i acel
c e p d ă lă s ta ri r o d ito r i, c a r e c r e ş te p e l e m n u l d i n a n u l tr e c u t, a d i c ă p e
l e m n t â n ă r . C e p i i cari s t a u d ir e c t p e l e m n b ă t r â n , n u d a u d e c â t l e m n
d a r n u şi lă s ta ri d e r o d .

F ig. 78. F i g . 79.

S c c ţlu n e a d e v i ţ ă d i n fig u ra p r e c e d e n t ă în t o a m n a In o ire a ra m u r e i ro d ito a re p r in c e p u l d e rod C , B e s te

a n u l u i v iito r, în a i n t e d e tă ie re . /I e s te p u n t e a co r- t ă i a t c u t o t u l î n D, p e c a r i d C e s t e t ă i a t l a d o i
d o n u l u i , H a r a t ă p a r t e a d e c e p l ă s a t ă la t ă i e r e a o c h i î n / : , f o r m â n d u n n o u c e p d e rod.
p r e c e d e n t ă , p e c a r e c r e ş t e n o u l c e p d e rfln d C.
D ş i E s u n t n o u ile c o a rd e d in tr e c a ri D e tăia tă
î n F c u to tu l, p e c â n d C e s te s c u r t a tă la d o i
o c h i î n O.

I n f ig u ri le p r e c e d e n t e s ’a v ă z u t c u m s e p r o c e d e a z ă la în t i n e r i r e a
u n e i ram uri roditoare. C â n d în să v o im s ă întinerim tot butucul, se lasă
ca s ă c r e a s c ă c h i a r l â n g ă p ă m â n t u n lă sta r, c a r e la p r i m a t ă ie r e va fi
s c u r t a t la 1— 2 o c h i. î n t i n e r i r e a b u t u c u l u i s e fa c e c o n f o r m cu f o r m a lui
a n t e r i o a r ă , a d i c ă d i n c e p u l d e m a i s u s s e f o r m e a z ă î n 2— 3 a n i o p u n t e
n o u ă , c a r e v a fi t ă i a t ă î n a c e i a ş i f o r m ă ca şi a p u n t e i b ă t r â n e . N u m a i
c â n d p u n t e a c e a n o u ă e s t e d e s t u l d e b i n e d e s v o l t a t ă şi a r e c â te v a
c o a r d e , v a fi t ă ia t ă p a r t e a c e a vec he.
In c e e a c e p r i v e ş t e tă i a t u l î n v e r d e la v iţe le p e s p a lie r e , el s ă se
facă t o t d e a u n a d e t i m p u r i u , c â t ă v r e m e v iţ a n u s ’a d e s v o l t a t î n c ă p r e a
ta re , a ş â că s e p o a t e o b s e r v ă m a i b i n e . D a c ă tă i a t u l î n v e r d e s e î n t â r ­
zie, n u n e m a i p u t e m d â s c a m a a ş â d e b i n e d e s t a r e a viţei, l u c r u l e î n ­
g r e u i a t şi l ă s â n d lă sta ri n e t r e b u i n c i o ş i , s e c o n s u m ă î n z a d a r p u t e r e a
b u t u c u l u i . P r i m u l t ă ia t î n v e r d e c o n s t ă la v iţe le p e s p a lie r e , în î n d e ­
p ă r t a r e a t u t u r o r lă s ta r il o r n e t r e b u i n c i o ş i . N e t r e b u i n c i o ş i s u n t a c e i lă s­
tari, cari a u d a t p e l e m n u l cel v e c h iu , î n lo c u ri le u n d e n u î n d e p l i n e s c
nici o n e v o i e , u n d e n u n e t r e b u i e p e n t r u v r e o î n l o c u i r e ; a p o i n e t r e ­
b u i n c i o ş i m a i s u n t acei lă sta ri, cari a u d a t p e c e p u l d e r o d şi cari n u
p o a r t ă s t r u g u r i şi nici n u n e t r e b u e s c p e n t r u f o r m a r e a n o u i l o r cepi.
U n lă sta r, c a r e t r e b u i e la f o r m a r e a u n u i c e p d e r o d viitor, n u e n e v o i e
n e a p ă ra t s ă p o arte s tr u g u r i; treb u ie în să să crească p e lem n din anul
tr e c u t, n u p e l e m n b ă t r â n , căci n u m a i î n c a z u l a c e s t a v a d ă lă sta ri d e
r o d în a n u l viitor. L a n e v o i e , p e n t r u î m p l i n i r e a u n u i g o l, s e v a p u t e â
î n t r e b u i n ţ â şi u n lă s ta r c a r e s e a f lă p e l e m n u l b ă t r â n d e a c e e a n u t r e ­
b u i e r u p t A c e a s t a se î n t â m p l ă , d e p ild ă , c â n d v o i m s ă î n t i n e r i m o r a ­
m u r ă ro d ito a re sa u chiar tot bu tu cu l.
Î n g r ij ir e a p e s t e v a r ă a lă s t a r i l o r lă sa ţi, c o n s t ă în a c e e a c ă v o r fi
l e g a ţi la v r e m e şi s l o b o d , c u s c o a r ţ ă d e rafie, d e le a ţ u r i s a u d e s â r m e ,
c u c a r e o c a z i e s ă se o b s e r v e ca p e r e t e l e s a u z i d u l s ă fie e g a l î m b r ă c a t ,
î n d a t ă ce lăstarii d e r o d s u n t d e s t u l d e l u n g i v o r fi s c u r t a ţ i la 3 — 4
f r u n z e p e s t e u l t i m u l c i o r c h i n e . P r i n a c e a s t a v o m g r ă b i î n a i n t e d e to a te
d e s v o l t a r e a p e r f e c tă a s t r u g u r i l o r , p r e c u m şi a o c h i l o r d e p e c e p u l d e
r o d d i n a n u l v ii to r şi v o m î m p i e d e c a u m b r i r e a p r e a p u t e r n i c ă a s p a l i ­
e r u lu i . S u b ţio r ii v o r fi r u p ţ i d e t i m p u r i u s a u d a c ă a u p r i n s s ă s e facă
l e m n o ş i , v o r fi tă i a ţ i la o fo aie , î m p i e d i e c â n d u - l e astfel c r e ş te r e a . Lăstarii
d e cari a v e m n e v o i e p e n t r u î n l o c u i r e a r a m u r i l o r r o d i t o a r e s a u p e n t r u
l u n g i r e a c o r d o n u l u i , v o r fi le g a ţi v ertica l p e n t r u c a s ă s e p o a t ă d e s -
v o l t a m a i p u t e r n i c şi n u v o r fi sc u rta ţi d e c â t la sfârşitul lu i A u g u s t .
In c e e a c e p r iv e ş t e în g r i j i r e a m a i d e p a r t e a v i ţ e l o r p e s p a lie re ,
v o m p r o c e d ă d u p ă r e g u l e l e e x p u s e m a i î n a i n t e la î n g r i j i r e a v iilo r în
general.
Şi la v iţe le p e s p a l i e r e , t r e b u i e s ă s e d e a o m a r e i m p o r t a n ţ ă
c o m b a t e r i i p e r o n o s p o r i i , c a r e s e v a face cu m a r e g r ijă şi a m ă n u n ţ i t ,
căci n u m a i c â n d v o m c o m b a t e t e m e i n i c p e r o n o s p o r a , s e v o r p u t e â
d e s v o l t ă b i n e s t r u g u r i i şi m u n c a d e p u s ă n e v a p r o c u r ă p lă c e r e şi câştig.
 Ce treb u ie să ştie un viticu lto r d e s p r e cu lesu l vieijj?

C a l i t a t e a v i n u l u i a t â r n ă în p r i m u l r â n d d e c o n d i ţ i u n i l e c l im a te r ic e
şi d e felul p ă m â n t u l u i u n e i r e g i u n i , p r e c u m şi d e s p e c i a d e v i ţ ă ; f o r ­
m a r e a şi d e s v o l t a r e a lui e s t e c o n d i ţ i o n a t ă î n s ă n u m a i d e c u l e s u l s t r u g u ­
r ilo r, d e s t o a r c e r e a lo r, p r e c u m şi d e în g r i j i r e a m u s t u l u i î n piv niţă.
D a c ă c u l e s u l şi s t o r s u l s t r u g u r i l o r n u se face în c o n d i ţ i i b u n e ,
d a c ă f e r m e n t a t u l n u m e r g e b in e , c h i a r şi î n r e g i u n i l e v itico le c e le m a i
b u n e , c a l i t a t e a v i n u l u i s e p o a t e s tr ic ă c u to t u l s a u n u m a i m i c ş o r ă , p e
c â n d d a c ă lu c r ă r i le d e m a i s u s s e fac în c o n d i ţii b u n e , s e p o a t e i n f l u ­
e n ţ a î n b i n e a s u p r a d e s v o ltă r ii v i n u l u i şi s e î m b u n ă t ă ţ e ş t e c a lita te a lui.
In a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s e p ă c ă t u e ş t e în c ă f o a r te m u l t în R o m â n i a .
S e v e d e d e m u l t e o r i c ă v i n u r i , cari d e l a n a t u r ă a r fi d e o c a lit a te ir e ­
p r o ş a b i l ă , s e str ic ă d i n v i n a v it ic u lto rilo r şi d e a b i a m a i s u n t b u n e
d e băut.

Cân<l s ă s e c n le n g ă s t r u g u r i i ?

In g e n e r a l t r e b u i e s ă n e ţ i n e m d e p r in c i p iu l, că t r e b u i e s ă c u l e g e m
s t r u g u r i i d e a b i a a t u n c i c â n d s u n t c o m p l e c t c o p ţ i.
S e z i c e că s t r u g u r i i s u n t c o m p l e c t c o p ţ i, c â n d c i o r c h in e le în c e p e
s ă s e u s u c e în c e t , c â n d b o a b e l e c a p ă t ă o c o l o a r e c a r a c te r is tic ă şi c â n d
î n c e p s ă s e m o a i e . In a c e a s t ă s ta r e a c i d e l e şi c a n t i t a t e a d e z a h ă r s u n t
în p ro p o rţia cu v en ită p e n tru a d a u n vin b u n , în care se va p u te â
d e s v o l t ă t o t z a h ă r u l , d a c ă f e r m e n t a ţ i a v a fi n o r m a l ă .
D u p ă ce s t r u g u r i i s u n t c o m p l e c t c o p ţ i, c a n t i t a t e a p r o d u c ţ i e i n u
m a i p o a t e creşte, c a lit a te a î n s ă da.
C â n d c i o r c h i n e l e m a i r ă m â n p e b u t u c şi d u p ă ce s u n t c o m p l e c t
c o p ţ i , s e e v a p o r e a z ă d i n ei î n c e tu l cu în c e tu l a p a ; c u m î n s ă cozile
ciorchinelor u s c â n d u -s e n u -i m ai a d u c se v ă din butuc, a ş â că b o ab e le
n u m a i p o t p u n e la l o c a p a p i e r d u t ă , s t r u g u r i i î n c e p s ă s e s ta fid e a s c ă
s e c o c p r e a tare.
In s t a r e a a c e a s t a , s t r u g u r i i d a u o c a n t i t a t e d e m u s t m a i m i c ă , d a r
c u a t â t m a i d u l c e cu c â t s u n t m a i stafiziţi. C a n t i t a t e a d e z a h ă r p o a t e
s ă fie a ş â d e m a r e î n c â t n u to t z a h ă r u i s ă s e f e r m e n t e z e în v in , d in
c a r e p r i c i n ă a c e s t a r ă m â n e d u lc e . V in u r ile f ă c u t e d i n a s e m e n e a s t r u g u r i
s u n t m u l t m a i b o g a t e şi î n c e le la l te m a t e r i i c o m p o n e n t e d e c â t a c e l e a
f ă c u t e d i n s t r u g u r i ce a u f o s t n u m a i c o m p l e c t c op ţi.
A t â r n ă d e diferite î m p r e j u r ă r i , d a c ă e m a i p r a c tic s ă c u l e g e m s t r u ­
g u r i i , c â n d s u n t c o m p l e c t c o p ţ i, s a u d e a b i a a t u n c i c â n d s u n t p r e a c o pţi
a d i c ă stafiziţi.
A ş a z i s e l e sp e c ii o r d i n a r e d e v i n t r e b u i e c u l e s e d e p r e f e r i n ţ ă î n ­
d a t ă ce s ’a u c o p t c o m p le c t, d e o a r e c e c h i a r l ă s a t e s ă s e c o a c ă p r e a
ta re , t o t n ’a r p r o d u c e u n v i n d e o s e b i t . A fa ră d e a s ta p ie liţa b o a b e l o r
e s t e a ş â d e s u b ţ i r e î n c â t la c e a m a i n e î n s e m n a t ă p l o a i e a r c r ă p a , d u p ă
ce s ’a u c o p t , şi a r p u t r e z i u ş o r .
N u m a i în a c e l e r e g i u n i s ă s e a ş t e p t e ca s t r u g u r i i s ă s e c o a c ă
p r e a ta r e , u n d e d a t o r i t ă e x p e r i e n ţ e i , s ’a v ă z u t că s ’a r p u t e â p r o d u c e
v in u r i s u p e r i o a r e ; a p o i m a i e n e v o i e ca şi v a r i e t a t e a d e viţă s ă fie
p o tr iv it ă la a c e a s ta .
V i n u r i n a t u r a l e d e d e s s e r t se p r o d u c în c a lit a te s u p e r i o a r ă în r e ­
g i u n e a T o k a y d i n U n g a r i a şi î n r e g i u n e a R i n u l u i în G e r m a n i a . In r e ­
g i u n e a T o k a y s e c u ltiv ă a p r o a p e e x c lu s iv v a r i e t a t e a F u r m i n t , ia r lâ n g ă
R i n , v a r i e t a t e a R h e i n r i e s l i n g . D a r şi în a c e s t e r e g i u n i n u s e fac în toţi
a n i i v in u r i d e d e s se r t. In r e g i u n e a T o k a y n u s e la s ă s t r u g u r i i s ă se
s ta fiz e a s c ă d e c â t c â n d ti m p u l se m e n ţ i n e s e n i n şi c a ld p â n ă tâ rz iu
t o a m n a . In r e g i u n e a R i n u l u i t r e b u i e p e l â n g ă t i m p c ă l d u r o s , s ă fie şi
d e s e o r i c e a ţ ă p e n t r u ca b o a b l e s ă in t r e î n a ş â z i s a p u tr e f a c ţie n o b il ă .
P e c â n d d e c i în r e g i u n e a T o k a y , c a lit a te a s u p e r i o a r ă a v i n u l u i d e
d e s s e r t e s t e c o n d i ţ i o n a t ă n u m a i d e e v a p o r a r e a a p e i d i n b o a b e , la Rin
p e l â n g ă a c e s t p r o c e s , m a i t r e b u i e c a s t r u g u r i i s ă p u t r e z e a s c ă , d a t o r i tă
u n e i c i u p e r c i ( B o tr y tis c i n e r e a ), p e n t r u ca s ă s e f o r m e z e v in u r ile de
R in, c e l e b r e î n l u m e a în t r e a g ă .
D a r şi în a c e s te r e g i u n i , s e î n t â m p l ă f o a r te d e s c a s t r u g u r i i să fie
culeşi i m e d i a t c e s ’a u c o p t c o m p le c t. N ici aci n u s e la să s t r u g u r i i s ă
s e tre a c ă , d e c â t a t u n c i c â n d se p r e v e d e c ă t o a m n a va fi p o tr iv ită p e n t r u
s ta fizire a s t r u g u r i l o r s a u p e n t r u p u t r e z i r e a n o b i l ă . Şi î n a c e s te r e g i ­
u n i c â n d t o a m n a e re c e şi p l o i o a s ă , p u t r e z i r e a s a u a c r ire a a m e n i n ţ ă
str u g u r ii, a ş â că d a c ă s t r u g u r i i s ’a r lă s ă m a i m u l t ă v r e m e e x p u ş i p e
b u tu c , a c e a s t a a r p u t e â p ă g u b i c a lita te a c â t şi c a n t i t a t e a v in u lu i.
A m v ă z u t c h i a r d e l a î n c e p u t , că în g e n e r a l t r e b u i e s ă s e a ş te p t e
cu c u l e s u l p â n ă c e s t r u g u r i i s u n t c o m p l e c t c o p ţ i. S u n t î n s ă îm p r e ju r ă r i,
c â n d s e r e c o m a n d ă ca s t r u g u r i i s ă fie c u le şi în c ă î n a i n t e d e a s e fi
c o p t p e d e p l i n , d e p i l d ă , c â n d t o a m n a e p l o i o a s ă şi d in p r ic i n a ploii b o a ­
b e le a r p u t e â p l e s n i şi p u tr e z i, s a u c â n d d ă v r e u n g e r p u t e r n i c din
a că ru i p r ic i n ă s ’a u ofilit f r u n z e le şi c i o rc h in e le , a ş â că, c h i a r d a c ă s t r u ­
g u r ii a r fi m a i lă saţi p e viţă, to t n u s ’a r m a i f o r m ă z a h ă r , d a r a r fi în
s c h im b , e x p u ş i la p u tr e z ir e . In a m â n d o u ă c a z u r il e e b i n e , p e n t r u a î m ­
p ie d e c a cel p u ţ i n p i e r d e r i l e c a n tita tiv e , s ă s e î n c e a p ă n u m a i d e c â t c u ­
le su l str u g u r ilo r .
D e altfel g e r u l p o a t e a v e â şi u n efe ct b u n c â n d c a d e d u p ă ce
s t r u g u r i i s u n t c o m p l e c t c o pţi. G e r u l s u s t r a g e b o a b e l o r o m a r e p a r t e d i n
a p ă , p r i c i n u i n d o m a i m a r e c o n c e n t r a r e a m u s t u l u i d i n s t r u g u r i , deci
şi o î m b u n ă t ă ţ i r e a calităţii v in u l u i.
A fa ră d e a c e s te c o n s i d e r a ţ i i p e c a r e t r e b u i e s ă le a v e m în v e d e r e ,
ne v o m m a i c o n d u c e p e n t r u s ta b ili r e a t i m p u l u i c u l e s u l u i, şi d e e x p e ­
r ie n ţa c ă p ă t a t ă a n i d e a r â n d u l şi n u v o m f a c e e x c ep ţii, d e c â t a t u n c i c â n d
p r e v e d e m c ă v o r fi în f o lo su l n o s t r u .

P r e g ă t ir il e p r i i l r u Milos.

C u l e s u l s t r u g u r i l o r e s te u n a d i n lu c ră rile cele m a i i m p o r t a n t e d in -
tr’o vie, căci p r i n el, v itic u l to ru l p u n e la a d ă p o s t d e i n t e m p e r i i fructu l,
p e n t r u c a r e a m u n c i t a t â t d e m u l t şi p e n t r u c a r e a d e p u s a t â t a r â v n ă
şi g rijă . D a r n u n u m a i d i n a c e a s t ă p r ic i n ă e s te i m p o r t a n t c u l e s u l ; căci
d e g r ija p e c a r e o d e p u n e v itic u lto ru l la î n d e p l i n i r e a lui, a t â r n ă d e s v o l ­
ta r e a şi c a li t a t e a u l t e r i o a r ă a v in u l u i.
 Ce u n e lte ne tr e b u e s c I a cules ş i c u m s e face c u l e s u l ?

P e n t r u a p r o c e d ă c u m t r e b u i e la c u l e s u l viei, n e t r e b u e s c a n u ­
m i t e u n e l te .
S trugurii se c u le g ori cu aju to ru l u n u i cosor, ori cu ajutorul unui
f o a r fe c e c o n s t r u i t î n a c e s t sc o p .

F i g . 80.

Fo a rfe c e ş i C o so r p e n tr u tă ia tu l strug u rilo r.

N u e b i n e ca s t r u g u r i i s ă s e r u p ă c u m â n a p e n t r u c ă , p e d e o p a r t e
t r e a b a a r m e r g e f o a r te în c e t, ia r p e d e a l tă p a r t e s ’a r s c u t u r ă o m u l ­
ţ i m e d e b o a b e cari a r fi p ie r d u t e .
S t r u g u r i i r u p ţ i s e p u n o r i î n g ă l e ţi d e l e m n , o r i î n v a s e d e ti n i­
c h e a z i n c u it ă , cari, ca s ă fie m a i d u r a b i l e v o r fi v o p s i t e p e d i n a f a r ă cu
v o p s e a d e ulei.
In u n e l e r e g i u n i , s e î n t r e b u i n ţ e a z ă şi c o ş u r i d e r ă c h ită , d a r n u
s u n t b u n e , căci d a c ă s t r u g u r i i s u n t c â t d e p u ţ i n p le z n iţi, c u r g e m u s t u l
p r i n coş. A fa ră d e a c e a s t a e l e nici n u s e p o t c u r ă ţi. M u s t u l î n s ă c a r e
a p ă t r u n s în r ă c h ită , î n c e p e n u m a i d e c â t că f e r m e n t e z e şi s ă s e a c r e a s c ă ;
a c r i n d astfel şi m u s t u l s c u r s d i n s t r u g u r i .
A c o lo u n d e v o i m s ă p r o d u c e m u n v in s u p e r i o r s ă n ă t o s , b o a b e l e
p u t r e z i t e s a u c â t d e p u ţ i n a t i n s e , v o r fi d e s p ă r ţ i t e d e c e le s ă n ă t o a s e .
Î n t r e b u i n ţ ă m p e n t r u a c e a s t a v a s e m a i m ic i c a r i s e f ix e a z ă p e g ă l e ţ i l e
cu s t r u g u r i . S t r u g u r i i s ă n ă t o ş i v o r fi p u ş i î n g ă l e a t a c e a m a r e , i a r cei
p u t r e z i ţ i în v a s u l cel mic, a p o i v o r fi luc ra ţi în m o d d e o s e b it .
P e n t r u s t r â n s u l s t r u g u r i l o r d i n v a s e l e în
cari s e c u l e g , s e î n t r e b u i n ţ e a z ă n iş t e v a s e
m a r i ce s e p o a r t ă p e s p a t e , c u c a r e s e p o a t e
u m b l ă p r i n t r e r â n d u r i şi a d u n ă s t r u g u r i i d in
găleţi.
In v iile î n cari d r u m u r i l e
s u n t ap ro p ia te , deci u n d e
t a r l a le le n u s u n t m a ri, a ş â
că n u s ’a r p i e r d e m u l t ă
v r e m e d a c ă o a m e n i i s ’ar
F i g . 81.
d u c e cu găleţile pline pân ă
G ă le a tă d e lem n cu vasul d e la d r u m , s e î n t r e b u i n ţ e a z ă
tin ich ea. nişte cărucioare p e d o u ă
r o a t e c u c a r e d u c e m n u m a i d e c â t s t r u g u r i i la c r a m ă .
In viile m ici u n d e c r a m a e s te în m i jlo c u l viei, s t r u ­
g u rii p o t fi d u ş i d i r e c t c u c i u b ă r u l (fig. 82) la c r a m ă . In
viile m a r i , s a u î n a c e l e a u n d e c r a m a e s te s i t u a t ă l a u n
c a p ă t , s t r u g u r i i n u p o t fi d u ş i cu c i u b ă r u l , d e o a r e c e . F's- 82- v
s ’a r p i e r d e m u l t ă m u n c ă şi m u l t t i m p . Aici s e r e c o - ciau^tufs'ruT«rFior!ru
 m a n d ă b u t o a i e m a r i a ş e z a t e p e c ă r u ţ e cu p a t r u r o a te . A c e s t e a t r e b u e s c
lă sa te p e d r u m u l p r in c i p a l al viei. C i u b ă r e l e s e d e ş a r t ă î n b u t o a i e şi
cu a c e s t e a s e c a r ă s t r u g u r i i la cr a m ă .
P e n t r u ca s ă in t r e câţi
m ai m u lţi stru g u ri în b u ­
to a i e , e b i n e c a str u g u r ii
s ă fie z d r o b i ţ i c h i a r d in
vie. V o m v e d e â m a i t â r ­
z iu c u m s e f a c e a c e a s ta .
I n viile d e l a şe s, s e î n ­
trebuinţează p en tru strâ n ­
g ere a strugurilor puţine
d e s c h i s e s u s . P e lo curile
înclinate se re c o m a n d ă
F g .i 83. ca b u t o a i e l e să a i b ă d e s ­
C ă ru c io r p e n lr ti a d u n a tu l s tru g u rilo r.
c h i z ă tu r i şi î n p a r t e a s u ­
p e r i o a r ă şi î n c e a in f e r i­
o a r ă , ca s ă p o a t ă fi u ş o r u m p l u t e şi ia ră şi ca s t r u g u r i i s ă p o a t ă fi u ş o r
scoşi. P e n t r u ca să p o a t ă fi m a n i p u l a t e m a i u ş o r , p u t i n i l e a c e s te a e
b i n e s ă fie f ă c u te d i n le m n d e b r a d .

C hiu tr e b u ie sii fie î n g r i j i t e v as ele p e n t r u c u l e s u l s t r u g u r i l o r

î n a i n t e ţii «lupă c u le s ?

V a s e l e p e n t r u c u l e s u l s t r u g u r i l o r t r e b u i e s ă fie b i n e c u r ă ţite î n a ­
i n t e d e î n c e p e r e a c u l e s u l u i ; c â n d e n e v o i e v o r fi şi d r e s e . V a s e l e de
le m n trebuie cău tate ca să n u curgă.
D a c ă c u r g , t r e b u i e s t r â n s e b i n e ce rc u rile . A p o i s e t o a r n ă î n vas
c â t e v a g ă l e ţi d e a p ă c l o c o t i t ă ; la v a s e l e a c o p e r i t e s e î n c h i d e c a p a c u l ,
i a r la c e le d e s c o p e r i t e s e p u n e d e a s u p r a o v e l i n ţ ă d e l â n ă . A b u r i i p r o ­
d u ş i d e a p ă , u m f l ă l e m n u l şi c r ă p ă t u r i l e cari a r fi f o s t s e a s t u p ă .
P u t i n i l e d e s c o p e r i t e s a u a l t e v a s e d e l e m n , cari s e p ă s t r e a z ă in
lo c u ri u m e d e , d e m u l t e ori m u c e g ă e s c . C u m î n s ă m u c e g a i u l e fo a r te
p e r i c u l o s p e n t r u v in , d â n d u - i u n g u s t n e p l ă c u t , v a s e l e m u c e g ă i t e tr e ­
b u i e c u r ă ţ a t e cu m u l t ă g rijă , d u p ă c u m u r m e a z ă :
S e s p a l ă m a i î n t â i v a s u l cu a p ă c a ld ă , f r e c â n d u - s e c u o p e r i e tare
d e p a ie . A p o i s e t o a r n ă î n b u t o i m a i m u l t e g ă l e ţi d e a p ă clo c o tită ,
d u p ă m ă r i m e a b u t o i u l u i , a d ă u g â n d u - s e 3 — 4 k g r . s o d ă d e 1 00 d e li­
tri d e a p ă . S e a c o p e r ă v a s u l d u p ă c u m a m m a i s p u s , c u o v e l in ţă de
lâ n ă . D u p ă v r e - o j u m ă t a t e d e c e a s s e v a r s ă a c e a s t ă a p ă şi i a r s e fre a c ă
b i n e b u t o i u l c u o p e r i e tare. A c u m s e va l u ă u ş o r t o a t ă m u r d ă r i a d e
o a r e c e s ’a m u i a t . A p o i s e li m p e z e ş t e b i n e b u t o i u l cu a p ă c u r a t ă ; se
p u n e p e n iş t e l e m n e , şi s e u m p l e p â n ă s u s cu a p ă c u r a tă . S e la s ă b u ­
t o i u l astfel 4 — 5 zile, a p o i s e v a r s ă a p a , s e s p a l ă şi s e l i m p e z e ş t e i a ­
r ă ş i b i n e şi b u t o i u l p o a t e fi a p o i î n t r e b u i n ţ a t .
H â r d a i e l e şi c i u b ă r e l e m a i m ic i e, b i n e s ă fie b ă g a t e î n p u ti n ile
m a i m a r i şi s ă fie o p ă r i t e o d a t ă cu ac estea.
V a s e l e d e ti n ic h e a t r e b u i e d e a s e m e n e a b i n e c u r ă ţ i t e î n a i n t e d e
î n c e p e r e a c u l e s u l u i . P e n t r u a le a p ă r ă d e r u g i n ă , e b i n e ca s ă fie v o p ­
s i t e p e d i n ă u n t r u c u o v o p s e â a l b ă d e lac, i a r p e d i n a f a r ă c u o v o p -
s e â d e ulei d e c o l o a r e în c h is ă . C e r c u r i l e d e fier ale v a s e l o r d e l e m n ,
t r e b u i e î n fiec are a n v o p s i t e cu v o p s c â n e a g r ă p e n t r u a î m p i e d e c a r u g i n i t u l .
Butoaiele întrebuinţate iarna pentru acritul verzii, sau în cari
s'a u disolvat su lfa t de cupru (piatră vâ n ă tă ) nu trebuie cu niciun
preţ, să fie întrebuinţate la culesul strugurilor; căci cliiar dacă a r f i
oricât de bine curăţite, vor conţine toluş diferiţi ferm en ţi cari strică
vinul.
D u p ă ce c u l e s u l s ’a isp răv it, v a s e l e t r e b u i e iarăşi b i n e s p ă l a t e ,
î n a i n t e d e a fi p u s e la p ă s t r a r e , t r e b u i e lă s a t e s ă s e u s u c e b in e . L u ­
crul cel m a i b u n e ca v a s e l e a c e s te a s ă fie p ă s tr a te î n t r ’o p iv n i ţă nici
p r e a u s c a t ă şi nici p r e a u m e d ă , u n d e nici n u s ’a r u s c â p r e a t a r e şi
nici n ’a r m u c e g ă i .

V a r i e t ă ţ i l e «liferite «le s tr u g u r i s ă lie c u les e s e p a r a t s a u î m p r e u n ă ?

A c e a s t a a t â r n ă d e î m p r e j u r ă r i l e î n cari n e a f lă m . A c o lo u n d e e
v o r b a d e o m i c ă c a n tit a te , n u r e n t e a z ă ca v a r i e t ă ţ i l e s ă fie c u l e s e s e ­
p a r a t . A c o lo î n s ă u n d e p u t e m s t r â n g e 1— 2 b u t o a i e d i n t r ’o v a r ie ta te ,
e b i n e î n s ă s ă c u l e g e m fiec are v a r i e t a t e d e o s e b i t , ca s ’o p u t e m tr a t ă
singură.
V e d e m că n eg u sto rii de v inuri c u m p ă ră de preferinţă v inuri de
s t r u g u r i cu leşi p e v a r ie tă ţi, d e o a r c e astfel a u p u t i n ţ a s ă a m e s t e c e (să
ta ie ) a c e l e v a r ie tă ţi d e v in u r i cari s e p o tr iv e s c m a i b in e .
C u l e s u l s e p a r a t s e r e c o m a n d ă m a i a l e s la v a rie tă ţile m a i b u n e ,
ca M u s c a t O t t o n e l , S a u v i g n o n , R h e i n r i e s l i n g şi T r a m i n e r . F i e c a r e d i n
a c e s t e v a r ie tă ţi d a u u n v in cu o a r o m ă p i c a n t ă , ca ra c te ristic ă , c a r e n u ­
m a i a t u n c i s e p o a t e v ă d i m a i b in e , c â n d s t r u g u r i i a u f o s t c u l e ş i c u
to t u l s e p a r a t .
V a r ie tă ţile p i c a n t e d e c o n s u m a ţ i e c u r e n t ă ca G a l b e n a , P l ă v a n a
s a u G o r d a n u l , al c ă r o r v i n n u a r e o a r o m ă sp e c if ic ă , p o t fi c u l e s e î m ­
p r e u n ă f ă r ă n ic io g rijă .
E d e l a s i n e î n ţ e le s că s t r u g u r i i , cari d a u v in r o ş u şi cu s t r u g u r i i
cari d a u v in a l b , n u t r e b u i e a m e s t e c a ţi . T e s c u i n d î m p r e u n ă s t r u g u r i i
a l b i cu cei ro şii, n u v o m d o b â n d i nici v in f r u m o s a l b , nici v in f r u m o s
r o şu . A stă z i s e a c c e n t u i a z ă m e r e u p r e f e r i n ţ a p e n t r u v i n u r i l e c a r i a u u n a
d in c o l o ri le n a t u r a l e ale v i n u l u i , s e r ă r e s c t o t m a i m u l t v in u r i l e , cu c o ­
l o a r e r o ş ie s l a b ă p r e c u m şi a c e l e p r e a a lb e . P e c â n d la v i n u l r o ş u s e
c a u t ă o c o l o a r e câ t m a i î n c h i s ă , la v i n u r ile a l b e s u n t p r e f e r a t e cele cari
b a t m a i m u l t in v e r d e , d e c â t c e le cari b a t î n g a l b e n .
A c e a s t a t r e b u i e s ă s e a i b ă în v e d e r e şi la a c e l e verie tă ţi d e s t r u ­
g u r i , a c ă r o r p ie liţă e s te r o ş ia t ic ă s a u c e n u ş i e ro şia tic ă , ca B r a g h i n a ,
T r a m i n e r şi P i n o t g r is . C u t o a t e că m a te r ii le c o l o r a n t e a l e a c e s t o r
sp e c ii s e d i s o l v ă f o a r te g r e u , o p a r t e d i n ele tr e c e t o t u ş î n m u s t ,
d a c ă s t a u m u l t ă v r e m e Ia u n lo c cu c o m i n a şi î n c e p e s ă f e r m e n ­
te z e . D e a c e e a e b i n e ca v a rie tă ţile a c e s te a s ă fie c u l e s e t o t s e p a r a t
şi s ă fie c â t m a i r e p e d e te s c u ite , d a c ă v r e m s ă s c o a t e m d i n ele u n
v i n alb . D a c ă m u s t u l e l ă s a t cu c o m i n a şi î n c e p e s ă f e r m e n t e z e , c a p ă t ă
«> c o l o a r e î n c h i s ă şi v i n u l s e l i m p e z e ş t e f o a r te g r e u m a i tâ r z iu ; ' d e
m u l t e o r i a r e şi u n g u s t n e p l ă c u t .
C e in f l u e n ţă n u a s u p r a c a l i t ă ţ i i m u s t u l u i o ri a c u le s u lu i, in t e m p e r iil e
şi t e m p e r a t u r a zilei ?

I n f lu e n ţa a c e s t o r a a s u p r a c a lită ţii m u s t u l u i , s e p o a l e v ă d i fo a r te
b i n e p r i n u r m ă t o r u l e x e m p l u : s t r u g u r i i c u le şi uzi î n c ă d e r o u ă s a u
y d a ţ i d e p lo a ie şi p e cari u n e o r i a t â r n ă în c ă a p ă î n c a n t i t a t e d e 5 — 6 %
■din g r e u t a t e a lor, v o r d â u n m u s t m u l t m a i s ă r a c d e z a h ă r , d e c â t s t r u ­
g u r i i cari s u n t c u le şi m a i tâ r z iu , c â n d e m a i c a ld , şi c â n d n u n u m a i
c ă s u n t u s c a ţi , d a r d i n p ie liţa l o r s ’a m a i e v a p o r a t a p ă ; m u s t u l l o r va
fi d e c i m a i c o n c e n t r a t A c o lo u n d e v o im s ă p r o d u c e m u n v i n rnai b u n .
s ă n u s e c u l e a g ă s t r u g u r i i nici c â n d s u n t p lin i d e r o u ă , şi nici c â n d
a u fost u m e z i ţ i d e c e a ţ ă s a u d e p lo a ie .
T e m p e r a t u r a i n f l u e n ţ e a z ă î n t r u a t â t a s u p r a p r o d u c ţ i e i v in u l u i, î n ­
tr u c â t u n m u s t din stru g u ri culeşi pe că ldu ră m a re , în c e p e m ult mai
i u t e s ă f e r m e n t e z e şi f e r m e n t e a z ă m u l t m a i r e p e d e d e c â t u n m u s t d in
s t r u g u r i c u l e ş i p e ti m p r ă c o r o s .
In r e g i u n i l e d e l a n o r d , u n d e c u l e s u l s e fa c e tâ rz iu t o a m n a , e b i n e
c a l u c r u l să s e î n c e a p ă d e a b i a a t u n c i c â n d t e m p e r a t u r a î n c e p e s ă se
r i d i c e . In r e g i u n i l e d e l a s u d , u n d e î n o r ic e c a z t e m p e r a t u r a e p r e a
r i d i c a t ă p e n t r u c u l e s , s e r e c o m a n d ă d e m u l t e ori ca l u c r u l s ă s e s u s ­
p e n d e p e v r e m e a c ă ld u r ii d e la a m i a z ă , c ă c i astfel m u s t u l p o a t e s ă
î n c e a p ă a f e r m e n t ă î n c ă d i n h â r d a i e , a ş â că t r a n s p o r t u l s t r u g u r i l o r se
face m ai greu.
T e m p e r a t u r a m a i a r e î n s ă o m a r e i n f l u e n ţ ă şi a s u p r a can tităţii
d e t a r t r u d i n vin. M u s t u l t e s c u i t d i n s t r u g u r i reci, a r e m a i p u ţ i n ta rtru,
c a r i s e g ă s e ş t e î n p ie liţ e le s t r u g u r i l o r , d e c â t u n m u s t t e s c u i t d i n s t r u ­
g u r i calzi.

Cum s u n t t r a t a ţ i s t r u g u r i i î n a i n t e <le le sc n ire ?

P e n t r u ca t e s c u i r e a s t r u g u r i l o r s ă fie c o m p l e c t ă şi s ă s e facă u şo r ,
p i e l i ţ e l e b o a b e l o r t r e b u i e s ă fie s d r o b i t e . S d r o b i r e a s e f a c e b i n e , b ă t â n d
s t r u g u r i i î n h â r d a e c u a j u t o r u l u n u i b ă ţ cu trei craci, cari s e c h i a m ă
stircă s a u c u n iş t e m ă c iu c i. M a i b i n e s e face s d r o b i r e a s t r u g u r i l o r p r in
n i ş t e s d r o b i t o a r e m e c a n i c e , c o n s t r u i t e a n u m e în a c e s t sc o p . D a r s d r o -
b i t o a r e a m e c a n i c ă lu c r e a z ă m a i b i n e şi m a i r e p e d e , d a c ă s t r u g u r i i s u n t
î n t â i s d r o b iţi cu ştire a s a u c u m ă c i u c a c u craci. C u m s t r u g u r i i n e s d r o b iţ i
o c u p ă u n lo c f o a r te m a r e , s e r e c o m a n d ă ca ei s ă fie s d r o b i ţ i , d u p ă c u m
s ’a s p u s , c h i a r în vie, ori î n c i u b ă r e , o r i î n b u t o i u l în cari s u n t str â n ş i.
T r e b u i e să s e a i b ă î n v e d e r e că s t r u g u r i i s d r o b iţi î n c e p m a i r e p e d e
s ă f e r m e n t e z e ca s t r u g u r i i n e s d r o b i ţ i . M a i a l e s î n R o m â n i a c â n d pe
■v r e m e a c u l e s u l u i m a i e a ş â d e c a ld , s e p o a t e f o a r te u ş o r î n t â m p l ă ca
p ie l i ţ e l e s t r u g u r i l o r s ă fie r i d i c a t e la s u p r a f a ţ ă d e ac id u l c a r b o n i c care
s e d e g a j e a z ă d i n p r ic i n a f e r m e n t a ţi e i. D e a s u p r a m u s t u l u i s e f o r m e a z ă
a ş â z i s a c ă c iu lă p e cari s e iv e ş te r e p e d e m u c e g a i u l o ţ e t u l u i . C â n d se
■fo r m e a z ă c ă c i u la a m i n t i t ă , m u s t u l t r e b u i e a m e s t e c a t , ca p ie l i ţ e l e s t r u g u ­
r i l o r s ă c a d ă la f u n d , c e e a c e v a î m p i e d i e c ă o ţe ţir e a , c a r e s u r v e n i t ă , s ’ar
î n t â m p l ă la s u p r a f a ţ a lic h id u l u i.
C â n d c u l e s u l s e face p e o t e m p e r a t u r ă rid ic ată , s t r u g u r i i n e s d r o ­
b i ţ i s u n t m a i e x p u ş i la i n f l u e n ţ e l e p ă g u b i t o a r e a l e oţe ţirii. L a s t r u g u r i i
a c e ş tia s e a d a u g ă t o t d e a u n a p u ţ i n m u s t , c a r e î n c e p e u ş o r s ă f e r m e n t e z e
şi s ă s e o ţe ţ e a s c ă . S t r u g u r i i î n d e s a ţ i u n ii p e s t e alţii s e înc ă lz e s c , afa ră
d e a s ta m u l t m a i r e p e d e d e c â t cei s d r o b i ţ i , f o r m â n d astfel u n t e r e n
fo a r te p r o p i c e şi p e n t r u a l te b a c te ri i p ă g u b i t o a r e ; d e a c e e a se r e c o ­
m a n d ă ca s t r u g u r i i s ă fie s d r o d iţi n u m a i d e c â t d u p ă c e s u n t culeşi.
E ste m u lt m ai bine c â n d ferm entaţia în c e p e d e -a b e ă în în c ăp e ri
î n c h i s e şi d e a c e e a s t r u g u r i i t r e b u i e c ă r a ţi c â t m a i r e p e d e la c r a m ă .
S t r u g u r i i a j u n ş i aici, s d r o b i r e a lo r e c o n d i ţ i o n a t ă d e f a p tu l d a c ă
s u n t albi ori n e g r i.

P r e p a r a r e a s t r u g u r i l o r a lb i î n a i n t e «Ic te s c u it.

S t r u g u r i i albi, d a c ă n ’a u f o s t s d r o b i ţ i î n c ă d i n vie, v o r fi s d r o b i ţ i
n u m a i d e c â t ce v o r fi a d u ş i la c r a m ă .
S d ro b ito arele m ecanice su n t
a ş â construite, încât u n u l sau
a m â n d o u ă c i lin d r e l e p o t fi d e ­
p ă r ta te . L a î n c e p u t u l lu c ru lu i,
c i lin d r e l e t r e b u i e astfel p u s e ,
î n c â t s ă s t o a r c ă câ t m a i c o m ­
p le c t b o a b e l e , d a r s ă n u s d r o -
b e a s c ă s â m b u r i i , cari c o n ţ in
prea m ult tanin. S e p o ate în ­
t â m p l ă , că d a c ă a c e ş tia a r fi
s d r o b iţi u ş o r , m u s t u l s ă c a p e t e
u n g u s t p r e a a s p ru .
In g e n e r a l t r e b u i e s ă n e l u ă m
F i g . 84.
d u p ă p r i n c i p i u l a c e s t a : Strugu­
S d r o b ito a râ p e n tr u struguri.
rii albi trebuie sdrobiţi num ai­
decât după cules şi să f i e tescuiţi îm preună cu ciorchina chiar în aceiaşi
z i, sau cel m u lt a doua zi. D a c a î n s ă , d i n o r ic e c a u z ă n u p u t e m
te s c u l s t r u g u r i i i m e d i a t îi v o m s e p a r a d e c io rc h in ile , altfel m u s t u l va
e x t r a g e d i n e le p r e a m u l t ta n in .
D a c ă v o m lu c ră astfel v o m p r o d u c e d i n s t r u g u r i s ă n ă t o ş i u n v in
s ă n ă t o s , u ş o r d e în g rijit.
A m o b s e r v a t î n c ă la c u l e s u l s t r u g u r i l o r , c ă e r e c o m a n d a b i l ca s t r u ­
g u r ii p u t r e z i ţ i s ă fie s e p a r a ţ i î n c ă la c u l e s , d e cei s ă n ă t o ş i . S t r u g u r i i
a c e ş tia v o r fi b i n e î n ţ e l e s , s d r o b i ţ i şi te s c u i ţi t o t s e p a r a t . M u s t u l l o r
s ă fie p u s î n l r ’u n v a s d e o s e b i t şi s ă s e lu c r e z e s e p a r a t.

P r e p a r a r e a s t r u g u r i l o r ru ş ii î n a in te «Ic tescuit.

S t r u g u r i i roşii v o r fi s d r e b i ţ i n u m a i d e c â t d u p ă c u l e s şi v o r fi
s e p a r a ţ i d e cio rc h in i.
In viiie mici s e î n t r e b u i n ţ e a z ă p e n t r u l u c r u l a c e s ta c iu ru r i d e
l e m n o r i d e fier (fig. 8 5 ). S e t o a r n ă p e e le s t r u g u r i i s d r o b i ţ i şi s e f r e a c ă
a p o i cu m â n a . B o a b e l e ca d î n l r ’u n v a s p u s p e d e d e s u b t , p e c â n d cibr-
c h in ii r ă m â n su s.
 F i g . 85.
C iu r p e n tr u d e sp ărţitu l cio rc h in ilo r d e boabe.

In v iile m a r i , d e s p ă r ţ i t u l c i o r c h i n i l o r cu c i u r u l ar d u r ă p r e a m u l t j
d e a c e e a s e î n t r e b u i n ţ e a z ă p e n t r u a c e s t s c o p a n u m e m a ş in i. C e l e ma>
b u n e s u n t s d r o b i t o a r e l e , cari î n a c e l a ş t i m p s d r o b e s c s t r u g u r i i şi-i d e s ­
p a r t şi d e c io rc h in i (fig. 86).

F i g . 86.

M a ş in ă d e s d ro b it şi d e s p ă r ţ it b o a b e le d c c io rc h in i.

P r i n t r e v a rie tă ţile d e v i n u r i ro şii s u n t u n e l e a c ă r o r m a t e r i e c o ­

l o r a n t ă s e g ă s e ş t e şi în m i e z u l b o a b e l o r , ca A lic a n te B o u s c h e t . V a r i e ­
t a t e a a c e a s t a p r o d u c e u n vin d e s tu l d e c o l o r a t, c h i a r d a c ă a r îi n u m a i
d e c â t te s c u i tă . L a c e le m a i m u l t e v a r ie tă ţi î n s ă , m a t e r i a c o l o r a n t ă ro şie
s e g ă s e ş t e n u m a i în p ie liţ e le b o a b e l o r , a ş â că n u p o a t e a j u n g e î n m u s t ,
d e c â t d a c ă s t r u g u r i i s t a u z d r o b iţ i m u l t ă v r e m e , p â n ă a n u fi tescuiţi.
L u c r u l cel m a i b u n e s ă s t e â astfel p â n ă a u f e r m e n t a t c o m p l e c t şi c â n d
n e - a r n c o n v i n s că m u s t u l e s t e d e s tu l d e c o l o r a t. D e - a b e â a t u n c i s ă fie
p u ş i la te asc.
In a c e s t s c o p , s t r u g u r i i n e g r ii d u p ă ce a u fost s d r o b i ţ i s e p u n în
to c ito a re .
T o c i t o a r e l e p o t fi s u s d e s c h i s e s a u în c h is e . A m â n d o u ă s o iu r il e de
t o c i t o a r e t r e b u i e să a i b ă la p a r t e a in f e r io a r ă u n g r ă t a r p e n t r u ca să n u
s e p o a t ă rid ic ă c o m i n a la s u p r a f a ţ ă .
T o c i t o a r e l e în c h is e , a u a v a n t a j u l c ă p o t fi ferite d e a e r u l ex*erior.
T o c i t o a r e l e d e s c h i s e s u n t î n s ă m u l t m a i ie ftine şi m a n i p u l a r e a l o r m u l t
m a i u ş o a ră .
A fa ră d e t o c ito a r e le a m i n t i t e m a i s u s , m a i s u n t î n c ă u n fel d e
tocitoare p e n tru ferm entaţie com binată.
C â n d f e r m e n t a ţ i a s t r u g u r i l o r roşii s e f a c e î n t o c i t o a r e d e s c h ise ,
trebuie să se ob serv e u r m ă to a r e le :
T o c i t o a r e a v a fi u m p l u t ă cu s t r u g u r i s d r o b iţi p â n ă la 4 / 5 d in
î n ă l ţ i m e a ei. E i î n c e p n u m a i d e c â t s ă f e r m e n t e z e şi t r e b u i e feriţi d e
o ţe ţir e , c a r e e p ă g u b i t o a r e o r ic ă ru i v in , d a r î n s p e c ia l v i n u l u i ro şu .
Î n d a t ă ce v i n u l î n c e p e s ă f e r m e n t e z e , s e v e d e că p ie liţ e le b o a b e l o r
s e rid ic ă la s u p r a f a ţ a lic h id u l u i. D u p ă c â tv a t i m p , e le s e ridică ca o
c ă c i u lă d e a s u p r a lic h id u l u i, f o r m â n d u n t e r e n c â t s e p o a t e d e p r o p ic e
f e r m e n t u l u i a c e t i c ; d e a c e e a t r e b u i e s ă a m e s t e c ă m m e r e u p e n t r u ca a c e a s t ă
c ă c i u lă s ă fie d a t ă la f u n d . T r e b u i e s ă f a c e m a c e a s ta d e m a i m u l t e ori p e zi,
p e n t r u ca p ie liţe le s t r u g u r i l o r s ă i n t r e î n lich id. D a c ă t i m p u l e p otriv it,
f e r m e n t a ţ i a s g o m o t o a s ă a s t r u g u r i l o r n e g r ii s d r o b i ţ i v a d u r ă 5 - 6 — 7
zile. In c e le m a i m u l t e c a z u r i, m u s t u l n u v a a v e â î n c ă d e s t u l e m a terii
c o l o r a n t e , a ş â că m a i t r e b u i e lă s a t d e a s u p r a c o m i n e i . P e n t r u a î n l ă t u r ă
cu to t u l p r i m e j d i a o ţ e ţir e i , e b i n e ca t o c i t o a r e a s ă fie e r m e t i c în c h isă .
In a c e s t s c o p , în z i u a î n c a r e v o i m s ’o î n c h i d e m , l ă s ă m c ă c i u la să se
rid ic e la s u p r a f a ţ ă , s e p u n e p e s t e ea u n s tr a t d e foi d e viţă, d e nuci
s ’a u c h i a r f r u n z e c u r a t e d e p o r u m b şi s e a c o p e r ă to tu l cu u n s tr a t d e
v r e - o 1 0 — 15 c m . d e lut. L u t u l a c e s ta e s t e p r e p a r a t ca şi p e n t r u c ă r ă ­
m iz i, a ş â că p o a t e fi u n s . D a c ă î n z ile le u r m ă t o a r e s e p r o d u c î n s c o a r ţa
d e l u t c r ă p ă t u r i , p r i n cari a r p u t e â p ă t r u n d e a e r u l la s t r u g u r i i roşii, ele
v o r fi d i n n o u u n s e cu l u t f ă c u t s u b ţ i r e . A c e a s t a s e v a r e p e t ă d e câte
ori v a fi n e v o i e p â n ă c â n d s t r u g u r i i d i n t o c i t o a r e s e p u n la te asc.
L a v r e - o 14— 16 zile d u p ă ce s t r u g u r i i a u f o s t p u ş i la to c ito a re
v i n u l e d e s tu l d e f e r m e n t a t şi d e s t u l d e c o l o r a t. N e c o n v i n g e m d e
a c e a s t a d e s c h i z â n d r o b i n e t u l , c a r e s e a f lă j o s , la to c ito a r e . L ă s ă m m a i
î n t â i s ă c u r g ă m u s t u l c u r a t d i n to c ito a re , a p o i p u n e m la t e a s c s t r u g u r i i
r ă m a ş i. M u s t u l s c u r s î n t â i v a fi a m e s t e c a t cu a c e l a s c u r s d i n te asc
u n d e a u f o s t p u ş i s t r u g u r i i r ă m a ş i ; căci ac e s ta d in u r m ă a r e m u l t m a i
m u l t t a n i n d e c â t cel d in tâ i şi d a c ă a r fi t u r n a t s i n g u r î n t r ’u n v a s ar
fi p r e a a s p r u , a r p u n g i g u r a ; p e c â n d m u s t u l s c u r s m a i î n t â i a r c o n ­
ţ i n e p r e â p u ţ i n t a n i n şi a r fi p r e a m o a l e .
F e l u l a c e s ta d e a p r e g ă t i v i n u l r o ş u , e s te u r m a t în m u l t e r e g iu n i
d i n U n g a r i a , şi s ' a d o v e d i t m a i b u n d e c â t f e r m e n t a ţ i a în t o c i t o a r e î n ­
chise.
S t r u g u r i i n e g r i i s d r o b i ţ i m a i p o t fi f e r m e n t a ţ i şi î n t o c i t o a r e în
cari p ie liţ e le c h i a r s t â n d la p a r t e a s u p e r i o a r ă p o t fi ţ i n u t e s u b lichid.
T o c i t o a r e l e a u f u n d în p a r t e a d e s u s c a r e s e m i ş c ă . A c e s ta e s te g ă u r i t
şi a p a s ă î n j o s p ie liţele , p e c â n d m u s t u l tr e c e p r i n el, f e rin d astfel d e
a e r p ie liţ e le cari s u n t e x p u s e oţeţirii. A s t a e s te f e r m e n t a ţ i a c o m b i n a t ă .
C â n d f e r m e n t a ţ i a s e face în a s e m e n e a to c ito a r e , n u m a i e n e v o i e
ca s t r u g u r i i s d r o b i ţ i s ă fie a c o p e r iţ i c u u n s tr a t d e lut, d u p ă c u m a m
a r ă t a t m a i s u s . E b i n e î n s ă , c a t o c i t o a r e a s ă fie a c o p e r i t ă cu u n f u n d
u ş o r d e l e m n , s a u cu u n ş t e r g a r c a r e s ă î m p i e d e c e ca n e c u r ă ţ e n i i l e
s ă in t r e în vin.
P e n t r u f e r m e n t a ţ i i l e în c h i s e , n e s e r v i m d e t o c i t o a r e ca a c e l e a
p e n t r u f e r m e n t a ţ i a c o m b i n a t ă , d a r d e v o r fi a c o p e r i t e s u s c u u n c a p a c
erm e tic . A c id u l c a r b o n i c c a r e s e d e s v o l t ă î n t i m p u l f e r m e n t a ţ i e i es e
a f a r ă p r i n t r ’u n d o p g ă u r it .

T«■senilul s tr u g u r il o r .

S t r u g u r i i s d r o b i ţ i s e t e s c u i a u î n a i n t e şi s e m a i tescuesc. şi a c u m
î n u n e l e lo c u ri, î n ch ip fo a r te p r im it iv . C h i p u l cel m a i v e c h i u e s te
c ă lc a r e a lo r c u p ic io a r e le . S t r u g u r i i s e p u n î n t r ’u n
sac, a p o i î n t r ’u n lin , î n c a r e s u n t călc aţi cu p i ­
cioarele atâta tim p p â n ă c â n d parc ă n u m a i conţin
nici o c a n t i t a t e d e lichid. F e l u l a c e s t a d e t e s c u i r e
ţ i n e a şi f o a r te m u l t t i m p şi c o s t a m u l ţi b a n i ; a p o i
î n s t r u g u r i m a i r ă m â n e a şi o m a r e p a r t e d i n
m ust. D a r m e to d a a c ea sta d e tescuire n u e b u n ă
şi d i n p r ic i n ă că s t r u g u r i i fiin d c ă lc aţi a t â t a v r e m e
c u p ic io a r e le , p ie l i ţ e l e b o a b e l o r s e s d r o b e s c cu
t o t u l şi o m a r e p a r t e d i n e le tr e c e p r i n g ă u r i l e
sacului în m u st, din care pricină acesta c o n ţin e
p r e a m u l t e n e c u r ă ţ e n i i şi la s ă la f u n d u n d e p o z i t
p re a m are.
F i g . 87.
C a ce şi c u m so m a i liinc s t r u g u r i i ?
T o c ito a re c u g r ă ta r p e n tru
Î n c ă d e m u l t ă v r e m e s e î n t r e b u i n ţ e a z ă la t e s ­ fe rm e n ta ţie în ch isă.

c u i tu l s t r u g u r i l o r , d ife rite a p a r a t e c o n s t r u i t e în
a c e s t s c o p . M u l t t i m p s i n g u r e l e u n e l t e p e n t r u s ă v â r ş i r e a a c e s te i o p e ­
raţii a u f o s t p r e s e l e d e l e m n s a u p r e s e l e c u f u s u ri . A s tă z i î n s ă t e h n i c a
m a şin ilo r a făcut p ro g re s e în d o m e n iu l acesta, p r o d u c â n d p rese de
s t r u g u r i cari c o r e s p u n d la c e r i n ţ e l e c e l e m a i m a ri.
P r e s e l e d e s t r u g u r i s e g ă s e s c d e d iferite m ă r i m i şi d e diferite
s i s t e m e . P e c â n d p e n t r u viile mici t r e b u e s c p r e s e m ici c u f u s u r i , cari
s e m a n i p u l e a z ă c u m â i n i l e , la viile m a i m a r i , s e î n t r e b u i n ţ e a z ă p r e s e
m a ri, m a n i p u l a t e d e a b u r i o r i cu a l tă m e t o d ă . O g r u p ă s p e c i a l ă o f o r ­
m e a z ă a ş â z i s e l e p r e s e c u lu c r a r e c o n t i n u ă . L a a c e s t e a s e p o a t e t u r n ă
m e r e u s t r u g u r i p e p a r t e a d e s u s , p e c â n d la c e le la l te p r e s e n u s e p o a t e
t u r n a d e c â t c o n ţ i n u t u l u n u i c o ş şi d u p ă ce a c e s t a e te sc u it, s e t o a r n ă
altul.
C â n d v o i m să n e p r o c u r ă m u n t e a s c d e s t r u g u r i , t r e b u i e s ă a v e m
î n v e d e r e c a n t i t a t e a d e s t r u g u r i p e c a r e o v o m a v e â d e te sc u it. P r e s a
t r e b u i e s ă fie a ş â d e m a r e în c â t s ă s e p o a t ă te s c u i c u e a to ţi str u g u r ii
c u l e ş i î n t r ’o zi. P r e s a n u t r e b u i e s ă fie p r e a m a r e , căci a r c o s t ă r ela tiv
p r e a m ijit, a r o c u p ă p r e a m u l t l o c şi m a n i p u l a r e a ei a r fi i a r ă ş i p r e a
c o s t i s i t o a r e . N u t r e b u i e s ă f im z g â r c iţ i l a c u m p ă r a r e a u n e i p r e s e , d a r
nici n u t r e b u i e s ă b ă g ă m p r e a m u l ţ i b a n i î n e a , căci e o m a ş i n ă ce
n u s e î n t r e b u i n ţ e a z ă p e a n d e c â t 2 — 3 s ă p t ă m â n i , ia r r e s t u l d e ti m p
s tă la p ă s tr a r e .
P e n t r u m a n i p u l a r e a cu m â n a p u t e m î n t r e b u i n ţ a ori p r e s e la c a r e
f u s u l , p e c a r e s e î n v â r t e ş t e c a p u l p rese i, s ă fie fixat î n m ijlo c u l v a s u l u i
(fig. 88), s a u d i n a c e l e a , la cari c a p u l p r e s e i e s t e fixat d e c a p ă t u l in f e r io r
a l fu su lu i, ia r a c e s t a s e în v â r t e ş te în t r ’o b a r ă d e fier, fix a tă la p a r te a
s u p e r i o a r ă a v a s u l u i (fig. 89).
E x i s t ă c o n s t r u c ţ i u n i b u n e d i n a m â n d o u ă s is te m e le .
P r e s e l e la cari f u s u l s e află la m i jlo c u l v a s u l u i , a u d e o b ic e i o
c o n s t r u c ţ i e m u l t m a i s i m p l ă , d e c â t a c e l e a la c a r e f usul s e m iş c ă î n t r ’o
b a r ă d e fier a f la tă la p a r t e a s u p e r i o a r ă a v a s u l u i . A c e s te a , afa ră d e v as
şi d e c o ş , m a i t r e b u i e s ă a i b ă u n d is p o z iti v , c a r e s ă s u s ţ i n ă b a r a in
c a r e s e î n v â r t e ş t e f u s u l . F i r e ş t e că p ie s e l e d i n a c e s t d i n u r m ă sis te m ,
s e c o n s t r u e s c î n d i m e n s i u n i m u l t m a i m ari.
 In v iile m a i m a r i s e î n t r e b u i n ţ e a z ă a s tă z i d e p r e f e r i n ţ ă p r e s e le
h id r a u l i c e . P r e s e l e a c e s t e a s t a u î n l e g ă t u r ă cu n iş t e p o m p e d e a p ă
c a r i a c ţ i o n e a z ă p r e s a , a p ă s â n d a s u p r a c a p u l u i p re se i s a u a s u p r a fun-

F i g . 88.

P re să ; d e s tr u g u r i c e se m işcă F i g . 89.
c u m â n a ş i Ia c a r e f u s u l e s t e
fix a t d e v a s , p e n t r u p o d g o r ii P re să d e s tru g u ri c o n stru cţiu n i d e fer cu p resiu n e
m ai m ic i. su p e rio a ră , p e n tr u p o d g o rii m ai m ari.

d u l u i ei. F o r ţ a t r e b u i n c i o a s ă p e n t r u a c e s t s i s t e m d e te s c u i r e , e s te m u l t
m a i m i c ă d e c â t la o r i c a r e a lt s i s t e m , a ş â că e cel m a i ieftin.
S u n t p r e s e h i d r a u l i c e cari s e p o t m i ş c a şi c u m â n a şi cu altfel
d e forţă.
C a p a c i t a t e a l o r d e luc ru
este m ai m are dacă au două
c o ş u r i cu m i ş c a r e a l t e r ­
n a t iv ă . P e c â n d u n u l e s te
s u b p r e s ă , ce lă lalt e s t e d in
n o u u m p lu t cu struguri sd ro ­
biţi. î n d a t ă c e c o n ţ i n u t u l
u n u i a a fost te sc u it, a c e s ta
e d a t la o p a r t e şi c o şul
c e lă la l t u m p l u t cu s t r u g u r i ,
e s te b ă g a t î n p r e s ă .
O r i cu ce s ’a r luc ra , cu
p r e s e d e m â n ă ori cu p r e s e %• so­
m ă r i , t r e b u i e c a lu c r a r e a s ă Ptesâ llidra"lică' pM£ “urT‘S * . cu ,nâ"a §i c"
s e facă eu b ă g a r e d e s e a m ă , a ş â că s ă s e p i a r d ă c â t m a i p u ţ i n m u s t .
N u t r e b u i e s ă s e t o a r n e p r e a r e p e d e s t r u g u r i i s d r o b iţi , căci altfel m u s t u l
s ’a r s c u r g e p r e a r e p e d e p r i n t e a s c şi d a c ă d e s c h i d e r e a v a s u l u i d e j o s
n u este destul d e m are, m u stu l a r p u te â să d e a peste vas. D a c ă în să
t u r n ă m s t r u g u r i i în c e tu l c u în c e tu l, d ă m t i m p m u s t u l u i s ă s e s c u r g ă .
P u t e m g r ă b i s c u r g e r e a m u s t u l u i , b ă t â n d s t r u g u r i i în t i m p ce-i t u r n ă m
cu o m ă c iu c ă d e l e m n . L a p r i m a a p ă s a r e a s t r u g u r i l o r , s ă s e p r o c e d e z e
c u b ă g a r e d e s e a m ă , î n c e t i ş o r şi n u m a i d u p ă ce m u s t u l a î n c e p u t s ă
se s c u r g ă , s ă s e a p e s e m a i ta re . S ă s e l u c r e z e d e c i î n c e t ca s ă s e d e a
tim p m u stu lu i să se scurgă.
S t r u g u r i i o r i c â t a r fi d e p r e s a ţi, n u p o t fi s to r şi c o m p l e c t d e la
 p r i m a lu c r a r e , căci s e t e s c u e s c p r e a ta r e , f o r m â n d o m a s ă c o m p a c t ă ,
a ş â că m u s t u l n u m a i p o a t e c u r g e d i n ei. D e a c e e a d u p ă câ tv a ti m p
e b i n e s ă fie s c o ş i d i n te asc , s ă fie p u ş i î n t r ’u n v a s a n u m e h o tă r î t
p e n t r u a c e s t s c o p , u n d e g r ă m e z i l e c o m p a c t e d e s t r u g u r i s ă fie f ă r â m i ­
ţa te . A p o i s t r u g u r i i a c e ş t i a v o r fi p u ş i d i n n o u în p r e s ă şi s to r şi b in e .
C â n d s t r u g u r i i n u m a i s u n t d e c â t f o a r te p u ţ i n i u m e z i , c â n d a u
d e v e n i t u ş o r i şi c â n d n u s e m a i g ă s e s c b o a b e î n t r e g i p r i n t r e ei, a t u n c i
ş t i m că s u n t b i n e te scu iţi. S t r u g u r i i r e z u l t a ţ i d e l a m a i m u l t e p r i m e
te s c u i ri, s e s t r â n g şi s e p u n d e o d a t ă in t e a s c p e n t r u a fi te scu iţi a d o u a
o a r ă . C e i te s c u i ţi o d a t ă s ă n u fie p u ş i î n t e a s c î m p r e u n ă cu str u g u r ii
î n c ă n e t e s c u iţi , căci s ’a r u m p l e d i n n o u c u m u s t şi a r fi o n o u ă m u n c ă .
C â n d se to a rn ă stru g urii în p resă, sâ m b u rii cad to td e a u n a pe
f u n d u l p r e s e i şi tr e c f o a r te u ş o r cu m u s t u l p r i n te a s c . P e n t r u a î m p i e d e c ă
ca aceşti s â m b u r i s ă c a d ă î n m u s t , î m p r e u n ă cu c o jile cari s e lip e sc
d e fierul p r e s e i, s e r e c o m a n d ă ca s u b p r e s ă să s e p u i e o sit ă , p e n t r u
c a m u s t u l s ă tr e a c ă p r i n e a î n v a s u l d e jo s.
In viile f o a r te m a r i , s e r e c o m a n d ă s ă s e î n t r e b u i n ţ e z e p r e s e l e cu
l u c r a r e c o n t i n u ă şi a c ţ i o n a t e c u a b u r i s a u c u m o t o r . In m a ş i n i l e acestea ,
s t r u g u r i i p o t fi t u r n a ţ i n e î n c e t a t , şi m u l ţ u m i t ă c o n s tr u c ţie i s p e c i a l e a
m a ş i n i l o r , ei s u n t m e r e u te s c u i ţi, ia r m u s t u l p r e c u m şi te s c o v i n a s u n t
m e r e u s e p a r a t e . D in a c e a s t ă p r ic i n ă , p r e s e l e a c e s t e a a u o c a p a c ita te
d e l u c r u f o a r te m a r e . E l e î n s ă n u p o t fi î n t r e b u i n ţ a t e a t â t d e d e s câ t
a r m e ri ta , căci p o t fi p u s e î n m i ş c a r e n u m a i a c o l o u n d e d i s p u n e m d e
f o r ţă m o t ric e , i a r p e d e altă p a r t e î n m u l t e vii nici n ’a u d a t r e z u l t a t e b u n e .
M a ş i n i l e a c e s t e a p o t fi astfel a r a n j a t e , î n c â t să t e s c u i a s c ă s t r u g u r i i
c o m p l e c t ori n u m a i p e j u m ă t a t e .
D a c ă s e a r a n j e a z ă astfel m a ş i n a , î n c â t s ă t e s c u i a s c ă c o m p l e c t s t r u ­
g u r ii, v o r fi s d r o b i ţ i şi s â m b u r i i , d i n c a r e p r ic i n ă va trec e în m u s t
p r e a m u l t t a n i n , a ş â că v i n u l v a fi p r e a a s p r u şi u n e o r i nici n u m a i
p o a t e fi b ă u t.
C u p r e s e l e cu l u c r a r e c o n t i n u ă , s t r u g u r i i n u t r e b u i e te s c u i ţi d e c â t
p e j u m ă t a t e ; ia r p e n t r u c a s ă fie c o m p l e c t te scu iţi, v o r fi p u ş i î n t r ’o
p r e s ă o b i ş n u i t ă s a u î n t r ’u n a h id r a u l ic ă .
D a c ă p r e s a s e î n t r e b u i n ţ e a z ă m a i m u l t ă v r e m e , e a t r e b u i e s ă fie
c u r ă ţ i t ă î n fiece zi, căci altfel m u s t u l d i n c r ă p ă t u r i l e ei a r p u t e â fe r ­
m e n t ă şi a r d a n a ş t e r e cu u ş u r i n ţ ă f e r m e n ţ i l o r acetici.
C â n d t e s c u i t u l s ’a sfârşit c u t o t u l , t o a t e b u c ă ţ i l e p r e s e i s ă fie
b i n e cu ră ţite . P ă r ţ i l e d e l e m n , d u p ă ce v o r fi b i n e s p ă l a t e , e b i n e să
fie u n s e cu lac. P ă r ţile d e fier s ă fie u n s e c u u n ulei o a r e c a r e . T r e b u i e
s ă s e b a g e m a i a l e s d e s e a m ă că s ă s e c u r e ţ e b i n e d e t o t şi s ă se
u n g ă g h e v i n t u l fu su lu i.
L a p r e s e l e h id r a u l ic e , t r e b u i e s ă s e î n g r i j e a s c ă m a i c u s e a m ă
p o m pele.

Ce c o n d i ţio n e a z ă în p r i m u l r u n d c a l i t a t e a m u s t u l u i şi c a r e e c h ip u l
cel m a i u ş o r c a s ă s e s t a b i l e a s c ă ?

C a l i t a t e a m u s t u l u i e s te c o n d i ţ i o n a t ă in p r i m u l r â n d d e c a n t i t a t e a
de z a h ă r a acestuia. C u cât co n ţin e m ai m u l t zahăr, cu atât m ai m ic
e s t e p r o c e n t u l d e a c i z i ; deci v i n u l v a fi c u a t â t m a i b o g a t î n alco l şi m a i
s ă r a c în a c id . V iticu lto rii s a u c u m p ă r ă t o r i i d e v i n cu e x p e r i e n ţ ă , v o r p u t e â
h o t ă r î c a lita te a m u s t u l u i , deci şi a v i n u l u i d i n el, c h i a r n u m a i g u s -
tându-1. D a r n u m a i cu a j u t o r u l i n s t r u m e n t e l o r cu cari s e m ă s o a r ă
z a h ă r u l , s e p o a t e p r e c iz a c u s i g u r a n ţ ă c a lit a te a u n u i m u s t , c a n t i t a t e a
d e z a h ă r n u s e p o a t e sta b ili cu e x a c t i t a t e d e c â t p r i n a n a l i z ă ; î n p rac tic ă
î n s ă e g r e u d e făc ut. A j u n g e s ă s e s t a b i l e a s c ă p r o c e n t u l d e z a h ă r a-
p r o x i m a t i v şi s ă s e m ă s o a r e d e n s i t a t e a . C u c â t u n m u s t c o n ţ i n e m a i
m u l t z a h ă r , cu a t â t e m a i d es, m a i g r o s . D e n s i t a t e a m u s t u l u i s a u
m a i s i m p l u d e s i m e a lui s e s t a b i l e ş t e f o a r te s i m p l u c u a j u t o r u l a r e o m e -

F i g . 91.

P r e s ă d e s t r u g u r i c u a c ţ i u n e c o n t i n u ă d i n f a b r i c a f r a ţ i i .M abille,
A in b o ise , F ran ţa.

tr e lo r. A c e s te a s u n t n iş t e t u b u r i d e sticle, î n g r e u i a t e la p a r t e a i n f e r i o a r ă
c u n i ş t e g l o b u l e ţ e c u m e r c u r . D a c ă s u n t b ă g a t e î n t r ’u n lichid m a i g r e u
d e c â t e le, v o r p lu t i vertical. C u c â t m a i g r e u v a fi li c h id u l, cu a t â t m a i
p u ţ i n s e v o r a d â n c i a r e o m e t r e l e şi cu câ t va fi m a i u ş o r , c u a t â t a r e o -
m e t r u l v a c ă d e i m a i a d â n c . P e a r e o m e t r u e s te o s c a r ă cu c a r e s e p o a t e
sta b ili d e s i m e â m u s t u l u i . C u m m u s t u l , p e l â n g ă z a h ă r , m a i c o n ţ i n e
în m i c ă c a n t i t a t e şi a l te m a te r ii c a r e îi v o r m ă r i g r e u t a t e a , s e î n ţ e l e g e
d e l a s i n e c ă p r i n a r e o m e t r e n u s e v a p u t e â sta b ili d e c â t p r o c e n t u l
a p r o x i m a t i v d e z a h ă r . S ’a c ă u t a t a s e f a c e m ă s u r ă t o r i d e m u s t , c a r e să
ţie s o c o t e a l ă d e c e le la l te m a te r ii p e cari le c o n ţ i n e m u s t u l p e lâ n g ă
z a h ă r , şi s c a r a s ă a r ă t e , c u o m i c ă a p r o x i m a ţ i e c a n t i t a t e a a d e v ă r a t ă
de zahăr.
- S l i n a p a r a t d e m ă s u r a t , c o n s t r u i t astfel î n c â t s ă a r ă t e a p r o a p e
n u m a i p r o c e n t u l d e z a h ă r şi c a r e e f o a r te r ă s p â n d i t , e s te a c e l a făc u t
d e B a b o şi c u n o s c u t î n c o m e r ţ s u b n u m e l e d e „ A r e o m e t r u l K lo s -
t e r n e u b u r g " (fig. 92).
A r e o m e t r u l K j o s t e r n e u b u r g a r a t ă p r o c e n t u l d e g r e u t a t e al z a ­
h ă r u lu i c o n ţ i n u t d e m u s t , a d i c ă câte k i l o g r a m e d e z a r .ă r se g ă s e s c 'în
100 k g r d e m u s t .
 D a c ă v r e m s ă s ta b ilim c o n ţ i n u t u l d e z a h ă r d i n m u s t , t r e b u i e să
f a c e m p r o b a i m e d i a t la c u l e s , î n a i n t e ca s ă fie m u s t u l i n t r a t în fe r ­
m e n t a ţ i e , altfel s c a r a n u a r a t ă b i n e . M u s t u l s ă a i b ă o t e m p e r a t u r ă de
17 g r a d e C.
D u p ă g r a d e l e a r ă ta t e d e D e n s i m e t r u l K J o s t e r n e u b u r g p u ­
t e m s o c o ti şi c o n ţ i n u t u l v i i t o r d e a lcol al v i n u l u i î m p ă r ţ i n d
c u 2 n u m ă r u l g r a d e l o r a r ă t a t e d e a p a r a t , d e e x e m p l u : dacă
u n m u s t a r a tă 18 g r a d e , el v a c o n ţ i n e d u p ă f e r m e n t a ţ i e a-
p r o x i m a t i v 9 % alcol.

Ce t n b u ie s ă o b s e r v ă m Ia f e r m e n ta r e a
m u stu lu i?

D u p ă ce a m s t o r s m u s t u l , t r e b u i e s ă - l p u n e m fără î n t â r ­
z i e r e , î n v a s e c u r a t e — cari a u fost m a i î n t â i s u l f u r a t e — a p o i
v o r fi b ă g a t e î n p i v n i ţ a u n d e se v a face f e r m e n t a ţi a . D e
o a r e c e î n t i m p u l f e r m e n t a ţ i e i m u s t u l s e u m f l ă şi î n c e p e a
fie rb e , b u t o a i e l e n u v o r fi n i c i o d a t ă u m p l u t e p â n ă s u s şi
v o r fi lă s a t e g o a l e d e 2 5 — 3 0 c m . p â n ă d u p ă î n c e ta r e a
ferm entaţiei z g o m o to a s e .
D a c ă v o i m să î n t r e b u i n ţ ă m t e s ­
c o v i n a s t o a r s ă p e n t r u ţu i c ă , t r e ­
b u i e p u s ă n u m a i d e c â t, î n a i n t e
ca s ă s e î n c i n g ă la a e r, î n v a s e
d e cim en t sa u d e lem n. D acă
c u m v a e p r e a t e s c u i t ă v a fi f ă ­
r â m a t ă în t â i, a p o i v a fi a c o p e r i t ă cu F ig . 93.
u n s tr a t t a r e d e l u t d e 3 0 — 4 0 cm. P â l n ie p r a c tic ă p e n tr u b u to i.

F i g . 92. F e r m e n t a r e a m u s t u l u i s e face cel m a i b i n e î n t r ’o în c ă p e r e

A r e o m e tru i k i o - c a r e p o a t e fi în c ă lz ită .
sterneuburg. p r j n fe r m e n ta ţie s e fac e 0 i m p o r t a n t ă s c h i m b a r e c h i m ic ă
î n m u s t î n c a r e , s u b i n f l u e n ţ a f e r m e n ţ i l o r , z a h ă r u l s e s c h i m b ă î n acid
c a r b o n i c şi a l c o o l. F e r m e n t a ţ i a la t i m p şi r e p e d e a m u s t u l u i e s t e d e
c e a m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u d e s v o l t a r e a şi d u r a b i l i t a t e a v in u l u i.
F e r m e n t a ţ i a s e face în c o n d i ţ i i l e c e le m a i a v a i i t a g i o a s e , c â n d lichidul
a r e o t e m p e r a t u r ă d e 2 4 — 2 8 % C . D u p ă ce m u s t u l s ’a
î n c ă l z i t p â n ă la 10— 1 2 % C e l s i u s , d a t o r i t ă c h i a r e n e r ­
g ie i f e r m e n ţ i l o r , e d e s tu l, la î n c e p u t , o t e m p e r a t u r ă de
12— 1 5 % C , p e care, c â n d e n e v o i e , o c ă p ă t ă m , î n ­
c ă lz in d m a i m u l t ă v r e m e i n t e n s i v o d a i a î n c a r e se
face f e r m e n t a ţi a d e o c a m d a t ă p â n ă la 2 5 % C .) s a u î n ­
c ă lz in d m u s t u l î n c a z a n e z m ă l ţ u i t e s a u d e a r a m ă . O
Fi;. 9i. p a r t e d i n m u s t u l ce t r e b u i e în c ă lz it, s ă s e î n f i e r b â n t e
Vas pumif v f n u f u i ' î n c a z a n e Pâ n ă , a 4 0 — 4 5 % C . şi s e t o a r n ă în m u s t u l
cel rece. O p e r a ţ i a a c e a s t a s e face a t â ta t i m p p â n ă ce
t o t c o n ţ i n u t u l v a s u l u i a r e t e m p e r a t u r a tr e b u i n c i o a s ă . In in sta la ţiile m a i
m a r i s e î n t r e b u i n ţ e a z ă la înc ă lz it a p a r a t e c o n s t r u i t e î n a c e s t s c o p . î n d a t ă
î n s ă ce î n c e p e f e r m e n t a ţ i a z g o m o t o a s ă şi m u s t u l d in b u t o i a r a tă o
t e m p e r a t u r ă d e 2 4 — 2 5 % C. î n c ă p e r e a î n c a r e s e face f e r m e n t a ţ i a n u
m a i t r e b u i e în c ă lz ită . D u p ă ce f e r m e n t a ţ i a p r i n c i p a l ă a tre c u t, t r e b u i e
să o b s e r v ă m , ca şi a c u m f e r m e n t a ţ i a s ă s e fa c ă la o t e m p e r a t u r ă d e
12— 15 C, a î n c ă p e r e i . L a m ă s u r a r e a t e m p e r a t u r i i m u s t u l u i d i n b u t o i
s e î n t r e b u i n ţ e a z ă u n t e r m o m e t r u s p e c ia l p e n t r u b u t o a i e .

F ig . 96

P â ln ie p e n tru ferm en taţie zg o m o to asă. S ă g e a ta a ra tă

d ire c ţia î n c a re e s e a c id u l c a rb o n ic d in v a s .

m ra E d e m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u c a lit a te a
, M. v i n u l u i s ă p ă z i m c â t m a i b i n e m u s t u l ce
f e r m e n t e a z ă d e a e r u l e x t e r io r , căci p e d e o -
F i g . 95. p arte îm p ied e că m pierderea p reâ m are a
c a z a n t r a n s p o r t a b i l , z m â i t u i t , p e n t r u î n - a c i d u l u i c a r b o n i c , ia r p e d e a l t ă p a r t e îin-
calzirea m u stu lu i. . , . . 1 *
piedecam intrarea o a re c a ro r o rg a n iz m e
p ă g u b i t o a r e . L a ca lităţile m a i s l a b e s e face a c e a s ta p u n â n d d e a s u p r a
v r a n e i u n s ă c u l e ţ p lin c u n is i p g r o s . M a i b i n e e s te î n s ă — m a i a l e s la
sp e c ii le m a i b u n e d e m u s t , — s ă s e î n t r e b u i n ţ e z e a ş â zise le p â l n ii d e fe r ­
m e n t a ţ i e d i n sticlă, arg ilă , f a i a n ţ ă s a u ti n ic h e a .
F i g u r a 9 6 î n f ă ţ i ş e a z ă o p â l n i e d e f e r m e n t a ţ i e s i m p l ă , ie ftină, d a r
f o a r te p r a c tic ă d i n f a i a n ţ ă . A c e a s t a s e c o m p u n e d i n d o u ă p ă r ţ i ; p r i m a
e s te c a s t r o n u l c a r e e s t e b i n e fix at î n v r a n ă şi e s t e u m p l u t p â n ă la
j u m ă t a t e cu a p ă . In ta v a d e d i n a i n t e a c a s t r o n u l u i s e p u n e p a r t e a c e a ­
la ltă a p â l n i e i , c a r e s t ă î n a p ă p â n ă la j u m ă t a t e , î m p i e d e c â n d astfel
p ă t r u n d e r e a a e r u l u i , d a r l ă s â n d s ă s e p i a r z ă a c id u l c a r b o n i c c â n d s e
a d u n ă p r e a m u l t şi e m a r e p r e s i u n e a .

In ce cou stit în g r i j i r e a vin u lu i non ?

F i g . 97.
D o p p e n tru ferm e n ta ­
ţ ie , c u i n e l d e g u m ă .
D u p ă ce s e s f â r ş e ş t e f e r m e n t a ţ i a p r i n c i p a l ă c a r e d u r e a z ă
8 — 10 z ile , b u t o a i e l e v o r fi u m p l u t e m a i b i n e şi d e - a b e a
c â n d v in u l n o u va fi lin iştit d e t o t , i s e v a a s t u p ă v r a n a ,
D u p ă în cetarea ferm entaţiei z g o m o to a s e , p âln ia s e poate
lă s ă şi m a i a d â n c î n v r a n ă , m a i tâ rz iu î n s ă v a p u t e â
fi î n l o c u i t ă cu u n d o p d e v r a n ă d e s i g u r a n ţ ă , cu u n
in el d e g u m ă . D a c ă b ă g ă m p r e a a d â n c d o p u l d e v r a n ă
o b i ş n u i t în b u t o i , s e p o a t e î n t â m p l ă c a a c id u l c a r b o ­
nic p e c a r e t o t îl m a i p r o d u c e v in u l n o u , s ă a i b ă o
p r e a m a r e p r e s i u n e , d i n p r ic i n ă că n ’a r e p e u n d e
ieşi, şi s ă p r i c i n u i a s c ă p l e z n i r e a b u t o i u l u i — d e a c e e a
î n p r i m u l a n d o p u l t r e b u i e s lă b it d i n c â n d î n c â n d . C u
c â t s e f a c e f e r m e n t a ţ i a m a i r e p e d e şi m a i c o m p l e c t , c u a t â t m a i r e p e d e
s e a ş e a z ă la f u n d d r o j d i a şi c u a t â t m a i c u r â n d s e l i m p e z e ş t e v i n u l
n o u . Î n g rijir e a v i n u l u i n o u c o n s t ă î n u m p l e r e a v a s u l u i şi î n p r i t o ­
citul v in u lu i.
U m p l e r e a . — D i n p r ic i n a n e î n c e t a t e i p i e r d e r i d e a c id c a r b o n i c
p r e c u m şi d i n p r ic i n a e v a p o r ă r e i — la v i n u r ile n o i m a i m u l t d e c â t la
v i n u r i l e l i m p e z i t e — r ă m â n e în b u t o a i e u n s p a ţ i u g o l , î n c a r e p ă t r u n d
fel d e fel d e m u c e g a i u r i p r i c i n u i t e d e a e r u l p iv n i ţe i , a ş â că î n s c u r t
t i m p , v i n u l p o a t e c ă p ă t ă f lo a r e s a u a l te b o a l e s p e c i a l e v in u l u i. D e a c e e a
e m a r e n e v o i e , ca b u t o a i e l e s ă fie a s t u p a t e b i n e şi l a v in u r ile n o u i s ă
u m p l e m b u t o a i e l e o d a t ă p e s ă p t ă m â n ă , ia r la cele
vec hi, la d o u ă s ă p t ă m â n i . P e n t r u u m p l u t s ă s e ia
t o t d e a u n a v i n d e a c e ia ş i c a litate , n i c i o d a t ă v in u r i
m ai sla b e sa u cu m v a b o lnave. E u aşi re c o m a n d ă
c h i a r , d a c ă l e g e a p e r m i t e , s ă s e u m p l e v in u l m a i
b in e cu a p ă d ec ât cu vin n esăn ă to s, pen tru c ă,
c u a c e s t a d i n u r m ă s ’a r p u t e â f o a t e u ş o r s ă se
str ic e t o t v i n u l d i n v as. C h i a r n u m a i d a c ă s e î n t r e ­
b u i n ţ e a z ă u n b u r d u f şi m a ţ e c u c a r e s ’a m a n i p u l a t
l a u n v i n b o l n a v , s e p o t s tr ic ă v i n u r i s ă n ă t o a s e . D e F i g . 98.

a c e e a , t r e b u i e m u l t ă a t e n ţ i e î n a c e a s t ă p r iv in ţă . D o p p e n t r u f e r m e n t a ţ i e şi
P r i t o c i t u l a r e d e s c o p s ă l i b e r ă m v in u l d e d r o j ­ pî netnr terbuu i cn uţ er ăa ţziăr e na u ma ea ri uîlnu i .t i mS e­
d ia ce s ’a d e p u s la f u n d î m p r e u n ă cu t o a t e c e le ­ p u l f e r m e n t a ţ i e i î n c e t e ş i în
resta u ra n te , p e n tru a păzi
l a lte n e c u r ă ţ e n i i şi î n a c e l a ş t i m p s ă -l f ă c e m s ă v i n u l d e m u c e g ă i r e .
v ie î n a t i n g e r e c u o x i g e n u l d i n a e r, d e c a r e ar e
n e v o i e la d e s v o l t a r e a lui. D a c ă f e r m e n t a ţ i a s ’a f ă c u t î n c o n d i ţii b u n e ,
v in u l n o u s e l i m p e z e ş t e în c ă p e l a m ijlo c u l lu i D e c e m v r i e s a u la sfâr­
ş it u l a c e s te i l u n i , aş â î n c â t s e p o a t e p r o c e d ă la p r i m u l pritocit. V a s e le
Î n t r e b u i n ţ a t e la prito c it t r e b u i e în t o t c a z u l s ă fie m a i în t â i b i n e c u r ă ţite
şi c lă ti te — c h i a r d a c ă a r fi fost s u l f u r a t e o r i p l i n e cu vin. O b i c e i u l d e
p â n ă a c u m d e a s e t r a g e v i n u l p e sulf, n u e s t e b u n , căci su lfatu l o -
p r e ş t e f e r m e n t a ţ i a î n c e a t ă , c a r e m a i l u c r e a z ă î n c ă î n v i n u l n o u şi a d u c e
î n v i n o m a t e r i e n e t r e b u i n c i o a s ă şi s tr ic ă to a r e .
S u lf a tu l s e p o a t e î n t r e b u i n ţ a în c a n t i t a t e m i c ă n u m a i a t u n c i , c â n d
s e t r a g e v i n b o l n a v şi t r e b u i e p r iv it n u m a i c a u n a j u t o r la n e v o i e ,
î n a i n t e d e fiec are p rito c it, t r e b u i e s ă ce c u r e ţ e p e r e ţ i i p iv n i ţe i d e praf
şi d e m u c e g a i , ia r u ş il e şi f e r e s t r e le s e v o r lă s ă d e s c h i s e p e n t r u ca
p i v n i ţ a s ă s e a e r i s e a s c ă b i n e , a ş â ca a e r u l c u c a r e v i n u l tr a s v a v e n i
î n a t i n g e r e s ă fie c â t s e p o a t e d e c u r a t. P â l n i i l e şi v a s e l e cari v o r fi
î n t r e b u i n ţ a t e la tr a s u l v in u l u i , t r e b u i e d e a s e m e n e a s ă fie c â t s e p o a t e
d e b i n e c u r ă ţite . In p iv n i ţe l e m a i m a r i , s e î n t r e b u i n ţ e a z ă la p r ito c itu l
vinului o p o m p ă prin care, s e trage m a i întâi a p ă curată p e n tru a o
s p ă l ă b in e . In p iv n i ţe l e m a i m ic i, s e l a s ă v i n u l s ă c u r g ă p r i n t r ’o c a n ă
( p i p ă ) ; p r o c e d e u l a c e s t a a r e a v a n t a g i u l că v in u l v i n e c u m t r e b u i e î n
a t i n g e r e cu ae ru l.
O a m e n i i p r ic e p u ţi la în g r i j i r e a v i n u l u i s f ă tu e s c ca v in u l s ă fie
t r a s n u m a i p e ti m p f o a r te lin iştit şi c â n d a e r u l e usc at. L a t r a s u l v i n u l u i ,
t r e b u i e s ă s e p r o c e d e z e c u g r ijă şi s ă s e o b s e r v e , ca v in u l t u r b u r e s ă
fie c o m p l e c t d e s p ă r ţ i t d e ce l li m p e d e .
In p r i m ă v a r ă , l a s f â r şitu l lu i M a r ti e , s a u la î n c e p u t u l lu i A prilie,
v in u l n o u va fi t r a s a d o u a o a r ă , ia r la î n c e p u t u l lui S e p t e m v r i e a
tr e i a o a r ă . D e f ie c a r e d a t ă s ă s e d e a ce a m a i m a r e a t e n ţ i e c u r ă ţ e n i e i ,
V i n u r i l e cari a u î n c l i n a r e s p r e „ b ă l o ş i r e " t r e b u i e s ă fie p u s e b i n e în
a t i n g e r e cu a e r u l , v â n t u r â n d u - l e m e r e u şi b ă t â n d u - l e c u o m ă t u r ă d e
n u e l e c u r a t ă . M a i b i n e e, ca a t u n c i c â n d a v e m d e tr a s v i n u r i n o i, cari
t r e b u i e a e r is ite , s ă s e î n ş u r u b e z e la c a n a u a b u t o i u l u i o s it ă c u m a-
r a tă F i g . 99.
I n g i j i r e a m a i d e p a r t e a v i n u l u i î n p i v n i ţ e l e m ic ilo r
p r o d u c ă t o r i , c o n s t ă î n u m p l e r e a la v r e m e a b u t o a e l o r ,
î n ţ i n e r e a c u r a t ă a î n c ă p e r i l o r p r e c u m şi î n p ă s t r a r e a
u n e i t e m p e r a t u r i u n i f o r m e . D a c ă p i v n i ţ a s e r ă c e ş te p r e â
t a r e ia r n a , t r e b u i e s ă s e a c o p e r e u ş il e p iv n i ţe i şi f e ­
restrele cu rogojini sau să se a stu p e cu paie, p ecând
p i v n i ţ e l e c a l d e v o r fi ţ i n u t e r ă c o r o a s e p u n â n d p e r d e l e
î n faţa u ş i l o r p i v n i ţ e i , şi d e s c h i z â n d u - l e în n o p ţ i l e r ă ­
c o r o a s e , a p o i s t r o p i n d şi n is i p u l cu a p ă rece.
M i - a r t r e b u i u n s p a ţ i u p r e â m a r e ca s ă p o t v orbi
F i g . 99.
d e f e l u r i t e l e b o a l e a l e v i n u l u i . B o a l e l e s e p r o d u c î n s ă d e stropitoare (sita) care
c e le. m a i m u l t e ori c â n d v i nIu rVi l e n u s1u -n t b i n eI p ă s t r a t ev.; vsca s u l u i ( P i p e ) p e n t r u c ă ,
a c e l a i n s a c a r e n u p r o c e d e a z a c u b a g a r e d e s e a m a , î n tim p u l tra su lu i, vinui
v i n u r i l e b o l n a v e îi v o r fi p e d e a p s a şi î n v ă ţ ă t u r a d e m i n t e . nou să se po“' ă ae" S1'
E b i n e , ca v i n u r i l e b o l n a v e s ă fie s c o a s e n u m a i d a c â t p e n t r u ca g e r ­
m e n i i b o a l e i s ă n u p ă t r u n d ă î n t o a t e b u t o a i e l e şi v a s e l e d i n p iv n i ţă .
L i m p e z i r e a artific ia lă a v in u r ilo r , tă i a t u l şi a l t e m a n i p u l a ţ i i p e
cari l e g e a l e p e r m i t e , n u t r e b u e s c f ă c u t e d e m icii p r o d u c ă t o r i i , ele
t r e b u i e l ă s a t e î n s e a m a p r o p r i e t a r i l o r d e p iv n i ţe m a r i şi n e g u s t o r i l o r
c a r e a u m a i m a r e e x p e r i e n ţ ă şi s e p r i c e p m a i b in e .
V it i c u l t o r i i i n s ă t r e b u i e s ă n ă z u i a s c ă ca, p r i n o b s e r v a r e a r e g u l e l o r
e x p u s e p â n ă a c u m , p r i n t r ’o g o s p o d ă r i e c u r a t ă , p r i n î n l ă t u r a r e a o r i c ă r o r
în ş e l ă t o r i i şi p r i n t r ’o p u r t a r e c i n s tit ă faţă d e n e g u s t o r i i d e v i n u r i , să
s e î m p o t r i v e a s c ă m a r e i c o n c u r e n ţ e a b e r e i şi s ă - ş i a s i g u r e p e n t r u m u l ţ i
a n i r e n t a b i l i t a t e a c u l tu r e i l o r f a v o r i t e : via .
 TABLA DE MATERII

Pagina

D e s p r e clim ă, p o z i ţiu n e şi p ă m â n t u r i .......................................................... 5

Ce trebuie să observe un pod g o rea n când face o plantaţiune nouă
d e viţă cu privire la condiţiunile c l i m a t e r i c e ................................... 5
Ce influenţă are poziţiunea pământului asupra prosperării viţei de
vie şi asupra acestei c u l t u r i ..................................................................... 5
Ce trebuie să se ia în se am ă la plantarea unei vii cu privire la na­
tura p ă m â n t u l u i ............................................................................................. 6
Cum se poate dovedi câtimea de var a unui t e r e n .................................. 7
Cum s ă se scoată probele de p ă m â n t .......................................................... 7
Cu m se face e x a m i n a r e a ....................................................................................... 8
D e s p r e v a r i e t ă ţ i l e de v it e a m e r i c a n e p e n t r u p o r t a l t o i . . . . 9
Cari sunt cele mai b u n e varietăţi de viţă americană pentru R o m ân ia? 9
a) Viţe americane veritabile . . , ........................................ , . 9
b) Portaltoi obţinuţi prin încrucişare de viţe americane (hibride) 11
V a r i e t ă ţ i a m e r i c a n e d ir e c t p r o d u c ă t o a r e .............................................. 15
D e s p r e a l e g e r e a v a r i e t ă ţ i l o r d e s t r u g u r i p e n t r u v in u ri şi p e n t r u
m a s ă ................................................................................................................... Hi
Ce trebuie să se ia în se am ă la alegerea varietăţilor de struguri . . 16
A. Varietăţi pentru producţia de v i n ................................................................ 18
B. Varietăţi pentru struguri de m a s ă ................................................................ 18
A. V a r i e t ă ţ i p e n t r u p r o d u c ţ i e d e v i n .......................................................... 19
I. Varietăţi pentru vinuri a l b e ........................................................................... 19
a) Struguri pentru producţiune m a r e .............................................. 19
b) Struguri pentru vinuri de desert a l b e ......................................... 20
c) Struguri pentru vinuri de desert cu g u s t de tămâioasă . . 22
II. Varietăţi pentru vinuri r o ş i i ........................................................................... 23
B. V a r i e t ă ţ i p e n t r u s t r u g u r i de m a s ă ......................................................... 24
C e se înţele ge prin varietăţi pentru struguri d e masă şi ce se cere
dela varietăţile b u n e pentru asem enea s t r u g u r i ............................. 24
I. Varietăţi de struguri de masă a l b i ............................................................... 24
a) Diferiţi struguri albi de m a s ă .......................................................... 25
b) Struguri albi cu g u s t de t ă m â i o a s ă .............................................. 26
II. Varietăţi de struguri roşii de m a s ă .......................................................... 27
a) Diferiţi struguri de m a s ă ............................................................... 27
b) Struguri roşii cu g u s t de tămâioasă .............................................. 27
III. Varietăţi de struguri negri pentru m a s ă .............................................. 27
a) Diferiţi struguri negri de m a s ă .................................................... 27
b) Struguri negri cu gust de t ă m â i o a s ă ......................................... 28
 Pagina
î m p r e j u r ă r i l e în cari s e r e c o m a n d ă p l a n t a ţ i u n e a v a r i e t ă ţ i l o r
p e n t r u s t r u g u r i de m a s ă ..................................................................... 28
L u c r ă r i l e p r e g ă t i t o a r e p e n t r u o p l a n t a ţ i u n e n o u ă ............................. 29
Ce trebuie să se facă în primul rând pe un teren hotărît, ca să se
planteze pe el o v i e ................................................................................. 29
S co p u l ce-1 î n d e p lin e s c în v ie d r u m u r i l e şi ş a n ţ u r i l e p e n t r u s c u r ­
g e r e a a p e i .................................................................................................. 29
Cum trebuie să fie trase şi făcute drumurile cari u rm ează să slu­
jească şi pentru sc urgerea a p e i .......................................................... 30
Uscarea locurilor u m e d e ................................... 33
D e s f u n d a t u l p ă m â n t u l u i .................................................... 34
C e scop are desfundatul ? ................................................................................. 34
C â n d şi cum trebuie făcut desfundatul ? .................................................... 35
P l a n t a r e a p ă m â n t u r i l o r d e s f u n d a t e ........................................ 37
Care e timpul potrivit pentru s ă d i t ? . . 37
Care sunt avantajele plantării reg u la te ? . . , 37
L a ce distanţă se pla ntează v i ţ a ? .............................................. 37
In ce direcţie să se facă rândurile ? . 39
Cum să se facă pichetatul ? ............................. 39
Cum se poate procură un bun material pentru p l a n t a t ? ....................... 41
C um se face groapa în raport cu ţăruşul şi cum se sapă . . . . 41
C um trebuie pregătite viţele pentru plantat 42
C um se plantează . . . . 42
Să se întrebuinţeze gunoi la p l a n t a t ? ............................. 44
Î n g r ij ir e a viţei în p r im ii trei a n i . . 44
Care este îngrijirea ce trebuie să se dea viţei în primul an ? . . . 44
C um trebuie îngrijită viţa în al doilea an ? . . . 46
C um trebuie îngrijită viţa în anul al t r e i l e a ? ........................................ 47
A lto i r e a in v e r d e a v iilo r . . . 48
Când trebuie să se facă altoirea în v e r d e .............................................. 48
Cum trebuie pregătiţi altoiul şi portaltoiul pentru altoire? . . . . 49
Cum se face altoirea ? ................................... 49
In ce constă îngrijirea altoilor în verde ? . 51
C um se face îngroparea viţelor altoite . . . 52
T ă i e r e a v i { e i .................................................... 52
Ce feluri de tăiere sunt- de recomandat în actualele împrejurări în
Rom ânia ? ........................................ 54
Tăierea aşâ zisă din M t f n e s ............................. 56
C um se face această tăiere . . . . 57
M e t o d a p e r f e c ţ i o n a t ă d e t ă i e r e G u y o t ....................... 59
C um se face spalierele p e sâ rm ă ? . . . 61
C um trebuie să se facă tăierea viţei pentru acest sp a lie r? . . 63
Costul diferitelor metode de arăcit şi avantajele lor . . . 64
L u c r ă r il e a n u a l e la v i e ....................... 67
Desgroparea viţelor în primăvară . . . 67
 Pagina
Aranjarea aracilor îu p r i m ă v a r ă ............................. 68
Legarea c o a r d e l o r ......................................... 68
înlocuirea viţelor ce lipsesc . . 70
Cum s e face marcotagiul ? . 71
L u c r a r e a p ă m â n t u l u i ........................................ 71
C um se face lucrarea p ă m â n t u l u i ....................... 71
Lucrarea pământului cu uneltele de mână . . . . 72
Lucrarea pământului cu unelte trase de animale . . . 73
T ă ia tu l în v e r d e ........................................ 74
îngrijirea lăstarilor în v e r d e ............................. 74
Care este scopul tăiatului în verde . . . . 75
Tăierea lă s ta rilo r .................................................... 75
Legarea lăstarilor principali şi scurtarea lăstarilor de rod . 76
Scurtarea subţiorilor şi legarea lăstarilor p r i n c i p a l i ................................... 76
Scurtarea lăstarilor p r i n c i p a l i ....................... 77
Lupta împotriva p e r o n o s p o r e i ........................................ 78
Tăierea rădăcinilor din a l t o i ....................... 78
Tăierea v i ţ e i ................................... 78
Ce influenţă are tăierea asupra desvoltării şi productivităţii viţei? . 79
De ce instrumente avem nevoie la tăiere? 80
Care este timpul potrivit pentru t ă i e r e ? ....................... 80
Cum să se facă t ă i e r e a ? ....................................................................................... 81
îngroparea viţei pentru i a r n ă ....................... 81
I n g r ă ş a r e a p ă m â n t u l u i ....................................................................................... 82
Care s u n t cele mai bune feluri de îngrăşăminte pentru vii ? . . . 82
Când şi cum să se îngraşe cu bălegar sau cu c o m p o st? . . . . 83
Când să se înceapă îngrăşatul în viile tinere şi la ce intervale să
se repete ? .................................................... ..... ........................................ 84
Se recomandă în vii întrebuinţarea îngrăşămintelor artificiale . . . 84
Ce îngrăşăminte artificiale se întrebuinţează în v i i ? ............................. 84
1. îngrăşăminte p o t a s i c e ....................................................................................... 84
2. îngrăşăminte f o s f a t i c e .............................................. 85
3. îngrăşăminte azotoase '....................................................................................... 85
4. îngrăşăminte care lucrează i n d i r e c t .......................................................... 85
Cum şi în ce cantităţi să se întrebuinţeze ingrăşămintele artificiale . 86
P a r a z i ţ i i viţei şi l u p t a î m p o t r i v a l o r .................................................... 86
1. Filoxera (Phyloxera v a s t a t r i x ) ..................................................................... 86
Cum poate prospera via, cu toată existenţa filoxerii ? ....................... 87
2. Cochyllis (Cochyllis a m b i g u e l l a ) ............................................................... 88
Lum pta împotriva insectei C o c h y l l i s ............................................................... 88
3. Cărăbuşul (Melolontha v u l g a r i s ) ............................................................... 90
4. Râia viţei (P hyto ptu s v i t i s ) ........................................................................... 90
5. Noctulele ( A g r o t i s ) ............................................................................................ 91
6. Ţigărarul (Rhynchites b e t u l e t i ) ..................................................................... 91
7. V iespele.................................................................................................................... 91
 Pagina

P a r a z i ţ i i cei m a i i m p o r t a n ţ i d in r e g n u l v e g e ta l şi ch ip u l c u m se
p o t c o m b a t e cu s u c c e s ........................................................................... 92
2. Cărbunele viţei ( A n t h r a c n o s i s ) ...................................................................... 95
3. Făinarea (Oidium T u c k e r i ) ........................................................................... 96
B o a l e p r ic i n u ite d e v r e m e a r e a s a u d e a l te î m p r e j u r ă r i . . . 97
P a g u b e aduse de gerurile târzii sau t i m p u r i i .............................................. 97
Cum p o t fi apărate viile de gerurile timpurii ori de cele târzii . . 98
G r i n d i n a ................................................................................................................... 99
Pu tem păzi viile de g r i n d i n ă ........................................................................... 100
Gălbinarea sau cloroza v i ţ e l o r ........................................................................... 100
C u l t u r a viţei p e s p a l i e r e şi în g r i j i r e a e i .............................................. 102
Ce specii d e struguri se potrivesc pentru cultura pe spalier . . . 102
S p a l i e r e l e ...................................................................................... 102
Pregătirea pământului şi sădirea v i ţ e i .......................................................... 103
Cordonul v e r t i c a l .................................................................................................. 104
Cordonul o r i z o n t a l .................................................................................................. 106
F o rm a d e e v a n t a i .................................................................................................. 107
Cum se face tăierea şi tăiatul în verde la viţele mature de spaliere . 108
Ce t r e b u i e s ă ş ti e u n v i t i c u l t o r d e s p r e culesul v i e i ....................... 112
Când să se culeagă s t r u g u r i i ........................................................................... 112
Pregătirile pentru c u l e s ....................................................................................... 113
Ce unelte ne trebuesc la cules şi cum se face c u l e s u l ....................... 114
Cum trebuie să fie îngrijite vasele pentru culesul strugurilor înainte
şi după c u l e s .................................................................................................. 115
Varietăţile diferite de struguri să fie culese separat sa u îm preună . 116
Ce influenţă au asupra calităţii mustului ori a culesului, intemperiile
şi temperatura z i l e i ................................................................................. 117
C um s u n t trataţi strugurii înainte de t e s c u i t .............................................. 117
Prepararea strugurilor albi înainte de t e s c u i t .............................................. 118
Prepararea strugurilor roşii înainte de t e s c u i t ........................................ 118
Tescuitul s t r u g u r i l o r ............................................................................................. 120
Cu ce şi cum se te scuiesc mai bine s t r u g u r i i ........................................ 121
Ce condiţionează în primul rând calitatea mustului şi care e chipul
cel mai uşor ca să se s t a b i l e a s c ă .................................................... 123
Ce t r e b u i e s ă o b s e r v ă m l a f e r m e n t a r e a m u s t u l u i ............................. 125
In c e c o n s t ă în g r i j i r e a v inu lui n o u .......................................................... 126
Hofherr-Schrantz-Clayton-Sliuftleworth A.-G,
FURNIZORI AI CURŢEI REGALE

Fabrică şi Depou de Maşini Agricole

ATELIER DE REPARAŢIUNI

T U R N Ă T O R IE de F O N T Ă si A L A M Ă

BUCUREŞTI CR AIOVA
Calea D orobanţilor, 67. C alea B ucovăţ, 20-26.

B R A IL A R O Ş IO R I
B ulevardul Cuza, 79. C alea V ezii, 24.

Teascuri de vin
Strujitoare de struguri
Cultivatoare
Pluguri pentru arături obişnuite
Pluguri pentru arături adânci până
la 50 cm.
Cositoare de iarba
Batoze de porum b
Grape
Motoare de Ţiţei şi de Benzină
Mori, fabricaţiune vieneză cu pietre
franceze. Soliditate garantată.
C a ta l o g u l ilu s tr a t t r i m e t e m g r a t i s şi f r a n c o la ce re re .
 ALAMBICURI
originale
VERMOREL

( S I .F A T de CUPRU)

R A F IA
Floare de Pucioasă
Pucioasă Cuprică

STROPITOARE de VIJA
(Original Ec lalr Vermorc!)

Prăfuitoare de Pucioasă
TEASCURI
Si
Sdrobitoare pentru Struguri
P O M P E şi F U R T U N I

FILTRE pentru VIN

D O P U R I şi C A P S U L E

m ax e m u & e
BUCUREŞTI

1 6 S tr . A c a d e m i e i 16

POMPE pentru PUŢURI

BA SCU LE „G A RV EN S“
Ţ E V I d e FIER
R O B IN E T E — VENTILE— C U R EL E
A SB E ST — C A U CIU C

MAŞINI pentru LIMONATĂ

INSTALAŢII C O M PLECTE D E FABRICI
DE
Apă G azoasă (Sifon şi Lim onată)

P O illl'Ii OK liVCliDllI

FILTRE de APĂ „BERKEFELD“

A p arate p e n tru d e b ita t bere.
 D IR E C T d e la F A B R IC Ă !

M icele de Export ie primul rang

Stropitoare de vii
pentru combaterea P e r o n o sp o r e i şi a celorlalte b o a le sau
du şm an i ai viţe i de vie.
De purtat în spate, de tras pe roate sau automatice,
pentru v ii mari şi m ici. P reţuri pentru toate pungile.

Peste 2 0 ani de experienţă.

Construcţiunea cea mai modernă. Pentru toate so'luţi-
unile cum şi pentru fiertura californiană.
Fabrica cea mai veche şi mai marc pentru

STROPITOARE de PLANTE
F R A N Z N E C H V 1LLE
W ie n , V, M a r g a r e t e n s t r a s s e 9 8 a

CEREŢI CATALOGUL ILU STRA T

S E C A U T Ă R E P R E Z E N T A N Ţ I C A P A B I L I >
 Filtrul Ideal pentru Vinuri!
Peste 3 4 0 0 0
F iltr e „ S E I T Z “ cu a s b e s t s u n t p â n ă a s tă z i în f u n c ţ i u n e , d in t r e
c a r e m a i m u l t ca

2 5 0 0 Filtre „U riaşi"
c e e a c e d o v e d e ş t e că a c e s te a p a r a t e s u n t c e le m a i b u n e filtre p e n ­
tr u v i n şi p e n t r u o r ic e alte li c h id e c a : s p ir t, li q u io r , e s e n ţ e , a p ă ,
o ţe t, etc.

Cel mai m are p ro g re s în f iltr a ţ iu n e a cu asbest a fost r e a ­

lizat p r i n

Filtrele originale „ S E I T Z “
cari a u o b ţ i n u t cele m a i m a r i p r e m i i în t o a t ă lu m e a . F u r n i s a t e
în ţa r ă c e lo r m a i m a r i p o d g o r i i şi d e p o z i t e d e v in u ri şi a n u m e :
Pi v u iţ ilo r G r. G. C a n ta c u z in o , B a r b u Ş t i r b e y , L a h o v a r i - K r e t z u -
lescu, P o e n a r u & Cie, S. G. A r d e le a n u , S o c. M e r c u r , V. V e r z e a , M.
& J. W e i s s m a n n , P e p in i e r e le S ta tu lu i, M a r c S t r a s s Fils, P ă u n P o-
p e s c u , Dr. R o m allo , G. B r e z e a n u d in B u c u re ş ti, G. U. N e g r o p o n t e s
M ă r ă ş e ş t i, F r a ţii D ie tric h ste in , G. S t r a s s e r din F o c ş a n i, P iv niţile
M a r - O c n e a n u din C r a i o v a , N a e P e t c u Ion, I. G o ş a n e c , la n c u S im i-
o n e s c u d in D r ă g ă ş a n i , D om eniul C o r o a n e i Ş e g a r c e a , Ai. A. B ă d ă r ă u
iaşi, etc. etc.

Pompe d e vin p a t e n t „ S E I T Z “ p e n t r u p u n e r e î n m i ş c a r e
cu m â n a , m o t o r cu b e n z i n ă , e l e c t r o m o t o r şi p r in c u r e a .
C o m p t o a re ( M ă s u r ă t o a r e ) p e n t r u v in , m ă s u r â n d cu e x a c ­
titate o r ic e c a n t i t a t e d e lichid.
M a ş i n i d e s p ă l a t , u m p l u t , a s t u p a t şi c a p s u l a t , a p a r a t e p e n t r u
spălat butoae.
F u rn itu ri de cauciuc, Canale, S o rb u ri şi Accesorii
T e a s c u ri şi Z d ro b i t o a r e d e m â n ă , h id r a u l ic e şi
continue.
C e r e ţi p r o s p e c t e şi o f e r te rep resentantului şi depozitarului
general p e n tru R om ânia
W . G. B O X SH A L L
BUCUREŞTI
S tra d a A c a d e m ie i No. 3 0
 INSTITUTUL DE A R T E GR AFICE

„SA M IT C A "
S O C I E T A T E ANONIMĂ. - C A P I T A L 5 0 0 . 0 0 0 L E I

C R A I OVA

O F E R R

T o t felul d e R e g is tre şi I m p r i m a t e p e n t r u C o n t a b i l i ­
t a t e a A grico lă, n e c e s a r e A d m i n i s tr a ţ i il o r d e M o şii p r e ­
cum :

R e g is tru In u e n ta r = =s=
R e g istre Chitanjiere
R e g is tre âe Partizi
R e g is tre âe U e n itu ri şi Cheltueli
Carnete âe Lucră to ri
S ta te âe Lefuri
Liste âe Cucrâtori
H â rtie âe co re sp o n â e n ţâ, Plicuri,
Ş ta m p ile âe cauciuc, etc.

Chitanţiere şi R e g is tre pentru P ă â u ri

şi R â m in i5 tra |ii âe (D o ri

P R E Ţ U R I F O R R T E C O H U E H R B IL E

In c a z âe n e c e s ita te , r u g a m a s c r ie pe a â r e s a âe m a i s u s
ş i u e fi p r i m i im e â ia t o ric e â e s iu ş ir i.
N oua Ş t iin ţ ă de V in d e c a r e N aturală

A TUTUROR BOALELOR = -
FĂRĂ DOCTORII Şl FĂRĂ OPERAŢII
DE

L O U IS KUHNE

N o u l şi m in u n a t u l m e t o d d e v i n d e c a r e K u h n e — c e l m a i
e s c e le n t şi cel m ai s ig u r d u p ă c a r e s e p o a te t r a t ă s in g u r
o r i c e p e r s o a n ă ş i p e n t r u o r i c e f e l d e b o a l ă — e s t e ex p licat
î n a c e s t m a n u a l î n c h ip f o a rte l ă m u r it şi u ş o r d e în ţe le s .
A c e a s tă c a r te , f o a rte p r e ţi o a s ă a t â t p e n tr u o a m e n i i s ă ­
n ă t o ş i, cari v o e s c a - ş i c o n s e r v a b i n e s ă n ă t a t e a ; c â t şi p e n ­
tr u b o ln a v ii, cari v o r s ă g ă s e a s c ă leacu l s ig u r a l s u f e r in ţii lor,
s e p o a t e c o m a n d a la a d r e s a : T ip o g r a f i a „ S A M IT C A " , C raio v a.
C i n e t r im it e c o s tu l d e Lei 5 la a c e a s t ă a d r e s ă , p r i m e ş t e v o ­
l u m u l f r a n c o şi r e c o m a n d a t p r i n p o ş t ă l a d o m iciliu .
Nici medicamente, nici operaţiuni costisitoare şi periculoase
A c e s t m ijlo c d e c ă u ta r e a d a t r e z u lta te le c e le m a i d e s ă ­
v â r ş i t e şi u i m ito a re , în u r m ă t o a r e le c a z u r i d e b o a le g r e le p e
c a r e le-a v in d e c a t p e d e p l i n : R e u m a t is m , p o d a g r ă , ferb in ţeli
l a c a p , b o a l e d e nervi, n e u r a s t e n i e , b o a l e d e p l ă m â n i ,
b o a l e d e b ă ş ic ă , sifilis, b o a l e d e f ic a t şi s p l in ă , g ă l b i n a r e ,
d ia b e t , p i a t r ă , b o a l e d e piele, p e c in g in e , b o a l e d e in im ă ,
t r â n ji, e p i le p s i e , ti f u s , h o l e r ă , c a n c e r , t u s e m ă g ă r e a s c ă , etc.

Mii d e b o ln a v i p ă ră s iţi d e d o c t o r i , a u fo st
î n c ă s c ă p a ţi p r i n a c e s t m i jl o c d e c ă u ta re .
------ a c ------
ŞTIINŢA EXPRESIUNII FIGURII
d e LOUIS KUHNE
P r e ţ u l La i 4
C a r t e c a r e v ă T n v a ţă s â g ă s i ţ i p r i c i n a ş l n u m e l e t u t u r o r b o a -
le lo r , a l c ă r o r m e t o d d e v i n d e c a r e s e a f l ă d e s c r i s î n m a n u a l u l
N o u a $ tiin (ă d e v in d e c a re d e L ouis K u hne.