Cultura legumelor in solarii si sere Cateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune: - rosii: Marita

15; Marita 25; Vidra 14; Isalnita 5 ; !elicates; Vemone - ardei gras: "#port; $rias de California; !e !unarea; %olaris - vinete: !elicia; &ucurestene; 'ana Corbului; (idia; )arcisa !upa ce s-a incalzit pamantul in solar *1 -15 zile de la montare si acoperire cu folie+, se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri- 'lantarea rasadurilor in solar se face intre 2 -25 martie la rosii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete- .rebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 1 -12 gr C(a plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase,produse in g/ivece sau cuiburi nutritive- 0nainte de plantare, rasaduri le se uda si se trateaza contra d1un1torilor-

Lucrari de intretinere in solar !upa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi- %e afaneaza solul prin prasile, prima oara la 1 -12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani- (egumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri2ertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele- !e mare importanta este diri3area temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare corecta- 4erisirea se face prin desc/iderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mi3locul solarului in zilele foarte calduroase- !aca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata- Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii *indepartarea plantelor bolnave+ si tratamente fito-sanitareLucrari speciale: (a rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp *2 zile de la plantare+ - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la 5-4 inflorescente pentru culturile e#tratimpurii si 6-1 inflorescente pentru culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite (a ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 5-4 ramificatii; lastarii de rod se lasa in e#terior si se ciupesc la 1-2 flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane (a vinete: - ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-5 copili care se carnesc dupa 2-5 fructe ; daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile

Cultura legumelor in

camp

Insamantarea direct in camp se face pentru ob7inerea de produc7ii timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, p1trun3elul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc- $nele seminte *morcov, patrun3el+ rasar mai greu, la 2 -25 zilePerioada de semanare la legumele de baza Cultura Morcov 'atrun3el 8idic/i de luna 8idic/i de vara 8idic/i de iarna %fecla rosie Ceapa de consum Ceapa de arpagic Ceapa verde $sturoi %panac %alata 2asole pastai 2asole uscata Castraveti !ovlecei !istanta randuri9cm 2 -4 2 -4 15-2 5 -4 5 -4 5 -4 5 -4 5 -4 15-2 5 -4 2 -25 2 -25 4 -5 4 -5 6 : -1 intre!istanta pe rand9cm :-6 :-6 ;-: 15-16 15-16 16-2 :-6 :-6 5-; 5-; 15-2 :-6 :-6 5 -5 4 -; 'erioada de semanare 1-15 III 25 V-25 VI 1 III-5 IV 1 III-15 IV 25 IV-5 V 2 VI-1 VII 1-1 IV 25 V-5 VI 1 -5 I< 2 II-1 III 25 III-15 IV 1-1 <I 2 II-2 III 1-1 <I 2 II-1 III 1-15 VIII 2 II-1 III 2 II-1 III 1-2 VIII 2 IV-1 V 25 VI-5 VII 25 IV-1 V 2 VII 25 IV-1 V

VI-1

Plantarea rasadurilor in camp 8asadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verde-inc/is si cu radacini puternice- 'erioada de plantare este in functie de specie- (a plantare, pamantul se indeasa bine in 3urul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara- !aca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 5 -4 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul- !e mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca- $darea se face conform cerintelor culturii respective-

.ipuri de solarii Culturile de legume timpurii si e#tratimpurii se pot obtine in rasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar- )e vom ocupa in mod deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amena3at si necesita mai putine investitii%olariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de ,1- ,2 mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii e#tratimpurii *trufandale+- "le se monteaza cu minim 1 -15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeascaSolarul simplu de tip tunel este usor de realizat. 'entru construirea acestui solar se folosesc ti3e de plastic fle#ibile sau de fier-beton de ;, lungi de 1,;-1,6 m- .i3ele se asaza arcuit la distanta de 11,5 m intre ele, infigand cele 2 capete in pamant, constituind astfel sc/eletul solarului- !esc/iderea arcului va fi de : cm, iar inaltimea de 4 -5 cm- 'e sc/elet se fi#eaza folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginile tunelului, pentru ca folia sa fie fi#ata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini- (a cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunc/i de cate 1 tarus-ancoraIntr-un astfel de solar se pot planta 2-5 randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza, conopida, etc- !upa ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp desc/is- =rientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul acestuia$n alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. 4cesta are sc/eletul de fier-beton de 14-16, cu desc/iderea la baza de 5-: m- .i3ele din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si de alta a coamei se intind cate 5 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea foliei- 2iecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fi#ata in beton, pentru o mai buna stabilitate- 2olia de polietilena de ,2 mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant pe margini- !upa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare sarma de 5 mm care se fi#eaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant-

!aca e#ista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in solar+-

interior

cu tevi pentru incalzire *sere-

Solarii joase duble 4cest tip de solar se confectioneaza frecvent dintr-un sc/elet de lemn sau fier-beton- 'entru acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele pe latura lunga-

Solarii inalte cu acoperis in 2 pante %e construiesc din lemn- 2i#area foliei se face prin sipci de lemn late de 2-5 cm care se prind de sc/elet cu cuie de tabla- %e pot alatura 2 sau mai multe asemenea solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume

!aunatorii legumelor Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafatato#ice

Combatere:

momeli

Limax *melcul fara coc/ilie+ ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etcCombatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp-

Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapaCombatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbeto# ,1>, %inorato# ,15>, la care se adauga ca adeziv aracet ,2> Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-5 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii- 2runzele se ingalbenesc si se usucaCombatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu %inorato# ,15> si Carbeto# ,1>

- Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunzeCombatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la apari7ia primelor larve cu %inorato# ,15>, Carbeto# ,1>, &asudin , 6> Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunzeCombatere: lucrari repetate ale solului *araturi, prasit+; la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu %inorato# ,15>, Carbeto# ,15>, !iazinon ,15> u!a verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana a3ungand pana la cotor- 4taca si conopidaCombatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbeto# ,4>, %inorato# ,15>, !ecis , 4>, ,;- ,6 litri solutie la mp- Cu 2 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul "luturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos- 2luturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde- (arvele *omizile+ sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate=mizile rod frunzele de varza pana la nervura principala- !aca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa- 4taca si conopidaCombaterea se face la fel ca la bu/a verzei-

 Gandacul de Colorado adult este de 6-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre- (arvele rosii-caramizii se /ranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei- !aca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunzeCombatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu !ecis , 5>, ?ostation ,1>, ,:,6 litri la mp- 'e suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a depune oua-

&olile legumelor Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida- %e manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii- 'lanta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste- 4tacul se manifesta pe zone *vetre+ care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruseCombatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf *5 gr la mp+ sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5> *2 litri solutie la mp+, ferind plantele sanatoasePrevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin ,5> sau Micodifol ,2>- 'entru prote3area rasadului si impotriva altor boli , se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor- %e pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate#L$L% L& '#S$$ ( Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct - 4ceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul- 'e timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieriCombatere: 8asadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate- %amanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-5 gr C timp de 1 minute)ratamente preventive: .urdacupral ,5>, !it/ane ,5>, zeama bordeleza ,:5-1>, 8idomil ,25> - @eama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de ,:5-1>, la 1 litri apa se foloseste 1 Ag piatra vanata *sulfat de cupru+, care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 * ,5 Ag+, sau var stins *pasta+ in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 1 litri solutie- "ste important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu /artia de turnesol care trebuie sa se albastreasca- !aca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var- 'repararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal- %olutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta#*ilirea bacteriana *cancerul bacterian+ &oala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se veste3esc si sunt orientate in 3os- 'e fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mi3loc-

Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare- %emintele folosite se trateaza cu acid acetic ,6> timp de 24 ore sau solutie de =rtocid ,2> timp de 5 minute- Cultura se stropeste cu zeama bordeleza ,:5-1>, .urdacupral ,5> sau !it/ane ,5> Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuniCombaterea se face avand gri3a ca lucrarile de intretinere a culturii *plivit, carnit+ sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin ,5>, 8ovral ,2> &lternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe- Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin ,5>, MBcodifol ,2>, !it/ane ,2>Septorioza +patarea alba a *runzelor, 'e frunze apar pete circulare de 1-4 mm- (a inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare albcenusie, incon3urata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre4tacul incepe pe frunzele de la baza- In conditii de umiditate ridicata *mai ales in solar+, petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelorCombaterea se face prin aplicarea a 2-5 stropiri la interval de :-1 zile cu: Captadin ,5>, @ineb ,5>, .urdacupral ,5>, zeama bordeleza ,:5-1>, !it/ane ,4>- 'rimul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete- !upa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile asicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele- 'e fructe apar pete de 5-6 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului- Cu timpul se formeaza rani adanciteCombatere: zeama bordeleza ,:5>, .urdacupral ,5>-

#L$L% L& &'-%$ Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri- 'e fructe apar pete brune denivelate Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici- 'e frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna- .esutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasaCombatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduc/ilor de frunze *afide+ care transmit virusul, cu 2ernos , 5> Putregaiul negru &oala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe- Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu !it/ane ,2>, Captan ,2> &ntracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe- Combatere: stropiri preventive cu !it/ane ,2> si rotatia culturii

#L$L% L& .$/%)% Patarea bruna a *runzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie- 2runzele sunt perforate si se veste3esc- 'e fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului.esuturile atacate putrezescCombatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate- %tropiri cu .opsin ,1> sau !erosal ,1>- BOLILE LA VARZA 0ernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide- %unt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, a3ungand si de marimea unui pumn- 8adacinile atacate se innegresc si putrezesc'lantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si morCombatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 45 ani- 'lantele bolnave se vor smulge si se vor arde- &oala ataca si conopida

 Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii- 'e partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-desc/isaCombatere: dezinfectia semintelor cu apa calda *5 gr C+ timp de 2 -25 minute- 4dunarea si arderea plantelor bolnave- 8otatia culturii dupa 5-4 ani- &oala ataca si conopida-

#L$L% C%P%$ Mana cepei este boala cea mai frecventa- 'e frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat- 'e vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu- violaceu- 2runzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeazaCombatere: .ratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 Ag arpagic- %tropirea preventiva a culturii cu @ineb ,5>, Captadin ,5>, .urdacupral ,5> sau zeama bordeleza ,:5-1>- $rmatoarele stropiri se fac la intervale de :-12 zile- 'entru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet ,5> &rsura *runzelor se manifesta cand vremea e inc/isa 1 -12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase- "#tremitatea frunzei se usuca si se rasucesteCombatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si ing/esuite- %e stropeste cu !it/ane ,2>, .urdacupral ,5>#L$L% C&S)'&.%)$L#'1 -#.L%C%$L#' Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu- 'etele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usucaCombatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice *8idomil ,15>+ "ainarea pe frunze si vre3ii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb- 2runzele atacate se ingalbenesc si se usucaCombatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan ,1>, 8ubigan , 2- , 4>.ratamentul se repeta de cateva ori la interval de :-1 zile- !upa recoltare se strang si se ard toate resturile#L$L% "&S#L%$ &ntracnoza *asolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor- .esutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita- 'e pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru- (a un atac puternic pastaile putrezescCombatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 5 ani, stropirea cu !it/ane ,2>, Captadin ,5>, !erosal ,1>- !upa recoltare semintele se vor tine la soare :-1 zile, cate 5-5 ore pe zi &rsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate- 'e frunze apar pete brun-rosiatice incon3urate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune- 'astaile isi pierd foarte mult din calitate Combatere: stropirea frunzelor cu .urdacupral ,5> in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire .irusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele- 2runzele capata un aspect mozaicat si se incretesc- Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la
virus.

#L$L% M&2&'$$ Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata- 'e fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu- 2runzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat- Combatere: rotatia culturii la 5 ani, seminte sanatoase si tratate4lte boli la mazare: antracno a si fainarea!

#L$L% S&L&)%$ Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei- 4tacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin albCombatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu 8idomil ,1> Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate e#cesiva- (a un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezesteCombatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu 8ovral ,1> de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare

#L$L% C&')#"3L3$ ( Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase- 'e frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase'e fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios- 'e tuberculi mana se manifesta sub forma de pete bruneCombatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin ,5>, @ineb ,5>, zeama bordeleza ,:5-1>, primul stropit inainte de

!espre rosii *sau tomate+

8osiile reprezint1 una din principalele culturi din gradina de legume a , datorita fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine 0nsemnate cantitati de substante /r1nitoare- Cntr-un Ag de rosii se g1sesc cca 5 -4 gr za/aruri, 2 -; gr vitamina 4, 2 -; gr vitamina C, 4 -5 mg calciu, 2 -5 mg fier- Ce soiuri se cultivaD

'entru productii timpurii se pot folosi soiuri auto/tone, ca 4rges 4 E, E4rges 4 6E sau E4rges 45 E care sunt foarte precoce si dau fructe la F5-1 5 zile de la r1s1rire, de asemenea se folosesc E"#portE sau E!elicatesE 'entru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulg1reGti DMarita 15D si DMarita 25D 'entru culturile de vara se pot folosi soiurile: D4uroraD, cu fructe mari *1 -2 gr+ la 12 125 zile de la rasarire; D de .ulceaD, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 15 -155 zile de la rasarire; DCampbellD produce rosii de 15 -1; gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 15 -14 zile de la rasarireH 4lte soiuri bune sunt din grupa D?einzD .rebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume 0n general, si a celor de tomate 0n special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut de3a si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate .omatele cer multa lumina, mai ales 0n rasadnita si solarii- 4u nevoie de multa /rana, de aceea trebuie cultivate 0n soluri fertile, 0ngrasate treptat cu 0ngrasaminte naturale , mai ales.omatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct 0n cImp- 8asadul pentru culturile timpurii se produce 0n rasadnite calde, 0n care se seamana 0n luna februarie 0ntre 4 si 6 gr samInta la 1 mp- (a 2-5 saptamIni de la rasarire, cInd apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 1 91 cm cInd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient- Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau g/ivece nutritive- 'entru cultura de vara, semanatul 0n rasadnita se face la 0nceputul lunii martie- CInd a trecut pericolul brumelor tIrzii de primavara, 0ncepInd cu mi3locul lunii aprilie si pIna 0n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta 0n gradina- 'lantarea se face la ; -: cm 0ntre rInduri pentru soiurile cu portul mai mic si la : -6 cm 0ntre rInduri si 5 -4 cm pe rInd pentru soiurile mai mari- (a plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamIntul din cuib- !upa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga 0ntre rInduri- "u se stropesc direct plantele# Cum se 4ngrije5te cultura de tomate6 !upa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii- 4racii de lemn de 1-1,2 m lungime se 0nfig 0n pamInt 0n dreptul fiecarei plante 0nspre nord - %au se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de : -6 cm din 2 0n 2 metri pe rInd, pe care se 0ntinde sIrma la 5 -; cm 0naltime- Cn afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: (egatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se 0ncarca cu rod si devin mai grele- (egarea se face cu sfori, fIsii de cIrpe sau alt material te#tile, imediat sub frunze, 0ncon3urInd tulpina 0n asa fel 0ncIt fructele sa aiba loc sa creasca-

Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor- %e pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar 0n prea3ma primului ciorc/ine de fructe , pentru cresterea productieiH $darea se face la ;-: zile, functie de gradul de uscare al pamIntului- 'rimavara si la 0nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamIntul sa se 0ncalzeasca 0n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii- Vara, udarea se face seara si noaptea, cInd solul s-a mai racorit- (a udare trebuie urmarit ca apa sa a3unga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se 0ncalzi un pic-

Cngrasarea pamIntului se face o data la 1 -15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamIniCn acest scop e indicat sa se foloseasca 0ngrasaminte naturale, precum gunoiul animal *1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa+, 1 -15 litri la 1 mp, sau mranita, care se 0mprastie printre plante si se 0ngroapa prin prasit 0n solCIrnitul este o lucrare foarte indicata, atIt pentru culturile timpurii cIt si pentru cele tIrzii- Consta 0n retezarea vIrfului plantei la 2-5 frunze deasupra ultimului ciorc/ine de fructe- (a tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorc/ini de fructe, iar la cele tIrzii ;-6 ciorc/ini- 'rin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor 0n cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea tIrzie se accelereaza coacerea 0nainte de caderea brumei- 8ecoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, 0n mai multe rInduri-

!espre ardei

Cn cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi *e#-: Aapia+ si gogosari- 4rdeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si /rana- 'entru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat 0ntr-un pamInt bogat, afInat, lucrat adInc si 0ngrasat cu gunoi de gra3d- $oiuri H 4rdei gras: Jalben timpuriu, "#port, Jalben de &anat, Jalben urias, $rias de California, 8omInesc, Calincov verde, etcH Jogosar: .impuriu de !ucuresti , %uperb, $rias dulce, %plendid, 8ubin, etc4rdei lung: Kapia, (ung romInesc, Medaliat, Cosmin 4rdei iute: Iute portocaliu *ciusca+, Iute de 4rad, etc-

'asadul %emanatul 0n rasadnita se face catre sfIrsitul lunii februarie *pentru culturi timpurii+ sau la mi3locul lunii martie pentru culturile de vara- 'entru culturile tIrzii de toamna *ardei, gogosari si ardei lungi+ semanatul se face 0n rasadnite reci *pe straturi+ la 0nceputul lunii aprilie- 'lantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfIrsitul lunii aprilie- Cn celelalte cazuri, ardeii se planteaza la 0nceputul

lunii mai- !istanta de plantare pe biloane este de 4 94 cm, punInd cIte 1 fir la cuib- 'entru ardeiul iute plantarea se face la 5 95 cm- !aca plantarea se face pe straturi 0naltate, distantele de plantare sunt de : 915 cm la ardei gras si gogosar- 8asadurile trebuie 0ngropate la aceeasi adIncime ca cea din rasadnitaCngri3irea se face la fel ca la rosii si vinete *prasit, udat, 0ngrasare suplimentara+- Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-5 saptamIni pentru ca plantele sa se 0nradacineze bine; apoi udatul se face odata la ;-6 zile; 0n timpul 0nfloririi masive se 0ntrerupe udatul- =data cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a 0ngropa radacinile dezgolite la udat-

'entru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cIrneasca ramurile fiecarei plante, lasInd doar 5-; ardei la tufa- !e la o tufa se pot obtine ,5- ,:5 Ag ardei, gogosari sau ardei lungi!espre varza

"#ista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de &ru#elles, etc- )e vom ocupa de tipurile de varza mai populare la noi, anume cea alba si rosie- Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta 0n faza de rasad temperaturi de -5 grade C, iar cInd e dezvoltata pIna la -: grade C4re 0nsa nevoie de multa apa si lumina- 'e un teren bogat, arat adInc din toamna si 0ngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune.&'2& &L & Soiuri timpurii *formeaza capatIni la F -11 zile de la rasarire+ H !ittmarA este un soi foarte productive care formeaza capatIni mici, 0ndesate si rotunde- 'rima recolta face capatIni mici si putin lunguiete cu greutate de 1-1,2 Ag- !aca se 0ntIrzie recoltarea, verzele crapa- H 4lte soiuri timpurii sunt: .impurie de Vidra, Veta Soiuri de vara *recoltare la 11 -15 zile+ H Jloria, Victoria D capatIna ovala, de 1,5-2 Ag $oiuri de toamna *recoltare la 145-1; zile+ H !e &uzau este un soi cu capatIni mari si foarte mari *5-; Ag+, 0ndesate si care nu crapaH (icurisca D soi cu capatIni rotunde, bine 0ndesate, de cca 5 Ag, foarte pretabil la muratH (are# este alt soi productiv.&'2& '#S$% Soiuri: H Cap de )egru este soiul cel mai cultivat; capatIna rotunda de cca 1 Ag- H 4lte soiuri: !e "rtfurt, @enit, .opaz, etc8asadul de varza timpurie se obtine 0n rasadnite calde din seminte *:-1 gr la 1,5 mp+ semanate la 0nceputul lunii februarie- Varza de vara se pune 0n rasadnite semicalde la 0nceputul lunii martie- Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mi3locul lunii mai'lantarea rasadurilor 0n gradina, pentru culturile timpuri3 se face la 5 -55 zile de la rasadire, 0n martie sau 0nceputul lui aprilie- 'entru culturile de vara plantarea se face 0n aprilie sau 0nceputul lunii maiCnainte de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vIrful radacinilor si 3umatate din lungimea frunzelor- !istantele de plantare sunt : -5 cm pentru varza timpurie si : 94 , : 95 cm pentru varza de vara sau toamna *inclusiv cea rosie+- (a plantare rasadurile se 0ngroapa pIna la prima frunza adevarata!upa plantare se uda obligatoriu7ngrijire (ucrarile obisnuite sunt completarea golurilor *5-4 zile de la plantare+; prasilele pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor; musuroitul *odata la 2-5 saptamIni de la plantare, apoi la primul prasit+; udatul; 0ngrasarea suplimentara- $datul *0n timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza+ se face la 1 -14 zile, cu volum mare de apa- =data cu udatul se poate aplica si 0ngrasarea suplimentara, 0ngropat 0ntre rInduri sau 0n solutie cu apa de udat, la 15-2 zile de la plantare- CInd leaga capatInile se face 0ngrasarea a 2-a8ecoltarea se face cInd capatInile sunt bine 0ndesate *se constata prin apasare cu degetul+- (a varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante - 'entru aceasta se taie capatIna mai sus, lasIndu-se frunzele verzi de la baza- Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie!espre

castraveti

Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in g/ivece, fie pe brazde *rasaduri reci+- %emanatul in g/iveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie *2-5 seminte la g/iveci sau brazda+- 'lantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si ,5 m pe rand- .ot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel- Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si ,; m pe rand- In fiecare cuib se pun cca 2 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-5 cm- 'este cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita- !e retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de gra3d, 5 -4 Ag la 1 mp- $oiuri: %elicates& Cornison& Bistrita& Levina& Lan'& Ileana& (amosa& Marina! 'entru productia de toamna& care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de : 95 cm!e regula se foloseste soiul Cornison! In'ri)ire: !aca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta *12-16 gr C+- !aca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib'ana ca vre3ii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile- !upa prasila a doua plantele se musuroiesc- $darea se face numai la radacina, ferind vre3ii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi= lucrare foarte importanta la castraveti este *ciupitul*& care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii- Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste *rupe+ varful- !e la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand

Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita- 'rima ingrasare se face la 1 -15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-2 zile de la prima- Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri- 'entru murat sunt indicati castraveti de 6-12 cm lungime- 8ecoltarea se repeta la 2-5 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate - )u trebuie calcati sau rasuciti vre3ii, deoarece planta are de suferit- !aca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod- !e pe 1 mp de cultura se pot obtine 1 -2 Ag castraveti timpurii, 2 -5 Ag castraveti de vara si 15 -2 Ag castraveti de toamna-

!espre dovlecei

%e cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserveCultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor- %e seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si ,: m intre randuri- (a fiecare cuib se pun 4-5 seminte- !upa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib(ucrarile de in'ri)ire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, e#ceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei- 'entru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de gra3d sau in cultura prote3ata cu folie de polietilena- Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul E2ara vre3E, soi timpuriu care da primele fructe de consum la : -:5 zile de la semanat!ovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti!espre ceapa

C%&P& Contine multe substante /ranitoare: za/aruri, vitamine si substante active care omoara microbii8 Ceapa de arpagic %e obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine 0n primavara; samInta de ceapa se seamana 0n martie * ,6-1 Ag la 1 mp+, 0n rInduri la :-1 cm distanta si 1-2 cm adIncime, lasInd poteci de 5 cm la 1 -15 rInduri- 'entru a grabi rasarirea, samInta se 0nmoaie 0n apa 2-5 zile!upa rasarire se fac 5-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza 0mpotriva manei- Recoltarea se face 0n luna august cInd bulbisorii s-au format iar frunzele e#terioare sunt uscate- 8ecoltarea se realizeaza prin smulgere cu mIna sau cu sapaliga- Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de :-12 mm- !upa uscare, arpagicul se pastreaza 0n 0ncaperi uscate cu temperaturi ori de -2 gr C ori de 16-2 gr C; trebuie evitate temperaturi de 5-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator- $oiuri de ceapa de arpagic: - $riasa de %tuttgart, !e &acau, !e @ittau, !e Vinga, !e !arasti, !e (ovrin, !e 2iliasi, etc8 Ceapa de consum +bulbi, (a sfIrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 2 -25 cm 0ntre rInduri si 1 -12 cm 0ntre bulbi pe rInd, pe terenul pregatit corespunzator- (a 1 mp sunt necesare 4 -; Ag arpagic7ngrijirea consta 0n 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 0ngrasari suplimentare, 5-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali- Cngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamIni de la plantare- Recoltarea se face 0n august cInd tulpinile s-au 0nmuiat la baza si mai mult de 3umatate au cazut la pamInt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii!upa recoltare se lasa sa se zvInte la soare- %e pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1 mp-

Ceapa de apa !espre fasole +caba, 'entru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi 0n luna aprilie 0n rInduri la 5-; cm- 'entru 1 mp sunt necesare 45 -5 rasaduri care se obtin din ; -6 gr samInta- 8asadul este bun de plantat cInd are 2-5 frunze- (a plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 195- 8asadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfIrsitul lunii mai, la 25-5 cm 0ntre rInduri si 1 -15 cm pe rInd- !upa plantare se uda, apoi se 0ngri3este la fel ca ceapa de arpagic- (a recoltare se pot obtine 12 -1: Ag de pe 1 mp de teren- $oiuri de ceapa de apa: %e Bu au& $paniola Ceapa verde 'entru a obtine ceapa verde *stufat+ 0n primavara, se planteaza toamna tIrziu sau primavara cIt mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 2 mm sau c/iar bulbi mici de ceapa de 2 -5 gr la 15-2 cm 0ntre rInduri si 5-1 cm pe rInd- !aca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de gra3d sau frunze, pentru a feri bulbii de 0ng/et4cest strat se aduna cu grebla 0n primavara- Recoltarea se poate 0ncepe din luna aprilie cInd frunzele au lungimea de 5 -55 cm"asolea pentru pastai +sau *asole verde,

%e seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca *sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai+- "#ista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare! "asolea pitica +oloaga, se seamana in rInduri la 5 cm sau in cuiburi la 4 94 cm, cate 5-4 semin7e la cuib-

nu mai leaga alte pastai iar productia scade- 2asolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna- !e pe 1 mp se obtin 4 -5 Ag pastai- %oiuri de fasole pitica: &este von 4llen, Jalbena $ntoasa, Jalbena de Moldova, etc- %oiuri de fasole urcatoare: Jrasa de .ransilvania, 'estrita de Moldova, &ogdana, 4urie de &acau-

!espre ridic/i

%unt de 5 feluri: de luna, de vara si de iarna

'idic!i de luna - soiuri: 8osii .impurii, 8osii cu varful alb, %a#a, .epuse de g/eata Ridic+i de vara - soiuri: !in .ara &0rsei, &ere de Munc/en Ridic+i de iarna - soiuri: )egre rotunde *se pastreaza cel mai bine peste iarna+ 'idic!iile de luna .erenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor- %emanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 1 -12 zile pentru productii esalonate'entru a avea o recolta de ridic/i de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august- %e seamana in randuri distantate la 1 -12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm- 'entru 1 mp se folosesc ,6-1 Ag samanta- !upa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-; cm pe rand- !aca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridic/iile sa nu se iuteasca- (a aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara- 8ecoltarea se face la 4-; saptamani de la insamantare- !aca se lasa prea mult timp, ridic/iile devin seci, cu goluri de aer in interior 'e 1 mp se obtin 1 -2 Ag de ridic/i- 'entru productii e#tratimpurii ridic/iile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie- Ridic+iile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 5 cm intre randuri si 15-16 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm- (ucrarile de ingri3ire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara- Ridic+iile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori- %e recolteaza la 11 12 zile de la insamantare-

Ingrasamintele 2ertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatos si pentru !vs-, cat si pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest lucru%olul bogat in substante /ranitoare va da o recolta mai mare, iar legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ- !e aceea gradina de legume trebuie fertilizata in fiecare anCel mai bun ingrasamant este 'unoiul de 'ra)d putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea terenului- In functie de posibilitati, gunoiul se da in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei$n alt ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de gra3d foarte bine putrezit *2-5 ani+ si resturi vegetale descompuse- 4ceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se

in special la cuiburile vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea suplimentara- Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale, paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare .oate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat- Coama gramezii va forma o scobitura pentru ca apa de ploaie sa se stranga si sa patrunda in interior - In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina de la animale- =data la 5 luni, gramada de compost se intoarce si se muta alaturi, straturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de 3os la coama- !upa 2-5 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d-p-d-v- nutritiv, care se foloseste la fel ca mranita4manunte despre folosirea ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile referitoare la aceste legume-

=btinerea rasadurilor de legume (egumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare- 'rin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa , telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop8ealizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de gra3d proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita *de EtelinaE+; tocuri de lemn; geamuri; rogo3iniGunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire *rasadnita calda+- Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura- %e poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal- 4vanta3ele folosirii gunoiului de gra3d sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar- ,amantul de rasadnita& sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un loc intelenit *inierbat+, pa3isti, izlazuri, etc-, se fac brazde groase de 1 -12 cm si lungi de 2 -5 cm- 4cestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor- !upa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii *vezi mai 3os+ cu mranita si nisip- In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi- )isipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usorProportii de amestec pentru di*erite legume Cultura Mra ' )isip > nita > amant de telina > 8osii 5 2 25 5 4rdei, 4 5 1 vinete Castrav 4 4 2 eti Varza, 5 2 25 conopida 5 %alata 25 : 5

)ocul de rasadnita "#ista mai multe variante de rasadnite *e#-: cu 2 pante, ingropate, etc-+, insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare-

.ocul este format dintr-o rama de lemn de 25-5 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o sting/ie pentru spri3inirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m- 8ama se asaza pe un strat de gunoi de gra3d amena3at pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 4 -: cm- Jeamurile au rol de mentinere a caldurii dega3ate- In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de gra3d proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogo3ini- !upa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii *apar picaturi de apa pe interiorul geamului+, se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm- 'amantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita- %emanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor- Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienileSemanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma- 'este seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm%e batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta- 8asadurile se pot planta si in ladite, in g/ivece sau in pa/arele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn- 'e fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga e#cesul de apa- %e asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant- %emanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta- (aditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina- Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina8asadirea in g/ivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina *e#castraveti, dovlecei+, asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din g/ivece, fara a fi afectate radacinile- %e folosesc g/ivece mici de pamant ars cu diametrul de ;-6 cm sau pa/arele de plastic gaurite la fund- J/ivecele se umplu cu pamant pana la 3umatate, apoi se seamana cate 2 seminte la g/iveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura- (a g/ivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume

8asadirea in ladite 4ngrijirea rasadurilor 'ana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogo3ini- Imediat ce plantele

incep sa apara, se inlatura rogo3inile pentru patrunderea luminii- 8asadnita se va aerisi zilnic, c/iar si pe timp mai racoros, ridicInd brusc geamul si lasandu-l imediat la loc- 'e masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des- !aca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta- )u trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad- !aca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg- !aca apar coropisnite, se ingroapa la 2-5 cm din loc in loc momeliCombaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 1 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid *4ldrin, !eto#, !uplito#, %into#, %inorato#, etc-+ si 1 gr untdelemnCalirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp- 'entru aceasta, cu 1 -15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea- $datul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total'lantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective1

sfaturi pentru rasadnite

$na din pl1cerile gr1din1ritului este creGterea plantelor din semin7e- "ste uimitor cat potential de frumuse7e se concentreaza in fiecare samanta mica- Cum aceasta munca nu este foarte usoara, trebuie sa urmam o serie de pasi astfel ca semintele pe care le plantam sa devina plante mature si sanatoase-

/otati lucrurile importante $n aspect deseori uitat este necesitatea notarii evenimentelor sau datelor importante- 2ie ca plantati cateva plante pentru propria dvs- gradina, fie ca lucrati la o scara mai mare, este de dorit sa tineti un fel de condica a datelor importante- 4cestea pot fi: data cand au fost culese semintele, data la care au germinat, numarul de seminte incoltite din totalul disponibil si data la care rasadul este gata pentru transplantare- (a sfarsitul fiecarui an puteti face o evaluare a productiei proprii de plante, puteti nota greselile si elementele pozitive, astfel ca in anul urmator sa oferiti semintelor un mediu mai bun de dezvoltare- !e asemenea puteti nota, daca este cazul, de unde ati cumparat anumite seminte, daca au fost bune, pretul pac/etului si puteti lipi c/iar plicul respectiv.! Pastrati semintele corespunz9tor1 pentru a nu se degrada %emintele sunt fragile si daca nu sunt tratate cum trebuie, viabilitatea lor va scadea- In timp ce unele seminte pot supravietui sute de ani in conditii prielnice, altele se degradeaza repede, c/iar daca sunt conservate in conditii optime- 'entru a le mentine in starea de latenta, semintele trebuie tinute in locuri reci si intunecoase, cu un grad de umiditate scazut, cum ar fi frigiderul- "ste recomandabil ca pe fiecare plic cu seminte sa fie insemnate numele plantei, data la care au fost culese semintele si eventual sursaCand vine momentul sa puneti la incoltit semintele e bine mai intai sa faceti un mic test pentru a vedea care mai sunt bune si care nu - puneti semintele in apa, pentru cateva ore; cele bune se vor scufunda, pe cand cele stricate, seci, vor pluti- .estul este bun in general pentru semintele mai mari/! "olositi vase late1 joase1 pentru evita ingramadirea rasadurilor J/ivecele sau vasele de plastic sunt de preferat g/ivecelor de teracota cand vine vorba de rasadnite, pentru ca ele retin pentru mai mult timp umezeala- 2olosirea unor vase largi, nu foarte adanci, previne ingramadirea semintelor si mentinerea umezelii in 3urul radacinilor tinere, firave- 'lantele carora nu le place sa le fie deran3ate radacinile e mai bine sa fie cultivate de la inceput in g/ivece mici, individuale- Ca vase in care pot fi puse la incoltit semintele pot fi folosite si pa/arele de plastic, cele de iaurt sau cutiile de margarina; nu uitati sa le faceti gauri prin care sa se scurga apa- Indiferent de vasele pe care le veti folosi, acestea trebuie sa fie foarte curate, sa nu fie infectate cu nici un agent patogen- = metoda pentru a realiza acest lucru este sa scufunda7i vasul timp de 15 minute intr-o solutie cu 1 > inalbitor, dupa care sa il lasati sa se usuce0! )asati semin:ele in pamant Cu o sita de bucatarie sau, mai simplu, cu mana, imprastiati in mod egal semintele pe pamant%emintele mici si cele care au nevoie de lumina directa pentru a germina nu trebuie acoperite cu pamant2ie ca acoperiti vasul, fie ca nu, semintele trebuie putin tasate, pentru a intra in contact cu suprafata umeda a pamantului, ca sa germineze- 'entru asta folositi o lingura sau fundul unui pa/ar1! Preveni:i bolile cu drenaj si aerisire corecta Infectiile provicate de fungi *ciuperci+ sunt cauzate de umezeala e#cesiva si de proasta circulatie a aerului, asa ca aveti gri3a la aceste doua elemente2! &coperiti vasele pentru a pastra constant nivelul de umiditate %emintele sunt foarte sensibile la situatiile e#treme precum udarea din abundenta sau lipsa apei- In pus, udarea directa distruge semintele germinate- !aca asezati o folie de plastic peste rasadnita veti mentine la acelasi nivel gradul de umiditate- .otusi, vasul va trebui verificat zilnic- !aca observati ca este timpul sa udati, atunci plasati vasul intr-un bazin *sau o tava mai mare de g/iveci+ cu apa calduta si lasati pamantul sa absoarba cata apa are nevoie- !aca suprafata pamantului este uscata, dati la o parte folia de plastic si stropiti cu apa- Imediat ce semintele au germinat, folia de plastic trebuie inlaturata de tot3! )ineti semintele la cald pentru a incuraja germinarea semintelor Ma3oritatea smeintelor au nevoie de temperaturi intre 16-25 grade Celsius pentru a germina'lasarea rasadnitelor langa o sursa de caldura sau intr-o camera in care in general este mai cald va fi o mutare benefica- In plus, puteti folosi lampi speciale - in acest caz *cand folositi surse alternative de caldura+ verificati des gradul de umezeala din vas, pentru ca acesta va scadea mai repede decat in alte conditii4! 'otiti vasele cu seminte 'lantutele au nevoie de multa lumina, ideal intre 12-1; ore de lumina zilnic- In interior, asezati rasadnitele in locuri insorite, la ferestre orientate spre sud si rotiti vasele in fiecare zi, cate un sfert, pentru ca plantele sa nu se intoarca dupa lumina si sa-si formeze, astfel, tuplini deformate, lungi si fragile-!

;0raniti; bine plantele )utritia corespunzatoare si la perioade constante este importanta si la plante, pentru ca acestea vor creste mai puternice- Cand embrionul din samanta se dezvolta, el depinde de cantitatea de substante /ranitoare stocate inauntru- 'e masura ce planta creste din pamant, acele depozite sunt de3a pe terminate, asa ca este nevoie de tratarea cu substante fertilizatoare- Ma3oritatea amestecurilor de pamant speciale au mici cantitati de astfel de substante nutritive pentru a face tranzitia cat mai usoara si pentru a nu lasa radacinile sa se usuce- .otusi, odata ce apar primele frunze adevarate, este timpul sa incepeti sa udati plantutele saptamanal cu o solutie fertilizatoare preparata la 3umatate din concentratie<= . #bisnuiti plantele cu lumina directa a soarelui Inainte de a le planta afara, plantele trebuie mai intai obisnuite cu lumina puternica a soarelui sau aclimatizate cu temperaturile fluctuante de afara- Cel mai bine este sa faceti aceasta operatie pe o perioada de trei zile, plasandu-le in bataia directa a soarelui, dimineata, apoi marind perioada de e#punere in celelalte zile, pana cand devin destul de viguroase pentru a fi transplantateCalendarul gradinii de legume 2"&8$48I" %e incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in musc/i sau nisip umezit(ivada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lorsi pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi- 'e straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantuluiM48.I" replicatul rasadurilor in cuburi sau g/ivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp *tomate, ardei, vinete+ insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara *varza, tomate+ plantarea in prima 3umatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrun3elului, spanacului, ridic/ii de luna, etcin a doua 3umatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete se continua prote3area verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat se practica supraaltoirea pomilor *unde e cazul+ dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie fertilizarea suplimentara cu azot dezgropatul si demusuroitul vitei de vie se face taierea radacinilor pornite din altoi *taierea de rodire si copcitul+ in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru- .ot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta4'8I(I" pana la mi3locul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: radacinoasele *morcovi, patrun3el, pastarnac+ in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; de la mi3locul lunii incepe: plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
5!

semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de : cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 5 -4 cm, la adancimea de 1 cm; semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; se mai poate semana inca sfecla rosie la 5 cm intre randuri; plantarea telinei la distanta de 4 cm intre randuri si pe rand; semanatul porumbului; semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; l a sfarsitul luni i se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; 4tentie la semanatL Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridic/e de luna cu fasolea- Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrun3el; mazare-fasole; castravete-cartof; livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lorM4I incepe plantarea rasadurilor de legume- Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa *din seminte+, praz, vinete; inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: !it/ane ,5>, Captan 5>, Merpan ,5>- !e asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbeto# ,4> sau sulfat de cupru 2-5>plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de :-1 grade Celsius- daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare; rasadurile vor avea roade dupa 5 -; de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 1 in 1 zile- Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, musteI$)I" daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete; pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de &ru#elles, gulia de toamna si broccoli; foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioarevederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul'oti cultiva fasole, ridic/i de toamna, castraveti de toamna; este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii; daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul *indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi+- !aca ai timp suficient, aran3eaza frunzele vitei in asa fel incat ciorc/inii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare- %tropeste via contra manei, fainarii si putregaiului; intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara- !aca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace; continua prasitul- 'livitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume- I$(I" 4tentieL 8osiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate4$J$%. grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile; continua recoltarea castravetilor pentru muraturi; strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor; spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient; fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare; pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;

continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi; in livezi incepe adunarea merelor de vara *imediat dupa ce roua s-a uscat+ si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii; incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri; nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie; daca vrei sa ai /rean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale; pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrun3el, pentru productia de primavara%"'."M&8I" acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara- (a tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine- 8osiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine- !upa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca- %emintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata- %emintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare- Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintiemedie la 1 Ag tomate se obtin 5 -5 g samanta * in functie de soi+- (a ardei, pentru e#tragerea semintelor se taie fructul in 3urul coditei, apoi se scot semintele *codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele+- 4cestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei- %e usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire *1-2 cm+- !in cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede- Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie- %e pastreaza pana in primavara in pungi de /artie- !in 15 Ag ardei se pot obtine in medie 1 g samanta- (a vinete, cand fructele au a3uns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa- %emintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata- Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de /artie- (a castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au a3uns la maturitate- %e lasa la soare ;-: zile, dupa care se e#trag semintele- %e taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa- 4poi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le incon3oara- %emintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri- (a salata, semintele a3ung la maturitate la 25-5 de zile de la inflorire- 'lantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare- !upa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de /artie- (a ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura- %e taie cu ti3a intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra- %e vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire=C.=M&8I" se scot cartofii de toamna; morcovii, patrun3elul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita; se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi; rosiile necoapte se pot smulge din vre3uri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc; se recolteaza varza si se pune la murat; se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrun3elul, pastarnacul, telina; se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte- %e vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata; se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii; se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume; )u uitaL 'entru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam ceapa verde *de stufat+, usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi 3oase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-5 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrun3elul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor; se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
-

se aduna porumbul care este copt; se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda; pentru prote3area pomilor tineri de ing/et si de rozatoare vom pune frunze moarte in 3urul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci)=I"M&8I" pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan; sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita; se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc; zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei; varza se recolteaza tot acum; toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata- = lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor- 4ceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de ; -6 cm si lat de ; cm- .oate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot- 4poi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte- 'entru un pom se socotesc 15 Ag gunoi de gra3d bine putrezit, 5 Ag superfosfat si 1 Ag sare potasica- santul se umple pe trei sferturi, se toarna 1 caldari de urina de gra3d subtiata cu apa *1 parte urina si 5-4 parti apa+- !upa udat santul se umple definitiv cu pamant- (a pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de sc/elet astfel incat 3umatate din lungimea lor se taie- .rebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1+ punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2+ in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 6-1 cm- 'entru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 1 -2 cm- .rebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune-

Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina de legumeD &*la mai multe despre: , ,, , , , plante de gradina

M(egumele produc mult aca sunt cultivate in

pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa se aplice ingrasaminte- Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce pot fi folosite in gradina de legume- Junoiul de gra3d putrezit In mod obiGnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului- (a culturile care se insamanteaza primavara tIrziu, gunoiul de gra3d bine putrezit se poate da si primavara timpuriu- Ce cantitate se foloseste D !aca culturile care se fac pe terenul respectiv se vor uda, se imprastie 4-5 Ag de gunoi pe fiecare mp- In cazul in care plantele cultivate nu necesita udarea, atunci sunt suficiente 2 Ag pe fiecare mp- Junoiul de gra3d se da in special la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei- Mranita %e obtine gunoi de gra3d foarte bine putrezit *2-5 ani+- "a se foloseste in cantitati mai mici *1-2 Ag9mp+- %e poate da si la cuib cu ocazia plantarii *la tomate, cartofi+ sau cu ocazia insamantarii *la castraveti, pepeni, dovlecei+- Compostul "ste un ingrasamant care se poate prepara usor c/iar in gospodarie din gunoaie din curte, frunze uscate, buruieni smulse, vre3ii de legume, cenusa- .oate acestea se aseaza gramada intr-un colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, in care se fac gauri cu un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime- In lipsa ploilor, gramada se va uda din cand in cand cu apa- !in 5 in 5 luni, gramada de compost se lopateaza, straturile de la baza punandu-se in varf si invers- !upa 2-5 ani se obtine un ingrasamant valoros care se foloseste la fel ca mranita- Junoiul de pasari

"ste un ingrasamant mai bogat in substante nutritive decat gunoiul de gra3d- Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpul perioadei de vegetatie a plantei- Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntit se amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa- In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 : 1 daca se foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :2 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi, praz- (a o planta se da ,5- ,5 l de solutie- Cenusa %e aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc- 4tentie L )u se foloseste cenusa din carbune de pamant deoarece contine substante daunatoare pentru plante- %e folosete mai ales pentru varza, vinete, castraveti, cartofi- %e da cu apro#imativ 15-2F g de cenusa, preferabil amestecata cu mranita, la fiecare cuib'(4)I2IC4 J84!I)4 !" ("J$M" 'lanifica gradina de legume = 'radina de le'ume ar trebui sa faca ceea ce vrei tu sa faca, asa ca atunci cand planifici o 'radina de le'ume intreaba-te intai ce anume doresti de la ea. "rei
salate de se on6 #oate o multime de radacinoase& sau rosii& sau un pic din toate$

planifici o 'radina de apro%imativ &00m'. fara a pune la socoteala aleile dintre culturi.

"sti o persoana care vrea sa cultive in 'radina tot ce se poate sau aspiri doar la o cultura bo'ata de sparan'+el6 "ste foarte usor sa iesi in 'radina si sa te murdaresti de noroi, asa ca fa-ti o favoare si planifica-ti intai designul 'radinii de le'ume! !e e#emplu, pentru a /rani o familie de patru persoane pe tot parcursul anului, va trebui sa iti .ineti minte ca in cazul in care locuiti intr-un climat rece, acesta va va impiedica sa mentineti !upa ce ati decis ce si unde vreti sa cultivati in gradina voastra de legume puteti trece la urmatoarele etape:

culturile pe tot parcursul anului. (n acest caze poate fi necesara o planificare a 'radinii de le'ume care sa fie mult mai mare decat in mod obisnuit si sa faceti provi ii (cititi despre conservarea legumelor ) din recolta obtinuta. )na dintre cele mai bune idei de planificare a 'radinii de le'ume este sa se ia inconsiderare clima zonei in care vreti sa faceti 'radina de le'ume! Fie ca este vorba de temperaturi foarte calduroase sau friguroase clima poate fi impartita in trei regiuni de baza* rece, temperata si tropicala+sub-tropicala.

cultivarii& mai ales daca locuiti intr-o zona cu un climat mai rece cu perioada de vegetatie scurta, plantati ulterior in gradina,

.rebuie sa gasiti o sursa foarte buna pentru $tilizati acest

seminte! Comandati seminte cu mult timp inainte sa inceapa se onul

Jradinile fara sapaturi, utilizeaza metode organice de 'radinarit si de cele mai multe ori este mai bine sa faceti rasaduri pe care sa le !aca locuiti intr-un climat rece, sau c/iar unul temperat, trebuie luat in considerare reali area

'+id de 'erminare pentru a va orienta mai usor. -aca vreiti sa realizatii o plantare de mari dimensiuni, este bine sa luati in considerare o 'erminare in etape, pentru a nu ajunge toata recolta la maturitate in acelasi timp., rasadurilor la interior& folosind o sera& in cazul in care sezonul de 'erminare este scurt sau daca e%ista pericol de ing.et .

Bru7elles& conopida& napi& ceapa si ma are& cresc cel mai bine la temperaturi intre &0-'0/C(50-00/F). 1ceste plante prefera un timp mai racoros al anului pentru a creste si in general tolereaza ing.etul.

Ce si unde veti creste in gradina de legumeD Cand planificati o 'radina de le'ume trebuie sa luati in considerare ca diferitele plante au nevoi si conditii diferite. #lante ca fasolea& brocoli& var a de Legume precum var a& morcovi& ridic+i& pastarnac& pra & salata verde si telina au cerinte de temperatura intermediara. 2le vor creste cel mai bine la3 temperaturi cuprinse intre 15-25NC*; -6 N2+ . Cresteti-le in afara sezonului si vor produce doar seminte! Legumele din sezonul cald cresc cel mai bien la temperaturi de peste '0/C(00/F) si se prabusesc sau mor daca sunt e%puse la ing.et. 1cestea includ legume Cu cat stiti mai bine ce le'ume vreti sa cultivati, cu atat veti avea mai mare succes. -e aceea planificarea initiala va poate salva de griji si neliniste Cateva sfaturi finale pentru planificarea 'r8dinii de le'ume!

precum porumb& ardei 'ras&cartofi& tomate& vinete& fasole& culturile de vita de vie! -eci asigurativa ca marea majoritate a sezonului lor de crestere este in lunile mai calde.

prote)ati plantele de vanturile puternice. "anturile reci vor opri crestera* cele calde vor usca pamantul si vor ofili plantele iar vanturile puternice vor rupe plantele. -aca nu aveti un colt insorit protejat natural in 'radina , pregatiti paravane de protectie din zabrele de lemn sau gratare de lumina soarelui in 'radina si pentru cat timp$ 1sigurati-va ca 'radina de le'ume primeste foarte multa lumina naturala directa, cel putin 5 ore pe zi. (n zonele cu mai putin soare pot fi plantate le'ume cu frun e si plante aromatice! plantele mai inalte nu bloc.eaza lumina soarelui pentru plantele mai mici ca inaltime. )rmariti miscarea soarelui in 'radina de le'ume!! (n emisfera nordica luati in considerare plantarea le'umelor pe randuri de la nord la sud, cu plantele mai inalte pozitionate catre nord. (n emisfera sudica, pozitia plantelor se inverseaza astfel incat plantele inalte sa fie pozitionate la sud. (n acest fel, toate randurile vor primi o cantitate egala de lumina solara! culturi succesive& practicati rotatia plantelor. -iferite plante iau diferite lucruri din pamantul de 'radina! 1cest lucru va reduce potentialul de a se dezvolta al anumitor daunatori din 'radina! Continuati completarea cu compost si mulci4

Verificati predominanta vantului si $nde a3unge

4sigurati-va ca

!aca planificati plantarea de

folosirea unui sistem cu picurator!

4pa, apa si iarasi apaL Le'umele au nevoie de apa foarte multa pentru a creste. )nu dintre cele mai bune sfaturi pentru acest aspect este

picurare la inceputul planificarii 'radinii si acesta va asigura plantelor o buna absorbtie a apei si va descuraja cresterea ciupercilor de frun e! 1cest lucru va incuraja cresterea radacinilor! 5u lasati patul de 'radina uscat. 9radina fara sapaturi are un drenaj bun asa ca mentineti-o umeda si si asezati mulci deasupra pentru a se mentine asa. 'etreceti ceva timp pentru a lucra la cea ce vreti sa creasca, sa studiati climatul, soarele, umbra, vantul, adapostul-- .ineti cont de obstacole, cum ar fi copacii, canalizarea, drumurile de acces etc. 6uati in considerare si imprejurimile casei si anume animale de casa, copii, animale salbatice precum iepuri, veverite si alti daunatori 7draguti7 dar nedoriti. sfaturi de ba a& atunci cand planificati 'radina de le'ume& veti avea un start impresionant si veti reusi sa produceti o 'radina cara va va oferi multe ore de satisfactie si incantare si nu in ultimul rand o recolta bo'ata!

%etati sistemul de

$rmand aceste

&uruiano-leguma- .e/nologia de cultivare a papadiei %ste atat de raspandita la noi in tara incat ai crede ca nimeni nu si-a pus problema sa o cultive. Cu toate acestea1 este una dintre cele mai gustoase plante intrate1 pe nedrept1 in categoria buruienilor. Si totusi...

'apadia poate fi cultivata In 1F62, profesorul J/- Valceanu afirma ca Eluata in cultura, papadia devine o planta cu frunze mari si carnoase mult mai gustoase, iar daca se inalbesc din ele se poate prepara o salata delicioasaE'apadia se seamana pe straturi inaltate la 52 de cm distanta intre randuri, iar plantele se vor rari apoi la 1 -12 cm distanta intre plante pe acelasi rand- $n strat are latimea de 14 de cm- %emintele se seamana la adancime mica, 3umatate de centimetru- 'erioada optima este primavara devreme, la sfarsitul lunii februarie8espectand sc/ema propusa de Valceanu, pentru initierea unei culturi de 1 /ectar se vor consuma 1,5 Ag de samanta- 'ana in vara, cultura nu are nevoie decat de controlul buruienilor, prin mai multe prasile mecanice, sau de irigare la nevoie"l propunea si o sc/ema de infiintare a culturii de papadie, reprodusa astfel:

In luna august, pentru a obtine inalbirea frunzelor, randurile de plante se acopera partial cu pamant- 4cest lucru se poate realiza atat manual, cu sapaliga, dar si mecanizat cu a3utorul unui cultivator caruia i se sudeaza o aripa laterala, pentru a impinge pamantul inapoi pe brazda=portunitate de desfacere in supermarAeturi 'apadiile se recolteaza apoi taind rozeta de frunze de la colet, la sfarsitul toamnei- !in radacina vor rasari alti lastari, in acest fel cultura de papadie se poate e#ploata timp de 5-4 ani- In conditii optime, de pe un /ectar se pot recolta anual 1;-2 de tone de frunze2runzele se spala bine in flu# continuu si se pot ambala la caserole de plastic pentru a fi vandute prin lanturile de supermarAeturi%alata de papadie E'apadia se recomanda ca medicament in toate bolile unde e#ista un dezec/ilibru glandular4stfel, ceaiul de papadie se recomanda in obezitate, in boli de ficat, marind secretia biliara, normalizeaza circulatia sangelui, mareste pofta de mancare, are actiune diuretica si face ca to#inele din corp sa se elimineE, scria cu ani in urma farmacistul Corneliu Constantinescu.ot el afirma ca frunzele tinere de papadie se consuma obligatoriu in fiecare primavara, facand parte dintr-o cura de vitamine si deto#ifiere care a3uta organismul sa faca trecerea de la alimentatia sezonului rece la cea a verii-

Calitatea Gi verificarea semin7elor 0nainte de sem1nat, 0n agricultura ecologic1 Calitatea semin7elor este foarte important1 dac1 dorim ca r1sadurile s1 fie s1n1toase Gi ecologice, iar recoltele mariCn agricultura ecologic1, materialul de 0nmul7ire *semin7e, r1saduri, butaGi, stoloni+ trebuie s1 fie ob7inut prin te/nici de produc7ie ecologice- %emin7ele nu trebuie s1 provin1 din organisme modificate genetic sau derivate ale acestora Gi nu trebuie s1 fie tratate la 0ns1mIn7are decIt cu produse admise 0n agricultura ecologic1'utem avea o prim1 garan7ie 0n privin7a calit17ii semin7elor dac1 le procur1m din magazine specializate, pentru c1 acestea sunt obligate s1 vInd1 numai semin7e de bun1 calitate, eventual 0nso7ite de un buletin de analiz1 sau de informa7ii care sunt scrise pe ambala3ul acestora- %emin7ele trebuie s1 provin1 de la un produc1tor care practic1 te/nicile de produc7ie ecologic1'entru ca semin7ele s1 fie de bun1 calitate, trebuie s1 0ndeplineasc1 urm1toarele condi7ii: s1 corespund1 soiului dorit; s1 nu fie amestecate cu impurit17i; s1 aib1 un aspect s1n1tos; s1 aib1 o germina7ie bun1 *s1 0ncol7easc1 ma3oritatea semin7elor procurate+;

 s1 0ncol7easc1 la scurt timp dup1 plantare *0n func7ie de specie, desigur Gi 0n condi7ii propice+Cn cazul 0n care sunt ob7inute c/iar din gospod1ria proprie, semin7ele trebuie s1 provin1 de preferin71 de la recolta precedent1, pentru c1 0n timp ele 0Gi pierd calitatea de a germina rapidGradul de germina:ie al semin:elor este un indicator al calit17ii semin7elor Gi se poate verifica cu uGurin71 c/iar acas1- Cntr-un vas se pune un strat sub7ire de vat1 *sau nisip, pentru semin7ele mari precum cele de pepene+, care se ud1 Gi pe care se presar1 cIte 1 de semin7eVasul se acoper1 cu o coal1 de /Irtie Gi se 7ine 0ntr-o 0nc1pere care s1 0ndeplineasc1 condi7iile de temperatur1 necesare pentru ca soiul respectiv s1 0ncol7easc1- %ubstratul trebuie udat periodic, c/iar zilnic, astfel 0ncIt s1 fie mereu umed, dar f1r1 ca semin7ele s1 fie 0necate de ap1- !up1 ce a trecut perioada necesar1 pentru ca semin7ele s1 0ncol7easc1, ne putem da seama dac1 lotul de semin7e e de calitate bun1 0n func7ie de procentul de semin7e 0ncol7ite- Important este Gi ca pl1ntu7ele s1 fie s1n1toase, nu r1sucite, groase sau p1tate, acestea fiind semne c1 semin7ele din care au ie7it nu au fost bune!urata Curata + .emperatura de faculiatii nooltl rit ingerminare - grade Celsius gernimative -rasadnite Jm 8 la ani: temperatura optima - zile -

l=finim a 14 14
J

=ptirrO 25-2; 2;-26 2 -22 15-2 2%-2P 25-5 15-2 15-2 22-24 Qn oprodu ct-ro

ardei castraveti conopida ceapa de apa dovlecel pepene gfilijen praz salata tomate varza vinete

5-4 ; 4 5 s /m 5 5 5 5 4-5 4-5 1

1 -12 5-6 ^ , 45 12
:

5-4 2-4 14 15 1 5-5 2-5 1 -12 5-4 14-15

5-6 5-6 1 -12 4-5 i F-6 4-5 12

- durata germinativ1, perioada de 0ncol7ire Gi temperaturile propice pentru cIteva specii de legume Investi7ia total1 0ntr-un solar de

>== de metri p9tra:i complet ec!ipat

este de ?>.=== lei

.inerii care aleg s1-Gi fac1 o firm1 de legumicultur1 cu cei 1 de euro primi7i de la guvern pot a3unge la venituri duble dup1 numai un an, dac1 opteaz1 pentru produc7ia de legume 0ntr-un solar(ucrurile nu difer1 mult 0n cazul florilor-

Investi7ia total1 0ntr-un solar de 5 de metri p1tra7i complet ec/ipat *iriga7ie prin picurare Gi microaspersie pentru tratamente, umidificare9cea71+ poate a3unge la numai 55de lei, potrivit specialiGtilor de la )aan!anRain iriga7iiS!in spri3inul oferit de stat, mai r1mIn suficien7i bani pentru acoperirea altor capitole din planul de afaceri cerut de program, precum transportul, asigur1rile, marAeting-ul, distribu7ia, etc- Cn func7ie de tipul Gi randamentul culturilor *patru culturi pe an+, investi7ia se poate amortiza c/iar Gi 0ntr-un anE, a declarat Ileana %tanciu, director general )aan!anRain$n solar de 5 mp poate fi lucrat de o singura familie- 'osibilitatea de avea un asolament corespunzator al culturilor in vederea obtinerii unei recolte mai mari in spatiul prote3at devine un atu'lanul poate fi dezvoltat Gi de grupuri de tineri produc1tori, pe suprafe7e mai mari, de cIteva mii de metri p1tra7i- Investitia creste in cazul solariilor tip sera dotate cu sisteme de incalzire si folie dubla de acoperire, la fel si in cazul ec/iparii cu plase antiinsecte pentru cei care doresc sa produca bio'entru proiectele mai mari, fermierii pot apela la fondurile nerambursabile europene Gi, dac1 se asociaz1 0n grupuri de produc1tori recunoscute oficial, mai pot primi spri3in de sute de mii de euro-

!oar pIn1 0n 2 15, grupurile Gi organiza7iile de produc1tori recunoscute preliminar pot primi spri3in financiar, atIt pentru constituire Gi facilit17i administrative, cIt Gi pentru realizarea de investi7ii'rin 'ilonul I al 'oliticii 4gricole Comune, Ministerul 4griculturii Gi !ezvolt1rii 8urale acord1 spri3in financiar grupurilor Gi organiza7iilor de produc1tori din sectorul legume fructe- Modul de accesare a spri3inului financiar este prev1zut 0n ?ot1rIrea de Juvern nr- 1 :6 din 1 septembrie 2 6 privind acordarea de spri3in financiar grupurilor de produc1tori recunoscute preliminar Gi organiza7iilor de produc1tori 0n sectorul fructe Gi legume, act normativ elaborat 0n baza 8egulamentelor *C-"+ 125492 :,156 92 : Gi 116292 : (a sf0rGitul anului trecut, 0n 8omInia erau 0nregistrate conform 8egulamentului Comisiei "uropene doar 1: grupuri de produc1tori recunoscute preliminar Gi o organiza7ie de produc1toriCorectarea valorii de p? a solurilor

%olurile prea acide si cele prea alcaline necesita corectarea p?ului in vederea atingerii unui domeniu optim dezvoltarii plantelor- In functie de specia cultivata, unele plante prefera solurile alcaline *p? peste :+ - de e#emplu rozmarinul, altele din contra, vor prefera soluri acide *p? sub :+- Valorile pot sa varieze intre anumite limite, peste care daca se trece solul va deveni impropriu culturii- "#ista anumite specii care rezista c/iar si pe astfel de soluri, insa acestea sunt cazuri izolate-

!e aceea solurile cu p?ul peste : - :,5, precum si cele a caror valoare de p? scade sub 5-;, au nevoie de corectii prin aplicarea unor amendamente- 4stfel, pentru cresterea valorii de p? se foloseste piatra de var, var stins, dolomita, moloz maruntit, iar pentru scaderea lui sulful sau fosfogipsul'entru a spori eficacitatea amendamentelor, genul de ingrasamant pe care il administram va fi corelat cu tipul de amendament, astfel: in cazul aplicarii calcarului, varului sau dolomitei, se vor utiliza in urmatorii 2-5 ani e#clusiv ingrasaminte naturale, compuse din: cenusa de lemn, faina de bazalt, compost fermentat- In cazul amendamentelor acidifiante, de sulf sau fosfogips, terenul se va ingrasa cu must de gunoi de gra3d nefermentatMrani:a este un compost descompus, utilizabil 0n agricultura organic1 atIt 0n culturile de cImp, cIt Gi 0n cele 0nfiin7ate 0n sere Gi solarii- )u e#ist1 pericolul infest1rii cu buruieni sau a gener1rii de amoniac Gi arderii plantelorMrani7a este un 0ngr1G1mInt bogat 0n elemente nutritive decIt acesta, aplicabil 0n cantit17i de ;1 t9/a- 'oate fi utilizat1 Gi 0n r1sadni7e pentru ob7inerea de r1saduri pentru specii precum: menta, busuiocul, cimbrul de cultur1)urba este deopotriv1 0ngr1G1mInt cIt Gi ameliorator de sol- Cngr1G1mIntul este e#tras din zonele umede unde se formeaz1 Gi se p1streaz1 0n gr1mezi circa ; luni, dup1 care se utilizeaz1 drept 0ngr1G1mInt 0n acelaGi mod cu gunoiul de gra3d7ngr959mintele verzi provin de la plante cultivate ce se 0ncorporeaz1 prin ar1tur1 0n sol, 0n momentul 0n care a3ung la ma#imum de cantitate de mas1 verde- "le se descompun 0n sol Gi reprezint1 o surs1 deosebit1 de elemente nutritive- &ine reprezentate de plante precum leguminoasele *lupinul, sulfina, m1z1ric/ea, trifoiul+ sau altele precum rapi7a Gi muGtarul, care las1 0n sol o mare cantitate de azot Gi alte elemente nutritive- !e asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, s1race 0n /umus, Gi unde nu e#ist1 alte posibilit17i de fertilizare organic1, pentru a crea o structur1 stabil1 solului, a reduce eroziunea solului prin vInt Gi ap1, a preveni levigarea elementelor nutritve, 0n special a nitra7ilor-