3.

Dovleci - tehnologia de cultura

Pregatirea terenului :
Acestea încep după eliberarea terenului de planta premergătoare şi vizează, pe lângă
mobilizarea solului, mărunţirea şi încorporarea resturilor vegetale, nivelarea şi realizarea
de rezerve de apă cât mai mari în sol. După lucrarea de dezmiriştit, arătura de bază va fi
efectuată la 25-30 cm adâncime pe terenurile mai uşoare , cu plugul în agregat cu
grapa. Dacă la desprimăvărare terenul este denivelat şi îmburuienat, după zvântarea
terenului se execută o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colţi, pregătirea
patului germinativ urmând să se facă cu combinatorul, perpendicular pe direcţia de
semănat, chiar înainte de semănat.

Erbicidarea terenului :
Cu 6-7 zile inainte de semanat se erbicideaza cu DUAL GOLD 960 EC (0,8-1 l/ha) sau
LINUREX 50 SC(1,5-2 l/ha) si se incorporeaza in sol la 6-8 cm adancime,cu grapa cu
colti reglabili.

Semanatul : Se realizeaza primavara timpuriu cand solul este bine aprovizionat cu apa.
Distanta intre randuri si dintre plante pe rand se realizeaza la densitatea de 200x100
cm .Semintele de dovleac au o puritate de 99% si germinatie de 85%. Cantitatea de
samanta la hectar este de 10000 seminte .

Lucrari de ingrijire
- 2-3 prasile mecanice efectuate pana incep sa se extinda vrejii;
- irigarea se face dupa semanat si se repeat la 2-3 zile,cu norme de 80-100
mc/ha,pentru asigurarea umiditatii necesare rasaririi plantelor si de 5-6 ori in perioada
ingrosarii radacinilor,cu norme de 300-400 mc/ha.In zonele bogate in precipitatii sunt
suficiente 2-3 udari.

Combaterea bolilor si daunatorilor se are in vedere tot timpul perioadei de vegetatie.

Principalele boli intalnite la dovleac sunt: fainarea ( Sphaerotecha fuliginea) si mana
(Peronospora), iar resturile de tulpini bolnave pot devenii focare de infectie , cauzand
daune la plantule si la plantele dezvoltate.

Recoltarea : Dovleacul este un soi standard de dovleac , in forma sferica, cu

maturitatea la 105 de zile, de culoare portocalie. Acesta ofera o productie ridicata de
dovleci de 2-6 kg/buc, cu uniformitate buna a fructelor, cu miez portocaliu intens si
cavitatea semintelor mica. Semnul inceputului coacerii este intensificarea culorii
fructului, recoltarea facandu-se in sistem manual cand semintele ajung la umiditatea de
50-60% . Se recomanda recoltarea productiei la sfarsitul lunii septembrie , inceputul lunii
octombrie inainte de a pica roua.

1 Grâu-tehnologia de cultura

Planta premergătoare Foarte bune: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei; inul pentru
fibră, rapiţă; cartofi de vară.
Bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb, culturi care eliberează terenul în prima
jumătate a lunii septembrie.
Medii: cerealele păioase anul I, porumbul, sfecla de zahăr, cartofii de toamnă
 Nu se recomandă: unde au fost păioase mai mult de doi ani; după culturi târzii; după
terenuri infestate cu boli şi dăunători specifice păioaselor

Aratul: Arătura de vară: 20-25cm:

Arătura de toamnă 18-20 cm:
Discuit 12-15cm (discuitul inlocuieste aratura in conditii de seceta)

Pregătirea teren:Arătura de vară se menţine curată de buruieni

Arătura de toamnă se mobilizează în scopul mărunţiri bulgărilor.

Pregătirea patului germinativPatul germinativ se pregăteşte printr-o singură trecere cu

combinatorul în preziua semănatului (nu trebuie sa existe mai mult de 4 bulgari la metru patrat
mai mare ca pumnul)

Fertilizarea de bază
Fertilitate naturală sol Azot Fosfor Potasiu
Kg/ha s.a. Kg/ha Kg/ha
s.a. s.a.

Slabă 100-120 90-110 80-100

Mijlocie 80-100 70-90 60-80

Bună 60-80 60-75 0

Azotul se aplică toamna ¼ din doza minimă sub formă amidică (uree) sau sub formă
amoniacală (complexe) iar restul se aplică la iesire din iarna 2/3 din doza recomandată şi
primăvara 1/3 din doză.
Fosforul se aplică sub formă de complexe bogate în fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-
32-0, 9-24-24) sub arătură sau la pregătit teren prin incorporare la 10-12 cm cu discul.
Sămânţa
Soiuri de grâu recomandate au fost prezentate mai sus.
Soiuri extinse: ALEX; ROMULUS; DROPIA; LOVRIN 34; ARIEŞAN.
Soiuri în curs de extindere: ARDEAL; ENESCO; RENAN; G.K.GOBE; G.K. OTHALOW;
SERINA; KRALJEVICA; DELABRAD; CIPRIAN
Soiuri noi: CIPRIAN.

2 Dovleac -tehnologia de cultura

Pregatirea terenului

Acestea încep după eliberarea terenului de planta premergătoare şi vizează, pe

lângă mobilizarea solului, mărunţirea şi încorporarea resturilor vegetale, nivelarea şi
realizarea de rezerve de apă cât mai mari în sol. După lucrarea de dezmiriştit, arătura de
bază va fi efectuată la 25-30 cm adâncime pe terenurile mai uşoare , cu plugul în agregat
cu grapa. Dacă la desprimăvărare terenul este denivelat şi îmburuienat, după zvântarea
terenului se execută o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colţi, pregătirea
patului germinativ urmând să se facă cu combinatorul, perpendicular pe direcţia de
semănat, chiar înainte de semănat.

Erbicidarea terenului

Cu 6-7 zile inainte de semanat se erbicideaza cu DUAL GOLD 960 EC (0,8-1 l/ha) sau
LINUREX 50 SC(1,5-2 l/ha) si se incorporeaza in sol la 6-8 cm adancime,cu grapa cu colti
reglabili.

Semanatul

Se realizeaza primavara timpuriu cand solul este bine aprovizionat cu apa. Distanta intre
randuri si dintre plante pe rand se realizeaza la densitatea de 200x100 cm .Semintele de
dovleac au o puritate de 99% si germinatie de 85%. Cantitatea de samanta la hectar este
de 10000 seminte .

Lucrari de ingrijire

- 2-3 prasile mecanice efectuate pana incep sa se extinda vrejii;

- irigarea se face dupa semanat si se repeat la 2-3 zile,cu norme de 80-100

mc/ha,pentru asigurarea umiditatii necesare rasaririi plantelor si de 5-6 ori in perioada
ingrosarii radacinilor,cu norme de 300-400 mc/ha.In zonele bogate in precipitatii sunt
suficiente 2-3 udari.

Combaterea bolilor si daunatorilor se are in vedere tot timpul perioadei de vegetatie.

Principalele boli intalnite la dovleac sunt: fainarea ( Sphaerotecha fuliginea) si mana
(Peronospora), iar resturile de tulpini bolnave pot devenii focare de infectie , cauzand daune
la plantule si la plantele dezvoltate.

Recoltarea

Dovleacul este un soi standard de dovleac , in forma sferica, cu maturitatea la 105 de

zile, de culoare portocalie. Acesta ofera o productie ridicata de dovleci de 2-6 kg/buc, cu
uniformitate buna a fructelor, cu miez portocaliu intens si cavitatea semintelor mica. Semnul
inceputului coacerii este intensificarea culorii fructului, recoltarea facandu-se in sistem
manual cand semintele ajung la umiditatea de 50-60% . Se recomanda recoltarea
productiei la sfarsitul lunii septembrie , inceputul lunii octombrie inainte de a pica roua.

3. Porumb-tehnologia de cultura

Lucrarile solului: Pregatirea terenului, in vederea semanatului, constituie o veriga

importanta, deoarece influenteaza intreaga tehnologie de cultura a porumbului.Dupa
recoltarea plantelor premergatoare se executa aratura adanca de vara sau de toamna.
Aceasta se efectueaza la adancimea de 22-25 cm pe solurile cu textura usoara si de 25-
30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile in agregat cu grapa stelata. In verile mai
secetoase, cand aratura nu se poate executa, se lucreaza superficial cu grapa cu discuri,
sau se efectueaza o aratura usoara de 18-20 cm adancime, in agregat cu grapa stelata si
grapa cu colt reglabil.

Fertilizarea: Porumbul face parte din categoria culturilor agricole mari consumatoare de
substante nutritive. Astfel, pentru realizarea unei tone de boabe, se extrag din sol, in
medie, 25 kg N, 10 kg P2O5, 22 kg K2O. Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice se
face in functie de urmatorii factori: nivelul productiei programate, consumul specific al
elementelor nutritive si rezervele existente in sol din aceste elemente.Ingrasamintele
organice influenteaza sporirea productiei de boabe la porumb, obtinandu-se sporuri de
40-100 kg boabe la tona de gunoi de grajd . Ingrasamintele chimice cu fosfor si potasiu
se aplica prin imprastierea uniforma pe toata suprafata si se incorporeaza prin aratura.

Samanta si semanatul: Din punct de vedere calitativ samanta hibrida de porumb

trebuie sa indeplineasca doua cerinte minime mai importante: puritatea de 98% si
facultatea germinativa de 90%. Cantitatea de samanta necesara asigurarii densitatii
optime oscileaza intre 15-20 kg/ ha, in functie de densitatea semanatului. Distanta intre
randuri este de 70 cm pe terenurile neirigate.Distanta intre boabe pe rand variaza intre
22-30 cm, iar numarul de boabe germinabile pe un metru liniar, la distanta de 70 cm
intre randuri, este de 4-5, in functie de densitate. Semanatul se executa cu semanatori
combinate pentru semanatul de precizie a plantelor prasitoare, echipate cu
fertilizatoare, echipamente de erbicidare si de aplicare a insecticidelor.

Lucrarile de intretinere: Combaterea buruienilor se executa cu grapa cu colti

reglabili si prin prasile manuale sau mecanice.Prima lucrare de prasit se efectueaza la o
saptamana de la rasaritul plantelor, iar urmatoarele la intervale de timp determinate de
aparitia buruienilor.Prima lucrare de prasit se efectueaza la o saptamana de la rasaritul
plantelor, iar urmatoarele la intervale de timp determinate de aparitia buruienilor.
Prasilele mecanice se executa la adancimi diferite in functie de stadiul de dezvoltare a
porumbului – prima la 10 12 cm, iar urmatoarele la 5-7 cm. Cea mai eficienta ramane,
totusi, combaterea chimica.Copilitul este o lucrare obligatorie in vederea obtinerii de
stiuleti de calitate, se face de cate ori este necesar.

Recoltarea: se face la maturitatea deplina cand boabele sunt tari, iar continutul de apa
este sub 30% , mecanizat sub forma de
stiuleti depanusati sau nedepanusati. Productia pe ha este de 4000 kg boabe.

4. Lucerna –tehnologia de cultura

 Lucerna, prin valoarea sa furajeră şi suprafaţa cultivată, este considerată regina
plantelor de nutreţ.Importanţa economică a lucernei este dată de urmatoarele
caracteristici agrobiologice şi furajere principale:• plasticitate ecologică mare,• este
considerată una dintre cele mai importante leguminoase furajere perene din zona
temperate, folosită în raţiile furajere la multe specii şi categorii de animale, sub forma
de nutreţ verde, însilozat, granule sau brichete;• realizează producţii mari, de peste 50
t/ha masă verde, în condiţii naturale şi de peste 80 t/ha în condiţii de irigare, sau între
10-18 t/ha fân;• furajul de lucernă are o valoare nutritivă foarte ridicată, exprimată
printr-un conţinut mare de proteină (între 15-23% );• proteina din lucernă este bogată
în aminoacizi esenţiali, mai ales în triptofan şi metionină;• digestibilitatea foarte ridicată
a furajului;• din punct de vedere agrobiologic, lucerna are o serie de particularităţi;
rezistenţă la secetă şi temperaturi scăzute, valorificarea bună a apei de irigaţie,
capacitate mare de regenerare după cosire (realizează 3-4 coase la neirigat şi 4-5 coase
la irigat) ;

Sămânţa şi semănatul :Se recomandă, înainte de semănat, tratarea seminţelor cu

tulpini bacteriene, care pot să aducă sporuri de peste 40%. Pentru a preveni atacul unor
dăunători sămânţa se tratează cu insecticide.
Norma de sămânţă la lucernă variază, în funcţie de indicii calitativi, între 18-20-22 kg/
ha. Distanţa între rânduri este de 12-13 cm şi adâncimea de semănat de 2-3 cm pe
solurile cu textură luto-argiloasă şi 3-4 cm pe solurile cu textură uşoară, luto-nisipoasă.

Lucrările de întreţinere :Primele faze de dezvoltare face ca lucerna să fie invadată

repede de buruieni, dintre care unele au o anumită specificitate: dicotiledonate -
Stellaria sp. Lucernierele semănate toamna sunt invadate de specia Stellaria sp.
În condiţiile folosirii la semănat a unor seminţe cu valoare biologică necunoscută, sau în
cazul aplicării de gunoi de grajd proaspăt, nefermentat, există pericolul apariţiei unei
buruieni parazite şi anume cuscuta: Cuscuta trifolii, Cuscuta campestris, Cuscuta
australis, Cuscuta epithymum, Cuscuta epilinum.Combaterea buruienilor din culturile de
lucernă se poate executa în trei moduri: prin măsuri preventive, lucrări agrotehnice şi
tehnologice şi prin metode chimice.Măsurile preventive: o sămânţă lipsită de buruieni,
seminţe de cuscută, resturi vegetale.În procesul producerii de seminţe de lucernă se vor
elimina impurificările biologice şi mecanice, mai ales în perioada de recoltare a
semincerilor.Lucrările agrotehnice: respectarea adâncimii de arat şi mai ales a întoarcerii
corespunzătoare a brazdei, prin care seminţele de buruieni sunt încorporate la adâncimi
mai mari unde posibilitatea răsăririi lor este scăzută.Metoda cea mai eficientă de
combatere a buruienilor şi cuscutelor din lucernierele noi şi vechi o constituie folosirea
erbicidelor specifice: Eradicane 4-5 l/ ha, Dual 3-4 l/ha.Cercetările mai recente efectuate
în ţara noastră evidenţiază eficacitatea deosebită a erbicidului. Pivot care, aplicat pe
toată suprafaţa în doză de 1l/ ha distruge cuscuta în totalitate.

Boli specifice lucernei: Veştejirea fuzariană (fuzarium oxisporum ssp, şi Medicaginis)

se manifestă prin necrozarea ţesuturilor şi vaselor conducătoare. În combaterea acestor
boli măsurile preventive şi tehnologice sunt cele mai eficiente: alegerea terenurilor de
cultură neinfestate, folosirea la semănat a unor soiuri rezistente la atacul bolilor,
efectuarea la timp a tuturor lucrărilor de întreţinere şi recoltare.
Pătarea brună a frunzelor (Pseudopezisa medicaginis), apare primăvara prin apariţia pe
frunzele bazale a unor pete mic, gălbui- brune, punctiforme care cad ulterior, ducând la
compromiterea culturi. Făinarea lucernei (Erisiphe pisi ssp. Medicaginis) prin apariţia de
pete albicioase pe frunze, care duc la moartea acestora

Recoltarea lucernei Se recomandă ca în anul I de vegetaţie recoltarea să se efectueze

mai târziu, în intervalul cuprins între sfârşitul îmbobocirii- mijlocul fazei de
înflorire.Recoltarea din anii următori se efectuează în intervalul cuprins între sfârşitul
fazei de îmbobocire - începutul fazei de înflorire. Dacă se ia în consideraţie intervalul de
timp dintre două cosiri pentru refacerea aparatului vegetativ după tăiere, acesta variază
în limite de 30- 38 zile în anul I şi între 30-35 de zile în anii următori de folosinţă.
Ultima recoltare din fiecare an de vegetaţie se va executa cu cel puţin 30-35 zile mai
devreme de apariţia primului îngheţ, pentru a favoriza acumularea în cantităţi suficiente
de substanţe de rezervă. Ce vor asigura rezistenţa peste iarnă a plantelor de lucernă.
Folosirea culturilor de lucernă prin păşunatul direct cu animalele este mai puţin
recomandată, deoarece în perioada de creştere intensă plantele consumate pot
produce fenomenul de meteorizaţie.