conine informaii i divertisment.

Se distribuie gratuit!
NE PUTEI CITI, VEDEA I AUZI PE SITE-UL WWW.PUBLIPRO.RO:
tI : TLURI
Calendarul lucrrilor
agricole de toamn
pag. 02-03
Pag. 05
prima revist a a generalista din mediul rural v lcean...
Anul , Nr. , - 201 VII 77 07 Sept. 2014 02 Oct. 4
Ctunul Teodoreti,
locul unde omenia
este la loc de cinste
(Scrisoare de
mulumire)
pag. 11
HOROSCOPUL LUNII
SEPTEMBRIE 2014
S
u
c
c
e
s
, d
ra
g
i
e
le
v
i
g
a
lic
e
n
i,
n
a
c
e
s
t
n
o
u
n
c
e
p
u
t

c
o
la
r!
Pag. 13
Edilii din Galicea,
l roag nencetat
pe eful judeului
s asfalteze 8 km
din Dj Cmpu
Mare- Budeti
p
a
g
i
n
a
0
2
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
REDACIA:
Editori: primar Ion NFLIU,
viceprimar Florea UDREA,
Redactor ef: prof. Alina
ROGOBETE
Secretar de redacie: Gheorghe
OBOGEANU, secretarul comunei
Galicea
Redactori administraie public:
consilieri locali Florian MRCINE i
Mcinic GEORGESCU
Redactori economie: consilieri
locali Ion CEAUESCU i Narcisa
Mihaela STAN
Redactori nvmnt: consilieri
locali Mihai FILIPOIU i Adriana
DINCULESCU,
Colaboratori cultur: prof. Alina
ROGOBETE
Colaboratori sportivi: Iustin
CROITORU, Florea UDREA
Cultura mare:
-Se definitiveaza amplasarea
culturilor de grau si orz de
toamna.
-Se verifica situatia
fertilizarii suprafetelor ce
urmeaza a fi insamantate si
se incheie masurile de
pregatire a terenului.
-Se procura samanta
necesara si se asigura
tratarea ei impotriva bolilor
si daunatorilor.
-Se controleaza starea
tehnica a semanaturilor si se
efectueaza proba cu seminte.
-Se aplica o udare de
aprovizionare pe suprafetele
irigate ce se insamanteaza (in
conditii de seceta).
-Se incheie recoltarea florii-
soarelui si a soiei.
-Se incepe recoltarea
porumbului si in unele zone si
a sfeclei de zahar.
-Se transportul la camp
gunoiul de grajd, se imprastie
si se introduce sub brazda.
-Se asigura depozitarea
corespunzatoare a produselor
agicole.
-In unele zone se incepe
insamantarea orzului.
-Suprafetele eliberate de
recolta se fertilizeaza si se
executa udarea de baza a
solului.
Legumic ltura u :
-Se recolteaza castravetii,
vinetele si ardeii pentru
extragerea semintelor.
-Se insamanteaza ridichile de
luna pentru toamna.
-Se recolteaza ceapa de apa.
-Se recolteaza castravetii si
fasolea de toamna.
Pomicultura:
-Se recolteaza prunele, merele
si perele de toamna, soiurile
tarzii de piersic si nucile.
-Se continua
altoirile in ochi
dormind.
-Se continua
suprimarea
tulpinilor care au
rodit, in
plantatiile de
zmeur.
-Se fac pregatiri
pentru plantarea
de toamna.
Viticultura si
vinificatie:
-Se incepe culesul soiurilor
de struguri pentru vin.
-Se incepe desfundatul
terenului pe suprafetele
destinate plantarii de
primavara.
-Se pregatesc spatiile si
utilajele necesare prepararii
vinurilor.
-Se pregatesc spatiile
destinate pastrarii strugurilor
pentru iarna.
-Se executa pritocul al III-lea
la vinurile preparate in
toamna trecuta.
Cresterea animalelor:
-Se continua actiunile de
asigurare a furajelor necesare
pentru perioada de iarna si
transportul acestora la locuri
accesibile, in apropierea
adaposturilor pentru animale.
-Se scot la reforma animalele
ce nu mai corespund pentru
reproductie.
Se verifica adaposturile, se
fac reparatiile necesare,
varuirea si alte operatiuni de
igienizare.
Pregatirea patului germinativ si
semanatul cerealelor de
toamna:
De calitatea pregatirii patului
germinativ depinde, in mare
masura, calitatea semanatului
si uniformitatea culturii
infiintate. Lucrarile solului
sunt conditionate de plantele
premergatoare si de starea de
umiditate a solului in
momentul recoltarii acestora.
Cele mai bune premergatoare
sunt culturile care elibereaza
terenul in vara (mazarea,
ne putei citi, vedea i auzi
pe internet, la adresa:
www.publipro.ro
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa:
p
a
g
i
n
a
0
3
pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
A
G
R
I
C
O
L
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
fasolea, borceagul, rapita, inul, cartoful
timpuriu) si permit efectuarea, in bune
conditii, a lucrarilor solului
(dezmiristirea, urmata la cca 2 - 3
saptamani de aratura la 18 - 20 cm, cu
plugul in agregat cu grapa stelata). Se
pot folosi si cerealele paioase in al
doilea an, daca acestea nu au fost
puternic infestate cu patogeni,
daunatori si buruieni, dar nu pentru
loturile semincere. Cerealele paioase se
pot cultiva si dupa floarea-soarelui,
soia si porumb, care pot elibera terenul
la sfarsitul lunii august - inceputul lunii
septembrie si care, dupa eliberarea
terenului, se lucreaza cu grapa cu
discuri, pentru fragmentarea resturilor
vegetale, urmata de aratura la
adancimea la care nu se scot bolovani
(dar nu mai adanc de 18 - 20 cm).
Dupa culturile care elibereaza terenul
tarziu in toamna (sfecla de zahar,
cartoful de toamna, porumbul - hibrizi
tardivi), lucrarea de baza a solului se
poate efectua cu grapa grea cu discuri,
iar in cazul terenurilor compactate, se
lucreaza cu cizelul, urmat de lucrarea
cu grapa cu discuri. Indiferent care din
variantele enumerate mai sus se aplica,
este necesar ca in preajma semanatului
terenul sa fie curat de buruieni,
maruntit, nivelat si asezat. In preziua
sau in ziua semanatului, se efectueaza
lucrarea cu combinatorul, pana la
adancimea de semanat, astfel ca
samanta sa ajunga pe un substrat
asezat, cu aport capilar, iar stratul de
sol de deasupra semintei sa fie
maruntit si afanat, pentru a permite
accesul aerului - conditii optime pentru
declansarea germinatiei. Lucrarea cu
combinatorul se executa pe directia
perpendiculara sau oblica fata de
directia de semanat. Se va avea in
vedere faptul ca orzul si orzoaica sunt
mai pretentioase la pregatirea patului
germinativ decat graul. Soiurile de
grau de toamna recomandate pe zone
de cultura, se pot urmari in tabelul 1,
iar cele de orz si orzoaica de toamna,
in tabelul 2. Semanatul este lucrarea
care conditioneaza, in buna masura,
calitatea si potentialul de productie al
culturilor de grau, orz si orzoaica de
toamna. Semanatul de calitate, cu
samanta uniform repartizata pe
suprafata, la aceeasi adancime, pe teren
asezat, asigura o rasarire uniforma si
ocuparea rapida a terenului, cu
inabusirea eventualelor buruieni,
premise pentru realizarea de productii
ridicate. Epoca de semanat trebuie
astfel stabilita incat pana la sosirea
iernii plantele sa parcurga 40 - 50 de
zile cu temperaturi mai mari de 5C,
respectiv sa acumuleze 450 - 500 grade
termice si sa formeze 2 - 3 frati si 3 - 5
frunze. In functie de evolutia
conditiilor climatice din aceasta
toamna, fata de epoca optima de
incepere a semanatului, situata in jurul
datei de 1 octombrie, aceasta lucrare
poate incepe cu o saptamana mai
devreme sau mai tarziu. Experientele
de lunga durata demonstreaza ca nu
este indicat sa se execute semanatul
nici prea devreme, nici prea tarziu.
Astfel, semanatul cu doua saptamani
inainte de epoca optima determina
diminuarea productiei cu 25%, iar cu 3
saptamani scade productia cu 40%. La
fel se intampla cand se intarzie
semanatul cu 2 - 3 saptamani,
inregistrandu-se scaderi de productie de
25%, respectiv 38%. Densitatea
(desimea) plantelor influenteaza
substantial nivelul productiei si variaza
in functie de epoca de semanat, de
nivelul de fertilizare, de asigurarea cu
apa, caracteristicile soiului cultivat etc.
In mod obisnuit, se asigura 450 - 600
de boabe germinabile / m2 din care sa
rezulte 500 - 700 de spice. Adancimea
de incorporare a semintei este de 3 - 6
cm (in functie de lungimea mai mare a
coleoptilului la grau si mai mica la orz
si orzoaica). Adancimea minima se
practica pe soluri grele si pe cele cu
suficienta umiditate. In vederea
executarii semanatului de calitate, este
necesar sa se pregateasca din timp si sa
se regleze corect masinile de semanat.
Exista o gama diversificata de masini
de semanat, cu 21,29 sau mai multe
brazdare, cu brazdare de tip cultural sau
dublu disc. Se recomanda folosirea
semanatorilor cu brazdare dublu-disc
pe suprafetele mai bolovanoase si cu
mai multe resturi vegetale. Reusita
culturii cerealelor paioase depinde de
aplicarea corecta a tuturor verigilor
tehnologice, iar aceasta este
conditionata de existenta parcelelor
mari, pretabile la mecanizare,
chimizare si irigatii. Prin urmare, se
recomanda asocierea suprafetelor
diversilor proprietari in parcele mari si
asigurarea rotatiei corespunzatoare. Pe
asemenea suprafete, in vederea aplicarii
diferitelor tratamente in perioada de
vegetatie (fertilizari, erbicidari,
combaterea daunatorilor si a bolilor
foliare etc.), este necesar ca semanatul
sa se efectueze cu carari pe care sa se
deplaseze utilajele terestre pentru
aplicarea acestor tratamente. Cararile
respective se realizeaza prin
suspendarea a cate 1 - 2 brazdare
pentru deplasarea agregatelor de
fertilizat, erbicidat etc., distantate
conform ecartamentului (distanta dintre
roti) acestora si repetate la distante
egale cu latimea de lucru a
echipamentelor respective.
n Dr. ing. Vasile POPESCU,
www.fermierul.ro
A
nul scolar 2014/2015
sta sa inceapa peste
putine zile. Este o etapa
noua in istoria scolii si a
invatamantului galicean, un
punct de reper pe harta spirituala
a comunitatii noastre. Scoala
este esenta a tot ceea ce copilul
deprinde din viata si familie, din
mediul sau inconjurator, intrucat
la toate intrebarile sale despre
viata si univers gaseste un raspuns
stiintific sau filozofic, bazat pe cunosterea
deplina a realitatii si arta descoperirii de
sine. Cartea este o fereastra spre
desavarsire, este o oglinda a spiritului si un
manunchi de idei ce trebuie invatate cu
placere si grija. Cartea este minunea pe
care scoala o pune la dispozitia
invatacelului, iar dascalul este
deschizatorul de zavoare in ale cunosterii,
el tine o cheie a intelepciunii in sufletul
sau si cu ea deschide ochii muntii copilului
din banca. Am facut aceasta scurta
pledoarie pentru carte si pentru dascalul
de la catedra nu numai pentru a-i motiva
pe unii sau pe altii ci pentru a arata rolul
invataturii in scoala. Copii asteapta
inceputul de an scolar cu interes si
oarecare teama, insa parintii fac mari
sacrificii pentru ca invataceii sa aiba toate
cele necesare sa mearga la scoala. Cadrele
didactice sunt la randul lor si parinti si
oameni ca noi, nu au puteri supraomenesti
si nici rabdare nesfarsita, fiindca triesc
aceleasi clipe, dulci sau amare, ca si toti
ceilalti. Insa nimeni sa nu uite ca scoala se
fundamenteaza pe interesul copiilor de a se
pregati, al parintilor de a avea un sprijin in
viata si al societatii de a-si asigura resursa
umana necesara dezvoltarii ei. De aceea
spun ca este un inceput de drum din care
toti sa invatam, sa punem in practica si sa
aducem la implinire aceste teluri, nu ca pe
o povara ci ca pe o datorie civica si umana
in acelsi timp. Va dorimn sa aveti mult
spor in activitate, multe impliniri personale
si profesionale si succese deosebite. Asa
san e ajute Dumnezeu!
n jurist Gheorghe OBOGEANU,
Cititi numai pe
WWW.PUBLIPRO.RO:
revista PRO ExtreM-100%SCANDAL
cea mai acerb satir, revist poli-
crom cu 16 pagini care se poate
procura ca i supliment gratuit
al ziarului PRO ExpreS de Dr-
gani, de la toate chiocurile de
difuzare a presei din municipiul
Drgani i de la toate chiocurile
de difuzare a presei ale firmei
Inedit Press, din municipiul ree-
din de jude, Rmnicu Vlcea,
odat la fiecare trei luni.
revista JURNALUL DE VOICESTI
PRO ExpreS de R mnic
cel mai vechi ziar n format ex-
clusiv electronic din judeul Vlcea,
publicaie policrom n 8
pagini cu o apariie neregulat
ce se poate citi numai pe internet,
din orice col al lumii, la orice or
din zi i din noapte, pe site-ul ofi-
cial al trustului de pres PRO
ExpreS, www.publipro.ro, sau
pe site-urile care au preluat acti-
vitatea noastr mediatic.
PRO ExpreS tv
suplimentul PRO ExpreS CULTURAL
publicaie mono-
crom cu opt pa-
gini, care apare o-
dat la fiecare do-
u luni i se g-
sete la vnzare,
la fiecare chioc
de difuzare a pre-
sei din municipiul
Drgani i doar
la chiocurile de
difuzare a presei
ale firmei Inedit
Press, n munici-
piul Rmnicu
Vlcea, ca i supli-
ment gratuit al zia-
rului sptmnal
PRO ExpreS de
Drgani
cea de a treia revist din a
destinat exclusiv mediului rural,
invenia exclusiv a trustului
de pres PRO ExpreS, publicaie
policrom cu 8 pagini,
editat n ediii tip ziar i cu o
apariie odat la fiecare trei
luni i care este destinat n
exclusivitate stenilor
din comuna vlcean
Voiceti, poate fi procurat
ca i supliment gratuit al ziarului
PRO ExpreS de Drgani
publicaie sptm-
nal policrom, cu
opt pagini, ziarul
care a rezistat cel
mai mult pe piaa
municipiului Dr-
gani, un pamflet,
un pictorial social
de avangard, o
revoluie i, toto-
dat, o mult prea
ndrznea n-
cercare de rein-
ventare a presei,
care se poate
procura, n fiecare
zi de vineri, de la
toate chiocurile
de ziare din Drg-
ani i de la chio-
curile de ziare ale
firmei Inedit
Press, n munici-
piul Rm. Vlcea.
PRO ExpreS de Dragasani
p
a
g
i
n
a
0
4
I
N
V
A
T
A
M
A
N
T
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
Vand casa in com galicea sat
bratia vale aproape de fantana
bratienilor,cu 2 camere si un
hol si cu gradina de aprox 900
mp, 30 m deschidere la strada
principal si tot 30 m la olt,pret
9.500 euro sau schimb cu
garsoniera in ramnicu valcea.
Telefon: 0766/590.563.
Vand teren intravilan 2000 mp,
comuna galicea, sat bratia deal,
punctul pleasa. Pret 3.000 euro.
Relatii la telefon:
0724/038.457.
Vand casa cu 2 camere, baie,
bucatarie, camara, beci,
incalzire pe sobe. fantana, fosa
septica, bolta do vita-de-vie, la
strada. 1000 mp teren, in sat
bratia vale, com. galicea, langa
balastiera, la 15 km de rm.
valcea. Pret 17.000 euro.
Relatii la telefon:
0740/056.378
Vand constructie +garaj+
camera de vara +2 magazii,
1400mp teren cu pomi, comuna
galicea, sat Miulesti. Pret 9.000
de euro. Telefon:
0744/700.173.
Vand casuta batraneasca 2
camere, teren arabil 1003mp.
padure 9201 mp, 524 mp teren
intravilan, 7545 mp livada,
com. Galicea. Pret 15.000 euro.
Telefon: 0723/852.503
coala Galicea, la nceput de drum un alt
ne putei citi, vedea i auzi
pe internet, la adresa:
www.publipro.ro
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa:
p
a
g
i
n
a
0
5
pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
A
D
M
I
N
I
S
T
R
A
T
I
E
I
nfrastructura rutier din
Galicea se prezint n condiii
precare dup ploile
abundente din ultima perioad,
care au stricat mai multe
tronsoane. Primarul Ion Nfliu i
viceprimarul Florea Udrea au
fcut mai multe adrese ctre
conducerea CJV, astfel nct s fie
sprijinii cu fonduri pentru
modernizarea drumurilor, ns nu
au primit niciun rspuns. Din
pcate, majoritatea drumurilor
arat jalnic, dar nu am fost bgai
deloc n seam de CJV, atunci
cnd am solicitat fonduri, dei
poate suntem printre cei mai
avizai pentru a fi ajutai din acest
punct de vedere. Autoritile
judeului nu in cont de faptul c
drumurile noastre sunt mult mai
circulate, pentru c asigur
legtura cu comunele limitrofe
(Stoileti, Drgoeti i Olanu).
Galicea e ca o poart de intrare
ctre aceste localiti, iar celor
care ar trebui s se
ocupe de
amenajarea
drumurillor nici
mcar nu le pas
de noi, a precizat
Florea Udrea.
Liberalul a
menionat c cel
mai important
tronson care
necesit
modernizri de
urgen este DJ 678 Cmpu
Mare Budeti. Drumul acesta
a fost asfaltat integral n urm cu
vreo 30 de ani. De atunci, artera
principal care traverseaz
comuna a mai fost doar
plombat, dar lucrrile astea n-
au inut mai mult de trei luni. Cu
doi ani n urm, s-a asfaltat doar
o poriune de aproximativ 1,5
kilometri, de la podul de fier de
peste rul Olt i pn n satul
Bratia Vale, ns ar trebui s mai
fie modernizai nc opt
kilometri. De atunci, ni s-a tot
promis c lucrrile vor
continua, dar nu s-a mai fcut
nimic. Sperm ca reprezentanii
Consiliului Judeean s-i aduc
aminte i de noi la urmtoarea
rectificare bugetar i s
demareze asfaltarea acestui
drum, care a mai fost afectat i
de inundaiile din luna mai, pe o
poriune de circa 300 de metri,
a mai declarat Udrea.
Nfliu i Udrea l roag ncetat pe eful judeului s ne
asfalteze nc 8 kilometri din DJ Cmpu Mare Budeti
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
p
a
g
i
n
a
0
6
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
Budinc de toamn
Timp de preparare: 40 min
Timpul de gatire: 20 min
Gata in: 60 min
Ingrediente:
200 g orez
1 litru sup de carne
1 vnt medie
2 ardei gra i
100 g unt
2 ou
1 lingurita sare
Preparare:
1. Legumele se cur, se
spal i se taie cubulee.
Orezul se macin n r ni
sau se piseaz bine n piuli.
2. ntr-un vas ncptor, se
pune supa la fiert, mpreun
cu pulberea de orez,
amestecnd s nu se formeze
cocoloa e. Se las pn se
ngroa i capt
consistena unei paste, apoi
se las la rcit, acoperit, ca
s nu prind crust.
3. Peste pasta de orez rcit,
se adaug oule btute
nainte i un sfert din
cantitatea de unt topit. Se
amestec pn se obine o
compoziie omogen,
ncorpornd, treptat,
cubuleele de legume.
4. Se unge cu alt sfert din
cantitatea de unt o form
termorezistent. Se ntinde n
vas, n strat uniform,
compoziia preparat i se
pune la fiert, pe baie de abur,
pentru aproximativ 20 de
minute. Se serve te cald, cu
unt deasupra.
Rulad cu fructe uscate
Timp de preparare: 60 min
Timpul de gatire: 50 min
Gata in: 1 ore, 50 min
Timp de asteptare:
90 minute
Ingrediente:
1.25 kg mix de fructe uscate
(prune uscate fr smburi,
smochine, curmale, mere
uscate, stafide)
2 linguri coaj ras de
lmie i portocal
125 g migdale
125 g nuci
250 g fin
1 lingurita anason praf
1 cubule de drojdie
proaspt
50 g miere
1 lingurita ras de
scorioar
migdale pentru ornat
Preparare:
1. Fructele uscate se pun
ntr-un castron i peste ele se
toarn 200 ml de ap cald.
Se las jumtate de or la
nmuiat, apoi se scurg de
ap. Migdalele i nucile se
taie buci.
2. Fina se amestec cu
anasonul, iar n mijloc se
toarn maiaua de drojdie,
fcut cu ap cldu. Se
presar deasupra fin, se
acoper i se las la cald 15
minute.
3. Mierea se toarn peste
fin, se presar scorioara
i se frmnt cu 200 ml de
ap cldu. Aluatul se las
s creasc 45 de minute. Se
adaug apoi i fructele tiate
cubulee. Se mai las s
creasc 30 de minute.
4. Aluatul se mparte n dou,
se pune n tvi, se orneaz cu
migdale i se coace la foc
mediu, 50 de minute. Se scot
ruladele pe un grtar i se
las 4 zile nainte de a fi
consumate.
Porc thailandez cu lapte
de cocos
De curnd am ncercat o
re et altfel, dar rezultatul a
fost extraordinar. Iat cum se
face porcul thailandez cu
lapte de cocos:
* 4 por ii * timp de preparare
45 de minute
INGREDIENTE:
4 buc i pulp porc (cu ct
mai pu in grsime)
1 lingur ulei
1 cana suc de ro ii
(preferabil natural)
250 g ciuperci feliate
1 ardei gras ro u, tiat f ii
3 linguri scor i oar
4 linguri lapte de cocos
2 linguri de miere
1 lingur sos chilli
2 cepe verzi
MOD DE PREPARARE:
1. ntr-o tigaie ncptoare
pune la prjit porcul tiat
buc ele n ulei. Las-l
cteva minute, pn se
deschide la culoare carnea.
2. ntr-un castron amestec
sucul de ro ii cu sosul chilli
i mierea, apoi toarn
con inutul peste carnea de
porc.
3. Adaug scor i oara n
ploaie i amestec. Las s
fiarb la foc mediu timp de
10 minute.
4. Dup cele 10 minute
adaug ardeiul gras tiat
f ii, mai ine tigaia pe foc 5
minute.
5. Adaug apoi ciupercile, iar
dup alte 5 minute toarn
laptele de cocos.
6. Cu 5-10 minute nainte s
fie mncarea gata, adaug i
ceapa verde. Se serve te
cald, op ional po i aduga pe
deasupra alune mrun ite.
N
asterea Maicii Domnului,
cunoscuta in popor ca Sfanta
Marie Mica, praznuita
duminica, este o zi in care credinciosii
din bisericile Patriarhiei Romane se
vor ruga pentru pace in Orientul
Mijlociu, numeroase biserici si
manastiri din tara serbandu-si totodata
hramul. Nasterea Maicii Domnului,
praznuita pe 8 septembrie, este prima
mare sarbatoare din cursul anului
bisericesc, care a inceput la 1
septembrie. Sfanta Scriptura nu
relateaza despre acest eveniment, insa
scrierile apocrife ofera foarte multe
amanunte despre originea si copilaria
Fecioarei Maria. Cea mai importanta
sursa in acest sens o reprezinta
"Protoevanghelia lui Iacov", o lucrare
iudeo-crestina din secolul al II-lea.
Fragmentul referitor la Fecioara Maria
a fost scris in jurul anului 140. Desi nu
este considerata o scriere canonica,
informatiile oferite pot fi considerate
veridice, cu rezervele de rigoare. Tatal
Fecioarei Maria, Ioachim, era un
urmas al regelui David, iar mama,
Ana, era fiica preotului Matthan,
descendenta din familia preoteasca a
lui Aaron, implinindu-se prin aceasta
proorocia ca Mesia va avea o dubla
descendenta: imparateasca si
preoteasca. Pentru ca nu aveau copii,
iar lipsa copiilor era considerata un
blestem din partea lui Dumnezeu,
Ioachim si Ana au inceput sa fie
ironizati si batjocoriti de oameni. Si
totusi, Ioachim si Ana nu s-au razvratit
impotriva lui Dumnezeu, nici nu au
renuntat la viata lor virtuoasa,
rugandu-se in continuare si
nadajduind in bunatatea lui
Dumnezeu. Traditia spune ca, in al
cincizecilea an al casatoriei lor,
Marele Preot de la Templu a refuzat in
public jertfa lor, numindu-i blestemati.
Intristati, cei doi parinti s-au indreptat
spre casa lor din Seforis si au hotarat
sa se retraga fiecare pentru post si
rugaciune. Ioachim a zis catre sotia sa
Ana: "Pe mine nu ma indeamna inima
sa mai intru in casa mea, caci noi
suntem urgisiti de Dumnezeu. Iata, eu
ma duc la munte si acolo voi posti si
ma voi ruga lui Dumnezeu, doar se va
milostivi si ne va da noua un copil".
Ana a inceput sa se roage lui
Dumnezeu cu durere si cu multe
lacrimi, zicand: "Doamne,
Atottiitorule, Cela ce numai cu
cuvantul ai facut cerul si pamantul si
toate cate se vad; Cela ce ai zis
fapturilor Tale sa traiasca si sa se
inmulteasca; Cela ce ai binecuvantat
pe Sarra, femeia lui Avraam si a
nascut pe Isaac la batranete si ai daruit
Anei fiu, de a nascut pe Samuel
proorocul, da-mi si mie roada
pantecelui meu si nu lasa sa fiu de
ocara intre oameni, ca de voi naste fiu,
sau fiica, il voi inchina Tie cu toata
inima si-l voi da sa slujeasca in
biserica slavei Tale". Ingerul Gavriil s-
a aratat fiecaruia, spunandu-le ca
rugaciunea lor nu a fost trecuta cu
vederea si ca Dumnezeu le va trimite
binecuvantarea Sa. Tot el le-a vestit ca
acest prunc se va umple de Duh Sfant
din pantecele mamei sale si ca va fi un
vas ales lui Dumnezeu. Multe
manastiri si lacasuri de cult din tara isi
sarbatoresc hramul de Sfanta Marie
Mica, printre care si trei manastiri din
imprejurimile Bucurestiului:
Manastirea Samurcasesti din comuna
Ciorogarla, Manastirea Pissiota din
comuna Poenarii Burchii si
Manastirea Christiana din Capitala,
care pastreaza ca al treilea hram acest
praznic. Una dintre cele mai vechi
biserici din Bucuresti, care se afla pe
strada Trei Scaune, are si ea ca hram
Nasterea Maicii Domnului, alaturi de
alte lacase de cult din Capitala. In
Arhiepiscopia Iasilor, isi praznuiesc
hramul 82 de parohii si cinci manastiri
- Hadambu, Sihastria, Vorona, Tazlau
si Dumbravele. In Iasi, cea mai
cunoscuta biserica inchinata Nasterii
Maicii Domnului este Biserica
Talpari. In sudul Moldovei, in
Episcopia Dunarii de Jos, maine va fi
hramul Manastirii Cudalbi
(Gologanu), din judetul Galati.
Credinciosii se vor ruga pentru pace...
In mod special in aceasta duminica, de
ziua Nasterii Maicii Domnului, preotii
si credinciosii din toate bisericile din
Patriarhia Romana se vor ruga pentru
pace in Siria, Egipt si alte zone ale
Orientului Mijlociu. "Deoarece in
timpul prezent pacea este tot mai mult
amenintata, adresam un apel la
rugaciune pentru pace, in data de
duminica, 8 septembrie, la sarbatoarea
Nasterii Maicii Domnului, aparatoarea
celor aflati in nevoi si necazuri,
bucuria si impacarea lumii. (...) Sa
folosim timpul acesta al sarbatorii
Maicii Domnului spre a inmulti
rugaciunea pentru pacea a toata
lumea, dar mai ales pentru pace in
Siria, Egipt si alte zone ale Orientului
Mijlociu, unde multi crestini sunt
victime ale prigoanei si violentei. Sa
ne rugam ca pacea sa fie lumina vietii
pentru toti oamenii, indiferent de
religie sau cultura", a spus patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romane,
Preafericitul Daniel. Credinciosii tin
candelele aprinse in dreptul icoanei
Fecioarei si impart din fructele
toamnei pentru morti, la aceasta
sarbatoare. In popor se spune ca in
aceasta zi vor fi ascultate cu precadere
rugaciunile femeilor care vor sa aiba
copii, dar si a celor insarcinate pe care
Maica Domnului le va ajuta sa aiba o
nastere usoara. Nasterea Maicii
Domnului (8 septembrie), Intrarea in
biserica (21 noiembrie), Buna Vestire
(25 martie) si Adormirea Maicii
Domnului (15 august) sunt cele patru
mari sarbatori crestine inchinate
Sfintei Fecioare Maria, Nascatoarea
de Dumnezeu.
ne putei citi, vedea i auzi
pe internet, la adresa:
www.publipro.ro
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
p
a
g
i
n
a
0
7
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
p
a
g
i
n
a
0
8
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
MSURI DE PREVENIRE A
INCENDIILOR LAARDEREA
DE MIRITI, VEGETAIE
USCATAI RESTURI
VEGETALE
n conformitate cu Ordinul
Istituiei Prefectului nr. 470 , ale
O.U.G . 195/ 2005 privind
protecia mediului cu modificrile
i completrile ulterioare i ale
prevederilor Ordinului comun
MIRA/ MADR
605/579/05.09.2008 pentru
aprobarea Dispoziiilor generale
de aparare impotriva incendiilor
pe timpul utilizrii focului deschis
la arderea de miriti, vegetatie
uscata si resturi vegetale cetaenii
trebuie s aib in vedere
respectarea urmatoarelor:
-Se interzice arderea miritii,
vegetaiei uscate i a resturilor
vegetale n perioadele caniculare
i de secet prelungit.
-La ncetarea condiiilor climatice
i hidrologice menionate la
punctul se realizeaz cu I
respectarea prevederilor O.U.G nr
.195/2005 privind protecia
mediului, cu modificrile i
completrile ulterioare i a
prevederilor Ordinului comun
MIRA/MADR nr
605/579/05.09.2008 pentru
Dispoziiile Generale de aprare
mpotriva incendiilor pe timpul
utilizrii focului deschis la arderea
de miriti, vegetaie uscat i
resturi vegetale.
Arderea miritii se face cu
respectarea urmatoarelor
prevederi generale:
a) condiii meteorologice fr
vnt;
b) parcelarea miritii in suprafee
de maximum 10 ha, prin faii
arate;
c) izolarea zonei de ardere fa de
cai de comunicaie, construcii,
culturi agricole vecine, instalaii,
fond forestier, prin executarea de
fii arate;
d) desfaurarea arderii numai pe
timp de zi;
e) asigurarea pn la finalizarea
arderii a personalului de
supraveghere si stingere a
eventualelor incendii;
f) asigurarea pentru suprafee de
ardere mai mici de 5 ha a
substanelor i mijloacelor de
stingere necesare;
g) asigurarea, in cazul
suprafeelor de ardere mai mari
de 5 ha, a unui plug, a unei
cisterne cu ap, a mijloacelor de
tractare i a personalului de
deservire;
h) Pe terenurile in pant, arderea
miritii se face pornind din partea
de sus a pantei.
Arderea vegetaiei uscate i a
resturilor vegetale se executa cu
respectarea urmatoarelor prevederi
generale:
a) condiii meteorologice fr
vnt;
b) colectarea in gramezi a
vegetaiei uscate i a resturilor
vegetale in cantitai astfel inct
arderea s poat fi controlat;
c) executarea arderii in zone care
s nu permit propagarea focului
la fondul forestier/construcii i s
nu afecteze reelele electrice, de
comunicaii, conductele de
transport gaze naturale, produsele
petroliere ori alte bunuri materiale
ne putei citi, vedea i auzi
pe internet, la adresa:
www.publipro.ro
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
p
a
g
i
n
a
0
9
combustibile;
d) curarea de vegetaie a
suprafeei din jurul fiecarei
grmezi pe o distan de 5 m;
e) desfurarea arderii numai pe
timp de zi;
f) asigurarea mijloacelor si
materialelor pentru stingerea
eventualelor incendii;
g) supravegherea permanent a
arderii;
h) stingerea totala a focului
inainte de prsirea locului
arderii;
i) interzicerea acoperirii cu
pmnt a focarelor.
1) La executarea arderii vegetaiei
uscate i a resturilor vegetale in
cadrul gospodriei ceteneti,
condiia de la litera d) nu este
obligatorie.
Nerespectarea dispoziiilor
legale in vigoare referitoare la
protecia mediului, aprarea
incendiilor si protecia fondului
forestier va fi sancionat in
consecin.
SFATURI UTILE Prevenire
incendii la aparatele electrice
Serviciul Voluntar pentru Situatii
de Urgenta Galicea vine cu cateva
sfaturi utile pentru a preveni
incendiile generate de
dispozitivele si aparatele electrice:
-Nu amplasati radiatoarele langa
perdele sau mobilier si nu le
utilizati pentru uscarea rufelor.
-Pozitionati intotdeauna aparatele
de incalzire cu spatele la perete si
cu suprafata de radiere a caldurii
catre camera.
-Opriti aparatele de
incalzit daca nu sunteti
in camera sau daca va
culcati.
-Nu alimentati mai
multi consumatori
electrici (radiatoare,
plite electrice, boilere,
calorifere, aeroterme)
din acelasi prelungitor
(sau din aceeasi priza)
in acelasi timp.
-Nu lasati aparatele electrice sub
tensiune cand nu le folositi. Cand
parasiti locuina pentru o perioada
mai lunga (concedii de odihna,
vacante), scoateti din priza
stecherele tuturor aparatelor
electrice
-Nu amplasati conductorii
electrici aflati sub tensiune sub
covoare, mochete sau presuri.
-Nu utilizati aparate electrice care
au conductorii de alimentare
uzati, deteriorati sau care nu mai
au stecher.
-Nu amplasati perdelele sau alte
materiale textile in imediata
apropiere a becurilor de tip
incandescent
-Nu amplasati perdelele sau alte
materiale textile in imediata
apropiere a becurilor de tip
incandescent
-Nu asezati ghivecele sau vazele
cu flori pe frigider! Apa varsata
poate produce scurtcircuit
electric, favorizand astfel aparitia
unui incendiu.
Daca trebuie sa intrerupeti
folosirea fierului de calcat pentru
o perioada de timp (cand parasiti
camera sau cand vorbiti la
telefon), tineti cont de
urmatoarele:
- scoateti din priza aparatul;
- nu-l lasati in contact direct sau
in apropierea hainelor sau a altor
materiale combustibile;
- asezati-l in pozitie verticala sau
pe un suport special amenajat.
Nu utilizati aparatele electrice cu
mainile ude. Riscati sa va
electrocutati si sa suferiti arsuri.
In cazul unui scurtcircuit, se
interzice folosirea, la inlocuirea
sigurantei, a unui fuzibil cu
diametrul mai mare decat cel
corect: prin utilizarea unui fuzibil
mai gros, a litelor, cuielor,
monezilor, in cazul
suprasolicitarii retelei electrice
sau a unui scurtcircuit, acesta nu
se mai poate topi, conducand la
incalzirea puternica a cablului de
alimentare sau a prizei, in aceste
conditii putandu-se declansa un
incendiu. Pentru remedierea
aparatelor si instalatiilor electrice
defecte apelati la specialisti.
n ntocmit EF SVSU Galicea,
Emil NEACU
ORDINULUI PREFECTULUI JUDEULUI VLCEA
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
p
a
g
i
n
a
1
0
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
Asta-i ultima rugciune a unui Dumnezeu:
Dup mine, piramide; dup voi, cenu!
Dac vreodat,-oi cere iertare pentru pcatul
meu,
Ultimul apus s nchid u dup u!
Aruncnd zarurile, prsit de cuvinte,
i spun acum adio, dar rmn cu tine
Dincolo de lacrimi de scrum din lumnri
topite,
Mai sunt ncMai pot face totul pentru
iubire!
Aici, unde nu mai e nimic, n vechiul iad de
vipere moarte,
La umbra ntunericului, rsfoiesc amintiri la
malul mrii,
Aa cum suntpierdut cu firea, gndind la
nceputurile toate.
Zadarnic ateptare, curmat doar de
rspunsul lumnrii!
n faa morii, munca unui geniu e un
Dumnezeu obosit,
Un gunoi uman cerind iubire i ntoarcere la
simuri.
Sub revolverul lui Dumnezeu, un drac prea
greu de oprit
n genunchi, sub ctue, i pune-acum
ordine-n gnduri
La porile-attor veci, vinovat fr vin,
Nu credeam c-s nscut s ard scntei, rimnd
pe sicrie
ntrebri i rspunsuri, ntuneric i lumin
o via semnnd scenarii de sfrit, oare ti
cum e?
Spune-mi, ti ct doare s primeti, ca rspuns
la rugciuni,
O via n declin, s te pierzi printre criminali
i strini?
De le-am ncurcat iele, las-i s scuipe i s
huleasc!
Cnd nu m mai vor, fac doar rzboiul
dinluntru s-nteeasc.
ah mat, Doamne! Mutai nebunul. Tu? mi
luai iubirea.
Dar cnd ai tot ce-i doreti, nu uita: cortina
pic cndva!
Tot ce-mi lipsete azi e libertatea, dar nu pot
s mor
Ct nc mai pot lovi cu pumnul cuvintelor:
Am instigat, v-am pus la zid, dar nc nu v-am
executat!
V-am mpucat cu slove, dar nc nu v-am
disecat!
Voi scpa de gratii i lanuri i-oi reveni s
instig.
Protilor. M-ai nchis degeaba: e doar un
MANIFEST JURIDIC!
Motto:
Descanta-i babo moftul , ori stresul
ranchiuna
Cu mestesug, pastile, cu zeama de batrana,
O boaba de tamaie, colaci, mir si colive
Sa-i cari pe la tichie, ca popii sa-linvie!
Doamna doctor, il vezi intr-o doara,
Capul, iaca, tare a-nceput sa-l doara
Nu-i capul lui, e capul podului din drum
Te-asteapta sa-l cutreieri, sa-l umpli de
parfum!
Domnisoara doctor, picioprul il mai doare si
acum,
Da-i frectii, alifie, injectii sau masaj
Nu-i piciorul de scaun, de pat ori de patul,
E parul ala tare, din lemno noada de
salcam!
Domnule doctor si dintii-l mai dor
Si falca-i trosneste precum un vechi chersin
Nu-i dintele, nici falca din gura-i de hain,
E menghina din curte, de colo, de sub prun!
La hotarul dintre lumi
Facusi, Doamne, cararuie
Unde sufletul sa-mi suie
Tril, cantari si simfonii.
La hotarul dintre stele
Facusi, Doamne, galaxii
Unde dorul meu s-apuie
Nestiut printre pustii!
La hotarul marii tulburi
Facusi, Doamne, valuri,valuri
Unde sa-mi incec osanda,
Robii sa-si duca pandarii
La hotarul poeziei
Facusi, Doamne, versuri,
versuri
Unde omul sta sa-ti cante
Unde criticii-si fac certuri.
La hotarul vietii mele
Facusi, Doamne, cararuie
Si te rog in fine patimi,
Nicio stea sa nu-mi apuie!
Cerului cu stelele
Omului cu zilele,
Toate sunt doar poezie
Sau o pura fantezie?!
njurist Gheorghe OBOGEANU,
secreatrul comunei Galicea,
Judeul Vlcea
Alin BARBU, fondatorul Trustului
de pres PRO ExpreS de Drgani
ne putei citi, vedea i auzi
pe internet, la adresa:
www.publipro.ro
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
p
a
g
i
n
a
1
1
U
T
I
L
E
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
BERBEC: Relatiile cu colegii,
colaborarile si asocierile
Berbecului sunt in prim-plan in
septembrie 2014. Este o
perioada excelenta pentru a crea
noi parteneriate si aliante,
pentru a semna noi contracte.
Legaturile sentimentale pot
interfera cu obligatiile
profesionale. Financiar, prima
parte a lunii septembrie 2014 ar
putea fi activa, dar incordata.
Tensiunea slabeste ulterior, iar
sfarsitul lunii promite sa fie
chiar generos cu buzunarul tau.
Sanatatea ta sau a
partenerului/partenerei este un
subiect de actualitate. La fel si
igiena, intretinerea corporala
sau stilul de viata. Fixeaza-ti
scopul, fa-ti un plan de bataie
si... da-i drumul!
TAUR: Traversezi o perioada
incantatoare: casa pasiunii
Taurului este luminata de razele
fierbinti ale Soarelui si de
sclipirile seducatoare ale lui
Venus. Septembrie 2014 ar
putea fi o luna propice si pentru
a te logodi sau pentru a te muta
impreuna cu omul drag. In a
doua jumatate a lunii septembrie
2014 se remarca o crestere a
interesului pentru initiativele
financiare si este posibil sa faci
o achizitie mai importanta ori o
investitie. Activitatea fizica iti
face bine, mai ales daca este
practicata in doi (dans, tenis
etc). Daca ai o pasiune sau un
hobby, fa-i mai mult loc in viata
ta!
GEMENI: O multime de
ganduri se polarizeaza in jurul
ideii de dragoste, iar avantul
romantic si vigoarea sexuala iti
impulsioneaza o serie de
initiative si actiuni. Interesele
Gemenilor in luna septembrie
2014 par orientate mai mult
catre viata particulara, familie si
proprietati, decat catre realizari
si ambitii profesionale.
Financiar nu stai rau si se poate
sa aloci nise fonduri pentru
confortul sau infrumusetarea
locuintei. Este recomandat sa
duci o viata cat mai sportiva,
fara excese, iar eventualele
prescriptii medicale sa fie
urmate intocmai.
RAC: Relatiile Racului sunt
strans legate de comunicare pe
tot parcursul lunii septembrie
2014. Septembrie 2014 promite
aparitia unor noutati sau a unor
schimbari pozitive in cariera
Racilor.
Atuurile Racului in septembrie
2014 constau in intelect,
informare si comunicare. Este
un interval excelent pentru
redactare, studiu, examene,
interviuri, discursuri, negocieri
si aranjamente. Financiar,
astrele sunt de partea ta.
Moralul Racilor este ridicat pe
tot parcursul lunii Septembrie
2014: ai optimism, incredere
si... simtul umorului. Se
recomanda evitarea riscurilor si
a exceselor.
LEU: Prima parte a lunii
Septembrie 2014 nu este foarte
bogata in evenimente cu tenta
sentimentala. Iubirea poate sa
apara pe neasteptate si ar putea
avea de-a face cu distanta. Se
poate sa cauti noi surse de venit,
sa beneficiezi de o crestere de
salariu sau de alte bonusuri, sa
faci o achizitie sau o tranzactie
rentabila etc. Daca in prima
jumatate a lunii mai poti avea
parte de stres si mici incidente,
in a doua jumatate vitalitatea se
accentueaza si apare un surplus
de energie pe care ar fi bine sa il
consumi in activitati pline de
vigoare.
FECIOAR: Exerciti mult
farmec asupra celorlalti iar, la
randul tau, ai o mare deschidere
amoroasa si rezisti greu
tentatiilor si propunerilor
indecente, care acum parca sunt
mai frecvente ca oricand. Te
distrezi si socializezi mult, prin
urmare ocaziile nu lipsesc. Dar,
dincolo de flirt si emotii, exista
un fir nevazut care leaga viata
de cuplu de bani sau de valori,
care te ancoreaza in concret, in
realitate.
BALAN: Se poate sa fie
vorba despre o perioada de
activitate redusa, de germinare,
cum se intampla adesea inaintea
perioadelor de mare exuberanta
amoroasa. Financiar, in
septembrie 2014 se intrevede o
oarecare relaxare, iar in partea a
doua a lunii pot aparea
conjuncturi favorabile aparitiei
unor noi contracte sau noi surse
de castig.
SCORPION: Viata
sentimentala a Scorpionilor
evolueaza multumitor in
septembrie 2014, intr-un cadru
nu foarte pasional, dar
armonios, cu perspective
promitatoare. Partea a doua a
lunii septembrie 2014 este mai
relaxata decat prima.
Septembrie 2014 este o luna
activa si plina de sansa pentru
Scorpioni in plan profesional.
Situatia financiara ia un avant
pozitiv dupa 14 septembrie
2014. Daca vrei sa faci o
schimbare in infatisare sau in
stilul de viata, acum e
momentul. Indrazneste sa te
avanti mai sus, sa vezi lucrurile
in stil grandios!
SGETTOR: In septembrie
2014 este posibil sa se nasca o
relatie cu cineva implicat in
cariera ta, sau ca
partenerul/partenera sa te ajute
sa avansezi, sau ca deciziile
profesionale sa-ti fie influentate
de sentimente - ori invers.
Succesul atrage dupa sine si
castiguri mai mari sau alte
avantaje de natura materiala. Ai
multa vitalitate, te simti in
vigoare, ai un optimism
contagios si mult entuziasm
innoitor. Energia sporeste si mai
mult in a doua partea a lunii
septembrie 2014, cand Marte se
va afla in Sagetator.
CAPRICORN: Relatiile la
distanta si calatoriile romantice
sau cu miza amoroasa pot
colora peisajul lunii septembrie
2014. Interesele principale ale
Capricornilor in septembrie
2014 se situeaza in zona
informatiei si a comunicarii.
Munca de conceptie, cercetarea,
studiile, expunerile si
discursurile iti aduc
recunoastere si succes.
Colaborarile la distanta si
calatoriile in scop profesional
pot fi deopotriva placute si
profitabile.
VRSTOR: Este o perioada
buna pentru a-ti analiza
sentimentele sau pentru a sonda
emotiile, nevoile si resorturile
psihologice ale partenerului.
Luna septembrie 2014 este
excelenta pentru activitatea
intelectuala la nivel aprofundat.
Pe de alta parte, ai o foarte buna
comunicare cu cei de departe si
se poate sa faci niste drumuri
importante. Septembrie 2014
este o luna cu pronuntat caracter
financiar. Se poate sa castigi
bani multi, mai ales din
colaborari si parteneriate, dar
exista si riscul de a comite erori
sau de a fi pacalit(a).
PETI: Ai o mare nevoie de
dragoste si o mare
disponibilitate de a oferi, la
randul tau, dragoste. Iti reversi
afectiunea asupra omului drag,
gasesti gesturile si cuvintele
potrivite pentru a ti-l apropia.
Daca esti single, septembrie
2014 iti poate scoate in cale o
noua dragoste. Septembrie 2014
este o luna extrem de
interesanta pentru Pesti sub
aspect profesional. Actiunile si
proiectele tale iau un mai mare
avant in partea a doua a lunii
septembrie 2014. Pe tot
parcursul lunii septembrie 2014,
Pestii au multa putere de munca
si o buna protectie impotriva
bolilor. Ar fi o idee buna sa faci
mai multa miscare. Fa socoteli,
pune-ti ordine in bani si in
documentele financiare!
sursa:
www.e-astrolog.ro
HOROSCOP 201 SEPTEMBRIE 4:
p
a
g
i
n
a
1
2
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
Schimb urgent autoturism marca
Volkswagen Golf 3, an de model
fabricaie 1994, provenien Austria,
nmatriculat n Romnia n august 2010,
cu autoturism marca Audi model A4, an
de fabricaie n jurul 2000, de asemenea
nmatriculat n Romnia sau cu Opel
model Vectra C din acelai an plus
diferen de bani. Autoturismul este
dotat cu nchidere centralizat, cheie cu
telecomand briceag, interior complet
din piele, DVD player, tv, card, stick, n
linia bordului, ecran diagonal inch, 7
trap electric, proaspt vopsit gri
metalizat, galerie de admisie nou,
sistem injecie nou, claxon dublu, gps
prin satelit, antiradar modificat, adaptat
la noile tehnologii radar ale poliiei
rutiere, staie emisie-recepie cu raz de
50 km marca President, pomp de
benzin nou, saboi frne noi, cilindri
frn noi,
filtre de
aer,
particole,
ulei i
benzin
noi,
plcue
frn noi,
telescoa
pe fa
marca
Optimal pe ulei i pe spate marca Sachs
tot pe ulei noi, poteniometru de
acceleraie nou, sond ap nou,
discuri fa noi, radiator nou, radiator
de cldur nou, neavariat, stare
impecabil, motor 1,4 benzin. Relaii la
telefon 0729-507.307. Nu se accept
vnzare fr schimb cu alt autoturism!
Vand aotuturism Suzuki Wagon
R+, fabricat mai 2002, recent
adus din Germania. Capa citate -
cilindrica 1298 CMC, distributie
pe lant asistata electronic, rulaj:
1 5.000 km, va labil 201 , 9 ITP - 5
nscris n Romnia, stare tehnica
ireprosabila impecabila, clima, ,
inchidere centralizata, geamuri si
oglinzi electrice, MP3 player,
anvelope iarna. Pret 2.800 euro.
Relatii: 0742322870.
Vand urgent automobil marca Opel, model Vectra B,
an de fabricaie 1997, motor 1,6 cmc, cu 16 valve, pe
benzin, consum mixt 6%, jeni de aluminiu, suspensii
normale i sport, nchidere centralizat, AC, oglinzi i
geamuri electrice, DVD plazer n linia bordului cu e-
cran LCD 3 inch, tob din inox, cauciucuri de iarn,
nmatriculat n Romnia n 2010, unic proprietar,
RCAi ITP valabile. Pre 2.500 euro uor negociabil.
Stare excepional, prezen impecabil. Merit
vzut! Relatii la numarul de telefon: 0784-142.442
Vnd Volkswagen Vento TDI,
an de fabricaie 1998, norm
de poluare euro II,
nmatriculat n Romnia, n
august 2010, motor 1,9 cmc
TURBO DIESEL, cu consum
4-5%, 360.000 kilometri reali,
distribuie schimbat recent,
portbagaj pe plafon. Pre
2.500 EURO uor negociabil.
Relaii: 0756-644.412
MESERIA, EXECUT INSTALAII TERMICE I
SANITARE, LCTUERIE SUDURI GARDURI,
PORI, BALUSTRZI, GRILAJE ETC. RELAII LA:
0723-852.501
Vnd butai de vi de
vie la preuri . mici
SOIURI DE MAS:
- Muscat Hamburg
- Victoria
- Moldova
- Coarn
SOIURI DE VIN:
- Feteasc Neagr
- Feteasc Alb
- Otonel
- Busuioac de Bohotin
Preul se negociaz n
funcie de cantitate
Relaii i comenzi la:
0741-168.905,
0722-129.119
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
Vnd autoturism marca Renault
Laguna, din anul 2003. Stare
foarte bun de funcionare. Pre
negociabil.
Merit vzut!
Ofert unic!
Relaii la
numrul de
telefon:
0756-113.810
Profesionist. Efectuez filmri video i fotografii la
diverse evenimente private i oficiale, n jude, n
ar i n strintate, la preuri carerad
concurena pe loc. n jur de 150 de euro de
eveniment, pre i servicii standard (pn la 4 ore
de material filmat i montat, fr copii dup dvd-
uri, pn la o sut de poze fr album special), n
funcie de cerinele clienilor preul poate urca
nelimitat! De asemenea, preurile nu includ
cheltuielile legate de transport, dup caz, nici pe
cele de cazare. Relaii la: 0729-507.307
ne putei citi, vedea i auzi
pe internet, la adresa:
www.publipro.ro
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
p
a
g
i
n
a
1
3
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
Ctunul Teodoreti, locul unde omenia este
D
in ce n ce mai rar
ntlnim situa ii n care
oameni cu bun sim , cu
suflet mare, se intereseaz de
via a altora, ajutndu-i n
momente mai grele ale vie ii
chiar dac nu le sunt rude
apropiate, ci doar din simplul
motiv c s-au nscut i au
crescut n spiritul omeniei, al
iubirii fa de cei afla i n nevoie,
fa de cei n vrst care cu greu
i adun puterile pentru a
supravie ui n comunit ile
rurale. Chiar i eforturile
primarului, ale consiliului local
nu sunt de ajuns i nu pot
rspunde absolut tuturor celor
care au nevoie de sprijin. Dar
oamenii care sunt OAMENI,
fr prea mult tam-tam,
compenseaz cu un ajutor
nepre uit. Este i cazul
pensionarei F lofteia Ciocan i
(tanti Filomi a), femeie trecut
de 88 de ani din ctunul
Teodore ti, satul Cremenari, care
dup 1989 a lsat Bucure tiul i
s-a instalat la ar mpreun cu
s ul ei. Spicuiesc din scrisoarea o
de mul umire pe care a a ternut-
oe 12 pagini de carne el: "Am
umblat prin nu tiu cte locuri
dun Bucure ti i din ar, am
fcut i comer stradal, am
cunoscut fel de fel de oameni cu
diferite niveluri de pregtire, am
avut diverse locuri de munc, dar
n-am mai ntlnit pn aici om
ca Diaconescu Gheorghe, adic
GIGIC - a a cum i spune toat
lumea de aici din Teodore ti
Cremenari, unde m-am nscut
eu. mi este vecin i, de cnd ne-
am instalat aici, ne-a ajutat s
refacem csu a veche, ne-a lucrat
pmntul pe care l-am dobndit
dupa Revolu ie, ne-a adus lemne
din pdure mpreun cu Ionu -
fiul su - i tot ei le-au tiat
pentru foc. Cu doi ani n urm
cnd so ul meu, rmas cu pu in
tiin , a fcut focul prea tare i a
luat co ul sobei foc, l-am sunat
pe Gigic i au venit to i din cas
cu gle i i ap i ne-au salvat!
n iarna lui 2013, cnd a nins i a
viscolit zpada de mi-a blocat
u a i nu puteam s mai ies
afar, neavnd nici telefonul
ncrcat cci se luase curentul,
m-am speriat i m uitam pe
geam s vd pe cineva pe drum
s -l strig s-i spun ce necazuri
am. N-a trecut nimeni, fiindc
stucul nostru are pu ini oameni
i ninsese prea mult, dar, ntr-un
trziu, am auzit la u hrjitul
unei lope i, apoi u a s-a deschis
i l-am vzut pe GIGIC,
salvatorul meu! i la cte alte
lucruri nu m-a ajutat... ntr-o zi,
m-am gndit s-l rspltesc cu
50 de lei pentru ce-mi lucrase...
N-am avut de lucru, cci s-a
suprat foc i mi-a zis: "Tanti
Filomi a, te dau banii afar din
cas? Ce- i veni, doar suntem
vecini, ce naiba?!" La moartea
so ului meu, n august 2013, tot
el a srit s m-ajute, apoi to i din
stucul meu, cci nu sunt ei prea
mul i, dar sunt oameni buni i
Augustin Teodorescu, i Milc
Costic, i Rdu oiu, iar nepotul
meu Viorel Teodorescu s-a oferit
s m-ajute cu bani de
nmormntare, lucru pentru care-
i mul umesc din suflet! Mi-e
foarte greu, acum, fr so ul
meu, mai dau cte o fug pe la
rude la Bucure ti, dar grija casei
i-a grdinii rmne tot la
Gigic. Le gsesc toate la locul
lor i cteodat chiar mai
rnduite. L-am rugat pe domnul
profesor Mcinic Georgescu,
consilier local n Galicea, s-mi
fac publice mul umirile mele
pentru cei care m-au fcut s m
simt sprijinit, ajutat n
momentele mai dificile ale vie ii,
pentru c altfel n-a putea fi
mpcat n sufletul meu la cei
89 de ani pe care merg i-i
triesc aici n csu a mea din
Teodore ti - Cremenari, aturi de
oameni de toat isprava pe care
i-am amintit i de al ii care m-au
ajutat i ei ntr-un fel sau altul.
Sper i vreau s cred c mai sunt
i al i oameni n aceast comun
care sunt ca vecinul meu Gigic
i care nu se dau n lturi cnd e
vorba s- i ajute semenii la
nevoie. Dumnezeu s le dea
sntate!"- astfel i ncheie
scrisoarea de sincere mul umiri
tanti Filomi a, pensionara din
Teodore ti.
n prof. Mcinic
GEORGESCU
la loc de cinste (Scrisoare de mulumire)
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
p
a
g
i
n
a
1
4
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
p
a
g
i
n
a
1
4
U
manitatea se mic n
grab spre Sfritul
lumii! n toate direciile
de navigaie, precum i atlase, se
indic c adncimea medie a
Mrii Negre este de 1.300 de
metri. De la suprafaa pn la
partea de jos a bazinului de mare
este ntr-adevr aproape un
kilometru i jumtate, dar ceea ce
suntem obinuii sa gndim c
este marea, are o adncime ,care
este mult mai mic, aproximativ
100 de metri. Mai jos este ascuns
un abis otrvitor fr via i
periculos mortal. Aceast
descoperire a fost fcut de
expediia rus oceanografic n
1890. Msurtorile au artat c
marea este aproape n ntregime
umplut cu hidrogen sulfurat
dizolvat, un gaz otrvitor, cu
miros de ou stricate. n centrul
Mrii Negre zona cu hidrogen
sulfurat se apropie de suprafaa de
aproximativ 50 de metri mai
aproape de rm, iar la adncime
se ridic pn la 300 de metri. n
acest sens, Marea Neagr este
unic, ea este unica mare din
lume fr un fund solid. Lentila
convex de lichid st sub un strat
subire superior, n care sunt
concentrate toate formele de via
marine. Lentila respir, din timp
n timp rzbtnd la suprafa din
cauza vnturilor. Spargeri majore
sunt mai
puin
frecvente,
ultima a
avut loc n
timpul
cutremurul
ui de Yalta
din 1928,
atunci cnd
chiar i
departe de
mare se
simea un
miros
puternic de
ou stricate
i la orizontul marin rsunau
tunete fulgertoare , lsnd pilonii
de flcri n cer (Hidrogenul
sulfurat H2S este un gaz
inflamabil i exploziv otrvitor).
Pana in prezent, se duc dezbateri
cu privire la sursa de hidrogen
sulfurat n adncurile Mrii
Negre. Unii cred c principala
surs este restabilirea sulfailor cu
ajutorul bacteriilor la
descompunerea materiei organice
moarte. Alii rmn la ipoteza
hidrotermal, i anume: apariia
hidrogenului sulfurat de la fisuri
n fundul mrii. Se pare, c cele
dou cauze coexist. Marea
Neagr este fcut astfel nct
schimbul de ap cu Marea
Mediteran se produce n pragul
Bosfor, la o mica adncime. n
Marea Marmara i mai departe se
duce apa, desalinizat de scurgeri
din ru, i, prin urmare, o ap mai
uoar , iar n ntmpinare, prin
pragul Bosfor n adncurile Mrii
Negre se scurge apa srat
mediteran, care este mai grea. Se
pare c s-a format ceva de genul
de o lagun gigantic, n
adncurile creia n ultimele ase
sau apte mii de ani, s-a acumulat
treptat hidrogenul sulfurat. n
prezent, aceast mas acvatic
moart constituie mai mult de 90
la sut din volumul mrii. n
secolul al XX din cauza polurii
antropogene cu materie organic
hotarul zonei de hidrogen sulfurat
s-a ridicat de la adncimi cu 25 -
50 de metri. Oxigenul din stratul
subire din partea de sus a mrii
nu dovedete s oxideze
hidrogenul sulfurat, care st n
partea de jos. Zece ani n urm,
aceast problem a fost
considerat una din cele prioritare
n rile din regiunea Mrii Negre.
C
U
R
I
O
-
Z
I
T
A
T
I
Tot adevarul despre
Hidrogenul sulfurat este o substan
foarte toxic i exploziv. Intoxicaia
are loc la concentraii care variaz de
la 0.05npn la 0.07 mg/m3.
Concentraia maxim
admisibil a hidrogenului
sulfurat n aerul din zonele
populate este 0.008 mg/m3.
Potrivit unor experi i
cercettori, pentru detonarea
hidrogenului sulfurat din
Marea Neagra este suficient
o rezerv de energie
echivalent cu Hiroshima. n
acest caz, consecinele
dezastrului vor fi
comparabile cu cele, dac un
asteroid cu o mas de 2 de
ori mai mic, dect masa
Lunii, ar lovi planeta
noastr. n total, n Marea
Neagr sunt mai muli de 20 mii km
cubi de hidrogen sulfurat. Acum,
aceast problem a fost dat uitrii din
cauza unor circumstane inexplicabile.
Cu toate acestea, problema persist. La
nceputul anilor 1950, n golful Walvis
(Namibia) cursul ascendent a emis pe
suprafaa un nor de hidrogen sulfurat.
Pn la o sut i cincizeci de mile pe
uscat se simea un miros de hidrogen
sulfurat, s-au ntunecat pereii caselor.
Mirosul de ou stricate deja nseamn
depirea concentraiei maxime
admise. De fapt, locuitorii din Africa
de Sud- est au suferit un atac de gaze.
n Marea Neagr atacul
de gaze poate fi mai
puternic. Mii de
antreprenori, care fac
banii, exploatnd Marea
Neagr, nici nu bnuiesc
c n curnd afacerile lor
se vor sfri, i coasta
Mrii Negre dintr-o zon
balnear se va transforma
ntr-o zon de dezastrul
ecologic, periculoas
pentru oamenii. Acest
lucru se aplic, n special,
la coasta Mrii Negre n
regiunea Caucaz, unde dup
presupunerile oamenilor de tiin, este
cea mai probabil eliberarea n
atmosfer a cantitilor mari de
hidrogen sulfurat. n 2007, au existat,
de asemenea, rapoarte despre decesul
n mas al delfinilor din Marea
Neagr. Dar o abordare rezonabil a
afacerilor, ar putea transforma
probleme n beneficiul economiei
i energiei. Apele Mrii Negre
conin argint i aur. Argintul
extras n total ar constitui
aproximativ 540 de mii tone.
Aurul - 270 mii de tone. Este
cunoscut faptul c la adncimi sub
50 de metri n straturile profunde
ale Mrii Negre se gsete un
depozit imens de hidrogen sulfurat
(aproximativ un miliard de tone).
Hidrogenul sulfurat este un gaz
inflamabil, care la ardere eman o
cantitatea corespunztoare de cldur.
Cu alte cuvinte, este un combustibil pe
care ar trebui s-l utilizm. Astfel, din
apele Marii Negre se pot obine
hidrogen i sulf, sau acid sulfuric.
Rmne doar s extragem hidrogen
sulfurat din straturile profunde ale
mrii. La nceputul secolului rul Don
a dat n bazinul Azov-Marea Neagr
pn la 36 km3 de ap dulce. Pn la
nceputul anilor 80, acest volum s-a
redus la 19 km3: industria metalurgic,
instalaii de irigare, irigarea cmpiilor,
apeductele urbane. Construirea
centralei atomice Volgodonsk a luat
nc 4 km 3 de ap. O
situaie similar a avut loc n
timpul anilor de
industrializare i la alte ruri
din bazinul Mrii Negre. Ca
urmare a subierii stratului
superficial, n Marea Neagr
s-a redus drastic cantitatea
organismelor biologice. De
exemplu, n anii 50 efectivul
delfinilor a ajuns la 8 milioa-
ne de specii. La ziua de azi
delfinii din Marea Neagr au
devenit o raritate. Fanii spor-
tului subacvatic privesc cu
tristee resturile vegetaiei i
peti rari, au disprut diferite
specii de molute rapana. Macrou, p-
lmida, scrumbia au disprut n anii
1990 ca o specie comercial. n Marea
Neagr au disprut chiar i midiile.
Sursa: www.perunica.ru
p
a
g
i
n
a
1
5
ne putei citi, vedea i auzi
pe internet, la adresa:
www.publipro.ro
ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:
C
U
R
I
O
-
Z
I
T
A
T
I
A
n
u
l

V
I
I
,
N
r
.

7
7
0
8

S
E
P
T
.
2
0
1
4
0
2

O
C
T
O
M
B
R
2
0
1
4
C
U
R
I
O
-
Z
I
T
A
T
I
Marea Neagra si continutul ei