Afaceri În Legumicultură (ACSA)

7
a Agenția Națională de Dezvoltare Rurală
CHIȘINĂU - 2008
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE RURALĂ
AFACERI ÎN CULTURA LEGUMELOR

PE TEREN PROTEJAT
(Vladimir Conovali, Anatolie Fala)
950969
Bibhi'j -ca ■ ■ oina/.j
Ști’nțifică A^ricoiă
finiversibiea A r Sbi ’U5 Mc.lr* ;va
CHIȘINĂU • 2008
CZU 635.1/.8+334.7
C 65
Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA) - organizație neguvernamentală, non profit, ce are ca
scop susținerea dezvoltării durabile a comunităților rurale, prin asigurarea accesului la servicii de consultan-
ță, școlarizare și informare pentru producătorii și antreprenorii agricoli.
Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA) implementează componentul „Servicii de Extensiune

Rurală ” a Proiectului Investiții și Servicii Rurale (RISPII), finanțat de Banca Mondială.
Materialele prezentei publicații au fost elaborate de către dr. în st. agricole, lectorul superior universitar,
Vladimir Conovali, șef al Catedrei de Legumicultură a Universității Agrare de Stat din Moldova (comparti-
mentele: 1, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 11. Construcții și aspecte tehnologice în cultura legumelor pe teren protejat) și dr.
în st. biologice, magistru în agrobusiness și dezvoltarea rurală, Anatolie Fala, Coordonator cercetare și infor-
mare a Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală (ACSA) (compartimentele: 2, 9, 10, Argumentarea economică
la cultivarea culturilor legumicole în teren protejat și Anexe).
Direcția Executivă ACSA exprimă gratitudine recenzenților oficiali: dlui Petru Patron, membru corespon-
dent al Academiei de Știinfe a Republicii Moldova, prof. univ., dr. hab., și dlui Victor Roșca, dr. în st. agricole,
conf. univ., Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol, pentru contribuția valoroasă în ameliorarea și
apariția acestui ghid.
Prezentapublicație a fostfinanțată din sursele proiectului RISP și fondului renovabil ACSA. La baza ela-
borării prezentului ghid a fost utilizat conceptul modulului de instruire „ Cultura legumelor în teren protejat ”,
executat de autori în cadrulproiectidui PDBA/CNFA -ACSA „Sporirea cantității și calității produselor agri-
cole la nivel de întreprindere rurală ”. Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor și nu reflectă
în mod necesar poziția ACSA-ei.
Toate drepturile asupra acestei ediții aparțin în exclusivitate Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală și
autorilor. Nici o parte din această ediție nupate fi copiată fără permisiunea scrisă aACSA-ei.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Conovali, Vladimir
Afaceri în cultura legumelor pe teren protejat / Vladimir Conovali,
Anatolie Fala; Agenția Națională de Dezvoltare Rurală. - Ch.: S. n., 2008
(Î.S. F.E.-P. "Tipografia Centrală"). - 120 p.
2000 ex.
ISBN 978-9975-78-716-1
635.1/.8+334.7
k___________________________________________________________________________________—/
ISBN 978-9975-78-716-1
CUPRINS
Starea actuală a terenului protejat în lume și în Republica Moldova........................................ 5
Investiții capitale în cultura Iegumelor pe teren protejat................................................................ 7
2.1. Investiții în construcția de sere permanente pentru creșterea legumelor,
cu încălzire pe bază de deșeuri și biomasă...................................................................................... 9
2.2. Investiții în construcția de tunele înalte pentru creșterea legumelor........................................ 11
2.3. Investiții în cultura legumelor în teren temporar protejat.,....................................................... 13
Construcții folosite pentru cultura protejată a legumelor.............................................................15
3.1. Adăposturi temporale și elementele lor constructive .................................................................. 16
3.2. Răsadnițele și elementele lor constructive .*................................................................................ 19
3.3. Solarii și elementele lor constructive............................................................................................ 21
3.4. Serele încălzite și elementele lor constructive ............................................................................. 24
Alegerea locului și amplasarea construcțiilor pentru cultura protejată a legumelor....... 25
Sistemele de încălzire, ventilare, iluminare și irigare..................................................................... 27
Tehnologii de producere a răsadului.......................................................................................................34
6.1. Producerea răsadului prin metoda tradițională ......................................................................... 34
6.2. Producerea răsadului în ghivece și cuburi nutritive................................................................... 35
6.3. Creșterea răsadului în palete celulare.......................................................................................... 38
6.3.1. Paleta celulară......................................................................................................................39
6.3.2. Substratul nutritiv pentru palete...................................................................................... 40
6.3.3. Semințele............................................................................................................................. 41
6.3.4. Spațiile de creștere a răsadului în palete celulare............................................................ 42
6.3.5. Descrierea procesului tehnologic......................................................................................... 43
Particularități în producerea răsadului la unele specii legumicole..........................................46
7.1. Producerea răsadurilor de tomate................................................................................................. 46
7.2. Producerea răsadurilor de ardei și vinete..................................................................................... 48
7.3. Poducerea răsadurilor de culturi vărzoase (varză, conopidă).............................................. 49
7.4. Producerea răsadurilor de salată și verdețuri de grădină............................................................ 50
7.5. Producerea răsadurilor de culturi bostănoase (pepeneverde și galben, castravete, dovlecel) ..51
7.6. Producerea răsadurilor de ceapă................................................................................................... 54
Tehnologii de cultivare a legumelor în spații protejate.................................................................. 55
8.1. Tehnologia de cultivare a legumelor în substraturi nutritive..................................................... 56
8.2. Tehnologiile de cultivare a legumelor în substraturi cu volume mici și fără substrat...............56
Aspecte economice și tehnologice la producerea legumelor pe teren protejat.....................62
9.1. Aspecte. economice și tehnologice la cultivarea tomatelor pe teren protejat.............................. 62
9.1.1. Argumentarea economică la cultivarea tomatelor pe teren protejat............................... 62
9.1.2. Tehnologia cultivării tomatelor pe teren protejat............................................................. 65
9.2. Tehnologia de cultivare a tomatelor fără substrat....................................................................... 67
9.3. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea ardeiului dulce timpuriu pe teren protejat......71
9.3.1. Argumentarea economică la cultivarea ardeiului dulce timpuriu pe teren protejat.......71
9.3.2. Tehnologia cultivării ardeiului dulce timpuriu pe teren protejat..................................... 73
9.4. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea vinetelor timpurii pe teren protejat................. 75
9.4.1. Argumentarea economică la cultivarea vinetelor timpurii pe teren protejat.................. 75
9.4.2. Tehnologia cultivării vinetelor timpurii pe teren protejat............. 77
9.5. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea verzei timpurii pe teren protejat...................... 78
9.5.1. Argumentarea economică la cultivarea verzei timpurii pe teren protejat....................... 78
9.5.2. Tehnologia cultivării verzei timpurii pe teren protejat..................................................... 80
9.6. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea conopidei timpurii pe teren protejat.................81
9.6.1. Argumentarea economică la cultivarea conopidei timpurii pe teren protejat.................81
9.6.2. Tehnologia cultivării conopidei timpurii pe teren protejat............................................... 84
9.7. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea salatei de grădină pe teren protejat................. 86
9.7.1. Argumentarea economică la cultivarea salatei de grădină pe teren protejat.................. 86
9.7.2. Tehnologia cultivării salatei de grădină pe teren protejat................................................ 88
9.8. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea ridichii de lună pe teren protejat..................... 89
9.8.1. Argumentarea economică la cultivarea ridichii de lună pe teren protejat......................89
9.8.2. Tehnologia cultivării ridichii de lună pe teren protejat.................................................... 92
9.9. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea pepenelui verde și galben pe teren protejat 92
9.9.1. Argumentarea economică la cultivarea pepenelui galben pe teren protejat................... 92
9.9.2. Tehnologia cultivării pepenelui verde și galben pe teren protejat...................................95
3
9.10. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea castraveților timpurii și tardivi
pe teren protejat............................................................................................................................. 97
9.10.1. Argumentarea economică la cultivarea castraveților extratimpurii și timpurii
pe teren protejat.............................................................................................................. 97
9.10.2. Tehnologia cultivării castraveților timpuriiși tardivi pe teren protejat.................... 100
9.11. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea dovlecelului pe teren protejat...................... 102
9.11.1. Argumentarea economică la cultivarea dovlecelului pe teren protejat....................... 102
9.11.2. Tehnologia cultivării dovlecelului pe teren protejat.................................................... 104
9.12. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea cepei pentru cozi pe teren protejat.............. 105
9.12.1. Argumentarea economică la cultivarea cepei pentru cozi pe teren protejat...............105
9.12.2. Tehnologia cultivării cepei pentru cozi pe teren protejat............................................ 108
10. Recoltarea și cerințele de calitate față de producția legumicolă.............................................. 110
10.1. Influența condițiilor din timpul creșterii și dezvoltării plantelor
asupra calității legumelor......................................................................................................... 110
10.2. Recoltarea, condiționarea și valorificarea tomatelor timpurii în stare proaspătă................. 111
10.3. Recoltarea, condiționarea și valorificarea ardeiului dulce timpuriu în stare proaspătă....... 112
10.4. Recoltarea, condiționarea și valorificarea vinetelor timpurii în stare proaspătă.................. 112
10.5. Recoltarea, condiționarea și valorificarea verzei timpurii în stare proaspătă....................... 113
10.6. Recoltarea, condiționarea și valorificarea conopidei timpurii în stare proaspătă................. 113
10.7. Recoltarea, condiționarea și valorificarea salatei de grădină timpurii în stare proaspătă...H4
10.8. Recoltarea, condiționarea și valorificarea ridichii de lună timpurii în stare proaspătă....... 114
10.9. Recoltarea, condiționarea și valorificarea castraveților timpurii în stare proaspătă............ 114
10.10. Recoltarea, condiționarea și valorificarea dovleceilor timpurii în stare proaspătă................115
10.11. Recoltarea, condiționarea și valorificarea cepei verzi timpurii în stare proaspătă............... 115
11. Legumicultura ecologică............................................................................................................................ 116
Anexa 1
Lista agenților economici specializați în livrarea și montarea spațiilor protejate
pentru cultivarea legumelor..................................................................................................................119
Anexa 2
Furnizori de sisteme de irigație prin aspersiune, picurare și accesorii............................................. 119
Anexa 3
Companii licențiate în producerea materialului săditor legumicol (răsaduri)................................. 119
Bibliografie.............................................................................................................................................................. 120
4
1. STAREA ACTUALĂ A TERENULUI PROTEJAT ÎN LUME
ȘI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Cultivarea legumelor în spațiul protejat este considerată o ramură de perspectivă a legumiculturii,
care, pe parcursul ultimilor ani s-a evidențiat printr-o dezvoltare vertiginoasă și o acomodare perfectă
la cerințele pieței. Programarea și modelarea condițiilor de creștere a plantelor permite prognozare^
recoltelor și calitatea lor. în terenul protejat factorii climaterici nu pot influența esențial rezultatel^
planificate. Anume aceaste priorități determină legumicultorii la alegerea culturii în teren protejat. i
Suprafața terenurilor protejate în lume anual se majorează, astfel în anul 2004 suprafețele de terefl
protejat au înregistrat o sporire, grație creșterii consumului mondial de legume în stare proaspătă (tab. 1)
Tabelul 1
Suprafața de teren horticol protejat pe plan mondial în anul 2004, (ha) [22]
Sere de PE și
Regiunea Sere de sticlă Tunele joase Mulcire Agryl
tunele înalte
Asia 2 476 926 000 665 000 10 000 000 14 000
Europa 28 922 171 500 92 000 400 000 60 000
Africa 6 682 50 600 112 000 80 000 6 000
America de Nord 1 350 11 050 20 000 260 000 6 000
America Centrală și de Sud - 9510 11 000 6 000 -
Total în lume 39 430 1 168 660 900 000 10 746 000 86 000
Cele mai mari suprafețe de teren protejat sunt în Asia, unde ponderea maximală le revine terenu-
rilor mulcite cu folie de polietilenă, urmate de tunelele joase și serele acoperite cu folie. în Asia supra-
fața serelor acoperite cu sticlă este mai mică decât în de Europa. Pe locul doi după câmpurile protejate
se plasează Europa, care se evidențiază prin sere de sticlă și serele înalte acoperite cu polietilenă. Pe
continentul african cea mai mare pondere o au tunelele joase acoperite cu folie de polietilenă (43,8%),
urmate de serele înalte. în America Centrală și de Sud suprafețele de tunele joase și cele înalte nu
diferă esențial și alcătuiesc 35,8 și 42% din câmpul protejat al acestei regiuni.
în baza acestor date, putem concluziona că suprafața cea mai mare a spațiilor protejate revine
materialelor de mulcire (83%), urmate de serele de polietilenă și tunelele înalte (9%). Tunelelor joa-
se le revin 7%, materialelor nețesute 0,66%, iar serelor de sticlă doar 0,3% din suprafața terenurilor
protejate în lume.
Spre deosebire de structura terenului protejat pe plan mondial, în țările Europei de Vest serele de
sticlă ocupă 10,6%, serele cu peliculă - 23,9%, iar tunelele joase 34,9 % din suprafața totală de spații
protejate (tab.2)
Tabelul 2
Suprafața terenului protejat în țările Europei de Est, (ha) [22]
Sere de Tunele înalte,
Regiunea Sere de sticlă Tuneie joase Mulcire Total
peliculă solarii
Albania 90 360 - 473,00 - 923,00
Bosnia 600 - - 1000 1600,00
Bulgaria 343 513 - 54,10 - 910,10
Croația 14 180 280 412,00 515 1401,00
Grecia - - 5000 4500,00 - 9500,00
Ungaria 120 750 3920 880,00 - 5670,00
Macedonia 193 5 6000 - - 6198,00
România 1656 - 3248 - - 4904,00
Turcia 6470 17700 5830 23000,00 - 53000,00
TOTAL 8886 20108 24278 29319,10 1515 84106,10
5
în Republica Moldova suprafața maximală a terenului protejat a fost înregistrată în 1985 (1291
ha). în anul 2005, suprafețele spațiilor protejate s-au micșorat de 8 ori (tab.3), iar la finele anului 2008
se înregistrează o ușoară înviorare a spațiilor protejate pe baza serelor și solariilor acoperite cu folie
de polietilen și a tunelelor joase.
Tabelul 3
Evoluția suprafețelor de producere a legumelor pe teren protejat în Moldova, (ha) [22]
•• •Anul
U: • • -
Tipul terenului protejat
1981 • 1985 20 1
Sere de iamă 114,4 83,0 60,3
Solarii 760,5 1163,0 100,0
Răsadnițe 128,6 25,0
Total 1095,5 1291,0 160,0
S-a început construcția serelor mici pe sectoarele private și au apărut terenuri mulcite cu folie. Un
imbold în dezvoltarea culturii legumelor în teren protejat 1-au constituit și subsidiile (30% din costul
total) acordate de Stat pentru stimularea legumicultorilor în procurarea construcțiilor, echipamentului
și utilajului pentru sere.
în următorii ani, se așteaptă o mărire considerabilă a suprafețelor protejate, în special, a tunelelor
joase și serelor cu folie de polietilenă, care vor spori producția globală și vor favoriza exportul.
6
2. INVESTIȚII CAPITALE ÎN CULTURA LEGUMELOR
PE TEREN PROTEJAT
Cultivarea legumelor timpurii pe spații protejate, este o afacere destul de profitabilă,

cu beneficii substanțiale la volumul de investiții și fonduri circulate utilizate în pro-
ducere. Acest fapt se datoreză în primul rând investiților relative (în comparație cu alte sectoare de pro-
ducție), inițierea afacerii pe terenuri de lângă casă, capacitatea de gestionare cu resursele umane proprii,
riscuri mai mici la afectare de către condițiile nefavorabile de mediu, existența pieții de desfacere, etc.
Decizia oamenilor de afaceri, potențiali investitori în cultura legumelor în teren protejat, va fi nemijiocit
influențată de:
• beneficiul (profitul) obținut la investiția efectuată în acest sector de producere;
• termeni de recuperare a investițiilor efectuate;
• felul de producție, sezonul, specia și sortimentul soiurilor și hibrizilor de legume cultivat.
De asemenea, este imperativă estimarea corectă a prețului de cost al producției obținute și pro-
gnozarea fluxului de numerar, pentru a se încadra în termenele optimale de recuperare a investițiilor în
mijlocele fixe de producție (sere, sisteme și echipamente de încălzire și irigații, etc.) și celor circulante,
utilizate în fiecare ciclu de producție (semințe și material săditor, produse fitosanitare și îngrășăminte,
resurse umane, etc.).
Deciziile în ce privește alegerea speciei de legume cultivate în seră, tunele sau în spații temporar
protejate, nu se pot lua fară efectuarea unui studiu amplu a cerințelor pieței și nu în ultimul rând al prefe-
rințelor consumatorului. Alegerea tipului de cultură, speciei și termenilor de cultivare va fi determinată
de capacitățile producătorului pentru a răspunde la următoarele întrebări:
Cine sunt consumatorii, care vor procura legumele produse în extrasezon și la prețul
dorit?
Care este segmentul consumatorilor pe piață și în ce măsură sunt capabil a le satisface
așteptările în ceea ce privește prospețimea, calitatea, accesibilitatea și originalitatea în
comparație cu legumele similare, care sunt deja pe piață?
> îmi va permite producția obținută, rambursarea cheltuielilor și generarea de profituri pe viitor?
> Care este suprafața optimală de teren protejat, pe care sunt capabil să o exploatez și să o gestionez?
> De câte și ce fel de resurse (financiare, naturale, materiale, umane) dispun și de câte voi avea nevoie
suplimentar?
Numai după ce vor fi găsite răspunsurile la întrebările de mai sus, se va estima pe cât de realizabilă
este afacerea.
în afară de sursele proprii (în formă bănească, alte surse materiale, etc.), la necesitate vor fi pre-
căutate și posibilitățile de obținere a unor surse financiare suplimentare de la organismele de creditare
și prin accesarea fondurilor de stat pentru subvenții în investiții capitale la sectorul hortilegumicol.
Ca oportunități pot fi examinate posibilitățile obținerii de surse financiare din următoarele fonduri de
finanțare, ca:
1. accesarea fondurilor de subvenționare a sectorului agricol garantate de stat, în conformitate cu art.
5 al Legii bugetului pentru anul 2008 nr. 254-XVI din 23 noiembrie 2007, care prevăd:
a. compensarea în proporție de 30 la sută din costul utilajului și al echipamentului achiziționat,
necesare producerii legumelor pe teren protejat (sere, solarii și tunele);
b. compensarea achizițiilor de tehnică și echipamente: pentru irigarea culturilor horticole (legume,
fructe) prin dispersie - în proporție de 10 la sută și pentru irigare prin picurare - în proporție
de 20 la sută din costul tehnicii și al echipamentelor (punctul 24 „a” și „b”, al „Regulamentului
privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenționarea producătorilor agricoli
în anul 2008”)
2. credite preferențiate, prin intermediul fondurilor Proiectului Investiții și Servicii Rurale (RISP),
Proiectului de Revitalizare a Agriculturii realizat de Fondul Intemațional pentru Dezvoltarea Agri-
colă (IFAD) și Proiectului Abilitarea Socio-Economică a Tineretului (PASET);
7
3. programe de asistență a producătorilor agricoli și antreprenorilor rurali, prin: Proiectul de Dez-
voltare a Businessului Agricol (PDBA-CNFA) și Programul Participării Cetățenilor (CPP-IREX)
finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltarc Intemațională(USAID), Biroul de Asistență
Tehnică a Germaniei (GTZ), etc;
4. credite bancare de la băncile comerciale din țară (Moldova Agroindbank, Moldincombank, Vic-
toriabank, Fincombank, Eximbank, Mobiasbancă - Groupc Societe Generale, Energbank, Banca
Socială).
Suma investiției pentru cultura de legume în teren protejat este în legătură reciprocă cu suprafața și
înzestrarea cu facilitățile necesare.
Investiția în construcția propriu zisă a tunelelor înalte, acoperite cu peliculă și fară încălzire, nccesi-
tă cca. 75-80% din total, în timp ce spațiile de teren protejat permanent, (sere solitare sau bloc încălzite),
fară costuri în sisteme de încălzire, solicită cca. 55-65% din investiția totală.
Investițiile totale în aceste spații protejate includ și utilarea lor cu: echipamente și sisteme de irigare,
sisteme de încălzire și de control al microclimei, costul cărora mărește volumul investițiilor și termenele
de recuperare a mijloacelor financiare investite.
Cu cât suprafața de teren protejat este mai mare, cu atât mai mare va fi investiția totală. Insă, în ace-
lași timp, va descrește și valoarea investiției per metru pătrat, care se mai numește investiție specifică.
Investiția specifică la metru pătrat construit de suprafețe de teren protejat este mai mică la serele cu cele
mai mari suprafețe, datorită faptului că pentru unele și acelcași suprafețe, costul dotării cu echipamente
este mai mic. Prin urmare, un complex de sere devine cu atât mai puțin costisitor cu cât mai optimală
este suprafața și dotarea lui cu echipamcnt, raportat la 1 m2 de spațiu de producție.
In aceste condiții, pentru un producător luarea deciziei, nu este simplă: cu una și aceiași sumă de
bani poți:
construi o suprafață mai mică de sere cu încălzire pentru a obține recolte înalte de legume, in-
clusiv în extrasczon; sau
construi pe o suprafață mai mare un complex de tunele înalte, fară încălzire, dar care îți va asi-
gura recolte bune doar într-o perioadă restrânsă a anului (în sezon).
Costul investiției va fi influcnțat și de alegerea modalității de proiectare și executare a lucrărilor
de construcție a spațiilor protejate. Acestea pot fi efectuate „la cheie” de agenți economici specializați
(vezi Anexa 1, Lista agenților economici specializați în livrarea și executarea spațiilor protejate pentru
cultivarea legumelor), sau o parte de lucrări și construcții sunt executate de sine stătător, iar o altă parte
sunt prestate sub formă de servicii de companii specializate (de exemplu: sudarea elementelor carcasei
serei, instalarea sistemelor de încălzire și de irigare, etc.).
în alegerea opțiunii de cultivare a unei sau altei culturi legumicole în spații protejate este
’) uU' să se țină cont și de costurile spccifice, care pot fi influențate de:
1 • sursele de investiții - fie din sursa de finanțare proprie sau din credite (care este procen-
tul dobânzii bancare și ce pun în gaj);
2. costurile de întreținere - care prevăd reparații ordinare (planice) a scheletului construcției, schim-
barea peliculei sau a altui material de acoperire (sticlă, policarbonat), repararea echipamentelor și
sistemelor pentru dirijarea factorilor de mediu (iluminare, încălzire, fertiirigare, etc.);
3. costurile pentru menținerea mediului optim de creștere și dezvoltare a plantelor (sisteme și echipa-
mente de încălzire cu combustibili solizi (biomasă, lemne, cărbune), lichizi (motorină, benzină, gaz
lampant), gaze (propan, gaz natural) sau encrgie electrică (calorifere electrice);
4. costurile sistemului sau echipamentului pentru irigare și lucrări ale solului (numărul de echipamente
și complexitatea lor, numărul și periodicitatea lucrărilor);
5. costuri pentru mijloacele tehnice de iluminare/umbrire;
6. costuri pentru mijloace circulate, material biologic (semințe și răsaduri), aplicări de tratamente fito-
sanitare și a fertilizanților, costul apei;
7. costul forței de muncă și numărul de angajați (pcrmanenți și la sezon);
8. costul serviciilor de transport la livrarea producției (mijlocul de transport și distanța);
9. costuri de piață, legate de condiționarea și valorificarea producției în stare proaspătă.
8
Organizarea, amplasarea și exploatarea unei sere sau a unui complex de tunele înalte necesită pre-
zența unei infrastructuri deja existente sau care necesită investiții minime, legate de accesul garantat la
o sursă de apă (cu calități bune de irigare), la surse potențiale de energie (în cazul încălzirii și iluminării
artificiale a spațiului), căi de acces și piață de dcsfacere. La proiectarea, construirea, amenajarea sau do-
tarea unităților de producție se va ține cont, în mod obligatoriu, de aceste cerințe generale, iar în funcție
de posibilitățile financiare și materiale se va alege modelul posibil și realizabil al planului investițional
în cultura de legume în teren protejat.
Experiența anterioară a proiectelor de asistență a fermierilor (RISP, PDBA-ACSA, IFAD) și estimarea
capacităților financiare reale ale producătorilor agricoli, a determinat alegerea a trei modelc de planuri in-
vestiționale în construcția dc spații pentru tcren protejat și temporar protejat la cultivarea legumelor:
construcția de sere permanente, cu încălzire pe bază de deșeuri și biomasă, cu exploatarea pe o
perioadă lungă și recuperarea mijloacelor financiare în termene medii;
construcția de complexe de tunele înalte, fără încălzire, cu investiții relative, exploatarea și re-
cuperarea investițiilor în termene mai mici;
montarea și exploatarea spațiilor protejate temporar, tunele joase arc, sau fară suport, care pot fi
ușor și de sine stătător amplasate pentru protejarea temporară de înghețuri a plantațiilor timpu-
rii, modest și ieftin, cu producții relative și termeni mici de recuperare.
Aceste modele, rcprezintă o estimare a oportunităților investitorilor și producătorilor, care doresc
să înființeze o afacere în cultura legumelor în teren protejat și care poate fi implementată și gestio-
nată în cadrul unei gospodării familiale. Toate calculele prezentate în continuare în compartimentul
■.nvestițional precum și în argumentarea economică la cultivarea a diferitor specii de legume sunt ori-
entative și s-au efectuat folosind prețurile anului 2008. Alegerea unui sau altui model investițional, a
speciei și tehnologiei de cultivarc, complexității de echipamente și operațiuni tehnologice este lăsată
!a discreția potențialilor antreprenori, care doresc și sunt capabili să inițieze și să dezvolte o afacere
în cultura legumelor în teren protejat.
2.1. Investiții în construcția de sere permanente pentru

creșterea legumelor, cu încălzire pe bază de deșeuri și
biomasă
Prezentul model investițional dezvăluie posibilitățile unei reorientări spre construcția de spații
protejate permanente (sere) relativ costisitoare, bazate într-o anumită măsură pe o infrastructură deja
existentă (sursă de apă, curent electric, surse de energie ieftină - biomasă, construcții adiacente). Con-
strucțiile permanente prezintă un potențial de producție înalt, cu câteva cicluri de vegetație-producție
pe an, indiferent de acțiunea factorilor de mediu extern și cu o perioada de exploatare îndelungată.
Indicii de bază a eficienței producției legumicole a acestui tip de teren protejat constau în penetrarea
pe piață cu legume în extrasezon, la un preț de comercializare înalt, calitate foarte bună și un potențial
de producție de 1,2-1,5 mai mare în comparație cu cultura de legume din tunele înalte și teren temporar
rrotejat și de 2-3 ori mai mare decât în cultura de câmp. Aceste premize permit recuperarea costurilor
:e investiții în termeni medii, datorită prețurilor înalte la comercializarea legumelor în cxtrasezon, chiar
-1 în cazul practicării doar a unui ciclu de producție pe an.
Factorii ce limitează alegerea și practicarea acestui tip de teren protejat, nu se limitează numai la
nvestițiile înalte, dar includ și posibilitatea accesării surselor energetice ieftine. Alegerea unei surse ne-
Tadiționale de energie pentru terenul protejat, bazată pe utilizarea biomasei vegetale (paie de cereale), a
:bst condiționată de ponderea înaltă a costurilor legate de încălzirea serelor în prețul de cost al legume-
.or comercializate în extrasezon în Republica Moldova. Astfel producătorii de legume autohtoni, fiind
icpendenți de surse energetice de import (gaze naturale, cărbune și energie electrică), nu pot concura cu
rroducția legumicolă timpurie sau târzie din țările cu o climă mai favorabilă (Turcia, Grecia, Bulgaria).
Ptentru condițiile Republicii Moldova o altemativă sigură ar fi utilizarea biomasei vegetale, care anual
■ e produce ca produs sccundar la cultivarea cerealelor în cantități de cca. 1 mln. tone [23]. Cea mai mare
9
parte a paielor de cereale fiind arsă direct în câmp produce la fel diverse probleme ecologice, legate de
distrugerea microflorei stratului superior de sol și poluarea atmosferei.
Modelul investițional propus prevede procurarea de către potențialul investitor a 2 sere (9x60 m,
cu suprafața de 540 m2 fiecare), oferite de companiile autohtone specializate în acest domeniu de acti-
vitate, cu instalarea, montarea și darea în exploatarea a unui spațiu de teren protejat cu suprafața totală
de 1080 m2. Investiția pentru construirea și darea în exploatare a prezentului complex va constitui cca.
596,5 mii lei (vezi tab. 4), ceea ce va include montarea a 2 sere acoperite cu polietilenă superstabilă,
procurarea și instalarea a 2 cazane, cu capacitatea de 90-120 kW pe biomasă (paie) conectate cu 8
radiatoare cu ventilator în sistem automatizat, sistemelor de irigare și iluminare artificială (dacă este
cazul), precum și a mijloacelor de producție: motocultivator cu agregatele necesare în cultura de teren
protejat, atomizor (stropitoare mecanică), sârmă zincată pentru spalier și lăzi pentru livrarea produc-
ției legumicole. Costul investiției specifice la 1 m2 de sere va constitui cca. 552 lei, care în funcție de
numărul de cicluri de producție pe an și speciile de plante legumicole cultivate pot fi recuperate între
3-8 ani de exploatare. Termenii de recuperare a investițiilor capitale sunt în depedență directă de nu-
mărul de cicluri de producție și cultura cultivată. în capitolul 9, „Aspecte economice și tehnologice la
producerea legumelor în teren protejat” sunt indicați termenii orientativi de recuperare a investițiilor
în dependență de specimentul de specii și tip de teren protejat.
Explorarea teritoriului, proiectarea și montarea serelor, vor fi executate de agentul economic speci-
alizat în construcția de spații protejate și intră în costul final al construcției. Alegerea stratului protector
exterior, va fi efectuată de către producător în funcție de tipul construcției și speciei cultivate, prefera-
bile fiind, după cost și eficacitate, folia de polietilenă superstabilă (marca PPE 108-08, PE IR 108-143)
sau transparentă cu mai multe straturi, cu grosimea de cca. 0,2 mm. Investiția la procurarea peliculei
prevede și procurarea de clame pentru fixarea ei. în structura investițiilor construcția (sera) acoperită
cu polietilenă reprezintă cea mai importantă pondere (cca. 58,5% din costul investiției), iar investiția
specifică la 1 m2 de sere va constitui cca. 323 lei.
Tabelul 4
Necesarul de învestiții pentru construcția și utilarea a 2 sere (9x60), cu suprafața totală de 1080 m2,
cu încălzire pe bază de biomasă (paie)
Perioada de
Lei / Deprecierea
Specificare Unități Total, lei amortizare, anuală, lei
unitatea
ani
2 sere *la prețul de piață de 21 €/m2 1080 295 318 600 15 21 240
Pelicula superstabilă și clame *(2 €/m:) 1080 28 30 240 3 10 080
2 cazane de 90-120 kW pe biomasă (paie), inclusiv 15 8 933
2 67 000 134 000
instalarea
Radiatoare cu ventilator în sistem automatizat 15 3 627
8 6 800 54 400
*(1 radiator la 140-150 m2)
Pompă de apă 1 2 500 2 500 10 250
Rezervor de apă cu capacitatea de 15 m3 1 15 000 15 000 25 600
Sistem de irigare prin picurare *(set complet) 1 9 500 9 500 5 1 900
Motobloc (motosapă) 1 7 000 7 000 10 700
Agregate pentru motobloc *(set) 1 1 800 1 800 10 180
Atomizor pcntru stropiri 1 5 600 5 600 10 560
Sârmă pentru tutore*(diam. 3-4 mm, 4 kg/100 m2) 40 25 1 000 5 200
Lazi pentru livrarea producției 5 000 5 1 000
200 25
*(cu reîntoarcerea în circuit)
Alte investiții (5% din costul total) X X 11 790 5 2 358
TOTAL X X 596 430 X 51 628
Notă: Prezentul plan investițional este unul estimativ, care poate fi adaptat la necesitățile specifice culturii propuse.
Potențialii investitori, la implementarea afacerii, vor lua decizii privitor la tipul de sere, sisteme și echipamente ce
vorfi exploatate și gestionate.
10
Pentru încălzirea suprafeței de 1080 m2 de sere va fi necesar de procurat 2 cazane cu capacitatea de
cca. 90-120 kW fiecare. Acestea se branșează în serie cu 8 radiatoare, dotate cu ventilatoare. Sistemul de
încălzire prevede conectarea într-un sistem unic și automatizat a întregului echipament. Costul investiți-
ei în sistemul de încălzire reprezintă cca. 32% din investițiile totale, iar investiția specifică a sistemului
de încălzire la 1 m2 de sere va constitui cca. 175 lei/m2.
în ceea ce privește procurarea, instalarea și completarea sistemului de încălzire, alegerea va ră-
mâne la discreția potențialului investitor și va fi sprijinită de existența surselor energetice din apropie-
re, perioada de exploatare a serei pe parcursul anului, cultura cultivată, precum și alți factori obiectivi
și subiectivi de exploatare. Vom remarca doar faptul că costul pentru încălzirea cu paie a 100 m2 de
spațiu protejat este de 2,5-3 ori mai mic față de încălzirea cu gaz natural și de 4 ori față de cărbune
[4], Necesarul de paie pentru încălzirea serei acoperite cu folie de polietilenă la parametrii optimali de
cultură, folosind ca sursa de combustibil paiele balotate, va constitui cca. 52 kg/m2 în luna ianuarie,
35 kg/m2 în luna februarie, 22 kg/m2 în luna martie și 2 kg/m2 în luna aprilie [23], Prezentele consi-
derente au fost luate la fel în calculul eficienței economice la cultivarea diverselor specii de culturi
legumicole în spațiu protejat la compartimentele tehnologice respective.
O altă altemativă de micșorare a costurilor de producție, aferente utilizării sistemului de încălzire,
ar putea fi construcția de sere de tip „termos”, cu pereți dubli de acoperire și asigurarea obligatorie a
circulației aerului cald între spații. în acest caz se va asigura o investiție suplimentară la construcția
serei și/sau reutilarea ei, prin procurarea de țeavă metalică, unei cantități duble de peliculă de acope-
rire și clame pentru prinderea ei.
Necesarul de investiții include procurarea și montarea, cu plata serviciilor incluse, a sistemului de
irigare prin picurare care prevede conectarea într-o rețea unică: a sursei de apă, pompei, rezervorului
de apă, filtrelor, fertilizatorului, sistemei de magistrale, submagistrale și furtunuri cu picurători (țeavă
capilară). în Anexa 2 este prezentată lista fumizorilor de sisteme de irigație prin aspersiune, picurare
și accesoriile oferite, instalarea și instruirea în exploatarea acestor sisteme. Tipul de țeavă capilară și
distanța dintre picurători va fi ales în dependență de schema plantării și cultura cultivată. Procurarea
in set a fertilizatorului permite aplicarea odată cu apa a fertilizărilor radiculare și a unor produse fi-
tosanitare de protecție. Ponderea investiției în procurarea și instalarea sistemei de irigare va constitui
cca. 4,5% din totalul de investiții, iar investiția specifică la 1 m2 de sere va fi de cca. 125 lei/m2.
Pentm mecanizarea lucrărilor în seră, în scopul reducerii viitoarelor cheltuieli de forță de muncă,
este recomandată procurarea motocultivatorului (motobloc) cu tot setul de utilaje (plug, freză, cul-
tivator, dispozitiv de formare a biloanelor, etc.) și a atomizorului (stropitoare mecanică), cu ajutorul
cămia se vor executa stropirile cu produse fitosanitare și fertilizările faziale. Excluderea lor poate
diminua într-o anumită măsură investițiile totale,însă necesitatea lor este dictată de costurile înalte
ale operațiunilor manuale, care ating, în funcție de specia și tehnologia de cultivare, cca. 35-50% din
costul final al producției. Cheltuiți odată, dar beneficiile sunt de lungă durată.
în investiții au fost introduse și procurările de ambalaje (lăzi) și a sârmei pentm tutore. Procurarea
3cestor accesorii la fel va fi la discreția producătorilor în dependență de cultura cultivată. La cultiva-
rea legumelor, care nu necesită nici suport (legume din gmpa verzei, salatei de grădină, ridichii de
.ună și cepei la cozi) și nici lăzi pentm ambalare, costurile pentm aceste mijloace de producție vor fi
excluse. Astfel, costul total al investiției pentm aceste culturi ar fi de cca. 590 mii, pentm un spațiu de
1080 m2, iar investiția specifică poate constitui cca. 546 lei/m2.
2.2. Investiții în construcția de tunele înalte pentru

creșterea legumelor
Acest model investițional este orientat spre înființarea unui teren protejat,
organizat prin montarea de tunele înalte pe terenuri cu infrastructură slab
dezvoltată sau nedezvoltată (însă cu acces garantat la sursa de apă), bazat
pe constmcții ieftine (cu amortizare rapidă), funcționale și adaptat la pro-
ducerea de legume fară încălzire. Prezentul model are un interval de timp limitat pentm folosire, care este
nfluențat de schimbările bmște de temperatură în perioadele timpurii și târzii de cultivare a legumelor.
11
Investițiile în construcția de tunele înalte pentru creșterea legumelor fară încălzire sunt mai mo-
deste în comparație cu investițiile în sere încălzite, dar, în același timp, sunt mai mici atât recoltele,
cât și veniturile, cauzate de prețul mic de comercializare în sezon. Scopul principal al acestor tunele
este protejarea plantelor legumicole de condițiile nefavorabile de mediu (îngheț, umiditate, grindină),
cu obținerea de recolte mai timpurii cu 2-3 săptămâni față de cultura din câmp și mai calitative.
Rambursarea mai rațională a surselor financiare investite în acest tip de teren protejat poate fi asi-
gurată printr-o diferență semnificativă de preț al legumelor, generată de calitatea și recolta la unitatea
de suprafață în perioada respectivă de comercializare. O descriere mai detaliată a tipurilor pretabile
în cultura de legume în Republica Moldova le puteți găsi în capitolul II - Construcții folosite pentru
cultura protejată a legumelor.
Modelul investițional prevede investiții pentru proiectarea, montarea și darea în exploatare a trei
tunele solitare (parametrii unui tunel - 6,2x55 m = 341 m2), cu suprafață totală de cca. 1023 m2, în
sumă de cca. 290,5 mii lei (vezi tab. 5). Suma respectivă va include montarea și acoperirea cu peli-
culă a tunelelor, procurarea sistemului de irigare prin picurare (inclusiv rezervorul și pompa de apă),
echipamentului pentru mecanizarea lucrărilor și inventarului necesar. Investiția totală specifică la o
unitate de suprafață este de aproximativ 2 ori mai mică, în comparație cu terenul protejat permanent
și constituie cca. 284 lei/m2.
Tabelul 5
Necesarul de investiții pentru construcția și utilarea a 3 tunele (6,2x55)
cu suprafața totală de 1023 m2, fără încălzire
Perioada de
Lei/ Deprecierea
Specificâre Unități Total, lei amortizare,
unitatea anuală, lei
ani
3 tunele *la prețul de piață de 15 €/m2 1023 210 214 830 15 14 322
Peliculă superstabila și clame *(1,5 €/m2) 1023 21 21 483 3 7 161
Pompă de apă 1 1 500 1 500 10 150
Rezervoar de apă cu capacitatea de 15 m3 1 15 000 15 000 15 1 000
Motobloc 1 7 000 7 000 10 700
Atomizor pentru stropiri 1 5 600 5 600 10 560
Suport de bambus (după specie și numărul de plante) 1500 5 7 500 5 1 500
Lăzi pentru livrarea producției 7 536
150 25 3 750
*(cu reîntoarcerea în circuit)
Alte investiții (5% din costul total) X X 2 583 5 517
TOTAL X X 290 546 X 29 792
Potențialii investitori, la implementarea afacerii, vor lua deciziiprivitor la tipul de sere, sisteme și echipamente ce
în structura costurilor investiționale ponderea cea mai înaltă este deținută de construcție și mate-
rialul de acoperire, acestea constituind cca. 81% din totalul investițiilor, sau cca. 231 lei/m2. Agenții
economici care comercializează aceste tipuri de construcții pentru cultura de teren protejat, oferă
servicii de instalare care sunt incluse în cost. Operațiile de montare a tunelelor înalte nu necesită un
grad înalt de calificare și, la necesitate, pot fi executate de beneficiar. Opțiunea montării va rămânea
la discreția potențialului investitor.
O altă opțiune poate fi construirea tunelelor de sine stătător din țeavă metalică sau din tuburi de
policlorură de vinil, sau arcuri de oțel fixate de stâlpi de beton, sau asamblarea carcasei din lemn.
Totul va depinde de bugetul disponibil și de durata planificată de exploatare. Soluția cea mai rațională
este totuși practicarea dc investiții rezonabile, raportate la o durată mai lungă de exploatare. Tunelele
artizanale deseori sunt cu diferențe de nivele la instalarea arcurilor, fapt ce duce la întinderea neuni-
formă a peliculei, care mai apoi este ruptă de vânt, fiind astfel prejudiciată recolta.
12
Tabelul 3
Necesarul de investiții pentru construcția și utilarea a 3 tunele (6,2x55)
cu suprafața totală de 1023 m2, fără încălzire
Pcrioada de
Lei / Total, Deprecierea
Specificare Unități amortizare,
unitatea lei anuală, lei
ani
Procurarea a 3 tunele *(6,2x55 m) = 341 m2 la prețul
1023 272 278 256 15 18 550
de piață de 17 €/m2
Pcliculă superstabila și clarne *(1,5 €/m2) 1023 24 24 552 4 6 138
Pompa de apa pcntru sistemul dc irigare 1 2 000 2 000 10 200
Rezervor de apă cu capacitatea de 15 m’ 1 15 000 15 000 15 1 000
Motobloc (motocultivator) 1 9 000 9 000 10 900
Agregate pentru molobloc *(sct) 1 2 000 2 000 10 200
Atomizor pcntru stropiri 1 8 000 8 000 10 800
Suport de bambus (specie/numărul de plante, mediu) 1500 7 10 500 5 2 100
Lăzi pentru livrarea producției *(utilizare în ciclu) 150 25 3 750 7 536
Altc investiții (5% din costul total) X X 18 253 5 3 651
TOTAL X X 383 311 X 38 075
Potențialii investitori, la implementarea afacerii.vor lua decizii privitor la tipul de sere, sisteme și echipamente ce
Exploatarea tunelelor înalte dotate cu sistcme de irigare pin picurare, prevede ca și în cazul prezen-
tului model alocarca a cca. 7,5% din bugetul investiției pentru procurarea: pompei electrice, rezcrvorului
de apă și sistemului de irigare cu accesorii, inclusiv a conductelor capilare. în lipsa sursei electricc, poate
fi procurata o motopompă, în acest caz însă costul invcstiției va crcștc proporțional cu costul pompci,
prețul căreiaîn funcție de capacitatea pentru o astfel dc suprafață poatc fi între 8-12 mii lei.
Mulți producători practică culturile succcsive în tuneluri, cu difcrite scheme de plantarc. în acest
caz ar fi rațională procurarea fașiei capilare, astfel suma alocată pcntru procurarea acesteia fiind sub-
stituită din bugetul investiției, iar costul fașiilor fiind atribuit chcltuiclilor variabile în mijlocclc dc
producere.
Oportunitatea de investiție în mijloace și echipamentc pentru mecanizarca proceselor de lucru în
spațiul temporar protcjat va fi influcnțată și de complexitatea utilizării lui în ciclurile de producție,
costul și disponibilitatca resurselor umane. In acest model a fost inclus un motocultivator cu setul
de utilajc necesare și un atomizor, costul cărora constituie cca. 5% din bugetul total. Accesibilitatca
forței dc muncă mai icftine sau practicarea culturii dc lcgume în tercn protejat ca afacere de familie
poate dctcrmina excluderea acestora și, respectiv, micșorarea volumului de investiții.
în costul investițiilor la construcția și exploatarca unui complex dc 3 tunele înalte, au fost la fcl
introdusc costurile lcgate de procurarea tutorilor dc bambus (cu o cxploatare de 5 ani) și a lăzilor
pentru valorificarea producției.
Investițiile totalc mai joase față de sere, simplitatea de montarc și cxploatare a tunelelor tempora-
re, le facc deseori mai atractive pentru producători, însă termenelc dc recuperare a investițiilor pot fi
mai mari, din cauza pierderii în cantitatea și prcțul dc icșire pe piață cu legumele cultivatc în tuncle.
1.4. Investiții în cultura legumelor în teren temporar protejat

Prezentul model investițional prevedc amplasarea, înaintc de plantarea răsadci dc lcgume, a tu-
nelclor arc, cu suport, acopcritc cu peliculă pcntru protejarea tcmporară de îngheț a culturilor. Aceste
construcții au cea mai mică investiție totală și specifică la o unitate de suprafață. Dcși sunt ieftine și
pot fi amplasate în orice câmp, fară infrastructură (însă cu acccs garantat la sursa dc apă), sunt ușor
extcnsibile, acestca au și o scrie de dezavantaje. Prezentul model are un termen limitat de folosire
13
în timp, influențat dc schimbările bruște ale tcmperaturii în perioadele timpurii și târzii de cultivare
a legumclor, fiind potrivit doar pentru cultivarea culturilor care nu necesită suport: varză, conopidă,
cartofi timpurii, castraveți, pcpene verde și galben, ridiche de lună și ccapă verde la cozi. Un alt
dezavantaj este numărul mare de lucrări și operațiuni manuale, legate dc organizarea, amplasarea și
montarea tunelclor, deschidcrea lor ziua și închiderca pc noapte, imposibilitatea efectuării lucrărilor
în interiorul lor, predispuncrea plantelor la boli.
Modelul invcstițional prevede investiții pentru amplasare și montarca tunelelor temporarc cu arc
pentru o suprafață de 1430 m2 (9,5x150 m = 1430 m2) dc planlație legumicolă, cu suprafață utilă aco-
perită de cca. 1000 m2, suma investiției totale constituind cca. 44 mii lci (vezi tab. 4). Invcstițiile în
construcția de tuncle temporare cu arc pcntru creșterca lcgumelor constau în procurarea: a cca. 1060
mctri liniari dc sârmă de fcr, 110-115 kg pcliculă stabilizată, cu grosimea de 0,08-0,1 mm, sistemului
de irigare prin picurare (inclusiv rezervorului și pompei de apă), cchipamentului pentru mccanizarea
lucrărilor și inventarului nccesar. Investiția specifică la o unitate dc suprafață utilă va constitui cca.
44 lci/m2.
Tabelul 4
Necesarul de investiții pentru construcția și amplasarea tunelelor temporare cu arc
la suprafața utilă acoperită de 1000 m2
(7 tunele la lungimea laturii câmpului de 150 m liniari, suprafața în cultura 1430 m2)
Perioada de
Lei / Total, Dcprecierea
Specificare Unități amortizare,
unitate lei anuală, lei
ani
Procurarea sârmei zincate pentru arcuri (diam. 8 mm)
(9,5x150 m=1430 m2, din carc 1000 m2 tunelc cu arc 1060 5 5 300 5 1 060
= 1060 m liniari)
Peliculă stabila
60 44 2 640 2 1 320
(densitate 40-50 mkm pentru 1000 m2) kg
Pompa de apa pentru sistemul de irigare 1 2 000 2 000 10 200
Rezervor de apă cu capacitatea de 10 m3 1 10 000 10 000 15 667
Motobloc (motocultivator) 1 9 000 9 000 10 900
Stropitoarc manuală 1 550 550 2 275
Alte investiții (5% din costul total) X X 2 100 5 420
TOTAL X X 44 090 X 8 542
Notă: Prezentul plan investițional este imul estimativ, care poatefi adaptat la necesitățile specifice culturii propuse.
Potențialii investitori, la implementarea afacerii.vor lua decizii privitor la tipul de sere, sisteme și echipamente ce
în structura costurilor investiționale ponderca construcțiilor tcmporare atinge cota de cca. 18%.
In cazul propus s-a prcvăzut utilizarea peliculei timp de 2 ani, dacă pelicula se procură anual, costul
ci va fi atribuit la costul mijloacclor de producție, calculate anual sau la fiecare ciclu de producțic.
Operațiile dc montare a tunelelor tcmporare pot fi efectuate de sinc stătător, astfel fiind excluse altc
costuri afercnte construcțiilor temporare.
Procurarea sistemului de irigare prin picurare (cu fâșii capilarc), a echipamentelor de lucrare a
solului și stropitorilor, depinde de potențialii investitori. Excluderea unora dintre elc, de asemenca,
permite diminuarea costurilor investițiilor. Gcstionarea, însă, a unei asemenea suprafețe, fară me-
canizarea lucrărilor, conduce implicit la majorarea consumului forței de muncă, care fiind raportat
la costul producțici comercializate micșorează profitul brut. Altfel, în cadrul unci afaceri familiare,
investiția în echipamente va influența direct numărul și complexitatea operațiunilor manuale, costul
cărora de multe ori nu este luat în considerațic de producător. Raționamentele dc a avea o afaccrc de
lungă durată și de creștere a costului operațiunilor manuale, vor influența decizia dc procurare sau nu
a acestor echipamcnte. Oricum, alegerea o face producătorul.
14
2. CONSTRUCȚII FOLOSITE PENTRU CULTURA
PROTE JATĂ A LEGUMELOR
Indifcrent de tipul terenului protejat, sunt necesare investiții considerabile

pentru desfașurarea optimă a procesului dc produccre carc ncccsită condiții
matcriale specifice ce dictează crearea unei baze tehnico-materiale (construc-
ții, mijloace tehnice, echipamente) și asigurarea adecvată cu brațe dc muncă. Desfașurarca fluxului
tehnologic este strâns lcgată de existența unor construcții spcciale cum ar fi: răsadnițele, tunelele, se-
rele, care la rândul lor, nccesită dotarea cu sisteme de irigare, cchipamcntc dc vcntilare și dispozitive
de încălzire pentru asigurarca condițiilor optime de cultivare a legumclor în tcren protcjat.
Terenulprotejat este oricc construcție sau suprafață de teren amenajată pentru crcarca condițiilor
artificialc a microclimatului pentru cultivarea legumelor în afara sezonului.
Avantajele câmpului protejat:
Posibilitatea obținerii recoltelor în perioadele reci alc anului
Posibilitatca asigurării cu răsaduri a câmpului deschis
Șansa obținerii de la 2 până la 6 recolte pe an
Planificarea strictă a recoltei
Folosirea culturii fară sol
o Controlul minuțios al bolilor și dăunătorilor
o Folosirea spațiului prin oricntarea verticală a plantelor
o Forțarea culturilor în pcrioada rece a anului
Câmpul protejat poate fi clasificat după mai multe criterii:
• tipul construcției,
• materialele de construcție,
• materialul de acoperire,
• gradul de mobilitate,
• forma acoperișului,
• regimul de temperatură,
• activitatea desjașurată,
• substratulfolosit.
O clasificare mai gcnerală a câmpului protejat este reprezentată în figura 1.
Fig. 1. Schema clasificării terenului protejat

----------- 15 -----------
In funcțic de dcstinația rccoltei și capacitatea dc investiție a producătorului, se alcge și metoda de
crcștere a legumelor în câmp protcjat: acoperirea plantației cu agryl; tunelelc temporare; solariile și
răsadnițcle; serele încălzite solitarc sau industriale.
2.1. Adăposturi temporare și elementele lor constructive

Adăposturile temporare sunt spațiile protcjate, de regulă, cu masc plasticc și constau din con-
strucții simple, ușoare, cu dimcnsiuni reduse și cel mai des utilizatc de legumicultori (investițiile sunt
mai mici decât la sercle pcrmanente cu sticlă sau policarbonat). Ele se împart în adăposturi cu suport
și adăposturi fară suport.
Din adăposturi tcmporare fară suport fac parte: terenurile acoperite cu materialele nețesute trans-
parente (agrylul), terenurile acoperite cu materialele de mulcire (pelicula pentru mulcire, agrylul
pentru mulcire, matcrialelc de mulcirc sintctice și organice), terenurile acoperite cu materiale trans-
parente biodegradabile (pelicula biodegradabilă, gelul biodegradabil).
Agrylul estc un material confecționat din câteva straturi de fibre sintctice suprapusc, care formca-
ză o pânză poroasă, permcabilă pentru apă, aer și lumină. Principalele avantaje sunl:
• Masa mică a materialului, cc permite acoperirea plantelor fară folosirea suportului adăugător
• Pcrmeabilitatea pcntru apă, aer și razele solare
Apără plantele de invazia insectclor
Menține umiditatea solului
Poatc fi folosit până în perioadele mai târzii fără a provoca arsuri plantelor
Apără culturile de îngheț
Lățimile mari alc acestui material permit acoperirca ușoară, fară mari cheltuicli.
Toate aceste priorități avantajează acest material față dc altelc. Agrylul poatc fi utilizat la toatc
plantelc legumicole, însă trcbuic de mcnționat că plantele cc au punctul apical mai sensibil neccsită
un suport pcntru protejarea lor. în acest caz, se folosesc arcurile. Elc se folosesc la ardei, tomatc, pe-
pcnele verdc.
Folosirca accstui material în câteva cicluri pcrmitc obținerea unui profit esențial. Dc exemplu: în
primul ciclu poate fi folosit la varza timpurie (fig. 2), cartof (fig. 3), salatc, ridichc etc. în ciclul doi -
la pepcnele verdc, castraveți, ardei, tomate, vânătă. în ciclul trei - la protejarea culturilor de toamnă
așa ca conopida, varza tardivă, tomatcle, ardeiul. Toate accste scheme permit obținerca unui profit
csențial cu investiții minimale.
Fig. 2. Varza sub agryl Fig. 3. Cămp acoperit cu agryl

de 12 m lătime9
Ccl mai marc avantaj cste obținerea unci recolte timpurii (fig. 4, 5). Diferența în rccoltarca aces-
tor plante este dc 2 săptămâni. Varza de sub agryl a fost comercializată cu un prcț de 1,5-2 ori mai
scump per chilogram, în comparație cu cea din câmp deschis.
Folosirea acestui material estc recomandată și în cultura biologică (ecologică). Izolarea plantelor,
de invazia dăunătorilor, prin acoperirea cu agryl, permite de a reduce esențial tratările chimicc, iar la
unele culturi pot fi chiar excluse.
16
în producere sunt utilizate cîteva tipuri de agryl, care diferă prin greutatea specifică. Cel mai sub-
țirc cste agrylul de 17 g/cm2, iar cel mai gros- 50g/cm2. Primul poate fi exploatat 2 ani, iar ultimul 5-6
ani. Lățimile acestui material de acopcrirc variază dc la 0,5m - 16m.
Fig. 4. Varză fără agryl Fig. 5. Varză cu agryl
Materialele de mulcire au cea mai mare pondere în structura spațiilor protejate. Deși mulciul
protejează doar zona radiculară a plantelor, aceasta are un impact pozitiv asupra timpurietății, cali-
tății recoltci și cvitarea cheltuiclilor în lupla cu buruienile. Mulcirca cste o operație tehnologică care
constă în acopcrirea solului cu un material protector. Scopul mulcirii cste de a menține umiditatea, a
distruge buruicnile, a încălzi mai bine solul, a proteja fructul dc contactul cu solul etc.
Sunt cunoscutc două tipuri de mulcire:
> mulcire cu matcriale organice și
> mulcire cu matcriale sintetice.
Mulciurile organice reprezintă materiale de origine naturală pcntru acopcrirea solului (frunze,
paie, coajă, tescovină, rumeguș ctc.). Aceste materiale provin din industria dc prelucrarc sau sunt
colectate în starc naturală. Fiind aplicate într-un strat de 2-3 cm în jurul plantclor, elc creează un mi-
croclimat favorabil.
Mulciurile sintetice sunt obținutc artificial și permit acoperirea mecanizată a solului prin bilona-
rea lui (fig.6,7).
Fig. 6. Mulcirea solului concomitent Fig. 7. Ardei cultivați

cu formarea bilonului și instalarea prin metoda de mulcire
sistemului de irigare
Cel mai des folosite la mulcire sunt folia neagră și agrylul. în prezent, în țărilc cu o agricultură
avansată prin mulcirc sc cultivă suprafețc cnormc de legume. Total în lume suprafața acopcrită cu
mulci de plastic reprezintă 11 mln ha. Există mașini care, la o trecere, efectuează concomitcnt bilo-
natul, instalarea sistcmului de irigare, mulcitul și plantatul răsadului. Astfel câmpurilc plantate nu
Biblioteca Republicană I
---------- 17 -------------- Științifică Agricolă
nccesită lucrări de prășire, rărire, instalare a sistemului dc irigare ctc. La unele culturi multianuale,
mulciul sc păstrează timp dc 3-4 ani. Dacă, paralel cu mulcirea cu folie, se mulccsc și spațiilc între
rânduri, atunci estc posibilă recoltarca pc orice timp, fară a murdări fructele. Practica a demonstrat că
la folosirca mulciului proccntul fructelor calitative crcștc cu 30%, iar recolta cu 15-20%.
Tunelele joase reprezintă o altă construcție ce pcrmite ob-
ținerea producțici timpurii. Aceste tunelc sunt foartc simple în
construire și nu ncccsită matcriale sofisticate.
Carcasul de bază poate fi confecționat din arcuri de sârmă, carc
sunt fixatc înlre elc cu ață. Ca material de acopcrire poatc fi folosită
polietilena, agrylul sau alt material plastic transparent. Arcurile sc
fixează între elc cu o sârmă care trecc dc-a lungul tunclului. Pcste
arcuri sc întindc folia de polietilenă carc se fixează lateral cu sol
(Fig. 8). La capetc, polietilcna se strângc și se leagă dc un țăruș binc
fixat în pământ. Fixarea latcrală a pol ictilcnci se poatc face și cu un
fir de relon care sc prinde cu cârlige din loc în loc.
La tunel se poate folosi polietilenă mai subțire dccât la solarii
(de 0,07-0,10 mm). Lățimca polietilcnci trebuie să fic de 1,5 m,
pentru a cuprindc bine arcurile și a putca fi prinsă pc laturi, cu sol.
Dacă nu dispunem de
Fig. 8. Tunel jos
arcuri, se poatc recurgc la o
metodă mai simplă și anume, la un tunel cu coamă (fig. 9).
Se confecționează o coamă sprijinilă pe țăruși. Sc bal țăruși din
lemn la distanța de 1,5-2 m, astfel ca să rămână dcasupra solului
la înălțimea dc 40-50 cm. Coama poate fi din șipci de lemn, sârmă
groasă sau țeava. Deasupra se întinde folia de polictilenă, care se
fixează cu pământ de-a lungul tunelului La capcte polietilcna se
strânge și se fixează cu câte un țăruș, ca și la tunclul simplu.
_ Avantajele acestor construcții sunt:
Simplitatea construcției blg. 9. Tunel cu coaniă
Posibilitatea amplasării pe orice relief
Formarea microclimci favorabile plantci
Apără culturile de înghcț
> Permite obținerea recoltei timpurii
Dintre dezavantajele de bază sunt:
> Inlrețincrea tunclului nccesită chcltuieli adăugătoarc
> Lucrările în tunel se fac manual
> La folosirea polietilcnci există riscul șocurilor termice alc plantelor în zilele foarte însoritc.
în ultimul timp se acordă o atenție mare lucrărilor mecanizate la formarca acestor tunele (fig. 10).
Pentru evitarea șocurilor tcrmice se mai practică plasticul perforat care pcrmite aerisirca mai bună a
tunclclor (fig. 11).
Fig. 10. Acoperirea mecanizată Fig. 11. Tunele cu plastic perforat

a tunelelor
18
Pentru creșterea culturilor pe spalier,
se folosesc tunclele temporare, dar care au
o mică modificare. Pentru a permitc supor-
tul acestor plante de spalicr tunelul sc face
cu 2 părți care sc pot dcschide. Se fixcază
materialui de acoperire în partea superioa-
ră a tunclului prin clame spcciale. în caz dc
necesitatc, se deschide tunclul prin partca
de sus. Sc utilizează aceste tuncle la castra-
veți, tomate indetcrminante, fasole pentru
păstăi, dovlecei etc. Rezultate uimitoarc
au fost obținute la cultivarea tomatelor și
castraveților tutorați pe aragi de bambus,
care formează o rețea rigidă dc tutorare și
în același timp reprezintă un carcas ideal Fig. 12. Tunel cu deschiderea părții
pentru tunel (fig. 12). superioare
Folia de polietilenă sau agrylul este
amplasat din două părți ale rîndului și în partca superioară se fixează cu clamc, clește sau alte dispo-
zitive. Celălalt capăl al materialului de acopcrirc cste fixat în sol. Acest tip de tunel permite folosirca
lui chiar și pînă la fructificarea plantelor. Ziua sc dcschde partca superioară a tunelului, iar noaptca
se închide.
Tunclele de noua gencrație sunt folosite la cultivarca legumclor timpurii și tardive. Ele se deosc-
besc prin parametrii constructivi. în accste tunele se pot culliva nu numai culturile joase, dar și celc
indeterminante. Mai mult ca atât, se cultivă și vița de vic, cireșul, caisul etc.
2.2. Răsadnițele și elementele lor constructive

Răsadnițele - sunt construcții simple, cu pcrcți scunzi, de obicei încălzite, în care se produc răsa-
duri. Elc se pot folosi și pcntru cultura diferitor legume, obținându-se producții cxtratimpurii.
Cel mai des sc folosesc răsadnițelc din lemn, cu una și două pante. Pentru economisirea căldurii
sunt recomandate răsadnițelc îngropate (fixe) și la suprafața solului (mobile). în gencral, pentru semă-
natul legumelor în vederea obținerii răsadurilor se folosesc răsadnițc cu o pantă, iar pcntru repicatul
răsadurilor se utilizează răsadnițe cu două pante.
în practică se pot folosi mai multc tipuri de răsadnițe, care se dcosebesc între clc prin felul con-
strucției, modul de așezare, sursa de încălzire etc.
După felul construcției sc întâlnesc:
> răsadnițe cu o singură pantă;
> răsadnițe cu două pante.
După modul de așezare:
> răsadnițe așczate la suprafața solului, care se mai numesc și mobile;
> răsadnițe îngropate care se mai numesc și fixc.
După sursa de încălzire:
> răsadnițe încălzite cu biocombustibil;
> răsadnițe încălzite pe cale tehnică (conducte prin care circulă apa caldă, curent elcctric ș. a.).
Cel mai dcs la producerea răsadului lcgumicol sunt folosite răsadnițclc cu încălzire biologică (gu-
noi de grajd, frunze, paie ș. a.) care nu neccsită investiții mari în ceea ce privcștc încălzirea, fiind puțin
costisitoarc construcția lor. La momentul de față, pentru gospodăriile individuale țărănești răsadnițele
joacă un rol primordial în creștcrea răsadului legumicol.
Cele mai folositc răsadnițc sunl celc prezentate în figura 13 și dintrc acestea, răsadnițele cu o
singură pantă așezatc la suprafața solului și răsadnițele cu două pante, îngropate.
19
Fig. 13. Diferite tipuri de răsadnițe: a) cu o pantă, la suprafața solului;
b) cu o pantă, îngropată; c) cu două pante, îngropată
Indiferent de tipul constructiv, o răsadniță esle formată din două părți mai importante: tocul și
ferestrele.
Răsadnițelc cu o singură pantă sunt celc mai simplc și ușor de construit. Tocul poate fi, confecțio-
nat din scândură dc brad, plop sau fag sau din prefabricatc din beton. Pentru tocuri improvizate, pot fi
folosite împletituri de nuiclc, sau de stuf, sau biloanc dc pământ pe creasta cărora se așează cărămizi
pentru sprijinirca fcrestrelor.
Tocurile din scândură (cclc mai frecvent folosite) pot fi fixe sau demontabilc.
Tocurilefixe au dimensiunile de 4 m lungime, 1,5 m lățime și 25 30 cm înălțime. Ele se confcc-
ționează din scândură groasă de 3,8 sau 2,8 cm. Consolidarea tocului sc facc cu rigle de brad lungi
de 1,6 m cu secțiunea de 7X5 cm. La colțuri tocurilc au câte un picior (țăruș) din lemn cu acclcași
secțiuni, înaltc dc 60 cm, cu care se fixcază răsadnița în patul de gunoi (fig. 14). Când se instalcază
răsadnițele, tocurile se pun pe patul de gunoi cap la cap două până la patru, în funcție de suprafața de
răsadnile și mărimea locului pe care se instalează accstea.
i---------- 4 n
Fig. 14. Toc de răsadniță fix
----------- 20 -----------
Tocurile mobile se folosesc numai la răsadnițele de suprafață. Ele se montează dircct pc patul de gunoi,
prin fixarea mai multor scânduri cap la cap, așa încât să sc obțină un toc lung dc 8-20 m (cât ne permite
locul). Consolidarca se face tot cu rigle, ca și la tocurilc fixc, precum și cu țăruși carc se bat de o parte și de
alta a tocului, din 3 în 3 m față în față (perechi). In accst caz se consumă mai puțin material lemnos decât
în cazul tocurilor fixe, dar prin dcmontarea an dc an a scândurilor, acestca sc dctcriorează mai repede.
Ferestrele au dimensiunilc dc 1,5 m lungimc
(cât cste lățimea răsadniței) și 1 m lățime. Ele sunt
compuse din ramc și sproțuri. Ramcle se pot con-
fecționa din rigle dc brad cu secțiunca de 5,5X4
cm, iar sporturile, în număr de 2-3, din șipci cu
secțiunea de 4x3,5 cm. Pentru a sc putea prinde
sticla, este necesar ca laturile șproțurilor și inte-
riorul ramei se lalțuicsc (ca la fercstrcle caselor).
Sticla care se foloscște pentru fcrcstrele răsad-
nițelor arc grosimea dc 2-2,5 mm, în bucăți de
32X21 sau 28 cm, carc se așează sub formă de
solzi, suprapunându-se câțiva cm, astfcl ca apa să
se scurgă fară să pătrundă în interiorul răsadniței Fig. 15. Ferestre de răsadnite cu sticlă
(fig. 15). Nu se recomandă folosirea unor foi de sticlă prea mari, deoarece se sparg ușor.
Durata de folosire a ferestrelor sc poate prelungi dacă ramele și șproțurile se impregnează cu
soluție de suflat de cupru 10%, după carc se vopsesc în alb cu vopsea în ulei.
Ferestrclc cu sticlă pot fi înlocuite cu rame ușoare pe carc se prind folii de polictilenă. Ramele
le putem facc dc dimensiuni mari, 2X1,5 m, din șipci mai subțiri, de 5x3 cm, fară șproțuri. Folia de
polietilenă se prinde pe ramă cu fire de sfoară sau sârmă subțire, ca o plasă cu ochiuri mari (de 20X20
cm). Aceste rame prezintă avantajul că sînt ușoare, se manevrcază mai ușor și neavând șproțuri, pă-
trunde mai multă lumină la plante. Dezavantajul este că au durabilitate mică, se rup ușor și se creează
umiditate marc în răsadnițc.
Răsadnițclc cu două pantc, denumite și răsadnițe duble, au lățimca de 3 m, lungimi variabile (ca
și la răsadnițele simple), precum și o coamă cu 20 cm mai înaltă dccât nivelul superior al tocului. De
obicci, aceste răsadnițe se îngropă, ceea ce prcsupunc săparea unui șanț înclinat, adânc de 40-50 cm
și lat în partea supcrioară de 3 m. Este bine ca pereții șanțului să se căptușcască cu cărămidă sau alte
matcriale, pentru a nu se surpa. Pc marginea acestui șanț se instalează tocul din scândură (sau prcfa-
bricate de beton), înalt de 28-30 cm, care se fixează cu țăruși lungi dc 0,8 m și diamelru de 6-7 cm.
Pe mijlocul șanțului se bat în pământ țăruși înalți de 1,1 m și groși de 8-10 cm, astfel ca cea 20 cm să
intrc în pământ. Accștia se fixează din 2 în 2 m. Pe capătul țărușilor se fixcază coama din scândură de
brad de 15 cm lățimc, peste care sc pune și o riglă îngustă, de 6 cm. Capctclc răsadnițelor se închid cu
niștc triunghiuri de scândură de acccași mărime.
2.3. Solarii și elementele lor constructive

Solariile sunt construcții înalte, fară fundațic capitală cu schcletul de susținere din lemn, metal
sau alt matcrial, acoperitc cu un material transparent. Solariilc sunt folosite pentru cultivarea și ob-
ținerea legumelor timpurii, sunt dotate cu instalații de irigare, formate din hidranți, conducte rigole
pentru scurgcrca apei și sistcme de irigarc. Sc pot construi și solarii acoperite cu sticlă, în care caz se
mai numesc și sere reci. Dc reținut deci că în solarii plantele folosesc căldura solară. Pentru produ-
cerea răsadurilor însă, se pot instala în solarii și paturi calde de gunoi de grajd, sau încălzirea lui prin
intermediul aerului, vaporilor de aer etc., în vcdcrca obținerii răsadurilor timpurii.
După tipul constructiv sc pot distinge două tipuri principalc dc solarii și anumc:
> solarii tip tunel, cu scheletul din arcuri;
> solarii cu acoperiș în pante.
Solariile tip tunel se confccționează din arcuri din fier beton sau țeava de mctal, peste care se
întinde folia de polietilenă. Accste solarii pot fi solitare sau bloc.
21
Fig. 16 a. Solarii de tip tunel fără Fig. 16 b. Solarii de tip tunel cu panouri
deschidere laterală de aerisire
Tunele solitare
Acest tip de tunele sunt construcții mai complicatc
și mai costisitoarc, carc pcrmit omului efectuarea ope-
rațiilor tehnologice în interiorul lunelului (fig. 17). Car-
casul poate fi confecționat din metal sau plastic. Se de-
osebesc esențial de tunelele temporare și pot fi utilizate
pe întreaga perioadă de vegetațic a plantclor. Accstc tu-
nclc sunt înalte, dar ficcarc bloc cste solitar. Nu poatc fi
unit cu alt bloc. Sc foloscștc la orice cultură. Ventilarea
se efectuează latcral prin ridicarea părților.
Arcurile (cu diametrul de 16 mm) se instalează, la
distanța de 2 m lixate în țăruși din lemn sau în pahare
Fig. 17. Tunel solitar
dc beton. Se mai pot fixa și cu cârligc din mctal (prin
sudură) așa cum se vedc în figura 18. La capctclc sola-
rului sc confccționcază ramc din lemn sau metal pentru
uși. Folia folosită pcntru solarii se recomandă să aibă
grosimea de 0,20 mm. Se poate folosi și cea de 0,15
mm, dar aceasta are o durabilitate mai mică deoarece
se sfașie ușor. După întinderea folici pcstc schclctul so-
larului, accasta se prinde jos, dc o partc și dc alta, cu
pământ, cărămizi, pictrc ctc. Ca să nu fic luată dc vânt,
folia se fixează cu sârmc dc-a lungul solarului. Pentru
capete și ușă sc croieștc folie de forma acestora și se
prinde cu cuie. Retineti! Cuiele nu se bat direct peste
Fig. 18. Fixarea arcurilor de solarii folie. ci peste o șipcă subtire de lemn, altfel folia se
în sol rupe cu usurintă, Aerisirea solarului se realizează prin
ridicarea foliei pe laterale sau se montează panouri spe-
cialc pcntru acrisirc, în funcțic de dimcnsiunile solaru-
lui construit, așa cum se vcdc din figura 18.
Tunele Spaniole bloc
Aceste tunele au la bază unirea mai multor blo-
curi într-un tot întreg, ce permile acoperirea totală a
suprafeței (fig. 19). Tunelele Spaniole sunt mai efici-
ente, și mai econome. Fiecare picior de tunel servește
ca suport pentru 2 arcuri. Plus la accasta, și pclicula
cstc folosită mai econom. în acest tip de tunele se pot
crcștc toate culturile legumicole, inclusiv bacifere:
căpșun, coacăză, zmcură etc. Tunclele spaniole sunl
Fig. 19. Tunele Spaniole considcrate cele mai rentabile.
22
Tunele Haygrowe
în prezent sistemul cnglez „Ilaygrowe” a
pcrfecționat construcția tunelelor spaniole și pro-
duc tunelc similare dar cu mai multe modificâri
i fig. 20). Aceste modificări sunt legatc dc mări-
mea tunelului, rigiditalea lui și elaborarca diferi-
tor acccsorii. Se caracterizcază prin opcrativita-
tea montării și acomodarca la orice cultură, relief
și expoziție. Pentru acestc tunele sunt elaborate
gencratoare dc căldură mobile carc permit lupta
împotriva înghcțurilor.
Alt tip de solarii sînt celc cu pantă. Elc pot Fig. 20. Tunele Haygrowe
avea stâlpi de susțincre și la coamă și pc margini
sau numai la margini (adică la partea cca mai joa-
să a acopcrișului).
Primul tip dc solarii arc stâlpi dc susținere
din lemn de esență tare, din beton sau țeava groa-
să. Stâlpii se fixcază în pământ la adâncimea dc
40-50 cm (în pahare dc beton), la distanța dc 3 m
in ambele dirccții. Stâlpii se instalează și la coa-
mă și la dolie, deci au înălțimi diferite: cci de la
coamă au înălțimea de 2-2,2 m, iar cci de la do-
lie, de 1,6-1,8 m.
Coama se fixcază dc-a lungul stâlpilor celor
mal înalți și se confecționcază din țcavă de mctal
sau din scândură de brad de 7 -8X3 cm.
A) doilea tip de solarii poatc avea stâlpii de
Fig. 21. Solar cu acoperiș în două pante
susținere din aceleași materiale, dar sunt dc o sin-
gură înălțime (de 1,8-2 m) și sc fixează în pământ
tot la 3 m, pc marginca serei. Stâlpii se prind între ei în partea de sus cu ferme de legătură din același
material ca și stâlpii. Pe lermc se fixează câte un susținător de coamă, înalt de 40-50 cm, pe carc se
instalează coama. Dolia se confecționcază din riglc dc brad, ca și la celălalt tip dc solarii.
Pcrcții laterali si frontali se confccționează din panouri (ramc), pe care se prinde folia dc polietile-
nă. Dolia se facc din riglc de brad de aceleași dimensiuni, fixându-se pc stâlpii mai scunzi (fig. 21).
Acoperișul se realizcază prin întinderea polietilenei, carc se prindc la dolie cu șipci dc lemn bătu-
te cu cuie. Pcntru a nu fi luată dc vânl, polictilena se fixează și cu o rcțea de sârmă sau cu fașii de po-
lictilenă (latc de 8-10 cm). Dacă conslrucția este din metal, pelicula sc poate prindc cu clame specialc
din masă plastică, prin intermcdiul cărora este fixată dc carcasul scrci. Toale suprafcțele construcțici
trebuie să fie netedc, pentru ca polietilcna să nu se agațe la întindcre și manevrarc.
în lipsa materialelor nccesare sc poate renunța la panourilc laterale, polictilcna întinzându-se și pe
acopcriș și pe părțile latcrale. Folia de polictilenă se întindc transversal pe solariu, suprapunându-sc
una peste alta pe o porțiune de 10-12 cm, printr-o sudură termică.
Solariile pot fi acoperite și cu sticlă, în care caz se mai numesc și sere reci. Elc prezintă avantajul
că sticla durcază mai mulți ani și nu păstrează umezeala în seră ca polietilena. La aceste construcții
scheletul se construîcște la fel ca și la celclalte, dar pc acoperiș și pcreți se pun rame cu falțuri, pc care
sc prindc sticla, ca și la ramcle de răsadnițe.
23
2.4. Serele încălzite și elementele lor constructive
Scrcle sunt construcții speciale, cu fundațic capitală, acopcrite cu matcrial transparcnt, dotate cu
instalații de încălzire (a aerului sau a solului), aerisire, udare, iluminarc suplimcntară ctc., în interiorul
cărora sc pot cultiva legumele și în perioada rcce a anului, inclusiv și crcștcrca răsadului.
lit---- Sera, ca mijloc de producere, trebuie să îndeplinească o serie de condiții generale, de
care va depinde rezultatul producerii (profitul) agricultorului:

> să asigure regimul optim de lumină, tcmperatură și umiditatc ncccsar crcștcrii plantelor;
> să asigure posibilități de aerisire și un conținut favorabil dc bioxid dc carbon în aer;
> să asigure dirijarca microclimatului din interior, în toatc anotimpurilc anului;
> să permită mccanizarea și automatizarea lucrărilor dc întrcțincrc a plantelor și de dirijare a
factorilor de mcdiu;
> la utilizarea în producere într-un termcn relativ restrâns să asigurc rcîntoarcerea investițiilor
efcctuate la procurarea ei.
Serelc cu încălzire, dc ccle mai dese ori, sunt de lip „block”. Unirca mai multor sere în bloc per-
mite reduccrca considerabilă a căldurii. Din accastă cauză, convcnțional, scrclc
cu încălzire se considcră ca sere block. Construcția acestor scrc difcră dc la un producător la altul
și are o gamă variată de modificări care este dctcrminată de mai mulți paramctri: zona de amplasare,
pcntru ce culturi este destinată, sursa de încălzire, materialul dc acopcrire, metoda de ventilare etc.
Cel mai des se întâlnesc sere block cu două pante (fig.22).
Fig. 22. Sere block cu două pante Fig. 23. Sere block arc
Acest tip de sere cstc caracteristic pcntru Olanda. în regiunile cu climă mai aridă sunt utilizate
serele de tip „arc” sau scmiarc (fig.23). Sistemul de vcntilație diferă foarte mult de la o construcție la
alta, însă, indiferenl de dcsignul construcțici, ventilarca trcbuie să asigure circuitul de acr și să cores-
pundă zonei rcspcctive. Tendința serelor actuale este înălțimea mare. Aceasta permite uniformizarea
masclor de aer din seră și diminuarea osci lațiilor de tempcratură și umiditate.
Un indicator al serelor cu încălzire este rezistența construcției la stratul de zăpadă. Pcntru zonele
noastrc acest indicator trebuie să fie de 50-60 kg de zăpadă pe m2.
Una din construcțiile ccle mai popularc în Europa sunt serele block dc tip Multispan RICHEL
12/8m (fig. 24). Accastă construcție asigură o ventilarc pcrfectă, are o rezistență sporită la vânt și ză-
padă și poate fi acoperită cu peliculă sau sticlă.
Carcasa estc confecționată din oțel zincat (standardul EN 10147; NF A 91121; 91122 și standar-
dul european EN 13031-1). Stâlpii au forma drcptunghiulară de 180x80 mm, repartizați la distanțe de
3,6 și 4 m. Ulucul cste de 555 mm. Grinzile intermediarc sunt alcătuite din două elemente înlărite cu
elemcnte specialc de 60x35 cm. Fiecare coardă este întărită cu 4 ancore. Ramclc părților laterale au
secțiunca de 60x35 cm. Sistema de ventilarc este bilatcrală cu deschiderea dc 1,8 mctri a framugei.
Aceasta asigură o ventilarc bună.
24
i«m
Fig. 24. Sera Multispan RICHEL 12/8m
3. ALEGEREA LOCULUI ȘI AMPLASAREA

CONSTRUCȚIILOR PENTRU CULTURA
PROTEJATĂ A LEGUMELOR
în funcție de tipul de teren protejat sau a culturii forțatc alcsc sc stabilcsc niștc ccrințe, carc sunt
cu atât mai stricte, cu cât construcția este mai capitală. Nu putem compara suprafețele acoperite cu
agryl sau tunelele joase cu serele-block încălzite, însă multe din accste cerințe sunt identice.
Alegerea locului pcntru înființarea terenului protejat se face pe baza studiilor condițiilor pedocli-
maticc, social-economice a modului de asigurare cu energie termică (dacă este necesară).
Condițiile pedoclimatice se stabilesc pe baza de studii privitoare la relief, proprietățile fizico-
chimice ale solului, rcgimul de lumină, regimul de temperatură, apa freatică, sursele de apă potabilă
și pcntru irigat.
Condițiile social-economice prevăd ca la alegerea sectorului să se țină seama atât de existența și
mărimca unor centre populate, cât și de posibilitatea asigurării cu forță de muncă pentru efectuarea
lucrărilor în sere și răsadnițc.
Condiția hotărâtoare pentru amplasarea serelor și răsadnițelor cu încălzire o con-
stituie modul de asigurare cu cnergie termică, deoarccc în rcpublica noastră se sim-
te tot mai mult lipsa de materiale energetice. Locul pentru înființarea serelor și
răsadnițelor trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
> relieful trebuie să fie cât mai plan, pentru a reduce cheltuielile de nivelare, iar zona să fie bine
drenată de apelc pluviale printr-un sistem de scurgere foarte eficient;
> expoziția terenului trebuie să fie cu o ușoară pantă sudică sau sud-estică și nici într-un caz
nordică;
> nivelul apelor frcaticc e necesar să fie la minimum 2 m adâncime;
> tcrenul trebuie să fic ferit de inundații și de băltire;
> sunt indicate soluri ușoare, luto-nisipoase, fertile, permeabile;
25
> tercnul să aibă, pe cât e posibil, adăposluri naturale - dealuri, păduri, să fie apărat de vânt în
mod natural;
> să aibă surse dc apă cu dcbitul corcspunzător cerințelor, apa să nu fie poluată și gradul dc
mineralizare să fie minim, iar cheltuielile de căpătare și transportare a ei să fic scăzute;
> să se afle in apropierca resurselor icftine dc cnergie termică: centralele de tcrmoficare, ccn-
tralele termice ale difcrilelor întrcprinderi, instalațiile inidustriale, care devin surse secundare
dc căldură;
> să aibă legătură cu șoselele asfaltate, pcntru a putea comercializa producția în termeni opti-
mali, fară pierderi și a asigura aprovizionarea cu combustibil în orice timp al anului;
> să fie departe de obicctele industriale, care pot provoca poluarea prin depunerile de pulbere
pe sticle și pătrundcrea unor substanțe toxice în intcriorul sereior.
La alegerea locului pentru înființarca serelor și răsadnițclor participă spccial iști în construcție ar-
hitectură, termotchnică, legumicultură, meteorologie, hidrotchnică, pedologie, cconomie agrară ctc.
La alegerea locului pcntru câmpul protejat tcmporal o parte din cerințclc cnumărale mai sus pot
fi excluse.
După ce a fost determinat locul dc amplasare, este neccsară efectuarca planului de amplasare, la
întocmirea căruia este nevoie de serviciile specialiștilor respcctivi. La început, sc delimitează suprafața
totală, suprafața activă, drumurile, unitățile auxiliare, locurilc de depozitarc ctc. Tcrenul protcjat repre-
zintă o unilate de producerc cu o infrastructură bine chibzuită, din aceste motivc sc face un plan minu-
țios chiar și în cazul tunelclor joase. Estc necesar de știut că cficiența economică mai mare se obține la
construcțiile block datorită micșorării suprafeței dc contact a serei și, respcctiv, rcducerii pierdcrilor de
căldură. Orientarca în spațiu a construcției este foarte importantă. Serele sc amplascază de la nord la sud
(Fig. 25. a,b). Poziția soarelui, în accst caz, pcrmite o iluminare uniformă în toată sera.
a b c
Fig. 25. Amplasarea serelor
Estc extrem dc important de amplasat sercle în locurile neumbritc. în diferite pcrioade ale anului
poziția soarelul sc schimbă. Iarna umbra căzută da la diferile obstacole se extindc și poate cădca pe
suprafața serei (fig.25 C).
Folosirea fașiilor dc protecție este o opcrațiunc obligatoric la construirea tcrenurilor protejate.
Acestc fașii se amplascază la o distanță de minimum 15-20 m dc la sere. Ele pot fi din plasă specială,
stâlpi din lemn sau beton, panouri ctc.
26
4. SISTEMELE DE ÎNCĂLZIRE, VENTILARE,
ILUMINARE ȘIIRIGARE
Dirijarea factorilor de mediu în tcrcn protejat se face cu ajutorul instalațiilor
de încălzirc (generatoare de căldură), aerisire, iluminare, irigare, aplicarc a
îngrășămintclor și a tratamentelor fitosanitare (în caz de combinare a acestora
dc exemplu cu aplicarea irigării prin picurare), de umbrire, de protejare și
susținere a plantclor etc.
Instalația de încălzirc va consta din generator (gcncratoare) sau cazan pe bio-
combustibil, și dintr-o rcțea de conducte prin carc va circui aerul fierbinte de la
generator. în funcțic de capacitatea generatorului sau a cazanului (pe gaz, motorină, clectric, biomasă),
suprafața și construcția serei, sc va instala rețeaua dc conducte sau radiatoarc cu vcntilator. în caz de insta-
lare a rețelei, conductele vor fi dispuse atât la pcrcții latcral i, cât și în intcriorul scrci, la anumită distanță,
in așa mod căldura va fi radiată uniform în spațiul serei. Estc destul de important, ca suplimcnt al instala-
țiilor de încălzire, prczența în intcriorul serei a unui sau a câtorva tennometre (dc măsurarc a temperaturii
aerului și a solului) și a psihrometrului (la măsurarca umidității aerului). Prezența lor vă va pcrmitc rcgla-
rca și mențincrea regimului optim dc tcmperatură și umiditate necesar dezvoltării plantclor.
Principalul factor în folosirea serclor este asigurarea tcmperaturii optimale. Bilanțul tcrmic rc-
prczintă multitudinea indicilor ce influcnțează creșterea sau scăderea temperaturii. Acest echilibru
poate fi atins numai prin cunoașterca căilor de reglare a temperaturii. în ligura 26 sunt reprczcntatc
schematic căilc pierderii și obținerii tcmperaturilor.
4.1. Surse de căldură pentru încălzirea serelor și solariilor

Pentru încălzirea serelor și solariilor se potfolosi următoarele surse de căldura'.
• căldura solară;
• căldura de la arderea combustibilului solid, lichid sau gazos;
• căldura obținută cu ajutorul cncrgici clcctrice;
• căldura biologică (naturală creată la dcscompunerea bălcgarului - biocombustibil).
Căldura solară (radiația solară) - care pătrunde în seră prin materialele transparcntc (sticlă,
peliculă, polycarbonat etc), estc cea mai economică și constituie principala sursă de căldură pentru so-
larii, răsadnițe, tunelc, iar pentru scră doar sursă suplimcntară. Spectrul vizibil al luminii solare pătrunde
in seră și sc transformă în căldură, care nu poate ieși din seră din cauza lungimii dc undă specifice.
Accst fenomcn se numeștc cfect de scră și este principala sursă de energie. O bună parte din radiație
estc rcflectată înapoi în atmosferă. Celelaltc fenomene din seră sunt îndreptate spre pierderea căldurii.
Aceasta cste pierdcrca prin sol, prin perimetrul scrci, prin ventilare, prin acoperiș (Fig. 26.). Dacă pierd-
erile de căldură prevalcază asupra acumulării, tempcratura scade. în pcrioada de primăvară-vară, în
dccursul zilei aceasta estc strict necesar, însă în timpul nopții, în perioada rece a anului cstc necesară o
sursă adăugătoarc de căldură. Ea poate fi obținută numai prin folosirea sistemelor de încălzirc forțată.
Căldura de la arderea combustibilului poate fi obținută prin utilizarea agentului ter-
mic circulant (apă fierbinte, abur, ulci ctc.), prin arderca dircctă a combustibilului în acr
(gaz natural, propan, cărbune, păcură, motorină sau gaz lampant, turbă, lemn, rămășițe
vcgetale). Accstea sunt sursele principale de încălzire a screlor acoperite cu sticlă sau polietilenă,
deoarece asigură căldura în toate anotimpurile anului.
Căldura provenită de la energia electrică sc obține ca rezultat al transformării energiei elcctricc
in căldură la trecerea curentului electric prin conductoarc cu rezistență marc.
Căldura biologică apare în urma dcscompuneri gunoiului de grajd și va fi utilizată preponderent
la răsadnițe sau scre cu suprafață și volum redus sau se va combina cu celelalte surse dc căldură. Pen-
tru răsadnițele cu încălzire biologică, ca biocombustibil se foloscștc gunoiul de grajd în componcnță
căruia intră dejecțiilc de la cabaline și bovine în amestec cu paic, frunzc uscate, coceni de porumb
tocați ctc. Pentru 1 m2 de răsadniță este necesar să sc pregătească un amcstec de 250-350 kg gunoi dc
27
grajd, de cabaline și de bovine. Tcmpcraturile joase din extcrior, dc multc ori, încctincsc și procesul
de descompunere a gunoiului dc grajd, și atunci temperatura din intcriorul răsadnițclor scade, iar
plantele pot avea un șoc sau chiar vor îngheța, de aceia estc ncccsar să avcți în rczcrvă un sistem de
încălzirc cu ardere a combustibilului.
Fig. 26. Schema de acumulare și pierdere a căldurii în seră
Ficcare din combustibilele prezentate sunt acomodate la diverse sisteme de încălzire. Folosirca
uncia sau a alleia metodc cste determinată, în final, de eficiența economică și impactul asupra mcdiu-
lui. Cele mai recomandate sunt sistemele dc încălzire cu gaz natural (cu costuri specificc înaltc în cos-
tul producției) sau cu cazane bazate pe ardcrca biomasei (paie), care pcrmit reducerca chcltuiclilor de
încălzire de 2-3 ori în comparație cu gazul natural. Totuși, din cauza comodității, inofcnsivității față
de mcdiu, posibilitatca de a arde direct în seră etc., gazul natural este mai solicitat de lcgumicultori.
însă rczervele de gaz sunt limitate și în atenția specialiștilor se conturează metode noi (nctradiționale)
dc folosire a energici. Aceasta este energia vântului, acumulatoare dc tcmpcratură solară, baterii so-
larc, apele termale ctc. Drept sursă alternativă de căldură pot scrvi gazclc obținutc la procesele de
fermentare a substanțelor organice.
4.2. Surse de combustibil solid

Cazancle care lucrează pc bază de combustibil solid sunt produse într-o mare diversitate carc sc
explică și prin diversitatea combustibilului disponibil și utilizat.
Cărbune negru
S-a format în era cărbunelui acum 300-350 milioane ani din păduri mlăștinoa-
se (păduri de ferigă. Puterea de încălzire a cărbunelui negru este de 6-7 kwh/
kg. Există următoarele tipuri de cărbune negru:
• Cărbune cu ardere lungă: conține multe substanțe volatile, cu proprietăți
slabe de cocsificare, combustibil ideal pentru cuptor cu flacără.
• Cărbune de gaz: arde cu flacără mică, ușor inflamabil, necocsificabil.
• Cărbune forjat: cocsificabil.
• Huilă de calitate superioară: moale, cu duritate mică, carbonificabil,
folosit pentru obținerea cocsului cu duritate mare. Huilă de calitate in-
ferioară: necarbonificabil.
28
Lemne
Lemnul este un biocombustibil. Arderea lemnului nu poate fi automatizată
în aceeași măsură ca și combustibilii granulați (cărbune, peletul, deșeuri).
Lemnul trebuie depozitat în spațiu uscat. Cu cât este mai uscat lemnul cu
atât puterea de încălzire este mai mare. Umiditatea lemnului proaspăt tăiat
este de aproximativ 50%. Lemnul depozitat cel puțin un an în spații uscate și
aerisite are o umiditate de 15-20% și acesta este lemnul semiuscat. Lemnul
de foc trebuie măsurat în m3 și nu în kg. La aprovizionarea cu lemne de foc se
ia în considerare specia, umiditatea, prelucrarea și modalitatea de transport.
Puterea calorică a lemnului uscat este de 3-4 kwh/kg
Brichete
Rumegușul provine de la fabricile de mobilă sau gatere. Tehnologia de fabri-
care prin presare face posibilă refolosirea rumegușului transformându-l într-
un combustibil ce poate aduce economii față de alți combustibili cu până la
20%. Poate înlocui cu succes cărbunele, cocsul, lemnul și gazele naturale. Și
mai mult, pot fi folosite fără a modifica sobele sau centralele termice. Acest
produs se adresează atât consumatorului casnic cât și celui industrial. Pute-
rea calorică a este de 4-5 kwh/kg.
Peleti1
. . . • ' ■"
Peleții sunt concentrații de deșeuri silvice și agricole. Peleții sunt combustibili
compacți de 3-25 mm obținuți prin presare cu mașina de presat cu rotile. Pe-
leții cu concentrații mai mari folosiți la ardere, de 10-25 mm se numesc peleți
ț
de ardere. Caracteristica de bază a peleților de ardere și a peleților biologici 1
folosiți ca și combustibili este densitatea și concentrația mare (1-1,3 g/cm3). 1
Peletul biologic este fabricat din deșeuri biologice fără materiale adezive.
Prin adăugarea rumegușului, scoarței de brad, cerii ca material de adaos
al paielor se îmbunătățește soliditatea. Produsele brichetate - peletate sunt
foarte eficiente datorită densității mari și umidității scăzute. Puterea calorică
a este de 4-5 kwh/kg
Rumeguș și așchii de lemn
Rumegușul de lemn este un produs al industriei de prelucrare a lemnului.
Orice întreprindere de prelucrare a lemnului dispune de acest material. Struc-
tura poroasă și greutatea volumetrică mică nu permite folosirea pe larg a
acestui material ca combustibil fără presarea lui. Ne cătând la aceasta sunt
unele instalații care permit arderea calitativă a acestui material prin căptuși-
rea lui în camera de ardere.
Resturi vegetale sau biomasă

(paie, ciocălăi, coji de nuci, coji de floarea soarelui).
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor
din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și indus-
triile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și ur-
bane. Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe
planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin proce-
sele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie
utilizată de om, odată cu descoperirea focului.
Pcntru fiecare din aceste tipuri de combustibil sunt produce cazane cu parametrii specifici, care
prin construcția și mctoda de ardcre, asigură un randamcnt maximal. Descori bcneficiarii doresc ca-
zane universale, însă aceasta estc imposibil. Atunci când procurați un cazan pc cărbune, ve-ți avea
randamcnt maximal anume la acest combustibil și viceversa când cazanul estc dcstinat pentru arderea
lemnului (metoda de piroliză) nu putcți folosi cărbunele.
în continuare vom cxamina câtc un exemplu de cazanc destinal combustibilului solid.
29
4.3. Cazane cu arderea combustibilului solid
Agenlul termic din sistema dc încălzire poate fi încălzit cu mai multe tipuri de cazanc, care au la
bază combustibil de proveniență diferită. Sc cunosc 3 tipuri de cazane:
• Cazanc cu ardcrca combustibilului solid;
• Cazane cu ardcrea combustibilului lichid;
• Cazanc cu ardcrea combustibilului gazos.
Ultimele două tipuri se folosesc tot mai rar la încălzirea spațiilor protcjate din cauza
costurilor înalte la gaz și carburații lichizi. Din accste considerente nc v-om referi mai
mult la cazanelc cu arderea combustibilului solid.
4.3.1. Cazane pe cărbune

Ccl mai dc des sunt folosite cazane pe cărbune. Accst zăcământ are un șir de avantajc față de alte
surse cnergeticc:
• Este un combustibil foartc stabil;
• Nu absoarbe apa, ușor sc păstrează;
• Are cca mai mare capacitate calorică;
• Estc accesibil fiind importat dintr-o țară vccină.
Printre principalele dezavantajc ale cărbunclui putem menționa transportarea costisi-
toare, manipularca și efectul negativ asupra ecologici (în cazul cazanclor vechi).
Deși în ultimul timp se duce o politică pronunțată împotriva acestui carburant, rezervele de căr-
buni în lumc sunt dcstul dc mari în comparațic cu petrolul și folosirea lui va fi în continuă creștcre.
Problemelc ecologice legate de cărbune par a fi ușor dc soluționat prin folosirca cazanelor dc ultima
gcnerație cu un grad de emisie scăzut și cu arderea aproape complctă a combustibilului.
Un dczavantaj esențial al cărbunclui este complicarca automatizării procesului de arderc. Dar și aici
sunt progrese esențiale, astfel unelc tipuri dc cazane sunt auto încărcabile și au un mecanism dc autopro-
pulsare și dozare a combustibilului. Deservirea acestor cazane ncccsită resurse umane rcdusc.
In prczent în Moldova sunt mai multc companii ce comercializează cazane pentru cărbune des-
tinate spațiilor locative. însă companii spccializatc în cazanc pcntru sere se întâlnesc mai puține.
Exemplul prezentat mai jos prczintă cazane alc companici poloneze Walendowsky, care oferă un
sortiment bogat de cazane cu putere de la 12-900 kwt pentru acest combustibil, bazată pe 2 tipuri dc
cazane cu construcție principial diferită. Primul cste cu încărcare manuală pentru un ciclu de arderc
de 24 orc fară propulsarea combustibilului (UKS-M), iar II-lea este dotat cu buncăr și un dispozitiv
de dozare automată a combustibilului (KWM-SP).
Primul tip cste produs pcntru o putcre de la 12 până la 356 kwt. Acest tip cstc dcstinat suprafețelor
de la 50-300 m2 de scră. Principiul de lucru estc foarte sirnplu și eficient (fig. 27).
Fig. 27. Cazan pe cărbune fără propulsarea combustibilului de tip UKS-M

a) principiul de lucru al cazanului UKS-M b) cazan de tip UKS-M
30
Cele III camcre ale cazanului sunt unite prin mantaua de apă. Partea inferioară a cazanului este
destinată cenușii formate în urma ardcrii. Această cameră este separată de carnera de ardere prin levi
metalice prin carc circulă apa. Accstc țcvi sunt distanțate una de alta la 7-8mm. Prin aceste spații
circulă aerul. Pe țcvilc date se pune combustibilul propriu zis și se umple întreaga cameră de ardere.
în pereții laterali ai acestei camerc sunt orificii prin carc se suflă aerul de la ventilator, astfel este
reglată inlensitatca arderii combustibilului. Prin partca superioară a camerei de ardere, fumul și ga-
zele formate în rczultatul arderii, trcc în camera dc evacuare. Aceaslă cameră este șerpuilă pentru a
mări suprafața dc contact. Fumul cstc cvacuat prin horn în hogeag. Cazanul este dotat cu un sistem
automat de control alcătuit dintr-un vcntilator, tcrmorcglator și panoul de comandă (procesor), care
dirijează parametrii dc ardere a combustibilului. Concomitcnt cu sistemul automat de control, acest
cazan poate lucra și în rcgim de ardere nalurală (neforțată), ccia cc pcrmitc cxploatarca cazanului și în
situația deconectării encrgici electrice. Arderea combustibilului sc facc dc „sus în jos”, adică cărbunii
se aprind din partea de sus. Pc măsura arderii jăraticul se duce în partca dc jos, astfcl sc cconomiseștc
la maximum energia degajată de cărbune și poate fi dirijat proccsul dc ardcrc prin blocarca accesului
de acr. Dacă temperatura apci a ajuns la parametrii necesari, vcntilatorul sc oprcștc automat, iar căr-
bunelc doar mocnește, păstrându-și capacitatea de ardere pcntru un timp îndclungat. 0 încărcătură
cu cărbuni pcntru un așa cazan ajunge pentru 24 ore, dacă este aleasă corcct puterca lui. După ficcarc
ciclu de ardcrc se îndepărtează cenușa, zgura și funinginea, apoi sc încarcă din nou cazanul. Astfcl
aceste cazanc pot fi exploatatc cu eforturi minimale.
Pentru putcri mai mari (19-900 kwt) sunt produse cazane cu autopropulsarea combustibilului.
Acest tip de cazane sunt dotate cu buncăr care la un anumit interval de timp dozează necesarul de
combustibil pentru menținerea ardcrii. Cazanele date lucrează atât pe cărbune și praf de cărbune cât
și pe peleți, boabc și alte combustibile ce nu depășesc fracția de 25 mm. în figura 28 este prezcntată
schema de funcționare a cestui cazan.
Fig. 28. Cazan pe cărbune cu dispozitiv de dozare automată

a combustibilului de tip KWM-SP
a) principiul de lucru al cazanului b) cazan de tip KWM-SP
KWM-SP este un cazan de generație nouă, la care emisiile sunt foartc mici. Este printre puținele
cazane pcntru cărbune cu ccrtificat ecologic recunoscut de CE. în timpul lucrului de pe hogeag nu iese
fum ncgru iar randamentul de lucru este de 89%.
După arderea complctă a combustibilului cenușa și zgura cstc automat răsturnată într-un bun-
ker special, care se curăță odată la 12 ore. Cu un cazan de acest tip se poatc încălzi până la 10000
m2 de seră.
31
4.3.2. Cazane pe lemne
Lcmnul încă din antichitate estc considerat principala sursă de căldură, carc a fost folosită atât la
încălzirea locuințelor cât și la pregătirea hranei. Dc-a lungul timpului metoda dc arderc a lemnului a
fost dcsăvârșită astfcl au apărut foarte multe cazane de la cele mai simple până la cazanc cu gazifere.
în Moldova lemnul este o sursă din ce în ce mai puțin durabilă dar cu toatc acestea multe firme co-
mercializează cazane pe lcmne. Cele mai renumite sunt Buderus, Atmos, Vcissmann, Bosch, Orlan,
ThcrmoStal, Megatherm, Termofarc, Mak Confort, Viadrus etc.
Cazancle cu încălzirc pe lemne sunt de doua tipuri:
1. Cazanul simplu (clasic), care funcționcază ca o sobă;
2. Cazanul care funcționează pe principiul gazeificării lemnului (sinonimul, mai puțin folosit,
estc „distilarea lcmnului”).
Cazancle pe lcmn cu arderea clasică constructiv sunt simplc și ușor în dcservire. Ele constau din
3 camere tradiționale: cenușarul, camera de ardere, camcrele dc cvacuarc a fumului. Corpul cazane-
lor cste fabricat ca un întreg sudat, din table din otel, cu o grosime de la 3 până la 6 mm. Camera dc
arderc și cenușarul este scparat dc un grătar cu orificii longitudinale pentru admisia acrului dc arderc
si pcntru o ușoara scuturare a cenușii. Sub grătar este amplasat ccnușarul pcntru o colectare comoda
a cenușii. Principiul de lucru la cazanelc clasice este dcmonstrat în fig. 29 Avantajclc cazanclor pe
lemn cu ardcre clasică sunt:
Construcțic simpla;
Posibilitatca de ardcrea a unor bucăți mari de lemn;
Arderea ncforțată a lemnului (avantaj în caz de dcconectare a cnergiei clcctrice);
Randamcntul relativ de ardere 65-75%;
Curățarc simpla;
Dimensiuni mici și greutate rcdusă;
leftine la procurare și exploatare.
căldură de protectoe
Racord supapă de Termometru
siguranță
Regtriator
termostatic de tiraj
Tur
Lanț
Izolație termică
stă coș
Ușâ superioară
Orificiude
revizie
Ușă inferioară
Retur
Intrare aer
Fig. 29. Cazan cu ardere clasică a lemnelor

a) principiul de lucru al cazanului b) aspectul exterior al cazanului
32
Deși încărcarea lor sc face mai des și necesită mai mult timp, cazanele clasice pot fi cu succes
folositc la diferite tipuri dc combustibil solid. Dacă vorbim despre universalitate, atunci ele sunt cele
mai univcrsale. însă randamcntul mic, emisiile mari și posibilitatea redusă de mecanizare tot mai
activ substituic aceste cazane dc pe piață în favoare celor cu gazeificare.
Principiul de funcționare al cazanului cu gazeificare este următorul: lemnul este introdus în încă-
perea superioara a cazanului (magazia dc lcmne), în contact cu jarul. Lemnul se aprinde și în procesul
de ardere dă naștcre la niște gazc carc, combinându-sc cu aerul (aer care este introdus forțat în acel
spațiu), crccază un amestec combustibil. Acest amestec se autoaprinse, iar în zona inferioară a spa-
țiului de ardcrc (care poartă numclc dc zonă de schimb) va lua naștere așa-numita flacără răsturnată
(sau inversă) (fig. 30).
Prin urmare, un cazan cu gazeificare nu ardc dircct lcmnul, ci gazcle degajate din ele. Prin acest
proces se obține o ardere completă a lemnului și o valorificare sporită a combustibilului, la 80-90%
este randamentul accstui tip de cazan, cu altc cuvinte, apropiat de ideal! Din accst motiv, consumul de
lemne este mult mai redus fata de cazanul clasic, iar alimentarca se face mult mai rar.
Fig. 30. Cazan cu ardere prin gazeficare a lemnelor

a) principiul de lucru al cazanului b) aspectul exterior al cazanului
Avantajele acestui tip de cazan nu se opresc aici, la randamentul ridicat. Pentru că arde aproape
tot, fumul rezultat este curat, în scnsul că nu mai sunt prezente, ca la cazanele clasice, elementele
nearse și nocivc. Prin urmare, un astfcl dc cazan afcctcază foarte puțin mediul.
Din păcatc, cazanul cu gazeificarc arc și unelc dczavantaje. Unul ar fi faptul că necesită numai
lemne de bună calitate și foarte uscate, cu umiditatca sub 15%.
33
60
Fig. 31. Puterea calorică a lemnelor în dependență de umiditatea lor
O umiditate mai mare ar determina apariția condensului, iar accsta, la rândul lui, ar provoca
dcpunerea dc gudron pc pereții interiori, ceea ce va afecta în timp atât randamentul cazanului, cât și
siguranța în cxploatarca lui. Ar fi binc ca lemnul să aibă o bună capacitate calorică. La umiditatea de
15% lemnul diferitor specii au putcrc calorică diferită:
Fag, stejar -4.1 kWh/kg ~2100 kW/mc
Arțar, mesteacăn ~4.2 kWh/kg -1900 kW/mc
Plop~4.1 kWh/kg-1200 kW/mc
Pin ~4.4 kWh/kg -1700 kW/mc
Molid, brad ~4.5 kWh/kg -1500 kW/mc
Atenție, la aceste tipuri de cazane nu se folosește rumegușul, și sunt interzișipeleții,
hrichetele sau reziduurile lemnoase. Un alt dezavantaj este faptul că acest tip de cazan
trehuie curățat mai des decât „fratele” lui clasic, cel târziu o dată pe săptămână.
4.3.3. Cazane pe peleți

Peleții și brichetcle sunt tipuri de combustibil solid obținut prin presarea rezidiurilor din lemn,
floarea soarelui, porumb, paie, din industria prclucrării lemnului sau agricultură. Deși sunt foarte soli-
citate în Europa, pcntru Moldova cazanele pc peleți, la momcnt, nu sunt loarte răspânditc. Principala
problemă fiind prcțul înalt al utilajului și industria slabă dc producere a peleților. Ne cătând la aceasta
în Moldova sunt companii carc produc și dcja exportă pelcți în Europa.
Pclcții și brichctele prezintă următoarelc avantaje majore față de alți combustibili:
conținut de umiditate sub 10%, fata de 15-20% pcntru lemnul de foc;
putere calorica 4,5-5,0 kWh /kg fata de 2,3-2,6 kWh /kg pentru lemnul de foc;
cantitate dc ccnușa foarte rcdusa (sub 1 %);
randamentul cazanelor cu funcționare pc peleti este de 85-89%;
automatizare complectă.
Constructiv cazanelc pe peleți nu sc deosebesc cscnțial de cazanele clasice. Principala deosebire

estc în dispozitivul de dozare a combustibilului, carc este transportat în camera de ardere printr-un
transportor cu melc și în buncărul pentru peleți (fig. 32).
34
Fig. 32. Cazane bazate pe arderea peleților
a) principiul de lucru b) aspectul exterior al cazanului c) cazan adaptat la
arderea peleților
Deseori cazanelc clasice sunt acomodate la peleți printr-un dispozitiv special numit „arzător pen-
tru peleți”, acesta din urmă sc ajustează la difcritc tipuri de cazane. Principiul de lucru fiind bazat
pe același șnec, conductă din PVC flcxibil și arzătorul propriu zis (fig. 32 c). Peleții sunt propulsați
în camera de ardere în strictă concordanță cu nccesarul de menținere a arderii, astfel estc mcnținută
temperatura în sistem foarte precisă și se economisește combustibilul.
4.3.4. Cazane pe paie (biomasă)

Cazane bazate pe ardcrca biomasci (fig. 33) - sunt centrale termice care folosesc în calitatc dc
combustibil paie balotate. Termocentrala bazată pe arderea biomasei (paielor) reprezintă o instalație
autonomă, care se plasează în aer liber fară necesitatea construcției unei încăpcri, estc de tip termos
păstrând căldura, fară ardere, circa 24 ore, fiind un generator de căldură cu un randamcnt extrem de
eficient, care utilizează paiele la producerea energiei termice.
Cazanele bazate pe arderea biomasei (paielor) au o capacitatea cuprinsă întrc 100-1000 kW, fiind
constituite din trei părți: camera de ardere, rezervor pentru acumularea apei și un vas de expansiune
i dilatație) [4, 8, 15]. Paiele se încarcă în camera de ardere. Camera de ardere arc o construcție specia-
lă, apa circulând între pereții camerei și ușii camerei acumulând căldura pe perimctru. Fumul obținut
la arderea paielor trece printr-un schimbător special de căldură, în așa mod fiind cxtrasă căldura și se
asigură o cficiență și randament înaltă de ardere a combustibilului. Generatorul dc căldură este dotat
cu un computer la bord, termostat, senzori a oxigenului, asigurându-se un control eficient al procesu-
lui dc ardcrc fară pierderi de energie, acest proces fiind complet automatizat fară a fi necesar prezența
unui opcrator.
Cazanclc bazate pe arderea paielor utilizează baloturi de paie de difcritc dimensiuni, în dependen-
ță dc fumizorul materiei prime:
baloturi rotunde cu diametrul de 180 cm și greutatca spccifică dc 150-250 kg;
baloturi dreptunghiulare mari cu dimensiuni de 120x120x240 cm și greutate de 250-500 kg;
baloturi drcptunghiulare mici 100x50x50 cm și grcutatc dc 20 kg;
Paiele pot provcni de la diferite culturi păioase (grâu, orz, ovăz, soia, rapiță, etc.), cu condiția că
umiditatea lor nu estc mai mare de 20%. Consumul dc paie este de aproximativ 4,8 kg pe zi la 1 kW
al instalației. O instalație cu puterea de 300 kW va avca un consum dc 1440 kg/zi de paie. încărcarea
cazanului se face dc obicei de 2 ori pe zi.
Termocentrala bazată pe arderea paielor se instalcază pc un fundament la o distanța de 15 m în
preajma clădirilor dc tip dcschis sau 5 mctri distanțat de cele închise. Conectarea generatorului dc căl-
dură se face la sistemul existent al scrci, fumizând căldură atât pentru o seră cât și pentru un complex de
sere sau sere de tip bloc, în dependcnță de capacitatea energetică a termocentralei (100 Kw-1 Mw).
35
Fig. 33. a) schema construcției generatorului de căldură bazat pe arderea pielor;
b) cazan bazat pe arderea paielor cu capacitate mică 20-90 kW[8, 15];
c) cazan bazatpe arderea paielor cu capacitate mare 150-600 kW[8, 15].
4.4. Generatoare bazate pe arderea gazului natural sau a motorinei

Serele și solariile mai modcme se încălzesc cu diferite dispozitive de încălzire a acrului prin ar-
dcrea dircctă a combustibilului, cum ar fi generatoarele ce funcționează pe baza gazului natural sau
a motorinei. (fig. 34). în urma arderii combustibilului, aerul cald cste distribuit în scră cu ajutorul
ventilatorului.
Fig. 34. Generatoare cu arderea directă a combustibilului
Această metodă de încălzire are cel mai marc randamcnt. Toată căldura dcgajată la arderea com-
bustibilului rămânc în seră. Dezavantajul metodci date estc mărirea concentrațici de CO„ ce poatc să
atingă un nivcl critic, după care ardcrea nu cste întreținută, iar conccntrația marc de bioxid de carbon
poate provoca intoxicarea plantelor. La folosirea acestor dispozitive de încălzire se prevăd fercstre
pentru accesul aerului din cxterior și o circulație bună a acrului în scră. Unelc generatoare de căldură
sunt dotate cu un sistem automat dc aprindere a flăcării pc baza bujiei, iar altc sistemc permit aprin-
derea flăcării de la o flacără mică care ardc în pcrmanență. Cel mai rațional generatoarele datc se pot
folosi la cultivarea răsadurilor, plantelor dc talie mică și cele târâtoare. Pentru folosirca lor la culturile
palisate estc necesar de amplasat gcneratoarele cât mai sus. Aceasta va prcveni deshidratarea plante-
lor când ele vor atinge înălțimi mai mari. Pentru uniformizarea tcmperaturii la încălzirea cu genera-
toare, se pot folosi mânecc din matcrial stabilizat la tempcratură, care se găurește pe întreaga lungime.
Această mânccă se îmbracă la gura generatorului, iar prin găuri acrul cald cste distribuit uniform în
toată scra, fară a provoca deshidratarea plantelor.
36
Fig. 34. Generatoare cu arderea directă a combustibilului
Majoritatea serelor de iamă se încălzesc cu agent termic circulant (apa fierbinte) pus în circulație
de pompe speciale. Această metodă este foarte eficientă și asigură o temperatură mai uniformă cu un
gradient lent. Dacă în celelalte sisteme se folosește un anumit combustibil, atunci la această metodă
poate fi folosit combustibil diferit, în funcție de camera de ardere. Cel mai de, apa este transportată în
sere prin conducte de metal sau plastic. Conductele pot fi instalate în acr sau subteran. Pot fi utilizate
și ambele metode concomitent.
Dacă serele sunt localizate în apropiere de uzine, fabrici, cazangcrii și chiar case de locuit, dotate
cu cazane cu arderea paielor, atunci încălzirea lor se poate cfcctua pc baza aburilor sau a apei fierbinți.
Aceasta fiind transportată cu ajutorul țevilor până în seră, iar aici, prin intcrmcdiul radiatoarelor speciaie
cu ventilator sau al țevilor, circulă încălzind aerul (fig. 35).
Sistemele de încălzire cu energie electrică sunt folositc mai puțin în prczcnt, însă pentru producătorii
de plante înrădăcinate se folosește pretutindeni. Posibilitatca reglării prccisc a temperaturii, inofensivita-
tea pentru mediu și deservirea mai simplă face ca această mctodă să fic de perspectivă.
4.5. Eficientizarea metodelor de încălzire a serelor

Indiferent de metoda de încălzire aleasă penlru spațiilc protcjate, cstc nccesar de a spori eficiența
utilajelor și reducerea cheltuielilor de căldură. în condițiilc dc crcștcrc continuă a prețurilor la carbu-
ranți și energia electrică cu mare greu putem concura pc piață cu legumele crescute în sere în perioa-
dele reci ale anului. Din aceste considerente sunt ncccsarc anumitc măsuri de reducere a pierderilor
de căldură și mărirea randamentului pentru utilajul folosit la încălzirca serelor.
1. Ermetizarea serelor
2. Folosirea peliculei duble;
3. Acoperirea serei cu peliculă specială cu aditivi(lR) cc rețin razele infraroșii;
4. Amplasarea corectă a serelor
5. Cultivarea legumelor izolat de sol
6. Folosirea încălzirii sublerane sau în apropicrca sistemului radicular
7. Folosirea ecranelor pentru păstrarea căldurii în interior
8. Folosirea vaselor de acumulare și conservarc a căldurii
9. Folosirea cazanelor cu randament înalt
1. Cele mai mari pierderi de căldură din seră au loc anume prin găurile și orificiile ne ermetizate. Folo-
sirea serelor mai simple duce la imperfecțiunea crmetizării. Chiar și cea mai mică fisură în peliculă
poate reduce până la 20% din temperatura din interiorul serei. Și mai mult se accentuează acesta
când este vânt putemic. Ermetizarea se face prin lipirea peliculei cu adezivi speciali, înlocuirea
sectoarelor deteriorate, căptușirea spațiilor întrc carcasa serei și materialul de acoperire cu izolanți.
2. Efectul peliculei duble este pe larg folosit la micșorarea pierderilor de căldură. Spațiul de aer
dintre pelicule este un izolator bun. Important este să obținem această pernă de aer. Ea poate fi
37
obținută prin pomparea aerului cu ajutorul unor ventilatoare, astfel între cele două straturi dc folie
se mărește presiunea și peliculcle se distanțcază, formând pcma de aer necesară izolării.
Altă metodă este folosirea pereților dubli prin fixarca peliculelor la o distanță de 8-10 cm.
Este necesar de menționat că în serele cu peliculă dublă există riscul de prăbu-
șire a serelor în cazul unor ninsori abundente deoarece căldura din interiorul serei
nu este cedatăpeliculei exterioare și zăpada de pe seră nu se topește chiar la ridica-
rea temperaturilor interne.
3. Acoperirea serelor cu peliculă calitativă cste un factor foarte important. Deseori producătorii
perccp noțiunea de pcliculă calitativă drept peliculă groasă. în rcalitate calitatea peliculei estc
determinată nu doar dc grosimca ei dar de adilivii adăugați în ea. în prezent industria peliculelor
pentru sere este îndreptată în folosire următorilor aditivi:
Light Transmission (P.A.R) - pentru transparentă
• Light Diffusion - pcntru difuzia luminii
• Anti Drip Action (AD) - împotriva condcnsatului
• Anti-mist - împotriva prăfuirii
• Anti-Virus - împotriva virușilor
• Thermal Effect (1R) - pcntru cfect termic
Ultimul din aditiv are menirca de a bloca razele infraroșii(căldura) în seră. Lumina vizibilă pă-
trunsă în seră se transformă parțial în raze infraroșii și acestea la rândul său tind să iasă din seră.
Pelicula data este puțin pcrmeabilă pentru accste undc, astfel căldura în acestc sere se
menține cu 2-3 grade mai înaltă.
Atenție la acoperirea serelor cu astfel de peliculă este necesar de a pune peli-
cula cu partea indicată în interior, astfel ca stratul de anticondensat să se afle în
interior.
4. Despre amplasarca corcctă a serelor vedeți capitolul III.
5. Cultivarea legumclor în sol neccsită cheltuicli enorme la încălzirea solului. Uneori cste nece-
sar dc încălzit zile în șir sera pcntru a avea o tempcratură optimală pentru plantarca timpurie.
Tehnologiile moderne de cultivare a legumclor prcvede folosire sacilor cu substrat de cocos,
ghivccelor sau a vatei mineralc, carc se amplasează pe blocuri dc izolant, astfel cste necesar
de încălzit doar aerul și nu solul (fig. 36)
Cultivarea în ghivcce dc 10 litri per-
mite plantarea mai timpurie și amplasarea
plantclor la o densilate maximală timp de
30 zile. Când temperatura a mai crescut se
amplasează toate plantelc pe o suprafață de
3 ori mai mare față de cca până la moment.
6. Crearea condițiilor tcrmice favorabile în
zona radiculară a plantelor este cea mai
complicată problcmă în perioadcle reci
ale anului. Folosirca încălzirii subterane
uneori este inevitabilă. Aceasta poate fi
facută doar din timp, la construirca serci.
Amplasarea țevilor de încălzirc în sol
nccesită investiții mari, dar descori ele
nu funcționează impecabil. Amplasarca Fig. 36. Amplasarea ghivecelor
lor în substratul screi creează probleme la densitate maximală
la prelucrarea solului și la înlăturarea
defectelor apărutc pe parcursul exploatării. O soluție în acest sens sunt țcvile din plastic tip GEOPAL
fig. 37, carc permit amplasarca în nemijlocita apropierc a sistemului radicular al plantei.
38
Fig. 37. Furtun pentru încălzire Geopal
Forma costată a acestui furtun, permite mărirea suprafeței de contact a agentului tcrmic cu
spațiul exterior. în același timp furtunul Geopal nu provoacă arsuri plantelor fiind în apropicrc dc
plantă. Având o un diamctru de 28 mm, suprafața
lui de conlact este egală ca cca a unei țevi din metal
cu diametrul de 49 mm (fig. 38). Prin acest furtun
poate circula agentul tcrmic (apa) cu temperatura de
până la +80 °C, astfcl cstc necesar doar de conectat
furtunul la magistrală și dc-1 amplasat pe lungimea
rândului. Conectarea cu magistrala se face prin con-
vecțiuni speciale. Conectarea sc face foarte rapid și
nu nccesită lucrări de sudare. După finalizarca ci-
clului dc producere acest furtun ușor se strânge și
se punc pc stâlpii traveei. Pentru prima dată în re-
publică această metodă de încălzirc a fost tcstată la
întrcprindcrea SRL „Fructul” undc în prczcnt puteți
găsi totul pcntru instalarea unei astfel de sisteme. In
cazul creșterii răsadurilor în palete celulare furtunul
Fig. 38. Amplasarea furtunului
se așează sub palctc obținându-se un efect maximal
Geopal la creșterea răsadului
cu cheltuieli minimc de căldură. Termenul de ex-
în palete celulare
ploatare a acestor furtuni este de 10 ani.
7. Folosirea ecranclor termice permite economisi-
rea energiei în spccial în perioada de noapte. Prin
micșorarea volumului de aer încălzit, micșorăm
și suprafața de contact cu spațiul extern al serei.
Ecranele termice ncccsită cheltuieli semnificative,
însă rapid se restituic prin economisirea căldurii.
Ecranele instalate permit un control adecvat al lu-
minii, temperaturii și umidității, care semnifică o
îmbunătățire considcrabilă al controlului climei.
Aceste ecrane, fiind mobilc, pot fi deschise și închi-
sc în funcție de condițiile meteorologicc cxterioare și dc
ncvoile culturilor. Ele pot fi instalate în orice tip de seră
și în oricc rcgiune. Ecranele termicc sunt țcsături forma-
te printr-o combinație de produsc tcxtilc din poliestcr,
care includ un strat fin de aluminiu întrcțcsut cu fir tcxtil
absorbant acrilic. Ele echilibrează tcmpcratura ambicn- Fig. 39. Ecran termic
39
lala din scra și menținc nivclul optim pentru culturi. Sistemul permitc ulilizarca eficicntă a cncrgiei solare
și rcține căldura în anotimpurile mai reci. Aceasta înscamnă o economie substanțială de energie.
Principalelc condiții pc care trebuic să lc întruncască ccranelc termicc sunt: pcrmeabilitatea mică
pentru aer, împiedicarea formării condensatului, greutatca mică a matcrialului, stabilitatea la UV,
ergonomicitatc.
8. Folosirea cazanclor pentru încălzirca serelor cste incvitabilă în perioadele reci, însă uneori, în de-
cursul zilci temperaturile exteme și efectul de scră ce apare odată cu primele raze solare nccesită
oprirea cazanului. în cazul folosirii gazului natural drept combustibil nu estc nici o problemă,
însă când sc folosește pentru arderc cărbunele, lemnul, brichctele sau alt matcrial solid, estc greu
de oprit rapid cazanul, mai mult ca atât pcntru acest lucru sc pierde multă encrgie. Picrderi sem-
nificative sunt și la pomirea cazanului. Pentm a exclude fluctuațiilc mari în procesul de lucru al
cazanului au fost invcntate acumulatoarele dc căldură, numite altfcl (vase puffer). Acestc vasc
sunt concctate direct la cazan și apa în cle circulă pe un circuit apartc. Din acest vas pot fi scoasc
mai multe circuite pentru încălzirea serelor sau a locuințelor (după nccesitate). Din moment când
temperatura în seră s-a ridicat, circuitul pentm sere se deconectează, adică pompa ce mână apa
în seră este deconectată. în acest timp cazanul nu se deconectează, dar lucrează în continuare pe
circuitul vasului puffer, astfcl apa din vasul de acumulare acumulează tempcratura pe care v-a
ceda-o serei când va fi pomit circuitul vas puffcr - seră. Această metodă de acumulare a tempe-
raturii în pcrioada caldă a zilei are un șir de avantaje:
• Cazanul va funcționa tot timpul la capacitate nominala ;
• Randament maxim pentm cazan ;
• Durata de viața a cazanului ridicata;
• Autonomie de funcționare mărită;
• Consum mai redus de combustibil (20 - 30%);
• Minimizarea depunerilor de funingine, gudroanc, formarea de condens acid.
Pentm obținerea unui efect dorit de la
vasul puffer este necesar de respectat urmă-
toarele cerințc:
• Volumul vasului se calculează din
normativul de 60 litri de apă pentru
lkwt putere al cazanului.
• Vasul trebuie bine izolat
• Pentm sistcme închise confccționa-
rea vaselor puffcr neccsită o pregă-
tire bună a specialistului.
9. în prezcnt piața ofcră o gamă mare dc
cazane pentm încălzirc. Producătorii
dcseori nu sunt corecți informați dcs-
pre prioritățilc și dczavantajelc acestor
cazane. Cel mai important indicator al
ficcărui cazan este randamentul. Ce este
randamentul unui cazan? Un cazan are rolul d^ transmite apci căldura produsa prin combustie.
Cantitatca de căldura eliberata prin combustie dcpindc de cantitatea dc căldura “conținuta” în
combustibil, care rcprezintă putcrea calorifica a acelui combustibil. Căldura eliberata prin com-
bustie în interiorul unui cazan cste numita de obicei căldura introdusa. Aceasta este direct lcgata
dc cantitatea de combustibil care se introduce în arzător. Arderea combustibilului în interiorul
cazanului producc gazc fierbinți (așa numitelc produse alc arderii) care, împreuna cu radiația
căldurii, încălzesc apa care trcce prin sistcmul dc încălzire pc măsura ce aceasta curgc prin cazan.
Căldura transmisa cătrc apa în interiorul cazanului sc numcște de obicei căldura produsa utilă,
dcoarece ea reprczintă cnergia care este utilă pentru sistemul de încălzire. Randamentul util al
unui cazan rcprezintă acea parte a căldurii introduse care estc transmisa cătrc apa sub forma de
40
căldura produsă utilă. Dc cxcmplu, pentru un cazan cu randamentul util de 90%, 90% din căldură
eliberată prin combustic (căldura utilă introdusă) este transmisă către apa (căldura produsa utilă).
Cu cât este mai înalt randamcntul, cu atât mai cficient se vor chcltui banii. Majoritatea cazanclor
vechi au un randament mic. Cazanele noi pot atinge un randamcnt de 90%, însă prețul lor cstc
mult mai mare. La difercnța dc 20% a randamcntului economisiți 20 % din costul carburanților.
Aceasta este mult mai mult ca difcrența de preț a cazanelor.
4.6. Instalații de aerisire și ventilare

Instalația de aerisire va fi formată din ramc de aerisire, dispuse atât în acopcrișul serei, cât și pe
pcrcții laterali, care vor fi ușor manevrabilc (să se deschidă și închidă ușor).
Fig. 41. Instalații de aerisire în acoperișul serei și pe pereții laterali
Instalațiile de ventilare sunt considcratc un remediu pentru micșorarea temperaturii din seră prin
mctodc naturale, adică pe baza curenților dc aer care circulă liber. Dar adcsea se folosește ventilarea
forțată, care, cu ajutorul ventilatoarelor, mână aerul din seră sau în seră. Screle modcme din zonelc
aride sunt dotate cu sisteme de răcire (aclimatizatoare), bazatc pe culise umcde. Aerul cald, trecând cu
vitcză prin culisele umede, se răcește și intră în seră la temperatura neccsară (fig. 42). Pentru aceasta
scra se face ermetic, iar la pereții latcrali se instalează culise. Când aerul din seră este scos cu ajutorul
unor ventilatoare puternice, getul dc aer ce intră în seră, trece prin culisele umedc. în aceste culise
pcrmanent circulă apa, umectând suprafața de contact a culiselor.
Fig. 42. Culise pentru răcirea aerului
Intensitatea luminiiși durata de iluminare nu estc uniformă pe întrcaga perioadă a anului. în lu-
nilc dc iamă plantele au nevoie de iluminare adăugătoarc. în funcție de culturâ și faza ei dc dezvoltare
41
se foloscsc diverse tipuri de lămpi pentru iluminare. Cel mai frccvent sunt folosite lămpi fluorescente
(lampă a spectrului de lumină dc zi), ce vor asigura iluminatul serei pentru supraveghcrea culturilor
în timpul nopții sau în serele dc creștere a răsadului ca lumină suplimentară.
4.7. Irigarea plantelor în seră

Producerea răsadurilor de legumc presupune cantități mari dc apă folosită la irigare. în perioada
inițială, un metru pătrat de sere se irigă cu norma de 3-5 litri de apă. Spre finelc perioadei dc creșterc
a răsadului, această normă ajungc la 10-15 litri pe mctru pătrat. Important la distribuția apei este nu
doar norma de irigare dar și distribuirea uniformă.
La cultivarea legumelor sunt folosite câteva metode de irigare.
> Irigarea manuală prin aspcrsiune
> Sistem staționar de irigarc prin aspersiune
> Sislem mobil dc irigare prin aspersiune
> Irigare prin picurare
> Irigarea pe brazde
> Irigarea prin flux-reflux
Irigare manuală este cea mai simplă mctodă și constă
în distribuirea apci pe întreaga suprafață prin furtune cu di-
ferite diamelre, la capătul cărora esle montat un dispozitiv
de pulvcrizare (fig. 43).
în funcție de nccesitățilc plantelor se irigă mai abundenl
sau mai puțin. Calitatea irigării este totalmcnte controlată
de persoana ce irigă. Acesta cstc cel mai marc dezavantaj al
metodci. în schimb, investițiile sunt mici.
Sistemul staționar de irigare prin aspersiune constă
în distribuirea apei prin pulverizatoarc speciale care sunt
montate fix de carcasa serei sau suporturi speciale. Se fo-
Fig. 43. Irigarea manuală
loscște de rcgulă la producerea răsadurilor dc legume în
prin aspersiune
ghivece mai mari.
Instalația de irigare prin aspersiune va fi formată din sursa dc apă (priza de apă), pompă de presi-
unc, conducte așezate în scră la diferite înălțimi, iar apa se va pulveriza pe sol și planlă sub formă dc
ploaie (fig. 44 a) cu ajutoru dispersoarelor (fig. 44 b).
Fig. 44 a. Sistemul staționar de irigare Fig. 44. b. Pulverizatoare pentru

prin aspersiune irigarea prin aspersiune
42
în serclc bloc de tip industrial sau la scre instalația de aspersiune poatc fi dotată cu un sistem
automat, unde se fixează programul de lucru (acestc servicii pot fi puse, de regulă, la dispozițic de
companiilc de distribuție a sistemelor de irigare, vezi Anexa 2). Cu ajutorul instalației dc irigare sc pot
face atât tratamente insccto-fungicide, cât și fertilizarea extra-radiculară a plantelor cultivate. Princi-
palul dczavantaj este irigarea neuniformă. Sunt zonc care se suprapun la irigarc.
Sistemul mohil de irigare prin asper-
siune are aceleași dispozitive de lucru ca
și sistcmul staționar. Dcosebirea principa-
lă constă în mobilitatea acestui sistem. Tija
dc lucru este dcplasată prin seră cu ajuto-
rul diferitor dispozitive. Paralel cu tija de
lucru se deplascază și furtunul, carc este
suspendat pe niștc rulmenți (fig. 45).
Deplasarca agregatului într-o direc-
țic sau alta asigură o uniformitatc totală
a irigării. Stabilirea normei de irigare se
face prin rcglarea vitezei de dcplasare și
debitului dc apă. Aceste sisteme sunt con- Fig. 45. Sistemă de irigare mobilă prin
siderate cclc mai performantc la irigarea aspersiune
răsadurilor. Productivitatea marc de lucru
și precizia dc dozare a apei permitc operatorului să deservcască suprafcțc mari cu rcsurse mici. Me-
todă respectivă dă posibilitatea dc a efectua tratări fitosanitarc.
Instalația de irigare prin picurare este formată din sursa de apă, pompă de presiune, conducte
din matcrial sintetic (magistralc și submagistrale, sistemc automate dc control al distribuției de apă)
și furtunuri cu duze de picurare (picurători) (fig. 46). Aranjarea conductelor și furtunurilor poate fi
modelată în dependență dc construcția serei și aranjarca plantelor (schemele dc plantare). Răsadurilc
irigatc prin această mctodă sunt destinatc câmpului protejat și sunt dcstul de costisitoare.
Fig. 46. Sistem de irigare prin picurare în sere (stănga sistem automat de control al
distribuției apei, dreapta furtunuri cu picurători)
La culturile legumicole cultivare în substraturi nutritive se folosesc sisteme dc irigare prin picu-
rare cu furtunuri plate, în care sunt injectatc cmițătoarc pentru picurarca apei. Accst tip de irigare nu
estc costisitor, însă poatc fi folosit doar la cultura de substrat. La creșterea legumclor în containere,
vată minerală sau în agrcgatocultură metoda dată nu asigură uniformitatea necesară, în plus emițătoa-
rele aceste mai repede se blochează.
43
5. TEHNOLOGII DE PRODUCERE A RĂSADULUI
5.1. Producerea răsadului prin metoda tradițională

Creșterea răsadului prin metoda tradițională subînțelegc folosirea vetrelor
în care se crește răsadul cu sau fară repicare. Principalele verigi alc acestei
tchnologii, care o deoscbesc de tehnologiile descrise mai jos sunt:
Alegerea tipului de construcțic
Pregătirca substratului nutritiv
Alegerca metodei de creșterc a răsadului (prin repicare sau fară rcpicare)
Pregătirea semințelor
Semănatul
f. îngrijirea răsadului
g. Smulgerca și plantarea răsadului
Alegerea tipului de construcție se face în funcție de terenul protejat existent și posibilitățile in-
vestiționale. La cultivarea răsadurilor se pot folosi diferite tipuri de terenuri protejate descrise în ca-
pitolul unu. O metodă specifică în creșterea răsadului pe vatră este posibilitatea de folosire a încălzirii
biologice, care permite obținerea răsadurilor în tcrmcni optimi. Dacă sunt folosite accste răsadnițe
cu încălzirc biologică se calcuiează grosimea stratului de gunoi necesar pentru asigurarca căldurii în
perioada recc. Dacă sunt folositc răsadnițele cu încălzire aeriană, este mai bine să se rccurgă la sere
mai înalte.
Alegerea metodei de creștere a răsadului (prin rcpicare sau fără repicare). Deseori producătorii de
legume foloscsc metoda de crcștcre a răsadul prin rcpicare. Acest procedeu permite obțincrca răsaduri-
lor mai calitativc și economisirca rcsurselor energcticc. La repicare suprafața ocupată se mărcștc de 10
ori. Pentru pcrioada de iarnă accastă suprafață neccsită mari cheltuieli. Prin repicare se crcsc tomatele,
varza, ardcii, mai puțin vânăta, deoarece nu neccsită rccolte timpurii. Metoda fară rcpicarc se folosește
la obținerca răsadurilor mcdii. Prin plantarea mai tardivă și deseori folosirea solariilor sc pot obține ră-
saduri pcntru cultura mcdie. Este o metodă mai ieftină dar și rentabilitatca ci cstc mai mică.
Pregătirea suhstratului nutritiv pentru semănatul și repicatul culturilor lcgumicole în teren pro-
tejat în condițiile gospodăriilor țărănești estc una din principalele problcmc întâlnite. Substratul nu-
tritiv pcntru semănat sau repicat va fi format din amestec de diferitc pământuri la care se adaugă și
doze dc îngrășăminte minerale. Amestecurile de pământuri la pregătirca substratului trebuie să fic
afanate, cu structură bună, reacție neutră, permeabile și cu o capacitatc bună dc rcținere a apei, bogatc
în elcmcnte nutritivc. Principalele componcnte ale substratului nutritiv sunt: pământul de țelină sau
de pădure, mranița, nisipul și îngrășămintcle minerale.
Pământul de țelină se pregătește din brazde de la suprafața solului (10-12 cm grosime) provcnite
din tcrenuri înțelenite sau pământ dc pădure. Acestea se pun în platformă pentru descompuncrc timp
de 6 luni. Pământul dc țclină și de pădurc cste bine structurat și arc conținut ridicat de azot. Poate fi
înlocuit cu pământ dc grădină strâns de pc terenuri cultivatc cu plante furajere sau leguminoasc.
Mranița este obținută din gunoiul de grajd folosil la încălzirca răsadnițelor, supus unui proccs de
descompunere timp dc 4-6 luni. Este bogat în substanțe nutritivc, în spccial azot, este afânat, se încăl-
zește ușor, având culoarca neagră. înainte dc folosire dezinfectarca mraniței este obligatorie, deoarcce
conține gcrmeni de boli și dăunători.
Nisipul de râu se folosește în amestccuri cu scopul dc a ușura drenarea apei și a asigura o bună
aerisirc a solului. înainte de utilizarea nisipului de râu, va fi dczinfectat prin prelucrare tcrmică la
tempcratura de 60-70 °C. Raporturile dintrc diferiți componcnți sunt determinate în funcțic de specia
cultivată și de perioada de cultivare. Un raport orientativ (standard) este cel de 6 pământ de țelină:
3 mraniță : 1 nisip de râu. în prezent tot mai des se foloseștc turba compostată, substratul dc cocos,
materialc neorganice (vcrmiculit, perlit). Indiferent de tipul materialului folosit, substratul trcbuie să
lie accesibil și să corespundă condițiilor fizico-chimice determinatc pentru substrat.
44
Pregătirea semințelor este o procedură complexă, aplicată la toate metodele de cultivare a ră-
sadurilor, însă pcntru metoda tradițională semințele necesită o pregătire specifică. Estc nccesar de
cfcctuat tratarea semințclor împotriva bolilor și dăunătorilor. Fiind semănate pc vatră, riscul infectării
și atacării dc cătrc insecte cstc mai sporit. Un alt procedeu de pregătire a scmințclor este încolțirea lor.
Se facc cu scopul dc a obține o răsărire mai rapidă cu cheltuieli minime dc resurse energetice. Altă
opcrațic dc pregătire este călirea semințclor, care constă în altcmanța tempcraturilor cu scopul de a
mări rczistența lor după semănare. Accst procedeu practic nu se folosește la celelalte metodc.
Semănatul se efectuează în rânduri echi-
distanțate după schemele stabilitc. Spre de-
osebire de alte metode, oricc abatcre de la
schema de semănare duce la scădcrca esenți-
ală a calității. La cultivarea răsadului pe vatră
este foarte greu de asigurat suprafața folia-
ră și radiculară egală pentru toatc plantele.
Pregătirea terenului, marcarca, și semănarea
manuală a semințelor (ftg. 47) ncccsită chel-
tuieli enorme.
Dacă se întârzic cu plantatul, răsadul su-
feră enorm și nu poatc fi stopat procesul de
creștere ca la mctoda dc palctc
Ingrijirea răsadului cultivat pe vatră
este mai dificilă. Prezența buruicnilor în
substrat necesită cheltuieli adăugătoare la Fig. 47. Pregătirea și semănarea semintelor
plivire. Plantele sunt într-o concurență mare
în lupta pentru găsirca hranei și a apei. Din
această cauză, răsadurilc sunt neuniforme. Plantelc se supun mai greu călirii, iar procesclc de dirijare
a creșterii sc manifestă cu mare întârziere.
Smulgerea șiplantarea răsadului prin metoda tradițională este mai ancvoioasă. Sunt ncccsare can-
tități considcrabilc dc ambalaj pentru transportare. Din cauza deshidratării rapide a plantelor, plantarea
trebuie efectuată în tcrmcne mai restrânse și pe timp fară soare. Cea mai mare deosebire sc observă la
plantarca răsadului. Metoda de cultivare pe vatră permite plantarea foartc lentă, pe când metodele noi
permit plantarea mecanizată, cu viteză mare și foarte calitativ, fară implicarea multor lucrători. Și în
final, răsadul cultivat pe vatră se prinde cu mult mai greu, iar golurilc din planlație diferă mult.
5.2. Producerea răsadului în ghivece și cuburi nutritive

Crcștcrea răsadului în cuburi nutritive și ghivece are unele avantajc față de creșterca lui pe vatră
(metoda tradițională).
• Sistemul radicular nu este traumatizat la plantare și planta nu este supusă stresului.
• Răsadui poate fi crcscut până la o vârstă mai mare, astfel favorizând prccocitatea recoltci.
• Ficcare plantă este crescută aparte și nu are contact radicular cu plantele vecinc. Acest lucru
contribuie la localizarea focarclor infectate.
Ghivccele nutritive pot fi clasificate în: cuburi de țelină; cuburi
nutritive; ghivece din material plastic; ghivece biodegradantc; pastile
Giffi.
Cuburile din țelină sunt facutc din brazdele tăiate din locurile înțe-
lcnitc, ce servesc ca suport și mediu de dezvoltarc a sistemului radicular.
Acest tip de cuburi este folosit în prczcnt foarte rar și nu au pcrspectivă
din cauza volumului de lucru necesar și problcmelor ecologice, legate
de destelenire.
J
Cuburile nutritive sunt pregătite din mraniță, pământ de țelină,

nisip și gunoi dc bovinc, carc scrvcște ca material liant (ftg. 48). în Fig. 48. Cub nutritiv
45
prezent, se folosește mai des turba, iar ca material liant sunt folositc chimicale speciale, astfel din
cuburile nutritive cxcluzându-se semințele dc buruicnc și agenții patogeni.
Accst tip dc cuburi este folosit cu succes la creșterea legumelor din familia Brasicaceae, Cucur-
bitaceae, toate tipurile dc salată. Mărimea cuburilor nutritivc variază dc la 2x2 până la 8x8 cm, în
funcțic de cultură și pcrioada de creșterc. Pentru a spori productivitatea, în cazul utilizării cuburilor
nutritivc se foloscsc tavc specialc, pe care sunt pusc cuburile imediat după modelare și până la planta-
rea răsadului. Această metodă este foarte eficientă, dar nccesită mai multă manipulare față de metoda
dc paletc celularc. Asemenea mctodă este folosită cu succes în Germania, Olanda, Marea Britanie,
Ungaria, în special la creșterca salatei. Salata, fiind foartc receptivă la adâncimea de plantare, se pune
direct pe sol, fară încorporarea ei în substrat. Rezultate bune au fost obținute și la creștcrea răsadurilor
de castraveți, pepenc verde (harbuz), pcpene galben (zămos), dovlccei. Un neajuns al acestei metodc
cste intercalarea sistemului radicular în ultima fază de dezvoitare, carc provoacă traumatizarca aces-
luia, iar pentru așa specii ca pepenele vcrde mctoda estc chiar periculoasă.
Ghivecele din materialplastic. Aici poate fi numită o gamă foar-
te variată dc forme, volume, dimensiuni, culori de ghivcce, produsc
industrial prin injectarc. Aceste ghivece trcbuie umplute cu substrat
nutritiv, compoziția și structura căruia depindc de specia și perioada
de cultivare (fig. 49). Ca etalon pcntru sectorul individual poate ser-
vi substratul format din pământ de țelină, mraniță și nisip în raport
de 6:3:1. In ultimul timp, din cauza lipsei mranițci, s-a schimbat și
componența acestui substrat, fiind înlocuit cu alte materiale: turbă,
substrat de ciupcrci, composturi vegetalc ctc., iar ponderca pămân-
tului de țelină s-a micșorat considerabil.
Prioritatca ghivecclor de plastic estc bazată pe izolarca deplină
a sistemului radicular vccin și posibililatea utilizării repetatc a ghi-
vecclor după dezinfcctare. O atenție deosebită la alegerea ghivecelor
trcbuie să acordăm formci și drenării lor. Astfel, pcntru un substrat
bine structurat și poros este suficientă o gaură cu 0 1 cm, iar pentru
un substrat mai greu acest drenaj va fi insuficient.
Ghivecele biodegradabile sunt asemănătoarc ghive-
celor din plastic, dar confecționate din material special,
care inițial servcște ca suport pentru plante, iar cu timpul
(pestc 20-50 dc zile) el sc descompunc, servind ca îngră-
șământ organico-mineral. Răsadul crcscut în asemenca
ghivece se plantează împrcună cu ghivecele. Ele sunt
confecționate din turbă, carton, celuloză (fig. 50). Acestc
forme sunt presatc și imprcgnate cu soluție liantă, biodc-
gradabilă. Tot acestei grupc de ghivcce aparțin seturile
biodcgradabile, care, paralcl cu descompunerea pereților
ghivccelor, se dezlipesc una de alta.
Pastilele Giffi. Aceste pastile nu sunt altceva dccât
Fig. 50. Ghivece biodegradabile
niștc forme prcsale, carc, după îmbibarea lor cu apă, se
mărcsc de 6-7 ori și servesc ca suport și sursă dc nutriție pcntru plantă. Prioritatca acestor pastilc este
caracterul lor compact și comodilatea în cxploatare. Ele pot fi puse în suporturi și atunci devin foarte
practice.
Particularitățile creșterii răsadului în cuburi nutritive și ghivece

Folosirca ghivecclor estc posibilă din momcntul semănatului sau după repicare. în majoritatea
cazurilor ghivecele din plastic și cele biodegradabile sunt folosite după repicarca plantclor. în cuburi-
le nutritive și pastilele Giffi sămânța sc încorporează dircct, fară procedura dc repicarc.
Semănatul se cfectuează manual sau mecanizat, dacă se utilizcază linii industrialc. în fiecare cub
sau ghiveci se seamănă câtc o sămânță, dar carc are o germinare nu mai joasă de 89%. în caz contrar
pierderile sunt mari. Dacă aveți semințe de o calilate mai joasă, folosiți opcrația dc repicarc, care
46
rezidă în semănatul în lădițe, cu respectarca densității dc 1000-1500 plante la metru pătrat. în accst
caz se seamănă manual, prin metoda dc prcsărare uniformă. Liniile performante dau posibilitatea de
confecționarc și semănare a cuburilor nutritive concomitent.
Repicatul înseamnă scoaterea răsadului din lo-
cul unde a vcgctat de la răsărire și transplantarea
tinerelor plante în alt loc, unde li sc asigură spații
nutritive mai mari (fig. 51). Această operație oferă
posibilitatc de a reduce cheltuiclilc de energie și de
a folosi scmințele cu capacitatc dc gcrminare mai re-
dusă. Plantele se repică la vârsta de primă frunzuliță
adcvărată.
Chcltuielile de muncă la cfcctuarea acestei ope-
rații sunt foarte mari. în scopul rcducerii lor au fost
elaborate o serie de mașini-transplantator, care rcpi-
că automat plantele de la dcnsități mari în ghivcce,
claicte, containere. Pentru accasta sunt necesarc ca-
sete celulare cu dcnsități mari (1800-2500 pl/m2).
Pentru încolțirca și gcrminarea semințelor este Fig. 51. Rrepicarea
necesar să creăm condiții optimale (tcmpcratură,
umiditate, aerațic). Dcseori în această pcrioadă
apare pericolul infcctării plantelor cu piciorușul
negru, un agent patogen care aduce pagube mari
(fig- 52).
Pentru prcvenirea acestei boli respcctați regimul
de tempcratură și umiditate. La majoritatea speciilor
legumicole temperatura trebuie să fic de +18-20°C,
iar umiditatea de 60-70%.
în perioada de germinarc nu c nccesară lumina,
ceea cc dă posibilitate de a conccntra toate semă-
năturilc într-o încăpere compactă, clădindu-le una
pcste alta. Plantele sc expun la lumină numai la
apariția primilor gcrmeni la suprafața substratului.
Odată cu răsărirea plantclor, coborîm puțin tempe- Fig. 52. Plante atacate de
ratura și reduce umiditatca, pentru a obține piantule piciorușul negru
mai joase și mai rigide. Dacă în această perioadă nu
cstc suficientă lumină, plantclc se alungesc. Stoparea acestui proces poate fi obținut prin folosirea
Cicocelului, un preparat retardant, care încetineștc pe o perioadă creșterea. Tot în această perioadă,
cste inadmisibilă folosirca îngrășămintelor azotice.
Odată cu apariția primci frunze adevărate, este nevoie să efectuăm fertilizări radiculare. Doza
acestor fertilizări dcpindc de substrat, regimul de temperatură și gradul de umiditate. în calitate dc
fertilizanți se foloscsc Kristalonul, Hidrocomplexul, Poly Feedul, Teraflexul. Trebuie să fic bine ba-
lansat conținutul proccntual al NPK. Cele mai bune rezultate au arătat acei fertilizanți, la carc raportul
NPK a fost de 19:19:19. Prima fertilizare se facc cu concentrația de 30 g la 10 litri de apă, cu norma
de 5-7 litri/m2.
în perioada dc crcștcrc, care durează de la prima frunză adcvărată până la călirea plantelor, vom
asigura condiții optime de temperatură, lumină, umiditatc și aerație. Deseori, nerespectarca acestor
condiții ducc la îmbolnăvirea plantelor.
în complcxele specializate se practică protecția prevcntivă, adică stropirca plantelor cu fungicidc
și insecticidc, indiferent dacă au fost sau nu depistați agenți patogeni. Acest lucru contribuie la obți-
nerea unui răsad calitativ. Pe perioada vcgctației se recomandă 2-3 fertilizări foliare și radiculare. Una
din schemclc de protecție este prezentată în tabelul 5.
47
Tabelul 5
Schema protecției preventive în complexele specializate
Nr.
Preparatul Doza Perioada
d/o
1 Previcur Energy 840 SL 15-20 ml/10 litri apă Tmediat după răsărire
2 Acrobat MZ 90/600 WG 25-30 g/10 litri apă La apariția primei frunze adevărate
3 Confidor SL 7-8 ml/10 litri apă La apariția a 2-3 frunze adevărate
4 Cupromax 25-30 g/10 litri apă La apariția a 3-4 frunze adevărate
Confidor SL 7-8 ml/10 litri apă
5 înainte de plantare
+Ridomil Gold MZ 68 WG 35-40 g/10 litri apă
Călirea estc o perioadă în creșterea răsadului, când sc reduce tcmperatura, umiditatea, fertiliza-
rea. Acest lucru conduce la concentrarea sucului cclular și mărirea rczistenței la condițiile dc după
plantare. Operația dată nu estc necesară plantelor care vor fi plantate în serc încălzitc, însă pcntru
celc plantate în câmp dcschis cste obligatoric. Perioada de creștere a răsadului diferă de la o spccie la
alta și depinde dc scopurile propuse. Dc exemplu, răsadul dc tomatc poate fi crcscut pentru obținerea
recoltelor cxtratimpurii 55-60 zile, până la apariția florilor. La crcșterea răsadului pcntru ciclul de
vară-toamnă, vârsta lui nu trebuie să dcpășească 40-45 zilc, chiar dacă e crescut în ghivcce. La culti-
varea castraveților vârsta răsadului nu trebuie să dcpășească 35 de zile. Creștcrea răsadului dc varză
extratimpurie necesită 45-50 dc zile.
Rețineți! Precocitatea lesumelor nu este direct proporțională cu vârsta răsadului. Dacă

plantarea răsadului întârzie, recolta este mai tardivă din cauza stresului la plantare și
lemnificării țesuturilor, care necesită timp adăugător pentru regenerare. Unele specii
formează mai ușor rădăcini adventive (tomatele), iar unele regenerează mai greu (vânăta,
ardeiul, harbuzul). Din aceste motive este foarte important a planta răsadul la vârsta
recomandată.
Perioada de creșterc a răsadului mai depinde și de volumul ghiveciului. Cu cât e mai marc ghive-
ciul, cu atât mai mult timp poatc fi crescut răsadul în cl. Dacă volumul e mic, cste mai bine să planlăm
răsadul la o vârstă mai mică.
5.3. Creșterea răsadului în palete celulare

Tchnologia dc producere a răsadului în paletc celularc este cunoscută în SUA încă din anii 1960
și era folosită la creșterea răsadului de conopidă. Efectele pozitive și asupra altor specii au stimulat
dezvoltarea rapidă a acestei tchnologii, astfel încât, în prezent, majoritatca producătorilor din țările
dezvoltate cultivă legume prin răsad crescut în palcte celulare.
Toate speciile legumicole pot fi acomodatc la metoda speedling. Pentru aceasta estc necesar de
ales corcct forma și volumul cclulei, dcnsitatea asigurată de paletă, substratul și pcrioada dc creștere.
Dacă prin mctoda tradițională se cultivau doar tomate, ardei, vânătă, varză, atunci cu ajutorul palcte-
lor se obțin răsaduri calitativc și de pepcne vcrde, pepcne galbcn, ceapă, sfeclă roșic, pătrunjcl, mărar,
salată, specii condimentare, plante medicinale, flori etc.
Tehnologia de producere a răsadurilor în palete celulare cuprinde căteva elemente de
bază:
> palcta celulară;
> substratul nutritiv;
> sămânța;
> spațiilc de cultivare;
> echipamentul pentru îngrijirea plantelor.
Toate aceste clementc sunt indispensabile și nici unul dintre cle nu poatc fi substituitcu altul.
48
5.3.1. Paleta celulară-este principalul mijloc de
producere a acestei tehnologii, ea reprezentând niște ghi-
vece mici, unite împrcună în module rigide sau flexibile
(fe- 53).
Inițial, paletele erau alcătuite din ghivece solitare,
care se fixau într-un suport special de metal. Treptat, au
fost elaborate noi modclc dc palete injectate, care au o
perioadă de exploatare marc și sunt ușor de manipulat.
Forma și volumul celulelor este foarte variată, la Fonna cehltbr în sectu m lonțrtudiojuli
□ □OD
fel ca și materialul din care sc confccționcază palctclc
celulare. în tabelul 8 sunt date diferite tipuri de palete
cclulare, care se deosebesc după mctoda de produccre,
Fig. 53. Construcția paletei
materialul folosit și dcstinația lor.
celulare
Tabelul 6
Tipurile de palete celulare și claiete, folosite la producerea răsadurilor de legume în republică
Densitatea
Numărul Volumul plantelor
Tipul paletci de celule, celulei, asigurată Utilizarea practică
buc. ml de paletă,
pl/m2
HMBHHflBI
Este o paletâ rigidă, cu celule în formâ de prismă conică. Se folosește
77 70 382 la producerea răsadurilor de castraveți, pepene galben, pepene verde
pentru a fi plantatc în câmp deschis, tomate și ardei timpurii.
Este o paletă de tip rigid, cu un termen mare de exploatarc, care sc

folosește la producerea răsadurilor de tomate, ardei, vinete, varză
2I6 24 864 timpurie și medie, conopidă, broccoli etc. Aceste palete se clădesc ușor,
rezistă bine la transportare și necesită mai puține suporturi la așezarea
în scră.
filB 228 21 912

F.ste o palctă dc tip rigid, folosită la producerca răsadului de tomate,
ardei, vinete, varză timpurie și rnedie, conopidă, broccoli, ccapă ctc.
Este bine drenată și foarte ușoară. Ocupă puțin loc la stocare.
Este o paletă de tip rigid, cu un termen marc dc exploatare, care se

folosește la producerea răsadurilor de tomate, ardei, vinete, varză,
240 20 960
conopidă, broccoli etc. Aceste palete se clădesc ușor, în schimb nu sunt
stabile Ia transportare.
Palete flexibile, cu termenul de exploatare de 3-4 ani. Sunt folosite
■I 360 75 2241
la producerea puieților de tomate, ardei, vinete etc., care urmează a fi
repicați în claiete sau ghivcce. Permite obținerea unui nurnăr mare de
plante pc m2, cconomisind spațiul, substratul și cncrgia. Se folosește și
la producerea răsadului de ceapă, praz.
....
Paletc flexibile, cu termenul de exploatare de 3-4 ani. Se folosește la
producerea răsadului de tomate, ardei, vinctc, varză timpurie și medie,
I60 18 975
conopidă, broccoli, ceapă etc. Este bine drenată și foarte ușoară. Ocupă
puțin loc la stocare. Un avantaj mare este prețul convenabil.
Acest tip de casete se numesc Claiete. Volumul mare al celulei și densi-

tatea mică asigurată de claiete permite produccrca răsadului de tomate,
ardei, vinete, castraveți, pepene roșu, pepene galben, dovlecei, căpșun
24 149 225
pentru sere, solarii, tuneluri acoperite cu peliculă și agryl, destinatc
culturii timpurii. Claieta se divide în secțiuni a câte patru celule, ce
permite răritul în ultimele faze de creștere a răsadurilor.
ffi® 40 132 243

Acest tip de paletă poate fi folosit la toate culturile, obținându-se un ră-
sad calitativ. Răsadul obținut permite creșterea recoltelor extratimpurii.
49
Inainte de a decide ce tip de paletă veți folosi, încercați să răspundcți la următoarcle în-
trebări.
• Pentru ce cultură va fî folosită paleta?
• Ce densitatc necesită cultura?
• Care cste volumul de substrat nccesar pentru plantă?
• De cât timp va fi ncvoie pentru creșterea răsadului?
• Ce substrat se va folosi?
• Cum veți izola palcta de sol?
• Carc este tcrmenul de utilizarc planificat?
• Care este metoda de plantare a răsadului?
• Carc este metoda de producere a răsadului?
Acestea sunt doar câteva din întrebările de bază, la care trebuie să aflăm răspuns când alegem
tipul de paletă. De ccle mai dese ori, producătorii încearcă să folosească palete cu densități mari,
pentru a micșora cheltuielilc de producerc a răsadului. Perioada de creștere a răsadului în palete este
stabilită de densitatea asigurată dc paletcle celulare și volumul celulei. De cxemplu, în paletele cu
volumul celular de 30 cm3 și densitatea de 400 pl/m2, vârsta optimă a răsadului este de 50-55 zile,
iar în paletele cu volumul celular de 20 cm3 și densitatea dc 900 pl/m2, vârsta optimă de creștere a
răsadului este de 40-45 zilc. In palete cu volum celular și mai mic vârsta plantelor va fi respectiv mai
mică. Orice încercarc de a ține plantele mai mult timp în palete duce la inhibarea proceselor vitale,
lemnificarea țesuturilor și capacitatea scăzută de
regencrare a rădăcinilor în câmp, fapt care dimi-
nuează recolta timpurie. Din accste considerente,
la obținerea rccoltelor extratimpurii sunt folosite
paletele cu volum cclular mai marc și în acest
caz producătorul decide strategia. Dacă rccolta
timpurie acoperă diferența de preț a răsadului,
el va folosi palete cu volum celular mai mare și
densitate mai mică. In prczent, la creștcrea to-
matelor și ardeilor în câmp deschis s-a obținut o
rentabilitatc mai mare prin folosirca răsadurilor
produse în palete cclulare cu 216-228 celule și o
densitate de 864-912 pl/m2 iar pentru plantarea
Fig. 54. Răsadul de tomate pentru seră în seră paleta de 77 și 40 cclule, care asigură o
în paletă de 40 și 77 celule dcnsitate de 382 și 243 pl/m2 (fig. 54).
5.3.2. Substratul nutritiv pentru palete cste substratul folosit la creșterca răsadului în
paletc celulare, cl servind ca mediu de fixare a sistemului radicular și sursă dc elemente nutritive și
apă pentru plantc. Sprc deoscbire dc substraturile nutritive folosite la creșterea răsadului prin metodc
tradiționale, cel aplicat la palete nccesită respcctarea unor ccrințe mai mari, și anume:
o să fic liber de boli și dăunători;
o să nu conțină semințe de buruieni;
o să asigurc o aerație bună;
o să posedc o capacitate sporită de rcținere a apei;
o să se umccteze rapid;
o să permită fixarea bună a sistemului radicular după smulgerca din casetă;
o să conțină substanțe nutritive neccsare plantei la primele etape ale dczvoltării;
o să aibă un grad mic dc așezare.
Componentele cel mai des folositc la pregătirca substraturilor pentru palete sunt: turba, compos-
turile fibroase, vermiculitul, perlitul, vcrmicompostul, nisipul etc. Amestecatc în diferite raporturi, ele
alcătuiesc substratul nutritiv nccesar. în funcție dc cultură, se alegc și substratul neccsar cu amenda-
mentcle corespunzătoare.
50
Substratul nutritiv poatc fi pregătit și în condiții de casă, însă, de cele mai dese ori, se comit erori
însemnate în proccsul dc prcgătire, din care considerente se recomandă procurarea substratului de la
întreprinderi specializate.
5.3.3. Semințele. Alcgcrca soiului și a hibridului este una dintrc deciziile cele mai responsa-
bile, luate în procesul tehnologic de producere a legumelor. Sortimentul legumicol actual cuprinde
numeroase soiuri și hibrizi omologați. In același timp, pe piață sunt comercializate sute de soiuri
și hibrizi neomologați. O parte dintre aceștia sunt de perspectivă sau urmează a fi înaintați pentru
testare.
în ultimul timp, pe piața semințelor apar tot mai des denumiri nccunoscute, dar care s-au reco-
mandat în uncle sectoare privale, pe suprafețc mici. Cum să găsim soiul potrivit? Unde să obțincm
informația ncccsară? Cine poartă răspundere pcntru succesul sau insuccesul soiului? La toate accstc
întrebări estc ncccsar să aflăm răspuns înainte de a procura semințele.
Asigurarca pieții și producătorilor agricoli cu semințe de culturi legumicole din Republica Mol-
dova cstc concepută prin trei lanțuri distinctivc de distribuție - aprovizionare cu acest mijloc dc
producție:
1. pentru soiurile și hibrizii de legumc dc proveniență locală: Instituțiile dc Cercetări Științifice
din țară și/sau deținătorii de material semincer dc prebază și bază - multiplicatorii de mate-
rial semincer de I și a II reproducție - companii de distribuție a semințelor și/sau magazine
agricole - producători de legumc;
2. pentru soiurile și hibrizii de lcgume de import: rcprezentanții oficiali și distribuitorii de se-
mințe autorizați din țară - agenți de comercializarc și/sau magazine agricole - producători de
legume;
3. pentru soiurile și hibrizii dc legume de import - importate direct dc unii producători agricoli
(de regulă din România și Ucraina): Reprezcntanții oficiali și distribuitorii de scmințe autori-
zați din România și Ucraina - producători locali de legume.
în rcpublică activează două instituții, preocupate de crearea soiurilor legumicole noi, multipli-
carea și comcrcializarca lor: Institutul de Cercetări Științifice în domcniul Agriculturii din Tiraspol
(ICȘAT) și Institutul Științifico - Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (secția de Legu-
micultură). în cadrul acestor instituții de cercetări științifice sunt elaborate soiurile, formele parentalc
și hibrizii dc culturi legumicole, aceste entității fiind omologatorii și deținătorii cu drept de autor a
semințclor de legume de categoria biologică prcbază și bază. Multiplicarea unor soiuri de legume dc
catcgoria I și II reproducție este executată de agcnții economici multiplicatori în bază de contract cu
instituțiile menționate mai sus. în 2012 în Moldova au fost autorizatc 85 întreprindcri mari și mijlocii,
preocupate de producerea semințelor.
Cota de piață a speciilor de legume dupâ numărul

de soiuri și hibrizi omologați și cultivați în Republica Moldova
Fig. 55. Cota pe piață a companiilor livratoare și speciilor de legume după numărul
de soiuri și hibrizi omologați în Republica Moldova
51
Conform Registrului soiurilor de planle al Republicii Moldova, sunt omologate pentru cultivarea
în condiții de producțic peste 320 de soiuri și hibrizi dc culturi legumicolc, din carc cca. 60% sunt pre-
tabile la cultivarca în tcren protejat. Ponderea ca mai înaltă a soiurilor și hibrizilor de legume o dețin
celc importale. Cote scmnificative de soiuri și hibrizi omologați și cultivați în producție în Republica
Moldova o dețin companiile din Olanda: Monsanto (22%), Bejo Zadcn (8%), Syngenta Seeds (8%),
Nunhems (6%), Enza Zaden (5%), Nickerson Zwaan (4%), Germania: Rijk Zwaan (7%) și Franța ;
Vilmorin (5%) și Clause (3%).
Toatc companiilc menționate au distribuitori autorizați reprezcntate prin companiile localc, care
din numele lor distribuie și comercializează materialul semincer legumicol. Companiilc distribuitoarc
la fel execută introducerea în cadrul testărilor a soiurilor și hibrizilor noi pe loturile cxperimcntale a
Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plantc (CSTSP) și omologarea lor pentru producere.
Tabelul 7
Companii distribuitoare de material semincer legumicol în Republica Moldova
COMPANII SEMINCERE DlSTRIBUITORf
Seminis și Monsanto (Olanda) Scmileg SRL
Rijk Zwaan (Olanda) Irigata Crop Service SRL
Nunhems (Olanda) Strimedit SRL
ISI Simenti (Italia), De Ruiter Seeds (Olanda), Plantico (Polonia) și Satimex (Germania) Fructui SRL
Syngenla. Nickerson Zwaan și Bejo Zaden (Olanda),
Agrimatco Service SRL
Sakata (Japonia), Daehnfcldt (Danemarca)
Clause (Franța), May seed (Turcia), Bejo Zaden (Olanda) Agrofit Bonus SRL
Vilmorin (Franța) și Syngenta (Olanda) Vadalex Agro SRL
în scctorul producerii răsadului de legume sunt specializate 3 companii autohtone (Fructul SRL,
Ecoplantera SRLși Scmas SRL) și multe gospodării țărănești și individualc. Răsadul produs de acești
agenți cconomici estc produs prin contracte închciate în prealabil și sunt destinatc pentru înființarea
plantațiilor intcnsivc din tcren protcjat.
Sămânța cste vcriga de bază a potențialului genetic al plantci prin carc se rcalizează cantitatca
și calitatea producțici finalc legumicole. în producție producătorii de legumc necesită să utilizeze se-
mințe dc categorii superioare care trebuic să aibă următoarele calități semincere: capacitatc de germi-
nare înaltă (90-95%), energie de gcrminare (60-70%), puritate fizică (95-99%), autenticitate (carac-
tcristic soiului/hibridului dat), calibrare, șlefuirc, tratarc etc. Pcntru obțincrea răsadului calitativ cste
strict nccesar folosirea de semințc calitative, conformc tuturor parametrilor, iar în ultimii ani se atestă
o tendință dc utilizare a hibrizilor și a semințelor drajate de legume, cu formă sfcrică, uniforme și cu
substanțele nccesare încolțirii și creșterii. Astfcl de semințe sunt semănate repedc și foartc calitativ
Indiferent de unde veți procura semințele, încercați să urmați recomandările de
maijos!
Un producător expcrimentat niciodată nu va planta suprafețe mari cu soiuri și hibrizii nccu-
noscuți, chiar dacă au fost reclamați ca fiind foarte buni. Estc necesar dc a testa acest soi/
hibrid un an în condițiile cxploatației Dvs., paralel cu soiurile cunoscutc.
Vizitați sectoarelc demonstrativc ale companiilor semincere și comparați rezultatele soiuri-
lor/hibrizilor noi cu cele cxistentc.
La procurarca matcrialului semincer ccreți documentcle corespunzătoare ce confirmă procu-
rarea semințclor și calitatca acestora, care includ: denumirea soiului/hibridului; procentul de
germinare; puritatca semințelor și termcnul de valabilitate.
Cereți de la fumizor o recomandare (în scris) dcspre caracteristica soiului sau a hibridului și
specificul cultivării.
Verificați dacă semințele sunt tratate, după cum este specificat pe ambalaj.
Verificați calitatea semințelor adăugător, după procurarea lor, prin detcrminarca procentului
de germinarc și aspectul cxterior.
52
Dacă ați urmat toate recomandările acestea, aveți o siguranță maximăprivind calitatca semințelor
și sunteți înzestrați cu întregul pachct dc documente necesare pentru demonstrarca corcctitudinii Dvs,
în caz de ncconformitate.
Rețineți! Nu există semințe calitative și ieftine!
5.3.4. Spațiile de creștere a răsadului în palete celulare

Pentru producerca răsadului în palete celularc se pot folosi diverse spații protejate. Deși aceaslă
tchnologie prevede invcstiții inițiale mari, ea poatc fi acomodată la orice teren protejat.
Cele mai recomandate construcții sunt serele de tip bloc, capitale, care au o infrastructură bună,
dispun de spații pentru păstrarea pesticidelor, îngrășămintclor, utilajului, spații pentru muncitori și de
o sursă durabilă de apă și energie. Din păcatc, așa tipuri dc sere în republică sunt puține, iar constru-
irca serelor noi de accst tip este extrem de costisitoarc.
Serele solitare de tip arc sau cu pantă. Aceste construcții au existat și mai există în multe gospo-
dării, precum și în sectorul privat. Multe dintre ele pot fi utilizate pentru creșterea răsadului în palete,
dacă sunt corect amplasatc, calitativ acoperite și adecvat exploatate.
Spațiile respective trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
o să nu fie în preajma locuințclor, instituțiilor de învățământ, grădinițclor ctc.;
o să fie amplasate în locuri ferite de curenți reci și vânturi puternice;
o să nu se afle în zonele cu pericol dc inundație, în zonele de protccțic a resurselor
nalurale;
o expoziția terenului trebuic să fic sudică;
o să fie în apropierea unci surse sigure de apă, a unei surse stabilc de energie;
o construcția trcbuie să fie rigidă, montată sigur;
o scra urmează să fie acopcrită cu folie, și nu cu sticlă;
o să fie dotată cu un bun sistem de ventilarc;
o să fic asigurată cu brațe dc muncă.
Nu pot fi folositc la producerea răsadului în palete celularc construcțiile joase, în carc munca
persoanelor practic cste imposibilă. Accasta ar facc dc ascmenea imposibilă irigarea în unclc pcrioade
de 2-3 ori pe zi, pe care trcbuic să o efectueze lucrătorii. în același timp, volumul mic de aer în con-
strucțiile joase influcnțează negativ și provoacă apariția bolilor.
5.3.5. Descrierea procesului tehnologic

Tehnologia de producere a răsadurilor în palete celulare se deosebcștc radical de tehnologia tradi-
țională. Folosirea utilajului specific necesită cunoștințc mai profunde și o responsabilitatc mai mare.
Volumul mic de subslrat în carc sc dczvoltă sistemul radicular și densitatca mare a plantelor necesită
o precizie înaltă la irigare și la aplicarea fertilizanților. Protccția plantelor împotriva bolilor și vătă-
mătorilor sc cfectuează după un program special, orientat nu la distrugcrca agcntului patogen, ci la
prevenirea apariției lui. Schema tehnologică a producerii răsadurilor în palete celulare cstc rcdată în
Schema /. Indiferent de specia cultivată, verigile tehnologice sunt identicc.
Transportarea și pregătirea substratului. Transportarca poate fi efectuată cu ajutorul stivuitoru-
lui sau manual, în funcțic dc ambalajul substratului. E1 poate fi ambalat în saci de polietilenă, baloți
(big bale) presați, baloți umectați, containcrc sau brichete. Substratul nutritiv folosit trcbuie să fie
binc prcgătit: omogenizat, umcctat, fertilizat. în funcție de tipul paletelor sc alcge și fracția substratu-
lui. Cu cât celula palctei este mai mică, cu atât substratul va fi mai fin.
Fiți foarte atenți la aleserea substratului și a parametrilor fizico-chimici, în

special a pH-ului! El trebuie să fie cuprins între 5,5-7, în funcție de cultură.
Pentru un succes sarantat, folosiți substraturi propuse de companiile specia-
lizate și urmați-le recomandările respective.
53
Umplutul paletelor. Palctele sunt umplute cu substrat prin două metode. Cel mai simplu este
umplutul manual, care se reduce la administrarea uniformă a substratului pc toată paleta cu o ușoară
tasare și înlăturarca surplusului dc substrat. Metoda mccanizată pcrmite cfectuarea accleiași opera-
țiuni, dar cu implicarca utilajului special, alcătuit din buncărul dc primire, transportorul cu raclcți,
agregatul dc distribuție a substratului și pcriile pentru înlăturarea surplusului de substrat. Paleta se
deplasează pe transportorul cu curea.
Pregătirea semințelor. Semințele necesită o pregătire spccială. De calitatea lor va depinde cali-
tatea scmănatului și numărul de plantc obținute pe paletă. Pregătirea se reducc la sortare, calibrare,
șleluirc, tratare, drajare. Toate aceste operațiuni pot fi excluse în cazul în carc vom utiliza semințe
procurate de la firmcle specializale (tab. 7). Scmințele sfcrice și cele drajate se seamănă mai ușor
decât cele costate și muchiate.
Marcarea celulelor sc face cu scopul de a pregăti un pat germinativ pentru semințe, la o anumită
adâncime, fiind amplasată în centrul cclulei. Accasta permitc dezvoltarea sistemului radicular unifomi
în toată celula și răsărirea concomitentă. Adâncimea gropițclor variază între 3-10 mm. Se pot marca
paletcle cu marcatorul în formă de placă sau cu cel rotativ, ultimul având o productivitate mai mare.
Semănatul paletclor se efcctuează prin câteva metodc:
o manual;
o semimccanizat;
o automat.
Metoda aplicată la scmănat depinde dc volumul de lucru, utilajul cxistent și particularitățilc spe-
cifice ale semințelor.
Semănatul manual se facc pe suprafcțe mici, când avem dc semănat câtcva zeci sau sute dc pa-
lete. Un lucrător poate semăna 30-50 palcte pc schimb. Pcntru scmănarea palctelor de ordinul miilor,
lucrul manual devine o problemă serioasă. Fără mecanizarea procesului, se pierde mult timp, multă
forță de muncă și riscăm să ratăm termenii optimi dc semănat.
Pcntru a evita acest lucru, se recomandă să folosim dispozitive semiautomate, cu o productivitatc
de 50-100 palcte pc oră. Palctele sunt propulsate manual și sc seamănă rând cu rând, prin folosirca
tijelor pcrforate, în carc se formează o depresiunc. în dreptul fiecărci găuri se atrage câte o sămânță,
carc după egalarea presiunii este aruncată în celula marcată în prealabil. Pcntru semințele drajate și
cele sferice sc folosesc semănătoarele manuale, care scamănă palcta întrcagă. Acestea, deși simple,
sunt de o productivitate marc.
Liniile automate permit semănarea a 600-800 paletc pe oră. Conveierul include o scrie dc mașini
unitc funcțional, care lucrează pe baza fotoelementelor. Viteza de semănare estc egală cu viteza de
deplasare a paletei pe transportor. Ea se reglează în funcție dc cultura semănată, tipul paletei, numărul
de scmințe în celulă etc. în prezent, de așa tip de semănătoare dispun întrcprinderile specializate din
Moldova - SRL „Ecoplantera”, SRL „Fructul“ și SRL „Semas“ (vczi Schcma 1, Schema tehnologică
de producere a răsadurilor de legume în palete celulare, planșa color).
Ăcoperitul și irigatul sc facc imediat după semănat. Sc acopcră palcta cu diverse matcriale. Cel
mai des cste întrebuințat acclași substrat care a fost folosit la umplerea paletelor, dar se mai fblosește
vermiculitul și nisipul. în funcțic de cultura semănată, palcta se acoperă cu un strat de 3-5 mm. Pale-
lelc acoperitc se irigă pentru asigurarea umidității la gcrminarea semințelor. Irigarea se face dozat, la
fiecare cclulă, sau se irigă întreaga palctă prin aspersiune.
Așezarea paletelor celulare pe paleți. Paletele cclulare semănate se stivuiesc pe paleți dc lemn
standard și sc duc în camera de germinare. Modul de stivuire se alege în funcție dc paleta folosită.
Camera degerminare se folosește pentru grăbirca procesului de germinare a scmințclor. Camera
de germinarc permite economisirea energiei pcntru obțincrea gcrmenilor doriți. în camere cu supra-
fețc mici se pot punc la încolțit de 30-50 ori mai multe paletc față de seră, iar pierderile de căldură
sunt cu mult mai mici.
Așezarea paletelor în seră cste o operațiune obligatorie, care prevede amplasarea, imediat după
germinare, a paletelor într-un singur rând pe suporturi speciale sau în ghivecc. Izolarea de sol ține de
obținerea „efectului dc palctă cclulară”, care constă în suprimarea acriană a rădăcinilor care tind să
54
iasă din celula paletei. Datorită aceslei suprimări aerienc sc obținc un sistem radicular puternic, care
c format din mai multe rădăcini adventive. Plantele cu astfcl dc rădăcini se prind ușor în câmp și sunt
mai puțin supuse stresului.
Ingrijireaplantelor rezidă în asigurarea condițiilor optime pentru crcștcrea și dezvoltarea lor. Prin-
cipalii factori care determină creșterea calitativă sunt temperatura, umiditatca lumina și nutriția. îngri-
jirca plantclor presupune asigurarea optimală a acestor factori. Rcgimul dc temperatură este susținut dc
sistcmul dc încălzirc. în practică, crescătorii de legumc utilizcază câtcva metode de încălzire:
o prin ardcrca combustibilului în seră (generatoare cu gaz, gaz lampant, motorină ctc.);
o circuite închisc dc apă caldă (utilizarca cazanelor cu cărbune, gaz, păcură etc., care încălzesc apa);
o încălzire elcctrică.
Reglementarea rcgimului de lumină se efectucază prin menținerea sticlei și a folici în starc cu-
rată, respectarea dcnsității optime, folosirea luminii artificiale. La producerea răsadurilor în pcrioada
insuficienței de lumină (lunile decembric, ianuaric și februarie) vom recurge la iluminarea artificială.
Insuficiența de lumină alungcștc plantclc și stopcază procesele de fotosinteză.
Fertilizarea. Este imposibil dc crcscut un răsad calitativ fară fertilizare, în special, când se folo-
sesc paletele cu volum celular mic. Prima fertilizare se efectuează la apariția primci frunze adevărate
și este repetată de 1-2 ori pe săptămână, până la plantarea în câmp. Norma dc aplicare a îngrășămin-
telor este stabilită în funcție de cultură, tipul paletei și perioada de creștere. Nu cxistă o rețelă unică
pentru fertilizarea răsadurilor. Contează foarte mult și faza în care se aplică fcrtilizantul. în primele
faze se administrează doze mai mici, în perioada de creștere cantitatea de fertilizant va crește, iar la
călire doza se micșorează din nou. Vom aplica, de asemenea, variate îngrășămintc chimice complexe.
Majoritatea lor au o solubilitate înaltă în apă și sunt ușor de preparat. Cele mai utilizate în republică
sunt Kristalon, Poly Feed, Hidrocomplex, Teraphlex, Chemira, Hortus etc.
La pregătirea soluției de lucru pe sectoare mici se folosește cântarul și vascle gradate sau cali-
bratc, cu ajutorul cărora se face soluția de lucru, apoi se irigă răsadurilc. O metodă mai eficientă este
folosirca dozatoarelor, care absorb din soluția de bază un anumit proccnt, astfel în getul de apă folosit
la irigarc sc dozcază cantități exacte de îngrășăminte. în complexele spccializate se folosesc metode
dc prcgătirc și control a soluției de lucru după conductibilitatea electrică a soluției. Acest termen se
notcază prin EC. La fertilizarea răsadurilor acest indicc sc stabileștc întrc 1,5-2,5.
Protecția plantelor începe încă de la dezinfectarca palctclor și prcgătirea semințelor și continuă
până la plantarea răsadurilor în câmp. Bolile cel mai frecvent întâlnite la răsaduri sunt piciorușul ne-
gru, putregaiul cenușiu, putregaiul alb,fitophtoroza, septorioza,perinosporoza, mana etc. Dcnsitatca
mare a plantelor mărcștc riscul de atac al lor. Anumc din aceste considerente tratările se aplică pla-
nificat, indiferent de apariția bolilor. în Rcpublica Moldova sunt înregistrale foarte multe fungicidc,
care pot fi aplicate la produccrca răsadurilor. Celc mai des folosite sunt Previcur, Acrobat, Ventozeb,
Pyrenomil, Quadris, Cupromax, Totoo, Euparen, Ridomil Gold,
Principalii dăunători ai răsadurilor sunt afidele, tripșii, musculița albă a serei, cicadele, moliile
miniere și acarienii. Lista prcparatclor pcrmisc pcntru utilizarea împotriva acestor dăunători nu cstc
mai mică decât a fungicidelor (Confidor, Acetamiprid, Decis Forte, Diazinon, Clarus, Nissorun, Omi-
te etc.). încercați să altemați insecticidele pcntru a evita apariția rezistenței dăunătorilor la anumite
preparate. înainte de a utiliza un preparat, studiați bine literatura despre el, caracteristica prcparatului
și recomandările specialiștilor. Nu cxperimcntați pe suprafețe mari și încercați să găsiți pcrsoanc care
au mai utilizat preparatul dat la cultura respcctivă.
Călirea răsadului este un procedeu agrotehnic care are ca scop sporirea rezistenței plantci la con-
dițiile nefavorabile după plantarea la locul definitiv. Pentru călirea răsadurilor se micșorcază trcptat
tcmpcratura, umiditatea și fertilizarea. în așa fel, concentrația sucului celular din plantc sc mărește,
iar planta devine mai rezistenlă. Un factor nu mai puțin important este și călirea la razclc ultraviolcte.
în scrclc dc sticlă razele ultraviolete nu pătrund la plante, din care cauză răsadurilc crcscutc sub sticlă
riscă să primească arsuri după plantarea în câmp. Un răsad bine călit nu este fragil, cstc viguros și la
răsucirc nu sc rupe. Călirea plantelor în palete este mai ușor de efectuat grație posibilității de limitare
a accstor factori. Deseori, pentru călire, casetele cu plante se scot afară sub ccrul Iibcr.
55
Smulgerea și ambalarea răsadului se face prin mai multe mctode. Prima este smulgerca răsa-
dului din palete și ambalarea în lăzi de lemn, plastic, carton etc. Se ambalcază prin această metodă
răsadurile care pcrmit smulgerea și rczistă la tasarea în lăzi. într-o ladă Nr. 1 încap 600-800 fire dc
tomate, ardei, vinete crcscute în palete de 228 celule. Nu vom admite păstrarca răsadului ambalat în
lăzi mai mult de 2-3 zilc.
A doua metodă estc ambalarea casetelor în containerc, care pcrmit transportarea la distanțe mari
și păstrarea în palete a răsadului până la momentul plantării. Prin această mctodă se ambaicază spc-
ciile pe carc riscăm să le deteriorăm la smulgerea din casetă - harbuzul, zămosul, castraveții. Este o
metodă mai eficientă, însă nccesită investiții în containcrc speciale pentru transportarea paletelor și
o atitudinc conștiincioasă față de palcte la plantarc. Metoda respcctivă permite transportarca tuturor
tipurilor dc răsad. Palctele eliberate se restituie producătorului dc răsad.
Transportarea răsadului se efectuează în mașini acopcrile, pcntru a evita deshidratarea și șocu-
rile tcrmice. Răsadul ambalat în lăzi rcclamă o atenție deosebită. Dacă a fost încărcat în limpul zilei,
când tcmperatura cra înaltă, există riscul „aprinderii”. Imediat după ce a ajuns la destinație, răsadul sc
pune la un loc răcoros și izolat de razele solare.
Răsadul din palete suportă mai ușor transportarea, însă nu vom uita să lc irigăm. Dacă cventual
condițiile nu sunt favorabile plantării, răsadul se lasă pentru câteva zile în containerc. în accst timp,
plantcle se mai călesc și pot fi ușor plantate.
Plantarea răsadului se face manual sau mecanizat. înainte de plantare se pregătește bine solul, se
taie brazdele și sc udă rigola. Una din principalele priorități ale tehnologiei de producere a răsadului
în palcte celulare cste posibilitatea plantării mecanizate. Mașinile de plantat au o productivitatc înaltă
și plantează foartc calitativ.
56
6. PARTICULARITĂȚI ÎN PRODUCEREA
RĂSADULUI LA UNELE SPECII
LEGUMICOLE
6.1. Producerea răsadurilor de tomate

Tomatelc sunt plantc provenite din America dc Sud (Pcru, Ecu-
ador, Bolivia). Specificul climateric al acestui areal a influențat
asupra cerințelor tomatclor față de factorii mcdiului înconjurător. Deși au suferit multe transformări
și au trecut prin multc sclccții, principalelc ccrințe sunt: umidilalea scăzută a acrului, umiditate mo-
dcrată a solului, sunt iubitoare de temperatură și necesită soluri bine acrisite.
Imediat după semănat, scmințele necesită o temperatură mai ridicată (+24-26°C) și o umiditate
mai înaltă a subslratului (80-90%). în aceste condiții, scmințele germincază în 4-5 zile (dacă sunt
calitative).
Plantele se scot din camcra dc germinare la a 4 zi. Fiecare zi în plus va influența asupra lungimii
hipocotilului și plantulele se vor alungi. După a IV-a zi se coboară tempcratura la + 15-16°C. Accastă
temperatură se menține 4-5 zilc după care se stabilește următorul regim:
> Zile însorite +20-24°C;
'F Pe timp înnourat + 18-20°C;
> Noaptea + 14-15 °C.
Tratarea plantulelor cu preparatul Previcur Energy 840 SL estc obligatoric pcntru
prevenirea aparițici “piciorușului negru”.
Pentru producerea răsadului de tomate pcntru sere încălzil este folosită mctoda de repicare și
transplantare. inițial sc seamănă la densități foarte mari 1500-3000 pl/m2 și se cresc 10-15 zilc, după
care sunt repicatc sau transplanlate în ghivccc, cuburi nutritive sau palcte cu volum mai marc. Dife-
rența între repicarc și transplantare estc dctcrminată de păstrarea rădăcinii. Dacă sistemul radicular
nu se deteriorcază (în cazul folosirii palctclor celularc), atunci se numește transplantare, iar dacă se
distruge sistcmul radicular (folosirea lădițclor, vatra), atunci această operație sc numește repicare.
Planlele transplantatc sunt mai bine dezvoltate, se prind mai repede și se micșorcază riscul afcctării
de boli. în prczcnt, la creșterea puieților de tomate (plante înainte dc transplantare) se foloscsc diferite
tipuri de palctc (fig. 56).
Până la apariția primelor frunze adcvărate nu
sc face nici o fcrtilizare, după aceea se folosesc
îngrășăminte complexe “Poly Feed, Cristalon, Te-
raflex, Cristalin, Hortus, Kemira etc. Conținutul
balansat al elemcntelor nutritive permitc obținerea
răsadurilor calitative și evitarea alungirii plantelor.
Numărul fertilizărilor este dctcrminat dc tipul de
paletă folosit, dc volumul cclulei, densitatea plan-
tclor și vârsta răsadului. Din aceste motivc nu este
o rcțetă unică pentru fertilizarc.
Penlru obțincrca răsadurilor calitativc (tulpină
groasă, frunze dc culoare vcrdc-închis, înălțime
modcrată) se utilizcază preparatul CCC (TUR),
Fig. 56. Transplantarea puieților de carc stopează creșterea în favoarea conccntrației
tomate în palete cu volum mai mare sucului celular. Estc demonstrat că acest prcparat
influențează și asupra recoltei timpurii.
Fiți atenți!!! Concentrația mărită a acestui preparat poate inhiba puternic

planta.
57
Răsadul calitativ de tomate pentru sere trcbuie să corespundă următoarclor cerințe:
• Prezența a 7-8 frunze;
• Grosimea tulpinii lcm
• înălțimea 30-35 cm
• Apariția florii pe primul racem.
Se rccomandă folosirea suporturilor de bambus (bambuc) la tutorarea răsadurilor. Cu ajutorul
unui cauciuc se fixează planta de acest suport, astfel se asigură poziția orizontală a plantei și sc efec-
tuează ușor transportarea. Aceste suporturi se păstrează cu planta până la legarca ațelor.
Răsadul de tomate pcntru câmpul deschis sc deosebeștc csențial de cel dcstinat serelor. Vârsta lui
este de 45-50 zilc și este crescut pe vatră sau în palete celulare. Densitatea plantelor pe vatră este de
250-300 plante, iar în palcte de 800 plante pe m2. Dacă răsadul nu este destinat recoltei timpurii dar
industrici de prelucrare, atunci densitatca poatc fi mărită până la 1200 plante pc m2. Acest tip de răsad
nu trebuie să depășească vârsta de 30 zile, în caz contrar el sc inhibă (fig. 57, 58).
Fig. 57. Răsad de tomate în cuburi Fig. 58. Răsad de tomate crescut în palete
nutritive de 80 celule
Pe întreaga perioadă de creștere a răsadului se cfectuează lucrări de protecțic a plantelor. Prin-

cipalele boli în faza de răsad sunt: Piciorușul negru, Pătarea brună, Septorioza, Fitoftoroza, Muce-
gaiul alh. Pentru combaterea acestor boli sunt nccesare tratări profilactice cu fungicide sistcmice și
dc contact. Acrobat, Ridomil, Melodi duo, Ventozeb, Antracol, Tattoo. Printrc principalii dăunători ai
răsadului dc tomate sunt: afidcle(păduchii), molia minieră, musculița albă a serei, gândacul de colo-
rado. Insecticide înrcgislrate pcntru această cultură sunt mai puține însă practica arată eficicnța pre-
paratelor care sunt înregistratc și la cartof: Confodor, Decis, Arivo, Acetamiprid. Trebuic menționat
că la producerea răsadurilor o atenție dcosebită se atrage dczinfecției înaintca sezonului de creșterc.
Multe dintre boli și dăunători se pot omite prin exploatarca corectă a scrclor și evacuarca deșeurilor
după finalizarea ciclului vcgetal.
Călirea răsadurilor dc tomate sc cfectuează prin altcmanța temperaturii și umidității. Mulți spe-
cialiști străini sunt împotriva acestor procedce agrotehnice, motivând prin stresul cauzat plantei. în
screle cu asigurarca tuturor paramctrilor vitali, într-adcvăr aceasta nu e necesar, însă pentru screle
și solariilc din Moldova, unde în pcrioadele reci factorul de tempcratură este limitativ, călirca este
obligatoric. Pentru aceasta temperatura se scade la + 14-15 °C ziua și +10-12°C noaptea timp dc 6-8
zile. în această pcrioadă, sc reduce csențial irigarea și se exclude fertilizare. Un indice al călirii este
schimbarea culorii din vcrde în verdc închis și înăsprirca frunzelor, plantele având un miros pronunțat
de tomate.
înainte de plantare se face o tratare cu insecticid sistemic și un fungicid sis

temic plus o fertilizare de start cu îngrâșăminte complexe.
58
6.2. Producerea răsadurilor de ardei și vinete
Ardeiul și vânăta sunt plante din familia Solonacea, dar care se dcosebesc esențial după condiți-
ile de creștere. Aceasta se reflcctă și asupra tehnologiei de producere a răsadului. înainte de a crește
răsad de ardei și vânătă este neccsar să știm că acestc culturi nu se cresc nici într-un caz cu tomatele,
varza, castraveții etc. Specificul de germinarc, cerințcle față dc tcmperatură neccsită condiții spcciale.
Ardeiul germincază de două ori mai greu față de tomate și arc nevoie dc o temperatură mai ridicată pe
parcursul creștcrii. Altă difcrcnță este nivclul diferit de fertilizare în pcrioada de vegetație și ccrințele
față de apă. Ccrințe similare le au și vinetele, din aceste motive estc acceptabil de a cultiva răsadul
accstor două specii împreună.
La producerea răsadurilor pentru scre se folosește doar metoda dc transplantare și nu de rcpicare.
Accst fapt sc cxplică prin capacitatea scăzută de rcgenerare a rădăcinilor. Ca și în cazul tomatelor, se
folosesc diferite tipuri de palete celulare și ghivcce. Pentru creșterca puieților se folosesc palete cu
dcnsități de 1600-1800 pl/ m2, iar la crcșterea răsadului pcntru câmp deschis palete ce asigură 900-
1200 pl/m2 cu volumul cclular de 15-20cm3 (fig. 59).
în primul caz, răsadul se crcște 55-60
zile, iar în al doilea 45-50 zile. Spre dcose-
bire de tomate, puieții de vânătă și ardei sc
cresc până la 30 zile după ce se transplan-
tează în volumc mai mari.
După semănarea lor este necesar de fo-
losit camera dc germinare pentru 7-8 zilc
la ardei și 4-5 zile la vânătă. La ardci este
important să nu admitem umiditatea mai
scăzută dc 50%. Pentru semințele mari la
un nivel mic de umiditate nu se umectca-
ză binc tegumentul și sămința nu încolțește
sau după încolțire tegumcntul strangulează
gemcnii. Același lucru se observă și la aco-
perirea slabă a semințelor cu substrat.
Mai puțin pronunțat este acest fenomen
la vinete. Pcntru ardei și vinete după scoa- Fig. 59. Răsad de ardei pentru cămp deschis
tere din camera de germinarc, nu se reco-
mandă scăderea bruscă a temperaturii ca la
tomate. Aceasta poate provoca boli ale sistemului radicular. în primelc două săptămâni după gcrmi-
nare estc necesar dc menținut următorul regim termic:
> Zilc însorite +22-24 °C;
Pc timp înnourat + 20-22 °C;
TflOn Noaptea + 18-20 °C.
W /' Deși greu de respectat, acest regim este ncccsar pentru obținerca unui răsad calitativ.
După două săptămâni temperatura poate fi scăzută cu 4-5 °C.
Răsadul de ardei și vinete se dezvoltă mai lcnt în prima perioadă după ce se intensifică brusc
creștcrea, acest specific se folosește și la fcrtilizarca plantelor, care se cfectuează cu îngrășămintc
complexc. Spre deosebirc de tomate, ardeii necesită mai mult azot. Pe la sfârșitul perioadei dc creș-
terc a răsadului, se recomandă fertilizări foliare cu Cristalon, Poly Feed, Teraflex (50 g/10 litri apă).
Aceasta înasprește puțin frunza și mărcște rezistcnța plantelor.
Protecția plantelor se efectuiază, în spccial, împotriva bolilor de rădăcină și a afidelor. Fungicidul
Previcur Energy 840 SL - 20 ml/10 litri apă poatc preveni apariția fuzariozei, iar insecticidul Confidor
SL - 10 ml/10 litri apă, protejază sistemic plantele.
Dacă răsadul depășește termenele optimale de creștcre, primele fructe de ardei au disfuncții fizio-
logice legatc de carența de calciu. Aceste fructe au vârful înnegrit și nu sunt bune pentru consum.
La cultivarea răsadului de ardci și vânătă pe vatră cste necesar de folosit substraturi afanate, care
permit o aerație bună, un drenaj perfect și asigură păstrarca rădăcinilor la smulgere.
59
Rețineți!!! Nu vă grăhiți cu semănatul la ardei și vinete. In majoritatea cazurilor
producții mai timpurii se ohțin la semănări mai tardive. Anume atunci sunt condiții opti-
me de creștere a acestor răsaduri.
înainte de plantare oblisatoriu se efectuează tratarea cu fungicid, insecticid

și îngrășăminte compiexe.
6.3. Producerea răsadurilor de culturi vărzoase (varză, conopidă)

Spcciilc dc planle din familia Brasicaceae sunt considcratc cclc mai tipicc pcntru cultivarea prin
metoda dc răsad. Perioada scurtă dc creștere a răsadului și rcacționarca pcrfcctă la transplanlare a
facut accstc specii să fie cultivatc numai prin această metodă. Pcntru prima dată, metoda de creștere a
răsadului „Spccdling” a fost aplicată la conopidă în SUA, după carc a trccut și la varza albă, varza de
brucssel, broccoli, varza chinezească ctc. Cullivarea răsadurilor alc spcciilor din familia Brasicaceae
este similară și, practic, nu se deosebeștc de la specie la specie.
Ca și în cazul celorlalte culturi, vărzoasele se pot crește în cultură timpurie (scrc, solarii și tunele)
și în cultura obișnuită. La cultivarea timpurie se utilizează răsaduri de 55-60 zilc cu un sistem foliar
bine dezvoltat și o rădăcină integră. Accst tip de răsad necesită semănarca în palctc, lădițe sau pe va-
tră, cu transplantarea ulterioară în ghivcce, cuburi nutritive, palete cu volum marc. Vârsta răsadului
până la repicarc sau transplantarc cstc de 10-15 zile. Pentru rcpicarc nu sc rccomandă de întârziat,
deoarece rădăcina regenerează foartc greu. Pentru creșterca răsadului de câmp se folosesc palete ce-
lulare sau vctrclc. Pe vatră, densitatca cste de 300 pl/m2 cu schcrna dc 5x6 cm și sunt necesari 200 m2 de
seră. Pentru mctoda de paletc avcm ncvoie de 80 m2 dc scră. Cclc mai folositc palcte sunt cele care
asigură densitatca de 800-900 pl/m2 și au un volum de 20 cm3 (fig. 60, 61). Avantajcle metodei de
paletă se obscrvă foarte bine la accstc culturi.
Fig. 60. Răsadă de varză pentru Fig. 61. Cultura de varză în cămp deschis
câmp deschîs
După semănat, varza și speciile ei înruditc nu sc recomandă a fi amplasate în camcra dc germi-

nare. Pcntru germinarea acestor culturi este suficicntă o temperalură de +10 °C timp dc 3-4 zile, iar
la o tcmperatură de +20°C sunt necesare 1-2 zile. Uneori, în camera de germinarc porncște încolțirea
semințclor, care, după inerție, mai cresc și în seră, când se scade temperatura. Accasta duce la alungi-
rca hipocotilului și polignirea piantelor. lmcdiat după germinare, se recomandă scădcrca temperaturii
la +8-10 °C pentru 5-7 zile. Trebuie de menționat că plantele de conopidă au un hipocotil mai alungit.
Din accastă cauză necesită temperaturi și umiditatc mai redusă după răsărire.
60
în continuare toate speciile ncccsită rcspectarea următorului regim termic:
> Zilc însoritc +18-20 °C;
> Pe timp înnourat + 16-18 °C;
> Noaptea + 12-14 °C.
Pentru aceste culturi este foarte important dc a rcspecta regimul de umiditatc în sol și în aer.
Umiditatea înaltă depreciază calitatea răsadului și permite dezvoltarea agenților patogeni. Cea mai
periculoasă boală la răsadurile de varzoase estc „piciorușul negru”, care provoacă daune enorme, în
special, pe substraturile tasate și în serele cu regim de umiditate incorect. Tratarea cu Previcur Energy
840 SL în faza dc frunze cotelidonatc și apoi la apariția primei frunze poatc soluționa această pro-
blcmă. Principalii dăunători sunt afidclc și șoarccii care rod coletul răsadului. Este necesar de folosit
insccticidc sistemicc (cu folosirca adizivilor), iar pentru șoareci măsuri dc profilaxie cu momele. La
crcștcrca mai târzic a vcrzci un dăunător important este musculița verzei și molia verzei, care se com-
batc cu Clarus, Fenomen, Acetamiprid ctc.
Fcrtilizarca plantclor din grupa vcrzci sc face după apariția primei frunzc adcvărate, inițial, cu
dozc mai mici dc azot, iar treptat proccntul azotului se mărește. Mai des, la fcrtilizare se folosește
salpctrul amoniacal (NH4NO?).
Călirca răsadului sc cfcctucază prin altcmanță de temperaturi și umiditatc plus aerație inten-
sivă. Deseori, se facc prin scoatcrca plantelor sub cerul liber, iar în scrc se deschid la maximum
ferestrele, ușile.
Un răsad calitativ are o culoare închisă, cu nuanțe de violet. Frunzele sunt as-
pre și răsadul nu se frânge la răsucirea lui pe deget. Dacă planta e destinată
câmpului deschis, ea trebuie să aibă 5-6 frunze, grosimea coletului de 5-6 mm
și rădăcina bine dezvoltată de o culoare albă, iar răsadul destinat câmpului
protejat - 7-8 frunze, 7 mm și înălțimea de 16-18 cm.
6.4. Producerea răsadurilor de salată și verdețuri de grădină

Salata este o cultură relativ nouă pentru producătorii autohtoni dc lcgume și se deosebeștc dc
celelalte specii prinlr-o creștere foarte rapidă în condiții modcratc dc temperatură. Cultivarea salatei
prin răsad arc un șir de particularități, care necesită a fi cunoscute.
Scmințcle dc salată nu încolțcsc la temperaturi înalte;
Temperaturilc mai mari de 24 °C nu permit obținerea răsadului calitativ;
Aparalul foliar foarte fin;
Șocurile de umiditale influențează ncgativ crcștcrca;
Protecția plantelor nu permite utilizarea preparatelor chimice tradiționalc.
Sistcmul radicular nu pcrmitc smulgerea din casetă la vârsta dc 25-30 zile;
Răsadul sc plantează fară acopcrirea cubului nutritiv.
Sortimentul vast și varietatea mare a acestei spccii dictează folosirea
diferitor melode de cultivarc și respectiv sc răsfrânge asupra creșterii ră-
sadului. Nici una din culturi nu estc rcconiandată atât de categoric pcntru
cultivare în cuburi nutritive. Accasta se explică prin particularitățile de
plantare. Salata nu sc plantează adânc din cauza pericolului de alterare
a frunzclor inferioare și a coletului. Plus la aceasta, arc loc pătrunderea
particulelor de pământ în rozeta plantei, din carc sc înlătură greu.
Cuburile nutritive se pregătesc din mraniță, pământ de țelină, nisip și
gunoi de bovine, care servcștc ca matcrial liant (fig. 62).
în prezent se foloseștc mai dcs turba, iar ca malerial liant sunt folositc
chimicale spccialc, astfel din cuburile nutritive excluzându-se semințele
Fig. 62. Răsad dc buruicni și agcnții palogeni. Mărimea cuburilor nutritive la creșterea
de salată în cub răsadului de salată variază dc la 2 x 2 până la 8 x 8 cm, în funcție de mc-
nutritiv toda de cultivare.
61
Scmințcle sunt semănate manual sau mecanizat în cuburi așezate în lădițe spcciale, apoi se pun la
germinarc. Tempcratura de germinare cste de +20-21 °C, după care se scade la +10 °C, urmează din
nou +20-21 °C și iarăși +10 °C.
Această altcmanță de temperaturi permite încolțirea mai uniformă a salatei și împicdică alungi-
rea hipocotilului. Pestc 2-3 zilc lăzile cu cuburile nutritive sunt scoasc în seră și amplasate la podea.
Rcgimul de temperatură se menține în felul următor:
> Zile însorite+16-18 °C;
. > Pe timp înnourat + 14-16 °C;
M > Noaptca + 10-12 °C.
Răsadul de salată necesită irigări dese, cu normc moderate. Umiditatea aerului scă-
zută, afectează frunza salatei și se reficctă asupra recoltei.
Pe parcursul creșterii răsadului se fac fertilizări cu îngrășăminte complexe. Nu folosiți doze cx-
ccsive dc azot. Aceasta duce la obținerca răsadurilor firave și necălitc.
Ccle mai frecvcnte boli la răsadul de salată sunt: Piciorușul negru (Rhizoctonia solani); Mana
salatei (Bremia lactucae); Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea); Altcmarioza (Alternaria cichori).
Pentru prevenirea acestor boli sunt întreprinse măsuri prcventive de tratamcnt cu fungicide de con-
tact și nu sistemice. Din insecte mai răspîndite sunt: Afidelc foliare (Hyperemyzus lactucae); Afidele
radiculare (Pemphygus bursarius); Musca minieră (Liriomyzahu huidobrertsis); Limasco. Salata se
mai atacă de bacterioză și vimsul mozaic al salatei. Pentru protejarea plantelor de aceste insecte sunt
necesare măsuri profilactice și nu intervcnții întârziate.
Atenție! Deoarece salata se folosește în alimentare în stare crudă și la o

vârstă de 40-45, zile tratarea cu insecticide și fungicide este interzisă după
plantare.
La vârsta de 30 zile salata trebuie să aibă 4-5 frunze bine dezvoltate, un
sistem radicular bine format și să fie călit.
6.5. Producerea răsadurilor de culturi bostănoase

(pepene verde și galben, castravete, dovlecel)
Plantcle din familia (Cucurbitaceae) sunt caractcrizate printr-o creștere putemică și un sistem
radicular bine dezvoltat. Spre dcosebire de altc culturi, răsadurile de bostănoasc se cultivă doar cu
păstrarea sistemului radicular întreg. Este imposibil creșterea acestor răsaduri pe vatră. în practică
se folosesc ghiveciurile de plastic, cuburile nutritive, pungile din polictilenă, păhăruțele presate din
turbă sau celuloză. Mai recent, se foloscsc claietele și paletelc celularc de 77 și 94 celule (tab. 8). In-
difcrent dc metoda de creșterc a răsadului, este necesar de asigurat plantulelor un volum nu mai mic
de 50 cm3 și o dcnsitatc nu mai mare dc 480 pl/m2. La acest nivel minim de volum și densitate răsadul
sc creștc doar până la apariția primei fmnze adevăratc. La întârzierea plantării plantelc se inhibează și
regenerează extrcm dc greu. Dacă schcmatic reprezentăm ccrințele între volum și densitate la plantele
din familia Cucurbitaceae, putem amplasa speciile în ordinca următoare: castraveți, pepene galben,
pepene verde, dovlecel și dovlcac, iar tipul de palete recomandate conform tabelului de mai jos.
Este important ca semința să fie tratată cu fungicide, pcntru prevenirea fuzariozci. Semănatul se
face în substrat încălzit, cu o umiditatc de 70-80%. Dacă sc folosesc pungilc de polictilenă, perforați
cât mai mult fundul pungii, pcntru a face un drenaj bun. La semănatul în claiete și palete, scmința se
amplascază strict în mijlocul celulei, pentru a obținc un sistem radicular uniform.
Palctele sau ghivccele scmănate sc amplasează în camcra de gcrminarc la o temperatură de +24-
26 °C pcntru 2-3 zilc. La apariția primelor germeni, paletcle se scot în seră.
Rețineți !!! Paletele, ghiveciurile, claietele, cuburile nutritive nu se așează

jos dar pe suporturi, se pun ghivece, mese speciale. Izolarea de sol permite o
încălzire mai bună a sistemului radicular și exclude contactul cu infecția.
62
Pcntru răsad sc folosește un substrat cu aerație bună, liber de boli și dăunători.
Regimul de temperatură după răsărire:
> Zile însorite +22-24 °C;
> Pe timp înnourat + 20-22 °C;
> Noaptea + 18-20 °C.
Tabelul 8
Tipurile de ghivece utilizate la creșterea răsadului de bostănoase
Tipul Imagine Volum cm' Densitate, pl/m2 Destinat
•
Dovleac,
Ghiveci presat 180 150 Dovlecel,
Castraveți seră,
Dovleac,
Ghiveci V9 290 121 Dovlecel,
Castraveți seră,
Claietă 24 Castraveți seră, Pepene verde,

149 225
Pepene galben, Dovlecel câmp
Paleta 40 Castraveți câmp, Pepene verde

110 243
câmp, Pepene galbcn câmp
mMMHMMMHHMHHI
Paleta 77 Castraveți câmp, Pepene vcrde

70 382
câmp, Pepene galben câmp
lrigarca se efectuează numai cu apă ce arc temperatura de + 20-22 °C. Imediat după răsărirea
plantclor sc tratează cu Previcur Energy 840 SL (20 ml/10 litri dc apă). Pe parcursul crcșterii răsadului
se fac fcrtilizări numai în cazul volumului mic al substratului. Fcrtilizările sunt efectuate cu îngrășă-
minte sistcmice și cu doze mici, deoarece plantcle bostănoase nu suportă concentrația mare a sărurilor
din substrat. Dacă sunt folosite ghivece cu volum mai mare răsadul se crește până la 2-3 frunze adevă-
rate. Cu cât volumul celulei este mai mic, vârsta optimă de plantare sc micșorează. Sprc deosebire dc
pepenclc verde, castraveții pot regenera mai ușor și formează rădăcini adventive. La pepenele verdc
chiar cca mai mică vătămare a rădăcinii poate duce la pierderca plantei.
în ultimii ani, cultivarea pepenilor vcrzi prin răsad a devenit un lucru obișnuit. Scmănatul direct
în câmp și densitatea mică de plante la hectar cer investiții rclativ mici și puține brațc de muncă dar
obțin profit doar producătorii care cultivă producție timpurie. în goana după plantarca mai devrem,
nu sc respectă termenele optime de scmănarc și plantare a culturii date, iar plantele sunt atacate de
fuzarioză chiar din primele zile de la plantare sau răsărire. în multc cazuri plantația estc atacată la 30-
70%, iar uneori pot pieri și toate plantcle. Aceste motive servesc ca bază a necesității obținerii unor
plante mai rezistente, care pot fi plantate cât mai timpuriu. Până în prezent nu există soiuri și hibrizi
cu rezistență totală la fuzarioze. Soluția acestei problcmc estc folosirea plantelor altoite pe specii rc-
zistente la fuzarioză. Operațiunca dc altoire este un proces complicat, care necesită condiții speciale
și respectarea strictă a temperaturii, umidității și luminii.
63
Cultivarca plantclor altoitc pentru agricultura modemă sporeștc rapid în ultimii ani. Folosirca
acestci tehnici răspânditc are următoarelc avantaje:
1) Crcșterca și dczvoltarea plantelor;
2) Tolcranța problemci măririi salinității din cauza fcrtilizării chimicale și disparițici
plantelor în multe zone agricole.
3) Rezistența mcreu frccventă a bolilor de sol
4) Tolcranța temperaturilor joase caracteristice multor latitudini alc pământului, undc,
economic, cultivarca intcnsivă estc foarte imporlantă.
5) Obținerca recoltei pe diferitc tipuri de sol (în diferite condiții), atît în câmp deschis
cît și în câmp protcjat.
6) Prclungește perioada dc recoltarc.
7) Majorează productivitatea, mai mult de 100%, și, principalul, garantcază o recoltă
înaltă.
Altoirea este o metodâ pentru a produce o recoltă ecologică!!!
Până în prezent, sunt cunoscute câteva metodc de altoire a cucurbitaceelor (tab. 9).
Tabelul 9
Caracteristica metodelor de altoire folosite după (Core Jim, 2005)
Metoda de altoire apropiată prin limh

In metoda dată semințele de pepenc verde sau castravete
se seamănă cu 10-13 zilc înainte de altoire și semințele de
portaltoi cu 7-10 zile până la altoire, pentru ca diametrele
hipocotilelor să fie aceleași și la altoi și la portaltoi. Hipo-
cotilul la altoi și portaltoi se taie în așa direcție încât limbul
altoiului să intre în limbul portaltoiului. Se apropic plantele
și se fixcază cu clame.
i. s. x <
Metoda altoirii prin despicătură

Altoirea prin despicătură este populară pentru pepencle
verde. Timpul optimal pcntru altoire variază de la spccie
la specie. Altoiul detașat se pregăteștc în fomiă de cep și se
plasează în dcspicătura portaltoiului, făcută la intersecția
frunzelor cotelidonate, apoi se fixează cu clame.
Metoda de altoire prin tub

La început, portaltoiul este tăiat în pantă (se poate folosi de
asemenea tăietura teșită). Lăstarul estc tăiat în același mod.
Ambele capete tăiatc se amplasează într-un contact direct
și sc fixează cu clame speciale, pentru a menține mai bine
contactul dintrc portaltoi și altoi.
Semănatul altoiului și portaltoiului se cfectuează cu un decalaj dc 7 zilc, pentru egalarea diarnc-

trului la colet. Plantelc altoite sc amplasează într-o nișă specială cu reglarca automată a factorilor
vitali. Temperatura neccsară este de +23 °C și umiditatea de 90% cu modificarea lor după 10 zile.
In accst timp țcsuturile plantclor concrcsc și planta poate fi aclimatizată. Răsadul de pepcne vcrde și
castravetc altoit se plantează cu 2-3 frunze adevăratc.
64
Fig. 63. Pepene verde altoit Fig. 64. Răsad de pepene verde altoit crescut în
pe dovleac palete celulare
6.6. Producerea răsadurilor de ceapă

Tchnologia dc cultivare a cepei prin răsad cstc relativ nouă și mai puțin cunoscută de legumi-
cultorii noștri. Numărul mare de plante la hectar facea imposibilă aplicarea răsadurilor dc ccapă în
cultură, însă, odată cu apariția noilor tchnici de cultivare a răsadurilor și posibilitatea mecanizării
proceselor de plantare, au fost puse în evidență prioritățilc dc cultivare a cepei prin răsad.
Inițial, cstc ncccsar dc mcnționat posibilitatca cultivării prin răsad doar a soiurilor dulci și semi-
dulci.
Spre deosebire de alte specii, răsadul de ceapă
sc crcștc doar în palcte celulare. Folosirca palctc-
lor cu densități extrem de mari permit diminuarea
prețului de cost al răsadului. Sc foloscsc palete ce
asigură 1600-2000 celule la m2. Plus la aceasta, în
fiecare celulă se seamănă nu câte o semință, dar câte
3-10 scmințc (în funcțic de soi și destinațic). Accas-
ta dă posibililate de a obține de pe m2 un număr de
8000-10000 fire de ceapă țfig. 65).
Pcntru plantarca unui ha de ceapă estc ncccsar
de avut 200000 de celule a câte 5 plante în celulă.
Rcspcctiv obținem I milion dc plantc la ha.
Pentru creșterea răsadului de ceapă se foloseș-
tc un substrat fin, carc poatc ușor umplca cclulele Fig. 65. Răsad de ceapă în palete cu o
mici. Semănatul se face doar mecanizat și semința densitate de 8000 plante la ms
să fie tratată.
După aflarca în camcra dc germinarc timp dc 3-4 zile, la o temperatură dc +20-22 °C, paletele se
scot în seră și se izolează de pământ. Aici plantele vor crcștc timp dc 40-50 zile, în funcțic de timpul
favorabil pentru plantare.
Fertilizarea este cheia succesului la creșterea răsadului de ceapă. Se foloseștc mai mult selitră
amoniacală. Fertilizarea se face săptămânal cu norma de 30-40 g/10 litri dc apă.
Rețineți!!! în volumut mic al celulelor, practic, nu sunt substanțe hrănitoare

pentru plante. Fără fertilizare nu ve-ți obține răsad calitativ.
Protecția plantelor se orientează mai mult spre bolilc ccpci: Făinarea cepei, Mucegaiul alb al
cepii, Perenosporoza etc. Se tratcază cu Ridomil Gold MZ 68 WG, Ventozeb 80 WP, Cupromax SC,
Cuproxat SC. în faza de răsad, dăunători nu prea sunt. Doar la plantare apare musculița cepei.
65
7. TEHNOLOGII DE CULTIVARE A
LEGUMELOR ÎN SPATII
9 PROTE JATE
Tchnologiile tradiționalc de cultivare a legumclor se bazează pc fo-
losirea solurilor naluralc. Astfel de cultură sc numeștc geoponică,
dc la cuvântul grecesc gc (pământ). Proprietățile fizico-chimicc ale
solurilor nici pe departc nu corcspund cerințelor pcntru aplicarea
tehnologiilor avansate de creșterc a legumelor în spațiile protcjate.
în câmpul protejat, unde majoritatea factorilor vitali pot fi controlați, pc primul plan se plasează
problemelc legate de crearea condițiilor optime în zona radiculară a plantclor, fapt care permite re-
glarea nutriției mineralc.
Cerințcle sistemului radicular al plantelor din câmpul protejat au particularități spccifice. Acestea
sunt legatc de cerințele mai mari ale plantelor față de conținutul clementelor nutritive, apă și acr. Pe-
rioada mai lungă de vegctație a plantelor, densitatea mare, extragcrea intensivă a elemcntelor nutritive
odată cu rccolta, mărirca conccntrației sărurilor în substrat - toate acestca impun anumite cerințc
față de substratul nutritiv folosit în spațiile protejate. Se cunosc mai multc tehnologii de cultivare a
legumelor în spații protejate (Schema 2) Substralurilc nutritivc reprezintă un amestcc de componenți
organici sau anorganici cu sau fară sol.
Schema 2
Tehnologiile de cultivare a legumelor în spațiile protejate și substraturile folosite
66
7.1. Tehnologia de cultivare a legumelor în substraturi nutritive
Tehnologiile de cultivare a legumelor în substraturi nutritive sunt folosite în majoritatea serclor
din Moldova. Principalul component al substratului nutritiv este solul arabil sau cel de pădure, și mra-
nița. Deseori se adaugă și nisip de râu pentru mărirea porozității. Acest substrat se pregătește în plat-
forme speciale sau dircct în seră. în unele țări cu zăcămintc dc sfagnum, în loc de mraniță se foloseștc
turba. Sunt complexe care au substraturi pe bază de compost de origine organică (rumcguș de lemn,
frunze, paie, tescovină, substrat de ciuperci ctc.) Toate accstc substraturi sunt folosite după o tratarc
respectivă, neutralizarea pH-lui și compcnsarea elementclor nutritive prin aplicarea îngrășămintclor.
în aceste substraturi nutritive conținutul elementelor nutritive oscilcază frecvent în perioade dcs-
tul de scurtc. Descompunerea materici organice influențează chimismul substratului și, respcctiv,
procesul dc creștere a plantelor. Componentele de origine organică, la descompunere, foloscsc o
cantitate marc de azot, care este greu dc balansat din cauza proceselor chimice imprcvizibile. Uncori,
în substrat cxistă un exces de azot, iar pcste o perioadă scurtă se simte carența acestuia. Un neajuns al
substraturilor de origine organică este așezarea substratului. Unele matcrii organice, după descompu-
nerea lor în substrat, pierd considerabil din volum, astfel substratul se așcază, dezgolind rădăcina.
Pcntru suplinirea elementelor nutritive sunt folosite fertilizări radiculare și foliare. Un rczultat
bun sc obține la aplicarea îngrășămintelor pe baza EC (conductibilitatca electrică a soluției). Această
metodă permite folosirea dozclor de îngrășămintc balansate în conținutul NPK și echilibrarea crește-
rii vegetative cu cea generativă la diferile faze dc dezvoltare a plantelor.
Multe elemente nutritivc contactând cu substratul,devin grcu asimilabile. De exemplu, fosforul,
când numerește pe soluri undc s-a neutralizat pH-ul. în aceste cazuri sunt bincvcnite fertilizările fo-
liarc. Aceste fertilizări contribuie la mărirea activității fotosintcticc. Efect maximal de la fertilizările
foliare se obține în serele rău iluminate, cu tempcraturi scăturte, concentrație mare a sărurilor în sub-
strat, boli radiculare etc. Nu se permit aceste fertilizări în zilc cu temperaturi ridicate și soarc agresiv.
Picăturile de soluțic, numerind pe frunză, sc cvaporează rapid, ca rezultat mărindu-se concentrația
îngrășămîntului, astfel, pot apărea arsuri pe frunzele plantei.
Timp dc câteva rotații, substraturile nutritive se tascază și fracția mai fină levigează în straturilc
inferioare. Dcseori, se blochează drenajul. în acest caz, sunt necesare măsuri radicale dc schimbare a
substratului.
Chiar dacă se respectă un asolament, în substratul nutritiv se acumulcază și o cantitate mare dc
boli și dăunători. Aceștea pot fi distruși prin dezinfectarc cu vapori de apă fierbinți sau pe cale chimi-
că. Prima mctodă este mai costisitoarc însă, din punct de vedere ecologic, are prioritate. Dacă ținta
dezinfecțici sunt bolile și dăunătorii ordinari, se tratcază cu aburi la tempcratura de +90-100 °C timp
de 2-3 orc. La tratarea împotriva nematodelor se foloscște aceeași tempcratură însă cu o expunerc de
10-12 orc. O astfel de tratare mărcștc concentrația sărurilor solubile în substrat, micșorează acccsi-
bilitatea K2O și se observă o mărire a conținutului dc nitrați. Asupra fosforului această procedură nu
influențează. După dezinfectarea cu abur fierbinte substratul devine mai tasat iar aerația scade. Con-
centrația mare de săruri poate fi micșorată prin spălarea lor cu apă, cu condiția unui drenaj perfect.
înainte dc această operațiune substratul se mobilizează, se frezează și apoi se irigă în 3-5 reprize cu
un repaus de 5-8 ore. Norma de irigarc fiind de 150-200 1/m2. Dacă această procedură nu a avut cfect,
se administrează rumeguș de lemn, paie, scoarță de copac etc.
Folosirea substraturilor a fost și rămâne cea mai populară, în republică, metodă dc cultivare a legu-
melor, însă, odată cu apariția sistcmclor de irigare prin picurare, a îngrășămintelor complexe și a materi-
alelor înlocuitoare de substraturi nutritive, legumele se vor cultiva pe substraturi cu volume mici.
7.2. Rolul nutriției în creșterea, dezvoltarea plantei

și obținerea recoltelor maximale
Ccrințele plantelor legumicole pcntru elementelc nutritive se deosebesc în mod evident. Ficcare
substanță nutritivă este importantă și lipsa uneia nu poate fi compensată de cătrc alta.
67
Proporția cantitativă a elcmentelor chimice din corpul plantclor variază, macroelementele, can-
titatca variază întrc 0,01 și 10% din substanța uscată, microelemcntele, a căror cantitatc variază între
0,00001 și 0,001% din substanța uscată.
7.2.1. Importanța macroelementelor

Azotul cste un elcment plastic. El intră în structura molcculelor dc nucleopro-
teinc, protidclor a vitaminelor Bp Bft, Bp, a hormonilor vegetali, a pigmcnților foto-
sintctici (clorofile și ficobilinc) și a stcaridelor vcgctale.
Azotul stimulează formarea masei vegetativc, dând plantci vigoare și un colorit
dc un verdc închis. Carența azotului în nutriția plantelor duce la îngălbenirea frun-
zclor la încetinirea sau oprirca creșterii acestora. Excesul de azot ducc la prelungirea
perioadei de vegetație, la formarea abundentă a frunzclor și la mărirea sensibilității la boli. Azotul
poatc fi luat de plante din sol, din apă, din atmosferă.
Fosforul este absorbit din mediu sub formă de ioni PO3-, ajungc în celulă fară
a fi redus și intră în compoziția unor compuși organici de mare însemnătate fizio-
p logică. E1 participă la alcătuirea fosfoprotidelor și fosfolipidclor din protoplasmă și
nuclcu. El îndeplinește rolul energetic central în reacțiile dc sinteză și de oxidare
biologică. El participă în fotosinteză, și lanțul respirator. Fosforul are un rol deosebit
la fortificarca țesuturilor de susținere, creșterea bobocilor florali, formarea florilor
și mărirea numărului de flori pe plante, grăbirea înfloritului și prclungirea pcrioadei de înflorit. De
asemcnea, contribuic la formarea unui sistem radicular viguros. Micșorează consumul specific de apă
al plantelor. Fosforul se acumulează în organcle tinerc și în semințe. în lipsa lui, plantele rămân mici,
rădăcinile sunt lungi și rarc, tulpina rigidă, frunzele verde-închis, până la albastru-verde, luând de
multc ori o culoare roșie sau purpurie.
Potasiul este un clement indispensabil pentru metabolismul plantei, participând
în sinteza aminoacizilor și a proteinelor. E1 acționează ca un element biocatalizator,
stimulând numeroasc procese fiziologice. El reglează absorbția azotului de cătrc plan-
te, prelucrând nutriția amoniacală, oxidarea amoniacului, iar în cazul nutriției nitrice,
rcducerea nitraților. Potasiul stimulcază funcționarea unor enzime care participă în
procesul de respirație și în metabolismul hidraților de carbon, în mctabolismul azotu-
lui și sinteza vitaminelor. E1 stimulează și sinteza clorofilei și intensitatea fotosintezci. Sporeștc capaci-
tatea plantelor de a absorbi apa, și de a rezista la ger și secetă. El favorizcază intensificarea acumulării
glucidclor în plantă. Potasiul circulă foarte rapid în xilemul plantei sub formă de ioni. Se acumulează
mai ales în țcsuturile tinerc cu metabolism intens și creștere rapidă, dintre care vârfurile vegetative,
cambiul și pcriciclul. Carența potasiului în nutriția plantelor diminuează crcșterea și dezvoltarca lor. Se
produce o brunificare și răsucire a frunzelor. Se dercglează mctabolismul, scade intcnsitatea fotosintc-
zei, a fotosintezei. Se diminuează cantitatea amidonului și proteinelor, sc micșorează rezistența la boli,
iar la anumite specii pe fața inferioară a frunzelor apar pete albe, galbcnc, brun-roșcate sau brune.
Potasiul mărcște rezistența plantelor la boli criptogamice, împicdică avortarca bobocilor florali,
și contribuie la formarea semințclor.
Magneziul este un clement absolut necesar plantelor, indispensabil formării
clorofilei, în proccsul de sinteză a glucidclor, lipidclor și proteinelor. El este un ac-
tivalor al multor cnzime necesarc respirației, activator al enzimelor ce participă în
sinteza ARN și AND. Insuficiența magncziului în nutriție se manifestă prin apariția
unei colorații galbcne-portocalii, pe marginea frunzelor sau apariția unor pete cloro-
tice de culoare vcrde-închis pc limbul frunzei.
Fierul (Fe). Planta consumă cantități mici de fier și le utilizează sub formă de
săruri feroasc și fericc. E1 este absorbit de plantc prin sistemul radicular sub formă
de ioni. Ca și magneziul, fierul participă la sintcza clorofilei, mai exact la formarea
cloroplaslelor, care conțin 80% din fierul existent în organelc verzi ale plantei. Cel
68
mai important rol are fierul prin pailiciparea la sistemele enzimatice. După cum se știe, aceste enzime
controlează procesul de respirație la plante. Carența fcrului în plantc dctcrmină îngălbenirea frunzelor
și încctinirca crcștcrii.
7.2.2. Importanța microelementelor

Microelementele sunt elementc mineralc necesare plantelor în cantități foartc mici. Deficiențe-
le mineraie produc simptome vizibile. Unul dintre principalele simptome estc oprirea din creștere.
Acest simptom apare în cazul mai multor deficiențe. De exemplu, se produce o stoparc din creștere a
tulpinii în cazul deficienței de azot și o stopare din creștere a rădăcinilor în cazul dcficienței de fosfor.
Insuficiența sau lipsa microelementelor produce diferitc boli fiziologice sau înfrânează înflorirea,
creșterea și alte procese, iar în cazuri extreme, lipsa unor microclemcntc poate duce la moartea plan-
tei. Simptomele carenței în microelemente sunt diferitc, în funcție dc clcmcntul respectiv și dispar
când se tratează solul sau direct planta cu soluții din microelemente în cauză. Microelementele se
administrează sub forma de compuși chimici sau sub formă de reziduuri industriale care rezultă la
extragerea substanței respective.
Borul are un rol fiziologic multiplu, participând în metabolismul plantei, ca ani-
on și formând esteri fizioiogici activi. E1 stimulează absorbția unor macro și microe-
B lemente și are un rol fiziologic hotărâtor în proccsul dc lcgare al florilor (germinarea
grăuncioareior de polen), diviziunca organclor floralc (formarea anterelor, tuburilor
polinice). Frunzele tinere conțin mai mult bor, dccât cclc bătrân. Insuficiența lui în
nutriție provoacă cloroza, răsucirea și dcformarca frunzclor superioare, moartea prin
uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de creștcrc și dczvoltarc, apariția de pete brune sau
ncgrc în interiorul fructelor sau a unor organe. Exccsul dc bor în sol cstc toxic pentru planta (limbul
frunzelor se necrozează pe margini). Pragul de toxicitate cstc considcrat când solul conține 2-5 ppm
B hidrosolubil.
Zincul cstc indispcnsabil pcntru plante. E1 activează diferite sisteme enzimatice
carc acționcază în proccsul dc respirație, sinteza auxinelor, acizilor ribonucleici,
vitaminclor și mctabolismului proteic. Rădăcinile plantei conțin cel mai mult zinc
(pcstc 90%). Dcplasarca zincului din rădăcini spre frunze se face sub formă de com-
puși chclatici. E1 cstc absorbit din mediul de viață, sub formă de ioni. Frunzele tincrc
și în special cele de la vârful plantei conțin mai mult zinc decât cele bătrânc. Carcnța
lui în corpul plantelor se manifestă prin reducerea creșterii plantelor, dispunerea în rozetă a ramurilor
și frunzelor terminale, pătarea cu galben a frunzelor.
Manganul (Mn) - ca și zincul, are un rol strict fiziologic în metabolismul plan-
tei. Există o corelație între conținutul plantelor în mangan și ficr în scnsul că la 1,5
sau 2,5 părți fier, corespunde o parte de mangan. De astfel, manganul și ficrul rcprc-
zintă perechea de catalizatori cea mai importantă pentru procesele oxidorcducătoarc
din plantc. Frunzclc, conțin cantitățile cele mai mari de mangan. lnfluența pe care o
are manganul asupra mctabolismului plantei, constă în creșterea conținutului în zaharuri și azot pro-
teic. Rezerva naturală a solului în mangan, asigură cerințele de nutriție ale plantei.
Clorul (Cl) cste un element prezent în toate plantele. Plantele îl iau din sol
prin sistemul radicular și din atmosferă în stare gazoasă, prin stomatele frunzelor.
Insuficiența în nutriție determină cloroza frunzelor la tomatc, ondularca marginilor
frunzelor și inhibarea creșterii rădăcinilor, dereglarea metabolismului plantelor.
Când în nutriția plantelor lipsește sau este insuficient un element chimic necesar,
apar boli fiziologice, însoțite de încetinirea sau oprirea creșterii rădăcinii, a tulpinii,
și a frunzelor.
Scopul agricultorilor este acela de a menține plantclc în zona dc crcștcrc maximă și dc a cvita
zonele de deficiență și de toxicitate. Problema este dc a stabili accstc limitc dc conccntrațic.
69
Ficcare clement are propriile limite de optim pcntru culturi. Borul de exemplu, are limite foarte
înguste în care plantelc cresc bine și cste foarte ușor să treci în domeniul dc toxicitate sau de deficien-
ță. Alte mineralc ca de exemplu fosforul au limitc largi dc concentrație, respectiv cantități însemnate
pot fi aplicate pc sol fară ca planta să manifeste simptomc de toxicitate.
în uncle cazuri simptomcle de dcficiență se pot datora pH-ului solului. Astfel, ionii dc fier, zinc,
mangan, cupru și calciu la un pH ncadecvat (alcalin) prccipită și sunt insolubili pcntru plantă.
Astfcl de dcficiență se înlătură aplicând în apă agenți de chelatare. Aceștia sunt substanțc care
protejează ionii metalici de reacțiile de precipitare.
O parte din producătorii autohtoni de lcgumc percep fertilizarca doar prin aplicarea salpetrului amo-
niacal (silitra amoniacală) sau a fcrtilizantului Nitroamofosca. Aceste două îngrășămintc chimice s-au
aplicat pe parcursul multor ani din cauza sortimentului mic pe piață dar și din motivele cconomice.
în ultimii ani piața fertilizanților a crescut vădit, însă modul lor dc administrare și cunoștințelc
în domeniul fertilizării sunt slabc. Gama marc de produse și ambalajcle amețitoare dezorientează
agricultorii. Desigur că efectul cel mai rapid se observă la îngrășămintelc azoticc (Silitra amoniacală,
Ureea, ctc.), însă calitatea produsclor legumicole este determinată nu doar de acest element (N).
Azotul estc un clement ce dczvoltă masa vegetativă, însă nu calitatea legumelor. Mai mult ca
atât acest elemcnt, în conccnlrații mari contribuie la mărirea nitraților în produse. Cultivatorii experi-
mentați cunosc că elementele celc mai important în cultivarea legumclor este considcrat potasiu (K).
Afirmațiile, prccum că solurile Moldovei sunt foarte bogate în K nici dc cum nu trebuic să diminuezc
normelc de administrare a acestui element. Chiar dacă în sol este potasiu suficicnt, în formă asimilabi-
lă î-1 avcm foarte puțin. Același lucru putem spune și despre calciu (Ca). Deși solurile Moldovei sunt
carbonatate Ca asimilabil cste insuficient, iată din ce motive în ultimii ani fructele de ardei, tomatc,
vinete au disfuncții fiziologice alc fructclor legate de carența de calciu.
Metodele noi dc aplicare a îngrășămintelor permit folosirca fertilizanților complct solubili în apă
și administrarca lor prin sistemclc de irigare prin picurare. Printre ccle mai dcs folosite îngrășăminte
solubile putem enumera: Cristalon, Universol, Cropmax, Polyfeed, Teraflex, Solucat, Acvarin. Aceste
îngrășăminte complexe sunt produse cu diferite conținuturi de NPK și microelemcnte ,în dependen-
ță de cultura și faza plantei. Pcntru o deosebire mai bună fiecare din rețetcle propuse în cadrul unei
mărci, sunt colorate în diferite culori.
Din start sunt folosite îngrășămintele complexc cu conținut înalt de fosfor (13:40:13). Ele favo-
rizează dezvoltarea radiculară. Pentru cartof se aplică în perioada de formare a tubcrculilor iar la to-
mate, ardei, vinetc după plantarea răsadului. în perioada de creștcre intensă cel mai des sunt propuse
tipurilc standarde cu conținutcgal deNPK. Deexcmplu: 18:18.18sau 19:19:19. Aceste îngrășăminte
sunt destinate creșterii și dezvoltării cchilibrate până la fazele de formare a fructelor. Mai aproape
de fazele dc coacere sau de recoltare sunt propuse îngrășăminte cu conținut înalt dc potasiu. De
cxemplu 15:5:30 sau 03:11:38. în accastă perioadă conținutul înalt de potasiu contribuic la formarea
recoltci calitativc (culoare intensă, rczistență la crăpare, gust intcns, luciu, capacitate înaltă de păstra-
re etc.). Suplinirca microelementelor se face pe întreaga perioadă de vegetație deoarcce majoritatca
îngrășămintelor complcxe au microclemente în aceste combinații.
Printre fertilizările cu îngrășămintele cu NPK se fac fertilizări cu calciu (Ca). Ccl mai des este
folosit Calcinitul (nitratul dc calciu). Estc important de știut că acest fertilizant nu se amestecă cu
celelalte. în caz contrar amestecul sc va precipita, iar tot îngrășământul va devcni neasimilabil pentru
plante. Mai mult ca atât se vor bloca picurătorile (se bat).
7.3. Tehnologiile de cultivare a legumelor în substraturi

cu volume mici și fără substrat
Cultivarea lcgumelor în substraturi cu volume mici prevcde folosirea materialelor înlocuitoare
de substraturi nutritive, care scrvesc ca suport pcntru planlă și creează condiții fizice favorabile dez-
voltării plantelor. Asigurarea lor cu elementele nutritive se efectuează prin soluții nutritive care sunt
administrate cu ajutorul unui sistem de irigare spcciaL
70
Metoda dată a căpătat denumirea dc hidroponică, de la cuvîntul grcccsc „hydro”- apă și „ponos”
- lucru.
In prezent, sunt cunoscute câteva metode de hidroponică care se deosebesc prin sistemele de fer-
tilizare, proprictățile fizico-chimice ale componenților zonei radiculare, aspccte constructive etc.
Agregatoponica - cultivarea pe substraturi (agregate) tari cu administrarea periodică a apei și
clcmcntclor nutritive. Asigurarea plantelor cu apă, acr și clcmcntclc nutritive depinde de tipul sub-
stratului ales.
Ccrințclc față dc substrat:
• Substratul trcbuie să nu conțină substanțc nocive, și să fie inert. De exemplu: substratul care
conține carbonat dc calciu mărcștc pH-ul, iar conținulul ridicat de Ca- prccipită fosfații, și
dacă substratul nu estc stabil, sub acțiunea sistemului radicular, sc scindează provocând
schimb de ioni între soluțic substrat și sistemul radicular.
• Substratul trebuie să aibă o aerație bună și o capacitate înaltă de reținere a apci. Acesl indice
este condiționat de mărimea particulelor. Mărimea optimală fiind de 3-IOmm cu raportul în-
tre fracțiile mici și mari de 1:1. Cu mărirea fracțici particulelor se micșorează capacilatea de
reținere a apei.
• Substratul trebuie să fie rigid. Dacă pe parcursul exploatării particulelc sc distrug, se încalcă
raportul între fazele lichidă, solidă și gazoasă. în aceste cazuri substratul sc înlocuește.
• Substratul trebuie să fie liber de boli, dăunători și semințe de buruienc.
Aceste condiții pot fi respectate de următoarcle substraturi: prundiș de granit, pietriș, nisip, chc-
ramzit.
Tabelul 10
Proprietățile fizice ale substraturilor
Capacitatea de reținere a apei,%
Porozitatca aerației
Substratul Densitatea Porozitatea, % Raportat la Raportat la umidilatca optimală.
masa uscată ia volumul total % volum
Prunduș 1,6 40-45 5 8 31-32

Perlil 0.3 85-90 170 51 34-39
Vermiculit 0,2 90-95 320 64 26-31
Cheramzit/prundiș 0,5 80-82 80 40 40-42
Se admit doar substraturi carc nu influențează asupra chimismului soluției nutritive. Pcntru a
verifica aceasta se toamă soluția nutritivă în substrat, facând analiza prcvcntivă a soluției, și sc lasă
pentru 8-10 ore, după care se analizează din nou soluția nutritivă. Dacă nu sunt schimbări, substratul
poate fi utilizat, în caz contrar, sc face o pregătire a substratului carc constă în adăugarea acidului
ortofosforic sau a supcrfosfatului pcntru 24 ore.
Prundișul. în hidroponică se folosește prundiș din cuarț sau
cremene, care nu conține Ca. Fracția optimală a particulelor cstc
de 3-8 mm. Cu toate acestea, capacitatea de reținere a apci cstc
mică. Din aceste considerente se adaogă vermiculit.
Nisipul. Se folosește lracția mare 0,6-2,5 mm, carc nu conținc
substanțe nocive. Fracțiile mici și prafurile nu se acceptă din cauza
porozității scăzute. Se alrage alenție le aciditatea nisipului.
Pietrușul de granit. Acest substrat se folosește foartc dcs.
Este un substrat inert, are o capacitate bună de reținerc a apci și
o aerație bună. E1 nu este poros și foarte ușor se spală și se dezinfectează. Mărimca particulelor
3-15 mm, iar pentru răsad - 3-8 mm. Particulelc sunt ascuțite la muchii și pot provoca leziuni
plantelor.
71
Vermiculitul. Compoziția chimică a vermiculitului nu cste sta-
bilă. La o încălzire dc 800-l000°C în timp dc 30-60 secundc își mă-
reștc volumul dc 15-25 ori formând particule cu densitate mică (100-
150 kg/m3) și cu capacitate mare dc rcținere a apei. Specific pentru
vermiculit este coeficicntul dc transfcr termic, astfel, cl menține binc
temperatura în zona radiculară. Mărimea optimă a particulclor este
de 5-15 mm. Spre deosebire de alte substraturi, vermiculitul cste mai
puțin stabil și trebuie schimbat pestc 4-5 ani.
Perlitul. Se mărcște în volum la tratarca termică, ajungând la
o densitate de 60-150 kg/m3. Conținutul chimic este nestabil. Are
o capacitatc mare de reținere a apei, pe care o ccdează lcnt. Apă-
ră rădăcinilc de oscilații dc tempcratură. Se folosește cu succes
fracția de 5-15 mm (550-650 kg/m3) Dacă perlitul a fost uscat,
el se ridică deasupra apei. Este ncstabil și se farâmițează repede.
Nccesită schimbarca pestc 3-4 ani.
Cheramzitul. Se obține din rocă argiloasă prin expandare
la o temperatura dc 1150-1250°C. Are o structură grăunțoasă cu
mulți pori, înalte proprietăți izolatorii și reține bine apa, dar se
farâmițează. Este incrt, nu-și schimbă pH-ul, însă la utilizarea lui
multiplă se dcpun fosfații de Ca, A1 și Fe. în majorilatea cazuri-
lor, toatc substraturile pe parcurs dc cîțva ani își modifică propri-
etățile fizico-chimicc. Rămășițele sistemului radicular din cultura
anilor precedenți influențcază escnțial conținutul substanțelor to-
xice din substral. în timpul descompunerii rădăcinilor, sc mărește
cantitatea bacteriilor de putrefacție, care climină substanțe noci-
ve pentru dczvoltarca viitoarelor plante. Numărul acestor bactcrii
creștc de 100 ori spre sfarșitul perioadci de vegctație. Din accste
considerente, se fac dczinfectări și spălări ale substratului. însă,
paralcl cu organizmele nocive, în microflora existentă se află or-
ganisme bineficc plantclor. Accstea sunt distrusc odată cu dczin-
fectarca totală, însă pot fi recuperate prin tratarea scmințelor cu accste microorganisme.
Vata minerală. Este un substrat fibros, care sc obține prin topirea unor minerale (60% bazalt,
20% moluză și 20% cocs cu adăugarea reșinilor. Materialcle polimere scrvesc ca liant și redau ma-
terialului o structură rezistcntă și o capacitatc înaltă de rcținere a apei. Toate accste componente se
topcsc la o tempcratură de 2000°C. Masa topită se scurge pe niștc roți în miscare, care o disperseză în
picături fine. Din aceste picături se obțin fibre subțiri cu grosimca de 0,005mm. Pcntru mărirea hidro-
scopicității, acestorfibre li se adaogă un liant special (bachelit) și adaosuri care-i măresc capacitatea
de absorbție. Bachelitul mărcște porozitatea, capacitatea dc reținerc a apei și calitățile capilare.Astfel,
fibrelc păstrează distanța între ele și nu are loc tasarca matcrialului. După aceasta, fibrelc se răccsc și
se pun pe transporlor reprezentând o masă continuă. Urmcază prcsarea materialului și rcdarea formei
doritc (blocuri, granule sau plăci).
După compoziția sa, vata minerală se ascama.iă cu substraturile nutritive, însă nu este fumizor
de clemente nutritivc. Conține: A1,O-14; TiO,-7; Fe,O,; CaO-16; MgO-10; Na,O-2; K,O-1. Nivelul
pH-lui este cuprins în limitele 7,5-8,5 însă nu are o reacție de tampon. Proprietățile fizice ale acestui
material sunt aproape de tuba din straturile superioare (sfagnum). Porozitatea - 97%, iar capacitatea
de rcținerc a apci - 82%. Vata minerală estc sterilă și nu conține substanțe toxice. Evaporarca apei
din vata minerală este mai intensă. Accst se explică prin slructura capilarelor. Tcmperatura în zona
radiculară este cu 1 -2 °C mai scăzută în coparație cu alte substrate.
Substratul are un termen dc exploatare rcdus și după anul II se recomandă a fi schimbat. Pentru
dezinfectarea după primul an sc foloscște tratarca cu aburi. Utilizarca vatei mineralc creează mari
problemc ecologicc legatc de rcutilizarea ei. Sunt diferitc substraturi din vată minerală (tab. 11.)
72
Tabelul 11
Produse din vată minerală
Substratul Imagine Mărimilc Volumul, 1
100x15x7,5 10
Plăci (blocuri), cm 100x20x7,5 15
100x30x7,5 20
7,5x7,5x6,5 0,4
10x10x6,5 0,65
10x10x8 0,8
10x10x10 1,0
Cuburi, cm
12x12x10 1,5
12x12x13,3 2,0
15x15x13,3 3,0
20x20x15 6,0
Granule, mm
0 8
50
75
100
Soluția nutritivă trcbuie bine balansată și corcctată, menținută în parametrii stabiliți. Din lipsa
reacției de tampon, plantele folosesc elementelc nutritivc direct din soluție. Chiar cele mai neîn-
semnate erori în pregătirea soluțici nutritive pot avea un impact negativ asupra plantelor, uneori
chiar cu final lctal. înainte de treccrca la cultura pe vată minerală convingeți-vă de siguranța siste-
mului de irigare și a sistemelor de dozare a îngrășămintclor. în funcțic de specic, vârsta plantelor,
perioada dc creștere, intensitatea luminii și temperatura din seră, se stabilesc normele și conținutu-
rile solutici nutritive.
Cultivarca legumelor pe substraturi din vată minerală nccesită o prcgătire înaltă a specialiștilor, o
disciplină dc muncă perfectă și cxccutarea strictă a tuturor operațiunilor tehnologice, ținându-se cont
de situația creată și nu numai dc instrucțiunile standarde.
Materiale sintetice expandate (polisterol, poliuretan, spume plastice)

Acestc materiale sunt inertc, stabile și au o capacitatc înaltă de reținere a apci, dar, de ccle mai
multe ori, sunt folosite în combinație cu alte matcriale mai puțin poroasc.
Hemoponica - cultura plantclor pe substraturi organicc. în calitate dc componcnți ai substratului
poate fi folosită turba cu gradul dc descompunerc de 30%, substratul din fibre de cocos, mușchi de
sfagnum, rumcguș, scoarță de copaci, reziduuri de la cultivarea bumbacului, plcava etc. înainte de
folosirea accstor materiale, se facc o pregătire minuțioasă și o ajustare a compozițici fizico-chimice.
Turba din straturile superioarc cu un grad dc descompunere de 30% este unul dintre cei mai uti-
lizați componenți în hemoponică. Accesibilitatea și costurilc reduse, în comparațic cu alte matcriale,
permite utilizarea sa la cultivarca lcgumelor. Accst substrat poate fi amplasat în saci sau în straturi
speciale (fig. 66-67).
Una dintre principalele priorități ale turbei cste posibilitatea utilizării ei ca îngrășămînt organic
după ciclul dc producere. în acclași timp, se pot menționa și niște dezavantaje legatc de mineralizarea
intensă a acestui material, carc foarte repcdc se descompune schimbând radical raportul fracțiilor
solide, lichide și gazoase.
73
Folosirea materialelor lemnoase (rumeguș, scoarță) duce la consumul marc dc azot la descompu-
nere. Din aceste considerente se practică precompostarea cu 30 zile înainte de folosirca substratului.
Este necesară și neutralizarea substratului. Capacitatea de reținere a apei creștc în accstc substraturi
odată cu mineralizarea lor, însă aerația scade. în ultimul timp, tot mai des se foloscștc fibra dc cocos
pentru cultivarea legumelor în saci. Acest matcrial arc bunc caracteristici fizico - chimice.
Fig. 66. Substrat de turbă în straturi Fig. 67. Substrat de cocos în saci
Hidroponica Estc mcțoda dc cultivarc a plantelor pe soluții nutritivc, care le asigură elementele
vitale necesare și oxigcnul. Aceasta mctodă are un șir de avantaje lcgate dc reducerea cheltuelilor la
pragătirea substraturilor, sterilizarea lor și folosirea flexibilă a spațiilor de cultură, însă, de rând cu
ele, sunt și niștc dczavantaje. Calitatea pregătirii soluției nutritive depinde dc mulți factori. Este nece-
sară o precizic pcrfcctă, personal foarte califical, echipament costisitor și spații acomodate la această
tehnologie. O problcmă mare este asigurarea sistemului radicular al plantelor cu oxigen, care poate fi
transportat prin soluție, însă solubilitatea oxigenului în apă este doar de 9,4 mg la 1 itru la temperatura
de 20°C. Pcntru soluționarea acestor probleme, se folosesc instalații speciale dc barbotarc a soluției
cu oxigcn.
în anul 1973, Alen Kuper a
propus folosirea unei instalații de
hidroponică bazată pe amplasarea
plantelor într-un canal special, unde
soluția nutritivă circula continuu.
Această metodă a căpătat denumi-
rca dc „metoda soluției nutritive
* fluide”. Sistemul radiculâr era am-
plasat doar partial în această solutie co „ . , . .. . . ... „ ..
„ „ 5. ’ , ’ rig. 68. Metoda solutiei nutritwe fluide
fluentă. Ea fiind pompată la o înălți-
Fig. 69. Metoda flotantă de cultivare

----------- 74 -----------
me mai mare, de unde, după gravitație, se scurgea
în partca de jos, se obținea o mișcare pcrmanentă a
soluțici și o îmbogățire cu oxigen. Dispare necesi-
tatea de încălzire a substratului, fiindcă soluția vine
încălzită. Principalul dezavantaj este posibilitatca
masivă de distribuire a infccției odată cu soluția nu-
tritivă. O altă tehnologie a hidroponicii este „ scu-
fundarea totală a rădăciniF sau se mai numește
„metoda flotantă
Plantele sunt puse pe plăci speciale din poliste-
rol, în care se fac orificii. Aceste plăci sunt ampla-
sate în bazine specialc și plutesc împreună cu plan-
tcle, în timp ce sistemul radicular sc află în soluția Fig. 70. Metoda de flux-reflux
nutritivă.
Pentru această metodă, se efectuează aeratia intensă a solutici
nutritive. Se folosește pe larg în cultivarea salatei și a verdcțurilor.
Cea mai simplă și dcs folosită cste tehnologia prin ,flux-reflux”,
care constă în ridicarca temporară a nivelului soluției nutritive, după
care soluția se scurge din zona radiculară. Prin astfel de fluctuații
zona sistemului radicular în permanență primeștc elementc nutritive,
apă și oxigcn. Frecvența oscilațiilor dcpinde de vârsta plantelor și
pcrioada de creștere.
„Aeroponica ” - constă în cultivarea plantelor prin amplasarea
sistemului radicular într-un mediu închis, în care, periodic, se pulvc-
Fig. 71. Aeroponica
rizează cu ajutorul unor pulverizatoare foarte finc soluția nutritivă.
Rădăcina se află permanent într-o zonă cu umiditate înaltă, iar aerozolul format servește ca mcdiu
de nutriție. Estc un sislem foarte complicat, dar spccialiștii consideră că are mari perspcctive.
75
8. ASPECTE ECONOMICE ȘI TEHNOLOGICE
LA PRODUCEREA LEGUMELOR ÎN TEREN PROTEJAT
8.1. Aspecte economice și tehnologice

la cultivarea tomatelor în teren protejat
8.1.1. Ărgumentarea economică la cultivarea tomatelor în teren protejat

Tomatele timpurii sunt produsc foarte apreciate de consumatorul autohton, utilizarea lor fiind, în
cxclusivitate, pentru consumul în stare proaspătă. Comcrțul cu tomate timpurii realizează o pondere
de cca. 25-30% din totalitatea de lcgume timpurii procurate pcntru consumul în stare proaspătă. Ten-
dința pieței autohtone denotă creșterea constantă a cercrii față de tomatele crescute în teren protcjat,
îndeoscbi în cxtrasezon (noiembric - aprilie), la prețuri de pestc 18-20 lei/kg, cu coborâre ușoară în
preț în luna mai și iunie (12-15 lei), până la apariția masivă pc piață a tomatelor din câmp.
Eficiența economică a cultivării tomatelor în spații protejate este condiționată dircct de prețul
mediu de comercializare la sezon, productivitatea și costurile de producție. O ieșire mai devreme pe
piață, chiar și cu cantități neînsemnate de producție timpurie, garantează beneficii esențiale, în com-
parație cu cultura din câmp. Acest fapt se datorează prețului înalt și cererii specifice în extrasezon.
Potențialii investitori sau producători, care vor iniția o afacere în cultivarea tomatelor în tcren
protejat, vor alcge, în funcțic de capacitatea financiară, tipul dc construcții și dotări cu echipamcnte
și mijloace de producție. Costurile legate de invcsliții sunt descrise în Compartimentul 2 ,Jnvestiții
capitale la cultura legumelor în teren protejat". Calculele eficienței producției de tomate timpurii
sunt estimate în baza a trei modelc de cultură: 2 modelc la cultivarea în sere cu încălzire (cu paie în
scre S=1080 m2 și lcmne în sere S=1066 m2) și în tuncle înalte fară încălzire (S=1023 m2). Toate 3
modele prevăd procurarea tuturor mijloacclor și serviciilor de către producător, iar pentru calcularea
indicatorilor cconomici la cultivarea tomatelor timpurii nu a fost luată în calcul achitarea taxei pe
valoare adăugată pentru producția agricolă comcrcializată.
Cultura tomatelor timpurii în sere, cu încălzire bazată pe utilizarea biomasci (paie) și lemnc, pre-
vede procurarca de răsad condiționat și plantarca acestuia înccpând cu decada a doua a lunii fcbruarie.
Comcrcializarea ulterioara a producțici marfa, plantată în termenclc indicatc, permite obținerea de
fructe de la hibrizi indetcrminați la mijlocul lunii aprilie, iar de la soiurile și hibrizii determinați în
decada a doua a lunii aprilie.
Cu condiția respectării tuturor opcrațiilor tehnologice de cultivare a tomatelor prin răsad în scre
cu încălzire, potențialii producători pot obținc o recoltă de cca. 16 kg/m2, rcspectiv în sere cu supra-
fața dc 1080 m2 recolta la sezon va înrcgistra cca. 17280 kg, iar în sere cu suprafața de 1066 m2 cca.
17000 kg de tomate, la comercializarea cărora se va obține un venit din vânzări de cca. 293,8 și 289
mii lei respcctiv (tab. 12). Valorificarea producției va începc la mijlocul lunii aprilie cu o cxtindere
până la sfarșitul lunii iulic - mijlocul lunii august. Eliberarca spațiului protejat în acest caz permite
practicarea culturilor succesivc: castraveți, ceapă vcrde la mănunchi, ridichc de lună, dovlccei.
Pcntru rcalizarca recoltei dc 16 kg/m2, s-a înregistrat un consum de mijloace de producție în sumă
de 87,2 mii lei (în sere cu S= 1080 m2) și 109,2 mii lei (în sere cu S=1066 m2). Structura costurilor
de producțic la cultivarca tomatelor timpurii în serc se va constitui, respectiv, din: costul mijloacclor
de producțic - 25-31%, costul combustibilului (paic) pentru încălzire - 20% și a lcmnelor - 35,5%;
operațiuni tchnologice - 9,5-12%; opcrații manualc - 26-33%; altc cheltuieli - 4,8%. Cheltuielile
variabile legate de încălzirca spațiului protejat practic la aceiași suprafață, din ambele modcle de scre,
sunl dc cca. 17,1 mii lei la încălzirea cu paie și de cca. 38,7 mii lei la încălzirea cu lemn. Costul de
produccre va constitui cca. 4,2 lei, pentru un kg de tomate rccoltat din seră încălzită cu paie și dc cca.
6 lei din seră încălzită cu lemnc.
Rczultatul economic anual la un ciclu dc producție de tomatc în sere cu suprafața de 1080 m2 la
încălzirea cupaie a terenului protejat înregistrează o marjă brută de cca. 206,6 mii lei, iar la deduce-
76
rea deprecierilor anuale a investițiilor efcctuate în construcția și dotarca lor se obținc un profit până la
impozitare în sumă de 133,2 mii lei. Pcntru serele cu suprafața de 1066 m12 la încălzirea cu lemne a
terenului protcjat se înregistrează respcctiv o marjă brută de cca. 180,8 mii lei, iar profitul brut până la
impozitarc în sumă de 114,2 mii lei. Chcltuielile encrgetice în cazul încălzirii scrclor cu lemne reduc
profitul brut cu cca. 17% în comparațic cu încălzirca cu paie, iar crcșterea prcțului la 1 m3456lemn cu
100 lei (până la 650 lei/m3) ar determina o reducerc dc cca. 25% și majorarea prcțului de cost cu cca.
0,5 lei per kg de tomate.
în baza calculelor prezentate în tabclul 12, privitor la nivelul planificat al profitului până la impo-
zitare de 133,2 mii lei (la încălzirea cu paie) și de 114,2 mii lei (la încălzirea cu lcmne), putem cstima,
că la practicarea ciclurilor anuale dc producere a tomatelor în sere cu suprafețe dc 1066-1080 m2, an-
treprenorul într-un termen de 4 ani va asigura recuperarea tuturor invcstițiilor. Pragul de rentabilitate
preț, la rcalizarea producției dc tomate timpurii crescute în aceste scrc, la recolta planificată dc 16 kg/
m2 va fi de minimum 9,3 lei/kg (la încălzirea cu paic) și de 10,3 lei/kg (la încălzirca cu lemne). Pragul
de rcntabilitate recoltă va fi dc minimum 6500 kg, la suprafața de 1080 m2, sau cel puțin 6 kg/m2(la
încălzirca cu paie), și respectiv minim 8100 kg, sau cel puțin 7,6 kg/m2, la suprafața de 1066 m2(la
încălzirca cu lemne).
Rczultatele modelelor prczcntat anterior, pot fi obținute doar cu condiția respcctării tuturor cle-
mcntclor tehnologice și diminuării costurilor aferente legate de costurile de piață, promovare sau
procurarea de ambalaje de capacitate mică. Potcnțialii legumicultori la discrcția lor pot modifica,
pcrfecționa și adapta aceste cstimări la condițiilc concrete de activitate.
Cultivarea tomatelor timpurii în tunele înaltc, fară încălzire, impune riscuri legate de acțiunea
tcmpcraturilor joase asupra creștcrii și dezvoltării plantelor. Din accste considcrente plantarca ră-
sadei procurate va fi executată în prima decadă a lunii aprilie, când se înregistrcază temperaturi de
peste 10-12 °C în sol. Plantele cultivate în acestc termene, permit valorificarca producției marfa,
de la hibrizi indeterminați la sfârșitul lunii mai, iar de la soiurile și hibrizii detcrminați în dccada a
întâia a lunii iunie.
1. Prețurile mijloacelor de producție: produse fitosanitare, îngrășăminte organice și chimice,

alte mijloace de producție și ambalaje au fost estimate la prețurile medii practicate de agenții
economici specializați în comercializarea acestora în anii 2011-2012.
2. Costul apei la irigare a fost estimat în baza tarifului maximal de 2,5 lei/m3, aplicat de
Agenția de Stat “Apele Moldovei”, care poate fi și mai mic sau mai mare în funcție de
consumul de apă, zonă de irigare, distanța de la rețeaua principală și relația contractuală
dintre furnizor și consumator.
3. Costulenergieielectriceafost calculat ținăndu-secont deconsumul deenergiealechipamentelor
din dotarea serelor și tunelelor, numărul de ore conectate, racordate la tariful național la
energia electrică, aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică: Hotărîrea
privind tarifele la energia electrică nr. 470 din 11 mai 2012 (Monitorul Oficial Nr. 92 art Nr:
577, din 15 mai 2012).
4. Cantitatea necesară de paie balotate, pentru încălzirea serei acoperite cu folie de polietilenă
la parametrii optimali de cultură, a fost estimată la consumul de cca. 52 kg/m2 în luna
ianuarie, 35 kg/m2 în luna februarie, 22 kg/m2 în luna martie și 2 kg/m2 în luna aprilie
[22], iar cantitatea de lemnepentru cazanele cu arderepringazeificareprin recalcululputerii
și echivalentului caloric în comparație cu paiele de cca. 0,108 m3/m2în luna ianuarie, 0,073
m:i/m2în luna februarie, 0,046 m:i/m2în luna martie și 0,004 m3/m2în luna aprilie.
5. Costurile legate de utilizarea echipamentelor la mecanizarea operațiunilor în teren protejat,
au fost calculate și au inclus: consumul de combustibil/energie (conform parametrilor
tehnici) și costurile de amortizare - întreținere.
6. Productivitatea unei zile de muncă la efectuarea operațiunilor manuale a fost calculată
conform normelor de lucru pe zi la cultivarea legumelor în teren protejat [7].
77
Tabelul 12
Calculul eficienței economice la cultivarea tomatelor timpurii în spații protejate:
sere cu suprafața utilă de cca. 1080 m2 și 1066 m2cu încălzire cu biomasă (paie) și lemne
Preț SERE cu încălzire cu SERE cu încălzire cu

Specificare UM unitar, biomasă (paie) lcmne
lei Cantitatea Suma, lei Cantitatca Suma, lei
I. VENITURl DIN VÂNZĂRI X X 17280 293 760 17056 289 952
Tomate comercializate la markete (40%) kg 20 6912 138 240 6822,4 136 448
Tomate comercializate la picțele agricolc (60%) kg 15 10368 155 520 10233,6 153 504
II. COSTURl DE PRODUCȚIE (variabile) X X X 87 202 X 109 164
2.1. Costul mijloacelor de producție X X X 44 226 X 65 545
Matcrial semincer (răsad) fire 4,5 2 700 12 150 2 665 11 993
ingrășăminte organice *(5 kg m2) kg 0,25 5 400 1 350 5 330 1 333
Ingrășămintc minerale:* lei 1 269 1 253
- Complexe kg 11 81 891 80 879
- Radiculare kg 35 11 378 II 373
Substanțe chimice: * lci 380 380
- Insecticide kg 550 0,20 110 0,20 110
- Fungicide kg 180 1,50 270 1,50 270
Apă (la plantarca răsadului) m3 2,50 AL 10 4,0 10
Apă la irigația prin picurare m' 2,50 608 1 519 600 1 499
Impozit pcntru apă m’ 0,3 612 183 604 181
Material pentru umbrire (parasolcx) kg 30 50 1 500 50 1 500
Ață pentru susținerca plantelor *(150 g la 10 m2) kg 38 16,20 616 15,99 608
Energie electrică kW/ora 1,73 4 700 8 131 4 700 8 131
Combustibil pcntru cazangcrie *(baloți) **(lemne) kg / m3 0,50 *34236 17 118 **70,3 38 658
2.2. Costul operațiunilor tehnologice X X X 10 312,0 X 10 222,4
Aratul cu motocultivaton.il *(22-25 cm) ore 70 8 560 8 560
Nivelarea si frezarea solului ore 70 4 280 4 280
Cultivare înainte de plantarc + fertilizarea ore 70 4 280 4 280
Fertilizare foliara x 2 ore 50 18 900 18 900
Fertilizarea radiculară cu irigare x 3 ore 30 6 180 6 180
Stropiri x 4 (cu insecticid, cu fungicid, combinat) ore 50 24 1 200 24 1 200
Transportarea recoltei (L=25 km, 10 1/100 km) rute 100 69 6912 68 6 822
2.3. Operații manuale (plata în numerar) X X X 28 512,0 X 28 198,4
a) în perioada de vegctație X X 116 13968 115 13834
Adminislrarea îngrășămintelor înaintea aratului om/zi 120 1 120 1 120
Instalarea sistemului dc irigare prin picurare om/zi 120 2 240 2 240
Plantarea om/zi 120 2 240 2 240
Instalarca suportului de sârma sau bambus om/zi 120 3 360 3 360
Legatul plantelor dc suport om/zi 120 4 480 4 480
Copilitul om/zi 120 10 1 200 10 1 200
Prășitul pe și între rânduri (3 ori) om/zi 120 8 960 8 960
Rccoltarea manuală a tomatclor om/zi 120 86 10 368 85 10 234
b) post recoltarc X X 61 7272 60 7182
Sortarea, calibrarea și ambalarea producției om/zi 120 58 6912 57 6 822
Defrișarea plantației om/zi 120 3 360 3 360
2.4. Cheltuieli neprevăzute (5%) X X X 4 152 X 5 198
III. MARJA BRUTĂ X X X 206 558 X 180 788
IV. COSTURI FIXE X X X 73 335 X 66 551
4.1. Deprecierea mijloacelor fixc X X anual 72 158 anual 65 375
4.2. Taxe și impozite X X X 1 176 X 1 176
Impozitul funciar (S* 1,5*75 bal/ha) sumă X 1 12 1 12
Fondul social sumă 1 164 1 1 164 1 1 164
V. COSTURI TOTALE X X X 160 537 X 175 715
VI: PROFITUL BRUT (pânâ la impozitare) X X X 133 223 X 114 237
Notă: Calculul eficienței economice în teren protejat, este unui estimativ, care poatefi adaptat și modificat de cultivator la
necesități și consumuri specifice de cultivare. Costurile șiprețurile sunt estimate la condițiile anilor 2011-2012.
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a tomatelor cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
mijloacelor de producție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehnologice admise în cultură
(vezi compartimentul tehnologic).
î'arianta propusă de calcul al eficienței economice a inclus achitarea tuturor serviciilor și mijloacelor de producție
de către potențialul producător. Consumurile de producție au inclus și cheltuielile neprevăzute în rnărime de 5%
din totalul costurilor variabile.
Calculul deprecierii mijloacelorjixe s-a executat prim metoda liniară (vezi tab. 1 și 2, din compartimentul inves-
tițional).
78
Tabelul 13
Calculul eficienței economice la cultivarea tomatelor timpurii în spații protejate
tunele înalte cu suprafața utilă de cca. 1023 m2fără încălzire
Teren tcmporar protcjat
Preț unitar,
Specificare UM tunele înalte
lei
Cantitatca Suma, lei
I. VENITURI DIN VÂNZÂRI X X 10230 135 036
Tomate comercializate la markcte (40%) kg 14 4092 61 380
Tomate comercializate la piețele agricole (60%) kg 11 6138 73 656
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variabile) X X X 47 192
2.1. Costul mijloacelor dc producție X X X 18 630,9
Material seminccr (răsad) firc 3,0 4 092 12 276
Ingrășăminte organice *(5 kg m2) kg 0,25 4 092 1 023
îngrășăminte mineralc:* lei 1 202
- Complexe kg 11 77 844
- Radiculare kg 35 10 358
Substanțe chimice: * lei 290
- Insecticide kg 550 0,20 110
- Fungicidc kg 180 1,00 180
Apă (la plantarea răsadului) m' 2,50 6,1 15
Apă la irigația prin picurare m3 2,50 582 1 456
Impozit pentru apă m3 0,3 588 177
Material pentru umbrire (parasolex) kg 30 50 1 500
Ață pentru susținerea plantclor *(150 g la 10 m2) kg 38 15,3 583
Energic clectrică kW/ora 1,73 270 467
2.2. Costul operațiunilor tehnologice X X X 7 192,0
Aratul cu motocultivatorul *(22-25 cm) ore 70 8 560
Nivelarea si frczarea solului ore 70 4 280
Cultivare înainte de plantare + fertilizarea ore 70 4 280
Fertilizare foliara x 2 orc 50 18 900
Fertilizarea radiculară cu irigare x 3 ore 30 6 180
Stropiri x 4 (cu insccticid, cu fungicid, combinat) ore 50 18 900
Transportarea rccoltei (L=25 km, 10 1/100 km) rute 100 41 4 092
2.3. Operații manuale (plata în numerar) X X X 19 122,0
a) în pcrioada de vegctațic X X 85 10218
Administrarea îngrășămintelor înaintca aratului om/zi 120 1 120
Instalarea sistemului de irigare prin picurare om/zi 120 2 240
Plantarea om/zi 120 3 360
Instalarea suportului de sârma sau bambus om/zi 120 3 360
Legatul plantelor de suport om/zi 120 5 600
Copilitul om/zi 120 12 1 440
Prășitul pe și între rânduri (3 ori) om/zi 120 8 960
Recoltarea manuală a tomatelor om/zi 120 51 6 138
b) post recoltare X X 37 4452
Sortarea, calibrarea și ambalarea producției om/zi 120 34 4 092
Defrișarea plantației om/zi 120 3 360
2.4. Cheltuieli neprevăzute (5%) X X X 2 247
III. MARJABRUTÂ X X X 87 844
IV. COSTURI FIXE X X X 39 250
4.1. Deprecierea mijloacclor fixe X X anual 38 075
4.2. Taxc și impozite X X X 1 176
Impozitul funciar (S* 1,5*75 bal/ha) sumă X 1 12
Fondul social sumă 1 164 1 1 164
V. COSTURI TOTALE X X X 86 442
VI: PROFITUL BRUT (până la impozitare) X X X 48 594
Notă: Calculul eficienței economice în teren protejat, este unul estimativ, care poatefi adaptat și modificat de cultivator la
necesități și consumuri specifice de cultivare. Costurile și prețurile sunt estimate la condițiile anilor 2011-2012.
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a lomatelor cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
Varianta propusă de calcul al eficienței economice a inclus achitarea tuturor serviciilor și mijloacelor de producție
de către potențialul producător. Consumurile de producție au inclus și cheltuielile neprevăzute în mărime de 5%
Calculul deprecierii mijloacelorfixe s-a executat prim metoda liniară (vezi tab. 1 și 2, din compartimentul inves-
tițional).
79
t
în condițiilc respectării tuturor opcrațiilor tehnologice dc cultivarc a tomatclor prin răsad în tune-
lc înalte fară încălzirc, potențialii producători pot obține o recoltă de cca. 10 kg/m2, iar în spațiul cu
suprafața de 1023 m2, recolta la sczon va înregistra cca. 10,2 tone dc tomate. Profitul brut rcalizat la
comcrcializare căror va fi de cca. 135 mii lei (tab. 13). Pentru diversificarea vânzărilor este propusă
livrarea tomatelor în rețelele de marketc la prețul mediu de sezon de 14 lei/kg (40% din producțic),
iar la vânzările directe dc la cxploatație sau la picțclc agricole la prețul de 11 lci/kg.
Pcntru realizarea rccoltei de 10 kg/m2, sa înregistrat un consum de mijloace de producție în sumă
de 47,2 mii lci. Structura costurilor dc producție la cultivarca tomatclor timpurii în tunelc înaltc, se
constituic din: costul mijloacelor de producție - 39,5%; operațiuni tehnologicc - 15,2%; operații ma-
nuale - 40,5%; alte chcltuieli - 4,8%.
Rezultatul cconomic anual la un ciclu de producțic dc tomatc în tunele înaltc cu suprafața de 1023 m2
înrcgistrează o marjă brută de cca. 87,8 mii lei, iar la deducerea deprecierilor anuale ale investiți ilor efec-
tuate în construcția și dotarea tunelelor sc obține un profit până la impozitarc în sumă de 48,6 mii lci.
Pragul de rentabilitatc prcț, la comercializarca producției de tomate din tunclc cu suprafața de
1023 m2, la recolta planificată de 10 kg/ m2 va fi de minim 8,5 lei/kg.
Pragul de rentabilitate recoltă, la suprafața de 1023 m2, de tomatc cultivate în tunele fară încălzi-
re, necesită un minim de producțic de 5100 kg, sau cel puțin 5 kg/m2. Rccupcrarca invcstițiilor pentru
construcția și utilarca a 3 tunele (6,2x55 m) cu suprafața totală de 1023 m2, va determina practicarca
ciclurilor anualc de producere a tomatclor în aceste spații timp dc 4-5 ani.
8.1.2. Tehnologia cultivării tomatelor pe teren protejat

în sere și solarii, pregătirea solului prezintă unele parlicularități, determinate atât de ciclul dc cul-
tură cât și dc faptul că microclimatul favorabil, care se realizcază în interior, ducc la înmulțirea bolilor
și dăunătorilor. Lucrărilc recomandate pentru scrc și solarii sunt următoarele:
> îndepărtarca resturilor vegetale alc culturii anterioare imediat după încheierea fiecărui ciclu
dc producție și ardcrca lor în scopul înlăturării gcrmcnilor bolilor și dăunătorilor;
> conlrolul fitosanitar care constă în analiza și depistarea focarelor de boli și dăunători (la nc-
cesitatc se vor face tratamcntc cu preparate chimicc în scopul nimicirii accstor focare);
> irigarea de aprovizionare a solului din scră cu circa 200-300 m2 apă/ha prin inslalația de as-
persiunc până când umiditatca atinge valoarea de 55-65% din capacitatca dc câmp;
> mobilizarea solului la adâncimca de 25-28 cm cu frcza, iar sub conductclc dc încălzire (în caz
dacă se practică o astfel metodă de încălzirc), manual. Odată la 3-4 ani se execută subsolajul
la 40-50 cm adâncime (se înlătură părțile de sus al serei și subsolajul se efectucază cu cchi-
pamcnt ca și pentru culturile de câmp);
> fertilizarea dc bază se efectuează înaintea fîecărui ciclu de producție prin administrarca de
îngrășăminte mineralc iar înaintea ciclului 1 dc producere se administrcază îngrășăminte or-
ganice în doze dc 70-80 tone/ha, sau anual poate fi schimbat substratul prin amestec de sol dc
pădure, mraniță sau bălegar scmidescompus și nisip;
> dczinfecția solului sc poate face pe calc chimică sau fîzică. Dezinfecția chimică se realizează
prin tratarca solului cu produse chimice recomandate conform Rcgistrului dc Stat al produse-
lor dc uz fitosanitar și fcrtilizanților, iar dezinfecția pc calc fizică sc facc prin tratarea solului
pe cale termică. Pcntru dezinfectarea clcmentelor constructive ale serei se folosește soluțic
de Zamă bordoleză de 0,3% sau apă clorată.
> repararca serei se refcră la înlocuirea geamurilor sparte sau la înlocuirea peliculei, controlul
stâlpilor de rezistență, verificarea sistemelor de încălzire, aerisire, irigare etc.;
> acoperirca serei cu folie dc polietilenă se face cu ccl puțin 10-12 zilc înainte de înfîințarea
culturii.
Pentru cultivarca tomatelor timpurii în teren protejat, va fi ncccsar dc alcs din sortimentul de so-
iuri și hibrizi, formele carc pcrmit cultivarea lor în accstc condiții și care satisfac cerințele consuma-
torului, în vederea aspectului fructelor, culorii, mirosului, gustului etc. Ținând cont de acestc condiții,
poatc fi recomandat un soi sau altul.
Afaceri în cultura legumelor pe teren protejat (ediția a Il-a)
Teren protejat temporar
Protejarea ridichii de lună cu agryl Varza timpurie acoperită cu agryl
Tomate mulcite cu peliculă neagră Modelarea solului și mulcirea cu peliculă
Tunele temporare cu peliculă (instalarea manuală) Tunele temporare cu peliculă (instalarea mecanizată)
Tomate în tunele solitare Prelucrarea solului în tunele spaniole

Teren protejat permanent
Producerea răsadului de varză în solarii Răsadnițe joase fară încălzire

(cu încălzire)
Tomate în solarii în formă de arc Tomate în solarii cu 2 pante
Seră arc solitară încălzită $eră cu Pante
Sere bloc în formă de arc Sere bloc cu 2 pante

Sisteme și cazane de încălzire pentru teren protejat
încălzirea cu arderea directă a combustibilului (gaz) Cazan cu arderea paielor
Cazan cu arderea carbunelui tip Cazanele pe lemn cu arderea clasica Cazan cu gazeificare nu ardere
KWM-S directa a lemnului
Sisteme de irigare
Irigare mobilă prin aspersiune Irigare staționară prin aspersiune
Irigarea tomatelor prin picurare individuală Irigarea tomatelor prin picurare cu emițătoare
Irigarea salatei prin metoda flotantă Irigarea răsadurilor de ardei prin metoda flux- reflux
Irigarea salatei prin metoda fluxului continuu Irigarea verdețurilor prin metoda aeroponică
Afaceri în cultura legumelor pe teren protejat (ediția a 11-a)
Schema tehnologică de producere a răsadurilor de legume în palete celulare
Acoperitul și irigatul Semănatul Marcarea celulelor
Așezarea paletelor pe paleți Camera de germinare Așezarea paletelor în seră
Călirea răsadului Fertilizarea și protecția plantelor îngrijirea plantelor
Smulgerea și ambalarea răsadului Transportarea rasadului Plantarea răsadului

Răsaduri crescute în teren protejat
Răsad de tomate crescut tradițional în solarii Răsad de varză produs în răsadnițe joase neîncălzite
Cuburi nutritive pentru creșterea răsadurilor de salată Răsad de tomate în cub nutritiv
Răsad de tomate în ghiveci de plastic Răsad de castraveți în ghiveci de plastic
Răsad de ardei în palete celulare cu 228 celule Răsad de castraveți în palete de 80 celule
Afaceri în cultura legumelor pe teren protejat (ediția a II-a)
Răsaduri altoite
Răsad altoit de pepene verde (harbuz) Pepene verde cultivat din răsad altoit
Răsad altoit de tomate Tomate altoite la fructificare
Răsad altoit de pătlăgele vinete Pătlăgele vinete cultivate din răsad altoit
Răsad de ardei altoiți Ardei cultivați din răsad altoit

Tehnologia de cultivare a tomatelor în sere și solarii
Prelucrarea solului Pregătirea răsadului de plantare Plantarea și instalarea sistemului de

irigare
Susținerea plantelor Reglarea microclimatului Polenizarea naturală sau folosirea

stimulatorilor
Legarea fructelor Lăstăritul Conducerea plantei pe ață
înlăturarea frunzelor Ambalarea tomatelor

Tehnologia de cultivare a ardeilor în sere și solarii
Creșterea răsadului Plantarea și instalarea irigării Asigurarea temperaturii optime

după plantare
Tutorarea plantelor pe aragi sau pe Polenizarea florilor Conducerea plantei în 2-3 tulpini
sfoară
Deformarea fructelor - cauzată de Reglarea încărcăturii plantei Fructe de ardei cu diferită colorare
prezența tripșilor sau acarienilor la faza de coacere tehnică
Recoltarea ardeilor se face în faza de Recoltarea se face de la inelul Sortarea, calibrarea și ambalarea
coacere tehnică și biologică pedunculului ardeilor
Elemente tehnologice la cultivarea vinetelor în teren protejat
Copilitul vinetelor în teren protejat Conducerea plantelor de vinete în două tulpini
Formarea fructelor de vinete la plantele altoite Recoltarea vinetelor în seră
Plante de ridiche în teren protejat Producerea ridichei în palete celulare
Recoltarea ridichei la mănunchi Recoltarea mecanizată a ridichei în seră

Creșterea verzei timpurii sub agryl
Creșterea răsadurilor în palete celulare Plantarea mecanizată a răsadului
Instalarea sistemului de irigare prin picurare Acoperirea plantelor cu Agryl
Dezvelirea plantelor și prășirea plantației Plantele sub agryl la începutul formării căpățînei
Plantația de varză înainte de recoltare La 20 mai varza poate fi recoltată

Creșterea salatei în seră
Creșterea răsadului în cuburi nutritive Pregătirea răsadului de plantare
Plantarea răsadului în mulci de peliculă Irigarea salatei
Salată pentru frunze înainte de recoltare Salată pentru căpățînă înainte de recoltare
Recoltarea salatei într-o singură trecere Salata la vânzare

Cultivarea pepenelui verde (harbuz)
în cultura timpurie protejată cu Agryl
Procesul de altoire Pregătirea răsadului altoit pentru Bilonarea + Instalarea sistemului de

plantare irigare + Mulcirea
Plantarea Acoperirea plantelor cu agryl întinderea vrejelor
Formarea rădăcinilor adventive Legare intensă a fructelor Diametrul plantei la colet

puternice la portaltoi
Formarea recoltei timpurii și stabile Recolta la harbuzul altoit crește Calitatea și gustul fructelor
cu 30%
Elemente tehnologice la cultivarea pepenilor în teren protejat
Plantarea pepenelui galben Tutorarea pepenelui galben în teren protejat
Fructificarea pepenelui galben Pepene verde în teren protejat fară suport
Elemente tehnologice la cultivarea dovleceilor în teren protejat
Cultivarea dovlecelului în ghivece Fructificarea dovleceilor în cultura protejată
Țukini în cultura protejată fară suport Plantație de dovlecel la finele vegetației

Tehnologia de cultivare a castraveților în tunele și solarii
Creșterea răsadului Plantarea răsadului Prelucrarea solului între rânduri
Tutorarea plantelor (legarea) Conducerea plantelor pe suporturi Faza de creștere intensivă

de bambus
Polenizarea și formarea fructelor Hibrizii partenocarpici nu necesită Deformarea fructelor la plantele

poienizare partenocarpice după polenizare
Tratarea plantelor Formarea fructelor pe lăstarii de Recoltarea castraveților se face în

cu motostropitoarea ordinul II lăzi de plastic
Cultura verdețurilor în teren protejat
Cultivarea verdețurilor cu protecție dublă Cultura țelinei în teren protejat
Producerea răsadului de ceapă pentru cozi Forțarea bulbilor de ceapă
Ambalarea mărărului cultivat în teren protejat

Pentru recolta obținută timp dc 2-3 luni sunt recomandați hibrizii Notorius, Platus, Magnus, iar
pcntru recoltarc eșalonată timp dc 5-6 luni, hibrizii indeterminanți Abelius, Berii, Lilos, Marisa, Bu-
ran, Bersola, Ivet, Megana, omologați sau dc perspectivă. Alegerca soiului sau hibridului la cultura
tcrcnului protcjat fiind la discreția producătorului.
Culturaprotejată în solarii asigură fructe de tomatc proaspetc cu 2-3 săptămâni înaintea culturii
timpurii în câmp. Inființarea accstor culturi sc face la sfarșitul lunii martic și durează până în luna
iulie, pentru ciclul scurt, și până în septembric - octombrie, pentru ciclul dc producție prelungit.
Pregătirca terenului în scrc și solarii se face toamna și primăvara cu uncle particularității. Canti-
tățile de îngrășăminte organicc și mineralc sc dublează, se face dezinfecția solului și a construcției, sc
instalează folia de acoperirc cu 8-10 zile înainte de înființarea culturii.
Răsadurile se produc în serele înmulțitor, semănatul facându-se în luna ianuaric, apoi se repică în
ghivece nutritive. Plantarea se face, la distanța de 70 cm /25-30 cm.
Pentru culturile din primăvară, plantarca se va cfcctua înccpând cu ultima decadă a lunii martie,
când în sol sc realizează temperatura de +10-12°C. Răsadul trebuie să aibă în momcntul plantării vârsta
de 45-50 zile. Atunci când se efectuează culturi pentru toamnă, plantarea va avea loc între 15-20 iulie,
iar răsadul va fi bun pentru plantare după 30-35 zilc. Distanțclc de plantare sunt 70/30-35 cm, sau în
tunele staționare cu lățimc de 6 metri, după schema (50+100+100+100+100+100+50) x 40 cm.
Lucrările de întrcțincre cu caractcr general sunt: completarea golurilor; 4-5 prașilc, 3-4 fcrti-
lizări suplimentarc, irigarea cu normc de 25-30 1/m2 și tratamente fitosanitare. îngrășarea fazială
se aplică în două rcprize: la legarea fructelor din prima inflorescență și la lcgarea fructelor din a
doua inflorescență. Cantitatea totală dc îngrășăminte aplicată fazial se va detcrmina în funcție dc
tipul dc creștere și recolta planificată. La tomatele determinante îngrășămintele sc folosesc până la
formarca primei inflorescențe, iar la ccle indeterminante pc întreaga perioadă de vegetație. Dacă
în prima perioadă raportul între N:P:K este orientat spre azot, atunci spre finalul vegetațici se punc
accentul pe caliu.
Zilnic, solariilc și tunelele se vor aerisi când
tempcratura tindc să depășească 20°C, ajungându-
se până la ridicarca părților laterale alc adăpostu-
rilor, când în exterior, temperatura este în jur de
25-30°C.
Plantele se vor susține de spalicr (o sârmă la
înălțimea de 120-140 cm, în solarii și de 50-70
cm în tunele, haragi de lemn). Ficcare plantă va
fi susținută separat pe o sfoară, prinsă slab dc la
baza plantei și lcgată de sârmă, înfașurând ulterior
planta după sfoară.
Pentru asigurarea legării florilor este nece-
sar ca plantele să fie scuturate zilnic. Lucrarea sc
facc spre mijlocul zilei, când estc destul de cald. Fig. 72. Cultura tomatelor pe tutore
în unele cazuri, când este rece în adăposturi și nu
leagă florile, se face stimularea florilor complct deschise prin introducerea în soluție dc stimulatori
(betoxon, partenocarpin, buton, zaviazi, tomatoset).
Lucrările spcciale aplicate sunt: copilitul, palisarea pe sfori, cărnitul după 4-5 inflorcscențe la ci-
clul scurt și după 8-10 inflorescențc la ciclul prclungit, dcfolierea, tratamente cu biostimulatori, ș.a.
Recoltarea arc loc eșalonat dc la sfarșitul lunii mai până la începutul lui august pentru ciclul scurt și
până în septembric - octombrie pentru ciclul prclungit, producția fiind de 4-5 kg/m2 până la 15 kg/m2.
Cultura tomatclor în sere încălzite se facc în 2 cicluri: ciclul I iamă-vară și ciclul II vară-iamă.
Prcgătirea terenului constă în înlăturarea resturilor vegctale de la cultura, prcccdentă, irigarea cu 35-
40 1/m2, afânarca solului la 28-30 cm adâncimc, administrarea îngrășămintelor organicc, mraniță sau
bălegar descompus sau 4-6 kg/m2, dezinfecția termică a solului, fcrtilizarea cu îngrășăminte chimice
și deschiderca rigolelor pentm plantare.
81
Ciclul 1 - durează din ianuarie până în iulie și asigură celc mai mari producții și eficiență ccono-
mică. Răsadurile se produc în sere înmulțitor, semănatul facându-se la începutul lunii noiembrie; se
repică în ghivece nutritive, iar plantarea în scră se face la sfarșitul lunii decembrie, prima dccadă a
lunii ianuarie, la distanța dc 70/50 cm.
Lucrărilc de întreținerc sunt ccle obișnuite, la care se adaugă reglarea artificială a factorilor de
mediu (temperatură, umiditate, lumină). Dirijarea creșterii și fructificării plantelor sc face prin copilit,
cârnit și defoliere.
Copilitul se face total prin suprimarea tuturor copililor, iar cârnitul după 8-12 inflorescențe, re-
spectiv cu 30 zilc înaintc de desființarea culturii. Defolierca frunzelor îmbătrânitc de la baza plantei
se cxecută treptat, înlăturând frunzele uscate și bolnave.
Susțincrea plantelor se face pc sfori, prin palisarea plantelor în poziție verticală.
Recoltarea durează dc la sfarșitul lunii martic până ia începutul lunii iulie, producția fiind de 50-
60 kg/m2.
Ciclul II (ciclul scurt), durează din iulie până în decembrie. Răsadul se producc tot în sere, prin semă-
nat cu 35-40 zilc înainte de plantare. Plantarca în scră se facc la sfârșitul lunii iulic, după aceeași schemă.
Lucrările de întreținere sunt asemănătoare cu cele din ciclul I, cu excepția câmitului, care se face
după 4-5 inflorescențe, astfel ca la jumătatea lunii decembrie, cultura să poată fi defrișată. Se obțin
4,0-10 kg/m2.
8.2. Tehnologia de cultivare a tomatelor fără substrat

Tehnologia de cultivarc a legumelor fară substrat este bazată pe folosirea sacilor tehnologici con-
fecționați din peliculă dc polietilenă de culoare albă pe o parte și ncagră pe ccalaltă parte, în care sc
administrcază pcriodic soluția nutrilivă (fig. 73).
1 - substratul serei;
2 - pelicula alb/neagră;
3 - peliculă dublă cu bule;
4 - bloc de polistiren;
5 - sac tehnologic;
6 - agryl;
7 - soluția nutritivă;
8 - cubul de vată minerală;
9 - răsadul;
10 - folia tăiată;
11 - fixatorul;
12 - țerușul;
13 - emiterul;
14 - capilarele;
15 - țeava.
Fig. 73. Schema sistemului de cultivare a legumelor fără sol
Inițial, soluția estc administrată în cubul de vată minerală, apoi trece în cavitatea sacului tehno-
logic, unde se dezvoltă sistemul radicular. O parte a rădăcinii cste amplasată în partea superioară a
sacului, iar altă parte în soluția nutritivă. Această soluție se adaogă pe măsura utilizării ei. Tchnologia
de creștcre a lcgumelor fară sol are următoarcle avantaje:
• Micșorarea costurilor la procurarea vatei minerale
• Sunt simplificate uncle procese tehnologicc
• Nu cste necesar drenajul, prin carc se pierde multă soluție nutritivă
• Se cconomisește cnergia folosită la pomparea soluției nutritive
• Nu cste nccesară reciclarca deșeurilor de vată mincrală
82
Pregătirea serei
Scra se pregătește preventiv prin înlăturarca rămășițelor vegetalc și spălarea cu apă caldă, urmată
de dczinfectare. Solul se acoperă cu peliculă albă care permite:
• Izolarea plantclor de infecția din sol
• îmbunătățirca condițiilor de iluminare pe baza reflectării luminii de către peliculă.
Creșterea răsadului
Potcnțialul viitoarei recoltei se inițiază în perioada de răsad al plantei. Din acestc considerente,
creștcrii răsadurilor i se acordă o atenție deosebită. In funcție de regimul termic, prima inflorescență
se va forma mai devreme sau mai tardiv. Inițicrca primei inflorescențe se produce la 10 zile de la ră-
sărire, iar cea de Il-a după 18 zile. Temperatura va influența și numărul de flori în inflorescenă.
O influență esențială asupra florilor o arc și lumina. La o intcnsitate normală dc iluminare, florilc
sc formează mai timpuriu, adică apar după un număr mai mic de frunze. Dacă temperatura după for-
marca I inflorescențe este foarte mare, atunci între 1-a și Il-a inflorescență vor fi trei frunze.
Secția de răsad se pregătește prevcntiv:
• Se dezinfectează;
• Se instalează țevi pentru încălzirea subterană (PVC cu 025 mm, care se pun în sol la adânci-
mea 10 cm pcste ficcarc 50 cm);
• Se acopcră solul cu peliculă albă;
• Se instalcază lămpi DNA-3-400 pentru iluminarea artificială (o lampă la 40 m2)
Semănatul
Se efectuează în casete cclulare, care sunt umplutc cu cuburi de vată minerală. Semințele semănate
se acoperă cu un strat fin de vcrmiculit. Umectarea casctei se face cu o soluțic nutritivă carc arc pH-5-5,2,
EC- 1,6-1,8 mSm și tcmpcratura de 25°C. Umectarca cuburilor se face nu mai mult de 2-2,5 min. în caz
contrar se substituie oxigcnul din substrat și semințelc pot pieri. După umcctare paletele sc amplasează în
camera dc gcrminare și se acoperă cu o folie de polietilenă. Aici se menține următorul rcgim termic:
I zi - 25°C
II zi- 24-24,5°C
III zi -23,5-24°C
Semințele se îmbibă timp de 10-12 ore, după aceasta, timp de 40-48 ore, ele se află în-
tr-o perioadă de repaos, apoi înccp să germineze. Germenii răsar pestc 4-5 zile. La apariția
a 60% de plante, casetele sunt scoase din camcra de germinarc și se amplasează în secția de creștcrc a
răsadului. Temperatura aerului va fi de 24°C, solul - 21-23°C. Iluminarea se facc 24 ore în continuu cu
intcnsitatea de 10-12 mii lucși. Se irigă zilnic, cu ajutorul pulverizatorului cu soluție nutritivă care are
pH- 5,0-5,5 și EC- 1,8-2 mSm. Peste 12-14 zile de la semănat, plantele ating înălțimea de 7-8 cm. La
cxtragerea plantelor din casetă se foloscsc marcatoare spcciale. (fig. 74).
Pentru evitarea traumării plantelor, la rcpicare se micșorcază
turgorul prin reducerea irigărilor. Repicarea se face în cuburi din
vată minerală cu volum mai mare, carc, preventiv, se îmbibă cu
soluție nutritivă cu pH-5 și EC-2,3-2,5 mSm. După umcctarea cu-
bului, pH-ul va fi (5,7-6,0) iar EC- (2,3-2,5 mSm). Cuburile din
vată minerală se așează în seră. La rcpicare plantele se îndoaie
de-a lungul cubulețului și sc așcază în gaura blocului de vată mi-
nerală. Spațiul liber se presoară cu vcrmiculit. Densitatca plantelor
după repicare este de 27-30 pl/m2. După aceasta răsadul se irigă.
în perioada de creștere densitatca plantelor se schimbă:
• La vârsta de 5 săptămâni -20 pl/m2;
• La vârsta de 6 săptămâni -16 pl/m2 Fig. 74. Săltarea răsadului
• La vârsta dc 7 săptămâni -14 pl/m2
• La vârsta dc 8 săptămâni -12 pl/m2
Cu 7-8 zile înaintc dc plantare, temperatura scade până la 20 °C
83
Formarea stratului izolator în locul de amplasare a
plantelor
La cultivarca lcgumelor fără sol, cstc important de a mcnținc
o tcmpcratură optimă în zona radiculară. în pcrioada rece a anului,
pierderilc de căldură prin sol sunt esențiale și, dcscori, temperatura
la rădăcina plantei este mai joasă decât temperatura optimă. Pentru
izolarea rădăcinii de sol se folosește pelicula termoizolantă. Ea se
taie în fașii cu lungimea travcii și lățimea de 0,4 m. Cea mai efici-
cntă este folia dublă cu bule de aer.
Pregătirea și instalarea blocurilor de polisterol
Blocul dc polisterol sc confecționează în formă dc trapez cu
baza de jos dc 160 mm și cea dc sus de 100 mm. Muchiilc de sus
vor fi tăiate sub unghi de 45°. Deasupra blocului de polistcrol se
punc sacul tehnologic confecționat din pcliculă albă pe o partc și
Fig. 75. Blocul de polisterol neagră pc altă parte. în ca se fac orificii sub formă de cruciuliță în
care se va amplasa viitorul răsad (fig. 75).
Amplasarea sacului tehnologic în seră
Dezvoltarea maximă a sistemului radicular va fi posibilă doar
în condiții de izolare totală a rădăcinii de lumină. Pcntru aceasta
se folosește pelicula netransparcntă.
Grosimea pcliculei este dc 100 mkm. Dacă pelicula pcrmite
pătrunderea luminii, în zona radiculară se dezvoltă algele și unele
microorganisme dăunătoare plantelor. Alt factor este rezistența la
UV (razcle ultraviolctc). Se poate folosi doar pcliculă stabilizată.
La confecționarea sacului tehnologic pelicula se pune cu partea
neagră în intcriorul cavității, iar partea albă în extcrior. Cubul cu
răsad se așează în partea supcrioară a sacului. Sistemul radicular
crește intens și într-o perioadă scurtă csc din zona cubului în cău-
tarea apci și a substanțclor hrănitoare, ocupând întreaga cavitatc.
Partea intcrioară a sacului tehnologic este formată din buzunarc
speciale pentru distribuirca uniformă a soluției nutritive. Menține-
rea acestei soluții se datorează matcrialului de căptușirc (agryl).
Fig. 76. Sacul tegnologic
Plantarea și creșterea
Răsadul crescut până la vârsta de 52-55 zile se pune în orificiile sacului tchnilogic. Cubul din vată
minerală se acoperă cu pclicula tăiată în formă de cruciuliță. E1 se
fixează de blocul de polistcrol cu țerușe în formă de T, confecți-
onatc din sârmă cu 02-3 mm. Accasta asigură stabilitatea plantei
pe pcrioada de crcștere. Urmează fixarca picurătorilor de irigare
(fig- 77)
După plantare, timp de 4-5 săptămâni, plantele se irigă cu
soluția nutritivă standard cu pH5,5-6,0 și EC-2,8-3,0. Pentru asi-
gurarea deplină a rădăcinilor cu apă și elemente nutritive, irigarea
se facc până la umplerea la 60% a buzunarelor de distribuțic. în
această pcrioadă, conccntrația sărurilor în cub trebuie să fie 5-6
mSm, iar în soluția nutritivă - 3-3,5 mSm. După legarea primci
inflorescențc, regimul de nutriție se schimbă. Conccntrația săru-
rilor din cub se scade până la 4 mSm iar soluția nutritivă până la
3 mSm. Plantclc se irigă mai dcs cu norme mai mici. Frccvența
irigărilor se stabilcște în funcție dc intensitatea luminii și tcmpe-
picurătorilor ratura asigurată. La creșterea plantclor pe vată minerală, în cursul
84
zilei, se irigă cu 1,5-1,7 litri dc soluțic nutritivă la o plantă, iar la tchnologia lară substrat - 1,2 litri.
Funcționarea picurătorilor se vcrifică după turgorul plantelor. Dacă se observă plante cu turgorul scă-
zut, se schimbă picurătoarca.
Fertilizarea estc unul dintrc principalii factori dc formarc a rccoltei. Mai mult de 50% din ele-
mentele nutritive folosite dc plantă se consumă la formarea rccoltci. După 4 săptămâni de la plantare,
soluția nutritivă “dc start” cstc înlocuită cu cea ”standartă” (tab. 14).
Tabelul 14
Conținutul soluției în elemente nutritive (la 1000 litri)
Soluția
Tipul elementelor Formula
De start De bază
NII.NO, 5
HNO;i 12 4,5
k2so4 17 35
KN03 52 52
Macroelemente, kg Ca(NO3)2 80 69
MgSO4 56 49
kh2po4 14 7
h,po4 — 6,5
Fe 7% 2,8 2,5
Sulfat (le mangan 390 240
Sulfat de zinc 130 150
Microelemente, g Acid boric 130 130
Molibdat de arnoniu II 11
Sulfat de cupru 24 24
Dacă în această perioadă se mărește temperatura cu 2 °C pcntru o oră în Il-a jumătate a zilei
(14°"-13‘10), sc îmbunătățește dezvoltarea și culoarca fructelor. Săptămânal, planta trebuie să formeze
3 frunzc și 1 inflorcsccnță, ccea ce înseamnă cxistența a 80-90 fructe la începutul recoltării. Această
perioadă este considcrată cu cca mai marc intcnsitate liziologică și planla, deseori, are simptome de
insuficiență de hrană. însă după rccoltarca primului ciorchin totul revine la normă.
Reglând tempcratura în pcrioada dc crcștcre, putem influența asupra perioadei de coacere. Mări-
rea temperaturii stimulcază rccolta timpurie, dar micșorează masa fructului. în ultimile 2 săptămâni
până la recoltare, tcmpcratura sc scadc. Dcnsitatea plantelor nu influențează lungimea tulpinii, dar
influențează diamctrul ci, starca frunzclor, inflorescențelor și a fructelor.
Dc aparatul foliar depinde asimilarca substranțelor de rezervă, însă surplusul de frunze în etajele
inferioare înrăutățcștc circulația acrului, contribuind la apariția bolilor. Din aceste considerente, dar
și din cauza iluminării, frunzclc inferioarc, care și-au scăzut activitatea fiziologică, sunt eliminate. Se
face accastă operațiunc în orclc dc dimineață, când presiunea osmotică este mare, iar frunzele sunt
fragile. La atingcrca înălțimii dc 170 cm, sc rup de pe plantă câte 3 frunze săptămânal. Dacă tufa
este încărcată tarc cu fructc, sc scot doar 2 frunze. La bifurcarea racemurilor se recurge la înlăturarea
fructelor pcntru rcglarca încărcăturii și uniformizării ei. Procesul de legare a fructelor durează 50 ore.
Folosirca tchnologici fară substrat pcrmitc o lcgare foarte bună a fructelor și o dezvoltare balansată a
tuturor organclor plantci.
85
8.3. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea ardeiului
dulce timpuriu în teren protejat
8.3.1. Argumentarea economică la cultivarea ardeiului dulce

timpuriu în teren protejat
Cultura timpuric de ardci dulci cultivați în spații protejate este o afacere destul dc apreciabilă
în viziunca producătorilor autohtoni dc lcgume. Deși în cultura timpuric ardeii dulci sunt mai mult
solicitați pentru înfrumusețarea meselor de sărbătoare, apoi pentru consum, vânzările sunt totuși
scminificative înrejistrând o pondere dc cca. 8-10% din totalitatea de legume proaspcte la sezon.
Fructele ardeiului dulce în stare proaspătă sunt folosite atât în faza de coacere tehnică, cât și a celci
biologice.
Valoarea economică ridicată a ardeiului dulce timpuriu rczultă și din faptul că asigură venituri
mari pentru cultivatori prin valorificarca atât pe piața internă, cât și extcmă (România și Ucraina).
Icșirea extratimpuric pe piață (I-Il decadă a lunii aprilie) cu ardei dulci, cultivați în scre încălzitc,
pcrmite comercializarea fructclor la un preț cuprins între 45-50 lei/kg, iar la penetrarea picței cu ardci
cultivați în tunele (1-11 decadă a lunii mai) se poatc realiza un preț de vânzare între 27-33 lei/kg. Aces-
te prețuri sunt maximale, practicate doar la ieșirea pe piață, urmată de scăderea ulterioară în preț le
sezon. Prețurile medii la sezonul de cultură a ardcilor dulci autohtoni din sere (II dec. aprilie - I dec.
august) estc întrejistrat între 23-27 lei, iar la ardei cultivați în tunele fară încălzire (I dcc. iunie - III
dcc. septembrie) variazăîntrc 12-15 lei/kg.
Ca și în cazul modelelor anterioare de calcule ale eficienței economice (vezi compartimentul
rcspectiv la cultura ardeilor dulci timpurii în teren protejat), potențialii investitori sau producători
care vor iniția o afaccre în cultivarea ardeilor dulci în teren prolejat, vor alege trei modcle de cultură:
2 modele la cultivarca în scrc cu încălzire (cu paie în sere S=1080 m2 și lemne în serc S=1066 m2)
și în tunelc înalte fară încălzire (S=l 023 m2). Toate 3 modcle prevăd procurarea tuturor mijloacclor
și serviciilor de către producător, iar pentru calcularea indicatorilor economici la cultivarea ardcilor
dulci timpurii nu a fost luată în calcul achitarea taxei pe valoarea adăugată pentru producția agricolă
comercializată, impozitul pe venit și alte plăți aferente activității dc antreprenoriat.
Cultura ardeilor dulci timpurii în scre cu încălzire prcvcde procurarca de răsadul condiționată și
plantarea ci începând cu dccada a doua a lunii fcbruaric, cu valorificarca ulterioara a producției marfa
în lunile aprilie - august.
Cu condiția respcctării tuturor operațiilor tehnologice de cultivarc a ardeilor dulci timpurii prin
răsad în serc cu încălzire, potențialii producători pot obținc o recoltă de cca. 12 kg/m2, respectiv în
serc cu suprafața de 1080 m2 recolta la sezon va înregistra cca. 12960 kg, iar în serc cu suprafața de
1066 m2 cca. 12790 kg de ardei dulci, la comercializarea cărora se va obține un venit din vânzări de
cca. 318,8 și 314,7 mii lei rcspectiv (tab. 15).
Pentru rcalizarea recoltci de 12 kg/m2, s-a înrcgistrat un consum dc mijloace dc producție în sumă
de 88,5 mii lei (în scre cu S=1080 m2) și 110,5 mii lei (în sere cu S=1066 m2). Structura costurilor de
producție la cultivarca ardeilor dulci timpurii în sere estc constituită, respectiv, din: costul mijloacelor
de producțic - 30-38%, costul combustibilului (paie) pcntru încălzire - 19,3% și a lemnelor - 35%;
opcrațiuni tchnologice - 9-11%; operații manuale - 21-27%; alte chcltuieli - 4,8%. Cheltuielile va-
riabile legatc de încălzirea spațiului protejat practic la aceiași suprafață, din ambcle modele de sere,
sunt de cca. 17,1 mii lei la încălzirea cu paie și de cca. 38,7 mii lei la încălzirca cu lemn. Costul de
producere va constitui cca. 6,8 lei, pcntru un kg de ardci dulci rccoltat din seră încălzită cu paie și de
cca. 8,6 lci din seră încălzită cu lemne.
86
Tabelul 15
Calculul eficienței economice la cultivarea ardeilor dulci timpurii în spații protejate:
Preț SERE cu încălzire cu SERE cu încălzirc cu
Spccificare UM unitar, biomasă (paie) lemne
lei Cantitatea Suma, lei Cantitatea Suma, lei
I. VENITURI DIN VINZÂRI X X 12960 318816 12792 314 683
Ardei comercializați la markete (40%) kg 27 5184 139 968 5116,8 138 154
Ardei comcrcializați la piețele agricole (60%) kg 23 7776 178 848 7675,2 176 530
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variabile) X X X 88 509 X 110 491
2.1. Costul mijloacelor de producție X X X 50 726,4 X 71 992,2
Material semincer (răsad) firc 3,5 4 860 17010 4 797 16 790
îngrășăminte organice *(8 kg m2) kg 0.25 8 640 2 160 8 528 2 132
Ingrășăminte minerale:* lei 1 161 1 146
- Complexe kg 11 54 594 53 586
- Radicularc kg 35 16 567 16 560
Substanțe chimice: * lei 436 436
- Insccticide kg 550 0,40 220 0,40 220
- Fungicide kg 180 1,20 216 1.20 216
Apă (la plantarea răsadului) m’ 2.50 7.3 18 7,2 18
Apă la irigația prin picurare m3 2,50 945 2 363 945 2 363
Impozit pentru apă m3 0,3 952 286 952 286
Material pcntru umbrire (parasolcx) kg 30 50 1 500 50 1 500
Ață pentru susținerea plantclor *(200 gr la 10 m2) kg 38 21,60 821 21,32 810
Combustibil pentru cazangcric *(baloți) **(lemne) kg / m3 0,50 *34236 17 118 **70,3 38 658
Aratul cu motocultivatorul *(22-25 cm) ore 70 8 560 8 560
Cultivare înainte de plantare + fertilizarea ore 70 4 280 4 280
Fcrtilizare foliara x 3 ore 50 18 900 18 900
Fertilizarea radiculară cu irigarea x 5 ore 30 10 300 10 300
Transportarea recoltei (L=25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 65 6 480 64 6 396
a) în perioada de vegetațic X X 102 12240 101 12128
Administrarea îngrășămintelor înaintea aratului om/zi 120 1 120 1 120
Instalarea sistemului de irigare prin picurare om/zi 120 3 360 3 360
Planlarea om/'zi 120 5 600 5 600
Instalarca suportului fie de sârma sau bambus om/z.i 120 5 600 5 600
Lcgatul plantelor de suport om/z.i 120 8 960 8 960
Prășitul pe și întrc rânduri (3 ori) om/zi 120 8 960 8 960
Recoltarea manuală a ardeilor om/zi 120 72 8 640 71 8 528
b) post recoltare X X 47 5664 47 5597
Sortarea, calibrarea și ambalarea producției om/zi 120 43 5 184 43 5 117
Dcfrișarea plantației om/zi 120 4 480 4 480
2.4. Cheltuicli neprevăzute (5%) X X X 4215 X 5 261
4.1. Deprecierea mijloacelor fixc X X anual 72 158 anual 65 375
4.2. Taxe și impozite X X X I 176 X 1 176
Impozitul funciar (S* 1,5*75 bal/ha) sumă totală X 1 12 1 12
Fondul social sumă totală 1 164 1 1 164 1 1 164
V. COSTURI TOTAL X X X 161 844 X 177 042
VI: PROFITUL BRUT (până la impozitare) X X X 156 972 X 137 641
necesităfi și consumuri specifice de cultivare. Costurile și prețurile sunt estimate la condițiile anilor 2011-2012.
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a ardeilor dulci timpurii cultivați în teren protejat, precum volumul și
costurile mijloacelor de producție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehnologice admise în
cultură (vezi compartimentul tehnologic).
Calculul deprecierii mijloacelor fixe s-a executat prim metoda liniară (vezi tab. 1 și 2, din compartimentul inves-
tițional).
87
Tabelul 16
Calculul eficienței economice la cultivarea ardeilor dulci timpurii în spații protejate
Teren temporar protejat
Pre ț tunele înalte
Specificare UM
unitar lei
Cantitatea Suma, lei
I. VENITURI DIN VÎNZĂRI X X 9207 143 629
Ardei comercializați la markcte (40%) kg 27 3683 66 290
Ardei comercializați la piețcle agricole (60%) kg 23 5524 77 339
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variabilc) X X X 44 829
2.1. Costul mijloacelor de producțic X X X 16 707,4
Material semincer (răsad) firc 2,0 5 115 10 230
îngrășămintc organice *(8 kg m2) kg 0,25 0
îngrășămintc minerale:* lci 1 100
Substanțc chimice: * lei 436
- Insccticidc kg 550 0,40 220
Apă (la plantarea răsadului) m’ 2,50 7,7 19
Apă la irigația prin picurare m3 2,50 975 2 438
Material pcntru umbrire (parasolex) kg 30 50 1 500
Ață pentru susținerea plantelor *(200 gr la 10 m2) kg 38 20,5 777
Energie clectrică kW/ora 1,73 260 450
2.2. Costul operațiunilor tehnologice X X X 7 923,5
Nivelarea si frezarca solului ore 70 4 280
Cultivare înainte dc plantare t fertilizarea ore 70 4 280
Fertilizare foliara x 3 ore 50 18 900
Fertilizarea radiculară cu irigarea x 5 orc 30 10 300
Stropiri x 4 (cu insecticid, cu fungicid, combinat) orc 50 20 1 000
Transportarea recoltei (L=25 km. consum 10 1/100 km) rutc 100 46 4 604
2.3. Operații manuale (plata în numcrar) X X X 18 063,6
a) în perioada de vegetație X X 81 9738
Instalarea sistemului dc irigare prin picurarc om/zi 120 3 360
Plantarca om/zi 120 5 600
Instalarea suportului fie de sârma sau bambus om/zi 120 5 600
Legatul plantelor de suport om/zi 120 8 960
Prășitul pc și întrc rânduri (3 ori) om/zi 120 8 960
Rccoltarca manuală a ardeilor om/zi 120 51 6 138
Sortarea, calibrarea și ambalarea producțici om/zi 120 31 3 683
Del'rișarea plantațici om/zi 120 4 480
III. MARJA BRUTĂ X X X 98 800
4.1. Deprecierea mijloacelor fixe X X X 35 296
4.2. Taxe și iinpozite X X X 1 176
Impozitul funciar (S* 1,5*75 bal/ha) sumă totală X 1 12
Fondul social sumă totală 1 164 1 1 164
V. COSTURI TOTAL X X X 53 179
Notă: Calculul eficienței economice în teren protejat, este urr.u eăimativ, care poatefi adaptat și modificat de cultivator la
Sistemele defertilizare, protecție și irigare a ardeilor dulci timpurii cultivați în teren protejat, precum volumul și
de călre potențialul producător. Consumurile de producție au inclus și cheltuielile neprevăzute în mărime de 5%
din totalul costurilor variahile.
tițional).
88
Rczultatul economic anual la un ciclu de producțic de ardei dulci în sere cu suprafața de 1080
nv la încălzirea cu paie a tcrcnului protejat înrcgistrcază o marjă brută de cca. 230,3 mii lei, iar la
deduccrea deprecierilor anualc a invcstiliilor efectuatc în construcția și dotarea lor sc obține un profit
până la impozitare în sumă dc cca. 157 mii lei. Pentru serele cu suprafața de 1066 m2 la încălzirea
cu lemne a tercnului protejat sc înregistrează respcctiv o marjă brută de cca. 204,2 mii lei, iar profitul
brut până la impozitarc în sumă de cca. 137,6 mii lei. Cheltuielilc energeticc în cazul încălzirii serelor
cu lemne reduc profitul brut cu cca. 14% în comparație cu încălzirea cu paie, iar creșterca prețului la
1 m’ lcmn cu 100 lci (până la 650 lei/m3) ar dctermina o reducere dc cca. 21% și majorarea prețului
de cost cu cca. 0,65 lei per kg de ardei dulci.
în baza calculclor prezcntate în tabelul 15, privitor la nivelul planificat al profitului până la impo-
zitarc de cca. 157 mii lei (la încălzirea cu paie) și dc cca. 137,6 mii lci (la încălzirea cu lemne), putcm
estima, că la practicarea ciclurilor anuale de producere a ardcilor dulci timpurii în sere cu suprafcțe
de 1066-1080 m2, antreprcnorul într-un termcn de 4 ani va asigura recuperarca tuturor investițiilor.
Pragul de rcntabilitate preț, la realizarea producției de ardei dulci timpurii crescuți în accste scre, la
recolta planificată de 12 kg/m2 vafi de minimum 12,5 lei/kg (laîncălzirea cupaie) și de 13,8 lei/kg (la
încălzirea cu lemne). Pragul de rentabilitate rccoltă va fi de minimum 4000 kg, la suprafața de 1080
m2, sau cel puțin 3,7 kg/m2(la încălzirea cu paie), și respectiv minim 4900 kg, sau cel puțin 4,6 kg/m2,
la suprafața de 1066 m2 (la încălzirea cu lemne).
Rezultatele modelelor prezentate anterior pot fi obținute doar cu condiția respcctării tuturor ele-
mentelor tchnologice și diminuarea costurilor aferentc legatc de costurile dc piață, promovare sau
procurarea de ambalaje dc capacitate mică. Costurile înalte dc producere sunt în dependență complctă
de consumurile mari de energie la încălzire și peirderilc de plante și fructe în urma difcrențclor dc
tempcratură, atacuri frecvcnte dc boli în spațiile protejatc. Vom orienta producătorii agricoli care vor
iniția o astfcl de a afacerc la asigurarea unui agrofon superior și protecția adccvată la cultivarea ar-
deilor în scre (prccum și în alte spații protejatc tuncle înalte, solarii, etc.) Potcnțialii legumicultori la
discreția lor pot modifica, perfecționa și adapta accste estimări la condițiile concrete de activitate.
Cultivarea ardeilor dulci timpurii în tuncle înalte, fară încălzirc, va prevedea plantarea răsadului
călit și condiționat în prima decadă a lunii aprilie, când se înregistrcază tempcraturi de peste 10-12 °C
la sol. Plantele cultivatc în accști termeni, permit valorificarea producției marfa de la sfârșitul lunii
mai până la mijlocul lunii septembric. Perioada dc cultivarc poatc fi și mai lungă, însă durata ei va fi
raportată la eficiența culturii la o unitate dc suprafață (recolta și costul ci).
Dacă se vor respccta toatc operațiile tchnologice dc cultivare a ardeilor dulci prin răsad în tuncle
înalte fară încălzire, potențialii producători pot obține o recoltă dc cca. 9 kg/m2, iar în spațiul cu su-
prafața de 1023 m2, rccolta la sezon va înrcgistra cca. 9,2 tone dc ardei dulci. Profitul brut rcalizat la
comercializare căror va fi de cca. 90,5 mii lei (tab. 16). Pcntru diversificarea vânzărilor estc propusă
livrarea ardeilor dulci timpurii în rețclele de markete la prcțul mcdiu dc sezon de 15 lci/kg (40% din
producție), iar la vânzările directe dc la exploatație sau la piețelc agricole la prețul de 12 lei/kg.
Pentru realizarea recoltei de 9 kg/m2, sa înrcgistrat un consum de mijloace dc producție în sumă
dc 44,8 mii lci. Structura costurilor de producție la cultivarea ardcilor dulci timpurii în tunelc înalte,
sc constituie din: costul mijloacelor de producțic - 37,3%; operațiuni tchnologicc - 17,7%; operații
manualc - 40,3%; altc cheltuieli - 4,8%.
Rezultatul cconomic anual la un ciclu de producțic de ardei dulci în tunelc înalte cu suprafața de
1023 m2 înregistrează o marjă brută de cca. 126,9 mii lei, iar la deducerea deprccierilor anuale ale
investițiilor efcctuatc în construcția și dotarea tunelelor se obține un profit brut până la impozitare în
sumă de 90,5 mii lei.
Pragul de rentabilitate prcț, la comercializarea producțici de ardei dulci din tuncle cu suprafața de
1023 m2, la recolta planificată de 9 kg/ m2 va fi dc minim 5,8 lei/kg.
Pragul de rentabilitate rccoltă, la suprafața dc 1023 m2, de ardei dulci cultivați în tunelc fară în-
călzirc, necesită un minim dc producție dc cca. 3350 kg, sau cel puțin 3,3 kg/m2. Rccuperarea investi-
țiilor pcntru construcția și utilarea a 3 tuncle (6,2x55 m) cu suprafața totală dc 1023 m2, va dctermina
practicarea ciclurilor anualc de producere a ardcilor dulci timpurii în aceste spații timp de 3-4 ani.
89
8.3.2. Tehnologia cultivării ardeiului dulce timpuriu pe teren protejat
Ardciul este o cultură carc rcacționează pozitiv la creșterca în scrc și solarii, undc factorii de creș-
tere (tcmpcratura, umiditatca, substanțele nutritive) pot fi controlați. însă înființarca serelor necesită
invcstiții capilale însemnatc, din aceste considerentc vom orienta producătorii la practicarea culturii
timpurii de ardei dulci în tunele, sau sere cu încălzirc cu biomasă (paie).
Pentru cultivarea în tuncle se vor recomanda soiurile conice: „Podaroc Moldovî”; „Bogalîri” „Lu-
mina”; „Victoria”; „Mcrccdes” soiurile de tip „gogoșar”: „Zolotoi Iubilei”; „Rubinovîi”; „Excelent”.
Cea mai mare perspcctivă pentru tunele o au soiurile și hibrizii de tip „block”, care sunt solicitate
pc piața europeană și în Rusia. Dintre acestea pot fi menționate: „Hercules”; „Tesoro”; „Mazurca”;
„Dcnver”.
Pregătirea solului
Solul (atât în sere, cât și în solarii și tunele) sc pregătește tradițional, ca și la ardeiul pentru câmp
deschis. Arătura la 25-30 cm, cultivarea și nivclarea solului, frezarea. Unica deosebire este tehnica
folosită și termenii dc executare mai timpurii.
Cultura ardeiului $ras în solarii și tunele
Răsadul se produce în sere înmulțitoare, astfel ca la plantare să aibă 45-50 zile. Plantarea lui în solar
sc facc în luna aprilie. în funcție de soi și hibrid, sc stabilește schema de plantare care asigură 4-5 pl/m2.
Pcntru soiurile conice sc rccomandă următoarea schcmă 60/30. în tunele cu lățimea de 6 m schema este
(50+50+100+50+100+50+100+50+50)x30, asigurând 4,4 pl/m2. Pentru soiurile și hibrizii cu creștere
mai putemică se recomandă (50+50+100+50+100+50+100+50+50)x35 cm, asigurând 3,8 pl/m2.
Lucrările de întreținere sunt asemănătoare cclor din câmp dar numeric mai multe. Se fac circa 20
udări, fertilizarca suplimentară în 6 reprizc, sc aplică 8-10 tratamente fitosanitare. ln afara lucrărilor cu
caracter general, în solarii se execută și lucrări speciale. Plantele se copilesc, lăsându-se 2-3 ramificații,
care se palisează pc sfori sub formă de vas sau liniar. Lăstarii se ciupesc după 1-2 flori, iar cu 35-40 zilc
înainte de încheierca ciclului de vegetație plantcle se câmesc prin suprimarea vârfului de crcștcrc. Sc
mai face defolicrca, prin suprimarea frunzclor îmbătrânite sau bolnave dc la baza plantei.
Recoltarca începe în luna iunic și durcază până în septembric. Sc obțin 7-8 kg/m2.
Cultura ardciului timpuriu în sere - se practică frecvcnt în ciclul I, cu 2 variantc:
- ciclul scurt (10 februaric - 15 iulie);
- ciclul prelungit (20 fcbruarie - 10 octombric).
Se poatc cultiva și în ciclul II (iulie-noiembrie). Răsadul
se produce în scrclc înmulțitor iar în febmarie, când răsadul
are 50-55 zilc, sc plantează în seră, câte 4 rânduri la distanța
de 80 cm / 40 cm.
Lucrărilc dc întreținere sunt cele specifice culturilor de
seră. Pestc 4-5 zile de la plantare se completează golurilor.
Se aplică 3-4 prașile mecanice (cu freza) între rânduri și 1 - 2
prașile manuale pe rând.
După udarea de la plantare și asigurarea prinderii nu se mai
udă circa 2 săptămâni pentm a favoriza o înrădăcinarc mai pro-
fundă. Apoi, până la fructificare se udă cu interval de 7 - 10 zilc
cu normc de udare de 25 - 30 1/m2. în timpul apariției masivc a
fmctelor, udările se fac mai des, la intcrval de 5 - 6 zilc cu nor-
me dc 30 - 40 1/m2. Pe parcursul ciclului de vegctațic sc aplică
Fig. 78. Formarea în II tulpini 10-12 udări, norma dc irigarc ajungând la 35 - 45 1/m2.
Ca lucrare specială sc mcnționează dirijarca prin tăiere a
plantelor, la cca. 2 luni de la plantarc, prin lăsarea pe tufa a 2-4 brațe viguroasc carc sc palisează pe
sfori oblic, în formă de vas, pcntru pătmnderea luminii (fig. 78).
în timpul perioadei de vegctațic se aplică 2-3 fertilizări cu îngrășăminte mincrale sau 4-5 ferti-
lizări cu amestcc dc mraniță și îngrășăminte minerale, alternându-lc pe cele facute cu îngrășăminte
90
chimice cu celc cu îngrășăminte organice. Cantitatea totală de îngrășăminte minerale (substanță
activă) este de 10-15 g/m2 N; 6 - 8 g/m2 P,O.; și 8-10 15 g/m2 K,O. Ca îngrășământ organic se
poate administra gunoi de grajd proaspăt (4-5 kg/ m2) diluat în apa de irigat.
La culturile de ardei, mulcirea solului, mai alcs în prima parte a vegetației, dă rezultate foarte
bune. O atenție deoscbită se acordă combaterii bolilor și dăunătorilor, efectuându-se 5-7 tratamente
cu insecticide dc contact și funghicidc pe bază de cupru, recomandate.
Cu 30-40 zile înainte de desființarea culturii, plantele se cârnesc prin suprimarea vârfului dc crcș-
tere la brațcle principale. Se suprimă frunzele uscate de la baza plantei (defoliere), fructele mici și
dcformate. De asemenea, se aplică un program riguros de combatere a bolilor și dăunătorilor.
Rccoltarea are loc eșalonat, înccpând cu luna aprilie, până la 15 iulic, obținându-se 9-15 kg/m2.
8.4. Aspecte economice și tehnologice

la cultivarea vinetelor timpurii în teren protejat
Argumentarea
8.4.1. economică la cultivarea
vinetelor timpurii în teren protejat
Fructele de vinete au o largă întrebuințare ca produse alimentare: preparate prin coacerc, tocare
(icre de vânătă), umplute (vinetc împănatc), uscate, congelate. în stare proaspălă fructele nu se fo-
loscsc. Vinetele timpurii asigură cca. 4-7% din totalitatea de legume timpurii comcrcializatc pentru
consum, în tcmei fiind procurate pentru coacere și asocicre cu alte legume la mcselc de sărbătoare.
Cultivarea vinetelor timpurii asigură obținerea profiturilor scontate, datorită prețului avantajos de
comercializare, unei ccrerii în crcștere pe piața intemă și extemă, îndcosebi la Sărbătorile de Paști,
urmate de ccle din luna mai. Ieșirea mai timpurie cu vinete pe piață, sau cu cantități mai mari decât
cererea pe piață, nu poate garanta un succcs scontat, dcoarece în viziunea consumatorului autohton
fructelc de vânătă se asociază cu produselc derivate din valorificarea și conservarea lor.
Tendința picței autohtone dcnotă creșterea constantă a cererii față dc vinctelc timpurii cultivate
în teren protejat, îndcosebi în extrasezon în lunile aprilie-iunie (când sunt pe terminate rezervele de
conserve din vinete, dar nu sunt pe piață fructe timpurii). leșirea pe piață cu vinete timpurii (mijlocul
lunii aprilie) garantează prcțuri de peste 25-30 lei/kg, cu coborâre ușoară în preț în luna mai și iunie
(l 3-l 5 lei), până la apariția masivă pe piață a vinetclor crescute în câmp.
Potențialii investitori sau producători, care vor iniția o afacere în cultivarea vinctelor în tcren protc-
jat, vor alege (în funcție de capacitatea financiară), nu numai tipul de construcții și dotări cu echipamente
și mijloace de producție, dar și termenele optime dc ieșire pe piață (preț/cantitate). Calculele eficienței
producție de vinete timpurii au fost cstimate în baza a trei modelc de cultură: 2 modele la cultivarea în
sere cu încălzire (cu paie în serc S= 1080 m2 și lemne în sere S=1066 m2) și în tunelc înalte fară încălzire
(S= 1023 m2). Costurile legate de investiții fiind descrisc în compartimentul 2 Investiții capitale la cul-
tura legumelor în teren protejat. Toate 3 modele prcvăd procurarca tuturor mijloacclor și serviciilor de
către producător, iar pentru calcularca indicatorilor economici la cultivarea vinclelor timpurii nu a fost
luată în calcul achitarea taxei pe valoare adăugată pentru producția agricolă comercializată.
Cultura vinetelor extratimpurii în sere, cu încălzire bazată pe utilizarea biomasei (paic) și lemne,
prevede procurarca de răsad condiționat și plantarea acestuia începând cu decada a doua a lunii fe-
bruarie. Comercializarca ulterioara a producției marfă, plantată în tcrmenele indicate, permite obține-
rea de fructe la mijlocul lunii aprilie cu extinderea producției până la sfârșitul lunii august.
Dacă se vor rcspecta toate operațiile tehnologice dc cultivarc a vinetelor extratimpurii prin răsad în
serc cu încălzire, potențialii producători pot obține o recoltă de cca. 15 kg/m2, respectiv în sere cu suprafața
de 1080 m2 rccolta la sezon va înregistra cca. 16200 kg, iar în serc cu suprafața de 1066 m2 cca. 16000 kg
de vinete, la comercializarea cărora se va obține un venit din vânzări de cca. 294,8 și 291 mii lei respectiv
(tab. 17). Pentru realizarea rccoltei de 15 kg/m2, s-a înregistrat un consum dc mijloace de producție în
sumă de 47,9 mii lei (în sere cu S=1080 m2) și 69,2 mii lei (în scre cu S=1066 m2). Structura costurilor de
producție la cultivarea vinetclor timpurii în sere este constituită, respectiv, din: costul mijloacelor de pro-
---------- 91 ----------
ducțic - 29-37%, costul combustibilului (paie) pentru încălzire - 20% și a lemnclor - 36,5%; operațiuni
tchnologicc - 9-12%; operații manuale - 21-26,5%; alte chelluieli - 4,8%. Cheltuiclile variabile legate de
încălzirea spațiului protejat practic la aceiași suprafață, din ambele modele de serc, sunt de cca. 17,1 mii lei
la încălzirea cu paie și de cca. 38,7 mii lei la încălzirea cu lemn. Costul de producerc va constitui cca. 4,2
lei, pentru un kg de vinete recoltat din seră încălzită cu paie și de cca. 6,7 lei din seră încălzită cu lemne.
Tabelul 17
Calculul eficienței economice la cultivarea vinetelor timpurii în spații protejate:
Preț SF.RF. cu încălzire cu SERE cu încălzire cu
Spccificarc UM unitar, biomasă (paie) lemne
lei Cantitatea Suma, lei Cantitatea Suma, lci
1. VENITUR! DIN VINZARI X X 16200 294 840 15990 291 018
Vinete comercializate la markete (40%) kg 20 6480 129 600 6396 127 920
Vinete comercializatc la pietclc agricole (60%) kg 17 9720 165 240 9594 163 098
II. COSTURI DE PRODUCTIE (variabile) X X X 84 062 X 106 069
2.1. Costul mijloacelor de productie X X X 47 940,3 X 69 209,7
Material semincer (răsad) fire 4,0 3 780 15 120 3 731 14 924
Ingrăsăminte organice *(6 kg m2) kg 0,25 6 480 1 620 6 396 1 599
lngrășăminte minerale:* lei 1 102 1 087
- Complexe kg 11 49 535 48 528
- Radiculare kg 35 16 567 16 560
Substante chimice: * lci 325 325
- Insccticide kg 550 0.10 55 0.10 55
- Fungicide kg 180 1.50 270 1.50 270
Apă (la plantarea răsadului) m3 2,50 52. 14 5,6 14
Apă la irigatia prin picurarc m’ 2,50 794 1 985 784 1 959
Impozit pentru apă m3 0.3 799 240 789 237
Ată pentru sustinerea plantelor *(200 gr la 10 m2) kg 38 21.60 821 21,32 810
Combustibil pentru cazangerie *(baloti) **(lemne) kg / m’ 0,50 *34236 17 118 **70,3 38 658
2.2. Costul opcratiunilor tehnologice X X X 9 940,0 X 9 856,0
Nivelarea si frezarea solului orc 70 4 280 4 280
Cultivare înainte de plantare + feriilizarea ore 70 4 280 4 280
Fertilizare foliara x 2 orc 50 18 900 18 900
Stropiri x 4 (eu insecticid. cu fungicid. combinat) ore 50 24 1 200 24 1 200
Transportarea recoltei (L=25 km. consum 10 1/100 km) rute 100 65 6 480 64 6 396
2.3. Operatii manuale (plata în numerar) X X X 22 179,0 X 21 952,2
a) în perioada de vegetatie X X 101.8 11019 100,96 10918.2
Administrarca îngrăsămintelor înaintea aratului om/zi 120 1 120 1 120
Instalarea sistemului de irigare prin picurare om/zi 120 4 480 4 480
Instalarea suportului fie de sâmia sau bambus om/zi 120 9 1 080 9 1 080
Legatul plantelor de suport om/zi 120 8 960 8 960
Recoltarea manuală a vinctclor om/zi 120 65 7 776 64 7 675
Defrișarea plantatiei om/zi 120 6 720 6 720
2.4. Chcltuieli neprevăzute (5%) X X X 4 003 X 5 051
III. MARJA BRUTA X X X 246 900 X 221 808
4.1. Deprecierea mijloacclor fixc X X anual 72 158 anual 65 375
V. Taxe și impozite X X 1 176 X 1 176
Impozitul funciar (S*1.5*75 bal/ha) sumă X 1 12 1 12
Sistemele defertilizare, protecție și irigare a vinetelor cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile mij-
loacelor de producție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehnologice admise în cultură (vezi
compartimentul tehnologic).
Varianta propusă de calc.ul al eficienței economice a inclus achitarea tuturor serviciilor și mijloacelor deproducție
Calculul deprecierii mijloacelorfixe s-a executatprim metoda liniară (vezi tab. 1 și 2, din compartimentul inves-
tițional).
92
Tabelul 18
Calculul eficienței economice la cultivarea vinetelor timpurii în spații protejate
Tercn temporar protejat
Prcț
Specificare UM tunele înalte
unitar, lci
Cantitatea Suma, lci
1. VENITURI DIN VÎNZĂRI X X 12276 154 678
Vinete comercializatc la markcte (40%) kg 20 4910 73 656
Vinete comercializate la piețele agricole (60%) kg l’ 7366 81 022
2.1. Costul mijloacclor de producție X X X 17 574,6
Matcrial semincer (răsad) fire 2,5 4 092 10 230
Ingrășăminte organicc *(6 kg m2) kg 0,25 6 138 1 535
Ingrășăminte minerale:* lei 1 043
- Complcxc kg 11 46 506
Substanțe chimice: * lci 325
- Fungicide kg 180 1,50 270
Apă (la plantarea răsadului) m’ 2,50 6.1 15
Apă la irigația prin picurare rrP 2,50 798 1 995
Impozit pentru apă m- 0,3 804 241
Matcrial pentni umbrire (parasolex) kg 30 50 1 500
Energie electrieă kW/ora 1,73 260 450
2.2. Costul operațiunilor tehnologicc X X X 7 970,4
Nivclarca si frezarea solului orc 70 4 280
Cultivare înainte de plantare 1 fertilizarca orc 70 4 280
Fcrtilizare foliara x 2 orc 50 18 900
Fcrtilizarea radiculară cu irigarca x 4 ore 30 8 240
Stropiri x 4 (cu insecticid, cu ftmgicid, combinat) ore 50 16 800
Transportarea rccoltci (L 25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 49 4910
a) în pcrioada de vegetație X X 76,104 9132,48
Administrarea îngrășămintclor înaintea aratului om/zi 120 1 120
Instalarea sistemului dc irigarc prin picurare om/zi 120 3 360
lnstalarea suportului fie de sârma sau bambus om/z.i 120 7 840
Legatul plantclor de suport om/zi 120 6 720
Rccoltarea manuală a vinetelor om/zi 120 49 5 892
2.4. Chcltuieli neprevăzutc (5%) X X 2 150
111. MARJA BRUTÂ X X 137 103
IV. COSTURI FIXE X X 39 250
4.1. Deprecicrca mijloacelor fixe X X 38 075
V. Taxe și impozite X X 1 176
VI: PROFITULBRUT (până la impozitare) X X X 70 274
necesilăți și consumuri specifice de cultivare. Costurile și prețurile sunt estimate la condițiile anilor 2011-2012.
Sistemele defertilizare, protecție și irigare a vinetelor cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile mij-
loacelor de producție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehnologice admise în cultură (vezi
compartimentul tehnologic).
Vdrianta propusă de calcul al eficienței economice a inclus achitarea tuturor serviciilor și mijloacelor de producție
din totalul costurilor variahile.
tițional).
93
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de vinete în sere cu suprafața de 1080 m- la
încălzirea cu paie a tercnului protejat înregistrează o marjă brută de cca. 210,8 mii lei, iar la deduce-
rea dcprecierilor anualc a investiți i lor efectuatc în construcția și dotarca lor se obține un profit până la
impozitare în sumă dc 137,4 mii lei. Pentru serele cu suprafața de 1066 m2 la încălzirea cu lemne a
tcrcnului protejat se înregistrează respectiv o maijă brută de cca. 185 mii lei, iar profitul brut până la
impozitare în sumă dc 118,4 mii lei. Cheltuiclile energetice în cazul încălzirii serelor cu lemne reduc
profitul brut cu cca. 16% în comparație cu încălzirea cu paie, iar crcșterea prețului la 1 m’ lemn cu
100 lei (până la 650 lci/m3) ar determina o rcducere de cca. 24% și majorarea prețului de cost cu cca.
0,5 lci per kg de vinctc.
în baza calculclor prezentate în tabclul 17, privitor la nivclul planificat al profitului până la impo-
zitare de 137,4 mii lei (la încălzirca cu paic) și de 118,4 mii lci (la încălzirea cu lemne), putem estima,
că la practicarea ciclurilor anuale dc producere a vinetelor în sere cu suprafețe de 1066-1080 m2,
antreprenorul într-un termen de 4-5 ani va asigura recuperarea tuturor investițiilor. Pragul de rentabi-
litate preț, la realizarea producției dc vinctc timpurii crescutc în aceste sere, la recolta planificată de
15 kg/ m2 va fi de minimum 9,7 lei/kg (la încălzirea cu paie) și de 10,8 lei/kg (la încălzirea cu lemne).
Pragul de rentabilitate recoltă va fi dc minimum 5100 kg, la suprafața de 1080 m2, sau cel puțin 4,7
kg/m2 (la încălzirca cu paie), și respcctiv minimum 6450 kg, sau cel puțin 6 kg/m2, la suprafața dc
1066 m2(la încălzirca cu lemne).
Cultivarea vinctelor timpurii în tunele înalte fară încălzirc prevede plantarea răsadei condiționate
în prima decadă a lunii aprilie, când se înregistrează tcmpcraturi de peste 10-12 °C în sol. Plantcle
sădite în acest termen permit valorificarea producției marfa de la sfarșitul lunii mai până la sfârșitul
lunii septembrie. Defrișareaplantației se va efectua la obținerea de producții mici și instabile, prccum
și la prețuri de cost mai joasc sau aproape de cele dc comercializare.
In condițiile respectării tuturor operațiilor tehnologice de cultivare a vinetelor timpurii prin răsad
în tunele înalte fară încălzire, potențialii producători pot obține o recoltă de cca. 11-12 kg/m2, iar în
spațiul cu suprafața de 1023 m2, recolta la sezon va înregistra cca. 12,3 tone de vinetc. Vcnitul brut
la comcrcializarea lor va fi de cca. 70,3 mii lei. Pcntru diversificarea vânzărilor cstc propusă livrarea
vinetclor în rețelele de markete la prețul mediu de sezon de 15 lei/kg (40% din producție), iar la vân-
zărilc directe la piețele agricole la prețul de 11 lci/kg.
Pcntru realizarea rccoltei de 12 kg/m2, s-a înregistrat un consum dc mijloace de producție în sumă
de 45,2 mii lei. Structura costurilor de producțic la cultivarea vinetelor timpurii în tunele înalte, se
constituie din: costul mijloacelor de producție - 39%; operațiuni tehnologicc - 18%; operații manuale
- 39%; alte cheltuieli - 4,8%.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de vinete timpurii în tunclc înalte cu suprafața
de 1023 m2, înregistrează o marjă brută de cca. 109,5 mii lei, iar la deducerca dcprecierilor anuale a
investițiilor efectuate în construcția și dotarea tunelelor se obține un profit până la impozitare în sumă
de 70,3 mii lei.
Pragul de rentabilitate preț, la realizarea producției de vinetc timpurii din tunele cu suprafața dc
1023 m2, la recolta planificată de 12 kg/ m2 va fi de minim 6,7 lci/kg.
Pragul de rentabilitate recoltă, la suprafața de 1023 m2, de vinctc timpurii cultivate în tunele fară
încălzire, necesită un minim de producție de 5300 kg, sau cel puțin 5,2 kg/m2. Recuperarea investițiilor
pentru construcția și utilarea a 3 tunele (6,2x55 m) cu suprafața totală dc 1023 m2, va determina practi-
carca ciclurilor anuale de producere a vinetelor timpurii în aceste spații timp de 3-4 ani.
8.4.2. Tehnologia cultivării vinetelor timpurii pe teren protejat

Cultura în solarii
Se seamănă în scrcle înmulțitor în februaric, se repică în cuburi sau ghivece nutritive și în aprilic
se plantează în solarii, după schema 70x40 cm.
Răsadurile de vincte se prind greu, și din accste considerente se udă bine înainte de a fi scoasc din
răsadnițe sau solarii, se mocirlesc, se plantează imcdiat, se îngroapă nu mai adânc decât cubul nutritiv,
se udă bine, se plantează pe timp noros.
94
Lucrările de întrcținere suntasemănătoare cu cele aplicate ardeiu-
lui gras în solarii. Plantele se copilesc, lăsându-sc 3-4 ramificații mai
viguroasc, iar lăstarii se ciupcsc după 2-3 flori. Recoltarea se începe
la jumătatea lunii iunie și până în septembrie. Se obțin 8-15 kg/m2.
Cultura vinetelor în sere. Se practică pc suprafcțe mici în
ciclul iarnă-vară.
Pentru obținerea răsadului sc seamănă în sere înmulțitor la înccpu-
tul lunii noiembric, se repică în cuburi sau ghivece, iar plantarea în sere
se face în luna februarie, a câtc 4 rânduri cu distanțele dc 80/40 cm.
Lucrările dc întreținere sunt cele obișnuitc culturilor de seră și
constau din: completarea golurilor, aplicarea 2-3 prașile manuale
pe rând și 4 - 5 prașile mccanice cu freza întrc rândurile; 8-12 udări
la intcrval de 7 - 10 zile cu norme dc 35 - 45 1/m2; 2-3 fertilizări cu
10-15 g/m2 azotat de amoniu și 20-25 g/m2 sulfat de potasiu și cu
îngrășăminte complexe Poly Feed sau Teraflex P 4-5 g/m2, adminis- Fig. 79. Tutorarea
trat odată cu udările. Fertilizările se vor efectua în fazele: înainte de vinetelor în seră
înflorire și în timpul înfloritului și fructificării.
Bolile specifice sc combat prin tratamcnte cu preparate cupricc admisc, iar gândacul din Colorado
cu Decis Forte 2,5 EC de 0,1 %, Victenon 50 WP de 0,05 %.
Pe parcursul vegctației, plantcle se copilesc și sc dirijcază ca și în solarii cu 3-4 brațe, prin tutorare.
Recoltarea se începe în aprilie și durcază până la sfarșitul lunii iulie, obținându-se 8-15 kg/m2.
8.5. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea verzei

timpurii în teren protejat
8.5.1. Argumentarea economică

la cultivarea verzei timpurii în teren protejat
Varza albă, cu diverse termene de plantare, deținc o pondcre însemnată în alimentație și în struc-
tura sortimentului de legume cultivate în țara noastră. Importanța alimentară și tehnologică a verzii
rezultă din multiplele moduri de folosire în alimentație, prccum și din unele particularități de valo-
rificare - păstrare caracteristice accstei spccii. In ajunul sărbătorilor de Paști aproximativ 35-40%
din cantitatca totală dc varză comcrcializată o constituie varza extratimpurie și cca. 60-65% o deține
varză păstrată din recolta anului precedent. In structura comerțului cu legumc timpurii comcrcializate
pe piață varza extratimpurie și timpurie înregistrează o pondcre de cca. 15-20% din total. Varza extra-
timpurie și timpuric cste în exclusivitate utilizată în consum la prepararea salatelor.
Concurența dintrc cantitățile comercializate și prețul dc comercializare al verzei păstrate din re-
colta anului precedent, varza de import și cea autohtonă extratimpuric și timpurie vor determina po-
tențialii producătorii la alegerea tipului dc spațiu protejat utilizat în cultură și termenele dc plantare.
Sunt preferabile termenele de icșire pe piață cu varza extratimpurie în prima decadă a lunii aprilie,
sau cu 5-7 zile până la Paști, cu extinderca vânzărilor până la finele lunii aprilie sau până la Paștile
Blajinilor. Vânzărilc în această perioadă garantează un preț de cuprins între 25-30 lei/kg și mai mult.
Calculele eficienței producției de varză extratimpuric și timpuric au fost efectuate în baza a trei
modele dc cultură: 2 modele la cultivarca în sere cu încălzire (cu paie în sere S=1080 m2 și lemne
în sere S=1066 m2) și în tunelc înalte fară încălzirc (S= 1023 m2). Toate 3 modele prcvăd procurarea
tuturor mijloacelor și serviciilor de cătrc producător, iar pentru calcularea indicatorilor economici
la cultivarea verzci extratimpurii nu a fost luat în calcul achitarea taxei pe valoare adăugată pentru
producția agricolă comercializată. Costurile legate de investiții au fost descrise în compartimentul
2 Investiții capitale la cultura legumelor în teren protejat, cu excluderea cheltuiclilor de procura-
re a ambalajului (lăzi) și a sârmei pcntru tutorc, care nu sunt spccifice tehnologici de cultivarea a
verzei.
95
Cultivarca verzii cxtrtimpurii în sere, cu încălzire bazată pe utilizarea biomasci (paie) și lemne-
lor, prcvede procurarea de răsad condiționat și plantarca acestuia începând cu dccada a doua a lunii
fcbruarie. Comcrcializarca ulterioara a producliei marfă, plantată în tcrmcncle indicate, permitc obți-
nerea de căpățâni de la hibrizi extratimpurii în prima decadă sau la mijlocul lunii aprilie.
în condițiile respcctării tuturor operațiilor tehnologice dc cultivare a verzei extratimpurii prin răsad
în serc cu încălzirc, potențialii producători pot obține o rccoltă de cca. 6,5 kg/m2, rcspcctiv în sere cu
suprafața de 1080 m2 recolta la sezon va înregistra cca. 6900 kg, iar în sere cu suprafața de 1066 m2 cca.
6800 kg de varză cxtratimpuric, la comercializarea cărora sc va obține un vcnit din vânzări de cca. 130,8
și 97,1 mii lei rcspectiv (tab. 19). Valorificarea producției va începc în prima decadă cu o extindcrc până
la sfarșitul lunii aprilie. Eliberarea spațiului protejat în acest caz pcrmite practicarea culturilor succesive
de: tomatc, castraveți, ceapă vcrdc la mănunchi, ridiche de lună, dovlecei, varză mcdic.
Pcntru realizarca recoltei dc 6,3-6,5 kg/m2, s-a înregistrat un consum dc mijloacc de producție în
sumă dc 59,3 mii lci (în sere cu S=1080 m2) și 90,5 mii lci (în sere cu S=1066 m2, cu încălzirea cu lem-
ne). Structura costurilor de producție la cultivarea verzci extratimpurii în scrc este constituită, respcctiv,
din: costul mijloacelor dc producție - 23-35%, costul combustibilului (paie) pentru încălzire - 40% și a
lcmnelor - 60%; operațiuni tehnologice - 7-11%; operații manualc - 6-9%; alte cheltuieli - 4,8%.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de varză extratimpurie în sere cu suprafața
de 1080 m~ la încălzirea cu paie a terenului protejat înrcgistrează o marjă brută dc cca. 130,8 mii lci,
iar la dcducerea dcprecierilor anuale a invcstițiilor efcctuate în construcția și dotarea lor se obținc un
profit până la impozitare în sumă de 58,7 mii lei. Pcntru serele cu suprafața de 1066 m2 la încălzirea
cu lemne a tercnului protcjat se înregistrează respcctiv o marjă brută de cca. 97,1 mii lei, iar profitul
brut până la impozitarc în sumă dc 31,9 mii lei.
Cultivarea culturilor vărzoasc implică cheltuieli majorc la încălzire în mediu dc cca. 50%, fapt
care în cazul scădcrii prețului de realizare mai jos de 20 lci/kg ar face ncprofitabilă producerea lor.
Cheltuiclile variabilc legate de încălzirea spațiului protcjat practic la acciași suprafață, din ambclc
modclc de sere, sunt de cca. 23,7 mii lci la încălzirca cu paie și dc cca. 53,7 mii lei la încălzirca cu
lemn. In atenția producătorilor de varză extratimpurie: în perioadcle între 25 martie - 05 aprilie pe
piața autohtonă se importă varză dc import (Serbia, Muntencgru, Turcia) prețul angro al cărei variază
între 16-20 lei. Dccizia cu privire la produccrc va fi corclată în acest caz cu pcrioada ieșirii pe piață și
cu tipul de combustibil utilizat la încălzirca serelor.
In baza calculelor prczcntate în tabclul 19, privitor la nivelul planificat al profitului până la im-
pozitare, la practicarea ciclurilor anualc de produccre a verzei cxtratimpurii în sere cu suprafețe de
1066-1080 m2, antreprcnorul va avca nevoie de un termen dc 7-8 pentru recuperarea tuturor investiți-
ilor. Pragul dc rentabilitate preț, la rcalizarea producției de varză extratimpurie crescută în aceste sere,
la recolta planificată de 6,3-6,5 kg/ m2 va fi dc minimum 19 lei/kg (la încălzirca cu paie) și de 23 lci/
kg (la încălzirea cu lemne). Pragul de rentabilitate rccoltă va fi dc minimum 2500 kg, la suprafața de
1080 m2, sau ccl puțin 2,3 kg/m2(la încălzirea cu paie), și respcctiv minimum 3800 kg, sau cel puțin
3,6 kg/m2, la suprafața de 1066 m2 (la încălzirea cu lemne).
Cultivarca verzei timpurii în tunele înalte fără încălzirc impune unele riscuri pcntru antreprenor
care sunt lcgate de concurența cu producție similară obținută în terenuri plantatc cu varză acoperitc
cu agryl. Din aceste considerentc, plantarea răsadului procurat va fi executată în prima decadă a lunii
martie, cu cel puțin 10 zile mai devreme dccât cultura verzei timpurii în tunele temporare (sub agryl).
Plantclc cultivatc în acestc tcrmene, pcrmit valorificarea producțici marfa, de la hibrizi timpurii la
sfarșitul lunii aprilie - începutul lunii mai, la un preț cuprins întrc 12-15 lei/kg. leșirea mai târzie de-
tcrmină o picrdere a prcțului de comercializarc de cca. 5-7 lci/kg, o eficiență foartc mică a producției
și lipsa, practic, a profitului (vczi tab. 20).
Dacă se vor rcspccta toatc operațiile tchnologicc dc cultivare a vcrzci timpurii prin răsad în tunele
înaltc fară încălzire, potențialii producători pot obținc o recoltă dc cca. 8 kg/m2 (la mărimea căpățânii de
1,2-1,4 kg), iar în spațiul cu suprafața dc 1023 m2, rccolta la sezon va înregistra cca. 8,8 tonc dc căpățâni
de varză, venitul brut dc la comercializarea cărora va fi de cca. 94,5 mii lei. Pentru divcrsificarea vân-
zărilor este propusă livrarea verzei timpurii în rețclele de markcte la prețul mcdiu dc sczon de 15 lei/kg
(50% din producție), iar la vânzărilc directe din câmp sau la piețele agricole la prcțul dc 11-12 lei/kg.
96
Tabelul 19
Calculul eficienței economice la cultivarea verzei extratimpurii în spații protejate:
Spccificare UM unitar, biomasă (paie) lemne
lei Cantitatca Suma, lei Cantitatea Suma, lci
I. VENITURI DIN VÎNZĂRI X X 6912 190 080 6822,4 187 616
Varza timpurie comercializată la markete (50%) k? 30 3456 103 680 3411,2 102 336
Varza timpurie comercializată la piețclc agricole (50%) kg 25 3456 86 400 3411,2 85 280
Material scmincer (răsad) fire 1,00 6 480 6 480 6 396 6 396
îngrășăminte organice *(6 kg m2) kg 0,25 6 480 1 620 6 396 1 599
îngrășăminte minerale:* lei 983 970
- Complexe kp 11 38 416 37 410
- Radiculare kg 35 16 567 16 560
- Insecticide kg 550 0,10 55 0,10 55
- Fungicide kg 180 0,80 144 0,80 144
Apă (la plantarea răsadului) m3 2,50 6,5 16 6,4 16
Apă la irigația prin picurarc m' 2,50 360 900 360 900
Impoz.it pentru apă m’ 0,3 366 110 366 110
Material pcntru umbrirc (parasolex) kg 30 50 1 500 50 1 500
Saci din plastic perforați dc 30 kg bucăți L8 415 746 409 737
Energie clectrică kW/ora 1.73 5 320 9 204 5 320 9 204
Combustibil pcntru cazangcrie *(baloți) **(lemne) kg / m’ 0,50 *47520 23 760 **97,6 53 658
Aratul cu motocultivatond *(22-25 cm) ore 70 8 560 8 560
Nivclarea si frczarea solului ore 70 4 280 4 280
Cultivarc inainte dc plantare + fertilizarea ore 70 4 280 4 280
Fcrtilizare foliara x 2 ore 50 18 900 18 900
Stropiri x 4 (cu insccticid, eu fungicid, combinat) orc 50 24 1 200 24 1 200
Transportarca recoltei (L=25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 28 2 765 27 2 729
a) în perioada de vegetațic X X 39 4088 39 4052
Administrarea îngrășămintclor înaintea aratului om/zi 120 1 120 1 120
Instalarca sistemului de irigarc prin picurarc om/zi 120 2 240 2 240
Recoltarea manuală a căpăținelor om/zi 120 14 1 659 14 1 637
înlăturarca resturilor vegetale om/zi 120 2 240 2 240
2.4. Cheltuieli neprcvăzute (5%) X X X 2 825 X 4 309
4.1. Deprecicrca mijloacclor fixe X X anual 70 873 anual 64 090
V. Taxc și impozite X X X 1 176 X 1 176
VI: PROFH UL BRUT (până la impozitare) X X X 58 716 X 31 857
INotă: Calculul eficienței economice în teren protejal, este unul estimativ, care poatefi adaptat și modificat de cultivator la
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare la varza extratimpurie cultivată în teren protejat, precum volumul și
Variantapropusă de calcul al eficienței economice a inclus achitarea tuturor serviciilor și mijloacelor de producție
tițional).
97
Tabelul 20
Calculul eficienței economice la cultivarea verzei timpurii în spații protejate
Preț unitar, tunclc înalte
Speciflcare UM
lci
Varza timpurie comercializată la markete (50%) kg 30 4399 65 984
Varza timpuric comercializată la picțclc agricole (50%) kg 25 4399 52 787
2.1. Costul mijloacelor de producție X X X 9 362,3
Material semincer (răsad) fire 0.75 6 138 4 604
îngrășăminte organice *(6 kg m2) kg 0,25 6 138 1 535
îngrășăminte minerale:* lei 931
- Insecticide kg 550 0.10 55
- Fungicide kg 180 0.80 144
Apă (la plantarea răsadului) m' 2,50 6,1 15
Apă la irigația prin picurare m’ 2,50 330 825
Saci din plastic pcrforați de 30 kg bucăți 1,8 528 950
Enerșie electrică kW/ora 1.73 110 190
2.2. Costul operațiunilor tehnoiogice X X X 6 639,1
Nivelarea si frezarea solului ore 70 4 280
Fertilizarea radiculară cu irigarea x 4 ore 30 10 300
Stropiri x 4 (cu insecticid, cu fungicid, combinat) ore 50 16 800
Transportarea rccoltei (L=25 km. consum 10 1/100 km) rute 100 35 3 519
Administrarea îngrășămintelor înaintea aratului om/zi 120 1 120
Instalarea sistemului de irigare prin picurare om/z.i 120 2 240
Prășitul pe și întrc rânduri (2 ori) om/zi 120 5 600
Recoltarea manuală a căpățânilor om/zi 120 18 2 111
b) post recoltarc X X 14 1648
înlăturarea resturilor vegetale om/zi 120 2 240
2.4. Chcltuieli neprevăzutc (5%) X X 1 154
III. MARJA BRUTĂ X X 94 528
4.1. Dcprecierea mijloacelor fixe X X 35 296
V. Taxe și impozite X X X 1 176
Impoz.itul funciar (S* 1,5*75 bal/ha) sumă X 1 12
Notă: Calculul eficienței economice în teren protejat, este unul estimativ, care poatefi adaptatși modificat de cultivator la
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare la varza extratimpurie cultivată în teren protejat, precum volumul și
Calculul deprecierii mijioacelor fixe s-a executat prim metoda liniară (vezi tab. 1 și 2, din compartimentul inves-
tițional).
98
Pentru realizarea recoltei de cca. 8 kg/m3, sa înrcgistrat un consum de mijloace de producțic în
sumă de 24,2 mii lei. Structura costurilor de producțic la cultivarea vcrzei timpurii în tunele înalte fară
încălzire, sunt constituite din: costul mijloacelor de producțic - 39%; opcrațiuni tehnologice - 27%;
opcrații manuale - 29%; alte cheltuieli - 4,8%.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție dc varză timpurie în tunele înaltc cu suprafața
de 1023 m2, înregistrează o marjă brută de cca. 94,5 mii lei, iar la dcduccrea dcprecicrilor anualc ale
in vestiții lor cfectuatc în construcția și dotarca tunclelor se obține un profit până la impozitarc în sumă
de 58,1 mii lei.
Pragul de rentabilitatc preț la realizarea producției de varză timpuric din tunele cu suprafața de
1023 m2, la rccolta planificată de cca. 8 kg/ m2, va fi dc minimum 6,9 lei/kg.
Pragul de rentabilitate recoltă, la suprafața de 1023 m2, de varză timpuric cultivată în tuncle fară
încălzire, nccesită un minimum dc producție dc cca. 2200 kg, sau cel puțin 2,2 kg/m2. Recuperarea
investițiilor pcntru construcția și utilarca a 3 tunele (6,2x55 m) cu suprafața totală dc 1023 m2, va de-
termina practicarca ciclurilor anuale de produccre a verzei timpurii în accste spații timp dc 4-5 ani.
8.5.2. Tehnotogia cultivării verzei timpurii pe teren protejat

Varza cste considerată una din cele mai popularc culturi legumicole care poate completa sor-
timentul producției timpurii. Dar deseori din cauza condițiilor climatericc nefavorabile recoltarea
verzei sc efectuează cu 2-3 săptămâni mai târziu. Cultivarca verzci în tunel poate grăbi considcrabil
recoltarea și spori calitatea căpățânclor.
Cultivarea verzei timpurii sc face numai prin răsad. Producerea răsadurilor dc varză se face în răsad-
nițc calde, unde se seamănă în perioada 5-10 ianuarie. Pentru suprafețe mai mici se poate scmăna în lădițe,
apoi plantele vor fi rcpicate în răsadniță. Repicarea plantelor se face atunci când au formate bine frunzele
cotiledonate. Dc obicei, rcpicatul sc face 7x7 cm sau sc foloscsc cuburi presate, cu aceeași mărime.
Pentru 1 m2 dc cultură sc seamănă 3 g sămânță. Temperatura dezvoltării răsadului va fi de 16-18°C,
se udă cu grijă, deoarcce răsadurile de varză sunt sensibilc la cădcre, se fcrtilizcază suplimcntar și se ae-
risesc intens, pcntru o cât mai bună călirc, asigurându-se ziua 8-10°C și noaptea 4-6°C. Sunt bune pcntru
plantat când au format 5-6 frunze, au 12-15 cm înălțimc și vârsta de 45-50 zile de la răsărit.
Cultivarca verzei timpurii în sere cste mai mult concentrată în zona sudică a Republicii Moldova,
deoarece sunt mai mici costurile lcgate dc încălzirea spațiilor protejate. Plantarca răsadului condițio-
nat sc efectucază la sfarșitul dccadei I -decada II a lunii februarie.
Cel mai des în cultura timpurie de varză se înființează direct în câmp prin utilizarca tunclelor aco-
perite cu pcliculă sau cu agryl. Acest material sintctic este foarte ușor și nu necesită suport adăugător,
acesta evită costurilc suplimcntare de producție. Plantelc se acoperă imediat după plantare și sc lasă
sub agryl până ce se formează rozeta. Plantarea în tunele înalte sc practică începând cu I decadă a
lunii martic, iar dacă este folosit agrylul plantarea poatc fi efectuată 10-15 martie în zona centrală cu
5-10 zile difercnță față de zona de nord.
Obțincrea recoltelor mai timpurii cu 2 săptămîni influențează esențial asupra prețului de comerci-
alizarc. Dar timpurietatea mai are și altă latură pozitivă, dcoarecc poate fi plantată o cultură succcsivă.
Agrylul poate fi utilizat 2-3 ani.
Lucrărilc de îngrijire aplicate după înființarea culturii sunt: udarea individuală a plantelor (poate
fi instalat sistemul de irigare cu ajutorul căruia se va administra apa, îngrășămintele minerale și pro-
dusele fitosanitarc, important va fi ca apa să fie dc temperatura solului), imcdiat după plantarc, pentru
a nu se răci solul; protejarea dublă, în caz că tempcratura scadc prea mult; menținerea temperaturii
ziua până la maximum 20-22°C, iar noaptea până la minimum 10-12 °C; aerisirea intcnsă.
Fertilizarea suplimentară și administrarca apei (în lipsa sistemului de irigare) se va cfectua pestc
fiecare 10-15 zilc cu 30-40 1 apă/m2, iar ferlilizarea cu 15-20 g/m2 îngrășământ complcx. După udări,
se va efectua afănarea repetată a solului, prin prașile.
Rccoltarea la varza timpurie se face înainte să se atingă mărimea specifică a căpățânilor, încă de
când căpățânile au o greutate de 700-900 g. Se va rccolta în mai multe ctape, între 5 mai-5 iunie în
solarii și după 15-20 mai la tunelcle joasc. Producția ajungc la 4-6 kg căpățâni la m2.
99
8.6. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea
conopidei timpurii în teren protejat

la cultivarea conopidei timpurii în teren protejat
Conopida extratimpuric și timpurie este valorificată la atingerea maturității dc consum, pe măsura
formării căpățânilor falsc (inflorcscențelor). Cercrca pe piață față dc acest produs specific este mai
modcstă, în comparație cu varza cxtratimpurie și timpurie, care la fcl determină și o concurență la
utilizarea în stare proaspătă (la salate). Ponderea conopidei, în structura comerțului cu legume timpurii
comercializate pe piață, cste de cca. 5-8% din total. Cultura de conopidă din tcrcn protejat permite obți-
nerca de producții dcstul dc calitativc, în comparațic cu terenul obișnuit sau temporar protejat (sub agryl),
însă costul producțici estc practic dc 2-3 ori mai marc.
Ca și în cazul cultivării verzei cxtratimpurii și timpurii, sc recomandă valorificarea recoltclor extra-
timpurii de conopidă în decadele I-III ale lunii aprilie (în ajunul sărbătorilor de Paști) la prețuri medii dc
sezon de 32-35 lei/kg, iar a conopidci timpurii în decadele I-III ale lunii mai, la prcțuri medii de sezon
de 20-25 lei/kg. Conopida estc în tcmci cumpărată pentru înfrumusețarca meselor dc sărbătoare și cu un
consum redus în alimcntația din extrasezon. în cererea pentru consumul larg în alimcntație, conopida estc
asociată la consumatorul autohton mai mult cu lunile iulie-octombrie.
Calculele cficiențci producție conopidei cxtratimpurii și timpurii au fost efectuate în baza a în
baza a trci modcle de cultură: 2 modelc la cultivarea în sere cu încălzirc (cu paie în sere S=1080 m2
și lemnc în serc S=1066 m2) și în tuncle înaltc fară încălzire (S=1023 m2). Toate 3 modelc prevăd
procurarca tuturor mijloacelor și serviciilor dc către producător, iar pcntru calcularea indicatorilor
economici la cultivarea conopidei timpurii nu a fost luată în calcul achitarca taxei pc valoare adăugată
pcntru producția agricolă comcrcializată. Costurile legate de investiții în construcția și utilarca serelor
și tunelclor sunt similare culturii verzci.
Cultivarea conopidei extratimpurii în serc, cu încălzire bazată pc utilizarea biomasei (paie) și
lcmnelor, prevcde procurarea de răsad condiționat și plantarca acestuia începând cu decada a doua
a lunii fcbruaric. Comercializarea ultcrioară a producției marfa, plantată în tcrmenele indicate,
pcrmite obținerca de căpățâni de la hibrizi extratimpurii în dccada II sau la sfârșitul lunii aprilie.
în condițiile respectării tuturor operațiilor tehnologice de cultivare a conopidei cxtratimpurii prin
răsad în sere cu încălzire, potențialii producători pot obținc o recoltă de cca. 5-5,5 kg/m2, iar în
spațiile cu suprafața dc 1080-1066 m2, recolta la sczon va înregistra cca. 5900 kg de căpățâni (in-
florescențe falsc) de conopidă, la comercializarea cărora se va obținc un venit din vânzări de cca.
196-199 mii lci (tab. 21). Valorificarea producției va începe în prima decadă a lunii aprilie cu o
extindere până la sfârșitul lunii.
Pentru realizarea rccoltei de cca. 5,5 kg/m2, s-a înregistrat un consum de mijloace de producție
în sumă dc 62,1 mii lei (în serc cu S=1080 m2) și 93,3 mii lei (în sere cu S=1066 m2). Structura cos-
turilor de producție la cultivarca conopidei extratimpurii în serc este constituită, rcspectiv, din: costul
mijloacelor de producțic - 23-35%, costul combustibilului (paic) pentru încălzire - 38% și a lemnelor
- 58%; opcrațiuni tehnologice - 6-9%; operații manuale - 9-13%; altc cheltuieli - 4,8%.
Cheltuiclile variabilc legatc de încălzirea spațiului protejat practic la aceiași suprafață, din am-
belc modclc de scre, sunt de cca. 23,8 mii lei la încălzirea cu paie și dc cca. 53,7 mii lei la încălzirea
cu lcmn. Costul dc producere va constitui cca. 22,6 lei, pentru un kg de conopidă recoltat din seră
încălzită cu paie și de cca. 27 lci din seră încălzită cu lemne. Cullivarca conopidci implică cheltuieli
majorc la încălzirc în mcdiu dc cca. 48-50%, fapt carc în cazul scăderii prețului dc realizarc mai jos
de 25-57 lei/kg ar face ncprofitabilă producerea ci.
100
Tabelul 21
Calculul eficienței economice la cultivarea conopidei extratimpurii în spații protejate:

Specificare UM unitar, biomasă (paie) lemnc
Ici Cantitatca Suma, lei Cantitatea Suma, lei
I. VENITURI DIN VÎNZĂRl X X 5940 198 990 5863 196 411
Conopidă timpurie comercializată la markete (50%) kg 35 2970 103 950 2931,5 102 603
Conopidă timpurie comercializată la piețelc agricole (50%) kg 32 2970 95 040 2931,5 93 808
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variabilc) X X X 62 143 X 93 302
2.1. Costul mijloacclor de producție X X X 45 206,0 X 74 990,8
Material semincer (răsad) firc 1,00 6 480 6 480 6 396 6 396
Ingrășăminte minerale:* lei 869 858
- Complexe kg 11 38 416 37 410
- Radiculare kg 35 13 454 13 448
Substanțc chimice: * lci 199 199
- Insecticide kg 550 0,10 55 0,10 55
- Fungicide kg 180 0,80 144 0,80 144
Apă la irigația prin picurare m3 2,50 630 1 575 630 1 575
Impozit pentru apă m' 0,3 646 194 646 194
Material pentru umbrirc (parasolex) kg 30 50 1 500 50 1 500
Saci dc plastic perforați de 30 kg bucăți 1,8 428 770 422 760
Encrgie electrică kW/ora 1,73 5 340 9 238 5 340 9 238
Combustibil pentru cazangcrie *(baloți) **(lemne) kg / m’ 0,50 *47520 23 760 **97,6 53 658
Cultivarc înainte de plantare + fertilizarea orc 70 4 280 4 280
Fertilizarca radiculară cu irigarca x 4 orc 30 8 240 8 240
Stropiri x 4 (cu insccticid, cu fungicid, combinat) ore 50 24 1 200 24 1 200
Transportarea rccoltei (L=25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 24 2 376 23 2 345
a) în pcrioada de vegetație X X 44 5286 44 5238
Administrarca îngrășămintelor înaintea aratului om/zi 120 1 120 1 120
Instalarea sistemului de irigare prin picurarc om/zi 120 2 240 2 240
Plantarca om/zi 120 5 600 ~r 600
Prășitul pc și între rânduri (2 ori) om/zi 120 '5 600 5 600
Legarea frunzelor infcrioarc om/zi 120 16 1 944 16 1 919
Recoltarea manuală a căpăținelor om/zi 120 15 1 782 15 1 759
Inlăturarea resturilor vegetalc om/zi 120 2 240 2 240
2.4. Cheltuicli neprevăzute (5%) X X X 2 959 X 4 443
III. MAR.IA BRUTÂ X X X 153 784 X 121 420
4.1. Deprecierea mijloacelor fixe X X anual 70 873 anual 64 090
4.2. Taxc și impozitc X X X 1 176 X 1 176
V. COSTURl TOTAL X X X 134 193 X 158 568
Notu: Calculul eficienței economice în teren protejat, este unul estimativ, care poate fi adaptat și modificat de cultivator la
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a conopidei cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
tițional).
101
Tabelul 22
Calculul eficienței economice la cultivarea conopidei timpurii în spații protejate
Preț tunele înalte
Specificare UM
unitar, lei
I. VENITl,'R1 DIN VÎNZĂRI X X 5115 115 088
Conopidă timpurie comcrcializată la markete (50%) kg 35 2558 63 938
Conopidă timpurie comercializată la picțele agricole (50%) kg 32 2558 51 150
11. COSTURIDE PRODUCȚIE (variabile) X X X 22 149
2.1. Costul mijloacelor de producție X X X 8 833,6
Material scmincer (răsad) fire 0,75 5 115 3 836
îngrășăminte minerale:* lei 824
- Complexc kg 11 36 394
- Insecticidc kg 550 0,10 55
Apă la irigația prin picurarc m’ 2,50 488 1 219
Impozit pcntru apă m’ 0.3 500 150
Saci dc plastic pcrforați de 30 kg bucăți 1,8 368 663
Energie elcctrică kW/ora 1,73 130 225
Cultivare înainte de plantarc + fertilizarea ore 70 4 280
Fertilizarc foliara x 2 ore 50 18 900
Fcrtilizarea radiculară cu irigarea x 4 ore 30 8 240
Transportarea recoltei (L=25 km, consum 10 l/l00 km) rutc 100 20 2 046
Instalarea sistcmului de irigare prin picurare om/zi 120 2 240
Plantarca om/zi 120 5 600
Legarea frunzclor inferioare om/zi 120 13 1 535
Recoltarca manuală a căpăținelor om/zi 120 13 1 535
înlăturarea resturilor vegetalc om/zi 120 2 240
111. MARJABRUTĂ X X X 106 254
4.1. Deprecicrea mijloacelor fixc X X anual 35 296
4.2. Taxe și impozite X X X 1 176
Impozilul funciar (S* 1,5*75 bal/ha) sumă X 1 12
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a conopidei cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
tițional).
102
Rczultatul economic anual la un ciclu dc producție de conopidă în sere cu suprafața de 1080 tn-
la încălzirea cu paie a tcrcnului protcjat înregistrează o marjă brută de cca. 136,8 mii lei, iar la dcdu-
cerea deprecierilor anualc a invcstițiilor efectuate în construcția și dotarca lor se obține un profit până
la impozitare în sumă de 64,8 mii lci. Pentru serele cu suprafața de 1066 m2 la încălzirea cu lemne a
terenului protejat se înregistrează respectiv o marjă brută de cca. 103,1 mii lei, iar profitul brut până
la impozitare în sumă de 37,8 mii lei. Cheltuielile energetice în cazul încălzirii serelor cu lcmnc reduc
profitul brut cu cca. 71% în comparație cu încălzirea cu paie, o soluțic în acest caz ar fi utilizarea de
alte surse energetice mai puțin costisitoare.
în baza calculelor prezentate în tabelul 21, privitor la nivclul planificat al profitului până la impozi-
tare de 64,8 mii lei (la încălzirea cu paie) și de 37,8 mii lci (la încălzirca cu lemne), putem cstima, că la
practicarea ciclurilor anuale de producere a conopidei în scrc cu suprafețe de 1066-1080 m2, antrepreno-
rul își va putea recupera inveslițiile efectuate într-un tcrmen de cel puțin 7-8 ani. Pragul dc rcntabilitate
preț, la realizarea producției de conopidă timpurii crcscute în aceste sere, la recolta planificată de 5,5 kg/
m2 va fi dc minimum 22,6 lei/kg (la încălzirea cu paic) și de 27 lei/kg (la încălzirca cu lcmne).
Cultivarca conopidei timpurii în tunele înalte, fară încălzire, impune antreprenorului riscuri similare
culturii verzei și salatei timpurii, care sunt legate de concurența cu producție similară obținută în terenuri
plantate cu acestc specii acoperite cu agryl. Din accstc considerente plantarea răsadului procurat va fi
exccutată în prima decadă a lunii martie, cu cel puțin 10 zile mai devreme decât cultura conopidei tim-
purii în tunclc tcmporare (sub agryl). Plantcle cultivate în aceste termene, permit valorificarea producției
marfa, de la hibrizi timpurii la începutul lunii până în decada II a lunii mai, la un prcț cuprins între 22-28
lei/kg. Pentru diversificarca vânzărilor, cstc propusă livrarea conopidei timpurii în rețelele de markete la
prețul mediu de sezon dc 25-28 lei/kg (50% din producție), iar la vânzările directc din câmp sau la piețele
agricole - la prețul dc 20-22 lci/kg.
Cu condiția rcspcctării tuturor operațiilor tchnologice de cultivare a conopidci timpurii prin răsad în
tunclc înaltc fară încălzirc, potcnțialii producători pot obține o recoltă de cca. 5-5,5 kg/m2, iar în spațiul
cu suprafața de 1023 m2, rccolta la sezon va înrcgistra cca. 5,1 tone de căpățâni de conopidă timpurie,
venitul brut la comercializarea cărora va fi de cca. 115,1 mii lei. Valorificarca mai timpurie, chiar și la o
masă mai mică, a căpățânii de conopidă, este mai avantajoasă datorită unui prcț mai bun de realizarc.
Pentru realizarea recoltei de cca. 5-5,5 kg/m2, s-a înregistrat un consum de mijloace de producțic
în sumă de 22,2 mii lei (vezi tab. 22). Structura costurilor de producțic la cultivarea conopidei timpu-
rii în tunele înalte se va constitui din: costul mijloacelor de producțic - 40%; operațiuni tehnologicc
- 23%; operații manuale - 32%; alte cheltuieli - 4,8%. în comparațici cu cullura verzei, conopida
necesită un volum suplimentar de 5-10% de operațiuni manualc, corclatc la specificul tehnologici și
cantitatea de producție recoltată și sortată de o persoană.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție dc conopidă timpurie în tunele înalte cu supra-
fața de 1023 m2, înregistrează o marjă brută de cca. 93 mii lci, iar la deducerea deprecierilor anualc a
investiți i lor efectuate în construcția și dotarea tunelelor sc obține un profit până la impozitarc în sumă de
54,5 mii lci. Pragul de rentabilitate preț la realizarea producției de conopidă timpurie din tuncle cu su-
prafața dc 1023 m2, la recolta planificată de cca. 5-5,5 kg/ m2 va fi de minim 11,5 lei/kg, iar rccuperarea
investițiilor pentru construcția și utilarea a 3 tunele (6,2x55 m) cu suprafața totală de 1023 m2, va deter-
mina practicarea ciclurilor anuale de producere a conopidei timpurii în aceste spații timp dc 4-5 ani.
8.6.2. Tehnologia cultivării conopidei timpurii pe teren protejat

Conopida cste o cultură din familia Brasicaceae. Caracteristic pentru această familie cste re-
zistcnța la frig. Iată din ce considerente conopida sc cultivă cu succes în spațiile protejatc. Organul
comcstibil al conopidci este o primordie a inflorcscenței care intenționat se etiolează. Cultivarea
conopidci în perioada rece este determinată și de rcacția ei la lungimea zilei. Dacă ziua estc lungă,
conopida înccpc să înflorească și se pierde calitatea organului comestibil (fig. 80).
în cultura dc primăvară se poate cultiva în orice tip de adăpost care-i asigură o tcmpcratură de
+ 14-16°C, o umiditatc dc 75-80% și un nivcl înalt de fertilizare. Pentru cultura timpuric se folosește
103
răsadul în palete celulare, cuburi nutritive sau
ghivcce. Cu cât răsadul va fi mai dczvoltat, ca
atât căpățâna falsă se va l'orma mai repede.
în sere încălzite conopida cste plantată
după schema 60x40 sau în bandă (90+50)x35.
Tcmperatura dc cultivare variază în limitelc a
16-18°C. Se plantează doar hibrizi timpurii.
Dintre aceștia, la noi sunt omologați: Baldo
și Malimba. Căpățâna acestor hibrizi nu depă-
șcștc 0,5-0,7 kg, însă, pe baza timpurieilății și
a prețului înalt, cultivarea în serc încălzite estc
profitabilă.
în tunele și în sectoare protejatc cu agryl,
conopida este crcscută în benzi, pcntru a folosi
Fig. 80. Conopidă înflorită
mai cficient sistcmul de irigare prin picurare
și materialul de acoperire. în câmp se face plantarea mccanizată, după ce se instalcază carcasele
tunelelor. Conopida necesită mari doze de îngrășământ, care se introduc odată cu plantarca și fazial.
Reacționcază foarte bine la fertilizări foliare.
O opcrațiune obligatoric și specifică pentru conopidă, care nu se auto acoperă, este lcgarea frun-
zelor infcrioare pcntru a etiola inflorescența (fig. 81).
Există hibrizi care nu nccesită acoperirea, însă aceasta nu se refcră la soiurile timpurii (fig. 82).
Cu cât soiul este mai timpuriu, cu atât planta estc mai dcschisă. Mărimca inflorescențci la conopidă
depindc dc masa foliară acumulată. Din acestc considcrcnte, este ncccsar de a crea condiții optime nu
numai la formarea inflorcscențe, dar și în faza inițială dc creștere. Aici se include fcrtilizarea la timp,
irigări calitative, protecția corectă a plantelor ctc. Soiurilc timpurii sunt bune de recoltare peste 65-70
zile. Recoltarea sc face prin tăierea inflorescențci cu 2-3 firunze de la bază, rămase pcntru a proteja or-
ganul comestibil de factorii mediului. Inflorescența trcbuie să fie albă, fară pete și locuri îngălbenitc.
Se ambalcază în lăzi într-un singur rând (fig. 83).
Fig.81. Legarea conopidei Fig. 82. Conopidă cu autoacoperire
La atingcrea suprafcței căpățânii falsc țcsuturilc se oxidează si planta picrdc aspectul. Dc pc lm- se
pot obține 2-3 kg de conopidă calitativă.
în cultura de toarnnă se efcctuează accleași lucrări, însă sc ține cont dc pcrioada de înghcț. Dese-
ori, plantelc sunt în câmp când apar primele înghcțuri. Estc necesară supravegherea și protcjarea lor.
dcoarece această rccoltă va fi realizată în luna decembrie-ianuarie, atunci când prețurilc la legume
proaspete sunt foartc mari. în serelc încălzite sc poate face focul, iar în spațiile protejate, dar fără
încălzire, sunt eficicnte matcrialele protectoare agryl carc sc pun în 2-3 straturi. Dacă căpățâna a fost
104
atinsă de ger (-3-4°), se pot trauma celulele inflo-
resccnței. In prczent, în lume, se practică cultura
conopidei de iamă, care prcvede folosirea hibri-
zilor cu o pcrioada lungă de vegetație dar care
sunt foarte rezistenți la frig. Acestc plante, fiind
plantate din toamnă, icrncază fară încălzirc, iar
la apariția tcmperaturilor mai ridicate își încep
vcgctația și formează rccolte foartc timpurii și
mari. în condițiile Moldovei, o dată la trci ani
această conopidă este atacată tripși și producția
rcalizată estc modestă. Tcndința picțelor mo-
dernc lasă amprenta și asupra producătorilor de
conopidă. Mulți dintrc ci au trecut la cultivarea
accstei culturi în densitate mare pcntru obține- Fig. 83. Recoltarea conopidei
rca inflorescențelor mici de 200-300g. Dcsigur
rccolta estc considerabil diminuată, însă din cauza prețului și a cercrii permanentc această tehnologie
sc bucură dc succes.
Principalele boli la conopidă sunt: fainarea, bacterioza, virusarea. Dintre dăunători vom mcnți-
ona: musculița verzii, afidele, albilița verzci, molia verzci etc. Tratarea bolilor și dăunătorilor se va
efectua cu preparate chimice și biologicc înregistrate pcntru culturile vărzoasc în conformitate cu
Registrul dc Stat al produselor dc uz fitosanitar și al fertilizanților.
8.7. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea salatei

de grădină în teren protejat

la cultivarea salatei de grădină în teren protejat
Salata de grădină limpuric esle un produs carc în ascendență își câștigă cota sa pe piața legumelor
timpurii. Premiscle, care favorizează crcșterea consumului în alimentațici a salatci proaspete, constau în:
perccperea importanței de către consumator a aceslei culturi în rația alimentară, ca un produs bogat în
vitamine, și ccrcrea favorizată de produsele ofcrite de rcțelele dc alimentație și fast-fonduri (restaurante,
cafencle, pițerii, ctc.). Pondcrca salatei de grădină, în structura comerțului cu lcgume timpurii comerci-
alizatc pe piață, cste de cca. 5-10% din total.
Marketele, dc asemenea, preferă să aibă în sortimentul de produse salata de grădină, care, fiind ținută
în spații cu răcirc forțată, își păstrează frăgezimea timp dc 2-3 zile la salata pentru frunze și 6-8 zilc la sala-
ta căpățâni. în cxtrasezon (noiembrie - februaric) cantități importante dc salată dc grădină sunt importatc
din Turcia și Ucraina.
Calculelc eficienței producție dc salată dc gradină timpuric au fost cfectuate în baza a trci modclc
de cultură: 2 modele la cultivarea în sere cu încălzirc (cu paic în serc S=1080 m2 și lemnc în serc
S=1066 m2) și în tunele înalte fară încălzire (S=l 023 m2). Toatc 3 modcle prevăd procurarea tuturor
mijloacelor și scrviciilor de către producător, iar pentru calcularca indicatorilor cconomici la cultiva-
rea salatei de grădină extratimpurii timpurii nu a fost luată în calcul achitarea taxei pc valoarc adău-
gată pcntru producția agricolă comercializată. Costurile legatc de invcstiții în construcția și utilarea
serelor și tunclclor sunt similare culturii verzei și conopidei.
Cultivarca salatei de grădină extratimpurii în sere, cu încălzire bazată pc utilizarea biomasci
(paic) și lemnc, prevede procurarea dc răsad condiționat și plantarea acestuia începând cu decada a
doua a lunii fcbruarie. Comcrcializarca ulterioara a producțici marfa, plantată în termenele indicate,
permite obținerca de frunzc sau căpățâni de salată la sfârșitul lunii martic și I-a decadă a lunii aprilie.
O cșalonare a producției pcrmite valorificarca ci și în ajunul sărbătorilor de Paști, accastă pcrioadă
garantează vcnituri esențialc din vânzări.
105
Tabelul 23
Calculul eficienței economice la cultivarea salatei extratimpurii în spații protejate:

Specificare UM unitar, biomasă (paie) lemne
lei Cantitatea Suma, lci Cantitatea Suma, lei
I. VENITURI DIN VÎNZĂRI X X 5400 175 500 5330 173 225
Salată timpurie comercializată la markete (50%) kg 35 2700 94 500 2665 93 275
Salată timpurie comercializată la piețele agricole (50%) kg 30 2700 81 000 2665 79 950
2.1. Costul mi jloacelor de producție X X X 43 262 X 73 070
Ingrășămintc minerale:* lei 675 666
- Complexe kg 11 27 297 27 293
- Radiculare kg 35 11 378 11 373
- Insecticide kg 550 0,10 55 0,10 55
- Fungicide kg 180 0,80 144 0,80 144
Apă la irigația prin picurare m’ 2,50 594 1 485 594 1 485
Impozit pentru apă m’ 0,3 618 185 618 185
Encrgie electrică kW/ora 1,73 5310 9 186 5 310 9 186
Combustibil pentru cazangerie *(baloți) **(lemne) kg / m3 0,50 *47520 23 760 **97,6 53 658
2.2. Costul operațiunilor tehnologice X X X 4 800 X 4 772
Nivelarea si frczarea solului ore 70 4 280 4 280
Cultivare înainte de plantare + fcrtilizarca ore 70 4 280 4 280
Stropiri x 2 (cu insecticid, cu fungicid, combinat) ore 50 12 600 12 600
Transportarea recoltei (L=25 km, consum 101/100 km) rutc 100 22 2 160 21 2 132
2.3. Operații manuale (plata în numerar) X X X 6 828 X 4 652
a) în perioada de vegetație X X 35 4200 35 4172
Prășitul întrc rânduri (2 ori) om/zi 120 6 720 6 720
Recoltarea manuală om/zi 120 18 2 160 18 2 132
b) post rccoltarc X X 11 1314 2 240
Sortarea, calibrarca și ambalarea producției om/z.i 120 9 1 074 0 0
înlăturarea resturilor vegetalc om/zi 120 2 240 2 240
Impozitul funciar(S* 1,5*75 bal/ha) sumă X 1 12 1 12
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a salatei de grădină extratimpurie cultivată în teren protejat, precum
volumul și costurile mijloacelor de producție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehnologice
admise în cultură (vezi compartimentul tehnologic).
Yarianta propusă de calcul al eficienței economice a inclus achitarea tuturor serviciilor și mijloacelor de producție
tițional).
106
Tabelul 24
Calculul eficienței economice la cultivarea salatei timpurii în spații protejate
Prcț unitar, tunele înalte
Specificarc UM
lei
I. VENITURI DIN VÎNZĂRl X X 5115 89 513
Salată timpurie comercializată la markete (50%) kg 20 2558 51 150
Salată timpurie comercializată la piețele agricole (50%) kg 15 2558 38 363
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variabile) X X 20 750
2.1. Costul mijloacelor de producție X X X 7 340
Material semincer (răsad) fire 0,30 8 184 2 455
Ingrășămintc organice *(5 kș m2) kg 0,25 5 115 1 279
Ingrășăminte minerale:* lei 639
- Radicularc kg 35 10 358
Substanțe chimicc: * lei 199
- Insccticide kg 550 0.10 55
Apă (la plantarca răsadului) m3 2,50 20.5 51
Apă la irigația prin picurare m’ 2,50 480 1 200
Impozit pentru apă m1 0.3 500 150
Energie elcctrică kW/ora 1,73 130 225
2.2. Costul operațiunilor tchnologice X X X 4 786
Aratul cu motocultivatorul *(22-25 cni) ore 70 8 560
Nivelarea si frezarea solului orc 70 4 280
Cultivare înaintc de plantare + fcrtilizarea ore 70 4 280
Fertilizarea radiculară cu irigarea x 2 orc 30 4 120
Transportarea recoltei (L=25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 20 2 046
2.3. Operații manuale (plata în nunterar) X X X 7 635
a) în perioada de vegctație X X 34 4086
Instalarea sistcmului de irigarc prin picurare om/zi 120 2 240
Prășitul între rânduri (2 ori) om/zi 120 6 720
Recoltarea manuală om/zi 120 17 2 046
b) post rccoltare X X 15 1775
Inlăturarea rcsturilor vegetalc om/zi 120 2 240
2.4. Cheltuieli ncprevăzute (5%) X X X 988
III. MAR.IA BRUTĂ X X X 68 763
IV. COSTURI 1 IXE X X X 36 472
4.1. Deprecierea mijloacelor fixc X X anual 35 296
4.2. Taxc și impozitc X X X 1 176
Impozitul funciar(S* 1,5*75 bal/ha) sumă X 1 12
VI: PROFITUL BRUT(până la impozitare) X X X 32 291
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a salatei de grădină extratimpurie cultivată în teren protejat, precum
volumul și costurile mijloacelor de producție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehnologice
admise în cultură (vezi compartimentul tehnologicj.
Calculul deprecierii mijloacelor fixe s-a executatprim metoda liniară (vezi tab. I și 2, din compartimentul inves-
tițional).
107
Cu condiția respeclării tuturor operațiilor tehnologicc dc cultivare a salatei de grădină extra-
timpurii prin răsad în sere cu încălzire, potențialii producători pot obținc o recoltă de cca. 5 kg/m2,
rcspectiv în sere cu suprafața de 1066 - 1080 m2 dc cca. 5400 kg dc salată la frunze sau căpățâni, la
comercializarea cărora se va obținc un vcnit din vânzări de cca. 173-175,5 mii lci (tab. 23). Pcntru rc-
alizarea recoltei de cca. 5 kg/m2, sc înrcgistrcază un consum de mijloace de producție în sumă dc 57,6
mii lei (în sere cu S=1080 m2) și 86,6 mii lei (în scre cu S=1066 m2). Structura costurilor de producțic
la cultivarea salatei de grădină cxtratimpurii în scrc este constituită, rcspectiv, din: costul mijloacelor
dc producție - 22,5-34%, costul combustibilului (paic) pcntru încălzirc - 41% și a lemnelor - 62%;
opcrațiuni tehnologice 5,5-8%; opcrații manualc - 5-12%; alte chcltuicli - 4,8%. Cheltuielile va-
riabilc legate de încălzirea spațiului protcjat practic la acciași suprafață, din ambcle modele dc sere,
sunt de cca. 23,8 mii lei la încălzirca cu paic și de cca. 53,7 mii lei la încălzirca cu lcmn. Costul dc
producere va constitui cca. 24 lci, pcntru un kg dc conopidă recoltat din scră încălzită cu paic și dc
cca. 28,5 lci din seră încălzită cu lemne. Cultivarca salatci implică chcltuicli majore la încălzire, pe
fonul chcltuielilor moderate la alte mijloace variabilc dc producțic și raportate la faptul că recolta la
o unitatc dc suprafață este limitată din cauza potențialului de producție.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de salatci de grădină în sere cu suprafața de
1080 m2 la încălzirea cu paie a terenului protejat înrcgistrează o marjă brută de cca. 163,7 mii lei,
iar la dcducerea deprecierilor anuale a investiți i lor cfcctuatc în construcția și dotarea lor se obține un
cu lemne a terenului protejat se înregistrează respcctiv o marjs brută dc cca. 108 mii lei, iar profitul
brut până la impozitare în sumă de 21,3 mii lei.
în baza calculelor prezentate în tabelul 23, privitor la nivclul planificat al profitului până la impo-
zitarc dc 45,8 mii lci (la încălzirea cu paie) și de 21,3 mii lci (la încălzirca cu lcmnc), putem estima, că
la practicarca ciclurilor anuale de producere a salatci dc grădină cxtratimpurii în sere cu suprafețe de
1066-1080 m2, antreprenorul într-un termen de minim 5-7 ani își va rccupcra investițiile efectuate.
Salata dc grădină, fiind o cultură cu necesități modcratc la condițiilc dc cultivare, cuprinse între
+ 10-15 °C, poate avea și o eșalonarc mai timpurie a producției. Din aceste considcrcntc, salata dc
grădină poate fi cultivată ca cultură succcsivă după cultivarea verzei și conopidei extratimpurii, sau în
cultură repetată, sau plantarca în tuncle în cpoci mai timpurii, lără încălzire.
Cultivarea salatei dc grădină timpurii în tunele înalte lară încălzire va prevedea plantarea răsadu-
lui condiționat în decadclc II-III alc lunii martie. Plantele cultivate în aceste termene permit valorifi-
carea producției marfa, dc la hibrizi timpurii la începulul lunii până în decada III a lunii aprilie, la un
prcț cuprins între 13-20 lei/kg. Pcntru divcrsificarea vânzărilor, esle propusă livrarca salatci timpurii
în rețelele de markete sau fastfooduri la prcțul mediu de sezon de 18-20 lei/kg (50% din producție),
iar alte vânzări la piețelc agricolc la prcțul dc 13-15 lei/kg.
Dacă se respectă toatc operațiile tehnologice de cultivare a salatei timpurii prin răsad în tunele
înalte lără încălzire, potcnțialii producători pot obține o recoltă de cca. 5 kg/m2, iar în spațiul cu su-
prafața de 1023 m2 recolta la sezon va înregistra cca. 5,1 tone de căpățâni sau frunze, valorificate la
mănunchi de salată timpurie, venitul brut la comercializarea cărora va fi de cca. 89,5 mii lei. Salata
de grădină, crescută în tunclc neîncălzite, are o masă vegetativă a aparatului foliar mai mică în com-
parație cu producția crescută în scrc-solarii încălzite.
Pcntru realizarea recoltei dc cca. 5 kg/m2, s-a înregistrat un consum de mijloace de producție în
sumă de 20,8 mii lei. Structura costurilor dc producție la cultivarea salatei timpurii în tunele înalte, se
constituie din: costul mijloaccior de producție - 35%; operațiuni tehnologice - 23%; operații manuale
- 37%; alte cheltuieli - 4,8%. Consumurilc importante de operațiuni manuale sunt condiționate de un
număr mai mare de operațiuni și zile de lucru pentru recoltarea și condiționarea salatei la mănunchi
(hibrizi pentru frunze) și la căpățâni.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de salată timpurie în tunele înalte cu suprafața
de 1023 m2 înregistrează un profit brut, până la impozitare de cca. 32,3 mii lei. Pragul de rentabilitate
preț la realizarea producțici dc salată timpurie din tunele cu suprafața de 1023 m2, la recolta planifica-
tă dc cca. 5 kg/ m2, va fi dc minimum 5 lei/kg, iar pragul de rentabilitate recoltă necesită un minimum
108
de producție de cca. 1000 kg, sau cel puțin 1 kg/m2. Recuperarea investițiilor pentru construcția și
utilarea a 3 tunelc (6,2x55 m) cu suprafața totală dc 1023 m2, va detcrmina practicarca ciclurilor anu-
ale de producerc a salatei timpurii în acestc spații timp dc 5-6 ani. în cazul practicării a două cicluri
succesivc de salată timpurie și medie, rccuperarea investițiilor poatc fi în 3-4 ani.
Rezultatul economic anual la un ciclu dc producție de salată de grădină cxtratimpurie în sere cu

suprafața de 1080 m2, înrcgistrează o marjă brută de cca. 85,4 mii lei, iar la deducerea dcprecicrilor
anuale a investiți ilor cfectuate în construcția și dotarea lor sc obține un profit până la impozitare în
sumă de 34,3 mii lei. în baza calculclor prezentate în tabelul 21, privitor la nivclul planificat al pro-
fitului până la impozitare de 34,3 mii lei, putem estima, la practicarca ciclurilor anuale de producerc
a salatei dc grădină cxtratimpuric în sere cu suprafața de 1080 m2, recuperarca investițiilor pcntru
antrcprenor într-un termen dc 5-6 ani.
8.7.2. Tehnologia cultivării salatei de grădină pe teren protejat

Salata este o cultură cu neccsități moderate față dc condiți ile de creștcre. Temperatura ideală la pro-
ducerea salatei este dc +10-15 °C, iar nivelul de fertilizare a solului poatc fi mediu sau scăzut. Produce-
rca salatei în tunel poatc lungi considcrabil pcrioada dc creșterc și folosirc a culturilor succesive.
Soiurile recomandate
Salata se clasifică în câteva tipuri:
• Salată pentru frunze (Lolo Rosa, Lolo Bionda)
• Salată cu căpățini mici (Elsa, Augusta)
• Salată de căpățini, tip „lcberg” (Embrace, Miluna, Fclix)
• Salată Roman tip „coss” (Bacio, Terlana)
Toatc aceste soiuri sunt de pcrspectivă.
Cultura salatei în tern protejat se va executa în solarii sau tunele. Tehnologia este similară
culturii de varză timpurie.
Presătirea solului
Prcgătirea solului se va efcctua cu frcza prin bilonarea straturilor pcntru plantarea răsadei de sa-
lată. Bilonarea contribuie la aerația mai bună, drenarea solului și încălzirea lui mai eficientă.
Răsadul de salată, crescut în cuburi nutritive sau paletc celulare, la vârsta de 35-40 zile sc plan-
tează în sol, manual, în solar sau tunel, la 10-20 martie. în funcțic de tipul de salată, schcma de
plantarc diferă. Pcntru salata tip „Iceberg” cultivatc în tunclc cu lățimca de 6 m, se folosește schema
din 35x50-70x50-70x50-70x50-50x35. Distanța dintre plantc în rând cste de 25 cm. Această schemă
asigură 6,6 pl/m2.
Plantarea se face atent, astfcl ca planta să fie încorporată în sol strict până la colet. Dacă sc plan-
tează mai adânc frunzele bazalc sunt afectate de boli și calitatea produsului scade.
Plantarea se cfectuează ccl mai timpuriu la 20-25 martic în teren neîncălzit, iar cel mai târziu la
1-5 octombrie. Deseori, acestc termene pot fi schimbate cu 1-2 săptămâni, dacă se utilizează ca ma-
terialul de acopcrire agrylul. în perioada dc vară sunt necesarc soiuri dc zi lungă, deoarcce excesul de
tempcraturi și lumină stimulează formarea tulpinilor floriferc.
După înființarca culturii, se aplică lucrările: udatul (imediat după plantare), afânarea solului, prin
prașilc repetate; menținerea tcmperaturii între 16-18°C; fertilizarea fazială cu azotat dc amoniu cca.
200 kg/ha; irigarca atunci când este neccsar.
Protecția plantelor de boli și vătămători va consta în monitorizarca apariției focarclor de Mana
salatci (Bremia lactucae); Putregaiul cenușiu (Botrytis Cinerea); Altcmarioza (Alternaria Cichori) și
a infcstării de Afidele foliare (Hyperemyzus Lactucae); Afidele radiculare (Pemphygus Bursarius);
Musca minieră (Liriomyzahu huidobrensis).
Rccoltarea salatei se face cșalonat, pe măsură cc plantclc ajung la mărimea corespunzătoarc, dar
nu în mai mult dc 2-3 etape dc recoltare. Sc obține o producție de 2,5-4,5 kg căpățâni/m2.
109
8.8. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea ridichii
de lună în teren protejat
8.8.1. Argumentarea economică la cultivarea ridichii de lună

în teren protejat
Cultura extratimpurie și timpurie de ridichc de lună trebuie orientată pcntru înccputul lunii apri-
lic și sărbătorile de Paști. Concurența producțici timpurii poate fi doar după prcț față dc ridichea de
toamnă păstrată și valorificată din recolta anului precedent. în ccca cc privește prospcțimea, culoarea
atractivă roșie-roză și calitățile gustativc, producțiile timpurii dc ridichc de lună satisfac înlocmai
cerințele consumatorului autohton.
Producțiile cxtratimpurii de ridichc dc lună, crescute în tcrcn protejat, sunt valorificate mai mult
la mănunchi (150-200 g de rădăcini cu rozetă la preț mediu de 5-7 lci) asigurând un preț de ieșire pe
piață de 30-35 lei/kg (I-II decadă a lunii martic), cu o coborâre ușoară în prcț, la sfârșitul lunii martie
înccputul lunii aprilie, între 23-25 lei. leșirea mai devreme pe piață garantcază vcnituri apreciabile din
vânzări. Acest fapt se datorează prețului înalt și cererii specifice dc sczon.
Calculele eficicnțci producției de ridichc de lună extratimpuric și timpuric au fost efectuate în
trei modele de cultură: 2 modele la cultivarca în sere cu încălzirc (cu paie în sere S=1080 m2 și lemne
în sere S=1066 m2) și în tunele înaltc fară încălzire (S=1023 m2). Costurile legate de investiții sunt
descrise în compartimentul 2 Investiții capitale la cultura legumelor în teren protejat, fiind similare
culturilor ce nu ncccsită suport.
Cultura ridichii de lună extratimpurii în sere, cu încălzire bazată pc utilizarea biomasei (paie) și
lemnelor, prevcde semănatul scmințclor condiționate înccpând cu decada a doua a lunii februaric.
Comercializarca producției marfa, scmănată în termcnclc indicate, permite obținerea de rădăcini,
valorificatc la mănunchi, în dccada a doua a lunii martic.
Dacă sc rcspectă toate operațiile tehnologice de cultivarc a ridichii de lună semănată prin semințc în
sere cu încălzire, potențialii producători pot obține o rccoltă de cca. 7-8 kg/m2, iar din serclc cu suprafața
între 1066-1080 m2, recolta la sezon va înregistra cca. 8650 kg de rădăcini de ridiche de lună, valorificată
la mănunchi, la comercializarea cărora se va obținc un venit din vânzări de cca. 204-207 mii lci (tab. 25).
Pentru realizarea rccoltei de cca. 7-8 kg/m2, s-a înregistrat un consum dc mijloacc de producție
în sumă de 41,8 mii lei (în scre cu S=1080 m2) și 59,5 mii lei (în sere cu S=1066 m2). Structura cos-
turilor dc producție la cultivarea ridichii de lună timpurii în sere se va constitui, respcctiv, din: costul
mijloacclor de producție - 16-23%, coslul combustibilului (paie) pentru încălzire - 32% și a lemnelor
-51%; operațiuni tehnologice - 10-14%; operații manuale - 18-26%; alte cheltuieli - 4,8%. Cheltu-
ielile variabile legate de încălzirea spațiului protejat practic la aceiași suprafață, din ambcle modele de
sere, sunt de cca. 13,5 mii lei la încălzirea cu paic și de cca. 30,5 mii lei la încălzirca cu lemn.
Rczultatul economic anual la un ciclu dc producție de ridichii dc lună în sere cu suprafața de
1080 nf la încălzirea cu paie a terenului protejat înregislrează o marjă brută dc cca. 165,5 mii lei,
iar la deducerea deprecierilor anuale a investițiilor efectuate în construcția și dotarea lor se obține un
profit până la impozitarc în sumă de 93,5 mii lei. Pentru serele cu suprafața de 1066 m2 la încălzirea
cu lemne a terenului protejat se înregistrează respectiv o marjă brută de cca. 145,2 mii lei, iar profitul
brut până la impozitarc în sumă de 79,9 mii lei. Cheltuielile energetice în cazul încălzirii serelor cu
lcmne reduc profitul brut cu cca. 17% în comparație cu încălzirea cu paic și determina o majorarca
prcțului de cost cu cca. 2 lei per kg de producțic.
în baza calculclor prezentate în tabclul 25, privitor la nivelul planificat al profitului până la impo-
zitare de 93,5 mii lci (la încălzirea cu paie) și dc 79,9mii lei (la încălzirca cu lemne), putem estima,
că la practicarea ciclurilor anuale de produccrc a ridichii de lună în sere cu suprafețe de 1066-1080
m2, antreprenorul într-un termen de 5-6 ani va asigura recupcrarca tuturor investițiilor. Pragul de
rcntabilitate preț, la rcalizarea producției de ridichii de lună timpurii crcscute în aceste sere, la rccolta
planificată de cca. 7-8 kg/m2 va fi de minimum 13,2 lei/kg (la încălzirca cu paie) și de 14,6 lei/kg (la
încălzirea cu lemne).
110
Tabelul 25
Calculul eficienței economice la cultivarea ridichii de lună extratimpurii în spații protejate:

Specificare UM unitar, bioniasă (paie) lemne
lei Cantitatea Suma, lei Cantitatca Suma, lei
1. VENITURl DIN VÎNZĂRI X X 8640 207 360 8528 204 672
Ridiche comercializate la markete (50%) kS 25 4320 108 000 4264 106 600
Ridiche comercializate la piețele agricole (50%) kg 23 4320 99 360 4264 98 072
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variahile) X X X 41 842 X 59 483
Material seminccr (semințe) kg 750,0 0,65 488 0,65 488
- Complexe kg 11 27 297 27 293
- Radiculare kg 35 6 227 6 224
- Insecticide kg 550 0,05 28 0,05 28
- Fungicide kg 180 0,60 108 0,60 108
Apâ la irigarea înainte de semănat m3 2,50 5,4 14 5,3 13
Apă la irigația prin picurare nV 2,50 263 656 263 656
Impozit pentru apă m’ 0,3 267,9 80 267,8 80
Saci din plastic perforați de 30 kg bucăți 1,8 432 778 426,4 768
Combustibil pentru cazangeric *(baloți) **(lemne) kg / m1 0,50 *27000 13 500 **55,4 30 488
Fcrtilizarea radiculară cu irigarea x 2 ore 30 4 120 4 120
Stropiri x 2 (cu insecticid și fungicid) ore 50 8 400 8 400
Transportarea recoltci (L=25 km, consum 10 1/100 km) rutc 100 35 3 456 34 3411
2.3. Opcrații manuale (plata în numerar) X X X 11 011 X 10 890
a) în perioada de vegctație X X 45 5347 44 5293
Instalarca sistemului de irigarc prin picurare om/zi 120 2 240 2 240
Semănatul om/zi 120 2 240 2 240
Prășitul și plivitul între rânduri (2 ori) om/zi 120 5 600 5 600
Recoltarea manuală a ridichii de lună om/zi 120 35 4 147 34 4 093
b) post rccoltare X X 24 2832 23 2798
înlăturarea resturilor vegetale om/zi 120 2 240 2 240
III. M ARJA BRUTĂ X X X 165 518 X 145 189
Fondul social sumâ 1 164 1 1 164 1 1 164
V. COSTURI TOTAL leî X X 113 891 X 124 748
VI: PROFITUL BRUT (până la impozitarc) lei X X 93 469 X 79 924
Sistemele defertilizare, protecție și irigare a ridichii de lună cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
tițional).
111
Tabelul 26
Calculul eficienței economice la cultivarea ridichii de lună timpurii în spații protejate
Preț unitar, tunele înalte
Speciflcare UM
lei
Ridiche comercializatc la markete (50%) kg 25 3581 64 449
Ridichc comercializate la picțcle agricole (50%) kg 23 3581 50 127
Matcrial semincer (semințc) kS 750,0 0,62 465
Ingrășăminte organice *(4 kg m2) kg 0,25 4 092 1 023
îngrășăminte minerale:* lci 496
- Complcxe kg 11 26 281
Apă la irigarea înainte de semănat m3 2,50 5,1 13
Apă la irigația prin picurare m3 2,50 225 563
Impozit pentru apă m3 0,3 230,1 69
Saci din plastic perforați de 30 kg bucăți 1,8 358 644
Energic clcctrică kW/ora 1,73 60 104
2.2. Costul opcrațiunilor tehnologice X X X 5 304
Aratul cu motocultivatorul *(22-25 cm) orc 70 8 560
Nivelarca si frczarea solului ore 70 4 280
Cultivare înaintc dc plantare + fertilizarca ore 70 4 280
Fcrtilizare foliara x 2 orc 50 16 800
Stropiri x 2 (cu insecticid și fungicid) orc 50 8 400
Transportarea recoltei (L=25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 29 2 864
2.3. Opcrații manuale (plata în numerar) X X X 9 414
a) în pcrioada de vegetație X X 39 4637
Administrarca îngrășămintelor înaintca aratului om/zi 120 1 120
Instalarea sistemului dc irigare prin picurarc om/zi 120 2 240
Semănatul om/zi 120 2 240
Prășitul și plivitul între rânduri (2 ori) om/zi 120 5 600
Recoltarea manuală a ridichii de lună om/zi 120 29 3 437
2.4. Cheltuieli neprcvăzutc (5%) X X X 944
III. MARJA BRUTĂ X X X 94 742
4.1. Dcprccierea mijloacelor fixe X X X 35 296
Impozitul funciar(S* 1,5*75 bal/ha) sumă X 1 12
V. COSTURI TOTAL lei X X 56 306
VI. PROFITUL BRUT (până la impozitarc) lei X X 58 270
Sistemele defertilizare, protecție și irigare a ridichii de lună cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
tițional).
112
Cultivarea ridichii de lună timpurii în tunele (I-II decadă a lunii aprilie), impune anumite riscuri
pentru potențialii investitori, lcgatc de valorificarea și comcrcializarea producției. Se va lua obligator
în considerație faptul că concurcnța în acest segment de piață cste foartc drastică, la comercializare,
în acccași perioadă, fiind un sortimcnt larg în calitatc și volum de producție, crescut în răsadnițe cu
sticlă (după eliberarca și comercializarea răsadului) și în spații protejatc temporar, acopcrite cu agryl.
Unelc soluții rezonabile la cultivarea ridichii timpurii ar fi: încheierca în prealabil a contractclor de
livrarc a producțici la rețele dc comerț (markete); sau cultivarea în tuncle a unci jumătății de suprafață
cu culturi vărzoasc, iar a altei jumătăți cu ridiche dc lună scmănată în aceleași tcrmenc; sau eșalonarea
producției în diferile termenc. Aceste rccomandări vor fi luate în considerațic de potcnțialii investitori
în această afaccre.
Semănatul ridichii de lună timpurii în tunelc înalte fară încălzirc va fi cxecutat în prima decadă
a lunii martic, valorificarea producției marfa va fi în decadcle I-Il alc lunii aprilie sau în ajun de săr-
bătorile de Paști. Dacă se vor respecta toate operațiile tchnologice de cultivare a ridichii dc lună în
tunele înaltc fară încălzirc, potențialii producători pot obține o recoltă de cca. 7 kg/m2, iar în spațiul
cu suprafața de 1023 m2 rccolta la sczon va înrcgistra cca. 7160 kg de rădăcini dc ridichc de lună,
valorificată la mănunchi sau la kg. Vcnitul brut la comcrcializarc va fi dc cca. 114,6 mii lci. Pentru
diversificarea vânzărilor cste propusă livrarea ridichilor la mănunchi în rcțelele dc markete la prcțul
mediu dc sezon de 16-18 lei/kg (50% din producție), iar 50% prin vânzări directc la piețclc agricole
la prețul dc 12-14 lei/kg.
Pentru realizarea rccoltei de cca. 7 kg/m2, sc înregistrează un consum dc mijloace de producție în
sumă de 19,8 mii lei. Structura costurilor de producție la cultivarca ridichii de lună timpurii în tunclc
înalte, se constituie din: costul mijloacclor de producție - 21%; opcrațiuni tchnologice - 27%; opera-
ții manualc - 48%; altc chcltuieli - 4,8%.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție al ridichii de lună timpurii în tunelc înalte cu
suprafața de 1023 m2 înrcgistrează un profit brut până la impozitare în sumă de 94,7 mii lei. Pragul de
rentabilitate preț, la rcalizarea producției de ridiche dc lună timpurie din tunele cu suprafața de 1023
m2, la rccolta planificată de cca. 7 kg/m2, va fi de minimum 8,0 lei/kg.
Pragul de rentabilitate recoltă, la suprafața de 1023 m2, dc ridiche dc lună timpuric, cultivată
în tunelc fără încălzirc, necesită un minimum de producție de 1800 kg, sau cel puțin 1,8-2 kg/m2.
Recuperarca investiți ilor pentru construcția și utilarea a 3 tuncle (6,2x55 m) cu suprafața totală de
1023 m2, va determina practicarca ciclurilor anuale de produccre a ridichii de lună în aceste spații
timp dc 4-5 ani.
8.8.2. Tehnologia cultivării ridichii de lună pe teren protejat

Ridichca este cea mai timpurie cultură, care poate fi recoltată după o lună de la scmănat. Datorită
timpurietății sale și toleranțci la tempcraturi, ea are o mare popularitate în pcrioadelc reci alc anului.
Ridichea nu este o cultură de bază pentru care sc utilizează tunelul, dar în culturi succesive arată rc-
zultate bunc, fiind urmată dc tomate, ardei, castraveți, cartofi etc.
Ridichca se deosebcște în sânul speciei prin formă, culoare, timpurietate, masa rădăcinii etc. Dc
aceea soiul sau hibridul ales trebuie să corespundă cerințelor piețci (fig. 75)
Ridichca de lună se cultivă în serc, solarii și răsadnițc. Cultura sc face iama și primăvara (ianua-
rie-aprilic) și toamna (octombrie-deccmbrie).
Semănatul se face înccpând cu mijlocul lunii februarie în serclc de iarnă cu sticlă și în cele dc
primăvară cu încălzire, acoperite cu pcliculă; în răsadnițcle fară încălzire, sub peliculă - în luna mar-
tie. Sunt rccomandate soiurile Ghioccl și Sora. Este mai cficientă aplicarea metodei de întindcre după
semănat a peliculei fară carcasă; în acest caz, recolta sc obține cu două săptămâni mai devreme decât
în sol ncadăpostit. Scmănatul se facc des, la 6-8 cm între rânduri, cu 5-6 g sămânță la m2 (300-400
plante/m2). Adâncimca de semănat cste de 1,5-2 cm. In spațiile protejate, o atenție dcosebită se acordă
evitării alungirii axului hipocotil, provocată dc insuficiența luminii și de tcmperaturi ridicate. Semă-
natul se face eșalonat, la interval de 10-15 zilc, pentru a asigura o eșalonarc a producției.
113
După răsărirc sc va menține o tem-
peratură scăzută, dc 10-15°C ziua și de
8-10°C noaptca, timp dc 5-7 zile, după
carc tcmpcratura poate fi ridicată cu
3-4°C. Sc asigură o umiditate moderată
și constantă, aerisire energică și fertili-
zări faziale cu îngrășăminte complexe.
Protejarea culturilor timpurii cu
folii pcrforate sau agryl grăbește recol-
tarca cu 1-2 săptămâni și micșorează
riscul pomirii premature în lăstari flo-
rifcri.
Fig. 75. Soiuri de ridiche de lună preferate de Recoltarea începe după 6-10 săptă-
mâni de la răsărire și se obține o produc-
ție de 4-7 kg/m2sau 15-24 legături/m2.
8.9. Aspecte economice și tehnologice la

cultivarea pepenelui verde și galben în teren
protejat temporar
8.9.1. Argumentarea economică la cultivarea pepenelui galben în teren protejat

temporar
Cultura cxtratimpurie și timpurie de pepenc verde și galben are unclc particularități importante
și specifice acestor culturi pcntru valorificarea și comercializarea vis a vi dc consumatorul autohton.
Specificul constă în faptul că cultura extratimpurie și timpurie de pcpenc vcrdc nu va fi soldată cu
succes, pcpcnele verdc cstc asociat în viziunca consumatorului autohton mai mult cu lunile iulie-sep-
tembric, consumul în cxtrasezon fiind mai mult o raritate decât o cxccpție.
Pepcncle galben estc mai solicitat de consumator și ieșirea pc piață cu producții extratimpurii și
timpurii dc fructe atractiv colorate, mustoasc, cu masa de 1,3-1,5 kg și valorificate la comercializarc
în plase cu colorarea similară fructelor, garantcază un succes. Din accste considerente, în calculele
eficienței cconomice a culturilor bostănoase în spații protejate a fost luat ca model de cultură specia
pepenelui galben.
Deși ponderea pepcnelui galben în extrasczonul timpuriu cstc dc cca. 3-5% din totalul vânză-
rilor cu lcgume timpurii, cererea pe piață față de acest produs spccific este în creștere. Valorifica-
rea producțiilor timpurii, va prevedea obligatoriu diversificarca vânzărilor la 70% prin intermediul
markctclor și rețelelor de consum (restaurantc, case de ceremonii, etc.), iar 30% din producție va fi
comercializată la piețcle agricole.
Calculele cficienței producțic de pepene galben cxtratimpuriu și timpuriu au fost cfcctuate în
baza a trci modele de cultură: 2 modele la cultivarea în sere cu încălzire (cu paie în sere S=1080 m2
și lcmne în scrc S=1066 m2) și în tunele înalte fară încălzire (S=1023 m2). Toate 3 modcle prevăd
procurarea tuturor mijloacelor și serviciilor dc către producător, iar pentru calcularea indicatorilor
cconomici la cultivarea pepenclui galben timpuriu nu a fost luată în calcul achitarea taxei pe valoa-
re adăugată pentru producția agricolă comcrcializată. Costurile legate de investiții sunt descrise în
compartimcntul 2 Investiții capitale la cultura legumelor în teren protejat, fiind similare culturilor ce
neccsită obligatoriu suport.
114
Tabelul 27
Calculul eficienței economice la cultivarea pepenelui galben timpuriu în spații protejate:
Prcț SERE cu încălzire cu SERE cu încălzire cu
I. VENITURI DIN VINZĂRI X X 9720 208 980 9594 206 271
Pepene galben comercializat la markete (70%) kg 23 6804 156 492 6715,8 154 463
Pepene galben comercializat la piețele agricole (30%) kg 18 2916 52 488 2878,2 51 808
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variabilc) X X X 52 779 X 60 957
Material semincer (răsad) fire 5.0 1 620 8 100 1 599 7 995
îngrășăminte minerale:* lci 853 842
- Complexe kg 11 43 475 43 469
- Radiculare kg 35 11 378 11 373
Substanțc chimice: * lei 325 325
- Insccticide kg 550 0,10 55 0,10 55
- Fungicide k£ 180 1,50 270 1.50 270
Apă (la plantarea răsadului) m' 2,50 4,1 10 4,0 10
Apă la irigația prin picurarc m’ 2,50 270 675 270 675
Impozit pentru apă m’ 0,3 274 82 274 82
Ață pentru susținerea plantelor *(200 gr la 10 m2) kg 38 21,60 821 21,32 810
Plase pentru ambalare *(de 1,5 kg) bucăți 0,8 6 480 5 184 6 396 5 117
F.ncrgic electrică kW/ora 1,73 2 640 4 567 2 640 4 567
Combustibil pcntru cazangerie *(baloți) **(1emnc) kg / m’ 0,50 *12960 6 480 **26,6 14 634
Cultivare înainte de plantare + fertilizarea orc 70 4 280 4 280
Fcrtilizare foliara x 2 orc 50 16 800 16 800
Fcrtilizarea radiculară cu irigarea x 4 ore 30 8 240 8 240
2.3. Operații manuale (plata în numerar) X X X 12 261 X 12 167
a) în perioada dc vcgetație X X 64 7653 63 7609
Plantarea orn/zi 120 3 360 3 360
Instalarea suportului fie de sârma sau bambus om/zi 120 3 360 3 360
Legatul plantelor de suport om/zi 120 8 960 8 960
Copilitul om/zi 120 11 1 320 11 1 320
Prășitul pc și între rânduri (3 ori) orn/zi 120 8 960 8 960
Recoltarea manuală a fructelor om/zi 120 28 3 333 27 3 289
Sortarea. calibrarca și ambalarea producției om/zi 120 16 1 944 16 1 919
111. MARJA BRUTÂ X X X 156 201 X 145 314
IV. COSTURl FIXE X X X 73 335 X 66 551
Impozitul funciar (S* 1,5*75 bal/ha) sutnă X 1 12 1 12
VI. PROFITUL BRUT (până la impozitare) X X X 82 866 X 78 763
Sistemele defertilizare, protecție și irigare a pepenelui galben cultivat în teren protejat, precum volumul și costuri-
le mijloacelor deproducție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehnologice admise în cultură
tițional).
115
Tabelul 28
Calculul eficienței economice la cultivarea pepenelui galben timpuriu în spații protejate
Teren temporar protcjat
Specificare UM
unitar, lci
I. VENITURI DIN VINZÂRI X X 7161 122 453
Pepene galben comcrcializat la markete (70%) ks 23 5013 90 229
Pepene galbcn comercializat la picțclc agricole (30%) kg 18 2148 32 225
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variabilc) X X X 33 068
2.1. Costul mijloacelor de producțic X X X 15 030
Material semincer(răsad) fire 3,5 1 535 5 371
îngrășăminte organice *(8 kg m2) kfi 0,25 8 184 2 046
Ingrășămintc minerale:* lei 808
- Complexc kg 11 41 450
- Radicularc kg 35 10 358
- Insccticide kg 550 0,10 55
Apă (la planlarea răsadului) m' 2,50 3,8 10
Apă la irigația prin picurare m' 2,50 259 647
Impozit pcntru apă m’ 0,3 263 79
Material pcntru umbrire (parasolcx) kg 30 25 750
Ață pcntru susținerea plantelor *(200 gr la 10 m2) kg 38 20,5 777
Plasc pentru ambalare *(dc 1,5 kg) bucăți 0,8 4 774 3 819
Encrgie electrică kW/ora 1,73 230 398
2.2. Costul opcrațiunilor tehnologice X X X 6 224
Stropiri x 3 (cu insecticid, cu fungicid, combinat) ore 50 24 1 200
Transportarea recoltei (L 25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 29 2 864
2.3. Operații manuale (plata în numcrar) X X X 10 240
a) în perioada dc vegetație X X 55 6655
Instalarca sistemului de irigarc prin picurarc om/zi 120 2 240
Instalarea suportului fic dc sârnta sau bambus om/zi 120 3 360
Lcgatul plantelor dc suport om/zi 120 8 960
Copilitul om/zi 120 10 1 200
Prășitul pc și între rânduri (3 ori) om/zi 120 8 960
Recoltarca manuală a fructelor om/zi 120 20 2 455
Defrișarea plantațici om/zi 120 3 360
2.4. Cheltuieli neprcvăzute (5%) X X X 1 575
111. MAR.JA BRUTA X X X 89 385
4.1. Deprecierea mijloacelor fixe X X anual 38 075
Impozitul funciar (S*l,5*75 bal/ha) suntă X 1 12
VI: PROFITUL BRU'I'(până la impozitare) X X X 50 134
Sistemele defertilizare, protecțieși irigare a pepenelui galben cultivat în teren protejat, precum volumul și costuri-
le mijloacelor de producție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehnologice admise în cultură
Varianta propusă de calcul al eficienței economice a inclus achitarea luturor serviciilor și mijloacelor deproducție
Calculul deprecierii mijloacelorfixe s-a executat prim metoda liniară (vezi tab. I și 2, din compartimentul inves-
tițional).
116
Cultivarea pcpcnclui galben extrtimpuriu în sere, cu încălzire bazată pe utilizarea biomasei (paic) și
lcmnelor, prevede procurarea de răsad condiționat și plantarca accstuia începând cu mijlocul lunii martie,
cu comercializarca ultcrioara aproducției marfaînccpând cu decada II a lunii mai. La respcctarea tuturor
opcrațiilor tehnologice de cultivare a pcpcnelui galben cxtrtimpuriu prin răsad în sere cu încălzire, poten-
țialii producători pot obținc o rccoltă de cca. 9 kg/m2 (la mărimea fructclor de 1,3-1,5 kg), iar în serc cu
suprafața întrc 1066-1080 m2, recolta la sczon va înregistra cca. 9600-9700 kg dc fructe de pcpcne galben,
la comercializarea cărora se va obținc un venit din vânzări de cca. 206-209 mii lei (tab. 27).
Pentru rcalizarca rccoltei de 9 kg/m2, s-a înrcgistrat un consum de mijloacc de producțic în sumă
dc 52,8 mii lei (în sere cu S=1080 m2) și 70 mii lei (în sere cu S=1066 m2). Structura costurilor dc
producție la cultivarca pcpcnelui galben timpuriu în sere va fi constituită, respcctiv, din: costul mij-
loacclor dc producție - 40-46%, costul combustibilului (paie) pentru încălzire - 12,3% și a lemnelor
- 24%; operațiuni tehnologice - 12-14%; operații manuale - 20-23%; alte chcltuieli - 4,8%. Cheltu-
ielile variabilc legate de încălzirea spațiului protejat practic la aceiași suprafață, din ambcle modele dc
scrc, sunt de cca. 6,5 mii lei la încălzirea cu paie și de cca. 14,6 mii lci la încălzirca cu lemn. Costul
dc producere va constitui cca. 5 lei, pentru un kg de pepenc galben timpuriu rccoltat din scră încălzită
cu paie și dc cca. 6,4 lei din sera încălzită cu lemne.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de pcpcnc galben în sere cu suprafața de
1080 m2 la încălzirea cu paie a terenului protejat înrcgistrează o marjă brută de cca. 156,2 mii lei,
iar la deducerea deprecierilor anualc a in vestiți i lor cfectuate în construcția și dotarca lor se obținc un
profit până la impozitare în sumă de 82,9 mii lei. Pentru serele cu suprafața de 1066 m2 la încălzirea
cu lemne a terenului protejat sc înrcgistrează respectiv o marjă brută dc cca. 145,3 mii lei, iar profitul
brut până la impozitarc în sumă de 78,8 mii lci.
în baza calculelor prezentate în tabelul 27, privitor la nivelul planificat al profitului până la impozi-
tare de 82,9 mii lei (la încălzirea cu paie) și de 78,8 mii lei (la încălzirea cu lemne), putcm estima, că la
practicarea ciclurilor anuale de producere a pepcnclui galben în scrc cu suprafețe dc 1066-1080 m2, an-
treprenorul într-un termen de 5-6 ani va asigura recuperarea tuturor investițiilor. Pragul dc rentabilitate
preț, la realizarea producțici de pepene galben timpuriu crescut în aceste sere, la rccolta planificată de 9
kg/ m2 va fi dc minimum 13 lei/kg (la încălzirea cu paic) și de 13,3 lei/kg (la încălzirea cu lcmne).
Cultivarea pepenelui galben timpuriu în tuncle înalte, fără încălzire, impunc unele riscuri pcntru
antreprenor carc sunt legate de concurența cu producție similară obținută în tcrenuri plantate cu pepe-
ne galbcn acoperite cu agryl. Din accste considerente plantarea răsadci procurate va fi cxeculată în ul-
tima decadă a lunii aprilie, cu cel puțin 10 zilc mai devremc dccât cultura timpurie a pepenelui galben
din tunclc tcmporare (sub agryl). Plantele cultivate în acești termeni, pcrmit valorificarca producției
marfa, de la hibrizi timpurii la începutul lunii iunie, la un preț cuprins între 15-18 lei/kg. Ieșirea mai
târzie determină o pierdere a prețului dc comercializarc și o concurență cu producții similare de im-
port (Turcia, Grecia și regiunilc din sudul Ucrainci).
Dacă se vor rcspecta toate operațiilc tchnologice dc cultivare a pepenelui galben timpuriu prin
răsad în tunele înalte fără încălzirc, potențialii producători pot obține o rccoltă de cca. 7 kg/m2, iar în
spațiul cu suprafața de 1023 m2 recolta la sezon va înregistra cca. 7200 kg de fructe dc pepene galbcn,
venitul brut la comercializarea cărora va fi de cca. 122,5 mii lei. Pentru divcrsificarea vânzărilor este
propusă livrarea verzei timpurii în rcțclele de markctc la prețul mediu dc sezon de 16-18 lei/kg (70%
din producție), iar la vânzările directe la piețclc agricole la prcțul de 14-15 lei/kg.
Pentru rcalizarea recoltei de 7 kg/m2, s-a înregistrat un consum de mijloace de producțic în sumă
dc 33 mii lei (vezi tab. 28). Structura costurilor dc producție la cultivarea pepenelui galben timpuriu
în tunele înalte se constituie din: costul mijloacelor de producție - 45,5%; operațiuni tehnologice -
19%; opcrații manuale - 31%; alte cheltuieli - 4,8%.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de pcpcne galben timpuriu în tunele înaltc cu
suprafața de 1023 m2 înregistrează un profit brut până la impozitare în sumă de 50,1 mii lei. Pragul
de rcntabilitate preț, la realizarca producției de pcpene galben timpuriu din tunele cu suprafața de
1023 m2 la recolta planificată de 7 kg/ m2, va fi de minimum 10 lei/kg. Astfel, rccuperarea investițiilor
pentru construcția și utilarea a 3 tuncle (6,2x55 m) cu suprafața totală dc 1023 m2 va detcrmina prac-
ticarea ciclurilor anualc dc producere a pepenclui galben timpuriu în aceste spații timp de 4-5 ani.
117
8.9.2. Tehnologia cultivării pepenelui verde și galben pe teren protejat temporar
Pepcnele verde și pepenelc galben sunt considerate, în condițiile Moldovci, culturi legumicolc
de câmp. Numărul mic de plante la ha și putcrea de creștcre mare a plantclor din aceste specii nu
este compatibil cu cultura în scră, însă ca o altcmativă poatc fi cu succes folosită metoda de tunclc și
acopcrirea cu agryl.
Cultivarea timpurie a pepenelui verde și a pepenelui galben permit obțincrea profiturilor esenția-
le numai prin folosirea răsadurilor. Despre specificul cultivării acestor specii vedeți compartimentul
Producerea răsadurilor.
Se cunosc mai multe mctode de cultivare a pepcnclui verde și a pcpcnelui galben:
• Cultivare în seră prin tutorare
• Cultivarca în sere fară tutorare
• Metoda de acoperirc totală cu agryl
• Cultivarea în tunelc cu bandă goală
• Cultivarca în tunelc și cu rigolă (metoda Astrahan)
• Metoda de bandă mulcită
Toate aceste metode sunt considerate spații protejate și, în funcție de scopul final și investițiile posi-
bilc, se foloseștc o metodă sau alta. în cultura timpurie se folosesc doar hibrizi timpurii Eureca, Crisbi,
Rcd Star, Madcra, Ledy, Topgun etc.
Cultivarea în seră prin tutorare

Pcntru a folosi această metodă este necesar de avut sere înaltc (minimul 3 m), pentru a permite
plantci să atingă indicii biomctrici necesari. Sistema de suport să fie foarte rigidă pcntru a pu-
tea susține masa totală a fructclor și a vrejilor.
Cultivarca prin tutorare prevcdc și folosirea
răsadurilor alloite, care asigură o perioadă mai
lingă dc vegetație, o puterc dc creștere mai
mare și obținerea fructclor mai calitative. Dc
ascmcnea, se folosesc hibrizi destinați serelor,
carc diferă de cei din câmp prin masa lor, for-
ma fructului, capacitatca de lăstărire și rczis-
tcnța la boli.
Tehnologia dc cultivare a pepenelui verde și
a pepenelui galbcn în seră, nu diferă cscnțial de
cultivarea castravcților. Principala difcrcnță este
schema de plantarc, formarea plantei care constă
în reglarea mai mică a încărcăturii și specificul
parlenocarpici. Deoarece formarca fructelor la
pepenele vcrdc are loc pe tulpina ccntrală și lăs-
tarii de ordinul 1, este necesar dc efectuat ciupi-
tui după formarea fructelor pc acești lăstari. La
Fig. 85. Cultivarea pepenelui galben pepencle galben se formcază fructul pe lăstarii
în seră prin tutorare de ordinul 1 și 2 după 8-10 intcmoduri. După le-
garca a 2-3 fructe se înlătură selectiv lăstarii fară
rod, pentru o aerațic mai bună. Fructele formatc sunt puse în plasă și atârnatc dc sârmă sau alt suport.
Aceasta pcrmite micșorarea greutății asupra curpănului. Pentru legare se foloscsc plasele. Este neccsar
dc efectuat polenizarca florilor, care se face cu ajutorul albinclor și bondarilor. O familie de albine poate
poleniza 1000 m2 de scră. Uneori se folosește și polenizarca manuală. Prima rccoltă la pepenele galben
poate fi obținută la începutul lunii mai iar de pcpene verdc la sfarșitul linii mai. Recolta este de 3-10 kg/
m2, în funcție dc hibrid.
118
Cultivarea în seră fără tutorare
Metoda dată poate fi aplicată doar în construcții protcjatc ușoare, care necesită investiții mai mici.
Folosirea spațiului prin înlinderea vrejilor nu poate fi considcrată o metodă intensivă, însă se poate
utiliza cu succes pentru grăbirea recoltelor. în
tehnologia de creștere nu sunt deosebiri față de
cultivarea în câmp deschis. Unica deosebire este
necesitatea polenizării în spațiile închise. Sche-
ma de plantare este de 1400x100 sau în bandă
(3000+60)x50.
Rccolta în acest tip de construcții este mai
timpuric cu 2-3 săptămâni față de recolta din
câmpul dcschis, însă calitatca fructelor cstc mai
bună. Fructelc sunt uniformc, nu au leziuni dc la
vânt, particule de nisip ctc.
Cultivarea în tunele și cu rigolă

(metoda Astrahan) Fig. 86. Cultivarea în sere
Este o metodă ce îmbină folosirca tunele- fără tutorare
lor și metoda veche (rigolele). Tunclul servește
ca adăpost temporar, iar rigolele ca metodă de
irigare. Folosirea rigolelor permite irigarea tu-
nelelor chiar fiind acoperite. O îmbunătățire a
survenit în aceaslă tehnologie la utilizarea so-
lurilor ușoare, unde apa se infiltrcază repede în
rigolă. Evitarea pierderii de apă s-a obținut prin
aștemerea peliculei la fundul rigolei și găurirea
ei în dreptul fiecărei plante. Aceasta permite să
se irige uniform plantația la umplerea rigolelor.
Paralel cu aceasta pelicula servește ca mulci.
Metoda de acoperire totală cu agryl este
cea mai simplă metodă protejată de cultivare a
pcpcnilor vcrzi și galbeni.
Plantarca sc cfcctuează obișnuit și se acope-
ră cu agryl, carc poatc protcja plantele până la
Fig. 87. Cultivarea pepenelui verde
înflorirca lor, fară folosirca suportului. Tehnolo-
în tunele și cu rigolă
gia de creștere este similară cu cca din câmpul
(metoda Astrahan)
neprotejat. Permiabilitatca pcntru acr și apă facc
Fig 88. Pepenele verde acoperit Fig 89. Pepenele verde cultivat
în bandă și acoperit cu agryl
119
această metodă foarte acomodată la condiții lc noastrc și reduce considerabil investițiilc pentru teren
protejat. Acest material poate fi folosit pcntru două culturi. Prima - varză, ridiche, cartof, care sc
plantează la începutul lunii martie și cultura a doua cste pepenelc vcrde sau galben, carc se plantează
la sfarșitul lunii aprilie.
ReținețiU! Pentru a economisi materialul de acoperire Agryl este necesar de

folosit metoda de bandă, la care se cheltuie ¥2 din suprafața cultivată.
Metoda de bandă mulcită. Cultivarea cu-

curbitaccelor în cultura protejată cu folosirea
mulciului are o răspândirc largă și ocupă mari su-
prafețc în toată lumea. Nivclul înalt dc mecaniza-
re și cvitarea opcrațiilor dc prășire, irigare, ferti-
lizare pcrmite rcducerea cheltuielilor. Utilizarea
mulciului influcnțează recolta timpuric prin ridi-
carea tcmperaturii în perioada mai rccc în zona
radiculară, excludc prășitul și reduce cvaporarea
apei din sol. La aplicarea acestei mctode poale fi
folosită doar irigarea prin picurare. în combina-
re cu tunelele de peliculă sau agryl sc obține un
efect de timpurictate și calitate a fructelor. Drept
matcrial de mulcire poatc fi folosită pelicula nea-
Fig. 90. Cultivarea pepenelui verde
gră sau albă care nu este impermiabilă pentru ra-
în bandă mulcită
zele solare sau agryl negru de 50 g/m2
8.10. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea castraveților

extratimpurii, timpurii și tardivi în teren protejat
8.10.1. Argumentarea economică la cultivarea castraveților

extratimpurii și timpurii în teren protejat
Castraveții sunt foarte solicitați de consumatori în tot timpul anului, fiind livrați în stare proaspătă
din culturilc eșalonatc în sezon și extrasezon (octombrie mai). Castraveții se obțin din culturilc dc
câmp și scră-solarii, și în măsură mai mică, din tuncle înalte și teren protejat tcmporar. Se consumă
în stare crudă sub formă de salată, se conscrvează prin lactofcrmentare și marinarc. Castraveții sunt
fructe prcfcrabile pcntru export, în spccial cei obținuți din culturile de sere.
Castraveții extratimpurii și timpurii, cultivați în teren protejat, asigură o pondere de 15-20% din
totalul vânzărilor dc legumc timpurii, ccrerea pe piață față dc acest produs fiind în creștere. Principalii
concurenți pe piața autohtonă sunt castraveții dc tip partcnocarpici lungi dc seră din Ucraina, Româ-
nia și Bulgaria și de tip comișoni dc origine din Turcia și Grccia. Prețurilc la castraveți în extrasezon
sunt influențate de cererea de consum și oferta realizată dc importatori, prcțul variind între 18-25 lei/
kg la cei partenocarpici lungi de seră și 25-30 lei/kg ’a cei dc tip cornișoni.
Potcnțialii investitori în cultivarca castraveților în teren protejat vor lua în considerație aspcctele
legate dc concurcnța față dc producția de import și preferințcle consumatorilor la decizia privind ter-
menele de plantare și comcrcializarc a producțici. Se recomandă valorificarea recoltelor extratimpurii
de castraveți în decadele II-III ale lunii aprilic (în ajunul sărbătorilor dc Paști) la prețuri medii de
sezon de 20-22 lei/kg, iar a castraveților timpurie în dccadele 11-111 alc lunii mai, la prețuri medii de
sezon de 10-15 lei/kg. Prcțurile dc penetrare pc piață pot fi și mai mari, dar după ieșirea pc piață prețul
este în scăderc provocată de concurența din producția de import și autohtonă.
Calculelc eficiențci producțic de castravcți extratimpurii și timpurii au fost efectuate în baza
a trei modele de cultură: 2 modelc la cultivarca în serc cu încălzirc (cu paie în sere S=1080 m2 și
120
lemne în sere S=1066 m2) și în tuncle înalte fară încălzire (S=1023 m2). Toate 3 modele prevăd
procurarca tuturor mijloacelor și serviciilor de cătrc producător, iar pentru calcularea indicatorilor
economici la cultivarea castraveților timpurii nu a fost luată în calcul achitarea taxei pe valoare
adăugată pentru producția agricolă comcrcializată. Costurile legatc de invcstiții sunt descrise în
compartimentul 2 Investiții capitale la cultura legumelor în teren protejat, fiind similare culturilor
ce necesită obligaloriu suport.
Cultivarea castravcților cxtrlimpurii în sere, cu încălzire bazată pe utilizarea biomasci (paie) și
lemnelor, prevedc procurarea dc răsad condiționat și plantarea acestuia înccpând cu I decadă a lunii
martie, cu comcrcializarca ultcrioară a producțici marla începând cu mijlocul lunii aprilic. Dacă sc
vor respecta toatc operațiile tehnologice dc cultivare a castraveților extrtimpurii prin răsad în scre cu
încălzire, potențialii producători pot obținc o recoltă de cca. 16 kg/m2, iar în sercle cu suprafața întrc
1066-1080 m2, recolta la sezon va înrcgistra cca. 17 tone dc castraveți, la comercializarea cărora se va
obține un venit din vânzări dc cca. 341-345 mii lei (tab. 29).
Pentru realizarea rccoltei de 16 kg/m2, s-a înregistrat un consum dc mijloacc de producție în sumă
dc 91,9 mii lei (în serc cu S=1080 m2) și 108,9 mii lei (în scre cu S=1066 m2). Structura costurilor dc
producțic la cultivarea castraveților timpurii în scre este constituită, respectiv, din: costul mijloacelor
dc producție - 31-37%, costul combustibilului (paie) pentru încălzirc - 15% și a lemnelor - 28%;
opcrațiuni tehnologicc - 10-12%; opcrații manuale - 27-32%; alte chcltuieli -4,8%. Cheltuielile va-
riabile lcgate de încălzirea spațiului protcjat practic la acciași suprafață, din ambele modcle dc serc,
sunt dc cca. 13,5 mii lei la încălzirca cu paie și de cca. 30,5 mii lei la încălzirca cu lemn. Costul dc
produccre va constitui cca. 5,3 lei, pentru un kg de castraveți rccoltat din seră încălzită cu paic și dc
cca. 6,4 lei din seră încălzită cu lemne.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție dc castraveți în sere cu suprafața de 1080 nr
la încălzirea cupaie a tcrenului protcjat înrcgistrcază o marjă brută de cca. 253,7 mii lei, iar la dedu-
cerea deprecierilor anuale a in vestiți ilor efcctuatc în construcția și dotarea lor se obține un profit până
la impozitare în sumă de 180,4 mii lei. Pentru serele cu suprafața de 1066 m2 la încălzirea cu lemne
a terenului protejat sc înregistrează respectiv o marjă brută de cca. 232,2 mii lei, iar profitul brut până
la impozitare în sumă de 165,6 mii lei.
în baza calculelor prezentate în tabelul 29, privitor la nivelul planificat al profitului până la impo-
zitare de 180,4 mii lci (la încălzirea cu paie) și de 165,6 mii lei (la încălzirca cu lemnc), putem estima,
că la practicarea ciclurilor anuale de producerc a castraveților în sere cu suprafețe de 1066-1080 m2,
antreprenorul într-un termcn de 3-4 ani va asigura rccupcrarea tuturor investițiilor. Pragul de rentabi-
litate preț, la realizarea producției de castraveți timpurii crescute în acestc serc, la rccolta planificată
de 16 kg/ m2 va fi de minimum 9,6 lei/kg (la încălzirea cu paie) și de 10,3 lci/kg (la încălzirea cu
lemnc).
Cultivarca castraveților timpurii în tunclc înalte fară încălzirc va necesita plantarca răsadului
procurat la mijlocul lunii aprilie. Plantcle cultivate în aceste tcrmenc, permit valorificarca producțici
marfa, de la hibrizi timpurii, în dccada II a lunii mai, la un preț cuprins între 10-16 lci/kg. Ieșirea mai
târzic pe piață detcrmină o scădcre a prcțului de comercializare și o concurență cu producții similare
de import și autohtone. Plantarea mai devreme în spații fară încălzire impune riscuri majore de depre-
ciere a plantației, dcoarece castravcții sunt sensibili la schimbări bruște dc temperatură.
Dacă se vor respecta toate opcrațiile tehnologice de cultivarc a castraveților timpurii prin răsad în
tunele înalte fară încălzire, potențialii producători pot obține o recoltă de cca. 13 kg/m2, iar în spațiul
cu suprafața de 1023 m2 recolta la sezon va înregistra cca. 13,3 tone de castraveți, venitul brut la co-
mercializarea cărora va fi de cca. 186,2 mii lei. Pentru diversificarea vânzărilor estc propusă livrarca
producției în rețelele de markete la prețul mediu de sezon de 15-16 lei/kg (50% din producție), iar la
vânzările directe la piețele agricolc la prcțul de 10-12 lei/kg.
Pentru realizarea recoltci planificate de 13 kg/m2, s-a înregistrat un consum de mijloace dc pro-
ducțic în sumă de 55 mii lci. Structura costurilor dc producție la cultivarea castraveților timpurii în
tunele înalte se constituie din: costul mijloacelor de producție - 36%; operațiuni tehnologice - 16,5%;
operații manuale - 42,5%; alte cheltuieli - 4,8%.
121
Tabelul 29
Calculul eficienței economice la cultivarea castraveților extratimpurii în spații protejate:
I. VENITURI DIN VÎNZÂRl X X 17280 345 600 17056 341 120
Castraveți contercializați la markete (50%) kg 22 8640 190 080 8528 187616
Castraveți comercializați la piețele agricole (50%) kg 18 8640 155 520 8528 153 504
Material semincer (răsad) fire 4.5 4 320 19 440 4 264 19 188
fngrășăminte organice *(8 kg m2) kg 0,25 8 640 2 160 8 528 2 132
Ingrășăminte minerale:* lci 929 917
- Complexe kg II 43 475 43 469
- Radiculare kg 35 13 454 13 448
- Insecticidc kg 550 0,20 110 0,20 110
- F'ungicide kg 180 2,50 450 2,50 450
Apă (la plantarea răsadului) m’ 2,50 10,8 27 10,7 27
Apă la irigația prin picurare m' 2,50 570 1 425 570 1 425
Impozit pentru apă m' 0,3 581 174 581 174
Ață pentru susținerea plantelor *(200 gr la 10 m2) kg 38 21,60 821 21,32 810
Combustibil pentru cazangerie *(baloți) **(lcmne) kg / m' 0,50 *27000 13 500 **55,4 30 488
Fertilizare foliara x 3 ore 50 27 1 350 27 1 350
Fertilizarea radiculară cu irigarea x 5 orc 30 10 300 10 300
Transportarea recoltci (L=25 km. consum 10 1/100 km) rute 100 69 6912 68 6 822
2.3. Operații manuale (plata în numcrar) X X X 29 304,0 X 28 975,5
a) în perioada dc vegetație X X 123 14760 121.75556 14610,667
Lcgatul plantelor dc suport om/zi 120 8 960 8 960
Recoltarea manuală a castraveților om/zi 120 96 11 520 95 11 371
2.4. Chcltuieli neprevăzute (5%) X X X 4 374 X 5 187
III. MARJA BRUTÂ X X X 253 748 X 232 188
4.2. Taxe și inipozite X X X 1 176 X 1 176
VI: PROFITULBRUT (până la impoz.itare) X X X 180 413 X 165 637
Notă: Calculul eficienței economice in teren protejat, este unul estimativ, care poatefi adaptat și modificat de cultivator la
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a castraveților cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
tițional).
122
Tabelul 30
Calculul eficienței economice la cultivarea castraveților timpurii în spații protejate
tunele înalte cu suprafața utilă de cca. 1023 m2 fără încălzire
Teren tcmporar protcjat
Specificare UM Prcț tunele înalte
unitar, lci
1. VF.NITURl DIN VÎNZĂRl X X 13299 186 186
Castraveți comcrcializați la markete (50%) kg 22 6649,5 106 392
Castraveți comercializați la piețele agricole (50%) kg 18 6649,5 79 794
2.1. Costul niijloacelor de producție X X X 19 891
Material scmincer (răsad) fire 3,0 4 092 12 276
îngrășăminte organicc *(8 kg m2) kg 0,25 8 184 2 046
îngrășăminte mineralc:* lei 880
- Insecticidc kg 550 0,20 110
Apă la irigația prin picurarc m’ 2,50 540 1 350
Impozit pentru apă m’ 0,3 550 165
Energie clcctrică kW/ora 1,73 180 311
2.2. Costul operațiunilor tehnologice X X X 9 090
Nivelarea si frezarca solului ore 70 4 280
Cultivare înaintc dc plantare + fcrtilizarea ore 70 4 280
Fertilizare foliara x 3 ore 50 27 1 350
Fertilizarea radiculară cu irigarca x 5 ore 30 10 300
Stropiri x 5 (cu insecticid, cu fungicid, combinat) ore 50 20 1 000
Transportarea rccoltei (L=25 km, consum 10 1/100 km) rutc 100 53 5 320
2.3. Operații ntanualc (plata în numerar) X X X 23 465,2
a) în pcrioada de vegetație X X 101 12106
Administrarea îngrășămintclor înaintea aratului om/zi 120 1 120
Instalarea sistemului de irigare prin picurare om/zi 120 2 240
Instalarca suportului fie de sârma sau bambus om/zi 120 4 480
Legatul plantelor dc suport om/zi 120 8 960
Prășitul pe și întrc rânduri (3 ori) om/zi 120 8 960
Recoltarea manuală a castraveților om/zi 120 74 8 866
Sortarea, calibrarca și ambalarea producției om/zi 120 44 5 320
2.4. Cheltuieli neprevăzutc (5%) X X X 2 622
III. MARJABRUTĂ X X X 131 118
IV. COSTURl FIXE X X X 39 250
4.1. Deprccierea mijloacelor fixe X X X 38 075
4.2. Taxc și impozitc X X X 1 176
Notă: Calculul eficienței economice în teren protejat, este unul eStimativ, care poatefi adaptat și modificat de cultivator la
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a castraveților cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
tițional).
123
Rezultatul cconomic anual la un ciclu de producție de castraveți timpurii în tuncle înalte cu su-
prafața de 1023 m2 înregistrează un profit brut până la impozitare în sumă de 91,9 mii lei. Pragul de
rentabilitate prcț, la realizarea producției de castraveți timpurii din tuncle cu suprafața de 1023 m2,
la recolta planificată de 13 kg/m2, va fi dc minimum 7,1 lei/kg. Pragul dc rentabilitatc recoltă, la su-
prafața dc 1023 m2, de caslraveți timpurii cultivați în tunele fară încălzire, neccsită un minimum de
producție de cca. 6100 kg, sau cel puțin 6 kg/m2. Rccupcrarea investițiilor pentru construcția și utila-
rca a 3 tuncle (6,2x55 m) cu suprafața totală dc 1023 m2 va detcrmina practicarea ciclurilor anualc de
producere a castravcților timpurii în acestc spații timp dc 3-4 ani.
8.10.2. Tehnologia cultivării castraveților timpurii și tardivi pe teren protejat

In condițiile Moldovei, castraveții pot fi cultivați în câmpul protejat prin mai multe metode, însă
cel mai des sunt folositc sercle dc peliculă cu încălzirc, solariile și tunclele joase.
Temperatura optima de cultivare și vegctațic a castravcților în serc este dc 25-28°C. Suma necc-
sară a gradelor de tcmpcratură activă va fi de 800-1000°C până la maturitatea de consum și de 1500°C
până la cea fiziologică.
Cultura castravetilor în sere
Cerințelc primordiale la cultivarca castravcților în scre este alegerea corectă a soiului sau hi-
bridului, cerință specifică impusă de biologia procesului de fecundarc și formarc a fructelor. O altă
condiție va fi menținerca regimului termic, deoarcce castraveții, fiind foarte sensibili la flucluațiile dc
temperatură, pot încetini sau opri creștcrea. Pentru cultivarc în scre se vor alcge hibrizi partenocarpici
(carc nu necesită polenizare încrucișată), cu fructul ncted (/zg. 91).
In Rcpublica Moldova sunt omologați doar doi hibrizi (Aelita, Lcgenda). Partcnocarpia lor per-
mit obținerea fructclor fară polenizarc, ceea ce cste cxtrem de important în perioada rcce a anului.
Din hibrizii cc au fructe scurte cu spinișori (fig. 9I.C) putem menționa: Masha, Delpina, Componist,
Mirabela, Marinda, Mila, Pasamonte, Kibria, Pucini, Presto etc. Toți acești hibrizi sunt cu spinișori.
A B C
Fig. 91. Diferite tipuri de castraveți A-cu fructe mari netede;
B-mici netede; C-mici cu ghimpi (spinișori)
Cultura castraveților în sere se practică în cultură timpurie ( 15 aprilie-15 august) sau cultură târ-
zie (mai rar).
Pregătirea terenului se face conform tehnologiei de prcgătire a terenului în solarii. Terenul se pre-
gătcște înaintc de plantare prin fcrtilizare din toamnă cu 7-8 kg gunoi de grajd la m2, 150 g superfosfat
la m2 și 50 g sulfat de potasiu la m2, odată cu lucrarea solului în seră (în cazul serelor mobile se face
arătura la 25-27 cm, iar în serele staționar cu freza).
124
Primăvara, după zvântarca terenului, sc instalează pelicula pe scră, solul se afânează cât mai bine,
pentru a se încălzi în profunzime. Sc pot folosi adăposturilc tcmporare, sc va afâna mai întâi solul și
apoi vor fi instalate adăposturilc, cu cel puțin 2-5 zile înainte de plantare, pentru ca solul să se încăl-
zească la 15-18°C. în acestc condiții plantarca va avca loc la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii
mai.
Schema plantării va depinde de soiul sau hibridul ales pentru cultivare și tehnologia aplicată.
Pentru hibrizii cu fructc scurte se folosesc schemc ce asigură 3,5-4,5 pl/m2, iar pentru hibrizii cu
fructe lungi cstc necesar 2,5-3 pl/m2. în serclc cu lățimca de 6,4 m sc foloseștc următoarea schcmă:
(100+50)x30-40.
Cultura dc scră se l'ace prin răsad produs dircct în ghivcce nutritivc în serelc înmulțitor. Pregătirca
serei pcntru plantare sc facc după tehnologia tradițională, cultura facându-sc cel mai frccvent în ciclul
1, dc iamă-primăvară. Plantarea răsadului se face manual în dccembrie până în fcbruarie.
Lucrărilc de întreținere a culturii în seră sunt atât cu caracter gcneral, cât și cu caracter special:
afânarca solului, fertilizarca fazială, combaterea bolilor și dăunătorilor, rcglarea tcmperaturii, umi-
dității și luminii, aerisirea, instalarca sistemului de susțincrc, mulcirea, palisarca plantelor, dirijarca
creșterii și fructificării, defolierea, înlăturarca fructelor mici și dcformate.
Pentru buna prindcre a plantelor și asigurarea unui ritm dc creșterc corespunzător, se pot admi-
nislra pentru fiecare plantă 0,5 kg mraniță, în amestec cu 3 g azotat dc amoniu, 6 g supcrfosfat și 3 g
sulfat dc potasiu. Acestc îngrășăminte sc amestecă bine cu solul, apoi se udă și se plantează.
După plantare, răsadurile se udă bine cu apă încălzită, în cantitatc de cca. 1 litru la plantă. In
solariile carc nu sunt prea mari, se poate încălzi solul cu ajutorul gunoiului dc grajd, aștcmut în șire
sau introdus în șanțuri spccial deschisc, cu lățimea de 40 cm și adâncimca de 30 cm. în acest caz,
plantarea se poate face cu 8-10 zilc mai devremc decât pc suprafețele ncîncălzitc.
Dirijarea creșterii plantclor se referă la stimularca formării ramificațiilor de ordinul al doilea, al
trcilea ș.a., pe carc apar mai multe flori femeiești, care gencrcază mai multe fructc, în acest scop, se
efectuează primul ciupit, când plantele au 3-4 frunze. Lăstarii care rczultă se vor ciupi din nou după
ce au format 6-10 frunze. Atunci când se cultivă castraveții în adăposturi joase, plantele vor rămâne
pe sol, iar când se cultivă în adăposturi de tip tuncl înalt sau de tip bloc, lăstarii principali vor fi dirijați
vertical până la partea supcrioară a adăpostului, undc se câmesc. Pc lăstarii formați din ramificațiile
principale se lasă 1-2 fructe, apoi se ciupesc.
Pe parcursul vegetației în scră, la 10-12 zile după plantare, se aplică prima fertilizare (în afară
de cca pentru stimularca prinderii). Sc diluează bălcgar proaspăt cu apă în proporție dc 1:10, gunoiul
de pasăre în proporție de 1:20. îngrășămintele chimice se aplică sub formă de soluție, la 100 1 apă
revenind 100 g azotat dc amoniu, 200 g superfosfat, 100 g sare potasică. La m2 se distribuie 3 1 de
soluție.
Cea dc-a doua fertilizarc sc aplică la înccputul fructificării. La accastă fertilizare balega proaspătă
se diluează în raport dc 1:6, iar cantitatca de soluție la m2 va fi dc 3,5 1. în timpul fructificării, sc mai
aplică alte 3-4 fcrtilizări cu bălegar diluat (raport 1:6), gunoi de pasărc diluat (raport 1:15), soluție
minerală (la 100 1 apă 150 g azotat de amoniu, 400 supcrfosfat și 100 g sare potasică), în cantitate dc
4,5 1 la m2.
La aplicarca îngrășămintclor, tcrenul trebuic să fie curat de buruieni, bine afânat, pentm ca plan-
tele dc castraveți să bcncficieze de întrcaga cantitate de îngrășămintc administrată.
Pe parcursul vegetației, în seră sc menține tcmperatura optimă neccsară de 25-28°C. Când vre-
mea se încălzeșle, se deschid ferestrele latcralc pentru acrisirea serelor.
Lucrările de întrcțincre vor consta în înlăturarea buruienilor și monitorizarea apariției bolilor și
vătămătorilor. Combaterea bolilor și dăunătorilor se efectucază în funcție de boala sau dăunătorul
care apare.
Recoltarea, pcntru castraveții din cultura protejată, se facc cu cel puțin 15-20 zilc mai devrcme
decât în cazul culturilor timpurii neprotejatc. La înccput, se recoltcază săptămânal. Pe măsură ce
plantcle intră în etapa de producție maximă, recoltarea se efectucază din două în două zile sau chiar
zilnic. Recoltarea se face în primclc ore ale dimineții, când fructele sunt turgescentc. Producția ajunge
la 25-30 kg/m2, la soiurile cu fructul mic, și până la 50 kg/m2, la soiurilc cu fructul mijlociu.
125
8.11. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea
dovlecelului în teren protejat
8.11.1. Argumentarea economică la cultivarea dovlecelului

în teren protejat
Dovleceii extratimpurii și timpurii se cultivă pentru fructcle tincre ce se foloscsc la prcpararca
difcritclor mâncăruri, îndeosebi prăjiți în rotile sau prelucrați tcrmic în asocierca cu altc lcgumc. Cul-
tura timpurie de dovlecei din tercn protejat asigură o pondcrc de cca. 6-8% din totalul vânzărilor cu
legume timpurii, ccrcrea pe piață față dc acest produs fiind în creștere. Principalii concurcnți pc piața
autohtonă sunt dovleceii de culoare alba-verzuie din Turcia și Grecia, valorificați la masa de 250-350
g. Prcțurile la dovlcccii timpurii în extrasezon variază între 25-30 lei/kg, la cei de import, iar la ieșirea
pe piață a dovleceilor autohtoni prcțul diminuează la 18-24 lci/kg.
Calculele eficicnței producție dc dovlecei extratimpurii și timpurii au fost efectuate în baza a
trci modele de cultură: 2 modcle la cultivarea în scre cu încălzire (cu paie în sere S=1080 m2 și
lemne în sere S=1066 m2) și în tunele înalte fară încălzire (S=1023 m2). Toate 3 modele prevăd
procurarea tuturor mijloacelor și serviciilor de cătrc producător, iar pentru calcularea indicatorilor
economici la cultivarea dovlcceilor timpurii nu a fost luată în calcul achitarea taxei pe valoare
adăugată pentru producția agricolă comercializată. Costurile legate de investiții sunt descrise în
compartimentul 2 Investiții capitale la cultura legumelor în teren protejat, fiind similare culturilor
cc nccesită obligatoriu suport.
Cultura dovleceilor timpurii este asemănătoare cullurii timpurii a castraveților. în producție se
vor cultiva soiuri și hibrizi cxtratimpurii și timpurii, fară „plete (sau vrej)”, care asigură obținerea re-
coltelor de la plantarea răsadei condiționate timp de 45-50 zile. Plantarea dovlcceilor extrtimpurii în
sere va fi rcalizată începând cu I decadă a lunii martie, comercializarca ultcrioara a producției marfa
începând cu mijlocul lunii aprilie.
Cu condiția respectării tuturor opcrațiilor tehnologice de cultivarc a dovlcccilor prin răsad în scrc
cu încălzirc, potențialii producători pot obține o recoltă de cca. 10 kg/m2, respcctiv în sere cu supra-
fața între 1066-1080 m2 recolta la sezon va înregistra cca. 10,8 tone, la comcrcializarea cărora sc va
obține un venit din vânzări de cca. 2013-2016 mii lei (tab. 31).
Pentru realizarea rccoltei de 10 kg/m2, se înregistrcază un consum de mijloacc dc producțic în
sumă dc 61,8 mii lei (în sere cu S=1080 m2) și 79,2 mii lei (în sere cu S=1066 m2). Structura costurilor
de producție la cultivarca dovleceilor timpurii în sere cste constituită, respectiv, din: costul mijloacc-
lor de producție - 30-38%, costul combustibilului (paie) pentru încălzire - 22% și a lcmnelor- 39%;
operațiuni tehnologicc - 10-12,5%; operații manuale - 18-23%; alte cheltuieli - 4,8%. Cheltuielile
variabilc legate de încălzirea spațiului protejat practic la aceiași suprafață, din ambele modele de sere,
sunt de cca. 13,5 mii lei la încălzirea cu paie și dc cca. 30,5 mii lei la încălzirea cu lemn. Costul de
producerc va constitui cca. 5,7 lei, pcntru un kg de dovlecei recoltați din seră încălzită cu paie și de
cca. 7,5 lci din sere încălzite cu lcmne.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de dovlecei în sere cu suprafața de 1080 m2
la încălzirea cupaie a terenului protejat înregistrează o marjă brută de cca. 154,2 mii lei, iar la dedu-
cerea dcprecierilor anuale a investițiilor efectuatc în construcția și dotarea lor se obține un profit până
la impozitare în sumă de 80,9 mii lei. Pentru serele cu suprafața de 1066 m2 la încălzirea cu lemne a
terenului protejat sc înregistrează respectiv o marjă brută de cca. 134 mii lei, iar profitul brut până la
impozitare în sumă de 67,4 mii lei. Cheltuielile energetice în cazul încălzirii serelor cu lemne reduc
profitul brut cu cca. 20% în comparație cu încălzirea cu paie și determina o majorare a prețului de cost
cu cca. 1,8 lei per kg de dovlecei.
126
Tabelul 31
Calculul eficienței economice la cultivarea dovleceilor extratimpurii în spații protejate:
Preț SERE cu încăizire cu SERF. cu încălzire cu

lei C'antitatea Suina, lei Cantitatea Suma, lei
I. VENÎTURÎ DIN VÎNZĂRl X X 10800 216 000 10660 213 200
Dovlecel timpuriu comercializat la marketc (50%) kg 22 5400 118 800 5330 117 260
Dovleccl timpuriu comercializat la piețelc agricole (50%) kg 18 5400 97 200 5330 95 940
- Complexc kg 11 43 475 43 469
- Radiculare kg 35 11 378 11 373
- Insccticide kg 550 0,10 55 0,10 55
- Fungicide kg 180 1,50 270 1,50 270
Apă (la plantarca răsadului) m3 2,50 6,5 16 6,4 16
Apă la irigația prin picurare m3 2,50 168 420 168 420
Impozit pcntru apă m' 0,3 174 52 174 52
Material pentru umbrire (parasolex) kg 30 50 1 500 50 1 500
Ață pcntru susținerea plantelor *(150 gr la 10 m2) kg 38 16,20 616 15,99 608
Encrgie electrică kW/ora 1,73 3 740 6 470 3 740 6 470
Combustibil pentru cazangerie *(baloți) **(îemne) kg / nP 0,50 *27000 13 500 **55,4 30 488
Nivelarea si frezarca solului ore 70 4 280 4 280
Cultivare înaintc de plantare + fertilizarea ore 70 4 280 4 280
a) în perioada de vcgetație X X 68 8184 68 8117
Administrarca îngrășămintelor înaintea aratului om/zi 120 1 120 1 120
Legatul planlelor de suport om/zi 120 8 960 8 960
Recoltarea manuală a dovlcceilor om/zi 120 43 5 184 43 5 117
Sortarea, calibrarea și ambalarea producțici om/zi 120 22 2 592 21 2 558
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a dovleceilor cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
tițional).
127
Tabelul 32
Calculul eficienței economice la cultivarea dovleceilor timpurii în spații protejate
Teren temporar protcjat
Specificarc Prcț tunele înaltc
UM
unitar, lei
I. VENITURI DIN VINZARl X X 8184 130 944
Dovlecel timpuriu comercializal la markctc (50%) kg 22 4092 73 656
Dovlecel timpuriu comercializat la piețclc agricole (50%) kg 18 4092 57 288
II. COSTURI DE PRODUCȚIE (variabile) X X X 38712
2.1. Costul mijloacclor de producție X X X 18 008,3
Matcrial semincer (răsad) fire 3,0 4 092 12 276
Ingrășăminte organicc *(6 kg m2) kg 0.25 6 138 1 535
lngrășămintc minerale:* lei 808
- Insecticide kg 550 0.10 55
- Fungicide kg 180 1.50 270
Apă (la plantarea răsadului) m’ 2.50 10,2 26
Apă la irigația prin picurare m’ 2,50 260 650
Material pentru utnbrire (parasolcx) kg 30 50 1 500
Encrgie electrică kW/ora 1,73 130 225
Aratul cu motocultivatorul *(22-25 cm) orc 70 5 350
Stropiri x 4 (cu insecticid, cu fitngicid, combinat) ore 50 24 1 200
Transportarea recoltei (I ~25 km. consum 10 1/100 km) rutc 100 33 3 274
2.3. Operații manuale (plata în numerar) X X X 12 536.6
Administrarca îngrășămintelor înaintea aratului om/zi 120 1 120
Instalarca sistemului de irigare prin picurare om/zi 120 2 240
Instalarea suportului fic de sârma sau bambus om/zi 120 4 480
Legatul plantelor dc suport om/zi 120 12 1 440
Prășitul pe și între rânduri (3 ori) orn/zi 120 8 960
Recoltarea manuală a dovleceilor om/zi 120 33 3 928
Sortarea, calibrarea și ambalarca productiei om/zi 120 16 1 964
Detrișarea plantației om/zi 120 4 480
III. MARJA BRUTA X X X 92 232
IV. COSTURI I IXE X X X 39 250
4.1. Deprecierea mijloacclor fixe X X anual 38 075
Impozitul funciar (S* 1.5*75 bal/ha) sumă X 1 12
VI. PROFITUL BRUT (până la impozitare) X X X 52 982
/\'otă: Calculul eficienței economice în teren protejat, este unul estimativ, care poatefi adaptatși modificat de cultivator la
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a dovleceilor cultivate în teren protejat, precum volumul și costurile
Variantapropusă de calcul al eficienței economice a inclus achitarea tuturor serviciilor și mijloacelor deproducție
Calculul deprecierii mijloacelorfixe s-a executatprim metoda liniară (vezi tab. 1 și 2, din compartimentul inves-
tițional).
128
în baza calculelor prezenlate în tabclul 31, privitor la nivelul planificat al profitului până la impozi-
tare de 80,9 mii lci (la încălzirea cu paie) și de 67,4 mii lei (la încălzirea cu lcmne), putcm estima, că la
practicarea ciclurilor anuale de produccre a dovleccilor în serc cu suprafețc de 1066-1080 m2, antrepre-
norul într-un termcn de 5-6 ani va asigura recuperarea tuturor investițiilor. Pragul de rcntabilitate preț, la
realizarea producțici dc dovlecei timpurii crescute în aceste serc, la recolta planificată dc 10 kg/m2 va fi
dc minimum 12,5 lci/kg (la încălzirea cu paie) și de 13,7 lei/kg (la încălzirca cu lemnc).
Cultivarea dovleceilor timpurii în tunele înalte, fară încălzire, va neccsita plantarca răsadului pro-
curat la mijlocul lunii aprilie, cu valorificarea ultcrioară a producției marfa în decadele 1-11 ale lunii
mai, la un prcț cuprins între 13-18 lci/kg.
Dacă sc vor respecta toatc opcrațiile tehnologice de cultivare a dovleceilor timpurii prin răsad în
tunele înalte fară încălzire, potcnțialii producători pot obține o recoltă de cca. 8 kg/m2, iar în spațiul
cu suprafața de 1023 m2 recolta la sezon va înrcgistra cca. 8200 kg dc dovlecci, venitul brut la co-
mercializarca cărora va fi de cca. 131 mii lei. Pcntru divcrsifîcarea vânzărilor cste propusă livrarea
producției în rețelele de markctc la prețul mediu de sezon de 16-18 lci/kg (50% din producție), iar la
vânzărilc directe la piețele agricole - la prețul dc 12-14 lci/kg.
Pentru realizarea recoltei planificate de 8 kg/m2, s-a înregistrat un consum de mijloacc de produc-
ție în sumă de 38,7 mii lei. Structura costurilor de producție la cultivarea dovlcceilor timpurii în tunc-
le înaltc se constituie din: costul mijloacelor dc producție - 46,5%; operațiuni tehnologice - 16,3%;
operații manuale - 32,5%; alte cheltuieli - 4,8%.
Rczultatul economic anual la un ciclu dc producțic de dovlccci timpurii în tunele înalte cu su-
prafața de 1023 m2 înregistrcază un profit brut până la impozitare în sumă dc 53 mii lci. Pragul dc
rentabilitate preț, la realizarca producției de dovlecei timpurii din tuncle cu suprafața de 1023 m2, la
recolta planificată de 8 kg/m2 ,va fi de minim 9,5 lei/kg. Pragul de rcntabilitatc recoltă, la suprafața
de 1023 m2, de dovlecei timpurii, cultivați în tunele fară încălzire, ncccsită un minim de producție de
cca. 3000 kg, sau cel puțin 3 kg/m2. Recupcrarca investițiilor pentru construcția și utilarca a 3 tunelc
(6,2x55 m) cu suprafața totală de 1023 m2 va determina practicarca ciclurilor anuale dc producerc a
dovleceilor timpurii în aceste spații timp de 4-5 ani.
8.11.2. Tehnologia cultivării dovlecelului pe teren protejat

Dovlecelul este o cultură timpurie, carc poate forma recolta de consum la 35-40 zile dc la răsărire.
în accastă perioadă, planta își dezvoltă masa foliară și organele de rcproducere. Pcntru cultivarca dovle-
celului în câmp protejat sc folosesc construcții simple (tunele, agryl, răsadnițe). Unele soiuri de dovlecel
se recomandă pentru scre și solarii înalte, unde plantelc pot fi tutoratc și condusc vertical. Deși gama dc
culori a dovlecelului cste mare și variază de la culoarca albă până la culori galbene, verdc pigmentat,
vcrde închis (fig. 92), ccle mai întrebate fructe de dovlccel pe piața rcpublicii sunt de culoare alb-verzu-
ie. Forma fructelor variază, de asemenea. Patiso-
nul este pe larg cultivat în lume pentru forma sa
ncobișnuită și cal itățilc sale gustative.
Fructele la dovlecel se recoltează în faza de
coacere tehnică și se folosesc în consum până la
formarea tegumentului seminal, care arc o struc-
tură mai aspră. Sortimentul existent dc dovlecel
cste orientat sprc producerea formelor tradiționa-
lc. în republică, sunt raionate 9 soiuri și hibrizi,
din care numai 4 au dat rezultate mai bune în
cultura protejată (Cavili, Eskanderany, Helena,
Lenuța). în practica mondială, se foloscsc hibrizi
indeterminanți, partenocarpici cu rezistență spo-
rită la boli (fig.84) Dovlecelul se cultivă în sere
Fig. 83. Forme și culori ale dovlecelului
doar prin mctoda de răsad. Fiind o planta de talie
129
Fig. 93. Dovlecel cultivat Fig. 94. Fructele de dovlecel
prin metoda de tutorare în faza de recoltare
mare, schema de plantare estc de 100x50. Dcsigur accastă schemă difcră de la soi la soi, în funcțic de
puterea de creșterc. Pe metru pătrat se recomandă 2 plante. Ca și la cultivarea castraveților, se foloscș-
te ața, însă cu mult mai groasă și mai rigidă. Sub greutatca sa planta nu sc poate menține vertical, dc
aceea la fiecare răsucire a tulpinii se folosesc clame spcciale sau se leagă cu ață. Folosirea hibrizilor
pertenocarpici ușurează esențial lucrul și permite obțincrca recoltei înalte chiar și la temperaturi mai
scăzute. Un pericol pentru accastă cultură estc excesul de umiditate din acr. Accasta duce la alterarca
florilor care s-au polcnizat, sau care au îmbătrânit.
îngrijirea plantclor este similară ca la castraveți, însă nu se face lăstăritul. Fructele la dovlcccl se
formează pe tulpina centrală. Un procedcu obligatoriu este ruperca frunzelor și mărirea aerațici.
Pe parcurs, sc fac fertilizări suplimentare radiculare și foliare. Protccția plantelor este focusată la
boli ce deteriorcază fructul și frunzelc (putregaiul alb, cenușiu, fainarea etc) și vătămători ai frunzelor
și ai florilor (acarianul roșu, tripșii, afidclc, molia minieră, musculița screi). Spre deosebire dc cas-
traveți, dovlecelul necesită o ventilare putcmică. Sc irigă mai rar față de castravete, însă la formarea
intensivă a fructclor necesită multă apă.
Recoltarea se face eșalonat, pe măsura dezvoltării fructelor. Când fructele ating 15-20 cm și dia-
metrul nu mai mare de 10 cm, ele pot fi detașate dc planlă. Se rccoltează cu ajutorul cuțitului, facând
o tăietură cât mai perpendiculară pe codița fructului, la o distanță se 2-3 cm de la bază. Tăicrea de mai
aproape ducc la deshidratarea rapidă a fructului. Se manipulcază cât mai puțin cu fructele, pentru a
cvita vătămările - locurile vătămatc își schimbă repede culoarea. întârzierea recoltării duce la micșo-
rarea recoltci totale și deprecierea fruclelor. Rccolta este dc 20-30 kg/m2.
La cultivarea plantclor fără tutorare schema de plantarc poate fi puțin schimbată (90+50)x60,
asigurând 2,3 plante m2. Este posibilă folosirea tunelelor, matcrialului protector agryl ctc. Rezullate
bune sunt obținute și la folosirea mulciului.
130
8.12. Aspecte economice și tehnologice la cultivarea cepei
pentru cozi în teren protejat
Argumentarea
8.12.1. economică la cultivarea cepei
pentru cozi în teren protejat
Cultivarea cepei verzi, valorificată la cozi, cste o afacere destul dc profitabilă și
relativ ușor dc realizat. într-o perioadă de 21-30 zile se obțin producții înscmnate de
ceapă vcrde, care este solicitată de consumatorul autohton pentru frăgezimea și aspectul
atractiv. Ceapa verdc cste comercializată în cxclusivitate pentru consumul în starc proaspătă, 1 ivrările
pe piața dc legume fiind asiguratc de producătorii autohtoni.
Valorificată și ambalată corcspunzător, ceapa la cozi este solicitată și în sortimentul de produse
legumicolc al marketclor și rețelclor de consum (rcstaurante, cafenele, casc de ceremonii, etc.). în
extrasezon (noicmbric - martie) vânzările cele mai importantc sunt realizate la sărbătorile dc Anul
Nou, Crăciun și Paști. Prețul variază în asccndență - descendență dc la 3-6 lei pentru mănunchi (masa
mănunchiului la 80-120 g). Concurența la acest segment de piață estc în cxclusivitate generată de
producțiile legumicultorilor autohtoni.
Calculele eficicnței producție timpurii de ceapă la cozi au fost efectuate în baza a trei modcle
de cultură: 2 modcle la cultivarea în serc cu încălzire (cu paie în serc S=1080 m2 și lemne în scre
S=1066 m2) și în tunele înalte fară încălzire (S=1023 m2). Toate 3 modele prevăd procurarea tuturor
mijloacclor și serviciilor de către producător, iar pcntru calcularea indicatorilor economici la culti-
varea ccpei vcrzi valorificată la mănunchi timpurii nu a fost luată în calcul achitarea taxei pe valoare
adăugată pentru producția agricolă comercializată. Perioada scurtă a unui ciclu de producțic poate
determina potcnțialii investitori într-o astfcl de afaccre la practicarea ciclurilor succesive dc cultivare,
sau a culturilor succesive cu majoritatea speciilor legumicole pretabile la cultivarea în spațiu protejat.
Riscul major al accstei afaceri poatc fi incapabilitatea pieței de a asimila o cantitate marc de produs
și concurența. Cel mai rațională estc practicarea producțiilor asociate cu culturi vărzoase, salatei de
grădină sau a culturilor intercalate.
Cultivarea cepei extratimpurii la cozi în scre, cu încălzire bazată pe utilizarea biomasei (paie) și
lemnelor, prevede procurarea de arpagic condiționat (cu diametrul de 3-4 cm) și plantarca acestuia
începând cu decada I a lunii ianuaric. Comercializarea ulterioara a producției marfă, permite obține-
rea de ceapă la cozi la sfarșitul lunii ianuarie și decada I a lunii februarie. O cșalonare a producției
și practicarea de cicluri succcsive permite valorificarea ei și în ajunul sărbătorilor de Paști, această
pcrioadă garantează venituri csențiale din vânzări. Preventiv, se va exccuta, totuși, un studiu al picței,
câtă producție va putea fi realizată și la ce preț.
Cu condiția rcspectării tuturor operațiilor tehnologice de cultivare a cepei verzi din arpagic în
sere cu încălzire, potențialii producători pot obținc o rccoltă de cca. 20 kg/m2, în scre cu suprafața
între 1066-1080 m2 recolta la sczon va înrcgistra cca. 21600 kg, la comercializarca cărora se va obține
un venit din vânzări de cca. 672-680 mii lei respectiv (tab. 33).
Pentru rcalizarea recoltei de 20 kg/m2, s-a înregistrat un consum de mijloace de producție în sumă
dc 354,8 mii lei (în serc cu S=1080 m2) și 387,6 mii lei (în sere cu S=1066 m2). Structura costurilor
dc producție la cultivarea cepci verzi valorificată la mănunchi în scre este constituită, respectiv, din:
costul mijloacelor de producțic - 65-72%, costul combustibilului (paie) pcntru încălzire - 8% și a
lemnelor - 16%; operațiuni tchnologice - 3%; opcrații manuale - 11-12%; alte chcltuicli - 4,8%.
Cheltuiclile variabile legate dc încălzirea spațiului protejat practic la aceiași suprafață, din ambcle
modele de sere, sunt de cca. 27,9 mii lei la încălzirea cu paie și de cca. 63 mii lei la încălzirca cu lemn.
Costul de produccre va constitui cca. 16,4 lei, pentru un kg de tije (cozi) dc ceapă recoltate din seră
încălzită cu paie și de cca. 18,2 lei din seră încălzită cu lemnc.
131
Tabelul 33
Calculul eficienței economice la cultivarea cepei la cozi extratimpurii în spații protejate:
sere cu suprafața utilă de cca. 1080 m2 și 1066 m2cu incălzire cu biomasă (paie) și lemne

Specificare UM unitar, biomasă (paic) lemne
I. VEMTURI DIN VÎNZĂRI X X 21600 680 400 21320 671 580
Ceapa la cozi comercializate la markete (30%) kg 35 6480 226 800 6396 223 860
Ceapa la cozi comercializata la piețele agricole (70%) kg 30 15120 453 600 14924 447 720
Material semincer (arpagic) kg 23,0 10 800 248 400 10 660 245 180
îngrășămintc organice *(4 kg m2) kg 0,25 4 320 1 080 4 264 1 066
Ingrășămintc minerale:* lci 734 725
- Complexe kg 11 32 356 32 352
- Radiculare kg 35 11 378 11 373
Substanțe chimicc: * lei 325 325
- Insecticidc kg 550 0,10 55 0,10 55
- Fungicide kg 180 1,50 270 1,50 270
Apă la plantarea arpagicului m' 2,50 8,6 22 8,5 21
Apă la irigația prin picurare m-' 2,50 94 234 94 234
Impozit pentru apă mJ 0,3 102 31 102 31
Matcrial pentru umbrire (parasolex) kg 30 50 1 500 50 1 500
Energie electrică kW/ora 1.73 2 450 4 239 2 450 4 239
Combustibil pcntru cazangeric *(baloți) **(lemne) kg / m' 0,50 *55836 27918 **114,6 63 048
Cultivare înainte de plantare + fcrtilizarea ore 70 4 280 4 280
Transportarea recoltci (L=25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 86 8 640 85 8 528
2.3. Operații manuale (plata în numcrar) X X X 41 520 X 41 016
a) în pcrioada de vegetație X X 124 14880 122,6 14712
Administrarca îngrășămintclor înaintea aratului om/zi 120 1 120 1 120
Instalarea sistcmului de irigare prin picurarc om/zi 120 2 240 2 240
Prășitul între rânduri (2 ori) om/zi 120 8 960 & 960
Rccoltarea manuală a cepei la cozi om/zi 120 108 12 960 107 12 792
Sortarea, calibrarea și ambalarea producțici orn/zi 120 108 12 960 107 12 792
înlăturarea resturilor vegetale om/zi 120 3 360 3 360
III. MARJABRUTĂ X X X 325 623 X 283 969
4.1. Deprecicrea mijloacelor fixe X X X 70 873 X 64 090
Notă: Calculul eficienței economice în teren protejat, este unul estimativ, care poate fi adaptat și modificat de cultivator la
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a cepei verzi valorificată la mănunchi cultivate în teren protejat, pre-
cum volumul și costurile mijloacelor de producfie, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehno-
logice admise în cultură (vezi compartimentul tehnologic).
tițional).
132
Tabelul 34
Calculul eficienței economice la cultivarea cepei la cozi timpurii în spații protejate
Specificare UM
unitar, lei
I. VENITURl DIN VÎNZĂRI X X 17391 460 862
Ccapa la cozi comcrcializate la markete (30%) kg 35 5217 156 519
Ceapa la cozi comercializata la piețele agricole (70%) kg 30 12174 304 343
Matcrial semincer (arpagic) kg 23,0 10 230 235 290
îngrășămintc mineralc:* lci 696
Substanțc chimicc: * lei 235
Apă la plantarea arpagicului m’ 2.50 8.2 20
Apă la irigația prin picurare m! 2,50 83 206
Impozit pentru apă m- 0,3 91 27
Material pentru umbrirc (parasolex) kg 30 50 1 500
Encrgic clcctrică kW/ora 1,73 44 76
2.2. Costul operațiunilor tehnologice X X X 9 546
Cultivare înainte de plantarc + fcrtilizarca ore 70 3 210
Stropiri x 4 (cu insecticid. cu fungicid, combinat) ore 50 16 800
Transportarca rccoltci (L=25 km, consum 10 1/100 km) rute 100 70 6 956
2.3. Operații manuale (plata în numerar) X X X 33 944
Administrarca îngrășămintelor înaintea aratului om/'zi 120 1 120
Instalarea sistemului de irigare prin picurarc om/'zi 120 2 240
Prășitul între rânduri (2 ori) om/'zi 120 8 960
Recoltarea manuală a cepei la cozi om/zi 120 87 10 435
111. MARJA BRUTĂ X X X 164 169
4.1. Deprecierea mi jloacelor fixe X X X 35 296
Notă: Calculul eficienței economice în teren protejat, este unul estimativ, care poatefi adaptat și modificat de cultivator ia
Sistemele de fertilizare, protecție și irigare a cepei verzi valorificată la mănunchi cultivate în teren protejat, pre-
cum volumul și costurile mijloacelor de producție, operațiunile tehnologice și manuale conform normelor tehno-
logice admise în cultură (vezi compartimentul tehnologic).
de către potențialui producător. Consumurile de producție au inclus și cheltuielile neprevăzute în mărime de 5%
Calculul deprecierii mijloacelorjixe s-a executat prim metoda liniară (vezi tab. 1 și 2, din compartimentul inves-
tițional).
133
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție dc tije (cozi) dc ceapă în sere cu suprafața de
1080 m: la încălzirea cu paie a terenului protejat, înrcgistrează o marjă brută de cca. 325,6 mii lei,
iar la deducerea dcprccierilor anuale a investițiilor efcctuate în construcția și dotarea lor se obține un
cu lemne a terenului protejat se înregistrcază respectiv o marjă brută de cca. 284 mii lei, iar profitul
brut până la impozitare în sumă de 218,7 mii lei. Chcltuielile energctice în cazul încălzirii serelor cu
lemne rcduc profitul brut cu cca. 16% în comparație cu încălzirea cu paie și determina o majorare a
prețului dc cost cu cca. 1,2 lci per kg de tijc (cozi) dc ceapă.
în baza calculclor prezcntate în tabelul 33, privitor la nivelul planificat al profitului până la im-
pozitarc de 253,6 mii lei (la încălzirea cu paie) și de 218,7 mii lci (la încălzirea cu lemne), putcm
estima, că la practicarea ciclurilor anualc de producere a cepci verzi valorificată la mănunchi în scre
cu suprafețe de 1066-1080 m2, antreprcnorul într-un termen dc 2-3 ani va asigura rccuperarea tuturor
investițiilor. Pragul de rentabilitale preț, la realizarca producției dc tije (cozi) dc ccapă timpurii crcs-
cute în aceste serc, la recolta planificată dc 20 kg/m2 va fi de minim 20 lei/kg (la încălzirea cu paic) și
de 21,3 lci/kg (la încălzirea cu lemne).
Pondcrea ce mai însemnată în structura costurilor revine matcrialului seminccr - arpagicul, carc
poate fi procurat sau mai binc produs propriu. O altă soluție, mult mai ieftină și utilizată de legumicul-
torii expcrimentați, este producerea de răsad de ccapă în paletc celulare cu replantarea lui în tcrcnul
protejat. In acest caz, vor fi înregistratc costuri suplimentare dc producere a răsadci, o perioadă mai
lungă dc cultură și consumuri mai mari dc mijloacc de producție, operațiuni manuale și combustibil
pentru încălzire.
Ceapa verde cste o cultură cu necesități modcrate la condițiile de cultivarc, fapt ce permitc cșa-
lonarea producțici timpurii și cultivarca ei în spații fară încălzire. Cultivarca ccpei verzi timpurii în
tunele înalte fară încălzire va prevedea plantarea arpagicului condiționat în I dccadă a lunii martie, cu
valorificarea producției marfa la începutul lunii aprilie, la un preț cuprins întrc 25-30 lei/kg. Pcntru
diversificarea vânzărilor sc propune livrarea cepci verzi (la mănunchi și ambalată corespunzător) în
rețelelc de markcte sau rcțele de consum la prețul mediu dc sezon de 28-30 lei/kg (30% din produc-
ție), iar alte vânzări la picțele agricole la prețul de 23-25 lci/kg.
Rcspectarca tuturor operațiilor tchnologice de cultivarc a cepei verzi din arpagic în tunele înalte
fară încălzire, permite potențialilor producători să obțină rccolte de cca. 17 kg/m2, iar în spațiul cu
suprafața de 1023 m2 recolta la sezon va înregistra cca. 17,4 tone de ceapă verde, valorificată la mă-
nunchi, venitul brut la comercializarca cărora va fi de cca. 460,9 mii lei.
Pentru realizarea recoltei planificate de 17 kg/m2 se înrcgistrează un consum de mijloace de pro-
ducție în sumă dc 296,7 mii lei. Structura costurilor de producție fiind următoarea: costul mijloacelor
de producție - 81%; opcrațiuni tchnologice - 3,2%; opcrații manuale - 11,4%; alte cheltuieli - 4,8%.
Rezultatul economic anual la un ciclu de producție de ccapă verde timpurie în tunele înalte cu supra-
fața dc 1023 m2 înregistrează un profit brut până la impozitare de cca. 127,7 mii lei.
Pragul de rentabilitate preț la realizarea producțici de ceapă vcrde timpurie produsă din arpagic,
din tunele cu suprafața de 1023 m2, la recolta planificată va fi dc minimum 19,2 lci/kg, iar pragul dc
rentabilitate rccollă, necesilă un minimum dc producțic de cca. 13500 kg, sau cel puțin 13,5 kg/m2.
Recupcrarea investițiilor pentru construcția și utilarea a 3 tunele (6,2x55 m) cu suprafața totală dc
1023 m2 va detcrmina practicarea ciclurilor anuale de producere a ccpci verzi timpurii în aceste spații
timp dc 2-3 ani. In cazul praclicării a două cicluri succcsive de ceapă verde timpuric și medie recupc-
rarea investițiilor poate fi în 2 ani.
134
8.12.2.
Tehnologia cultivării cepei pentru cozi pe teren protejat
Ceapa este o cultură cu cca mai marc pondcrc în cultivarea legumelor prin forțare. Datorită cerin-
țelor scăzute față de căldură, clcmcntc nutritivc și lumină, ceapa este considerată ca sursa principală
de vitamine în perioadcle rcci ale anului. în ultimul timp, s-a înregistral un preț înalt al ccpei și în
perioada caldă (iulic-august).
La forțarca ccpci este necesar de ținut cont de spccificul soiului,
perioada dc cultivarc, ccrințele plantelor și capacitatea de cumpărare.
Cca mai marc masă verde se obținc dc la ccapa șalot (ceapa
geamănă), care formcază dintr-un bulb mai multc tulpini, rezultat
al numărului mai mare dc muguri carc sunt în bulb (fig. 95)
Pentru forțare se folosesc bulbi cu diametrul de 3-4 cm. Fo-
losirea bulbilor mai mari influențcază asupra eficienței economice.
Există mai multe metode de forțare însă cel mai des se folo-
sește cultivarea directă în substrat și forțarea în lăzi. în funcție de
spațiul existent și metoda de încălzire folosită se alege și metoda
de cultivare.
Cultivarea directă în substrat
Bulbii plantați se acoperă cu un strat de pământ de 2-3 cm și se udă cu apă caldă. Temperatura se
menține la nivelul de 18-20°C, iar umiditatea solului la 75-80%. în astfel de condiții dc creștere ceapa
pentru cozi poate fi gata pentru comercializare peste 30-50 de zile. Recoltele constituic 20 -25 kg/m2.
Bulbii se plantează unul lângă altul fară lăsarea spațiului liber. Norma de plantarc este de 14-15
kg/m2 la săditul de toamnă-iamă și 8-10 kg/m2 la cel de primăvară. După aceasta sc acopcră cu un
strat de 2-3 cm de substrat. Se efectuează o irigare cu apă fierbinle și se acopcră suprafața plantată
cu diferite materiale. Cel mai rațional este folosirea încălzirii subterane, care la o tempcratură mică
asigură o creștere rapidă a masei foliare. Dacă folosim această metodă de încălzirc, cheltuielile de
căldură sc rcduc cu 1/3. Diferența de temperatură dintrc substrat și acr pcrmitc obținerea frunzelor
calitative, de culoare intensă și cu o bună capacitate dc păstrare. Dacă sc foloscște încălzirea aeriană,
atunci rcgimul dc tcmperatură trebuie orientat sprc prima fază dc crcștcrc +18-20°C. în faza II este
ncccsară diminuarca temperaturii cu 2-4 grade pentru obțincrca frunzclor calitative. Irigarea se efec-
tucază prin aspcrsiunc și estc mai eficientă folosirea apci caldc. Planta sc hrănește din rezerva bulbu-
lui, fcrtilizarca fiind minimă. în astfel de condiții dc creșterc ceapa pcntru cozi poate fi gala pentru
comcrcializarc pestc 30-50 dc zile. Recoltcle constituic 15-20 kg/m2.
Cultivarea în lăzi sc efcctuează atunci când spați-
ile de cultivare sunt limitatc sau sursclc dc căldură sunt
mai slabe.
Esența acestei metodc cste conccntrarca cât mai mare
a plantelor într-un volum dc produccrc. Lăzilc plantate se
stochează pe paleți, astfcl într-o încăperc dc 2x5 și înălți-
mea de 2 m pot fi amplasatc 400 lăzi, carc după așczarea
în scră ocupă o suprafață de 100 m2. Primcle 14-15 zilc
plantclc sc pot afla în accastă camcră dc gcrminare. Pcrio-
dic, se irigă și se aeriscștc încăpcrca. După accasta, lăzile
sunt puse în seră sau se așcază pc stclajc cu iluminare ar- Fig. 96. Cultivarea cepei în lăzi
tificială.
De pe o suprafață dc 1 m2 sc obțin 15-20 kg dc ceapă verde.
în loc de ceapa șalot sc mai foloscștc și arpagicul soiurilor comune. Desigur, recolta în acest caz
va fi mai mică și de o calitatc mai joasă, însă cstc pe larg folosit și acest material săditor.
Tehnologiile mai avansate prcvăd producerca cepei verzi prin răsad cultivat după metoda de
palele celulare. Răsadul de ceată este crescut în palete, unde sunt semănate câte 5-10 fire împreună.
Acest răsad se crește 45-50 zile (fig. 97) după aceasta se plantează în spații de cultură. Pot fi utilizate
135
Fig. 97. Răsadul de ceapă pentru frunze Fig. 98. Ceapă valorificată la cozi
scre, tunele, răsadnițe, stelaje ctc. Asigurarea condițiilor ullerioare permit obținerca masei verzi de
înaltă calitate. Pentru această metodă mai dcs sunl folositc soiurilc și hibrizii cu dcstinație specială
pcnlru frunze (Emerald Isle) Soiurile date nu formcază bulbi, iar lungimea pețiolului frunzei este
mare. Aceasta ducc la obținerca unci tulpini false lungi, care este fină și crocantă (fig. 98). Metoda
dată permite programarea recoltei și obținerca frunzelor mai calitative față de mctoda tradițională.
Principalul dezavantaj al ei este necesitatea în plantarea răsadului la densități mari.
In afară acestc tipuri de ccapă se pot folosi și ceapa de Egipt, ceapa multianuală. Forțarca ccpei
poate avea loc și primăvara devremc, folosind lunelelc cu peliculă sau materialul de acoperire. Impor-
tant este dc asigurat o temperatură optimă, la carc ceapa formcază frunzcle.
J36
9. RECOLTAREA ȘI CERINȚELE DE
CALITATE FAȚĂ DE PRODUCȚIA
LEGUMICOLĂ
9.1. Influența condițiilor din timpul creșterii

și dezvoltării plantelor asupra calității legumelor
Calitatea legumelor este influențată de factori de natură pedologică, tehnologică și climatică (mi-
croclima din scrc-solarii și tunclc), ce acționează simultan asupra culturilor legumicole care conform
speciei la recoltare livrează: fructe (tomate, ardci dulci, vinete, castravcți, pepene verde și galben),
rădăcini (ridichca dc lună), bulbi (ccapa), frunze (ceapa la cozi, salata de gradina la frunze), muguri
(vărzoasele), inflorescențe (conopida) etc.
Monientul recoltării culturilor legumicolc din terenul protejat sc stabileșle în funcțic dc destinația
utilizării lcgumelor: pcntru consum în stare proaspătă (majoritatea legumelor), pcntru păstrare tempo-
rară și consum în stare proaspătă. Momentul recoltării este data calendaristică (luna, săptămâna, ziua
și intervalul din zi), când se facc rccoltarea. Recoltarea obligatoriu se va efeclua la momcntul optim de
coacere-maturizare a organului plantei și în funcție dc destinația utilizării pcntru consum a legumclor.
Recoltarea trebuie să se facă în lipsa condcsatului sau a picăturilor de apă și până la orclc când tem-
peratura legumelor, ce urmează a fi recoltate, devinc cel mult egală cu tempcratura din spațiul protejat.
In cazul când sunt posibilități de trecere imcdiată a produsului recoltat la tcmperaturi la care intcnsitatea
proccsclor de respirație-transpirație este redusă (instalații de prerăcire, spații frigorifice etc.), recoltarea
se poate face toată ziua. In general, se consideră că tcmperatura maximă la rccoltare nu trebuie să dcpă-
șească 15 °C, oricntativ la culturile din spațiu protejat în orele de dimineață sau seara.
în funcție de destinația producției și gradul dc maturare la care se face rccoltarea, momentul
recoltării variază foarte mult și depinde dc organul comestibil pentru care se cultivă legumclc, soi,
dcstinația produsului la consum etc. Practic, legumclc sc rccoltează atunci când părțile comestibile
ale plantei (fructul, rădăcina, bulbul, frunzcle, inflorescențele etc.) au atins mărimea, culoarca și în-
sușirilc caracteristice ficcărei legume și soi. Principalele criterii care permit stabilirea momentului
recoltării sunt'.
> la lcgumclc-fructc (tomatc, ardei, vinete, castraveți, dovlccci, pepeni, fasole, mazăre etc.):
culoarea, mărimea, turgescența semințelor și a fructului, elasticitatca fructului, luciul, pre-
zența pcdunculului, uscarea cârccilor din dreptul fructului, lipsa „ațelor".
> la lcgumele-rădăcini (morcovi, pătrunjel, păstâmac, ridichi, sfeclă roșie, țelină, hrean etc.):
mărimea, forma și culoarea rădăcinilor, apariția cercurilor de vasc libero-lemnoase.
> la lcgumelc-bulbi (ceapă, usturoi etc.) — îngălbcnirca frunzelor și căderea lor la suprafața so-
lului, culoarea discului, aspectul și mărimca bulbilor, lungimea frunzclor (a tulpinii false).
> la lcgumclc-frunze (salată, spanac, ceapă și usturoi verde, țclină și pătrunjel frunzc, mărar
etc.): mărimea și culoarea caracteristică a rozctci dc frunze, formarea căpățânii, turgescența
pețiolului și a tulpinii.
> la lcgumelc din grupa vcrzci: mărimea și greutatea căpățânii, gradul de îndesare, formarea
deplină a verzișoarelor (la varza de Bruxellcs)
> la conopidă până la atingerea maturității de consum, pe măsura formării căpățânilor false
(inflorescențelor).
Tehnica recoltării. Pcntru că lcgumele își continuă activitatea vitală și după desprindcrea de
planta-mamă, scoaterea din sol, tăierea rădăcinilor etc., trcbuic să se țină seama că, modul cum se
face recoltarea influențează și condiționează atât capacitatea de transport, manipularc, condiționare,
păstrare etc., cât și valoarea lor alimentară și comercială.
După caracteristicile lor, legumele se deoscbesc foarte mult între ele, pc lângă însușirile fizico-
chimice, și după vitcza de crcștere, dc maturare etc. După capacitatea dc a-și menține calitatca și a
rezista la acțiunea factorilor de mediu, legumele se grupcază astfcl: excesiv de perisabile; foarte peri-
sabile; perisabile; mai puțin perisabile.
137
în funcție de gradul de perisabilitate al legumelor dcpinde și lehnologia de valorificarc. Recoltarea
trebuie facută astfel ca asupra produsului să se cxercitc o presiune cât mai redusă, să se producă cât mai
puține lovituri, zdrobiri și ruperi de țesuturi etc. în celulele lovite, cu pcreții vătămați, se produc procese
de hidroliză și fcrmentații, carc se evidențiază prin pete, înmuierca țesuturilor, decolorarea frunzelor
ș.a.; acestc vătămări mai mult sau mai puțin cvidente duc la deprccierea calității produsului.
în continuare sunt descrise cerințele gcneralc și spcciale la recoltarca, condiționarea și valorificarea
legumclor obținute dc la cultura în teren protejat. Vom remarcă că principala dirccție a utilizării produc-
ției timpurii și lardive de lcgumc cultivatc în tercn protejat va fi la consumul în stare proaspătă. în depen-
dență de segmentul piețci ales pentru comercializarca producției (markete, rețele de consum sau piețc
agricole) lcgumele se vor valorifica și condiționa la cerințcle livratorilor sau consumatorilor finali.
9.2. Recoltarea, condiționarea și valorificarea

tomatelor timpurii în stare proaspătă
Tomatele se cultivă pcntru legume-fructe, care se deoscbesc ca gust și valoare nutritivă ridicată,
fiind specia legumicolă cu cea mai mare răspândire în cultură din Republica Moldova. O particularita-
te caracteristică pentru tomatc este că ele sunt fructe climaterice, adică, fiind recoltate într-o fază mai
avansată de coacere, ele continuă procesul de maturarc, cu îmbunătățirea însușirilor gustative, ccea
cc permite prelungirea duratei de consum.
Calitatea soiurilor și hibrizilor pentru consum în stare proaspătă este dcterminată de aspectul
fructelor. Ele să fie mari (nu mai puțin dc 30 mm în diametru), să aibă un gust plăcut și armonios, cu
pulpă consistcntă și bine colorată.
La soiurile pcntru cultura protejată se cere:
> rczistența bună la condiți ilc specifice de mediu (umiditate sporită, lumină mai puțină, variații
dc temperatură) și la bolilc și dăunălorii din acest mcdiu;
> fructc bine colorate, uniforme, cu o bună rczistență la transportare și capacitate de maturare
după recoltare.
Fructelc de tomate prezintă o pcrisabilitate înaltă, ccea ce impune ca recoltarca să sc facă cu
deoscbită atenție. Recoltarea se va cfectua în faza maturității de consum deplină, care corespunde
momentului când de la 90% până la 100% s-a format culoarca roșic sau roșu-galbenă caracteristică
soiului, iar fructele prezintă o fermitate bună a țesuturilor. în această fază fructele de tomale sc valo-
rifică în starc proaspătă pe piața internă, se transportă la distanțc mici dc la centrclc de producție la
rețele de consum și distribuțic sau la piețelc agricole.
Recoltarea fructelor se face de preferință seara, selcctiv pc măsura coacerii fructelor, cu exclude-
rea vătămărilor mecanice. Rccoltarca manuală sc execută apucând fructele cu toată mâna, după care,
printr-o ușoară răsucire în stânga sau drcapta, se detașează, sau cu ajutorul foarfecelor sunt tăiate
ciorchine întregi cu fructe (la comcrcializarea preambalată în ciorchinc sau raccm). La primul cules
se strâng fructele singulare. în total se efectuează 7-10 culesuri de pc plantă.
Condiționarea fructelor se facc pe calitate după 3-4 mărimi: mărunte - 4-5 cm, mijlocii - 5-6,
mari - 6-7 și foarte mari - 7 cm. Pentru cxport și livrarea în rețelelc de markcte, fructcle de tomate
se vor conforma cerințelor de calitate ale Standardului UN/ECE FFV 36 față de roșiile proaspete.
Tomatelc, conform calităților, se vor valorifică în trci clase de calitate : „Extra”, I și II.
Pentru export și livrarca în rcțelele de markeie va efectua un lot omogcn de fructe, care se vor
calibra după diametrul maxim al secțiunii transversale, conform următoarci scări dc calibrare : 30
mm - 35 mm; 35 mm - 40 mm; 40 mm - 47 mm; 47 mm - 57 mm; 67 mm - 82 mm; 82 mm - 102
mm; și mai mult de 102 mm.
Tomatele dctașatc se introduc în ambalajul de recoltarc prin așezarea individuală. Ambalajele
folosite sunt lădițe dc lemn N 1-1, N 1-2, N 1-3, lăzi eurostandard, lăzi de material plastic, cutii de
carton ș.a. cu capacitatea de 6,5-10 kg.
în aceeași lădiță trebuie ambalate fructe dc acecași mărime, dc aceeași culoare, dc aceeași calitatc
comercială. La export tomatele necesită ambalarea în lăzi cu platourile alvcolare, lădițe de carton, sau
alte multiple variante de preambalarc.
138
9.3. Recoltarea, condiționarea și valorificarea ardeiului dulce timpuriu
în stare proaspătă
Fruclele ardeiului dulce, cultivat în tcren protejat, sunt folosite atât în faza coacerii tehnice, cât și
a celci biologice. Consumatori prcferă ardeii dc formă conică-alungită și dc tip gogoșari, cu culoarea
aprinsă a pericarpului: roșie, oranj și verde închis.
Rccoltarea fructelor de ardei pentru consumul în stare proaspătă se face în faza coacerii biolo-
gice. Maturitatca biologică soseștc după 35-60 zile după înflorire (în funcție dc soi sau hibrid), când
fructelc au atins dimensiunile caracteristice soiului dat, devin tari, sunt coapte semințele și fructele
capătă o culoare tipică soiului.
Rccoltarea fructelor sc efectucază sclectiv manual, prin dctașarca fructelor cu peduncul (se reco-
mandă tăierea pedunculului cu sccatorul). Recoltarea se facc cu grijă, pentru a preveni ruperca lăstari-
lor, care sunt foarte fragili. Concomitent cu recoltarca, se face presortarea și condiționarea fructelor.
în Comunilatea Europeană calitatca fructclor dc ardei proaspcți se determină după standardul
UN/ECE FFV 28 - Ardei dulci, după acest standard ardeii se livrcază în două clase de calitate: cali-
tatea I și calitatea a 11-a.
După aspectul exterior, ardcii trebuie să fie proaspeți, întregi, curați, sănătoși, bine dezvoltați, să
aibă forma și culoarca caracteristice soiului botanic, cu pcduncul. Calibrarea ardeilor se face după
diametrul (grosimea) în zona pedunculară (la ardeii grași și lungi), respcctiv după diametrul maxim
al secțiunii ecuatoriale (la ardcii gogoșari).
Diamctrul (grosimea) în zona pedunculară a ardcilor grași trebuie să fie nu mai mic dc, pentru:
> ardei lungăreți ascuțiți - 20 mm;
> dc formă conică lată și conică alungită - 40 mm;
> dc tip gogoșari (rotunjită) - 55 mm.
Prerăcirca ardeiului condiționat se recomandă în toate cazurilc, atât pe durata transportării care
dcpășește 12 ore, cât și la păstrarea temporară (de 7-10 zilc). în accste situații se recomandă ca tem-
pcratura să fie de 7-10 °C și umiditatca relativă a acrului de 90-95%. Accastă operațiune tchnologică
se efectucază în timp de 24-28 ore, cu scopul de a nu se forma condensat pe fructc. Pe durata trans-
porlării trebuie asigurată o ventilație lentă.
Pentru livrarc se folosesc diferite tipuri de ambalaje: lada de lemn 3,4, lăzi din plastic, cutii de carton,
saci din plasă, plase textile, pungi dc polietilcnă, suporturi sau gofraje pc care se așcază fructele în lăzi
de lemn, în cutii dc carton, iar apoi sc aplică pclicula contractabilă. Un procedcu destul de rcușit, pentru
producții extratimpurii de ardei dulci, poate fi ambalarea cu peliculă contractabilă a unui singur fruct sau
2-3 fructe cu difcrita colorarc a pericarpului.
9.4. Recoltarea, condiționarea și valorificarea vinetelor timpurii

Fructcle de vinctele sunt solicitatc pentru diversc preparale culinare, pregătite prin coacere, toca-
rc, marinarc etc. în stare proaspătă fructele nu se folosesc.
Consumatorii prcferă vincte cu fructul mare, dc culoare violct-închisă (în piața UE sunt soli-
citate și fructele de culoare alb-surie), cu luciu cât mai pronunțat, cu pulpa colorată uniform, cu
textura afanată, cu un număr cât mai rcdus de semințe și cu gustul cât mai plăcut (fară gust amărui
de solanină).
Pătlăgclele vincte se recoltcază în faza de coacerc tehnică, când fructcle au culoarca caracteristică
soiului, sunt elasticc la apăsat, au semințele mici, ncdezvoltate și mărimca corcspunzătoare. Recolta-
rca prea timpurie este în detrimentul producțici, iar întârzicrea recoltării (maturitatea biologică) duce
la deprecicrea calității fructelor.
Recoltarea vinctclor se facc la o greulate a fructclor dc minimum 150 g/buc., culoare caracteris-
tică, epidcrmă lucioasă, elastică, fară pulpă fibroasă sau scmințe supradczvoltate. Procedeul prevcde
tăierea cu un foarfcce horticol, a fructclor de la baza tulpinii. Fiecare fruct trebuie recoltat ncapărat cu
peduncul sau cu o porțiune din el de cel puțin 5-6 cm lungime. Nu se rccomandă să se recolteze prin
139
ruperea penduncului, fară să fie tăiat, dcoarece se rupe ramificația plantei de care estc prins peduncu-
lul fructului. Condiționarea constă în sortarca calitativă și calibrarea după mărime.
După standardul european UN/ECE FFV 05, vinetele se livrează în două clase dc calitate: cali-
tatca I și calitatea a Il-a, atât pentru soiurilc cu forma alungită (periformă), cât și pcntru vinetele cu
forma fructului globuloasă sau rotundă.
Calibrarea se efectuează fie după diamctrul ecuatorial (în cazul vinctclor periforme) și de lungime
(în cazul vinetelor alungite), fie după masă fructului (în cazul vinetele globuloase sau rotunde).
La calibrarca după diametrul ecuatorial, diamctrul minimal va fi următorul: 40 mm pentru vine-
tele alungitc, iar diferența dintre fructe va fi nu mai marc de 20 mm; și 70 mm pentru vinetele globu-
loase sau rotundc, iar diferența dintre fructe va fi nu mai mare de 25 mm.
La calibrarea după masa fructului, masa celui mai mic fruct va fi nu mai mică de 100 g, iar calibrarea
se efectuează după următoarele mărimi: de la 100 g la 300 g; de la 300 g la 500 g și mai mult de 500 g.
Pentru comcrcializare, fructele sortate și calibratc sc ambalează în lăzi de lemn, cutii de carton
sau plase, câtc 15-20 kg, sau în ambalaj mic de 0,5-3 kg în pungi de polietilcnă perforată.
9.5. Recoltarea, condiționarea și valorificarea verzei timpurii

Varza timpurie se recoltează selectiv la atingerea masei necesarc și formării căpățânii cu aspect
dc comercializare, sau integral când 75-80% din plante ajung în faza de maturitatc tehnică, când că-
pățânile sunt bine formate, au mărimea maximă pentru soiul respectiv, sunt îndesatc.
Condiționarea verzei are trei etapc. Presortarea, efecluată la recoltarea eșalonată, permite ale-
gcrca căpățânilor conform condițiilor gcncrale de calitate și calibru. Acestea vor fi întregi, cu aspect
proaspăt, necrăpate, sănătoase, fără urme de lovire sau deteriorări care să-i afecteze calitatea, fără le-
ziuni provocate de ger, curate, zvântate cu cotorul sănătos și frunzele protejate, neofilitc, bine prinse.
Se rcalizează curățirea de frunze rănite, bolnave, rupte.
Sortarca și calibrarea se execută manual. Calibrarca se determină după masă (greutatca) căpățâ-
nilor. Masa netă a căpățânilor de varză timpurie din spațiul protejat trebuie să fie nu mai mică de 350
g, iar pentru alte catcgorii nu mai mică de 500 g. Se acceptă doar ușoare defccte sau mici vătămări
care nu provoacă dcprccicri. Etapa a treia de condiționarc are loc doar la loturile care se păstrează
temporar, cu livrarca ultcrioară.
In Comunitatea Europeană calitatea verzei albe este determinată de standardul UN/ECE FFV 09
- Varză albă proaspătă, accst standard fiind respectat și dc rcțelcle de markete din țară. Varza albă se
livrează în două clasc dc calitatc: calitatea I și II.
Calibrarea este obligatoric pcntru căpățânile livrate în ambalaj. Masa verzei celei mai mari într-o
unitate de ambalaj nu trebuie să depășcască dublul masei verzei mai mici. Când masa celei mai grele
căpățâni este de 1-1,5 kg, diferența între masa celei mai mici căpățânile și masa celei mai mari nu
trcbuie să depășească 0,5-0,7 kg.
înainte de comercializare, se îndcpărtează frunzele exterioare cc nu au aspect comercial. Se eli-
mină căpățânile crăpate. Desfacerea sc face în vrac sau în lăzile de transport. O altă modalitate de
ambalare la livrare, utilizată de legumicultorii autohtoni, este ambalarca în saci perforați de polieti-
lcnă. Exportul se face în saci și în lăzi sau în formă preambalată (cu folie contractibilă, doar în cazul
expuncrii producției în mase frigorifice în rețeaua dc consum).
9.6. Recoltarea, condiționarea și valorificarea conopidei timpurii

Recoltarea conopidei timpurii se face la atingerea maturității dc consum, pe măsura formării
căpățânilor false (inflorescențelor). La soiurile timpurii, este necesar ca recoltarea să fie efectuată la
timp, deoarece întârzierea duce la desfacerea căpățânii, care începe rcpede să crească. Se vor recolta
căpățânile cu inflorescențe bine formatc, compacte și de culoare albă sau alb-crem, neatacate cu 2-4
frunzc protcctoare, care se taie cu cuțitul la 2-3 frunze la nivelul superior al inflorescenței.
---------- 140 ----------

După recoltare și până la livrarea în rcțele de distribuție și consum, se va efectua prerăcirea căpă-
țânilor false la o temperatură de 5-6 °C și o umiditate a aerului de 85-90%.
Ambalarea la livrare sc poate efectua în cutii de carton cu aranjarca căpăținclor în rânduri, sau în
saci dc polietelenă perforați, sau în cascrole acopcrite cu pcliculă contractabilă. O condiție obligatorie
la livrare este prezența frunzelor protcctoare, cu care sunt acoperite inflorescențele, pentru a lc feri de
dcprecierea aspectului cxterior legat dc manipulare și transportare.

salatei de grădină timpurii în stare proaspătă
Recoltarea salatei se va efectua eșalonat, la atingerea maturității de consum. Sc vor recolta
plantclc manual prin tăierc sub colet. Lucrarea se va executa la o umiditate optimă a acrului, sc vor
înlătura frunzele ce nu au aspect comcrcial și umede. Dc regulă, manipulările de recoltare sc fac
dimineața devreme ca până la începutul zilei marfa să fic transportată la rcțelele dc distribuție și
consum. Pentru transportare și în vcderea păstrării calităților de consum un timp cât mai îndelun-
gat, se va efectua prcrăcirea la temperatura dc 6-8 °C.
Sortarea și ambalarea se va efectua pe loc (dc la recoltare până la ambalarc nu trebuic să treacă mai
mult de 6 ore), producția fiind calibrată după masa căpățânclor (soiuri dc salată de tip Crished și Iceberg
la masa de 200 g, dc tip Little gem și alte varietăți și soiuri de salată dc grădină la masa de 100 g).
La livrarea salatei la consumatori se va cfectua fasonarea plantelor prin înlăturarea frunzelor
ruple, decolorate, cu țesuturile strivite. Ambalarea se va efectua în lăzi de lcmn sau de masă plastică
N 1 și 2. Păstrarea salatei frunzc poate fi asigurată ccl mult 2-3 zile, iar a salatei căpățini 6-8 zile (la
temperatura dc 6-8 °C și o umiditate a aerului de 85-90%), după care frunzele își pierd prospețimea
și nu au aspcct comercial.

ridichii de lună timpurii în stare proaspătă
Recoltarca ridichii de lună sc face în momentul în care rădăcinile au ajuns la maturitate de con-
sum, eșalonat prin smulgerea cu mâna din sol, efectuând totodată răritul plantelor. Ciclul de rccoltare,
de regulă, durează 8-10 zile. Rccoltarea rădăcinilor sc va efectua cu tot cu frunze, plantele fiind legate
în mănunchi.
Livrarca se face în lăzi prin depunerea mănunchilor (legăturilor) cu rădăcinile în jos și aranjarea
lor în formă de șah. O altă mctodă utilizată des de lcgumicultori este transportarea lcgăturilor în saci
de polietilcnă. Această metodă însă permitc valorificarea producției timp de 24 orc, după care are loc
deprecierca rădăcinilor (muierea lor).
Fasonată și ambalată în lăzi, prerăcită după recoltare la temperatura de 5-6 °C, ridichca de lună
poatc fi păstrată până la 8-10 zile. Recoltarea eșalonată și livrarea în partide medii și mici pot garanta
păstrarea frăgezimii și calităților organoleptice a producții comercializate.

castraveților timpurii în stare proaspătă
Recoltarca castraveților sc face la maturitatea de consum sau la maturitatea tehnologică spccifică.
Castravcții de seră, sau răsadniță, pentru salată, se culeg de mărimea, forma și aspcctul caracteristic
soiului.
Rccoltarea se face manual în mod eșalonat pe 2-3 zile în timpul fazei de creștcre, când semințele
sunt crude sau slab dezvoltate. Castravcții recoltați trebuie să fie uscați. Din lădițcle sau coșurile dc
recoltare se trec în lădițclc de transport. Odată cu rccoltarea sau trecerea în lăzi se efectuează presor-
tarea și calibrarea fructelor. Cerințele generale înaintate producției de castraveți proaspeți sunt: ffucte
întregi, sănătoase, cu aspcct proaspăt, curate, tari, fară urme dc substanțc fitosanitare, cu peduncul și
fără, de forma și culoarca caracteristică soiului botanic.
Castraveții cultivați în teren protcjat se clasifică în:
141
a. castravcți de salată cu fructe netede (din scre, din răsadniță și din câmp);
b. castravcți mici cu ghimpi.
Castraveții mici cu ghimpi, culeși din teren protcjat, se livrează într-o singură clasă de calitatc și ne-
cesită a fi sortați după dimensiunile fructului în fclul următor: castraveți mici piculi (lungimea 3-5 cm),
comișoni grupa I (5,1-7,0 cm), comișoni gmpa a Il-a (7,1-9,0 cm) și fracția generală (mai mult de 9 cm).
Condiționarea castraveților la salată (partenocarpici netezi de seră) la Iivrare în stare proaspătă
se efectucază conform Standardului UN/ECE FFV 15, standard acceptat și de rețelele de markcte na-
ționalc. Castraveții de salată sc valorifică în trei clasc de calitate: „Extra”, calitatea I și II. Calibrarea
castraveților se efcctuează după masa fructului în raport cu lungimea (fară peduncul).
Ambalarea castraveților sc poate facc în diferitc tipuri dc ambalajc: în lăzi N2, N3, lădițe dc plas-
tic, pungi de polictilenă, cutii dc carton. Pentru ambalare, castraveții sc recomandă să fie uscați și de
acecași dimensiunc. Penlru cxport se folosesc cutiilc de carton ondulat, căptușite cu hârtie de pcrga-
ment perforată, în care castravcții se așcază în rânduri strânsc. Ambalarea castraveților se efectuează
până aproape de marginile supcrioare alc ambalajului sau cu 3 cm mai jos față de aceasta.
Preambalarea fructelor de castraveți de seră pentm livrarea directă la rețeaua de distribuție și con-
sum se va efectua în folie de polictilenă contractabilă (pungi de polietilenă perforate cu capacitatca de
0,5 saul kg) sau excmplare de fructe îmbrăcate în peliculă de polietilenă contractabilă. Pcntru livrarea
la piață, castraveții se vor aranja în lăzi sau în cutii dc carton.

dovleceilor timpurii în stare proaspătă
Recoltarca dovleceilor crescuți în teren protcjat începc la faza când semințele sc află la începutul
formării sau primele ovarc ating faza maturității de consum, iar fructul are mărimca cuprinsă între 7
-35 cm. Recoltarea fructelor se va facc selectiv, manual, prin desprinderea ușoară (mai bine prin tăie-
rca fructului cu 0,5 cm din peduncul) și depuncrca lor în lăzi căptușitc cu hârtie (fructele se vor feri de
vătămări mecanice, îndeoscbi de zgârieturi, carc dcpreciază aspectul marfar) având capacitatea de 8-10
kg. Imediat după recoltarc, se va efectua prerăcirea dovleccilor la temperatura de 8-12 °C. La această
tcmperatură dovleceii pot fi păstrați timp de 48 orc și necesită comercializarea în acest răstimp.
După rccoltare este nccesară condiționarea dovleceilor pcntru comercializare. Calibrarea dovle-
ceilor se va efectua fie după lungime (în 3 clase: dc la 7 la 14 cm; dc la 14 la 21 cm; de la 21 la 35
cm) sau după masa fructelor (în 3 clasc: de la 50 la 100 g; dc la 100 la 225 g; de la 225 la 450 g).
Dovlecei sorlați vor fi preambalați în lăzi N 1, 2 sau cutii de carton (și lăzile și cutiile dc carton sc vor
căptuși cu hârtic, deoarece fructele sunt sensibile la manipularc și transport) și se vor livra la rețclele
de distribuție și consum.

cepei verzi timpurii în stare proaspătă
Recoltarea cepci vcrzi penlru consum sc va efectua la atingerca lungimii codițclor de 20-25 cm.
Calendaristic, recoltarca cepei depinde de termcnele de însămânțarc. Legumicullorii se stăruic să iasă
pe piață cu ceapă verdc la mănunchi cu 1-2 săptămâni înainte de sărbătorile de Paști. Primele partide
de ceapă vcrde se vor rccolta selectiv, apoi plantcle rămasc vor fi recoltate la atingerca caractcristici-
lor de marfa.
Recoltarea se efectucază prin smulgerea plantulelor din sol (solul înaintc de recoltare va fi udat,
pentru a înlesni smulgcrca ușoară din sol), curățirea lor dc sol și lcgarea a câte 10-12 plante în mă-
nunchi (100-120 g sau în cazul codițelor mai dczvoltate la 120-150 g). Mănunchiurile se dcpun în
lăzi de carton și se cxpcdiază fie la piața, fie în rețelele dc distribuție și consum. O altă modalitate
de valorificare a cepci vcrzi la mănunchi este ambalare în pungi perforate dc polietilcnă, cu predis-
punerea lor în lăzi N 1, 2 sau de carton. La valorificarea ccpci sa va lua în considerație că perioada
dc la recoltat până la utilizarea în consum trebuic să fie cât mai scurtă, deoarece frunzele (cozile)
își pierd prospețimea destul de repedc.
142
10. LEGUMICULTURA ECOLOGICĂ
în conformitate cu regulamcntui 2092/1991 și complctat prin regulamentul 834/2007, aprobat
dc Consiliul Comunității Europene, țările comunitare foloscsc cu același înțeles următorii tcrmcni:
agricultură organică (Anglia), agricultură biologică (Grccia, Franța, Italia, Olanda și Portugalia) și
agricultură ecologică (Danemarca, Germania, Spania și România).
Agricultura ccologică (organică, biologică) reprezintă forma ideală de agricultură durabilă. Prac-
ticarea acestui sistem lcgumicol are ca scop obținerca dc produse proaspete, sănătoase, protcjând
mcdiul în condiții dc eficicnță economică. Cci care-și asumă acest rol sunt producătorii, pe de o parte
și consumatorii, pe de altă parte, conducându-se de principiile protecției mediului.
Unul din principi ilc agriculturii ecologicc este cel dc a menține și dc a îmbunătăți fertilitatca so-
lului prin metodc și tchnici neconvenționalc. Acest lucru prcsupune identificarea unor soluții tchnice
de echilibru în ccosistcmul legumicol carc să înglobcze, fără riscuri și cu mențincrca biodi vcrsității,
toate lanțurilc trofice implicate.
Folosirca spațiilor protejate permitc într-o măsură mai mare de a obține rezultatc în această direcție.
Producerca lcgumelor în construcții spccializale permite monitorizarea condițiilor dc creștere și reglarea
factorilor vitali. Menținerea microclimei la parametrii optimali reducc considerabil riscul apariției bo-
lilor, dăunătorilor și a disfuncțiilor fiziologice. Aceasta duce la minimalizarea tratărilor chimice contra
agenților patogeni, astfel favorizând producerea ecologică. în țările cu o legumicultură avansată, produ-
cerea legumclor în spațiile protejate (scrc) este orientată doar la cultivarea ecologică.
Dacă protecția plantelor poatc fi efectuată după sisteme ecologice, atunci nutriția plantelor în
sere estc o problemă mai greu de soluționat. Producerea legumelor ecologicc nu permite folosirea
substraturilor sintetice și a fertiIizanților chimici, astfel se pot folosi doar substraturile, composturile
și îngrășămintele organice. Unul dintre principiile cultivării legumclor în sistcm ecologic cstc că nu-
triția plantelor să se facă cu săruri fcrtilizante grcu solubile, pentru a facilita utilizarea acestora prin
intermcdiul organismelor vii din sol (ciuperci, bactcrii, insecte și vicrmi). în accst scop, legumicultura
ecologică trebuie să stimuleze activitatea organismelor vii. Cu cât un teren este mai bogat în organis-
me vii, cu atât este mai fertil, iar plantele vor fi mai rezistente la atacul paraziților.
Producerea de plante cu valoarc nutritiv-biologică mai ridicată este în rclațic directă cu menți-
ncrca activității vitale în sol. O plantă cu sistemul radicular foarte dezvoltat lasă în sol o cantitate
cscnțială de materie organică carc servește ca sursă de energie pcntru microorganisme și prin aceasta,
contribuie la formarea solului.
în legumicultura ecologică, baza fertilizării o constituie îngrășămintele organice naturale pregăti-
tc după o tehnică specială și îngrășăminte minerale greu solubile cu folosire lcntă (faină dc fosforite,
silicați, săruri potasice naturalc).
în afară de dejecțiile animalc provenite din zootehnie, legumicultura ecologică se bazcază și pe
rcciclarea materiei organicc, a producției secundare formată din resturile vcgetale care rczultă din
grădini, vii, livezi, parcuri și spații verzi.
Materialele organice (gunoiul de grajd, paicle, frunzele) introduse în sol în stare proaspătă și în
cantități mari pot să aibă urmări ncfavorabile asupra creșterii plantelor, prin blocarea azotului solubil
folosit de microorganisme în proccsul de descompunere, fenomcn cunoscut sub denumirea dc„foame
dc azot’’.
Pentru menținerea fertilității solului se vor aplica doze modcrate, aplicatc fracționat și nu doze
mari care pot inhiba germinația scmințelor, favorizează creșterea cxcesivă a masei vegetativc (tulpi-
nii, copilelor, aparatului foliar) în detrimentul fructificării și sensibilizează plantelor față de atacul bo-
lilor și dăunătorilor. Dc ascmcnea, introducerca masei organicc la adâncime duce la descompunerea
lor anaerobă, cu producerc dc compuși toxici pcntru plante.
Substanțele nutritivc trcbuie puse la dispoziția plantelor în mod treptat și în raporturi armonioase
corespunzătoare fazelor dc vcgetație, ținând cont că, prin dcscompunerea materiei organice, unele
substanțe sunt utilizate dircct de plante (azotul), altele ca fosforul și magneziul sunt mai întâi folosite
de microorganismc și apoi, prin descompunerca materiei organice, revin în soluția solului. Avantajul
---------- 143 ----------
dcscompunerii materiei organice constă și în dcgajarea de bioxid de carbon care are efectc pozitive
atât asupra sistcmului radicular, cât și asupra fotosintezei.
Gunoiul de grajd este considerat un îngrășământ complet, deoarece conține în cantități apreci-
abile atât azot cât și fosfor, potasiu și calciu. Cantitățile de gunoi de grajd care se aplică în cultura
legumclor diferă de tipul solului, starea de fertilități naturale a acestuia, specia cultivată. La legumelc
rădăcinoase gunoiul de grajd nu sc aplică direcl deoarece, ca toate îngrășămintele organice, acesta
provoacă ramificarea rădăcinilor și diminuează capacitatea lor de păstrarc peste iama. In cadrul aso-
lamentului în spațiul protejat, aceste grupe dc legume este bine să urmeze culturile carc anterior au
fost fertilizate cu 1 - 2 ani mai înainte cu gunoi de grajd. Gunoiul de grajd se aplică dc regulă toam-
na, la lucrarca de bază a solului, ca îngrășământ dc bază, acest mod dc administrarc fiind obligatoriu
îndcosebi la legumele timpurii.
Mranița provine din descompunerea avansată a bălegarului și conține o cantitatc destul de mare
de substanțe nutritive ușor accesibile plantclor, datorită accstui fapt, se aplică în cantități de 1-2 ori
mai rcduse decât bălegarul obișnuit sau gunoiul dc grajd. Mranița se folosește la culturile de legume,
aplicându-se în mod frecvcnt ca îngrășământ local (la cuib) sau la prcgătirea diferitclor amestecuri de
pământ pentru răsadnițe.
Compostul - cste un îngrășământ organic, provenit din descompunerea lentă a diferitelor resturi
organice din gospodărie (frunzc, buruicne, pleavă). în comparație cu gunoiul de grajd, compostul ca
și mranița, este mai sărac în azot dar mai bogat în celclalte elemente nutritivc (P,O5, K,O, CaO). Se
folosește mai frecvent la fertilizarea locală precum și la pregătirea diferitclor amestecuri dc pământ
pentru sere. Composturile provenite din descompunerca buruienilor conțin multe semințe care-și păs-
trează putcrea de încolțire chiar și după fermentare. Dc aceea folosirea unor astfel de composturi este
contraindicată la producerea răsadurilor.
Turha este un amestec de resturi vegetale semidcscompusc. Se extragc din turbăriilc care se for-
mcază în regiunile cu umiditate mare și mlaștini. Estc utilizat frecvent la creșterea răsadurilor.
Gunoiul de păsări este foarte bogat în azot, fosfor și potasiu, aproximativ de 3 ori mai bogat în
aceste elementc decât gunoiul de grajd. Se utilizează în formă diluată, prin adăugarea la o parte dc
gunoi dc păsări fermcntat a 10 - 15 părti de apă. Această solutie se administrează în proportie de 2 - 3
litri/m2.
Urina constituie de ascmenea un îngrășământ lichid valoros carc se aplica sub formă de soluție
diluată cu 3 - 4 parți dc apă. Se administrează 2-3 litri/m2, de regulă în cursul perioadei de vegetație,
ca îngrășare suplimentară, având un efect rapid.
Ingrășămintele verzi provin din descompunerea plantelor verzi carc sunt încorporate în sol și care-1
îmbogățesc în materie organică și substanțe nutritive. Celc mai indicatc în acest scop sunt leguminoa-
scle: măzărichc, trifoi, mazăre, iar pe terenuri nisipoase lupinul și sulfina, mai pot fi folosite rapița și
muștarul. îngrășămintele verzi sc aplică independent sau ca o cultură succesivă, scmănându-se după
recoltarca unei plante cu pcrioadă scurtă de vegetație. Sc încorporează sub brazdă când plantele sunt în
stadiul de boboc, după ce au fost în prealabil tăvălugite sau chiar cosite și împrăștiate uniform pe tcren.
în tabelul 35 sunt prezentatc produscle și mijloaccle de sporire a fertilității solului în sistem cco-
logic prevăzutc în reglementărilc U.E.
Pentru certificarca produselor legumicole este necesar de o perioadă de tranziție (conversic), în
care se prevăd toate contactele posibile cu agricultura convențională. De excmplu: la cultivarea toma-
telor ecologicc (organice, biologice) estc necesar de folosit răsad crescut ecologic, care la rândul său
prevedc folosirea mctodelor ecologice. într-un circuit integru certificat ecologic și gunoiul dc grajd
utilizat trebuic să aibă proveniență ecologică, adică animalele să fie crescute în cadrul acestui sistern.
Prezentele condiții fiind obligatorii la practicarea dc către potențialul invcstitor a producerii de legu-
me ecologicc pentru consum sau industrializare.
Impactul unei astfel de tehnologii asupra producătorului se evidcnțiază prin obținerea garantată a
unei pieți favorabilc și a unui preț mai înalt la produsele ecologic certificate.
144
Tabelul 35
Produse și mijloace de ridicare a fertilității solului în sistem ecologic prevăzute în reglementările U.E.
Utilități Recomandate Pcrmise Interzise
Must, bălegar și urina aerisita și diluată
Asigurarea îngrășăminte verzi, composturi, gunoi de cu apă, preparate pe bază de bacterii ni-
Toate produsele
azotului grajd, materii organice și rcziduri casnice trificatoare, produse de origine animală
sinteticc
din gospodăriile certifîcate sau industrială (faină de camc, de peștc,
sânge), compost de ciuperci autorizat
Asigurarea Făină de oase, gunoi mineral cu conținut Toatc produscle sintetice sau
Săpunuri de fosfat, zgura lui Thomas
cu fosfor de P,O5 măcinat concentrate industriale
Asigurarea Cenușă de lemn, sulfat de calciu, granit, Orice substanțe chimice sin-
-
cu potasiu feldspat, sulfuri vulcanice, zeolit, olginat, tetice și cele tratate
Asigurarea Piatră de var, dolomit, alginit, ipsos, oxid de Toate produsele
-
cu calciu calciu, carbonat de calciu, clorură de calciu sintetice cu calciu
Asigurarea Toate produsele
Dolomită, magnezită, algenită Sulfat dc magneziu hidratat
cu magneziu sintetice
Asigurarea
Faină dc alge mineralc, sare de bucătărie, Toate produselc sintetice și
cu microele- -
composturi sau extrase din composturi supradozarea acestora
mente
Ce poate face legumicultorul din Moldova pentru a păși pe calea produselor ecologic certificate?
Această întrebarc fiind deseori puse dc producători autohtoni:
• Legumicultura este o ramură care cuprindc mai mult de 100 specii, care au o perioadă diferită
de vegctație. Inițial (pentru începutul conversiei și producerii) pentru cultura ecologică cste
nccesar de ales specii cu perioadă scurtă de cultivare (salata, ridichea de lună, ceapa pentru
cozi, verdețuri aromate etc.). Aceasta va pcrmite diminuarea riscului dc atac al agenților pa-
togeni și carența elcmentelor nutritive. Cu cât este mai lungă perioada de vegetație, cu atât
este mai grcu de obținut un produs certificat ecologic;
• Alt principiu este folosirea speciilor, varictăților, soiurilor, hibrizilor cu rezistență sporită la
boli și vătămători. Aceștea pot fi selectați printr-o testare preventivă sau la recomandările
originatorului;
• Respectarea asolamcntului și rotația culturilor. Este nccesar dc evitat monocultura. Folosiți în
asolament specii ce măresc fertilitatea și structura solului;
• Administrarea îngrășămintelor organice (gunoi dc grajd, compost, mraniță etc.);
• Utilizarca materialclor de acoperire (agryl, folie biodegradabilă) pcntru protejarea plantelor
dc temperaturi scăzute și invazia insectelor;
• Mulcirea solului permite mcnținerea umidității, contactul cu solul și uniformizarea tempera-
turii în zona radiculară;
• Folosirea capcanclor cu feromoni și utilizarea mijloacelor de protccție biologică. Serele sunt
spații închise unde pot fi controlate populațiile de insecte dăunătoare, izolându-le dc mediul
extcrior. în prezent sunt claboratc sisteme întregi polifactoriale dc protecție biologică a plan-
telor, eficiente și ușor aplicabile;
• însă cea mai eficientă soluție în agricultura ecologică este folosirea plantelor altoite. Acest
proccdeu nu contravine agriculturii ecologice. Este un procedeu natural de simbioză între
două plante, similar altoirilor la plantelc multianuale. în rezultat se obține un cuplu cu rezis-
tență sporită la boli și vătămători radiculari, iar partea aeriană cste folosită la atingerea po-
tențialului biologic maxim cu calitățile dorite. Capacitatea înaltă dc asimilare a elementelor
nutritive, rczistența înaltă la concentrațiile de săruri din sol, rczistență la nematode, rccolte
mai mari și mai calitative permit încadrarea accstui procedeu tchnologic în legumicultura
ecologică, ocupând suprafețe tot mai mari.
Toate aceste mctode pot da rezultatc doar prin respcctarea perfectă a tehnologiilor și conlucrarea
cu producătorii vecini. Se pot obține succcse doar prin asociere și o rețea bine organizată care cu-
prinde toate ramurile implicate. în urma producerii ecologicc au de câștigat atât producătorii cât și
consumatorii.
145
Anexa 1
Lista agenților economici specializați în proiectarea și montarea spațiilor protejate
pentru cultivarea legumelor
Agentul economic Adresa Telefonul / Fax / E-mai / Web
Moldagrotehnica SA mun. Balti, Tel.: +373 (231) 88710, 88711, Fax: +373 (231) 8-87-10,
str. Industriala 4 e-mail: marketing@moldagrotehnica.md, Web: www.moldagrotehnica.md
AgroSeraPrim SRL mun. Chișinău, Tel/fax: +(373) 22 317376, GSM: +(373) 68019993,
str. Pctricani 21, of.327 e-mail: office@agrosera.md, web.www.agrosera.md
mun. Chișinău,
IM Cofealm SRL Tcl.: +373 22 55 74 31/ +373 22 88 82 47; GSM: 069-303-897, 069-166-842,
slr. Lev Tolstoi 27/32,
e-mail: cofeal_m@ymail.com, web.www.cofealm.md
of.47
mun. Chișinău,
Fructul SRL Tcl/fax: +(373) 22 717175, 924445, GSM: (+69) 128550, (+68) 685828,
s. Trușcni,
e-mail: info@tructul.md, Web:www.fructul.md
str. Chicera, 11
Dinamica Tur SRL mun. Chișinău, Tel. (+373 22) 54 76 99, GSM. (+373) 693 00 090,
str. Calea Basarabiei 18 e-mail. dinamicatur@gmail.ru
CMF Grupc - BN Serres Tcl. 0696 94 329, 0671 11 750,
Moldova mun. Chișinău
c-mail. andrei.buga@gmail.com
mun. Chișinău, str. Tel: (373-22) 276013, 549260, Tel/fax: (373-22) 27 84 64,
F.coplantera SRL
Calea Basarabici 18 e-mail: marketingecoplantera@tmg.md; agroecoplantera@tmg.md
Anexa 2
Furnizori de sisteme de irigație prin aspersiune, picurare și accesorii
Agentul economic Adresa Telefonul / Fax / E-mai / Web
Proiectul Creștcrii
or. Chișinău, Tcl/fax: (373 22) 27-84-63; 54-98-81,
Producției Alimentare
2KR str. Calea Basarabiei 18 e-mail: 2kr@2kr.dut.md
r. Strășeni, s. Cojușna, Tel. (+373) 237 92068; GSM. 069134088,

Agrodor Succes SRL
str. M. Frunze 7 c-mail. agrodor.succes@gmail.com, wcb.www.agrodor.md
or. Chișinău, Tel: (373 22) 210969, 226773, Tel/fax: (373 22) 21 09 60.
Agrimatco-Scrvice SRL
str. Șciusev 81 e-mail: agrimatico@mdl.mdor.
or. Chișinău,
IgriTch IM SRI. str. Miron Costin 7, TcL'fa.x: (+373) 22 43 04 19
of. 108
or. Chișinău,
StriMedit SRL Tel: (373 22) 22 27 42, Tel/fax: (373 22) 24 46 69,
str. Cosmonautilor 6,
e-mail: strimedit@moldova.cc
of. 222
Iristar Com SRL or. Chisinau, Tel./fax (373 22) 43 23 16, 43 22 33, GSM. (+373) 691 82 305,
str. Mircesti 54, of. 105 e-mail: info@irrigation.md, iristar@irrigation.md
or. Chișinău, Tcl: (373 22) 276013, 549260, Tel/fax: (373 22) 27 8464, 548405,
Ecoplantera SRL
str. Calea Basarabiei 18 e-mail: marketingecoplantera@tmg.md
SC HYDROSYSTEMS or. Chisinau, Tcl: (373 22) 422160, 422157, 924672, GSM. 069601976, 069601978,
SRL str. Uzinelor Nr. 198 e-mail: hydrosystems.moldova@gmail.com
UNIVERSAL Drip
Irrigatio Manufacturing or. Chisinau, Tcl. (373 22) 922654, 925653, GSM 0699 42 065, GSM 0795 16 057,
str. Uzinelor 198 e-mai 1. universaldim@mail.ru,
SRL
or. Chișinău,
Semileg SRL Tel: (373 22) 272205, Tel/fax: (373 22) 211319,
str. M. Varlaam 65,
e-mail: SVS@chat.md, Web: http://semena.org
of. 314
Agrofit Bonus SRL or. Chișinău, Tcl: (373 22) 279737, Tel/fax: (373 22) 542254,
str. Columna 60 e-mail: brinzadm@yahoo.com
or. Chișinău, Tcl: (373 22) 559 864, 558 139, Fax. (373 22) 521 161,
UNIPLASTSRL
str. Pădurii 6/2 GSM +373 7999 5025, e-mail: info@uniplast.md
or. Chișinău,
Hidropontpa SA Tel: (373 22) 27-02-69, 27-03-56
str. Gagarin 2
“Hidromaș Filiala Nl” or. Chișinău,
SRL Tel: (373 22) 47-40-90, 47-35-27, 47-40-45, 47-15-31
str. Meșterul Manolc 7
ECO-IRIGARE SRL Tel. 43-04-19, 44-13-35, GSM. 69192060, 69158400, E-mail:office@irigteh.

or. Chișinău
net.md
146
Anexa 3
Lista principalilor distribuitorilor de material semincer și săditor legumicol în Republica Moldova
Agcntul economic Adresa Teiefonul / Fax / F.-mai / Web

mun. Chișinău, Tcl: (373-22) 276013, 549260, Tel/fax: (373-22) 278464,
Ecoplantera SRL
str. Calea Basarabiei 18 e-mail: markctingecoplantera@tmg.md; agroccoplantera@tmg.md
mun. Chișinău,
Fructul SRL s. Trușeni, Tel/fax: +(373) 22 717175, 924445, GSM: (+69) 128550, (+68) 685828,
e-mail: info@fructul.md, Web:www.fructul.md
str. Chicera, 11
mun. Chișinău,
Irrigata Crop Service Tel: (373 22) 24 30 02. Tel/fax: (373 22) 24 32 72,
str. Cosmonauților 6,
SRL c-mail: irrigata@moldovacc.md
of. 204
r. Strășcni, s. C’ojușna, Tel. (+373) 237 92068; GSM. 069134088,
Agrodor Succcs SRL
str. M. Frunze 7 c-mail. agrodor.succes@gmail.com, web.www.agrodor.md
or. Chișinău, Tel: (373 22) 210969, 226773, Tcl/fax: (373 22) 21 09 60,
Agrimatco-Service SRL
str. Șciusev 81 e-mail: agrimatico@mdl.mdor.
or. Chișinău,
Tel: (373 22) 272205, Tel/fax: (373 22) 211319,
Semileg SRL str. M. Varlaam 65,
e-mail: SVS@chat.md, Web: http://semena.org
of. 314
or. Chișinău, Tel: (373 22) 279737, Tel/fax: (373 22) 542254,
Agroflt Bonus SRL
str. Columna 60 e-mail: brinzadm@yahoo.com
mun. Chișinău,
Tel: (373 22) 22 27 42, Tel/fax: (373 22) 24 46 69,
StriMedit SRL str. Cosmonauților 6,
e-mail: strimedit@moldova.cc
of. 222
mun. Chișinău, Tel: (373 22) 59 33 63, Tel/fax: (373 22) 59 33 64.
Agrostoc CI
str. Mcsager 1 e-mail: igor.tagadiuc@agrostoc.md
mun. Chișinău,
Semințc SA Tcl: (373 22) 54 10 51, Tel/fax: (373 22) 54 10 41, Tel: (373 22) 54 10 69
str. Sf. Gheorghe 3
mun. Chișinău,
Moldsem Grup SRL Str. Budapești 66/2, Tel: (373 22) 78 55 24, Tel/fax: (373 22) 76 55 24
ap. 56
Anexa 4
Lista agenților economici care comercializează sisteme de încălzire
și condiționare a aerului pentru teren protejat
Agentul economic Adresa Teiefonul / Fax / F.-mai / Web

mun. Balti, TeL: +373 (231)88710. 88711. Fax: +373 (231) 88710,
Moldagrotchnica SA
str. Industriala 4 e-mail: marketing@moldagrotehnica.md, Wcb: www.moldagrotelmica.md
mun. Chișinău,
Tel/fax: +(373) 22 717175, 924445, GSM: (+69) 128550, (+68) 685828,
Fructul SRI, s. Trușeni,
E-mail: info@fructul.md, Web:www.fructul.md
str. Chicera, 11
mun. Chișinău,
SC Bio Industrie SRL str. Serghei Lazo 36, Tel/fax (22) 404720, 079409503
of. 1 d
mun. Chișinău,
SA Gros & Co.
str. Miron Costin 7, Tel 0691 07031
International SRL
of. 403
mun. Chișinău,
Tcrmoplus Grup SRL Tel./fax. (022) 840809, GSM. 079266621
str. Uzinelor 90 L
ArinAlb SRL mun. Chișinău Tel.069412608; 069457098; 022584372. www.arin-alb.md; arinalb@mail.md
AGS GRUP S.R.L., mun. Chisinau,
Tel/fax: +373-22-512379, GSM: +373-69606344, www.solaratenn.com
S.C. / SOLARA TER.M str. Alba-Iulia, 75/16
TERMOECHIPAMENT mun. Chisinau, Tel: (+373-22) 471366, Fax:( +373-22) 471146; e-mail: tennocchipament@
SRL str. Otovasca, 1, of. 312 mail.ru, http://www.kroll.md
147
BIBLIOGRAFIE
1. ACS A„ „Situația cheltuielilor și veniturilor în exploatațiile agricole în anul 2010”, Chișinău 2011
2. ACSA., „Situația cheltuielilor și veniturilor în exploatațiile agricolc în anul 2008”, Chișinău 2009,
3. ACSA., „Studiile Piețelor Agricole”, Pagina Wcb. Producerea agricolă, Chișinău 2010-2012
4. Arion Valentin și al„ Biomasa și utilizarea ei în scopuri encrgetice, Proiectul „Energia Rcnovabilă din de-
șeuri agricole”, Chișinău 2008, 268 p.
5. Gherciuc Ilie„ Sisteme de irigare pentru legume și fructe, PDBA/CNFA, Chișinău 2007, 45 p.
6. Eftodi Comel, Omeliciuc Alexandru, Banuh Lilia, Fala Anatolie., Managementul exploatației agricole,
Material de curs, ACSA- PDBA/CNFA, Chișinău 2007, 74 p.
7. Energia renovabilă din deșeuri agricolc (biomasă). Pliant SC „Gros & Co. International” SRL
8. Conovali Vladimir și Băț Andrei., Creșterea legumclor și căpșunului în tunele, PDBA/CNFA, Chișinău
2007, 48 p.
9. Conovali Vladimir și Fala Anatolie, Cultura legumclor în teren protejat, Material de curs, ACSA - PDBA/
CNFA, Chișinău 2007, 86 p.
10. Conovali Vladimir și Fala Anatolie, Afaceri în cultura legumelor pe teren protejat, ACSA 2008, 120 p.
11. Conovali Vladimir, Construcții de sere, Prezentare, PDBA/CNFA, Chișinău 2007
12. Introducerea în Sistcmele de Asigurare a Calității pcntru Producătorii și Exportatorii dc Fructc și Lcgume
Proaspcte, PDBA/CNFA, Chișinău 2007, 45 p.
13. Luchian Andrei., „Prcgătirea semințelor de legume înainte de semănat”, Chișinău -ACSA2002, 108 p.
14. MAIA-ACSA, Forme de sprijin și înlcsniri acordate producătorilor agricoli pentru anul 2008, Chișinău
2008, 32 p.
15. Moldagrotehnica SA, Creșterea lcgumelor în terenuri protejate, Prezentare în cadrul I-lui Forum Național
al Clusterului Produccrea Legumelorîn Spații Protcjatc, PDBA/CNFA, Chișinău 2007
16. Patron Petru., Legumicultura intensivă, Chișinău 1989, 456 p.
17. Patron Petru, Cultura legumelor, Chișinău 2000, 268 p.
18. Patron Petru, Calendarul lcgumicultorului, Chișinău 2002, 224 p.
19. Patron Petru., Afaceri în legumicultură, ACSA, Chișinău 2006, 160 p.
20. Roșca Victor, Producerea legumelor în spații protejate, Agricultura Moldovei, Chișinău 2007, Nr.l, p. 16-18
21. Roșca Victor, Proprietăți optice și termice a diferitor materiale de acoperire a serelor, Prezentare, PDBA/'
CNFA, Chișinău 20 deccmbrie 2007
22. Roșca Victor., Tendințele și perspectivele dezvoltării legumiculturii în Republica Moldova, Lucări științi-
fice UASM, Chișinău 2007, Vol. 16, p. 164-168
23. Roșca Victor, Eficiența utilizării biomasei la încălzirea serelor pentru producerea legumelor timpurii, Lu-
cări ști ințifice UASM, Chișinău 2007, Vol. 15, p. 237-242
24. Răsoi Mihai „Producerea legumclor timpurii în solarii și tunele de masă plastică”, ACSA Chișinău 2002,32 p.
25. „Registrul soiurilor de plante”, CSISP, Chișinău 2004-2008
26. „Rcgistrul de stat al plantelor de uz fotisanitar și al fertilizanților”, Chișinău 2003 și suplimentele anaule
2004-2008
27. Kojkcbhhkob Cepreîî, Pa3pa6oTKa TexHOJiornn n TexHHHecKHX cpcjiCTB noiiiiOHBeiiHOii no.iKopMKH pac-
TeiiHiî c oflHOBpeMeHHoîi ohhctkoh Tpy6onpoBon,OB, ABTopeiJiepaT flHCcepraijHH Ha coHCKaHHe yueHOH
CTeiieHH KaHflHjtaTa tcxhhhcckhx HayK, Ka3aHb - 2007, 36 c.
148
LISTA PRESTATORILOR DE SERVICIIACSA
Anenu Noi Comrat
Asociația Obștească „Centru-Prim-Agro" Organizația Obștească„Bugeak-Consult" / Asociația Obștească„Agroinfo Service Orhei
Persoana de contact: Trofim Gavrilov Persoana de contact: Stepan Chiriacov Persoana de contact: Curchi Mihail
or. Anenii Noi, Piața 31 August 4, of.203 or. Comrat, str. Lenin 204 A of. 40 or. Orhei, str. Eminescu 9
tel.: (265) 2 44 97,2 49 43, mob. 69405636 tel./fax.: (298) 2-48-86 2-80-62, mob. 067 33 27 75 tel./fax.: (235) 2 78 46, mob. 079049840
e-mail: apacentru@mtc-an.md e-mail: bu k-consu ItBfft'aH.ru e-mail: cu rchim i hai@ma i fșjj
Basarabeasca Dondușeni Rezina

Asociația Obștească„lnform-Agro BS" Organizația Obștească„Agroinițiativa" Asociația obștească„Nistru AgriConsult'
Persoana de contact: Mihai Martînov Persoana de contact: Digolari Eugenia Persoana de contact: GoreTeodor
or. Basarabeasca, str. K. Marx 55, of. 421 or. Dondușeni, Independentei 2a, et.2 or. Rezina, str. Șciusev 2, of. 48
tel.: (297) 2 14 90, mob. 069158929 tel./fax.: (251) 9 54 66, mob. 0 692 92 282 tel.:tel (254) 2 40 06, mob. 069946775
e-mail: e-mail: e-mail: nistruag^wfSÎI.ru
Bălți Drochia Rîșcani

Centrul I nițiativelor Private din Bălți Asociația Obștească„Consult - Service" Asociația Obștească„Agroinform Rîșcani"
Persoana de contact: Lilia Banuh Persoana de contact: Victor Bîrnaz Persoana de contact: Gherman Efim
or. Bălți, str. Pușkin 38, bloc 2, of. 207 or. Drochia, str. Metropolit Varlam 19/2, or. Rîșcani, str. 31 August 16, of. 7
tel/fax: (231) 2 51 78, mob. 69297827 Tel./fax.: (252) 2 50 43, mob. 69665913 tel.: (256) 2 42 85, mob. 068693135
e-mail: cip.balti@gmail.com e^mail: acsadrochia@mail.ru e-mail: rambler.ru
Briceni Edineț Sîngerei

Organizația Obștească „Agroconsultant" Asociația Obștească„Agroext" Edineț Asociația obștească„Uniunea Fermierilor
Persoana de contact: Valerian Boboc Persoana de contact: Alexei Lupu Privați din Sîngerei"
or. Briceni, str. Prietenii 6 or. Edineț, sos. Bucovinei 37 Persoana de contact: Constantin Bîrsanu
tel.: (247) 2 59 66, mob. 067378844 TelJfax.: (246) 2 34 87,2 43 84, mob. 69369388 or. Sîngerei, str. Independenței 124, bir. 300
e-mail: val boboc@rambler.ru e-mail: tel/fax: (262) 2 28 66, mob. 69110550
e-mail: hotmail.com
Cahul Fălești - Asociația obștească„Centrul de Consultație
Asociația obștească „Asistență, Sprijin agricolă din Fălești" Strășeni
și Instruire în Agricultură" (ASIA) Persoana de contact: lon lordachi Asociația Obștească„Astagro'
Persoana de contact: Petru Bratu or. Fălești, str. Ștefan cel Mare 42, of. 409 Persoana de contact: Gheorghe Crucerescu
or. Cahul, Bvd Victoriei, 18 tel.: (259) 2 31 63, mob. 69213975 or. Strășeni, str. Eminescu 32
SJ telJfax.: (299) 32423, mob. 079287015
e-mail: a jrfcotfateSi i îmbte ri «. telVfax: (23712 36 40, mob. 069501081
e-mail: marina er@rambler.ru e-mail:
Florești
Cantemir Asociația Obștească„BIOTOP" Soroca - Asociația Obștească "SORAGROINFORM"
Asociația obștească„Fermer Agroinform Persoana de contact: Gutium Mihail Persoana de contact: Anelia Caraman
Persoana de contact: Larisa Vîlcu or. Florești, str.Libertatii 1, bir. 7 or. Soroca, str. Alexandru cel Bun 31
or. Cantemir, str. Trandafirilor 2, of. 408/409 tel./fax: (0250) 26032; mob. 067106778 tel./fax.: (230) 3 03 89, mob. 069823723
tel./fax.: (273) 2 28 53,2 30 66, mob. 79529605 e-mail: e-mail: ac
^Ș-mail:
Glodeni Șoldănești
Căinari Asociația obștească "Centrul de Consultanță și Asociația Obștească "Agro Farmer Consult
Asociația Obștească „Consult-lnfoAgro" Școlarizare în Agricultură"Glodeni Persoana de contact: Petru Brădescu
Persoana de contact: Pasat Gheorghe Persoana de contact: Ghenadie Bucliș or. Șoldănești, str. 31 August nr.5
or. Căinari, str. Trandafirilor 1, or. Glodeni, str. Suveranității 17, et. 2 tel./fax.: (272>2 22 96, mob. 067308448
tel.: (243)3 24 33,fax.3 2308 telJfax: (249) 2 45 10, mob’. 69003639 e-mail: acsa-sd@ir
e-mail: e-mail: ■mtc-gl.md
Ștefan Vodă
Călărași Hincești Asociația Obștească"Agroasistența"
Asociația Obștească „Agroconsultant"Călărași Asociația Obștească "Hîncești-lnform" Persoana de contact: Nicolai Ceban
Persoana de contact: Mihail Diacon Persoana de contact: Vasile Graur or. Ștefan Vodă, str. Libertății 1
or. Călărași, str. 31 August 1989,6 or. Hîncești, str. M.Hîncu 123,of.64 tel./fax.: (242)2 29 63, mob. 69355543
tel.: (244) 2 18 67, mob.069405393 tel.:(269) 2 32 60,faxj2 3549 e-mail:ag
e - m a i I: ' -: > a s j ■ n ■ ra mb ler.ru e-mail:
Taraclia
Căușeni Leova Asociația Obștească „Agroconsultant"
Asociația obștească„Service Agroinform" Asociația„Agenția de dezvoltare locală Leova" Persoana de contact: Ivan Bozbei
Persoana de contact: Nadejda Șveț Persoana de contact: Tomșa Nicolae or. Taraclia, str. Sovetscaia,19 A
or. Căușeni, str. Mateevici, 3 or. Leova, Independenței 3, et. 1, of. 6,3 tel./fax.: (294) 2 47 36, mob. 069727369
tel./fax.: (243) 2 39 40,2 39 14, mob:68623940 tel./fax.: (263) 2 33 04, mob. 067281659 e-ma il: agrokons@mtc-tr. m d
e-ma i I: a c sacauseni@yand e_x, ru_ e-mail: mjmțc-lv.md
Telenești
Ceadîr - Lunga laloveni Asociația Obștească "AGROCONSINFORM"
Centrul de lnformare„Dialog" Centrul de Extensiune„Agroform" Persoana de contact: Stănilă Petru
Persoana de contact: Svetlana Capanjî Persoana de contact: llarion Cebotari or.Telenești, str. Renașterii 69, of. 67
or. Ceadîr-Lunga, str.. Lunaciarskovo 8, or. laloveni, str. Alexandu cel Bun 17, bir.202 tel.: (258) 2 11 63, mob: 067 319 589
tel./fax.: (291) 2 33 60,2-61-12, mob. 79254396 tel.: (268) 2 68 98, mob. 069060747 e-mail: acsa-telenesti@yandex.ru
e-mail: e-mail: agroacsa@mail.ru
Ungheni
Cimișlia Nisporeni Centrul de Consultanță și Școlarizare în Agricultură
Organizația Obștească „INFO-AGRO-CONSULT Asociația Obștească„Colina" Ungheni
Persoana de contact: Nicolae Gujuman Persoana de contact: Ștefan Popescu Persoana de contact: Petru Vizitiu
or. Cimișlia, bd. Ștefan cel Mare 17, of. 300 or.Nisporeni, str. Suveranității, 2 or. Ungheni, str. Națională 17, et. 2.
tel.: (241) 2 57 62, mob. 69361080 tel./fax.: (264) 2 28 98, mob. 79250137 tel./fax.: (236) 2 46 61, mob: 069017202
e-mail: e-mail: mtc-ns.md e-mail: acsa@csbu.com
Criuleni
Asociația Obștească „Criul-Fermier."
Ocnița
Asociația Obsteasca "CentrulTeritorial de Extensiune Adresa proiectului:
Persoana de contact: Mihail Odobescu
NGO" Agenția Naționalâ de Dezvoltare Rurală (ACSA)
or. Criuleni, str. 31 August 90, of.17
\ugust90,of.17
Persoana de contact: Alexandru Cernei Republica Moldova, MD-2005, mun. Chișinău,
tel./fax.: (248) 2 04 90,
?0, mob: 067155968
Or.O'”*'* 'tanfai at A str.31 August 1989,98, bir. 401,
e-mail:
Tel: (+373 22) 23 53 54, Fax: (+373 22) 23 53 28
Coordonator de proiect
Fala Anatolie - e-mail: afala@acsa.md
0957313

Afaceri În Legumicultură (ACSA)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Afaceri În Legumicultură (ACSA)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7

a Agenția Națională de Dezvoltare Rurală

AFACERI ÎN CULTURA LEGUMELOR

(Vladimir Conovali, Anatolie Fala)

Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA) implementează componentul „Servicii de Extensiune

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Cultivarea legumelor timpurii pe spații protejate, este o afacere destul de profitabilă,

2.1. Investiții în construcția de sere permanente pentru

2.2. Investiții în construcția de tunele înalte pentru

1.4. Investiții în cultura legumelor în teren temporar protejat

Indifcrent de tipul terenului protejat, sunt necesare investiții considerabile

Fig. 1. Schema clasificării terenului protejat

2.1. Adăposturi temporare și elementele lor constructive

Fig. 2. Varza sub agryl Fig. 3. Cămp acoperit cu agryl

Fig. 4. Varză fără agryl Fig. 5. Varză cu agryl

Fig. 6. Mulcirea solului concomitent Fig. 7. Ardei cultivați

Fig. 10. Acoperirea mecanizată Fig. 11. Tunele cu plastic perforat

2.2. Răsadnițele și elementele lor constructive

2.3. Solarii și elementele lor constructive

care va depinde rezultatul producerii (profitul) agricultorului:

Fig. 24. Sera Multispan RICHEL 12/8m

3. ALEGEREA LOCULUI ȘI AMPLASAREA

4.1. Surse de căldură pentru încălzirea serelor și solariilor

Fig. 26. Schema de acumulare și pierdere a căldurii în seră

4.2. Surse de combustibil solid

Resturi vegetale sau biomasă

4.3.1. Cazane pe cărbune

Fig. 27. Cazan pe cărbune fără propulsarea combustibilului de tip UKS-M

Fig. 28. Cazan pe cărbune cu dispozitiv de dozare automată

Fig. 29. Cazan cu ardere clasică a lemnelor

Fig. 30. Cazan cu ardere prin gazeficare a lemnelor

Fig. 31. Puterea calorică a lemnelor în dependență de umiditatea lor

4.3.3. Cazane pe peleți

Constructiv cazanelc pe peleți nu sc deosebesc cscnțial de cazanele clasice. Principala deosebire

4.3.4. Cazane pe paie (biomasă)

4.4. Generatoare bazate pe arderea gazului natural sau a motorinei

Fig. 34. Generatoare cu arderea directă a combustibilului

4.5. Eficientizarea metodelor de încălzire a serelor

4.6. Instalații de aerisire și ventilare

Fig. 41. Instalații de aerisire în acoperișul serei și pe pereții laterali

Fig. 42. Culise pentru răcirea aerului

4.7. Irigarea plantelor în seră

Fig. 44 a. Sistemul staționar de irigare Fig. 44. b. Pulverizatoare pentru

5.1. Producerea răsadului prin metoda tradițională

5.2. Producerea răsadului în ghivece și cuburi nutritive

Cuburile nutritive sunt pregătite din mraniță, pământ de țelină,

Particularitățile creșterii răsadului în cuburi nutritive și ghivece

Rețineți! Precocitatea lesumelor nu este direct proporțională cu vârsta răsadului. Dacă

5.3. Creșterea răsadului în palete celulare

Este o paletă de tip rigid, cu un termen mare de exploatarc, care sc

filB 228 21 912

Este o paletă de tip rigid, cu un termen marc dc exploatare, care se

Palete flexibile, cu termenul de exploatare de 3-4 ani. Sunt folosite

Acest tip de casete se numesc Claiete. Volumul mare al celulei și densi-

ffi® 40 132 243

Cota de piață a speciilor de legume dupâ numărul

Rețineți! Nu există semințe calitative și ieftine!

5.3.4. Spațiile de creștere a răsadului în palete celulare

5.3.5. Descrierea procesului tehnologic

Fiți foarte atenți la aleserea substratului și a parametrilor fizico-chimici, în

6.1. Producerea răsadurilor de tomate

Fiți atenți!!! Concentrația mărită a acestui preparat poate inhiba puternic

Pe întreaga perioadă de creștere a răsadului se cfectuează lucrări de protecțic a plantelor. Prin-