MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI

CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

prof. PĂ TRAŞ CU DANIELA prof. GEORGESCU ROXANA

prof. NECULA ANDA prof. SUZANA CAMELIA ILIE
prof. POPESCU LUMINIŢ A prof. OANCEA ELENA

FINANŢAREA AFACERII
clasa a XII-a

Filiera tehnologică
Profil Servicii

Califică rile profesionale:

Tehnician în turism,
Tehnician în activită ţi economice, Tehnician în achiziţii şi contractă ri, Tehnician în
hotelă rie ,Tehnician în activitaţi de comerţ, Tehnician în gastronomie, Organizator
banqueting, Tehnician în administraţie

Editura OSCAR PRINT

BUCUREŞ TI, 2016
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naționale și Cercetă rii Ș tiințifice nr.
1561/111/23.07.07 în urma evaluă rii calitative şi este realizat în conformitate cu programa
analitică aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetă rii

Titlul: Finanţarea afacerii: (filiera tehnologică - profil Servicii, clasa a Xll-a, califică rile
profesionale Tehnician în administraţie, Tehnician în activită ţi de poştă , Tehnician în activită ţi
economice, Tehnician în achiziţii şi contractă ri, Tehnician în turism, Tehnician în hotelă rie,
Tehnician în gastronomie, Organizator banqueting, Tehnician în activită ţi de turism)
Copyright © Editura OSCAR PRINT

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii OSCAR PRINT
Reproducerea totală sau parţială a acestei lucră ri este posibilă numai cu acordul prealabil scris al
Editurii OSCAR PRINT

REFERENŢI: prof.gr.I. Albu Rodica

prof.gr.l. Avram Emanuela

Editura „OSCAR PRINT“

Bucureşti, b-dul REGINA ELISABETA nr. 71, sector 5 Tel./Fax. 021.315.48.74, 0722.308.859 E-
mail: secretariat.oscarprint@gmail.com
Comenzi la tel.: 021.315.48.74
Comenzi online: www.oscarprint.ro
Tehnoredactare computerizată : CATANĂ ELENA SIMONA
Coperta: RĂ ZVAN BĂ LAŞ A

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Româ niei

Finanţarea afacerii: (filiera tehnologică - profil Servicii, clasa a Xll-a, califică rile profesionale:
Tehnician în administraţie, Tehnician în activită ţi de poştă , Tehnician în activită ţi economice,
Tehnician în achiziţii şi contractă ri, Tehnician în turism, Tehnician în hotelă rie, Tehnician în
gastronomie, Organizator banqueting, Tehnician în activită ţi de turism)/ prof. Pă traşcu Daniela,
prof. Popescu Luminiţa, Prof. Oancea Elena, Georgescu Roxana, prof. Necula Anda, prof. Ilie
Suzana - Bucureşti: Oscar Print 2007 Bibliogr.
ISBN 978-973-668-173-8
I. Pă traşcu, Daniela IV. Popescu Luminiţa
II. Georgescu, Roxana V. Oancea Elena
III. Necula Anda VI. Ilie Suzana
658.14(075.35)

CUPRINS
Capitolul I:
Surse proprii şi stră ine în finanţarea unei afaceri... ......... 5
1.1. Identificarea tipurilor de surse de finanţare: ....................................7
1.2. Selectarea surselor proprii de finanţare ale agentului economic şi
caracteristicile acestora:.....................................................................................10
1.3. Selectarea surselor stră ine de finanţare după natură şi scadenţă : .. 23

Capitolul II
Documente şi registre obligatorii în derularea unei afaceri.................... 41
2.1. Identificarea documentelor şi registrelor obligatorii în derularea
unei afaceri:.............................................................................................................. 42

Capitolul III
Informaţiile economico-financiare din bilanţ................................................. 75
3.1. Identificarea funcţiilor bilanţului:.........................................................75
3.2. Compararea informaţiilor din bilanţ pentru perioada curentă cu
cele din perioada precedentă : .........................................................................78
3.3. Calcularea indicatorilor pe baza informaţiilor din bilanţ:.......101
Bibliografie............................................................................................................118

CAPITOLUL 1

FINANŢAREA AFACERII
SURSE PROPRII SI STRĂ INE IN FINANŢ AREA UNEI AFACERI
Unităţi de competenţă - competenţe
UC 14 Finanţarea afacerii
C1 - Determină sursele proprii şi stră ine în finanţarea unei afaceri

După parcurgerea acestui capitol, elevii vor fi capabili:

 să identifice tipurile de surse de finanţare;
 să selecteze sursele proprii de finanţare ale agentului economic;
 să selecteze sursele stră ine de finanţare după natură şi scadenţă .
 să caracterizeze sursele proprii şi împrumutate

UC 14 FINANȚAREA AFACERII

C1 DETERMINĂ SURSELE PROPRII Şl STRĂINE

ÎN FINANŢAREA UNEI AFACERI
CONTINUTURI TEMATICE ASOCIATE COMPETENȚ ELOR:
 Surse proprii şi stră ine în finanţarea unei afaceri
 identificarea tipurilor de surse de finanţare:
- proprii
- stră ine
 selectarea surselor proprii de finanţare ale agentului economic:
- capital,
- prime de capital,
-rezerve,
-rezultatul exerciţiului,
-rezultatul reportat,
 selectarea surselor stră ine de finanţare
a) după natură
 împrumuturi,
 datorii faţă de terţi,
 provizioane
b) după scadenţă
 pe termen lung (mai mare de un an),
 pe termen scurt (mai mic de un an caracteristicile surselor de finanţare proprii şi
stră ine).
 sursele proprii sunt nerambursabile şi se utilizează conform legislaţiei în vigoare
asigurâ nd finanţarea permanentă a întreprinderii
 sursele stră ine au caracter rambursabil şi sunt de regulă purtă toare de dobâ nzi,
asigurâ nd finanţarea temporară a întreprinderii.

1.1. IDENTIFICAREA TIPURILOR DE SURSE DE FINANŢARE

Finanţarea reprezintă procesul de asigurare a fondurilor bă neşti necesare desfă şură rii activită ţii
întreprinderii.
Finanţarea prezintă importanță deosebită pentru supravieţuirea şi dezvoltarea unei afaceri.
Sursele de finanţare sunt adaptate la nevoile agentului economic şi se regă sesc în cadrul
structurilor patrimoniale de pasiv sub denumirea de capitaluri.

DATORII PE TERMEN SCURT Ș I AJUSTĂ RI PRIVIND DEPRECIEREA ACTIVELOR

DATORII PE TERMEN LUNG Ş l PROVIZIOANE

CAPITALURI PROPRII, AMORTIZĂ RI

Finanţarea poate fi realizată prin surse proprii sau surse stră ine, externe (din afara
întreprinderii).

Tipuri de surse sau Avantaje : Grupa din planul de

mijloacele de finanţare ale conturi
unei afaceri:
• Sursele proprii:  menţinerea grupele
 autofinanţare independenţei şi 10 -12,28
 aport la capitalul autonomiei financiare,
 amortizare  nu se creează obligaţii
suplimentare (dobâ nzi,
garanţii);
 asigură pă strarea
capacită ţii
întreprinderii de a
contracta credite
 constituie un mijloc
sigur de acoperire a
necesită ţilor financiare.
• Sursele stră ine:  timp scurt de acces la grupele 40 - 44, 46,
 Provizioane şi resursele financiare 39, 49, 29, 15
ajustă ri pentru necesare;
deprecierea activelor.  este accesibil în orice
 Datorii faţă de terţi moment;
(pasive stabile sau  poate fi obţinut un
surse atrase temporar volum variabil de
in circuitul economic al resurse financiare, contul 519
agentului economic). funcţie de necesită ţi; grupa 16,
 Împrumuturi pe  posibilitate de negociere contul 475
termen scurt, mediu a condiţiilor de
sau lung; rambursare,
 Finanţare  pot fi finanţate activită ţi
nerambursabilă fă ră să se consume
(subvenţii resurse proprii sau să se
guvernamentale, contracteze credite;
programe de finanţare  este pă strată
nerambursabilă independenţa şi
publice sau private) autonomia financiară .
Aportul la capital al asociaţilor sau acţionarilor se realizează prin cumpă rarea de acţiuni sau
pă rţi sociale.
Autofinanţarea se realizează prin reinvestirea unei pă rţi din profitul net.
Datoriile faţă de terţi (Pasivele stabile) reprezintă atragerea în circuitul economic al agentului
economic a unor disponibilită ţi ce aparţin altor persoane fizice şi juridice pentru finanţarea
activită ţii economice:
 creditul comercial acordat de furnizorii şi clienţii firmei;
 sume corespunză toare:
 pă rţilor din profit repartizate şi nedistribuite; o impozitelor;
 rezervelor pentru plă ţi viitoare;
 acumularea de pasive de la începutul lunii pâ nă în ziua în care se fac plă ţi aferente
salariilor;
 ajustă ri privind deprecierea activelor.
Capitalurile împrumutate reprezintă sume împrumutate de agentul economic de pe piaţa de
capital în anumite condiţii (scadenţă certă , dobâ ndă fixă , valoare de rambursat cunoscută ) şi
îmbracă mai multe forme:
♦ credit obţinut de la instituţiile financiare;
♦ împrumut obligator (din emisiune de obligaţiuni);
♦ leasing.
Finanţarea reprezintă procesul de asigurare a fondurilor bă neşti necesare desfă şură rii
activită ţii întreprinderii. Este realizată prin surse proprii sau surse stră ine (din afara
întreprinderii).
FINANŢAREA
AFACERII
FONDURI
PROPRII,
ÎMPRUMUTATE
CREDITE
BANCARE
EMITERE DE ACŢ IUNI
EMITERE DE OBLIGAŢ IUNI CREDITE COMERCIALE

Concluzie:
Sursele proprii constituie cea mai sigură sursă de finanţare şi determină autonomie financiară .
Pasivele stabile (sursele atrase) nu sunt purtă toare de dobâ ndă , dar sunt nesigure ca volum şi
structură .
Apelul la sursele stră ine presupune recurgerea la îndatorare.

Dacă însumaţi capitalurile proprii şi datoriile pe termen lung obţineţi capitalurile permanente ale
agentului economic, denumite şi surse de finanţare permanente.

Aplicație:
Identificaţi sursele proprii şi împrumutate utilizate pentru finanţarea unei afaceri,
cunoscâ nd urmă toarele date din bilanţul contabil: credite bancare pe termen lung 40 000,
furnizori 5 000, provizioane 2 000, capital social 25 000, rezerve 3 000, ajustări privind
deprecierea materiilor şi materialelor 400, amortizarea imobilizărilor corporale şi
necorporale 3 000.
Rezolvare:
Surse proprii Surse împrumutate
Capital social Credite bancare pe termen lung
Rezerve Provizioane
Amortizarea Ajustări privind deprecierea
31 000 47 400

1.2 SELECTAREA SURSELOR PROPRII DE FINANŢARE ALE AGENTULUI ECONOMIC Şl

CARACTERISTICILE ACESTORA
 1.2.1. Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei, in functie de
forma juridică a entităţii.
Capitalurile proprii reprezintă sursele proprii de finanţare ale agenţilor economici formate
prin aporturile acţionarilor sau asociaţilor, dar şi prin autofinanţare, respectiv din alte surse
proprii, cum ar fi profitul obţinut. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de
capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar.
Capitalul propriu (juridic) se defineşte ca dreptul de proprietate pe care îl au asociaţii
asupra capitalului investit într-o întreprindere la data încheierii bilanţului, potrivit relaţiei:
ACTIV – DATORII = CAPITAL
Sursele (capitalurile) proprii sunt utilizate pentru finanţarea proprie a bunurilor economice,
şi au urmă toarea structură :

Structura Mod constituire ca sursa de finanţare a întreprinderii

capitalurilor
proprii
Capital  are caracter avansabil;
Individual sau  se constituie la înfiinţarea societă ţii comerciale, fiind condiţia
social existenţială a existenţei şi funcţionă rii acesteia;
Capitalul social se împarte în:
o Capital subscris nevărsat - capitalul promis/datorat de asociaţi
în momentul constituirii societă ţii;
o Capital subscris vărsat - parte din capitalul subscris care a fost
fizic pus la dispoziţia societă ţii.
 este o sursă pusă la dispoziţia agentului economic de
că tre proprietari la înfiinţare;
 poate fi majorat sau diminuat pe parcursul existenţei
societă ţii;
 reprezintă valoarea nominală a acţiunilor sau pă rţilor
sociale subscrise de acţionari sau asociaţi;

Prime de Primele de capital create ca diferenţă între:

capital  valoarea bunurilor aportate şi valoarea nominală a capitalului
social cu care au fost remunerate aceste aporturi;
 preţul de emisiune de noi acţiuni sau pă rţi sociale şi valoarea
nominală a acestora;
 valoarea nominală a obligaţiunilor corespunză toare
împrumuturilor obligatare şi valoarea acţiunilor emise potrivit
prevederilor contractuale, atunci câ nd valoarea obligaţiunilor
depă şeşte valoarea acţiunilor corespunză toare;
 diferenţă între valoarea aportului rezultat din fuziune şi valoarea
cu care a crescut capitalul social al societă ţii absorbante.
Sunt determinate de operaţiile de creştere a capitalului prin:
■ noi aporturi;
■ noi emisiuni de acţiuni;
■ la fuziunea societă ţii cu alte societă ţi;
 ■ conversia obligaţiunilor în acţiuni.

Rezerve din  reprezintă plusuri create în urma reevaluă rii activelor

reevaluare imobilizate; pot fi micşorate dacă în urma unor
reevaluă ri ulterioare valoarea activelor scade;
 sunt menţinute câ t timp bunurile la care se referă nu
au fost amortizate sau vâ ndute;
 diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi
efectuată numai în limita soldului creditor existent,
aferent imobiliză rii respective;
 rezervele din reevaluarea imobiliză rilor corporale au
caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din
reevaluare se poate efectua numai cu respectarea
prevederilor privind "Reevaluarea imobiliză rilor
corporale".
Rezerve  rezervele se constituie din profit sau din alte resurse
capitalizate de întreprindere pâ nă la o decizie
contrară (în raport cu cotele afectate prin lege sau act
constitutiv);
Rezervele pot fi:
 legale se constituie anual din profitul entită ţii, în
cotele şi limitele prevă zute de lege, şi din alte surse
prevă zute de lege; pot fi utilizate numai în condiţiile
prevă zute de lege;
 statutare sau contractuale se constituie anual din
profitul net al entită ţii, conform prevederilor din actul
constitutiv al acesteia
 alte rezerve neprevă zute de lege sau de statut pot fi
constituite facultativ pe seama profitului net pentru
acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri,
potrivit hotă râ rii adună rii generale a acţionarilor sau
asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

Rezultat  reprezintă partea de rezultat a că rui afectare

reportat financiară a fost amâ nată de Adunarea Generală a
Asociaţilor sau Acţionarilor;
 el poate fi un rezultat reportat pozitiv (profit
nerepartizat) sau negativ (pierdere neacoperită ):
 profitul figurează ca sursă proprie de finanţare
pâ nă în momentul distribuirii sale pe destinaţii
stabilite prin lege sau prin statutul întreprinderii,
societă ţii; pierderea diminuează sursele proprii de
finanţare pâ nă la acoperirea sa din rezultatul
 exerciţiului urmă tor sau din rezerve destinate în
acest sens.
Rezultatul  reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
exerciţiului corespunză toare exerciţiului financiar
 este sub formă de profit/pierdere
 la sfâ rşitul exerciţiului financiar:
 pierderea este acoperită sau reportată ;
 profitul este repartizat sau reportat.

Atâ t autofinanţarea câ t şi finanţarea prin noi aporturi sunt strâ ns legate de capitalurile
proprii ale agentului economic.

Autofinanţarea
Autofinanţarea constituie elementul în baza că ruia finanţarea stră ină este solicitată şi atrasă
de că tre agentul economic deoarece:
 furnizează indicaţii cu privire la performanţele întreprinderii
 creează capacitatea de rambursare a datoriilor
 dă o mă sură riscului pe care furnizorii de fonduri şi-l asumă
 asigură pe investitorii financiari asupra posibilită ţilor de valorificare şi rambursare a
fondurilor pe care le vor investi.
Autofinanţarea corespunde unui surplus monetar degajat de întreprindere în urma activită ţii
desfă şurate.

Autofinanţarea reprezintă ceea ce rămâne întreprinderii după ce au fost remuneraţi:

personalul, statul, creditorii şi acţionarii.
Autofinanţarea se poate determina prin două metode:

Metoda l - metoda excedentului brut de exploatare

ETAPA INDICATOR DE INDICATOR DE REZULTAT
PLECARE DEDUS
1. Vâ nză ri de mă rfuri Costul de achiziţie Marja
al mă rfurilor comercială
2.  Vâ nză ri de Producţia
produse, exerciţiului
lucră ri şi
servicii
 Produse anexe
 Producţia
stocată
Producţia de
imobiliză ri
3.  Marja  Cheltuieli cu Valoarea
comerciala materii şi adă ugată
Producţia materiale
exerciţiului  Cheltuieli cu
lucră rile şi
serviciile
primite de
la terţi
4.  Valoarea  Impozite, Excedent brut din
adă ugată taxe, exploatare
 Subvenţii de vă rsă minte
exploatare asimilate
 Cheltuieli cu
personalul
și
asigură rile
sociale
5. • Excedent brut din  Alte cheltuieli Cash flow brut
exploatare de
 Alte venituri exploatare
din exploatare  Cheltuieli
 Venituri financiare
financiare

6.  Cash flow brut  Impozit pe Cash flow net (marja

profit brută de
autofinanţare)
7. • Cash flow net  Dividende autofinanţare

Metoda a II a Metoda rezultatului net contabil

ETAPA INDICATOR DE INDICATOR DE REZULTAT

PLECARE DEDUS
1. ♦ Rezultatul net ♦ Rezultatul din Capacitatea de
contabil cesiunea autofinanţare
♦ Provizioane, elementelor de
amortizarea activ
imobiliză rilor, ♦ Reluă ri de
ajustă ri pentru provizioane şi
depreciere privind ajustă ri pentru
activitatea de depreciere
exploatare şi privind
financiară activitatea de
 exploatare şi
financiară
♦ Subvenţii de
exploatare

Aportul la capitalul propriu

Capitalul unei societă ţi poate fi modificat prin voinţa comună a asociaţilor.
Societatea are nevoie de un capital mai mare, atunci câ nd doreşte consolidarea situaţiei
financiare, sau doreşte o întă rire a credibilită ţii sale faţă de terţi sau salariaţii proprii.
Capitalul social sau individual poate fi majorat pe parcursul existenţei agentului economic
prin:
■ noi aporturi în numerar şi în natură
■ operaţiuni interne: încorporarea rezervelor, a primelor legate de capital, a rezervelor din
reevaluare, a rezultatului reportat sau rezultatului curent.
■ conversia datoriilor în acţiuni.
Motivele majoră rii capitalului social pot fi urmă toarele:
• Societatea este prosperă din punct de vedere financiar;
• Societatea se află într-un impas financiar.
În ambele situaţii se doreşte atragerea de lichidită ţii, dar fă ră a apela la credite bancare,
atră gâ nd astfel noi asociaţi.
A) Majorarea capitalului social prin noi aporturi în numerar şi în natură

Prin această modalitate de majorare a capitalului, societatea urmă reşte să obţină anumite
bunuri corporale sau disponibilită ţi bă neşti necesare desfă şură rii sau extinderii activită ţii sale.
Recurgâ nd la majorare, societatea este scutită de un efort financiar imediat sau care depă şeşte
posibilită ţile sale financiare.
Scopul creşterii capitalului social prin noi aporturi este:
■ atragerea de noi resurse în vederea finanţă rii operaţiilor de investiţii;
■ consolidarea situaţiei financiare.
Creşterea capitalului pe această cale se realizează prin:
■ emisiunea de acţiuni noi pentru aport în numerar şi aport în natură , la aceeaşi valoare
nominal cu a vechilor acţiuni, dar la un preţ de emisiune cuprins între valoarea nominală şi
valoarea matematică contabilă ;
■ prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente; acest ultim procedeu poate fi aplicat
numai cu acordul tuturor acţionarilor.
Emisiunea noilor acţiuni la un preţ mai mic decâ t valoarea matematică contabilă determină o
depreciere a vechilor acţiuni. Din acest motiv, vechii acţionari trebuie protejaţi prin
distribuirea unor drepturi de subscriere (DS-uri) - titluri de valoare care intră în paritate cu
vechile acţiuni. Fiecare potenţial cumpă ră tor trebuie să indemnizeze cu valoarea DS-ului un
numă r de acţiuni vechi egal cu raportul de paritate pentru a obţine o acţiune nouă .
Raportul de paritate = Acţiuni noi / Acţiuni vechi.
D.S. se calculează ca diferenţă între valoarea contabilă veche şi valoare contabilă nouă .

D.S. = Valoare contabilă veche - Valoare contabilă nouă

 Teoretic un DS este egal cu pierderea de valoare înregistrată de o acţiune veche. În realitate
DS - urile sunt titluri negociabile, unele cotate la bursă şi, ca urmare, valoarea lor este mai mare
sau mai mică decâ t pierderea înregistrată de acţiuni.

Exemplu
FE.......................... cu un capital social de 120.000 lei, format din 20.000 acţiuni a 6 lei valoare
nominală , emite 10.000 de acţiuni noi, pentru remunerarea unui aport în numerar la un preţ de
emisiune de 6,5 lei. Valoarea matematică contabilă a acţiunilor înainte de creşterea capitalului
social era de 7 lei.
Să se calculeze valoarea contabilă a acţiunilor după majorarea capitalului şi valoarea unui DS.

Rezolvare:
Acţiuni Numă r Valoare Valoare Valoare contabilă matematică a
unitară totală acţiunilor dupa creştere
vechi 20000 7.0 140000 205000/30000=6.8
noi 10000 6.5 65000 Valoare teoretică a unui DS
după 30000 6.8 205000 DS = 7 - 6.8 = 0.2 lei
creştere

Din datele prezentate mai sus rezultă o pierdere de valoare de 0.2 lei/ acţiune.
Ca urmare, un acţionar care deţine înainte de creşterea capitalului o acţiune cu o valoare
matematică contabilă de 7 lei, va deţine după emisiune aceeaşi acţiune, dar la o valoare de 6.8 lei.
Pentru a-i asigura protecţia, ţinâ nd seama de paritatea între acţiunile noi şi cele vechi, care
este de 1 la 2 (10000/20000), societatea trebuie să -i distribuie vechiului acţionar 2 DS-uri pentru
fiecare acţiune.
Astfel încâ t:
■ valoarea unei acţiuni va fi formată din preţul de emisiune de 6,5 lei plus două DS-uri de 0,2
lei/acţiune,
■ noul acţionar, pentru a putea cumpă ra o acţiune la preţul de emisiune de 6,5 lei numai dacă a
cumpă rat de la vechii acţionari 2 DS-uri a 0,2 lei fiecare.
B) Majorarea capitalului social prin operaţiuni interne
Creşterea capitalului social prin operaţiuni interne se realizează prin încorporarea în
capitalul social a celorlalte structuri ale capitalurilor proprii:
- rezerve (cu excepţia celor legale);
- prime legate de capital;
- rezultat reportat;
- profit şi pierdere;
- rezerve din reevaluare.
Scopul acestei modalită ţi de creştere este stabilizarea resurselor deja existente în
întreprindere (stabilitatea capitalului social fiind mai mare decâ t aceea a rezervelor şi a
profitului, care pot fi oricâ nd distribuite acţionarilor sub formă de dividende).
Forma în care se realizează creşterea de capital este:
■ emisiunea de acţiuni noi şi distribuirea lor în mod gratuit vechilor acţionari proporţional cu
numă rul acţiunilor deţinute;
■ mă rirea valorii nominale a acţiunilor existente.
Dacă este majorat capitalul social prin operaţiuni interne, această operaţie implică emisiunea
şi distribuirea în mod gratuit de acţiuni sau mă rirea valorii nominale a acţiunilor vechi. Astfel,
are loc o depreciere a vechilor acţiuni şi, pentru protejarea vechilor acţionari, se distribuie
titluri de valoare negociabile, DA - uri ( drepturi de atribuire).
Mecanismul de calcul şi funcţionare al DA -urilor este similar cu cel al DS -urilor.
Valoarea pentru un drept de atribuire este o valoare teoretică , deoarece este cotat ală turi de
alte titluri pe piaţa financiară . Fiind vâ ndut sau cumpă rat, are o valoare bursieră .

Exemplu:
FE..............cu un capital social de 170.000 lei, format din 34.000 acţiuni a 5 lei valoare
nominală , decide încorporarea în capital a primelor de emisiune în valoare de 4.000 lei, a
primelor de aport în valoare de 8000 lei. Acţiunea, înainte de creştere, avea o valoare contabilă
de 5,94 lei. Numă rul acţiunilor emise pentru a fi distribuite gratuit acţionarilor este de 2.400
titluri.
Rezolvare:
Încorporarea primelor în capital se face la nivelul valorii nominale a acţiunilor gratuite.
În urma creşterii capitalului social prin emisiunea şi distribuirea în mod gratuit de acţiuni sau
prin mă rirea valorii nominale a vechilor acţiuni are loc o depreciere a vechilor acţiuni. Ca urmare,
şi în acest caz se pune problema asigură rii protecţiei acţionarilor prin distribuirea unor DA - uri
( drepturi de atribuire). Aceste drepturi pot fi negociate.

Acţiuni Numă r Valoare Valoare Valoarea acţiunilor după

unitară totală creştere
Vechi 34000 5.94 202000 202000/36400 = 5,54
Noi 2400 Valoarea teoretică a unui DS
După 36400 5.54 202000 DA = 5,94 - 5,55 = 0,4
creştere

Rezultă o reducere de valoare de 0,4 lei care poate fi acoperită prin distribuirea drepturilor
de atribuire (DA). Ţ inâ nd seama de paritatea dintre acţiunile vechi şi cele noi de 2.400/34.000 =
1/7 rezultă că pentru fiecare 7 acţiuni vechi societatea trebuie să distribuie o acţiune nouă .

C) Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor

Creşterea capitalului prin conversia datoriilor implică transferul la capitalurile proprii a
unei sume care figura anterior în conturile de datorii, fă ră a modifica mă rimea globală a
surselor de finanţare. Totodată obligatarii trebuie să -şi dorească să devină acţionari, iar acţiunile
emise trebuie să aibă o valoare apropiată de cea a obligaţiunilor. Diferenţa dintre valoarea
nominală totală a obligaţiunilor şi cea a acţiunilor noi emise se va înregistra în contabilitate la
prima de emisiune.
Scopul acestei operaţii este diminuarea datoriilor fă ră a se apela la trezorerie, reconstituirea
capacită ţii de îndatorare şi a capacită ţii de finanţare.
Forma în care se realizează creşterea de capital este emisiunea de acţiuni noi şi distribuirea
lor în mod gratuit deţină torilor de obligaţiuni convertibile; diferenţa dintre valoarea
obligaţiunilor şi cea a acţiunilor se înregistrează la prime de capital.
 Exemplu:
FE.........cu un capital social de 170.000 lei, format din 34.000 acţiuni a 5 lei valoare nominală ,
decide conversia a 1 000 obligaţiuni cu valoare nominală de 5 lei în 1 000 acţiuni, preţul de
rambursare al unei obligaţiuni fiind de 6 lei.
Să se calculeze valoarea totală a capitalului social după conversia obligaţiunilor în acţiuni şi
prima de conversie

Rezolvare:
Acţiuni Numă r Valoare Valoare
unitară totală
Vechi 34000 5 170000
Noi 1000 5 5000
După 35000 5 175000 Prima de conversie 1000x6-
creştere 1000x5=1000

1.2.2 Evaluarea capitalului social

Evaluarea capitalului presupune evaluarea curentă a titlurilor prin care acesta se identifică :
pă rţi sociale sau acţiuni.
Acţiunea reprezintă un titlu de valoare negociabil, ce conferă posesorului să u calitatea de
proprietar asupra unei pă rţi din societate, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această
calitate (dreptul de a obţine dividende sau obligaţia de a participa la luarea deciziilor în
activitatea societă ţii).
Acţiunea este o fracţiune de capital ce conferă deţină torului titlul de proprietar.
În funcţie de tipul societă ţii comerciale, se stabileşte limita minimă legală a capitalului social.

a) Societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.)

Capitalul social este împă rţit în pă rţi sociale egale ca valoare. Valoarea minimă a capitalului social
este de 200 lei.
Valoarea minimă a unei pă rţi sociale este de 10 lei.
b) Societăţile pe acţiuni (S.A.)
Valoarea minimă a capitalului social este 90.000 lei, dar nu mai puţin de 25.000 EURO, iar
valoarea minimă a unei acţiuni este de 0,1 lei / titlu.
Capitalul social este compus din acţiuni egale ca valoare.

Ştiaţi că practică contabilă a stabilit mai multe modalită ţi de evaluare a titlurilor: valoarea
nominală ; valoarea de piaţă ; valoarea de rentabilitate; valoarea patrimonială (de activ net)...?
Valoarea nominală reprezintă valoarea înscrisă pe acţiune.

V.N. = Capital social / Număr de acţiuni.

La constituirea societă ţilor, pă rţilor sociale şi acţiunilor li se atribuie valoarea nominală care este
specificată şi în actul constitutiv.

Capital social = număr acţiuni/părţi sociale x valoarea nominală

Pentru evaluarea acţiunilor (titluri negociabile), valoarea nominală are, de regulă , o

importanţă redusă . Începâ nd cu primele operaţii generatoare de rezultat, valorile reale sunt
diferite de valoarea nominală . în toate situaţiile câ nd acţiunile sunt plasate la un preţ mai mare
decâ t valoarea nominală diferenţele sunt înregistrate sub forma primelor de capital.
Valoarea de emisiune - reprezintă valoarea de piaţă la care se vâ nd acţiunile emise de că tre
întreprindere.
Valoarea de piaţă - este preţul pe care investitorul este dispus să -l plă tească pentru o
acţiune pe piaţa liberă . Valoarea de piaţă este stabilită prin negociere la bursa de valori, pe baza
raportului dintre cerere şi ofertă , raport numit cotaţie.
Valori patrimoniale (de activ net) exprimă valoarea (V) ce ar trebui să revină asociaţilor,
dacă aceştia ar partaja elementele de activ existente în societate, după plata datoriilor. Valorile
patrimoniale sunt: valoarea matematică contabilă şi valoarea de lichidare a titlurilor.
Valoarea matematică contabilă reprezintă valoarea de protecţie a acţionarilor vechi faţă de
noii acţionari şi se calculează raportâ nd capitalurile proprii la numă rul de titluri.

V.C. - Capitaluri proprii / Număr de acţiuni

Valoarea de lichidare a titlurilor este valoarea care rezultă din vâ nzarea forţată a
întreprinderii într-un interval limitat.
Valoarea matematică contabilă se compară cu:
♦ valoarea nominală a titlurilor, rezultâ nd gradul de capitalizare a rezultatelor pe parcursul
activită ţii întreprinderii,
♦ valoarea de piaţa a titlurilor, rezultâ nd aprecierea de câ tre investitori a performanţelor
înregistrate de întreprindere.

1.2.3 Amortizarea
Antrenarea imobiliză rilor corporale în procesele economice desfă şurate în cadrul
întreprinderilor duce la deprecierea acestora:
• ireversibilă (amortizare) şi reversibilă (ajustă ri privind deprecierea).
Amortizarea:
• exprimă reducerea de valoare privind activele imobilizate ca rezultat al folosirii sau
nefolosirii acestora;
• se constituie pe seama cheltuielilor, care se mă resc in mod corespunză tor.
Din punct de vedere financiar, amortizarea este o sursă de autofinanţare a capitalului
imobilizat care se constituie, chiar şi în cazul în care întreprinderea nu realizează profit, prin
prelevarea asupra rezultatului. Amortizarea este deci o componentă esenţială a capacită ţii de
autofinanţare (CAF).
 În Româ nia sunt permise urmă toarele metode de calcul a amortiză rii: liniară , accelerată ,
degresivă , proporţională cu volumul activită ţii desfă şurate.

1.3. SELECTAREA SURSELOR STRĂINE DE FINANŢARE

Sursele stră ine de finanţare sunt datorii pe termen scurt (mai puţin de un an), mediu (durata
de finanţare este de pâ nă la 5 ani) şi lung (mai mare de 5 ani) ce îmbracă forma resurselor
furnizate de terţe persoane în raport cu subiectul de drept.
Sursele stră ine pot fi grupate în:
 Datorii faţă de terţi (pasive stabile sau surse atrase temporar în circuitul economic al
agentului economic);
 Provizioane şi ajustă ri privind deprecierea activelor;
 Surse împrumutate pe termen scurt;
 Surse împrumutate pe termen mediu sau lung.

1.3.1 Datorii faţă de terţi (pasivele stabile)

♦ Rezultă din relaţiile contractuale ale societă ţii cu terţii sau cu statul.
♦ Sunt surse gratuite atrase temporar pentru finanţarea activită ţii de exploatare.
♦ Provin din decalajul favorabil de plă ţi mai mare decâ t decalajul nefavorabil de încasă ri
♦ Sunt luate în calcul la valoarea cea mai mică din perioada de timp analizată ;
♦ În mă rime efectivă , acestea se evaluează la nivelul soldurilor datoriilor de exploatare din
bilanţ, care se regă sesc în planul de conturi la clasa 4 - conturile de datorii pe termen scurt.
♦ Ca mă rimi previzionate se estimează după două metode:
  Analitică - pentru determinarea pasivelor stabile 1;
 Sintetică - pentru determinarea pasivelor stabile 2.
♦ Mă rimea totală a pasivelor stabile previzionate se determină prin însumarea pasivelor
stabile-1 cu pasivele stabile-2

Metoda analitică
• Se foloseşte pentru estimarea surselor atrase din datorii cu termene fixe de plată şi cu solduri
crescă toare pâ nă în momentul plă ţii acestora (salarii, energie, contribuţii la asigură rile sociale,
TVA, impozit pe profit), denumite pasive stabile 1.
•Etapele parcurse pentru determinarea acestor pasive:
 Alegerea trimestrului cu activitate minimă şi determinarea cheltuielilor aferente activită ţii
desfă şurate, potrivit formulei:
Cheltuieli totale estimate pe an x (volum producţie trimestru/volum producţie totală )
 Determinarea datoriei zilnice;
| - Cheltuieli total trimestru/nr. zile
 Determinarea soldului la începutul unei luni din trimestrul ales;
Datoria zilnică x nr. zile din luna precedentă calculate pâ nă la plata care se va efectua în luna
curentă
 Calculul soldurilor din fiecare zi a lunii luate în calcul;
Sold iniţial + datoria zilnică *nr. zile calculate pâ nă la plata care se va efectua în luna curentă
 Însumarea soldurilor din fiecare zi;
Însumarea soldurilor zilnice ale tuturor datoriilor
 Alegerea soldului zilnic total cel mai mic din luna luată în calcul.

Exemplu:
Producţia Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III T
totală r
i
m
e
s
t
r
u
l
I
V
 Volum % Volum % Volum ' % Volum %
10000 2000 20% 3000 30% 1500 15% 3500 35%
Pasivele stabile analizate sunt:
Cheltui
ala
anuală
planific
ată
Energi Term Salarii Term CAS Term Impozit Terme TVA Termen de plată
e en de en de en de pe n de
plată plată plată profit plată
3200 La 30 6400 La 10 2000 La 25 2200 La 25 9600 La 25 ale lunii
ale ale ale ale urmă toare
lunii lunii lunii lunii trimestrului
urmă t
oar
e
trimes
trul
ui

Cerinţă:
Să se calculeze nivelul pasivelor stabile 1
Rezolvare:
1. se identifică trimestrul cu cea mai mică activitate: trimestrul III
2. se determină cheltuiala pe trimestru = cheltuiala pe an*15%
3. se determină cheltuiala pe zi = cheltuiala pe trimestru/90
4. se determină soldul iniţial al lunii iulie = cheltuiala pe zi * nr. zile din luna
precedentă

Indicator pas
ive
sta
bile
Energie Salarii CAS Impozit TVA Total
pe profit
Cheltuiala pe 480 960 300 330 1440
trimestru
Cheltuiala pe zi 5.3 10.7 3.3 3.7 16

Sold iniţial 0.0 224.0 20.0 238.3 1040

luna analizată
5. Se însumează soldurile din fiecare zi = sold iniţial luna + cheltuieli pe zi
* nr. Zile pâ nă la plata in luna
Ziua Energie Salarii CAS Impozit pe TVA total
profit
1. 5.33 234.66 23.33 241.99 1059 1564.31
2. 10.66 245.32 26.66 245.65 1075 1603.29
9. 47.97 319.94 49.97 271.27 1187 1876.15
10. 53.3 10.6 53.3 274.93 1203 1595.13
11. 58.63 21.26 56.63 278.59 1219 1634.11
23. 122.59 149.18 96.59 322.51 1411 2101.87
24. 127.92 159.84 99.92 326.17 1427 2140.85

26 138.58 181.16 6.58 3.49 I16 345.81

29 154.57 213.14 16.57 14.47 64 462.75

30 -0,1 223.8 19.9 18.13 80 341.73

6. Se alege soldul total zilnic cel mai mic = 306,83 lei

Metoda sintetică
1. Se foloseşte pentru previzionarea surselor atrase din celelalte decalaje de plă ţi ale
întreprinderii, care nu au termene fixe de plată şi care au sold variabil pe parcursul unei luni,
denumite pasive stabile 2;
2. Dimensionarea pasivelor stabile se realizează în funcţie de:
♦ nivelul zilnic al datoriei = nivelul trimestrial total al acestor datorii/90
♦ durata medie a decalajului de plă ţi;

Aprovizionă ri trimestriale
totale
pasive stabile 2 = 90 -----------x durata medie a
— decalajelor

Exemplu de determinare a pasivelor stabile 2

Se cunosc urmă toarele date cu privire la aprovizionă rile totale planificate pentru un trimestru
si durata medie a decalajului de plă ţi
| Trimestru Aprovizionă ri Durata medie de întâ rziere a plă ţii
trimestriale
I 40000 3
II 45000 3
III 50000 3
IV 55000 3
Se cere: determinarea pasivelor stabile 2 şi a pasivelor stabile totale pentru fiecare trimestru.
Trimestr Aprovizionă r Durata Pasive Pasive Total pasive stabile
u i medie stabile 2 stabile 1
trimestriale
I 40000 3 1333.33 306.83 1640.16
II 45000 3 1500.00 306.83 1806.83
III 50000 3 1666.67 306.83 1973.50
IV 55000 3 1833.33 306.83 2140.16

1.3.2 Surse de finanţare împrumutate

În completarea surselor proprii şi atrase, întreprinderea apelează la sursele împrumutate. în
funcţie de perioada de timp şi de natura utiliză rilor pentru care s-a identificat nevoia de surse
stră ine, acestea pot fi împrumutate pe termen scurt sau lung.
1.3.2.1 Surse împrumutate pe termen scurt
Pentru acoperirea nevoilor temporare de surse de finanţare întreprinderea apelează la
credite bancare de trezorerie sau de scont.
Determinarea creditelor de trezorerie se face conform planului de trezorerie întocmit la
începutul fiecă rui trimestru.

Nr. Explicaţii Tr. I Tr. II Tr. III Tr. IV

crt.
1. Stocuri, cheltuieli şi alte active
2. Cheltuieli pentru realizarea
producţiei (plă ţi)
I TOTAL STOCURI Ş l CHELTUIELI
(1+2)
3. Fond de rulment
4. Surse atrase (pasive stabile)
5. Încasă ri din vâ nzarea
producţiei
6. Credite de trezorerie în sold
II TOTAL RESURSE Ş l ÎNCASĂ RI
(3+4+5+6)
7. Deficit de trezorerie (I - II)
8. Excedent de trezorerie (II -1)
Deficitul de trezorerie reprezintă nivelul noilor credite pe care agentul economic le va solicita
în trimestrul respectiv.
Excedentul de trezorerie reprezintă volumul creditelor ce urmează a se rambursa în trimestrul
urmă tor.
Nivelul creditelor de trezorerie pentru un trimestru se determină potrivit formulei:
Credite de = soldul iniţial + deficit de excedent de
trezorerie al trimestrului trezorerie trezorerie
(soldul final al
trimestrului
precedent)

Exemplu:
Nr crt Explicaţii Trl Tril Tr III Tr IV
1. Stocuri, cheltuieli şi alte 30500 32000 33000 34000
active
2. Cheltuieli pentru realizarea 43600 45000 46000 47000
producţiei (plă ţi)
I TOTAL STOCURI Ş l 74100 77000 79000 81000
CHELTUIELI (1+2)
3. Fond de rulment 12540 12540 12540 12540
4. Surse atrase (pasive 2000 2050 2100 2150
stabile)
5. încasă ri din vâ nzarea 49000 55000 52000 53000
producţiei
6. Credite de trezorerie în 4260 10560 7410 12360
sold
II TOTAL RESURSE Ş l 67800 80150 74050 80050
ÎNCASĂ RI (3+4+5+6)
7. Deficit de trezorerie (I - II) 6300 4950 950
8. Excedent de trezorerie (II - 3150
I)
Creditul de trezorerie este purtă tor de dobâ ndă , care se calculează potrivit relaţiei:
Dobâ ndă = credit x procent x perioada de simplă dobâ ndă creditare
Perioada de rambursare a creditului este mai mică de un an, fapt care implică identificarea
perioadei pentru care se calculează dobâ ndă (perioadă de creditare).
Perioada = -- nr. luni acordare credit

de creditare 12
Exemplu:
Societatea primeşte un credit în sumă de 6000 lei, pe o perioadă de 3 luni, pentru care se
percepe dobâ ndă simplă de 12% pe an. Creditul urmează să fie restituit în tranşe egale lunare.
Se cere determinarea anuită ţii şi componenţa acesteia.

Rezolvare:
Perioada credit dobâ ndă sumă rată anuitate
iniţial dobâ ndă
1 6000 12% 180 2000 2180
2 4000 12% 120 2000 2120
3 2000 12% 60 2000 2060
total 5000 360 6360

1.3.3 Surse împrumutate pe termen lung

Cele mai mari solicită ri de fonduri din afara agentului economic sunt generate de activită ţile
de investiţii. Pentru acoperirea nevoilor de resurse pe termen lung firmele se adresează :
• Sistemului bancar, în vederea obţinerii creditelor pe termen mediu şi lung;
• Pieţei de capital, prin vâ nzarea de obligaţiuni.

Sursele împrumutate pe termen lung se regă sesc în conţinutul capitalurilor permanente ale
întreprinderii şi sunt apelate în limita capacită ţii de îndatorare a societă ţii comerciale.

1.3.3.1. Provizioane

Provizioanele reprezintă datorii cu exigibilitate incertă din punct de vedere al termenului de

plată sau al sumei aferente.
Constituirea lor pe cheltuiala societă ţii este determinată de aplicarea principiului prudenţei şi
determină o diminuare a rezultatului exerciţiului.
Au rolul de a acoperi cheltuieli şi riscuri al că ror obiect este determinat, dar a că ror mă rime
sau dată de producere nu sunt cunoscute cu exactitate.
Dacă se produce riscul pentru care a fost constituit, provizionul va fi utilizat. Dacă riscul nu se
produce, provizionul este anulat. în oricare dintre situaţii provizionul se va regă si în rezultatul
exerciţiului.
Valoarea recunoscută în bilanţ a unui provizion, este estimată pe baza raţionamentului
managerului, prin ponderarea rezultatelor posibile cu probabilitatea de realizare a fiecă ruia.

Exemplu:
SC FE..............livrează produse pentru care oferă garanţie timp de trei ani.
Costurile reparaţiilor, sunt estimate astfel:

I Tip reparaţie Costuri Probabilitate de

înregistrare
Reparaţii minore 5000 10%
Reparaţii majore 20000 5%
Se cere estimarea provizionului.

Rezolvare:
Valoarea estimată a provizionului pentru garanţii acordate clienţilor este: |10%x5,000 +
5%x20,000 = 1,500 lei

1.3.3.2 Creditele bancare pe termen mediu şi lung

 Creditele bancare pe termen lung se contractează de la bă nci, pe o perioadă mai mare de un
an şi sunt purtă toare de dobâ nzi. Dobânda este numită preţul creditului. Dobâ nda se calculează
aplicâ nd procentul dedobâ ndă prevă zut în contract la capitalul împrumutat şi se numeşte
dobâ ndă simplă .
Pentru rambursarea creditului, prin contractul de creditare este stabilită acordarea unei
perioade de graţie în favoarea debitorului (pentru un numă r de ani acesta nu va rambursa credite
şi nu va vă rsa dobâ nzi). În această situaţie se calculează dobânda compusă, determinată prin
adă ugarea dobâ nzii neplă tite la capitalul împrumutat, generâ nd ea însă şi dobâ ndă .

Partea din creditul primit care trebuie rambursat potrivit graficului de rambursare prevă zut
în contract, poartă denumirea de rată . Suma care trebuie achitată bă ncii, compusă din rată şi
dobâ ndă , poartă denumirea de anuitate.
Dobâ ndă = credit x procent x perioada de simplă dobâ ndă creditare

Dobâ ndă = capital final (Cf) - capital împrumutat iniţial (C)

Compusă :

Cf=C(l+D%)n n- reprezintă perioada pentru care se calculează dobâ nda compusă

Exemplu:
Societatea primeşte un credit în sumă de 5000 lei, pe o perioadă de 2 ani, pentru care se
percepe dobâ ndă simplă de 5%. Creditul urmează să fie restituit în tranşe egale anuale.
Se cere determinarea sumei care trebuie plă tită la sfâ rşitul fiecă rei luni şi componenţa
acesteia.

Rezolvare:
Perioada credit dobâ ndă sumă rată anuitate
iniţial dobâ ndă
1 5000 5% 250 2500 2750
2 2500 5% 125 2500 2625
total 5000 375 5375

Exemplu:
Societatea primeşte un credit în sumă de 5000 lei pe termen de 5 ani, dobâ ndă 5% cu o
perioada de graţie de 3 ani. Creditul urmează să fie achitat în tranşe egale în ultimii doi ani. Se
cere determinarea anuită ţii şi componenţa acesteia.

Rezolvare:
Perioada credit dobâ ndă sumă rată capital anuitate
 iniţial dobâ ndă final
1 5000 5%
2 5%
3 5% 788 5788
4 5788 5% 289 2894 3183
5 2894 5% 145 2894 3039
total 5000 1222 6222

1.3.3.2 Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni

Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni, sunt denumite şi împrumuturi obligatare.
Obligaţiunile sunt titluri de valoare negociabile, titluri de credit pe baza că rora întreprinderea
împrumută sume pe piaţa de capital; dovedesc calitatea deţină torului de creditor al societă ţii şi îi
dau dreptul de a încasa o dobâ ndă fixă .
Emitentul obligaţiunilor se obligă să ră scumpere la scadenţă obligaţiunile. Dobâ nda se
calculează în funcţie de rata anuală a dobâ nzii şi de valoarea nominală , indiferent de preţul de
emisiune sau de ră scumpă rare.
Exemplu:
FE........emite la data de 1.01.N 1000 obligaţiuni, cu o dobâ ndă de 10%, valoarea nominală 20 lei,
preţul de emisiune 19 lei, durata de rambursare 5 ani.

Rezolvare:
Cxr
A---------------- A-anuitatea de rambursat
1-(1 + r)'n
D=Cxr C-împrumutul rambursat la valoarea
actuală
r - rata dobâ nzii
n - durata împrumutului
20x1000 x 10%
A--------------------- — - 5276
1-(1+10%)'5
D = 20.000x 10% = 2.000

perioada împrumut dobâ nda rata anuitate

1 20000 2000 3276 5276
2 16724.05 1672 3604 5276
3 13120.51 1312 3964 5276
4 9156.607 916 4360 5276
5 4796.318 480 4796 5276
total 6380 20000 26380
Tipuri de surse sau Caracteristici:
mijloacele de finanţare ale
unei afaceri:
• Sursele proprii:  sunt nerambursabile
 se utilizează potrivit legislaţiei în vigoare
 asigură finanţarea permanentă a
agentului economic
• Sursele stră ine:  sunt surse diferite de capital
 se obţin prin decalarea plă ţilor în raport
cu încasă rile, decalaj în favoarea plă ţilor
 asigură finanţarea temporară a agentului
economic și au caracter rambursabil;
 sunt surse purtă toare de dobâ ndă ;
 asigură finanţarea temporară al agentului
economic: pe termen scurt, mediu sau
lung ;

Recapitulare:
Surse proprii de
finanţare ale
agentului
economic
Datorii faţă de terţi (pasive stabile)
Surse -----
împrumutate 1

Credite bancare pe termen scurt

Provizioane
Credite bancare pe termen lung
Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

Evaluare orală

Verificaţi-vă cunoştinţele!

1. Definiţi noţiunea de “Finanţare”.

2. Enumeraţi sursele de finanţare.
3. Prezentaţi elementele din structura capitalurilor proprii.
4. Enumeraţi modalită ţile de creştere a capitalului social.

Test de evaluare a cunoştinţelor

1. Apreciaţi cu Adevărat (A) sau Fals (F) următoarele afirmaţii:

a) Finanţarea reprezintă procesul de asigurare a fondurilor bă neşti necesare desfă şură rii
activită ţii întreprinderii.
b) Pasivele stabile (Sursele atrase) sunt purtă toare de dobâ ndă , dar sunt nesigure.
c) Dacă însumaţi capitalurile proprii şi datoriile pe termen lung obţineţi capitalurile
permanente ale agentului economic, denumite şi surse de finanţare permanente.
d) Rezultatul reportat reprezintă profit nerepartizat sau pierdere ră masă neacoperită din
exerciţii financiare precedente.
e) Autofinanţarea corespunde unui surplus monetar degajat de întreprindere în urma
activită ţii desfă şurate.
2. Asociaţi elementele din structura capitalurilor proprii din coloana A cu modul de
constituire din coloana B, formând perechi între cifrele din prima coloană şi literele din a
doua coloană:

A. Capitaluri proprii B. Mod de constituire

1. Capital individual sau social
2. Rezultat reportat
a. Reprezintă profit nerepartizat sau pierdere
ră masă neacoperită din exerciţii financiare
precedente
b. Este o sursă pusă la dispoziţia agentului
economic de că tre proprietari la înfiinţare

3. Rezultatul exerciţiului c. Reprezintă plusuri create în urma reevaluă rii

 activelor imobilizate; pot fi micşorate dacă în urma
unor reevaluă ri ulterioare valoarea activelor
scade.

4. Rezerve din reevaluare d. Reprezintă diferenţa dintre veniturile şi

cheltuielile corespunză toare exerciţiului financiar

5. Rezerve e. Reprezintă profit net sau brut (în raport cu

cotele afectate prin lege sau act constitutiv), alte
resurse capitalizate de întreprindere pâ nă la o
decizie contrară .
1. Prezentaţi avantajele autofinanţării.

4. În afirmaţiile de mai jos, completaţi spaţiile libere cu cuvinte potrivite:

a) Scopul creşterii capitalului social prin noi aporturi este:
■ ...........(1)....... de noi resurse in vederea finanţă rii operaţiilor de
investiţii;
■ consolidarea situaţiei ....(2)..
b) Autofinanţarea se realizează prin reinvestirea unei pă rţi din ...(3) net.
5. Societatea comercială “ ALFA ” S.A., cu un capital social de 40.000 lei, format din 10.000
acţiuni, 4 lei valoare nominală , rezerve 8 000 lei, emite 1 000 de acţiuni noi, pentru remunerarea
unui aport în numerar, preţ de emisiune de 5 lei. Determinaţi valoarea capitalurilor proprii
înainte şi după majorare, stabiliţi valoarea dreptului preferenţial de subscripţie.

Dicţionar:
Autofinanţare = Partea din capacitatea de autofinanţare ră masă unită ţii economice după
distribuirea dividendelor.
Capacitate de autofinanţare =Indicator care reflectă potenţialul financiar al unită ţii economice
de a remunera capitalurile proprii si autofinanţa politica de investiţii.
Capital permanent = Include capitalul propriu şi datoriile pe termen mediu, lung.
Capital propriu = Include capitalul social, primele de capital, rezervele, rezervele din reevaluare,
rezultatul exerciţiului, rezultatul reportat.
Cash flow (flux de numerar) = Diferenţa dintre încasă rile şi plă ţile curente ale unită ţii, pe o
perioadă de timp.
Finanţare nerambursabilă = Suma acordată cu titlu nerambursabil în scopul desfă şură rii
anumitor activită ţi din cadrul unui proiect acceptat de finanţator.
Fond de rulment = Volumul activelor circulante (disponibilită ţi bă neşti, stocuri, creanţe) ale
unită ţii economice din care s-au scă zut pasivele curente ale acesteia (obligaţiile pe termen scurt -
furnizori, impozite, salarii etc.).
Fond de rulment străin = Surse atrase de la parteneri (plă ţi în avans) sau împrumutate de la
bă nci.
Leasing = Operaţiunea prin care locatorul/finanţatorul transmite utilizatorului, pentru o
perioadă determinată , dreptul de folosinţă asupra unui bun al că rui proprietar este (locatorul);
dreptul de folosinţă asupra bunului se transmite la solicitarea utilizatorului, contra unei plă ţi
periodice, denumită rată de leasing. La sfâ rşitul perioadei de leasing, locatorul/finanţatorul se
obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpă ra bunul, de a prelungi
contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.
Valoarea nominală = valoarea indicată pe obligaţiuni.
Preţul de emisiune = valoarea la care obligaţiunea este emisă şi care este adesea inferioară
valorii nominale.
Preţul de rambursare = reprezintă valoarea la care trebuie ră scumpă rată la scadenţă
obligaţiunea.
Prima de emisiune = reprezintă diferenţa dintre valoarea nominală şi preţul de emisiune.
Prima de rambursare = reprezintă diferenţa dintre preţul de rambursare şi valoarea nominală .

SARCINI DE LUCRU:
Activitatea 1
Lucru individual
Fişă de lucru

Completaţi urmă torul tabel cu sursele de finanţare, bifaţi în coloanele date felul surselor:
Nr. crt. Surse do finanţare Surse Surse
proprii Stră ine
1
2
3
4
5
Timp de lucru: 10 minute
Evaluare
Pentru evaluare schimbaţi fişa de lucru cu cea a colegului de bancă .

Activitatea 2
Lucru individual

Completaţi urmă torul tabel după modelul dat:

Tipuri de surse sau mijloacele Caracteristici: Grupa din planul
de finanţare ale unei afaceri: de conturi

Timp de lucru: 20 minute

Evaluare
Folosiţi exemplele din manual pentru autoevaluare
Activitatea 3
Lucru în echipă
Fişă de lucru

Completaţi urmă torul tabel după modelul dat:

Structura capitalurilor proprii Mod de constituire ca sursă de
finanţare a întreprinderii

Timp de lucru: 20 minute

Evaluare
Folosiţi exemplele din manual pentru autoevaluare.

Activitatea
Lucru individual
Fişă de lucru
Determinaţi valoarea surselor proprii şi stră ine pentru finanţarea unei afaceri, cunoscâ nd
urmă toarele date din bilanţul contabil: credite bancare pe termen lung 80.000, furnizori 10.000,
provizioane 2000, capital social 25.000, rezerve 3.000, ajustă ri privind deprecierea materiilor şi
materialelor 400, amortizarea imobiliză rilor corporale şi necorporale 3000.
Timp de lucru: 10 minute

Evaluare
Pentru evaluare schimbaţi fişa de lucru cu cea a colegului de bancă .

CAPITOLUL 2
FINANŢAREA AFACERII
Documente şi registre obligatorii în derularea unei afaceri

Unită ţi de competenţă - competenţe

UC -14 Finanţarea afacerii

C2 - Utilizează documentele şi registrele obligatorii în derularea unei afaceri.
După parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili:
  să identifice documentele şi registrele obligatorii în] derularea unei afaceri;
 să întocmească documentele şi registrele obligatorii în derularea unei afaceri;
 să verifice registrele contabile

UC 14 Finanțarea afacerii
C2 – UTILIZEAZĂ DOCUMENTE ȘI REGISTRE OBLIGATORII DERULAREA UNEI AFACERI

CONȚINUTURI TEMATICE ASOCIATE COMPETENȚELOR

Documente şi registre obligatorii în derularea unei afaceri
(Laborator tehnologic)
 identificarea documentelor şi registrelor obligatorii în derularea unei afaceri:
■ documente: pe tipuri de evenimente şi tranzacţii (factură , aviz de însoţire a mă rfii pentru
achiziţie şi vâ nzare de bunuri, stat de salarii pentru operaţii legate de salarii, chitanţă , ordin
de plată pentru încasă ri şi plă ţi, note de contabilitate pentru operaţiile care nu au la bază
documente justificative)
■ registre: jurnal, inventar, cartea mare
 verificarea registrelor contabile: dacă documentele justificative şi notele contabile au fost
înregistrate cronologic în registrul jurnal şi sistematic în registrul cartea mare.
2.1. Identificarea documentelor și registrelor obligatorii în derularea unei afaceri
Documente pe tipuri de evenimente şi tranzacţii în derularea unei afaceri sunt folosite o serie
de documente şi registre contabile.
Legea contabilită ţii prevede că orice operaţie economico-financiară efectuată se consemnează
într-un document care stă la baza înregistră rii în contabilitate.
în raport cu forma, conţinutul şi rolul lor documentele se grupează în:
• documente justificative;
• registre contabile;
• documente de sinteză .
Documentele economice din sfera contabilită ţii numite şi documente contabile realizează
legă tura între cele trei forme ale evidenţei economice:
 evidenţa operativă ;
 evidenţa contabilă ;
 evidenţa statistică .

Clasificarea documentelor economice contabile

1. Documente justificative
 documente tipizate
 documente netipizate
2. Registre contabile
 registru Jurnal
 registru Inventar
 registrul Cartea Mare
3. Documente de sinteză şi raportare
  situaţii financiare anuale
Documentele justificative sau documentele primare sunt acte scrise întocmite în momentul
efectuă rii operaţiilor economice prin care se atestă efectuarea acestor operaţii.

Funcțiile documentelor justificative

1. funcţia de justificare a operaţiilor economico financiare;

2. funcţia de calcul şi analiză ;
3. funcţia de transmiterea datelor utilizatorilor;
4. funcţia de act probatoriu în justiţie.

Tipuri de tranzacţii şi documente de evidenţă

Tranzacții Documente de evidență
 Aprovizionarea  Comanda;
 bunuri de natura  factura fiscală ;
stocurilor  avizul de însoţire a mă rfii;
 nota de recepţie şi
 bunuri de natura activelor constatare de diferenţe;
imobilizate chitanţa fiscală ;
  registru de casă ;
 factura fiscală ;
 bon depredare, transfer,
restituire;
 proces verbal de recepţie;
proces verbal de punere în
funcţiune;
 proces verbal de recepţie
finală ,
 liste de inventar;
 proces verbal de inventariere;
 registru numerelor de
inventar;
 fișa mijlocului fix,
 bon de mişcare a mijloacelor

 raport de gestiune;
 fişa de magazie;

 lucră ri şi servicii prestate  fixe;

entită ților de că tre terți  contract de închiriere sau
proces verbal de închiriere;
 deviz de lucră ri;
 factura fiscala; comandă ;
 contract de vâ nzare
cumpă rare;
 delegaţie pentru ridicare de
2. Consum de factori mă rfuri;
 bunuri de capital  Aviz de însoţire a mă rfii;
 Sistemul de calcul al
amortiză rii;

 forţă de muncă
 Stat de plată ;
 Stat de plata pentru concediu
medical;

3. Producţie  Devize;
 lucră rii şi servicii  Notă de predare;
  Fişa de magazie;
 produse finite

4. Desfacere - Vânzare  Factura fiscală ;

 Bunuri  Avizul de însoţire a mă rfii;
 Fişa de magazie;
 Ordin de plată ;
 Extrasul de cont;
 Chitanţa;
 Registrul de casă ;
 Bilet la ordin;

 Comanda;
 Mă rfuri - la depozit  Delegaţia pentru ridicare de
 - la magazin mă rfuri; Fişa de magazie;
  Registru stocurilor;
 Lista de inventar;
 Raport de gestiune;
 Borderou de achiziţie;
 Dispoziţie de livrare;

 Comanda;
 Delegaţia pentru ridicare de
mă rfuri;
 Fişa de magazie;
 Registrul stocurilor
 Lista de inventar
 Raport de gestiune
  Borderou de achiziție
 Dispoziție de livrare
5. Stingerea datoriei şi a creanțelor 
 datorii comerciale; Factura fiscală ;
 datorii salariale; Avizul de însoțire a mă rfii
 datorii sociale; Ordin de plată
 datorii fiscale, Chitanță
 datorii financiare; Registru de casă
 alte datorii. Comanda
Fișa de magazie

Factura fiscală
• Serveşte ca document de bază pentru decontarea produselor şi serviciilor, a lucră rilor
executate şi serviciilor prestate;
• însoţeşte marfa în timpul transportului de la furnizori la cumpă ră tori;
• Este document justificativ de înregistrare în contabilitate a bunurilor achiziţionate de la
furnizori;
• Se întocmeşte de unitatea furnizoare în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare
cuprinzâ nd anumite referinţe, privind emitentul şi clientul (felul mă rfii, cantitate, valoare
totală şi valoare T.V.A );
• Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Furnizor ___________________
(denumirea, forma juridică )
Nr. de înmatriculare in Registrul Comerţului/anul_
Codul fiscal____
Sediul(localitatea. Str. nr.)___
Judeţul_________
Contul_________
Banca__________

Cumpă ră tor_
(denumirea, forma juridica)
Codul fiscal_______
Sediul(localitatea, Str. nr.)_
Judeţul____________
Contul_____________
Banca_________

FACTURA FISCALĂ
Nr. facturii________
Data (ziua, luna, anul)
Nr. avizului de însoţire a mărfii ....
(dacă e cazul)

Nr. Denumirea U.M. Cantitatea Pret unitar Valoarea - Valoarea

crt. produselor (fă ră TVA) lei - TVA - lei -
sau a - lei -
serviciilor

0 1 2 3 4 5 6
TOTAL
Semnă tura Data Semnă tura
şi privind de
ştampila expediţia primire
furnizorulu Numele
i delegatului
Buletinul/
Cartea de
identitate
Mijlocul de
transport
Expedierea
s-a fă cut în
prezenţa
noastră la
data de:
Semnă turil
e

Aviz de însoţire a mă rfii pentru achiziţie şi vâ nzare de bunuri

Conţinutul obligatoriu al avizului de însoţire a mă rfii este:
• seria şi numă rul intern de identificare a formularului;
• data emiterii formularului;
• datele de identificare ale furnizorului (denumire, adresă , cod de identificare fiscală );
• datele de identificare ale cumpă ră torului (denumire, adresă , cod de identificare fiscală );
• denumirea şi cantitatea bunurilor livrate;
• date privind expediţia: numele delegatului, buletin/carte identitate (serie, numă r), numă rul
mijlocului de transport, ora livră rii, semnă tura delegatului; semnă tura expeditorului.
Avizul de însoţire a mă rfii este formular cu regim intern de tipă rire şi numerotare.
Avizul de însoţire a mă rfii este utilizat ca:
• document de însoţire a mă rfii pe timpul transportului, după caz;
• document ce stă la baza întocmirii facturii, după caz;
• dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la
alta,
• dispersate teritorial, ale aceleiaşi unită ţi;
• document de primire în gestiune, după caz.
Document Caracteristici
Avizul de însoţire a • se întocmeşte în două sau mai multe
mă rfii exemplare, de că tre unită ţile care nu au
posibilitatea întocmirii facturii în momentul
livră rii produselor, mă rfurilor sau altor
valori materiale, precum şi în alte situaţii
stabilite prin procedurile proprii ale
societă ţii.
• în cazul transferului de bunuri între
gestiunile aceleiaşi unită ţi, dispersate
teritorial, avizul de însoţire a mă rfii poartă
menţiunea "Fără factură".
• pe avizul de însoţire a mă rfii emis pentru
valori materiale trimise pentru prelucrare la
terti se face menţiunea "Pentru prelucrare la
teriţi".
în alte situaţii (decâ t cele prevă zute mai
sus) se face menţiunea cauzei pentru care s-a
întocmit avizul de însoţire a mă rfii şi nu
factura.
• circulă , după caz:
 la furnizor:

- la delegatul unită ţii care face

transportul sau al clientului, pentru
semnare de primire;
- la compartimentul desfacere, pentru
înregistrarea cantită ţilor livrate în evidenţele
acestuia şi pentru întocmirea facturii;
- la compartimentul financiar-contabil;
 la cumpărător:
- la magazie, pentru încă rcarea în gestiune a
produselor, mă rfurilor sau altor valori
materiale primite, după efectuarea recepţiei
de că tre comisia de recepţie şi după
consemnarea rezultatelor;
- la compartimentul aprovizionare, pentru
 înregistrarea cantită ţilor aprovizionate în
evidenţa acestuia;
- la compartimentul financiar-contabil,
pentru înregistrarea în contabilitatea
sintetică şi analitică .
 se arhivează:
- la furnizor:
- la compartimentul desfacere;
- la compartimentul financiar-contabil;
- la cumpă ră tor:
- la compartimentul financiar-contabil.

•
49
Exemplu:

Stat de salarii pentru operaţii legate de salarii

Document Caracteristici
Stat de salarii Serveşte ca:
• document pentru calculul drepturilor
bă neşti cuvenite salariaţilor, precum şi al
contribuţiilor şi al altor sume datorate;
• document justificativ de înregistrare în
contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secţii,
ateliere, servicii etc., pe baza:
✓ documentelor de evidenţă a muncii şi a
timpului lucrat efectiv;
✓ documentelor de centralizare a salariilor
individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord
etc.;
✓ documentelor de evidenţă şi a
documentelor privind reţinerile legale;
✓ listelor de avans chenzinal;
^ concediilor de odihnă , certificatelor
medicale (în cazul statului de salarii cod 14-5-
1/b şi cod 14-5-1/c).

Se semneaza pentru confirmarea exactită ţii

calculelor, de că tre persoana care determină
salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.
Coloanele libere din partea de reţineri a statelor
de salarii urmează a fi completate cu reţineri
legale altele decâ t cele nominalizate în formular.
Pentru centralizarea la nivelul unitarii a
salariilor şi a elementelor componente ale
acestora, inclusiv a reţinerilor, se utilizează
aceleaşi formulare de state de salarii.
Plă ţile fă cute in cursul lunii : avansul chenzinal,
lichidă rile, indemnizaţiile de concediu etc. se
includ în statele de salarii, pentru a cuprinde
astfel întreaga sumă a salariilor calculate şi toate
reţinerile legale din perioada de decontare
respectivă .
Circulă :
la persoanele autorizate să exercite controlul
financiar preventiv şi să aprobe plata
(exemplarul 1);
la casieria unită ţii pentru efectuarea plă ţii
sumelor cuvenite (exemplarul 1) după caz; la
compartimentul financiar-contabil, pentru
înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1); la
compartimentul care a întocmit statele de salarii
(exemplarul 2) care serveşte la acordarea vizei
atunci câ nd se solicita plata salariilor neridicate.
Se arhivează :
la compartimentul financiar-contabil, separat de
celelalte acte justificative de plă ţi (exemplarul 1);
la compartimentul care a întocmit statele de
salarii (exemplarul 2).
 Conţinutul minimal obligatoriu al formularului
este urmă torul:
• denumirea unită ţii, secţiei, serviciului etc.;
• denumirea formularului;
• întocmit pentru luna, anul;
• numele şi prenumele;
• venitul brut;
• contribuţia individuală de asigură ri sociale;
• contribuţia individuala la bugetul asigură rilor pentru şomaj;
• contribuţia pentru asigură ri sociale de să nă tate;
• venitul net;
• deducere personală de bază ;
• venitul bază de calcul; impozitul calculat şi reţinut; salariul net;
• semnă turi: conducă torul unită ţii, condu
că torul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmeşte.

EXEMPLU
_____________________________________________________________________________
Chitanţa
• Serveşte ca document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unită ţii;
• Stă la baza întocmirii registrului de casă ;
• Se întocmeşte de că tre casier în două exemplare şi se semnează la primirea unei sume ;
• Circulă la depună tor (exemplarul I) iar (exemplarul II) ră mâ ne în carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operaţiilor înregistrate în registrul de casă ;
• Este document tipă rit, completat, folosit şi pă strat conform dispoziţiilor legale în vigoare ;
• Se arhivează la compartimentul financiar-contabil numai după ce s- a completat în întregime
carnetul.

Exemplu:
Chitanta
Data................
Am primit de la
..............................................................
Adresa: str.......................................nr
bloc.....scara.......etaj........apt.
.........localitatea....................judeţul............ ................................suma de
lei....................adică (în litere
reprezentâ nd...................................................
Semnă tura,
Bon Data..........................Domnul(a).......... ............domiciliat(a)in
oraşul(comuna)..............................str.......... ..............nr........bloc...........scara
.... etaj ...apt.... poate ridica de

urmă toarele obiecte.................................... Semnă tura,

Ordin de plată pentru încasări şi plăţi

Ordinul de plată este instrumentul prin care ordonatorul dă o instrucţiune bă ncii sale de a
pune la dispoziţia beneficiarului, în contul de la banca acestuia, o anumită sumă de bani în
vederea stingerii unei obligaţii bă neşti existentă între parteneri.
Ordinul de plată se caracterizează prin:
• existenta unei obligaţii de plată asumată sau a unei datorii
preexistente ce urmează a se stinge prin onorarea plă ţii;
53
• operaţiunea de plată este iniţiată de ordonator (plă titor) care stabileşte regulile
după care operaţiunea se va derula;
• revocabilitatea (posibilitatea ca ordonatorul să retragă sau să modifice
instrucţiunea de plată , numai dacă ordinul de plată nu a fost executat de banca beneficiarului,
fă ră nici un fel de consecinţe pentru ordonator);
• existenţa provizionului (depozitului) în contul ordonatorului sau în lipsa acestuia,
accesul la un credit bancar aprobat de bancă în acest scop.
Ordinul de plată se prezintă sub forma unui mesaj electronic care conţine:
• numele şi adresa ordonatorului;
• banca şi contul acestuia;
• numele şi adresa beneficiarului;
• banca şi contul acestuia;
• suma de plată şi valuta;
• scopul plă tii, indicâ ndu-se numă rul şi data facturii;
• documentele care trebuie să se prezinte de beneficiar la încasare, eventual alte
instrucţiuni specifice;
•modul de suportare a comisioanelor şi spezelor (dacă nu se specifică acestea sunt suportate de
ordonator);
• semnă tura autorizată şi data emiterii.
• un cod secret al bă ncii emitente şi al clientului pentru securizarea transmiterii.
Exemplu:
Ordin de plată pentru mărfuri
CNP Administrator plă titor
I ORDIN DE NUMĂ RULDATA j SUMA (cifre)
PLATA
lAdică
(litere)
=lei=
........Plă titoare Aviz 1 ..
Localitatea Semnă tura BENEFI
C.U.I înregistrat la operator CIARĂ
Cont............ Localita
Deschis la........ tea
tC.U.I
înregist
rat la..........................
Cont.
Deschis
la
Reprezentâ Data înregistră rii ÎMenţiuni speciale:
nd: c/v * ordinului
Data emiterii extrasului de cont

ÎNTOCMIREA ORDINELOR DE PLATĂ

Completarea ordinului de plată diferă în funcţie de obiectul plăţii.

Obiectul plă ţii Modalitate de completare
Plata unei facturi PLĂ TITOR: Firma plă titoare CONT: numă r de
primite de la o firmă cont al firmei de plă titoare EXPLICAŢ II: c/val
furnizor facturii numă r..../ce reprezintă ...
BENEFICIAR: Firma de beneficiară CONT:
numă r de cont al firmei beneficiare
Plata chiriei BENEFICIAR: Proprietar CONT: Beneficiar
plată : EXPLICAŢ II: plata chiriei; perioada
Plata taxelor şi BENEFICIAR: în funcţie de categoria de taxă /
impozitelor impozit
• Inspectoratul Teritorial de Muncă : pentru
plata comisionului că rţi de muncă ;
• Bugetul Asigură rilor de Ş omaj: pentru
contribuţia de asigură ri de şomaj;
• Bugetul Asigură rilor Sociale de Stat:
pentru contribuţia de asigură ri sociale,
asigură ri pentru accidente de muncă şi boli
profesionale;
• Bugetul de Stat: pentru plata impozitului
pe venit din salarii, plata TVA.
• Bugetul Asigură rilor Sociale de Să nă tate:
pentru plata contribuţiei asigură rilor sociale
de să nă tate.
CONT : Beneficiar plată
EXPLICAŢ II: categoria de taxă /impozit;
perioada pentru care este calculat.
Plata salariilor: BENEFICIAR: Salariaţii
CONT Beneficiar plată : numă rul de cont
primit pentru salarii
EXPLICAŢ II: plata salariilor angajaţilor;
perioada
Exemplu:
Firma TF Deco Style SRL a cumpă rat 2 pag. Web la preţul de 595 lei. în urma acestei achiziţii
firma TF Xp Advertising SA a încheiat factura cu nr. 524 din data de 23.07.2016.
Furnizor FE Xp Advertising SA (denumirea, forma juridică )
Nr. de înmatriculare in Registrul Comerţului/anul J15/98/2007 Codul fiscal R123456
Sediul(localitatea. Str. nr.)Calea Domneasca , nr. 223,Tâ rgovişte
Judeţul Dâ mboviţa
Contul BRDROBU1234 Banca x Banca Virtuală
FACTURA FISCALĂ
Cumpă ră tor FE Deco Style SRL (denumirea, forma juridica)
Codul fiscal R345298
Sediul(localitatea, Str. nr.) Calea Domnească
nr. 223, Tă rgovişte
Judeţul Dâ mboviţa
Contul POSROBU1234
Banca Z Banca Virtuală
Nr. Facturii 524
Data (ziua, luna, anul) 23.07.2016 Nr. avizului de însoţire a mă rfii....
(dacă e cazul)
Nr. Denumirea U.M. Cantitate Pret Valoarea Valoarea
crt. produselor a unitar - lei - TVA - lei
sau a (fă ră -
serviciilor TVA) - lei
 -
0 1 2 3 4 5 6
01 Creare buc 2 500 1000 200
pagina web

Semnă tura Data privind Total 1000 200

şi expediţia 1200
ştampila Numele Semnă tur
furnizorulu delegatului a
i Buletinul/ de
Cartea de primire
identitate
Mijlocul de
transport
Expedierea
s-a fă cut în
prezenţa
noastră la
data de:
Semnă turile
4111=% 1200
701 1000
4427 200
NUMĂ RUL
DATA
PLATA
524 23.07.2016
Adică (litere) o mie o sută nouă sprezece lei
Ordin de plată
SUMA (cifre)
1200
=lei=
PLĂ TITOR TF Deco Style SRL Localitatea Tâ rgovişte C.U.I înregistrat la ROCT Cont POSROBU1234
Deschis la Z Banca Virtuala
Reprezentâ nd:
c/v Contravaloare factura nr. 524
CNP Administrator
Plă titor
12890808152516

Aviz
Semnă tura operator
[Data înregistră rii ordinului Data emiterii extrasului de cont
i BENEFICIAR TF Xp Advertising SA
(Localitatea Tâ rgovişte C.U.I înregistrat la ROCT Cont BRDROBU1234) Deschis la X Banca
Virtuala Menţiuni speciale:

1200 5121 = 4111 1200

Note de contabilitate pentru operaţii care nu au la bază documente justificative
Nota de contabilitate este un document întocmit de contabil atunci câ nd nu există alte
documente justificative pentru înregistrarea unei operaţii economice cum ar fi:
• închiderea conturilor de cheltuieli, venituri şi TVA,
• stornarea unei operaţii înregistrate eronat in contabilitate.
Exemplu:
NOTA DE CONTABILITATE NUMĂ R D
A
T
A
ZI LUNA AN

NR. EXPLICAŢ IE CONTURI SUME

CRT. DEBITOARE CREDITOARE

ÎNTOCMIT, VERIFICAT, TOTAL

Exemplu:
FE XP ADVERTISING prezintă urmă toarea situaţie în conturile de TVA la sfâ rşitul lunii:
• TVA deductibilă 0
• TVA colectată 200 Să se închidă conturile de TVA la sfâ rşitul lunii.
NOTA DE CONTABILITATE NUMĂ R D
A
T
A
1. ZI LUNA AN
31 07 16
NR. EXPLICAŢ IE CONTURI SUME
CRT. DEBITOARE CREDITOARE
1. închiderea 4427 4423 200
conturilor
de TVA
ÎNTOCMIT, TOTAL 2
VERIFICAT, 0
0
REGISTRUL-JURNAL
 În condiţiile conducerii evidenţei contabile în partidă simplă cu ajutorul tehnicii de calcul,
fiecare operaţiune economico-financiară se înregistrează în ordine cronologică , în funcţie de data
de întocmire sau de intrare a documentelor.
Ştiaţi că...
Registrul-jurnal de încasă ri şi plă ţi se editează lunar, iar paginile sunt numerotate pe mă sura
edită rii lor. Registrul-jurnal de încasă ri şi plă ţi parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial
este completat lunar, prin preluarea totalului sumelor din Registrul-jurnal de încasă ri şi plă ţi
obţinut cu ajutorul tehnicii de calcul...?
Registre contabil Caracteristici
obligatoriu
Registrul jurnal document contabil obligatoriu de înregistrare
cronologică şi sistematică a modifică rii
elementelor de activ şi de pasiv ale unită ţii.
se întocmeşte de că tre:
• Societă ţi comerciale;
• Companii naţionale;
58
Societă ţi agricole;
Instituţii publice;
Unită ţi cooperatiste;
Asociaţii:
Alte persoane juridice.
se întocmeşte într-un singur exemplar;
se numerotează (în ordine crescă toare; volumele se
numerotează în ordinea completă rii);
se şnuruieşte;
se parafează ;
se înregistrează la organul fiscal teritorial.
numerotarea filelor şi a registrelor se face în ordine
crescă toare, iar volumele se numerotează în ordinea
completă rii lor;

se întocmeşte zilnic sau lunar prin înregistrarea

cronologică , fă ră ştersă turi şi spaţii libere, a
documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor
de activ şi de pasiv ale unită ţii.
cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare
automată a datelor, fiecare operaţiune economico-
financiară se înregistrează prin articole contabile, în
mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare
a documentelor în unitate.
 registrul-jurnal se conduce de subunită ţi, cu condiţia
înregistră rii acestuia la nivelul subunită ţii, în cazul în
care o unitate are subunită ţi dispersate teritorial care
conduc contabilitatea pâ nă la balanţa de verificare

nu circulă , fiind document de înregistrare contabilă .

• se arhivează la compartimentul financiar- contabil,

împreună cu documentele justificative care au stat
la baza întocmirii lui.

Modalitate de completare:

Coloană Descriere
Coloana 1 se înscrie numă rul curent al
operaţiunilor înregistrate începâ nd
de la 1 ianuarie, sau de la începutul
activită ţii, pana la 31 decembrie,
sau încetarea activită ţii.
coloana 2 • se trece data (anul, luna, ziua)
câ nd se face înregistrarea în
registru.
coloana 3 se trece felul documentului (factura,
chitanţa, jurnal privind
operaţiunile de casă şi bancă ,
jurnalul decontă rilor cu furnizorii
etc.), precum şi numă rul şi data
acestuia.
coloana 4 se trece felul operaţiunii, dâ ndu-se
explicaţiile în legă tură cu
operaţiunea respectivă şi elemente
de identificare a acesteia.
coloanele 5 si 6 se trece simbolul conturilor
debitoare şi creditoare.
coloanele 7 si 8 se trec sumele totale, debitoare şi
creditoare din documentul
respectiv (bon, factura, jurnal
auxiliar etc.).
Exemplu:

Unitatea ..........................................
REGISTRUL-JURNAL
Nr. pagină
Nr. Data Documentu Explicaţi Simbol conturi S
crt. înreg. l ( felul, i u
 nr. , data) m
e
Debitoa Creditoa Debitoa Creditoa
re re re re
1 Z 3 4 5 6 7 8

14-1-1
întocmit, Verificat,
60
NOTA DE CONTABILITATE NUWIA D
R A
T
A
2. ZI LUNA AN
31 07 16
NR. EXPLICAŢ IE CONTURI SUME
CRT. DEBITOARE CREDITOARE
1. închidere 701 121 1000
conturi de
venituri
ÎNTOCMIT, TOTAL 1
VERIFICAT, 0
0
0

NOTA DE CONTABILITATE NUMĂ R D

A
T
A
3 ZI LUNA A
N
31 07 1
6
NR. EXPLICAŢ IE CONTURI S
CRT. U
M
E
DEBITOARE CREDITOARE
1. închidere 121 %' 5829
conturi 641 4750
cheltuieli 6451 798
 6452 23
6453 247
6454 11

ÎNTOCMIT, TOTAL 5829

VERIFICAT,

Unitatea XP ADVERTISING
REGISTRUL-JURNAL _ Nr. Pagină 1
Nr. Data Documentu Explicaţii Simboluri S
crt. înreg. l (felul, nr., conturi u
data) m
e
Debi Credi Debi Credi
toare toare toare toare
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
1. 20.07.1 Listă de Plata 425 5311 1800 1800
6 avans avansurilor
din salarii
2. 23.07.1 Factură Facturare 4111 % 1200 1000
6 fiscală pagini web 701 200
nr.524 4427
3. 23.07.1 OP încasare 5121 4111 1200 1200
6 Nr.524 factură
4. 31.07.1 Stat de Salarii 641 421 4750 4750
6 plată Datorate
5. 31.07.1 Stat de Reţineri din 421 % 3087
6 plată salarii 4312 498
4314 260
4372 23
444 506
425 1800
6. 31.07.1 Stat de Contribuţiil 6451 4311 750 750
6 plată e sociale ale 6451 4311 40 40
angajatorul 6452 4371 23 23
ui 6453 4313 247 247
6451 4311 8 8
6454 4373 11 11
7. 31.07.1 Notă de Regularizar 4427 4423 200 200
6 contabilitat e
e nr.1 TVA
8. 31.07.1 Notă de închidere 701 121 1000 1000
6 contabilitat conturi de
 e nr.2 venituri
9. 31.07.1 Notă de închidere 121 % 5829
6 contabilitat conturi 641 4750
e nr.3 cheltuieli 6451 798
6452 23
6453 247
6454 11
10. Total 20145 2
0
1
4
5

REGISTRUL CARTEA MARE

Registre contabil Caracteristici
obligatoriu
Registrul Cartea Mare Serveşte la:
stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe
conturi sintetice, la unită ţile care aplică
forma de înregistrare "pe jurnale";
verificarea înregistră rilor contabile
efectuate;
întocmirea balanţei de verificare.
Se întocmeşte la sfâ rşitul lunii (perioadei)
astfel:
rulajul creditor se reportează din jurnalul
contului respectiv, într-o singură sumă , fă ră
desfă şurarea pe conturi corespondente;
sumele cu care a fost debitat contul
respectiv în diverse jurnale se reportează
din acele jurnale, obţinâ ndu-se defalcarea
rulajului debitor pe conturi corespondente;
soldul debitor sau creditor al fiecă rui cont se
stabileşte în funcţie de rulajele debitoare şi
creditoare ale contului respectiv, ţinâ ndu-se
seama de soldul de la începutul anului (care
se înscrie pe râ ndul destinat în acest scop).

poate fi înlocuit cu „Fişa de cont pentru

operaţiuni diverse”.
nu circulă , fiind document de înregistrare
contabilă .
se arhivează la compartimentul financiar -
 contabil
Exemplu:

........................ CARTEA MARE

(Unitatea)
Semnificaţia coloanei A din tabelul de mai jos este urmă toarea:
A - Cont........
Jurnal...
CONTUL.
| | Total | Total | |
| CONTURI CORESPONDENTE CREDITOAREI rulaj | rulaj j |debitor|creditor| |
Lunile |_________________________________|_______1_______|.
SOLD
| A|A|A| A| A| A| A| A| A| A| A| A| La 1
MII
ianuarie |debitor|creditor| I I I (anul).... | | |
llanuarie | 111 II I I I I I I I I I I
I
IIIIIIIIIIIIIIIIII
IFebruarie | 111 | | I I I I I I I I
III
IIIIIIIIIIIIIIIIII
IMartie | | | | II II I I I I I I I I I I I I I I I I I k , I
|| | I INI
(Total tr. | | | | II I II I I I I I
|||
I ■ I III I I I I I I I II I I I I
IIII IIIIIIIIIIIII
[Aprilie | | | | | | | I I I II I I I I
IIIIIIIIIIIIIIIIII
IMai MUMII II I II I I I I
IIIII IIIIIIIIIiIII
llunie | | I I II I I I II I I I I I I
I I I I I I I I..............................................
ITotal tr. | Ml II II I I I I I I
II I
I I + II I I I I II II I II I I I I I I I I I I I I I I I I I
IIIIIII
llulie | 111 II I II I I II I I I I
IIIIIIIIIIIIIIIIII
lAugust | | I I II I I II II I I I I I
I I II I I I I I I I I I I I I I I
|Septembrie| |||| I I II I I II I I
II
IIIIIIIIIIIIIIIIII
ITotal tr. | II I II I I I I I
111 | | |
II + " + I 11II II II II I I I I I
I
I III IIIII II I I I II II I I I I
II I I I I I I I I I I I ,l I' I
|Octombrie I II II II I I I I
MIM I I I I I I I I I I I I I I I I I I
INoiembrie | | I I II II II II I I I
II
IIIIIIIIIIIIIIIIII
IDecembrie || I II I II II I II I I
II
I I II I I I I I I I I I I I I I I
ITotal gen.| II I I II I I I I I
11 II I
I (i - iv) | II II I I I I I
INIMI I I I I I I I I l l I I I I I I I I

Coloane
coloana 1
coloana 2
coloana 3 coloana 4
coloana 5
coloana 6
Descriere
Se înscrie numă rul curent ai fiecă rei operaţiuni înregistrate în ordine cronologică , de la
deschiderea acestuia pâ nă la epuizarea filelor sau încetarea activită ţii se recapitulează
elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ şi de pasiv, conturile de valori materiale
sunt defalcate pe gestiuni
Se înscrie valoarea contabilă a elementelor inventariate se înscrie valoarea de inventar a
elementelor de activ şi de pasiv, stabilită de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de
inventariere şi a proceselor-verbale de inventariere)
Se trec diferenţele din evaluare de înregistrat, calculate ca diferenţa între valoarea contabilă şi
valoarea de inventar
se menţionează cauzele diferenţelor (deprecieri, dezasortă ri etc.)
Nr. pagină.............................

(Unitatea)
Registrul - Inventar la data de
Nr. Recapitulaţia Valoarea Valoarea Diferenţe din
crt. elementelor contabilă de evaluare (de
inventariate inventar înregistrat)
Valoarea Cauze
Diferente
1. 2. 3. 4. 5. 6.

întocmit, Verificat,

Ştiaţi că......
Registrul inventar nu circulă , fiind document de înregistrare contabilă . Se arhivează la
compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza
întocmirii lui...?
Succesiunea operaţiilor de prelucrare a informaţiilor economice în contabilitate este
urmă toarea:
Etapele verificării registrelor contabile:
Etape de verificare Concluzii
1. Verificarea concordantei În Registrul Cartea Mare au fost
dintre: preluate toate înregistră rile din
 rulajul curent din registrul registru jurnal;
jurnal;
 rulajul curent din balanţa de
verificare;
2. Se verifică ecuaţia contului SI+I- Au fost înregistrate în
E=SF, unde: Registrul Cartea Mare toate
 Intră rile/ieşirile sunt preluate documentele de evidentă
din notele de contabilitate t
întocmite pe operaţii în baza
informaţiilor din documentele
centralizatoare

3. Verificarea concordanţei dintre Documentele de evidenţă au

evidenţa contabilă (cronologică şi fost corect înregistrate în
sistematică ) şi evidenţa operativă documentele cumulative şi în
(punctaj). Registrul Cartea Mare.
  Toate documentele de
evidenţă (nr/dată )trebuie să
se regă sească în documentele
cumulative întocmite pe
operaţii
 Informaţiile economice
înscrise în documente trebuie
să corespundă cu cele din
centralizatoare.
Recapitulare:
Clasificarea documentelor economice contabile:
• documente justificative;
• registre contabile;
• documente de sinteză şi raportare.
Tipuri de tranzacţii:
1. Aprovizionare: bunuri de natura stocurilor; bunuri de natura activelor imobilizate; lucră ri şi
servicii prestate de terţi.
2. Consum de factori: bunuri de natura stocurilor; bunuri de capital, forţa de muncă .
3. Producţie: lucră ri şi servicii; produse finite.
4. Desfacere - vâ nzare: bunuri, mă rfuri la depozit, mă rfuri la magazin.
5. Stingerea datoriilor şi creditelor: datorii comerciale, salariale, sociale, fiscale, financiare, alte
datorii.

cantitate de bunuri (materii prime, materiale, etc.) existente la un moment dat, ca rezervă în
depozitul unui magazin, al unei întreprinderi, într-o piaţă în vederea asigură rii producţiei sau
desfacerii.
Sume de bani sau orice alte bunuri datorate cuiva persoană care efectuează o plată , care plă teşte,
platnic socoteală scrisă alcă tuită din două pă rţi: debit, credit, care exprimă valoric, în ordine
cronologică şi sistematică mişcă rile unui anumit proces economic pe o perioadă de timp
determinată pă strarea actelor sau documentelor; clasarea acestora, a primi o sumă de bani, a
obţine valoarea în bani a unei poliţe, a unui bilet de bancă , etc. achitarea unei sume de bani
datorate; sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă , drept contravaloare a unui obiect
cumpă rat, a folosinţei unui lucru etc.
1. Identificaţi tranzacţiile în care se întocmeşte Factura fiscală ?
2. Prezentaţi conţinutul obligatoriu al avizului de însoţire a mă rfii.
3. Prezentati modul de calcul al salariului în Statul de salarii.
4. Prezentaţi persoanele juridice care întocmesc Registru jurnal.
5. Descrieţi conţinutul Registrului inventar.

1. Societatea Comercială „Mara”se aprovizioneză cu 500 kg fă ină , preţ 2 lei/kg, TVA 20% conform
facturii fiscale.
Cerinţe:
• Identificaţi tipurile de tranzacţii prezentate mai jos, documentele specifice şi completaţi-le.
• întocmiţi notele de contabilitate specifice fiecă rei tranzacţii.
• Completaţi Registrul jurnal, Cartea Mare pe baza informaţiilor din documentele de evidenţă .
2. Firma de exerciţiu FE....cu obiect de activitate prestarea de servicii de reclamă şi publicitate
comercială comandă firmei de exerciţiu FE cu obiect de activitate comercializarea
confecţiilor 10 costume business pentru ţinuta de afaceri. Întocmiţi notele contabile
corespunză toare tranzacţiei derulate între cele două firme de exerciţiu.
3. vă
Firma de exerciţiu FE trimite
oferta de
mă rfuri
pe luna
mai
Denumire Cod UM Pret în Observaţii
produs lei
1. Cort 6 pers. H0101 buc fă ră
T.V.A
1000
2.Cort 4 pers H0102 buc 750
3.Cort 2 pers H0103 buc 400
4. Sac de H0104 buc 200
dormit
200x125cm 5. H0105 buc 130
Saltea
pneumatică 6. H0106 buc 170
Rucsac Adidas
capac 1001 7. H0107 buc 300
izolir dim
200x60
8. Mă suţa voiaj H0108 buc 400
plastic H0109 buc 250
9.Scaun Voiaj
10. Umbrelă H0110 buc 420
solară 150cm H0111 buc 8000 Se include în preţ setul de
11. Barcă vâ sle
pneumatică H0112 buc 170 Se include în preţ un set
200x1 OOcm de mingi
12. Racheta
tenis
Adidas 13.Set H0113 set 16 Se include un set de
Palete fluturaşi
Badminton 14. H0114 Buc 160 Se includ toate accesoriile
Undită simplă
8m H0115 buc 400 Se includ toate accesoriile
15. Undiţă cu
mulinetă H0116 buc 6.40
16. Fileu tenis
8m
17. Minge H0117 buc 150 Se include şi plasa pt.
volei piele minge
Wilson H0118 buc 180
18. Minge
fotbal
Adidas H0119 perec 600 Se include setul de bete şi
19. Schiuri he ochelari
(fibră
sticlă ) 2m 20. H0120 perec 250 Mă rimi Nr. 34: 45
Clă pari he
71
21 .Costum schi H0121 buc 800 Mă rimi: S- XXL
22. Ochelari de H0122 pereche 100 Se include port-ochelari
23. Role (cu H0123 pereche 500 Se include echipamentul
roti din silicon) de protecţie. Mă rimi Nr.:
34-45
24. Patine H0124 pereche 270 Mă rimi Nr. : 34-45
Hm?fi 600
26. Skateboard H0126 buc 400
27. Bicicletă H0127 buc 7000 Are suspensii şi 30 viteze
28. Placă H0128 buc 550
Surfing
29. Coardă pe H0129 buc 300
Bunaee-
Jumoina
 H0130 set 2000
31. Lanternă H0131 buc 150 Se includ şi bateriile
Philips
32.Binoclu H0132 buc 100 Capacitate de vizibilitate
300m
33. Vesta de H0133 buc 30
salvare
34. Briceag H0134 buc 20
multifuncţional
35. Busola H0135 buc 10
36. Ladă H0136 buc 450 Capacitate 25 I
frigorifică
50*30 rm
37. Termos H0137 buc 30
Expedierea se efectuează în maxim 10 zile de la primirea comenzii ferme. Pentru achitarea
înainte de termenul prevă zut în factură acordă m un scont de decontare de 3 %.
Pentru comenzi care depă şesc valoarea de 5000 RON acordă m o remiză de 5%.
Speră m ca oferta noastră ră spunde aşteptă rilor dvs.
Întocmiţi notele de contabilitate specifice fiecă rei tranzacţii alegâ ndproduse care corespund
obiectului de activitate al firmei voastre de exerciţiu.

4. Din partea unei FE cu obiect de activitate prestarea de servicii turistice primiţi urmă toarea
ofertă :
"■' Structura Perioada Servicii incluse Tipul Preţ
Staţiune de came
a primire rei
Buşteni Motel 28.12.14- 5 nopţi cazare Masa de DBL 190
New 02.01.15 revelion Pensiune Euro/
Mioriţa 5 nopţi completă pers
3*
Buşteni Vila 28.12.14- Cazare: 5 duble, 1 apt, 5 DBL + 2.645eur
Bruno 02.01.15 paturi suplimentare APT o/\
5 nopţi bucă tă rie, terasa, living ila
Buşteni Hotel 29.12.14 Cazare cu mic dejun DBL 310
Silva 2* - bufet suedez BV - 50 euro/
02.01.15 euro, Masa de Revelion pers
4 nopţi Cina festiva
Predeal Vila 29.12.14- Cazare 4 nopţi Cina DBL 280
Select 02.01.15 festiva Revelion BV - 60 euro/
4 nopţi euro/pers pers
Predeal Hotel 29.12.14- Cazare, PC, Masa DBL 325
Rozmari 02.01.15 Revelion, Cina festiva euro/
n 4 nopţi pers
3*
Predeal Hotel 30.12.14- Cazare, PC, Masa deDBL 300
 Orizont 02.01.15 Revelion euro/
3* 3 nopţi pers
Sinaia Hotel 30.12.14- Cazare, Mic dejun. Masa DBL 300
Sinaia 3* 02.01.15 in cont, Masa de euro/
3 nopţi Revelion, Cină Festivă pers
Sinaia Hotel 30.12.14- Cazare, PC, Bufet suedez, DBL 495
Internati 03.01.15 Masa de Revelion, Cina euro/
on al 4* 4 nopţi festiva pers
Sinaia Hotel 28.12.14- AII incluzive - cazare, PC, DBL 580
Mars 3* 02.01.15 Masă Revelion, Cină euro/
5 nopţi festivă , saună , jacuzzi, pers
plimbare cu
snowmobilul, plimbare
cu sania pe Valea
Cerbului, transfer la
pâ rtiile de sch
Poiana Fantasy 28.12.14- Cazare, mic dejun, Masa DBL 475
Braşov Hotel 02.01.15 de Revelion, plimbare cu euro/
4* 5 nopţi snowmobilu pers
Poiana Hotel 29.12.14- Cazare cameră standard, DBL 330
Braşov Ciucaş 2* 03.01.15 mic dejun, masă în cont euro/
5 nopţi 2.150.000 lei, Masa pers
Revelion
Poiana hotel 17.11.14- Cazare, mic dejun DBL 225
Braşov Condor 02.01.15 euro/
4* 6 nopţi pers
Rucă r - Pensiune 30.l2.14- Cazare, PC, Masa de DBL 200
Bran a 02.01.15 Revelion, Cina festivă euro/
Laleaua 3 nopţi pers
Bran Pensiune 30.12.14- Cazare, PC, Cina festivă , DBL 190
a Mama 02.01.15 plimbă ri cu sania trasa euro/2
Co- 3 nopţi de cai pers
zonacilor
Întocmiţi notele de contabilitate specifice fiecă rei tranzacţii alegâ nd produse turistice care
corespund membrilor firmei voastre de exerciţiu.
5. Firma de exerciţiu cu obiect de activitate televiziune va propune urmă toarea ofertă :
T F.. Obiect de activitate:
Oferta de preț

Servicii
Preţ (RON)
• Taxa cablare: 16
(separat se plă tesc toate materialele ce intra în apartament)
• Abonament lunar 23
• Abonament in avans 22
Canal TV propriu televiziunii prin cablu Telepiest:
Format: Informaţii, Ş tiri, Utilitare, Reclama
Arie acoperire: 87% din Europa
Target: 15-80 de ani
Abonaţi: 1 000 000 de familii
Cota de piaţa: 92%
Emisiuni TELESHOPING 0.3 min Publicitate, Ş tiri, Informaţii utile, Comunicate -
Ziua
Interval orar

PRODUCŢ IE
Creaţie spot Modificare spot
Anunţ
Contracte >6 luni Teleshoping
Tarif/ 30 sec
1 90 86 50
GRATIS 1 85
Luni-vineri
Luni-vineri
Luni-vineri
Luni-vineri
Luni-vineri
Sambata-Duminica
07:00- 12:00 12:00-16:00 16:00 -19:00 19:00-20:00
20:00- 06:00. 07:00- 06:00
Alte tarife de difuzare.

86 86 1 19 1 65
1 65 1 19
Solicitaţi servicii care să îmbună tă ţească propria imagine pe piaţa şi întocmiţi notele contabile
specifice tranzacţiilor derulate.

CAPITOLUL 3 Informaţiile economico-financiare din bilanţ

♦ UC 14 Finanţarea afacerii
Unită ţi de competenţă – competenţe

C3 - analizează informaţiile economico- financiare din bilanţ

După parcurgerea acestui capitol, elevii vor fi capabili:

♦ să identifice funcţiile bilanţului;
♦ să compare informaţiile din bilanţ pentru perioada curentă cu cele din perioada precedentă ;
♦ să calculeze indicatorii pe baza informaţiilor din bilanţ;

3.1. IDENTIFICAREA FUNCŢ IILOR BILANŢ ULUI

Bilanţul este documentul contabil de sinteză , componentă de bază a situaţiilor financiare prin
care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entită ţii la sfâ rşitul exerciţiului
financiar, precum şi în celelalte situaţii prevă zute de lege.
Analiza financiară la nivel microeconomic se bazează pe informaţia financiar - contabilă pe
care trebuie să o furnizeze o entitate datorită obligaţiilor sale legale.
Bilanţul contabil reprezintă de fapt un "stop cadru” al activită ţii agentului economic şi
totodată punctul de pornire al tuturor operaţiilor de evaluare a activită ţii entită ţii deoarece prin
intermediul bilanţului contabil se reflectă situaţia patrimoniului, a averii acumulate de la
infiinţare şi pâ nă în prezent dar şi a strategiilor aplicate de firmă în activitatea sa.
Bilanţul contabil reprezintă şi suportul unei analize financiare orientată spre urmă rirea
realiză rii previziunilor în domeniul financiar.
Bilanţul contabil are un loc deosebit în teoria şi practica contabilă . Din perspectiva teoriei
contabile, bilanţul pune în practică unul dintre principiile de bază ale contabilită ţii, şi anume,
dubla reprezentare. Sub aspectul practic, bilanţul reprezintă sursa de informaţii pe baza că reia se
analizează activitatea economică a entită ţii, a rezultatelor obţinute în vederea luă rii unor decizii
optime privind activitatea în viitor a entită ţii.
4.
Să ne reamintim !
- Cuvâ ntul bilanţ este de origine latină , avâ nd semnificaţia unei balanţe cu două talere
echilibrate („bi” înseamnă două iar „lanx” înseamnă talere);
- Bilanţul poate fi privit în două ipostaze: ca procedeu al metodei contabilită ţii şi ca
document de sinteză şi raportare;
- Ca document de sinteză , bilanţul este o parte componentă a unui set de modele numit
situaţii financiare anuale.
Ca procedeu al metodei contabilită ţii şi ca bază informaţională fundamentală , bilanţul
contabil contribuie la redarea unei imagini fidele, clare şi complete a patrimoniului, a situaţiei
financiare şi a rezultatelor obţinute de o entitate.

Potrivit OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementă rilor contabile conforme cu
directivele europene, persoanele juridice întocmesc situaţii financiare anuale care se compun
din: Bilanţ, Cont de profit şi pierdere, Situaţia modifică rilor capitalului propriu, Situaţia fluxurilor
de trezorerie şi Note explicative la Situaţiile financiare anuale.
Depunerea situaţiilor financiare se face în funcţie de împă rţirea societă ţilor în 3 categorii:
microentită ţi, entită ţi mici, entită ţi mijlocii şi mari.
Microentităţile sunt entită ţile care, la data bilanţului, nu depă şesc limitele a cel puţin două
dintre urmă toarele trei criterii:
a) totalul activelor: 350 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă : 700 000 EUR;
c) numă rul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.
Entităţile mici sunt entită ţile care, la data bilanţului, nu se încadrează în categoria
microentită ţilor şi care nu depă şesc limitele a cel puţin două dintre urmă toarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă : 8 000 000 EUR;
c) numă rul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
Entităţile mijlocii şi mari sunt cele care, la data bilanţului, depă şesc limitele a cel puţin două
dintre urmă toarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă : 8 000 000 EUR;
c) numă rul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
În funcţie de criteriile de mă rime, grupurile se împart în două categorii, astfel: grupuri mici şi
mijlocii, respectiv grupuri mari.
Grupurile mici şi mijlocii sunt grupurile constituite din societă ţile-mamă şi filialele care
urmează să fie incluse în consolidare şi care, pe bază consolidată , nu depă şesc limitele a cel puţin
două dintre urmă toarele trei criterii la data bilanţului societă ţii-mamă :
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă : 48 000 000 EUR;
c) numă rul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250.
Grupurile mari sunt grupurile constituite din societă ţile-mamă şi filialele care urmează să fie
incluse în consolidare şi care, pe bază consolidată , depă şesc limitele a cel puţin două dintre
urmă toarele trei criterii la data bilanţului societă ţii-mamă :
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă : 48 000 000 EUR;
c) numă rul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250.
Entită ţile care la data bilanţului nu depă şesc limitele a cel puţin două dintre urmă toarele trei
criterii de mă rime din Reglementă rile contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor
publice nr. 1.802/2014, cu modifică rile şi completă rile ulterioare, şi anume:
a) totalul activelor: 1.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă : 3.000.000 lei;
c) numă rul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10, întocmesc situaţii financiare
anuale care cuprind:
1. bilanţ prescurtat;
2. cont prescurtat de profit şi pierdere. Acestea vor fi însoţite de formularul "Date
informative" şi formularul "Situaţia activelor imobilizate"
Entită ţile care la data bilanţului nu se încadrează în categoria microentită ţilor şi care nu
depă şesc limitele a cel puţin două dintre urmă toarele trei criterii de mă rime din Reglementă rile
contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modifică rile şi
completă rile ulterioare, şi anume:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă : 35.000.000 lei;
c) numă rul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50, întocmesc situaţii financiare
anuale care cuprind:
1. bilanţ prescurtat;
2. cont de profit şi pierdere;
3. note explicative la situaţiile financiare anuale.
Opţional, ele pot întocmi situaţia modifică rilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor
de trezorerie. Acestea vor fi însoţite de formularul "Date informative" şi formularul "Situaţia
activelor imobilizate".
Entită ţile care la data bilanţului depă şesc limitele a cel puţin două dintre urmă toarele trei
criterii de mă rime din Reglementă rile contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor
publice nr. 1.802/2014, cu modifică rile şi completă rile ulterioare, şi anume:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă : 35.000.000 lei;
c) numă rul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50, precum şi entită ţile de
interes public întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
1. bilanţ;
2. cont de profit şi pierdere;
3. situaţia modifică rilor capitalului propriu;
4. situaţia fluxurilor de trezorerie;
5. notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Acestea vor fi însoţite de formularul "Date informative" şi formularul "Situaţia activelor
imobilizate".
În cazul entită ţilor nou-înfiinţate, acestea pot întocmi pentru primul exerciţiu financiar de
raportare situaţii financiare anuale prevă zute în Reglementă rile contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modifică rile şi completă rile ulterioare, sau în
formatul aplicabil microentită ţilor.
Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte:
1) Funcţia de informare ;
2) Funcţia de analiză a activită ţii a activită ţii economico-financiare;
3) Funcţia previzională .
1) Funcţia de informare are la bază rolul fundamental al bilanţului în sistemul
informaţional economic.
Informaţiile prezentate în bilanţul contabil servesc atâ t factorilor de decizie din entitate câ t şi
altor persoane fizice şi juridice: acţionari, clienţi, salariaţi, organe fiscale, instituţii bancare,
furnizori, creditori diverşi, etc. Aceştia îşi pot forma o imagine asupra activită ţii economice a
entită ţii, a mijloacelor economice de care dispune asupra modului de finanţare dar şi a
rezultatului obţinut. Dispunâ nd de asemenea informaţii, conducerea entită ţii îşi poate stabili
priorită ţiile economice viitoare iar utilizatorii externi pot hotă rî dacă continuă relaţiile
economico - financiare cu entitatea respectivă .
2) Funcţia de analiză a activităţii economico-financiare
Pe baza bilanţului contabil se calculează şi se analizează periodic activitatea economico-
financiară a entită ţii calculâ ndu-se indicatori esenţiali, evidenţiindu-se cu ajutorul acestora
factorii de influenţă a fenomenelor şi proceselor economice. Cu ajutorul indicatorilor calculaţi se
identifică şi se stabilesc mă suri de perfecţionare a activită ţii economice şi financiare. Funcţia de
analiză se bazează pe corelaţiile obligatorii dintre posturile bilanţului sau dintre bilanţ şi celelalte
componente ale situaţiilor financiare anuale, stabilind un diagnostic al situaţiei financiare şi al
rentabilită ţii entită ţii.
3) Se bazează pe posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea economică viitoare a
entită ţii. Metodele de analiză previzională folosesc informaţii de analiză financiară construite pe
baza indicatorilor economico-financiari, dar şi pe baza tablourilor de prezentare previzională şi
de analiză a întregii activită ţi economice şi a situaţiei financiare a agentului economic (planuri de
finanţare, bugetul de venituri şi cheltuieli).
Metode moderne de analiză previzională sunt construite pe o analiză în dinamică cu ajutorul
fluxurilor financiare (ex. tablouri de fluxuri de trezorerie).
Potrivit OMFP 1802/2014, în Româ nia se întocmeşte schema verticală de bilanţ care cuprinde
structurile patrimoniale în urmă toarea ordine:
 Active ;
 Datorii ;
 Capital propriu.
Pentru a pune în evidenţă situaţia netă a patrimoniului Situaţia netă = Active - Datorii în bilanţul
vertical informaţia contabilă se structurează pe trei nivele astfel:
□ Grupa - cuprinde elementele patrimoniale după caracteristici generale. Se notează cu
majuscule de la A la J ;
□ Capitolul - detaliază grupa şi se simbolizează cu cifre romane ;
□ Postul - este simbolizat cu cifre arabe.
În bilanţul vertical sunt cuprinse soldurile elementelor patrimoniale la începutul şi sfâ rşitul
exerciţiului financiar. Acest mod de prezentare asigură comparabilitatea datelor în timp. Pot
rezulta creşteri sau descreşteri ale valorii elementelor patrimoniale reflectâ nd activitatea
economică a entită ţii şi rezultatele obţinute comparativ cu exerciţiul financiar anterior.
Contul de profit şi pierdere prezintă informaţii care detaliază modul de obţinere al
rezultatului pe cele două tipuri de activită ţi : activitatea de exploatare, activitatea financiară .
Acesta se prezintă sub formă de listă conţinâ nd valori atâ t din exerciţiul precedent câ t şi din cel
curent, permiţâ nd comparabilitatea indicatorilor în timp .
Situaţia modifică rilor capitalului propriu reprezintă o componentă separată a situaţiilor
financiare anuale şi cuprinde o prezentare a soldurilor iniţiale, a modifică rilor din cursul
exerciţiului financiar (creşteri sau reduceri), precum şi a soldurilor finale pentru fiecare element
de capital propriu.
Situaţia fluxurilor de trezorerie reflectă creşterea sau descreşterea netă a mijloacelor bă neşti
în cursul unui exerciţiu financiar. Obiectivul situaţiei fluxurilor de trezorerie este reflectarea
influenţei activită ţilor de exploatare, de investiţii şi de finanţare asupra mijloacelor bă neşti ale
unei entită ţi.
Notele explicative ale bilanţului cuprind informaţii suplimentare în raport cu Bilanţul şi
Contul de profit şi pierdere.
a) Situaţia activelor imobilizate furnizează informaţii despre valoarea brută şi ajustă ri de valoare
( amortiză ri şi ajustă ri pentru deprecieri). Datele sunt prezentate pentru perioada 01.01.N -
31.12.N reflectâ nd soldul la începutul exerciţiului financiar + creşteri - cedă ri, transferuri şi alte
reduceri rezultâ nd soldul la sfâ rşitul exerciţiului financiar. Pentru ajustă rile de valoare se
porneşte de la valoarea iniţială + ajustă ri înregistrate în cursul exerciţiului - reduceri sau reluă ri.
b) Situaţia provizioanelor furnizează informaţii despre Alte Provizioane la începutul şi sfâ rşitul
exerciţiului precum şi eventualele transferuri.
c) Repartizarea profitului - se vor prezenta surse de acoperire a pierderii dacă exerciţiul s-a
încheiat cu pierdere sau modul de repartizare a profitului net pe destinaţiile legale. Se vor
evidenţia constituirea de noi surse de finanţare.
d) Analiza rezultatului din exploatare detaliază obţinerea rezultatului din exploatare în exerciţiul
curent faţă de cel precedent.
e) Situaţia creanţelor şi datoriilor cuprinde informaţii referitoare la exerciţiul financiar încheiat şi
detaliază creanţele în funcţie de termenul de lichiditate iar datoriile în funcţie de termenul de
exigibilitate.
f) Principii, politici şi metode contabile - se vor prezenta reglementă rile contabile aplicate la
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale, alte informaţii legate de valorile
imobiliză rilor corporale şi a stocurilor.
g) Participaţii şi surse de finanţare - prezintă informaţii legate de certificatele de participare,
capital social subscris, acţiuni ră scumpă rabile sau emise în timpul exerciţiului financiar.
h) Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii cuprinde informaţii cu privire la
indemnizaţiile acordate membrilor organelor de administraţie, credite acordate acestora iar
pentru salariaţi o defalcare pe categorii, numă r mediu, salarii plă tite sau de plă tit, cheltuieli cu
asigură ri sociale, alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.
i) Exemple de calcul şi analiza a pricipalilor indicatori economico-financiari
j) Alte informaţii cu privire la relaţiile entită ţii cu filiale, impozitul pe profit, cifra de afaceri, efecte
comerciale scontate neajunse la scadenţă , contracte de leasing financiar etc.
Propunem un model de bilanţ al firmei de exerciţiu X pentru care vom face comparaţii
referitoare la perioada curentă faţă de perioada precedentă .
Judeţul:__________________
Persoana juridica: FIRMA EXERCIŢ IU X
Adresa: localitatea______, str.______________
Numă r din registrul comerţului:____
Forma de proprietate:_______________
Activitatea preponderentĂ (cod si denumire clasa CAEN):
Cod de identificare fiscala:___________
BILANŢ PRESCURTAT la data de 31.12.2015
Formularul 10 - lei-
Denumirea indicatorului Nr. SO
rd. LD
LA
01.01.201 31.12.20
5 15
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂ RI NECORPORALE 01 0 0
(ct.201+203+205+2071+208+233+234-
280-290-
2933)
II. IMOBILIZĂ RI CORPORALE 02 644377 731845
(ct.211+212+213+214+231+232-281-2
91-2931)
III.IMOBILIZĂ RI FINANCIARE (Ct.2 03 66137 66137
61+263+265+2 67-296)
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 04 710514 797982
03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05 745023 826139
(ct.301+302+303+/-
308+331+332+341+345+346+/-
348+351+354+356+357+358+361+/-
368+371+/- 378+381+/-388-391-392-
393-394-395-396-397- 398+4091-4428)
II. CREANŢ E (ct.267- 06 1016433 1226528
296+4092+411+413+418+425+
4282+431+4
37+4382+441+4424+4428+444+44 5+44
6+4
47+431+437+4382+441+4424+4428+44
4+4 4 5+44 6+4 47 +44 82+4 51+4 56+4
582+4 61+47 3-4 91-4 95-496+5187)
III.INVESTITII PE TERMEN SCURT 07 0 0
(ct.501+505+506+508+5113+5114-591-
595-596-
598)
IV. CASA SI CONTURI LA BĂ NCI 08 45300 60279
(ct.5112+512+531+532+541+542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 09 1806756 2112946
08)
C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) 10 6006 0
Sume de reluat într-o perioadă de pâ nă la 11 0 0
un an
Sume de reluat într-o perioadă mai mare 12 0 0
de un an
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE 13 726215 984884
PLĂ TITE
80
INTR-0 PERIOADA DE PÂ NĂ LA UN AN 0 0
(ct.161+162+166+167+168+169+269+40
1+403+404+4
05+408+419+421+423+424+426+427+4
281+431+437+4
381+441+4423+4428+444+44
6+447+4481+451+453+45
5+456+4 57+4 581+462+47 3+509+518
6+519
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII 14 1084884 1126399
CURENTE NETE (rd. 09+10-11-18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 15 1795398 1924381
CURENTE (rd. 04+12-17)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE 16 0 86350
PLĂ TITE INTR-O PERIOADĂ MAI MARE
DE UN AN (ct.161+162+166+167+168-
169+2£9+4 01+4 03+4 04+
405+408+419+421+423+424+42
6+427+4281+431+437+ 4381+441+4
423+4428+444+446+447+4481+451+45
3+4 55+4
56+457+4581+462+473+509+518 6+519
H. PROVIZIOANE (Ct.151) 17 0 0
I. VENITURI IN AVANS (rd. 17+18), din 18 1663 1663
care:
- 1.subvenţii pentru investitii (ct.475) 19 0 0
Sume de reluat într-o perioadă de pâ nă la 20 0 0
un an
Sume de reluat într-o perioadă mai mare 21 0 0
de un an
- 2.venituri inregistrate in avans (ct.472) 22 1663 1663
Sume de reluat într-o perioadă de pâ nă la 23 0 0
un an
Sume de reluat într-o perioadă mai mare 24 0 0
de un an
3.Venituri în avans aferente activelor 25 0 0
primite prin transfer de la clienți
Sume de reluat într-o perioadă de pâ nă la 26 0 0
un an
Sume de reluat într-o perioadă mai mare 27 0 0
de un an
Fondul comercial negativ 28 0 0
J. CAPITAL SI REZERVE 0 0
I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 29 38460 38660
- capital subscris vă rsat (ct.1012) 30 38460 38660
- capital subscris nevarsat (ct.1011) 31 0 0
- patrimoniul regiei (ct.1015) 32 0 0
- Patrimoniul institutelor naționale 33 0 0
decercetare- dezvoltare
-alte elemente de capitaluri proprii 34 0 0
II. PRIME DE CAPITAL (ct.104) 35 0 0
III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) 36 768779 768779
IV. REZERVE (ct.106) 37 957961 948461
Acţiuni proprii (ct.109) 38 0 0
Câ știguri legate de instrumentele de 39 0 0
capitaluri proprii
Pierderi legate de instrumentele de 40 0 0
capitaluri proprii
V.PROFITUL SAU PIERDEREA (ct.117) 41 30198 82131
Sold
C
REPORTAT (A) ------------------------ Sold 42 0 0
D
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA (ct.121) 43 30198 82131
Sold
C
EXERCIŢ IULUI FINANCIAR --------- Sold 44 0 0
D
Repartizarea profitului (ct.129) 45 30198 82131
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 46 1795398 1838031
(rd. 19+23+24+2 5-26+27-28+29-30-31)
Patrimoniul public (ct.1016) 47 0 0
Patrimoniul privat 48 0 0
CAPITALURI - TOTAL (rd. 32+33) 49 1795398 1838031
ADMINISTRATOR, Numele și prenumele
Semnă tură
Ș tampila unită ții
ÎNTOCMIT,
Numele și prenumele (calitatea)
(1—compartiment financiar-contabil sau personal calificat încadrat)
Semnă tură
CONTUL DE PROFIT Ș I PIERDERE la data de 31.12.2015
Formularul 20 - lei-
Denumirea indicatorului Nr. REALIZ
rd. ARI
AFERE
NTE
PERIOA
DEI DE
RAPOR
TARE
31.12.2014 31.12.2015
A B 1 2
1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 05) 01 3077046 3322149
Producţia vanduta 02 1447703 1486006
(ct.701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vanzarea mă rfurilor (ct.707) 03 1629343 1836143
Reduceri comerciale acordate 04 0 0
Venituri din dobâ nzi inregistrate de 05 0 0
entitatile al că ror obiect de activitate il
constitue leasingul(ct.7 66)
Venituri din subvenţii de exploatare 06 0 0
aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)
2. venituri aferente costului producţiei in 0 0
curs de execuţie
(ct.711) -------------------- Sold C 07 260826 263255
------- Sold D 08 239140 4024
3. venituri din producția de imobiliză ri 09 0 0
corporale și necorporale (ct.721+722)
4. venituri din reevaluarea imobiliză rilor 10 0 0
corporale
5. venituri din producția de investiții 11 0 0
imobiliare
6. venituri din subvenții de exploatare 12 0 0
7. Alte venituri din exploatare 13 1092059 856273
(ct.7417+758)
Venituri din fondul comercial negativ 14 0 0
Venituri din subvenții pentru investiții 15 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 16 4190791 4437653
01+06-07+08+09)
8. a) Cheltuieli cu materiile prime si 17 730418 666737
materialele consumabile (ct.601+602-
7412)
Alte cheltuieli materiale 18 91000 74593
(ct.603+604+606+608)
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și 19 250940 284292
apa) (ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind mă rfurile (ct.607) 20 1337153 1529140
Reduceri comerciale primite 21
9. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din 22 652009 624635
care:
a) Salarii și indemnizaţii (ct.641+642- 23 493397 481306
7414)
b) Cheltuieli cu asigurarile și protecția 24 158612 143329
socială (ct.64 5-7 415)
10. a) Ajustă ri de valoare privind 25 88951 59798
imobiliză rile corporale și necorporale
(rd.19-20)
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 26 88951 59798
a.2) Venituri (ct.7813) 27 0 0
b) Ajustă ri de valoare privind activele 28 100000 0
circulante (rd. 22-23)
b.l) Cheltuieli (ct.654+6814) 29 100000 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 30 0 0
11. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 31 840688 1090880
28)
11.1. Cheltuieli privind prestatiile externe 32 378530 687468
(ct.611+612+613+614+621+622+623+62
4+625+626+6 27+628-7416)
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și 33 20490 34292
varsaminte asimilate (ct.635)
11.3. Cheltuieli cu protecția mediului 34 441668 369120
înconjură tor(ct.652)
11.4cheltuieli din reevaluarea 35 0 0
imobiliză rilor corporale 655
11.5 cheltuieli privind calamită țile și alte 36 0 0
evenimente similare 6587
11.6 alte cheltuieli 37 0 0
651+6581+6582+6583+6588
Cheltuieli privind dobâ nzile de refinanțare 38 0 0
înregistrate de entită țile al că ror obiect de
activitate îl constituie leasingul (ct.666)
Ajustă ri privind provizioanele (rd. 30-31) 39 0 0
- Cheltuieli (ct.6812) 40 0 0
- Venituri (ct.7812) 41 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 42 4091159 4330075
(rd. 11 la 15 +18+21+24+29)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN 0 0
EXPLOATARE
- Profit (rd. 10-32) 43 99632 107578
- Pierdere (rd. 32-10) 44 0 0
12. Venituri din interese de participare 45 131 0
(ct.7611+7613), din care:
- venituri obținute de la entită țile afiliate 46 0 0
13. Venituri din dobâ nzi (ct.766), din care: 47 4656 3815
- venituri obtinute de la entită țile afiliate 48 0 0
14.Venituri din subvenții de exploatare 49 0 0
pentru dobâ nda datorată
15.Alte venituri financiare (ct.7 62+7 64+7 50 0 0
65+7 67+7 68)
Venituri din alte imobiliză ri financiare 51 0 0
7615
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 52 4787 3815
35+37+39+41)
16. Ajustă ri de valoare privind 53 0 0
imobiliză rile financiare și a investiţiilor
deținute ca active circulante (rd. 44-45)
- Cheltuieli (ct.686) 54 0 0
- Venituri (ct.786) 55 0 0
17. Cheltuieli privind dobâ nzile (ct.666- 56 37416 3431
7418)
-din care, chelt. în relaţia cu entită țile 57 0 0
afiliate
Alte cheltuieli financiare 58 11708 10088
(ct.663+664+665+667+668)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 59 49124 13519
43+46+48)
PROFITUL SAU PIERDEREA 0 0
FINANCIAR(A)
- Profit (rd. 42-49) 60 0 0
- Pierdere (rd. 49-42) 61 44337 9704
VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 62 4195578 4441468
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 63 4140283 4343594
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A)
- Profit (rd. 58-59) 64 55295 97874
- Pierdere (rd. 59-58) 65 0 0
18. Impozitul pe profit (ct.691) 66 25097 15743
19. Alte impozite neprezentate la 67 0 0
elementele de mai sus (ct.698)
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A 0 0
EXERCIŢ IULUI
FINANCIAR - Profit (rd. 60-61-62-63) 68 30198 82131
- Pierdere (rd. 61+62+63-60) 69 0 0
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele și prenumele Numele și prenumele
(calitatea)
(1—compartimentul financiar- contabil sau personal calificat încadrat) Semnă tură
Semnă tură

Ș tampila unită ții

Formularul 30
DATE INFORMATIVE la data de 31 decembrie
2015

cod 30 -
I. Date privind rezultatul înregistrat Nr.
Nr. unităţi S
rd.
A B 1 2
Unităţi care au înregistrat profit 01
Unităţi care au înregistrat pierdere 02
Unităţi care nu au înregistrat nici profit, nici 03
pierdere
II. Date privind plăţile restante D
i
n
c
Nr. Total a
(col. 2 r
rd. + 3) e
:
Pentru
activitatea P
curentă
A B 1 2 3
Plăţi restante - total (rd. 05 + 09 + 15 la 19 + 23), 04
din care:
Furnizori restanţi - total (rd. 06 la 08), din care: 05
- peste 30 de zile 06
- peste 90 de zile 07
- peste 1 an 08
Obligaţii restante faţă de bugetul asigurărilor sociale 09
- total (rd. 10 la 14), din care:
- contribuţii pentru asigurări sociale de stat datorate 10
de angajatori, salariaţi şi alte persoane asimilate
- contribuţii pentru fondul asigurărilor sociale de 11
sănătate
- contribuţia pentru pensia suplimentară 12
- contribuţii pentru bugetul asigurărilor pentru 13
şomaj
- alte datorii sociale 14
Obligaţii restante faţă de bugetele fondurilor 15
speciale şi alte fonduri
Obligaţii restante faţă de alţi creditori 16
Impozite şi taxe neplătite la termenul stabilit la 17
bugetul de stat
Impozite şi taxe neplătite la termenul stabilit la 18
bugetele locale
Credite bancare nerambursate la scadenţă - total (rd. 19
20 la 22), din care:
- restante după 30 de zile 20
- restante după 90 de zile 21
- restante după 1 an 22
Dobânzi restante 23
III. Număr mediu de salariaţi Nr.
31 decembrie an
3
precedent
rd.
A B 1 2
Număr mediu de salariaţi 24
Numărul efectiv de salariaţi existenţi la sfârşitul 25
perioadei, respectiv la data de 31 decembrie
IV. Dobânzi, dividende şi redevenţe plătite în cursul Nr. S
perioadei de raportare. Subvenţii încasate şi creanţe
restante rd.
A B 1
Venituri brute din dobânzi plătite către persoanele 26
fizice nerezidente, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 27
Venituri brute din dobânzi plătite către persoanele 28
fizice nerezidente din statele membre ale Uniunii
Europene, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 29
Venituri brute din dobânzi plătite către persoane 30
juridice nerezidente, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 31
Venituri brute din dobânzi plătite către persoane 32
juridice asociate*) nerezidente din statele membre
ale Uniunii Europene, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 33
Venituri brute din dividende plătite către persoane 34
fizice nerezidente, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 35
Venituri brute din dividende plătite către persoane 36
fizice nerezidente din statele membre ale Uniunii
Europene, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 37
Venituri brute din dividende plătite către persoane 38
juridice nerezidente din state membre ale Uniunii
Europene, potrivit prevederilor art. 117 lit. h) din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 39
Venituri brute din redevenţe plătite către persoane 40
fizice nerezidente, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 41
Venituri brute din redevenţe plătite către persoane 42
fizice nerezidente din state membre ale Uniunii
Europene, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 43
Venituri brute din redevenţe plătite către persoane 44
juridice nerezidente, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 45
Venituri brute din redevenţe plătite către persoane 46
juridice asociate*) nerezidente din statele membre
ale Uniunii Europene, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 47
Redevenţe plătite în cursul perioadei de raportare 48
pentru bunurile din domeniul public, primite in
concesiune, din care:
- redevenţe pentru bunurile din domeniul public 49
plătite la bugetul de stat
Redevenţă minieră plătită la bugetul de stat 50
Redevenţă petrolieră plătită la bugetul de stat 51
Chirii plătite în cursul perioadei de raportare pentru 52
terenuri1)
Venituri brute din servicii plătite către persoane 53
nerezidente, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 54
Venituri brute din servicii plătite către persoane 55
nerezidente din statele membre ale Uniunii
Europene, din care:
- impozitul datorat la bugetul de stat 56
Subvenţii încasate în cursul perioadei de raportare, 57
din care:
- subvenţii încasate în cursul perioadei de raportare 58
aferente activelor
- subvenţii aferente veniturilor, din care: 59
- subvenţii pentru stimularea ocupării forţei de 60
muncă**)
Creanţe restante, care nu au fost încasate la 61
termenele prevăzute în contractele comerciale şi/sau
în actele normative în vigoare, din care:
- creanţe restante de la entităţi din sectorul majoritar 62
sau integral de stat
- creanţe restante de la entităţi din sectorul privat 63
V. Tichete de masă Nr.
S
rd.
A B 1
Contravaloarea tichetelor de masă acordate 64
salariaţilor
VI. Cheltuieli efectuate pentru activitatea de Nr. 31 decembrie an 3
cercetare - dezvoltare ***) precedent
rd.
A B 1 2
Cheltuieli de cercetare - dezvoltare 65
- după surse de finanţare (rd. 67 + 68), din care: 66
- din fonduri publice 67
- din fonduri private 68
- după natura cheltuielilor (rd. 70 + 71), din care: 69
- cheltuieli curente 70
- cheltuieli de capital 71
VII. Cheltuieli de inovare ***** Nr.
31 decembrie an
3
precedent
rd.
A B 1 2
Cheltuieli de inovare 72
VIII. Alte informaţii Nr.
31 decembrie an
3
precedent
rd.
A B 1 2
Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 73
(ct. 4094)
Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (ct. 74
4093)
Imobilizări financiare, în sume brute (rd. 76 + 84), 75
din care:
Acţiuni deţinute la entităţile afiliate, interese de 76
participare, alte titluri imobilizate şi obligaţiuni, în
sume brute (rd. 77 la 83), din care:
- acţiuni cotate emise de rezidenţi 77
- acţiuni necotate emise de rezidenţi 78
- părţi sociale emise de rezidenţi 79
- obligaţiuni emise de rezidenţi 80
- acţiuni emise de organismele de plasament 81
colectiv emise de rezidenţi
- acţiuni şi părţi sociale emise de nerezidenţi 82
- obligaţiuni emise de nerezidenţi 83
Creanţe imobilizate, în sume brute (rd. 85 + 86), din 84
care:
- creanţe imobilizate în lei şi exprimate în lei, a 85
căror decontare se face în funcţie de cursul unei
valute (din ct. 267)
- creanţe imobilizate în valută (din ct. 267) 86
Creanţe comerciale, avansuri acordate furnizorilor şi 87
alte conturi asimilate, în sume brute (ct. 4092 + 411
+ 413 + 418), din care:
- creanţe comerciale externe, avansuri acordate 88
furnizorilor externi şi alte conturi asimilate, în sume
brute (din ct. 4092 + din ct. 411 + din ct. 413 + din
ct. 418)
Creanţe comerciale neîncasate la termenul stabilit 89
(din ct. 4092 + din ct. 411 + din ct. 413)
Creanţe în legătură cu personalul şi conturi 90
asimilate (ct. 425 + 4282)
Creanţe în legătură cu bugetul asigurărilor sociale şi 91
bugetul statului (din ct. 431 + 437 + 4382 + 441 +
4424 + 4428 + 444 + 445 + 446 + 447 + 4482), (rd.
92 la 96), din care:
- creanţe în legătură cu bugetul asigurărilor sociale 92
(ct. 431 + 437 + 4382)
- creanţe fiscale în legătură cu bugetul statului (ct. 93
441 + 4424 + 4428 + 444 + 446)
- subvenţii de încasat (ct. 445) 94
- fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 95
447)
alte creanţe în legătură cu bugetul statului (ct. 4482) 96
Creanţele entităţii în relaţiile cu entităţile din grup 97
(ct. 451)
Creanţe în legătură cu bugetul asigurărilor sociale şi 98
bugetul statului neîncasate la termenul stabilit (din
ct. 431 + din ct. 437 + din ct. 4382 + din ct. 441 +
din ct. 4424 + din ct. 4428 + din ct. 444 + din ct.
445 + din ct. 446 + din ct. 447 + din ct. 4482)
Creanţe din operaţiuni cu instrumente derivate (ct. 99
4652)
Alte creanţe (ct. 453 + 456 + 4582 + 461 + 4662 + 100
471 + 473), (rd. 101 la 103), din care:
- decontări cu entităţile asociate şi entităţile 101
controlate în comun, decontări cu acţionarii privind
capitalul şi decontări din operaţiuni în participaţie
(ct. 453 + 456 + 4582)
- alte creanţe în legătură cu persoanele fizice şi 102
persoanele juridice, altele decât creanţele în legătură
cu instituţiile publice (instituţiile statului)
(din ct. 461 + 4662 + din ct. 471 + din ct. 473)
- sumele preluate din contul 542 "Avansuri de 103
trezorerie" reprezentând avansurile de trezorerie,
acordate potrivit legii şi nedecontate până la data de
31 decembrie (din ct. 461)
Dobânzi de încasat (ct. 5187), din care: 104
- de la nerezidenţi 105
Valoarea împrumuturilor acordate operatorilor 106
economici
Investiţii pe termen scurt, în sume brute (ct. 505 + 107
506 + din ct. 508), (rd. 108 la 114), din care:
- acţiuni cotate emise de rezidenţi 108
- acţiuni necotate emise de rezidenţi 109
- părţi sociale emise de rezidenţi 110
- obligaţiuni emise de rezidenţi 111
- acţiuni emise de organismele de plasament 112
colectiv rezidente
- acţiuni emise de nerezidenţi 113
- obligaţiuni emise de nerezidenţi 114
Alte valori de încasat (ct. 5113 + 5114) 115
Casaîn lei şi în valută (rd. 117 + 118), din care: 116
- în lei (ct. 5311) 117
- în valută (ct. 5314) 118
Conturi curente la bănci în lei şi în valută (rd. 120 + 119
122), din care:
- în lei (ct. 5121), din care: 120
- conturi curente în lei deschise la bănci nerezidente 121
- în valută (ct. 5124), din care: 122
- conturi curente în valută deschise la bănci 123
nerezidente
Alte conturi curente la bănci şi acreditive (rd. 125 + 124
126), din care:
- sume în curs de decontare, acreditive şi alte valori 125
de încasat, în lei
(ct. 5112 + 5125 + 5411)
- sume în curs de decontare şi acreditive în valută 126
(din ct. 5125 + 5412)
Datorii (rd. 128 + 131 + 134 + 137 + 140 + 143 + 127
146 + 149 + 152 + 155 + 158 + 159 + 163 + 165 +
166 + 171 + 172 + 173 + 174 + 180), din care:
împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, în sume 128
brute (ct. 161), (rd. 129 + 130), din care:
- în lei 129
- în valută 130
Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de 131
obligaţiuni, în sume brute (ct. 1681), (rd. 132 +
133), din care:
- în lei 132
- în valută 133
Credite bancare interne pe termen scurt 134
(ct. 5191 + 5192 + 5197), (rd. 135 + 136), din care:
- în lei 135
- în valută 136
Dobânzile aferente creditelor bancare interne pe 137
termen scurt (din ct. 5198), (rd. 138 + 139), din
care:
- în lei 138
- în valută 139
Credite bancare externe pe termen scurt 140
(ct. 5193 + 5194 + 5195), (rd. 141 + 142), din care:
- în lei 141
- în valută 142
Dobânzi aferente creditelor bancare externe pe 143
termen scurt (din ct. 5198), (rd. 144 + 145), din
care:
- în lei 144
- în valută 145
Credite bancare pe termen lung (ct. 1621 + 1622 + 146
1627), (rd. 147 + 148), din care:
- în lei 147
- în valută 148
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 149
(din ct. 1682), (rd. 150 + 151), din care:
- în lei 150
- în valută 151
Credite bancare externe pe termen lung 152
(ct. 1623 + 1624 + 1625), (rd. 153 + 154), din care:
- în lei 153
- în valută 154
Dobânzi aferente creditelor bancare externe pe 155
termen lung (din ct. 1682), (rd. 156 + 157), din care:
- în lei 156
- în valută 157
Credite de la trezoreria statului şi dobânzile aferente 158
(ct. 1626 + din ct. 1682)
Alte împrumuturi şi dobânzile aferente (ct. 166 + 159
167 + 1685 + 1686 + 1687), (rd. 160 + 161), din
care:
- în lei şi exprimate în lei, a căror decontare se face 160
în funcţie de cursul unei valute
- în valută 161
Valoarea concesiunilor primite (din ct. 167) 162
Datorii comerciale, avansuri primite de la clienţi şi 163
alte conturi asimilate, în sume brute (ct. 401 + 403 +
404 + 405 + 406 + 408 + 419), din care:
- datorii comerciale externe, avansuri primite de la 164
clienţi externi şi alte conturi asimilate, în sume brute
(din ct. 401 + din ct. 403 + din ct. 404 + din ct. 405
+ din ct. 406 + din ct. 408 + din ct. 419)
Datorii în legătură cu personalul şi conturi asimilate 165
(ct. 421 + 422 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281)
Datorii în legătură cu bugetul asigurărilor sociale şi 166
bugetul statului (ct. 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423
+ 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481), (rd. 167 la 170),
din care:
- datorii în legătură cu bugetul asigurărilor sociale 167
(ct. 431 + 437 + 4381)
- datorii fiscale în legătură cu bugetul statului (ct. 168
441 + 4423 + 4428 + 444 + 446)
- fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 169
447)
- alte datorii în legătură cu bugetul statului (ct. 170
4481)
Datoriile entităţii în relaţiile cu entităţile din grup 171
(ct. 451)
Sume datorate acţionarilor (ct. 455) 172
Datorii din operaţiuni cu instrumente derivate (ct. 173
4651)
Alte datorii (ct. 269 + 453 + 456 + 457 + 4581 + 174
462 + 4661 + 472 + 473 + 478 + 509), (rd. 175 la
179), din care:
- decontări cu entităţile asociate şi entităţile 175
controlate în comun, decontări cu acţionarii privind
capitalul, dividende şi decontări din operaţii în
participaţie (ct. 453 + 456 + 457 + 4581)
- alte datorii în legătură cu persoanele fizice şi 176
persoanele juridice, altele decât datoriile în legătură
cu instituţiile publice (instituţiile statului)2) (din ct.
462 + 4661 + din ct. 472 + din ct. 473)
- subvenţii nereluate la venituri (din ct. 472) 177
- vărsăminte de efectuat pentru imobilizări 178
financiare şi investiţii pe termen scurt (ct. 269 +
509)
- venituri în avans aferente activelor primite prin 179
transfer de la clienţi (ct. 478)
Dobânzi de plătit (ct. 5186) 180
Valoarea împrumuturilor primite de la operatorii 181
economici
Capital subscris vărsat (ct. 1012), din care: 182
3)
- acţiuni cotate 183
4)
- acţiuni necotate 184
- părţi sociale 185
- capital subscris vărsat de nerezidenţi (din ct. 1012) 186
Brevete şi licenţe (din ct. 205) 187
IX. Informaţii privind cheltuielile cu colaboratorii Nr.
31 decembrie an
3
precedent
rd.
A B 1 2
Cheltuieli cu colaboratorii (ct. 621) 188
X. Informaţii privind bunurile din domeniul public Nr.
31 decembrie an
al statului 3
precedent
rd.
Valoarea bunurilor din domeniul public al statului 189
aflate în administrare
Valoarea bunurilor din domeniul public al statului 190
aflate în concesiune
Valoarea bunurilor din domeniul public al statului 191
închiriate
XI. Informaţii privind bunurile din proprietatea Nr.
31 decembrie an
privată a statului supuse inventarierii cf. OMFP nr. 3
precedent
668/2014 rd.
Valoarea contabilă netă a bunurilor5) 192
XII. Capital social vărsat 31 decembrie an
3
Nr. precedent
Suma 6) Suma
rd. (Col. % (Col. (Col. %6) (Col. 4)
2)
1) 3)
Capital social vărsat (ct. 1012)6) 193 X X
(rd. 194 + 197 + 201 + 202 + 203 + 204), din care:
- deţinut de instituţii publice (rd. 195 + 196), din 194
care:
- deţinut de instituţii publice de subordonare 195
centrală;
- deţinut de instituţii publice de subordonare locală; 196
- deţinut de societăţile cu capital de stat, din care: 197
- cu capital integral de stat; 198
- cu capital majoritar de stat; 199
- cu capital minoritar de stat; 200
- deţinut de regii autonome 201
- deţinut de societăţile cu capital privat 202
- deţinut de persoane fizice 203
- deţinut de alte entităţi 204
Nr.
S
rd.
A B 2014 2
XIII. Dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de 205
stat sau local, de repartizat din profitul exerciţiului
financiar de către companiile naţionale, societăţile
naţionale, societăţile şi regiile autonome, din care:
- către instituţii publice centrale; 206
- către instituţii publice locale; 207
- către alţi acţionari la care statul/unităţile 208
administrativ teritoriale/instituţiile publice deţin
direct/indirect acţiuni sau participaţii indiferent de
ponderea acestora.
Nr.
S
rd.
A B 2014 2
XIV. Dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de 209
stat sau local, virate în perioada de raportare din
profitul companiilor naţionale, societăţilor
naţionale, societăţilor şi al regiilor autonome, din
care:
- dividende/vărsăminte din profitul exerciţiului 210
financiar al anului precedent, din care virate:
- către instituţii publice centrale; 211
- către instituţii publice locale; 212
- către alţi acţionari la care statul/ unităţile 213
administrativ teritoriale /instituţiile publice deţin
direct/indirect acţiuni sau participaţii indiferent de
ponderea acestora.
- dividende/vărsăminte din profitul exerciţiilor 214
financiare anterioare anului precedent, din care
virate:
- către instituţii publice centrale; 215
- către instituţii publice locale; 216
- către alţi acţionari la care statul/unităţile 217
administrativ teritoriale/instituţiile publice deţin
direct/indirect acţiuni sau participaţii indiferent de
ponderea acestora.
XV. Creanţe preluate prin cesionare de la persoane Nr. S
 juridice******)
rd.
A
B 2014 2
Creanţe preluate prin cesionare de la persoane 218
juridice (la valoarea nominală), din care:
- creanţe preluate prin cesionare de la persoane 219
juridice afiliate
Creanţe preluate prin cesionare de la persoane 220
juridice (la cost de achiziţie), din care:
- creanţe preluate prin cesionare de la persoane 221
juridice afiliate
XVI. Venituri obţinute din activităţi Nr. S
agricole******)
rd.
A B 2014 2

Venituri obţinute din activităţi agricole 22

SITUAȚ IA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Formularul 40 - lei -
Elemente de Nr. ; Valori brute
imobiliză ri rd. ! Sold Creşteri Reduceri S
; iniţial o
l
d

f
i
n
a
l

(
c
o
l
.
5
=
1
+
2
-
 3
)
| Total j Din care:
| dezmembră ri • si
casari
A b:1 2 3I4 5
Imobiliză ri
necorporal
e
Cheltuieli de constituire si cheltuieli de dezvoltare X 0
01 : 0 : 0 0:
Alte imobiliză ri 0 0: X 0
! 02 ; 0
Avansuri si imobiliză ri necorporale in curs X 0
; 03 i o ; o ; o j
TOTAL (rd.01 la 03) 0 0i x 0
•04 | 0
Imobiliză ri
corporale
Terenuri 05 > 31212 15000 14482 ! X 31730
Constructii 06 : 662251 308952 322269 1 0 648934
Instalatii tehnice si maşini 83282 12592 j 0 3
i 07 ; 293396 6
4
0
8
6
Alte instalatii, utilaje si mobilier 0: 0 1
; 08 i 10317 j 0 0
3
1
7
Avansuri si imobiliză ri corporale in curs X 8
: 09 1 4182 ; 164259 : 85527 I 2
9
1
4
TOTAL (rd.05 la 09) 571493 434870 ! 0 1
! 10 '• 1001358 1
3
7
9
8
1
Imobiliză ri financiare 0 0: X 6
1 11 1 66137 6
1
3
7
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 434870 1 0 1
(rd.04+10+11) 2
: 12 ; 1067495 : 571493 0
4
1
1
8
SITUATIA AMORTIZARII ACTIVELOR IMOBILIZATE
- lei -
Elemente de Nr. Sold Amortiz Amortizare Amortizare la
imobiliză ri rd. iniţial a re in aferenta sfarsitul
cursul imobiliză ri anului(col.9=6
anului lor scoase +7-8)
din
evidenta
A B 6 7 8 9
Imobiliză r
i
necorpora
le
Cheltuieli de constituire si cheltuieli de 0
dezvoltare 13 | 0 : 0 • 0
Alte imobiliză ri : 0 0 0 0
14
TOTAL (rd.13 la 0 0 0 0
14) : 15
Imobiliză ri corporale
88
Terenuri ■ 16 io: o; o: 0
Constructii ! 17 : 229571 : 28625 : 10187 ; 248009
Instalatii tehnice si maşini ; 28716 j o : 154154
i 18 125438 ;
Alte instalatii, utilaje si mobilier 0i 3
: 19 ! 1972 i 2001 ; 9
7
3
TOTAL (rd.16 la i 356981 î 59342 ! 10187 : 406136
19) ! 20
AMORTIZARI - (rd.15+20) 59342 ! 10187 ! 406136
TOTAL ' 21 ' 356981 •
SITUAȚIA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIERE
- lei -
Elemente de Nr. Sold Provizio Provizioane Sold final col.
imobiliză ri rd. iniţial ane reluate la 13=10+11- 12
constitu venituri
ite in
cursul
anului
A B 10 11 12 13
Imobiliză r
i
necorpora
le
Cheltuieli de constituire si cheltuieli de dezvoltare
22 0 0 0 0
Alte imobiliză ri
23 0 0 0 0
Avansuri si imobiliză ri necorporale in curs
24 0 0 0 0
TOTAL (rd.22 la
24)
25 0 0 0 0
Imobiliză r
i
corporale
Terenuri 26 0 0 0 0
Constructii 27 0 0 0 0
Instalatii tehnice si maşini
28 0 0 0 0
Alte instalatii, utilaje si mobilier
29 0 0 0 0
Avansuri si imobiliză ri corporale in
curs
30 0 0 0 0
TOTAL (rd.26 la
30)
31 0 0 0 0
Imobiliză ri financiare
32 0 o o o
PROVIZIOANE PENTRU - TOTAL .25+31+32)
DEPRECIERE (rd
33 0 0 0 0
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele și prenumele Numele și prenumele
(calitatea)
 (1—compartim. financiar- contabil sau personal calificat incadrat)
Semnă tură Semnă tură
Ș tampila unită ții

NOTA 1
ACTIVE IMOBILIZATE ÎN ANUL 2015
______________________________________lei
Elemente de Valoare brută D
activ e
p
r
e
c
i
e
r
i

(
a
m
o
r
t
i
z
a
r
e

s
i

p
r
o
v
i
z
)
Sold 1 Creşteri Reducer Sold la 31 Sold la Deprecier Reduceri Sold
ianuarie i decembri 1 ian ea sau deprecieri
2015 e 2015 inregistra reluă ri la
ta in 31.12.201
cursul 5
 exerciţiul
ui
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Terenuri 31.212 15.000 14.482 31.730 0 0 0
0 0
Contrucții 662.251 308.952 322.269 648.934 229.57 28.625 10.187 248.009
1
0 0
Instalații tehnice 293.396 83.282 12.592 364.086 95.438 6.716 0 102.154
și maşini
0 0
Alte instalații, 14.499 164.259 85.527 93.231 31.972 24.001 0 55.973
utilaje și
mobilier
0 0
Imobiliză ri 66.137 66.137 0
financiare

TOTAL 1.067.495 0 434.870 1.204.118 356.98 59.342 10.187 406.136

1

NOTA 2
PROVIZIOANE ÎN ANUL 2015
LEI
Denumirea Sold la 1 Transl feruri Sold la
provizionul ianuarie 2015 31.12.2015
ui
in cont din cont
0 1 2 3 4

Nu s-au creat provizioane în cursul anului 2015

NOTA 3
REPARTIZAREA PROFITULUI ÎN ANUL 2015
LEI
DESTINAŢ IA SUMA
PROFIT NET DE 82.131,00
REPARTIZAT:

acoperire pierderi ani 0,00

precedenţi

Dividende 7.732,00

Alte fonduri 74.399,00

NOTA 4
ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE ÎN ANUL 2015
LEI
INDICATOR EXERCIŢ IUL EXERCIŢ IUL
2014 2015

1. Venituri din exploatare 4.190.791 4.437.653

2 Cifra de afaceri neta 3.077.046 3.322.149
3. Cheltuieli din exploatare 4.091.159 4.330.075
3. Cheltuieli privind mă rfurile 1.337.153 1.529.140
4. Alte cheltuieli 2.754.006 2.800.935
din care:
5. Salarii 652.009 624.635
6. Cheltuieli privind prestații 378.530 687.468
externe
7. Alte cheltuieli 1.723.467 1.488.832

8.Rezultatul din exploatare 99.632 107.578

NOTA 5
SITUAȚ IA CREANŢ ELOR Ș I DATORIILOR
LEI
CREANŢ E Sold la Termen de
31.12.201 lichiditate
5 sub 1 an
 peste 1 an
Total creanţe: 1.226.528 1.226.528 0
din care:
clienţi interni 627.160 627.160 0
creanţe buget as 5.626 5.626
sanatate
TVA de rambursat 6.430 6.430
debitori diverşi 587.204 587.204
furnizori debitori 108 108
Total datorii 1.071.234 1.071.234 0
din care:
furnizori interni 431.740 431.740 0
datorii leasing 86.350 86.350
contributii asigură ri 32.256 32.256
sociale
contributii şomaj 2.378 2.378

impozit profit 990 990

impozit salarii 2.375 2.379
salarii si asimilate 21.491 21.491 0
creditori 48.460 48.460 0
alte impozite si taxe 2.763 2.763
decontă ri unitate 86.249 86.249
subunitate
furnizori imobiliză ri 350.589 350.589 0
decontă ri in cadr. Grup 5.527 5.527 0

NOTA 6
PRINCIPII, POLITICI Ș I METODE CONTABILE
Nu s-au fă cut abateri de la principiile contabile şi metodele de evaluare prevă zute în OMFP 1802
din 2014.
Există comparabilitate cu informaţiile exerciţiului precedent.
Stocul de mă rfuri este exprimat la costul de vâ nzare cu amă nuntul Nu s-au inclus dobâ nzi în
costul de achiziţie a activelor imobilizate.
ADMINISTRATOR
NOTA 7
ACŢ IUNI Ş l OBLIGAŢ IUNI
Acţiuni Firma A 38540
Acţiuni Firma B 3734
Participari Firma C 100
Participari Firma D 21897
Acţiuni Firma E 1200
65471
NOTA 8
INFORMAŢ II PRIVIND SALARIAŢ II, ADMINISTRATORII Ș I DIRECTORII
În anul 2015 firma de exerciţiu a avut 80 salariaţi
salarii brute 481306
cheltuieli cu asigură ri sociale 143329
Firma de Exerciţiu nu a acordat credite directorilor și salariaţilor.

NOTA 9
ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI
1. Indicatorul de lichiditate curentă = active curente =2112946 2,15
datorii curente 984884
2. Indicatorul lichidită ții imediate = active curente-stocuri = 1286807
datorii curente 984884
3. Indicatorul gradului de îndatorare = capital imprumutat_________ x 100 =
capital propriu(sau capital angajat)
Societatea nu are credite cu termen de rambursare mai mare de un an.
1,31
86350x100
38660
4. Viteza de rotație a stocurilor
costul vâ nză rilor = stocul mediu
1529140
354388
4,31
5. Nr. De zile de stocare
stocul mediu x 365 = costul vâ nză rilor
354388X
365
1529140
85
6. Viteza de rotație a debitelor clienţi = soldul mediu clienţi x 365 = 627160x365
cifra de afaceri 3322149
7. Viteza de rotație a creditelor furnizori = soldul mediu furnizori x365 =
431740x360
achiziţii de bunuri 2712254
S 8. Viteza de rotație a activelelor imobilizate =
cifra de afaceri
active imobilizate
3322149
797982
9. Viteza de rotație a activelor totale = cifra de afaceri =
total active
3322149
2910928
 Profitul înaintea plă ţii 10. Rentabilitatea capitalului angajat = dobâ nzii și impozitului pe profit
=
capitalul angajat
11. Marja brută din vâ nză ri
profitul brut din vâ nză ri x100 =
cifra de afaceri
15743
38660
97871x100
3322149
69
58
4,16
1,14
0,41
2,95

NOTA 10
ALTE INFORMAŢ II PRIVIND REGULILE Ş l METODELE CONTABILE Ş l DATE COMPLEMENTARE
Aspecte generale
Firma de exerciţiu este înregistrată , conform certificatului de înregistrare, eliberat de Camera de
Comerţ şi Industrie a jud Dâ mboviţa, este înmatriculată la registrul Comerţului sub nr. de ordine
şi se identifică prin codul de înregistrare
I. Informaţii asupra regulilor și metodelor contabile folosite
a) modul de evaluare a diverselor poziţii din bilanţ
Stocul de mă rfuri este exprimat la preţ de vâ nzare cu amă nuntul, format din preţul de cumpă rare,
taxele nerecuperabiie şi cheltuielile de transport, aprovizionare şi adaosul comercial,
imobiliză rile corporale sunt exprimate la valoarea ră masă actualizată .
b) amortizarea - metoda de calcul a amortiză rii este cea liniară , cjderogă ri
nu au fost derogă ri de la principiile generale.
există comparabilitate cu informaţiile exerciţiului precedent.
II. Alte informaţii
a) angajamente financiare reflectate în conturi din afara bilanţului nu este cazul.
b) informaţii referitoare la modificarea capitalului capitalul social subscris şi vă rsat este în suma
de 38660 lei în anul 2015 nu s-a majorat contul de rezerve legale
sold cont rezerve legale la 31.12.2015= 13917
d) informaţii privind impozitul pe profit
Societatea a calculat un impozit pe profit de 15743 lei la un venit impozabil de 4441468 lei
profitul brut contabilizat este de 97874 lei
e) alte elemente semnificative
cifra de afaceri_____ lei
2014______ 2015______ procent
3077046 3322149 108
f) cheltuieli cu chirii 3915
Evenimente posterioare bilanţului
Nu este cazul
Elemente contabilizate în conturile exerciţiului incheiat dar care privesc exerciţii
precedente
Nu este cazul
ADMINISTRATOR întocmit

A.BILANTUL PRESCURTAT
9
1. Imobiliză rile corporale conform bilanţului contabil întocmit la finele exercițiului “ N”
sunt de 731.845 lei fată de 644.377 lei cu o creştere de 87.468 lei (13,57%). Conform „ SITUAŢ IEI
ACTIVELOR IMOBILIZATE” în structură acestea se prezintă astfel:
Terenurile au atins valoarea de 31.730 lei faţă de 31.212 lei la începutul perioadei fiind
influenţate de creşteri de 15.000 lei şi reduceri de 14.482 lei. Creşterile de valoare pot rezulta fie
din reevaluă ri fie din intră ri, achiziţii sau alte forme de intrare (donaţii, aport la capital etc.)
reducerile de valore pot rezulta din diferenţe din reevaluare negative sau ca urmare a ieşirilor
prin vâ nzare de regulă dar şi prin alte că i (donaţii, retrageri de aport, concesionă ri etc.)
 construcţiile au atins valoarea de 648.934 lei faţă de 662.251 lei la începutul perioadei
fiind influenţate de creşteri de 308.952 lei şi reduceri de 322.269 lei. fiind influenţate în
activul bilanţier şi de amortizarea calculată de 248.009 lei la finele perioadei.
 instalaţiile tehnice şi maşinile sunt în valoare de 364.086 lei faţă de 293.396 lei la
începutul perioadei rezultâ nd creşteri de 83.282 lei şi reduceri de 12.592 lei, fiind
influenţate în structură şi de amortizare calculată în valoare de 154.154 lei la finele
perioadei; creşterile de valoare sunt urmare a noi achiziţii de instalaţii tehnice şi maşini,
reducerile fiind reprezentate de vâ nză ri.
 alte utilaje, instalaţii şi mobilier au atins valoarea de 10.317 lei avâ nd aceiaşi valoare ca la
începutul perioadei fiind influenţate în activul bilanţier şi de amortizarea calculată de
3.973 lei la finele perioadei.
 avansuri şi imobiliză ri corporale în curs au atins valoarea de 82.914 lei faţă de 4.182 lei la
începutul perioadei fiind influenţate de creşteri de 164.259 lei şi reduceri de 85.527 lei
reflectâ nd imobiliză rile corporale nefinalizate care urmează a se finaliza în exerciţiile
viitoare .
 imobiliză rile financiare sunt de 66.137 lei la fel ca la începutul anului necunoscâ nd
modifică ri în structură .
Din analiza „SITUAŢ IEI ACTIVELOR IMOBILIZATE" rezultă că unitatea a avut mişcă ri în ceea
ce priveşte imobiliză rile corporale de natura intră rilor şi ieşirilor neâ nregistâ ndu-se în exerciţiul
financiar reduceri ca urmare a casă rilor de mijloace fixe .
Amortizarea înregistrată per sold atinge valori de 38,21% la construcţii ; 42,34% la
instalaţiile tehnice şi maşini , 38,51% rezultâ nmd că
firma de exerciţiu dispune de imobiliză ri corporale relativ noi a că ror durată de utilizare nu se
apropie de perioada finală .
Firma de exerciţiu dispune de toate categoriile de imobiliză ri corporale, şi a avut în vedere
achiziţia şi modernizarea acestora .
2. Activelc circulante au atins valoarea de 2.112.946 lei la finele exerciţiului faţă de
1.806.756 lei la începutul exerciţiului cu o creştere de 306.190 lei (16,95%), în structură acestea
prezentâ ndu-se astfel:
- stocurile au crescut de la 745.023 lei la începutul perioadei la 826.139 lei cu o creştere de
81.116 lei (10,88%) ocupâ nd o pondere de 39,1% în total active circulante .
- creanţele au atins valoare de 1.226.528 lei faţă de 1.016.433 lei în exerciţiul precedent cu o
creştere de 210.095 (20,67%), ocupâ nd cea mai mare pondere în activele circulante respectiv
58,05% .
- casa şi conturile la bă nci au prezentat solduri finale de 60.279 lei faţă de 45.300 lei la aceiaşi
dată a anului precedent cu o creştere de 14.979 lei (33,06%), ponderea în activele circulante fiind
destul de redusă de numai 2,85% .
Din analiza activului circulant reiese ca firma exerciţiu deţine active circulante suficiente
acestea situâ ndu-se cu mult peste activele imobilizate, reprezentâ nd 72,59% din activul bilanţier
considerâ nd că firma de exerciţiu deţine active circulante suficiente ( stocuri) pentru continuarea
activită ţii.
3. Datoriile curente ale firmei însumau la finele exerciţiului suma de 984.884 lei faţă de
726.215 lei la începutul exerciţiului cu o creştere de 25.669 lei (36,62%). O pondere importantă
în cadrul datoriilor curente o reprezintă furnizorii care se încadrează în termenele de plată
contractuale. O altă parte a datoriilor curente este reprezentată de datoriile salariale ale firmei de
exerciţiu faţă de salariaţi şi bugetul consolidat scadente în exerciţiul urmă tor.
Activele circulante nete calculate ca diferenţă între active circulante şi datorii curente erau de
1.126.399 lei faţă de 1.084.884 lei la începutul exerciţiului cu o creştere de 41.515 lei (3,83%),
rezultâ nd că firma de exerciţiu poate face faţă achită rii datoriilor curente pe care le are .
4 Datoriife pe o perioadă mai mare de un an erau de 86.350 lei reprezentâ nd împrumuturile
firmei pentru modernizarea activelor (credite pe termen mediu sau leasing financiar) faţă de
exerciţiul financiar anterior câ nd acestea nu erau cuprinse în bilanţ deoarece firma de execiţiu nu
deţinea astfel de credite .
= Venituri înregistrate în avans erau de 1.663 lei la fel ca şi în anul precedent şi reprezintă
operaţiuni economice neconcretizate pâ nă la finele exerciţiului financiar reflectate de chirii
facturate anticipat.
 alte cheltuieli materiale în sumă de 74.573 lei cu 16.407 lei mai puţin decâ t în exerciţiul
precedent
 cheltuieli cu energia şi apa în sumă de 284.292 lei mai mult cu 33.352 lei decâ t în
exerciţiul precedent cheltuieli privind mă rfurile în sumă de 1.529.140 lei faţă de
1.337.153 lei în anul precedent
 cheltuieli cu personalul în valoare de 624.635 lei faţă de 652.009 lei în exerciţiul
precedent.
 ajustă ri de valoare privind imobiliză rile corporale în exerciţiul ,,N” înregistrâ ndu-se
cheltuieli de 59.798 lei faţă de 88.951 lei în exerciţiul precedent, firma constituindu-şi
surse pentru acoperirea şi pe viitor a investiţiilor în imobiliză ri.
 alte cheltuieli de exploatare în sumă de 1.090.880 lei cu 250.192 lei mai mult decâ t în
exerciţiul precedent.
Profitul sau pierderea din exploatare. La finele exerciţiului firma înregistra un profit din
activitatea de exploatare de 107.578 lei faţă de 99.632 lei în exerciţiul precedent cu o creştere de
7.946 lei (7,98%).
Veniturile financiare erau de 3.815 lei faţă de 4.787 lei în exerciţiul precedent cu o scă dere de
972 lei. Cheltuielile financiare erau de 13.519 lei la finele perioadei față de 49.124 lei cu o
diminuare semnificativă de 72,48% (35.605 lei) .
Profitul sau pierderea financiară . Firma de exerciţiu înregistrează pierdere din activitatea
financiară de 9.704 lei faţă de 44.337 lei în exerciţiul precedent aceasta fiind influenţată de
cheltuielile cu dobâ nzile 3.431 lei în exerciţiul „N” faţă de 37.416 lei în exerciţiul „N-1”, precum şi
de alte cheltuieli financiare în sumă de 10.088 lei faţă de 11.708 lei în exerciţiul precedent.
Firma a apelat în cele două exerciţii la surse externe de finanţare pentru care s-au plă tit
dobâ nzi acestea avâ nd un nivel mult mai redus în exerciţiul curent precum înregistrează şi alte
cheltuieli financiare cum ar fi diferenţe nefavorabile de curs valutar sau sconturi acordate pentru
activitatea economică .
Profitul sau pierderea curentă . Per sold la finele exerciţiul se înregistrează un profit de 97.874
lei faţă de 55.295 lei în exerciţiul precedent cu o creştere semnificativă de 77% (42579 lei).
Firma nu înregistrează venituri sau cheltuieli extraordinare pe parcursul celor două exerciţii
financiare analizate .
Veniturile totale sunt de 4.441.468 lei faţă de 4.195.578 lei în exerciţiul precedent cu o
creştere de 245.890 lei (5,86%), cheltuielile totale fiind de 4.343.594 lei faţă de 4.140.283 lei la
aceiaşi dată a anului trecut cu o creştere de 203.311 lei (4,91%), rezultâ nd un profit brut de
97.874 lei faşă de 55.295 lei în perioada precedentă care este diminuat cu impozitul
II Capitalurile și rezervele însumau 1.838.031 lei faţă de 1.795.398 lei cu o creştere de 42.633
lei (2,37%), creşterea lor fiind ca urmare profitului înregistrat per sold la finele perioadei,
conform datelor din bilanţ.
În structură capitalurile sunt compuse astfel:
Capital subscris vă rsat în valoare de 38.660 lei faţă de 38.460 lei în exerciţiul precedent cu o
creştere de 200 lei. Creşterea se datorează aportului unui acţionar la capitalul firmei.
 rezerve din reevaluare în sumă de 768.779 lei nemodificate în cursul exerciţiului
financiar, reprezentâ nd diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea imobiliză rilor în
cursul exerciţiilor precedente .
- rezervele firmei erau de 948.461 lei în exerciţiul „ N” faţă de 957.961 la finele exerciţiului „ N-
1” cu o uşoară scă dere de 9.500 lei (0,99%) ca urmare a acoperirii unor investiţii din
rezervele .
■- profitul firmei de exerciţiu era de 82.131 lei faţă de 30.198 lei în exerciţiul precedent cu o
creştere de 51.933 lei ( 171,97%), acesta nefiind repartizat la 31 decembrie exerciţiul „N"
aşteptâ ndu-se aprobarea A.G.A. pentru repartizarea acestuia pe destinaţii conform hotă râ rii
acţionarilor.
B. CONTUL DE PROFIT Şl PIERDERE

La finele exerciţiul veniturile şi cheltuielile firmei sunt oglindite în Formularul „ CONTUL DE

PROFIT Ş l PIERDERE „care reflectă rezultatele obţinute de firmă pe parcursul exerciţiului
financiar.
Veniturile din exploatare erau de 4.437.653 lei faţă de 4.190.791 lei la finele exerciţiului
precedent cu o creştere de 246.862 lei (5,89%), structural acestea prezentâ ndu-se :
 producţia vâ ndută în sumă de 1.486.006 lei cu 38.303 lei mai mult decâ t în anul
precedent, venituri din vâ nzarea mă rfurilor în valoare de 1.836.143 lei cu o creştere de
206.800 lei (12,69%)
 alte venituri din exploatare în sumă de 856.273 lei cu o scă dere de 235.786 lei faţă de
exerciţiul precedent.
Cheltuielile de exploatare erau de 4.330.075 lei faţă de 4.091.159 lei în perioada precedentă
cu o creştere de 238.916 lei (5,84%). în structură acestea prezentâ ndu-se:
  cheltuieli cu materiile prime şi materiale în valoare de 666.737 lei cu 63.681 mai puţin
decâ t în anul precedent pe profit în sumă de 15.743 lei rezultâ nd un profit net de
repartizat de 82.131 lei cu 51.933 lei mai mult decâ t în exerciţiul precedent (171,97%).
C. DATE INFORMATIVE

Cuprinde informaţii referitoare la plă ţile restante, la numă rul mediu de salariaţi, precum şi
alte informaţii cu caracter informativ .
Din analiza datelor reiese că firma nu înregistrează plă ţi restante că tre furnizori, creditori şi
bugete la finele exerciţiului financiar.
Numă rul mediu de salariaţi este de 80 de persoane în scă dere cu 5 persoane faţă de perioada
precedentă .
D. SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE, A AMORTIZĂRII ACTIVELOR Şl A PROVIZIOANELOR
PENTRU DEPRECIERE.
Cuprinde date referitoare la activele imobilizate, a amortiză rii calculate precum şi a
provizioanelor înregistrate pentru deprecierea acestora. Firma are înregistrate imobiliză ri
corporale şi amortizare aferentă acestora tratate în partea rezervată bilanţului, neînregistrâ nd
provizioane pentru deprecierea imobiliză rilor la finele perioadei.
Se vor prezenta notele explicative ale situaţiilor financiare
3.3. CALCULAREA INDICATORILOR PE BAZA INFORMAŢIILOR DIN BILANŢ
_______________________________i_________________ i . —..........................—
Pe baza datelor din bilanţul propriu-zis se efectuează analiza statică şi analiza dinamică .
Analiza statică priveşte bilanţul contabil din perspectiva bilanţului funcţional şi financiar.
Bilanţul funcţional regrupează patrimoniul entită ţii în utiliză ri şi resurse.
În activul bilanţului funcţional se cuprind:
■ Utiliză ri stabile - active imobilizate la valoarea brută ;
■ Utiliză ri de exploatare - stocuri şi creanţe;
■ Trezoreria activă - elementele de trezorerie;
În pasivul bilanţului funcţional se cuprind:
• Resurse stabile - capitaluri proprii, amortiză ri, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,
împrumuturi pe termen lung;
■ Resurse de exploatare- datorii pe termen scurt (comerciale, salariale, fiscale);
■ Trezorerie pasivă - datorii financiare pe termen scurt (credite bancare < 1 an );

Model de Bilanţ Funcţional

Activ ( utiliză ri) Pasiv ( resurse )

Activ Imobilizat brut (utiliză ri Capitaluri proprii (resurse

stabile) stabile)

Activ Circulant de exploatare brut Amortiză ri şi provizioane

(utiliză ri de exploatare) (resurse stabile)
Activ Circulant în afara exploată rii Datorii financiare
brut ( pe termen lung -resurse
(utiliză ri de exploatare) stabile)

Activ de trezorerie (trezoreria Datorii de exploatare (resurse de

activă ) exploatare )
Datorii în afara exploată rii
(resurse de exploatare )
Pasiv de trezorerie (trezorerie
pasivă - datorii fianciare
pe termen scurt)

TOTAL

Indicatori calculaţi pe baza bilanţului funcţional

1. Fond de rulment
FR =Resurse stabile - Utiliză ri stabile
❖ indică resursele entită ţii disponibile pentru investiţii.
FR < 0 rezultă că entitatea trebuie să apeleze la credite bancare pe termen scurt pentru a-şi
finanţa complet imobiliză rile;
FR > 0 rezultă că entitatea îşi acoperă integral imobilză rile şi are posibilitatea acoperirii unei
pă rţi din nevoia de exploatare.
2. Nevoia de fond de rulment
NFR=Utiliză ri de exploatare - Resurse de exploatare
❖ indică mă rimea surselor de finanţare a activelor circulante necesare desfă şură rii activită ţii de
exploatare
NFR < 0 rezultă un excedent de fond de rulment;
NFR > 0 rezultă că nevoia de exploatare este acoperită din fondul de rulment
Semnificaţia formulei
Utiliză rile de exploatare (stocuri şi creanţe ) trbuie acoperite momentan din alte resurse, pâ nă
câ nd acestea se vor transforma în încasă ri;
Resursele de exploatare (datoriile pe termen scurt) constituie surse atrase pe termen scurt pâ nă
câ nd acestea se vor transforma în plă ţi;
3. Trezoreria netă
T= Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment
❖ indică stabilitatea entită ţii prin prisma acoperirii nevoilor de finanţare, iar pe de altă parte a
gestionă rii disponibilită ţilor;
T < 0 indică dezechilibru entă ţii care a contractat credite pe termen scurt pentru a-şi acoperi
nevoile, resursele proprii fiind insuficiente; nu reprezintă o stare critică , nu trebuie să conducă
imediat la ideea insolvabilită ţii entită ţii.
T > 0 indică faptul că entitatea dispune de resurse stabile pentru finanţarea utiliză rilor stabile
obţinâ nd lichidită ţi suplimentare.
Ştiaţi că :
 Bilanţul funcţional are rolul de a face înţelese funcţiile entită ţii şi foloseşte ca termeni
utiliză rile (active şi stocuri) şi resursei (capitaluri proprii, împrumuturi, datorii comerciale,
fiscale, sociale, etc.). El arată cum se acoperă utiliză rile din resurse şi evaluează nevoile financiare
ale entită ţii în funcţie de resursele de care dispune.
Bilanţul financiar se mai numeşte bilanţ de lichiditate – exigibilitate sau bilanţ patrimonial. Are în
centru noţiunea de patrimoniu, de drepturi şi obligaţii.
În activul bilanţului financiar se cuprind :
■ utiliză ri > 1 an —► active imobilizate la valoare brută ;
■ utiliză ri < 1 an _► active circulante.
În pasivul bilanţului financiar se cuprind:
■ resurse > 1 an din care se evidenţiază separat datorii > 1 an —► capitaluri proprii,
amortiză ri, împrumuturi pe termen lung, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
■ resurse < 1 an —► datorii pe termen scurt ( comerciale, salariale, sociale, fiscale,etc.)
Indicatori calculaţi pe baza bilanţului financiar
1. Solvabilitatea reprezintă capacitatea entită ţii de a face faţă datoriilor şi se calculează special
de că tre creditorii entită ţii.
ANC = total utiliză ri - total resurse împrumutate (total activ) (total datorii)
♦> Indică solvabilitatea globală a entită ţii, activul net contabil constituind garanţia creditorilor în
cazul evoluţiei nefavorabile a activită ţii entită ţii. Solvabilitatea se poate calcula şi sub formă
de indici. Pentru o situaţie favorabilă , indicii trebuie să fie subunitari
Utiliză ri > 1 an
Ii=
Resurse > 1 an
Utiliză ri < 1 an Resurse < 1 an
2. Lichiditatea reflectă pragul echilibrului financiar al entită ţii, posibilitatea de a
transforma activele în bani pentru a face faţă plă ţii datoriilor şi se apreciează pe baza fondului de
rulment financiar.
Excedentul brut din
FRf = resurse > 1 an - utiliză ri > 1 an exploatare
sau Cifra deafaceri
FRf = utiliză ri < 1 an - resurse < 1 an
Excedentul brut din exploatare
Cifra de afaceri
Indicatorul trebuie să fie pozitiv pentru a se asigura echilibrul financiar reflectâ nd capacitatea
de plată a entită ţii.
❖ Indică că finanţarea imobiliză rilor se asigură din capitalurile proprii şi împrumuturi pe
termen lung sau că activele circulante depă şesc datoriile pe termen scurt.
Dacă indicatorul este negativ entitatea dovedeşte riscul de plată al datoriilor. Ea se află în
dezechilibru financiar, lichiditatea activelor circulante este nesigură iar exigibilitatea datoriilor
pe termen scurt este sigură .
Ştiaţi că:
Structura bilanţului financiar permite compararea lichidită ţii activelor cu exigibilitatea
pasivelor ară tâ nd dacă entitatea poate imediat să -şi acopere datoriile exigibile la un moment dat.
Analiza combinată dă posibilitatea calculă rii unei serii de indicatori astfel:
lichiditate generală lichiditate intermediară lichiditate imediată securitate financiară solvabilitate
patrimonială rata profitului
Constă în calculul următorilor indicatori sintetici:
1. Lichiditatea Generală = Active Circulante (2; 2,5)
Datorii Curente
2. Lichiditatea intermediară = Active Circulante - Stocuri
Datorii Curente
3. Lichiditatea Imediată = Trezoreria Activă
Datorii pe termen scurt
105
4. Securitatea Financiară = CapitaluriPropii
Datorii pe termen mediu şi lung
5. Solvabilitatea Patrimonială = Capitaluri proprii X100 > 30%
Total pasiv
_ _ . _ ..................... Profit Brut
6. Rata Profitului = xioo catmai mare
Cifra de Afaceri
Lista indicatorilor calculaţi pe baza bilanţului este mult mai cuprinză toare ceea ce dovedeşte
rolul acestuia în analiza situaţiei economic - financiare a entită ţii.
Pe baza bilanţului prezentat s-au calculat indicatorii prezentâ ndu-se şi o analiză succintă a
valorii acestora :
1. Fond de rulment = resurse stabile - utiliză ri stabile = 1.924.381
- 1.204.218 = 720.163 lei deci este un fond de rulment pozitiv şi rezultă că împrumuturile pe
termen mediu şi lung împreună cu capitalurile acoperă integral imobiliză rile oferind şi
acoperirea unei pă rţi din nevoile de finanţare.
2. Nevoia fond de rulment = utiliză ri din exploatare - resurse din exploatare = 2.052.667 -
984.884 = 1.067.783 lei nevoia de exploatare este acoperită din fondul de rulment.
3.Trezoreria netă = fond de rulment - nevoia de fond de rulment = 720.163 - 1.067.783 = -
367.620 lei, indicator cu valoare negativă care reflectă faptul că firma de exerciţiu a recurs la
credite pe termen scurt (furnizori) pentru a acoperii nevoi ră mase neacoperite. Situaţia firmei de
exerciţiu nu este neapă rat critică ea indicâ nd pe moment un dezechilibru financiar şi de aceea
trebuie să se analizeze mai multe perioade de gestiune pentru a se vedea dacă situaţia se menţine
.
4 Solvabilitatea = capacitatea firmei de a-şi onora datoriile, apreciată prin activul net contabil
(ANC), care se calculează :
ANC = Total activ - datorii = 2.910.928 - 1.071.234 = 1.839.694 lei
ANC = Total capitaluri proprii.
El constituie o garanţie pentru creditorii firmei, dovedindu-se că firma are, prin activele sale,
capacitatea de a-şi plă ti datoriile .
Il= Utiliză ri > 1 an = 1.204.218
Resurse > 1 an 2.330.517
= 0.51 situaţie favorabilă (resurse mai mari decâ t utiliză ri)
106
Utiliză ri < 1 an 2.112.946
12= —
Resurse < 1 an 984.884
= 2,14 situaţie nefavorabilă .
În ansamblu firma de exerciţiu are asigurată o situaţie favorabilă , un echilibru financiar.
 = capacitate firmei de a transforma activele în bani FRf = resurse > 1 an - Utiliză ri > 1 an
2.330.517-1.204.218 = 1.126.299 lei
Situatie favorabilă , echilibru financiar asigurat.
FRf = Utiliză ri < 1 an - Resurse < 1 an = 2.112.946 - 984.884 = 1.128.062 lei: se realizează pe baza
datelor din bilanţul propriu zis şi din Contul de Profit şi Pierderi .
Constă în calculul urmă torilor indicatori sintetici :
.................... _ ... Active Circulante
1. Lichiditatea Generală = = 2.112.946
Datorii Curente 984.884
= 2,14 (denotă o lichiditate generală bună care reflectă posibilitatea firmei de a face faţă plă ţilor
din activele circulante).
Active Circulante - Stocuri 2.112.946-826.139
2. Lichiditatea intermediară = =
Datorii Curente 984.884
= 1,31 (o lichiditate imediată bună rezultâ nd că firma poate achita datoriile din creanţe şi
disponibilită ţi putâ nd să -şi desfă şoare activitatea şi în continuare).
3. Lichiditatea Imediată = Trezoreria Activă
Datorii pe termen scurt
60.279
984.884
= 0,061 ( denotă o lichiditate imediată satisfă că toare )
4. Securitatea Financiară = CapitaluriPropii = 1.838.031
Datorii pe termen mediu şi lung 1.071.234
= 1,71 (denotă o securitate financiară bună capitalurile firmei fiind mai mari decâ t datoriile
acesteia).
107
5. Solvabilitatea Patrimonială = Capitaluri proprii x^oo= 1-838.031
Total pasiv 2.909.265
= 63,18% (Valoare mai mare de 30% ceea ce arată o solvabilitate bună a firmei)
6. Rata Profitului = Bmt
x100 = 97 874

Cifra de Afaceri 3.322.149

= 2,95 % (rezultă că firma a realizat un profit brut de 2,95 lei la 100 lei cifră de afaceri)
Ştiaţi că:
Situaţiile Financiare Anuale se depun la organele Administraţiei Fiscale şi la Oficiul Registrului
Comerţului pâ nă la data de 30 aprilie a exerciţiului urmă tor încheierii bilanţului . Premergă tor
depunerii se supune aprobă rii A.G.A. şi este însoţit de raportul administratorilor.

Schemă recapitulativă
Funcţiile bilanţului

de analiză
previzională
de informare
 • Compararea informaţiilor din bilanţ se realizează pentru perioada 01.01.N - 31.12.N
rezultâ nd modifică ri ale elementelor patrimoniale (active imobilizate, circulante, capitaluri
proprii, datorii), dar şi modifică ri ale veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor. Prin situaţiile
financiare, respectiv bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere, situaţia modifică rilor
capitalului propriu dar si prin notele explicative sunt realizate comparaţii în detaliu privind
elementele patrimoniale prezentate. Rezultatele obţinute din comparaţie se interpretează în
funcţie de mă rimea variaţiei elementelor patrimoniale, dar şi de implicaţiile modifică rilor
acestora în activitatea economico- financiară a entită ţii.
Situaţiile financiare anuale reprezintă baza sistemului informaţional contabil care trebuie să
furnizeze entită ţii şi utilizatorilor externi imaginea fidelă , clară şi completă a patrimoniului
entită ţii precum şi mă surile care urmează a fi luate pentru îmbună tă ţirea activită ţii economico-
financiare cu rol în luarea de decizii necesare gestiunii curente sau de perspectivă ale agentului
economic.
• Indicatorii calculaţi pe baza informaţiilor din bilanţ:
- Bilanţul funcţional nevoia de fond derulment
• Analiză combinată lichiditate generală ; lichiditate intermediară (redusă ); lichiditate imediată ;
securitate financiară ; solvabilitate patrimonială ; rata profitului

fond de rulment

trezoreria netă
Solvabilitatea

Bilanţul financiar
Lichiditatea

DICŢIONAR
Indicatorul economico-financiar - expresia cantitativă a rezultatelor activită ţii umane,
prezentată în unită ţi fizice şi valorice .
Prognoză - prevedere bazată pe date ştiinţifice ; anticiparea asupra desfă şură rii unor
fenomene şi procese din domeniul economiei, ştiinţei etc.
Exerciţiu financiar - perioada de raportare financiar contabilă care de regulă coincide cu
anul calendaristic
Diagnostic al situaţiilor financiare - determinarea precisă a situaţiei economic-financiare a
entită ţii
Sarcină de lucru:
Pe baza bilanţului prezentat mai jos calculaţi:
1. Indicatorii ce rezultă din bilanţul funcţional şi cel financiar precum şi 4 indicatori din analiza
combinată .
2. Analizaţi rezultatele obţinute fă câ nd aprecieri asupra situaţiei financiare a firmei de execiţiu “
Y“ .
3. Comparaţi informaţiile din bilanţ pentru perioada curentă cu cele din perioada precedentă
pentru toate posturile prezentate în bilanţ şi ară taţi influenţa variaţiei posturilor în
activitatea firmei de execiţiu pe parcursul anului financiar.

Judeţul: _____________________
Persoana juridica: _______________
Adresa: localitatea_______________________
Numă r din registrul comerţului:______________
Forma de proprietate:_________________________
Activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN): Cod de identificare fiscala:
BILANŢ PRESCURTAT la data de 31.12.2015
Formularul 10 - lei-
Denumirea indicatorului Nr. SO
rd. LD
LA
01.01.201 31.12.20
5 15
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂ RI NECORPORALE 01 0 0
(ct.201+203+205+2071+2 08+233+234-
280-290-
2933)
II. IMOBILIZĂ RI CORPORALE 02 101456 68493
(ct.211+212+213+214+231+232-281-
291-2931)
III.IMOBILIZĂ RI FINANCIARE 03 5282 5282
(ct.261+263+265+267-296)
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 04 106738 73775
03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05 37652 63454
(ct.301+302+303+/-
308+331+332+341+345+346+/-
348+351+354+356+357+358+361+/-
368+371+/- 378+381+/-388-391-392-
393-394-395-396-397- 398+4091-4428)
II. CREANŢ E (ct.267- 06 47064 112936
296+4092+411+413+418+425+
4282+431+4
37+4382+441+4424+4428+444+445+44
6+4 4 7+431+437+4382+441+4
424+4428+444+44 5+44 6+447 +44
82+451+456+4582+461+473-491-495-
496+5187)
III.INVESTITII PE TERMEN SCURT 07 0 0
(ct.501+505+506+508+5113+5114-591-
595-596-
598)
IV. CASA SI CONTURI LA BĂ NCI 08 25133 1093
(ct.5112+512+531+532+541+542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 09 109849 177483
08)
C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) 10 0 0
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE 11 54790 69448
PLĂ TITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA
UN AN
(ct.161+162+166+167+168+169+269+40
1+403+404+4
05+408+419+421+423+424+42
6+427+4281+431+437+4
381+441+4423+4428+444+44
6+447+4481+451+453+45 5+456+4
57+4581+462+473+509+518 6+519
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII 12 55059 108035
CURENTE NETE (rd. 09+10-11-18)
111
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 13 161797 181810
CURENTE (rd. 04+12-17)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE 14 0 0
PLĂ TITE INTR-O PERIOADA MAI MARE
DE UN AN (Ct.161+162+166+167+168-
169+269+401+4 03+404+
405+408+419+421+423+424+42
6+427+4281+431+437+ 4381+441+4
423+4428+444+44
6+447+4481+451+453+4 55+4 56+4
57+4 581+4 62+4 73+509+5186+519
H. PROVIZIOANE (ct.151) 15 0 0
I. VENITURI IN AVANS (rd. 17+18), din 16 0 0
care:
- subvenţii pentru investitii (ct.475) 17 0 0
- venituri inregistrate in avans (ct.472) 18 0 0
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 730 730
- capital subscris varsat (ct.1012) 20 730 730
- capital subscris nevarsat (ct.1011) 21 0 0
- patrimoniul regiei (ct.1015) 22 0 0
II. PRIME DE CAPITAL (ct.104) 23 0 0
III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) 24 51097 51097
IV. REZERVE (ct.106) 25 84217 129583
Acţiuni proprii (ct.109) 26 0 0
V.PROFITUL SAU PIERDEREA (ct.117) 27 25793 20364
Sold
C
REPORTAT (A) ------------------------ Sold 28 0 0
D
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA (ct.121) 29 25753 20364
Sold
C
EXERCIŢ IULUI FINANCIAR --------- Sold 30 0 0
D
Repartizarea profitului (ct.129) 31 25753 20364
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 32 161797 181810
(rd. 19+23+2 4+25-2 6+27-28+2 9-30-31)
Patrimoniul public (ct.1016) 33 0 0
CAPITALURI - TOTAL (rd. 32+33) 34 161797 181810
ADMINISTRATOR/ Numele si prenumele
Semnă tură Ș tampila unită ții
ÎNTOCMIT,
Numele și prenumele (calitatea)
(1—compartim. financiar-contabile sau personal calificat incadrat)
Semnă tură
CONTUL DE PROFIT Ș I PIERDERE la data de 31.12.2015
Formularul 20 - lei -
Denumirea indicatorului Nr. RE
rd. AL
IZ
AR
I
AF
ER
EN
TE
PE
RI
OA
DE
I
DE
RA
PO
RT
AR
E
 31.12.201 31.12.20
4 15
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01 303264 367472
Producţia vâ ndută 02 71667 65150
(ct.701+7 02+7 03+704+7 05+706+708)
Venituri din vâ nzarea mă rfurilor (ct.707) 03 231597 302322
Venituri din dobâ nzi înregistrate de 04 0 0
entită țile al că ror obiect de activitate îl
constitue leasingul (ct.766)
Venituri din subvenţii de exploatare 05 0 0
aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)
2. Variaţia stocurilor de produse finite și a
producţiei în curs de execuţie
(ct. 711) ------------------- Sold C 06 0 0
------- Sold D 07 0 0
3. Producţia realizată de entitate pentru 08 0 0
scopurile sale proprii și capitalizata
(ct.721+722)
4. Alte venituri din exploatare 09 83385 84464
(ct.7417+758)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 10 386649 451936
01+06-07+08+09)
5. a) Cheltuieli cu materiile prime si 11 28006 18160
materialele consumabile (ct.601+602-
7412)
Alte cheltuieli materiale 12 1665 2267
(ct.603+604+606+608)
b) Alte cheltuieli externe(cu energie si 13 17798 15755
apa) (ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind mă rfurile (ct.607) 14 191198 248993
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din 15 62974 82173
care:
a) Salarii și indemnizaţii (ct.641+642-7 16 48303 63500
414)
b) Cheltuieli cu asigură rile și protecția 17 14671 18673
socială (ct.645-7415)
7. a) Ajustă ri de valoare privind 18 6038 24630
imobiliză rile corporale și necorporale
(rd.19-20)
a.l) Cheltuieli (ct.6811+6813) 19 6038 24630
113
a.2) Venituri (ct.7813) 20 0 0
b) Ajustă ri de valoare privind activele 21 0 0
circulante (rd. 22-23)
b.l) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 24 47740 35662
28)
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe 25 31916 23963
(ct.611+612+613+614+621+622+623+62
4+625+626+6 27+628-7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și 26 3353 2965
vă rsă minte asimilate (ct.635)
8.3. Cheltuieli cu despă gubiri, donaţii și 27 12471 8734
activele cedate (ct.658)
Cheltuieli privind dobâ nzile de refinanțare 28 0 0
înregistrate de entită țile al că ror obiect de
activitate îl constituie leasingul (ct.666)
Ajustă ri privind provizioanele (rd. 30-31) 29 0 0
- Cheltuieli (ct.6812) 30 0 0
- Venituri (ct.7812) 31 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 32 355419 427640
(rd. 11 la 15 +18+21+24+29)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
- Profit (rd. 10-32) 33 31230 24296
- Pierdere (rd. 32-10) 34 0 0
9. Venituri din interese de participare 35 0 0
(ct.7611+7613), din care:
- venituri obtinute de la entitatile afiliate 36 0 0
10. Venituri din alte investiții financiare și 37 0 0
împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate (ct.763), din care:
- venituri obținute de la entită țile afiliate 38 0 0
11. Venituri din dobâ nzi (ct.766), din care: 39 13 23
- venituri obținute de la entită țile afiliate 40 0 0
Alte venituri financiare 41 0 0
(ct.762+764+765+767+768)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 42 13 23
35+37+39+41)
12. Ajustă ri de valoare privind 43 0 0
imobiliză rile financiare și a investiţiilor
deținute ca active circulante (rd. 44-45)
- Cheltuieli (ct.686) 44 0 0
- Venituri (ct.786) 45 0 0
13. Cheltuieli privind dobâ nzile (ct.666- 46 0 0
7418)
-din care, chelt. în relaţia cu entită țile 47 0 0
afiliate
Alte cheltuieli financiare 48 0 0
(ct.663+664+665+667+668)
114
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 49 0 0
43+46+48)
PROFITUL SAU PIERDEREA .
FINANCIAR(A)
- Profit (rd. 42-49) 50 13 23
- Pierdere (rd. 49-42) 51 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 52 386662 451959
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 53 355419 427640
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A)
- Profit (rd. 52-53) 54 31243 24319
- Pierdere (rd. 53-52) 55 0 0
18. Impozitul pe profit (ct.691) 56 5490 3955
19. Alte impozite neprezentate la 57 0 0
elementele de mai sus (ct.698)
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A
EXERCIŢ IULUI
FINANCIAR - Profit (rd. 54-55-56-57) 58 25753 20364
- Pierdere (rd. 55+56+57-54) 59 0 0
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele
(calitatea)
(l--compartim.financiar- contabile sau personal calificat incadrat) Semnă tură Semnă tură
Stampila unitatii

SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Formularul 40 - lei -
Elemente de Nr. Valori
brute
imobiliză ri rd. Sold Creşteri Reduceri Sold final
iniţial (col.5=1+2-
3)
Total ; Din care:
! dezmembră ri
; si casari *
A B 1 2 3:4 5
Imobiliză
ri
necorpor
ale
Cheltuieli de constituire si cheltuieli de dezvoltare
01 0 0 o: X 0
Alte imobiliză ri
02 0 0 o: X 0
Avansuri si imobiliză ri necorporale in curs
03 0 0 o: X 0
TOTAL (rd.01 la
03)
04 0 0 0! X 0
Imobiliză
ri
corporale
Terenuri 05 777 0 o: X 777
Construcții 06 111105 0 23116 : 0 87989
Instalatii tehnice și maşini
07 11466 0 o: 0 11466
Alte instalații, utilaje și mobilier
o 0 0 o: 0 0
00
Avansuri și imobiliză ri corporale în curs
09 0 0 o: X 0
TOTAL (rd.05 la
09)
10 123348 0 23116 : 0 100232
Imobiliză ri financiare
11 5282 0 o: X 5282
ACTIVE TOTAL
IMOBILIZATE - (rd.04+10+11)
12 128630 0 23116 ! 0 105514

SITUATIA AMORTIZARII ACTIVELOR IMOBILIZATE

- lei
Elemente de Nr. Sold Amortiz Amortizare Amortizare la
imobiliză ri rd. iniţial a re in aferenta sfarsitul
cursul imobiliză ri anului(col.9=6
anului lor scoase +7-8)
din
evidenta
A B 6 7 8 9
Imobiliză r
i
necorpora
le
Cheltuieli de constituire si cheltuieli de 0
dezvoltare 13 ; 0 ! 0 : 0
Alte imobiliză ri 0 0 0 0
i 14
TOTAL (rd.13 la 0 0 0
0
14)
; 15
116
Imobiliză ri corporale
Terenuri ! 16 ! 0 | o: o: 0
Constructii î 17 ! 16675 ! 5652 ! o; 22327
Instalatii
tehnice si
maşini
: îs : 5217 : 4195 : o: 9412
Alte instalatii, utilaje si mobilier o: 0
: 19 : o : o :
TOTAL (rd.16 la
19)
: 20 : 21892 : 9847 ; o: 31739
AMORTIZARI -
TOTAL
(rd.15+20)
1 21 ; 21892 : 9847 ; o! 31739
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele
(calitatea)
(1—compartim.financiar- contabile sau personal calificat incadrat) Semnă tură Semnă tură
Stampila unitatii

BIBLIOGRAFIE
1. Mihai Ristea, Corina Cucu, Corina Lă ză rescu Contabilitatea întreprinderii, Ed. Mă rgă ritar,
Bucureşti, 2002
2. Mihai Toma, Petre Brezeanu Finanţe şi gestiune financiară, Ed Economică , 1996
3. Ion Stancu Finanţe, Ed.Economică , 2002
4. Paul Bran Finanţele întreprinderii, Ed. Economică , 2000
5. Vasile llie Gestiunea financiară a întreprinderii, METEOR PRESS, 2010
6. Petre Brezeanu Gestiunea financiară a întreprinderii, CAVALLIOTI, 2010
7. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru, Alina Irimescu, Corina Ioană ș Contabilitatea
societă ților comerciale , Universitară , 2009
8. Radu Stroe, Dan Armeanu Finanțe, București, 2004
9. Petre Brezeanu, Iulian Marinescu Finanțele publice și fiscalitatea între teorie și practică ,
Editura Fundației ”Româ nia de mâ ine”, 1998
11.Vintilă G. Fiscalitate, Ed,. Economică , 2006 Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed Didactică
și Pedagogică , 2006
12.Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
13. OMFP 1802/2014 privind aprobarea Reglementă rilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate
14. Ordinul nr. 123/2016 privind principalele aspecte legate de intocmirea si depunerea
situațiilor financiare anuale si a raportă rilor contabile anuale ale operatorilor economici la
unită țile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice.