POMOLOGIA

REPUBLICA SOCIALISTE R O M Â N IA

V
CAISUL-PIERSICUL
 POMOLOGIA
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNI A

COMITETUL DE COORDONARE
Acad. T . BORDEIANU, Prof. Emerit N. CONSTANTINESCU,
Conferenţiar universitar N. ŞTEFAN

E D I T U R A A C A D E M I E I R E P U B L I C I I S O C I A L I S T E R O M Â N I A
 POMOLOGIA
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

C A I S U L - PIERSICUL
COMITETUL DE REDACŢIE AL VOLUMULUI V =
Acad. T . BORDEIANU, M. BOTEZ, N. CONSTANTINESCU,
M. COSTETCHI, D. CVASNÎI, SVETLANA DEMIANOVICI, GR. Ml-
HÄESCU (redactor responsabil adjunct), I. MIRCEA, GH. MIRON,
A. NEGRILÄ, FLORICA OROS, ILEANA PETROVICI-BIRTA, ELENA
POMPEIUS, N. ŞTEFAN (redactor responsabil)

AUTORII VOLUMULUI V :
MARIA BOBELEAC, T . BORDEIANU, I. BORZA, M. BOTEZ,
ST. CAŢAVELA, V. COCIU, N. CONSTANTINESCU, M. COS­
TETCHI, ELENA DIACONU, S T . DIACONU, I. DOBRESCU,
N. GHENA, CR. IONESCU, ANETA LEFTER, FL. LUPESCU,
C. IONITA, D. LAZÄR, EM. MANUGHEVICI, CREOLA MANE-
SCU, N. MEZA, GR. MIHÄESCU, I. MIRCEA, GH. MIRON,
GH. MOLLER, VALENTINA NAGY-LENINA, A. NEGRILA,
FLORICA OROS, IULIANA PÂNDELE, ELENA POMPEIUS, P. POPA,
H. POPESCU, D. PRICÄ, I. F. RADU, CALIOPI RIŢIU, EM. RUSU,
V. SONEA, GH. STANCIU, N. ŞTEFAN, I. TOMULET, ŞT. VEREŞ,
ŞT. WAGNER

19 6 7
E D I T U R A A C A D E M I E I R E P U B L I C I I S O C I A L I S T E R O M Â N I A
COLABORATORII VOLUMULUI V:

I. BODI, I. CAZACU, D. ANGHEL, NICULINA BURLOI, EUSA-

BETA DANKANITS, SVETLANA DEMIANOVICI, GEORGETA
ENÄCHESCU, EFTIMIA GHEORGHIU, I. GRIGORIU, N. IONESCU,
IL. ISAC, G H . L E F T E R , A N A M A R I N , N. M A T E E S C U ,
E. MOTOI, T . PÄDUREANU, ELISABETA PANAIT, IL. PASC,
ST. PETEANU, ILEANA PETROVICI-BIRTA, GH. PRODAN, GH.
ŞIPOŞ, EF. STEPÄNESCU, VICTORIA ŞUIA, А. ТОМА, I. VONICA
M. P O P E S .

COPERTA Şl ILUSTRAŢIA IN CULORI :

LUCIA FLORESCU
 PREFAŢA

Potrivit sarcinilor trasate prin Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist

Român, în perioada 1966—1970 în ţara noastră urmează să se planteze cu pomi o supra-
faţă de 80 000 ha, pe leren uri rare nu pot fi valorificate economic prin alte culturi.
Prin faptul că o dată cu extinderea sectorialii pomicol se urmăreşte şi o îmbunătăţire
radicală a raportului între specii în favoarea celor care intră repede pe rod si se caracterizează
prin producţii ridicate, în cadrul planului menţionat mai sus se vor afecta circa 7 500 ha
culturii caisului şi piersicului.
Culturii acestor două specii de pomi i s-a acordat în trecut o atenţie relativ neînsem-
nată, livezile de cais şi de piersic, de obicei dispersate mult în spaţiu, ocupînd suprafeţe
foarte mici, iar sortimentele acestor Urezi cran formate din numeroase soiuri, dintre care
unele de valoare economică depăşită.
In vederea îmbunătăţirii sortimentelor, Consiliul Superior al Agriculturii a importat
în ultimii ani un număr mare de soiuri de cais şi de piersic, şi anume aproape tot ce a
fost nou în sortimentul mondial. Aceştia, precum şi cele cultivate anterior, se studiază în cul-
turi comparative la Baza experimentală Băneasa a Institutului de cercetări hortiviticole şi la
Staţiunile experimentale Dobrogea, Oeoagiu, Greaca, Măreuieşti, Oradea, Pietroasele şi Voi-
neşti, precum şi în plantaţiile de producţie ale gospodăriilor agricole de stat Medgidia, Boseţi,
Şimleul Silvaniei şi allele. Studii similare se efectuează şi în institutele agronomice din
Bucureşti, Craiova, laşi şi Timişoara, unde există bogate colecţii didactice.
în acest volum se prezintă descrierea unui număr de 46 de soiuri de cais şi 114 soiuri
de piersio. Pentru soiurile studiate timp îndelungat se dau descrieri amănunţite şi se fac
recomandări pentru raionarea lor în bazinele pomicole cu condiţiile pedoclimatice cele mai
favorabile pentru speciile respective. Soiurile aflate încă în studiu sînt descrise sumar; unele
din acestea se vor introduce în sortimente de îndată ce, pe baza studiilor care se întreprind,
se vor evidenţia ca deosebit de valoroase pentru condiţiile din ţara noastră.
Descrierile cuprinse în acest volum constituie astfel un îndreptar pentru cunoaşterea
principalelor soiuri de cais şi de piersic recomandate pentru cultură şi a celor de perspectivă.
6 PREFAŢA

Fe baza cunoaşterii particularităţilor biologice şi a valorii economice a soiurilor se vor putea

întocmi sortimente raţionale, care să asigure o perioadă de consum cit mai îndelungată a
fructelor, mai ales a piersicilor, iar culturile de cais şi de piersic vor putea fi amplasate în
zonele cele mai favorabile.
Cunoaşterea însuşirilor biologice ale soiurilor va permite specialiştilor pomicultori să
aplice în livezi cele mai adecvate metode agrotehnice {irigaţii, îngrăşăminte, forme de condu-
cere a ramurilor în coroană etc.) în vederea sporirii continue a producţiei de caise şi piersici.

COMITETUL DE REDACŢIE
C A I S U L
 I N TR 0 D UС Е К Е

I M P O R T A N Ţ A CULTURI I CAISULU I

Caisul p r e z i n t ă o importanţ ă deosebit ă pentr u economi a p o m i c o l ă , întrucî t acest a

c r e ş t e r e p e d e ş i intr ă p e r o d î n p r i m i i 4 — 5 an i d e I a p l a n t a r e , ia r î n c o n d i ţ i i d e c l i m ă
f a v o r a b i l ă d ă p r o d u c ţ i i m a r i ş i s u s ţ i n u t e d e l a u n a n l a altul . A l t o i t p e ce i m a i p o t r i v i ţ i
p o r t a l t o i , reuşeşt e p e t i p u r i v a r i a t e d e sol . F i i n d u n a di n s p e c i i l e p o m i c o l e cel e ma i
rezistente l a s e c e t ă , p o a t e f i c u l t i v a t ş i î n r e g i u n i l e d e stepă . î n c o n d i ţ i i l e d e l a n o i ,
c u l t u r a caisulu i reuşeşt e făr ă i r i g a ţ i e c h i a r ş i p e nisipuril e s e m i z b u r ă t o a r e d e l a Tîrnbureşti ,
B e c h e t , Calafa t ş i a l t e l o c a l i t ă ţ i di n s u d u l r e g i u n i i O l t e n i a .
î n s o r t i m e n t u l f r u c t e l o r d e v a r ă , caisel e s e situeaz ă î n t r e cireş e ş i f r u c t e l e c e l o r l a l t e
specii d e p o m i (piersici , m e r e ş i p e r e d e v a r ă ) .
A v î n d u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahăr , a r m o n i o s î n a c i z i ş i sărur i m i n e r a l e ş i b o g a t î n
v i t a m i n e , caisel e c o n s t i t u i e u n f r u c t d e m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u a l i m e n t a ţ i e . Не c o n s u m ă
atît î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i su b f o r m ă d e m a r m e l a d ă , d u l c e a ţ ă , g e m , p e l t e a , c o m p o t ,
p a s t ă , pistil , c a i s e u s c a t e ş i s e r v e ş t e l a p r e p a r a r e a l i c h i o r u l u i , c o n i a c u l u i , ţuici i d e c a l i t a t e
s u p e r i o a r ă e t c . A c e a s t ă î n t r e b u i n ţ a r e l a r g ă î n i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă s e d a t o r e ş t e raportulu i
a r m o n i o s î n t r e zahă r ş i acizi , c o n ţ i n u t u l u i r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i m a i ale s a r o m e i
c a r a c t e r i s t i c e , f o a r t e p l ă c u t ă . M i e z u l d u l c e a l s î m b u r e l u i d e caisă , c a r e c o n ţ i n e c i r c a 5 5 %
g r ă s i m i ş i a p r o a p e 2 8 % p r o t e i n e , s e f o l o s e ş t e în c o f e t ă r i e alătur i d e m i g d a l e l e d u l c i sa u ser -
veşte c a materi e prim ă pentr u extragere a unu i untdelem n valoro s ; di n miezu l ama r s e
f a b r i c ă uleiur i p e n t r u n e v o i l e industriei . C o a j a s î m b u r e l u i ( e n d o c a r p u l ) s e f o l o s e ş t e î n
i n d u s t r i a c h i m i c ă p e n t r u p r e p a r a r e a tuşulu i n e g r u ş i a c ă r b u n e l u i a c t i v . L e m n u l d e cais ,
fiind d u r ş i c o l o r a t î n r o ş u f r u m o s , s e f o l o s e ş t e l a c o n f e c ţ i o n a r e a b i b e l o u r i l o r ş i a a l t o r
o b i e c t e fine .

F a ţ ă d e i m p o r t a n ţ a p e c a r e o p r e z i n t ă caisu l ş i c e r i n ţ e l e m a r i l a e x p o r t atî t a
caiselor p r o a s p e t e , cî t ş i a p r o d u s e l o r d i n caise , î n p l a n u l d e d e z v o l t a r e a l p o m i c u l t u r i i
din ţar a n o a s t r ă s e p r e v e d e o s p o r i r e a s u p r a f e ţ e l o r o c u p a t e d e a c e a s t ă s p e c i e .

A R E A L U L Ş I ISTORICU L CULTURI I CAISULU I

Caistd est e c u l t i v a t î n C a u e a z , î n z o n e l e l i m i t r o f e c u M a r e a N e a g r ă ş i î n sudul ,

v e s t u l ş i c e n t r u l E u r o p e i , î n z o n e l e d e l u r o a s e di n O r i e n t u l î n d e p ă r t a t , î n d e o s e b i î n sud -
estul C h i n e i , î n A s i a c e n t r a l ă ş i î n p a r t e a d e n o r d a I r a n u l u i .
 10 INTRODUCERE

P e suprafeţ e m a r is e c u l t i v ă ş i î n A m e r i c a d e N o r d , m a i ale s î n California . î n

n o r d u l ş i sudu l Africii , î n s u d u l A m e r i c i i ş i î n A u s t r a l i a est e c u l t i v a t p e suprafeţ e m a i
restrînse.
A r i a d e răspândir e a caisulu i c u l t i v a t s e î n t i n d e a p r o x i m a t i v î n t r e paralel e 50 ° lati -
t u d i n e n o r d i c ă ş i 3 5 ° l a t i t u d i n e s u d i c ă , c u e x c e p ţ i a z o n e l o r t r o p i c a l e p r o p r i u - z i s e . P e anu -
m i t e e x p o z i ţ i i ş i î n l o c a l i t ă ţ i c u c l i m a f a v o r a b i l ă , c u l t u r a caisulu i p o a t e f i e x t i n s ă p î n ă l a
paralela 61 ° l a t i t u d i n e n o r d i c ă . î n felu l a c e s t a , caisu l est e c u l t i v a t î n a m b e l e emisfere ,
în t o a t e c o n t i n e n t e l e , m a i ale s î n z o n a s u b t r o p i c a l ă ş i t e m p e r a t ă . Cel e m a i m a r i suprafeţ e
o c u p a t e d e c u l t u r a caisulu i s e g ă s e s c îns ă î n emisfer a n o r d i c ă .
D u p ă N . V . K o v a l e v (189) , î n z o n a d e c u l t u r ă d e p e m u n ţ i i T i a n - Ş a n , caisu l
se întîlneşt e p î n ă l a a l t i t u d i n e a d e 8 0 0 — 1 500 m . D . I . T u p i ţ i n m e n ţ i o n e a z ă c ăa
întîlnit cai s î n star e s p o n t a n ă î n p a r t e a d e es t a m u n ţ i l o r T i a n - Ş a n l a altitudine a d e
1 90 0 m , K . F . К o s ti n a a i d e n t i f i c a t cai s î n star e s ă l b a t i c ă p î n ă l a altitudine a d e
2 0 0 0 m î n V a l e a F e r g a n a , d e 2 6 0 0 m î n P a m i r ş i d e 3 70 2 m î n m u n ţ i i H i m a l a i a ( 1 8 8 ) .
D e o a r e c e soluril e p i e t r o a s e ş i p a n t e l e m a r i d i n a c e s t e regiun i m u n t o a s e n-a u p e r m i s
c u l t i v a r e a p l a n t e l o r a g r i c o l e , ia r c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă a u f o s t n e f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a
a l t o r s p e c i i p o m i c o l e , p o p u l a ţ i a d i n A s i a Central ă a f o s t n e v o i t ă să-ş i p r o c u r e cel e m a i
m u l t e d i n m i j l o a c e l e d e tra i d i n c u l t u r a caisului . A s t f e l , p r i n selecţi a e m p i r i c ă , p r a c t i c a t ă
t i m p d e m i l e n i i , p o p u l a ţ i a r e s p e c t i v ă a o b ţ i n u t soiur i d e c a i s e c u u n c o n ţ i n u t f o a r t e r i d i c a t
în zahăr , c a r e î n p r o d u s u l u s c a t a t i n g e n i v e l u l d e 8 4 % , î n felu l a c e s t a , caisel e r e p r e z i n t ă
p e n t r u l o c u i t o r i o surs ă i m p o r t a n t ă d e zahăr .
Cu t o a t e c ă ar e o r e z i s t e n ţ ă d e s t u l d e m a r e l a g e r ( p î n ă l a — 2 7 ° , u n e o r i c h i a r p î n ă
l a —30°C ) ş i o c u p ă u n area l a t î t d e întins , c u l t u r a industrial ă a aceste i speci i e s t e t o t u ş i
restrînsă.
L i m i t a r e a arie i d e c u l t u r ă a caisulu i est e c a u z a t ă d e p e r i o a d a s c u r t ă a repausulu i
b i o l o g i c , c a r e f a v o r i z e a z ă p o r n i r e a î n v e g e t a ţ i e î n zilel e m a i c a l d e d e l a sfârşitu l ierni i ş i
înflorirea p r e a t i m p u r i e , c e e a c e d u c e l a p i e r d e r e a t o t a l ă sa u p a r ţ i a l ă a recolte i î n cazu l
b r u m e l o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă .
î n cee a c e priveşt e timpu l ş i locu l und e caisu l a fos t lua t î n cultur ă n u exist ă dovez i
c e r t e . D u p ă B r e t s c h n e i d e r , î n j u r u l anulu i 3 0 0 0 î.e.n . caisi ü er a c u l t i v a t î n C h i n a ,
iar p e v r e m e a î m p ă r a t u l u i S h i - 1 u , î n j u r u l a n u l u i 2 0 0 0 î.e.n. , d i n t r e f r u c t e cel e m a i
a p r e c i a t e d e c ă t r e c h i n e z i , e r a u caisele .
D u p ă N . V . K o v a l e v ( 1 8 9 ) , caisu l a f o s t l u a t î n c u l t u r ă d i n t i m p u r i m u l t m a i
î n d e p ă r t a t e . A f i r m a ţ i a est e b a z a t ă p e i n d i c a ţ i a c ă a c e a s t ă s p e c i e est e p o m e n i t ă î n litera -
t u r a c h i n e z ă c u p a t r u m i l e n i i î.e.n. , p r e c u m ş i p e f a p t u l c ă î n săpăturil e a r h e o l o g i c e d i n
V a l e a F e r g a n a s-a u g ă s i t s î m b u r i d e cais , c a r e a u o v e c h i m e d e c i r c a 7 0 0 0 — 8 0 0 0 d e ani .
î n c e e a c e p r i v e ş t e c a l e a p e c a r e caisu l a ajun s î n E u r o p a e x i s t ă m a i m u l t e i p o t e z e .
D u p ă un a di n acestea , di n Chin a caisu l a pătrun s spr e apus , — pri n Asi a central ă
şi a p u s e a n ă , C a u c a z ş i A s i a M i c ă .
Cu t o a t e c ă T e o f r a s t ( 3 7 2 — 2 8 7 î . e . n . ) n u p o m e n e ş t e caisu l î n scrieril e sale , s e
p r e s u p u n e c ă a c e a s t ă s p e c i e a f o s t a d u s ă î n G r e c i a p e t i m p u l lu i A l e x a n d r u Ma -
c e d o n (356—32 3 î.e.n.) .
După K o c h , caisu l a f o s t a d u s d i n A r m e n i a î n I t a l i a d e astăz i î n t i m p u l r ă z -
boiului purta t d e L u c u l l u s ş i P o m p e i n s împotriv a aceste i ţăr i (6 9 — 63 î . e . n . ) .
A c e a s t ă p r e s u p u n e r e s e b a z e a z ă p e f a p t u l c ă î n j u r u l anulu i 6 0 î.e.n . C o l u m e l l a p o -
m e n e ş t e d e s p r e cais , n u m i n d u - 1 „ M a l u m a r m e n i a c a " ( m ă r d e A r m e n i a ) .
 A R E A L U L Ş I ISTORICU L C U L T U R I I C A I S U L U I II

L a î n c e p u t u l ere i n o a s t r e P l i n i u c e l B ă t r î n (2 3 — 7 9) ş i D i o s c o r i d e
nu f a c d e o s e b i r e î n t r e cais e ş i piersici , t r e c î n d u - l e î n c a t e g o r i a d e „ P r a e c o c e s " (fruct e t i m -
p u r i i ) . D e - a b i a m a i tîrzi u G a l e n ( 1 3 1 — 2 0 1 ) ş i P a 1 a d i u (sec . I V ) f a c d e o s e b i r e
între „ M a l u m a r m e n i a c a " (caise ) ş i „ P r a e c o c e s " ' (piersic i t i m p u r i i ) .
D i n I t a l i a caisu l s- a e x t i n s spr e n o r d , a j u n g î n d î n s e c o l u l a l X I V - l e a î n A n g l i a , d e
u n d e a p o i î n a n u l 172 0 a f o s t i n t r o d u s î n s t a t u l V i r g i n i a d i n S . U . A . î n Californi a c u l t u r a
caisului d a t e a z ă d e l a sfîrşitu l s e c o l u l u i a l X I X - l e a .
Ţ i n î n d s e a m a d e s c h i m b ă r i l e s u r v e n i t e î n t i m p î n d e n u m i r e a caisulu i l a diferit e p o -
poare, L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r (200 ) consider ă c ă aceast ă speci e a pătrun s î n
E u r o p a p e t r e i că i :
calea nordică, d i n A s i a c e n t r a l ă , p r i n r e g i u n i l e l i m i t r o f e c u M a r e a N e a g r ă ş i a n u m e
p r i n A s i a M i c ă ş i P e n i n s u l a B a l c a n i c ă , a ajun s î n c e n t r u l E u r o p e i ( d e c i p r i n ţ i n u t u r i l e
o c u p a t e az i d e T u r c i a , E e p u b l i c a S o c i a l i s t ă E o m â n i a , B . P . B u l g a r i a , E . S . F . I u g o s l a v i a
şi E . P . U n g a r ă ) u n d e a p r i m i t n u m e l e d e c a i s , k a y s i , k a i s i y a e t c .
D u p ă alţ i a u t o r i , t o t p e c a l e a n o r d i c ă , d i n A s i a Central ă caisu l a p ă t r u n s î n E u r o p a
şi p r i n T r a n s c a u c a z i a , C a u c a z ş i p e n i n s u l a C r i m e e a . C a d o v a d ă d e p ă t r u n d e r e a caisulu i
şi p e a c e a s t ă c a l e serveşt e d e n u m i r e a u c r a i n e a n ă d e j e r d e l i , r o m â n e a s c ă d e zarzăr , b u l g a r ă
d e zarza l e t c . d a t ă a c e s t e i s p e c i i , c a r e d e r i v ă d e l a d e n u m i r e a i r a n i a n ă d e „ z a r d - a l i u " ,
care î n s e a m n ă p r u n g a l b e n , f o l o s i t ă ş i a z i î n u n e l e r e g i u n i d i n sud-estu l e u r o p e a n a l
U.E.S.S. ;
calea sudică, d i n A s i a c e n t r a l ă caisu l a p ă t r u n s î n E u r o p a p r i n A s i a M i c ă , p e n i n s u l a
Arabia, Afric a d e nord , peninsul a Italic ă ş i Iberică , ajungîn d î n E u r o p a central ă ;
calea de la sud spre nord, p e c u r s u l m i j l o c i u a l D u n ă r i i , caisu l a p ă t r u n s d e m u l t î n
E u r o p a centrală , u n d e s- a î n c e t ă ţ e n i t s u b n u m e l e d e Marill e sa u M a l e d e . A c e s t e d e n u m i r i
s-au p ă s t r a t n e s c h i m b a t e sa u c u o a r e c a r e m o d i f i c ă r i î n ţăril e d i n c e n t r u l E u r o p e i . A s t f e l ,
în A u s t r i a p o a r t ă n u m e l e d e M a r i l l e , î n B . P . P o l o n ă — M o r e l a , î n E . 8 . C e h o s l o v a c ă —
— M e r u n k a sa u M a r u l i ţ a .
N . V . К o v a l e v ( 1 8 9 ) n u r e c u n o a ş t e „ m i g r a r e a " caisulu i d i n O r i e n t u l î n d e -
p ă r t a t ş i A s i a c e n t r a l ă spr e E u r o p a ; p e b a z a studiulu i soiurilo r d e cai s ş i a arealulu i o c u p a t
d e a c e s t a , î n c u l t u r ă , stabileşt e p a t r u c e n t r e d e f o r m a r e a soiurilo r d e cais , ş i a n u m e :
Centrul din Asia orientală, î n c a r e soiuril e d i n c u l t u r ă s-a u f o r m a t î n u r m a h i b r i d ă r i i
d i n t r e Armeniaca mume S i e b , ş i A. vulgaris L a m . , c a r e c r e s c s p o n t a n ş i astăz i î n A s i a
orientală ( C h i n a ) . Soiuril e d e cai s c u l t i v a t e î n a c e s t c e n t r u sîn t c u p r i n s e într- o s u b s p e c i e
a p a r t e , A . vulgaris ssp . sinensis K o v . (189) .
Centrul din Asia occidentală, î n c a r e soiuril e a u a p ă r u t î n u r m a a m e l i o r ă r i i t i p u r i l o r
l o c a l e d e c a i s . S o i u r i l e d i n a c e s t c e n t r u s-a u f o r m a t p r o b a b i l c o n c o m i t e n t c u cel e a p ă r u t e
în c e n t r u l d i n A s i a o r i e n t a l ă , d a c ă n u c u m v a c h i a r m a i d e v r e m e , ş i sîn t c u p r i n s e î n s u b s p e c i a
A. vulgaris ssp . orientalis K o v . ( 1 8 9 ) . E l e a u a v u t o influenţ ă h o t ă r î t o a r e a s u p r a culturi i
caisului î n regiunil e d i n A s ia o c c i d e n t a l ă .
Centrul din Caucaz, î n c a r e soiuril e c u l t i v a t e î n p r e z e n t s-a u f o r m a t î n u r m a a m e l i o -
rării tipurilo r l o c a l e s p o n t a n e ; a c e s t e a sîn t c u p r i n s e î n s u b s p e c i a A. vulgaris ssp . caucasica
K o v . (189) .
A c e s t c e n t r u s- a f o r m a t p r o b a b i l c e v a m a i tîrzi u d e c î t cel e d i n A s i a o r i e n t a l ă ş i A s i a
occidentală.
Centrul din sudul Europei, î n c a r e c u l t u r a caisulu i s- a d e z v o l t a t m u l t t i m p c u t o t u l
i z o l a t d e celelalt e c e n t r e ; c a u r m a r e , soiuril e f o r m a t e a i c i , c u p r i n s e î n A. vulgaris ssp . occi-
dentalis K o v . ( 1 8 9 ) , a u c ă p ă t a t însuşir i c u t o t u l d e o s e b i t e .
 12 INTRODUCERE

A c e s t a est e c e l m a i r e c e n t dintr e centrel e d e f o r m a r e a soiurilo r d e cai s ş i s- a f o r m a t

p r o b a b i l p e s e a m a tipurilor , e v e n t u a l a soiurilo r d e cai s a d u s e i n sudu l E u r o p e i d e cătr e
r o m a n i a c u m 2 0 0 0 — 2 200 d e ani .
î n E u r o p a , m a i ale s î n regiunil e di n sud , c i u t u r a caisulu i a c ă p ă t a t o i m p o r t a n t ă
mai m a r e d e - a b i a di n secolu l a l X V I I I - l e a . D u p ă L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r ( 2 0 0 ) ,
în p e r i o a d a dintr e secolel e I I I ş i X V I , caisu l er a c o n s i d e r a t c a f ă c î n d p a r t e di n g r u p a
piersicilor timpurii . N i c i C a r o l c e l M a r c ( 7 4 2 — 8 1 4 ) î n Capitulariil e sale , nic i
P e t r u s d e C r e s c e n t i u s ( 1 2 3 3 — 1 3 2 0 ) n u r e c u n o s c caisul , c a u n i t a t e s i s t e m a t i c ă
aparte.
D e - a b i a î n s e c o l u l a l XVLT-lea , J e a n B a u c h i n r e c u n o a ş t e caisu l d r e p t s p e c i e
a p a r t e (Armeniaca vulgaris L a m . ) , d î n d u - i p e n t r u p r i m a oar ă n u m e l e g e r m a n d e Marille .
E l stabileşt e e x i s t e n ţ a u n o r cais e c u f r u c t e mar i (Armeniaca majora) ş i cais e c u f r u c t e m i c i
(Armeniaca minora).
F r e i h e r r v o n H o h b e r g (1612—1688 ) a c o r d ă o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă cai -
sului, a r ă t î n d c ă s e p o a t e î n m u l ţ i a t î t p r i n s î m b u r i , cî t ş i p r i n altoire a p e p r u n .
D u h a m e l d u M o n c e a u ( 1 7 0 0 — 1 7 8 2 ) a descri s p e n t r u p r i m a d a t ă 1 2 soiur i
d e cais , p r e o c u p î n d u - s e m u l t ş i d e c u l t u r a aceste i s p e c i i .
C h r i s t , ocupîndu-s e d e c u l t u r a caisului , r e c o m a n d ă î n 1 7 9 4 s ă fi e a l t o i t p e p r u n u l
cultivat ş i n u p e puieţ i proprii .
S i с к 1 e г , s c o ţ î n d î n e v i d e n ţ ă v a l o a r e a caisulu i p e n t r u p r a c t i c ă , d e s c r i e p e lar g
11 soiuri . D e aic i înaint e interesu l p e n t r u a c e a s t ă s p e c i e d e v i n e t o t m a i m a r e ; c a u r m a r e
şi p o m o l o g i i î n scrieril e l o r î i a c o r d ă m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă . A s t f e l , D o c h n a h 1 , î n anu l
1858 descri e 4 5 d e soiur i d e cais , ia r L e г о у ( 1 8 0 1 — 1 8 7 5 ) 1 3 d e soiuri .
t n m o m e n t u l d e f a ţ ă caisu l c u l t i v a t o c u p ă p e g l o b o suprafaţ ă d e c i r c a 3 0 0 00 0 h a
Cele m a i m a r i suprafeţ e sîn t î n U . B . S . S . , S . U . A . ş i î n В . P . C h i n e z ă . S o i u r i l e cul -
t i v a t e î n r e p u b l i c i l e u n i o n a l e di n A s i a c e n t r a l ă ş i В . P . C h i n e z ă s e d e o s e b e s c m u l t d e cel e
c u n o s c u t e î n E u r o p a ş i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n însuşir i g u s t a t i v e r e m a r c a b i l e ş i printr-u n
c o n ţ i n u t f o a r t e r i d i c a t î n zahă r ( 1 8 9 ) .
După H e r e r o (148) , î n E u r o p a cultura l caisulu i o c u p ă p r i m u l l o c i n S p a n i a , d u p ă
care u r m e a z ă F r a n ţ a , I t a l i a ş i altele .
P e ţări , c u l t u r a caisulu i î n e t a p a a c t u a l ă s e p r e z i n t ă astfe l :
î n U . E . S . S . caisu l r e p r e z i n t ă c i r c a 7 % d i n t o t a l u l p o m i l o r fructiferi . î n repubUcil e
u n i o n a l e di n A s i a Central ă ( B . S . S . TJzbekă , В . S . S . T a d j i k ă , B . S . S . K i r g h i z ă , B . S . S .
T u r k m e n ă ş i B . S . S . K a z a h ă ) c o n d i ţ i i l e p e d o c U m a t i c e f o a r te f a v o r a b i l e p e r m i t c u l t i v a r e a
caisului p e o suprafaţ ă d e c i r c a 3 0 00 0 h a , p r e c u m ş i o b ţ i n e r e a u n o r p r o d u c ţ i i m e d i i d e
c i r c a 1 0 — 1 5 t o n e l a ha . î n a c e s t e r e p u b l i c i , caisu l r e p r e z i n t ă 4 0 — 9 0% d i n t o t a l u l p o m i l o r ,
iar p r o d u c ţ i a d e cais e s e v a l o r i f i c ă a p r o a p e e x c l u s i v p r i n u s c a r e .
î n republicil e di n Transcaucazi a ( E . S . S . Armeană , E . S . S . Gruzin ă ş i B .S .S .
A z e r b a i d j a n ă ) , p r e c u m ş i î n B . S . F . S . B . D a g h e s t a n , c u l t u r a caisulu i ar e d e a s e m e n e a
o g r e u t a t e s p e c i f i c ă m a r e , p î n ă l a 9 5 % d i n t o t a l u l p o m i l o r . P r o d u c ţ i a d e cais e s e v a l o r i f i c ă
în p r i m u l r î n d p r i n c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , t r a n s f o r m a r e a î n c o m p o t , g e m , m a r m e l a d ă
şi, î n a l d o i l e a r î n d , p r i n u s c a r e .
î n B . S . S . Ucraineană , inclusi v Caucazu l d e nor d ş i Crimeea , p r e c u m ş i î n B . S . S .
M o l d o v e n e a s c ă , p r o p o r ţ i a c a r e r e v i n e caisulu i est e m u l t m a i m i c ă ( c i r c a 7 % î n m e d i e ) . î n
c u l t u r ă p r e d o m i n ă soiuril e d e o r i g i n e e u r o p e a n ă ( L u i z e t , D e B r e d a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ,
 AR E AU TI, Ş I ISTORICU L C U L T U R I I C A I S U L U I 1 П

N i k i t s k i a l b , A m b r o z i a ş i altele) , al e c ă r o r f r u c t e s e v a l o r i f i c ă pri n c o n s u m î n star e p r o a s -

p ă t ă , uscar e ş i p r e l u c r a r e industrială .
î n u l t i m i i 2 0 — 2 6 d e ani , o a m e n i i d e ştiinţ ă s o v i e t i c i a u c r e a t n u m e r o a s e soiur i n o i ,
rezistente l a g e r , cee a c e a p e r m i s e x t i n d e r e a culturi i caisulu i înspr e n o r d , î n r e g i u n i c u
totul noi .
în B. P. Bulgaria caisu l s e c u l t i v ă a p r o a p e î n t o a t ă ţar a p e o suprafaţ ă d e c i r c a
6 40 0 h a . P r o d u c ţ i a m e d i e a n u a l ă est e d e 1 5 60 0 t o n e ( 1 8 9 ) . Caisele , fiin d c e r u t e m u l t
la e x p o r t , î n ultimi i an i s e d u c e o a c ţ i u n e susţinută , p e n t r u s p o r i r e a c o n s i d e r a b i l ă a supra -
feţelor c u l t i v a t e c u cai s ş i i n t r o d u c e r e a î n c u l t u r ă a u n o r soiur i v a l o r o a s e .
în E. S. F. Iugoslavia caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e c i r c a 4 0 0 0 — 5 0 0 0 h a .
D i n p r o d u c ţ i a g l o b a l ă a n u a l ă , c a r e est e d e 2 1 90 0 t o n e ( 1 2 8 , 1 2 9 ) , s e e x p o r t ă c a n t i t ă ţ i
î n s e m n a t e d e cais e a t î t î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i s u b f o r m a d e s e m i f a b r i c a t e . Cel e m a i m a r i
suprafeţe a t r i b u i t e culturi i caisidu i s e g ă s e s c î n S e r b i a , M a c e d o n i a ş i C r o a ţ i a .
în B. P. Ungară caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e c i r c a 1 2 00 0 — 14 00 0 h a , c e e a c e
r e p r e z i n t ă c i r c a 8 , 8 % di n suprafaţ a t o t a l ă a l i v e z i l o r . î n c u l t u r ă p r e d o m i n ă soiuril e : Ce l
m a i b u n d e U n g a r i a , T r a n d a f i r i u t i m p u r i u , L u i z e t ş i altele . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e
p r o a s p e t e est e d e 3 4 70 0 t o n e ( 1 2 1 ) . Cel e m a i i m p o r t a n t e c e n t r e d e c u l t u r a caisulu i s o
g ă s e s c într e D u n ă r e ş i T i s a ş i î n p a r t e a d e a p u s a ţării .
In Austria caisu l o c u p ă o s u p r a f a ţ ă r e l a t i v r e d u s ă . S e c u l t i v ă soiuril e : Ce l m a i b u n
d e U n g a r i a , L u i z e t , Рал-io t ş i altel e i n t r o d u s e d i n I t a l i a ş i Franţa . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i c
d e cais e p r o a s p e t e , c a r e s e r i d i c ă l a 1 1 60 0 t o n e ( 1 2 1 ) , s e f o l o s e ş t e a p r o a p e n u m a i p e n t r u
satisfacerea c o n s u m u l u i i n t e r n .
în B. 8. Cehoslovacă caisu l s e c u l t i v ă m a i m u l t î n s u d u l ţări i ş i î n î m p r e j u r i m i l e l o c a l i -
tăţilor V e l k é P a v l o v i c e , M i k u l o v J a r o s l a v i e e, O l e s c o v i e e , B r a t i s l a v a , C e l k e m , B r n o, H u s t o p e k
L i t o m e r i c e ş i altele , u n d e o c u p ă , î n g e n e r a l , suprafeţ e m i c i . î n c u l t u r ă p r e d o m i n ă soiuril e :
D e B r e d a , P a v i o t , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ş i altele . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e s e
ridică l a circ a 1 2 000 ton e (114) .
î n celelalt e ţăr i d i n c e n t r u l ş i n o r d u l E u r o p e i , di n cauz a c b m e i n e f a v o r a b i l e , cultur a
caisului n u p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă e c o n o m i c ă .
în Italia, c u l t u r a caisulu i est e r ă s p î n d i t ă p e teritoriu l î n t r e g i i ţ ă r i , p e o suprafaţ ă <le .
c i r c a 5 00 0 h a ; ar e o g r e u t a t e s p e c i f i c ă m a r e î n r e g i u n i l e C a m p a n i a , T r e n t i n o , L i g u r i a , P u g l i a
L a z z i o , A b r u z z i , B o l z a n o , S a v o n a ş i Sicilia . S e c u l t i v ă soiuril e : D e B r e d a , L u i z e t , P a v i o t
.şi altele. D i n p r o d u c ţ i a g l o b a l ă de c a i s e , c a r e est e d e 3 9 50 0 t o ne a n u a l ( 5 4 ) , a p r o a pe j u m ă t a t e
se e x p o r t ă .
în Franţa, caisu l o c u p ă o suprafaţ ă d e c i r c a 1 0 00 0 ha . P r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e caise , car e
se r i d i c ă l a 9 6 61 0 t o n e ( 1 2 1 ) , est e f o l o s i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e p e n t r u n e c e s i t ă ţ i l e i n t e r n e .
I m p o r t a n ţ ă m a r e p r e z i n t ă c u l t u r a caisulu i î n regiunil e d e s u d ş i î n s p e c i a l î n b a z i n e l e flu -
v i u l u i B h ô n e ş i a rîulu i B o u s s i l l o n , u n de s e c u l t i v ă soiuril e : B o y a l , P r é c o c e d e B o u l b o n , P r e -
c o c e d e M o n p l a i s i r , D ' A u v e r g n e , L u i z e t , B o u g e d u B o u s s i l l o n şi altel e d e p r o v e n i e n ţ ă l o c a l ă .
în Spania, c u l t u r a caisulu i o c u p ă suprafeţ e a p r e c i a b i l e î n p r o v i n c i i l e M u r c i a, V a l e n c i a ,
Sarragossa ş i A l b a c e t e , p r e c u m ş i î n insulel e B a l e a r e . S e c u l t i v ă a p r o a p e aceleaş i soiur i c a
i n I t a ha ş i F r a n ţ a , î n s p e c i a l B u l i d a ş i C a n i n o . D i n p r o d u c ţ i a t o t a l ă d e caise , c a r e est e d e
79 80 0 t o n e ( 1 4 8 ) , o m a r e p a r t e s e e x p o r t ă î n ţăril e n o r d i c e , m a i c u s e a m ă î n A n g l i a .
în Grecia, c u l t u r a caisulu i o c u p ă s u p r a f e ţ e r e l a t i v m i c i . S e c u l t i v ă soiur i p e n t r u consun i
în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e est e d e 1 1 60 0
tone (121) .
II INTRODUCERE

în Turcia, caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e c i r c a 3 00 0 ha . î n cultur ă predomin м

soiurile l o c a l e , î n m u l ţ i t e m a i m u l t pri n s e m i n ţ e . P r o d u c ţ i a d e caise , c a r e s e r i d i c ă l a 6 5 70 0
t o n e (189) , s e valorific ă ma i mul t pri n uscare .
în Iran, caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e circ a 8 0 0 0 — 9 000 h a , fiin d î n m u l ţ i t pri n
s e m i n ţ e . P r o d u c ţ i a d e caise , d e 6 7 40 0 t o n e ( 1 8 9 ) , s e v a l o r i f i c ă p r i n u s c a r e , o b ţ i n î n d u - s e u n
p r o d u s d e calitat e s u p e r i o a r ă , c ă u t a t f o a r t e m u l t l a e x p o r t .
In Irak, Siria şi Liban, caisu l s e c u l t i v ă p e o suprafaţ ă d e c i r c a 1 6 0 0 0 ha , di n c a r e
a p r o a p e d o u ă treim i s e afl ă î n Siri a (pest e 1 0 00 0 h a ) , î n specia l î n p r o v i n c i a D a m a s c . S e
c u l t i v ă m a i m u l t soiur i l o c a l e , d i n c a r e unel e f o a r t e v a l o r o a s e ; a p r o a p e t o a t ă p r o d u c ţ i a d e
caise s e u s u c ă î n v e d e r e a e x p o r t u l u i . P r o d u c ţ i a d e cais e p r o a s p e t e est e d e 2 0 40 0 t o n e anua l
(189).
în R. P. Chineză, c u l t u r a caisulu i est e c u n o s c u t ă d i n t i m p u r i f o a r t e î n d e p ă r t a t e ; c u
t o a t e a c e s t e a , p î n ă î n u l t i m i i an i n u o c u p a d e c î t o suprafaţ ă d e c i r c a 3 5 00 0 h a . P r i n f a p t u l
c ă В . P . C h i n e z ă r e p r e z i n t ă u n c e n t r u i m p o r t a n t u n d e s-a u f o r m a t n u m e r o a s e soiuri , ia r
c l i m a est e f o a r t e f a v o r a b i l ă , î n u l t i m i i an i s-a u l u a t m ă s u r i p e n t r u e x t i n d e r e a c o n s i d e r a b i l ă
a suprafeţe i c u l t i v a t e c u cais . î n p l a n t a ţ i i m a r i c u c a r a c t e r industrial , caisu l s e c u l t i v ă î n
p a r t e a d e es t ş i d e n o r d a ţării , î n s p e c i a l î n p r o v i n c i a S a n i - d u n , î n c a r e s e afl ă c i r c a 3 0 %
d i n suprafaţ a t o t a l ă ; s e c u l t i v ă , d e a s e m e n e a , m u l t î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i P e k i n , î n p r o -
v i n c i i l e Şani-si , Şen-s i ş i H a n - s u d i n p a r t e a d e n o r d - v e s t a ţări i ş i î n r a i o n u l S i n ţ z e a n .
S e c u l t i v ă p e scar ă l a r g ă soiuril e : M a i - h o - s i n , B a k - t a - s i n ( t i m p u r i i ) , Ciu-in-sin , B e i - i n -
sin, H u a n - i n - s i n , Şi-si n ( c u m a t u r i t a t e m i j l o c i e ) .
î n p r o v i n c i a Şani-si , m a i ale s î n z o n e l e p r e m o n t a n e , s e c u l t i v ă c î t e v a soiur i n u m a i
pentru miezu l dulc e a l sîmburelui .
în Afganistan şi Pakistanul de vest, c u l t u r a caisulu i o c u p ă suprafeţ e m i c i ş i n u ar e
c a r a c t e r i n d u s t r i a l - c o m e r c i a l . S e c u l t i v ă m a i m u l t soiuril e l o c a l e , c a r e s e î n m u l ţ e s c e x c l u s i v
prin seminţe .
în Africa de nord, î n s p e c i a l î n B . A . TJ. , S u d a n , A l g e r i a , T u n i s ş i M a r o c , c u l t u r a cai -
siüui o c u p ă o s u p r a f a ţ ă d e c i r c a 8 00 0 h a. S e c u l t i v ă d e m u l t soiuril e B u l i d a, C a n i n o , P a t r i a r h ,
N e w Castl e t i m p u r i u ş i altele . î n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i s-a u i m p o r t a t n u m e r o a s e soiur i d i n
F r a n ţ a ş i I t a b a , c a r e s e e x t i n d r e p e d e î n c u l t u r ă . P r o d u c ţ i a a n u a l ă m e d i e d e cais e p r o a s p e t e
este d e 1 3 60 0 t o n e î n A l g e r i a ş i d e 1 1 20 0 t o n e î n M a r o c ( 9 2 , 9 3 ).
în Africa de sud, caisu l a f o s t i n t r o d u s d e c ă t r e e u r o p e n i l a sfîrşitu l s e c o l u l u i al X V I I - l e a
— î n c e p u t u l s e c o l u l u i X V I I I - l e a . S- a e x t i n s m a i m u l t î n u l t i m i i 5 0 — 7 0 ani , o c u p î n d o
suprafaţă d e c i r c a 1 5 0 0 0 h a . S e c u l t i v ă soiuril e : B o y a l , N e w Castl e ş i T i l t o n . P r o d u c ţ i a
a n u a l ă m e d i e d e cais e p r o a s p e t e s e r i d i c ă l a 2 4 20 0 t o n e ( 9 2 , 9 3 ) .
în America de Nord caisu l a f o s t i n t r o d u s d e a s e m e n e a d e c ă t r e e u r o p e n i l a î n c e p u t u l
secolului a l X V I I - l e a . în Statele Unite ale Americii c u l t u r a caisulu i s- a e x t i n s m u l t î n u l t i m i i
1 0 0 d e ani , a j u n g î n d î n e t a p a a c t u a l ă p î n ă l a c i r c a 4 0 00 0 h a .
C u l t u r a caisulu i p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă m a i m a r e î n statel e : W a s h i n g t o n, O r e g o n , I d a h o ,
A r i z o n a , C o l o r a d o şi , î n s p e c i a l , î n California , u n d e s e o b ţ i n e c i r c a 8 5 % d i n p r o d u c ţ i a d e
caise a S . TJ . A. S e c u l t i v ă soiur i i m p o r t a t e d i n I t a b a , F r a n ţ a ş i S p a n i a , p r e c u m ş i d e o r i g i n e
a m e r i c a n ă : B o y a l , M o o r p a r k , N e w Castle , T i l t o n , D e C o l o r a d o , B l e n h e i m ş i altele .
P r o d u c ţ i a a n u a l ă d e cais e p r o a s p e t e s e r i d i c ă l a 1 8 2 80 0 t o n e ( 1 8 9 ) . C e a m a i m a r e p a r t e
d i n p r o d u c ţ i a d e cais e s e u s u c ă ş i s e f o l o s e ş t e l a f a b r i c a r e a d e c o m p o t u r i .
în America de Sud, u n d e a f o s t i n t r o d u s d e c ă t r e spaniol i c u c i r c a 2 0 0 d e an i î n u r m ă ,
caisul n u s- a e x t i n s m u l t . E s t e m a i r ă s p î n d i t î n Chile , u n de o c u p ă o suprafaţă d e c i r c a 1 0 0 0 h a .
î n A r g e n t i n a ş i P e r u o c u p ă suprafeţ e n e î n s e m n a t e .
 C U L T U R A C A I S U L U I $ 1 PERSPECTIVEL E D E D E Z V O L T A R E 15

P r o d u c ţ i a a n u a l ă d e cais e î n A r g e n t i n a s e r i d i c ă l a 1 0 8 0 0 t o n e ( 1 8 9 ) .
în Australia, u n d e a f o s t i n t r o d u s d e c ă t r e e u r o p e n i c u a p r o x i m a t i v 1 0 0 de an i î n u r m ă ,
caisul o c u p ă o s u p r a f a ţ ă d e c i r c a 7 0 00 h a . S e c u l t i v ă m a i m u l t î n p a r t e a d e sud-es t a c o n t i -
n e n t u l u i , u n d e e x i s t ă c o n d i ţ i i m a i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r ă . D i n t r e soiur i p r e d o m i n ă cel e
i m p o r t a t e d i n S . TJ . A . , c a : E o y a l , M o o r p a r k , B l e n h e i m , T i l t o n , p r e c u m ş i cel e d e o r i g i n e
australiană.
P r o d u c ţ i a m e d i e anual ă d e cais e p r o a s p e t e s e r i d i c ă l a 3 1 3 0 0 t o n e ( 1 1 3 ) .

CULTURA CAISULU I l N REPUBLIC A SOCIALIST Ă R O M Â N I A Ş I PERSPECTIVEL E

DE DEZVOLTAR E

D u p ă d a t e l e d i n a n u l 1 9 6 4 în ţ a r a n o a s t r ă s e c u l t i v ă 2 42 1 4 0 0 c a i ş i c e e a c e r e p r e z i n t ă
1

7 , 4 % d i n t o t a l u l p o m i l o r ( 4 ) . D u pă c u m s e c o n s t a t ă d i n d a t e l e t r e c u t e î n t a b l o u l nr . 1 , ce l

1
Tabloul nr. 1

Niiiiiiirnl calşilo r ş i zarzărilo r p e rod şi producţi a total a d c fructe i o anu l 196 4

Numărul d e pom i
Suprafaţa in procent e In procent e Producţia
Regiunile in livez i ş i
de livez i faţă d e nr . faţă d e nr . tota l totală d e fruct e
administrative rasleţi
(ha) total d e pom i de caişi şi zarzări in ton e
(buc.)
din regiun e pe ţar ă

Argeş 1 04 4 163 20 0 1,8 6,7 2 00 0

Bacău 345 53 90 0 3,8 2,2 700
Banat 1 02 1 159 80 0 3,3 6,6 2 90 0
Braşov 161 25 20 0 1,5 1,2 300
Bucureşti 3 85 6 602 50 0 16,8 24,7 11 90 0
Cluj 156 24 40 0 0,8 1,0 400
Crişana 497 77 70 0 1,6 3,2 2 30 0
Dobrogea 3 02 9 473 40 0 38,9 19,5 5 90 0
Galaţi 1 74 0 272 00 0 14,0 11,2 4 60 0
Hunedoara 48 7 50 0 0,6 0,3 100
Iaşi 955 149 30 0 6,8 .6,7 2 50 0
Maramureş 244 38 20 0 1,3 1,6 400
Mureş-Autonomă Maghiar ă 112 17 50 0 1,2 0,6 100
Oltenia 766 119 70 0 2,8 4,8 2 00 0
Ploieşti 1 33 8 209 20 0 2,8 8,6 3 30 0
Suceava 178 27 90 0 2,0 1,1 600

TOTAL : 15 49 6 2 42 1 40 0 100,0 100,0 40 00 0

Datele referitoar e l a suprafeţ e ş i procent e a u rezulta t di n calcul e efectuat e d e autori .

m a i m a r e n u m ă r d e caiş i s e c u l t i v ă î n r e g i u n i l e de c î m p i e , u n d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă , ş i a n u m e
temperaturile ma i ridicate , p r e c u m ş i condiţiil e d e so l favorizeaz ă î n mar e măsur ă cultur a
a c e s t e i specii .
L u î n d c a b a z ă n u m ă r u l d e p o m i afla t î n c u l t u r ă , caisu l a r e o g r e u t a t e specific ă
m a i m a r e î n regiunil e a d m i n i s t r a t i v e B u c u r e ş t i , D o b r o g e a , G a l a ţ i , P l o i e ş t i , A r g e ş , B a n a t ,
Iaşi, O l t e n i a , Crişan a ş i B a c ă u . î n celelalt e r e g i u n i c u l t u r a caisulu i o c u p ă suprafeţ e
restrînse.

1
Impt . un a c u caişi i sln t cuprinş i ş i zarzării . I n datel e statistice , ambel e denumir i sln t cuprins e
la u n loc .
ni INTRODUCERE

în regiunea Bucureşti, caisu l reprezint ă 1 6 , 8 % di n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n r e g i u n e

şi 2 4 , 7 % di n n u m ă r u l caişilo r p e ţară , o c u p î n d livez i î n suprafaţ ă d e 3 85 6 ha .
Se c u l t i v ă î n specia l î n c o m u n e l e di n j u r u l Capitalei , p r e c u m ş i î n c î t e v a c e n t r e u n d e
f o r m e a z ă plantaţi i m a s i v e (fig . 1 ) . S e r e m a r c ă di n aces t p u n c t d e v e d e r e c o m u n e l e P o p e ş t i -

Fig. 1 . — Livad a d e cai s

L e o r d e n i ş i C o p ă c e n i ş i T u d o r V l a d i m i r e s c u d i n r a i o n u l T i t u ; C o r b e a n ca di n r a i o n u l B â c a r i ;
•Slobozia, G h e o r g h e L a z ă r , O g r a d a ş i T r a i a n d i n r a i o n u l S l o b o z i a ; Călăraş i ş i B o s e ţ i d i n
r a i o n u l Călăraş i ; Olteniţ a ş i B u d e ş t i d i n r a i n u l O l t e n i ţ a , î m p r e j u r i m i l e oraşulu i G i u r g i u ,
c o m u n e l e P i e t r o ş a n i , A r s a c h e , p r e c um ş i c o m u n e le l i m i t r o f e c u l a c u l G r e a c a ; G î l d ă u , J e g ă b a ,
F e t e ş t i , F ă c ă i e n i ş i Ţ ă n d ă r e i di n r a i o n u l F e t e ş t i .
î n acest e c e n t r e s e c u l t i v ă î n specia l s o i u r ü e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , F a l c ă
Boşie, Boyal , Pavio t ş i Tîrzi u d e Bucureşti .
D i n p r o d u c ţ i a d e cais e a regiuni i B u c u r e ş t i , c a r e s e r i d i c ă l a 1 1 90 0 t o n e a n u a l , s e a p r o -
v i z i o n e a z ă p i a ţ a Capitale i ş i f a b r i c i l e d e c o n s e r v e a h m e n t a r e .
în regiunea Dobrogea, caisu l r e p r e z i n t ă 3 8 , 9 % di n t o t a l u l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i 1 9 , 5 %
d i n t o t a l u l caişilo r p e ţară , o c u p î n d livez i î n suprafaţ ă d e 3 0 2 9 h a ( t a b l o u l nr . 1 ) . F o r m e a z ă
 C U L T U R A C A I S U L U I Ş I PERSPECTIVEL E D E DEZVOLTAR E 17

p l a n t a ţ i i c o m p a c t e î n l o c a l i t ă ţ i l e : O s t r o v , L i p n i ţ a , A d a m c l i s i di n r a i o n u l A d a m c l i s i ; D ă i e n i ,
r a i o n u l H î r ş o v a ; M e d g i d i a, N a z a r c e a, P o a r t a A l b ă ş i M i r c e a V o d ă, r a i o n u l M e d g i d i a ; C o m a n a,
C u m p ă n a ş i O s m a n c e a , raionu l N e g r u V o d ă ; T u l c e a , r a i o n u l T u l c e a .
P r o d u c ţ i a d e б 90 0 t o n e d e cais e serveşt e p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a s t a ţ i u n i l o r b a l n e a r e
d e p e litoral , p e n t r u c o n s u m u l î n c a d r u l regiuni i ş i p e n t r u u s c a t .
în regiunea Galaţi, caisu l r e p r e z i n t ă 1 4 , 0 % faţ ă d e n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n r e g i u n e
şi 1 1 , 2 % d in n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r pe ţar ă d i n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d l i v e z i î n s u p r a f a ţ ă
d e 1 74 0 h a ( t a b l o u l nr . 1 ) .
Plantaţii c o m p a c t e s e găses c î n raioanel e d e c î m p i e ş i î n zon a colinelor , î n podgorii .
Se r e m a r c ă , p r i n c u l t u r a caisulu i r a i o a n e l e F o c ş a n i , T e c u c i , G a l a ţ i ş i B r ă i l a .
Se c u l t i v ă soiuril e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , P a v i o t , D e B r e d a , F a l c ă r o ş i e , p r e c u m ş i
n u m e r o a s e soiur i l o c a l e .
rn r e g i u n e s e o b ţ i n e anua l o p r o d u c ţ i e d e c i r c a 4 60 0 t o n e caise , c a r e î n c e a m a i m a r e
parte s e valorific ă local .
în regiunea Ploieşti, caişi i r e p r e z i n t ă 2 , 8 % d i n t o t a l u l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i 8 , 6 % di n
t o t a l u l p o m i l o r p e tar ă d i n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d l i v e z i î n s u p r a f a ţ ă d e 1 33 8 h a .
Cele m a i i m p o r t a n t e c e n t r e d e c u l t u r a caisulu i sîn t V a l e a T e a n c u l u i ş i M e r e i d i n r a i o n u l
B u z ă u ; P i e t r o a s e l e , B r e a z a ş i T o l i a n i di n r a i o n u l Mizi l ; G r e b ă n u d i n r a i o n u l B î m n i c u - S ă r a t
şi altele . S e c u l t i v ă , î n s p e c i a l , soiuril e : Cel m a i b u n d e U n g a r i a , F a l c ă r o ş i e , P a v i o t ş i T î r z i u
de Bucureşti .
P r o d u c ţ i a d e caise , c a r e s e r i d i că l a c i r c a 3 30 0 t o n e anual , s e v a l o r i f i c ă î n c e a m a i m a r e
p a r t e î n star e p r o a s p ă t ă ş i n u m a i o c a n t i t a t e n e î n s e m n a t ă s e t r a n s f o r m ă î n p r o d u s e i n d u s -
trializate.
în regiunea Argeş, caisu l r e p r e z i n t ă 1 , 8 % d i n t o t a l u l p o m i l o r d i n r e g i u n e ş i 6, 7 % d i n
numărul tota l a l pomilo r di n aceast ă speci e pe ţară , o c u p î n d livez i î n suprafaţ ă d e 1 04 4 ha .
Se c u l t i v ă m a i m u l t î n s u d u l regiunii . S o i u r i l e Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , P a v i o t ş i
altele p r e d o m i n ă î n c u l t u r ă , m a i ale s î n g o s p o d ă r i i l e a g r i c o l e d e s t a t .
P r o d u c ţ i a a n u a l ă d e c i r c a 2 00 0 t o n e d e cais e s e v a l o r i f i c ă î n star e p r o a s p ă t ă p e p i a ţ a
l o c a l ă ş i a Capitalei , pri n industrializar e ş i p r i n t r a n s f o r m a r e a î n s e m i f a b r i c a t e .
în regiunea Banat caişi i r e p r e z i n t ă 3 , 3 % f a ţ ă d e n u m ă r u l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i 6 , 6 %
din n u m ă r u l p o m i l o r p e ţar ă d i n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d l i v e z i î n suprafaţ ă d e 1 02 1 h a .
C e n t r u l c e l m a i i m p o r t a n t p e n t r u c u l t u r a caisulu i d i n r a i o n u l A r a d est e f o r m a t d i n
c o m u n e l e Siria , P î n c o t a s i altele , ia r d i n r a i o n u l L i p o v a c o m u n a Z ă b r a n i . S e îritîlneşt e p e
suprafeţe c e v a m a i restrîns e ş i î n alt e c o m u n e d i n r a i o n u l L i p o v a ş i î n r a i o n u l L u g o j . S e
c u l t i v ă soiuril e : T i m p u r i u d e A r a d , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , R o ş i i d e U n g a r i a ş i L u i z e t .
C o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e d in r a i o n u l A r a d fiin d f a v o r a b i l e c u l t u r i i a c e s t e i specii , f r u c t e l e
a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 4— 8 zil e î n a i n te d e cel e d i n c î m p i a ţării . D i n a c e a s t ă c a u z ă , l a î n c e p u -
tul s e z o n u l u i d e c a i s e , p r o d u c ţ ia soiulu i T i m p u r i u d e A r a d serveşt e î n m a r e p a r t e l a a p r o v i z i o-
narea C a p i t a l e i ş i a alto r c e n t r e p o p u l a t e d i n ţară .
î n r e g i u n e s e o b ţ i n e a n u a l o p r o d u c ţ i e d e c i r c a 2 90 0 t o n e caise , di n c a r e c e a m a i m a r e
p a r t e serveşt e p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a c o n s u m a t o r i l o r d i n c a d r u l regiuni i ş i d i n celelalt e regiun i
limitrofe.
în regiunea Iaşi caişi i r e p r e z i n t ă 6 , 8 % d i n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n r e g i u n e ş i
6,7 % d i n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r p e ţ a r ă di n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d suprafaţ a d e 95 5 h a .
A c e a s t ă c u l t u r ă est e m a i d e z v o l t a t ă î n r a i o a n e l e H î r l ă u , Iaşi , H u ş i ş i V a s l u i .
S e c u l t i v ă soiuril e : D u l ci de V i ş a n , F a l că r o ş i e , Cel m ai b u n d e U n g a r i a ş i altele .

•i. - с . l»s >

 18 INTRODUCERE

î n genera l îns ă î n plantaţiil e cli n regiunea Iaş i p r e d o m i n ă zarzări i înmulţiţ i p r i n s e m i n ţ e .

P r o d u c ţ i a d e caise , c a r e s e r i d i c ă l a 2 50 0 t o n e , est e f o l o s i t ă p e n t r u c o n s u m u l î n star e
p r o a s p ă t ă ş i c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u industri a a l i m e n t a r ă .
în regiunea Oltenia caişi i r e p r e z i n t ă 2 , 8 % di n t o t a l u l p o m i l o r di n regiun e ş i 4 , 8 % di n
t o t a l u l p o m i l o r p e ţar ă d i n a c e a s t ă s p e c i e , o c u p î n d l i v e z i î n suprafaţ ă d e 76 6 ha . N u exist ă
centre important e c u plantaţi i masive .
î n s o r t i m e n t u l d i n a c e a s t ă regiune , p e scar ă restrînsă , i n t r ă soiuril e : Ce l m a i b u n d e
U n g a r i a , L u i z e t , F a l c ă roşi e ş i altele . P r e t u t i n d e n i , m a i ale s î n grădinil e d e l î n g ă casă , p r e d o -
m i n ă zarzării .
P r o d u c ţ i a d e cais e ş i zarzăre , car e s e r i d i c ă l a 2 00 0 t o n e , s e f o l o s e ş t e m a i m u l t p e n t r u
c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i m a i p u ţ i n p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e .
în regiunea Crişana caişi i ş i zarzări i r e p r e z i n t ă 1 , 6 % d i n t o t a l u l p o m i l o r di n r e g i u n e
şi 3 , 2 % di n n u m ă r u l t o t a l a l caişilo r p e ţară , o c u p î n d b v e zi în suprafaţ ă d e 10 7 ha . S e c u l t i v ă
m a i ale s î n z o n a d e c î m p i e î n r a i o a n e l e O r a d e a , Criş , S a l o n t a ş i M a r g h i t a .
î n c u l t u r ă s e î n t î l n e s c soiuril e : T i m p u r i u d e A r a d , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , A m b r o z i a
şi altele . î n n u m ă r m a r e s e c u l t i v ă ş i zarzării , m a i ale s î n grădinil e d e l i n g ă c a s e .
P r o d u c ţ i a d e caise , car e s e r i d i c ă l a 2 30 0 t o n e , serveşt e a p r o a p e n u m a i p e n t r u satisfa -
cerea c o n s u m u l u i î n r e g i u n e .
în regiunea Bacău n u m ă r u l caişilo r r e p r e z i n t ă 3 , 8 % d i n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n
r e g i u n e ş i 2 , 2 % di n n u m ă r u l t o t a l a l p o m i l o r di n a c e a s t ă s p e c i e p e ţară , o c u p î n d b v e z i î n
suprafaţă d e 3 4 5 ha . î n r e g i u n e a c e a s t ă c u l t u r ă est e m a i d e z v o l t a t ă î n j u r u l l o c a b t ă ţ i i T î r g u
O c n a ; alt e c e n t r e î n s e m n a t e p e n t r u c u l t u r a aceste i speti i n u există . A p r o a p e p r e t u t i n d e n i
se c u l t i v ă n u m a i zarzări , ia r p r o d u c ţ i a d e f r u c t e , c a r e a j u n g e p î n ă l a 70 0 d e t o n e s e c o n s u m ă
în i n t e r i o r u l regiunii .
în regiunile Suceava, Braşov, Mureş-Autonomă Maghiară, Cluj, Maramureş şi Hune-
doara c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă ş i s o l sîn t m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a aceste i specii . C a
u r m a r e g r e u t a t e a s p e c i f i c ă a caisulu i est e f o a r t e m i c ă ( 0 , 6 — 2 % di n t o t a l u l p o m i l o r din r e g i u n e
sau 0 , 3 — 1 , 6 % din n u m ă r u l d e caiş i p e ţ a r ă ) . î n g e n e r a l s e c u l t i v ă zarzăr i ş i soiur i m a i p u ţ i n
valoroase.
P r o d u c ţ i a d e caise , c a r e v a r i a z ă într e 10 0 ş i 60 0 t o n e , serveşt e î n p r i m u l rîn d p e n t r u
satisfacerea n e v o i l o r l o c a l e d e c o n s u m .
î n v e d e r e a găsiri i u n o r soiur i d e cai s m a i a d a p t a t e l a c o n d i ţ i i l e d e m e d i u p e n t r u ţar a
noastră, l a I . C . H . V . B ă n e a s a, l a staţiunil e M ă r c u l e ş t i , r e g i u n e a B u c u r e ş t i , G e o a g i u , r e g i u n e a
H u n e d o a r a , L o v r i n , r e g i u n e a B a n a t , I a ş i - C o p o u , r e g i u n e a Iaşi , Ştefăneşti , r e g i u n e a A r g e ş
şi C l u j , r e g i u n e a C l u j , s e s t u d i a z ă î n c o l e c ţ i i ş i î n cultur i d e c o n c u r s u n n u m ă r m a r e d e soiur i
străine ş i di n cel e c r e a t e î n u l t i m i i an i î n ţar a n o a s t r ă . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă h o r t i -
v i t i c o l ă G r e a c a r e g i u n e a B u c u r e ş t i , u n d e e x i s t ă c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e d e o s e b it d e f a v o r a b i l e ,
se s t u d i a z ă într- o c o l e c ţ i e r e p u b l i c a n ă , t o a t e soiuril e d e cai s c u l t i v a t e î n ţară .
P o t r i v i t p l a n u l u i d e d e z v o l t a r e a l p o m i c u l t u r i i , î n p e r s p e c t i v ă p l a n t a ţ i i l e d e cai s s e v o r
e x t i n d e m u l t . S p o r i r e a suprafeţelo r c u l t i v a t e c u cai s est e f a v o r i z a t ă d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i -
m a t i c e d i n ţar a n o a s t r ă ş i i m p u s ă d e cerinţel e c r e s c î n d e p e n t r u c o n s u m u l inter n ş i p e n t r u
export.
E x t i n d e r e a î n suprafaţ ă a p l a n t a ţ i i l o r d e cai s s e fac e c u p r e c ă d e r e î n b a z i n e l e ş i c e n -
Irele p o m i c o l e c u c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e f o a r te f a v o r a b i l e di n regiunil e B u c u r e ş t i , D o b r o g e a ,
G a l a ţ i , P l o i e ş t i , A r g e ş , O l t e n i a , B a n a t , Crişan a ş i I a ş i .
 CULTURA CAISULU I Ş I PERSPECTIVEL E D E D E Z V O L T A R E 19

I n ani i v i i t o r i , î n c a d r u l p l a n u l u i d e d e z v o l t a r e , o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă s e v a a c o r d a e x t i n -
derii culturi i caisulu i î n s u d u l regiuni i O l t e n i a ş i i n p a r t e a d e v e s t a regiuni i Crişana , î n v e d e -
rea valorificări i n i s i p u r i l o r ş i a t e r e n u r i l o r n i s i p o a s e .
î n celelalt e regiun i al e ţări i c u c o n d i ţ i i n a t u r a l e m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e caisului , p l a n t a -
ţiile s e v o r înfiinţ a p e suprafeţ e m a i m i c i ş i n u m a i î n b a z i n e l e ş i l o c a l i t ă ţ i l e c u c o n d i ţ i i cores -
p u n z ă t o a r e ; d e a s e m e n e a , caisu l s e v a p l a n t a ş i î n g r ă d i n i l e d e l î n g ă case , p e n t r u a c o p e r i r e a
nevoilor d e consu m local .
 ORIGINEA, C A R A C T E R E L E MORFOLOGIC E
PROPRIETĂŢILE BIOLOGIC E AL E CAISULU I

S P E C I I L E DI N C A R E P R O V I N S O I U R I L E D E C A I S

D i n p u n c t d e v e d e r e p o m o l o g i c , caisul , alătur i d e p r u n , cireş , vişi n ş i piersic , aparţin e

grupului d e speci i sîmburoas e (drupacee) .
D i n p u n c t d e v e d e r e s i s t e m a t i c fac e p a r t e di n famili a Eosaecae J u s s . , subfamili a Prmo-
iileae F o c k e , g e n u l Armeniaca. J u s s .
D e n u m i r e a g e n u l u i d e Armeniaca a fos t d a t ă d e T o u r n e f o r t î n anu l 1 7 0 0 . M a i
tîrziu, î n a n u l 1 7 3 7 , L i n n e g r u p e a z ă caisul , p r u n u l , cireşul , vişinu l ş i alt e speci i într-u n
gen c o m u n , Prunus L .
U l t e r i o r , sistematicien i c a L a m a r c k (1789) , J u s s i e u (1789) , B o e m e r
(1797), P e r s o o n (1807) , D e C a n d o l l e (1826 ) ş i alţi i c o n s i d e r ă caisu l d r e p t ge n
aparte. N e с к e г (1789) , K o c h ( 1 8 6 9 ) , F о с к e ( 1 8 8 8 ) , D i p p e 1 (1896 ) î l u r m e a z ă
p e L i n n é , i n t r o d u e î n d caisu l î n c a d r u l g e n u l u i Prunus L .
K o e b n e ( 1 8 9 3 ) , S c h n e i d e r ( 1 9 0 6 ) , В e h d e r (1927 ) ş i alţi i c o n s i d e r ă caisu l
ea f ă c î n d p a r t e d i n g e n u l Prunus L . , s u b g e n u l Prunophora N e c k e r , secţi a Armeniaca ( W . G . D .
Koch) Koehne .
P o t r i v i t clasificaţie i a d o p t a t e î n F l o r a B . P . B . , î n lucrare a d e faţ ă caisii l est e c o n s i d e r a t
ca g e n a p a r t e , Armeniaca J u s s .
Cele m a i i m p o r t a n t e specii , c u l t i v a t e sa u c a r e a u l u a t p a r t e l a f o r m a r e a soiurilo r c u n o s -
c u t e astăz i î n c u l t u r ă sîn t :
Z a r z ă r u l sa u Caisu l c o m u n (Armeniaca vulgaris L a m . , sin . Prunus armeniaca L . , Pru-
nus armeniaca v a r . typica M a x . ) s e întîlneşt e î n star e s ă l b a t i c ă î n n o r d u l B . P . C h i n e z e , î n
E e p u b l i c i l e S o v i e t i c e U n i o n a l e d i n A s i a c e n t r a l ă ( D a g h e s t a n , K i r g h i z ă ş i altele) , p r e c u m
şi î n C a u c a z , u n d e f o r m e a z ă p ă d u r i întins e î n z o n a d e l u r o a s ă . A r e r ă d ă c i n i d e c u l o a r e r o z-
vişinie, c a r e p ă t r u n d î n so l m a i a d i n e d e c î t r ă d ă c i n i l e p r u n u l u i . Prefer ă terenuril e uşoar e
şi relati v u s c a t e , situat e p e p a n t e l e r e p e z i , e x p u s e spr e s o a r e , îns ă a d ă p o s t i t e d i n p a r t e a
v î n t u r i l o r d o m i n a n t e . Z a r z ă r u l est e f o a r t e rezisten t l a s e c e t ă ş i r e u ş e ş t e p e m u l t e t i p u r i d e
sol. î n l o c u r i l e u m b r i t e , j o a s e ş i u m e d e creşt e s l a b , sufer ă d e g o m o z ă ş i est e a t a c a t d e b o l i l e
eriptogamice.
L a n o i z a r z ă r u l s e întîlneşt e î n star e s u b s p o n t a n ă , c a t i p u r i ( s o i u r i ) , c a r e s e c u l t i v ă
p e s c a r ă larg ă î n c î m p i e ş i m a i ale s î n z o n a d e stepă . S e c u l t i v ă d e a s e m e n e a ş i î n regiune a
c o b n e l o r ( C o m a r n a , H î r l ă u , r e g i u n e a I a ş i ) , p r e c u m ş i î n regiunil e d e dea l ( V ă l e n i i d e M u n t e ,
regiunea Ploieşti , B î m n i c u - V î l c e a , regiunea A r g e ş etc.) .
 SPECIILE DI N C A R E PROVI N SOIURIL E D E C A I S 21

Z a r z ă r u l , a t î t î n star e s ă l b a t i c ă , s u b s p o n t a n ă , c î t ş i î n c u l t u r ă , est e r e p r e z e n t a t p r i n
p o m i d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , a v î n d î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m , î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u .
T r u n c h i u l d e o b i c e i est e d r e p t ş i n e t e d n u m a i î n tinereţe , ia r m a i tîrzi u est e r ă s u c i t ş i a c o p e r i t
d e o s c o a r ţ ă s u b e r i f i c a t ă , b r ă z d a t ă l o n g i t u d i n a l ; ar e g r o s i m e a d e 2 0 — 3 0 c m , ia r î n c a z u r i
f o a r t e rar e a j u n g e p î n ă l a 4 0 — 6 0 c m în d i a m e t r u . F o r m e a z ă c o r o a n ă n e r e g u l a t ă , s e m i s f e r i c ă ,
uneori alungită , alteor i t u r t i t ă , c u r a m u r i l e d e s c h e l e t răsfirate . Lăstari i ş i r a m u r i l e d e 1— 2
ani sîn t g l a b r i , l u c i t o r i , d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e l a î n c e p u t ş i r o ş i e - p u r p u r i e , c u l e n t i c e l e
proeminente, cătr e toamnă .
M u g u r i i sîn t o v o i z i , c u solzi i d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e .
F r u n z a est e d e s t u l d e m a r e , a v î n d l i m b u l d e 4 0 — 1 0 0 m m l u n g i m e ş i 3 0 — 7 0 m m l ă ţ i m e ,
subţire, tare , l u c i o s , d e f o r m ă r o t u n j i t ă - o v a l ă , c u v î r f u l b r u s c a c u m i n a t , c u b a z a s l a b - c o r d a t ă
şi m a r g i n e a serat ă o b t u z . F a ţ a s u p e r i o a r ă a l i m b u l u i est e g l a b r a , d e c u l o a r e v e r d e , c a r a c -
teristică ; c e a inferioar ă est e v e r d e - a r g i n t i e , c u p e r i ş o r i n u m a i î n u n g h i u r i l e n e r v u r i l o r . P e ţ i o -
lul est e r e l a t i v l u n g ( 2 0 — 3 0 m m ) , c a n a b c u l a t , d e cel e m a i m u l t e o r i d e c u l o a r e r o ş i e - p u r p u r i e ,
a v î n d u n a sa u m a i m u l t e ( p î n ă l a c i n c i ) g l a n d e a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i .
F l o a r e a , î n faz a d e b o b o c , est e d e c u l o a r e r o z - d e s e h i s , ia r d u p ă d e s c h i d e r e , a l b ă c u
n u a n ţ ă d e r o z . F l o r i l e , s o b t a r e , sin t m a r i ( p î n ă l a 2 5 m m î n d i a m e t r u ) , a p r o a p e sesil e ş i s e
deschid înaint e d e apariţi a frunzelor . A u receptaculu l roşiatic , petalel e rotund-ovale , alb e
sau c u irizaţi i d e r o z , s t a m i n e l e g a l b e n e , o v a r e l e ş i stilel e p ă r o a s e .
F r u c t u l , d e cel e m a i m u l t e o r i , est e sferi c sa u sferic-alungit , p u ţ i n t u r t i t d i n p ă r ţ i , c u o
b r a z d ă c a r a c t e r i s t i c ă , d e o b i c e i c u p i e b ţ a fi n p ă r o a s ă , d e c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , u n e o r i
suflat c u r o ş e a ţ ă p e p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e . P u l p a , d e c u l o a r e g a l b e n ă sau p o r t o c a l i e , t a r e ,
destul d e s u c u l e n t ă , u n e o r i a ţ o a s ă , d u l c e a g ă , alteor i a m ă r u i e , c u o a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă .
S î m b u r e l e , n e a d e r e n t sa u sla b a d e r e n t , est e d e o b i c e i o v o i d , b o m b a t , c u suprafaţ a aspr ă sa u
r u g o a s ă , c u c r e s t e a s c u ţ i t e b i n e p r o n u n ţ a t e. S e m i n ţ e l e sîn t a m a r e sa u m a i ra r d u l c i .
D u p ă F l o r a B . P . B . , î n c a d r u l specie i Armeniaca vulgaris Lam. , s e d e o s e b e s c tre i
varietăţi :
v a r . persicoides ( P e r s . ) , sin . Prunus armeniaca var . persicoides Pers., z a r z ă r — p i e r s i c,
cu fructu l ş i sîmburel e mul t turtit e ş i c u sămînţ a amară .
v a r . amarella ( B c h b . ) , sin . Prunus amarella B e h b . , zarză r c u f r u c t u l m i c , c u p u l p a
acrişoară-amăruie ş i c u sămînţ a amară .
v a r . communis ( S u b i , e t M a r t . ) — Prunus armeniaca v a r . communis Siibl . e t M a r t . ,
z a r z ă r u l b u n , c u frunz e c o r d i f o r m e , f r u c t e m a r i , c u p u l p a m o a l e ş i d u l c e ş i c u s ă m î n ţ a a m a r ă ,
r a r e o r i d u l c e . D i n a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r t e soiuril e P a v i o t , A m b r o z i a , B o y a l , N e w Castl e
şi altele .
L e m n u l zarzărului , d i n c a u z a d u r a b i l i t ă ţ i i ş i a c u l o r i i r o ş i a t i c e , r e p r e z i n t ă o m a t e r i e
p r i m ă v a l o r o a s ă p e n t r u diferit e î n t r e b u i n ţ ă r i t e h n i c e .
Caisul siberia n [Armeniacasibirica ( L . ) L a m . ] , sin . Prunus sibirica L . , Prunus armeniaca
v a r , sibirica ( K o c h ) s e întâlneşt e î n star e s ă l b a t i c ă î n B . P . M o n g o l ă , î n n o r d u l B . P . C h i n e z e ,
in l e g i u n e a l a c u l u i B a i c a l ş i în n o r d u l I n d i e i . Creşt e d e o b i c e i p e p a n t e l e s u d i c e b i ne l u m i n a t e ,
p e solur i p i e t r o a s e . E s t e s p e c i a d e cai s c e a m a i r e z i s t e n t ă l a g e r ş i s e c e t ă , r e p r e z e n t a t ă p r i n
p o m i d e 2 - 1 m î n ă l ţ i m e . P e soluril e p i e t r o a s e d e p e stînc i c r e ş t e n u m a i s u b f o r m ă d e a r b u s t ,
c u r a m u r i l e răsfirate , a t i n g î n d î n î n ă l ţ i m e c e l m u l t 1— 2 m . L ă s t a r i i tiner i sîn t p u b e s c e n ţ i ,
iar m a i tîrzi u g l a b r i , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e sa u c a f e n i e ( b r u n ă - r o ş i a t i c ă ) .
F r u n z e l e sîn t r o t u n j i t e , u n e o r i a p r o a p e r o t u n d e , a l t e o r i o v a t e , c u v î r f u l a c u m i n a t
b r u s c , lung i d e 6 5 m m ş i lat e d e 4 5 m m . B a z a l i m b u l u i est e r o t u n j i t ă sa u c o r d i f o r m ă . F a ţ a
'12 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

superioară a frunze i est e g l a b r a sa u c u perişor i rar i î n l u n g u l n e r v u r i l o r . Marginil e l i m b u l u i

sînt serat e sa u c r e n a t e ; p e ţ i o l ul este l u ng d e 2 0 — 3 0 m m , subţire , c u sa u făr ă g l a n d e .
Mugurii sîn t alungiţi , c o n i c i , îndepărtaţ i d e lăstari , g r u p a ţ i c î t e u n m u g u r e v e g e t a t i v
şi 3 — 4 floriferi . F l o r i l e , solitare , c o l o r a t e în r o z - d e s c h i s , m a i rar a l b e , apa r înainte a frunzelor ,
fiind a p r o a p e sesile .
F r u c t u l est e m i c , sferic , t u r t i t di n p ă r ţ i , sla b p u b e s c e n t , d e c u l o a r e g ă l b u i e , c u o slab ă
roşeaţă. P u l p a est e lipsit ă d e s u c u l e n t ă , a p r o a p e u s c a t ă , tare , a c r ă , a m ă r u i e , astringentă ,
n e c o m e s t i b i l ă î n star e p r o a s p ă t ă . L a m a t u r i t a t e , p u l p a ( m e z o c a r p u l ) se u s u c ă ş i c r a p ă v e n t r a l
ca m i g d a l a , p u n î nd î n l i b e r t a t e s î m b u r e l e , car e est e n e a d e r e n t . S ă m î n ţ a est e a m a r ă .
A v î n d o rezistenţ ă m a r e l a ge r ( d u p ă F l o r a U . E . S . S . , p î nă l a —50 ° 0 ) ş i secetă , p r e z i n t ă
interes p e n t r u lucrăril e d e selecţi e în v e d e r e a o b ţ i n e r i i d e soiur i rezistent e l a ger . P o a t e f i f o l o -
sit c a p o r t a l t o i p e n t r u o b ţ i n e r e a f o r m e l o r p i t i c e d e cai s ş i c a p l a n t ă d e o r n a m e n t .
Caisul d e M a n c i u r i a (Armeniaca mansJiurica ( K o e h n e ) S k v o r t z . , sin . Prunus manshu-
rica K o e h n e , Prunus armeniaca v a r . manschmica M a x . ) s e întîlneşt e î n star e sălbatic ă î n
M a n c i u r i a , Ussuri a ş i C o r e e a d e n o r d . D e o b i c e i f o r m e a z ă pilcur i p r i n p ă d u r i , d a r m a i de s s e
întîlneşte i z o l a t p e p a n t e l e b i n e însorite .
P o m u l est e f o a r t e v i g u r o s a t i n g î nd o î n ă l ţ i m e d e p e s t e 1 6 — 1 7 m, a v î n d t r u n c h i u l f o a r t e
gros p î n ă l a 6 5 — 70 c m î n d i a m e t r u . B i t i d o m u l est e d u r , g r o s ş i d i v i z a t î n p l ă c i m a r i . L ă s -
tarii sîn t g l a b r i , verzi sau d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - î n c h i s. F r u n z e le sîn t m a r i , o v a t e , u n e o ri alungite ,
a p r o a p e l a n c e o l a t e , c u b a z a r o t u n j i t ă sa u c o r d i f o r m ă ş i c u v î r f u l f o a r t e alungit . Marginil e
l i m b u l u i sîn t serat e s i m p l u sa u d u b l u . F a ţa s u p e r i o a r ă a frunze i est e sla b p u b e s c e n tă î n tinereţ e
şi g l a b r a m a i tîrzi u ; pe c e a inferioară e x i s t ă perişor i n u m a i î n l u n g u l n e r v u r i l o r .
F l o r i l e sîn t m a r i , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , c u p e d i m c u l i i relativ ' lung i ( p î n ă l a 1 0 m m ) ;
se d e s c h i d înainte a apariţie i f r u n z e l o r .
F r u c t e l e sîn t m i c i , sferic e sa u o v o i d e , p u ţ i n t u r t i t e d i n p ă r ţ i , sla b p u b e s c e n t e , d e c u l o a r e
g a l b e n ă , c u r o ş e a ţ ă slab ă p e p a r t e a î n s o r i t ă .
P u l p a est e s u b ţ i r e , a c r i ş o a r ă , c u o a r e c a r e a m ă r e a l ă ş i a p r o a p e lipsit ă d e s u c u l e n t ă . L a
u n e l e f o r m e c u l t i v a t e , c u fructel e m a i m a r i , p u l p a est e s u c u l e n t ă , c u o s l a b ă a r o m ă ş i c u
gust plăcut .
î n M a n c i u r i a ş i Ussuri a s e c u l t i v ă a t î t p e n t r u f r u c t e l e sale , c î t ş i c a p l a n t ă d e o r n a m e n t .
F i i n d r e z i s t e n t ă l a g e r ( p î n ă l a —40 ° C ) , I. V . M i c i u r i n a f o l o s i t aceast ă s p e c i e în l u c r ă -
rile d e s e l e c ţ i e .
Caisul c h i n e z e s c ( j a p o n e z ) (Armeniaca mume S i e b . , sin . Prunns щите Sieb , e t Zucc. )
este r ă s p î n d i t î n C h i n a ş i J a p o n i a .
P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , u n e o r i p î n ă l a 8 m î n ă l ţ i m e , c u c o r o a n a sferică ,
răsfirată, a s e m ă n ă t o a r e c u c e a a zarzărului . T r u n c h i u l ş i r a m u r i l e a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
cenuşie-verzuie, ia r lăstari i sîn t c o l o r a ţ i î n v e r d e . F r u n z e l e , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , m a i m i c i
d e e î t l a zarzăr , d e f o r m e diferite , p î n ă l a r o t u n j i t - o v a t e , c u b a z a c u n e i f o r m ă ş i v î r f u l a c u m i -
n a t , a l u n g i t sîn t d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . F a ţ a inferioar ă a frunze i ar e p u b e s c e n t ă p r o n u n -
ţată, ia r m a r g i n i l e l i m b u l u i sîn t serat e fi n ; p e ţ i o l u l est e scurt , c u p u b e s c e n t ă s l a b ă ş i c u
glande.
M u g u r i i , g r u p a ţ i c î t e tre i : c e l v e g e t a t i v , l a m i j l o c , ia r p e m a r g i n i c î t e u n m u g u r e
i'lorifer.
F l o r i l e sîn t m a r i , a p r o a p e sesile , d e c u l o a r e a l b ă sa u c u diferit e n u a n ţ e d e r o z , p u t e r n i c
parfumate, s e desfa c foart e timpuriu , înainte a frunzelor .
F r u c t u l est e m i c , a v î n d 2 0 — 3 0 m m î n d i a m e t r u , a p r o a p e sferic , g a l b e n sa u v e r z u i .
P u l p a est e tare , lipsit ă d e s u c u l e n t ă , f o a r t e a c r ă , d e calitat e inferioară , n e c o m e s t i b i l ă ; s î m -
 S P E C U L E DI N С А Н Е PROVI N S O I U R I L E D E C A I S 23

b u r e l e a d e r e n t , d e f o r m ă o v o i d ă , c u suprafaţ a a l v e o l a t ă c a l a p i e r s i c ; ar e s ă m î n ţ a a m a r ă .
F r u c t e l e s e c o n s u m ă n u m a i î n star e p r e l u c r a t ă , s u b f o r m ă d e m u r ă t u r i , m a r i n a t e sa u u s c a t e .
î n C h i n a ş i J a p o n i a s e c u l t i v ă m a i m u l t c a p l a n t ă d e c o r a t i v ă , c u flor i i n v o l t e . F a ţ ă
d e c ă l d u r ă ş i u m i d i t a t e ar e c e r i n ţ e m a i m a r i d e c î t celelalt e s p e c i i d e c a i s .
D i n c a u z ă c ă înfloreşt e f o a r t e t i m p u r i u , c u l t u r a h i b r i z i l o r o b ţ i n u ţ i d i n î n c r u c i ş a r e a c u
această speci e n u d ă rezultat e b u n e decî t î n zon a subtropicală .
Caisul a n s u (Armeniaca ansu ( M a x . ) K o s t . , sin . Prunus armeniaca v a r . ans и M a x . ,
Prunus amu K o m . ) se întâlneşt e î n star e s ă l b a t i c ă î n C h i n a ş i J a p o n i a , u n d e e x i s t ă , d e ase -
m e n e a , ş i n u m e r o a s e soiur i c u l t i v a t e .
Se p r e z i n t ă su b f o r m ă d e a r b u s t sa u p o m d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , c u c o r o a n a a p r o a p e
sferică, u n e o r i t u r t i t ă , răsfirată . S c o a r ţ a d e p e t r u n c h i ş i d e p e r a m u r i l e d e s c h e l e t est e
groasă, suberificat ă ş i crăpată .
F r u n z e l e sîn t e l i p t i c e p î n ă l a o v a t e , c u b a z a c u n e a t ă , v î r f u l a c u m i n a t l u n g ş i a s c u ţ i t .
M a r g i n i l e l i m b u l u i sîn t serat e s i m p l u .
M u g u r i i , aşezaţ i î n g r u p u r i d e trei : la m i j l o c c e l v e g e t a t iv ş i l a t e r al c e i floriferi.
F l o a r e a est e d e c u l o a r e r o z - p a l ă, c u p e d u n c u l m i j l o c i u , p î n ă l a 5 m m l u n g i m e .
F r u c t u l est e g l o b u l o s , a p r o a p e sferic , d e 3 0 m m î n d i a m e t r u , g a l b e n - p o r t o c a l i u , înroşi t
intens p e p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e .
P u l p a est e s u c u l e n t ă , r e l a t i v a c r i ş o a r ă , c o m e s t i b i l ă . S î m b u r e l e est e b o m b a t , c u supra -
f a ţ a fi n r u g o a s ă , s e d e s f a c e u ş o r d e p e p u l p ă .
Soiurile c u l t i v a t e î n J a p o n i a ş i C h i n a , a d a p t a t e l a c o n d i ţ i i d e u m i d i t a t e r i d i c a t ă , sîn t
rezistente l a a t a c u l b o U l o r c r i p t o g a m i c e .
Caisul negr u (Armeniaca dasycarpa (Ehrh. ) P e r s . , sin . Prunus dasycarpa Ehrh. , Arme-
niaca atropurpurea Lois. , Armeniaca dasycarpa (Ehrh. ) B o r k h ) s e presupun e c ă reprezint ă
u n h i b r i d d i n t r e cai s ş i c o r c o d u ş (Prunus cerasifera Ehrh. ) ; se cultiv ă î n Asi a centrală , Afga -
nistan, K a ş m i r , T r a n s c a u c a z i a ş i I r a n ; ii- a f o s t găsi t î n star e s ă l b a t i c ă . L a n o i î n ţar ă e x i s t ă
în g r ă d i n i l e b o t a n i c e , î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i î n u n e l e grădin i d e a m a t o r i . E s t e r e p r e z e n t a t
p r i n p o m i d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , a v î n d lăstari i ş i r a m u r i l e tiner e d e c u l o a r e r o ş i e - î n c h i s .
F r u n z e l e sîn t o v a t - e l i p t i c e p î n ă l a o b o v a t e , c u vîrfu l a c u m i n a t , m a r g i n i l e serat e fi n ş i
p e ţ i o l u l s c u r t ( 1 5 — 2 6 m m ) , c u , sa u făr ă g l a n d e .
F l o r i l e sîn t a l b e , c u p e d u n c u b subţiri , d a r m u l t m a i lung i d e c î t l a alt e speci i d e cai s
( 1 0 — 1 2 m m ) ; î n g e n e r a l î n f l o r e s c m a i tîrziu , d i n c a r e c a u z ă n u sîn t a f e c t a t e d e g e r ş i
b r u m e tîrzii .
F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u s u b m i j l o c i e , c u p i e b ţ a aspră , p u b e s c e n t ă , d e
c u l o a r e p u r p u r i e - d e s c h i s p î n ă l a v i o l a c e u - î n c h i s . P u l p a est e s u c u l e n t ă , a c r i ş o a r ă , m a i ale s
Ungă s î m b u r e , d e c a r e a d e r ă p u t e r n i c . F r u c t e l e a j u n g l a m a t u r i t a t e d e o b i c e i m a i tîrzi u d e c î t
cele al e zarzărului .
î n A s i a c e n t r a l ă , î n c u l t u r ă e x i s t ă m a i m u l t e soiur i c a r e s e d e o s e b e s c î n t r e el e d u p ă
epoca d e coacere , dup ă mărimea , forma , culoare a ş i gustul fructelor .
Caisul tibeta n (Armeniaca holosericea (Bat. ) K o s t . ) a fos t găsi t î n star e sălbatic ă î n anu l
1893 d e c ă t r e K o ş k a r o v m T i b e t u l O r i e n t a l , î n t r e B a t a n g ş i L i t a n g . E e p r e z i n t ă o f o r m ă
d e t r a n z i ţ i e într e p r u n ş i cai s ; î n că n u a f o s t l u a t î n c u l t u r ă .
P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 — 5 m ; f r u n z e l e a u o f o r m ă i n t e r m e d i a r ă î n t r e cel e al e
zarzărului ş i p r u n u l u i , p u b e s c e n t e p e a m b e l e feţe , c u p e ţ i o l u l s c u r t ( 1 2 — 1 5 m m ) , c u p e r i ş o r i
deşi, d e c u l o a r e p u r p u r i e , a v î n d 1— 2 g l a n d e m i c i . M a r g i n i l e l i m b u l u i sîn t fi n serate , ia r î n
vîrful d i n ţ i l o r exist ă g l a n d e m i c i , d e c u l o a r e n e a g r ă .
21 ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E CAISULU I

F r u c t e l e sîn t d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , a p r o a p e sferice , t u r t i t e di n p ă r ţ i , c u pieliţ a plu -

şată, c u p u l p a a p r o a p e c a l a m i g d a l ă ; s î m b u r e l e est e m a r e , o v o i d , c u caren a v e n t r a l ă p r o -
e m i n e n t ă . F r u c t e l e ajun g l a m a t u r i t a t e î n cursu l luni i i u n i e .
Caisul lu i D a v i d (Armeniaca davidiana Carr. ) s e p r e z i n t ă s u b f o r m a d e p o m d e d i m e n -
siuni m i c i , c u c o r o a n ă deasă , sferic-turtită . A r e lăstari i subţir i d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , ia r
r a m u r i l e cenuşii .
M u g u r i i , g r u p a ţ i c î t e d o i , dintre c a r e unu l est e florifer , sîn t m i c i , c o n i c i ş i pufoşi l a b a z ă .
F r u n z e l e sîn t m i c i , r o t u n j i t e , c u vîrfu l l u n g a s c u ţ i t .
F l o r i l e sîn t alb e sa u c u n u a n ţ ă r o z , c u a r o m ă p u t e r n i c ă d e a m i g d a l i n ă , s e desfa c foart e
t i m p u r i u , di n c a r e c a u z ă î n uni i an i sîn t distrus e d e b r u m e .
F r u c t e l e sîn t m i c i , c u d i a m e t r u l d e c i r c a 1 4 m m , sferic e sa u sferic-alungite , p u f o a s e ,
c u p u l p a a p r o a p e u s c a t ă , grosieră , n e c o m e s t i b i l ă ; l a c o a c e r e , c r a p ă p u ţ i n , î n aş a fe l c ă s î m -
burele n u c a d e ; s ă m î n ţ a est e a m a r ă .
D i n cel e o p t s p e c i i m e n ţ i o n a t e , c e a m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u E u r o p a , î n f o r m a r e a
d e soiuri , o ar e Armeniaca vulgaris L a m . S p e c i i l e Armeniaca sibirica ( L . ) L a m. ş i Armeniaca
manshurica ( K o e h n e ) S k v o r t z . a u j u c a t î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă u n r o l c u t o t u l n e î n s e m n a t . Cele -
lalte speci i n u p r e z i n t ă nic i o i m p o r t a n ţ ă î n p r o c e s u l d e f o r m a r e a soiurilo r d e cai s c u l t i v a t e
în E u r o p a .

SPECIFICUL C R E Ş T E R I I SISTEMULU I R A D I C U L A R Ş I A PĂRŢI I AERIEN E

S i s t e m u l radicula r a l caisulu i est e r e p r e z e n t a t p r i n r ă d ă c i n i d e s c h e l e t p u t e r n i c e , d i n -

tre c a r e unel e a u u n u n g h i g e o t r o p i c m i c ş i p ă t r u n d a d î n c î n p ă m î n t .
L a e x t e r i o r s e p o t d e o s e b i u ş o r d e r ă d ă c i n i l e a l t o r specii , pri n c u l o a r e a l o r roşie-vişi -
nie, s p e c i f i c ă .
Caisul est e r e p r e z e n t a t pri n n u m e r o a s e soiuri , a c ă r o r p o m i a u o î n ă l ţ i m e c u p r i n s ă
între 5 ş i 8 m . A s t f e l soiuril e D e A l e x a n d r i a , T i m p u r i u d e A r a d , P a v i o t , D e B r e d a , P r é c o c e
d e M o n p l a i s i r a u o î n ă l ţ i m e m i c ă , d e 5— 6 m . Soiuril e A m b r o z i a , P r é c o c e D e B o u l b o n , D e
C o p ă c e n i , F a l c ă r o ş i e , M a r i d e C c n a d ş i altel e a u p o m i d e tali e m i j l o c i e , c u o î n ă l ţ i m e d e
6 —7 m . î n s c h i m b soiuril e : E o y a l , L u i z e t , D e N a n c y ş i D e T î r n a v e a u p o m i c u o înălţim e
m a r e , d e 7— 8 m .
F o r m a c o r o a n e i est e î n genera l g l o b u l o a s ă , l a r g ă, c u r a m u r i răsfirate , a v î n d unghiuril e
d e r a m i f i c a r e s u p r a m i j l o c i i ş i m a r i . Cel e m a i întîlnit e f o r m e l a c o r o a n e l e d e cai s sîn t : g l o b u -
l o a s ă ( L i a b a u d , L u i z e t , P r é c o c e d e B o u l b o n , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , Şalah , U r i a ş e d e P e e s ) ;
sferic-turtită ( N e w C a s t l e , U m b e r t o , F a l c ă r o ş i e , S o u v e n i r d e R o b e r t s a u ) ; larg-pirami -
dală ( D e N a n c y , Mar i d e Cenad , P a v i o t ) ş i c u caracte r d e piramida l (D e Obreşiţa , Précoc e
de Monplaisir , De Breda , Tîrzi u d e Bucureşti) .
T r u n c h i u l p o m u l u i est e p u t e r n i c , b i n e r e p r e z e n t a t , p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e
şi, î n c a d r u l a c e s t o r a , n u m e r o a s e altel e m i c i p o l i e d r i c e n e r e g u l a t e. C u l o a r e a est e brun-închis -
roşiatică, cîteodat ă c u nuanţ e slab-albicioase .
E a m u r i l e d e s c h e l e t sîn t s o u d e , d e s t u l d e g r o a s e , d e c u l o a r e cenuşie-cafeni e c u n u a n ţ ă
r o ş i a t i c ă , c u r i t i d o m , di n c e î n c e c u m a i m u l t e c r ă p ă t u r i p e m ă s u r ă c e î n a i n t e a z ă î n v î r s t ă .
R a m u r i l e d e s c h e l e t sîn t b i n e î m b r ă c a t e c u r a m u r i v i g u r o a s e ş i lăstari , c a r e d a u u n
a s p e c t d e c o r o a n ă r e l a t iv d e a s ă . A c e a s t a s e d a t o r e ş t e ş i r i t m u l u i r a p i d d e f o r m a r e a l m u g u r i -
lor ş i d e t r a n s f o r m a r e a l o r î n lăstar i a n t i c i p a ţ i .
Lăstarii sîn t l a î n c e p u t d e c u l o a r e v e r d e , ia r c ă t r e sfîrşitu l v e g e t a ţ i e i c a p ă t ă o c u l o a r e
roşie-sîngerie.
 SPECIFICUL SISTEMULU I RADICULA R Ş I A PĂRŢI I AERIEN E 25

P e lăstar i s e f o r m e a z ă u n n u m ă r f o a r t e m a r e d e m u g u r i ; l a b a z a p e ţ i o l u l u i ia u n a ş t e r e
fio m u g u r i solitari , fi e g r u p u r i d e c î t e trei , adese a a p a r g r u p u r i m a r i d e 6— 8 p î n ă l a 1 2
muguri.
G r u p u r i l e d e m u g u r i sîn t a l c ă t u i t e a t î t d i n m u g u r i v e g e t a t i v i , d e f o r m ă c o n i c ă , o b i ş -
nuit u n u l , ra r 2 — 3 , ci t ş i di n m u g u r i floriferi , g l o b u l o ş i ş i r o t u n j i ţ i , c a r e c o n s t i t u i e m a j o -
ritatea.
D i n m u g u r i i v e g e t a t i v i ia u n a ş t e r e o m u l ţ i m e d e lăstari , c a r e d a u o r a m i f i c a ţ i e p u t e r n i c ă
p o m u l u i . D a c ă s e ma i adaug ă ş i faptu l c ă î n cursu l une i p e r i o a d e d e vegetaţi e muguri i vege -
t a t i v i f o r m a ţ i e v o l u e a z ă î n lăstar i a n t i c i p a ţ i , r a m i f i c a r e a est e ş i m a i e v i d e n t ă . D a t o r i t ă a c e s -
tei caracteristic i apar e ş i n e v o i a d e i n t e r v e n ţ i e î n c o n d u c e r e a ş i î n t r e ţ i n e r e a c o r o a n e i , î n
v e d e r e a răriri i ei .
L a cai s m u g u r i i s e f o r m e a z ă l a i n t e r v a l e relati v m a r i uni i d e alţi i ( m u g u r i i d e p e
lăstarii o b i ş n u i ţ i a p a r î n p r i m a p a r t e a p e r i o a d e i d e v e g e t a ţ i e , spr e d e o s e b i r e d e m u g u r i i
care s e f o r m e a z ă p e lăstari i a n t i c i p a ţ i ) ş i sîn t m u l t d e o s e b i ţ i î n p r i v i n ţ a g r a d u l u i d e d e z -
v o l t a r e , î n l e g ă t u r ă c u aceast ă p a r t i c u l a r i t a t e b i o l o g i c ă P . G .Ş i 11 a observa t c ă mu -
gurii f o r m a ţ i p e lăstari i a n t i c i p a ţ i rezist ă m a i b i n e l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e , o b s e r v a ţ i e
c a r e a f o s t d e z v o l t a t ă î n m e t o d a tăieri i d e v a r ă a caisului , c u scopu l d e a p r o d u c e cî t ma i
m u l ţ i lăstar i î n p a r t e a a d o u a a v e r i i .
E a m u r i l e fructifer e l a cai s sîn t : r a m u r i l e s c u r t e d e t i p u l b u c h e t e l o r d e m a i , t i p i c e ş i
ramificate, ramuril e mijloci i ş i chia r ramuril e lungi .
Sînt u n e l e soiur i c a : T i m p u r i u d e A r a d , E o ş u t i m p u r i u , R o y a l , D e N a n c y , P r é c o c e
d e M o n p l a i s i r , l a c a r e r o d i r e a î n p r i n c i p a l s e fac e p e r a m u r i s c u r t e . U n e l e soiur i r o d e s c p e
r a m u r i s c u r t e d e t i p u l b u c h e t e l o r d e m a i , c u m sin i soiuril e D e R e n g h e t , N i k i t s k i .
î n s c h i m b , u n e l e soiur i r o d e s c p e r a m u r i m i j l o c i i , c u m sîn t : U m b e r t o , T i m p u r i i
de C h i ş i n ă u L i a b a u d , ia r soiuril e D e A l e x a n d r i a , A m b r o z i a , D e T î r n a v e , Mar i t i m p u r i i ,
D e C o p ă c e n i r o d e s c a t î t p e r a m u r i s c u r t e , cî t ş i p e r a m u r i m i j l o c i i .
D i n t r - u n m u g u r e florife r i a naşter e d o a r o s i n g u r ă f l o a r e , d e c i u n singu r f r u c t .
F l o r i l e a p a r înainte a f r u n z e l o r . î u f l o r i r e a caisulu i ar e l o c d e s t u l d e t i m p u r i u p r i m ă v a r a .
F l o r i l e sîn t m a r i , a l b e sa u d e c u l o a r e r o z - p a l , p a r f u m a t e . C a b c i u l est e d e d i m e n s i u n i
m i c i (pîn ă l a u n m i l i m e t r u ) , m o n o s e p a l , c u 5 diviziuni , d e culoar e roşiatic ă l a exterio r
şi v e r d e - g ă l b u i e p e faţ a i n t e r i o a r ă a flori i ; est e c a d u c , ia r î n m o m e n t u l c ă d e r i i a n t r e n e a z ă
d u p ă sin e a t î t c o r o l a , c î t ş i a n d r o c e u l .
C o r o l a est e f o r m a t ă d i n 5 petal e bbere , d e culoar e albă . Diametru l corole i ating e
20-30 mm .
A n d r o c e u l est e f o r m a t d i n 2 0 — 3 0 s t a m i n é , d i s p u s e p e m a i m u l t e rînduri , p e p a r t e a
interioară a t u b u l u i calicia! , c u anterel e d e c u l o a r e g a l b e n ă .
Pistilul est e a l b i c i o s , a c o p e r i t c u p e r i ş o r i fini . C a l a t o a t e s p e c i i l e d e s î m b u r o a s e ,
o v a r u l est e supe r ş i c u p r i n d e d o u ă o v u l e , d i n c a r e u n u l d e o b i c e i a v o r t e a z ă .
Soiurile c u l t i v a t e l a n o i sîn t a u t o f e r t i l e .
î n c a d r u l specie i e x i s t ă soiur i c u înflorir e f o a r t e t i m p u r i e , c u înflorir e t i m p u r i e , c u
înflorire m i j l o c i e ş i c u înflorir e tîrzie .
A v î n d î n v e d e r e c ă soiuril e c u înflorir e f o a r t e t i m p u r i e ş i t i m p u r i e sîn t m a i e x p u s e
gerurilor di n p r i m ă v a r ă , s e v o r prefer a î n c u l t u r ă cel e c u înflorir e tîrzi e ş i m i j l o c i e . P e n t r u
soiurile c u înflorir e f o a r t e t i m p u r i e ş i t i m p u r i e , s e v o r a l e g e c u c e a m a i m a r e a t e n ţ i e
z o n e l e ş i e x p o z i ţ i i l e a d ă p o s t i t e , ferit e d e p e r i c o l u l gerurilo r tîrzii .
F r u n z e l e c a i s u l u i sîn t s i m p l e , alterne , a v î n d f o r m e p u ţ i n v a r i a b i l e , ş i a n u m e : s u b -
r o t u n d e l a soiuril e F a l c ă roşie , D e C o p ă c e n i , Mar i d e C e n a d , D e Siria , T i m p u r i u d e A r a d ,
 26 ORIGINEA Ş [ P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

A m b r o z i a , R o y a l , D e T î r n a v e ; s c u r t - o v a t e l a soiuril e N i k i t s k i , P r é c o c e d e B o u l b o n ,
D e B r e d a ; c o r d i f o r m e l a soiuril e D e A l e s a n d r i a , D e N a n c y , P r é c o c e d e Monplaisi r
şi altele .
E l e sîn t g l a b r e , l u c i o a s e ş i uşo r c o r i a c e e . Marginil e limbulu i sînt , fi e s i m p l u serat e
(Ambrozia, Mar i timpurii , Nikitski , P r e c o c e d e B o u l b o n , Falc ă roşie , D e Copăceni , D e
B r e d a , D e Siria ) sa u d u b l u serat e ( D e N a n c y , î n p a r t e P r é c o c e d e M o n p l a i s i r ş i T i m p u r i u
d e A r a d ) , fi e s i m p l u c r e n a t e ( D e A l e x a n d r i a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ) sa u s i m p l u ş i d u b l u
c r e n a t e ( B o ş u t i m p u r i u , E o y a l ) . S e întîlnes c ş i c a z u r i c î n d m a r g i n i l e frunzelo r sîn t serat -
c r e n a t e ( D e T î r n a v e , Mar i d e C e n a d ) .
P e ţ i o l u l est e l u n g , a v î n d p e el , î n v e c i n ă t a t e a l i m b u l u i 1— 2 p e r e c h i d e stipel e m i c i ,
auricole. D e a s e m e n e a p e p e ţ i o l s e întîlnes c 1— 4 p e r e c h i d e g l a n d e , di n c a r e i a u naşter e
stipelele.
F r u c t u l est e o d r u p ă s i m p l ă , c ă r n o a s ă , a v î n d m ă r i m e a c u p r i n s ă într e 3 0 ş i 6 0 m m ,
şi a n u m e :
D i n p u n c t d e v e d e r e a l m ă r i m i i fructulu i soiuril e s e g r u p e a z ă î n :
— soiur i c u f r u c t e m i c i ( p î n ă l a 3 5 m m ) : N e w Castle , Trandafiri i tîrzi i ;
— soiur i c u f r u c t e m i j l o c i i ( 3 6 — 4 5 m m) : T i m p u r i u d e A r a d , P r é c o c e d e M o n t p l a i s i r ,
Eoyal, Falc ă roşie ;
— soiur i c u f r u c t e m a r i ( 4 6 — 5 5 m m ) : D e N a n c y , P r é c o c e d e B o u l b o n , D e T î r n a v e ,
D e Benghe t ;
— soiur i c u f r u c t e f o a r t e m a r i ( p e s t e 5 5 m m ) : A m b r o z i a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ,
L u i z e t , Mar i d e A i u d .
Caisele a u o f o r m ă a p r o a p e sferică , p r e z e n t î n d u - s e m a i adese a c a o v o i d ă : D e A l e x a n -
dria, P a v i o t , Souveni r d e R o b e r t s a u , R o ş u timpuri u ; globuloas ă : T i m p u r i u d e A r a d , D e
T î r n a v e , R o y a l , D e C o p ă c e n i ; e b p s o i d a l ă : N i k i t s k i, R e l i a b l e ; sferic ă : De N a n c y, F a l c ă roşie ,
D e Breda .
P i e l i ţ a est e s u b ţ i r e , sla b p u b e s c e n t ă , catifelată , d e c u l o a r e î n genera l p o r t o c a l i e ,
c u variaţi i d e l a so i l a so i ş i a n u m e , g ă l b u i e : D e Siria , D e T î r n a v e , A m b r o z i a , T i m p u r i u d e
A r a d ; p o r t o c a l i e : D e N a n c y , D e T î r n a v e , L u i z e t ; r o ş i a t i c ă : F a l c ă r o ş i e , Ce l m a i b i m d e
Ungaria, B o ş u Timpuriu , Boşi i d e Ungaria , D e Obreşiţ a ; verzui e : Tîrzi u d e Bucureşti ,
S o u v e n i r d e B o b e r t s a u ; suflat ă fi n c u o r o ş e a ţ ă p e p a r t e a î n s o r i t ă ; T i m p u r i u d e A r a d ,
A m b r o z i a , Uriaş e d e P e e s .
P u l p a fructulu i est e c ă r n o a s ă , z e m o a s ă , d u l c e ş i p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u u n g u s t f o a r t e
plăcut ş i a r o m ă specifică , puternică .
D e o b i c e i l a c o a c e r e a d e p b n ă n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . S î m b u r e l e est e m a r e , repre -
z e n t î n d 2 3 — 2 5 % , a v î n d f o r m e v a r i a b ü e d u p ă f o r m a f r u c t u l u i , î n genera l f i i n d o v o i d , c u
diferite v a r i a ţ i i , t u r t i t , c u suprafaţ a fi n a l v e o l a t ă , aspr ă ; s u d u r a v e n t r a l ă a s î m b u r e l u i ar e
c r e a s t a c e n t r a l ă p u t e r n i c ă , tăioasă , ia r celelalt e d o u ă crest e lateral e al e suduri i sîn t m a i
m u l t sa u m a i p u ţ i n d e z v o l t a t e , î n f u n c ţ i e d e s o i .
P a r t e a d o r s a l ă o b i ş n u i t est e c o n t i n u ă , m a i ra r c u m i c i orifici i d i s c o n t i n u e sa u c u u n
m i c î n c e p u t d e şanţ , m a i f r e c v e n t l î n g ă p u n c t u l p e d u n c u l a r ( L u i z e t ) .
C u l o a r e a s î m b u r e l u i est e cafeni e d e diferit e n u a n ţ e car e v a r i a z ă î n f u n c ţ i e d e soi , uni -
f o r m c o l o r a t ă , f o a r t e ra r c u p e t e d e c u l o a r e m a i d e s c h i s ă .
 vmSTA I N T R Ă R I I P E R O D A CAISULU I Ş I DURAT A D E VIAŢ A A POMILO R 27

în interioru l sîmburelu i s e afl ă o sămînţa, m a i ra r d o u ă , a c o p e r i t ă c u o p i e l i ţ ă destu l

de groasă , a l b - g à l b u i - c a f e n i e , e u striur i cafeni i ( u r m e l e f a s c i c o l e l o r l i b e r o - l e m n o a s e ) .
S ă m î n ţ a est e a l b ă , a l c ă t u i t ă d i n d o u ă p ă r ţ i ( c o t i l e d o a n e l e ) ş i est e d u l c e sa u a m a r ă
la g u s t . Cel e d u l c i sîn t f o a r t e g u s t o a s e , a s e m ă n î n d u - s e c u m i g d a l e l e .

C A R A C T E R I Z A R E A S O I U R I L O R D E CAI S D U P Ă P R I N C I P A L E L E P R O P R I E T Ă Ţ I
BIOLOGICE

Vîrsta intrări i p e ro d a caisulu i ş i durat a d e viaţ ă a pomilo r

î n c o m p a r a ţ i e c u celelalt e s p e c ü p o m i c o l e , m a i ale s c u cel e s e m i n ţ o a s e , c a i s u l s e c a -

r a c t e r i z e a z ă p r i n p a r c u r g e r e a î n r i t m inten s a p r o c e s u l u i d e d e z v o l t a r e o n t o g e n e t i c ă . C a
u r m a r e , înregistreaz ă o c r e ş t e r e r a p i d ă î n p r i m i i ani .
C a r a c t e r i s t i c p e n t r u cai s est e f o r m a r e a m u g u r i l o r florifer i î n n u m ă r m a r e p e r a m u r i l e
scurte ş i cel e m i j l o c i i , a t î t p e lăstari i di n p r i m u l va l d e creştere , c î t ş i p e ce i d i n v a l u l a l
d o i l e a ş i a l treilea .
D e o a r e c e caisu l î n c e p e s ă r o d e a s c ă d e t i m p u r i u , î n a n u l a l treile a sa u a l p a t r u l e a d e
la p l a n t a r e ş i c a u r m a r e a creşteri i v i g u r o a s e di n p r i m i i ani , l a v î r s t a d e 7 —10 an i i n t r ă
în p e r i o a d a rodiri i d e p l i n e , p e r i o a d ă c a r e , î n c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e f a v o r a b i l e ş i d e a g r o -
t e h n i c ă s u p e r i o a r ă , s e p o a t e p r e l u n g i p î n ă l a v î r s t a d e 2 5 — 3 5 ani .
C a u r m a r e a p a r c u r g e r i i i u t i m p r a p i d a p r o c e s u l u i d e d e z v o l t a r e o n t o g e n e t i c ă , ra -
m u r i l e d e r o d a l e caisulu i a u o d u r a t ă r e l a t i v m i c ă d e e x i s t e n ţ ă (cel e s c u r t e d e 3 — 4 ani ,
cele m i j l o c i i d e 4 — 5 ani ) ; î n m o d e x c e p ţ i o n a l l a u n e l e soiuri , m a i ale s î n p r i m a j u m ă t a t e
a v i e ţ i i , r a m u r i l e d e r o d p o t a j u n g e p î n ă l a v î r s t a d e 6— 8 an i (Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ,
R o y a l ) . D i n aceleaş i c a u z e , r a m u r i l e d e s c h e l e t al e caisulu i s e d e g a r n i s e s c m a i r e p e d e l a
bază d e c î t l a speciil e s e m i n ţ o a s e , ia r r a m u r i l e d e p e c a r e s e o b ţ i n e m a j o r i t a t e a p r o d u c ţ i e i
d e f r u c t e sîn t cel e a ş e z a t e s p r e periferi a c o r o a n e i .
Durata de viaţă a pomilor v a r i a z ă f o a r t e m u l t î n f u n c ţ i e d e o r i g i n e a g e o g r a f i c ă a soiu -
rilor. D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e s- a o b s e r v a t c ă soiuril e d e cai s d i n g r u p a A s i e i c e n t r a l e
au o d u r a t ă m a i l u n g ă d e v i a ţ ă , p î n ă l a 1 0 0 — 1 5 0 a n i , f a ţ ă d e cel e d i n g r u p a e u r o -
p e a n ă . R i t m u l i n t e n s î n p a r c u r g e r e a p r o c e s u l u i d e c r e ş t e r e ş i d e d e z v o l t a r e a caisulu i
din g r u p a e u r o p e a n ă i m p r i m ă ş i o d u r a t ă d e v i a ţ ă m a i m i c ă a p o m i l o r , ş i d e c i o r e d u c e r e
a vitabtăţi i ramurilo r di n coroană .
N . V . K o v a l e v arat ă c ă î n c o n d i ţ i i l e d i n A s i a c e n t r a l ă ( T a ş k e n t ) caişi i di n g r u p a
europeană a u o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e m a x i m u m 5 0 an i ( 1 8 9 ) . D u p ă o b s e r v a ţ u l e f ă c u t e
în ţ a r a n o a s t r ă ş i d u p ă u n e l e d a t e d i n l i t e r a t u r ă , d u r a t a m e d i e d e v i a ţ ă a caişilo r d i n
cele m a i m u l t e ţăr i d i n E u r o p a est e d e 2 0 — 3 0 ani . P e r i o a d a c r i t i c ă d i n v i a ţ a caişilo r est e
vîrsta d e 8 — 1 2 ani , tind u n n u m ă r mar e d e p o m i pie r prematur , c a urmar e a fenomenulu i
cunoscut su b numel e d e apoplexie .
D u p ă b t e r a t u r a d e s p e c i a b t a t e , p e l î n g ă m u l ţ i alţ i f a c t o r i , d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r
la cai s d e p i n d e î n m a r e m ă s u r ă ş i d e p o r t a l t o i u l folosit . A s t f e l , l a n o i î n ţ a r ă V . S o ne a
(344), M . B o t e z (3 4 ) F 1. L u p e s c u (207 )ş iŞ t. W a g n e r (393 ) a u găsi t î n
28 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

r e g i u n e a D e v a , Şimleul-Si l vaniei, O r a d e a , A i u d , B e ţ a ş i l a Clu j p o m i î n vîrst ă d e 76—8 2

d e ani . î n j u r u l oraşulu i B u c u r e ş t i a u fos t găsiţ i caiş i î n vîrst ă d e 60—9 5 an i (fig . 2 ) .
D u p ă ce i m a i m u l ţ i a u t o r i , d u r a t a c e a m a i l u n g ă d e v i a ţ ă est e asigurat ă a t u n c i cîn d
caisul est e a l t o i t p e p r o v e n i e n ţ e l o c a l e d e p r u n .

Fig. 2 . — Cai s î n virat ă ti c 6 0 an i

Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e factori i ecologic i

Caisul e s t e o s p e c i e c u c e r i n ţ e r e l a t i v m a r i f a ţ ă d e c ă l d u r ă . D u p ă V e n i a m i n o v
(386) ş i К o s t i n a ( 1 8 7 ) , c u l t u r a caisulu i e s t e a s i g u r a t ă î n r e g i u n i l e u n d e v a l o r i l e m i -
n i m e a b s o l u t e al e t e m p e r a t u r i i d i n t i m p u l ierni i n u s c a d s u b — 2 5 ° C , r e s p e c t i v — 2 7 ° C , u n d e
c ă t r e sfîrşitu l ierni i n u s e înregistreaz ă oscilaţi i m a r i d e t e m p e r a t u r ă ş i î n p e r i o a d a înflo -
ritului n u e x i s t ă p e r i c o l u l b r u m e l o r tîrzii . B e z u l t ă d e c i c ă a c e a s t ă speci e p o a t e f i c u l t i v a t ă
şi î n z o n a d e a l u r i l o r m a i înalt e ş i s u b m o n t a n e , u n d e t e m p e r a t u r a m i n i m ă a b s o l u t ă n u s c a d e
sub - 2 7 C
C.
P a s s e c k e r arat ă c ă aceast ă cultur ă reuşeşt e numa i acol o und e temperatur a m e d i e
a n u a l ă a t i n g e sa u d e p ă ş e ş t e + 1 0 ° C , ia r t e m p e r a t u r a m e d i e d i n l u n a iuli e t r e c e peste-H18°C .
î n aceast ă p r o b l e m ă N y u j t o ş i T o m c s a n y i (261 ) susţi n c ă s e p o t o b ţ i n e
caise d e c e a m a i b u n ă c a l i t a t e n u m a i î n b a z i n e l e p o m i c o l e , î n c a r e t e m p e r a t u r a m e d i e d i n
l u n a iuni e d e p ă ş e ş t e + 1 9 ° C , ia r c e a d i n l u n a iuli e s e a p r o p i e d e 4 - 2 1 ° 0 ş i u n d e insolaţi a
î n r e g i s t r e a z ă c e l p u ţ i n 2 5 0 d e o r e î n l u n a i u n i e , c i r c a 28 0 d e o r e î n l u n a iuli e ş i a p r o a p e
1 9 0 0 d e o r e î n cursu l a n u l u i î n t r e g .
D u p ă M o h а с s у ( 2 4 4 ) , m u g u r i i florifer i ş i r a m u r i l e d e 1— 2 an i al e caisulu i d e g e r ă
la t e m p e r a t u r a d e —28° C ; î n c a z u l c î n d spr e sfîrşitu l ierni i t e m p e r a t u r a oscileaz ă m u l t ,
 C O M P O R T A R E A S O I U R I L O R D E C A I S F A Ţ A D E F A C T O R I I ECOLOGIC I 20

m u g u r i i florifer i s e sensibilizează , iar d u p ă L ö s с h n i g ( 2 0 0 ) p i er l a t e m p e r a t u r a d e — 1 6 ° C ,

r e s p e c t i v — 1 8 ° 0 . D u p ă u m f l a r e , m u g u r i i d e r o d d e g e r ă l a t e m p e r a t u r i d e —12° C p î n ă l a
— 1 4 ° C ; l a a p a r i ţ i a p e t a l e l o r m u g u r i i floriferi , î n f u n c ţ i e d e s o i , s u p o r t ă d e l a — 4°C p î n ă
la —6° C ; florile d e s c h i se c o m p l e t rezistă p î n ă l a — 2 ° 0, ia r f r u c t e l e î n d a t ă d u p ă l e g a r e d e g e r ă
chiar l a t e m p e r a t u r a d e — 1 ° 0 .
D e g e r a r e a parţial ă sa u t o t a l ă a m u g u r i l o r d e cai s a t r a g e d u p ă sin e m i c ş o r a r e a sa u
pierderea total ă a producţie i î n var a car e urmează .
L a r î n d u l său , d e g e r a r e a m u g u r i l o r d e cai s est e strîn s l e g a t ă d e c o n d i ţ i i l e d e p a r c u r g e r e
a r e p a o s u l u i d e i a r n ă . Cercetăril e întreprins e î n a c e s t s c o p d e Т . B o r d e i a n u , I . T a r -
n a v s c h i , E c a t e r i n a B u m b a cş i colaboratori i (31 ) a u stabib t că , î n condiţiil e
d i n B u c u r e ş t i , caisu l intr ă î n p e r i o a d a d e r e p a u s o b b g a t o r i u l a sfîrşitu l luni i o c t o m b r i e , c a r e
se t e r m i n ă l a sfîrşitu l luni i n o i e m b r i e sa u l a î n c e p u t u l luni i d e c e m b r i e . R e p a u s u l f a c u l t a t i v ,
în c o n d i ţ i i n o r m a l e d e iarnă , s e p r e l u n g e ş t e p î n ă l a sfîrşitu l luni i i a n u a r i e — î n c e p u t ul luni i
f e b r u a r i e . D a c ă , d u p ă ieşire a m u g u r i l o r florifer i di n r e p a u s u l o b l i g a t o r i u d e i a r n ă , t e m p e r a -
t u r a d i n m e d i u l î n c o n j u r ă t o r s e r i d i c ă p e s t e 6,5°C , s t a b i b t c a p r a g b i o l o g i c p e n t r u m u g u r i i
floriferi d e cais , a c e ş t i a ie s u ş o r d i n r e p a u s u l f a c u l t a t i v , d i n c a r e c a u z ă , î n c a z u l p r e l u n g i r i i
p e r i o a d e i d e c ă l d u r ă , p o m i i p o t i n t r a î n faz a u m f l ă r i i m u g u r i l o r sa u chia r ş i î n a c e e a a înflo -
ritului. S e î n ţ e l e g e c ă l a r e v e n i r e a z i l e l o r c u î n g h e ţ m u g u r i i p o r n i ţ i î n v e g e t a ţ i e sa u c u floril e
deschise pier .
P e r i o a d a ieşiri i m u g i u i l o r d e cai s di n r e p a u s u l o b l i g a t o r i u d e i a r n ă , d e c i ş i g r a d u l d e
rezistenţă a l lo r l a ge r depind e î n mar e măsur ă d e perioad a î n car e a a v u t l o c diferenţiere a
l o r î n v a r a p r e c e d e n t ă . C e r c e t ă r i l e î n t r e p r i n s e î n c a d r u l aceste i p r o b l e m e d e M . M i t u
( 2 4 1 ) î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i Iaş i a r a t ă c ă , î n i a r n a 1 9 5 3 / 1 9 5 4 , c î n d s- a înregistra t t e m p e -
r a t u r a m i n i m ă a b s o l u t ă d e —29° C (l a 2 0 f e b r u a r i e 1 9 5 4 ) , m u g u r i i d e cai s l a soiuril e Ce l
m a i b u n d e U n g a r i a ş i F a l c ă roşi e a u d e g e r a t p e ï a m u r i l e d i n v a l u l întî i d e c r e ş t e r e î n
p r o p o r ţ i e d e 9 1 — 9 9 % ş i î n p r o p o r ţ i e d e 8 8 — 9 9 % p e valu l a l doile a d e creştere . P a g u b e l e
r e s p e c t i v e s-a u înregistra t î n livezil e d i n E z ă r e n i , B u c i u m ş i V a l e a L u p u l u i , î n c o n d i ţ i i
n e c o r e s p u n z ă t o a r e d e e x p o z i ţ i e , a c e s t e a fiin d a ş e z a t e p e l o c u r i p l a n e , î n b ă t a i a c r i v ă ţ u l u i ,
î n aceleaş i c o n d i ţ i i d e t e m p e r a t u r ă , î n c o m u n a C o m a r n a , s i t u a t ă î n t r - u n a m f i t e a t r u b i n e
a p ă r a t d i n parte a c r i v ă ţ u l u i , m u g u r i i florifer i d e cai s l a s o i u l F a l c ă r o ş i e a u d e g e r a t n u m a i
în p r o p o r ţ i e d e 4 7 % p e ï a m u r i l e di n v a l u l întî i d e creşter e ş i d e 1 5 % p e v a l u l a l d o i l e a
d e creştere .
D i n a c e a s t ă c o n s t a t a r e rezult ă i m p o r t a n ţ a alegeri i p e n t r u c u l t u r a caisulu i a l o c u r i l o r
a p ă r a t e d e vânturil e r e c i d o m i n a n t e .
D i n studiil e întreprins e d e N i e u l i n a B u r l o i ( 4 6 ) , în ani i 1 9 5 3 — 1 9 5 6 , î n î m p r e j u -
rimile Capitalei , r e z u l t ă c ă r e z i s t e n ţ a l a g e r a m u g u r i l o r v a r i a z ă î n f u n c ţ i e d e s o i . A s t f e l ,
soiul T î r z i u d e B u c u r e ş t i , s- a d o v e d i t c e l m a i sensibil , f i i n d u r m a t î n o r d i n e d e soiuril e :
D e B r e d a , P a v i o t , F a l c ă r o ş i e , Ce l m ai b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , T r a n d a f i r i i tîrzii , T i m p u r i u
de A r a d ş i U m b e r t o .
D i n c e r c e t ă r i l e întreprins e d e N . Ş t e f a n , Т .В o r d e i a n u, M . B o t e z , E c a -
t e r i n a B u m b a c ş i c o l a b o r a t o r i i ( 3 6 4 ) r e z u l t ă c ă î n i a r n a 1 9 6 0 / 1 9 6 1 m u g u r i i florifer i
d e cai s î n u n e l e u n i t ă ţ i a g r i c o l e s o c i a b s t e a u d e g e r a t î n p r o p o r ţ i e d e 2 0 — 8 0 % . î n a c e s t
c a z , c e l m a i sensibi l s- a d o v e d i t soiu l T î r z i u d e B u c u r e ş t i , u r m a t d e L u i z e t , R o y a l , P a v i o t ,
Cel m a i b u n d e U n g a r i a ş i T i m p u r i u d e A r a d . D i n t r e soiuril e c u l t i v a t e î n z o n a oraşulu i B u c u-
reşti, î n c o n d i ţ i i i d e n t i c e , s o i u l U m b e r t o s- a d o v e d i t ce l m a i r e z i s t e n t l a g e r .
î n iernil e c u scăder i m a r i d e t e m p e r a t u r ă , p e lîng ă m u g u r i i florifer i d e g e r ă ş i r a m u r i l e
d e 1— 3 ani , ia r î n u n e l e c a z u r i d e g e r ă c h i a r p o m i i . î n i a r n a 1 9 6 2 / 1 9 6 3 , c î n d î n u n e l e l o c a b -
30 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O G I C E A L E C A I S U L U I

taţi, d u p ă p e r i o a d e scurt e d e c ă l d u r ă , t e m p e r a t u r a a s c ă z u t p î n ă l a —34° C î n ae r ş i l a

—39°0 p e so l ş i a persista t t i m p î n d e l u n g a t , t o a t e soiuril e d e cai s a u înregistra t pierder i
f o a r t e m a r i î n p a r t e a d e n o r d a ţării , u n d e p o m i i a u d e g e r a t î n p r o p o r ţ i e d e c i r c a 8 0 % .
î n centru l T r a n s i l v a n i e i , C î m p i a B o m â n ă ş i î n D o b r o g e a , u n d e t e m p e r a t u r a s c ă z u t ă a p e r -
sistat m a i p u ţ i n , a u d e g e r a t n u m a i m u g u r i i florifer i î n p r o p o r ţ i e d e c i r c a 6 0 % , ia r p o m i i
n-au fos t afectaţ i d e c î t f o a r t e p u ţ i n ( 3 6 2 , 3 6 3 ) . D i n n u m e r o a s e o b s e r v a ţ i i f ă c u t e rezult ă
c ă di n aces t p u n c t d e v e d e r e e x i s t ă d e o s e b i r i m a ri într e soiur i ; ce l m a i rezisten t s- a d o v e d i t
soiul D e O b r e ş i ţ a ş i Trandafiri i tîrzii , d u p ă car e u r m e a z ă T i m p u r i i d e A r a d , U m b e r t o ,
D e B r e d a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , F a l c ă r o ş i e , L u i z e t , P a v i o t , ş i l a u r m ă , c a ce l ma i
sensibil, s e situeaz ă s o i u l T î r z i u d e B u c u r e ş t i .
î n r a p o r t c u v î r s t ă , t o t d i n o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e , rezult ă c ă î n primi i 3— 4 an i d e l a
p l a n t a r e caişi i sîn t m a i p u ţ i n sensibil i l a scăderil e m a r i al e t e m p e r a t u r i i d i n cursu l iernii .
Cele m a i m u l t e p l ă g i c a u z a t e d e ge r s e înregistreaz ă p e trunch i ş i l a b a z a r a m u r i l o r d e
schelet l a p o m i i în v î r s t ă d e 6—1 6 ani d e la p l a n t a re ş i în genera l î n p e r i o a d a rodiri i d e p l i n e .
P r e z e n ţ a p l ă g i l o r p e t r u n c h i sa u l a b a z a r a m u r i l o r d e schele t p r o v o a c ă o debilitar e
generală a p o m i l o r l a t o a t e soiurile , c u e x c e p ţ i a soiulu i Tîrzi u d e B u c u r e ş t i , l a car e p o m i i
se refa c uşo r ş i r e p e d e .
P i e r d e r i l e e n u m e r a t e î n cazuril e d e su s sîn t m a i f r e c v e n t e l a p o a l e l e dealurilor , u n d e
c a n t i t ă ţ i m a r i d e ae r r e c e s e s c u r g d i n vîrfu l dealulu i ş i s e a d u n ă î n p a r t e a d e j o s .
Caişii m a i p o t sufer i d e g e r ş i d u p ă u n a n d e s u p r a p r o d u c ţ i e , d u p ă o v a r ă e x c e s i v
d e s e c e t o a s ă sa u î n c a z u l c î n d t o a m n e l e sîn t l u n g i ş i p l o i o a s e ; d e a s e m e n e a m a i p o t sufer i
în c a z u l folosiri i n e r a ţ i o n a l e a î n g r ă ş ă m i n t e l o r a z o t o a s e sa u a aplicări i irigaţie i p î n ă cătr e
sfîrşitul v e r i i .
Caisul înfloreşt e f o a r t e d e v r e m e , c u m u l t înaint e d e a p a r i ţ i a frunzelor , î n u n e l e l o c a -
lităţi chia r l a sfîrşitu l luni i m a r t i e sa u chia r m a i d e v r e m e . D e a c e e a , p e n t r u c i u t u r a caisulu i
sînt n e c e s a r e l o c u r i a d ă p o s t i t e , a t î t p e n t r u a p ă r a r e a p o m u l u i , c î t ş i a florilo r ş i m a i ale s a
f r u c t e l o r i m e d i a t d u p ă legare , c a r e sîn t v ă t ă m a t e ş i c a r e c a d n u n u m a i î n u r m a îngheţurilo r
şi b r u m e l o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă , c i c h i a r î n u r m a u n o r variaţi i b r u ş t e d e t e m p e r a t u r ă d e l a
zi l a n o a p t e .
D u p ă d a t e l e di n l i t e r a t u r ă , m a j o r i t a t e a soiurilo r d e cai s s u p o r t ă relati v b i n e c l i m a di n
regiunile s e c e t o a s e .
E e z i s t e n ţ a r e l a t i v ă l a secet ă a caisulu i s e e x p l i c ă prin faptu l c ă s- a f o r m a t î n c o n d i ţ i i l e
unei c l i m e c o n t i n e n t a l e , c u v e r i p r e l u n g i t e ş i c ă l d u r o a s e , c u o u m i d i t a t e r e l a t i v ă a aerulu i
foarte r e d u s ă .
C o n d i ţ i i l e d e m a i su s s c o t î n e v i d e n ţ ă r e z i s t e n ţ a m a r e a caisulu i l a secetă .
Cercetările făcut e d e N . S n i t k o ,î n regiune a K r a n s n o d a r (cita t dup ă P . Şitt )
s c o t î n e v i d e n ţ ă c ă livezil e s i t u a t e l a o a l t i t u d i n e d e 40 0 — 500 m a u r o d i t d e 9— 6 o r i
în c u r s d e 1 0 ani . î n l o c a l i t ă ţ i l e s i t u a t e p e l o c u r i p l a n e d e l a şes , n u m ă r u l r e c o l t e l o r s c a d e
p î n ă l a 3 — 2 , î n aceeaş i p e r i o a d ă d e t i m p .
P e Ung ă f a p t u l c ă est e o s p e c i e t e r m o f i l ă , caisu l ar e n e v o i e ş i d e m u l t ă l u m i n ă , dec i
şi d e l o c u r i d e s c h i s e , îns ă b i n e a p ă r a t e d e v î n t u r i l e p u t e r n i c e , m a i ale s î n t i m p u l iernii .
D i n a c e l e a ş i c o n s i d e r e n t e , caisu l n u t r e b u i e p l a n t a t l a d i s t a n ţ e p r e a m i c i , d e o a r e c e
n u m a i î n c a z u l c î n d est e b i n e l u m i n a t ş i e x p u s l a ae r f o r m e a z ă o c o r o a n ă m a r e , i n t r ă r e p e d e
p e r o d , d ă p r o d u c ţ i i m a r i , ia r f r u c t e l e sîn t d e calitat e superioară , c u a r o m ă caracteristic ă
şi g u s t d e o s e b i t d e p l ă c u t .
P r i n c e r c e t ă r i l e întreprins e d e N . Ş t e f a n , N . C o n s t a n t i n e s c u , M . Botez ,
D. С V a s n î i ş i c o l a b o r a t o r i i ( 3 6 2 ) s- a stabili t c ă , î n ţar a noastră , c o n d i ţ i i l e f a v o r a b i l e
 C O M P O R T A R E A S O I U R I L O R D E C A I S F A Ţ A D E BOL I Ş I D Ă U N Ă T O R I 31

p e n t r u c u l t u r a c o m e r c i a l ă a caisulu i e x i s t ă p e p r i m e l e teras e al e D u n ă r i i , c u u n e l e e x c e p ţ i i ,
în z o n a d e l u r o a s ă d i n n o r d u l D o b r o g i i , î n z o n a dealurilo r m i j l o c i i d i n t r e Ploieşt i ş i B î m n i c u -
Sărat ş i î n u n e l e c e n t r e p o m i c o l e di n regiunil e O l t e n i a ş i B a n a t .
C o n d i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a caisulu i sîn t ş i î n unel e c e n t r e di n regiunil e
Crişana, Iaş i ş i G a l a ţ i .
D e ş i n u est e c o n s i d e r a t ă c a speci e p r e t e n ţ i o a s ă , caisu l reuşeşt e f o a r t e b i n e ş i p r o d u c e
f r u c t e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă n u m a i p e solur i p r o f u n d e , u ş o a r e , l u t o - n i s i p o a s e sa u s i b c o -
g r a n i t o a s e , b i n e aerisite , c a l d e , fertil e ş i c u u n c o n ţ i n u t a p r e c i a b i l d e c a r b o n a t d e c a l c i u ;
s u b s o l u l t r e b u i e s ă fi e scur s sa u e u p o s i b i l i t ă ţ i d e d r e n a r e .
P e soluril e grele , c o m p a c t e , d e c i ş i rec i ş i neaerisite , d a r m a i ale s p e cel e c u e x c e s
d e u m i d i t a t e , caisu l n u d ă r e z u l t a t e b u n e sa u n u r e u ş e ş t e d e l o c ; î n a s e m e n e a c o n d i ţ i i
c a i s u l creşt e f o a r t e slab , p o m i i sufer ă d e scurger i cleioase , r o d e s c p u ţ i n , ia r fructel e sîn t
d e c a l i t a t e inferioară .

Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e bol i ş i dăunător i

Caisul est e o s p e c i e p o m i c o l ă a t a c a t ă d e n u m e r o a s e b o l i . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e
n u m a i î n c i t e v a z o n e d i n A s i a centrală , c u u m i d i t a t e a r e l a t i v ă a aerulu i f o a r t e s c ă z u t ă ş i
c u u n d r e n a j aeria n b u n , caisu l est e n e a t a c a t d e b o b c r i p t o g a m i c e. î n b a z i n e l e c u u m i d i t a t e a
r e l a t i v ă r i d i c a t ă şi , î n s p e c i a l , u n de p r i m ă v a r a est e c e ţ o a s ă ş i c u p l o i r e c i , caisu l est e a t a c a t
de u n numă r mar e d e b o b .
B o a l a c a r e p r i c i n u i e ş t e cel e m a i m a r i p a g u b e î n b v e z i l e d e cais , m a i ale s î n a n n p l o -
ioşi, est e putreagaiul fructelor, p r o v o c a t d e Monilinia laxa (Aderh . e t E u h l . ) H o n e y , car e
cauzează p r i m ă v a r a u s c a r e a florilor , frunzelo r ş i c h i a r a lăstarilo r tineri , ia r î n t i m p u l veri i
putrezirea ş i mumifiere a fructelor .
D u p ă o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e l a staţiunil e e x p e r i m e n t a l e M ă r c u l e ş t i , G r e a c a , B ă n e a s a ,
G e o a g i u ş i B i s t r i ţa sîn t p u t e r n i c a t a c a t e soiuril e l a c a r e fructel e c r a p ă î n p î r g ă sa u l a m a t u -
ritatea c o m p l e t ă , ş i a n u m e : A m b r o z i a , D u l ci d e V i ş a n , D e T î r n a v e ş i T î r z i u d e B u c u r e ş t i .
Ciuntirea frunzelor şi băşicarea fructelor, p r o v o c a t ă d e Clasterosporium carpopMUvm
( L é v . ) A d e r h . est e o b o a l ă c r i p t o g a m i c ă c a r e p r o d u c e , d e a s e m e n e a , m a r i p a g u b e î n l i v e z i l e
d e cais , n e t r a t a t e m a i ale s î n ani i p l o i o ş i . C a u r m a r e a a t a c u l u i c a d c e l p u ţ i n 4 0 — 6 5 % d i n
frunze ş i c i r c a 5 0 — 7 5% d i n f r u c t e ; fructel e r ă m a s e p i e r d m u l t d i n c a b t a t e ş i n u s e c o c
uniform, fap t car e p r o v o a c ă reducere a valori i lo r comerciale .
P e b a z a o b s e r v a ţ u l o r f ă c u t e l a staţiunil e e x p e r i m e n t a l e M ă r c u l e ş t i , B ă n e a s a , G e o a g i u
şi B i s t r i ţ a sîn t mai puţin atacate soiuril e : , Cel m a i b u n d e U n g a r i a , M a r i d e A i u d , F a l c ă
roşie. S î n t atacate mijlociu soiuril e : A m b r o z i a , T i m p u r i u d e A r a d , L u i z e t , L i a b a u d , E o ş u
t i m p u r i u , P r é c o c e d e B o u l b o n ş i U r i a ş e d e P e e s . S î n t atacate puternic soiuril e : D e T î r n a v e ,
P a v i o t ş i D e B r e d a . Ce l m a i a t a c a t î n t o a t e c a z u r i l e est e soiu l T î r z i u d e B u c u r e ş t i .
Clasificarea d e f a ţ ă est e r e l a t i v ă , î n t r u c î t f r e c v e n ţ a ş i i n t e n s i t a t e a a t a c u l u i v a r i a z ă
f o a r t e m u l t d e l a u n a n l a altul , d e l a o l o c a b t a t e l a alta , p r e c u m ş i d e m e t o d e l e a g r o t e h n i c e
folosite.
Făinarea p r o v o c a t ă d e Podosphaera iridactyla ( W a l b r . ) D e B a r y a t a c ă frunzel e ş i lăs -
tarii tiner i ş i p r o d u c e p a g u b e n u m a i î n a m i rec i ş i p l o i o ş i . O b s e r v a ţ n l e f ă c u t e l a staţiunil e
e x p e r i m e n t a l e G e o a g i u şi B i s t r i ţ a s c o t î n e v i d e n ţ ă c ă sîn t p u ţ i n a t a c a t e soiuril e : A m b r o z i a ,
D e B r e d a , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ş i P a v i o t . Sîn t a t a c a t e m i j l o c i u soiuril e : F a l c ă roşie , D e
T î r n a v e . î n aceleaş i c o n d i ţ i i sîn t a t a c a t e p u t e r n i c soiuril e : L u i z e t , D e N a n c y , Mar i d e A i u d
şi Uriaş e d e P e e s .
 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I
за

Cancerul rădăcinilor p r o v o c a t d e Agrobacterium tumefaciens (E . F . Smit h e t Towsend )

C o n n , s e înregistreaz ă î n p e p i n i e r ă ş i î n l i v a d ă , m a i ale s p e soluril e l u t o a s e , c u exce s d e
umiditate.
P r o d u c d e a s e m e n e a p a g u b e : Armillaria mellea ( V a h l . ) Quel. , Nectria cinnabarina
( T o d e . ) T u l . , Polyporus fulvus Fr. , Schizopliullum commune F r . , Verticillium dahliae Kleb ,
şi altele .
Pieirea prematură p r o v o a c ă cel e m a i m a r i p a g u b e î n p l a n t a ţ i i l e d e c a i s , atî t l a n o i
cît ş i î n alt e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e cais . F e n o m e n u l s e înregistreaz ă î n c u r s u l întregi i p e r i o a d e
d e v e g e t a ţ i e . P r i n f a p t u l c ă , î n u n e l e c a z u r i , p o m i i s e u s u c ă b r u s c , a p r o a p e subit , f e n o -
m e n u l u i i s- a m a i d a t ş i n u m e l e d e apoplexie.
î n c e p u t u l pieiri i caişilo r est e d e o b i c e i p u s î n e v i d e n ţ ă p r i n î n g ă l b e n i r e a frunzelo r sa u
p r i n ofilire a ş i u s c a r e a l o r b r u s c ă . î n u n e l e cazuri , c u 1— 2 an i înaint e d e pieire a caişilor ,
p e t r u n c h i u r i l e ş i r a m u r i l e l o r a p a r plăg i d e d i m e n s i u n i v a r i a t e d i n c a r e , î n m a j o r i t a t e a
c a z u r i l o r , a u l o c scurger i a b u n d e n t e d e clei .
D e l a a p a r i ţ i a p r i m e l o r s i m p t o m e , p î nă l a u s c a r e a u n o r r a m u r i sa u p î n ă l a pieire a defi -
n i t i v ă a p o m i l o r t r e c c î t e v a zile , s ă p t ă m î n i sa u o p e r i o a d ă d e c î ţ i v a ani . A s e m e n e a p o m i
slăbesc di n v i g o a r e , r o d e s c î n g e n e r a l f o a r t e p u ţ i n sa u n u m a i fructific ă d e l o c .
N a t u r a acestu i f e n o m e n n u est e î n c ă l ă m u r i t ă p î n ă î n p r e z e n t , deş i î n t o a t e ţăril e
se î n t r e p r i nd c e r c e t ă r i î n a c e s t s c o p . D u p ă p ă r e r e a c e l o r m a i m u l ţ i autori , l a pieire a p r e m a t u r ă
a caisulu i c o n t r i b u i e u n c o m p l e x d e f a c t o r i , ş i a n u m e : c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e n e c o r e s p u n-
z ă t o a r e ; a c ţ i u n e a t e m p e r a t u r i l o r e x c e s i v d e s c ă z u t e d i n cursu l ierni i ş i a celo r e x c e s i v d e
r i d i c a t e di n t i m p u l v e r i i ; a c ţ i u n e a î n g h e ţ u r i l o r ş i a b r u m e l o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ş i a celo r
t i m p u r i i d e t o a m n ă ; r e c o l t e le prea m a r i ş i n e r e g u l a t e d e l a u n a n l a altu l ; putrezirea * ţesutu -
r i l o r c o r t i c a l e d i n r e g i u n e a c o l e t u l u i ; a c ţ i u n e a b o l i l o r ş i a d ă u n ă t o r i l o r ; lips a afinităţi i
d i n t r e p o r t a l t o i ş i alto i e t c .
Dintre dăunător i p a g u b e relati v mar i datorit ă neaplicări i tratamentelo r p r o d u c :
Gărgăriţa fructelor (Rhynchites bacehus L . ) car e înţeap ă fructel e imedia t dup ă legar e ş i
le d e f o r m e a z ă . D i n î n ţ e p ă t u r i l e r e s p e c t i v e s e s c u r g e clei , ia r fructel e n u s e d e z v o l t ă î n m o d
n o r m a l ; c a a t a r e , r e z u l t ă u n p r o d u s inferior . î n ani i d u p ă iern i b l i n d e , g ă r g ă r i ţ a distrug e
din p r o d u c ţ i a d e fruct e 1 0 — 1 5 % ş i chia r ma i mult .
Cotarul verde (Cheimatobia brumată L . ) ş i nălbarul (Aporia crataegi L . ) p r o d uc î n livezil e
n e î n g r i j i t e p a g u b e pri n d i s t r u g e r e a f r u n z e l o r ş i a m u g u r i l o r floriferi .
Păduchele ţestos (Eulecanium corni B o u c h é ) ş i păduchele verde (Myzodes persicae Sulzer )
p r o v o a c ă slăbirea , g e n e r a l ă a p o m i l o r , f a p t c a r e d u c e l a s c ă d e r e a p o t e n ţ i a l u l ui p r o d u c t i v al l o r.
P a g u b e , d e p r o p o r ţ i e m a i m i c ă , p r o d u c ş i : Scolytus rugulosus E a t z . , Carâmbi» scopolii
F u s s , Capnodis tenebrionis L . ş i altele .
D e ş i c a i s u l est e a t a c a t d e m u l t e b o l i ş i d ă u n ă t o r i , t e h n i c a m o d e r n ă d e c o m b a t e r e
p e r m i t e e v i t a r e a l a m a x i m u m a p a g u b e l o r . î n a c e s t s c o p est e n e c e s a r c a l u c r ă r i l e d e com -
b a t e r e s ă fi e f ă c u t e l a t i m p ş i î n c o n d i ţ i i t e h n i c e b u n e .

Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e portalto i

V i g o a r e a , r o d i r e a şi , î n s p e c i a l , d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r , î n afar ă d e p r o p r i e t ă ţ i l e
b i o l o g i c e al e fiecăru i so i d e cais , d e p i n d î n m a r e m ă s u r ă d e p o r t a l t o i .
C a p o r t a l t o i p e n t r u cai s s e f o l o s e s c î n m o d c u r e n t c o r c o d u ş u l (Primus cerasifera Ehrh.) ,
zarzărul (Armeniaca vulgaris L a m . ) , diferit e soiur i l o c a l e d e p r u n (Prunus domestica L. ) ş i
 C O M P O R T A R E A SOIURILO R D E C A I S FAŢ A D E PORTALTO I 33

u n e o r i piersicu l (JPeretc a vulgaris M i l l . ) , m i g d a l u l {Amygdalus communis L. ) ş i porumbaru l

{Prunns spinosa L.) .
î n p e p i n i e r e l e d i n ţar a n o a s t r ă caisu l s e a l t o i e ş t e p e c o r c o d u ş î n p r o p o r ţ i e d e c i r c a
8 5 % , c a u r m a r e a faptulu i c ă est e u n p o r t a l t o i v i g u r o s .

Fig. 3 . — Cai s altoi t i n trunchiu l prunulu i

„Gras românesc "

Fig. 4 . — Cai s altoi t p e pru n galbe n

Fig. 5. — Cai s altoi t p e prunu l „Gra s d e

Becs"

P e zarzăr , caisu l s e altoieşt e i n p r o p o r ţ i e d e c i r c a 1 0 % , î n s p e c i a l , p e n t r u c u l t u r a î n

e î m p i e ş i m a i ale s î n z o n a d e s t e p ă .
î n p r o p o r ţ i e f o a r t e m i c ă , d e c i r c a 5 % , caisu l s e a l t o i e ş t e ş i p e unel e soiur i sa u tipur i
l o c a l e d e p r u n , î n specia l î n g r ă d i n i l e d e l i n g ă cas e (fig . 3 , 4 , 5 ) .

3 - е . 19 3
34 O R I G I N E A Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOCIC E A L E C A I S U L U I

P i e r s i c u l , m i g d a l u l ş i p o r u m b a r u l n u s e foloses c c a p o r t a l t o i p e n t r u cultur a industrial ă

a caisului , c i n u m a i î n s c o p u r i e x p e r i m e n t a l e î n v e d e r e a extinderi i culturi i aceste i speci i
p e soluril e p i e t r o a s e sa u î n z o n a d e stepă .
î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e , î n ţăril e c u l t i v a t o a r e d e cai s di n centru l s i
s u d u l E u r o p e i , p r e c u m ş i î n California , c a p o r t a l t o i s e foloses c c u p r e c ă d e r e zarzăru l s i
c o r c o d u ş u l , p r e c u m ş i diferit e tipur i d e c o r c o d u ş ş i d e p r u n c r e a t e r e c e n t , car e s e î n m u l ţ e s c
p e cal e v e g e t a t i v ă .
P r i n faptu l c ă p i e i r e a p r e m a t u r ă a caisulu i s e înregistreaz ă î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r
îu plantaţiil e a l t o i t e p e c o r c o d u ş , c e r c e t ă t o r i i d i n t o a t e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e cai s şi-a u îndrep -
t a t studiil e î n d i r e c ţ i a g ă s i m u n o r p o r t a l t o i m a i p o t r i v i ţ i .
î n afar ă d e altoire a î n r e g i u n e a c o l e t u l u i , s e î n c e a r c ă ş i altoire a l a înălţime a c o r o a n e i ,
r e a b z î n d u - s e î n felu l a c e s t a t r u n c h i d e c o r c o d u ş sa u d e p r u n , rezisten t l a ger - S e î n c e a r c ă
d e a s e m e n e a a l t o i r e a caisulu i ş i p e i n t e r m e d i a r ( c o r c o d u ş / p r u n / c a i s ) î n vedere a obţineri i
u n o r caiş i p e n t r u c u l t u r a p e solur i u m e d e ( r ă d ă c i n ă d e c o r c o d u ş ) ş i c u t r u n c h i u l ( c o r c o -
duş sa u p r u n ) r e z i s t e n t l a ger .
D i n cercetăril e întreprins e l a n o i d e c ă t r e M . I с h i m (100) , E l . L u p e s c u ( 2 0 7 ) ,
S t . C a t a v e l a ( 6 4 ) , T. В о r d e i a n u ş i M . B o t e z ( 2 8 ) , N . С о n s t a n t i n e s с u
şi D . P r i c ă ( 8 6 ) , V. S o n e a , D . P r i c ă ş i S t . С a ţ a v e 1 a (347) , Ş t . W л g n с г (393 )
rezultă c ă p r u n u l R o ş i o r (Pr. domestica L . ) , folosi i c a p o r t a l t o i , prezint ă o afinitat e bun a
c u cel e m a i m u l t e soiur i d e cais , est e rezisten t l a ger , c e e a c e atrag e d u p ă sin e ş i o dura i я
mai l u n g ă d e v i a ţ ă a p o m i l o r .
D e a s e m e n e a , p r u n u l D o r o n ţ {Pr. insititia v a r . duracina), c a j>ortalto i p e n t r u cais ,
s t u d i a t d e M . B o t e z ( 3 4 ) s u b r a p o r t u l afinităţii , rezistenţe i l a ge r ş i a durate i d e viaţ ă
a p o m i l o r , est e s u p e r i o r f a ţ ă d e c o r c o d u ş ş i u n e o r i c h i a r d e p ă ş e ş t e p r u n u l R o ş i o r .
R e z u l t a t e b u n e a o b ţ i n u t ş i I . В o d i l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaş i ( t a b l o u l nr . 2 )
prin f o l o s i r e a c a p o r t a l t o i , î n afar ă d e zarză r ş i c o r c o d u ş , a u n o r soiur i d e pru n di n cultur ă
ea : J e f f e r s o n , O n t a r i o A n n a S p ä t h ş . a .
Tabloul nr. г

Dluit-naluiiilf i " >11111 * i [ s i pruduili u d r frurt f l a soiuril e I .uiztt ş i Tîrzi u df > Biiriiifsl l :i l • p e diitriţ i pitrlitlto i (Stii|iunr n , ipt ii i iL .
hortlvilleoli l.işl ) i
Dimensiunile pomulu i Producţia de fruct e
•= E с greutalea unu i
-- Ü я Kg/pom
diame trul

2 - о е fruct I n gram e
înălţimea

Soiul Portaltoiul
coroai iei
pomului

1-g Д 2 medie
я з я -2 maximi medie maximă
cm
cm

s ü вя

Luizet zarzăr 431 08 375 27 60 45 62

Roşior 403 73 360 15 20 53 80
Vlnăt românes c 437 100 410 15 47 45 76
Jefferson 463 102 406 18 68 49 60
Agen 411 72 356 7 40 43 54
Ontario 460 108 431 20 01 46 63
Anna Spät h 424 102 414 7 29 55 77
»

Tîrziu zarzăr 300 86 374 42 76 27 38

de Roşior 343 60 322 26 50 29 .5 5
Bucu- Vlnăt românes c 436 86 371 41 60 29 36
reşti Jefferson 345 73 340 31 49 30 38
Agen 326 64 320 30 53 28 40
Ontario 363 84 387 42 75 30 41
Anna Spät h 340 77 363 25 48 38 55
1 Pomi i a u fou t plantaţ i \u 11(58 , ia r datel e specificat e a u fos t luat e i u ani i 1Ш a i 1ÖÖ4
 COMPORTAREA SOIURILO R D E CAI S F A Ţ A D E PORTALTO I 35

Tabloul nr. .1

I n f l i i . ni a Mi..ini. a |...n. iii..mim - i а ни. Mirului .1. . I i l a . ni. I e l I D готовив , asupr a trestrrl i pomilo r di n Holul 4t rnU O l ma i
hun d e Ungaria , l a Slu|lnmi i experimental a pomirol ă Geoagl u

Dimensiunile pomulu i

Înălţimea circumferinţa diametrul Pom! pieriţi (buc )

Inter- Trun- pomului trunchiului coroanei
Portaltoiul Altoirea
mediarul chiul
0/ pre- dez-
cm % mm % cm
matur binare
total
/о

Corcoduş - în och i dor -

114 172 102 191 112 5 5 10
mind, l a cole t cais 329

» - In copulaţie
in coroan a
corcoduş
295 102 193 116 196 115 1 - 1

Prun Galbe n - •' prun

Galben 297 103 200 119 234 138 - - -
Prun Doronţ - prun
Doronţ 266 92 158 94 151 88 - - -
Prun
Buburuz - „
prun
Buburuz 285 99 175 104 156 91 - 1 1

Corcoduş prun Doronţ » prun

Doronţ 307 107 193 116 202 118 3 1 4

prun prun
„ Victoria Victoria 277 96 140 83 141 83 1 9 10

prun d e prun D e
Bistriţa Bistriţa 250 87 118 70 93 54 1 1

Din rezultatel e obţinut e d e cătr e D . P r i с ă l a Staţiune a experimental ă Geoagi u

( t a b l o u l nr . 3 ) ş i Ş t . W a g n e r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă h o r t i v i t i c o l ă Clu j ( t a b l o u l
n r . 4 ) , reies e c ă la s o i u l de cai s Ce l m ai b u n d e U n g a r i a , a l t o i t p e c o r c o d u ş ş i p r u n u l V i c t o r i a ,
s-au înregistra t cel e m a i m u l t e c a z u r i d e d e z b i n a r e a a l t o i l o r , î n c a z u r i d e furtuni .
D i n d a t e l e r e p r o d u s e î n t a b l o u r i l e d e m a i sus , p r e c u m ş i d i n o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e î n livez i
cu p r i v i r e l a influenţ a p o r t a l t o i u l u i a s u p r a soiurilo r d e c a i s , r e z u l t ă c ă a l t o i r e a î n c o p u l a ţ i e
la c o l e t sa u l a î n ă l ţ i m e a c o r o a n e i d ă o s u d u r ă m u l t m a i b u n ă d e c î t a l t o i r e a î n o c u l a ţ i e .
A t î t î n c a z u l altoiri i caisulu i î n o c u l a ţ i e l a c o l e t , cî t ş i l a c o p u l a ţ i e l a î n ă l ţ i m e a d e 8 0 —
—100 c m , p e d i f e r i t e tipur i l o c a l e ş i soiur i d e p r u n , p o m i i c r e s c m a i l e n t , înregistrîndu-s e
o g r o s i m e m a i m i c ă a t r u n c h i u l u i ( d u p ă d a t e l e d i n p r i m i i p a t r u an i d e l a p l a n t a r e ) . î n
c a z u l altoiri i p e t i p u r i l e l o c a l e d e p r u n s e o b ţ i n e o s u d u r ă m u l t m a i b u n ă d e c î t p e c o r c o d u ş
şi u n e l e soiur i d e p r u n c u l t i v a t e . Caişi i a l t o i ţ i p e tipuril e l o c a l e d e p r u n i n t r ă î n v e g e t a ţ i e
cu 1 0 — 1 6 zil e m a i tîrzi u d e c î t ce i a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş , îş i t e r m i n ă v e g e t a ţ i a m a i d e v r e m e ,
din c a r e c a u z ă p o m i i i n t r ă î n iarn ă b i n e p r e g ă t i ţ i , a u o r e z i s t e n ţ ă m a i m a r e l a ge r ş i n u
p r e z i n t ă plăg i or i scurger i d e cle i p e t r u n c h i ş i r a m u r i . î n g e n e r a l , p o m i i altoiţ i p e aceşt i
p o r t a l t o i sîn t m a i l o n g e v i v i ş i sufer ă m u l t m a i p u ţ i n sa u a p r o a p e d e l o c d e pieire a p r e m a -
t u r ă , î n c o m p a r a ţ i e c u ce i altoiţ i p e c o r c o d u ş ş i zarzăr .
Dezavantajul acesto r portalto i const ă î n faptu l c ă î n şcoal a d e puieţ i s e c o m p o r t ă
m u l t m a i sla b faţ ă d e ceilalţ i p o r t a l t o i , d î n d c e l m u l t 2 6 % p u i e ţ i răsăriţi . î n a n u l răsări -
tului puieţi i c r e s c a n e v o i o s ş i r ă m î n m i c i . D e - a b i a î n anu l a l d o i l e a c r e s c v i g u r o s , f a p t c a r e
p e r m i t e a l t o i r e a lo r î n c o r o a n ă .
36 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

î n grădinil e d e ling ă casă , m a i ale s î n p a r t e a d e v e s t a Transilvanie i ş i î n B a n a t , altoi -

rea caisulu i p e pruni i B o ş i o r ş i D o r o n ţ s e fac e l a î n ă l ţ i m e a d e 7 0 — 120 c m . D u r a t a lung ă
d e v i a ţ ă a caisulu i est e a t r i b u i t ă , î n afar ă d e p o r t a l t o i , ş i faptulu i c ă altoire a n u s e fac e î n
z o u a c o l e t u l u i , aş a c u m s e p r a c t i c ă î n p e p i n i e r e , u n d e c a p o r t a l t o i s e foloseşt e c o r c o d u ş u l.

Tabloul nr. 4

Intliietiţu porlaltoiulu l ş l a Intermediarulu i asupr a creşteri i i n grosim e a trunchiulu i I a solu l fe l ma i bu n d e Ungari a

in primi i an i d e l a plantar e (1961—1964 ) la Stutlune u experimental a Clu j

Influenţa portaltoiulu i Influenţa intermediarulu i

grosimea trun -
chiului (d e cais ) grosimea trun -
intermediarul (corcodu ş
la Înălţime a d e chiului d e inter -
/prun/cais), c u altoire a
portaltoiul (altoirea mediar
80 cm d e l a cole t In copulaţie pe trunchiu l
în oculaţt e p e colet )
de prun , l a Înălţime a
% faţ ă de 8 0 - 1 0 0 c m % faţ ă
mm mm
de marto r de marto r

Zarzăr 75,6 100,0

Corcoduş 80,2 106,0
Prun Buburu z 69,6 92,1 Prun Buburu z 77,4 96,4
Prun Roşio r provenienţ ă
de Voineşt i Prun Roşio r provenienţ ă
de Voineşt i 71,1 88,5
Prun Roşio r provenienţ ă
de Bal e 71,1 94,0 Prun Roşio r provenienţ a
de Bal e 75,8 94,4
Prun Al b provenienţ ăd e
Ci um bru d Prun Al b provenienţ ăd e
Ciumbrud 73,8 91,9
Renclod verd e Renclod verd e 80,3 100
66,4 87,8

F a p t u l c ă î n l i v e z i l e d e caiş i î n j u r u l Capitalei , situat e m a i ale s p e soiuril e a l u v i o n a r e

din l u n c a D î m b o v i ţ e i ş i A r g e ş u l u i s e g ă s e s c caiş i altoiţ i p e c o r c o d u ş î n vîrst a d e 4 0 — 5 0 d e
ani, d u c e l a c o n c l u z i a că e x i s t ă ş i t i p u r i d e c o r c o d u ş i c u o afinitat e b u n ă p e n t r u cais .
Se i m p u n e dec i identificare a ş i înmulţire a tipurilo r valoroas e d e corcoduş i c a portalto i
p e n t r u cai s ş i i n t r o d u c e r e a î n p r a c t i c ă pepinieristic ă a f o r m ă r i i trunchiulu i d i n p o r t a l t o i .

Fazele d e vegetaţi e ş i d e fructificar e l a cai s

Caisul înfloreşt e c u 8—1 4 zil e î n a i n t e a înfrunzitului . î n uni i ani , c î n d î n p e r i o a d a înflo -

r i t u l u i t i m p u l e s t e r e c e , între f a z a înfloritulu i ş i ce a a înfrunzitulu i t r e c e u n i n t e r v a l m a i l u n g .
D i n c o n t r a , î n a n ü c u p r i m ă v e r i întîrziate , c i n d t e m p e r a t u r a s e r i d i c ă b r u s c , i n t e r v a l u l d e
t i m p d i n t r e cel e d o u ă fenofaz e s e r e d u c e f o a r t e m u l t .
P e b a z a o b s e r v a ţ n l o r f ă c u t e l a staţiunil e e x p e r i m e n t a l e al e I n s t i t u t u l u i d e c e r c e t ă r i
h o r t i v i t i c o l e , î n c o n d i ţ i i l e di n c î m p i e , înflores c t i m p u r i u soiuril e : D e A l e x a n d r i a , A m b r o z i a ,
F a l c ă roşie , Mar i t i m p u r i i , L u i z e t , T i m p u r i u d e A r a d , D e N a n c y ş i T î r z i u d e B u c u r e ş t i .
î n f l o r e s c m i j l o c i u soiuril e : Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , D e B r e d a , D e T î r n a v e , P r e c o c e d e
Bulbon ş i Boyal .
î n f l o r e s c m a i tîrzi u soiuril e : U m b e r t o , P a v i o t , D u l c i d e V i ş a n .
I n t e r v a l u l d e t i m p , c a r e d e s p a r t e faz a înfloritulu i l a diferit e soiuri , est e d e 2 — 4 zile .
î n ani i c u c o n d i ţ i i m e t e o r o l o g i c e n o r m a l e , într e înfloritu l l a soiuril e c u înflorire a c e a m a i
t i m p u r i e ş i soiuril e c u înflorire a c e a m a i tîrzi e e x i s t ă o diferenţ ă d e pîn ă l a 6— 8 zile .
 POTENŢIALUL PRODUCTI V A L CAISULU I 37

Cu toat e acestea , uneor i aceast ă diferenţ ă s e măreşt e foart e mul t ş i devin e hotăritoar e
p e n t r u legare a f r u c t e l o r şi , î n general , p e n t r u o b ţ i n e r e a r e c o l t e l o r . A s t f e l , î n uni i ani , î n a
d o u a j u m ă t a t e a luni i m a r t i e , soiuril e c u înflorir e t i m p u r i e înflores c d e î n d a t ă c e t e m p e r a -
tura s e r i d i c ă p e s t e 8 — 1 0 C . S c ă d e r i l e d e t e m p e r a t u r ă car e s e înregistreaz ă a d e s e a spr e sfîr -
C

şitul luni i p r o v o a c ă distrugere a florilo r ş i a

fructelor c e eventua l abi a a u lega t ; tempera -
t u r a s c ă z u t ă di n i n t e r v a l u l r e s p e c t i v p r o v o a c ă
o p r i r e a înfloritulu i l a soiuril e c u înflorir e tîr -
z i e , d i n c a r e c a u z ă a c e a s t ă f e n o f a z ă ar e l o c
de-abia d u p ă restabilire a c o n d i ţ i i l o r d e t e m p e -
ratură, astfe l î n c î t soiuril e r e s p e c t i v e n u m a i
pierd rodul .
L e g a r e a unu i n u m ă r m a i m a r e d e f r u c t e
la soiuril e c u înflorir e tîrzi c s e e x p l i c ă ş i p r i n
faptul c ă , î n e p o c a r e s p e c t i v ă , albinel e p o l e n i -
zează floril e m u l t m a i f r e c v e n t d e c î t î n l u n a
m a r t i e (fig . 6 ) .
D e aic i rezult ă i m p o r t a n ţ a m a r e a alegeri i
p e n t r u p l a n t a r e a s o i u r i l o r d e cai s c u înflorir e
tîrzie, c u s c o p u l d e a p r e v e n i sa u ce l p u ţ i n a
micşora pagubel e p r o v o c a t e d e îngheţuril e ş i
b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă .
D a c ă s e ia u î n c o n s i d e r a ţ i e d a t e l e p r i v i -
t o a r e l a faz a înfloritului , s e c o n s t a t ă c ă l a M ă r -
culeşli, Greac a ş i B u c u r e ş t i , l a a l t i t u d i n e a d e
40 m , r e s p e c t i v 6 8 m ş i 9 2 m , înfloritu l î n c e p e
aproape simultan . C a urmar e a condiţiilo r
microclimatiee deosebi t d e favorabile ,l a Fig . 6 . - Fruct e legat e i n numă r mai e
G r e a c a , î n uni i an i ş i l a u n e l e soiuri , înfloritu l
are l o c c u c î t e v a zil e m a i d e v r e m e f a ţ ă d e celelalt e d o u ă l o c a l i t ă ţ i .
L a G e o a g i u , cu t o a t e c ă s e afl ă l a o a l t i t u d i n e m a i m a r e (21 7 m ) d e c î t l a I a ş i ( 1 8 0 m ) ,
c a u r m a r e a p o z i ţ i e i a p ă r a t ă d e m u n ţ i , înfloritu l ar e l o c c u 4— 8 zil e m a i d e v r e m e .
L a T î m b u r e ş t i , î n c o n d i ţ i i d e nisipur i s e m i z b u r ă t o a r e , c a r e s e î n c ă l z e s c r e p e d e , înflori -
tul î n c e p e d e o b i c e i m a i d e v r e m e d e c î t î n alt e l o c a l i t ă ţ i d i n c î m p i e . M ai m u l t , l a p o m i i p l a n t a ţ i
p e d u n e înfloritu l ar e l o c c u c î t e v a zil e m a i d e v r e m e d e c î t l a ce i s i t u a ţ i p e i n t e r d u n e .
P r i n f a p t u l c ă soiuril e d e o r i g i n e e u r o p e a n ă sîn t a u t o f e r t i l e ş i l e a g ă f r u c t e m u l ţ u m i t o r
d e b i n e , ati t î n plantaţiil e f o r m a t e d i n m a i m u l t e soiuri , cî t ş i î n cel e f o r m a t e d i n t r - u n singu r
soi, p r o b l e m a c o m p o r t ă r i i soiurilo r d e cai s î n p r o c e s u l p o l e n i z ă r i i a f o s t s t u d i a t ă î n g e n e r a l
puţin.

P O T E N Ţ I A L U L P R O D U C T I V A L CAISULU I

î n regiunil e u n d e îngheţuril e d e r e v e n i r e ş i b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă p r o d u c p a g u b e

însemnate, potenţialu l producti v s e caracterizeaz ă printr- o variabilitat e foart e mare .
D i n aces t p u n c t d e v e d e r e , u l t i m e l e d a t e statistic e a r a t ă c ă î n anu l 195 9 p r o d u c ţ i a
g l o b a l ă d e cais e p e ţ a r ă a f o s t d e 3 4 60 0 t , c e e a c e r e p r e z i n t ă 18, 8 k g / p o m sa u 3 76 0 k g / h a - 1

1
S- a lua t c a baz ă număru l d e 20 0 poin i l a hecta r ( 7 x 7 ni) .
38 ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E CAISULU I

I n anu l I 9 6 0 , p r o d u c ţ i a g l o b a l ă a fos t d e 2 4 90 0 t caise , a d i c ă 13, 1 k g / p o m sa u 2 6 2 0 k g / h a .

î n anu l 1 9 6 1 , c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i ce a u f a v o r i z a t o b ţ i n e r e a unei p r o d u c ţ i i g l o b a le d e 33 60 0 t ,
a d i c ă a une i r e c o l t e d e 16, 1 k g / p o m sa u d e 3 22 0 k g / h a . î n a n u l 1 9 6 2 , p r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e
caise a fos t d e 3 0 3 0 0 t , c e e a c e r e p r e z i n t ă 13, 7 k g / p o m sa u 2 74 0 k g / h a. î n anu l 1 9 6 3 , p r o -
d u c ţ i a g l o b a l ă d e cais e a fos t d e 2 9 60 0 t , a d i c ă d e 14, 2 k g / p o m sa u 2 87 0 k g / h a .
D a c ă s e ia î n c o n s i d e r a ţ i e n u m a i p r o d u c ţ i a d in a n u l 1 9 6 3 se c o n s t a t ă c ă aceast a a v a r i a t
foarte m u l t d e l a o r e g i u n e l a alta . A s t f e l , c e a m a i m a r e p r o d u c ţ i e g l o b a l ă d e 19, 6 k g / p o m
sau 3 90 0 k g / h a s- a înregistra t î n r e g i u n e a Ploieşti . A u r m a t regiune a Galaţ i c u o p r o d u c ţ i e
d e 19, 3 k g / p o m sa u 3 860 k g / h a , r e g i u n e a B u c u r e ş t i c u o r e c o l t ă d e 17, 2 k g / p o m , r e s p e c t i v
3 44 0 k g / h a , regiune a D o b r o g e a c u o p r o d u c ţ i e d e 1 5 , 4 k g / p o m sa u 3 08 0 k g / h a ş i altele .
V a l o r i l e d e m a i su s a u u n c a r a c t e r c u t o t u l o r i e n t a t i v , întrucî t î n calculel e r e s p e c t i v e
n u s- a ţ i n u t s e a m a d e p o m ii aflaţ i î n p e r i o a d a de d e c l i n , c a r e d e c i r o d e s c f o a r te p u ţ i n p r e c u m
şi d e g o l u r i l e e x i s t e n t e î n l i v e z i . P e b a z a a c e s t o r d a t e s e p o a t e fac e t o t u ş i o i d e e d e felu l
c u m v a r i a z ă p r o d u c ţ i a d e cais e d e l a o r e g i u n e l a alta , d e l a u n a n l a altu l e t c .

Tabloul nr. . 5

Producţii (medi i ş l maxime ) d e cais e obţinut e I n anu l 196 4 In staţiunile experimental e ai e I.C.C.4. , In kg/pom

S t a ţ i un i 1 e

Băneasa
Mărculeşti Ţigăneşti
Soiul Iaşi (pomi d e (pomi în vîr -
(pomi d e 1 2 (pomi d c 1 1
10 an i altoiţ i stă d e 6 an i
ani altoiţ i ani altoiţ i
pe zarzăr ) altoiţi pe cor -
pe zarzăr ) pe zarzăr )
coduş)

Cel ma i bu n d e Ungari a 61-116 63-90 84-170 48-60

Roşu timpuri u 77-122 26-54 — 27-50
Dulci d e Vişa n 64-84 — — —
Uriaşe d e Pee s 58-108 — — —
Luizet 63—127 32-63 72-90 30-45
Tîrziu d e Bucureşt i 84-107 — 75-90 28-50
De Alexandri a 60-140 — — —
Timpuriu d e Ara d 55-125 25-46 63-80 45-62
Ambrozia 68-103 — — —
De Tîrnav e 88-106 26-72 — —
Précoce d e Boulbo n 48-83 — — —
Falcă roşi e 87-160 36-59 — 39-60
Liabaud 70-115 — — —
De Bred a 86-161 — — —
Mari d e Cena d 150-200 — — —
Paviot 84-145 23-55 70-85 —
Nikitski 75-115 — — 25-33
Mari d e Aiu d 86-123 — — —
Roşii d e Ungari a 27-63 30-95 — 47-65
De Nanc y — 25-75 — 28-59
Souvenir d e Robertsa u — 20-35 — 32-62
Umberto
- - 64-103 —

F i i n d o speci e p r e c o c e , caisu l i n t r ă d e v r e m e p e r o d , ia r p r o d u c ţ i i l e c r e s c î n r i t m r a p i d ,
o d a t ă c u v î r s t ă . L a v î r s t ă d e 3— 5 ani , caisu l i n t ră p e r o d , l a 7—1 0 an i est e î n pUn ă r o d i r e
şi p r o d u c e î n m e d i e c e l p u ţ i n 6 0 — 7 0 k g / p o m .
D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , în e x p e r i e n ţ e l e u r m ă r i te l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Săftica ,
r e g i u n e a B u c u r e ş t i , N i c u l i n a B u r l o i ( 4 7 ) a înregistra t l a soiu l E o y a l î n diferit e c o n d i ţ i i
 POTENŢIALUL PRODUCTI V A L CAISULU I 39

d e a g r o t e h n i c ă , î n anu l intrări i p e r o d ( 1 9 6 6 ) (a l c i n c i l e a a n d e l a p l a n t a r e ) p r o d u c ţ i i d e
0 , 3 — 1 2 , 8 k g / p o m , î n anu l a l d o i l e a (1967 ) 0 , 9 7 — 3 3 , 7 8 k g / p o m ş i î n a n u l a l p a t r u l e a ( 1 9 6 9 )
11,4-62,3 kg/po m . l

D a t e l e d e ma i su s subliniaz ă c ă m ă r i m e a p r o d u c ţ i e i d e cais e d e p i n d e î n m a r e m ă s u r ă
de nivelu l agrotehnici i aplicat e î n b v a d ă .
F a p t u l c ă p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v a l caisulu i d e p i n d e d i r e c t d e n i v e l u l a g r o t e h n i c i i est e
confirmat ş i d e D . D a v i d e s c u ş i N . G h e n a (98) , care , l a gospodări a didactic ă di n
Băneasa a Institutulu i a g r o n o m i c ,,N . B ă l c e s c u " p e u n fon d puterni c îngrăşa t a u obţinu t l a
soiul Ce l mai b u n d e U n g a r i a , î n anu l 1 9 5 9 , o p r o d u c ţ ie c a r e a v a r i a t într e 6 0 , 2 ş i 9 1 k g / p o m,
respectiv 1 3 0 7 1 — 2 1 05 8 k g / h a , ia r î n a n u l 1 9 6 0 o r e c o l t ă d e 5 1 , 3 — 9 3 , 7 k g / p om sa u 1 2 2 3 0 —
22 30 0 k g / h a .
D u p ă c u m s e c o n s t a t ă d i n d a t e l e t r e c u t e î n t a b l o u l nr . 5 , î n staţiunil e e x p e r i m e n t a l e ,
in c o n d i ţ i i l e une i a g r o t e h n i c i l a nive l ridicat , î n f u n c ţ i e d e so i ş i d e v b s t a p o m i l o r , s e o b ţ i n
p r o d u c ţ i i medi i ş i m a x i m e a p r e c i a b i l e .
P r o d u c ţ i i m u l ţ u m i t o a r e d e cais e s e o b ţ i n ş i p e nisipuril e „ u s c a t e " , s e m i z b u r ă t o a r e d i n
sud-vestul regiuni i Oltenia . M ă r i m e a p r o d u c ţ i e i est e i n f u n c ţ i e d e l o c u l u n d e sîn t p l a n t a ţ i
p o m i i , p e d u n ă sa u p e i n t e r d u u ă , ş i d e m o d u l d e p l a n t a r e a l l o r . D u p ă datel e o b ţ i n u t e
de M . P o p e s с u , T . P ă d u г e a n u ş i С . G r i g о г i u l a Staţiune a experimental ă d e
la T î m b u r e ş t i ( t a b l o u l nr . 6 ) r e z u l t ă c ă p l a n t a r e a p o m i l o r p e i n t e r d u n e , d e c i î n depresiunil e
unde s e acumuleaz ă ap a di n ploi , d ă producţi i ma i mar i decî t î n cazu l plantări i p o m i l o r p e
d u n ă . P r o d u c ţ i i l e r e s p e c t i v e sîn t m u l t m a i m a r i , î n c a z u l plantări i p o m i l o r î n g r o p i d e s c h i s e
s e m i a d î n c i , c u instalare a a d o u ă strat e d e g u n o i , l a o a d î n c i m e d e 1,1 0 ş i r e s p e c t i v 1,6 0 m .

Tabloul nr. 6

Prtidurlia medi e l a I u ş i po m l a unel e suiur i d e eai ş i u virsl a d e 5— I uni , rullivut e p e uişipuril e

de l a Timhurrşii . regiune a Olteni a (i96 i— I9IH)
-

Modul d c plantar e

in grop i deschise , po -
mul avin d coletu l l a
50 c m ş i strat e d e
Soiul Situaţia p e tere n In grop i obişnuit e
gunoi la 1,1 0 ş i 1,6 0 m ,
adlncimi socotite d c l a
nivelul solulu i

kg/ha 1 kg/po m kg/ha kg/pom

Luizet pe dun ă 6 23 5 22 IU 39 5 37
pe interdun ă 8 92 5 32 14 67 5 53

Falca roşi e p- dun ă 6 43 5 23 7 89 0 28

p: interduu ă 13 29 5 48 23 64 0 85

Soiurile Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ş i R o y a l , a v î n d r a m u r i l e b u c h e t r e p a r t i z a t e ra r ş i
uniform p e toat ă lungime a ramurilo r d e schelet , a u ş i u n potenţia l ma i ridica t d e pro -
d u c ţ i e ; c a u r m a r e , p e f o n d î m b u n ă t ă ţ i t , l a soiuril e r e s p e c t i v e s e î n r e g i s t r e a z ă ş i p r o d u c ţ n d e
1 8 0 — 2 0 0 k g / p o m cais e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă .

1
Valoril e Înscris e i n primu l lo c reprezint ă producţi a l a caişi i cultivaţ i i n tere n neingrâşal , ia r ce a di n locu l
al doilea , producţi a d e p e u n so l Îngrăşat .
40 ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E CAISULU I

L a soiuril e L u i z e t , T î r z i u d e B u c u r e ş t i , P a v i o t ş i m a i ale s l a T i m p u r i u d e A r a d ramuril e

de schele t s e degarnises c r e p e d e d e l a b a z ă , z o n a p r o d u c t i v ă localizindu-s e spr e periferie ,
la vîrfu l ramurilor . C a u r m a r e a repartizări i n e u n i f o r m e ş i î n specia l a aglomer a iii lor , fructel e
r ă m î n m i c i ş i d e m u l t e or i sîn t m a i p u t e r n i c a t a c a t e d e b o l i (Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . ) . O b ţ i n e r ea une i p r o d u c ţ i i d e calitat e superioar ă l a acest e soiur i est e c o n d i ţ i o -
n a t ă n e a p ă r a t d c n o r m a r e a recolte i (rărire a fructelor ) l a nivelu l une i p r o d u c ţ i i m a x i m e d e
5 0 — 8 0 k g , î n funcţi e d e v i g o a r e a p o m u l u i .
î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e , a p r o a p e t o a t e soiuril e d e cai s leag ă î n genera l u n n u m ă r foart e
m a r e d e fructe . P e n t r u p r e v e n i r e a epuizări i p o m i l o r ş i o b ţ i n e r e a une i p r o d u c ţ i i d e calitat e
superioară, rărire a fructelo r est e o o p e r a ţ i e o b l i g a t o r i e . E a s e e x e c u t ă î n faz a c î n d caisel e
ating d i m e n s i u n i l e une i alune . C u o c a z i a răriri i s e e l i m i n ă ce l p u ţ i n o t r e i m e sa u chia r j u m ă -
t a t e di n n u m ă r u l fructelor .
Cele m a i m a r i p r o d u c ţ i i d e cais e s-a u înregistra t î n ţar a n o a s t r ă l a soiu l D e E e n g h e t
( p o m i î n vîrst ă d e 3 0 ani) , d e 23 0 k g / p o m (regiunea H u n e d o a r a ) , l a soiu l Mari t i m p u r i i ( p o m i
în vîrst ă d e 3 5 ani , d e 24 0 k g / p o m (regiune a B a n a t ) ş i l a soiu l T r a n d a f i r i u tîrzi u (pom i î n
vîrstă d e 3 4 ani) , d e 52 0 k g / p o m ( C e n a d , regiune a B a n a t ) .
D u p ă c u m s e c o n s t a t ă di n datel e d e m a i sus , p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v a l caisulu i est e m a r e .
B e c o l t e a b u n d e n t e d e cai s s e o b ţ i n ş i î n regiunil e c u c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e f a v o r a b i l e di n
A s i a c e n t r a l ă sa u d i n s u d - v e s t u l E u r o p e i , u n d e p o m i i a j u n g l a vîrst ă d e 8 0 — 1 5 0 d e an i
(189) ş i a u o d e z v o l t a r e e x c e p ţ i o n a l ă . S u b aces t a s p e c t N. . V . К o v a 1 e v arat ă c ă soiuril e
d e cai s c u p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v ridicat - di n A s i a central ă ( S u p h o n i ) p r o d u c anua l c î t e 4 0 0 — 5 0 0
k g f r u c t e l a p o m ( 1 8 9 ) . î n aceeaş i o r d i n e d e ide i H . C a i l l a v e t relateaz ă c ă a v ă z u t î n
S p a n i a ( p r o v i n c i a M u r c i a ) p o m i izolaţ i d i n soiu l C a n i n o a c ă r o r p r o d u c ţ i e a n u a l ă s e r i d i c ă
p î n ă l a 90 0 k g / p o m ( 5 4 ) .

Epoca maturităţi i d e consu m a caiselo r

C u n o a ş t e r e a e p o c i i d e m a t u r i i a le a caiselor , d u p ă soiuri , p r e z i n t ă m a r e i m p o r t a n ţ ă
p e n t r u p r o d u c ţ i e . Stabilire a s o r t i m e n t u l u i p e b a z a aceste i p r o p r i e t ă ţ i b i o l o g i c e asigur ă o re -
p a r t i z a r e u n i f o r m ă a lucrărilo r d e îngrijir e a p o m i l o r şi d e r e c o l t a r e ş i valorificar e a fructelor ,
p r e v e n i n d u - s e î n b u n ă m ă s u r ă vîrfuxil e d e m u n c ă .
I n t r o d u c e r e a î n s o r t i m e n t a soiurilo r c u e p o c a diferit ă d e m a t u r i t a t e a f r u c t e l o r est e
n e c e s a r ă î n v e d e r e a une i m a i b u n e eşalonăr i a p r o d u c ţ i e i ş i p e n t r u prelungire a p e r i o a d e i d e
a p r o v i z i o n a r e a c o n s u m a t o r i l o r c u f r u c t e ş i a industrie i a l i m e n t a r e c u m a t e r i e p r i m ă .
E p o c a m a t u r i t ă ţ i i caiselo r d e p i n d e , î n p r i m u l r î n d , d e soiu l c u l t i v a t , a p o i d e c o n d i ţ i i l e
m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r , a d i c ă d e p o z i ţ i a g e o g r a f i c ă a localităţii , d e factori i m e t e o r o l o g i c i a i
a n u l u i r e s p e c t i v , d e n a t u r a ş i d e fertilitate a solului , d e îngrăşămintel e a p l i c a t e , d e irigaţi i
e t c . , p r e c u m ş i d e stare a p o m u l u i însuşi , adic ă d e vîrstă , v i g o a r e a ş i p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v .
S o i u r i l e d e c a i s , î n g e n e r a l , îş i p ă s t r e a z ă aceeaş i o r d i n e d e s u c c e s i u n e î n c a d r u l p e r i o a d e i d e
maturitate a fructelor .
D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e soiuril e d i n c u l t u r ă s e î m p a r t i n :
Soiuri timpurii, a c ă r o r fruct e a j u n g l a m a t u r i t a t e î n p r i m a p e r i o a d ă a e p o c i i d c c o a c e r e
a caiselor , c e e a c e î n ani i c u c o n d i ţ i i m e t e o r o l o g i c e n o r m a le c o r e s p u n d e c u p e r i o a d a cuprins ă
î n t r e 2 5 iuni e p î n ă l a 1 0 iuli e ( T i m p u r i u d e A r a d , D e A l e x a n d r i a , E o y a l , D e T î r n a v e , B o ş u
t i m p u r i u , A m b r o z i a , M a r i t i m p u r i i N e w Castle) .
Soiuri semitimpurii, a căro r fruct e p o t f i consumat e î n a dou a decad ă d e maturitat e a
caiselor, a d i c ă i n p e r i o a d a d e l a 1 0 iuli e p î n ă l a 2 0 iuli e ( F a l c ă roşie , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .
 -li

Tabloul nr .7 -

Epnrn îmihiritâţ H d e consu m a raisclo r

42 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

(Continuare lobtuul nr. 7)

N i k i t s k i , D e C o p ă c e n i , Mar i d e C e n a d , P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , D e N a n c y , D e Siria , L i a b a u d ,
Uriaşe d e Pees) .
Soiuri semitîrzii, a căro r fruct e ajun g l a maturitat e î n perioad a d e l a 2 0 pîn ă l a 2 5
i u b c , a d i c ă î n a trei a d e c a d ă d e m a t u r i t a t e a caiselo r ( L u i z e t , E o ş i i d e U n g a r i a , P a v i o t , D e
Breda, Mar i d e A i u d ş i altele) .
Soiuri tîrzii, a c ă r o r f r u c t e a j u n g l a m a t u r i t a t e d u p ă 2 5 iulie , a d i c ă î n a p a t r a d e c a d ă
d e m a t u r i t a t e a caiselo r ( U m b e r t o , T î r z i u d e B u c u r e ş t i , D e Obreşiţa , D u l c i d e V i ş a n , S o u v e -
nir d e B o b e r t s a u ş i a l t e l e ) .
î n g e n e r a l faz a m a t u r i t ă ţ i i d e r e c o l t a r e a caiselo r d i n t r - o l o c a l i t a t e d u r e a z ă î n c a z u l
unui s o r t i m e n t c o m p l e t c i r c a 9 0 d e zile , î n veril e e x c e s i v d e c ă l d u r o a s e s e p o a t e s c u r t a l a
75 zile , ia r î n v e r i l e rec i ş i p l o i o a s e s e p r e l u n g e ş t e l a 10 5 zil e ( t a b l o u l nr . 7 ) .

C A R A C T E R I Z A R E A S O I U R I L O R D L CAI S 0 1 1 P Ä ÎNSUŞ11UL L CHIMIC E

ŞI T E H N O L O G I C E A L E F R U C T E L O R

Compoziţia chimic ă a caiselo r

Caisele o c u p ă u n l o c d e f r u n t e p r i n t r e celelalt e speci i p o m i c o l e s î m b u r o a s e c u l t i v a t e i n

ţ a r a n o a s t r ă , d a t o r i t ă a s p e c t u l u i a t r ă g ă t o r , a r o m e i fin e ş i însuşirilo r g u s t a t i v e d e o s e b i t d e
valoroase.
D i n studiil e f ă c u t e asupr a m a i m u l t o r r e c o l t e de- a rîndul , p r i v i n d principalel e soiur i d e
cais c u l t i v a t e î n diferit e regiun i al e ţării , s-a u p u t u t stabil i Urnitel e d e v a r i a ţ i e al e principalelo r
c o m p o n e n t e c h i m i c e al e f r u c t e l o r ( t a b l o i d n r . 8 ) .
 C O M P O Z I Ţ I A CHIMIC A A CAISELO R 43

E s t e c u n o s c u t c ă î n afar a l o c u l u i d e c u l t u r ă ş i a c o n d i ţ i i l o r c l i m a t i ce anuale , l u c r ă r i l e
a g r o t e h n i c e influenţeaz ă d e a s e m e n e a n i v e l u l c a l i t a t i v a l f r u c t e l o r l a diferitel e soiuri , î n l i m i -
tele c o r e s p u n z ă t o a r e fiecăru i s o i .

Tabloul nr. S

Liniilclc d e variaţi e al e componentelo r chimic e al e caiselo r

(valori ШшШ )

Apa 8 2 , 5 2 - 9 0 , 3 0g %
Substanţa uscal ă 9 , 7 0 - 1 7 , 4 8g %
Glucide (zahă r total ) 9 , 0 0 - 1 3 , 7 7g %
Acidilalc total ă (i n aci d malic ) 0 , 6 0 - 2,2 0 g %
Tanimiri 0 , 0 3 - 0,2 7 g %
Substanţe pectic e 0 , 3 4 - 0,6 5 g %
Substanţe proteic e 0,83 — 1,4 1 g %
Substanţe mineral e " 0,41 — 0,8 6 g %
Celuloză 0 , 4 3 - 0,7 3 g %
Acid ascorbi c (vitamin a C ) 7,76-20,0 0 mg %

P e n t r u a s c o a t e î n e v i d e n ţ ă c u m v a r i a z ă p r i n c i p a l e l e c o m p o n e n t e c h i m i ce al e c a i s e l o r în
funcţie d e soi , de l o c a l i t a t e ş i d e c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i ce al e anului , i n t a b l o u l nr . 9 s e d ă c o m -
p o z i ţ i a c h i m i c ă a u n o r soiur i d e cais e d i n s o r t i m e n t e l e u n o r b a z i n e p o m i c o l e d i n ţ a r ă î n an i
diferiţi.
Apa. C o n ţ i n u t u l î n a p ă a l s o i u r i l o r d e cai s a n a b z a t e o s c i l e a z ă î n t re l i m i t e l e 82,5 2 ş i
90,30 g % , l a b m i t a inferioar ă situîndu-s e soiu l E e b a b l e , ia r l a c e a s u p e r i o a r ă soiu l S o u v e n i r
de Robertsau .
Soiurile t i m p u r i i s e c a r a c t e r i z e a z ă î n g e n e r a l p r i n c o n ţ i n u t î n a p ă m a i r i d i c a t d e c î t
soiurile t a r d i v e .
Soiurile R e l i a b l e , B l a n c h e t, M u n d , Tîrzi u d e B u c u r e ş t i ş i P a v i o t , c a r e s e c a r a c t e r i z e a z ă
prin c o n ţ i n u t u l ce l m a i s c ă z u t i n a p ă , î n t r u n e s c t o t u ş i c a b t ă ţ i l e d e s u c u l e n t ă ş i f r ă g e z i m e a
p u l p e i specific e soiurilo r s u p e r i o a r e .
Zaharurile. L i m i t e l e de v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n zaharur i al e s o i u r i l o r d u cai s s t u d i a t e
sînt destu l d e larg i ş i a n u m e într e 9,0 9 ş i 13,7 7 g % .
T r e b u i e m e n ţ i o n a t di n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , că la l i m i t a i n f e r i o a r ă s e situeaz ă n u n u m a i
soiurile t i m p u r i i , c i şi cel e c u e p o c ă d e c o a c e r e m i j l o c i e ş i c h i a r t a r d i v ă . A s t f e l soiuril e S o u v e n i r
de R o b e r t s a u , K i k i t s k i , D e B r e d a , T î r z i u d e B u c u r e ş t i sîn t cel e m a i p u ţ i n b o g a t e î n zaharuri ,
valorile c o n ţ i n u t u l u i l o r p r o c e n t u a l n e a t i n g î n d 1 0 % .
M a j o r i t a t e a soiurilo r s t u d i a t e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n n i v e l m e d i u d e a c u m u l a r e a
zaharurilor. î n t r - a d e v ă r 6 5 , 2 % d i n t re soiur i a u c o n ţ i n u t u l c u p r i n s î n t r e 1 0 ş i 11,5 0 g % .
Soiurile R e l i a b l e , T r a n d a f i r ii tîrzu , Şala h ş i M u n d sîn t cel e m a i v a l o r o a s e di n p u n c t u l d e
v e d e r e a l nivelulu i d e a c u m u l a r e a zaharurilor .
C e r c e t ă t o r i i d e l a G r ă d i n a b o t a n i c ă d i n I a l t a , a u s t a b i b t c ă zaharuril e di n cais e m a i
conţin dextrin ă (0,23—1,72% ) ş i cantităţ i mic i d e inubn ă ş i amidon .
Aciditatea. A c i z ü p r e d o m i n a n ţ i î n cais e sîn t a c i d u l c i t r i c ş i a c i d u l m a b c . S- a i d e n t i f i c a t
d e a s e m e n e a p r e z e n ţa a c i d u l u i f o r m ic ş i a a c i d u l u i v a l e r i a n i c , c a re s e g ă s e s c în star e c o m b i n a t ă ,
în c a n t i t ă ţ i m i c i ş i m a i ale s s u b f o r m ă d e esteri .
 œ

Ы
L.

S
44

оя
s ~

p
I

о
I

a
a

i
.2
S
9
а
S
1

S
" I
U

Mj
ce
rt

ев
N
în grame la 100 g substanţă proaspăt ă

Soiul Localitatea Analizat de :

aba
j a r o r L3J]3s
GUIGfO.lb
? o |зск gcireg

Graţiqţcg
GUlfCGb
G[3LGUÏJU

) cijsul qqa(
GJKOJJUX
Gfugrgpnz
C i p . I 0 C 2 3 JCICV
°\ ёШ
-lgug aeLaoja.i/

пцгшс ицоээу;
1 i 2 3 1 4 1 5 1 6 7 8 1 o1 ю ! И 1 12 1 13 1 14

Blanchet Greaca 1964 83,77 10,81 1,09 0,05 1,15 0,75 12,00 9,91 64,92 Iuliana Pândele
-
Cel ma i bu n d e Ungaria Bucureşti 1949 87,50 9,90 1,15 0,76 0,92 0,28 12,2 8,00 50,00 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1950 84,60 9,70 1,39
- 0,88 0.86 0,37 13,0 6,9 61,6
Bucureşti 1951 85,20 12,50 1,23 0,62 0,93 0,58 15,0 10,1 59,2
Bucureşti 1951 84,20 11,80 1,00 0,43 0,84 0,56 11,8 63,3
Bucureşti 1951 84,30 11,80 1,86 0,82 0,89 0,59 6,3 62,8
Bucureşti 1952 83,90 12,70 1,74 0,26 0,49 0,80 0,35 7,3 64,4
Bucureşti 1954 85,88 10,44 1,26 0,09 0,46 1,21 0,49 8,28 56,48
Săftica 1954 86,67 8,40 1,69 0.14 0,50 0,73 0,58 19,8 4,96 53,32
Bucureşti 1955 87,80 10,41 1,45 0,12 0,55 0,86 0,60
Bucureşti 1957 86,18 10,67 1,12 0,07 0,45 0,90 0,66 10,6
Greaca 1964 86,98 10,94 1,18 0,06 1.14 0,63 9,4 9,27 52,1

De Bred a Bucureşti 1949 86,80 9,90 1,03 0,03 0,36 1,25 0,59 9,61 52,8 Iuliana Pândel e
1953 87,60 8,89 1,25 0,04 0,40 1,50 0,49 14,6 7,10 49,6
1959 87,04 8,53 1,33 0,05 1,05 0,85 11,25
Greaca 1964 9,81 1,14 0,04 9,92 8,60

De Copăcen i 7,54 0,93 7,65

De Tirnav e Budeşli I960 «0,79 10.29 1,58 0,27 0,62 1,12 0,62 7,76 6,58 Elisabeta Panai t

Falcă roşi e Bucureşti 1949 90,20 8,70 1,30 0,62 0,88 0,34 6,7 36,80 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1951 84,30 11,80 1,16 - 0,59 0,79 0,65 10,1 62,80
Greaca 1964 11,09 1,08 13,12 10 26
0,046

Luizet Bucureşti 1949 86,40 10,30 0,85 0,48 5,40 12.1 64,4 I n i i , m . 1 Pândel e
Bucureşti 1950 79,40 13,30 0,56 0,45 1,32 0,45 16,80 23,7 86,4
0,77 0,45 1 on 0 73 10,00 85 56 5 Georgeta Enăchesc u
Moara Domneasc a 1950 85,87 9,60
Bucureşti 1951 82,80 12,00 0,73 0,10 0,67 Iii,4 Iuliana Pândel e
Bucureşl i 1952 85,90 9,20 1,43 0,10 0,40 1,13 0,46 6,4 66,4
Greaca 1964 85,85 12,02 0,92 0,03 1,40 0,63 9,12 13.1 56,6
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Mari d e Cena d Greaca 1964 87,63 10,16 1,29 0,04 1.41 0,50 8,64 7,87 49,5 Iuliana Pândel e
-
Mund Greaca 1964 84,97 11,06 0,75 0,03 1,24 0,76 11,68 1 1,7 4 60,12! Iuliana Pândel e
-
New Perfectio n Greaca 1964 87,19 10,41 0,94 0,04 1,09 0,66 8,32 11,07 51,24 Iuliana Pândel e
-
Nikitski Bucureşti 1954 86,22 9,09 0,98 0,04 . 0 ,34 1,38 0.41 9,27 55,12 Iuliana Pândel e
-
Paviot Bucureşti 1950 82,57 9,97 1,85 0,51 0,96 0,64 17,6 69,1 Georgeta Enăchesc u
Bucureşti 1957 85,72 10,69 1,33 0,07 0,44 0,88 0,64 17,4 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1959 85,05 9,08 1,02 0,04 0,50 1,29 0,86 12,7 Iuliana Pândel e
Greaca 1964 85,25 13.13 1,35 0,06 1,16 0,65 11,8 9,72 59,0 Iuliana Pândel e

Précoce d e Monplaisi r Cernavodă 1958 - 10,47 2,00 0,22 0,61 - 5,23 Elisabeta Panai t

Précoce d e Boulbo n Cernavodă 1958 83,32 10,22 2,22 0,24 0,55 0,98 0,79 Щ- j 4,60 Elisabeta Panai t

Reliable Greaca 1964 82,52 13,77 1,93 0,05 - 1,29 0,86 17,92 7,13 69,92 Iuliana Pândel e

Royal Bucureşti 1957 87,81 10,67 1,43 0,18 0,48 1,40 0,90 11,0 Iuliana Pândel e
Greaca 1964 83,44 10,17 1,35 0,21 1,26 0,83 9,76 7,35 66,2 Iuliana Pândel e
Budeşti 1958 7,53 1,58 0,22 0,47 1,14 0,70 4,76 Elisabeta Panai t

Souvenir d e Robertsa u Budeşti 1959 90,30 7,12 1,22 0,09 0,58 1,40 0,65 5,83 Elisabeta Panai t
-
Şalah Greaca 1954 85,84 11,38 0,60 0,05 1,31 0,73 20,00 18,96 56,64 Iuliana Pândel e
-
Timpuriu d e Ara d Budeşti 1959 86,64 10,17 1,20 0,15 0,48 0,90 0,52 15,03 8,47 Elisabeta Panai t

Tivoli Greaca 1964 - 10,62 1,42 0,07 7,47 Iuliana Pândel e

Tlrziu d e Bucureşt i Bucureşti 1950 84,90 9,40 0,77 0.48 1,02 0,48 12,80 12,2 64,4 Iuliana Pândel e
Bănesa 1950 81,65 9,18 0,63 0,30 1,45 0,64 20,0 14,5 73,4 Georgeta Enăchesc u
Bucureşti 1951 80,70 11,80 1,24 0,58 0,90 0,93 9,5 77,2 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1959 87,18 9,06 0,75 0,05 0,45 1,04 0,72 14,02
Mărculeşti 1959 87,47 8,71 0,89 0,05 0,51 0,70 14,45

Trandafirii Urzi i Greaca 1964

45

85,36 11,54 1,59 0,09 1,32 0,65 9,1 7,25 58,6 Iuliana Pândel e
 4« ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

A c i z i i organic i şi săruril e l o r sîn t l o c a l i z a ţ i în specia l în v a c u o l e l e celulelor , u n de s e găsesc

în star e d i z o l v a t ă . E e p a r t i ţ i a acizilor , c a ş i a c e e a a zaharurilor , n u est e u n i f o r m ă î n celulel e
aceluiaşi fruct . B e g i u n i l e periferic e al e fructului , e x p u s e lumini i ş i radiaţiilo r solare , sînt , î n
general, m a i sărac e î n a c i d i t a t e d e c î t părţil e c e n t r a l e di n juru l sîmburelui . E s t e dec i o repar -
tiţie invers ă d e c î t l a zaharuri , l a car e c o n ţ i n u t u l regiunilo r periferic e est e ne t superio r faţ ă
d e a l c e l o r centrale .
î n c a d r u l l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e î n a c i d i t a t e al e soiurilo r a n a b z a t e (0,6 0 — 2 , 0 0 % ), soiu l
Şalah are , c o n ţ i n u t u l ce l m ai s c ă z u t , ia r soiu l P r é c o ce d e B o u l b o n c o n ţ i n u t u l ce l m a i ridicat .
Soiurile E e l i a b l e , Trandafiri i tîrzu , D e T î r n a v e , E o y a l ş i T i v o l i s e situeaz ă d e a s e m e n e a
către l i m i t a superioar ă a c o n ţ i n u t u l u i î n a c i d i t a t e .
A c i d i t a t e a c o r e l a t ă c u c o n ţ i n u t u l î n zaharur i c o n t r i b u i e î n m a r e m ă s u r ă l a apreciere a
însuşirilor g u s t a t i v e al e fructelor .
Soiurile l a c a r e a c i d i t a t e a f o a r t e r i d i c a t ă est e c o r e l a t ă c u u n c o n ţ i n u t d e asemene a
f o a r t e r i d i c a t î n zaharuri , c a d e e x e m p l u la soiu l E e b a b l e, sînt superioar e di n p u n c t u l d e v e d e re
al însuşirilo r g u s t a t i v e , r a p o r t u l zahă r / a c i d i t a te integrîndu-s e î n b m i t e l e v a l o r i l o r c o r e s p u n -
z ă t o a r e soiurilo r c u însuşir i g u s t a t i v e e c h i b b r a t e .
Soiurile l a car e a c u m u l a r e a zaharurilo r ş i a acidităţi i n u s e realizeaz ă l a n i v e l e c a p a b i l e
să d e t e r m i n e u n r a p o r t f a v o r a b i l zahă r / a c i d i t a t e, d e c i a c i d i t a t e a r i d i c a t ă n u c o r e s p u n d e unu i
c o n ţ i n u t s u f i c i e n t d e r i d i c a t î n zaharuri , c a d e e x e m p l u t i p u l P r é c o c e d e Monplaisir , sa u c o n -
ţ i n u t u l r i d i c a t î n z a h a r u r i c o r e s p u n d e unei acidităţ i s c ă z u t e , d e t i p Şalah , sîn t m a i p u ţ i n apre -
ciate p e n t r u însuşiril e l o r g u s t a t i v e .
E a p o r t u l f a v o r a b i l z a h ă r / a c i d i t a t e s e realizeaz ă î n d e o s e b i î n c a z u l u n o r a c u m u l ă r i m e d i i
a zaharurilo r ş i a a c i d i t ă ţ i i , c o m p o n e n t e , h o t ă r î t o a re î n d e t e r m i n a r e a însuşirilo r g u s t a t i v e al e
fructelor.
î n a c e a s t ă c a t e g o r i e s e situeaz ă soiu l Ce l m ai b u n d e U n g a r i a .
Taninurile. Caisel e c o n ţ in t a n i n u ri d i n g r u p a taninurilo r c a t e c h i m i c e — f l o b e t a n i n u r i l o r ,
t a n i n u r i p o b m e r i z a t e , p u ţ i n s o l u b i l e . E l e sîn t g r e u h i d r o b z a b i l e ş i rezistent e l a a c ţ i u n e a
enzimelor.
C o n ţ i n u t u l î n taninuri a l fructelor v e r z i , n e c o a p te este r i d i c at ş i c o n t r i b u ie în m a re m ă s u r ă
la d e t e r m i n a r e a g u s t u l u i astringent , p a r t i c u l a r a l a c e s t o r a . î n cursu l p r o c e s u l u i d e m a t u r a r e
a fructelor , c o n ţ i n u t u l î n taninur i s c a d e , a j u n g î n d l a nivelu l specifi c soiului , car e c o r e l a t c u
zaharurile ş i a c i d i t a t e a c o r e s p u n z ă t o a r e , l a m o m e n t u l m a t u r ă r i i , d e t e r m i n ă însuşiril e gusta -
t i v e al e fiecăru i so i î n p a r t e .
T a n i n u r i l e s e găses c î n v a c u o l e , î n star e d i z o l v a t ă , f o r m î n d p s e u d o s o l u ţ i i sau, c î t e o d a t ă ,
în c e l u l e de f o r m e speciale . P r e z e n ţa a c e s t o r celul e s e p o a t e e v i d e n ţ i a pri n diferit e reacţi i spe -
cifice d e c o l o r ă r i ş i p r e c i p i t a r e .
C o n ţ i n u t u l î n taninur i a l diferitelo r soiur i analizat e v a r i a z ă într e l i m i t e largi , ş i a n u m e
d e l a : 0 , 0 3 % , c o n ţ i n u t c o r e s p u n z ă t o r soiulu i M u n d , l a 0,2 7 %, c o n ţ i n ut c o r e s p u n z ă t o r soiulu i
D e Tîrnave .
Substanţele pectice. D i n ansamblu l acesto r compuş i complecşi , d e natur ă coloidală , o
importanţă deosebit ă prezint ă pectinel e ş i pectozele .
Pectozele (protopectinele) , împreun ă c u celuloz a alcătuies c u n c o m p l e x pectozo-celu -
l o z i c , c o n s t i t u e n t d e b a z ă a l p e r e ţ i l o r celulari . P r o t o p e c t i n e l e s e găses c î n c a n t i t a t e m a r e î n
fructele n e c o a p t e ş i p e m ă s u r ă c e m a t u r a r e a a v a n s e a z ă ar e l o c t r a n s f o r m a r e a l o r î n p e c t i n e .
P e c t i n e l e a u u n r o l î n s e m n a t î n p r e l u c r a r e a t e h n o l o g i c ă a f r u c t e l o r , d a t o r i t ă însuşiri i
lor c a r a c t e r i s t i c e d e a f o r m a gelur i î n p r e z e n ţ a u n o r a n u m i t e c a n t i t ă ţ i d e zaharuri , aciz i o r g a -
nici ş i apă . A c e a s t a însuşir e est e d e m a r e i m p o r t a n ţ ă l a preparare a j e l e n i i l o r , g e m u r i l o r e t c .
 C O M P O Z I Ţ I A CHIMIC AA CAISELO R 47

L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e sîn t restrîns e ( 0 , 3 4 — 0 , 6 5 g % ).
D i n t r e soiuril e analizate , soiu l N i k i t s k i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l ce l m a i s c ă z u t
in s u b s t a n ţ e p e c t i c e , ia r soiuril e D e B r e d a , D e T î r n a v e , P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , F a l c ă
roşie ş i Ce l m a i b u n d e U n g a r i a pri n c o n ţ i n u t u l ce l m a i r i d i c a t .
Soiurile D e B r e d a , F a l c ă B o ş i e , Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , D e
T î r n a v e , l a c a r e c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e este a s o c i a t c u u n c o n ţ i n u t d e a s e m e n e a
r i d i c a t î n a c i d i t a t e ş i zaharuri , sîn t cel e m a i i n d i c a t e p e n t r u p r e l u c r ă r i t e h n o l o g i c e , asigurîn d
p r o d u s e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă ( g e m u r i , jeleuri , m a r m e l a d e e t c . ) .
Substanţele proteice. Ampbtudine a d e v a r i a ţ i e p e n t r u a c e s t c o m p o n e n t este m a r e (0,8 3 —
1 , 4 1 % ) . S o i u l F a l c ă roşi e s e situeaz ă l a l i m i t a inferioară , ia r soiu l M a ri d e C e n a d l a c e a supe -
r i o a r ă , fiin d u r m a t d e S o u v e n i r d e B o b e r t s a u , N i k i t s k i , Şalah , Trandafiri i tîrzii , B e l i a b l e ,
D e Breda , B o y a l ş i Luizet .
Soiurile c u c o n ţ i n u t r i d i c a t î n p r o t e i n e sîn t m u l t m a i f r e c v e n t e d e c î t cel e c u c o n ţ i n u t
scăzut.
Substanţele minerale. Su b r a p o r t u l a c u m u l ă r i i s u b s t a n ţ e l o r m i n e r a l e , caisel e d e p ă ş e s c
s i m ţ i t o r celelalt e s p e c n d i n g r u p a s î m b u r o a s e l o r . A c e a s t ă g r u p ă l a r î n d u l e i s e c a r a c t e r i z e a z ă
p r i n t r - u n c o n ţ i n u t m a i r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e m i n e r a l e faţ ă d e s e m i n ţ o a s e .
I n c a d r u l urnitelo r d e v a r i a ţ i e d e l a (0,4 1 l a 0,8 0 g % ) , f r e c v e n ţ a s o i u r i l o r este m u l t m a i
mare l a conţinutu l medi u ş i m a x i m î n substanţ e minerale .
Soiurile B e l i a b l e , B o y a l , P r é c o c e de B o u l b o n , M u n d, B l a n c h e t , Şala h ş i P a v i o t sîn t c e l e
mai bogat e î n substanţ e minerale .
Cele m a i s ă r a c e sîn t soiuril e N i k i t s k i , F a l c ă B o ş i e ş i M a r i d e C e n a d .
C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a cenuşi i p u l p e i c a i s e l o r est e u r m ă t o a r e a :

K 02 Na 02 CaO MgO rv»o 3

P A SijO„ SO, Cl
о/
% о/
/0
№ % % % % % /о
/0
55,35 2,34 2,G0 2,57 0,55 9,21 1,14 3,98 0,45

O x i d u l d e potasi u reprezint ă pest e 5 0 % di n substanţel e mineral e total e existent e î n

p u l p a caiselor , ia r o x i d u l d e s o d i u n u m a i 2 , 3 4 % .
C o n ţ i n u t u l î n fosfo r ( c a p e n t a o x i d d e f o s f o r ) u r m e a z ă , c a v a l o a r e , d u p ă p o t a s i u ş i repre -
zintă a p r o x i m a t i v 9 % .
V a l o r i l e c o r e s p u n z ă t o a r e c o n ţ i n u t u l u i î n o x i d d e c a l c i u ş i o x i d d e m a g n e z i u sîn t p r a c t i c
egale î n t r e el e ş i f o a r t e a p r o p i a t e d e c o n ţ i n u t u l î n o x i d d e s o d i u , c u p r i n s e î n t r e 2 ş i 3 % .
Celuloza. î n c a d r u l l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n c e l u l o z ă ( 0 , 4 3 — 0 , 7 3 g % ),
soiul L u i z e t s e situeaz ă l a b m i t a inferioară , ia r soiu l D e B r e d a l a c e a s u p e r i o a r ă .
C o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n c e l u l o z ă c o n t r i b u i e l a asigurare a une i rezistenţ e s p o r i t e l a t r a n s p o r t
a fructelor , e l e m e n t h o t ă r î t o r î n m e n ţ i n e r e a aspectulu i c o m e r c i a l a l f r u c t e l o r d e l a l o c u l d e
p r o d u c ţ i e l a ce l d e c o n s u m .
Acidul ascorbic (Vitamina C). V i t a m i n a С e x i s t ă î n ţesuturil e v e g e t a l e n u n u m a i s u b
formă d e aci d ascorbic , c i su b form ă d e aci d dehidroascorbic , precum ş i î n form ă combinat ă
cu proteinel e (ascorbigen) .
Sistemul a c i d a s c o r b i c — a c id d e h i d r o a s c o r b i c i n t e r v i n e î n p r o c e s e l e d e o x i d o r e d u c e r e
d i n p l a n t e ş i Sndepbneşt e ş i alt e funcţi i b i o l o g i c e .
A c i d u l d e h i d r o a s c o r b i c are aceeaş i acţiune , a n t i s c o r b u t i c ă c a ş i a c i d u l a s c o r b i c . D e a c e e a
prin v i t a m i n a С t o t a l ă s e înţeleg e s u m a a c i d a s c o r b i c + a c i d d e h i d r o a s c o r b i c .
I n fructel e d e cais , c e a m a i m a r e c a n t i t a t e d e a c i d a s c o r b i c s e găseşt e î n p r o t o p l a s m a
i c i u l e l o r.
 48 ORIGINEA S I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E C A I S U L U I

S-a c o n s t a t a t p e b a z ă d e d a t e a n a b t i c e c ă c o n ţ i n u t u l p r o c e n t u a l î n aci d a s c o r b i c s c a d e
d e l a periferi a fructulu i cătr e c e n t r u ş i c ă z o n e l e cel e m a i p i g m e n t a t e al e fructulu i sîn t ş i cel e
mai b o g a t e î n a c i d a s c o r b i c . î n aceast ă p r i v i n ţ ă e x i s t ă o corelaţi e d i r e c t ă c u variaţi a c o n ţ i n u -
tului î n z a h a r u r i .
î n l e g ă t u r ă c u v a r i a ţ i a c o n ţ i n u t u l u i î n aci d a s c o r b i c al caiselor , în f u n c ţ i e d e p o z i ţ i a l o r
p e p o m , s- a c o n s t a t a t c ă fructel e situat e spr e e x t r e m i t a t e a r a m u r i l o r şi , î n general , ma i b i n e
l u m i n a t e ş i e x p u s e radiaţiilo r solar e sîn t m a i b o g a t e î n v i t a m i n a С d e c î t cel e u m b r i t e .
Caisele ş i piersicile sînt speciil e cele m a i b o g a t e î n a c i d a s c o r b i c din g r u p a s î m b u r o a s e l o r .
C o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n a c i d a s c o r b i c c o n s t i t u i e u n criteri u d e b a z ă î n alegere a soiurilor
d e c a i s car e u r m e a z ă a f i r ă s p î n d i t e p e scar ă larg ă î n cultură , p r e c u m ş i î n alegere a g e n i t o r i l o r
în c r e a r e a d e soiur i n o i .
D i n a c e a s t ă c a u z ă i d e n t i f i c a r e a soiurilo r celo r m a i b o g a t e î n a c i d a s c o r b i c , î n c o n d i ţ i i
p e d o c b m a t i c e b i n e d e f i n i t e , a c o n s t i t u i t u n o b i e c t i v i m p o r t a n t î n studiu l soiurilo r c u l t i v a t e
în ţ a r a n o a s t r ă .
î n c a d r u l l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l ( 7 , 7 0 — 2 0 , 0 0 m g % ) soiu l D e
T î r n a v e s e c a r a c t e r i z e a z ă pri n c o n ţ i n u t u l ce l ma i s c ă z u t î n a c i d a s c o r b i c , ia r soiu l Şala h pri n
conţinutul ce l ma i ridicat .
D i n analiz a t a b l o u l u i nr . 9 s e constat ă c ă acidu l a s c o r b i c prezint ă o mar e va -
riaţie î n f u n c ţ i e d o soi , î n c a d r u l s p e c i e i .
L a l i m i t a s u p e r i o a r ă a a c u m u l ă r i i acidulu i a s c o r b i c se situeaz ă s o i u r i l e Şala h ( 2 0 , 0 0 % ) ,
R e l i a b l e ( 1 7 , 9 2 % ) , T î r z i u d e B u c u r e ş t i (15,3 1 % ), P a v i o t ( 1 4 , 9 0 % ) ş i Cel m ai b u n d e u n g a r i a
(13,43%).
C o n ţ i n u t u l î n a c i d a s c o r b i c r e p r e z i n tă u n c a r a c t e r d e soi , d ar variaţiil e î n j u r ul nivelulu i
specific d e a c u m u l a r e a u l o c ca u r m a r e a influenţe i c o n d i ţ i i l o r de m e d i u , c a r e p o t f i m a i m u l t
s a u m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e a c u m u l ă r i i acestu i c o m p o n e n t .
D e p e n d e n ţ a n i v e l u l u i d e a c u m u l a r e a a c i d u l u i a s c o r b i c d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u reies e î n
m o d e v i d e n t d i n c o m p a r a r e a v a l o r i l o r c o r e s p u n z ă t o a r e analizări i unu i aceluiaş i so i i u c a d r u l
m a i m u l t o r r e c o l t e ş i î n regiun i d i f e r i t e .
Provitamina A. D i n t r e fructel e s p e c i i l o r p o m i c o l e c u l t i v a t e î n ţ a r a n o a s t r ă , caisel e sîn t
c e l e m a i b o g a t e î n p r o v i t a m i n a A , fiin d a p r e c i a t e c a d e o s e b i t d e v a l o r o a s e ş i di n a c e s t p u n c t
de vedere .
D e t e r m i n ă r i l e e f e c t u a t e d e l u l i a n a P â n d e l e î n s c o p u l stabibri i naturii , a r a p o r -
turilor c a n t i t a t i v e ş i a c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l t o t a l î n p i g m e n ţ i b i o l o g i c a c t i v i , existenţ i
în p r i n c i p a l e l e soiur i d e cai s c u l t i v a t e î n ţ a r a n o a s t r ă a u sco s î n e v i d e n ţ ă c ă e x i s t ă variaţi i
c o n s i d e r a b i l e î n f u n c ţ i e d e s p e c i f i c u l fiecăru i soi .
Se e v i d e n ţ i a z ă soiu l L u i z e t a l c ă r u i c o n ţ i n u t p r o c e n t u a l , e x p r i m â t î u p r o v i t a m i n a A
(ß c a r o t e n ) a a t i n s 4,2 3 m g % .
Soiurile lar g r ă s p î n d i t e î n c u l t u r ă c a : T î r z i u d e B u c u r e ş t i (4,1 0 m g % ) , F a l c ă roşi e
(3,41 m g % ) , Ce l m ai b u n d e U n g a r i a (3,1 7 m g %) şi P a v i o t (3,0 8 m g %) p r in n i v e l u l l o r ridica t
de acumular e a provitamine i A s e p o t consider a d e asemene a c a deosebi t d e valoroase .
Caisele sîn t f o a r t e v a l o r o a s e ca surs ă d e v i t a m i n ă A , a t ît î n c a z u l c o n s u m ă m l o r î n star e
p r o a s p ă t ă , c î t ş i s u b f o r m ă d e p r o d u se p r e l u c r a t e, d e o a r e c e c o n ţ i n u t ul iniţia l î n p r o v i t a m i na A
se m e n ţ i n e a p r o a p e i n t e g r a l î n c a z u l p r e l u c r ă r i l o r t e h n o l o g i c e j u d i c i o s c o n d u s e .
Substanţele aromate. P a r f u m u l p l ă c u t ş i g u s t u l a r o m a t specifi c caiselo r est e c o n d i ţ i o n a t
d e p r e z e n ţ a u n o r s u b s t a n ţ e v o l a t i l e ş i f o a r t e a c t i v e , c a r e p o t f i uşo r p e r c e p u t e , c u t o a t e c ă
sînt p r e z e n t e î n f r u c t î n c a n t i t ă ţ i f o a r t e m i c i .
 PROPRIETĂŢILE TEHNOLOGIC E A L E CAISELO R 19

A c e s t e esenţ e o d o r a n t e sîn t a m e s t e c u r i c o m p l e x e , a l c ă t u i t e , î n g e n e r a l , d i n uleiur i ete -

rice ş i d i n diferiţ i esteri . î n d o z e m a r i el e au a c ţ i u n e b a c t e r i c i d ă sau t o x i c ă . E l e s e d i f e r e n ţ i a z ă
atît p r i n c o m p o z i ţ i a l o r c h i m i c ă , c it ş i pri n p r o p r i e t ă ţ i l e fizice , ş i a n u m e : d e n s i t a t e, i n d i c e d e
refracţie, s o l u b ü i t a t e , rotaţi e p o l a r i m e t r i c ă e t c .
P r e d o m i n a n ţ i î n cai s sîn t ester i a i linalolulu i c u acizi i : f o r m i c , a c e t i c , v a l e r i a n i c ş i
с а р г Ш с , ia r î n c a n t i t ă ţ i m a i m i c i s e g ă s e s c ş i ester i a i a c i d u l u i salicilic .
A c e t a l d e h i d a e s t e p r e z e n t ă î n cais e î n c a n t i t ă ţ i c o n s i d e r a b d e , î n t i m p c e d i n t r - o a l t ă
a l d e h i d ă s p e c i f i c ă , c u g r e u t a t e m o l e c u l a r ă m a r e, n u s-a u p u t u t e v i d e n ţ i a d e c î t c a n t i t ă ţ i m i c i ,
p r e c u m ş i u n ule i e t e r i c , d e a s e m e n e a specific , c a r e , deş i p r e z e n t î n c a n t i t ă ţ i f o a r t e m i c i
(0,0007%), contribui e î n măsur ă apreciabil ă l a determinare a arome i puternic e a fructelor .
Calităţile fructelo r pentr u c o n s u m u l î n slar e p r o a s p ă t ă . C o n d i ţ i i l e p e c a r e t r e b u i e s ă l e
î n d e p l i n e a s c ă f r u c t e l e p e n t r u a c o r e s p u n d e c e r i n ţ e l or c o n s u m u l u i în s t a r e p r o a s p ă t ă sîn t ur -
mătoarele :
— f r u c t e l e t r e b u i e s ă fi e m a r i , f r u m o a s e , d e f o r m ă c î t m a i r e g u l a t ă ş i c u o p i g m e n t a ţ i e
intensă ş i plăcut ă ;
— pulp a f r u c t e l o r t r e b u i e s ă fie fină, s u c u l e n t ă , a r o m a t ă ş i cu g u s t p l ă c u t , r e z u l t a t d i n t r - o
justă p r o p o r ţ i o n a r e a c o m p o n e n t e l o r h o t ă r î t o a r e î n d e t e r m i n a r e a însuşirilo r g u s t a t i v e al e
fructului, ş i a n u m e zaharurile , a c i d i t a t e a ş i t a n i n u r i l e ;
— p u l p a t r e b u i e s ă fi e n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ;
— f r u c t e l e t r e b u i e s ă a i b ă r e z i s t e n ţ ă l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e , o însuşir e d e b a z ă p e n t r u
valorificarea lo r î n b u n e condiţii .
Rolul ş i i m p o r t a n ţ a c a i s e l o r î n a l i m e n t a ţ i e . I m p o r t a n ţ a c a i s e l o r î n a b m e n t a ţ i e s e d a t o -
reşte î n s u ş i r u o r l o r d i e t e t i c e s u p e r i o a r e , d e t e r m i n a t e , î n s p e c i a l , d e c o n ţ i n u t u l î n v i t a m i n e
şi s u b s t a n ţ e m i n e r a l e .
V a l o a r e a e n e r g e t i c ă , e x p r i m a t ă î n c a l o r i i , este î n g e n e r a l d e s t u l d e s c ă z u t ă d i n c a u z a c o n -
ţinutului r i d i c a t î n a p ă . Caisel e deş i n u c o n s t i t u i e u n a l i m e n t d e b a z ă sîn t t o t u ş i u n a d a o s
f o a r t e uti l l a r a ţ i a a U m e n t a r ă z i l n i c ă .
D i n p u n c t d e v e d e r e i g i e n i c ş i t e r a p e u t i c , caisel e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n u r m ă t o a r e l e
acţiuni pozitiv e asupr a organismulu i :
— acţiun e remineralizant ă ;
— a c ţ i u n e d i u r e t i c ă , d e t e r m i n a t ă d e a b u n d e n ţ a d e a p ă ş i sărur i m i n e r a l e (î n s p e c i a l
săruri d e p o t a s i u ) ;
— acţiun e laxativ ă datorit ă celulozei , acizüo r ş i substanţelo r pectic e ;
— a c ţ i u n e a l c a b n i z a n t ă , d e o s e b i t d e i m p o r t a n t ă p e n t r u m e n ţ i n e r e a e c h ü i b r u l u i alcali n
în sîngel e ş i ţesuturil e o r g a n i s m u l u i ş i car e c o n t r i b u i e î n m o d f a v o r a b i l l a r e d u c e r e a a c i d i t ă ţ i i
rezultate d i n t r - o a l i m e n t a ţ i e p r e a b o g a t ă î n c a r n e ş i p r o d u s e f ă i n o a s e .
A v a n t a j e l e i n d i s c u t a b i l e ale u n e i a l i m e n t a ţ i i b o g a t e în f r u c t e e x p b c ă d e c e în m a j o r i t a t e a
ţărilor c u p o m i c u l t u r ă a v a n s a t ă , c o n s u m u l d e f r u c t e p e l o c u i t o r a c r e s c u t s i m ţ i t o r .
Soiuri d c cai s valoroas e biochimic . î n b a z a anaUzări i ş i a caracterizări i b i o c h i m i c e a
p r i n c i p a l e l o r soiur i d e cai s c u l t i v a t e î n ţ a r a n o a s t r ă , r e z u l t ă c a v a l o r o a s e u r m ă t o a r e l e soiur i :
Cel m a i b u n d e U n g a r i a , L u i z e t , E e l i a b l e , D e B r e d a , P a v i o t , Şalah , T r a n d a f i r i i tîrzii .

Proprietăţile tehnologic e al e caiselo r

C o n s t i t u ţ i a a n a t o m i c ă , r a p o r t u l d i n t r e c o m p o n e n t e l e solubUe şi i n s o l u b i l e ale s u b s t a n ţ e i
u s c a t e , c o m p o r t a r e a f r u c t e l o r d u p ă r e c o l t a r e sîn t principali i f a c t o r i c a r e d e f i n e s c v a l o a r e a
t e h n o l o g i c ă a caiselor .

4 - 0 . 1 »
50 ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E CAISULU I

P r i n c o n ţ i n u t u l lo r î n v i t a m i n e , zaharuri , p e c t i n e , t a n o i d e , acizi , sărur i mineral e şi , î n

special, î n aşa-numitel e m i c r o n u t r i e n t e ( m i c r o e l e m e n t e ) ş i caisele , c a orişic e fruct , îş i e v i d e n -
ţiază calităţil e g u s t a t i v e î n g r a d u l ce l m a i înal t c î n d sîn t c o n s u m a t e i n stare proaspătă.
Soiurile d e cais e ajun g l a m a t u r i t a t e , s e r e c o l t e a z ă ş i s e da u î n c o n s u m p e o p e r i o a d ă d e
t i m p car e n u depăşeşt e 3 0 d e zile . S t r u c t u r a fructelo r d u c e îns ă l a o deprecier e calitati v foart e
intensă.
P e n t r u a n u iros i o p r o d u c ţ i e p o m i c o l ă aş a d e v a l o r o a s ă , caisel e s e foloses c î n stare proas-
pătă (fruct e c a atare , c o c k t a i l d e f r u c t e ) , parţial transformate (pentr u uscat , c o m p o t , p u l p ă na -
turală, d u l c e a ţ ă , glasare , g e m ) ş i total transformate (pentr u m a r c , m a r m e l a d ă , nectar , pastă -
pistil ş i b ă u t u r i a l c o o b c e f e r m e n t a t e ) .
Folosirea sîmburilor. P e n t r u utilizare a integral ă a caiselor , di n e n d o c a r p u l s î m b u r i l o r
( c a r e r e p r e z i n t ă 7 , 8 % di n g r e u t a t e a fructulu i întreg ) s e p o a t e o b ţ i n e u n f o a r t e b u n c ă r b u n e
a c t i v , ia r d i n s e m i n ţ e (car e c o n s t i t u i e 2 3 — 2 5 % di n g r e u t a t e a t o t a l ă a s î m b u r i l o r ) s e o b ţ i n e
cel p u ţ i n 3 0 % ulei , care-ş i găseşt e o larg ă î n t r e b u i n ţ a r e î n industri a c o s m e t i c ă , industri a ali -
m e n t a r ă e t c . D i n t u r t e l e r ă m a s e d e l a e x t r a g e r e a uleiulu i di n seminţel e d e cai s s e o b ţ i n e
aldehida benzoică , glucoza ş i aci d cianhidric . Eeziduu l răma s conţin e aproximativ , î n medi e
3 0 % s u b s t a n ţ e proteice , 4 0 % extractiv e neazotate , 1 2 % grăsime brut ă ş i numa i 7 — 8 % c e l u -
l o z ă b r u t ă . A c e s t r e z i d u u , d u p ă î n d e p ă r t a r e a a m i g d a l i n e i ş i a acidulu i c i a n h i d r i c , p o a t e l i
folosit c a m a t e r i e p r i m ă l a p r e p a r a r e a m a c a r o a n e l o r , m a r ţ i p a m u u i ş i a diferit e alt e p n dus e
d e c o f e t ă r i e sa u c a fura j c o n c e n t r a t l a hrănire a a n i m a l e l o r .
 OBIECTIVE PENTR U AMELIORARE A SOIURILO R D E CAI S
CULTIVATE Î N ŢAR A NOASTR Ă

N u m ă r u l soiurilo r de cais în c a d r u l s o r t i m e n t e l o r d i n ţar a n o a s t r ă e s t e î n c ă f o a r t e r e d u s .

Soiurile, î n m a j o r i t a t e a l o r d e p r o v e n i e n ţ ă străină , ne f u nd a d a p t a t e suficien t la c o n d i ţ i i l e p e d o-
c l i m a t i c e d e l a n o i , sufer ă a n d e a n p a g u b e serioase , p r o v o c a t e d e g e r , d e b r u m e l e tîrz n d e
p r i m ă v a r ă , d e pieire a p r e m a t u r ă a p o m i l o r , p r e c u m ş i d e a t a c u l b o l i l o r ş i d ă u n ă t o r i l o r .
D i n s o r t i m e n t b p s e s c soiuri c u c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e ş i f o a r t e tîrzi e a f r u c t e l o r , c e e a
c e a t r a g e d u p ă sin e o p e r i o a dă s c u r t ă p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă a c a i s e l o r şi p o s i b i l i -
tăţi r e d u s e p e n t r u e x p o r t .
Soiurile di n s o r t i m e n t e l e n o a s t r e sîn t sensibil e l a g e r ş i l a oscilaţiil e m a ri d e t e m p e r a t u r ă
din t i m p u l iernii . D e a s e m e n e a , d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r î n c a d r u l t u t u r o r s o i u r i l o r est e î n c ă
f o a r t e m i c ă , n e d e p ă ş i n d v î r s t a m e d i e d e 2 0 — 3 0 d e ani .
P e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a s o r t i m e n t u l u i a c t u a l d e cai s sîn t n e c e s a r e creare a d e no i soiur i
şi a m e b o r a r e a c e l o r e x i s t e n t e .
P r i n faptu l c ă a p r o a p e î n t o a t e b a z i n e l e p o m i c o l e d e l a n o i soiuril e d e cai s sufer ă d e g e r ,
se i m p u n e o b ţ i n e r e a d e no i soiur i c u r e p a u s u l d e i a r n ă p r e l u n g i t , r e z i s t e n t e d e c i l a î n g h e ţ u r i l e
d e r e v e n i r e d i n p a r t e a a I l - a a ierni i ş i l a b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . A s e m e n e a soiur i a r
f a c e c u l t u r a caisulu i d i n c î m p i a ţări i n o a s t r e m a i p u ţ i n r i s c a n t ă ş i m a i r e n t a b i l ă .
E s t e n e c e s a r d e a s e m e n e a c a soiuril e c a r e s e v o r c r e a s ă i n t r e d e t i m p u r i u p e r o d ş i s ă
p r o d u c ă r e g u l a t , î n fiecar e an , îns ă m o d e r a t , c a s ă n u fi e n e v o i e d e răritu l f r u c t e l o r .
î n f l o r i r e a p r e a d e t i m p u r i u a caiselo r est e u n d e f e c t i m p o r t a n t a l s p e c i e i , c a r e a t r a g e
d u p ă sin e c o m p r o m i t e r e a r e c o l t e l or în ani i c u b r u m e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . Creare a u n o r soiur i
c u înflorir e tîrzi e sa u f o a r t e tîrzi e a r a v e a c a u r m a r e sporire a p r o d u c ţ i e i g l o b a l e d e caise .
Soiurile d e cai s c u l t i v a t e î n ţar a n o a s t r ă sufer ă m u l t d e a t a c u l b o l i l o r c r i p t o g a m i c e :
Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . şi Monilinia laxa (Aderh . et Euhl. ) Honey . Pagu -
b e l e p r o d u s e d e acest e b o b sîn t e x t r e m d e m a r i î n p l a n t a ţ i i l e u n d e p r i m ă v a r a s e înregis -
trează plo i ş i c e a ţ ă ; în u n e l e c a z u r i a t a c u l ЬоШо г r e s p e c t i v e , pe ling ă c o m p r o m i t e r e a r e c o l t e l o r,
c o n t r i b u i e ş i l a d e b i b t a r e a t r e p t a t ă ş i c h i a r l a p i e i r e a p o m i l o r . Creare a d e soiur i n o i , i m u n e l a
a c e s t e b o b , est e u n a di n p r o b l e m e l e p r i n c i p a l e al e a m e b o r ă r i i caisului .
P e r i o a d a s c u r t ă î n c a r e ar e l o c m a t u r i t a t ea d e r e c o l t a r e a f r u c t e l o r (3 0 de zile) , p r e c u m
şi diferenţ a foart e m i c ă car e e x i s t ă di n a c e s t p u n c t d e v e d e r e î n t r e soiur i f a c c a î n a c e a s t ă
p e r i o a d ă s ă e x i s t e u n vîr f i m p o r t a n t d e m u n c ă ş i i m p o s i b i l i t a t e a d e a f i ţ i n u t e ma i m u l t t i m p
în star e p r o a s p ă t ă . S e i m p u n e d e c i creare a u n o r soiur i d e cai s c u c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e
şi f o a r t e tîrzi e a fructelor , î n a ş a fe l c a p e r i o a d a m a t u r i t ă ţ i i d e r e c o l t a re a caiselo r s ă fi e eşalo -
n a t ă p e t i m p d e 4 5 — 6 5 de zile . Un a s e m e n e a s o r t i m e n t a r p e r m i t e r e d u c e r e a vîr f urilor d e m u n c ă
şi a r î m b u n ă t ă ţ i a p r o v i z i o n a r e a cu f r u c te p r o a s p e t e a c o n s u m a t o r i l o r şi a industrie i a l i m e n t a r e .
52 OBIECTIVE PENTR U A M E L I O R A R E A SOIURILO R D E CAI S

î n v e d e r e a valorificări i integral e a p r o d u c ţ i e i d e cais e n u est e lipsit ă d e intere s ş i o b ţ i -

nerea u n o r soiur i c u m i e z u l s e m i n ţ e l o r d u l c e , a s e m ă n ă t o r c u acel a a l m i g d a l e l o r , m a i ale s
pentru produs e d e cofetărie .
P r i n faptu l că_î n c î m p i e , m a i ale s î n B ă r ă g a n ş i D o b r o g e a s e înregistreaz ă p a g u b e m a r i
din c a u z a v î n t u r i l o r p u t e r n i c e , car e scutur ă fructel e ajuns e l a m a t u r i t a t e s e i m p u n e creare a
u n o r soiur i c u fructel e prins e b i n e d e r a m u r i , dec i rezistent e l a c ă d e r e .
P e l î n g ă acest e p r o b l e m e d e o r d i n general , î n p r o c e s u l ameliorări i soiurilo r d e cai s s e
urmăreşte î n t o a t e cazuril e ş i m ă r i r e a d i m e n s i u n i l o r fructului , o b ţ i n e r e a u n o r fruct e c u forma ,
regulată, a v î n d cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i simetric e ş i c u l o a r e a p i e b ţ e i v i e , a t r ă g ă t o a r e ; se urmăreşt e
d e a s e m e n e a o b ţ i n e r e a une i p u l p e f e r m e , fin e ş i suculente , c o l o r a t ă u n i f o r m ş i p l ă c u t , c u u n
c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahă r ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , c u a r o m ă p u t e r n i c ă ş i car e s ă n u s e brunific e
la aer . î n t o a t e cazuril e s e c e r e c a fructel e s ă fi e rezis t ent e l a m a n i p u l a r e ş i t r a n s p o r t .
O b ţ i n e r e a soiurilo r c u însuşirU e m e n ţ i o n a t e m a i su s s e p o a t e realiz a pri n hibridare a
î n t r e soiur i ş i e d u c a r e a c o r e s p u n z ă t o a r e a hibrizilor .
î n afar ă d e h i b r i d a r e a soiurilo r di n c a d r u l specie i Armeniaca vulgaris L a m . trebui e între -
prinsă ş i h i b r i d a r e a î n t r e a c e a s t ă s p e c i e ş i cel e di n Orientu l î n d e p ă r t a t c a : Armeniaca sibirica
( L . ) L a m . , Armeniaca davidiana Carr. , Armeniaca manshurica ( K o e h n e ) S k v o r t z . , Armeniaca
mume S i e b . , Armeniaca ansu ( M a x . ) K o s t , ş i Armeniaca dasycarpa ( E h r h . ) Pers .
î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i u n o r soiur i c u c a r a c t e r e ş i însuşir i c u t o t u l d e o s e b i t e t r e b u i e între -
p r i n s ă ş i h i b r i d a r ea într e genuri , d e p i l d ă într e cai s ş i p r u n, î n t r e cai s ş i v i ş in e t c .
JNTu t r e b u i e n e g l i j a t ă î n a c e s t s c o p nic i folosire a s î m b u r i l o r o b ţ i n u ţ i di n p o l e n i z a r e a
n a t u r a l ă , liberă . î n a c e s t s c o p s e p o t folos i s î m b u r i i p r o v e n i ţ i d i n livezil e de l a n o i , p r e c u m ş i
cei p r o v e n i ţ i di n alt e z o n e g e o g r a f i ce î n d e p ă r t a t e . î n u l t i m u l c a z p o a t e a v e a l o c o z d r u n c i n a r e
p u t e r n i c ă a eredităţii , c e e a c e a r d u c e l a o b ţ i n e r e a u n o r f o r m e n o i , care , c u t i m p u l , s-a r
a d a p t a m a i b i n e l a c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e di n ţar a n o a s t r ă .
î n b v e z i l e d e l a n o i , unel e soiur i c u l t i v a t e n u m a i p o t f i c o n s i d e r a t e d e f a p t „ s o i u r i " ,
ci m a i m u l t p o p u l a ţ i i , al e c ă r o r f o r m e p o a r t ă însuşir i ş i c a r a c t e r e f o a r t e diferite . î n v e d e r e a
e x t r a g e r i i di n acest e p o p u l a ţ i i a u n o r e b t e (soiuri ) v a l o r o a s e est e necesar ă apUcare a selecţie i
c l o n a l e , a l e g î n d î n a c e s t s c o p e c o t i p u r ü e cel e m a i rezistent e l a g e r , c u înflorire a tîrzi e ş i c u
p e r i o a d a d e m a t u r i t a t e a f r u c t e l o r cî t m a i t i m p u r i e sa u cî t m a i tîrzie , p r e c u m ş i acele a a
căror p o m i a u o durat ă lung ă d e viaţă .
M u n c a d e a m e l i o r a r e a s o i u r ü o r d e cai s întreprins ă î n u l t i m i i 1 5 an i î n cadru l I n s t i t u t u l u i
d e cercetăr i a g r o n o m i c e , a p oi a I n s t i t u t u l u i centra l d e c e r c e t ă r i a g r o n o m i c e ş i a I n s t i t u t u l u i
d e cercetăr i h o r t i v i t i c o l e s- a s o l d a t c u creare a unu i n u m ă r i m p o r t a n t d e hibriz i dintr e car e
unii d e p e r s p e c t i v ă .
 CLASIFICAREA SOIURILO R D E CAI S

Cu t o a t e e ă n u m ă r u l soiurilo r d e cai s d i n c u l t u r ă est e m u l t m a i m i c d e c î t a c e l a a l s o i u -

rilor d e m ă r , p ă r ş i a l celorlalt e specii , î n d e c u r s u l t i m p u l u i s- a c ă u t a t c a soiuril e d e cai s s ă
se î n c a d r e z e î n a n u m i t e sistem e p o m o l o g i c e , c u ajutoru l c ă r o r a s ă p o a t ă f i u ş o r i d e n t i f i c a t e ,
recunoscute ş i determinate .
P r i m a încercar e d e clasificar e a soiurilo r d e cai s o f a c e T o u r n e f o r t î n a n u l 1 7 0 0 ,
luînd c a b a z ă g u s t u l s e m i n ţ e i ( m i e z u l u i ) . D u pă a c e s t criteri u e l î m p a r t e soiuril e d e cai s î n d o u ă
grupe :
— c u miezu l dulc e ş i
— c u miezu l amar .
P e acelaş i p r i n c i p i u est e b a z a t ă ş i clasificare a f ă c u t ă d e С h r i s t î n a n u l 1 7 9 4 , c a r e
î m p a r t e soiuril e d e cai s î n aceleaş i d o u ă g r u p e : c u s î m b u r e l e d u l c e ş i s î m b u r e l e a m a r .
î n a n u l 1 8 3 1 , S o c i e t a t e a d e h o r t i c u l t u r a d i n L o n d r a p r o p u n e u n al t s i s t e m d e clasificar e
a soiurilo r d e c a i s , l u î n d c a b a z ă :
— d i m e n s i u n i l e flori i : m a r e sa u m i c ă ;
— c u l o a r e a d e b a z ă a fructulu i : deschi s ( p a l ă ) , î n c h i s , p o r t o c a l i e , roşie , p u r p u r i e ;
— s î m b u r e l e , c u p r i v i r e special ă l a s u d u r a d o r s a l ă , s p e c i f i c i n d u - s e d a c ă î n a c e a s t a s e
g ă s e s c orific ü î n c a r e i n t r ă sa u n u u n a c d e c u s u t ;
— g u s t u l seminţe i : d u l c e sa u a m a r .
î n a n u l 1 8 6 8 , D o c h n a h l p r o p u n e u n s i s t e m n a t u r a l d e clasificare , l u î n d c a b a z ă
.^peciile c a r e a u l u a t p a r t e l a f o r m a r e a soiurilo r d i n c u l t u r ă . Ţ i n î n d s e a m a d e a c e a s t a , î m p a r t e
soiurile d e cai s î n p a t r u g r u p e :
— Grupa Dasycarpa (prun-cais) î n c a r e î n c a d r e a z ă soiuril e c a r e p r o v i n di n Armeniaca
dasycarpa ( E h r h . ) Pers. , c u fructu l r o ş u - p u r p u r i u , s ă m î n ţ a a m a r ă ş i frunzel e a l u n g i t e , c u
vîrful a c u m i n a t .
— Grupa Alberga c a r e c u p r i n d e soiuril e c a r e p r o v i n d i n Armeniaca mera Poit . e t Turp. ,
cu fruct e m i c i , g l o b u l o a s e , de c u l o a r e g ă l b u i e , c u m a t u r i t a t e a t i m p u r i e , a v î n d s e m i n ţ e l e a m a r e
şi frunzel e d e d i m e n s i u n i m i c i .
— Grupa Chrysomera sa u a caisulu i auriu , î n c a r e sîn t c u p r i n s e soiuril e p r o v e n i t e d i n
Armeniaca vulgaris L a m . , c u fructel e m a r i , g a l b e n e - p o r t o c a l n ş i r o ş i e t i c e , c u s e m i n ţ e l e a m a r e
şi frunzel e d e d i m e n s i u n i m a r i .
— Grupa Marilla sa u a caisului-migdal , î n c a r e i n t r ă soiuril e p r o v e n i t e d i n Armeniaca
amygdalina D o c h . , c a r e a u s e m i n ţ e l e d u l c i ş i c o m e s t i b i l e .
N y u j t o ş i T o m c s a n y i ( 2 6 1 ) , p r e c u m ş i L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r (200 )
c o n s i d e r ă c ă d i n sistemu l d e clasificar e p r o p u s d e D o c h n a h l r ă m î n e v a l a b i l ă n u m a i g r u p a
intîia ; criteriil e d a t e p e n t r u celelalt e g r u p e n u p e r m i t d e o s e b i r e a î n t r e el e a s o i u r i l o r .
54 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E CAI S

I n anu l 1876 , R o b e r t H o g g p r o p u n e u n siste m d e clasificar e i n car e i a c a b a z ă

gustul seminţe i ş i caracteru l suduri i creste i dorsale . D i n aces t p u n c t d e v e d e r e î m p a r t e soiuril e
în d o u ă clas e :
1. Soiuri cu seminţele amare, î n c a d r u l c ă r o r a d e o s e b e ş t e :
a) soiur i c u sîmbur i car e p e p a r t e a d o r s a l ă n u a u orificii . î n cazu l aceste i s u b g r u p e d e o -
sebeşte :
— c u sîmburel e n e a d e r e n t ( A m b r o z i a , P a v i o t , R o y a l ) .
— c u sîmburel e aderen t (Montgamet) .
b ) soiur i c u s î m b u r i c a r e p e p a r t e a d o r s a l ă a u orifici i ( D e N a n c y ) .
2 . Soiuri cu seminţele dulci, car e p o t ave a sîmburel e neaderen t ş i aderent .
L ö s с h n i g ( 2 0 0 ) c o n s i d e r ă c ă a c e s t siste m d e clasificar e a l soiurilor , p r o p u s d e
R o b e r t H o g g est e gre u d e folosi t î n p r a c t i c ă , d e o a r e c e caracterel e c a r e î i sta u l a b a z ă
v a r i a z ă f o a r t e m u l t î n f u n c ţ i e d e g r a d u l d e m a t u r i t a t e a l f r u c t e l o r , p r e c u m ş i d e condiţiU e
meteorologice di n anu l respectiv .
î n anu l 1 9 2 5 , D o m e n i c o T a m a r o p r o p u n e u n siste m d e clasificare , î n car e i a
c a b a z ă gustu l seminţei , dimensiunil e fructulu i ( m a r e , m i j l o c i u , m i c ) ş i f o r m a fructulu i
(sferic, o v o i d , a l u n g i t ) . C a ş i sistemel e d e clasificar e p r o p u s e anterio r ş i acest a d i n u r m ă , fiin d
artificial, n u s- a r ă s p î n d i t î n p r a c t i c ă .
A p r o a p e t o a t e sistemel e m e n ţ i o n a t e , c a r e s e b a z e a z ă n u m a i p e c a r a c t e r e l e fructului ,
sînt î n m a r e m ă s u r ă artificial e ş i n u reflect ă c a r a c t e r e l e ş i p r o p r i e t ă ţ i l e b i o l o g i c e specific e
grupelor geografice .
î n a n u l 1 9 3 6 , K . F . К o s t i n a ( 1 8 6 ) p r o p u n e u n siste m d e clasificar e a l s o i u r d o r d e
cais, luîn d c a b a z ă speci a d e o r i g i n e , p r e c um ş i însuşiril e e c o n o m i c e ş i cel e e c o l o g o - g e o g r a f i c e
ale s o i u r d o r . P e b a z a a c e s t o r criteri i î m p a r t e soiuril e d e cai s î n 3 g r u p e .
U l t e r i o r a e l a b o r a t î n c ă u n s i s t e m artificia l d e clasificar e c a r e , a d ă u g a t l a p r i m u l , s e
a p l i c ă fiecăru i soi , i n d i f e r e n t d e g r u p a d e c a r e a p a r ţ i n e . î n felu l acest a K . F . К o s t i n a
Î m p a r t e s o i u r ü e d e cai s î n u r m ă t o a r e l e 6 g r u p e p e c o n s i d e r e n t e e c o l o g o - g e o g r a f i c e :

A . Soiuril e car e provi n di n Armeniac a vulgari s Lam .

I . Grupa soiurilor din Asia Centrală, c u p r i n d e soiuril e l o c a l e di n A s i a Centrală, di n n o r d u l

R . P . Chineze , di n Afganista n ş i di n nordu l Indiei .
P o m i i s o i u r d o r r e s p e c t i v e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n creşter i î n r i t m g r ă b i t , pri n v i g o a r e
d e o s e b i t ă , i n t r a r e a tîrzi e p e r o d ş i p r i n d u r a t ă d e v i a ţ ă î n d e l u n g a t ă .
î n a c e a s t ă g r u p ă e x i s t ă soiur i t i m p u r i i , a c ă r o r f r u c t e a j u n g l a m a t u r i t a t e î n lunil e m a i
şi i u n i e ; e x i s t ă îns ă ş i soiur i tîrzii , a c ă r o r f r u c t e l a unel e a j u n g l a m a t u r i t a t e d e - a b i a î n lun a
septembrie.
Cele m a i m u l t e soiur i di n a c e a s t ă g r u p ă înflores c tîrziu , a u repausu l d e iarn ă a d i n e ş i
sînt rezistent e l a g e r .
F r u c t e l e s o i u r d o r d e m a s ă a j u n g d e t i m p u r i u l a m a t u r i t a t e , a u p i e b ţ a g l a b r a sa u p u b e s -
c e n t ă , p u l p a suculentă , fină , d e c u l o a r e g ă l b u i e deschi s p î n ă l a p o r t o c a l i e - r o ş i a t i c ă , fiin d
a d e r e n t ă sa u n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
F r u c t e l e s o i u r d o r d e s t i n a t e p e n t r u industrializar e sîn t b i n e prins e d e r a m u r i , c e e a c e
p e r m i t e s ă a j u n g ă l a m a t u r i t a t e d e p l i n ă înaint e d e r e c o l t a r e . F r u c t e l e u n o r soiur i n u c a d di n
p o m nic i l a m a t u r i t a t e , c i s e u s u c ă p e r a m u r i . A c e a s t ă p a r t i c u l a r i t a t e a soiurilo r di n A s i a Cen-
 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S 55

trală d ă p o s i b i l i t a t e a o b ţ i n e r i i u n o r cais e u s c a t e , d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă , ş i p e r m i t e e x t i n d e r e a
culturii aceste i speci i ş i î n regiunil e b î n t u i t e d e v î n t u r i .
C o n ţ i n u t u l r i d i c a t i n zahă r a l a c e s t o r soiur i fac e c a fructel e u s c a t e s ă s e a s e m e n e d u p ă
calitate c u smochinel e ş i curmalele .
E x i s t e n ţ a soiurilo r c u c o a c e r e e ş a l o n a t ă a f r u c t e l o r , d i n lun a m a i p î n ă î n s e p t e m b r i e ,
p e r m i t e p r e l u n g i r e a sezonulu i d e cais e pe o p e r i o a d ă d e c i r c a 10 0 d e zile , c e e a c e f a c e p o s i b i l ă
o a p r o v i z i o n a r e fără î n t r e r u p e r e a c e n t r e l o r d e c o n s u m ş i a industrie i d e c o n s e r v e a b m e n t a r e .
O însuşir e f o a r t e p r e ţ i o a s ă a soiurilo r d e cai s c u l t i v a t e î n A s i a Central ă o c o n s t i t u i e re -
pausul p r e l u n g i t di n t i m p u l iernii . D a c ă î n cursi ü ierni i s u r v i n p e r i o a d e d e c ă l d u r ă , s o i u r i l e
r e s p e c t i v e n u p o r n e s c i n v e g e t a ţ i e , di n c a u z ă c ă n u a u p a r c u r s î n c ă t o a t ă p e r i o a d a c u t e m p e r a -
tura s c ă z u t ă ( s u b + 10°C ) de car e a u n e v o i e . A s e m e n e a soiuri s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n r e z i s t e n ţ ă
r i d i c a t ă l a g e r î n regiunil e c u variaţi i m a r i d e t e m p e r a t u r ă î n t i m p u l iernii .
Soiurile a c e s t e a a u îns ă p u l p a s l a b p a r f u m a t ă ş i c u a c i d i t a t e r e d u s ă . S o i u r i l e d in A s i a
c e n t r a l ă c u l t i v a t e î n E u r o p a sîn t ş i f o a r te sensibil e la a t a c u l b o b l o r c r i p t o g a m i c e . D i n a c e a s t ă
c a u z ă î n c o n d i ţ i i l e d i n E u r o p a , u n d e u m i d i t a t e a r e l a t i v ă a aerulu i est e m u l t m a i r i d i c a t ă s e
înregistrează p i e r d e r i m a r i .
Cele m a i m u l t e soiur i d i n a c e a s t ă g r u p ă sîn t a u t o s t e r i l e .
î n c a d r u l a c e s t e i g r u p e s e distin g :
— Subgrupa soiurilor Fergana, d e s t u l d e u n i f o r m ă d i n p u n c t d e v e d e r e b o t a n i c , c u f r u c t e
d e c u l o a r e m ai p a l ă , d e cel e m a i m u l t e or i p u b e s c e n t e , c u a c i d i t a t e s c ă z u t ă , soiur i c a r e s e p r e -
t e a z ă î n specia l p e n t r u u s c a t .
— Subgrupa soiurilor Samarkand ( Z e r a v ş a n ) , cu p i e b ţ a d e o b i c e i g l a b r a , d e c u l o a r e
aprinsă ş i c u u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n a c i d i t a t e . F r u n z e l e soiurilo r din a c e a s t ă s u b g r u p ă p r e z i n t ă
n u m e r o a s e f o r m e d e tranziţi e spr e speciil e Armeniaca manshurica (Max. ) Skvortz . di n Man -
ciuria ş i Armeniaca davidiana Carr . d i n O r i e n t u l î n d e p ă r t a t .
I I . Grupa soiurilor irano-caucaziene c o n s t i t u i e o f o r m ă i n t e r m e d i a r ă d i n t r e g r u p a soiu -
rilor d i n A s i a Central ă ş i cel e e u r o p e n e . E a m u r i l e , frunzel e ş i floril e d e l a a c e s t e s o i u r i s e
a s e a m ă n ă c u a c e le de la soiuril e din A s ia Centrală , c a r a c t e r e l e ş i însuşirile f r u c t e l o r s e a s e a m ă n ă
însă c u a c e l e a al e soiurilo r e u r o p e n e .
î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă soiuril e c u l t i v a t e î n U . E . S . S . , p r e c u m ş i î n I r a n .
P o m i i s e c a r a c t e r i z e a z ă pri n creşter e m a i slabă , c o r o a n e g l o b u l o a s e ş i răsfirate , r a m u r i
g r o a s e , f r u n z e m a r i ş i l u c i o a s e . F l o r i l e a u p e t a l e r o ş i e t i c e , a s e m ă n ă t o a r e c u cel e d e l a soiuril e
europene.
Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă a u o p e r i o a d ă s c u r t ă d e r e p a u s î n c u r s u l iernii , di n c a r e c a u z ă
sînt m a i p u ţ i n rezistent e l a g e r .
F r u c t e l e d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , îns ă m a i m a r i d e c î t cel e di n g r u p a A s i e i Centrale , a u
p u l p a d e c u l o a r e deschisă, d e o b i c e i s ă r a c ă î n a c i d i t a t e ş i î n zaharuri , c a r e v a r i a z ă f o a r t e m u l t
de l a u n so i l a altu l ( 3 — 1 5 % ) , n u d e v i n e făinoasă, est e b p s i t ă d e a r o m a specific ă c a i s e l o r ;
seminţele sîn t d u l c i ; p e r i o a d a m a t u r i t ă ţ i i f r u c t e l o r a c e s t o r soiur i s e e ş a l o n e a z ă p e t i m p
de 4 5 — 5 0 d e zile .
Cele m a i m u l t e soiur i di n a c e a s t ă g r u p ă sîn t a u t o s t e r i l e ş i sîn t sensibil e l a a t a c u l b o b l o r
criptogamice.
I I I . Grupa soiurilor europene, p r o v e n i t ă di n s p e c i a Armeniaca vulgaris Lam. , cuprind e
soiurile c u l t i v a t e î n E u r o p a , A f r i c a d e sud , A m e r i c a ş i A u s t r a b a . Soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă
Înregistrează cel e m a i p u ţ i n e variaţi i d e f o r m ă , f a p t p e n t r u c a r e p r e z i n t ă m a r e i m p o r t a n ţ ă
în selecţie .
Л fi C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S

F o r m e a z ă u n s o r t i m e n t relati v sărac , c u fruct e m a r i , p u l p a c ă r n o a s ă , a r o m ă specifică ,

c o n ţ i n u t scăzu t î n zahă r ( 6 — 1 2 % ) ş i r i d i c a t î n a c i d i t a t e ( 0 , 5 5 — 2 , 5 % ) , c o m p a r a t i v c u cel e
din g r u p e l e e x p u s e m ai su s ; seminţel e sîn t a m a r e sa u d u l c i . P e r i o a da d e m a t u r i t a t e a caiselo r
e u r o p e n e est e m u l t m a i s c u r t ă ş i d u r e a z ă n u m a i 3 0 — 50 d e z d e ; caisel e se t r a n s p o r tă c u uşu -
r i n ţ ă ş i s e p ă s t r e a z ă m a x i m u m t i m p d e 8—1 0 zile .
Spre d e o s e b i r e d e celelalt e d o u ă g r u p e , a p r o a p e t o a t e soiuril e e u r o p e n e sîn t autofertile ,
intră foart e t i m p u r i u p e r o d , a u creşter i ma i p u ţ i n v i g u r o a s e , ia r p o m u l ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă
m a i scurtă . P e r i o a d a d e repau s a d i n e d e iarn ă est e f o a r t e scurtă , di n c a r e c a u z ă sîn t sensibil e
faţă d e geruril e d e r e v e n i r e d e l a sfîrşitu l ierni i ş i faţ ă d e b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . S o i u r d e
din aceast ă g r u p ă s e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t într e el e d a t o r i t ă faptulu i c ă materialu l iniţia l
din c a r e a u p r o v e n i t a fos t f o a r t e a p r o p i a t c a g r a d d e r u d e n i e . A c e s t l u c r u s e d a t o r e ş t e ş i fap -
tului c ă n u m e r o a s e soiur i d e c a i s , r e s p e c t i v d e zarzăr , s e î n m u l ţ e sc d c secol e pri n seminţe , cee a
ce a du s l a o b ţ i n e r e a u n u i n u m ă r m a r e d e soiur i n o i (hibriz i n a t u r a l i) ş i la folosire a în p r a c t i c ă
a unu i n u m ă r m a r e d e s i n o n i m e , di n c a r e c a u z ă î n m o m e n t u l d e faţ ă e x i s t ă mar i greutăţ i î n
lucrărde d e recunoaşter e a soiurdor .

B . Soiur i car e reprezint ă hibriz i interspecific i

I V . Grupa soiurilor manciuriene — siberiene sa u di n A s i a orientală , î n car e i n t r ă soiuril e

p r o v e n i t e di n încrucişare a s p e c i i l o r Armeniaca manshurica (Max. ) S k v o r t z . ş i Armeniaca
davidiana Carr .
Soiurile di n a c e a s t ă g r u p ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n rezistenţ ă e x c e p ţ i o n a l ă faţ ă d e g e r ;
p o r n e s c îns ă d e v r e m e în v e g e t a ţ i e , d i n c a r e c a u z ă înregistreaz ă p a g u b e î n u r m a b r u m e l o r tîrzi i
de primăvară .
î n aceast ă grup ă intr ă soiurd e creat e d e I . V . M i с i u r i n .
î n c o m p a r a ţ i e c u fructel e s o i u r d o r e u r o p e n e, fructel e a c e s t o r soiur i sîn t m i c i , ins ă c ă r -
n o a s e , d e s t u l d e s u c u l e n t e , c u c o n ţ i n u t r e l a t i v r i d i c a t î n z a h ă r ş i c u a r o m ă p l ă c u t ă ; se p r e t e a z ă
î n specia l p e n t r u p r e l u c r a r e industrială .
V . Grupa soiurilor cu fructul negru, c u p r i n d e hibrizi i într e zarză r (Armeniaca vulgaris
L a m . ) ş i c o r c o d u ş (Prunus cerasifera E h r h . ) . Cel e m a i m u l t e f o r m e di n a c e a s t ă g r u p ă sîn t
p r o b a b i l hibriz i natural i î n t r e a c e s t e d o u ă specii . A c e a s t ă i p o t e z ă est e c o n f i r m a t ă d e n u m e -
r o a s e c a r a c t e r e i n t e r m e d i a r e , d e a u t o s t e r i h t a t e a c e l o r m a i m u l t e soiuri , d e n u m e r o a s e d e f e c t e
p e c a r e l e ar e p o l e n u l ş i d e f a c u l t a t e a g e r m i n a t i v ă f o a r t e s c ă z u t ă a s e m i n ţ e l o r . Soiuril e res -
p e c t i v e , răspîndit e m a i m u l t î n I r a n ş i î n r e p u b l i c d e d i n sudu l U . R . S . S . , sîn t rezistent e l a
ger ş i b o b c r i p t o g a m i c e ş i a u fructel e d e d i m e n s i u n i m i c i sa u m i j l o c i i .
î n cadru l aceste i grup e s e distin g :
— f o r m e c u f r u c t e p u b e s c e n t e , d e c u l o a r e închisă , c a r e sîn t c o n s i d e r a t e ca . aparţinîn d
speciei Armeniaca dasycarpa (Ehrh.) . Pers. ,
— f o r m e g o l a ş e ( n e c t a r i n e ) , c o n s i d e r a t e c a f ă c î n d p a r t e d i n speci a Armeniaca leyomrpa
Kost.
D u p ă c u m a r a tă K . F . K o s t i n a , a c e s t e d o uă g r u pe n u p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă e c o n o m i c ă .
V I . Grupa soiurilor din Japonia şi China orientală, car e p r o v i n d i n s p e c i i l e Armeniaca
mume S i e b , ş i Armeniaca ansu (Max. ) Kost .
Caişii de o r i g i ne j a p o n e ză sînt f o a r t e rezistenţ i l a b o b şi au c e r i n ţ e m a ri faţ ă d e u m i d i t a te ;
f r u c t e l e l o r n u p r e z i n t ă îns ă v a l o a r e e c o n o m i c ă .
 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S 57

Caişii di n C h i n a oriental ă a u f r u c t e c o m e s t i b i l e , d e c i sîn t m a i v a l o r o ş i d i n p u n c t d e

vedere economic .
î n anu l 194 2 S o c i e t a t e * p e n t r u încurajare a Boitori i caisulu i d i n A u s t r i a a e l a b o r a t u n
Bietern artificia l d e clasificare , c a r e s e b a z e a z ă p e f o r m a ş i m ă r i m e a s î m b u r e l u i ş i c u l o a r e a
fructul ui .
Acesta cuprind e patr u grupe , ş i anum e :
î n g r u p a întîi n intr ă soiuril e c u sîmburi i b o m b a ţ i ş i f r u c t e l e d e c u l o a r e g a l b e n ă . S î m -
b u r e l e s e consider ă b o m b a t a t u n c i c î n d g r o s i m e a lu i r e p r e z i n t ă ce l p u ţ i n j u m ă t a t e di n
î n ă l ţ i m e , ia r indicel e lu i est e su b 2 , 7 .
î n g r u p a a d o u a i n t r ă soiuril e c u s î m b u r e l e p l a t ş i fructele g a l b e n e . G r o s i m e a s î m b u r e l u i
este m a i m i c ă d e c î t j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m n , ia r i n d i c e l e lu i d e p ă ş e ş t e v a l o a r e a d e 2 , 7 .
G r u p a a trei a c u p r i n d e soiur i c u s î m b u r e l e b o m b a t ş i fructel e r o ş i e t i c e . A c e s t e soiur i
au s î m b u r i i a s e m ă n ă t o r i c u ce i di n g r u p a întîi , ia r fructel e sîn t roşi i sa u r o ş i e t i c e .
G r u p a a p a t r a c u p r i n d e soiuril e c u s î m b u r e l e p l a t ş i c u fructel e roşii . A c e s t e soiur i a u
sîmburii c a l a cel e di n g r u p a a d o u a , ia r f r u c t e l e c a l a a c e l e a di n g r u p a a treia .
L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r a u e l a b o r a t p e n t r u soiuril e e u r o p e n e u n s i s t e m arti -
ficial d e clasificar e î n 1 2 g r u p e , c a r e ar e l a b a z ă g r u p a r e a soiurilo r î n j u r u l u n o r soiur i d e
bază, binecunoscut e (200) .
G r u p a I- a : zarzării, u n d e c a ti p d e b a z ă est e l u a t zarzăru l c o m u n ; p e ling ă zarzăr , î n
a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă ş i d e s c e n d e n ţ e l e s e m i n a l e al e diferitelo r soiuri .
D r e p t c a r a c t e r e p r i n c i p a l e s e s c o t î n e v i d e n ţ ă frunzel e ş i fructel e d e d i m e n s i u n i m i c i ,
precum ş i sîmburi i b o m b a ţ i .
G r u p a a I l - a : caişii cu fructul glabru, a v î n d l a b a z ă caisu l t i m p u r i u , c u pieliţ a g l a b r a ,
originar p r o b a b U d i n S a m a r k a n d (Asi a c e n t r a l ă ) . C a r a c t e r u l p r i n c i p a l a l a c e s t o r soiur i î l
c o n s t i t u i e pieliţ a glabr a a fructului .
G r u p a a I l I - a : caişii cu fructul mic -şi sferic, c a r e a u l a b a z ă caisu l t i m p u r i u . S o i u r i l e
din aceast ă grup ă sîn t r ă s p î n d i t e m u l t î n s u d u l F r a n ţ e i , u n d e a u ajun s p r o b a b i l d i n O r i e n t .
Caracterele p r i n c i p a l e sîn t : d i m e n s i u n i l e m i c i ş i f o r m a sferic ă a f r u c t u l u i , c u l o a r e a g a l b e n ă
deschisă a p i e b ţ e i , c u s l a b e n u a n ţ e r o ş i e t i c e , s î m b u r e l e b o m b a t , p r e c u m ş i d i m e n s i u n i l e m i c i
ale frunzelor .
G r u p a a I V - a : caişii cu fructul mare, de formă sferică. C a ti p d e b a z ă p e n t r u a c e a s t ă
g r u p ă s e i a caisu l r o m a n c a r e s- a r ă s p î n d i t î n Itaba , ş i s- a î m p r o s p ă t a t ulterio r c u alt e d e s c e n -
d e n ţ e n o i . P r i n c i p a l e l e c a r a c t e r e sîn t d i m e n s i u n i l e m a r i al e fructelor , p u b e s c e n ţ a p u t e r n i c ă
şi c u l o a r e a g a l b e nă d e s c h i s ă a p i e b ţ e i, făr ă r o ş e a ţ ă , d i m e n s i u n i l e m a r i ş i f o r m a b o m b a t ă a sîm -
burelui, p r e c u m ş i d i m e n s i u n i l e ş i f o r m a r o t u n d ă a frunzelor .
G r u p a a V - a : caişii cu fructul albicios. L a b a z a a c e s t u i g r u p st ă caisul cu fructul de
dimensiuni mici, aproape de culoare albă, p r o v e n i t p r o b a b i l di n A f r i c a d e n o r d ş i c u l t i v a t p e
scară larg ă î n sud-vestu l E u r o p e i . Soiuril e di n aceast ă g r u p ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n f r u c t e d e
m ă r i m e foart e v a r i a t ă , d e l a m i c ă p î n ă l a f o a r t e m a r e , p r i n c u l o a r e a g a l b e n ă d e s c h i s ă a p i e -
b ţ e i ş i p u l p e i ş i pri n f o r m a b o m b a t ă a s î m b u r e l u i .
G r u p a a V l - a : soiurile din familia ananas, l a b a z a c ă r o r a sta u soiuril e A n a n a s m a r e
( A n a n a s d e Z n a i n ) ş i D e B r e d a . Soiuril e d i n a c e a s t ă g r u p ă s e iutîlnes c î n E u r o p a c e n t r a l ă ş i
p r o v i n p r o b a b i l di n O l a n d a ; s e d i s t i n g p r i n f r u c t e sferice , d e c u l o a r e g ă l b u i e , făr ă r o ş e a ţ ă
sau c u o slab ă r u m e n e a l ă , s î m b u r i b o m b a ţ i d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i ş i frunz e sferic-alungite .
G r u p a a V H - a : caişii cu fructul ovoid (trandafirii ) c a r e a u l a b a z ă soiu l D e N a n c y . S e
p r e s u p u n e c ă soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă sîn t originar e di n F r a n ţ a , ş i a n u m e di n n n p r e j u r i m i l e
58 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S

oraşului N a n c y . S e d e o s e b e s c p r i n fructel e o v o i d e , c u l o a r e a g a l b e n ă - p o r t o c a b e c u roşeaţă ,

precum ş i pri n sîmbur i b o m b a ţ i , d e dimensiun i mijlocii .
G r u p a a V I I I - a : caişii cu fructul plat ( c a i s e - m i g d a l e ) car e a u l a b a z ă soiu l A m b r o z i a.
Soiurile di n aceast ă g r u p ă sîn t originar e d i n I t a l i a sa u di n s u d u l F r a n ţ e i . S e distin g p r i n fruc -
tele o v o i d - a l u n g i t e ş i t u r t i t e î n părţi , d e c u l o a r e v e r z u i e - g a l b e n ă închisă , a c o p e r i t ă c u o r o -
şeaţă cafeni e p e p a r t e a însorit ă ş i s î m b u r i i turtiţi .
G r u p a a I X -a : caişii cu fructul conic, l a b a z a c ă r o r a est e l u a t soiu l Ce l m a i b u n d e U n -
garia. S o i u r d e di n a c e a s t ă g r u p ă p r o v i n d i n sud-estu l E u r o p e i ( B . P. U n g a r ă , B . P . B u l g a r i a
e t c . ) . S e distin g p r i n fructel e c o n i c e , asimetrice , c u p i e b ţ a p u t e r n i c înroşit ă ş i c u s î m b u r e l e
b o m b a t , d e dimensiun i mijlocü .
G r u p a a X - a : caişii cu fructul înroşit, c a r e a u l a b a z ă caisu l c u f r u c t u l m i c , r o ş u ş i c u
c o a c e r e t i m p u r i e , răspîndi t di n F r a n ţ a p î n ă î n c e n t r u l E u r o p e i . P î n ă î n p r e z e n t n u s e c u n o a ş t e
c e legătur ă e x i s t ă într e soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă ş i s o i u r d e di n g r u p a asiatic ă c u fructu l roşu .
Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă s e d i s t i n g pri n fruc t sferic , p u ţ i n alungit , d e c u l o a r e roşi e
intensă ş i s î m b u r e p u t e r n i c b o m b a t .
G r u p a a X l - a : caişii cu maturitatea tîrzie a fructelor, car e a u l a b a z ă caisu l c u f r u c t e
v e r z u i , c u e p o c a d e m a t u r i t a t e f o a r t e tîrzie , originar e p r o b a b i l d i n A s i a c e n t r a l ă .
Soiurile r e s p e c t i v e s e distin g p r i n c a r a c t e r e l e foart e v a r i a b d e ş i p r i n m a t u r i t a t e a f o a r t e
tîrzie a f r u c t e l o r (sfîrşitu l luni i a u g u s t — î n c e p u t ul luni i s e p t e m b r i e ) .
G r u p a a X I I - a : caişii hibrizi. Soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă a u origin i f o a r t e diferit e ş i
r e p r e z i n t ă u n a m e s t e c d e f o r m e , a c ă r o r c a r a c t e r e n u s e a s e a m ă n ă c u cel e al e s o i u r d o r î n c a -
d r a t e î n celelalt e g r u p e .
N . V . К o v a 1 e v , p e b a z a p r o v e n i e n ţ e i g e o g r a f i c e , a particularităţilo r b i o l o g i c e ş i
a i m p o r t a n ţ e i e c o n o m i c e , î m p a r t e soiuril e d e cai s î n 5 g r u p e p r i n c i p a l e (tipur i e c o l o g i c e ) :

I . Grup a soiurilo r di n Asi a central ă

I n a c e a s t ă g r u p ă sîn t c u p r i n s e soiuril e f o r m a t e p e b a z a caisulu i sălbati c d i n m u n ţ i i

T i a n - Ş a n , c a r e s e c u l t i v ă î n z o n e l e s e c e t o a s e d i n A s i a centrală , î n specia l î n v a l e a F e r g a n a .
Soiurile di n a c e a s t ă g r u p ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n ;
— rezistenţ ă r i d i c a t ă l a c ă l d u r ă ş i secetă , î n c o m p a r a ţ i e c u s o i u r d e d i n g r u p a e u r o p e a n ă ;
— rezistenţ ă r e l a t i v ă a m u g u r i l o r florifer i l a geruril e d i n t i m p u l ierni i ş i la b r u m e l e tîrzi i
d e p r i m ă v a r ă , c a u r m a r e a d e z v o l t ă r i i l o r î n r i t m încetini t ;
— rezistenţ ă s l a b ă faţ ă d e b o l i — Monilinia laxa ( A d e r h . e t B u h l . ) . H o n e y ş i Clastero-
sporium carpophillum (Lév. ) Aderh . ;
— p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v r i d i c a t , c a u r m a r e a f a p t u l u i c ă m u g u r n florifer i s e f o r m e a z ă
n u n u m a i p e lăstari i d e p r e l u n g i r e , c i ş i p e lăstari i d i n interioru l c o r o a n e i ;
— a u t o s t e r i b t a t e p r o n u n ţ a t ă ; c a u r m a r e , î n l i v e z i t r e b u i e asigurat ă p o l e n i z a r e a Încru -
cişată ;
— r e z i s t e n ţ ă m a r e l a v î n t ; f r u c t e l e s e ţi n b i n e p e r a m u r i p î n ă l a uscar e făr ă a c ă d e a
din p o m ;
— frunz e m i e i ş i a l u n g i t e , c u m a r g i n i l e serat e ;
— f r u c t e d e d i m e n s i u n i m i c i , c o l o r a t e inten s ;
— e x i s t e n ţ a u n u i n u m ă r m a r e d e soiur i c u f r u c t e g o l a ş e ;
— lăstar i subţir i ş i flor i m i c i ;
— s î m b u r e b o m b a t , d e o b i c e i c u suprafaţ a n e t e d ă , c u creast a v e n t r a l ă sla b d e z v o l t a t ă
şi c u s ă m î n ţ a d u l c e ;
 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S 59

— p u l p a f e r m ă , lips a f e n o m e n u l u i ( p r o c e s u l u i ) d e ' i n ă l ă i ţ i re ş i c o n ţ i n u t r i d i c a t d e zahă r

in fructel e p r o a s p e t e ( 1 6 — 2 0 % ) ;
— facultat e germinativ ă ridicat ă ( 8 3 % ) a s e m i n ţ e l o r ;
— creştere a viguroasă , ş i e n e r g i c ă a p u i e ţ i l o r ;
— d u r a t a l u n g ă d e v i a ţ ă a p o m i l o r ; s e întîlnes c p o m i î n v î r s t a d e 1 0 0 — 1 5 0 an i î n p l i n ă
p r o d u c ţ i e , făr ă e x i s t e n ţ a s e m n e l o r d e î m b ă t r î n i r e .
A c e a s t ă g r u p ă c u p r i n d e n u m ă r u l c e l m ai m a r e d e soiur i (circ a 3 0 0 ) ; cele m a i m u l t e soiur i
se p r e t e a z ă p e n t r u u s c a r e a f r u c t e l o r ; m a i p u ţ i n e p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă .
Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă s e î m p a r t î n p a t r u s u b g r u p e , ş i a n u m e :
1) Subgrupa Fergana, î n c a r e cel e m a i m u l t e soiur i a u f r u c t e c u slab ă p u b e s c e n ţ ă ,
c u l u c i u , d e f o r m ă alungită , d e c u l o a r e p o r t o c a M e sau g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , cu p u l p a f e r m ă , c u
u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n z a h ă r . A c e a s t ă s u b g r u p ă c u p r i n d e a p r o a p e n u m a i soiur i d i n a c ă r o r
fructe s e obţin e u n produ s usca t d e cabtat e superioară .
2) Subgrupa Zeravşan, î n c a r e sîn t c u p r i n s e soiuril e c u f r u c t u l g l o b u l o s , c o l o r a t inten s
în r o ş u , c u b r a z d a v e n t r a l ă largă . F r u c t e l e c o n ţ i n 1 3 — 1 4 % zahă r ş i s e f o l o s e sc ati t p e n t r u c o n -
s u m î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u u s c a t ş i p r e l u c r a r e industrială .
L i m b u l frunze i l a soiuril e d i n a c e a s t ă s u b g r u p ă est e m a i la t d e c î t l a cel e d i n s u b s p e c i a
o c c i d e n t a l ă . Soiuril e se m ai c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o rezistenţ ă a c c e n t u a t ă l a b o b , d ar ş i p r i n t r - o
sensibilitate faţ ă d e g e r a m u g u r i l o r floriferi .
3) Subgrupa Horezma c u p r i n d e soiur i c a r a c t e r i z a t e pri n rezistenţ ă p r o n u n ţ a t ă l a g e r
a m u g u r i l o r floriferi , r e z i s t e n ţ ă m a r e l a c ă l d u r ă ş i c o n ţ i n u t r i d i c a t d e sărur i î n s o l , p r e c um ş i
prin p r o d u c ţ i i m a r i ş i susţinut e (î n c o n d i ţ u l e d i n A s i a C e n t r a l ă ) .
4) Subgrupa soiurilor provenite din munţii Tian-Şan de est, c u p r i n d e soiur i sa u tipur i
p r o v e n i t e d i n caisu l s ă l b a t i c , c a r e d u p ă c a b t a t e a f r u c t e l o r sîn t inferioar e f a ţ ă d e soiuril e d i n
subgrupa Fergana .

I I . Grup a soiurilo r e u r o p e n e

î n a c e a s t ă g r u p ă sîn t c u p r i n s e soiuril e p r o v e n i t e d i n p a r t e a d e es t a m u n ţ i l o r C a u c a z
şi f o r m a t e î n sudu l E u r o p e i (î n p e n i n s u l e l e I b e r i c ă , B a l c a n i c ă ) . De ac i soiuril e r e s p e c t i v e
s-au e x t i n s înspr e n o r d ( E l v e ţ i a , sudu l G e r m a n i e i , A u s t r i a , B . P . U n g a r ă , B e p u b b c a S o c i a -
lista B o m â n i a ş i regiunil e s u d i c e d i n U . E . S . S . ) . T o t d e aici , î n ultimi i 7 0 — 1 5 0 d e ani , soiu -
rile r e s p e c t i v e a u f o s t i n t r o d u s e î n A f r i c a , A m e r i c a ş i A u s t r a b a .
Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă , f o r m î n d u n e c o t i p a p a r t e , s e d e o s e b e s c d e cel e d i n g r u p a A s i e i
Centrale p r i n :
— rezistenţ a m a i s l a b ă l a c ă l d u r ă ş i s e c e t ă ; a c e a s t ă însuşir e n e g a t i v ă s e e v i d e n ţ i a z ă
prin p i e r d e r e a t u r g e s c e n ţ e i f r u n z e l o r î n zilel e c ă l d u r o a s e d e v a r ă ş i p r i n c ă d e r e a f r u c t e l o r l a
scăderea u m i d i t ă ţ i i d i n so l ;
— rezistenţ a m a i m i c ă f a ţ ă d e g e r a m u g u r i l o r floriferi , î n a d o u a p a r t e a iernii . L a
t e m p e r a t u r a d e — 25°C î n l u n a februari e ş i d e l a — 8 l a — 13° C în l u n a m a r t i e l a t o a t e soiu -
rile di n aceast ă s u b g r u p ă c u l t i v a t e î n v a l e a F e r g a n a , d e g e r ă m u g u r i i florifer i ;
— rezistenţ a m a i m a r e l a b o b ;
— rezistenţ a m a i m i c ă l a c ă d e r e a f r u c t e l o r di n c a u z a v i n t u l u i ;
— a u t o f e r t i h t a t e a c e l o r m a i m u l t e soiur i ;
— frunz e m a r i , c u m a r g i n i l e d u b l u serate , lăstar i g r o ş i ş i flor i m a r i ;
— fruct e d e 5 0 — 6 5 g , s î m b u r i aplatizaţi , c u s u p r a f a ţ a r u g o a s ă , c u c r e a s t a ventral ă
d e z v o l t a t ă ş i c u gustu l a m a r a l s e m i n ţ e i ;
60 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E CAI S

— p u l p a , car e d e v i n e făinoasă , da r t o t u ş i s u c u l e n t ă ( 8 — 9 % ) , d u p ă brunificare a pulpe i

în cazu l uscări i l a soar e ;
— facultat e g e r m i n a t i v ă r e d u s ă ( 3 5 % ) ;
— dezvoltare a neuniform ă a puieţdo r ;
— creştere a m a i slab ă ş i d u r a t a m a i s c u r t ă d e v i a ţ ă a p o m i l o r (î n m e d i e 6 0 a n i ) .
î n c a d r u l aceste i g r u p e e x i s t ă c i r c a 18 0 d e soiuri . T o a t e soiuril e înflores c d e v r e m e , faz a
r e s p e c t i v ă a v î n d o d u r a t ă n u m a i d e 3— 4 z d e . D u p ă e p o c a d c m a t u r i t a t e a fructelor , într e
soiuri e x i s t ă diferenţ e d e 1 5 — 2 0 d e zile .
F r u c t e l e t u t u r o r soiurilo r s e p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă ş i prelucrăr i
industriale. S o i u r d e a m e r i c a n e ( E o y a l , T y l t o n , B l e n h e im ş i altele ) s e p r e t e a ză ş i p e n t r u u s c a t .
Soiurile di n a c e a s t ă g r u p ă s e î m p a r t î n tre i s u b g r u p e ş i a n u m e :
1) Subgrupa soiurilor din sudul Europei, c a r e c u p r i n d e s o i u r d e f o r m a t e î n F r a n ţ a , I t a b a
şi S p a n i a , c u f r u c te m a r i , a r o m a t e ş i cu g u st p l ă c u t , c u un c o n ţ i n u t s c ă z u t î n zahă r ( 7 , 5 — 9 , 5 % )
şi p o t r i v i t î n a c i d i t a t e ( 1 , 0 — 1 , 8 % ) . F r u c t e l e sîn t c o l o r a t e î n g a l b e n sa u g a l b e n - p o r t o c a b u ;
au p u l p a n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; creast a v e n t r a l ă a sîmburelu i est e lată , c u arip i lateral e m a i
m u l t sa u m a i p u ţ i n d e z v o l t a t e .
2) Subgrupa soiurilor din estul Europei c u p r i n d e s o i u r d e p r o v e n i te d in A u s t r i a , B . P . U n -
gară ş i B e p u b b c a Sociahst ă B o m â n i a .
F r u c t e l e a c e s t o r soiur i sîn t m a r i , d e c u l o a r e p o r t o c a h e , c u g u s t b u n ; c o n ţ i n 8 — 9 , 5 %
zabaruri ş i 1 —2,5 % a c i d i t a t e . A u o rezistenţă m a i m a r e l a ger , d i n car e c a u z ă a u ş i un p o t e n -
ţial p r o d u c t i v m a i r i d i c a t d e c î t soiuril e di n s u b g r u p a p r e c e d e n t ă .
3) Subgrupa soiurilor din America de Nord c u p r i n d e soiuril e f o r m a te î n A m e r i c a de N o r d
şi c a r e s e d e o s e b e s c d e cel e d i n g r u p a e u r o p e a n ă . A c e s t e a se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o rezistenţ ă
m a i m i c ă l a b o l i ; u n e l e d i n t r e a c e s t e soiur i î n f l o r e s c tîrzi u ş i a u m u g u r i i florifer i rezistenţ i
la, g e r. U n e le soiuri au u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă ş i zabaruri, di n car e c a u z ă d a u u n
produs uscat , d e cabtat e superioară .

I I I . Grup a soiurilo r hibrid e

Soiurile d i n a c e a s t ă g r u p ă a u fos t o b ţ i n u t e î n u r m a încrucişări i c e l o r m a i b u n e soiur i

din g r u p a A s i e i central e c u cel e d i n g r u p a e u r o p e a n ă .
D i n p u n c t d e v e d e r e m o r f o l o g i c soiuril e r e s p e c t i v e a u c a r a c t e r e i n t e r m e d i a r e ; a u îns ă
o rezistenţ ă m a i m a r e faţ ă d e b o b . F a c u l t a t ea g e r m i n a t i v ă a s e m i n ţ e l o r ( h i b r i d e ) , in general ,
este s c ă z u t ă (î n m e d i e 1 7 % ) . Cele m a i m u l t e soiur i d a u p r o d u c ţ i i b u n e ş i i n c a z u l a u t o p o l e -
n i z ă i i i . F r u c t e l e sîn t d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i (3 0 —35 g ) , c o l o r a t e m a i inten s a u pieliţ a tare ,
p u l p a f e r m ă , făr ă c a s ă d e v i n ă f ă i n o a s ă ş i u n c o n ţ i n u t d e 1 2 — 1 6 % zahăr . F r u c t e l e a c e s t o r
soiuri s e p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , p e n t r u p r e l u c r ă r i industrial e ş i p e n t r u
uscat.

I V . Grup a soiurilo r di n Cauca z

D u p ă particularităţil e b i o l o g i c e ş i c a r a c t e r e l e m o r f o l o g i c e soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă
se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n :
— r e z i s t e n ţ ă m i j l o c i e l a b o b ; n u m a i soiu l S p i t a k est e i m u n ;
— e x i s t e n ţ a u n u i n u m ă r m a i m a r e d e soiur i autofertil e d e c î t î n g r u p a soiurilo r di n A s i a
centrală ;
 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E C A I S 61

— i m Contimi t m a i r i d i c a t î n zahă r ( 1 2 % ) faţă d e soiuril e e u r o p e n e ;

— fruct e m a r i , c o l o r a t e sla b î n g a l b e n - c r e m sa u î n r o ş u ;
— s î m b u r e c u c a r a c t e r e i n t e r m e d i a r e , a p r o p i a t e d e cel e al e s o i u r i l o r di n s u b s p e c i a o r i e n -
t ali s ;
— m ă r i m e a florilor , f r u n z e l o r ş i g r o s i m ea lăstarilor , c a r e s e a p r o p i e m a i m u l t d e s u b -
specia occidentab s ;
— p a r c u r g e r e a m a i lent ă я p r o c e s u l u i d e diferenţier e a m u g u r i l o r florifer i faţ ă d e soiu -
r i l e di n g r u p a e u r o p e a n ă ;
— b p s a fructelo r g o l a ş e .
A c e a s t ă g r u p ă c u p r i n d e u n n u m ă r m i c d e soiur i c u l t i v a t e î n p a r t e a d e es t a m u n ţ i l o r
C a u c a z ş i î n v e s t u l I r a n u l u i . F r u c t e l e s e p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , deş i s e
p o t folos i ş i p e n t r u u s c a t .
Soiurile d i n aceast ă g r u p ă s e î m p a r t î n d o u ă s u b g r u p e ş i a n u m e :
1) Subgrupa caucaziană propriu-zisă, î n c a r e sîn t c u p r i n s e soiuril e l o c a l e v e c h i , c a r a c t e -
r i z a t e pri n p u b e s c e n ţ a p r o n u n ţ a t ă a f r u c t e l o r , c o n ţ i n u t m i j l o c i u î n z a h ă r ş i r e z i s t e n ţ ă r i d i c a t ă
faţă d e b o l i . î n c o m p a r a ţ i e c u soiuril e d i n grup a e u r o p e a n ă cel e d i n a c e a s t ă s u b g r u p ă a u u n
c o n ţ i n u t m a i r i d i c a t î n zahă r ş i g u s t m a i b u n ; se p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă ,
prelucrări industrial e ş i p e n t r u u s c a t .
2) Subgrupa iraniană c u p r i n d e soiur i a s e m ă n ă t o a r e c u cel e d i n g r u p a A s i e i c e n t r a l e .
A u fruct e d e dimensiun i mijlocii , d e culoar e galben-pal , e u nuanţ e d e verde , c u u n conţinu t
ridicat î n zahăr , a p r o a p e făr ă a c i d i t a t e . P r i n u s c a r e d a u u n p r o d u s d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă .

V . Grup a soiurilo r chinezeşt i

Soiurile di n a c e a s t ă g r u p ă a p a r ţ i n specie i Armeniaca vulgaris ş i s p e c i i l o r Armeniaca

ansii ş i Armeniaca mume. î n c o m p a r a ţ i e c u soiuril e di n g r u p a e u r o p e a n ă , cel e d i n a c e a s t ă
grupă, a u o n e r v a ţ i e m a i deasă , a , b m b u l ui frunzei , c u vîrfu l b m b u l u i l u n g a s c u ţ i t , făr ă g l a n d e
p e p e ţ i o l . P l a n t e le ş i fructel e sîn t m a i rezistent e l a b o l i î n c o m p a r a ţ i e c u a soiurilo r e u r o p e n e .
i
D u p ă c u m rezult ă d i n cel e d e m a i sus , î n d e c u r s u l t i m p u r i l o r s-a u e l a b o r a t n u m e r o a s e
sisteme d e clasificare , n a t u r a l e sa u artificial e sa u c o m b i n a ţ i i î n t r e a c e s t e d o u ă car e d e cel e
mai m u l t e or i s e c o n t r a z i c .
L a n o i p e n t r u clasificare a soiurilo r d e cai s s-a u adoptat , a c e l e a c a r e a u l a b a z ă e p o c a d e
m a t u r i t a t e ş i f o r m a fructului , c a r a c t e r e l e s î m b u r e l u i , p r e c u m ş i p r o v e n i e n ţ a soiurilor .
T i n î n d s e a m a d e e p o c a d e m a t u r i t a t e a fructelor , soiuril e d e cai s c u l t i v a t e î n ţar ă s e
î m p a r t î n : timpurii, semitimpurii, semitîrzii ş i tîrzii.
D u p ă f o r m a fructulu i soiuril e d e cai s s e clasific ă î n : sferic-turtite, sferice, sferic-alungite,
oroide, elipsoidale, cordiforme.
P e n t r u determinarea , soiurilo r s e i a d e a s e m e n e a î n c o n s i d e r a ţ i e m ă r i m e a , f o r m a , grosi -
m e a ( b o m b a t ă sa u p l a t ă ) , c u l o a r e a , c a r e n a d o r s a l ă ş i v e n t r a l ă a s î m b u r e l u i , p r e c u m ş i gustu l
seminţei.
 SOIURILE D E CAI S CULTIVAT E
ÎN REPUBLIC A SOCIALIST Ă ROMÂNI A

S o r t i m e n t u l ţări i n o a s t r e c u p r i n d e relati v p u ţ i n e soiuri . L u î n d c a b a z ă n u m ă r u l d e p o m i

aflat î n cultură , caisu l ar e o g r e u t a t e specific ă m a i т а т е î n j u r u l Capitale i ş i î n regiunil e ş i
b a z i n e l e c u t r a d i ţ i e î n c u l t u r a aceste i specii .
P o t r i v i t p l a n u l u i d e d e z v o l t a r e a p o m i c u l t u r i i , p l a n t a ţ i d e d e cai s s e v o r e x t i n d e m u l t ş i
m a i ales , c u p r e c ă d e r e î n centrel e p o m i c o l e c u c o n d i ţ u p e d o c l i m a t i c e f a v o r a b d e aceste i culturi .
I n v e d e r e a găsir n u n o r soiur i d e eai s m a i a d a p t a t e c o n d i ţ i i l o r de m e d i u di n ţ a r a n o a s t r ă ,
în staţiunil e e x p e r i m e n t a l e al e I n s t i t u t u l u i d e cercetăr i h o r t i v i t i c o l e s e studiază , î n colecţi i
şi î n cultur i d e c o n c u r s , u n n u m ă r m a r e d e soiur i străin e ş i di n cel e c r e a t e î n u l t i m i i an i î n
ţara n o a s t r ă .
î n s o r t i m e n t e soiuril e sîn t ales e î n aş a fe l c a , p r i n e p o c a eşalonat ă d e m a t u r i t a t e a fruc -
t e l o r s ă p e r m i t ă o a p r o v i z i o n a r e u n i f o r m ă p e u n t i m p cî t m a i î n d e l u n g a t a c o n s u m a t o r d o r
şi a industrie i a b m e n t a r e ş i s ă p r e v i n ă vîrfuril e d e m u n c ă î n p e r i o a d a recoltări i ş i valorificări i
caiselor.
SOIURI D E CAI S RECOMANDAT E
PENTRU PLANTAŢI I INDUSTRIAL E
 DE A L E X A N D R I A

S i n o n i m e : ital. Albicocc o Alessandrino , D'Alessandria , Lucente .

franc. A l e x a n d r i n d e s P r o v e n c e a u x , A u b e r g e , G r o s p r é c o c e , G r o s hâti f
de l a Sain t Jean , Gros-roug e précoce , D ' A l g e r .
germ. A l e s s a n d r i n i s c h e Marille , D i e G r o s s e F r ü h e , F r ü h e g e l b e I t a b e -
n i s c h e , W e i s s e A l e s s a n d r i n i s c h e Marille , Z a h l b r u c k n e r s .
engl. L a r g e early , D e Sain t Gean , Earl y Moorpark .
ras. A l e x a n d r , A l e x a n d r ranii , K r u p n o p l o d n a i a s k o r o s p e l k a .

Origine. Originea , acestu i so i n u est e c u n o s c u t ă ; s e p r e s u p u n e c ă a r p r o v e n i d i n I t a b a ,

din oraşu l A l e s s a n d r i a , s i t u a t l a sud-es t d e T u r i n . A f o s t descri s p e n t r u p r i m a d a t ă î n F r a n ţ a ,
in anu l 1755 , d e c ă t r e pepinieristu l С h a i 1 1 o n şi , î n acelaş i an , d e N o 1 i n ş i В 1 a v e t ,
ca so i no u ; di n a c e a s t ă c a u z ă , uni i a u t o r i î l c o n s i d e r ă d e o r i g i n e franceză . G a l e s c o î l
descrie m „ P o m o n a i t a l i a n a " î n anu l 1 8 1 7 .

R ă s p î n d i r e . S e găseşt e a p r o a p e î n t o a t e ţ ă r d e di n E u r o p a , î n c a r e r e u ş e ş t e c u l t u r a
caisului.
L a n o i s e î n t d n e ş t e m a i ale s î n r e g i u n d e B u c u r e ş t i , P l o i e ş t i , A r g e ş ş i m a i p u ţ i n î n regi -
unile D u b r o g e a ş i G a l a ţ i . N u est e e x t i n s î n p l a n t a ţ u m a s i v e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s l a î n c e p u t , a p o i v i g o a r e a s c a d e ş i d e v i n e m i j l o c i e ; ar e o d u r a t ă
d e v i a ţ ă m i j l o c i e ; r e u ş e ş te a l t o it p e c o r c o d u ş ş i zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e so l ş i c h m ă ;
Înflorind îns ă d e t i m p u r i u est e e x p u s î n g h e ţ u r d o r d e p r i m ă v a r ă . E s t e d e s t u l d e r e z i s t e n t l a
ger, s e c e t ă ş i d ă u n ă t o r i ş i sla b r e z i s t e n t l a b o b , î n s p e c i a l l a Monilinia laxa (Aderh . e t Buhl. )
Honey.
î n f l o r e ş t e foart e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 — 7 z d e . Este . autofertil .
D u p ă datel e Staţiuni i e x p e r i m e n t a l e Măreuleşt i i n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 ani , p r o -
d u c e a b u n d e n t , î n m e d i e 6 0 k g / p o m ; l a aceeaş i s t a ţ i u n e p o m i i d e 1 2 an i a u înregistra t p r o -
ducţii d e 1 2 8 - 1 4 0 k g / p o m .
F r u c t e l e , d e m ă r i m e s u b m i j l o c i e p î n ă l a s u p r a m i j l o c i e , sîn t f r u m o s c o l o r a t e , d e calitat e
superioară. S e p o t c o n s u m a chia r î n p î r g ă , ia r l a s u p r a e o a c e r e n u d e v i n făinoas e ; sîn t rezis -
t e n t e l a c ă d e r e , s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l ş i s e p o t p ă s t r a uşor . Sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l
în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e .

S — с. 19 3
66 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Calităţi : t i m p u r i u , p r o d u c ţ i i mar i ş i calitat e f o a r t e b u n ă a fructelor .

Defecte : înflorir e p r e a t i m p u r i e , slab ă rezistenţ ă a fructelo r l a Monilinia laxa (Aderh .
et B u h l . ) H o n e y ş i n e u n i f o r m i t a t e a l o r c a m ă r i m e ş i f o r m ă .

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ; f o r m e a z ă trunch i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă
şi aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Coroana — g l o b u l o a s ă , deasă , c u frunzişu l b o g a t ş i sănăto s (fig . 7 ) .

Fig. 7 . — D e Alexandri a

Ramurile de schelet — lung i ş i g r o a s e , a p l e c a t e l a b a z ă ş i c u v u f u r i l e î n d r e p t a t e î n sus ,

cu s c o a r ţ a aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i l e m i j l o c i i destu l d e g r o a s e ,
cu scoarţ a netedă , lucioasă , d e culoar e brună-roşiatică .
Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e scurte , s c o a r ţ a d e c u l o a r e
roşie-brună, c u lenticelel e f o a r t e m i c i , e b p t i c e , d e c u l o a r e g ă l b u i e - c e n u ş i e .
Mugurii vegetativi — m a r i , o v o c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e ra -
ni ură , aşezaţ i p e p e r m i t e larg i ş i destu l d e p r o e m i n e n t e .
 DE A L E X A N D R I A 67

Mugurii floriferi — mijloci i sa u m a r i , o v o i z i , g r u p a ţ i cît e tre i sa u m a i m u l ţ i , c u solzi i

slab lipiţi .
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d ie l u n g i m ea d e 9 2 mm ş i l ă ţ i m ea d e 7 7 m m ,
c o r d i f o r m - r o t u n j i t e , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i m a r g i n d e regula t c r e n a t e ; l i m b u l g r o s , p i e l o s , d e
c u l o a r e v e r d e - i n t e n s ş i l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - m a t p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l , l a
frunzele d e p e lăsta r est e scur t sa u s u b m i j l o c i u , g r os ş i r i g i d , ia r l a frunzel e di n r o z e t e destu l
d e l u n g ş i p o t r i v i t d e g r o s , d r e p t sa u sla b c u r b a t ş i c a n a b c i d a t , d e c u l o a r e roşie-sîngerie , c u
1—2 g l a n d e mar i ş i î n s o ţ i t e d e u n a - d o u ă auricul e la , b a z a l i m b u l u i .
Florile — foart e mari , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , sla b c o n c a v e , a l b e , c u m a r g i n d e g o f r a t e ;
sepalele r o ş i i - v i o l a c e i , iar pistilu l est e ega l sa u p u ţ i n m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — v a r i a b i lă d e l a s u b m i j l o c i e l a s u p r a m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 3 8 mm ,
D — 37 m m ş i d = 3 6 m m , g r e u t a t e a m e d i e d e 4 0 g .
Forma — v a r i a b i l ă, o v o i d - r o t u n j i t ă sa u g l o b u l o a s ă , d e s t u l d e r e g u l a t ă ş i sla b t u r t i t ă
p e flancur i ; adesea cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i sîn t d e z v o l t a t e inega l ; b r a z da v e n t r a l ă est e superficială ,
a d î n c i t ă c ă t r e b a z ă ş i vîr f (fig . 8 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e, n u n a ţ a t ă c u c e n u ş i u - d e s c h i s — ş i p ă t a t ă destu l d e
a b u n d e n t c u c a r m i n încuia ; c î n d culoare a a c o p e r i t o a r e lipseşte , c e a d e b a z ă p e p a r t e a e x p u s ă
la soar e d e v i n e p o r t o c a b e , m a r m o r a t ă , m a i intensă .
Pedunculul — foart e s c u r t ş i d e s t u l d e g r o s , b i n e p r i n s d e f r u c t ş i r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — adîncă , foart e larg ă ş i neregulată .
Pvmctul stilar — m i c, b r u n , aşeza t p e o p r o e m i n e n ţ ă a s c u ţ i t ă sa u s l a b înfunda t î n
m i j l o c u l une i depresiuni .

Fig. 8 .— D e Alexandri a

Pielita — de g r o s i m e m i j l o c i e , s l a b catifelată , s e m d u c i o a s ă , u ş o r a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — p o r t o c a b e, f e r m ă, fină , s u c u l e n t ă sa u f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă ,
cu a r o m ă pronunţată , d e cabtat e superioară .
Similarele — mic sa u s u b m i j l o c i u , a v î n d î n m e d i e H = 2 4 m m , D = 1 9 m m , d = 11, 5
m m , o v o i d , b o m b a t , alungi t ş i ascuţi t c ă t r e v h f , sla b alungi t c ă t r e b a z ă , c u crestel e v e n t r a l e
îndepărtate într e el e ; c e a p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă ş i ascuţită , cel e lateral e a p r o a p e şterse ,
m a i ra r sla b p r o e m i n e n t e ş i a s c u ţ i t e ; p a r t ea d o r s a l ă rareor i c u m i c i orifici i ; suprafaţ a destu l
d e n e t e d ă , sla b r u g o a s ă cătr e vîrf , d e c u l o a r e cafeni e deschisă . M i e z u l sîmburelu i est e
a m a r . î n t r e s î m b u r e ş i p u l p ă s e f o r m e a z ă u n g o l d e s t u l d e m a r e , spr e vîrfu l sîmburelui .
68 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Maturitatea — î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iunie .

RECOMANDAŞI : Datorit ă calităţilo r sal e soiu l D e A l e x a n d r i a s e r e c o m a n d ă s ă fi e

c u l t i v a t î n grădinil e d e ling ă case , î n t o a t e regiunil e ţări i u n d e î n genera l reuşeşt e c u l t u r a cai -
sului. S e r e c o m a n d a e x t i n d e r e a lu i î n livez i m a r i industrial e di n sudu l ţării .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю н я .
Происхождение сорт а неизвестно . В Румыни и распростране н преимущественн о в
Б у х а р е с т с к о й , П л о е ш т с к о й , А р д ж е ш с к о й и в меньше й степен и — в Д о б р у д ж с к о й и Га -
л а цк о ii о б л а с т я х .
Дерево — в начал е с и л ь н о р о с л о е , п о з ж е сил а р о с т а у м е н ь ш а е т с я ; д е р е в о имее т сред -
н ю ю п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ж и в н и , н е т р е б о в а т е л ь н о е к почвенно-климатически м у с л о в и я м ,
но вследстви е р а н н е г о цветени я страдае т о т весенни х з а м о р о з к о в . Д о в о л ь н о м о р о з о с т о й к о е ,
засухоустойчивое и устойчиво е к поражени ю вредителями , слабоустойчиво е к б о л е з н я м ,
в ч а с т о с т и к п о р а ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa (Aderh . e t B u h l . ) H o n e y . Плодо -
н о с и т ь начинае т в 4—5-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и р е г у л я р н ы е у р о ж а и .
Плод — различно й величины , о т н и ж е с р е д н е й , д о в ы ш е с р е д н е й , о к р у г л о - я й ц е в и д -
ный ил и о к р у г л ы й , д о в о л ь н о п р а в и л ь н о й ф о р м ы , с б о к о в немног о с п л ю с н у т ы й , з а ч а с т у ю
несимметричный, о р а н ж е в о - ж е л т о г о цвета , с м н о ж е с т в о м т е м н о - к а р м и н о в ы х пятен ; к о ж и ц а
средней т о л щ и н ы , с л а б о б а р х а т и с т а я , п о л у б л е с т я щ а я , с л а б о п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь
оранжевая, плотная , нежная , сочная , сладкая , приятног о кисловатог о вкуса , ароматная ,
в ы с о к о г о к а ч е с т в а . М о ж н о п о т р е б л я т ь даж е ещ е в начал е с о з р е в а н и я , н о пр и перезревани и
не с т а н о в и т с я м у ч н и с т о й . М е ж д у к о с т о ч к о й и м я к о т ь ю , у к о н ц а к о с т о ч к и , о б р а з у е т с я
довольно большо е свободно е пространство . Ядр о косточк и горькое .
Плоды о т л и ч а ю т с я х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и х о р о ш о с о х р а н я ю т с я .

BÉSUMÉ

Maturité - a u c o u r s d e l a s e c o n d e m o i t i é d u m o i s d e j u i n . V a r i é t é d o n t l ' o r i g i n e es t
i n c o n n u e ; ell e es t r é p a n d u e e n E o u m a n i e n o t a m m e n t d a n s le s r é g i o n s d e Ploieşt i e t d ' A r g e ş ,
un p e u m o i n s d a n s le s r é g i o n s d e D o b r o g e a e t G a l a t z i .
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e a u d é b u t , p u i s l a v i g u e u r baisse , s a v i e es t d ' u n e d u r é e
m o y e n n e ; i l es t p e u p r é t e n t i e u x e n c e qu i c o n c e r n e l e so l e t l e c b m a t . T o u t e f o i s , fleurissan t
de b o n n e heure , i l es t sensibl e a u x gelée s p r i n t a n i è r e s . A s s e z résistan t a u x gel , à l a sécheress e
et a u x insecte s nuisible s mai s p e u résistan t a u x m a l a d i e s , p a r t i c u h è r e m e n t à Monilinia laxa
( A d e r h . e t B u h l . ) H o n e y . I l c o m m e n c e à p r o d u i r e ver s l a 4 — 5 a n n é e e t l a p r o d u c t i o n es t
e e

abondante e t régubère .
Fruit — d e grosseu r v a r i a b l e , s o u s - m o y e n o u s u r - m o y e n e t d e f o r m e o v o ï d e - a r r o n d i e o u
g l o b u l e u s e , asse z r é g u b è r e , a r r o n d i e o u l é g è r e m e n t a p l a t i e sur le s flancs , s o u v e n t a s y m é t r i q u e ;
il a u n e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , à n o m b r e u s e s t a c h e s c a r m i n f o n c é ; p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e ,
l é g è r e m e n t v e l o u t é e , d e m i - l u i s a n t e , a d h è r e u n p e u à l a p u l p e , qu i es t f e r m e , fine , j u t e u s e ,
d ' u n e s a v e u r d o u c e e t a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e e t p a r f u m é e ; q u a b t é s u p é r i e u r e . I l p e u t êtr e
c o n s o m m é d è s l a v é r a i s o n e t l o r s q u e l a m a t u r i t é es t t r è s a v a n c é e , i l n e d e v i e n t p a s farineux .
V e r s l a p o i n t e d u n o y a u , entr e c e dernie r e t l a p u l p e , s e f o r m e u n e s p a c e asse z large . L ' a m a n d e
en es t a m è r e .
L e s fruit s s u p p o r t e n t trè s b i e n l e t r a n s p o r t e t s e c o n s e r v e n t a i s é m e n t .
68a

ABSTRACT

Maturity – during the second half of June. Variety whose origin is unknown and is
widespread in Romania especially in regions of Ploiești and Argeş, a little less in the regions of
Dobrogea and Galați.
Tree – strong in the beginning, then the force decreases, its life is average, has little
pretentious concerning r soil and climate. However, early flowering, it is susceptible to spring frosts.
Fairly resistant to frost, drought and pest, but not sensible to a few diseases, especially to Monilinia
laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It began to produce during the 4th-5th year and production is
plentiful and regular.
Fruit – of variable size, medium sized or under the average, and round or ovoid-rounded,
quite regular, rounded or slightly flattened on the sides, often asymmetrical and has a yellow-orange
with dark carmine stains, medium thickness, slightly velvety, semi-glistening, adheres slightly to the
pulp, which is firm, fine, juicy, and has a pleasant sweet, acid fragrance. It can be consumed when the
berries are ripped and due to the fact that it is late, it does not become mealy. Towards the tip of the
stone, between it and the pulp, there is a wide space. The kernel is bitter.
Fruits can be easily transported and stored.
 TIMPURIU D E ARA D

S i n o n i m e : mag. Korany i Barack .

germ. F r ü h e K e c s k e m e t er M a r i l l e .
rom. M a r m i t e timpurii , Timpuri i d e K e c s k e m e t .

O r i g i n e . S e p r e s u p u n e c ă soiu l T i m p u r i u d e A r a d s- a f o r m a t î n B . P . U n g a r ă i n î m p r e -
j u r i m i l e oraşulu i K e c s k e m e t . P r i n f a p t u l c ă s- a c u l t i v a t ş i s e c u l t i v ă p e scar ă l a r g ă î n z o n a
oraşului A r a d , î n ţ a r a n o a s t r ă est e c u n o s c u t n u m a i s u b d e n u m i r e a T i m p u r i u d e A r a d .

Răspîndire. Est e destu l d e răspîndi t î n B . P . Ungară .

î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n p e r i o a d a anilo r 1 9 2 8 — 1 9 3 5 de c ă t r e c u l t i v a t o r i i d i n
C e n a d , S î n n i c o l a u l M a r e , L o v r i n ş i A r a d , di n r e g i u n e a B a n a t ş i d e c ă t r e p e p i n i e r e l e A i u d ş i
B u f t e a . î n p r e z e n t est e c u l t i v a t î n j u r u l o r a ş e l o r A r ad ş i B u c u r e ş t i , p r e c u m ş i î n c e n t r u l T r a n -
silvaniei.

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e p o t r i v i t d e v i g u r o s , a t î t î n p e p i n i e r ă , c i l ş i i u p r i m i i an i d e l a p l a n t a r e ,
iar i n p e r i o a d a d e p l i n ă r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e . A r e o d u iată d e viaţ ă relati v l u u g ă , p e s t e
25 d e an i ş i d ă r e z u l t a t e m u l ţ u m i t o a r e a l t o i t p e c o r c o d u ş . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l .
Manifestă rezistenţ ă r e m a r c a b i l ă l a ge r ş i i n s o l a ţ i e ; i n c o n d i ţ i i î n c a r e soiu l Ce l nia i lun i d e
U n g a r i a înregistreaz ă l a m u g u r i i d e r o d p i e r d e r i d e 9 0 % , soiul T i m p u r i u d e A r a d înregistreaz ă
pierderi d e n u m a i 0 0 % , f a pt c e asigur ă p r o d u c ţ i i f o a r t e a b u n d e n t e . E s t e d e a s e m e n e a destu l
d e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . Cazur i d e pieir e p r e m a t u r ă s e
înregistrează f o a r t e ra r ş i a p r o a p e e x c l u s i v c î n d n u e x i s t ă afinitat e într e a l t o i ş i p o r t a l t o i .
î n f l o r e ş t e e ş a l o n a t , d e s t u l d e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6 — 1 0 zile .
î n c e p e s ă r o d e a s c ă l a vîrst a d e 4 ani , d a r i n t r ă î n plin ă p r o d u c ţ i e d e l a 8 - 9 an i ; u n
p o m d e vîrst a m i j l o c i e p r o d u c e î n m e d i e î n t r e 6 0 — 70 k g f r u c t e anual . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i -
m e n t a l ă Mărculeşt i s-a u o b ţ i n u t d e l a p o i n ü î n v î r s t a d e 1 2 an i p r o d u c ţ i i d c c i r c a 1 2 5 k g .
L a S i al i u nea e x p e r i m e n t a l ă I a ş i , d e l a p o m i i î n v î r s t a d e 1 0 ani , s-a u o b ţ i n u i 2 5 —16 k g ,
la B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p î n ă l a 6 2 k g l a p o m b î n v î r s t a d e 6 a n i , ia r l a S t a ţ i u n e a Ţ i g ă n e ş t i -
B u c u r e ş t i d e l a p o m i î n v î r s t a d e 1 4 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i d e 6 3 — 8 0 k g .
F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e s t u l d e a s p e c t u o a s e , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t
s u p r a m i j l o c i u î n zahă r ( 1 0 , 1 7 % ) ş i s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 0 , 9 0 % ) , r i d i c a t î n a c i d i t a t e ( 1 , 2 0 % )
şi f o a r t e ridica t ш v i t a m i n a С (15,0 3 m g %) ; se ţi n b i n e p e r ă m u r e l e , sîn t f o a r t e rezistent e l a
70 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

t r a n s p o r t ş i s e p ot p ă s t ra t i m p d e 4— 5 z d e ; sînt a p r e c i a t e ati t pentr u c o n s u m u l i u star e proas -

p ă t ă , cî t ş i p e n t r u industrializare .
Calităţi : rezistenţ a l a ger , p o t e n ţ i a l ul d e p r o d u c ţ ie r i d i c a t, c o a c e r e a t i m p u r i e a fructelor .
Defecte : fructel e m i c i î n ani i c u p r o d u c ţ i i m a r i .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , sănătos , c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă ş i c u n u m e r o a s e c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă , deasă , m a i ale s î n p r i m i i an i d e l a plantare , ia r p e m ă s u r ă c e
înaintează î n v î r s t ă , d e v i n e sferic-turtit ă (fig . 9 ) .

Fig. 9 . — Timpuri u d c Ara d

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e, d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e, c u s c o a r ţ a d e c u l o a i e
b r u n ă - c a f e n i e , c u l e n t i c e l e a l u n g i t e , d e c u l o a r e cafeni e d e s c h i s , aşezat e transversal .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i , s i m p l e , rareor i r a m i f i c a t e , lung i d e l a
0,8—15 c m , aşezat e perpendicula r p e ramuril e d e schelet .
 PLANŞA I

Timpuriu de Arad.
 TIMPURIU D E ARA D 71

Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 1,5—2, 5 c m , c u s c o a r ţ a
d c c u l o a r e v c r d e - m ă s l i n i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i roşie-sîngeri e p e c e a însorită , g l a b r i .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , turtiţi , c u solzi i d e c u l o a r e n e g r i c i o a s ă ş i m a r g i n i l e
uşor p u b e s c e n t e ; p e r n u ţ e l e m a i p r o n u n ţ a t e spr e vfrfu l r a m u r i l o r .
Mugurii floriferi — aşezaţi p e r a m u r i l e - b u c h e t , c a ş i pe cel e lung i sa u m i j l o c i i , m a i mar i
d e c î t c e i v e g e t a t i v i , o v o i z i , c u solzi i d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă , fi n p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — s u b m i j l o cü sa u m i j l o c d , a v î n d î n m e d i e 7 3 m m l u n g i m e ş i 7 2 m m l ă ţ i m e ,
s u b r o t u n d e sa u f o a r t e scur t o v a t e , c u vîrfu l s c u r t - a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă c u o u ş o a r ă p r e -
lungire p e p e ţ i o l ; b m b u l , g r o s , l u c i o s , p i e l o s , c u m a r g i n i l e a d î n c serate , u n e o r i d u b l u serate .
P e ţ i o l u l , scurt , a v î n d î n m e d i e 2 5 m m l u n g i m e , subţire , superficia l c a n a b c u l a t , v i o l a c e u p e
p a r t e a superioar ă ş i r o z - v e r z u i p e c e a inferioară , c u 2 , m a i ra r 3 — 4 g l a n d e aşezat e spr e b a z a
b m b u l u i , u n d e rareor i s e m a i întîlnes c ş i 1— 2 a u r i c u l e .
Florile — m i j l o c i i , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , d e p ă r t a t e l a b a z ă , d e c u l o a r e a l b ă spr e
c r e m - v e r z u i . Sepalel e sîn t m a r i , late , tras e spr e vîrf . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 2 6 — 3 0 , sîn t
mai lung i c u 2 — 3 m m d e c î t pistilul .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie , avîn d î n medi e H = 4 2 mm, D = 4 3 m m, d = 4 2 mm ; greutate a

de 32—5 2 g , uneor i chia r ma i mult .
Forma — g l o b u l o a s ă, s i m e t r i c ă , p u ţ i n t u r t i t ă p e flancuri , c u suprafaţ a u ş o r v ă l u r a t ă ;
b r a z d a v e n t r a l ă est e b i n e d e b m i t a t ă p e t o a t ă l u n g i m e a ei , îns ă superficial ă ( p l . I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h i s, a c o p e r i t ă c u diferit e n u a n ţ e d e p o r t o c a b u p e p a r t e a î n s o -
rită, u n d e u n e o r i a p a r e c h i a r o r o ş e a ţ ă p u n c t a t ă c u r o ş u - b r u n .
Peăunculul — scurt, d e g r o s i m e m i j l o c i e , v e r d e , b i n e prin s d e r a m u r ă ş i p o t r i v i t d e
bine d e fruct .
Cavitatea pedunculară — d e adîncim e ş i lărgim e mijlocii , î n form ă d e pdnie .
Punctul stilar — m i c, c e n u ş i u , aşeza t p e c o n t u r u l fructulu i sa u într- o f o a r t e m i c ă d e -
presiune .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , fragedă , fi n p u b e s c e n t ă , la . completa , m a t u r i t a t e s e d e s -
p r i n d e uşo r d e p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - d e s c h i s , c u o n u a n ţ ă m a i a l b i c i o a s ă spr e s î m b u r e , d e s t u i d e t a r e , p o -
trivit d e suculentă , c u g u s t d u l c e - a c i d u l a t ş i a r o m ă p l ă c u t ă , î n g e n e r a l d e c a b t a t e b u n ă sa u
foarte b u n ă ; n u a d e r ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u , a v î n d î n m e d i e H = 2 3 m m , D = 1 9 m m , d = 1 1 m , o v o i d ,
b o m b a t , m a i arcui t spr e b a z ă , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , u n i f o r m a r c u i t ă ,
crestele v e n t r a l e laterale , î n genera l m i c i , u n e o r i c h i a r b p s e s c , ia r p a r t e a d o r s a l ă u n e o r i c u
m i c i orifieü . Suprafaţ a est e d e c u l o a r e c a f e n i e d e s c h i s ă , a d e s e a c u p e t e a l b i c i o a s e ; u n e o r i
întreaga suprafaţ ă est e a l b ă ; m i e z u l est e d u l c e , c u g u s t f a d , î n g e n e r a l sla b d e z v o l t a t ş i s e
z b i r c e ş t e î n u r m a uscării .
Maturitatea — c o r e s p u n de c u a trei a d e c a d ă a luni i i u n i e .

Recomandări. D a t o r i t ă p o t e n ţ i a l u l u i d e r o d i r e r i d i c a t a l p o m u l u i ş i m a i ale s c o a c e r i i
t i m p u r i i a fructelor , soiu l T i m p u r i u d e A r a d s e r e c o m a n d ă atî t p e n t r u g r ă d i n i l e d e ling ă c a s e ,
<îît ş i p e n t r u Uvezil e m a s i v e .
72 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

РЕЗЮМЕ

Созревание — треть я декад а и ю н я .

П р е д п о л а г а е т с я , чт о с о р т п р о и с х о д и т и з В е н г р и и . В Румыни и в ы р а щ и в а е т с я в о к р е -
с т н о с т я х А р а д а и Б у х а р е с т а , а т а к ж е и в центр е Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — у м е р е н н о й сил ы р о с т а ка к в п и т о м н и к е , та к и в первы е год ы посл е п о с а д к и ,
но в перио д п л о д о н о ш е н и я сил а р о с т а у м е н ь ш а е т с я ; о т л и ч а е т с я сравнительно й д о л г о в е ч -
н о с т ь ю , н е т р е б о в а т е л ь н о к почвенны м у с л о в и я м , м о р о з о у с т о й ч и в о , у с т о й ч и в о к о ж о г у
ствола и к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lev. ) A d e r h . Цвест и начи -
нает р а н о , н о цвете т п о с т е п е н н о . П л о д о н о с и т ь начинае т с 4-летнег о в о з р а с т а .
Плод — средне й величины , о к р у г л о й ф о р м ы , с и м м е т р и ч н ы й , немног о с ж а т ы й с
б о к о в , с о слегк а в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , цве т плод а зеленовато-зеленый , с о р а н ж е в о й
о к р а с к о й различны х о т т е н к о в н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е , гд е и н о г д а н а б л ю д а е т с я
даже к р а с н ы й р у м я н е ц , п о к р ы т ы й б у р о в а т о - к р а с н ы м и т о ч к а м и ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы ,
н е ж н а я , т о н к о - о п у ш е н н а я , пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я
или ж е с в е т л о - з е л е н о г о цвета , с беловаты м о т т е н к о м б л и ж е к к о с т о ч к е , д о в о л ь н о т в е р д а я ,
с р е д н е с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с п р и я т н ы м а б р и к о с о в ы м а р о м а т о м , н е прирастае т к
косточке. Я д р о косточк и сладкое , безвкусное .
Плоды о т л и ч а ю т с я очен ь х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в
течение 4— 5 д н е й .

EÉSTJMÉ

Maturité — dernièr e décad e d e juin .

O n s u p p o s e q u ' i l s'es t f o r m é d a n s l a B . P . H o n g r o i s e . E n B o u m a n i e , i l es t c u l t i v é d a n s
les e n v i r o n s d ' A r a d e t d e B u c a r e s t , ains i q u e d a n s l e c e n t r e d e l a T r a n s y l v a n i e .
Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , v i e n t asse z b i e n t a n t e n p é p i n i è r e , q u e d u r a n t le s
premières a n n é e s a p r è s l a p l a n t a t i o n ; m a i s a u c o u r s d e l a p é r i o d e d e p r o d u c t i o n c o m p l è t e ,
sa v i g u e u r d i m i n u e . I l a u n e v i e asse z l o n g u e , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résiste a u ge l
e t a u x b r û l u r e s su r l e t r o n c ; i l résist e é g a l e m e n t asse z b i e n a u Claatero&porium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . F l e u r a i s o n p r é c o c e , m a i s é c h e l o n n é e . C o m m e n c e à p r o d u i r e à l'âg e d e 4 ans .
Fruit — m o y e n , d e f o r m e g l o b u l e u s e , s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t aplat i su r le s flancs , à
la surfac e f a i b l e m e n t o n d é e : d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e , l e c ô t é e x p o s é a u solei l teint é d e dif -
férentes n u a n c e s o r a n g é e s , o ù a p p a r a î t parfoi s u n e r o u g e u r p o i n t u l é e d e r o u g e b r u n ; le p e a u
est d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , fraîche , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h a n t a i s é m e n t d e l a p u l p e , à
m a t u r i t é ; l a p u l p e , j a u n e o u v e r t clair , a v e c u n e t e i n t e p l u s clair e v e r s l e n o y a u , es t asse z
f e r m e , asse z j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r d o u c e - a c i d u l é e e t p o s s é d a n t l e p a r f u m a g r é a b l e d e s abri -
c o t s ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t s u c r é e .
L e s fruit s s o n t t r è s résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s 4— 5 j o u r s .
72a
ABSTRACT

Maturity – last decade of June

Assumed to have its origin in the Hungary. In Romania, it is cultivated in the area of Arad and
Bucharest, and in the center of Transylvania.
Tree – of medium vigor, develops well both in the nursery, during the first years after
planting, but during the entire production period, its strength decreases. It lives long enough, is not
pretentious about the soil, frost resistant and burns on the trunk; it also resists fairly well to
Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Flowering early, but staggered. Begins producing at the
age of 4.
Fruit – medium, globular shape, symmetrical, slightly flattened on the sides, slightly wavy on
the surface: greenish yellow, the side exposed to sun is tinted orange in various shades, which
sometimes appears red dotted; the skin is medium thick, fresh, finely pubescent, detaching easily
from the pulp when is ripe, the pulp is yellow or light green with a lighter shade next to the stone, is
fairly firm, juicy, sweet, tart flavor and with the pleasant scent of apricots; it does not stick to the
core. The kernel is sweet. The fruits are very resistant when transported and can be kept for 4-5 days.
 AMBROZIA

Sinonime : ital. D i S a n t o A m b r o g i o , S . A m b r o g i o .
franc. S a i nt A m b r o i s e .
germ. S c h w e i n s e h r a p r i k o s e, S c h a f s n a s e a p r i k o s e , Ambrozia-Aprikose ,
A m b r o s i a Marille .
rus. A m b r o z i a , Sveato i Ambrozii , Amvrosii .
ceh. M e r u n k a Sv . Ambrozskâ , Sveatoambrozskâ .
mag. A m b r o s i a .
/чад. A m b r o z i a .
iom. Caisu l sfîntulu i A m b r o z i e .

Origine. So i d e o r i g i n e italiană , c u n o s c u t ş i c u l t i v a t d e m u l t t i m p î n j u r u l oraşulu i

F l o r e n ţ a . D i n I t a b a , d e l a Ş c o a l a S o c i e t ă ţ n d e H o r t i c u l t u r a d i n F l o r e n ţ a , a c e s t so i a f o s t
introdus î n F r a n ţ a î n juru l anulu i 186 3 d e cătr e pepinierişti i L . J a m i n di n Bourg-la -
B e i n e d i n a p r o p i e r e a Parisulu i ş i M . J a c q u e m e t - B o n n e f o n d d i n l o c a b t a t e a A n n o -
nay ( A r d c c h e ) .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t i u t o a t e ţăril e d i n E u r o p a ş i î n d e o s e b i î n I t a l i a , B . D . G .
şi R . F . G . , u n d e est e f o a r t e c u n o s c u t ş i a p r e c i a t p e n t r u p r e c o c i t a t e a sa . E s t e r ă s p î n d i t ş i
îu S . U . A .
L a n o i , deş i a fos t i n t r o d u s l a sfîrşiti u s e c o l u l u i al X I X - l e a , e s t e f o a r t e p u ţ i n r ă s p î n d i t ;
se intîlneşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i r ă z l e ţ î n b v e z i l e d i n j u r u l C a p i t a l e i .

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I

P o m u l ar e o v i g o a r e m i j l o c i e , îns ă c r e ş t e p u ţ i n s t r î m b î n p e p i n i e r ă ş i i n p r i m ü an i
in l i v a d ă ; est e d e s t u l d e l o n g e v i v , a t i n g m d v î r s t a d e 2 5 — 3 0 ani . B e u ş e ş t e p e t o a t e soluril e
specifice culturi i caisului , d a r cel e m a i b u n e r e z u l t a t e s e o b ţ i n p e soluril e u ş o a r e ş i c a l d e ,
situate i n locur i a d ă p o s t i t e d e v î n t u r i l e rec i d e iarnă . E s t e d e s t u l d e sensibi l l a g e r ş i i n s o -
laţie ; î n iernil e g r e l e , r a m u r i l e a n u a l e ş i m u g u r i i florifer i d e g e r ă p a r ţ i a l . E s t e r e z i s t e n t l a
boli ş i d ă u n ă t o r i . P c t i m p p l o i o s f r u c t e l e c r a p ă ş i p u t r e z e s c .
î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u ia r f e n o f a z a d u r e a z ă 5— 6 z i l e . E s t e a u t o f e r t i l .
I n t r ă p e r o d f o a r t e t i m p u r i u , l a 3— 4 a n i , d ă p r o d u c ţ i i a b u n d e n t e ş i î n f i e c a r e
a n . D e p i l d ă , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i p o m i i î n v î r s t a d e 1 2 an i a u
p r o d u s într e 68—10 3 k g / p o m .
 74 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A LE

F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , b u n e l a gust , apreciat e atî t p e n t r u c o n s u m u l î n

stare p r o a s p ă t ă c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e ; g e b f i c ă b i n e ş i îş i m e n ţ i n c u l o a r e a . S u p o r t ă
foarte b i n e transportu l d a c ă sîn t cules e c u p u ţ i n înaint e d e m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă ş i s e p o t
p ă s t r a 7— 9 z d e . î n a n d c u c ă l d u r ă insuficient ă fructel e s e c o c n e u n i f o r m .
Calităţi : p r e c o c i t a t e a , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t , c o a c e r e a t i m p u r i e , rezistent ă
la b o b ş i d ă u n ă t o r i a p o m u l u i , calitate a b u n ă , rezistenţ ă l a t r a n s p o r t ş i păstrar e a fructelor .
Defecte : sensibilitate a r e l a t i v ă faţ ă d e ge r a r a m u r i l o r tiner e ş i a m u g u r i l o r floriferi ,
înflorirea t i m p u r i e .

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 6 — 7 m ; f o r m e a z ă trunch i g r o s , ciUndric , c u s c o a r ţ a d e

c u l o a r e cafenie-cenuşie , c u c r ă p ă t u r i dese , aşezat e l o n g i t u d i n a l .

Fig. 10 . — Ambrozi a

Coroana — m a r e, g l o b u l o a s ă sa u sferic-turtită , p o t r i v i t d e deasă , c u frunzi ş ra r ş i

a s p e c t s ă n ă t o s (fig . 1 0 ) .
Ramurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c n , sla b arcuite , f o r m e a z ă u n u n g h i
larg c u a x u l p o m u l u i ş i a u vîrfuril e o b b c e sa u î n d r e p t a t e î n su s ; s c o a r ţ a , aspră , d e c u l o a r e
 AMBROZIA 75

b r u n ă - c e n u ş i e la . b a z ă , roşie-închi s b r u m a t ă spr e vîrf , c u lenticel e a l u n g i t e , d e c u l o a r e gal -

b e n ă - a l b i c i o a s ă , aşezat e transversa l ; sîn t d e g a r n i s i t e m u l t l a b a z ă .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i j l o c i i ; b u c h e t e l e d e m a i , î n n u m ă r m a i m i c ,
sint s c u r t e ş i destu l d e g r o a . s e , g r u p a t e m a i m u l t p e r a m u r i l e d e 2 — 5 a n i ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e
castanie.
Lăstarii — mijloci i sa u l u n g i , destu l de . g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 , 0 — 2 , 5 c m l u n g i m e ,
uşor arcuiţi , m a i ra r d r e p ţ i , d e c u l o a r e r o ş i e - c a f e n i c sa u roşi e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e sa u
cafenie-deschis p e p a r t e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e lenticel e m a r i , r o t u n j i t e , p r o e m i n e n t e , d e
culoare gălbuie .
Mugurii vegetativi — m a r i, c o m e i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
slab x n o e m i n e n t e , c u solzi i lipiţi .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , c u solzi i sla b lipiţi , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , aşezaţ i
pe pernuţ e proeminente .
Frunzele — m a ri sa u foart e m a r i ş i destu l d e rare , a v î n d î n m e d i e 11 0 m l u n g i m e ş i
90 m m l ă ţ i m e , c o r d i f o r m - r o t u n j i t e sa u eliptic-alungite , c u vîrfu l a c u m i n a t , b a z a c o r d a t ă
şi marginil e serat e a d î n c , m ă r u n t ş i r e g u l a t ; l i m b u l , d e c u l o a r e v e r d e c u n u a n ţ ă g ă l b u i e
p e faţ a superioar ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a i n f e r i o a r ă . P e ţ i o l u l , d e 2 5 — 4 5 m m l u n g i m e , d e
g r o s i m e m i j l o c i e sa u g r o s , c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e pe p a r t ea însorit ă ş i v e r d e - r o z
p e c e a u m b r i t ă . L a b a z a b m b u l u i ş i p e p e ţ i o l s e o b s e r v ă 2— 3 g l a n d e m i c i ; l a b a z a l i m -
bului uneor i s e găses c 1— 2 auricule .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , a l b e ş i nervuril e ro z ; cabciu l
roşu-cărămiziu.

FRUCTUL

Mărimea — m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 48—6 5 m m, D = 46—5 5 m m, d = 42 —

—48 m m , g r e u t a t e a d e 5 0 — 6 6 g .
Forma — i n v e r s - o v o i d ă sa u e h p s o i d a l - a l u n g i t ă , a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă p e f l a n c u r i , teşit ă

F i g . 11 . — Ambrozia

p e p a r t e a v e n t r a l ă ş i f o a r t e de s b o m b a t ă p e p a r t e a dorsală , c u s u p r a f a ţ a neregulată , s l a b
ondulată ş i mamelonat ă ; brazd a ventral ă d e adîncim e ş i lărgim e mijlocie , c u un a di n
m a r g i n i m a i d e z v o l t a t ă (fig . 1 1 ) .
 76 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Culoarea — galbenă-pai, uneor i c u o uşoar ă r o ş e a ţ ă r o z - p o r t o c a l i e p e p a r t e a însorit ă

şi ma i ra r c u o r o ş e a ţ ă c a r m i n - p u r p u r i e ; p e p a r t e a u m b r i t ă s e întîlneşt e u n e o r i o slab ă
roşeaţă sa u p u n c t e m a r i d e c u l o a r e roşie-carmin .
Peduncidul — f o a r te scurt , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e .
Cavitatea peduncidară — d e m ă r i m e m i j l o c i e , îngustă , deschis ă spr e b r a z d a v e n t r a l ă .
Punctul stilar — m i c, b r u n - c e n u ş i u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , a s c u ţ i t , situa t p e c o n -
turul fructului .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , catifelat ă fin , p a r f u m a t ă .
Pulpa — g a l b e n ă - a l b i c i o a s ă, a j u n g î n d p î n ă l a g a l b e n ă - p o r t o c a l i e - î n e h i s l a c o m p l e t ă
m a t u r i t a t e , s t r ă b ă t u t ă d e v i n i ş o a r e a l b i c i o a s e , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e , suculentă , foart e
d u l c e , c u a c i d i t a t e slabă , v i n u r i e , p u t e r n i c ş i p l ă c u t a r o m a t ă , f o a r t e b u n ă l a gust , n u est e
a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; rareor i r ă m î n m i c i p o r ţ i u n i p e c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă ; f o r m e a z ă
un g o l m a r e î n t r e s î m b u r e ş i p u l p ă ma i ale s spr e p a r t e a dorsal ă ş i vîrfu l sîmburelu i; s e
desface u ş o r p e lini a b r a z d e i v e n t r a l e .
Sîmburele — mare, avîn d H = 28—3 1 m m , D = 23—2 5 m m , d = 1 2 — 1 5 m m , invers -
o v o i d , alungit , sla b î n g u s t a t c ă t r e b a z ă car e est e c o n c a v ă , r e t e z a t ă , a s c u ţ i t b r u s c c ă t r e virf ,
c u m i j l o c u l foart e b o m b a t ; crestele v e n t r a l e p r o e m i n e n t e , ascuţite , î n d e o s e b i c ea p r i n c i p a lă ;
p a r t e a dorsal ă est e c o m p l e t ă sa u c u 1— 2 orifici i ; suprafaţa , aspră , r u g o a s ă , m a i ale s c ă t r e
b a z ă ş i virf , d e c u l o a r e brună-cafenie-deschis , ia r m i e z u l est e a m a r . î n am i p l o i o ş i o m a r e
parte di n sîmbur i s e despică .
Maturitatea — sfîrşitu l l u m i i u n i e - î n c c p u t u l luni i iulie , c u c î t e v a z d e înaint e d e soiu l
Cel m a i b u n d e U n g a r i a .

Recomandări. D a t o r i t ă c a b t ă ţ d o r sal e soiu l A m b r o z i a s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e

lingă case , î n t o a t e regiunil e ţări i u n d e reuşeşt e c u l t u r a caisului . S e r e c o m a n d ă c u l t i v a r e a
lui î n plantaţi i m a s i v e î n p r o c e n t redu s ş i n u m a i î n regiunil e f o a r t e f a v o r a b i l e culturi i caisului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю н я — начало и ю л я .
Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н очен ь мало .
Дерево — средне й сил ы роста , довольн о долговечное , нетребовательно е к ночвенно -
к л и м а т и ч е с к и м у с л о в и я м , о б л а д а е т с л а б о й м о р о з о у с т о й ч и в о с т ь ю , н е страдае т р а с т р е с к и -
ванием к о р ы , о б р а з о в а н и е м ра н ил и камедетечением , у с т о й ч и в о к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м .
П л о д о н о с и т ь начинае т в 3—4-летне м в о з р а с т е и , к а к п р а в и л о , дае т е ж е г о д н ы е и о б и л ь н ы е
урожаи.
Плод — к р у п н о й ил и очен ь к р у п н о й величины , о б р а т н о - я й ц е в и д н о й н е п р а в и л ь н о й
формы, н е с и м м е т р и ч н ы й , с б о к о в с п л ю щ е н н ы й , з а ч а с т у ю вздуты й с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы ,
с н е р о в н о й , с л а б о в о л н и с т о й и б у г р и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ; ж е л т о г о ц в е т а , и н о г д а с о слабы м
розовато-оранжевым, реж е пурпурно-карминовы м румянце м н а солнечно й стороне ; ко -
жица средне й толщины , нежно-бархатистая , ароматная ; мякот ь беловато-желтая , про -
н и з а н н а я б е л о в а т ы м и ж и л к а м и , с р е д н е й п л о т н о с т и , с о ч н а я , очен ь сладка я с о слабо й
винной к и с л о т н о с т ь ю , с приятны м и сильны м ароматом , очен ь приятног о вкус а и хорошег о
 AMBROZIA 7;

качества; н е прирастае т к косточке , в особенност и к е е дорсально й сторон е и концу .

Ядро косточк и горькое .
П л о д ы о т л и ч н о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о л к у , есл и у б и р а ю т с я н е з а д о л г о д о н а с т у п л е н и я
полной з р е л о с т и , и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течение 7 — 9 д н е й .

EÉSUMÉ

Maturité — fi n j u i n , d é b u t juillet .
V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne . T r è s p e u r é p a n d u e e n E o u m a n i e .
Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , asse z l o n g é v i f , p o i n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u c l i m a t e t
au sol , i l es t p e u résistan t a u g e l , n ' e s t p o i n t suje t a u x crevasse s e t a u x p l a i e s , n i à , l ' é c o u -
l e m e n t d e l a glu , i l es t r é s i s t a n t a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s n u i s i b l e s . I l c o m m e n c e à
p r o d u i r e v e r s le s 3 — 4 année s e t d o n n e u n e r é c o l t e a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
e e

Fruit — g r os o u trè s g r o s , d e f o r m e i n v e r s e m e n t o v o ï d a l e , i r r é g u h e r , a s y m é t r i q u e , aplat i

sur le s flancs , s o u v e n t b o m b é su r l e c ô t é d o r s a l , à surfac e irrégulière , v a g u e m e n t o n d é e e t
m a m e l o n n é e ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e , p r é s e n t a n t q u e l q u e f o i s u n e l é g è r e rorrgeu r o r a n g é e
d u côt e ensoleill é et plu s r a r e m e n t u n e r o u g e u r c a r m i n - p o u r p r e ; la p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e ,
légèrement veloutée , parfumé e ; l a pulpe , d'u n jaun e blanchâtr e allan t jusqu'a u jaune -
o r a n g é f o n c é , es t t r a v e r s é e d e v e i n u l e s (filets ) b l a n c h â t r e s , à m a t u r i t é c o m p l è t e ; d e c o n s i s -
t a n c e m o y e n n e , j u t e u s e , trè s d o u c e — l é g è r e m e nt a c i d u l é e , f o r t e m e n t e t a g r é a b l e m e n t parfu -
m é e , d ' u n g o û t a g r é a b l e , d e b o n n e q u a b t é ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u , laiss e u n g r a n d e s p a c e
entre c e dernier e t l a p u l p e , n o t a m m e n t su r l a p a r t i e d o r s a l e e t l a p o i n t e d u n o y a u . L ' a m a n -
de e n es t a m ère.
L e s fruits, cueilli s un pe u a v a n t leu
r i t é c o m p l è t e , s u p p o r t e nt trè s bie n l e t r a n s p o r t
et p e u v e n t ê t r e g a r d é s 7 à 9 j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – late June and early July.

Variety of Italian origin. Very uncommon in Romania.
Tree – of medium vigor, very long life, not pretentious concerning the climate and soil, it is
not resistant to frost, is not subjected to cracks and wounds, or to the flow of the glue, and is resistant
to diseases and insect pests. It begins to produce during the third-fourth year and gives a bountiful and
regular harvest.
Fruit – large or very large, inversely ovoid shape, irregular, asymmetric, flattened on the
sides, often on the dorsal side convex, irregular surface, vaguely wavy and hummocky, the color is
yellow, sometimes with a slight blush of orange on sun-exposed side and more rarely red carmine
purple skin, medium thickness, slightly silky, fragrant pulp, ranging from a whitish yellow to dark
yellow-orange, is crossed by fibers, whitish in full maturity, of medium consistency, juicy, very sweet
, slightly sour, strongly and pleasantly scented, and of good quality. It does not stick to the core,
leaving a large space between it and the pulp, including the dorsal part and tip of the stone. The kernel
is bitter.
The fruit, picked just before full maturity, very resistant when transported and can be kept for
7-9 days.
 ROYAL

S i n o n i m e : ранг. O r a n g e , B o y a l apricot , Boya l d e Wurtemberg, Abricot Boyal , Boya l

de Luxemburg .
germ. K ö n i g s m a r i l l e , König s Aprikose , Königliche .
engl. B e a l e .
•Hal. C h r y s o m e l a regal i s.
ceh. K r a l o v k a , Merunk a Krâlovskâ .
rus. K o r o l e v s k i i .
rom. B é g a i e .

Origine. S o i de origin e franceză, o b ţ i n u t î n anu l 1 8 0 8 , de c ă t r e M i c h e l E . H e r v y ,

d i r e c t o r u l g r ă d i n n L u x e m b u r g di n Paris , dintr-u n s î m b u r e a l soiulu i P ê c h e d e N a n c y . A
f o s t descri s p e n t ru p r i m a d a t ă î n 182 6 în A l m a n a h u l „ B o n J a r d i n i e r " .

R ă s p î m l i r c . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţăril e p o m i c o l e d i n E u r o p a , î n sudu l
A f r i c i i , î n A u s t r a b a , î n Israel , î n S . U . A . , c e a m a i m a r e răspîndir e a v î n d îns ă î n California ,
unde f o r m e a z ă b a z a culturi i caisului .
L a n o i est e c u l t i v a t a p r o a p e î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e , însă , n u m ă r u l c e l m a i m a r e
d e p o m i s e găseşt e î n p l a n t a ţ i i l e di n s u d u l ţări i ş i î n specia l î n regiune a B u c u r e ş t i .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e f o a r t e v i g u r o s ş i est e l o n g e v i v ; reuşeşt e altoi t atî t p e c o r c o d u ş , c î t ş i p e

zarzăr ; n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e de so l ş i est e rezisten t l a ger , c u e x c e p ţ i a m u g u -
rilor floriferi , c a r e sîn t sensibil i l a î n g h e ţ u r i l e d e l a sfîrşitu l ierni i ; este d e a s e m e n e a rezisten t
la s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
Înfloreşte l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
5 — 7 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 — 5 an i ş i p r o d u c e regulat , îns ă m o d e r a t , u n e o r i chia r
subnormal.
F r u c t e l e sîn t m i j l o c ü sa u m a r i , f o a r t e a s p e c t u o a s e , d e calitat e b u n ă , caracterizat e
p r i n t r - u n c o n ţ i n u t s u p r a m i j l o c i u î n zahă r ( 7 , 5 3 — 1 0 , 6 7 % ) , a c i d i t a t e ( 1 , 3 5 — 1 , 5 8 % ) ş i substan -
ţe p r o t e i c e ( 1 , 1 4 — 1 , 4 0 % ) ş i d e s t u l d e r i d i c a t î n v i t a m i n a С ( 9 , 7 6 — 1 1 , 0 0 m g % ) ; sîn t apre -
c i a t e m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; s u p o r t ă foart e b i n e transportu l ş i s e
p ă s t r e a z ă 6— 8 zile .
 ROYAL 79

Asemănări. D u p ă f o r m a fructului , s e a s e a m ă n ă c u soiu l Ge l m a i b u n d e U n g a r i a , d e

care s e d e o s e b e ş t e îns ă p r i n f o r m a c o r o a n e i p o m u l u i , c u l o a r e a fructulu i ş i g u s t u l a m a r a l
sîmburelui.
Calităţi: v i g o a r e a ş i rusticitate a p o m u l u i , p r e c u m ş i mărimea , aspectu l atrăgă -
gător ş i calitate a b u n ă a fructelor .
Defecte: s e n s i b i l i t a t e a l a ge r a m u g u r i l o r florifer i ş i c o a c e r e a uşo r neuniform ă
a fructelor .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7— 8 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a d e
culoare brună-cenuşie , c u crăpătur i longitudinal e adînc i ş i c u numeroas e lenticel e alungite ,
suberificate, d e c u l o a r e cenuşie-deschis .

Fig. 12 . - Roya l

Coroana — invers-piramidală , lar g răsfirat ă (fig . 1 2 ) .

Hamurile de schelet — lungi , destu l d e g r o a s e , dresate , uneor i g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e brună-cafeni e ş i c u lenticel e m a r i .
80 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Ramurile de rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i s i m p l e ş i rareor i r a m i f i c a t e ş i ra -

murile mijlocii .
Lăstarii — lungi, groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e p e parte a u m b r i t ă ş i
roşiatică p e c e a însorită , e u n u m e r o a s e lenticel e m i c i .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , b o m b a ţ i l a b a z ă , d e c u l o a r e castanie -
roşiatică.
Mugurii floriferi — mari , o v o i z i , b o m b a ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e destu l d e p r o e m i n e n t e .
Frunzele — m i j l o c b, a v î n d 6 0 — 70 m m l u n g i m e ş i 7 1 — 8 5 m m l ă ţ i m e , s u b r o t u n d e , c u
vîrful a c u t , b a z a u ş o r c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e u n i f o r m s i m p l u ş i d u b l u erenate . P e ţ i o l u l d e
3 5 — 4 8 m m l u n g i m e , u ş o r c u r b a t , d e c u l o a r e roşie-inten s p î n ă l a sîngeri u p e p a r t e a supe -
rioară, c a n a l i c u l a t ş i c u 5— 9 g l a n d e p e t o a t ă l u n g i m e a lui .
Florile — s u p r a m i j l o c i i , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă - r o z l a î n c e p u t , a p o i
c o m p l e t a l b ă . Sepalel e m a r i , fi n d i n ţ a t e p e m a r g i n i . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 2 6 — 2 8 , sîn t
mai s c u r t e sa u cilia r l a nivelu l pistilului .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 46—5 2 m m , D = 4 9 — 54 m m , d = 4 2—
—46 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 5 8 g .
Forma — g l o b u l o a să sau o v o i d ă , p u ţ i n a s i m e t r i c ă , uşo r teşit ă la b a z ă , t u r t i tă p e flancur i ;
b r a z d a v e n t r a l ă superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă d e o d u n g ă d e c u l o a r e m a i închi s (pl . I I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e, ma i intens ă p e p a r t e a însorit ă ş i spr e b a z a fructului ,
unde apar e ş i o culoar e acoperitoar e roşie-purpurie , punctat ă c u roşu-carmin .
Pedunculul — s c u r t, d e g r o s i m e m i j l o c i e , v e r d e , b i n e prin s d e fruc t ş i r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — îngustă , p u ţ i n a d î n c ă , c u m a r g i n e a regulată , uşo r a d î n c i t ă
în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e .
Punctul stilar — m i c, b r u n - c e n u ş i u , aşeza t e x c e n t r i c p e lini a d e c o n t u r a fructului .
Pieliţa — g r o a s ă, catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n - p o r t o c a l i e, s t r ă b ă t u tă d e v i n i ş o a r e a l b i c i o a s e fine, p u ţ i n vizibile , est e
c r o c a n t ă , f o n d a n t ă , suculentă, , sla b a r o m a t ă , d u l c e , c u a c i d i t a t e slab ă ş i î n genera l c u gus t
f o a r t e p l ă c u t ; î n c o n d i ţ u d e insuficient ă c ă l d u r a s e c o a c e n e u n i f o r m , r ă m î n î n d m a i v e r d e
p e parte a umbrită .
Sîmburele — mare , avîn d î n medi e H = 3 0 mm , D = 2 4 mm , d = 1 4 m m , ovoid ,
p o t r i v i t d e b o m b a t , tra s spr e vîrf , t r u n c h i a t sa u o b b c l a b a z ă ; c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă
p r o e m i n e n t ă , crestel e v e n t r a l e lateral e sla b d e z v o l t a t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă lipsit ă d e orificii .
Miezul est e f o a r t e a m a r .
Maturitatea — p r i ma d e c a d ă a luni i i u b e .

Recomandări. D a t o r i t ă c a l i t ă ţ i l o r sale , s o i u l R o y a l s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e

lîngă cas e î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţări i ; î n b v e z i l e mar i d e t i p industria l n u m a i î n
r e g i u n i l e ferit e d e î n g h e ţ u r i l e d e l a sfîrşitu l iernii .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я декад а и ю л я .
С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в ы р а щ и в а е т с я почт и в о в с е х о б л а -
стях страны , в особенност и н а юг е и, в частности , в Бухарестско й области .
 PLANŞA II

Royal.
 ROYAL gl

Дерево — очен ь е и л ы ю р о с л о е , долговечное , нетребовательно е к почве , морозоустой -

чивое, з а исключение м цветочны х почек , чувствительны х к возврат у зимни х м о р о з о в ;
у с т о й ч и в о т а к ж е к з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цветени е с р е д н е - р а н н е е ; п л о д о н о с и т ь
начинает в 4—5-летне м в о з р а с т е ; дает е ж е г о д н ы е , н о у м е р е н н ы е , иногд а н и ж е н о р м а л ь н ы х ,
урожаи.
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , о к р у г л о й ил и я й ц е -
видной ф о р м ы , н е м н о г о н е с и м м е т р и ч н ы й , у о с н о в а н и я с л е г к а с р е з а н н ы й , с б о к о в с п л ю с -
нутый, желтовато-оранжевог о цвета , боле е интенсивног о н а освещенно й солнце м сторон е
и у о с н о в а н и я п л о д а , гд е о б р а з у е т с я и п о в е р х н о с т н ы й р у м я н е ц к р а с н о в а т о - п у р п у р н о г о
цвета, покрыты й карминовым и точками ; к о ж и ц а толстая , бархатистая , п р и р о с ш а я к
мякоти; мякот ь желтовато-оранжевая , пронизанна я тонким и беловатым и жилками , хрус -
т я щ а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , с л а б о ароматная , с л а д к а я , с о с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , п р и я т н о г о
в к у с а , х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; с о з р е в а е т н е р а в н о м е р н о , о с т а в а я с ь мене е з р е л о й н а затененно й
с т о р о н е . Я д р о к о с т о ч к и очен ь г о р ь к о е .
П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о дл я п о т р е б л е н и я в свеже м виде ; отличн о
в ы н о с я т п е р е в о з к у и с о х р а н я ю т с я в течени е 6— 8 д н е й .

BÉSUME

Maturité — d u r a n t l a p r e m i è r e d é c a d e d e juillet .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e o n l a c u l t i v e dan s p r e s q u e t o u t e s le s r é g i o n s
du p a y s , p a r t i c u l i è r e m e n t d a n s l e S u d d n p a y s e t s p é c i a l e m e n t d a n s l a E é g i o n d e B u c a r e s t .
Arbre — d ' u ne v e n u e for t v i g o u r e u s e , l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e
au g e l , à l ' e x c e p t i o n de s b o u r g e o n s f l o r a u x q u i s o n t sensible s a u x gelée s t a r d i v e s d e l ' h i v e r ;
il es t é g a l e m e n t r é s i s t a n t à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s nuisibles . L a florai -
son es t m o y e n n e , i l c o m m e n c e à p r o d u i r e v e r s le s 4 — 5 ' a n n é e s , m a i s s a r é c o l t e es t
m o d é r é e e t parfoi s m ê m e p a u v r e .
Fruit — m o y e n o u g r o s , à b e l a s p e c t , d e f o r m e g l o b u l e u s e o u o v o ï d a l e , u n p e u a s y m é -
t r i q u e , l é g è r e m e n t t r o n q u é à l a b a s e , aplat i su r le s flancs , d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , plu s
i n t e n s e su r l e p a r t i e ensoleillé e e t v e r s l a b a s e d u frui t o ù a p p a r a î t u n r o u g e p o u r p r e ,
p o i n t i d é d e r o u g e c a r m i n ; l a p u l p e , j a u n e o r a n g é , t r a v e r s é e p a r de s filet s b l a n c h â t r e s , c r o -
quante, fondante , juteuse , faiblemen t parfumée , d o u c e e t légèremen t acididée , e n généra l
d ' u n e saveu r agréable , d e b o n n e qualité , i l mûri t d'un e manièr e inégale , demeuran t plu s
v e r t d u c ô t é o m b r é . L ' a m a n d e e n es t trè s a m è r e .
L e s fruit s s o n t c o n s o m m é s s u r t o u t à l ' é t a t frai s ; trè s résistant s a u t r a n s p o r t , U s p e u -
v e n t êtr e g a r d é s d e 6 à 8 j o u r s .
 81a
ABSTRACT

Maturity - during the first decade of July.

Variety of French origin. In Romania it is grown in almost all regions of the country,
particularly in the south and especially in the region of Bucharest.
Tree - very strong, long life, a bit pretentious concerning the soil, frost-resistant, except for
the flower buds that are sensitive to late frosts of winter, it is also resistant to drought, diseases and
pests. Flowering is average, it begins to produce during the fourth to fifth years, but the harvest is
moderate and sometimes even poor.
Fruit - medium or large, with beautiful appearance, globular or ovoid, slightly asymmetrical,
slightly truncated at the base, flattened on the sides, yellow-orange, more intense on the sun exposed
side and towards the base of the fruit which appears red-purple, dotted with crimson stains; the pulp is
orange-yellow, crossed by white filaments, crispy, melting, juicy, slightly fragranced, sweet and
slightly acid, usually of a pleasant taste, of good quality, it grows unequally, remaining green on
shade exposed side. The kernel is very bitter.
The fruits are mostly consumed fresh, very resistant when transported; they can be kept from
6 to 8 days.
 DE T Î R N A V E

Sinonime : rom. T i m p u r i i d e T y r n a u , D e T y r n a u , Mar i d e T î r n a v e .

germ Grosse T y r n a u e r , G r o s d e T y r n a u , T y r n a u e r Marille .
ceh. Trnavskâ.

Origine. Aş a d u p ă c u m m e n ţ i o n e a z ă L ö s c h n i g ş i P a s s e c k e r ( 2 0 0 ) , aces t so i
s-a f o r m a t î n regiune a T î r n a v e l o r ş i a fos t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a di n A i u d .

Răspîmlire. S e cultiv ă î n Austria , R . S . Cehoslovacă , î n R e p u b l i c a Socialist s R o m â n i a

este r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e regiunil e ţării , d a r m a i m u l t î n T r a n s i l v a n i a ş i î n juru l
oraşului B u c u r e ş t i .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , est e r u s t i c ş i l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t a d e 2 6 — 2 8 ani . R e u ş e ş t e

altoit p e c o r c o d u ş , n u m a n i f e s t ă pretenţi i d e o s e b i t e faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e s o l , est e rezis -
t e n t l a g e r ş i s e c e t ă , îns ă sensibi l l a ciuruire a frunzelo r ş i b ă ş i c a r e a f r u c t e l o r (Clasterosporium
carpophillum (Lev. ) Aderh.) .
î n f l o r i r e a est e m i j l o c i e ş i d u r e a z ă 6— 8 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 — 5 ani , p r o d u c e a b u n d e n t ş i d e s t u l d e r e g u l a t , d î n d p r o -
ducţii m e d i i d e 5 0 — 80 k g / p o m . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i p o m i i î n v b s t ă d e
12 an i a u p r o d u s p î n ă l a 10 6 k g a n u a l , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaş i p o m i i î n v î r s t a
d e 1 0 an i a u p r o d u s p î n ă l a 7 2 k g .
F r u c t e l e sîn t m a r i , s l a b c o l o r a t e , d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t
destul d e ridica t î n z a h ă r ( 1 0 , 2 9 % ) , a c i d i t a t e (.1,58% ) ş i î n s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 1 , 1 2 % ) , îns ă
s c ă z u t î n v i t a m i n a С (7,7 6 n i g % ) ; se . foloses c atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t
şi p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e ; sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a t i m p d e 5— 6 zile . î n
anii p l o i o ş i ş i î n soluril e c u e x c e s d e u m i d i t a t e , fructel e c r a p ă î n d a t ă c e i n t r ă î n p î r g ă , putre -
zesc ş i p i e r d m u l t di n v a l o a r e a l o r c o m e r c i a l ă , f a p t c e l i m i t e a z ă r ă s p î n d i r e a î n cultur ă a
acestui soi .
Asemănări. F r u c t u l s e a s e a m ă n ă c u ce l a l soiulu i L u i z e t , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e îns ă
prin c u l o a r e a m a i î n c h i s ă a pieliţei , p u l p a m a i groas ă ş i s î m b u r e l e m a r e , b o m b a t ş i c u
miezul amar .
 DE TÎRNAV E 83

Calităţi : vigoarea , rusticitate a ş i potenţialu l d e rodir e ridica t a l pomului , p r e c u m ş i

rezistenţa l a transpor t a fructelor .
Defecte : s l a b a rezistenţi i a f r u c t e l o r l a c r ă p a r e ş i p u t r e z i r e î u ani i p l o i o ş i .

POMUL

P o m u l est e m a r e , ating e î n ă l ţ i m e a d e 7— 8 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e c r ă p ă t u r i d e s e , scurte , ş i superficiale .
Coroana — s f e r i c - a l u n g i t ă , d e s t u l d e d e a s ă (fig . 1 3 ) .

Fig. 13 . - D e Tîrnav e
L

Ramurile de schelet — v i g u r o a s e, l u n g i , u ş o r g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -
vişinie ş i c u l e n t i c e l e m a r i , d e c u l o a r e castanie-închis .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i l e m i j l o c i i .
Lăstarii — v i g u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e spr e roşie-vişinie , m a i p u ţ i n
intensă p e parte a u m b r i t ă ; lenticelel e sîn t rare , d e c u l o a r e î n c h i s ă , d i n car e c a u z ă sîn t m a i
puţin evidente .
.4 1 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u vîrfu l b o n t ş i b a z a l ă ţ i t ă , aşezaţ i p e per -

nuţe proeminente .
Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Frunzele — mari, a v î n d 9 0 — 1 2 0 m m l u n g i m e ş i 7 0 — 8 6 m m l ă ţ i m e , e l i p t i c e , c u vîrfu l
l u n g - a c u m i n a t , marginil e serat-crenat e ş i c u d o u ă auricul e l a b a z ă . P e ţ i o l u l , d e 5 0 — 6 0 m m
l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , c a n a l i c u l a t , v i o l a c e u - î n c h i s ş i p r e v ă z u t c u ma i m u l t e g l a n d e .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e alb ă ; sepalele ,
o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e cafenie-roşiatic ă ; staminele , î n n u m ă r d e 2 5 , sînt l a aceeaş i înăl -
ţ i m e c u pistilul .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = 5 2 mm , D = 4 9 mm , d = 4 5 m m ; greutate a
medie d e 6 2 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, trasă spr e b a z ă u n d e est e b r u s c t r u n c h i a t ă , uşo r t u r t i t ă p e flancur i
şi c u suprafaţ a v ă l u r a t ă . B r a z d a v e n t r a l ă î n g u s t ă ş i a d î n c ă spr e b a z ă ş i vîrfu l fructului , ia r
în rest , superficial ă ; c a l u n g i m e d e p ă ş e ş t e c u p u ţ i n p u n c t u l stilai - (pl . I I I ) .
Culoarea — g a l b e n - p a i - v e r z u i , a c o p e r i t ă c u o n u a n ţ ă p o r t o c a l i e p e p a r t e a însorită ,
i m d e a p a r p u n c t e ş i p e t e b r u u - g ă l b u i , uneor i sla b înroşite .
Pedunculul — s c u r t, g r o s , b i n e prin s d e fruc t ş i r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — l a r g ă, a d î n c ă , c u m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Punctul stilar — m i c, aşeza t centra l într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — g r o a s ă, a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă fină .
Pulpa — g a l b e n - d e s c h i s, c r o c a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , făr ă a r o m ă d e o s e b i t ă .
Sîmburele — mare , avîn d î n medi e H = 3 0 m m , D = 2 4 m m , d = 1 2 m m , ovoid ,
b o m b a t , c u creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , c u m a r g i n e a a c u ţ i t ă , ma i a r c u i t ă spr e
vîrf, d i n c a r e c a u z ă , s î m b u r e l e apar e a s i m e t r i c ; crestel e v e n t r a l e laterale , d e p ă r t a t e ş i c u
m a r g i n i l e o n d u l a t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă c u c î t e o d e s c h i z ă t u r ă l a c a p e t e s i uneori , di n l o c î n
l o c , c u c î t e 1— 3 orificii . M i e z u l est e a m a r .
Maturitatea — î n prim a jumătat e a luni i iulie .

Recomandări. S o i u l D e T î r n a v e s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e î n regiun i m a i secetoas e

şi î n z o n a dealurilo r m i j l o c i i , a t î t î n g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , c î t ş i î n livezil e m a s i v e .

Р Е З Ю М Е

Созревание — перва я половин а июля .

С о р т бы л выведе н в р а й о н е Т ы р н а в е и р а з м н о ж е н в п и т о м н и к е в А ю д е . Р а с п р о с т р а н е н
почти в о в с е х о б л а с т я х с т р а н ы , н о в б о л ь ш е й степен и в Т р а н с и л ь в а н и и и в о к р е с т н о с т я х
города Б у х а р е с т а .
Дерево — сильнорослое , долговечное , нетребовательно е к почве , морозоустойчиво е
и засухоустойчивое , н о неустойчиво е к поражени ю грибо м Clasterosporium carpopkillum
(Lev.) A d e r h . Ц в е т е н и е с р е д н е е , п л о д о н о с и т ь начинае т в в о з р а с т е 4— 5 ле т и дае т
обильные и довольн о регулярны е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й , о к р у г л ы й , в ы т я н у т ы й к о с н о в а н и ю , гд е р е з к о о б р у б л е н , с б о к о в
 PLANŞA IU

De Tirnave.
 DE TÎRNAV E 85

с л е г к а с п л ю с н у т ы й , с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , с о л о м е н н о - ж е л т о г о ц в е т а , гд е п о я в л я -
ю т с я ж е л т о в а т о - б у р ы е , и н о г д а слегк а к р а с н о в а т ы е , т о ч к и и п я т н а ; к о ж и ц а т о л с т а я , п о -
к р ы т а я нежны м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь с в е т л о - ж е л т о г о ц в е т а, х р у с т я щ а я , с о ч н а я , к и с л о в а т о -
сладкая, бе з особог о аромата , н о хорошег о качества . В дождливы е год ы и н а избыточн о
в л а ж н ы х п о ч в а х , п л о д ы пр и начал е с о з р е в а н и я л о п а ю т с я , в с л е д с т в и е чег о с и л ь н о о б е с ц е -
ниваются. Ядр о косточк и горькое .
П л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 5— 6 д н е й .

BÉSTJMÉ

Măturile — duran t l a premièr e moiti é d e juillet .

V a r i é t é f o r m é e dan s l a r é g i o n de s T î r n a v e e t m u l t i p l i é e p a r l a p é p i n i è r e d ' A i u d . E l l e
est r é p a n d u e dan s p r e s q u e t o u t e s le s r é g i o n s d u p a y s , mai s s u r t o u t e n T r a n s y l v a n i e et - a u x
alentours d e B u c a r e s t .
Arbre — d ' u ne v e n u e v i g o u r e u s e , l o n g é v i f , n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l ; i l
résiste a u ge l e t à l a sécheresse , m a i s es t s e n s i b l e à l ' a t t a q u e d u Clasterosporium uarpopMllum
( L é v . ) A d e r h . L a floraiso n es t m o y e n n e ; i l c o m m e n c e à p r o d u i r e ver s l a 4 ° — 5 a n n é e , e

r é c o l t e a b o n d a n t e e t asse z régulière .
Fruit — g r o s, g l o b u l e u x , effil é v e r s l a b a s e , o ù i l es t b r u s q u e m e n t t r o n q u é , l é g è r e m e n t
aplati su r le s flanc s e t à l a surfac e o n d u l é , d e c o u l e u r j a u n e paille , r e c o u v e r t d ' u n e t e i n t e
o r a n g é e su r l e c ô t é ensoleillé , o ù l ' o n v o i t de s p o i n t s e t de s t a c h e s d ' u n b r u n j a u n â t r e , par -
fois f a i b l e m e n t r o u g i s ; l a p e a u , épaisse , es t r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e ; l a p u l p e ,
d ' u n j a u n e clair , es t c r o q u a n t e , j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , sau s p a r f u m p a r t i c u l i e r , d e b o n n e
q u a l i t é . Duran t le s année s p l u v i e u s e s e t dan s le s sol s à h u m i d i t é e x c e s s i v e , le s fruit s s e fen -
d e n t dè s l a v é r a i s o n , p o u r r i s s e n t e t p e r d e n t b e a u c o u p d e leu r v a l e u r . L ' a m a n d e e n es t a m è r e .
L e s fruit s s u p p o r t e n t l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s 5 à 0 j o u r s .

ABSTRACT

Maturity - during the first half of July.

Variety formed in the Tîrnava region and multiplied in the Aiud nursery. It is widespread in
almost all regions of the country, but especially in Transylvania and around Bucharest.
Tree – strong, long life, not pretentious concerning the soil, it is resistant to frost and
drought but is susceptible to attack of Glasterosporium varpophillum (Lev.) Aderh. The bloom is
average and it begins to produce during the 4th-5th years, and has a fairly regular and abundant
harvest.
Fruit - large, globular, tapering toward the bottom part, where it is abruptly truncated,
slightly flattened on the sides and corrugated surface, straw-colored, with an orange tint on the sun
exposed side, where one can see dots and stains of yellowish brown color, sometimes slightly reddish,
thick, covered with fine pubescence; the pulp is bright yellow, crispy, juicy, sweet-tart, unscented,
good quality. During rainy years and in humid soil, when the fruit is split, rot and lose qualities. The
kernel is bitter.
The fruit are resistant when transported and can be kept for 5-6 days.
 MARI TIMPURI I

S i n o n i m e : germ.. W a h r e Gross e F r i i h m a r i l l e , Gross e früh e A p r i k o s e .

franc. Gros-hâtif, A b r i c o t E s p é r e n , P r é c o c e d ' E s p é r e n .
engl. L a r g e early .
rus. B o l ş o i r a n n i i , G r o s a b r i k o t i n, E a n n i i E s p e r e n a , Skorospelî i Esperena .
ceh.. V e l k â ranâ .
bulg. Edra ranna .
mag. Igazi Kora i Kajszi .

Origine. S o i p r o b a b i l d e o r i g m e g e r m a n ă sa u belgiană . D u p ă uni i a u t o r i a c e s t so i a

fost c u n o s c u t î n G e r m a n i a d e p e l a sfîrşitu l secolulu i al X V l i l - I e a , u n d e a fos t descri s p e n t r u
p r i m a oar ă d e J . B . S i с к 1 e r , î n 1799 . D i n G e r m a n i a a fos t i n t r o d u s i n Belgia , su b denu -
m i r e a d e „ P r e c o c e d ' E s p é r e n " , î n j u r u l anulu i 1815 , d e u n d e a p ă t r u n s î n F r a n ţ a c u aces t
n u m e cătr e mijlocu l secolulu i a l X I X - l e a .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţăril e di n E u r o p a , u n d e reuşeşt e cultur a

caisului.
î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n B a n a t ş i T r a n s i l v a n i a di n F r a n ţ a , s u b n u m e l e , , A b r i -
c o t d ' E s p é r e n " , c ă t r e sfîrşitu l s e c o l u l u i a l X I X - l e a ş i î n c e p u t u l secolulu i a l X X - l e a (189 4 —
1905), o d a t ă c u creare a p r i m e l o r p e p i n i e r e d e stat . î n etapa - actual a s e întîlneşt e m a i
m u l t c a p o m i răzleţ i pri n g r ă d i n i l e d e l î n g ă cas e ş i p r i n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i e e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s a t î t î n p e p i n i e r ă c i t ş i î n U v a d ă ; este d e s t u l d e l o n g e v i v , trăieşt e
25—30 d e an i ş i chia r m a i m u l t . E e u ş e ş t e b i n e a l t o i t p e zarză r ş i c o r c o d u ş . N u est e p r e -
t e n ţ i o s faţ ă d e so l ; est e r e z i s t e n t l a secet ă ş i d e s t u l d e rezisten t l a g e r ş i d ă u n ă t o r i ; î n ani i
p l o i o ş i ş i î n r e g i u n i l e u m e d e p o m i i ş i m a i ale s fructel e sufer ă d e b o b ş i î n specia l d e Moni-
linia laxa ( A d e r h . e t B u h l . ) H o n e y . î n genera l însă , p o m i i a u u n a s p e c t f o a r t e sănătos .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 7 zile .
I n t r ă p e r o d t i m p u r i u ş i p r o d u c e m u l t d a r n e r e g u l a t ; u n p o m î n v î r s t ă d e 1 0 — 120
ani d ă p î n ă l a 180—24 0 k g f r u c t e .
F r u c t e l e , s u p r a m i j l o c n sa u m a r i , a s p e c t u o a s e , sîn t d e c a h t a t e b u n ă , rezistent e l a c ă d e r e ;
ajunse l a m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă se p r ă b u ş e s c r e p e d e , t r a n s p o r t u l ş i p ă s t r a r e a fiin d f o a r te an e -
v o i o a s e . Sîn t f o l o s i t e atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industriabzare .
 МЛШ TIMPURI I 87

Calităţi : vigoarea, rusticitatea , aspectu l săuăto s ş i intrare a timpuri e p e ro d a pomului ,

precum ş i mărimea , aspectu l frumo s ş i calitate a bun ă a fructelor .
Defecte : prăbuşire a rapid ă a fructelo r ajuns e l a maturitate a completă , transportu l ş i
păstrarea anevoioase , insuficient a rezistenţ ă a fructelo r ş i frunzelo r l a Monilinia laxa
(Aderh. e t Rubi. ) Honey .

l'OMUI,

Pomul, d e dimensiun i mijlocii , formeaz ă trunch i drept , gros , c u scoarţ a d e culoar e

brună-roşiatică, crăpat ă neregulat .
Coroana — sferic-turtită , largă , răsfirată , rar ă (fig . 14) .

Fig. 14 . — Mar i timpuri i

Ramurile de schelet — lungi , groase , sla b ramificate , geniculat e ş i arcuite , c u scoarţ a

brună-roşiatică, aspră , c u crăpătur i longitudinale .
Ramurile de rod — predomin ă ramuril e mijloci i ş i buchetel e d e mai , d e lungim e ş i
grosime mijlocie .
SX SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Lăstarii — lungi, groşi , c u internoduril e m i j l o c ü , s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e,

c u n u a n ţ ă c a r m i n p e p a r t e a însorită , lucioşi , g l a b r i . L e n t i c e l e l e n u m e r o a s e sîn t m i c i , alungit e
sau rotunjite , p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , lipiţ i sa u f o a r t e p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , g r u p a ţ i
cîte 1— 3 l a b a z a p e ţ i o l u r i l o r ş i flancaţ i d e 2— 3 m u g u r i floriferi , aşezaţ i p e p e r n u ţ e sla b
proeminente.
Mugurii floriferi - m i j l o c ü , o v o c o n i c i , d e c u l o a r e eastanie-roşiatică , c u solzi i sla b
lipiţi.
Frunzele - mijlocii , avîn d î n medi e 8 4 m m lungim e ş i 6 8 m m lăţime , aproap e rotunde ,
cu vîrfu l a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă ş i m a r g i n i l e serat e m ă r u n t , superficia l ş i regula t ; b m b u l ,
subţire, d e c u l o a r e v e r d e - i e r b a c e u p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e a l b i c i o s p e c e a inferioară .
P e ţ i o l u l , l u n g ş i subţire , d e c u l o a r e r o ş i e - c a r m i n sa u singerie , făr ă g l a n d e sa u c u 1— 2
g l a n d e m i c i , aşezat e c ă t r e b a z a U m b u l u i .
Florile — m a ri sa u m i j l o c ü , a v î n d p e t a l e l e alb e c u irigaţi i r o z - v i o l a c e u ; c a b c i u l roşu -
c ă r ă m i z i u , pistilu l d c aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 4 9 mm , I ) = 1 7 mm ş i d =
45 m m ; g r e u t a t e a d e 5 8 — 6 0 g .
Forma — o v o i d ă , n e r e g u l a t ă , alungită , u n e o r i î n g u s t a t ă ş i t u r t i t ă c ă t r e b a z ă ş i

Kg. 15 . Mari timpuri i

p e flancuri , u n e o r i b o m b a t ă n e r e g u l a t ; b r a z d a v e n t r a l ă îngust ă ş i destu l d e a d î n c ă , b i n e

m a r c a t ă p î n ă l a v î r f ; f r u c t u l est e u n e o r i a s i m e t r i c d i n c a u z a j u m ă t ă ţ i l o r inegal e (fig . 1 5 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h is p î n ă l a aurie , d e v e n i n d g a l b e n ă - p o r t o c a b e , adese a c u
nuanţă roşiatic ă p e parte a însorită .
Pedunculul — f o a r te s c u r t ş i subţire , b i n e prin s d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , u n e o r i m u i e , regulată , r o t u n -
j i t ă , m a i ra r a l u n g i t ă ş i d e s c h i s ă c ă t r e b r a z d a v e n t r a l ă .
Punctul stilar — f o a r t e m i c , aşeza t a d e s e a e x c e n t r i c , într- o m i c ă depresiune .
 M A R I TIMPURI I 89

Pieliţa — subţire , îns ă rezistentă , c u o p u b e s c e n ţ ă fină , catifelat ă ; s e d e s p r i n d e g r e u

de p e p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - a u r i e , fină , f o a r t e s u c u l e n t ă , d e s t u l d e d u l c e , a c i d u l a t ă, sla b p a r f u m a t ă ,
de c a l i t a t e b u n ă ; n e a d e r e n t ă l a s i m b u r e .
Sîmburele — mare, avîn d î n medi e H = 2 8 mm , D = 2 3 m m , d - 1 4 m m , ebptic ,
slab alungi t c ă t r e c a p e t e , t u r t i t p e flancuri , c u crestel e p r o n u n ţ a t e ş i b i n e a s c u ţ i t e , m a i ale s
c ă t r e b a z a sîmburelu i ; m i e z u l est e a m a r ; l a fructel e cules e p r e a d e v r e m e p u l p a s e ţ i n e d e
creste; o p a r t e di n s î m b u r i c o n ţ i n cît e d o u ă s e m i n ţ e .
Maturitatea — p r i ma j u m ă t a t e a luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă c a b t ă ţ i l o r sale , soiu l Mar i t i m p u r i i m e r i t ă s ă fi e î n c e r c a t î n

t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a caisulu i ; s e r e c o m a n d ă î n s p e c i a l p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă cas e
şi p e n t r u p l a n t a ţ b l e i n d u s t r i a l e d i n v e s t u l ţării .

РЕЗЮМЕ

Созревание — перва я половин а июля .

П р о и с х о ж д е н и е э т о г о с о р т а т о ч н о не и з в е с т н о . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я п р е и м у щ е с т -
венно в вид е о т д е л ь н ы х д е р е в ь е в в п р и у с а д е б н ы х с а д а х и в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х .
Дерево — сильнорослое , засухоустойчиво е и довольн о устойчиво е к мороза м и
вредителям; в дождливы е год ы и в о влажны х района х деревь я и , в особенности , плод ы
с т р а д а ю т о т б о л е з н е й , в ч а с т н о с т и от п о р а ж е н и я г р и б о м Monilinia laxa (Aderh . e t Rubi. )
H o n e y Цвете т р а н о . Р а н о начинае т п л о д о н о с и т ь и дае т в б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в х о р о ш и е ,
но н е е ж е г о д н ы е у р о ж а и .
Плод — б о л ь ш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о в и д а , я й ц е в и д н о й
формы, неправильный , продолговатый , иногд а суженный , сплющенны й к основани ю и
с б о к о в , иногд а н е п р а в и л ь н о в з д у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й ; с в е т л о - ж е л т о г о , почт и з о л о т и с т о г о
цвета, с ж е л т о в а т о - о р а н ж е в ы м р у м я н ц е м , иногд а с к р а с н о в а т ы м о т т е н к о м н а о б р а щ е н н о й
к солнц у стороне ; кожиц а тонкая , н о прочная , нежно-опушенная , бархатистая , с трудо м
отделяется о т мякоти ; мякот ь золотисто-желтая , нежная , очен ь сочная , довольн о слад -
кая, кисловатая , с о слабы м ароматом , н е п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е . Я д р о косточк и г о р ь к о е .
При п о л н о й з р е л о с т и п л о д ы н е в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к и и х р а н е н и я .

RÉSUMÉ

Maturité — l a premièr e moiti é d e juillet .

V a r i é t é d o n t l ' o r i g i n e es t i n c e r t a i n e . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e p l u t ô t e n
t a n t q u ' a r b r e s isolé s d a n s le s j a r d i n s q u i e n t o u r e n t le s m a i s o n s e t d a n s le s c o l l e c t i o n s
pomologiques.
Arbre — d ' u ne v e n u e v i g o u r e u s e , r é s i s t a n t à l a sécheress e e t asse z r é s i s t a n t a u ge l e t
a u x insecte s nuisible s ; d u r a n t le s année s p l u v i e u s e s e t d a n s le s r é g i o n s h u m i d e s , le s arbre s
et p a r t i c u b è r e m e n t le s fruit s s o n t a t t e i n t s p a r diverse s m a l a d i e s : n o t a m m e n t p a r Monilinia
laxa ( A d e r h . e t R u b i . ) H o n e y . H fleuri t d e b o n n e h e u r e . C o m m e n c e à p r o d u i r e t ô t e t l e
fait asse z a b o n d a m m e n t , m a i s i r r é g u l i è r e m e n t .
90 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Fruit — s u r - m o y e n o u g r o s , d e be l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , i r r é g u b è r , o b l o n g , parfoi s
a m i n e i , aplat i p a r l a b a s e e t su r le s f l a n c s , parfoi s i r r é g u l i è r e m e n t b o m b é , a s y m é t r i q u e ;
la c o u l e u r e n es t j a u n e clair , aUan t j u s q u ' à l ' o r e t a u j a u n e o r a n g é , s o u v e n t p r e n a n t un e t e i n t e
r o u g e â t r e su r l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u m i n c e , m a i s résistante , présent e u n e fin e p u b e s c e n c e
v e l o u t é e , s e d é t a c h e d i f f i e d e m e n t d e l a p u l p e , qu i es t j a u n e d o r é , fine , trè s j u t e u s e , asse z
d o u c e e t u n p e u a c i d u l é e , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t
amère.
A m a t u r i t é c o m p l è t e , le s fruit s s o n t sensible s a u t r a n s p o r t e t à l a c o n s e r v a t i o n .

ABSTRACT

Maturity – the first half of July.

Variety whose origin is uncertain. In Romania, it rather occurs as isolated in the gardens
surrounding the houses and pomological collections.
Tree – strong, drought resistant and somewhat resistant to frost and insect pests, and during
wet years and wet areas, trees and fruits are particularly affected by various diseases: including
Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It blooms early. It begins to produce early and actually
quite heavily, but irregularly.
Fruit – average or big, beautiful appearance, oval-shaped, irregular, oblong, sometimes
thin, flattened at the base and on sides, sometimes irregularly rounded, asymmetrical, its color is pale-
yellow, even gold and orange yellow, often having a reddish hue on the sun exposed side, and the
skin is thin, but strong, has a fine velvety pubescence, detaches easily from the pulp, which is golden
yellow, fine, very juicy, rather sweet and slightly sour and fragranced, does not stick to the stone. The
kernel is bitter.
At full maturity, fruits are sensitive to transportation and storage.
 N I К I T S КI

S i n o n i m e : rus. N i k i t s k i .
yerm. B o t b a c k i g e v o n N i k i t s k .

Origine. P r o v e n i e n ţ a acestui so i nu s e c u n o a ş te e x a c t. S e c r e de că a lua t n a ş t e r e dintr-u n

s î m b u r e a l soiulu i F a l c ă roşie , c u c a r e s e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t . A f o s t r ă s p î n d i t d e G r ă -
d i n a b o t a n i c ă d i n I a l t a ( O r i m e e a ) î n t r e ani i 1 9 3 0 — 1 9 3 2 ; d u p ă r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e î n p l a n -
taţiile d e c o n c u r s într e ani i 193 6 ş i 1 9 4 6 , deş i a f o s t c u n o s c u t ş i c u l t i v a t c u m u l t î n a i n t e ,
a fos t c o n f u n d a t e u s o i u l F a l c ă r o ş i e . A s t ă z i est e r e c u n o s c u t e a so i d e sin e s t ă t ă t o r , c u
însuşiri ş i c a b t ă ţ i s u p e r i o a r e soiulu i F a l c ă roşie .

R ă s p î n d i r c . E s t e r ă s p î n d i t î n s u d - v e s t u l U . R . S . S . ş i i n alt e ţăr i d i n E u r o p a .
L a n o i î n ţ a r ă est e c u l t i v a t d o a r î n c o l e c ţ b l e p o m o l o g i c e ( r e g i u n e a B u c u r e ş t i ) .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e d e s t u l d e v i g u r o s , ar e u n frunzi ş b o g a t ş i s ă n ă t o s , est e l o n g e v i v , d a r n u

a t i n g e î n ă l ţ i m i m a r i . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e sol , este rezisten t l a g e r ş i i n s o l a ţ i e ş i d e s t u l
d e rezisten t l a b r u m e l e ş i î n g h e ţ u r i l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; e s t e r e z i s t e n t l a s e c e t ă ş i d ă u n ă -
t o r i , relati v sensibi l l a b o b î n ani i p l o i o ş i , îns ă m a i rezisten t d e c î t soiu l F a l c ă roşie .
înfloreşte l a mijlocu l epoci i d e înflorb e a caisului , o d a t ă c u cel e m a i m u l t e ş o i m i ,
iar f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile .
I n t r ă p e r o d f o a r t e d e t i m p u r i u , l a 3— 4 an i ş i p r o d u c e regula i ş i a b u n d e n t . L a Sta -
ţiunea e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i u n p o m î n v î r s t a d e 1 2 an i p r o d u c e într e 7 5 ş i 1 1 5 k g
fructe, l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a u n p o m î n vîrst a d e 6 ani , într e 2 5 ş i 3 3 k g f r u c t e , ia r l a
S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă G e o a g i u , u n p o m î n vîrst a d e 5 an i p r o d u c e într e 1 8 ş i 2 9 k g
fructe.
F r u c t e l e , m a r i , a s p e c t o a s e , sîn t f o a r t e a r o m a t e ş i p l ă c u t e l a g u s t , d e c a b t a t e b u n ă s a u
foarte b u n ă , c u u n c o n ţ i n u t d e 9 , 0 9 % zahăr , 0 , 9 8 % a c i d i t a t e ş i 1 , 3 8 % s u b s t a n ţ e p r o -
teice.
Sînt a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e
şi întrebuinţăr i c u b n a r e , d î n d p r o d u s e d e c a b t a t e s u p e r i o a r ă . F r u c t e l e s u p o r t ă b i n e trans -
portul.
M a t u r i z a r e a fructelo r ar e l o c t r e p t a t , d i n c a r e c a u z ă r e c o l t a t u l t r e b u i e s ă s e f a c ă î n
2—3 r e p r i z e .
 92 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A LE

Calităţi : v i g o a r e a, rezistenţa l a ger , s e c e t ă ş i d ă u n ă t o r i, intrare a t i m p u r i e p e r o d , p o t e n -

ţialul d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t ş i r o d i r e a regulat ă a p o m i l o r , p r e c u m ş i m ă r i m e a , frumuseţea ,
calitatea superioar ă ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : insuficienta rezistenţ ă l a b o l i î n ani i p l o i o ş i , m a t u r i z a r e a s u c c e s i v ă ş i scutu -
rarea u ş o a r ă a fructelo r ajuns e l a m a t u r i t a t e .

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , c i b n d r i c , g r o s ; s c o a r ţ a
este d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , r e l a t i v adinei .
Coroana — semisferică , f o a r t e largă , răsfirată , destu l d e rară , a j u n g î n d p î n ă l a 7 m
în d i a m e t r u (fig . 1 6 ) .

Fig. 16 . - Nikitsk i

Ramurile de schelet — f o a r te l u n g i , g r o a s e , sla b g e n i c u l a t e , c u vîrfuril e î n d r e p t a t e î n

sus, c r e s c u t e s u b u n g h i d e r a m i f i c a r e m a r e , b i n e r a m i f i c a t e spr e periferi a c o r o a n e i ş i b i n e
sudate c u axu l ; n u s e dezbină .
 NIKITSKI 93

Ramurile de rod — lung i ş i relati v subţiri , a d e s e a a r c u i t e , c u i n t e r n o d u r i m a r i , c u

scoarţa, d e c u l o a r e m a r o n i e - r o ş i a t i c ă .
Lăstarii — l u n g i, subţiri , sla b g e n i c u l a ţ i , c u i n t e r n o d u r i l e m i j l o c i i , s c o a r ţ a d e c u l o a r e
brună-roaşiatică, c u lenticel e mici , albicioase .
Mugurii vegetativi — m i j l o c i i, c o n i c i , c u vîrfu l depărtat , d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
mari ş i proeminente .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i sa u e h p s o i d a h , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i
pe pernuţ e mar i ş i proeminente .
Frunzele — s u p r a m i j l o c n , d e 7 0 — 8 8 m m l u n g i m e ş i 6 3 — 8 2 m m l ă ţ i m e , d e f o r m ă larg -
o v a t ă , î n g u s t a t ă b r u s c c ă t r e v î r f ş i a s c u ţ i t ă ; m a r g i n i l e , m ă r u n t ş i r e g u l a t serat e î n s p e c i a l
p e j u m ă t a t e a s u p e r i o a r ă a b m b u l u i ş i m a i ra r p e j u m ă t a t e a inferioară , ia r l a b a z a l i m b u l u i
m a r g i n i l e sîn t î n t r e g i ; l i m b ul est e d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s , l u c i o s pe faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e -
d e s c h i s , m a t p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 0 — 4 6 m m , relati v subţire , a r c u i t , u n e o r i
slab răsucit , c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e roşie-purpurie-închi s p e p a r t e a s u p e r i o a r ă ş i r o ş i e - z m e u -
r i e p e c e a inferioar ă ; a c e a s t ă c u l o a r e s e î n t i n d e ş i p e n e r v u r a p r i n c i p a l ă ş i p a r ţ i a l ş i p e cel e
s e c u n d a r e . P e p e ţ i o l exist ă u n e o r i c î t e 1— 2 g l a n d e d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă , a p r o a p e d e b a z a
limbului.
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 2 7 — 2 9 m m î n d i a m e t r u , c u p e t a l e l e r o t u n d e sa u
s e u r t - o v a t e , p u ţ i n c o n c a v e , a l b e , foart e sla b c o l o r a t e î n r o z ; pistilu l est e ega l sa u p u ţ i n m a i
s c u r t d e c î t etaminele .

FRUCTUL

Mărimea — m a re ş i destu l d e u n i f o r m ă p e acelaş i p o m , a v î n d H = 49—5 2 m m , D =

46—48 m m ş i d = 44—4 6 m m ; greutate a d e 59—6 2 g .
Forma — v a r i a b i l ă, o v o i d - r o t u n j i t ă , sla b e l i p s o i d a l ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i u ş o r tras ă
spre vîrf , p u ţ i n t u r t i t ă d i n p ă r ţ i , a s i m e t r i c ă , a v î n d a d e s e a cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i inega l d e z v o l -

Flg. 17 . - Nikitsk i

t a t e ; b r a z d a v e n t r a l ă î n genera l î n g u s t ă ş i a d î n c ă , m a i p r o n u n ţ a t ă ş i m a i larg ă l a b a z ă ,
m a i îngust ă ş i ma i p u ţ i n a d î n c ă c ă t r e vîrfu l fructului , p e car e î l d e p ă ş e ş t e c u 8—1 0 m m
(fig- И ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , m a t ă , c u o r o ş e a ţ ă a p r o a p e s p ă l a t ă , roşie-inten s p e
p a r t e a însorită , c u n u m e r o a s e p u n c t e sa u p e t e m i c i , d e c u l o a r e m a i închisă , c a r e da u fruc -
tului u n a s p e c t f o a r t e a t r ă g ă t o r .
 94 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Pedunculul — scur t ş i g r o s , p u b e s c e n t , b i n e p r i n s d e r a m u r ă ş i ma i sla b d e fruct .

Cavitatea pedunculară — d e lărgim e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , t u r t i t ă di n p ă r ţ i .
Punctul stilat — n u c, d e c u l o a r e cenuşie-închis , aşeza t p e c o n t u r u l fructului .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , a c o p e r i t ă d e o p u b e s c e n t ă fină , catifelat ă ;
se d e s p r i n d e g r e u d e p e p u l p ă .
Pulpa — p o r t o c a l i e - i n t e n s, f e r m ă , s u c u l e n t ă , sla b făinoasă , d e v e n i n d a p r o a p e făinoas ă
la s u p r a c o a c e r e , p o t r i v i t d e d u l c e ş i d e a c i d u l a t ă , f o a r t e a r o m a t ă ş i p l ă c u t ă l a gust , d e cău -
t a t e b u n ă sa u foart e b u n ă . P u l p a s e d e s p r i n d e uşo r d e s î m b u r e . î n t r e s î m b u r e ş i p u l p ă
se f o r m e a z ă u n g o l d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i .
Sîmburele — supramijlociu , avîn d H = 27—2 9 m m , D = 21—2 3 m m ş i d = 1 1 —
12 m m ; î n genera l est e m a i p u ţ i n b o m b a t ş i d e c u l o a r e ma i deschis ă d e c î t l a soiu l F a l c ă
roşie, o v o i d , c u vîrfu l scurt , a s c u ţ i t , turti t di n p ă r ţ i ş i î n g u s t a t b r u s c î n treime a superioară ,
cu suprafaţ a fi n r e t i c u l a t a ; creasta v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă est e înalt ă ş i îngustă , crestel e lateral e
de a s e m e n e a a s c u ţ i t e ; p a r t e a dorsal ă e u orifici i cătr e b a z ă . Miezu l est e d u l c e , p l ă c u t l a
gust, s e p o a t e v a l o r i f i c a c a m i g d a l e .
Maturitatea — p r i m a j u m ă t a t e a luni i iulie , c u 2— 3 zil e înaint e d e soiu l F a l c ă roşie .

R E C O M A N D Ă R I - Soiu l Nikitsk i s e r e c o m a n d ă s ă fi e î n c e r c a t î n grădinil e d e Ung ă cas e

şi î n l i v e z i l e m a r i î n z o n e l e f a v o r a b i l e c u l t u i i i caisulu i di n ţar a n o a s t r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — перва я половин а и ю л я .

П р о и с х о ж д е н и е э т о г о с о р т а т о ч н о н е и з в е с т н о . П р е д п о л а г а е т с я , чт о о н выведе н и з
семян с о р т а Ф а л к э р о ш и е . В Р у м ы н и и о н в ы р а щ и в а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х в
Бухарестской области .
Дерево — д о в о л ь но с и л ь н о р о с л о е, д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н ое к п о ч в е , м о р о з о у с т о й -
чивое и д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к з а м о р о з к а м и п о з д н и м весенни м м о р о з а м , у с т о й ч и в о е к
з а с у х е и в р е д и т е л я м , н о о т н о с и т е л ь н о в о с п р и и м ч и в ое к б о л е з н я м в д о ж д л и в ы е г о д ы . Ц в е т е т
с р е д н е - р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т о ч е н ь р а н о — н а 3— 4 г о д и дае т е ж е г о д н ы е и о б и л ь -
ные у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , я й ц е в и д н ы й , з а к р у г л е н н ы й , с л а б о эл -
л и п т и ч е с к и й , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й , в в е р ш и н е слегк а в ы т я н у т ы й , с б о к о в н е м н о г о
с п л ю с н у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , ег о п о л о в и н к и з а ч а с т у ю н е о д и н а к о в о р а з в и т ы ; ж е л т о в а т о -
о р а н ж е в о г о м а т о в о г о ц в е т а , с п о ч т и размыты м р у м я н ц е м , и н т е н с и в н о - к р а с н о г о цвет а н а
с о л н е ч н о й с т о р о н е , с м н о ж е с т в о м т о ч е к и м е л к и х пяте н боле е я р к о г о цвета , п р и д а ю щ и х
п л о д у очен ь п р и в л е к а т е л ь н ы й в и д ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п о к р ы т а нежны м
пушком, бархатистая , с трудо м отстае т о т мякоти ; мякот ь ярк о оранжевая , плотная , соч -
ная, н е м н о г о м у ч н и с т а я, пр и п е р е з р е в а н и и с т а н о в и т с я почт и м у ч н и с т о й , у м е р е н но сладка я
с приятно й к и с л о т н о с т ь ю , очен ь а р о м а т н а я , п р и я т н о г о в к у с а , х о р о ш е г о ил и очен ь х о р о -
шего качества , легк о отделяетс я о т косточки . Межд у косточко й и мякоть ю образуетс я
с в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о средней в е л и ч и н ы . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е .
П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , о т л и ч н о п е р е н о с я т п е р е в о з к у .
 NIKirsKI 95

E É SUM É

Maturité — a u c o u r s d e l a p r e m i è r e m o i t i é d e juillet .
L a provenanc e d e cett e variét é n'es t pa s exactemen t connue . O n croi t qu'ell e provien -
d r a i t d u n o y a u d e l ' e s p è c e « F a l că E o ş i e » . E n R o u m a n i e , o n l a c u l t i v e d a n s le s c o l l e c t i o n s
pomologiques d e l a Eégio n d e Bucarest .
Arbre — d ' u n e v e n u e asse z v i g o u r e u s e , i l es t l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u
sol, résistan t a u g e l , asse z résistan t a u x gelée s b l a n c h e s e t a u gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s ,
résistant à l a sécheress e e t a u x insecte s nuisibles , mai s r e l a t i v e m e n t sensibl e a u x m a l a d i e s ,
d u r a n t le s année s à pluie s a b o n d a n t e s . L a floraiso n es t m o y e n n e ; i l c o m m e n c e à p r o d u i r e
très tôt , ver s le s 3 — 4 année s e t l e fai t a b o n d a m m e n t e t r é g u h è r e m e n t .
e e

Fruit - g r o s , d ' u n b e l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , a r r o n d i , l é g è r e m e n t eUipsoïdal , t r o n -

q u é à l a b a s e e t u n p e u allong é ver s l e b o u t , u n p e u aplat i su r le s f l a n c s , a s y m é -
t r i q u e , présent e s o u v e n t le s d e u x m o i t i é s i n é g a l e m e n t d é v e l o p p é e s ; l a c o u l e u r es t j a u n e
o r a n g é , m a t e , à p e i n e t e i n t é d ' u n r o u g e d é l a v é , mai s d ' u n r o u g e p r o n o n c é su r l e c ô t é enso -
leibé, c e qu i d o n n e a u frui t u n a s p e c t a t t r a y a n t ; la p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , es t résistant e
et r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e v e l o u t é e , ell e s e d é t a c h e d i f f i c i l e m e n t d e l a p u l p e ;
celle-ci est e d e c o u l e u r o r a n g e vif , f e r m e , j u t e u s e , l é g è r e m e n t farineus e l o r s q u e l a m a t u r i t é
est dépassée , asse z d o u c e e t l é g è r e m e n t a c i d u l é e , trè s p a r f u m é e e t d ' u n g o û t agréable , b o n n e
o u trè s b o n n e qualité , s e d é t a c h e a i s é m e n t d u n o y a u . E n t r e l e n o y a u e t l a p u l p e , i l s e
f o r m e u n e s p a c e d e d i m e n s i o n s m o y e n n e s . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
L e s fruit s cueilli s p e n d a n t l a v é r a i s o n s u p p o r t e n t trè s b i e n l e t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – over the first half of July.

The origin of this variety is not exactly known. It is believed to come from the core of the
“Falcă Roșie” species. In Romania, it is grown in the pomological collections in Bucharest Region.
Tree – strong, long-lasting, pretentious concerning the soil, frost and late spring frosts
resistant, drought and insect pests tolerant, but relatively susceptible to diseases, during the years with
heavy rains. The bloom is average and occurs very early, during the third and fourth years and is
thoroughly and regularly.
Fruit – large, nice appearance, oval-shaped, rounded, slightly ellipsoidal, truncate at base
and slightly elongated towards the apex, slightly flattened on the sides, asymmetric, often presents
both halves unequally developed, the color is orange-yellow, dull, barely tinged with a faded red
nuance, but deep red on the sun exposed side, giving the fruit an attractive appearance, the skin, of
medium thickness, is strong and covered with a fine velvety pubescence, it comes off easily from the
pulp, it is bright orange, firm, juicy, slightly mealy when maturity is exceeded, rather soft, slightly
acidic, very aromatic and pleasant taste, good or very good quality, easily detachable from the stone.
Between the core and pulp, it forms an area of moderate size. The kernel is sweet.
The fruit picked during ripening is very resistant when transported.
 PRÉCOCE D E BOULBO N

S i n o n i m e : franc. P r é c o c e d e B o u l b o n , G r o s p r é c o c e d e B o u l b o n , H â t i f d e B o u l b o n .
germ. F r ü h e v o n B o u l b o n , B o n l b o n » M a r i l l e .
rvs. B u l b o n s k i i rannii , B u l b o n .

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă ; p o a r t ă n u m e l e l o c a b t ă ţ i i B o u l b o n , a p r o a p e d e Taras -
c o n , u n d e s e c u l t i v ă d e m u l t t i m p , î n s p e c i a l p e n t r u s c o p u r i industriale .

R ă s p î n d i r e . E s t e c u n o s c u t ş i r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţările , u n d e î n genera l reuşeşt e

c u l t u r a caisulu i ş i î n d e o s e b i î n F r a n ţ a , B e l g i a , B . D . G . , B . F . G . , T L B . S . S . ş i m a i p u ţ i n î n
alte ţări .
L a n o i î n ţar ă est e c u n o s c u t ş i r ă s p î n d i t î n d e o s e b i î n r e g i u n e a s u b c a r p a t i c ă a Olte -
niei, M u n t e n i e i ş i î n M o l d o v a înc ă d e l a î n c e p u t u l secolulu i a l X X - l e a .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s sa u f o a r t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p r u n , n u est e p r e t e n ţ i o s
faţă d e so l ş i î n genera l p o a t e f i c o n s i d e r a t c a u n so i rusti c ; est e rezisten t l a ger , s e c e t ă ,
b o b ş i dăunători .
î n f l o r e ş t e m i j l o c i u sa u s e m i t i m p u r i u , o d a t ă c u s o i u r d e F a l c ă roşie , N i k i t s k i , Ce l m a i
b u n d e U n g a r i a ş i altele , ia r p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile .
I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d , l a 3 — 4 ani , p r o d u c e m o d e r a t , îns ă d e s t u l d e r e g u l a t . U n
p o m î n v î r s t ă d e 1 2 an i d ă î n m e d i e 4 8 k g f r u c t e anual , p r o d u c ţ i a m a x i m ă atingîn d
83 k g / p o m l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i .
F r u c t e l e , m a r i sa u f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , c u p i e l i ţ a c u r a t ă , foarte ^ b u ne l a g u s t ,
sînt d e c a b t a t e s u p e r i o a r ă , c u u n c o n ţ i n u t d e 1 0 , 2 2 % zahăr , 2 , 2 2 % a c i d i t a t e ş i 0 , 9 8 % s u b -
s t a n ţ e p r o t e i c e . S u p o r t ă d e s t u l d e b i n e t r a n s p o r t u l ş i s e p r e t e a z ă a t î t p e n t r u prelucrăr i
industriale, c î t m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă . î n ani i ploioş i fructel e c r a p ă
şi p u t r e z e s c p e p o m .
Calităţi : v i g o a r e a ş i r u s t i c i t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă , m ă r i m e a ş i frumuseţe a
fructelor, c a l i t a t e a l o r s u p e r i o a r ă , a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i pentr u
industriabzare.
Defecte : c o n s i s t e n ţ a p u ţ i n f ă i n o a s ă a p u l p e i l a s u p r a c o a c e r e ş i s l a b a rezistenţ ă a fruc -
telor l a c ă d e r e .
 PRECOCE D E B O U L B O N 97

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6 —7 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t ş i g r o s , c u s c o a r ţ a g r o a s ă ,
d e c u l o a r e cafenie-cenuşie , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , p u ţ i n a d î n c i ; formeaz ă ritido m
de timpuri u ş i s e exfoliaz ă su b form ă d e plăc i alungite , neregulate .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă , răsfirată , d e 6 — 7 m î n d i a m e t r u (fig . 1 8 ) .

Fig. 18 . — Précoc e d e Boulbo n

Ramurile de schelet — lung i ş i g r o a s e , a r c u i t e c ă t r e vîrf , r a m i f i c a t e , c u s c o a r ţ a d e

c u l o a r e cafenie-cenuşie , b i n e garnisit e c u r a m u r i d e r o d .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te p r i n r a m u r i s c u r t e ş i f o a r t e s c u r t e , b u c h e t e d e m a i
şi r a m u r i m i j l o c ü d e u n an , car e sîn t f o a r t e n u m e r o a s e , î n specia l c ă t r e periferi a c o r o a n e i .
Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ; s c o a r ţ a , b r u n ă - r o ş i a t i c ă
p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - m ă s h n i e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e m i c i , a l u n g i t e .
Mugurii vegetativi — m i e i, o v o c o n i c i , e u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , c u solzi i sla b b p i ţ i .

7 — C . 19 3
 98 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Frunzele — s u p r a m i j l o c i i, a v î n d î n m e d i e 8 0 m m l u n g i m e ş i 7 0 m m l ă ţ i m e , larg -
o v a t e sa u o b o v a t - c o r d i f o r m e , t u r t i t e l a b a z ă , c u vîrfu l b r u s c îngusta t ş i a s c u ţ i t , adese a
răsucit. L i m b u l relati v p l a n , c u marginil e c o n t u r a t e neregulat , m ă r u n t ş i destu l d e regula t
serate, d e c u l o a r e v e r d e intens . P e ţ i o l u l d e 4 0 — 6 0 m m l u n g i m e , d e fuioar e roşie , c u 1 — 2
g l a n d e , destu l d e p r o e m i n e n t e ş i c a r e adese a b p s e s c .
Florile—de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e o v a t — r o t u n j i t e , d e c u l o a r e albă , c u slab ă n u a n ţ ă
roz p e faţ a inferioară . Sepalel e d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e . Pistilul , ega l sa u ma i lun g c u
1—2 m m d e c î t etaminele .

FRUCTUL

Mărimea — m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 6 0 — 70 m m , D = 5 5 — 65 m m , d = 5 0 —
60 m m ; g r e u t a t e a d e 5 0 — 8 0 g , î n m e d i e d e 7 5 g .
Forma — o v o i d ă , m a i larg ă l a b a z ă ş i tras ă spr e vîrf , p u ţ i n a s i m e t r i c ă , a v î n d cel e
două flancur i d e z v o l t a t e n e u n i f o r m ş i t u r t i t e di n părţi , sla b b o m b a t ă p e p a r t e a dorsală ,
m a i a c c e n t u a t b o m b a t ă p e c e a v e n t r a l ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă , destu l d e a d î n c ă , s e adîn -
c e ş t e ş i s e îngusteaz ă spr e v b f u l ş i b a z a fructulu i ; marginil e b r a z d e i v e n t r a l e sîn t inegal e
(fig. 1 9 ) .

Fig. 19 . — Précoc e d e Boulbo n

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e, c u r a t ă , c u r o ş e a ţ ă r o ş i e - p o r t o c a l i e n u a n ţ a t ă p e p a r t e a
însorită ; î n b r a z d a v e n t r a l ă ar e irizaţi i verzui .
Peduncul ni — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e prin s d e r a m u r ă , m a i s l a b fruct .
Cavitatea pedunculară — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a d î n c ă ş i îngustă , c u suprafaţ a n e t e d ă ,
marginea î n dreptu l brazde i ventral e prezint ă o d e s c h i d e r e îngustă .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e cemişie-închisă , aşeza t pe . c o n t u r u l fructulu i sa u p e
un m i c mamelo n l a capătu l brazde i ventrale .
Pieliţa — subţire , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină , catifelat ă ; s e d e s p r i n d e gre u d e
p u l p ă ; f o a r t e ra r p r e z i n t ă neg i p e suprafaţă .
Pulpa — g a l b e n ă sa u g a l b e n ă - p o r t o c a b e , destu l d e f e r m ă , suculentă , d u l c e , p l ă c u t
a c i d u l a t ă , a r o m a t ă ş i f o a r t e b u n ă l a g u s t . L a s u p r a c o a e e r e p i e r d e di n s u c u l e n t ă ş i d e v i n e
p u ţ i n făinoasă . N u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e . Golu l di n j u r u l s î m b u r e l u i est e destu l d e m a r e .
 PRECOCE D E B O U L B O N eg

Sîmburele — d e mărim e mijlocie , avînd î n medi e H = 2 9 mm, D = 2 3 mm, d = 1 6 mm ,

o v o i d , îngusta t ş i a s c u ţ i t l a vîrf , e u creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă ş i c u cel e late -
rale a s c u ţ i t e . M i e z u l est e a m a r .
Maturitatea — prima, j u m ă t a t e a luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l P r é c o c e d e B o u l b o n s e r e c o m a n d ă s ă s e menţin ă î n cultur ă î n

l i m i t a suprafeţelo r e x i s t e n t e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — перва я п о л о в и н а и ю л я .
Сорт п р о и с х о д и т и з Ф р а н ц и и . В Р у м ы н и и и э в е с т е н и р а с п р о с т р а н е н п р е и м у щ е с т в е н н о
в п р и к а р п а т с к о й част и Олтени и и М у н т е н и и и в М о л д о в е , ещ е с начал а X X с т о л е т и я .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е ил и ж е очен ь с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и
устойчивое к морозам , засухе , б о л е з н я м и вредителям . Вообщ е може т считатьс я невзыска -
тельным с о р т о м . Цветени е средне е ил и п о л у р а н н е е . П л о д о н о с и т ь начинае т р а н о , в
в о з р а с т е 3— 4 лет , и дае т у м е р е н н ы е , н о е ж е г о д н ы е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , я й ц е в и д н ы й , б о л е е
широкий у основани я и сужены й к вершине , немног о асимметрический , с неодинаков о
развитыми и с п л ю щ е н н ы м и с б о к о в п о л о в и н а м и , немног о в з д у т ы й с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы и
сильнее в з д у т ы й — с в е н т р а л ь н о й ; ч и с т о г о ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с к р а с н о в а т о -
о р а н ж е в ы м , оттененны м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , п о к р ы т а я н е ж -
ным п у ш к о м , б а р х а т и с т а я , очен ь р е д к о с б о р о д а в к а м и н а п о в е р х н о с т и , с т р у д о м о т д е л я -
е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я ил и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , д о в о л ь н о п л о т н а я , с о ч н а я , слад -
к а я , п р и я т н о к и с л о в а т а я , очен ь х о р о ш е г о в к у с а ; пр и п е р е з р е в а н и и теряе т с о ч н о с т ь и ста -
н о в и т с я немног о м у ч н и с т о й ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е ; с в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о в о к р у г
косточки довольн о большое . Ядр о горькое .
Плоды г о д я т с я дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и , н о в о с о б е н н о с т и дл я п о т р е б л е н и я в
свежем виде ; д о в о л ь н о х о р о ш о п е р е н о с я т п е р е в о з к у . В д о ж д л и в ы е г о д ы п л о д ы т р е с к а ю т с я
и загниваю т н а дереве .

R É S U M É

Maturité — p r e m i è r e m o i t i é d u m o i s d e juillet .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e ell e es t c o n n u e e t r é p a n d u e dè s l e d é b u t
d u X X * siècle , n o t a m m e n t d a n s l a r é g i o n de s Sous-Carpate s d e l a V a l a c h i c ( O l t é n i a e t
Muntenia) e t e n M o l d a v i e .
Arbre — d ' u n e venu e v i g o u r e u s e , v o i r e m ê m e trè s v i g o u r e u s e ; i l n ' e s t pa s p r é t e n t i e u x
q u a n t a u so l e t résist e a u g e l , à l a sécheresse , a u x maladie s e t a u x insecte s nuisibles . E n
général, i l p e u t êtr e considér é c o m m e un e variét é r u s t i q u e . L a f l o r a i s o n es t m o y e n n e o u
d e i n i - p r é c o c * . I l p r o d u i t d e b o n n e h e u r e , ver s le s 3 " — 4 * années , m o d é r é m e n t mai s c h a q u e
année.
Fruit — gro s o u trè s g r o s , d e b e l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , élarg i v e r s l a b a s e e t a l l o n g é
v e r s l e b o u t , u n pe u a s y m é t r i q u e , a y a n t le s d e u x flanc s d é v e l o p p é s san s u n i f o r m i t é e t apla -
tis de s d e u x c ô t é s , l é g è r e m e n t b o m b é , su r l e c ô t é dorsa l e t d e m a n i è r e p l u s a c c e n t u é e su r l e
c ô t é ventra l ; d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é pur , a v e c l e c ô t é e x p o s é a u solei l t e i n t é d ' u n r o u g e
100 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

o r a n g é ; l a p e a u m i n c e , r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e v e l o u t é e , trè s raremen t p o r t a n t

des verrue s superficielles , s e d é t a c h e d i f f i c d e m e n t d e l a p u l p e ; l a p u l p e es t j a u n e o u j a u n e -
o r a n g é , asse z f e r m e , j u t e u s e , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e e t d ' u n e saveu r f o r t agréabl e ;
à l a su r m a t u r a t i o n ell e p e r d d e s o n j u s e t d e v i e n t u n p e u farineus e ; ell e n'adhèr e pa s a u
n o y a u ; l e v i d e q u i e n t o u r e l e n o y a u es t asse z large . L ' a m a n d e e n es t a m è r e .
Les fruit s s e p r ê t e n t a u x t r a n s f o r m a t i o n s industrielle s e t à l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t
frais ; il s s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t . D u r a n t le s année s p l u v i e u s e s , le s fruit s c r è v e n t e t
p o u r r i s s e n t su r l ' a r b r e .

ABSTRACT

Maturity – the first half of July.

Variety (French origin). In Romania became known and widespread early in the twentieth
century, particularly in Sub-Carpathian region of Wallachia (Oltenia and Muntenia) and Moldova.
Tree – very strong and it is not pretentious concerning the soil and is resistant to frost,
drought, disease and insect pests. In general, it can be considered a hardy variety. Flowering is
medium or medium-early. It produces early, to the third-fourth years, but moderately each year.
Fruit – large or very large, beautiful appearance, oval shape, expanded at the base and
elongated towards the end, asymmetrical, with both sides developed without uniformity and flattened,
slightly rounded on the dorsal side and more pronounced on the ventral side, pure orange, yellow,
with the side exposed to the sun tinted orange-red, thin skin, covered with fine velvety pubescence,
rarely having warts on the surface, comes off hardly, the pulp is yellow-orange, very firm, juicy,
sweet and pleasant tangy flavor at maturation it loses its juices and becomes a bit floury, it does not
stick to stone, the vacuum that surrounds the core is quite large. The almond is bitter.
The fruits are suitable for industrial processing and fresh consumption, they are easily
transported. During wet years, the fruit is dying and rotting in the trees.
 DE N A N C Y

S i n o n i m e : franc. Abrico t d e Nancy , Broompark , Boya l pêche , Pêch e d e N a n c y ,

Abricot d e Pézenas .
germ. A p r i k o s e v o n N a n c y , P f i r s i c h a p r i k o s e N a n z i g e r , Brüssle r
Aprikose, Gross e Zucheraprikose .
engl. P e a c h apricot , D e Nancy , Anson' s Imperial .
ital. D i Nancy .
ceh. N a n c y s k ă .

Origine. S o i v e c h i , d e p e s t e 2 0 0 d e ani , d e o r i g i n e f r a n c e z ă, găsit , d u p ă ce i m a i m u l ţ i

a u t o r i , î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i N a n c y ; d u p ă alţi i î n P é z e n a s ( L a n g u e d o c ) .
D u p ă S i m o n - L o u i s-frère s — a f o s t i n t r o d u s î n F r a n ţ a d e c ă t r e S t a n i s l a s
d e L o r r a i n e , î n 170 9 ş i d e s c r i s p e n t r u p r i m a o a r ă , î n a n u l 1 7 5 5 , d e N o 1 i n ş i В 1 a-
v e t î n „ E s s a i su r l ' a g r i c u l t u r e m o d e r n e " , s ub d e n u m i r e a d e A b r i c o t d e N a n c y . S u b n u m e l e
d e A b r i c o t - P ê c h e î l c i t e a z ă D u h a m e l î n „ T r ă i t e de s a r b r e s f r u i t i e r s " a p ă r u t î n 1 7 6 8 .

R ă s p î n d i r c . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţăril e c i d t i v a t o a r e d e cais , c u d e o s e b i r e
în F r a n ţ a , Italia , A u s t r i a , A n g h a , U . B . S . S . ( U c r a i n a ş i O r i m e e a ) , B . D . G . , B . F . G . ş i altele ,
î n ţar a n o a s t r ă s e găseşt e î n g r ă d i n d e d e Ung ă c a s e ş i î n c o l e c ţ i d e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l şi e x p o z i ţ i e , est e d e s t u l d e rezisten t

la ge r ş i l a b o l i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 7 z d e . F e c u n d a r e a florilo r ş i
legatul fructelo r ar e l o c chia r î n p e r i o a d e l e c u p l o i a b u n d e n t e .
Intră p e ro d d e timpuri u ş i p r o d u c e m u l t ş i destu l d e regulat . î n condiţiil e d e l a
B u c u r e ş t i - B ă n e a s a u n p o m î n v î r s t ă d e 6 an i a p r o d u s 2 8 — 5 9 k g f r u c t e , ia r l a Iaş i u n
p o m î n v î r s t ă d e 1 0 an i a p r o d u s 2 5 — 7 5 k g .
F r u c t e l e , m a r i , m a i ra r f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , d u l c i , sîn t d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă .
S e p r e t e a z ă atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e . S e c o c
t r e p t a t ; d a că v r e m e a n u est e p l o i o a s ă p ot f i lăsat e m a i m u l t ă v r e m e pe p o m , î n c a z c o n t r a r
însă c r a p ă ş i p u t r e z e s c . P e n t r u s c o p u r i industrial e sa u c î n d u r m e a z ă s ă fi e t r a n s p o r t a t e l a
distanţe m a r i , s e r e c o l t e a z ă p u ţ i n m a i î n a i n t e d o m a t u r i t a t e a c o m p l e t à .
loa SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Calităţi : v i g o a r e a, p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t ş i rezistenţ a p o m u l u i I a b o l i , p r e c u m
şi calitate a superioar ă a fructului .
Defecte : slab a rezistenţ ă a florilo r l a b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ş i c o a c e r e a eşalonat ă
a fructelor .

POMUL

P o m u l , d e tali e înaltă , f o r m e a z ă trunch i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e

culoare brun-cenuşie , c u crăpătur i longitudinale .
Coroana — larg-piramidală , f r u m o a s ă , destu l d e înaltă , c u a x d e prelungire , p o t r i v i t
de~deasă (fig . 2 0 ) .

l-'ig. 20 . — D o Nanc y

Hamurile de schelet — lungi ş i g r o a s e , sla b g e n i c u l a t e , c u virfu l arcui t î n afară , pufi n

şi neregula t r a m i f i c a t e , c r e s c u t e s u b ungh i m i j l o c i u d e r a m i f i c a r e , degarnisit e l a b a z ă ; scoarţa ,
d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e l a cel e tinere , c e n u ş i e - c a f e n i e l a r a m u r i l e g r o a s e , c u n u m e r o a s e lenti -
cele aşezat e transversal .
Hamurile de rod — p r e d o m i n ă ramuril e s c u r t e ş i b u c h e t e l e d e m a i alungite , c o n c e n -
trate ma i mul t l a exterioru l coroanei .
 DE N A N C Y 103

Lăstarii — lungi, g r o ş i , geniculate , c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşiatică -

brunie-închis p e p a r t e a însorită , ş i m ă s l i n i e - a l b i c i o a s ă p e c e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e len -
ticele, d e mărim e variabilă , eliptice .
Mugurii vegetativi — de. m ă r i me m i j l o c i e , o v o c o n i c i , a s c u ţ i ţ i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r -
t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p c p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mvgurii floriferi — mari , o v o i z i , a s c u ţ i ţ i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , gru -
p a ţ i d e cel e m a i m u l t e or i c î t e d o i , c u u n m u g u r e v e g e t a t i v l a m i j l o c , ia r u n e o r i c î t e trei ,
(toţi fiin d floriferi) , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Frunzele — m a r i, î n m e d i e d e 8 6 m m l u n g i m e ş i 7 5 m m l ă ţ i m e , a p r o a p e c o r d i f o r m e ,
cu baz a r o t u n j i t ă , p r e z e n t î n d d e cel e m a i m u l t e or i d o u ă a u r i c u l e , vîrfu l a c u m i n a t ş i mar -
ginile d u b l u serat e ; l i m b u l n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e , l u c i o s . P e ţ i o l u l l u n g , d e 4 3 m m , g r o s ,
s l a b c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă , c u 2— 3 g l a n d e m i c i .
Florile — mari, c u d i a m e t r u l d e 2 5 — 3 0 m m ; p e t a l e l e m a r i , r o t u n j i t e , lar g c o n c a v e ,
de c u l o a r e albă , c u n u a n ţ ă f o a r t e s l a b ă r o z , m a i ale s l a b a z ă . P i s t i l u l m a i l u n g d e c î t eta -
minele, pubescent .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e , ra r f o a r t e m a r e , a v î n d i n m e d i e H = 5 0 mm , D = 4 7 mm ,
d= 4 4 m m ; greutate a medi e d e 5 6 g .
Forma — v a r i a b i l ă, o v o i d - r o t u n j i t ă sa u a p r o a p e sferică , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i tur -
tită p e flancuri , a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă largă , m a i a c c e n t u a t ă î n r e g i u n e a c a v i t ă ţ i i
p e d u n c u l a r * ş i a p r o a p e i n e x i s t e n t ă c ă t r e v î r f (fig . 2 1 ) .

Fig. 21 . De Nanc y

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , u n e o r i a l b i c i o a s ă , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u o
r u m e n e a l ă intensă , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n p u n c t e m a i m a r i , d e u n r o ş u - c a r m i n ; s u b
p i e b ţ a s e găses c p u n c t e a l b i c i o a s e ; de- a l u n g u l b r a z d e i v e n t r a l e est e a l b i c i o a s ă .
Feduricnlul — scur t ş i g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , b i n e prin s d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , largă , î n f o r m ă d e p î l n i e t r u n c h i a t ă , alungit ă spr e
b r a z d a v e n t r a l ă , c a r e d e s p i c ă a d î n c m a r g i n e a , c u p i e b ţ a d e c u l o a r e m a i deschisă .
Punctul stilar — m a r e , p r o e m i n e n t , d e c u l o a r e ruginie , aşeza t d e o b i c e i e x c e n t r i c ,
intr-o depresiun e f o a r t e m i c ă .
104 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Pieliţa — subţir e sa u d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , fi n p u b e s c e n t ă , b i n e lipit ă

de p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o e a h e , s t r ă b ă t u t ă d e porţiun i d e n u a n ţ ă ma i închisă , a p r o a p e
a r ă m i e , consistentă , suculentă , fină , f o n d a n t ă , c u gus t d u l c e - a c i d u l a t ş i a r o m ă caracteris -
t i c ă d e caise , d e calitat e foart e b u n ă ; l a c o a c e r e a deplin ă n u d e v i n e făinoas ă ; n u est e
aderentă l a sîmbure .
Sîmburele — mare , avîn d î n medi e H = 2 9 m m , D = 2 2 m m , d = 1 4 m m ; greutate a
de 2 , 5 — 3 , 2 g ; est e o v o i d , b o m b a t , asimetric , r o t u n j i t l a b a z ă ş i ascuţi t l a vîr f ; suprafaţa ,
fin a l v e o l a t ă , d e c u l o a r e cafenie-deschi s ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă m a r e , d e p ă ş i n d m u l t
pe cel e d o u ă laterale , car e sîn t destu l d e p r o n u n ţ a t e ; p a r t e a dorsal ă ar e 1— 2 orifici i ş i
c r ă p ă t u r i caracteristice , netăioase . Miezu l est e a m a r .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m e l e d o u ă d e c a d e al e luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă c a l i t ă ţ d o r sale , soiu l d e N a n c y s e r e c o m a n d ă p e n t r u
grădinile d e lîng ă cas ă d i n t o a t e regiunil e u n d e reuşeşt e caisu l ş i p e n t r u b v e z i industriale ,
m a i ale s î n B a n a t ş i T r a n s d v a n i a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — первы е дв е декад ы и ю л я .

Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в ы р а щ и в а е т с я в посадка х н а
приусадебных участка х й в помологически х коллекциях .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е и
у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м . Цвете т р а н о . П л о д о н о с т и ь начинае т ран о и дае т о б и л ь н ы е и
ежегодные у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й ил и очен ь к р у п н ы й , очен ь п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , з а к р у г л е н н ы й ,
почти о к р у г л ы й , среза н у о с н о в а н и я и с п л ю щ е н с б о к о в , а с и м м е т р и ч е с к и й , с о д н о й боле е
р а з в и т о й п о л о в и н о й ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о , иногд а б е л о в а т о г о цвет а с ярки м р у м я н ц е м
на о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е , п о к р ы т ы м д о в о л ь н о к р у п н ы м и т о ч к а м и к а р м и н о в о г о
цвета; по д к о ж и ц е й и м е ю т с я б е л о в а т ы е т о ч к и , а к о ж и ц а вдол ь в е н т р а л ь н о й б о р о з д к и
б е л о в а т о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я ил и ж е средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р о ч н а я ,
х о р о ш о п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , пронизанна я у ч а с т к а м и
более т е м н о г о , почт и м е д н о г о ц в е т а, п л о т н а я , с о ч н а я , н е ж н а я , т а ю щ а я , к и с л о в а т о - с л а д к о г о
в к у с а , с х а р а к т е р н ы м а б р и к о с о в ы м а р о м а т о м , очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; пр и п о л н о й
з р е л о с т и н е с т а н о в и т с я м у ч н и с т о й и н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и г о р ь к о е.
П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у н а б о л ь ш и е
р а с с т о я н и я и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е н е с к о л ь к и х д н е й .

RÉSUMÉ

Maturité — d u r a n t le s d e u x p r e m i è r e s d é c a d e s d e j u i b e t .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e o n l e c u l t i v e d a n s le s j a r d i n s q u i e n t o u -
r e n t le s m a i s o n s e t d a n s le s c o l l e c t i o n p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , n ' e s t p o i n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , asse z résis -
t a n t a u ge l e t a u x m a l a d i e s . L a f l o r a i s o n es t p r é c o c e . П c o m m e n c e à p r o d u i r e d e b o n n e
heure, p r o d u i t e n a b o n d a n c e e t asse z r é g u l i è r e m e n t .
 DE N A N C Y 111.,

Fruit — gros ou trè s gros , d'u n be l aspect , arrond i o u presqu e sphérique , à l a bas e
t r o n q u é e , a p p l a t i su r le s flancs , a s y m é t r i q u e , a y a n t u n e m o i t i é p l u s d é v e l o p p é e q u e l ' a u t r e ;
la c o u l e u r es t j a u n e o r a n g é , p a r f o i s b l a n c h â t r e , r e c o u v e r t e su r l e c ô t é ensoleiU é d ' u n
v e r m e i l vif , p i q u é d e p o i n t s plu s g r a n d s d ' u n r o u g e c a r m i n ; s o u s l a p e a u o n t r o u v e d e s
p o i n t s b l a n c h â t r e s e t l e l o n g d u sillo n v e n t r a l , u n e t e i n t e b l a n c h â t r e . L a p e a u fin e o u
d'épaisseur m o y e n n e , finemen t pubescente , résistante , f o r t e m e n t a t t a c h é eà l a pulpe ,
qui es t j a u n e o r a n g é , traversé e p a r de s p o r t i o n s d ' u n e t e i n t e p l u s f o n c é e , p r e s q u e b r o n z é e ,
consistante, juteuse , fondante , à saveu r douce-acidulé e e t a u parfu m caractéristique ,
d e trè s b o n n e qualit é ; à plein e m a t u r i t é , e b e n e d e v i e n t p a s farineus e e t n ' a d h è r e p a s a u
noyau.
Les fruit s c u e i l b s à l a v é r a i s o n p e u v e n t êtr e t r a n s p o r t é s à d e g r a n d e s d i s t a n c e s e t
se c o n s e r v e n t q u e l q u e s j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – during the first two decades of July.

Variety of French origin. In Romania it is grown in the gardens surrounding the houses and
pomological collections.
Tree – strong, is not pretentious concerning the ground, rather resistant to frost and
diseases. The flowering is early. It begins producing early, and produces abundantly fairly regularly.
Fruit – large or very large, a good appearance, round, almost spherical, truncated at the
base, flattened on the sides, asymmetrical, with more than a half developed, the other color is orange-
yellow, sometimes white, on the sun exposed side bright red, stung by carmine red big points; under
the peel there are white spots and along the ventral groove, of whitish hue. The thin skin or
moderately thick, pubescent, tough, strongly attached to the pulp, which is orange-yellow, crossed by
portions of a darker hue, almost bronze, consistent, juicy, creamy, tangy-sweet flavor and the
characteristic aroma of very good quality at full maturity, it does not become mealy and does not stick
to the core.
The fruit harvested at maturation are resistant to long distance transportation and can be
stored for several days.
 C E L M A I BU N D E U N G A R I A

S i n o n i m e : mag. Magya r l e g j ö b b , M a g y a r kajszi , K e c s k e m é t i kajszi , K ö r ö s i K a j s z i ,

Korai magyar .
franc. Meilleu r d ' H o n g r i e , A b r i c o t d e l ' H o n g r i e , A b r i c o t H o n g r o i s .
engl. H u n g a r i a n .
germ. U n g a r i s c h e b e s t e , K l o s t e r n e u b u r g e r A p r i k o s e , B o t e Marill e U n g a -
rische, U n g a r i s c h e A p r i k o s e .
rus. V e n g h e r s k i , Venghersk i lucisü , Venghersk i krupnn .
pol. M a g i e r s k a Wyborna .
ceh. M a d a r s k â nejlepsi , U h c r s k â .
bulg. U n g a r s k a kaisia .
jugosl. K a j s i a m a d a r s k a .

Origine. So i identifica t î n j u r u l anulu i 1868 , î n regiune a C l u j , d e cătr e grădinaru l

G l o c k e r (200) . N u m e l e d e Ce l m a i b u n d e Ungaria - i- a fos t d a t d e c ă t r e E d u a r d
L u c a s .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n t o a t e ţăril e d e c u l t u r ă a caisului , î n d e o s e b i î n B . D . G . ,
E.F.G., Austri a ş i B . P . Ungară .
î n ţar a n o a s t r ă est e f o a r t e m u l t c u l t i v a t î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e , u n d e , î m p r e u n ă
c u soiu l F a l c ă r o ş i e , r e p r e z i n t ă p e s t e 6 5 % di n n u m ă r u l t o t a l d c caişi .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l ar e o c r e ş t e r e v i g u r o a s ă , c a r a c t e r c a r e s e m a n i f e s t ă î n specia l î n p e p i n i e r ă
şi î n p r i m i i 4 — 5 an i d e l a p l a n t a r e . E s t e destu l d e l o n g e v i v ş i reuşeşt e altoi t atî t p e
zarzăr s a u c o r c o d u ş , cî t ş i p e p u i e ţ i fran c d i n soiuril e d e p r u n B e n c l o d v e r d e , D o r o n ţ ,
B o ş i o r v ă r a t i c . P r e f e r ă soluril e c u t e x t u r ă m i j l o c i e , m a i u m e d e , c î n d est e a l t o i t p e c o r c o d u ş
şi p r u n ş i b i n e d r e n a t e î n c a z u l zarzărului , situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e ş i c u e x p o z i ţ u f a v o -
r a b i l e . P e solur i g r e l e c r e ş t e slab , r o d e ş t e n e r e g u l a t , sufer ă d e î n g h e ţ ş i ar c v i a ţ ă scurtă .
E s t e r e l a t i v rezisten t l a g e r ş i d e s t u l d e rezisten t l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , a c e a s t ă f e n o f a z ă a v î n d o d u r a t ă d e 4 — 9 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4— 5 ani , u n e o r i l a 3 an i ş i p r o d u c e a b u n d e n t i n fiecar e
an, d a c ă est e c u l t i v a t î n c o n d i ţ i i c l i m a t i c e f a v o r a b i l e . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă laş i
p o m i i d e 1 0 an i a u p r o d u s p î n ă l a 9 0 k g , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Mărculeşt i d e
 CEL M A I B U N D E U N G A R I A 107

la p o m i i î n v î r s t a d e 1 2 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i p î n ă l a 11 6 k g . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i -
m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i d e l a p o m i i î n v î r s t a d e 1 4 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i p î n ă l a 1 7 0 k g ,
iar l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a d e l a p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i p î n ă l a 6 0 k g .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c ü sa u m a r i , a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e
printr-un conţinu t destu l d e ridica t î n zahă r ( 8 , 4 0 — 1 2 , 7 0 % ) , aciditat e ( 1 , 0 0 — 1 , 8 6 % ) , sub -
s t a n ţ e p r o t e i c e ( 0 , 7 3 — 1 , 2 1 % ) ş i v i t a m i n a O ( 9 , 4 — 1 9 , 8 m g % ) . Sint a p r e c i a t e a t î t p e n t r u
c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industri a a l i m e n t a r ă , m a i ale s p e n t r u p r e p a -
rarea g e m u l u i ş i d u l c e ţ n . A u c o a c e r e a e ş a l o n a t ă , f a p t car e i m p u n e r e c o l t a r e a î n 2— 3 e t a p e .
F r u c t e l e ajuns e l a c o m p l e t a m a t u r i t a te s e s c u t u r ă u ş o r di n p o m . B e c o l t a t e î n p î r g ă s u p o r t ă
t r a n s p o r t u l ş i s e p o t p ă s t r a 4— 5 zile , îns ă p i e r d di n c a b t ă ţ i l e g u s t a t i v e . C î n d p o m ü sîn t
supraîncărcaţi, fructel e rămî n mic i ş i verzu i p e parte a umbrită .
Calităţi : v i g o a r e a ş i p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e p r o d u c ţ i e a l p o m u l u i , p r e c u m ş i c a b t a t e a
superioară a f r u c t e l o r .
Defecte : rezistenţa r e l a t i v ă a p o m u l u i l a g e r ş i c o a c e r e a e ş a l o n a t ă a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6 — 7 ni . T r u n c h i u l c r e ş t e d r e p t , d e s t u l d e g r o s , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i adine i ş i n e r e g u l a t e .
Coroana — g l o b u l o a s ă , răsfirat ă (fig . 2 2 ) .

Fig. 22 . — Ce l ma i bu n d e Ungari a
ms SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Hamurile de schelet — lungi , g r o a s e , geniculate , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşie-vişinie ,

cu crăpătur i des e ş i adine i car e s c h i m b ă aspectu l scoarţe i î n b r u n - c ă r ă m i z i u .
Hamurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i , ra r a p a r b u c h e t e l e d e m a i rami -
ficate, sîn t f r e c v e n t e ş i ramuril e m i j l o c i i , car e garnises c r a m u r d e d e schele t p e t o a t ă lun -
gimea lor .
Lăstarii — lungi , destu l d e groşi , c u internoduril e d e 1,5—2, 5 c m , adese a geniculaţi ,
cu scoarţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e pe p a r t e a însorit ă ş i roşiatică-albicioas ă p e c e a u m b r i t ă ,
cu n u m e r o a s e lenticele .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , b o m b a ţ i , uşo r rotunjiţ i l a virf , aşezaţ i p e p e r m i t e
relativ p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m a r i , b o m b a ţ i , c o n i c - o b t u z i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , g r u p a ţ i a d e s e a c î t e 2 , m a i ra r 3 sa u 4 l a u n l o c î n j u r u l
unui m u g u r e v e g e t a t i v ş i u n i f o r m repartizaţ i p e t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r .
Frunzele — m i j l o c ü sa u m a r i , a v î n d 6 5 — 9 5 m m l u n g i m e ş i 6 0 — 9 0 m m l ă ţ i m e ,
o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrfu l a c u t ş i m a r g i n d e m ă r u n t ş i regula t c r e n a t e . L i m b u l , m e m b r a n o s -
subţire, l u c i o s , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . P e ţ i o l u l , d e 3 8 — 4 1 m m l u n g i m e , d e c u l o a r e roşie -
vişinie, c u 1— 2 g l a n d e m i c i , n e g r i c i o a s e , situat e î n a p r o p i e r e a l i m b u l u i .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , a l b e , c u reflex e r o z . Sta -
m i n e l e , i n n u m ă r d e 2 4 — 2 8 , sînt p u ţ i n m a i scurt e d e c î t p i s t d u l .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 45—5 3 m m, D = 44—5 7 m m , d = 4 3—

54 m m ; g r e u t a t e a d e 4 7 — 8 4 g .
Forma — sferică , u ş o r asimetrică , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i u n e o r i u ş o r tras ă spr e vîr f ;
b r a z d a v e n t r a l ă superficială , totuş i b i n e d i s t i n c t ă , m a i a d î n c i t ă spr e p e d u n c u l (pl . I V ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e c u n u a n ţ ă d e r o z p e p a r t e a Însorită , u n d e , m a i ale s
în ani i p l o i o ş i , a p a r ş i p o r ţ i u ni d e m ă r i m i v a r i a b i l e , c o l o r a t e î n r o ş u - s î n g e r i u - v i o l a c e u .
Pedunculul — scurt , g r o s , b i n e prin s d e r a m u r ă ş i m a i sla b prin s d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — d e f o r m ă neregulată , Îngustă , a d î n c ă , c u pereţi i uşo r c u t a ţ i
şi c u o d e s c h i d e r e spr e b r a z d a v e n t r a l ă .
Punctul stilar — uşo r r e b e f a t , m i c , b r u n , aşeza t într- o m i c ă depresiun e d i n vîrfu l
fructului.
Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , f r a g e d ă , fi n p u b e s c e n t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — d e c u l o a r e p o r t o c a b e , f o n d a n t ă , p o t r i v i t d e suculentă , d u l c e - a c i d u l a t ă , p u -
t e r n i c ş i fi n a r o m a t ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — mijlociu , avîn d î n medi e H = 2 7 m m , D = 2 3 m m , d = 1 2 m m , ovoid ,
b o m b a t , tra s spr e virf , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă g r o a s ă , p o t r i v i t d e a s c u ţ i t ă ; crestel e
v e n t r a l e lateral e m a i e v i d e n t e spr e vîrf , ia r p a r t e a d o r s a l ă rareor i c u 1— 3 orifici i m i c i ;
s u p r a f a ţ a est e r u g o a s ă , d e c u l o a r e castanie-închis , m i e z u l est e d u l c e , sa u p u ţ i n a m a r , c u gus t
de m i g d a l ă .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a l u m i iulie .

BECOMANDĂKI. Datorit ă calităţdo r sale , soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a s e r e c o -

m a n d ă a t î t p e n t r u l i v e z i l e industriale, c î t ş i p e n t r u g r ă d i n i l e d e l i n g ă cas e di n t o a t e regiunil e
p o m i c o l e al e ţării .
 PLANŞA IV

Cel mai bun de Ungaria.

 CEL M A I B U N D E UNGARI A 109

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я .
Сорт б ы л о б н а р у ж е н в К л у ж с к о й о б л а с т и п л о д о в о д о м Г л о к е р о м . В Р у м ы н и и в о з д е -
лывается в о в с е х о б л а с т я х в ш и р о к о м м а с ш т а б е .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , д о в о л ь н о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , с р а в н и -
тельно м о р о з о у с т о й ч и в о е и д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю б о л е з н я м и и в р е д и т е л я м и .
Цветет р а н о . П л о д о н о с и т ь начинае т в 4—5-летне м в о з р а с т е (иногд а с 3 лет ) и в б л а г о п р и -
я т н ы х к л и м а т и ч е с к и х у с л о в и я х дае т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е у р о ж а и .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , н е м н о г о а с и м м е т р и ч е с к и й ,
у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й и иногд а слегк а в ы т я н у т ы й к в е р ш и н е ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о
цвета, о к р а ш е н н ы й в р о з о в ы й цве т н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , где , п р е и м у щ е с т в е н н о в д о ж д л и -
вые г ' ды , п о я в л я ю т с я р а з л и ч н о й величин ы у ч а с т к и к р о в а в о - к р а с н о - л и л о в а т о г о цвета ;
к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н а я , т о н к о - о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь о р а н -
ж е в о г о цвета , т а ю щ а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с сильны м и т о н к и м а р о м а т о м ;
не прирастае т к к о с т о ч к е . Я д р о с л а д к о е ил и ж е н е м н о г о г о р ь к о в а т о е , м и н д а л ь н о г о в к у с а .
П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , в ы н о с я т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я
в т е ч и , е 4— 5 дней , н о т е р я ю т с в о и в к у с о в ы е д о с т о и н с т в а .
-

RÉSUMÉ

Maturité — à l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juillet .
V a r i é t é identifié e d a n s l a R é g i o n d e Clu j p a r l e j a r d i n i e r G l o c k e r . E n R o u m a n i e ell e
est trè s c u l t i v é e d a n s t o u t e s le s r é g i o n s .
Arbore — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , es t l o n g é v i f , asse z p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e
assez b i e n a u g e l , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . U fleuri t t ô t . C o m m e n c e à p r o -
duire à l ' â g e d e 4 — 5 an s (parfoi s m ê m e à 3 ans ) e t l e fai t a b o n d a m m e n t c h a q u e a n n é e ,
s'il es t cultiv é d a n s de s c o n d i t i o n s c b m a t i q u e s f a v o r a b l e s .
Fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , à l a b a s e
t r o n q u é e et , parfoi s l é g è r e m e n t étir é v e r s l e b o u t , d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , teint é d e ros e
sur l e c ô t é ensoleillé , su r l e q u e l a p p a r a i s s e n t , n o t a m m e n t d u r a n t le s a n n é e s p l u v i e u s e s , de s
p o r t i o n s d e d i m e n s i o n s v a r i a b l e s , c o l o r é e s e n r o u g e s a n g t i r a n t su r l e v i o l a c é ; l a p e a u
d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , t e n d r e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; c e t t e dernièr e
est d e c o u l e u r o r a n g é e , f o n d a n t e , asse z j u t e u s e e t l é g è r e m e n t a c i d u l é e , f o r t e m e n t e t d é b c a -
t e m e n t p a r f u m é e . EU e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e o u a v e c u n arrière -
g o û t a m e r , a y a n t l a s a v e u r d u frui t d e l ' a m a n d i e r .
Cueillis p e n d a n t l a v é r a i s o n , le s fruit s s u p p o r t e n t l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e c o n s e r -
v é s d e 4 à 5 j o u r s , m a i s il s p e r d e n t e n p a r t i e d e leu r q u a b t é s g u s t a t i v e s .
 109a
ABSTRACT

Maturity – the second decade of July.

Variety reported in the region of Cluj by the gardener Glocker. In Romania it is cultivated
in all regions.
Tree – vigorous, is long lasting, pretentious concerning the soil, is fairly resistant to frost,
diseases and insect pests. It blooms early. Production begins at the age of 4-5 years (sometimes even
3 years) and is abundantly each year, when grown in favorable climatic conditions.
Fruit – medium or large, spherical, slightly asymmetrical, truncated at the base and
sometimes slightly stretched towards the apex, yellow-orange, pink tinted on the sun exposed side, on
which appear, especially during wet years, the portions of varying sizes, colored in red blood-violet
color. The skin is moderately thick, soft, pubescent, adhering to the pulp, the latter is orange, luscious,
juicy and slightly tart, and very delicately scented. It does not adhere to the core. The kernel is sweet
or a bitter aftertaste, with the flavor of the fruit of the almond tree.
Harvested during the ripening, fruit can be easily transported and can be stored for 4 to б
days, but they lose some of their taste qualities.
 FALCĂ ROŞI E

S i n o n i m e : rus. Krasnoseioki , Krasnoşeiocika , Cervonobokii .

germ. B o t b a c k i g e Măriile .
engl. B e d c h e e k .
ceh. O s e r n o v o j bokiy .
mag. P i r o s p o f a s K a j s z i .
polon. K r a s z n o s c s n e s k a .

Origine. S o i v e c h i , d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă . Ţ i n î n d s e a m a d e ari a lu i d e răspîndire ,

se c r e d e a f i origina r di n p a r t e a d e răsări t a E u r o p e i ( B . S . S . M o l d o v e n e a s c ă sa u R . S . S .
Ucraineană).

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t p e scar ă l a r g ă î n E . S . S M o l d o v e n e a s c ă , E . S . S . U c r a i -
neană, m a i ale s î n C r i m e e a ş i î n B . S . P . S . B . , u n d e r e p r e z i n t ă 7 5 % din t o t a l u l c a i ş d o r c u l t i v a ţ i .
S e î n t d n e ş t e d e a s e m e n e a a p r o a p e î n t o a t e ţ ă r d e c u l t i v a t o a r e d e cai s di n E u r o p a . I n
u l t i m a v r e m e , c u l t u r a lu i s e r e s t r î n g e , fiin d î n l o c u i t d e soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , ia r
în U . E . S . S . ş i d e uni i clon i m a i v a l o r o ş i , s e l e c ţ i o n a ţ i di n a c e s t soi .
î n ţar a n o a s t r ă est e c u n o s c u t ş i c u l t i v a t î n t o a t e regiunile , fiin d m a i r ă s p î n d i t î n M o l -
dova ş i nordu l Dobrogii .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e destu l d e v i g u r o s , m a i ale s î n p e r i o a d a d e tinereţe . A r e o d u r a t a d e v i a ţ ă

d e 2 2 — 2 5 d e ani , u n e l e e x e m p l a r e a t i n g î n d chia r v î r s t ă d e 6 0 — 8 0 d e ani . E e u ş e ş t e a l t o i t
a t î t p e c o r c o d u ş , cî t ş i p e zarzăr , făr ă îns ă a m a n i f e s t a î n t o t d e a u n a o afinitat e p e r f e c t ă ;
r e z u l t a t e m a i b u n e s e o b ţ i n î n c a z u l f o l o s i m c a p o r t a l t o i a l soiurilo r d e p r u n E o ş i o r v ă r a t i c
şi E e n c l o d v e r d e . N e c e s i t ă solur i fertile , c a l d e , r e v e n e , situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e . E s t e
rezistent l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , a c e a s t ă f e n o f a z ă a v î n d o d u r a t ă d e 4 — 9 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 an i ş i d ă p r o d u c ţ i i m a r i , r e l a t i v c o n s t a n t e ; r e c o l t a
la uni i p o m i î n v î r s t ă d e 1 2 an i d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i s e r i d i c ă p î n ă l a
160 k g , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă I a ş i , p o m ü î n v î r s t ă d e 1 0 a n i a u p r o d u s 3 6 — 5 9 k g , ia r
la B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i a u p r o d u s 3 9 — 6 0 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , c u a s p e c t p u ţ i n a t r ă g ă t o r , d e c a b t a t e b u n ă , p u t e r n i c
a r o m a t e , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n r a p o r t a r m o n i o s într e zahă r ( 8 , 7 — 1 1 , 8 % ) ş i a c i d i t a t e
 FALCA ROŞI E 111

(1,08—1,30%) ş i u n conţinu t ridica t î n substanţ e proteic e ( 0 , 7 9 — 0 , 8 8 % ) ş i î n vitamin a С

(13,3 2 m g % ) . E e c o l t a te c u c î t e v a zil e î n a i n t e d e c o a c e r e a d e p b n ă , s u p o r t a b i n e t r a n s p o r t u l
şi s e p o t p ă s t r a t i m p d e 5— 6 zile . Sîn t a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ,
Dît m a i ale s p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u r i l o r , g e m u r i l o r, dulceţi i ş i chia r p e n t r u u s c a r e , deşi ,
în a c e s t d i n u r m ă c a z , a c i d i t a t e a ies e m u l t î n e v i d e n ţ ă .
Asemănări. S e a s e a m ă nă f o a r t e m u l t c u soiu l Cel mai b u n d e U n g a r i a , d e c a r e s e d e o s e -
b e ş t e p r i n a c e e a c ă fructu l est e m a i p u ţ i n înalt , m a i i n t e n s c o l o r a t p e flancur i ş i p r e z i n t ă
n e g i pe , p i e b ţ a .
Calităţi : p o t e n ţ i a l ul d e r i o d i r e rdicat , a l p o m u l u i , p r e c u m ş i c a l i t a t e a b u n ă ş i a r o i
pronunţată a fructelor .
Defecte : sensibilitate a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r ajuns e l a m a t u r i t a t e .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6—6, 5 m ; t r u n c h i u l est e u ş o r c o t i t , d e s t u l d e g r o s , a d e s e a
răsucit, c u scoarţ a puterni c crăpată , d e culoar e brună-deschisă , c u pet e roşietice .
Coroana — l a î n c e p u t sferică, , iar p e m ă s u r ă c e î n a i n t e a z ă î n v î r s t a d e v i n e sferic-turtită ,
p o t r i v i t d e deas ă (fig . 2 3 ).

Fig. 23 . — Falc ă roşi e

Ramurile de schelet — l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , g e n i c u l a t e , d e s t u l d e r a m i f i c a t e ş i
b i n e garnisit e a p r o a p e p e t o a t ă l u n g i m e a .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i s i m p l e , u n e o r i
ramificate.
 112 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Lăstarii — lungi , p o t r i v i t d e groşi , deseor i genieulaţi , e u scoarţ a d e c u l o a r e roşiatică -

b r u n ă p e p a r t e a însorit ă ş i brun-roşiatieă-albicioas ă p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e d e c u l o a r e
cafenie-albicioasă, m a i a g l o m e r a t e l a b a z ă ş i m a i rar e spr e vîrf .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l r o t u n j i t , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i c î t e 2 l a u n l o c
pe p e r n u ţ e m i j l o c i u - p r o e m i n e n t e .
Frunzele — m i j l o c i i sa u mari , a v î n d î n m e d i e 8 5 m m l u n g i m e ş i 6 5 m m l ă ţ i m e , a p r o a p e
r o t u n d e , c u vîrfu l p r e l u n g a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e fi n serate . P e ţ i o l u l , d e 4 5 — 5 5 m m l u n g i m e ,
subţire, d r e p t sa u uşo r c u r b a t spr e b a z ă , c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e roşie-închisă , c u 1— 2 g l a n d e
aşezate î n a p r o p i e r e a b m b u l u i .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e , c u m a r g i n i l e u ş o r î n d o i t e spr e interior .
S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 24 , sîn t p u ţ i n m a i scurt e d e c î t pistilul .

FRUCTUL

Mărimea—mijlocie sa u m a r e , a v î n d 1 1 = 4 3 — 4 7 m m, D = 4 8 — 5 4 m m , d = 4 1 — 5 1 m m ;
greutatea d e 56—6 8 g .
Forma — sferică , asimetrică , u ş o r t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i c u o d e p r e s i u n e e v i d e n t ă l a
vîrf ; b r a z d a v e n t r a l ă îngustă , a d î n c ă l a ieşire » d i n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , a p o i superficial ă
p î n ă a p r o a p e d e p u n c t u l stila r ( p l . V ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e c u n u a n ţ ă a c c e n t u a t ă d e r o z p e p a r t e a însorită , u n d e ,
m a i ale s î n ani i p l o i o ş i , a p a r ş i p e t e d e m ă r i m i v a r i a b i l e , c o l o r a t e î n r o ş u - s î n g e r i u - v i o l a c e u ,
u n e o r i chia r b r u n .
Peăunculul — scurt , f o a r t e b i n e prin s d e r a m u r ă ş i p o t r i v i t d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , p o t r i v i t d e largă , d e f o r m ă neregulată , c u margi -
ginile u ş o r c u t a t e .
Punctul stilar — destul d e m a r e , b r u n , aşeza t u ş o r e x c e n t r i c într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , f r a g e d ă , fi n p u b e s c e n t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , fină , f o n d a n t ă , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă ,
cu g u s t f o a r t e p l ă c u t ş i a r o m ă specifică , c a r e s e r e h e f e a z ă p u t e r n i c l a fierber e ; n u est e
aderentă l a sîmbure , c u excepţi a crestelo r ventrale .
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 2 6 m m, D = 2 2 m m , d = 1 3 m m ,
o v o i d , b o m b a t , tra s spr e vîrf , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă g r o a s ă , p o t r i v i t d e ascuţită , e u
crestele lateral e s l a b d e z v o l t a t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă rareor i c u m i c i întreruper i ; suprafaţa ,
r u g o a s ă , d e c u l o a r e castanie-închis . M i e z u l sîmburelu i est e d u l c e , c u a r o m ă caracteristic ă
de m i g d a l ă .
Maturitatea — c o r e s p u n de c u d e c a d a a d o u a a luni i i u b e .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t a c a b t ă ţ i l o r sale , soiu l F a l c ă r o ş i e s e r e c o m a n d ă a t î t p e n t r u
g r ă d i n i l e d e ling ă c a s e , c î t ş i p e n t r u b v e z i l e industriale .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я .
С о р т н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я; п р е д п о л а г а е т с я , чт о он п р о и с х о д и т и з М о л д а в с к ой
или У к р а и н с к о й С С Р. В Р у м ы н ии известе н и в о з д е л ы в а е т с я в о в с е х о б л а с т я х , о с о б е н н о ж е
р а с п р о с т р а н е н в М о л д о в е и н а север е Д о б р у д ж и .
 PLANŞA V

Falcă roşie.
 FALCA ROŞI E 113

Дерево — довольн о сильнорослое , с продолжительность ю жизн и в 22—2 5 л е т . Х о -

р о ш о расте т пр и п р и в и в к е к а к н а ж е р д е л я х , т а к и н а а л ы ч е , н о о с о б е н н о х о р о ш о у д а е т с я
при п р и в и в к е н а слив е с о р т а „ Р о ш и о р в э р а т и к " . Т р е б у е т п л о д о р о д н ы х п о ч в , м о р о з о -
у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цвете т р а н о , п л о д о н о с и т ь начи -
нает в в о з р а с т е 4— 5 ле т и дае т о б и л ь н ы е и с р а в н и т е л ь н о у с т о й ч и в ы е у р о ж а и .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й , у
о с н о в а н и я с л е г к а о б р у б л е н н ы й , с заметно й впадино й н а в е р ш и н е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о
цвета, с я р к о й р о з о в о й о к р а с к о й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , г д е , в о с о б е н н о с т и в д о ж д л и в ы е
г о д ы , н а б л ю д а е т с я п о я в л е н и е р а з л и ч н о й величин ы пяте н к р о в а в о - к р а с н о г о , л и л о в о г о ,
а и н о г д а даж е б у р о г о цвета ; к о ж и ц а у м е р е н н о й т о л щ и н ы , н е ж н а я , т о н к о - о п у ш е н н а я , п р и -
росшая к мякоти ; мякот ь желтовато-оранжевая , нежная , тающая , довольн о сочная , ки -
словато-сладкая, очен ь приятног о в к у с а , с о специфически м ароматом ; н е прирастае т к
косточке. Ядр о косточк и сладкое .
П л о д ы , с о б р а н н ы е з а н е с к о л ь к о дне й д о п о л н о й з р е л о с т и , х о р о ш о в ы н о с я т п е р е в о з к у
и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 5— 6 д н е й .

BÉSTJMÉ

Maturité — d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d e juillet .
V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e ; o n s u p p o s e q u ' e U e serai t originair e d e l a B . S . S . M o l d a v e
o u d e l a B . S . S . U c r a i n i e n n e . E n B o u m a n i e ell e es t c o n n u e e t c u l t i v é e d a n s t o u t e s le s r é g i o n s ,
plus répandu e e n Moldavi e e t dan s l e nor d d e l a D o b r o g e a .
Arbre — d ' u n e v e n u e asse z v i g o u r e u s e , a u n e d u r é e d e 2 2 — 2 5 ans . Greff é su r l ' a b r i -
c o t i e r c o m m u n ( à a m a n d e a m è r e ) o u su r u n e c e r t a i n e v a r i é t é d e mirabeUier , ü réussi t asse z
b i e n ; mai s le s meilleur s résultat s s o n t o b t e n u s e n l e greffan t su r l e p r u n i e r , B o ş i o r v ă r a t i c .
П e x i g e de s sol s f e r t d e s , m a i s es t résistan t a u g e l , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c -
tes nuisibles . E l e u r i t t ô t e t c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 — 5 an s ; ü d o n n e de s r é c o l t e s
a b o n d a n t e s e t asse z c o n s t a n t e s .
Fruit — m o y en o u g r o s , es t d e f o r m e s p h é r i q u e , a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t t r o n q u é p a r
la bas e e t a v e c un e dépressio n évident e ver s l a point e ; d e couleu r jaun e orangé , a v e c un e
t e i n t e a c c e n t u é e d e r o s e , su r l e c ô t é e x p o s é a u s o l e d , su r l e q u e l a p p a r a i s s e n t — p e n d a nt le s
années pluvieuse s n o t a m m e n t — d e s tache s d e d i m e n s i o n s v a r i a b l e s , d ' u n r o u g e sang , v i o l a -
cées o u m ê m e b r u n e s ; l a p e a u e n es t d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , t e n d r e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t
a d h é r a n t à l a p u l p e ; l a p u l p e es t j a u n e o r a n g é , f i n e , f o n d a n t e , asse z j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r
d o u c e - a c i d u l é e trè s a g r é a b l e , a y a n t u n p a r f u m s p é c i f i q u e . N ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e
e n es t d o u c e .
L e s fruit s s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t s e c o n s e r v e r 5— 6 j o u r s , à c o n d i t i o n
d ' ê t r e cueilli s q u e l q u e s j o u r s a v a n t l a m a t u r i t é c o m p l è t e .
 113a
ABSTRACT

Maturity – during the second half of July.

Variety of unknown origin but presumably could be originating from Moldova or Ukraine.
In Romania it is known and cultivated in all regions, more widespread in Moldova and in the north of
Dobrogea.
Tree – fairly strong, has duration of 22-25 years. Grafted on the common apricot (with
bitter almond) or some variety of mirabellier, it succeeded fairly well, but best results are obtained by
grafting onto plum, ”Roșior văratic”. Hexige fertile soils, but is resistant to frost, drought, disease and
insect pests. Blooms early and begins production at the age of 4-5 years and it gives good harvests
and relatively constant.
Fruit – medium or large, is spherical, asymmetrical, slightly truncated by the base and with
accentuated curve towards the tip, yellow-orange, accented with a tinge of pink on the side exposed to
sun, on which appears - particularly during wet years - stains of variable sizes, blood-red, purplish
brown. The skin is medium thick, soft, with fine hairs and sticking to the pulp which is orange-
yellow, melting, juicy, having a nice tangy-sweet taste, and a specific scent. Does not stick to the
core. The kernel is sweet.
The fruit transportation can be easily done and can be stored for 5-6 days, on condition, that
they were picked a few days before full ripeness.
 PRÉCOCE D E M O N P L A I S I R

S i n o n i m e : franc. Précoc e d e Monplaisir .

germ. F r ü h e v o n M o n p l a i s i r , F r ü h e M o n p l a i s i r , F r ü h e au s Monplaisir .
гш. E a n n ü Monplezir , Skorospel u Monplezir.
rom. T i m p u r i i d e Monplaisir .

Origine. S o i d e origin e franceză , o b ţ i n u t î n t i m p l ă t o r di n s ă m î n ţ ă , î n anu l 1 8 6 3 , d e

către M . J a c q u i e r î n locabtate a Monplaisi r ( L y o n ) .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t î n F r a n ţ a , A u s t r i a , B . P . U n g a r ă ş i alt e ţări , îns ă p e scar ă

r e l a t i v redusă .
L a n o i s e întîlneşt e n u m a i i n c o l e c ţ u l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e m o d e r a t l a î n c e p u t ş i f o a r t e sla b d u p ă c e i n t r ă p e r o d . A r e o d u r a t ă
s c u r t ă d e v i a ţ ă ş i est e f o a r t e e x i g e n t faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol . E s t e sensibi l l a g e r .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , fiin d astfe l e x p u s a c ţ i u m i î n g h e ţ u r d o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; d u r a t a
înfloririi o s c d e a z ă î n t re 6 ş i 9 z ü e . Caracteristi c s o i u l u i est e p r o c e n t u l m a r e d e m u g u r i d e r o d
i n c o m p l e t d e z v o l t a ţ i , care , î n c a z u l degerări i m u g u r ü o r d e r o d sa u a florilor , înflores c c u
1 0 — 1 4 z d e m a i tîrzi u ş i l e a g ă f r u c t e î n p r o p o r ţ i e d e 5 0 — 6 0 % , di n car e l a m a t u r i t a t e a j u n g
abia 5 — 6 % ; di n a c e a s t ă c a u z ă , î n uni i an i s e o b ţ i n p r o d u c ţ i i m i c i , n u m a i d e 1 0 — 1 2 k g
fructe p e p o m .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 an i ş i r o d e ş t e a p r o a p e î n fiecar e a n îns ă d ă p r o d u c ţ i i
foarte variabde .
F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , a s p e c t u o a s e , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , a p r e c i a t e m a i
ales p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n
zahăr ( 1 0 , 4 7 % ) , a c i d i t a t e ( 2 , 0 0 % ) ş i s u b s t a n ţ e p e c t i c e ( 0 , 6 1 % ) . S e ţi n b i n e p e p o m , sîn t
r e l a t i v d e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 4— 5 z d e d u p ă r e c o l t a r e .
Calităţi : c a p a c i t a t e a p o m u l u i d e a asigur a o producţi e minim ă î n an ü cîn d prim a
serie d e m u g u r i d e r o d d e g e r ă sa u f l o r d e sîn t distrus e d e î n g h e ţ , p r e c u m ş i c a b t a t e a f o a r t e
bună a fructelor .
Defecte : v i g o a r e a slabă , e x i g e n ţ a faţ ă d e so l ş i s e n s i b i b t a t e a l a g e r a p o m u l u i , p r e c u m
şi o m a r e variabilitat e î n fructificare .
 PRECOCE D E M O N P L A I S I R 11S

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m . F o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , î n g e n e r a l s u b ţ i r e , c u
s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă ş i c u c r ă p ă t u r i superficiale , d e s e .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă, largă , u ş o r d e s f ă c u t ă (fig . 2 1 ) .

Fig. 24 . — Précoc e d e Monplaisi r

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e, lungi , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e b r u n ă - d e s c h i s ,

degarnisite m u l t l a b a z ă , f o r m e a z ă c u a x u l unghiur i m i j l o c ü d e r a m i f i c a r e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i s i m p l e ş i r a m i f i c a t e , c u o d u r a t ă s c u r t ă
de viaţă .
Lăstarii — lungi , subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e a b r u n ă - r o ş i a t i c ă închis , c u n u m e r o a s e
lenticele p r o e m i n e n t e , a l b i c i o a s e .
Mugurii vegetativi — m i c i, a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — d e mărim e mijlocie , conici , bombaţi .
116 SOIURI D E CAI S RECOMANDAT E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Frunzele — m i j l o c i i, a v î n d 6 0 — 8 0 mm l u n g i m e ş i 6 5 — 75 m m l ă ţ i m e , c o r d i f o r m e , c u
vîrful scur t a c u t , ş i m a r g i n d e serat e ş i d u b l u serate . P e ţ i o l u l d e 3 0 — 4 0 mm l u n g i m e , p o t r i v i t
d e g r o s , d r e p t , c a n a b c u l a t , c u g l a n d e f o a r t e m i c i , situat e atî t pe p e ţ i o l, c ît şi p e b a za b m b u l u i .
Florile — m i ci ; petalel e a l b e , c u m a r g i n i l e sla b e s t o m p a t e d e r o z , u ş o r o n d u l a t e . Sta -
m i n e l e , î n n u m ă r d e 2 4 — 2 6 , d e aceeaş i î n ă l ţ i m e c u pistilul .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d H = 4 5 — 5 3 m m, D = 4 3 — 51 m m , d = 42—4 8 m m ;
greutatea d e 47—6 5 g .
Forma — o v o i d ă , p u ţ i n a s i m e t r i c ă , u ş o r t u r t i t ă latera l ş i tras ă spr e vîr f ; brazd a
ventrală, a d î n c ă ş i î n g u s t ă , m a i a d î n c ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (fig . 2 5 ) .

Fig. 25 . — Précoc e d e Monplaisi r

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e, ia r p e p a r t e a însorit ă p o r t o c a b e intens , u n e o r i suflat ă

cu roş u purpuriu .
Pedunculul — scurt , destu l d e g r o s , d e c u l o a r e v e r d e , b i n e prin s d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , c u m a r g i n d e o n d u l a t e .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i e , aşeza t e x c e n t r i c într- o m i c ă depresiune .
Pieliţa — p o t r i v it d e g r o a s ă , fi n p u b e s c e n t ă , a p r o a p e catifelată .
Pulpa — de c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a b e intens , f e r m ă , f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , u ş o r
acidulată, puterni c aromată , formeaz ă u n go l î n juru l sîmburelui .
Sîmburele — d e s t ul d e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 8 mm , D = 2 3 mm , d = 1 3 m m,
o v o i d , b o m b a t , tra s p u t e r n i c ş i p r e l u n g spr e vîrf , a p r o a p e a s c u ţ i t , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n -
c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , p u ţ i n m a i b o m b a t ă spr e b a z ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e a u m a r g i n d e
f o a r t e a s c u ţ i t e ş i neregulate , ia r p a r t e a d o r s a l ă c u u n şan ţ e v i d e n t a p r o a p e p e t o a t ă l u n g i m e a
sa ; suprafaţ a est e fi n r u g o a s ă , ia r m i e z u l a m a r .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a luni i i u b e .

E E C O M A N D Ă B I - S o i u l P r é c o c e d e M o n p l a i s i r , p o a te f i c u l t i v a t î n grădinil e d e Ung ă cas ă

şi î n p r o p o r ţ i e m a i m i c ă î n Uvez i i n d u s t r i a l e .
 PRECOCE D E MONPLAISI R 117

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я т о л ь к о в п о м о л о г и -
ческих коллекциях .
Дерево — вначал е имее т умеренны й р о с т и очен ь с л а б ы й п о с л е т о г о к а к начне т п л о д о -
н о с и т ь , н е д о л г о в е ч н о е , очен ь т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м и о ч е н ь ч у в с т в и т е л ь н о е
к м о р о з а м . Цвете т р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т в в о з р а с т е 4— 5 ле т и дае т е ж е г о д н ы е , н о
очень н е у с т о й ч и в ы е у р о ж а и .
Плод — средне й величины , я й ц е в и д н о й ф о р м ы , н е м н о г о а с и м м е т р и ч е с к и й , с б о к о в
с л е г к а с п л ю щ е н и в ы т я н у т к в е р ш и н е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с я р к и м о р а н ж е в ы м ,
иногда п у р п у р н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж -
но-опушенная, почт и бархатиста я ; мякот ь ярко-оранжевая , плотная , тающая , сладкая ,
с л е г к а к и с л о в а т а я , с сильны м а р о м а т о м ; в о к р у г семен и о б р а з у е т п у с т о е п р о с т р а н с т в о .
Ядро косточк и горькое .
Плоды п р о ч н о д е р ж а т с я н а д е р е в е , о б л а д а ю т д о в о л ь н о х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю
и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 4— 5 дне й п о с л е с б о р а .

ЕЕ SUM E

Maturité — d u r a n t l a s e c o n d e d é c a d e d e juillet .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n E o u m a n i e o n n e l a r e n c o n t r e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s
pomologiques.
Arbre — à c r o i s s a n c e m o d é r é e a u d é b u t e t trè s faibl e l o r s q u ' i l c o m m e n c e à p r o d u i r e
des fruit s ; il n ' a q u ' u n e v i e b r è v e e t es t trè s e x i g e n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e so l e t sensi -
b l e a u gel . Ii fleuri t t ô t , c o m m e n c e à p r o d u i r e v e r s l ' â g e d e 4 à 5 ans e t l e fai t p r e s q u e c h a q u e
a n n é e , mai s l a p r o d u c t i o n es t trè s v a r i a b l e .
Fruit— m o y e n , d e f o r m e o v o ï d a l e , u n p e u a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t a p l a t i l a t é r a l e m e n t
et allong é v e r s l e b o u t ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e o r a n g é e t , d u c ô t é ensoleillé , d ' u n o r a n g é
intense, parfoi s m ê m e v e r m e i l , l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , p r e s q u e
v e l o u t é e ; l a p u l p e d ' u n o r a n g é i n t e n s e , f e r m e , f o n d a n t e , d o u c e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e e t trè s
p a r f u m é e , f o r m e u n v i d e a u t o u r d u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t a m è r e .
L e s fruit s t i e n n e n t b i e n à l ' a r b r e , s o n t assse z résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t ê t r e
gardés 4— 5 j o u r s a p r è s a v o i r ét é c u e i l b s .

ABSTRACT

Maturity – during the second half of July.

Variety of French origin. In Romania the only known trees are in pomological collections.
Tree – moderate growth and low at the beginning when it starts to produce fruits and it has
a short life and is very demanding concerning soil conditions and frost sensitive. It blooms early,
begins producing around the age of 4 to б years and almost every year, but production is very
variable.
Fruit – medium, oval shaped, slightly asymmetrical and laterally flattened and elongated
toward the end, the color is yellow and orange on the sun exposed side, with a strong orange,
sometimes red, skin is medium thick, finely pubescent, almost velvety, the pulp of an intense orange,
firm, soft, sweet, slightly tart and very fragrant, forms a vacuum around the stone. The almond is
bitter.
Fruits hung well in the trees, are strong enough to be transported and can be kept 4-5 days
after picking.
 DE B R E D A

s i n o n i m e : germ. A p r i k o s e v on B r e d a , G o s s e B r e d a e r , MandelmariUe , H o l l a n d i s c h e M a n d e l,
B o t t e r d a m e r Breda-Marille , Anana s Aprikose .
franc. D e H o l a n d e , D ' A m p u i s, De B r u x e l l e s , À a m a n d e d o u c e , A m a n d e , A n a n a s .
engl. A n a n a s , P e r s i q u e , A n a n a s o f th e D u t c h , P i n e - A p p l e .
ital. D i Breda .
rus. G o l a n d s k i i , Breda , Ananasnü , Mindalnii , Persikovîi , Muskatnii .
ceh. B r e d s k â - H o l a n d s k â , Ananasovă .
mag. A n a n â s z v a g y , B r é d a i kajszi .
bulg. B r e d s k a , H o l a n d s k a .
rom. A n a n a s , D e Olanda .

Orijjine. So i v e c h i , d e o r i g i n e i n c e r t ă . D u p ă uni i a u t o r i a r f i d e o r i g i n e o l a n d e z ă , d e n u -
mit astfe l d u p ă n u m e l e oraşulu i B r e d a , d e c ă t r e B a t t y L a n g l e y î n a n u l 1 7 2 9 . D u p ă
alţii, p r o b a b i l d e origin e franceză , d e o a r e c e a f o s t r ă s p î n d i t î n F l a n d r a , l a î n c e p u t su b n u m e l e
D e B r e d a , a p o i D e B r u x e l l e s . A fos t d e n u m i t D e O l a n da î n juru l a n u l u i 1 7 4 5 , c î nd pepinierişt n
francezi l-a u d a t î n c o m e r ţ . B o t a n i s t u l engle z M i l l e r susţine , î n 1 7 2 4 , c ă a c e s t so i a r f i
d e o r i g i n e africană .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n t o a t e ţăril e di n E u r o p a , u n d e s e c u l t i v ă caisu l ş i î n d e o -
sebi î n F r a n ţ a , î n z o n a c e n t r a l ă , îns ă p e scar ă restrîns ă ş i m a i m u l t c u s c o p industrial .
Este răspîndi t d e asemene a mul t ş i î n sudu l B . S . S . Ucrainene , î n Crimeea , Cauca z ş i î n
B . S . S . M o l d o v e n e a s c ă e t c . , u n d e est e r a i o n a t c a so i d e b a z ă .
L a n o i est e p u ţ i n r ă s p î n d i t . S e întîlneşt o m a i ale s î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i u n d e est e c u n o s-
c u t s u b n u m e l e A n a n a s ş i î n r e g i u n i l e G a l a ţ i ş i Iaş i s u b n u m e l e D e B r e d a .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , a r c o d u r a t ă d e v i a ţ ă m i j l o c i e , d e 2 5 — 3 0 de an i ş i reuşeşt e
a l t o i t p e c o r c o d u ş , p r u n ş i zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e so l ş i d e a g r o t e h -
n i c ă . E s t e rezisten t l a ger , s e c e t ă , b o b ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r i r e a est e t i m p u r i e , f e n o f a z a d u r e a z ă 6— 8 zile . S e r e p r o d u c e a p r o a p e i d e n t i c pri n
sîmburi.
Intră p e r o d d e timpuri u (3— 4 ani ) ş i p r o d u c e abundent .
P o m i i î n vîrst a d e 5 an i d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă G r e a c a a u d a t 2 0 — 2 5 kg fructe ,
iar l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , 3 0 k g .
 DE BRED A 11S

P o m i i î n vîrst ă d e 1 2 a n i a u p r o d u s , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , î n m e d i c
86 k g f r u c t e , ia r p r o d u c ţ i i l e r e c o r d s-a u r i d i c a t p î n ă l a 16 1 k g .
F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i sau m a r i , a s p e c t u o a s e , de c a l i t a te b u n ă , a r o m a t e , c a r a c t e r i z a t e
printr-un r a p o r t a r m o n i o s între zahă r ( 1 0 , 6 7 — 1 3 , 2 0 % ) , ş i a c i d i t a t e ( 1 , 0 9 — 1 , 1 6 % ) , a u u n c o n ţ i -
n u t relati v r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 0 , 9 2 — 1 , 1 3 % ) ş i u n c o n ţ i n u t m i j l o c i u î n v i t a m i n a С
(7,0 —9,6 m g % ). E e c o l t a t e cu c î t e va zile î n a i n te d e m a t u r i t a t e a d e p l i n ă rezist ă b i n e l a trans -
p o r t , s e p o t p ă s t r a 6— 8 zil e ş i sîn t f o a r t e a p r e c i a t e p e n t r u industrializar e ( n u s e sfărîm ă
la fierbere) , îns ă m a i p u ţ i n a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . A j u n g l a m a t u r i -
tate eşalona t p e u n interva l d e 2 săptămîn i ; s e scutur ă uşo r d e v î n t ş i l a s u p r a c o a c e r e p u l p a
se m ă l ă i e ţ e a z ă .
Asemănări. F r u c t e l e soiulu i D e B r e d a s e a s e a m ă n ă c u a c e l e a al e soiulu i Ce l m a i b u n
d e U n g a r i a , c u d e o s e b i r e a c ă sîn t îns ă m a i s i m e t r i c e , au o c r e s t ă t u r ă c a r a c t e r i s t i c ă l a b a z ă
şi a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 7 —10 z d e m a i tîrziu .

Fig. 26 . De Bred a

Calităţi : v i g o a r e a , rusticitatea , p r e c o c i t a t e a ş i p r o d u c ţ u l e m a r i al e p o m u l u i ; a s p e c t u l
p l ă c u t , c a l i t a t e a b u n ă ş i a r o m a d e anana s a f r u c t e l o r .
Defecte: m a t u r i t a t e a eşalonat ă a f r u c t e l o r ş i slab a l o r rezistenţ ă l a c ă d e r e .
 120 SOrURI D E CAI S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I DMDUSTRIALE

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ; ar e t r u n c h i u l d r e p t , a p r o a p e c i l i n d r i c , nerăsucit ,
c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - m a r o n i e sa u b r u n ă - c e n u ş i e ş i c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , d e s e .
Coroana — l a î n c e p u t semisferică , largă , p o t r i v i t d e deasă , răsfirată , ia r p e m ă s u r ă
c e î n a i n t e a z ă î n v î r s t a d e v i n e sferic-turtită , c u ramuril e a r c u i t e (fig . 2 6 ) .
Ramurile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e s u d a t e c u a x u l , a p l e c a t e , a r c u i t e
şi g e n i c u l a t e , destu l d e r a m i f i c a t e , degarnisit e l a b a z ă .
Ramurile de rod — la î n c e p u t u l p e r i o a d e i d e r o d i r e p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i , m a i
tîrziu s e f o r m e a z ă ş i r a m u ri m i j l o t i i , cu m u g u ri m u l t i p l i ; b u c h e t e le de m ai sîn t scurt e ş i g r o a s e,
g r u p a t e p e r a m u r i l e d e 2— 5 ani .
Lăstarii — l u n gi ş i f o a r t e l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună -
r o ş i a t i c ă , l u c i o a s ă p e p a r t e a însorită , c u o r o ş e a ţ ă m a i intensă , chia r v i o l a c e e c ă t r e vîr f ş i
v e r d e - m ă s b n i e p e p a r t e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e lenticel e m a r i , r o t u n j i t e , m a i de s o v a l e ,
proeminente, d e culoar e brună-deschis .
Mugurii vegetativi — m i c i , o v o c o n i c i , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
mijlocii, uşo r proeminente .
Mugurii floriferi — m i c i, o v o i z i , d e c u l o a r e c e n u ş i e , g r u p a ţ i c î t e d o i p e laturil e unu i
m u g u r e vegetativ , ma i mul t cătr e mijlocu l ramurilo r anuale .
Frunzele — m i j l o c i i, a v î n d î n m e d i e 6 5 m m l u n g i m e ş i 7 0 m m l ă ţ i m e , o v a t e sa u o v a t -
r o t u n j i t e , u n e o r i c o r d i f o r m e , c u vîrful a c u m i n a t ş i răsucit, c u m a r g i n i le d u b l u ş i r e g u l at serat e ;
l i m b u l d e c o l o a r e v e r d e, c u n u a n ţ ă g ă l b u i e p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a infe -
rioară. P e ţ i o l u l , s c u r t sa u d e l u n g i m e m i j l o c i e , destu l d e g r o s , c a n a h c u l a t , d e c u l o a r e roşie -
sîngerie p e p a r t e a s u p e r i o a r ă ş i roşie-deschi s p e c e a inferioară , u n e o r i c u 1— 2 f o b o l e m i c i
şi 2 — 4 g l a n d e l a b a z a b m b u l u i .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r i , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , sla b g o f r a t e , d e c u l o a r e
albă, c u irizaţ n roz-deschi s ; caliciul , roşu-cărămiziu .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d i n m e d i e H = 4 2 — 5 0 m m, D = 4 5 — 5 0 m m,
d = 43—4 8 m m ; greutate a d e 45—5 5 g .
Forma — sferică, uşo r a l u n g i t ă , sla b t r u n c h i a t ă l a b a z ă , c u flancuril e p u ţ i n t u r t i t e
şi inegal e ; b r a z d a v e n t r a l ă b i n e m a r c a t ă îns ă superficială , m a i p r o n u n ţ a t ă c ă t r e vh- f ; î n
zona cav i t a t ii peduncular e formeaz ă o simpl ă crestătur ă adînc ă ş i foart e îngust ă (pl . V I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h is spr e g a l b e n ă - p o r t o c a b e , p e p a r t e a însorit ă n u a n ţ a t ă c u
roşu-violaceu marmorat , uneor i punctat ă c u carmin-închis .
Pedunculul — v e r d e , f o a r t e s c u r t ş i d e g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e b i n e p r i n s d e fruct .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e m i j l o c i e , larg ă ş i r e g u l a t ă .
Punctul stilar — m i c , b r u n , aşeza t o b b c p e o p r o e m i n e n ţ ă ascuţită , î n c o n j u r a t ă d e o
uşoară depresiune .
Pieliţa — subţire, elastică , fi n catifelată , c u o a r o m ă p u t e r n i c ă d e a n a n a s , c u a d e r e n ţ ă
slabă l a pulpă .
Pulpa — g a l b e n ă - a l b i c i o a s ă, ia r l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e g a l b e n ă intens , c u o n u a n ţ ă
r o ş i a t i c ă c ă t r e interior , destu l d e fin ă sa u fină , f o a r t e d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , suculentă ,
 PLANŞA VI

De Breda.
 DE BRED A 121

c u a r o m ă p r o n u n ţ a t ă ; la s u p r a c o a c e r e d e v i n e sla b s u c u l e n t ă ş i p u ţ i n făinoasă , p i e r z î n d m u l t
d i n c a b t ă ţ i ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e m a i p r o n u n ţ a t
c ă t r e p a r t e a d o r s a l ă ş i vîrfu l s î m b u r e l u i .
Sîmburele — m i j l o c iu sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 6 mm, D = 2 1 mm, d = 1 0 mm ,
o v o i d , sla b b o m b a t , tra s ş i î n g u s t a t c ă t r e b a z ă , a l u n g i t ş i a s c u ţ i t c ă t r e vîrf , c u crestel e
v e n t r a l e p r o e m i n e n t e ş i a s c u ţ i t e ; l a b a z a s î m b u r e l u i s e o b s e r v ă 3— 4 b r a z d e s c u r t e ; p a r t e a
dorsală p r e z i n t ă c î t e v a o r i f i c n m i c i ; s u p r a f a ţ a d e s t u l d e n e t e d ă , d e c u l o a r e c a s t a n i e - d e s c h i s .
M i e z u l sîmburelu i est e d u l c e ş i foart e b u n l a g u s t .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a l u m i iulie .

B E C O M A N D Ă B I . S o i u l D e B r e d a , d a t o r i t ă c a b t ă ţ d o r sale , s e r e c o m a n d ă p e n t r u gră -
d i n d e d e Ung ă cas e ş i p e n t r u b v e z d e i n d u s t r i a l e î n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a caisulu i
d i n ţară , evitîndu-s e regiunil e e x c e s i v d e s e c e t o a s e u n d e a c e s t so i p i e r d e a d e s e a fructele .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я Ил и п о с л е д н я я декад а и ю л я .
Старый с о р т н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н м а л о . В с т р е -
чается п р е и м у щ е с т в е н н о в Б у х а р е с т с к о й о б л а с т и п о д название м „ А н а н а с н ы й " и в Галац -
кой и Я с с к о й о б л а с т я х по д название м , , Д е Б р е д а " .
Дерево — сильнорослое , с о средне й продолжительность ю жизни , нетребовательно е
ни к почвенны м у с л о в и я м , н и к п р и м е н я е м о й а г р о т е х н и к е . М о р о з о у с т о й ч и в о и у с т о й ч и в о
к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цветени е ранне е : п л о д о н о с и т ь начинае т р а н о и дае т о б и л ь н ы е
урожаи.
Плод — к р у п н е е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о в и д а , о к р у г л о й ,
слегка продолговато й формы , у основани я немног о обрубленный , с б о к о в слегк а приплю -
снут, с неодинаковым и половинками ; светло-желтог о до желто-оранжевог о матовог о цвета ,
с мраморны м лиловато-красны м румянце м н а обращенно й к солнц у стороне , иногд а с
т о ч к а м и т е м н о - к а р м и н о в о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , э л а с т и ч н а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , с
сильным ананасны м а р о м а т о м , с л а б о п р и р о с ш а я к мякоти ; мякот ь беловато-желта я д о
и н т е н с и в н о г о ж е л т о г о цвета , с красноваты м оттенко м внутр и плода , нежная , тающая ,
очень с л а д к а я с гармонично й кислотностью , сочна я ароматная , хорошег о качества. Пр и
перезревании мякот ь становитс я мучнистой ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . Пусто е простран -
ство в о к р у г к о с т о ч к и о с о б е н н о заметн о у д о р с а л ь н о й част и и у к о н ц а к о с т о ч к и . Я д р о
к о с т о ч к и очен ь с л а д к о е и о ч е н ь п р и я т н о г о в к у с а .
П л о д ы , с о б р а н н ы е з а н е с к о л ь к о дне й д о н а с т у п л е н и я п о л н о й з р е л о с т и , о б л а д а ю т х о р о -
шей т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в т е ч е н и е 6— 8 д н е й .

B É S U M E

Maturité — d u r a nt l a s e c o n d e o u l a d e r n i è r e d é c a d e d e juiUet .
V a r i é t é ancienne , d ' o r i g i n e incertaine . P e u r é p a n d u e e n B o u m a n i e . O n l a r e n c o n t r e
n o t a m m e n t dan s l a B é g i o n d e B u c a r e s t , sou s l e n o m d ' A n a n a s , e t d a n s le s B é g i o n s d e G a l a t z
e t d e J a s s y , sou s l e n o m d e D e B r e d a .
123 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , à v i e d e d u r é e m o y e n n e , p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u
sol e t à l a t e c h n i q u e a g r i c o l e . I l es t résistan t a u g e l , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x
insectes nuisibles . L a floraiso n es t p r é c o c e ; i l c o m m e n c e à p r o d u i r e t ô t e t l e fai t a b o n d a m -
ment.
Fruit — s u r - m o y en o u g r o s , d ' u n b e l a s p e c t , d e f o r m e s p h é r i q u e , u n p e u a b o n g é , légè -
r e m e n t t r o n q u é à l a b a s e , a v e c le s flanc s u n p e u aplati s e t i n é g a u x ; d e couleur s j a u n e clai r
t i r a n t su r l e j a u n e o r a n g é , i l es t m a r b r é d e r o u g e v i o l a c é su r l e c ô t é ensoleill é e t parfoi s a v e c
des p o i n t s d e c a r m i n f o n c é ; l a p e a u f i n e , é l a s t i q u e , f i n e m e n t v e l o u t é e , a u n for t p a r f u m
d ' a n a n a s e t u n e a d h é r e n c e faibl e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e b l a n c h â t r e aUan t j u s q u ' a u j a u n e
intense e t u n e n u a n c e r o u g e â t r e v e r s l ' i n t é r i e u r , es t fine , f o n d a n t e , trè s d o u c e e t délicate -
m e n t a c i d u l é e , j u t e u s e , p a r f u m é e , d e b o n n e q u a b t é . L o r s q u ' e l l e es t t r o p m û r e , l a p u l p e s e
r a m o l l i t ; elle n ' a d h è r e p as a u n o y a u . L e v i d e a u t o u r d u n o y a u es t plu s p r o n o n c é v e r s l a p a r t i e
dorsale e t l a p o i n t e d u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e e t b o n n e .
L e s fruit s cueilb s q u e l q u e s j o u r s a v a n t l a m a t u r i t é c o m p l è t e , résisten t b i e n a u t r a n s p o r t
et p e u v e n t êtr e g a r d é s d e 6 à 8 j o u r s .

ABSTRACT

Maturity - during the second or the last decade of July.

Heirloom, of uncertain origin. Uncommon in Romania. It occurs particularly in the region
of Bucharest, under the name of Pineapple, and in the regions of Galati and Iasi, under the name De
Breda.
Tree - strong, average, lifetime not pretentious concerning the soil and agricultural
equipment. It is resistant to frost, drought, diseases and insect pests. Flowering is early; it begins to
produce early and abundantly.
Fruit - medium-large, a good appearance, spherical, slightly elongated and truncated at the
base, with the sides a bit flat and uneven; color light yellow to yellow-orange, it is mottled of purplish
red on the sunny side and sometimes with dots of crimson dark color. The skin is thin, elastic,
velvety, has a strong scent of pineapple and a weak grip; the pulp is of a whitish yellow color to
intense yellow and a reddish hue to the interior, is delicate, soft, very slightly tangy, juicy, fragrant, of
good quality. When it is too ripe, the pulp softens, it does not stick to the core. The space around the
stone is more pronounced toward the dorsal part and the tip of the nucleus. The kernel is sweet and
good.
Fruits harvested a few days before full maturity, are resistant to transportation and can be
kept from 6 to 8 days.
 MARI D EС EN A D

Sinonime : n u s e c u n o s c .

Origine. So i relati v n o u , d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă . L a n o i , fiin d c u l t i v a t d i n j u r u l anulu i

1928 î n c o m u n a C e n a d .

Răspîndire. î u ţar a n o a s t r ă est e c u l t i v a t î n c o m u n e l e C e n a d ş i S î n n i c o l a u l M a r e d i n

regiunea B a n a t , ia r î n 195 3 a fos t î n m u l ţ i t ş i r ă s p î n d i t î n diferit e r e g i u n i d i n ţar ă ş i p l a n t a t
în l i v e z d e n o i c r e a t e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e destu l d e v i g u r o s , c u creşter i susţinut e c h i a r î n p e r i o a d a d e r o d i r e . A r e

o d u r a t ă d e v i a ţ ă m i j l o c i e , î n m e d i e d e 1 8 — 2 0 d e ani . E e u ş e ş t e a l t o i t p e zarzăr , d a r m a i ale s
p e caisu l Trandafiri i tîrzii , p e c a r e s e o b ţ i n f r u c t e m a i c o l o r a t e . A l t o i t p e c o r c o d u ş n u ar e
suficientă afinitat e ş i î n plu s s e a c c e n t u e a z ă ş i m a i m u l t sensibilitate a l a g e r a p o m u l u i , i m -
p h c i t d u r a t a d e v i a ţ ă s c a d e . P r e f e r ă soluril e u ş o a r e , aerisit e ş i fertile . F a ţ ă d e b o l i ş i d ă u n ă -
tori prezint ă o rezistenţ ă mijlocie .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6 — 7 zile .
I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d , c h i a r d i n a n u l a l t r e d e a d e l a p l a n t a r e ; m u g u r i i florifer i
se diferenţiaz ă di n p e p i n i e r ă . E s t e f o a r t e p r o d u c t i v . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M â r c u l e ş t i ,
u n p o m î n p l i n ă p r o d u c ţ i e (1 2 ani ) d ă 1 5 0 — 2 0 0 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sîn t m a r i , p î n ă l a f o a r t e m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e, d e c a l i t a t e f o a r t e
bună, foart e apreciat e d e consumator i ; se caracterizeaz ă printr-u n conţinu t destu l d e ridica t
în zahă r ( 1 0 , 1 6 % ) ş i a c i d i t a t e ( 1 , 2 9 % ) , r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 1 , 4 1 % ) , îns ă s c ă z u t î n
v i t a m i n a С (8,6 4 m g % ) . S e ţi n f o a r t e b i n e d e r a m u r ă , p î n ă l a stafidire . E e z i s t ă l a t r a n s p o r t
c î n d sui t r e c o l t a t e î n p î r g ă ş i s e p ă s t r e a z ă 4 — 5 z d e , p i e r z î n d îns ă m u l t d i n c a b l a t e .
Calităţi: p r e c o c i t a t e a ş i p r o d u c ţ i i l e m a r i al e p o m u l u i , p r e c u m ş i m ă r i m e a , c u l o a r e a ,
calitatea foart o b u n ă ş i arom a puternic ă a fructelor .
Defecte : sensibilitate a l a ge r a p o m u l u i , înflorire a t i m p u r i e .

POMUL

P o m u l est e înal t d e 6 — 7 m ; f o r m e a ză t r u n c h i d r e p t , d e s t i d d e g r o s , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă
d e s , îns ă superficial , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă - d e s c h i s .
Coroana — larg-piramidală, înalt ă l a î n c e p u t , a p o i g l o b u l o a s ă (fig . 2 7 ) .
 121 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Ramurile de schelet — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c r e s c su b u n ungh i d e ramificar e

m a r e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e vişinie-cenuşi e p e p a r t e a însorit ă ş i c u n u a n ţ e m a i cafeni i p e
cea u m b r i t ă ; lenticelele , u n i f o r m r e p a r t i z a t e , d e m ă r i m e m i j l o c i e , aşezat e transversal .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te î n specia l p r i n b u c h e t e d e m a i scurte , rareor i m a i
lungi ş i r a m i f i c a t e , garnises c r a m u r i l e d e schele t p e t o a t ă l u n g i m e a l o r .

Fig. 27 . — Mar i d e Cena d

Lăstarii — l u n g i, g r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşie-vişini e p e p a r t e a însorit ă ş i vişinie -

m ă s l i n i e p e c e a u m b r i t ă , c u l o a r e c a r e s e p ă s t r e a z ă ş i l a r a m u r i l e d e 1 an .
Mugurii vegetativi — m i j l o c i i, o v o c o n i c i , turtiţi , l a b a z ă ş i a s c u ţ i ţ i spr e v h f .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , b o m b a ţ i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , c u solzi i d e c u l o a r e
brună-roşiatică.
Frunzele—de m ă r i m e v a r i a b i l ă , î n g e n e r al m a r i , d e 6 5 — 9 5 mm l u n g i m e şi de 7 0 — 1 0 5 mm
l ă ţ i m e , r o t u n d e sa u s u b r o t u n d e , c u vîrfu l r o t u n d ş i b a z a d r e a p t ă , u n e o r i u ş o r c o r d a t ă ,
c u o slab ă p r e l u n g i r e a b m b u l u i p e p e ţ i o l , m a r g i n i l e u n i f o r m serat-crenate ; l i m b ul este p i e l o s ,
fin p u b e s c e n t p e p a r t e a s u p e r i o a r ă ş i g l a b r u p e c e a inferioară , u ş o r o n d u l a t c ă t r e v b f ş i
c u n e r v u r i l e p r o e m i n e n t e . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 5 — 5 0 m m , d r e p t sa u p u ţ i n c u r b a t , d e c u l o a r e
 PLANŞA VII

Mari de Cenad.
 MART D E C E N A D 125

roşie-vineţie, c u l o a r e c a r e s e c o n t i n u ă p e n e r v u r a p r i n c i p a l ă p î n ă î n t r e i m e a s u p e r i o a r ă . L a
b a z a l i m b u l u i p r e z i n t ă c î t e 2— 3 g l a n d e , rareor i ş i c î t e 1— 2 a u r i c u l e .
Florile — m a r i, d e c u l o a r e a l b ă - v e r z u i e ; p e t a l e le c u m a r g i n d e r o t u n j i t e ş i u ş o r g o f r a t e ;
sepalele d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e, p î n ă l a f o a r t e m a r e , a v î n d H = 53—5 9 m m , D = 5 1 —5 6 m m ş i
d= 4 3 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a d e 5 9 — 8 4 g , p u t î n d a t i n g e 10 0 g .
Forma — o v o i d ă , u ş o r teşit ă l a vir f ş i tras ă spr e b a z ă , t u r t i t ă p e f l a n c u r i , b r a z d a v e n -
trală b i n e m a r c a t ă , c u d e o s e b i r e l a e x t r e m i t ă ţ i , u n d e s e a d î n c e ş t e ş i s e î n g u s t r e a z ă b r u s c
(pl. V I I ) .
Culoarea — portocabe-deschis , pest e car e s e suprapun e u n roşu-sîngeri u p e parte a
însorită.
Pedunculul — scurt, g r o s , b i n e prin s d e r a m u r ă ş i d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e ş i d e l ă r g i m e m i j l o c i e , s i m e t r i c ă f a ţ ă d e a x u l
fructului, î n f o r m ă d e p d n i e . P e a m b e l e p ă r ţ i al e b r a z d e i v e n t r a l e , m a r g i n i l e c a v i t ă ţ u p e d u n -
culare f o r m e a z ă d o i u m e r i .
Punctul stilar — m i c, e x c e n t r i c , a ş e z a t p e c o n t u r u l f r u c t u l u i .
Pieliţa — g r o a s ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă , fi n ş i u n i f o r m p u b e s c e n t ă .
Pulpa — p o r t o c a b e , semiconsistentă , suculentă , foart e plăcut ă l a gust , răcoritoare ,
cu a r o m ă p r o n u n ţ a t ă ş i c u s u c u l u ş o r c o l o r a t î n p o r t o c a b u .
Sîmburele— m a r e ş i chia r f o a r t e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 7 m m , d = 1 3 m m ;
g r e u t a t e a d e 3,5— 5 g ; s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o m a r e v a r i a b i b t a t e î n c e p r i v e ş t e f o r m a
şi m ă r i m e a . Creast a p r i n c i p a l ă v e n t r a l ă est e î n g u s t ă , înaltă , c u m a r g i n ea n e r e g u l a t ă . Crestel e
laterale v a r i a z ă d e l a sla b e v i d e n t e l a p r o n u n ţ a t e . P a r t e a d o r s a l ă est e p r e v ă z u t ă c u m a i
m u l t e orificii . M i e z u l est e d u l c e , c u g u s t d e m i g d a l ă .
Maturitatea — la m i j l o c u l l u m i i u b e .

E E C O M A N D Ă E I . A v î n d î n veder e cabtăţil e ş i mărime a fructului , soiu l Mar i d e Cena d

se r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîng ă cas ă ş i p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industrial e di n t o a t e
zonele d e cultur ă a caisulu i d i n ţară .

РЕЗЮМЕ

Созревание — середин а и ю л я .
Сорт с р а в н и т е л ь н о н о в ы й , н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в ы р а щ и в а е т с я
в Б а н а т с к о й о б л а с т и , а в п о с л е д н е е в р е м я о н бы л р а з м н о ж е н и п о с а ж е н в о в н о в ь о р г а н и -
зованных садах .
Дерево — с д о в о л ь н о с и л ь н ы м р о с т о м и с р е д н е й п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ю ж и з н и, п р е д -
почитает легки е х о р о ш о п р о в е т р и в а е м ы е и п л о д о р о д н ы е п о ч в ы , н е м о р о з о у с т о й ч и в о е .
С р е д н е у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цвете т р а н о ; п л о д о н о с и т ь начинае т т а к ж е р а н о
и дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й , п р и в л е к а т е л ь н о г о в и д а , я й ц е в и д н о й ф о р м ы , н а в е р ш и н е с л е г к а
к о с о с р е з а н и в ы т я н у т к о с н о в а н и ю , с б о к о в с п л ю щ е н ; с в е т л о - о р а н ж е в о го цвета , с к р о в а в о-
 126 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

к р а с н ы м р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а т о л с т а я , п р и р о с ш а я , нежн о
n р а в н о м е р н о о п у ш е н н а я ; м я к о т ь о р а н ж е в а я , средне й п л о т н о с т и , с о ч н а я , очен ь п р и я т н о г о
в к у с а , о с в е ж а ю щ а я , с сильны м а р о м а т о м и с л а б о о к р а ш е н н ы м в о р а н ж е в ы й цве т с о к о м ;
очень х о р о ш е г о к а ч е с т в а. Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е , миндальног о в к у с а .
Плоды и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о в с в е ж е м виде ; пр и у б о р к е в фаз е в о с к о в о й
спелости о б л а д а ю т х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю п м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 4— 5
дней, н о качеств о и х значительн о у х у д ш а е т с я .

EËSUMÉ

Maturité — milie u d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é r e l a t i v e m e n t n o u v e l l e , d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e ell e es t c u l t i v é e dan s
la E é g i o n d u B a n a t et , ce s dernier s t e m p s , ell e a é t é m u l t i p l i é e e t p l a n t é e dan s le s n o u v e a u x
j a r d i n s fruitiers .
Arbre — asse z v i g o u r e u x , à d u r é e d e v i e m o y e n n e ; i l p r é f è r e le s sol s légers , aéré s e t
fertiles ; es t sensibl e a u g e l . I l a u n e résistanc e m o y e n n e a u x maladie s e t a u x insecte s
nuisibles. L a floraiso n es t p r é c o c e e t i l c o m m e n c e à p r o d u i r e é g a l e m e n t t ô t , p r o d u i s a n t
abondamment.
Fruit — g r o s , d e b e l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , l é g è r e m e n t aplat i ver s l e b o u t e t étir é
à l a b a s e , a u x flanc s aplati s ; d e c o u l e u r o r a n g e clair , à laquell e s e superpos e u n r o u g e san g
sur l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u es t épaisse , a d h é r e n t e , f i n e m e n t e t u n i f o r m é m e n t p u b e s c e n t e ;
la p u l p e o r a n g é e , s e m i - c o n s i s t a n t e j u t e u s e , d ' u n e saveu r trè s a g r é a b l e e t a u p a r f u m p r o n o n -
cé ; l e j u s es t l é g è r e m e n t teint é d ' o r a n g é ; trè s b o n n e qualité . L ' a m a n d e e n es t d o u c e , a y a n t
la s a v e u r d e cell e d e l ' a m a n d i e r .
L e s fruit s s o n t e m p l o y é s s u r t o u t à l ' é t a t frai s ; cueilb s a u m o m e n t d e l a v é r a i s o n , il s
s o n t résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s 4— 5 j o u r s , p e r d a n t t o u t e f o i s d e leu r
qualité.

ABSTRACT

Maturity – mid-July.
Relatively new variety, origin unknown. In Romania it is grown in the region of Banat and,
recently, it has been multiplied and planted in new orchards.
Tree – strong enough, has average lifetime, and prefers light soils, aerated and fertile. It is
sensitive to frost. It has moderate resistance to diseases and insect pests. Flowering is early and it also
starts to produce early, producing abundantly.
Fruit – wholesale, beautiful appearance, oval shaped, slightly flattened at the tip and
stretched at the base, the sides are flattened, has a bright orange color, and red on the sun exposed
sides, the skin is thick, sticky and evenly pubescent, the pulp is orange, semi consistently juicy, with a
pleasant flavor and pronounced perfume and the juice is slightly orange; very good quality. The
kernel is sweet, flavored like the almond.
The fruits are used mostly fresh, picked at the time of ripening; they are resistant to
transportation and can be kept 4-5 days, however, losing their qualities.
 DE S I R I A

S i n o n i m e : franc. A b r i c o t d e S y r i e à a m a n d e d o u c e .
engl. K a i s h a .
germ. A p r i k o s e v o n S y r i e n , Marill e au s S y r i e n , S y r i s c h e MariUe .
ital. D i Siria .
rtis. K a i s i , K a i ş a , Siriiskii , I r a n s k ü kaisi .
ceh. K a i c h a .
mag. Sziria i K a j s z i .

Origine. O r i g i n e a acestu i so i n u est e c u n o s c u t ă ; d u p ă uni i a u t o r i a r f i o r i g i n a r di n

Siria, u n d e er a c u l t i v a t î n c ă p e l a î n c e p u t u l secolulu i a l X I X - l e a , d e u n d e a f o s t i n t r o d u s
în F r a n ţ a î n anu l 1 8 3 0 . D u p ă alţ i a u t o r i , a r f i f o s t o b ţ i n u t d i n s ă m î n ţ ă , d e c ă t r e M . К o -
b e г t , d i r e c t o r u l Grădini i b o t a n i c e d i n T o u l o n , a p o i î n m u l ţ i t ş i r ă s p î n d i t d e c ă t r e p e p i n i e -
riştii A u d i b e r t d i n T a r a s c o n .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţ ă r d e c u l t i v a t o a r e d e cai s d i n E u r o p a .
L a n o i î n ţar ă a f o s t i n t r o d u s p r o b a b i l c ă t r e sfîrşitu l secolulu i a l X I X - l e a sa u l a î n c e -
p u t u l secolulu i al X X - l e a . E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t ; se î n t d n e ş t e m a i m u l t î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i ,
s u b f o r m ă d e p o m i răzleţi .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s m a i ale s î n p e p i n i e r ă ş i î n p r i m i i an i î n l i v a d ă ; ar e o d u r a t ă d e
v i a ţ ă m i j l o c i e ; reuşeşt e a l t o i t p e zarză r sa u p e c o r c o d u ş ş i s e r e p r o d u c e d e s t u l d e b i n e
p r i n s î m b u r i . E s t e p u ţ i n e x i g e n t faţ ă d e s o l , îns ă p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e,
d e o a r e c e sufer ă di n c a u z a î n g h e ţ u r i l o r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . E s t e d e s t u l d e r e z i s t e n t l a ger ,
rezistent l a secetă , v î n t , b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 — 7 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 ani , p r o d u c e r e g u l a t , îns ă m o d e r a t .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , d e s t u l d e a s p e c t u o a s e , f o a r t e p l ă c u t a r o m a t e ş i b u n e
la gust . Sîn t rezistent e l a c ă d e r e , c h i a r c î n d a u ajun s l a m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă ; s u p o r t ă destu l
d e b i n e transportu l ş i cules e în p î r g ă s e p o t p ă s t r a 4— 6 zile . Sîn t a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u -
m u l î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u industrializare .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , r o d i r e a r e g u l a t ă ş i c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e m o d e r a t ş i înflorire a t i m p u r i e a p o m u l u i .
 128 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i j l r e p t, g r o s , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă
l o n g i t u d i n a l ş i destu l d e a d î n c . Sf
Coroana — sferic-turtită , largă , destu l d e rară , n e r e g u l a t ă (fig . 2 8 ) .

Fig. 28 . - D e Siri a

Hamurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , sla b r a m i f i c a t e , f l e x i b i l e , r e z i s t e n t e l a d e z b i n a r e

şi r u p e r e ; s c o a r ţ a , c r ă p a t ă , aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i .
Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e ; s c o a r ţ a est e r o ş i e - c ă r ă m i z i e p e p a r t e a
însorită ş i v e r d e - m ă s l i n i e p e c e a u m b r i t ă ; l e n t i c e l e l e sîn t m a r i , n u m e r o a s e , r o t u n j i t e , p r o e -
minente, d e culoar e albicioasă , răspîndit e neregulat .
Mugurii vegetativi — m a r i, o v o c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă , a p r o a p e n e a g r ă , c u vîrfu l
d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e m a r i ş i p r o e m i n e n t e ; sîn t m u l t i p b , g r u p a ţ i c î t e 3— 6
la b a z a p e ţ i o l u l u i .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , c u solzi i s l a b lipiţi , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
 DE SIRI A
m

Frunzele — mari , avîn d î n medi e 9 8 m m lungim e ş i 8 2 m m lăţime , aproap e rotunde ,

cu vîrfu l a c u m i n a t , m a r g i n i l e s l a b o n d u l a t e ş i serat e r e g u l a t ş i a d î n c ; l i m b u l , d e c u l o a r e
v e r d e , l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - d e s c l i i s , m a t p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l , l u n g d e
3 7 — 4 2 m m , gros , sla b răsucit , canaliculat , d e culoar e roşie-carmi n p e parte a superioar ă ş i
r o z - p a l p e c e a inferioară , c u c î t e 1— 2 g l a n d e m i c i , aşezat e a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e e u n u a n ţ e r o z , g o f r a t e ; sepalele , roşii -
deschis.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 4 3 —49 m m , D = 4 1 — 4 3 m m ş i d = 3 9 — 41 mm ;
greutatea medi e d e 4 3 g .
Forma — o v o i d ă , a s c u ţ i t ă l a vîrf , a s i m e t r i c ă , c u j u m ă t ă ţ i l e n e e g a l e ş i c u f l a n c u r i l e
turtite ; b r a z d a v e n t r a l ă f o a r t e largă , superficial ă l a m i j l o c , a d î n c i t ă c ă t r e b a z ă ş i m a i p u ţ i n
c ă t r e vîr f (fig . 2 9 ) .

Fig. 29 . - D e Siri a

Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e, ia r l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e g a l b e n ă - d e s c h i s , n u a n ţ a t ă
de c e n u ş i u ş i c u p u n c t e d e c u l o a r e c a r m i n p e p a r t e a î n s o r i t ă .
Pedunculul — f o a r te scurt , b i n e prin s d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — m i j l o c ie sa u m i c ă , n e r e g u l a t ă , c u d e s c h i d e r e l a r g ă ş i a d î n c ă
spre b r a z d a v e n t r a l ă .
Punctul stilar — f o a r t e m i c , n e g r i c i o s , aşeza t î n vîrfu l u n u i m a m e l o n p r o e m i n e n t .
Pieliţa — subţire, îns ă rezistentă , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , s e d e s p r i n d e g r e u d e
pulpă.
Pulpa — g a l b e n ă - a l b i c i o a s ă, f e r m ă , fină , f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e - v i n u r i e , c u a r o m ă
p u t e r n i c ă ş i p l ă c u t ă l a g u s t , d e c a b t a t e b u n ă . N u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d î n m e d i e H = 2 5 m m , D = 2 1 m m , d = 1 4 m m , o v o i d -
alungit, f o a r t e b o m b a t , a v î n d crestel e p r o e m i n e n t e ş i a s c u ţ i t e ; suprafaţ a est e z g r u n ţ u r o a s ă .
M i e z u l est e d u l c e ş i f o a r t e b u n l a g u s t .
Maturitatea — c o r e s p u n de c u m i j l o c u l luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţilo r sale , s o i u l D e Siri a s e r e c o m a n d ă p e n t r u

grădinile d e lîng ă cas ă ş i p e n t r u p l a n t a ţ b l e industrial e di n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă
a caisulu i d i n ţară .

9 — c. 19 8
130 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

РЕЗЮМЕ

Созревание — середин а и ю л я .
П р о и с х о ж д е н и е с о р т а т о ч н о н е у с т а н о в л е н о . И Румыни и р а с п р о с т р а н е н мал о и встре -
чается п р е и м у щ е с т в е н н о в Б у х а р е с т с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , в о с о б е н н о с т и в первы е г о д ы , с о средне й п р о д о л ж и т е л ь -
н о с т ь ю ж и з н и , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , н о т р е б о в а т е л ь н о е к климатически м у с л о в и я м ,
так к а к страдае т о т п о з д н и х в е с е н н и х з а м о р о з к о в . Д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , з а с у х о -
у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и вредителям . Цвете т р а н о ; вступае т в п о р у п л о д о н о -
шения в в о з р а с т е 4— 5 лет , н о дае т у м е р е н н ы е у р о ж а и .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , д о в о л ь н о п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , яйцеви -
дной ф о р м ы , н а вершин е з а о с т р е н н ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с неравным и п о л о в и н к а м и , с
б о к о в с п л ю щ е н ; з е л е н о в а т о - ж е л т о г о , пр и п о л н о й з р е л о с т и с в е т л о - ж е л т о г о цвета , с с е р о -
ватым о т т е н к о м , н а с о л н е ч н о й с т о р о н е с к а р м и н о в ы м и т о ч к а м и ; к о ж и ц а т о н к а я , н о проч -
ная, с н е ж н о й о п у ш е н н о с т ь ю , б а р х а т и с т а я, с т р у д ом отделяетс я о т м я к о т и ; м я к о т ь б е л о в а т о -
ж е л т а я , п л о т н а я , н е ж н а я , очен ь с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с сильны м аромато м а
очень п р и я т н ы м в к у с о м , х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; н е прирастае т к к о с т о ч к е ; я д р о ю с т о ч к н
сладкое, приятног о вкуса .
Плоды довольн о х о р о ш о выдерживаю т перевозку , а пр и у б о р к е в фаз е в о с к о в о й
с п е л о с т и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 4— 6 дней .

RÉSUME

Maturité — a u miliei i d e juiUet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c e r t a i n e . P e u r é p a n d u e e n E o u m a n i e , o n l a r e n c o n t r e s u r t o u t dan s
la r é g i o n d e B u c a r e s t .
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , n o t a m m e n t d u r a n t le s p r e m i è r e s année s d e s a v i e ,
qui es t d ' u n e d u r é e m o y e n n e ; p eu e x i g e a n t q u a n t a u sol , mai s p r é t e n t i e u x e n c e qu i c o n c e r n e
les c o n d i t i o n s c l i m a t i q u e s , c a r i l souffr e de s gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s . A s s e z résistan t
au g e l , r é s i s t a nt à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . F l e u r i t t ô t ; c o m m e n c e
à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4— 5 ans , mai s s a p r o d u c t i o n es t m o d é r é e .
Fruit — m o y e n o u g r o s , d ' u n asse z b e l a s p e c t , d e f o r m e o v o ï d a l e , p o i n t u e , a s y m é -
t r i q u e , a u x m o i t i é s inégale s ; les flanc s aplati s ; de c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e , i l es t à l a m a t u -
rité c o m p l è t e m e n t j a u n e clair , t e i n t é d e gri s e t a v e c de s p o i n t s c a r m i n é s su r l e c ô t é
ensoleillé ; l a p e a u es t f i n e , m a i s résistante , f i n e m e n t p u b e s e e n t e , v e l o u t é e , s e d é t a c h e
difficilement d e l a p u l p e ; ceUe-c i es t d ' u n j a u n e b l a n c h â t r e , f e r m e , fine , trè s j u t e u s e , d ' u n
d o u x v i n e u x , f o r t e m e n t p a r f u m é e e t d ' u n e s a v e u r a g r é a b l e ; b o n n e q u a l i t é ; n ' a d h è r e pa s
au n o y a u ; l ' a m a n d e e n es t d o u c e e t d ' u n g o û t a g r é a b l e .
L e s fruit s s u p p o r t e n t asse z b i e n l e t r a n s p o r t , et , cueilli s p e n d a n t l a v é r a i s o n , il s p e u v e n t
être gardé s p e n d a n t 4— 6 j o u r s .
130a
ABSTRACT

Maturity – the middle of July.

Variety of uncertain origin. Uncommon in Romania, it is found mostly in the Bucharest
area.
Tree – strong, especially during the early years of its life, which is average; undemanding
concerning soil, but pretentious as regards the weather, because it suffers from late spring frosts.
Fairly frost resistant, drought, diseases and insect pests. Blooms early; begins production at the age of
4-5 years, but it is moderate.
Fruit – medium or large, a very beautiful appearance, ovoid shape, pointed, asymmetrical,
the halves unequal flattened on sides; greenish-yellow, it is yellow when it is mature, tinged with gray
points, crimson on the sun exposed side. The skin is thin, but strong, finely pubescent, velvety,
detaches easily from the pulp, it is a whitish yellow, firm, fine, very juicy, sweet with a vinous,
strongly fragrance and a pleasant taste, of good quality, does not stick to the stone; the kernel is sweet
and tasty.
The fruits can be easily transported, and harvested during the ripening, they can be kept for
4-6 days.
 LUIZET

Sinonime : franc. A b r i c o t d u Clos , S u c h e t , A b r i c o t L u i z e t .

engl. L a r g e e a r l y .
germ. L u i z e t s A p r i k o s e , Luizets-MariUe , Luise-MariUe .
rus. L i u i z e .
bulg. L u i z e t o v a kaisia .
ceh. L u i z e t o v a .

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t d i n s ă m î n ţ ă d e p e p i n i e r i s t u l G a b r i e l
L u i z e t , di n EcuUy , d e lîng ă L y o n , î n anu l 183 8 ş i da t î n cultur ă î n anu l 185 3 su b
n u m e l e d e , , A b r i c o t d u C l o s " . C o n g r e s u l p o m o l o g i l or d i n anu l I 8 6 0 d i n F r a n ţ a i- a d a t n u m e l e
d e L u i z e t , î n c i n s t e a a c e l u i a c a r e 1- a o b ţ i n u t .

Răspîndire. E s t e cultiva t î n regiunil e di n centru l Franţe i ş i î n sudu l ş i sud-vestu l

E u r o p e i . De a s e m e n ea est e d e o s e b i t de a p r e c i a t î n I t a b a , A u s t r i a , E . S . C e h o s l o v a c ă , E . P . P o -
lonă ş i î n regiund e d i n sudu l Uniuni i Sovietice . E s t e m u l t răspîndi t ş i î n California .
L a n o i î n ţ a r ă est e r ă s p î n d i t î n t o a t e r e g i u n i l e , m a i ale s î n j u r u l c e n t r e l o r m a i p o p u -
l a t e . C a n u m ă r d e p o m i s e s i t u e a z ă p e l o c u l a l d o i l e a , d u p ă soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , are o d u r a tă d e v i a ţ ă m i j l o c i e , a t i n g î n d î n m e d i e v û s t a d e 1 8 — 2 0
d e ani , est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e p o r t a l t o i , r e u ş i n d p e z a r z ă r ş i p e a n u m i t e tipur i d e c o r c o d u ş
şi p r u n . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , îns ă rezist ă m a i p u ţ i n c î n d est e c u l t i v a t p e soluril e
grele ş i u m e d e ; est e sensibi l l a g e r , d i n c a r e c a u z ă a p a r m u l t e p l ă g i p e t r u n c h i , d a r m a i
adesea scurger i d e clei . M u g u r u d e r o d sîn t d e s t u l d e rezistenţ i l a î n g h e ţ u r i l e tîrzi i d e p r i m ă -
v a r ă . E s t e s e n s i b d l a Glasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
î n f l o r e ş t e l a î n c e p u t u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
4 — 1 0 zile .
I n t r ă p e r o d l a vîrst ă d e 4 a m d e l a p l a n t a r e ş i p r o d u c e a b u n d e n t . D e p i l d ă , l a S t a ţ i u -
nea e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , p o m ü î n v î r s t ă d e 1 0 an i a u p r o d u s p î n ă l a 6 3 k g f r u c t e ia r l a
Staţiunea e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , d e p e p o m i d e 1 2 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ n p î n ă l a
1 1 7 — 1 2 7 k g . L a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i , d e p e p o m i i d e 1 4 an i s-a u o b ţ i n u t
p r o d u c ţ i i p î n ă l a 9 0 k g, ia r l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , d e p e p o m i i d e 6 an i s-a u o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i
p î n ă l a 4 6 k g fructe .
 132 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A LE

F r u c t e l e sîn t m a r i , sla b c o l o r a t e , t o t u ş i a s p e c t u o a s e , fiin d a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l

în star e p r o a s p ă t ă . A u u n c o n ţ i n u t v a r i a b i l î n zahă r ( 9 , 2 0 — 1 3 , 3 0 % ) , a c i d i t a t e ( 0 , 5 6 — 1 , 4 3 % ) ,
substanţe proteic e ( 1 , 1 3 — 1 , 4 0 % ) ş i î n vitamin a С (5,4—16, 8 m g % ) ş i u n conţinu t mijloci u
în p e c t i ne ( 0 , 4 0 — 0 , 45 % ) . R e c o l t a t e în p î r gă rezistă b i n e l a t r a n s p o r t ş i s e p ă s t r e a z ă 5— 6 zile .
Asemănări. D u p ă f o r m a fructulu i s e c o n f u n d ă adese a c u soiuril e D e T î r n a v e ş i D u l c i
d e V i ş a n . S e d e o s e b e ş t e d e a c e s t e a îns ă p r i n f o r m a s î m b u r e l u i , c a r e est e p l a t , deschi s l a
culoare ş i c u miezu l dulce .
Calităţi : m ă r i m e a , gustu l b u n a l fructelor , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t .
Defecte : sensibilitate a l a Clasteros/mrium carpopMUum (Lev. ) A d e r h . ş i l a ger , degar -
nisirea r a p i d ă a r a m u r i l o r d e schelet , p r e c u m ş i c u l o a r e a deschis ă a fructelor .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7— 8 m . T r u n c h i u l est e g r o s , d r e p t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
brună-roşiatică-închis l a p o m i i î n v î r s t a ş i d e c u l o a r e m a i d e s c h i s ă l a ce i tineri , c u crăpătur i
superficiale, d e s t u l d e rare .

Fig. 30 . — Luize t

Coroana — v a r i a b i lă c a f o r m ă , p r e d o m i n ă c e a i n v e r s - p i r a m i d a l ă , strîns ă l a î n c e p u t ,
a p o i s e lărgeşte , d e v e n i n d î n p e r i o a d a d e r o d i r e a p r o a p e sferică , c u r a m u r i l e p u ţ i n a t î r n a t e
(fig- 3 0 ) .
 PLANŞA VIU

Luizet.
 LUIZET 133

Raw Hiilc de sein ht — lungi , g r o a s e , n u m e r o a s e , r a m i f i c a t e s u b u n g h i u r i d e 4 5 — 5 0 ° ,

c u scoarţ a d e c u l o a r e brună-roşiatieă , degarnisit e l a b a z ă .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e pri n b u c h e t e d e m a i , c a r e a u o d u r a t ă s c u r t ă d e v i a ţ ă
(3 — 4 a n i ) ; r a m u r i l e m i j l o c i i s e întîlnes c î n c a z u l c î n d s e a p l i c ă tăier i ma i s c u r t e .
Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , groşi , a u o creşter e v e r t i c a l ă , e u i n t e r n o d u r i l e d e
1,2—2 c m . S c o a r ţ a , d e c u l o a r e roşiatieă-brunâ-închis , c u f o a r t e m u l t e l e n t i c e l e m i c i î n d e o s e b i
la b a z ă . Caracteristi c soiulu i sîn t lăstari i a n t i c i p a ţ i , c a r e c r e s c î n t r e i m e a s u p e r i o a r ă a p o m u -
lui ş i c a r e c o r e s p u n d valulu i a l 2-le a d e creştere .
Mugurii vegetativi — m i j l o c i i, c o n i c i , u ş o r lăţiţi , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , a ş e z a ţ i
pe permit e proeminente .
Mugurii floriferi — mari , conici , umflaţ i l a bază , multipli , d e obice i cît e 3— 4 l a u n
l o c , ia r u n e o r i ş i c î t e 5 — 6 , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă .
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e 7 8 m m l u n g i m e ş i 8 0 m m l ă ţ i m e , d e
f o r m ă v a r i a b i l ă , p r e d o m i n î n d ce a c o r d i f o r m ă , c u vîrfu l s c u r t a c u m i n a t , b a z a c o r d a t ă , u n e o r i
trasă, p r e l u n g i n d u - s e p e p e ţ i o l ; m a r g i n i l e , m ă r u n t ş i r e g u l a t serat-crenate . L i m b u l est e
subţire, n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e c u uşoar e r e f l e x e g ă l b u i . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 5 — 6 5 m m , s u b -
ţire, c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e pe p a r t e a s u p e r i o a r ă , c u m u l t e g l a n d e aşezat e
p e toat ă lungime a ş i c u dou ă auricul e l a bază .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e sa u m i c ă , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z i n t e n s l a Î n c e p u t ,
a p o i c î n d s e d e s c h i d c o m p l e t sîn t a l b e , c u n u a n ţ e r o z m a i i n t e n s d e c î t l a o r i c a r e so i d e cai s
c u l t i v a t l a n o i , u ş or g o f r a t e , d e p ă r t a t e u n e l e d e altele . S e p a l e l e sînt m a r i , a l u n g i t e , d e c u l o a r e
roşie-sîngerie, a p o i c u n u a n ţ e v e r z u i , S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 3 7 — 4 0 , sîn t m a i l u n g i d e c î t
pistilul s i s e răsfir ă p e t o a t ă suprafaţ a florii .

FRUCTUL

Mărimea — m a re p î n ă l a f o a r t e m a r e , a v î n d H = 5 3 — 5 9 m m , D = 52—5 8 m m ,
d= 4 5 — 5 1 m m ; g r e u t a t e a d e 6 7 — 8 5 g , d e p ă ş i n d a d e s e a 10 0 g .
Forma — o v o i d ă , t u r t i t ă p e f l a n c u r i ş i t r u n c h i a t ă l a b a z ă . B r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă ş i
îngustă î n specia l l a fructel e mari , l a c a r e î m p a r t e „ p i e p t u l d e p o r u m b e l " î n d o u ă j u m ă t ă ţ i
inegale ( p l . V I I I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h i s spr e p o r t o c a l i e - d e s c h i s , e u p u n c t e sa u p e t e r o ş i i - v i o l a c c e
p e p a r t e a însorită , ia r lîng ă c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă g a l b e n e - p a l .
Pedunculul — scurt, g r o s ş i b i n e prin s d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — d e m ă r i m e ş i f o r m ă v a r i a b ü e . P r e d o m i n ă îns ă fructel e c u c a v i -
t a t e a p e d u n c u l a r ă m i c ă ş i a d î n c ă . S u p r a f a ţ a est e v ă l u r a t ă , c u m a r g i n i l e b i n e r o t u n j i t e ş i
mai ridicat e î n dreptu l brazde i ventrale .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e cenuşie-închis , aşeza t e x c e n t r i c î n t r - o u ş o a r ă d e p r e -
siune.
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă fină , catifelat ă ; s e d e s f a c e
d e p e p u l p ă n u m a i l a fructel e s u p r a c o a p t e .
Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , c u n u a n ţ e m a i î n c h i s e p e p a r t e a e x p u s ă l a soare , f e r m ă ,
fină, suculentă , c u g u s t d u l c e , sla b a c i d u l a t ă ş i a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă , n e a d e r e n t ă , f o r m î n d
un g o l m a r e î n juru l sîmburelui .
Sîmburele — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = 2 8 mm , D = 2 1 mmş id = 1 2 m m , ovoid ,
p r e l u n g aplatiza t l a b a z ă , tra s spr e vîrf , d e c u l o a r e castanie-deschi s ş i c u suprafaţ ă ru -
 IM SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

g o a s ă . Creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă înalt ă ş i îngustă . Crestel e lateral e sla b d e z v o l t a t e , uneor i

inexistente. P a r t e a dorsal ă p r e z i n t ă adese a orifici i sa u depresiun i adînc i l a vîr f ş i l a b a z ă .
L a fructel e m i c i , î n c a z u l p r o d u c ţ i i l o r a b u n d e n t e , r a p o r t u l d i n t r e dimensiuni , f o r m ă ş i
c u l o a r e a sîmburelu i n u m a i sîn t cel e t i p i c e soiului . M i e z u l est e d u l c e , adese a sec .
Maturitatea — î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie . P e r i o a d a d e c o a c e r e relati v scurt ă
( 6 - 7 zile) .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă m ă r i m i i ş i celorlalt e calităţ i al e fructelor , soiu l L u i z e t

c o r e s p u n d e p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industrial e m a i ale s î n j u m ă t a t e a d e su d ş i d e v e s t a ţării ,
u n d e găseşt e c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e , ia r î n celelalt e regiun i n u m a i î n l o c u r i ferite , b i n e a d ă p o s -
tite î m p o t r i v a v u i t u r i l o r ş i a insolaţie i di n cursu l anului . R e z u l t a t e b u n e s e o b ţ i n ş i î n
grădinile d e ling ă case .

РЕЗЮМЕ

Созревание — втора я половин а июля .

Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в о в с е х о б л а с т я х ,
в о с о б е н н о с т и в о к р е с т н о с т я х к р у п н ы х населенны х ц е н т р о в .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , с о средне й п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ю ж и з н и , н е т р е б о в а т е л ь н о е
к п о ч в е , но пр и выращивани и н а т я ж е л ы х и в л а ж н ы х п о ч в а х расте т х у ж е , ч у в с т в и т е л ь н о к
м о р о з а м , н о цветочны е п о ч к и д о в о л ь н о х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т поздни е весенни е з а м о р о з к и ;
в о с п р и и м ч и в о к п о р а ж е н и ю Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Цвете т в перво й
п о л о в и н е период а цветени я а б р и к о с а ; п л о д о н о с и т ь начинае т чере з 4 год а п о с л е п о с а д к и
и дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й , д о очен ь к р у п н о й величины , я й ц е о б р а з н о й ф о р м ы , с б о к о в с п л ю -
щенный и о б р у б л е н н ы й у о с н о в а н и я ; о т с в е т л о - ж е л т о г о д о с в е т л о - о р а н ж е в о г о цвета ,
с л и л о в а т о - к р а с н ы м и т о ч к а м и ил и пятнам и н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л -
щины, п о к р ы т а н е ж н ы м п у ш к о м , б а р х а т и с т а я , пр и перезревани и о т д е л я е т с я о т м я к о т и ;
мякоть ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , с б о л е е темны м о т т е н к о м н а о б р а щ е н н о й и с о л н ц у с т о р о н е ,
плотная, нежная , сочная , сладког о слегк а кисловатог о вкуса , с характерны м ароматом ;
не п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е , о б р а з уя в о к р у г не е б о л ь ш о е п у с т ое п р о с т р а н с т в о. Я д ро к о с т о ч к и
сладкое.
При у б о р к е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с ти п л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т
с о х р а н я т ь с я в течени е 5— 6 д н е й .

RÉSUMÉ

Maturité — s e c o n d e m o i t i é d e juiUet .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e , ell e es t r é p a n d u e d a n s t o u t e s le s r é g i o n s ,
n o t a m m e n t a u x a l e n t o u r s de s centre s p l u s p e u p l é s .
Arbre — v i g o u r e u x, a u n e vi e d ' u n e d u r é e m o y e n n e ; n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x e n c e qu i
c o n c e r n e l e sol , n é a n m o i n s c u l t i v é su r de s sol s l o u r d s e t h u m i d e s i l es t m o i n s résistan t ;
sensible a u gel , le s b o u r g e o n s f l o r a u x e n s o n t t o u t e f o i s asse z résistant s a u x gelée s t a r d i v e s
d u p r i n t e m p s ; i l es t sensibl e à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . I l fleuri t p e n -
d a n t l a p r e m i è r e p é r i o d e d e floraiso n d e l ' a b r i c o t i e r , i l c o m m e n c e à p r o d u i r e à l'âg e d e 4
ans e t l e fai t e n a b o n d a n c e ,
 LCIZET 135

Fruit — g r os j u s q u ' à trè s g r o s , d e f o r m e o v o ï d a l e , aplat i su r le s flanc s e t à l a b a s e

t r o n q u é ; d e c o u l e u r j a u n e clair , tiran t su r l ' o r a n g e clair , a v e c de s p o i n t s o u de s t a c h e s r o u g e
v i o l a c é , su r l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s -
c e n c e v e l o u t é e ; ell e s e d é t a c h e d e l a p u l p e l o r s q u e l a m a t u r i t é es t a v a n c é e ; l a p u l p e j a u n e
o r a n g é , a v e c de s teinte s p l u s f o n c é e s su r l e c ô t é e x p o s é a u soleil , es t f e r m e , fine , j u t e u s e ,
d o u c e , faiblemen t acidulé e e t possédan t l e parfu m caractéristiqu e ; n'adhèr e pa s a u n o y a u ,
f o r m a n t u n g r a n d v i d e a u t o u r d u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
L e s fruits , cueiUi s à l a v é r a i s o n , résisten t b i e n a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e g a r d é s
p e n d a n t 5 —6 j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – second half of July.

Variety of French origin. In Romania, it is widespread in all regions, especially around the
major population centers.
Tree – vigorous, has a life of average duration; not pretentious as regards the ground,
nonetheless grown in heavy soils and wet it is less resistant, susceptible to frost, the buds, however,
are quite resistant to late spring frosts and is sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh.
It flourished during the first period of flowering of the apricot tree begins to produce at the age of 4,
abundantly,
Fruit – large to very large, oval shaped, flattened on the sides and bottom truncated light-
yellow, inclining to light orange, with spots or purplish-red spots on the sunny side, the skin medium
thick, is covered with fine velvety pubescence; it detaches from the pulp when the maturity is
advanced, the pulp is orange-yellow, with darker shades on the sun exposed side, is firm, juicy, sweet,
slightly tangy flavor, with the characteristic perfume, and does not stick to the stone, forming a large
gap around the it. The kernel is sweet.
The fruit picked at maturity are resistant to transportation and can be kept for 5-6 days.
 MARI D E AIU D

S i n o n i m e : germ. E n y e d e r g r o s s e Marille .
mag. N a g y e n y e d i k a j s z i .

Origine. S o i d e s c o p e r i t î n î m p r e j u r i m i l e A i u d u l u i într e ani i 190 8 — 1910, î n m u l ţ i t ş i

r ă s p î n d i t î n c e p î n d d i n 1 9 1 0 . S e p r e s u p u n e c ă est e u n h i b r i d n a t u r a l a l soiulu i Ce l m a i b u n
de Ungaria .

R ă s p î n d i r c . S e c u l t i v ă î n A u s t r i a ş i E . P . U n g a r ă . î n ţar a noastr ă est e răspîndi t î n d e o -

sebi î n T r a n s i l v a n i a , î n grădinil e d e b n g ă c a s e , î n l o c a l i t ă ţ i l e A i u d , C i u m b r u d , B e ţ a , Mirăs -
lău, d i n r a i o n u l A i u d ; C l u j , P l o i e ş t i , d i n r a z a oraşulu i Clu j ; M o c i , C ă m ă r a ş , Cătina , di n
raionul G h e r l a ; C ă ţ c ă u , N u e ş , di n r a i o n u l D e j .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e f o a r t e r e p e d e î n p e p i n i e r ă , o b ţ i n î n d u - s e m a t e r i a l sădito r d e calitat e supe -

rioară, î n l i v a d ă c r e ş t e d e a s e m e n e a v i g u r o s , lăstăreşt e b i n e , regenerîndu-s e uşor . R e u ş e ş t e
a l t o i t p e zarzăr , c o r c o d u ş ş i p e p r u n u l E o ş i o r v ă r a t i c . E s t e l o n g e v i v , a t i u g î n d v î r s t a
d e 3 0 — 50 d e ani . N u e s t e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , d ă r e z u l t a t e b u n e îns ă î n l o c u r i l e a d ă p o s -
tite, î n terenuril e e x p u s e , n e a d ă p o s t i t e , sufer ă d e ger . î n c o n d i ţ i i p o t r i v i t e d e c l i m ă atî t
f r u n z e l e , c î t ş i fructel e sîn t f o a r t e r e z i s t e n t e l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă dureaz ă
6 - 8 zile .
I n t r ă p e r o d l a v n s t a d e 3 — 4 an i d e l a p l a n t a r e , r o d e ş t e m u l t ş i c o n s t a n t , p r o d u c î n d
f r u c t e u n i f o r m e . P r o d u c ţ i a est e e c h i b b i a t ă . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Mărculeşt i u n p o m
d e 1 0 — 1 2 an i p r o d u c e 8 6 — 1 2 3 k g f r u c t e .
F r u c t e l e m a r i sa u f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , sîn t d e c a b t a t e s u p e r i o a r ă , a p r e c i a t e
î n d e o s e b i p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t , a v î n d o durat ă
l u n g ă d e c o n s u m , făr ă p r ă b u ş i r e .
Asemănări. A t î t p o m u l c î t ş i f r u c t e l e soiulu i Mar i d e A i u d s e a s e a m ă n ă c u c e l e a l e
soiului Ce l m a i b u n d e U n g a r i a ; s e d e o s e b e ş t e îns ă d e acest a pri n : lăstari i ş i r a m u r i l e ma i
v i g u r o a s e , frunzel e m a i î n c h i s e l a c u l o a r e , m a i g r o a s e ş i m a i l u c i o a s e , ia r fructel e sîn t m a i
m a r i , u ş o r alungite , d e c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a b e .
Calităţi : p r e c o c i t a t e a soiului , v i g o a r e a , p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t , r e z i s t e n ţ a l a
b o b ş i dăunător i a p o m u l u i , p r e c u m ş i m ă r i m e a , calitate a s u p e r i o a r ă ş i r e z i s t e n ţ a l a t r a n s -
p o r t a fructelor .
Defecte : sensibilitate a faţ ă d e ge r ş i f r e c v e n ţ a pieiri i d i n c a u z a a p o p l e x i e i caisului ,
 MARI D E AIU D 137

POMUL

P o m u l est e d e tali e m i j l o c i e , a t i n g î n d î n ă l ţ i m e a d e 5 — 6 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s ,
drept, c u scoarţ a d e culoar e brună-cenuşie , c u crăpătur i longitudinale .
Coroana — v o l u m i n o a s ă , i n v e r s - p i r a m i d a l ă î n tinereţe , a p o i sferic-turtit ă l a m a t u -
ritate, e u d i a m e t r u l d e 6— 8 m (fig . 3 1 ) .

Fig. 31 . — Mar i d c Aiu d

Hamurile de schelet — lungi , g r o a s e , v i g u r o a s e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e

d e 4 5 — 5 0 ° , b i n e s u d a t e ; a x u l est e a r c u i t ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n - v e r z u i e , c u n u a n ţ ă
c e n u ş i e , prezint ă lenticel e n u m e r o a s e , p r o e m i n e n t e , aşezat e transversal .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i j l o c i i ; m ai p u ţ i n r e p r e z e n t a t e sîn t b u c h e t e l e
de mai . P e ramur a mijlocie , su b grupu l d e muguri , apa r ridicatur i caracteristice .
Lăstarii — lung i ş i groşi , f o a r t e v i g u r o ş i ; i n t e r n o d u r i l e, d e l u n g i m e m i j l o c i e ; s c o a r ţ a
de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , c u l e n t i c e l e m i c i , r o t u n d e , d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă .
Mugurii vegetativi — d e mărim e mijlocie , conici , depărtaţ i d e ramură .
Mugurii floriferi — m i c i , o v o c o n i c i , c u solzişor i d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
 138 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Frunzele — mar i ş i foart e mari , d e 8 0 — 9 0 m m l u n g i m e ş i 75—8 5 m m l ă ţ i m e , s u b -

r o t u n d e sa u c o r d i f o r m e , c u vîrfu l a c u m i n a t , baz a a t e n u a t ă ş i marginil e u n i f o r m crenat e ;
b m b u l est e v e r d e intens , c u luci u p e faţ a superioar ă ş i verde-deschi s p e c e a inferioară , c u
nervurile p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e roz-roşietiee . P e ţ i o l u l , lung , a p r o a p e c î t l u n g i m e a frunzei ,
de g r o s i m e m i j l o c i e , c i b n d r i c , d e c u l o a r e roşiatică .
Florile — mari , c u d i a m e t r u l d e 2 7 — 3 0 m m , c u petalel e a p r o a p e r o t u n d e , c o n c a v e ,
d e culoar e albă , c u n u a n ţ ă r o z ; pistilu l ega l sa u m a i scur t d e c î t etaminele .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sa u foart e m a r e , a v î n d H = 58—7 0 m m , D = 58—6 4 m m ş i

d= 55—6 1 m m ; g r e u t a t e a d e 6 5 — 8 0 g .
Forma — sferic-alungită , uşo r ascuţit ă spr e vîrf , c u d i a m e t r u l m a x i m deplasa t spr e
p e d u n c u l , t r u n c h i a t ă l a b a z ă , teşit ă p e p a r t e a dorsal ă ; unel e fruct e sîn t asimetric e ; b r a z d a
v e n t r a l ă , superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă , m a i a d î n c ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i î n a p r o -
pierea p u n c t u l u i stila r (fig . 3 2 ) .

Fig. 32 . — Mar i d c Aiu d

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - c a r m i n , uneor i

i i b form ă d e pet e concentrice .
Pedunculul — scur t ş i g r o s , ieşi t f o a r t e p u ţ i n d i n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , d e c u l o a r e
brună-verzuie, bin e prm s d e fruc t ş i ramură .
Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e m i j l o c i e , largă , d e f o r m ă regulată , c u m a r g i n d e
uşor o n d u l a t e .
Punctul stilar — m a r e , c e n u ş i u - c a f e n i u , aşeza t p e u n m a m e l o n p r o e m i n e n t .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , n e t e d ă , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , n u s e desfac e d e
pe pulpă .
Pulpa — p o r t o c a b e , î n j u r u l s î m b u r e l u i c u f i l a m e n t e roşietiee , c o n s i s t e n t ă , m i j l o c i u
d e suculentă , d u l c e , sla b a c i d u l a t ă , c u a r o m ă fină , gus t foart e p l ă c u t , p a r f u m a t ă . Ж и est e
aderentă l a sîmbure .
 М А Ш DF . A I U D 139

Sîmburele — mare , avîn d H = 26—3 0 m m , D = 21—2 4 m m ş i d = 12—1 4 m m ,

o v o i d , a s c u ţ i t , p u t e r n i c b o m b a t ; suprafaţa , r u g o a s ă , d e c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e ; c r e a s t a v e n -
trală p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă ş i a s c u ţ i t ă ; crestele v e n t r a l e lateral e p r o e m i n e n t e , uşo r răsfrînt e
în afar ă ; p a r t e a d o r s a l ă c o m p l e t ă , făr ă orificii . M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie , c u a p r o x i m a t i v 7—1 0
zile d u p ă soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

B E C O M A N D Ă E I . Soiu l Mar i d e A i u d s e r e c o m a n d ă s ă fi e r ă s p î n d i t ş i c u l t i v a t ma i
ales î n grădinil e d e lîng ă cas e d i n t o a t e regiunil e ţări i u n d e reuşeşt e c u l t u r a caisului , ia r
în m a s i v n u m a i î n locuril e a d ă p o s t i t e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — втора я половин а и ю л я .

Сорт бы л о б н а р у ж е н в о к р е с т н о с т я х г о р о д а А н ю д а и р а з м н о ж е н в м е с т н о м п и т о м н и к е .
В Румыни и распростране н преимущественн о в Трансильвании .
Дерево — р а с т е т очен ь б ы с т р о в п и т о м н и к е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е ,
на о т к р ы т ы х н е з а щ и щ е н н ы х у ч а с т к а х страдае т о т м о р о з о в , о ч е н ь у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю
болезнями и в р е д и т е л я м и . Цветени е с р е д н е е . П л о д о н о с и т ь начинае т в 3—4-летне м
в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и у с т о й ч и в ы е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й ил и очен ь к р у п н ы й , о к р у г л о - п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы , н а в е р ш и н е
з а о с т р е н н ы й , приче м н а и б о л ь ш и й диамет р плод а смеще н к п л о д о н о ж к е ; о б р у б л е н н ы й у
о с н о в а н и я и к о с о срезанны й с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы ; н е к о т о р ы е п л о д ы б ы в а ю т асимметри -
ч е с к и м и ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с к а р м н н о в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й
с т о р о н е , и н о г д а в вид е к о н ц е н т р и ч е с к и р а с п о л о ж е н н ы х п я т е н ; к о ж и ц а средне й
толщины , гладкая , нежно-опушенная , бархатистая , н е отделяетс я о т мякоти ; мякот ь
о р а н ж е в а я , с к р а с н о в а т ы м и в о л о к н а м и в о к р у г к о с т о ч к и , п л о т н а я , средне й с о ч н о с т и ,
с л а д к а я , с л а б о к и с л о в а т а я , с т о н к и м а р о м а т о м и очен ь п р и я т н ы м в к у с о м , д у ш и с т а я ; н е
прирастает к к о с т о ч к е . Я д р о косточк и сладкое .
Плоды ц е н я т с я п р е и м у щ е с т в е н н о дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м виде ; о т л и ч а ю т с я х о р о -
шей т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и п р о д о л ж и т е л ь н ы м п е р и о д о м и с п о л ь з о в а н и я , та к к а к н е о п а -
дают с дерева .

BÉSUMÉ

Maturité — à l a s e c o n d e m o i t i é d u m o i s d e juillet .
V a r i é t é d é c o u v e r t e a u x a l e n t o u r s d e l a l o c a b t é A i u d . E n B o u m a n i e ell e es t r é p a n d u e
surtout e n Transylvanie .
Arbre — c r o î t trè s r a p i d e m e n t e n p é p i n i è r e , i l es t l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t
au sol , souffr e d u ge l dan s le s terrain s e x p o s é s , n o n a b r i t é s ; trè s résistan t a u x m a l a d i e s e t
a u x insecte s nuisibles . F l o r a i s o n m o y e n n e . C o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 3 — 4 ans , p r o -
duit abondammen t e t d e manièr e constante .
Fruit — gro s o u trè s g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e a b o n g é e , u n p e u p l u s effilé e v e r s
le b o u t , a y a n t l e plu s g r a n d d i a m è t r e d é p l a c é v e r s l e p é d o n c u l e , t r o n q u é p a r l a b a s e e t
1 II ) SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

aplati d a c ô t é dorsa l ; certain s fruit s s o n t a s y m é t r i q u e s ; d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é , a v e c l a

p a r t i e e x p o s é e a u solei l d ' u n r o u g e c a r m i n , parfoi s sou s f o r m e d e tache s c o n c e n t r i q u e s ;
la p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , es t lisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , v e l o u t é e ; n e s e d é t a c h e pa s
d e l a p u l p e qu i es t d e c o u l e u r o r a n g é e , a v e c de s filament s rougeâtre s a u t o u r d u n o y a u ,
consistante, m o y e n n e m e n t j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r d o u c e , f a i b l e m e n t acidulée , a u p a r f u m
fin, e t a u g o û t trè s agréabl e ; n ' a d h è r e pa s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
Les fruit s s o n t apprécié s n o t a m m e n t p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s ; il s son t
résistants a u t r a n s p o r t e t d u r e n t l o n g t e m p s , san s s'abîmer .

ABSTRACT

Maturity – the second half of July.

Variety discovered around the Aiud town. In Romania it is widespread especially in
Transylvania.
Tree – grows very rapidly in the nursery, it has lifetime, little pretentious as regards the
ground, suffering from frost in the ground exposed unsheltered, very resistant to diseases and insect
pests. Florishes averagely. Begins production at the age of 3-4, produces abundantly and consistently.
Fruit – large or very large, spherical, elongated, slightly more tapered towards the apex,
with the largest diameter shifted to the stem, truncated at the base and flattened dorsally, some fruits
are asymmetrical and of orange-yellow color, with the part exposed to the sun having crimson spots,
sometimes concentric. The skin is medium thick, smooth, finely pubescent, velvety, not detachable
from the pulp that is orange, with reddish filaments around the stone, consistent, moderately juicy,
with a mild flavor, slightly tart, fine fragrance, and very nice taste, does not stick to the core. The
kernel is sweet.
The fruits are assessed primarily for consumption fresh, they are resistant to transportation
and are long lasting, without damage.
 PAVIOT

S i n o n i m e : franc. P a v i o t .
germ. P a v i o t s A p r i k o s e , P a v i o t s M a r i l l e .

Origine. S o i d e o r i g i n e franceză , o b ţ i n u t l a sfîrşitu l s e c o l u l u i a l X I X - l e a d e c ă t r e

P a v i o t l a M a r c i l l y d ' A z e r g u e s , a p r o a p e d e o r a ş u l L y o n , î n u r m a încrucişări i soiulu i
L u i z e t c u D e N a n c y . D u p ă alţ i a u t o r i a c e s t so i a fos t o b ţ i n u t î n a m ü 1 8 8 2 dintr-u n
s î m b u r e a l soiulu i A b r i c o t h â t i f d u C l o s . î n a n u l 1 8 9 9 a fos t r e c o m a n d a t p e n t r u p r o d u c ţ i e
de cătr e S o c i e t a t e a d e h o r t i c u l t u ra d i n F r a n ţ a .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n cel e m a i m u l t e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e c a i s , î n s p e c i a l î n
F r a n ţ a , I t a l i a , B . D . G . , E . F . G . ş i A u s t r i a , u n d e est e a p r e c i a t p r i n t r e cel e m a i b u n e soiur i
d e cais .
î n ţar a n o a s t r ă s e c u l t i v ă d e 3 0 — 4 0 an i ş i est e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e r e g i u n i l e ,
în specia l î n s u d u l ţării , îns ă p e scar ă restrînsă .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s î n p r i m a p a r t e a v i e ţ i i ş i m a i m o d e r a t d u p ă i n t r a r e a p e r o d ,
a v î n d o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e 2 5 — 2 8 de ani . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e p o r t a l t o i ş i s o l , t o t u ş i
dă rezultat e m a i b u n e altoi t p e p r u n u l E e n c l o d v e r d e ş i c u l t i v a t p e solur i c u u n c o n ţ i n u t
m o d e r a t î n c a r b o n a t d e c a l c i u . E s t e destu l d e sensibi l l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e , p r e c u m ş i
la insolaţiil e p u t e r n i c e d i n cursu l v e r i i , î n s p e c i a l î n p r i m i i an i d e l a p l a n t a r e , c î n d î n c e p
să apar ă p r i m e l e plăgi . C u t o a t e a c e s t e a ar e o v i t a b t a t e r e m a r c a b i l ă ş i d a c ă est e îngriji t
se refac e r e p e d e . E s t e îns ă f o a r t e sensibi l l a Clasterosporiiim carpophillvm (Lév. ) Aderh. ,
care î n uni i an i p o a t e c o m p r o m i t e integra l p r o d u c ţ i a d e fruct e ; d e a s e m e n e a est e sensibi l
la Mon il in ia laxa ( A d e r h . e t B u h l . ) H o n e y .
î n f l o r e ş t e cătr e sfnşitu l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
în niedi e 4— 7 zile . D e o b i c e i s c a p ă d e geruril e t î r z n d e p r i m ă v a r ă .
I n t r ă j> e r o d l a vîrst a d e 4 an i d e l a p l a n t a r e , r o d e ş t e destu l d e a b u n d e n t ş i relati v
regulat. Astfel , l a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , p o m i i î n v n s t ă d e 1 0 an i a u p r o d u s
p î n ă l a 5 5 k g fructe , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i î n v î r s t a d e 1 2 an i
au p r o d u s p î n ă l a 1 3 0 — 1 4 5 kg . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i p o m i i î n v î r s t a d e
14 an i a u p r o d u s 75—8 5 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sîn t mar i sa u f o a r t e mari , v i u c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , f o a r t e a p r e c i a t e p e n t r u
c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i m a i ale s p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e , f u n d rezistent e l a fierber e ;
au u n c o n ţ i n u t ridica t î n zahă r ( 9 , 0 8 — 1 3 , 1 3 % ) , a c i d i t a t e ( 1 , 0 2 — 1 , 8 5 % ) , s u b s t a n ţ e p r o -
142 SÔrURI D E CAI S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

t e i c e ( 0 , 8 8 — 1 , 2 9 % ) ş i v i t a m i n a С ( 1 1 , 8 — 1 7 , 6 m g % ) . La c o a c e r e fructel e s e desprin d uşo r

şi c a d . R e c o l t a t e l a t i m p s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l ş i s e p o t p ă s t r a 4— 6 z d e făr ă s ă piard ă
din calităţd e gustative .
Asemănări. D u p ă h a b i t u s p o m u l p o a t e f i c o n f u n d a t c u soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .
Se d e o s e b e ş t e d e acest a îns ă pri n p r e z e n ţ a unu i n u m ă r m a r e d e lăstar i anticipaţ i ş i pri n
r a m u r i l e d e schele t m a i subţiri .
Calităţi : m ă r i m e a , culoarea , a s p e c t u l ş i c a b t a t e a superioară , p r e c u m ş i c o a c e r e a tîrzi e
a fructelor .
Defecte : sensibilitate a p o m u l u i l a ge r ş i insolaţii , a frunzelo r ş i a fructelo r l a Clastero-
sporium carpophillum, ( L é v . ) A d e r h . p r e c u m ş i l a Monilinia laxa (Aderh . e t Ruhl. ) Honey ,
c o a c e r e a n e u n i f o r m ă a fructelo r ş i p r o d u c ţ i a relati v i n c o n s t a n t ă .

Fig. 33 . - Pavio t

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6— 6 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t ,
cu scoarţ a d e culoar e galbenă-cenuşie , adîn c crăpat ă ş i c u lenticel e puţine , mari , rotunde .
Coroana — g l o b u l o s - a l u n g i t ă ş i rar ă l a î n c e p u t , m a i tîrzi u t u r t i t ă , u ş o r d i v e r g e n t ă
(fig. 3 3 ) .
 PLANŞA IX

Paviot.
 PAVtoT m

Eamurüe de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i -
ficare d e 6 5 — 7 0 ° , uşo r g e n i c u l a t e , degarnisit e l a b a z ă ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - r o ş i a t i c ă ,
c u p u ţ i n e l e n t i c e l e ş i c u c r ă p ă t u r i alungite .
Eamurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e lung i ş i m i j l o c i i , n e r a m i f i c a t e ş i m a i p u ţ i n
buchetele d e mai .
Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , v i g u r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 1,0—2, 5 c m ,
c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşie-brun ă închi s p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - m ă s l i n i e p e c e a u m -
brită, c u lenticel e puţine .
Mugurii vegetativi — m a r i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l î n d r e p t a t î n d i r e c ţ i a ra -
murii, a c o p e r i ţ i c u solz i d e c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă , c u r e f l e x e argintii .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , ascuţiţ i c ă t r e vîrf , b o m b a ţ i m a i m u l t î n t r e i m e a
inferioară, a c o p e r i ţ i c u solz i d e c u l o a r e brună-roşiatică .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a egal ă c u l ă ţ i m e a , î n m e d i e d e 8 5 m m ,
r o t u n d e sa u s u b r o t u n d e , c u vîrfu l a c u t ş i b a z a u ş o r c o r d a t ă , m a r g i n i l e m ă r u n t ş i s i m p l u
sau d u b l u serat-crenat e ; b m b u l , destu l d e g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s . P e ţ i o l u l , l u n g
de 4 2 — 6 0 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , insera t d r e p t , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e , c a n a l i c u l a t ,
c u m a i m u l t e g l a n d e ş i m a i ra r c u 1— 2 a u r i c u l e spr e b a z a b m b u l u i .
Florile — m i j l o c i i p î n ă l a m a r i , c u p e t a l e l e a l b e , c u o u ş o a r ă n u a n ţ ă d e r o z . Pistilu l
este m a i l u n g c u 3— 4 m m faţ ă d e s t a m i n é , car e sîn t î n n u m ă r d e 3 5 — 3 6 .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e p î n ă l a f o a r t e m a r e , a v î n d H = 5 0 — 56 m m , D = 4 9 — 5 3 m m ş i
d= 4 4 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a fructulu i est e d e 5 8 — 71 g , a t i n g î n d u n e o r i ş i 10 0 g .
Forma — c a r a c t e r i s t i c ă soiului , s c u r t - o v o i d ă spr e c o n i c - t r u n c h i a t ă , tras ă p u ţ i n l a
b a z ă ş i m a i m u l t spr e vîrf , d e cel e m a i m u l t e o r i a s i m e t r i c ă , u ş o r t u r t i t ă lateral , m a i ale s
spre p a r t e a d o r s a l ă , u n d e f o r m e a z ă o u ş o a r ă d e p r e s i u n e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e î n g u s t ă
şi a d î n c ă î n d r e p t u l c a v i t ă ţ n p e d u n c u l a r e , a p o i s e lărgeşt e ş i d e v i n e superficială , î n g u s -
tîndu-se ş i a d î n c i n d u - s e di n n o u spr e vîrfu l fructulu i ( p l . I X ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , c u n u a n ţ e v e r z u i , m a i ale s î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ,
a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă d e u n r o ş u v i u sa u v i o l a c e u , p r e s ă r a t c u p u n c t e c a r m i n , car e
u n e o r i o c u p ă j u m ă t a t e di n suprafaţ a f r u c t u l u i .
Pedunculul — scurt , g r o s , b i n e prin s d e ramur ă ş i destul d e s l a b d e fruct , di n c a r e
c a u z ă fructel e c a d u ş o r l a m a t u r i t a t e .
Cavitatea pedunculară — largă , a d î n c ă , î n f o r m ă d e p î l n i e , c u pereţi i n e t e z i , c u m a r -
ginile d e cel e m a i m u l t e or i n e r e g u l a t c u t a t e ; în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e f o r m e a z ă d o i u m e r i
p r o e m i n e n ţ i , c a r a c t e r c a r e s e întîlneşt e ş i l a soiu l L u i z e t .
Punctul stilar — m i c , d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t e x c e n t r i c , p e u n m a m e l o n .
J'ieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , fi n p u b e s c e n t ă , l a c o a c e r e a c o m p l e t ă est e lu -
cioasă m a i ale s p e p a r t e a însorită , b i n e prins ă d e p u l p ă .
Pulpa — galbenă-auri e spr e p o r t o c a b e , f e r m ă , fină , f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i -
dulată, r ă c o r i t o a r e , c u g u s t p l ă c u t , superior , a v î n d a r o m ă p r o n u n ţ a t ă d e caise , c u o slab ă
u r m ă d e amăreal ă ; neaderent ă l a s î m b u r e , f o r m î n d adese a u n g o l î n j u r u l a c e s t u i a .
Sîmburele - destu l d e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 9 m m , D = 2 2 m m ş i d = 1 5 m m ,
o v o i d , b o m b a t m a i m u l t cătr e b a z ă ş i retezat , tra s b r u s c spr e vîrf , u n d e s e t e r m i n ă c u u n
cioc ; suprafaţ a rugoasă , d e c u l o a r e castanie-cenuşie , c a r a c t e r i s t i c ă soiului . Creast a v e n t r a l ă
 11 1 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

principală p r o e m i n e n t ă , a s c u ţ i t ă , c u b a z a larg ă ş i groas ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e sîn t

şterse, ma i e v i d e n t e spr e vîrfu l sîmburelui . P a r t e a dorsal ă p r e z i n t ă m i c i orifici i l a b a z a ş i
vîrful sîmburelui . C o n ţ i n e 1— 2 s e m i n ţ e n o r m a l e . M i e z u l est e f o a r t e a m a r .
Maturitatea — c ă t r e sfîrşitu l luni i i u b e , l a c i r c a 8—1 2 z d e d u p ă Ce l ma i b u n d e
Ungaria.

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţi i fructelo r ş i a coaceri i tîrzi i soiu l P a v i o t s e r e c o -

m a n d ă a f i c u l t i v a t a t î t î n grădinil e d e lîng ă cas ă c î t ş i î n p l a n t a ţ i d e industrial e di n
t o a t e regiunil e ţării , da r î n l o c u r i b i n e a d ă p o s t i t e . Sîn t necesar e p r o t e j a r e a t r u n c h i u l u i ce l
p u ţ i n î n primi i 5— 6 an i d e l a p l a n t a r e , p r e c u m ş i tăieril e a n u a l e d e regenerare .

РЕЗЮМЕ
Созревание — коне ц июля .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в о в с е х о б л а с т я х ,
в о с о б е н н о с т и н а юг е с т р а н ы .
Дерево — в первы й п е р и о д жизн и о т л и ч а е т с я сильны м р о с т о м , п о с л е ж е начал а
п л о д о н о ш е н и я р о с т ег о с т а н о в и т с я у м е р е н н ы м , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о ч у в -
ствительно к м о р о з у и с и л ь н о м у с о л н е ч н о м у н а г р е в у в летне е в р е м я , в о с п р и и м ч и в о к
п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophyllum (Lev. ) A d e r h . и к Monilinia laxa
( A d e r h . e t R u h l . ) H o n e y . Цвете т в к о н ц е п е р и о д а цветени я а б р и к о с а ; п л о д о н о с и т ь
начинает чере з 4 год а п о с л е п о с а д к и и дае т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е и сравнительн о
регулярные урожаи .
Плод — к р у п н ы й д о очен ь к р у п н о й величины , к о р о т к о - я й ц е в и д н ы й , п е р е х о д я щ и й
к у с е ч е н н о - к о н и ч е с к о й ф о р м е , н е м н о г о в ы т я н у т к о с н о в а н и ю и сильне е к в е р ш и н е , в б о л ь -
шинстве с л у ч а е в а с и м м е т р и ч е с к и й , с б о к о в с л е г к а с п л ю щ е н , в о с о б е н н о с т и с д о р с а л ь н о й
с т о р о н ы , гд е о б р а з у е т н е б о л ь ш у ю в п а д и н у ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с зеленоваты м
о т т е н к о м , с я р к о к р а с н ы м ил и л и л о в а т о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м к а р м и н о в о г о цвет а
т о ч к а м и н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , пр и полно й
зрелости блестящая , в особенност и н а обращенно й к солнц у стороне ; мякот ь золотисто -
ж е л т а я впадае т в ораня^евы й цвет , н е ж н а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , о с в е ж а -
ю щ а я , п р и я т н о г о в к у с а , с сильны м а р о м а т о м и ч у т ь г о р ь к о в а т а я , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е ,
о б р а з у я з а ч а с т у ю в о к р у г не е п у с т о е п р о с т р а н с т в о . Я д р о к о с т о ч к и очен ь г о р ь к о е .
Вовремя собранны е плод ы хорош о выдерживаю т перевозк у и могу т сохранятьс я
в течени е 4— 5 дней , н е т е р я я с в о и х в к у с о в ы х д о с т о и н с т в .

RÉSUMÉ

Maturité — v e rs l a fi n d e juillet .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e ell e es t r é p a n d u e dan s t o u t e s le s région s
d u p a y s e t n o t a m m e n t a u sud .
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e a u d é b u t d e s a v i e e t plu s m o d é r é e q u a n d i l c o m m e n c e
à p r o d u i r e ; n u U e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , asse z sensibl e a u g e l e t a u x forte s insola -
tions d e l a c a n i c u l e , sensibl e à Clasterosporium carpophyllum (Lév. ) A d e r h . e t à Monilinia
laxa ( A d e r h . e t R u b i . ) H o n e y . E fleuri t v e r s l a fi n d e l a p é r i o d e d e f l o r a i s o n d e l'abri -
c o t i e r , c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 1 ans , l e fai t asse z a b o n d a m m e n t e t quas i
régulièrement.
Fruit — g r a n d j u s q u ' à trè s g r a n d , d e f o r m e o v o ï d a l e c o u r t e , r a p p e l a n t l e c ô n e t r o n q u é ,
l é g è r e m e n t effil é v e r s l a b a s e e t b e a u c o u p p l u s v e r s l e b o u t , l e plu s s o u v e n t a s y m é t r i q u e ,
 PAVIOT 145

l é g è r e m e n t aplat i l a t é r a l e m e n t , mai s s u r t o u t v e r s l e c ô t é dorsa l o ù d f o r m e u n e l é g è re d é p r e s -

s i o n ; s a c o u l e u r es t d ' u n j a u n e o r a n g é , à n u a n c e s v e r d â t r e s , r e c o u v e r t d u c ô t é e n s o l e d l é
d'un roug e vi f o u d'u n violac é parsem é d e point s carmi n ; l a peau , d'épaisseu r m o y e n n e ,
f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t , à c o m p l è t e m a t u r i t é , luisant e s u r t o u t su r l e c ô t é e n s o l e d l é ; la p u l p e ,
j a u n e d ' o r t i r a n t su r l ' o r a n g e , es t fine , f o n d a n t e , j u t e u s e , d o u c e m e n t a c i d u l é e , rafraîchis -
sante, à s a v e u r a g r é a b l e , f o r t e m e n t p a r f u m é e , a v e c u n arrièr e g o û t a m e r , n ' a d h è r e pa s
au n o y a u , laissan t s o u v e n t u n e s p a c e a u t o u r d e c e dernier . L ' a m a n d e e n e s t t r è s a m è r e .
L e s fruits , cueiUi s à t e m p s , s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e g a r d é s 4— 5
j o u r s , san s p e r d r e leur s q u a b t é s g u s t a t i v e s .

ABSTRACT

Maturity - towards the end of July.

Variety of French origin. In Romania it is prevalent in all regions of the country and
particularly in the south.
Tree - vigorous early in his life and moderate when it begins to produce, not pretentious
concerning the ground, quite sensitive to frost and severe sunburn from the heat, sensitive to
Clasterosporium carpophyllum (Lev.) Aderh. and Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It
blooms late in the period of flowering of the apricot tree, begins production at the age of 4 years, is
abundantly and almost regularly.
Fruit - large, short, oval shaped, reminiscent of a truncated cone, slightly tapered towards
the bottom and more towards the end, often asymmetrical, slightly flattened laterally, but especially
towards the dorsal side where it forms a mild depression and its color is yellow-orange to green hues,
covered the sun exposed side with a bright red or purple, dotted with carmine; the skin is medium
thick, finely pubescent and, when fully ripe, shining especially on the sun exposed side. The pulp,
yellow gold to orange is fine, soft, juicy, gently tart, refreshing, pleasant flavor, highly aromatic, with
a bitter aftertaste, does not stick to the stone, often with a space around it. The kernel is very bitter.
The fruits harvested in time, support well transportation and can be stored for 4-5 days,
without losing their flavor.
 DE R E N G H E Ï

S i n o n i m e : rom. Cai s d e B e n g h e t .

O r i g i n e . So i a u t o h t o n , o b ţ i n u t p r i n selecţi e c l o n a l ă di n soiu l Ce l m a i b u n d e Ungaria ,

de c ă Ire S t o i c a S i m i o n di n c o m u n a B e n g h e t (reg . H u n e d o a r a ) .

R ă s p t n d i r e . Est e răspîndi t i n regiune a H u n e d o a r a , ma i ale s i n c o m u n a B e n g h e t ş i cel e

din jur .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l ar e o v i g o a r e m i j l o c i e ş i reuşeşt e a l t o i t p e p r u n , c u car e f o r m e a z ă o sudur ă b u n ă

la p u n c t u l d e altoire . E s t e rezisten t l a geruril e mar i d i n t i m p u l iernii , rezisten t chia r l a t e m -
peraturi d e — 3 2 ° C ; d u p ă iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , î n regiune a H u n e d o a r a a fos t singuru l so i d e
cais car e a d a t p r o d u c ţ i i n o r m a l e î n v a r a u r m ă t o a r e . A t î t frunzele , c î t ş i fructel e sîn t rezis -
t e n t e l a Clasterosporium carpophyllum ( L é v . ) A d e r h .
î n f l o r e ş t e l a mijlocu l perioade i d e Înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă dureaz ă
6—8 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 — 5 an i ; p r o d u c e m u l t ş i î n fiecar e an .
F r u c t e l e , m a r i , a s p e c t u o a s e , sîn t d u l c i , f o a r t e p l ă c u t a r o m a t e , d e calitat e foart e b u n ă .
C o n ţ i n 1 3 % s u b s t a n ţ ă u s c a t ă , 1 0 , 2 % z a h ă r ş i 1 , 3 8 % a c i d i t a t e . Sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t
şi a p r e c i a t e î n specia l p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă .
Calităţi : r e z i s t e n ţa l a ge r şi lu Clasterosporium earpopbyllum ( L é v . ) Aderh. , precu m
şi c a l i t a t e a foart e b u n ă a fructelor .
Defecte : fragilitate a r a m u r i l o r d e s c h e l e t .

POMUL

P o m u l , d e tali e m i c ă , ating e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ş i f o r m e a z ă trunch i d r e p t , d e g r o s i m e

m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e , c u crăpătur i l o n g i t u d i n a l e , n e r e g u l a t e .
Coroana — sferic-turtită, l a r g ă , d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e . P r i n faptu l c ă a x u l p o m u l u i s e
u s u c ă ş i piere î n primi i an i d e r o d , se d e z v o l tă m u lt ramuril e p r i n c i p a l e di n p r i m u l eta j (fig . 3 4 ).
Ramurile (le. schelet — de l u n g i m e m i j l o c i e , g r o a s e , e u l e m n u l relati v fragil , necesitîn d
sprijinirea l o r î n p e r i o a d a d e z v o l t ă r i i fructelo r ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , prezint ă
lenticele m a r i , d i s p u s e rar , d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te î n c e a ma i m a r c p a r t e pri n b u c h e t e d e m a i .
Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i a t i e ă - v i o l a c e e p e
partea i n s o l i t ă ş i v e r d e - i o ş i a l i e ă p e c e a u m b r i t ă .
 DE R F N G H E T 117

Mugurii vegetativi — m i c i, o v o c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r m i t e

de m ă r i m e m i j l o c i e .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , îngroşaţ i l a b a z ă ş i e n vîrfu l d e p ă r t a t
d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r m i t e p r o e m i n e n t e .
Frunzele — m a r i , a v î n d l u n g i m e a d e 7 2 — 9 0 m m ş i l ă ţ i m e a d e 5 7 — 75 m m , c o r d i f o r m e ,
c u b a z a r o t u n j i t ă , vîrfu l a c u t ş i m a r g i n i l e c r e n a t e ; l i m b ul est e d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , l u c i os

Flg. 34 . - D e Renghe t

p e faţ a superioară . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 0 — 5 3 ram, p r e z i n t ă 1— 2 g l a n d e m i c i , situat e c ă t r e

baza limbului .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalel e o v a t - r o t u n j i t e , a l b e , c u reflex e r o z . Pistilu l
este ma i l u n g d e c î t staminele .

FRUCTUL

Mărimea — mare , avîn d î n medi e H = 5 5 mm, D = 5 0 mmş id = 4 5 m m ; greutate a

de 4 8 - 5 2 g .
Forma — g l o b u l o a s ă - a l u n g i t ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i t u r t i t ă p e flancur i ; b r a z d a v e n -
t r a l ă p u ţ i n a d î n c ă , ma i p r o n u n ţ a t ă î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e , ia r spr e vîr f super -
ficială (fig . 3 5 ) .
 IIS SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Culoarea — g a l b e u ă - p o r t o c a l i e , u n i f o r m ă p e t o a t ă suprafaţ a fructului .

Pedunculul — scurt, g r o s , b i n e prin s d e r a m u r ă ş i ma i sla b d e fruct .
Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , c u suprafaţ a regulat ă ; î n
d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e prezint ă o deschider e îngust ă ş i a d î n c ă .
Punctul stilar - m i c , d e c u l o a r e cenuşie-cafenie , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n .

Fig. 35 . — D e Renghe t

Pieliţa - d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , fi n catifelată , s e desfac e gre u d e p e p u l p ă .

Pulpa — p o r t o c a l i e - d e s c h i s , c u fascicul e g ă l b u i , c o n s i s t e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , foart e
p l ă c u t a r o m a t ă , d e c a l i t a t e foart e b u n ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — mare, avîn d î n medi e H = 3 0 m m , D = 2 7 nu n ş i d = 1 3 mm , ovoid ,
r o t u n j i t l a b a z ă ş i uşo r alungi t l a vîrf , b o m b a t , d e c u l o a r e cafenie-deschis , c u suprafaţ a fi n
r u g o a s ă ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e , relati v îngust ă ş i p u ţ i n ascuţit ă ;
crestele v e n t r a l e lateral e p u ţ i n d e z v o l t a t e ; p a r t e a dorsal ă n u prezint ă orificii . Miezu l est e
dulce, c u gus t d e migdală .
Maturitatea — u l t i m a d e c a d ă a luni i iuli e ( 2 5 — 3 0 i u l i e ) .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă c a l i t ă ţ i l o r sale , s o i u l d e cai s D e R e n g h e t s e r e c o m a n d ă
p e n t r u grădinil e d e l î n g ă cas ă ş i c a so i d e î n c e r c a r e chia r î n p l a n t a ţ i i l e industriale .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я .
С о р т р у м ы н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в Х у н е д о а р с к о й обла -
сти, п р е и м у щ е с т в е н н о в сел е Ренге т и в о к р е с т н ы х с е л а х .
Дерево — средне й с и л ы р о с т а , у с т о й ч и в о к с и л ь н ы м м о р о з а м (д о — 32°С ) и к п о р а -
ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophyllum (Lev. ) A d e r h . Цветени е с р е д н е е , п л о д о -
н о с и т ь начинае т в 4—5-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - о к р у г л о й ф о р м ы, у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й , с б о к о в
с п л ю щ е н н ы й , в с я п о в е р х н о с т ь плод а р о в н о г о ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета ; к о ж и ц а сред -
ней т о л щ и н ы , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь с в е т л о - о р а н -
ж е в а я с ж е л т о в а т ы м и п у ч к а м и , п л о т н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с очен ь приятны м а р о м а т о м ,
 DE REN G H ГЛ- ИН

очень х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е , с миндальны м

вкусом.
П л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о дл я п о т р е -
бления в с в е ж е м в и д е .

RÉSUMÉ

Maturité — d u r a n t l a dernièr e décad e d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e r o u m a i n e . E n R o u m a n i e ell e es t r é p a n d u e d a n s l a r é g i o n d e
H u n e d o a r a , n o t a m m e n t d a n s l e v i l l a g e d e R o n g h e t e t le s v i l l a g e s a v o i s i n a n t s .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , résist e a u x g r a n d s gel s ( — 3 2 ° 0 ) e t a u Clasterosporium,
(larpophyllum ( L é v . ) A d e r h . L a floraiso n e n es t m o y e n n e , i l c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e
d e 4— 5 ans , l e fai t a b o n d a m m e n t e t c h a q u e a n n é e .
Fruit — g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e - a l l o n g é e , à l a b a s e t r o n q u é e , aplat i su r le s
flancs ; s a c o u l e u r es t j a u n e o r a n g é , u n i f o r m e su r t o u t e l a surfac e d u frui t ; l a p e a u , d ' é p a i s -
seur m o y e n n e , résistante , f i n e m e n t v e l o u t é e , s e d é t a c h e d i f f i c i l e m e n t d e l a p u l p e , q u i es t
d ' u n o r a n g é clair , à f a i s c e a u x j a u n â t r e s , c o n s i s t a n t e , d o u c e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e ,
très a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e , d o trè s b o n n e q u a b t é ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L ' a m a n d e e n es t d o u c e , a y a n t l a s a v e u r d e l ' a m a n d i e r .
L e s fruit s résisten t a u transpor t e t son t apprécié s pou r l a consommatio n à
l ' é t a t frais .

ABSTRACT

Maturity – during the last decade of July.

Variety of Romanian origin. In Romania it is widespread in Hunedoara, especially in the
village of Renghet and surrounding villages.
Tree – medium vigor, resists to frosts (-32° C) and Glasterosporium varpophyllum (Lev.)
Aderh. The flowering is average, it begins production at the age of 4-5 years, and each year is
abundant.
Fruit – large, of globular shape, elongated, truncated at the base, flattened on the sides and
the color is orange-yellow, uniformly on the surface of the fruit. The skin is medium thick, tough,
finely velvety, detaches easily from pulp, which is a light orange, with yellow beams, consistent,
fresh, slightly tart, pleasantly scented, very good and it does not stick to the core. The kernel is sweet,
flavored as almond.
The fruits are resistant to transportation and are used for fresh consumption.
 ROŞII D E UNGARI A

S i n o n i m e : mag. M a g y a r kajszi .
germ. U n g a r i s c h e Marille , U n g a r i s c h e A p r i k o s e , U n g a r i s c h e .

Origine. N y n j t o ş iT о m e s a n y i menţioneaz ă c ă aces t so i est e origina r

din U n g a r i a .

R ă s p î n d i r e . E s t e răspîndi t î n ţăril e p o m i c o l e di n centru l E u r o p e i , p r e c u m ş i î n E . 8 , s .

Ucraineană ş i î n E . S . F . S . B .
î n ţar a n o a s t r ă s e c u l t i v ă n u m a i î n T r a n s i l v a n i a ş i B a n a t .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l ar e o v i g o a r e m i j l o c i e ş i est e destu l d e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d vîrst ă d e 3 5 — 40 d e

ani. B e u ş e ş t e f o a r t e b i n e altoi t p e soiu l d e p r u n D o r o n ţ . N u est e pretenţio s faţ ă d e c o n d i -
ţiile d e sol , est e rezisten t l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i , îns ă o a r e c u m sensibi l l a ger .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , aceast ă fenofaz ă a v î n d o d u r a t ă d e 8—1 0 zile .
I n t r ă p e r o d l a vîrst ă d c 4 — 5 an i d e l a p l a n t a r e ş i fructific ă m o d e r a t , ins u c o n s t a n t »
în m e d i e 3 0 k g d e fructe . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , l a p o m i i î n virst ă d e 1 0
ani, s- a înregistra t o p r o d u c ţ i e r e c o r d d e 9 5 kg , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Mărculeşti , l a
p o m i î n v î r s t ă d e 1 2 an i — o p r o d u c ţ i e d e 2 7 — 6 3 k g , ia r l a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a , l a j j o m ü
în v î r s t ă d e 6 an i — o p r o d u c ţ i e d e 4 7 — 6 5 k g d e f r u c t e .
F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a b t a t e m e d i o c r ă , a p r e c i a t e m a i
ales c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă .
L a m a t u r i t a t e c a d u ş o r di n p o m ; sîn t f o a r t e rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p ă s t r e a z ă
t i m p d e 6 —7 zile .
Asemănări. S e a s e a m ă n ă c u soiu l F a l c ă roşie , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n f a p t u l c ă
fructul est e m a i m i c , m a i inten s c o l o r a t ş i p u l p a n u est e a d e r e n t ă p e crestel e v e n t r a l e al e
sîmburelui.
Calităţi : l o n g e v i t a t e a ş i r u s t i c i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m ş i rezistenţ a l a transpor t a
fructelor.
Defecte : sensibibtate a l a ge r a pomului .
 ROŞII D E U N G A R I A 151

POMUL

P o m u l a t i n g e m u l ţ i m e a d e 5— 6 m ş i f o r m e a z ă u n t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , uşo r
r ă s u c i t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i adine i ş i n e r e g u l a t e , a d e s e a c u
plăgi c a u z a t e d e g e r .
Coroana — g l o b u l o a s ă î n p e r i o a d a d e t i n e r e ţ e , ia r p e m ă s u r ă c e p o m u l î n a i n t e a z ă
în vîrst a d e v i n e uşo r t u r t i t ă ş i răsfirat ă (fig . 3 6 ) .

Fig. 3G . — Roşi i d e Ungari a

Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , u ş o r g e n i c u l a t e , f o r m e a z ă
c u a x u l unghiur i d e 6 0 — 6 5 ° .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă b u c h e t e l e d e m a i s i m p l e sa u r a m i f i c a t e , r o d e ş t e d e
asemenea ş i p e r a m u r i m i j l o c i i .
Lăstarii — d e lungim e ş i grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e culoar e roşie-violace e p e
p a r t e a însorit ă ş i r o ş i a t i c ă - a l b i c i o a s ă p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , c u b a z a l ă ţ i t ă ş i vîrfu l a p r o p i a t d e
r a m u r ă , p e p e r n u ţ e d e m ă r i m e variabilă .
 152 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

Mugurii floriferi — m i c i , o v o c o n i c i c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , solitari , aşezaţ i p e

p e r n u ţ e d e m ă r i m e variabilă .
Frunzele — m i j l o c n , a v î n d 6 5 — 7 0 m m l u n g i m e şi 6 8 — 65 mm lăţime , a p r o a p e r o t u n d e ,
cu vîrfu l u ş o r o b b c ş i s c u r t - a c u m i n a t ş i c u m a r g i n i l e fi n serate . P e ţ i o l u l , d e 4 4 — 4 5 m m
l u n g i m e , subţire , d e c u l o a r e roşie-vişini e p e p a r t e a superioar ă ş i r o z - v e r z u i e p e c e a inferi -
oară, c a n a b c u l a t , c u 3— 4 g l a n d e situat e spr e l i m b , l a b a z a căruia , rareori , apar e ş i c î t e
o auricula .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d И * = 3 9 — 43 m m , D = 41—4 6 m m ş i d = 38—4 3 m m ;

greutatea d e 33—4 2 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i uşo r tras ă spr e vîrf , u n d e , uneori , pre -
zintă ş i o uşoar ă depresiun e ; b r a z da ventrală' , îngustă , a d î n c ă p e o p o r ţ i u n e d e l a b a z a fruc -
tului ş i superficial ă î n res t ( p l . X ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-aprin s ş i c u
puncte mic i d e culoar e carmin .
Pedunculul — scurt , d e grosim e mijlocie , bin e prin s d e ramur ă ş i ma i sla b
de f r u c t .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , îngustă , c u m a r g i n i l e neregulat e ş i uşo r c u t a t e .
Punctul stilar — m i c , d e c u l o a r e b r u n ă , aşeza t e x c e n t r i c p e u n m a m e l o n .
Pieliţa — destu l d e g r o a s ă , fi n p u b e s c e n t ă , s e d e z b p e ş t e uşo r d e p u l p ă .
Pulpa — d e c u l o a r e p o r t o c a b e , semitare , s u c u l e n t ă , u ş o r a c i d u l a t ă , m a i ale s su b
pieliţă ş i s l a b a r o m a t ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — mijlociu , avîn d î n medi e H = 2 7 m m , 1 ) = 2 0 m m ş i d = 1 0 m m , o v o i d
b o m b a t , tra s spr e vîrf , c u creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , crestel e v e n t r a l e la -
terale, p u ţ i n d e z v o l t a t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă est e p r e v ă z u t ă c u 2 —3 orifici i ; suprafaţ a
s l a b r u g o a s ă , d e c u l o a r e castanie-deschis . M i e z u l este d u l c e , ia r u n p r o c e n t ridica t d e sîmbur i
au c î t e d o u ă s e m i n ţ e .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a l u n ü iulie .

BEC'OMATJDĂET. D a t o r i t ă calităţilo r sale , soiu l B o ş i i d e U n g a r i a s e r e c o m a n d ă s ă s e

c u l t i v e atî t i n grădinil e d e lîng ă c a s ă , c î t ş i î n plantaţiil e industriale .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я .
Сорт венгерског о происхождения . В Румыни и выращиваетс я тольк о в Трансиль -
вании и Б а н а т е .
Дерево — с р е д н е й сил ы р о с т а , д о в о л ь н о долголетнее , нетребовательно е к почве ,
у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю б о л е з н я ми и в р е д и т е л я м и , н о ч у в с т в и т е л ь н о е к м о р о з у . Цветени е
п о л у р а н н е е , п л о д о н о с и т ь начинае т чере з 4— 5 ле т п о с л е п о с а д к и и дае т у м е р е н н ы е , н о
устойчивые у р о ж а и .
Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й и с л е г к а
в ы т я н у т ы й к в е р ш и н е , н а к о т о р о й и м е е т с я н е б о л ь ш ое у г л у б л е н и е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о го
 PLANŞA X

Roşii de Ungaria.
 ROŞII D E U N G A R I A 153

цвета, с я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м мелким и к а р м и н о в ы м и точкам и н а с о л н е ч н о й

стороне; кожиц а довольн о толстая , нежно-опушенная , легк о отделяетс я о т мякоти ; мякот ь
о р а н ж е в о г о ц в е т а , п о л у т в е р д а я , с о ч н а я , слегк а к и с л о в а т а я , в о с о б е н н о с т и п о д к о ж и ц е й ,
со с л а б ы м а р о м а т о м ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е , приче м значитель -
ная част ь к о с т о ч е к имее т п о дв а ядр а ( с е м е н и ) .
П л о д ы ц е н я т с я к а к с ы р ь е дл я п и щ е в о й п р о м ы ш л е н о с т и , о б л а д а ю т о ч е н ь в ы с о к о й
т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 6— 7 д н е й .

RÉSTJME

Maturité — à l a dernièr e d é c a d e d e juillet .

Variété d'origin e hongroise . E n R o u m a i n e o n n e l a rencontr e qu'e n Transylvani e
et d a n s l e B a n a t .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , asse z l o n g é v i f , n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l ,
il r é s i s t e a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s n u i s i b l e s , m a i s i l e s t s e n s i b l e a u g e l . F l o r a i s o n
d e m i - h â t i v e , fructificatio n v e r s l ' â g e d e 4 — 5 ans , p r o d u c t i o n m o d é r é e , m a i s régubère .
Fruit — m o y e n , d e f o r m e globulaire , à l a bas e tronquée , légèremen t allong é ver s
la p o i n t e , o ù l ' o n p e u t c o n s t a t e r parfoi s u n e l é g è r e d é p r e s s i o n ; l a c o u l e u r es t d ' u n j a u n e
o r a n g é , t a c h é e su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e vif , à p e t i t s p o i n t s c a r m i n ; l a p e a u
est asse z épaisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t d e c o u l e u r
o r a n g é e , n i d u r e , n i m o U e , j u t e u s e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , s u r t o u t au-dessou s d e l a p e a u ,
f a i b l e m e n t p a r f u m é e , ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u q u i es t à d o u b l e a m a n d e r o u c e .
L e s fruit s s o n t a p p r é c i é s e n t a n t q u e m a t i è r e p r e m i è r e p o u r l ' i n d u s t r i e a l i m e n t a i r e ;
ils résisten t trè s b i e n a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e g a r d é s si x à s e p t j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – in the last part of July.

Variety of Hungarian origin. In Romania we find it in Transylvania and Banat.
Tree – medium vigor, very long life, not pretentious concerning the soil, is resistant to
diseases and pests, but it is sensitive to frosts. Flowers early, fruiting at the age of 4-5 years,
producing moderately but steadily.
Fruit – medium, globular, truncated at the base, slightly elongated toward the point where
one can sometimes see a slight depression, the color is yellow-orange, spotted on the sun exposed side
with bright red carmine dots. The skin is fairly thick, finely pubescent, detaches easily from the pulp,
which is orange, neither hard nor soft, juicy, slightly tart, especially below the skin, perfumed, it does
not stick to the core that is double almond Roucas.
The fruits are valued as raw material for the food industry, they are highly resistant to
transport and can be stored for six to seven days.
 SOUVENIR D E ROBERTSA U

S i n o n i m e : franc. S o u v e n i r d e l a Robertsau , Souveni r d e Robertson , Souveni r d e

Roberts.
germ. A n d e n k e n a n R o b e r t s a u , R o b e r t s a u e r Marille .
rom. A m i n t i r e d e l a R o b e r t s a u .

Origine. So i d e origin e franceză , o b ţ i n u t î n anu l 1860 , di n eămînţă , d e cătr e M . d e

B u s s i e r e , p o m i c u l t o r a m a t o r l a B o b e r l s a u , î n a p r o p i e r e d e S t r a s b o u r g , d e und e apo i
pepinieristul N . B a u m a n n di n B o ü w i U e r 1- a î n m u l ţ i t ş i răspîndit .

R ă s p î n d i r e . E s l e p u ţ i n răspîndi t i n F r a n ţ a , B . D . G . , B . F . G . s i celelalt e ţări .

î n ţar a noastr ă a fos t i n t r o d u s p e l a î n c e p u t u l secolulu i a l X I X - l e a , îns ă n u a c ă p ă t a t
o răspîndir e m a r e . S e întîlneşt e m a i m u l t pri n grădinil e d e ling ă cas e ş i ma i ra r i u plantaţiil e
m a r i di n regiunil e Galaţi , Iaş i ş i P l o i e ş t i .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s ş i ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă m i j l o c i e . R e u ş e ş t e altoi t p e zarză r

sau p e c o r c o d u ş . E s t e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e so l ş i e x p o z i ţ i e , necesitînd solur i p e r m e a b i l e , uşoare ,
fertile ş i l o c u r i b i n e a d ă p o s t i t e . R e z i s t ă l a geruril e d i n t i m p u l iernii , a v î n d ins ă o înflorir e
t i m p u r i e , r e c o l t a est e adese a c o m p r o m i s ă d i n c a u z a îngheţurilo r tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; est e
rezistent l a secet ă ş i d ă u n ă t o r i , insuficien t d e rezisten t l a b o l i ş i î n specia l l a Monilinia laxa
(Aderh. e t Rubi. ) H o n e y .
î n f l o r e ş t e f o a r t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5— 7 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 3 — 4 an i d e l a p l a n t a r e ş i p r o d u c e m u l t . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i -
m e n t a l ă Iaşi , l a p o m i î n v î r s t ă d e 1 0 an i s-a u înregistra t p r o d u c ţ u d e 2 0 — 3 5 k g , ia r l a
B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m ü î n v î r s t ă d e 6 an i a u d a t 3 2 — 6 2 k g d e fructe .
F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i s a u m a r i , u n e o r i a c o p e r i n d c o m p l e t r a m u r i l e d e r o d , s u b
f o r m ă d e c i o r c h i n e . S î n t r e z i s t e n t e l a b o l i s i l a c ă d e r e ; l a m a t u r i t a t e îns ă s c d e s p r i n d
uşor d e p e r a m u r i î n t i m p u l c u l e s u l u i . E e c o l t a t e î n p î r g ă , s u p o r t ă f o a r t e b i n e t r a n s p o r t u l .
Sînt apreciat e atî t pentr u c o n s u m î n star e proaspătă , cî t ş i pentr u industrializar e ; s e
caracterizează printr-u n conţinu t mijloci u d e zahă r (7,12°/ ), relati v ridica t d e aciditat e0

(l,22°/ ) ş i substanţ e proteic e (l,40°/ ).

0 0
 SOUVENIR D E R O B E R T S A U 155

Calităţi : v i g o a r e a ş i producţiil e mar i al o p o m u l u i ; aspectu l f r u m o s ş i c a l i t a t e a f o a r t e

b u n ă a fructelor , p r e c u m ş i rezistenţ a l o r l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e .
Defecte : e x i g e n ţ a faţ ă d e so l ş i e x p o z i ţ i e , insuficient a rezistenţ ă a p o m u l u i l a bol i ;
sensibilitatea florilo r l a îngheţuril e tirzi i d e p r i m ă v a r ă .

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 6 — 7 m ; f o r m e a z ă trunch i d r e p t , destu l d e g r o s , c u s c o a r ţ a

aspră, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , des e ş i superficiale .
Coroana — sferic-turtită , neregulată , larg ă ş i relati v rar ă (fig . 37) .

Fig. 37 . — Souveni r d e Robertsa u

Ramurile de schelet — lung i ş i g r o a s e , r a m i f i c a t e p o t r i v i t , g e n i c u l a t e ş i c u vîrfuril e

slab arcuit e l a p o m i i î n p l i n ă p r o d u c ţ i e , c u s c o a r ţ a aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i d e 1 —4 ani , repar -
tizate destu l d e u n i f o r m ş i de s p e r a m u r i l e d e 2 — 5 aui .
 156 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Lăstarii — lungi , groş i sa u p o t r i v i t d e groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e verde-măslini e

p e p a r t e a u m b r i t ă ş i brună-roşiatică p e p a r t e a însorit ă ; lenticelele, m i c i, rotunjite , n u m e r o a s e ,
repartizate destu l d e u n i f o r m , sîn t d e c u l o a r e ruginie , destu l d e p r o e m i n e n t e .
Mugurii vegetativi — destu l d e mari , o v o c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t m u l t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , d e cel e m a i m u l t e or i a v î n d latera l c î t e u n m u g u r e florifer .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , c u solzişori i sla b sudaţi , d e c u l o a r e ruginie .
Frunzele — d e m ă r i m e v a r i a b i l ă , î n genera l m i c i sa u m i j l o c b , a v î n d î n m e d i e 9 0 m m
l u n g i m e ş i 7 2 m m l ă ţ i m e , o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrfu l s c u r t - a c u m i n a t , m a r g i n i l e fi n d i n ţ a t e ş i
parţial d u b l u d i n ţ a t e ; b m b u l d e c u l o a r e v e r d e inten s p e faţ a superioar ă ş i v e r d e i e r b a c e u
p e c e a inferioară . P e ţ i o l u l scurt , subţire , sla b c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e c a r m i n , uneor i c u
1—2 g l a n d e m i c i aşezat e a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i , d e c u l o a r e roşiatică .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a l b e , c u n u a n ţ ă r o z - p a l ş i sepalel e r o ş n - v e r z u i .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c ie sa u m a r e , v a r i a b i l ă p e acelaş i p o m , a v î n d H • 4 9 — 55 m m ,
D= 48—5 1 m m ş i d = 47—4 9 m m ; greutate a medi e d e 5 4 g .
Forma — o v o c o n i c ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i alungit ă c ă t r e vîrf , uşo r turtit ă p e flancuri .
B r a z d a v e n t r a l ă , superficială , f o a r t e a d î n c ă ş i îngustat ă l a b a z a fructului , p u ţ i n a d î n c i t ă ş i
r e c u r b a t ă c ă t r e vîr f (fig . 3 8 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e l a fructel e î n purga , g a l b e n ă p î n ă l a g a l b e n ă - p o r t o c a b e
la fructel e ajuns e l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e , c u o r o ş e a ţ ă d e c u l o a r e c a r m i n , n u a n ţ a t ă ş i c u
p e t e d e aceeaş i c u l o a r e , ins ă m a i i n t e n s ă , s u b f o r m ă d e p u n c t e m a r i sa u c e r c u l e ţ e
p e p a r t e a însorită , car e d a u f r u c t e l o r u n a s p e c t f o a r t e a t r ă g ă t o r .
Pedunculul — f o a r t e scurt , g r o s , d e c u l o a r e v e r z u i e , n u ies e di n c a v i t a t e .

Fig. 38 . — Souveni r d e Robertsa u

Cavitatea pedunculară — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a d î n c ă , c u suprafaţ a regulat ă ş i c u o

deschidere foart e îngust ă ş i adînc ă î n dreptu l brazde i ventrale .
Punctul stilar — m i c , n e g r i c i o s , p r o e m i n e n t , ţ e p o s , aşeza t î n vîrfu l unu i m a m e l o n
conic-ascuţit.
Pieliţa — destu l d e g r o a s ă , rezistentă , c a t i f e l a t ă , îns ă p u ţ i n aspră , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
 SOUVENIR D E ROBERTSA U 157

Pulpa — g a l b e n ă , fină , s u c u l e n t ă , f o a r t e d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă ş i aromată , d e

călit at e foart e b u n ă .
Sîmburele — destu l d e mare , avîn d î n medi e H = 3 1 m m , D = 2 6 m m ş i d = 1 4 m m ,
o v o i d - a l u n g i t , p u ţ i n b o m b a t , c u crestel e v e n t r a l e p r o e m i n e n t e ş i a s c u ţ i t e , ia r p a r t e a d o r -
sală c o m p l e t ă , făr ă orificn , miezu l est e a m a r .
Maturitatea — sfîrşitu l luni i i u b e , u n e o r i , ş i p r i m e l e zil e al e luni i a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l S o u v e n i r de ; R o b e r t s a u s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e a t î t î n
g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , c î t ş i î n l i v e z i l e m a r i , îns ă p e s u p r a f e ţ e restrîns e ş i î n l o c u r i
adăpostite.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю л я , начал о а в г у с т а .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н мал о и в с т р е ч а е т с я
преимущественно в приусадебны х сада х и редк о в к р у п н ы х сада х в Галацкой , Я с с к о й и
Плоештской областях .
Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , с о средне й п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь ю ж и з н и , т р е б о в а т е л ь -
ное к почв е и э к с п о з и ц и и ; н у ж д а е т с я в л е г к и х , п р о н и ц а е м ы х и п л о д о р о д н ы х п о ч в а х и
х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х м е с т а х , у с т о й ч и в о е к зимни м м о р о з а м , н о в с л е д с т в и е р а н н е г о цвете -
ния страдае т о т п о з д н и х в е с е н н и х з а м о р о з к о в ; у с т о й ч и в о к з а с у х е и в р е д и т е л я м , н о мал о
у с т о й ч и в о к б о л е з н я м и , в ч а с т н о с т и , к п о р а ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa (Aderh . e t
R u b i . ) H o n e y . Цвете т очен ь р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т в 3—4-летне м в о з р а с т е и дае т
обильные у р о ж а и .
Плод — б о л ь ше средне й величин ы Ил и к р у п н ы й , и н о г д а п л о д ы р а с п о л о ж е н ы н а ветв и
г и р л я н д о й , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , я й ц е в и д н о - к о н и ч е с к и й , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й ,
к вершин е в ы т я н у т ы й , с б о к о в с л е г к а с п л ю щ е н н ы й , в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и з е л е н о в а т о -
и^елтый, пр и п о л н о й з р е л о с т и — ж е л т о г о д о ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с неровны м
к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м пятнам и и т о ч к а м и т а к о г о ж е цвет а н а с о л н е ч н о й
стороне; кожиц а довольн о толстая , прочная , бархатистая , н о слегк а жесткая , приросша я
к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я , н е ж н а я , с о ч н а я , очен ь с л а д к а я , п р и я т н о - к и с л о в а т а я , с
а р о м а т о м , очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; я д р о к о с т о ч к и г о р ь к о е .
Плоды, с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и
хранение.

RÉSUME

Maturité — fi n d e juiUet , d é b u t d u m o i s d ' a o û t .

Variété d ' o r i g i n e française . E n E o u m a n i e e b e es t p e u r é p a n d u e ; o n l a r e n c o n t r e sur -
t o u t dan s le s j a r d i n s qu i e n t o u r e n t le s m a i s o n s e t r a r e m e n t dan s le s g r a n d s verger s de s
Eégions d e Galatz , Jass y e t Ploieşti .
Arbre — f o r t v i g o u r e u x , d ' u n e d u r é e d e v i e m o y e n n e , p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l e t
à l ' e x p o s i t i o n , a y a n t b e s o i n d e sol s léger s e t p e r m é a b l e s , fertde s e t d ' e n d r o i t s abrité s ; i l
résiste a u gel , mai s s a p r é c o c e floraiso n l e r e n d sensibl e a u x gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s ;
U résist e à l a sécheress e e t a u x insecte s nuisible s ; p a s asse z résistan t a u x maladie s e t e n
spécial à l a Meniilinia laxa ( A d e r h . e t B u h l . ) H o n e y . I l fleuri t trè s t ô t , c o m m e n c e à
p r o d u b e ver s l a 3 ' — 4 a n n é e e t l e fai t a b o n d a m m e n t .
e
158 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Fruit — s u r - m o y e n o u g r o s , parfoi s a c c r o c h é s à l a b r a n c h e e n f o r m e d e guirlande ,

d e f o r m e o v o c o n i q u e , à l a b a s e t r o n q u é e , allong é ver s l a p o i n t e , l é g è r e m e n t aplat i
sur le s flanc s ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e p e n d a n t l a v é r a i s o n , j a u n e , aUan t j u s q u ' a u
j a u n e orang é lor s d e l a c o m p l è t e m a t u r i t é de s fruits , r o u g e c a r m i n , à nuance s variées , a v e c
des tache s e t de s p o i n t s d e m ê m e c o u l e u r , su r l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u , asse z épaisse ,
résistante, v e l o u t é e , toutefoi s u n p e u r u d e , adhèr e à l a p i d p e , qu i es t j a u n e , fine , j u t e u s e ,
très d o u c e , a g r é a b l e m e n t acidulé e e t p a r f u m é e , d e trè s b o n n e qualit é ; l ' a m a n d e e n es t a m è r e .
Cueillis p e n d a n t l a v é r a i s o n , le s fruit s résisten t a u t r a n s p o r t e t s e c o n s e r v e n t bien .

ABSTRACT

Maturity – late July, early August.

Variety of French origin. In Romania it is not widespread, it occurs mainly in the gardens
surrounding the houses and rarely in large orchards of Regions of Galați, Iași and Ploiești.
Tree – very strong, with an average lifetime, pretentious as regards the soil and exposure,
needing light and permeable soils, fertile and sheltered places, it is frost resistant, but its early
flowering makes it sensitive to late spring frosts and it is resistant to drought and pests, also resistant
to diseases and especially to Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It blooms very early, and
starts producing the third to fourth year and abundantly.
Fruit – medium or large, sometimes clinging to the branch shaped as wreath, egg shaped,
truncated at the base, elongated toward the point, slightly flattened on the sides, greenish-yellow
during ripening, yellow-orange when fully ripe, crimson with varied shades, with spots and dots of
the same color on the sun exposed side. The skin is quite thick and strong, velvety, but a little rough,
sticks to the pulp, which is yellow, fine, juicy, very sweet, tangy and pleasantly scented, very good
quality. The kernel is bitter.
Harvested during the ripening, fruits resist when transported and can be well stored.
 DULCI D E VIŞA N

S i n o n i m e : mag. Visări i édes .

Origine. S o i r o m â n e s c , o b ţ i n u t î n 1 9 2 1 , l a p e p i n i e r a V i ş a n T a ş i d e c ă t r e N . К r i e r,
din s î m b u r n soiulu i L u i z e t .

R ă s p î n d i r e . D e l a p e p i n i e r a V i ş a n , u n d e a fos t î n c e r c a t î n c u l t u r ă , a c e s t so i a fos t
î n m u l ţ i t ş i r ă s p î n d i t î n t o a t e regiunil e ţării , u n d e reuşeşt e c u l t u r a caisului . P e scar ă m a i
largă s- a r ă s p î n d i t î n M o l d o v a , c u r e z u l t a t e f o a r t e b u n e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l î n pepinier ă c r e ş t e d r e p t ş i s e f o r m e a z ă u ş o r , ia r î n l i v a d ă s e c a r a c t e r i z e a z ă
printr-o creşter e v i g u r o a s ă ; est e destu l d e l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t ă d e 2 5 — 3 0 d e ani . R e u -
ş c ş l e b i n e a l t o i t p e c o r c o d u ş sa u p e zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e so l
şi e x p o z i ţ i e ; est e destu l d e rezisten t l a ger , secetă , î n g h e ţ u r d e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă , l a b o b
şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e semitîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă
de 4— 5 an i ş i r o d e ş t e a b u n d e n t ş i regulat , p r o d u c î n d 6 4 — 8 4 k g f r u c t e , p e p o m î n vîrst ă
d e 1 2 an i (Staţiune a M ă r c u l e ş t i ) .
F r u c t e l e sîn t mar i sa u f o a r t e m a r i , m a i p u ţ i n a s p e c t u o a s e d e c î t l a alt e soiuri , îns ă
d u l c i , a r o m a t e ş i f o a r t e b u n e l a g u s t ; sîn t a ş e z a t e p e r a m u r i î n f o r m ă d e c i o r c h i n i ş i n u
cad chia r c î n d a j u n g l a m a t u r i t a t e c o m p l e t ă . î n regiunil e s e c e t o a s e , d a c ă i n t e r v i n plo i
a b u n d e n t e c î n d fructel e sîn t î n p î r g ă , c r a p ă ş i a p o i sîn t a t a c a t e d e p u t r e g a i u l f r u c t e l o r ,
î n genera l uis ă fructel e sîn t r e z i s t e n t e l a b o b ş i d ă u n ă t o r i ; sînt f o a r t e b u n e p e n t r u c o n s u m u l
în star e p r o a s p ă tă ş i p e n t ru industrializare . Cules e în p î r g ă s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l ş i se p o t
p ă s t r a 6— 8 z d e .
Asemănări. F r u c t e l e acestu i so i s e p o t c o n f u n d a u n e o r i c u a c e l e a al e soiulu i L u i z e t ,
din c a r e p r o v i n e , d a r sîn t i n genera l c e v a m a i m i c i , m a i p u ţ i n t u r t i t e p e flancur i ş i m a i
alungite cătr e v î r f ; s î m b u r i i , m a i m i c i ş i m a i b o m b a ţ i ; fructel e a j u n g l a m a t u r i t a t e c u
8 — 1 0 zil e m a i tîrzi u ş i î n t o t d e a u n a c u l o a r e a pieliţe i p ă s t r e a z ă o n u a n ţ ă d e v e r d e , c a r e
n u s e o b s e r v ă l a s o i u l L u i z e t . P o m i i tiner i d i n s o i u l D u l c i d e V i ş a n s e d e o s e b e s c
uşor d e ce i d i n s o i u l L u i z e t p r i n p r e z e n ţ a p e p o m a u n u i n u m ă r m a r e d e t u l e i e .
Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a ş i p r o d u c ţ u l e m a r i a l e p o m u l u i ; d i m e n s i u n i l e mar i
şi c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r , p r e c u m ş i r e z i s t e n ţ a l o r l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e .
Defecte: c o l o r i t u l sla b a l f r u c t e l o r ş i i n s u f i c i e n t a r e z i s t e n ţ ă l a c r ă p a r e p e t i m p p l o i o s .
 10(1 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

POMUL

P o m u l , ating e înălţime a d e 6 —7 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i drept , d e g r o s i m e m i j l o c i e ,

c u scoarţ a aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Coroana — invers-piramidală , înalt ă ş i deas ă l a î n c e p u t , d e v e n i n d apo i răsfirat ă ş i
s e m i c o m p a c t ă (fig . 3 9 ) .

Fig. 39 . - Dulc i d e Vlşa n

Ramurile de schelei — lungi , g r o a s e , n u m e r o a s e , dresate , c u vîrfuril e a p l e c a t e , for -

m e a z ă c u a x u l u n ungh i d e 3 3 — 3 7 ° ; s c o a r ţ a aspră , c r ă p a t ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c ă r ă m i z i e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă ramuril e mijloci i ş i scurt e ş i ma i puţi n buchetel e d e
m a i ; î m b r a c ă b i n e r a m u r i l e d e schelet .
Lăstarii — lungi ş i m i j l o c i i , d e s t u l d e groş i ş i d e v i g u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună -
r o ş i a t i c ă , l u c i o a s ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soar e ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e
mici, albicioase .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , s o b t a r i sa u m u l t i p b , flancaţ i
d e m u g u r i floriferi , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n p r o e m i n e n t e .
 DULCI D E V I Ş A N 161

Mugurii floriferi — mar i o v o i z i , c u solzişori i sla b lipiţi , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .

Frunzele — m i j l o c i i, avîn d î n medi e lungime a d e 8 2 m m ş i lăţime a d e 7 5 m m , ovate ,
c u vîrfu l a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e fi n c r e n a t e . L i m b u l , d e c u l o a r e v e r d e c u o slab ă n u a n ţ ă
g ă l b u i e , l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - d e s c h i s , m a t , c u reflex e e e n u ş n - a l b i c i o a s e p e c e a
inferioară. P e ţ i o l u l , destu l d e l u n g , subţire , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , c a n a h c u l a t super -
ficial, a d e s e a d e c u l o a r e r o ş i e - z m e u r i e p e p a r t e a s u p e r i o a r ă , ma i i n t e n s ă c ă t r e b a z ă , c u
1—2 g l a n d e m i c i .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , e u petalel e o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă - r o z .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sa u foart e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 5 6 m m , D = 5 1 m m ş i
d= 4 8 m m ; g r e u t a t e a d e 6 9 — 8 3 g , u n e o r i ating e 9 0 g .
Forma — o v o i d ă , p u ţ i n î n g u s t a t ă ş i a s c u ţ i t ă b r u s c c ă t r e vîrf , regulată , s i m e t r i c ă ;
b r a z d a v e n t r a l ă , larg ă ş i a d î n c ă m a i ale s c ă t r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (fig . 4 0 ) .
Culoarea — g a l b e n ă , c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e parte a u m b r i t ă ş i g a l b e n ă intensă , u n e o r i
cu o slab ă r u m e n e a l ă p e p a r t e a însorită , p u n c t a t ă c u r o ş u - c a r m i n .
Pedunculul — s c u r t , î n g r o ş a t m u l t l a b a z ă , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e .
Cavitatea pedunculară — îngustă , destu l d e a d î n c ă , d e s c h i s ă în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e .

Fig. 40 . — Dulc i d e Vişa n

Punctul stilar — m i c , b r u n - r u g i n i u , aşeza t î n c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , p e c o n t u r u l

fructului.
Pielita — subţire , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — galbenă-portocabe , semicompaetă , suculentă , dulce , aromat ă ş i plăcu t
a c i d u l a t ă , b u n ă l a g u s t . N u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e m a i
p r o n u n ţ a t c ă t r e p a r t e a d o r s a l ă ş i vîrfu l s î m b u r e l u i .
Sîmburele — de m ă r i me m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 2 6 m m, D = 2 0 m m, d = 1 1 m m ,
o v o i d , turti t lateral , p u ţ i n asimetri c ; crestel e v e n t r a l e a s c u ţ i t e , ia r p a r t e a d o r s a l ă făr ă
orificii ; suprafaţ a est e d e s t u l d e n e t e d ă , d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s , a l b i c i o a s ă c ă t r e vîrf .
Miezul est e d u l c e .

11 — c. 19 3
 tea SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Maturitatea — î n p r i m a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l D u l c i d e V i ş a n s e r e c o m a n d ă atî t p e n t r u grădinil e d e [ling ă

case, cî t ş i p e n t r u livezil e industrial e di n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţării , u n d e î n genera l
reuşeşte c u l t u r a caisului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я половин а а в г у с т а .
Р у м ы н с к и й с о р т , выведенны й п л о д о в о д о м М . К р и е р о м в п и т о м н и к е В и ш а н , о к о л о
Я с с . Р а с п р о с т р а н е н в о в с е х те х о б л а с т я х с т р а н ы , гд е в о з м о ж н о выращивани е а б р и к о с а .
Более ш и р о к о о н р а с п р о с т р а н е н в М о л д о в е .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к почв е и э к с п о -
зиции, д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , з а с у х о у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в о е к поздни м весенни м
з а м о р о з к а м , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цветени е п о л у п о з д н е е ; п л о д о н о с и т ь начинае т в
4—5-летнем в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и р е г у л я р н ы е у р о ж а и .
II.юд — к р у п н ы й ил и очен ь к р у п н ы й , я й ц е о б р а з н о й немног о с у ж е н н о й ф о р м ы , н а
вершине р е з к о з а о с т р е н н ы й , с и м м е т р и ч н ы й ; ж е л т о г о цвет а с зеленоваты м о т т е н к о м на -
затененной с т о р о н е и интенсивн о желты й с о слабы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м т о ч к а м и к а р м и -
н о в о г о цвет а н а солнечно й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ;
мякоть желтовато-оранжевая , полуплотная , сочная , сладкая , ароматна я и приятн о кисло -
ватая, х о р о ш е г о в к у с а и к а ч е с т в а ; н е прирастае т к к о с т о ч к е . С в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о во -
к р у г к о с т о ч к и б о л ь ш е к д о р с а л ь н о й част и и к к о н ц у к о с т о ч к и . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е .
П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , х о р о ш о в ы н о с я т п е р е в о з к у и могу т
с о х р а н я т ь с я в течени е 6— 8 д н е й .

RÉSUMÉ

Maturité — première moiti é d'août .

V a r i é t é r o u m a i n e o b t e n u e p a r N . K r i e r à l a p é p i n i è r e d e V i ş a n — J a s s y . Ell e es t
r é p a n d u e dan s t o u t e s le s région s d u p a y s , o ù l ' a b r i c o t i e r p e u t êtr e c u l t i v é . Su r u n e plu s
grande échebe , o n l a voi t dan s tout e l a Moldavie .
Arbre — v i g o u r e u x , asse z l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l e t à l'exposition ,
esl asse z résistan t a u g e l , à l a sécheresse , a u x gelée s t a r d i v e s d u p r i n t e m p s , a u x m a l a d i e s
et a u x insecte s nuisibles . U fleuri t u n p e u t a r d , c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 —5 an s
et l e fai t a b o n d a m m e n t e t r é g u l i è r e m e n t .
Fruit — g r o s e t trè s g r o s , d e f o r m e o v o ï d a l e , u n p e u r é t r é c i e t b r u s q u e m e n t effil é v e r s
la p o i n t e , s y m é t r i q u e , d e c o u l e u r j a u n e à n u a n c e s v e r d â t r e s d u c ô t é o m b r é e t j a u n e intense ,
u n p e u v e r m e i l l , d u c ô t é ensoleillé , p i q u é d e r o u g e c a r m i n ; l a p e a u m i n c e , v e l o u t é e , a d h è r e
à l a p u l p e , qu i es t j a u n e o r a n g é , d e m i - c o m p a c t e , j u t e u s e , d o u c e , p a r f u m é e e t a g r é a b l e m e n t
acidulée, à b o n g o û t e t d e b o n n e qualit é ; n ' a d h è r e pa s a u n o y a u . L'espac e autou r d u
n o y a u es t plu s a c c e n t u é v e r s l a p a r t i e dorsal e e t l a p o i n t e d u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t
douce.
L e s fruit s cueilli s p e n d a n t l a v é r a i s o n s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t ê t r e
conservés 6 à 8 jours .
162a
ABSTRACT

Maturity – the first half of August.

Variety Romanian obtained by N. Krier at the nursery Vișan – Iași. It is widespread in all
regions of the country, where apricots can be grown. On a larger scale, one may see it in entire
Moldova.
Tree – vigorous, very long life, little pretentious concerning the soil and exposure, is quite
resistant to frost, drought, late spring frosts, diseases and insect pests. It blooms a little later, begins
production at the age of 4-5 years and is thoroughly and regularly.
Fruit – large and very large, oval shaped, slightly narrowed and abruptly tapering towards
the apex, symmetrical, yellow to greenish hues shaded side and bright yellow, reddish, on the sun
exposed side, tinted by carmine red. The skin is thin, velvety, sticks to the pulp, which is yellow-
orange, half-compact, juicy, sweet, fragranced and pleasantly tart, with good taste and good quality. It
does not stick to the core. The space around the stone is more pronounced toward the back and the tip.
The kernel is sweet.
The picked fruit during ripening can be easily transported and can be stored for 6-8 days.
 TÎRZIU D E BUCUREŞT I

S i n o n i m e : n u are .

Origine. So i r o m â n e s c , o b ţ i n u t d e N . К r i e r ş i i n t r o d u s î n c u l t u r ă î n u r m ă c u tre i
liceenii. D u p ă caracterel e p o m u l u i ş i al e fructulu i s e p a r e c ă p r o v i n e d i n t r - u n s î m b u r e a l
soiului D e B r e d a .

R â s p î n d i r e . E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t ; s e întâlneşt e ma i m u l t î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u c h i a r s u b m i j l o c i e . A l t o i t p e z a r z ă r s e c o m p o r t ă
m u l ţ u m i t o r , ins ă altoi t p e c o r c o d u ş ar e o creşter e ma i s l a b ă , î n specia l d u p ă i n t r a r e a p e
r o d . E s t e destu l d e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d v î r s t a d e 2 5 ani , î n t r e c î n d d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e
soiurile cel e ma i r ă s p î n d i t e , c u m sîn t Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , P a v i o t e t c . F a ţ ă d e so l est e
destul d e p r e t e n ţ i o s , necesiţin d solur i ma i m u l t uşoare , bin e d r e n a t e ş i c a l d e . E s t e d e ase -
m e n e a d e s t u l d e sensibi l l a ger , m u g u r i i floriferi , î n d e o s e b i m a n i f e s t ă o sensibilitat e a c c e n -
t u a t ă î n c o m p a r a ţ i e c u celelalt e soiur i c u l t i v a t e l a n o i . E s t e f o a r t e sensibi l l a Clasteros-
porium carpophillum (Lév. ) A d e r h . ş i Monilinia laxa (Aderh . e t Buhl. ) Honey .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , di n c a r e c a u z ă est e surprin s a d e s e a d e b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ;
fenofaza r e s p e c t i v ă dureaz ă 1 0 — 1 2 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 an i ş i p r o d u c e a b u n d e n t . î n c o n d i ţ i i l e d e l a p e p i n i e r a
D o r o b a n ţ regiune a B a n a t u n p o m p r o d u c e 5 0 — 8 0 k g f r u c t e , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă
M ă r c u l e ş t i , p o m i i i n vîrst a d e 1 2 ani , a u p r o d u s p î n ă l a 10 7 k g . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i -
m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i , p o m i i i n vi i stă d e 1 4 an i a u p r o d u s 7 5 — 9 0 k g , ia r l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a ,
p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i a u p r o d u s p î n ă l a 5 0 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e v a r i a b i l ă , d e l a mic i pîn ă l a foart e mari , sla b colorate ,
de cabtat e bună , c u u n conţinu t î n zahă r d e 8 , 7 1 — 1 1 , 8 0 % , în aciditat e d e 0 , 6 3 — 1 , 2 4 % ,
în s u b s t a n ţ e p r o t e i c e d e 0 , 9 0 — 1 , 4 5 % ş i î n v i t a m i n a С d e 1 2 , 8 0 — 2 0 , 0 m g % . C o a c e r e a fruc -
telor est e n e u n i f o r m ă , d i n c a r e c a u z ă r e c o l t a t u l t r e b u i e e x e c u t a t î n 2 ş i c h i a r 3 e t a p e .
A c e s t d e f e c t s e înregistreaz ă ş i î n c a d r u l aceluiaş i f r u c t , p e c a r e , a l ă t u r i d e p o r ţ i u n i v e r z i ,
a p a r z o n e ajuns e c o m p l e t l a m a t u r i t a t e . î n ani i c u p r e c i p i t a ţ i i m a i a b u n d e n t e f r u c t e l e c r a p ă
i sîn t ala i at e d e Monilinia laxa ( A d e r h . e t R u h ] . ) H o n e y ş i d e furnici . F r u c t e l e c a d
uşor di n p o m înaint e d e a a j u n g e l a c o m p l e t ă m a t u r i t a t e .
 IU SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Se foloses c î n specia l pentr u industrializare . Sîn t rezistent e l a transpor t ş i s e păstreaz ă

•1 —5 zile .
Calităţi : producţiil e m a r i .
Defecte : slab a rezistenţ ă l a g e r a mugurilo r floriferi , crăpare a fructelo r î n ani i c u
ploi abundente .

POMUL

P o m u l ar e înălţime a d e 5— 6 m ; formeaz ă trunch i subţire , drept , cilindric , acoperi t

d e o scoarţ ă cafenie , c u c r ă p ă t u r i longitudinal e larg i ş i superficiale .
Coroana — m i c ă, a p r o a p e globuloas ă l a început , ia r ma i tîrzi u uşo r alungită , deve -
nind invers-piramidal ă (fig . 41) .

Fig. 41 . — Tîrzi u d e Bucureşt i

Ramurile de schelet — numeroase, d e lungim e ş i d e grosim e mijlocie , totuş i c u aspec t

foarte viguros , dresat e : scoarţ a caracteristică , d e culoar e cafenie , străbătut ă d e crăpătur i
lungi, ma i deschis e l a culoare .
Ramurile de rod — predomină buchetel e d e ma i scurt e ş i foart e scurte , simpl e sa u
ramificate ; ma i ra r s e întUnes c cel e mijloci i sa u lungi .
 PLANŞA XI

Tîrziu de Bucureşti.
 T Î R Z I U DF . B U C U R E Ş T I 185

Lăstarii — scurţ i ş i d e grosim e mijlocie , c u internoduril e scurt e ; scoarţa , d e culoar e

r o ş i e - v i o l a c e e , m a i i n t e n s ă p e p a r t e a însorită .
Mugurii vegetativi — m a r i , o v o c o n i e i , t u r t i ţ i l a b a z ă ş i lipiţ i d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , e u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Frunzele — m i j l o c ü, a v î n d l u n g i m e a d e 8 0 — 9 5 m m ş i l ă ţ i m e a d e 7 0 — 8 0 m m , o b o v a t e
s p r e s u b r o t u n d e , c u vîrfu l a c u t , b a z a d r e a p t ă sa u c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e m ă r u n t ş i u n i f o r m
s e r a t - c r e n a t e ; b m b u l , p i e l o s , c u suprafaţ a u ş o r o n d u l a t ă , d e c u l o a r e v e r d e i n t e n s , c a r a c -
teristic soiului . P e ţ i o l u l, l u n g d e 4 0 — 5 0 m m , c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e v i ş i n i e - î n c h i s p e p a r t e a
superioară ş i vişinie-desehi s p c c e a inferioară , g l a b r a , c u 3 — 6 g l a n d e , ia r l a b a z a l i m b u l u i
cu d o u ă a u r i c u l e .
Florile — d e m ă r i m e mijlocie , c u petalel e rotunde , d e culoar e ro z l a început , d e v i n
a p o i a l b e . S e p a l e l e sîn t u ş o r a l u n g i t e , d e c u l o a r e v e r d e - c a f e n i e , c a r a c t e r i s t i c ă soiului . S t a m i -
nele î n n u m ă r d e 2 8 — 3 0 , strîns e î n j u r u l stilului , c a r e est e m a i l u n g d e c î t e t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — foarte variabilă , d e l a m i c ă l a foart e mare , avin d H = 42—5 3 m m ,

D= 4 5 — 5 6 m m ş i d = 4 3 — 5 4 m m ; g r e u t a t e a m e d i e est e d e 6 0 g , d e p ă ş i n d a d e s e a c h i a r
80 g .
Forma — i n v e r s - o v o i d ă, a s i m e t r i c ă, u ş o r t u r t i t ă p e f l a n c u r i ş i tras ă s p r e b a z ă ; b r a z d a
v e n t r a l ă p o t r i v i t d e a d î n c ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i a p r o a p e i n e x i s t e n t ă Ung ă p u n c t u l
stilar (pl . X I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a be p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i g a l b e n ă - p a i c u n u a n ţ e v e r z u i p e
p o r ţ i u n i l e u m b r i t e . î n ani i c u oscilaţi i m a r i î n c e p r i v e ş t e r e g i m u l p l u v i o m e t r i c ş i c a l o r i c ,
fructul s e r u m e n e ş t e uşo r p e p a r t e a însorită .
Pedunculul — scurt, gros , d c culoar e verde-cenuşie , bin e prin s d e r a m u r ă ş i ma i sla b
de fruct .
Cavitatea pedunculară — dc l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i l a fructel e m a r i ş i f o a r t e
îngustă l a cel e m i c i .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e c c n u ş i e - î n c l i i s , a ş e z at c e n t r a l p e u n m a m e l o n .
Pieliţa — s u b ţ i r e, fi n p u b e s c e n t ă , a p r o a p e c a t i f e l a t ă , n u s e d e s p r i n d e d e p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - d e s c h is c u n u a n ţ ă p o r t o c a h e , m a i i n t e n s ă spr e s î m b u r e , f o a r t e s u c u -
lentă, d u l c e , p u ţ i n a c i d u l a t ă ş i c u o a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă . G o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e
d e s t u l d e m a r e , m a i ale s spr e vîrfu l f r u c t u l u i . C a r a c t e r i s t i c soiulu i est e f a p t u l c ă p u l p a
n u est e a c r ă nic i l a fructel e v e r z i .
Sîmburele — m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 0 m m ,
d = 1 6 m m , o v o i d , p u t e r n i c b o m b a t p e a p r o a p e t o a t ă l u n g i m e a , t r a s s c u r t spr e vîrf , c u supra -
faţa a l v e o l a t ă . C r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă ş i î n g u s t ă , c r e s t e l e v e n t r a l e lateral e
b p s e s c , ia r î n l o c u l l o r a p a r e c î t e u n ş ă n ţ u l e ţ superficial . S î m b u r e l e est e c a r a c t e r i s t i c soiului .
M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — c o r e s p u n d e e u î n c e p u t u l luni i a u g u s t .

RECOMANDĂRI. Datorit ă e p o c i i tîrzi i d e c o a c e r e , c a r e p e r m i t e p r e l u n g i r e a p e r i o a d e i

de c o n s u m a c a i s e l o r , î n s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă soiu l T n z i u d e B u c u r e ş t i est e r e c o -
m a n d a t atî t î n grădinil e d e lîng ă casă , cî t ş i î n plantaţiil e industrial e di n toat e regiunil e
ţării, a c o l o u n d e r e u ş e ş t e c u l t u r a caisului .
 166 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

РЕЗЮМЕ

Созревание — начал о а в г у с т а .
Отечественный с о р т , выведенны й п л о д о в о д о м Н . К р и е р о м . В Румыни и р а с п р о с т р а -
нен ещ е мал о и встречаетс я п р е и м у щ е с т в е н н о в Б у х а р е с т с к о й о б л а с т и .
Дерево — средне й ил и даж е ниж е средне й с и л ы р о с т а , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , т р е б о -
вательное к почв е и н у ж д а е т с я в боле е л е г к и х , х о р о ш о д р е н и р о в а н н ы х и теплы х п о ч в а х .
Морозоустойчивое, з а исключение м цветочны х почек , отличающихс я повышенно й чувст -
вительностью к м о р о з у ; очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м — Clastcrosporium
carpophillum ( L é v . ) A d e r h и к Monilinia laxa ( A d e r h . e t K ü h l . ) H o n e y . Цвете т р у н о ,
п л о д о н о с и т ь начинае т в 4—5-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — очен ь различно й величины , о т н е б о л ь ш о г о до очен ь к р у п н о г о р а з м е р а , о б р а т -
но-яйцевидный, с б о к о в слегк а с п л ю щ е н и в ы т я н у т к о с н о в а н и ю , ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о
цвета н а солнечно й и с о л о м е н н о - ж е л т о г о с зеленоваты м оттенко м — на затененно й с т о р о н е ;
кожица тонкая , нежно-опушенная , н е отделяетс я о т мякоти ; мякот ь светло-желта я с оран -
жевым о т т е н к о м , боле е темна я к к о с т о ч к е , п о л у п л о т н а я, очен ь с о ч н а я , с л а д к а я , немног о
к и с л о в а т а я , с характерны м а р о м а т о м , х о р о ш е г о к а ч е с т в а . Е щ е д о д о с т и ж е н и я п о л н о й з р е -
лости п л о д ы л е г к о о п а д а ю т с дерев а и н е р а в н о м е р н о в ы з р е в а ю т . С в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о
в о к р у г к о с т о ч к и д о в о л ь н о б о л ь ш о й величины . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е .
В б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в п л о д ы н и з к о г о качеств а и и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о
для п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и ; о т л и ч а ю т с я х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о -
х р а н я т ь с я в течени е 4— 5 дней .

BÉSTJMÉ

Maturité — début d u moi s d'août .

V a r i é t é a u t o c h t o n e o b t e n u e p a r N . K r i e r . E n E o u m a n i e ell e es t e n c o r e pe u r é p a n d u e ,
on l a rencontr e surtou t dan s l a E é g i o n d e Bucarest .
Arbre —d e v i g u e u r m o y e n n e , o u m ê m e s o n s - m o y e n n e , asse z l o n g é v i f e t p r é t e n t i e u x
q u a n t a u sol , n é c e s s i t a n t de s sol s léger s p l u t ô t p e r m é a b l e s , b i e n drainé s e t c h a u d s . I l es t
résistant a u gel , à l ' e x c e p t i o n de s b o u r g e o n s f l o r a u x — qu i p r é s e n t e n t u n e sensibilit é m a r -
quée — mais for t sensibl e a u Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . e t à Monilinia laxa
( A d e r h . e t E u h l . ) H o n e y . I l fleuri t t ô t , c o m m e n c e à p r o d u i r e à 4— 5 an s e t l e fai t
abondamment.
Fruit — d e grosseu r v a r i a b l e , p e t i t , aUan t j u s q u ' à d e g r a n d e s d i m e n s i o n s , inverse -
o v o ï d a l , a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t aplat i su r le s flanc s e t a m i n c i v e r s l a b a s e , j a u n e o r a n g é
d u c ô t é ensoleiU é e t j a u n e paille , à n u a n c e s v e r d â t r e s , su r le s p o r t i o n s o m b r é e s ; l a p e a u
fine, l é g è r e m e n t p u b e s c e n t e , n e s e d é t a c h e p a s d e l a p u l p e , qu i es t d ' u n j a u n e - c l a i r à
n u a n c e o r a n g é e plu s p r o n o n c é e v e r s l e n o y a u , à d e m i c o m p a c t e , trè s j u t e u s e , d o u c e , u n
p e u acidulée , à p a r f u m c a r a c t é r i s t i q u e , d e b o n n e q u a b t é . D è s a v a n t p l e i n e m a t u r i t é , le s
fruits t o m b e n t a i s é m e n t d e l ' a r b r e e t n ' a t t e i g n e n t p a s l a m a t u r i t é d ' u n e m a n i è r e u n i f o r m e .
L e v i d e a u t o u r d u n o y a u es t asse z g r a n d . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
L e s fruits , l e plu s s o u v e n t , d e q u a b t é inférieure , s o n t e m p l o y é s s p é c i a l e m e n t d a n s
l ' i n d u s t r i e ; d s résisten t a u t r a n s p o r t e t s e c o n s e r v e n t 4 — 5 j o u r s .
166a
ABSTRACT

Maturity – early August.

Native variety obtained by N. Krier. In Romania it is still uncommon, it occurs mainly in
the region of Bucharest.
Tree – medium vigor, or even under-average, long-life and a bit pretentious as regards the
soil, it requires light soils more permeable, well-drained and warm. It is resistant to freezing, with the
exception of flower buds – which have a great sensitivity – but very sensitive to Clasterosporium
carpophillum (Lev.) Aderh. and Monilinia laxa (Aderh. and Ruhl.) Honey. It blooms early, began to
produce at 4-5 years and the abundantly.
Fruit – of variable size, small, also of large sizes, un-ovoid, asymmetrical, slightly flattened
on the sides and tapered toward the base, yellow-orange on the sun exposed side and pale yellow to
green hue on the shade exposed part. The skin is thin, slightly pubescent, it does not detach from the
pulp, which is pale yellow, more pronounced toward the core, semi-compact, very juicy, sweet,
slightly tart, with characteristic aroma and has good quality. Even before full maturity, the fruits fall
easily from the tree and reach maturity in a uniform manner. The space around the stone is large
enough. The kernel is sweet.
The fruits, most often of low quality, are used especially in industry; they resist when
transported and can be kept for 4-5 days.
 DE O B R E Ş I Ţ A

S i n o n i m e : n u are .

Origine. So i a u t o h t o n , f o r m a t î n b a z i n u l p o m i c o l H u n e d o a r a .

Răspîndire. Est e răspîndi t î n regiune a H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l ar e o c r e ş t e r e s l a b ă , îns ă p r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă f o a r t e b u n ă l a g e r . A s t f e l , î n
iarna anulu i 1 9 6 3 , c î n d l a sfîrşitu l luni i i a n u a r i e s-a u înregistra t t e m p e r a t u r i d e —3 3 ° 0,
soiul s- a d o v e d i t s u p e r i o r c e l o r l a l t e soiur i d i n î n t r e a g a c o l e c ţ i e d e caiş i d e l a S t a ţ i u n e a
G e o a g i u , p r o d u c î n d totuş i f r u c t e î n v a r a u r m ă t o a r e . î n a l p a t r u l e a a n d e l a p l a n t a r e p o m ü
au p r o d u s î n t r e 6 —7 k g f r u c t e .
F r u c t e l e d e m ă r i m e m i j l o c i e , sin i a s p e c t u o a s e , d u l c i , p l ă c u t a c i d u l a t e , c u a r o m ă
p r o n u n ţ a t ă ş i gus t d e s t u l d e b u n . S î n t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n s t a r e p r o a s p ă t ă ; r e c o l -
t a t e î n p î r g ă sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e .
E p o c a d e c o a c e r e est e m a i tîrzi e c u a p r o a p e 1 0 zil e f a ţ ă d e c e l e l a l t e soiur i d e c a i s .
Frunzele s e meţi n toamn a pîn ă tuziu , dup ă cădere a brumelor .
P r i m ă v a r a p o r n e ş t e î n v e g e t a ţ i e , d e a s e m e n e a m a i tîrzi u c u 1— 5 z d e faţ ă d e t o a t e
soiurde.
Calităţi : r e z i s t e n ţ a l a g e r a p o m u l u i ş i g u s t u l d e s t u l d e b u n a l f r u c t e l o r .
Defecte : v i g o a r e a s l a b ă a p o m u l u i .

POMUL

P o m u l , d e tali e m i c ă , f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
cenuşie-brună, c u crăpătur i dese .
Coroana — p i r a m i d a l ă, strîns ă (fig . 4 2 ) .
Ramurile de schelet — de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă ,
p r e z i n t ă n u m e r o a s e lenticel e m i c i , d e f o r m ă r o t u n d ă , g ă l b u i , a ş e z a t e d e - a l u n g u l r a m u r i i ,
m a i d e s e p e p a r t e a însorită .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i , d u p ă c a r e u r m e a z ă r a m u r i l e m i j l o c i i .
Lăstarii — de l u n g i m e ş i d e g r o s i m e m i j l o c ü , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i ş i n i e ,
asemănătoare c u acee a a peţiolulu i frunzelor .
 168 SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Mugurii vegetativi — m i c i , c o m e i , turtiţ i ş i lipiţ i d e r a m u r i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i -

nente.
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , g r u p a ţ i î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r cît e
2 — 3 , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă .

Fig. 42. - D c Obrcşiţ a

Frunzele — r e l a t i v m i c i , î n m e d i e d e 6 0 m m l u n g i m e ş i 5 5 m m l ă ţ i m e , c u vîrfu l a c u t ,
b a z a c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e serate . L i m b u l est e g r o s ş i p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , c u
luciu m e t a l i c p e faţ a inferioară . î n m o d n o r m a l ar e o p o z i ţ i e r ă s u c i t ă î n ă u n t r u , c u cel e
d o u ă j u m ă t ă ţ i f o r m î n d u n j g h e a b . P e ţ i o l u l , d e 2 5 — 3 0 m m l u n g i m e , d e c u l o a r e roşie-brună ,
p r e v ă z u t c u 5— 6 g l a n d e m i c i , p e d i c e l a t e , a m p l a s a t e d e l a m i j l o c u l p e d u n c u l u l u i c ă t r e b m b .
T o a m n a , înaint e de c ă d e r e , frunzel e c a p ă t ă o c u l o a re g a l b e n ă - p o r t o c a b e f o a r t e f r u m o a s ă .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a p r o a p e r o t u n d e , a l b e , pistilu l ega l sa u m a i
l u n g d e c î t staminele .
FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d H = 38—4 3 m m , D = 36—4 1 m m ş i d = 32—3 6 m m ;

greutatea d e 40—4 3 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , t u r t i t ă lateral , c u b r a z d a v e n t r a l ă superficial ă (fig . 4 3 ) .
 DE OBRE S IŢ A 169

С id narra — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , suflat ă c u r o ş u - c a r m i n p e p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e .
rnliiiiriiliil — scurt , d e grosim e mijlocie .
Cavitatea pedunculară — mică , îngust ă ş i puţi n adîncă .
Г и netul stilar — m i c , cenuşiu , s i t u a t p e o m i c ă r i d i c ă t u r ă .
Pieliţa — s u b ţ i r e , fi n p u b e s c e n t ă .

Fig. 43 . — D e Obreşiţ a

Pulpa — galbenă-portocabe , destu l d e consistentă , suculentă , dulce , plăcu t acidulată ,

cu arom ă pronunţată , s e desfac e uşo r d e p e sîmbure .
Sîmburele — m i c, a v î n d î n m e d i e H = 2 0 mm , D = 1 6 mm , d = 9 m m , ovoid , turti t
lateral, c u s u p r a f a ţ a r e l a t i v n e t e d ă .
Maturitatea — corespund e c u prim a decad ă a lun n august .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d î n v e d e r e f a p t u l c ă fructel e soiulu i D e O b r e ş i ţ a a u o coacer e

d e s t u l d e tîrzi e ş i sîn t d e c a b t a t e b u n ă , s e r e c o m a n d ă r ă s p î n d i r e a lu i î n g r ă d i n i l e d e lîng ă
casă ş i c a so i d e î n c e r c a r e î n p l a n t a ţ i i l e i n d u s t r i a l e d i n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a caisulu i
din ţară .

РЕЗЮМЕ

Созревание — позднее , совпадае т с перво й декадо й августа .

Отечественный с о р т , о б р а з о в а в ш и й с я в п л о д о в о д ч е с к о м б а с с е й н е Х у н е д о а р ы . В
Румынии распростране н в Х у н е д о а р с к о й области .
Дерево — н и з к о р о с л о е , с о слабо й сило й роста , обладае т очен ь в ы с о к о й м о р о з о у с т о й -
ч и в о с т ь ю . П л о д о н о с и т ь начинае т н а ч е т в е р т о м г о д у п о с л е п о с а д к и и дае т у м е р е н н ы е
урожаи.
Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , с б о к о в с п л ю щ е н н ы й ; ж е л т о в а т о - о р а н -
ж е в о г о цвет а с р о з о в а т о - к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а
тонкая, нежно-опушенная ; мякот ь желтовато-оранжевая , довольн о плотна я и сочная ,
приятно к и с л о в а т а я , с с и л ь н ы м а р о м а т о м ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
П л о д ы , с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и , х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и
хранение.

RÉSUMÉ

Maturité — tardive , correspon d à l a premièr e décad e d'août .

Variété a u t o c h t o n e , f o r m é e d a n s l e bassi n fruitie r d e H u n e d o a r a o ù ell e es t r é p a n d u e .
171) SOIURI D E CAI S R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Arbre — d e p e t i t e taille , es t d ' u n e v e n u e san s v i g u e u r , mai s offr e u n e b o n n e résis -

tance a u gel . I l c o m m e n c e à p r o d u i r e ver s l ' â g e d e 4 an s e t j j r o d u i t m o d é r é m e n t .
Fruit — m o y e n , de f o r m e g l o b u l e u s e , aplat i de s d e u x c ô t é s , d e c o u l e u r j a u n e o r a n g é ,
teinté d e ros e c a r m i n su r l e c ô t é e x p o s é a u solei l ; l a p e a u m i n c e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e ;
la p u l p e j a u n e - o r a n g é , asse z c o n s i s t a n t e e t j u t e u s e , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , forte -
m e n t parfumé e ; n ' a d h è r e pa s a u n o y a u .
Les fruit s cueilb s p e n d a n t l a v é r a i s o n , résisten t a u t r a n s p o r t e t s e c o n s e r v e n t b i e n .

ABSTRACT

Maturity – late, in the first decade of August.

Autochthonous variety, formed in the fruit basin of Hunedoara where it is widespread.
Tree – small size, not very strong, but has good resistance to frost. It begins producing
around the age of 4 years and moderately.
Fruit – medium, globular shape, flattened on both sides, yellow-orange, rose-tinted crimson
on the sun exposed side, the skin is thin, finely pubescent, yellow-orange pulp, juicy and fairly
consistent, gentle, pleasantly acidic, strongly scented; does not stick to the core.
The picked fruit during ripening, resistant when are transported and are good for
preservation.
 SOIURI D E CAI S
ÎN S T U D I U
ŞI P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E
 NEW CASTL E

S i n o n i m e : тф. N e w Castl e e a r l y , E a r l y N e w c a s t l e .
germ. F r ü h e N e w c a s t l e Marille .
гш. N i u k e s t l .

Origine. So i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n 1 8 8 1 , î n a p r o p i e r e d e N e w c a s t l e î n Cali -
fornia ; î n p r e z e n t est e ce l m a i r ă s p î n d i t so i t i m p u r i u d i n California .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S.TJ.A. , A u s t r i a , F r a n ţ a , U . E . S . S .
L a n o i s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e s t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e , p r e c u m
şi î n unel e g o s p o d ă r i i a g r i c o l e d e s t a t .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , reuşeşt e altoi t p e c o r c o d u ş .

E s t e sensibi l l a ge r ş i l a b o l i .
Înfloreşte timpuriu .
I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d (î n anu l a l 2-le a sa u a l 3-lea) , p r o d u c e m u l t , îns ă n u î n
fiecare an .
F r u c t e l e sîn t m i c i sa u m i j l o c i i , a s p e c t u o a s e , c u g u s t p l ă c u t , d u l c i , s u c u l e n t e , a r o m a t e ,
b u n e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , îns ă n e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t .
Calităţi : coacere a foart e timpuri e ş i gustu l b u n a l fructelor .
Defecte : uerezistenţ a l a b o b , înflorire a t i m p u r i e ş i d i m e n s i u n i l e relati v m i c i al e
fructelor.

POMUL

P o m u l , d e tab e mijlocie , formeaz ă trunch i drept , c u scoarţ a d e culoar e brună-roşcată .

Coroana — l a î n c e p u t g l o b u l o a s ă , ia r a p o i t u r t i t ă (fig . 4 4 ) .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , subţiri , c u u n g h i destu l d e m a r e d e r a m i f i c a r e .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e s c u r t e ş i cel e m i j l o c i i .
Lăstarii — p o t r i v it d e lung i ş i d e g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
vişinie-brună.
Mugurii vegetativi — m i c i , p l a ţ i c u vîrfu l u ş o r d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
174 SOIUR I D E C A I S Î N STUDI U Ş I - P U Ţ IN R Ă S P Î N D I T E

Mugurii floriferi — destul d e mari , b o m b a ţ i l a b a z ă ş i c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e

ramură.
Frunzele — destul d e mari , a v î n d l u n g i m e a d e 8 0 — 7 5 m m ş i l ă ţ i m e a d e 9 5 — 9 2 m m ,
s u b r o t u n d e , e u vîrfu l scur t a c u m i n a t , b a z a c o r d a t ă ş i m a r g i n e a a d î n c , s i m p l u Inserat ă ;

Fig. 4 4 . - Ne w Castl e

l i m b u l d e c u l o a r e v e r d e intens , c u suprafaţ a o n d u l a t ă ; p e ţ i o l ul l u n g d e 3 0 — 3 8 m m , p o t r i v i t
de g r o s , c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e roşie-sîngerie , c u 2 — 5 g l a n d e ş i 1— 2 a u r i c u l e .
Florile — s u b m i j l o c i i, c u d i a m e t r u l d e 2 5 — 2 8 m m , c u p e t a l e l e m i c i , a p r o a p e r o t u n d e ,
de culoar e albă .

FRUCTUL

Mărimea — m i că sa u m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 3 5 mm, D = 4 1 mm, d = 4 0 mm ;

g r e u t a t e a m e d i e a unu i f r u c t est e d e 3 2 g .
Forma — sferică, t u r t i t ă , c u suprafaţ a u ş o r v ă l u r a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă superficial ă
î m p a r t e fructu l adese a î n d o u ă j u m ă t ă ţ i egal e (fig . 4 5 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - a u r i e, c u n u a n ţ e m a i î n c h i s e sa u s t r o p i t ă c u r o ş u - c a r m i n p e p a r t e a
însorită. î n general , f r u c t u l est e u n i f o r m c o l o r a t .
 NEW C A S T L E 175

Caritatea pedunculară — îngust ă ş i a d î n c ă , d e f o r m ă a p r o p i a t ă d e c e a e l i p t i c ă , c n

marginile v ă l u r a t e .
Punctul stilar — m i c , c e n u ş i u , aşeza t p e u n m a m e l o n m i c , î n t r - o u ş o a r ă d e p r e s i u n e
d e l a vîrfu l fructului .
Pieliţa — m i j l o c i u d e groasă , fi n p u b e s c e n t ă , p o t r i v i t d e a d e r e n t ă l a p u l p ă .

Fig. 45 . New Castl e

Pulpa — p o r t o c a l i e , fină , f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e , uşo r a c i d u l a t ă , p u ţ i n r e z i s t e n t ă ;

neaderentă l a sîmbure .
Sîmburele — mijlociu, avîn d î n medi e H = 2 1 mm , D = 2 0 mm , d = 1 5 m m , foart e
b o m b a t , g o l u l î n j u r u l s î m b u r e l u i est e m a r e îns ă n u m a i p e flancur i ; c r e a s t a v e n t r a l ă prin -
c i p a l ă , g r o a s ă , p o t r i v i t d e înaltă , i n c o m p l e t s u d a t ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e sîn t d e p ă r t a t e
şi sla b d e z v o l t a t e ; p a r t e a d o r s a l ă p r o n u n ţ a t ă , c u orificii . S u p r a f a ţ a s î m b u r e l u i est e a p r o a p e
n e t e d ă . M i e z u l est e f o a r t e a m a r ş i adese a d u b l u .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u sfîrşitu l luni i iuni e s i î n c e p u t u l luni i iulie .

Recomandări- î n p r e z e n t , soiu l N e w Castl e s e afl ă î n s t u d i u . S e r e c o m a n d ă folosire a

lui î n lucrăril e d e selecţie , î n v e d e r e a creări i d e soiur i c u c o a c e r e a t i m p u r i e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю н я — начал о и ю л я .
Сорт американског о происхождения . В Румыни и встречаетс я лиш ь в помологически х
коллекциях и в некоторы х государственны х хозяйствах .
Дерево — средней сил ы р о с т а , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м а л о у с т о й ч и в о е к м о р о з у
и б о л е з н я м . Цвете т р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т т а к ж е р а н о (н а в т о р о й ил и ж е т р е т и й г о д
после п о с а д к и ) , дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и , н о н е к а ж д ы й г о д в с л е д с т в и е в е с е н н и х з а м о р о з к о в .
Плод — н е б о л ь ш о й ил и средне й величины , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т о й ф о р м ы , с н е р о в н о й
п о в е р х н о с т ь ю , б р ю ш н о й ш о в п о в е р х н о с т н ы й ; з о л о т и с т о - ж е л т о в а т о г о цвета , с брызгам и
к р а с н о в а т о - к а р м и н н о г о цвет а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; в о с н о в н о м п л о д имее т д о в о л ь н о р о в -
ную о к р а с к у ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , средн е п р и р о с ш а я к м я к о т и ;
мякоть оранжевая , довольн о сочная , сладкая , немног о кисловатая , непрнросша я к косто -
ч к е . Я д р о к о с т о ч к и очен ь г о р ь к о е . В к о с т о ч к е част о в с т р е ч а ю т с я п о дв а семени .

RÉSUMÉ
Maturité — li n juin , d é b u t d e j u b l e t .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . C h e z n o u s , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i -
ques e t d a n s certaine s e x p l o i t a t i o n s a g r i c o l e s d e l ' E t a t .
176 SOIURI D E CAI S I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , san s p r é t e n t i o n s q u a n t a u s o l , p e u résistan t a u ge l

et a u x maladies . Б fleuri t t ô t e t c o m m e n c e à p r o d u i r e d e b o n n e heur e (dan s le s 2 " — 3*'
années) ; i l p r o d u i t b e a u c o u p , mai s n e l e fai t pa s c h a q u e année , à caus e de s gel s d u prin -
temps.
Fruit — p e t it o u m o y e n , d e f o r m e s p h é r i q u e - a p l a t i e , à l a surfac e o n d é e , a u sillo n
v e n t r a l superficiel , d e c o u l e u r j a u n e d o r é , é c l a b o u s s é e d e r o u g e c a r m i n , su r l e c ô t é enso -
leidé, laissan t a u frui t e n généra l u n e c o u l e u r r e l a t i v e m e n t u n i f o r m e ; l a p e a u es t d ' u n e
épaisseur m o y e n n e , l é g è r e m e n t p u b e s c e n t e , asse z a d h é r e n t e à l a p u l p e ; l a p u l p e , d e c o u l e u r
orangée, trè s j u t e u s e , d o u c e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L ' a m a n d e e n es t trè s a m è r e . D a n s l e n o y a u l ' o n t r o u v e s o u v e n t d e u x s e m e n c e s .

ABSTRACT

Maturity – late June, and early July.

Variety of American origin. In Romania, it is found in pomological collections and in some
farms of the State.
Tree – of medium vigor, not very pretentious concerning the soil, and not very resistant to
frost and diseases. It blooms early and starts producing early (in the second to third year); it produces
a lot, but not every year because of spring frosts.
Fruit – small to medium, spherical, flattened, wavy surface, the ventral furrow is shallow,
golden yellow, with crimson spots on the sun exposed side, the fruit is generally uniform-colored, the
skin is medium thick, slightly pubescent, stick to the pulp, orange, very juicy, sweet, slightly tart,
does not stick to the core.
The kernel is very bitter. In the stone there are often found two seeds.
 SIMFEROPOL

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. S o i o r i g i n a r d i n U . R . S . S . , o b ţ i n u t , p r o b a b i l , î n î m p r e j u r i m i l e o r a ş u l u i S i m f e -
ropol di n Orimeea .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n U . R . S . S . , m a i ale s î n C r i m e e a .
I n ţar a n o a s t r ă est e i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e g ă s e ş t e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , n u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e so l ş i d e c b m ă . E s t e d e s t u l
d e rezisten t l a g e r ; î n iarn a a n u l u i 1 9 6 4 / 1 9 6 5 a u d e g e r a t n u m a i 3 0 % d i n m u g u r i i floriferi .
Este, d e asemenea , destu l d e rezisten t l a secetă , b o b ş i dăunători .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5— 7 zile .
Intră p e r o d timpuri u ş i produc e mulţumitor .
F r u c t e l e sîn t s u b m i j l o c i i p î n ă l a m a r i , d e s t u l d e f r u m o s c o l o r a t e , d e c a b t a t e m e d i o c r ă ,
f u n d c u m u l t d e p ă ş i t e d e al e soiulu i T i m p u r i u d e A r a d . S e f o l o s e s c î n s t a r e p r o a s p ă t ă . N u
se p ă s t r e a z ă m u l t t i m p , a v î n d o r e z i s t e n ţ ă s l a b ă l a t r a n s p o r t .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a p o m u l u i ş i coacerea , t i m p u r i e a f r u c t e l o r .
Defecte : calitate a m e d i o c r ă a fructelor , slab a rezistenţ ă l a transpor t ş i păstrar e a lor .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 4— 5 m ; formeaz ă trunch i drept , c u scoarţ a d e culoar e

brună-cenuşie ş i c u numeroas e crăpătur i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, r e l a t iv d e a s ă , m a i ale s î n t i n e r e ţ e , c u t i m p u l d e v i n e m a i l a r g ă
(fig. 4 6 ) .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e, l u n g i ş i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i d e r a m i f i c a r e
mijlociu ; scoarţ a d e culoar e brună-cenuşie , c u lenticel e mari , alungite .
Ramurile de rod — garnisesc b i n e r a m u r d e d e s c h e l e t ; p r e d o m i n ă r a m u r d e m i j l o c i i
şi l u n g i ; b u c h e t e l e d e m a i sîn t f o a r t e p u ţ i n e ş i n u m a i p e l e m n d e 2 ani . S c o a r ţ a est e d e
culoare maronie , c u nuanţ ă verde-măsbni e ; lenticelel e mari , alungite , albicioase , s e găses c
în n u m ă r m a r e p e t o a t e t i p u r d e d e r a m u r i .

12 — c . ie s
 158 S O I U R I D E C A I S I N S T U D I U $ I P U Ţ I N RASPlNDIT E

Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i m i j l o c i i , s c o a r ţ a d e c u l o a i e
roşie-brună, c u n u a n ţ ă slab-verzui e p e p a r t e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e m i c i , e l i p t i c e , d e c u l o a i e
gălbui-deschis.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , ascuţiţ i ş i alungiţi , d e c u l o a r e b r u n ă , c u vîrfu l lipi t
de ramură .

Fig. 46 . — Simferopo l

Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , alungiţi , c u solzi i s l a b lipiţi .

Frunzele — m a r i, a v î n d l u n g i m e a d e 6 0 — 7 5 m m ş i l ă ţ i m e a d e 4 5 — 5 8 m m , r o t u n d e ,
c u vîrfu l l u n g - a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă ş i m a r g i n d e fi n serat e ; l i m b u l est e s u b ţ i r e , d e
c u l o a r e v e r d e inten s ; p e ţ i o l u l est e l u n g ş i subţire , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - v i o l a c e e , c u l o a r e
care s e p r e l u n g e ş t e p î n ă l a m i j l o c u l n e r v u r ü m e d i a n e .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e ş i c u s l a b ă n u a n ţ ă d e r o z . S t a m i n e l e
sînt e g a l e sa u m a i s c u r t e d e c î t p i s t d u l .

FRUCTUL

Mărimea — submijlocie pîn ă l a mare , avîn d H = 35—4 5 m m , D = 37—4 8 m m ş i

d= 32—4 0 m m , uneor i atingîn d dimensiun i ş i ma i mar i ; greutate a d e 40—5 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, p u ţ i n t r u n c h i a t ă l a b a z ă , u ş o r t u r t i t ă p e f l a n c u r i ; b r a z d a v e n -
trală d e s t u l d e p r o n u n ţ a t ă ş i m a i ale s c ă t r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ( p l . X I I ).
 PLANŞA XII

Simferopol.
 SIMFEROPOL 179

Culoarea — p o r t o c a l i e, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u p u ţ i n r o ş u .
Peduimihil — scurt, d e grosim e mijlocie , d e culoar e verde , bin e prin s d e ramură .
Cavitatea pedunculară — d e adîncim e ş i lărgim e mijlocie .
Punctul stilar — m i c, c e n u ş i u , aşeza t p e c o n t u r u l fructului , l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , f r a g e d ă , fi n catifelată .
Pulpa — p o r t o c a be i n t e n s , c u f i l a m e n t e g ă l b u i , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e , cu g u s t d u l c e a g ,
slab a c i d u l a t , f o a r t e s u c u l e n t ă chia r a p o a s ă , d e c a b t a t e m e d i o c r ă ; n u e s t e a d e r e n t ă l a
sîmbure.
Sîmburele — m i j l o c i u sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 5 mm , D = 2 0 mm, d = 1 0 mm ,
o v o i d , b o m b a t , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r o e m i n e n t ă , d e a s e m e n e a c e l e l a t e r a l e sîn t d e s t u l d e
p r o n u n ţ a t e . S u p r a f a ţ a est e fi n r e t i c u l a t a , d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s .
Maturitatea — ultim a decad ă a luni i i u n i e , î n c e p u t u l luni i i u l i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l S i m f e r o p o l , fiin d i n t r o d u s r e c e n t l a n o i î n ţ a r ă , a d a t r e z u l t a t e
bune l a Staţiune a experimental ă Greaca . S e r e c o m a n d ă p e n t r u cultur ă î n sudu l regiuni i
Bucureşti.

РЕЗЮМЕ

Созревание — т р е т ь я декад а и ю н я — начал о и ю л я .

Сорт п р о и с х о д и т и з ССС Р и б ы л в ы в е д е н , п о - в и д и м о м у , в К р ы м у , в о к р е с т н о с т я х
С и м ф е р о п о л я . В Р у м ы н и и и н т р о д у ц и р о в а н л и ш ь недавн о и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х
коллекциях.
Дерево — средне й с и л ы р о с т а , н е т р е б о в а т е л ь н о е к почвенно-климатически м усло -
виям; д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е и з а с у х о у с т о й ч и в о е и д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м
и в р е д и т е л я м . Цвете т р а н о , приче м цветени е п р о д о л ж а е т с я в течени е 5— 7 д н е й . П л о д о н о -
сить начинае т р а н о и дае т д о в о л ь н о х о р о ш и е у р о ж а и .
Плод — о т н и ж е с р е д н е й величин ы д о крупной , довольн о красив о окрашенный ,
посредственного качества , округло й формы , у основани я нескольк о обрубленный , слегк а
сжатый с б о к о в , брюшно й шо в довольн о заметный , в особенност и о к о л о углублени я плодо -
н о ж к и ; о р а н ж е в о г о цвета , с о с л а б ы м к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а
средней т о л щ и н ы , н е ж н а я , т о н к о - б а р х а т и с т а я ; м я к о т ь я р к о - о р а н ж е в а я , с желтоватым и
в о л о к н а м и , средне й п л о т н о с т и , с л а д к о го с л е г к а к и с л о в а т о г о в к у с а, о ч е н ь с о ч н а я , д а ж е в о д я -
н и с т а я , п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а, н е п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е .
Плоды используютс я дл я потреблени я в свеже м в и д е ; н е выдерживаю т хранения .

RESUME

Maturité — au cour s d e l a troisièm e décad e d u moi s d e jui n j u s q u ' a u d é b u t d e juillet .

V a r i é t é originair e d e l ' U . R . S . S . , o b t e n u e p r o b a b l e m e n t a u x a l e n t o u r s d e l a viU e d e
S y m p h é r o p l e , e n Crimée . I n t r o d u i t e d e p u i s p e u d e t e m p s e n R o u m a n i e , o n l ' y t r o u v e d a n s
les c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , es t p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l e t a u c b m a t . I l
résiste asse z b i e n a u g e l e t à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s nuisibles . I l fleuri t
de bonn e heur e e t l a phénophas e respectiv e dur e d e 5 à 7 jour s ; i l c o m m e n c e à produir e
d e b o n n e h e u r e e t l e fai t d e m a n i è r e satisfaisante .
180 S O I U R I D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

Fruit — s o u s - m o y e n o u g r o s , asse z j o l i m e n t c o l o r é , d e qualit é m é d i o c r e , d e f o r m e g l o -

buleuse, u n p e u t r o n q u é à l a base , l é g è r e m e n t aplat i su r le s flancs , l e s i d o n v e n t r a l asse z
marqué, surtou t ver s l a cavit é pédonculair e ; l a peau , d e teint e orange , recouvert e d'u n
p e u d e r o u g e su r l e c ô t é e n s o l e d l é , es t d'épaisseu r m o y e n n e , t e n d r e , l é g è r e m e n t v e l o u t é e ;
la p u l p e , d ' u n o r a n g e v i f a u x filament s j a u n â t r e s , es t d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , a u g o û t
d o u c e â t r e — l é g è r e m e n t a c i d u l é , trè s j u t e u s e , v o i r e m ê m e a q u e u s e , d e q u a b t é m é d i o c r e
et n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t à consomme r à l ' é t a t frai s ; o n n e p e u t p a s le s g a r d e r l o n g t e m p s .

ABSTRACT

Maturity – during the third decade of June and early July.

Original variety from USSR, probably produced around the town of Symphérople, Crimea.
Recently introduced in Romania, we can find it in the pomological collections.
Tree – of medium vigor, it is not pretentious as regards the soil and climate. It is fairly
resistant to frost and drought, diseases and insect pests. It blooms early and the phase lasts for 5 to 7
days, it begins to produce early and satisfactorily.
Fruit – medium or large, beautifully colored, and of low quality, globular, somewhat
truncated at the base, slightly flattened on the sides, the ventral furrow quite pronounced, especially
near the stem cavity. The skin is orange, a little red on the sun exposed side. It is medium thick,
tender, slightly velvety; the pulp is bright orange, with yellowish filaments, of medium consistency,
tasting sweet and slightly sour, very juicy, poor quality and not sticking to the kernel.
The fruits are eaten fresh, and cannot be kept too long.
 TIMPURII D E CHIŞINĂU *

Sinonime: n u s e cunosc .

Origine. So i origina r di n B . S . S . M o l d o v e n e a s c ă , o b ţ i n u t l a Institutu l m o l d o v e n e s c

d e c e r c e t ă r i ştiinţific e î n d o m e n i u l p o m i c u l t u r i i , v i t i c u l t u r i i ş i a l v i n i f i c a ţ i e i , p r in î n c r u c i -
şarea s o i u r i l o r T i m p u r i u d e NTkitsk i ş i T i m p u r i u d e B e r d e r , d e c ă t r e A . A . P e t r o s i a n
şi V . K . S m î k o v .

Răspîndirc. S e cultiv ă î n B . S . S . Moldovenească .

î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e g ă s e ş t e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o -
logice.
CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s î n p r u n n an i d u p ă p l a n t a r e , a p o i v i g o a r e a s c a d e ş i d e v i n e
m i j l o c i e ; r e u ş e ş t e a l t o i t a t î t p e c o r c o d u ş , c î t ş i p e zarzăr .
A t î t l e m n u l , c î t ş i m u g u r n florifer i sîn t r e z i s t e n ţ i l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e ,
î n f l o r i r e a d u r e a z ă 6— 8 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 ani , r o d e ş t e a b u n d e n t ş i d e s t u l d e r e g u l a t . î n c o n d i ţ n l e
Staţiunii e x p e r i m e n t a l e G r e a c a , r e g i u n ea B u c u r e ş t i , u n p o m a p r o d u s î n m e d i e 1 5 k g f r u c t e .
F r u c t e l e , m i j l o c ü sa u m a r i , deş i n u sîn t suficien t d e b i n e c o l o r a t e , sîn t t o t u ş i d e s t u l
d e a s p e c t u o a s e ş i d e c a b t a t e b u n ă ; sîn t s o c o t i t e p r i n t r e c e l e m a i t i m p u r i i c a i s e d i n ţ a r a
noastră.
Sînt a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; r e c o l t a t e î n p î r g ă , s e p ă s t r e a z ă
3—4 zil e făr ă să-ş i p i a r d ă d i n c a b t ă ţ i l e g u s t a t i v e ; l ă s a t e p e p o m p î n ă l a c o a c e r e a d e p l i n ă ,
se p r ă b u ş e s c .
Asemănări. F r u c t e l e soiulu i T i m p u r i i d e C h i ş i n ă u s e a s e a m ă n ă l a c u l o a r e c u
cele al e soiulu i T i m p u r i u d e A r a d , c u c a r e a j u n g l a m a t u r i t a t e î n a c e l a ş i t i m p ; s e d e o s e -
b e s c îns ă d e a c e s t e a p r i n m ă r i m e a f r u c t e l o r ş i f o r m a s î m b u r e l u i .
Calităţi : coacere a timpurie , mărime a ş i gustu l b u n a l fructelor .
Defecte : p r ă b u ş i r ea r a p i d ă a f r u c t e l o r c î n d sîn t l ă s a t e p e p o m p î n ă l a c o a c e r e .

POMUL

P o m u l , d e înălţim e mijlocie , formeaz ă trunch i drept , c u scoarţ a d e culoar e vişinie -

c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, l a r g ă , c u r a m u r i l e a p l e c a t e p u ţ i n c h i a r d i n p r i m i i an i d e l a
p l a n t a r e ş i m a i a c c e n t u a t c î n d i n t r ă p e r o d (fig . 4 7 ) .
• Dup a V . M a s I o v , S . A . S о к о 1 o v a, V . К .S m 1 к о v, I . Р . Ţ u r c an , G . M . S a f i r , 1966 .
 182 SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P l N D I T E

Ramurile de schelet — lungi ş i subţiri , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e ramificar e d e 4 5 —

55°, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-roşiatică .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e lung i ş i cel e m i j l o c i i ; o p a r t e d i n el e sîn t
subţiri ş i a u o d u r a t ă d e v i a ţ ă f o a r t e s c u r t ă ( 1 — 2 a n i ) .

Fig. 47 . — Timpuri i d e Chişină u

Lăstarii — lungi ş i subţiri , adese a s u b f o r m ă d e p l e t e ( c a l a v i ş i n ) , c u i n t e r n o d u r d e

de lungim e mijlocie , c u direcţi a d e creşter e neregulată , încî t c o r o a n a par e încurcat ă ; scoarţa ,
d e c u l o a r e d e s c h i s ă , c u l e n t i c e l e n u m e r o a s e , m ă r u n t e . Lăstari i axilar i sîn t f o a r t e subţir i ş i
garnisiţi c u m u g u r i floriferi .
Mugurii vegetativi — m i c i, o v o c o n i c i , t u r t i ţ i ş i b p i ţ i d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e mijlocie , ovoizi , b o m b a ţ i l a baz ă ş i ascuţiţ i l a v ù f ,
d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i c î t e 1— 2 l a u n l o c .
Frunzele — de m ă r i m e mijlocie , d e 90—10 5 m m l u n g i m e ş i 68—8 7 m m lăţime , d e
f o r m ă v a r i a b d ă , p r e d o m i n î n d c e a c o r d i f o r m ă , c u vh-fu l s c u r t a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă ş i
u ş o r a t e n u a t ă , m a r g i n i l e s i m p l u ş i d u b l u serat e ; b m b u l , d e c u l o a r e v e r d e i n t e n s , u ş o r
 TIMPURII D B C H I Ş I N Ă U 183

c a u s â t , p r e v ă z u t l a b a z ă c u 1 - 2 a u r i c u l e ; p e ţ i o l ul l u n g d e 1 7 - 4 2 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e ,
l a n a l i e u l a t , d e c u l o a r e roşie-sîngerie , c u 2 — 4 g l a n d e .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă ; pistilu l e s t e ega l
sau p u ţ i n m a i înal t d e c î t e t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — v a r i a b i l ă, m i j l o c i e ş i m a r e , a v î n d î n m e d i e Ы = 4 2 mm , D = 4 2 m mş i
d= 4 0 m m ; greutate a medi e d e 3 9 g .
Forma — sferic ă spr e t r o n c o n i c ă , t r a s ă u ş o r p e f l a n c u r i m a i ale s c ă t r e v î r f ş i p a r t e a
d o r s a l ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială , m a i a d î n c i t ă l a v î r f ş i î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n -
culare, î m p a r t e f r u c t u l î n d o u ă p ă r ţ i inegal e (fig . 4 8 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h is p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i g a l b e n ă - v c r z u i e p e c e a u m b r i t ă .
Pedunculul — scurt, d e grosim e mijlocie , d e culoar e verzuie , bin e prin s d e fruct .
Cavitatea pedunculară — superficială , î n g u s t ă , d e f o r m ă e b p t i c ă , c u m a r g i n i l e u ş o r
vălurate.
Punctul stilar — m i c, n e g r u - c e n u ş i u , a ş e z a t spr e p a r t e a d o r s a l ă , p e u n m a m e l o n m i c .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , f r a g e d ă , fi n p u b e s c e n t ă , n u s e d e s f a c e d e p e p u l p ă .
Pulpa — p o r t o c a b e - d e s c h i s, m i j l o c i u d e s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , s l a b a r o m a t ă .
G o l u l di n j u r u l s î m b u r e l u i est e d e s t u l d e m a r e , î n s p e c i a l spr e vîrf . N u e s t e a d e r e n t ă l a
s î m b u r e , c u e x c e p ţ i a u n o r mic > p o r ţ i u n i d e l a b a z ă şi , u n e o r i , p e c r e s t e l e v e n t r a l e .
Sîmburele — m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 6 m m , D = 2 1 m m , d = 1 2 , 5 m m ş i g r e u -
tatea medi e d e 2 8 g , eliptic , adesea turti t l a bază , c u suprafaţ a reticulata , d e culoar e cafenie -

Fig. 48 . — Timpuri i d c Chişină u

deschis ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă î n a l t ă ş i a s c u ţ i t ă ; c r e s t e l e v e n t r a l e laterale , d e p ă r t a t e ,

p o t r i v i t d e d e z v o l t a t e ; p a r t e a d o r s a l ă î n g r o ş a t ă , b p s i t ă d e o r i f i c n . M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — c o r e s p u n de c u p r i m a d e c a d ă a luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . D i n t r e soiuril e t i m p u r n c u l t i v a t e l a n o i î n ţ a r ă , s o i u l T i m p u r i i d e
C h i ş i n ă u est e c e l m a i v a l o r o s ş i s e r e c o m a n d ă s ă f i o î n c e r c a t î n t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e
culturii caisulu i d e l a n o i d i n ţară .

РЕЗЮМЕ
Созревание — п е р в а я декад а и ю л я .
Сорт п р о и с х о д и т и з С С С Р . В Р у м ы н и и б ы л и н т р о д у ц н р о в а н л и ш ь н е д а в н о и в с т р е -
чается тольк о в помологически х к о л л е к ц и я х .
 181 SOIURI D E CAI S I N STUDI U Ş I P U T I N R A S P I N D I T E

Дерево — с сильны м р о с т о м в первы е дв а год а п о с л е п о с а д к и , зате м сил а р о с т а с н и -

ж а е т с я д о средней . П л о д о н о с и т ь начинает в 4-летне м в о з р а с т е и дае т о б и л ь н ы е и д о в о л ь н о
регулярные урожаи .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н о - у с е ч е н н о - к о н и ч е с к о й ф о р м ы,
слегка в ы т я н у т ы й с б о к о в , в о с о б е н н о с т и к вершин е и с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы ; с в е т л о - ж е л -
т о г о цвет а н а солнечно й и з е л е н о в а т о - ж е л т о г о н а т е н е в о й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л -
щины, н е ж н а я , т о н к о - о п у ш е н н а я , н е о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь с в е т л о - о р а н ж е в а я ,
средне с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с о с л а б ым а р о м а т о м ; не п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е , з а и с к л ю -
чением н е б о л ь ш о г о у ч а с т ка у о с н о в а н и я , а иногд а и в е н т р а л ь н о г о р е б р а к о с т о ч к и . С в о б о д -
ное п р о с т р а н с т в о в о к р уг к о с т о ч к и д о в о л ь но б о л ь ш о е . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е .
Плоды и с п о л ь з у ю т с я для п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е ; с о б р а н н ы е в фаз е в о с к о в о й спе -
л о с т и , он и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 3— 4 дней , н е т е р я я с в о и х в к у с о в ы х к а ч е с т в.

Е Е SUM E

Maturité — p r e m i è r e d é c a d e d u m o i s d e juillet .
V a r i é t é originair e d e l ' U . E . S . S . E l l e a ét é i n t r o d u i t e r é c e m m e n t e n E o u m a n i e e t o n
n e l a t r o u v e q u e d a n s le s c o U e c t i o n s p o m o l o g i q u e s.
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e a u x c o u r s de s p r e m i è r e s a n n é e s , p u i s l a v i g u e u r
baisse e t d e v i e n t m o y e n n e . Б c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 ans , p r o d u i t a b o n d a m -
m e n t e t asse z r é g u l i è r e m e n t .
Fruit — m o y e n o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e , v e r s l e t r o n c o n i q u e , l é g è r e m e n t étir é
sur le s flanc s e t s u r t o u t v e r s l e b o u t e t l a p a r t i e d o r s a l e ; d e c o u l e u r j a u n e clai r su r l a
p a r t i e ensoleillé e e t j a u n e v e r d â t r e su r l a p a r t i e o m b r é e ; l a p e a u d'épaisseu r m o y e n n e ,
t e n d r e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , n e s e d é t a c h e p a s d e l a p u l p e ; celle-c i es t d ' u n o r a n g é clair ,
assez j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , p e u p a r f u m é e , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u , à l ' e x c e p t i o n d ' u n e
p e t i t e p o r t i o n à l a b a s e , et , p a r f o i s , l a c r ê t e v e n t r a l e . L e v i d e a u t o u r d u n o y a u es t asse z
g r a n d . L ' a m a n d e es t d o u c e .
L e s fruit s cueilli s p e n d a n t l a v é r a i s o n p e u v e n t ê t r e g a r d é s 3— 4 j o u r s san s qu'il s
p e r d e n t d e leur s quaUté s g u s t a t i v e s .

ABSTRACT

Maturity – the first decade of July.

Variety belonging to USSR. It has been recently introduced in Romania is only found in the
pomological collections.
Tree – strong during the early years, then the force becomes lower and medium. It begins
production at the age of 4 years, produces abundantly and fairly regularly.
Fruit – medium or large, spherical, tapered toward the slightly stretched on the sides and
especially towards the tip and the dorsal part, light yellow on the sun exposed side, yellow-green on
the shade exposed area. The skin is thick, tender, finely pubescent, does not come off pulp. This has a
light orange color, it is very juicy, sweet-tart, slightly perfumed, does not stick to the core, with the
exception of a small portion at the base, and sometimes the ventral ridge. The space around the stone
is large enough. The kernel is sweet.
The picked fruit during ripening can be kept for 3-4 days without losing their flavor.
 ROŞU T I M P U R I U

Sinonime : franc. A n g o u m o i s d e Quellins , D e A n g o u m o i s , A b r i c o t rouge .

germ. B o t e Oranienaprikose , K l e i n e rot e Frühemarille , B o t e Marillen .
engl. Early re d masculin e apricot .
mag. Piros kajszi .
rom. Boşii mic i timpurii , Boşi i timpurii .

Origine. S o i f o a r t e v e c h i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , i d e n t i f i c a t î n ţ i n u t u l A n g o u m o i s d i n
departamentul Charente .

R ă s p i n d i r c . D i n F r a n ţ a s- a r ă s p l n d i t î n t o a t e ţăril e d i n E u r o p a ş i î n a l t e c o n t i n e n t e
u n d e s e c u l t i v ă caisul .
î n ţar a n o a s t r ă s e întîlneşt e a p r o a p e î n t o a t e r e g i u n i l e p o m i c o l e , îns ă î n t r - o p r o p o r ţ i e
f o a r t e restrînsă .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e m o d e r a t , ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e 1 5 — 2 0 d e an i ş i r e u ş e ş t e a l t o i t p e
c o r c o d u ş . î f u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e s o l ş i est e r e z i s t e n t l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , îns ă a t î t m u g u r i i floriferi , c î t ş i floril e m a n i f e s t ă o r e z i s t e n ţ ă a p r e -
ciabilă l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e d i n c u r s u l p r i m ă v e r i i .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — б a n i d e l a p l a n t a r e ş i p r o d u c e a b u n d e n t î n f i e c a r e an .
L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Iaşi , p o m i i î n v î r s t ă d e 5 an i a u p r o d u s p î n ă l a 5 4 k g f r u c t e ,
iar ce i d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , î n v î r s t ă d e 1 2 an i — p î nă l a 1 2 2 k g .
L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i d e 6 an i a u p r o d u s p î n ă l a 5 0 k g .
F r u c t e l e sîn t m i c i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n -
ţ i n u t s c ă z u t î n zahă r ş i d e s t u l d e r i d i c a t î n a c i d i t a t e ş i v i t a m i n a C . S e ţ i n b i n e p e p o m ,
sînt rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 5— 8 zile .
F r u c t e l e p ă s t r a t e u n t i m p m a i î n d e l u n g a t s e z b î r c e s c ş i f o a r t e ra r s e stric ă ; s e p r e -
tează pentr u uscare . S e foloses c pentr u industrializare , m a i p u ţ i n pentr u c o n s u m u l î n
stare p r o a s p ă t ă .
Calităţi : r u s t i c i t a t ea p o m u l u i , r e z i s t e n ţ a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , c o a c e r e a t i m p u r i e
şi rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : dimensiunil e mic i ş i calitate a m e d i o c r ă a fructelor .
 SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E
186

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 5 m ; formeaz ă trunch i d e grosim e mijlocie , c u scoarţ a

d e c u l o a r e c e n u ş i e - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — l a î n c e p u t g l o b u l o a s ă , c u t i m p u l d e v i n e sferic-turtită , destu l d e d e a s ă
(fig. 4 9 ) .

Fig. 49 . — Roş u timpuri u

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e, d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , u ş o r g e n i c u l a t e
formează c u axu l unghiur i mar i d e ramificare .
Ramurile de rod — sîn t r e p r e z e n t a t e p r i n b u c h e t e d e m a i t i p i c e , p r e c u m ş i b u c h e t e
d e m a i r a m i f i c a t e , r a m u r i m i j l o c i i ş i l u n g i ; î n g e n e r a l sîn t f o a r t e subţiri .
Lăstarii — subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - b r u n ă p e p a r t e a însorit ă ş i b r u n ă
p e ce a umbrită , c u numeroas e lenticele , mici , proeminente .
Mugurii vegetativi — m i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e relati v p r o e m i n e n t e , u ş o r d e p ă r t a ţ i d e
r a m u r ă , c u solz i deşi , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - b r u n ă .
Mugurii floriferi — m i j l o c i i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i l a m i j l o c , c u solz i n u m e r o ş i , d e c u l o a r e
roşie-închis.
 ROŞU TIMPURI U 1X7

Frunzele — mijlocii , avîn d î n medi e 6 8 m m lungim e ş i 6 6 m m lăţime , aproap e rotunde ,

c u vîrfu l a c u m i n a t ş i m a r g i u i l e m ă r u n t c r e n a t e , a d e s e a d u b l u c r e n a t e ; p e ţ i o l u l d e 4 0 —
46 m m l u n g i m e , r e l a t i v s u b ţ i r e , u ş o r c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e .
Florile — m i ci sa u m i j l o c ü , c u p e t a l e l e a p r o a p e r o t u n d e , a l b e , c u m a r g i n i l e r o z - p a l .
Sepalele, o v a t e , c u vîrfu l a c u m i n a t , d e c u l o a r e r o ş i e c u d u n g i v e r z u i .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă, a v î n d î n m e d i e H = 3 7 mm , D = 4 0 mm , d = 3 6 m m ; greutate a
medie d e 3 0 g .
Forma — o v o i d ă sa u sferic-alungită , t u r t i t ă o b l i c l a b a z ă î n d i r e c ţ i a v e n t r o - d o r s a l ă
şi c u vîrfu l î n genera l r o t u n j i t ; b r a z d a v e n t r a l ă u ş o r a c c e n t u a t ă l a b a z a f r u c t u l u i , ia r î n
rest superficială , a p r o a p e i n e x i s t e n t ă , u n e o r i m a r c a t ă d e o d u n g ă d e c u l o a r e m a i î n c h i s ă
(fig. 6 0 ) .

Fig. 50 . — Roş u timpuri u

Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , a c o p e r i t ă c u r o ş u - c a r m i n p o p a r t e a î n s o r i t ăş i c u
n u m e r o a s e p u n c t e m i c i d e c u l o a r e roşie-închis .
Peâvnciihil — scurt , destu l d e g r o s , d e c u l o a r e v e r d e , b i n e p r i n s d e f r u c t ş i m a i p u ţ i n
de r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e p î l n i e , c u m a r g i -
nile r e g u l a t e .
Punctul stilar — nuc, d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , a ş e z a t p e c o n t u r u l fructului .
Pieliţa — r e l a t iv s u b ţ i r e , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a be c u n u a n ţ ă m a i d e s c h i s ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , semifină ,
d e s t u l d e s u c u l e n t ă , s l a b a r o m a t ă , c u g u s t s l a b d u l c e a g — p r o n u n ţ at a c i d u l a t ; n u e s t e
aderentă l a sîmbure .
Sîmburele — relati v m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 1 m m , D = 1 7 m m , d = 1 0 m m ,
o v o i d , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i p r e v ă z u t c u u n c i o c f o a r t e m i c , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă
p r o e m i n e n t ă , g r o a s ă , u n i f o r m arcuită , crestel e v e n t r a l e lateral e a p r o a p e şterse , p a r t e a
d o r s a l ă făr ă o r i f i c ü , ia r s u p r a f a ţ a a p r o a p e n e t e d ă . M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a luni i iuni e ş i î n c e p u t u l l u m i iulie .

B E C O M A N D I E I . F i i n d d e p ă ş i t d e alt e soiur i di n p u n c t d e v e d e r e a l c a b t ă ţ u ş i m ă r i m i i
fructelor, soiu l K o ş u t i m p u r i u s e r e c o m a n d ă n u m a i p e n t r u g r ă d i n i l e d e Ung ă c a s e .
 188 SOIURI D E CAI S I N STUDI U Ş I PUTI N R A S P I N D I T E

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю н я и начал о и ю л я .

С о р т очен ь с т а р ы й , ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я почт и
Do в с е х п л о д о в о д ч е с к и х р а й о н а х с т р а н ы , н о в очен ь н е б о л ь ш о м к о л и ч е с т в е .
Дерево — у м е р е н н о й сил ы р о с т а , ж и в е т 15—2 0 л е т , н е т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м
у с л о в и я м , у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е , б о л е з н я м и вредителям . П л о д о н о с и т ь начинае т
через 4— 5 ле т п о с л е п о с а д к и и дае т е ж е г о д н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — м е л к и й , я й ц е в и д н о й и л и о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я к о с о с п л ю щ е н н ы й
в в е н т р о - д о р с а л ь н о м направлении , в б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в с з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й ;
ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с к р а с н о в а т о - к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м м н о ж е с т в о м
мелких к р а с н ы х точе к б о л е е т е м н о г о цвет а н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а с р а в -
нительно т о н к а я , б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я , боле е
с в е т л о г о оттенк а о к о л о к о с т о ч к и , п о л у н е ж н а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , с о с л а б ы м а р о м а т о м ;
не прирастае т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е .
П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и и в меньше й мер е дл я п о т р е -
бления в с в е ж е м в и д е . О б л а д а ю т х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и в ы д е р ж и в а ю т хранени е
в течени е 5— 8 дней , очен ь р е д к о п о р т я т с я .

EÉSUMÉ

Maturité — dernièr e d é c a d e d u m o i s d e j u i n e t d é b u t d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é f o r t a n c i e n n e , d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e . E n B o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e dan s p r e s q u e
t o u t e s le s r é g i o n s fruitière s d u p a y s mai s e n p r o p o r t i o n s r é d u i t e s .
Arbre — d ' u n e v e n u e m o d é r é e , v i t d e 1 5 à 2 0 ans , n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t
au sol , i l résist e a u gel , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . I l c o m m e n c e
à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 à 5 an s e t l e fai t a b o n d a m m e n t c h a q u e a n n é e .
Fruit — p e t i t, o v o ï d a l o u s p h é r i q u e - a l l o n g é , aplat i o b l i q u e m e n t à l a b a s e dan s l a
direction ventro-dorsale , a u b o u t généralemen t arrond i ; d e couleu r jaune-orangé , recou -
v e r t e d e r o u g e - c a r m i n su r l a p a r t i e ensoleillée , p o u r v u d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s r o u g e
f o n c é ; l a p e a u asse z m i n c e , v e l o u t é e , a d h è r e à l a p u l p e , qu i es t j a u n e - o r a n g é , à t e i n t e plu s
claire a u t o u r d u n o y a u , semi-fine , asse z j u t e u s e , p e u p a r f u m é e , ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
L e s fruit s s o n t s u r t o u t e m p l o y é s dan s l ' i n d u s t r i e a l i m e n t a i r e e t m o i n s p o u r l a c o n s o m -
m a t i o n à l ' é t a t frais . I l s s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s 5 à 8 j o u r s ,
après q u o i il s s e r a t a t i n e n t , m a i s n e s e g â t e n t q u e trè s r a r e m e n t .
188a
ABSTRACT

Maturity – last decade of June and early July.

Very old variety, of French origin. In Romania it is found in almost all fruit growing
regions of the country but on small areas.
Tree – not very strong, has a 15-20 years lifetime, not pretentious concerning the soil, it
resists to frosts, drought, diseases and insect pests. It begins production at the age of 4-5 years and is
abundant each year.
Fruit – small, ovoid or spherical elongated, flattened obliquely to the base in the
ventral-dorsal direction, generally at the end rounded, yellow-orange, covered with crimson-red on
the sun exposed side, with lots of dark red dots. The skin is thin, velvety, sticks to pulp, which is
yellow-orange, with paler hues round the core, semi-sweet, fairly moist, slightly perfumed, it will not
stick to core. The kernel is sweet.
The fruits are mostly used in food industry and less for fresh consumption. They resist well
to transportation and can be kept for 5-8 days, after which they shrivel up, but very rarely deteriorate.
 C A I S U L Nr . 2-2M 0

S i n o n i m e : rom. S e i a n e ţ 2 - 2 1 - 1 0 .

Origine. S o i u l p r o v i n e d i n U . B . S . S . , o b ţ i n u t l a Institutu l m o l d o v e n e s c d e cer -

tări ştiinţific e î n domeniu l pomicultură , viticulturi i ş i a l vinificaţie i di n B . S . S . M o l -
d o v e n e a s c ă . P î n ă l a sfîrşitu l a n u l u i 196 6 î n c ă n u i s- a d a t d e n u m i r e o f i c i a l ă .

Ruspfndire. S e cultiv ă î n E . S . S . M o l d o v e n e a s c ă .

Fig. 51 . - Caisu l Nr . 2-21-10 .

î n ţ a r a n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e s t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e I s t r i ţ a
şi G r e a c a .
 190 SOIURI D E C A I S l N STUDI U Ş l PUŢI N R A S P l N D I T E

POMUL

P o m u l , î n v î r s t ă d e 4 ani , a l t o i t p e zarzăr , creşt e m i j l o c i u d e v i g u r o s , a t i n g e înăl -

ţ i m e a d e 2,9 6 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 6,4 5 c m ş i c o r o a n a sferic-turtită , d e
2,79 m î n d i a m e t r u (fig . 5 1 ) . E s t e m i j l o c i u d e r e z i s t e n t l a ge r ; l a m u g u r i i florifer i s e înre -
gistrează pierder i î n s e m n a t e î n ani i c u oscilaţi i m a r i d e t e m p e r a t u r ă . E s t e rezisten t l a
secetă ş i boli . î n condiţiil e d e l a Staţiune a experimental ă Greaca , u n p o m a produ s î n
m e d i e 5, 5 k g d e f r u c t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , c u g r e u t a t e a m e d i e d e 4 3 , 2 g (fig . 5 2 ) , d e c u l o a r e v e r z u i e p r o -
nunţată c e contrasteaz ă c u porţiun i roşietice .
Pulpa — s u c u l e n t ă , acrişoară .

Fig. 52 . - Caisu l Nr . 2-21-1 0

Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m a d e c a d ă a luni i iulie . S e c o a c e n e u n i f o r m î n c a d r u l

fructului ş i f o a r t e e ş a l o n a t p e p o m .

E E C O M A N D Ă E I . î n p r e z e n t , soiu l Caisu l nr . 2-21-1 0 s e afl ă î n studiu . Poat e f i

cultivat î n grădinil e d e lîng ă case .

РЕЗЮМЕ

Созревание — перва я декад а и ю л я .

Сорт п р о и с х о д и т из М о л д а в с к о й С С Р . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л-
лекциях о п ы т н ы х станций .
Дерево — средн е м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о устойчиво е к засух е и болезням .
Плод — средне й в е л и ч и н ы , з е л е н о в а т о г о цвет а с к р а с н о в а т ы м и у ч а с т к а м и . М я к о т ь
с о ч н а я , к и с л о в а т а я , вызревае т н е р а в н о м е р н о .
 CAISUL Nr . 2-2 1 10 191

RESUME

Maturité — dan s l a premièr e d é c a d e d e juillet .

V a r i é t é originair e d e l a R . S . S . M o l d a v i e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e dan a le s c o l l e c -
tions p o m o l o g i q u e s de s station s e x p é r i m e n t a l e s .
Arbre — d e résistanc e m o y e n n e a u g e l , résist e c e p e n d a n t à l a s é c h e r e s s e e t a u x m a l a -
dies.
Fruit — d e grosseu r m o y e n n e , d ' u n e c o u l e u r v e r d â t r e c o n t r a s t a n t a v e c d e s p o r t i o n s
r o u g e â t r e s , l a p u l p e , j u t e u s e , u n p e u aigre , n e p a r v i e n t p a s u n i f o r m é m e n t à m a t u r i t é .

ABSTRACT

Maturity – the first decade of July.

Variety from Moldavia. In Romania it is found in the pomological collections from
experimental stations.
Tree – medium resistance to frost, however, resists to drought and diseases.
Fruit – medium sized, of a greenish color that contrasts with port reddish parts. The pulp is
juicy, slightly bitter; it does not reach uniformly maturity.
 BLANCHET

S i n o n i m e : franc. B l a n c h é t fils .

O r i y i n c . S e p r e s u p u n e c ă a c e s t so i est e d e o r i g i n e f r a n c e z ă .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n F r a n ţ a şi , p r o b a b d , ş i î n a l t e ţări .
î n ţar a n o a s t r ă s e găseşt e m a i m u l t î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i în p l a n t a ţ i i l e d e c o n c u r s .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i reuşeşt e a l t o i t p e zarzăr , c o r c o d u ş ş i p r u n .

E s t e d e s t u l d e rezisten t l a g e r ş i f o a r t e r e z i s t e n t l a s e c e t ă c î n d est e a l t o i t p e zarză r ;
este r e l a t i v rezisten t l a b o b , f i i nd a t a c a t î n t r - o o a r e c a r e m ă s u r ă d e Clasterosporium carpo-
phillum ( L é v . ) A d e r h .
A r e u n potenţia l d e producţi e foart e ridicat .
F r u c t e l e , m i j l o c ü s a u m a r i , a s p e c t u o a s e , a r o m a t e , sîn t d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e
printr-un conţinu t mar e î n zahă r ( 1 0 , 8 1 % ) , mijloci u î n aciditat e ( 1 , 0 9 % ) ş i substanţ e pro -
t e i c e ( 1 , 1 5 % ) ş i d e s t u l d e r i d i c a t î n v i t a m i n a O (12,0 0 m g % ) . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l
în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e . Sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a
c î t e v a zile .
C a r a c t e r i s t i c e p e n t r u f r u c t sîn t p e r s i s t e n ţ a s t d u l u i p î n ă l a m a t u r i t a t e ş i c o a c e r e a neuni -
f o r m ă , p r o c e s u l c o a c e r i i fiin d m a i a v a n s a t p e p a r t e a d o r s a l ă .
Calităţi : r e z i s t e n ţ a l a g e r a p o m u l u i ş i c a b t a t e a b u n ă a fructelor .
Defecte : c o a c e r e a n e i m i f o r m ă a p u l p e i f r u c t e l o r .

POMUL

Pomul, d e tab e mijlocie , formeaz ă trunch i drept , netorsiona t ; scoarţ a d e culoar e

brună-maronie-deschis, c u crăpătur i superficiale , longitudinale , car e înce p s ă s e formez e
l a v î r s t ă d e 4 — 5 ani .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , înalt ă ş i d r e s a t ă î n t i n e r e ţ e , s e l ă r g e ş t e a p o i , d e v e n i n d
l a r g - p i r a m i d a l ă (fig . 5 3 ) .
Ramurile de schelet — l u n gi ş i subţiri , c u u n g h i d e inserţi e m i c ( 3 0 — 3 5 ° ) , c u creşter e
d r e a p t ă sa u o b b c ă , a p r o p i a t ă d e v e r t i c a l ă , d e g a r n i s i t e m u l t l a b a z ă ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e
 BLANCHET (93

brună-maronie, uneor i c u nuanţ ă cenuşie , c u lenticel e ovale , reliefate , d î n d ramurilo r u n

aspect zgrunţuros . Ramuril e tiner e a u scoarţ a d e culoar e brună-roşiatică , c u lenticel e alun -
gite, foart e înguste , d e form a uno r Un ü transversal e subţiri , nerebefate .
Ramurile de rod — predomină buchetel e d e mai , fiin d urmat e d e ramuril e lungi , subţir i
sau d e grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e culoar e cafenie-deschis , ia r p e parte a însorit ă eafenie -
roşiatică.

Fig. 53 . — Blanche t

Lăstarii — lungi , subţir i sa u d e grosim e mijlocie , drepţ i sa u sla b geniculaţi , c u inter -

nodurile scurt e ; scoarţ a d e culoar e roşie-violace e p e parte a însorit ă ş i verde-roşiatic ă p e
cea umbrită , glabri .
Mugurii vegetativi — mici , scurţi , ovoconici , c u vîrfu l obtu z sa u puţi n rotunjit , aşezaţ i
pe pernuţ e d e mărim e mijlocie .
Mugurii floriferi — de mărim e mijlocie , lung i ş i subţiri , ovoizi , c u vîrfu l alungit , aşezaţ i
pe pernuţ e mijlocü .
Frunzele — mijloci i sa u mari , avîn d 6 0 — 8 6 m m lungim e ş i 6 8 — 75 m m lăţime , lar g
cordiforme, c u vîrfu l acumina t s i baz a rotunjită , aproap e dreaptă ; marginil e dubl u crenat e
mărunt ş i regula t ; U m mii subţire , membranos , semimat , d e culoar e verde-desehi s ; spr e
bază, nervur a median a este roşie-violacee ; peţiolul , d e 2 5 — 35 m m lungime , d e grosim e

13 — е . 1Э З
I'll SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N RASP1NDIT F

mijlocie, uşo r curbat , d e culoar e verde-roşiatică-deschi s p e parte a umbrit ă ş i roşie-violacee

p e p a r t e a însorită , c a n a l i c u l a t , c u 3— 5 g l a n d e , aşezat e î n a p r o p i e r e a l i m b u l u i , m i c i , o r b i -
culare, d e culoar e cafenie-deschis .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a p r o a p e r o t u n d e , u ş o r c o n c a v e , e u m a r g i -
nile s l a b o n d u l a t e , d e c u l o a r e a l b ă ; pistilu l ega l sa u p u ţ i n m a i înal t d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 3 8 — 5 0 m m , D = 38—4 6 m m , d = 3 4—
40 m m ; g r e u t a t e a d e 2 9 — 4 1 g , î n m e d i e d e 3 4 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, u n e o r i m a i l a t ă d e c î t înaltă , f r e c v e n t a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă p e flan -
curi, t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i r o t u n j i t ă l a v î r f ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , u ş o r a d î n c i t ă î n
apropierea cavităţi i peduncular e p e car e o depăşeşte . L a unel e fructe , brazd a ventral ă
p r e z i n t ă o s l a b ă a d î n c i t u r ă l î n g ă p u n c t u l stilar , făr ă să- 1 d e p ă ş e a s c ă ( p l . X I I I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l ie spr e p o r t o c a l i e , ia r p e p a r t e a î n s o r i t ă , c u p u n c t e d e
m ă r i m e variabilă , roşii-violacei , car e uneor i confluează .
Pedunculul — s c u rt ( 3 — 4 m m ) , d e g r o s i m e m i j l o c i e , v e r d e - c e n u ş i u , b i n e p r i n s d e
ramură.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , d e adîncim e ş i lărgim e mijlocii , c u suprafaţ a regulat ă ;
marginile ondulate , uşo r ridicat e î n dreptu l brazde i ventrale , und e prezint ă o deschidere .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t s i m e t r i c , p e c o n t u r u l
fructului, l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e . L a m a j o r i t a t e a f r u c t e l o r stilu l est e persistent .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , f r a g e d ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină , catifelată ,
aderentă l a pulpă .
Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, c u o n u a n ţ ă m a i închis ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soare , consis -
t e n t ă , f o n d a n t ă , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e - a c i d u l a t , f o a r t e a r o m a t ă , n u est e
aderentă l a sîmbure , formîn d u n go l d e mărim e mijloci e î n juru l sîmburelui .
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d H = 2 3 — 2 7 m m, D = 1 8 — 2 2 mm ş i d = 1 2—
14 m m , o v o i d , b o m b a t , tra s spr e vîr f ş i t r u n c h i a t l a b a z ă , d e c u l o a r e c a s t a n i e - d e s c h i s , c u
suprafaţa fi n r e t i c u l a t a ; l a s c o a t e r e a d i n f r u c t p r e z i n t ă p e suprafaţ ă p o r ţ i u n i f o r m a t e di n
fibre subţir i d e p u l p ă . Creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă înalt ă ş i î n g u s t ă ; c r e s t e l e v e n t r a l e late -
rale s l a b d e z v o l t a t e , c u t e n d i n ţ ă d e a d e r e n ţ ă l a p u l p ă ; p a r t e a d o r s a l ă rareor i c u 1— 3
orificii. M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — a d o u a d e c a d ă a luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l B l a n c h e t s e afl ă î n s t u d i u ; s e p o a t e î n c e r c a ş i î n g r ă d i n i l e
de lîng ă casă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я .
Сорт в е р о я т н о ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я п р е и м у щ е -
ственно в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х и в к о н к у р с н ы х п о с а д к а х.
Дерево — с о средне й с и л о й р о с т а , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , о ч е н ь з а с у х о у с т о й -
ч и в о е , есл и п р и в и т о н а ж е р д е л и ; с р а в н и т е л ь н о у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , н о п о р а ж а е т с я
г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév.) . Aderh .
 PLANŞA XIII

Blanchel.
 BLANCНЕТ 195

Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л ы й , и н о г д а в ш и р и н у б о л ь ш е , че м
в высоту , зачасту ю асимметрически й у основани я и закругленны й н а вершине ; желто -
вато-оранжевого цвета , впадающег о в боле е интенсивны й оранжевы й оттенок , с лиловато -
к р а с н ы м и т о ч к а м и р а з л и ч н о й величин ы н а о с в е щ е н н о й с о л н ц е м с т о р о н е ; к о ж и ц а с р е д н е й
т о л щ и н ы , непрочная , п о к р ы т а я нежны м п у ш к о м , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о -
оранжевого цвета , боле е темног о оттенк а н а обращенно й к солнц у стороне , плотная ,
тающая, довольн о сочная , кисловато-сладкая , очен ь ароматная ; н е прирастае т к к о с т о ч к е .
Свободное пространств о в о к р у г косточк и средне й величины . Я д р о к о с т о ч к и сладкое .
П л о д ы в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е н е с к о л ь к и х д н е й .

ЕЕ SUM E

Maturité — duran t l a second e décad e d u moi s d e juillet .

Variété d'origin e p r o b a b l e m e n t française . E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e surtou t dan s
les c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s e t d a n s le s p l a n t a t i o n s d e c o n c o u r s .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , es t asse z r é s i s t a n t a u g e l e t trè s r é s i s t a n t à l a séche -
resse, l o r s q u ' i l es t greff é su r a b r i c o t i e r c o m m u n ; i l es t r e l a t i v e m e n t r é s i s t a n t a u x m a l a d i e s ,
m a i s l e Clasterosporium carpopMllum (Lév. ) Aderh . l'attaque .
Fruit — m o y e n o u gros , d e f o r m e globuleuse , parfoi s plu s larg e qu e h a u t , fréqiiem -
m e n t à bas e asymétriqu e e t à b o u t a r r o n d i , d ' u n j a u n e - o r a n g é t i r a n t su r l ' o r a n g é f o n c é ,
à p o i n t s d e grosseur s v a r i a b l e r o u g e v i o l a c é s su r l e c ô t é ensoleill é ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r
m o y e n n e , t e n d r e , r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e , a d h è r e à l a p u l p e ; l a p u l p e es t d ' u n
jaune-orangé, à t e i n t e p l u s f o n c é e su r l e c ô t é e x p o s é a u soleil , c o n s i s t a n t e , f o n d a n t e , asse z
j u t e u s e e t à g o û t d o u x - a c i d u l é , trè s p a r f u m é e , ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L e v i d e a u t o u r
d u n o y a u es t d ' u n e g r a n d e u r m o y e n n e . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
L e s fruit s résisten t a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e c o n s e r v é s q u e l q u e s j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – during the second decade of July.

Variety of French origin probably. In Romania it is found mostly in the pomological
collections and on plantations which competes.
Tree – of medium vigor, is fairly resistant to frost and very tolerant to drought when grafted
on common apricot and is relatively resistant to diseases, but Clasterosporium carpophillum (Lev.)
Aderh. attack.
Fruit – medium or large, globular in shape, sometimes wider than tall, often asymmetrical
at the base and with rounded tip, yellow-orange to deep orange having spots of variable sizes and
purplish red on the sun exposed side; the skin is medium thick, soft, covered with a fine pubescence,
sticking to the pulp, the pulp is a yellow-orange with darker hues on the side exposed to sun,
consistent, luscious and juicy, sweet-sour taste, with a very nice fragrance, it does not stick to the
core. The vacuum around the core is of medium size. The kernel is sweet.
The fruits are resistant to transport and can be kept for a few days.
 DE C O P Ă C E N I

Sinonimi* : rom. Mar i d e H e r ă ş t i , Mar i d e C o p ă c e n i .

O r i g i n e . So i a u t o h t o n , identifica t î n c o m u n a C o p ă c e n i , r e g i u n e a B u c u r e ş t i , ş i a p o i
î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a H e r ă ş t i . S e c r e d e c ă s- a o b ţ i n u t dintr-u n s î m b u r e a l soiulu i Ce l m a i
bun d e Ungaria .

R ă s p i n d i r e . S e întîlneşt e n u m a i î n livezil e d i n j u r u l oraşulu i B u c u r e ş t i ; î n p r e z e n t

se î n m u l ţ e ş t e f o a r t e p u ţ i n .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s î n p e p i n i e r ă ş i î n l i v a d ă ş i ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă destu l d e m a r e ,
a t i n g î n d v î r s t a d e 30—3 5 d e ani . B e u ş e ş t e b i n e a l t o i t a t î t p e c o r c o d u ş , c i t ş i p e zarzăr .
N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e so l ; est e sensibi l l a ger , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . P r e z i n t ă o m a r e c a p a -
c i t a t e d e regenerar e n a t u r a l ă .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r c a u r m a r e m u g u r i i florifer i sîn t distruş i f o a r t e de s di n c a u z a
gerurilor tîrzi i d e p r i m ă v a r ă .
R o d e ş t e a p r o a p e a n d e an , îns ă d ă p r o d u c ţ i i f o a r t e m i c i .
F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , p u ţ i n c o l o r a t e , t o t u ş i a s p e c t u o a s e , d e calitat e
m e d i o c r ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t destu l d e s c ă z u t î n zahă r ( 7 , 5 4 % ) , a c i d i t a t e
(0,93%) ş i v i t a m i n a С (7,6 5 m g % ) . A j u n s e l a m a t u r i t a t e , s e s c u t u r ă u ş o r di n p o m ş i n u
suportă transportul .
Calităţi : v i g o a r e a ş i l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m ş i m ă r i m e a fructului .
Defecte : sensibilitate a l a ger , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e s c ă z u t , c a l i t a t e a m e d i o c r ă a
fructelor, p r e c u m ş i slab a rezistenţ ă l a transpor t ş i păstrare .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 6 — 7 m ; formeaz ă trunch i drept , c u scoarţ a d e culoar e

b r u n ă - d e s c h i s , c u p e t e stacoji i ş i c u c r ă p ă t u r i a d î n c i , l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — g l o b u l o a s ă l a î n c e p u t , a p o i u ş o r t u r t i t ă ş i răsfirat ă (fig . 5 4 ) .
Hamurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e r a m i f i c a t e , f o r m e a z ă c u
a x u l unghiur i m a r i ş i r a m i f i c a t e .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i l e m i j l o c i i .
 DE COPĂCEN I 197

Lăstarii — n u m e r o ş i, l u n g i , u ş o r g e n i c u l a ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e p e p a r t e a
însorită ş i v e r z u i e p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o m e i , b o m b a ţ i , p u ţ i n r o t u n j i ţ i l a vîrf , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
relativ p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , c u v î r f u l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i
pe pernuţ e proeminente .

Fig. 54 . — D e Copăcen i

Frunzele — m a r i, a v î n d 7 7 — 79 m m l u n g i m e ş i 8 2 — 89 m m l ă ţ i m e , a p r o a p e r o t u n d e ,
c u vîrfu l a c u t , b a z a c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e p r o n u n ţ a t ş i n e u n i f o r m serat e ; p e ţ i o l u l , d e 4 3 —
49 m m l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e r o ş i e - d e s c h i s p e p a r t e a s u p e r i o a r ă
şi v e r d e - m ă s l i n i e p e c e a inferioară .
^ Florile — m a r i, c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , p e t r e c u t e u n a p e s t e a l t a , c u m a r g i n i l e uşo r
o n d u l a t e . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 3 7 — 3 9 , sîn t e g a l e c a î n ă l ţ i m e c u pistilul .

FRUCTUL

Mărimea — m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 51—5 8 m m , D = 52—5 7 m m , d = 4 3—

50 m m ; g r e u t a t e a d e 6 6 — 8 4 g .
198 SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

Forma — g l o b u l o a s ă , asimetrică , u ş o r t u r t i t ă p e flancur i ş i spr e v î r f ; b r a z d a v e n t r a l ă ,

îngustă ş i a d î n c ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , d e v i n e larg ă ş i superficial ă spr e vîr f ( p l . X I V ).
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , rareor i c u p u n c t e d e c u l o a r e c a r m i n .
Peduncvlul — f o a r t e scurt , sla b prin s d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — largă , d e s t u l d e a d î n c ă , î n f o r m ă d e p î l n i e .
Punctul stilar — m i c , d e c u l o a r e b r u n ă - î n c h i s , aşeza t e x c e n t r i c p e u n m a m e l o n a b i a
perceptibil.
Pieliţa — subţire , fi n p u b e s c e n t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — p o r t o c a l i e , s u c u l e n t ă , f o a r t e s l a b a c i d u l a t ă ş i a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
î n m a s a p u l p e i a p a r v i n i ş o a r e a l b i c i o a s e , c e s e separ ă uşor , d î n d o senzaţi e n e p l ă c u t ă .
Sîmburele — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = 3 5 m m , D = 3 0 m m ş i d = 1 6 m m , o v o i d ,
c u vîrfu l a s c u ţ i t , c u c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă , u n i f o r m a r c u i t ă , c u b a z a
g r o a s ă , crestel e v e n t r a l e l a t e r a l e e v i d e n t e , a p a r ş i u r m e d e crest e i n t e r m e d i a r e , ia r p a r t e a
d o r s a l ă ar e o p o r ţ i u n e l a b a z ă , u n d e î n t o t d e a u n a est e p r e z e n t ă o d e s c h i z ă t u r ă s c u r t ă d e
4 — 5 mm , a d î n c ă ; s u p r a f a ţ a est e r u g o a s ă , ia r m i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a luni i iulie .

E E C O M A N D Ă B I . D a t o r i t ă c a l i t ă ţ i l o r sale , soiu l D e C o p ă c e n i s e r e c o m a n d ă î n lucrăr i

d e a m e l i o r a r e ş i î n g r ă d i n i l e d e ling ă casă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я .
Отечественный с о р т . В с т р е ч а е т с я в с а д а х , р а с п о л о ж е н н ы х в о к р е с т н о с т я х г о р о д а
Бухареста.
Дерево — сильнорослое , довольн о долговечное , нетребовательно е к почве ; неморо -
з о у с т о й ч и в о е и н е у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Ц в е т е т р а н о , страдае т о т п о з д н и х
м о р о з о в и п л о д о н о с и т п о ч ти е ж е г о д н о , но дае т о ч е н ь н и з к и е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , ш а р о в и д н о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й , с б о к о в
й к в е р ш и н е н е м н о г о с п л ю с н у т ы й ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о го ц в е т а, и з р е д к а с т о ч к а м и к а р м и -
н о в о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь о р а н ж е в а я ,
с о ч н а я , с о ч е н ь с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , а р о м а т н а я ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч ки
сладкое.
П л о д ы л е г к о о п а д а ю т с дерев а и н е в ы н о с я т п е р е в о з к и .

BÉSUMÉ

Maturité — duran t l a second e décad e d e juillet .

V a r i é t é a u t o c h t o n e . E e n c o n t r é e d a n s le s j a r d i n s fruitier s de s a l e n t o u r s d e B u c a r e s t .
Arbre— v i g o u r e u x , a u n e v i e asse z l o n g u e , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l ; i l es t
assez sensibl e a u gel , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . F l e u r i t t ô t , souffr e à c a u s e
des gel s tardif s e t p r o d u i t c h a q u e a n n é e de s fruits , b i e n q u ' e n q u a n t i t é s trè s r é d u i t e .
Fruit — g r a n d o u trè s g r a n d , d e f o r m e g l o b u l e u s e , a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t a p l a t i
sur le s flanc s e t v e r s l a p o i n t e ; d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é , r a r e m e n t a v e c de s p o i n t s d e t e i n t e
c a r m i n , à l a p e a u fine , f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t a d h é r a n t à l a p u l p e , q u i es t d e c o u l e u r
o r a n g e , s a v o u r e u s e , l é g è r e m e n t aigrelett e e t p a r f u m é e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e
en es t d o u c e .
L e s fruit s t o m b e n t f a c i l e m e n t d e l ' a r b r e e t n e s u p p o r t e n t p a s l e t r a n s p o r t .
198a
ABSTRACT

Maturity – during the second decade of July.

Autochthonous variety. Encountered in the orchards around Bucharest.
Tree – vigorous, has a fairly long life, is not pretentious as regards the soil. It is quite
sensitive to frost, diseases and insect pests. Blooms early, suffers because of late frost and produces
fruit each year, although in very small quantities.
Fruit – large or very large, globular, asymmetric, slightly flattened on the sides and to the
point, yellow-orange, rarely with dots of carmine color, thin skin, fine hairs and sticked to the pulp,
which is orange, flavored, slightly sour and fragranced pleasantly. It does not stick to the core. The
kernel is sweet.
The fruits fall easily from the tree and cannot be transported.
 PLANŞA XIV

De Copăceni.
 L I AB A U D

Sinonime : franc. Abrico t Liabaud .

rve. L i a b o .

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t d e c ă t r e h o r t i c u l t o r u l L i a b a u d î n î m p r e -
j u r i m d e oraşulu i L y o n ş i d e s c r i s p e n t r u p r i m a d a t ă î n 1 8 6 3 d e c ă t r e С h e r p i n. S e cred e
c ă p r o v i n e d i n t r - u n s î m b u r e a l soiulu i A n g o u m o i s .

Răspîndire. E s t e î n g e n e r a l p u ţ i n r ă s p î n d i t î n t a r d e p o m i c o l e d i n E u r o p a .
L a n o i s e î n t d n e ş t e f o a r t e ra r î n u n e l e g r ă d i n i d e l î n g ă c a s e ş i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă r e l a t i v s c u r t ă . N e c e s i t ă solur i
fertile, c a l d e , aerisite , c u s u f i c i e n t ă u m i d i t a t e , s i t u a t e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e . E s t e sensibi l
la ger , p r e c u m ş i l a atacuril e b o b l o r ş i dăunătorilor .
î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 z i l e ; sufer ă d i n c a u z a
Sngheţurdor tîrzi i d e p r i m ă v a r ă .
I n t r ă p e r o d î n c ă l a v î r s t ă d e 3 — 4 a n i ş i p r o d u ce d e s t ul d e nral t î n f i e c a r e an . A s t f e l ,
la S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i î n v î r s t ă d e 1 2 a n i p r o d u c i n m e d i e c i r c a 7 0 k g
de f r u c t e ; p r o d u c ţ i i l e m a x i m e f i i n d d e 1 1 5 k g .
F r u c t e l e sîn t m a r i , d e s t u l d e a s p e c t u o a s e , d e p r i m a c a l i t a t e , a p r e c i a t e m a i ale s p e n t r u
c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . E e c o l t a t e i n p î r g ă s u p o r t ă t r a n s p o r t u l ş i s e p ă s t r e a z ă t i m p
d e 6— 8 zile .
Asemănări. S e aseamăn ă c u soiu l P r é c o c e d e B o u l b o n , d e car e s e deosebeşt e pri n
a c e e a c ă p o m ul este d e v i g o a r e m ai s l a b ă , ia r f r u c t u l m a i g l o b u l o s ş i d e c u l o a r e m a i d e s c h i s ă .
Calităţi : p o t e n ţ i a l ul p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , m ă r i m ea ş i c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitatea l a g e r , b o l i ş i d ă u n ă t o r i a p o m u l u i , p r e c um ş i înflorire a t i m p u r i e ;
culoarea verzui e a fructului .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6— 7 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u
scoarţa d e culoar e brună-roşiatică , c u crăpătur i des e ş i neuniforme .
Coroana — g l o b u l o a s ă, răsfirată , c u r a m u r i l e p e n d u l e (fig . 5 5 ) .
200 SOrURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S F I N D I T E

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e, lungi , potrivii , d e g r o a s e , flexibile , c u unghiu l d e

ramificare m a r e , a p l e c a t e d e l a b a z ă , îns ă c u vîrfu l r i d i c a t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -
închis, c u lenticel e rare , m i c i , o r b i c u l a r e , c e n u ş i i .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă ramuril e m i j l o c i i , situat e spr e periferi a coroane i ; rodeşt e
şi p e b u c h e t e d e m a i , îns ă a c e s t e a a u od u r a t ă d e v i a ţ ă n u m a i d e 2 — 3 ani .
Lăstarii — v i g u r o ş i , d e l u n g i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brunâ-măslinie , c u
reflexe roşietice .

Fig. 55 . — Liabau d

Mugurii vegetativi — destu l d e mari , o v o c o n i c i , turtiţ i l a vîr f ş i depărtat a d e r a m u r ă .

Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , î n g r u p u r i d e 3 — 5 , aşezaţi p e p e r n u ţ e f o a r t e d e z v o l t a t e
Frunzele — mari , avîn d î n medi e lungime a d e 9 0 m m ş i lăţime a d e 8 0 m m , variabil e
ca f o r m ă , p r e d o m i n î n d cel e o v a t - r o t u n j i t e , sa u c o r d i f o r m e , c u vîrfu l scur t a e u m i n a t , b a z a
u ş o r c o r d a t ă ş i m a r g i n i l e c r e n a t e , u n e o r i serate . P e ţ i o l u l , d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e ,
a d î n c c a n a l i c u l a t , roşu-sîngeriu , c u m u l t e g l a n d e ş i c u d o u ă a u r i c u l e situat e l a b a z a l i m b u l u i .
Florile — m a r i , sa u f o a r t e m a r i , c u p e t a l e l e r o t u n d e , u ş o r g o f r a t e , a l b e , c u n u a n ţ ă
r o z , c u caliciu l d e c u l o a r e r o ş i e - c ă r ă m i z i e A i e .

FRUCTUL

Mărimea — v a r i a b i l ă, d e l a s u p r a m i j l o c i e l a m a r e sa u u n e o r i f o a r t e m a r e , a v î n d
H= 51—5 8 m m , D = 54—6 1 m m ş i d = 47—5 3 m m ; greutate a d e 65—8 2 g .
Forma — v a r i a b i l ă, î n genera l g l o b u l o a s ă , u ş o r t u r t i t ă p e flancur i ; b r a z d a v e n t r a l ă ,
îngustă ş i a d î n c ă spr e b a z ă ş i vîrf , ia r î n res t f o a r t e superficială , l a u n e l e f r u c t e a b i a
v i z i b i l ă ; cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i p r o n u n ţ a t inegal e (fig . 5 6 ) .
 LIABAUD 201

Culoarea — g a l b e n - p a i, c u n u a n ţ ă p o r t o c a b e p e p a r t e a însorită , u n d e a p a r ş i v i n i ş o a r e
mai inten s c o l o r a t e , p r e c u m ş i p u n c t e b r u n e - r u g i n i i .
Pedunculid — s c u r t, g r o s , b i n e p r i n s d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — î n g u s t ă, d e s t u l d o a d î n c ă , î n f o r m ă d e p î l n i e , d e p l a s a t ă u ş o r
către parte a ventral ă a fructului .
Punctul stilar — f o a r te m i c , c e n u ş i u - d e s c h i s , a ş e z a t p e u n m i c m a m e l o n s i t u a t într- o
d e p r e s i u n e d e l a vîrfu l fructului .

Fig. 50 . — Liabau d

Pieliţa — relativ s u b ţ i r e , elastică , fi n catifelată .

Pulpa — g a l b e n - p a l, p o t r i v i t d e tare , fină , s u c u l e n t ă , d u l c e ş i sla b a c i d u l a t ă , c u a r o m ă
slabă, p l ă c u t ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 2 8 m m , D = 2 6 m m , d = 1 5 m m , o v o i d sa u
a p r o a p e r o t u n d , f o a r t e b o m b a t , c u creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă d e z v o l t a t ă , u n i f o r m a r c u i t ă ,
( i e s t e l e v e n t r a l e lateral e m a i p r o e m i n e n t e spr e vîrfu l f r u c t u l u i , ia r p a r t e a d o r s a l ă c u m a i
m u l t e orifici i l a b a z ă ş i vîrf . M i e z u l est e a m a r , ia r u n p r o c e n t r i d i c a t d e s î m b u r i a u c î t e
două seminţe .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a luni i iulie .

R E C O M A N D Ă R I . Ţ i n î n d s e a m a , p e d e o p a r t e , d e p r e t e n ţ i i l e m a r i al e p o m u l u i , ia r p e
de alt ă p a r t e d e c a b t a t e a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r , soiu l L i a b a u d se . r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i -
nile d e b n g ă cas e ş i c a s o i d e î n c e r c a r e p e n t r u c u l t u r a m a r e , îns ă n u m a i î n terenuril e
a d ă p o s t i t e ş i ferit e d e b r u m e .

ГЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я .
Сорт французског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я очен ь редк о — в посад -
ках н а приусадебны х участка х и в помологически х коллекциях .
Дерево — с о с р е д н е й с и л о й р о с т а , имее т д о в о л ь н о к о р о т к у ю п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь
жизни, требуе т плодородных , теплых , хорош о проветриваемы х и достаточн о влажны х
почв, расположенны х в хорош о защищенны х местах . Чувствительн о к мороза м и воспри -
имчиво к п о р а ж е н и ю б о л е з н я м и и в р е д и т е л я м и . Цвете т р а н о , п л о д о н о с и т ь начинае т в
в о з р а с т е 3— 4 ле т и дае т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е у р о ж а и .
202 SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

Плод — от в ы ш е с р е д н е й величин ы д о очен ь к р у п н ы х размеров , д о в о л ь н о п р и в л е к а т е л ь -

н о г о вида , изменчиво й ф о р м ы , в о с н о в н о м о к р у г л ы й , с б о к о в н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й ;
с о л о м е н н о - ж е л т о г о цвета , с о р а н ж е в ым о т т е н к о м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , гд е н а б л ю д а е т с я
еще и появлени е боле е и н т е н с и в н о о к р а ш е н н ы х ж и л о к , в о с о б е н н о с т и у о с н о в а н и я п л о д а ;
кожица сравнительн о тонкая , эластичная , нежно-бархатистая ; мякот ь бледно-желтая ,
средней п л о т н о с т и , с о ч н а я , с л а д к а я с л е г к о й к и с л о т н о с т ь ю , н е м н о г о а р о м а т н а я , х о р о ш е г о
к а ч е с т в а ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и г о р ь к о е , приче м значительна я част ь
к о с т о ч е к с о д е р ж и т п о дв а семени .
П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о в с в е ж е м в и д е ; пр и у б о р к е в фаз е в о с к о в о й
с п е л о с т и , х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е G— 8 дней .

BÉSUMÉ

Măturile — d a n s l a s e c o n d e m o i t i é d e juillet .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n B o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e f o r t r a r e m e n t dan s c e r t a i n s
jardins e n t o u r a n t d e s m a i s o n s e t d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , a u n e duré e d e v i e asse z b r è v e ; il e x i g e de s sol s fertiles ,
c h a u d s , aérés , s u f f i s a m m e n t h u m i d e s , situé s dan s de s l i e u x abrités . I l es t sensibl e a u g e l ,
ainsi q u ' a u x a t t a q u e s de s m a l a d i e s e t de s insecte s nuisibles . I l fleuri t t ô t , c o m m e n c e à
p r o d u i r e v e r s l a 3 — 4 a n n é e e t l e fai t asse z a b o n d a m m e n t .
e e

Fruit — s u r m o y e n , g r o s , o u trè s g r o s , d ' u n asse z b e l a s p e c t , d e f o r m e v a r i a b l e , générale -

m e n t g l o b u l e u x , l é g è r e m e n t aplat i su r le s flancs , d e c o u l e u r j a u n e paille , à teinte s orangée s
sur l a p a r t i e ensoleillée , o ù l ' o n v o i t é g a l e m e n t de s filet s plu s v i v e m e n t c o l o r é s , n o t a m m e n t
à l a b a s e d u frui t ; la p e a u asse z m i n c e , élastique , es t f i n e m e n t v e l o u t é e ; l a p u l p e , j a u n e
pâle, d e consistanc e m o y e n n e , juteuse , douce-aigrelette , p e u parfumée , d e b o n n e qualité ,
n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t a m è r e , b e a u c o u p d e n o y a u x s o n t à d o u b l e a m a n d e .
L e s fruit s s o n t d e s t i n é s s u r t o u t à l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s ; cueilli s p e n d a n t
la v é r a i s o n il s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e c o n s e r v é s 6 à 8 j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – in the second half of July.

Variety of French origin. In Romania it occurs very rarely in some gardens surrounding the
houses and pomological collections.
Tree – of medium vigor, has a relatively short lifespan, it requires fertile soil, warm, airy
and moist enough, located in sheltered locations. It is sensitive to frost, and attacks of diseases and
insect pests. It blooms early, to start producing the third to fourth year and is abundantly.
Fruit – large or very large, a very beautiful appearance, variable shape, usually globular,
slightly flattened on the sides, straw-colored, tinted orange on the sun exposed side, where one can
see also more brightly colored fibers, particularly at the base of the fruit. The skin is rather thin,
elastic, velvety; the pulp is pale yellow, medium texture, juicy, sour-sweet, slightly perfumed, good,
not sticking to the core. The kernel is bitter; many stones have two kernels.
The fruits are mostly intended for fresh consumption. Harvested during the ripening they
are easily to be transported and can be kept for 6-8 days.
 RELIABLE

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. So i p r o b a b i l d e o r i g i n e f r a n c e z ă .
î n ţar a noastr ă s e găseşt e numa i î n colecţul e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i r e u ş e ş t e a l t o i t p e z a r z ă r , p r u n ş i c o r c o d u ş ; a l t o i t
p e p i e r s i c , ar e afinitat e f o a r t e b u n ă , îns ă n u d u r e a z ă m u l t , u n p r o c e n t m a r e d e p o m i
pierind prematu r î n aces t caz .
E s t e m i j l o c i u d e r e z i s t e n t l a g e r , îns ă r e z i s t e n t l a s e c e t ă ş i b o l i .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
5 - 9 zile .
F r u c t e l e , m i j l o c ü , a s p e c t u o a s e , d u l c i , sîn t d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n
conţinut ridica t î n zahă r ( 1 3 , 7 7 % ) , aciditat e ( 1 , 9 3 % ) substanţ e proteic e ( 1 , 2 9 % ) ş i v i t a m i n a
С (17,9 2 m g % ) . S e foloses c pentr u c o n s u m u l î n star e proaspăt ă ş i pentr u industriabzare .
Sînt r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a f o a r t e b i n e c î t e v a z d e .
Calităţi : rezistenţ a l a secet ă a p o m u l u i , cabtate a b u n ă ş i rezistenţ a l a transpor t ş i
păstrare a fructelor .
Dejecta : n u s e cunosc .
POMUL

P o m u l , d e tali e m i j l o c i e , f o r m e a z ă t r u n c h i d e s t u l d e g r o s , u ş o r t o r s i o n a t ; s c o a r ţ a ,
de culoar e brună-cenuşie-deschis , c u crăpătur i superficiale , l o n g i t u d i n a l e ; r i t i d o m u l a p a r e
b r ă z d a t p u ţ i n î n spirală .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă , c u t e n d i n ţ a d e r a m i f i c a r e b o g a t ă (fig . 5 7 ) .
Ramurile de schelet — l u n gi ş i d e s t u l d e g r o a s e , c r e s c u t e s u b u n g h i d e 4 0 — 5 0 ° , b i n e
garnisite p î n ă a p r o a p e d e b a z ă ş i b i n e s u d a t e l a p u n c t e l e d e inserţi e ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e
b r u n ă - m a r o m e sa u b r u n ă - c e n u ş i e - d e s c h i s , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e , a l u n g i t e , a ş e z a t e trans -
v e r s a l , r e b e f a t e . B a m u r d e m a i tiner e a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e m a r o n i e - r o ş c a t ă sa u b r u n ă -
g ă l b u i e - d e s c h i s , c u f o a r t e p u ţ i n e l e n t i c e l e , a ş e z a t e m a i ale s l a b a z ă .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i l u n g i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -
c e n u ş i e - d e s c h i s . B a m u r d e s c u r t e , a d e s e a d e f o r m a spinilor .
204 SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N RASPTND1T E

Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i l e d e l u n g i m e mijloci e ;
s c o a r ţ a , d e c u l o a r e galbenă-roşiatică-deschi s l a î n c e p u t , a p o i b r u n ă - g ă l b u i e - d e s c h i s , - cu
foarte p u ţ i n e l e n t i c e l e .
Mugurii vegetativi — m i c i , scurţi , o v o c o n i c i , c u vîrfu l o b t u z , aşezaţ i p e p e r m i t e p r o -
eminente.

Fig. 57. - Reliabl e

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , repar -

tizaţi a p r o a p e p e t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r .
Frunzele — m a r i sa u m i j l o c i i , a v î n d l u n g i m e a d e 7 5 — 9 2 m m ş i l ă ţ i m e a d e 6 2 — 7 4 m m ,
c o r d i f o r m - a l u n g i t e , c u b a z a r o t u n j i t ă ş i vîrfu l a c u m i n a t ; l i m b u l subţire , d e c u l o a r e v e r d e -
deschis ; p e ţ i o l u l , l u n g d e 3 0 — 3 5 m m , c u 2 — 6 g l a n d e , r o ş u - v i o l a c e u , c u l o a r e c e s e c o n t i n u ă
p e n e r v u r a m e d i a n ă p î n ă l a j u m ă t a t e . L a b a z ă , frunzel e a u t e n d i n ţ a d e a f o r m a 1— 2 auri -
c u l e , c a r e s e d i f e r e n ţ i a z ă di n p o r ţ i u n e a b a z a l ă a l i m b u l u i .
Florile — m i j l o c i i sa u m i c i , d e 2 3 — 3 0 m m î n d i a m e t r u , c u p e t a l e e l i p t i c e , scurte ,
c u b a z a a p r o a p e d r e a p t ă , c u m a r g i n i l e a d e s e a n e r e g u l a t e , sla b g o f r a t e , d e c u l o a r e r o z - p a l .
Sepalele, destu l d e l u n g i , î n g u s t e ş i a s c u ţ i t e l a vîrf , d e c u l o a r e roşie-vişini e l a e x t e r i o r s i
r o ş u - d e s c h i s , c u v i n i ş o a r e sa u striur i d e c u l o a r e m a i i n t e n s ă l a interior . Pistilul , f o a r t e
lung, d e p ă ş e ş t e e t a m i n e l e c u 5— 7 m m .
 PLANŞA XV

Reliable.
 RELIABLE 205

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie, avîn d H = 39—4 4 m m , D = 39—4 3 m m , ş i d = 36—3 7 m m ;

greutatea d e 29—3 7 g .
Forma — l a r g - o v o i d a lă sa u e l i p s o i d a l ă , a p r o a p e g l o b u l o a s ă , d e s t u l d e s i m e t r i c ă , t u r t i t ă
pe flancuri , m a i ale s î n j u m ă t a t e a d i n s p r e vîrfu l f r u c t u l u i , u n d e f o r m e a z ă u n m a m e l o n
f o a r t e m i c a s c u ţ i t , îns ă destu l d e e v i d e n t ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială , f o a r t e î n g u s t ă ,
m a i p r o n u n ţ a t ă c ă t r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , u n d e f o r m e a z ă o c r e s t ă t u r ă a d î n c ă d e 2— 3 m m
în m a r g i n e a c a v i t ă ţ i i , c a r a c t e r i s t i c ă ( p l . X V ).
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, u n i f o r m ă , m a i intens ă p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i strop i tăi
frecvent c u p u n c t e d e c u l o a r e c a r m i n , c a r a c t e r i s t i c e , d e s e , f o a r t e m i c i , îns ă e v i d e n t e . U n e l e
f r u c t e siu t suflat e c u o n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă p e partea , î n s o r i t ă .
Pedunculul — f o a r te s c u r t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , b i n e p r i n s
de r a m u r ă ş i d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e m i j l o c i e , î n g u s t ă , c u t e n d i n ţ a d e a f o r m a u n
fel d e şea , c u u m e r i spr e p a r t e a v e n t r a l ă ş i spr e c e a d o r s a l ă .
Punctul stilar — m i c, c e n u ş i u , s i t u a t p e u n m i c m a m e l o n a s c u ţ i t , v i z i b i l .
Pieliţa — s u b ţ i r e, f r a g e d ă , fi n c a t i f e l a t ă , n u s e d e s p r i n d e d e p e p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a l ie i n t e n s , s t r ă b ă t u t ă d e f i l a m e n t e f o a r t e subţiri , a b i a p e r c e p -
tibile, c o n s i s t e n t ă , m i j l o c i u d e s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e - a c i d u l a t . î n f a z a d e p î r g ă , a c i d i -
tatea e s t e înc ă p r o n u n ţ a t ă . E s t e m i j l o c i u d e a r o m a t ă , c u g u s t u l d e s t u l d e b u n . î n j u r u l
sîmburelui f o r m e a z ă u n g o l p r o n u n ţ a t .
fimiburele — supramijloci u ; greutate a medi e d e 26 , 3 g , o v o i d , b o m b a t , uşo r
tras l a v î r f ş i r o t u n j i t l a b a z ă , c u s u p r a f a ţ a r u g o a s ă d e c u l o a r e b r u n - m a r o n i e l a e x t r a g e r e a
din fruc t ; c r e a s ta v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă , g r o a s ă , c u m u c h i a p r o n u n ţ a t ă ş i a s c u ţ i t ă , m a i c u r b a t ă
spre b a z ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e e v i d e n t e m a i m u l t spr e v î r f ş i z i m ţ a t e . C a r a c t e r i s t i c
la a c e s t so i est e e x i s t e n ţ a u n o r c r e s t e i n t e r m e d i a r e , s u b f o r m a u n o r m u c h i i a s c u ţ i t e , aşezat e
î n t r e creast a p r i n c i p a l ă ş i cel e lateral e ; p a r t e a d o r s a l ă p r e z i n t ă d e s c h i d e r i n u m a i l a b a z a
şi \ îi iul s î m b u r e l u i , p e a p r o x i m a t i v 1— 2 m m , ia r l a m i j l o c s e g ă s e s c 3 — 4 orifici i m i c i .
I n s î m b u r e s e găseşt e o s i n g u r ă s ă m î n ţ ă . M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — corespunde c u a dou a jumătat e a luni i iulie , c l a s î n d u - s e p r i n t r e soiu -
rile c u c o a c e r e m i j l o c i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l R e l i a b l e s e afl ă î n s t u d i u ; s e p o a t e î n c e r c a î n grădinil e d e
lîngă casă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — втора я половин а июля .

С о р т в е р о я т н о ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н мал о и
встречается лиш ь в помологически х коллекциях .
Дерево — с о с р е д н е й с и л о й р о с т а , с р е д н е м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к з а с у х е
и болезням . Цветени е среднее .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н о й ил и э л л и п т и ч е с к о й , почт и о к р у г л о й ф о р м ы ,
немного а с и м м е т р и ч е с ь и й , с б о к ов п р и п л ю с н у т ы й , в о с о б е н н о с т и к в е р ш и н е , гд е о б р а з у е т
очень н е б о л ь ш о й и з а о с т р е н н ы й б у г о р о к ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о р а в н о м е р н о г о цвета, б о л е е
 2(16 SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I PUŢI N RASP1NDIT E

и н т е н с и в н о г о н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т о й з а ч а с т у ю х а р а к т е р н ы м и , очен ь мелкими , н о
х о р о ш о заметным и т о ч к а м и к а р м и н о в о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н а я , т о н к о - б а р х а т и с -
т а я , н е отстае т о т м я к о т и ; м я к о т ь я р к о - о р а н ж е в о г о цвет а пронизан а очен ь т о н к и м и , едв а
заметными в о л о к н а м и , п л о т н а я , средне й с о ч н о с т и , к и с л о в а т о - с л а д к о г о в к у с а . В о к р у г к о с -
точки образуетс я довольн о большо е свободно е пространство . Я д р о косточк и сладкое .
Плоды х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т о т л и ч н о с о х р а н я т ь с я в течени е не -
скольких дней .

BÉSTJMÉ

Maturité — dan s l a 2 е
moiti é d u moi s d e juillet .
V a r i é t é p r o b a b l e m e n t d ' o r i g i n e française . P e u répandu e e n Roumanie , o n n e l' y
t r o u v e q u e d a n s le s c o U e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e e t d e m o y e n n e r é s i s t a n c e a u g e l , es t résistan t à l a s é c h e -
resse e t a u x m a l a d i e s . L a floraiso n e n es t m o y e n n e .
Fruit — m o y e n , d e f o r m e o v o ï d a l e o u e l b p s o ï d a l e p r e s q u e g l o b u l e u s e , asse z s y m é -
t r i q u e m e n t a p l a t i su r le s flancs , n o t a m m e n t d a n s l a m o i t i é qu i v a v e r s l a p o i n t e d u fruit ,
où i l f o r m e u n t o u t p e t i t m a m e l o n p o i n t u ; l a c o u l e u r es t j a u n e - o r a n g é u n i f o r m e , p l u s
v i v e d u c ô t é ensoleill é e t s o u v e n t t a c h é e d e p o i n t s c a r m i n c a r a c t é r i s t i q u e s , fort s m e n u s ,
mais visible s ; la p e a u m i n c e , t e n d r e , f i n e m e n t v e l o u t é e , n e s e d é t a c h e p a s d e l a p u l p e , qu i
est j a u n e - o r a n g é f o n c é , t r a v e r s é e p a r de s filament s m i n c e s , à p e i n e p e r c e p t i b l e s , consistan -
te, asse z juteuse , à s a v e u r d o u c e m e n t a c i d u l é e ; a u t o u r d u n o y a u eU e laiss e u n e s p a c e
assez m a r q u é . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
L e s fruit s résisten t a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e gardé s p e n d a n t q u e l q u e s j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – the second half of July.

Variety probably of French origin. It is not spread in Romania, is only found in the
pomological collections.
Tree – average vigor and average frost resistance, but resistant to drought and diseases. The
flowering is average.
Fruit – medium, ovoid or ellipsoidal shape almost globular, somewhat flattened
symmetrically on the flanks, particularly in the half that goes to the tip of the fruit, where it forms a
tiny sharp nipple, the color is yellow-orange, deeper on the sun exposed side and often carmine spots,
but visible. The skin is thin, tender, velvety, and not detachable from the pulp, which is deep orange-
yellow, crossed by filaments thin, barely perceptible, consistent, fairly juicy, tangy flavor slowly;
around the stone it leaves a space. The kernel is sweet.
The fruits are resistant to transportation and can be kept for several days.
 TRANDAFIRII TÎRZI I

S i n o n i m e : mag. K é s e i r ö z s a , E o z s â b a r a e k , B 6 z s a - K a j s z i , Bersifél e K é s e i r ö z s a .
franc. A b r i c o t r o s e t a r d i v e .
germ. K r e m s e r E o s e n m a r i U e , E o s e n m a r ü l e , S p ä t e K o s e n a p r i k o s e , E o t -
backige, Spät e Eosenmarüle .
pol. E o s o w a Posna .
ceh. Büzöv a pozdni , B u s o v ä posdn i merunka .

Origine. S e c r e d e c ă a c e s t so i est e o b ţ i n u t î n E . P . U n g a r ă , ş i a n u m e î n r e g i u n e a
d i n t r e T i s a ş i D u n ă r e ; a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t î n p r i m u l d e c e n i u d i n s e c o l u l a l X X - l e a ,
în l o c a b t a t e a K e c s k e m e t .

Răspîndire. Est e răspîndi t î n toat e ţăril e p o m i c o l e di n E u r o p a . î n E . P . U n g a r ă ,

acest so i r e p r e z i n t ă p e s t e 3 2 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e caiş i c u f r u c t e c o l o r a t e î n p o r t o c a l i u
închis sa u r o ş u î n c h i s .
L a no i a fos t introdu s î n 1928 , î n c o m u n e l e Cena d ş i Sînnicolau l Mare , regiune a Banat ,
d e u n d e p î n ă î n p r e z e n t s- a r ă s p î n d i t p u ţ i n î n restu l ţării .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s ş i est e d e s t u l d e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d v n s t a d e 3 0 — 3 5 d e ani .

A r e afinitat e a l t o i t p e c o r c o d u ş ş i p o a t e s e r v i c a u n p o r t a l t o i b u n p e n t r u a l t e s o i u r i . N u
este p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e so l ş i est e f o a r t e r e z i s t e n t l a g e r , s e c e t ă , b o b ş i d ă u n ă -
tori ; î n urn i an i est e îns ă i n t e n s a t a c a t d e Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l u i e p o c ü d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
6—8 z d e .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u ş i p r o d u c e f o a r t e a b u n d e n t a p r o a p e î n f i e c a r e an . U n p o m
d e v î r s t ă m i j l o c i e d ă î n m e d i e 12 0 k g d e f r u c t e a n u a l , c u o p r o d u c ţ i e r e c o r d d e 5 2 0 k g
d e l a u n p o m î n vîrst ă d e 3 2 d e an i î n c o n d i ţ u l e d e l a C e n a d .
F r u c t e l e sîn t m i c i sa u m i j l o c ü , a s p e c t u o a s e , f o a r t e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t . C o n ţ i n
1 1 , 5 4 % z a h ă r , 1 , 5 9 % a c i d i t a t e , 1 , 3 2 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 9, 1 m g % v i t a m i n a C ; s e f o -
losesc m a i m u l t c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă ş i m a i p u ţ i n p e n t r u c o n -
s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă .
208 SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I FUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Calităţi : v i g o a r e a, rezistenţ a l a g e r ş i s e c e t ă ş i p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i ,
p r e c u m ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a fructelor .
Defecte : dimensiunil e m i c i ş i calitate a m e d i o c r ă a fructelor .

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 7— 8 m ; f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a r u g o a s ă ,
d e c u l o a r e cafenie-deschis , c u dung i r o ş i e t i c e .
Coroana — l a î n c e p u t g l o b u l o a s ă , strînsă, ia r m a i tîrzi u d e v i n e larg ă ş i răsfirat ă (fig . 6 8 ).

Fig. 58 . — Trandafiri i Urzi i

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , g e n i c u l a t e , a r c u i t e , b i n e rami -

f i c a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie , c u n u a n ţ ă roşie-vişinie .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i , b i n e r a m i f i c a t e ,
c e garnises c r a m u r i l e d e schele t p e t o a t ă l u n g i m e a l o r .
Lăstarii — de lungim e ş i grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e culoar e roşie-violace e p e
p a r t e a î n s o r i t ă ş i m a i p u ţ i n inten s c o l o r a t ă p e c e a u m b r i t ă .
 PLANŞA XVI

Trandafirii luzii.
 T f t A N D A F r t m TtRZI I 103

Mugurii vegetativi — mici, conici , turtiţ i l a bază .

Mugurii floriferi — m i j l o c i i , c o n i c i , u ş o r s t r a n g u l a ţ i l a b a z ă , d e s e o r i g r u p a ţ i c i t e 3 — 4
la u n l o c .
Frunzele — mijlocii , avîn d î n medi e 7 0 m m lungim e ş i 6 8 m m lăţime , rotunjite , adese a
c o r d i f o r m e , c u vîrfu l s c u r t a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e a d i n e s i m p l u sa u d u b l u serate . P e ţ i o l u l ,
d e 3 0 — 3 2 m m l u n g i m e , v i o l a c e u p e p a r t e a s u p e r i o a r ă ş i r o z - p a l p e c e a inferioară , c u 4 — 6
g l a n d e , r e p a r t i z a t e n e u n i f o r m ; a d e s e a s e g ă s e s c 1— 2 a u r i c u l e l a b a z a l i m b u l u i .
Florile — s u p r a m i j l o c i i , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă c u s l a b e n u a n ţ e
r o z p e f a ţ a inferioară . Pistilu l est e m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e c u 1— 2 m m .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sa u m i j l o c i e , a v î n d H = 36—4 5 m m , D = 36—4 3 m m ş i d = 3 1—

40 m m ; g r e u t a t e a d e 4 0 — 5 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, a s i m e t r i c ă , u ş o r t u r t i t ă l a b a z ă ş i teşit ă l a vîr f d i n s p r e p a r t e a
d o r s a l ă , u n d e s e e v i d e n ţ i a z ă o u ş o a r ă d e p r e s i u n e ; b r a z d a v e n t r a l ă , l a r g ă , superficial ă î n
p a r t e a d e m i j l o c , s e a d î n c e ş t e ş i s e î n g u s t e a z ă spr e vîrfu l ş i b a z a f r u c t u l u i ( p l . X V I ) .
сidoarea — galben ă pai , acoperit ă c u roşu-aprin s vişini u p e parte a î n s o r i t ă ; su b
pieliţă s e o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e d e c u l o a r e r o ş i e - î n c h i s .
Peăimnihil — destu l d e l u n g , d e p ă ş i n d î n ă l ţ i m e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e , s u b ţ i r e , p r i n s
f o a r t e b i n e d e r a m u r ă , n u îns ă ş i d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e jiîlnie , c u m a r g i -
nile r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c, a ş e z a t p e u n m a m e l o n , s i t u a t î n d e p r e s i u n e a d e l a vîrfu l f r u c -
tului.
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă f o a r t e
fină, c e e a c e î i d ă u n a s p e c t b r u m a t .
Pulpa — p o r t o c a l i e , tare , f i b r o a s ă , d i f l c e - a c i d u l a t ă , c u g u s t m e d i o c r u ; n u ader ă
la s î m b u r e .
Sîmburele — m a r e , a v î n d î n m e d i e I î = 2 7 m m , D = 22, 5 m m , d = 1 2 , 2 m m , o v o i d ,
b o m b a t , c u creast a ventral ă principal ă potrivi t d e mare , c u baz a groas ă ş i margine a unifor m
a r c u i t ă , c r e s t e l e v e n t r a l e lateral e a p r o a p e i n e x i s t e n t e sa u f o a r t e ra r reliefate , ia r p a r t e a
dorsală c u 1— 2 o r i f i c i i ; s u p r a f a ţ a , d e c u l o a r e c a s t a n i e , est e fi n r e t i c u l a t a , ia r m i e z u l est e
a m a r . C a r a c t e r i s t i c est e f a p t u l c ă s î m b u r i i sîn t f o a r t e n e u n i f o r m i .
Maturitatea — î n d e c a d a a d o u a a luni i iulie .

E e c o m a n d A r i . D a t o r i t ă rezistenţe i p o m u l u i l a g e r ş i a f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t ,
soiul T r a n d a f i r i i tirzi i s e r e c o m a n d ă s ă fi e f o l o s i t î n l u c r ă r i l e d e a m e l i o r a r e . D e
a s e m e n e a , est e i n d i c a t s ă s e f o l o s e a s c ă c a p o r t a l t o i p e n t r u c a i s , m a i ale s î n r e g i u n i l e
mai secetoase .

РЕЗЮМЕ

Созревание — втора я декад а и ю л я .

П р е д п о л а г а ю т , чт о э т о т с о р т бы л выведе н в В е н г р и и . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в
местностях Чсна д и Сынннколаул-Маре , Банатско й области .

14 — С . Ш
210 SOIURI D E C A I S I N STUDI U $ 1 PUŢI N R Ă S P Î N D I T »

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , очен ь
у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е и б о л е з н я м , н о в ины е год ы п о р а ж а е т с я г р и б о м Clastero-
sporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . Цветени е с р е д н е е , п л о д о н о с и т ь начинае т ран о и дае т
почти е ж е г о д н о очен ь о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — мелки й ил и ж е средне й величины , п р и в л е к а т е л ь н о г о вида , о к р у г л ы й , асим -
м е т р и ч е с к и й , у о с н о в а н и я немног о п р и п л ю с н у т ы й и с к о ш е н н о срезанны й н а вершин е
с д о р с а л ь н о й с т о р о н ы , гд е заметн о н е б о л ь ш о е у г л у б л е н и е ; с о л о м е н н о - ж е л т о г о цвета , с
я р к о - к р а с н ы м вишневы м р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; по д к о ж и ц е й на -
б л ю д а ю т с я м н о г о ч и с л е н н ы е т о ч к и т е м н о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , при -
р о с ш а я к мякоти , покрыт а о ч е н ь ш ж н ы м п у ш к о м , чт о придае т е й ви д ка к б ы покрыти й
инеем; м я к о т ь о р а н ж е в а я , т в е р д а я , в о л о к н и с т а я , с л а б о а р о м а т н а я , п о с р е д с т в е н н о г о ка -
чества; н е прирастае т к к о с т о ч к е . Я д р о к о с т о ч к и г о р ь к о е .
Плоды и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о к а к с ы р ь е дл я п и щ е в о й п р о м ы ш л е н н о с т и
и в меньше й степен и дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е ; очен ь х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

RÉSUMÉ

Maturité — d u r a n t l a s e c o n d e d é c a d e d e juillet .
O n s u p p o s e q u e c ' e s t u n e v a r i é t é o b t e n u e d a n s l a R . P . H o n g r o i s e . F. n R o u m a n i e ,
elle es t r é p a n d u e dan s l a R é g i o n d u B a n a t , dan s le s c o m m u n e s : C e n a d e l Sînnicolau l
Mare.
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , asse z l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l ; résis -
t a n t a u gel , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s , n é a n m o i n s i l subi t parfoi s l ' a t t a q u e d e Claste-
rosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . L a floraiso n es t m o y e n n e , i l c o m m e n c e à p r o d u i r e
précocement, produi t e n abondanc e e t presqu e chaqu e année .
Fruit — p e t it o u m o y e n , d ' u n b e l a s p e c t , d e f o r m e g l o b u l e u s e , a s y m é t r i q u e , es t l é g è -
r e m e n t aplat i p a r l a b a s e e t t a i b é o b l i q u e m e n t v e r s l e b o u t , d u c ô t é dorsa l o ù l ' o n r e m a r -
q u e u n e faibl e dépressio n ; d e c o u l e u r j a u n e paille , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e vif , cerise , su r
le c ô t é ensoleiU é ; sou s l a p e a u , o n r e m a r q u e d e n o m b r e u x p o i n t s d e c o u l e u r r o u g e foncé - ;
la p e a u es t d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , a d h é r e n t e , r e c o u v e r t e d ' u n e trè s fin e p u b e s c e n c e , c e qu i
lui c o n f è r e u n a s p e c t p r u i n é ; l a p u l p e o r a n g é e , f e r m e , fibreuse , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , d e
q u a l i t é m é d i o c r e , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t a m è r e .
L e s fruit s s o n t e m p l o y é s s u r t o u t e n t a n t q u e m a t i è r e p r e m i è r e d a n s l ' i n d u s t r i e ali -
m e n t a i r e e t b e a u c o u p m o i n s p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s ; il s son t trè s résistant s
au t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – during the second decade of July.

We assume that is a variety obtained in Hungaria. In Romania, it is widespread in 1.x region
of Banat, in villages: Cenad and Sînnicolaul Mare.
Tree – strong, fairly long lifetime, little pretentious concerning the ground. Frost, drought,
diseases resistant, yet it sometimes undergoes the attack of Clasterosporium carpophillum (Lev.)
Aderh. Flowering is medium; it begins to produce early, produces abundantly and almost every year.
Fruit – small to medium, a beautiful appearance, globular in shape, asymmetrical, slightly
flattened at the base and cut obliquely to the tip of the dorsal side where we see a slight depression;
straw-colored, bright red cherry colored on the sun exposed side, under the peel, we notice many
points of deep red color. The peel is medium thick, sticks to pulp, covered with fine hairs, which
gives it a hoary aspect. The orange pulp, firm, fibrous, with a slight fragrance, of poor quality, does
not stick to the core. The kernel is bitter.
The fruits are used mainly as raw material in the food industry and less for fresh consumption,
they are very resistant to transport.
 URIAŞE D E PEC S

S i n o n i m e : mag. P é c s i o r i â s .
germ. B i e s e n m a r i n e v o n F ü n f k i r c h e n .
rom. U r i a ş e d e Fünfkirchen , Mar i d e Fünfkircheü .

Origine. S o i găsi t î n î m p r e j u r i m i l e l o c a l i t ă ţ i i P e e s (î n l i m b a g e r m a n ă F ü n f k i r c h e n )
din Ungari a ; L ö s c h n i g -Pas s e e k e rU grupeaz ă î n categori a „cais e mar i rotunde" .
A v î n d î n v e d e r e c a r a c t e r e l e p o m u l u i ş i al e fructulu i soiu l U r i a ş e d e P e e s , d u p ă uni i
a u t o r i , s e p r e s u p u n e a f i u n t i p a l soiulu i Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

Răspîndire. S e cultiv ă î n Austri a ş i î n B . P . Ungară ,

î n ţar a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

î n p e p i n i e r ă , p o m u l s e p o a t e f o r m a î n c ă d i n c î m p u l I I ; î n l i v a d ă est e d e v i g o a r e
m i j l o c i e , creşt e î n c e t , r e u ş e ş t e a l t o i t p e c o r c o d u ş , zarză r ş i p e u n e l e s o i u r i d e p r u n ; cel e
m a i b u n e r e z u l t a t e l e d ă p e terenuril e m i j l o c i i , fertile , p e v e r s a n ţ i i a d ă p o s t i ţ i . S e c o m p o r t ă
b i n e a t u n c i c î n d solu l est e î n t r e ţ i n u t c a o g o r n e g r u , l a c a r e s e a p l i c ă î n g r ă ş ă m i n t e o r g a n o -
m i n e r a l e . E s t e r e z i s t e n t l a g e r ş i b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă . A s u p o r t a t b i n e iarn a
g r e a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 . E s t e suficien t d e r e z i s t e n t l a s e c e t ă ; d e a s e m e n e a est e rezisten t l a b o l i ş i
dăunători.
î n f l o r e ş t e m i j l o c i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 — 1 4 zile . î n f l o r e ş t e s i m u l t a n
c u soiuril e A m b r o z i a , D e B r e d a , E o ş u t i m p u r i u .
I n t r ă p e r o d l a 5— 6 ani . A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e î n g e n e r a l r i d i c a t . î n c o n -
d i ţ i d e d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i î n v î r s t ă d e 1 2 an i a u p r o d u s 5 8 —
108 k g d e f r u c t e .
F r u c t e l e , m a r i , ra r f o a r t e m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , a u g u s t b u n , a r m o n i o s ş i f o a r t e
p l ă c u t , îns ă p u l p a p r e z i n t ă g r a d e d e c o a c e r e f o a r t e n e u n i f o r m e şi , î n t i m p c e u n e l e p ă r ţ i
sînt î n c ă n e c o a p t e b i n e , l a m i j l o c s e î n m o a i e r e p e d e ş i î n c e p e s ă s e d e g r a d e z e .
Sînt i n d i c a t e atî t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e .
P r e z i n t ă o rezistenţ ă b u n ă l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e .
Asemănări : atî t p o m u l , cî t ş i f r u c t u l soiulu i U r i a ş e d e P e e s s e a s e a m ă n ă c u cel e
ale soiulu i Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .
212 S O I U R I D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N HASPlNDIT E

Calităţi : rezistenţ a l a ger , secetă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , m ă r i m e a , a s p e c t u l f r u m o s ş i

calitatea f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : înmuiere a r a p i d ă ş i p u t r e z i r e a pulpei _ lîng ă s î m b u r c înaint e c a f r u c t u l s ă fi e
supracopt.

POMUL

P o m u l est e d e tali e m i j l o c i e ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t , c i l i n d r i c ,
c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e - r o ş i a t i c ă , adese a c u p e t e g ă l b u i d e m ă r i m e ş i i n t e n s i t a t e varia -
bilă, c u c r ă p ă t u r i adine i ş i n e r e g u l a t e .

Fig. 59 . — Uriaş e d e Pee s

Coroana — m a r e , g l o b u l o a s ă - t u r t i t ă , rară , c u ramuril e aplecate , uşo r neregulate ,

c u d i a m e t r u l d e 3 m (fig . 59) .
Ramurile de schelet — l u n g i ş i g r o a s e , lar g g e n i c u l a t e , l a î n c e p u t d r e p t e , a p o i a p l e c a t e ,
slab r a m i f i c a t e , c u u n g h i u l d e inserţi e d e 5 0 — 6 0 ° . S c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , ia r l a ra -
m u r i l e d e u n an , d e c u l o a r e cafenie-roşiatică , c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă , făr ă
d e o s e b i r i v i z i b i l e într e b a z ă ş i vîrf , îns ă c u lenticelel e sla b a p a r e n t e s p r e v î r f ; sîn t gar -
nisite c u f o r m a ţ i i fructifer e d e s t u l d e rare .
 U R I A Ş E D E PEC S 2i:;

Hamurile tic roil — p r e d o m i n a r a m u r i l e b u c h e t , d e l u n g i m e m i j l o c i e , fi e cel e t i p i c e ,

fie cel e r a m i f i c a t e , p u r t î n d a x i l a r c i t e 1— 4 m u g u r i , u n e o r i diferenţiaţi . S c o a r ţ a d e c u l o a r e
c a f e n i e închis , c u n u a n ţ ă roşiatică . A p a r îns ă ş i r a m u r i l e m i j l o c i i .
Lăstarii — lung i ş i d e g r o s i m e m i j l o c i e , arcuiţi , c u i n t e r n o d u r i m a r i , p î n ă l a 3, 2 c m ,
c u s c o a r ţ a l u c i o a s ă , d e c u l o a r e cafenie-roşiatică , p e p a r t e a u m b r i t ă l a î n c e p u t n u a n ţ a t ă
în v e r z u i , c u l e n t i c e l e m i c i , r o t u n j i t e , a l b i c i o a s e , n e u n i f o r m r e p a r t i z a t e p e t o a t ă s c o a r ţ a .
N u m ă r u l d e m u g u r i p e n o d : 1—5 , ce l c e n t r a l d i n g r u p f i i n d o b i ş n u i t v e g e t a t i v .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , scurţ i ş i înguşti , u ş o r r o t u n j i ţ i l a vîrf , u ş o r d e p ă r -
taţi d e r a m u r ă , c u solzişori i d e c u l o a r e c a f e n i e - î n c h i s - c e n u ş i e .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o e o n i e i , alungiţi , b o m b a ţ i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , a c o -
p e r i ţ i c u solz i d e c u l o a r e c a f e m e - c e n u ş i e ; sîn t aşezaţ i p c p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Frunzele — m a r i , r o t u n d e sa u o v a t e , p u ţ i n m a i l a t e , c u d i a m e t r u m a r e l a m i j l o c ,
c u vîrfu l a c u t , b a z a î n f o r m ă d e a c o l a d ă n u p r e a a d î n c ă ; m a r g i n i l e , s i m p l u , d u b l u sa u
triplu d i n ţ a t e ; l i m b u l p i e l o s , r e l a t i v m a t , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s ; p e ţ i o l u l , d e c u l o a r e
r o ş i e - v i o l a c e e , c u 1— 3 g l a n d e .
Florile — d e mărim e mijlocie , c u petalel e d e form ă aproap e rotundă , d e culoar e albă ,
c u reflex e r o z . Pistilu l p u ţ i n m a i înal t d e c î t e t a m i n e l e .

FKUCTUL

Mărimea — m a r e , ra r f o a r t e m a r e , a v î n d H = 41—5 1 m m , D = 45—5 3 mm ş i d =

4 3 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a 4 8 — 75 g .
Forma — globuloasă , spr e o v o i d ă , uşo r neregulată , ma i larg ă spr e bază , îngustîn -
du-se t r e p t a t spr e vîrf , c u d i a m e t r u l m a x i m i n t r e i m e a s u p e r i o a r ă . B r a z d a v e n t r a l ă a p r o a p e

Fig. 60 . — Uriaş e d e Pee s

ştearsă, m a r c a t ă d e sudur a c a r p e l a r ă s u b f o r m ă d e d u n g ă m a i î n c h i s ă , s e a d i n c e ş t e m u l t
spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , î m p ă r ţ i n d f r u c t u l î n d o u ă j u m ă t ă ţ i n u t o c m a i e g a l e . L a v î r f
p r e z i n t ă î n p a r t e a v e n t r a l ă r i d i c ă t u r a c a r a c t e r i s t i c ă soiulu i Ce l m ai b u n d e U n g a r i a (fig . 6 0 ) .
Culoarea — galbenă-portocalie , c u nuanţ ă verzuie , c u numeroas e punct e foart e mici ,
d e c u l o a r e m a i î n c h i s ă , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă d e o r o ş e a ţ ă slabă , s u b f o r m ă d e p u l -
b e r e fină , făr ă s ă e o n f l u e z e .
214 SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S r l N D I T E

Pedunculul — scurt , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e , b i n e prin s d e p o m ş i sla b

d e fruct .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă ş i largă , c u m a r g i n e a neregulată , î n t r e r u p t ă d e o
inflexiune î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e .
Punctul stilar — m i c , c e n u ş i u , aşeza t e x c e n t r i c faţ ă d e axu l fructului .
Pieliţa — subţire , d e s t u l d e densă , c u u r m e d e p u b e s c e n ţ ă foart e fiuă , car e d a u
fructului u n a s p e c t catifela t ; n u s e desfac e d e p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a b e , m o a l e , d e c o n s i s t e n ţ ă m a i slab ă c a l a soiu l Ce l ma i b u u
do Ungaria , m i j l o c i u d e suculentă , f o n d a n t ă , c u gus t d u l c e , u ş o r a c i d u l a t , a r m o n i o s ,
foarte p l ă c u t , c u a r o m ă p u t e r n i c ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , t o t u ş i l a d e s p i c a r e a fruc -
tului las ă a d e r e n ţ e s u b f o r m ă d e v i n i ş o a r e des e p e a m b e l e p ă r ţ i al e sîmburelui , a p r o a p e d e
partea dorsal ă ş i p e c e l e tre i crest e v e n t r a l e .
Sîmburele — m a r e sa u m i j l o c i u , o v o i d , c u vîrfu l foart e p u ţ i n tra s ş i sla b a s c u ţ i t , b a z a
d r e a p t ă ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă m a r e , a s c u ţ i t ă , crestel e v e n t r a l e lateral e d e p ă r t a t e ş i
reduse ; suprafaţ a r e t i c u l a t a , d e c u l o a r e c a f e n i e - c e n u ş i e . M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie , c u c î t e v a zil e î n a i n t e a soiulu i Ce l
mai b u n d e U n g a r i a .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l Uriaş e d e Pee s s e r e c o m a n d ă s ă fi e c u l t i v a t î n grădinil e d e

lîngă case .

РЕЗЮМЕ

Созревание — втора я половин а июня .

П р о и с х о ж д е н и е с о р т а н е и з в е с т н о ; п р е д п о л а г а ю т , чт о о н я в л я е т с я одни м и з т и п о в
сорта „ Ч е л ма й б у н д е У н г а р н я " . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н м а л о , в с т р е ч а е т с я в помо -
логнчесгих i оллекцйях .
Дерево — с о средне й с и л о й р о с т а , предпочитае т с р е д н е п л о д о р о д н ы е п о ч в ы , р а с п о л о -
женные н а х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х с к л о н а х ; у с т о й ч и в о е к м о р о з у и поздни м весенни м замо -
розкам, довольн о з а с у х о у с т о й ч и в о е и довольн о устойчиво е к болезня м и вредителям . Цве -
тение с р е д н е е , д е р е в о обладае т в о с н о в н о м в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю .
Плод — к р у п н ы й , р е д к о о ч е н ь к р у п н ы й , о к р у г л ы й , боле е ш и р о к и й у о с н о в а н и я , ж е л -
т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с зеленоватым о т т е н к о м и м н о ж е с т в ом м е л к и х т о ч е к т е м н о г о цвета ,
о слабы м пылеваты м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , д о в о л ь н о п л о т н а я , с о
с о ч е н ь н е ж н о г о о п у ш е н и я , н е о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета ,
следами мене е п л о т н а я , че м у с о р т а , , Ч е л ма й б у н д е У н г а р и я " , д о в о л ь н о с о ч н а я, п р и я т н о г о
в к у с а ; б ы с т р о загнивает , начина я с с е р е д и н ы ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е , о д н а к о , пр и
разламывании плод а частичн о о с т а е т с я в вид е г у с т ы х ж и л о к п о о б е с т о р о н ы к о с т о ч к и ,
около дорсально й е е сторон ы и н а все х тре х вентральны х ребрах . Я д р о косточк и сладкое .
Плоды о б шдаю т средне й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю ; в ы д е р ж и в а ю т х р а н е н и е .

RÉSUMÉ

Maturité — dan s l a s e c o n d e m o i t i é d u m o i s d e juillet .

V a r i é t é d o n t l ' o r i g i n e es t i n c e r t a i n e ; o n s u p p o s e q u e c e soi t u n t y p e d e l a v a r i é t é
Meilleur d e H o n g r i e . E n R o u m a n i e ell e es t p e u r é p a n d u e ; o n l a t r o u v e d a n s l e s c o l l e c -
tions pomologiques .
 U R I A Ş E D E PEC S 215

Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , préfèr e le s terrain s m o y e n s f e r t d e s , situé s su r

les v e r s a n t s abrité s ; r é s i s t a n t a u g e l e t a u x gelée s b l a n c h e s t a r d i v e s d e p r i n t e m p s , d es t
assez résistan t à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s n u i s i b l e s . F l o r a i s o n m o y e n n e ,
potentiel d e p r o d u i r e généralemen t élevé .
Fruit — g r o s , g l o b u l e u x , plu s larg e à l a b a s e , d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é a v e c
u n e t e i n t e v e r d â t r e , p o r t e d e n o m b r e u x p o i n t s trè s fin s d e c o u l e u r p l u s f o n c é e , r e c o u v e r t s
sur l e c ô t é e n s o l e d l é d ' u n e faibl e r o u g e u r sou s f o r m e d e p o u d r e fin e ; l a p e a u f i n e , m a i s
assez d e n s e , a v e c de s reste s d e p u b e s c e n c e trè s fin e ; n e s e d é t a c h e p a s d e l a p u l p e ; c e t t e
dernière, d ' u n j a u n e - o r a n g é , d e c o n s i s t a n c e plu s f a i b l e q u e c h e z l a v a r i é t é MeiUeu r d e H o n -
g r i e , asse z j u t e u s e , à s a v e u r a g r é a b l e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u , t o u t e f o i s l o r s q u ' o n s é p a r e
les d e u x m o i t i é s , e d e laiss e de s a d h é r e n c e s , sou s f o r m e d e filet s r a p p r o c h é s , de s d e u x c ô t é s
d u n o y a u , p r è s d e l a p a r t i e d o r s a l e e t su r le s troi s crête s v e n t r a l e s . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
L e s fruit s s o n t r é s i s t a n t s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t ê t r e g a r d é s .

ABSTRACT

Maturity – in the second half of July.

Variety whose origin is uncertain, but presumably it is a type of Best of Hungary variety. In
Romania it is not widespread, it occurs in pomological collections.
Tree – medium vigor, prefers fertile soils located on sheltered slopes. It is fairly resistant to
frosts, spring frosts and late drought, diseases and insect pests. It flowers in mid-spring, producing
potential is generally high.
Fruit – large, globular, wider at the base, yellow-orange with a greenish tinge, having dark
little spots, covered on the sun exposed side with some delicate red powder. The peel is thin, but quite
dense, with remnants of very fine pubescence, does not detach from the pulp. This is yellow-orange,
of lower consistency than the Best of Hungary variety, fairly juicy, pleasantly flavored, does not stick
to the core, however, when are separated, the two halves leave adhesions on both sides of the stone,
near the dorsal side and on the three ventral crests. The kernel is sweet.
The fruits are resistant to transport and can be preserved.
 NAHODKA

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. So i origina r d i n U . B . S . S . ; a fos t o b ţ i n u t î n a n u l 1 9 4 5 , d e cătr e K . E -

К o s t i n a , d i n s î m b u r i i soiulu i G r o s b l a n c d ' A u v e r g n e î n G r ă d i n a b o t a n i c ă d i n I a l t a .

Răspîndire. S e cultiv ă î n U . E . S . S .
î n ţar a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i ce al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e I s t r i ţ a
şi G r e a c a .

POMUL

P o m u l , i n vîrst ă d e 4 ani , a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e destu l d e v i g u r o s , atinge , Înăl -

ţ i m e a d e 3,2 0 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 5,8 8 c m ş i c o r o a n a i n v e r s - p i r a m i d a l ă ,
d e 2,5 1 m î n d i a m e t r u (fig . 6 1 ) . Creşteril e m e d i i anual e al e lăstarilo r sîn t d e 6 0 — 6 5 c m .
M u g u r i i florifer i s e diferenţiaz ă c u p r e d i l e c ţ i e p e v a l u l d o i d e creştere , u n d e a p a r m a r i
a g l o m e r ă r i d e m u g u r i . A t î t p o m u l , c î t ş i m u g u r d florifer i sîn t sensibil i l a g e r . E s t e , d e
asemenea-, sensibi l l a secet ă ş i la . Clasterosporiwa carpophillum (Lév. ) Aderh . î n condiţiil e
d e l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă G r e a c a , u n p o m a p r o d u s i n m e d i e 1, 5 k g f r u c t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , spr e m a r e , c u g r e u t a t e a m e d i e d e 48, 3 g (fig . 6 2 ) , d e c u l o a r e

g a l b e n ă - v e r z u i e , c u n u a n ţ e d e p o r t o c a l i u p e p a r t e a însorită . P u l p a s u c u l e n t ă , d u l c e , lipsit ă
de aciditate , s e prăbuşeşt e uşor , neaderent ă l a sîmbure .

Maturitatea — decad a a dou a a luui i iulie .

E E C O M A N D Ă K I . î n p r e z e n t , soiu l N a h o d k a s e afl ă î n s t u d i u .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я .
Сорт п р о и с х о д и т и з С С С Р . В Румыни и встречаетс я в помологически х коллекция х
опытных станций .
 217

Fig. 61 . - Nahoclk a

Fig. 6 2 - Nahodk a
218 SOIURI D E C A I S I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P l N D I T E

Дерево — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , н е м о р о з о у с т о й ч и в о е и н е у с т о й ч и в о е к з а с у х е и
болезням.
Плод — средне й величин ы д о к р у п н о г о , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с о р а н ж е в ы м о т -
тенком н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь с о ч н а я , с л а д к а я , с л а б о к и с л о в а т а я , н е п р и р а с т а е т
к с е м е н и , л е г к о загнивает .

RÉSUME

Maturité — d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d e j u i l l e t .
V a r i é t é originair e d e l ' U R S S . D a n s n o t r e p a y s , o n n e l a t r o u v e q u e dan s le s collec -
tions p o m o l o g i q u e s de s station s e x p é r i m e n t a l e s .
Arbre — d ' u ne v e n u e v i g o u r e u s e , s e n s i b l e a u g e l , à l a sécheress e e t a u x m a l a d i e s .
Fruit — p l u t ô t g r a n d , d e c o u l e u r j a u n e - v e r d â t r e , a v e c de s n u a n c e s o r a n g é e s , su r l a
p a r t i e ensoleillé e ; l a p u l p e es t j u t e u s e , d ' u n d o u x f a i b l e m e n t a c i d u l é , n ' a d h é r a n t pa s a u
n o y a u ; ell e s ' a b î m e f a c i l e m e n t .

ABSTRACT

Maturity – during the second decade of July.

Original variety from the USSR. In our country, we only found in the pomological collections
of the experimental stations.
Tree – a strong, sensitive to frosts, drought and diseases.
Fruit – rather large, greenish-yellow, with orange accents on the sun exposed part, the pulp is
juicy, sweet with a slightly tart, does not stick to the stone, it is easily perishable.
 VIART

S i n o n i m e : franc. V i a r t , V i a r d .
rug. V i a r .

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , d e s c o p e r i t d e c ă t r e p r o f . J e a n - B a p t i s t e
d ' A 1 b r e t ş i răspîndi t d e cătr e L a u r e n t J am in î n 1865 .

Răspîndirc. Est e puţi n răspîndi t î n U . E . S . S .

I n ţar a noastr ă s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e d e l a Staţiunil e experimental e
Bucureşti-Băneasa, Istriţ a ş i Greaca .

POMUL

P o m u l , î n v î r s t ă d e 4 ani , a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e s u b m i j l o c i u d e v i g u r o s , a t i n g e înăl -

ţ i m e a d e 3,3 2 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 6,3 3 c m ş i c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , d e
2,65 m î n d i a m e t r u (fig . 6 3 ) . Creşteril e m e d i i a n u a l e a l e lăstarilo r sîn t d e 48, 5 c m . A t î t
p o m u l , c î t ş i m u g u r i i florifer i p r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă b u n ă l a g e r . E s t e , d e a s e m e n e a , rezis -
tent l a secetă , bol i ş i dăunători . î n condiţiil e d e l a Staţiune a experimental ă Greaca , u n
pom a p r o d u s î n m e d i e 8, 3 k g d e f r u c t e .
Soiul est e c o n s i d e r a t b u n , îns ă n u d e p ă ş e ş t e p e Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

FRUCTUL

Mărimea, mijloci e spr e mare , c u o greutat e m e d i e d e 43, 3 g , d e f o r m ă globuloasă ,

d e s t u l d e r e g u l a t ă (fig . 64) , d e c u l o a r e p o r t o c a l i e - d e s c h i s , c u n u a n ţ e m a i a c c e n t u a t e s p r e
p a r t e a însorită , u n d e s e o b s e r v ă ş i p e t e r o ş i i - c a r m i n , c a r e d a u u n a s p e c t f r u m o s f r u c t u l u i .
P i e l i ţ a est e p o t r i v i t d e g r o a s ă ş i fi n p u b e s c e n t ă . P u l p a p o r t o c a l i e - i n t e n s ă , g r o a s ă ( c ă r n o a s ă ) ,
fondantă, puţi n aromată , suculent ă ; neaderent ă l a sîmbure . Miezu l foart e amar .
Maturitatea — c ă t r e sfîrşitu l d e c a d e i a d o u a a l u n i i iulie .

E E C « M A N D Â E I . Soiu l V i a r t est e î n s t u d i u î n c o l e c ţ i i l e d e c o n c u r s . S e r e c o m a n d ă
pentru cultur ă î n regiune a Bucureşti ,
220

Fig. 63 . - Viar t

Fig. 64 . - Viar t
 VIART 221

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц в т о р о й декад ы и ю л я .
В Румыни и встречаетс я в помологически х коллекция х опытны х станции .
Дерево — с о средне й с и л о й р о с т а , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , с р е д н е -
у с т о й ч и в о е к з а с у х е , дае т х о р о ш и е у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й величин ы д о к р у п н о г о ; т е м н о - о р а н ж е в о г о ц в е т а , с б о л е е темны м о т -
тенком н а обращенно й к солнц у стороне , покрыто й красно-карминовым и пятнами , п р и -
дающими плод у красивы й вид ; кожиц а довольн о толстая , нежно-опушенная , мякот ь
я р к о г о о р а н ж е в о г о цвета , т а ю щ а я , с л а б о а р о м а т н а я , с о ч н а я , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .

EÉSTJMÉ

Maturité — v e rs l a fi n d e l a s e c o n d e d é c a d e d e j u i l l e t .
D a n s n o t r e p a y s o n l e t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i -
mentales.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , r é s i s t a n t a u g e l e t a u x m a l a d i e s , p a s t r o p r é s i s t a n t à
la sécheress e ; i l a u n e b o n n e p r o d u c t i v i t é .
Fruit — m o y e n , p l u t ô t g r o s , d e c o u l e u r o r a n g é f o n c é , t e i n t é d e n u a n c e s p l u s a c c e n -
tuées su r l e c ô t é ensoleillé , su r l e q u e l o n v o i t de s t a c h e s d e c a r m i n , q u i lu i d o n n e n t u n
b e l a s p e c t ; l a p e a u es t d ' é p a i s s e u r m o y e n n e e t f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; l a p u l p e , d ' u n o r a n g é
intense, f o n d a n t e , l é g è r e m e n t p a r f u m é e , j u t e u s e , n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .

ABSTRACT

Maturity – towards the end of the second decade of July.

In our country it is found in the pomological collections of experimental stations.
Tree – medium vigor, resistant to frosts and diseases, not too resistant to drought, and has a
good productivity.
Fruit – medium, rather large, deep orange color, tinted shades accentuated more on the sun
exposed side, where we see spots of carmine color, which gives it a beautiful appearance, the peel is
medium thick and finely pubescent; the pulp, of an intense orange, creamy, with a slight fragrance,
juicy, not sticking to the stone.
 HAROM CSILLAGO S

S i n o n i m e : row. D e tre i stele .

Origine. S e p r e s u p u n e c ă p r o v i n e di n soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a .

R ă s p i n d i r c . î n ţar a noastr ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i -

m e n t a l e (Clu j ş i G r e a c a ) .

POMUL

P o m u l , l a vîrst a d e 4 ani , a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , a t i n g e înăl -

ţ i m e a d e 2,8 7 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 5, 2 c m ş i c o r o a n a d e 2,3 5 m i n d i a -
m e t r u (fig . 6 5 ) . Creşteril e m e d i i a n u a l e al e lăstarilo r sîn t d e 48, 8 c m . P o m u l est e rezisten t
la ger , îns ă m u g u r i i florifer i sîn t sensibil i l a ger , situîndu-s e d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e î n
c a t e g o r i a p o m i l o r sensibil i l a v a r i a ţ i i l e m a r i d e t e m p e r a t u r ă . E s t e rezisten t l a b o l i , î n specia l
la Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . , d e a s e m e n e a est e r e z i s t e n t l a a t a c u l d ă u n ă -
torilor. A r e u n potenţia l d e p r o d u c ţ i e scăzut . î n condiţiil e d e l a Staţiune a experimental ă
G r e a c a , r e g i u n e a B u c u r e ş t i , a p r o d u s î n 196 4 c î t e 3, 8 k g d e f r u c t e d e p o m , f a ţ ă d e m a r t o r ,
soiul Ce l m a i b u n d e U n g a r i a , c a r e a d a t 1 4 k g d e f r u c t e d e p o m .
Se a s e a m ă n ă c u soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a î n c e e a c e p r i v e ş t e f o r m a ş i e p o c a d e
c o a c e r e a f r u c t e l o r , s e d e o s e b e s c îns ă d e a c e s t e a p r i n d i m e n s i u n i l e m a i m i c i al e f r u c t e l o r ,
prin c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e roşi e i n t e n s ă ş i p r i n s u c u l e n t a m a i s l a b ă a p u l p e i .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e, c u g r e u t a t e a d e 3 4 , 8 g (fig . 6 6 ) d e c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a b e ,
acoperită p e parte a însorit ă c u roş u aprins .
Pulpa, d e grosim e mijlocie , aromată , relati v fondantă , plăcut ă l a gust , neaderent ă
la s î m b u r e . F r u c t e l e sîn t d e s t u l d e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t .
Maturitatea — c o r e s p u n de c u sfîrşitu l d e c a d e i a d o u a — î n c e p u t ul d e c a d e i a trei a
a luni i iuli e ( 1 7 — 2 5 i u l i e ) .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l H a r o m csillago s s e r e c o m a n d ă c a so i d e î n c e r c a r e î n grădinil e

de lîng ă c a s e . î n p r e z e n t , soiu l s e afl ă î n s t u d i u .
 m

Fig. 65 . — Haro m csillago s

Flg. 66 . — Haro m csillago s

22 I SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I PUTI N R A S P I N D I T E

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц в т о р о й пл и начал о третье й декад ы и ю л я .

П р е д п о л а г а е т с я , чт о э т о т с о р т п р о и с х о д и т о т с о р т а „ Ч е л ма й б у н д о У н г а р н я " .
В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и ях о п ы т н ы х станций .
Дерево — средне й сил ы р о с т а , м о р о з о у с т о й ч и в о е, у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ,
но дае т у м е р е н н ы е у р о ж а и .
Плод — средне й величины , меньш е че м у с о р т а „ Ч е л ма й б у н д е У н г а р и я " , с к о т о р ы м
сильно с х о д е н и о т л и ч а е т с я о т нег о т о л ь к о меньше й величино й п л о д о в , боле е я р к и м р у м я н -
цем и меньше й и х с о ч н о с т ь ю .
Плоды обладаю т довольн о х о р о ш е й транспортабельностью.

RÉSUMÉ

Maturité — v e r s l a fi n d e l a s e c o n d e d é c a d e e t l e d é b u t d e l a dernièr e d é c a d ed u
m o i s d e juillet .
O n s u p p o s e q u ' i l p r o v i e n t d e l a v a r i é t Meilleur e d e H o n g r i e . D a n s n o t r e p a y s , o n n e
le t r o u v e q u e dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e es t t o u t e f o i s r é s i s t a n t a u g e l , a u x m a l a d i e s e t a u x
insectes nuisible s ; m a i s l a p r o d u c t i o n es t m o d é r é e .
Fruit — m o y e n , p l u s p e t i t q u e celu i d u Meilleu r d e H o n g r i e , a v e c l e q u e l i l a u n e
forte r e s s e m b l a n c e , e n différan t p a r le s d i m e n s i o n s plu s r é d u i t e s de s fruits , p a r l a c o u l e u r
d'un roug e intens e e t pa r l a pulp e moin s juteuse .
L e s fruit s s o n t asse z résistant s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – toward the end of the second decade and the beginning of the last decade of July.
We suppose that it originates from the Best of Hungary variety. In our country, we only found
it in the pomological collections in experimental stations.
Tree – medium vigor, however, is resistant to frost, diseases and insect pests but the
production is moderate.
Fruit – medium, smaller than the Best of Hungary, with whom it has a strong resemblance,
differing by the smaller size of fruit, the color of deep red and the less juicy pulp.
The fruits are strong enough to be transported.
 MONTGAMET

S i n o n i m e : franc. A l b e r g e d e M o n t g a m é , C r o t t é .
germ. A p r i k o s e v o n M o n t g a m e t , M o n t g a m e t e r MariUe .
mag. M o n t g a m e t .

Origine. So i v e c h i , d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t î n 170 5 î n l o c a l i t a t e a M o n t g a m é Ung ă

Vienne (Franţa) .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n ţăril e d i n a p u s u l E u r o p e i .
î n ţar a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e S t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e C l u j ,
Bucureşti, Greaca .

POMUL

P o m u l , l a v î r s t ă d e 4 an i ş i î n a l d o d e a a n d e r o d , a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e f o a r t e
v i g u r o s , c u creşter i u n i f o r m e , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e
7,5 c m (ce l m a i g r o s d i n t o a t ă c o l e c ţ i a d e l a G r e a c a ) ş i c o r o a n a d e 2, 6 m î n d i a m e t r u
(fig. 6 7 ) . Creşteril e m e d i i anual e al e l ă s t a r d o r sîn t d e 5 6 c m . A t î t p o m u l c î t ş i m u g u r i i
floriferi p r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă m a r e l a ger . î n 1 9 6 3 , c î t ş i i n 1 9 6 4 a diferenţia t p u ţ i n i m u g u r i
floriferi. E s t e sensibi l l a s e c e t ă ş i r e z i s t e n t l a a t a c u l d ă u n ă t o r i l o r . I n t r ă t i m p u r i u p e r o d .
Are u n potenţia l d e producţi e scăzut . î n condiţid e d e l a Staţiune a experimental ă Greaca ,
regiunea B u c u r e ş t i , a p r o d u s î n a n u l 196 4 c î t e 5 k g f r u c t e d e p o m .

FRUCTUL

M ă r i m e a , m i j l o c i e , d e f o r m ă o v o i d ă n e r e g u l a t ă , t u r t i t ă l o n g i t u d i n a l (fig . 6 8 ) , c u greu "

t a t e a m e d i e d e 34, 5 g , d e c u l o a r e g a l b e n ă - p o r t o c a b e , c u n u a n ţ ă roşie-sîngeri e p e p a r t e a
însorită. P i e b ţ a , groasă , fi n p u b e s c e n t ă . P u l p a , p o r t o c a b e , s u c u l e n t ă , d u l c e , p u ţ i n a r o m a t ă ,
potrivit d e gustoasă , neaderent ă l a sîmbure , d e calitate a I ş i a I l - a . Miezu l sîmburelu i
dulce.
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u sfîrşitu l l u m i i u b e .

B E C O M A N D Ă E I . P e n t r u f a p t u l c ă s e c o a c e într- o p e r i o a d ă c î n d m a j o r i t a t e a soiurilo r
s-au t e r m i n a t , soiu l M o n t g a m e t s e r e c o m a n d ă a f i î n c e r c a t î n g r ă d i n i l e d e Ung ă c a s e . S o i u l
este î n s t u d i u .

15 — c . 191
226

Fig. 67 . — Montgame t

Fig. 68 . — Montgame t
 MONTGAMET 227

РЕЗЮМЕ

Созревание — коне ц июля .

Старый с о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и -
ческих коллекция х опытны х станций .
Дерево — очен ь сильнорослое , морозоустойчиво е и устойчиво е к поражени ю вреди -
т е л я м и , н о н е з а с у х о у с т о й ч и в о е . П л о д о н о с и ть начинае т р а н о .
Плод — средне й в е л и ч и н ы , ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о ц в е т а , с кроваво-красны м ру -
мянцем н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о л с т а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я ; м я к о т ь о р а н ж е в а я ,
сочная, сладкая , слаб о ароматная , довольн о вкусная , н е прирастае т к косточке .

RÉSUMÉ
Maturité — fin j u i l l e t .
V a r i é t é a n c i e n n e , d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e . D a n s n o t r e p a y s , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c -
t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s .
Arbre — d ' u ne v e n u e trè s v i g o u r e u s e , r é s i s t a n t a u g e l e t a u x i n s e c t e s n u i s i b l e s , m a i s
sensible à l a sécheresse . C o m m e n c e t ô t à produire .
Fruit — m o y e n , d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é , a v e c u n e t e i n t e r o u g e - s a n g , su r l e c ô t é e n s o -
leillé ; l a p e a u es t épaiss e e t f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; l a p u l p e , d e c o u l e u r o r a n g e , es t j u t e u s e ,
d o u c e , u n p e u p a r f u m é e , asse z s a v o u r e u s e , n o n a d h é r a n t e a u n o y a u .

ABSTRACT

Maturity – end of July.

Ancient variety, of French origin. In our country, it is found in the pomological collections
experimental stations.
Tree – strong, frost and insect pests resistant, but sensitive to drought. It starts early to
produce.
Fruit – medium, yellow-orange hues with a blood-red on the sun exposed side, the peel is
thick and finely pubescent; the pulp of orange color, is juicy, sweet, slightly fragranced, tasty enough,
not sticking to the core.
 MUND

S i n o n i m e : germ. M u n d s Marille , M u n d s P f i r s i c h A p r i k o s e .

Origine. S o i d e o r i g i n e g e r m a n ă , d e n u m i t astfe l î n c i n s t e a lu i A l b e r t M u n d di n
M a g d e b u r g . A f o s t d a t î n c i u t u r ă î n c ă d i n 1888 , d e c ă t r e N . G a u c h e r di n S t u t t g a r t .

R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t î n u n e l e ţăr i di n a p u s u l E u r o p e i , îns ă p e scar ă restrînsă .

L a n o i î n ţar ă est e i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e
staţiunilor e x p e r i m e n t a l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşt e a l t o i t p e p r u n , zarză r ş i c o r c o d u ş .

E s t e rezisten t l a ger , ia r faţ ă d e s e c e t ă s e c o m p o r t ă m u l ţ u m i t o r .
F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , a s p e c t u o a s e , f r u m o s c o l o r a t e , sîn t d u l c i , p l ă c u t a r o m a t e ,
de calitat e bună . Sîn t caracterizat e printr-u n conţinu t d e 1 1 , 0 6 % zahăr , 0 , 7 5 % aciditate ,
1,25% substanţ e proteic e ş i 11,6 8 m g % v i t a m i n a C . Sîn t destu l d e rezistent e l a transpor t
şi s e p o t p ă s t r a c î t e v a zile . Sîn t i n d i c a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i
pentru industrializare .
Asemănări. F r u c t e l e acestu i so i s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i Oe l m a i b u n d e
Ungaria.
Calităţi : vigoare a ş i rezistenţ a l a ge r a p o m u l u i , p r e c u m ş i calitate a bun ă ş i
rezistenţa l a t r a n s p o r t a fructelor .
Defecte : n u s e cunosc .

POMUL

P o m u l , d e tali e m i j l o c i e , f o r m e a z ă trunch i d r e p t , n e r ă s u c i t ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -
cenuşie, c u c r ă p ă t u r i p u ţ i n a d i n e i , c a r e a p a r m a i tirziu d e c î t l a alt o soiuri .
Coroana — sferică, a l u n g i t ă , strîns ă î n p r i m i i ani , a p o i s e l ă r g e ş t e , d e v e n i n d sferică ,
p o t r i v i t d e d e a s ă (fig . 6 9 ) .
Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , dresate , c r e s c u t e s u b u n g h i m i c d e ramificare ,
d e 3 5 — 4 0 ° , b i n e garnisit e c u r a m u r i d e r o d ş i d e s e m i s c h e l e t ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n ă -
roşiatică închis , c u numeroas e lenticel e d e f o r m ă larg-oval ă aproap e rotundă , proeminente .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i j l o c i i ş i b u c h e t e l e d e m a i , c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă î n c h i s , a ş e z a t e spr e vîrfu l r a m u r i l o r d e s c h e l e t .
 MUND 229

Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 1 6 — 2 0 m m ; s c o a r ţ a ,
în cursu l verii , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă inten s p e p a r t e a însorită , a p o i b r u n ă - r o ş i a t i c ă - p u r p u r i e ,
c a r a c t e r i s t i c ă , c u l e n t i c e l e m i c i , p u ţ i n e l a n u m ă r , r o t u n d e , d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i , a ş e z a t e rar .
Mugurii vegetativi — m i c i, c o n i c i , c u b a z a l a r g ă ş i vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i
pe pernuţ e d e mărim e mijlocie .

Fig. 69 . - Mun d

Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , scurţi , o v o c o n i c i , c u p e r n u ţ e l e m i j l o c i i , sîn t

s i t u a ţ i p e t r e i m e a s u p e r i o a r ă a r a m u r i l o r anual e ş i p e r a m u r i l e a n t i c i p a t e .
Frunzele — m i j l o c ii sa u m a r i , î n m e d i e d e 8 4 m m l u n g i m e , 8 4 m m l ă ţ i m e . P e lăstari i
scurţi sa u p e ramuril e d e r o d frunzel e sîn t m a i m i c i , c o r d i f o r m - r o t u n j i t e , c u b a z a c o r d a t ă ,
vîrful s c u r t a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e d u b l u serat e ; l i m b u l est e n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s ;
p e ţ i o l u l , î n m e d i e d e 3 9 m m l u n g i m e , d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e , ia r î n t r e i m e a inferioar ă
n e r v u r a m e d i a n ă ar e o c u l o a r e v i o l a c e e - d e s c h i s, restu l n e r v u r i i r ă m î n î n d v e r d e p î n ă t o a m n a .
L a b a z a l i m b u l u i , p e p e ţ i o l e x i s t ă f r e c v e n t 1— 2 a u r i c u l e , ia r d e - a l u n g u l lu i 2 — 6 g l a n d e .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , uşo r c o n c a v e , c u m a r g i n i l e uşo r
g o f r a t e , alb e ; pistilu l ega l sa u m a i s c u r t d e c î t s t a m i n e l e .
230 SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 4 0 — 4 8 m m , D = 42—4 9 m m , d = 4 0—
48 m m ; g r e u t a t e a d e 3 2 — 5 1 g , î n m e d i e 4 4 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i r o t u n j i t ă l a vîrf , p u ţ i n t u r t i t ă p e flancuri ,
m a i ale s spr e vîrfu l fructulu i ; p a r t e a v e n t r a l ă est e m a i d e z v o l t a t ă , c a r a c t e r i s t i c ă ; d e ase -
m e n e a , u n f l a n c est e m a i d e z v o l t a t , d i n car e c a u z ă f r u c t u l est e a s i m e t r i c , a t î t î n s e c ţ i u n e
l o n g i t u d i n a l ă , c î t ş i î n s e c ţ i u n e transversal ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e b i n e m a r c a t ă , îns ă super -
ficială, m a i p r o n u n ţ a t ă î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e , l a u n e l e fruct e f o r m î n d u n
j g h e a b a d î n e , ia r l a vîr f d e p ă ş e ş t e p u ţ i n p u n c t u l stilar , f o r m î n d u n fe l d e ş a abi a p e r c e p -
tibilă (pl . X V I I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, m a i i n t e n s ă p e p a r t e a însorit ă sa u f o a r t e fi n p u n c t a t ă
cu r o ş u - v i o l a c e u .
Pedunculul — scur t ş i g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , f o a r t e b i n e prin s d e r a m u r ă ş i
de f r u c t .
Cavitatea pedunculară — d e l ă r g i m e m i j l o c i e , d e s t u l d e a d î n c ă , c u suprafaţ a n e t e d ă
şi m a r g i n i l e n e r e g u l a t e ; î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e p r e z i n t ă o d e s c h i d e r e î n g u s t ă ş i a d î n c ă .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e cenuşie-închis , aşeza t e x c e n t r i c , c a r a c t e r i s t i c , d i n c o l o
de vîrfu l fructului , spr e p a r t e a d o r s a l ă , p e u n m i c m a m e l o n , a s c u ţ i t .
Pieliţa — subţire, d e rezistenţ ă m i j l o c i e , f o a r t e fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , s e d e s f a c e
de p e p u l p ă n u m a i l a s u p r a c o a c e r e .
Pulpa — p o r t o c a l i e, destu l d e fină , c u fibr e f o a r t e subţir i d e c u l o a r e m a i deschisă ,
f o n d a n t ă , c u g u s t d u l c e , slab-acrişor , b i n e e c h i l i b r a t , s u c u l e n t ă , p l ă c u t a r o m a t ă , d e calitat e
b u n ă ; l a s u p r a c o a c e r e p i e r d e d i n s u c u l e n t ă , d e v e n i n d făinoas ă ş i p u ţ i n fibroas ă ; n u est e
a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o h ü d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e d e m ă r i m e m i j l o c i e , fiin d m a i p r o -
n u n ţ a t c ă t r e p a r t e a d o r s a l ă ş i vîrfu l s î m b u r e l u i .
Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d H = 2 3 — 2 5 m m , D = 2 1 —2 3 m m , d = 1 1 —
13 m m , o v o i d , r o t u n j i t l a b a z ă ş i u ş o r a l u n g i t l a vîrf , b o m b a t , d e c u l o a r e cafenie-deschi s
u n i f o r m ă , c u suprafaţ a fi n r e t i c u l a t a ; creast a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e ,
r e l a t i v î n g u s t ă ş i p u ţ i n a s c u ţ i t ă ; c r e s t e l e v e n t r a l e lateral e p u ţ i n d e z v o l t a t e , m a i p r o n u n ţ a t e
c ă t r e vîrf , o r i e n t a t e a p r o a p e p e r p e n d i c u l a r p e a c e e a p r i n c i p a l ă ; p a r t e a d o r s a l ă p r e z i n t ă
orificii. M i e z u l est e f o a r t e a m a r .
Maturitatea — u l t i ma d e c a d ă a luni i iulie .

RECOMANDĂRI. î n p r e z e n t soiu l M u n d s e afl ă î n s t u d i u . S e r e c o m a n d ă î n grădinil e

de l î n g ă case .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я .
С о р т н е м е ц к о г о п р о и с х о ж д е н и я. В Р у м ы н и и бы л и н т р о д у ц и р о в а н недавн о и встре -
чается тольк о в помологически х коллекциях .
Дерево — с о средне й сило й роста , морозоустойчиво е и довольн о засухоустойчивое .
Плод — средне й ил и к р у п н о й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , с р е з а н н ы й у о с н о в а н и я ,
на в е р ш и н е з а к р у г л е н н ы й , с б о к о в н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , в о с о б е н н о с т и к в е р ш и н е ;
в е н т р а л ь н а я ч а с т ь х а р а к т е р н а я , л у ч ш е р а з в и т а я ; одн а п о л о в и н а т а к ж е развит а л у ч ш е
 PLANŞA XVII

Mund.
 MUND 231

д р у г о й , в с л е д с т в и е чег о пло д асимметриче н ка к в п р о д о л ь н о м , так и в п о п е р е ч н о м с е ч е н и и ;

желтовато-оранжевого цвета , боле е темног о н а обращенно й к солнц у стороне , котора я
бывает и н о г д а п о к р ы т а о ч е н ь мелким и л и л о в а т о - к р а с н ы м и т о ч к а м и ; к о ж и ц а т о н к а я , с р е д -
ней п р о ч н о с т и , с о ч е н ь нежны м о п у ш е н и е м , б а р х а т и с т а я , о т д е л я е т с я о т м я к о т и т о л ь к о пр и
перезревании; мякот ь оранжевая , довольн о нежная , с очен ь т о н к и м и в о л о к н а м и б о л е е
с в е т л о й о к р а с к и , т а ю щ а я , с л а д к о г о с л а б о к и с л о в а т о го в к у с а, с о ч н а я , с п р и я т н ы м а р о м а т о м
х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; пр и п е р е з р е в а н и и т е р я е т с о ч н о с т ь и с т а н о в и т с я м у ч н и с т о й и н е м н о г о
волокнистой; н е прирастае т к косточке . Свободно е пространств о в о к р у г косточк и средне й
в е л и ч и н ы , б о л ь ш е к д о р с а л ь н о й част и плод а и к ег о к о н ц у . Я д р о к о с т о ч к и очен ь г о р ь к о е .
П л о д ы д о в о л ь н о х о р о ш о п е р е н о с я т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е н е с к о л ь -
к и х дней .

Е Е SUIVIE

Maturité — d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d e j u i l l e t .
Variété d'origin e allemande . Introduit e depui s pe u e n E o u m a n i e o ù o n l a trouv e
d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d ' u n e v i g u e u r m o y e n n e , r é s i s t a n t a u g e l , s e c o m p o r t e d e m a n i è r e satisfai -
s a n t e e n ca s d e sécheresse .
Fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e s p h é r i q u e , à l a b a s e t r o n q u é e e t a r r o n d i d u b o u t ,
u n p e u a p l a t i su r le s f l a n c s , n o t a m m e n t v e r s l a p o i n t e d u fruit , l a p a r t i e v e n t r a l e es t p l u s
d é v e l o p p é e , c a r a c t é r i s t i q u e ; d e m ê m e , u n d e s flanc s es t p l u s d é v e l o p p é e t c ' e s t p o u r q u o i
le frui t es t a s y m é t r i q u e , t a n t e n s e c t i o n l o n g i t u d i n a l e , q u ' e n s e c t i o n t r a n s v e r s a l e ; l a c o u l e u r
en es t j a u n e - o r a n g é , plu s i n t e n s e su r l e c ô t é ensoleill é o u trè s f i n e m e n t p o i n t i l l é e d e r o u g e
v i o l a c é ; l a p e a u fine , d ' u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e , es t trè s f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t v e l o u t é e ;
n e s e d é t a c h e d e l a p u l p e q u e l o r s q u e l a m a t u r i t é es t d é p a s s é e ; l a p u l p e , o r a n g e , asse z
fine, a y a n t d e s fibre s t é n u e s d e c o u l e u r p l u s claire , f o n d a n t e , d ' u n e s a v e u r d o u c e e t l é g è -
rement acidulée , juteuse , agréablemen t parfumé e e t d e b o n n e qualit é ; lorsqu e l a maturit é
est d é p a s s é e , l a p u l p e d e v i e n t m o i n s j u t e u s e , p u i s farineus e e t u n p e u fibreus e ; ell e n ' a d h è r e
p a s a u n o y a u . L ' e s p a c e q u i e n t o u r e l e n o y a u es t m o y e n , p l u s p r o n o n c é v e r s l a p a r t i e
d o r s a l e e t l e b o u t d u fruit . L ' a m a n d e e n es t trè s a m è r e .
L e s fruit s s o n t asse z r é s i s t a n t s a u t r a n s p o r t e t p e i n e n t ê t r e g a r d é s p e n d a n t q u e l q u e s
jours.

ABSTRACT

Maturity – during the last decade of July.

Variety of German origin. Recently introduced in Romania where it is found in the
pomological collections.
Tree – medium vigor, frost resistant, behaves satisfactorily in case of drought.
Fruit – medium or large, spherical, truncated at the base and rounded tip, slightly flattened on
the sides, especially toward the tip of the fruit, the ventral part is more developed, characteristic of
even one of the sides is more developed and so the result is asymmetrical, both in longitudinal
section, in cross section, the color is yellow-orange, more intense on the sun exposed side or very
finely dotted with red-purple. The thin peel, of moderate resistance, is very finely pubescent, velvety,
is detachable from the pulp when maturity is exceeded. The pulp is orange, subtle, having fibers of
lighter color, soft, sweet flavored and a slight tangy, juicy, and pleasantly scented and of good quality
when the maturity is exceeded, the pulp becomes less juicy and mealy and slightly fibrous, it does not
stick to the core. The area surrounding the stone is average, more pronounced toward the dorsal part
and the tip of the fruit. The kernel is very bitter.
The fruits are strong enough to be transported and can be kept for several days.
 NEW PERFECTIO N

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. So i d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă .

Răspîndire. Est e puţi n răspîndit .

î n ţar a n o a s t r ă est e i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e găseşt e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p p m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
5—8 z i l e .
F r u c t e l e , m i j l o c i i , a s p e c t u o a s e , sin t d u l c i , f o a r t e s u c u l e n t e , c u a r o m ă p l ă c u t ă , d e cali -
t a t e b u n ă . Sîn t c a r a c t e r i z a t e printr-u n c o n ţ i n u t destu l d e r i d i c a t i n zahă r ( 1 0 , 4 1 % ) , m i j l o c i u
în a c i d i t a t e ( 0 , 9 4 % ) , s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 1 , 0 9 % ) ş i î n v i t a m i n a O ( 8 , 3 2 m g % ) .
S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . Sîn t destu l
d e rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a c î t e v a zile .
Asemănări. F r u c t e l e soiulu i N e w p e r f e c t i o n s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i M u n d ,
însă s e d e o s e b e s c d e a c e s t e a , fiin d m a i m i c i ş i d e f o r m ă m a i r e g u l a t ă .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , a s p e c t u l , gustu l ş i a r o m a p l ă c u t ă a fructului .

Defecte : n u s e cunosc .

POMUL

Coroana — sferic-turtită , p o t r i v i t d e rar ă (fig . 7 0 ) .

Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c ü , c r e s c u t e s u b ungh i m a r e d e r a m i -
ficare, degarnisit e l a b a z ă .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e s c u r t e d e tipu l b u c h e t e l o r d e m a i , s i m p l e ,
apoi r a m u r i l e m i j l o c i i ş i l u n g i .
E l e sîn t d e o b i c e i subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - v i o l a c e e , ia r l a unel e r a m u r i
mijlocii p e parte a umbrit ă d e culoar e verde-roşiatică .
Lăstarii — l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p ţ i , s l a b g e n i c u l a ţ i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ;
s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - m ă s b n i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş i e - v i o l a c e e p e p a r t e a însorită ,
netedă, lucioasă , glabra .
 NEW PERFECTIO N 2ЯЯ

Mugurii vegetativi — m i j l o c i i , c o m e i , laţ i c ă t r e b a z ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n p r o e m i -

n e n t e , c u solzi i r o ş i o t i c i - v i o l a c e i .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o c o n i c i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , m a i ale s solitari .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , r o t u n d e , c u b a z a r o t u n j i t ă ş i vîrfu l p r e l u n g a s c u ţ i t ;
m a r g i n i l e adînc j simpl u ş i dubl u serate . Limbul , subţire , m e m b r a n o s ,d e culoar e

Fig. 70. — New perfection

verde-închis. Peţiolul , lun g d e 30—4 0 m m , d e grosim e mijlocie , d e culoar e verde-gălbuie -

deschis p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş i e - v i o l a c e e p e p a r t e a î n s o r i t ă , c u 3 — 6 g l a n d e m i c i , g l o b u -
loase, d e culoar e cafenie-desebis , aşezat e p e j u m ă t a t e a dinspr e b m b . Unel e frunz e a u l a
b a z a b m b u l u i 1— 2 auricul e m i c i .
Florile — m i j l o cü sa u m a r i , d e 2 8 — 3 2 mm î n d i a m e t r u , c u p e t a l e l e f o a r t e m a r i , r o t u n d e ,
m a i lat e d e c î t înalte , sla b c o n c a v e , g o f r a t e , a l b e ; sepalele , î n g u s t e l a vîrf , d e c u l o a r e roşie -
intens l a e x t e r i o r ş i roşii-deschi s l a i n t e r i o r . Pistilu l est e d e a c e e a ş i l u n g i m e c u e t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d H = 38—4 2 m m , D = 39—4 4 m m , d ~ 36—4 0 m m ;

g r e u t a t e a d e 3 0 — 4 0 g , î n m e d i e d e 3 6 g.
234 SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Forma — g l o b u l o a s ă , r o t u n j i t ă l a vîrf , t r u n c h i a t ă l a b a z ă , u n d e unel e fruct e p r e z i n t ă

u n u m ă r m a i d e z v o l t a t , p e m a r g i n e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e , ling ă b r a z d a v e n t r a l ă ; est e p u ţ i n
t u r t i t ă p e flancuri , î n specia l spr e vîr f ; unel e fruct e a u p a r t e a v e n t r a l ă ş i u n flan c p u ţ i n
m a i d e z v o l t a t e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e d e s t u l d e b i n e m a r c a t ă îns ă superficială , fiin d m a i
pronunţată î n apropiere a cavităţi i peduncular e (pl . X V I I I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, m a i i n t e n s ă p e p a r t e a însorit ă ş i p u n c t a t ă c u roşu -
v i o l a c e u , m a i ale s î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e .
Pedunculul — s c u r t ş i d e s t u l d e g r o s , f o a r t e b i n e p r i n s d e r a m u r ă ş i ma i sla b d e
fruct.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , c u suprafaţ a r e g u l a t ă ;
în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e p r e z i n t ă o d e s c h i d e r e m i c ă , îngustă .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t p e c o n t u r u l fructului , u n e o r i
puţin excentric , l a capătu l brazde i ventrale .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , elastică , fi n catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă , l a s u p r a c o a c e r e
se desfac e u ş o r d e p e p u l p ă .
Pulpa — p o r t o c a l i e, fină , f o n d a n t ă , d u l c e , sla b a c r i ş o a r ă , f o a r t e s u c u l e n t ă , c u a r o m ă ;
p l ă c u t ă ; l a s u p r a c o a c e r e d e v i n e p u ţ i n f i b r o a s ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l
s î m b u r e l u i est e d e m ă r i m e m i j l o c i e , fiin d m a i p r o n u n ţ a t c ă t r e p a r t e a dorsal ă ş i vîrfu l
sîmburelui.
Sîmburele — de mărim e mijlocie , avîn d H = 21—2 4 m m , D = 20—2 2 m m , d = 1 3 —
15 m m , r o t u n d , b o m b a t , d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s , c u p e t e d e c u l o a r e m a i d e s c h i s ă ; supra -
faţa fi n r e t i c u l a t a ; c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă m i j l o c i u d e î n a l t ă , g r o a s ă l a b a z ă ş i f o a r t e
p u ţ i n a s c u ţ i t ă ; crestel e v e n t r a l e lateral e p u ţ i n d e z v o l t a t e , m a i p r o n u n ţ a t e d e l a m i j l o c
c ă t r e v î r f ; p a r t e a d o r s a l ă p r e z i n t ă m i c i orificii . M i e z u l est e a m a r .
Maturitatea — u l t i m a d e c a d ă a luni i iulie .

RECOMANDĂRI. î n p r e z e n t soiu l N e w p e r f e c t i o n s e afl ă î n s t u d i u . S e r e c o m a n d ă

pentru încercar e î n grădinil e d e lîng ă case .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я .
Сорт н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и и н т р о д у ц и р о в а н лиш ь недавн о и
встречается тольк о в помологически х коллекциях .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , цвете т в с е р е д и н е п е р и о д а цветени я а б р и к о с а .
Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , з а к р у г л е н н ы й н а вершин е и о б р у б л е н -
ный у о с н о в а н и я , гд е у н е к о т о р ы х п л о д о в о б р а з у е т с я боле е р а з в и т о е плеч о н а к р а ю у г л у -
бления плодоножки , окол о брюшног о шва ; немног о приплюсну т с б о к о в , в особенност и
у в е р ш и н ы ; у н е к о т о р ы х п л о д о в в е н т р а л ь н а я част ь и оди н и з б о к о в р а з в и т ы н е с к о л ь к о
с и л ь н е е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о ц в е т а, б о л е е и н т е н с и в н о г о на с о л н е ч н о й с т о р о н е , у с е я н н ы й
лиловато-красными точками , в особенност и окол о углублени я п л о д о н о ж к и ; кожиц а сред -
ней т о л щ и н ы , э л а с т и ч н а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , пр и п е р е з р е в а н и и
л е г к о о т д е л я е т с я о т п о с л е д н е й; м я к о ть о р а н ж е в а я , н е ж н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я , слегк а к и с л о -
ватая, с п р и я т н ы м а р о м а т о м ; пр и п е р е з р е в а н и и с т а н о в и т с я в о л о к н и с т о й ; н е п р и р а с т а е т
 PLANŞA XVIII

New perfection.
 NEW PERFECTIO N 235

к к о с т о ч к е . С в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о о к о л о к о с т о ч к и средне й в е л и ч и н ы . Я д р о к о с т о ч к и
горькое.
П л о д ы д о в о л ь н о х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е
нескольких дней .

RÉSUME

Maturité — d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d e juillet .

Variété d'origin e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e i l n'es t introdui t qu e depui s p e u e t o n
le t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e e t fleuri t a u m i l i e u d e l a p é r i o d e d e floraiso n
de l'abricotier .
Fruit — m o y e n , d e f o r m e g l o b u l e u s e , a r r o n d i a u b o n t , t r o n q u é e à l a b a s e , e n d r o i t
où q u e l q u e s un s d e ce s fruit s offren t u n e é p a u l e p l u s d é v e l o p p é e , a u b o r d d e l a c a v i t é
p é d o n c u l a i r e su r l e sillo n v e n t r a l ; i l es t u n p e u a p l a t i su r le s f l a n c s , n o t a m m e n t v e r s l a
p o i n t e ; certain s fruit s o n t l a p a r t i e c e n t r a l e e t l ' u n d e s flanc s m o i n s d é v e l o p p é s ; l a c o u l e u r ,
j a u n e - o r a n g é , plu s intens e su r l e c ô t é ensoleill é e t p o i n t i l l é d e r o u g e - v i o l a c é , n o t a m m e n t
dans l e v o i s i n a g e d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e ; l a p e a u d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , é l a s t i q u e , fine -
m e n t v e l o u t é e , a d h é r a n t e à l a p u l p e , s'e n d é t a c h e a i s é m e n t l o r s q u e l a m a t u r i t é es t d é p a s s é e ;
la p u l p e es t d e c o u l e u r o r a n g e , fine , f o n d a n t e , d o u c e e t f a i b l e m e n t aigrelette , trè s j u t e u s e
et a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e ; t r o p m û r e , ell e d e v i e n t u n p e u f i b r e u s e ; n ' a d h è re p a s a u n o y a u .
L ' e s p a c e q u i e n t o u r e l e n o y a u e t m o y e n . L ' a m a n d e e n es t a m è r e .
L e s fruit s s o n t asse z résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t êtr e g a r d é s q u e l q u e s j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – during the last decade of July.

Variety of unknown origin. In Romania it was recently introduced and is found in the
pomological collections.
Tree – a vigorous type which blooms in the middle of the flowering period of the apricot.
Fruit – medium, globular shape, rounded at the tip, truncated at the base, where some of these
fruits offer a more developed shoulder on the edge of the stem cavity on the ventral groove and is
slightly flattened on the sides, particularly towards the tip; some fruits have the central part and one of
the sides less developed. The color, yellow-orange, is more intense on the sun exposed side and
dotted with red-purplish, especially in the vicinity of the stem cavity. The peel is moderately thick,
elastic, finely velvety, adhering to the pulp, it detaches easily when maturity is exceeded, the pulp is
orange, thin, soft, sweet and slightly tart, very juicy and pleasantly scented. When it is too ripe, it
becomes a little fibrous; it does not stick to the core. The space that surrounds the stone is average
size. The kernel is bitter.
Fruits are fairly resistant to transportation and can be kept for a few days.
 ŞALAH

S i n o n i m e : rus. Şalah , Şalaghi , L i m o n n i i , E r e v a n s k i i .

engl. L e m o n apricot , Shalach .
germ. S c h a l a c h , S c h a l a g i .
rom. Schelle r (greşit) .

Origine. S o i v e c h i , d e o r i g i n e a r m e a n ă .

Ităspindirc. S e c u l t i v ă î n B . S . S . A r m e a n ă , î n d e o s e b i î n r e g i u n e a E r e v a n ş i î n u l t i m u l
t i m p î n B . S . S . Gruzină , B . S . S . Azerbaidjan ă ş i Orimeea .
L a n o i î n ţar ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e , fiin d
introdus d e puţi n timp .

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u d e s t u l d e v i g u r o s , r e u ş e ş t e a l t o i t p e c o r c o d u ş ş i
p e zarzăr . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e so l ; a t î t l e m n u l c î t ş i m u g u r i i florifer i slu t rezistenţ i
la ger , d e a s e m e n e a e s t e r e z i s t e n t l a bol i ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a caisului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
5 - 8 zile .
I n t r ă p e r o d î n a n u l a l 4-le a ş i r o d e ş t e a b u n d e n t .
F r u c t e l e , m i j l o c i i s a u m a r i , sîn t a s p e c t u o a s e , d e f o r m ă c a r a c t e r i s t i c ă e b p s o i d a l ă cu
u n g î t s c u r t , a s e m ă n ă t o a r e c u o p r u n ă , d u l c i , f o a r t e sla b a c i d u l a t e , d e c a b t a t e m e d i o c r ă .
Sînt c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e s t u l d e r i d i c a t î n zahă r ( 1 1 , 3 8 % ) , s c ă z u t î n acidi -
tate ( 0 , 6 0 % ) , destu l d e ridica t î n substanţ e proteic e ( 1 , 3 1 % ) ş i foart e ridica t î n v i t a m i n a С
20,00 m g % ) .
Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializar e ; sîn t rezis -
t e n t e l a c ă d e r e ş i n u d e v i n f ă i n o a s e l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e . Sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t
şi s e p o t p ă s t r a 6— 8 zile .
Asemănări. N u s e a s e a m ă n ă c u nic i u n so i c u l t i v a t l a n o i î n ţară .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a p o m u l u i ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a fructelor .
Defecte : culoare a deschis ă ş i form a d e prun ă a fructelor .
 ŞALAH 2.47

POMUL

P o m u l , d e tali e m i j l o c i e sa u m a r e , c u t r u n c h i u l d r e p t , destu l d e gro s ; s c o a r ţ a d e

culoare brună-cenuşie , c u crăpătur i longitudinale .
Coroana — g l o b u l o a s ă t u r t i t ă , largă , răsfirată , f o r m ă c a r e s e p ă s t r e a z ă î n t o t t i m p u l
p e r i o a d e i d e r o d i r e , c u frunzi ş b o g a t (fig . 7 1 ) .

Fig. 71 . - Şala h

Hamurile de schelei — lungi ş i g r o a s e , p u t e r n i c e , î n p o z i ţ i e o b l i c ă , f o r m î n d c u a x u l

u n g h i d e 55° , l a m i f i c a t e n e u n i f o i m ş i n e r e g u l a t , degarnisit e l a b a z ă . S c o a r ţ a , d e c u l o a r e
roşie-vişinie m u r d a r , c u l e n t i c e l e e v i d e n t e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n a n te sîn t b u c h e t e l e d e m a i p e r a m u r i l e d e 2— 3 ani , ia r
r a m u r i l e m i j l o c i i ş i lung i sîn t m a i p u ţ i n r e p r e z e n t a t e .
Lăstarii — l u n g i, g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 0 — 2 5 m m ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -
r o ş i a t i c ă , p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a u m b r i t ă , c u f o a r t e m u l t e l e n t i c e l e ,
c u c r ă p ă t u r i ; lăstari i a n t i c i p a ţ i sîn t î n n u m ă r f o a r t e m i c .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , s c u r t - c o n i c i , m i c i t u r t i ţ i , lăţiţ i l a b a z ă ş i
ascuţiţi b r u s c l a vîrf , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă .
238 SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

Mugurii floriferi — mari , o v o c o n i c i , u m f l a ţ i l a b a z ă , s i m p l i , adese a d u b l i ; diferen -

ţiază î n a m b e l e valur i d e creştere .
Frunzele — m i j l o c ii sa u m a r i , l u n g i d e 9 2 — 1 0 5 m m , l a t e d e 6 6 — 8 3 m m , r o t u n d - o v a t e ,
c u vîrfu l p r e l u n g a c u m i n a t , b a z a c o r d a t ă ş i m a r g i n e a m ă r u n t s i m p l u ş i d u b l u serat ă ; l i m b u l
de c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s ; p e ţ i o l u l l u n g d e 3 5 — 5 8 m m , d e c u l o a r e roşie-sîngerie-deschis ,
u ş o r c a n a l i c u l a t , c u 2— 3 g l a n d e ş i c u 1— 2 auricule .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e 2 5 — 2 9 m m î n d i a m e t r u , c u p e t a l e l e m a r i , late ,
r o t u n j i t e , g o f r a t e ş i t u r t i t e l a b a z ă , d e c u l o a r e a l b e - r o z i i . Sepalele , roşii-purpurii-deschi s l a
e x t e r i o r ş i roşii-verzui , c u striur i c a r m i u p e p a r t e a interioar ă ; pistilu l c u 3— 5 m m m a i
lung decî t staminele .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 4 2 — 5 2 m m , D = 35—4 5 m m , d = 3 3—
42 m m ; g r e u t a t e a d e 2 6 — 4 9 g , î n m e d i e 4 2 g .
Forma — e l i p s o i d a l ă, c a r a c t e r i s t i c ă , t r u n c h i a t ă l a b a z ă , f o r m î n d u n gî t scur t ş i g r o s
în j u r u l c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ; vîrful , u ş o r tras , ia r flancuril e f o a r t e sla b t u r t i t e ş i p u ţ i n
inegale ; l a unel e f r u c t e s e o b s e r v ă o asimetri e m a i p r o n u n ţ a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă î n genera l
superficială, l a unel e fruct e est e p r o n u n ţ a t ă ş i î n s p e c i a l î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e
(pl. X I X ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e - d e s c h i s, c u n u a n ţ ă r o z i e , p e p a r t e a însorit ă m a i intensă ,
rareori u ş o r p u n c t a t ă c u r o ş u - z m e u r i u d e s c h i s , î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e .
Pedunculul — scur t ş i g r o s , b i n e p r i n s d e f r u c t .
Cavitatea pedunculară — de m ă r i m e mijlocie , adînc ă ş i îngustă , c u suprafaţ a netedă ,
m a r g i n ü e o n d u l a t e , ia r L i d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e p r e z i n t ă o d e s c h i d e r e a d î n c ă ş i î n g u s t ă .
Punctul stilar — m i c , d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t p e c o n t u r u l fructulu i sa u p e
un m i c mamelon , l a capătu l brazde i ventrale .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , m a t ă , fi n catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă ; l a s u p r a c o a c e r e
se d e s f a c e u ş o r d e p e p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - c r e m , n u a n ţ a t ă c u p o r t o c a l i u - d e s c h i s p e p a r t e a însorită , d e c o n s i s -
t e n ţ ă m i j l o c i e , d e s t u l d e fină , f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , f o a r t e sla b a c i d u l a t ă , c u g u s t
p l ă c u t , s l a b a r o m a t ă ; l a s u p r a c o a c e r e u n e o r i c u f i b r e m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n g r o s i e r e ;
n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e d e m ă r i m e m i j l o c i e .
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 2 5 — 2 9 m m , D = 1 6 — 1 9 m m ,
d= 10—1 2 m m , elipsoid , asimetri c alungi t ş i ascuţi t l a a m b e l e capete , asemănăto r c u
s î m b u r e l e d e p r u n e , b o m b a t , d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s , c u s u p r a f a ţ a fi n r e t i c u l a t a ; c r e a s t a
v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă înaltă , î n g u s t ă ş i a s c u ţ i t ă ; crestel e lateral e d e s t u l d e d e z v o l t a t e ş i
a s c u ţ i t e ; p a r t e a d o r s a l ă rareor i c u 1— 3 orificii . M i e z u l est e d u l c e , s l a b a m ă r u i , c u g u s t
de m i g d a l ă .
Maturitatea — u l t i ma d e c a d ă a luni i iulie .

RECOMANDĂRI. î n p r e z e n t soiu l Şala h s e afl ă î n s t u d i u ; s e r e c o m a n d ă î n g r ă d i -

nile d e lîng ă case .
РЕЗЮМЕ

Созревание — последня я декад а и ю л я .

Сорт армянског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я т о л ь к о в помологически х
к о л л е к ц и я х о п ы т н ы х с т а н ц и й , та к к а к и н т р о д у ц и р о в а н л и ш ь н е д а в н о .
 PL/XNŞA XIX

Şalah.
 ŞALAH 239

Дерево — средне й сил ы р о с т а ил и д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е ,

морозоустойчивое, устойчиво е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Цвете т в середин е п е р и о д а
цветения а б р и к о с а .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , х а р а к т е р н о й э л л и п т и ч е с к о й формы , у
основания обрубленный , образуе т к о р о т к у ю и толсту ю шейк у вокру г углублени я плодо -
н о ж к и ; вершин а слегк а в ы т я н у т а я , а бок а слаб о приплюснуты е и нескольк о неодинако -
вые; у некоторы х плодо в наблюдаетс я боле е сильн о выраженна я асимметричность ; жел -
т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , боле е и н т е н с и в н о г о н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , и з р е д к а с л а б о п о к р ы т
л и л о в а т о - к р а с н ы м и точкам и о к о л о у г л у б л е н и я п л о д о н о ж к и ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , ма -
т о в а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , н о пр и п е р е з р е в а н и и л е г к о о т не е отде -
ляющаяся; мякот ь желтая , н а солнечно й сторон е с оранжевы м оттенком , довольн о нежная ,
т а ю щ а я , с о ч н а я , с л а д к а я , очен ь с л а б о к и с л о в а т а я , с о с л а б ы м а р о м а т о м ; н е п р и р а с т а е т к
к о с т о ч к е , свободно е пространств о в о к р у г косточк и средне й величины . Я д р о косточк и
сладкое, немног о горьковато е с миндальны м в к у с о м .
Плоды обладаю т хороше й транспортабельность ю и могу т сохранятьс я в течени е
6—8 д н е й .

EÉSUME

Maturité — d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d e j u i l l e t .
Variété d'origin e arménienne . E t a n t introduit e depui s peu , e n E o u m a n i e , o n n e l a
t r o u v e q u e dan s le s coUection s p o m o l o g i q u e s d e s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , parfoi s asse z v i g o u r e u x , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x quan t
a u so l e t résistan t a u g e l , a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s n u i s i b l e s .S a floraiso n a lie u
au milie u d e l a périod e d e floraiso n d e l'abricotier .
Fruit — m o y e n o u grand , d e form e elhpsoïdale , caractéristique , à l a bas e tronquée ,
f o r m a n t u n e e s p è c e d e « c ol » c o u r t e t g r o s a u t o u r d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e ; l e b o u t u n
p e u étir é e t le s flanc s l é g è r e m e n t a p l a t i s e t u n p e u i n é g a u x ; c e r t a i n s fruit s offren t u n e
a s y m é t r i e p l us p r o n o n c é e ; l a c o u l e u r es t u n j a u n e o r a n g é , plu s i n t e n s e su r l a p a r t ie e n s o l e i l l é e ,
r a r e m e n t p o i n t i b é e d e r o u g e v i o l a c é a u t o u r d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e ; l a p e a u es t d ' é p a i s -
seur m o y e n n e , m a t e , f i n e m e n t v e l o u t é e , a d h é r e n t e à l a p u l p e , qu i es t j a u n e , t e i n t é e d ' o r a n g é
sur l a p a r t i e ensoleillée , asse z fine , f o n d a n t e e t j u t e u s e , d ' u n e s a v e u r d o u c e - a i g r e l e t t e ,
f a i b l e m e n t p a r f u m é e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u ; l ' e s p a c e a u t o u r d u n o y a u es t d e d i m e n s i o n s
m o y e n n e s . L ' a m a n d e e n es t d o u c e , l é g è r e m e nt a m è r e , a y a n t l a s a v e u r d u frui t d e l ' a m a n d i e r .
L e s fruit s son t résistant s a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t ê t r e g a r d é s p e n d a n t 6— 8 j o u r s .

ABSTRACT

Maturity – during the last decade of July.

Variety of Armenian origin. As it was recently introduced in Romania, it is only found in the
pomological collections of experimental stations.
Tree – medium vigor, sometimes quite strong, is not pretentious concerning the soil and frost,
diseases and insect pests. Its flowering occurs in the middle of the apricot flowering period.
Fruit – medium or large, ellipsoidal characteristic shape, truncated at the base, forming a kind
of a "neck", short and fat around the stem cavity, with the tip slightly elongated and slightly flattened
sides and a little uneven, some fruit offer a more pronounced asymmetry. The color is orange-yellow,
more intense on the sun exposed side, rarely purplish red dotted around the stem cavity. The peel is
medium thick, dull, finely velvety, sticking to the pulp, which is yellow, tinged with orange on the
sun exposed side, subtle, soft and juicy with a sweet tart, slightly fragranced does not stick to the core
and the space around the stone is of medium size. The kernel is sweet, with a bitter flavor, as that of
the almond fruit.
The fruits are resistant to transportation and can be kept for 6-8 days.
 TIVOLI

S i n o n i m e : n u are .

Origine. N u s e c u n o a ş t e .

R ă s p î n d i r e . î n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e

pomologice.

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e .
F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , sîn t a s p e c t u o a s e , c u g u s t d i d c e , sla b a c r i ş o r , s u c u l e n t e ,
p u ţ i n a r o m a t e , s e c a r a c t e r i z e a z ă printr-u n c o n ţ i n u t d e s t u l d e r i d i c a t î n zahă r ( 1 0 , 6 2 % ) ,
relativ s c ă z u t î n a c i d i t a t e ( 1 , 4 2 % ) .
S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ; r e c o l t a t e î n a i n t e d e m a t u r i t a t e a c o m -
p l e t ă sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e .

POMUL

P o m u l d e t a b e m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l d r e p t , cilindric .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a lă î n t i n e r e ţ e , a p o i d e v i n e g l o b u l o a s ă (fig . 7 2 ) .
Ramurile de schelet — d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i u l d e r a m i f i c a r e relati v m i c , r a m i -
ficai e , n u m e r o a s e .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i , îns ă r o d e ş t e ş i p e r a m u r i l e m i j l o c i i .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 4 2 — 48 m m , D = 42—4 7 m m , d = 3 9—
45 m m ; g r e u t a t e a d e 3 5 — 5 1 g, î n m e d i e d e 4 2 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i r o t u n j i t ă l a vîrf , f o a r t e p u ţ i n turtit ă p e
flancuri spr e vîrfu l f r u c t u l u i . L a u n e l e f r u c t e u n f l a n c est e p u ţ i n m a i d e z v o l t a t ; brazd a
v e n t r a l ă b i n e m a r c a t ă îns ă superficială , m a i p r o n u n ţ a t ă î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n e u l a r e
(pl. X X ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e, m a i i n t e n s ă p e p a r t e a î n s o r i t ă sa u fi n p u n c t a t ă c u
roşu-violaccu.
 TIVOLI 241

Pedunculvl — scurt, ş i g r o s , b i n e prin s d e r a m u r ă .

Cavitatea pedunculară — de m ă r i m e m i j l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , d e l ă r g i m e m i j l o c i e , c u
suprafaţa ş i m a r g i n i l e r e g u l a t e ; î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e p r e z i n t ă o deschider e adînc ă
şi î n g u s t ă .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , a ş e z a t p e c o n t u r u l fructului , l a c a p ă t u l
brazdei ventrale .

Fig. 72. - Tivol i

Pielifa — subţire, fi n c a t i f e l a t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă , l a s u p r a c o a c e r e s e d e s f a c e u ş o r
de p e pulpă .
Pulpa — p o r t o c a l i e , destu l d e fină , f o n d a n t ă , c u g u s t d u l c e , s l a b a c r i ş o r , s u c u l e n t ă ,
slab aromată . L a supracoacer e devin e sla b suculentă , p u ţ i n făinoas ă ş i pronunţa t fibroas ă ;
n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; g o l u l d i n j u r u l s î m b u r e l u i est e m i c , m a i p r o n u n ţ a t c ă t r e
p a r t e a d o r s a l ă ş i vîrfu l s î m b u r e l u i .
Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 2 4 — 2 6 m m , D = 2 1 — 2 3 m m ,
d= 1 1 — 1 3 m m ; o v o i d , r o t u n j i t l a b a z ă ş i u ş o r a l u n g i t l a vîrf , s l a b b o m b a t , d e c u l o a r e
cafenie-închis, c u suprafaţ a fi n r e t i c u l a t a ; c r e a s t a v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă î n a l t ă , î n g u s t ă ş i

16 — c. 19 !
212 SOIURI D E CAI S I N STUDI U$ 1 PUŢI N RASP1NDIT Ë

ascuţită ; crestel e lateral e p u ţ i n d e z v o l t a t e , m a i p r o n u n ţ a t e cătr e vîr f ; p a r t e a dorsal ă c u

orificii m a i ale s l a b a z ă . M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — u l t i m a d e c a d ă a luni i iulie .

RECOMANDĂM. î n p r e z e n t soiu l T i v o l i s e afl ă î n s t u d i u ; s e r e c o m a n d ă î n gră -

d i n i l e d e lîng ă casă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а июля .

Сорт н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и и н т р о д у ц и р о в а н л и ш ь недавн о и
встречается тольк о в помологически х коллекциях .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я о б р у б л е н н ы й ,
на в е р ш и н е з а к р у г л е н н ы й , с б о к о в и к к о н ц у ч у т о ч к у п р и п л ю с н у т ы й . У н е к о т о р ы х п л о -
дов одн а п о л о в и н а развит а м е н ь ш е ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , боле е т е м н о г о н а с о л -
нечной с т о р о н е , и н о г д а п о к р ы т ы й мелким и л и л о в а т о - к р а с н ы м и т о ч к а м и ; к о ж и ц а т о н к а я ,
н е ж н о - б а р х а т и с т а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , пр и перезревани и л е г к о о т д е л я е т с я о т п о с л е д н е й ;
мякоть оранжевая , довольн о нежная , тающая , сладкого , слегк а кисловатог о вкуса ,
сочная, с о слабы м ароматом ; пр и перезревани и т е р я е т с о ч н о с т ь и с т а н о в и т с я н е м н о г о
мучнистой и сильн о волокнистой ; н е прирастае т к косточке ; свободно е просранств о
около косточк и небольшое . Ядр о косточк и сладкое .
При у б о р к е д о наступлени я полно й зрелости , плод ы х о р о ш о выдерживаю т перевозк у
и хранение .

RÉSUMÉ

Maturité — d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d e juillet .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e . I n t r o d u i t e d e p u i s p e u e n R o u m a n i e ; o n l a t r o u v e dan s
les c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e .
Le fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e g l o b u l e u s e , à l a b a s e t r o n q u é e e t a r r o n d i a u
b o u t , trè s p e u aplat i su r le s flanc s e t v e r s l a p o i n t e d u fruit . Certain s fruit s o n t u n f l a n c
m o i n s d é v e l o p p é ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e - o r a n g é , plu s intens e su r l e c ô t é ensoleill é o u
f i n e m e n t p o i n t i l l é e d e r o u g e - v i o l a c é ; la p e a u es t fine , v e l o u t é e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; q u a n d
le frui t es t t r o p m û r , l a p e a u s'e n d é t a c h e f a c i l e m e n t ; p u l p e d e c o u l e u r o r a n g e , asse z fine ,
fondante, d'un e saveu r douce-aigrelette , juteus e e t faiblemen t parfumé e ; tro p mûre , l a
p u l p e d e v i e n t m o i n s j u t e u s e , u n p e u farineus e e t asse z f i b r e u s e ; ell e n ' a d h è r e pa s a u
n o y a u ; l ' e s p a c e qu i e n t o u r e l e n o y a u es t r é d u i t . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
Les fruit s cueilli s a v a n t l a m a t u r i t é c o m p l è t e s o n t résistant s a u t r a n s p o r t e t peuvent -
être g a r d é s .
242a
ABSTRACT

Maturity – during the last decade of July.

Variety of unknown origin. Recently introduced in Romania, it is found in the pomological
collections.
Tree – medium vigor.
Fruit – medium or large, globular in shape, truncated at the base and rounded at the end, very
little flattened on the sides and toward the tip of the fruit. Some fruits have a less developed side, the
color is yellow-orange, more intense on the sun exposed side or finely dotted with red-purple. The
skin is thin, smooth, sticks to the pulp when the fruit is too ripe; the peel detaches easily off pulp. This
is orange, subtle, luscious, sweet-tart flavored, juicy, and perfumed. When it is too ripe, the pulp
becomes less juicy, slightly mealy and quite fibrous, and it does not stick to stone. The space that
surrounds the stone is reduced. The kernel is sweet.
The fruits picked before full maturity are resistant to transportation and can be kept.
 PLANŞA XX

Tivoli.
 DE C O S T I U J E N I *

Sinonime: — n u s e cunos c

Origine. S o i u l p r o v i n e d i n U . E . S . S . , o b ţ i n u t l a I n s t i t u t u l m o l d o v e n e s c d e cerce -
tări ş t i i n ţ i f i c e î n d o m e n i u l p o m i cui t u r ii , v i t i c u l t u r i i ş i a l v i n i f i c a ţ i e i d e A . A . P e t r o -
s i a n , d i n s e m i n ţ e l e soiulu i Ş a l a h , p r i n p o l e n i z a r e l i b e r ă .

Răspîndire. S e cultiv ă î n U . B . S . S .
î n ţara . n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e s t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e ( I s t r i ţ a ,
Greaca).
POMUL

P o m u l , î n v î r s t ă d e 4 ani , a l t o i t p e zarză r c r e ş t e v i g u r o s , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3,3 5 m ,

f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 6,3 1 c m ş i c o r o a n a sferică , d e 3,0 1 m î n d i a m e t r u (fig . 7 3 ) .
Creşterde medi i anual e d' e lăstarilo r sîn t d e 56, 1 c m . Prezint ă o rezistenţ ă bun ă
la ger , s e c e t ă ş i l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . î n condiţiil e d e l a Staţiune a
experimentală Greac a u n p o m a produ s î n medi e 11, 2 k g fructe .
Se a s e a m ă n ă c u soiu l Ce l m a i b u n d e U n g a r i a î n c e e a c e p r i v e ş t e g u s t u l ş i c a l i t a t e a
p u l p e i ; s e d e o s e b e ş t e p r i n f a p t u l că . s e c o a c e c u 6— 8 z d e î n u r m a a c e s t u i a .

FRUCTUL

F r u c t u l est e d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u g r e u t a t e a m e d i e d e 4 2 g (fig . 7 4 ) , d e c u l o a r e
v e r z u i e spr e g a l b e n ă , c u n u a n ţ e roşi i p e p a r t e a î n s o r i t ă . P u l p a est e g r o a s ă , s u c u l e n t ă ,
r ă c o r i t o a r e , a r o m a t ă , p l ă c u t ă l a g u s t ; est e n e a d e r e n t ă l a sîmbure . Miezu l est e dulce .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u sfîrşitu l luni i iulie , c î n d s- a t e r m i n a t r e c o l t a r e a soiulu i
Cel m a i b u n d e U n g a r i a .

B E C O M A N D I E I . Soix d D e C o s t i u j o n i s e afl ă î n studi u ; s e r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a -

ţiile d e lîng ă c a s e .

РЕЗЮМЕ
Созревание — коне ц июля .
В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и ях о п ы т н ы х с т а н ц и й .
Дерево — сильнорослое , очен ь морозоустойчиво е и устойчиво е к з а с у х е и п о р а ж е н и ю
г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .

* V . Ma s Iov , S . A . Sokolova ,V . К . S m ! k о v, I .P . Ţuic aо ,G . M . S a f i r , 1966 .

2-1 I

Fig. 73 . — D e Costiujen i

Fig. 7 4 . — D e Costiujen i
 DE C O S T I U G E N I 245

Плод — средне й величины , з е л е н о в а т о г о цвета , в п а д а ю щ е г о в ж е л т ы й , с к р а с н о в а -

тым р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; м я к о т ь м я с и с т а я , с о ч н а я , о с в е ж а ю щ а я ,
ароматная, приятног о вкуса , н е прирастае т к косточке . Ядр о косточк и сладкое .

BÉSUMÉ

Maturité — fin j u i l l e t .
"Variété o r i g i n a i r e d e l ' U . E . S . K .
E n B o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s station s expéri -
mentales.
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , offran t u n e trè s b o n n e r é s i s t a n c e a u x g e l , à l a
sécheresse e t à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
Frvit — m o y e n, d e c o u l e u r v e r d â t r e t i r a n t su r l e j a u n e , a v e c de s teinte s r o u g e â t r e s
sur l e c ô t é ensoleill é ; l a p u l p e épaisse , j u t e u s e , rafraîchissant e e t p a r f u m é e , d ' u n g o û t
a g r é a b l e , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .

ABSTRACT

Maturity – end of July.

Variety native of USSR.
In Romania it is found in the pomological collections of experimental stations.
Tree – strong, having a very good resistance to frost, drought and to Clasterosporium
carpophillum (Lev.) Aderh.
Fruit – medium, of greenish-yellow color with reddish hues on the sun exposed side; the pulp
is thick, juicy, refreshing and tasty. It does not stick to the core. The kernel is sweet.
 STEAUA ROŞI E

S i n o n i m e : rus. K r a s n a i a z v e z d a .

Origine. So i probabi l origina r di n U . E . S . S .

Răspîndirc. S e cultiv ă î n U . E . S . S .
i n ţar a n o a s t r ă est e i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , m a i ale s î n tinereţe , r e u ş e ş t e a l t o i t p e c o r c o d u ş , est e d e s t u l d e

l o n g e v i v ş i n e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e sol . A t ît l e m n u l , c î t ş i m u g u r i i florifer i sin t rezistenţ i l a g e r .
F r u c t e l e , m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a i c , sîn t f o a r t e a t r ă g ă t o a r e , îns ă d e c a b t a t e a a I I - a .
S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . Sîn t rezi -
stente l a t r a n s p o r t .
Asemănări. P o m u l soiulu i S t e a u a r o ş i e s e a s e a m ă n ă c u a c e l a a l soiulu i Ce l m a i b u n
d e U n g a r i a , îns ă s e d e o s e b e ş t e t r a n ş a n t d u p ă fruct .
Calităţi : rezistenţ a l a g e r a p o m u l u i ş i c o a c e r e a tîrzi e a f r u c t e l o r .
Defecte : c a b t a t e a m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l , d e t a b e înaltă , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e ; s c o a r ţ a , r u g o a s ă ,
de culoar e brună-cenuşie , c u numeroas e lenticele .
Coroana — l a r g - p i r a m i d a lă spr e g l o b u l o a s ă (fig . 7 5 ) .
Hamurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c r e s c u t e s u b u n g h i m i j l o c i u d e
r a m i f i c a ţ i e ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e roşie-vişini e s p r e c e n u ş i e , c u f o a r t e m u l t e l e n t i c e l e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n a n t e s î n t r a m u r i l e m i j l o c i i ş i cel e scurte , c u l o n g e v i t a t e
redusă ; r a m u r i l e lung i sin t m a i p u ţ i n r e p r e z e n t a t e .
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , groşi , c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e
roşie-măsbnie.
Mugurii vegetativi — m i c i , o v o c o n i c i , c u vîrfu l a s c u ţ i t , turtiţi , b p i ţ i d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , b o m b a ţ i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă ; s e
g ă s e s c m a i m u l t p e creşteril e d i n v a l u l a l d o i l e a ,
 S T E A U A ROŞI E 247

Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , d e 8 0 — 9 3 m m l u n g i m e ş i 6 4 — 77 m m l ă ţ i m e , d e f o r m ă
a p r o a p e r o t u n d ă , c u vîrfu l s c u r t a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă sa u u ş o r a t e n u a t ă , a d e s e a c u
d o u ă a u r i c u l e . S u p r a f a ţ a l i m b u l u i est e n e t e d ă , c u m a r g i n i l e s i m p l u ş i d u b l u serate , u n e o r i
u ş o r c r e n a t e , m a i ale s spr e vîrf . P e ţ i o l u l , l u n g d e 4 0 — 6 0 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , r o ş u -
sîngeriu, c u 2 — 6 g l a n d e .

Fig. 75 . — Steau a roşi e

Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e r o t u n j i t e , a l b e ; pistilu l e g a l sa u p u ţ i n m a i
înalt decî t staminele .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d î n m e d i e H = 4 1 mm , D = 4 2 mm , d = 3 5 m m ; greu -
tatea medi e d e 3 8 g .
Forma — sferică , uşo r t u r t i t ă spr e vîr f ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială , îns ă d i s t i n c t ă ,
î m p a r t e fructu l î n d o u ă j u m ă t ă ţ i a d e s e a inegal e (fig . 7 6 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e, u n i f o r m ă p e t o a t ă suprafaţ a f r u c t u l u i , c u e x c e p ţ i a vîrfului ,
a b r a z d e i v e n t r a l e ş i a părţi i d o r s a l e u n d e est e m a i v e r z u i e ; p e p a r t e a î n s o r i t ă est e a c o p e -
rită d e o roşeaţ ă singerie , c a r e d ă fructulu i u n a s p e c t a t r ă g ă t o r .
218 SOIURI D E CAI S I N STUDI U Ş I PUŢI N RASPIND1T E

Peduiwulid — lung ş i s u b ţ i r e , d e c u l o a r e v e r d e , f o a r t e b i n e p r i n s d e r a m u r ă ş i m a i
p u ţ i n d e fruct .
Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i c ă , e l i p t i c ă , c u m a r g i n i l e uşo r
vălurate.
Punctul siilar — de m ă r i m e m i j l o c i e , cenuşi u î n c h i s , aşeza t p e o uşoar ă r i d i c ă t u r ă ,
în afar a c o n t u r u l u i fructului .

Fig. 76 . — Slcau a roşi e

Pieliţa — g r o a s ă , r e z i s t e n t ă , s e s i m t e l a c o n s u m , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată .
Pulpa — g a l b c n ă - p o r t o c a l i e, elastică , p u ţ i n s u c u l e n t ă , d u l c e a g ă , sla b a r o m a t ă , d e
c a l i t a t e m e d i o c r ă , d e g r o s i m e m i j l o c i e , f o r m î n d u n g o l m a r e î n j u r u l sîmburelui .
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v i nd î n m e d i e H = 2 0 m m , D = 1 8 m m , d = 1 0 m m .
şi g r e u t a t e a d e 2, 5 g , o v o i d , tra s spr e vîrf , c u s u p r a f a ţ a r e t i c u l a t a , d e c u l o a r e cafenie-deschis .
Creasta v e n t r a l ă p r i n c i p a l ă , m a r e , g r o a s ă , u n i f o r m a r c u i t ă ; crestel e laterale , f o a r t e sla b
d e z v o l t a t e ; d e cel e m a i m u l t e or i p r e z i n t ă ş i c r e s t e i n t e r m e d i a r e . P a r t e a dorsal ă rareor i
p r e z i n t ă p u n c t e . M i e z u l est e p r o n u n ţ a t a m a r .
Maturitatea — - sfîrşitul luni i iulie , î n c e p u t u l luni i a u g u s t .

BECOIIANDĂKI. î n p r e z e n t soiu l S t e a u a roşi e s e afl ă i n s t u d i u .

РЕЗЮМЕ

Созревание — коне ц июля—начал о августа .

Сорт п р о и с х о д и т в е р о я т н о и з С С С Р . В Р у м ы н и и п п т р о д у ц и р о в а н недавн о и встре -
чается л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х .
Дерево — сильнорослое , довольн о долговечно е и нетребовательно е к почве , моро -
зоустойчивое.
Плод — средне й в е л и ч и н ы , ш а р о в и д н ы й , к вершин е с л е г к а п р и п л ю с н у т ы й ; з е л е н о в а т о -
ж е л т о г о цвета , р о в н о г о п о все й п о в е р х н о с т и п л о д а , з а и с к л ю ч е н и е м в е р ш и н ы , б р ю ш н о г о
ш в а и д о р с а л ь н о й ч а с т и , к о т о р ы е б о л е е з е л е н о в а т о г о цвета ; н а с о л н е ч н о й с т о р о н е пло д
покрыт кроваво-красны м румянцем , придающи м ем у привлекательны й вид ; кожиц а тол -
стая, прочная , чувствуетс я н а в к у с , нежно-опушенная , бархатистая ; мякот ь желтовато -
о р а н ж е в а я , э л а с т и ч н а я , м а л о с о ч н а я , с л а д к о в а т а я , с о слабы м а р о м а т о м , п о с р е д с т в е н н о г о
 S T E A U A ROŞI E 240

к а ч е с т в а , средне й п л о т н о с т и , о б р а з у е т б о л ь ш о е с в о б о д н о е п р о с т р а н с т в о в о к р у г к о с т о ч к и .
Ядро косточк и довольн о горькое .
П л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у.

Е Е SUME

Maturité — fi n juillet , d é b u t a o û t .
V a r i é t é originair e p r o b a b l e m e n t d e l ' U . B . S . S . A s s e z r é c e m m e n t i n t r o d u i t e n E o u m a n i e
o n Г у t r o u v e dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , es t asse z l o n g é v i f , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l
et r é s i s t a n t a u g e l .
Fruit — m o y e n, d e f o r m e s p h é r i q u e l é g è r e m e n t a p l a t i v e r s l e b o u t , d e c o u l e u r j a u n e -
v e r d â t r e , u n i f o r m e su r t o u t e l a surfac e d u fruit , à l ' e x c e p t i o n d u b o u t , d u sillo n v e n t r a l
e t d e l a p a r t i e dorsal e qu i s o n t p l u s v e r d â t r e s ; l e c ô t é e x p o s é a u solei l es t r e c o u v e r t d ' u n e
t e i n t e r o u g e - s a n g q u i c o n f è r e a u frui t u n a s p e c t a g r é a b l e ; l a p e a u é p a i s s e e t résistante ,
se laiss e senti r e n m a n g e a n t , m a i s es t f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; l a p u l p e j a u n e o r a n g é e ,
élastique, pe u juteuse , douceâtr e e t faiblemen t parfumé e e t d e q u a b t é m é d i o c r e ,
d'épaisseur m o y e n n e , laissan t u n l a r g e e s p a c e a u t o u r d u n o y a u . L ' a m a n d e a u n g o û t
amer prononcé .
L e s fruit s s o n t résistant s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – late July, early August.

Variety probably originating from the USSR. Quite recently introduced in Romania, we can
find it in the pomological collections.
Tree – strong, has long life, little pretentious concerning the soil and, it is frost resistant.
Fruit – medium size, spherical shape, slightly flattened at the tip, yellow-green on the entire
surface of the fruit, except for the tip of the ventral furrow and the dorsal part which are more
greenish, the sun exposed side is covered with a blood-red hue that gives the fruit a pleasing
appearance. The peel is thick and tough, can be tasted when eating, but is finely pubescent. Orange-
yellow pulp, elastic, slightly juicy, sweet and lightly scented and of poor quality, medium thick,
leaving a wide space around the stone. The kernel has a pronounced bitter taste.
The fruits are resistant to transportation.
 UMBERTO

S i n o n i m e : ital. Е е U m b e r t o .

O r i g i n e . S o i a căru i o r i g i n e n u est e c u n o s c u t ă .

R ă s p i n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t p u ţ i n î n I t a l i a ş i î n alt e ţăr i d i n s u d u l ş i a p u s u l E u r o p e i ,
î n ţ a r a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n j u r u l 1 9 3 0 , îns ă n u s- a r ă s p î n d i t d e c î t î n livezil e
d i n r e g i u n e a B u c u r e ş t i ş i c u t o t u l i z o l a t ş i î n alt e c e n t r e d i n ţară .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i d e s t u l d e l o n g e v i v . ÎT u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e s o l ,
m a i ale s c i n d est e a l t o i t p e c o r c o d u ş , c u car e ar e o afinitat e b u n ă . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i u t r - o
m a r e r e z i s t e n ţ ă l a g e r a m u g u r i l o r floriferi . E s t e îns ă sensibi l l a Clasterosporinm carpo-
pMllum ( L é v . ) A d e r h .
î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5— 6 zile .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t ă d e 4 — 5 an i d e l a p l a n t a r e ş i p r o d u c e a b u n d e n t , î n m e d i e 8 0 —
100 k g d e f r u c t e. L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă Ţ i g ă n e ş t i , p o m ii î n v î r s t ă d e 1 4 an i a u p r o d u s
6 4 — 1 0 3 d e k g f r u c t e . F i i n d u n so i f o a r t e p r o d u c t i v este n e c e s a r ă i n t e r v e n ţ i a p o m i c u l t o r u l u i
p e n t r u n o r m a r e a p r o d u c ţ i e i de f r u c t e ; în ani i c u p r o d u c ţ i i m a r i , fructel e r ă m î n m i c i ş i p i e r d
m u l t d i n calităţi .
F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e spr e m a r e , sîn t f r u m o s c o l o r a t e , chia r a s p e c t u o a s e , c u
g u s t m e d i o c r u , a v î n d u n c o n ţ i n u t d e 9 , 7 % zahăr, 1 , 4 8 % a c i d i t a t e ş i 16,8 7 m g % v i t a m i n a C .
S e p r e t e a z ă p e n t r u industrializar e ş i m a i p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . S e
ţin b i n e p e p o m , sîn t f o a r t e rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 7— 8 zile .
Calităţi : r e z i s t e n ţ a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , înflorire a tîrzie , a s p e c t u l a t r ă g ă t o r
şi r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitate a f a ţ ă d e Clasterosporinm carpophillum (Lév. ) A d e r e , ş i calitate a
mediocră a fructelor .

POMUL

P o m u l înal t d e 5 — 6 m , ar e t r u n c h i u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă
superficial, d e c u l o a r e b r u n ă - d e s c h i s s p r e r o ş i a t i c ă .
Coroana — g l o b u l o a s ă, l a r g ă l a î n c e p u t , a p o i sferic-turtit ă p î n ă l a p l e t o a s ă , deas ă
( « g . 77) .
 UMBERTO 351

Ramurile de schelet — d e lungim e ş i grosim e mijlocii , c u scoarţ a brună-roşiatică ,

rugoasă.
Ramurile de rod — p r e d o m i n a n te s î n t r a m u r i l e m i j l o c i i , c a r e garnises c r a m u r i l e d e
schelet a p r o a p e p e t o a t ă l u n g i m e a l o r .
Lăutarii — l u n g i , g r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e

Fig. 77 . — Umbert o

p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e ş i b r u n ă - m ă s b n i e c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e c e a u m b r i t ă ; f o a r t e ra r
a p a r lăstar i a n t i c i p a ţ i .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , t u r t i ţ i l a b a z ă , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , f o a r t e
b i n e a c o p e r i ţ i d e solzi .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , a p r o a p e c i l i n d r i c i , c u vn-fu l a s c u ţ i t .
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 6 2 — 9 0 m m l u n g i m e ş i 4 5 — 6 5 m m l ă ţ i m e ,
o v a t e , c u vîrfu l a c u m i n a t , b a z a a t e n u a t ă ş i m a r g i n i l e fi n ş i r e g u l a t serate . L i m b u l est e
pielos, verde , semi-lucios . Peţiolul , lun g d e 3 5 — 3 7 m m , subţire , drept , canaliculat , d e
c u l o a r e r o z - d e s c h i s p e p a r t e a inferioar ă ş i r o ş u - v i o l a c e u p e c e a s u p e r i o a r ă ; u n e o r i p r e z i n t ă
o gland ă p e peţiol ,
 252 SOIURI D E C A I S I N S T U D I U Ş I P U T I N R A S P I N D I T E

Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e p î n ă l a m a r e . P e t a l e l e î n n u m ă r d e 5 — 7, d e c u l o a r e
a l b ă - r o z , a p r o a p e r o t u n d e , t r u n c h i a t e l a b a z ă , c u m a r g i n i l e u ş o r gofrate . Sepalele , mari ,
de c u l o a r e roşie-sîngerie . S t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 3 1 — 3 2 , a u filamentel e g r o a s e ş i răsfirate ,
o e u p î n d întreag a suprafaţ ă a florii . Pistilu l est e c u 2 — 4 m m m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — v a r i a b i l ă, d e l a m i j l o c i e l a m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 5 5 mm, D = 1 9 mm
şi d = 4 4 m m ; greutate a medi e d e 5 9 g .
Forma — o v o i d ă , u ş o r tras ă spr e vîrf , t u r t i t ă p e flancur i ş i c u b a z a t r u n c h i a t ă . B r a z d a
v e n t r a l ă a d î n c ă ş i î n g u s t ă l a b a z a fructulu i ş i superficială , c u m a r g i n i l e lar g răsfrînt e î n
rest (fig . 78) .

Fig. 78 . — Umbert o

Culoarea — g a l b e n ă - d e s c h is î n p î r g ă ş i g a l b e n ă - p o r t o c a l i e l a m a t u r i t a t e a d e p l i n ă ;
c u m u l t înaint e d e p î r g ă fructel e s e î n r o ş e s c ce l p u ţ i n p e j u m ă t a t e d i n suprafaţ ă ; p e p a r t e a
e x p u s ă l a soar e r o ş e a ţ a est e f o a r t e i n t e n s ă , c u n u a n ţ e v i o l a c e e .
Pedunculul — destul d e l u n g , r e l a t i v g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e , p u b e s c e n t , b i n e
prins d e f r u c t ş i d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă, largă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e , adese a v ă l u r a t e .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , aşeza t p e u n m a m e l o n p r o e m i n e n t ,
a s c u ţ i t , c a r a c t e r i s t i c soiului , a ş e z a t u n e o r i a s i m e t r i c faţ ă d e a x u l fructului .
Pieliţa — g r o a s ă, tare , s l a b a d e r e n t ă l a p u l p ă , u ş o r p u b e s e e n t ă . Oîn d s e c o n s u m ă
se d e s f a c e d e p u l p ă , l ă s î n d u n g u s t a c r i ş o r - a m ă r u i n e p l ă c u t .
Pulpa — g a l b e n ă - a u r i e, c u n u a n ţ e a l b i c i o a s e m a i ale s î n j u r u l s î m b u r e l u i , p o t r i v i t
d e s u c u l e n t ă , u n e o r i făinoasă , d u l c e a g ă , făr ă a r o m ă . î î e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , c u e x c e p ţ i a
crestelor v e n t r a l e , p e c a r e r ă m î n p o r ţ i u n i îngust e d e p u l p ă .
Sîmburele — d e m ă r i me m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 2 8 m m, D = 2 1 m m, d = 1 1 mm ;
ca f o r m ă u r m e a z ă î n d e a p r o a p e f o r m a fructului , fiin d o v o i d , p l a t , tra s m u l t spr e vîrf , trun -
c h i a t o b l i c l a b a z ă , d e c u l o a r e b r u n ă - d e s c h i s , c u suprafaţ a m ă r u n t r e t i c u l a t a , aspră . Creast a
p r i n c i p a l ă g r o a s ă ş i înaltă , ia r cel e lateral e lipses c a p r o a p e c o m p l e t . P a r t e a d o r s a l ă i n c o m p l e t
s u d a t ă , î n s p e c i a l l a vîrf . M i e z u l est e d u l c e .
Maturitatea — la î n c e p u t u l luni i a u g u s t .
 UMBERTO 253

R E C O M A N D A Ş I . Soiu l U m b e r t o , d a t o r i t ă e p o c i i d e c o a c e r e tîrzi e a f r u c t e l o r s e r e c o -
m a n d ă s ă s e c u l t i v e m a i ale s î n grădinil e d e l î n g ă casă , p r e c u m ş i p e n t r u lucrăril e d e
a m e b o r a r e , î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i d e soiur i c u înflorir e tîrzie .

РЕЗЮМЕ

Созревание — начал о а в г у с т а .
Происхождение сорт а неизвестно . В Румыни и выращиваетс я в сада х Бухарестско й
о б л а с т и и , л и ш ь в вид е о т д е л ь н ы х д е р е в ь е в , в д р у г и х ц е н т р а х с т р а н ы .
Дерево — средне й сил ы р о с т а , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е ,
м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum
( L e v . ) A d e r h . Цвете т п о з д н о , п л о д о н о с и т ь начинае т н а 4 — 5 г о д у п о с л е п о с а д к и и дае т
обильные у р о ж а и .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , я й ц е о б р а з н о й ф о р м ы , с л е г к а в ы т я н у т ы й
ic в е р ш и н е , с б о к о в п р и п л ю с н у т ы й , с о б р у б л е н н ы м о с н о в а н и е м ; в фаз е в о с к о в о й с п е л о с т и
с в е т л о - ж е л т о г о цвета , а пр и п о л н о й з р е л о с т и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о с я р к и м к р а с н ы м р у -
мянцем н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а т о л с т а я , г р у б а я , с л а б о п р и р о с ш а я к
м я к о т и , с л е г к а о п у ш е н н а я ; пр и п о т р е б л е н и и о т д е л я е т с я о т м я к о т и и о с т а в л я е т п о с л е с е б я
неприятный к и с л о в а т о - г о р ь к о в а т ы й в к у с ; м я к о т ь з о л о т и с т о - з е л е н а я , с б е л о в а т ы м о т т е н -
ком, в особенност и в о к р у г к о с т о ч к и , довольн о сочная , иногд а мучнистая , сладковатая ,
неароматная, н е прирастае т к к о с т о ч к е , з а исключение м вентральны х ребе р последней ,
на к о т о р ы х о с т а ю т с я у з к ие о с т а т к и м я к о т и . Я д р о к о с т о ч к и с л а д к о е .
П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и и в меньше й степен и п р и г о д н ы
для п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е . Х о р о ш о д е р ж а т с я н а д е р е в е , о т л и ч а ю т с я п р е к р а с н о й
т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю и м о г у т с о х р а н я т ь с я в течени е 7— 8 д н е й .

RÉSUMÉ

Maturité — début d u moi s d'août .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e o n l a c u l t i v e d a n s le s v e r g e r s d e l a r é g i o n
d e B u c a r e s t , e t t o u t à fai t i s o l é m e n t , d a n s d ' a u t r e s r é g i o n s d u p a y s .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , e t asse z l o n g é t i f , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l ,
résiste a u gel , m a i s es t sensibl e a u Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . I l fleuri t
t a r d i v e m e n t , c o m m e n c e à p r o d u i r e à l ' â g e d e 4 — 5 an s e t p r o d u i t a b o n d a m m e n t .
Fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e o v o ï d a l e , l é g è r e m e n t a l l o n g é v e r s l e b o u t , a u x
flancs aplati s e t à l a b a s e t r o n q u é e , d e c o u l e u r j a u n e - c l a i r p e n d a n t l a v é r a i s o n e t j a u n e -
o r a n g é à c o m p l è t e m a t u r i t é , d ' u n r o u g e i n t e n s e su r l e c ô t é e x p o s é a u solei l ; l a p e a u , trè s
épaisse, a d h é r a n t f a i b l e m e n t à l a p u l p e , es t l é g è r e m e n t p u b e s c e n t e ; q u a n d o n l a m a n g e
ebe s e d é t a c h e d e l a p u l p e , laissan t u n a r r i è r e - g o û t a i g r e - a m e r d é s a g r é a b l e ; l a p u l p e , j a u n e
d o r é , à n u a n c e s b l a n c h â t r e s s u r t o u t a u t o u r d u n o y a u , asse z j u t e u s e , parfoi s farineuse , d o u -
ceâtre, san s p a r f u m , n ' a d h è r e p a s a u n o y a u , à l ' e x c e p t i o n de s crête s v e n t r a l e s q u i c o n s e r -
v e n t d e m i n c e s p o r t i o n s d e p u l p e . L ' a m a n d e e n es t d o u c e .
L e s fruit s s e p r ê t e n t b i e n à l ' i n d u s t r i a b s a t i o n e t m o i n s à l a c o n s o m m a t i o n à l'éta t
frais. U s s e m a i n t i e n n e n t b i e n su r l ' a r b r e , résisten t trè s b i e n a u t r a n s p o r t e t p e u v e n t s e
c o n s e r v e r d u r a n t 7— 8 j o u r s .
 253a
ABSTRACT

Maturity – early August.

Variety of unknown origin. In Romania it is grown in orchards in the region of Bucharest, and
only in very few other regions of the country.
Tree – medium vigor, and quite long life, is not pretentious about the soil, it is frost resistant,
but is sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. It flowers late, and produces at the
age of 4-5 years, abundantly.
Fruit – medium or large, oval shaped, slightly elongated towards the apex, the sides flattened
and truncated base, light yellow in color during ripening, yellow-orange when fully ripe, deep red on
the sun exposed side. The peel is very thick, slightly sticking to the pulp, slightly pubescent; when
eaten it separates from the pulp, leaving an unpleasant sour-bitter aftertaste. The pulp: golden yellow,
mostly white with hints around the core, fairly juicy, sometimes fluffy, sweet, fragrance-free, does not
stick to the core, with the exception of ventral ridges that retain portions of thin pulp. The kernel is
sweet.
Fruits are good for industrialization but not very good for fresh consumption. They resist well
in the tree, very resistant to transportation and can be preserved for 7-8 days.
SOIURI D E CAI S RECEN T INTRODUS E
ÎN COLECŢI I
 SOIUBI D E CAI S E E C E N T 1NTEODUS E Î N COLECŢI I

î n afar ă d e soiuril e d e s c r i s e , î n ţar a n o a s t r ă s e m a i afl ă i n colecţi i sa u plan -

taţiile d e concur s o seri e d e s o i u r i , p e car e l e prezentă m î n tablou l următo r:

F r u c t u l
Nr. Matu- Forma
S o i u l c u l o a r e a calitatea
crt. ritatea coroanei mărime formă
pieliţei pulpei pulpei

0 1 2 3 4 56 7 8

1 Ahrori 15-25 Invers mijlocie- ovoidă galben-pai, galbenă- mijlocie

VI pirami- mare carmin închi s portocalie
dală

2 Bulidu 10-20 mare globu- galbenă bună

VII loasă

3 Caninos 10-25 mare foarte bun ă

VII
4 Krasnîi partiza n 20-30 [sferică- mare ovoid- galben- galben- mijlocie
VII largă rotunjită, portocalie cu portocalie
turtită rumeneală
lateral zmeurie

5 Rouge d u Roussillo n 10-15 mare bună

VII

D e a s e m e n e a î n c o l e c ţ i i s e ma i afl ă ş i soiuril e : Balşo i p o z d n i i , Chin a 1 , C h i n a 2 ,

D e Geoagiu , D e Portugalia , D e Silistra , Gloir e d'Auvergne , G r a n d Plaisir , Her -
sanski, P a l u m e l l a , Perl e 81 , Eeal e d'Imola , T i m p u r i i d e B o g ă t a n , Tîrzi i d e L ü b e c k ,
Triumf.

17 — с . ш
PIERSICUL
 INTRODUCERE

IMPORTANŢA CULTURI I PIERSICULU I

P i e r s i c u l s e n u m ă r ă p r i n t r e cel e m a i v a l o r o a s e s p e c i i d e p o m i c u l t i v a t e î n ţ a r a n o a s t r ă ,
fiind m u l t a p r e c i a t p e n t r u calităţil e f r u c t e l o r sale . A c e s t e a sîn t î n g e n e r a l m a r i , f r u m o s
colorate, c u u n conţinu t relati v b o g a t î n vitamin e ş i zahăr , c u gus t răcoritor , plăcut .
F i i n d r e p r e z e n t a t î n c u l t u r ă p r i n n u m e r o a s e soiuri , c u e p o c i d i f e r i t e d e c o a c e r e , p i e r -
sicul asigur ă f r u c t e p r o a s p e t e , î n c o n d i ţ i i l e ţări i n o a s t r e , p e o p e r i o a d ă d e a p r o a p e 4 luni ,
a d i c ă d i n a d o u a j u m ă t a t e a luni i i u n i e ( c î n d s e c o a c e soiu l M a d e l e i n e P o u y e t ) p î n ă î n p r i m a
d e c a d ă a luni i n o i e m b r i e ( c î n d a j u n g l a m a t u r i t a t e f r u c t e l e soiulu i T o s c h i n a d e n o i e m b r i e ) .
A c e a s t ă eşalonar e a p r o d u c ţ i e i p e r m i t e ş i o a p r o v i z i o n a r e r i t m i c ă ş i d e d u r a t ă a î n t r e -
prinderilor d e prelucrar e a f r u c t e l o r . D i n piersic i s e p r e p a r ă d u l c e ţ u r i , g e m u r i , c o m p o t u r i
a r o m a t e d e o s e b i t d e fi n ş i d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă , f r u c t e zaharisit e e t c . E l e s e p r e t e a z ă de ,
asemenea l a uscare , congelar e ş i l a bonificare a şampanie i pri n folosire a extractelo r aromat e
alcoolice.
P i e r s i c i l e sin t m u l t s o l i c i t a t e ş i p e n t r u e x p o r t , p u ţ i n d c o n s t i t u i o surs ă i m p o r t a n t ă
d e v e n i t u r i p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă . S e p o t l i v r a c a n t i t ă ţ i m a r i d e piersic i î n ţăril e s i t u a t e
în c e n t r u l ş i m a i ale s î n n o r d u l E u r o p e i , u n d e c u l t u r a p i e r s i c u l u i n u r e u ş e ş t e î n c î m p
d e s c h i s sa u s e p r a c t i c ă p e suprafeţ e f o a r t e restrînse .
P i e r s i c u l î n t r u n e ş t e o seri e d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i b i o l o g i c e i m p o r t a n t e , ş i a n u m e : est e
foarte p r e c o c e , n u p r e z i n t ă p e r i o d i c i t a t e d e r o d i r e , ia r î n c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e f a v o r a b i l e
d ă p r o d u c ţ i i mar i ş i s u s ţ i n u t e , d e l a u n a n l a altul .
F i i n d r e z i s t e n t l a s e c e t ă , p i e r s i c u l s e n u m ă r ă , alătur i d e c a i s , p r i n t r e p u ţ i n e l e s p e c i i
care reuşes c bin e î n z o n a d e cîmpie , chia r ş i î n ce a d e step ă uscată , c u condiţi a s ă i s e
asigure l o c u r i a d ă p o s t i t e , d e o a r e c e est e s e n s i b ü l a g e r . V a l o r i f i c ă d e a s e m e n e a î n m o d
d e o s e b i t d e r e n t a b i l terenuril e î n p a n t ă , c u e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e , d i n z o n a c o l i n e l o r şi a d e a l u -
rilor, d i n p o d g o r i i . E x p e r i e n ţ e le e f e c t u a t e p e d u n e l e s e m i z b u r ă t o a r e d i n T î m b u r e ş t i ( r e g i u n e a
Oltenia) d e cătr e Institutu l a g r o n o m i c „ T u d o r V l a d i m i r e s c u " di n Craiov a (302 ) sco t î n
evidenţă faptu l c ă piersicu l creşt e ş i rodeşt e destu l d e bin e ş i p e terenur i nisipoase , ma i
ales c î n d s e a p l i c ă o a g r o t e h n i c ă d i f e r e n ţ i a t ă î n c e e a c e p r i v e ş t e m e t o d e l e d e p l a n t a r e ş i
lucrările solului .

D e a c e e a , p r i n d o c u m e n t e l e d e p a r t i d ş i de s t a t s-a u t r a s a t sarcin i d e o s e b i t d e i m p o r -
tante, c u privir e l a extindere a culturi i intensiv e a piersiculu i î n bazinel e ş i centrel e c u
condiţii favorabile , l a introducere a î n cultur ă numa i a s o i u r i l o r r e c u n o s c u t e c a cel e m a i
v a l o r o a s e p e p l a n m o n d i a l ş i la sporire a p r o d u c ţ i e i d o f r u c t e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă .
262 INTRODUCERE

P e ling ă a s p e c t e l e p o z i t i v e e n u m e r a t e , c u l t u r a piersiculu i p r e z i n t ă ş i unel e d e z a v a n t a j e ,

d i n t r e c a r e cel e m a i i m p o r t a n t e sîn t rezistenţ a s l a b ă l a ge r a m u g u r i l o r florifer i ş i a p o m i l o r
(ramuri, lăstari) , car e a t r a g e d u p ă sin e p i e r d e r e a r e c o l t e i , ş i u n e o r i chia r d e g e r a r e a t o t a l ă
sau parţial ă a părţi i aerien e a p o m i l o r .
î n c o m p a r a ţ i e c u celelalt e speci i p o m i c o l e , c u l t u r a piersiculu i d e ţ i n e , î n c e e a c e p r i v e ş t e
r e n t a b i b t a t e a , unu l dintr e p r i m e l e l o c u r i .

A R E A L U L Ş I ISTORICU L CULTURI I PIERSICULU I

P î n ă ш p r i m e l e d o u ă d e c e n ü al e secolulu i a l X X - l e a , î n ştiinţ ă s- a i m p u s părere a c ă

piersicul est e origina r di n Persi a (Iran). : De altfel , d e n u m i r e a ştiinţific ă d e Prunus persica
1

S t o c k e s sa u Persica vulgaris M i l l , s- a b a z a t t o c m a i p e a c e a s t ă p ă r e r e . Cercetăril e e f e c t u a t e m

secolul n o s t r u a u sco s î n e v i d e n ţ ă c ă , î n t r - a d e v ă r , piersicu l s e c u l t i v ă î n I r a n d e c i r c a
3 00 0 d e ani , d a r n u creşt e ş i n u a c r e s c u t n i c i o d a t ă î n a c e a s t ă ţ a r ă î n star e s ă l b a t i c ă .
Studiile întreprins e d e F r a n k N . M a y e r ( 2 4 4 ) a u d o v e d i t c ă ţar a d e o r i g i n e
a piersiculu i est e C h i n a , u n d e creşt e ş i a c u m î n star e s ă l b a t i c ă . î n 1 9 1 6 , F r a n k N .
M a y e r — c a re a s t a t 1 2 an i î n C h i n a — a găsi t piersic i s ă l b a t i c i î n p a r t e a d e s u d a p r o v i n -
ciei Şen-si , l a o a l t i t u d i n e d e 1 30 0 m . î n ani i u r m ă t o r i , e l a întîlni t m u l ţ i piersic i sălba -
tici î n c e n t r u l aceste i p r o v i n c n , î n Si-ciu-an , î n s u d u l p r o v i n c i e i K a n s u ş i de- a lungu l
graniţei t i b e t a n e , l a o a l t i t u d i n e d e 2 3 0 0 — 2 6 00 m , u n d e n u s e g ă s e a nic i o u r m ă d e
c u l t u r ă a piersicului . î n a c e s t e p r o v i n c n , piersicu l creşt e s p o n t a n , î n f o r m ă d c tufă , a r c
f r u c t e c u p u l p a tare , f i b r o a s ă , astringentă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e ş i a p r o a p e n e c o m e s t i b i l ă .
P e b a z a m a t e r i a l u l u i g ă s i t î n China , F r a n k N . M a y e r a u r m ă r i t d e z v o l t a r e a piersi -
cului î n c e p î n d c u t i p u r i l e s ă l b a t i c e p î n ă l a soiuril e chinezeşt i a m e b o r a t e .
î n b t e r a t u r a c h i n e z ă e x i s t ă i n d i c a ţ n c ă piersicu l a fos t l u a t î n c u l t u r ă î n a c e a s t ă ţ a r ă
c u c i r c a 2 0 0 0 d e an i î.e.n . Cel e m a i v e c h i l e g e n d e al e p o p o r u l u i c h i n e z , l e g a t e d e p o m u l ,
florile, fructel e ş i s î m b u r i i piersiculu i ( 2 4 5 ) , a t e s t ă d e a s e m e n e a v e c h i m e a î n c u l t u r ă a aceste i
specii p e t e r i t o r i u l C h i n e i .
D i n C h i n a , p i e r s i c u l a f o s t i n t r o d u s ş i î n alt e r e g i u n i d i n s u d u l ş i v e s t u l A s i e i , a j u n g î n d
p î n ă î n I r a n ( P e r s i a ) , u n d e , a v î n d c o n d i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e p e n t r u creşter e ş i d e z v o l t a r e ,
şi-a g ă s i t a d o u a p a t r i e .
î n E u r o p a a f o s t a d u s d e g r e c i , p e t i m p u l lu i A l e x a n d r u c e l Mare .T e o -
f r a s t î l a m i n t e ş t e p e n t r u p r i m a d a t ă î n a n u l 3 2 2 î.e.n. , m e n ţ i o n î n d c ă est e u n p o m adu s
din Persia .
S e p r e s u p u n e c ă d i n C h i n a piersicu l a ajun s î n I r a n , A r m e n i a ş i î n alt e ţăr i d i n A s i a ,
p r e c u m ş i î n cel e d i n s u d u l E u r o p e i î n e p o c a m i g r ă r i i u n o r p o p o a r e d i n A s i a centrală ,
cu ocazi a uno r expediţi i d e cucerir i ş i pri n caravanel e comerciale . î n aceast ă privinţă , s e
ştie c ă „ m a r e a c a l e a m ă t ă s i i , c a r e l e g a C h i n a c u ţăril e di n b a z i n u l m e d i t e r a n e a n , t r e c e a
a n u m e p r i n teritoriu l A r m e n i e i " ( 2 9 7 ) .
S p r e sfîrşitu l s e c o l u l u i I î.e.n. , î n t i m p u l d o m n i e i î m p ă r a t u l u i A u g u s t , d i n G r e c i a
piersicul a f o s t i n t r o d u s î n P e n i n s u l a I t a l i c ă , V i r g i l i u ( 7 0 — 1 9 î.e.n. ) v o r b e ş t e î n Geor-
gicele sal e despr e „ p i e r s i c i l e d u l c i c a m i e r e a " , îns ă n u d ă n i c i o i n d i c a ţ i e p r i v i n d o r i g i n e a
sau c u l t u r a piersicului . P l i n i u c e l B ă t r î n ( 2 3 — 7 9 e.n. ) î l d e n u m e ş t e p e n t r u p r i m a
d a t ă „malum persicum", s u b b n i i n d p r i n a c e a s t ă d e n u m i r e c ă est e u n f r u c t a d u s d i n Persia .
D e n u m i r e a d e „malum persicum" ( m ă r p e r s a n ) i s- a d a t n u p e m o t i v c ă piersicil e a r f i
a v u t v r e o a s e m ă n a r e c u m e r e l e , c i p e n t r u c ă r o m a n i i o b i ş n u i a u s ă n u m e a s c ă o r i c e fruc t
 A R E A L U L D E C U L T U R A A L PIERSICULU I ?6.ч

c o m e s t i b i l „malum". D e n u m i r e a d a t ă piersiculu i d e c ă t r e P 1 i n i u c e l В ă t r î n , indi -

c î n d p r e s u p u s a o r i g i n e p e r s a n ă a a c e s t u i a , a i n f l u e n ţ a t m u l t ş i alt e p o p o a r e , c a r e a u atri -
b u i t a c e s t e i speci i u n n u m e c e d e r i v ă d e l a Persia . A s t f e l , p i e r s i c u l est e d e n u m i t pcsca (î n
l i m b a i t a l i a n ă ) , pêcher (i n f r a n c e z ă ) , peach (î n e n g l e z ă ) , perşilc (î n g e r m a n a a r h a i c ă ş i î n
o l a n d e z a ) ş i persik (î n l i m b a r u s ă ) , Pfirsich (î n g e r m a n a m o d e r n ă ) .
î n Historia naturalis, P l i n iu ce l B ă t r î na descri s 5 soiur i d e p i e r s i c ( 3 0 0 ) ,
p r e c i z î n d c ă ce l m a i b u n d i n t r e el e est e „ d u r a c i n u s " , d e n u m i r e car e s e referă , p r o b a b i l , l a
p u l p a tar e a fructului .
D i n e v u l m e d i u n u e x i s t ă i n d i c a ţ i i c u p r i v i r e l a c u l t u r a piersiculu i n i c i î n P e n i n s u l a
I t a l i c ă , nic i î n alt e p ă r ţ i al e E u r o p e i . D o a r î n Capilulariile lu i C a r o l c e l M a r e ( 7 4 2 —
8 1 4 ) sîn t c i t a t e c î t e v a soiur i d e p i e r s i c d i n G a l i a d e s u d .
D e - a b i a p e l a finel e secolulu i a l X V I - l e a a p a r î n l i t e r a t u r ă i n d i c a ţ i i c ă î n T o s c a n a
c u l t u r a piersiculu i „ s e b u c u r ă d e m u l t ă f a v o a r e " , ia r î n s e c o l u l a l X V I I I - l e a M i с h e 1 i
d e s c r i e 4 7 d e soiuri . Ma i tîrziu , G e o r g i o G a l l e s i o , î n l u c r a r e a La Pomona italiana
( 1 8 1 7 — 1 8 3 9 ) , d e s c r i e a m ă n u n ţ i t 3 9 d e soiur i d e p i e r s i c c o m u n . D i n s e c o l u l a l X I X - l e a
cultura piersiculu i i a o dezvoltar e di n c e î n c e m a i m a r e î n Italia , l a începu t p e b a z a
s o i u r i l o r i m p o r t a t e d i n F r a n ţ a , ia r u l t e r i o r p e b a z a s o i u r i l o r a u t o h t o n e .
î n F r a n ţ a piersicu l a f o s t a d u s di n P e n i n s u l a I t a l i c ă p e t i m p u l d o m i n a ţ i e i I m p e r i u l u i
r o m a n . C u l t u r a aceste i s p e c i i n u s- a b u c u r a t d e m a r e a t e n ţ i e l a î n c e p u t ; d e - a b i a î n 1 6 0 4
O l i v i e r d e S e r r e s , î n l u c r a r e a s a Théâtre d'Agriculture et Mesnage des Champs,
d e s c r i e c u m u l t e a m ă n u n t e 1 2 soiur i d i n t r e cel e m a i r ă s p i n d i t e î n c u l t u r ă . C u o j u m ă t a t e
d e s e c o l m a i tîrziu , î n 1 6 6 7 , M e r 1 e t d e s c r i e 3 8 d e soiuri , ia r î n 1 7 6 8 D u h a m e 1 d u
M o n c e a u d e s c r i e 4 3 d e soiur i ş i î n 1 8 3 9 N o i s e t t e d ă d e s c r i e r e a a m ă n u n ţ i t ă p e n t r u
63 d e soiuri .
C u l t u r a piersiculu i l u i n d o e x t i n d e r e di n c e î n c e m a i m a r e , î n l i t e r a t u r ă a p a r e ş i
d e s c r i e r e a u n u i n u m ă r m a i m a r e d e soiuri . A s t f e l , D e c a i s n e ş i C a r r i è r e , î n l u c r a r e a
Jardin fruitier du Muséum, a p ă r u t ă î n 1 8 5 8 , d e s c r i u 8 0 d e s o i u r i ; n u m a i c î ţ i v a an i m a i
tîrziu M a s d e s c r i e (1874 ) î n l u c r a r e a Verger 1 2 0 d e s o i u r i ; d u p ă d o i ani , d e c i î n 1 8 7 6 ,
fraţii S i m o n L o u i s ş i T h o m a s , î n l u c r a r e a Guide pratique de Vamateur de fruits,
d e s c r i u 37 6 d e soiuri . L a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X X - l e a ( 1 9 1 3 ) , J . J o n i n , î n l u c r a r e a
Classification des Pêches et Nectarines, d e s c r i e 1 05 0 d e soiuri . D e s i g u r c ă î n e t a p a a c t u a l ă
n u m ă r u l soiurilo r d e p i e r s i c est e m u l t m a i m a r e .
î n l i t e r a t u r ă e x i s t ă i n d i c a ţ i i c ă p e l a a n u l 121 6 c u l t u r a p i e r s i c u l u i er a c u n o s c u t ă ş i
în A n g l i a , u n d e a f o s t i n t r o d u s ă d i n I t a l i a ş i F r a n ţ a . C u l t u r a i n d u s t r i a l ă a p i e r s i c u l u i î n
A n g l i a a î n c e p u t , d e f a p t , d u p ă 1 8 5 8 , c î n d p e p i n i e r i s t u l B . R i v e r s î n m u l ţ e ş t e cel e m a i
b u n e soiur i d e p i e r s i c i ( 3 9 , 4 1 ) .
î n G e r m a n i a , j u e r s i c u l a f o s t i n t r o d u s d e a s e m e n e a d i n F r a n ţ a ş i I t a l i a . î n diferit e
d o c u m e n t e e x i s t ă m e n ţ i u n i d i n c a r e s e c o n s t a t ă c ă p e l a 1 5 7 5 c u l t u r a p i e r s i c u l u i er a c u n o s -
c u t ă p e v a l e a fluviulu i E l b a , ş i a n u m e î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i D r e s d a . D i n d o c u m e n -
tele referitoar e l a secolel e X V I ş i X V I I reies e c ă p i e r s i c u l î n star e s e m i s ă l b a t i c ă er a r ă s p î n d i t
in p o d g o r i i l e d i n R e n a n i a . C u l t u r a m o d e r n ă a p i e r s i c u l u i î n G e r m a n i a a î n c e p u t îns ă d e
p e l a 1 8 7 0 , c î n d î n p e p i n i e r e s e î n m u l ţ e a u soiuril e v a l o r o a s e , c u f r u c t u l m a r e ş i d e c a l i t a t e
superioară (39,41) .
î n 1 5 4 0 , piersicu l a f o s t i n t r o d u s î n M e x i c d e c ă t r e c o l o n i ş t i i s p a n i o l i , ia r î u 156 5 a
î n c e p u t s ă fi e c u l t i v a t ş i î n California , p r e c u m ş i î n a l t e s t a t e d i n A m e r i c a d e N o r d , u n d e
î n c e p î n d d i n s e c o l u l a l X I X - l e a s- a e x t i n s f o a r t e m u l t î n c u l t u r ă .
264 INTRODUCERE

P r i n f a p t u l c ă a î n c e p u t s ă s e s ă l b ă t i c e a s c ă d u p ă c i r c a tre i v e a c u r i d e l a i n t r o d u c e r e a
d i n E u r o p a , uni i b o t a n i ş t i c o n s i d e r a u piersicu l c a f u n d d e o r i g i n e a m e r i c a n ă .
U . P . H e d r i с к ( 1 4 6 ) a r a tă c ă piersicu l a găsi t î n A m e r i c a c o n d i ţ i i n a t u r a l e f a v o r a -
b i l e ş i s- a b u c u r a t d e o p o p u l a r i t a t e a t î t d e m a r e , î n c î t s- a e x t i n s f o a r t e r e p e d e î n c u l t u r ă ,
care l a î n c e p u t er a destu l d e p r i m i t i v ă .
L a î n c e p u t u l secolulu i a l X X - l e a , H e d r i c k a i d e n t i f i c a t ş i л descri s u n n u m ă r
d e 2 18 1 d e soiur i c u l t i v a t e n u m a i î n s t a t u l N e w Y o r k .
P e lîng ă soiurd e introdus e direc t di n E u r o p a , înc ă d e p e l a jumătate a secolulu i trecu t
în S . U . A . a u f o s t o b ţ i n u t e n u m e r o a s e soiur i d e p i e r s i c c u c o a c e r e t i m p u r i e ş i f o a r t e t i m -
p u r i e ( M a y f l o w e r , A m s d e n , L e V a i n q u e u r , A l e x a n d e r , S n e e d ) , c a r e într e ani i 1 8 8 0 ş i 190 0
au f o s t i n t r o d u s e î n F r a n ţ a ş i î n a l t e ţ ă r i e u r o p e n e . E x t i n d e r e a f o a r t e r a p i d ă î n c u l t u r ă
a a c e s t o r soiur i s e e x p b c ă î n p r i m u l rîn d p r i n f a p t u l c ă f r u c t e l e l o r a j u n g l a m a t u r i t a t e
m u l t m a i t i m p u r i u d e c î t c e l e al e s o i u r d o r e u r o p e n e .
î n e t a p a a c t u a l ă , c u l t u r a piersiculu i o c u p ă suprafeţ e m a r i î n z o n a c b m a t u l u i t e m p e r a t
d i n cel e d o u ă e m i s f e r e . F i i n d o cultur ă valoroasă , î n toat e ţărd e cultivatoar e d e piersi c
există tendinţ a d e a o extind e di n c e î n c e ma i mult .
î n 1 9 6 4 , p r o d u c ţ ia m o n d i a l ă d e piersic i e s t e e s t i m a t ă l a 4, 8 m i l i o a n e d e t o n e . î n ultimi i
ani, p r o d u c ţ i a d e piersic i a cunoscu t ce a ma i însemnat ă dezvoltar e î n Itali a ş i Franţa ,
realizîndu-se m a i m u l t c u 3 0 0 0 0 0 d e t o n e şi , r e s p e c t i v , 1 0 0 0 0 0 d e t o n e faţ ă d e anu l 1 9 « 2 .
D i n t o t a l u l p r o d u c ţ i e i d e 4, 8 m i l i o a n e d e t o n e d e piersici , a p r o x i m a t i v 5 0 % a f o s t
reabzată d e ţărd e europene . î n ţărd e continentulu i european , p r o d u c ţ i a d e piersic i p e
u l t i m u l d e c e n i u c r e ş t e a p r o x i m a t i v d e 3 o r i — de l a 0, 8 m d i o a n e d e t o n e i n 1 9 6 2 l a 2, 2
m i b o a n e d e t o n e î n 196 4 — , r e p r e z e n t î nd 4 6 % di n p r o d u c ţ i a m o n d i a l ă , faţ ă d e n u m a i 3 0 %
în 1 9 6 2 .
E e p r o d u c e m , d u p ă F . A . O . , î n t a b l o u l nr . 1 0 p r o d u c ţ i d e d e piersic i realizat e î n ani i
1 9 4 8 — 1 9 5 2 , 1 9 5 5 , 1 9 6 0 ş i 1 9 6 3 î n p r i n c i p a l e l e ţăr i p r o d u c ă t o a r e d e p e g l o b . O u t o a t e c ă
n u d i s p u n e m d e d a t e ş i m a i r e c e n t e , el e ofer ă t o t u ş i o i m a g i n e a s u p r a r a p o r t u l u i c e e x i s t ă
între c o n t i n e n t e ş i într e diferitel e ţăr i î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a d e piersici .
D u p ă c u m s e c o n s t a t ă d i n d a t e l e c u p r i n s e î n t a b l o u l nr . 10 , î n E u r o p a e i d t u r a piersi -
cului p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă î n I t a l i a , F r a n ţ a ş i S p a n i a . I m p o r t a n ţ ă d e s t u l d e m a r e
prezintă aceast ă cultur ă ş i î n Grecia , E . P . Bulgaria , B . P . Ungară , E . S . F . Iugoslavi a ş i
E . F . G e r m a n ă . î n celelalt e ţări , a c e a s t ă c u l t u r ă p r e z i n t ă o greutat e specific ă ma i m i c ă .
î n A s i a , p r i n t r e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e piersic i s e n u m ă r ă E . P . C h i n e z ă , J a p o n i a ,
T u r c i a ş i a l t e ţări .
î n Africa , piersicu l s e cultiv ă numa i î n parte a d e nord , î n bazinu l mediteranean , ş i
în p a r t e a d e s u d , î n z o n a t e m p e r a t ă , p î n ă l a C a p u l B u n e i S p e r a n ţ e .
î n A m e r i c a d e N o r d , c u l t u r a p i e r s i c u l u i ar e o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă i n S t a t e l e U n i t e
ale A m e r i c ü ( M e x i c ş i C a n a d a ) .
î n A m e r i c a d e S u d , p i e r s i c u l s e c u l t i v ă p e suprafeţ e m a i m a r i î n A r g e n t i n a , B r a z i b a
şi Chile .
î n A u s t r a b a , N o u a Z e e l a n d ă ş i î n g e n e r a l î n O c e a n i a c i u t u r a piersiculu i p r e z i n t ă o
importanţă destu l d e neînsemnată .
P e c o n t i n e n t e ş i ţări , î n lini i m a r i , c u l t u r a piersiculu i s e p r e z i n t ă d u p ă c u m u r m e a z ă :
Italia d e ţ i n e p r i m u l l o c î n E u r o p a ş i a l d o ü e a p e g l o b î n c e p r i v e ş t e c u l t u r a piersi -
cului, î n 196 1 a realiza t o p r o d u c ţ i e d e 1 309 00 0 d e t o n e .
 A R E A L U L D E C U L T U R A A L PIERSICULU I 265

D a c ă s e c o m p a ră a c e a s t ă p r o d u c ţ i e c u c e a t r e c u t ă î n t a b l o u l nr . 1 0 , s e c o n s t a t ă c ă
a c e a s t ă c u l t u r ă a f ă c u t p r o g r e s e u i m i t o a r e , r e u ş i n d c a n u m a i î n u l t i m i i p a t r u an i s ă s p o -
rească p r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e piersic i c u 47 3 0 0 0 d e t o n e . O u e x c e p ţ i a z o n e i m u n t o a s e , p i e r -
sicul s e c u l t i v ă p r e t u t i n d e n i . Cel e m a i i m p o r t a n t e c e n t r e u n d e p r e d o m i n ă c u l t u r a p i e r s i c u l u i
se afl ă î n regiunil e E m i l i a - B o m a g n a , V e u e t o , C a m p a n i a , P i e m o n t e , L i g u r i a ş i T o s c a n a .

Tabloul nr. IU

l'fi.di'n.t iDiindlal A I» piersic i (tul i d e lonr )

Continente ş i ţăr i 1948/52 1955 1960 1963

EUROPA
Austria 4 5 7 9
Belgia 2 7 8 4
Bulgaria 6 3 22 52
Cehoslovacia 2 3 3 —
Franţa 111 156 305 456
R. D . German ă 5, 4 6 2
R. F . German ă 41 34 34 24
Grecia 12 6 61 56
Ungaria 20 23 40
Italia 291 483 836 1 267
Portugalia 19 13 17 25
Spania 94 77 93 130
R. S . F . Iugoslavi a 16 15 24 31
România 2 3 S 6

Total 605 829 1 44 4 2102

(Fără U.R.S.S. )
AMERICA D E NOR D
Canada 44 65 54 54
Mexic 48 50 58 72
Statele Unit e 1 32 8 1 12 5 1 618 1 59 6

Total 1 420 1 24 0 1 730 1 72 2

AMERICA D E SU D
Total 190 260 300 305
ASIA
Japonia 35 79 170 198
Turcia 11 20 58 63
Alte ţăr i 24 21 22
(Fără R . P . Chineză )

Total 70 120 250 2 fi1

AFRICA
Total 45 65 95
AUSTRALIA
Total 62 69 66

TOTAL MONDIA L 2 39 2 2 58 3 3 88 5 ! 49 0

P i e r s i c u l s e c u l t i v ă p e s u p r a f e ţ e d e s t u l d e m a r i ş i î n regiunil e : L a z i o , L o m b a r d i a , M a r c h e ,
A b r u z z i - M o l i s e , Sicilia , V e n e ţ i a , S a r d e g n a , B a s i l i c a , P u g l i a , C a l a b r i a ş i a l t e l e .
î n 1 9 6 4 , piersicu l o c u p a î n I t a l i a o s u p r a f a ţ ă d e 8 1 8 6 2 h a d e c u l t u r ă p u r ă ( s p e c i a -
lizată), di n car e pest e 3 0 00 0 h a p e terenur i irigat e ş i alt e 18 0 00 0 h a d e cultur ă asociat ă
( c u p l a n t e a g r i c o l e ) . L a c u l t u r a p u r ă d e p i e r s i c , p r o d u c ţ ia m e d i e î n 1 9 6 4 a f o s t d e 1 4 9 0 0 k g
d e f r u c t e l a ha .
 266 INTRODUCERE

S e c u l t i v ă p e scar ă f o a r t e m a r e soiuril e : J . H . H a l e , E l b e r t a , Charle s I n g o u f , M a y

f l o w e r , A m s d e n , E e d h a v e n ş i Cardinal . Sîn t î n cur s d e î n c e r c a r e ş i e x t i n d e r e soiuril e n o i
c a : M a d e l e i n e P o u y e t , S p r i n g t i m e , S o u t h l a n d ş i altele .
D a t o r i t ă structuri i acestu i s o r t i m e n t , situaţie i g e o g r a f i c e a ţării , car e s e î n t i n d e p e
m a i m u l t e g r a d e d e l a t i t u d i n e ( n o r d i c ă ) , p r e c u m ş i climatulu i m e d i t e r a n e a n , I t a l i a furni -
zează piersic i p e p i e ţ e l e E u r o p e i î n cursu l întregi i v e r i , î n c e p î n d c u soiuril e cel e m a i t i m p u r i i
p î n ă l a cel e m a i tîrzii .
în Franţa, c u l t u r a piersiculu i o c u p a î n 1 9 6 1 o suprafaţ ă d e c i r c a 6 0 00 0 h a , c u o
p r o d u c ţ i e a n u a l ă d e c i r c a 32 5 01 0 d e t o n e . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , d e ţ i n e l o c u l a l d o i l e a
p r i n t r e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c d i n E u r o p a .
î n F r a n ţ a , piersicu l s e c u l t i v ă p e c u p r i n s u l întregi i ţări , î n afar ă d e B r e t a n i a , N o r -
m a n d i a ş i d e ţinuturil e l i m i t r o f e c u B e l g i a , u n d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e sîn t m a i p u ţ i n
favorabile.
Cele m a i mar i suprafeţ e a f e c t a t e c u l t u r n piersiculu i s e afl ă p e v a l e a fluviulu i B h ô n e ,
în d e p a r t a m e n t e l e : I s è r e , D r ô m e , A r d è c h e , G a r d , V a u c l u s e , B o u c h e s - d u - E h ô n e ş i altele .
Ca urmar e a poziţie i geografic e ş i a cbmatidu i mediteranean , departamentu l EoussiUo n
furnizează p e p i a ţ a F r a n ţ e i p r i m e l e piersic i c o a p t e . D i n c a u z a a p r o p i e r i i m u n ţ i l o r Pirinei ,
p e n t r u p i e r s i c sîn t a t r i b u i t e î n a c e s t d e p a r t a m e n t suprafeţ e r e l a t i v m i c i d e tere n ; d r e p t
u r m a r e , ş i p r o d u c ţ i a d e piersic i d i n a c e s t d e p a r t a m e n t r e p r e z i n t ă o c o t ă c u t o t u l n e î n s e m -
n a t ă faţ ă d e p r o d u c ţ i a g l o b a l ă a F r a n ţ e i .
P e v e r s a n ţ b e x p u ş i spr e sud-es t d c p e v a l e a fluviulu i G a r o n n e , î n d e p a r t a m e n t e l e
A v e y r o n , T a r n - e t - G a r o n n e , L o t - e t - G a r o n n e ş i altel e c u l t u r a piersiculu i p r e z i n t ă d e
a s e m e n e a o i m p o r t a n ţ ă destu l d e m a r e .
D i n t r e soiuril e v e c h i s e m e n ţ i n î n s o r t i m e n t e Elberta. , ,T . H. H a l e , M a y flower , A m s d e n ,
Charles I n g o u f , E l b e r t a t i m p u r i e ş i altele . î n acelaş i t i m p s e e x t i n d di n c e î n c e m a i mul t
soiurile n o i , e u c o a c e r e a t i m p u r i e a f r u c t e l o r , c a : M a d e l e i n e P o u y e t ş i S p r i n g t i m e , p r e c u m
şi soiuril e c u p u l p a g a l b e n ă , c a : D i x i r e d, E e d h a v e n , F a i r h a v e n , D i x i g e m , H a l e h a v e n , S o u t h -
l a n d , C a r d i n a l ş i altele .
Spania o c u p ă l o c u l a l treile a î n E u r o p a î n e e e a c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a d e piersici . D e ş i
c o n d i ţ i i l e p e d o c b m a t i c e sîn t f a v o r a b i l e p e teritoriu l întregi i ţări , c u l t u r a c o m e r c i a l ă a pier -
sicului p r e z i n t ă o m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă î n p r o v i n c i i l e l i m i t r o fe c u M a r e a M e d i t e r a n ă : A n d a -
luzia, V a l e n c i a ş i C a t a l o n i a , î n a c e a s t a d i n u r m ă m a i ale s î n î m p r e j u r i m i l e oraşulu i B a r c e -
l o n a , u n d e e x i s t ă cel e m a i m a r i s u p r a f e ţ e c u l t i v a t e c u p i e r s i c .
P e l î n g ă soiuril e v e c h i : A m s d e n , M a y f l o w e r , E l b e r t a ş i J . H . H a l e , î n u l t i m u l t i m p
s-au i n t r o d u s î n s o r t i m e n t e ş i soiuril e s o l i c i t a t e m u l t p e p i a ţ a m o n d i a l ă , c a : E e d h a v e n ,
H a l e h a v e n , D i x i r e d , S p r i n g t i m e ş i altele .
B.S.F. Iugoslavia c o n t e a z ă c a o m a r c p r o d u c ă t o a r e d e p i e r s i c i d i n sud-estu l E u r o p e i .
Cele m a i întins e suprafeţ e a t r i b u i t e a c e s t e i c u l t u r i s e afl ă î n p a r t e a d e n o r d - v e s t a ţării ,
în b a z i n e l e D u n ă r i i ş i Tisei . î n s o r t i m e n t e , p e lîng ă soiuril e v e c h i , s-a u i n t r o d u s ş i cel e
m a i v a l o r o a s e soiur i n o i d i n I t a l i a .
D i n p r o d u c ţ i a d e piersic i o m a r e p a r t e s e e x p o r t ă .
în Grecia, c u l t u r a piersiculu i o c u p ă suprafeţ e d e s t u l d e m a r i . D u p ă p r o d u c ţ i a a n u a l ă
d e piersici , G r e c i a o c u p ă l o c u l a l p a t r u l e a p r i n t r e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e piersic i d i n E u r o p a
şi p r i m u l î n P e n i n s u l a B a l c a n i c ă .
S e c u l t i v ă a t î t soiur i p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u u s c a t .
în B.P. Bulgaria, c u l t u r a piersiculu i a l u a t i n u l t i m u l t i m p o e x t i n d e r e f o a r t e m a r e .
Cele m a i mar i suprafeţ e a t r i b u i t e aceste i cultur i s e afl ă î n î m p r e j u r i m i l e oraşelo r P e t r i c i ,
 A R E A L U L D E C U L T U R A A L PIERSICULU I 267

S a n d a n s k , S l i v e n , B u r g a s , P l o v d i v , P r i m o r i e ş i altele . S e c u l t i v ă p e s c a r ă f o a r t e l a r g ă s o i u -
rile E l b e r t a ş i J . H . H a l e . î n p r o p o r ţ i e m a i m i c ă s e c u l t i v ă M a r y g o l d , C a r m e n , D u p n i ş k a ,
A m s d e n , M a y f l o w e r , E l b e r t a d e iuli e ş i altele . S î n t î n c u r s d e e x t i n d e r e s o i u r i l e n o i c u
p u l p a g a l b e n ă , c a : E e d h a v e n , H a l e h a v e n , D i x i r e d , F a i r h a v e n , D i x i g e m ş i altele . C e a m a i
m a r e p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e piersic i s e e x p o r t ă .
în R.P. ungară piersicu l o c u p ă d e o c a m d a t ă suprafeţ e relati v m i c i , î n împrejurimil e
oraşului B u d a p e s t a ş i l a s u d d e c a p i t a l ă , p î n ă î n z o n a l a c u l u i B a l a t o n . E x i s t ă îns ă t e n d i n ţ a
d e a e x t i n d e d i n c e î n c e m a i m u l t suprafeţel e c u l t i v a t e .
î n s o r t i m e n t e p r e d o m i n ă soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n , L o l o , F o r d , A l e x a n d e r , E l b e r t a
şi J . H . H a l e .
C e a m a i m a r e p a r t e di n p r o d u c ţ i a d e piersic i s e v a l o r i f i c ă p e p i a ţ a i n t e r n ă ş i o p a r t e
se e x p o r t ă .
In R.F. Germană, c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a p i e r s i c u l u i e x i s t ă n u m a i î n p a r t e a
d e s u d - v e s t a ţării , p e v a l e a E i n u l u i , d e l a F r i b o u r g p î n ă l a K a i s e r s t u h l ; p e s u p r a f e ţ e m a i
mici piersicu l s e cultiv ă ş i î n Palatinat , u n d e di n cauz a expoziţiilo r nefavorabil e n u exist ă
posibilităţi d e extinder e a aceste i culturi .
Se c u l t i v ă soiuril e : M a y f l o w e r , A m s d e n , C a r m e n , J . H . H a l e , E l b e r t a ş i altele .
în Austria suprafeţel e a t r i b u i t e c u l t u r i i p i e r s i c u l u i sîn t e x t r e m d e m i c i . S e c u l t i v ă
soiurile „ c l a s i c e " , ia r p r o d u c ţ i a d e piersic i s e r v e ş t e p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a p i e ţ e l o r i n t e r n e .
în B.8. Cehoslovacă p i e r s i c u l s e c u l t i v ă p e s u p r a f e ţ e f o a r t e m i c i , m a i ale s î n p a r t e a
c e n t r a l ă a ţării , d i n î m p r e j u i i m i l e oraşulu i B r n o ş i spr e s u d p î n ă l a B r a t i s l a v a .
în U.E.S.S., c u l t u r a p i e r s i c u l u i est e b i n e r e p r e z e n t a t ă î n C r i m e e a , C a u c a z ş i î n r e p u -
b l i c i l e s o c i a l i s t e s o v i e t i c e : U z b e k ă , T a d j i k ă , K i r g h i z ă , T u r k m e n ă ş i altele . î n a c e s t e a d i n
u r i n ă s e afl ă ş i c e n t r u l g e n e t i c a l c e l o r m a i m u l t e s p e c i i d e s î m b u r o a s e .
î n s o r t i m e n t e l e d i n C r i m e e a ş i C a u c a z p r e d o m i n ă soiuril e p e n t r u c o n s u m u l î n s t a r e
p r o a s p ă t ă ş i industrializare , ia r î n cel e d i n A s i a C e n t r a l ă p r i n c i p a l u l l o c î l o c u p ă soiuril e
folosite p e n t r u u s c a r e .
F i i n d o s p e c i e d e p o m i v a l o r o a s ă , c u l t i v a t o r i i a u i n t r o d u s p i e r s i c u l s i î n ţăr i c u c l i m a t
m a i p u ţ i n f a v o r a b i l , c a , d e e x e m p l u : Anglia, P.D. Germană ş i Elveţia ; î n a c e s t e ţări , pier -
sicul s e c u l t i v ă n u m a i d e c ă t r e a m a t o r i ş i n u p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă c o m e r c i a l ă .
în Asia, c a m a r i p r o d u c ă t o a r e d e piersic i î n afar ă d o U . E . S . S . c o n t e a z ă C h i n a , J a p o n i a ,
ţările di n A s i a M i c ă ş i O r i e n t u l A p r o p i a t c a : T u r c i a , I r a n , I r a k , Siria , L i b a n , I s r a e l ş i
altele.
în P.P. Chineză, m a i ale s î n p a r t e a d e s u d , s e c u l t i v ă soiur i d e p i e r s i c a d a p t a t e l a
condiţiile climatulu i tropical . î n parte a central ă a E . P . Chineze , piersicu l s e cultiv ă ş i î n
z o n e l e m u n t o a s e ( T s i n g l i n g ) , u n d e e x i s t ă n u m e r o a s e soiur i d e p i e r s i c , d i n t r e c a r e u n e l e s e
recoltează î n lun a noiembri e ş i s e păstreaz ă î n pivniţ e pîn ă î n februarie . î n parte a d e
n o r d - e s t a ţări i piersicu l s e c u l t i v ă p î n ă l a H a r b i n ( 2 8 4 ) .
O p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e p i e r s i c i s e c o n s u m ă î n star e p r o a s p ă t ă î n i n t e r i o r u l ţării ,
iar o p a r t e s e u s u c ă î n v e d e r e a e x p o r t u l u i .
în Japonia, piersicu l r e p r e z i n t ă c e a m a i i m p o r t a n t ă p l a n t ă p o m i c o l ă . S e c u l t i v ă î n c e -
p î n d di n sudu l ţării , p î n ă î n insul a H o k k a i d o ; î n p ă r ţ i l e n o r d i c e al e ţări i n u r e u ş e s c d e c î t
soiurile t i m p u r i i , d e o a r e c e fructel e c e l o r tîrzi i n u s e m a t u r i z e a z ă .
î n u l t i m i i ani , soiuril e i n d i g e n e a u f o s t î n l o c u i t e d i n s o r t i m e n t e c u altel e m a i v a l o r o a s e ,
i m p o r t a t e di n alt e ţări . Ce a m a i m a r e p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e p i e r s i c i s e v a l o r i f i c ă p e p i e ţ e l e
interne.
268 INTRODUCERE

în Siria, Liban, Irak, Israel, Turcia ş i Iran c u l t u r a piersiculu i u u o c u p ă suprafeţ e

mari. S e c u l t i v ă c u p r e c ă d e r e soiur i al e c ă r o r f r u c t e s e p r e t e a z ă p e n t r u u s c a t .
Cu t o a t e c ă î n Africa piersicu l s e c u l t i v ă î n m u l t e ţăr i d i n n o r d , c a : E g i p t i d , L i b i a ,
Algeria, Tunisi a ş i Maroc , ş i î n parte a d e sud , î n Uniune a Sud-Africană , aceast ă speci e n u
prezintă totuş i importanţ ă mar e î n balanţ a comercial ă a continentului .
P r o d u c ţ i a di n E g i p t , L i b i a , A l g e r i a , T u n i s ş i M a r o c s e v a l o r i f i c ă p e l o c , p e pieţel e
ţărilor r e s p e c t i v e , ia r o p a r t e d i n piersicil e ce se o b ţ i n î n s u d u l Africi i s e e x p o r t ă î n E u r o p a .
P r i n t r e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c d i n America de Nord, Statele Unite ale Americii
o c u p ă p r i m u l l o c , a t î t p e c o n t i n e n t u l n o r d - a m e r i c a n , c î t ş i p e g l o b . Cel e m a i m a r i supra -
feţe a f e c t a t e p e n t r u c u l t u r a piersiculu i s e afl ă î n s t a t u l California , u n d e s e o b ţ i n , d e fapt ,
p e s t e 6 0 % d i n p r o d u c ţ i a t o t a l ă a S . U . A . C u l t u r a piersiculu i p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă m a r c î n
statele : Carolina d e S u d , G e o r g i a , M i c h i g a n, P e n n s y l v a n i a, W a s h i n g t o n , N e w j e r s e y, A r k a n s a s ,
C o l o r a d o , V i r g i n i a , N e w Y o r k , V i r g i n i a d e V e s t , T e x a s ş i altele .
D u p ă d a t e l e D e p a r t a m e n t u l u i d e A g r i c u l t u r ă a l S t a t e l o r U n i t e , s o r t i m e n t a l d e piersi c
se î m p a r t e î n d o u ă g r u p e m a r i : c u s î m b u r e l e n e a d e r e n t , f o l o s i t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e
proaspătă, ş i c u sîmburel e aderent , pentr u industrializare .
D i n t r e soiuril e c u s î m b u r e l e n e a d e r e n t , soiu l E l b e r t a d e ţ i n e a p r o a p e 4 5 % d i n b v e z i l e
c o m e r c i a l e d i n p r i n c i p a l e l e z o n e d e c u l t u r ă . î n statel e di n p a r t e a d e n o r d - v e s t a P a c i f i c u l u i ,
soiul J . H . H a l e d e p ă ş e ş t e c a r ă s p î n d i r e p e E l b e r t a .
A l t e soiur i r ă s p î n d i t e p e suprafeţ e m a r i (î n o r d i n e a c o a c e r i i ) s î n t : D i x i r e d , J e r s e y ,
Lord, Eedhaven , Sulhvan , Earl y Elberta , Eio-Oso-Gem , Coronet , Triogem , Halehaven ,
Eedtop etc .
P e n t r u d e s h i d r a t a r e î n Californi a s e f o l o s e s c soiuril e L o v e U , M u i r ş i E l b e r t a , p r i m e l e
c u p u l p a n e a d e r e n t ă l a s i m b u r e ş i c u c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n zahăr .
î n i n d u s t r i a a b m e n t a r ă s e f o l o s e s c alătur i d e s o i u r d e c u s î m b u r e l e n e a d e r e n t ş i soiur i
c u p u l p a g a l b e n ă , c u s î m b u r e l e a d e r e n t , c u f r u c t m a r e ş i f o a r t e p r o d u c t i v e . Cel e m a i
r ă s p î n d i t e soiur i î n o r d i n e a c o a c e r i i sîn t : F o r t u n a , V i v i a n , D i x o n (1 5 iuli e — 1 a u g u s t ) ,
Cortez, Paloro , Peak , J o h n s o n ( 1 augus t — 1 5 august) , G a u m e , Sims , Halford , Caroly n
(15 a u g u s t — 1 s e p t e m b r i e ) , W i s e r , S t u a r t , G o m e z ş i C o r o n a ( 1 s e p t e m b r i e — 2 0 s e p t e m -
brie). T o a t e soiurd e di n aceast ă categori e s e preteaz ă l a recoltatu l m e c a n i c .
P r o d u c ţ i a g l o b a l ă a n u a l ă d e piersic i a S . U . A . est e d e c e a . 1 52 5 0 0 0 d e t o n e , d i n t r e
c a r e o j u m ă t a t e est e p r o d u s ă i n California . A p r o x i m a t i v 6 0 % d i n p r o d u c ţ i a d e piersic i a
Cald'orniei s e f o l o s e ş t e p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e , ia r r e s t u l p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă
şi d e s h i d r a t a r e . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , Californi a ş i î n g e n e r a l S . U . A . o c u p ă p r i m u l
l o c p e p l a n m o n d i a l î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a d e c o m p o t ş i s u c d e piersic i ş i piersic i
deshidratate.
în Canada, cultur a piersiculu i n u prezint ă importanţ ă comercial ă deosebită . S e cultiv ă
în p a r t e a d e s u d a ţării , î n z o n e l e l i m i t r o f e c u m a r i l e l a c u r i , ia r î n p a r t e a d e v e s t a ţări i
în N o u a S c o ţ i e ş i î n C o l u m b i a b r i t a n i c ă . D i n c a u z a c o n d i ţ u l o r n e f a v o r a b i l e , c u l t u r a pier -
sicului n u s e m a i e x t i n d e î n suprafaţă .
S e c u l t i v ă s o i u r d e E l b e r t a , G o l d e n J u b d é e , V e d e t t e , V e t e r a u ş i altele .
P r o d u c ţ i a d e piersic i s e r v e ş t e p e n t r u satisfacere a c o n s u m u l u i i n t e r n .
în America de Sud, p i e r s i c u l s e c u l t i v ă p e suprafeţ e m a i m a r i î n Argentina, und e p e
c o a s t a O c e a n u l u i A t l a n t i c e x i s t ă p l a n t a ţ u întins e d e p i e r s i c . C e a m a i m a r e p r o d u c ţ i e s e
obţine î n provinciil e Bueno s Aires , Mendoza , Sant a F é ş i Cordoba .
î n s o r t i m e n t e p r e d o m i n ă soiuril e : M a y f l o w e r , E l b e r t a , J . H . H a l e , S a l w e y ş i altele .
 C U L T U R A PIERSICULU I Ş I P E R S P E C T I V E L E D E D E Z V O L T A R E 26 9

în Uruguay, Chile, Peru ş i Bolivia c u l t u r a piersiculu i o c u p ă suprafeţ e destu l d e î n s e m -

n a t e ; s e c u l t i v ă aceleaş i soiur i c a î n A r g e n t i n a , ia r p r o d u c ţ i a c e s e o b ţ i n e s e v a l o r i f i c ă
p e pieţel e interne .
în Australia, Noua Zeelandă ş i î n g e n e r a l î n Oceania c u l t u r a p i e r s i c u l u i n u p r e z i n t ă
i m p o r t a n ţ ă c o m e r c i a l ă , p r o d u c ţ i a d e piersic i d e p e a c e s t c o n t i n e n t fiin d n e î n s e m n a t ă .
Cea, m a i m a r e p a r t e d i n p r o d u c ţ i a d e piersic i s e v a l o r i f i c ă î n s t a r e p r o a s p ă t ă , ia r
restul s e usucă .

CULTURA PIERSICULU I Î N REPUBLIC A SOCIALIST Ă R O M Â N I A

ŞI P E R S P E C T I V E L E D E D E Z V O L T A R E

D a t e c u p r i v i r e l a v e c h i m e a culturi i piersiculu i p e t e r i t o r i u l ţări i n o a s t r e n u e x i s t ă .

R ă s p î n d i r e a aceste i speci i î n t o a t e p o d g o r i i l e d in ţ a r ă, u n d e p e a l o c u r i p r e z i n t ă t i p u r i s e m i -
sălbăticite, î n m u l ţ i t e pri n s î m b u r i , c o n s t i t u i e o d o v a d ă c ă p i e r s i c u l a r e o v e c h i m e d e s t u l
d e m a r e î n ţ i n u t u r i l e n o a s t r e . D o c u m e n t e l e c a r e î l m e n ţ i o n e a z ă sîn t îns ă d e d a t ă m a i
r e c e n t ă . A s t f e l , într-u n d o c u m e n t d e pe t i m p u l lu i M i h a i V i t e a z u l e s t e m e n ţ i o n a t ă
1

o l o c a l i t a t e P e r s i c a , d e n u m i r e l e g a t ă , d e s i g u r , d e c u l t u r a aceste i s p e c i i .
î n l u c r a r e a Histoire de la Moldavie et de la Valachie, p u b l i c a t ă d e С a г r a , î n 1 7 8 1,
la N e n c h a t e l ( E l v e ţ i a ) , s e a f i r m ă c ă „ î n M o l d o va ş i V a l a h i a s e g ă s e s c m u l ţ i p e p e n i g a l b e n i ,
p e p e n i v e r z i , p r i m e , caise , piersic i ş i alt e f r u c t e " ( 3 0 0 ) .
S p r e sfîrşitu l secolulu i t r e c u t a u î n c e p u t s ă f i e î n m u l ţ i t e pri n a l t o i r e ş i î n p e p i n i e r e l e
n o a s t r e unel e soiur i d e p i e r s ic i m p o r t a t e d i n F r a n ţ a, c a : A m s d e n , T é t o n d e V é n u s , R e g i n a
l i v e z i l o r , I m p e r i a l , A l e x a n d e r ş i altele .
G. N i c o l e a n u ş i G r . M ă r u n ţ e a n u - S f i n x , î n l u c r a r e a Avem arbori
roditori, n-avem fructe, e d i t a t ă î n B u c u r e ş t i , î n 1 9 1 3 , a r a tă c ă , î n 1 9 0 8 , î n R o m â n i a s e
c u l t i v a u 2 0 4 7 59 de p i e r s i c i , d e c i u n n u m ă r d e s t u l d e m a r e .
Intre cel e d o u ă r ă z b o a i e m o n d i a l e , c u l t u r a p i e r s i c u l u i , m a i ale s î n z o n e l e c u p o d g o r i i ,
a fos t r e p r e z e n t a t ă î n c ea m ai m a re p a r t e p r i n p o m i i z o l a ţ i , c r e s c u ţ i a d e s e o r i î n m o d î n t î m -
plător ş i diseminaţ i î n toat ă z o n a podgoriilor . î n majoritate a cazurilor , p o m i i aceşti a n u
p r i m e a u nic i o l u c r a r e d e îngrijire . E i a p a r ţ i n e a u u n o r tipur i d e p i e r s i c n e a m e l i o r a t e , c u
p u l p a f r u c t e l o r f i b r o a s ă ş i p u ţ in s u c i d e n t ă , t i p u r i c a r e s e m ai g ă s e sc şi astăzi î n v i i l e b ă t r î n e ;
a p r o a p e t o a t e a u e p o c ă tîrzi e d e c o a c e r e .
iu aceast a e t a p ă s- a înregistra t îns ă ş i un c u r e n t n o u de i n t r o d u c e r e î n c u l t u r ă a u n o r
soiuri v a l o r o a s e , a l t o i t e . P e a c e a s t ă l i n i e t o a t e p e p i n i e r e l e d i n s u d u l ş i v e s t u l ţări i a u
i m p o r t a t di n Italia , ş i Franţa , cel e m a i v a l o r o a s e soiur i d e p i e r s i c , p e c a r e le-a u î n m u l ţ i t s i
difuzat î n c u l t u r ă .
P e b a z a materialulu i s ă d i t o r p r o d u s î n a c e s t e p e p i n i e r e , a u l u a t f i i n ţ ă a t u n c i p r i m e l e
livezi o r g a n i z a t e l a Ş i m l e u l SUvaniei , d i n j u r ul oraşulu i O r a d e a , p r e c u m ş i c e l e d e l a Sînni -
colaul Mare , Cena d ş i L o v r i n di n Banat .
T o t î n etap a respectiv ă a u lua t fiinţ ă numeroas e livez i î n juru l capitale i ş i amoraşulu i
P l o i e ş t i , l i v e z i c a r e r e p r e z e n t a u a d e v ă r a t e c o l e c ţ i i d e soiur i v a l o r o a s e d e p i e r s i c .
î n 1 9 5 6 , c î n d s- a î n t o c m i t p r i m a l u c r a r e d e r a i o n a r e a p o m i c u l t u r i i , î n ţ a r a n o a s t r ă
se c u l t i v a u 73 1 0 0 0 de piersici , m a j o r i t a t e a î n v i i , d i n t re c a r e 7 1 % se g ă s e a u î n Transil -
vania ş i Banat .

1
Documente privind isloriu României, vea c X V I I B , Edit . Acad . R . P . R. , B u c , 1 9 5 1 - 1 9 5 4 (vol . I , II , IV) .
270 INTRODUCERE

î n ani i 1 9 5 7 — 1 9 6 0 s- a realiza t o c o t i t u r ă i m p o r t a n t ă î n cee a c e p r i v e ş t e c u l t u r a p i e r -

sicului l a n o i , înfiinţîndu-s e p e s t e 80 0 h a d e p l a n t a ţ i i p u r e d e p i e r s i c , m a j o r i t a t e a î n c u l t u r ă
irigată. S-a u c r e a t n o i c e n t r e d e c u l t u r ă a p i e r s i c u l u i î n D o b r o g e a ( M e d g i d i a , C e r n a v o d ă ,
C o c h i r l e n i ) ş i î n l u n c a D u n ă r i i ( B o s e ţ i — r a i o n ul Călăraş i — , B o r d u ş a ni ş i P i e t r o i u d i n
r a i o n u l F e t e ş t i , r e g i u n e a B u c u r e ş t i ) . P r i n înfiinţare a n o i l o r p l a n t a ţ i i , s- a c r e a t o b a z ă ş i
pentru exportu l d e fructe .
D u p ă ani i 1 9 5 9 — 1 9 6 0 s-a u înfiinţa t d e a s e m e n e a c o l e c ţ i i p o m o l o g i c e , î n c a r e s e stu -
d i a z ă p e s t e 14 0 d e soiur i d e p i e r s i c i m p o r t a t e d i n U . R . S . S . , Italia , F r a n ţ a , S . U . A . ş i d i n
alte ţări . A s t f e l d e c o l e c ţ i i s e găses c l a b a z a e x p e r i m e n t a l ă a I n s t i t u t u l u i d e cercetăr i horti -
v i t i c o l e d i n B u c u r e ş t i - B ă n e a s a — , l a L o v r i n — r e g i u n ea B a n a t — ş i î n staţiunil e e x p e r i -
m e n t a l e P i e t r o a s e l e — r e g i u n ea P l o i e ş t i — , G r e a c a — r e g i u n ea B u c u r e ş t i — , G e o a g i u —
r e g i u n e a H u n e d o a r a — , p r e c u m ş i î n r e g i u n i l e C l u j , I a ş i ş i O r a d e a . S t u d i i l e c a r e s e efec -
tuează î n acest e colecţi i a u u n ro l deosebi t pentr u îmbunătăţire a sortimentelo r î n cultur a
piersicului.
D u p ă d a t e l e Consiliulu i S u p e r i o r a l A g r i c u l t u r i i , la sfîrşitu l anulu i 1 9 6 4 î n ţ a r a n o a s t r ă
e x i s t a u î n c u l t u r ă u n n u m ă r d e 77 8 80 0 d e p i e r s i c i .
D a c ă s e i a c a b a z ă d i s t a n ţ a d e p l a n t a r e d e 5 x 5 m , r e z u l t ă c ă î n 196 4 î n ţar a n o a s t r ă
era a f e c t a t ă culturi i piersiculu i o suprafaţ ă t o t a l ă d e 3 6 0 0 h a , d i n c a r e p e s t e 3 00 0 h a
în m a s i v .
D u p ă c u m s e c o n s t a t ă d i n d a t e l e t r e c u t e î n t a b l o u l nr . 1 1 , c e l m a i m a r e n u m ă r d e
piersici s e c u l t i v ă î n z o n e l e d e stepă , c î m p i e ş i p o d g o r ie d i n r e g i u n i l e a d m i n i s t r a t i v e D o b r o g e a ,
Crişana, B a n a t ş i B u c u r e ş t i , u n d e c l i m a ş i solu l c r e e a z ă c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u creştere a
şi r o d i r e a piersicului .
în regiunea Dobrogea, piersicu l r e p r e z i n t ă p e s t e 2 7 , 1 % d in n u m ă r u l t o t a l d e p o m i d i n
a c e a s t ă s p e c i e c u l t i v a ţi î n ţară . D i n n u m ă r u l t o t a l d e 20 8 400 d e piersic i di n a c e a s t ă r e g i u n e ,
a p r o a p e t o ţ i sîn t c u l t i v a ţ i î n l i v e z i m a s i v e c u c a r a c t e r i n d u s t r i a l - c o m e r c i a l . D i n t r e a c e s t e a ,
m a i i m p o r t a n t e sîn t : G . A . S . M e d g i d i a (35 0 h a ) , G . A . S . C e r n a v o d a (7 0 h a ) , G . A . S . C o m a -
r o v a (6 0 h a ) ş i altele .
î n livez i p r e d o m i n ă soiuril e : E l b e r t a , J . H . H a l e , S u n b e a m , L o l o , C a m p i o n , G r e e n s b o -
r o u g h , M a y flowe r ş i Amsden . î n c e p î n d di n 1964 , G . A . S . Medgidi a ş i G . A . S . C o m a r o v a a u
t r e c u t l a î n m u l ţ i r e a u n o r soiur i n o i c u p u l p ă g a l b e n ă , c a D i x i r e d , E e d h a v e n , H a l e h a v e n ,
G o l d e n J u b i l e e , V e t e r a n , V e d e t t e ş i altele .
O suprafaţ ă m a r e d i n l i v e z i l e d e p i e r s i c s i t u a t e î n D o b r o g e a est e i r i g a t ă .
în regiunea Crişana s e c u l t i v a î n 1 9 6 4 u n n u m ă r d e 1 6 2 90 0 d e p i e r s i c i , c a r e repre -
z e n t a u 2 0 , 1 % di n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară . D i n n u m ă r u l t o t a l , p e s t e 8 0 % d i n
piersici s e c u l t i v a u î n l i v e z i m a r i , c u c a r a c t e r i n d u s t r i a l - c o m e r c i a l ; d i n t r e a c e s t e p l a n t a ţ i i ,
m a i i m p o r t a n t e sîn t l a G . A . S . Ş i m l e u l S i l v a n i e i ( 2 3 0 h a ) , S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă O r a d e a
(120 h a ) , G . A . S . S ă c u e n i , s e c ţ i a D i o s i g (10 0 h a ) ş i altele .
î n livezil e m a s i v e s e c u l t i v ă c u p r e c ă d e r e soiuril e : E l b e r t a , E l b e r t a b r o n z a t ă , J . H .
Hale, Sunbeam , F o r d , L o l o , G r e e n s b o r o u g h , M a y flower , A m s d e n ş i Alexander . A u
î n c e p u t s ă s e e x t i n d ă soiuril e n o i , c a : D i x i r e d , E e d h a v e n , H a l e h a v e n ş i a l t e l e .
î n r e g i u n e a Crişan a ( O r a d e a M a r e , Ş i m l e u l S i l v a n i e i ) s e p r a c t i c ă î n c ă , d e s t u l d e m u l t
şi c u rezultat e b u n e , c u l t u r a piersiculu i î n g o l u r i l e d i n v i i l e b ă t r î n e . P i e r s i c i i d i n v i i sîn t
însă a p r o a p e c u t o ţ i i a l t o i ţ i ş i p r i m e s c o a g r o t e h n i c ă c o r e s p u n z ă t o a r e .
în regiunea Banat, l a sfîrşitu l anulu i 1 9 6 4 s e afla u î n c u l t u r ă u n n u m ă r d e 7 4 00 0 d e
piersici, a d i c ă 1 0 , 0 % di n t o t a l u l p e ţară . D i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e r e g i u n e , c i r c a
 C U L T U R A PIERSICULU I Ş I P E R S P E C T I V E L E D E D E Z V O L T A R E 271

8 0 % s e cultiv ă î n livez i c u caracte r industrial-comercia l : G . A . 8 . Cena d (10 1 ha) , G . A . S .

B e n c e c (8 3 h a ) ş i G . A . 8 . B a r a t c a (5 0 h a ) .
D i n t r e soiuri , m a i r ă s p î n d i t e sin t : E l b e r t a , J . H . H a l e , S u n b e a m , F.ird , L o l o , C a m p i o n ,
M a y f l o w e r , A m s d e n , L e V a i n q u e u r , A l e x a n d e r ş i altele .
în regiunea Bucureşti exista u î n c u l t u r ă î n 196 4 u n n u m ă r d e 16 1 40 0 d e p i e r s i c i ,

Tabloul nr. 11

Numărul piersicilo r rulllval i I o RepuMIr a Sur i 11 i -1 > Itomania I u m i

Numărul d e pom i

în % faţ ă In % faţ ă Producţia

Regiuni administrativ e de număru l de număru l totală d e
Suprafaţa In livez i
total d c total d e fructe
In h a şi răzleţ i
pomi di n piersici p e
regiune ţară

1. Arge ş 102 10 00 0 0,1 2,0 100

2. Bacă u 58 9 10 0 0,0 1.1 100
3. Bana t 474 74 00 0 1.3 10,0 900
4. Braşo v 42 6 60 0 0,3 0,8 200
5. Bucureşt i 1 03 3 101 40 0 4,2 20,6 4 10 0
6. Clu j 153 23 90 0 0,6 3,1 500
7. Crişan a 1 04 3 162 90 0 5,6 20,1 2 10 0
S. Dobroge a 1 33 4 208 40 0 16,7 27,1 4 10 0
9. Galaţ i 67 10 50 0 0,5 1,3 100
10. Hunedoar a 96 15 00 0 0,6 2,1 200
11. Iaş i 72 11 20 0 0,4 1,4 200
12. Maramure ş 149 23 30 0 0,8 3,1 200
13. Murcş-Autonom ă Maghiar ă 84 13 20 0 0,7 1,6 200
14. Olteni a 129 20 20 0 0,4 2,5 200
15. Ploieşt i 143 22 30 0 0,2 3,1 300
16. Suceav a 5 800 0,05 0,1 —
Total 4 98 4 778 80 0 _ 100,0 13 50 0

c e e a c e r e p r e z i n tă 2 0 , 0 % d in n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară . î n p l a n t a ţ i i l e m a s i v e s e c u l t i v ă
p e s t e 9 0 % di n t o t a l u l d e piersic i p e r e g i u n e . A s e m e n e a l i v e z i s e afl ă l a G . A . S . E o s e ţ i
(100 h a ) , G . A . S . B o r d u ş a n i (8 0 h a ) , G . A . S . M ă g u r e l e (3 0 h a ) , G . A . S . P o p e ş t i - L e o r d e n i
(25 h a ) ş i altele .
Centre i m p o r t a n t e p e n t r u c u l t u r a p i e r s i c u l u i e x i s t ă î n t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e d i n juru l
c a p i t a l e i , p e o r a z ă d e p e s t e 3 0 k m , u n d e c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e d e p r o d u c ţ i e d e ţ i n supra -
feţe d e c î t e 5—1 0 h a c u l t i v a t e c u p i e r s i c .
D i n t r e centrel e r e s p e c t i v e m e r i t ă s ă fi e s c o s î n e v i d e n ţ ă c e l d i n c o m u n a C o p ă c e n i ,
u n d e piersicu l s e î n m u l ţ e ş t e p r i n s e m i n ţ e . A c e a s t ă m e t o d ă p r e z i n t ă a v a n t a j u l c ă p i e r s i c i i
p e rădăcin i p r o p r i i sîn t m a i rezistenţ i l a g e r d e c î t c e i a l t o i ţ i , ia r î n c a z d e î n g h e ţ s e r e f a c
m a i u ş o r p r i n lăstari i c e p o r n e s c d e s u b c o l e t sa u d e p e p o r ţ i u n e a d e t u l p i n ă n e a f e c t a t ă
d e g e r ; p o m i i astfe l refăcuţ i r e i n t r ă p e r o d d u p ă 1— 2 ani .
P r a c t i c î n d a c e s t m o d d e î n m u l ţ i r e t i m p d e c i r c a 6 0 d e ani , l o c u i t o r i i d i n C o p ă c e n i
au o b ţ i n u t d o u ă soiuri , T i m p u r i u d e C o p ă c e n i ş i T î r z i u d e C o p ă c e n i , c a r e , î n m u l ţ i t e p r i n
6eminţe, îş i t r a n s m i t fide l c a r a c t e r e l e ş i însuşirile .
D i n t r e soiuril e a l t o i t e , î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i s e c u l t i v ă î n n u m ă r m a i m a r c : E l b e r t a ,
J . H . Hale , Sunbeam , M a y flower , A m s d e n , Greensboroug h ş i L o l o .
272 INTRODUCERE

P e lîng ă p l a n t a ţ i i l e p u r e d e p i e r s i c / î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i ( m a i ale s l a F e t e ş t i ş i î n
î m p r e j u r i m i l e capitalei ) s e p r a c t i c ă ş i c u l t u r a piersiculu i i n t e r c a l a t ă c u alt e speci i p o m i c o l e
(cais, p r u n , m ă r ) .
A c e s t siste m d e c u l t u r ă d ă r e z u l t a t e m a i s l a b e d e c î t p l a n t a ţ i i l e p u r e , d e o a r e c e pier -
sicii sîn t u m b r i ţ i ş i c o n c u r a ţ i l a p r i m i r e a hrane i d e c ă t r e p o m i i a p a r ţ i n î n d celorlalt e speci i
(care a u tali e m a i m a r e ) , ia r p o d e alt ă p a r t e s e îngrijes c m a i gre u ; d e a c e e a n u m a i
trebuie practica t î n viitor .
în regiunea Oltenia, l a sfîrşitu l anulu i 196 4 s e afl a î n c u l t u r ă u n n u m ă r d e 2 0 20 0
d e piersici , c e e a c e r e p r e z i n t ă c i r c a 2 , 6 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară .
î n c u l t u r ă , m a i r ă s p î n d i t e sîn t s o i u r ü e : E l b e r t a , L o l o , A m s d e n , M a y f l o w e r , S n e e d ,
Le Vainqueur , Campion , Sunbeam , J.H . Hal e s.a.
în regiunea Ploieşti s e afl a î n c u l t u r ă l a sfîrşitu l anulu i 1 9 6 4 u n n u m ă r d e 2 2 30 0
d e piersici , sa u 3 , 1 % d i n t o t a l u l piersicilo r p e ţ a r ă . D i n n u m ă r u l t o t a l p e r e g i u n e , n u m a i
6 0 % d i n t r e piersic i s e c u l t i v ă î n m a s i v , ia r r e s t u l p r i n vi i ş i î n g r ă d i n i l e d e lîng ă c a s e .
Se c u l t i v ă soiuril e : E l b e r t a , A m s d e n , M a y f l o w e r , T é t o n d e V é n u s , F o r d , S u n b e a m ,
L o l o s.a.
în regiunea Argeş e x i s t a î n c u l t u r ă l a sfîrşitu l anulu i 1 9 6 4 n u m a i u n n u m ă r d e
16 00 0 d e piersici , c e e a c e r e p r e z e n t a c i r c a 2 , 0 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară .
D i n t r e piersici i c u l t i v a ţ i î n r e g i u n e n u m a i 6 0 % s e c u l t i v ă î n l i v e z i m a s i v e , ia r restu l
p r i n v i i ş i î n g r ă d i n u e d e lîng ă c a s e .
î n c u l t u r ă s e c u n o s c soiuril e : M a y f l o w e r , A m s d e n , S u n b e a m , E l b e r t a , J . H . H a l e s .a.
în regiunea Iaşi e x i s t a î n c u l t u r ă u n n u m ă r d e 1 1 20 0 d e p i e r s i c i , c e e a c e r e p r e z i n t ă
n u m a i 1 , 4 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i p e ţară . D i n t o t a l u l d e piersic i d i n regiune ,
p e s t e 7 7 % s e c u l t i v ă î n livez i m a s i v e .
î n p l a n t a ţ i i p r e d o m i n ă soiuril e : M a y f l o w e r , A m s d e n , L e V a i n q u e u r , S u n b e a m , F o r d ,
E l b e r t a , J . H . H a l e ş i altele .
în regiunile Cluj, Mureş-Autonomă Maghiară, Braşov, Maramureş, Galaţi, Hunedoara
şi Bacău e x i s t a î n c u l t u r ă u n n u m ă r m a i m i c d e piersici , într e 6 60 0 ş i 2 3 90 0 ; ce l m a i
m i c n u m ă r d e p o m i di n a c e a s t ă s p e c i e ( 8 0 0 ) e x i s t a î n r e g i u n e a S u c e a v a , c a r e ar e c o n d i ţ i i
m a i p u ţ i n p r i e l n i c e p e n t r u c u l t u r a piersicului .
î n a c e s t e regiuni , p e s t e 6 0 % d i n piersic i s e c u l t i v ă îns ă răzleţi , î n grădinU e d e
lîngă c a s e .
D i n t r e soiuril e străin e s e c u l t i v ă : M a y f l o w e r , A m s d e n , F o r d , L o l o , S u n b e a m , C a m -
p i o n , E l b e r t a , E l b e r t a b r o n z a t ă ş i altele .
P l a n u l g e n e r a l d e d e z v o l t a r e a p o m i c u l t u r i i î n ţar a n o a s t r ă p r e v e d e e x t i n d e r e a culturi i
piersicului î n regiunil e e u c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e f a v o r a b i l e .
S e v o r d e z v o l t a c u p r e c ă d e r e u n e l e c e n t r e s p e c i a l i z a t e î n c u l t u r a piersicului , m a i ale s
în regiunil e : B a n a t ( S î n n i c o l a u l M a r e , L i p o v a ) , Crişan a ( O r a d e a M a r e , D i o s i g ) , D o b r o g e a
(Medgidia, Ostrov , C o m a r o v a ) ş i î n lunc a Dunări i (Greaca , Eoseţi , Borduşani , Cernavodă) .
D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c o n d i ţ i i l o r p e d o c l i m a t i c e , î n B a n a t sîn t tre i b a z i n e princi -
pale favorabil e pentr u cultur a piersiculu i :
— Bazinu l Lipova-Pîncota , cuprinzîn d comunel e di n zon a d e podgori i : Eadna ,
P ă u l i ş , G h i o r o c , C o v ă ş i n ţ i , Siri a s . a . , în c a r e î n p r e z e n t s e c u l t i v a u n n u i n ă r a p r e c i a b ü d e
piersici, î n specia l p r i n v i i . P r i n terasare a u n o r terenur i p o t f i r e d a t e culturi i piersiculu i
şi v i ţ e i d e v i e suprafeţ e î n s e m n a t e .
 C U L T U R A P I E R S I C U L U I şt P E R S P E C T I V E L E D E D E Z V O L T A R E 27Л

— B a z i n u l C e n a d u l M a r e , situa t p e m a l u l stin g a l M u r e ş u l u i , î n c o l ţ u l d e v e s t a l
ţării, î n c a r e e x i s t ă n u m e r o a s e l i v e z i d e p i e r s i c î n m a s i v ş i m a r i p o s i b i l i t ă ţ i d e e x t i n d e r e
în c u l t u r ă a a c e s t e i Rpecii .
— B a z i n u l B a z i a ş — M o l d o va N o u ă — B e r z a s c a, p e v a l e a D u n ă r i i , c a r e s e n u m ă r ă
între cel e m a i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a piersicului , c a u r m a r e a influenţe i c b m a t u l u i m e d i -
t e r a n e a n . P e l î n g ă p i e r s i c , a i c i s e c u l t i v ă ş i alt e s p e c i i c u c e r i n ţ e m a r i faţ ă d e c ă l d u r ă ,
ca smochinul , castanu l c o m e s t i b i l ş i migdalul .
I n r e g i u n e a Crişana , c u l t u r a p i e r s i c u l u i — aşa c u m s- a a r ă t a t — are d e j a o t r a d i ţ i e .
A i c i p l a n t a ţ i d e d e piersi c p o t f i î n c ă m u l t e x t i n s e p e dealuril e d i n j u r u l oraşulu i O r a d e a ,
în c e n t r u l D i o s i g - S ă c u i e n i ş i p e alt e terenur i î n p a n t ă , c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă , s i t u a t e î n
depresiunile d i n t r e S ă c u i e n i , M a r g h i t a , Ş i m l e u l - S i l v a n i e i , Z a l ă u ş i J i b o u .
I n D o b r o g e a , c u l t u r a piersiculu i ar e m a r i p e r s p e c t i v e d e d e z v o l t a r e . A i c i s e v o r
e x t i n d e l i v e z d e d e p i e r s i c d e p e v a l e a Caras u ş i e x i s t ă c o n d i ţ u p e n t r u înfiinţare a a l t o r
livezi l a O s t r o v , C o c h i r l e n i , M a n g a l i a ş i î n alt e p ă r ţ i . D a t ă f i i n d i n s u f i c i e n ţ a p r e c i p i t a ţ n l o r
d i n cursu l anului , m a i ale s v a r a ş i t o a m n a , î n D o b r o g e a s e v o r e x t i n d e c u l t u r i l e i r i g a t e
de piersic .
î n u n e l e localităţ i di n v a l e a D u n ă r i i , B a z i a ş , M o l d o v a N o u ă ş i B e r z a s c a î n r e g i u n e a
Banat, Greac a ş i Pietroşan i î n regiune a Bucureşti , Mangali a ş i Ostro v î n regiune a D o b r o g e a ,
în î m p r e j u r i m i l e oraşulu i A r a d ş i p e nisipuril e di n s u d u l Oltenie i t r e b u i e d e z v o l t a t ă î n
special c u l t u r a s o i u r d o r d e p i e r s i c c u c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e ş i t i m p u r i e , d e o a r e c e a i c i
fructele a j u n g l a m a t u r i t a t e c u c î t e v a zil e m a i d e v r e m e d e c î t î n z o n a p o d g o r i i l o r ş i î n
c î m p i a d i n s u d u l ţări i n o a s t r e .
E x i s t ă suficient e p o s i b i b t ă ţ i p e n t r u d e z v o l t a r e a culturi i p i e r s i c u l u i ş i î n j u r u l m a r i l o r
oraşe, c a : B u c u r e ş t i , C r a i o v a , P i t e ş t i , T i m i ş o a r a , G a l a ţ i s.a.
î n M o l d o v a , c u e x c e p ţ i a z o n e i p o d g o r i i l o r , sîn t d o a r c î t e v a c e n t r e u n d e p i e r s i c u l s e
întîlneşte m a i f r e c v e n t , i n î m p r e j u r i m i l e o r a ş e l o r T î r g u - O c n a ş i G h . G h e o r g h i u - D e j . î n
a c e a s t ă p a r t e a ţării , u n d e î n ani i p u t e r i i p o p u l a r e s-a u d e z v o l t a t p u t e r n i c e c e n t r e i n d u s -
triale, c u u n n u m ă r m a r e d e m u n c i t o r i , est e n e c e s a r ă o e x t i n d e r e m a i m a r e a p o m i c u l t u r i i ,
i n c l u s i v a culturi i piersicului .
Piersicul p o a t e f i e x t i n s î n z o n a p o d g o r i i l o r M o l d o v e i , î n m i c r o d e p r e s i u n i l e d i n p o d i ş u l
B n i a d u l u i , p e nisipuril e d i n c î m p i a T e c u c i u l u i ( I v e ş t i , H a n u l C o n a c h i ) , p r e c u m ş i î n alt e
părţi c u c o n d i ţ i i m i c r o c b m a t i c e f a v o r a b i l e .
Cultura piersiculu i î n g r ă d i n i l e d e Ung ă l o c u i n ţ e , î n c ă sla b d e z v o l t a t ă , v a t r e b u i g e n e -
r a l i z a t ă atî t l a sate , c î t ş i î n o r a ş e ; m a i ale s î n r e g i u n i l e d e c î m p i e . P l a n t a r e a p i e r s i c u l u i
în grădinil e d e Ung ă cas ă d ă p o s i b i b t a t e a s ă s e s p o r e a s c ă c o n s i d e r a b i l p r o d u c ţ i a d e f r u c t e ,
fără a s e m i c ş o r a suprafeţel e o c u p a t e c u c e r e a l e , furaj e ş i p l a n t e t e h n i c e .
C o n c o m i t e n t c u a c ţ i u n e a d e e x t i n d e r e a suprafeţelo r c u l t i v a t e c u p i e r s i c est e n e c e s a r
c a , p e b a z a studiilo r întreprins e î n s t a ţ i u n i l e e x p e r i m e n t a l e al e I.C.C.A. , s ă s e introduc ă
şi s ă s e e x t i n d ă î n c u l t u r ă soiuril e r e c u n o s c u t e p e p l a n m o n d i a l c a c e l e m a i v a l o r o a s eş i
c a r e d a u b u n e r e z u l t a t e î n c o n d i ţ i i l e ţări i n o a s t r e , c u m sîn t : C a r d i n a l , D i x i r e d , R e d h a v e n ,
Halehaven, Southland , Vetera n s.a.
î n s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă , soiuril e d e p i e r s i c c u p u l p ă g a l b e n ă t r e b u i e s ă d e ţ i n ă
cel p u ţ i n 8 0 % d i n n u m ă r u l t o t a l d e piersic i c u l t i v a ţ i î n p l a n t a ţ i i i n d u s t r i a l e . P e l î n g ă f a p t u l
c ă sui t m u l t s o l i c i t a t e p e p i a ţ a i n t e r n ă ş i p e n t r u e x p o r t , p i e r s i c i l e c u p u l p a g a l b e n ă p r e z i n t ă
şi alt e a v a n t a j e , c a : rezistenţ ă m a i m a r e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t , s e preteaz ă ma i bin e

18 — E. 183
274 INTRODUCERE

p e n t r u prelucrăr i industrial e ş i p e n t r u p ă s t r a r e î n d e p o z i t e l e frigorifice , c o m p a r a t i v c u cel e

cu pulp a albă .
E s t e n e c e s a r d e a s e m e n e a c a s ă s e c u l t i v e soiur i c u e p o c i diferit e d e m a t u r i t a t e a
fructelor ; p e aceast ă cal e s e v a asigur a p e o perioad ă ma i îndelungat ă piaţ a c u fruct e
p r o a s p e t e , s e v o r p r e v e n i vîrfuril e d e m u n c ă l a r e c o l t a r e a , sortare a ş i a m b a l a r e a piersicilo r
şi s e v a d e s c o n g e s t i o n a t r a n s p o r t u l l a destinaţi e a l p r o d u c ţ i e i - m a r f ă .
ORIGINEA, CARACTEREL E MORFOLOGICE ŞI PROPRIETĂŢIL E
BIOLOGICE AL E PIERSICULU I

SPECIILE RI N C A R E P R O V I N SOIURIL E D E PIERSI C

Cele m a i m u l t e soiur i d e p i e r s i c p r o v i n d i n s p e c i a Persica vulgaris Mill , ( p i e r s i c u l

c o m u n ) . U n n u m ă r m a i m i c d e soiur i c u l t i v a t e î n A s i a Central ă ş i î n v e s t u l C h i n e i p r o v i n
d i n s p e c i a Persica ferganensis K o s t , e t R i a b . (piersicu l d e F e r g a n a ) ş i Persica davidiana
Carr. (piersicu l lu i D a v i d ) . A l t e d o u ă s p e c i i d e p i e r s i c [Persica mira K o e h n e ş i Persica Tcan-
suensis R e h d . ) p r e z i n t ă d e a s e m e n e a intere s p e n t r u l u c r ă r i l e d e selecţie .
Piersicul c o m u n (Persica vulgaris Mill . ; si n Prunns persica S t o c k e s , Amygdalus persica
L . ) , est e u n p o m d e tali e m i c ă pîn ă l a m i j l o c i e ( 4 — 6 m ) , c u c o r o a n a d r e s a t ă î n tinereţe ,
iar m a i tîrzi u răsfirată .
Lăstarii sîn t g l a b r i , c r e s c u ţ i s u b u n u n g h i m i c l a î n c e p u t , a p o i s e î n d o a i e c ă t r e o r i z o n -
tală, sîn t r o ş i e t i c i sa u b r u n i i p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i v e r z i p e c e a u m b r i t ă . M u g u r i i sîn t soU -
tari sa u g r u p a ţ i c î t e 2 — 3 , p u b e s c e n ţ i . F r u n z e l e , l a n c e o l a t e , l u n g i d e 7 0 — 1 5 0 m m ş i l a t e
d e 2 0 — 4 0 m m , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c , l u n g a c u m i n a t e , serat e sa u c r e n a t - s e r a t e ,
g l a b r e ; p e ţ i o l u l , l u n g d e 1 0 — 1 5 m m , c u g l a n d e b i n e d e z v o l t a t e . F l o r i l e s o l i t a r e , rareor i
c î t e d o u ă , f o a r t e s c u r t p e d u n c u l a t e sa u sesile , l a b a z ă î n c o n j u r a t e d e solzi i m u g u r i l o r , c u
r e c e p t a c u l u l l u n g p î n ă l a 8 m m , c a d u c , sepalel e l a e x t e r i o r p u b e s c e n t e , ia r p e t a l e l e r o z e -
carminii p î n ă l a a l b e . F r u c t e le sîn t d r u p e a d e v ă r a t e , p u b e s e e n t e sa u g l a b r e , c u p u l p a a d e r e n t ă
sau n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Piersicul c o m u n p r e z i n t ă d o u ă v a r i e t ă ţ i b o t a n i c e :
a) Persica vulgaris var . rosaeflora R i a b . , c u flor i d e t i p r o z a c e u .
h) Persica vulgaris var . campanulaeflora Riab. , c u flor i d e t i p c a m p a n u l a t .
î n cadru l fiecăre i v a r i e t ă ţ i s e distin g c î t e d o u ă s u b v a r i e t ă ţ i botanice , î n funcţi e d e
p r e z e n ţ a sa u a b s e n ţ a p u b e s c e n ţ e i d e p e p i e l i ţ ă :
— s u b v a r . lanuginosa, l a c a r e pieliţ a f r u c t e l o r est e p u b e s c e n t ă ;
— s u b v a r . nucipersica, l a car e fructel e a u pieliţ a g l a b r a (piersic i g o l a ş e , n e c t a r i n e ş i
brugnone).
î n funcţi e d e c u l o a r e a p u l p e i , fiecar e s u b v a r i e t a t e c u p r i n d e tre i f o r m e :
— F o r m a l e u c o c a r p a — f r u c te c u p u l p a a l b ă ;
— F o r m a x a n t h o c a r p a — f r u c te c u p u l p ă g a l b e n ă ;
— F o r m a h e m a t o c a r p a — f r u c te c u p u l p a r o ş i e (piersic i sîngeri i sa u s a n g u i n e ) .
F i e c a r e dintr e f o r m e l e d e m a i su s est e r e p r e z e n t a t ă î n c u l t u r ă p r i n m a i m u l t e s o i u r i .
Astfel, di n P. vulgaris v a r . campanulaeflora s u b v a r . lanuginosa f . xanthocarpa f a c part e
soiurile : S u n b e a m , E l b e r t a , J . H . H a l e s .a.
276 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

D i n P. vulgaris v a r . rosaeflora s u b v a r . lanuginosa f . leucocarpa, f a c p a r t e soiuril e :

M a y flower , A m s d e n , L o l o , F o r d s.a .
Piersicul d e F e r g a n a (Persica ferganensis ( K o s t , e t B i a b . ) K o v . e t K o s t . ein . Prunus
persica ssp . ferganensis K o s t , e t R i a b . ) s e a s e a m ă n ă m u l t c u piersicu l c o m u n , d e c a r e s e
deosebeşte pri n următoarel e caracter e :
a ) l a frunzel e p i e r s i c u l u i d e F e r g a n a n e r v u r i l e n u s e u n e s c p e n t r u a f o r m a o reţe a
c o n t i n u ă , c a l a p i e r s i c u l c o m u n , e i r ă m î n liber e ;
b ) s î m b u r i i a u b r a z d e adine i ş i p a r a l e l e ;
c ) fructele , c o m e s t i b i l e , sîn t î n genera l t u r t i t e d e su s î n j o s .
Soiurile c a r e d e r i v ă di n a c e a s t ă s p e c i e s e c u l t i v ă î n A s i a Central ă (ma i ale s î n v a l e a
F e r g a n a ) ş i î n C h i n a d e v e s t , î n p r o v i n c i a Sînţian .
P i e r s i c u l lu i D a v i d (Persica davidiana Carr. , sin . Prunus davidiana F r a n c i i . , Prunus
persica v a r . davidiana M a x . ) , creşt e s ă l b a t i c î n China , s u b f o r m ă d e p o m , f i i n d m u l t răs -
p î n d i t î n j u r u l oraşulu i P e k i n . A t i n g e o î n ă l ţ i m e d e 0— 8 m . S p r e d e o s e b i r e d e piersicu l
c o m u n , ar e s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i ş i r a m u r i l e g r o a s e c o m p l e t n e t e d e ş i d e c u l o a r e cafeniu -
ruginie, d e s t u l d e l u c i o a s ă , c u lenticel e m i c i , a l b e . F l o r i l e sîn t scur t p e d u n c u l a t e ş i s e
d e s c h i d c u o s ă p t ă m î n ă ş i j u m ă t a t e p î n ă l a d o u ă s ă p t ă m î n i înainte a m i g d a l u l u i . F r u c t e l e ,
n e c o m e s t i b i l e , d e 2 0 — 2 5 m m î n d i a m e t r u , a p r o a p e sferice , p u b e s c e n t e , c u p i e l i ţ a v e r d e -
g ă l b u i e , a u p u l p a a l b u r i e , f o a r t e sla b s u c u l e n t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
I n China , Persica davidiana Car r s e cultiv ă c a plant ă d e ornament , avîn d dou ă
v a r i e t ă ţ i : u n a c u flor i trandafirii , c e a l a l t ă c u flor i a l b e , c u r a t e .
S u p o r t ă t e m p e r a t u r i p î n ă l a — 40 ° C , f i i n d d e c i m u l t m a i rezisten t l a ge r d e c î t pier -
sicul c o m u n . R e z i s t ă d e a s e m e n e a b i n e l a secetă . I . V . M i c i u r i n 1- a f o l o s i t p e n t r u
o b ţ i n e r e a d e soiur i n o i d e piersic , m a i rezistent e l a g e r . I n a c e s t s c o p , e l a î n c r u c i ş a t
Persica davidiana Carr . c u Amygdalus nana, obţinîn d intermediaru l „ p o s r e d n i c " , p e c a i c
1-a î n c r u c i ş a t a p o i c u diferit e soiur i d e p i e r s i c .
E s t e u n p o r t a l t o i f o a r t e b u n p e n t r u p i e r s i c , cais , m i g d a l ş i c h i a r p e n t r u p r u n . F o l o -
sirea lu i c a p o r t a l t o i est e îns ă l i m i t a t ă , d a t o r i t ă faptulu i c ă , deş i înfloreşt e a b u n d e n t , leag ă
f o a r t e p u ţ i n e f r u c t e sa u d e l o c , î n c î t s e o b ţ i n c u g r e u s î m b u r i i necesar i p e n t r u s e m ă n a t
în p e p i n i e r ă .
P i e r s i c u lu i D a v i d a fos t i n t r o d u s ş i î n ţ a r a n o a s t r ă l a G . A . S . M e d g i d i a ş i î n alt e
u n i t ă ţ i a g r i c o l e , f i i n d î n cur s d e e x p e r i m e n t a r e c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c .
P i e r s i c u l m i r a [Persica mira ( K o e h n e ) K o v . e t K o s t . sin . Prunus mira Koelme ) a
f o s t d e s c o p e r i t î n 1 9 0 8 , î n China , l a 3 00 0 m a l t i t u d i n e , d e c ă t r e E . H . W i l s o n .
Creşte s u b f o r m ă d e a r b u s t o i d sa u p o m , p î n ă l a 8 m î n ă l ţ i m e , c u o c o r o a n ă largă ,
m u l t r a m i f i c a t ă . R a m u i i l e a u s c o a r ţ a n e t e d ă , ia r frunzel e sîn t î n g u s t - l a n c e o l a t e ş i c u m a r g i -
nile lar g serate . F l o r i l e solitar e sa u c î t e d o u ă , a l b e , s e d e s c h i d tîrzi u p r i m ă v a r a . F r u c t e l e ,
m a r i , sferice , p u b e s c e n t e , c o m e s t i b i l e , au s î m b u r i m i c i , c u suprafaţ a n e t e d ă .
A c e a s t ă s p e c i e p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u lucrăril e d e selecţie , î n t r u c î t ar e d o u ă
calităţi : înfloritu l tîrzi u ş i s î m b u r e l e m i c .
P i e r s i c u l d e K a n s u (Persica kansuensis ( R e h d . ) K o v . et Kost. sin . Prun на kansuensis
Rend.) est e î n star e s ă l b a t i c ă î n p r o v i n c i i l e K a n s u ş i Sen-x i d i n C h i n a . Est e s p e c i a c e a
mai apropiat ă d e piersicu l c o m u n , d e car e s e deosebeşt e î n primu l rîn d pri n ramuril e mul t
m a i subţiri . F r u c t e l e , a p r o a p e sferice , a b u n d e n t p u b e s c e n t e , n e c o m e s t i b i l e , a u s î m b u r i i
a s i m e t r i c i ş i c u suprafaţ a b r ă z d a t ă .
V . A. E v r e i n o f f (120 ) c o n s i d e r ă c ă s p e c i a Persica kansuensis (Rehd. ) est e
s t r ă m o ş u l soiurilo r d e p i e r s i c c u p u l p a roşi e ( s a n g u i n e ) ş i c u flor i d e ti p r o z a c e u .
 S P E C I F I C U L CREŞTERI I S I S T E M U L U I R A D I C U L A R Ş I A PÂRTI I AERIEN E 277

Soiurile s a n g u i n e d e p i e r s i c c u flor i c a m p a n u l a t e d e s c i n d — d u p ă acelaş i a u t o r — di n

Persica vulgaris Mill .
Soiurile d e piersi c car e s e c u l t i v ă î n ţar a n o a s t r ă a p a r ţ i n specie i Persica vulgaris Mill .

SPECIFICUL CREŞTERI I S I S T E M U L U I R A D I C U L A R Ş I A P Ă R Ţ I I A E R I E N E

P i e r s i c u l creşt e s u b f o r m ă d e p o m d e tali e m i c ă ( 4 — 6 m ) . C î n d est e î n m u l ţ i t pri n

s e m i n ţ e ş i u t i h z a t c a p o r t a l t o i f o r m e a z ă u n siste m r a d i c u l a r b o g a t , b i n e r a m i f i c a t .
D e t e r m i n ă r i l e f ă c u t e d e G r . M i h ă e s c u ( 2 2 9 ) a r a tă c ă , î n c o n d i ţ i i l e solulu i b r u n -
roşcat d e pădur e desfunda t l a 6 0 c m , sistemu l radicula r a l puieţilo r d e piersi c î n vîrst a
d e 1 a n a a v u t raz a m a x i m ă d e 1 1 0 c m ş i a p ă t r u n s p î n ă l a a d î n c i m e a d e 6 5 c m ; r a p o r t u l
d i n t r e g r e u t a t e a p ă r ţ i i s u b t e r a n e ( r ă d ă c i n a ) ş i a cele i aerien e ( t u l p i n a ) a f o s t d e 1 , 3 : 1 .
L a puieţi i î n v î r s t a d e 2 ani , s i s t e m u l r a d i c u l a r a a v u t r a z a m a x i m ă d e 1,7 0 m ş i
a d î n c i m e a d e 7 5 c m , r a p o r t u l d i n t r e g r e u t a t e a r ă d ă c i n n ş i a tulpini i v a r i i n d î n t r e 1 , 1 : 1
si 1, 3 : 1 . D e c i î n p r i m i i d o i an i d e v i a ţ ă s i s t e m u l r a d i c u l a r a c r e s c u t m a i m u l t d e c î t p a r t e a
a e r i a n ă ; r a z a lu i a d e p ă ş i t d e 2 — 2 , 5 o r i r a z a p r o i e c ţ i e i c o r o a n e i .
L a piersici i î n p l i n ă p r o d u c ţ i e a p a r ţ i n î n d soiulu i T î r z i u d e C o p ă c e n i ( o b ţ i n u ţ i d i n
sâniînţă ş i n e t r a n s p l a n t a ţ i ) , î n c o n d i ţ i i l e solulu i a l u v i a l d e l a C o p ă c e n i ( r e g i u n e a B u c u r e ş t i )
şi al e a p b c ă r i i irigaţiei , r a p o r t u l d i n t r e raz a s i s t e m u l u i r a d i c u l a r ş i r a z a p r o i e c ţ i e i c o r o a n e i
a f o s t d e 1,65— 2 : 1 . D i n t o t a l u l r ă d ă c i n i l o r , 9 3 — 9 8 % s-a u g ă s i t î n s t r a t u l d e so l d e l a
12 l a 4 0 c m .
L a p o m n soiulu i T é t o n d e V é n u s , î n v î r s t a d e 7 ani , a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş , î n c o n d i -
ţhle u n u i p o d z o l d e m i c r o d e p r e s i u n e c u p o d z o b r e i n c i p i e n t ă d e b n g ă B u c u r e ş t i , 8 8 — 9 0 %
d i n r ă d ă c i n i s-a u g ă s i t î n s t r a t u l d e so l d e l a 1 5 c m l a 6 0 c m a d î n c i m e ş i n u m a i c î t e v a
r ă d ă c i n i c u d i a m e t r u l s u b 8 m m a u p ă t r u n s p î n ă l a a d î n c i m e a d e 2,7 5 m . B a z a s i s t e m u l u i
r a d i c u l a r a d e p ă ş i t d e 2, 4 or i r a z a p r o i e c ţ i e i c o r o a n e i . D i n t o t a l u l r ă d ă c i n i l o r , 2 6 , 8 — 2 8 , 2 %
a u a v u t d i a m e t r u l s u b 4 m m , 2 6 , 5 % î n t r e 4 ş i 1 0 m m , ia r restu l d e c i r c a 4 5 — 4 7 % a u
fost r ă d ă c i n i m a i g r o a s e .
H a b i t u s u l p ă r ţ i i aerien e a p i e r s i c u l u i , d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p o m i i s e c o n d u c p r i n tăier i
efectuate î n fiecar e an , p r e z i n t ă d i f e r e n ţ e m i c i d e l a u n so i l a altul . L a cel e m a i m u l t e
soiuri, c î n d p o m i i sîn t c o n d u ş i i n f o r m ă d e v a s ş i s e afl ă î n p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e ,
c o i o a n a d e v i n e g l o b u l o a s ă sa u g l o b u l o s - t u r t i t ă , largă . D i n a c e a s t ă c a u z ă h a b i t u s u l p ă r ţ i i
aeriene est e p u ţ i n e d i f i c a t o r s u b r a p o r t p o m o l o g i c .
î n c e e a c e p r i v e ş te t i p u l d e fructificare , diferenţel e d i n t r e soiur i sîn t c e v a m a i p r o n u n -
ţ a t e . Astfel , l a u n e l e soiuri , c a S u n b e a m , G r e e n s b o r o u g h , E l b e r ta ş i altele , p r e d o m i n ă r a m u -
rile m i x t e , v i g u r o a s e sa u d e v i g o a r e m i j l o c i e , e u m u g u r i i florifer i r e p a r t i z a ţ i p e t o a t ă
l u n g i m e a l o r . L a alt e soiuri , c u m sîn t B e d b i r d e b n g , MiUe r e b n g , J . H . H a l e ş i C a m p i o n ,
m u g u r i i florifer i sîn t d e p l a s a ţ i spr e vîrfu l r a m u r i l o r m i x t e . L a soiu l T i m p u r i u d e C o p ă c e n i ,
ciliar c î n d s e a p b c ă o a g r o t e h n i c ă s u p e r i o a r ă , p r e d o m i n ă r a m u r i l e s a l b e ş i b u c h e t e l e d e
m a i , cee a c e c o n s t i t u i e o p a r t i c u l a r i t a t e n e d o r i t ă , întrucâ t r a m u r i l e p u ţ i n v i g u r o a s e p r o d u c
f r u c t e m i c i , chia r c î n d s e a p b c ă u n r ă r i t r a ţ i o n a l . D i m p o t r i v ă , p e r a m u r i l e m i x t e , v i g u -
r o a s e sa u p o t r i v i t d e v i g u r o a s e , f r u c t e l e c r e s c m a i m a r i , f u n d m a i b i n e h r ă n i t e .

E a m u r i l e d e r o d l a u n e l e soiur i ( E l b e r t a , S u n b e a m , M a y flov/er , A m s d e n ) a u inter -

n o d u r i l u n g i , ia r l a alt e ş o i m i i n t e r n o d u r i l e sîn t s c u r t e (Mille r e b n g , J . H . H a l e , T i m p u r i u
d e C o p ă c e n i ) . A c e s t c a r a c t e r a j u t ă l a i d e n t i f i c a r e a ş i r e c u n o a ş t e r e a s o i u r i l o r . Soiuril e l a
c a r e r a m u r i l e anual e a u i n t e r n o d u r i s c u r t e p o s e d ă ş i u n frunzi ş m a i d e s ş i m a i b o g a t .
278 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

î n t r u c î t a p r o a p e l a fiecar e n o d s e g ă s e s c m u g u r i floriferi , r e z u l t ă c ă soiuril e e u i n t e r n o d u r i

s c u r t e a u floril e ş i fructel e aşezat e m a i de s p e r a m u r i , c e e a c e c o n s t i t u i e u n d e z a v a n t a j ,
i m p u n î n d uneor i răritu l fructelo r într-u n g r a d m a i m a r c .
C a p a c i t a t e a rT e Irrtărir e a n t i c i p a t ă c o n s t i t u i e d e a s e m e n e a o caracteristic ă d e s o i .
A s t f e l , l a p o m i i î n v î r s t ă d e 5 an i di n soiu l B e d b i r d e b n g n u m a i 5 % d i n t r e m u g u r i i v e g e -
t a t i v i a u fos t p r e c o c i , a d i c ă a u f o r m a t lăstar i a n t i c i p a ţ i . L a aceeaş i v î r s t ă ş i î n aceleaş i
c o n d i ţ i i p e d o c b m a t i c e ş i a g r o t e h n i c e p r o p o r ţ i a m u g u r d o r p r e c o c i ( r e s p e c t i v a lăstarilo r
a n t i c i p a ţ i ) a fos t d e 1 1 % l a S n e e d , 2 0 % l a M a y f l o w e r , 2 1 % l a A m s d e n , 2 9 % l a Sun -
beam, 3 0 % l a Elberta , 3 1 % l a L e Vainqueu r ş i 4 5 % l a Peen-too . U n numă r pre a mar e
de lăstar i a n t i c i p a ţ i c o n s t i t u i e o însuşir e n e d o r i t ă a p o m i l o r , î n t r u c i t c o n t r i b u i e l a îndesire a
coroanei.
î n tini] ) c e p o m i i di n unel e soiuri , c a M a y f l o w e r , L o l o ş i E l b e r t a , a u f o r m a t u n
n u m ă r destu l d e m a r e d e lăstar i a n t i c i p a ţ i p î n ă l a v î r s t ă d e 7 ani , l a alt e soiur i s- a c o n -
statat o diminuar e pronunţat ă a c a p a c i t ă ţ i i d e lăstărir e a n t i c i p a t ă , p e m ă s u r a înaintări i
în v î r s t ă . A s t f e l , l a A m s d e n m u g u r i i p r e c o c i a u r e p r e z e n t a t 2 1 % di n t o t a l u l m u g u r i l o r
v e g e t a t i v i î n anu l a l V - l e a , 9 % î n anu l a l V I - l e a ş i n u m a i 4 % î n anu l a l V I I - l e a . L a
S u n b e a m p r o p o r ţ i i l e r e s p e c t i v e a u fos t d e 2 9 % î n a n u l a l V - l e a , 1 7 % î n a n u l a l V I - l e a
şi 6 % î n anu l a l V I I - l e a .
Soiurile d e p i e r s i c s e c o m p o r t ă diferi t ş i î n c e p r i v e ş t e p r o c e s u l degarnisiri i ş i regarni -
sirii r a m u r i l o r d e schelet . î n fiecar e a n o p a r t e d i n t r e r a m u r i l e d e r o d s e u s u c ă , m a i ale s
cele c u p o z i ţ i e n e f a v o r a b i l ă î n c a d r u l c o r o a n e i . C o n c o m i t e n t ar e l o c ins ă ş i u n p r o c e s d e
apariţie a n o i lăstar i î n z o n a degarnisit ă a ramurilo r d e schele t p e seam a mugurilo r dor -
m i n z i , c a r e l a p i e r s i c sîn t m a i sla b r e p r e z e n t a ţ i d e c î t l a alt e speci i s î m b u r o a s e (prun , cais) .
î n t i m p c e p o m i i u n o r soiur i c a M a y f l o w e r , E l b e r t a , J . H . H a l e , T é t o n d e V é n u s ,
B e d b i r d c b n g , Ş a n h a i , P e e n - t o o ş i altel e a u o c a p a c i t a t e d e regarnisir e m a r e , a d i c ă e m i t
lăstari di n m u g u r i i d o r m i n z i situaţ i p e p o r ţ i u n i l e d e g a r n i s i t e al e r a m u r i l o r d e s c h e l e t , l a
alte soiur i ( A m s d e n ) c a p a c i t a t e a d e regarnisir e est e a p r o a p e a b s e n t ă .
C u n o a ş t e r e a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r diferitelo r soiur i p r i v i n d t i p u l d e fructificare , c a p a c i -
t a t e a d e lăstărir e a n t i c i p a t ă ş i m o d u l d e regarnisir e a r a m u r i l o r d e schele t p r e z i n t ă i m p o r -
t a n ţ ă l a aplicare a diferenţiat ă a tăierilo r d e fructificare .

C A R A C T E R I Z A R E A S O I U R I L O R U E PIERSI C D U P Ă P R I N C I P A L E L E P A R T I C U L A R I -
T Ă Ţ I BIOLOGIC E

Vîrstă intrări i p e ro d ş i durat a d e viaţ ă a pomilo r

P i e r s i c u l ar e u n r i t m r a p i d d e creşter e ş i d e z v o l t a r e . î n c ă di n p r i m u l a n d e v i a ţ ă t u l p i n a
p r i n c i p a l ă f o r m e a z ă n u m e r o ş i lăstar i a n t i c i p a ţ i , p e c a r e s e p o t d i f e r e n ţ i a c h i a r m u g u r i flori -
feri. D a c ă p o m i i r ă m î n n e t r a n s p l a n t a ţ i , p r o d u c c î t e v a f r u c t e î n c ă di n p e p i n i e r ă , d e c i l a
v î r s t ă d e 2— 3 ani , c e e a c e d e n o t ă o precocitat e pronunţată . Di n punctu l d e veder e a l
p r e c o c i t ă ţ i i , n u est e d e p ă ş i t d e c î t d e c ă p ş u n ş i d e a r b u ş t i i fructiferi .
î n c o n d i ţ i i l e p e d o c b m a t i ce d in ţ a r a n o a s t r ă , virst a intrări i p e r o d a piersiculu i d e p i n d e
în p r i m u l rîn d d e p o r t a l t o i , a p o i d e a g r o t e h n i c a a p b c a t ă şi , î n m a i m i c ă m ă s u r ă , d e parti -
cularităţile b i o l o g i c e al e soiului .
î n general , î n t o a t e b a z i n e l e p o m i c o l e c u c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u c i d t u r a piersi -
c u l u i s o i u r d e a l t o i t e p e m i g d a l ş i p e piersi c î n c e p s ă fructific e î n anu l a l d o i l e a d e l a plan -
 279

F i g . 79. — Coroana deasă la pieisic din cauza lăstaiilor anticipaţi (Ford)

Fig. 80 . — Piersi c dcgarnisit , c u vegetaţi a s i rodu l numa i l a periferi a coroane i (Alexander )

 2S0 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

tare, ia r î n c a z u l altoiri i p e c o r c o d u ş aceleaş i soiur i i n t r ă p e r o d di n a l treile a a n d e l a

plantare.
N u s-a u înregistra t diferenţ e î n c e p r i v e ş t e intrare a p e r o d a soiurilo r c î n d a c e s t e a
sînt altoit e p e acelaş i p o r t a l t o i .
P r e c o c i t a t e a l a piersi c s e m a n i f e s t ă ş i p r i n a c e e a c ă p o m i i f o r m e a z ă î n fiecar e a n c î t e
2—3 seri i d e lăstar i (fig . 79 ) ; d a t o r i t ă acestu i f a p t , c o r o a n a creşt e r e p e d e î n v o l u m , p e r m i -
ţând o b ţ i n e r e a d e p r o d u c ţ i i m a r i l a o v î r s t ă t i m p u r i e a p o m i l o r ( 4 — 5 a n i ) .
P r e c o c i t a t e a est e c o r e l a t ă îns ă n e g a t i v c u d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r , î n sensu l c ă
piersicul intr ă r e p e d e p e r o d , d a r ra r depăşeşt e vîrst ă d e 1 5 — 2 0 d e ani , ş i aceast a n u m a i
în c o n d i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e d e c l i m ă , so l ş i a g r o t e h n i c ă . C a u r m a r e a p r e c o c i t ă ţ i i , r a m u -
r i l e - b u c h e t , salbel e ş i r a m u r i l e m i x t e d e v i g o a r e m i j l o c i e al e piersiculu i a u î n genera l o
d u r a t ă f o a r t e s c u r t ă d e v i a ţ ă ( 2 — 3 a n i ) . D e a c e e a r a m u r i l e d e schele t s e degarnises c f o a r t e
r e p e d e , î n c e p î n d d e l a b a z ă , r a m u r i l e d e r o d l a p o m i i î n p l i n ă p r o d u c ţ i e întOnindu-s e m a i
m u l t spr e periferi a c o r o a n e i (fig . 8 0 ) .
Caracteristică p e n t r u a c e a s t ă s p e c i e est e pieire a p r e m a t u r ă a u n o r p o m i ; d i n ] aceast ă
c a u z ă rareor i s e întîlnes c p l a n t a ţ i i făr ă g o l u r i sa u făr ă c o m p l e t ă r i ulterioare .
D u r a t a d e v i a ţ ă a piersiculu i est e i n f l u e n ţ a t ă î n b u n ă m ă s u r ă ş i d e p o r t a l t o i u l f o l o s i t .
U n i i c e r c e t ă t o r i ( 9 0 , 1 3 6 , 3 2 4 ) a r a t ă c ă m a j o r i t a t e a soiurilo r d e piersi c a u o slab ă afini -
t a t e c u c o r c o d u ş u l {Prunus cerasifera E h r h . ) ş i d e a c e e a trăies c p u ţ i n c î n d sîn t a l t o i t e
p e aces t p o r t a l t o i . A c e a s t ă c o n s t a t a r e s- a corifirma t ş i î n c o n d i ţ i i l e d e l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a ,
u n d e s- a p l a n t a t o c o l e c ţ i e c u 27 6 d e piersic i altoiţ i p e c o r c o d u ş . O p a r t e d i n t r e p o m i i
din aceast ă c o l e c ţ i e a u î n c e p u t s ă piar ă d e t i m p u r i u . A s t f e l , p î n ă î n anu l a l V I H - l e a d u p ă
p l a n t a r e s-a u u s c a t : 6 7 % di n p o m i l a soiu l J . H . H a l e , 4 8 % l a soiu l S n e e d ş i 3 8 % l a
soiul A m s d e n .
î n aceleaş i c o n d i ţ i i , l a soiuril e E l b e r t a , S u n b e a m , M a y flower , L e V a i n q u e u r , C a n a d a ,
Lolo ş i Této n d e Vénu s n u a pieri t nic i u n p o m p î n ă î n a n u l a l X - l e a d e l a p l a n t a r e .
î n cazu l altoiri i p e piersi c ş i p e m i g d a l , p o m i i trăies c î n m e d i o 2 0 — 3 0 d e ani , u n e o r i
şi m a i m u l t , e u c o n d i ţ i a s ă fi e p l a n t a ţ i î n solur i u ş o a r e ş i î n l o c a l i t ă ţ i c u iern i b l i n d e .
G h . S t a n e i u (349 ) a r a t ă c ă l a C e n a d (regiune a B a n a t ) , 2 0 0 0 d e piersic i altoiţ i
p e p i e r s i c , d i n t r - o l i v a d ă î n s u p r a f a ţ ă d e 4 h a , p r e z e n t a u l a v î r s t ă d e 2 3 d e an i creşter i
v i g u r o a s e , unel e e x e m p l a r e d i n soiuril e L o l o , S u n b e a m ş i J . H . H a l e p r o d u c î n d p e s t e 10 0 k g
de fructe .
L a Ş i m l e u l Silvaniei , într- o l i v a d ă i n s u p r a f a ţ ă d e 4,3 0 h a , di n 1 70 7 p o m i altoiţ i
p e piersic , p l a n t a ţ i î n ani i 1 9 3 6 — 1 9 3 8 , î n 1 9 6 1 c î n d a v e a u d e c i v î r s t ă d e 2 3 — 2 5 d e ani ,
se m a i g ă s e a u 1 07 8 d e b u c ă ţ i , a d i c ă 6 3 , 3 % d i n t o t a l ; e i a p a r ţ i n e a u s o i u r ü o r F o r d , E l b e r t a ,
M a y flower , S u n b e a m , L e Vainqueur , T é t o n d e Vénus , A l e x a n d e r , A m s d e n , Şanha i ş i
S h i p l e y (fig . 8 1 ) .
î n t r - o alt ă l i v a d ă di n Ş i m l e u l S ü v a n i e i , î n f i i n ţ a t ă î n t r e ani i 1 9 2 0 ş i 1 9 2 4 , e u 1 0 0 0
d e p o m i p l a n t a ţ i iniţial , altoiţ i o p a r t e p e p i e r s i c ş i o alt ă p a r t e p e m i g d a l , î n 1 9 6 1 s e
m a i g ă s e a u 18 5 d e b u c ă ţ i , d i n t r e c a r e n u m a i 8 7 a v e a u c o r o a n a c o m p l e t ă ; p o m i i aceşti a
a u atin s d e c i v î r s t ă d e 3 7 — 4 1 d e an i ; ei a p a r ţ i n e a u soiurilo r F o r d t i m p u r i u , G r e e n s b o r o u g h ,
L e V a i n q u e u r , S u n b e a m , J . H . H a l e , E l b e r t a b r o n z a t ă , M a y f l o w e r ş i A l e x a n d e r (fig . 8 2 ) .
î n c o n d i ţ i i l e centrulu i p o m i c o l d e l a C o p ă c e n i , di n r e g i u n e a B u c u r e ş t i , piersici i o b ţ i -
n u ţ i di n s î m b u r i ş i n e t r a n s p l a n t a ţ i di n soiuril e T i m p u r i u d e C o p ă c e n i ş i T î r z i u d e C o p ă c e n i
au o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e 1 8 — 2 0 d e ani ,
 281

Fig. 81 . - Farccl ă c u soiu l Télo n d e Vénu s di u plantaţiil e G.A.S . Şimleu l Silvanie i

Fig. 82 . - Parcel ă c u soiu l For d di n plantaţiil e G.A.S . Şimelu l Silvaniei, c u pom i I n

Ytrsta d e 4 0 an i
2S2 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

î n afar ă d e p o r t a l t o i , d u r a t a d e v i a ţ ă a piersicilo r depind e î n mar e măsur ă ş i d e

natura, ş i fertilitate a solului , p r e c u m ş i d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e n e f a v o r a b i l e (secet a prelun -
g i t ă , insolaţi a p u t e r n i c ă , t e m p e r a t u r a s c ă z u t ă , v î n t u r i l e p u t e r n i c e ş i alţ i f a c t o r i ) .

Comportarea soiurilo r d c piersi c faţ ă d e factori i e c o l o g i c i

P i e r s i c u l c a p l a n t ă t e r m o f i l ă r e u ş e ş t e î n centrel e ş i b a z i n e l e p o m i c o l e a d ă p o s t i t e , c u
v e r i c ă l d u r o a s e ş i iern i b l i n d e , d i n z o n a c l i m a t u l u i t e m p e r a t . Cel e m a i p o t r i v i t e di n a c e s t
p u n c t d c v e d e r e sîn t c o l i n e l e di n z o n a p o d g o r i i l o r .

Fig. S3. — Plag ă geroas ă l a soiu l Ma y flower ; ramur a di n mijlo c ar c scoarţ a distrus ă
în parte a superioar ă

[ P i e r s i c u l s c c u l t i v ă ş i î n ţ ă r d e situat e m a i s p r e n o r d d e l i m i t a d e c u l t u r ă a viţe i
d e v i e , îns ă î n c o n d i ţ i i d e v a r ă s c u r t ă ş i relati v r ă c o r o a s ă ţesuturil e lăstarilo r n u s e m a t u -
rizează s u f i c i e n t , fiin d a f e c t a t e d e g e r î n u n e l e ierni . S e î n ţ e l e g e c ă î n a s e m e n e a situaţi i
cultura piersiculu i est e n e s i g u r ă ş i r i s c a n t ă .
A c ţ i u n e a gerulu i asupr a diferitelo r o r g a n e al e piersiculu i est e c o m p l e x ă chia r ş i î n
z o n a c u c l i m ă f a v o r a b i l ă . E a d e p i n d e n u n u m a i d e g r a d u l d e t e m p e r a t u r ă , c i ş i d e alţ i
faci ori , c a : stare a d e p r e g ă t i r e a p o m i l o r î n v e d e r e a iernării , f e n o f a z a î n c a r e s e g ă s e s c
p l a n t e l e , d u r a t a t e m p e r a t u r i l o r s c ă z u t e , felu l c u m s c a d e t e m p e r a t u r a , len t sa u b r u s c (dife -
renţa d i n t r e m a x i m a d i n cursu l z i l e i ş i m i n i m a d i n cursu l n o p ţ i i ) , u m i d i t a t e a a t m o s f e r i c ă ,
p r e z e n ţ a sa u a b s e n ţ a stratidu i d e z ă p a d ă , a v i s c o l e l o r , d u r a t a ş i i n t e n s i t a t e a insolaţie i e t c .
D a t o r i t ă acestu i c o m p l e x d e f a c t o r i , s e p o t înregistr a pierder i m a r i n u n u m a i î n iernil e
grele, c i ş i î n cel e b l i n d e , d a c ă s e p r o d u c î n g h e ţ u r i d e r e v e n i r e spr e sfîrşitu l ierni i ş i l a î n c e -
p u t u l p r i m ă v e r i i , d u p ă o p e r i o a d ă relati v c ă l d u r o a s ă î n lunil e i a n u a r i e — f e b r u a r i e (fig . 8 3 ),
 C O M P O R T A R E A SOIURILO R D E PIERSI C F A T A D E FACTORI I ECOLOGIC I 283

î n c o n d i ţ i i l e di n ţar a n o a s t r ă , p i e r d e r e a r e c o l t e l o r d e f r u c t e l a p i e r s i c di n c a u z a d e g e -
rării m u g u r i l o r florifer i ar e o f r e c v e n ţ ă v a r i a b i l ă d e l a u n a n l a altul , p r e c u m ş i d e l a
o r e g i u n e l a alta . A s t f e l :
L a Ş i m l e u l Silvanie i ( r e g i u n e a Crişana) , î n t r - o p e r i o a d ă d e 1 2 an i (195 3 — 1 9 6 4 ), r e c o l t a
a fos t p i e r d u t ă t o t a l di n c a u z a gerulu i n u m a i î n 2 an i ( 1 9 5 6 ş i 1 9 6 3 ) , d a r n u l a t o a t e
soiurile ; p a g u b e t o t a l e s-a u înregistra t l a E l b e r t a , Mille r c l i n g , J . H . H a l e ş i T é t o n d e
V é n u s ; î n s c h i m b l a L e V a i n q u e u r ş i a l t e soiur i s- a o b ţ i n u t o recolt ă bună . î n iarn a
1955—1956 (cîn d temperatur a ce a mai scăzut ă a atin s — 29 T ), a u d e g e r a t m u l t e d i n t r e
r a m u r i l e î n v î r s t ă d e 1— 3 ani , d a r p o m i i s-a u restabili t ş i î n 1 9 5 7 a u p r o d u s c î t e 1 8 k g
d e fruct e ( m e d i e p e 1 64 3 d e p o m i ) .
L a L o v r i n (regiune a B a n a t ) , î n aceeaş i p e r i o a d ă d e t i m p (195 3 — 1 9 6 4 ), n u m a i î n 3 a n i
( 1 9 5 4 , 195 6 ş i 1 9 6 3 ) p i e r s i c u l a p i e r d u t î n î n t r e g i m e r e c o l t a d e f r u c t e di n c a u z a gerului .
T e m p e r a t u r i l e m i n i m e a b s o l u t e î n aceşt i an i a u f o s t d e — 2 9 , —2 7 şi , r e s p e c t i v , — 30 ° C.
L a O r a d e a (regiune a Crişana) , î n u l t i m i i 1 2 an i ( 1 9 5 3 — 1 9 6 4 ) piersici i d i n p l a n t a ţ i i l e
s i t u a t e p e p a n t e a u d a t r e c o l t e î n f i e c a r e an . î n a c e a s t ă p e r i o a d ă , t e m p e r a t u r a î n c u r s u l
iernii n u a c o b o r î t s u b —2 1 ° C. în c o n d i ţ i i l e l i v e z i l o r s i t u a t e l a b a z a p a n t e i , î n iernil e grel e
s-a înregistra t d e g e r a r e a p a r ţ i a l ă sa u t o t a l ă a m u g u r i l o r floriferi , p r e c u m ş i a r a m u r i l o r
de 1— 3 ani , l a soiuril e : M a y flower , E l b e r t a ş i J . H . H a l e . î n aceleaş i c o n d i ţ i i , m u g u r i i
floriferi n-a u fos t d e l o c a f e c t a ţ i d e g e r l a soiuril e G r e e n s b o r o u g h ş i L o l o , L e V a i n q u e u r ,
Begina livezilo r ş i Carmen .

L a S t a ţ i u n e a B ă n e a s a ( B u c u r e ş t i ) , î n aceeaş i p e r i o a d ă d e t i m p ( 1 9 5 3 — 1 9 6 4 ) , î n p l a n -
taţiile di n l o c u r i l e m a i p u ţ i n a d ă p o s t i t e r e c o l t a p i e r s i c u l u i a f o s t p i e r d u t ă c o m p l e t d i n
c a u z a degerări i m u g u r i l o r florifer i î n 4 a n i ( 1 9 5 4 , 1 9 5 6 , 196 1 ş i 1 9 6 3 ) , ia r î n ceilalţ i 8 an i
s-au o b ţ i n u t r e c o l t e m a r i . î n plantaţiil e situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e s- a p i e r d u t c o m p l e t
d i n cauz a gerurilo r d e iarn ă n u m a i r e c o l t a anulu i 1 9 5 1 , r e s t u l d e 1 1 r e c o l t e fiin d b u n e ,
deşi î n u n e l e iern i ( 1 9 5 5 — 1 9 5 6 , 1 9 5 7 — 1 9 5 8 , 1 9 6 0 — 1 9 6 1 ş i 1 9 6 2 — 1 9 6 3 ) a u d e g e r a t o p a r t e
d i n t r e m u g u r i i floriferi .
L a Medgidi a (regiune a D o b r o g e a ) , î n perioad a 1958—196 4 ( 7 ani ) piersicu l a da t
r e c o l t e î n f i e c a r e an . N u m a i î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , c î n d t e m p e r a t u r a a c o b o r î t p î n ă l a —2 3 °C
în l u n a februarie , s- a înregistra t d e g e r a r e a î n p r o p o r ţ i e d e 1 0 0 % a m u g u r i l o r florifer i l a
p o m i i situaţ i l a b a z a p a n t e i ; p o m ii d e p e treime a m i j l o c i e ş i s u p e r i o a r ă a pante i a u rodi t
însă f o a r t e b i n e .
B e z u l t ă astfe l c ă î n p r i n c i p a l e l e c e n t r e d e c u l t u r ă a p i e r s i c u l u i d i n ţ a r a n o a s t r ă g e r u l
p r o v o a c ă d e g e r a r e a m u g u r i l o r florifer i ş i c a u z e a z ă d e c i ş i p i e r d e r e a r e c o l t e i , î n f u n c ţ i e d e
regiune : o d a t ă l a 6 an i ( Ş i m l e u ) , o dat ă l a 1 an i ( L o v r i n ) , o d a t ă l a 3 an i ( B ă n e a s a ,
B u c u r e ş t i ) . N u s-a u înregistra t p i e r d e r i p e o p e r i o a d ă d e 1 2 an i l a O r a d e a ş i M e d g i d i a .
î n u l t i m i i 1 2 an i ( 1 9 5 3 — 1 9 6 4 ) , c o n d i ţ i i l e d e iernar e î n ţ a r a n o a s t r ă a u f o s t f o a r t e
v a r i a t e , iernil e grel e a l t e r n î n d c u cel e b l i n d e . A c e s t f a p t a p e r m i s s ă s e v e r i f i c e s u f i c i e n t
d e b i n e n u n u m a i rezistenţ a l a g e r a p i e r s i c u l u i î n g e n e r a l , c i ş i c o m p o r t a r e a l a iernar e
a diferitelo r soiur i c u l t i v a t e î n l i v e z i l e n o a s t r e . D a t e l e p r i v i n d r e z i s t e n ţ a l a i e r n a r e p e o
p e r i o a d ă d e 1 0 an i ( 1 9 5 4 — 1 9 6 3 ) , î n c o n d i ţ i i l e z o n e i d e s i l v o s t e p ă d i n s u d u l ţări i n o a s t r e ,
sînt expjKe , î n t a b l o u l nr . 1 2 .

S e c o n s t a t ă c ă î n iarn a 1 9 6 0 — 1 9 6 1 t e m p e r a t u ra d e —2 1 ° C, i n t e r v e n i tă d u p ă o p e r i o a d ă
relativ călduroas ă î n prim a jumătat e a luni i ianuarie , a c a u z a t d e g e r a r e a m u g u r i l o r flori -
feri î n p r o p o r ţ i e d e 9 9 - 1 0 0 % . D i m p o t r i v ă , c î n d l u n a i a n u a r i e a f o s t f r i g u r o a s ă (anu l 1 9 6 3 )
p o m i i şi-a u m e n ţ i n u t s t a r e a d e călir e şi , d a t o r i t ă a c e s t u i f a p t , l a t e m p e r a t u r a d e - 2 2 , 6 °C
 28 1 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

au d e g e r a t n u m a i 7 — 3 2 % d i n t r e m u g u r i i floriferi , î n f u n c ţ i e d e s o i . L a t e m p e r a t u r a d e
— 2 4 , 6 ° C (anu l 1 9 6 6 ) , cel e m a i m u l t e soiur i d e p i e r s i c s-a u c o m p o r t a t d e a s e m e n e a b i n e ,
a v î n d n u m a i 1 2 — 3 6 % m u g u r i florifer i d e g e r a ţ i . î n aceleaş i c o n d i ţ i i , l a soiuril e E l b e r t a ş i
J . H . H a l e p r o p o r ţ i a m u g u r i l o r florifer i d e g e r a ţ i a fos t d e 9 1 % .

Tabloul nr. 12

ltrzistrti|a l: i г a mugurilo r Hunt , r i l a piersic , Staţiune a Itaneasa (Itururrşli )

Procentul mi gurilor floriferi defierati Ia dala dc :

Soiul Aprecierea generală
(i.11.1954 6.11.1956 5. I I I . 195 7 24.111.1958 28.1.1961 20.1.1903
a rezistenţei la ger
Temperatura minimii absoluţii - 2 6 , 2 - C -24,6°C - 8 , 9 - C -5,9-C -21,0°C -22,6°C

May flower 64 3 27 100 32 slabă

Amsden — 34 3 28 99 23 mijlocie
Sneed 43 1 81 — — mijlocie
Red bird cling _
— 20 s — — 24 bună
Greensborough ._ — 6 16 — ii bună
Sunbeam 1U0 31 1 34 99 7 dcslul de bună
Carmen 100 — — 23 — — —
Canada 100 12 — 27 —
— bună
Lolo 100 36 2 18 100 18 bună
Peen-too — 27 1 25 — — destul de buna
Téton de Vénus 100 63 6 26 — — slabă
Elberta 100 91 21 39 100 24 foarte slabă
J . H . Hale 100 91 23 i 39 100 25 foarte slabă
T i m p u r i u de Copăceni — — — — 100 25 —
T î r z i u de Copăceni — — — — 100 19 —
Faza in care se găseau repaus repaus începutul ni iigui i repaus repaus
pomii obliga­ obliga­ umflării floriferi obliga­ oliliga-
toriu toriu mugurilor umflaţi toriu 1 "I 1 U

D u p ă d e c l a n ş a r e a p r o c e s u l u i d e u m f l a r e a m u g u r i l o r florifer i s-a u înregistra t p a g u b e

chiar l a t e m p e r a t u r i d e —5, 9 p î n ă l a — 8 , 9 ° C .
P e b a z a d a t e l o r înregistrate , soiuril e d e p i e r s i c i c e r c e t a t e p o t f i g r u p a t e astfe l :
— Soiur i c u m u g u r i florifer i rezistenţ i la . ge r : G r e e n s b o r o u g h , L o l o , B e d b i r d cling ,
Canada, Peen-to o ş i Sunbeam .
— Soiur i e u m u g u r i florifer i p o t r i v i t d e rezistenţ i l a ge r : A m s d e n ş i S n e e d .
— S o i u r i c u m u g u r i florifer i sensibil i l a g e r : M a y f l o w e r , ş i T é t o n d e V é n u s .
— Soiur i c u m u g u r i florifer i f o a r t e sensibil i l a ge r : J . H . H a l e ş i E l b e r t a .
L a soiuril e c a r e f o r m e a z ă f o a r t e m u l ţ i m u g u r i florifer i ( M a y f l o w e r , E l b e r t a , S u n b e a m ) ,
d e g e r a r e a a 6 0 — 7 0% d i n t r e aceşti a î n c ă n u i n f l u e n ţ e a z ă n e f a v o r a b i l p r o d u c ţ i a . D a c ă î n
p e r i o a d a înfloritulu i v r e m e a est e f a v o r a b i l ă , l e a g ă a p r o a p e t o a t e floril e d e s c h i s e , î n c î t p o m i i
f o r m e a z ă u n n u m ă r suficien t d e f r u c t e , d e p r i m ă c a l i t a t e . U r m ă t o a r e l e d a t e sîn t e d i f i c a t o a r e
în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă :
î n v a r a anulu i 1 9 5 6 , s o i u l M a y f l o w e r a d a t o p r o d u c ţ i e d e 2 0 k g d e f r u c t e l a p o m ,
deşi p i e r d u s e 6 4 % d i n t r e m u g u r i i florifer i î n i a r n ă . î n acelaş i a n , l a E l b e r t a s- a o b ţ i n u t
o recolt ă m e d i e d e 1 6 k g d e fruct e l a p o m , c u toat e c ă degeraser ă 9 1 % dintr e muguri i
floriferi.
L a soiuril e c a r e î n m o d o b i ş n u i t f o r m e a z ă p u ţ i u i m u g u r i florifer i (MiUe r c l i n g , T é t o n
d e V é n u s ) ş i l a cel e c a r e p r e z i n t ă d e f i c i e n ţ e î n p o l e n i z a r e ( J . H . H a l e ) , d e g e r a r e a u n e i canti -
t ă ţ i m a r i d e m u g u r i p o a t e c o m p r o m i t e t o t a l sa u a p r o a p e t o t a l r e c o l t a .
 C O M P O R T A R E A SOIURILO R D E PIERSI C F A Ţ A D E F A C T O R I I ECOLOGIC I 28Г,

î n c o n d i ţ i i l e ierni i d i n 1 9 6 4 - 1 9 6 5 , 4 a M e d g i d i a ( D o b r o g e a ) , c î n d g e r u r i l e a u inter -
v e n i t î n l u n a f e b r u a r i e , d u p ă o p e r i o a d ă b l i n d a î n d e c e m b r i e — i a n u a r i e , c e l m a i b i n e s-a u
c o m p o r t a t soiuril e c u r e p a u s o b l i g a t o r i u l u n g , c u m sîn t A m s d e n ş i M a y f l o w e r . P r o p o r ţ i a
m u g u r i l o r florifer i d e g e r a ţ i a f o s t u r m ă t o a r e a (l a p o m i i s i t u a ţ i s p r e m i j l o c u l p a n t e i ) :

Amsden 8,6 % m u g u r i florifer i d e g e r a ţ i

Piersicul fran c 1 5 , 6 %, ,, ,, ,
M a y flowe r 2 0 , 3 %„ „ „
Greensborough 2 9 , 8 %„ „ „
Redhaven 68,4 %„ „ „
Sunbeam 63,8 %„ „ „
Dixired 6 4 , 1 %„ „ „
Veteran 6 9 , 1 %„ „ „
Vedette 9 2 , 1 %„ „ „
J.H. Hal e 9 3 , 7 %„ „ „

Se constat ă c ă soiurd e Veteran , R e d h a v e n ş i D i x i r e d , recen t introdus e î n ţar a noastră ,

au a v u t o c o m p o r t a r e a p r o p i a t ă d e a c e e a a soiulu i S u n b e a m , c a r e s e n u m ă r ă î n t r e soiurile ,
rezistente l a ger . S o i u l V e d e t te s- a d o v e d i t a p r o a pe t o t atî t d e sensibi l la g e r c a ş i J . H . H a l e .
P i e r s i c u l est e o speci e c u cerinţ e mar i faţ ă d e lumin ă ş i căldură , fiin d depăşi t î n
a c e a s t ă p r i v i n ţ ă n u m a i d e cai s ş i m i g d a l . î n t r - o p e r i o a d ă d e v e g e t a ţ i e e l ar e n e v o i e î n
t o t a l d e c i r c a 3 2 0 0 °C ş i d e a p r o x i m a t i v 1 50 0 d e o r e d e i n s o l a ţ i e . C a u r m a r e a cerinţelo r
m a r i , î n s p e c i a l f a ţ ă d e c ă l d u r ă , c u l t u r a p i e r s i c u l u i î n ţ a r a n o a s t r ă — în sen s a l t i t u d i n a l - -
n u d e p ă ş e ş t e b m i t a p o d g o r i i l o r . D i m p o t r i v ă, a v î n d o r e z i s t e n ţ ă r e l a t i v m a r e l a s e c e t ă , pier -
sicul s e p o a t e c u l t i v a î n cel e m a i c ă l d u r o a s e r e g i u n i d e c î m p i e al e ţări i n o a s t r e ş i î n
Dobrogea.
T o t u ş i , c î n d p e r i o a d e l e d e s e c e t ă sîn t p r e a l u n g i , ia r arşiţel e p u t e r n i c e , u n e l e s o i u r i ,
ca : E l b e r t a , G r e e n s b o r o u g h ş i S n e e d , sufer ă d e s t u l d e m u l t sa u c h i a r p i e r d o p a r t e d i n t r e
fructele s e m i c o a p t e .
F o a r t e n e f a v o r a b i l e sîn t arşiţel e î n s o ţ i t e ş i d e s e c e t ă î n s o l , m a i ale s p e n t r u p o m i i
c u c o a c e r e tîrzi e ş i s u p r a î n c ă r c a ţ i . î n t i m p d e s e c e t ă , f r u c t e l e r ă m î n m i c i , insuficien t c o l o -
rate, c u u n r a p o r t n e f a v o r a b d î n t r e p u l p ă ş i s î m b u r e , c u p u b e s c e n t ă pieliţe i g r o s i e r ă ş i
uneori c u gus t amăru i (Elberta) .
S e c e t a d e l u n g ă d u r a t ă c o n s t i t u i e u n a d i n t r e c a u z e l e pieiri i p r e m a t u r e , m a i ale s l a
p o m i i c a r e a u r o d i t a b u n d e n t . D e a c e e a î n r e g i u n i l e s e c e t o a s e a l e ţări i n o a s t r e ( D o b r o g e a ,
B ă r ă g a n , s u d u l M o l d o v e i ş i M u n t e n i e i ) cel e m a i b u n e r e z u l t a t e l e d a u c u l t u r i l e i r i g a t e
d e piersic . P i e r s i c u l s e n u m ă r ă d e altfe l î n t r e s p e c i i l e p o m i c o l e c a r e r e a c ţ i o n e a z ă f o a r t e
b i n e l a irigaţie , f r u c t e l e s p o r i n d c o n s i d e r a b i l î n v o l u m ş i g r e u t a t e .
P e baz a rezultatelo r obţinut e d e M . P o p e s c u (302 ) l a Staţiune a experimental ă
T î m b u r e ş t i (reg . O l t e n i a ) î n c u l t u r a p i e r s i c u l u i p e nisipuril e s e m i z b u r ă t o a r e , s e p o a t e t r a g e
c o n c l u z i a c ă s e o b ţ i n r e z u l t a t e d e s t u l d e b u n e ş i î n p l a n t a ţ i i l e d e p i e r s i c î n f i i n ţ a t e p e astfe l
d e terenuri , neirigate , c u c o n d i ţ i a s ă s e p r a c t i c e m e t o d a d e p l a n t a r e a d î n c ă ( c o l e t u l l a
50 c m s u b n i v e l u l terenului ) c u stra t d e g u n o i î n g r o p a t , s ă s e î n t r e ţ i n ă f o a r t e b i n e solu l
şi s ă s e n o r m e z e r a ţ i o n a l p r o d u c ţ i a .
R e z i s t e n ţ a l a secet ă a piersiculu i d e p i n d e d e p o r t a l t o i , d e n a t u r a ş i t e x t u r a s o l u l u i ,
de v o l u m u l recolte i (încărcătur a c u fructe ) p e car e o poartă , d e stare a general ă a pomulu i
e t c . î n c o n d i ţ i i d e s e c e t ă r e u ş e s c m a i b i n e piersici i a l t o i ţ i p e m i g d a l , c o m p a r a t i v c u ce i
altoiţi p e piersi c ş i m a i ale s p e c o r c o d u ş .
286 ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

C o m p o r t a r e a piersiculu i faţ ă d e n a t u r a ş i t e x t u r a solulu i d e p i n d e d e p o r t a l t o i u l f o l o s i t .

Pe soluril e lutoase , grele , u m e d e ş i rec i est e i n d i c a t piersicu l a l t o i t p e c o r c o d u ş sa u p e
unele tipur i a u t o h t o n e d e p r u n ; p e soluril e u ş o a r e , l u t o - n i s i p o a s e sa u n i s i p o - l u t o a s e , adinei ,
reuşeşte b i n e piersicu l a l t o i t p e piersic , ia r p e soluril e p i e t r o a s e , m a i ale s di n z o n e l e sece -
t o a s e , s e r e c o m a n d ă c u l t u r a piersiculu i a l t o i t p e m i g d a l .
Ou t o a t e c ă p i e r s i c u l , alătur i d e c a i s , est e c o n s i d e r a t î n genera l c a s p e c i e rezistent ă
la secetă , t r e b u i e a v u t î n v e d e r e f a p t u l c ă a c e a s t ă n o ţ i u n e s e refer ă m a i m u l t l a faptu l o ă
în и ceste c o n d i ţ i i piersicu l s e p r i n d e , creşte , îns ă r o d e ş t e m a i p u ţ i n m u l ţ u m i t o r .
î n z o n e l e d e c î m p i e ş i m a i ale s î n cel e d e s t e p ă u s c a t ă , p e n t r u a s e asigur a îns ă
p r o d u c ţ i i m a r i ş i d e calitate , c u l t u r a piersiculu i t r e b u i e i r i g a t ă .

Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e bol i ş i dăunător i

P i e r s i c u l est e a t a c a t d e f o a r t e m u l t e b o l i ş i i n s e c t e . P . P e y r e ( 2 8 2 ) d e s c r i e 5 8 d e
boli ş i i n s e c t e , c a r e trăies c p a r a z i t e p e a c e a s t ă s p e c i e .
Ciuruirea frunzelo r ş i b ă ş i c a r e a f r u c t e l o r (Clasterosporium carpopMllum (Lév. ) Aderh. )
a t a c ă frunzele , f r u c t e l e , s c o a r ţ a ş i l e m n u l lăstarilor . P e lăstar i p r o d u c e p e t e n e c r o z a t e , m a i
ales î n a p r o p i e r e a n o d u r i l o r , d a r ş i p e i n t e r n o d u r i . O p a r t e d i n t r e r a m u r i l e a n u a l e a t a c a t e
se u s u c ă . A t a c u l ar e d o u ă m a x i m e : u n ul p r i m ă v a r a , î n lunil e m a i ş i i u n i e , ia r altu l t o a m n a ,
d i n a u g u s t p î n ă î n n o i e m b r i e . î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i a t a c u l d e t o a m n ă ar e o a m p l o a r e m a i
m a r e d e c î t ce l d e p r i m ă v a r ă .
I n t e n s i t a t e a ataculu i difer ă f o a r t e m u l t ş i î n f u n c ţ i e d e so i ş i d e c o n d i ţ i i l e m e t e o r o -
l o g i c e d i n l o c a l i t a t e a d e cultură . A s t f e l s-a u d o v e d i t c a f o a r t e sensibil e l a a c e a s t ă b o a l ă
soiurile : S n e e d , I m p e r i a l , B e d b i r d d i n g ş i F o r d t i m p u r i u . L a a c e s t e soiuri , (Jlasterospo-
rium p r o d u c e p a g u b e m a r i a t î t p r i m ă v a r a , c î t ş i t o a m n a , c i u r u i n d a p r o a p e t o a t e frunzele .
O sensibilitat e m a r e m a n i f e s t ă soiuril e : Mille r c l i n g , L e V a i n q u e u r ş i J . H . H a l e . L a
p r i m e l e d o u ă a t a c u l d e v i n e d e o b i c e i m a i inten s spr e t o a m n ă . L a soiu l J . H . H a l e b o a l a
p r o d u c e cel e m a i m a r i p a g u b e p e f r u c t e .
D e a s e m e n e a sensibil e sîn t soiuril e : C a m p i o n , M a y f l o w e r , S h i p l e y , T î r z i u d e C o p ă -
ceni, T i m p u r i u d e C o p ă c e n i , L o r d P a l m e r s t o n , T r i u m f , T o s e h i n a d e n o i e m b r i e , E l b e r t a
b r o n z a t ă ş i altele .
E e z i s t e n t e l a a c e a s t ă b o a l ă sîn t soiuril e : C a r m e n , E l b e r t a , Ş a n h a i , L o l o , C a n a d a ,
S u n b e a m , A m s d e n s .a.
î n c r e ţ i r e a ş i b ă ş i c a r e a f r u n z e l o r (Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ) î n unel e p r i m ă v e r i ,
m a i ale s î n cel e r e c i ş i u m e d e , p r o d u c e desfrunzire a a p r o a p e t o t a l ă a p o m i l o r d a c ă n u s- a
e f e c t u a t s t r o p i r e a a c e s t o r a c u sulfa t d e c u p r u 2 — 3 % , t o a m n a tîrzi u sa u p r i m ă v a r a , înaint e
de d e z m u g u r i t . D e s f r u n z i r e a est e u r m a t ă d e c ă d e r e a î n m a s ă a f r u c t e l o r , d e u s c a r e a u n u i
n u m ă r m a r e d e lăstar i ş i d e a p a r i ţ i a s c u r g e r i l o r d e clei .
P r e z i n t ă o rezistenţ ă m a r e , fiin d a p r o a p e i m u n e f a ţ ă d e a t a c u l c i u p e r c i i Taphrina
deformans, soiuril e : M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d e r , B e d b i r d c l i n g , L o l o , S h i p l e y , N e c t a -
r i n a a l b ă , T o s e h i n a d e n o i e m b r i e , C a n a d a , S u n b e a m ş i altele .
Sînt a t a c a t e f o a r t e i n t e n s î n s p e c i a l soiuril e c u p u l p ă g a l b e n ă , c a : E l b e r t a , J . H . H a l e ,
Miller cling , L o r d P a l m e r s t o n s.a., d a r ş i u n e l e soiur i c u p u l p ă a l b ă , c a : F o r d , Şanhai ,
T i m p u r i u d e C o p ă c e n i , G r e e n s b o r o u g h ş i altele .
D e s e o r i s e c o n s t a t ă c ă a l ă t u r i d e p o m i c u t o a t e frunzel e b ă ş i c a t e , a p a r ţ i n î n d soiu -
rUor f o a r t e sensibil e ( E l b e r t a , J . H . H a l e ) , s e g ă s e s c p o m i d i n soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n ,
A l e x a n d e r ş i altele , c a r e n-a u a p r o a p e nic i o frunz ă a t a c a t ă .
 C O M P O R T A R E A SOIURILO R D E PIERSIC I F A Ţ A D E BOL I Ş I D Ă U N Ă T O R I 287

F a t ă d e făinar e (Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woron persicae) sîn t foart e

sensibile soiuril e C a m p i o n , S h i p l e y , Mille r cling , M a y f l o w e r , E l b e r t a b r o n z a t ă , Ş a n h a i
şi altele .
Sensibilitate m i j l o c i e f a ţ ă d e făinar e a u d o v e d i t soiuril e B e d b i r d c l i n g , L o l o ş i
Amsden.
P u t r e g a i u l f r u c t e l o r p r o v o c a t d e c i u p e r c a Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc . produc e
in genera l p a g u b e m a i m i c i î n c o m p a r a ţ i e c u b o l i l e p r e c e d e n t e . N u m a i l a u n s i n g u r so i
( P e e n - t o o ) fructel e sîn t a t a c a t e î n m a s ă d e a c e a s t ă c i u p e r c ă , p a g u b e l e a j u n g î n d l a 8 0 —
1 0 0 % î n t o ţ i anii .
Celelalte soiur i car e s e întâlnes c f r e c v e n t î n l i v e z i l e d e l a no i sîn t r e z i s t e n t e l a a t a c u l
acestei boli .
D i n t r e d ă u n ă t o r i , afidel e ( p ă d u c h i i v e r z i d e f r u n z ă ) (Myzoăes persicae Sulzer ) produ c
p a g u b e u r m ă t o a r e l o r soiur i : M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d e r , Mille r c l i n g ş i C a m p i o n .
A p r o a p e î n fiecar e a n afidel e a p a r î n p r i m u l rîn d p e p o m i i a c e s t o r soiuri . P ă d u c h i i d e
f r u n z ă d e v i n d e o s e b i t d e p e r i c u l o ş i , m a i ale s î n p e r i o a d a c o a c e r i i f r u c t e l o r s o i u r i l o r t i m p u r i i
( M a y f l o w e r , A m s d e n ş i A l e x a n d e r ) ; î n t r u c ît i n s e c t i c i d e l e c a re s e f o l o s e s c î n p r e z e n t ( e k a t o x ,
p a r i d o l ) sîn t t o x i c e ş i p e n t r u o m , a d m i n i s t r a r ea l o r est e interzis ă c u c i r c a 2 0 d e zil e î n a i n t e a
recoltării. A v î n d î n v e d e r e c ă r e c o l t a r e a f r u c t e l o r d i n t r - u n so i d e p i e r s i c d u r e a z ă 1 0 — 1 6
zile, rezult ă c ă p e o p e r i o a d ă d e 3 0 — 3 5 d e zil e n u s e p o t e f e c t u a s t r o p i r i .
O alt ă g r u p ă d e soiur i ( J . H . H a l e , E l b e r t a , F o r d , C a r m e n , Ş a n h a i ) a p r o a p e c ă n u
sînt a t a c a t e d e a f i d e , ia r c î n d a t a c u l a p a r e t o t u ş i , e l s e e x t i n d e f o a r t e g r e u . D e a s e m e n e a
se c o m p o r t ă d e s t u l d e b i n e faţ ă d e p ă d u c h i i d e frunz ă soiuril e S u n b e a m , B e d b i r d c l i n g ,
S a l w a y s .a.
G r a d u l d e r e z i s t e n ţ ă a l soiurilo r f a ţ ă d e a t a c u l a f i d e l o r difer ă m u l t ş i î n r a p o r t c u
c o n d i ţ i i l e d e c u l t u r ă . A ş a c u m s- a m a i a r ă t a t , î n c o n d i ţ i i b u n e d e a g r o t e h n i c ă , E l b e r t a
este a t a c a t f o a r t e p u ţ i n sa u d e l o c d e afide , m a i ale s c î n d î n aceeaş i l i v a d ă s e g ă s e s c ş i
soiuri m a i sensibil e f a ţ ă d e aceşt i d ă u n ă t o r i . î n 1 9 5 7 , l a S t a ţ i u n e a B ă n e a s a - B u c u r e ş t i ,
p o m i i soiulu i E l b e r t a d i n c u l t u r i l e i n t e r c a l a t e î n ani i a l V I - l e a — al V I I - l e a d u p ă p l a n t a r e
a u d e v e n i t sensibil i l a afide , d e o a r e c e l a a c e a s t ă v î r s t ă p o m i i s p e c i e i d e b a z ă (cais ) a u
î n c e p u t să- i u m b r e a s c ă p u t e r n i c . D e altfe l s e r e c o m a n d ă c a l a a c e a s t ă v î r s t ă p i e r s i c u l inter -
c a l a t s ă fi e defrişat .
A p r e c i i n d î n a n s a m b l u c o m p o r t a r e a soiurilo r d e p i e r s i c f a ţ ă d e a t a c u l b o l i l o r ş i d ă u n ă -
torilor, s e p o t t r a g e u r m ă t o a r e l e c o n c l u z i i :
— Soiurd e M a y flower , A m s d e n ş i Alexande r prezint ă o rezistenţ ă b u n ă faţ ă d e
Taphrina deformans, d a r sîn t f o a r t e sensibil e l a a f i d e .
— S o i u r d e E l b e r t a , J . H . H a l e , F o r d , Ş a n h a i ş i C a r m e n r e z i s t ă b i n e faţ ă d e a f i d e ,
dar sîn t a t a c a t e f o a r t e inten s d e Taphrina deformans.
Se c u n o s c ş i soiur i s e n s i b i l e l a p r i n c i p a l e l e b o l i (Taphrina, Clasterosporium) ş i afide ,
c u m sîn t : Mille r cling , S n e e d ş i C a m p i o n .
P u ţ i n e soiur i p r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă b u n ă sa u m u l ţ u m i t o a r e a t î t f a ţ ă d e Taphrina ş i
Clasterosporium, c î t ş i f a ţ ă d e afide , c u m sîn t : S u n b e a m , L o l o , N e c t a r i n a a l b ă s .a.
L a aplicare a t r a t a m e n t e l o r t r e b u i e s ă se d e a p r i o r i t a t e s o i u r i l o r s e n s i b i l e . P l a n t a r e a
u n o r soiur i rezistent e faţ ă d e b o l i ş i d ă u n ă t o r i c o n s t i t u i e t o t u ş i o m ă s u r ă c a r e m ă r e ş t e
rentabilitatea plantaţiilor , î n t r u c î t a c e s t e soiur i n e c e s i t ă m a i p u ţ i n e t r a t a m e n t e ş i d a u p r o -
ducţii l a u n pre ţ d e cos t ma i scăzut .
2SS ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O C I C E A L E PIEflStCULtt t

Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e portalto i

î n ţăril e c u l t i v a t o a r e d e piersic , principali i p o r t a l t o i sîn t : piersicu l (Persiea vulgaris

Mill.), m i g d a l u l (Amygdalus communis L . ) , c o r c o d u ş u l (Prunus cerasifera E h r h . ) , diferitel e
tipuri sa u soiur i l o c a l e d e p r u n (Prunus domestica L . ) , zarză r (Armeniaca vulgaris Lam.) ,
p o r u m b a r u l (Prim их spinosa L . ) ş i alt e s p e c i i d e s î m b u r o a s e .
î n pepinierel e di n ţar a noastră , piersicu l s e altoieşt e p e p i e r s i c franc , c o r c o d u ş ş i
m i g d a l . Ceilalţ i p o r t a l t o i , c a : zarzărul , p o r u m b a r u l , p r u n u l franc , p r u n u l d e D a m a s c , p r u n u l
Saint-Julien, p r u n u l A c k e r m a n ş i alţii , s e f o l o s e s c p e scar ă f o a r t e restrîns ă ş i n u m a i c u
s c o p e x p e r i m e n t a l . D i n e x p u n e r i l e a n t e r i o a r e rezult ă c ă v i g o a r e a , p o t e n ţ i a l u l n r o d u c t i v
şi î n specia l d u r a t a d e v i a ţ ă a p o m i l o r d e p i n d d e p o r t a l t o i .
E x e m p l e l e c i t a t e s c o t î n e v i d e n ţ ă c ă soiuril e d e p i e r s i c J . H . H a l e , S n e e d ş i A m s d e n
n u a u o afinitat e b u n ă c u c o r c o d u ş u l ; c a u r m a r e , p o m ü d i n soiuril e r e s p e c t i v e î n cur s
d e 1 0 an i d e l a p l a n t a r e a u pieri t î n p r o p o r ţ i e d e 3 8 — 6 7 % . î n aceleaş i c o n d i ţ i i d e c u l t u r ă
şi p e acelaş i p o r t a l t o i , piersici i di n soiuril e E l b e r t a , S u n b e a m , M a y f l o w e r , L e V a i n q u e u r ,
C a n a d a , F o r d ş i T é t o n d e V é n u s n u a u înregistra t nic i o p i e r d e r e î n acelaş i i n t e r v a l d e
t i m p . D i n e x e m p l e l e r e s p e c t i v e rezult ă d e a s e m e n e a c ă a p r o a p e t o a t e soiuril e c u n o s c u t e
în c u l t u r ă d a u b u n e r e z u l t a t e î n c a z u l altoiri i p e p i e r s i c ş i m i g d a l .
Cu t o a t e c ă î n p r o b l e m a p o r t a l t o i l or p e n t r u piersi c e x i s t ă m u l t e p ă r e r i , d i n t r e car e
unele c u t o t u l c o n t r a d i c t o r i i , l a n i v e l u l c u n o ş t i n ţ e l o r d e astăz i c o n s i d e r ă m c ă c o r c o d u ş u l
v a f i folosi t ş i m a i d e p a r t e c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c , î n s p e c i a l p e soluril e r e l a t i v grele ,
u m e d e ş i reci , p e car e piersicu l ş i m i g d a l u l n u r e u ş e s c . Piersici i altoiţ i p e c o r c o d u ş s e c a r a c -
terizează p r i n creşter e v i g u r o a s ă ş i rapidă , p r i n p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v m i j l o c i u , p r i n a r o m ă
mai puţi n pronunţat ă ş i gus t m e d i o c r u a l fructelo r ş i pri n durat a d e viaţ ă a p o m i l o r î n
m e d i e d e 1 2 — 1 5 ani .
L a rîndu l său , piersicul franc est e i n d i c a t c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c p e soluril e u ş o a r e
şi adinei . P o r t a l t o i i d e piersi c fran c s e o b ţ i n d i n s î m b u r i i s o i u r d o r c u l t i v a ţ i c u c o a c e r e a
tîrzie, c a : S a l w a y , E l b e r t a b r o n z a t ă , J . H . H a l e , E l b e r t a t i m p u r i e , C a m p i o n ş i altele . P o r t -
altoii o b ţ i n u ţ i d i n sîmburi i d e piersi c c o m u n c u l t i v a t p r i n v i i sîn t p o t r i v i ţ i ş i p e n t r u soiu -
r d e c u pietri ş ş i c u u n c o n ţ i n u t m o d e r a t î n c a r b o n a t d e c a l c i u .
Piersicii altoiţ i p e piersicu l fran c s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n creşter e v i g u r o a s ă î n p r i m i i
ani d u p ă p l a n t a r e ş i r i t m destu l d e accelerat , p r i n p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v r i d i c a t , p r i n fruct e
cu arom ă pronunţată , d e ce a ma i bun ă cabtate , ş i pri n durat a mijloci e d e viaţ ă a pomilor ,
în m e d i e d e 2 5 — 3 0 d e ani .
î n I t a b a ş i S . U . A . piersicu l fran c s e foloseşt e c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c î n p r o p o r ţ i e
de 9 0 - 9 8 % .
Migdalul c a p o r t a l t o i p e n t r u piersi c s e f o l o s e ş t e în z o n e l e s e c e t o a s e, pe solur i p i e t r o a s e ,
p r o f u n d e ş i c u u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n c a r b o n a t d e c a l c i u . P i e r s i c ü altoiţ i p e m i g d a l s e
c a r a c t e r i z e a z ă p r i n v i g o a r e s l a b ă , r i t m l e n t d e creştere , p r i n i n t r a r e a t i m p u r i e p e r o d , p r i n
f r u c t e d e calitat e s u p e r i o a r ă ş i p r i n d u r a t a l u n g ă d e v i a ţ ă a pomilor , î n medi e d e 3 0 —
35 d e ani .
î n c h e i n d u - ş i v e g e t a ţ i a tîrzi u t o a m n a , m i g d a l u l d ă rezultat e b u n e c a p o r t a l t o i ş i p e n t r u
soiurile d e p i e r s i c c u c o a c e r e tîrzi e ş i f o a r t e tîrzie , î n o c t o m b r i e . O b s e r v a ţ i d e f ă c u t e l a
n o i ş i i n alt e ţăr i (39,321 ) a r a t ă c ă m i g d a l i i a m a r i , c u c o a j a fructulu i tare , d a u m a i b u n e
rezultate c a p o r t a l t o i p e n t r u piersi c d e c î t m i g d a l d d u l c i , f i i n d m a i rezistenţ i l a scurgeril e
d e cle i (rezistenţ ă p e c a r e i - o i m p r i m ă ş i a l t o i u l u i ) . E x i s t ă ş i c o n s t a t ă r i c ă piersici i altoiţ i
 F A Z E L E D E VEGETAŢI E Ş I FRUCTIFICAR E L A PIERSI C 289

p e m i g d a l a m a r f r u c t i f i c ă m a i a b u n d e n t ş i a u f r u c t e l e ma i m a r i d e c î t ce i a l t o i ţ i p e m i g d a l
d u l c e . M i g d a l u l g r ă b e ş t e c o a c e r e a f r u c t e l o r l a soiuril e d e p i e r s i c a l t o i t e p e e l c u 2— 3 zil e
faţă d e p i e r s i c u l f r a n c , ia r p o m ü rezist ă m a i b i n e l a c l o r o z ă .
Se î n r e g i s t r e a z ă îns ă ş i l a ' a c e s t p o r t a l t o i u n a n u m i t p r o c e n t d e p o m i c u p i e i r e p r e m a -
t u r ă , îns ă n u a t î t d e r i d i c a t c a î n c a z u l p o m i l o r a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş ş i p r u n .
r

D e a s e m e n e a piersic ü altoiţ i p e m i g d a b p r e z i n t ă n e u n i f o r m i t a t e î n c r e ş t e r e .
P r u n u l a v î n d r ă d ă c i n i t r a s a n t e , d ă rezultat e m u l ţ u m i t o a r e c a p o r t a l t o i p e n t r u s o i u r i l e
d e p i e r s i c cu c o a c e r e t i m p u r i e ş i m i j l o c i e , î n solur i s u b ţ i r i , c u fertilitat e m a i s c ă z u t ă , p r e c u m
şi î n soluril e grel e ş i m a i u m e d e . N u est e i n d i c a t c a p o r t a l t o i p e n t r u soiuril e d e p i e r s i c c u
c o a c e r e tîrzi e ( d u p ă 1 5 s e p t e m b r i e ) , d e o a r e c e îş i î n c e t i n e ş t e d e v r e m e c i r c u l a ţ i a s e v e i .
Piersicii altoiţ i p e p r u n d a u f r u c t e m a i m a r i ş i m a i b i n e c o l o r a t e d e c î t ce i a l t o i ţ i
p e c o r c o d u ş ş i piersi c franc . D e asemene a prunu l grăbeşt e coacere a fructelo r l a soiuril e
t i m p u r i i d e piersi c ; l a cel e t i r z ü , d a t o r i t ă însuşiri i d e a-ş i î n c e t i n i c i r c u l a ţ i a s e v e i m a i
d e v r e m e , p o a t e s- o întîrzi e ş i m a i m u l t .
P e lîng ă f a p t u l c ă p r u n u l d r a j o n e a z ă , u t i l i z a r e a lu i c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c p r e z i n t ă
şi alt e neajunsuri , ş i a n u m e : s î m b u r i i d e p r u n s e m ă n a ţ i î n p e p i n i e r ă d a u u n p r o c e n t m a i
m i c d e puieţ i ( 1 8 — 2 5 % ) , ia r a c e ş t i a c r e s c î n c e t ş i n u p o t f i a l t o i ţ i d e c î t d u p ă d o i a n i .
Deşi manifest ă o p r e c o c i t a t e p r o n u n ţ a t ă , a d i c ă f o r m e a z ă m u l ţ i m u g u r i florifer i î n c ă
din a l d o i l e a a n d e v i a ţ ă , piersici i altoiţ i p e p r u n c r e s c î n c e t î n p r i m i i p a t r u - c i n c i an i d u p ă
plantare, aş a încî t l a aceast ă vîrsta , datorit ă v o l u m u l u i redu s a l coroanei , p o m i i da u pro -
ducţii m u l t m a i m i c i c o m p a r a t i v c u ce i altoiţ i p e p i e r s i c , c o r c o d u ş , m i g d a l ş i zarzăr .
Piersicul a l t o i t p e p r u n ar e o v i a ţ ă s c u r t ă , c a ş i î n c a z u l c o r c o d u ş u l u i .
Neajunsurile d e m a i su s e r p b c ă d e c e p r u n u l est e u t i l i z a t f o a r t e p u ţ i n c a p o r t a l t o i
p e n t r u piersic , n u n u m a i l a n o i , c i ş i î n a l t e ţări .
Z a r z ă r u l d ă r e z u l t a t e b u n e c a p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c î n r e g i u n i s e c e t o a s e ş i î n solur i
uşoare, permeabile , asigurîn d p o m i l o r o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e p e s t e 2 0 d e ani .
L a piersici i altoiţ i p e zarză r f r u c t e l e s e c o c m ai d e v r e m e d e c î t l a ce i a l t o i ţ i p e p i e r s i c ,
sînt m a i m a r i ş i d e c a l i t a t e m a i b u n ă . î n t r u c î t v e g e t e a z ă p î n ă tîrzi u t o a m n a , s e p o a t e
folosi ş i p e n t r u soiuril e d e p i e r s i c c u c o a c e r e tîrzie .
î n p r i m i i 4— 5 an i d u p ă p l a n t a r e , piersici i a l t o i ţ i p e z a r z ă r a u o v i g o a r e d e creşter e
e g a l ă sa u m a i m a r e d e c î t ce i a l t o i ţ i p e c o r c o d u ş ş i p i e r s i c , c e e a c e p e r m i t e realizare a d e
I>roducţu m a r i l a o v î r s t a t i m p u r i e a p o m i l o r .
Z a r z ă r u l p r e z i n t ă îns ă i n s u f i c i e n t ă a f i n i t a t e c u unel e soiur i d e p i e r s i c , c a r e s e m a n i -
festă p r i n t r - o s u d u r ă s l a b ă ş i i n c o m p l e t ă l a l o c u l d e a l t o i r e ; a c e ş t i a d e s e o r i s e r u p î n
t i m p u l s c o s u l u i d i n p e p i n i e r ă sa u m a i t î r z i u , s u b a c ţ i u n e a v î n t u l u i .

Fazele d e vegetaţi e ş i fructificar e l a piersi c

L a piersic , m u g u r i i v e g e t a t i v i î n c e p s ă s e u m f l e l a 3 — 4 zil e d u p ă ce i floriferi .

F r u n z i ş o a r e l e a p a r d i n m u g u r i de -abia î n f a z a î n f l o r i t u l u i , d a r sîn t m i c i , p b a t e ş i
strînse, î n c î t s e o b s e r v ă c u g r e u p r i n t r e flori .
Creşterea lăstarilo r î n c e p e d u p ă legatu l f r u c t e l o r ş i d e c u r g e d e s t u l d e î n c e t l a î n c e p u t ;
a b i a d u p ă 3 4 — 4 7 d e zil e d e l a d a t a umflări i m u g u r i l o r v e g e t a t i v i ş i d u p ă c e t e m p e r a t u r a
m i j l o c i e a a e r u l u i d e p ă ş e ş t e 1 5 °C î n c e p e c r e ş t e r e a i n t e n s i v ă a lăstarilor .
î n c e t a r e a creşteri i lăstarilo r s e înregistreaz ă l a sfîrşitu l luni i i u b e sa u î n p r i m a j u m ă -
t a t e a l u n i i a u g u s t , f a p t car e asigur ă c o a c e r e a l e m n u l u i .

19 — c. 18 3
290 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E 3 I O L O G I C E A L E PIERSICULU I

L a p i e r s i c , lăstari i a u u n singu r v a l d e creşter e l a cel e m a i m u l t e soiur i ; a l doilea ,

val d e creşter e l a unel e soiur i ( M a y f l o w e r , A m s d e n , E l b e r t a , T é t o n rte V é n u s ) ş i n i treilea ,
m i c ş i făr ă i m p o r t a n ţ ă p r a c t i c ă .
Spre d e o s e b i r e d e î n c e p u t u l v e g e t a ţ i e i , u n d e d i f e r e n ţ e l e d e l a so i l a so i sîn t destu l
d e m i c i , sfîrşitii l v e g e t a ţ i e i piersiculu i înregistreaz ă variaţi i m u l t m a i mar i î n cee a c e
p r i v e ş t e e p o c a s c h i m b ă r i i coloritulu i frunzelo r ş i a căderi i l o r . D u p ă e p o c a d e c ă d e r e a
frunzelor, soiuril e d e piersi c p o t f i clasificat e astfe l :
— Soiur i c u cădere a frunzelo r t i m p u r i e ( p r i m a j u m ă t a t e a luni i o c t o m b r i e ) : L e V a i n -
q u e u r , P e e n - t o o , L o l o , Sneed , P o r d t i m p u r i u s .a.
— Soiur i c u c ă d e r e a frunzelo r s e m i t i m p u r i e (l a m i j l o c u l luni i o c t o m b r i e ) : E l b e r t a ,
J . H . H a l e , S u n b e a m , Şanhai , T é t o n d e V é n u s s .a.
— Soiur i c u c ă d e r e a frunzelo r tîrzi e (jumătatea , a H - a a luni i o c t o m b r i e ) : A m s d e n ,
M a y f l o w e r , E e d b i r d cling , G r e e n s b o r o u g h , Mille r c l i n g s .a.
— Soiur i c u c ă d e r e a frunzelo r foart e tîrzi e (sfîrşitu l lu i o c t o m b r i e ş i î n n o i e m b r i e ) :
A l e x a n d e r , C a n a d a , I m p e r i a l e s .a.
D i f e r e n ţ e l e d i n t r e soiur i î n c e p r i v e ş t e sfîrşitu l v e g e t a ţ i e i sîn t atî t d e m a r i , încî t î n
t i m p c e l a S n e e d , E l b e r t a , L e V a i n q u e u r s .a. frunzel e sîn t c ă z u t e tota l sa u î n c e a m a i
m a r e p a r t e , l a S h i p l e y ş i S a l w a y a b i a a t u n c i s e recoltează , fructele .
D e o a r e c e creştere a lăstarilo r î n c e t e a z ă ce l tîrzi u l a m i j l o c u l luni i august , p î n ă l a
sfîrşitul t o a m n e i r ă m î n e suficien t t i m p p e n t r u c o a c e r e a l e m n u l u i .
I n c o n d i ţ i i l e regiuni i B u c u r e ş t i , l a soiuril e A l e x a n d e r , C a n a d a ş i I m p e r i a l e , deş i frun -
zele c a d n u m a i d u p ă p r i m e l e b r u m e , l e m n u l lăstarilo r s e c o a c e b i n e î n t o ţ i anii .
î n l i v e z i l e tiner e ş i î n p e p i n i e r ă , m a i ale s p e soluril e grel e ş i m a i u m e d e , v e g e t a ţ i a
piersicului c o n t i n u ă p î n ă t o a m n a tîrziu , f i i n d î n t r e r u p t ă d e p r i m e l e î n g h e ţ u r i . î n aces t ea/. ,
l e m n u l l ă s t a r i l o r n u s e c o a c e s u f i c i e n t ş i p o m i i sufer ă d e ge r î n iernil e grele .
L a u n e l e soiur i d e p i e r s i c (Şanhai , P e e n - t o o ) , frunzel e c a d făr ă a-ş i s c h i m b a c o l o r i t u l .
L a soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n ş i C a n a d a , î n a i n t e d e c ă d e r e frunzel e s e p ă t e a z ă e u roşu -
a r ă m i u s a u c u r o ş u - p o r t o c a l i u , ia r u n e o r i d e v i n c o m p l e t roşii .
L a soiuril e c u p u l p a g a l b e n ă : S u n b e a m , E l b e r t a , J . H . H a l e , Mille r cUng , t o a m n a
frunzele d e v i n g a l b e n e - p o r t o c a l i i ş i u n e o r i s e p ă t e a z ă c u r o ş u .
M u g u r i i florifer i î n c e p s ă s e u m f l e l a piersi c înainte a c e l o r v e g e t a t i v i , ia r d e s c h i d e r e a
florilor p r e c e d ă a p a r i ţ i a frunzelor . î n m o d o b i ş n u i t , u m f l a r e a m u g u r i l o r florifer i î n c e p e d u p ă
p a r c u r g e r e a une i p e r i o a d e d e t i m p c a r e s ă c u p r i n d ă 7—1 1 zile , c u o t e m p e r a t u r ă m a r e ,
d e p e s t e 7, 6 ° C . î n r e g i u n e a B u c u r e ş t i , î n ani i n o r m a b , m a r g i n i l e solzilo r l a muguri i flori -
feri s e d e p ă r t e a z ă v i z i b i l î n u l t i m a decadă , a luni i m a r t i e sa u î n p r i m a d e c a d ă di n aprilie ,
î n alţ i ani , condiţiU e e x t e r i o a r e necesar e p e n t r u a s e u m f l a m u g u r i i florifer i sîn t întrunite ,
în februarie .
î n c o n d i ţ i u e c l i m a t u l u i d i n ţ a r a n o a s t r ă , c u p r i m ă v e r i c a p r i c i o a s e , d a t a umflări i m u g u -
r ü o r floriferi , c a ş i a c e e a a înfloritului , sufer ă oscilaţi i m a r i d e l a u n a n l a altul .
D i f e r e n ţ e l e dintr e soiur i î n c e e a c e p r i v e ş t e î n c e p u t u l umflări i m u g u r i l o r florifer i sîn t
d e 2 — 3 p î n ă l a 6— 8 zile , u n e o r i ş i m a i m a r i .
D e s c h i d e r e a florilo r l a p i e r s i c î n c e p e d u p ă c e t e m p e r a t u r a m e d i e a aerulu i depăşeşt e
10 ° C . S u b a c e a s t ă t e m p e r a t u r ă , p r o c e s u l deschideri i florilo r s e î n t r e r u p e , p e n t r u a f i c o n t i -
nuat îndat ă c e temperatur a încep e di n no u s ă crească . Aceast ă particularitat e prezint ă
i m p o r t a n ţ ă p r a c t i c ă , î n t r u c î t d a c ă î n p e r i o a d a înfloritulu i i n t e r v i n e t i m p n e f a v o r a b i l b o b o c i i
îşi a m i n ă d e s c h i d e r e a ş i s c a p ă m a i u ş o r d e i n t e m p e r i i (plo i reci , b r u m e ) .
 F A Z E L E D E V E G E T A Ţ I E Ş I F R U C T I F I C A R E L A PIERSI C 291

D e s c h i d e r e a florilo r d i n t r - u n p o m p o a t e d e c u r g e într-u n r i t m m a i len t sa u m a i r a p i d ,

d u p ă c u m t e m p e r a t u r a est e m a i s c ă z u t ă ( d a r n u s u b 1 0 °C) sa u ma i r i d i c a t ă . A s t f e l , d u p ă
observaţiile făcut e d e G r . M i h ă e s c u (tablou l nr . 1 3 ) , l a o temperatur ă medi e d e
1 2 , 3 — 1 2 , 7 ° C — în 195 6 ş i 1 9 5 8 — florile î n c a d r u l specie i s-a u d e s c h i s î n 1 3 — 1 4 zile , ia r
în 1 9 5 5 , U 14, 1 ° C, în 1 0 zile . î n 1 9 5 7 , d u r a ta d e s c h i d e r i i florilo r a f o s t d e 1 9 zile , î n t r u c î t

Tabloul Nr. 13

Influciiţa temperaturi i aerulu i asupr a diouliilei i d e deschider e n florilo r d r piersi c l a Staţiune a BaReaea.Bucurcşi l

Perioada deschideri i florilo r

Temperatura
mijlocie a
anului î n pe - Variaţia temperaturi i mijloci i a aerulu i
Anul rioada des-
Început sfirşit durata zil e In perioad a deschideri i florilo r
chiderii flo -
rilor

1955 25. IV 4.V 10 14,1° 10,5°— 18,7° , In afara d e o z i c u 7,6 °

1956 21. IV 4.V 14 12,7° 10,2° - 16,0 °

1957 6. IV 24. IV 19 9,9° 10 zil e c u 10,4 ° — 15,3° , ia r 9 zil e c u 2,0 ° —

-9,9°C

1958 20. IV 2.V 13 12,3* 10,2° - 13,7 ° i n afar ă d e o z i c u 8,7°

d u p ă c e s- a d e c l a n ş a t înfloritu l a u i n t e r v e n i t 9 zil e c u t e m p e r a t u r ă s u b p r a g u l b i o l o g i e
(10 °C ) p e n t r u p a r c u r g e r e a fenofaze i r e s p e c t i v e .

Fig. 84 . - Piersi c c u deschidere a florilo r eşalonat ă (Elberta )

292 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

î n c a d r u l unu i soi , florile s e deschi d î n t i m p d e 6— 8 zile , ia r d e l a î n c e p u t u l deschi -

derii flordor p î n ă l a sfîrşitu l c ă d e r u p e t a l e l o r t r e c 1 1 — 1 6 zile . D e s c h i d e r e a e ş a l o n a t ă a
f l o r d o r (dec i ş i legare a e ş a l o n a t ă a f r u c t e l o r ) d u c e l a o c o a c e r e e ş a l o n a t ă a fructelor , p e o
p e r i o a d ă c o r e s p u n z ă t o a r e d e t i m p , n u n u m a i î n c a d r u l soiului , c i chia r p e acelaş i p o m
(fig. 8 4 ş i 8 5 ) .

Fig. 85. — Piersi c I n plin ă floar e (Sanguine )

î n aceeaş i l o c a l i t a t e , d a t a d e s c h i d e r i i florilor v a r i a z ă d e l a u n a n l a altul , î n f u n c ţ i e

de mersu l temperaturii .
î n c a d r u l speciei , s o i u r d e d e p i e r s i c înflores c a p r o x i m a t i v î n aceeaş i o r d i n e î n t o ţ i
anii. D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e s e d e o s e b e s c :
— soiur i c u înflorire timpurie — Elbert a ;
— soiur i c u înflorire semitimpurie — S n e e d , L e V a i n q u e u r , S u n b e a m , E e d b i r d cling ,
Greensborough, Canada , Ford , Této n d e Vénus , Imperiale , Alexande r ;
— soiur i c u înflorire tîrzie — Springtime , Madelein e P o u y e t , M a y flower , A m s d e n ,
P e e n - t o o , J . H . H a l e , Şanhai , Mille r cling , S a n g u i n e , L o l o , P a i r h a v e n s.a .
D u p ă f o r m a p e c a r e o a u florile deschis e l a piersi c s e d e o s e b e s c d o u ă g r u p e d e soiur i :
 F A Z E L E D E V E G E T A Ţ I E Ş I F R U C T I F I C A R E L A PIERSI C 293

— flor i d e ti p r o s a c e a mari , lar g deschis e ş i c u p e t a l e l e d i s p u s e o r i z o n t a l : M a d e l e i n e

l'oinet, Ma y flower , A m s d e n , Alexander , Canada , Sneed , R e d bir d ebng , Greensborough ,
L o l o , F o r d , P e e n - t o o , C a r m e n , T r i u m f , H a l e t i m p u r i u , Şanhai , E l b e r t a t i m p u r i e ş i a l t e l e ;
— c u flor i c a m p a n u l a t e , î n f o r m ă d e c l o p o ţ e i , m a i m i c i d e c î t p r i m e l e : S u n b e a m ,
D i x i r e d , Cardinal , R e d h a v e n , H a l e h a v e n , J . H . H a l e , C a m p i o n , T é t o n d e V é n u s , Mille r
cling, S a l w a y , I m p e r i a l e ş i altel e ( p l . X X I ) .
D e o b i c e i s e c o n s t a t ă o c o r e l a ţ i e Intr e c u l o a r e a pulpe i ş i t i p u l d e floare . A s t f e l ,
soiurile d e piersi c c u p u l p a fructelo r a l b ă a u floril e d e ti p r o z a c e u ( c u u n e l e e x c e p ţ i i , c a :
T é t o n d e V é n u s ş i C a m p i o n ) , ia r cel e c u p u l p a g a l b e n ă a u floril e c a m p a n u l a t e (ş i aic i s e
intîlnesc e x c e p ţ i i , c a E l b e r t a t i m p u r i e s .a.).
L a soiuril e d e piersi c c u flor i c a m p a n u l a t e s t i g m a t u l ş i o p a r t e d i n a n t e r e ie s d i n
b o b o c înaint e c a petalel e s ă s e d e s c h i d ă c o m p l e t ş i p r i n a c e a s t a sîn t m a i m u l t e x p u s e
p e r i c o l u l u i b r u m e l o r ş i p l o i l o r rec i c o m p a r a t i v c u floril e d e t i p r o z a c e u . L a a c e s t e a d i n
u r m ă s t i g m a t u l ş i anterel e ie s l a i v e a l ă n u m a i d u p ă desfacere a c o m p l e t ă a p e t a l e l o r .
A p r o a p e t o a t e soiuril e d e piersi c sîn t autofertile . D i n t r e soiuril e d e p i e r s i c c u l t i v a t e
la n o i î n ţară , autosteri l est e J . H . H a l e , l a car e etaminel e n u a u p o l e n .
Cu t o a t e c ă sîn t autofertile , soiuril e d e p i e r s i c l e a g ă m a i b i n e c î n d sin t p l a n t a t e î n
a m e s t e c , l u c r u car e s e c o n s t a t ă d e altfe l I a t o a t e speciil e p o m i c o l e .
D u p ă legat , p î n ă c î n d s î m b u r i i î n c e p s ă s e î n t ă r e a s c ă , fructel e c r e s c î n c e t ş i n u s e
c o n s t a t ă diferenţ e m a r i într e soiur i î n c e e a c e p r i v e ş t e g r e u t a t e a m e d i e a u n u i f r u c t ; ma i
t b z i u , diferenţel e d e v i n p r e g n a n t e , aş a c u m a r a t ă d a t e l e d i n t a b l o u l nr . 1 4 .

Tabloul Nr. 14
Dinamica ' г. i . 'i i fructelo r d o piersi c l a Staţiitue a Uaiicasa-Bnciireşl t

Greutatea medi e a unu i fruc t (p) i a dat a d e

Sfirşil ui
Soiul căderii
petalelor 21.V 31.V 8.VI 20. VI 5.VU 15.VII l.VIII

May flowe r 25. IV 2,02 5,00 11,66 35,13 52,00 recoltat recoltai
Amsden 25. IV 1,78 5,00 10,90 18,65 73,00 recoltai
-
Sunbeam 24. IV 2,25 5,41 11,00 14,72 41,84 75,00
-
Liberia 24. IV 1,82 5,16 14,16 19,45' - 30,72
* — întărirea simţurilo r
-
î n t ă r i r e a s î m b u r i l o r î n c a d r u l unu i so i d u r e a z ă 6 — 1 2 zile . î n m o d o b i ş n u i t , d e l a
sfbşitul c ă d e r i i p e t a l e l o r p î n ă l a î n t ă r i r e a c o m p l e t ă a s î m b u r i l o r t r e c 4 7 — 5 5 d e zile , î n
funcţie d e soi , c l i m ă ş i d c alţ i f a c t o r i .
P e r i o a d a d e creşter e ş i m a t u r a r e a f r u c t e l o r ar e o d u r a t ă c a r a c t e r i s t i c ă p e n t r u fiecar e
soi, aş a c u m s e c o u s t a t ă ş i d i n t a b l o u l nr . 15 .
D u r a t a creşteri i ş i d e z v o l t ă r i i f r u c t e l o r v a r i a z ă î n l i m i t e relati v m i c i d e l a u n a n l a
altul, î n funcţi e d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e , d e î n c ă r c ă t u r a p o m i l o r , d e s t a r e a d e s ă n ă t a t e a
frunzişului ş i d c alţ i f a c t o r i . A s t f e l , l a soiu l M a y f l o w e r d u r a t a creşteri i ş i m a t u r ă r i i fruc -
telor a v a r i a t d e l a 6 2 l a 7 6 d e z i l e ; l a E l b e r t a d e l a 12 6 l a 1 4 2 ş.a.m.d .
D u p ă l u n g i m e a m e d i e a p e r i o a d e i d e creşter e ş i m a t u r a r e a f r u c t e l o r , s o i u r i l e d e
piersic întilnit e m a i f r e c v e n t î n ţar a n o a s t r ă p o t f i g r u p a t e astfe l :
— p î n ă l a 8 0 d e zil e : S p r i n g t i m e , M a d e l e i n e P o u y e t , M a y f l o w e r , S n e e d , L e V a i n -
queur ş i A m s d e n ;
 291 ORIGINEA Ş I PROPRIETĂŢIL E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

— 81—iO O d e z i l e : A l e x a n d e r , B e d b i r d c l i n g , G r e e n s b o r o u g h , S u n b e a m , Lolo,
Bed haven , A r p beaut y etc . ;
— 1 0 1 — 1 2 0 d e zil e : F o r d t i m p u r i u , P e e n - t o o , C a n a d a ş i T é t o n d e V é n u s ;
— 1 3 0 — 1 4 0 d e zil e : E l b e r t a , J . H . H a l e , I m p e r i a l e , Şanhai , H a l - B e r t a G i a n t s.a .
Soiurile d e piersi c s e c o m p o r t ă diferi t ş i î n c e e a c e p r i v e ş t e c o a c e r e a f r u c t e l o r .

Tabloul Nr. и

Durala creşteri i ş l dezvoltări i piersicilo r l a Băneasn-Buciircşt l (medi a p e 5 ani )

Nr. de zile de la căderea

Datele extreme privind Durata me­
petalelor piuă Ia recoltare
Soiul die a peri­
oadei de re­
minim maxim mediu începutul recoltării sfîrşitul recoltării coltare zile

.May flower 62 76 68 25.VI-10.VII 5-18.VII 10

Sneed 66 78 72 29.VI-10.VII 12-23.VII 13
Le Vainqueur 67 78 75 30.VI-1G.VII 11-30.VII 13
Amsden 72 87 79 7-20.VII 21.VII-1.VIII 13
Alexander 82 83 83 17-23.VII 30.VII-4.VIII 14
Red bird cling 78 99 87 14-29.VII 23.VII-15.VIII 15
Greensborough 81 99 89 1 l.VII-l.VIII 26.VII-18.VIII 16
Sunbeam 88 104 93 23.VII-1.VIII 2-14.VIII 12
Lolo 92 98 95 1 —4.VIII 12-15.VIII 12
Ford timpuriu 98 112 105 1-12.VIII 1K-27.VIII 14
Peen-too 99 115 108 8-14.VIII 19-28.VIII 13
Canada 103 114 110 G-18.VIII 14-28.VIII 11
Téton de Vénus 111 126 117 16-24.VIII 26.VIII-11.IX 16
Imperiale 127 133 130 7-8. IX 15-16.IX 9
Elberta 126 142 132 1-6. I X 1 0 - 17. I X 12
Şanhai 130 141 136 2-3.IX 16.IX 15

La u n e l e soiur i ( M a y flovrer , A m s d e n , S u n b e a m , D i x i r e d , B e d h a v e n ş i altele ) p u l p a

se î n m o a i e lent , î n d e c u r s d e a p r o a p e o s ă p t ă m î n ă , ia r f r u c t e l e îş i c o n t i n u ă c o a c e r e a ş i
d u p ă r e c o l t a r e . D a t o r i t ă acestu i f a p t , el e p o t f i c u l e s e ş i c u 3 — 6 zil e înaint e d e c o a c e r e ,
l u c r u c e s e i m p u n e d e altfe l î n c a z u l f r u c t e l o r d e s t i n a t e e x p o r t u l u i .
L a u n a l d o i l e a g r u p d e soiur i ( S n e e d , L e V a i n q u e u r , G r e e n s b o r o u g h , L o l o , Ş a n h a i )
p u l p a f r u c t e l o r s e î n m o a i e b r u s c ş i n e u n i f o r m , î n d e c u r s d e 2— 3 zile , c e e a c e m i c ş o r e a z ă
rezistenţa l a t r a n s p o r t , ia r f r u c t e l e c a r e a t i n g m a t u r i t a t e a d e r e c o l t a r e c a d d i n p o m i . î n
p l u s , m a i ale s l a soiuril e S n e e d , G r e e n s b o r o u g h ş i Şanha i f r u c t e l e n u p o t f i cules e înaint e
de c o a c e r e , î n t r u c î t p ă s t r e a z ă u n g u s t a m ă r u i . D e a c e e a est e n e c e s a r c a m o m e n t u l r e c o l -
tării s ă fi e stabili t e u m u l t ă a t e n ţ i e , ia r r e c o l t a r e a , sortare a ş i t r a n s p o r t u l fructelo r s ă s e
f a c ă c u grijă . A c e s t g r u p d e s o i u r i n u est e i n d i c a t p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d e t i p c o m e r c i a l -
industrial.
F r u c t e l e soiurilo r c u p u l p ă g a l b e n ă ( D i x i r e d , S u n b e a m , B e d h a v e n , H a l e h a v e n , E l b e r t a ,
J . H . H a l e , Mille r c l i n g ) sîn t î n g e n e r a l m a i r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă p u l p a
lor r ă m î n e c o n s i s t e n t ă ş i l a m a t u r i t a t e .
L a B e d b i r d cUn g p u l p a r ă m î n e p r e a d u r ă p î n ă l a m a t u r i t a t e a d e p l i n ă , p r o c e s u l
înmuierii acestei a fiin d f o a r t e slab . î n t r u c î t fructel e s e ţi n b i n e p e r a m u r i ş i sîn t rezistent e
la t r a n s p o r t , r e c o l t a r e a l o r s e p o a t e fac e ş i c u întârziere .
 PLANŞA X X I

Tipuri de jluri la piersic : 1, rozaceu ; 2, campanulat.

 POTENŢIALUL PRODUCTI V A L PIERSICULU I 295

Potenţialul producti v a l piersiculu i

Piersicul s e caracterizeaz ă printr-u n potenţia l d e producţi e ridicat . I n condiţi i favo -

rul iil e d e climă , so l şi agrotehnică , pomi i formeaz ă u n număr mar e d e mugur i floriferi , di n
care rezult ă mult e flori , respecti v fructe . Pentr u a s e obţin e fruct e d e dimensiun i normal e
şi d e cabtat e superioară , s e impun e normare a riguroas ă a producţiei , ma i ales l a soiuril e

Tabloul Nr. ir,

Rapurtiil dintr e flori , frurl e IrKal r şi Iniei ? rrcnllnl e
Total fruct e legat e

Fructe căzute Fructe

%de fruct e legat e
Fructe rărit e
fiziologic recoltate
Total flor i nu -

V s ",, (I r fruct e
o o O recoltate
Soiul Anul 3 din totalu l
я з
mărate

С o С <o j= С <u l l o i illM

~o Я "o X) я
+j o T3 я
•3
a O» £x -o
я
o< ru
a

May flowe r 19G0 800 599 75,0 232 38,7 194 32,4 173 28,9 21,6
1961 1 43 2 1 24 4 86,9 391 31,4 117 9,4 736 59,2 51,4
1962 3 08 1 2 51 4 81,6 217 8,6 949 37,8 1 34 8 53,6 43,8

Amsden 1960 885 721 81,5 280 38,8 279 38,8 162 22,4 18,3
1961 1 84 3 1 65 4 89,7 651 39,4 247 14,9 756 45,7 41,0
1962 3 27 7 2 81 3 85,8 641 22,8 775 27,6 1 397 49,6 42,6

Sunbeam 1960 538 311 58,0 194 62,4 14 4,5 103 33,1 19,1
1961 2 10 3 1 28 4 61,1 320 24,9 305 23,8 659 51,3 31,3
1962 3 77 3 2 891 76,6 1 26 8 43,8 471 16,3 1 15 2 39,9 30,5

Lolo 1960 1 10 2 623 56,5 256 41,1 218 35,0 149 23,9 13,5
1961 3 24 0 2 66 4 82,2 1 01 9 38,3 560 21,0 1 085 40,7 33,5
1962

Elberla 1961 2 01 2 1 24 1 61,7 548 44,2 24 1,9 669 53,9 33,3

1962 2 52 3 1 976 78,3 1 016 51,4 67 3,4 893 45,2

Tîrziu de Copăceni 1961 1 70 4 1 067 62,6 327 30,6 220 20,6 520 48,8 30,5

foarte productiv e ş i cu căderea fiziologic ă a fructelo r slab ă (Ma y flower, Amsden , Sunbeam ,
Lolo s.a.) .
Determinările făcut e d e G r. M i h ă e s с u l a Staţiune a Băneasa-Bucureşt i (tablou l
nr. 16 ) arată c ă în condiţiil e anilo r 1 9 6 0 — 1 9 6 2 a u lega t 5 6 , 5 — 8 9 , 7 % di n floril e deschise .
Din fructel e legat e a u căzu t fiziologi c 8 , 6 — 6 2 , 4 % , î n funcţi e d e soi ş i d e coudiţnl e cbma -
tice al e fiecărui an . Fructele recoltat e a u reprezentat 2 2 , 4 — 5 9 , 2 % di n cele legate .
O căder e fiziologic ă ma i accentuată s- a constata t l a soii d Elbert a ( 4 4 , 2 — 5 1 , 4 % di n
fructele legate ) şi , datorit ă acestu i fapt , răr i tul fructelo r a fos t necesa r î n măsur ă neîn -
semnată.
Din determinăril e efectuat e l a Boseţi-Călăraş i (tablou l nr . 17 ) se constat ă c ă unel e
soiuri, c a Sunbeam , Campion , L e Vainqueu r ş i Ford , şi-a u menţinu t pîn ă l a maturitat e
5 4 - 7 7 % di n fructel e legate .
296 O R I G I N E A Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O G I C E A L E P I E R S I C U L U I

Sub rapor t c a n t i t a t i v ş i calitativ , recoltel e piersiculu i variaz ă d e l a o plantaţi e l a

alta, î n funcţi e d e structura , t e x t u r a ş i fertilitate a natural ă a solului , d e condiţiil e m e t e o -
r o l o g i c e al e a n u l u i , d e a g r o t e h n i c a a p l i c a t ă , d e p o r t a l t o i , p r e c u m ş i d e alţ i f a c t o r i .

Tabloul Nr. 17

1'гир-1г0;| dintr e Iriirtrl e legat e ş l rel e recoltate . I n condiţiil e anulu i 196 0 l a Koseţ l (raio n (alaraşl) , dup ă I , И о Ь г с s с о

Total flor i Fructe legat e Fructe recoi l ate % d e fruct e recoltat e

Soiul
numărate absolut absolut din cel e legat e
Я %

May flowe r 875 324 37,00 133 15,19 41,05

Amsden 479 — 240 50,10 —
Sunbeam 954 471 : Vi 255 26,73 54,14
Ford 834- 452 54,19 349 11,83 77,21
Elberta 679 317 46,68 24 3,53 7,57
Campion 2 132 396 18,57 217 10,18 54,80
J. H . Hal e 924 804 87,00 149 16,12 18,53
Greensborough 1 86 6 389 20,84 203 10,89 52,19
Le Vainqueu r 1 702 506 29,73 352 20,69 69,56
Lolo 1 56 9 561 35,75 206 13,06 36,72
Peen-too 1 05 6 237 22,44 97 9,19 •10,93
Shipley 536 211 39,18 25 4,66 11,85
Dupnişka 455 364 80,00 44 9,67 12,09

Astfel, G.A.S . Medgidi a (Dobrogea ) a obţinu t l a cultur a piersiculu i următoarel e

r e z u l t a t e ( t a b l o u l nr . 18 ):
Tabloul Nr. 18

Producţiile pfeialealD l l u Q.4.S . Medgidi a (rultur ă irigata ) dup a К le n a ş i s . D i a c o n u

Producţia medi e (kg )

Cantitatea to -
Suprafaţa d e p e car e a fos t
Anul tală d e piersic i
realizată la h a p>: u n pom
recoltată ton e

1960 71,0 40 h a piersic i î n anu l I V 1 775 4,8

1961 589,0 40 h a piersic i i n anu l V 9 750 26,0

50 h a „ I V 3 980 10,0

1962 1 418, 2 40 h a piersic i I n anu l V I 10 818 29,3

50 h a „ V 8 60 6 21,5
60 h a „ I V 9 25 3 18,5

1963 1 306, 8 24 h a piersic i i n anu l V I I 11 08 9 30,0»

35 h a„ V I 7 05 2 17,6
53 h a„ V 7 605 15,2
50 h a„ I V 7 333 15,6

1964 3 384, 4 40 h a piersic i I n anu l VII I 16 188 43,7

50 h a„ VI I 16 13 5 10,3
60 h a„ V I 16 48 4 33,0
50 h a„ V 14 641 31,0
18 h a„ I V 11 67 0

Se c o n s t a t ă c ă G . A . S . Medgidi a a o b ţ i n u t d e l a piersici i î n vîrst ă d e 8 an i 5 recolte ,

care a u crescu t a n d e an , ş i a n u m e : 1 77 6 k g l a h e c t a r î n a n u l a l I V - l e a ; 0 75 0 k gî n
a n u l a l V - l e a ; 1 0 81 8 k g î n a n u l a l V I - l e a ; 1 1 0 8 9 î n a n u l a l V I I - l e a ş i 1 6 1 8 8 k g l a h a
în a n u l a l V H I - l e a .

1
Suprafeţel e recoltat e I n 196 3 a u fos t ma i mic i decl t I n anu l precedent , deoarec e p e o suprafaţ ă d e 3 8 ha
situată l a baz a pante i muguri i florifer i l a piersi c a u degera t complet .
 P O T E N Ţ I A L U L P R O D U C T I V A L PIERSICULU I 297

G . A . S . M e d g i d i a ar e posibilităţi i s ă o b ţ i n ă r e c o l t e ş i m a i m a r i l a pierRic . A c e s t l u c r u
este d e m o n s t r a t d e o e x p e r i e n ţ ă e f e c t u a t ă d e N . G r u m e z e a, E l e n a D i a c o n i iş i
Stan Diaconii ,î n 1 9 6 2 î n aceeaş i u n i t a t e , î n v e d e r e a stabiliri i n u m ă r u l u i o p t i m d e
udări p e a n ( t a b l o u l nr . 1 9 ) .

Tabloul Nr. 1»

rrcdiicţia piersiculu i I D G.A.S. Medgidia , I u experienţel e privin d tegtnm l d e Irigar e

V -neudal
0
V 5 udări
r
udări

Soiul producţie producţie producţie

nr. d e pom i in.
medie Ug/pom nr. d e pom i medie kg/pom d r pom i medic kg/pom

Amsden 54 24,1 50 62,5 52 62,0

Greensborough 97 45,2 78 65,1 95 77,8
Sunbeam 9 39,5 17 60,5 25 74,0
Lolo 9 38,8 1G 63,7 21 95,0
Campion 17 20,4 43 36,1 —
—
J. H . Hal e 203 43,9 183 68,6 194 90.4

S e c o n s t a t ă c ă î n v a r i a n t e l e irigat e p r o d u c ţ i a a crescut , î n majoritate a cazurilor ,

d e p e s t e d o u ă or i c o m p a r a t i v c u m a r t o r u l . Cel e m a i b u n e r e z u l t a t e s-a u o b ţ i n u t c i n d s-a u
dat 7 u d ă r i p e v a r ă , r e g i u n e a D o b r o g e a fiin d f o a r t e s e c e t o a s ă .
î n B a n a t s e realizeaz ă d e a s e m e n e a p r o d u c ţ i i d e s t u l d e m a r i l a c i d t u r a p i e r s i c u l u i .
Astfel, G h . S t a n c i u (351 ) arat ă c ă l a Sînnicolau l Mar e recoltel e medi i ş i m a x i m e
p e o p e r i o a d ă d e 4 an i a u f o s t u r m ă t o a r e l e ( t a b l o u l nr . 2 0 ) .
î n c o n d i ţ i i l e regiuni i Crişana , s o i u r ü e c u c e l Tabloul Nr. 20
m a i r i d i c a t p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e sîn t : F o r d ,
Prudiictiilc piersiculu i i n ciuipi u Banalulu i (eullur u neiricala )
Amsden, Elberta , Greensborough , Lol o ş i Sun -
b e a m , l a car e p o m i i î n perioad a d e p b n ă rodir e Producţia d c fruct e
Soiul la po m (kg )
p r o d u c c u regularitat e c î t e 6 0 — 70 k g f r u c t e p e
p o m anual . medie maximă

L a Staţiune a experimental ă Orade as e

May flowe r 22 54
găsesc e x e m p l a r e di n soiuril e F o r d , L o l o , El - Amsden 28 61
Le Vainqueu r 32 66
b e r t a ş i A m s d e n i n v î r s t ă d e 1 5 — 2 5 d e an i c a r e
Sunbeam 37 82
d a u i n uni i an i p r o d u c ţ i i p î n ă l a 1 2 0 —13 0 k g Lolo 43 108
Campion 40 136
de fruct e p e p o m .
Elberta 31 78
î n c o n d i ţ i u e solurilo r fertil e di n z o n a o r a - J. H . Hal e 39 88
şului B u c u r e ş t i ş i î n regi m d e irigare , p i e r -
sicul c r e ş t e v i g u r o s ş i p r o d u c e a b u n d e n t . A s t f e l , l a B a z a e x p e r i m e n t a l ă a Institutulu i d e
c e r c e t ă r i h o r t i v i t i c o l e , p o m i i î n v î r s t ă d e 5— 7 an i a u d a t c î t e 4 2 — 5 0 k g d e f r u c t e l a s o i u l
M a y flower , 5 5 — 6 0 k g l a soiuril e A m s d e n ş i G r e e n s b o r o u g h , 5 4 — 6 4 k g l a S u n b e a m ş i
F o r d r o ş u tîrziu , 6 6 — 77 k g l a J . H . H a l e ş i 6 5 k g l a E l b e r t a (î n c u l t u r ă i r i g a t ă ) .
Experienţele efectuat e d e M . P o p e s с u (230 ) l a Tîmbureşt i (regiune a Oltenia )
a r a t ă c ă p i e r s i c u l p r o d u c e d e s t u l d e m u l t ş i î n c a z u l c î n d est e p l a n t a t î n solur i n i s i p o a s e .
P o m i i î n v î r s t ă d e 5 ş i 6 an i a u d a t o p r o d u c ţ i e m e d i e d e 2 0 8 0 0 k g f r u c t e l a h a ( d e n s i -
t a t e a 8 0 0 d e p o m i l a h a ) . U n e l e e x e m p l a r e d e aceeaş i v î r s t ă a u p r o d u s p î n ă l a 4 5 — 5 0 k g
d e f r u c t e p e p o m anual .

P r o d u c ţ i d e m e d i i p e p o m v a r i a z ă f o a r t e m u l t î n f u n c ţ i e d e a g r o t e h n i c a a p l i c a t ă , ferti -
Utatea solului , distanţel e d e p l a n t a r e ş i alţ i f a c t o r i .
 •2 OS ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

Oînd distanţel e d e p l a n t a r e sîn t m a i m i c i d e c î t cel e n o r m a l e , d a t o r i t ă insuficienţe i

luminii, c o r o a n e l e p o m i l o r s e degarnises c p r e m a t u r , î n c î t p r o d u c ţ i i l e sîn t m o d e r a t e .
î n s c h i m b c î n d distanţel e d e p l a n t a r e sîn t c o r e s p u n z ă t o a r e c u v i g o a r e a p o m i l o r , aceşti a
c r e s c v i g u r o s şi-ş i m e n ţ i n " c o r o a n e l e b i n e garnisit e c u r a m u r i d e r o d . î n a c e s t c a z , p r o d u c -
ţiile c r e s c c o n s i d e r a b i l .
Astfel, l a I n s t i t u t u l a g r o n o m i c „ N i c o l a i e B ă l c e s c u " , B u c u r e ş t i , c î n d p o m i i a u f o s t
p l a n t a ţ i l a distanţel e d e 3 , 5 0 x 4 m (71 4 b u c . l a h a ) ş i n u s- a a p b c a t irigatul , p r o d u c ţ i i l e
m e d i i p e o p e r i o a d ă d e 3 — 4 an i a u f o s t d e 1 7 k g d e f r u c t e p e p o m l a soiu l M a y f l o w e r ,
26 k g l a E l b e r t a , 3 1 k g l a S u n b e a m , 3 3 k g l a A m s d e n ş i 3 4 k g l a soiu l L o l o .
Cînd distanţel e d e p l a n t a r e a u f o s t d e 6 x 5,6 0 m ( 2 9 8 d e p o m i l a h a ) ş i s- a a p l i c a t
irigatul, c o r o a n e l e p o m i l o r a u o c u p a t a p r o a p e t o t s p a ţ i u l c e le- a f o s t r e z e r v a t , ia r p r o d u c -
ţiile m e d i i î n p r i m i i 5 an i d e fructificar e a u f o s t d e 8 7 k g l a L o l o , 9 2 k g l a S u n b e a m ,
93 k g l a E l b e r t a , 9 7 k g l a M a y f l o w e r ş i 9 8 k g l a A m s d e n . P r o d u c ţ i a m a x i m ă a f o s t d e
151 k g d e f r u c t e p e p o m l a soiuril e E l b e r t a ş i L o l o .
E x e m p l e l e d e m a i su s d e m o n s t r e a z ă c ă piersicu l ar e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t ,
p e c a r e î l e v i d e n ţ i a z ă c h i a r c î n d est e c u l t i v a t î n solur i n i s i p o a s e , îns ă c u c o n d i ţ i a s ă i s e
a p l i c e o a g r o t e h n i c ă diferenţiată . A p l i c a r e a irigatulu i s p o r e ş t e îns ă d e 2— 3 or i p r o d u c ţ i a ,
f a p t d o v e d i t a t î t î n c o n d i ţ i i l e d i n D o b r o g e a , c î t ş i î n z o n a oraşulu i B u c u r e ş t i . Stabilire a
u n o r d i s t a n ţ e o p t i m e d e p l a n t a r e , î n f u n c ţ i e d e fertilitate a terenului , v i g o a r e a p o m i l o r di n
fiecare soi , a p b c a r e a sa u n e a p b c a r e a irigatulu i ş i alţ i f a c t o r i , c o n s t i t u i e d e a s e m e n e a o
c o n d i ţ i e esenţial ă p e n t r u r e a b z a r e a p r o d u c ţ i i l o r m a r i .

*
S u b r a p o r t u l calităţi i fructelor , c e l m a i b i n e s e p r e z i n t ă soiuril e c u p u l p ă g a l b e n ă
(Cardinal, D i x i r e d , S u n b e a m , E e d h a v e n , S o u t h l a n d , E l b e r t a , J . H . H a l e ) . A c e s t e a î n t r u n e s c
c o n d i ţ i i l e c e r u t e u n u i so i c o m e r c i a l , ş i a n u m e a u f r u c t e c u a s p e c t a t r ă g ă t o r , p u l p ă consis -
tentă ş i c u gus t superior , rezistenţ ă l a manipulăr i ş i transpor t ; s e preteaz ă atî t pentr u
c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u p r e l u c r ă r i industriale .
Soiurile c u p u l p ă a l b ă ş i g u s t o a s ă , d a r c u p i e l i ţ a b i n e c o l o r a t ă c u r o ş u ( M a d e l e i n e
Pouyet, Springtime , Amsden , Alexander) , corespun d d e asemene a scopurilo r comerciale ,
m a i ale s d a c ă s e ar e î n v e d e r e ş i t i m p u r i e t a t e a c o a c e r i i l o r .
î n s c h i m b soiuril e c u f r u c t e î n genera l p u ţ i n c o l o r a t e ( G r e e n s b o r o u g h , L o l o , F o r d ,
C a m p i o n ) , sensibil e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t , sîn t d i n c e î n c e m a i p u ţ i n a p r e c i a t e . E l e
necesită d e altfe l ş i o grij ă d e o s e b i t ă l a r e c o l t a r e , a m b a l a r e ş i t r a n s p o r t ; n u p o t f i m e n ţ i -
n u t e d e c î t 2— 3 zil e î n star e p r o a s p ă t ă , î n t r u c î t p u l p a l o r s e î n m o a i e r e p e d e , a d e s e o r i s e
pătează etc .

E p o c a maturităţi i d e c o n s u m a piersicilo r

î n c o n d i ţ i i l e ţări i n o a s t r e , s e z o n u l d e c o a c e r e ş i c o n s u m a l p i e r s i c i l o r î n c e p e î n j u r u l
d a t e i d e 1 8 — 2 0 iuni e ( c u soiu l M a d e l e i n e P o u y e t ) ş i s e î n c h e i e î n p r i m a d e c a d ă a luni i
n o i e m b r i e , c u soiu l T o s c h i n a d e n o i e m b r i e , d e c i ar e o d u r a t ă t o t a l ă d e 1 4 0 — 1 4 5 d e zile .
î n p r e z e n t , p r o d u c ţ i a p r i n c i p a l ă d e piersic i s e r e c o l t e a z ă ş i s e l i v r e a z ă p e p i a ţ ă într e
1 i u b e ş i 1 5 s e p t e m b r i e , a d i c ă într- o p e r i o a d ă d e c i r c a 7 5 d e zile .
î n m o d p r a c t i c , î n p l a n t a ţ n l e a c t u a l e industriale , s e z o n u l d e cule s a l p i e r s i c i l o r s e
î n c h e i e c u soiuril e E l b e r t a ş i J . H . H a l e . S o i u r i l e c u c o a c e r e a d u p ă 1 5 s e p t e m b r i e sîn t
f o a r t e sla b r e p r e z e n t a t e î n c u l t u r ă , ia r î n a i n t e d e 1 i u b e a p a r p e p i a ţ ă f o a r t e p u ţ i n e pier -
sici ş i n u m a i î n uni i ani .
 EPOCA MATURITĂŢI I D B CONSU M A PIERSICILO R 299

Nu d i s p u n e m d e d a t e statistic e p r i v i n d r a p o r t u l d i n t r e soiuri , îns ă s e p o a t e a p r e c i a

c ă soiuril e c u c o a c e r e f o a r t e t i m p u r i e ş i t i m p u r i e , c a r e a p a r p e p i a ţ ă p î n ă l a sfîrşitu l luni i
iulie ( M a y flower, L e V a i n q u e u r , S n e e d , A m s d e n , A l e x a n d e r , G r e e n s b o r o u g h ) d e ţ i n 2 8 —
3 0 % d i n t o t a l u l p o m i l o r ; cel e c u c o a c e r e a î n c u r s u l luni i a u g u s t ( S u n b e a m , L o l o , F o r d ,
C a m p i o n ) 3 0 — 3 2 % , ia r cel e c u c o a c e r e a î n s e p t e m b r i e ş i m a i tîrzi u ( E l b e r t a , J . H . H a l e ,
T é t o n d e V é n u s , Mille r c l i n g , E l b e r t a b r o n z a t ă tîrzie ) c i r c a 4 0 % .

Tabloul Nr. 21

Крога m nurii,tlii f r i i r l f l n r la xolurile de plcrsir

ÎUCÏ putui coaceri i fructelo r începutul coaceri i fructelo r

Soiul Soiul
(cifre medii ) (cifre medii )

1 2 1 2

Madeleine Pouye t 6 zil e Înaint e d e May flower Halehaven 19 zile înainte de J . H. Hal e
Springtime 4 idem Morettini 1/14 18 idem
May flowe r sfîrşitul luni i iuni e Start 17 idem
Snecd 3 zil e dup ă Ma y flowe r Elberta timpuri e 16 idem
l.e Vainqueu r 9 idem Lord Napie r 15 idem
Blazing gol d 12 idem Pieri 8 1 15 idem
Morettini 5/1 4 13 idem Vedette 15 idem
Amsden 15 idem Canada 15 idem
Cardinal 15 idem Morettini 5/2 2 14 idem
Alexander 16 idem Ford roş u tîrzi u 14 idem
Dixired 17 idem Hale timpuri u 12 idem
Bed bir d clin g 18 idem Mignonne mar e 12 idem
Greensborough 20 idem Veteran 12 idem
Fcrtilia Morettin i 23 idem Galopin 11 idem
Charles Ingou f 23 idem Nectarina alb ă 10 idem
Triumf 24 idem Campion 9 idem
Admiral Dewe y 24 idem Téton d e Vénu s 5 idem
Arp beaut y 25 idem Regina livezilo r 3 idem
Starking deliciou s 28 idem J. H . Hal e sfîrşitul luni i augus t
Sunbeam 30 idem Elberta odată c u J . H . Hal e
Jerseyland 31 idem Miller clin g 1 - 3 zil e dup ă J . H . Hal e
Redhaven Ml idem Hal-Bcrta Gian t 5 idem
Golden jubile e 35 idem Tirziu d e Copăcen i 5 idem
Lolo 38 idem Şanhai 5 idem
Incomparable Guillou x 39 idem Cotogna massim a 10 idem
Mignonne mar e timpuri u 39 idem Imperiale 10 idem
Timpuriu d e Copăcen i 39 idem Elberta bronzat ă 15 idem
Ford timpuri u 41 idem Partizan 15 idem
Carmen 25 zile Înainte de J . H . Hale Lord Palmerslo n 15 idem
Capucci 1 25 idem Sanguine 16 idem
Fairhaven 21 idem Lady Palmersto n 25 idem
Capucci 2 21 idem Shipley 30 idem
Southland 20 idem Dupnişka 32 idem
Morettini 11/14 20 idem Salway 35 idem
Peen-too 20 idem Toscliina d e noiembri e 60 idem

î n s o r t i m e n t u l d e p e r s p e c t i vă s e i m p u ne s c h i m b a r e a r a p o r t u l u i d i n t r e soiur i î n f a v o a r e a
c e l o r c u c o a c e r e î n iuli e ş i a u g u s t ( î n d e o s e b i c u p u l p a g a l b e n ă ) , î n c î t a c e s t e a s ă d e ţ i n ă
pînă l a 6 5 — 7 0 % di n totalu l producţiei .
î n s o r t i m e n t u l n o s t r u , soiuril e c u p u l p ă a l b ă d e ţ i n u n n u m ă r p r e a m a r e d e p o m i
( 4 5 — 5 0 % d i n t o t a l ) . A v î n d î n v e d e r e c ă f r u c t e l e a c e s t o r soiur i sîn t î n g e n e r a l p u ţ i n c o l o -
r a t e ş i sensibil e l a t r a n s p o r t , e le t r e b u ie r e d u s e p î n ă l a p r o p o r ţ i a d e 1 5 — 2 0 % d i n n u m ă r u l
t o t a l d e p o m i , u r m î n d s ă fi e î n l o c u i t e d e soiur i n o i c u p u l p ă g a l b e n ă , a t î t c u c o a c e r e
t i m p u r i e (î n iulie) — c um sînt B l a z i n g g o l d , C a r d i n a l ş i D i x i r ed — , c ît şi cu c o a c e r e a m i j l o c i e
(în a u g u s t ) , c u m sîn t E e d h a v e n , S o u t h l a n d , H a l e h a v e n , V e t e r a n s .a.
300

Tabloul Nr. 22

К por a iiuiiiNi.Wi i d r Г0П1Й1 Л1 1 plfrsl i ilnr

Tabloul Nr. 22 (continuare)
302 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E BIOLOGIC E A L E PIERSICULU I

D e m a r e i m p o r t a n ţ ă î n stabilire a j u s t ă ' a s o r t i m e n t e l o r est e c u n o a ş t e r e a eşalonări i

în t i m p a p r o d u c ţ i e i , î n f u n c ţ i e d e e p o c a d e c o a c e r e a fiecăru i soi .
A v î n d î n v e d e r e , p e d e o p a r t e , faptu l c ă datel e calendaristic e al e coaceri i f r u c t e l o r
suferă oscilaţi i d e l a u n a n l a altu l î n f u n c ţ i e d e mersu l t i m p u l u i , ia r p e d e alt ă p a r t e
că î n aceeaş i l o c a l i t a t e s u c c e s i u n e a î n c o a c e r e a f r u c t e l o r diferitelo r soiur i est e aceeaş i i n d i -
ferent d e a n , est e m a i p o t r i v i t c a î n c e p u t u l c o a c e r i i f r u c t e l o r fiecăru i so i s ă fi e r e d a t î n
r a p o r t c u u n u l d i n t r e soiuril e răspîndit e î n p l a n t a ţ i i ş i c u n o s c u t e d e c u l t i v a t o r i . î n a c e s t
sens, î n lucrare a d e faţă , soiuril e d e piersi c c u c o a c e r e a pîn ă î n juru l date i d e 5 a u g u s t
au f o s t r a p o r t a t e l a M a y flower , ia r cel e c u c o a c e r e a m ai tîrzi e l a J . H . H a l e ( t a b l o u l nr . 2 1 ) .
S u c c e s i u n e a coaceri i soiurilo r d e piersi c est e p r e z e n t a t ă î n t a b l o u l nr . 2 2 .

C A R A C T E R I Z A R E A SOIURILO R D E PIERSI C D U P Ă Î N S U Ş I R I L E CHIMIC E

Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E TEHNOLOGIC E

Compoziţia chimic ă a piersicilo r

D a t o r i t ă însuşirilo r g u s t a t i v e d e o s e b i t e , a s p e c t u l u i ş i a r o m e i specifice , p r e c u m ş i
i m p o r t a n ţ e i lo r î n nutriţie , piersicil e o c u p ă u n l o c de frunt e p r i n t r e f r u c t e l e celorlalt e speci i
d e p o m i ş i arbuşt i fructiferi . î n s u ş i r i l e d i e t e t i c e s u p e r i o a r e al e piersicilo r sîn t d e t e r m i n a t e
d e c o n ţ i n u t u l l o r î n v i t a m i n e , s u b s t a n ţ e m i n e r a l e , c e l u l o z ă , aciz i ş i substanţ e p e c t i c e . E l e
p r e z i n t ă o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i c a m a t e r i e
p r i m ă p e n t r u diferit e prelucrăr i t e h n o l o g i c e .
O c a r a c t e r i s t i c ă esenţial ă a p i e r s i c i l o r , c a d e altfe l a t u t u r o r s î m b u r o a s e l o r , este faptu l
că fructel e capăt ă a r o m a , coloritu l ş i gustu l lo r specifi c numa i î n cazu l maturări i p e p o m .
Eecoltarea înaint e d e termen , necesitat ă d e transportare a lo r l a d i s t a n ţ e m a r i , est e
în d a u n a desăvîrşiri i c a b l a ţ i l o r p o t e n ţ i a l e al e f r u c t u l u i , c o n d u c î n d a d e s e a — în s p e c i a l l a
a n u m i t e soiur i — la o b ţ i n e r e a d e f r u c t e i n f e r i o a r e d i n p u n c t d e v e d e r e c a b t a t i v .
C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a f r u c t e l o r — în c a d r u l s p e c i e i — diferă m u l t d e l a u n so i l a altul .
A m p b t u d i n e a mar e d e variaţi e a c o m p o n e n t e l o r c h i m i c e est e d e t e r m i n a t ă î n p r i m u l rîn d
d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e d e so i ş i est e o c o n s e c i n ţ ă a n u m ă r u l u i m a r e d e soiur i c u însuşir i ş i
c u e p o c i d e c o a c e r e a t î t d e diferit e ( t a b l o u l nr . 2 3 ) .
î n afar ă d e a c e a s t a , s e c o n s t a t ă v a r i a ţ i i î n c o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a aceluiaş i s o i , î n
f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i ce ale l o c u l u i d e c u l t u r ă ş i d e a g r o t e h n i c a a p b c a t ă .
P r i n c i p a l e l e c o m p o n e n t e c h i m i c e al e f r u c t e l o r soiurilo r d e piersi c c u l t i v a t e î n ţar a
n o a s t r ă v a r i a z ă — la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m — î n t re u r m ă t o a r e l e l i m i t e :
( P e n t r u stabilire a l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e s-a u c a l c u l a t v a l o r i l e m e d i i p e ş o i m i . )

— Substanţ a uscat ă 8,58-17,37 g %

— Glucid e (zaharuri ) 6,38-14,71 g %
— A c i d i t a t e t o t a l ă (î n a c i d m a b c ) 0 , 2 2 - 0,9 5 g %
— Taninur i 0 , 0 3 - 0,3 4 g %
— Substanţ e pectic e 0 , 2 6 - 0,8 1 g %
— Substanţ e proteic e 0 , 3 5 - 1,3 7 g %
— Substanţ e mineral e 0 , 3 0 - 0,6 0 g %
— Celuloz ă 0 , 4 2 - 0,7 2 g %
— A c i d ascorbi c (vitamin a Ü ) 5,28-23,60 m g %
 C O M P O Z I Ţ I A CHIMIC A A PIERSICILO R 303

N u s-a u l u a t î n c o n s i d e r a r e , la stabilire a l i m i t e l o r d e v a r i a ţ i e , soiuril e c u p i e l i ţ a g l a b r a

din g r u p a n e c t a r i n e l o r , c a r e s e d e o s e b e s c n e t , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c o m p o z i ţ i e i c h i -
m i c e d e t o a t e celelalt e soiur i analizat e î n cadru l speciei .
Apa. P i e r s i c i l e sîn t f r u c t e l e c u c o n ţ i n u t u l î n a p ă ce l m a i r i d i c a t d i n g r u p a s î m b u -
r o a s e l o r ş i s e s i t u e a z ă p e l o c u l a l d o i l e a d u p ă c ă p ş u n i , î n clasificare a g e n e r a l ă , d i n a c e s t
p u n c t d e vedere . Conţinutu l ridica t î n ap ă contribui e î n mar e măsur ă l a slab a rezistenţ ă
la t r a n s p o r t ş i p ă s t r a r e a p i e r s i e d o r şi , c a u r m a r e , l a g r a d u l l o r a c c e n t u a t d e p e r i s a b i l i t a t e .
L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l a l s o i u r i l o r — în c a d r u l s p e c i e i — sîn t
largi ( 8 2 , 6 3 — 9 1 , 4 2 % ) . C o n ţ i n u t u l ce l m a i r i d i c a t î n ap ă c o n s t i t u i e o însuşir e c o m u n ă a
soiurilor t i m p u r i i . A s t f e l , s e m e n ţ i o n e a z ă soiuril e L a d y P a l m e r s t o n , S n e e d , M a y f l o w e r
şi S u n b e a m , c a r e s e situeaz ă spr e l i m i t a s u p e r i o a r ă , ia r soiu l S h i p l e y c a r e deş i s e c a r a c -
t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l c e l m a i s c ă z u t d e a p ă , î n t r u n e ş t e t o t u ş i calităţil e d e s u c u l e n t ă ş i
frăgezime a p u l p e i specific e soiurilo r s u p e r i o a r e .
Zaharurile. Piersicil e conţi n zaharoz ă asociat ă c u zaharur i reducătoare . Zaharoz a
c o n s t i t u i e p a r t e a c e a m a i i m p o r t a n t ă d i n z a h ă r u l t o t a l e x i s t e n t , ia r c o n ţ i n u t u l î n g l u c o z a
este p r a c t i c ega l c u c e l î n f r u c t o z ă l a m a j o r i t a t e a soiurilor .
Conţinutul î n zaharur i a l soiurüo r d e piersi c cultivat e î n ţar a noastr ă variaz ă într e
6,38% ş i 1 4 , 7 1 % . Soiu l c u ce l ma i scăzu t conţinu t î n zahă r est e M a y flowe r ( 7 , 2 2 % ) ,
iar soiuril e P a r t i z a n ( 1 4 . 7 1 % ) ş i N e c t a r i n a a l b ă ( 1 4 , 4 6 % ) s e s i t u e a z ă l a l i m i t a s u p e r i o a r ă .
I n general , soiuril e t i m p u r i i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l r e d u s î n z a h a r u r i , îns ă s o i u l
A m s d e n , deş i est e f o a r t e t i m p u r i u , p r i n n i v e l u l să u s p e c i f i c d e a c u m u l a r e a z a h a r u r i l o r
( 9 , 6 5 % ) d e p ă ş e ş t e s i m ţ i t o r c h i a r u n e l e soiur i c u e p o c ă d e c o a c e r e m i j l o c i e . T r e b u i e e v i -
d e n ţ i a t f a p t u l c ă soiuril e c u c o n ţ i n u t u l î n z a h ă r ce l m a i r i d i c a t ,ş i anum e Partizan ,
Nectarina albă , Pier i 81 , ajun g l a maturitat e î n lun a august—septembrie .
Majoritatea soiurilo r studiat e s e caracterizeaz ă pri n procentu l m e d i u d e acumular e
a z a h a r u r i l o r d e 1 0 — 1 2 % , î n t i m p c e soiuril e c u c o n ţ i n u t f o a r t e s c ă z u t ş i f o a r t e r i d i c a t
sînt p u ţ i n f r e c v e n t e .
Localizarea glucidelor. I n celulă , g l u c o z a , f r u c t o z a ş i z a h a r o z a sîn t d i z o l v a t e î n l i c h i d u l
v a c u o l a r ; a m i d o n u l s e g ă s e ş t e î n c i t o p l a s m ă s u b f o r m ă d e g r a n u l e , ia r c e l u l o z a ş i p e n t o -
zanele, î n c a l i t a t e d e c o n s t i t u e n ţ i a i p e r e ţ i l o r celulari , sîn t d e a s e m e n e a î n t o t d e a u n a p r e -
zente î n fructe .
I n c e e a c e p r i v e ş t e d i s t r i b u i r e a z a h a r u r i l o r î n i n t e r i o r u l f r u c t u l u i , a c e a s t a n u est e
u n i f o r m ă , c o n ţ i n u t u l r e s p e c t i v c r e s c î n d d i n i n t e r i o r spr e p ă r ţ u e p e r i f e r i c e al e fructulu i ş i
d e l a p ă r ţ i l e n e p i g m e n t a t e spr e cel e inten s p i g m e n t a t e . I n g e n e r a l , r e g i u n e a e x t e r n ă ş i i n t e n s
p i g m e n t a t ă a f r u c t i d u i est e c e a m a i b o g a t ă î n z a h a r u r i . î n s u c u l e x t r a s d i n f r u c t e — p r i n
presare — zaharurile solubil e sîn t p r e z e n t e î n t i m p c e c e l u l o z a ş i o p a r t e di n a m i d o n r ă m î n
în m a r c . T r e b u i e m e n ţ i o n a t c ă s u c u l celula r o b ţ i n u t p r i n presăr i s u c c e s i v e n u est e i d e n t i c
din p u n c t u l d e v e d e r e a l c o m p o z i ţ i e i c h i m i c e
Aciditatea. A c i z i i p r e d o m i n a n ţ i î n piersic i sîn t a c i d u l c i t r i c ş i a c i d u l m a l i c . S- a i d e n -
t i f i c a t d e a s e m e n e a p r e z e n ţ a a c i d u l u i f o r m i c ş i a a c i d u l u i v a l e r i a n i c , c a r e s e g ă s e s c î n star e
c o m b i n a t ă , m a i ale s s u b f o r m ă d e ester i ş i î n c a n t i t ă ţ i m i c i .
A c i z i i o r g a n i c i ş i săruril e l o r sîn t l o c a l i z a ţ i î n s p e c i a l î n v a c u o l e l e c e l u l e l o r , u n d e s e
g ă s e s c î n star e d i z o l v a t ă . R e p a r t i ţ i a a c i z i l o r , c a ş i a c e e a a z a h a r u r i l o r , n u est e u n i f o r m ă
în celulel e aceluiaş i fruct . R e g i u n i l e p e r i f e r i c e al e fructulu i e x p u s l u m i n i i ş i r a d i a ţ i i l o r solar e
sînt î n g e n e r a l m a i s ă r a c e î n a c i d i t a t e d e c î t p ă r ţ i l e c e n t r a l e d i n j u r u l s î m b u r e l u i . E s t e d e c i
 K
О»
3*
4114

g{
•

S
а
О

Я
Я
Я

a
a
a

с
a
Я

Q
5

S
S
î
^ I
In gram e l a 10 0 g d e substanţ ă proaspăt ă

zahăr
Soiul Localitatea Analizat d e :

G C[ <
acidi-
tate

с пэш qiclf
ecifCGb
41.lb
IîSOJJfJGC

1П | П и Я Я Г Т О С О Д
яЬя
ш aefrsriqqa
лшшияг
^ияугрлг
cfuafgprrz
б:(ияггрля

j a r o f .nrpas
C i p L O C 2 3 ЩСЯ
) °\o 8ш<
1 2 Б 7 9 10 11 12 13 14
3 1 4 1 5 1 8 1
Alexander Şimleul Silvanie i 1953 89,52 7,35 0,65 0,063 0,33 0,35 - 10,4 11,3 Georgeta Enăchesc u
Bucureşti 1954 88,26 7,06 0,50 0,030 0,30 1,18 0,38 7,9 14,1 1 . m 1 Pândel e
Bucureşti 1955 89,91 8,53 0,57 0,031 0,30 1,26 0.42 0,43
Mărculeşti 1956 88,89 8,98 0,72 0,128 0,35 0,80 0,42 0,56 13,20
Bucureşti 1962 86,84 9,80 0,52 0,082 0,47 0,59 15,84 18,84

Amsden Bucureşti 1956 89,76 8,62 0,69 0,044 0,38 1,01 0,40 0,50 8,80 IuLiana Pandei e
Bucureşti 1957 87,66 9,28 0,55 0,053 0,48 0,87 0,44 0,43 8,75
Bucureşti 1961 87,36 10,28 1,03 0,042 1,35 0,57 15,60
Bucureşti 1961 89,59 7,43 0,57 0,43 11,44 Prodan Gheorgh e
Bucureşti 1962 88,29 0,55 0,31 11,89
Bucureşti 1963 86,62 10,04 0,66 0,030 0,88 0,46 0,48 18,00 Iuliana Pandei e
Mărculeşti 1957 85,98 10,04 0,73 0,068 0,49 1,22 0,67 0,65 13,65

Admiral Dewe y Bucureşti 1961 88,53 8,71 0,64 0,047 0,26 0,95 0,56 0,66 9,55 Iuliana Pandei e
Bucureşti 1962 87,68 10,66 0,48 0,038 0,44 0,49 0,48 7,72 22,20
Bucureşti 1963 85,79 10,40 0,58 0,041 0,66 0 47 0,55 I . . . I .j

Nectarina alb ă Bucureşti 1962 80,80 14,46 1,11 0,185 0,65 0,70 0,47 31,35 13,02 Iuliana Pandei e

Campion Şimleul Silvanie i 1951 88,42 9,33 0,53 0,44 1,06 0,39 17,60 Iuliana Pandei e
Şimleul Silvanie i 1953 86,03 10,66 0,83 0,050 0,52 0,92 0,57 12,80
Bucureşti 1961 84,50 12,55 0,58 1,066 0 36 1 n o
0 46 0,52 OO O O

Carmen Şimleul Silvanie i 1953 84,30 12,11 0,79 0,100 0,52 0,65 0,53 15,30 Iuliana Pandei e
Bucureşti 1963 87,13 9,80 0,86 0,072 0,65 0,53 0,57 15,75

Capucci 2 Bucureşti 1962 86,89 11,69 0,45 0,072 0,52 0,45 0,50 11,55 25,97 Iuliana Pandei e
Bucureşti 1964 89,46 9,08 0,74 0,046 — 0,68 0,41 8,97

Charles Ingou f Bucureşti 1961 86,43 10,94 0,88 0,034 1,11 0,60 0,56 15,92 Iuliana Pandei e
Bucureşti 1962 87,59 10,66 0,57 0,041 — 0,57 0,45 0,45 13,04 18,70
П 10 n i
Bucureşti 1963 88,00 0,77 0,041 0,96 0 53

Elberta Bucureşti 1951 87,82 11,30 0,45 0,41 0,98 0,36 25,10 Iuliana Pandei e
Bucureşti 1953 84,41 11,99 0,59 0,029 0,46 0,95 0,48 10,53 20,30 Georgeta Enăchesc u
Bucureşti 1957 83,40 11,69 0,47 0,078 0,47 0,72 0,53 0,57 11,78 Iuliana Pandei e
Bucureşti 1962 85,49 12,19 0^41 0,082 0,71 0,59 10,32 29,73
Bucureşti 1962 87,89 0,73 0,30 7,04 Prodan Gheorgh e
 1 2 3 4 5 6 8 9 I 1 0 I1 1
- 12 I 1 3 1 1 4
Elberta timpuri e Bucureşti 1954 86,90 8,18 0,82 0,060 1 0,47 j 0,96 0,40
5,50 1 9,90 1 Iuliana Pândel e
Ford roş u tirzi u Şimlcul Silvani c 1951 80,94 9,99 0,37 0,28 0,84 0,72 18,00 27,00 Georgeta Enăchesc u
Şimlcul Silvanie i 1952 86,47 9,18 1,40 0,120 0,48 0,95 0,57 - 13,30 6,50
Şimleul Silvanie i 1953 85,40 9,51 0,68 0,170 0,43 0,40 0,44 13,10 14,00
Bucureşti 1953 86,30 10,28 0,92 0,170 0,48 0,42 0,52 11,10 Iuliana Pândel e

Ford timpuri u Mârculcşti 1958 8,13 0,61 0,098 0,52 0,99 0,63 0,63 11,11 Iuliana Pândel e

Greensborough Şimleul Silvaniei 1953 88,06 8,75 1,03 0,16 0,36 0,71 0,34 9,00 8,50 Georgeta Enăchesc u
Şimleul Silvaniei 1954 89,22 7,66 1,28 0,057 0,37 0,80 0,56 4,60 6,00
Bucureşti 1957 88,71 9,59 0,69 0,019 0,26 0,76 0,34 0,49 5,10 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1961 87,53 8,04 0,93 0,35 12,19 Prodan Gheorgh e
Bucureşt. 1962 86,79 0,77 0,35 9,80
Bucureşt 1963 90,54 8,88 0,58 0,072 0,69 0,41 0,47 17,70 Iuliana Pândel e

J. H . Hal e Şimleul Silvanie i 1949 85,90 9,98 0,74 0,86 0,39 8,00 13,40 Iuliana Pândel e
Şimleul Silvanie i 1951 88,22 9,79 0,56 0,46 0,95 0,38 - 17,40
Şimleul Silvanie i 1954 87,57 8,18 0,66 0,050 0,41 0,96 0,47 4,90 12,40
Bucureşti 1961 85,64 13,77 0,84 0,084 0,40 0,80 0,51 0,52 16,56 16,39
Bucureşti 1962 84,60 11,53 0,54 0,066 0,78 0,45 0,49 6,76 21,35
Bucureşti 1962 84,55 12,19 0,69 0,113 0,71 0,44 0,54 9,07 17,66
Bucureşti 1962 89,74 0,76 0,24 4,40 Prodan Gheorgh e
-1
Le Vainqueu r Bucureşti 1955 90,04 7,11 0,57 0,031 0,23 1,17 0,45 0,42 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1956 87,77 9,38 0,63 0,334 0,46 0,99 0,41 0,53 8,09
Bucureşti 1957 85,92 9,18 0,82 0,107 0,43 1,33 0,52 0,59
Mărculeşti 1957 89,64 9,37 0,45 0,053 0,30 0,97 0,70 0,55 6,24
Mărculeşti 1958 88,29 7,95 0,30 0,047 0,67 0,91 0,44 0,54 12,00 26,50 Elisabeta Panai t
Bucureşti 1962 85,88 0,41 0,118 0,69 0,34 0.60 14,49 27,73 Iuliana Pândel e

Ladv Palmersto n Şimleul Silvanie i 1951 91,42 8,79 0,53 0,40 1,02 0,33 16,40 Iuliana Pândel e

Lolo Şimleul Silvani e 1951 91,30 6,98 0,40 0,36 1,33 0,35 5,20 10,20 Georgeta Enăchesc u
Şimleul Silvanie i 1952 87,78 8,25 0,42 0,100 0,39 0,74 0,51 9,00 19,60
Şimleul Silvanie i 1953 86,89 10,21 0,61 0,210 0,45 0,14 0,38 9,50 16,70
-
Şimleul Silvanie i 1954 86,98 0,70 0,050 0,40 0,79 0,47 9,40 12,00 Iuliana Pândel e
Mărculeşti 1958 7,76 0,39 0,049 0,40 0,90 0,47 0,55 9,52
Mărculeşti 1961 90,27 6,93 0,54 0,38 14,30 Prodan Gheorgh e
Bucureşti 1962 89,58 0,56 0,30 8.98

May flowe r Bucureşti 1954 88,60 5,85 0,72 0,050 0,35 1,22 0,42 8,13 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1956 90,21 7,90 0,55 0,034 0,31 0,87 0,38 7,74
Mărculeşti 1956 90,92 7,48 0,51 0,064 0,45 0,80 0,59 0,44 11,44
Bucureşti 1957 88,91 8,71 0,60 0,034 0,44 1,12 0,43 0,45 8,50
Mărculeşti 1958 6,07 0,27 0,041 0,31 22,48 Elisabeta Panai t
Bucureşti 1961 90,01 6,09 0,56 0,42 13,20 Prodan Gheorgh e
Bucureşti 1962 89,79 0,63 0,27 11,20
Bucureşti 1962 87,98 8,44 0,54 0,051 0,85 0,41 0,48 9,66 24,82 Iuliana Pândel e

Mignonne mar e Bucureşti 1954 j 87.40 1 8,45 0,28 0,030 0,47 1,37 0,47 7,80 30,17 Iuliana Pândel e

Miller clin g Bucureşti 1951 8^,05 10,42 0,58 0,58 0,80 0,44 17,90 Iuliana Pândel e
305

Bucureşti 1962 85,83 11,40 0,43 0,061 1,21 0.65 0,45 10,72 18,37
 In gram e l a 10 0 g d e substanţ ă proaspăt ă

G[
Soiul zahăr
Localitatea
Analizat de:
acidi-
tate

зЬз

i u ţ n u s зцосбН
] 3 [ 0 f L3pSS
UJ 3 G f 3 f l ( K C 3
i : 1 . ' I I 1 ul

C J | 3 J U qlC3
ипищзг
c{u3ţ?pn2
б{изггрпг

tetreeb
.ccufo.rb
ef u s f x p n z
ЯХО|П1&С
)°\ 8 ш( c i p
- L O C 2 3 jCIC3
> 2 3 4 5 6 9 10 11 12
8 13 14

Morettini 5/1 4 Bucureşti 1962 87,76 10,40 0,41 0,082 0,55 0,44 0,51 9,56 25,36 Iuliana Pândel e
Morettini 1/14 Bucureşti 1963 11,22 0,62 0,056 1,15 0,60 0,67 17,38 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1964 88.18 8,85 0,65 0,062 0,54 0,40 8,74
Morettini 11/1 4 Bucureşti 1961 85,09 12,37 0,87 0,053 1,00 0,52 0,58 15,76 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1962 85,92 11,36 0,50 0,102
- 0,45 0,47 0,56 10,89 22,72
Bucureşti 1963 86,21 10,04 0,69 0,045 0,73 0 51 0 44 14 3 5
Bucureşti 1964 88.03 9,93 0,43 0,056 0,73 o!43 15,64
Partizan Bucureşti 1962 83,11 14,71 0,54 0,123 0,86 0,57 0,55 7,24 27,24 Iuliana Pândel e
Peen-too Şimleul Silvanie i 1951 85,13 10,35 0,29 0,59 0,76 0,45 19,20 35,60 Georgeta Enăchesc u
Şimleu! Silvanie i 1952 84,22 8,37 0,39 0,67 0,63 0,45 - 10,10
Şimleul Silvanie i 1953 82,24 12,14 0,32 0,30 0,72 0,44 0,75 37,90 Iuliana Pândel e
Pieri 81 Bucureşti 1961 84,33 13,13 0,86 0,100 0,58 0,67 0,40 0,63 13,37 Iuliana Pândel e
Red bir d clin g Bucureşti 1954 90,01 6,86 0,60 0,080 0,36 0,96 0,31 7,20 9,70 Iuliana Pândel e
Mărculeşti 1957 86,99 8,89 0,48 0,088 0,55 1,33 0,48 0,59 9,75
Shipley Oradea 1954 82,63 11,88 0,49 0,092 0,46 0,87 0,51 24,20 Iuliana Pândel e
Sneed Bucureşti 1954 89,56 5,42 0,60 0,060 0,31 1,10 0,30 7,60 9,00 Iuliana Pândel e
Start Bucureşt 1962 85,54 12,55 0,61 0,046 0,95 0,52 0,52 10,56 20,57 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1963 84,13 12,55 0,71 0,031 - 1,14 0,612 0,59 14,67
Bucureşti 1964 86,38 10,81 0,75 0,031 0,91 0,48 13,57
Sunbeam Bucureşti 1951 91,49 6,65 0,65 1,33 0,49 5,20 10,20 Georgeta Enăchesc u
Bucureşti 1952 88,85 8,11 0,76 0,040 0.36 0,57 0,56 5,60 10,60
Bucureşti 1953 86,01 10,16 0,86 0,020 0,46 1,22 0 38 11.80 Iuliana Pândel e
Bucureşti 1954 89,12 7,36 0,71 0,030 0,39 0,81 o!35 7,30 10,30
Bucureşti 1961 87,96 8,37 0,65 0,45 11,00 Prodan Gheorgh e
Bucureşti 1962 91,09 0,69 0,40 9,24
Şanhai Mărculeşti 1958 90,57 7,13 0,34 0,054 0,59 1,10 0,43 0,54 11,85 20,91 Elisabeta Panai t
Bucureşti 1962 86,54 0,63 0,32 7,92 Prodan Gheorgh e
Téton d e Vénu s Şimleul Silvanie i 1951 83,42 12,93 0,53 J 0,53 0,62 0,38 34,30 Iuliana Pândel e
Timpuriu d e Copăcen i Bucureşti 1961 86,94 7,73 1,00 — 0,27 — 12,10 Prodan Gheorgh e
Bucureşti 1962 86,08 1,01 - 0,22 9,68
Tîrziu d e Copăcen i Bucureşti 1962 1 86,69 1 -1 0,94 1 -1 _1 0,29 1 - 1 12,32 I 1 Prodan Gheorgh e
 C O M P O Z I Ţ I A CHIMIC A A PIERSICILO R 307

o repartiţi e i n v e r s ă d e c î t l a zaharuri , l a c a r e c o n ţ i n u t u l r e g i u n i l o r p e r i f e r i c e est e n e t supe -

rior faţ ă d e a l c e l o r c e n t r a l e . A c i d i t a t e a c o r e l a t ă c u c o n ţ i n u t u l î n zaharur i c o n t r i b u i e î n
rnare m ă s u r ă l a d e t e r m i n a r e a însuşirilo r g u s t a t i v e al e f r u c t e l o r ş i c o n s t i t u i e d e a s e m e n e a
u n tes t i m p o r t a n t d e a p r e c i e r e a g r a d u l u i d e m a t u r a r e a f r u c t e l o r . î n c a d r u l l i m i t e l o r d e
v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n a c i d i t a t e a l soiurilo r a n a l i z a t e ( 0 , 2 2 — 0 , 9 5 % ) , soiu l P e e n - t o o
se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l ce l m a i s c ă z u t . L a l i m i t a inferioar ă s e s i t u e a z ă a l t e soiur i
d e o r i g i n e c h i n e z ă , T o a t e a c e s t e soiuri , făr ă e x c e p ţ i e , se c a r a c t e r i z e a z ă p r in c o n ţ i n u t u l î n a c i -
d i t a t e f o a r t e s c ă z u t , c o n ţ i n u t u l l o r fiin d c u p r i n s î n t r e 0,2 2 ş i 0 , 3 0 % . A c i d i t a t e a r i d i c a t ă
este î n genera l o însuşir e c o m u n ă m a j o r i t ă ţ i i soiurilo r d e o r i g i n e italiană , ş i a n u m e hibrizi i
creaţi d e M o r e t t i n i , C a p u c c i ş i s o i u r ü e N e c t a r i n a a l b ă , Pier i 8 1 , S a n t a A n a B a l d u c c i e t c .
M a j o r i t a t e a soiurilo r d e piersic i d i n E e p u b l i c a S o c i a l i s t ă R o m â n i a a u a c i d i t a t e a
c u p r i n s ă într e v a l o r i l e l i m i t ă 0,5 0 ş i 0 , 7 0 % . Soiuril e c u a c i d i t a t e f o a r t e s c ă z u t ă d e o r i g i n e
c h i n e z ă ş i l a c a r e c o n ţ i n u t u l î n zahă r est e d e s t u l d e r i d i c a t a u p e n t r u r a p o r t u l zahăr -
a c i d i t a t e v a l o r i e x t r e m d e r i d i c a t e , c a r e s e d e t a ş e a z ă n e t d e cel e c o r e s p u n z ă t o a r e c e l o r l a l t e
soiuri. însuşiril e g u s t a t i v e al e a c e s t o r soiur i sîn t s i m ţ i t o r a f e c t a t e , d i n c a u z a p r o p o r ţ i i l o r
necorespunzătoare.
S o i u r ü e l a car e a c i d i t a t e a r i d i c a t ă est e c o r e l a t ă c u n i v e l r i d i c a t d e a c u m u l a r e a zaha -
rurilor sîn t superioar e di n p u n c t u l d e v e d e r e a l însuşirilo r g u s t a t i v e , r a p o r t u l z a h ă r - a c i d i -
t a t e integrîndu-s e î n Urnitel e v a l o r i l o r c o r e s p u n z ă t o a r e s o i u r i l o r e c h i l i b r a t e . S p r e e x e m p l u
soiul Pier i 8 1 c u o a c i d i t a t e d e 0 , 8 0 % ş i c u u n c o n ţ i n u t î n z a h ă r d e 1 3 , 1 3 % est e d e o s e b i t
de plăcu t l a gust .
Taninurile. Piersicil e c o n ţ i n t a n i n u r i g r e u h i d r o l i z a b i l e ş i r e z i s t e n t e l a a c ţ i u n e a enzi -
m e l o r . C o n ţ i n u t u l î n taninur i a l f r u c t e l o r v e r z i — n e c o a p t e — est e r i d i c a t ş i c o n t r i b u i e î n
mare măsur ă l a determinare a gustulu i astringent , particula r a l acestora . î n cursu l proce -
sului d e m a t u r a r e a f r u c t e l o r c o n ţ i n u t u l î n t a n i n u r i s c a d e , a j u n g î n d l a n i v e l u l s p e c i f i c
soiului, c a r e , c o r e l a t c u z a h a r u r ü e ş i c u a c i d i t a t e a c o r e s p u n z ă t o a r e — la m o m e n t u l m a t u -
rării — , d e t e r m i n ă însuşiril e g u s t a t i v e al e fiecăru i so i î n p a r t e . C o n ţ i n u t u l î n t a n i n u r i a l
soiurilor anaUzat e a v a r i a t î n t r e l i m i t e l a r g i ( 0 , 0 3 0 — 0 , 3 4 0 % ) .
L a l i m i t a inferioar ă s e situeaz ă soiuril e c u c o a c e r e s e m i t i m p u r i e : S u n b e a m ş i M i g -
n o n n e m a r e , ia r l a l i m i t a s u p e r i o a r ă soiu l P e e n - t o o . C o n ţ i n u t ul p r o c e n t u a l î n t a n i n a l a c e s t u i
soi d e p ă ş e ş t e m u l t p e a l t u t u r o r c e l o r l a l t e soiur i c a r e u r m e a z ă i m e d i a t d u p ă e l î n o r d i n e a
d e clasificar e a b o g ă ţ i e i î n t a n i n u r i , ş i a n u m e : F o r d r o ş u tîrzi u ( 0 , 1 5 3 ) , s .a.
A m p l i t u d i n e a mar e d e variaţi e a aceste i c o m p o n e n t e contribui e d e asemene a l a diver -
s i t a t e a însuşirilo r g u s t a t i v e al e s o i u r i l o r î n c a d r u l speciei .
Substanţele pectice. Pri n natur a ş i just a lo r proporţionare , substanţel e pectic e condi -
ţionează î n mar e măsur ă consistenţ a agreabil ă a fructelor .
P e c t i n e l o r l i s e a t r i b u i e u n r o l i m p o r t a n t î n m ă r i r e a c a p a c i t ă ţ i i d e c o a g u l a r e a sîngelui .
S t u d i e r e a a m ă n u n ţ i t ă a c o m p u ş i l o r p e c t i c i d i n diferit e soiur i d e p i e r s i c a u r m ă r i t
separarea ş i d e t e r m i n a r e a ( c a n t i t a t i v ă ) c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l î n diferitel e g r u p e c o n s t i -
t u a n t e , ş i a n u m e : p e c t i n e b r u t e , a c i z i p e c t i c i l i b e r i , a c i z i p e c t i c i esterificaţi , a c i z i p e c t i ci
t o t a l i , p r e c u m ş i p a r t e a n e a c i d ă a p e c t i n e l o r b r u t e . R a p o r t u r i l e c a n t i t a t i v e al e a c e s t o r
c o m p o n e n t e variaz ă î n funcţi e d e soi . Compuşi i pectic i s e găses c localizaţ i î n membranel e
celulare ş i î n lichidu l vacuolar .
L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e sîn t d e 0,2 6 ş i 0 , 8 1 % .
Soiurile t i m p u r i i s e c a r a c t e r i z e a z ă î n g e n e r a l p r i n n i v e l s c ă z u t d e a c u m u l a r e a acestu i
c o m p o n e n t . Soiuril e A d m i r a l D e w e y , S n e e d , G r e e n s b o r o u g h ş i L e V a i n q u e u r sîn t p r i n t r e
cele m a i sărace .
308 ORIGINEA Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O C I C E A L E PIERSICULU I

Soiurile Pier i 8 1 , Mille r c l i n g ş i T é t o n d e V é n u s l a c a r e c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n s u b -

s t a n ţ e p e c t i c e est e a s o c i a t c u c o n ţ i n u t d e a s e m e n e a r i d i c a t î n a c i d i t a t e ş i z a h a r u r i sîn t indi -
c a t e p e n t r u p r e l u c r ă r i t e h n o l o g i c e c o r e s p u n z î n d c e r i n ţ e l o r necesar e o b ţ i n e r i i u n o r p r o d u s e
finite ( g e m u r i , jeleuri , m a r m e l a d e e t c . ) d e c a l i t a t e .
S o i u l P e e n - t o o a l căru i c o n ţ i n u t r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e p e c t i c e n u est e c o r e l a t c u a c i d i-
t a t e suficient ă n u c o r e s p u n d e cerinţelo r oricăru i g e n d e p r e l u c r a r e t e h n o l o g i c ă şi est e i n d i c a t
mai mul t pentr u uscare .
Soiurile c u p u l p a c a r t i l a g i n o a s ă c o n ţ i n m a i m u l t ă p r o t o p e c t i n ă d e c î t celelalt e soiur i
în acelaş i stadi u d e c o a c e r e . E l e s e c o m p o r t ă f o a r t e b i n e î n o p e r a ţ i i l e necesar e pregătiri i
compoturilor.
Substanţele proteice. P u l p a f r u c t e l o r d e p i e r s i c est e s ă r a c ă î n p r o t e i n e , î n t i m p c e
s î m b u r i i sîn t f o a r t e b o g a ţ i ; deş i p r e z e n t e î n c a n t i t ă ţ i r e l a t i v m i c i , substanţel e p r o t e i c e
j o a c ă u n r o l a c t i v î n desfăşurare a p r o c e s e l o r m e t a b o U c e î n f r u c t e . T r e b u i e m e n ţ i o n a t c ă
p r o t i d e l e inferioar e sîn t p r e z e n t e î n c a n t i t ă ţ i f o a r t e m i c i î n f r u c t e ; c a n t i t a t e a a m i n o a c i z i l o r
şi a p o l i p e p t i d e l o r l i b e r e est e f o a r t e m i c ă î n c o m p a r a ţ i e c u c e a a p r o t e i d e l o r , astfe l î n c î t
conţinutul tota l î n protid e reprezint ă d e fapt , î n m o d practic , conţinutu l î n proteide .
P r o t e i d e l e sîn t s u b s t a n ţ e c u a c t i v i t a t e b i o l o g i c ă r i d i c a t ă ; ele s e r v e s c c a s u b s t r a t p e n t r u
diferitele sistem e e n z i m a t i c e ş i c a t r a n s f o r m a t o r i d e e n e r g i e . î n a l i m e n t a ţ i e , substanţel e
proteice d e origin e vegetal ă prezint ă o importanţ ă fundamentală .
A m p U t u d i n e a d e v a r i a ţ i e p e n t r u a c e a s t ă c o m p o n e n t ă est e m a r e ( 0 , 3 5 — 1 , 3 7 % ) .
D i n t r e soiurü e c u c o n ţ i n u t s c ă z u t î n p r o t e i n e f a c p a r t e : C a r m e n , C a p u c c i 2 , T é t o n
d e V é n u s , S t a r t , Pier i 8 1 , iar d i n t r e cel e c u c o n ţ i n u t u l m a i r i d i c a t s e p o t c i t a u r m ă t o a r e l e :
M i g n o n n e m a r e , E e d b i r d cling , S n e e d , A l e x a n d e r , A m s d e n , L a d y P a l m e r s t o n s .a.
Substanţele minerale. Conţinutu l î n substanţ e mineral e a l piersicilor , c a ş i a l celorlalt e
s p e c i i d e s î m b u r o a s e , est e m a i r i d i c a t d e c î t c e l a l s e m i n ţ o a s e l o r .
î n c a d r u l Urnitelo r d e v a r i a ţ i e al e specie i ( 0 , 3 0 — 0 , 6 0 % ) , f r e c v e n ţ a s o i u r i l o r est e m a i
m a r e î n d o m e n i u l v a l o r i l o r m e d i i ş i m a x i m e . Soiuril e a l c ă r o r c o n ţ i n u t est e s u p e r i o r v a l o r i i
d e 0 , 5 0 % r e p r e z i n tă c i r c a 5 0 % d i n t o t a l u l s o i u r i l o r analizate . L a Urnit a inferioar ă s e situeaz ă
soiurile S n e e d ( 0 , 3 0 % ) , L a d y P a l m e r s t o n ( 0 , 3 3 % ) ş i E l b e r t a t i m p u r i e ( 0 , 3 5 % ) , ia r l a c e a
s u p e r i o a r ă soiu l F o r d t i m p u r i u ( 0 , 6 3 % ) . C o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n s u b s t a n ţ e m i n e r a l e a l soiulu i
N e c t a r i n a a l b ă ( 0 , 7 0 % ) , a s o c i a t c u c o n ţ i n u t d e a s e m e n e a r i d i c a t î n aci d a s c o r b i c , indic ă
a n u m i t e diferenţier i î n m e t a b o l i s m u l specifi c a l a c e s t o r soiuri .
Celuloza. L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l î n c e l u l o z ă sin t restrîns e
( 0 , 4 2 — 0 , 7 2 % ) . C o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n c e l u l o z ă est e o însuşir e p o z i t i v ă , î n m ă s u r a i n c a r e
nu a f e c t e a z ă însuşiril e g u s t a t i v e al e f r u c t e l o r , d e o a r e c e c o n t r i b u i e l a asigurare a une i rezis -
tenţe sporit e l a transport .
N e c e s i t a t e a transportări i î n b u n e c o n d i ţ i i a f r u c t e l o r l a l o c u l d e d e s t i n a ţ i e c o n d u c e
la a p r e c i e r e a f a v o r a b U ă a s o i u r ü o r m a i r e z i s t e n t e . S o i u r i l e c a r e s e c a r a c t e r i z e a z ă pri n
c o n ţ i n u t r i d i c a t î n c e l u l o z ă sîn t : M o r e t t i n i 1/14 , N e c t a r i n a a l b ă , F o r d t i m p u r i u , Pier i 8 1
şi R e d b i r d c l i n g .
Acidul ascorbic {vitamina С). L i m i t e l e d e v a r i a ţ i e al e c o n ţ i n u t u l u i p r o c e n t u a l sîn t
f o a r t e largi , astfe l î n c î t est e p e d e p l i n j u s t i f i c a t ă n e c e s i t a t e a studieri i s i s t e m a t i c e a soiurilor ,
p e n t r u i d e n t i f i c a r e a c e l o r m a i b o g a t e î n a c i d a s c o r b i c , î n c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e b i n e defi -
nite. C o n ţ i u u t u l r i d i c a t î n v i t a m i n ă С t r e b u i e s ă c o n s t i t u i e d e c i u n criteri u d e b a z ă î n
alegerea soiurilo r c a r e u r m e a z ă s ă fi e i n t r o d u s e p e s c a r ă larg ă î n c u l t u r ă , p r e c u m ş i î n
alegerea g e n i t o r i l o r î n creare a d e soiur i n o i .
 P R O P R I E T Ă Ţ I L E T E H N O L O G I C E A L E PIERSICILO R 30 9

Cel m a i r i d i c a t c o n ţ i n u t î n v i t a m i n a С s- a înregistra t l a soiu l N e c t a r i n a a l b ă

(31,35 m g % ) . S î nt d e a s e m e n e a b o g a t e î n v i t a m i n a С soiuril e : C a m p i on ( 2 2 , 3 m g % ) , C a r m e n
(15,75 m g % ) ş i altele .
C o n ţ i n u t u l î n v i t a m i n ă С est e u n c a r a c t e r d e s o i , d ar v a r i a ţ i i l e î n j u r u l nivelulu i s p e c i f i c
d e a c u m u l a r e a u l o c c a u r m a r e a influenţe i c o n d i ţ i i l o r d e m e d i u , c a r e p o t f i m a i m u l t s a u
m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e desfăşurări i î n a n s a m b l u a proceselo r metabolice .
D e p e n d e n ţ a n i v e l u l u i d e a c u m u l a r e a a c i d i d u i a s c o r b i c d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u reies e
în m o d e v i d e n t di n c o m p a r a r e a v a l o r i l o r c o r e s p u n z ă t o a r e u n u i a n u m i t so i î n c a d r u l m a i
m u l t o r r e c o l t e ş i î n regiun i diferite .
Vitamina A. D i n punctu l d e veder e a l aportulu i d e substanţ e c u acţiun e d e vita -
m i n a A , t r e b u i e m e n ţ i o n a t c ă piersicil e r e p r e z i n t ă o surs ă c a r e t r e b u i e l u a t ă î n c o n s i d e r a r e ,
c o n t r i b u i n d l a c o m p l e t a r e a raţie i zilnic e n e c e s a r e o r g a n i s m u l u i .
S t u d i u l e f e c t u a t d e l u l i a n a P â n d e l e a s u p r a pigmenţ.Uo r c a r o t e n o i z i e x i s t e n ţ i
în fructel e p r i n c i p a l e l o r soiur i d e p i e r s i c c u l t i v a t e î n B e p u b l i c a S o c i a l i s t ă R o m â n i a
au sco s î n e v i d e n ţ ă c ă r a p o r t u l c a n t i t a t i v d i n t r e c a r o t e n , H o o p e n ş i x a n t o f i l e , p r i n c i p a l i i
reprezentanţi a i grupe i d e pigmenţ i carotenoizi , variaz ă î n funcţi e d e specificu l soiului .
D e asemene a î n cee a c e priveşt e conţinutu l î n pigmenţ i carotenoiz i biologi c activ i a
reieşit c ă soiuril e c u p u l p a c a r t i l a g i n o a s ă s e e v i d e n ţ i a z ă p r i n c o n ţ i n u t u l l o r r i d i c a t . C o n ţ i -
nutul î n ß-carote u ( p r o v i t a m i n a A ) a l soiulu i Mille r c l i n g a atin s 0,8 8 m g % .
S o i u r ü e C a r m e n , F o r d , L o l o ş i P e e n - t o o s e s i t u e a z ă l a l i m i t a inferioară , c o n ţ i n u t u l
lor î n p i g m e n ţ i b i o l o g i c a c t i v i v a r i i n d î n t r e 0,0 7 ş i 0 , 1 0 m g % .
S o i u l S u n b e a m a c o n ţ i n u t 0,2 3 m g % ß-caroten .
C o n ţ i n u t u l iniţia l î n p r o v i t a m i n a A a l p i e r s i c i l o r s e p ă s t r e a z ă a p r o a p e integra l î n
cazul prelucrărilo r t e h n o l o g i c e j u d i c i o s c o n d u s e .

Proprietăţile tehnologic e al e piersicilo r

Piersicile sîn t fruct e f o a r t e c ă u t a t e a t î t î n c o m e r ţ u l i n t e r n , c i t ş i p e n t r u e x p o r t , fiin d

c o n s i d e r a t e d e m a r e a m a s ă a c o n s u m a t o r i l o r c a cel e m a i p l ă c u t e î n s e z o n u l r e s p e c t i v .
M a r e a sensibilitat e a p i e r s i c i l o r l a c o n d i ţ u l e d e t e m p e r a t u r ă ş i m a n i p u l a r e est e strîn s
legată d e elementel e a n a t o m i c e ş i d e raportu l dintr e c o m p o n e n t e l e substanţe i uscate . F i i n d
b o g a t e î n a p ă , sîn t s u c u l e n t e , s ă r a c e î n z a h ă r ş i a c i d i t a t e , c a ş i î n celelalt e c o m p o n e n t e
ale s u b s t a n ţ e i u s c a t e , a u p u ţ i n e s u b s t a n ţ e m i n e r a l e ş i p o s e d ă u n s i s t e m e n z i m a t i c f o a r t e
a c t i v şi , c a a t a r e , a u u n g r a d d e p e r i s a b i l i t a t e m a r e .
In afar ă d e a c e a s t a , deş i p r o c e n t u l d e pieUţ ă est e m i c l a p i e r s i c i , t o t u ş i p e e p i d e r m ă
f o r m a ţ i i l e p i l o a s e sîn t b o g a t e ş i d e diferit e d i m e n s i u n i , c o n c u r î n d l a s p o r i r e a d i f i c u l t ă ţ i l o r
d e m a u i p u l a r e şi , c a a t a r e , l a o m a i r a p i d ă d e p r e c i e r e c a l i t a t i v ă .
A c e a s t a est e e x p l i c a ţ i a f a p t u l u i c ă t r e b u i e g ă s i t e a l t e că i d e v a l o r i f i c a r e a p i e r s i c i l o r
ce n u p o t f i consumat e p e măsur a recoltării .
Pentru consum în stare proaspătă s e c e r e c a f r u c t e l e s ă a i b ă o s t r u c t o - t e x t u r ă u n i f o r m ă
în t o a t ă m a s a p u l p e i , f e r m ă , s ă fi e g u s t o a s e , s u c u l e n t e , f o n d a n t e , u n i f o r m p i g m e n t a t e c u
u n r o z inten s u n i f o r m ; p i e l i ţ a s ă fi e Upsit ă d e p i e l o z i t a t e sa u a c e a s t a s ă fi e c î t m a i r e d u s ă
şi s ă f a c ă c o r p c o m u n c u p u l p a . F r u c t e l e est e b i n e s ă fi e m a n i p u l a t e c u m a r e a t e n ţ i e , c ă c i
în c a z c o n t r a r i u p u l p a s e p ă t e a z ă f o a r t e u ş o r şi , c a a t a r e , c a p ă t ă u n a s p e c t n e p l ă c u t ,
n e a t r ă g ă t o r . D u r a t a d e c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă n u d e p ă ş e ş t e o s ă p t ă m î n ă , î n afar ă d e
c a z u l c î n d i m e d i a t d u p ă r e c o l t a r e fructel e s e i n t r o d u c î n spaţi i r ă c i t e , î n c a r e , l a t e m p e -
310 O R I G I N E A Ş I P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O G I C E A L E P I E R S I C U L U I

ratura d e 0 °C h 3 ° 0, îş i m e n ţ i n a t r i b u t e l e d e a f i c o n s u m a t e î n star e p r o a s p ă t ă t i m p
d e 2— 3 s ă p t ă m î n i . T o t u ş i , l a a c e s t e t e m p e r a t u r i , straturil e p u l p e i d i n z o n a e n d o c a r p u l u i
se b r u n i f i c ă m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n intens , c ă p ă t î n d o c o n s i s t e n ţ ă n e p l ă c u t ă , d a t o r i t ă
deshidratării e i parţiale . D e r e m a r c a t est e ş i faptu l c ă l a + 3 ° C fructel e s e t r e c p r e a r e p e d e
şi c a p ă t ă u n m i r o s d e f e r m e n t a t . B u n e p e n t r u p ă s t r a t l a t e m p e r a t u r i j o a s e sîn t s o i u r ü e :
E l b e r t a , J . H . H a l e , H a l e h a v e n e t c . S t a r e a d e p î s l o z i t a t e s e r e m a r c ă î n specia l l a fructel e
r e c o l t a t e înaint e d e m o m e n t u l p o t r i v i t . D e a s e m e n e a piersicil e sîn t f o a r t e m u l t folosit e l a
p r e p a r a r e a d e salat e ş i eocteU , î n a m e s t e c c u alt e f r u c t e ş i i n g r e d i e n t e a l i m e n t a r e .
Pentru uscare şi deshidratare s e p r e t e a z ă soiuril e al e c ă r o r f r u c t e sîn t m a i b o g a t e î n
s u b s t a n ţ ă uscată , c o n ţ i n m a i m u l t z a h ă r ş i m a i p u ţ i n ă a c i d i t a t e ş i sîn t d e c i m a i p u ţ i n
s u c u l e n t e . S e prefer ă soiuril e c u p u l p a d e c u l o a r e g a l b e n - a u r i e , b i n e a r o m a t e ş i uşo r deta -
şabile d e s î m b u r e , deş i cel e c u s î m b u r i i n e d e t a ş a b i l i d a u p r o d u s e finit e d e c a l i t a t e supe -
rioară. L a d e s h i d r a t a t s e p r e t e a z ă ş i soiuril e a c ă r o r p u l p ă s e m ă l ă i e ţ e a z ă r e p e d e d u p ă
r e c o l t a r e . O r i c a r e a r f i soiuril e c a r e î n d e p l i n e s c cerinţel e d e m a i sus , f r u c t e l e t r e b u i e s ă
a i b ă o m ă r i m e p e s t e m i j l o c i e î n c a d r u l soiului , s ă fi e sănătoase , c u pieliţ a c î t m a i sărac ă
în p U o z i t a t e sa u î n c a z c o n t r a r i u a c e a s t a s e v a î n d e p ă r t a p e c a l e c h i m i c ă . D i n t r e ' s o i u r ü e
c u l t i v a t e l a n o i î n ţară , J . H . H a l e , C a r m e n , C a m p i o n , L o w e ü Muir , E l b e r t a , F o r d roş u
tîrziu, L o l o , S u n b e a m , T é t o n d e V é n u s , P e e n - t o o e t c . î n t r u n e s c c o n d i ţ i i l e c e r u t e p e n t r u a
fi u s c a t e ş i d e s h i d r a t a t e .
Pentru compot, fructel e r e s p e c t i v e t r e b u i e s ă fi e m a r i , u n ü o r m e , s i m e t r i c e , d e c u l o a r e
g a l b e n ă , s ă a i b ă fasciculel e l i b e r o - l e m n o a s e fine , să-ş i m e n ţ i n ă f o r m a ş i a r o m a d u p ă steri -
lizare. S î m b u r i i s ă fi e m i c i î n r a p o r t c u f r u c t u l întreg , întrucî t î n c a z c o n t r a r i u j u m ă t ă -
ţ u e sîn t p r e a subţir i şi-ş i p i e r d fermitate a s t r u c t o - t e x t u r a l ă ; s ă n u c a p e t e o c u l o a r e închis ă
în t i m p u l ş i d u p ă sterilizar e ; d e a c e e a soiuril e c u p u l p a r o z n u d a u , di n p u n c t u l d e v e d e r e
al p i g m e n t a ţ i e i , c o m p o t u r i d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă . B u n e p e n t r u c o m p o t sîn t soiuril e E l b e r t a ,
J . H . H a l e ş i a p r o a p e t o a t e soiuril e i n d i c a t e p e n t r u uscar e ş i deshidratare .
Pentru pulpa naturală, c a r e v a serv i d r e p t m a t e r i e p r i m ă î n v e d e r e a transformări i
lor î n alt e p r o d u s e finite , p i e r s i c ü e s e r e c o l t e a z ă l a m a t u r i t a t e a , î n p î r g ă , întrucî t est e n e c e -
sară o s t r u c t o - t e x t u r ă f e r m ă . S e p o t folos i f r u c t e l e t u t u r o r soiurilor , c u c o n d i ţ i a c a s ă fi e
s ă n ă t o a s e , liber e d e o r i c e leziun i c a r e altfe l d e p r e c i a z ă f o a r t e m u l t calitatea . î n acelaş i t i m p
se c e r e c a p u l p a s ă a i b ă u n m i n i m d e s u b s t a n ţ ă u s c a t ă (l a r e f r a c t o m e t r ul d e m i n ă ) d e ce l
puţin 8 - 1 0 % .
Pentru dulceaţă, s e p r e t e a z ă s o i u r ü e c a r e a u fructel e s ă n ă t o a s e ş i lipsit e d e p e t e l e
lăsate d e o m a n i p u l a r e n u p r e a a t e n t ă . S e p o t folos i fructel e t u t u r o r soiurilo r c u l t i v a t e
la n o i , c a r e a u o m ă r i m e m i j l o c i e ş i p u l p a a r o m a t ă ş i u n i f o r m p i g m e n t a t ă .
Pentru glosare s e f o l o s e s c soiuril e a c ă r o r p u l p ă est e f e r m ă î n întreag a e i g r o s i m e î n
m o m e n t u l r e c o l t ă r i i . A s t f e l s e p r e t e a z ă a p r o a p e t o a t e s o i u r ü e aflat e î n c u l t u r ă l a
n o i î n ţară .
Pentru gem , piersicile t r e b u e s ă a i b ă l a m a t u r i t a te o p u l pă f e r m ă ş i s ă fi e inten s c o l o r a t e .
Pentru marc s e f o l o s e s c fructel e m i c i ş i d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u u n c o n ţ i n u t m a i m a r e
de substanţ e pectic e ş i aciditat e totală .
Pentru marmeladă d i n t r - u n singu r fe l d e f r u c t sa u a m e s t e c d e soiur i s e f o l o s e s c fruc -
tele t u t u r o r soiurilo r d e p i e r s i c , i n d i f e r e n t d e m ă r i m e a ş i c u l o a r e a p u l p e i , c u sa u făr ă
a d e r e n ţ a s î m b u r u o r d e p u l p ă , d a r s ă fi e s ă n ă t o a s e ş i c î t d e p u ţ i n a r o m a t e .
Pentru unt de fructe, pireu, paslă-pistil, nectar, fructe fluide sau cremogenizate s e
p o t folos i t o a t e soiuril e c u l t i v a t e d e piersic i c u s î m b u r i i n e a d e r e n ţ i l a p u l p ă , a r o m a t e ş i
gustoase.
OBIECTIVE PENTR U AMELIORARE A SOIURILO R D E PIERSI C
CULTIVATE Î N REPUBLIC A SOCIALIST Ă ROMÂNIA

D i n n u m ă r u l m a r e d e soiur i d e p i e r s i c c a r e s e c u l t i v ă p e g l o b ( p e s t e 3 0 0 0 ) c u g r e u
se p o a t e găs i v r e u n u l c a r e s ă n u p r e z i n t e d e f e c t e , l u c r u e x p l i c a b i l d e altfe l d a c ă s e ar e
în v e d e r e c ă piersicu l est e î n g e n e r a l o s p e c i e sensibilă .
L a m u l t e soiur i d e p i e r s i c s e c o n s t a t ă c h i a r o c o r e l a ţ i e î n t r e însuşiril e b u n e ş i cel e rele .
A s t f e l , l a soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n ş i A l e x a n d e r s e o b s e r v ă c ă , p e l î n g ă o seri e
d e c a h t â ţ i , c u m sîn t c o a c e r e a t i m p u r i e , c o l o r i t u l p l ă c u t a l f r u c t e l o r ş i o b u n ă r e z i s t e n ţ ă
la a t a c u l c i u p e r c i i Taphrina deformans (Berk. ) Tul. , s e găses c ş i defecte , c a aderenţ a pulpe i
la s î m b u r e ş i î n s p e c i a l sensibilitate a p r o n u n ţ a t ă f a ţ ă d e a f i d e . D e a s e m e n e a s o i u r ü e d e
piersic car e p r o v i n di n Elbert a (Elbert a bronzată , J . H . H a l e ) , p e lîng ă o rezistenţ ă mar e
la a t a c u l afidelo r ş i f r u c t e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă , c u p u l p ă fină , g a l b e n ă ş i c o n s i s t e n t ă ,
p r e z i n t ă ş i u n e le d e f e c t e , c um sîn t c o m p o r t a r e a s l a b ă f a ţ ă d e g e r ş i sensibilitate a l a Taphrina
deformans ( B e r k . ) T u l .
A s t f e l d e c o r e l a ţ i i î n g r e u e a z ă m u n c a s e l e c ţ i o n a t o r i l o r şi , c u t o a t e s u c c e s e l e m a r i c a r e
a u f o s t înregistrat e î n d o m e n i u l a m e h o r ă r i i p i e r s i c u l u i , î n c ă n u s-a u o b ţ i n u t soiur i c a r e s ă
satisfacă p e depU n cerinţel e c u l t i v a t o r i l o r , m a i ale s s u b r a p o r t u l rezistenţe i p o m i l o r .
Totuşi, experienţel e multo r ameUorator i arat ă că , dac ă s e c u n o s c bin e particulari -
tăţile b i o l o g i c e al e diferitelo r soiur i d e p i e r s i c ş i s e ale g i n m o d j u d i c i o s p l a n t e l e - p ă r i n ţ i ,
se p o t o b ţ i n e r e z u l t a t e f o a r t e b u n e .
N u î n t o a t e cazurile , dar , î n g e n e r a l , d i n î n c r u c i ş a r e a soiurilo r r e z i s t e n t e f a ţ ă d e u n e l e
bou ş i i n s e c t e c u alt e soiur i sensibil e s e o b ţ i n hibriz i c u o b u n ă c o m p o r t a r e l a a t a c u r i l e
p a r a z i ţ i l o r r e s p e c t i v i . D e a s e m e n e a n e a d e r e n ţ a s î m b u r e l u i l a p u l p ă est e d e o b i c e i u n c a r a c t e r
d o m i n a n t ( Ş a n h a i , T i m p u r i e C r a w f o r d , E l b e r t a ) . N u a u f o s t o b ţ i n u t e î n c ă soiur i d e p i e r s i c
cu coacer e foart e timpuri e ş i c u sîmbur e neaderent , aceast a constituin d u n obiecti v pentr u
lucrările v i i t o a r e .
P e n t r u c o n d i ţ i i l e di n ţar a n o a s t r ă , p r i n c i p a l e l e o b i e c t i v e î n a m e l i o r a r e a s o i u r i l o r d e
piersic, î n o r d i n e a i m p o r t a n ţ e i l o r , sîn t u r m ă t o a r e l e :
— Crearea de soiuri cu repausul de iarnă mai lung, ş i d e c i cu o mai bună rezistentă
la ger. î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , p r e z i n t ă intere s î n c a l i t a t e d e g e n i t o r i unel e t i p u r i al e piersi -
cului l o c a l î n m u l ţ i t e pri n s î m b u r i c a r e s-a u a d a p t a t c o n d i ţ n l o r d e iernar e d i n ţar a n o a s t r ă ,
p r e c u m ş i c î t e v a soiur i c u o rezistenţ ă m a i m a r e a m u g u r i l o r florifer i f a ţ ă d e ger , c u m
sînt : L o l o , C a r m e n , G r e e n s b o r o u g h , L e V a i n q u e u r , A l e x a n d e r , C a n a d a , E e d b i r d c l i n g ,
S a n g u i n e ş i altele . O m a r e i m p o r t a n ţ ă o p r e z i n t ă tipuril e l o c a l e d e p i e r s i c , c a r e n u t r e b u i e
a b a n d o n a t e , c i utilizat e l a creare a d e n o i soiuri .
3!2 OBIECTIVE PENTR U A M E L I O R A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

î n m o d d e o s e b i t t r e b u i e s ă s e u r m ă r e a s c ă , s u b r a p o r t u l sporiri i rezistenţe i m u g u r i l o r
floriferi l a ger , a m e l i o r a r e a soiurilo r E l b e r t a ş i J . H . H a l e .
P e n t r u a m ă r i î n genera l r u s t i c i t a t e a p o m i l o r ş i m a i ale s d u r a t a lo r d e viaţă , trebui e
p r a c t i c a t ă ş i selecţia clonală, identifieîndu-s e î n p l a n t a ţ i i l e b ă t r î n e p o m i i c a i c . s a u d o v e d i t
cei m a i rezistenţ i ş i m a i p r o d u c t i v i , î n c o n d i ţ i i l e d a t e . A c e ş t i p o m i d e elit ă u r m e a z ă s ă
fie folosiţ i p e n t r u r e c o l t a r e a d e a l t o a i e .
— Obţinerea unor soiuri rezistente sau imune faţă fie atacul principalelor boii şi ilăuiiă-
tori. î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e t r e b u i e f o l o s i t e c u p r e c ă d e r e c a g e n i t o r i soiuril e c u o c o m p o r t a r e ,
b u n ă f a ţ ă d e ma i m u l t e b o l i ş i d ă u n ă t o r i , c u m sîn t : C a r m e n , B e d b i r d c l i n g , L o l o s .a.
D e a s e m e n e a p e n t r u mărire a rezistenţe i l a afid e t r e b u i e utilizat e c a g e n i t o r i soiuril e E l b e r t a ,
J . H . H a l e , Ş a n h a i , C a r m e n , F o r d s .a., ia r î n d i r e c ţ i a sporiri i rezistenţe i frunzişulu i l a
a t a c u l d e Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . soiuril e M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d er ş i B e d
bird c l i n g .
E x p e r i e n ţ e l e f ă c u t e d e B u d o l f P a l o c s a y l a Clu j ( 2 6 2 , 2 6 3 ) a r a t ă d e a s e m e n e a
c ă utilizare a m i g d a l u l u i c a m e n t o r c o n t r i b u i e l a m ă r i r e a rezistenţe i h i b r i z i l o r t a afide , a c e a s t ă
s p e c i e fiin d i m u n ă faţ ă d e aceşt i d ă u n ă t o r i . L u c r ă r i l e e f e c t u a t e d e V . С о с i u ş i I . С u p -
c i n e n c o ( 7 1 ) a r a t ă c ă s e o b ţ i n rezultat e b u n e ş i p r i n e f e c t u a r e a d e h i b r i d ă r i s e x u a t e
î n t r e soiuril e d e p i e r s i c sensibil e l a afid e ş i piersicu l o r n a m e n t a l {Amazona rubicunda), car e
este i m u n .
î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i u n o r soiur i n o i d e p i e r s i c , o c a l e p r a c t i c ă o c o n s t i t u i e ş i s e m ă -
n a t u l s î m b u r i l o r d i n p o l e n i z a r e a liber ă (naturală) .
— Crearea unor soiuri de piersic cu coacere timpurie şi cn fructe mari, cu pulpa consis-
tentă, neaderentă, de calitate mai bună, c o n s t i t u i e u n al t o b i e c t i v d e s e a m ă î n a m e l i o r a r e a
piersicului, m a i ale s d a c ă s e ar e î n v e d e r e c ă a c t u a l e l e soiur i timpuri i las ă d e d o r i t î n c e
priveşte mărime a ş i calitate a fructelor .
D e a s e m e n e a est e n e c e s a r ă o b ţ i n e r e a u n o r soiur i d e . p i e r s i c e u c o a c e r e tîrzi e ş i e u
u n c o n ţ i n u t m a r e î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă , b u n e p e n t r u u s c a t ş i alt e p r e l u c r ă r i industriale .
U n e l e soiur i d e p i e r s i c ( L e V a i n q u e u r , A m s d e n , E l b e r t a , B e g i n a Uvezilor , S n e e d ) a u
o înclinar e d e o s e b i t ă p e n t r u variaţi i m u g u r a l e ( s p o r t u r i ) , c a r e c o n s t a u î n a p a r i ţ i a d e fruct e
sau d e lăstar i c u c a r a c t e r e m o d i f i c a t e , a d e s e o r i u t i l e p e n t r u p r o d u c ţ i e . Sin t ş i cazur i c î n d
p e p o m i i c u flor i d e ti p r o z a c e u a p a r flor i e a m p a n u l a t e , ş i i n v e r s .
î n m u n c a d e selecţie , p i e r s i c u l creeaz ă p u ţ i n e g r e u t ă ţ i ş i prezint ă p e r s p e c t i v e m a r i
p e n t r u o b ţ i n e r e a d e soiur i v a l o r o a s e . A c e a s t a n u n u m a i p e n t r u f a p t u l c ă î n c a z u l înmul -
ţirii p r i n s î m b u r i îş i t r a n s m i t e mvdt e d i n t r e însuşiril e sal e culturale , d a r ş i p e n t r u a c e e a
c ă r o d e ş t e f o a r t e r e p e d e (l a 3 — 4 an i d e l a s e m ă n a t u l s î m b u r i l o r ) , astfe l c ă p r o c e s u l selec -
ţiei est e r e l a t i v s c u r t î n c o m p a r a ţ i e c u a l c e l o r l a l t e speci i p o m i c o l e .
 CLASIFICAREA SOIURILO R D E PIERSI C

P i e r s i c u l est e r e p r e z e n t a t î n c u l t u r ă p r i n t r - u n n u m ă r f o a r t e m a r e d e soiuri . î n a c e a s t ă
privinţă U . P . H e d r i с к arat ă c ă numa i î n statu l N e w Y o r k a identifica t ş i a descri s
u n n u m ă r d e 2 18 1 d e soiur i d e p i e r s i c , d i n t r e c a r e cel e m a i m u l t e d e o r i g i n e a m e r i c a n ă
( 1 4 5 ) . N . G . J u c i k o v ( 1 7 4 ) m e n ţ i o n e a z ă c ă î n c u l t u r ă e x i s t ă ( 1 9 6 4 ) c i r c a 3 00 0 d e
soiuri d e piersic . V . V e 1 к o v ( 3 8 5 ) s u s ţ i n e c ă î n e t a p a a c t u a l ă s e c u l t i v ă p e s t e 3 0 0 0 d e
soiuri, ia r P . M . J u k o v s k i ( 1 7 5 ) p r e s u p u n e c ă s e c u n o s c astăz i p e s t e 5 0 0 0 d e soiur i
d e piersic ,
E x i s t e n ţ a î n c u l t u r ă a u n u i n u m ă r a t î t d e m a r e d e soiur i a f o s t f a v o r i z a t ă m u l t ş i
d e f a p t u l c ă p i e r s i c u l s- a î n m u l ţ i t t i m p f o a r t e î n d e l u n g a t p r i n s e m i n ţ e ( s î m b u r i ) p r o v e n i t e
d e l a cel e m a i b u n e soiuri . î n m i d t e r e g i u n i d i n A s i a C e n t r a l ă ş i d i n p a r t e a d e v e s t a
Asiei, p r e c u m ş i î n I t a l i a ş i California , a n u m i t e soiur i d e p i e r s i c s e î n n m l ţ e s c ş i astăz i
p r i n s e m i n ţ e . Oricâ t d e c o n s t a n t e a r f i soiuril e d e p i e r s i c , î n c a z u l î n m u l ţ i r i i p r i n s e m i n ţ e
se o b ţ i n p l a n t e c a r e d e v i a z ă t o t u ş i d e l a p l a n t e l e - m a m ă a t î t î n c e e a c e p r i v e ş t e c a r a c t e r e l e
m o r f o l o g i c e , c î t ş i însuşiril e b i o l o g i c e ş i e c o n o m i c e . î n felu l a c e s t a , m u l t e d i n t r e s o i u r i l e
aflate astăz i î n c u l t u r ă n u sîn t soiur i î n înţelesu l stric t p o m o l o g i c , c i p o p u l a ţ i i f o a r t e
e t e r o g e n e . P ă s t r î n d t i p u l g e n e r a l c a r a c t e r i s t i c î n c a d r u l fiecăru i s o i , p o p u l a ţ i i l e r e s p e c t i v e
se d e o s e b e s c d u p ă f o r m ă , m ă r i m e , c u l o a r e ş i i n t e n s i t a t e , e p o c a d e m a t u r i t a t e , însuşiril e
g u s t a t i v e ş i alt e p r o p r i e t ă ţ i al e f r u c t e l o r .
P e n t r u a p u t e a r e c u n o a ş t e unel e .soiur i d i n n u m ă r u l e x t r e m d e m a r c a l c e l o r e x i s t e n t e
in c u l t u r ă , s- a s i m ţ i t d e m u l t t i m p n e v o i a grupări i l o r î n u n i t ă ţ i s i s t e m a t i c e s a u e c o n o -
m i c e , p e b a z a u n o r criteri i ştiinţifice .
P r i m a î n c e r c a r e d e clasificar e a s o i u r i l o r d e p i e r s i c a f o s t f ă c u t ă d e p o m o l o g u l f r a n c e z
D u h a m e l d u M o n c e a u î n 1 7 6 8 , î m p ă r ţ i n d soiuril e d e p i e r s i c î n p a t r u g r u p e :
1. Piersici propriu-zise, c u pieliţ a pubescent ă ş i pulp a neaderent à l a sîmbure .
2. Panii, c u p i e b ţ a p u b e s c e n t ă ş i p u l p a a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
3. Nectarine, c u p i e l i ţ a g l a b r a ş i p u l p a n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
4. Brugnone, c u pieliţ a glabr a ş i p u l p a aderent ă l a sîmbure .
D u p ă c u m s e o b s e r v ă , î n clasificare a d e m a i su s s e ţin e s e a m a n u m a i d e d o u ă c a r a c -
tere al e f r u c t e l o r ( p u b e s c e n t ă pieliţe i ş i a d e r e n ţ a p i d p e i l a s î m b u r e ) , făr ă a s e l u a î n c o n s i -
d e r a r e restu l c a r a c t e r e l o r c a r e p r e z i n t ă o m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u d e t e r m i n ă r u e p o m o l o -
g i c e , c u m sîn t c u l o a r e a ş i c o n s i s t e n ţ a p u l p e i , t i p u l d e floar e ş i p a r t i c u l a r i t ă ţ u e b i o l o g i c e
ale p o m i l o r . D a t o r i t ă acestu i f a p t , clasificare a d e m a i sus , deş i s e f o l o s e ş t e î n c ă î n lucră -
rile d e s p e c i a l i t a t e ş i p e t e r e n , est e i n s u f i c i e n t ă p e n t r u n e v o ü e p r o d u c ţ i e i .
D e f a p t , î n p r a c t i c ă s e c o n s i d e ră d r e pt piersic i p r o p r i u - z i s e t o a t e soiuril e c a r e a u p i e b ţ a
fructului p u b e s c e n t ă ş i d r e p t n e c t a r i n e soiuril e c u p i e l i ţ a f r u c t u l u i g l a b r a ; c u a l t e c u v i n t e ,
314 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

în p r a c t i c ă , l a clasificare a soiurilo r d e piersi c d u p ă c a r a c t e r u l pieliţe i n u s e ţin e s e a m a ş i

de gradu l d e aderenţ ă a pulpe i l a sîmbure .
î n 1810 , D e s p r e z a i n t r o d u s î n clasificare a soiurilo r d e p i e r s i c u n al t criteriu ,
şi a n u m e prezenţa sa u absenţa glandelor de pe peţiolnl frunzelor.
P . A . P o i t e a u , î n 1 8 1 7 , a d a t i n d i c a ţ i i a s u p r a d e o s e b i r i l o r c a r e e x i s t ă într e soiu -
rile d e piersic , l u î n d c a b a z ă tipuril e d e g l a n d e , c o n s t a t a t e d e D e s p r e z .
î n 1 8 9 7 , G i l b e r t O n d e r d o n c ş i K . H . P r i c e , car e a u l u c r a t î n T e x a s
( S . U . A . ) , a u e l a b o r a t primul sistem de clasificare naturală a piersicilor, a v î n d î n v e d e r e
o r i g i n e a soiurilor , caracterel e m o r f o l o g i c e al e f r u c t e l o r ş i unel e p a r t i c u l a r i t ă ţ i b i o l o g i c e al e
p o m i l o r ( e p o c a porniri i î n v e g e t a ţ i e ş i a căderi i frunzelor , rezistenţ a l a g e r ş i altele) . A c e ş t i a
î m p a r t piersici i î n c i n c i g r u p e ( 3 2 0 ) :
1. Grupa spaniolă, c u floril e a p r o a p e t o t d e a u n a d e ti p r o z a e e u , c u c ă d e r e a frunzelo r
tîrzie, fructel e m i c i , a p r o a p e sferice , p u t e r n i c p u b e s c e n t e ş i c u c o a c e r e tîrzi e ; a u p u l p a
g a l b e n ă , a l b ă sa u r o ş i e , c u g u s t d e a n a n a s , d e calitat e b u n ă .
î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă o seri e d e soiur i ( T e x a s , V i c t o r i a ) o b ţ i n u t e î n T e x a s ş i F l o r i d a
d i n p ă r i n ţ i c a r e a u fos t i m p o r t a ţ i c u 30 0 d e an i i n u r m ă di n S p a n i a .
2. Grupa iraniană, c a r e c u p r i n d e t o a t e soiuril e i m p o r t a t e d i n I r a n ( P e r s i a ) î n I t a l i a ,
A n g l i a ( 1 5 5 0 ) , A m e r i c a ( 1 8 6 0 ) , c u m sîn t A l e x a n d e r , H a l e t i m p u r i u , T i m p u r i e C r a w f o r d ,
Tîrzie C r a w f o r d , T i m p u r i i R i v e r s , S a l w a y , P h i l l i p s cling , C a m p i o n s .a., c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - o
p e r i o a d ă m a i l u n g ă d e r e p a u s , c e e a c e d e n o t ă c ă sîn t d e o r i g i n e m a i n o r d i c ă d e c î t soiuril e
d i n celelalt e g r u p e . F l o r i l e l a unel e sîn t d e t i p r o z a e e u , l a altel e c a m p a n u l a t e .
3. Grupa nord-chineză, î n c a r e i n t r ă soiuril e c u n o s c u t e s u b d e n u m i r e a d e „ C h i n e s e
c l i n g " , c u flor i d e cel e m a i m u l t e or i d e t i p r o z a e e u , c u c ă d e r e a f r u n z e l o r t i m p u r i e , c u
fructe foart e mari , d e obice i d e culoar e crem-albicioasă , înroşite p e parte a expus ă l a soar e ;
au p u l p a d e cel e m a i m u l t e or i a l b ă , f o n d a n t ă , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă . F r u c t e l e a j u n g
d e v r e m e l a m a t u r i t a t e . D i n a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r t e soiuril e C a r m e n , G r e e n s b o r o u g h ş i
altele, p r e c u m ş i alt e soiur i c a r e a u r e z u l t a t p r i n î n c r u c i ş a r e a u n o r soiur i di n aces t g r u p
c u alt e soiur i d i n ce l i r a n i a n , c u m est e E l b e r t a .
4. Grupa sud-chineză, c a r e c u p r i n d e soiur i c u p o m i d e tali e m i c ă , c u c o r o a n a deasă ,
sensibili l a g e r , c u p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v f o a r t e r i d i c a t ; a u p e r i o a d ă l u n g ă d e v e g e t a ţ i e , îns ă
f o a r t e s c u r t ă d e repau s ; înflores c d e t i m p u r i u ş i sîn t a f e c t a ţ i d e b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă -
v a r ă ; c a u r m a r e , soiuril e di n a c e a s t ă g r u p ă sîn t i n d i c a t e m a i m u l t p e n t r u regiimil e s u b -
t r o p i c a l e . A u flor i d e t i p r o z a e e u , f r u c t e m i c i sa u m i j l o c i i , o v o i d - p r e l u n g i t e c u u n c i o c
în vîrf , c r e m - a l b i c i o a s e c u r o ş e a ţ ă , a v î n d p u l p a a l b ă , înroşit ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , f o n d a n t ă ,
c u g u s t d e m i e r e , n e a d e r e n t ă . î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă unel e soiur i c a : T e x a s , H o n e y ,
C l i m a x , F l o r i d a ş i altele , o b ţ i n u t e d i n soiuril e c a r e c u c i r c a 3 0 0 d e an i î n u r m ă a u fos t
importate di n Spania .
5. Grupa Peen-too ( T u r t i t ă d e C h i n a ) , c a r e c u p r i n d e d e s c e n d e n ţ i i soiulu i P e e n - t o o ,
d e o r i g i n e c h i n e z ă , i n t r o d u s î n A m e r i c a î n anu l 1 8 2 8 , c a r a c t e r i z a ţ i pri n f r u c t e l e t u r t i t e ,
c r e m - a l b i c i o a s e , c u r o ş e a ţ ă ; c u p u l p a a d e r e n t ă sa u n e a d e r e n t ă , a l b ă ş i înroşit ă î n juru l
s î m b u r e l u i , p r i n flor i m a r i d e t i p r o z a e e u , c u d e z m u g u r i r e a t i m p u r i e ş i c ă d e r e a frunzelo r
tîrzie (î n c o n d i ţ i i l e di n S . U . A . ) .
î n p e r i o a d a c î n d a f o s t e l a b o r a t s i s t e m u l d e clasificare , î n S . U . A . s e g ă s e a u 2 0 — 3 0
de soiur i di n a c e s t g r u p , t o a t e fiin d o b ţ i n u t e î n F l o r i d a .

*
 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C 315

Clasificarea O n d e r d o n c - P r i c e , deş i ar e u n e l e p ă r ţ i p o z i t i v e (arată , p e n t r u

p r i m a d a t ă , c ă diferitel e g r u p e d e soiur i d e p i e r s i c sîn t r e z u l t a t u l creşteri i m u l t i s e c u l a r e
în c o n d i ţ i i g e o g r a f i c e diferite , ţin e s e a m a d e unel e c a r a c t e r e ş i p a r t i c u l a r i t ă ţ i i m p o r t a n t e
p e n t r u p r o d u c ţ i e ) , p r e z i n t ă ş i unel e lipsuri , l e g a t e d e f a p t u l c ă a u t o r i i r e s p e c t i v i g r u p e a z ă
soiurile n u m a i d u p ă c o m p o r t a r e a l o r î n c o n d i ţ i i l e d i n T e x a s . D u p ă a c e e a , n u ţ i n e s e a m a
d e n u m ă r u l m a r e d e soiur i c a r e s e c u l t i v ă î n A s i a Centrală , n o r d u l ş i s u d u l A f r i c i i e t c . ,
şi car e s-a u f o r m a t d e c i î n alt e c o n d i ţ i i g e o g r a f i c e . C u alt e c u v i n t e , a c e s t s i s t e m d e clasi -
f i c a r e est e i n c o m p l e t ş i d e p ă ş i t .
î n 1 9 1 3 , J . J o u i n a p r o p u s c a l a clasificare a soiurilo r d e p i e r s i c s ă s e ţ i n ă s e a m a
d e u r m ă t o a r e l e c a r a c t e r e : t i p u l florilo r : r o z a c e u ş i campanula! , ; t i p u l g l a n d e l o r d e p e
peţiol : reniforme , globuloas e ş i inexistent e ; culoare a pulpe i : albă , galbenă , roşie , ş i tipu l
sîmburelui : n e a d e r e n t , a d e r e n t .
î n 1939 , N . I . К i a b о V a e l a b o r a t u n n o u s i s t e m d e c l a s i f i c a r e a s o i u r i l o r
de piersic , baza t atî t p e origine , cî t ş i p e caracter e b o t a n i c e . E l disting e d o u ă speci i d e
piersic, ş i a n u m e : piersicu l c o m u n (Persica vulgaris Mill. ) ş i p i e r s i c u l d e F e r g a n a (Persica
ferganensis K o s t , e t Eiab.) .
î n cadru l p r i m e i s p e c i i s e d e o s e b e s c d o u ă v a r i e t ă ţ i b o t a n i c e : Persica vulgaris var .
rosaeflora B i a b . ş i Persica vulgaris v a r . campanulaeflora B i a b . , p r i m a a v î n d flor i d e t i p
r o z a c e u , ia r a d o u a d e t i p c a m p a n u l a ! .
D i n p r i m a v a r i e t a t e (Persica vulgaris v a r . rosaeflora B i a b . ) fa c part e patr u grup e d e
soiuri :
1. Americane timpurii, c u înfloritu l d e o b i c e i tîrziu , c u f r u c t e c e a j u n g t i m p u r i u sa u
f o a r t e t i m p u r i u l a m a t u r i t a t e , f o a r t e s u c u l e n t e , p u ţ i n d u l c i ( 5 — 9 % z a h ă r ), c u p u l p a f i b r o a s ă
sau f r a g e d - f i b r o a s ă , d e c u l o a r e d e s c h i s ă (albă , v e r z u i e , a l b i c i o a s ă , c r e m ) ş i c u s î m b u r e l e
a d e r e n t sa u s e m i a d e r e n t : M a y f l o w e r , A m s d e n . A l e x a n d e r , L e V a i n q u e u r , A r p b e a u t y ,
C a n a d a , T r i u m f , G r e e n s b o r o u g h s .a. A p r o a p e t o a t e soiuril e d i n a c e a s t ă g r u p ă rezist ă destu l
d e b i n e l a ger . E l e a u fos t o b ţ i n u t e î n A m e r i c a d e N o r d , p r i n selecţie .
2. Nord-chineze de tipul Chinese cling, c u flor i m a r i , r o z , f r u c t e d e o b i c e i m a r i , c u
c o a c e r e tîrzi e sa u m i j l o c i e , p u l p a albă , m a i ra r g a l b e n ă , a d e r e n t ă l a s î m b u r e ş i c u u n
c o n ţ i n u t m a i m a r e î n z a h ă r d e c î t l a soiuril e di n g r u p a p r e c e d e n t ă . î n a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă
n u m e r o a s e s o i u r i lar g r ă s p î n d i t e î n C h i n a , I r a n ş i U . B . i S . 8 . , c u m sîn t : Zafrani , N a r i n d j i
şi altele . O p a r t e d i n t r e a c e s t e soiur i sîn t b u n e p e n t r u c o n s e r v e ; n u s e î n t î l n e s c l a n o i
în ţară .
3. Turkestano-transcaucaziene, c u fructel e m i c i p î n ă l a m i j l o c i i , c o a c e r e tîrzi e sa u
semitîrzie, c u p u l p a î n g e n e r a l seacă , f i b r o a s ă , d e c o n s i s t e n ţ ă a m i d o n o a s ă sa u a m i d o n o s -
fibroasă, î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r a l b ă ş i c u s î m b u r e l e n e a d e r e n t . A i c i i n t r ă soiuril e E l b e r t a
t i m p u r i e , C a r m e n , C u m b e r l a n d , B o c h e s t e r , C a n c e l a r u l d e fier , C o t o g n a m a s s i m a , M i g n o n n e
m a r e t i m p u r i u , D e o c t o m b r i e , N e c t a r i n a a l b ă , N e c t a r i n a r o ş i e , N e c t a r i n a a n a n a s ş i altele .
D e a s e m e n e a d i n a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r t e ş i soiuril e c a r e î n A s i a C e n t r a l ă sîn t d e n u m i t e
ŞaftaHu (Ak-ŞaftaHu , KîzU-Şaftali u s.a.) , soiuril e c a r e î n A r m e n i a sîn t d e n u m i t e P a h o v i ,
p r e c u m ş i cel e c a r e î n G r u z i a p o a r t ă n u m e l e d e C a r t u l ü t . E l e a u p ă t r u n s a i c i d i n t i m p u r i
î n d e p ă r t a t e d i n I r a n (ia r î n I r a n a u f o s t a d u s e d i n C h i n a ) , u n d e sîn t lar g r ă s p î n d i t e ş i
se f o l o s e s c î n genera l p e n t r u u s c a t .
4. Sud-chineze de tipul Honey (piersic i d e m i e r e ) , d i n c a r e f a c p a r t e s o i u r ü e d i n g r u p a
Peen-too.
Persica vulgaris v a r . campanulaeflora c u p r i n d e aproap e toat e soiuril e p e car e u n d e r -
d o n e ş i P r i c e le-a u i n t r o d u s î n g r u p a i r a n i a n ă . Ş i aic i s e d e o s e b e s c d o uă g r u p e :
 316 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

1. Spaniole, de tipul Philips cling, c u p u l p a c o m p a c t ă , a d e r e n t ă l a s î m b u r e , d e c u l o a r e

g a l b e n ă sa u albă , bun ă p e n t r u c o n s e r v e . A i c i i n t r ă soiuril e : P h i l i p s c l i n g , T o s c a n clin g s .a.
2 . Iraniene, de tip Crawford, c u p u l p a g a l b e n ă sa u a l b ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , fibroasă ,
a m i d o n o a s ă sa u f i b r o - a m i d o n o a s ă . D in a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r te f o a r t e m u l t e soiuri , ş i a n u m e :
Elberta, Begin a Olga , Salway , Campion , T é t o n d e Vénus , Imperiale , Vilmorin , Eegin a
livezilor, A l e x i s L e p è r e , L a d y P a b n e r s t o n , M a g d a l e n a roşi e ş i altele .
Sistemul d e clasificar e a soiurilo r d e piersi c î n t o c m i t d e N . I . E i a b o v î n 1939 ,
deşi est e m a i c o m p l e t d e c î t ce l e l a b o r a t d e O n d e r d o n c ş i P r i c e , p r e z i n t ă to i uş i
c î t e v a hpsuri , ş i a n u m e : est e î n t r u c î t v a c o m p l i c a t , ia r unel e g r u p e ş i s u b g r u p e n u sîn t
suficient d e b i n e d e l i m i t a t e . Astfel , soiuril e p e с а г е В i a b o v l e s o c o t e ş t e s p a n i o l e c o n s t i -
tuie o s u b g r u p ă a c e l o r iraniene , ia r cel e t u r k e s t a n o - t r a n s c a u c a z i e n e (aş a c u m a r a t ă chia r
autorul) descin d di n China .
D a t o r i t ă c e l o r d e m a i su s N . I . B i a b o v î n c o l a b o r a r e c u K . F . К o s t i n a ş i
c u alţ i c e r c e t ă t o r i d e l a G r ă d i n a b o t a n i c ă di n I a l t a a u r e g r u p a t soiuril e p e b a z a origini i
lor ş i a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r b i o m o r f o l o g i c e , a l c ă t u i n d u n al t siste m d e clasificar e a soiurilo r
d e p i e r s i c , m u l t m a i s i m p l i f i c a t ş i m a i p r a c t i c , î n c a r e i n t r ă e l e m e n t e d i n sistemel e p r e c e -
d e n t e , î n c a d r u l acestu i siste m s e d e o s e b e s c 4 g r u pe d e soiur i d e piersic , ş i a n u m e : F e r g a n ă ,
nord-chineză, sud-chinez ă ş i iraniană .
P r i m e l e tre i g r u p e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n flor i d e t i p r o z a e e u , ia r u l t i m a g r u p ă pri n
flori c a m p a n u l a t e .
P r i n t r e piersici i c u floril e d e t i p r o z a e e u e x i s t ă soiur i c u e p o c i diferit e d e c o a c e r e a
f r u c t e l o r , d e l a cel e m a i timpuri i pîn ă l a cel e m a i tîrzi i ; soiuril e c u p u l p a a l b ă a fruc -
telor p r e d o m i n ă n e t f a ţ ă d e cel e c u p u l p a g a l b e n ă . Piersici i c u floril e c a m p a n u l a t e sîn t
r e p r e z e n t a ţ i p r i n soiur i c u c o a c e r e a m i j l o c i e ş i tîrzi e a f r u c t e l o r , c u p u l p a g a l b e n ă sa u albă .
1. Grnpa Fergana c u p r i n d e soiuril e originar e d i n A s i a Central ă ( v a l e a F e r g a n a ) , c a r a c -
terizate p r i n flor i m a r i d e t i p r o z a e e u ş i frunz e c u n e r v a ţ i u n o specific ă ; n e r v u r i l e secun -
dare pornes c di n ce a median ă su b u n ungh i o b t u z , apo i s e ridic ă ş i ajun g l a marginil e
l i m b u l u i , făr ă a s e u n i c u r e ţ e a u a d e n e r v u r i m i c i , c a l a frunzel e piersiculu i c o m u n . F r u c -
tele, d e o b i c e i m i c i , sîn t t u r t i t e ş i a u o a r o m ă p r o n u n ţ a t ă , specifică . Suprafaţ a sîmburelu i
este î n c r u s t a t ă c u b r a z d e paralele , f o a r t e c a r a c t e r i s t i c e .
Piersicii d i n a c e a s t ă g r u p ă sîn t t r e c u ţ i d e I . N . E i a b o v l a speci a Perşioa ferganensis
Biab.
2 . Grupa nord-chineză c u p r i n d e soiur i c u flor i d e ti p r o z a e e u , c u r e p a u s u l d e i a r n ă
p r e l u n g i t , c u înfloritu l tîrziu , d e o b i c e i rezistent e l a g e r . P o m i i , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i ,
f o r m e a z ă c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , d e cel e m a i m u l t e or i t u r t i t ă ; d i n t r e r a m u r i l e fructifer e
p r e d o m i n ă b u c h e t e l e , ia r frunzel e sîn t m i c i ş i a p r o a p e p l a n e . P o m i i i n t r ă t i m p u r i u p e r o d
şi r o d e s c a b u n d e n t . F r u c t e l e , d e d i m e n s i u n i diferite , a u p u l p a albă , f o a r t e ra r g a l b e n ă ,
f i b r o a s ă sa u c a r t i l a g i n o a s ă . S î m b u r e l e , a d e r e n t sa u n e a d e r e n t l a p u l p ă , est e a p r o a p e r o t u n j i t ,
c u suprafaţ a a d i n e , d a r n e r e g u l a t b r ă z d a t ă . î n c a d r u l aceste i g r u p e s e distin g tre i s u b g r u p e :
a) Soiur i c u c o a c e r e a f r u c t e l or t i m p u r i e ş i s e m i t i m p u r i e , o b ţ i n u t e î n A m e r i c a d e N o r d ,
d e o b i c e i c u înfloritu l tîrziu , î n genera l rezistent e l a ge r ş i l a b r u m e l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ;
au flor i d e ti p r o z a e e u , f r u c t e d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i sa u m a r i , f o a r t e s u c u l e n t e , c u u n
c o n ţ i n u t r e d u s î n zahăr , c u p u l p ă f i b r o a s ă , d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă , a l b - v e r z u i e sa u c r e m ,
c u s î m b u r e l e a d e r e n t . î n a c e a s t ă s u b g r u p ă sîn t c u p r i n s e n u m e r o a s e soiur i lar g r ă s p î n d i t e
în c u l t u r ă ş i l a n o i , c a : M a y f l o w e r , A m s d e n , A l e x a n d e r , L e V a i n q u e u r , T i m p u r i u B i v e r s ,
G r e e n s b o r o u g h , M a m i e r o z ş i altele .
 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C 317

b ) Soiur i c u n o s c u t e s u b n u m e l e d e „ p i e r s i c i c o m u n e " , c u c o a c e r e a f r u c t e l o r semi -

tîrzie ş i tîrzie , cel e m a i r ă s p î n d i t e î n n o r d u l E . P . C h i n e z e , c a r a c t e r i z a t e p r i n f r u c t e m i c i
sau m i j l o c i i , c u p u l p a a l b i c i o a s ă , f i b r o a s ă , făinoasă , a p r o a p e lipsit ă d e s u c u l e n t ă , c u s î m b u -
rele n e a d e r e n t . P e l î n g ă soiuril e di n A s i a Centrală , d i n a c e a s t ă s u b g r u p ă f a c p a r t e m a i
m u l t e soiur i e u r o p e n e ş i a m e r i c a n e , c a : E o c h e s t e r , C a r m e n , C u m b e r l a n d , N e c t a r i n a a l b ă ,
N e c t a r i n a a n a n a s ş i altele .
c ) S o i u r i c u p u l p a eartilaginoasă , c a r a c t e r i z a t e p r i n fruct e m a r i , c u p u l p a a l b ă ş i
c u u n c o n ţ i n u t f o a r t e r i d i c a t î n zahăr . D i n a c e a s t ă s u b g r u p ă f a c p a r t e soiuril e c u p r o p r i e -
tăţi tehnologic e deosebite , cultivat e î n Asi a Central ă ş i î n Transcaucazia , c a : Zafrani ,
M o l o z a n i , H a d u s s a m a t , S a l a m i ş i altele .
3. Grupa sud-cMneză c u p r i n d e soiur i c u flor i d e t i p r o z a c e u , c u r e p a u s u l d e i a r n ă
s c u r t ş i c u p o r n i r e a f o a r t e t i m p u r i e î n v e g e t a ţ i e ; c a u r m a r e , sufer ă d e b r u m e l e tîrzi i d e
p r i m ă v a r ă ; sîn t dec i i n d i c a t e m a i m u l t p e n t r u r e g i u n i l e s u b t r o p i c a l e . P o m i i , d e d i m e n s i u n i
m i j l o c i i , a u r a m u r i ş i lăstar i subţir i ş i frunz e m i c i , c o l o r a t e î n v e r d e i n t e n s . F r u c t e l e sîn t
m i c i , o v o i d e , sla b t u r t i t e p e flancuri , c u p u l p a a l b ă , m a i ra r g a l b e n ă , f o a r t e d u l c e , a p r o a p e
lipsită d e a c i d i t a t e , c u s î m b u r e l e a d e r e n t sa u n e a d e r e n t . D i n a c e a s t ă g r u p ă f a c p a r t e soiu -
rile c u n o s c u t e î n A s i a Central ă s u b n u m e l e d e „ p i e r s i c i d e m i e r e " .
4. Grvpa iraniană c u p r i n d e soiur i c u flor i c a m p a n u l a t e , c u p e r i o a d a r e p a u s u l u i d e
iarnă relati v s c u r t a ş i c u înfloritu l î n g e n e r a l t i m p u r i u . P o m i i sîn t d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i ,
c u r a m u r i sla b r a m i f i c a t e , c u r a m u r i ş i lăstar i c u m u g u r i solitari , d i n c a r e ce i d e l a b a z ă
slab d e z v o l t a ţ i . L i m b u l f r u n z e l o r , î n c r e ţ i t p e n e r v u r a m e d i a n ă , ar e m a r g i n i l e r i d i c a t e î n
f o r m ă d e j g h e a b . F r u c t e l e , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i sa u m a r i , a u p u l p a f i b r o a s ă , c u s î m b u -
rele a d e r e n t , a v î n d suprafaţ a s i n u o s - b r ă z d a t ă , m a i de s l a vîr f ş i m a i ra r spr e b a z ă .
î n c a d r u l aceste i g r u p e s e distin g d o u ă s u b g r u p e :
a) Soiur i iranien e d e „ p i e r s i c i c o m u n i " c u p u l p a f i b r o a s ă sa u s e m i f i b r o a s ă , u n e o r i
făinoasă, c u sîmburel e neaderen t : C a m p i o n , Salway , Elberta , R e g i n a Uvezilor , T é t o n d e
V é n u s ş i altele .
b ) Soiur i iranien e c u p u l p a f e r m ă , tare , fină , a l b ă sa u g a l b e n ă , c u s î m b u r e l e a d e r e n t :
T o s c a n a cling , Phillip s clin g ş i altele .

Clasificările d e m a i sus , f ă c u t e p e b a z a o r i g i n i i s o i u r i l o r , a c a r a c t e r e l o r m o r f o l o g i c e
şi a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r l o r b i o l o g i c e , sîn t util e p e n t r u p r o d u c ţ i e , ajutân d î n s p e c i a l l a r a i o -
narea diferitelo r g r u p e d e soiur i p e z o n e p e d o c l i m a t i c e ş i l a stabilire a une i a g r o t e h n i c i dife -
renţiate.
î n lucrăril e p r o p r i u - z i s e d e identificar e ş i r e c u n o a ş t e r e a soiurilo r sîn t n e c e s a r e î n d e o -
sebi următoarel e caracter e (redat e î n ordine a i nportanţe i lor ) :
— P r e z e n ţ a sa u a b s e n ţ a p n b e s c e n ţ e i p e p i e l i ţ ă , D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e s e d e o s e -
b e s c d o u ă g r u p e d e soiur i : c u pieliţ a p u b e s c e n t ă ş i c u pieliţ a g l a b r a .
— Culoare a general ă a p u l p e i , c a r e l a unel e soiur i est e a l b ă , l a altel e g a l b e n ă , ia r
la c î t e v a roşie .
— G r a d u l d e a d e r e n ţ ă a p u l p e i l a s î m b u r e , s u b a c e s t r a p o r t d e o s e b i n d u - s e soiur i c u
p u l p ă n e a d e r e n t ă , s e m i a d e r e n t ă ş i aderentă ,
— T i p u l d e floar e ( r o z a c e u sa u c a m p a n u l a t ) .
— P r e z e n ţ a sa u a b s e n ţ a g l a n d e l o r ( n e c t a r i i l o r ) p e p e ţ i o l u l f r u n z e l o r ş i l a b a z a b i n b u l u i ,
m ă r i m e a ş i f o r m a a c e s t o r a ( g l o b u l o a s ă sa u r e n i f o r m ă ) .
318 C L A S I F I C A R E A SOIURILO R D E PIERSI C

— C o l o r a ţ i a pulpe i î n j u r u l s î m b u r e l u i .
— M ă r i m e a ş i f o r m a s î m b u r e l u i , p r e c u m ş i c a r a c t e r u l incrustaţiilor .
N u m a i di n c o m b i n a ţ i a p o s i b i l ă a 6 di n cel e 7 g r u pe d e caracter e d e m a i su s H . С a i 1 -
l a v e tş iJ . S o u t y (66 ) a u stabili t 16 8 d e g r u p e î n c a r e p o t f i î n c a d r a t e t o a t e soiu -
rile d e piersi c d e p e g l o b . Soiuril e c e r c e t a t e d e autori i m e n ţ i o n a ţ i s-a u î n c a d r a t n u m a i
în 4 8 d i n t r e cel e 16 8 d e g r u p e .
Clasificarea p r o p u s ă est e u t i l ă pri n f a p t u l c ă a r a t ă o r d i n e a î n c a r e t r e b u i e s ă s e cerce -
teze caracterel e c î n d s e d e t e r m i n ă soiurile , f i i n d o c h e i e d e d e t e r m i n a r e .
T r e b u i e r e ţ i n u t c ă u n s t u d i u t e m e i n i c a l soiurilo r d e piersic i ş i o d e t e r m i n a r e p r e c i s ă
a l o r necesit ă atî t c e r c e t a r e a c a r a c t e r e l o r m o r f o l o g i c e , î n o r d i n e a m e n ţ i o n a t ă î n c h e i a d e
d e t e r m i n a r e , cî t ş i c u n o a ş t e r e a a p r o f u n d a t ă a origini i soiurilo r ş i a particularităţilo r lo r
b i o l o g i c e ( p e r i o a d a d e z m u g u r i t u l u i , e p o c a d e c ă d e r e a frunzelor , e p o c a înfloritulu i e t c . ) .
î n ţ a r a n o a s t r ă , p e l î n g ă soiuril e a l t o i t e , b i n e s t a t o r n i c i t e , s e c u l t i v ă ş i n u m e r o a s e
tipuri d e p i e r s i c o b ţ i n u t e di n s î m b u r i , c a r e adeseor i difer ă m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n d e
soiurile d i n c a r e a u r e z u l t a t . C e r c e t a r e a a c e s t o r t i p u r i s u b a s p e c t e l e m e n ţ i o n a t e m a i su s
d ă p o s i b i l i t a t e a s ă s e stabileasc ă soiuril e sa u g r u p e l e d e soiur i d i n c a r e a u p r o v e n i t , l u c r u
i m p o r t a n t , m a i ale s p e n t r u lucrăril e d e a m e l i o r a r e .
 SOIURILE D E PIERSI C CULTIVAT E
ÎN REPUBLIC A SOCIALIST Ă ROMÂNI A

î n p r e z e n t , s o r t i m e n t u l ţări i n o a s t r e c u p r i n d e relati v p u ţ i n e soiur i d e p i e r s i c .

D u p ă c u m s e c o n s t a t ă di n d a t e l e statistice , c e l m a i m a r e n u m ă r d e piersic i s e c u l t i v ă
în z o n e l e d e stepă , c î m p i e ş i p o d g o r i e din r e g i u n i l e a d m i n i s t r a t i v e D o b r o g e a , Crişana, B a n a t ,
B u c u r e ş t i , u n d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e sîn t f a v o r a b i l e creşteri i ş i r o d i r i i piersicului .
Potrivit planulu i d e dezvoltar e a p o m i c u l t u r i i , plantaţiil e d e piersi c s e v o r extind e
m u l t , m a i ale s î n centrel e p o m i c o l e c u c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e f a v o r a b i l e aceste i c u l t u r i .
C o n c o m i t e n t c u a c ţ i u n e a d e e x t i n d e r e a s u p r a f e ţ e l o r c u l t i v a t e c u p i e r s i c , est e n e c e s a r
c a , p e b a z a s t u d i i l o r întreprins e î n s t a ţ i u n i l e e x p e r i m e n t a l e al e I . C . C . A . , s ă s e i n t r o d u c ă
şi s ă s e e x t i n d ă î n c u l t u r ă soiuril e r e c u n o s c u t e p e p l a n m o n d i a l c a c e l e m a i v a l o r o a s e .
î n s o r t i m e n t u l d e p e r s p e c t i v ă , soiuril e sîn t ales e î n aş a fel , c a p r i n e p o c a e ş a l o n a t ă
de maturitat e a fructelo r s ă permit ă o aprovizionar e uniform ă p e t i m p cî t ma i îndelunga t
a t î t a c o n s u m a t o r i l o r , cî t ş i a industrie i a l i m e n t a r e , ş i s ă p r e v i n ă vîrfuril e d e m u n c ă î n
perioada recoltări i ş i valorificări i piersicilor .
 SOIURI D E PIERSI C RECOMANDAT E
PENTRU PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

21 — c . 18 3
 MADELEINE POUYE T

Sinonime: n u s e cunosc .

O r i g i n e . S e p r e s u p u n e c ă est e o m u t a ţ i e m u g u r a l ă a soiulu i M a y f l o w e r , d e s c o p e r i t ă
î n 193 6 î n t r - o p l a n t a ţ i e d i n S a i n t - P a u l d e E o m a n s ( D r ô m e — F r a n ţ a ) d e c ă t r e A i m é
Po u ye t.

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t a t î t î n ţ a r a d e o r i g i n e , c î t ş i î n u n e l e ţăr i c u l t i v a t o a r e
d e p i e r s i c c a I t a l i a , E . P . U n g a r ă ş i altele .
î n ţ a r a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i u e p o m o l o g i c e a l e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e ,
p r e c u m ş i î n u n e l e g o s p o d ă r i i a g r i c o l e d e stat .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e f o a r t e v i g u r o s , m a i ale s c î n d est e a l t o i t p e p i e r s i c . E s t e rezisten t l a

ger, s e c e t ă ş i b o l i .
E p o c a d e înflorir e est e m i j l o c i e , l a 4— 5 zil e î n u r m a p r i m e l o r soiuri , ia r f e n o f a z a
r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 9 — 1 1 zile .
D ă producţi i destu l d e mari .
F r u c t e l e sîn t m i c i s p r e m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , c u g u s t p l ă c u t . S e f o l o s e s c p e n t r u
c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă .
Sînt p u ţ i n r e z i s t e n t e l a m a n i p u l a r e ş i l a t r a n s p o r t .
Asemănări. A c e s t so i s e a s e a m ă n ă c u s o i u l M a y f l o w e r , d i n c a r e p r o v i n e . S e d e o s e -
b e ş t e p r i n c o a c e r e a m a i t i m p u r i e , d i m e n s i u m l e m ai m i c i ş i c o l o r i t u l m a i i n t e n s a l f r u c t e l o r .
Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e , r e z i s t e n ţ a l a b o l i , p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v d e s t u l
de ridica t a l p o m u l u i ş i aspectu l frumo s a l fructelor .
Defecte : aderenţ a pulpe i l a sîmbure , slab a rezistenţ ă a fructelo r l a manipular e ş i
transport.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 — 5 m , ar e t r u n c h i u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a cră -
p a t ă longitudinal , d e culoar e cenuşiu-închis .
Coroana — globuloasă , largă , c u diametru l d e 4— 6 m .
324 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

Ramurile de schelet — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t e , c u u n g h i u l d e ramificar e

d e 4 5 — 5 0 ° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - b r u n ă , p u ţ i n c r ă p a t ă ş i c u n u m e r o a s e lenticel e
de mărim e mijlocie , d e culoar e maroniu-roşiatieă .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cel e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i p o t r i v i t d e lungi .
Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2— 3 c m l u n g i m e , c u
s c o a r ţ a d e c u l o a r e yerde-niăslini e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i n u a n ţ a t ă î n v i o l a c e u p e c e a î n s o r i t ? .
P r e z i n t ă n u m e r o a s e l e n t i c e l e m i c i , d e c u l o a r e cafeniu-deschisă .
Mugurii vegetativi — mici , conici , acoperiţ i c u o pubescenţ ă albă-cenuşie .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , alungiţi , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t
d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă c e n u ş i e ; sîn t situaţ i m a i m u l t c ă t r e vîrfu l ş i centru l
ramurii.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d i n m e d i e l u n g i m e a d e 15 8 m m ş i l ă ţ i m e a
d e 4 1 m m ; l ă ţ i m e a m a x i m ă est e situat ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i ; l i m b u l est e u ş o r încreţit ,
c u m a r g i n e a m ă r u n t c r e n a t ă . P e p e ţ i o l , a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i , s e afl ă 2 g l a n d e m i c i ,
de f o r m ă g l o b u l o a s ă .
Florile — m i c i ( 2 0 — 25 m m i n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e r o t u n d e ş i c u
suprafaţa uşo r încreţită , d e c u l o a r e r o z p a l . Pistilu l s e găseşt e a p r o a p e l a n i v e l u l etaminelo r ;
» e întîlnes c flor i c u p i s t i l d u b l u .
FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m i c ă , a v î n d H = 48—5 5 m m , D = 54—5 6 m m , d = 5 0—

52 m m ; g r e u t a t e a d e 7 0 — 9 0 g , u n e o r i c h i a r 11 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă l a b a z ă , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i p u ţ i n a d î n c i t ;
b r a z d a v e n t r a l ă est e b i n e m a r c a t ă , a d î n c ă ş i î n g u s t ă , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 5—1 0 m m
(fig. 8 6 ) .

Fig. 86 . — Madelein e Pouye t

Fig. 87 . — Madelein e Pouye t

 MADELEINE POUVE T

Culoarea — c r e m - v e r z u i e , p ă t a t ă c u roşu-închi s p e 2/ 3 di n s u p r a f a ţ a fructului , î n d e o -

sebi spr e vîr f sa u c h i a r p e t o a t ă s u p r a f a ţ a .
Cavitatea pedunculară — d e mărim e mijlocie , potrivi t d e larg ă ş i d e adîncă .
Punctul stilar — m i c , c e n u ş i u - î n c h i s , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , sla b p u b e s c e n t ă , s e d e s f a c e u ş o r d e p u l p ă .
Pulpa — a l b ă - c r e m , u n e o r i c u infiltraţi i p u t e r n i c e d e r o ş u - r u g i n i u s u b p i e l i ţ ă ş i î n
j u r u l s î m b u r e l u i , est e f r a g e d ă , f o n d a n t ă , m o a l e , f o a r t e s u c u l e n t ă , d e s t u l d e d u l c e , p l ă c u t
a c i d u l a t ă ş i fi n a r o m a t ă , a d e r e n t ă l a s î m b u r e ; p u ţ i n s u p e r i o a r ă c a g u s t soiulu i M a y f l o w e r .
Sîmburele — mic , avîn d î n medi e H = 2 6 mm, D = 2 1 mm, d = 1 8 m m , ovoi d pîn ă
la g l o b u l o s , a s i m e t r i c , c u s u p r a f a ţ a de s ş i a d i n e î n c r u s t a t ă , d e c u l o a r e m a r o - d e s c h i s (fig . 8 7 ).
Maturitatea — î n c e p e î n j u r u l date i d e 1 8 — 20 i u n i e , c u c i r c a 6 zil e î n a i n t e a soiulu i
May flower .

RECOMANDAŞI. Datorit ă calităţilo r sal e ş i î n s p e c i a l f a p t u l u i c ă a j u n g e p r i m u ll a

m a t u r i t a t e , soiu l M a d e l e i n e P o u y e t s e r e c o m a n d ă s ă fi e c u l t i v a t a t î t î n a p r o p i e r e a c e n -
trelor d e c o n s u m ş i î n g r ă d i n i l e d e ling ă c a s e , c î t şi , m a i ales , c a so i d e î n c e r c a r e î n l i v e z i l e
industriale, î n t o a t e regiunil e u n d e reuşeşt e c u l t u r a p i e r s i c u l u i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю н я , п р и м е р н о н а ш е с т ь дней ране е г о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д и т из Ф р а н ц и и . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х
о п ы т н ы х станци и и в н е к о т о р ы х г о с у д а р с т в е н н ы х х о з я й с т в а х .
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , в о с о б е н н о с т и пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е , м о р о з о у с -
т о й ч и в о е , у с т о й ч и в о е к з а с у х е и б о л е з н я м , дас т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к не -
большой, роговидный . Сро к цветени я средний .
Плод — средне й величин ы ил и н е б о л ь ш о й , о к р у г л ы й , у о с н о в а н и я с п л ю с н у т ы й ,
с з а к р у г л е н н о й и н е м н о г о у г л у б л е н н ой в е р ш и н о й и н е о д и н а к о в ы м и п о л о в и н к а м и ; б р ю ш н о й
шов х о р о ш о заметный , г л у б о к и й и у з к и й , з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 5—1 0 м м ;
з е л е н о в а т о - к р е м о в о г о цвет а с т е м н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , з а н и м а ю щ и м 2/ 3 п л о щ а д и
п л о д а , в о с о б е н н о с т и в н а п р а в л е н и и к в е р ш и н е , ил и д а ж е в с ю ег о п о в е р х н о с т ь ; к о ж и ц а
довольно толстая , слаб о опушенная , легк о отделяетс я о т мякоти ; мякот ь бело-кремово -
го ц в е т а , и н о г д а с о б и л ь н ы м и р ж а в о - к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и , н е ж н а я , т а ю щ а я , м я г к а я ,
очень с о ч н а я , д о в о л ь н о с л а д к а я , к и с л о в а т а я , с т о н к и м а р о м а т о м , п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е .
Плоды плох о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — second e moiti é d e juin , précédan t d e 6 jour s l a variét é M a y flower .

V a r i é t é originair e d e F r a n c e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
l o g i q u e s d e s station s e x p é r i m e n t a l e s e t d a n s certaine s e x p l o i t a t i o n s a g r i c o l e s d ' E t a t .
Arbre — trè s v i g o u r e u x , s u r t o u t l o r s q u ' i l es t greff é su r l e p ê c h e r ; résist e b i e n a u
gel, à l a sécheress e e t a u x m a l a d i e s ; s a p r o d u c t i o n es t asse z a b o n d a n t e . L a fleur , p e t i t e ,
est d u t y p e r o s a c é . L ' é p o q u e d e floraiso n es t m o y e n n e .
326 S O I U R I D E P I E R S I C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A K T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Fruit — d e grosseu r m o y e n n e o u p e t i t e , à b a s e aplatie , à point e arrondi e e t u n

p e u creusée , p r é s e n t e u n e légèr e i n é g a h t é e n t r e u n e m o i t i é e t l ' a u t r e ; l e sillo n v e n t r a l
est b i e n m a r q u é , p r o f o n d e t é t r o i t , d é p a s s a n t l e p o i n t stylair e d e 5—1 0 m m ; s a c o u l e u r
est c r ê m e - v e r d â t r e t a c h é d e r o u g e f o n c é su r le s 2/ 3 d e l a surface , n o t a m m e n t v e r sl e
p o i n t stylair e o u m ê m e su r t o u t e l a surfac e ; l a p e a u , asse z épaisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e ,
se d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; l a p u l p e , b l a n c - c r ê m e , a y a n t p a r f o i s d e p u i s s a n t e s infil -
t r a t i o n s d e r o u g e - r o u i l l é , t e n d r e , f o n d a n t e , m o l l e , trè s j u t e u s e , asse z d o u c e , a c i d u l é e , déli -
catement parfumée , adhèr e a u noyau .
L e s fruit s s o n t p e u résistant s q u a n d il s s o n t m a n i p u l é s e t t r a n s p o r t é s .

ABSTRACT

Maturity – second half of June, six days before the Mayflower variety.
Variety from France. In Romania it is found in the pomological collections of experimental
stations and in some state’s farms.
Tree – very vigorous, particularly when grafted on peach; good resistance to frost, drought
and diseases, his production is quite abundant. The flower, small, is the rosaceous type. The bloom
occurs during average season.
Fruit – medium size or small, with flattened base, rounded tip and a little hollow, a slight
inequality between one half and the other, the ventral furrow is well marked, deep and narrow,
exceeding the stylar point with 5 - 10 mm. The color is light green, with dark red stains on 2/3 of the
surface, especially towards the stylar point or even on the entire surface. The peel, rather thick, finely
pubescent, easily detachable from the pulp; this is creamy white, sometimes with strong infiltrations
of rusty-red, tender, crispy, very juicy, very sweet, tangy, delicately flavored, sticks to the core.
The fruits are very durable, when handled and transported.
 SPRINGTIME

Sinonime: n u s e cunosc .

Origine. So i d e origin e americană , obţinu t l a pepinierel e A r m s t r o n g di n Ontario ,

statul Californi a ( S . U . A . ) , d i n t r - o d u b l ă h i b r i d a r e î n t r e c o m b i n a ţ i U e L u k e n 's H o n e y x J u l y
E l b e r t a ş i soiu l B o b i n ; a f o s t d a t î n c o m e r ţ î n a n u l 1 9 6 3 .

R ă s p î n d i r c . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , m a i ale s î n California , ş i î n I t a l i a , î n z o n a centrală ,

î n u l t i m i i an i a f o s t i n t r o d u s ş i î n alt e s t a t e .
I n ţar a noastr ă a fos t introdu s d e puţi n t i m p ş i s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c ş i est e d e s t u l d e r e z i s t e n t l a t e m p e -
r a t u r i l e s c ă z u t e d i n t i m p u l iernii .
Î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e Înflorir e a p i e r s i c u l u i , i a r f e n o f a z a d u r e a z ă 6 — 8 zile .
A i e u n potenţia l d e producţi e ridicat .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e b u n ă .
S e f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; sîn t d e s t u l d e r e z i s t e n t e l a
transport.
Calităţi : coacere a foart e timpurie , aspectu l frumo s ş i calitate a b u n ă a fructelor .
Defecte : aderenţ a pulpe i l a sîmbure .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 4— 6 m ; formeaz ă trunch i d e grosim e mijlocie , c u scoarţ a

c e n u ş i u - b r u n ă , c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă , largă .
Ramurile de schelet — lungi , groase , formeaz ă unghiur i d e ramificar e d e 4 5 — 6 5 ° ;
s c o a r ţ a , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e a ş e z a t e transversal .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e nia i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , v i g u r o a s e , c u i n t e r n o d u r i
scurte.
Lăstarii — d e lungim e mijlocie , destu l d e groşi , viguroşi , c u scoarţ a d e culoar e
verzuie p e parte a umbrit ă ş i roşiatic ă p e ce a însorită , c u numeroas e lenticel e m i c i , aşezat e
mai de s î n juru l nodurilor .
32.S SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , aşezaţ i p e p e r m i t e p u ţ i n p r o e -

minente.
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , distribuiţ i destu l d e u n i f o r m î n l u n g u l r a m u r i i .
Frunzele — mari , î n m e d i e d e 14 0 m m l u n g i m e ş i d e 3 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e ,
a v î n d l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i b a z a î n g u s t a t ă ; l i m b u l
este n e t e d , uneor i o n d u l a t sa u încreţi t de- a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e , c u m a r g i n i l e nere -
g u l a t c r e n a t e , spr e b a z ă serat-crenate , d e c u l o a r e v e r d e intensă , P e ţ i o l u l est e scur t ş i g r o s ,
canaliculat, p u ţ i n răsucit , c u 2— 3 g l a n d e m i c i g l o b u l o a s e .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e eliptic-alungite , d e c u l o a r e
r o z intensă , m a i a c c e n t u a t ă spr e b a z ă ; pistilu l est e înal t c î t s t a m i n e l e ; uneor i s e întîlnes c
flori c u pistilu l d u b l u .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie , avîn d H = 48—5 8 m m , D = 49—5 9 m m , d = 50—6 0 m m ;

greutatea d e 85—10 5 g .
Forma — sferică , p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă , c u vîrfu l alungit , ieşi t î n afar a linie i d e
c o n t u r , a v î n d u n e o r i u n m a m e l o n p r o n u n ţ a t ; flancuril e inega l d e z v o l t a t e ; b r a z d a v e n t r a l ă
este superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă d e o lini e d e c u l o a r e deschis ă (fig . 8 8 ) .

Fig. 88 . — Springtim e

Fig. 89 . — Springtim e

Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e c u r o ş u stria t sa u
marmorat.
 SPRINGTIME 329

Cavitatea pedunculară — d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , c u m a r g i n i l e uşo r n e r e g u l a t e

şi a b r u p t e .
Punctul stilar — m i c , cenuşiu , înconjura t c u o aureol ă d e culoar e galbenă , aşeza t
Ia c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , p e u n m a m e l o n p r o n u n ţ a t .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , fi n p u b e s c e n ţ ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
PuJpa — a l b ă , uneor i c u infiltraţi i roşi i s u b pieliţă , d e s t u l d e t a r e , s u c u l e n t ă , d u l c e -
a c i d u l a t ă , discre t a r o m a t ă , c u g u s t p l ă c u t ; est e a d e r e n t ă l a sâmbure .
Sîmburele — mic , avîn d î n medi e H = 2 6 mm , D = 2 1 mm , d = 1 6 m m , eliptic -
alungit, a s i m e t r i c , c u vîrfu l p u ţ i n a s c u ţ i t ; s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e c a f e n i e - d e s c h i s , c u î n c r u -
staţii p u ţ i n e ş i d e a d î n c i m e m i c ă , n e r e g u l a t e (fig . 8 9 ) .
Maturitatea — u l t i m a d e c a d ă a luni i iunie , î n c e p u t u l luni i iulie , c u c i r c a 4 zil e î n a i n t e
d e M a y flower .

R E C O M A H D I R I . Deş i i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p î n ţar a n o a s t r ă , d a t o r i t ă calităţilo r sal e

şi î n d e o s e b i c o a c e r i i f o a r t e t i m p u r i i , soiu l S p r i n g t i m e s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e a t î t î n
a p r o p i e r e a c e n t r e l o r m a r i d e c o n s u m ş i î n g r ă d i n i l e d e l i n g ă c a s e , p r e c u m ş i c a so i d e încer -
care î n l i v e z i l e i n d u s t r i a l e , î n t o a t e r e g i u n i l e u n d e r e u ş e ş t e c u l t u r a piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю н я , н а ч а л о и ю л я , п р и м е р н о н а 4 дн я р а н ь ш е
сорта Майфловер .
Сорт п р о и с х о д и т и з А м е р и к и . В Р у м ы н и и л и ш ь недавн о и н т р о д у ц и р о в а н в п о м о л о -
гические коллекции .
Дерево — е й л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к
к а м п а н у л о в й д н о г о т и п а , с р е д н е й в е л и ч и н ы . С р о к цветени я в с е р е д и н е п е р и о д а цветени и
персика.
Плод — средне й в е л и ч и н ы , ш а р о в и д н ы й , немног о приплюснуты й у основания , с
продолговатой, переходяще й лини ю к о н т у р а вершиной , иногд а с заметны м б у г о р к о м ,
половинки неодинаковые , б р ю ш н о й шо в поверхностный , н о х о р о ш о заметный ; зелено -
в а т о - ж е л т о г о цвета , п о к р ы т ы й почт и ц е л и к о м к р а с н ы м ш т р н х о в а т ы м ил и м р а м о р н ы м р у м я -
нцем ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь б е л а я ,
иногда с красным и прожилками , довольн о твердая , сочная , кисловато-сладкая , с тонки м
ароматом, приятног о вкуса , прирастае т к косточке .
Плоды довольн о хорош о выдерживаю т перевозку .

EÉSTJMÉ

Maturité — d u r a n t l a dernièr e d e c a d e d u m o i s d e j u i n e t l e d é b u t d u m o i s d e j u i l l e t ,
environ 4 jour s avan t l a M a y flower .
V a r i é t é originair e d ' A m é r i q u e . O n l a c u l t i v e a u x E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e . E n R o u -
m a n i e , ell e a é t é i n t r o d u i t e d e p u i s p e u d e t e m p s , d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — v i g o u r e u x , asse z r é s i s t a n t a u g e l , p r o d u i t a b o n d a m m e n t . L a fleur , d e t y p e
c a m p a n u l e , es t d e g r a n d e u r m o y e n n e . L ' é p o q u e d e f l o r a i s o n , à m i - p é r i o d e d e floraiso n
du pêcher .
33« SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

Fruit — d e grossem - m o y e n n e , s p h é r i q u e , u n p e u a p l a t i à l a b a s e , à l a p o i n t e
allongée, ressortan t a u d e h o r s d e l a lign e d e c o n t o u r , a y a n t parfoi s u n m a m e l o n p r o é m i n e n t ,
a u x flanc s i n é g a u x , l e sillo n v e n t r a l superficiel , m a i s b i e n m a r q u é ; l a c o u l e u r es t j a u n e -
v e r d â t r e , r e c o u v e r t e p r e s q u e e n t o t a b t é d e r o u g e s t ri é o u m a r b r é ; l a p e a u , d'épaisseu r
m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , a d h è r e à l a p u l p e , qu i es t b l a n c h e à infiltration s r o u g e s , par -
fois asse z f e r m e , j u t e u s e , d o u c e m e n t a c i d u l é e , d i s c r è t e m e n t p a r f u m é e , à g o û t agréabl e ;
elle a d h è r e a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t asse z b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – during the last decade of June and early July, about four days before the
Mayflower.
Variety originating from America. It is grown in the United States of America. In Romania, it
was recently introduced in the pomological collections.
Tree – strong, resistant enough to frost, produces abundantly. The flower, bell-shaped, is of
medium size. The time of flowering: peach mid-flowering period.
Fruit – medium size, spherical, slightly flattened at the base, with elongated tip, protruding
through the outside contour line, sometimes with a prominent nipple, the sides are unequal, the
ventral furrow is shallow but well marked, the color: yellow-green, covered almost entirely of red
striped or mottled the skin, medium thick, finely pubescent, sticks to the pulp, which is white with red
infiltrations, sometimes rather firm, juicy, tart, with a discreet scent, it sticks to the core.
The fruits are resistant enough to be transported.
 MAY FLOWE R

S i n o n i m e : engl. M a y flower , E a r l y W o n d e r .
franc. A v a n t p ê c h e , B e l l e d e S o u n i a c h a i z e , P ê c h e d e S a i n t J e a n .
ital. M a g g i o l i n o , Fio r d i Maggio .
rus. Maiski i ţvetok .
mag. M â j u s virâga .
rom. F l o a r e d e mai .
bulg. Maïsk i ţviat .

Origine. So i d e o r i g i n e americană , descoperi t într- o p l a n t a ţ i e d i n Carolin a d e

Nord, î n 1860 .

B ă s p l n d i r e . E s t e i n t r o d u s î n s o r t i m e n t e l e t u t u r o r ţârilo r c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c ( S . U . A . ,
F r a n ţ a , I t a l i a , Spania , В . P . U n g a r ă , В . P . B u l g a r i a , U . B . S . S . ş i altele) .
L a n o i î n ţar ă est e d e s t u l d e m u l t c u l t i v a t , întîlnindu-s e î n t o a t e centrel e p r i n c i p a l e
d e c u l t u r ă a piersicului . I n p l a n t a ţ i i l e d i n Ş i m l e u l Silvaniei , O r a d e a ş i B a n a t a f o s t i n t r o d u s
în ani i 192 3 ş i 1924 , ia r î n restu l ţări i a f o s t e x t i n s d u p ă 1 9 3 0 .

CARACTERISTICA SOIULU I

î n tinereţe , p o m u l creşt e v i g u r o s , d a r m a i tîrzi u v i g o a r e a s c a d e , î n c î t n u a t i n g e d e c î t

d i m e n s i u n i m i j l o c i i . E e u ş e ş t e p e t o ţ i p o r t a l t o i i ş i ar e o v i a ţ ă l u n g ă . î n c o n d i ţ i i l e d i n Ş i m -
leul Silvaniei , u n e l e e x e m p l a r e d i n aces t soi , a l t o i t e p e m i g d a l , a u a t i n s v î r s t ă d e 3 6 — 4 0
d e ani . Prefer ă solur i afinate , p e r m e a b i l e , c a l d e , e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e ş i l o c u r i adă -
postite, î n astfe l d e c o n d i ţ i i , fructel e s e c o c şi m a i d e t i m p u r i u , c e e a c e c o n s t i t u i e u n a v a n t a j .
P o m i i sîn t destu l d e rustic i şi , d a c ă sîn t c u l t i v a ţ i î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e , rareor i p r e -
zintă p l ă g i ş i scurger i d e cle i p e t r u n c h i ş i r a m u r i .
M u g u r i i florifer i sîn t destu l d e sensibil i l a g e r , d e g e r î n d î n p r o p o r ţ i e d e 4 7 — 6 4 % , c î n d
în p e r i o a d a d e repau s t e m p e r a t u r a s c a d e l a v a l o r i î n t r e —2 2 ş i —24°C . L a O r a d e a , r e g i u n e a
Crişana, î n c o n d i ţ i i l e livezilo r situat e l a şe s ş i l a b a z a p a n t e i , î n iernil e g r e l e s- a înregistra t
degerarea p a r ţ i a l ă sa u t o t a l ă a m u g u r i l o r florifer i ; î n aceleaş i c o n d i ţ i i d e relie f ş i d e t e m -
p e r a t u r ă a u degera t r a m u r i l e d e 1 —3 ani , ia r u n e o r i ş i cel e d e schelet . P o m i i sîn t rezis -
t e n ţ i l a a t a c u l c i u p e r c i i Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , sensibil i l a Clasterosporium car-
pophillum (Lev.) A d e r h . , f o a r t e sensibil i l a Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron
persicae ş i l a Myzodes persicae Sulzer . Cîn d î n s e z o n u l d e c o a c e r e c ad p r e a m u l t e p l o i , u n e l e
332 S O I U R I D E P I E R S I C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

fructe p u t r e z e s c î n p o m i ( p u b e s c e n t ă r e l a t i v g r o s i e r ă a pieliţi e reţin e a p a , c a r e f a v o r i z e a z ă

a t a c u l d e Monilinia laxa (Ehrenb.) .
F e n o f a z a înfloritulu i est e tîrzi e (printr e u l t i m e l e soiur i d e p i e r s i c ) ş i d u r e a z ă î n
m e d i e 1 2 zile . P o m u l p r o d u c e regula t ş i m u l t . L a b a z a e x p e r i m e n t a l ă a I n s t i t u t u l u i d e
c e r c e t ă r i h o r t i v i t i c o l e B ă n e a s a s-a u realizat , l a p o m i i î n v î r s t ă d e 5— 7 ani , p r o d u c ţ i i d e
42—50 k g d e fruct e p e p o m .
F i i n d b i n e c o l o r a t e , fructel e — deş i a d e s e o r i r ă m i n m ă r u n t e — sîn t destu l d e as -
p e c t u o a s e , îns ă insuficien t d e dulc i ( 5 , 8 5 — 8 , 7 1 % z a h ă r ) , p r e a s u c u l e n t e , sla b a r o m a t e , c u
u n c o n ţ i n u t sla b sa u m i j l o c i u î n a c i d i t a t e ( 0 , 2 7 — 0 , 7 2 % ) , p e c t i n e ( 0 , 3 1 — 0 , 4 5 % ) , sub -
stanţe p r o t e i c e ( 0 , 8 0 — 1 , 2 2 % ) ş i v i t a m i n ă С ( 7 , 7 4 — 1 3 , 2 0 m g % ) . A u o rezistenţ ă m u l ţ u -
m i t o a r e l a t r a n s p o r t ş i s e c o n s u m ă a p r o a p e e x c l u s i v î n star e p r o a s p ă t ă . C o a c e r e a d e c u r g e
destul d e leut , p u l p a s e î n m o a i e î n d e c u r s d e a p r o x i m a t i v o s ă p t ă m î n ă , ia r l a m a t u r i t a t e
fructele s e ţi n b i n e d e r a m u r i .
Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e , p r o d u c ţ i i l e r e g u l a t e ş i mari , rezistenţ a b u n ă l a
Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , înfloritu l tîrziu , c o l o r i t u l a t r ă g ă t o r a l fructelor .
Defecte : sensibilitate a p r o n u n ţ a t ă l a Sphaeroiheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron
persicae, fructel e î n genera l m i c i , a s i m e t r i c e , c u g u s t m e d i o c r u , p u l p a a d e r e n t ă l a s î m b u r e .

POMUL

P o m u l , d e m ă r i m e m i j l o c i e , ar e t r u n c h i u l p o t r i v i t d e g r o s (1 6 c m î n d i a m e t r u ) , c u
ritidomul crăpa t ş i parţia l exfoliat , d e culoar e cenuşiu-pămîntie .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , î n g u s t ă î n tinereţ e ş i g l o b u l o a s ă î n p e r i o a d a d e pUn ă
p r o d u c ţ i e , ar e d i a m e t r u l d e 4 — 6 m .
Ramurile de schelet — l u n g i , r e l a t i v subţiri , d r e p t e , a u s c o a r ţ a sla b e x f o b a t ă , d e
c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e p o t r i v i t d e m a r i , cafeniu-roşietice .
Ramurile de rod. — p r e d o m i n ă cel e m i x t e , n o r m a l c o n s t i t u i t e ş i d e v i g o a r e m i j l o c i e ,
iar salbel e ş i b u c h e t e l e d e m a i s e găses c î n n u m ă r m i c .
Lăstarii — d e lungim e ş i grosim e mijlocii , c u internoduril e d e 2,5—3, 5 c m lungime ,
au s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i p u ţ i n v i o l a c e e p e c e a însorită ,
p r e z i n t ă l e n t i c e l e f o a r t e m i c i ş i n u m e r o a s e , d e c u l o a r e cafeniu-desehisă .
Mugurii vegetativi — m i c i , s c u r t - c o n i c i , lipiţ i d e r a m u r ă , c u o p u b e s c e n t ă albâ -
c e n u ş i e p u ţ i n p r o n u n ţ a t ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e m i c i .
Mugurii floriferi — m i j l o c i i , b o m b a t - a l u n g i ţ i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ;
solzii d e c u l o a r e castanie , c u o p u b e s c e n t ă a l b ă - c e n u ş i e p r o n u n ţ a t ă .
Frunzele — mijlocii , d e 114—13 8 m m lungim e ş i 32—3 6 m m lăţime , lanceolat -
alungite, c u m a r g i n i l e c r e n a t - d i n ţ a t e , d i n ţ ă t u r a fiin d f o a r t e fină . L i m b u l est e v e r d e , c u o
s l a b ă n u a n ţ ă g ă l b u i e , p l a n sa u p u ţ i n î n d o i t p e n e r v u r a m e d i a n ă î n f o r m ă d e j g h e a b . P e -
trolul, d e 8—1 0 m m l u D g i m e , p r e z i n t ă u n j g h e a b a d î n c ş i îngust , ar e c u l o a r e a v e r d e suflat ă
c u v i o l a c e u , î n s p e c i a l spr e b a z ă . G l a n d e l e î n n u m ă r d e 1 — 4, m i c i , g l o b u l o a s e , p u ţ i n
s c o b i t e l a m i j l o c , g a l b e n e sa u g ă l b u i - v i o l a c e e , a ş e z a t e î n p a r t e a s u p e r i o a r ă a p e ţ i o l u l u i sa u
p e primi i dinţ i a i Umbului .
C ă d e r e a f r u n z e l o r ar e l o c t o a m n a tîrzhi . î n a i n t e d e c ă d e r e d e v i n g a l b e n e ş i s e a c o p e r ă
p a r ţ i a l sa u t o t a l c u r o ş u - c a r m i n sa u r o ş u - a r ă m i u .
Florile — d e m ă r i m e mijloci e (27—3 0 m m î n diametru) , d e ti p rozaceu , a u petalel e
r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s ă , p ă t a t e c u r o z - r o ş i a t i c , î n d e o s e b i spr e b a z ă . Pistilu l est e
d e a c e e a ş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e sa u c u 2— 3 m m m a i l u n g .
 PLANŞA XXII

May jlouer.
 M A Y FLOWE R .4.43

FRUCTUL

Mărimea— m i j l o c i e sa u m i c ă , a v î nd H = 4 0 — 6 8 m m , D = 4 1 — 6 3 m m ş i d = 4 2 — 6 5 m m ;
g r e u t a t e a u n u i f r u c t v a r i a z ă î n t r e 6 0 ş i 7 6 g. , î n f u n c ţ i e d e î n c ă r c ă t u r a p o m i l o r , a g r o t e h n i c a
a p l i c a t ă ş i d e alţ i f a c t o r i .
Forma — g l o b u l o a s ă , t u r t i t ă l a c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i c u vîrfu l a p r o a p e r o t u n j i t ,
cu diametru l întotdeaun a ma i mar e decî t înălţimea , deseor i pronunţa t asimetric ă ; brazd a
v e n t r a l ă , î n g u s t ă ş i m i j l o c i u d e a d î n c ă , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u a p r o x i m a t i v 1 c m U n e l e
v

fructe p r e z i n t ă l a v î r f u n m a m e l o n p u ţ i n d e z v o l t a t , c a r e ies e c u 1— 3 m m î n afar a c o n t u -

rului genera l a l fructulu i (pl . X X I I ) .
Culoarea — verde-gălbui e pîn ă l a crem-verzu i deschis , acoperit ă î n ce a ma i mar e
p a r t e c u roşu-sîngeriu , p ă t a t ă sa u d u n g a t ă c u u n roş u m a i inten s ; pe p a r t e a c e a m a i însorită ,
c u l o a r e a d e v i n e roşu-negricioasă .
Cavitatea pedunculară — m a r e , a d î n c ă ş i destu l d e largă , c o m u n i c ă c u b r a z d a
ventrală.
Punctul stilar — s e o b s e r v ă n u m a i l a o p a r t e d i n t r e f r u c t e , est e m i c , n e g r u , aşeza t
într-o m i c ă depresiun e sa u p e u n m a m e l o n .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u o p u b e s c e n t ă r e l a t i v g r o s i e r ă , aspră , n e a d e r e n t ă
la p u l p ă c î n d fructel e a j u n g l a m a t u r i t a t e d e p l i n ă .
Pulpa — n e u n i f o i m c o l o r a t ă , c r e m - v e r z u i e sa u a l b ă , m a i v e r z u i e spr e s î m b x n e ,
u n e o r i c u infiltraţi i d e s t u l d e p r o n u n ţ a t e d e c u l o a r e roşi e s u b pieliţ ă ; est e m o a l e , f o a r t e sucu -
lentă, c u fibr e fin e ş i f r a g e d e , d u l c e a g ă ş i sla b a c i d u l a t ă , p u ţ i n f a d ă l a c o a c e r e a d e p l i n ă ,
uşor a r o m a t ă ; est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e sa u s u b m i j l o c i e , a v î nd 1 1 = 2 8 — 3 2 m m, D = 1 9 — 2 3 m m
şi d = 1 6 — 1 9 m m , o v o i d , t u r t i t l a b a z ă , u n d e f o r m e a z ă u n inel , ş i c u vîrfu l scurt -
a s c u ţ i t ; creast a dorsal ă est e a s c u ţ i t ă iar , suprafaţ a d e c u l o a r e m a r o - d e s c h i s , de s ş i a d î n e
i n c r u s t a t ă ; s e d e z v o l t ă adese a i n c o m p l e t , ar e e n d o c a r p u l întări t insuficien t ş i u n e o r i c r a p ă
în d o u ă p ă r ţ i , lăsîn d m i e z u l liber .
Maturitatea — î n c o n d i ţ i i l e regiuni i B u c u r e ş t i ar e l o c l a sfîrşitu l luni i iuni e ; î n uni i
ani î n c e p e î n j u r u l d a t e i d e 2 5 i u n i e — б iulie , ia r î n alţ i an i n u m a i î n p r i m a d e c a d ă
din iuli e ş i d u r e a z ă 7—1 1 zile .

R E C O M A N D I E I . Soiu l M a y f l o w e r est e i n d i c a t p e n t r u Uvezil e m a r i , î n t o a t e regiunil e

p o m i c o l e al e ţări i u n d e reuşeşt e p i e r s i c u l ş i p e n t r u g r ă d i n i l e d e l i n g ă c a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н ец и ю н я ил и начал о и ю л я .
Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А , гд е о н бы л выведе н в 186 0 г о д у в штат е К а р о л и н а . В Р у -
мынии д о в о л ь н о ш и р о к о в ы р а щ и в а е т с я в о в с е х о с н о в н ы х ц е н т р а х к у л ь т у р ы п е р с и к а .
Дерево — вначал е с и л ь н о р о с л о е , н о д о с т и г а е т л и ш ь с р е д н и х р а з м е р о в ; у д а е т с я н а
в с е х п о д в о я х ; предпочитае т р ы х л ы е , п р о н и ц а е м ы е , теплы е п о ч в ы с б л а г о п р и я т н о й э к с п о -
зицией; мал о м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans
( B e r k . ) T u l . , в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clacterosporium carpophillum (Lèv. )
A d e r h . , очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r
Woron persicae и п е р с и к о в о й тлей — Myzodes persicàl S u l z e r . Д а е т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е
334 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

у р о ж а и . Ц в е т о к розовидны й с к р у г л ы ми л е п е с т к а м и . Фенофаз а цветени я н а с т у п а е т п о з д н о ;

в это м о т н о ш е н и и это т с о р т я в л я е т с я одни м и з п о с л е д н и х с о р т о в п е р с и к а .
Плод — средне й ил и н е б о л ь ш о й величины , о к р у г л ы й , п р и п л ю с н у т ы й , в ширин у
всегда б о л ь ш е , че м в в ы с о т у , заметн о а с и м м е т р и ч е с к и й , с у з к и м б р ю ш н ы м ш в о м средне й
глубины ; желтовато-зеленог о д о светлог о 8еленовато -кремового цвета , больше й часть ю
п о к р ы т ы й к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м с пятнами ил и п о л о с а м и боле е темно й к р а с н о й о к р а с -
к и ; н а наиболе е о с в е щ е н н о й солнце м част и с т а н о в и т с я ч е р н о в а т о - к р а с н ы м ; к о ж и ц а сред -
ней т о л щ и н ы , с о с р а в н и т е л ь но г р у б о й о п у ш е н н о с т ы о , ж е с т к а я, у п л о д о в , д о с т и г ш их п о л н о й
с п е л о с т и , н е п р и р а с т а е т к мякот и ; м я к о т ь н е р а в н о м е р н о о к р а ш е н н а я , з е л е н о в а т о - к р е м о -
в о г о цвет а ил и б е л а я , б о л е е зелена я у к о с т о ч к и , с к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и по д к о ж и ц е й ,
с о ч н а я , с т о н к о й и н е ж н о й в о л о к н и с т о с т ь ю , к и с л о в а т о - с л а д к о в а т а я, п р и п о л н о й врелост и
безвкусная, приросша я к косточке .
П л о д ы х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и и с п о л ь з у ю т с я и с к л ю ч и т е л ь н о дл я п о т р е б -
ления в свеже м виде .

BÉSUMÉ

Maturité — fi n d u m o i s d e j u i n , d é b u t d u m o i s d e juillet .
V a r i é t é originair e d e l a Caroline , E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e ( 1 8 6 0 . ) E n Eoumanie ,
elle es t asse z c u l t i v é e d a n s t o u s le s c e n t r e s p r i n c i p a u x d e c u l t u r e d u p ê c h e r .
Arbre — v i g o u r e u x a u d é b u t , n ' a t t e i g n a n t q u e de s d i m e n s i o n s m o y e n n e s p a r l a suite ,
réussit su r t o u s le s porte-greffes , préfèr e le s sol s aérés , p e r m é a b l e s , c h a u d s , à exposition s
f a v o r a b l e s . M o i n s résistan t a u g e l , i l résist e p o u r t a n t à l ' a t t a q u e d e Taphrina dephormans
( B e r k . ) T u l . , es t sensibl e à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , trè s sensibl e à
Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woron persicae, e tà Myzodes persicae Sulzer .
L ' a r b r e d o n n e u n e b o n n e p r o d u c t i o n , régulière . L a fleur , d e t y p e r o s a c é , es t à pétale s
r o n d e s . L a p h é n o p h a s e d e l a floraiso n es t t a r d i v e , p a r m i le s v a r i é t é s d u p ê c h e r le s plu s
retardées.
Fruit — m o y e n o u petit , globuleux , aplati , a u diamètr e toujour s plu s gran d qu e l a
h a u t e u r , p r é s e n t e u n e a s y m é t r i e p r o n o n c é e , l e sillo n v e n t r a l étroi t e t d ' u n e p r o f o n d e u r
m o y e n n e . L a c o u l e u r es t d ' u n v e r t - j a u n â t r e j u s q u ' a u c r ê m e - v e r d â t r e clair , r e c o u v e r t e e n
1res g r a n d e p a r t i e d ' u n r o u g e - s a n g , t a c h é e o u à raie s d ' u n r o u g e p l u s f o n c é ; d u c ô t é p l u s
ensoleillé, l a c o u l e u r d e v i e n t r o u g e - n o i r â t r e ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , à p u b e s c e n c e
glossiere, âpre , n'adhèr e pa s à l a p u l p e q u a n d le s fruit s p a r v i e n n e n t à plain e maturit é ;
la p u l p e , i r r é g u l i è r e m e n t n u a n c é e d ' u n c r ê m e - v e r d â t r e o u d ' u n b l a n c t i r a n t su r l e v e r d â t r e
p r è s d u n o y a u , p r é s e n t e d e s infiltration s r o u g e s sou s l a p e a u . J u t e u s e , à fibre s fine s e t t e n -
dres, d o u c e â t r e e t a c i d u l é e , f a d e à m a t u r i t é ; ell e a d h è r e a u n o y a u .
L e s fruit s r é s i s t e n t a u t r a n s p o r t e t s o n t c o n s o m m é s e n e x c l u s i v i t é à l ' é t a t frais.
334a
ABSTRACT

Maturity – late June, early July.

Variety native of Carolina, United States of America (1860). In Romania, it is quite cultivated
in all major centers of peach culture.
Tree – vigorous, reaching only the average size, successfully grafted on all rootstocks, prefers
aerated, permeable, warm soils, unsheltered. It is not very frost resistant, however, it resists to the
attack of Taplirina dephormans (Berk.) Tul., is sensitive to Clasterosporium carpopliillum (Lev.)
Aderh., very sensitive to Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and Myzodes
persicae Sulzer. The tree yields good, regular production. The flower is of rosaceous type, and has
round petals. The phenophase of flowering is late, among the latest varieties of peach.
Fruit – medium or small, globular, flattened, the diameter always bigger than the height, has a
pronounced asymmetry, the ventral furrow is narrow and has average depth. The color is a yellowish-
green to light greenish, covered on a very large part by blood-red color, spotted or striped with a
darker red, even darker on the sun exposed side. The peel is medium thick, pubescent, rough, does not
stick to the pulp when the fruit reaches full maturity; the pulp, irregularly tinged with light green or
white hues, going up to the green part near the stone. It has red infiltration under the peel. Juicy, with
fine soft fibers, and sweet and tart, fading at maturity, and sticking to the core.
The fruits are resistant to transportation and consumed exclusively when they are fresh.
 B L A Z I N G GOL D

S i n o n i m e : Hal. Blazingold .

Origine. O b ţ i n u t d e Т . В . S t г i b Ы i n g d i n M e r c e d , Californi a ( S . U . A . ) , î n u r m a
p o l e n i z ă r i i b b e r e a soiulu i K i m E l b e r t a . A f o s t s e l e c ţ i o n a t î n 194 7 ş i d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 5 1 .

B ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , I t a l i a ş i î n a l t e ţări .
L a n o i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e d e l a s t a ţ i u n i l e e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , d e v i g o a r e m a r e, reuşeşt e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c f r a n c .
E s t e rezisten t l a ger , s e c e t ă , b o b ş i ar e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t .
E p o c a d e înflorir e est e t i m p u r i e .
F r u c t e l e sîn t b i n e c o l o r a t e , c u g u s t p l ă c u t , a p r e c i a t e d e c o n s u m a t o r i ; rezist ă b i n e l a
transport.
Calităţi : coacere a timpuri e (prim a piersic ă c u pulp ă galben ă car e ajung e l a matu -
r i t a t e î n c u r s u l a n u l u i ) , r e z i s t e n ţ a l a ger , secet ă ş i b o b ş i p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t
al p o m u l u i , p r e c u m ş i a s p e c t u l f r u m o s ş i g u s t u l p l ă c u t a l f r u c t e l o r .
Defecte : aderenţ a pulpe i l a sîmbure .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3 —4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e cenuşie , a s p r ă l a p i p ă i t , c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — sferică , l a r g ă , v o l u m i n o a s ă .
Ramurile de schelet — groase , cres c p u ţ i n arcuit e d e l a baz ă ; scoarţa , d e culoar e
cenuşie, p r e z i n t ă m u l t e l e n t i c e l e m i c i , o r b i c u l a r e , a ş e z a t e t r a n s v e r s a l ş i m a i des e l a in -
serţia r a m u r i l o r d e o r d i n e l e I I ş i I I I .
Ramurile de rod — predomin ă ramuril e m i x t e c u internoduril e scurte .
Lăstarii — subţiri , d e l u n g i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , ia r p e
p a r t e a însorit ă r o ş c a t ă ; c r e s c p u ţ i n a r c u i ţ i l a b a z ă .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , g a l b e n - v e r z u i , c u vîrfu l b r u n , p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e
lăstar, c u p e r n u ţ e l e sla b p r o e m i n e n t e .
336 SOIURI D E P I E R S I C RECOMANDAT E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , distribuiţ i m a i m u l t i n sectoru l

central ş i l a vîrfu l r a m u r i l o r .
Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d î n m e d i e 16 0 m m l u n g i m e ş i 3 7 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e ,
p u ţ i n î n d o i t e , c u vîrfu l a c u t , p u ţ i n c u r b a t , b a z a î n g u s t a t ă ş i m a r g i n i l e c r e n a t e ; l i m b u l , d e
c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , l u c i o s p e p a r t e a superioar ă ş i m a i deschi s p e p a r t e a inferioară , glabr a
p e a m b e l e feţe . P e ţ i o l u l , scur t ş i g r o s , canaliculat , d e c u l o a r e g a l b e n - v e r z u i e , c u g l a n d e
n u m e r o a s e , r e n i f o r m e , aşezat e î n a p r o p i e r e a l i m b u l u i .
Florile — d e ti p campanulat , d e mărim e mijlocie ,c u petalel e e l i p t i c e , alungite ,
de c u l o a r e roz-intens .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie , avîn dî n medi eH = 5 6 mm , D = 5 9 mm , d = 5 7 m m;

g r e u t a t e a m e d i e d e 12 0 g .
Forma — sferică , p u ţ i n t u r t i t ă l a c a p e t e ; b r a z d a v e n t r a l ă sla b p r o n u n ţ a t ă , c u h n i a
de s u t u r ă m a i a d î n c i t ă spr e p u n c t u l stila r ş i spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (pl . X X I I I ) .
Culoarea — g a l b e n - a u r i e , a c o p e r i t ă c u roşu-aprins , v i u , p e c e a m a i m a r e p a r t e di n
suprafaţă.
Cavitatea pedunculară — î n g u s t ă ş i p o t r i v i t d e a d î n c ă , c u marginU e regulate , c o l o r a t ă ,
în g a l b e n - r o z .
Punctul stilar — situa t p e u n n i u c r o n , î n t r - o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — d e grosim e mijlocie , mată , pubescentă , aderent ă l a pulpă .
Pulpa — g a l b e n ă c u n u a n ţ ă p o r t o c a b e , c u striaţi i roşi i s u b piebţ a ş i v i n i ş o a r e a l b e ,
dulce, fondantă , foart e suculentă , c u a r o m ă plăcută , aderent ă l a sîmbure .
Sîmburele — mic , avîn d î n medi e H = 30 , D = 2 6 , d = 2 1 m m , o v o i d , c u suprafaţ a
a l v e o l a t ă , d e c u l o a r e m a r o - î n c h i s l a s c o a t e r e a di n fruc t ; crestel e sîn t p r o e m i n e n t e .
Maturitatea — î n c e p e l a m i j l o c u l luni i i u b e , l a c i r c a 1 2 zil e d u p ă a c e e a a soiulu i M a y
flower.

EJECOMANDĂEI. Deş i i n t r o d u s d e p u ţ i n t i m p î n ţ a r a n o a s t r ă , soiu l B l a z i n g g o l d ,

a v î n d caUtăţ i d e o s e b i t e , s e r e c o m a n d ă a f i î n c e r c a t î n p l a n t a ţ i u e industriale , î n t o a t e
regiunile u n d e r e u ş e ş t e c u l t u r a p i e r s i c u l u i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я , п р и м е р н о чере з 1 2 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт происходи т и з Калифорнии . В Румыни и встречаетс я лиш ь в помологически х
коллекциях.
Дерево — сильнорослое , морозо- и засухоустойчиво е и устойчиво е к болезням . Пло -
д о н о с и т о б и л ь н о . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а , т е м н о - р о з о в о г о цвета ; цветени е р а н н е е .
Плод — средне й в е л и ч и н ы , ш а р о в и д н ы й , с о с л а б о намеченны м б р ю ш н ы м ш в о м ;
з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с я р к о - к р а с н ым р у м я н ц е м н а б о л ь ш е й част и п о в е р х н о с т и ; к о ж и ц а
средней толщины , м а т о в а я , о п у ш е н н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я ,
с к р а с н ы м и ш т р и х а м и , очен ь с о ч н а я , т а ю щ а я , с п р и я т н ы м а р о м а т о м , п р и р о с ш ая к к о с т о ч к е .
Плоды очен ь хорошег о качества .
 PLANŞA XXIII

Blazing gold.
 BLAZING GOL D 33?

RÉSUMÉ

Maturité — duran t l a s e c o n d e décad e d u moi s d e juillet , e n v i r o n 1 2 jour s aprè s

la M a y f l o w e r .
V a r i é t é o r i g i n a i r e d e Californie . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e d a n s le s c o l l e c t i o n s
pomologiques.
Arbre — v i g o u r e u x , résistan t a u g e l , à l a sécheress e e t a u x m a l a d i e s . H p r o d u i t
a b o n d a m m e n t . L a fleu r d e t y p e c a m p a n u l e , d e c o u l e u r r o s e f o n c é , fleuri t t ô t .
Fruit — d e grosseu r m o y e n n e , s p h é r i q u e , à sillo n v e n t r a l f a i b l e m e n t a c c e n t u é ; l a
c o u l e u r e n es t j a u n e d o r é , r e c o u v e r t e d e r o u g e v i f su r l a p l u s g r a n d e p a r t i e d e l a s u r f a c e ;
le peau , d'épaisseu r m a y e n n e , mate , pubescente , a d h é r e n t e ; l a p u l p e , jaun e orang é à
striures r o u g e s . E l l e es t trè s j u t e u s e , f o n d a n t e , à . p a r f um a g r é a b l e , a d h è r e a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t d e trè s b o n n e q u a h t é .

ABSTRACT

Maturity – during the second decade of July, about 12 days after the Mayflower.
Variety from California. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree – vigorous, resistant to frost, drought and diseases. It produces abundantly. The
bell-flower type, pink color, blooms early.
Fruit – medium size, spherical, ventral furrow slightly increased, the color is golden yellow,
covered with red on most of the surface skin, medium thick, dull, hairy and sticky; the pulp is
yellow-orange to red strips. It is very juicy, melting, nicely perfumed, sticks to the core.
The fruits are very good.

22 — c . 18 3
 AMSDEN

S i n o n i m e : engl. Amsden June .

germ. Amsdenpfirsch, Junipfirsch .
franc, Pêche d e juin , Précoc e Alexander .
ital. A m s d e n , Giugnettese , Giugnolina , Maggiaiola , Mazzona , Milan ,
S a m p i e r a n i , S a m p i e r i n o , Sa n G i o v a n n i , S a n P i e r i n o , S a n t ' A n -
tonio, Santolini .
rus. Amsden, Kransovatîi .
ceh. Amsdenova, Brecke v Amsdenova.
bulg. Amsden.

Origine. A f o s t o b ţ i n u t î n t î m p l ă t o r d i n s î m b u r i , d e c ă t r e L . C . A m s d e n , î n C a r t a g o
(statul Missouri , S . U . A . ) , î n 1 8 6 8 .

R ă s p î n d i r e . E s t e u n u l d i n t r e c e l e m a i r ă s p î n d i t e ş i m a i c u n o s c u t e soiur i t i m p u r i i d e
piersic di n t o a t e ţăril e p o m i c o l e î n c a r e s e c u l t i v ă p i e r s i c u l . E s t e r ă s p î n d i t î n S . U . A . , C a n a d a ,
Spania, I t a l i a , î n s u d u l F r a n ţ e i , E . P . U n g a r ă ş i î n p r i n c i p a l e l e c e n t r e d e c u l t u r ă a pier -
sicului d i n p a r t e a e u r o p e a n ă a U . E . S . S . ş i î n d e o s e b i î n E . S . S . M o l d o v e n e a s c ă .
L a n o i î n ţ a r ă a f o s t i n t r o d u s î n u l t i m u l d e c e n i u a l s e c o l u l u i t r e c u t , ia r î n p r e z e n t s e
n u m ă r ă p r i n t r e soiuril e c e l e m a i r ă s p î n d i t e î n c u l t u r ă , întîlnindu-s e î n t o a t e r e g i u n i l e p o m i -
c o l e f a v o r a b i l e culturi i p i e r s i c u l u i .

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s ş i ar e o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă , c î n d est e a l t o i t p e p i e r s i c ş i p l a n t a t
în condiţi i favorabile .
Astfel, î n c î m p i a B a n a t u l u i s e întîlnes c e x e m p l a r e d i n a c e s t so i a l t o i t e p e p i e r s i c î n
v î r s t a d e 2 6 — 3 0 d e ani . C î n d est e a l t o i t p e c o r c o d u ş , t r ă i e ş t e p u ţ i n ( 1 2 — 1 6 a n i ). D ă c e l e m a i
b u n e r e z u l t a t e î n solur i u ş o a r e , suficien t d e u m e d e ş i î n l o c u r i b i n e î n s o r i t e . E s t e sensibi l
l a secetă . P r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă m i j l o c i e f a ţ ă d e g e r . E s t e r e z i s t e n t l a a t a c u l d e Monilinia
laxa ( E h r e n b . ) S a c c , l a Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woron persicae ş il a
Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , î n s ă est e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. )
A d e r h . ş i f o a r t e sensibi l l a Capnodium salicinum Mont . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae
Sulzer.
P e r i o a d a înfloritulu i est e tîrzi e ş i d u r e a z ă î n m e d i e 1 3 zile .
 AMSDEN 339

D a c ă est e p l a n t a t î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e ş i i s e a p l i c ă o a g r o t e h n i c ă s u p e r i o a r ă , soiu l
A m s d e n r o d e ş t e a b u n d e n t . A s t f e l , l a G . A . S . M e d g i d i a , î n c o n d i ţ i i d e irigare , s-a u realiza t
la aces t so i p r o d u c ţ i i m e d i i p î n ă l a 6 2 k g d e f r u c t e p e p o m . î n c o n d i ţ i i l e solulu i ferti l d e l a
B u c u r e ş t i - B ă n e a s a ş i î n r e g i m d e irigar e p r o d u c ţ i a m e d i e î n p r i m i i б an i d e fructificar e a
fost d e 9 8 k g d e f r u c t e p e p o m anual .
F r u c t e l e sîn t p o t r i v i t d e mari , f o a r t e b i n e c o l o r a t e ş i d e b u n ă c a l i t a t e . C o n ţ i n 7,4 3 —
1 0 , 2 8 % zahăr , 0,5 6 — 1 , 0 3 % a c i d i t a t e , 0,3 8 - 0 , 4 9 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i 8,7 5 — 1 8 , 00
m
g % v i t a m i n ă C . S e ţi n b i n e d e p o m ş i rezist ă l a v î n t ; cules e l a t i m p , a u o r e z i s t e n ţ ă
m u l ţ u m i t o a r e l a t r a n s p o r t . S e foloses c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă .
Asemănări. S o i u l A m s d e n s e a s e a m ă n ă destu l d e m u l t c u M a y f l o w e r , d e c a r e s e d e o s e -
b e ş t e p r i n c o a c e r e a m a i tîrzie , calitate a m a i b u n ă a f r u c t e l o r , c o l o r i t u l m a i v i u ş i p u b e s c e n ţ ă
pieliţei m a i fină . S e m a i a s e a m ă n ă ş i c u soiu l A l e x a n d e r , a v î n d îns ă î n g e n e r a l f r u c t e l e
mai mic i ş i ma i inten s colorate .
Calităţi : c o m p o r t a r ea m u l ţ u m i t o a r e faţ ă d e ger , e p o c a d e înflorir e tîrzie , r e c o l t e l e m a r i ,
c o a c e r e a t i m p u r i e ş i caUtate a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibibtate a p r o n u n ţ a t ă f a ţ ă d e Capnodium salicinum Mont . ş i Myzodes
persicae Sulze r ş i a d e r e n ţ a p u l p e i l a s î m b u r e .

POMUL

î n perioad a d e plin ă producţie , p o m ul ating e dimensiun i mar i ş i ar e trunchiu l g r o s

(20 c m î n d i a m e t r u ) , c u s c o a r ţ a c e n u ş i u - p ă m î n t i e .
Coroana — g l o b u l o a să sa u l a r g - p i r a m i d a l ă , c u d i a m e t r u l d e 5 —6 m .
Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , d r e p t e , a u s c o a r ţ a b r u n - r o ş i a t i c ă , e x f o l i a t ă s u b
f o r m ă d e fîşii , c u u n c a p ă t desprin s c o m p l e t şi răsucit. L e n t i c e l e l e sînt m a r i , f o a r t e n u m e r o a s e ,
alungite, p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e cafenie .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , ia r salbel e ş i b u c h e t e l e d e m a i s e g ă s e s c î n
n u m ă r m i c ; r a m u r ü e a n t i c i p a t e sîn t b i n e r e p a r t i z a t e p e p o m i i tineri , c a r e n u a u intra t î n c ă
în p e r i o a d a d e pUn ă p r o d u c ţ i e .
Lăstarii — de v i g o a r e m i j l o c i e , e u i n t e r n o d u r i d e 2 — 3 , 5 c m l u n g i m e , a u s c o a r ţ a v i o -
l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e p r o e m i n e n t e ,
d e c u l o a r e cafenie .
Mugurii vegetativi — m i c i, c o n i c - a l u n g i ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p o t r i v i t d e d e z v o l t a t e ,
p u ţ i n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , c u solzi i castanii ş i sla b p u b e s c e n ţ i .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , alungiţi , a p r o p i a ţ i c a f o r m ă d e c e i v e g e t a t i v i ,
au vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , c u solzi i c a s t a n i i ş i sla b p u b e s c e n ţ i ; sîn t distribuiţ i m a i
ales la m i j l o c u l ş i la b a z a r a m u r i i .
Frunzele — mijlocii sa u s u p r a m i j l o c i i , d e 14 7 —175 mm l u n g i m e ş i d e 3 7 —45 m m l ă ţ i m e ,
l a n c e o l a t e , c u vîrfu l a c u t ş i u ş o r răsucit , b a z a r o t u n d - î n g u s t a t ă ş i m a r g i n i l e fi n serat e l a b a z a
l i m b u l u i ş i fi n c r e n a t e î n res t ; l i m b u l , sla b încreţi t de- a l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , est e d e
c u l o a r e v e r d e - lucio s ; î n t i m p u l v e r i i , n e r v u r a m e d i a n ă est e g a l b e n ă , ia r spr e t o a m n ă d e v i n e
v i o l e t ă . Peţiolul , l u n g d e 8—1 2 m m , v i o l a c e u , p r e z i n t ă 2 — 4 g l a n d e f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e ,
p e d i c e l a t e , d e c u l o a r e r o ş u - c a r m i n, v i o l e t e sau n e g r i c i o a s e spr e t o a m n ă . D e o b i c ei d o u ă g l a n d e
se afl ă p e p e ţ i o l , ia r 1— 2 g l a n d e p e p r i m i i d i n ţ i a i l i m b u l u i .
Căderea frunzelo r ar e l o c t o a m n a tîrzi u ; înaint e d e c ă d e r e , frunzel e d e v i n g a l b e n e ,
p ă t a t e c u r o ş u - a r ă m i u , c a r m i n i u sa u c u r o ş u - v i ş i n i u .
 340 SOIUR I D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Morile — m a ri ( 3 0 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a e e u , a u p e t a l e l e r o t u n d e , d e c u l o a r e
r o z - v i u spr e b a z ă ş i al b sufla t c u r o z spr e vîrf , u n e o r i m a i m u l t d e c i n c i ; s t a m i n e l e , î n
n u m ă r d e c i r c a 3 0 , a u anterel e l a înălţim i diferit e : cel e d e l a periferi e s e afl ă d e a s u p r a stig -
m a t u l u i , ia r c e l e d e l a c e n t r u s u b n i v e l u l acestuia . î n m o m e n t u l d e s c h i d e r i i florii , o p a r t e
d i n a n t e r e sîn t c r ă p a t e ş i c u p o l e n u l s c u t u r a t .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d H = 5 2 — 57 m m , D = 5 9 — 63 m m , d = 5 7 — 60 m m ;
greutatea d e 85—12 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , t u r t i t ă spr e b a z ă ş i larg-rotunjit ă sa u p u ţ i n t u r t i t ă l a vîrf , d e
o b i c e i a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , l a r g ă ş i superficială , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 4— 5 m m
şi f o r m e a z ă o g r o p i ţ ă î n a p o i a a c e s t u i a ; d e a s e m e n e a d e p ă ş e ş t e p e d u n c u l u l c u c i r c a 1 0 m m
şi tai e a d î n c m a r g i n i l e c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ( p l . X X I V ) .
Culoarea — v e r z u i e - d e s c h i s î n m o m e n t u l r e c o l t ă r i i , c u o n u a n ţ ă a l b i c i o a s ă l a m a t u r i -
t a t e a d e p l i n ă , a c o p e r i t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e sa u î n î n t r e g i m e c u r o ş u - v i u , d u n g a t sa u
m a r m o r a t d e u n r o ş u m a i i n t e n s . D u n g i l e sîn t l a t e ş i s c u r t e , ia r p e a l o c u r i c o n f l u e a z ă .
Cavitatea pedunculară — destul d e m a r e , a d î n c ă ş i î n g u s t ă .
Punctul stilar — m i c, n e g r u , p u ţ i n e v i d e n t , s e afl ă p e u n m a m e l o n d e m a x i m u m 1 m m
î n ă l ţ i m e , c a r e d e o b i c e i n u ies e î n afar a c o n t u r u l u i f r u c t u l u i .
Pieliţa — f in p u b e s c e n t ă , catifelată , d e s t u l d e g r o a s ă ş i n e a d e r e n t ă l a p u l p ă . P u f u l
se c u r ă ţ ă uşo r d e p e f r u c t .
Pulpa — a l b ă, c u o n u a n ţ ă c r e m - g ă l b u i e , ia r l î n g ă s î m b u r e s l a b - v e r z u i e , u n e o r i c u
slabe infiltraţi i d e r o ş u s u b pieliţă , m o a l e , f o a r t e s u c u l e n t ă , c u f i b r e p u ţ i n e , fin e ş i f r a g e d e ,
d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , fi n a r o m a t ă , c u g u s t v i n u r i u ş i r ă c o r i t o r , p l ă c u t , a d e r e n t ă l a
sîmbure.
Sîmburele — m i j l o c i u sa u s u b m i j l o c i u , c u H = 2 6 — 3 2 m m, D = 2 1 — 2 4 m m, d = 1 5 —
18 m m , i n v e r s - o v o i d , b o m b a t , c u vîrfu l scurt , a s c u ţ i t , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , ar e
suprafaţa a d î n c ş i n e r e g u l a t i n c r u s t a t ă .
Maturitatea — î n c e pe l a m i j l o c u l l u n i i iulie , î n m e d i e c u 1 5 zil e d u p ă M a y f l o w e r , ia r
r e c o l t a r e a d u r e a z ă p î n ă î n j u r u l d a t e i d e 2 0 iulie .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l A m s d e n s e r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i , î n t o a t e regiunil e
f a v o r a b i l e culturi i p i e r s i c u l u i . D e a s e m e n e a est e i n d i c a t p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я д е к а д а и ю л я , ч е р е з 1 5 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .
С о р т п р о и с х о д и т и з ш т а т а М и с с у р и ( С Ш А ) , гд е о н бы л выведе н в 186 8 г о д у . О н явля -
е т с я о д н и м из н а и б о л е е р а с п р о с т р а н е н н ы х с о р т ов п е р с и к а в о в с ех п л о д о в о д ч е с к и х с т р а н а х .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , п л о д о н о с и т е ж е г о д н о и дае т о б и л ь н ы е у р о -
жаи. Обладае т средне й морозоустойчивость ю и Неустойчи в к таки м вред и теля м
к а к п е р с и к о в а я т л я — Myzodes persicae Sulzer , о ч е н ь в о с п р и и м ч и в к п о р а ж е н и ю Сар-
nodium salicicum Mont .
Ц в е т о к р о з о в й д н ы й ; цветени е п о з д н е е .
 PLANŞA XXIV

Amsden.
 AMSDEN

Плод — средне й величины , о к р у г л ы й , с ш и р о к и м и п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м ,

с в е т л о - з е л е н о в а т о г о цвет а с я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м ш и р о к и м и и к о р о т к и м и ,
местами с л и в а ю щ и м и с я , п о л о с а м и ; к о ж и ц а д о в о л ь н о , т о л с т а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я , н е п р и -
растает к м я к о т и ; м я к о т ь б е л а я , с к р е м о в а т о - ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м , с о с л а б ы м и к р а с н ы м и
п р о я ш л к а м и , очен ь с о ч н а я , сладка я и гармоничн о кисловатая , с нежны м ароматом , и
приятным и о с в е ж а ю щ и м в к у с о м , п р и р о с ш а я к косточке .
Плоды довольн о хорош о перенося т перевозку .

EÉSTJMÉ

Maturité — d u r a n t l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juillet , 1 5 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .
V a r i é t é originair e d e l ' E t a t d e M i s s o u r i ( E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e ) o b t e n u e e n 1 8 6 8 .
C'est u n e de s v a r i é t é s le s p l u s r é p a n d u e s d a n s t o u s le s p a y s fruitiers .
Arbre — d ' u n e v i g o u r e u s e v e n u e , es t l o n g é t i f e t p r o d u i t e n a b o n d a n c e c h a q u e a n n é e .
П a u n e résistanc e m o y e n n e a u g e l , es t sensibl e a u x i n s e c t e s nuisibles , tel s q u e Myeodes per-
sicae Sulzer , es t trè s sensibl e a u Capnodium salicinum Mont . L a fleur , d u t y p e r o s a c é ,
fleurit t a r d i v e m e n t .
Fruit — d e grosseu r m o y e n n e , g l o b u l e u x , a u sillo n v e n t r a l larg e e t superficiel , es t d e
c o u l e u r v e r d â t r e clair , r e c o u v e r t e d e r o u g e v i f à raie s large s e t c o u r t e s q u i p a r f o i s c o n f l u e n t ;
la p e a u , asse z épaisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , n ' a d h è r e p a s à l a p u l p e ; celle-ci , d ' u n b l a n c -
j a u n â t r e , p a r f o i s à faible s infiltration s r o u g e s , trè s j u t e u s e , d o u c e e t h a r m o n i e u s e m e n t
a c i d u l é e , d é b c a t e m e n t p a r f u m é e , à g o û t a g r é a b l e e t rafraîchissant , a d h è r e a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t asse z b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – during the second decade of July, 15 days after the Mayflower.
Variety from the State of Missouri (United States of America) obtained in 1868. This is one
of the most common varieties from all fruits.
Tree – strong, has long life and produces abundantly every year. It has moderate resistance to
frosts, is susceptible to insect pests such as Myzodes persicae Sulzer, is very sensitive to Capnodium
salicinum Mont. The flowers, of rosaceous type, are in bloom late.
Fruit – medium size, globular, the ventral furrow is large and shallow, is light green, covered
with bright red broad and short stripes and sometimes which sometimes merge. The peel, rather thick,
finely pubescent, does not stick to the pulp; it has a white-yellowish color, sometimes with small red
infiltrations, very juicy, sweet and sour, delicately flavored, with pleasant tasting and refreshing,
sticks to the core.
The fruits are quite resistant to transportation.
 CARDINAL

Sinonime: n u s e cunosc .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t l a F o r t u l V a l l e y , î n statu l G e o r g i a d i n
S . U . A . , p r i n a u t o p o l e n i z a r e a soiulu i H a l e h a v e n , î n 1 9 4 1 , s e l e c ţ i o n a t î n 1 9 4 5 ş i d a t î n
comerţ î n 1951.

B ă s p î n d i r c . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , F r a n ţ a , I t a b a ş i î n alt e ţări , aflîndu-s e î n c o n t i n u ă

extindere.
I n ţ a r a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n 1 9 6 2 , ia r d i n 1 9 6 5 s- a t r e c u t l a e x t i n d e r e a lu i î n
producţie.

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ş i r e u ş e ş t e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c f r a n c . E s t e r u s t i c ,
rezistent l a ger , secet ă ş i boli .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . P r o d u c e m u l t ş i r e g u l a t .
F r u c t e l e , m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , sîn t d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c -
terizate printr-u n conţinu t î n zahă r d e 9 , 4 % ş i î n aciditat e d e 0 , 5 6 % .
S e f o l o s e s c a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare . Sîn t
rezistente l a manipular e ş i transport .
Asemănări. F i u c t e l e soiulu i C a r d i n a l s e a s e a m ă n ă c u c e l e al e soiulu i D i x i r e d î n p r i v i n ţ a
culorii pieliţe i ş i a calităţi i f r u c t e l o r , d e o s e b i n d u - s e îns ă d e a c e s t e a p r i n c u l o a r e a g a l b e n ă
u n i f o r m ă a p u l p e i , fără infiltraţi i roşi i î n j u r u l s î m b u r e l u i , p r i n a s p e c t u l s î m b u r e l u i , c u supra -
f a ţ a m a i p u ţ i n i n c r u s t a t ă d e c î t l a soiu l D i x i r e d , ş i p r i n e p o c a d e c o a c e r e m a i t i m p u r i e c u
c i r c a d o u ă zil e faţ ă d e a c e s t a .
Calităţi : c o a c e r ea t i m p u r i e (într e p r i m e l e piersic i c u p u l p a g a l b e n ă c a r e a j u n g l a m a t u -
ritate î n cursu l anului) , rusticitate a ş i potenţialu l d e producţi e ridica t a l pomului , aspectu l
şi c a l i t a t e a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r , r e z i s t e n ţ a m a r e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t .
Defecte : prezint ă mult e fruct e gemene .

POMUL

P o m u l f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e - î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i super -
ficiale.
Coroana — g l o b u l o a s ă, v o l u m i n o a s ă , d e a s ă .
 CARDINAL 343

Ramurile de schelet - lungi , g r o a s e , f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 6 — 6 0 ° , c u

scoarţa d e c u l o a r e cenuşiu-gălbuie , c u n u m e r o a s e lenticel e d e s e , a ş e z a t e transversal .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , scurte , d e g r o s i m e m i j l o c i e ,
cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - g ă l b u i e .
Lăstarii — v i g u r o ş i, scurţ i ş i groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e pe p a r t e a înso -
rită ş i v e r d e c u n u a n ţ ă g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r m i t e p r o e m i n e n t e ,
pubescenţi.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă albă -
cenuşie, distribuiţ i u n i f o r m de- a l u n g u l r a m u r i i .
Frunzele — mari , î n m e d i e d e 17 0 m m l u n g i m e ş i 3 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , a v î n d
l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i b a z a c r e n a t ă ; l i m b u l est e n e t e d ,
u n e o r i u ş o r încreţi t î n l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , c u m a r g i n i l e serat e a d î n c , d e c u l o a r e v e r d e -
intens. P e ţ i o l u l , scur t ( 4 — 5 m m ) , g r o s , c u 2 g l a n d e g l o b u l o a s e a ş e z a t e spr e l i m b , l a b a z ă
p r e v ă z u t latera l c u d o u ă stipel e r u d i m e n t a r e , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e r o z -
intens, m a i inten s spr e b a z ă . Pistilu l est e m a i înal t d e c î t s t a m i n e l e ; s e întîlnes c flor i c u p i s -
tilul d u b l u .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d H = 46—5 6 m m , D = 48—6 1 m m , d = 43—6 2 m m ;

greutatea d e 120—16 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, t u r t i t ă l a vîr f ş i b a z ă , c u f l a n c u r i l e n e e g a l e î n s e c ţ i u n e t r a n s v e r -
sală ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , m a i a d î n c i t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i p u n c t u l stila r
(pl. X X V ) .
Culoarea — g a l b e n ă , a c o p e r i t ă c u r o ş u - p o r t o c a l i u c u n u a n ţ ă v i o l a c e e a p r o a p e p e t o a t ă
suprafaţa, s u b f o r m ă d e p e t e sa u striaţi i d e diferit e d i m e n s i u n i .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i i , a l u n g i t ă d o r s o v e n t r a l .
Punctul stilar — m i c, cenuşiu-închis , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e , î n c a p ă t u l b r a z d e i
ventrale.
Pieliţa — subţire, fi n p u b e s c e n ţ ă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - a u r ie u n i f o r m ă , m i j l o c i u d e t a r e , d e s t u l d e c o n s i s t e n t ă l a recoltare »
fină, f o n d a n t ă , c u g u s t d u l c e a g , p l ă c u t a c i d u l a t ă , d e s t u l d e a r o m a t ă , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă ;
este a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u , a v î n d î n m e d i e H = 2 7 m m , D = 2 1 m m , d = 1 6 m m , elipsoi -
dal, asimetrie , c u vîrfu l a s c u ţ i t scurt , b a z a r o t u n j i t ă ; suprafaţ a c u incrustaţi i s u b f o r m ă
de a l v e o l e ş i d e şanţuri , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s .
Maturitatea — î n c e p î nd d i n d e c a d a a I l - a a luni i iulie , c u 1 5 zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţilo r f r u c t e l o r , c o a c e r i i t i m p u r i i ş i p o s i b i l i t ă ţ i l o r larg i
de folosir e a l o r , soiu l Cardina l s e r e c o m a n d ă p e n t r u e x t i n d e r e î n l i v e z i l e industrial e ş i î n
g r ă d i n i l e d e ling ă case .
A c e s t so i rivalizeaz ă c u soiu l D i x i r e d î n p r i v i n ţ a c o l o r i t u l u i ş i a calităţi i fructelor »
dar ar e u n p o t e n ţ i a l r i d i c a t d e p r o d u c ţ i e .
344 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

РЕЗЮМЕ

Созревание — начина я с о в т о р о й декад ы и ю л я , чере з 1 6 дней п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р.

Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и лиш ь недавн о введе н в к у л ь т у р у .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а ; н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е и
болезням.
Ц в е т о к к а м п а н у л о в й д н о г о т и п а ; цветени е р а н н е е . Дае т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е
урожаи.
Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , п р и п л ю с н у т ы й у в е р ш и н ы и у о с н о в а н и я , с
неодинаковыми половинкам и в поперечно м разрезе ; б р ю ш н о й шо в поверхностный , боле е
г л у б о к и й у у г л у б л е н и я п л о д о н о ж к и и у о с т а т к а с т о л б и к а ; ж е л т о г о цвет а с к р а с н о в а т о -
о р а н ж е в ы м р у м я н ц е м с л и л о в а т ы м о т т е н к о м п о ч т и п о все й п о в е р х н о с т и п л о д а , в форм е
р а з л и ч н о й величин ы пяте н и ш т р и х о в ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п о л у п р и р о с -
шая к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , о д и н а к о в а я , с р е д н е т в е р д а я , пр и у б о р к е д о в о л ь но
плотная, нежная , тающая , с приятны м кисловато-сладковаты м вкусом , довольн о аромат -
ная, очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

BÉSUMÉ

Maturité — à p a r t i r d e l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juillet , 1 6 j o u r s a p r è s l a
M a y flower .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n R o u m a n i e , ell e es t i n t r o d u i t e d e p u i s p e u d e t e m p s
d a n s le s cultures .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , r u s t i q u e , r é s i s t a n t a u g e l , à l a sécheress e e t a u x m a l a d i e s .
L a fleur , d e t y p e c a m p a n u l e , fleuri t t ô t . П f o u r n i t u n e b o n n e p r o d u c t i o n , régulière .
Fruit — m o y e n , g l o b u l e u x , à l a p o i n t e e t à l a b a s e aplaties , a u x flancs i n é g a u x e n
s e c t i o n t r a n s v e r s a l e , l e sillo n v e n t r a l superficie l es t p l u s a p p r o f o n d i v e r s l a c a v i t é p é d o n c u -
laire e t l e p o i n t s t y l a i r e ; l a c o u l e u r , j a u n e , r e c o u v e r t e d e r o u g e o r a n g é à teinte s v i o l a c é e s
sur p r e s q u e t o u t e l a surface , sou s f o r m e d e t a c h e s o u d e striure s d e différente s d i m e n s i o n s ;
la p e a u , m i n c e , l é g è r e m e n t p u b e s c e n t e , a d h è r e à d e m i à l a p u l p e ; c e t t e dernièr e es t j a u n e
d o r é , u n i f o r m e , asse z d u r e , asse z c o n s i s t a n t e à l a r é c o l t e , fine , f o n d a n t e , à g o û t d o u c e â t r e ,
a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , asse z p a r f u m é e , d e trè s b o n n e q u a l i t é ; a d h è r e a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n à l a m a n i p u l a t i o n e t a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – from the second decade of July, 16 days after the Mayflower.
Variety of American origin. In Romania, it was recently introduced in culture.
Tree – medium vigor, resistant to frosts, drought and diseases.
The flower, is bell-shaped and blooms early. It provides a good, regular production.
Fruit – medium, globular at the tip and flattened at the base, the sides unequal in cross
section, the superficial ventral furrow is deeper into the stem cavity and stylar point, the color is
yellow, covered with orange-red to purple hues on almost all surface as spots or grooves of various
sizes. The peel is slim, slightly hairy, a half sticks to the pulp, the latter is golden, uniform, hard
enough, consistent enough to harvest, soft, sweet, pleasantly tart, delicate fragrance, very good
quality, sticks to the core.
The fruits are highly resistant to handling and transportation.
 PLANŞA XXV

Cardinal.
 DIXIRED

Sinonime: n u s e cunosc .

O r i g i n e . A fos t o b ţ i n u t p r i n a u t o f e c u n d a r e a soiulu i H a l e h a v e n , l a F o r t u l V a l l e y , s t a t u l
G e o r g i a d i n S.TJ.A . ş i r ă s p î n d i t î n c u l t u r ă d i n 1 9 4 5 .

R ă s p i n d i r c . E s t e u n so i n o u , d a r c a r e s e întîlneşt e d e s î n t o a t e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e
piersic, atî t di n A m e r i c a , c î t ş i d i n E u r o p a .
î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n 1 9 5 9 , ia r î n c e p î n d d i n 1 9 6 5 s- a t r e c u t l a e x t i n d e r e a
lui î n p r o d u c ţ i e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e v i g u r o s sa u m i j l o c i u d e v i g u r o s î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e în c a r e s e c u l t i v ă ;
reuşeşte b i n e a l t o i t p e p i e r s i c ş i n e c e s i t ă solur i p e r m e a b U e , m i j l o c i u l u t o - n i s i p o a s e . î n c o n -
diţiile d i n D o b r o g e a s e c o m p o r t ă f o a r t e b i n e . E s t e d e s t u l d e rezisten t l a g e r ; astfel , l a M e d -
g i d i a , î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , c î n d t e m p e r a t u r a a c o b o r î t s u b l i m i t a d e rezistenţ ă a piersiculu i
(—24° C ) , v e n i n d d u p ă o perioad ă prelungit ă d e căldură , a u degera t 8 0 % dintr e muguri i
floriferi ; r ă m î n î n d v i a b i b n u m a i 2 0 % d i n t r e m u g u r i i floriferi , s- a p u t u t c o n t a t o t u ş i p e
o producţi e normală .
î n i a r n a 1 9 6 4 — 1 9 6 5 , t o t l a M e d g i d i a , i-au d e g e r a t 6 4 , 1 % d i n t re m u g u r i i floriferi , faţ ă
d e 9 3 , 7 % la J . H . H a l e . E s t e sensibi l l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul .
E p o c a d e înflorir e est e m i j l o c i e ş i d u r e a z ă 8—1 1 zile .
E o d e ş t e a b u n d e n t . P o m i i î n v î r s t ă d e 5 ani , l a G . A . S . M e d g i d i a a u d a t î n m e d i e c î t e
38 k g d e f r u c t e p e p o m , p r o d u c ţ i a m a x i m ă , f i i n d d e 4 6 k g. î n c o n d i ţ i i d e irigare , s e asigură ,
sporuri e v i d e n t e d e p r o d u c ţ i e .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , a p r e c i a t e m a i ale s p e n t r u c o n -
s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t .
Calităţi : p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t , calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r ş i rezis -
tenţa acestor a l a transport .
Defecte : s e n s i b i b t a t e l a Taphrina deformans (Berk. ) Tiü . ş i aderenţa pulpe i l a sîmbure .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e c i r c a 3, 5 m , a v î n d s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i b r u n ă - c e n u ş i e ,
c u c r ă p ă t u r i f o a r t e p u ţ i n e , l o n g i t u d i n a l e , superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s a, largă .
34C SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

Ramurile de schelet — destul d e lung i ş i g r o a s e , d r e p t e , c r e s c s u b u n u n g h i c e d e p ă -

şeşte 4 6 — 6 0 ° . S c o a r ţ a , d e c u l o a r e c e n u ş i e - m a r o n i e , p r e z i n t ă n u m e r o a s e lenticel e d e m ă r i m e
m i j l o c i e , p r o e m i n e n t e , alungite , aşezat e transversal .
Ramurile de rod — sîn t d e s t u l d e v i g u r o a s e , m i j l o c i u d e lungi , c u scoarţ a d e c u l o a r e
roşiatică m a i ale s p e p a r t e a însorit ă ş i g a l b e n - v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ; p r e d o m i n ă cel e
m i x t e , c u n u m e r o ş i m u g u r i floriferi .
Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , v i g u r o ş i , p u ţ i n arcuiţ i l a b a z ă , c u intervalel e d e
2—3 c m l u n g i m e , c u lenticel e p u ţ i n e , a ş e z a t e m a i ale s l a b a z ă ; a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş i e
intensă p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — r e l a t iv m i c i , c o n i c i , c u v î i f u l a s c u ţ i t , d e c u l o a r e m a r o n i e ,
aşezaţi p e p e r n u ţ e d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l r o t u n j i t , acoperiţ i
c u o p u b e s c e n ţ ă grosieră .
Frunzele — m a r i, î n m e d i e d e 16 0 m m l u n g i m e ş i 4 2 m m l ă ţ i m e , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă
în g e n e r a l l a m i j l o c u l b m b u l u i , l a n c e o l a t e , p u ţ i n r e c u r b a t e î n f o i m ă d e seceră , c u vîrfu l a c u t ,
p u ţ i n î n d o i t într- o p a r t e , b a z a î n g u s t a t ă ; b ' m b u l , d e g r o s i m e m i j l o c i e , est e n e t e d , p u ţ i n
încreţit p e n e r v u r a m e d i a n ă , ar e m a r g i n i l e răsfrânt e î n su s î n f o r m ă d e j g h e a b , fi n c r e n a t e ,
d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s , c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o a s e , g l a b r e p e a m b e l e feţe , u n e o r i c u 2— 3
f r u n z u b ţ e m a i m i c i aşezat e p e acelaş i m u g u r e . P e ţ i o l u l , l u n g d e 9 — 1 0 m m , c a n a l i c u l a t , g r o s ,
cu 2— 4 gland e foart e mici , globuloase , galbene .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e l e o v a t e d e c u l o a r e roz «
intens ; c u l o a r e a interioar ă a cab'ciulu i est e p o r t o c a l i e . Pistilu l est e d e î n ă l ţ i m e a staminelor .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 65—5 8 m m , D - 53—6 2 m m , d = 5 5—

64 m m ; g r e u t a t e a d e 1 3 0 — 2 2 0 g , î n m e d i e 1 7 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, t u r t i t ă p u ţ i n p e f l a n c u r i , a s i m e t r i c ă , f o i m î n d o c a r e n ă p e p a r t e a
v e n t r a l ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă ş i d e p ă ş e ş t e p u n c t u l btila r c u 5 — 1 0 m m , fiin d
ceva ma i adînc ă î n apropiere a acestui a (pl . X X V I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a b e, a c o p e r i t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e (circ a 3/ 4 d i n supra -
f a ţ ă ) c u r o ş u - v i u , p e c a r e s e d i s t i n g u n e o r i d u n g i subţiri , sla b d e b m i t a t e , d e c u l o a r e roşi e
mai închis .
Cavitatea pedunculară — m i j l o c i u d e a d î n c ă ş i d e largă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s , a ş e z a t p e u n f o a r t e m i c m a m e l o n ,
î n c o n j u r a t d e o d e p r e s i u n e superficială .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă albă-argintie ,
f o a r t e f i n ă , est e s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă î n m o m e n t u l r e c o l t ă r i i , ia r l a c o a c e r e a d e p b n ă s e
cojeşte uşor .
Pulpa — galbenă-aurie , străbătut ă d e vinişoar e roşietice , consistentă , c o m p a c t ă ,
fină, s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e - a c r i ş o a r ă , r ă c o r i t o a r e , fi n a r o m a t ă , a d e r e n t ă l a s i m b u r e ,
cu gus t plăcut .
Sîmburele — mijlociu , c u H = 21—2 8 m m , D = 20—2 3 m m , d = 15—1 7 m m ; greu -
t a t e a s î m b u r e l u i est e m i j l o c i e , r e p r e z e n t î n d 8 — 9 % d i n g r e u t a t e a f r u c t u l u i ; o v o i d , alungit ,
b o m b a t , c u p r o f i l a s i m e t r i c ; u n g h i u l d e l a v î r f est e l a r g ş i b r u s c a s c u ţ i t ; suprafaţ a d e c u l o a r e
 PLANŞA XXVI

Dixired.
 D I X I R E D 347

caieniu-deschis, adîn c î n c r u s t a t ă ş i c u c r e a s t a v e n t r a l ă d o l ă r g i m e m i j l o c i e , m ă r g i n i t ă d e
două şanţuri .
Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i iuli e — î n c e p e c u 1 7 zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D A Ş I . î n decursu l c e l o r 5 an i d e c î n d e s t e e x p e r i m e n t a t î n diferit e l o c a -
1 ităţi d i n ţar a n o a s t r ă , a d o v e d i t o f o a r t e b u n ă c o m p o r t a r e . A v î n d î n v e d e r e ş i f a p t u l c ă s e
n u m ă r ă î n t r e p r i m e l e soiur i d e piersi c c u p u l p ă g a l b e n ă c a r e a j u n g l a m a t u r i t a t e , soiu l D i x i -
red s e r e c o m a n d ă pentr u extinder e î n plantaţiil e industrial e ş i î n grădinil e d e lîng ă case ,
în t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я , чере з 1 7 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А . В Р у м ы н и и п р е д п р и н я т ы м е р ы д л я е г о в н е д р е н и я в
производство.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е ил и ж е средне й м о щ н о с т и , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о
м о р о з о у с т о й ч и в о е , страдае т о т п о р а ж е н и я г р и б о м Taphrina deformans (Berk) . Tul . Цвето к
кампануловйдного т и п а , цветени е с р е д н е е . П л о д о н о ш е н и е о б и л ь н о е .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , с б о к о в н е с к о л ь к о сплю -
снутый, асимметрический , н а вентрально й сторон е образуе т киль ; желтовато-оранжевог о
цвета, н а б о л ь ш е й част и п о в е р х н о с т и п о к р ы т ы й я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , н а к о т о р о м и н о г д а
м о ж н о различит ь с л а б о намеченны е у з к и е п о л о с к и , б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о ц в е т а ; к о ж и ц а
средней т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п о к р ы т а я с е р е б р и с т о - б е л ы м , очен ь н е ж н ы м п у ш к о м , п о л у -
п р и р о с ш а я к м я к о т и к м о м е н т у у б о р к и , и л е г к о о т с т а ю щ а я пр и п о л н о й з р е л о с т и ; м я к о т ь
золотисто-желтая, пронизанна я красноватым и жилками , плотная , компактная , нежная ,
сочная, тающая , кисловато-сладкая , освежающая , с тонки м ароматом , приросша я к к о -
с т о ч к е , с х а р а к т е р н ы м приятны м в к у с о м ; б о л е е п л о т н а я и б о л е е г а р м о н и ч н о - к и с л о в а т а я ,
чем у с о р т а С е н б и и м , н о н е с к о л ь к о мене е а р о м а т н а я .
Плоды и с п о л ь з у ю т с я п р е и м у щ е с т в е н н о д л я п о т р е б л е н и я в свеже м виде ; х о р о ш о
выдерживают перевозку .

BÉSUMÉ

Maturité — d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juille t — 1 7 j o u r s a p r è sl a
May flower .
"Variété originah- e de s Etats-Uni s d'Amérique . E n Eoumani e ell e es t pe u
répandue.

Arbre — v i g o u r e u x o u d e v i g u e u r m o y e n n e , p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , asse z résistan t

a u gel , sensibl e à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ; l a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , fleuri t
d'une faço n moyenne , produi t abondamment .
Fruit — m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e g l o b u l e u s e , u n p e u a p l a t i su r le s flancs , a s y m é t r i q u e ,
f o r m a n t u n e c a r è n e d u c ô t é v e n t r a l . L a c o u l e u r e n es t j a u n e - o r a n g é , r e c o u v e r t e su r l a p l u s
348 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

g r a n d e p a r t i e d e r o u g e - v i f o ù l ' o n p e u t distingue r parfoi s de s raie s m i n c e s , f a i b l e m e n t m a r -

q u é e s , d ' u n r o u g e p l u s f o n c é ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , résistante , r e c o u v e r t e d ' u n e
pubescence blanc-argent , adhèr e à dem i à l a p u l p e a u m o m e n t d e l a r é c o l t e e t s'e n
détache aisémen t à plein e maturité , l a pulpe , jaun e dor é à infiltration s rouges , consis -
t a n t e , c o m p a c t e t r è s f i n e , justeuse , f o n d a n t e , a i g r e - d o u c e , rafraîchissante , d é l i c a t e m e n t
parfumée, adhèr e a u n o y a u , a u n g o û t particulie r e t agréable .
L e s fruit s s ' e m p l o i e n t s u r t o u t p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s ; il s résisten t bie n
au t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – during the second decade of July - 17 days after the Mayflower.
Original variety of United States of America. In Romania it is not widespread.
Tree - medium vigor or vigorous, pretentious concerning the soil, frost resistant, sensitive to
Taphrina deformans (Berk.) Tul. The flower is bell-type, blooms during mid-season, produces
abundantly.
Fruit - medium or large, globular shape, somewhat flattened on the sides, asymmetrical,
forming a keel on the ventral side. Its color is yellow-orange, covered mostly with bright red where
you can sometimes distinguish thin darker red lines. The peel is medium thick, tough, covered
silver-white hairs, half sticks to the pulp at harvest time and detaches easily when the fruit is fully
ripe. The pulp is golden yellow with red infiltrations, consistent, compact, very delicate, juicy,
creamy, sour sweet, refreshing, delicately scented, sticks to the core, and has a pleasant, distinctive
taste.
The fruits are used for consumption fresh, they are resistant to transportation.
 FERTILIA MORETTI NI

S i n o n i m e : rom. F e r t i l i a .

Origine. S o i o b ţ i n u t d i n t r - o d u b l ă î n c r u c i ş a r e , ş i a n u m e d i n c o m b i n a ţ i i l e J . H . H a l e x
(Lord Napie r x M a y flower) .
A fos t c o m e r c i a l i z a t ş i r ă s p î n d i t î n p r o d u c ţ i e d i n 1 9 5 9 , f i i n d c e a m a i v a l o r o a s ă c r e a ţ i e
a prof . A l . M o r e t t i n i ( I t a l i a ) .
•

Răspindire. S e cultiv ă î n Italia .

L a n o i î n ţar ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , f o a r t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c . N e c e s i t ă solur i f e r t ü e , p r o f u n d e ,
suficient d e r e v e n e .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
7—10 zile .
A r e u n potenţia l d e producţi e ridicat . î n genera l leag ă pre a mult e fructe , încî t aceste a
t r e b u i e rărit e p e n t r u a s e asigur a c a b t a t e a n e c e s a r ă .
F r u c t e l e sîn t f o a r t e b i n e c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , c u g u s t f o a r t e p l ă c u t ; p r e z i n t ă o rezis -
t e n ţ ă m i j l o c i e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t ; s e n u m ă r ă î n t r e p r i m e l e soiur i d e p i e r s i c c u p u l p a
g a l b e n ă , c a r e a j u n g l a m a t u r i t a t e î n c u r s u l a n u l u i ; î n d e p b n e ş t e c o n d i ţ i i l e c e r u t e u n u i so i
c o m e r c i a l ( a s p e c t a t r ă g ă t o r , g u s t superior , r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t , p r o d u c ţ i i m a r i ) .
Calităţi: v i g o a r e a , potenţialu l d e producţi e ridica t ş i calitate a superioar ă a fructelor .

Defecte : nu s e cunosc .

POMUL

Coroana — g l o b u l o a s ă, v o l u m i n o a s ă .
Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă c e l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i p o t r i v i t d e l u n g i .
Lăstarii — au c u l o a r e a v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e pe c e a însorită .
Mugurii vegetativi — p o t r i v it d e m a r i , c o n i c i , p u b e s c e n ţ i .
Mugurii floriferi — p u b e s c e n ţ i, c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
 Ü50 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Frunzele — m a r i, a v î n d î n m e d i e 15 0 m m l u n g i m e ş i 41 mm l ă ţ i m e, c u l i m b ul larg -
l a n c e o l a t , p l a n , c u m a r g i n i le erenate .
P e p e ţ i o l , l a b a z a l i m b u l u i , sîn t inserat e 2 — 4 g l a n d e , d e m ă r i m e m i j l o c i e , r e n i f o r m e .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c a m p a n u l a t e . P e t a l e l e a u f o r m ă eliptic-alungită , c o l o -
r a t e î n r o z, m a i p u ţ i n inten s l a m a r g i n i. Pistilu l est e m a i scur t d e c î t staminele .

Fig. 90 . - Fertili a Morettin i

Fig. 91 . — Fertilia Morettin i

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie, uneor i m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 6 8 m m , D = 7 4 m m şi

d= 7 1 mm .
Forma — sferică, u ş o r t u r t i t ă , a t î t l a p o l i , c î t şi pe f l a n c u ri ; b r a z d a v e n t r a l ă largă ,
superficială ( f i g . 9 0 ) .
Culoarea — g a l b e n - a u r i e, a c o p e r i t ă c u r o ş u - d e s c h is p e c ea m a i m a re p a r t e d i n supra -
faţa f r u c t u l u i ş i stria t c u r o şu m a i i n t e n s .
Cavitatea pedunculară — p o t r i v it d e a d î n că ş i de l a r g ă.
Punctul stilar — m i c, situa t într- o u ş o a r ă d e p r e s i u n e .
 F E R T I L I A M O R E T T I N T 351

Pieliţa — p o t r i v it d e g r o a s ă , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e, rareor i c u slab e infiltraţi i d e r o ş u l i n g ă s î m b u r e , p o t r i v i t
d e consistentă , s u c u l e n t ă , d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — p o t r i v it d e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 4 mm , D = 2 7 m md = 2 0 mm ,
o v o i d , p o t r i v i t d e b o m b a t , c u vîrfu l b i n e a s c u ţ i t ; e s t e p u ţ i n b r ă z d a t , c u a l v e o l e r a r e (fig . 9 1 ) .
Maturitatea — î n c e pe î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i iulie , c u 2 3 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r
şi c u a p r o x i m a t i v 6 zil e d u p ă soiu l D i x i r e d .

R E C O M A N D Ă R I . î n t r u c î t soiu l Fertilia Morettini prezint ă o seri e d e calităţi , s e r e c o -

m a n d ă a f i î n c e r c a t î n t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e c u l t u r i i p i e r s i c u l u i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю л я , н а 2 3 дн я поздне е с о р т а М а й ф л о в е р .
Сорт п р о и с х о д я т из И т а л и и . В Румыни и встречаетс я в помологически х коллекциях .
Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , с в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о
типа.
Плод — средне й величины , ш а р о в и д н о й ф о р м ы , с л е г к а п р и п л ю с н у т ы й ; з о л о т и с т о -
ж е л т о г о цвета , с с в е т л о - к р а с н ы м р у м я н ц е м ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я ,
приросшая к мякоти ; мякот ь желтовато-оранжевая , сочная , сладкая , с гармонично й кис -
лотностью, ароматная , полуприросша я к косточке .
Устойчивость плодо в к перегрузк е и перевозк е средняя .

RÉSUMÉ

Maturité — mi-juillet , 2 3 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .
V a r i é t é originair e d ' I t a l i e . O n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s d e l a R o u -
manie.
; J Arbre — for t vigoureux , à p o t e n t i e l p r o d u c t i f é l e v é . L a fleur , d e t y p e c a m p a n u l e .
Fruit — d e grosseu r m o y e n n e e t d e f o r m e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a p l a t i e ; l a c o u l e u r
j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e d e r o u g e clai r e t strié e d e r o u g e p l u s f o n c é ; l a p e a u d ' é p a i s s e u r
moyenne, légèremen t pubescent e adhèr e à l a p u l p e ; l a pulpe , jaune-orangé , juteuse ,
d o u c e e t harmonieusemen t acidulée , parfumée , adhèr e à dem i a u n o y a u .
L e s fruit s o n t u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e lor s d e l a m a n i p u l a t i o n e t d u transport .

ABSTRACT

Maturity – mid-July, 23 days after the Mayflower.

Variety of Italian origin. It is found in the pomological collections of Romania.
Tree – very strong, with high productive potential. The flower is bell-shaped.
Fruit – medium size and spherical shape, slightly flattened, golden-yellow color, covered with
bright red and darker red strips. The peel is medium thick, slightly pubescent, sticks to the pulp which
is yellow-orange, juicy, sweet and sour, fragrant, half sticks to the core.
The fruits have an average resistance during handling and transportation.
 STARKING DELICIOU S

S i n o n i m e : engl. S . 1 6 5 1 S t a r k i n g d e l i c i o u s .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , d e r i v a t d i n t r - o m u t a ţ i e m u g u r a l ă a soiulu i J u l y
E l b e r t a , i d e n t i f i c a t ă î n 1 9 4 4 d e c ă t r e H . Г . S m i t h , l a D o v e r , î n statu l A r k a n s a s (S.X7.A. ) ;
a fos t da t î n c o m e r ţ î n 1949 .

Răspîndire. S e c u l t i v ă î n S . U . A . , I t a l i a , F r a n ţ a şi , p r o b a b i l , î n a l t e ţări .
î n ţar a n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e , fiin d r e c e n t i n t r o d u s .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s ş i reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c . E s t e r u s t i c , rezisten t l a g e r ş i
secetă, îns ă sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i de înflorir e a p i e r s i c u l u i , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
7—9 zile .
A r e u n potenţia l d e producţi e ridicat .
F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r e , f o a r t e f r u m o s c o l o r a t e , sîn t d e c a b t a t e f o a r t e
bună.
Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializar e ; sîn t r e z i s t e n t e
la manipular e ş i transport .
Asemănări. F r u c t e l e soiulu i S t a r k i n g d e b c i o u s s e a s e a m ă n ă c u c e l e al e soiulu i E l b e r t a
t i m p u r i e a t î t î n c e p r i v e ş t e f o r m a , c î t ş i c u l o a r e a p i e b ţ e i ş i a p u l p e i . A j u n g îns ă l a m a t u r i t a t e
c u c i r c a 2 0 d e zil e m a i t i m p u r i u . A c e s t e soiur i s e p o t d e o s e b i f o a r t e u ş o r ş i d u p ă flori ,
c a r e l a S t a r k i n g d e b c i o u s sîn t c a m p a n u l a t e , ia r l a E l b e r t a t i m p u r i e d e t i p r o z a c e u .
Calităţi : vigoare a ş i rusticitate a p o m u l u i , p r e c u m ş i aspectu l deosebi t d e atrăgător ,
c a b t a t e a f o a r t e b u n ă ş i r e z i s t e n ţa m a r e l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitate a l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderb .

POMUL

P o m u l formeaz ă trunch i gros , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-roşiatică , c u crăpătur i

mici.
Coroana — g l o b u l o a s ă, l a r g ă , v o l u m i n o a s ă .
 S T A R K I N G DELICIOU S 353

Ramvrile de schelet — h m g i, g r o a s e, f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 6 0 — 5 6 ° ; s c o a r ţ a
de c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e a ş e z a t e transversal .
Ramurile de i od — r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , v i g u r o a s e , c u i n t e r n o d u r i
scurte.
Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , g r e ş i , v i g u r o ş i , c r e s c p u ţ i n arcuiţ i d e l a b a z ă ; a u
scoarţa d e culoar e verzuie , c u lenticel e puţine, d e culoar e brună , grupat e î n j u i u l nodurilor .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , aşezaţ i p e p e r m i t e m i j l o c i i .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , c u solzi i d e c u l o a r e b r u n ă , distribuiţ i m a i m u l t l a
c e n t r u l ş i vîrfu l r a m u r i i .
Frunzele — m a r i, î n m e d i e d e 13 5 m m l u n g i m e ş i 3 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , a v î n d
l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i b a z a î n g u s t a t ă ; l i m b ul est e n e t e d ,
uneori uşo r încreţi t î n l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t c r e n a t e , spr e b a z ă
serat-crenate, d e c u l o a r e verde-rnehis , l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i m a i d e s c h i s p e c e a infe -
rioară. P e ţ i o l u l , scurt , g r o s , c u 2 — 5 g l a n d e r e n i f o r m e , aşezat e spr e l i m b .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , e a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e
roz intens , m a i inten s p e m a r g i n i ş i l a b a z ă ; pistilu l est e înal t c î t etaminele .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 56—6 0 m m , D = 58—6 2 m m ş i d = 6 0—

62 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 0 — 1 6 0 g .
Forma - sferic ă sa u sferic-uşo r a l u n g i t ă , c u f l a n c u r i l e n e e g a l e ş i p u ţ i n t u r t i t e p e p ă r ţ i ;
b r a z d a v e n t r a l ă d e s t u l d e a d î n c ă ş i b i n e m a r c a t ă , p r o n u n ţ a t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă
(pl. X X V I I ) .
Culoarea — g a l b e n i n t e n s , a c o p e r i t ă c u r o ş u s t r ă l u c i t o r sufla t ş i s u b f o r m ă d e stilur i
a p r o a p e p e t o a t ă suprafaţa ,
Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , a l u n g i t ă d o r s o - v e n t r a l ş i
deschisă î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e , c u pereţi i a b r u p ţ i .
Punctul stilar — m i c, c e n u ş i u , aşeza t l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , într- o m i c ă d e p r e -
siune ; m a m e l o n u l est e a b s e n t sa u f o a r t e m i c .
Pieliţa — s u b ţ i r e, îns ă d e n s ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă fin ă ; est e a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - a u r i e , c u p u ţ i n e infiltraţi i roşi i î n j u r u l s î m b u r e l u i ş i n e r e g u l a t e ,
p o t r i v i t d e rezistentă , s u c u l e n t ă , d u l c e , a r o m a t ă , f o a r t e b u n ă l a g u s t , d e l i c i o a s ă ; n u est e
aderentă l a sîmbure .
Sîmburele — mijlociu , avîn d î n medi e H = 2 8 mm , D = 2 3 mm , d = 1 7 m m , ovoid ,
p u ţ i n b o m b a t , a s i m e t r i c ; suprafaţa d e c u l o a r e b r u n - î n c h i s ă , c u incrustaţi i p u ţ i n e , îns ă adinei .
Maturitatea — u l t i ma d e c a d ă a luni i iulie , î n c e p u t u l luni i august , l a 2 8 d e zil e d u p ă
May f l o w e r .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă c a b t ă ţ i l o r sale , soiu l S t a r k i n g d e l i c i o u s s e r e c o m a n d ă p e n t r u
a f i î n c e r c a t î n livezil e industrial e î n t o a t e regiunil e u n d e reuşeşt e c u l t u r a piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я , н а ч а л о а в г у с т а , н а 2 8 дне й поздне е с о р т а

Майфловер.
Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х .

23 — с . 19 3
354 SOIURI D E PIERSI C RECOMANDAT E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Дерево — сильнорослое, морозо-и засухоустойчивое , но восприимчивое к поражению

грибом Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . Обладае т высоко й потенциально й
урожайностью. Цвето к кампануловИдног о типа , с более высоким , че м тычинки , пестиком .
Плод — средней ил и крупно й величины , шаровидно й формы , с хорош о выраженным
брюшным швом ; ярко-желтог о цвета, почт и п о всей поверхност и покрыты й ярко-красны м
румянцем; кожиц а тонкая , нежно-опушенная , приросша я к мякоти ; мякот ь золотисто -
желтая с редким и красным и прожилками , сочная , сладкая , ароматная , прекрасног о
вкуса; н е прирастает к косточке .
Плоды отличаютс я хороше й транспортабельностью.

BÉSUMÉ

Maturité — correspondant à l a dernièr e décad e d u moi s d e juillet , débu t d'août , 2 8

jours aprè s l a M ay flower.
Variété originair e de s Etats-Unis d'Amérique . O n la trouve dan s le s collections pomo -
logiques d e la Boumanie .
Arbre — vigoureux , résist e a u ge l e t à la sécheresse , mai s es t sensible a u Clasterosporium
carpophillum (Lév. ) Aderh . So n potentiel producti f es t élevé. L a fleur , d e type campanule ,
a l e pisti l plu s hau t qu e les étamines .
Fruit — moyen o u grand, es t de forme sphérique , a u sillon ventra l marqu é ; la couleu r
jaune vif , recouvert e d e rouge écarlat e éparpill é su r presque tout e l a surfac e ; la peau fine ,
légèrement pubescente , adhèr e à l a pulp e ; la pulpe , jaune-doré , à infiltration s rouge s peu
nombreuses, juteuse , douce , parfumée , délicieus e ; elle n'adhèr e pa s a u noyau.
Les fruit s résisten t a u transport.

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the last decade of July, early August, 28 days after the
Mayflower.
Original variety of United States of America. It is found in the pomological collections of
Romania.
Tree – vigorous, resistant to frost and drought, but is sensitive to Clasterosporium
carpophillum (Lev.) Aderh. Productive potential is high. The flowers, bell-like, the pistil is higher
than the stamens.
Fruit – medium or large, is spherical, with marked ventral groove; it has a bright yellow
color, over covered with scarlet on almost entire surface, thin peel, slightly pubescent, sticks to the
pulp. The pulp is yellow-gold with few red infiltrations, juicy, sweet, fragrant, delicious, and it does
not stick to the core.
The fruits are resistant to transportation.
 PLANŞA XXVII

Starking delicious.
 SUNBEAM

S i n o n i m e : engl. S u n b e a m .
mag. N a p s u g â r .
rom. B a z ă d e soare .

Origine. S o i o b ţ i n u t î n A m e r i c a d e N o r d .

Răspândire. E s t e c u l t i v a t p u ţ i n î n B . P . U n g a r ă .
L a n o i a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t d i n 1 9 3 8 , d e c ă t r e p e p i n i e r e l e di n A i u d . î n p r e z e n t est e
r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e regiunil e ţării , n u m ă r î n d u - s e p r i n t r e soiuril e p r i n c i p a l e d in c u l t u r ă .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , m ai ale s î n p r i m i i a n i d u p ă p l a n t a r e , d e p ă ş i n d î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă
i p r o a p e t o a t e celelalt e soiur i ; est e rustic , l o n g e v i v ş i reuşeşt e b i n e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i .
î . c o n d i ţ i i l e d i n Crişan a ş i B a n a t , m u l t e e x e m p l a r e d i n a c e s t so i a u a t i n s v î r s t a d e 2 5 — 4 0
d e an i î n c a z u l a l t o i rü p e p i e r s i c şi m i g d a l . N e c e s i t ă soluri fertile, c a l d e , c u suficient ă u m i d i t a t e
şi e x p o z i ţ n f a v o r a b i l e ; est e d e s t u l d e rezisten t l a ger , b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 3 z i l e .
B o d e ş t e a b u n d e n t ş i î n f i e c a r e an .
L a G . A . S . M e d g i d i a ( D o b r o g e a ) , într- o e x p e r i e n ţ ă p e n t r u stabilire a r e g i m u l u i d e iri -
gare l a c u l t u r a piersicului , s-a u o b ţ i n u t l a a c e s t so i p r o d u c ţ i i m e d i i d e 6 0 k g d e f r u c t e p e
p o m î n v a r i a n t a e u 5 u d ă r i ş i d e 7 4 k g p e p o m c î n d s-a u a d m i n i s t r a t 7 u d ă r i , faţ ă d e 4 0 k g
la m a r t o r ( n e u d a t ) .
î n c o n d i ţ i i l e solurilo r fertil e d i n j u r u l oraşulu i B u c u r e ş t i ş i î n r e g i m d e irigar e s-a u
realizat l a soiu l S u n b e a m , p e o p e r i o a d ă d e 5 ani , p r o d u c ţ i i m e d ü d e 9 2 k g d e f r u c t e
p e p o m anual .
L a baz a experimental ă a Institutulu i d e cercetăr i h o r t i v i t i c o l e Băneas a producţiil e
m e d i i l a p o m n î n v î r s t a d e 5— 7 an i a u f o s t d e 5 4 — 6 4 k g d e f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e , î n c o n d i ţ i i l e u n u i r ă r i t r a ţ i o n a l , sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , f r u m o s c o l o r a t e ,
d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r e l a t i v r i d i c a t î n a c i d i t a t e (0,6 5 —
— 0 , 8 6 % ) ş i mijloci u î n zahă r (6,65—10,16%) , pectin e ( 0 , 2 7 — 0 , 4 6 % ) , substanţ e proteic e
( 0 , 5 7 — 1 , 3 3 % ) ş i v i t a m i n ă С ( 5 , 2 — 1 1 , 0 0 m g % ) . Se ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i sîn t
r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i l a m a n i p u l a r e ; a v î n d p u l p a g a l b e n ă ş i s e m i a d e r e n t ă , sîn t f o a r t e
a p r e c i a t e m a i ale s p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă .
356 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Calităţi : v i g o a r e a, l o n g e v i t a t e a , rusticitate a ş i p o t e n ţ i a l u l ridica t d e p r o d u c ţ i e , p r e c u m

şi calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i al e fructelor , î n c a z u l c î n d n u s e răres c suficient .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3,5— 4 m ş i formeaz ă trunch i drept , c u diametru l d e 1 8 —

—20 c m ş i c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e .
Coroana — sferic-turtită , largă , r e l a t i v rară , răsfirată , c u d i a m e t r u l d e 5— 6 m .
Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e s u b unghiur i d e r a m i f i c a r e c u -
prinse î n t r e 4 5 ş i 60 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u lenticel e rare , cafenii , p u ţ i n
e v i d e n t e ; r a m u r i l e m a i b ă t r î n e c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , c a r e sîn t v i g u r o a s e ş i c u m u g u r i floii -
feri p e a p r o a p e t o a t ă l u n g i m e a l o r ; r a m u r i le a n t i c i p a t e ş i salbel e s e întilnes e intr- o p r o p o r ţ i e
mai m i c ă .
Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , p u t e r n i c i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 — 3 c m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a
r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - e r b a c e e , p î n ă l a v e r d e - g ă l b u i e p e ce a u m b r i t ă , a c o -
perită c u n u m e r o a s e lenticel e m i c i , r ă s p î n d i t e neregulat .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , c u solzi i castanii , sla b p u b e s e e n ţ i
şi c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , sla b p u b e s e e n ţ i , aşezaţ i m a i m u l t c ă t r e
vîrful ramui'ilor .
Frunzele — s u p r a m i j l o c i i sa u m a r i , a v î n d 1 6 0 — 1 8 7 m m l u n g i m e ş i 4 5 — 5 4 m m l ă ţ i m e ,
d e f o r m ă e l i p t i c ă , l a n c e o l a t e , c u v î r f u l d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , g l a b r e ş i m a r g i n i l e fi n
serate ; l i m b u l , p l a n , c u vîrfu l u ş o r a p l e c a t spr e b a z a inferioară . P e ţ i o l u l , s c u r t sa u d e lun -
g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u 2— 3 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , s c o b i t e l a m i j l o c , aşezat e p e b a z a
l i m b u l u i sa u p e p e ţ i o l .
Frunzele c a d semitimpnri u ş i devi n galbene-portocalii , pătat e c u roşu .
Florile — mijlocii (16—2 5 m m diametru) , campanulate , c u petalel e mici , concave ,
d e c u l o a r e r o z - v i n e ţ i e . Pistilu l est e m a i înal t c u 4 — 6 m m d e c î t s t a m m e l e .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie, avîn d H = 55—6 4 m m , D = 54—6 4 m m , d = 53—6 3 m m ;

greutatea d e 85—12 6 g .
Forma — g l o b u l o a s ă sa u o v o i d ă , tras ă spr e vîrf , u ş o r a s i m e t r i c ă , p u ţ i n t r u n c h i a t ă
l a b a z ă ş i c u vîrfu l r o t u n j i t sa u f o a r t e sla b t r u n c h i a t ; d e l a m i j l o c spr e vîr f p r e z i n t ă o slab ă
t e n d i n ţ ă spr e ascuţire , t e r m i n î n d u - s e u n e o r i c u u n m a m e l o n m i c ; b r a z d a v e n t r a l ă , super -
ficială spr e m i j l o c , s e a d î n c e ş t e ş i s e î n g u s t e a z ă s p r e b a z ă ş i spr e vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l
stilar c u 5 - 8 m m ( p l . X X V I I I ) .
Culoarea — g a l b e n - a u r i e, a c o p e r i t ă a p r o a p e c o m p l e t c u r o ş u şters , p e s t e c a r e s e supra -
p u n d u n g i roşii-sîngerii , l a t e , c a r e p e a l o c u r i c o n f l u e a z ă ; l a fructele b i n e însorite , culoare a
d e v i n e r o ş u - n e g r i c i o a s ă , a c o p e r i n d a p r o a p e î n t r e a g a suprafaţ ă a fructului.
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă ş i d e s t u l d e îngustă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , într- o d e p r e s i u n e îngust ă
şi destu l d e a d î n c ă .
 PLANŞA XXVIII

Sunbeam.
 SUNBEAM .457

Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , r e z i s t e n t ă , f i n - p u b e s c e n t ă , catifelată , neaderent ă l a

p u l p ă . P u f u l s e c u r ă ţă f o a r t e u ş o r d e pe f r u c t .
Pulpa — aurie, p u ţ i n r o ş i a t i c ă î n j u r i u s î m b u r e l u i , fină , c o n s i s t e n t ă , f o a r t e s u c u l e n t ă ,
f o n d a u t ă , d u l c e , a r m o n i o s a c i d u l a t ă , inten s a r o m a t ă , s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmhurclr — m i j l o c i u, a v î n d H = 3 2 — 3 6 m m , D = 2 0 — 2 1 m m , d = 1 5 — 1 8 m m,
o v o i d - a l u n g i t , c u vîrful p r e h m g - a s c u ţ i t , c u suprafaţ a c o l o r a t ă p a r ţ i a l i n r o şu ş i rar i n c r u s t a t ă .
Maturitatea — sfîrşitul luni i iulie , p r i m a d e c a d ă a luni i a u g u s t . î n c e p e c u 30 de zil e
d u p ă M a y f l o w e r.

RECOMANDĂRI. Avîn d î n v e d e r e însuşiril e v a l o r o a s e a l e p o m u l ui ş i f r u c t e l o r , p r e -

c u m ş i f a p t ul c ă a d a t r e z u l t a te f o a r t e b u n e i n diferit e regiun i a l e ţării, soiu l S u n b e a m s e
r e c o m a n d ă s ă se c u l t i ve î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e a l e ţării, atî t î n l i v e z i l e industriale , c î t
şi î n g r ă d i n i l e d e lingă c a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — конец и ю л я — п е р в а я декад а а в г у с т а , н а 3 0 дне й п о з д н е е с о р т а

Майфловер.
Сорт п р о и с х о д и т из С е в е р н о й А м е р и к и. В Р у м ы н ии в ы р а щ и в а е т с я , начина я с 1938 г о д а .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м
и в р е д и т е л я м . Дае т е ж е г о д н о о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к к а м п а ц у л о в и д н о г о т и п а , с б о л е е
в ы с о к и м , че м ТЫЧИНКИ , пестиком .

Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й Ил и я й ц е в и д н ы й, с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м
швом; золотисто-желтог о цвета, почт и целико м покрыты й тусклы м красны м румянце м
с кроваво-красным и сливающимис я полосками ; кожиц а довольн о толстая , нежная , опу -
шенная, б а р х а т и с т а я ; м я к о т ь з о л о т и с т а я , в о к р у г к о с т о ч к и к р а с н о в а т а я, с о ч н а я , с л а д к а я , с
гармоничной к и с л о т н о с т ь ю и сильны м ароматом , п о л у п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е .
Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и п е р е в о з к у .

RÉSUMÉ

Maturité — f in d u m o i s d e juillet , p r e m i è r e d é c a d e d'août , 3 0 jour s aprè s l a

May flower .
O r i g i n a i r e d e l ' A m é r i q ue d u N o r d . E n R o u m a n i e , l a v a r i é t é a c o m m e n c é à êtr e m u l t i -
p l i é e à p a r t i r d e 1938 .
Arbre — v i g o u r e u x, longétif , résist e a u g e l , a u x m a l a d i e s e t a u x insectes nuisibles .
Il p r o d u i t a b o n d a m m e n t c h a q u e a n n é e . L a fleur , d u t y pe c a m p a n u l e , a l e pistil plu s é l e v é
q u e le s é t a m i n e s .
Fruit — m o y e n, g l o b u l e u x o u o v o ï d e , a u sillo n v e n t r a l s u p e r f i c i e l ; l a c o u l e u r
j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e p r e s q u e e n t o t a l i té d ' u n r o u g e t e r n e , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e nt de s raie s
r o u g e - s a n g qu i c o n f l u e n t ; l a p e a u, asse z épaisse , à fine p u b e s c e n c e , v e l o u t é e ; l a p u l pe d o r é e ,
u n p e u r o u g e â t re a u t o u r d u n o y a u , j u t e u s e , d o u c e , h a r m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , f o r t e m e n t
parfumée, adhèr e à dem i a u n o y a u .
Les fruit s résisten t a u t r a n s p o r t e t à l a m a n i p u l a t i o n .
 357a
ABSTRACT

Maturity – end of July, the first decade of August, 30 days after the Mayflower.
Native of North America. In Romania, the variety began to be propagated from 1938.
Tree – vigorous, long lifetime, resistant to frost, diseases and insect pests. It produces
abundantly each year. The flower, bell-type, the pistil was higher than the stamens.
Fruit – medium, globular or ovoid, with ventral groove surface. The color is golden yellow,
over covered almost entirely of dull red, on which blood-red lines join. The peel, rather thick, with
fine hairs, velvety. Golden pulp, a little red around the pit, juicy, sweet, strongly scented, half sticks to
the core.
The fruits are resistant to transportation and handling.
 JERSEYLAND

Sinonime : N e w Jerse y 135 .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă agricol ă
N e w Jerse y di n N e w Brunswic k (S.U.A.) , pri n polenizare a bber ă a une i descen -
d e n ţ e d e r i v a t e d i n î n c r u c i ş a r e a c o m p l e x ă J . H . H a l e x ( S l a p e y x A d m i r a l D e w e y ) ; a fos t
dat î n comer ţ î n 1946 .

R ă s p i n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , I t a b a ş i î n a l t e ţări .
I n ţar a noastr ă a fos t introdu s î n 196 2 ş i s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l e s t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c f r a n c, e s t e r u s t i c , r e z i s t e n t l a g e r , s e c e t ă ,
b o b ş i l a atacu l dăunătorilor .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a p i e r s i c u l u i , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
6—8 zile .
Potenţialul d e p r o d u c ţ i e est e ridicat .
F r u c t e l e , m i j l o c i i s a u m a r i , sîn t a s p e c t u o a s e , c u p u l p a g a l b e n ă , s e m i a d e r e n t ă sa u
neaderentă, d e cabtat e bună .
Se foloses c pentr u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i industrializare . Sîn t rezistent e l a
manipulare ş i transport .
Asemănări. S o i u l Jerseylan d s e aseamăn ă e u soiu l E e d h a v e n , a v î n d a p r o x i m a t i v
aceeaşi e p o c ă d e c o a c e r e , m ă r i m e , c u l o a r e ş i f o r m ă ; s e d e o s e b e ş t e îns ă d e a c e s t a p r i n
f o r m a s î m b u r e l u i c a r e e s t e m a i a s i m e t r i c , m a i a s c u ţ i t l a vîr f ş i m a i p u ţ i n b o m b a t c o m p a -
r a t i v c u c e l a l soiulu i E e d h a v e n .
Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a ş i p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m
şi a s p e c t u l f r u m o s , c a l i t a t e a b u n ă ş i r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t a fructelor .
Defecte : n u s e c u n o s c .

POMUL

P o m u l , d e m ă r i m e mijlocie , ar e scoarţ a d e p e trunch i cenuşi e cu nuanţ ă brună , prezen -

tând c r ă p ă t u r i m i c i ş i dese .
Coroana — sferică , l a r g ă .
 JEBSEYLAND 359

Ват urile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , a r c u i t e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i

d e 3 5 — 4 5 " faţ ă d e a x , c u s c o a r ţ a f o a r t e aspră , d e c u l o a r e b r u n - r o ş c a t ă , c u m u l t e lenti -
cele d e m ă r i m e m i j l o c i e , a ş e z a t e transversal , m a i d e s e s p r e b a z a r a m u r i l o r .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , l u n g i ş i g r o a s e , c u i n t e r n o d u r i l e d e l u n g i m e
mijlocie.
Lăstarii — l u n g i, groşi , v i g u r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e l u n g i m e m i j l o c i e , sla b arcuiţ i ;
s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r z u i e , l u c i o a s ă p e p a r t e a u m b r i t ă ş i b r u n - r o ş i a t i c ă p e c e a însorită , c u
lenticele p u ţ i n e , m i j l o c i i , o r b i c u l a r e d e c u l o a r e b r u n ă .
Mugurii vegetativi — m a r i, c o n i c i , v e r z u i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , distribuiţ i
m a i ale s l a m i j l o c u l ramurii .
Frunzele — m a r i, î n m e d i e d e 17 0 m m l u n g i m e ş i 3 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , e u vîrfu l
a c u m i n a t ş i b a z a îngustată , m a r g i n i l e c r e n a t e ; b m b u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u a s p e c t p i e l o s ,
d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - d e s c h i s , m a t p e c e a inferioară .
P e ţ i o l u l , scurt , d e 4 — 6 m m , g r o s , c u 4 — 6 g l a n d e r e n i f o r m e , d e c u l o a r e g ă l b u i e , d i n c a r e
u n e l e aşezat e p e b a z a b m b u l u i .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e b p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e
r o z intens , m a i i n t e n s ă l a b a z ă ; p i s t d u l est e d e a c e e a ş i î n ă l ţ i m e c u e t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c ie s a u m a r e , a v î n d H = 56—6 5 m m , D = 50—6 0 m m , d = 5 3—

63 m m ; g r e u t a t e a d e 1 4 0 — 2 0 0 g .
Forma — sferic-alungită, t r a s ă s p r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , c u f l a n c u r i l e u ş o r i n e g a l e
şi suprafaţ a n e r e g u l a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă superficiala , m a i adâncit ă s p r e p u n c t u l stilar , p e
care î l depăşeşt e (pl . X X I X ) .
Culoarea — g a l b e n ă, a c o p e r i t ă c u r o ş u , m a i i n t e n s ă p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i s u b f o r m ă
m a r m o r a t ă sa u striat ă p e p a r t e a semiînsorită .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă, p o t r i v i t d e l a r g ă , a l u n g i t ă d o r s o - v e n t r a l .
Punctul stilar — m i c , c e n u ş i u , a ş e z a t p e lini a d e c o n t u r s a u p e u n m i c m a m e l o n .
Pieliţa — s u b ţ i r e, a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă d e a s ă ş i fină , este ' a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - a u r i e, d e o b i c e i făr ă infiltraţi i roşii , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e , f o n -
d a n t ă , s u c u l e n t ă , c u a r o m ă p r o n u n ţ a t ă , d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă , s e m i a d e r e n t ă sa u n e a d e r e n t ă
la s î m b u r e .
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e B L = 3 2 m m , D = 2 5 m m , d =
= 1 7 m m , o v o i d - a l u n g i t , u ş or b o m b a t , c u vîrfu l r o t u n j i t , f o a r t e scur t a s c u ţ i t , b a z a alungită ,
a s i m e t r i c , suprafaţ a d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , c u incrustaţi i d e s e , l u n g i ş i s c u r t e , a d i n e i .
Maturitatea — de l a sfîrşitu l l u n i i i u b e p î n ă î n p r i m a d e c a d ă a luni i a u g u s t , c u 3 1 d e
zile d u p ă M a y flower , c u c i r c a 3 zil e î n a i n t e d e soiu l B e d h a v e n ş i d u r e a z ă p î n ă l a 1 7 —
18 a u g u s t .

BECX)MANDĂEI. Datorit ă c a l i t ă ţ u o r sal e soiu l J e r s e y l a n d s e r e c o m a n d ă s ă fi e e x t i n s

p e n t r u î n c e r c a r e î n h v e z i l e industrial e ş i î n g r ă d i n i l e d e lîng ă c a s e , î n t o a t e regiunil e u n d e
reuşeşte p i e r s i c u l .
360 S O I U R ID E P I E R S I C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю л я — перва я декад а августа , н а 3 1 ден ь поздне е с о р т а

Майфловер.
Сорт п р о и с х о д и т и з H ь ю - Д ж е р си ( С Ш А ) . В Р у м ы н и ю бы л повезе н в 196 2 г о д у и
встречается в помологически х коллекциях .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к з а с у х е и п о р а ж е н и ю б о -
лезнями и вредителями . Дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к кампануловидног о т и п а , цветени е
позднее.
Плод — средне й ил и к р у п н о й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - ш а р о в и д н ы й , с п о в е р х н о -
стным б р ю ш н ы м ш в о м ; ж е л т о г о цвета , п о к р ы т ы й к р а с н ы м р у м я н ц е м — ярки м н а солнеч -
ной с т о р о н е и м р а м о р н ы м н а мене е о с в е щ е н н о й с о л н ц е м ч а с т и ; к о ж и ц а т о н к а я , с г у с т ы м
и нежны м п у ш к о м , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , бе з к р а с н ы х п р о ж и л о к ,
с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с сильны м а р о м а т о м , п о л у п р п р о с ш а я ил и н е п р п р о с ш а я к
косточке.
Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — fin d e juille t — p r e m i è re d é c a d e d ' a o û t ; 3 1 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .

E s p è c e originair e d e N e w J e r s e y E t a t s U n i s . E n R o u m a n i e ell e fu t i n t r o d u i t e e n 196 2
et s e t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — v i g o u r e u x , résistan t a u x gel , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t insecte s nuisibles .
П p r o d u i t a b o n d a m m e n t . F l e u r d e t y p e c a m p a n u l e , à floraiso n t a r d i v e .
Fruit — m o y e n o u g r a n d , s p h é r i q u e - a l l o n g é , a v e c l e sillo n vertica l superficie l ;
j a u n e , r e c o u v e r t d e r o u g e i n t e n s e su r l e c ô t é ensoleillé , m a r b r é su r l e c ô t é semi-enso -
leillé ; l a p e a u , qu i es t m i n c e , à l a p u b e s c e n c e épaiss e e t fine , a d h è r e à l a p u l p e ; c e t t e
dernière, j a u n e - d o r é , san s infiltration s r o u g e s , es t j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , a u p a r f u m
prononcé, semi-adhérent e o u no n adhérent e a u n o y a u .
L e s fruits résisten t b i e n à l a m a n i p u l a t i o n e t a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – late July - the first decade of August, 31 days after the Mayflower. Species from
New Jersey, USA. In Romania it was introduced in 1962 and is in pomological collections.
Tree – vigorous, resistant to frost, drought, diseases and insect pests. It produces abundantly.
Flower type: bell-flower, late flowering.
Fruit – medium or large, spherical, elongated, with the vertical groove shallow, yellow,
covered with bright red on the sun exposed side, with strips on semi-sun exposed side; the peel is thin
to thick and with thin hairs, sticks to the pulp. The latter, yellow-gold, without red infiltrations, is
juicy, sweet-tart, with strong fragrance, semi-sticky or not sticky to the stone.
The fruits are highly resistant to handling and transportation.
 PLANŞA XXIX

Jerseyland.
 RE DИAVEN

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. A fos t o b ţ i n u t l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M i c h i g a n di n l o c a l i t a t e a S o u t h
Нал-en d i n statu l M i c h i g a n ( S . U . A . ) , d i n încrucişare a soiulu i На1е1гал-е п c u soiu l K a l h a v e n ;
a fos t d a t î n c o m e r ţ î n c e p î n d d i n 1 9 4 0 .

Răspîndirc. E s t e r ă s p î n d i t m u l t î n S . U . A . , F r a n ţ a , I t a b a ; s e afl ă î n cur s d e răspân -

dire î n B . S . F . I u g o s l a v i a , E . P . U n g a r ă , E . P . B u l g a r i a ş i î n a l t e state .
î n ţar a n o a s t r ă s e găseşte i n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e
şi î n livezil e g o s p o d ă r i i l o r a g r i c o le de sta t ( M e d g i d i a , Ş i m l e u l Silvanie i e t c . ) .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e m i j l o c i u d e v i g u r o s , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c , m a i ale s î n cultur i

irigate. E s t e d e s t u l d e rezisten t l a ger .
î n iarn a 1 9 6 4 — 1 9 6 5 , l a O . A . S . M e d g i d i a , i-au d e g e r a t 5 8 , 4 % m u g u r i floriferi , c o m p o r -
tîndu-se m a i b i n e d e c î t S u n b e a m , cărui a — în aceleaş i c o n d i ţ i i — i-au d e g e r a t 6 3 , 8 % di n
m u g u r i i floriferi . E s t e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . îns ă sensibi l
la Taphrina deformans (Berck. ) T u l . ş i l a Monilinia laxa Ehrenb .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a piersicului .
B o d e ş t e a b u n d e n t ; l a M e d g i d i a , p o m i i î n v î r s t a d e 5 an i a u d a t î n m e d i e c i t e 4 9 k g
d e fructe , p r o d u c ţ i a m a x i m ă f i i n d d e 6 8 k g d e f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t î n s u b -
stanţă u s c a t ă d e 1 2 % ş i î n a c i d i t a t e d e 0 , 5 5 % ; sîn t a p r e c i a t e a t i t p e n t r u c o n s u m u l î n star e
p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare .
Bezistă bin e l a transpor t ş i manipulare .
Calităţi : p o t e n ţ i a l ul d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t , calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r ş i rezistenţ a
la t r a n s p o r t .
Defecte: sensibilitate a l a Taphrina deformans (Berk. ) T u l . ş i Monilinia laxa Ehrenb .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e c i r c a 3, 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i s ă n ă t o s , c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e cenuşiu-negricioasă , c u c r ă p ă t u r i p u ţ i n e ş i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă , c u d i a m e t r u l d e 4 , 5 — 5 m .
 362 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Ramurile de schelet — de l u n g i m e m i j l o c i e ş i g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e su b u n ungh i

de r a m i f i c a r e c e depăşeşt e 4 5 ° . S c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - m a r o n i e , c u n u m e r o a s e lenticel e
mari, d e c u l o a r e m a r o n i e , p r o e m i n e n t e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cel e m i x t e , m a i ra r b u c h e t e l e d e m a i .
Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , groşi , c u i n t e r n o d u r i d e 1,8—2, 6 c m l u n g i m e , c u
s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c ee p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă ş i
la vîr f uri .
Mugurii vegetativi — r e l a t iv m i c i , c o n i c i , d e c u l o a r e cafeniu-închis , a c o p e r i ţ i c u o
pubescentă cenuşie .
Mugurii floriferi — de d i m e n s i u n i m i j l o c i i , c u vîrfu l p u t e r n i c r o t u n j i t , a c o p e r i ţ i c u o
p u b e s c e n t ă cenuşi e deasă .
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e l u n g i m e a d e 13 7 m m ş i l ă ţ i m e a d e
36 m m , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e serate . L i m b u l est e î n c r e ţ i t caracteristi c de- a l u n g u l ner -
v u r i i m e d i a n e , est e d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s c u n u a n ţ e g ă l b u i . M a r g i n i l e frunzelo r sîn t î n d r e p -
t a t e î n sus , spr e p a r t e a s u p e r i o a r ă a frunzei , f o r m î n d u n fe l d e j g h e a b . P e ţ i o l u l est e l u n g d e
10—12 m m , g r o s , c u 3 — 4 g l a n d e r e n i f o r m e , p r o e m i n e n t e .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e o v a t e , d e c u l o a r e r o z
intens, c u u n d i a m e t r u d e 9 — 1 0 m m . Caliciu l p e p a r t e a i n t e r i o a r ă est e d e c u l o a r e p o r t o c a l i e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d H = 48—6 1 m m , D = 48—5 6 m m , d = 45—5 3 m m ;

g r e u t a t e a u n u i fruct , 1 0 0 — 1 5 0 g .
Forma — sferică, p u ţ i n a l u n g i t ă , c u flancuril e i n e g a l e î n s e c ţ i u n e l o n g i t u d i n a lă ş i e l i p t i ce
în s e c ţ i u n e transversală . B r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă ş i d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u circ a
5 m m (pl . X X X ) .
Culoarea — g a l b e n ă - a u r i e, a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e c u r o ş u p u n c t a t sa u d u n g a t ,
iar p e p a r t e a î n s o r i t ă c u roşu-sîngeriu .
Cavitatea pedunculară — largă, d e s t u l d e a d î n c ă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c, d e c u l o a r e n e a g r ă , situa t p e u n m i c m a m e l o n , î n c o n j u r a t d e o
uşoară depresiune .
Pielita — de g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s -
c e n t ă a l b i c i o a s ă , f o a r t e fină .
Pulpa — de c u l o a r e g a l b e n - a u r i e , c u u r m e d e r o ş u l î n g ă s î m b u r e , c o n s i s t e n t ă , fină ,
p u t e r n i c p a r f u m a t ă , f o a r t e d u l c e , a c r i ş o a r ă , s u c u l e n t ă , a r o m a t ă , c u g u s t p u ţ i n m u s c a t , semia -
derentă l a sîmbure .
Sîmburele — mijlociu , H = 29—3 5 m m , D = 21—2 4 m m , d = 1 6 — 1 9 m m , invers -
o v o i d , p u ţ i n b o m b a t , c u v î r f a s c u ţ i t , c u s u p r a f a ţ a r o ş u - c a r m i n ş i c u incrustaţi i a d i n e i ,
potrivit d e dese .
Maturitatea — î n c e p e î n p r i m e l e zil e d i n p r i m a d e c a d ă a luni i a u g u s t ş i d u r e a z ă p î n ă
în j u r u l d a t e i d e 1 8 — 2 0 a u g u s t . î n c e p e c u 3 4 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r , c u a p r o x i m a t i v
3 zil e d u p ă J e r s e y l a n d .

RECOMANDĂRI. Ţinîn d s e a m a d e calităţil e d e o s e b i t e al e p o m u l u i ş i fructului , s e

r e c o m a n d ă pentr u extinder e î n livezil e industrial e ş i î n grădinil e d e lîng ă case , î n toat e
regiunile u n d e reuşeşt e piersicul .
 PLANŞA XXX

Redhaven.
 REDHAVEN 363

РЕЗЮМЕ

Созревание — начинаетс я в конц е п е р в о й декад ы а в г у с т а ; н а 3 4 дн я п о з ж е с о р т а

Майфловер.
Сорт п р о и с х о д и т и в Мичиган а ( С Ш А ) . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л -
л е к ц и я х и некоторы х государственны х хозяйствах .
Дерево — с р е д н е й сил ы р о с т а , довольн о м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к н е к о т о р ы м
б о л е з н я м , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Taphrina deformansHeik. Tul . и Monilinia
laxa E l i r e n b . Отличаетс я очен ь в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю . Ц в е т о к намИануловИрНог о т и п а .
Плод — средне й величины , ш а р о в и д н ы й , н е м н о г о п р о д о л г о в а т ы й ; з о л о т и с т о - ж е л -
т о г о цвета , п о к р ы т ы й почт и целико м к р а с н ы м р у м я н ц е м , к о т о р ы й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е
с т а н о в и т с я к р о в а в о - к р а с н ы м ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а б е л о в а т ы м о п у ш е н и е м ,
полуприросшая к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , с о следам и к р а с н о й о к р а с к и о к о л о
к о с т о ч к и , с о ч н а я , очен ь с л а д к а я , с уравновешенно й к и с л о т н о с т ь ю , сильны м аромато м
и немног о мускатны м вкусом , полуриросша я к к о с т о ч к е .
Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — dernier s j o u r s d e l a p r e m i è r e d é c a d e d ' a o û t , 3 4 j o u r s aprè s l a M a y f l o w e r .

Originaire d u M i c h i g a n ( E t a t s - U n i s ) , o n l e t r o u v e e n R o u m a n i e d a n s le s c o l l e c t i o n s
p o m o l o g i q u e s e t d a n s certaine s e x p l o i t a t i o n s a g r i c o l e s d e l ' E t a t ( G . A . S . ) .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n e , a s s e z résistan t a u g e l e t à q u e l q u e s m a l a d i e s , t o u t e f o i s
sensible à Taphrina deformans (Berk.) . T u l . e t à Monilinia laxa Ehrenb . Trè s productif . L a
fleur d u t y p e c a m p a n u l e .
Fruit — m o y e n, sphérique , u n p e u allongé , jaune-or , presqu e entièremen t recouver t
d e r o u g e , a v e c l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e s a n g ; l a p e a u d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , r e c o u -
v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , trè s fin e es t m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , c e t t e d e r n i è r e d e
c o u l e u r j a u n e - o r , a v e c de s t r a c e s d e r o u g e p r è s d u n o y a u , es t j u t e u s e , t r è s d o u c e , a c i d u l é e
j u s t e c e q u ' i l fau t e t trè s p a r f u m é e , à saveu r musqué e ; mi-adhérent e a u noyau .
L e s fruit s s o n t résistant s a u t r a n s p o r t e t a u x m a n i p u l a t i o n s .

ABSTRACT

Maturity – the last days of the first decade of August, 34 days after the Mayflower.
A native of Michigan (USA), is found in pomological collections of Romania and in some
state’s farms).
Tree – medium vigor, fairly resistant to frost and some diseases, however, sensitive to
Taphrina deformans (Berk.). Tul. and Monilinia laxa Ehrenb. Very productive. The bell-flower type.
Fruit – medium, spherical, slightly elongated, yellow-gold, almost entirely over-covered with
red, and blood-red, on the sun exposed side. The peel is medium thick, covered with whitish
pubescence, is very delicate and partly sticks on the pulp, the latter yellow gold with traces of red near
the stone, is juicy, very sweet, tangy and very fragrant, with musk flavor; partly sticks to the stone.
The fruits are resistant to transportation and handling.
 FAIRHAYEN

Sinonime : m i s e cunosc .

Origine. So i o b ţ i n ut î n S.TJ.A . î n 1 9 3 5 , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă a g r i c o l ă M i c h i g a n,
d i n încrucişare a soiurilo r J . H . H a l e x S o u t h H a v e n .

Răspîndirc. A fos t i n t r o d u s î n p r o d u c ţ i e î n c e p î n d d i n 1 9 1 0 . E s t e m u l t r ă s p î n d i t î n
S.TJ.A. ş i p u ţ i n î n p r i n c i p a l e l e ţăr i d e c u l t u r ă a piersiculu i d i n E u r o p a .
î n ţ a r a n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i u e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e
pomicole.

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s ş i d ă b u n e r e z u l t a t e a l t o i t p e p i e r s i c f r a n c . P r e z i n t ă o rezistenţ ă
m i j l o c i e l a t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e d i n iarnă . E s t e f o a r t e sensibi l l a Taphrina deformau*
(Berk.) Tul .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d ei d e înflorir e a piersiculu i (l a 3— 1 zil e d u pă p r i m e l e soiuri) .
P r o d u c e a b u n d e n t ş i susţinut . î n c ă d e l a vîrst a d e 3 an i p r o d u c ţ i a a j u n g e l a 2 0 — 2 5 k g
d e f r u c t e p e p o m , î n c o n d i ţ i i d e irigaţie .
F r u c t e l e sîn t m a r i , d e c a l i t a t e superioară , d e o s e b i t d e a s p e c t u o a s e , d a t o r i t ă mărimi i
şi c o l o r a ţ i e i l o r v n , rezist ă f o a r t e b i n e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t u r i , s e p r e t e a z ă p e n t r u
p ă s t r a r e î n frigorifer , c o n g e l a r e , ş i p r e l u c r a r e i n d u s t r i a l ă , d î n d p r o d u s e d e f o a r t e b u n ă c a b t a t e .
Calităţi : v i g o a r e a , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă , s u s ţ i n u t ă a p o m u l u i , p r e c u m ş i calitate a
superioară ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : s e n s i b i b t a t e a p r o n u n ţ a t ă l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul .

POMUL

Coroana — g l o b u l o a s ă, largă .
Ramurile de schelet — d e lungim e ş i grosim e mijlocie , c u unghiur i d e ramificar e d e
4 5 — 5 5 ° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u l e n t i c e l e m a r i aşezat e t r a n s v e r s a l .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te m a i ale s p r i n cel e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e
mijlocie.
Lăstarii — lungi , groşi , c u internodur i mijlocii , d e culoar e roşu-violace e p e parte a
însorită ş i verde-erbace e p e ce a umbrită .
 FA1RHAVEN 3fif>

Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o

pubescentă pronimţată .
Mugurii floriferi — m a r i , b o m b a ţ i , c u v n f u l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , distribuiţ i î n c e a
m a i m a r e p a r t e spr e v î r f ş i î n z o n a d e m i j l o c a r a m u r i l o r .
Frunzele — m a r i, a v î n d î n m e d i e 13 8 m m l u n g i m e ş i 4 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , d e c u l o a r e
v e r d e î n c h i s , c u l i m b u l n e t e d sa u uşo r v ă l u r a t de- a l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , c u m a r g i n i l e
fin c r e n a t e , a v î n d g l a n d e l e d e p e p e ţ i o l ( 1 — 2 ) g l o b i d o a s e, b p i te d e regul ă d e b a z a l i m b u l u i .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m i c ă , d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e l e d e f o r m ă
eliptie-alungită, uşo r o n d u l a t e , c o l o r a t e î n r o z intens , m a i inten s spr e m a r g i n i . Pistilu l est e
înalt cî t ş i s t a m m e l e . S e î n t d n e s c u n e o r i flor i c u pisti l d u b l u .

FRUCTUL

Mărimea — mare, avîn d î n medi e H = 7 0 mm , D = 7 5 mm ş id = 7 5 m m ; greutate a

m e d i e , p e s t e 15 5 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, c u cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i uşo r inegal e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e larg ă ş i
p o t r i v i t d e a d i n c à (pl . X X X I ) .
Culoarea — g a l b e n - p o r t o c a b e , a c o p e r i t a su b formă , d e striaţi i sa u m a r m o r a t ă c u roş u
v i u , a p r o a p e p e t o a t ă suprafaţ a fructului , m a i inten s p e p a r t e a însorită .
Cavitatea pedunculară — p o t r i v i t d e a d î n c ă ş i d e largă .
Fu netul stilar — m i c , cenuşin-închis , s e afl ă p e u n f o a r t e m i c m a m e l o n î n fundu l b r a z -
dei v e n t r a l e .
Pieliţa — g r o a s ă, fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — galbenă-auri e sa u p o r t o c a U e , e u infiltraţi i d e c u l o a r e roşie, ' m a i f r e c v e n t e
în v e c i n ă t a t e a sîmburelui , destu l d e c o n s i s t e n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e ş i p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u
a r o m ă fină , f o a r t e b u n ă l a gust , l a m a t u r i t a t e n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 3 4 m m , D = 2 7 m m , d = 2 0 m m ,
c o l o r a t î n m a r o - r o ş c a t , i n v e r s - o v o i d , p o t r i v i t d e b o m b a t , alungit , c u p r o f i l a s i m e t r i c , a d î n c
şi p o t r i v i t d e ra r încrustat .
Maturitatea — î n c e p e l a sfîrşitu l p r i m e i d e c a d e a luni i a u g u s t , c u circa , 2 1 d e zil e
înainte d e J . H . H a l e , ş i d u r e a z ă p î n ă î u j u r u l d a t e i d e 2 0 a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l F a i r h a v e n s e r e c o m a n d ă s ă fi e e x t i n s î n p l a n t a ţ i i l e industriale ,
în z o n e l e f a v o r a b i l e culturi i piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — начинается в к о н ц е п е р в о й декад ы а в г у с т а , п р и м е р н о н а 2 1 д е н ь р а н ь ш е

сорта Д ж о н Х е й л ь .
Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А , гд е бы л выведе н в 193 5 г о д у . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в
помологических коллекция х опытны х плодоводчески х станций .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , дае т х о р о ш и е р е з у л ь т а т ы пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е . Средне -
м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taplirina deformans
(Berk.) T u l . Дае т обильны е и у с т о й ч и в ы е у р о ж а и . Цвете т в с е р е д и н е п е р и о д а цветени я
п е р с и к а , чере з 3— 4 дн я посл е п е р в ы х с о р т о в . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а , средне й
или н е б о л ь ш о й величины .
 360 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Плод — к р у п н ы й, о к р у г л ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с ш и р о к и м и д о в о л ь н о г л у б о к и м б р ю -
шным ш в о м ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , с к р а с н ы м ш т р и х о в а т ы м ил и м р а м о р н ы м р у -
мянцем п о в с е й п о в е р х н о с т и п л о д а, н а с о л н е ч н о й с т о р о н е боле е я р к о г о цвета ; к о ж и ц а тол -
стая, нежно-опушенная , бархатистая , приросша я к мякоти ; мякот ь золотисто-желтовато -
о р а н ж е в а я , с к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и , боле е част о в с т р е ч а ю щ и м и с я вблиз и к о с т о ч к и , д о -
вольно плотная , сочная , сладкая , с приятной кислотность ю и тонки м ароматом , прекрас -
ного вкуса ; пр и полно й зрелост и н е прирастае т к косточке .
П л о д ы в ы с о к о г о к а ч е с т в а , очен ь х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е г р у з к у и п е р е в о з к у ; п р и
годны дл я х р а н е н и я , з а м о р а ж и в а н и я и д л я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и и даю т п р о д у к т ы
очень в ы с о к о г о к а ч е с т в а .

EÉSUMÉ

Maturité — c o m m e n ce à l a fi n d e l a p r e m i è r e d é c a d e d ' a o û t , 2 1 j o u r s e n v i r o n a v a n t
la J . H . H a i e .
V a r i é t é originair e de s E t a t s U n i s d ' A m é r i q u e , o b t e n u e e n 1 9 3 5 . E n E o u m a n i e o n l a
t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s .
Arbre — v i g o u r e u x , d o n n e d e b o n s résultat s s'i l es t greff é su r p ê c h e r . D ' u n e
résistance m o y e n n e a u g e l , es t n é a n m o i n s trè s sensibl e à Taphrina deformans (Berk. ) Tul .
П p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t d e m a n i è r e s o u t e n u e . F l e u r i t a u m i l i e u d e l a p é r i o d e d e floraiso n
d u p ê c h e r , 3— 4 j o u r s a p r è s d ' a u t r e s variétés . L a fleur , d e t y p e c a m p a n u l e , es t d e g r a n d e u r
m o y e n n e o u petite .
Fruit — g r o s, g l o b u l e u x , a s y m é t r i q u e , a u sillo n v e n t r a l larg e e t asse z a c c u s é ; d e c o u l e u r
j a u n e - o r a n g é , es t r e c o u v e r t d e striation s o u m a r b r é d e r o u g e à reflet s vif s su r t o u t e l a
surface d u fruit , p l u s i n t e n s e su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u , épaisse , f i n e m e n t p u b e s c e n t e ,
v e l o u t é e , a d h è r e à l a p u l p e , q u i es t j a u n e d ' o r - o r a n g é , à infiltration s r o u g e s , p l u s n o m b r e u s e s
a u v o i s i n a g e d u n o y a u , asse z c o n s i s t a n t e , j u t e u s e , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , à p a r f u m
fin, d ' u n e trè s b o n n e s a v e u r ; à m a t u r i t é ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruits , d e q u a l i t é supérieure , résisten t trè s b i e n a u x diverse s m a n i p u l a t i o n s e t
a u t r a n s p o r t , s e p r ê t a n t à l a c o n s e r v a t i o n , à l a c o n g é l a t i o n e t a u x t r a n s f o r m a t i o n s indus -
trielles, d o n n a n t d e s p r o d u i t s d e trè s b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – begins at the end of the first decade of August, about 21 days before the J. H. Hale.
Variety originating from the USA, obtained in 1935. In Romania it is found in the
pomological collections of experimental stations.
Tree – vigorous, gives good results if it is grafted on peach. Has average resistance to frost,
but is very sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. It produces plenty and steadily. Flowers in
the middle of the peach flowering period, 3-4 days after other varieties. The flower, bell-shaped, is of
medium size or small.
Fruit – large, globular, asymmetric, the ventral furrow is broad. It is yellow-orange, covered
with striations and mottled with red or bright reflections on the surface of the fruit, more intense on
the sun exposed side. The peel, thick, finely pubescent, velvety, sticks to the pulp, which is golden
yellow-orange with red infiltrations, more numerous near the stone, consistent, juicy, sweet,
pleasantly tart, delicate perfume; at maturity it does not stick to the core.
The fruits are of superior quality, highly resistant to handling and transportation, suitable for
storage, freezing and industrial processing, providing high quality products.
 PLANŞA XXXI

Fairhaveîi.
 SOUTHLAND

Sinonime: m i s e cunosc .

Origine. S o i o b ţ i n u t d i n t r - u n s î m b u r e d e H a l e h a v e n r e z u l t a t d i n a u t o f e c u n d a r e l a
Staţiunea Beltsvüle , Marylan d ( S . U . A . ) ; a fos t difuza t î n c o m e r ţ î n 1946 .

Răspindirc. Est e cultiva t î n S.U.A. , Italia , F r a n ţ a ş i alt e state .

I n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s r e c e n t ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiu -
nilor e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s ş i est e rezisten t l a g e r , s e c e t ă , p r e c u m ş i l a a t a c u l b o l i l o r ş i
d ă u n ă t o r i l o r , e x c e p t î n d Taphrina deformam ( B e r k . ) T u l . , l a c a r e est e f o a r t e sensibil . R e u -
şeşte b i n e a l t o i t p e p i e r s i c . A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t .
F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , c o l o r a t e f o a r t e f r u m o s , sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m î n
stare p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializar e ; s e p ă s t r e a z ă uşor , sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t ş i
se c o n s e r v ă b i n e î n d e p o z i t e frigorifice .
Asemănări. F r u c t e l e soiulu i S o u t h l a n d s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i J . H . H a l e
î n c e p r i v e ş t e f o r m a , c u l o a r e a pieliţei , c u l o a r e a p u l p e i ş i a l t e c a r a c t e r e , d a r a u e p o c ă diferit ă
d e c o a c e r e . Cel e d o u ă soiur i s e d e o s e b e s c îns ă p r i n a c e e a c ă floril e l a J . H . H a l e sîn t c a m -
p a n u l a t e , ia r l a S o u t h l a n d d e t i p r o z a c e u .
Calităţi : p o t e n ţ i a l ul p r o d u c t i v r i d i c a t , a s p e c t u l f r u m o s ş i calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c -
t e l o r , rezistenţ a l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t .
Defecte : sensibilitate a l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul .

POMUL

P o m u l ar e t r u n c h i u l g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , a s p r ă , c u c r ă p ă t u r i l o n g i -
tudinale.
Coroana — sferică , largă .
Ramurile de schelet — d e g r o s i m e m i j l o c i e , c r e s c p u ţ i n c u r b a t e faţ ă d e a x , c u s c o a r ţ a
c e n u ş i u - b r u n ă , ia r c u lenticelel e g a l b e n - m a r o n i i aşezat e t r a n s v e r s a l , g r u p a t e ma i mul t
spre n o d u r i .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e î n d e o s e b i p r i n r a m u r i m i x t e , c u i n t e r n o d u r i d e lun -
gime mijlocie .
 368 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Lăstarii — l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n c u r b a ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e -
g ă l b u i e ş i r o ş c a t ă p e p a r t e a însorită , lucioş i ş i c u n u m e r o a s e lenticel e r o t u n d e , g r u p a t e
spre m u g u r i .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u solzişor i d e c u l o a r e g ă l b u i - b r u n ă , aşezaţ i p e per -
nuţe proeminente .
Mugurii floriferi — m i j l o c i i , o v o e o n i c i , c u vîrfu l r o t u n j i t , c u solzişor i d e c u l o a r e v e r d e -
brun deschis .
Frunzele — mari , a v î n d î n m e d i e 16 5 m m l u n g i m e ş i 3 7 m m l ă ţ i m e , c u vîrfu l a c u m i n a t
şi c u b a z a a t e n u a t ă . L i m b u l est e d e g r o s i m e m i j l o c i e , p i e l o s , încreţi t de- a l u n g u l nervuri i
m e d i a n e , c o l o r a t î n v e r d e l u c i o s p e p a r t e a superioar ă ş i î n v e r d e m a i deschi s p e c e a infe -
rioară. Marginil e b m b u l u i sîn t c r e n a t e . P e ţ i o l u l est e subţire , c a n a l i c u l a t , d e c u l o a r e v e r d e -
g ă l b u i e , g l a b r u , p r e v ă z u t c u 1— 2 g l a n d e g l o b u l o a s e aşezat e spr e l i m b .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z , ma i
intens cătr e b a z ă ş i c e n t r u ; pistilu l est e e g a l sa u p u ţ i n m a i s c u r t d e c î t etaminele .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 59—6 1 m m , D = 65—6 7 m m ş i d = 6 7—

68 m m ; g r e u t a t e a m e d i e 16 0 g .
Forma — sferică , t u r t i t ă l a t e r a l ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială , ia r vîrfu l prezint ă
o uşoar ă depresiun e (pl . X X X I I ) .
Culoarea — g a l b e n ă, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - p u r p u r i u s u b f o r m ă d e p e t e
m a r i , striur i fin e ş i p u n c t e f o a r t e fine , m a i e v i d e n t e l a l i m i t a d i n t r e culori .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i i , d e f o r m ă alungit ă d o r s o - v e n t r a l .
Punctul stilar — m i c , c e n u ş i u , a ş e z a t p e c o n t u r u l fructulu i l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e .
Pieliţa — g r o a s ă, p u b e s c e n ţ ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — g a l b e n ă - a u r i e c u p u ţ i n e infiltraţi i î n j u r u l s î m b u r e l u i , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e ,
s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă ş i f o a r t e a r o m a t ă , d e p r i m a calitate . N u est e
aderentă l a sîmbure .
Sîmburele — d e mărim e mijlocie , avîn d î n medi e H = 3 0 mm, D = 2 5 mm, d = 1 8 mm ,
ovoid, puţi n b o m b a t , asimetric , c u suprafaţ a mijloci u incrustată , d e culoar e bmn-înehis .
Maturitatea — î n c e pe c u c i r c a 2 0 d e zil e î n a i n t e d e J . H . H a l e ş i c o r e s p u n d e c u a
d o u a ş i a trei a d e c a d ă a luni i a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l S o u t h l a n d , a v î n d calităţ i d e o s e b i t e , s e r e c o m a n d ă p e n t r u încer -

c a r e î n l i v e z i l e industriale , î n t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я и т р е т ь я декад ы а в г у с т а ; н а ч и н а е т с я п р и м е р н о в а 2 0 дне й д о

сорта Д ж о н Х е й л ь .
Сорт американског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и бы л иитродуцирова н лишь недавно .
Дерево — сильнорослое , морозо - и засухоустойчиво е И устойчиво е к болезня м и
в р е д и т е л я м , н о о ч е н ь ч у в с т в и т е л ь н о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans (Berk. )
Tul. Цвето к розовидный . У р о ж а й н о с т ь высокая .
 PLANŞA XXXII

Southland.
 SOUTHLAND 369

II./од — гредне й величин ы ил и крупный , шаровидный , с боко в приплюснутый ;

ж е л т о г о цвета , с п у р п у р н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в форм е к р у п н ы х п я т е н , т о н к и х черточе к
и очен ь мелки х т о ч е к , б о л е е заметны х н а лини и разделени я ц в е т о в ; к о ж и ц а т о л с т а я , о п у -
шенная, п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , с н е б о л ь ш и м к о л и ч е с т в о м п р о -
ж и л о к в о к р у г к о с т о ч к и , средне й п л о т н о с т и , с о ч н а я , с л а д к а я с приятно й кислотность ю
и очен ь ароматная , высшег о качества ; н е прирастае т к к о с т о ч к е .
Плоды отличаютс я хороше й транспортабельностью .

RÉSUMÉ

Maturité — d a ns l a s e c o n d e e t l a t r o i s i è m e d é c a d e d ' a o û t ; c o m m e n c e 2 0 j o u r s a v a n t
la J . H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E l l e a ét é i n t r o d u i t e r é c e m m e n t e n R o u m a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , résistan t a u g e l , à l a sécheresse , ains i q u ' à l ' a t t a q u e de s m a l a d i e s
et de s insecte s nuisibles , à l ' e x c e p t i o n d e Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , a u q u e l i l es t
très sensible . L a fleu r es t d u t y p e r o s a c é . I l p o s s è d e u n p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n é l e v é .
Fruit — m o y e n o u gros , sphérique , aplat i latéralemen t ; d e couleu r jaune , recouver t
sur l e c ô t é ensoleill é d e r o u g e p o u r p r e , sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s , d e fine s striure s e t d e
p o i n t s trè s fins , plu s é v i d e n t s ver s l a lign e d e d é m a r c a t i o n e n t r e le s c o u l e u r s ; l a p e a u es t
épaisse, p u b e s c e n t e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; c e t t e dernière , d ' u n j a u n e - d o r é , a v e c q u e l q u e s
infiltrations a u t o u r d u n o y a u , es t d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , j u t e u s e , d o u c e e t a g r é a b l e m e n t
a c i d u l é e , trè s p a r f u m é e , d e p r e m i è r e qualit é ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t résistant s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – in the second and third decade of August, beginning 20 days before the J. H. Hale.
Variety of American origin. It had been recently introduced in Romania.
Tree – vigorous, resistant to frost, drought, and to the attack of diseases and insect pests, with
the exception of Taphrina deformans (Berk.) Tul.,to which is very sensitive. The flower is of
rosaceous type. It has a high production potential.
Fruit – medium or large, spherical, flattened laterally, yellow, coated on the sun exposed side
with crimson hues, fine striations and very fine points more obvious next to the line of demarcation
between the colors; the peel is thick, hairy, sticks to the pulp. This is yellow-gold, is of medium
consistency, juicy, sweet and pleasantly sour, very fragrant, premium, and does not stick to the core.
The fruits are resistant to transportation.

24 — c . 18 3
 HALEHAVEN

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. So i a m e r i c a n o b ţ i n u t î n 192 4 l a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă M i c h i g a n di n l o c a -

litatea S o u t h H a v e n , statu l M i c h i g a n ( S . U . A . ) , d i n încrucişare a soiulu i J . H . H a l e c u soiu l
S o u t h H a v e n ; a fos t difuza t p r i n c o m e r ţ î n c e p î n d d i n 1 9 3 2 .

R ă s p î n d i r c . E s t e c u l t i v a t p e scar ă l a r g ă î n C a b f o r n i a , ia r î n E u r o p a s e i n t r o d u c e î n
r i t m g r ă b i t î n t o a t e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c , c a F r a n ţ a , I t a l i a , R . P . U n g a r ă , R . S . F .
I u g o s l a v i a , E . P . B u l g a r i a ş i altele .
L a n o i a f o s t i n t r o d u s di n 1 9 5 9 î n colecţiil e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e ,
p r e c u m ş i î n unel e g o s p o d ă r i i a g r i c o l e d e stat . D i n 196 5 s- a t r e c u t l a e x t i n d e r e a lu i î n plan -
taţiile industriale .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e destu l d e v i g u r o s , f o r m î n d o c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , p u ţ i n a l u n g i t ă . R e u ş e ş t e
b i n e altoi t p e p i e r s i c . P r e f e r ă l o c u r i a d ă p o s t i t e , e x p u s e spr e sud , ş i solur i adinei , r e v e n e
şi p e r m e a b ü e . î n c o n d i ţ i i l e d i n D o b r o g e a î n iarn a anulu i 1 9 6 2 — 1 9 6 3, c î n d t e m p e r a t u r a a
s c ă z u t p î n ă l a —23°C , a u pieri t 9 7 , 3 % din m u g u r i i floriferi . E s t e f o a r t e sensibi l l a Taphrina
deformans ( B e r k . ) Tul .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c i u e p o c i i d e înflorire .
P r o d u c e m u l t . Astfel , l a g o s p o d ă r i a a g r i c o l ă d e sta t M e d g i d i a p o m i i î n vîrst ă d e 5 a n i
a u d a t î n m e d i e c î t e 5 2 k g d e f r u c t e , p r o d u c ţ i a m a x i m ă fiin d d e 5 8 k g d e f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e sîn t m a r i , a s p e c t u o a s e , d e caUtat e f o a r t e b u n ă ; s e c a r a c t e r i z e a z ă printr-u n
conţinut î n substanţ ă uscat ă d e 1 1 , 3 — 1 2 , 1 % ş i î n aciditat e d e 0 , 2 8 — 0 , 3 5 % .
Sînt r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i m a n i p u l a r e ş i s e foloses c a t î t p e n t r u c o n s u m î n star e
p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u industrializar e ; s e c o m p o r t ă b i n e l a p ă s t r a r e a î n d e p o z i t e frigorifice .
Calităţi : g u s t u l f o a r t e p l ă c u t ş i c o l o r i t u l f r u m o s a l f r u c t e l o r , rezistenţ a l a manipulăr i
şi t r a n s p o r t .
Defecte : s e n s i b ü i t a t e a l a g e r a m u g u r i l o r florifer i ; rezistenţ a f o a r t e slab ă l a Taphrina
deformans ( B e r k . ) Tul .
POMUL

P o m u l a j u n g e l a î n ă l ţ i m e a d e 3 , 5 — 4 m . T r u n c h i u l ar e scoarţ a cenuşiu-negricioasă ,
c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, v o l u m i n o a s ă , c u d i a m e t r u l d e 4, 5 — 5 m .
 HALEHAVEN 37 1

Eamnrile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i
de ramificar e ma i m a r e d e 45° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e , ş i c u n u m e r o a s e lenticel e
mari, d e c u l o a r e cafeniu-înehis , p r o e m i n e n t e .
Eamnrile de rod — p i e d o m i nă cel e m i x t e .
Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e mijlocii , c u internoriuril e d e 2,6— 3 c m l u n g i m e , c u
scoarţa, d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e pe p a r t e a însorit ă ş i v e r d e c u n u a n ţ e g ă l b u i p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , a p r o a p e lipiţ i d e r a m u r ă , p u b e s c e n ţ i .
Mugurii floriferi — mari , b o m b a ţ i ,c u vîrfu l rotunjit , acoperiţ ic u pubescenţ ă
alb-cenuşie.
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e l u n g i m e a d e 16 6 m m ş i l ă ţ i m e a d e
47 m m , l a n c e o l a t e , c u marginil e c i e n a t e . L i m b u l est e d e c u l o a r e v e r d e intens , c u n u a n ţ e
g ă l b u i . P e ţ i o l u l , d e l u n g i m e m i j l o c i e ( 1 0 — 1 2 m m ) , c u 2— 3 g l a n d e r e n i f o r m e , s c o b i t e .
Florile — d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e mar i d e 9 — 1 0 m m , o v a t e , d e c u l o a r e r o z -
v i n e ţ i e . Culoare a caliciulu i î n parte a intern ă est e p o r t o c a l i e . Pistilu l est e d e î n ă l ţ i m e a
etaminelor.

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 5 9 — 70 m m , D = 5 9 — 65 m m ,
d= 5 5 — 6 8 m m ; g r e u t a t e a d e 13 0 — 160 g , u n e o r i p î n ă l a 20 0 g .
Forma — sferică , u n e o r i p u ţ i n a l u n g i t ă , s i m e t r i c ă , p u ţ i n t u r t i t ă î n p ă r ţ i l e lateral e ;
b r a z d a ventral ă est e superficială , m a i a d î n c i t ă spr e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 7—1 0 m m
(pl. X X X I I I ) .
Culoarea — g a l b e n - p o r t o c a l i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeriu , c u p u n c t e
m a i închise , făr ă striur i ; c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e c u p r i n d e u n e o r i tre i sfertur i d i n suprafaţ a
fructului.
Caritatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , c u m a r g i n e a regulată .
Punctul stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n situa t într- o d e p r e s i u n e d i n
vîrful fructului , p u ţ i n e v i d e n t ă .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , destu l d e elastică , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă
eu o p u b e s c e n ţ ă relati v fină , a l b i c i o a s ă , b o g a t ă .
Pulpa — g a l b e n - p o r t o c a l i e , c u u ş o a r e infiltraţi i roşi i î n juru l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă ,
suculentă, fină , dulce-acrişoară , inten s a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Mmburele — m i j l o c i u sa u m a i e , î n m e d i e H = 3 2 mm, D = 2 5 mm, d = 2 0 m m , invers -
o v o i d , alungit , p u ţ i n b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c ascuţit , d e c u l o a r e roşiatică , c u incrustaţi i
rare ş i p o t r i v i t d e adînc i ; r e p r e z i n t ă 8 — 9 % di n g r e u t a t e a fructului .
Maturitatea — î n c e pe c u circ a 1 9 zil e înaint e d e J . H . H a l e ş i c o r e s p u n d e e u p e r i o a d a
1 0 - 2 5 august .

R E C O M A N D Ä K I . D a t o r i t ă calităţilo r sale , soiu l H a l e h a v e n s e r e c o m a n d ă s ă fi e e x t i n s

in livezil e industrial e ş i î n g r ă d i n i l e d e ling ă case , î n t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturi i
piersicului.
РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р ая декад а а в г у с т а ; начинаетс я з а 1 9 дне й д о с о з р е в а н и я сорт а Д ж о

Хейль.
Сорт п р о и с х о д и т и з А м е р и к и , гд е о н бы л выведе н в 192 4 г о д у . В Р у м ы н и и бы л и н т р о -
д у ц и р о в а н в 195 9 г о д у в п о м о л о г и ч е с к и е к о л л е к ц ии о п ы т н ы х станци й и в н е к о т о р ы е г о -
 372 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

с у д а р с т в е н н ы е х о з я й с т в а . В 196 5 г о д у был о п р и с т у п л е н о к ег о р а с п р о с т р а н е н и ю в п р о м ы ш -
ленных посадках .
Дерево — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о у д а е т с я пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е ; п р е д -
почитает г л у б о к и е , в л а ж н ы е , п р о н и ц а е м ы е , х о р о ш о защищенны е п о ч в ы , с ю ж н о й э к с п о -
зицией. О т л и ч а е т с я с л а б о й м о р о з о у с т о й ч и в о с т ь ю и очен ь б о л ь ш о й в о с п р и и м ч и в о с т ь ю к
п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . Цвете т в середин е п е р и о д а цветени я
п е р с и к а . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о типа , с к р у п н ы ми л е п е с т к а м и . Дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — выш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , иногд а н е м н о г о п р о -
д о л г о в а т ы й , симметричный , с б о к о в н е м н о г о с п л ю с н у т ы й ; ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета ,
с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м б о л е е т е м н о г о цвет а т о ч -
к а м и , бе з ш т р и х о в , причем п о к р о в н а я о к р а с к а о х в а т ы в а е т и н о г д а д о т р е х четверте й п о в е р -
х н о с т и п л о д а ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , д о в о л ь н о эластичная , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и ,
с д о в о л ь н о н е ж н о й , г у с т о й о п у ш е н н о с т ь ю б е л о в а т о го цвета ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я
с небольшим и красным и прожилкам и в о к р у г к о с т о ч к и , плотная , сочная , нежная , кисло -
вато-сладкая, сильн о ароматная , н е прирастающа я к косточке .
Плоды очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а, х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у и п е р е г р у з к у .

BBSUMÉ

Maturité — correspondan t à l a second e décad e d u moi s d'août , 1 9 jour s avan t l a

J. H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 9 2 4 . E n B o u m a n i e ell e a ét é i n t r o d u i t e e n
1959, d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s d e s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s , ains i q u e d a n s quelque s
e x p l o i t a t i o n s a g r i c o l e s d ' E t a t . D e p u i s 1 9 6 5 , o n a c o m m e n c é à lu i d o n n e r d e l ' e x t e n s i o n
d a n s le s p l a n t a t i o n s industrielles .
Arbre — asse z v i g o u r e a u x , v i e n t b i e n s'i l es t g i e f f é su r l e p é c h e r ; i l préfèr e le s sol s
p r o f o n d s , l é g è r e m e n t h u m i d e s e t p e r m é a b l e s , abrite s e t e x p o s é s a u sud . I l es t p e u résis -
t a n t a u ge l e t trè s sensibl e à Taphrina deformans (Berk. ) Tul . Fleuri t a u mibe u d e l'époque ,
d e floraison . L a fleur es t d u t y p e c a m p a n u l e , à g r a n d s p é t a l e s . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t .
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e , parfoi s u n p e u a l l o n g é e , s y m é t r i q u e ,
u n p e u a p l a t i su r le s flanc s ; d e c o u l e u r j a u n e - o r a n g é , r e c o u v e r t , su r l a p a r t i e ensoleiDYe .
d ' u n r o u g e sang , a v e c d e s p o i n t s p l u s f o n c é s , san s striures , l a c o u l e u r d e r e c o u v r e m e n t
s ' é t e n d parfoi s a u x troi s q u a r t s d e l a surfac e d u frui t ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e ,
assez élastique , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e asse z fine , b l a n c h â t r e ,
riche ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e - o r a n g é , a v e c d e légère s infiltration s a u t o u r d u n o y a u , c o n s i s t a n t e ,
juteuse, fine , douce-aigrelette , fortemen t parfumé e e t n'adhéran t pa s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t d e trè s b o n n e q u a l i t é ; il s résisten t a u t r a n s p o r t e t a u x m a n i p u l a t i o n s .
372a
ABSTRACT
Maturity – corresponding to the second decade of August, 19 days before the J. H. Hale.
Variety of American origin, obtained in 1924. In Romania it was introduced in 1959 in the
pomological collections of the experimental stations, and in some state farms. Since 1965, it was
grown on industrial plantations too.
Tree – strong enough, successful only when it is grafted on peach, and prefers deep soils,
moist and permeable, sheltered and south facing. It is very resistant to frost and very sensitive to
Taphrina deformans (Berk.) Tul. Blooms in mid-season of flowering. The flower is bell-type, with
large petals. It produces abundantly.
Fruit – medium to large, spherical, sometimes elongated, symmetrical, slightly flattened on
the sides, yellow-orange, covered on the sun exposed side in blood red, with darker points without
streaks, color sometimes extends to cover three quarters of the surface of the fruit. The peel is of
medium thickness, elastic, partly sticks to the pulp, covered with a rather delicate pubescence, white,
rich; the pulp, yellow-orange with slight infiltrations around the stone, consistent, juicy, soft-tart,
highly perfumed and not sticking to the kernel.
Fruits are very good and they are resistant to transportation and handling.
 PLANŞA XXXIII

Haleliauen.
 START

S i n o n i m e : ir a s e c u n o s c .

O r i g i n e . N u s e c u n o a ş t e o r i g i n e a acestu i soi .

Răspînriirc. S e c u l t i v ă p u ţ i n î n U . B . S . S . ş i î n a l t e ţări .
î n ţar a n o a s t r ă est e p u ţ i n r ă s p î n d i t , f i i n d i n t r o d u s î n 1 9 5 8 . S e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e
p o m o l o g i c e a l e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l d e v i g o a r e s u b m i j l o c i e , reuşeşt e altoi t p e p i e r s i c ; p e c o r c o d u ş d ă r e z u l t a t e
slabe. E s t e sla b rezisten t l a g e r , l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh. , precu m ş i
l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile .
P r o d u c e m o d e r a t . L a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i a u p r o d u s î n
medie cît e 3 0 k g d e fructe .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e prin -
t r - u n c o n ţ i n u t d e 1 0 , 8 1 — 1 2 , 5 5 % zahăr , 0 , 6 1 — 0 , 7 5 % a c i d i t a t e , 0 , 9 1 — 1 , 1 4 % s u b s t a n ţ e
p r o t e i c e ş i 1 0 , 5 6 — 1 4 , 6 7 m g % v i t a m i n ă C . Sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s -
pătă. Prezint ă o rezistenţ ă b u n ă l a transport .
Calităţi : a s p e c t u l f r u m o s , c a b t a t e a b u n ă ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : slab a r e z i s t e n ţ ă l a ger , l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . ş i l a
Myzodes persicae Sulzer .

POMUL

P o m u l , d e tali e m i c ă , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3 — 3 , 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e
mijlocie, c u diametru l d e 12—1 8 c m , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-cafeni u închis , c u
crăpături f o a r t e rare , superficiale , alungite , a ş e z a t e î n l u n g u l t r u n c h i u l u i ş i c u l e n t i c e l e m i j -
locii, a l u n g i t e , d e s e , aşezat e transversal .
Coroana — s f e r o - c o n i c ă , deasă , strînsă , c u d i a m e t r u l d e 3 — 4 m , c u u n frunzi ş
bogat.
Ramurile de schelet — s c u r t e ş i g r o a s e , b i n e r a m i f i c a t e , d e g a r n i s i t e l a b a z ă , c r e s c u t e
s u b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e d e 4 5 — 5 5 ° ; s c o a r ţ a cenuşiu-cafenie , c u r e f l e x e argintii , c u len -
374 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

ticele m i c i , relati v dese , e h p t i c - a l u n g i t e , transversale , e u crăpătur i superficial e î n lungu l

ramurii.
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e lungi , d e g r o s i m e m i j l o c i e .
Lăstarii — destu l d e l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ; s c o a r ţ a ,
verde-gălbuie p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e p e c e a însorită .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l a p r o p i a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i d e o p u -
bescentă cenuşiu-deschis , c u pernuţel e puţi n pronunţate .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă c e -
nuşiu-deschis.
Frunzele — d e m ă r i m e v a r i a b i l ă , î n genera l m a r i , d e 1 2 0 — 1 8 0 m m l u n g i m e ş i d e
3 0 — 1 7 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e c r e n a t e ; l i m b u l sla b r e c u r b a t spr e faţ a infe -
rioară, n e t e d sa u f o a r t e sla b î n c r e ţ i t d e - a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e -
închis, s e m i m a t ; n e r v u r a m e d i a n ă p r o e m i n e n t ă , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s . Petrolul , scurt ,
d e 7— 9 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , a d î n c c a n a H c u l a t , c u 2— 3 g l a n d e m i j l o c i i , r e n i f o r m e ,
d e c u l o a r e g a l b e n - r o ş i e t i c ă.
F r u n z e l e c a d t i m p u r i u , făr ă să-ş i s c h i m b e c u l o a r e a .
Florile — m i c i , d e 2 0 — 23 m m î n d i a m e t r u , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e eliptic-alun -
g i t e , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z , p e m a r g i n i r o z m a i i n t e n s . Pistilul , c u vîrfu l î n d o i t sa u
recurbat, ma i lun g decî t staminele .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 57—6 8 m m, D = 5 8 — 72 m m , d = 5 9—
71 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 5 — 1 9 0 g , î n m e d i e 13 9 g .
Forma — sferică , s i m e t r i c ă , u ş o r t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă ,
superficială, îns ă b i n e m a r c a t ă , p u ţ i n a d î n c i t ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i m a i p r o n u n ţ a t ă
la vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m ; î m p a r t e fructu l î n d o u ă p ă r ţ i egal e
(pl. X X X I V ) .
Culoarea — g a b e n ă sa u g a l b e n - a u r i e , s l a b v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u
u n r o ş u - î n c h i s m a t , s u b f o r m ă d e p e t e m a r i , n e r e g u l a t e , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n uşoar e
d u n g i d e diferit e m ă r i m i , d e c u l o a r e r o ş i e m a i d e s c h i s , c a r e u n e o r i c o n f l u e a z ă , d î nd fruc -
t u l u i u n a s p e c t m a r m o r a t ; c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e o c u p ă d o u ă t r e i m i d i n suprafaţ a fruc -
tului ; p e t o a t ă suprafaţ a fructulu i s e o b s e r v ă p u n c t e a l b i c i o a s e , m a i e v i d e n t e p e p a r t e a
colorată c u roşu .
Cavitatea pedunculară — d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , c u m a r g i n i l e regulate .
Punctul stilar — m i c , cenuşiu-înehis , a ş e z a t într- o m i c ă d e p r e s i u n e alungită , for -
mată d e brazd a ventrală .
Pieliţa — subţire , elastică , rezistentă , sla b p u b e s c e n t ă , s e d e s f a c e u ş o r d e p e p u l p ă .
Pulpa — galbenă-portocalie , c u slab e nuanţ e d e roş u î n juru l sîmburelui , puţi n
fibroasă, s u c u l e n t ă , c o n s i s t e n t ă , d u l c e - a c r i ş o a r ă , c u o a r o m ă p l ă c u t ă ş i g u s t b u n , d e
c a l i t a t e b u n ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — mijlociu , avîn d î n medi e H = 3 4 mm, D = 2 5 m m, d = 1 8 m m , ovoid ,
b o m b a t , simetrie , c u vîrfu l s c u r t , a s c u ţ i t ; suprafaţa , d e c u l o a r e eafeniu-deschis , c u încrus -
taţii m i c i ş i a d i n e i .
Maturitatea — î n c e p e c u 1 7 zil e î n a i n t e d e J . H . H a l e , c o r e s p u n z î n d c u a dou a
jumătate a luni i a u g u s t .
 PLANŞA XXXIV

Start.
 START 375

BECOMANDÄKI. Datorit ă calităţilo r sale , soiu l S t a r t s e r e c o m a n d ă p e n t r u încer -

care I n livezil e industrial e d i n regiunil e u n d e reuşeşt e c u l t u r a piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — начинаетс я в о в т о р о й п о л о в и н е а в г у с т а , н а 1 7 дне й р а н ь ш е с о р т а

Джон Хейль .
Происхождение сорт а неизвестно . В Румыни и распростране н мало ; встречаетс я в
п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х о п ы т н ы х с т а н ц и й , к у д а б ы л и н т р о д у ц и р о в а н в 195 8 г о д у .
Дерево — н и ж е средне й сил ы р о с т а , х о р о ш о у д а е т с я пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е ,
ио н а алыч е дае т с л а б ы е р е з у л ь т а т ы . О т л и ч а е т с я н е у с т о й ч и в о с т ь ю к м о р о з у , к
п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév.) A d e r h . , и к нападени ю п е р с и к о в о й
тли — Myzoăes persicae S u l z e r . Цветени е п о л у р а н н е е ; дае т у м е р е н н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к
кампануловидного типа , небольшо й величины , с эллиптически-продолговатым и лепес -
тками.
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н ы й , с и м м е т р и ч е с к и й , с л е г к а
с п л ю с н у т ы й н а о б о и х к о н ц а х , с ш и р о к и м , п о в е р х н о с т н ы м , но х о р о ш о о б о з н а ч е н н ы м б р ю ш -
ным ш в о м ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о , с л е г к а з е л е н о в а т о г о цвета , с м а т о в ым т е м н о - к р а с н ым р у м я н -
цем в вид е к р у п н ы х н е п р а в и л ь н о й ф о р м ы пяте н н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы х с л а б ы м и ,
р а з н о й величин ы п о л о с к а м и боле е с в е т л о г о к р а с н о г о ц в е т а , п р и д а ю щ и м и п л о д у м р а м о р -
ный вид ; н а все й п о в е р х н о с т и п л о д а н а б л ю д а ю т с я б е л о в а т ы е т о ч к и , боле е заметны е н а
о к р а ш е н н о й в к р а с н ы й цве т с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н к а я , э л а с т и ч н а я , п р о ч н а я , с л а б о о п у ш е н -
ная, легк о о т с т а е т о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвет а с о с л а б ы м к р а с н о в а -
тым о т т е н к о м в о к р у г к о с т о ч к и , немног о в о л о к н и с т а я , с о ч н а я , п л о т н а я к и с л о в а т о - с л а д
кая, с приятны м аромато м и х о р о ш и м вкусом ; н е прирастае т к косточке .
Плоды хорош о перенося т перевозку .

BÉSUMÉ

Maturité — 1 7 jour s avan t l a J . H . Haie , dan s l a second e moiti é d'août .

O n n ' e n c o n n a î t p a s l ' o r i g i n e . P e u r é p a n d u e n R o u m a n i e , i l fu t i n t r o d u i t , à parti r
de 1 9 5 8 , dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s station s e x p é r i m e n t a l e s .
Arbre — d e v i g u e u r s o u s - m o y e n n e , réussi t s'i l es t greff é su r l e p ê c h e r , m a i s
d o n n e de s résultat s faible s su r l e m i r a b e l l i e r . I l es t sensibl e a u g e l , a u Clasterospo-
rium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . , ains i q u ' a u x a t t a q u e s d e s Myzoăes persicae Sulzer . I l
fleurit asse z t ô t e t d o n n e u n e p r o d u c t i o n m o d é r é e . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , p e t i t e ,
a u x pétale s e l l i p t i q u e m e n t allongés .
Fruit — m o y e n o u gros , sphérique , symétrique , légèremen t aplat i a u x d e u x bouts ,
a l e sillo n v e n t r a l large , superficiel , t o u t e f o i s b i e n m a r q u é ; l a c o u l e u r , j a u n e - d o r é , t i r a n t su r
le v e r t , es t r e c o u v e r t e su r l e c ô t é ensoleill é d ' u n r o u g e f o n c é m a t , sou s f o r m e d e g r a n d e s
t a c h e s irrégulières , su r lesquelle s s e s u p e r p o s e n t d e légère s ligne s d e diverse s g r a n d e u r s ,
d ' u n r o u g e plu s clair , c e qu i c o n f è r e a u frui t u n a s p e c t m a r b r é ; su r t o u t e l a surfac e d u
fruit o n r e m a r q u e de s p o i n t s b l a n c h â t r e s , p l u s é v i d e n t s su r l a p a r t i e c o l o r é e e n r o u g e ;
la p e a u m i n c e , élastique , résistante , es t f a i b l e m e n t p u b e s c e n t e ; s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a
p u l p e , qu i es t d ' u n j a u n e - d o r é , a v e c d e faible s teinte s d e r o u g e a u t o u r d u n o y a u , u n p e u
fibreuse, j u t e u s e , consistante , d o u c e - a i g r e l e t t e , à p a r f u m a g r é a b l e e t à b o n n e s a v e u r ;
n'adhère pa s a u noyau .
Les fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .
 375a
ABSTRACT

Maturity – 17 days before the J. H. Hale, in the second half of August.

We do not know the origin. Uncommon in Romania, it was introduced from 1958 in the
pomological collections of experimental stations.
Tree – medium vigor, successful if grafted on peach, but gives poor results on mirabellier. It
is sensitive to frost, Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh., as well as to the attacks of Myzodes
persicae Sulzer. It blooms early and provides a moderate production. The flower is bell-type, small,
elliptically elongated petals.
Fruit – medium or large, spherical, symmetrical, slightly flattened at both ends, has the
ventral furrow broad, shallow but well determined. The color: golden yellow, to greenish, is covered
on the sun exposed side with a dull dark red hue forming large, irregular patches, on which one can
see minor lines of various sizes, light red, which give the fruit a mottled appearance; on the entire
surface of the fruit we see white dots, more obvious on the red colored part. The peel is thin, elastic,
resistant, and a little pubescent; it detaches easily from the pulp, which is yellow-gold, with dull red
hues around the stone, slightly fibrous, juicy, substantial, sweet-tart, with pleasant aroma and nice
flavor, does not stick to the core.
The fruits are resistant to transport.
 FORD ROŞ U T Î R Z I U

S i n o n i m e : rom. F o r d tîrziu .

Origine. A fos t o b ţ i n u t î n S . U . A .

Kăspîndire. S e cultiv ă î n B . P . Ungară .

î n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n ani i 192 3 ş i 1 9 2 4 , o d a t ă c u F o r d t i m p u r i u . A r e
aceeaşi răspîndir e c a ş i acesta , întîlnindu-s e m a i ale s î n plantaţiil e d e piersi c di n Ş i m l e u l
Silvaniei, î m p r e j u r i m i l e oraşulu i O r a d e a ş i î n u n e l e c e n t r e d i n B a n a t ( C e n a d , S î n n i c o -
laul M a r e ) .
CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , v i g u r o s sa u f o a r t e v i g u r o s , l o n g e v i v , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersi -
cului ; d ă r e z u l t a t e b u n e p e solur i m i j l o c i i ş i c u e x p o z i ţ i i b i n e însorite , est e p o t r i v i t d e
rezistent l a ger , rezisten t l a Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . , l a Monilinia laxa
E h r e n b . ş i f o a r t e rezisten t l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , ins ă f o a r t e sensibi l l a
Taphrina deformans (Berk. ) Tul .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u i e a z ă 6— 9 zile .
A r e u n potenţia l d e rodir e foart e ridicat . L a Bucureşti—Băneas a p o m i i î n vîrst ă d e
7 an i a u d a t p r o d u c ţ i i d e 5 4 — 6 4 k g d e f r u c t e . î n viil e d i n j u r u l oraşulu i O r a d e a s e găses c
e x e m p l a r e f o a r t e v i g u r o a s e , î n v î r s t ă d e p e s t e 1 5 ani , c a r e p r o d u c r e g u l a t c î t e 6 0 — 1 0 0 k g
d e f r u c t e , ia r î n uni i an i r e c o l t a a j u n g e p î n ă l a 20 0 k g d e f r u c t e / p o m .
F r u c t e l e sîn t î n genera l d e c a l i t a t e b u n ă p e n t r u m a s ă ş i industrializare .
C o n ţ i n 9 , 1 8 - 1 0 , 2 8 % zahăr , 0 , 3 7 — 1 , 4 0 % a c i d i t a t e , 0 , 2 8 - 0 , 4 8 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e ,
0 , 4 0 — 0 , 9 5 % substanţ e proteic e ş i 13,10—18,0 0 m g % vitamin ă O
Asemănări. S e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t c u F o r d t i m p u r i u , îns ă fructel e î n c e p s ă s e
c o a c ă c u 3 — 7 zil e m a i tîrziu , sîn t m a i mar i ş i c u d u n g i l e roşi i m a i p r o n u n ţ a t e .
Calităţi : vigoarea , longevitate a ; producţiil e ridicate , rezistenţ a mar e l a Myzodes
persicae Sulzer , fructel e mar i ş i gustoase .
Defecte : rezistenţ a f o a r t e slab ă l a Taphrina deformans (Berk. ) T u l . ş i sensibilitate a
la t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l , d e d i m e n s i u n i m a r i , ar e t r u n c h i u l g r o s ( 2 0 — 2 2 c m î n d i a m e t r u ) , s ă n ă t o s , c u
scoarţa d e culoar e cenuşiu-negricioasă .
Coroana — g l o b u l o a s ă sa u g l o b u l o s - t u r t i t ă , l a r g ă ş i răsfirat ă c u d i a m e t r u l p î n ă
l a 7 —8 m .
 FORD ROŞ U TÎRZI U 377

Ramurile de schelet — lungi , g r o a s e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă , c u

lenticele m a r i , rare , c a f e n i i ; c r e s c s u b u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 6 — 6 0 ° ş i sîn t d e g a r n i s i t e
spre b a z ă .
Ramurile de rod — predomin ă ramuril e mixte , v i g u r o a s e , p r e c u m ş i salbele , ia r
b u c h e t e l e d e m a i sîn t sla b r e p r e z e n t a t e .
Lăstarii — lungi , groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e m a r o n i u - m ă s b n i e , c u o n u a n ţ ă v e r z u i e ,
intens v i o l a c e e p e p a r t e a însorită , c u l e n t i c e l e m i c i , n u m e r o a s e ş i d e c u l o a r e m a r o n i u -
deschis ; i n t e r n o d u r i l e sîn t lung i d e 3 — 4 c m ş i d e a c e e a frunzişu l est e p o t r i v i t d e rar ,
deşi frunzel e sîn t mari .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , lipiţ i d e r a m u r ă ş i a c o p e r i ţ i c u o
pubescenţă alb-cenuşie , destu l d e pronunţată .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
acoperiţi c u o pubescenţ ă alb-cenuşie , potrivi t d e p r o n u n ţ a t ă .
Frunzele — m a r i sa u s u p r a m i j l o c i i , d e 1 5 5 — 1 8 3 m m l u n g i m e ş i d e 4 2 — 47 m m lă -
ţ i m e , l a n c e o l a t - a l u n g i t e , p r e l u n g a s c u ţ i t e , c u m a r g i n i l e serat e sa u d u b l u serate , dinţi i
p o t r i v i t d e mar i ş i destu l d e adine i : l i m b u l ar e suprafaţ a întins ă sa u s l a b î n c r e ţ i t ă de- a
l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e , d e c u l o a r e v e r d e i n t e n s . P e ţ i o l u l , d e 1 2 — 1 4 m m l u n g i m e ,
foarte g r o s , lar g ş i a d î n c c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e v e r d e sa u u ş o r v i o l a c e e l a b a z ă , p r e z i n t ă
2—4 g l a n d e m a r i , r e n i f o r m e , n e g r i c i o a s e , c a r e spr e t o a m n ă , d e o b i c e i , c a d .
î n a i n t e d e c ă d e r e , frunzel e îş i s c h i m b ă c u l o a r e a , d e v e n i n d roşii , c u p e t e m i c i ş i des e
d e u n r o ş u m a i intens .
Florile — mari , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z inten s ş i pistilu l m a i l u n g
decît e t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e , uneor i s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H = 5 5 — 74 m m , D = 56—6 7 m m ş i

d — 5 4 — 6 5 m m; g r e u t a t e a d e 1 2 0 — 1 5 0 g î n m e d i e .
Forma — g l o b u l o a s ă - a l u n g i t ă sa u g l o b u l o a s ă , a s i m e t r i c ă , j u m ă t ă ţ i l e m a i m u l t sa u
m a i p u ţ i n c o m p r i m a t e latera l ; b r a z d a v e n t r a l ă larg ă ş i superficială , a p r o a p e i n e x i s t e n t ă ,
c u e x c e p ţ i a p o r ţ i u n i i d e l a v n f u l fructului , u n d e est e destu l d e a d î n c ă ş i d e p ă ş e ş t e p u n c t u l
stilar, a v î n d o m a r g i n e m a i înalt ă (pl . X X X V ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e l a î n c e p u t u l recoltării , a p o i g a l b e n ă - v e r z u i e deschi s ş i chia r
albă c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e l a c o a c e r e a d e p l i n ă ; p e p a r t e a însorită , fructel e sîn t a c o p e r i t e
c u u n roş u destu l d e v i u şa n c u roşu-sîngeriu , p e c a r e s e s u p r a p u n d u n g i sa u m a r m o r a ţ i u n i
d e u n roş u m a i î n c h i s . Culoare a r o ş i e a c o p e r ă o t r e i m e p î n ă l a j u m ă t a t e d i n suprafaţ a
fructului. F r u c t e l e u m b r i t e r ă m î n sla b c o l o r a t e , adeseor i c u o n u a n ţ ă v e r z u i e .
Cavitatea pedunculară — d e m ă r i m e m i j l o c i e , destu l d e îngustă , c u pereţi i a p r o a p e
verticali
Punctul stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e o m i c ă ridicătură , c a r e n u ies e di n d e p r e s i u n e .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , p r e z i n t ă o p u b e s c e n ţ ă a s p r ă ; est e s e m i a d e r e n t ă l a
pulpă.
Pulpa — a l b ă sa u a l b ă c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e , p u ţ i n roşi e î n juru l sîmburelui , p o t r i v i t
d e c o n s i s t e n t ă , c u fibr e fraged e ş i destu l d e fine , f o a r t e s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e , fi n ş i
a r m o n i o s a c i d u l a t ă , sla b a r o m a t ă , c u g u s t r ă c o r i t o r , p l ă c u t , n e a d e r e n t â l a s î m b u r e .
 378 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Sîmburele — m i j l o c i u spr e m a r e , avînd . H = 34—4 6 m m , D = 27—3 3 m m , d =

1 8 — 2 1 m m , i n v e r s - o v o i d , lat , t u r t i t lateral , c u vîrfu l a p r o a p e b o n t , ra r îns ă a d î n c în -
crustat, colora t parţia l î n roşu .
Maturitatea — î n c e p e c u 1 4 z d e î n a i n t e a soiulu i J . H . H a l e , î n a d o u a j u m ă t a t e a
lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d o seri e d e c a b t ă ţ i ş i fiin d î n c ă a p r e c i a t d e c o n s u m a t o r i ,
soiul F o r d roş u tîrzi u s e p r o p u n e a f i m e n ţ i n u t î n s o r t i m e n t e l e regiunilo r Crişan a ş i B a n a t ,
ca so i d e c o m p l e t a r e . E s t e d e a s e m e n e a i n d i c a t p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , î n t o a t e
regiunile f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а ; начинаетс я н а 1 4 дне й раньш е с о р т а Д ж о н

Хейль.
Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А . В Р у м ы н и и р а с п р о с т р а н е н в п о с а д к а х п е р с и к а в Ш и м л е у л
Сильванией, О р а д я и Банат е ( Ч е р н а д , С ы н н й к о л а у л - М а р е ) .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е ил и ж е очен ь с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х
персика, н а средни х почва х и хорош о освещенны х солнце м местах , среднеморозоустоп -
ч н в о е , очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) Tul .
Д а е т очен ь о б и л ь н ы е у р о ж а и . Цветени е п о л у р а н н е е , цвето к роговидный .
Плод — к р у п н ы й , и н о г д а выш е средне й величины , о к р у г л о - п р о д о л г о в а т о й и л и о к р у -
глой ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о л о в и н к а м и боле е ил и мене е латеральн о с п л ю с н у т ы м и ,
б р ю ш н о й ш о в ш и р о к и й , п о в е р х н о с т н ы й , почт и и с ч е з а ю щ и й ; ж е л т о в а т о - з е л е н о г о , а поздне е
с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о , даж е б е л о г о цвета , с ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м пр и п о л н о й
з р е л о с т и ; н а с о л н е ч н о й с т о р о н е п л о д ы п о к р ы т ы д о в о л ь н о я р к и м к р а с н ы м ил и к р о в а в о -
к р а с н ы м р у м я н ц е м , с п о л о с к а м и ил и ж е м р а м о р н ы м и пятнам и б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о
цвета; затененны е п л о д ы и м е ю т б л е д н у ю , з а ч а с т у ю з е л е н о в а т у ю о к р а с к у ; к о ж и ц а средне й
толщины, покрыт а жестки м опушением , п о л у п р и р о с ш а я к мякоти ; мякот ь белая , с желто -
ватым о т т е н к о м , в о к р у г к о с т о ч к и с л е г к а к р а с н о в а т а я ; д о в о л ь н о п л о т н а я , с нежным и и
довольно тонким и волокнами , очен ь сочная , тающая , сладка я с тонко й и гармонично й
кислотностью, слаб о ароматная , приятног о освежающег о вкуса , н е прирастае т к косточке .
Плоды х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

BÉ8UMÉ

Maturitc — duran t l a second e moiti é d u moi s d'août , c o m m e n c e 1 4 jour s avan t l a

J. H . H a i e .
V a r i é t é originair e de s E t a t s - U n i s . E n R o u m a n i e ell e es t r é p a n d u e d a n s le s planta -
tions d e pêcher s d e Simleu l Süvaniei , Oradea , B a n a t (Cenad , Sînnicolau l Mare) .
Arbre — v i g o u r e u x o u trè s v i g o u r e u x , v i e n t b i e n greff é su r le s porte-greffe s d u p ê c h e r ,
d o n n e d e b o n s résultat s d a n s le s sol s m o y e n s e t le s e x p o s i t i o n s ensoleillées , asse z résis -
t a n t a u g e l e t trè s sensibl e à Taphrina deformans (Berk. ) T u l . I l fleuri t asse z t ô t ; l a fleu r
est d e t y p e r o s a c é .
Fruit — g r o s , parfoi s au-dessu s d e l a m o y e n n e , d e f o r m e g l o b u l e u s e - a l l o n g é e o u glo -
b u l e u s e , a s y m é t r i q u e , a v e c le s m o i t i é s plu s o u m o i n s c o m p r i m é e s l a t é r a l e m e n t , l e sillo n
 PLANŞA XXXV

Ford roşu tirziu.

 FORD ROŞ U TÎRZI U 379

л entrai larg e e t superficiel , p r e s q u e i n e x i s t a n t ; d e c o u l e u r v e r t e - j a u n â t r e , p u i s j a u n e -

verdâtre clai r e t m ê m e b l a n c h e a v e c u n e t e i n t e j a u n â t r e à m a t u r i t é c o m p l è t e ; su r l a
partie ensoleillé e le s fruit s s o n t r e c o u v e r t s d ' u n r o u g e asse z v i f o u d ' u n r o u g e s a n g , su r
lequel s e s u p e r p o s e n t de s ligne s o u de s m a r b r u r e s d ' u n r o u g e p l u s f o n c é ; le s fruit s qu i
sont à l ' o m b i e o n t u n e c o l o r a t i o n p l u s terne , s o u v e n t d ' u n e n u a n c e v e r d â t r e ; l a p e a u ,
d'épaisseur m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e â p r e , es t m i - a d h é r e n t e à l a pulpe ;
c e t t e dernièr e es t d ' u n b l a n c - j a u n â t r e , u n p e u r o u g e â t r e a u t o u r d u n o y a u , d ' u n e c o n s i s t a n c e
équilibrée, à fibre s tendre s e t asse z fines , trè s j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e , f i n e m e n t e t har -
m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , à s a v e u r a g r é a b l e e t raffraichissant e ; n ' a d -
hère pa s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t d e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – during the second half of August, beginning 14 days before the J. H. Hale.
Variety of native U.S. In Romania it is widespread in peach orchards of Şimleul Silvaniei,
Oradea, Banat (Cenad, Sînnicolaul Mare).
Tree – strong or very strong, successful when grafted onto rootstocks of peach, gives good
results in medium soils and in sunny places, quite resistant to frost and very sensitive to Taphrina
deformans (Berk.) Tul. It blooms early, the flower is rosaceous type.
Fruit – large, sometimes above the average, globular or globular-elongated, asymmetrical, the
halves approximately laterally compressed, the ventral furrow is wide and shallow, almost inexistent;
green-yellowish, then yellow-bright green and even with a white yellowish tint at full maturity, on the
sun exposed side the fruit is covered with a lively red or blood red, on which there are dark red lines
or blotches; the fruits that are in the shadow have a duller color, often with a greenish hue. The peel is
medium thick, covered with rough hairs, half sticks to the pulp, the latter is white yellowish, slightly
reddish around the stone, of a balanced texture, delicate fibers, very juicy, melting, sweet, smooth and
tangy, slightly fragrant, pleasant and refreshing flavor, does not stick to the core.
The fruits are of good quality.
 VETERAN

S i n o n i m e : n u are .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă d i n V i n e -
l a n d , Statu l O n t a r i o ( C a n a d a ) , di n încrucişare a soiulu i V a u g h a n c u soiu l E l b e r t a t i m p u r i e ;
a fos t î n m u l ţ i t d i n 1 9 2 8 .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n S.TJ.A. , î n I t a l i a ş i f o a r t e p u ţ i n î n alt e ţări .

I n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e a l e sta -
ţiunilor e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e . î n c e p î n d d i n 1 9 6 5 s- a t r e c u t l a e x t i n d e r e a lu i î n p r o d u c ţ i e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e v i g u r o s ş i d e s t u l d e r u s t i c , r e u ş i n d b i n e altoi t p e p i e r s i c .
M u g u r i i florifer i rezist ă d e s t u l d e b i n e l a g e r ; astfe l î n c o n d i ţ i i l e d e l a M e d g i d i a
î n iarn a 1 9 6 3 — 1 9 6 4 s-a u înregistra t n u m a i 6 % m u g u r i d e g e r a ţ i . L e m n u l d e u n a n sa u
m a i b ă t r î n n u p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i sa u alt e afecţiun i d i n c a u z a g e r u l u i . E s t e d e s t u l d e rezis -
tent l a bol i ş i dăunători .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 1 zile .
S e n u m ă r ă p r i n t r e soiuril e d e p i e r s i c cel e m a i p r o d u c t i v e . î n c o n d i ţ i i l e de l a M e d g i d i a
p o m i i î n v î r s t ă d e 5 an i a u p r o d u s î n 196 4 î n m e d i e 4 5 k g d e f r u c t e p e p o m , ia r p r o d u c ţ i a
m a x i m ă a fos t d e 5 6 k g .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e prin -
tr-un c o n ţ i n u t d e s t u l d e r i d i c a t î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă ( 1 1 , 4 — 1 3 , 8 % ) ş i m i j l o c i u î n a c i d i t a t e
( 0 , 4 7 — 0 , 5 9 % ) ; sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t , fiin d i n d i c a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e
p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e .
Asemănări. S e a s e a m ă n ă c u s o i u l V e d e t t e , d e o s e b i n d u - s e d e acest a î n p r i m u l rîn d
prin m ă r i m e a ş i f o r m a florilo r (l a V e d e t t e c a m p a n u l a t e , l a V e t e r a n d e t i p r o z a c e u ) ; d e
a s e m e n e a b r a z d a v e n t r a l ă est e m a i p r o e m i n e n t ă l a V e d e t t e , c a r e p r e z i n t ă ş i u n m i c m a -
m e l o n l a vîrf , ia r s î m b u r i i sîn t m a i m a r i d e c î t l a V e t e r a n , m a i b o m b a ţ i , c u incrustaţi i nia i
dese ş i ma i adînci .
Calităţi : v i g o a r e a , rezistenţ a l a ger , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p r o d u c ţ i a m a r e a pomulu i
şi calitate a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : n u s e cunosc .
 VETERAN 3S1

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 — 6 m ş i f o i m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 1 6 — 20 c m ;
are s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , ş i c r ă p ă t u r i superficiale , p u ţ i n e ,
longitudinale.
Coroana — g l o b u l o a s ă , largă , c u d i a m e t r u l d e 4 — 5 m .
Ramurile de schelet — lungi , g i o a s e , d r e p t e , f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 6 —
55° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i superficial e ; cel e
tinere sîn t d e c u l o a r e cafeni e ş i r u g o a s e d i n c a u z a n u m e r o a s e l o r l e n t i c e l e m a r i , m a r o n i i .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , c u i n t e r n o d u r i l e d e lun -
g i m e m i j l o c i e , c u scoarţ a cafeni e l a b a z ă ş i r o ş i a t i c ă - v e r z u i e spr e vîr f ; b u c h e t e l e d e m a i
alungite sîn t î n n u m ă r m a i m i c . S o i u l p r e z i n t ă ş i n u m e r o a s e r a m u r i a n t i c i p a t e .
Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2— 3 c m , c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e v e r d e , ia r p e p a r t e a însorit ă c u n u a n ţ ă v i o l a c e e .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , ascuţiţ i l a vîrf , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , c u p e r m i t e
puţin evidente .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , rotunjiţ i l a vîrf , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă cenuşie .
Frunzele — m a r i , c u l u n g i m e a m e d i e d e 15 7 m m ş i l ă ţ i m e a d e 4 7 m m , l a n c e o l a t e ,
c u l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l l i m b u l u i , c u vîrfu l l u n g , a s c u ţ i t ş i î n d o i t spr e faţ a inferioar ă
c a o seceră , c u m a r g i n i l e serat e ; l i m b u l est e n e t e d , u n e o r i încreţi t î n l u n g u l n e r v u r i i prin -
cipale, d e c u l o a r e v e r d e intens , c u l u c i u m e t a l i c ş i n u a n ţ ă g ă l b u i e . P e ţ i o l u l , d e l u n g i m e
mijlocie (9—1 3 m m ) , destu l d e gros , canaliculat , c u 3— 4 gland e reniforme , d e m ă r i m e
mijlocie.
Florile — m a r i , c u d i a m e t r u l d e 4 0 — 45 m m , d e ti p r o z a e e u , c u p e t a l e l e m a r i , d e
f o r m ă a p r o a p e r o t u n d ă , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , u n e o ri m a i m u l t e d e cinc i ; pistilu l est e ega l
sau m a i scur t d e c î t staminele .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie , avîn d П = 54—5 9 m m , D = 58—6 2 m m , d = 57—6 0 m m ;

greutatea d e 103—14 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , p u ţ i n t u r t i t ă l a p o l i , a s i m e t r i c ă , a v î n d u n u l dintr e flancur i m a i
d e z v o l t a t î n p a r t e a v e n t r a l ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă , m a i
p r o n u n ţ a t ă i n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ş i a p u n c t u l u i stilar , p e c a r e î l d e p ă ş e ş t e
c u 1 0 — 1 5 m m (pl . X X X V I ) .
Culoarea — galben-aurie , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u s u b f o r m ă d e p e t e ş i
d u n g i c e a m a i m a r e p a r t e di n fruc t est e c o l o r a t ă î n g a l b e n - a u r i u .
Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i e , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i mar -
ginile neregulate .
Punctul stilar — m i c , cenuşiu , aşeza t p e Uni a d e c o n t u r , într- o u ş o a r ă d e p r e s i u n e
a b r a z d e i ventrale .
Peliţa — d e grosim e mijlocie , rezistentă , aderent ă l a pulpă , acoperit ă c u o pubes -
c e n t ă fină , albicioasă .
Pulpa — galben-aurie , u ş o r c o l o r a t ă î n r o ş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă , s u c u -
lentă, d u l c e şi a r m o n i o s acidulată , p l ă c u t ş i inten s a r o m a t ă , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , a p r o a p e
neaderentă l a sîmbure .
382 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Sîmburele — d e mărim e mijlocie , avîn d î n medi e H = 2 7 m m , D = 2 1 m m , d =

= 1 6 m m ; i n v e r s - o v o i d, b o m b a t , c u v n f u l f o a r t e s c u r t ş i a s c u ţ i t ; suprafaţ a p r e z i n t ă a l v e o l e
şi b r a z d e sinuoase , adine i ; l a scoatere a d i n fruc t est e d e c u l o a r e cafeni e a c o p e r i t ă c u
roşu ; şanţu l dorsa l est e d e a d î n c i m e m i j l o c i e , ia r crestel e v e n t r a l e sin t ma i înalt e d e c î t
aripioarele.
Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t , î n c e p e c u c i r c a 1 2 zil e înainte a
soiului J . H . H a l e .

RECOMANDĂRI. Datorit ă calităţilo r sale , soiu l V e t e r a n s e r e c o m a n d ă s ă fi e răs -

p î n d i t î n c u l t u r ă a t î t î n grădinil e d e b n g ă case , cî t ş i î n livezi , î n z o n e l e u n d e reuşeşt e cul -
t u r a piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 1 2 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и и н т р о д у ц и р о в а н лиш ь недавн о и
теперь п р и с т у п л е н о к ег о р а с п р о с т р а н е н и ю .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о н е п р и х о т л и в о е , д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м
и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е п о л у р а н н е е . Эт о о д и н и з н а и б о л е е у р о ж а й н ы х
сортов персика .
Плод — средне й величины , о к р у г л ы й , с к о н ц о в с л е г к а с п л ю с н у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й ,
с о д н о й п о л о в и н к о й , сильне е р а з в и т о й с в е н т р а л ь н о й с т о р о н ы ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а
с, к р а с н ым р у м я н ц е м в вид е пяте н и п о л о с о к н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; б о л ь ш а я част ь п о в е р .
х н о с т и плод а о к р а ш е н а в з о л о т и с т о - ж е л т ы й цвет ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п р о ч н а я ,
п р и р о с ш а я к м я к о т и , с н е ж н ы м б е л о в а т о г о цвет а о п у ш е н и е м ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , у
к о с т о ч к и с л е г к а о к р а ш е н а в к р а с н ый цвет , п л о т н а я , с о ч н а я , с л а д к а я с гармонично й к и с ­
л о т н о с т ь ю и п р и я т н ы м и с и л ь н ы м а р о м а т о м , очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; почт и н е п р и р а -
стает к косточке .
Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

R É S U M É

Maturité — duran t l a second e moiti é d u moi s d'août , 1 2 jour s avan t l a J . H . Haie .

V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . I n t r o d u i t d e p u i s p e u e n R o u m a n i e , ell e es t e n trai n d e
prendre d e l'extension .
Arbre — v i g o u r e u x , asse z r u s t i q u e e t asse z résistan t a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s
nuisibles. L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; i l fleuri t asse z t ô t . C'es t u n e de s v a r i é t é s le s plu s
productives d e pêcher .
Fruit — m o y e n , g l o b u l e u x , u n p e u aplat i a u x p ô l e s , a s y m é t r i q u e , a y a n t u n de s
flancs p l u s d é v e l o p p é su r l e c ô t é v e n t r a l ; d e c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e i t e su r l e c ô t é
e n s o l e u l é d e r o u g e , sou s f o r m e d e t a c h e s e t d e raie s ; l a p l u p a r t d e l a surfac e d u frui t
est c o l o r é e e n j a u n e - d o r é ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , résistante , a d h é r a n t e à l a p u l p e ,
est r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e d o r é , l é g è r e m e n t
c o l o r é e d e r o u g e a u t o u r d u n o y a u , es t c o n s i s t a n t e , j u t e u s e , d o u c e e t h a r m o n i e u s e m e n t
a c i d u l é e , a g r é a b l e m e n t e t f o r t e m e n t p a r f u m é e , d e trè s b o n n e qualité , n ' a d h é r a n t p r e s q u e
pas a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .
382a
ABSTRACT

Maturity – during the second half of August, 12 days before the J. H. Hale.
Variety of American origin. Recently introduced in Romania, it is increasingly grown.
Tree – vigorous, and quite resistant to diseases and insect pests. The flower is of rosaceous
type, it blooms early. This is one of the most productive varieties of peach.
Fruit – medium, globular, slightly flattened at the poles, asymmetrical, with more developed
part towards the ventral side, golden-yellow, covered on the sun exposed side by red spots and stripes,
and most of the fruit surface is colored in golden- yellow; the peel is medium thick, tough, sticking to
the pulp is covered in yellow with a thin whitish pubescence; the pulp is golden-yellow, lightly tinged
with red around the stone, is consistent, juicy, sweet and sour, pleasantly and strongly scented, very
good, it does not stick to the kernel.
The fruits are resistant to transport.
 PLANŞA XXXVI

Veteran.
 CAMPION

S i n o n i m e : engl. S h a m p i o n .
franc. C h a m p i o n .
rue. C e m p i o n .
mag. S a m p i o n .
ceh. C h a m p i o n .

Origine. So i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , d i n s t a t u l I l l i n o i s , o b ţ i n u t d e G . H u b b a r d
în 1 8 8 0 , d i n t r - u n s î m b u r e p r o v e n i t d i n p o l e n i z a r e a b b e r ă a soiulu i O l d m i x f r e e .

Răspândire. S e c u l t i v ă î n t o a t e ţăril e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c ; î n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i
se înregistreaz ă o r e d u c e r e a suprafeţelo r a t r i b u i t e soiulu i C a m p i o n , î n f a v o a r e a soiurilo r
noi c u p u l p a g a l b e n ă .
L a n o i î n ţar ă est e r ă s p î n d i t î n z o n a d e v e s t , fiin d c u l t i v a t î n regiunil e M a r a m u r e ş
( L a Seini) , Crişan a ( Ş i m l e u l Silvaniei , D i o s i g , O r a d e a ) ş i B a n a t . E s t e destu l d e b i n e re -
p r e z e n t a t ş i î n p l a n t a ţ i i l e di n D o b r o g e a ( M e d g i d i a ) .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , este sănătos , reuşeşt e b i n e altoi t p e m i g d a l şi p i e r s ic şi m i j l o c i u sa u

slab p e c o r c o d u ş ; ar e o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă , u n e l e e x e m p l a r e a t i n g î n d v î r s t ă d e 3 5 — 4 0
d e ani . N e c e s i t ă solur i fertile , p e r m e a b i l e , c u e x p o z i ţ i e s u d i c ă , s u d - v e s t i c ă ş i sud-estică ,
a v î n d c e a m a i b u n ă d e z v o l t a r e c î n d est e p l a n t a t l a p i c i o r u l p a n t e i . î n soluril e m a i grele ,
u m e d e ş i reci , d e z v o l t a r e a est e m a i î n c e a t ă . E s t e rezisten t l a g e r c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r
floriferi, car e l a t e m p e r a t u r i s u b —2 2 p î n ă l a —24° C p i e r a p r o a p e î n î n t r e g i m e , făr ă îns ă
ca l e m n u l s ă sufer e chia r l a t e m p e r a t u r a d e — 27°C ; l a secet ă est e p u ţ i n rezistent , fructel e
r ă m î n î n d m i c i ş i sla b c o l o r a t e ; d e a s e m e n e a est e p u ţ i n rezisten t l a a t a c u l b o b l o r ş i d ă u n ă -
torilor ; est e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a piersicului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă s e p r e -
l u n g e ş t e 1 0 — 1 2 zile .
R o d e ş t e a b u n d e n t ş i î n fiecar e an . î n c o n d i ţ i i l e Staţiuni i e x p e r i m e n t a l e O r a d e a ,
p o m i i î n vîrst ă d e 8—1 0 an i a u d a t a n u a l p r o d u c ţ i i m e d i i d e 3 5 — 5 0 k g d e f r u c t e d e
p o m , ia r î n uni i an i p r o d u c ţ i a a ajun s l a 8 0 — 1 0 0 k g d e fruct e d e p o m . L a G . A . S . M e d -
gidia, ( D o b r o g e a ) , î n c o n d i ţ i i d e irigare , s-a u realiza t l a aces t so i p r o d u c ţ i i m e d i i d e 5 6 k g
de fruct e p e p o m .
384 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

F r u c t e l e sîn t relati v m a r i , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , caracterizat e printr-u n c o n ţ i n u t

destul d e r i d i c a t î n zahă r ( 9 , 3 3 - 1 2 , 5 5 % ) ş i a c i d i t a t e ( 0 , 5 3 - 0 , 8 3 % ) ; c o n ţ i n 0 , 9 2 - 1 , 0 6 %
substanţe p r o t e i c e ş i p î n ă l a 22,2 9 m g % v i t a m i n ă С ; sîn t apreciat e atî t p e n t r u c o n s u m u l
în star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare ,
Calităţi : v i g o a r e a , rusticitatea , p o t e n ţ i a l u l d e r o d i r e r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m ş i
gustul e x c e l e n t a l fructelor .
Defecte : slab a rezistenţ ă l a g e r a m u g u r i l o r florifer i ş i sensibUitate a l a Clasterosporium
carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ; fructele , fiin d d e c u l o a r e deschisă , s e p ă t e a z ă î n t i m p u l trans -
p o r t u l u i ; l a m a t u r i t a t e c a d di n p o m .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3 — 4 m ş i formeaz ă trunch i destu l d e gros , drept , c u

scoarţa d e c u l o a r e b r u n - r o ş i a t i c ă , n e t e d ă , u n e o r i c u u ş o a r e c r ă p ă t u r i ş i c u n u m e r o a s e len -
ticele m i c i .
Coroana — g l o b u l o a s ă , l a r g ă , răsfirată , d e 5 — 6 m î n d i a m e t r u .
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g i o s i m e m i j l o c i i , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i
d e r a m i f i c a r e c u p r i n s e î n t r e 45 ° ş i 5 0 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatică , n e t e d ă , c u nu -
m e r o a s e l e n t i c e l e m a r i , d i s p u s e transversal , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , u n i f o r m repartizate .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e ş i l u n g i , d e g r o s i m e m i j -
l o c i e , c u n u m e r o ş i m u g u r i florifer i ; sîn t n u m e r o a s e ş i r a m u r i l e a n t i c i p a t e , c a r e a u m a i
p u ţ i n i m u g u r i florifer i d e c î t cel e m i x t e . S c o a r ţ a est e d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h is cu slab ă n u a n ţ ă
r o ş i e p e p a r t e a î n s o r i t ă ; lenticelel e sîn t f o a r t e n u m e r o a s e l a b a z a r a m u r i l o r , rărindu-s e
t r e p t a t p î n ă l a dispariţi e î n j u m ă t a t e a superioar ă ; sîn t m i c i , n e u n i f o r m e , transversale ,
puţin proeminente , distribuit e ma i mul t p e internodur i decî t î n apropiere a mugurilor .
Lăstarii — lungi , d e grosim e mijlocie , drepţi , d e culoar e verde-măslini e p e parte a
u m b r i t ă ş i c u p u ţ i n ă roşeaţ ă p e parte a î n s o r i t ă .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , lipiţ i d e r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e , a c o -
periţi c u o p u b e s c e n t ă a l b - m u r d a r c e n u ş i e , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — d e mărim e mijlocie , ovoizi , b o m b a ţ i , acoperiţ i d e pubescent ă
c e n u ş i u - a l b i c i o a s ă , lipiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Frunzele — mari , avîn d 180—18 5 m m lungim e ş i 45—4 9 m m lăţime , lanceolate ,
c u vîrfu l p r e l u n g - a s c u ţ i t , d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s ş i c u m a r g i n i l e serat e ; b m b u l , subţire ,
c u suprafaţ a n e t e d ă . P e ţ i o l u l , scurt , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , canalicula t
şi c u 2 — 4 g l a n d e m i c i , sferice , s i t u a t e c ă t r e b a z a l i m b u l u i .
Florile — mijloci i (20—2 2 m m î n diametru) , d e ti p campanulat , c u petalel e ovate ,
c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z - î n c h i s . P i s t i l u l est e e u 1— 2 m m m a i înal t d e c î t s t a m i n e l e ; pistilu l
şi s t a m i n e l e ie s d i n f l o a r e î n a i n t e d e d e s c h i d e r e a a c e s t e i a .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sa u m a i e, a v î n d H = 6 6 — 74 m m , D = 60—7 2 m m , d =
61 — 73 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 1 2 0 g .
Forma — sferică-alungită , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i b a z a u ş o r t u r t i t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă
p o t r i v i t d e largă , superficială , m a i a d î n c i t ă s p r e vîrf , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r (fig . 9 2 ) .
 CAMPION 385

Culoarea — v e r d e - g à l b u i e l a î n c e p u t u l recoltări i ş i c i e m - d e s c h is l a c o a c e r e a d e p l i n ă ,
c u o r u m e n e a l ă c a r m i n i e - z m e u r i e , p e p a r t e a însorită , p ă t a t ă c u roşu-sîngeriu .
Cavitatea pedunculară — larg ă ş i a d î n c ă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c , negru , situa t p e u n m a m e l o n , într- o m i c ă d e p r e s i u n e , sa u ies e
p u ţ i n î n afar a c o n t u r u l u i fructului .

Fig. 92 . — Campio n

P'ig. 93 . — Campio n

Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă dens ă ş i aspr ă ;

la fructel e b i n e c o a p t e , p i e b ţ a s e d e s p r i n d e uşo r d e p u l p ă .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , r o ş i a t i c ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă , f o a r t e suculentă ,
f o n d a n t ă , a r o m a t ă , d u l c e , r ă c o r i t o a r e ş i c u g u s t f o a r t e p l ă c u t , s e d e s p r i n d e uşo r d e s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 5 m m , D = 2 8 m m , d =
20 m m , o v o i d , c u b a z a alungită , c u u n ine l p r o n u n ţ a t ş i c u vîrfu l scur t a s c u ţ i t , b o m b a t
şi c u suprafaţ a b r ă z d a t ă a d i n e , d e c u l o a r e b r u n ă - z n . e u r i e l a s c o a t e i e a di n f r u c t (fig . 9 3 ) .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a luni i augus t — î n c e p u t u l lu i s e p t e m -
b r i e , î n c e p e c u 9 zil e înaint e d e J . H . H a l e .

25 — c . 19 3
386 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

EECOMANDXBI. Datorit ă însuşirilo r sal e b u n e , soiu l C a m p i o n s e r e c o m a n d ă atî t

p e n t r u grădinil e d e l î n g ă c a s e , c î t ş i p e n t r u livezil e d i n a p r o p i e r e a cei.trelo r mar i d e c o n s u m
în t o a t e regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersiculu i di n ( a i a n o a s t r ă .
î u t r u c î t s î m b u r i i soiulu i C a m p i o n a u o f a c u l t a t e g e r m i n a t i v ă ridicat ă ş i d a u puieţ i
u n i f o r m i , aces t so i est e i n d i c a t ş i p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d e seminceri , î n pepinierel e c a r e î n m u l -
ţesc piersi c 1 .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а , начал о с е н т я б р я , н а 9 дне й р а н ь ш е с о р т а

Джон Хейль .
П р о и с х о д и т и з штат а И л л и н о й с ( С Ш А ) , гд е бы л выведе н в 188 0 г о д у . Р а с п р о с т р а н е н
во в с е х с т р а н а х , гд е в ы р а щ и в а ю т с я п е р с и к и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е, м о р о з о у с т о й ч и в о е, н о с л а б о у с т о й ч и в о е к б о л е з -
ням и в р е д и т е л я м . Дае т е ж е г о д н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к кампану .1,ОБИДНЫЙ.
Плод — выш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - ш а р о в и д н о й ф о р м ы ;
с в е т л о - к р е м о в о г о цвет а с м а л и н о в о - к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м
пятнами к р о в а в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , с г у с т ы м и ж е с т к и м о п у ш е -
нием, пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , очен ь
сочная, сладкого , освежающег о вкуса, легк о отделяетс я о т косточки .
Плоды хорошег о качества .

EÉSTJMÉ

Maturité — duran t l a dernièr e décad e d'aoû t e t a u débu t d e septembr e ; 9 joui s avan t

la J . H . H a i e .
Originaire d e l ' E t a t d ' I l l i n o i s ( E t a t s - U n i s ) , o b t e n u e n 1 8 8 0 . V a r i é t é r é p a n d u e dan s
t o u s le s p a y s q u i c u l t i v e n t l e p ê c h e r .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f , r é s i s t a n t a u g e l , m a i s p e u résistan t a u x m a l a d i e s e t
a u x insecte s nuisibles . P r o d u i t a b o n d a m m e n t c h a q u e a n n é e . F l e u r d e t y p e campanule' .
Fruit — surmoye n o u gros , d e form e sphérique-allongé e ; d e couleu r crèm e avec ,
sur l a p a r t i e ensoleillée , u n e r o u g e u r d e t e i n t e f r a m b o i s e , t a c h é e d e r o u g e - s a n g ; l a p e a u ,
d'épaisseur m o y e n n e , à l a p u b e s c e n c e d u r e e t â p r e ; à m a t u r i t é c o m p l è t e , ell e s e d é t a c h e
a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t d ' u n b l a n c j a u n â t r e , trè s j u t e u s e , à s a v e u r d o u c e e t rafraî -
chissante, s e d é t a c h e a i s é m e n t d u n o y a u .
Les fruit s s o n t d e b o n n e qualité .

ABSTRACT

Maturity – during the last decade of August and early September, nine days before the J. H.
Hale.
Originates from the State of Illinois (USA), obtained in 1880. Variety prevalent in all
countries that grow peach.
Tree – vigorous, long-life, resistant to frost, but not very resistant to diseases and insect pests.
It produces abundantly each year. The flower is bell-type.
Fruit – medium to large, spherical-elongated, colored with cream, on the sun exposed side
having a red raspberry hue, spotted with red-blood. The peel is medium thick, with harsh pubescence;
at full maturity, it comes off easily from the pulp, which is yellowish white, very juicy, sweet and
refreshing flavor is easily detachable from the stone.
The fruits are of good quality.
 J. H . H A L E

S i n o n i m e : mag. H a l e ö s z i b a r a c k .
Ьnig. H a l e .
rom. H a l e .

Origine. A fos t o b ţ i n u t întâmplător , d i n t r - u n s î m b u r e d e Elberta" " (so i c u c a r e s e

a s e a m ă n ă ) ş i identifica t d e cătr e J o h n H .H a 1 e, î n S o u t h G l a s t o n b u r y , C o n n e c t i c u t
( S . U . A . ) , î n 1908 . Pentr u prim a dat ă a fos t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a fraţilo r S t a r k di n
L o u i s i a n a , fiin d p u s î n v î n z a r e î n 1 9 1 2 .

R ă s p î n d i r e . D a t o r i t ă m u l t i p l e l o r sal e calităţi , s- a r ă s p î n d i t r e p e d e n u n u m a i î n A m e -
rica d e N o r d , c i ş i î n p r i n c i p a l e l e ţăr i e u r o p e n e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c (Italia , F r a n ţ a ,
B . P . B u l g a r i a , B . P . U n g a r ă ) , d e v e n i n d u n c o n c u r e n t serio s a l soiulu i E l b e r t a , c u c a r e
se c o a c e a p r o x i m a t i v î n acelaş i t i m p , d a r p e care- 1 d e p ă ş e ş t e î n c e p r i v e ş t e m ă r i m e a ş i fru -
m u s e ţ e a fructelor .
î n ţar a n o a s t r ă şi- a c ă p ă t a t o p o p u l a r i t a t e m a r e ş i ar e p e r s p e c t i v e d e e x t i n d e r e î n
cultură.
î n c a t a l o g u l pepiniere i d i n A i u d p e anu l 1 9 3 6 — 1 9 3 7 , figureaz ă î n g r u p a soiurilo r
„ n o u introdus e di n I t a l i a " .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e v i g u r o s , l o n g e v i v , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersicului , îns ă p e

c o r c o d u ş ar e o v i a ţ ă ma i scurtă . C î n d est e a l t o i t p e p i e r s i c ş i p e m i g d a l , p o a t e a t i n g e v î r s t ă
d e 2 6 — 4 0 d e ani . D ă r e z u l t a t e b u n e c u l t i v a t î n solur i u ş o a r e , reveri e ş i î n l o c u r i adă -
p o s t i t e . T r u n c h i u l ş i r a m u r i l e p o m u l u i rezist ă d e s t u l d e b i n e l a ger , îns ă m u g u r i i florifer i
sînt f o a r t e sensibili , d e g e r î n d î n p r o p o r ţ i e d e p e s t e 9 0 % l a t e m p e r a t u r i s u b —24°C . L a
O r a d e a (regiune a Crişana ) ş i M e d g i d i a (regiune a D o b r o g e a ) , î n c o n d i ţ i i l e l i v e z i l o r situat e
la b a z a p a n t e i , î n iernil e grel e s- a înregistra t degerare a t o t a l ă a m u g u r i l o r floriferi .
E s t e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , Taphrina deformam
( B e r k . ) T u l . , Xanthomonas pruni ( E . F . S m i t h ) D o w s . , îns ă est e rezisten t l a a t a c u l d e
Myzodes persicae Sulzer . Cîn d p o m i i sîn t p l a n t a ţ i î n solur i grele , reci , fructel e sufer ă a d e -
seori d e scurger i d e clei .
î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 4 — 1 6 zile .
Soiul J . H . H a l e , fiin d autosteril , t r e b u i e p l a n t a t î n a m e s t e c c u alt e soiur i c a r e s ă
aibă aceeaş i p e r i o a d ă d e înflorir e ( M a y f l o w e r , A m s d e n , Şanhai , L o l o ) . Cercetăril e f ă c u t e
m
388 SOIUR I D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

în Itali a a r a t ă c ă p o m i i leag ă fruct e ş i p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă , ins ă fructel e p a i t e n o c a r p i c e

r ă m î n î n u r m ă î n c e p r i v e ş t e creştere a ş i d e z v o l t a r e a .
P r o d u c ţ i i l e sîn t m a r i , da r n e r e g u l a t e , m a i ale s c î n d p o m i i sta l plantaţ i î n l o c u r i
m a i p u ţ i n a d ă p o s t i t e . L a C e n a d ( r e g i u n e a B a n a t ) r e c o l t a m e d i e p e o p e r i o a d ă d e 4 an i
a fos t d e 3 9 k g , ia r r e c o l t a m a x i m ă d e 8 8 k g d e f r u c t e p e p o m . L a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i —
B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i a u d a t o p r o d u c ţ i e d e 6 6 — 7 7 k g p e p o m . L a G . A . S .
M e d g i d i a , î n c o n d i ţ i i d e irigare , s-a u realiza t l a a c e s t so i p r o d u c ţ i i m e d i i d e 6 9 k g d e
f r u c t e p e u n p o m î n v î r s t ă d e 6 ani , î n v a r i a n t a c u б u d ă r i , ş i d e 9 0 k g p e p o m c î n d s-a u
a p l i c a t 7 udări .
I n c e e a c e p r i v e ş t e a s p e c t u l e x t e r i o r , fructel e soiulu i J . H . H a l e n u sîn t e g a l a t e d e
ale nic i u n u i a dintr e celelalt e soiur i d e piersi c c a r e s e c u l t i v ă î n ţar a noastră . E l e c o n ţ i n
8,18—13,77 % z a h ă r , 0 , 5 4 - 0 , 8 4 % a c i d i t a t e , 0 , 4 0 — 0 , 4 6 % p e c t i n e , 0 , 7 1 — 0 , 9 6 % s u b -
s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 4 , 4 0 — 1 6 , 5 6 mg % v i t a m i n ă C . A v î n d p u l p a fină , g u s t r e l a t i v b i n e a r m o -
n i z a t ş i a r o m ă p l ă c u t ă , fructel e sîn t a p r e c i a t e î n p r i m u l r î n d p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s -
p ă t ă , fiin d c o n s i d e r a t e d e calitat e f o a r t e b u n ă ; d e a s e m e n e a s e p i e t e a z ă f o a r t e b i n e p e n t r a
c o m p o t u r i ş i c o n g e l a r e . S e p o t păstr a 7—1 0 zil e î n star e p r o a s p ă t ă ş i sîn t f o a r t e rezistent e
la t r a n s p o r t .
Asemănări. S o i u l J . H . H a l e s e a s e a m ă n ă c u E l b e r t a , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e pri n
fructele m a i m a r i , m a i g l o b u l o a s e ş i î n g e n e r a l m a i b i n e c o l o r a t e , pri n p u b e s c e n t ă pieliţe i
m u l t m a i fină , s î m b u r e l e m a i m u l t ş i ma i a d î n c încrusta t ş i p r i n p e r i o a d a m a i tîrzi e d e
înflorit.
L a E l b e r t a , p u l p a f r u c t e l o r est e m a i s u c u l e n t ă , m a i f o n d a n t ă , m a i d u l c e ş i m a i a r o -
m a t ă d e c î t l a J . H . H a l e . î n c e p r i v e ş t e a s p e c t u l fructelor , J . H . H a l e d e p ă ş e ş t e p e
E l b e r t a , d a r e s t e d e p ă ş i t p u ţ i n s u b r a p o r t g u s t a t i v . A m î n d o u ă sîn t ins ă soiur i c u fruct e
de calitat e superioară .
Calităţi: v i g o a r e a ş i p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , rezistenţ a l a Myzodes
persicae Sulzer , m ă r i m e a , f r u m u s e ţ e a ş i calitate a superioar ă a f r u c t e l o r , rezistenţ a l a tra i -
p o r t ş i coacere a t î r z i e ; l a maturitate , p u l p a fructelo r s e î n m o a ie lent , cee a c e permit e р и -
l u n g i r e a p e r i o a d e i d e r e c o l t a r e făr ă r i s c u l d e s e m i c ş o r a r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t a fructelor .
Defecte: s e n s i b i b t a t e a p r o n u n ţ a t ă l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , scurgeril e d e cle i p e
f r u c t e ş i rezistenţ a f o a r t e slab ă l a b o l i .

POMUL

P o m u l a t i n g e înălţime a d e 3 — 4 m ş i f o i m e u z ă t r u n c h i d i e p t , g r o s d e 2 0 — 25 e m m
diametru, c u scoarţ a netedă , d e culoar e brună-cenuşie , c u lenticel e numeroase , alungiie .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă î n t i n e r e ţ e ş i g l o b u l o a s ă , p o t r i v i t d e deasă , î n p e r i o a d a
d e p l i n ă p r o d u c ţ i e , c î n d a t i n g e u n d i a m e t r u d e 5— 6 m .
Ramurile de schelet — groase , lungi , geniculate , c u unghiur i d e ramificar e d e 45 —
60° ; a u s c o a r ţ a n e t e d ă , c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u l e n t i c e l e m a r i , rare , a l u n g i t e , cafenii , aşe -
z a t e transversal .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r ü e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e , v i g u r o a s e , e u n u m e -
roşi m u g u r i floriferi , distribuiţ i m a i m u l t l a m i j l o c u l ş i l a b a z a r a m u r ü o r .
Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , d r e p ţ i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ( 2 , 0 — 3 , 0 c m ) , d e c u l o a r e roşie -
v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - e r b a c e e p e p a r t e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e per -
nuţe potrivi t d e mar i ş i c u o pubescent ă alb-cenuşi e pronunţată .
 PLANŞA XXXVII

J. H. Hale.
 J. H . H A L E Я8Я

Mugurii floriferi — m a r i, b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ş i c u o p u b e s c e n t ă

a l b - c e n u ş i e p r o n u n ţ a t ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e r e d u s e .
Frunzele — s u p r a m i j l o c i i sa u m a r i , d e 1 4 6 — 1 6 9 m m l u n g i m e ş i 3 7 — 52 m m l ă ţ i m e ,
ingust-lanceolate, c u vîrfu l scur t ascuţit , ş i b a z a î n g u s t a t ă , m a r g i n i l e fi n serat e ş i p u ţ i n
răsfrînte spr e faţ a superioar ă ; l i m b ul p i e l o s , o n d u l a t ş i c u r b a t î n f o r m ă d e seceră , d e c u l o a r e
verde-închis. P e ţ i o l u l , scur t ş i g r o s , c a n a l i c u l a t , c u o slab ă n u a n ţ ă d e r o ş u ; g l a n d e l e , î n
n u m ă r d e 2 — 4 , sîn t p o t r i v i t d e mar i ş i r e n i f o r m e , a ş e z a t e p e p e ţ i o l , î n a p r o p i e r e a l i m b u l u i .
C ă d e r e a frunzelo r est e s e m i t i m p u r i e ; spr e t o a m n ă , frunzel e îş i s c h i m b ă c u l o a r e a î n
galben-portocaliu.
Florile — mijlocii , d e 1 7 — 1 9 m m î n d i a m e t r u , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c -
alungite, d e c u l o a r e roz-intens , m a i a c c e n t u a t ă p e m a r g i n i , u n e o r i î n n u m ă r m a i m a r e d e
cinci. Pistilu l est e puţi n ma i l u n g d e c î t s t a m i n e l e ; u n e o r i s e î n t î l n e s c flor i c u pistilu l d u b l u ;
p o l e n u l est e steril .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sa u foart e m a r e , a v î n d H = 7 2 — 8 3 m m , D = 7 6 — 8 5 m m , d =
7 2 — 8 5 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 1 5 8 — 2 5 7 g, ia r g r e u t a t e a m a x i m ă d e 50 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , l a u n e l e f r u c t e u ş o r a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă l a r g ă , super -
ficială, m a i a d î n c i t ă spr e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 5 — 2 0 m m ( p l . X X X V I I ) .
Culoarea — g a l b e n - a u r i e , a c o p e r i t ă c u r o ş u - s î n g e r i u p e p a r t e a însorită , c u r e f l e x e
violacei, căror a l i s e s u p r a p u n d u n g i ş i p e t e m i c i , sla b c o n t u r a t e , d e u n r o ş u m a i i n t e n s .
Cavitatea pedunculară — mar e (pîn ă l a 2 3 m m l u n g i m e ) , foart e adînc ă (pîn ă l a 1 5
m m ) , larg ă ş i p u ţ i n n e r e g u l a t ă .
Punctul stilar — d e m ă r i m e m i j l o c i e , n e g r u , aşeza t î n d e p r e s i u n e p e u n m a m e l o n
de 2— 3 m m î n ă l ţ i m e , c a r e d e obice i n u d e p ă ş e ş t e c o n t u r u l f r u c t u l u i .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , fi n p u b e s c e n t ă , catifelată , s e d e s p r i n d e gre u d e p u l p ă .
Pulpa — galben-aurie , ia r î n j u r u l s î m b u r e l u i r o ş u - c a r m i n , c o n s i s t e n t ă , d e n s ă , fină ,
p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , s e m i f o n d a n t ă , d u l c e - a c i d u l a t , c u a r o m ă p l ă c u t ă , n u est e a d e r e n t ă l a
sîmbure.
Sîmburele — mare , avîn d H = 35—1 5 m m , D = 24—3 2 m m ş i d = 19—2 7 m m ,
i n v e r s - o v o i d , alungit , b o m b a t m u l t î n a p r o p i e r e d e vîrf , u n d e s e a s c u t e b r u s c ; p r e z i n t ă
încrustaţii dese , a d î n c i ş i n e e g a l e ; suprafaţ a est e c o l o r a t ă p a r ţ i a l î n r o ş u - c a r m i n intens .
Maturitatea — sfîrşitu l luni i a u g u s t — p r i m a j u m ă t a t e a luni i s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d î n v e d e r e m u l t i p l e l e calităţ i atî t al e p o m u l u i , cî t ş i al e
fructului, J . H . H a l e s e r e c o m a n d ă p e n t r u plantaţiil e m a r i d i n t o a t e r e g i u n i l e p o m i c o l e al e
ţării, îns ă n u m a i î n l o c u r i b i n e a d ă p o s t i t e ş i î n solur i u ş o a r e , suficien t d e r e v e n e . E s t e b i n e
să s e evit e plantare a acestu i so i l a b a z a p a n t e l o r , u n d e p e r i c o l u l degerări i m u g u r i l o r florifer i
este m a i f r e c v e n t .

РЕЗЮМЕ
Созревание — к о н ец а в г у с т а , п е р в а я п о л о в и н а с е н т я б р я .
Сорт п р о и с х о д и т и з С Ш А , гд е бы л выведе н в 190 8 г о д у .
Дерево — сильнорог.пое , м о р о з о у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в о е к Myzoăes persicae Sulzer .
Сорт с а м о с т е р и л ь н ы й . Дает о б и л ь н ы е , н о н е е ж е г о д н ы е у р о ж а и. Ц в е т о к к а м п а н у л о в й д н о г о
типа ; цветени е позднее .
 S O I U R I D E P I E R S I C R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E
390

Плод — к р у п н ы й ил и очен ь к р у п н ы й , о к р у г л ы й , н е м н о г о а с и м м е т р и ч е с к о й ф о р м ы ;
з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м с л и л о в а т ы м о т л и в о м н а с о л н е ч н о й
с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ;
м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , в о к р у г к о с т о ч к и к р а с н о в а т о - к а р м и н о в о г о цвета , плотная ,
довольно сочная , с л а д к о - к и с л о в а т а я с п р и я т н ы м а р о м а т о м . Н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
П л о д ы о т л и ч а ю т с я очен ь х о р о ш е й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т ь ю .

BÉSTJMÉ

Maturité — fi n d ' a o û t , p r e m i è r e m o i t i é d e s e p t e m b r e .
V a r i é t é originair e de s E t a t s - U n i s , o b t e n u e e n 1 9 0 8 .
Arbre — v i g o u r e u x , résistan t a u g e l , r é s i s t a n t à Myzodes persicae Sulzer , au x mala -
dies. Cett e v a r i é t é es t autostérile . P r o d u i t a b o n d a m m e n t , m a i s irrégubèrement . Fleur , d e
t y p e c a m p a n u l e ; floraiso n t a r d i v e .
Fruit — g r o s o u trè s g r o s , g l o b u l e u x , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ; d e c o u l e u r j a u n e - d o r é ,
r e c o u v e r t e d e r o u g e - s a n g , a v e c de s reflet s v i o l a c é s su r l a p a r t i e e n s o l e i b t e ; la p e a u , d ' é p a i s -
seur m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h e d i f f i c i l e m e n t d e l a p u l p e , q u i es t j a u n e - d o r é ,
avec d u roug e carmi n autou r d u n o y a u , m o d é r é m e n t juteuse , douce-aigrelette , à parfu m
agréable. N'adhèr e pa s a u n o y a u .
L e s f r u i t s j ä o n t trè s résistant s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – end of August, first half of September.

Variety native of U.S.A., obtained in 1908.
Tree – vigorous, frost resistant, also Myzodes persicae Sulzer and diseases resistant. This
variety is self-sterile. It produces abundantly, but irregularly. Flower: bell-type; late flowering.
Fruit – large or very large, globular, slightly asymmetrical, golden-yellow, covered in
blood-red with purple highlights on the sun exposed side. The peel is medium thick, delicately
pubescent, hardly detaches from the pulp, which is golden-yellow, with crimson hue around the stone,
moderately juicy, sweet-tart, with pleasant fragrance. Does not stick to the core.
The fruits are highly resistant to transportation.
 ELBERTA

S i n o n i m e : n u are .

Origine. So i d e origin e a m e r i c a n ă, o b ţ i n u t i u 187 0 d e c ă t r e S a m u e 1 H . R u m p h ,

p o m i c u l t o r d i n Marshallvill e (statu l G e o r g i a , S . U . A . ) , d i n t r - u n s î m b u r e d i n soiu l Şanha i
(Chinese c l i n g ) , p o l e n i z a t , p r o b a b i l , c u p o l e n u l soiulu i T i m p u r i u C r a w f o r d . A f o s t d e d i c a t
doamnei C l a r a E l b e r t a B u m p h .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n c u l t u r ă a t î t î n S . U . A . , c î t ş i î n a p r o a p e t o a t e ţăril e
pomicole di n Europa .
î n ţar a n o a s t r ă est e d e a s e m e n e a m u l t r ă s p î n d i t , c o n s t i t u i n d b a z a p r i n c i p a l e l o r p l a n -
taţii d e piersic .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , reuşeşt e p e t o ţ i p o r t a l t o i i , ia r c î n d i s e asigur ă

c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e c l i m ă , so l ş i a g r o t e h n i c ă ar e o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă ; î n r e -
g i u n ü e B a n a t ş i Crişan a s e găses c e x e m p l a r e c e dejjases c v î r s t ă d e 3 0 — 4 0 d e ani .
N e c e s i t ă solur i m i j l o c i i , p e r m e a b i l e , c u suficient ă u m i d i t a t e , situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e ;
în soluril e c u u m i d i t a t e insuficientă , sa u p e t i m p d e secet ă p r e l u n g i t ă , îş i s c u t u r ă o p a r t e
din fructe , c a r e r ă m î n m i c i , insuficien t c o l o r a t e , c u u n r a p o r t n e f a v o r a b i l î n t r e p u l p ă ş i
s î m b u r e , c u p u b e s c e n ţ ă pieliţe i c a m g r o s i e r ă ş i u n e o r i c u g u s t a m ă r u i , sla b astringent . E s t e
rezistent l a ger , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi , c a r e î n iernil e c u t e m p e r a t u r i su b —24° C
pier î n p r o p o r ţ i e d e p e s t e 9 0 %. E s t e d e a s e m e n e a rezisten t l a Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . , l a Monilima laxa E h r e n b . ( S a c c . ) ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer ,
însă est e a t a c a t f r e c v e n t d e Xanthomonas pruni (E . F . Smith ) D o w s . ş i foart e puterni c
a t a c a t d e Taphrina deformans (Berk. ) Tul . S e refac e reped e ş i bin e î n u r m a accidentelor .
Astfel, d u p ă grindin a p u t e r n i c ă d i n 1 3 iuni e 195 8 ( B u c u r e ş t i — B ă n e a s a ) , c a r e a p r o d u s
leziuni p u t e r n i c e n u n u m a i p e lăstar i ş i f r u n z e , c i ş i p e r a m u r i l e î n vîrstă , p o m i i s-a u res -
tabilit î n m a i p u ţ i n d e o lună , a u f o r m a t m u g u r i florifer i ş i a u d a t r e c o l t ă m a r e î n anu l
următor.
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 3 zile .
R o d e ş t e a b u n d e n t ş i destu l d e regulat . L a C e n a d , p r o d u c ţ i a m e d i e d e 4 an i a fos t d e
31 k g , ia r c e a m a x i m ă d e 7 8 k g d e fruct e p e p o m . L a Staţiune a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a ,
î n c u l t u r ă irigată , s-a u realiza t l a aces t so i p r o d u c ţ i i m e d i i d e 9 3 k g d e f r u c t e p e p o m
392 SOIURI D E P I E R S I C RECOMANDAT E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

(anual) î n p r i m i i 5 an i d e r o d i r e , î n nni i an i p r o d u c ţ i a m e d i e fiin d p e 1 2 0 — 1 2 6 k g d e

fructe p e p o m .
E s t e d e r e m a r c a t f a p t u l c ă soiu l E l b e r t a d ă r e c o l t e b u n e ş i i n ani i c î n d î i d e g e r ă
o p a r t e i m p o r t a n t ă d i n m u g u r i i floriferi . A s t f e l , l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a , î n
1956 a p r o d u s 1 6 k g d e f r u c t e p e p o m , deş i î i d e g e r a s e r ă 9 1 % d i n t r e m u g u r i i floriferi .
D e ş i a lega t relati v p u ţ i n e f r u c t e , a c e s t e a a u c r e s c u t îns ă f o a r t e m a r i , a v î n d g r e u t a t e a
m e d i e d e 18 6 g , faţ ă d e 10 5 g î n 1 9 5 7 , c î n d a r o d i t m a i a b u n d e n t .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , m a r i sa u f o a r t e m a r i , d e c a b t a t e f o a r t e b u n ă , a p r e c i a t e a t î t
p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare . Sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t ,
însă t r e b u i e r e c o l t a t e l a t i m p , d e o a r e c e o d a t ă ajuns e l a m a t u r i t a t e s e s c u t u r ă uşor . C o n ţ i n
1 1 , 3 0 — 1 2 , 1 9 % zahăr , 0 , 4 1 — 0 , 7 3 % a c i d i t a t e , 0 , 7 1 — 0 , 9 8 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e , 0 , 4 1 - 0 , 4 7 %
s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i 7,04—11,7 8 m g % v i t a m i n ă C .
Asemănări. S o i u l E l b e r t a s e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t c u soiu l E l b e r t a t i m p u r i e , d e
c a r e s e d e o s e b e ş t e îns ă pri n floril e d e ti p c a m p a n u l a t , d e m ă r i m e m i j l o c i e ş i p r i n fructel e
c a r e a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 7— 9 zil e m a i tîrzi u d e c î t l a soiu l E l b e r t a t i m p u r i e .
Calităţi : v i g o a r e a , rusticitate a ş i p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , c a b t a t e a
foarte b u n ă ş i c o a c e r e a tîrzi e a f r u c t e l o r , rezistenţ a l a t r a n s p o r t ş i m a n i p u l ă r i , c o m p o r t a r e a
b u n ă l a a t a c u l d e Clasterosporium, carpopMllitm ( L é v . ) A d e r h . , l a Monilinia laxa (Ehrenb. )
S a c c . ş i l a Myzodes persicae Sulzer .
Defecte: sensibilitate a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , r e z i s t e n ţ a slab ă l a Xantommuis
pruni. ( E . F . S m i t h ) D o w s . ş i l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , c ă d e r e a fructelo r di n
p o m i cîn d ajun g l a maturitate .
T r e b u i e r e m a r c a t c ă p o m i i rezist ă b i n e l a ger , n u m a i m u g u r i i florifer i sîn t f o a r t e
sensibib.

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3,5— 4 m ş i formeaz ă trunch i c u diametru l d e 20—2 4 c m ,

s ă n ă t o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă, cu c r ă p ă t u r i p u ţ i n e ş i superficiale .
Coroana — l a î n c e p u t p i r a m i d a l ă , c u t i m p u l d e v i n e g l o b u l o a s ă , largă , c u d i a m e t r u l
d e 6— 7 m .
Ramurile de schelet — lungi , groase , drepte , crescut e su b unghiur i d e ramificar e d e
4 5 — 6 0 ° ; scoarţa , d e culoar e cenuşiu-roşiatică , c u numeroas e lenticel e mari , proeminente ,
a l u n g i t e , cafenii .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e , ş i cel e a n t i c i p a t e , c u n u m e -
roşi m u g u r i floriferi .
Lăstarii — l u n g i , groşi , l u c i o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 — 3 , 5 c m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c ee p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e , c u n u m e r o a s e p u n c t e v i o l a c e e ,
pe parte a umbrită , c u lenticel e mari , numeroase , alungite , d e culoar e cafenie .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i , cu vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e ş i a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă a b u n d e n t ă , c e n u ş i e .
Mugurii floriferi — m a r i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o
p u b e s c e n ţ ă a b u n d e n t ă , c e n u ş i e ; sîn t d i s t r i b u i ţ i m a i ale s l a m i j l o c u l r a m u r i i .
Frunzele — mari , avîn d î n m e d i e 17 5 mm î n lungim e ş i 4 6 m m î n lăţime , lanceolate ,
c u m a r g i n i l e s e r a t e ; l i m b u l , r e c u r b a t i n pla n su b f o r m ă d e seceră , c a r a c t e r i s t i c încreţi t
 PLANŞA XXXVIII

Elberia.
 ELBERTA 393

de-a lungu l nervuri i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e intens , l u c i o s , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e . P e ţ i o l u l ,

de 8 — 9 m m l u n g i m e , g r o s , c u 4— 5 g l a n d e mari , r e n i f o r m e .
F r u n z e l e c a d s e m i t i m p u r i u , d e v e n i n d g a l b e n - p o r t o c a l i i , p ă t a te c u r o ş u - c a r m i n .
Florile — mijloci i ( 2 1 — 3 0 m m d i a m e t r u ) , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e o v a t e , p u ţ i n ră -
sucii c . d e c u l o a r e r o z - v i n e ţ i u . l'istilul , c u r b a t , m a i l u n g c u 5— 6 m m d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 59—8 4 m m , D = 58—8 5 m m

d= 5 5 - 8 3 m m ; greutate a d e 125—31 2 g .
Forma — variabilă , î n genera l sferic ă sa u sferi c u ş o r a l u n g i t ă , a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă
lateral, uneor i c u t e n d i n ţ a d e ascuţir e spr e vîr f ; b r a z da v e n t r a l ă , l a r g ă ş i superficial ă spr e
b a z ă , d e v i n e destu l d e a d î n c ă spr e vîr f ş i d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 3 0 m m
(pl. X X X V I I I ) .
Culoarea — galben-aurie , a c o p e r i t ă p e pa i te a însorit ă c u roşu-sîngeriu , m a r m o r a t ;
rareori s e distin g eîtev a d u n g i d e c u l o a r e roşi e m a i î n c h i s .
Caritatea pedunculară — largă , a d î n c ă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Гит/к! stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n situa t într- o d e p r e s i u n e
din vîrfu l fructului .
Pielita — p o t r i v i t d e groasă , rezistentă , s e m i a d e r e n t ă I a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s -
c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , r e l a t i v g r o s i e r ă , d e s t u l d e aspră .
Pulpa — galbenă-aurie , roşi e lîng ă s î m b u r e , c o n s i s t e n t ă , fină , s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă ,
d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , u n e o r i p u ţ i n astringentă , inten s a r o m a t ă ; n e a d e r e n tă I a s î m b u r e .
Hîmburele — m a r e , a v î n d H = 36 — 4 4 m m , D = 2 4 — 3 0 m m, d = 1 6 — 2 3 m m, i n v e r s -
o v o i d - a l u n g i t , p u ţ i n b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c a s c u ţ i t , c u suprafaţ a r o ş u - c a r m i n , c u încrus -
tai ii rare , d a r adinei .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u sfîrşitu l lu i a u g u s t — prim a jumătat e a luni i s e p -
tembrie, o dat ă c u J . H . Hale .

RECOMANDÂBI. Avîn dî n veder e cahtăţil e deosebit e al e p o m u l u i ş i fructelor ,

soiul E l b e r t a s e r e c o m a n d ă atî t p e n t r u livezil e industriale , c î t ş i p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîng ă
case, î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţări i u n d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e sîn t p r i e l n i c e p e n t r u
c u l t u r a piersicului .
D i n sîmburi i acestu i so i s e o b ţ i n e u n f o a r t e b u n p o r t a l t o i p e n t r u p i e r s i c .

РЕЗЮМЕ

Созревание — коне ц а в г у с т а , перва я н о л о в у н а с е н т я б р я ; начинаетс я одновременн о

с сорто м Д ж о н Х е й л ь .
Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я, выведен в 187 0 г о д у . В Р у м ы н и и имее т ш и р о к ое
р а с п р о с т р а н е н и е и я в л я е т ся о с н о в о й п е р с и к о в ы х н а с а ж д е н и й.
Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х ; т р е б у е т п р о н и -
цаемых, д о с т а т о ч н о в л а ж н ы х поч в и х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х мес т д л я п о с а д к и ; у с т о й ч и в о е к
м о р о з а м , б о л е з н я м и вредителям , н о с и л ь н о страдае т от п о р а ж е н и я г р и б о м Taphrina de-
formans ( B e r k . ) T u l . Дае т о б и л ь н ы е и д о в о л ь н о р е г у л я р н ы е у р о ж а и . Цветени е р а н н е е ;
цветок кампан у ювндног о т и п а .
 394 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Плод — средней , к р у п н о й ил и д а ж е очен ь к р у п н о й величины , р а з н о о б р а з н о й ,

в о с н о в н о м ш а р о о б р а з н о й ил и слегк а п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й , с б о к о в
с п л ю щ е н н ы й , иногд а с н е с к о л ь к о з а о с т р е н н о й в е р ш и н о й и ш и р о к и м п о в е р х н о с т н ы м б р ю -
шным ш в о м ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета с м р а м о р н ы м к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а солнеч-
ной с т о р о н е , р е ж е с н е с к о л ь к и м и п о л о с к а м и боле е т е м н о г о цвета ; к о ж и ц а д о в о л ь н о тол -
стая, прочная , полуприросша я к мякоти , покрыт а беловатым , сравнительн о грубы м и
довольно жестки м опушением ; мякот ь золотисто-желтая , о к о л о косточк и красная , плот -
ная, н е ж н а я , с о ч н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я с г а р м о н и ч н ой к и с л о т н о с т ь ю , с сильны м а р о м а т о м ,
не п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
Плоды очен ь х о р о ш е г о качества , х о р о ш о выдерживаю т перевозку .

RÉSUME

Maturité — coiTespondant à l a f i n a o û t e t l a p r e m i è r e m o i t i é d u m o i s d e s e p t e m -
bre, commenc e e n m ê m e temp s qu e cell e d e l a variét é J . H . Haie .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 7 0 . E n R o u m a n i e e d e est é g a l e m e n t t res
r é p a n d u e e t c o n s t i t u e l e f o n d e m e n t d e s p l a n t a t i o ns d e p ê c h e r .
Arbre — d ' u n e v e n u e for t v i g o u r e u s e , réussi t su r t o us le s porte-greffes, e x i g e d e s sols
à p e r m é a b i b t é m o y e n n e e t h u m i d i t é suffisante , d e s e n d r o i ts abrité s ; i l est résistan t a u gel ,
a u x m a l a d i e s e t a ux insectes nuisibles , m a i s s e laiss e a t t a q u e r p a r Xantomonas pruni (E .
F. S m i t h ) Do-ws . e t v i o l e m m e n t p a r Taphrina deformans (Berk. ) Tul . П produi t abondam -
ment e t asse z r é g u l i è r e m e n t . F l o r a i s o n h â t i v e ; le s fleur s s o n t d e t y p e c a m p a n u l e .
Fruit — m o y e n , g r o s o u trè s g r o s , d e f o r m e v a r i a b l e , e n généra l s p h é r i q u e o u légè -
r e m e n t a l l o n g é e , a s y m é t r i q u e , a p l a t i e l a t é r a l e m e n t , a y a n t parfoi s t e n d a n c e à s'effüe r v e r s
la p o i n t e , a l e sillo n v e n t r a l larg e e t superficie l ; d e c o u l e ur j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e su r l a
p a r t i e ensoleillé e d 'un r o u g e - s a ng m a r b r é , r a r e m e n t a v e c q u e l q u e s raie s p l u s f o n c é e s ; la p e a u ,
d'épaisseur m o y e n n e , résistante , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , e s t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e
b l a n c h â t r e , r e l a t i v e m e n t grossière , asse z â p r e ; l a p u l p e , j a u n e - d o r é , a v e c d u r o u g e a u p r è s
du n o y a u , es t consistante, fine , juteuse , fondante , d o u c e e t harmonieusemen t acidulée , par -
fois l é g è r e m e n t a s t r i n g e n t e , f o r t e m e n t p a r f u m é e e t n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .
L e s fruits , d e trè s b o n n e qualité , r é s i s t e n t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the end of August and first half of September, starts at the same
time as the variety J. H. Hale.
Variety of American origin, obtained in 1870. In Romania it is also very widespread and is
the foundation of peach plantings.
Tree – very strong, successful on all rootstocks, requires average soil permeability and
adequate moisture, sheltered locations and is resistant to frost, disease and insect pests, but is attacked
by Xantomonas pruni (EF Smith) Dows. and violently by Taphrina deformans (Berk.) Tul. It
produces abundantly and fairly regularly. Early bloomer, the flowers are bell-type.
Fruit – medium, large and very large, variable in shape, typically spherical or slightly
elongated, asymmetrical, flattened laterally, which sometimes tends to taper toward the tip, has the
ventral furrow wide and shallow, yellow-gold, covered on the sun exposed side of blood-red spots,
rarely with a few darker lines. The peel, of medium thickness, tough, partly sticks to the pulp is
covered with a whitish pubescence, relatively coarse, rather harsh; the pulp is golden yellow, getting
red next to the core, is consistent, delicate, juicy, creamy, sweet and sour, sometimes slightly
astringent, strongly scented and not sticking to the core.
The fruits are of very good quality, and are resistant to transportation.
 HAL-BERTA GIAN T

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. So i d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă . E s t e u n h i b r i d a l soiulu i J . H . H a i e .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , şi , p r o b a b i l , ş i î n a l t e ţări .
L a n o i est e i n t r o d u s r e c e n t ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i ce al e staţiunilo r e x p e r i -
mentale.

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , s e a d a p t e a z ă l a diferit e c o n d i ţ i i d e c l i m ă ş i reuşeşt e b i n e

altoit p e piersic .
Ca p o l e n i z a t o r s e r e c o m a n d ă soiuril e : A m s d e n , Şanhai , L o l o .
A i e u n potenţia l d e producţi e ridicat .
F r u c t e l e sîn t m a r i , a s p e c t u o a s e , c u p u l p a g a l b e n ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , d e c a l i t a t e
f o a r t e b u n ă . S e f o l o s e s c atî t î n star e p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u industrializare . Sîn t rezis -
tente l a transport .
Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a ş i p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m ş i a s p e c t u l ş i
calitatea b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte: n u s o cunosc .
POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4— 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e -
nuşie, c u m u l t e c r ă p ă t u r i m i c i .
Coroana — sferică , largă .
Hamurile de schelet — g r o a s e , p u ţ i n c u r b a t e l a b a z ă , c u u n g h i u l d e r a m i f i c a r e m a r e ;
scoarţa ramurilo r tiner e est e aspră , d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş c a t ă , c u n u m e r o a s e lenticel e dis -
p u s e transversal .
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , c u i n t e r n o d u r i scurte .
Lăstarii — l u n g i , groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e .
Mugurii vegetativi — mijlocii , ovoconici , acoperiţ i c u o pubescent ă alb-cenuşie , pro -
n u n ţ a t ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e relati v p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mijlocii , o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ş i c u o
p u b e s c e n t ă alb-cenuşi e p r o n u n ţ a t ă .
396 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Frunzele — mari , d e 140—17 0 m m lungim e ş i d e 38—6 3 m m lăţime , lanceolat e

p u ţ i n c u r b a t e , c u vîr f a c u t , b a z a r o t u n j i t ă ş i m a r g i n e a serat ă ; l i m b ul e s t e l u c i o s , d e c u l o a r e
v e r d e - î n c h i s , m a i deschi s p e p a r t e a inferioară . P e ţ i o l u l , p o t r i v i t d e g r o s , canalieulat , d e
c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , c u 2— 3 g l a n d e a ş e z a t e spr e l i m b .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p campanula!, , c u petalel e e l i p t i c a l u n g i t e , d e c u -
loare r o z intens , ma i a c c e n t u a t ă p e m a r g i n i ; pistilu l e s t e p u ţ i n m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — mare , avîn d H = 62—7 0 m m , D = 63—7 1 m m , d = 6 1 — 6 9 m m ; greu -

tatea d e 1 3 0 - 1 7 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , l a unel e fruct e u ş o r a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficial ă
(pl. X X X I X ) .
Culoarea — galben-aurie , acoperit ă c u u n roş u vi u p e parte a însorită .
Cavitatea pedunculară — l a r g ă , superficială .
Punctul stilar — m i c , cenuşiu , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , într- o d e p r e s i u n e f o a r t e m i c ă .
Pieliţa — pubescentă , mată , aderent ă l a pulpă .
Pulpa — galben-aurie , f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e , inten s a r o m a t ă , e s t e n e a d e r e n t ă l a
sîmbure.
Sîmburele — m i j l o c i u , o v o i d , p u ţ i n b o m b a t , c u suprafaţ a a l v e o l a t ă .
Maturitatea — î n c e p e c u c i r c a 5 zil e d u p ă J . H . H a l e ş i c o r e s p u n d e c u p e r i o a d a
5—20 s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D A M . Deş i recen t introdu s l a n o i î n ţară , H a l - B e r t a Giant , fiin d u u so i

cu calităţ i d e o s e b i t e , s e r e c o m a n d ă p e n t r u î n c e r c a r e î n livezil e industriale , î n regiunil e
u n d e reuşeşt e c u l t u r a piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в течени е п е р в ы х д в у х дека д с е н т я б р я и начинаетс я п р и м е р н о н а 5

дней п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
П р о и с х о ж д е н и е с о р т а н е и з в е с т н о . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к-
циях опытны х станций .
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о у д а е т с я п р и п р и в и в к е н а п е р с и к е . Обладае т
в ы с о к и м п о т е н ц и а л о м у р о ж а й н о с т и . Ц в е т к и кампануловидНог о т и п а , средне й величины .
Плод — крупный , округлый , в некоторы х случая х немног о асимметрический , с
п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета , с ярко-красны м румянце м
на о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а о п у ш е н н а я , м а т о в а я , п р и р о с ш а я к мякоти ;
мякоть золотисто-желтая , очен ь сочная , сладкая , с сильны м ароматом , н е прирастае т
к косточке .
Плоды х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з ь у .

RÉSUML

Maturité — correspondan t au x d e u x première s décade s d e septembre , c o m m e n c e

5 jour s aprè s l a J . H . Haie .
V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
l o g i q u e s de s station s e x p é r i m e n t a l e s .
 PLANŞA XXXIX

Hal-Berta giant.
 HAL-RERTA G I A N T Г,97

Arbre — trè s v i g o u r e u x , v i e n t b i e n q u a n d i l es t greff é su r l e p ê c h e r . P o s s è d e u n

p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n é l e v é . L e s fleurs , d e t y p e a .npanulé , s o n t d e taill e m o y e n n e .
Fruit — g r o s , g l o b u l e u x , c h e z certain s fruit s l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , a l e sillo n
v e n t r a l superficie l ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e v i f su r l a p a r t i e
e n s o l e i l l é e ; l a p e a u p u b e s c e n t e , m a t e , a d i r é ] e n t e ; l a p u l p e , j a u n e - d o r é , trè s j u t e u s e , d o u c e
et f o r t e m e n t p a r f u m é e , n ' a d h i ' i e p a s a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – the first two decades of September, beginning five days after the J. H. Hale.
Variety of unknown origin. In Romania it is found in the pomological collections of
experimental stations.
Tree – very strong, successful when it is grafted on peach. Has a high production potential.
The flowers are bell-type, and of average size.
Fruit – large, globular, slightly asymmetrical in some fruits, has a superficial ventral groove,
the color is golden yellow, covered with a bright red on the sun exposed side; hairy peel, dull, sticky
to pulp; this is yellow-golden, juicy, sweet and highly perfumed, does not stick to the stone.
The fruits are resistant to transport.
 ELBERTA BRONZAT Ă

S i n o n i m e : mag. K é s e i b r o n z o s E l b e r t a .
rom. E l b e r t a b r o n z a t ă tîrzie .

Origine So i o b ţ i n u t d e a m e l i o r a t o r n l G y u 1 a , î n l o c a l i t a t e a D i o s i g , r e g i u n e a Crişana ,
din s î m b u r i i soiulu i E l b e r t a ; a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t d i n 1 9 3 2 .

Ităspîndirc. S e c u l t i v ă p u ţ i n î n r e g i u n e a Crişan a atî t î n grădinil e d e ling ă ruse , ci t ş i

în livezil e m a r i .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l ar e o v i g o a r e m i j l o c i e ş i est e l o n g e v i v ; d a c ă i s e asigur ă c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e
d e c l i m ă , so l ş i a g r o t e h n i c ă , d e p ă ş e ş t e v î r s t ă d e 2 6 — 3 0 d e ani . R e u ş e ş t e a l t o i t p e p i e r s i c ,
şi p e m i g d a l . N u ar e c e r i n ţ e m a r i faţ ă d e s o l , îns ă est e f o a r t e sensibi l l a ger . C a u r m a r e ,
atît t r u n c h i u l , c î t ş i r a m u r i l e g r o a s e p r e z i n t ă p l ă g i d e 6 0 — 6 0 c m l u n g i m e . D e asemene a
în iarn a a n u l u i 196 2 — 1 9 6 3, c î n d î n r e g i u n e a Crişan a s-a u înregistra t t e m p e r a t u r i d e — 2 6 C , C

m u g u r i i florifer i a u fos t distruş i î n p r o p o r ţ i e de 6 0 — 8 0 % . E s t e sensibi l faţ ă d e a t a c u l b o l i l o r ,

însă rezisten t l a a t a c u l aridelor .
î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 2 zile .
R o d e ş t e î n fiecar e a n d e s t u l d e a b u n d e n t . U n p o m d e v î r s t ă m i j l o c i e d ă î n t r e 4 0 ş i
50 k g d e f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e foart e
b u n ă , m u l t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare , s e ţi n b i n e
p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t .
Asemănări. S e a s e a m ă n ă m u l t c u s o i u l E l b e r t a , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n acee a c ă
are e p o c a d e c o a c e r e m a i tîrzi e c u c i r c a d o u ă s ă p t ă m i n i , fructel e m a i b i n e c o l o r a t e ş i a c o -
p e r i t e c u o p u b e s c e n t ă m a i fină .
Calităţi : p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v r i d i c a t a l p o m u l u i , c a l i t a t e a f o a r t e b u n ă ş i rezistenţ a
la t r a n s p o r t a fructelo r ; c o m p o r t a r e a foart e b u n ă l a atacu l afidelor .
Defecte : sensibilitate a p o m u l u i l a g e r ş i l a b o l i .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 2,5—3, 6 m ş i formeaz ă trunch i d e grosim e mijlocie , c u

s c o a r ţ a c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — globuloasă-alungită , atingîn d 3— 4 m î n diametru .
 ELBERTA B R O N Z A T A ЗОЯ

Ramurile de schelei — g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e d e 4 0 — 4 6 ° ;
a u scoarţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatică , c u lenticel e m a r i ş i rare .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e pri n r a m u r i m i x t e , m a i p u ţ i n p r i n r a m u r i b u c h e t
şi pri n salbe .
Lăstarii — l u n g i , subţiri , c u scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o -
lacee p e c e a însorită .
Mugurii vegetativi - mari , c o n i c i , p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l d e p ă i t a t d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — m a i m a r i d e c î t ce i v e g e t a t i v i , o v o i z i , p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d 12 0 —145 m m î n l u n g i m e , 4 0 — 4 5 m m î n l ă ţ i m e , l a n c e o -
late, c u vîrfu l ascuţi t ş i marginil e fi n serat e ; l i m b u l d e c u l o a r e verde-îiichi s m a t , g l a b r u ,
cu m u l t e nervuri . P e ţ i o l u l , scurt , c u c î t e d o u ă g l a n d e m i c i , roşietice .
Florile — mici , d e ti p campanulat , c u petalel e ovat-rotunjite , concave , d e culoar e
roşu-închis ; pistilu l m a i înal t c u 1— 2 m m d e c î t s t a m m e l e .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 7 0 mm , D = 6 4 mm , d =
60 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 15 0 g .
Forma — sferică , u ş o r alungită , asimetrică , adeseor i c o m p r i m a t ă latera l ; b r a z da v e n -
trală, f o a r t e p u ţ i n a d î n c ă , s e lărgeşt e m u l t spr e b a z ă , ia r spr e v î r f s e î n g u s t e a z ă ş i d e -
păşeşte p u n c t u l stila r (pl . X L ) .
Culoarea — galben-aurie , a c o p e r i t ă a p r o a p e p e întreag a suprafaţ ă c u roşu-cafeni u
deschis, ia r p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - v i u ; caracteristic ă est e roşcat a singeri e di n j u r u l c a -
vităţii p e d u n c u l a r e .
Cavitatea pedunculară — m a r e , îngustă , a d î n c ă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i j l o c i u , aşeza t p e o m i c ă p r o e m i n e n ţ ă .
Pielita — subţire , rezistentă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină .
Pulpa — galben-aurie , c u o r o ş c a t ă u ş o a r ă î n j u r u l sîmburelu i ; est e c o n s i s t e n t ă ,
fină, f o n d a n t ă , lipsit ă d e fibre , s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , p l ă c u t a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a
sîmbure.
Sîmburele — m i j l o c i u sa u m a r e , o v o i d , ascuţi t l a vîrf , c u s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e c a -
feniu-închis, c u încrustaţi i rar e superficiale .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a luni i s e p t e m b r i e , a d i c ă c u 1 5 zil e
după J . H . Hale .

K E C O M A N D Ă E I . F i i n d d e o s e b i t d e v a l o r o s , atî t p r i n calităţil e fructului , cî t ş i p r i n

c o a c e r e a tîrzi e ş i c o m p o r t a r e a b u n ă a p o m i l o r , soiu l E l b e r t a b r o n z a t ă t r e b u i e e x t i n s î n
cultură, m a i ale s î n p a r t e a v e s t i c ă a ţării , atî t î n livezil e mari , cî t ş i î n g r ă d i n i l e d e
lîngă c a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в о в т о р о й п о л о в и н е с е н т я б р я , н а 1 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт п р о и с х о д и т и з местност и Д и о с и г ( о б л . К р и ш а н а ) . В о з д е л ы в а е т с я в н е б о л ь ш о м
масштабе.
Дерево — средне й сил ы р о с т а , с л а б о у с т о й ч и в о е к м о р о з у и б о л е з н я м . Д а е т е ж е -
годно о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о типа ; цветени е р а н н е е .
4ПО SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Плод — б о л ь ш е средне й величины , ш а р о в и д н ы й , немног о п р о д о л г о в а т ы й , асимме -

т р и ч е с к и й , с н е г л у б о к и м б р ю ш н ы м ш в о м ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с к р а с н о в а т о - к о р и -
чневатым р у м я н ц е м , к о т о р ы й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е с т а н о в и т с я я р к о - к р а с н ы м ; х а р а к т е р -
ной я в л я е т с я к р о в а в о - к р а с н а я о к р а с к а в о к р у г у г л у б л е н и я п л о д о н о ж к и ; к о ж и ц а тон -
к а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с приятны м
ароматом, н е прирастае т к косточке .
Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — c o r r e s p o n d a n t i\ l a deuxièm e moiti é d e septembre , 1 5 j o u r s aprè s

la J . H . H a i e .
Originaire d e D i o s i g ( r é g i o n d e Crişana) . C u l t i v é e e n p e t i t n o m b r e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , sensibl e a u ge l e t a u x m a l a d i e s . P r o d u i t a b o n d a m -
m e n t c h a q u e a n n é e . F l e u r d e t y p e c a m p a n u l e , floraiso n h a t i v e .
Fruit — S u r m o y e n o u g r a n d , d e f o r m e s p h é r i q u e l é g è r e m e n t a l l o n g é e , a s y m é t r i q u e, a v e c
le sillo n v e n t r a l p e u p r o f o n d ; l a c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e - b r u n clair , qu i
est v i f su r l e c ô t é e n s o l e i l l é ; c e q u i es t c a r a c t é r i s t i q u e c'es t l a r o u g e u r sanguin e a u t o u r
d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e ; l a p e a u m i n c e es t f i n e m e n t p u b e s c e n t e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e -
doré, juteuse , douce-aigrelett e e t agréablemen t parfumée , n'adhèr e pa s a u noya u
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – the second half of September, 15 days after the J. H. Hale.

Originating from Diosig (Crişana region). Grown in small numbers.
Tree – medium vigor, sensitive to frost and diseases. Produces abundantly each year. Flower
is of bell-type, early flowering.
Fruit – above medium or large, slightly elongated, spherical shape, asymmetrical, with the
ventral furrow shallow, the color of golden yellow, covered with a red-brown, which is deeper on the
sun exposed side. The red blood around the stem cavity is characteristic, the peel is thin, delicately
pubescent; the pulp is yellow-golden, juicy, sweet-sour and pleasantly scented, does not stick to the
core
The fruits are resistant to transport.
 PLANŞA XL

Elberta bronzată.
 SHIPLEY

S i n o n i m e : engl. Shipley 's l a t e r e d .

mag. S h i p l e y kései .
ceh. S h i p l e y o v a c e r v e n â p o z d n f .

Origine. N u s e c u n o a ş t e .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă p e scar ă restrîns ă î n R . P . U n g a r ă , d e u n d e a fos t i n t r o d u s

şi l a n o i , î n T r a n s i l v a n i a ,
î n ţar a n o a s t r ă , s e î n t u n e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i f o a r t e p u ţ i n î n plantaţiil e di n
O r a d e a ş i Ş i m l e u l Silvaniei . A f o s t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a A i u d î n c e p î n d di n 1939 .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u s u b m i j l o c i e , l o n g e v i v ( a t i n g e v î r s t ă d e 2 0 — 2 5 d e a n i ) ,
reuşeşte b i n e a l t o i t p e m i g d a l ş i p e piersi c ş i d ă r e z u l t a t e b u n e î n solur i uşoare , suficien t d e
r e v e n e , î n locur i a d ă p o s t i t e ş i c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă . î n g e n e r a l , p r e z i n t ă p u ţ i n e scurger i
de clei . E s t e relati v rezisten t l a g e r , îns ă sensibi l la b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
P r o d u c e m u l ţ u m i t o r ş i d e s t u l d e r e g u l a t . L a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i ,
p o m i i î n vîrst ă d e 5— 6 an i a u p r o d u s 2 5 k g d e p o m .
F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i sa u m a r i , c o n ţ i n 1 1 , 8 8 % zahăr , 0 , 4 9 % a c i d i t a t e , 0 , 4 6 %
substanţe p e c t i c e , 0,8 7 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ; sîn t d e c a l i t a t e b u n ă atî t p e n t r u c o n s u m u l î n
stare p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industrializare .
Calităţi : coacere a tîrzi e ş i c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibüitate a faţ ă d e b o li ş i d ă u n ă t o ri ; la m a t u r i t a t e , u n e l e fructe c a d d in p o m i .

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 3— 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i p o t r i v i t d e g r o s , c u scoarţ a c e n u -
şiu-negricioasă.
Coroana — g l o b u l o a s ă , rară , c u u n d i a m e t r u d e 4— 5 m .
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , e u s c o a r ţ a n e g r i c i o a s ă , c r ă p a t ă ,
p o t r i v i t d e e x f o l i a t ă , c u l e n t i c e l e r e l a t i v m i c i , d e s t u l d e dese , e l i p t i c e sa u a l u n g i t e , cafeni i ;
sînt b i n e garnisit e c u p r o d u c ţ i u n i fructifer e p e t o a t ă l u n g i m e a l o r .

26 — c . 19 3
 402 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

Ramurile de rod — p r e d o m i nă salbel e ş i r a m u r i l e m i x t e , îns ă a c e s t e a d i n u r m ă a u

p u ţ i n i m u g u r i florifer i ; d a t o r i t ă acestu i f a p t , tăieril e d e fructificar e t r e b u i e f ă c u t e lung .
Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i d e 2 0 — 3 0 m m l u n g i m e , a u
s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă , c u striaţi i l o n g i t u d i -
nale cafeniu-roşietice .
Mugurii vegetativi — m i c i , lipiţ i d e r a m u r ă ş i p u b e s e e n ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n
proeminente.
Mugurii floriferi — p o t r i v it d e m a r i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , p u b e s e e n ţ i .
Frunzele — m a r i, d e 1 3 8 — 1 7 0 m m l u n g i m e ş i d e 4 5 — 5 0 m m l ă ţ i m e , larg-lanceolate ,
c u vîrfu l uşo r r e c u r b a t spr e faţ a inferioară , m a r g i n i l e fi n serat e ; l i m b u l ar e suprafaţ a întins ă
sau p u ţ i n î n c r e ţ i t ă de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e . P e ţ i o l u l , l u n g d e 8—1 0 m m , g r o s , u ş o r
c u r b a t ş i v i o l a c e u spr e b a z ă , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , p e d i c e l a t e , d e c u l o a r e v i o -
l a c e u - n e g r i c i o a s ă spr e t o a m n ă .
F r u n z e l e c a d f o a r t e tîrziu . î n a i n t e d e c ă d e r e s e p ă t e a z ă c u roşu .
Florile — campanulate , c u petalel e d e culoar e roz-vineţiu .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 55—7 0 m m , D = 56—7 1 m m ş i

d= 5 4 — 6 8 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 11 7 g , ia r c e a m a x i m ă d e 1 7 2 g .
Forma - sferică , p u ţ i n t u r t i t ă , a d e s e o r i c u o p a r t e m a i d e z v o l t a t ă d e c î t cealalt ă ;
b r a z d a v e n t r a l ă , largă , superficial ă sa u a p r o a p e a b s e n t ă î n j u m ă t a t e a inferioar ă a fructului ,
se a d î n c e ş t e m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n spr e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 5—1 0 m m ( p l . X L I ) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z u i d e s c h i s sa u g ă l b u i - a l b i c i o s , c u u n r o ş u o b i ş n u i t sa u roşu -
sîngeriu, p u ţ i n p ă t a t p e p a r t e a însorită , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n u n e o r i ş i d u n g i d e u n roş u
m a i î n c h i s , î n g e n e r a l sla b m a r c a t e ; l a f r u c t e l e b i n e l u m i n a t e , c u l o a r e a roşi e a c o p e r ă a p r o a p e
j u m ă t a t e d i n suprafaţ a pieliţe i ; p r in roşeaţ ă s e d i s t i n g p u n c t e d e c u l o a r e m a i deschisă , foart e
m i c i ş i f o a r t e des e ; fructel e u m b r i t e r ă m î n n u m a i c u c u l o a r e a d e f o n d .
Cavitatea pedunculară — d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e v a r i a b i l ă , u n e o r i pieliţ a d i n c a v i t a t e
este c o l o r a t ă p u ţ i n î n r o ş u - c a r m i n .
Punctul stilar— m i e , n e g r u , s e afl ă l a n i v e l u l c o n t u r u l u i sa u p e u n m u c r o n aşeza t
într-o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — s u b ţ i r e , p r e z i n t ă o p u b e s c e n t ă d e a s ă , fină , a l b ă , catifelată , ş i s e d e s p r i n d e
uşor d e p u l p ă .
Pulpa — g ă l b u i - a l b i c i o a s ă , c u f i b r e f o a r t e fine , g a l b e n e , p u ţ i n roşi e lîng ă s î m b u r e ,
c o n s i s t e n t ă , fină , s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e ş i f i n a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , c u g u s t b i n e a r m o -
n i z a t , r ă c o r i t o r , d e m u l t e o r i c u o u ş o a r ă a s t r i n g e n ţ ă , c a r e nu- i s c a d e d i n c a n t a t e , n e a d e r e n t ă
la s î m b u r e . î n t r e p u l p ă ş i s î m b u r e r ă m î n e u n g o l d e s t u l d e m a r e . L a s u p r a c o a c e r e , p u l p a
d e v i n e m ă l ă i a ţ ă , ia r l a p u ţ i n e f r u c t e c r a p ă d e - a l u n g u l b r a z d e i v e n t r a l e , î n a p r o p i e r e a p u n c t u -
lui stilar .
Sîmburele — d e mărim e mijloci e sa u supramijlocie , avîn dH = 32—4 0 mm ,
D= 23—3 1 mm ş i d = 1 6 — 2 1 m m , o v o i d , p u ţ i n b o m b a t , lat , c u vîrfu l a p r o a p e r o t u n j i t ş i
p r e l u n g i t c u u n spi n scurt , c u suprafaţ a a d î n c ş i d e s i n c r u s t a t ă , d e c u l o a r e cafenie .
 PLANŞA XLI

Shipley.
 SHIPLEY 403

Maturitatea — î n c e pe c u 3 0 d e zil e d u p ă J . H . H a l e , l a sfîrşitu l luni i s e p t e m b r i e ş i î n

p r i m a d e c a d ă a luni i o c t o m b r i e .
R E C O M A N D Ă R I . A v î n d î n v e d e r e e p o c a foart e tîrzi e d e c o a c e r e ş i c a l i t a t e a b u n ă a
fructelor, soiu l S h i p l e y s e p r o p u n e s ă fi e c u l t i v a t î n l i v e z i , î n a p r o p i e r e a c e n t r e l o r m a r i d e
c o n s u m , îns ă p e scar ă restrînsă , p r e c u m ş i î n grădinil e d e lîng ă c a s e , î n z o n e l e u n d e reu -
şeşte cultur a piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в к о н ц е с е н т я б р я ил п в п е р в о й декад е о к т я б р я , начинаетс я н а 3 0 дне й

п о з ж е сорт а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л -
лекциях.
Дерево — средне й пл и н и ж е средне й с и л ы р о с т а , х о р о ш о расте т пр и п р и в и в к е н а мин -
дале Ил и н а п е р с и к е , дае т х о р о ш и е р е з у л ь т а т ы н а л е г к и х в л а ж н ы х , х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х
почвах, с благоприятно й экспозицие й ; сравнительн о морозоустойчивое , н о неустойчиво е
к б о л е з н я м и вредителям . Дае т д о в о л ь н о о б и л ь н ы е и р е г у л я р н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к кампа -
нуловидного т и п а .
Плод — б о л ь ш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , с л е г к а с п л ю с н у т ы й ,
з а ч а с т у ю а с и м м е т р и ч е с к и й , с ш и р о к и м и п о в е р х н о с т н ы м , п о р ой почт и и с ч е з а ю щ и м , б р ю ш -
ным ш в о м ; с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ил и б е л о в а т о - ж е л т о в а т о г о цвета, с к р а с н ы м ил и
кроваво-красным румянцем , немног о пятнисты м н а солнечно й стороне , иногд а покрыты м
п о л о с к а м и боле е т е м н о г о к р а с н о г о цвета ; затененны е п л о д ы о с т а ю т с я о к р а ш е н н ы м и л и ш ь
в о с н о в н о й цвет ; к о ж и ц а т о н к а я , с г у с т ы м нежны м б а р х а т и с т ы м о п у ш е н и е м б е л о г о ц в е т а ,
б л е с т я щ а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь б е л о в а т о - ж е л т о в а т а я , с о ч е н ь т о н к и ми ж е л -
тыми в о л о к н а м и , к р а с н о в а т ы м и о к о л о к о с т о ч к и ; п л о т н а я , н е ж н а я , сочная , с л е г к а к и с -
ловатая, о с в е ж а ю щ е г о в к у с а , с л е г к а в я ж у щ а я , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е . Ф р у к т ы
хорошего качества .

BÉSUMÉ

Maturité — fin d e s e p t e m b r e e t p r e m i è r e d é c a d e d ' o c t o b r e , c o m m e n c e 3 0 j o u r s aprè s

la J . H . H a i e .
Variété d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e o n n e l a r e n c o n t r e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s
pomologiques.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e o u s o u s - m o y e n n e , réussi t q u a n d i l es t greff é su r a m a n -
dier o u p ê c h e r , d o n n e d e b o n s résultat s d a n s le s sol s légers , h u m i d e s , a b r i t é s e t f a v o r a b l e -
m e n t e x p o s é s ; asse z résistan t a u g e l , m a i s sensibl e a u x m a l a d i e s e t insecte s nuisibles .
P r o d u i t suffisammen t e t asse z r é g u b è r e m e n t . F l e u r d e t y p e c a m p a n u l e .
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t aplatie , s o u v e n t a s y m é -
t r i q u e , a v e c l e sülo n v e n t r a l larg e e t superficie l o u p r e s q u e a b s e n t ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e -
v e r d â t r e clai r o u j a u n e - b l a n c h â t r e e t r o u g e fran c o u r o u g e - s a n g , u n p e u t a c h é su r l e c ô t é
ensoleillé, su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t parfoi s de s raie s d ' u n r o u g e p l u s f o n c é ; le s fruit s m û r i s
404 SOIURI D E PIERSI C RECOMANDAT E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

à l ' o m b r e , resten t a v e c l a c o u l e u r d e f o n d s e u l e m e n t ; l a p e a u m i n c e p r é s e n t e u n e p u b e s -
c e n c e d e n s e , fine , b l a n c h e e t v e l o u t é e , ell e es t luisant e e t s e d é t a c h e a i s é m e n t d e la p u l p e ;
c e t t e dernière , d ' u n j a u n e - b l a n c h â t r e , à fibre s trè s fines , j a u n e s r o u g e â t r e s p r è s d u n o y a u ,
est c o n s i s t a n t e , fine , j u t e u s e , d o u c e e t f i n e m e n t a c i d u l é e , à s a v e u r h a r m o n i e u s e , raffraî -
chissante, s o u v e n t l é g è r e m e n t astringeant e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
Les fruit s s o n t d e b o i m e qualité .

ABSTRACT

Maturity – end of September and the first decade of October, beginning 30 days after the J. H.
Hale.
Variety of unknown origin. In Romania the only known in pomological collections.
Tree – vigor: average or below average, successful when it is grafted on almond or peach,
suitable for light, wet soils, sheltered and favorably exposed places; fairly frost resistant but
susceptible to diseases and insect pests. Produces sufficiently and fairly regularly. Bell-type flower.
Fruit – medium to large, spherical, slightly flattened, often asymmetrical, with the ventral
furrow broad and shallow or almost absent, the color is light greenish-yellow or yellow-white and true
red or red-blood, a slightly stained on the sun exposed side, which sometimes overlap the lines of a
darker red; the fruit ripened in the shadow, has only the background color. The thin peel has a dense,
white, velvety pubescence. It is shiny and is easily detachable from the pulp. It is yellow-whitish, very
fine fibers, reddish yellow near the stone, is consistent, soft, juicy, sweet and delicately tangy, smooth
flavor, refreshing, often slightly astringent and does not stick to the core.
The fruits are of good quality.
 SALWAY

S i n o n i m e : engl. Sa l w a y.
franc. A d m i r a b l e jaun e tardive , Pèch e d e Salway .
germ. P r a c h t v o U e r Aprikosenpfirsich .
ital. S a l w e y , Salvay .
rus. S a l v e i .

Origine. So i d e o r i g i n e e n g l e z ă , o b ţ i n u t i n 1 8 4 4 d e c o l o n e l u l S a l w a y l a E g h a u i -
P a r k , c o m i t a t u l d e Surre y ( A n g b a ) d i n s î m b u r i i soiulu i S a n - G i o v a n n i . D a n i u g a t r i b u i e
a c e s t so i lu i T . H . R i v e r s d i n S a w b r i d g e w o r t h , ia r alţi i lu i C . T u r n e r d i n S l o u g h . D e ş i
p ă r e r i l e asupr a p e r s o a n e l o r c a r e a u o b ţ i n u t a c e s t so i sîn t diferite , r ă m î n e c e r t ă o r i g i n e a s a
engleză.
A fos t descri s p e n t r u p r i m a d a t ă d e R o b e r t H o g g , î n 1 8 7 5 .

Răspindire. S e cultiv ă puţi n î n Anglia , Franţa , Italia , Austria , S.U .A., U . R . S . S .

î n ţar a n o a s t r ă est e c u n o s c u t î n c ă d e l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X X - l e a . î n p r e z e n t s e
intilneşte î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i p i e r s i c u l u i , ar e c e r i n ţ e
relativ m i c i faţ ă d e so l ; este rezisten t l a g e r , secet ă ş i l a a t a c u l d e Taphrina deformans (Berk. )
T u l . , îns ă sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
î n f l o r e ş t e t b z i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 2 zile .
P r o d u c e abunden t ş i regulat .
F r u c t e l e , î n g e n e r a l m i j l o c n , d e f o r m ă r e g u l a t ă , c u a s p e c t a t r ă g ă t o r , sin t d e c a l i t a t e
b u n ă p e n t r u m a s ă ş i p e n t r u prelucrăr i i n d u s t r i a l e ( c o m p o t u r i , d u l c e ţ u r i ) ş i u s c a t . S u p o r t ă
d e s t u l d e b i n e t r a n s p o r t u l , c î n d sîn t c u l e s e l a t i m p u l o p t i m .
Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e tîrzi e a f r u c t e l o r , a s p e c t u l a t r ă g ă t o r ş i c a b t a t e a b u n ă a l o r ;
rusticitatea, rezistenţ a l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul. , potenţialu l ridica t d e producţie .
Defecte: sensibilitate a l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , scuturare a pre -
m a t u r ă a fructelo r di n c a u z a v î n t u l u i î n ani i c u secet ă p r e l u n g i t ă .

POMUL

P o m u l , l a v î r s t a d e 1 2 — 1 5 an i (î n c o n d i ţ i i l e solurilo r p i e t r o a s e d i n Ş i m l e u l S ü v a n i e i )
a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 2—2, 5 m , c u t r u n c h i u l d e 1 0 — 1 2 c m î n d i a m e t r u ; s c o a r ţ a a s p r ă , g r o a s ă ,
se e x f o b a z ă s u b f o r m ă d e p l ă c i alungite .
406 SOIURI D E PIERSI C RECOMANDAT E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Coroana — largă , sferic ă l a î n c e p u t , d e s t u l d e deasă , c u frunzi ş b o g a t . L a p o m i i i n

vîrstă, c o r o a n a d e v i n e larg ă e t a l a t ă , p u ţ i n înaltă .
Ramurile de schelet — d e s t ul d e lung i ş i g r o a s e , arcuite , degarnisit e l a b a z ă , a u riti -
d o m u l cenuşiu-roşiatic , lenticel e m a r i , rare , a l u n g i t e , reliefate , cafenii .
Ramurile de rod — m ai m u l t lung i ş i g r o a s e , c u i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e m i j l o c i e .
Mugurii vegetativi — m i j l o c i i, c o n i c i , a s c u ţ i ţ i l a vîrf , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
c u solzişor i de c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă , c u o p u b e s c e n ţ ă a l b - c e n u ş i e , scurt ă ş i deasă , aşezaţ i
pe pernuţ e proeminente .
Mugurii floriferi — p o t r i v it d e m a r i , i n v e r s - o v o i d a l i , c u vîrfu l ş i marginil e solzilo r
a c o p e r i ţ i c u perişor i deşi , albicioşi , distribuiţ i m a i ale s l a m i j l o c u l ramurii .
Lăstarii — v i g u r o ş i, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i roş u
intens n u a n ţ a t ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soare , c u l e n t i c e l e m a r i , rare , r o t u n d e sa u liniare , d e
culoare albicioasă .
Frunzele — de m ă r i m e v a r i a b i l ă , î n genera l m a r e , a v î n d î n m e d i e l u n g i m e a d e 14 6 m m
şi l ă ţ i m e a d e 4 1 m m , d e f o r m ă l a n c e o l a t - a l u n g i t ă ş i c u vîrfu l a c u m i n a t , r e c u r b a t într- o
p a r t e ş i adese a r ă s u c i t ; d i n a c e a s t ă c a u z ă , m a j o r i t a t e a frunzelo r a u j u m ă t ă ţ i l e b m b u l u i
a s i m e t r i c e ; l i m b u l ar e c u l o a r e a v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a superioar ă ş i verde-descliis , m a t
p e c e a inferioară , est e încreţi t m o d e r a t de- a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e ; m a r g i n i l e sîn t lar g
şi superficia l c r e n a t e ; vîrfu l d i n ţ i l o r s e t e r m i n ă c u cil i m i c i d e c u l o a r e m a r o . P e ţ i o l u l , scurt ,
d e s t u l d e g r o s , c o l o r a t î n roşu-sîngeri u p e t o a t ă l u n g i m e a , sla b canalicular . G l a n d e l e î n n u m ă r
d e 2 — 4 ( c î t e o d a t ă p î n ă l a 6 — 7 ), r e n i f o r m e , d e s t u l d e m a r i , a ş e z a t e p e p e ţ i o l ş i p e p r i m i i
dinţi dinspr e baz a limbului .
F r u n z e l e c a d t o a m n a f o a r t e tîrziu .
Florile — m i ci sa u m i j l o c i i , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e m i c i , e l i p t i c e , alungite , d e c u l o a r e
r o z inten s p e m a r g i n i , n u a n ţ a t ş i m a i d e s c h i s c ă t r e b a z ă , u n e o r i m a i m i d t e d e cinci . Pistilul ,
m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e ; s e întîlnes c ş i flor i c u pistilu l d u b l u .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u s u p r a n i i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 6 1 mm , D = 6 0 mm ,
d= 6 9 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 11 2 g .
Forma — sferică sa u sferic a u ş o r a l u n g i t ă , u n e o r i c o m p r i m a t ă lateral , î n genera l sla b
a s i m e t r i c ă ; b r a z da v e n t r a l ă , î n g u s t ă , superficială , m a i a c c e n t u a t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ,
d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 2— 3 m m (fig . 9 4 ) .
Culoarea — g a l b e n - a l b i c i o a să p e p a r t e a u m b r i t ă ş i g a l b e n - p o r t o c a b e p e c e a însorită ,
adesea p e n s u l a t ă ş i p ă t a t ă c u r o ş u - v i o l a c e u n u a n ţ a t, m a i ale s l a fructel e b i n e e x p u s e l a soar e
şi î n ani i c u t o a m n ă c a l d ă ş i zil e senine .
Cavitatea pedunculară — l a r gă ş i p o t r i v i t d e a d î n c ă . î n l o c u l d e u n d e s e d e s p r i n d e
pedunculul, s e observ ă capătu l sîmburelui .
Punctul stilar — m i c, n e g r u , î n vîrfu l unu i m u c r o n a s c u ţ i t , a p l e c a t spr e p a r t e a d o r s a l ă
şi aşeza t î n m i j l o c u l une i depresiun i m i c i ş i a d î n c i .
Pieliţa — p o t r i v it d e g r o a s ă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , f o a r t e fi n p u b e s c e n ţ ă , c u perişor i
f o a r t e scurţi , albicioşi , a b i a e v i d e n ţ i .
Pulpa — g a l b e n ă i n t e n s p î n ă l a p o r t o c a l i e , ia r î n j u r u l s î m b u r e l u i roşu-sîngerie , fină ,
compactă, fondantă , dulce-acidulată , s u c u l e n t ă , c u a r o m ă fin ă d e caise , n e a d e r e n t ă
la s î m b u r e , d e c a l i t a t e b u n ă .
 SALWAY 407

Sîmbim/c - destu l d e m a r e sa u m a r e , a v î n d H = 34—3 8 m m , D = 28—2 9 m m ,

d= 2 1 — 2 2 m m , d e f o r m ă sfero-elipsoidală , r o t u n j i t spr e vîr f ş i t e r m i n î n d u - s e b r u s c c u
u n m u c r o n ; v ă z u t d i n profU , s î m b u r e l e a p a r e uşo r b o m b a t , s i m e t r i c , a v î n d s u p r a f a ţ a b r ă z -
dată ş i a l v e o l a t ă a d i n e ; creast a dorsal ă est e p r o e m i n e n t ă ş i a s c u ţ i t ă (fig . 9 5 ) .
Maturitatea — î n c e p u t ul luni i o c t o m b r i e , l a circ a 3 5 d e zil e d u p ă soiu l J . H . H a l e .

Fig. 94 . - Salwa y

Fig. 95 . — Salwa y

E E C O M A N D Ă E I . A v î n d î n v e d e r e c o a c e r e a f o a r t e tîrzi e ş i c a b t ă ţ i l e fructului , soiulu i

Salway, s e recomand ă s ă s e cultiv e î n apropiere a centrelo r d e c o n s u m ş i î n grădinil e d e lîng ă
case di n z o n a p o d g o r i i l o r ş i di n regiunil e d e c î m p i e d i n sudu l ş i v e s t u l ţării , c u t o a m n e
lungi ş i c ă l d u r o a s e , car e p e r m i t fructelo r să-ş i desfăşoar e n o r m a l p r o c e s u l d e c o a c e r e .
P r e z i n t ă intere s ş i c a g e n i t o r î n l u c r ă r i l e p e n t r u o b ţ i n e r e a n o i l o r soiur i d e p i e r s i c .

РЕЗЮМЕ

Созревание — начал о о к т я б р я , начинаетс я н а 3 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт а н г л и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н в 184 4 г о д у . В Р у м ы н и и и з в е с т е н ещ е
с начал а X X века . В настояще е врем я в с т р е ч а е т с я л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х .
4ns SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL F

Дерево — средне й сил ы р о с т а , х о р о ш о расте т н а в с е х п о д в о я х п е р с и к а , сравнительн о

малотребовательное к почве , морозо - и засухоустойчивое , но восприимчиво е к пораже -
нию — Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . Дае т о б и л ь н ы е и ежегодны е у р о ж а и .
Цветение п о з д н е е ; цветк и н е б о л ь ш и е ил и средне й величины , камнануловидног о т и п а .
Плод — средне й ил и б о л ь ш е средне й величины , ш а р о в и д н ы й ил и слегк а п р о д о л г о -
ватый, иногд а с б о к о в с п л ю щ е н н ы й , в б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в немног о а с и м м е т р и ч е с к и й ,
с у з к и м и п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м ; б е л о в а т о - ж е л т о в а т о г о цвет а н а затененно й сто -
роне и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о , з а ч а с т у ю с л и л о в а т о - к р а с н ы м и п о л о с к а м и и пятнам и —
на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а д о в о л ь н о т о л с т а я , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , очен ь н е ж н о
о п у ш е н н а я , с очен ь к о р о т к и м и б е л о в а т о г о цвет а в о л о с к а м и ; м я к о т ь и н т е н с и в н о г о ж е л т о -
в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , к р о в а в о - к р а с н а я в о к р у г к о с т о ч к и , н е ж н а я , п л о т н а я , т а ю щ а я , ки -
словато-сладкая, сочная , с тонки м ароматом , н е прирастае т к косточке .
П л о д ы х о р о ш е г о к а ч е с т в а ; м о г у т б ы т ь и с п о л ь з о в а н ы ка к дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м
виде, та к и дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и ; д о в о л ь н о х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

RÉSUME

Maturité — correspondan t a u débu t d'octobre , c o m m e n c e 3 5 jour s aprè s l a J . H . H a i e

V a r i é t é d ' o r i g i n e anglaise , o b t e n u e e n 1844 . E n R o u m a n i e ell e fu t c o n n u e d è s l e d é b u t
d u X X siècle . A c t u e l l e m e n t o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s.
e

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , réussi t bie n greff é su r t o u s le s porte-greffe s d u p ê c h e r ,

assez p e u e x i g e a n t q u a n t a u sol , résistan t a u x g e l , à l a sécheresse , mai s sensibl e à Clastero-
sporium carpophillum (Lév. ) Aderh . Produi t a b o n d a m m e n t e t régulièrement . Fleuri t tard ,
a de s fleur s p e t i t e s o u m o y e n n e s , d e t y p e c a m p a n u l e .
Fruit — m o y e n o u d é p a s s a n t l a m o y e n n e , d e f o r m e sphértqu e o u s p h é r i q u e l é g è r e m e n t
a l l o n g é e , parfoi s a p l a t i l a t é r a l e m e n t , e n généra l f a i b l e m e n t a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n -
tral é t r o i t e t superficie l ; d e c o u l e u r j a u n e - b l a n c h â t r e su r l a p a r t i e q u i es t à l ' o m b r e e t j a u n e -
o r a n g é su r cell e ensoleillée , s o u v e n t t e i n t é e e t t a c h é e d e r o u g e - v i o l a c é n u a n c é , n o t a m m e n t
c h e z le s fruit s e x p o s é s a u solei l ; l a p e a u , m o d é r é m e n t épaisse , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , es t
très f i n e m e n t p u b e s c e n t e , a v e c d e p e t i t s p o i l s trè s c o u r t s e t b l a n c h â t r e ; l a p u l p e , d ' u n
j a u n e - o r a n g é i n t e n s e , r o u g e - s a n g a u t o u r d u n o y a u , es t fine , c o m p a c t e , f o n d a n t e , d o u c e -
aigrelette, j u t e u s e , f i n e m e n t p a r f u m é e e t n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t d e b o n n e q u a l i t é p o u r l a t a b l e e t le s p r é p a r a t i o n s industrielle s e t s u p p o r -
t e n t asse z b i e n l e t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – end of September and the first decade of October, beginning 30 days after the J. H.
Hale.
Variety of unknown origin. In Romania the only known in pomological collections.
Tree – vigor: average or below average, successful when it is grafted on almond or peach,
suitable for light, wet soils, sheltered and favorably exposed places; fairly frost resistant but
susceptible to diseases and insect pests. Produces sufficiently and fairly regularly. Bell-type flower.
Fruit – medium to large, spherical, slightly flattened, often asymmetrical, with the ventral
furrow broad and shallow or almost absent, the color is light greenish-yellow or yellow-white and true
red or red-blood, a slightly stained on the sun exposed side, which sometimes overlap the lines of a
darker red; the fruit ripened in the shadow, has only the background color. The thin peel has a dense,
white, velvety pubescence. It is shiny and is easily detachable from the pulp. It is yellow-whitish, very
fine fibers, reddish yellow near the stone, is consistent, soft, juicy, sweet and delicately tangy, smooth
flavor, refreshing, often slightly astringent and does not stick to the core.
The fruits are of good quality.
 TOSCHINA D E NOIEMBRI E

Sinonimi : ital. T o s c h i n
1
a d i novembre .
franc. T o s Chin a n o v e m b r e .

Origine. F a c e p a r t e di n g r u p a soiurilo r o b ţ i n u t e l a F l o r e n ţ a ( T o s c a n a ) , î n I t a b a , d e
A t t i l i o B a g i o n i e r iî n j u r u l a n u l u i 1 9 2 5 , î n u r m a încrucişări i soiulu i T é t o n d e
V é n u s c u u n so i c h i n e z e s c ( P a v i e Chinesse) . D e n u m i r e a d e T o s c h i n a i n d i c ă o r i g i n e a t o s c a -
n o - c h i n e z ă a acestu i soi . I n g r u p a r e s p e c t i v ă i n t r ă : T o s c h i n a fin e s e t t e m b r e , T o s c h i n a d i
ottobre ş i Toschin a d i novembre .

R ă s p î n d i r c . S o i u l T o s c h i n a d e n o i e m b r i e ar e o răspîndir e foart e bmitată . î n toat e

ţările c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c s e afl ă n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .
L a n o i a fos t i m p o r t a t d i n I t a b a î n j u r u l anulu i 194 0 ş i i n t r o d u s î n staţiunil e e x p e r i -
m e n t a l e al e I n s t i t u t u l u i d e cercetăr i h o r t i v i t i c o l e ş i î n u n e l e g o s p o d ă r i i a g r i c o l e d e stat .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , n e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , est e rezisten t l a g e r ; i n iarn a

1 9 6 2 — 1 9 6 3 m u g u r i i florifer i a u rezista t l a —23° C ş i p o m u l a p r o d u s î n v a r a u r m ă t o a r e f r u c t e
în c a n t i t a t e n o r m a l ă .
A v î n d c o a c e r e f o a r t e tîrzie , fructel e n u a j u n g l a m a t u r i t a t e d e c î t î n regiun i m a i s u d i c e ,
cu t o a m n e lung i ş i c a l d e . î n c o n d i ţ i i l e d e l a V o i n e ş t i , r a i o n u l T î r g o v i ş t e , a c e s t so i a înflori t
şi lega t a b u n d e n t , da r n u şi- a corj t fructel e î n nic i u n an , b p s i n d u - i c ă l d u r a n e c e s a r ă î n l u n a
octombrie.
P e r i o a d a înfloritulu i est e t ü z i e .
E s t e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , p r e c u m ş i l a Monilinia
laxa ( E h r e n b . ) S a e c , est e îns ă rezisten t l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul .
P r o d u c e a b u n d e n t ş i destu l d e r e g u l a t . î n c o n d i ţ i i l e d e l a G . A . S . M e d g i d i a , p o m ü î n
virstă d e 5 an i a u p r o d u s î n 196 4 î n m e d i e c î t e 5 2 k g fructe , p r o d u c ţ i a m a x i m ă f ü n d d e
64 kg .
F r u c t e l e , p o t r i v i t d e m a r i , p u ţ i n c o l o r a t e , d u l c i , p l ă c u t a c i d u l a t e , d e c a b t a t e destu l
d e b u n ă . Sîn t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; a v î n d p u l p a tare , sîn t d e s t u l
d e rezistent e l a t r a n s p o r t ; c a r a c t e r i z a t e printr-u n c o n ţ i n u t î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă d e 1 4 %
şi î n a c i d i t a t e d e 0 , 7 0 % .
 110 SOIURI D E PIERSI C RECOMANDAT E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e tîrzi e a f r u c t e l o r ( u l t i m u l so i c a re a p a r e p e p i a ţ ă ) , rezistenţ a

la g e r , p o t e n ţ i a l ul d e p r o d u c ţ i e r i d i c a i .
Defecte : slab a rezistenţ ă l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . ş i l a Monilinin
laxa ( E h r e n b . ) S a c c . ş i lips a d e c u l o a r e a f r u c t u l u i .

POMUL

P o m u l , l a vîrst ă d e 5 a n i, a t i n ge î n ă l ţ i m e a d e 2, 5 —3 m , cu t r u n c h i ul d e 12 cm în dia -
m e t r u ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i p u ţ i n e , l o n g i t u d i n a l e ş i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, c u d i a m e t r u l d e 3 , 5 — 4 m .
Ramurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n ungh i
de r a m i f i c a r e d e 4 5 — 5 0 ° ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatică , c u n u m e r o a se l e n t i c e l e mari ,
p r o e m i n e n t e , a l u n g i t e , cafenii .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i a n t i c i p a t e .
Lăstarii — lungi, g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2,5—2, 8 c m l u n g i m e, c u s c o a r ţa d e c u l o a r e
r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — m a r i, c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
de m ă r i m e m i j l o c i e .
Mugurii floriferi — de m ă r i me m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i sa u o v o i z i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s -
c e n t ă c e n u ş i e p r o n u n ţ a t ă , sîn t aşezaţ i m a i m u l t c ă t r e b a z a r a m u r i l o r .
Frunzele — m i c i, a v î n d î n m e d i e 1 2 2 mm l u n g i m e ş i 3 7 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u
m a r g i n i l e serate , p u ţ i n î n c r e ţ i t e de- a l u n g u l nervuri i m e d i a n e , d e c u l o a re v e r d e intens, l u c i o a s e .
P e ţ i o l u l , d e 7— 9 mm l u n g i m e , g r o s , c u 2 — 4 g l a n d e, mari , r e n i f o r m e .
F r u n z e l e c a d t o a m na f o a r t e tîrziu , m e n ţ i n î n d u - ş i c u l o a r e a v e r d e .
Florile — m i c i, c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e m i c i , lung i d e 1 0 — 1 1 m m , o v a t e, d e c u l o a r e
roz-violacee ; caliciu l p e parte a interioar ă galbe n pronunţat .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d H = 55—6 2 m m , D = 67—6 5 m m , d = 56—6 4 m m ;

g r e u t a t e a d e 8 5 — 1 4 0 g , î n m e d i e d e 1 0 7 g.
Forma — g l o b u l o a s ă, p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă ş i vîrf , a s i m e t r i c ă , c u c o n t u r n e r e g u l a t ,
teşită p e p a r t e a d o r s a l ă , b o m b a t ă p e c e a v e n t r a lă ş i c u flancuril e inega l d e z v o l t a t e ; unel e
f r u c t e a u s u p r a f a ţ a p r o n u n ţ a t v ă l u r a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă , d e s t u l d e a d î n c ă , s e adîn -
c e ş t e ş i s e î n g u s t e a z ă spr e c a p e t e , m a i ale s spr e vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u
10—12 m m ; m a r g i n i le b r a z d e i v e n t r a l e sîn t inegal e ( p l . X L I I ) .
Culoarea — v e r z u i e, ia r p e p a r t e a î n s o r i t ă g a l b e n - d e s c h i s c u n u a n ţ ă v e r z u i e , a c o p e r i t ă
c u r o ş u - v i o l a c e u s u b f o r mă d e p e te n e r e g u l a t e , striur i s a u p u n c te fin e ; c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e
o c u p ă f o a r t e p u ţ i n d i n s u p r a f a ţa f r u c t u l u i , m u l t e fruct e fiin d a p r o a p e u n i c o l o r a t e .
Cavitatea pedunculară - d e l ă r g i m e m i j l o c i e , a d î n c ă , c u p e r e ţ i i a b r u p ţ i , netez i ş i m a r -
ginile regulate .
Punctul stilar — m i c, c a f e n i u - î n c h i s , a ş e z a t î n vîrfu l u n u i m i c m a m e l o n r i d i c a t d i n
brazda ventrală .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , r e z i s t e n t ă , f o a r t e fi n ş i m ă r u n t p u b e s c e n t ă , s e d e s f a c e
greu d e p e pulpă .
 PLANŞA XLII

Toschina de noiembrie.
 T O S C H I N A D E NOIEMBRI E tl I

Pulpa — a l b - c r e m, c u o uşoar ă n u a n ţ ă v e r z u i e l a u n e l e f r u c t e ; î n j u r u l RÎmburelu i

p r e z i n t ă slab e infiltraţi i roşii , c o n s i s t e n t ă , fină , s e m i f o n d a n t ă , m i j l o c i u d e s u c u l e n t ă, d u l c e a g ă ,
p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u u r me d e a m ă r e a lă l a u n e l e fructe , sla b a r o m a t ă , bun ă l a g u s t . L a s u p r a -
c o a c e r e p i e r d e d i n s u c u l e n t ă ş i d e v i n e p u ţ i n făinoasă . E s t e n e a d e r e n t ă sa u s e m i a d e r e n t ă
la s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d H = 3 3 — 3 5 m m , D = 2 3 — 2 5 m m , d = 1 7 — 1 9 m m ,
i n v e r s - o v o i d , b o m b a t , sla b t r u n c h i a t l a b a z ă ş i a s c u ţ i t l a vîrf , d e c u l o a r e c a f e n i u - r o ş i a t i c ă ;
suprafaţa p r e z i n t ă incrustaţii , d e s e , îns ă p u ţ i n adinei .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e a lu i n o i e m b r i e — la c i r c a 6 0 d e zil e
după soiu l J . H . H a l e .
D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r ş i p î n ă l a c o a c e r e a fructelo r t r e c î n m e d i e 1 8 0 — 1 8 5 d e zile .

B E C O M A N D Ă K I . A v î n d î n v e d e r e c o a c e r e a f o a r t e tîrzi e a fructelo r ş i r e z i s t e n ţ a m a r e
la g e r a m u g u r i l o r floriferi , soiu l T o s c h i n a d e n o i e m b r i e s e r e c o m a n dă s ă fie î n c e r c at î n h v e -
z ü e industriale , î n z o n e l e d e s u d ş i s u d - v e s t a l e ţării , c u t o a m n e tîrzii , lung i ş i c ă l d u r o a s e .
T r e b u i e s ă i s e ofer e e x p o z i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e ( s u d i c e s u d - v e s t i c e ) , ia r c o r o a n e l e
p o m i l o r s ă fie m e n ţ i n u te suficien t d e r a r e, p e n t r u a s e f a v o r i za u n c o l o r i t m a i intens a l fruc -
telor ş i a s e g r ă bi c o a c e r e a a c e s t o r a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в п е р в о й п о л о в и н е н о я б р я , н а 60 дней п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
С о р т п р о и с х о д и т и з И т а л и и , гд е б ыл выведен в 192 5 г о д у. В Р у м ы н и ю б ы л завезе н
в 194 0 г о д у. В о в с е х с т р а н а х к у л ь т у р а п е р с и к а в с т р е ч а е т с я т о л ь к о в п о м о л о г и ч е с к и х
коллекциях.
Дерево — средней с и л ы р о с т а , м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю
— Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . и м о н н л н о з о м — Monilinia laxa (Ehrenb. )
Bace. Дае т обильны е и довольн о регулярны е у р о ж а и . Цвето к небольшо й величины ,
к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а , л и л о в а т о - р о з о в о г о цвета .
Плод — средней в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с г л у б о к и м б р ю ш н ы м ш в о м ;
з е л е н о в а т о г о ц в е т а , а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е — с в е т л о - ж е л т ый с з е л е н о в а т ы м о т т е н к о м ,
п о к р ы т ы й л н л о в а т о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е ш т р и х о в ил и т о ч е к ; к о ж и ц а средне й т о л -
щ и н ы , с к о р о т к им и н е ж н ы м о п у ш е н и е м , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и; м я к о т ь б е л о в а т о -
к р е м о в о г о цвет а с з е л е н о в а т ым о т т е н к о м , с р а в н и т е л ь но с о ч н а я , с л а д к а я , с п р и я т н ой к и с л о т -
н о с т ь ю , ч у т ь г о р ь к о в а т а я , н е п р и р о с ш а я ил и частично п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е .
Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — e o r e s p o n d a nt à l a p r e m i è r e m o i t i é d u m o i s d e n o v e m b r e, 6 0 j o u rs aprè s la
J. H . H a i e .
V a r i é t é originair e d ' I t a l i e , o b t e n u e e n v i r o n e n 1925 . En R o u m a n i e ell e f u t i n t r o d u i t e e n
1910. D a n s t o u s le s p a y s q u i c u l t i v e n t l e p ê c h e r , o n ne l a t r o u v e q u e d a ns le s c o l l e c t i o n s
pomologiques.
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , r é s i s t a n t a u g e l , m a is sensibl e à Clasterosporium carpo-
phillum ( L é v . ) A d e r h . e t Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t l e fai t
assez r é g u l i è r e m e n t . L a fleu r e s t p e t i t e , d e t y p e c a m p a n u l e e t d e c o u l e u r r o s e - v i o l a c é .
412 SOIURI D E PIERSI C R E C O M A N D A T E PENTR U P L A N T A Ţ I I INDUSTRIAL E

Fruit — de grosseu r m o y e n n e , g l o b u l e u x , a s y m é t r i q u e , a u sillo n v e n t r a l p r o f o n d ;

la c o u l e u r e n es t v e r d â t r e et , su r l a p a r t i e ensoleillée , d ' u n j a u n e clair , t e i n t é d e v e r d â t r e
r e c o u v e r t e d e striure s e t d e p o i n t s v i o l a c é s ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e
fine p u b e s c e n c e s e d é t a c h e difficilemen t d e l a p u l p e , qu i es t d e c o u l e u r c r è m e tiran t
sur l e v e r t , asse z j u t e u s e , d o u c e e t a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , a v e c d e s t r a c e s d ' a m e r t u m e ;
non adhérent e o u mi-adhérent e a u noyau .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the first half of November, 60 days after the J.H. Hale.
Variety of Italian origin, obtained approximately in 1925. In Romania it was introduced in
1910. In all countries that grow peach, it is found only in pomological collections.
Tree – medium vigor, frost resistant, but sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.)
Aderh. and Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc. It produces abundantly and actually pretty regularly. The
flower is small, bell-like, pink and purple.
Fruit – medium size, globular, asymmetric, with deep ventral groove, the color is greenish, on
the sun exposed side bright yellow, tinged with greenish streaks and covered with purplish spots. The
peel thickness is average, covered with a fine pubescence, detaches easily from the pulp, which is
cream-greenish colored, fairly juicy, sweet and pleasantly tangy, with a trace of bitterness, no sticking
or partly sticking to the stone.
The fruits are resistant to transport.
SOIURI D E PIERSI C Î N STUDI U
ŞI PUŢI N RĂSPÎNDIT E
 SNEED

S i n o n i m e : engl. Earlies t o f all , P e e b l e s B o w e r s , P e e b l e s B r o u k e r s , P e e b l e s ' s

M a y Cling .
germ. F r ü h e s t e r v o n Allen .
franc. L a n e i g e , L a plu s p r é c o c e de s p ê c h e s .
rus. Snid.
ceh. Sneedova.
rom. D e zăpadă .

Origine. S o i o b ţ i n ut î n S . U . A . , statul T e n n e s s e e , u n d e a f o s t i n t r o d u s î n c u l t u r ă î n 1 8 8 5 .

R ă s p î n d i r e . E s t e foart e p u ţ i n r ă s p î n d i t î n S . U . A . , U . R . S . S . , Italia , F r a n ţ a ş i R . P .
Ungară.
î n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n juru l anulu i 1930 , ia r î n p r e z e n t s e întîlneşt e î n c o l e c -
ţiile p o m o l o g i c e ş i î n u n e l e g r ă d i n i d e lîng ă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , îns ă ar e o d u r a t ă s c u r t ă d e v i a ţ ă , m a i ale s c î n d est e a l t o i t p e

c o r c o d u ş . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol , d a r n e c e s i t ă e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e . î n
c o n d i ţ i i d e secet ă p r e l u n g i t ă ş i d e arşiţ ă p u t e r n i c ă , fructel e s e s c u t u r ă î n a i n t e d e a a j u n g e
la m a t u r i t a t e . E s t e destu l d e rezisten t l a ger , p r e c u m ş i la Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , îns ă
foarte sensibi l l a Clasterosporitvm carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persi-
eae Sulzer .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 3 zile .
R o d e ş t e regulat , îns ă v a r i a b i l d e l a u n a n l a altul . L a B u e u r e ş t i - B ă n e a s a , î n ani i V I
şi V I I d u p ă p l a n t a r e a u p r o d u s î n m e d i e ( p e 2 a n i ) c i t e 2 7 k g , r e c o l t a m a x i m ă fiin d d e 5 7 k g
d e fruct e p e p o m . L a Staţiune a e x p e r i m e n t a l ă O r a d e a s-a u o b ţ i n u t c î t e 2 0 — 2 8 k g d e fruct e
l>e p o m .
F r u c t e l e sîn t mijloci i sa u s u p r a m i j l o c i i , destu l d e a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă ,
caracterizate printr-u n c o n ţ i n u t relati v scăzu t î n z a h ă r ( 5 , 4 2 — 8 , 8 9 % ) ş i m i j l o c i u î n a c i d i t a t e
( 0 , 6 0 - 0 , 6 4 % ) , pectin e ( 0 , 3 1 - 0 , 4 0 % ) , protein e (1,10% ) ş i vitamin ă С ( 7 , 3 9 - 7 , 6 0 m g % ) ;
nu p o t f i cules e înainte d e c o a c e r e , d e o a r e c e p ă s t r e a ză u n g u s t a m ă r u i . A j u n s e l a m a t u r i t a t e ,
c a d d i n p o m , ia r p u l p a s e c o a c e n e u n i f o r m ş i s e î n m o a i e b r u s c ; a v î n d p i e l i ţ a d e c u l o a r e d e s -
chisă ş i p u l p a m o a l e , s e p ă t e a z ă î n t i m p u l transportului . S e f o l o s e s c a p r o a p e e x c l u s i v p e n t r u
c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă .
416 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e t i m p u r i e a fructelor , v i g o a r e a ş i p r o d u c ţ i a regulat ă a p o m u l u i .

Defecte : sensibilitate a l a unel e b o b ş i d ă u n ă t o r i , degarniaire a r a p i d ă a p o m u l u i , cali -
tatea m e d i o c r ă ş i slab a rezistenţ ă l a t r a n s p o r t a fructelor, p r e c u m ş i aderenţ a p u l p e i l a
sîmbure.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4—4, 6 m ş i f o m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 2 0 — 2 2 c m ,
c u scoarţ a a p r o a p e n e t e d ă , d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă .
Coroana — sferică , largă , rară , c u d i a m e t r u l d e 5—6, 6 m .
Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , sla b r a m i f i c a t e , degarnisit e m u l t l a b a z ă , f o r m e a z ă
unghiuri d e r a m i f i c a r e d e 5 0 — 6 5 ° ; s c o a r ţ a , d e c u l o a r e cenuşiu-închi s c u n u a n ţ ă roşiatică ,
slab e x f o l i a t ă ş i c u lenticel e d e m ă r i m e m i j l o c i e , dese , alungite , p r o e m i n e n t e .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ; î n p r o p o r ţ i e m a i m i c ă s e întîlnes c ş i
r a m u r i a n t i c i p a t e , salb e ş i b u c h e t e d e m a i .
Lăstarii — l u n g i, groşi , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 5 — 3 5 m m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
roşiatică p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă . Caracteristi c p e n t r u aces t so i
este f a p t u l c ă f o r m e a z ă f o a r t e p u ţ i n i lăstar i a n t i c i p a ţ i .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c - a l u n g i ţ i , d e c u l o a r e c a f e n i u - n e g r i c i o a s ă , c u o slab ă
p u b e s c e n ţ ă c e n u ş i e , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m i c i , scurţi , b o m b a ţ i , castanii , a c o p e r i ţ i c u o slab ă p u b e s c e n ţ ă
a l b i c i o a s ă , a p r o a p e lipiţ i d e r a m u r ă .
Frunzele — m a r i sa u f o a r t e m a r i , a v î n d 1 4 4 — 2 3 0 m m l u n g i m e ş i 4 7 — 6 2 m m l ă ţ i m e ,
l a r g - l a n c e o l a t e , c u vîrfu l a c u t , b a z a r o t u n j i t ă ş i m a r g i n i l e c r e n a t e destu l d e p r o n u n ţ a t ;
l i m b u l , c u suprafaţ a p l a n ă , rareor i u ş o r î n c r e ţ i t ă de- a l u n g u l nervuri i m e d i a n e , c u marginil e
p u ţ i n o n d u l a t e ş i vîrfu l î n d o i t spr e faţ a inferioară . P e ţ i o l u l , d e 7 — 1 0 m m l u n g i m e , g r o s , d e
c u l o a r e v i o l a c e e , c u 2 ş i m a i ra r c u 3— 4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , sesile , situat e p e p e ţ i o l sa u
la baz a limbului . Frunzel e ca d t o a m n a d e timpuri u ; înainte d e căder e s e acoper ă p e ce a ma i
mare part e c u roşu-intens .
Florile — m a r i ( 3 3 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i , d e c u l o a r e
r o z - p a l p ă t a t c u roş u ; pistilu l est e l a n i v e l u l s t a m i n e l o r sa u c u 1— 2 m m m a i sus .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H = 45—6 4 m m , D = 45—6 5 m m ,

d — 44—6 3 m m ; greutate a variaz ă într e 7 5 ş i 12 0 g , î n rapor t c u încărcătur a p o m u l u i .
Forma — g l o b u l o a s ă , u n e o r i u ş o r a l u n g i t ă , a s i m e t r i c ă , sla b t r u n c h i a t ă l a b a z ă ş i vîr f ;
b r a z d a v e n t r a l ă , largă , p u ţ i n a d î n c ă , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m , f o r m î n d a d e -
seori o m i c ă d e p r e s i u n e î n j u r u l a c e s t u i a (fig . 9 6 ) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e, ia r p e p a r t e a însorit ă a c o p e r i t ă c u roşu-sîngeriu , n e u n i f o r m
şi c u p u n c t e m i c i , rare , d e c u l o a r e r o z - g ă l b u i e .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , î n g u s t ă , a d î n c ă d e 4 — 5 m m , c u marginil e regulate .
Punctul stilar — f o a r t e m i c , situa t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — g r o a s ă, îns ă n e r e z i s t e n t ă , n e a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă
fină, a l b i c i o a s ă .
Pulpa — a l b - v e r z u i e , m o a l e , f o a r t e s u c u l e n t ă , s t r ă b ă t u t ă d e f i b r e fin e ş i f r a g e d e ,
d u l c e - a c i d u l a t ă , u ş o r a s t r i n g e n t ă , c u a r o m ă slab ă ; est e a d e r e n t ă l a sinibure .
 SNEED 417

Sîmburele - supramijlociu , avîn d H = 3 2 - 4 0 mm , D = 2 2 - 2 6 mm , d = 1 8 - 2 0 mm ,

o v o i d - a l u n g i t , c u vîrfu l p r e l u n g - a s c u ţ i t ş i c u suprafaţ a ra r ş i a d î n c i n c r u s t a t ă ; la unel e f r u c t e ,
c r a p ă (fig . 9 7 ) .
Maturitatea — sfîrşitul luni i iunie , p r i m a j u m ă t a t e a luni i iulie , î n c e p e c u c i r c a 3 zil e
d u p ă soiu l M a y f l o w e r .

Fig. 96 . — Sneer !

Fig. 97 . - Snee d

E E C X I M A N D Ă E I . A v î n d fruct e d e calitat e m e d i o c r ă , sla b c o l o r a t e ş i foart e sensibil e

la t r a n s p o r t , soiu l S n e e d n u ma i p r e z i n t ă p r a c t i c nic i o i m p o r t a n ţ ă ş i d e c i n u s e r e c o m a n d ă
înmulţirea lu i î n p e p i n i e r e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в конц е н ю н я ил и в п е р в о й п о л о в и н е и ю л я ; начинаетс я п р и м е р н о

через тр и дн я п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .
Сорт п р о и с х о д и т из С Ш А , из штат а Т е н е с с и . В Р у м ы н и ю бы л завезе н о к о л о 193 0 г о д а ,
а в н а с т о я щ е е врем я встречаетс я лиш ь в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х и н а п р и у с а д е б н ы х
посадках.

27 — с . 18 3
 41S SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е ;
при п р о д о л ж и т е л ь н о й з а с у х е и с и л ь н о й ж а р е плод ы о п а д а ю т ещ е д о наступлени я п о л н о й
з р е л о с т и . Д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa (Bhrenb. ) S a c c ,
очень в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh. ,
a т а к ж е ч у в с т в и т е л ь н о е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae Sulzer .
У р о ж а й н е у с т о й ч и в ы й , н о в о с н о в н о м с р е д н и й . Ц в е т о к розовидный , к р у п н ы й . Цветени е
полураннее.
Плод — средне й ил и б о л ь ш е че м средне й величины , о к р у г л ы й , иногд а н е с к о л ь к о
п р о д о л г о в а т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , у о с н о в а н и я и у вершин ы слегк а о б р у б л е н н ы й , б р ю ш н о й
шов широки й и неглубокий , переходи т з а остато к столбика , зачасту ю образу я небольшу ю
впадину в о к р у г н е г о ; з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й
с т о р о н е , н е р а в н о м е р н о п о к р ы т ы м н е б о л ь ш и м и и редким и ж е л т о в а т о - р о з о в ы м и п я т н а м и ;
к о ж и ц а т о л с т а я , н о н е п р о ч н а я , н е п р и р а с т а е т к м я к о т и , п о к р ы т а б е л о в а т ы м нежны м о п у -
шением; м я к о т ь з е л е н о в а т о - б е л о г о цвета , очен ь с о ч н а я , п р о н и з а н н а я тонким и нежным и
в о л о к н а м и , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с л е г к а в я ж у щ а я , с о слабы м а р о м а т о м , п р и р о с ш а я к
косточке.
Плоды н е в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к и и и с п о л ь з у ю т с я и с к л ю ч и т е л ь н о дл я п о т р е б л е н и я
в свеже м виде .

EÉSUMÉ

Maturité — fi n d u m o i s d e j u i n , p r e m i è r e m o i t i é d u m o i s d e juille t ; ell e c o m m e n c e

e n v i r o n troi s j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .
V a r i é t é originair e d e l ' E t a t d e T e n n e s s e e de s E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e . E n E o u m a n i e ,
elle a ét é i n t r o d u i t e v e r s 1 9 3 0 et , a c t u e l l e m e n t , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i -
ques e t d a n s le s j a r d i n s a u t o u r d e s m a i s o n s .
Arbre — v i g o u r e u x , n ' e s t p a s p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , asse z résistan t a u gel , mai s la -
sécheresse p r o l o n g é e e t l a f o r t e a r d e u r d u solei l f o n t t o m b e r le s fruit s a v a n t d ' a r r i v e r à m a -
turité. I l résist e asse z b i e n à Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , mai s i l es t f o r t sensibl e à Clas-
terosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , d e m ê m e q u ' à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer .
L a p r o d u c t i o n v a r i e , m a i s e n g é n é r a l ell e es t a u - d e s s o u s d e l a m o y e n n e . L a fleur , d u t y p e
r o s a c é , es t g r a n d e , f l o r a i s o n m i - h â t i v e .
Fruit — m o y e n o u au-dessu s d e l a m o y e n n e , g l o b u l e u x , parfoi s l é g è r e m e n t a l l o n g é , asy -
m é t r i q u e , u n p e u t r o n q u é à l a b a s e e t a u b o u t , à sillo n v e n t r a l large , p e u p r o f o n d , d é p a s s a n t
le p o i n t stylair e d e 1 0 — 1 5 m m ; il f o r m e s o u v e n t u n e p e t i t e d é p r e s s i o n a u t o u r d e c e dernie r ;
la c o u l e u r e n es t d ' u n j a u n e v e r d â t r e et , d u c ô t é ensoleillé , r e c o u v e r t e d e r o u g e sang , n o n
u n i f o r m e , à rare s p e t i t s p o i n t s , d e c o u l e u r r o s e j a u n â t r e ; l a p e a u épaisse , m a i s p e u résis -
t a n t e , r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e , n ' a d h è r e p a s à p u l p e b l a n c h â t r e ; l a p u l p e , b l a n c
v e r d â t r e , m o l l e , trè s j u t e u s e , t r a v e r s é e p a r d e fine s fibre s t e n d r e s , d o u c e m e n t a c i d u l é e ,
légèrement astringente , faiblemen t parfumée , adhèr e a u n o y a u .
L e s fruit s n e résisten t p a s a u t r a n s p o r t e t s o n t e m p l o y é s e x c l u s i v e m e n t à l ' é t a t frais .
418a
ABSTRACT

Maturity – end of June, first half of July, it begins about three days after the Mayflower.
Variety native of the state of Tennessee, United States of America. In Romania, it was
introduced in 1930 and currently is found in the collections pomological and gardens around the
houses.
Tree – vigorous, not pretentious as to the soil, fairly resistant to frost, but prolonged drought
and high heat of the sun can cause the fruit to fall before reaching maturity. It is fairly resistant to
Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc. But it is very sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.)
Aderh., as well as to the attack Myzodes persicae Sulzer. Production varies, but generally it is below
average. The flower, rosaceous type, is large, early to middle season of flowering.
Fruit – average or above average, globose, sometimes slightly elongated, asymmetrical,
slightly truncated at the base and at the end, ventral furrow broad, shallow, beyond the stylar of 10-15
mm, it often forms a small depression around it, the color is greenish-yellow, on the sun exposed side,
covered with red blood, not entirely, with few pink, yellowish dots. Thick peel, but not very resistant,
covered with delicate hairs, do not stick to the whitish pulp. This is greenish white, soft, very juicy,
crossed by small fibers, soft, gently tart, slightly astringent, slightly fragrant, sticks to the core. Fruits
cannot be transported and are used exclusively fresh.
 LE V A I N Q U E U R

Sinonime: engl. Victor.

franc. Le Vainqueur .
germ. Sieger.
rus. Pobediteli.
ceh. Vitèz.
bulg. Viktor.
mag. Gyöztes, Helytelenü l Viktor .
rom. învingătorul.

Origine. A fos t o b ţ i n u t î n j u r u l anulu i 190 1 d e c ă t r e J o h n B . B a s s , î n Texa s

(S.U.A.).

R ă s p î n d i r e . E s t e m a i p u ţ i n r ă s p î n d i t d e c î t alt e soiur i c u c o a c e r e t i m p u r i e , c u m sîn t

M a y f l o w e r ş i A m s d e n , atî t î n S . U . A . , c î t ş i î n ţăril e e u r o p e n e c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c .
L a n o i î n ţar ă s e c u l t i v ă î n c a n t i t a t e m i c ă î n t o a t e regiunil e d e c u l t u r ă a p i e r s i c u l u i .
A fos t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r a d i n A i u d , î n c e p î n d d i n 1 9 3 3 , îns ă î n Ş i m l e u l Silvanie i s e c u l t i v ă
d i n 1 9 2 3 , c î n d a fos t i n t r o d u s d i n U n g a r i a .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e destu l d e v i g u r o s , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersiculu i ; est e

l o n g e v i v ; l a Ş i m l e u l Silvanie i ş i î n C î m p i a B a n a t u l u i a t i n g e v î r s t ă d e 2 5 — 3 0 d e ani , u n e o r i
şi m a i m u l t . Prefer ă solur i afinate , suficien t d e r e v e n e ş i l o c u r i b i n e însorite . î n c o n d i ţ i i fa -
v o r a b i l e d e c U m ă , so l ş i a g r o t e h n i c ă p r e z i n t ă p u ţ i n e scurger i d e clei . E s t e rezisten t l a ger ,
destul d e rezisten t l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a Monilinia laxa (Ehrenb. ) S a c c ,
p r e c u m ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , îns ă f o a r t e sensibi l l a Glasterosporium car-
pophillum ( L é v . ) A d e r h .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 zile .
P r o d u c ţ i a d e f r u c t e v a r i a z ă d e l a u n a n l a altul . U n e o r i p o m i i l e a g ă a b u n d e n t , î n c î t
fructele t r e b u i e rărit e o d a t ă sa u d e d o u ă ori , alteor i r e c o l t e l e sîn t m a i slabe . L a C e n a d (regi -
u n e a B a n a t ) , r e c o l t a m e d i e p e 4 an i ( 1 9 5 3 , 1 9 5 5 , 195 7 ş i 1 9 5 8 ) a f o s t d e 3 2 k g , ia r r e c o l t a
m a x i m ă d e 6 6 k g d e fruct e p e p o m . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n vîrst ă d e 5 — 7 an i a u
p r o d u s î n m e d i e c î t e 4 0 k g d e fructe .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u s u p r a m i j l o c i i , a s p e c t u o a s e , a u u n c o l o r i . 0 1 1 ( iiţii d e
e x p u n e r e l a soare ) ş i a u u n g u s t f o a r t e p l ă c u t . î n c e p r i v e ş t e g u s t u l ş i ^ £^ u ç t e l e i -
s o u
 420 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ 1 P U Ţ I N R A S P l N D I T E

lui L e V a i n q u e u r între c fructel e t u t u r o r c e l o r l a l t e soiur i c u c o a c e r e foart e t i m p u r i e c u l -

t i v a t e î n ţar a noastră . A u u n c o n ţ i n u t m i j l o c i u î n zahă r ( 7 , 1 1 — 1 1 , 3 7 % ) , a c i d i t a t e (0,3 0 —
0,82%), pectin e (0,23—0,67%) , substanţ e proteic e ( 0 , 6 9 — 1 , 3 3 % ) ş i vitamin ă O (6,24 —
14,49 m g % ) . Sîn t d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă p e n t r u m a s ă , f o l o s i n d u - s e a p r o a p e e x c l u s i v î n
stare p r o a s p ă t ă . Pieliţ a est e s u b ţ i r e ş i nerezistent ă l a t r a n s p o r t .
Asemănări. S e a s e a m ă n ă c u soiu l M a y f l o w e r , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n f o r m a f r u c -
telor, c a r e est e m a i o v o i d ă , ş i p r i n r o ş e a ţ ă striată , m a i p u ţ i n intens ă ş i m a i restrîns ă ; b a z a
s î m b u r e l u i l a soiu l M a y f l o w e r f o r m e a z ă u n inel , ia r creast a d o r s a l ă ar e m a r g i n i l e a s c u ţ i t e ,
în t i m p c e l a L e V a i n q u e u r n u f o r m e a z ă i n el ş i c r e a s t a est e ştearsă , a p r o a p e n e t e d ă , i n g e n e r a l
fructele sîn t m a i m i c i , îns ă m a i b u n e l a g u s t d e c î t c e l e al e soiulu i M a y f l o w e r .
Calităţi : rezistenţ a l a ger , cabtate a superioar ăş i coacere a foart e timpuri e
a fructelor .
Defecte : sensibilitate a l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , rezistenţ a f o a r t e
s l a b ă a f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t ş i p r o d u c ţ i i l e v a r i a b i l e d e l a u n a n l a altu l a l e p o m u l u i .

POMUL

P o m u l , d e dimensiun i mari , formeaz ă trunch i gros , c u ritidomu l pronunţat , d e culoar e

brună-cenuşie, crăpat .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a lă sa u sferică , l a r g ă , c u d i a m e t r u l d e 5— 6 m .
Ramurile de schelet — l u n gi ş i g r o a s e, d r e p t e , c u u n g h i u r i d e ramificar e m a r i , a u s c o a r ţ a
de culoar e cenuşiu-închis , c u o nuanţ ă roşiatică , crăpată , da r neexfoliată , c u lenticel e nume -
r o a s e , p o t r i v i t d e m a r i , e b p t i c e , cafenii , reliefate , f o a r t e d i s t i n c t e .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e ; s e f o r m e a z ă ş i u n
număr mar e d e ramur i salbe .
Lăstarii — v i g u r o ş i , c u i n t e r n o d u r i d e 2 , 5 — 3 , 5 c m l u n g i m e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o -
lacee p e parte a însorit ă ş i verde-deschi s p e ce a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p o t r i v i t d e m a r i ,
au o pubescenţ ă abundentă , cenuşiu-închis , caracteristică .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , p u b e s c e n ţ i , g r u p a ţ i m a i m u l t c ă t r e
m i j l o c u l ş i b a z a r a m u r i l o r ; sîn t f r e c v e n t e n o d u r i l e c u tre i m u g u r i floriferi .
Frunzele — m a r i , d e 1 2 8 — 2 1 1 mm l u n g i m e ş i d e 3 5 — 55 m m l ă ţ i m e , p r e l u n g l a n c e o l a t e ,
cu lăţime a m a x i m ă î n parte a inferioar ă a treimi i mijlocii , a u vîrfu l acut , lung , p u ţ i n apleca t
spre faţ a inferioară , m a r g i n i l e fi n serate , u n e o r i c r e n a t e ; l i m b u l p l a n , f o a r t e ra r p u ţ i n încre -
ţit d e - a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . P e ţ i o l u l , scur t ( 9 — 1 3 m m ), g r o s ,
verde, spr e t o a m n ă acoperi t parţia l c u violet , c u 2— 4 gland e mici , reniforme , aşezat e p e
peţiol, î n apropiere a b m b u l u i .
F r u n z e l e c a d t o a m n a d e t i m p u r i u , făr ă să-ş i s c h i m b e c u l o a r e a .
Florile — m a r i ( 3 3 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , cu p e t a le r e l a t i v m a r i , r o t u n d e ,
e l i p t i c e sa u o v a t e , d e c u l o a r e r o z v i u , p ă t a t e c u r o ş u ş i c u n e r v u r i l e r o z - r o ş i e t i c e ; u n e o r i sîn t
m a i m u l t e d e c i n c i . P i s t i l u l s e r i d i c ă c u 1 — 4 m m d e a s u p r a s t a m i n e l o r , m a i ra r s e afl ă l a
acelaşi n i v e l . P a r t e a s u p e r i o a r ă a stilulu i est e c u r b a t ă .
 I,F. VAINQUEUR 421

1 15 1 (TU L

Mărimea — m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H = 48—6 2 m m , D = 46—6 4 m m ş i

d= 5 2 — 6 2 m m , g r e u t a t e a m e d i e fiin d d e 8 5 g , ia r c e a m a x i m ă d e 13 6 g .
Forma — o v o i d ă sa u o v o i d - a l u n g i t ă , uneor i a p r o a p e g l o b u l o a s ă , f o a r t e p u ţ i n t u r t i t ă
lateral ş i l a b a z ă ş i p u ţ i n teşit ă o b l i c l a vîrf , a s i m e t r i c ă , c u d i a m e t r u l m a x i m situa t m a i su s

Fig. 9 8 . — L e Vainqueu r

Fig. 9 9 . — L e Vainqueu r

d e j u m ă t a t e a înălţimi i ; b r a z d a v e n t r a l ă , b i n e m a r c a t ă p e t o a t ă l u n g i m e a , l a vîrfu l fructulu i

d e v i n e îngust ă ş i m a i a d î n c ă , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m (fig . 9 8 ) .
Culoarea — g ă l b u i - v e r z u ie d e s c h i s , a p r o a p e c r e m , a c o p e r i t ă p e p a r t e a î n s o r i t ă c u
r o ş u - c a r m i n , p e s t e car e s e s u p r a p u n striur i ş i p u n c t e d e u n r o ş u m a i intens , c a r e d a u fructulu i
u n a s p e c t m a r m o r a t . F r u c t e l e u m b r i t e r ă m î n sla b c o l o r a t e .
Cavitatea pedunculară — m i c ă, f o a r t e î n g u s t ă , a d î n c ă , c u p e r e ţ i i a p r o a p e v e r t i c a l i ,
neregulaţi.
Punctul stilar — m i c , situa t într- o d e p r e s i u n e m i c ă .
Pieliţa — subţire, nerezistentă , p u b e s c e n ţ ă , fi n catifelată , s e d e s p r i n d e u ş o r d e p u l p ă .
Pulpa — a l b - g ă l b u i e, c u o n u a n ţ ă v e r z u i e î n juru l s î m b u r e l u i , c u s l a b e infiltraţi i d e
r o ş u - c a r m i n su b pieliţă , c a r e uneor i a j u n g p î n ă l a m i j l o c u l p u l p e i , fină , c u fibr e foart e p u ţ i n e
 IL''J SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

şi fragede, foart e suculentă , f o n d a n t s , d u l c e ş i a r m o n i o s a c i d u l a t ă , inten s a r o m a t ă , c u

gust r ă c o r i t o r , foart e p l ă c u t . S u c u l e s t e i n c o l o r sa u c o l o r a t p u ţ i n î n r o z , î n p o r ţ i u n e a p u l p e i
care p r e z i n t ă infiltraţi i d e roşu . E s t e s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e , uneor i a p r o a p e a d e r e n t ă .
Sîmburele — mijlociu , avîn d H = 32—3 4 m m , D = 21—2 6 m m ş i d = 17—1 9 m m ,
i n v e r s - o v o i d , p r e l u n g î n g u s t a t spr e b a z ă ş i b r u s c a s c u ţ i t spr e vîrf , b o m b a t , ra r ş i a d î n c
încrustat, d e c u l o a r e cafeniu-deschi s (fig . 9 9 ) .
Maturitatea — ar e l o c î n p r i m a j u m ă t a t e a luni i h i b e , o b i ş n u i t î n c e p e c u 9 zil e d u p ă
May flowe r ş i d u r e a z ă 1 0 — 1 5 zile .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l L e Vainqueur , avîn d fructel e sla b rezistent e l a t r a n s p o r t , s e

r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e lîng ă cas e ş i c a so i d e c o m p l e t a r e î n p l a n t a ţ i i l e d e c o n s u m
l o c a l . S u est e i n d i c a t p e n t r u b v e z i l e industriale . P r e z i n t ă intere s ş i c a m a t e r i a l g e n i t o r

РЕЗЮМЕ

Созреоание — перва я п о л о в и н а и ю л я , начинаетс я з а 9 дне й д о с о р т а М а и ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д и т и з Соединенны х Ш т а т о в Северно й А м е р и к и , гд е бы л выведе н в
Т е х а с е в 190 1 г о д у . В Р у м ы н и и в о з д е л ы в а е т с я п о н е м н о г у во в с е х р а й о н ах к у л ь т у р ы п е р с и к а .
Дерево — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х . М о р о з о у с т о й ч и в о е ,
д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Taphrina deformam (Berk. ) T u l . и Monilinia
laxa ( E h r e n b . ) S a c c , а т а к ж е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae S u l z e r ,
но очен ь в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh. .
У р о ж а й н о с т ь изменчивая . Цвето к розовидный , с крупным и и круглым и лепестками .
Цветение п о л у р а н н е е .
Плод — средне й ил и б о л е е че м средне й в е л и ч и н ы , яйцевидно й ил и я й ц е в и д н о - п р о -
д о л г о в а т о й , иногд а о к р у г л о й ф о р м ы , н е м н о г о п р и п л ю с н у т о й с б о к о в и у о с н о в а н и я и не -
сколько к о с о срезанны й н а вершин е , асимметрический , с наибольши м диаметром , распо -
л о ж е н н ы м выш е п о л о в и н ы в ы с о т ы ; б р ю ш н о й ш о в х о р о ш о намеченны й п о все й д л и н е , у
конца плод а с т а н о в и т с я у з к и м и боле е г л у б о к и м , з а х о д я з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 1 0 — 15 мм ;
с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с к а р м и н о в о - к р а с н ы м румянце м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ,
п о к р ы т ы м ш т р и х а м и и т о ч к а м и б о л е е я р к о г о к р а с н о г о цвета , п р и д а ю щ и м и плод у м р а м о р -
ный вид ; к о ж и ц а т о н к а я , н е п р о ч н а я , о п у ш е н н а я , н е ж н о - б а р х а т и с т а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т
м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л о в а т а я , с зеленоваты м о т т е н к о м в о к р у г к о с т о ч к и , с о сла -
быми к а р м н н о в о - к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и по д к о ж и ц е й , д о х о д я щ и м и и н о г д а д о середин ы
м я к о т и , с о ч е н ь редким и нежным и в о л о к н а м и , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я с гармонич -
ной к и с л о т н о с т ь ю и с и л ь н ы м а р о м а т о м , о с в е ж а ю щ е г о очен ь п р и я т н о г о в к у с а ; п о л у п р и -
р о с ш а я , иногд а почт и приросша я к к о с т о ч к е .
П л о д ы о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а , и с п о л ь з у ю т с я ка к с т о л о в ы й с о р т т о л ь к о дл я п о т р е -
бления в свеже м виде .

RÉSUMÉ

Maturité — p r e m i è re m o i t i é d u m o i s d e juillet , ell e c o m m e n c e 9 j o u r s a p r è s l a M a y

flower.
V a r i é t é originair e de s E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e , o b t e n u e d a n s l e T e x a s , e n 1 9 0 1 . E n
R o u m a n i e , o n l a c u l t i v e u n p e u d a n s t o u t e s le s r é g i o n s d e c u l t u r e d u p ê c h e r .
 LE V A I N Q U E U R 43Я

Arbre — assez v i g o u r e u x , v i e n t b i e n greff é su r t o n s le s porte-greffe s d u p ê c h e r . I l

résiste a u gel , es t asse z résistan t à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t à Monilinia laxa
( E h r e n b . ) S a c c , d e m ê m e q u ' à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer , m a i s trè s sensibl e
au Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . L a p r o d u c t i o n es t v a r i a b l e . L a fleur , d u t y p e
r o s a c é , à g r a n d e s p é t a l e s r o n d e s . E p o q u e d e floraiso n : d e m i - p r é c o c e.
Fruit — m o y e n o u au-dessu s d e l a m o y e n n e , es t d e f o r m e o v o ï d a l e o u o v o ï d a l e - a l l o n -
g é c , parfoi s p r e s q u e g l o b u l e u s e , trè s p e u a p l a t i e l a t é r a l e m e n t e t à l a b a s e e t o b l i q u e m e n t
a p l a t i e a u b o u t , a s y m é t r i q u e , l e plu s g r a n d d i a m è t r e situ é au-del à d e l a m o i t i é d e l a h a u t e u r ;
le sillo n v e n t r a l , b i e n m a r q u é su r t o u t e l a l o n g u e u r , s ' a m i n c i t à l a p o i n t e d u frui t e t s'en -
f o n c e , d é p a s s a n t l e p o i n t stylair e d e 1 0 — 1 5 m m ; la c o u l e u r , j a u n e v e r d â t r e clair , r e c o u v e r t e
d u c ô t é ensoleill é d e r o u g e - c a r m i n , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t de s striure s e t de s p o i n t s r o u g e
vif qu i d o n n e n t a u frui t u n a s p e c t m a r b r é ; la p e a u , m i n c e , n u l l e m e n t résistante , p u b e s c e n t e ,
finement veloutée , s e détach e aisémen t d e l a pulp e ; l a pulp e d'u n blan c jaunâtre , à teinte s
v e r d â t r e s a u t o u r d u n o y a u e t à v a g u e s infiltration s r o u g e - c a r m i n sou s l a p e a u , qu i parfoi s
arrivent j u s q u ' à l a m o i t i é d e l a p u l p e , c o n t i e n t u n trè s p e t i t n o m b r e d e fibre s t e n d r e s , es t
très j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e e t h a r m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , f o r t e m e n t p a r f u m é e , à g o û t
rafraîchissant trè s agréabl e ; ell e a d h è r e parfoi s à d e m i , parfoi s t o t a l e m e n t a u n o y a u .
L e s fruit s son t d e trè s b o n n e qualit é e t s ' e m p l o i e n t e x c l u s i v e m e n t à l ' é t a t frais , c o n -
sommés immédiatement .

ABSTRACT

Maturity – the first half of July, nine days after the Mayflower.
Original variety of United States of America, obtained in Texas in 1901. In Romania, it is
grown in all areas of peach culture.
Tree – fairly vigorous, grows well on all grafted rootstock peach. It is resistant to frost, is
fairly resistant to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc., as well as to
the attack Myzodes persicae Sulzer, but very sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.)
Aderh. The production is variable. The flower rosacea type, with large, round petals. Flowering: early
to mid-season.
Fruit – medium or above medium, is oval shaped or oval-elongated, sometimes nearly
globular, very slightly flattened laterally and at the base and obliquely flattened at the tip,
asymmetrically, the larger diameter located beyond the half of the height and the ventral furrow, well
defined over the entire length, tapering to the tip of the fruit and overcomes the stylar with 10-15 mm.
Color: light greenish yellow, the sun exposed side is carmine-red, on which there are streaks and
bright red dots giving the fruit a mottled aspect. The peel is thin, not very resistant, small hairs,
velvety, can be separated easily from the flesh. This flesh has a white yellowish color, greenish
around the stone and carmine-red waves under peel, which sometimes reaches up to half of the pulp,
contains a very small number of soft fibers, is very juicy, melting, sweet and sour, harmoniously
strongly scented with refreshing taste, and it sticks sometimes half, sometimes completely to the
stone.
Fruits are very good and for fresh consumption exclusively.
 MORETTINI5 14

Sinonime: n u s e cunosc .

Origine. S o i d e o r i g i n e italiană , o b ţ i n u t d e A l e x a n d r u M o r e t t i n i l a F l o -
r e n ţ a , î n 1 9 3 1 , p r in încrucişare a soiulu i J . H . H a l e c u soiu l M a y f l o w e r ; a fos t d a t î n c o m e r ţ
î n 1940 .

R ă s p î n d i r e . F i i n d u n so i r e l a t iv n o u , est e î n c u r s d e r ă s p î n d i r e î n I t a b a .
î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n 1 9 5 9 ş i s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c ; p e c o r c o d u ş n u d ă r e z u l t a t e b u n e .
N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e de c b m ă , so l ş i e x p o z i ţ i e ; preferă îns ă terenuril e r e v e n e
sau irigate . E s t e d e s t u l d e sensibi l la g e r ş i s e c e t ă , p r e c um ş i l a Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . )
L é v . v a r . Woron persicae ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e î n acelaş i t i m p c u m a j o r i t a t e a soiurilo r d e p i e r s i c , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă
d u r e a z ă 7 —9 zile. A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t . î n c o n d i ţ i i l e de l a S t a ţ i u n e a e x p e r i -
mentală Pietroasele , p o m i i î n vîrst a d e patr u an i a u p r o d u s î n m e d i e cît e 2 3 k g d e fruct e ;
la S t a ţ i u n e a B u e u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t a d e 6 an i a u d a t c î t e 3 4 — 5 0 k g d e f r u c t e .
F r u c t e l e , m i j l o c i i s p r e m a r i , sîn t a s p e c t u o a s e , c u g u s t p l ă c u t , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n
c o n ţ i n u t d e 10,4 0 % z a h ă r , 0,4 1 % a c i d i t a t e , 0,5 5 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e , 9,66 m g % v i t a m i n ă C .
Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare . P r e z i n t ă o rezis -
tenţă mijloci e l a transport .
Calităţi : v i g o a r ea p o m u l u i ş i c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : insuficient a r e z i s t e n ţ ă l a g e r , s e c e t ă ş i b o l i a p o m u l u i , p r e c u m ş i c u l o a r e a
verzuie a pulpe i ş i aderenţ a l a sîmbure .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e c i r c a 3 m l a v î r s t a d e 6 ani , f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a
de culoar e brun-roşiatică , puţi n crăpată .
Coroana — g l o b u l o a s ă, l a r g ă , v o l u m i n o a s ă .
 MORETTINI S/ H 42 5

Ramurile de schelet — l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e
cuprinse într e 4 0 ° şi 80 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , p r i n c a r e a p a r e c u l o a r e a r o ş i a t i c ă , c u
n u m e r o a s e l e n t i c e l e a l u n g i t e , d e c u l o a r e g ă l b u i e ; sîn t b i n e garnisit e c u r a m u r i d e r o d .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i l u n g i p î n ă l a 2 6 — 2 7 m m ,
de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a cafeniu-roşiatic ă l a b a z ă ş i r o ş i e spr e vîrf , ia r p e p a r t e a u m b r i t ă
verzuie p e alocuri .
Lăstarii — l u n g i, groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş i e
p e p a r t e a însorită , d e v e n i n d roşu-castani e spr e t o a m n ă , a c o p e r i n d a p r o a p e j u m ă t a t e d i n
suprafaţa lăstarului .
Mugurii vegetativi — m i c i, c o n i c i , c u p e r m i t e destu l d e e v i d e n t e ; a c o p e r i ţ i c u o p u b e s -
c e n ţ ă fină , cenuşie .
Mugurii floriferi — sînt m i j l o c i i spr e m a r i , m a i l u n g i d e c î t ce i v e g e t a t i v i ş i a c o p e r i ţ i
cu o p u b e s c e n ţ ă cenuşie .
Frunzele — mari , d e 160—17 0 m m lungime , 40—4 2 m m lăţime , lanceolate , c u margi -
nile c r e n a t e , ia r crenel e a p l e c a t e înainte , p r e z i n t ă 1 sa u 2 m u c r o n i f o a r t e m i c i , ţ e p o ş i ; l i m b u l
este n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e - m a t , f o a r t e sla b n u a n ţ a t î n g ă l b u i . P e ţ i o l u l scurt , d e 8— 9 m m ,
d e g r o s i m e m i j l o c i e , c a n a l i c u l a t , c u 2 —3 g l a n d e r e n i f o r m e .
Florile — mari , d e 4 0 — 4 6 m m î n d i a m e t r u , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i , r o t u n d e
sau r o t u n d - a l u n g i t e , d e c u l o a r e r o z , m a i i n t e n s l a b a z ă ; pistilu l est e e g a l sa u m a i s c u r t d e c î t
staminele.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , u n e o r i m a r e , a v î n d H = 5 4 — 68 m i m
D = 5 4 — 6 4 m m ş i d = 5 4 — 6 2 m m ; g r e u t a t ea d e 1 0 5 — 1 7 0 g , î n m e d i e d e 12 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, p u ţ i n alungită , c u flancuril e p u ţ i n inegal e î n s e c ţ i u n e l o n g i t u -
dinală, b a z a aplatizată , ia r vîrfu l l a n i v e l sa u p u ţ i n deasupr a linie i d e c o n t u r ; b r a z d a v e n t r a l ă
superficială, l a unel e f r u c t e m a r c a t ă printr- o d u n g ă p r o e m i n e n t ă ; spr e c a v i t a t e a p e d u n -
culară ş i spr e p u n c t u l stila r s e a d î n c e ş t e p u ţ i n , d e p ă ş i n d vîrfu l c u c î ţ i v a m m ( p l . X L I I I ) .
Culoarea — a l b - g ă l b u i e , c r e m , c u n u a n ţ ă v e r z u i e , stropit ă p e p a r t e a u m b r i t ă c u o
p u l b e r e r o ş i e , f o a r t e fin ă ; p e p a r t e a însorit ă r o ş e a ţ a i a f o r m a m a r m o r a t ă sa u lar g d u n g a t ă ,
d e v e n i n d p u r p u r i e , ia r spr e c e n t r u l e i d e v i n e u n i c o l o r ă , d e u n b o r d o - î n c h i s , î n c î t fructu l
a p a r e roş u m a i m u l t d e j u m ă t a t e .
Cavitatea pedunculară — a d î n că ş i m i j l o c i u d e largă , n e r e g u l a t ă , p u ţ i n a l u n g i t ă d o r s o -
ventral.
Punctul stilar — m i c , n e g r i c i o s , e u o a u r e o l ă c e n u ş i e , aşeza t p e u n v î r f şter s sa u f o a r t e
p u ţ i n înălţa t d i n b r a z d ă .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e fi n p u b e s c e n ţ ă , a p r o a p e glabra , s e dezlipeşt e
uşor d e p u l p ă l a c o a c e r e a c o m p l e t ă .
Pulpa — a l b - c r e m, c u infiltraţi i roşi i s u b pieliţă , v e r z u i e spr e s î m b u r e , r e l a t i v tare ,
f o n d a n t ă , foart e suculentă , c u g u s t d u l c e a g , sla b a c i d u l a t , îns ă a r m o n i o s ş i p l ă c u t , a v î n d o
a r o m ă slab ă d e piersic ă ş i u n g u s t m u s c a t destu l d e p r o n u n ţ a t ; a p r o a pe a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c iu spre m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 5 m m , d = 2 0 m m ,
o v o i d, b o m b a t , tra s spr e b a z ă , l a vîr f c u u n c i o c scurt , p u ţ i n ascuţi t ; suprafaţ a d e c u l o a r e
cafeniu-deschis, c u incrustaţi i des e ş i a d î n c i .
Maturitatea — în a d o u a ş i a trei a d e c a d ă a luni i i u b e , î n c e p î n d c u 1 3 zil e d u p ă soiu l
M a y flower .
 42i\ SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P t N D I T E

E E C O M A N D Ă B I . Soiu l Moretin i 5 / 1 4 s e r e c o m a n d ă p e n t r u grădinil e d e lîng ă casă .

P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e p e n t r u o b ţ i n e r e a soiurilo r d e piersi c c u c o a c e r e
timpurie.

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я и т р е т ь я декад а и ю л я , н а 1 3 дне й п о з ж е с о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведе н в о Ф л о р е н ц и и в 193 1 г о д у . В Р у м ы н и и
был и н т р о д у ц и р о в а н в п о м о л о г и ч е с к и е к о л л е к ц и и в 195 9 г о д у .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н о н е у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е , п о р а ж е н и ю г р и б о м
Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r Woron persicae и к нападени ю п е р с и к о в о й
тли — Myzoăes persicae S u l z c r . Дае т х о р о ш и е у р о ж а и . Ц в е т о к розовидный .
Плод — средне й величины , иногд а к р у п н ы й , о к р у г л о й , н е м н о г о п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы ;
з е л е н о в а т о - б е л о в а т о - к р е м о в о г о цвет а с м е л к и м и к р а с н ы м и т о ч к а м и н а тенево й с т о р о н е
и м р а м о р н ы м ил и ш и р о к о - п о л о с а т ы м , т е м н о - б о р д о в о г о цгета р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о -
р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , почт и г о л а я , пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о
о т д е л я ю щ а я с я о т м я к о т и ; м я к о т ь з е л е н о в а т о - к р е м о в о г о цвета , с к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и
под к о ж и ц е й , очен ь с о ч н а я , п р и я т н о г о с л а д к о в а т о г о , заметн о м у с к а т н о г о в к у с а , частичн о
прирастающая к косточке .
Транспортабельность плодо в средняя .

BÉSUMÉ

Maturité — d u r a nt l a d e u x i è m e e t l a t r o i s i è m e d é c a d e d e juillet , 1 3 j o u r s aprè s l a M a y

flower.
V a r i é t é d ' o r i g i n e i t a b e n n e , o b t e n u e à F l o r e n c e e n 1 9 3 1 . E n R o u m a n i e ell e es t intro -
d u i t e d e p u i s 195 9 d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , mai s sensibl e a u gel , à l a sécheresse , ains i q u ' à l'atta -
q u e de s Sphaerotheca panossa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae e t Myzoăes persicae S u l z e r .
Il es l p r o d u c t i f . Se s fleur s s o n t d e t y p e r o s a c é .
Fruit — de g r o s s e u r m o y e n n e , p a r f o i s g r a n d , d e f o r m e g l o b u l e u s e , l é g è r e m e n t a l l o n g é e ;
de c o u l e u r b l a n c v e r d â t r e t i r a n t su r l e c r è m e , s a u p o u d r é e d c r o u g e su r l a p a r t i e à l ' o m b r e
et d ' u n r o u g e m a r b r é o u stri é d e b o r d e a u x f o n c é su r l a p a r t i e a u solei l ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r
m o y e n n e , finemen t pubescente , presqu e glabre , s e détach e aisémen t d e l a pulpe , à maturit é
c o m p l è t e ; l a p u l p e b l a n c - c r ê m e , à infiltration s r o u g e s sou s l a p e a u , trè s j u t e u s e , à saveu r
a g r é a b l e m e n t d o u c e â t r e e t asse z f o r t e m e n t m u s q u é e , es t m i - a d h é r e n t e a u n o y a u .
L e s fruit s o n t u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – during the second and third decade of July, 13 days after the Mayflower.
Variety of Italian origin, obtained in Florence in 1931. In Romania it is introduced since 1959
in the pomological collections.
Tree – strong, but sensitive to frost, drought, and to the attack Sphaerotheca panossa (Wallr.)
Lev. var. Woron persicae and Myzodes persicae Sulzer. It is productive. Its flowers are of rosacea
type.
Fruit – medium size, sometimes large, globular, slightly elongated, greenish-white color on
cream, sprinkled with red on the shaded part and red mottled or streaked with dark burgundy on the
part exposed to sun; the peel is medium thick, very delicately pubescent, is easily detachable from the
pulp when fully mature. The pulp is creamy white, with red infiltrations under the peel, very juicy,
pleasantly sweet-flavored and strongly perfumed like musk; it is partly sticky to the core.
The fruits have a moderate resistance to transport.
 PLANŞA XLIII

Moreltini 5/14.
 AL EXA NDER

Sinonime : engl. E a r l y A l e x a n d e r , A l e x a n d e r ' E a r l y , A l e x a n d e r .

franc. A l e x a n d r e p r é c o c e .
germ. F r ü h e r A l e x a n d e r .
rus. A l e k s a n d r ranii , A l e k s a n d r a .
mag. K o r a i A l e x a n d e r .
bulg. G o l e a m A l e k s a n d r .
rom. A l e x a n d r u , A l e x a n d r u t i m p u r i u .

Origine. So i o b ţ i n u t di n s î m l m r i i n 186 7 d e c ă t r e O . A . A 1 с x a n d с r î n s t a t u l Illinoi s

(S.Ü.A.).

Răspîndire. E s t e c u l t i v a t p u ţ i n i n S.TJ.A. , A n g b a , s u d u l F r a n ţ e i , R . P . B u l g a r i a ş i
Ü.B.S.S.
L a n o i s e c u l t i v ă d e a s e m e n e a p e s u p r a f e ţ e m i c i î n regiunil e Crişan a ş i B a n a t ,
î n Ş i m l e u l Silvanie i a fos t i n t r o d u s î n 1 9 2 3 .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , ia r d a c ă est e c u l t i v a t î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e ar e o d u r a t ă m a r e d e
v i a ţ ă . L a Ş i m l e u l Silvanie i s e întîlnes c e x e m p l a r e di n aces t so i a l t o i t e p e m i g d a l î n vîrst a d e
3 0 — 3 5 d e ani . R e u ş e ş t e d e a s e m e n e a a l t o i t p e p i e r s i c ş i c o r c o d u ş . Prefer ă solur i afinate ,
c a l d e ş i l o c u r i c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă . E s t e rezisten t l a g e r ş i l a Taphrina deformans (Berk. )
T u l . , p o t r i v i t d e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , îns ă f o a r t e sensibi l
la Capnodium salicinum M o n t . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae S u l z e r . î n v e r i l e u m e d e , o
p a r t e d i n fruct e p u t r e z e s c p e p o m i .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 5 zile .
P o m i i da u p r o d u c ţ i i m i j l o c i i , î n fiecar e an . L a G . A . S . Ş i m l e u l Silvanie i s e o b ţ i n i n
m e d i e c î t e 2 5 — 3 0 k g d e fruct e p e p o m .
F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , f o a r t e f r u m o s c o l o r a t e ş i c u g u s t superio r ; au u n c o n -
ţ i n u t d e 7 , 0 6 - 9 , 8 0 % zahăr , 0 , 5 0 - 0 , 7 2 % a c i d i t a t e , 0 , 3 0 — 0 , 3 5 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i
7 , 9 0 — 1 5 , 8 4 m g % v i t a m i n ă C . S e f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s p ă t ă . î n
cursul c o a c e r i i , p u l pa s e î n m o a i e destu l d e l e n t ; fructele r e c o l t a t e l a t i m p s e p o t p ă s t r a 7—1 0
zile.
 428 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Asemănări. Soiu l A l e x a n d e r est e c o n f u n d a t deseor i c u A m s d e n , d e car e s e d e o s e b e ş t e

prin : culoare a roşi e ma i închi s a pieliţei , s î m b u r e l e c u încrustaţi i m a i n u m e r o a s e ş i adinei ,
p r e c u m ş i pri n înfloritu l m a i t i m p u r i u ; de a s e m e n e a fructel e sîn t î n genera l m a i m a r i d e c î t l a
Amsden.
Calităţi : rezistenţa b u n ă l a ger , c o l o r i t u l ş i g u s t u l p l ă c u t a l f r u c t e l o r .
Defecte : sensibibtate a m a r e a fructelo r l a Myzodes persicae Sulze r ş i a d e r e n ţ a p u l p e i
la s î m b u r e .

POMUL

P o m u l , d e d i m e n s i u n i m a r i , ar e t r u n c h i u l g r o s , c u s c o a r ţ a n e g r i c i o a s ă , a d î n c b r ă z d a t ă .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă , c u u n d i a m e t r u d e 5— 6 m .
Ramurile ele schelet — l u n gi ş i r e l a t i v subţiri , c u u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e m a r i , a u scoarţ a
brună-roşiatică, c u lenticel e p o t r i v i t d e m a r i ş i d e s e , c ă r ă m i z i i , eliptic-alungite .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , c a r e a u m u g u r i i florifer i deplasaţ i spr e vîr f ;
p o m i i tiner i f o r m e a z ă m u l t e r a m u r i a n t i c i p a t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e ; salbel e ş i b u c h e t e l e s e
găsesc î n numă r m i c .
Lăstarii — l u n g i ş i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i
v e r d e - m ă s l i n i e p e c e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e f o a r t e m i c i , o r b i c u l a r e , g ă l b u i , r e p a r t i z a t e nere -
gulat.
Mugurii vegetativi — m i c i , p u b e s c e n ţ i , b p i ţ i d e r a m u r ă ş i aşezaţ i p e p e r n u ţ e d e z v o l t a t e .
Mugurii floriferi — p o t r i v i t d e m ă r i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , p u b e s c e n ţ i ,
repartizaţi p e t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r .
Frunzele — m i j l o c ii sa u s u p r a m i j l o c i i , a v î n d î n m e d i e 16 8 m m î n l u n g i m e ş i 4 3 m m î n
l ă ţ i m e , l a n c e o l a t a l u n g i t e ; b m b ul întins , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s m a t , c u marginil e fi n serat e ;
p e ţ i o l u l g r o s , scur t (î n m e d i e d e 9 m m ) , c u 2— 3 g l a n d e f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , v i o l e t - n e g r i-
c i o a s e l a frunzel e m a t u r e ş i g a l b e n e l a cel e t i n e r e .
C ă d e r e a frunzelo r ar e l o c t o a m n a f o a r t e t n z i u , î n n o i e m b r i e ; î n a i n te d e c ă d e r e , o p a r t e
d i n t r e frunz e d e v i n g a l b e n e ş i s e a c o p e r ă p a r ţ i a l c u r o ş u - c a r m i n sa u sîngeriu , ia r o alt ă p a r t e
r ă m î n v e r z i , îns ă p ă t a t e c u r o ş u - c a r m i n .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e (2 7 —34 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e d e
c u l o a r e r o z - d e s c h i s spr e v î r f ş i r o ş i e t i c e spr e b a z ă , a u s t i g m a t u l l a n i v e l u l anterelo r sa u c u
1—2 m m m a i s u s ; anterel e s t a m i n e l o r a u c u l o a r e a p o r t o c a b u - d e s e h i s .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e, u n e o r i s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H = 42—5 7 m m , D = d = 48—6 1

m m ; g r e u t a t e a d e 8 5 —100 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e ş i m a i sla b lateral , a s i m e t r i c ă , m a i larg ă
d e c î t înalt ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , largă , superficial ă l a m i j l o c u l fructului , m a i a d î n c ă ş i îngust ă
spre e x t r e m i t ă ţ i , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m (fig . 1 0 0 ).
Culoarea — v e r d e - g ă l b u ie p î n ă l a g a l b e n - v e r z u i e d e s c h i s , a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e
c u m i r o ş u - c a r m i n v i u , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n d u n g i scurte , l a t e , ş i p e t e m i c i d e c u l o a r e roş u
m a i î n c h i s . P e p a r t e a p u t e r n i c însorită , c u l o a r e a d e v i n e r o ş u - n e g r i c i o a s ă , c u l u c i u slab , pri n
c a r e s e d i s t i n g p u n c t e r a r e , roşii , c u c e n t r u l g a l b e n .
Cavitatea pedunculară — de m ă r i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e pîlni e regulată , p o t r i v i t d e
adîncă ş i e u marginil e puţi n neregulate .
 ALEXANDER 42ft

Pu ud ni stilar — foarte m i c , n e g r i c i o s , aşeza t p e u n m u c r o n m i c , o b l i c , c u r b a t , c a r e n u

iese î n afar a c o n t u r u l u i fructului , p u t e r n i c p u b e s c e n t î n c o m p a r a ţ i e c u fructul .
РгеЩа — de g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e fi n p u b e s c e n ţ ă , catifelată , l a m a t u r i t a t e c o m p l e t ă
se d e s p r i n d e uşo r d e p u l p ă .
Pulpa - a l b - g ă l b u i e , v e r z u i e î n j u r u l s î m b u r e l u i , u n e o r i c u slab e infiltraţi i roşi i su b
pieliţă l a fructel e foart e însorite , m o a l e , f o a r t e fină , p r o n u n ţ a t s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , c u f i b r e

Fig. 100. — Alexande r

Fig. 101. — Alexander

p u ţ i n e , fraged e ş i fiue , d u l c e - a c r i ş o a r ă , p l ă c u t a r o m a t ă , f o a r t e b u n ă l a g u s t ; a d e r e n t ă l a
sîmbure.
Sîmburele — m i j l o c i u s a u m i c , a v î n d H = 2 7 — 3 1 m m , D = 2 1 — 2 2 m m , d = 1 7 — 1 8
m m , o v o i d , b o m b a t , vîrfu l s c u r t - a s c u ţ i t , c u s u p r a f a ţ a d e s e o r i f o a r t e a d î n c ş i n e r e g u l a t în -
crustată, d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s (fig . 1 0 1 ).
Maturitatea — a d o u a d e c a d ă a luni i iuli e (reg . B u c u r e ş t i ) ; î n c e p e c u c i r c a 1 6 zil e d u p ă
M a y f l o w e r ş i d u r e a z ă 1 3 — 1 5 zile .

E E C O M A K D Ă E I . î n t r u c î t p e r i o a d a d e r e c o l t a r e a f r u c t e l o r a c e s t u i so i s e s u p r a p u n e par -
I ial c u a c e e a a soiulu i A m s d e n , d e c a r e est e d e p ă ş i t s u b r a p o r t u l p o t e n ţ i a l u l u i p r o d u c t i v , soiu l
A l e x a n d e r s e r e c o m a n d ă î n p / o c e n t m i c p e n t r u plantaţiU e industriale .
E s t e i n d i c a t îns ă c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i l o r soiuri , î n t r u c î t p o s e d ă o seri e
de însuşir i v a l o r o a s e .
430 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N K A S P l N D I T E

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а и ю л я ; начинаетс я чере з 1 6 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д и т из штат а И л л и н о й с ( С Ш А ) , гд е б ы л выведе н в 186 7 г о д у .
Дерево — с н л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , дае т с р е д н и е , н о е ж е г о д н ы е у р о ж а и ; м о р о -
з о у с т о й ч и в о е , н о ч у в с т в и т е л ь н о е к таки м в р е д и т е л я м , к а к п е р с и к о в а я тл я — Myzoăes
persicae S u l z e r ; у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Taphrina deformans (Berk. ) Tul . и
с р е д н е у с т о й ч и в о е к Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е п о л у п о з д н е е , п р о д о л ж а е т с я 10—1 5 д н е й .
Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а , с к а р м и н о в о - к р а с -
ным, п о к р ы т ы м п о л о с к а м и р у м я н ц е м ; н а с о л н е ч н о й с т о р о н е с т а н о в и т с я т е м н о - к р а с н о г о ,
ч е р н о в а т о г о цвета ; к о ж и ц а с р е д н е й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т мя -
к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я с о с л а б ы м и п р о ж и л к а м и к р а с н о г о цвета , очен ь с о ч н а я ,
кисловато-сладкая, с приятны м аромато м и х о р о ш и м вкусом . Прирастае т к косточке .
Б у д у ч и мене е у р о ж а й н ы м , че м д р у г и е с о р т а , р е к о м е н д у е т с я д л я и с п о л ь з о в а н и я в
селекции в качеств е р о д о н а ч а л ь н и к а б л а г о д а р я с в о и м ценны м к а ч е с т в а м .

EÉSUMÉ

Maturité — d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s d e juille t ; ell e c o m m e n c e 1 С j o u i s aprè s

la M a y f l o w e r .
V a r i é t é originair e d e l ' E t a t d ' I l l i n o i s ( E t a t s - U n i s d ' A m é r i q u e ) , o b t e n u e e n 1 8 6 7 .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é v i f , à p r o d u c t i o n m o y e n n e , m a i s annuelle , résist e a u gel , m a i s
est sensibl e à l ' a t t a q u e de s insecte s nuisibles , tel s q u e : Myzodes persicae Sulze r ; i l résist e à
Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t a s s e z r é s i s t a n t à Clasterosporium carpophillum (Lév. )
A d e r h . L a fleur , d e t y p e r o s a c é , s ' é p a n o u i t asse z t ô t e t d u r e 1 0 à 1 5 j o u r s .
Fruit — d e g r o s s e u r m o y e n n e , g l o b u l e u x , j a u n e v e r d â t r e r e c o u v e r t d e r o u g e - c a r m i n ,
à raie s s u p e r p o s é e s . D u c ô t é ensoleillé , i l d e v i e n t r o u g e f o n c é , n o i r â t r e ; l a p e a u , d'épaisseu r
m o y e n n e , l é g è i e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t d ' u n b l a n c j a u n â t r e
à faible s infiltration s r o u g e s , p a r t i c u l i è r e m e n t j u t e u s e , d o u c e m e n t a c i d u l é e e t a g r é a b l e m e n t
parfumée, à b o n goût . Ell e adhèr e a u n o y a u .
E n t a n t q u e p r o d u c t e u r , d ' a u t r e s v a r i é t é s l e d é p a s s e n t , e t i l es t i n d i q u é d e l'utilise r
c o m m e g é n i t e u r p o u r c r é e r d ' a u t r e s v a r i é t é s , c o m p t e t e n u d e se s qualité s p a r t i c u l i è r e s .

ABSTRACT

Maturity – during the second decade of July, 16 days after the Mayflower.
Variety native of the state of Illinois (United States of America), obtained in 1867.
Tree – vigorous, long lifetime, with average production, but annual frost resistant, but is
susceptible to the attack of pests, such as: Myzodes persicae Sulzer, and it resists to Taphrina
deformans (Berk.) Tul. and strong enough to the attack of Clasterosporium carpophillum (Lev.)
Aderh. The flower, rosacea type, blooms early and lasts for 10-15 days.
Fruit – medium size, globose, greenish yellow covered with red-carmine stripes. On the sun
exposed side, it becomes dark red. The peel is medium thick, slightly pubescent, easily detachable
from the pulp, which is yellowish white with red, small infiltrations, particularly juicy, gently tart and
pleasantly scented, having good taste. It sticks to the core.
As a producer, other varieties are better, and it is appropriate to use it as a parent to create
other varieties, given its special qualities.
 R KD BIR D CLIN G

S i n o n i m e : engl. B e d b i r d .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă o b ţ i n u t î n 190 6 d e c ă t r e E . К i г к p a t r i к l a M c
K i n n e y , î n T e x a s ( S . U . A . ) , p r i n p o l e i i i z i r e a l i b e ră a soiulu i H e a t h cling .
.
R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t f o a r t e p u ţ i n î n S . U . A . (statu l I l l i n o i s ) , î n Itali a ş i î n U . R . S . S .
(R.S.S. Uzbekă , R.S.S . Tadjikă) .
La n o i î n ţar ă s e întîlneşt e m a i m u l t î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , est e r u s t i c ş i r e l a t i v p u ţ i n p r e t e n ţ i o s faţ ă d e sol . E s t e sensibi l

la i n s o l a ţ i e , d i n c a r e c a u z ă p e p a r t e a d e s u d - v e s t a t r u n c h i u l u i ş i p e r a m u r i l e d e s c h e l e t
p r e z i n t ă p l ă g i , p e c a r e îns ă l e s u p o r t ă b i n e ; p o m u l ş i m u g u r i i florifer i sîn t rezistenţ i l a g e r .
î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 a u r ă m a s n e v ă t ă m a ţ i d e g e r p e s t e 3 0 % dintr e m u g u r i i floriferi . D e ase -
m e n e a p o m u l est e d e s t u l d e rezisten t l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 6 zile .
R o d e ş t e a b u n d e n t î n fiecar e an . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n vîrst a d e 5— 7 a n i a u
p r o d u s c î t e 3 6 k g d e f r u c t e ( m e d i a pe 3 a n i ) , r e c o l ta m a x i m ă f i i n d d e 8 2 k g d e f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e , deş i f o a r t e m a r i ş i frumos c o l o r a t e , sîn t d e c a b t a t e m e d i o c r ă , c a r a c t e r i z a t e
p r i n t r - u n c o n ţ i n u t s c ă z u t î n zahă r ( 5 , 8 6 — 8 , 8 9 % ) ş i m i j l o c i u î n a c i d i t a t e ( 0 , 4 8 — 0 , 6 0 % ) ,
s u b s t a n ţ e p e c t i c e ( 0 , 3 6 — 0 , 5 5 % ) , s u b s t a n ţe p r o t e i c e ( 0 , 9 6 — 1 , 3 3 % ) ş i v i t a m i n ă С (7, 2 —
9,75 m g % ) ; s e ţi n b i n e d e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e , s u p o r t ă f o a r t e b i n e t r a n s p o r t u l ş i s e p o t
păstra 1 0 — 1 4 zil e l a t e m p e r a t u r a o b i ş n u i t ă a c a m e r e i , făr ă c a p i e l i ţ a l o r s ă s e z b î r c e a s c ă
şi fără să-ş i p i a r d ă d i n calităţil e g u s t a t i v e . D i n cauz a p u l p e i tar i ş i a lipse i d e fineţe , sîn t p u ţ i n
a p r e c i a t e atî t p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , rezistenţ a l a g e r , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p r o d u c ţ i i l e r i d i c a t e ,
m ă r i m e a ş i a s p e c t u l f r u m o s a l f r u c t e l o r , p r e c u m ş i rezistenţ a a c e s t o r a l a t r a n s p o r t .
Defecte : s e n s i b i l i t a t e a l a i n s o l a ţ i e , c a l i t a t e a m e d i o c r ă a fructelor.

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3,5—4, 5 m ş i formeaz ă trunch i gros , c u scoarţ a cenuşie ,

rugoasă, c u crăpătur i longitudinale .
Coroana — invers-piramidală , relati v î n g u s t ă c î n d p o m i i sîn t tiner i ş i g l o b u l o a s ă , rară ,
î n p e r i o a d a d e p b n ă p r o d u c ţ i e , c î n d a t i n g e î n d i a m e t r u p î n ă l a 6,5 0 m .
 1,42 SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U $ 1 P U T I N R A S P I N D I T E

Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , d r e p t e , c u scoarţ a roşiatică , c u lenticel e d e m ă r i m e

m i j l o c i e , rare , p r o e m i n e n t e , e l i p t i c e , cafenii .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te î n c e a m a i m a r e p a r t e p r i n salbe , b u c h e t e d e m a i ş i
r a m u r i m i x t e , d e s t u l d e v i g u r o a s e , c u i n t e r n o l u r i s c u r t e ; r a m u r i l e a n t i c i p a t e s e găses c
în n u m ă r m i c ; scoarţ a est e d e c u l o a r e b r u n - c a f e n i e , c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă l a b a z ă ş i p e
p a r t e a însorit ă ş i v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă .
Lăstarii — scurţ i ş i r e l a t i v subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e sa u castani e p e p a r -
t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă , c u i n t e r n o d u r i l e scurt e ( 1 , 5 — 2 , 5 c m ).
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , p u b e s c e n ţ i ; p r i m ă -
v a r a p o r n e s c a p r o a p e c u toţi i î n creştere , indiferen t d e p o z i ţ i a l o r p e r a m u r ă , f a p t c e debili -
tează lăstarii .
Mugurii floriferi — r e l a t iv m i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c p o p u b e s c e n ţ ă
a b u n d e n t ă , cenuşi e ; sînt distribuiţ i m a i ale s l a m i j l o c u l ş i la b a z a r a m u r i l o r .
Frunzele — s u p r a m i j l o c ii sa u m a r i , d e 1 6 0 — 1 8 0 m m l u n g i m e ş i 4 0 — 4 8 m m l ă ţ i m e ,
l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e fi n c r e n a t e , n e t e d e , u n e o r i sla b încreţit e de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e ;
l i m b u l d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , m e t a U c . P e ţ i o l u l , scur t ( 9 — 1 0 m m ) , p r e z i n t ă 2 — 3 , m a i ra r
4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , sesüe , a d î n c s c o b i t e , l a î n c e p u t v e r z u i , ia r spr e t o a m n ă cafenii .
C ă d e r e a frunzelo r ar e l o c t o a m n a tîrzi u ; înaint e d e c ă d e r e o p a r t e d i n t r e frunz e d e v i n
g a l b e n - d e s c h i s , m a i ra r m o z a i c a t e c u r o ş u ş i v e r d e .
Florile — m a r i ( 3 1 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e m a r i (1 5 — 1 8 m m
l u n g i m e ) , e l i p t i c e , rotunjite, c o n c a v e , d e c u l o a r e roz-aprins, c u n e r v u r i l e d e u n r o z m a i inten s ;
b a z a p e t a l e l o r est e roşie-purpurie , ia r m a r g i n i l e a u o c u l o a r e c e v a m a i deschis ă d e c î t p a r t e a
centrală. S t i g m a t u l s e afl ă l a n i v e l u l anterelo r sa u c u 1— 2 m m m a i sus . î n m o m e n t u l d e s c h i -
derii florilor , p o l e n i z a r e a est e d e j a f ă c u t ă , saci i p o b n i c i fiind c r ă p a ţ i . P e t a l e l e sîn t p r i n s e b i n e
d e r e c e p t a c u l ş i s e m e n ţ i n 1— 2 s ă p t ă m î n i d u p ă u s c a r e a stilulu i ; d u p ă a c e s t c a r a c t e r soiu l s e
r e c u n o a ş t e u ş o r î n p e r i o a d a c a r e u r m e a z ă înfloritului .

FRUCTUL

Mărimea — m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 53—7 0 m m, D = 5 5 — 71 m m , d = 5 1—
63 m m ; g r e u t a t e a d e 1 4 5 — 1 6 0 g, ia r c e a m a x i m ă d e 2 1 4 g .
Forma — sferică , t u r t i t ă p u ţ i n l a b a z ă ş i l a r g r o t u n j i t ă sa u p u ţ i n t u r t i t ă l a vîrf , m a i
m u l t sa u m a i p u ţ i n a s i m e t r i c ă . B r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă î n j u m ă t a t e a i n f e r i o a r ă a
fructului ş i f o a r t e a d î n c ă l a vîrf , u n d e l a u n e l e f r u c t e f o r m e a z ă o d e p r e s i u n e c a r a c t e r i s t i c ă ,
a d î n c ă ş i uşo r c o t i t ă , c e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 5 — 2 0 m m ( p l . X L I V ) .
Culoarea — a l bă c u o n u a n ţă v e r z u i e la î n c e p u t u l c o a c e r i i , a p o i a l b - g ă l b u i e sa u c r e m - v e r -
z u i - g ă l b u i e , a c o p e r i t ă p e o t r e i m e p î n ă l a d o u ă t r e i m i di n suprafaţ ă c u roşu-sîngeriu , p e c a r e s e
disting, u n e o r i c u o a r e c a r e g r e u t a t e , p e t e m i c i ş i d u n g u l i ţ e d e c u l o a r e r o ş u - c a r m i n p î n ă l a
vişiniu, c u o n u a n ţ ă v i o l a c e e . P e p a r t e a c e a m a i î n s o r i t ă a f r u c t e l o r c u l o a r e a d e v i n e r o ş u -
negricioasă.
Cavitatea pedunculară — a d î n că ş i f o a r t e î n g u s t ă .
Punctul stilar — f o a r te m i c sa u a b s e n t , n e g r u , aşeza t într- o d e p r e s i u n e .
Pieliţa — subţire sa u d e g r o s i m e m i j l o c i e , fi n p u b e s c e n ţ ă ş i a d e r e n tă l a p u l p ă. P u f u l est e
argintiu, s e c u r ă ţ ă u ş o r ş i f o a r t e b i n e d e p e f r u c t .
Pulpa — a l b - v e r z u ie l a î n c e p u t , a p o i a l b ă c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e , p r e z i n t ă infiltraţi i d e
r o ş u - v i ş i n i u î n c h i s , c a r e a j u n g u n e o r i p î n ă l a j u m ă t a t e d i n g r o s i m e a p u l p e i ; est e tare , c r o c a n -
 PLANŞA XLIV

Red bird cling.

 RED BIR D CLIN G 433

tă, destu l d e s u c u l e n t ă , insuficien t d e d u l c e ş i d e a c i d u l a t ă , c u gus t fad , făr ă a r o m ă , d e cali -

t a t e m e d i o c r ă , p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e . D u p ă r e c o l t a r e , p u l p a nu-ş i c o n t i n u ă c o a c e r e a ,
ci s e v e s t e j e ş t e .
Sîmburele — s u p r a m i j l o c i u, a v î n d H = 3 6 — 3 8 m m, D = 2 7 — 2 8 m m ş id = 20—2 3 m m ,
o v o i d , d e s t u l d e b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c a s c u ţ i t , c o n t i n u a t c u u n spi n p r e l u n g , c u suprafaţ a
rar ş i a d î n c i n c r u s t a t ă .
î n veril e p l o i o a s e , l a u n e l e fruct e s î m b u r e l e s e d e s p i c ă ş i î m p r e u n ă c u e l c r a p ă ş i p u l p a
piuă l a c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă .
Maturitatea — c o r e s p u n de c u a d o u a ş i a trei a d e c a d ă a luni i iulie , î n c e p î n d l a 1 8 — 1 9
zile d u p ă M a y f l o w e r , ia r r e c o l t a r e a d u r e a z ă 1 0 — 1 7 zile .

E E O O M A N D Ă R I . S o i u l R e d b i r d c h n g est e i n d i c a t c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i l o r

soiuri, î n t r u c î t p o s e d ă o seri e d e însuşir i v a l o r o a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — втора я и т р е т ь я декад а и ю л я , чере з 1 8 — 1 9 дне й п о с л е с о р т а М а й -

фловер.
Сорт американског о происхождения . В Румыни и встречаетс я преимущественн о в
помологических коллекциях .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е п р и х о т л и в о е и с р а в н и т е л ь н о м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч -
венным у с л о в и я м ; ч у в с т в и т е л ь н о е к с о л н е ч н о м у н а г р е в у . Ц в е т о ч н ы е п о ч к и у с т о й ч и в ы к
м о р о з у . У с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й , цветени е п о л у п о з д н е е ;
плодоносит ежегодн о и обильно .
Плод — к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , ш а р о в и д н о й ф о р м ы , н е м н о г о с п л ю с н у т у о с н о -
в а н и я , б о л е е ил и мене е а с и м м е т р и ч е с к и й ; в е н т р а л ь н ы й ш о в , п о в е р х н о с т н ы й в в е р х н е й
части п л о д а , с т а н о в и т с я очен ь г л у б о к и м у ег о в е р ш и н ы , гд е о б р а з у е т х а р а к т е р н о е у г л у б -
л е н и е , б е л о г о цвет а с зеленоваты м о т т е н к о м , зате м ж е л т о в а т о г о ил и ж е ж е л т о в а т о - з е -
леновато-кремового цвета , с кроваво-красным румянцем , н а к о т о р о м , иногд а с некоторы м
трудом, можн о различит ь присутстви е мелки х пятныше к и п о л о с о к кармнново-красног о
до в и ш н е в о г о ц в е т а ; к о ж и ц а т о н к а я ил и ж е средне й т о л щ и н ы , н е ж н о - о п у ш е н н а я , п р и -
р о с ш а я к м я к о т и ; л е г к о и б ы с т р о с ч и щ а е т с я с п л о д а ; м я к о т ь вначал е з е л е н о в а т о - б е л а я ,
затем бела я с ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м , с п р о ж и л к а м и т е м н о г о в и ш н е в о - к р а с н о г о цвета ,
т в е р д а я , х р у с т я щ а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , мал о с л а д к а я и с н е д о с т а т о ч н о й к и с л о т н о с т ь ю ,
безвкусная, неароматная , посредственног о качества , сильн о приросша я к косточке .
После у б о р к и созревани е мякот и прекращаетс я и наступае т е е увядание .
К а к дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д а , та к и дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и плод ы
считаются малоценными .

RÉSUME

Maturité — d u r a n t l a s e c o n d e e t l a t r o i s i è m e d é c a d e d u m o i s d e juillet , 1 8 à 1 9 j o u r s
après l a M a y flower .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e p l u t ô t d a n s le s c o l l e c t i o n s
pomologiques.

28 — c . 18 3
434 S O I U R I D E PIERSI C I N S T U D I U Ş l P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Arbre — vigoureux, rustiqu e e t relativemen t pe u prétentieu x quan t a u sol , es t sensibl e

à' l'insolation. Le s bourgeon s florifères résisten t a u gel . I l résist e au x maladie s e t au x
insectes nuisibles . L a fleur es t d u typ e rosac é e t fleuri t asse z tô t ; produi t abondammen t
chaque année .
Fruit — grand o u trè s grand , d e form e sphérique , à l a bas e aplati e plu s o u moin s
asymétrique, a u sillo n ventra l superficie l dan s l a moiti é supérieur e d u fruit e t trè s profon d
à l a pointe , i l forme un e dépressio n ; l a couleu r es t blan c jaunâtr e o u crèm e verdâtr e tiran t
sur le jaune , recouvert e d e roug e sang , su r leque l o n distingu e parfoi s difficilemen t d e
petites tache s e t de s rayure s rouge-carmi n o u rougeceris e ; l a peau , minc e o u d'épaisseu r
moyenne, légèremen t pubescente , adhèr e à l a pulp e ; ell e s e détach e facilemen t e t tota -
lement d u frui t ; l a pulpe , d'u n blan c verdâtre a u début , pui s blan c jaunâtre , offr e de s in -
filtrations d e rougeceris e fonc é ; celle-c i es t consistante , croquante , asse z juteuse , mai s
pas asse z douc e e t acidulée , fade , san s parfum , d e qualit é médiocr e ; ell e adhèr e forte -
ment a u noyau .
Après l a récolte , l a pulp e n e continu e pa s s a maturation , mai s ell e per d s a fraîcheur .
Les fruit s son t pe u appréciés , tan t e n c e qu i concern e l a consommatio n à l'état frai s qu e l'in -
dustrialisation.

ABSTRACT

Maturity – during the second and third decade of July, 18-19 days after the Mayflower.
Variety of American origin. In Romania it is found in pomological collections.
Tree – vigorous, resistant and relatively little pretentious concerning the ground, is susceptible
to sunburn. The flowering buds are resistant to frost. It is resistant to diseases and insect pests. The
flower is the rosacea type and blooms early; produces abundantly each year.
Fruit – large or very large, spherical, flattened at the base more or less asymmetrical, the
superficial ventral groove in the upper half of the fruit and deepen to the tip, it forms a depression, the
color is yellowish white or greenish yellowish creme, covered with red blood, on which is sometimes
difficult to distinguish small carmine-red or red cherry stains and scratches. The peel, thin or medium
thick, slightly pubescent, sticks to the flesh, it detaches easily from the fruit; this is greenish white at
first, then yellowish white, with tender infiltrations of dark cherry red, it is consistent, crispy, fairly
juicy, but not quite sweet and tart, without perfume, of average quality, and it sticks strongly to the
stone.
After harvest, the pulp does not continue its maturation, but it loses its freshness. The fruits
are not very appreciated, both with regard to fresh consumption and industrialization.
 GREENSBOROUGH

S i n o n i m e : engl. G r e e n s b o r o u g h .
rus. G r i n s b o r o .

Origine. A fos t o b ţ i n u t î n j u r u l anulu i 189 1 d e c ă t r e W . G . В a 1 s e y , d i n s î m b u r e l e

soiului C o n n e t , î n l o c a b t a t e a G r e e n s b o r o u g h d i n Carolin a d e N o r d ( S . U . A . ) .

R ă s p î n d i r e . î n a i n t e d e a l d o i l e a r ă z b o i m o n d i a l , a c e s t so i a f o s t d e s t u l d e r ă s p î n d i t î n
cultură. î n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i a p i e r d u t m u l t d i n i m p o r t a n ţ ă , f i i n d d e p ă ş i t d e s o i u r ü e n o i
c u p u l p ă g a l b e n ă ş i a p r o x i m a t iv c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e ( D i x i r e d , C a r d i n a l , B l a z i n g g o l d ) .
î n ţ a r a n o a s t r ă s e întîlneşt e p u ţ i n î n r e g i u n i l e : Crişana , B a n a t , B u c u r e ş t i ş i D o b r o g e a .
A fos t i n t r o d u s î n n o r d - v e s t u l TransUvanie i î n 1 9 2 3 .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , f o a r t e v i g u r o s , l o n g e v i v, î n s p e c i a l c î n d est e a l t o i t p e m i g d a l ş i p e piersi c ( p o a t e
atinge v î r s t ă d e 3 0 — 4 0 d e a n i ) , d e s t u l d e rustic , reuşeşt e b i n e î n c o n d i ţ i i v a r i a t e d e so l ş i
c b m ă ; a v î n d fruct e î n g e n e r a l sla b c o l o r a t e , necesit ă e x p o z i ţ u f a v o r a b ü e . A t î t l e m n u l , cî t ş i
m u g u r ü florifer i rezist ă b i n e l a g e r . A s t f e l , î n iarn a 1 9 5 5 — 1 9 5 6 , l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , l a
t e m p e r a t u r a d e —22,4°C , a u d e g e r a t n u m a i 1 1 % d i n t r e m u g u r i i floriferi , î n t i m p c e l a soiu l
E l b e r t a s-a u înregistra t p a g u b e p î n ă l a 6 0 % . î n c o n d i ţ i i d e s e c e t ă p r e l u n g i t ă ş i d e arşiţ ă
p u t e r n i c ă fructel e c a d c î n d sîn t s e m i c o a p t e . E s t e sensibi l l a a t a c u l c i u p e r c i i Taphrina defor-
mans ( B e r k . ) T u l . ş i l a a t a c u l p ă d u c h u o r d e frunz e (Myzodes persicae S u l z e r ) .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 zile . P o m ü for -
m e a z ă u n n u m ă r m a r e d e m u g u r i florifer i ş i înflores c a b u n d e n t î n t o ţ i a m i .
G r e e n s b o r o u g h est e u n u l d i n t r e s o i u r ü e cel e m a i p r o d u c t i v e . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a ,
r e c o l t a m e d i e p e o p e r i o a d ă d e 3 ani , l a p o m i î n v î r s t ă d e 5— 7 ani , a fos t d e 6 0 k g d e f r u c t e
d e p o m , ia r c e a m a x i m ă d e 11 7 k g .
F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , în g e n e r a l p u ţ i n c o l o r a t e , cu p u b e s c e n t ă
grosieră, s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n r a p o r t n e f a v o r a b U î n t r e z a h ă r ( 7 , 6 6 — 9 , 5 9 % )
şi a c i d i t a te ( 0 , 5 8 - 1 , 2 8 % ) , r e l a t i v s ă r a c e î n p e c t i n e ( 0 , 2 6 - 0 , 3 7 % ) şi p r o t e i ne ( 0 , 6 9 — 0 , 8 0 % ) ,
iar c o n ţ i n u t u l î n v i t a m i n a С variaz ă d e l a u n a n l a altu l î n l i m i t e f o a r t e larg i ( 4 , 6 0 — 1 7 , 7 0
m g % ) . î n general , fructel e a u u n g u s t relati v a c i d , ia r p u l p a est e f i b r o a s ă , d e calitat e destu l
de bună .
î n timpu l coacerii , pulp a s e înmoai e brusc ş i neuniform , încî t trebui e acordat ă o deose -
b i t ă a t e n ţ i e r e c o l t ă r n l a t i m p , a m b a l ă r i i ş i t r a n s p o r t ă r i i fructelor .
436 SOIURI D K PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Calităţi : v i g o a r e a, rezistent a l a g e r ş i p r o d u c ţ i i l e mar i al e p o m u l u i .

Defecte : fructele î n genera l p u ţ i n c o l o r a t e ş i f o a r t e sensibil e l a t r a n s p o r t , c u p u b e s c e n ţ ă
grosieră ş i c u gustu l relati v a c i d .

POMUL

P o m u l , înal t d e 3 , 6 — 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i f o a r t e g r o s ( p î n ă l a 2 5 c m î n d i a m e t r u ) ,
c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-negricioasă .
Coroana, — g l o b u l o a s ă, largă , răsfirată , c u d i a m e t r u l d e 5—6, 5 m .
Hamurile de schelet — g r o a s e, l u n g i , c r e s c s u b u n g h i u r i d e ramificaie. d e -l 5 — 00 a u
scoarţa d e c u l o a r e c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă , c u lenticel e m a r i , alungite , p o t r i v i t d e dese , cărămizii .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e , c u m u g u r i florifer i
p e t o a t ă l u n g i m e a lor , p r e c u m ş i salbel e ; r a m u r i l e a n t i c i p a t e ş i b u c h e t e l e d e m a i sîn t sla b
reprezentate.
Lăstarii — p o t r i v it d e l u n g i , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i lung i ( 3 0 — 4 0 m m ) , a u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e v i o l e t - d e s c h i s p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - e r b a c e u p e c e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e f o a r t e
m i c i , alungite , castanii .
Mugurii vegetativi — p o t r i v it d e m a r i , alungiţi , p u t e r n i c p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l p u ţ i n
d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e înalte .
Mugurii floriferi — mari , o v o i d - a l u n g i ţ i , p o t r i v i t d e b o m b a ţ i , c u o p u b e s c e n ţ ă cenuşiu -
a l b i c i o a s ă p r o n u n ţ a t ă , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ; pe r a m u r i l e m i x t e s e găses c ş i g r u p u r i d e
4 m u g u r i , d i n t r e c a r e 3 m u g u r i florifer i ş i u n u l v e g e t a t i v sa u 2 m u g u r i florifer i ş i 2 v e g e t a t i v i .
P o m u l n e c e s i t ă tăier i d e fructificar e s c u r t e .
Frunzele - d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e 1 4 9 — 1 5 9 m m l u n g i m e ş i d e 3 9 — 43 m m l ă ţ i m e ,
l a n c e o l a t - a l u n g i t e , p r e l u n g - a s c u t i t e , c u marginil e crenat-serate , d i n ţ ă t u r a fiin d fin ă ş i super -
ficială ; l i m b ul g r o s , p i e l o s , adese a c u m a r g i n i l e r i d i c a t e , f o r m î n d u n j g h e a b , c u a m b e l e c a p e t e
r e c u r b a t e s p i e faţ a inferioară , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n Încreţi t de- a
l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e . P e ţ i o l u l , d e 8 — 1 0 m m l u n g i m e , v e r d e , a d î n c canalicular , c u 2— 4
g l a n d e mari , r e n i f o r m e , c a r e u n e o r i l i p s e s c .
Căderea frunzelo r a r e l o c t o a m na th'zi u ; î n a i n te d e c ă d e r e , frunzel e c a p ă t ă c u l o a r e a gal -
b e n ă , c u p e t e d e c u l o a r e v e r d e î n t r e n e r v u r i ş i c u p o r ţ i u n i a c o p e r i t e c u u n roşu-sîngeri u intens .
Florile — m a ri ( 2 8 — 4 3 m m d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e p o t r i v i t d e m a r i ,
r o t u n d - e l i p t i c e , d e c u l o a r e r o z v i u i n t e n s l a î n c e p u t , a p o i r o z - d e s c h i s ; sepalel e f o a r t e m a r i ,
l a t e , t u r t i t e l a vîrf , p u b e s c e n t e l a e x t e r i o r , d e c u l o a r e g a l b e n - v e r z u i d e s c h i s . Pistilu l est e m a i
s c u r t sa u l a acelaş i n i v e l c u s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , m a i ra r m a r e , a v î n d H = 51—6 8 m m , D =
= 50—6 8 m m ş i d = 5 0 — 6 7 m m ; g r e u t a t ea u n u i f r u c t e s t e d e 9 0 — 1 2 0 g .
Forma — sferică, uşo r a l u n g i t ă , a s i m e t r i c ă , î n d e o s e b i spr e vîrfu l fructului , c u j u m ă t ă -
ţile u n e o r i b o m b a t e , alteor i c o m p r i m a t e l a t e r a l ; p u ţ i n t u r t i t ă l a c a p e t e ; b r a z d a v e n t r a l ă ,
aproape absent ă l a mijlocu l fructului , s e a d î n c e ş t e p u ţ i n spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă .ş i
d e s t u l d e m u l t spr e vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u a p r o x i m a t i v 1 0 m m . O m i c ă p a r t e
d i n f r u c t e sui t d i f o r m e ( p l . X L V ) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z ui d e s c h i s l a î n c e p u t u l c o a c e r i i , a p o i c r e m - d e s c h i s ; p e p a r t e a
însorită f r u c t e l e sîn t a c o p e r i t e c u roşu-sîngeriu , p e s t e c a r e u n e o r i s e s u p r a p u n d u n g i sla b mar -
 PLANŞA XLV

Greensborouglt.
 GREENSBOROUOH 437

c a t e sa u p e t e m i c i d e c u l o a r e roşu-închi s ; c u l o a r ea roşi e a c o p e r ă ce l m u l t j u m ă t a t e d i n supra -

faţa fructului . F r u c t e l e m a i p u ţ i n c o l o r a t e p r e z i n t ă n u m e r o a s e p u n c t e c a r m i n , f o a r t e d e s e ,
î n d e o s e b i î n j u r u l p u n c t u l u i stilar , ş i o d u n g ă c a r m i n î n l u n g u l b r a z d e i ventrale .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , a d î n c ă , a l u n g i t ă , destu l d e î n g u s t ă .
Punctul stilar — m i c, n e g r u , aşeza t p e liui a b r a z d e i ventrale, p e u n m i c m a m e l o n , într- o
d e p r e s i u n e a d î n c ă , î n f o r m ă d e farfurie .
Pieliţa — n e a d e r e n tă l a c o a c e r e a c o m p l e t ă a fructului , est e g r o a s ă , rezistentă , c u o
p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , grosieră, aspră , car e s e d e t a ş e a z ă gre u d e p e suprafaţ a fructului .
Pulpa — a l bă c u o n u a n ţ ă g ă l b u i - v e r z u i e , c u slab e infiltraţi i c a r m i n s u b p o r ţ i u n i l e
d i n pieliţ ă c o l o r a t e c u r o ş u , m o a l e , f i b r o a s ă , f o a r t e s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , e u g u s t a c i d u l a t ră -
c o r i t o r , sla b a r o m a t ă , p u ţ i n astringentă , ş i c u g u s t a m ă r u i d a c ă fructel e s e r e c o l t e a z ă pre a
d e v r e m e ; semiaderent ă l a sîmbure .
Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d H = 28—3 6 m m , D = 22—2 6 m m ş i d = 16—1 9 m m ,
i n v e r s - o v o i d , p r e l u n g s u b ţ i a t spr e l o c u l d e inserţi e a p e d u n c u l u l u i , c u vîrfu l scurt , e x c e n t r i c ,
f o r m e a z ă u n p i e p t p r o n u n ţ a t p e p a r t e a v e n t r a l ă , u r m a t d e o teşitur ă c o n c a v ă , c a r a c t e r i s t i c ă ,
î n a p r o p i e r e a vîrfulu i ; încrustaţiil e adine i ş i n e r e g u l a t e , c u suprafaţ a c a f e n i u - d e s c h i s , u ş o r
v i o l a c e u . R e p r e z i n t ă a p r o x i m a t i v 7 % d i n greut a ( ea fructului . L a o p a r t e d i n t r e f r u c t e s î m b u -
rele c r a p ă ; u n e o ri o d a t ă c u s î m b u r e l e s e despic ă ş i fructul , ma i ale s p e t i m p p l o i o s .
Maturitatea — în regiunil e B u c u r e ş t i ş i D o b r o g e a ar e l o c î n a d o u a j u m ă t a t e a luni i
iulie, l a circ a 2 0 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .
P e r i o a d a d e c o a c e r e a a c e s t u i so i s e s u p r a p u n e p a r ţ i a l c u a c e e a a soiurilo r B e d b i r d
cling, D i x i r e d , Cardina l ş i A l e x a n d e r .

BECOMANDĂEI. A v î n d î n vedere , p e d e o parte , comportare a bun ă a pomulu i ş i produc -

ţiile m a r i , ia r p e d e alt ă p a r t e faptu l c ă fructel e sîn t f o a r t e sensibil e l a t r a n s p o r t , soiu l Greens -
b o r o u g h s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e p e suprafeţ e m i c i , î n l i v e z i l e p e n t r u c o n s u m l o c a l ş i î n
g r ă d i n i l e d e lîng ă case . N u est e i n d i c a t p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industriale .
P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r , î n lucrăril e d e c r e a re a n o i l o r soiuri , a v î n d o serie d e însuşir i
valoroase.

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р ая п о л о в и н а и ю л я , п р и м е р н о через 2 0 дне й п о с л е с о р т а М а й ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д и т и з К а р о л и н ы ( С Ш А ) , гд е б ы л выведе н в 189 1 г о д у .
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , но н е з а с у х о у с т о й ч и в о е . Пр и с и л ь н о й ж а ре п л о д ы о п а -
д а ю т . П о д в е р ж е н п о р а ж е н и ю Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , а т а к ж е п нападени ю
п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae Sulzer . Ц в е т о к розовидный . Цветени е п о л у п о з д н е е .
О т л и ч а е т с я очен ь в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю .
Плод — средне й ил и б о л е е ч е м с р е д н е й величины , ш а р о в и д н ы й , слегк а п р о д о л г о -
ватый, а с и м м е т р и ч е с к и й , б р ю ш н о й ш о в почт и о т с у т с т в у е т ; к р е м о в о г о ц в е т а , с к р о в а в о -
к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е и с к а р м и н о в о г о цвет а п о л о с к о й в д о л ь б р ю ш -
н о г о ш в а ; к о ж и ц а т о л с т а я , с г р у б ы м о п у ш е н и е м , ж е с т к а я , пр и п о л н о й з р е л о с т и
о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь бела я с з е л е н о в а т о - ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м и к а р м и н о в о г о
цвета п р о ж и л к а м и , очен ь с о ч н а я, с к и с л о в а т ы м о с в е ж а ю щ и м и н е м н о г о в я ж у щ им в к у с о м
и слабы м ароматом , полуприросша я к к о с т о ч к е . В о в р е м я с о з р е в а н и я м я к о т ь внезапн о
и неравномерн о размякает .
438 SOIURI DE PIERSIC IN STUDIU ŞI PUŢIN RĂSPÎNDITE

В с л е д с т в и е с л а б о й т р а н с п о р т а б е л ь н о с т и р е к о м е н д у е т ся для местног о п о т р е б л е н и я .
Имеет значени е в качеств е и с х о д н о г о с о р т а дл я выведени я н о в ы х с о р т о в , та к к а к о б л а -
дает таким и ценным и с в о й с т в а м и , к ак с и л ь н о р о с л о с т ь и д о л г о в е ч н о с т ь.

EÉSUMÉ

Maturité — d a ns l a s e c o n d e m o i t i é d u m o i s d e juillet , soi t e n v i r o n 2 0 j o u r s aprè s l a

M a y flower .
Variété originair e d e Carolin e (Etats-Uni s d e l ' A m é r i q u e ) , o b t e n u e e n 1891 .
Arbre — très v i g o u r e u x , sensibl e à l a sécheresse . S o u s le s t r o p forte s chaleur s d ' é t é
il p e r d le s fruits . Б es t a t t a q u é p a r Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t Myzodes persicae
Sulzer. L a fleu r es t d u t y p e r o s a c é . F l o r a i s o n d e m i - p r é c o c e . I l es t t r è s p r o d u c t i f .
Fruit — de g r o s s e u r m o y e n n e , o u s u r - m o y e n n e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a l l o n g é , asy -
m é t r i q u e , a u sillo n v e n t r a l p r e s q u e n u l ; l a c o u l e u r es t c r è m e et , d u c ô t é ensoleillé , r o u g e
sang à raie s c a r m i n l e l o n g d u sillo n v e n t r a l ; l a p e a u , épaisse , à p u b e s c e n c e grossière ,
âpre, s e d é t a c h e d e l a p u l p e à m a t u r i t é c o m p l è t e ; l a p u l p e , b l a n c h e à t e i n t e s j a u n â t r e s
t i r a n t su r l e v e r t , a u x infütration s c a r m i n , es t trè s j u t e u s e , à g o û t a c i d u l é , rafraîchissan t
et u n p e u a s t r i n g e n t , v a g u e m e n t p a r f u m é e , a d h é r a n t à d e m i a u n o y a u . D u r a n t l a m a t u r i t é ,
la p u l p e s ' a m o l l i t b r u s q u e m e n t san s u n i f o r m i t é .
P e u r é s i s t a n t a u t r a n s p o r t , o n d o i t l e c o n s o m m e r su r p l a c e .
Б es t i m p o r t a n t c o m m e g é n i t e u r d e n o u v e l l e s v a r i é t é s , é t a n t d o n n é se s qualité s
précieuses telle s q u e l a v i g u e u r e t l a l o n g é v i t é .

ABSTRACT

Maturity – in the second half of July, about 20 days after the Mayflower.
Variety native of Carolina (United States of America), obtained in 1891.
Tree – very vigorous, sensitive to drought. Under the excessive heat of summer it loses the
fruit. It is attacked by Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Myzodes persicae Sulzer. The flower is of
rosaceous type. Early through mid season flowering. It is very productive.
Fruit – medium size or above medium, spherical, slightly elongated, asymmetrical, with
ventral furrow almost absent, the color is cream, and on the sun exposed part, blood red with carmine
streaks along the ventral groove. The peel is thick, coarse rough pubescence; it is easy to be separated
from the pulp at full maturity. The pulp, is white with yellowish to green hues and carmine
infiltrations, is very juicy, sour-tasting, refreshing, slightly astringent, faintly fragrant, half sticking to
the stone. At maturity, the flesh softens abruptly without uniformity.
It is not very resistant to transportation, must be consumed as soon as possible.
It is important as a progenitor of new varieties, given its valuable qualities such as strength
and durability.
 CHARLES INGOU F

S i n o n i m e : franc. Charle s I n g o u f .
ital. V i n c i t o r e .

Origin* : S o i d e o r i g i n e franceză , o b ţ i n u t d i n s î m b u r i i soiulu i „ L i l y B a l t e t " d e c ă t r e

C h a r l e s B a l t e t l a T r o y e s ( A u b e ) , i n 189 0 ş i d e d i c a t l u i C h a r l e s I n g o u f .
A fos t d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 0 4 . în I t a l i a , u n d e est e a p r e c i a t ş i r ă s p î n d i t , a f o s t i n t r o d u s d e
G a n a s s i n i , c u a p r o x i m a t i v 3 5 d e an i î n u r m ă , s u b d e n u m i r e a d e V i n c i t o r e .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă p e suprafeţ e relati v m a r i î n E u r o p a o c c i d e n t a l ă , î n s p e c i a l i n
Franţa.
î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n ultimi i an i i n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i î n c e r c a t î n
plantaţiile d e c o n c u r s .

CARACTERISTICA SOIULU I

î n p e p i n i e r ă , p o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s ; i n l i v a d ă v i g o a r e a s c a d e i n t r u c î t v a . A l t o i t
p e c o r c o d u ş , s e c o m p o r t ă f o a r t e sla b ; r e z u l t a t e b u n e s e o b ţ i n î n c a z u l altoiri i p e p i e r s i c .
A r e o rezistenţ ă b u n ă l a g e r . î n iarn a 1 9 0 2 — 1 9 6 3 , î n r e g i u n e a P l o i e ş t i , m u g u r i i florifer i a u
fost distruş i î n p r o p o r ţ i e d e 2 1 % , ia r î n ani i 1 9 6 3 — 1 9 6 4 î n p r o p o r ţ i e d e 4 % . L e m n u l
m a i b ă t r î n n u p r e z i n t ă v ă t ă m ă r i c a u z a t e d e g e r . E s t e rezisten t l a b o l i , îns ă sensibi l
l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ; est e d e a s e m e n e a a t a c a t d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului .
P o m u l r o d e ş t e r e l a t i v m u l t ; î n a n u l a l I V - l e a de l a p l a n t a r e , p r o d u c ţ i a l a S t a ţ i u n e a
e x p e r i m e n t a l ă Pietroasel e s- a r i d i c a t p î n ă l a 1 9 k g d e f r u c t e p e p o m ; l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i -
B ă n e a s a , u n p o m î n v î r s t ă d e 6 an i a d a t o p r o d u c ţ i e d e 3 1 — 8 4 k g .
F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , f r u m o s c o l o r a t e , a p r e c i a t e p e n t r u g u s t u l p l ă c u t .
Sînt folosit e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t
d e 10,6 6 - 10,9 4 % zahăr , 0,5 7 - 0,8 8 % a c i d i t a t e , 0 , 5 7 - 1 , 1 1 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c eş i
12,91 — 1 5 , 92 mg % v i t a m i n a C . B e z i s t ă b i n e l a t r a n s p o r t .
Calităţi : p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r e l a t i v r i d i c a t , rezistenţ a p o m u l u i l a t e m p e r a t u r i
scăzute, a s p e c t u l f r u m o s , gustu l p l ă c u t , p r e c u m ş i r e z i s t e n ţ a b u n ă l a t r a n s p o r t a fructelor -
Defecte : sensibilitate a p o m u l u i l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a a t a c u l d e My-
zodes persicae Sulzer , culoare a v e r z u i e a p u l p e i ş i s e m i a d e r e n ţ a e i l a s î m b u r e .
 I III SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

POMUL

P o m u l a t i u g e înălţime a d e 3—3, 5 m ; s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i est e brună-cenuşie , c u cră -

p ă t u r i m i c i , superficiale .
Coroana — g l o b u l o s - t u r t i t ă , răsfirată , v o l u m i n o a s ă .
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , f o r m e a z ă unghiur i d e ramificar e
d e 5 0 — 6 0 ° ; s c o a r ţa r a m u r i l o r b ă t r î n e s e a s e a m ă n ă c u a t r u n c h i u l u i , ia r l a r a m u r i l e ma i tiner e
este cafeni e ş i r u g o a s ă d i n c a u z a n u m e r o a s e l o r lenticele .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e pri n b u c h e t e d e m a i aşezat e p e l e m n d e 2— 3 an i ş i
r a m u r i m i x t e aşezat e spr e vîrfu l r a m u r i l o r , d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a n e t e d ă ,
d e c u l o a r e r o ş i e ; i n t e r n o d u r i l e a u l u n g i m e a d e 1 8 — 3 0 m m , ia r p e r n u ţ e l e sîn t p r o e m i n e n t e .
Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s , ia r p e p a r t e a
e x p u s ă l a soare , r o ş i a t i c ă ; spr e t o a m n ă c u l o a r e a r o ş u - d e s c h i s d e v i n e p u r p u r i e , ia r
apoi cafenie .
Mugurii vegetativi — m i c i , s c u r t - c o n i c i , a s c u ţ i ţi l a vîr f ş i lăţiţi l a b a z ă , d e c u l o a r e cafenie ,
pubescenţi.
Mugurii floriferi — m i j l o c i i , c o n i c i , rotunjiţ i l a vîrf , c u solzi i p u ţ in d e s f ă c u ţ i , d e c u l o a r e
cenuşie, p u b e s c e n ţ i , sîn t d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , distribuiţ i m a i m u l t l a m i j l o c u l ş i l a b a z a
ramurilor.
Frunzele — m i j l o c i i ş i m a r i , a v î n d 1 0 0 — 1 5 0 m m l u n g i m e ş i 3 0 — 40 m m l ă ţ i m e , alungit -
l a n c e o l a t e , c u cel e d o u ă j u m ă t ă ţ i p u ţ i n r i d i c a t e , v n f u l a c u m i n a t ş i c u marginil e c r e n a t e ,
scurt m u e r o n a t e . L a v î r f frunzel e s e a r c u i e s c c ă t r e p a r t e a inferioar ă ; l i m b ul s e m i p l a n , n e t e d ,
l u c i o s , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . P e ţ i o l u l , l u n g d e 7— 8 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c a n a b c u l a t ,
c u 2— 3 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , v e r z i .
T o a m n a frunzel e c a p ă t ă u n c o l o r i t g a l b e n - l i m o n i u .
Florile — m i j l o c ii s p r e m a r i , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e m a r i , r o t u n j i t e l a vîrf , d e c u l o a r e
r o z - p a l p u ţ i n inten s c ă t r e b a z ă ; u n e o r i s u p r a n u m e r a r . Pistilu l est e ega l sa u m a i scur t d e c î t
staminele.

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie , avîn d î n medi e H = 50—5 4 m m , D = 52—5 6 m m , d = 51—5 5

m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 8 0 — 1 0 0 g , m a x i m ă d e 16 7 g .
Forma — sferică , p u ţ i n t u r t i t ă , a s i m e t r i c ă , c u o p a r t e m a i d e z v o l t a t ă ; vîrfu l r o t u n j i t ,
c u u n m a m e l o n m i c ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , m a r c a t ă prinţr- o d u n g ă r o ş i e m a i închi s
c a r e î n c a z u l c î n d est e e x p u s ă l a soar e s e c o n t o p e ş t e e u c u l o a r e a fructulu i ( p l . X L V I ) .
Culoarea — d e fond , galbe n c u nuanţ ă verzuie , foart e deschis , car e n u s e observ ă decî t
pe porţiun i mic i d e fruc t ; p r e d o m i n ă culoare a acoperitoar e roş u inten s ş i purpuri u pîn ă l a
b o r d o - n e g r i c i o s , c a o p a tă c o n t i n u ă , spr e soare , ia r spr e p ă r ţ i l e m a i u m b r i t e su b f o r m ă d e dung i
şi p u n c t e roşi i c a o p u l b e r e fină .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e m i j l o c i e , largă , f o a r t e p u ţ i n alungit ă d o r s o - v e n t r a l .
Punctul stilar — m i c , c e n u ş i u - î n c h i s , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , î n d o i t c a u n c i o c spr e
p a r t e a d o r s a l ă , î n c o n j u r a t d e o uşoar ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , îns ă d e n s ă , fi n p u b e s c e n t ă , s e d e t a ş e a z ă u ş o r d e p u l p ă .
Pulpa — a l b - g ă l b ui t r e c î n d spr e v e r z u i , c u infiltraţi i roşi i s u b p i e b ţ a ş i p u ţ i n v e r z u i e
în j u r u l s î m b u r e l u i , f o a r t e fină , s u c u l e n t ă , f i b r o a s ă , c u g u s t ş i a r o m ă p l ă c u t ă , s e m i a d e r e n t ă
la s î m b u r e .
 PLANŞA XLVI

Charles Ingouj.
 CHARLES INGOUF 4Л

Simbnrcle — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d H = 25—2 7 m m , D = 2 0 — 21 m m , d = 1 8—
19 m m , b o m b a t , c u vîrfu l s c u r t ş i a s c u ţ i t , c u s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , c u in -
crustaţii d e a d î n c i m e m i j l o c i e , dese .
Maturitatea — ultim a d e c a d ă a luni i i u h e — p r i m e le zil e al e luni i a u g u s t , î n c e p e c u
c i r c a 2 3 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .
D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a fructelo r t r e c î n m e d i e 9 0 d e zile .

R E C O M A N D Ă R I . F i i n d depăşi t d e alt e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e m a t u r i t a t e , s e r e c o -

m a n d ă c u l t i v a r e a soiulu i Charle s I n g o u f î n livezil e industrial e î n p r o p o r ţ i e m i c ă .
P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a soiurilo r n o i , î n t r u c î t p o s e d ă o seri e d e
însuşiri v a l o r o a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я ил и первы е числ а а в г у с т а ; н а 2 3 дн я п о з ж е

сорта Майфловер .
Сорт п р о и с х о д и т и з Ф р а н ц и и , гд е о н бы л выведе н в 189 6 г о д у . В Р у м ы н и и бы л ин -
т р о д у ц и р о в а н в последни е год ы в п о м о л о г и ч е с к и е к о л л е к ин и и с п ы т ы в а е т с я в к о н к у р с н ы х
посадках.
Дерево — с р а в н и т е л ь н о у р о ж а й н о е и у с т о й ч и в о е к пониженны м температурам ,
но н е у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans Berk . (Tul. ) и персиково й
тлей — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к розовИдный .
Плод — средне й в е л и ч и н ы , ш а р о в и д н ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш -
ным ш в о м ; с в е т л о - ж е л т о г о цвета , с я р к о - к р а с н ы м д о ч е р н о в а т о - б о р д о в о г о цвет а р у -
мянцем н а с о л н е ч н о й и к р а с н ы м и т о ч к а м и н а тенево й с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы ,
нежно-опушенная, легк о отделяетс я о т мякоти ; мякот ь беловато-желтовата я с переходо м
к з е л е н о в а т о м у ц в е т у , очен ь с о ч н а я , с п р и я т н ы м и в к у с о м и а р о м а т о м , п о л у п р и р о с ш а я
к косточке .
Плоды х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

BÉSTJME

Maturité — c o r r e s p o n d a n t à l a dernièr e d é c a d e d e juille t e t a u x p r e m i e r s j o u r s d u m o i s

d'août, 2 3 jour s aprè s l a M a y flower .
V a r i é t é originair e d e F r a n c e , o b t e n u e e n 1896 . E n B o u m a n i e ell e a é t é i n t r o d u i t e a u
c o u r s de s dernière s année s d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s e t o n e n a fai t de s essai s
d a n s le s p l a n t a t i o n s d e c o n c o u r s .
Arbre — p o t e n t i el d e p r o d u c t i o n asse z é l e v é , résistan t a u x t e m p é r a t u r e s basse s ; i l
est t o u t e f o i s sensibl e à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae
Sulzer. L a fleu r d e t y p e r o s a c é .
Fruit — de taill e m o y e n n e , d e f o r m e s p h é r i q u e a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n ventra l
superficiel ; d e c o u l e u r j a u n e clair , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e intense , allan t j u s q u ' a u b o r d e a u x
n o i r â t r e su r l a p a r t i e ensoleillé e e t d ' u n r o u g e p o i n t i l l é su r l e c ô t é d e l ' o m b r e ; la p e a u , d'épais -
seur m o y e n n e , f i n e m e n t p u b e s e e n t e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , qu i es t b l a n c j a u n â t r e ,
t i r a n t su r v e r d â t r e , trè s j u t e u s e , à s a v e u r e t p a r f u m agréables , m i - a d h é r e n t e a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .
 441a
ABSTRACT

Maturity – corresponding to the last decade of July and first days of August, 23 days after the
Mayflower.
Variety from France, obtained in 1896. In Romania was recently introduced in the
pomological collections and we did the tests in the competing plantations.
Tree – fairly high production potential, resistant to low temperatures, however, it is sensitive
to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is of
rosaceous type.
Fruit – medium size, spherical, asymmetric, with the superficial ventral furrow, light-yellow,
recovered in a deep red, even dark burgundy on the sun exposed side and a red dotted line on the
shadow side. The peel is medium thick, pubescent, easily detachable from the pulp, which is
yellowish white through greenish, very juicy, flavored and with pleasant fragrance, partly sticks to the
stone.
The fruits are resistant to transport.
 TRIUMF

S i n o n i m e : engl. T r i u m p h .
fr. T r i u m p h .
ital. T r i o n f o , Sa n L u i g i .
rus. T r i u m f .
mag. D i a d a l .

Origine. So i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n j u r u l anulu i 189 5 d e c ă t r e J . D . H u s t e d

d i n V i n e y a r d , statu l G e o r g i a ( S . U . A . ) . S e p r e s u p u n e c ă s- a o b ţ i n u t dintr-u n s î m b u r e a l soiu -
lui Alexander .

R ă s p î n d i r e : A c e s t so i est e p u ţ i n r ă s p î n d i t î n S . U . A . , U . R . S . S . , î n I t a h a , F r a n ţ a ,
R . D . G . , R . F . G . ş i î n a l t e state .
î n ţar a n o a s t r ă a f o s t î n m u l ţ i t d e p e p i n i e r e î n t r e ani i 1 9 2 9 ş i 194 0 ş i c u l t i v a t î n specia l
în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s sa u c h i a r f o a r t e v i g u r o s î n t i n e r e ţ e , d e v e n i n d d e v i g o a r e m i j l o c i e
in p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e . R e u ş e ş t e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i p i e r s i c u l u i . N u manifest ă
c e r i n ţ e d e o s e b i t e f a ţ ă d e sol . î n c o m p a r a ţ i e c u a l t e soiuri , est e f o a r t e rezisten t l a g e r ş i l a
î n g h e ţ u r i l e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă ; este d e a s e m e n e a p o t r i v i t d e rezisten t l a s e c e t ă . R e z i s t ă destu l
d e b i n e l a Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , îns ă est e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . , p r e c u m ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .
înfloreşte semitîrziu .
R o d e ş t e abunden t ş i constan t î n condiţi i normale . L a Staţiune a experimental ă Voineşt i
a da t o producţi e medi e d e 4 4 k g d e fruct e p e p o m .
F r u c t e l e d e m ă r i m e m i j l o c i e , f r u m o s c o l o r a t e , sîn t f o l o s i t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e
proaspătă, cî t ş i pentr u industriabzare . O însuşir e a p r e c i a t ă est e rezistenţ a l a t r a n s p o r t a
fructelor.
Asemănări. F r u c t e l e s e a s e a m ă n ă c u c e l e a l e soiulu i A d m i r a l D e w e y , d e o s e b i n d u - s e
p r i n p u b e s c e n ţ ă m a i a b u n d e n t ă ş i p r i n f o r m a m a i g l o b u l o a s ă a fructului .
Calităţi : v i g o a r e a , rezistenţ a l a g e r ş i p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t a l p o m u l u i
aspectul frumos , calitate a b u n ă ş i rezistenţ a l a transpor t a fructelor .
Defecte : sensibilitat e l a b o l i ş i a f i d e ş i p u b e s c e n ţ ă g r o s i e r ă a p i e l i ţ e i .
 TRIUMF

POMUL

î n general , p o m i i a u î n ă l ţ i m e m i j l o c i e . S c o a r ţ a d e p e t r u n c h i est e d e c u l o a r e b r u n ă -
cenuşie, c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă .
Ramurile de schelet — d e s t ul d e lung i ş i g r o a s e , s e m i e t a l a t e ; s c o a r ţ a r a m u r i l o r b ă t r î n e
este a s e m ă n ă t o a r e c u a t r u n c h i u l u i , ia r c e a a r a m u r i l o r tiner e est e c a f e n i e ş i p e a l o c u r i c e n u ş i e .
P e p o r ţ i u n i l e m a i b ă t r î n e s e o b s e r v ă c r ă p ă t u r i superficiale , ia r p e cel e m a i tiner e n u m e r o a s e
lenticele, m a i ale s c ă t r e b a z a r a m u r i l o r .
Ramurile de rod — l u n g i, subţiri , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e , ia r p e
unele p o r ţ i u n i m a i u m b r i t e c u n u a n ţ e v e r z u i ; p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e .
Lăstarii — lungi ş i relati v subţiri , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , v e r z i p e p a r t e a u m b r i t ă
şi d e u n r o ş u spr e r o z , n u a n ţ a t p e c e a însorită .
Mugurii vegetativi — r e l a t i v m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e
pernuţe puţi n proeminente .
Mugurii floriferi — m i j l o c i i ş i chia r s u b m i j l o c i i , o v o i z i, c u p u b e s c e n ţ ă deasă , d e c u l o a r e
ceuuşie.
Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d î n m e d i e 13 5 m m l u n g i m e ş i 3 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u
vîrful îngusta t t r e p t a t , ascuţit ş i a c u m i n a t. L i m b u l subţire , relati v p l a n , u ş o r o n d u l a t , încreţi t
de-a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e p e c e a m a i m a r e jiart e d i n l u n g i m e , d e c u l o a r e v e r d e - m ă s h n i e
p e faţ a superioar ă ş i v e r d e - c e n u ş i e m a t ă p e c e a inferioar ă ; m a r g i n i l e l i m b u l u i sîn t superficia l
şi neregula t c r e n a t e . P e ţ i o l u l , scur t d e 9 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t sa u r e c u r b a t , îngus t
şi superficial c a n a h c u l a t , ar e l a b a z ă 2 stipel e l u n gi d e 1 2 m m , c a r e c a d l a d e z v o l t a r e a c o m p l e t ă
a frunzelor . G l a n d e l e , în n u m ă r d e 2 , sîn t g l o b u l o a s e , m i c i, aşezat e p e p e ţ i o l , l î n gă b a z a l i m b u -
lui sa u p e p r i m i i d i n ţ i a i a c e s t u i a .
Florile — m i j l o c i i, d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e r o t u n d e , d e s t u l d e m a r i , d e c u l o a r e r o z
i n t e n s ; sepalel e d e m ă r i m e m i j l o c i e ; pistilu l est e d e aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e sa u m a i
scurt.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , destu l d e n e u n i f o r m ă , a v m d î n m e d i e H = 5 6 — 6 5 m m, D = 6 0—
70 m m , d = 5 5 — 6 3 mm ; g r e u t a t ea 8 5 — 2 0 5 g, î n m e d i e 13 0 g .
Forma — r o t u n d - a l u n g i t ă, a s i m e t r i c ă , a v î n d u n f l a n c m a i d e z v o l t a t d e c î t celălalt ,
vîrful p u ţ i n t u r t i t ; b r a z d a v e n t r a l ă , v a r i a b i l ă c a l ă r g i m e ş i a d î n c i m e , î n g e n e r a l superficială ,
î n g u s t a t ă ş i a d î n c i t ă c ă t r e vîrf , lărgit ă ş i a d î n c i t ă c ă t r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă (fig . 1 0 2 ) .
Culoarea — de f o n d , g a l b e n - p o r t o c a b e , a c o p e r i t ă î n c e a m a i m a r e p a r t e , a p r o a p e î n
î n t r e g i m e , c u r o ş u - c a r m i n i u m u r d a r spăla t ş i s u b f o r m ă d e striuri , d u n g i ş i p e t e c a r e ie s sla b
în e v i d e n ţ ă .
Cavitatea pedunculară — destul d e larg ă ş i a d î n c ă .
Punctul stilar —
situat î n c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , b i n e c e n t r a t , aşeza t î n m i j l o c u l
unei depresiun i m i c i care adese a d e p ă ş e ş t e c o n t u r u l fructului .
Pieliţa — p o t r i v it d e g r o a s ă , rezistentă , c u o pubescenţ ă abundentă , se~desprind e
uşor d e p u l p ă l a m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă . t
Pulpa — g a l b e n - p o r t o c a b e, u n e o r i c u s l a b e infiltraţi i d e r o ş u s u b p i e b ţ a ş i î n j u r u l
sîmburelui, m i j l o c i u d e c o m p a c t ă , f i b r o a s ă , t o t u ş i fină , f o a r t e s u c u l e n t ă , p l ă c u t a c i d u l a t ă
destul d e d u l c e ş i b u n ă l a g u s t , s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
 14 t SOIURI DE PIERSIC IN STUDIU ŞI PUTIN RĂSPÎNDITE

Sîmburele — m i j l o c i u, d e f o r m ă g l o b u l o a s ă sa u i n v e r s - o v o i d a l ă , c u vîrfu l uşo r a s c u ţ i t ,

iar suprafaţ a m o d e r a t î n c r u s t a t ă , î n specia l spr e vîr f (fig . 1 0 3 ) .
Maturitatea — c o i n c i d e c u u l t i m a d e c a d ă a luni i iuli e ş i î n c e p u t u l lu i a u g u s t , c u 2 4 d e
zile d u p ă M a y f l o w e r .

Fig. 102. — Triumf.

Fig. 103. — Triumf.

E E C O M A N D Ă B I . Deş i ar e u n e l e însuşir i v a l o r o a s e , soiu l T r i u m f n u s- a e x t i n s p e supra -

feţe m a r i î n c u l t u r ă .
î n e t a p a a c t u a l ă , c î n d s-a u i n t r o d u s î n p r o d u c ţ i e soiur i n o i , c u f r u c t e d e c a b t a t e supe -
r i o a r ă ş i c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e , interesul p e n t r u soiu l T r i u m f a s c ă z u t s i m a i m u l t .
P r e z i n t ă v a l o a r e c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i soiur i d e piersic .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я ил и начал о а в г у с т а , н а 2 4 д н я п о з ж е с о р т а

Майфловер.
С о р т а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , б ы л выведе н в 189 5 г о д у . В Р у м ы н и и р а з м н о -
ж а л с я в п и т о м н и к а х и , в о с о б е н н о с т и , в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и ях м е ж д у 192 9 и 194 0 г г .
 TRIUMF 44 S

Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е , но п о р а ж а е т с я г р и б о м
Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . и п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzo­
des persicae S u l z e r . Дае т о б и л ь н ы е и у с т о й ч и в ы е у р о ж а и . Цвето к розовидный .
Плод - с р е д н е й , н е о д и н а к о в ой величины, о к р у г л ы й , п р о д о л г о в а т ы й , а с и м м е т р и ч е с к ий ;
ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета , п о к р ы т ы й б л е к л о к а р м и н о в о - к р а с н о г о цвет а р у м я н ц е м
в вид е с л а б о различимы х ш т р и х о в , полосо к п пятен ; кожиц а довольн о толстая ,
обильно опушенная , легк о отделяетс я о т мякоти ; мякот ь желтовато-оранжевая , очен ь
с о ч н а я , с л а д к а я с п р и я т н о й к и с л о т н о с т ь ю , частично п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е .
Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — dernièr e d é c a d e d e juille t e t d é b u t d ' a o û t , 2 4 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r

V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 9 5 . E n R o u m a n i e ell e a é t é m u l t i p l i é e
dans le s pépinière s e t n o t a m m e n t d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s , e n t r e 192 9 e t 1 9 4 0 .
Arbre — v i g o u r e u x , résistan t a u ge l e t à l a sécheress e es t t o u t e f o i s sensibl e à Clastero-
sporium carpophillum ( L é v .) A d e r h . , ains i q u ' à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . I l p r o d u i t
a b o n d a m m e n t e t d e m a n i è r e c o n s t a n t e . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é .
Fruit — de taill e m o y e n n e , n o n u n i f o r m e , r o n d - a l l o n g é , a s y m é t r i q u e ; l a c o u l e u r e n
est j a u n e o r a n g é r e c o u v e r t e d e r o u g e c a r m i n d é l a v é sou s f o r m e d e striures , raie s e t t a c h e s
qui s o r t e n t u n p e u e n é v i d e n c e ; la p e a u , m o d é r é m e n t épaisse , a b o n d a m m e n t p u b e s c e n t e ,
se d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; celle-ci , d ' u n j a u n e o r a n g é , es t trè s j u t e u s e , d o u c e e t
agréablement acidulée , mi-adhérent e a u n o y a u .
L e s fruit s résiten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – last decade of July and early August, 24 days after the Mayflower.
Variety of American origin, obtained in 1895. In Romania it was multiplied in nurseries and
in collections including apple, pear, between 1929 and 1940.
Tree – vigorous, resistant to frost and drought, however, is sensitive to Clasterosporium
carpophillum (Lev.) Aderh. and to the attack Myzodes persicae Sulzer. It produces abundantly and
consistently. The flower is of rosaceous type.
Fruit – medium size, non-uniform, rounded, elongated, asymmetrical, the color is
orange-yellow covered with crimson striations, lines and spots which are a bit obvious. The peel is
moderately thick, abundantly pubescent, is easily detachable from the pulp; it is yellow-orange, very
juicy, sweet and pleasantly tangy, semi-sticking to the stone.
The fruits are resistant to transport.
 ADMIRAL DEWE Y

S i n o n i m e : engl. Admira l Dewey .

franc. Amira l D e w e y .
ital. T r i o n f o liscio .
rom. A m i r a l Dewey .

Origine. So i d e origin e americană , obţinu t d e J . D . H u s t e d l a V i n e y a r d (Georgia) ,

în S . U . A . , d in s î m b u r e l e soiulu i A l e x a n d e r. A f o s t d a t i n c o m e r ţ î n 189 9 ş i d e d i c a t A m i r a l u l u i
D e w e y, ero u î n războiu l spaniolo-america n di n 1898 .

Răspindii с : în S . U . A . s e c u l t i v ă p r e t u t i n d e n i , îns ă p e scar ă restrînsă . E s t e c u l t i v a t ş i î n

Tunisia, u n d e d ă b u n e r e z u l t a t e , ş i f o a r t e p u ţ i n î n sudu l F r a n ţ e i . S e c u l t i v ă d e a s e m e n e a ş i
î n ItaUa .
L a n o i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e v i g u r o s , d e s t u l d e e x i g e n t f a ţ ă d e so l ş i r e u ş e ş t e a l t o i t p e p i e r s i c ; î n c a z u l
altoirii p e c o r c o d u ş s e c o m p o r t ă f o a r t e s l a b . E s t e r e z i s t e n t l a g e r , f i i n d d e p ă ş i t î n aceast ă
p r i v i n ţ ă n u m a i d e soiu l R e d b i rd c l i n g ; e s t e d e a s e m e n e a rezisten t l a secet ă ş i l a u n e l e b o b ,
insă sensibi l l a Taphrina deformans (Berk. ) T u l . ş i l a a t a c u l d e Myzoăes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e r e l a t i v tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v a d u r e a z ă 6— 9 zile .
P r o d u c e m i j l o c i u . P o m i i î n v n s t ă d e 5 an i a u d a t î n m e d i e o p r o d u c ţ i e d e 2 0 k g d e
fructe.
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , c u a s p e c t f o a r t e f r u m o s , d e c a l i t a t e b u n ă , îns ă sla b
rezistente l a t r a n s p o r t . C o n ţ i n 8 , 7 0 — 1 0 , 6 6 % z a h ă r ş i 0 , 4 8 — 0 , 6 4 % a c i d i t a t e , 0 , 4 4 — 0 , 9 5 %
s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 7,7 2 — 1 3 , 95 m g% v i t a m i n ă C . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l i n star e
p r o a s p ă t ă ş i industrializare .
Asemănări. F r u c t e l e a c e s t u i so i s e a s e a m ă n ă c u c e l e a l e soiulu i T r i u m f , îns ă a j u n g l a
m a t u r i t a t e c u c î t e v a zil e m a i t î r z i u .
Calităţi : v i g o a r e a, r e z i s t e n ţ a l a g e r , p r e c u m ş i c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : p u b e s c e n t ă g r o s i e r ă a p i e b ţ e i , p r e c u m ş i r e z i s t e n ţ a r e d u s ă l a t r a n s p o r t ş i
păstrare a fructelor .
 ADMIRAL DEWE Y 447

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u dia -
m e t r u l d e 1 6 — 1 7 cm ; s c o a r ţa d e c u l o a r e c a f e n i u - c e n u ş i e, cu c r ă p ă t u r i superficiale , c u l e n t i c e l e
n u m e r o a s e , d e f o r m ă e l i p t i c ă , d e c u l o a r e m a r o n i e , a ş e z a t e transversal .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă, largă , p o t r i v i t d e rară , e u d i a m e t r u l d e 5— 6 m .
Ramurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i u l d e r a m i f i c a r e d e
4 0 — 6 0 ° , degarnisit e l a b a z ă ; s c o a r ţ a, d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s, cu n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă , a c o p e r i t ă
de n u m e r o a s e l e n t i c e l e o r b i c u l a re sa u e l i p t i c e , de c u l o a r e m a r o n i e, aşezat e transversal .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e m i j l o c i e
c a r e garnises c b i n e r a m u r ü e d e schelet , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e cafeni e l a b a z ă ş i roşi e
la vîrf , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e m i c i , d i s p u s e m a i m u l t î n j u r u l p e r n u ţ e l o r .
Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 — 2 , 2 c m ; s c o a r ţ a d e
c u l o a r e roşi e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s spr e g a l b e n p e p a r t e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e
de mărim e mijlocie .
Mugurii vegetativi — m i c i, c o n i c i , d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a s t a n i e spr e n e g r u , Upiţ i d e
r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e proerninente .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o c o n i c i , r e p a r t i z a ţ i m a i m u l t spr e m i j l o c u l ş i b a za r a m u r U o r ,
în genera l g r u p a ţ i c î t e 2 — 3 , m a i ra r c î t e u n u l , d e c u l o a r e c a s t a n i e , p u b e s c e n ţ i , a p r o p i a ţ i d e
ramuri.
Frunzele — m i j l o c i i, d e Г 1 4 0 — 1 6 0 m m ^ l u n g i m e ş i 4 0 — 5 0 m m l ă ţ i m e , c u l ă ţ i m e a
m a x i m ă l a j u m ă t a t e a l u n g i m i i s a u p u ţ i n m a i j o s , l a n c e o l a t e, c u v n f u l m u l t a l u n g i t ş i m a r -
ginile c r e n a t e ; b m b u l , u ş o r o n d u l a t p e m a r g i n i , î n c r e ţ i t sla b d e - a l u n g u l n e r v u r i i
p r i n c i p a l e , c u vîrfu l î n d o i t spr e f a ţ a inferioară , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s ; n e r v u r a p r i n c i -
p a l ă p r o n u n ţ a t ă , d e c u l o a r e g a l b e n - v e r z u i e . P e ţ i o l u l , scur t ( 9 — 1 0 m m ) , g r o s , p u ţ m
r ă s u c i t , r o ş i a t i c , c a n a l i c u l a t , c u 3 — 4 g l a n d e m a r i , r e n i f o r m e , sesile , d e c u l o a r e c e n u ş i u -
r o ş i a t i c ă , aşezat e l a b a z a frunzei . F r u n z e l e c a d d e t i m p u r i u , d e v e n i n d d e c u l o a r e p o r t o c a l i e.
Florile — de m ă r i m e v a r i a b u ă , d e 3 5 - 4 6 m m î n d i a m e t r u , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e
m i c i , r o t u n d e sa u e h p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e r o z , m a i inten s l a b a z ă . P i s t ü u l est e d e aceeaş i
l u n g i m e c u s t a m i n e l e sa u p u ţ i n m a i l u n g , rareor i m a i s c u r t .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 5 8 — 70 m m , D = 6 6 — 75 m m ş i d = 63—7 2
m m ; g r e u t a t ea m e d i e d e 13 0 g, ia r c e a m a x i m ă d e 20 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, o v o i d a l ă, î n genera l c u t e n d i n ţ ă d e alungire , p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă ,
asimetrică, c u o j u m ă t a t e m a i d e z v o l t a t ă ş i u n m i c m a m e l o n l a vîr f ; b r a z d a v e n t r a l ă , d e
a d î n c i m e m i j l o c i e , m a i a d î n c i t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i vn-fu l fructului ( p l . X L V I I ) .
Culoarea — p o r t o c a b e sa u g a l b e n - p o r t o c a l i e , a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e d e r o ş u -
închis, negricios , c u r e f l e x e v i o l a c e e , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n d u n g i late , d e u n r o ş u m a i intens ,
şi p u n c t e roşii , c a r e adese a a u î n m i j l o c u n p u n c t m i c g a l b e n ; s p r e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă
d u n g i l e sîn t m a i lat e ş i n e r e g u l a t e .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i i , ar e pereţi i n e t e z i , c u o p a r t e
mai ridicat ă î n dreptu l jumătăţi i ma i dezvoltată .
Punctul stilar — m i c , negru , aşeza t central , p e u n m a m e l o n p r o e m i n e n t , î n c o n j u r a t
de o m i c ă depresiune .
 448 SOIURI D E PIERSI C Î N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă grosieră , s e m i a d e r e n t ă .
Pulpa — g a l b e n ă sa u g a l b e n ă - p o r t o c a b e , u n e o r i s u b p i e b ţ ă ş i î n j u r u l s î m b u r e l u i c u
infiltraţii uşoar e d e r o ş u , m o a l e , m i j l o c i u d e suculentă , f o n d a n t ă , p u ţ i n făinoasă , destu l d e
d u l c e , p u ţ i n p a r f u m a t ă , c u gus t b u n ; s e m i a d e r e n t ă sa u n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e l a c o m p l e t ă
maturitate.
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î nd î n m e d i e H = 3 0 m m , D = 2 5 m m ş i d = 2 1 m m ,
o v o i d , m a i la t c ă t r e vîrf , a s i m e t r i c , c u inflexiun e lîng ă vîr f p e p a r t e a dorsală , d e c u l o a r e
cafeniu-deschis ; şanţu l v e n t r a l l u n g ş i crestel e v e n t r a l e redus e ; i n c r u s t a ţ i u e rare , larg i ş i
adinei.
Maturitatea — în u l t i m a d e c a d ă a luni i i u b e , c u 2 4 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d u n e l e însuşir i v a l o r o a s e , soiu l A d m i r a l D e w e y p r e z i n t ă intere s

ca g e n i t o r î n lucrărU e d e crear e a n o i soiur i d e p i e r s i c ,
F i i n d d e p ă ş i t î n c e p r i v e ş t e p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v , c a b t a t e a f r u c t e l o r ş i rezistenţ a
a c e s t o r a l a t r a n s p o r t d e alt e soiur i c u c a r e îş i s u p r a p u n e p a r ţ i a l p e r i o a d a d e r e c o l t a r e (Star -
king debcious , Fertin a Morettini , S u n b e a m ) , n u s e r e c o m a n d ă a f i extin s î n plantaţiil e
industriale.

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я , н а 2 4 дн я п о з ж е с о р т а М а й ф л о в е р .
Сорт п р о и с х о д и т из А м е р и к и . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х .
Дерево — сильнорослое , довольн о требовательно е к почве , морозо - и засухоустой -
ч и в о е , н о п о р а ж а е т с я г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) Tul . и повреждаетс я персико -
вой тле й — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е о т н о с и т е л ь н о п о з д н е е .
Урожайность средняя .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н о - я й ц е в и д н о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я
н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й ; о р а н ж е в о г о ил и ж е л т о в а т о - о р а н ж е в о г о цвета ,
покрыт почт и целико м темно-красны м румянце м с лиловаты м оттенком , в сво ю очеред ь
п о к р ы т ы м ш и р о к и м и я р к о - к р а с н о г о цвет а п о л о с а м и и к р а с н ы м и т о ч к а м и , и м е ю щ и м и за -
ч а с т у ю в с е р е д к е н е б о л ь ш у ю ж е л т у ю т о ч к у ; к у г л у б л е н и ю п л о д о н о ж к и п о л о с к и стано -
в я т с я с л а б е е и мене е п р а в и л ь н ы м и ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а х а р а к т е р н ы м г р у -
бым о п у ш е н и е м , п о л у п р н р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - о р а н ж е в а я с к р а с н ы м и п р о -
жилками по д кожице й и в о к р у г к о с т о ч к и , мягкая , умеренн о сочная , тающая , немног о
мучнистая, довольн о сладкая , слаб о ароматная , приятног о в к у с а , частичн о п р и р о с ш а я

или н е п р н р о с ш а я к к о с т о ч к е .
Плоды п л о х о выдерживаю т перевозку .

RÉSUME

Maturité — correspondan t à l a d e r n i è r e d é c a d e d u m o i s d e juillet , 2 4 j o u r s a p r è s l a

May flower .
V a r i é t é originair e d A m é r i q u e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
logiques.
 PLANŞA XLVII

Admiral Dewey.
 ADMIRAL DEWEY 449

Arbre — asse z e x i g e a n t e n c e qu i c o n c e r n e l e sol , résistan t a u ge l e t à l a sécheresse ,

mais sensibl e i ï Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer .
La. fleur, d e t y p e r o s a c é , fleuri t asse z t a r d . L a p r o d u c t i o n e n es t m o y e n n e .
Fruit — m o y e n o u g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e - o v o ï d a l e , un p e u a p l a t i à l a b a s e , a s y m é t r i -
q u e ; d e couleu r orang e o u jaune-orangé , recouvert e presqu e entièremen t d'u n roug e fonc é à
reflets v i o l a c é s , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e d e large s raie s d ' u n r o u g e plu s intens e e t de s p o i n t s
r o u g e s , a y a n t s o u v e n t a u milie u u n p e t i t p o i n t j a u n e ; v e r s l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e , le s raie s
s o n t m o i n s m a r q u é e s e t p l u s irrégulière s ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e
p u b e s c e n c e grossière , c a r a c t é r i s t i q u e , es t m i - a d h é r e n t e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e o r a n g é à infil -
t r a t i o n s r o u g e s sou s l a p e a u e t a u t o u r d u n o y a u , es t m o l l e , m o y e n n e m e n t j u t e u s e , f o n d a n t e ,
un p e u farineuse , asse z d o u c e e t p a s t r o p p a r f u m é e , d ' u n g o û t a g r é a b l e , m i - o u n o n a d h é r e n t e .
L e s fruit s résisten t m a l a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the last decade of July, 24 days after the Mayflower.
Variety native of America. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree – quite demanding as regards the ground, frost and drought, but sensitive to Taphrina
deformans (Berk.) Tul. and to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is of rosaceous type
and blooms late. The production is average.
Fruit – medium or big, oval shaped, somewhat flattened at the base, asymmetrical, orange or
yellow-orange, almost entirely covered with a dark red with hints of violet, which is covered by broad
blood-red lines and red dots, often in the middle having a little yellow dot; towards the stem cavity,
the lines are smaller and more irregular. The peel is medium thick, covered with characteristic coarse
hairs, is partly sticked to pulp. This is yellow-orange with red infiltrations under the peel and around
the stone, is soft, medium juicy, creamy, slightly mealy, rather soft and not too fragrant, sweet, partly
or not stick.
The fruits cannot be transported.
 ARP BEAUT Y

S i n o n i m e : engl. Ar p beauty .
franc. A r p , B e b e d e A r p .
mag. A r p szépe .
rus. A r p .

O r i g i n e . S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n 189 7 d e c ă t r e С . Р . Orr î n l o c a l i t a t e a
A r p d i n statu l T e x a s (S.TJ.A.) . S e p r e s u p u n e c ă E l b e r t a a r f i fos t u n u l d i n t r e soiuril e părinţi .
A fos t d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 0 2 .

Răspîndire : S e cultiv ă puţi n î n Franţ a ş i R . P . Ungară .

L a n o i s e g ă s e ş te î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e a l e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e s t u l d e v i g u r o s , r e z i s t e n t l a ge r ş i d e s t u l de ] p r o d u c t i v , d a r sensibi l
la Taphrina deformans (Berk. ) T u l . ; faţ ă d e Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc . s e comport ă
foarte bine .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r floril e sîn t r e z i s t e n t e l a b r u m e .
î n c o n d i ţ i i l e d e l a M e d g i d i a , r e g i u n e a D o b r o g e a , l a v î r s t a d e б an i a p r o d u s î n m e d i e
25 k g d e f r u c t e p e p o m , a t i n g î nd ş i p r o d u c ţ i i d e 3 7 k g .
F r u c t e l e sîn t d e o b i c e i m a r i , c o l o r a t e f r u m o s , c o n ţ i n 1 0 , 5 % s u b s t a n ţă u s c a t ă ş i 0 , 3 8 %
a c i d i t a t e , sîn t d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă p e n t r u m a s ă , r e z i s t e n t e l a m a n i p u l ă r i ş i t r a n s p o r t .
Calităţi : a s p e c t u l a t r ă g ă t o r ş i g u s t u l s u p e r i o r a l f r u c t e l o r , r e z i s t e n ţ a l a g e r ş i l a Moni-
linia laxa (Ehrenb. ) Sacc .
Defecte : sensibilitate a l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul .

POMUL

P o m u l est e d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l d r e p t , m i j l o c i u d e g r o s ; s c o a r ţa d e c u l o a r e
cenuşiu-negricioasă, c u crăpătur i mici , longitudinale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, d e s t u l d e l a r g ă .
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i, d e c u l o a r e c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă ,
mai deschis ă decî t trunchiul .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e .
 ARP BEAUT Y 4SI

Lăstarii — v i g u r o ş i , d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i p e c e a
u m b r i t ă , a u internodur i scurte .
Mugurii vegetativi — mari, c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , p u b e s e e n ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
proeminente.
Mugurii floriferi — mari , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s -
centă cenuşie .
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e 16 2 m m l u n g i m e ş i 4 6 m m l ă ţ i m e ,
l a n c e o l a t e , a p r o a p e p l a n e , d e c u l o a r e v e r d e o b i ş n u i t . P e ţ i o l u l est e l u n g d e 8 m m . G l a n d e l e ,
în n u m ă r d e 2 — 3 , sîn t destu l d e m a r i , r e n i f o r m e , uneor i a b s e n t e .
Florile — mari, d e ti p r o z a e e u , c u p e t a l e r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z ; c u l o a r e a p ă r ţ i i inte -
rioare a caliciulu i est e p o r t o c a l i e .

FRUCTUL

Mărimea — т а т е , uneor i supramijlocie , avîn dî n medi e H = 6 7 mm , D = 6 5 mm ,

d - = 6 6 m m , g r e u t a t e a m e d i e 12 5 g , ia r c e a m a x i m ă 22 0 g .

Fig. 101 . — Ar p beaut y

Flg. 105 . — Ar p beaut y

Forma — s f e r i c - o v o i d ă , p u ţ in t u r t i t ă p e flancuri , a s i m e t r i c ă , c u b r a z d a v e n t r a l ă super «

ficială, c e v a m a i a d î n c ă l a vîrf , u n d e f o r m e a z ă o u ş o a r ă depresiun e (fig . 1 0 4 ).
452 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

Culoarea — de f o n d , g a l b e n - d e s c h i s p e p a r t e a u m b r i t ă ş i g a l b e n - p o r t o c a l i u p e c e a înso -
rită, a c o p e r i t ă c u roş u v i u p e p a r t e a însorită , m a r m o r a t ş i stria t d e u n r o ş u - v i o l a e e u , uneor i
cu p u n c t e roşu-carminii .
Cavitatea pedunculară — larg ă ş i s e m i a d î n c ă ,
Punctul stilar — m i c , c e n u ş i u , situa t î n d e p r e s i u n e , p e u n m u c r o n abi a e v i d e n t .
Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină , catifelată , arginti e ; s e
desprinde uşo r d e pulpă .
Pulpa — g a l b e n ă c u o n u a n ţ ă p o r t o c a l i e , u ş o r c o l o r a t ă î n roş u s u b pieliţă , m a i ale s î n
p a r t e a î n s o r i t ă ; est e fină , f o n d a n t ă , destu l d e s u c u l e n t ă , a r o m a t ă , foart e g u s t o a s ă , senii -
aderentă l a sîmbure .
Sîmburele — d e mărim e mijlocie , avîn d î n medi e H = 3 0 m m, D = 2 3 m m, d = 1 9 m m ,
i n v e r s - o v o i d , a l u n g i t , b o m b a t , c u incrustaţi i p u ţ i n e , îns ă adine i (fig . 1 0 5 ).
Maturitatea — 2 0 iuli e — б a u g u s t , c u 2 5 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l A r p b e a u t y , a v î n d o seri e d e calităţi , s e r e c o m a n d ă p e n t r u încer -

c a r e î n regiunil e f a v o r a b i l e culturi i piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а и ю л я ил и начал о а в г у с т а , н а 2 5 д н е й п о з ж е с о р т а

Майфловер.
Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведе н в 189 7 г о д у . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я
в помологически х коллекция х опытны х плодоводчески х станций .
Дерево — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , н е п р и х о т л и в о е и д о в о л ь н о
у р о ж а й н о е , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) Tul .
Цветение п о л у р а н н е е ; цветк и х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т з а м о р о з к и .
Плод — о б ы ч н о к р у п н ы й , ш а р о в и д н о - я й ц е в и д н ы й , с б о к о в н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й ,
а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м , б о л е е г л у б о к и м у в е р ш и н ы , гд е о б .
р а з у е т н е б о л ь ш у ю в п а д и н у ; о с н о в н о й цве т ж е л т ы й н а т е н е в о й с т о р о н е и ж е л т о в а т о - о р а н -
ж е в ы й н а с о л н е ч н о й , с я р к о - к р а с н ым р у м я н ц е м ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а я неж -
ным о п у ш е н и е м , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я , с о р а н ж е в ы м о т т е н к о м , н е ж -
ная, т а ю щ а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , а р о м а т н а я , о ч е н ь п р и я т н о г о в к у с а , частичн о прирастае т
к косточке .
Плоды х о р о ш о выдерживаю т п е р е г р у з к у и п е р е в о з к у .

BÉSUMÉ

Maturité — c o r r e s p o n d a n t à l a d e r n i è r e d é c a d e d e juille t e t a u d é b u t d ' a o û t , 2 5 j o u r s

après l a M a y flower .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 9 7 . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e dan s le s
c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s de s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s fruitières .
Arbre — assez v i g o u r e u x e t résistan t a u g e l , es t r u s t i q u e e t asse z p r o d u c t i f , n é a n m o i n s
sensible à Taphrina deformans (Berk. ) T u l . F l o r a i s o n m i - h â t i v e , le s fleur s résisten t a u x gelée s
blanches.
 ЛВР B E A U T Y 45,4

Frttit—d'ordinaire g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e - o v o ï d a l e , u n p e u a p l a t i e su r le s flancs , a s y -
métrique але е le . sillo n v e n t r a l superficiel , p l u s p r o f o n d v e r s l e b o u t , o ù i l f o r m e u n e l é g è r e
dépression ; l a c o u l e u r d e f o n d es t j a u n e clai r su r l e c ô t é d ' o m b r e e t j a u n e - o r a n g é su r celu i
ensoleillé ; l a p e a u , m o d é r é m e n t épaisse , es t r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e e t s e d é t a c h e
aisément, d e l a p u l p e ; celle-ci , j a u n e t i r a n t su r l ' o r a n g é , es t fine , f o n d a n t e , asse z j u t e u s e , p a r -
fumée e t savoureuse , mi-adhérent e a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u x m a n i p u l a t i o n s e t a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the last decade of July and early August, 25 days after the
Mayflower.
Variety of American origin, obtained in 1897. In Romania it is found in the pomological
collections of experimental stations.
Tree – fairly vigorous and resistant to frost, is fairly productive, however, sensitive to
Taphrina deformans (Berk.) Tul. Early through mid-season flowering, the flowers are resistant to
frost.
Fruit – usually large, spherical-ovoid, slightly flattened on the sides, with the asymmetric
ventral furrow shallow, deeper towards the apex, where it is formed a slight depression: the
background color is light yellow on the side gray and yellow-orange on the sun exposed side. The
peel, moderately thick, is covered with delicate hairs and detaches easily from the pulp. It is yellow-
orange, thin, soft, very juicy, fragrant and tasty, partly sticking to the core.
The fruits are resistant to handling and transportation.
 GOLDEN JUBILE E

S i n o n i m e : rus . Z o l o t o i i u b i l e i .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n 192 1 l a A g r i c u l t u r a l E x p e r i m e n t
S t a t i o n d i n N e w B r u n s w i c k , N e w J e r s e y ( S . U . A . ) , p r i n p o l e n i z a r e a liber ă a d e s c e n d e n -
ţei Fx , r e z u l t a t ă d i n î n c r u c i ş a r e a soiulu i E l b e r t a X G r e e n s b o r o u g h ( o b ţ i n u t ă î n 1 9 1 4 ) ; a fos t
dat î n c o m e r ţ î n 1926 .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . , I t a b a , U . R . S . S . ş i î n alt e state .
î n ţar a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n 1 9 6 9 şi s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c c .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , d e s t u l d e rustic , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e piersi c f r a n c

N e c e s i t ă solur i afinat e ş i suficien t d e u m e d e . în c o n d i ţ i i l e de l a M e d g i d i a s e c o m p o r t ă b i ne su b
r a p o r t u l creşteri i ş i p r o d u c ţ i e i , r e m a r e î n d u - se p r i n t r - u n frunzi ş s ă n ă t o s . P r e z i n t ă o rezistenţ ă
s l a b ă l a g e r . î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , l a M e d g i d i a ( t e m p e r a t u r a —23°C) , a u d e g e r a t 8 6 , 5 %
din m u g u r i i floriferi .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i de înflorir e a p i e r s i c u l u i , iar fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
8 — 1 2 zile .
A r e u n p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e d e s t ul d e r i d i c a t . î n c o n d i ţ i i l e d e l a M e d g i d i a a p r o d u s
în m e d i e 5 6 k g d e f r u c t e p e p o m , p r o d u c ţ ia m a x i m ă f i i n d d e 7 3 k g (î n c o n d i ţ i i d e i r i g a r e ).
F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , d e s t u l d e a s p e c t u o a s e , a u p u l p a g a l b e n ă , n e a d e r e n t ă l a
sîmbure, d e calitat e bună . Sîn t caracterizat e printr-u n conţinu t î n substanţ ă uscat ă d e
12,5 % ş i î n a c i d i t a t e d e 0 , 5 1 % . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . P r e z i n t ă
o rezistenţ ă mijloci e l a manipular e ş i l a transport .
Asemănări. S o i u l Golde n jubile e s e aseamăn ă c u soiu l Elberta , d e car e s e deosebeşt e
însă p r i n a c e e a c ă f r u c t e l e sîn t m a i p u ţ i n c o l o r a t e , c u p u l p a m a i p u ţ i n c o n s i s t e n t ă ş i a j u n g l a
maturitate c u circ a dou ă săptămîn i ma i devreme .
Calităţi : gustu l plăcu t a l fructelor , potenţialu l p r o d u c t i v ridicat .
Defecte : rezistenţ a mijloci e l a transpor t a fructelor .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e c i r c a 3, 6 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 1 8 — 2 0 c m ,
d r e p t , c u s c o a r ţa d e c u l o a re c e n u ş i u - n e g r i c i o a s ă, c u c r ă p ă t u ri p u ţ i n e , superficiale , l o n g i t u d i n a l e.
Coroana — l a î n c e p u t p i r a m i d a l ă , c u t i m p u l d e v i n e g l o b u l o a s ă , largă , c u d i a m e t r u l
d e 4— 5 m .
 GOLDEN ЛЧВП.Е Е 455

Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i d e 4 5 — 6 0 ° ; s c o a r ţ a
d e c u l o a r e c e u u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e leuticel e m a r i , p r o e m i n e n t e , a l u n g i t e , cafenii .
Ramurile dc rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e , cu i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e m i j -
locie ş i r a m u r i l e a n t i c i p a t e , c u n u m e r o ş i m u g u r i floriferi , distribuiţ i destu l d e u n i f o r m î n l u n -
gul ramurii .
Lăstarii — lungi, groşi , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2— 3 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c ee
pe p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e , c u n u m e r o a s e p u n c t e v i o l a c e e , p e c e a u m b r i t ă , c u l e n t i c e l e
n u m e r o a s e , m i j l o c i i , alungite , d e c u l o a r e c a f e n i e , aşezat e m a i m u l t b i j u r u l n o d u r i l o r .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă a b u n d e n t ă , c e n u ş i e .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u
p u b e s c e n ţ ă cenuşie .
Frunzele — mari , a v î n d î n m e d i e 17 4 m m l u n g i m e ş i 4 4 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u vîrfu l
p r e l u n g ascuţit , b a z a destu l d e l a r g ă ş i m a r g i n i l e c r e n a t e , c u c r e n e l e l e a p l e c a t e : l i m b u l , re -
c u r b a t spr e p a r t e a inferioară , încreţi t î n l u n g u l n e r v u r i i p r i n c i p a l e , d e c u l o a r e v e r d e i n t e n s ,
cu n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o s . P e ţ i o l u l , scur t ş i g r o s , c a n a l i c u l a t , c u 2 — 4 g l a n d e r e n i f o r m e , s c o -
bite.
Florile — do m ă r i m e m i j l o c i e ( 2 0 — 2 8 mm î n d i a m e t r u ) , c o m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c -
alungite, d e c u l o a r e r o z intens , m a i a c c e n t u a t ă l a m a r g i n i ; u n e o r i s u p r a n u m e r a r . Pistilu l
este ega l sa u m a i scur t d e c î t e t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimia — m i j l o c i e sa u m a r e , u n i f o r m e p e p o m , a v î n d î n medi e H = 7 0 mm ,
D= 7 8 mm , d = 6 6 m ; greutate a 110—16 0 g .
Forma — sferic-alungită , a s i m e t r i c ă , c u flancuril e inega l d e z v o l t a t e ş i t u r t i t e lateral ,
uşor tras e spr e vîr f ; b r a z d a ventrală , larg ă ş i superficială , m a i a d î n c i t ă î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i
p e d u n c u l a r e ş i l a vîrf , u n d e depăşeşt e p u n c t u l stila r c u 5— 6 m m (pl . X L V I I I ) .
Culoarea — galben-deschis, c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă , u n e o r i c u o slab ă
r u m e n e a l ă roşu-sîngerie , m a r m o r a t ă p e p a r t e a însorit ă ; c î t e o d a t ă s e disting ş i d u n g i d e c u l o a r e
roşu ma i închis , sla b m a r c a t e l a l i m i t a într e c u l o a r e a d e f o n d ş i ce a a c o p e r i t o a r e . î n genera l
fructele sîn t p u ţ i n c o l o r a t e .
Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i i , a l u n g i t ă d o r s o - v e n t r a l , a d î n c i t ă
în d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e , car e o d e p ă ş e ş t e p u ţ i n .
Punctul stilar — m i c, n e g r u, aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e alungită , f o r m a t ă d e b r a z d ă
ventrală, car e î l depăşeşt e c u c î ţ i v a m i l i m e t r i .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , s e d e s f a c e u ş o r d e p e p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o
p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , r e l a t i v grosieră .
Pulpa — g a l b e n - l i m o n i e, uneori c u infiltraţi i slab e roşi i î n juru l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă ,
fragedă, m o a l e , dulee-acrişoară , suculentă , p u ţ i n a r o m a t ă , îns ă m a i p r o n u n ţ a t p a r f u m a t ă ,
c u g u s t foart e p l ă c u t , n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = 3 7 m m , D = 2 5 mm, d = 1 6 m m, ovoid-alungit ,
a s i m e t r i c , p u ţ i n b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c ascuţi t ; suprafaţ a d e c u l o a r e cafeniu-roşiatică , c u
i n c r u s t a ţ n rare , îns ă adinei .
Maturitatea — î n c e p î n d l a sfîrşitu l luni i iuli e — p r i ma d e c a d ă a l u m i a u g u s t , a p r o a p e
în acelaş i t i m p c u soiu l R e d h a v e n ; î n c e p e c u 3 5 d e zil e d u p ă soiu l M a y f l o w e r .
 456 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

R E C O M A N D Ă R I . F i i n d r e c e n t i n t r o d u s l a n o i î n ţară , soiu l G o l d e n j u b i l e e necesit ă î n c ă o

p e r i o a d ă d e verificar e î n c u l t u r i d e c o n c u r s p e n t r u a s e p u t e a stabil i d a c ă m e r i t ă sa u n u a f i
extins î n cultură .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю л я ил и перва я декад а а в г у с т а , н а 3 5 дне й п о з ж е с о р т а Май -

фловер.
Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я т о л ь к о в п о м о л о г и -
ческих коллекциях .
Дерево — средне й сил ы р о с т а , д о в о л ь н о н е п р и х о т л и в о е , н е с к о л ь к о т р е б о в а т е л ь н о е
к п о ч в е , мал о м о р о з о у с т о й ч и в о е . Ц в е т о к к а м п а н у л о в й д н о г о т и п а ; цветени е с р е д н е е .
Урожайность довольн о высокая .
Плод— средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н о - п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы , асимме -
трический, с боко в сплющенный , немног о вытянуты й к вершине , с широки м поверх -
ностным б р ю ш н ы м ш в о м , н е с к о л ь к о боле е г л у б о к и м в б л и з и у г л у б л е н и я п л о д о н о ж к и и у
в е р ш и н ы , гд е о н п е р е х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 5— 6 мм ; с в е т л о - ж е л т о г о цвет а с зеле -
новатым о т т е н к о м н а тенево й с т о р о н е и иногд а с о слабы м к р о в а в о - к р а с н ы м м р а м о р н ы м
румянцем н а солнечно й стороне ; в некоторы х случая х наблюдаютс я такж е слаб о
заметные п о л о с к и б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о цвет а н а границ е м е ж д у о с н о в н ы м цвето м
фона и п о к р о в н о й о к р а с к о й ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п о к р ы т а б е л ы м , с р а -
внительно г р у б ы м о п у ш е н и е м , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь л п м о и н о - ж е л т о г о
цвета, и н о г д а с о с л а б ы м и к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и в о к р у г к о с т о ч к и , п л о т н а я , н е ж н а я ,
мягкая, кисловато-сладкая , сочная , мал о ароматна я н а в к у с , приятног о в к у с а , н е
прирастает к косточке .
Транспортабельность плодо в средняя .

RÉSUMÉ

Maturité — v e r s l a fi n d u m o i s d e juille t e t l a p r e m i è r e d é c a d e d u m o i s d ' a o û t ,

35 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .
Variété d'origin e américaine . E n R o u m a n i eo n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o -
mologiques.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , asse z r u s t i q u e , asse z p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e
m a l a u gel . F l e u r c a m p a n u l é e , floraiso n m o y e n n e . P o s s è d e u n p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n
élevé.
Fruit — m o y e n o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e - a l l o n g é e , a s y m é t r i q u e , a p l a t i latérale -
m e n t , l é g è r e m e n t étir é v e r s l e b o u t , a y a n t l e sillo n v e n t r a l larg e e t superficiel , p l u s m a r q u é
a u v o i s i n a g e d e l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e e t a u b o u t , o ù i l d é p a s s e d e 5 — 6 m m l e p o i n t sty -
laire ; d e c o u l e u r j a u n e clair , t i r a n t su r l e v e r t su r l e c ô t é qu i es t à l ' o m b r e , parfoi s
a v e c u n l é g e r v e r m e i l m a r b r é , su r l e c ô t é ensoleill é ; q u e l q u e f o i s o n distingu e de s raie s
d ' u n r o u g e p l u s f o n c é , p e u m a r q u é e s à l a l i m i t e e n t r e l a c o u l e u r d e f o n d e t cell e qu i l a
 GOLDEN JUBILEE 457

r e c o u v r e ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , résistante , r e c o u v e r t e d ' u u e p u b e s c e n c e b l a n -

châtre e t e n q u e l q u e s o r t e g r o s s i è r e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d u frui t ; l a p u l p e , j a u n e
c i t r o n , parfoi s à faible s infiltration s r o u g e s a u t o u r d u n o y a u , es t c o n s i s t a n t e , t e n d r e ,
m o l l e , d o u c e - a i g r e l e t t e , j u t e u s e , u n p e u a r o m a t i q u e , d ' u n g o û t trè s a g r é a b l e ; n ' a d h è r e
pas a u noyau .
L e s fruit s n ' o n t q u ' u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity - towards the end of July and the first decade of August, 35 days after the
Mayflower.
Variety of American origin. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree - medium vigor, resistant, pretentious as to the soil, poor resistance to frosts. Flower is
bell-type, and flowering is in the mid-season. Has a high production potential.
Fruit - medium or large, spherical, elongated, asymmetrical, laterally flattened, slightly
stretched towards the end, with the ventral furrow wide and shallow, more pronounced near the stem
cavity and at the end, where it exceeded with 5-6 mm stylar point, light yellow, greenish on the side
that is in shadow, sometimes mottled with light red on the sun exposed side, and sometimes there are
stripes of darker red, not very prominent at the boundary between the background color and the one
that covers it. The peel is medium thick, tough, covered with a whitish pubescence and a little bit
coarse, easily detachable from the fruit. The pulp is lemon yellow, sometimes with few red
infiltrations around the stone, is consistent, tender, soft, sweet-tart, juicy, slightly aromatic, highly
palatable, does not stick to the core.
The fruits have only moderate resistance to transport.
 LOLO

S i n o n i m e : engl. Mis s L o l o , Mis s L o l a .

mag. L o l a .

O r i g i n e . So i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t tu n s î m b u r i , d e c ă t r e J . W . S t u b e n -
r a u c h , î n l o c a l i t a t e a M e x i c , statu l T e x a s ( S . U . A . ) .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n S . U . A . ş i R . P . U n g a r ă , u n d e est e a p r e c i a t c a u n u l d i n t r e
cele m a i p r o d u c t i v e soiur i d e p i e r s i c .
î n ţar a n o a s t r ă a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t d i n 1 9 3 8 , d e c ă t r e p e p i n i e r a d i n A i u d ,
şi est e r e l a t i v p u ţ i n r ă s p î n d i t , c u l t i v î n d u - s e m a i ale s î n regiunil e Crişana , B a n a t ş i D o -
b r o g e a ; î n restu l r e g i u n i l o r d i n ţar ă est e f o a r t e sla b r e p r e z e n t a t .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , v i g u r o s , r u s t i c , reuşeşt e a l t o i t p c piersi c sa u p e m i g d a l , est e l o n g e v i v ş i s e

c o m p o r t ă b i n e î n c o n d i ţ i i v a r i a t e d e sol , c h i a r p i e t r o s , îns ă b i n e d r e n a t ş i c u e x p o z i ţ i i
f a v o r a b i l e . E s t e rezisten t l a g e r ş i secetă , p r e c u m ş i l a b o l i l e Taphrina deformans (Berk. )
T u l . , Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .ş i l a Monilina laxa Ehrenb .ş i
r e l a t i v rezisten t l a Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . таг. Woron persicae şi l a atacu l d e
Myzoăes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e l a sfîrşitu l e p o c i i d e înflorir e a piersicului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
în m e d i e 7— 8 zile .
E o d e ş t e a b u n d e n t ş i destu l d e r e g u l a t . A s t f e l , î n c î m p i a B a n a t u l u i , p o m i î n v u s t ă
d e p e s t e 2 0 d e an i a u d a t r e c o l t e m e d i i ( p e p a t r u ani ) d e 4 3 k g , r e c o l t a m a x i m ă fiin d
d e 19 8 k g . L a I n s t i t u t u l a g r o n o m i c „ N . B ă l c e s c u " , B u c u r e ş t i , î n c u l t u r ă irigată , s-a u
o b ţ i n u t ( m m e d i e p e 5 a n i ) c î t e 8 7 k g d e f r u c t e p e p o m , p r o d u c ţ i a m a x i m ă fiin d d e 12 9 kg .
L a G . A . S . M e d g i d i a (reg . D o b r o g e a ) , î n e x p e r i e n ţ a p r i v i n d stabilire a r e g i m u l u i d e irigar e
l a p i e r s i c , l a soiu l L o l o , î n v a r i a n t a c u 5 u d ă r i s-a u realiza t î n m e d i e c î t e 6 4 k g d e fruct e
p e p o m , ia r c î n d s-a u d a t 7 udăr i producţiil e medi i a u fos t d e 9 5 k g d e fruct e p e p o m .
F r u c t e l e , d e o b i c e i s u p r a m i j l o c i i , sla b c o l o r a t e , c u g u s t p l ă c u t , sîn t d e c a b t a t e b u n ă
sau f o a r t e b u n ă , f i i n d a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u
p r e p a r a r e a c o m p o t u l u i ; s e ţi n b i n e d e p o m , d a r sîn t sensibil e l a t r a n s p o r t . C o m p o z i ţ i a
c h i m i c ă v a r i a z ă m u l t d e l a u n a n l a altul , î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e , într e u r m ă -
 LOLO 459

toarele h m i t e : zahă r tota l 6 , 9 8 — 1 0 , 2 1 % , a c i d i t a t e 0 , 4 0 - 0 , 7 0 % , p e c t i n e , 0 , 3 6 - 0 , 4 6 % ,

substanţe p r o t e i c e 0 , 4 4 — 1 , 3 3 % ş i v i t a m i u a O 5,2—14,3 0 m g % .
Calităţi : rezistenţ a faţ ă d e ger , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e i>roducţie ,
epoca, d e înflorir e tîrzi e ş i calitate a b u n ă a fructelor .
Defecte : c o l o r i t u l sla b ş i sensibilitate a l a t r a n s p o r t a fructelor .

POMUL

P o m u l , ating e înălţime a d e 3—3, 5 m ş i ar e t r u n c h i u l c u s c o a r ţ ă a s p r ă , p u ţ i n c r ă -

p a t ă , d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă .
Coroana — l a î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , d e v i n e a p r o a p e g l o b u l o a s ă , larg ă ş i răsfi -
rată l a p o m i i i n p l i n ă p r o d u c ţ i e , atingîn d 5— 6 m î n d i a m e t r u (î n so l ferti l ş i î n c o n d i ţ i i
d e irigaţie) .
Hamurile de schelet — lung i ş i p o t r i v i t d o g r o a s e , uşo r c o t i t e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
brună-cenuşie, c u lenticel e e l i p t i c e , cărămizii .
Hamurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e , c u m u g u r i flo -
riferi situaţ i p î n ă a p r o a p e d e b a z ă ; r o d e ş t e d e a s e m e n e a ş i p e raniur i a n t i c i p a t e , c a r e s e
f o r m e a z ă î n c a n t i t a t e m a r e m a i ale s l a p o m i i tiner i ; î n n u m ă r restrîn s sîn t r e p r e z e n t a t e
şi b u c h e t e l e d e m a i .
Lăstarii — d e v i g o a r e m i j l o c i e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r z u i e s t r o p i t ă c u v i o l e t
p e p a r t e a u m b r i t ă , ia r p e c e a însorită , d e c u l o a r e r o ş c a t ă , s t r o p i t ă c u v i o l e t - î n c h i s ; len -
ticelele sîn t m i c i , e l i p t i c e ş i sla b p r o e m i n e n t e , p u ţ i n n u m e r o a s e .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , castanii , sla b p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e
r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r m i t e p o t r i v i t d e m a r i .
Mugurii floriferi — mari , o v o i z i , b o m b a ţ i ş i a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă a l b - c e n u ş i e ,
destul d e p r o n u n ţ a t ă .
Frunzele — mari , a v î n d 1 1 7 — 2 1 0 m m l u n g i m e ş i 36—5 4 m m l ă ţ i m e , lanceolate ,
cu vîrfu l p r e l u n g - a c u m i n a t ş i b a z a r o t u n d - î n g u s t a t ă . L i m b u l , p u ţ i n încreţi t p e nervur a
m e d i a n ă , c u marginil e fi n serate , est e d e c u l o a r e v e r d e î n c h i s . P e ţ i o l u l , d e 8—1 6 m m
l u n g i m e , g r o s , canalicular , c u 2— 4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , sesile , l a î n c e p u t d e culoar e
g a l b e n - v e r z u i e , ia r m a i tîrzi u cafeniu-închis , aşezat e p e b a z a l i m b u l u i .
î n a i n t e d e c ă d e r e (car e ar e l o c t o a m n a d e t i m p u r i u ) , frunzele capăt ă o culoar e î n
mozaic (galben , verde , brun) , puţi n atrăgătoare .
Florile — mar i ( 4 0 — 4 5 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a c e u , c u petalel e mari , eliptic -
alungite sa u o v a t e , d e c u l o a r e roz-inten s a p r o a p e r o ş u î n c e n t r u ş i a l b ă suflat ă c u r o z p e
margini. Pistilu l est e m a i înal t c u 3 — 4 m m d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e , uneor i m a r e , a v î n d H = 5 8 — 70 m m , D = 6 0 — 70 m m ,
d= 59—6 7 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 5 — 1 5 0 g .
Forma — sferică , t u r t i t ă l a b a z ă ş i m a i p u ţ i n l a vîrf , s i m e t r i c ă , u n e o r i uşo r a s i m e -
trică ; b r a z d a ventrală , superficial ă sa u a p r o a p e a b s e n t ă î n p a r t e a m i j l o c i e a fructului, s e
a d î n c e ş t e p u ţ i n ş i s e îngusteaz ă c î n d intr ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , ia r l a vîrfu l fructului
d e v i n e destu l d e a d î n c ă ş i s e p r e l u n g e ş t e , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 8—1 0 m m ; b r a z d a
ventrală est e s t r ă b ă t u t ă d e o d u n g ă d e c u l o a r e c a r m i n i e (pl . X L I X ) .
 460 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e , l a c o m p l e t a m a t u r i t a t e d e v i n e g a l b e n ă c a c e a r a , a c o -
perită n e u n i f o r m p e p a r t e a însorit ă c u roz-roşiati c sa u sîngeri u ş i c u n u m e r o a s e p u n c t e m i c i ,
albicioase.
Cavitatea pedunculară — m i j l o c i e, largă , a d î n c ă , alungită , adeseor i c u p i e b ţ a c o -
lorată î n roz .
Punctul stilar — d e m ă r i m e m i j l o c i e , n e g r u , aşeza t p e o p r o e m i n e n ţ ă foart e m i c ă
sub f o r m a unu i m u c r o n .
Pielita — subţire, a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă a l b i c i o a s ă , f o a r t e fină , a b i a p e r c e p -
tibUă, s e d e z h p e ş t e uşo r d e p u l p ă c î n d fructu l a j u n g e l a m a t u r i t a t e c o m p l e t ă .
Pulpa — a l b ă, rareor i g ă l b u i e sa u c u o n u a n ţ ă v e r z u i e , p u ţ i n roşi e l î n g ă s î m b u r e ,
este m o a l e , c u fibr e fin e ş i fragede , p r o n u n ţ a t s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , dulce-acrişoară , r ă c o -
ritoare, sla b a r o m a t ă ş i n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 3 m m , d =
= 1 8 m m , i n v e r s - o v o i d , r o t u n j i t , b o m b a t , c u vîrfu l scur t ş i b i n e a s c u ţ i t ; est e d e c u l o a r e
cafeniu-deschis ş i p r e z i n t ă incrustaţi i rar e ş i adinei , sinuoas e ; r e p r e z i n t ă 6, 8 % d i n greu -
t a t e a fructului .
Maturitatea — î n regiunil e B u c u r e ş t i ş i D o b r o g e a ar e l o c î n a I l - a sa u a I l I - a d e -
c a d ă a luni i a u g u s t . î n c e p e c u 3 8 d e z d e d u p ă M a y f l o w e r , c u a p r o x i m a t i v 4 zU e d u p ă
Bedhaven.

BETOSIANTJĂEI. D a t o r i t ă culori i deschis e ş i sensibUităţi i fructelo r l a t r a n s p o r t ,

soiul L o l o — deşi ar e m u l t e calităţ i — n u est e i n d i c a t p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i d e t i p c o -
mercial-industrial ; î n s c h i m b , p r e z i n t ă intere s a t î t p e n t r u grădinil e d e Ung ă c a s e ş i p e n t r u
livezile m i c i , a c ă r o r p r o d u c ţ i e est e d e s t i n a t ă c o n s u m u l u i l o c a l , c î t ş i p e n t r u l u c r ă r d e
de selecţie .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я ил и т р е т ь я декад а а в г у с т а , начинаетс я н а 3 8 д е н ь п о с л е с о р т а

Майфловер.
Сорт п р о и с х о д и т и з Т е х а с а . В Р у м ы н и и нача л р а з в о д и т ь с я с 193 8 г о д а .
Дерево — е н л ь и о р о с л о е , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е . С р а в н и т е л ь но у с т о й ч и в о е к
мучнистой рос е — Sphaerothcca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r Woron persicae и к поражени ю
п е р с и к о в о й тле й — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к р о з о в и д н ы н , с к р у п н ы м и лепе -
стками я р к о - к р а с н о г о цвет а в центр е цветк а и р о з о в а т о - б е л ы м и п о к р а я м . Цветени е
позднее.
Плод — средне й в е л и ч и н ы , иногд а к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , почт и с о в с е м б е з б р ю ш н о г о
ш в а ; ж е л т о в а т о - в о с к о в о г о ц в е т а, с н е р а в н о м е р н ы м к р а с н о в а т о - р о з о в ы м р у м я н ц е м ; к о ж и ц а
т о н к а я , с едв а заметны м б е л о в а т ы м о п у ш е н и е м , пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о т д е л я е т с я о т
м я к о т и ; м я к о т ь бела я ил и ж е л т о в а т а я , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с о
слабым а р о м а т о м , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
Плоды п л о х о выдерживаю т перевозку .

B É S U M É

Maturité — d a ns l a s e c o n d e o u l a t r o i s i è m e d é c a d e d ' a o û t , c o m m e n c e 3 8 j o u r s aprè s

la M a y f l o w e r .
Б es t originair e d u T e x a s . C'es t e n 193 8 q u ' o n a c o m m e n c é à l o c u l t i v e r e u B o u m a n i e .
 PLANŞA XL1X

Lolo.
 LOLO tei

Arbre — v i g o u r e u x , résistan t à l a sécheress e e t a u ge l ; asse z résistan t à Sphaerotheca

pawnosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae e t à l ' a t t a q u e d e Myzoăes persicae Sulzer . L a
fleur, d e t y p e r o s a c é , a d e g r a n d s pétale s d ' u n r o s e intens e a u c e n t r e e t blanc -rosé su r
les b o r d s . F l o r a i s o n t a r d i v e .
Fruit — su r m o y e n , parfoi s g r o s , d c f o r m e s p h é r i q u e , a u sillo n v e n t r a l p r e s q u e a b s e n t ,
est d e c o u l e u r j a u n e c o m m e l a cire , r e c o u v e r t n o n u n i f o r m é m e n t d ' u n r o s e t i r a n t su r l e
rouge ; l a pea u fine , à pubescenc e blanchâtr e à pein e perceptible , s e détach e aisément , à
la m a t u r i t é , d e l a p u l p e qu i es t b l a n c h e o u j a u n â t r e , trè s j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e -
aigrelette, f a i b l e m e n t p a r f u m é e e t n o n a d h é r e n t e a u n o y a u .
L e s fruit s son t sensible s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity - in the second or third decade of August, 38 days after the Mayflower.
It is from Texas, USA. In 1938 we began to cultivate it in Romania.
Tree - vigorous, resistant to drought and frost, also pretty resistant to Sphaerotheca pannosa
enough (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and to attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower,
rosaceous type, large, deep pink petals in the center and white-pink on the edges. Late flowering.
Fruit – above medium, sometimes large, spherical, almost absent ventral furrow, is wax
yellow, coated with pink through red spots. The peel is thin, whitish pubescence scarcely perceptible,
is easily detachable at maturity, the pulp is white or yellowish, very juicy, melting, sweet-tart, slightly
fragrant and not sticked to the stone.
The fruits are sensitive to transportation.
 INCOMPARABLE GUILLOU X

S i n o n i m e : franc. G u i b o u x1 .
гш. N e s r a v n e n n î i Giuliu .

O r i g i n e . So i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t d e E t i e n n e G u i l l o u x , di n încrucişare a
lui B o n o u v r i e r e u A m s d e n l a S a i n t G e n i s - L a v a l ( B o n ) ; î n 1 9 0 4 a fos t difuza t î n c o m e r ţ .

R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t î n F r a n ţ a , U . B . S . S . ş i î n a l t e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e piersic .
L a n o i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e ; a l t o i t p e c o r c o d u ş , m a n i f e s t ă insuficient ă afinitat e

prin apariţi a u m f l ă t u r i l o r l a p u n c t u l d e a l t o i r e , d a t o r i t ă d e z v o l t ă r i i diferit e î n g r o s i m e a
p o r t a l t o i u l u i ş i a l t o i u l u i . E s t e d e s t u l d e rezisten t l a g e r , astfe l c ă î n i a r n a 1 9 6 2 — 1 9 0 3 a u
d e g e r a t 2 4 % d i n m u g u r i , ia r î n iarn a 1 9 6 3 — 1 9 6 4 3 % . E s t e a t a c a t d e Sphaerotheca pannosa
( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae ş i d e Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh. , precu m
şi d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e tîrzi u î n c o m p a r a ţ i e c u celelalt e soiuri .
E s t e u n so i f o a r t e p r o d u c t i v ; la S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i — B ă n e a s a s-a u r e c o l t a t c î t e 5 0 k g
fructe p e p o m î n a n u l a l şasele a d e l a p l a n t a r e .
F r u c t e l e sîn t b i n e c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e ş i a u g u s t p l ă c u t ; s e utilizeaz ă p e n t r u c o n -
s u m u l î n star e p r o a s p ă t a ş i î n m a i m i c ă m ă s u r ă p e n t r u industrializar e ; p r e z i n tă o rezistenţ ă
slabă l a transport .
Calităţi : r e z i s t e n ţ a l a ger , p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e r o d i r e a l p o m u l u i , gustu l p l ă c u t a l
fructelor.
Defecte : sensibilitate a l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i a p o m u l u i , p r e c u m ş i r e z i s t e n ţ a slab ă l a
transport a fructelor .

POMUL

P o m u l , î n anu l a l cincile a d e l a plantare , ating e înălţime a d e circ a 3 m ş i formeaz ă

t r u n c h i d e s t u l d e g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , p e a l o c u r i r o ş i a t i c ă , c u cră -
p ă t u r i superficiale .
Coroana — globuloasă , d e lărgim e mijlocie .
Ramurile de schelet — cres c su b unghiur i d e ramificar e mar i ; scoarţ a ramurilo r bă -
t r î n e ar e aceeaş i c u l o a r e c a ş i c e a d e p e t r u n c h i , ia r a c e e a a r a m u r i l o r tiner e est e ru -
g o a s ă ş i d e c u l o a r e c a f e n i e . L e n t i c e l e l e s m t n u m e r o a s e c ă t r e b a z a inter i iodurilor.
 INCOM 1'Л R ЛИ 1.Г, GU I I.l.OUX 463

Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cel e m i x t e , d e l u n g i m e m i j l o c i e , subţiri , c u scoarţa ,

cafenie spr e b a z ă ş i roşi e spr e vîrf .
Lăstarii — lungi , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e , ia r p e p a r t e a
însorită v i o l a c e e .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , c u p e r n u ţ e p u ţ i n e v i d e n t e .
Mugurii floriferi — mijlocii , rotunjiţi , p u b e s e e n ţ i .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 1 4 5 — 1 5 8 m m l u n g i m e ş i 4 0 — 4 3 m m l ă ţ i m e ,
l a n c e o l a t e , c u l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c , l i m b u l uşo r încreţi t p e n e r v u r a p r i n c i p a l ă , c u
marginea crenată , g l a n d e l e r e n i f o r m e .
Florile — d e ti p c a m p a n u l a t , destu l d e m a r i , c u p e t a l e e l i p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e
roz-deschis. G l a n d e l e sîn t r e n i f o r m e , s c o b i t e . S t a m i n e l e a u anterel e roşii , ia r pistilu l est e
m a i scur t sa u e g a l c u staminele .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e spr e mare , avîn d H = 50—6 3 m m , D - - 5 4 — 69 m m , d

- 51—7 0 m m ; greutate a 90—15 0 g .

Fig. ЮЛ . — Incomparabl e Guillou x

Fig. 107 . — Incomparabl e Guillou x

Forma — sferică , p u ţ i n t u r t i t ă l a p o l i , flancuril e inega l d e z v o l t a t e ; b r a z d a ventral ă

este p u ţ i n a c c e n t u a t ă , da r s e a d î n c e ş t e l a vîrf , adeseor i fiin d m a r c a t ă d e o d u n g ă d e c u l o a r e
roz (fig . 1 0 6 ) .
 464 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Culoarea — g a l b e n - a l b i c i o a s ă sa u g a l b e n - v e r z u i e l a fructel e m a i u m b r i t e ; spr e soare ,

fructul est e a c o p e r i t c u o roşeaţ ă s p u l b e r a t ă ş i c u p e t e r o ş u - c a r m i n .
Cavitatea pedunculară — mică , adîncă , colorat ă î n roz .
Punctul stilar — aşeza t p e u n m a m e l o n foart e m i c , î n depresiune a d e l a vîrfu l fructului .
Pieliţa — subţire , s e d e s p r i n d e d e p e f r u c t ş i est e fi n p u b e s c e n t ă .
Pulpa — a l b - v e r z u i e , r o z lîng ă s î m b u r e , foart e suculentă , d u l c e , p l ă c u t acidulată ,
a r o m a t ă , c u gus t p l ă c u t , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u , scurt , p u t e r n i c b o m b a t , c u baz a l a t ă , c u vîrfu l ascuţit , c u
incrustaţii d e s e , adinei , d e c u l o a r e cafeniu-roşiatic ă (fig . 1 0 7 ) .
Maturitatea — î n c e p e î n p r i m a d e c a d ă a lu i a u g u s t ş i d u r e a z ă pîn ă î n j u r u l date i
de 2 0 a u g u s t , a v î n d l o c a p r o x i m a t i v î n acelaş i t i m p c u a c e e a a soiulu i P e e n - t o o ; î n c e p e c u
39 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l I n c o m p a r a b l e Guillou x s e r e c o m a n d ă s ă s e cultiv e î n livezü e

din a p r o p i e r e a c e n t r e l o r m a r i d e c o n s u m , îns ă p e scar ă restrînsă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с начал а а в г у с т а и д о к о н ц а в т о р о й декад ы э т о г о м е с я ц а , н а 3 9 дне й

позже сорт а Майфловер .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенны й в Сен-Ден н Лавалъ . В Румыни и
в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и ях о п ы т н ы х п л о д о в о д ч е с к и х с т а н ц и й .
Дерево — с о средне й с и л о й р о с т а , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , п о р а ж а е т с я грибам и
Spliaerotlieca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woroii persicae и Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . и п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к кам -
п а н у л о в и д н о г о т и п а ; цветени е п о з д н е е . С о р т очен ь у р о ж а й н ы й .
Плод — - с р е д н ей величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н ы й , с к о н ц о в н е м н о г о с п л ю с -
н у т ы й , с п о в е р х н о с т н ы м , н е м н о го у г л у б л е н н ы м у в е р ш и н ы б р ю ш н ы м ш в о м , з а ч а с т у ю на -
меченным п о л о с к о й р о з о в о г о ц в е т а , к о т о р а я у з а т е н е н н ы х п л о д о в б е л о в а т о - ж е л т о г о ил и
зеленовато-желтого цвета , а у освещенны х солнце м плодо в — карминово-красная ; кожиц а
тонкая , нежно-опушенная , легк о отделяетс я о т плода ; мякот ь зеленовато-белая , окол о
к о с т о ч к и р о з о в а я , о ч е н ь с о ч н а я , с л а д к а я , с п р и я т н о й к и с л о т н о с т ь ю , а р о м а т н а я, п р и я т н о г о
в к у с а , н е прирастае т к косточке .
Плоды плох о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — allan t a u d é b u t d ' a o û t j u s q u ' à l a fi n d e l a s e c o n d e d é c a d e d u m o i s .

39 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .
Variété d'origin e française , o b t e n u e à Saint-Deni s L a v a l . E n R o u m a n i e o n l a trouv e
d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s d e s s t a t i o n s e x p é r i m e n t a l e s fruitières .
f*Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , es t asse z r é s i s t a n t a u g e l , m a i s s e laiss e a t t a q u e r p a r
Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woron persicae e t p a r Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . , ains i q u e p a r Myzodes persicae Sulzer . L e s fleur s d e typ e campanule ,
fleurissent t a r d . C'es t u n e v a r i é t é trè s p r o d u c t i v e .
 INCOMPARABILE GtllLLOlI X 465

Fruit — d e taill e m o y e n n e , p l u t ô t g r a n d , d e f o r m e s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a p l a t i
a u x d e u x p ô l e s , a v e c l e sillo n v e n t r a l superficiel , plu s m a r q u é v e r s l e b o u t , a s o u v e n t u n e
ligne r o s e , qu i d e v i e n t j a u n e b l a n c h â t r e o u j a u n e v e r d â t r e c h e z le s fruit s qu i s o n t à l ' o m b r e
et r o u g e - c a r m i n c h e z c e u x ensoleillé s ; l a p e a u m i n c e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , s e d é t a c h e aisé -
m e n t d u frui t ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c v e r d â t r e , r o s e prè s d u n o y a u , es t j u t e u s e , d o u c e , agré -
a b l e m e n t a c i d u l é e , p a r f u m é e , d ' u n g o û t agréabl e e t n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t sensible s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – from early August until the end of the second decade of the month. 39 days after
the Mayflower.
Variety of French origin, obtained at Saint-Denis Laval. In Romania it is in the found in the
pomological collections of experimental fruit stations.
Tree – medium vigor is fairly resistant to frost, but not to the attack of Sphaerotheca pannosa
(Wallr.) Lev. var. Woron persicae and Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and Myzodes
persicae Sulzer. The bell-like flowers bloom later. This variety is very productive.
Fruit – medium size, rather large, spherical, slightly flattened at the poles, with the ventral
furrow shallow, being stronger towards the end, often with a pink line, which becomes whitish-yellow
or greenish yellow in fruits that are in shadow and carmine-red in those sun exposed. Thin peel with
soft hairs, easily detachable from the fruit. The pulp is greenish white, pink near the stone, is juicy,
sweet and pleasantly tangy, scented with palatable and does not stick to the core.
The fruits are sensitive to transportation.

30 - 1, 10 3
 MIGNONNE MAR E TIMPURI U

S i n o n i m e : franc. Gross e m i g n o n n e hâtive , Mignonn e hâtive , Mignonn e pourpré e

Mignonne précoce , Mignonn e Dubarle .
engl. E a r l y f r e n c h , E a r l y p u r p l e a v a n t , E a r l y G r o s s e - M i g n o n n e .
germ. F r ü h e M i g n o n P f i r s i c h , F r ü h e r L i e b l i n g s .
rus. B o l ş o i m i n i o n r a n n i i , G r o s m i n i o n s k o r o s p e l k a , M i n i o n rannii .
céh. M i l u s e rană .
Origine. So i d e origin e franceză , cunoscu t di n 1722 .

Răspîndire. Est e răspîndi t foart e puţi n î n Franţa , A n g h a , R . D . G . , R . F . G . , U . R . S . S . ,

(în C r i m e e a , U c r a i n a ş i C a u c a z ) , R . P . B u l g a r i a ş i R . S . C e h o s l o v a c ă ,
î n ţar a n o a s t r ă s e întîlneşt e a p r o a p e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e s t u l d e m a r e ş i reuşeşt e a l t o i t p e toţ i
p o r t a l t o i i p i e r s i c u l u i . N u e s t e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , e s t e r e z i s t e n t l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i
d ă u n ă t o r i , îns ă d e s t u l d e sensibi l l a Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woron per-
sicae, c a r e a t a c ă lăstarii .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—1 4 zile .
Produce abunden t ş i regulat .
F r u c t e l e sîn t d e s t u l d e m a r i ş i d e b u n ă c a l i t a t e . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e
proaspătă.
Asemănări. S e a s e a m ă n ă c u soiu l M i g n o n n e m a r e , d e c a r e s e d e o s e b e ş t e p r i n f o r m a
m a i r e g u l a t ă a fructulu i ş i p r i n c o a c e r e a m a i t i m p u r i e .
Calităţi : rusticitatea , rezistenţ a l a ger , secet ă ş i dăunători , potenţialu l d e producţi e
ridicat ş i regula t a l p o m u l u i , p r e c u m ş i calitate a b u n ă a fructelor .
Defecte : sensibilitate a lăstarilo r l a Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Worm
persicae, r e z i s t e n ţ a slab ă a f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t .

POMUL

P o m u l e s t e v i g u r o s , c u s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , cu p u ţ i n e
l e n t i c e l e d e m ă r i m e m i j l o c i e s a u m i c i , r o t u n j i t e sa u e b p t i c e .
Coroana — sferic-turtită , răsfirată .
Ramurile de schelet — l u n g i ş i g r o a s e , n u m e r o a s e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu -
roşiatică p e parte a însorit ă ş i verde-cenuşi e p e ce a umbrită .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i ale s pri n r a m u r i m i x t e ş i b u c h e t e d e m a i .
 M I G N O N N E M A R E T I M P U R I U 4Й7

Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e z m e u r i u - î n c h i s c u n u a n ţ ă
v i o l e t p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d - a s c u ţ i ţ i , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i
pe permit e proeminente .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , ascuţiţ i l a vîrf , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s -
c e n t ă m i j l o c i u d e deasă , c u solzişori i sla b sudaţ i sa u d e z b p i ţ i .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u mari , î n m e d i e d e 15 5 m m l u n g i m e ş i 4 5 m m lă -
ţ i m e , larg-lanceolate , c u vîrfu l s c u r t - a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e serat e ; b m b u l g r o s , încreţi t
p e lini a nervuri i principale , d e c u l o a r e v e r d e - b r u n i e p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e p e c e a
inferioară, P e ţ i o l u l , scurt , î n m e d i e d e 9 m m , g r o s , c u d o u ă g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e .
Florile — mari , d e t i p r o z a e e u , c u p e t a l e l e r o t u n d e , sla b c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z -
intens ; sepalele , p u b e s c e n t e p e p a r t e a e x t e r i o a r ă ; pistilu l m a i scur t d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — destu l d e m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 6 4 m m , D = 6 6 m mş id =
= 6 5 m m ; greutate a m e d i e d e 12 0 g , ia r c e a m a x i m ă d e 15 5 g .

Fig. 108 . — Mignonn e mar e timpuri u

Fig. 109 . — Mignonn e mar e timpuri u

Forma — g l o b u l o a s ă , sla b t u r t i t ă l a b a z ă ş i sla b alungit ă spr e v h f , a p a r e adese a

m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n o v o i d ă , sla b asimetrică , c u o j u m ă t a t e m a i d e z v o l t a t ă ; b r a z d a
ventrală, superficială , p u ţ i n a d i n c i t ă cătr e vîrfu l fructulu i (fig . 1 0 8 ) .
468 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

Culoarea — crem-deschis ă c u nuanţ ă v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e circ a o treim e di n supra -

faţă c u c a i m i n - î n c h i s , uneor i c u o n u a n ţ ă v i o l a c e e .
Cavitatea pedunculară — p u ţ i n a d î n c ă ş i largă , c u pereţi i netezi .
Punctul stilar — m i c , cenuşiu , aşezat , e x c e n t r i c , p e u n m i c m a m e l o n .
Pieliţa — subţire , fină , destu l d e r e z i s t e n t ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă catifelată ,
fină, s e d e s p r i n d e destu l d e g r e u d e p u l p ă .
Pulpa — alb ă sa u c r e m - g ă l b u i e , s u b piebţ a ş i î n j u r u l sîmburelu i roşu-sîngerie , fi -
broasă, f o a r t e suculentă , deş i destu l d e c o m p a c t ă , d u l c e ş i a r m o n i o s acidulată , a r o m a t ă ,
de cabtat e bună , neaderent ă l a sîmbure .
Sîmburele — mic , bombat , avîn d î n medi e H = 2 9 mm, D = 2 3 m mş id = 1 7 mm ,
i n v e r s - o v o i d , c u b a z a r o t u n j i t ă , vîrfu l destu l d e l u n g ş i a s c u ţ i t ; creast a v e n t r a l ă sla b p r o e -
m i n e n t ă , ia r c e a dorsal ă m a i p r o n u n ţ a t ă ; d e c u l o a r e cafeniu-deschis , c u suprafaţ a adin e
încrustată, (fig . 1 0 9 ) .
Maturitatea — p r i m a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t ; î n c e p e c u 3 9 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .

R E C O J U N D Ă B I . Datorit ă calităţilo r sale , soiu l M i g n o n n e m a r e t i m p u r i u prezint ă

interes c a g e n i t o r , î n lucrăril e d e o b ţ i n e r e a u n o r soiur i n o i d e piersic .
I n t r u c î t est e d e p ă ş i t d e alt e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e , n u s e r e c o m a n d ă
pentru extinder e î n cultură .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 3 9 дне й п о з ж е сорт а М а й ф л о в е р .

Сорт п р о и с х о д и т п з Ф р а н ц и и , гд е известе н с 172 2 г о д а . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в
помологических коллекциях .
Дерево — сильнорослое , долговечное , морозо - и засухоустойчивое , устойчиво е к
вредителям, н о поражаетс я грибо м Sphaerothecn pannosa (Wallr. ) Lev . v a r . TFo<o «
persicae. Дае т о б и л ь н ы е и е ж е г о д н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к розовидный .
Плод — довольн о к р у п н ы й , о к р у г л о й формы , немног о асимметрический , брюшно й
ш о в п о в е р х н о с т н ы й ; с в е т л о - к р е м о в о го цвета с з е л е н о в а т ы м о т т е н к о м , п о к р ы т к а р м н н о в о -
к р а с н ы м р у м я н ц е м , иногд а с л н л о в а т ы м о т т е н к о м ; к о ж и ц а т о н к а я , н е ж н о - о п у ш е н н а я ,
п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь бела я ил и ж е ж е л т о в а т о - к р е м о в о г о ц в е т а , очен ь с о ч н а я ,
сладкая, гармоничн о кисловатая , ароматная , н е прирастае т к косточке .
Плоды плох о выдерживаю т перевозку .

ЕЕ SUME

Maturité — correspondan t à l a premièr e moiti é d'août , 3 9 jour s aprè s l a M a y flower .

V a r i é t é originair e d e F i a n c e , c o n n u e d e p u i s 1 7 2 2 .
E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
 MKjNONNF. M A R E TIMPURII I teg

Arbre — v i g o u r e u x, longévif , résist e a u gel , à l a sécheress e et , a u x insecte s nuisibles ,

niais es t sensibl e à Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae. P r o d u i t a b o n -
damment e t régulièrement . Fleu r d e t y p e rosacé .
Fruit — asse z g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n t r a l
superficiel ; d e c o u l e u r c r è m e clai r tiran t su r l e v e r d â t r e , r e c o u v e r t e d e r o u g e - c a r m i n , parfoi s
de n u a n c e v i o l a c é e ; l a p e a u m i n c e , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; celle-c i d ' u n
c r è m e j a u n â t r e , trè s j u t e u s e , d o u c e e t h a r m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , p a r f u m é e , n ' a d h è r e p a s
au n o y a u .
L e s fruit s résisten t asse z m a l a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the first half of August, 39 days after the Mayflower.
Variety from France, known since 1722. In Romania it is found in the pomological
collections.
Tree – vigorous, long-life, resistant to frost, drought and pests, but is sensitive to
Sphaerolheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae. It produced abundantly and regularly.
Flower is of rosaceous type.
Fruit – big, globular, slightly asymmetric, with the superficial ventral furrow, of light cream
through greenish color covered with crimson-red, sometimes purple hues, the peel is thin, finely
pubescent, sticking to the pulp; this is yellowish cream, very juicy, sweet-sour, fragrant, does not stick
to the core.
The fruits are not resistant to transport.
 TIMPURIU D E COPĂCEN I

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. S o i a u t o h t o n , o b ţ i n u t d i n s î m b u r i d e p r o v e n i e n ţ ă n e c u n o s c u t ă , î n c o m u n a
Copăceni, regiune a Bucureşti .

Răspîndire. S e cultiv ă n u m a i î n centru l p o m i c o l Copăceni .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e î n c e t î n p r i m i i an i d u p ă p l a n t a r e , ia r î n p e r i o a d a d e p b n ă p r o d u c ţ i e
a t i n g e o v i g o a r e s u b m i j l o c i e ; est e rusti c ş i l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t ă d e 1 8 — 2 0 d e ani . î ş i
t r a n s m i t e destu l d e fide l c a r a c t e r e l e ş i î n c a z u l înmulţiri i p r i n s î m b u r i . R e u ş e ş t e b i n e altoi t
p e p i e r s i c franc . E s t e r e l a t i v rezisten t l a g e r , îns ă sensib U l a b o b ş i l a a t a c u l d e Myzodes
persicae Sulzer . P o m i i n u p r e z i n t ă scurger i d e clei .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 0 zile .
S e r e m a r c ă p r i n t r - o p r e c o c i t a t e p r o n u n ţ a t ă , r o d i n d a b u n d e n t d i n anu l a l I I - l e a
d u p ă p l a n t a r e . î n general , p o m i i l e a g ă p r e a m u l t e fructe, î n c î t s e i m p u n e răritu l a c e s t o r a .
C o r o a n e l e fiin d îns ă p u ţ i n v o l u m i n o a s e , s e o b ţ i n p r o d u c ţ i i p o t r i v i t d e m a r i . A s t f e l ,
în c o l e c ţ i a p o m o l o g i c ă a I n s t i t u t u l u i a g r o n o m i c , , N . B ă l c e s e u " r e c o l t e l e m e d i i a u fos t d e
32 k g d e f r u c t e p e p o m î n a n u l a l I V - l e a d e l a p l a n t a r e ş i d e 5 0 — 5 2 k g î n ani i V — V I I .
F r u c t e l e sîn t m i c i , îns ă f o a r t e f r u m o s ş i v i u c o l o r a t e , d e c a l i t a t e b u n ă , d e s t u l d e rezis -
tente l a transport , caracterizat e printr-u n conţinu t ridica t î n substanţ ă uscat ă (13,07%) , î n
v i t a m i n ă С ( 9 , 6 8 — 1 2 , 1 0 m g % ) ş i a c i d i t a t e ( 1 , 0 0 % — 1 , 0 1 %) ş i s c ă z u t î n zahă r ( 7 , 7 3 % ) ;
r a p o r t u l n e f a v o r a b i l î n t r e z a h ă r ş i a c i d i t a t e c o n d i ţ i o n e a z ă u n g u s t deseor i insuficien t d e b i n e
armonizat.
Calităţi : r u s t i c i t a t e a p o m u l u i ş i c o l o r i t u l a t r ă g ă t o r a l fructelor, b p s a d e aderenţ ă a
pulpei l a sîmbure .
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i al e fructelor, sensibihtate a l a b o b ş i dăunători .

POMUL
P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 2,5— 3 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e ( 1 5 — 1 6
c m î n diametru) , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-închis .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , î n g u s t ă l a p o m i i tiner i ş i sferic ă l a ce i î n p r o d u c ţ i e ,
c u d i a m e t r u l d e 3 , 5 — 4 m , c u frunziş bogat .
 TIMPURIU D E C O P Ă C E N I m

Ramurile de schelet — l u n g i , r e l a t i v subţiri , uşo r g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e

cenuşiu-roşiatică ş i c u l e n t i c e l e m i c i , a l u n g i t e , p u ţ i n reliefate , m a r o n i i .
Ramurile de rod — subţiri , p u ţ i n v i g u r o a s e , r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n s a l b e ş i b u -
c h e t e d e m a i ; internoduril e fiin d foart e scurt e ( 1 — 2 c m ) , m u g u r i i florifer i sîn t aşezaţ i
des p e r a m u r i .
Lăstarii — p u ţ i n v i g u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e
intens p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c - a l u n g i ţ i , p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n u ţ e p o t r i v i t d e d e z v o l t a t e .
Mugurii floriferi — m a r i , b o m b a ţ i , c u solz i castani i ş i a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă d e s t u l
de pronunţată .
Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d 1-14—16 1 m m l u n g i m e ş i 3 6 — 4 0 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e ,
c u m a r g i n i l e crenat-serat e ; l i m b u l , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , est e o n d u l a t ş i î n d o i t î n su s p e
n e r v u r a m e d i a n ă , î n f o r m ă d e j g h e a b , c u vîrfu l r e c u r b a t spr e faţ a inferioară . P e ţ i o l u l , d e
1 0 — 1 4 m m l u n g i m e , c u 3— 4 g l a n d e p o t r i v i t d e m a r i , g l o b u l o a s e , s c o b i t e l a m i j l o c , d e
c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e î n cursu l v e r i i ş i n e g r i c i o a s e spr e t o a m n ă .
Florile — potrivi t d e mar i (27—3 4 m m î n diametru) , d e ti p rozaceu , c u petalel e d e
culoare r o z inten s l a d e s c h i d e r e a flori i ş i a l b ă , suflat ă c u r o z m a i tîrziu . P e lîng ă cel e c i n c i
p e t a l e n o r m a l e , u n e l e flor i a u î n c ă 3— 5 p e t a l e m i c i , s u p l i m e n t a r e , c u u n g u i c u l a l u n g ă ,
a p r o a p e f d i f o r m ă . Pistilul , ega l sa u c u 1— 2 m m m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — mică , avîn d H = 39—1 8 m m , D = 43—5 1 m m , d = 42—5 0 m m ;

greutatea d e 45—6 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , a s i m e t r i c ă , p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă ş i c u vîrfu l a p r o a p e r o t u n j i t
sau f o a r t e sla b t u r t i t ; j u m ă t ă ţ i l e sîn t b o m b a t e ş i p r e z i n t ă u ş o a r e încreţitur i î n a p r o p i e r e a
c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e îngust ă ş i m a i a d î n c i t ă spr e p u n c t u l stila r ş i
spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , p e c a r e o d e p ă ş e ş t e c u 1 0 — 1 5 m m ( p l . L ) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z u i d e s c h i s , a c o p e r i t p e c e a m a i m a r e p a r t e d i n suprafaţ ă c u
roşu stins , p e s t e car e s e s u p r a p u n p e t e d e u n r o ş u sîngeri u inten s ; p e p o r ţ i u n i l e sla b
însorite s e o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e m i c i d e c u l o a r e r o ş u - c a r m i n .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , a d î n c ă ş i f o a r t e îngustă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Punctul stilar — f o a r t e m i c , cenuşiu-închis , situa t c e n t r a l d i n t r - o d e p r e s i u n e , aşeza t
p e u n m i c m u c r o n , c e n u ies e î n afar a c o n t u r u l u i fructului .
Pieliţa — subţire , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă s c ă m o a s ă , fină , a l b i c i o a s ă ; s e d e s p r i n d e
uşor d e p u l p ă .
Pulpa — verde-gălbui e pîn ă l a galben-albicioasă , roşu-carmi n î n juru l sîmburelui ,
uneori ş i su b p i e h ţ ă , consistentă , p u ţ i n s u c u l e n t ă , a c i d u l a t ă , d u l c e , sla b a r o m a t ă , c u g u s t
r ă c o r i t o r ; n u ader ă l a s î m b u r e ; uneor i p r e z i n t ă p e t e d e sticlozitat e ş i d e v i n e m ă l ă i a ţ ă ;
între pulp ă ş i sîmbur e rămîn e u n go l destu l d e mare .
Sîmburele — mic , avîn d H = 2 4 - 2 9 m m , D = 1 8 - 2 2 m m , d = 16—1 9 m m , invers -
o v o i d , b o m b a t , c u vîrfu l f o a r t e scur t ascuţit , c u suprafaţ a ra r ş i p o t r i v i t d e a d î n c incrus -
tată, parţia l colorat ă c u roşu-carmin .
 S O I U R I D E P I E R S I C I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E
472

Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t ; î n c e p e c u 3 9 d e zil e

după Ma y flower .

RECOMANDĂRI- întrucî t soiu l T i m p u r i u d e C o p ă c e n i îş i t r a n s m i t e destu l d e fide l

caracterele î n cazu l înmulţiri i p r i n s e m i n ţ e , est e i n d i c a t c a semince r î n pepinierel e car e În -
m u l ţ e s c piersicul . S e m i n ţ e l e lu i a u o f a c u l t a t e g e r m i n a t i v ă r i d i c a t ă .
A v î n d fructel e p r e a m i c i , n u p r e z i n t ă intere s p e n t r u p l a n t a ţ i i l e industriale .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 3 9 дне й п о з ж е с о р т а М а й ф л о в е р .
Р у м ы н с к и й с о р т , выведенны й и з к о с т о ч е к н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В ы р а щ и -
вается т о л ь к о в п л о д о в о д ч е с к о м р а й о н е К о п э ч е н и .
Дерево — с н и ж е средне й с и л о й р о с т а , н е п р и х о т л и в о е и д о л г о в е ч н о е , д о в о л ь н о м о р о -
з о у с т о й ч и в о е , н о страдае т о т болезне й и п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й Myzoăes persica
S u l z e r . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н ы й ; цветени е п о л у р а н н е е ; приче м п л о д о н о с и т обильно ;
начиная у ж е с о 2-г о год а п о с л е п о с а д к и . О т л и ч а е т с я о ч е н ь в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю ,
з а в я з ы в а е т с л и ш к о м м н о г о п л о д о в , т а к чт о вызывае т н е о б х о д и м о с т ь и х п р о р е ж и в а н и я .
Плод — м е л к и й , о к р у г л ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , у о с н о в а н и я н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й ,
с почт и о к р у г л о й ил и о ч е н ь с л а б о п р и п л ю с н у т о й в е р ш и н о й ; б р ю ш н о й ш о в у з к и й и боле е
у г л у б л е н н ы й о к о л о о с т а т к а с т о л б и к а ; с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , н а больше й
части п о в е р х н о с т и п о к р ы т р у м я н ц е м н е я р к о г о к р а с н о г о цвета , с ярким и к р о в а в о - к р а с -
ными п я т н а м и ; н а с л а б о о с в е щ е н н о й с о л н ц е м с т о р о н е н а б л ю д а ю т с я мелки е т о ч к и карми -
н о в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , п о к р ы т а я нежны м б е л о в а т ы м о п у ш е н и е м , л е г к о
отделяется о т мякоти ; мякот ь о т желтовато-зеленог о д о беловато-желтог о цвета, вокру г
к о с т о ч к и , а и н о г д а и п о д к о ж и ц е й — к а р м и н о в о - к р а с н а я, п л о т н а я , м а л о с о ч н а я , к и с л о в а т о -
сладкая, с о слабы м аромато м и освежающи м в к у с о м , н е прирастае т к косточке .
Плоды хорошег о качества ; отличаютс я довольн о хороше й транспортабельностью -

RÉSUME

Maturité — correspondan t à l a premièr e moiti é d'août , 3 9 jour s aprè s l a M a y flower .

V a r i é t é originair e d e R o u m a n i e , o b t e n u e à p a r t i r d e n o y a u x d e p r o v e n a n c e i n c o n n u e .
N ' e s t c u l t i v é e q u e d a n s l e c e n t r e fruitie r d e C o p ă c e n i .
Arbre — d e v i g u e u r s o u s - m o y e n n e , r u s t i q u e e t l o n g é v i f ; r e l a t i v e m e n t résistan t a u
gel, sensibl e t o u t e f o i s a u x m a l a d i e s e t à l ' a t t a q u e d e Myzoăes persicae Sulzer . L a fleur ,
de typ e rosacé , fleurit asse z t ô t , p r o d u c t i o n a b o n d a n t e d è s l a s e c o n d e a n n é e aprè s
a v o i r ét é p l a n t é . T r è s p r o d u c t i f i , i l a u n e n o u a i s o n e x c e s s i v e , c e q u i i m p o s e so n éclaircissag e
énergique.
Fruit — d e p e t i t e taille , d e f o r m e g l o b u l e u s e e t a s y m é t r i q u e , u n p e u a p l a t i p a r l a
b a s e , à l a p o i n t e p r e s q u e a r r o n d i e o u trè s l é g è r e m e n t a p l a t i e , a l e sillo n v e n t r a l étroi t
et p l u s m a r q u é v e r s l e p o i n t s t y l a i r e ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e clair , r e c o u v e r t p o u r l a
plupart d'u n roug e éteint , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t d e s t a c h e s sanguine s intense s et ,
 PLANŞA L

Timpuriu de Copăceni.
 TIMPURIU D E C O P Ă C E N I 473

sur l e c ô t é f a i b l e m e n t ensoleillé , o n r e m a r q u e de s p e t i t s p o i n t s d ' u n r o u g e - c a r m i n ; l a p e a u

m i n c e , r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ;
celle-ci, d ' u n v e r t j a u n â t r e allan t j u s q u ' a u j a u n e b l a n c h â t r e , a v e c d u r o u g e - c a r m i n a u t o u r
du n o y a u e t parfoi s auss i sou s l a p e a u , es t c o n s i s t a n t e , p e u j u t e u s e , a c i d u l é e , d o u c e ,
faiblement parfumée , à g o û t rafraîchissan t ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruits , d e b o n n e quaUté , résisten t asse z b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity - corresponding to the first half of August, 39 days after the Mayflower.
Originating from Romania, obtained from unknown roots. It’s only grown in the center of
Copăceni Orchard.
Tree - medium vigor, long lifetime and relatively resistant to frost, however, sensitive to
diseases to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower, rosaceous type, blooms early, abundant
production in the second year after planting. Very productive, it has an excessive fruit set, which
imposes its aggressive thinning.
Fruit - small, globular in shape, asymmetrical, slightly flattened at the base, rounded at the tip
near or slightly flattened, the ventral furrow is narrow and more pronounced towards the stylar point.
It is light yellow-greenish covered with faded red on which there are blood-red stains, and on the sun
exposed side, we see little red- carmine dots. The thin peel is covered with a delicate whitish
pubescence, detaches easily from the pulp. Its color ranging from yellowish green to yellow-white,
with red-carmine around the stone and sometimes under the peel; it is consistent, juicy, tangy, sweet,
faintly scented with refreshing taste and it does not stick to the core.
The fruits of good quality, resistant to transport.
 FORD TIMPURI U

S i n o n i m e : engl. Earl y Ford .

mag. F o r d K o r â i .
rom. F o r d r o t u n d , F o r d .

Origine. S o i o b ţ i n u t î n A m e r i c a d e N o r d .

R ă s p î n d i r e . S o i r ă s p î n d it m a i ale s î n R . P . U n g a r ă ; m ai p u ţ i n s e întîlneşte ş i î n S . U . A .
L a n o i a fos t i n t r o d u s î n ani i 192 3 ş i 1 9 2 4 î n r e g i u n e a Crişana , u n d e î n p r e z e n t ar e
o l a r g ă r ă s p î n d i r e . î n celelalt e r e g i u n i al e ţări i n o a s t r e s e c u l t i v ă p u ţ i n .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s ş i est e l o n g e v i v , u n e l e e x e m p l a r e d e p ă ş i n d v î r s t a d e 3 0 d e ani .

R e u ş e ş t e b i n e a l t o i t a t î t p e m i g d a l , c î t ş i p e p i e r s i c ; c u c o r c o d u ş u l ar e îns ă o slab ă afi -
nitate, înregistrîndu-s e d i f e r e n ţ e d e g r o s i m e î n t r e a l t o i ş i p o r t a l t o i . E s t e p u ţ i n p r e t e n ţ i o s
faţă d e c o n d i ţ u l e d e sol , n e c e s i t ă îns ă e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e ; est e d e s t u l d e rezisten t l a g e r
şi secetă . L a V o i n e ş t i , durj ă iarn a g r e a d i n a n u l 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , m u g u r n florifer i a u rezista t
b i n e l a g e r ş i p r o d u c ţ i a m e d i e p e p o m a f o s t d e 4 0 — 4 5 k g . D e a s e m e n e a est e d e s t u l d e re -
zistent l a Monilinia laxa E h r e n b . , est e îns ă f o a r t e sensibi l la Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . ş i la Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i d e s t u l d e rezisten t l a a t a c u l d e Myzodes
persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 4 zile .
E s t e u n u l d i n t r e soiuril e cel e m a i p r o d u c t i v e . L a I . C . H . V . B u c u r e ş t i — B ă n e a s a , î n
anii V — V I I d u p ă p l a n t a r e a d a t c î t e 3 4 k g d e f r u c t e p e p o m ( m e d i a p e 3 a n i ) , p r o d u c ţ i a
m a x i m ă fiin d d e 6 6 k g . L a Ş i m l e u l Silvanie i p r o d u c ţ i a m e d i e p e p o m i i î n v î r s t a d e 2 5 — 3 0
d e an i e s t e d e 4 0 — 7 0 k g .
F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e ş i s u p r a m i j l o c i e , d e s t u l d e f r u m o s c o l o r a t e c î n d sîn t
b i n e însorite , d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 8 , 1 3 % zahăr , 0 , 6 1 %
aciditate, 0 , 5 2 % pectine , 0 , 9 9 % substanţ e proteic e ş i 11,1 0 m g % v i t a m i n ă C , sîn t apre -
c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare .
Calităţi : vigoarea , longevitatea , potenţialu l producti v ridica t a l pomului , cabtate a
b u n ă a f r u c t e l o r , rezistenţa l a Monilinia laxa E h r e n b . ş i la a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .
Defecte : r e z i s t e n ţ a slab ă a f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t , s e n s i b i b t a t e a l a Taphrina deformans
( B e r k . ) T u l . ş i l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
 FORD T I M P U R I U
475

POMUL

P o m u l a t i u g e înălţime a d e 3— 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r a l d e 2 0 — 2 2 c m ,
c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-negricioasă , aspră , p u ţ i n c r ă p a t ă .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , r e l a t i v îngust ă l a p o m i i tineri , d e v i n e sferică , largă ,
destul d e răsfirat ă î n p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e , c î n d a t i n g e 6— 7 m î n d i a m e t r u .
Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , g e n i c u l a t e , f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e
d e 4 6 — 6 0 ° ; scoarţ a est e d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u lenticel e n u m e r o a s e , e l i p t i c e , dis -
p u s e circular .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i ale s p r i n r a m u r i m i x t e , v i g u r o a s e , c u n u m e r o ş i
m u g u r i floriferi , ş i p r i n salbe .
Lăstarii — lungi , c u i n t e r n o d u r i d e 3 — 4 c m l u n g i m e , destu l d e groşi , c u scoarţ a
r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e p a r t e a u m b r i t ă , c u lenticel e neregulate , d e c u l o a r e
p o r t o c a b u - r o ş i a t i c ă , m a i v i z i b i l e p e p a r t e a însorită .
Mugurii vegetativi — m i c i , c u vîrfu l ascuţi t ş i depărta t d e ramură , pubeseenţi ,
aşezaţi p e p e r n u ţ e d e m ă r i m e m i j l o c i e .
Mugurii floriferi — mari , b o m b a ţ i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă destu l d e p r o n u n ţ a t ă .
Frunzele — s u p r a m i j l o c i i , a v î n d 1 4 5 — 1 7 8 m m l u n g i m e ş i 4 2 — 5 2 m m l ă ţ i m e , lan -
c e o l a t e , c u m a r g i n i l e fi n serate . L i m b u l , subţire , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , încreţi t p e n e r v u r a
mediană, c u marginil e uşo r ridicate . Peţiolul , d e 10—1 4 m m lungime , uşo r curbat , c u
2—4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , a d î n c s c o b i t e ; a d e s e a frunz a est e însoţit ă d e 2 stipel e p r o e -
m i n e n t e , sesile , d e c u l o a r e c a f e n i e , aşezat e p e p e ţ i o l ş i p e b a z a l i m b u l u i .
F r u n z e l e c a d t o a m n a d e t i m p u r i u , m a j o r i t a t e a făr ă a-ş i s c h i m b a culoarea .
Florile — m a r i ( 3 3 — 4 1 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a e e u , c u petalel e mari , r o t u n d -
eliptice, uşo r c o n c a v e , d e c u l o a r e roz-roşiatic ă l a d e s c h i d e r e a flori i ş i a l b e suflat e c u r o z
m a i tîrzi u ; b a z a ş i centru l p e t a l e l o r sîn t c o l o r a t e m a i inten s d e c î t m a r g i n i l e . Pistilul ,
d e aceeaş i l u n g i m e c u staminel e sa u c u 1— 2 m m m a i lung .

FRUCTUL

Mărimea — mijloci e ş i supramijlocie , avîn d H = 50—7 5 m m , D = 5 3 — 70 m m ,

d= 6 5 — 70 m m ; greutate a d e 1 1 0 — 1 4 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , asimetrică , u n g h i u l o a s ă , e u b r a z d a v e n t r a l ă larg ă ş i superficială ,
adîncită ş i î n g u s t a t ă spr e e x t r e m i t ă ţ i , d e p ă ş i n d c u circ a 5 m m p u n c t u l stilar , c u m a r g i n i l e
adesea neegal e ; î n a m b e l e c a z u r i p a r t e a m a i p r o n u n ţ a t ă f o r m e a z ă cătr e p u n c t u l stila r u n
u m ă r p r o e m i n e n t , caracteristi c ( p l . L I ) .
Culoarea — v e r z u i - a l b i c i o a s ă , c u o n u a n ţ ă p r o n u n ţ a t ă d e a l b l a fructel e b i n e c o a p t e
şi a c o p e r i t ă c u r o z ş i roşu-sîngeri u m a r m o r a t p e p a r t e a însorit ă ; p e c e a m a i m a r e p a r t e d i n
suprafaţa fructulu i sîn t răspîndit e p u n c t e roşii , m i c i ş i d e s e . î n c o n d i ţ i i n e f a v o r a b i l e d e
luminozitate, punctel e rămî n puţi n colorate .
Cavitatea pedunculară — d e m ă r i m e m i j l o c i e , alungită , u n e o r i c u m a r g i n i l e uşo r o n -
dulate.
Fundul stilar — f o a r t e m i c , c o l o r a t î n m a r o - î n c h i s , situa t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pielita — d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , neaderentă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă
albicioasă, aspră , deasă .
 176 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P l N D I T E

Pulpa — a l b ă , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e sa u v e r z u i e , c u infiltraţi i r o z p e p a r t e a Însorit ă

sub p i e h ţ ă ş i c u infiltraţi i roşu-carmini i î n j u r u l s î m b u r e l u i , f o a r t e suculentă , f o n d a n t ă ,
d u l c e - a c i d u l a t ă , sla b a r o m a t ă , c u g u s t p l ă c u t ; c î t e o d a t ă s e m i f o n d a n t ă sa u chia r f i b r o a s ă ,
n e a d e r e n t ă sa u sla b a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 30—4 0 m m , D = 20—2 9 m m ,
d= 1 5 — 1 9 m m , o v o i d , uşo r b o m b a t , t r u n c h i a t l a b a z ă , c u vîrfu l scurt-ascuţi t ; suprafaţ a
c o l o r a t ă î n c ă r ă m i z i u - d e s c h i s c u n u a n ţ ă m o v , p a r ţ i a l î n r o ş u , p r e z i n t ă incrustaţi i rare ,
scurte ş i a d î n c i s p r e b a z ă ş i a l v e o l a r e spr e vîrf .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m e l e d o u ă d e c a d e al e luni i a u g u s t , ia r î n a n b ră -
coroşi s e p r e l u n g e ş t e ş i î n d e c a d a a trei a ; î n c e p e c u 4 1 d e zil e d u p ă M a y f l o w e r .

EECX)MANDĂEI. Fiin d d e p ă ş i t d e a l t e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e , î n c e

p r i v e ş t e a s p e c t u l f r u c t e l o r ş i r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t , soiu l F o r d t i m p u r i u n u est e indica t
p e n t r u livezil e i n d u s t r i a l e .
S e r e c o m a n d ă m e n ţ i n e r e a lu i î n s o r t i m e n t u l regiuni i Crişana , u n d e s e c o m p o r t ă foart e
b i n e , ş i c a so i d e c o m p l e t a r e î n p l a n t a ţ i i l e p e n t r u c o n s u m l o c a l .
P r e z i n t ă i n t e r e s c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i l o r soiur i d e piersic .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в течени е п е р в ы х д в у х дека д а в г у с т а , а в п р о х л а д н ы е г о д ы п р о д о л ж а -

е т с я и в т р е т ь е й ; начинаетс я н а 4 1 ден ь п о з ж е с о р т а М а й ф л о в е р .
Происходит и з Северно й А м е р и к и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м , н о н у ж д а е т с я
в б л а г о п р и я т н о й э к с п о з и ц и и . Д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е н у с т о й ч и в о е к з а с у х е и пора -
ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a a c , н о очен ь восприимчиво е к поражени ю
грибами Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . и Taphrina deformans (Berk. ) Tul. ,
д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae Sulzer . Цветк и
р о з о в и д н ы е ; цветени е п о л у р а н н е е . Я в л я е т с я одни м и з н а и б о л е е у р о ж а й н ы х с о р т о в .
Плод — средне й ил и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч е с к и й ,
у г л о в а т ы й , б е л о в а т о - з е л е н о в а т о г о цвета , с заметны м белы м о т т е н к о м у з р е л ы х п л о д о в
и р о з о в а т ы м и к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; значительна я ч а с т ь п о -
в е р х н о с т и п л о д а п о к р ы т а мелким и и т е с н о р а с п о л о ж е н н ы м и к р а с н ы м и т о ч к а м и ; пр и небла -
г о п р и я т н ы х у с л о в и я х о с в е щ е н и я п л о д ы о с т а ю т с я м а л о о к р а ш е н н ы м и ; к о ж и ц а средне й
толщины, прочная , неприросша я к мякоти , покрыта я беловатым , жестки м и густы м опу -
ш е н и е м ; м я к о т ь бела я с ж е л т о в а т ы м ил и зеленоваты м о т т е н к о м и р о з о в ы м и п р о ж и л к а м и
под к о ж и ц е й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е и к а р м и н о в о - к р а с н ы м и — в о к р у г к о с т о ч к и , очен ь с о ч .
ная, тающая , кисловато-сладкая , с о слабы м аромато м и приятны м в к у с о м , иногд а полута -
ю щ а я ил и д а ж е в о л о к н и с т а я , н е п р и р о с ш а я ил и ж е с л а б о п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е .
Качество плодо в хорошее .

RÉSUMÉ

Maturité — d u r a n t le s d e u x p r e m i è r e s d é c a d e s d ' a o û t et , p e n d a n t le s année s plu s

fraîches, j u s q u ' à l a t r o i s i è m e d é c a d e , c o m m e n c e 4 1 j o u r s a p r è s l a M a y f l o w e r .
V a r i é t é originair e d e l ' A m é r i q u e d u N o r d -
 PLANŞA LI

Ford timpuriu.
 FORD T I M P U R I U 477

Arbre — v i g o u r e u x , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e sol , e x i g e c e p e n d a n t
des e x p o s i t i o n s f a v o r a b l e s . A s s e z résistan t a u ge l e t à l a sécheresse , ains i q u ' à Moni-
linia la.ra ( E h r e n b . ) S a c c , c e p e n d a n t trè s sensibl e à Clasterosporium carpophillum (Lév. )
A d e r h . e t à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , m a i s asse z résistan t à l ' a t t a q u e d e Myzodes
persicae Sulzer . L e s fleurs , d e t y p e r o s a c é , fleurissen t asse z t ô t . C'es t u n e d e s variété s
les p l u s p r o d u c t i v e s .
Fruit — m o y e u e t surmoyen , d e form e globuleuse , asymétrique , anguleux , d e cou -
leur v e r t b l a n c h â t r e , a v e c u n e t e i n t e a c c u s é e d e b l a n c c h e z le s fruit s b i e n m û r s , e t r e c o u v e r t
d e r o u g e san g su r l a p a r t i e ensoleillé e ; su r l a plu s g r a n d e p a r t i e d e l a surfac e d u fruit , d e
p e t i t s p o i n t s r o u g e s s o n t r é p a n d u s ; dans le s c o n d i t i o n s d é f a v o r a b l e s d e l u m i n o s i t é , le s fruit s
d e m e u r e n t p e u c o l o r é s ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , résistante , n o n a d h é r e n t e , es t
r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , épaiss e e t d u r e ; l a p u l p e b l a n c h e a v e c u n e t e i n t e
j a u n â t r e o u v e r d â t r e a v e c , su r l a p a r t i e ensoleillée , d e s infiltration s rose s sou s l a p e a u e t de s
infiltrations r o u g e - c a r m i n a u t o u r d u n o y a u , es t trè s j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e - a i g r e l e t t e ,
f a i b l e m e n t p a r f u m é e , à saveu r a g r é a b l e , parfoi s m i - f o n d a n t e o u m ê m e fibreuse , n o n a d -
hérente o u faiblemen t adhérent e a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t d e trè s b o n n e qualité .

ABSTRACT

Maturity – the first two decades of August and during the cooler years until the third decade,
41 days after the Mayflower.
Variety native from North America.
Tree – vigorous, pretentious concerning the soil conditions, however, requires favorable
exposure. Fairly resistant to frost and drought, and Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc., However, very
sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. Taphrina deformans and (Berk.) Tul. but
strong enough to attack of Myzodes persicae Sulzer. The flowers, of rosaceous type, bloom early.
This is one of the most productive varieties.
Fruit – medium or bigger sizes, globular shape, asymmetrical, angular, green-white with a
touch of white in ripe fruit, and covered with red blood on the sun exposed side; on the greater part of
the fruit surface, small red dots are widespread in the poor lightening, the fruits remain lightly
colored. The peel is medium thick, durable, not sticky, is covered with a whitish, dense, rough
pubescence; the white pulp with a yellowish or greenish shades, on the sun exposed side with pink
infiltrations and carmine-red infiltrations around the stone, is very juicy, creamy, sweet-tart, slightly
scented, pleasant flavor, and sometimes crispy or even fibrous, does not stick or partly sticks to the
stone.
Fruits are of very good quality.
 CARMEN

Sinonime : engl. Carman , Prid e o f Texas .

iial. C a r m a n .
bulg. K a r m a n .

Origine. A fos t o b ţ i n u t i n t î m p l ă t o r d i n s î m b u r i i unu i so i n e c u n o s c u t , î n 1 8 8 9 , d e

către J . W .S t u b e n r a u с h , î n l o c a b t a t e a M e x i c ( T e x a s ) d i n S.TJ.A . ; iniţia l a f o s t
răspîndit su b numel e Prid e o f Texa s ş i î n 189 4 a fos t denumi t Carmen .

R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t f o a r t e p u ţ i n î n S . U . A . , F r a n ţ a , E . P . U n g a r ă ş i î n sudu l
U . B . S . S . , îndeoseb i î n B . 8 . S . Moldovenească , E . 8 . S . Ucrainean ă ş i Caucazu l d e nord .
L a n o i s e întîlneşt e m a i m u l t î n c o l e c ţ i u e p o m o l o g i c e ş i p r i n g r ă d i n d e d i n juru l caselor .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , est e l o n g e v i v , reuşeşt e î n c o n d i ţ i i v a r i a t e d e so l ş i c b m ă , îns ă

t r e b u i e p l a n t a t î n l o c u r i însorit e p e n t r u c a fructel e s ă s e c o l o r e z e m a i b i n e . E s t e rezisten t
la ger , l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h , l a Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc .
şi l a a t a c u l d e Myzocles persicae Sulzer , da r est e sensibi l l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul .
şi f r e c v e n t a t a c a t d e Xanthomonas pruni (E . F . Smith ) Dows .
înfloreşte semitimpuri u ş i eşalonat .
P r o d u c e abundent . î n condiţiu e d e l a Medgidia , regiune a D o b r o g e a , p o m i i î n vîrst ă
de б an i a u d a t o producţi e medi e d e 7 0 k g d e fructe , producţi a m a x i m ă ajungîn d l a
1 1 2 k g d e fruct e p e p o m .
F r u c t e l e , d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u gus t p l ă c u t , sîn t c o n s i d e r a t e d e c a l i t a t e b u n ă p e n t r u
c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . C o n ţ i n 9 , 8 0 — 1 2 , 1 1 % zahăr , 0 , 7 9 — 0 , 8 6 % a c i d i t a t e , 0 , 6 5 ° / 0

s u b s t a n ţ e p r o t e i ce ş i 15,7 6 m g % v i t a m i n ă C .
Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a , r e z i s t e n ţ a b u n ă l a g e r ş i l a Clasterosporium carpo-
phillum ( L é v . ) A d e r h . , l a Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc . ş i l a a t a c u l d e Myzodes per-
sicae Sulzer , p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e p r o d u c ţ i e , p r e c u m ş i c a b t a t e a b u n ă a fructelor .
Defecte : sensibilitate a l a Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , rezistenţ a slab ă a fructelo r
la m a n i p u l a r e ş i t r a n s p o r t .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3 , 5 — 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , s ă n ă t o s , c u scoarţ a
d e c u l o a r e c e n u ş i u - p ă m î n t i e n e g r i c i o a s ă , e u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — sferică , l a r g ă , d e s t u l d e rară , c u d i a m e t r u l d e 6—6, 5 m .
 CARMEN 479

Ramurile de schelet — p o t r i v i t d e lungi , g r o a s e , c r e s c u t e su b unghiur i d e ramificar e

d e 4 0 — 5 5 ° ; s c o a r ţ a , c e n u ş i e , c u n u m e r o a s e lenticel e p r o e m i n e n t e , a l u n g i t e , cafenii .
Ramurile de rod — predomin ă ramuril e m i x t e ş i anticipate , viguroase , car e a u muguri i
floriferi distribuiţ i l a m i j l o c u l ş i c ă t r e vîrfu l r a m u r i i .
Lăstarii — l u n g i , groşi , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2,5— 3 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u -
v i o l e t ă p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - e r b a c e e p e ce a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — potrivi t d e mari , conici , c u o pubescenţ ă cenuşie , pronunţată .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , c u o p u b e s c e n ţ ă grosieră , caracteris -
t i c ă , aşezaţ i î n g r u p u r i .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , ал- înd î n m e d i e 1 6 5 m m l u n g i m e ş i 5 0 m m l ă ţ i m e ,
larg l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e fi n c r e n a t e ; b m b u l est e n e t e d sa u sla b încreţi t d e - a l u n g u l
nervurii principale , puţi n recurba t î n plan , d e culoar e verde-închis , lucios . Peţiolul , d e
8—11 m m l u n g i m e , g r o s , roşiatic , c u 2— 5 g l a n d e mar i sa u m i j l o c i i , r e n i f o r m e .
Florile — mari , d e 3 5 — 4 0 m m î n d i a m e t r u , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i , r o t u n d e ,
d e c u l o a r e roz-inten s i m e d i a t d u p ă ieşire a d i n b o b o c ş i r o z - d e s c h i s m a i tîrzi u ; s e întîlnes c
uneori flor i c u m a i m u l t e p e t a l e . Pistilu l est e m a i scur t c u 1— 2 m m d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H = 5 2 — 6 3 mm ş i D = d = 55—6 7 mm ;
greutatea m e d i e d e 1 0 0 — 1 2 0 g , m a x i m ă 21 5 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , p u ţ i n t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e , s i m e t r i c ă sa u u ş o r a s i m e t r i c ă ,
b o m b a t ă p e flancur i ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficială*, ' c u e x c e p ţ i a p o r ţ i u n i i d e l a vîrfu l fruc -
tului, u n d e d e v i n e larg ă ş i a d î n c ă p î n ă l a 4 m m , f o r m î n d o d e p r e s i u n e c a r a c t e r i s t i c ă ş i
d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 3 — 4 m m (fig . 1 1 0 ) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e deschi s l a î n c e p u t u l c o a c e r i i ş i c r e m - g ă l b u i e l a m a t u r i t a t e a
d e p l i n ă . P e p a r t e a însorit ă (circ a o t r e i m e d i n s u p r a f a ţ ă ) est e a c o p e r i t ă c u u n r o ş u - c a r m i n ,
p u ţ i n p ă t a t c u roşu-sîngeriu , ia r spr e p a r t e a u m b r i t ă , l a b m i t a d e t r e c e r e într e c u l o a r e a a c o -
p e r i t o a r e ş i c e a d e b a z ă , sîn t p r e s ă r a t e p u n c t e roşii , f o a r t e m i c i ş i d e s e ; fructel e u m b r i t e
sînt sla b c o l o r a t e .
Cavitatea pedunculară — d e lărgim e ş i adîncim e mijlocie , c a o luntre , c u piebţ a
colorată î n roz .
Punctul stilar — m i c , aşeza t î n m a r g i n e a depresiunii , spr e p a r t e a d o r s a l ă .
Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , rezistentă , a d e r e n t ă sa u s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o -
p e r i t ă c u perişor i fini , a l b i c i o ş i , c a re î i d a u u n a s p e c t catifelat .
Pulpa — albă , c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e sa u v e r z u i e , p u ţ i n r o ş i e î n j u r u l s î m b u r e l u i ,
p o t r i v i t d e consistentă , fină , c u fibr e p u ţ i n e ş i f r a g e d e , s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , c u g u s t
dulce-acrişor, fi n a r o m a t ă , d e c a b t a t e b u n ă , s e m i a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — d e mărim e mijlocie , avîn d î n medi e H = 3 0 m m ; D = 2 5 m m , d =
= 1 9 m m , i n v e r s - o v o i d , c u vîrfu l scurt-ascuţit , suprafaţ a a d î n c - i n c r u s t a t ă s u b f o r m ă d e
şanţuri ş i a l v e o l e ; î n m o m e n t u l scoateri i di n fruc t est e g a l b e n - z m e u r i u , ia r c u l o a r e a p r o -
priu-zisă est e cafeniu-deschi s (fig . 1 1 1 ) .
Maturitatea — î n p r i m a ş i a d o u a d e c a d ă a luni i a u g u s t ; î n c e p e c u 2 5 d e z d e înaint e
de J . H . Hale .
480 SOIURI D E PIERSI C l N STUDI U Ş I PUTI N R A S P l N D I T E

BECX)MANDIHI- A v î n d o seri e d e însuşir i v a l o r o a s e , s o i u l C a r m e n est e i n d i c a t c a

genitor î n lucrăril e d e crear e a n o i soiur i d e piersic .
î n t r u c î t s e s u p r a p u n e parţia l sa u t o t a l c u p e r i o a d a d e c o a c e r e a alto r soiur i d e piersi c
care a u p u l p ă g a l b e n ă ( S u n b e a m , S t a r k i n g d e b c i o u s ) , car e î l d e p ă ş e s c î n p r i v i n ţ a c a b t ă ţ i i

Fig. 110 . — Carme n

Fig. 111 . — Carme n

şi rezistenţe i f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t , soiu l C a r m e n n u p r e z i n t ă intere s p e n t r u p l a n t a ţ i i l e

industriale.
РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в ы е дв е д е к а д ы а в г у с т а ; начинаетс я н а 2 5 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н

Хейль.
С о р т а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведе н в 188 9 г о д у . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я
преимущественно в помологически х коллекциях .
Дерево — сильнорослое , нетребовательно е к почвенно-климатически м условиям ,
м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о п о р а ж а е т с я г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) Tul . и бактерие й
Xantomonas pruni (E . F . Smith. ) D o w s . Дае т обильны е у р о ж а и . Ц в е т о к розовидны й ;
цветение п о л у р а н н е е и п о с т е п е н н о е .
Плод — средне й ил и в ы ш е средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й , н е м н о г о с п л ю щ е н н о й с о б о и х
к о н ц о в ф о р м ы , с и м м е т р и ч е с к и й ил и н е м н о г о а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м
ш в о м , з а и с к л ю ч е н и е м в е р ш и н н о й част и п л о д а , гд е о н с т а н о в и т с я ш и р о к и м и г л у б о к и м и
о б р а з у е т х а р а к т е р н у ю в п а д и н у ; вначал е п л о д с в е т л о г о , э е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , пр и
 CARMEN 181

п о л н о й з р е л о с т и с т а н о в и т с я ж е л т о в а т о - к р е м о в ы м , с к а р м и н о в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , зани -
мающим о к о л о 1/ 3 п о в е р х н о с т и — на с о л н е ч н о й с т о р о н е , и г у с т о у с ы п а н н ы й очен ь м е л к и м и
к р а с н ы м и т о ч к а м и — н а затененно й част и ; к о ж и ц а д о в о л ь н о т о л с т а я , п р о ч н а я , п р и р о с -
шая ил и ж е п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , п о к р ы т а н е ж н ы м и б е л о в а т ы м и , б а р х а т и с т ы м и в о -
л о с к а м и ; м я к о т ь б е л а я , с ж е л т о в а т ы м ил и зеленоваты м о т т е н к о м , в о к р у г к о с т о ч к и к р а с н о -
ватая, д о в о л ь н о п л о т н а я , н е ж н а я , с небольши м количество м нежны х волокон , сочная ,
тающая, кисловато-сладког о вкуса, с тонки м ароматом , хорошег о качества ; н е прирастае т
к косточке .
Плоды х о р о ш е г о к а ч е с т в а , и с п о л ь з у ю т с я дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е .

RÉSUMÉ

Maturité — correspondan t au x 2 0 premier s jour s d u moi s d'août , c o m m e n c e 2 5 jour s

avant l a J . H . Haie .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 8 9 . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e l e plu s
s o u v e n t dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s.
Arbre — v i g o u r e u x , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l e t a u c l i m a t . I l résist e b i e n a u g e l ,
m a i s es t asse z sensibl e à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t es t f r é q u e m m e n t a t t a q u é p a r
Xantomonas pruni ( E . F . S m i t h . ) D o w s . P r o d u i t a b o n d a m m e n t . L a fleu r es t d e t y p e
r o s a c é ; l a floraiso n m i - p r é c o c e e t é c h e l o n n é e .
Fruit — d e grosseu r m o y e n n e o u g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , u n p e u aplatie , a u x
d e u x b o u t s s y m é t r i q u e s o u l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e s , à sillo n v e n t r a l superficiel , e x c e p t é
l a p o r t i o n d e l a p o i n t e , o ù i l s'élargi t e t s ' a c c e n t u e , f o r m a n t u n e d é p r e s s i o n c a r a c t é r i s t i q u e ;
la c o u l e u r e n es t j a u n e v e r d â t r e clai r a u d é b u t e t c r è m e j a u n â t r e à m a t u r i t é c o m p l è t e ;
sur l e c ô t é ensoleill é e n v i r o n 1/ 3 d e t o u t e l a surfac e es t r e c o u v e r t e d e r o u g e - c a r m i n , e t su r
l e c ô t é o m b r a g é ell e es t p a r s e m é e d e p e t i t s p o i n t s r o u g e s m e n u s e t r a p p r o c h é s ; l a p e a u ,
d'épaisseur m o y e n n e , résistante , a d h é r e n t e o u m i - a d h è r e n t e à l a p u l p e , r e c o u v e r t e d ' u n
fin d u v e t b l a n c h â t r e e t v e l o u t é ; l a p u l p e , b l a n c h e t i r a n t su r l e j a u n e o u v e r t , l é g è r e m e n t
plus r o u g e a u t o u r d u n o y a u , d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , fine , a v e c de s fibre s p e u n o m b r e u -
ses e t tendres , j u t e u s e , f o n d a n t e , d ' u n g o û t d o u x - a i g r e l e t , f i n e m e n t p a r f u m é e , d e b o n n e
qualité es t m i - a d h é r e n t e a u n o y a u . L e s fruits , d e b o n n e qualité , s o n t c o n s o m m é s tel s q u e l s .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the first 20 days of August, and 25 days before the J.H. Hale.
Variety of American origin, obtained in 1889. In Romania it is found most often in
pomological collections.
Tree – strong, pretentious regarding the soil and climate. It is resistant to frost, but is quite
sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and is frequently attacked by Xaniomonas pruni (Smith
EP.) Dows. Produces abundantly. The flower is of rosaceous type; the blooming occurs early through
mid-season and is done in stages.
Fruit – medium size or large, globular shape, flattened at both ends, symmetrical or slightly
asymmetrical, superficial ventral furrow,e xcept the portion of the tip, where it widens and deepens,
forming a characteristic depression, the color is light greenish yellow in the beginning and yellowish
cream at full maturity, on the sun exposed side about one third of the entire surface is covered with
carmine-red, and on the shadow exposed side has small red dense dots. The peel is medium thick,
tough, sticks or partly sticks to the pulp, covered with whitish, velvety layer. The flesh, white through
yellow or green, slightly red around the stone, having sour-sweet taste, delicately scented, good
quality, not too stick to the stone. The fruits of good quality are suitable for fresh consumption.
 CAPUCCI1

S i n o n i m e : n u are .

Origine. So i d e origin e italiană , o b ţ i n u t d e C a r l o C a p u c c i l a B o l o g n a , pri n încru -

cişarea l i b e r ă a soiulu i J . H . H a l e (e u soiu l Santa , A n n a B a l d u c c i ) ; p u i e ţ i i a u f o s t o b ţ i n u ţ i
în 193 8 ş i s e l e c ţ i o n a ţ i î n 1 9 4 6 .

R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t î n Italia , m a i ale s î n regiune a E m i l i a — Eomagna ,

î n ţar a n o a s t r ă a fos t i n t r o d u s î n 3 959 ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c , p r e z i n t ă o rezistenţ ă m i j l o c i e faţ ă d e

g e r ş i s e c e t ă ; est e r e z i s t e n t l a b o b , îns ă est e a t a c a t d e afid e (Myzodes persicae Sulzer) .
î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 1 zile . A r e u n p o t e n ţ i a l d e
p r o d u c ţ i e r i d i c a t ; î n c o n d i ţ i i l e de l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă B u c u r e ş t i —Băneasa, l a vîrst ă
d e 6 an i a p r o d u s 6 0 — 7 0 k g d e f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e sîn t m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , f o a r t e b u n e l a g u s t , c u p u l p a f e r m ă ş i totodat ă
zemoasă, neaderent ă l a sîmbure . Conţi n 1 1 , 8 6 — 1 4 , 2 3 % zahăr , 0 , 8 4 — 1 , 0 2 % aciditate ,
0 , 8 6 — 1 , 0 8 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 1 0 , 1 2 — 1 2 , 3 7 m g % v i t a m i n a C . S e foloses c pentr u con -
s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e . Sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t .
Asemănări. F r u c t e l e soiulu i C a p u c c i 1 s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i J . H . H a l e
a t î t l a f o r m ă ş i c u l o a r e , c ît ş i î n c e e a c e p r i v e ş t e c u l o a r e a ş i c o n s i s t e n ţ a p u l p e i ; s e d e o s e b e ş t e
d e soiu l J . H . H a l e p r i n e p o c a d e c o a c e r e m a i t i m p u r i e .
Calităţi : productivitatea , vigoare a pomului , mărime a ş i cabtate a bun ă a fructelor .
Defecte : s e n s i b i b t a t e a l a a t a c u l lu i Myzodes persicae Sulzer , c î t e o d a t ă c r a p ă fructel e
şi s î m b u r i i , p r o v o c î n d î n c e p u t d e p u t r e z i r e .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3—3, 6 m , f o r m e a z ă trunch i c u diametru l d e 18—2 0 c m ,

cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a f e n i e , c u c r ă p ă t u r i superficial e ( p o m i d e 6 a n i ) .
Coroana — globuloasă , largă , deasă , c u diametru l d e 3— 4 m .
Ramurile de schelet — lungi , groase , c u unghiur i d e ramificar e d e 4 5 — 6 0 ° ; scoarţ a
d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a f e n i e ; c e l e d e 2 an i s î n t d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , c u n u m e r o a s e
enticele scurte , gălbui .
 cApuccl 1 483

RamuHle de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n b u c h e t e d e m a i p e l e m n d e 3 — 4 an i ş i l a b a z a
ramurilor d e 2 an i ş i pri n r a m u r i m i x t e spr e vîrfu l r a m u r i l o r d e 2 an i ; a c e s t e a d i n u r m ă
sînt d e g r o s i m e m i j l o c i e , a v î n d scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e - r o ş i a t i c ă .
Lăstarii — lung i ş i groşi , v i g u r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 , 6 — 3 , 5 c m , c u s c o a r ţ a d e
culoare v e r z u i - a l b i c i o a s ă p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - c a s t a n i e p e p a r t e a însorită , l u c i o a s ă ;
spre t o a m n ă ş i p a r t e a u m b r i t ă d e v i n e r o ş i e .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , m a i scurţ i d e c î t ce i floriferi , solzişori i sîn t d e s -
făcuţi spr e vîrf .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , solzişori i sîn t d e s f ă c u ţ i l a vîrf .
Frunzele — foart e m a r i , lung i d e 1 6 0 — 2 0 0 m m ş i l a t e d e 4 0 — 4 5 m m , l a n c e o l a t e ,
s e m i p l a n e , p u ţ i n î n d o i t e de- a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i r e c u r b a t spr e
p a r t e a inferioară , b a z a a t e n u a t ă . Marginil e l i m b u l u i sîn t c r e n a t e , c u l o a r e a v e r d e , l u c i o s .
P e ţ i o l u l l u n g d e 8— 9 m m , g r o s , c a n a l i c u l a t , c u 2 — 4 g l a n d e aşezat e spr e b a z a l i m b u l u i .
Florile — m a r i , d e t i p r o z a c e u , c u petalel e l u n g i d e 19, 5 m m ş i l a t e d e 1 6 m m , d e
c u l o a r e r o z - d e s c h i s , p l a t e , e u marginil e p u ţ i n încreţite . L i g u l a p o t r i v i t d e l u n g ă , m a i inten s
c o l o r a t ă ; pistilu l l a n i v e l u l sa u p u ţ i n d e a s u p r a s t a m i n e l o r .

FRUCTUL

Mărimea — mare , avîn d H = 60—6 6 m m , D = d = 60—6 8 m m ; greutate a d e

1 7 6 — 2 0 0 g , m a x i m a f i i n d 22 5 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e , c u flancuril e f o a r t e b o m b a t e , p u ţ i n
asimetrică, a v î n d u n u l d i n t r e flancur i m a i d e z v o l t a t , b r a z d a v e n t r a l ă b i n e m a r c a t ă , îns ă
superficială, uşo r a d î n c i t ă î n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i m a i p r o n u n ţ a t ă s p r e vîrf , d e p ă ş i n d
p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m , l a unel e fruct e i n c o m p l e t sudată , c i c a t r i z a t ă ( p l . L I I ) .
Culoarea — g a l b e n - a u r i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeri u s u b f o r m a
d e p e t e mari , neregulate , ş i p u n c t e m i c i p e s t e car e s e s u p r a p u n d u n g i d e c u l o a r e roşi e m a i
închisă ; p e t o a t ă suprafaţ a fructulu i s e o b s e r v ă p u n c t e a l b i c i o a s e , m a i e v i d e n t e p e p a r t e a
c o l o r a t ă c u r o şu ; uneori fructu l est e a p r o a p e c o m p l e t a c o p e r i t c u p e t e , striur i ş i p u n c te roşii .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , largă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i m a r g i n i l e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c , cenuşiu-închis , aşeza t p e lini a d e sudură , într- o d e p r e s i u n e
m i c ă , alungită .
Pieliţa — g r o a s ă ş i densă , a c o p e r i t ă d e o p u b e s c e n ţ ă densă , îns ă f o a r t e scurt ă ş i fină .
Pulpa — g a l b e n - a u r i e , u n i f o r m ă , c u u r m e roşi i lîng ă s î m b u r e , c o n s i s t e n t ă , f o a r t e su -
culentă, c u g u s t e x c e l e n t , d u l c e , fi n a c i d u l a t ă ş i însoţit ă d e o a r o m ă p l ă c u t ă ; n u est e
aderentă l a sîmbure .
Sîmburele — d e mărim e mijlocie , c u H = 3 5 mm , D = 2 9 m mş id = 2 2 mm ,
i n v e r s - o v o i d , c u b a z a r e t e z a t ă ş i v î r f u l f o a r t e a s c u ţ i t ; suprafaţ a d e c u l o a r e castaniu-roşia -
t i c ă , c u incrustaţi i p u ţ i n a d î n c i , o b l i c e , creast a v e n t r a l ă r e d u s ă , ia r şanţu l d o r s a l v i z i b i l
a d î n c i t . S î m b u r e l e o b i ş n u i t est e c r ă p a t ş i c u u n î n c e p u t d e m u c e g a i interior , e x p u n î n d
şi p u l p a l a putrezire .
Maturitatea — î n a d o u a d e c a d ă a luni i a u g u s t , c u 2 5 d e zil e înaint e d e J . H . H a l e .

R E C O M A N D Ă E I . A v î n d u n e l e însuşir i v a l o r o a s e , soiu l C a p u c c i 1 p r e z i n t ă intere s p e n t r u

p r o d u c ţ i e . E s t e î n c ă î n studiu .
 484 SOIURI D E PIEHSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я декад а а в г у с т а , н а 2 5 дне й раньш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт итальянског о происхождения . В Румыни и встречаетс я в помологически х к о л -
лекциях.
Дерево — к о р о н а ш а р о в и д н а я , ш и р о к а я , г у с т а я с диаметро м 3 —4 м ; с и л ь н о р о с л о е ,
д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к м о р о з а м и з а с у х е ; у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , н о очен ь н е у с т о й ч и в о е
к Myzides persicae S u l z e r . Ц в е т к и р о з о в и д н ы е , п е р и о д цветени я п о з д н и й . Д е р е в о у р о -
жайное.
Плод — к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , п р и п л ю с н у т ы й с о б о и х п о л ю с о в , слегк а а с с и м е т р и ч -
ный; в о р о н к а м е л к а я , с л е г к а у г л у б л е н н а я ; ж е л т о в а т о - з о л о т и с т о г о цвета , п е р е х о д я щ е г о
на с о л н е ч н о м б о к у в к р а с н о - п у р п у р о в ы й ; к о ж и ц а т о л с т а я , п л о т н а я , п о к р ы т а я нежны м
густым, н о коротки м пушком ; мякот ь желтовато-золотистая , вокру г косточк и красная ,
с о ч н а я , очен ь п р и я т н о г о в к у с а , с л а д к а я , с п р и я т н о й к и с л о т о й и д у ш и с т а я ; к о с т о ч к а
с в о б о д н а я . П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я в с в е ж е м в и д е , а т а к ж е и дл я п р о м ы ш л е н н ы х целей .

Е Е SUM E

Maturité — deuxièm e décad e d'août , 2 5 jour s avan t l a J . H . Haie .

V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne , e n E o u m a n i e c u l t i v é e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — à c o u r o n n e g l o b u l e u s e , larg e e t d e n s e , a v e c u n d i a m è t r e d e 3 — 4 m , v i -
g o u r e u x , r e l a t i v e m e n t résistan t a u froi d e t à l a sécheress e ; résistan t a u x m a l a d i e s , m a i s
sensible à Myzodes persicae Sulzer . F l e u r s d e t y p e r o s a c é , floraiso n t a r d i v e e t p r o d u c t i v i t é
abondante.
Fruit — g r o s , g l o b u l e u x , a p l a t i a u x p ô l e s , a v e c le s flanc s trè s b o m b é s , p e u asy -
m é t r i q u e , à sillo n v e n t r a l b i e n m a r q u é , m a i s superficiel , p e u p r o n o n c é d a n s l a c a v i t é
p é d o n c u l a i r e e t p l u s m a r q u é v e r s l e s o m m e t , c h e z c e r t a i n s fruit s i n c o m p l è t e m e n t s o u d é ,
cicatrisé. C o u l e u r j a u n e d o r é e t r o u g e - p o u r p r e d u c ô t é e x p o s é a u soleil . P e a u épaiss e e t
dense, fin e e t trè s d u v e t e u s e ; chai r j a u n e d o r é , u n i f o r m é m e n t t e i n t é e d e r o u g e prè s d u
n o y a u , trè s j u t e u s e , a v e c u n g o û t e x c e l l e n t , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , à l ' a r ô m e
fine ; n o n a d h é r e n t a u n o y a u . B o n n e v a r i é t é d e t a b l e e t p o u r l'industrialisation .

ABSTRACT

Maturity – the second decade of August, 25 days before the J.H. Hale.
Variety of Italian origin, cultivated in Romania in pomological collections.
Tree – with globose canopy, broad and dense, with a diameter of 3-4 m, vigorous, relatively
resistant to cold and drought, diseases resistant too, but sensitive to Myzodes persicae Sulzer.
Rosaceous type flowers, late flowering and abundant productivity.
Fruit – large, globular, flattened at the poles, with the sides very rounded, slightly
asymmetric, with ventral furrow well marked but shallow, shallow cavity in the stem and more
pronounced towards the top in some fruit incompletely healed. Golden yellow and red-purple on the
side facing the sun. The peel is thick and dense, very soft and delicate, golden flesh, uniformly tinged
with red around the stone, very juicy, with excellent taste, sweet and pleasantly tangy, nice flavor, not
sticking to the core. Good variety for table and industrialization.
 PLANŞA LII

Capucci 1.
 CAPUCCI2

Sinonime: n u s e cunosc .

Origine. S o i d e origin e italiană , o b ţ i n u t d e С . С a p u с с i p r i n î n c r u c i ş a r e a b b e r ă

a soiulu i J . H . H a l e , s e l e c ţ i o n a t î n 194 6 l a B o l o g n a .

Răspîndire. E s t e c u l t i v a t î n I t a b a .
L a n o i s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e . A fos t i n t r o d u s î n 1 9 5 9 .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , c r e ş t e d e s t u l d e î n c e t d u p ă p l a n t a r e , reuşeşt e b i n e a l t o i t
p e p i e r s i c ; faţ ă d e c o r c o d u ş ar e o afinitat e m i j l o c i e ; l a uni i p o m i s e o b s e r v ă diferenţ e d e
g r o s i m e într e a l t o i ş i p o r t a l t o i l a p u n c t u l d e altoire . N e c e s i t ă solur i m i j l o c i i , suficien t
d e u m e d e ş i e x p o z i ţ i i f a v o r a b i l e . A r e o r e z i s t e n ţ ă d e s t u l d e slab ă l a g e r . L a S t a ţ i u n e a
e x p e r i m e n t a l ă Pietroasele , î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 a u d e g e r a t 3 4 % d i n m u g u r i i floriferi , ia r
în iarn a 1 9 6 3 — 1 9 6 4 u n p r o c e n t d e 2 0 . E s t e s e n s i b ü l a Sphaerotheca pannosa (Wallr. )
L é v . v a r . Woron persicae ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e l a sfîrşitu l e p o c i i d e înflorir e a p i e r s i c u l u i , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
6—7 zile .
P r o d u c e destu l d e m u l t . Astfel , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă B u c u r e ş t i - B ă n e a s a
p o m i i î n vîrst ă d e 5 an i a u p r o d u s c î t e 3 8 k g d e fructe .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i spr e m a r i , d e c a b t a t e b u n ă , a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n
stare p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare , î n s p e c i a l p e n t ru c o m p o t ; c o n ţ i n 9 , 0 8 — 1 1 , 6 9 %
zahăr, 0 , 4 5 — 0 , 7 4 % aciditate , 0 , 5 2 — 0 , 6 8 % substanţ e proteic e ş i 8,97—11,5 5 m g % vita -
m i n ă С ; sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t .
Calităţi : a s p e c t u l atrăgător , g u s t u l p l ă c u t ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitate a l a ger , l a a t a c u l d e Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r .
Woron persicae ş i d e Myzodes persicae Sulzer .

POMUL

P o m u l , înal t d e 3— 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n - r o ş i a t i c ă , a c o -
p e r i t ă c u cenuşi u p e unel e p o r ţ i u n i , c u c r ă p ă t u r i superficial e ş i lenticel e m a r i , alungite , aşe -
z a t e transversal .
4Sfi SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

Coroana — g l o b u l o a s ă , destu l d e răsfirată .

Ramurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e mijlocii , g e n i c u l a t e , f o r m e a z ă unghiur i
de r a m i f i c a r e d e 5 0 — 70 ° faţ ă d e v e r t i c a l ă ; scoarţa , d e c u l o a r e brună-roşiatică , c u n u m e r o a s e
lenticele, răspîndit e neregulat .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i l e lungi .
Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e - d e s c h i s p e p a r t e a
u m b r i t ă , uşo r r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorită ,
Mugurii vegetativi — mici, conici , c u pernuţel e puţi n evidente .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă cenuşiu -
a i g i n t i e , d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă ; sîn t distribuiţ i destr ü d e u n i f o r m de- a l u n g u l r a m u r i i .
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a d e 9 5 —130 mm ş i l ă ţ i m ea d e 3 0 — 4 0 m m,
l a n c e o l a t e , c u vîrfu l a c u m i n a t ş i arcui t spr e faţ a inferioar ă ; m a r g i n i l e sla b c r e n a t e ; b m b u l
este n e t e d , p u ţ i n încreţi t de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e , l u c i o s . P e ţ i o l u l ,
de 1 0 — 1 2 m m l u n g i m e , c a n a l i c u l a r ; g l a n d e l e , î n n u m ă r d e 2 — 4 , sîn t m i c i , r e n i f o r m e , d e
c u l o a r e v e r d e r u g i n i e , a ş e z a t e p e p e ţ i o l sa u p e b a z a l i m b u l u i .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e ( 2 4 — 2 6 m m î n d i a m e t r u ) , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e
e b p t i c - a l u n g i t e , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , m a i inten s p e m a r g i n i . Pistilu l est e m a i
lung* d e c ît s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e spr e m a r e , a v î n d H = 54—6 8 m m , D = 56—7 5 m m , d = 5 3—

76 m m ; g r e u t a t e a d e 1 1 0 — 2 2 0 g .
Forma — sferic-turtită ; s i m e t r i c ă , r o t u n d ă î n secţiune a transversal ă ; b r a z d a v e n -
trală est e superficială , m a i a d î n c i t ă l a vîrfu l fructulu i ( p l . L I I I ) .
Culoarea — g a l b e n - a u r i e, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeri u m a r m o r a t , su b
f o r m ă d e d u n g i fin e ş i p u n c t e ; p r e d o m i n ă c u l o a r e a g a l b e n - a u r i e .
Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i c u m a r -
ginile u ş o r o n d u l a t e .
Punctul stilar — m i c , n e g r u , a ş e z a t p e b n i a d e p r e l u n g i r e a b r a z d e i v e n t r a l e , într- o
u ş o a r ă d e p r e s i u n e d i n vîrfu l fructului , p e o f o a r t e m i c ă r i d i c ă t u r ă .
Pieliţa — destul d e g r o a s ă , rezistentă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s -
c e n ţ ă rară , scurtă .
Pulpa — g a l b e n - a u r i e, m i j l o c i u d e c o m p a c t ă , p u ţ i n fibroasă , s u c u l e n t ă , d u l c e , a r o -
m a t ă , c u g u s t p l ă c u t ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m a r e, a v î n d î n m e d i e H = 3 2 m m , D = 2 5 m m , d = 2 0 m m , o v o i d -
alungit, b o m b a t , a s i m e t r i c , c u vîrfu l b r u s c a s c u ţ i t ; l a s c o a t e r e a d i n f r u c t est e d e c u l o a r e
r o ş i e ; suprafaţ a p r e z i n t ă i n c r u s t a ţ i i r a r e ş i adinei .
Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t ; î n c e pe e u 2 1 d e zil e înainte d e J . H . H a l e .

RECOMANDĂRI- Datorit ă calităţilo r sale , soiu l C a p u c c i 2 s e r e c o m a n d ă p e n t r u încer -

c a r e i n l i v e z i l e industriale d i n regiunil e u n d e reuşeşt e cultur a piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — втора я половин а августа , н а 2 1 ден ь раньш е сорт а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный К . К а п у ч ч и в Б о л о н ь е . В Р у м ы н и и
встречается в помологически х коллекциях ,
 PLANŞA LIII

Capucci 2.
 CAPUcci г 487

Дерево — средне й сил ы р о с т а , т р е б о в а т е л ь н о е к почв е и э к с п о з и ц и и , имее т с л а б у ю

м о р о з о у с т о й ч и в о с т ь , п о р а ж а е т с я г р и б о м Sphaerotheca pamwsa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron
persicae a п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzoăes persicae S u l z e r . Дае т д о в о л ь н о
о б и л ь н ы е у р о ж а и . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о типа ; цветени е — в к о н ц е п е р и о д а цве -
тения п е р с и к а .
Плод — средне й величин ы пл и к р у п н ы й , п р и п л ю с н у т о - ш а р о в и д н о й ф о р м ы , с и м м е -
т р и ч е с к и й , в п о п е р е ч н о м сечени и к р у г л ы й , б р ю ш н о й ш о в п о в е р х н о с т н ы й , н е с к о л ь к о боле е
у г л у б л е н н ы й у в е р ш и н ы п л о д а ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета , с м р а м о р н ы м к р о в а в о - к р а с н ы м
р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е в вид е д о в о л ь н о т о н к и х п о л о с о к и т о ч е к , приче м п р е о б л а -
дает з о л о т и с т о - ж е л т ы й цвет ; к о ж и ц а д о в о л ь н о т о л с т а я , п р о ч н а я , п о л у п р и р о с ш а я к мя -
к о т и , с редки м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , средне й п л о т н о с т и , н е м н о г о в о л о к -
нистая, сочная , сладкая , ароматная , н е прирастае т к к о с т о ч к е .
П л о д ы х о р о ш е г о к а ч е с т в а , и с п о л ь з у ю т с я ка к дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е , та к
и дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и , в о с о б е н н о с т и дл я п р и г о т о в л е н и я к о м п о т о в .

BÉSTJMÉ

Maturité — - c o r r e s p o n d a nt à l a second e moiti é d u moi s d'août , précédan t d e 2 1 jour s

celle d e l a J . H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne , o b t e n u e p a r C . C a p u c c i à B o l o g n e . E n B o u n i a n i e o n l a
t r o u v e dan s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — à c o u r o n n e g l o b u l e u s e , v i g u e u r m o y e n n e , asse z f a i b l e r é s i s t a n c e a u g e l , sen -
sible à Sphaerotheca pamwsa ( W a l l r . ) L é v . var . Woron persicae e t à l ' a t t a q u e d e Myzoăes
persicae Sulzer . I l p r o d u i t asse z a b o n d a m m e n t . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e ; l a floraiso n
a lie u à l a fi n d e l ' é p o p u e d e f l o r a i s o n d u p ê c h e r .
Fruit — de grosseu r m o y e n n e o u g r a n d e , d e f o r m e s p h é r i q u e aplatie , s y m é t r i q u e ,
r o n d e e n s e c t i o n transversale , à sillo n v e n t r a l superficiel , p l u s a c c e n t u é v e r s l a p o i n t e d u
fruit ; d e c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t su r l a p a r t i e ensoleulé e d ' u n r o u g e - s a n g m a r b r é
d e raie s fine s e t d e p o i n t s ; p r é d o m i n e l a c o u l e u r j a u n e - d o r é ; l a p e a u , asse z épaisse , résis -
t a n t e , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , a v e c u n e faibl e p u b e s c e n c e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e - d o r é , es t
m i - c o m p a c t e , u n p e u fibreuse , juteuse , d o u c e , p a r f u m é , n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .
L e s fruits , d e b o n n e qualité , s o n t a p p r é c i é s t a n t p o u r l a t a b l e , q u e p o u r le s p r é p a r a t i o n s
industrielles, n o t a m m e n t p o u r le s c o m p o t e s .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the second half of August, 21 days before that of the J.H. Hale.
Variety of Italian origin, obtained by C. Capucci Bologna. In Romania it is found in the
pomological collections .
Tree – globose crown, medium vigor, very low resistance to frost, sensitive to Sphaerotheca
pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae and to the attack of Myzodes persicae Sulzer. It produces
abundantly. The flower is bell-like, it flowers in the late-flowering period of the peach.
Fruit – medium size or large, flattened, spherical, symmetrical, round in cross section, with
superficial ventral furrow, more accentuated towards the tip of the fruit. The color is golden-yellow,
covered on the sun exposed side of a red-blood marbled with thin lines and dots; predominant color is
of golden yellow, the peel is quite thick and resistant, partly sticked to the pulp, with weak
pubescence; the pulp is yellow-gold, is semi-compact, slightly fibrous, juicy, sweet, fragrant, not
sticking to the stone.
The fruits are of good quality, are good both for the table, and for industrial preparations,
especially for stewing.
 M O R E T T I N I U/1 4

S i n o n i m e : n u are .

O r i g i n e . S o i d e o r i g i n e italiană , s e l e c ţ i o n a t d e A l e s s a n d r o M o r e t t i n i , l a
F l o r e n ţ a , î n ani i 1 9 2 9 — 1 9 3 1 , di n d e s c e n d e n ţ a o b ţ i n u t ă p r i n încrucişare a soiulu i J . H . H a l e
c u soiu l M a y f l o w e r ; a f o s t d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 4 0 .

Răspîndire. Est e răspîndi t î n Italia .

L a n o i î n ţ a r ă a f o s t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e f o a r t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e p i e r s i c ; n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l .

E s t e rezisten t l a g e r ; î n c o n d i ţ i u e d e l a S t a ţ i u n e a P i e t r o a s e l e , m u g u r i ï florifer i a u
rezistat f o a r t e b i n e l a g e r ; î n iernil e 1 9 6 2 — 1 9 6 3 ş i 1 9 6 3 — 1 9 6 4 a u d e g e r a t 3 — 4 % dintr e
m u g u r ü floriferi .
E s t e r e z i s t e n t l a secet ă ş i m i j l o c i u d e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum (Lév. )
A d e r b , ş i l a Taphrina deformans (Berk. ) T u l . ş i sla b r e z i s t e n t l a a t a c u l d e Myzodes per-
sicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 9 — 1 0 zile .
A r e u n potenţia l d e p r o d u c ţ i e destu l d e ridicat . î n condiţiu e de l a Staţiune a Bucureşti -
B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t ă d e 5 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 2 5 — 3 2 k g d e f r u c t e .
F r u c t e l e , m i j l o c i i s p r e m a r i , sîn t f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , f o a r t e g u s t o a s e , d e
c a b t a t e f o a r t e b u n ă . Sîn t c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahă r ( 9 , 9 3 — 1 2 , 3 7 % )
mijlociu î n aciditat e ( 0 , 4 3 — 0 , 8 7 % ) , substanţ e proteic e ( 0 , 4 5 — 1 , 0 0 % ) ş i ridicat î n vitamin ă С
(10,89-15,76 m g % ).
S î n t a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , ia r l a i n d u s t r i a h z a r e a u d a t rezul -
tate mulţumitoare . Prezint ă o rezistenţ ă mijloci e l a transport .
Calităţi : vigoarea , rezistenţ a l a ge r a p o m u l u i , calitate a foart e bun ă a fructelor .
Defecte : slab a r e z i s t e n ţ ă l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3— 4 m , formeaz ă trunch i c u diametru l d e 15—2 0 c m ,

cu scoarţ a d e culoar e cenuşiu-închis , c u crăpătur i superficiale , lungi .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă l a r g ă s a u î n f o r m ă d e v a s , c u d i a m e t r u l d e 6— 7 m .
 M O R E T T I N I 11/1 4 489

Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , g e n i c u l a t e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e 4 6 — 6 5 ° ;

scoarţa, d e c u l o a r e cenuşiu-cafenie , c u n u m e r o a s e lenticel e d e m ă r i m e m i j l o c i e , e l i p t i c -
alungite, d e c u l o a r e c a f e n i e , d e s e .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i le m i x t e ; cel e d i n u r m ă r e l a t i v
g r o a s e , c u i n t e r n o d u r i d e 1,5— 2 c m . S c o a r ţ a , d e c u l o a r e v e r d e - c a f e n i e , r o ş i a t i c ă p e p a r t e a
însorită.
Lăstarii — lungi, groşi , d o c u l o a r e v e r d e , ia r p e p a r t e a însorit ă r o ş u m a i î n c h i s , t r e c î n d
t o a m n a spr e castaniu-deschis .
Mugurii vegetativi — m i j l o c ü , c o n i c i , aplatizaţi , r e l a t i v b i n e a c o p e r i ţ i c u solzi , f o a r t e
fin p u b e s c e n ţ i , m a i ale s spr e vîrf , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , a c o p e r i ţ i c u perişor i fini , cenuşiu-argintii , aşezaţ i
pe pernuţ e proeminente .
Frunzele — mari, a v î n d 1 4 0 — 1 7 0 m m l u n g i m e ş i 4 0 — 5 0 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u
l ă ţ i m e a m a x i m ă l a m i j l o c u l frunzei , c u vîrfu l lung , a c u m i n a t , ş i m a r g i n i l e serat e sa u d u b l u
serate ; b m b u l est e r e c u r b a t spr e p a r t e a inferioară , n e t e d , u ş o r încreţi t de- a l u n g u l n e r v u r i i
m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s, l u c i os ; n e r v u ra m e d i a n ă est e p r o e m i n e n t ă p e faţ a inferioară ,
d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i . P e ţ i o l u l , scurt, d e 8—1 0 m m , g r o s , c a n a l i c u l a t , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i ,
globuloase, d e culoar e galben-roşiatică .
Morile — m a ri ( 4 1 — 4 7 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e e h p t i c - r o t u n j i t e ,
c u m a r g i n i l e g o f r a t e , m a i ale s l a b a z ă , d e c u l o a r e r o z l a î n c e p u t , a p o i r o z p a l . M i j l o c u l
florii f o r m e a z ă u n o c h i r o z - l i h a c h i u intens . Pistilu l sla b r e c u r b a t l a vîrf , ega l sa u m a i l u n g
d e c î t staminele .
FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e spr e m a r e , a v î n d H = 6 0 — 6 8 m m , D = 60—7 2 m m , d = 66 —

70 m m ; g r e u t a t e a d e 1 3 0 — 1 8 0 g , î n m e d i e 15 3 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, regulată , u ş o r t u r t i t ă l a vîr f ş i l a b a z ă , c u flancuril e f o a r t e p u ţ i n
inegale, l a unel e fruct e m a i a c c e n t u a t a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială , îns ă b i n e
m a r c a t ă , fiin d m a i a d î n c ă c ă t r e e x t r e m i t ă ţ i , rareor i d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 5 — 1 0 m m
(pl. L I V ) .
Culoarea — a l b - v e r z u i e , t r e c î n d spr e a l b i c i o a s ă , f o a r t e sla b n u a n ţ a t ă î n g ă l b u i , a c o p e -
rită p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - z m e u r i u închis , catifelat , s u b f o r m ă d e p e t e m a r i , î n specia l
p e 2/ 3 d i n s p r e vîrf , p e s t e c a r e s e s u p r a p u n e o c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e închis, t r e c î n d spr e r o ş u -
n e g r i c i o s , su b f o r m ă d e striuri , rareor i c u u r m e d e d u n g i , p e t e n e r e g u l a t e , m a r m o r a t e , ş i
p u n c t e d e diferit e d i m e n s i u n i .
Cavitatea pedunculară — m i j l o c iu d e larg ă ş i destu l d e a d î n c ă , c u p e r e ţ i i a b r u p ţ i ş i
c u m a r g i n i l e regulate , î n t r e r u p t e î n d r e p t u l b r a z d e i v e n t r a l e .
Punctul stilar — m i c, cenuşiu-închis , situa t p e u n m i c m a m e l o n î n general , u n e o r i
m a i a c c e n t u a t , alteor i p r e z e n t î n d ş i o u ş o a r ă d e p r e s i u n e î n j u r u l lui .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , destu l d e rezistentă , elastică , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă ,
a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , f o a r t e fină , s c u r t ă ş i destu l d e deasă .
Pulpa — a l bă c u o uşoar ă n u a n ţ ă c r e m , c u p u ţ i n e infiltraţi i r o ş u î n j u r u l s î m b u r e l u i ,
m o a l e , fină , foart e suculentă , f o n d a n t ă , d u l c e , c u u r m e d e a c i d i t a t e ş i a m ă r e a l ă p l ă c u t ă ,
bine armonizată , plăcu t aromată , neaderent ă l a sîmbure .
Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d H = 3 1 — 3 5 m m , D = 2 4 — 2 6 m m , d = 1 8 — 2 0 m m ,
o v o i d - a l u n g i t , b o m b a t , a s i m e t r i c , c u vîrfu l b r u s c ascuţit , c u c i o c d e 1,5— 2 m m , d e c u l o a r e
eafeniu-deschis, c u p o r ţ i u ni d e c u l o a r e roşu c a r m i n ; suprafaţa est e de s ş i superficia l i n c r u s t a t ă .
 I ЯП SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R A S P I N D I T E

Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t , î n c e p e c u 2 0 d e zil e înainte a soiulu i

J. H . H a l e .

R E C O M A N D Ă B I . î n t r u c î t ajung e l a m a t u r i t a t e a p r o x i m a t i v o d a t ă c u alt e soiur i car e

a u p u l p ă g a l b e n ă ( H a l e h a v e n , F a i r h a v e n , V e t e r a n s .a.), fiin d d e p ă ş i t d e aceste a î n c e pri -
v e ş t e rezistenţ a fructelo r l a t r a n s p o r t , soiu l Morettin i 11/1 4 n u p o a t e f i r e c o m a n d a t p e n t r u
plantaţii industriale .
P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e d e crear e a n o i l o r soiur i d e piersic .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 2 0 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х
коллекциях.
Дерево — очень с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е,
е р е д н е у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . и
Taphrina deformam (Berk. ) T u l . и м а л о у с т о й ч и в о е к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzo-
des persicae S u l z e r . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е раннее . У р о ж а й н о с т ь д о в о л ь н о
высокая.
Плод — средне й ил и к р у п н о й величины , о к р у г л ы й , п р а в и л ь н о й ф о р м ы , слегк а
с п л ю щ е н н ы й у в е р ш и н ы и о с н о в а н и я , с очен ь мал о р а з н я щ и м и с я п о л о в и н к а м и , в н е к о т о р ы х
с л у ч а я х заметн о а с и м м е т р и ч е с к и й ; б р ю ш н о й ш о в п о в е р х н о с т н ы й , н о х о р о ш о заметный ,
на к о н ц а х н е с к о л ь к о у г л у б л е н н ы й , з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 5 — 10 мм ; зеленовато -
б е л о г о цвета , п е р е х о д я щ е г о в б е л о в а т ы й с очен ь с л а б ы м ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м , с темно -
малйновым б а р х а т и с т ы м р у м я н ц е м в вид е к р у п н ы х пяте н н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , занимаю -
щим 2 /3 п о в е р х н о с т и к вершин е п л о д а ; р у м я н е ц п о к р ы т ш т р и х а м и , р е ж е п о л о с к а м и , неп -
р а в и л ь н о й ф о р м ы м р а м о р н ы м и пятнам и и р а з л и ч н о й величин ы т о ч к а м и т е м н о г о л и л о в а т о -
к р а с н о г о цвета , п е р е х о д я щ е г о в ч е р н о в а т о - к р а с н ы й ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , д о в о л ь н о
п р о ч н а я , э л а с т и ч н а я , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , п о к р ы т а о ч е н ь нежны м б е л о в а т ы м о п у ш е -
нием; м я к о т ь б е л а я , с о с л а б ы м к р е м о в ы м о т т е н к о м , с к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и в о к р у г к о -
с т о ч к и , м я г к а я , н е ж н а я , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я с о с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , прият -
ной г а р м о н и ч н о й г о р ь к о в а т о с т ь ю и п р и я т н ы м а р о м а т о м , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
Транспортабельность плодо в средняя .

RÉSUMÉ

Maturité — correspondant à l a second e moiti é d u moi s d'aoû t e t précédan t d e 2 0 jour s

la v a r i é t é J . H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne . E n R o u m a n i e o n n e l a t r o u v e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s
pomologiques.
Arbre — très v i g o u r e u x , n ' e s t n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e b i e n a u ge l
et à l a sécheress e e t n ' a q u ' u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e a n v e r s Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . e t Taphrina deformam (Berk. ) T u l . e t trè s faibl e d e v a n t l ' a t t a q u e de s Myzodes
persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; la floraiso n e n es t h â t i v e . I l p o s s è d e u n p o t e n t i e l
d e p r o d u c t i o n asse z é l e v é .
 PLANŞA LIV

Moreltini U/14.
 MORETTINI 1 1 / H I'll

Fruit — m o y e n, p l u t ô t g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , régulière , l é g è r e m e n t aplati e à l a

p o i n t e e t à l a b a s e , a v e c le s flanc s l é g è r e m e n t i n é g a u x , c h e z c e r t a i n s fruit s l ' a s y m é t r i e é t a n t
plus a c c e n t u é e ; l e sillo n v e n t r a l es t superficiel , m a i s asse z b i e n m a r q u é , u n p e u p l u s a p p r o -
fondi ver s le s e x t r é m i t é s , d é p a s s a n t r a r e m e n t l e p o i n t stylair e d e б à 1 0 m m ; l a c o u l e u r
est b l a n c h e - v e r d â t r e tiran t su r l e b l a n c , f a i b l e m e nt t e i n t é e d e j a u n e e t r e c o u v e r t e , sur l a p a r t i e
ensoleillée, d ' u n r o u g e f r a m b o i s e f o n c é , v e l o u t é , sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s , n o t a m m e n t
sur le s d e u x tier s supérieurs , su r lesquel s s e s u p e r p o s e u n r o u g e - v i o l a c é f o n c é , tiran t su r l e
noirâtre, sou s f o r m e d e stries , r a r e m e n t p o r t a n t d e s t r a c e s d e raie s o u d e t a c h e s irrégu -
lièree marbrée s e t de s p o i n t s d e différente s d i m e n s i o n s ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , asse z
résistante, élastique , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e trè s fin e p u b e s c e n c e
b l a n c h â t r e ; l a p u l p e e s t b l a n c h e , l é g è r e m e n t t e i n t é e d e en"me , a v e c q u e l q u e s infiltration s
r o u g e s a u t o u r d e n o y a u , m o l l e , fine , trè s j u t e u s e e t f o n d a n t e , d o u c e a v e c de s t r a c e s d ' a c i d i t é
et d ' a m e r t u m e a g r é a b l e s e t h e u r e u s e m e n t p r o p o r t i o n n é e s , d é l i c a t e m e n t p a r f u m é e e n n ' a d -
h é r a n t p a s a u n o y a u . L e s fruit s n ' o f f r e n t q u ' u n e résistanc e m o y e n n e a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the second half of August, and 20 days before the variety
J.H. Hale.
Variety of Italian origin. In Romania it is found only in pomological collections.
Tree – very strong, is not pretentious concerning the soil, is resistant to frost and drought and
has only moderate resistance to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and Taphrina deformam
(Berk.) Tul. and low before the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is rosaceous type,
flowering is early. It has a fairly high production potential.
Fruit – medium, rather large, globular in shape, regular, slightly flattened at the top and
bottom, with the sides slightly uneven, with some fruit the asymmetry is more pronounced, the ventral
furrow is shallow, but well marked, a little further towards the ends, seldom passing beyond stylar
point with 5-10 mm from May to October, the color is white-greenish towards white, tinged with
yellow and covered on the sun exposed side with dark crimson, velvety large patches, especially on
the upper two thirds, which is covered with dark-red streaks, rarely showing streaks or irregular
mottled spots and dots of different sizes. The peel is medium thick, fairly strong, elastic, semi-
adherent to the pulp, is covered with a thin whitish pubescence, the pulp is white, slightly tinged with
cream color, with some red infiltrations around the stone, soft, very juicy and melting, sweet, with
traces of acidity and bitterness and fortunately pleasant, delicately scented by not sticking to the
stone. The fruits have only moderate resistance to transport.
 PEEN-TOO

S i n o n i m e : engl. P e e n - t o o , P l a t P e a c h o f China , C h i n a P e a c h , J a v a P e a c h , F l a t
China, F l a t P e a c h .
franc. P l a t e d e Chine , P ê c h e p l a t e .
ital. P e s c a p i a t t a dell a Cina .
germ. P l a t Pfirsich , P l a t t e r Chinensisch e P f i r s i c h .
rus. K i t a i s k a i a r e p k a , K i t a i s k o e b l i u d c i a t o e , Injirnii , K i t a i s k i p l o s k i .
mag. K i n a i l a p o s .
rom. Piersic a p l a t ă , T u r t i t ă d e China .

O r i g i n e. S o i origina r d i n n o r d u l Chinei . F a c e p a r t e d i n g r u p a piersicilo r P e e n - t o o , c a i c

a p a r ţ i n v a r i e t ă ţ i i b o t a n i c e Prunus persica v a r . compressa B e a n (Persica platycarpa Decne) .
A fos t a d u s î n E u r o p a p r i n grij a S o c i e t ă ţ i i d e h o r t i c u l t u r a d i n L o n d r a ş i descri s p e n t r u p r i m a
d a t ă î n 1 8 2 0 . î n F r a n ţ a a fos t descri s p e n t r u p r i m a d a t ă î n 1 8 2 1 d e c ă t r e b a r o n u l F é r u s -
s а с î n B u l e t i n u l d e ştiinţ e a g r i c o l e şi e c o n o m i c e . î n A m e r i c a a f o s t i n t r o d u s d e W . P r i n с e
către 1824 .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n v e s t u l Chine i ş i î n r e g i u n i l e r ă s ă r i t e n e al e A s i e i . î n genera l
este p u ţ i n c u l t i v a t , atî t l a n o i , c î t ş i î n a l t e ţăr i d i n E u r o p a . E s t e folosi t m a i ale s î n lucră -
rile d e selecţie .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , est e destu l d e r u s t i c ş i ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă v a r i a b i l ă , î n funcţi e

d e p o r t a l t o i u l folosit , factori i p e d o c l i m a t i c i ş i a g r o t e h n i c a a p b c a t ă . A s t f e l , l a Ş i m l e u l SUva -
niei, î n r e g i u n e a Crişana , a l t o i t p e m i g d a l sa u p e p i e r s i c trăieşt e 1 5 — 2 0 d e an i ş i c h i a r m a i
m u l t , ia r î n c î m p i a d i n s u d u l ţării , a l t o i t p e c o r c o d u ş , d u r e a z ă 8 — 1 2 ani . E s t e destu l d e
rezistent l a ger , c a r a c t e r i z î n d u - s e printr- o r e z i s t e n ţ ă m a r e a m u g u r i l o r florifer i ş i a m u g u r d o r
v e g e t a t i v i l a t e m p e r a t u r i s c ă z u t e . î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă horti -
v i t i c o l ă Clu j a c e s t so i s- a n u m ă r a t p r i n t r e soiuril e cel e m a i p u ţ i n a f e c t a t e d e g e r . E s t e d e ase -

m e n e a destu l d e rezisten t l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . ş i la a t a c u l d e Myzodes

persicae Sulzer , îns ă s e n s i b d l a Taphrina deformans (Berk. ) T u l . ş i f o a r t e s e n s i b d l a Moni-
linia laxa (Ehrenb. ) Sacc .
î n f l o r e ş t e tîrziu , a b u n d e n t , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 4 zile .
P o m u l l e a g ă a b u n d e n t , îns ă p u l p a f r u c t e l o r c r a p ă î n l e g i u n ea p u n c t u l ui stilar , f a v o r i z î nd
în felu l a c e s t a a t a c u l d e Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . ; p u ţ i n e f r u c t e r ă m î n sănătoas e p î n ă
 PEEN-TOO 493

la m a t u r i t a t e , î n c î t r e c o l t a d e p ă ş e ş t e r a r e o r i 1 0 k g d e f r u c t e p e p o m . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a ,
p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i a u p r o d u s 1 0 — 3 0 k g d e f r u c t e / p o m .
Fructele a u o form ă turtită , puţi n obişnuit ă l a piersic , ş i s e caracterizeaz ă printr-u n
c o n ţ i n u t ridica t î n z a h ă r ( 8 , 3 7 — 1 2 , 1 4 % ) , s ă r a c î n a c i d i t a t e ( 0 , 2 9 — 0 , 3 2 % ) ş i f o a r t e r i d i c a t
în v i t a m i n ă O ( 1 0 , 1 - 1 9 , 2 m g % ) , p e c t i n e ( 0 , 5 9 - 0 , 7 2 % ) ş i p r o t e i n e ( 0 , 4 4 — 0 , 7 6 % ) . D a t o r i t ă
lipsei d e a r m o n i e î n t r e c o m p o n e n t e l e c h i m i c e , p r e c u m ş i a r o m e i c a r e d i s p l a c e m a j o r i t ă ţ i i
c o n s u r n a t o r ü o r , fructel e soiulu i P e e n - t o o sîn t p u ţ i n a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m î n star e p r o a s -
p ă t ă ; d e a s e m e n e a sîn t sensibil e l a t r a n s p o r t .
Calităţi : creştere a v i g u r o a s ă a p o m u l u i , înfloritu l tîrziu , c o m p o r t a r e a d e s t u l d e b u n ă
la ge r ş i c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n zahăr , p e c t i n e ş i v i t a m i n ă С a l f r u c t e l o r .
Defecte : sensibüitate a l a Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a Monilinia laxa (Bhrenb. )
S a c c , p r e c u m ş i sensibilitate a l a t r a n s p o r t , c a b t a t e a m e d i o c r ă , c r ă p a r ea ş i p u t r e z i r ea f r u c t e l o r ,
aderenţa pulpe i l a sîmbure .

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 3 , 5 — 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , d e p ă ş i n d u n e o r i 2 0 c m ,
în d i a m e t r u , c u s c o a r ţ a r u g o a s ă , d e c u l o a r e c e n u ş i u - î n c h i s .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă , p u t e r n i c t u r t i t ă , c u d i a m e t r u l d e 6 —7 m .
Ramurile de schelet — g r o a s e, l u n g i , d r e p t e , f o r m e a z ă u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e 4 5 — 7 0 ° ,
scoarţa, d e c u l o a r e roşie-vişini e l a r a m u r i l e m a i t i n e r e ş i d e v e n i n d c e n u ş i e - n e g r i c i o a s ă l a
cele b ă t r î n e , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e f o a r t e m a r i , p r o e m i n e n t e , alungite , cafenii .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e ; r o d e ş t e ş i p e s a l b e
şi b u c h e t e d e m a i .
Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 , 5 — 3 , 5 c m , d e s t u l d e g r o ş i , c u
scoarţa d e c u l o a r e cafeniu-închi s spr e b a z ă , ia r spr e vîr f v i o l e t ă p e p a r t e a î n s o r i t ă ş i v e r d e -
gălbuie p e ce a umbrită .
Mugurii vegetativi — m i c i, o v o c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o pubescenţ ă grosieră , cenuşiu -
albicioasă.
Mugurii floriferi — mijlocii, b o m b a ţ i pubescenţi .
Frunzele — s u p r a m i j l o c i i sa u m a r i , a v î n d 1 2 0 — 1 7 5 m m l u n g i m e ş i 3 4 — 4 8 m m l ă ţ i m e ,
l a n c e o l a t e , c u b a z a r o t u n d - î n g u s t a t ă , ia r m a r g i n i l e crenat-serate . L i m b u l , p l a n , c u m a r -
ginile uşo r o n d u l a t e ş i v n f u l r e c u r b a t î n j o s , u n e o r i c u t e n d i n ţ ă spr e r ă s u c i r e . P e ţ i o l u l ,
d e 9—1 2 m m l u n g i m e , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , sesüe , r o ş i e t i c e . F r u n z e l e c a d t o a m n a
d e t i m p u r i u , făr ă a-ş i s c h i m b a c u l o a i e a .
Florile — mari, d e 3 2 — 4 0 m m î n d i a m e t r u , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e m a r i , e l i p t i c e , d e
c u l o a r e r o z intens . PistUul , d o aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e ,

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 32—4 5 m m , D = 60—8 0 m m , d = 58—7 6

m m ; greutate a d e 105—16 5 g .
Forma — p u t e r n ic turtită , a s e m ă n ă t o a r e c u soiu l d e p r u n S i m o n i s , f o a r t e caracteris -
t i c ă , c u b r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă ş i largă , î n d e o s e b i spr e vîr f (fig . 1 1 2 ) .
Culoarea — c r e m - g ă l b u i e, a c o p e r i t ă c u r o ş u - c a r m i n sa u roşu-sîngeriu , a d e s e a m a r m o r a t ,
în c a r e s e d i s t i n g p u n c t e l e a l b i c i o a s e , m i c i ş i d e s e .
 494 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ 1 P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Cavitatea pedunculară — m a r e , p o t r i v i t d e a d î n c ă , f o a r t e largă , d e p ă ş i n d c a l ă ţ i m e

j u m ă t a t e di n d i a m e t r u l fructului .
Punctul stilar — s e o b s e r v ă rareori , fructel e fiin d c r ă p a t e î n d r e p t u l lui .
Pieliţa — subţire , destu l d e rezistentă , f o a r t e fi n p u b e s c e n t ă , catifelat ă ş i a d e r e n t ă
la p u l p ă .
Pulpa — a l b ă , c u n u a n ţ ă g a l b e n - v e r z u i e , ia r î n j u r u l s î m b u r e l u i roşu-vişinie , est e densă ,

Fig. 112 . - Peen-to o

Fig. 113 . — Peen-to o

fină, f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , p u ţ i n f i b r o a s ă , d u l c e , a p r o a p e b p s i t ă d e a c i d i t a t e , sla b astringentă ,

c u a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă ; est e p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i c , t u r t i t c a ş i fructul , d e c u l o a r e r o ş i e - z m e u r i e , c u încrustaţi i destu l d e
adînci ş i n e r e g u l a t e ; d e s e o r i s e d e s f a c e î n d o u ă p ă r ţ i (fig . 1 1 3 ) .
Maturitatea — î n c o n d i ţ i i l e regiuni i B u c u r e ş t i , ar e l o c î n t r e 1 0 "şi 2 2 a u g u s t ; î n c e p e
cu 2 0 d e zil e î n a i n t e d e J . H . H a l e .

RECOMANDĂRI. Avîn d î n v e d e r e d e f e c t e l e m a r i p e c a r e l e p r e z i n t ă , soiu l P e e n - t o o

n u s e r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i ş i nic i p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , c i n u m a i c a
m a t e r i a l g e n i t o r , î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i d e soiur i n o i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а ; н а 2 0 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт происходи т и з Северног о Китая .
Дерево — сильнорослое , довольн о неприхотливо е и среднеморозоустойчивое , н о
п о р а ж а е т с я г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) T u l . и о ч е н ь ч у в с т в и т е л ь н о е к монили -
н и о з у — Monilinia laxa ( E h r e n b . ) Э а с с . У р о ж а й н о е , н о пр и п о л н о й з р е л о с т и плод ы т р е с -
к а ю т с я . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е п о з д н е е .
 PEEN-ToO 4Ö5

Плод — средне й величины , с и л ь н о , очен ь х а р а к т е р н о с п л ю щ е н н ы й , с г л у б о к и м и

широким брюшны м швом , в особенност и в ег о вершинно й части ; желтовато-кремовог о
цвета, с к а р м и н о в о - к р а с н ы м ил и ж е к р о в а в о - к р а с н ы м , з а ч а с т у ю м р а м о р н ы м р у м я ц е м ,
покрытым множество м мелки х беловаты х точек , кожиц а тонкая , довольн о прочная , с
очень нежны м б а р х а т и с т ы м о п у ш е н и е м , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь б е л а я , с з е л е н о в а т о -
желтым о т т е н к о м , у к о с т о ч к и в и ш н е в о - к р а с н о г о цвета , п л о т н а я , н е ж н а я , т а ю щ а я , н е м н о г о
вяжущая, с характерны м ароматом , сильн о приросша я к косточке .
П л о д ы мал о п р и г о д н ы для п о т р е б л е н и я в с в е ж ем виде и п л о хо в ы д е р ж и в а ют п е р е в о з к у .

BÉSTJMÉ

Maturité — d u r a nt l a s e c o n d e d é c a d e d ' a o û t , p r é c é d a n td e 2 0 jour s cell e d e l a

J. H . H a i e .
"Variété o r i g i n a i r e d u N o r d d e l a Chine .
Arbre — v i g o u r e u x, es t asse z rustique , asse z résistan t a u g e l , m a i s sensibl e à Taphrina
deformans ( B e r k . ) T u l . e t trè s sensibl e à Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc . Es t productif ,
m a i s à m a t u r i t é l e frui t s e f e n d . L a fleur , d e t y p e r o s a c é , fleuri t asse z t a r d .
Fruit — d e grosseu r m o y e n n e , f o r t e m e n t a p l a t i , trè s c a r a c t é r i s t i q u e , a v e c so n s i b o n
v e n t r a l p r o f o n d e t large , n o t a m m e n t v e r s l a p o i n t e ; i l es t d e c o u l e u r c r è m e t i r a n t su r l e
j a u n e , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e c a r m i n o u sang , s o u v e n t m a r b r é , p a r s e m é d e n o m b r e u x p e t i t s
p o i n t s b l a n c h â t r e s ; l a p e a u es t fine , asse z résistante , trè s f i n e m e n t p u b e s c e n t e e t v e l o u t é e ,
a d h é r a n t à la . p u l p e ; c e t t e dernièr e es t b l a n c h e , t e i n t é e d ' u n j a u n e - v e r d â t r e , qu i d e v i e n t
cerise a u t o u r d u n o y a u ; e h e es t dense , fine , f o n d a n t e , f a i b l e m e n t astringente , p o s s é d a n t u n
a r ô m e c a r a c t é r i s t i q u e ; eU e a d h è r e f o r t e m e n t a u n o y a u .
Ces fruit s s o n t p e u a p p r é c i é s p o u r l a c o n s o m m a t i o n à l ' é t a t frai s e t asse z sensible s
air t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – during the second decade of August, 20 days before that of the J.H. Hale.
Variety native of Northern China.
Tree – vigorous, very resistant to frost, but sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and
very sensitive to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc. Is productive, but at maturity the fruit splits. The
flower, rosaceous-type, blooms late.
Fruit – medium size, strongly flattened, very distinctive, with its ventral furrow deep and
wide, especially towards the point, it is cream to yellow, covered with a crimson or blood-red hue,
often mottled, dotted with many small white spots, thin peel, strong enough, pubescent, velvety,
sticking to the pulp, the latter is white, tinged with greenish-yellow, which becomes cherry around the
stone and is dense, soft, melting, faintly astringent, with a characteristic aroma, it sticks strongly to
the stone.
These fruits are unpopular for fresh consumption and quite sensitive to transport.
 M 0 R E T T 1 N I 1/1 4

Sinonime : n u are .

Origine. S o i de o r i g i ne italiană, o b ţ i n u t d e A l e s s a n d r o M o r e t t i n i , l a F l o r e n ţ a ,
între ani i 192 9 ş i 1 9 3 1 , p r in î n c r u c i ş a r e a soiulu i J . H . H a l e c u s o i u l T r i u m f ; a fos t d a t î n
comerţ î n 1940 .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t î n I t a l i a , i n s p e c i a l î n î m p r e j u r i m u e oraşulu i V e r o n a .
L a n o i î n ţar ă a f o s t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i d e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , est e r u s t i c , reuşeşt e b i n e a l t o i t p e p i e r s i c ; î n c a z u l altoiri i p e

c o r c o d u ş n u d ă r e z u l t a t e b u n e . N u est e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e de c l i m ă , so l ş i e x p o z i ţ i e ;
preferă îns ă terenuril e irigat e s a u r e v e n e . E s t e d e s t u l d e s e n s i b d l a t e m p e r a t u r i l e j o a s e d i n
t i m p u l iernii . î n c o n d i ţ i i n e f a v o r a b ü e d e c l i m ă ş i so l p r e z i n t ă s c u r g e r i d e clei . F a ţ ă d e
s e c e t ă ar e o r e z i s t e n ţ ă s l a b ă . E s t e sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
şi la Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , p r e c um ş i la a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6 — 9 z ü e .
A r e u n potenţia l d e producţi e foart e ridicat . î n condiţiil e d e la Staţiune a experimen -
t a l ă B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t ă d e 6 a n i a u p r o d u s c î t e 2 0 — 4 0 k g d e fructe .
F r u c t e l e , d e m ă r i m e s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , sîn t d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c u a s p e c t
atrăgător, caracterizat e printr-u n conţinu t d e 8 , 8 5 — 1 1 , 2 2 % zahăr , 0 , 6 2 — 0 , 6 5 % aciditate ,
0 , 5 4 — 1 , 1 5 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 8 , 7 4 — 1 7 3 8 m g % v i t a m i n ă C ; s e f o l o s e s c atî t p e n t r u
c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e , sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i
p ă s t r a r e , fiin d i n d i c a t e ş i p e n t r u e x p o r t .
Calităţi : rusticitate a ş i p r o d u c ţ i a m a r e a p o m u l u i , calitate a foart e b u n ă a fructelor .
Defecte : s e n s i b i b t a t e a l a t e m p e r a t u r i l e j o a s e d i n t i m p u l iernii , l a s e c e t ă , l a Clastero-
sporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . ş i la Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , p r e c u m ş i l a a t a c u l
d e Myzodes persicae Sulzer .
POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e circ a 4 m , formeaz ă trunch i destu l d e gros , c u diametru l

de 1 5 — 2 0 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a f e n i u î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i rar e ş i superficiale .
Coroana — s f e r o - c o n i că r ă s t u r n a t ă , l a r g ă , c u d i a m e t r u l d e 4 — 5 m .
Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , g e n i c u l a t e, d e g a r n i s i t e l a b a z ă , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i
de r a m i f i c a r e d e 5 0 — 6 0 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - c a f e n i e , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e m a r i ,
foarte dese , alungite , cafeniu-deschis , aşezat e transversal .
 MORETTINI l / H 497

Bam urile dc rod — p r e d o m i n ă ramuril e lung i d e 3 0 — 4 0 cm ş i c e l e m i x t e , r e l a t i v subţir i ;

scoarţa d e c u l o a r e verde-roşiatic ă p e p a r t e a însorită .
Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e mijlocii , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e
v e r d e , ia r p e parte a însorit ă r o ş u - v i o l a c e e .
Mugurii rrţ/ctatiri — mici , c o n i c i , c u p e r n u ţ e l e puţi n p i o e m i n e n t e , acoperiţ i c u o
p u b e s c e n ţ ă cenuşiu-argintie .
M injurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , acoperiţ i c u o pubescenţ ă d c c u l o a r e
b r u n ă - c e n u ş i e ; sîn t distribuiţ i m a i ale s î n p a r t e a b a z a l ă ş i m i j l o c i e a r a m u r i l o r .
Frunzele — m i ci sa u m i j l o c n , a v î n d 1 4 0 — 1 6 0 m m l u n g i m e , 3 5 — 4 6 m m l ă ţ i m e , lan -
c e o l a t e , c u marginil e c r e n a t e ; b m b u l r e c u r b a t , sla b încreţi t de- a lungu l nervuri i m e d i a n e ,
de c u l o a r e v e r d e intens , s e m i l u c i o s , c u n e r v u r a p r o n u n ţ a t ă , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e . P e ţ i o -
lul, d e 8—1 0 m m l u n g i m e , destu l d e g r o s , c a n a l i c u l a t , c u 2 — 5 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , d e
c u l o a r e r u g i n i e , aşezat e p e p e ţ i o l .
Florile — m i j l o c i i ( 2 0 — 2 4 m m î n d i a m e t r u ) , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e l i p t i c - a l u n g i t e ,
c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z , p u ţ i n m a i intens ă p e margin i ş i c ă t r e vîrf . Pistilu l est e e g a l sa u
p u ţ i n m a i scur t d e c î t e t a m i n e l e ş i r e c u r b a t l a vîrf .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 54—6 3 m m , D = 56—6 2 m m , d =

5 5 — 6 0 m m ; g r e u t a t e a d e 9 8 — 1 2 5 g , m m e d i e 11 0 g .

Fig. 111 . - Morettin i 1/1 4

Fig. 115 . - Morettin i 1/1 4

32 — c . 19 3
 498 SOIURI D E PIERSI C 1 N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P t N D I T E

Forma — g l o b u l o a s ă , p u ţ i n t u r t i t ă l a b a z ă , c u flancurile inegale , b r a z d a v e n t r a l ă ,

largă, superficială , m a i a d î n c ă spr e vîrf , u n d e d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 3— 5 m m (fig . 1 1 4 ) .
Culoarea — galben-aurie , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeri u s u b f o r m ă d e
p e t e m a r i , d u n g i fin e ş i p u n c t e m i c i ; c u l o a r e a roşi e a c o p e r ă m a i m u l t d e j u m ă t a t e di n supra -
faţa fructului .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă, î n g u s t ă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i m a r g i n i l e neregulate .
Punctul stilar — m i c , cenuşiu-închis , aşeza t într- o m i c ă depresiune , f o r m a t ă d e brazd a
ventrală.
Pieliţa — g r o a s ă , tare , c u o p u b e s c e n t ă d e s t u l d e deasă , s e desfac e g r e u d e p e p u l p ă .
Pulpa — galben-aurie, striat ă c u r o ş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , m i j l o c i u d e tare , p u ţ i n
fibroasă, s u c u l e n t ă , d u l c e , p l ă c u t a r o m a t ă ; n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î nd î n m e d i e H = 3 3 m m , D = 2 4 m m , d = 1 9 m m ,
o v o i d , b o m b a t , c u vîrfu l s c u r t a s c u ţ i t ; s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e r o ş i e l a s c o a t e r e a d i n fruct ,
este i n c r u s t a t ă d e s ş i a d i n e (fig . 1 1 5 ) .
Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t ; î n c e p e c u 1 8 zil e înaint e d e J . H . H a l e .

E E C O M A N D Ă K I . S o i u l M o r e t t i n i 1/14 , deş i n o u i n t r o d u s î n ţ a r a n o a s t r ă , a v î n d cali -

tăţile m a i s u s - m e n ţ i o n a t e , s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e a t î t î n grădinil e d e lîng ă case , cî t ş i
în Uvezil e d i n a p r o p i e r e a centrelo r m a r i d e c o n s u m , di n z o n e l e u n d e reuşeşt e piersicul , îns ă
d e o c a m d a t ă p e scar ă m a i restrînsă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 1 8 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л -
лекциях.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , неприхотливое , малоустойчиво е к м о р о з у и засухам , пора -
ж а е т с я г р и б а м и Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . и Taphrina deformam (Berk. )
Tul. и повреждаетс я персиково й тле й — Myzoăes persicae Sulzer . Цвето к кампану -
л о в и д н о г о т и п а ; цветени е п о л у р а н н е е . О т л и ч а е т с я о ч е н ь в ы с о к о й у р о ж а й н о с т ь ю.
Плод — выш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я не -
м н о г о п р и п л ю с н у т ы й , с н е о д и н а к о в ы м и б о к а м и и ш и р о к и м и п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ым ш в о м,
б о л е е у г л у б л е н н ы м у в е р ш и н ы п л о д а , гд е о н з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а н а 3— 5 мм ;
з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвет а с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е к р у п н ы х п я т е н , т о н к и х п о л о -
сок и мелки х точе к н а солнечно й стороне ; кожиц а толстая , твердая , с довольн о густы м
о п у ш е н и е м , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т а я , с к р а с н ы м и штри -
хами о к о л о к о с т о ч к и, д о в о л ь но т в е р д а я , н е м н о г о в о л о к н и с т а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с приятны м
ароматом, н е прирастае т к косточке .
Плоды отличаютс я хороше й транспортабельность ю и л е ж к о с т ь ю .

BÉSUMÉ

Maturité — correspondant à l a s e c o n d e m o i t i é d ' a o û t , p r é c é d a n t d e 1 8 j o u r s cell e

de l a J . H . Haie .
"Variété d ' o r i g i n e italienne . E n B o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
logiques.
 MORETTINI I /14
m

Arbre — v i g o u r e u x , rustique , asse z sensibl e a u ge l e t à l a sécheresse , é g a l e m e n t sensibl e

à Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . e t à Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . , ains i
q u ' à l ' a t t a q u e de s Myzodes persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , l a floraiso n es t
m i - p r é c o c e ; l ' a r b r e a u n p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n trè s é l e v é .
Fruit — au-dessus d e l a m o y e n n e o u g r o s , g l o b u l e u x , à b a s e u n p e u aplatie , le s flanc s
i n é g a u x ; l e sillo n v e n t r a l es t larg e e t superficiel , p l u s p r o f o n d v e r s l a p o i n t e , oi i i l d é p a s s e
le p o i n t stylair e d e 3 à 5 m m ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t e , su r l a p a r t i e e n s o -
leillée, d ' un rouge-sang , apparaissan t sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s , fine s raie s e t p e t i t s p o i n t s ;
la p e a u , épaisse , f o r t e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e asse z r i c h e , s e d é t a c h e d i f f i c i l e m e n t d e
la p u l p e ; celle-c i es t j a u n e - d ' o r , strié e d e r o u g e a u t o u r d u n o y a u , d ' u n e f e r m e t é m o y e n n e ,
un p e u fibreuse , j u t e u s e , d o u c e e t a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the second half of August, 18 days before that of the J. H. Hale.
Variety of Italian origin. In Romania it is found in the collections pomological.
Tree – vigorous, hardy, fairly sensitive to frost and drought, also sensitive to Clasterosporium
carpophillum (Lev.) Aderh. and Taphrina deformans (Berk.) Tul. and to attack Myzodes persicae
Sulzer. The flower is bell-like, flowering is mid-early and the tree has the potential to produce very
high.
Fruit – above the average or large, globular, slightly flattened base, the sides unequal, the
ventral furrow is wide and shallow, deeper towards the point where it passes the stylar of 3-5 mm, the
color is golden yellow, covered, on the sunny side of a blood-red, appearing as large spots, fine lines
and small dots, the skin is thick, strong, covered with a pubescence fairly wealthy man, detaches
easily from the pulp; it is yellow of gold, streaked with red around the nucleus, a medium-firm,
slightly fibrous, juicy, sweet and pleasantly scented, does not adhere to the core.
The fruits are resistant to transport.
 ELBERTA TIMPURI E

Sinonime : engl. E a r l y E l b e r t a , Star k e a r l y E l b e r t a , G l e a s t o n earl y E l b e r t a , G o l -

den Elberta .
rus. E a n n i i Elberta .
mag. K o r a i E l b e r t a .
bulg. E a n n a E l b e r t a .
rom. M a r e d e J i d v e i .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t dintr-u n s î m b u r e d e E l b e r t a , d e c ă t r e d r .
S u m n e r G l e a s o n d i n K a y s v i l l e ( U t a h , S . U . A . ) . A î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t d i n 190 8
de cătr e pepinierel e Star k di n Louisian a ( S . U . A . ) .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t î n S . U . A . ş i m a i p u ţ i n î n ţăril e p o m i c o l e di n E u r o p a . î n
U . R . S . S . est e i n t r o d u s c a so i s t a n d a r d i n C r i m e e a , E . S . S . U z b e k ă ş i R . S . S . T a d j i k ă .
L a n o i a î n c e p u t s ă fi e î n m u l ţ i t di n 1 9 3 9 d e c ă t i e p e p i n i e r e l e di n A i u d , ia r î n p r e z e n t
se întîlneşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , îns ă est e d e s t u l d e e x i g e n t faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol , înde -

o s e b i f a ţ ă d e u m i d i t a t e a solului . E s t e p o t r i v i t d e rezisten t l a ger , e u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r
floriferi, c a r e sîn t f o a r t e s e n s i b d i . E s t e d e a s e m e n e a rezisten t l a Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , d a r f o a r t e inten s a t a c a t d e Taphrina
deformans ( B e r k . ) T u l . D e a s e m e n e a est e sensibi l l a Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) Lév . var .
Woron persicae.
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u ; d e s c h i d e r e a florilo r î n c e p î n d c u 1— 2 zil e d u p ă soiu l E l b e r t a .
A r e u n potenţia l producti v ridicat .
F r u c t e l e sîn t m a r i s a u f o a r t e m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , caracteri -
zate p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 8 , 1 8 % z a h ă r , 0 , 8 2 % a c i d i t a t e , 0 , 4 7 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e ş i 5, 5
m g % v i t a m i n ă С ; sîn t r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t ş i sîn t i n d i c a t e p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s -
p ă t ă , p r e c u m ş i p e n t r u p r e l u c r ă r i industriale .
Asemănări. S e a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t c u soiu l E l b e r t a , îns ă ar e f l o r d e m a i m a r i , d e
t i p r o z a c e u , ia r f r u c t e l e a j u n g l a m a t u r i t a t e c u 7— 9 zil e m a i d e t i m p u r i u . D u p ă fruct e s e
aseamănă ma i mul t c u Nikitski .
 Е Ь П Е П Т Л TIMIMIIIT E Г>П1

Calităţi: v i g o a r e a , rezistenţ a l a Claslrrosporiiim mrpupMllutn (IiéV. ) Aderh. , compor -

tarea buna - l a Muzoilrx iiiiximr Sulzer , potenţialu l producti v ridica t a l pomului , precu m ş i
calitatea s u p e r i o a r ă a fructelo r ş i rezistenţ a lo r l a t r a n s p o r t .
Defecte : slab a rezistenţ ă a m u g u r i l o r florifer i l a ge r ş i seusibilitate a m a r e l a Taphrina
deformans ( B e r k . ) Tul .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 1— 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
cenuşiu-negricioasă.
Coroana — g l o b u l o a s ă, f o a r t e largă , răsfirată , c u d i a m e t r u l d e 6 — 7 m .
Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , d r e p t e , degarnisit e m u l t l a b a z ă , f o r m e a z ă unghiur i
de ramificar e d e 4 5 — 5 0 ° ; scoarţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u lenticel e m a r i , r ă s p î n d i t e
neregulat.
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e .
Lăstarii — v i g u r o ş i, c u internodur i l u n g i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e pe p a r t e a
însorită ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e m a r i ş i dese .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , castanii , p o t r i v i t d e p u b e s c e n ţ i .
Mugurii floriferi — mari, o v o c o n i c i , b o m b a ţ i , p u b e s c e n ţ i , distribuiţ i m a i ale s l a m i j l o -
cul ş i l a baz a ramurii .
Frunzele — m i j l o c i i, a v î n d î n m e d i e 15 5 m m l u n g i m e ş i 4 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e ,
cu lăţime a m a x i m ă ma i jo s d e jumătate a lungimii , c u marginil e crenate . L i m b u l d e culoar e
v e r d e , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o s , c u m a r g i n i l e î n d o i t e î n su s î n f o r m ă d e j g h e a b . P e ţ i o l u l ,
d e 1 0 — 1 1 m m l u n g i m e , c u 2— 4 g l a n d e m i j l o c i i , r e n i f o r m e .
F r u n z e l e c a d s e m i t i m p u r i u , ia r înaint e d e c ă d e r e d e v i n g a l b e n - p o r t o c a l i i , p u ţ i n m o -
zaicate c u v e r d e .
Florile — f o a r te m a r i ( 3 9 — 4 6 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i d e
f o r m ă a p r o a p e r o t u n d ă , c u marginil e r i d i c a t e î n sus , d e c u l o a r e r o z - c a r m i n l a d e s c h i d e r e a
florii ş i al b suflat e c u r o z m a i tîrziu , uneor i sîn t m a i m u l t e d e cinc i ; pistilul , c u 1— 2 m m m a i
l u n g d e c î t staminel e ; rareor i s e î n t i l n c s c flor i c u pist U d u b l u .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e, a v î n d H = 63—7 6 m m , D = 57—7 0 m m , d = 54—6 4 m m ; greu -

tatea d e 1 2 0 — 1 5 6 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , u n e o r i o v o i d ă , u ş o r a l u n g i t ă spr e vîrf , p u ţ i n a s i m e t r i c ă ; b r a z d a
v e n t r a l ă larg ă ş i superficial ă spr e b a z ă , p o t r i v i t d c a d î n c ă ş i îngust ă spr e vîrf , u n d e d e p ă -
şeşte p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m (pl . L V ).
Culoarea — aurie, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeriu , s u b f o r m ă d e p e t e ş i
p u n c t e ş i foart e ra r su b f o r m ă d e d u n g i d e c u l o a r e roş u m a i închis , c a r e u n e o r i a c o p e r ă p î n ă
la j u m ă t a t e di n suprafaţ a fructului .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , î n g u s t ă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c, negru , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e fi n p u b e s c e n ţ ă , catifelată , s e d e s f a c e uşo r d e
pulpă.
Pulpa — aurie, ia r î n juru l sîmburelu i r o ş u - c a r m i n , c o n s i s t e n t ă , d e n s ă f o a r t e fină , su -
culentă, dulce , armonio s acidulată , plăcu t aromat ă ; neaderent ă l a sîmbure .
502 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Sîmburele - m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 4 0 m m , D = 2 4 m m , d = 1 6 m m , invers -
o v o i d , a s i m e t r i c , p o t r i v i t d e b o m b a t , c u vîrfu l a s c u ţ i t b r u s c ş i c u o inflexiun e p r o n u n ţ a t ă
p e p a r t e a v e n t r a l ă î n a p r o p i e r e d e vîr f ; suprafaţa , c o l o r a t ă parţia l î n roşu , est e i n c r u s t a t ă
rar ş i n u p r e a adî i c .
Maturitatea — u l t i m a d e c a d ă a luni i a u g u s t , prelungindu-s e p î n ă î n p r i m a d e c a d ă a
lunii s e p t e m b r i e , î n genera l c u 1 6 zil e î n a i n t e a soiulu i J . H . H a l e .

RECOMANDĂRI- Elbert a t i m p u r i e , a v î n d o seri e d e calităţi , s e r e c o m a n d ă s ă s e m e n -

ţină î n c u l t u r ă , îns ă n u m a i î n regiunil e c e l e m a i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l t u r a piersicului , u n d e
t e m p e r a t u r a s ă n u s c a d ă f r e c v e n t s u b —22° C ( z o n a p o d g o r i i l o r ) .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а ил и ж е перва я декад а с е н т я б р я , н а 1 6 дне й

раньше с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт п р о и с х о д и т и з А м е р и к и , и з штат а Ю т а . В Р у м ы н и и встречаетс я т о л ь к о в п о м о -
логических коллекциях .
Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м и в л а ж н о с т и ,
д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в ое к п о р а ж е н и ю к л я с т е р о с п о р и о з о м — Clasterospo-
rium carpophillum (Lev- ) A d e r h . , н о п о р а ж а е т с я г р и б о м Sphaerotheca pannosa (Wallr. )
L é v . v a r . "Woron petsicae и очен ь с и л ь н о г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , a
т а к ж е п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к очен ь к р у п -
ный, р о з о в и д н ы й ; цветени е п о л у р а н н е е . Д а е т о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , о к р у г л о й , и н о г д а я й ц е в и д н о й ф о р м ы , слегк а
удлиненный к вершине , немног о асимметрический , с широки м брюшны м швом , у осно -
вания плод а п о в е р х н о с т н ы м ; з о л о т и с т о г о ц в е т а , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е
пятен и т о ч е к , п о к р ы в а ю щ и м п о л о в и н у п о в е р х н о с т и плод а н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ;
к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , с о ч е н ь н е ж н ы м о п у ш е н и е м , б а р х а т и с т а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т
м я к о т и ; м я к о т ь с е р о в а т о г о ц в е т а , в о к р у г к о с т о ч к и к а р м и н о в о - к р а с н а я , п л о т н а я , очен ь
н е ж н а я , с о ч н а я , с л а д к а я с г а р м о н и ч н о й к и с л о т н о с т ь ю и п р и я т н ы м а р о м а т о м , н е прира -
стает к к о с т о ч к е .
Плоды очен ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а , х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

RESUME

Maturité — d u r a n t l a d e r n i è r e d é c a d e d u m o i s d ' a o û t e t l a p r e m i è r e d u m o i s d e sep -

t e m b r e , p r é c é d a n t d e 1 6 j o u r s cell e d e l a J . H . H a i e .
V a r i é t é originair e d e l ' E t a t d ' U t a h ( E t a t s Uni s d ' A m é r i q u e ) . Che z n o u s o n n e l a
r e n c o n t r e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — à c o u r o n n e g l o b u l e u s e , trè s larg e e t étalée , es t trè s v i g o u r e u x , e x i g e a n t e n
ce qu i c o n c e r n e le s c o n d i t i o n s d e so l e t d ' h u m i d i t é , d ' u n e r é s i s t a n c e m o y e n n e a u g e l . П
est sensibl e à Sphaerotheca pannosa (Wallr. ) L é v . v a r . Woron persicae, résistan t à Claste-
rosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . e t à Myzodes persicae Sulze r e t trè s sensibl e à
Taphrina deformans (Berk. ) T u l . L a fleur , trè s g r a n d e , es t d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n
mi-hâtive ; l e potentie l producti f élevé .
 PLANŞA LV

Elberta timpurie.
 ELBERTA TIMPURI E r,n:t

Fruit — g r os o u trè s g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , parfoi s o v o ï d a l e , u n p e u étir é v e r s l e

b o u t , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , a u s i b o n v e n t r a l larg e e t superficie l v e r s l a b a s e . D e c o u l e u r
d o r é e , i l es t r e c o u v e r t su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e - s a n g , sou s f o r m e d e t a c h e s e t d e
p o i n t s , qu i r e c o u v r e n t l a m o i t i é d u frui t ; l a p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , trè s f i n e m e n t p u -
b e s c e n t e , v e l o u t é e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; c e t t e dernière , c e n d r é e , a v e c d u r o u g e
c a r m i n a u t o u r d u n o y a u , es t c o n s i s t a n t e , d e n s e , trè s fine , j u t e u s e , d o u c e , a g r é a b l e m e n t a c i d u -
lée e t p a r f u m é e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
Les fruits , d e trè s b o n n e qualité , résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – during the last ten days of August and the first of September, preceding the 16
days of the J.H. Hale.
Variety native of the state of Utah (United States of America). In Romania it is only known in
pomological collections.
Tree – globose crown, very wide and spread, is very strong, demanding regarding soil
conditions and moisture, moderate resistance to freezing. It is sensitive to Sphaerotheca pannosa
(Wallr.) Lev. var. Woron persicae, resistant to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and to
Myzodes persieae Sulzer and very sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. The flower, very
large, is of rosaceous-type, mid-early flowering, and high productive potential.
Fruit – large or very large, globular in shape, sometimes oval, and elongated towards the
apex, slightly asymmetric, the ventral furrow wide and shallow towards the basis. The color is golden,
it is coated on the sun exposed side of blood-red: spots and dots, which cover half of the fruit peel,
medium thick, delicately pubescent, velvety, is easily detachable from pulp, the latter, ashy, with
carmine red around the stone, is consistent, dense, very soft, juicy, sweet, tangy and pleasantly
scented, does not stick to the core.
The fruit of very good quality, resistant to transportation.
 LORD N A P I E R

S i n o n i m e : engl. L o r d N a p i e r .
rus. -Nepir .
ceh. L o r d Nejpér .

O r i g i n e. So i d e origin e e n g l e z ă , o b ţ i n u t d e T . H i v e r s d i n SaAvbridgeworth , in a p r o -
piere d e L o n d r a , di n s î m b u r e l e soiulu i A l b e r t t i m p u r i u , i n 1 8 7 0 .

R ă s p î n d i r e . E s t e destu l d e r ă s p î n d i t î n A n g l i a ş i B e l g i a , u n d e s e c u l t i v ă î n ser e ş i l a
a d ă p o s t u l zidurilor . î n E . P . U n g a r ă , c a ş i l a n o i î n ţară , s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e
ale staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e v i g u r o s , d e s t u l d e r u s t i c , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersiculu i ; est e

rezistent l a g e r ş i l a Clasterosporium carpophillum (Lev. ) A d e r h . , îns ă sensibi l l a Monilinia
laxa ( E h r e n b . ) S a c c , p r e c u m ş i l a Taphrina defotmans (Berk. ) Tul .
î n f l o r e ş t e r e l a t i v tîrziu .
D ă p r o d u c ţ i i r e l a t i v m i c i . L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă M ă r c u l e ş t i , p o m i i i n vîrst ă d e
7—8 an i a u d a t c î t e 3 0 k g c e f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e sîn t destu l d e m a r i , g l o b u l o a s e , a s p e c t u o a s e , a r o m a t e , b u n e p e n t r u c o n s u m u l
în star e p r o a s p ă t ă ş i m a i ale s p e n t r u industrializare .
Calităţi : v i g o a r e a , rezistenţ a l a g e r , a s p e c t u l a t r ă g ă t o r ş i g u s t u l p l ă c u t a l fructelor .
Defecte : sensibilitate a l a Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , p r e c u m ş i l a Taphrina défor-
mons ( B e r k . ) T u l .

POMUL

P o m u l , d e d i m e n s i u n i m a r i , ar e t r u n c h i u l g r o s , c u scoarţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e ,
crăpată longitudinal .
Coroana — i n v e r s - c o n i c ă î n t i n e r e ţ e , m a i tîrzi u sferică .
Ramurile de schelet — l u n gi ş i g r o a s e , e u ungh i d e r a m i f i c a r e m i j l o c i u , c u p r i n s într e
45° ş i 55° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te d e r a m u r i m i x t e , c u i n t e r r o d u r i m i j l o c i i .
 LORD N A P I E R 505

Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , c u m u l t e frunze , a u c u l o a r e a v e r d e - g ă l b u i e
p e partea , u m b r i t ă ş i roşu-închi s p e c e a însorită .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l a p r o p i a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s -
centă a l b i c i o a s ă .
1/iiginii floriferi — o v o c o u i e i, c u vîrfu l r o t u n j i t , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă deasă .
Frunzele — mari, larg-lanceolate , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , î n c r e ţ i t e de- a l u n g u l nervuri i
p r i n c i p a l e ; g l a n d e l e mari , reniforme .
Florile — mari , d e ti p r o z a e e u , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z - p a l .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v i n d î n m e d i e Ы = 5 8 m m , D = d = 6 5 mm .
Forma — g l o b u l o a s ă , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i c u b a z a p u ţ i n t r u n c h i a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă
este larg ă ş i a d i n c ă (fig . 1 1 0 ) .

Fig. 116 . — Lor d Napie r

Fig. 117 . — Lor d Napie r

Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e parte a însorit ă c u r o ş u - î n c h i s , c a r e deseor i

a c o p e r ă a p r o a p e întreag a suprafaţ ă a fructulu i ş i p e f o n d u l cărui a s e d i s t i n g n u m e r o a s e
p u n c t e d e c u l o a r e deschisă .
Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , alungit ă d o r s o - v e n t r a l , m a i
a d î n c i t ă î n d r e p t u l b r a z d e i ventrale .
 50(i SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Punctul stilar — m i c , cenuşiu , aşeza t p e c o n t u r u l fructului , l a c a p ă t u l b r a z d e i ventrale .

Pieliţa — subţire , glabra , n e a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — a l bă c u n u a n ţ ă v e r z u i e , foart e fină , suculentă , f o n d a n t ă , d u l c e , a r o m a t ă ,
neaderentă l a sîmbure .
Sîmburele — destu l d e m a r e , o v o i d , f o a r t e b o m b a t , c u incrustaţi i adine i (fig . 1 1 7 ) .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u j u m ă t a t e a a d o u a a luni i a u g u s t , c u 1 5 zil e înainte a
soiului J . H . H a l e .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţilo r sale , n e c t a r i n a L o r d N a p i e r s e r e c o m a n d ă s ă s e
c u l t i v e atî t î n grădinil e d e lîng ă c a s o , c î t ş i î n livezil e m a i mari , îns ă p e scar ă restrîns ă î n
regiunile u n d e reuşeşt e piersicul .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 1 5 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт английског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я в помологически х кол -
лекциях.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о н е п р и х о т л и в о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е
к п о р а ж е н и ю г р и б о м — Clasterosporium carpophillum (Lév.) A d e r h . , н о восприимчиво е к
п о р а ж е н и ю грибам и Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . и Taphrina deformans (Berk. ) Tul .
Цветок розовидны й ; цветени е с р а в н и т е л ь н о п о з д н е е . Дае т о т н о с и т е л ь н о низки е у р о ж а и .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н о й , о к р у г л о й ф о р м ы , с з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й
и немног о обрубленны м основанием , б р ю ш н о й шо в широки й и глубокий ; зеленовато-жел -
т о г о цвета , с т е м н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , з а ч а с т у ю з а к р ы в а ю щ и м
почти в с ю п о в е р х н о с т ь п л о д а и н а фон е к о т о р о г о р а з л и ч а ю т с я м н о г о ч и с л е н н ы е точк и
более с в е т л о г о ц в е т а ; к о ж и ц а т о н к а я , г о л а я , н е п р и р а с т а е т к м я к о т и ; м я к о т ь бела я с зе -
леноватым о т т е н к о м , о ч е н ь н е ж н а я , с о ч н а я , т а ю щ а я , с л а д к а я и а р о м а т н а я ; н е п р и р а с т а е т
к косточке .
П л о д ы п р и г о д н ы к а к дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м виде , т а к , в о с о б е н н о с т и , и дл я п р о -
мышленной переработки .

RÉSUMÉ

Maturité — correspondan t à l a second e moiti é d'août , précédan t d e 1 5 jour s l a

J. H . H a i e .
V a r i é t é o r i g i n a i r e d e G r a n d e B r e t a g n e . E n R o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e d a n s le s c o l l e c -
tions p o m o l o g i g u e s .
Arbre — - v i g o u r e u x, asse z r u s t i q u e , résist e b i e n a u g e l e t à Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . ; i l es t p o u r t a n t sensibl e à Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , ains i q u ' à Ta-
phrina deformam (Berk. ) T u l . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; l a f l o r a i s o n, asse z t a r d i v e . P r o d u c -
t i o n asse z p e t i t e .
Fruit — m o y en o u g r o s , g l o b u l e u x , a v e c l a p o i n t e a r r o n d i e e t l a b a s e t r o n q u é e , a l e
sillon v e n t r a l larg e e t p r o f o n d ; d e c o u l e u r j a u n e - v e r d â t r e , r e c o u v e r t e su r l a p a r t i e ensoleil -
lée d ' u n r o u g e f o n c é q u i s o u v e n t r e c o u v r e p r e s q u e t o u t e l a surfac e d u frui t e t ser t d e f o n d
à d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s d e c o u l e u r clair e ; la p e a u m i n c e , g l a b r e , n ' a d h è r e p a s à l a p u l p e ;
celle-ci es t b l a n c h e a v e c u n e t e i n t e v e r d â t r e , trè s fine , j u t e u s e , f o n d a n t e , d o u c e , p a r f u m é e ;
n'adhère pa s a u noyau .
Les fruit s s o n t b o n s p o u r l a t a b l e e t s e p r ê t e n t s u r t o u t a u x p r é p a r a t i o n s industrieUes .
506a
ABSTRACT

Maturity - corresponding to the second half of August, 15 days before the J. H. Hale.
Variety originally from Great Britain. In Romania it is found in the collections pomologigues.
Tree - vigorous, very hardy, good resistance to frost and Clasterosporium carpophillum
(Lev.) Aderli. It is nevertheless susceptible to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc., and Taphrina
deformans (Berk.) Tul. The flower is of rosaceous type, the blooming occurs quite late. Small
production.
Fruit - medium or large, globular, with rounded tip and truncated basis has the ventral furrow
wide and deep, yellow-greenish, covered on the sun exposed side with deep-red, which often covers a
great part of the fruit surface and appears as spots, dots of light colored shade. The peel is thin,
smooth and easily detachable from the pulp, is white with a greenish tinge, fine, juicy, creamy, soft,
fragrant, and does not stick to the core.
The fruits are good for fresh consumption and industrial processing.
 PIERI 8 1

Sinonime : ital. Gabriell a Pieri .

Origine. S o i d e o r i g i n e italiană , o b ţ i n u t d e A . P i e г i î n 1 9 2 7 , l a P i s t o i a , pri n î n c r u -

cişarea soiulu i E l b e r t a c u soiu l S a n t a A n n a .

R ă s p î n d i r e . î n I t a b a est e î n c u r s d e r ă s p î n d i r e .
î n ţar a n o a s t r ă s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e v i g u r o s , d e s t u l d e r u s t i c, s e d e z v o l t ă b i ne a l t o it p e p i e r s i c ; faţ ă d e c o r c o d u ş
are afinitat e slabă .
N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c l i m ă ş i s o l , a d a p t i n d u - se u ş o r l a diferit e c o n d i ţ u . E s te d e s t u l
d e sensibi l l a t e m p e r a t u r i l e j o a s e d i n t i m p u l iernii . E s t e d e a s e m e n e a sensibi l l a s e c e t ă . E s t e
d e s t u l d e rezisten t faţ ă d e b o b , d ar est e a t a c a t d e Myzodes persicae Sulzer . P r e z i n t ă scurger i
d e clei .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c n d e înflorir e a piersicului , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
7 - 1 0 zile .
P r o d u c e d e s t u l d e m u l t ; l a Staţiune a P i e t r o a s e l e p o m i i î n v î r s t a d e 5 an i a u p r o d u s
în m e d i e c î t e 3 0 k g d e fruct e ; î n c o n d i ţ i i l e de l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p o m i i î n vîrsta
d e 6 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 5 4 k g d e f r u c t e .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c u a s p e c t a t r ă g ă t o r ş i c u u n p a r f u m deli -
cat, caracteristi c celo r m a i b u ne piersici. S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în star e p r o a s p ă t ă ş i sîn t
rezistente l a t r a n s p o r t . C o n ţ i n 1 3 , 1 2 % z a h ă r ş i 0 , 8 6 % a c i d i t a t e e x p r i m a t ă î n a c i d m a l i c ,
0 , 5 8 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 0 , 6 7 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 13,3 7 m g % v i t a m i n ă C .
Calităţi : rusticitatea, p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e d e s t u l d e r i d i c a t ş i c a l i t a t e a f o a r t e b u n ă
a fructelor .
Defecte : sensibilitate a l a t e m p e r a t u r i l e j o a s e di n t i m p u l ierni i ş i l a a t a c u l d e Myzodes
persicae Sulzer .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e c i r c a 3, 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u
d i a m e t r u l d e 1 5 — 1 8 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c a f e n i u - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i superficiale ,
lungi, relati v rare , aşezat e d e - a l u n g u l trunchiulu i ; lenticelel e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , alun -
gite, destu l d e dese , aşezat e transversal ,
508 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

Coroana - sferic-turtită , largă , p o t r i v i t d e rară , c u d i a m e t r u l d e 5— 6 m .

Ramurile de schelet — de l u n g i m e m i j l o c i e , destu l d e g r o a s e , g e n i c u l a t e , b i n e ramifi -
c a t e , c r e s c u t e s u b unghiur i d e 4 5 — 5 0 ° ; scoarţ a d e c u l o a r e cenuşiu-cafeni e închis , c u n u m e -
roase lenticel e mici , eliptic-alungite , aşezat e transversal , e u c r ă p ă t u r i superficiale , dese ,
aşezate de- a l u n g u l r a m u r i i .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i l e d e l u n g i m e m i j l o c i e .
Lăstarii — lungi , groşi , c u scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e -
g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e d e m ă r i m e m i j l o c i e .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e destu l d e p r o e -
m i n e n t e , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă cenuşiu-deschis .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o c o n i c i , c u vîrfu l r o t u n j i t , c u solzişori i a c o -
periţi c u o p u b e s c e n t ă c e n u ş i u - d e s c h i s . Sîn t distribuiţ i î n specia l l a m i j l o c u l r a m u r i i ş i c ă -
tre b a z ă .
Frunzele — de m ă r i m e v a r i a b i l ă , d e l a m i c ă p î n ă l a m a r e , a v î n d î n m e d i e 15 0 m m
l u n g i m e ş i 4 6 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e c r e n a t e ; l i m b u l est e l u c i o s , încreţi t de- a
lungul n e r v u r i i m e d i a n e , r e c u r b a t spr e faţ a inferioară , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , m a i închi s
p e p a r t e a inferioară . Petrolul , d o 7—1 0 m m î n l u n g i m e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , canaliculat ,
c u 2— 4 g l a n d e m a r i , g l o b i d o a s e , g a l b e n - r o ş i e t i c e . F r e c v e n t g l a n d e l e s e găses c ş i p e b a z a
bmbului.
Florile — m i j l o c i i ( 2 3 — 2 7 m m î n d i a m e t r u ) , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e eliptic-alungite ,
c u m a r g i n i l e r i d i c a t e , p u ţ i n g o f r a t e , d e c u l o a r e r o z intens , m a i inten s p e m a r g i n i . P i s t ü u l
este m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e sa u d e aceeaş i l u n g i m e , d e cel e m a i m u l t e or i î n d o i t l a vîrf .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie, uneor i mare , avîn dH = 5 2 — 66 m m , D = 5 6 — 74 m m ,

d= 55—7 6 m m ; greutate a d e 107—11 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, p u ţ i n t u r t i t ă l a c a p e t e , u ş o r a s i m e t r i c ă ; secţiune a l o n g i t u d i n a l ă
cit ş i c e a transversal ă sîn t a p r o a p e r o t u n d e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă sa u d e adîn -
c i m e m i j l o c i e (fig . 118) .
Culoarea — a l b - c r e m, a c o p e r i t c u r o ş u - m e h i s s u b f o r m ă d e p e t e m a r i , p e c a r e s e o b s e r v ă
puncte distinct e d e culoar e c r e m .
Cavitatea pedunculară — largă, a d î n c ă , c u pereţi i a b r u p ţ i ş i c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c, n e g r u , aşeza t p e lini a d e c o n t u r , într- o m i c ă d e p r e s i u n e d i n
vîrful fructului .
Pieliţa — groasă , semiaderent ă l a pulpă , acoperit ă c u o pubescent ă rară .
Pulpa — a l b - c r e m - v e r z u i, u n e o r i striat ă c u r o ş u s u b p i e l i ţ ă , t a r e , f o a r t e suculentă ,
a r o m a t ă , p l ă c u t p a r f u m a t ă , c u g u s t d u l c e , f o a r t e p l ă c u t , c a r a c t e r i s t i c ; n u est e a d e r e n t ă
la s î m b u r e .
Sîmburele — mijlociu , avîn d î n medi e H = 3 0 mm , D = 2 4 mm , d = 1 8 m m , ovoid ,
s m i e t r i c , b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c - a s c u ţ i t ; suprafaţ a est e m i j l o c i u i n c r u s t a t ă , c u incrustaţi i
rare, îns ă adine i (fig . 1 1 9 ) .
Maturitatea — î n c e pe l a m i j l o c u l luni i a u g u s t , c u c i r c a 1 5 z d e înaint e d e J . H . H a l e ,
şi s e e ş a l o n e a z ă p e t i m p d e 1 0 — 1 2 zile .
 P I E R Ia i Г,П9

BECOMANDÄRI. Ajungîn d l a m a t u r i t a t e î n acelaş i t i m p c u alt e soiur i d e p i e r s i c ,

care a u p u l p ă g a l b e n ă , Roiu l Pier i 8 1 nu p r e z i n t ă intere s p e n t r u livezil e industriale , c i n u m a i
ca g e n i t o r p e n t r u lucrăril e d e crear e a n o i soiur i d e piersic .

Fig. 118 . - Pier i81

Fig. 119 . — Pier i 8 1

РЕЗЮМЕ

Созревание — начинается в середин е а в г у с т а , з а 1 5 дне й д о с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л -
лекциях.
Дерево — сильнорослое , довольн о неприхотливое , нетребовательно е к почве , довольно
ч у в с т в и т е л ь н о е к п о н и ж е н н ы м зимни м т е м п е р а т у р а м и к з а с у х е . Д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е
к б о л е з н я м , н о п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й Myzodes peisicae S u l z e r . Ц в е т о к кампа -
нуловидного т и п а ; цветени е с р е д н е е . Д а е т д о в о л ь н о в ы с о к и е у р о ж а и .
Плод — средней величины , иногд а к р у п н ы й , о к р у г л ы й , с к о н ц о в н е с к о л ь к о п р и п л ю -
с н у т ы й , немног о а с и м м е т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м ил и же у м е р е н н о г л у б о к и м б р ю ш н ы м
ш в о м ; б е л о в а т о - к р е м о в о г о цвет а с т е м н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в вид е к р у п н ы х пятен , н а к о-
т о р ы х заметн о в ы д е л я ю т с я точк и к р е м о в о г о цвета ; к о ж и ц а т о л с т а я , п о л у п р и р о с ш а я к
 SlO SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ t PUŢI N R A S P I N D I T E

м я к о т и , п о к р ы т а редки м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь б е л о в а т о - к р е м о в а я , с зеленоваты м о т т е н к о м ,
иногда с красным и ш т р и х а м и по д к о ж и ц е й , т в е р д а я , очен ь с о ч н а я , а р о м а т н а я , с тонки м
з а п а х о м , с л а д к а я , х а р а к т е р н о г о очен ь п р и я т н о г о в к у с а ; н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я дл я п о т р е б л е н и я в с в е ж е м вид е и о т л и ч а ю т с я х о р о ш е й транс -
портабельностью.

BÉSUMÉ

Maturité — c o m m e n ç a n t a u milie u d u m o i s d ' a o û t e t p r é c é d a n t d e 1 5 j o u r s cell e d e

la J . H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e italienne . E n B o u m a n i e o n n e l a t r o u v e q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
logiques.
Arbre — asse z r u s t i q u e , n ' e s t n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , m a i s asse z sensibl e
a u x t e m p é r a t u r e s basse s d e l ' h i v e r e t à l a sécheresse . I l es t asse z résistan t a u x m a l a d i e s ,
m a i s s e laiss e a t t a q u e r p a r Myzodes persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e e t l a
floraison es t m o y e n n e . P r o d u c t i o n asse z a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n , parfoi s g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , u n p e u a p l a t i a u x d e u x b o u t s e t
l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n t r a l superficie l o u d e p r o f o n d e u r m o y e n n e ; d e
c o u l e u r b l a n c h e - c r è m e , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e f o n c é sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s su r les -
quelles s e r e m a r q u e n t de s p o i n t s distinct s c r è m e ; l a p e a u , épaisse , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e ,
est r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e rar e ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c - c r ê m e , v e r d â t r e , p a r f o i s strié e
d e r o u g e sou s l a p e a u , es t f e r m e , trè s j u t e u s e , d é l i c a t e m e n t p a r f u m é e , à s a v e u r d o u c e trè s
agréable e t caractéristiqu e ; n'adhèr e pa s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t e m p l o y é s tel s quels , p o u r êtr e c o n s o m m é s à l ' é t a t frai s ; il s s o n t auss i
résistants a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – beginning in the middle of August, and 15 days before to that of J. H. Hale.
Variety of Italian origin. In Romania it is found only in pomological collections.
Tree – resistant, is not pretentious concerning the soil, but quite sensitive to low winter
temperatures and drought. It is fairly resistant to diseases, but not resistant to the attack of Myzodes
persicae Sulzer. The flower is bell-type and flowering is in average. Production is fairly abundant.
Fruit – medium, sometimes large, globular in shape, somewhat flattened at both ends and
slightly asymmetrical, with the ventral furrow shallow or moderately deep, white-cream, covered with
large dark-red spots on which distinct dots are noticeable. The peel is cream, thick, partly sticks to the
pulp, is covered with a rare pubescence. The flesh is white-creme, greenish, sometimes with red
streaks beneath the peel. This is firm, very juicy, delicate, sweet flavor, and has a very pleasant and
characteristic flavor, does not stick to the core.
The fruits are used for fresh consumption, they are also resistant to transport.
 VEDETTE

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. S o i d e origin e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă O n t a r i o di n
V i n e l a n d , statu l O n t a r i o ( C a n a d a ) , p r i n p o l e n i z a r e a liber ă a s o i u l u i H a i b e r t a ; a fos t
înmulţit ş i pu s î n vînzar e începîn d di n 1925 .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t î n S . U . A . , î n Itali a ş i p e scar ă r e d u s ă ş i î n alt e ţăr i culti -

vatoare d e piersi c di n Europa .
L a n o i a f o s t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , f o a r t e v i g u r o s , d e s t u l d e r u s t i c , reuşeşt e b i n e c î n d est e a l t o i t p e p i e r s i c .
E s t e rezisten t l a ger , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi , car e sîn t a p r o a p e t o t atî t d e sensi -
bili l a g e r c a ş i a i soiulu i J . H . H a l e . A s t f e l , î n c o n d i ţ i u e a n u l u i 1 9 6 4 — 1 9 6 5 , l a M e d g i d i a ,
la soiu l V e d e t t e a u d e g e r a t 9 2 , 1 % d in m u g u r i i floriferi , f a ţ ă d e 9 3 , 7 % m u g u r i florifer i d e g e -
raţi l a J . H . H a l e .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
8 - 1 2 zile .
î n ani i făr ă gerur i m a r i î n t i m p u l ierni i r o d e ş t e a b u n d e n t .
î n c o n d i ţ i i l e g o s p o d ă r i e i a g r i c o l e d e s t a t M e d g i d i a p o m i i î u vîrst a d e 5 an i a u d a t o
producţie medi e d e 5 5 k g d e fruct e p e p o m .
F r u c t e l e , m i j l o c i i sa u m a r i , sîn t d e calitat e f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n -
ţinut î n s u b s t a n ţ ă u s c a t ă d e 1 1 , 7 % ş i î n a c i d i t a t e d e 0 , 5 3 % , i n d i c a t e p e n t r u c o n s u m u l î n
stare p r o a s p ă t ă . Sîn t rezistent e l a m a n i p u l a r e ş i t r a n s p o r t .
Calităţi : v i g o a r e a , p o t e n ţ i a l u l r i d i c a t d e r o d i r e a l p o m u l u i , g u s t u l f o a r t e p l ă c u t a l
fructelor, rezistenţ a a c e s t o r a l a t r a n s p o r t ş i m a n i p u l ă r i .
Defecte : sensibilitate a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi .

POMUL

P o m u l a t i n g e înălţime a d e 4 — 4 , 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a c e n u ş i u - n e g r i -
cioasă, c u c r ă p ă t u r i p u ţ i n e ş i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă, c u u n d i a m e t r u d e c i r c a 5 m .
 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E
512

Ramurile de schelet — luiigi, g r o a s e , d r e p t e , f o r m î n d unghiur i d e ramificar e d e 4 5 — 6 0 ° ,

au scoarţ a cenuşiu-roşiatică , p r e z e n t î n d n u m e r o a s e lenticel e p r o e m i n e n t e , alungite , cafenii .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e , c u scoarţ a v e r d e -
g ă l b u i e p e parte a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e pe c e a însorită .
Lăstarii — lungi , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2—2, 5 c m l u n g i m e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
roşiatică, c u n u a n ţ e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e ş i a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă c e n u ş i e , a b u n d e n t ă .
Mugurii floriferi — m a r i, b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s -
c e n ţ ă cenuşie , a b u n d e n t ă ; distribuiţ i destu l d e u n i f o r m î n l u n g u l r a m u r i i .
Frunzele — m a r i, a v î n d î n m e d i e l u n g i m e a d e 16 6 m m ş i l ă ţ i m e a d e 4 5 m m , c u lăţime a
m a x i m ă l a m i j l o c u l l u n g i m i i frunze i ; l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e serate , caracteristi c încreţit e
de-a l u n g u l nervuri i p r i n c i p a l e , d e c u l o a r e v e r d e intens , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o a s ă , P e ţ i o l u l ,
de 9—1 1 m m l u n g i m e , c u 3— 4 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e l e m i j l o c i i , e b p t i c - a l u n g i t e ,
cu marginil e r i d i c a t e î n sus , d e c u l o a r e r o z, m a i intens ă p e m a r g i n i , u n e o r i m a i m u l t e d e cinc i ;
pistilul est e ega l sa u p u ţ i n m a i scur t d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 6 0 — 70 m m , D = 62—7 2 m m ş i d = 6 0—
66 mm , g r e u t a t e a d e 1 3 0 — 1 6 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, u ş o r t r a s ă spr e vîrf , p u ţ i n a s i m e t r i c ă , a v î n d u n a dintr e j u m ă t ă ţ i
mai d e z v o l t a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficială , îns ă b i n e m a r c a t ă , m a i a d î n c i t ă l a vîrf , p e
care î l d e p ă ş e ş t e c u 4— 5 mm , ş i ma i ale s l a b a z ă , î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e (pl . L V I ) .
Culoarea — g a l b e n - a u r i e, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u roşu-sîngeri u s u b f o r m ă d e
p e t e m a r i p e s t e c a r e s e s u p r a p u n d u n g i d e c u l o a r e r o ş u m a i închi s ; u n e o r i c u l o a r e a roşi e
a c o p e r ă m a i m u l t d e j u m ă t a t e d i n suprafaţ a f r u c t u l u i .
Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e ş i l ă r g i m e m i j l o c i i , c u p e r e ţ i i a b r u p ţ i ş i marginil e
destul d e regulate .
Punctul stilar — m i c, cenuşiu-închig , aşeza t p e u n m a m e l o n p r o e m i n e n t , c e depăşeşt e
suprafaţa fructulu i c u 2— 3 m m .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , rezistentă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s -
c e n ţ ă a l b i c i o a s ă , m i j l o c i u d e a b u n d e n t ă ş i d e s t u l d e aspră .
Pulpa — g a l b e n - a u r i e, uşo r c o l o r a t ă c u roş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , u n e o r i ş i s u b pieliţă ,
fină, s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e - a c r i ş o a r ă , p a r f u m a t ă , p l ă c u t a r o m a t ă ; n u est e a d e r e n t ă l a
sîmbure.
Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d H = 3 8 — 4 2 m m , D = 2 5 — 32 m m ,
d= 2 2 — 2 8 m m , i n v e r s - o v o i d , a l u n g i t , p u ţ i n a s i m e t r i c , b o m b a t , c u vîrfu l a s c u ţ i t , ia r
b a z a m u l t lăţită , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s , c u o n u a n ţ a r o ş i a t i c ă ; suprafaţ a est e ra r ş i
a d î n c incrustată .
Maturitatea — d e c a da a d o u a ş i î n c e p u t u l d e c a d e i a trei a a luni i a u g u s t , c u c i r c a 1 5
zile înaint e d e J . H . H a l e .

RECOMANDĂM- Avîn d a p r o x i m a t i v aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e c u soiu l V e t e r a n , d e

care est e d e p ă ş i t î n c e p r i v e ş t e rezistenţ a l a g e r , soiu l V e d e t t e n u p o a t e f i r e c o m a n d a t p e n t r u
e x t i n d e r e î n p r o d u c ţ i e ; î n s c h i m b p r e z i n t ă intere s c a m a t e r i a l g e n i t o r .
 PLANŞA LVI

Vedette.
 VEDETTE 513

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я ил и начал о третье й декад ы а в г у с т а , н а 1 5 дне й р а н ь ш е с о р т а

Джон Хейль .
Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я ; в Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х
коллекциях.
Дерево — о ч е н ь с и л ь и о р о с л о е , д о в о л ь н о н е п р и х о т л и в о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , з а
и с к л ю ч е н и е м ц в е т о ч н ы х п о ч е к . Ц в е т о к кампану.^овидног о т и п а ; цветени е с р е д н е е . В г о д ы
б е з с и л ь н ы х м о р о з о в дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — средне й ил и к р у п н о й величины , о к р у г л о й , с л е г к а в ы т я н у т о й к в е р ш и н е ф о р -
мы, немног о асимметрический , с поверхностным , н о х о р о ш о выраженны м брюшны м швом ,
более г л у б о к и м у в е р ш и н ы и в о с о б е н н о с т и у о с н о в а н и я п л о д а ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о ц в е т а , с
к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м в форм е к р у п н ы х п я т е н , п о к р ы т ы х п о л о с к а м и б о л е е т е м н о г о
к р а с н о г о цвет а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; и н о г д а р у м я н е ц з а к р ы в а е т боле е п о л о в и н ы в с е й
п о в е р х н о с т и п л о д а ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п р о ч н а я , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и , п о к р ы -
тая б е л ы м , д о в о л ь н о г у с т ы м и ж е с т к и м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь з о л о т и с т о - ж е л т о г о ц в е т а, с л а б о
о к р а ш е н н а я в к р а с н ы й цве т в о к р у г к о с т о ч к и , а иногд а и п о д к о ж и ц е й , н е ж н а я , с о ч н а я ,
тающая, кисловато-сладкая , душистая , с приятны м ароматом ; н е прирастае т к косточке .
Плоды хорош о выдерживаю т перегрузк у и перевозку .

BËSUMÉ

Mai и rhu — d u r a n t l a s e c o n d e d é c a d e e t l e d é b u t d e l a t r o i s i è m e d é c a d e d u m o i s d ' a o û t

précédant d e 1 6 jour s l a J . H . Haie .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n B o u m a i n e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o -
giques.
Arbre — très v i g o u r e u x , asse z r u s t i q u e , résist e b i e n a u g e l , à l ' e x c e p t i o n d e s b o u r g e o n s
florifères. L a fleur es t d e t y p e c a m p a n u l e , l a floraiso n e n es t m o y e n n e . L e s a n n é e s o ù l ' h i v e r
est m o i n s r i g o u r e u x , i l p r o d u i t a b o n d a m m e n t .
Fruit — m o y e n o u g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , l é g è r e m e n t étir é v e r s l e b o u t , u n p e u
a s y m é t r i q u e , a v e c l e sillo n v e n t r a l superficiel , m a i s b i e n m a r q u é , p l u s creus é v e r s l a p o i n t e
et s u r t o u t v e r s l a b a s e ; d e c o u l e u r j a u n e - d o r é , r e c o u v e r t su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e -
sang, sou s f o r m e d e g r a n d e s t a c h e s , su r lesquelle s s e s u p e r p o s e n t de s raie s d ' u n r o u g e plu s
f o n c é ; p a r f o i s l a c o u l e u r r o u g e r e c o u v r e p l u s d e l a m o i t i é d e l a surfac e d u f r u i t ; l a p e a u ,
d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , résistante , m i - a d h é r e n t e à l a p u l p e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e
b l a n c h â t r e , m o y e n n e m e n t a b o n d a n t e e t asse z â p r e ; l a p u l p e , d ' u n j a u n e - d o r é , fine , j u t e u s e ,
f o n d a n t e , es t d o u c e - a i g r e l e t t e , a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t e t a u x m a n i p u l a t i o n s .

33 — c . 10 3
 513a
ABSTRACT

Maturity – during the second decade and the beginning of the third decade of August before
15 days of the J. H. Hale.
Variety of American origin. In Romania it is found in the pomological collections..
Tree – very vigorous, very resistant to frosts, with the exception of buds. The flower is bell-
like, flowering is average. In years when the winter is not very tough, it produces abundantly.
Fruit – medium or large, of globular shape, slightly elongated towards the apex, slightly
asymmetric, with the ventral furrow shallow but well marked, more widened towards the tip and
especially toward the basis, yellow-gold, on the sun exposed side with large, blood-red spots, on
which are the darker red lines, sometimes red color covers more than half of the of the fruit surface.
The peel has an average thickness, resistant, partly sticked to the pulp, which is covered by a whitish,
dense, harsh pubescence; the pulp, is golden-yellow, soft, juicy, creamy, sweet-tart, is pleasantly
scented and doesn’t stick to the core.
The fruits are resistant to transportation and handling.
 CANADA

S i n o n i m e : engl. Early Canada , H i g h ' s Earl y Canada .

germ, Canadischer Frühpfirsieh .
franc, Précoce d u Canada .
mag. Kanada.
rom. Canada timpuriu .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n 1 9 1 0 , d e c ă t r e H i g h t , î n statu l O n t a r i o
(Canada).

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă p e scar ă restrîns ă î n C a n a d a , S . T J . A . , B . P . U n g a r ă .
L a n o i s e întîlneşt e î n n u m ă r f o a r t e m i c î n plantaţiil e di n juru l oraşelo r O r a d e a ş i
Şimleul Silvaniei , p r e c u m ş i î n colecţiil e rjomologice .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i piersicului , est e d e s t u l

d e l o n g e v i v , prefer ă solur i u ş o a r e , c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă . M u g u r i i florifer i sîn t rezistenţ i
la g e r . î n i a r n a 1 9 5 5 — 1 9 5 6 , l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , l a t e m p e r a -
t u r a d e —24,6°C , s-a u înregistra t 1 2 % m u g u r i florifer i d e g e r a ţ i . B e z i s t ă b i n e l a Claste-
rosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . ş i m u l ţ u m i t o r l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul . ş i
la a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer . î n ani i p l o i o ş i , d a t o r i t ă faptulu i c ă perişori i pîsloş i
care a c o p e r ă pieliţ a menţi n u n m e d i u u m e d , o m i c ă p a r t e d i n t r e fruct e p u t r e z e s c p e
p o m i , î n cursu l perioade i d e coacer e ş i recoltare .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă dureaz ă î n m e d i e 1 3 zile .
P r o d u c e a b u n d e n t , î n c î t f r u c t e l e t r e b u i e rărit e d e 1— 2 ori . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a s-a u
r e c o l t a t c î t e 1 2 00 0 k g d e f r u c t e l a h a î n a n u l a l V - l e a ş i 2 4 85 0 k g d e f r u c t e l a h a ' î n anu l
al V l - l e a d e l a p l a n t a r e .
F r u c t e l e , m i j l o c i i , sîn t d e s t u l d e b i n e c o l o r a t e , r e l a t i v r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t , p u l p a
este îns ă f i b r o a s ă ş i c u g u s t m e d i o c r u ; l a s u p r a c o a c e r e d e v i n e a p r o a p e făinoasă . F r u c t e l e
t i n e r e , c a ş i cel e m a t u r e , p r e z i n t ă o p u b e s c e n ţ ă p î s l o a s ă , g r o s i e r ă , c a r a c t e r d u p ă car e soiu l
se p o a t e r e c u n o a ş t e uşor .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a , p r o d u c ţ i i l e a b u n d e n t e , rezistenţ a m a r e l a ger , comportare a
mulţumitoare faţ ă d e bol i ş i dăunător i a p o m u l u i .
Defecte : g u s t ul m e d i o c r u a l p u l p e i ş i p u b e s c e n ţ ă grosier ă a pieliţei .
 CANADA 515

POMUL

P o r a u l , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , ar e trunchiu l relati v subţir e ( 1 6 — 1 8 c m î n d i a m e t r u ) ,

c u s c o a r ţ a cenuşiu-închis , p u ţ i n c r ă p a t ă .
Coroana — invers-piramidală, înalt ă ş i destu l d e îngustă , c u d i a m e t r u l d e 4— 5 m .
Ramurile de schelet — lungi ş i relati v subţiri , c u scoarţ a d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatic ă ;
lenticele m i c i , n u m e r o a s e , eliptice , d e c u l o a r e cafenie , c u marginil e c e n u ş u .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r d e m i x t e , l u n g i d e 2 5 — 3 0 c m , ş i r a m u r i l e a n t i -
c i p a t e ; salbel e sîn t f r e c v e n t e , ia r b u c h e t e l e d e m a i s e găses c î n n u m ă r r e d u s .
Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i l e d e 2 , 5 — 3 , 5 c m , s c o a r ţ a [ d e c u l o a r e
v i o l e t - e a r m i n p e parte a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i p e c e a u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e lenticel e
foarte m i c i , o r b i c u l a r e , m a r o n i i .
Mugurii vegetativi — m i j l o c i i , c o n i c i , p u b e s c e n ţ i , a p r o a p e lipiţ i d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — mic i sa u mijlocii , o v o c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă c e n u ş i e
destul d e p r o n u n ţ a t ă .
Frunzele — mijloci i sa u s u p r a m i j l o c i i , c u l u n g i m e a d e 1 0 8 — 1 5 1 mm ş i l ă ţ i m e a d e 3 0 —
42 m m , lanceolate , c u lăţime a m a x i m ă î n treime a mijlocie , baz a rotund-îngustată , sime -
t r i c ă sa u p u ţ i n a s i m e t r i c ă , vîrfu l uşo r a p l e c a t spr e faţ a inferioar ă ş i p u ţ i n s t r î m b ; b m b u l
p l a n ş i c u m a r g i n d e fi n s e r a t e ; p e ţ i o l u l , d e 7—1 0 m m î n l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , v i o l e t -
n e g r i c i o s spr e t o a m n ă ; g l a n d e l e , i n n u m ă r d e 2 — 4 , sîn t f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , p e d i c e l a t e ,
d e c u l o a r e v i o l a c e e sa u n e a g r ă .
Căderea frunzelo r ar e l o c t o a m n a f o a r t e tîrziu , î n n o i e m b r i e . î n a i n t e d e c ă d e r e , frunzel e
d e v i n galben-rugini i (a u o c u l o a r e a s e m ă n ă t o a r e c u a frunzelo r e x t e r i o a r e d e l a b u l b i d d e
c e a p ă ) , c o l o r a t e u n i f o r m sa u m o z a i c a t e c u v e r d e , u n e o r i ş i e u r o ş u - c a r m i n . N e r v u r i l e d e v i n
r o ş u - v i o l a c e e intens .
Florile — mijlocii , c u d i a m e t r u l d e 2 7 — 3 3 m m , d e t i p r o z a c e u , c u petalel e d e m ă r i m e
m i j l o c i e , lung i d e 1 2 — 1 4 m m ş i lat e d e 1 0 — 1 2 m m , r o t u n d - e l i p t i c e , d e c u l o a r e r o z v i u , c u
b a z a roşu-inten s ; pistilu l d e aceeaş i l u n g i m e c u staminele .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie, avîn d H = 50—5 7 m m , D = 51—5 6 m m ş i d = 48—5 4 m m ;

g r e u t a t e a m e d i e d e 7 5 — 1 0 0 g . D a c ă r e c o l t a est e a b u n d e n t ă ş i n u s e a p b c ă răriri , fructel e
răruîn m i c i .
Forma — g l o b u l o a s ă , a s i m e t r i c ă , c u b a z a t u r t i t ă ş i c u vîrfu l p u ţ i n teşi t o b l i c . Carac -
teristic est e faptu l c ă p a r t e a d o r s a l ă est e b o m b a t ă î n a p r o p i e r e d e vîrfu l fructului , i m e d i a t
d u p ă p u n c t u l s t i l a r ; b r a z d a v e n t r a l ă , deş i superficială , a p a r e b i n e m a r c a t ă pri n faptu l c ă
are o m a r g i n e ma i ridicat ă d e c î t cealaltă . î n r e g i u n e a p u n c t u l u i stilar , l a o p a r t e d i n t r e fructe ,
b r a z d a est e îngust ă ş i c e v a m a i a d î n c ă (fig . 1 2 0 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u ie p î n ă l a g a l b e n - v e r z u i e deschis , a c o p e r i t ă p e c e a m a i m a r e
p a r t e c u roşu-sîugeri u stins , su b f o r m ă d e p e t e , u n e o r i c u d u n g i sla b d e l i m i t a t e . Culoare a
roşie a c o p e r ă m a i m u l t d e j u m ă t a t e d i n suprafaţ a p i e b ţ e i .
Cavitatea pedunculară — m i c ă, a d î n c ă , îngustă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Punctul stilar — f o a r t e m i c , negru , aşeza t p e u n m a m e l o n o b l i c , car e adeseor i ies e
c u p u ţ i n î n afar a conturulu i genera l a l fructului .
516 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă deasă , grosieră , p u ţ i n scâ -

moasă, albă .
Pulpa — a l b - v e r z u ie sa u a l b - g ă l b u i e , c u n u m e r o a s e fibr e sla b v e r z u i ş i c u infiltraţi i
de r o ş u - c a r m i n s u b p i e b ţ ă , c o n s i s t e n t ă , c r o c a n t ă , p o t r i v i t d e suculentă , a c i d u l a t - d u l c e ,
destul d e a r o m a t ă , d e caUtat e m e d i o c r ă , sla b a d e r e n t ă l a s î m b u r e .

Fig. 120 . — Canad a

Fig. 121 . — Canad a

Sîmburele — m i j l o c i u , i n v e r s - o v o i d , p u ţ i n b o m b a t , p r e l u n g î n g u s t a t spr e b a z ă ş i c u
vîrful scurt-ascuţit , t e r m i n a t c u u n s p i n s c u r t ; incrustaţiil e des e ş i adine i ; l a s c o a t e r e a di n
fruct ar e c u l o a r e a c a r m i n (fig . 1 2 1 ) .
Maturitatea — î n c e p e î n p r i m a d e c a d ă a lu i a u g u s t , c u 1 5 zil e î n a i n t e d e J . H . H a l e .
D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a f r u c t e l o r t r e c î n m e d i e 11 0 zile .

EECOMANDAEI. Fiin d d e p ă ş i t d e alt e soiur i c u a c e e a ş i e p o c ă d e c o a c e r e , în c e p r i v e ş t e

c a l i t a t e a f r u c t e l o r , n u s e r e c o m a n d ă c u l t i v a r e a soiulu i C a n a d a î n Uvez i industrial e ş i nic i
în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e ; p r e z i n t ă u n a n u m i t i n t e r e s c a m a t e r i a l g e n i t o r .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н а ч и н а е т с я в п е р в о й д е к а д е а в г у с т а , н а 1 5 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н
Хейль.
С о р т а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведе н в К а н а д е . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в
небольших количества х в посадка х о к о л о Орад я и Шимлеу л Сильванней , а такж е и в помо -
логических коллекциях .
 CANADA 517

Дерево — средне й сил ы р о с т а , предпочитае т почв ы с б л а г о п р и я т н о й э к с п о з и ц и е й ,

у с т о й ч и в о е к м о р о з у , болезня м и вредителям . П л о д о н о с и т о б и л ь н о . Ц в е т о к розовидный ;
цветение п о л у р а н н е е .
Плод — средне й величины , о к р у г л ы й , а с и м м е т р и ч е с к и й , с п р и п л ю с н у т ы м о с н о в а н и е м
и немног о к о с о с р е з а н н о й в е р ш и н о й ; х а р а к т е р н ы м п р и з н а к о м я в л я е т с я т о , чт о д о р с а л ь -
ная с т о р о н а в з д у т а о к о л о в е р ш и н ы п л о д а ; б р ю ш н о й ш о в х о р о ш о в ы р а ж е н б л а г о д а р я п р и -
п о д н я т о м у к р а ю ; ж е л т о в а т о - з е л е н о г о д о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с к р о в а в о - к р а с н ы м
р у м я н ц е м в вид е пяте н ил и с л а б о о б о з н а ч е н н ы х п о л о с о к н а б о л ь ш е й част и п о в е р х н о с т и
п л о д а ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а г у с т ы м , белы м х л о п ь е в и д н ы м о п у ш е н и е м ;
м я к о т ь зеленовато-бела я ил и ж е л т о в а т о - б е л а я , с зеленоватым и в о л о к н а м и и к а р м и н о в о -
к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и по д к о ж и ц е й , п л о т н а я , х р у с т я щ а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , к и с л о в а т о -
сладкая, довольн о ароматная , посредственног о качества , слаб о приросша я к к о с т о ч к е .
Плоды хорош о выдерживаю т перевозку , имею т волокнисту ю мякот ь посредственног о
в к у с а , а пр и перезревани и с т а н о в я т с я м у ч н и с т ы м и .

BÉSTJME
Maturité — c o m m e n ç a nt dan s l a premièr e décad e d u moi s d'aoû t e t précédan t
d e 1 5 j o u r s cell e d e l a J . H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e a u ( ' a n a u a . E n B o u m a n i e o n l a t r o u v e dan s
les p l a n t a t i o n s d ' O r a d e a e t d e Şimleu l Silvaniei , ains i q u e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , préfèr e le s sol s léger s e t b i e n e x p o s é s ; i l es t résistan t
au g e l , ains i q u ' a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t . L a fleur ,
de t y p e r o s a c é , a u n e floraiso n m i - h â t i v e .
Fruit — m o y e n , g l o b u l e u x e t a s y m é t r i q u e , a l a b a s e a p l a t i e e t l e b o u t taill é o b l i q u e -
m e n t ; c e qu i es t c a r a c t é r i s t i q u e , c'es t q u e l a p a r t i e dorsal e es t b o m b é e d a n s l e v o i s i n a g e
d e l a p o i n t e d u fruit , l e sillo n v e n t r a l es t b i e n m a r q u é , a y a n t l a p a r t i e m a r g i n a l e plu s é l e v é e ;
de c o u l e u r v e r t j a u n â t r e , allan t j u s q u ' a u j a u n e v e r d â t r e , qu i es t r e c o u v e r t e su r l a p l u s g r a n d e
p a r t i e d ' u n r o u g e sang , sou s f o r m e d e t a c h e s , parfoi s d e raie s f a i b l e m e n t d é b m i t é e s ; la p e a u ,
d'épaisseur m o y e m i e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e d r u e , c o t o n n e u s e , b l a n c h e ; l a p u l p e ,
d ' u n b l a n c v e r d â t r e o u b l a n c j a u n â t r e , à fibre s v e r d â t r e s e t à infiltration s r o u g e - c a r m i n ,
sous l a p e a u , es t consistante , c r o q u a n t e , asse z j u t e u s e , d ' u n e d o u c e u r a c i d u l é e , asse z p a r f u m é e
mais d e q u a b t é m é d i o c r e ; ell e a d h è r e f a i b l e m e n t a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t , o n t l a p u l p e fibreus e e t u n g o û t m é d i o c r e ;
à m a t u r i t é dépassé e il s d e v i e n n e n t farineux .
 517a
ABSTRACT

Maturity – starting in the first decade of August and 15 days before that of J. H. Hale.
Variety of American origin, obtained in Canada. In Romania it is found on plantations of
Oradea and Şimleul Silvaniei, and in pomological collections.
Tree – medium vigor, prefers light soil, exposure and is resistant to frosts as well as to
diseases and insect pests. It produces abundantly. The flower is of rosaceous-type, and the flowering
occurs early.
Fruit – medium, globular and asymmetric, flattened at the basis and the tip obliquely cut,
which is characteristic is that the dorsal part is curved in the vicinity of the tip of the fruit, the ventral
furrow is well marked, with higher outer part, yellowish green, through greenish yellow, which is
covered on the most part of the surface with blood-red spots, and sometimes poorly defined lines. The
skin, of medium thickness, is covered with thick hairs, cottony. The flesh is greenish white or
yellowish white, and with green fiber and red-carmine infiltrations. The peel is consistent, crispy,
fairly juicy, gentle tart, quite fragrant but of poor quality, it weakly sticks to the stone.
The fruits resist well to transport, have fibrous pulp and a poor taste; at maturity they become
mealy.
 M O R E T T I N I 5/2 2

Sinonime : n u s e cunosc .

Origine. So i d e o r i g i n e italiană , o b ţ i n u t d e A 1 e s s a n d r о M o r e t t i n i l a F l o -
renţa, pri n încrucişare a p r a c t i c a t ă t i m p d e tre i an i ( 1 9 2 9 — 1931) î n t r e soiuril e J . H . H a l e
şi T r i u m f . A f o s t d a t î n c o m e r ţ î n 1 9 4 0 .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă î n I t a b a şi , p r o b a b i l , ş i î n alt e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e p i e r s i c ,
î n ţ a r a n o a s t r ă a f o s t i n t r o d u s î n 195 9 ş i s e g ă s e ş t e î n colecţiil e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e v i g u r o s ş i creşt e r e p e d e î n p r i m i i an i d e l a p l a n t a r e ; s e d e z v o l t ă b i n e
altoit p e piersic , n u reuşeşt e a l t o i t p e c o r c o d u ş . N u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e so l ; p r e z i n t ă
o rezistenţ ă r e l a t i v slab ă faţ ă d e g e r . î n c o n d i ţ i i l e d e l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a ş i d e l a Şimleu l
Silvaniei, î n unel e iern i a u d e g e r a t m u g u r i i floriferi . E s t e sensibi l l a a t a c u l d e Myzodes
persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului , î n acelaş i t i m p c u m a j o r i t a t e a
soiurilor, ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile .
P o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e est e r i d i c a t ; l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă P i e t r o a s e l e , p o m ü
în v î r s t a d e 4 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 2 6 k g d e f r u c t e ; l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă -
neasa, l a vîrst a d e 6 ani , p o m i i a u d a t î n m e d i e c î t e 8 0 k g d e f r u c t e .
F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i , f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e , c u g u s t f o a r t e p l ă c u t . Sîn t
a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializar e ; sîn t rezistent e l a
transport.
Asemănări. S o i u l M o r e t t i n i 5/2 2 s e a s e a m ă n ă î n c e p r i v e ş t e c u l o a r e a p i e b ţ e i ş i a p u l p e i
c u soiu l M o r e t t i n i 1/14 , c u c a r e s e c o a c e a p r o a p e î n acelaş i t i m p ; s e d e o s e b e ş t e îns ă d e
a c e s t a î n p r i m u l r î n d p r i n a c e e a c ă ar e floril e d e t i p r o z a c e u (l a M o r e t t i n i 1/1 4 floril e sîn t
campanulate).
Calităţi : vigoarea , potenţialu l d e producţi e ridica t a l pomului , p r e c u m ş i aspectu l
f r u m o s ş i calitate a f o a r t e b u n ă ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitate a l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e c i r c a 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d e s t u l d e g r o s , c u scoarţ a d c
c u l o a r e c e n u ş i e , p e a l o c u r i c u n u a n ţ e r o ş i e t i c e , p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă , c u d i a m e t r u l d e 4 — 5 m .
 M O R E T T I N I 5/2 2 519

Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , f o r m e a z ă c u v e r t i c a l a imghiur i d e 6 0 — 70° ; s c o a r ţ a

ramurilor b ă t r î n e est e c a n e t r u n c h i , ia r s c o a r ţ a celo r tiner e est e c e n u ş i u - c a f e n i e , c u m u l t e
lenticele p e i n t e r n o d u r i l e d e l a b a z ă .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , lungi , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a
n e t e d ă , d e c u l o a r e roşiatică , ia r spr e b a z ă cafenie , c u p o r ţ i u n i m a i v e r z u i p e p a r t e a inferioară .
Lăstarii — lungi, groşi , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e , ia r p e p a r t e a însorit ă v i o l a c e e .
Mugurii vegetativi — mici , c o n i c i , c u p e r n u ţ e r e d u s e .
Mugurii floriferi — mari, o v o c o n i c i , c u vîrfu l r o t u n j i t , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n tă c e n u ş i e .
Frunzele — mari ş i foarte mari , c u l u n g i m e a d e 1 3 0 — 1 6 0 mm ş i l ă ţ i m e a d e 3 0 — 4 0 m m ,
lanceolat-aluugite, c u vîrfu l l u n g ş i b a z a larg ă ; l i m b ul est e arcui t l a vîr f spr e faţ a inferioară ,
c u marginil e serat e ; suprafaţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . P e ţ i o l u l est e scurt ,
d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n răsucit , c a n a l i c u l a t , c u 2 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , v e r z i , aşezat e
aproape d e baz a limbului .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u d i a m e t r u l d e 4 6 — 4 7 m m , d e t i p r o z a e e u , c u p e t a l e l e
niari, r o t u n d e , uneor i eliptic-alungite , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s , m a i inten s l a b a z ă ; pistilu l
egal sa u m a i l u n g d e c î t staminele .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e, a v i n d H = 53—6 0 m m, D = 59—7 0 m m, d = 5 8 — 72 m m ;

greutatea d e 121—19 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e , r o t u n d ă î n s e c ţ i u n e transversală , c u
flancurile b o m b a t e m u l t ş i f o a r te p u ţ i n a s i m e t r i c e ; b r a z da ventral ă est e superficial ă (fig . 1 2 2 ) .

Fig. 122 . — Morettin i 5/2 2

Fig. 123 . -VMurcttin i 5 /22

520 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

Culoarea — g a l b e n - d e s c h i s , uneor i g a l b e n - v e r z u i , a c o p e r i t ă c u d u n g i f o a r t e subţiri ,

dese ş i p u n c t e fine , n u m e r o a s e , d e c u l o a r e r o ş i e - c a r m i n ; p e p a r t e a însorit ă d u n g i l e sîn t
foarte d e s e , încî t a p a r d e d e p a r t e c a p e t e c o n t i n u e , ia r p e p a r t e a u m b r i t ă est e stropit ă c u
p u n c t e fine , r o ş u .
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă ş i largă , a l u n g i t ă , c u pereţi i a b r u p ţ i .
Punctul stilar — m i c, cenuşiu-închis , aşeza t p e b n i a d e sudură , p e o m i c ă r i d i c ă t u r ă
înconjurată d e o depresiune .
Pieliţa — destu l d e groasă , acoperit ă d e o pubescent ă mijloci e ; s e desprind e gre u d e
pulpă.
Pulpa — g a l b e n ă , c u p u ţ i n e irrffltraţi i r o ş u î n j u r u l s î m b u r e l u i , d e c o n s i s t e n ţ ă m i j l o c i e ,
suculentă, a r o m a t ă , c u gus t d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î nd î n m e d i e H = 2 7 m m , D = 2 5 m m , d = 1 7 m m
o v o i d , r o t u n j i t , b o m b a t , c u b a z a l a t ă ş i vîrfu l s c u r t a s c u ţ i t ; suprafaţ a a d î n c ş i sinuo s
i n c r u s t a t ă , d e c u l o a r e cafenie , a c o p e r i t ă c u p u ţ i n r o ş u l a s c o a t e r e a di n fruc t (fig . 1 2 3 ) .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t , c u a p r o x i m a t i v 1 4 z d e
înainte d e a c e e a a soiulu i J . H . H a l e , a p r o a p e î n acelaş i t i m p c u soiu l P i e r i 8 1 .

E E C O M A N D Ă E I . Soiu l Morettin i 5/22 , avîn d cabtăţ i deosebite , s e r e c o m a n d ă s ă s e

c u l t i v e î n z o n a p o d g o r i i l o r d i n s u d u l ţării , î n l o c u r i m a l a d ă p o s t i t e ş i p e n t r u î n c e r c a r e
în celelalt e regiun i f a v o r a b ü e c u l t u r i i piersicului .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а , н а 1 4 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я л и ш ь в п о м о л о г и ч е с к и х
коллекциях.
Дерево — сильнорослое , нетребовательно е к почве , сравнительн о слаб о морозоу -
с т о й ч и в о е , п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к роговидный ,
цветение с р е д н е е . У р о ж а й н о с т ь в ы с о к а я .
Плод — больш е средне й величины , о к р у г л о й формы , н а обои х конца х приплюс -
нутый, в п о п е р е ч н о м сечени и к р у г л ы й , с с и л ь н о в з д у т ы м и б о к а м и , очен ь м а л о асимме -
т р и ч е с к и й , с п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м ; с в е т л о - ж е л т о г о , иногд а з е л е н о в а т о - ж е л т о г о
цвета, п о к р ы т очен ь т о н к и м и и г у с т о р а с п о л о ж е н н ы м и п о л о с к а м и и мелким и м н о г о ч и с л е н -
ными т о ч к а м и к а р м и н о в о - к р а с н о г о ц в е т а , приче м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е п о л о с к и р а с п о -
ложены стол ь г у с т о , чт о н а р а с с т о я н и и к а ж у т с я с п л о ш н ы м и п я т н а м и , а н а тенево й
с т о р о н е п о к р ы т мелким и к р а с н ы м и т о ч к а м и ; кожиц а довольн о толстая , покрыта я
средней г у с т о т ы о п у ш е н и е м , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь ж е л т а я , с о слабым и
п р о ж и л к а м и к р а с н о г о цвет а о к о л о к о с т о ч к и , средне й п л о т н о с т и , с о ч н а я , а р о м а т н а я ,
сладкая, с приятно й кислотностью ; н е прирастае т к косточке .
Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

EÉSTJMÉ

Maturité — correspondan t à l a second e moiti é d u moi s d'août , précédan t d e 1 4 jour s

celle d e l a J . H . Haie .
V a r i é t é d ' o r i g i n e i t a b e n e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o -
giques.
 M O R E T T I N I 5/2 2 521

Arbre — v i g o u r e u x , es t p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , m a i s offr e u n e résistanc e asse z

faible a u ge l e t es t sensibl e à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p e ,
r o s a c é , l a floraiso n e u es t m o y e n n e . L e p o t e n t i e l d e p r o d u c t i o n es t é l e v é .
Fruit — s u r m o y e u , g l o b u l e u x , es t aplat i a u x d e u x b o u t s , r o n d e n s e c t i o n t r a n s v e r s a l e ,
les d e u x flanc s trè s b o m b é s , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e s e t a v e c l e sillo n v e n t r a l superficie l ;
d e c o u l e u r j a u n e c l a n , parfoi s tiran t su r l e v e r t , r e c o u v e r t e d e trè s fine s r a y u r e s r a p p r o c h é e s
e t d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s d e c o u l e u r r o u g e c a r m i n ; su r l a p a r t i e ensoleillée , le s ligne s
s o n t trè s r a p p r o c h é e s , d o n n a n t d e l o i n l'effe t d e t a c h e s i n i n t e r r o m p u e s , r e c o u v e r t e s d e p e t i t s
p o i n t s r o u g e s ; l a p e a u , asse z épaisse , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e m o y e n n e , s e d é t a c h e
difficilement d e l a p u l p e ; c e t t e dernièr e es t j a u n e , a v e c q u e l q u e s infiltration s r o u g e s a u t o u r
d u n o y a u , d e c o n s i s t a n c e m o y e n n e , j u t e u s e , p a r f u m é e , à s a v e u r d o u c e e t a g r é a b l e m e n t aci -
dulée ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

Maturity – corresponding to the second half of August, 14 days before that of the J.H. Hale.
Variety of Italian origin. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree – vigorous, is not demanding concerning the soil, but low resistance to frost and is
susceptible to attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is rosaceous-type, flowering is average.
The production potential is high.
Fruit – above medium, rounded, is flattened at both ends, round in cross section, both sides
very rounded, slightly asymmetric with superficial ventral furrow. The color is light yellow,
sometimes greenish, covered with very thin and closed stripes and numerous small dots of crimson
color; on the sun exposed side, the lines are very closed together, giving away the effect of continuous
patches, covered with small red dots. The peel, rather thick, covered with medium pubescence
detaches itself easily from the pulp, the latter is yellow with some red leaks around the stone, of
medium consistency, juicy, fragrant, sweet-tasting and pleasantly tart, It does not stick to the core.
The fruits are resistant to transport.
 HALE TIMPURI U

S i n o n i m e : engl. E a r l y H a l e , E a r l y g e r m a n , H a l e e a r l y , H a l e ' s early ,

franc. A l l e m a n d e h â t i v e , P r é c o c e d e H a l e .
germ. H a l e s E r ü h p f i r s i c h , F r ü h e v o n H a l e .
Hal. P r e c o c e d e H a l e .
rus. B a n n i i G o l e a , S k o r s p e l k a Galea .
ceh. H a l e h o r a n a , H a l o va rană -

Origine. So i d e origin e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t î n j u r u l anulu i I 8 6 0 , î n S.TJ.A . A fos t d a t

în c o m e r ţ d e J . H . H a l e .
L. L u i z e t afirm ă c ă a c e s t so i a f o s t o b ţ i n u t î n G e r m a n i a , c e e a c e s- a d o v e d i t
neîntemeiat.

R ă s p î n d i r e . S e cultiv a î n S .TJ.A., F r a n ţ a, B . D . G . , B . F . G . , I t a l i a , U . E . S . S . , B . S . Cehos -

l o v a c ă ş i alt e ţăr i d i n E u r o p a .
I n ţar a n o a s t r ă s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , b i n e e c h i l i b r a t , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o ü piersiculu i ş i s e

a d a p t e a z ă b i n e l a t o a t e t e r e n u r ü e , e x c e p t l n d p e cel e p r e a grel e ş i u m e d e . E s t e rezisten t
la ger , secetă , b o b ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorir e a piersicului , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
1 0 - 1 2 zile .
P o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e est e r i d i c a t , î n c î t p o m i i n e c e s i t ă adeseor i răritu l f r u c t e l o r .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , a s p e c t u o a s e, c u p u l p a a l b - c r e m - g ă l b u i e ,
neaderentă l a sîmbure , d e calitat e foart e bună .
Sînt p o t r i v i t d e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î u star e p r o a s p ă t ă
şi p e n t r u i n d u s t r i a b z a r e .
Calităţi : v i g o a r e a , rusticitatea , p o t e n ţ i a l u l producti v ridicat , aspectu l frumo s ş i
cabtatea foart e bun ă a fructelor .
Defecte: n u s e cunosc .
POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3— 4 m , formeaz ă trunch i c u scoarţ a brună-cenuşie , c u

c r ă p a t u r i superficiale , a ş e z a t e î n l u n g u l t r u n c h i u l u i .
Coroana — g l o b u l o a s ă, largă .
Ramurile de schelet — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e r a m i f i c a t e , c r e s c u t e s u b u n
unghi d e ramificar e d e 4 5 — 5 5 ° ; a u scoarţ a cenuşiu-brună , c u numeroas e lenticele .
 HALE TIMPURI U 523

Ramurile de rod — p r e d o m i nă cel e m i x t e , c u i n t e r n o d u r i d e l u n g i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a

d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorită .
Lăstarii — de l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a v e r d e - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorit ă
şi v e r d e - g ă l b u i e p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e destu l d e p r o e m i -
n e n t e , a c o p e r i ţ i d e o p u b e s c e n ţ ă slabă , c e n u ş i e .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o c o n i c i , c u vîrfu l rotunjit , a c o p e r i ţ i d e o p u b e s c e n ţ ă c e n u -
şiu-deschis, distribuiţ i m a i m u l t î n p a r t e a central ă ş i spr e b a z a r a m u r i i .
Frunzele — mari, a v î n d î n m e d i e 16 0 m m l u n g i m e ş i 4 8 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u
vîrful l u n g ascuţi t ş i baza - îngustată , m a r g i n ü e c r e n a t e ; b m b u l est e încreţi t de- a l u n g u l
nervurii p r i n c i p a l e , d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s . P e ţ i o l u l , l u n g î n m e d i e d e 8 m m , d e g r o s i m e
m i j l o c i e , canaliculat , p u ţ i n răsucit , c u 2— 3 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă ,
aşezate lîng ă l i m b .
Florile — m a r i, d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e r o t u n d e , d e c u l o a r e r o z - i n t e n s , m a i inten s
la baz ă ; pistilu l est e d e aceeaş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u mare , avîn dH = 5 5 — 68 mm , D = 6 2 — 70 m m ,

d= 6 3 — 69 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 15 8 g ş i m a x i m ă d e 20 0 g .
Forma — sferică, larg-trunchiat ă l a a m b e l e c a p e t e , a s i m e t r i c ă , c u u n f l a n c m a i d e z -
v o l t a t î n a p r o p i e r e a b r a z d e i v e n t r a l e , c a r e est e variabilă , superficial ă sa u a d î n c ă (fig . 1 2 4 ) .

Fig. 124 . — Hale timpuri u

Fig. 125 . — Hal e timpuri u

Г) 2I SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Culoarea — a l b - g ă l b u i e , striat ă sa u m a r m o r a t ă c u roşu-închis , c u reflex e v i o l a c e e p e

p a r t e a însorit ă ş i su b f o r m ă d e p u n c t e fin e p e restu l suprafeţei , astfe l î n c î t c u l o a r e a d e f o n d
aproape n u s e vede .
Cavitatea pedunculară — d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , c u pereţi i a b r u p ţ i , alungit ă
dorso-ventral.
Punctul stilar — m i c , b r u n - c e n u ş i u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , î n c o n j u r a t d e o depre -
siune superficială .
Pieliţa — subţir e îns ă densă , s e m i a d e r e n t ă l a p u l p ă sa u desfăcîndu-s e uşor , a c o p e r i t ă
de o p u b e s c e n t ă fină , scurtă .
Pulpa — a l b - c r e m - g ă l b u i e , c u p u ţ i n e infiltraţi i roşi i î n j u r u l sîmburelui , f o a r t e fină ,
f o n d a n t ă , suculentă , dulce-acrişoară , v i n u r i e , a r o m a t ă ş i p a r f u m a t ă , c u g u s t f o a r t e b u n ;
n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u, a v î n d î n m e d i e H = 2 5 m m , D = 2 3 m m , d = 1 9 m m , o v o i d ,
b o m b a t , c u vîrfu l f o a r t e ascuţit , simetri c ; suprafaţ a d e c u l o a r e cafeniu-deschis , de s ş i a d î n c
incrustată (fig . 1 2 5 ) .
Maturitatea — î n c e p e l a m i j l o c u l luni i august , c u 1 2 zil e înaintea , soiulu i J . И . H a l e .

E E O O M A N D Ă E I . F i i n d d e p ă ş i t î n c e p r i v e ş t e c o l o r i t u l f r u c t e l o r ş i rezistenţ a a c e s t o r a
la t r a n s p o r t d e alt e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e ( H a l e h a v e n , S o u t h l a n d ) , ia r p e d e
altă p a r t e a v î n d f r u c t e c u p u l p a a l b ă , soiu l H a l e t i m p u r i u n u est e i n d i c a t p e n t r u livezil e
industriale.
P r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e p e n t r u creare a n o i l o r soiur i d e p i e r s i c .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н а ч и н а е т с я в с е р е д и н е а в г у с т а , н а 1 2 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л-
лекциях.
Дерево — сильнорослое , нетребовательно е к почве , устойчиво е к морозу , засухе ,
болезням и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е с р е д н е е . У р о ж а й н о с т ь в ы с о к а я .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н ы й , сильн о обрубленны й н а
о б о и х к о н ц а х , а с и м м е т р и ч е с к и й , с одни м б о л е е с и л ь н о р а з в и т ы м о к о л о б р ю ш н о г о ш в а
б о к о м ; б р ю ш н о й ш о в и з м е н ч и в ый — то п о в е р х н о с т н ы й, т о г л у б о к и й; ж е л т о в а т о - б е л о го ц в е т а ,
с ш т р и х а м и и л и м р а м о р н ы м и п я т н а м и т е м н о - о к р а с н о г о цвета и лиловаты м оттенко м —
на с о л н е ч н о й с т о р о н е и мелким и т о ч к а м и — н а о с т а л ь н о й част и п л о д а , та к чт о о с н о в н а я
его о к р а с к а почт и н е з а м е т н а ; к о ж и ц а т о н к а я , н о п л о т н а я , п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и и л и
ж е л е г к о о т не е о т д е л я ю щ а я с я , п о к р ы т а н е ж н ы м к о р о т к и м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь б е л о в а т о -
кремовая с желтоваты м оттенко м и красноватым и прожилкам и в о к р у г косточки , очен ь
н е ж н а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , с о ч е н ь т о н к и м винны м к и с л о в а т о - с л а д к и м а р о м а т н ы м в к у с о м ,
душистая; н е прирастае т к косточке .
Транспортабельность плодо в средняя .

EÉSUMÉ

Maturité — c o m m e n ç a n t a u milie u d u moi s d'aoû t e t précédan t d e 1 2 jour s l a variét é

J. H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
logiques.
 HALE T I M P t i m ü Г>25

Arbre — v i g o u r e u x, n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résistan t a u x g e l , à l a séche -

resse, a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . L a fleu r es t d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n e n es t
moyenne. Potentie l d e productio n élevé .
Fruit — m o y en o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e , l a r g e m e n t t r o n q u é a u x d e u x b o u t s , a s y -
m é t r i q u e , l ' u n de s flanc s plu s d é v e l o p p é d a ns l e v o i s i n a g e du sillo n v e n t r a l , qu i v a r i e , t a n t ô t
plus superficiel , t a n t ô t plu s p r o f o n d ; d e c o u l e u r b l a n c h e - j a u n â t r e , strié e o u m a r b r é e d e
r o u g e f o n c é , à réflexe s v i o l a c é s su r l a p a r t i e ensoleillé e e t sou s f o r m e d e p o i n t s m e n u s su r
le rest e d e l a surfac e d u fruit , d e sorte * q ue l a c o u l e u r d e f o n d s e p e r d p r e s q u e ; l a p e a u
m i n c e , mai s dense , mi-adhérent e à l a p u l p e o u s e d é t a c h a n t a i s é m e n t , es t r e c o u v e r t e d ' u n e
fine p u b e s c e n c e rase : la p u l p e , d ' u n b l a n c - c r è m e j a u n â t r e, a v e c q u e l q u e s infUtration s r o uge s
a u t o u r d u n o y a u , es t trè s fine , f o n d a n t e e t j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , v i n e u s e , p a r f u m é e e t
d ' u n e saveu r trè s fin e ; n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruit s n'offren t q u ' u n e résistanc e m o y e n n e a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – beginning in the middle of August and before 12 days of the variety J. H. Hale.
Variety of American origin. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree – vigorous, not pretentious concerning the soil, frost, drought, diseases and insect pests.
The flower is of rosaceous-type, flowering is average. High production potential.
Fruit – medium or large, spherical, broadly truncated at both ends, unbalanced, one of the
sides more developed in the vicinity of the ventral furrow, which varies, sometimes more superficial,
sometimes deep, with white-yellow stripes or mottled with dark red, having purple rays on the sun
exposed side and dotted on the rest of the fruit surface, so that the background color is almost lost.
The peel is thin, but dense, partly sticks to the pulp but easily detachable, is covered with soft short
hairs: the pulp, yellowish white-cream, with some red infiltrations around the stone, is very, soft,
juicy, sweet-tart, with veins, perfumed flavor and very delicate flavor, does not stick to core.
The fruits have only moderate resistance to transport.
 MIGNONNE MAR E

S i n o n i m e : franc. G r o s s e mignonne , Gross e mignonn e tardive , Mignonn e veloutée ,

V e l o u t é e , M i g n o n n e ordinaire , BeU e d e Ferrière , G r o s s e m i g n o n n e d e Merlet ,
Superbe royale .
rus. B o l ş o i m i n i o n p o z d n i i .
germ. G r o s s e r M i g n o n - P f u s i c h, G r o s s e r L i e b l i n g s - P f i r s i c h , Grosse r Prinzessin .
engl. L a r g e F r e n c h m i g n o n n e .
mag. N a g y m i g n o n .
ceh. B r o s k e v v e l k â Ubeznâ .

O r i g i n e . S o i f o a r t e v e c h i , d e o r i g i n e franceză . P o s e d ă c i r c a 6 0 d e s i n o n i m e francez e
r

şi străine . A f o s t descri s p e n t r u p r i m a d a t ă î n j u r u l anulu i 166 7 d e M e r l e t , s u b n u m e l e

de Veloutée .

R ă s p î n d i r e . A fos t r ă s p î n d i t î n c e l e m a i ' m u l t e ţăr i c u l t i v a t o a r e d e piersi c di n E u r o p a

c a F r a n ţ a , I t a l i a , A n g l i a , O l a n d a , G e r m a n i a , U . R . S . S . s .a., p r e c u m ş i î n S . U . A . î n u l t i m e l e
d e c e n i i , i m p o r t a n ţ a lu i a s c ă z u t m u l t , fiin d d e p ă ş i t d e soiuril e c u p u l p ă g a l b e n ă ş i c u aceeaş i
epocă d e coacere .
î n ţar a n o a s t r ă s e î n t î l n e ş t e m a i m u l t î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşt e a l t o i t p e piersi c f r a n c , m i g d a l ş i c o r c o d u ş , î n
t o a t e regiunil e propri i culturi i piersicului . E s t e r e z i s t e n t l a ger , secetă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i ,
î n f l o r e ş t e s e m i t î r z i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 0 z d e .
P r o d u c e m u l t î n fiecar e a n .
F r u c t e l e sîn t m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , d e c a l i t a t e b u n ă sa u foart e b u n ă . S e caracteri -
zează p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 8 , 4 5 % z a h ă r , 0 , 2 8 % a c i d i t a t e , 0 , 4 7 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 1 , 3 7 %
s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 7,8 0 m g % v i t a m i n ă C . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă .
Sînt destu l d e r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t , îns ă l a m a t u r i t a t e c a d di n p o m i .
Asemănări. S e a s e a m ă n ă c u soiu l M i g n o n n e m a r e t i m p u r i u , de . car e s e d e o s e b e ş t e pri n
f o r m a m a i n e r e g u l a t ă a fructului , p r i n c u l o a r e a v e r z u i e ş i c o a c e r e a m a i tîrzie .
Calităţi : r e z i s t e n ţa l a g e r , secetă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p r e c u m ş i p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e
ridicat, frumuseţe a ş i cabtate a bun ă a fructelor .
Defecte : a s i m e t r i a p r o n u n ţ a t ă a f r u c t e l o r ş i slab a l o r rezistenţ a l a c ă d e r e .
 M I G N O N N E M A R E 527

POMUL

P o m u l est e d e tali e m i j l o c i e , f o r m e a z ă trunch i c u s c o a r ţ a c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă ş i lenticel e

destul d e rare , m i c i , d e c u l o a r e c e n u ş i e , r o t u n j i t e .
Coroana — sferic-turtită, răsfirată .
Ramurile de schelet — l u n gi ş i g r o a s e , e t a l a t e l a b a z ă , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u -
r o ş i a t i c ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soar e ş i v e r d e - c e n u ş i e p e p a r t e a u m b r i t ă .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a te î n c e a m a i n u n e p a r t e p r i n r a m u r i m i x t e ş i b u c h e t e
de mai .
Lăstarii — de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - d e s c h i s p e p a r t e a însorit ă
şi v e r d e p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — m a r i, o v o i z i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
p r o e m i n e n t e ş i late .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o i z i , sla b p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — m a r i, d e 1 3 0 — 1 6 0 m m l u n g i m e ş i 3 8 — 4 8 m m l ă ţ i m e , o v a t - a l u n g i t e sa u
l a n c e o l a t e , c u vîrfu l l u n g a c u m i n a t , m a r g i n i l e fi n ş i r e g u l a t s e r a t e ; l i m b u l încreţi t sla b p e
bnia nervur n principale , d e culoar e verde-deschis . Peţiolul , scurt , d e grosim e mijlocie , c u
2-3 g l a n d e m i c i , g l o b u l o a s e , d e c u l o a r e g ă l b u i e .
Florile — m a r i , d e t i p r o z a c e u , cu p e t a l e l e m a r i , o v a t - r o t u n j i t e , uşo r c o n c a v e , d e c u l o a r e
r o z - v i o l a c e u i n t e n s . Sepalel e de m ă r i m e m i j l o c i e , p u b e s c e n t e ; etaminele m a i s c u r t e c u 2 —3 m m
d e c î t pistilul .

FRUCTUL

Mărimea — m a re sa u s u p r a m i j l o c i e , a v î n d H = 56—6 2 m m , D = 58—6 6 m m ş i

d= 55—6 5 m m ; greutate a d e 120—14 5 g .
Forma — sferic-turtită, c u flancuril e inega l d e z v o l t a t e , t u r t i t ă o b b e p e parte a dorsal ă
şi p u ţ i n tras ă spr e vîr f p e c e a v e n t r a l ă . B r a z d a v e n t r a l ă p r o n u n ţ a t ă (fig . 1 2 6 ) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e, a c o p e r i t ă d e u n r o ş u inten s p e p a r t e a însorit ă ( 1 / 3 — 1 / 2 d i n
suprafaţă).
Cavitatea pedunculară — f o a r te a d î n c ă ş i largă , c u o depresiun e adînc ă î n dreptu l
brazdei ventrale .
Punctul stilar — m i c, b r u n - c e n u ş i u , aşeza t p e u n m i c m a m e l o n , î n c o n j u r a t d e o d e p r e -
siune largă .
Pieliţa — f o a r te s u b ţ i r e , îns ă elastică , a c o p e r i t ă d e o p u b e s c e n ţ ă d e a s ă ş i fin ă ; l a
completă maturitat e s e desprind e uşo r d e p e pulpă .
Pulpa — a l b - g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă v e r z u i e , inten s c o l o r a t ă î n r o ş u î n ' j u r u l s î m b u r e l u i ,
c u fibr e fine , f o n d a n t ă , d u l c e , sla b a c i d u l a t ă , foart e suculentă , p l ă c u t a r o m a t ă , d e c a l i t a t e
b u n ă ; n u est e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — de m ă r i m e relati v m i c ă , o v o i d - r o t u n j i t , b o m b a t , scur t a s c u ţ i t l a vîrf ,
uşor îngusta t l a b a z ă , d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s ; suprafaţ a i n c r u s t a t ă n e r e g u l a t ş i a d î n c
(fig. 1 2 7 ) .
Maturitatea — a d o u a j u m ă t a t e a luni i a u g u s t , î n c e p u t u l luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e c u
c i r c a 1 2 zil e înainte a soiulu i J . H . H a l e .
 528 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N RASPINDIT E

EECXIMANDĂBI. întrucî t s e c o a c e a p r o x i m a t i v î n acelaş i t i m p c u o seri e d e soiur i

cu p u l p a g a l b e n ă , m u l t m a i v a l o r o a se ( H a i e b a v e n , V e t e r a n , S o u t h l a n d ) , soiu l M i g n o n n e m a r e
n u m a i p r e z i n tă intere s p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i ş i nici p e n t r u grădinil e d e l î n gă case . S e p o a t e
utiliza î n lucrăril e d e selecţie .

Fig. 126 . — Mignonn e mar e

Fig. 127 . — Mignonn e mar e

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а и л и начало с е н т я б р я , н а 1 2 дней р а н ь ш е с о р т а

Джон Хейль .
Старый с о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , о п и с а н н ы й М е р л е ещ е в 166 7 г о д у . В
Румынии встречаетс я преимущественн о в помологически х коллекциях .
Дерево — с р е д н ей в ы с о т ы , у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; у р о -
ж а й н о е ; ц в е т о к р о з о в и д н ы й , цветени е п о л у п о з д н е е .
П л о д — к р у п н ый ил и же б о л ь ше средне й в е л и ч и н ы , п р и п л ю с н у т о - ш а р о в и д н о й ф о р м ы ,
с н е о д и н а к о в о р а з в и т ы м и п о л о в и н к а м и ; б р ю ш н о й ш о в х о р о ш о в ы р а ж е н ; зеленовато -
ж е л т о г о цвет а с я р к о - к р а с н ым р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а очен ь
т о н к а я , э л а с т и ч н а я , п о к р ы т а я г у с т ы м и н е ж н ы м о п у ш е н и е м , п р и п о л н ой з р е л о с т и л е г к о
отделяется о т мякоти ; мякот ь желтовато-бела я с зеленоваты м оттенком , в о к р у г косточк и
интенсивно окрашенна я в красны й цвет , нежно-волокнистая , тающая , сладка я с о слабо й
 MIGNONNE MAR E 529

к и с л о т н о с т ь ю , о ч е н ь с о ч н а я , с приятны м а р о м а т о м , х о р о ш е г о к а ч е с т в а , н е п р и р а с т а е т к
косточке.
П л о д ы о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а , н о пр и п о л н о й з р е л о с т и о п а д а ю т с д е р е в а ; х о р о ш о
выдерживают перевозку .

BÉSTJMÉ

Maturité — correspondant à l a second e moiti é d u moi s d'aoû t e t a u débu t d e septem -

b r e , p r é c é d a n t d e 1 2 j o u r s cell e d e l a J . H . H a i e .
A n c i e n n e v a r i é t é d ' o r i g i n e française , d é c r i t e p a r M e r l e t e n 1 6 6 7 . E n B o u m a n i e o n l a
r e n c o n t r e s u r t o u t d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — d e taill e m o y e n n e , résistan t a u g e l , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t a u x
insectes nuisible s ; i l es t p r o d u c t i f ; l a fleu r d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n m i - t a r d i v e .
Fruit — g r o s o u au-dessu s d e l a m o y e n n e , es t s p h é r i q u e , a p l a t i , a v e c le s flanc s inéga -
l e m e n t d é v e l o p p é s ; l e sillo n v e n t r a l p r o n o n c é ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e t i r a n t su r l e v e r t ,
r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e intense , su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u , trè s m i n c e , élastique ,
r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e fin e e t d e n s e , s e d é t a c h a n t a i s é m e n t d e l a p u l p e , à m a t u r i t é ;
l a p u l p e , d ' u n b l a n c j a u n â t r e t i r a n t su r l e v e r t , f o r t e m e n t c o l o r é e d e r o u g e a u t o u r d u
n o y a u , à fibre s fines , es t f o n d a n t e , d o u c e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , trè s j u t e u s e , a g r é a b l e m e n t
p a r f u m é e e t d e b o n n e q u a b t é ; ell e n ' a d h è r e p a s a u n o y a u .
L e s fruits , d e b o n n e o u trè s b o n n e q u a b t é , t o m b e n t p a r f o i s d e l ' a r b r e à m a t u r i t é ,
m a i s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the second half of August and early September, before the 12
days of the J. H. Hale.
Old variety of French origin, described by Merlet in 1667. In Romania it is found mostly in
the pomological collections.
Tree – medium size, resistant to frost, drought, diseases and insect pests, it is productive, the
flower is of rosaceous-type, mid-late flowering.
Fruit – large or above medium, is spherical, flattened, with the sides unevenly developed, the
ventral furrow pronounced, the color is yellow-green, covered with a deep red on the sun exposed
side, the peel is very thin, elastic, covered with thin, dense pubescence, detaches easily from the pulp
at maturity; pulp, yellowish-white through green, heavily stained with red around the stone, thin
fibers, is soft, sweet, slightly tart, very juicy, pleasantly scented and of good quality, it does not stick
to the core.
The fruits are very good, sometimes fall from the tree at maturity, but are resistant to
transport.

34 — c . 1 9 3
 GALOPIN

S i n o n i m e : n u are .

Origine. S o i d e o r i g i n e b e l g i a n ă , o b ţ i n u t î n t î m p l ă t o r di n s î m b u r i î n j u r u l anulu i 186 9

la L i è g e d e c ă t r e p e p i n i e r i s t u l L . J . G a l o p i n .

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă f o a r t e p u ţ i n î n ţ ă r d e d i n v e s t u l E u r o p e i , î n specia l î n F r a n ţ a
şi I t a b a .
L a n o i s e găseşt e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , reuşeşt e a l t o i t p e t o ţ i p o r t a l t o i i p i e r s i c u l u i .
E s t e rezisten t l a b o l i ş i l a d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e semitîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 9 — 1 2 zile .
Produce mult .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i , d e s t u l d e b i n e c o l o r a t e , s u c u l e n t e , d u l c i , a r o m a t e . S e foloses c
p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare .
Calităţi : v i g o a r e , r e z i s t e n ţ a l a b o l i ş i d ă u n ă t o r i , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e ridica t a l
pomului, p r e c u m ş i cabtate a b u n ă a fructelor .

POMUL

P o m u l est e d e tali e m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l d r e p t ; s c o a r ţ a est e d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u -

şie, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — g l o b u l o a s ă, d e s t u l d e d e a s ă .
Ramurile de schelet — l u n g i, d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i d e r a m i f i c a r e c u p r i n s î n t r e
40 ş i 50° , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , c u i n t e r n o d u r d e d e l u n g i m e m i j l o c i e .
Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i scurte , d e c u l o a r e v e r d e -
gălbuie p e parte a u m b r i t ă ş i nuanţa t v i o l a c e u p e ce a însorită .
Mugurii vegetativi — m i c i, o v o c o n i e i , c u vîrfu l a p r o p i a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i c u o
pubescentă cenuşiu-deschis .
Mugurii floriferi — s e g ă s e s c î n s p e c i a l î n p o r ţ i u n e a c e n t r a l ă ş i b a z a l ă a ramurii , sîn t
mijloen, ovoizi , acoperiţ i c u o pubescent ă abundentă .
 OALOPIN 531

Frunzele — mijlocii spr e m a r i , a v î n d î n medic ! l u n g i m ea d e 13 9 mm ş i l ă ţ i m e a d e 4 3 m m ,

l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e serat e ; l i m b u l est e p l a n , u ş o r o n d u l a t , ia r g l a n d e l e d e p e p e ţ i o l sîn t
absente.
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , d e t i p r o z a c e u , c n p e t a l e r o t u n d e , c o l o r a t e î n r o z - p a l ;
pistilul ar e aceeaş i l u n g i m e c a ş i e t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e, a v î n d î n m e d i e H = 5 0 mm, D = 5 3 mm, d = 5 2 m m ; greutate a

de 7 5 - 8 0 g .
Forma — a p r o a pe g l o b u l o a s ă , retezat ă l a b a z ă ; b r a z d a v e n t r a l ă est e superficial ă
(fig. 1 2 8 ) .

Fig. 128 . - Galopi n

Fig. 129 . - Galopi n

Culoarea — v e r z u i e, a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorit ă c u r o ş u - s î n g e r i u , n e u n i f o r m , ia r păr -

ţile m a i p u ţ i n însorit e p r e z i n t ă m a r m o r a ţ i u n i s u b f o r m ă d e p u n c t e fine .
Cavitatea pedunculară — l a r gă ş i p o t r i v i t d e a d î n c ă .
Punctul stilar — m i c, c e n u ş i u - î n c h i s , aşeza t într- o uşoar ă d e p r e s i u n e r o t u n j i t ă , lipsi t
de mamelon .
Pieliţa — p o t r i v it d e g r o a s ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă , g l a b r a .
Pulpa — a l b - c r e m, c u n u a n ţ ă v e r z u i e , p u ţ i n roşi e î n j u r u l s î m b u r e l u i , fină , f o n d a n t ă ,
suculentă, acidulată-vinurie , aromată , aderent ă l a sîmbure .
532 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ 1 P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Sîmburele — mare , avîn d î n medi e H = 3 2 m m , D = 2 8 m m, d = 2 3 m m , rotund-ovoid ,

asimetric, c u vîrfu l p u ţ i n ascuţit , b o m b a t , c u incrustaţi i a d î n c i ş i des e (fig . 1 2 9 ) .
Maturitatea — î n u l t i m a d e c a d ă a luni i august , c u c i r c a 1 1 zil e înaintea soiulu i J . H . H a l e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l d e n e c t a r i n ă G a l o p i n s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e m a i ale s î n gră -

dinile d e lîng ă cas e şi , p e scar ă restrînsă , î n b v e z i , î n z o n e l e u n d e reuşeşt e piersicul .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а , н а 1 1 дне й р а н ь ш е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт бельгийског о п р о и с х о ж д е н и я . В Румыни и встречаетс я в помологически х кол -
лекциях.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и вредителям . Ц в е т о к розовидны й :
цветение п о л у п о з д н е е . П л о д о н о с и т о б и л ь н о .
Плод — средней величины , почт и о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я с р е з а н н ы й , с п о в е р х-
ностным б р ю ш н ы м ш в о м; з е л е н о в а т о го цвета , с н е р а в н о м е р н ым к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м
на с о л н е ч н о й с т о р о н е , а н а мене е о с в е щ е н н ы х с о л н ц е м ч а с т я х п о к р ы т ы й м р а м о р н ы м р и с у н -
ком и з м е л к и х т о ч е к ; к о ж и ц а д о в о л ь н о т о л с т а я , г о л а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь б е л о -
а т о - к р е м о в о г о цвет а с зеленоваты м о т т е н к о м , в о к р у г к о с т о ч к и к р а с н о в а т а я , н е ж н а я , та -
ющая, сочная , винно-кисловатая , ароматная , н е прирастае т к к о с т о ч к е .
Плоды хорошег о качества .

RÉSUMÉ

Măturile — c o r r e s p o n d a n t à l a dernièr e d é c a d e d ' a o û t e t p r é c é d a n t d e 1 1 j o u r s cell e

de l a J . H . Haie .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
logiques.
Arbre — v i g o u r e u x es t résistan t e n v e r s le s m a l a d i e s e t le s insecte s nuisibles . L a fleu r
est. d e type , r o s a c é , l a floraiso n m i - t a r d i v e . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t .
Fruit — m o y e n , p r e s q u e g l o b u l e u x , c o u p é n e t à l a b a s e , a y a n t l e sillo n v e n t r a l super -
ficiel ; d e c o u l e u r v e r d â t r e , r e c o u v e r t e su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e sang , n o n uni -
f o r m e , le s c ô t é s m o i n s ensoleillé s offrent , de s m a r b r u r e s p a r s e m é e s p a r de s p o i n t s fin s ; l a
p e a u , m o d é r é m e n t épaisse , es t g l a b r e e t a d h è r e à l a p u l p e ; l a p u l p e , d ' u n b l a n c - c r ê m e ,
t e i n t é d e v e r d â t r e , l é g è r e m e n t r o u g i e a u t o u r d u n o y a u , es t fine , f o n d a n t e , j u t e u s e , a c i d u l é e -
v i n e u s e , p a r f u m é e ; ell e a d h è r e a u n o y a u .
Les fruit s son t d e b o n n e qualité .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the last decade of August and before 11 days from that of J.H.
Hale.
Variety of Belgian origin. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree – strong resistance against diseases and pests. The flower is rosaceous type, mid-late
flowering. It produces abundantly.
Fruit – medium, almost globular shape, cut short at the basis, with superficial the ventral
furrow. It is light green, covered on the sun exposed side of red blood, not uniform, on the less sun
exposed side is marbled, scattered by fine dots; the peel is moderately thick, smooth and sticks to the
pulp, which is creamy white, tinged with greenish, slightly red around the stone, is thin, soft, juicy,
tart, acidic, perfumed it sticks to stone.
The fruits are of good quality.
 NECTARINA ALB A

S i n o n i m e : franc. B l a n c h e d ' A n d i l l y , L i c é e b l a n c h e , B r u g n o n b l a n c , N e c t a r i n e
blanche.
engl. N e c t a r i n e o l d w h i t e .
germ. W e i s s e N e c t a r i n e .
ital. B i a n c a .
rus. N e c t a r i n belii .

O r i g i n e . S o i de o r i g i n e f r a n c e z ă, c u n o s c u t î n c ă d i n j u r u l a n u l u i 1 6 6 0 .

R ă s p î n d i r e . E s t e f o a r t e p u ţ i n r ă s p î n d i t î n ţăril e p o m i c o l e d i n E u r o p a . î n U . E . S . S . a
fost i n t r o d u s c a so i s t a n d a r d î n T a d j i k i s t a n , u n d e est e a p r e c i a t p e n t r u f a p t u l c ă fructel e
lui sîn t f o a r t e b u n e p e n t r u u s c a t .
L a n o i a fos t i n t r o d u s î n j u r i u anulu i 1 9 3 5 d e c ă t r e p e p i n i e r a di n A i u d . î n p r e z e n t
se întîlneşt e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e p o t r i v i t d e v i g u r o s , est e destu l d e l o n g e v i v ş i n u est e p r e t e n ţ i o s faţ a

d e c o n d i ţ i i l e de so l ; necesit ă îns ă l o c u r i b i n e î n s o r i t e . E s t e rezisten t l a g e r ; l a t e m p e r a t u r ă
d e — 22,4°C (iarn a 1 9 5 5 — 1 9 5 6 ) a u d e g e r a t n u m a i 2 0 % d i n t r e m u g u r i i floriferi . E s t e d e
a s e m e n e a destu l d e rezisten t l a b o b ş i d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 9 — 1 2 z d e .
B o d e ş t e i n fiecar e a n ş i d e s t u l d e m u l t . L a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t ă d e 6
ani a u d a t p r o d u c ţ i i d e 5 4 — 6 2 k g d e f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e sîn t m i c i , p u ţ i n c o l o r a t e , c u g u s t p l ă c u t , a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n
stare p r o a s p ă t ă , c î t şi , m a i ales , p e n t r u u s c a t ş i i n d u s t r i a l i z a r e . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n
c o n ţ i n u t d e 1 4 , 4 6 % zahăr , 1 , 1 1 % a c i d i t a t e , 0 , 6 5 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 3 1 , 3 5 m g % v i t a -
m i n ă C . D u p ă r e c o l t a r e , s e p o t p ă s t r a 6 — 7 z d e . A v î n d p i e b ţ a d e c u l o a r e d e s c h i s ă, t r e b u i e
a m b a l a t e ş i m a n i p u l a t e c u grijă .
Calităţi : c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n zahă r a l f r u c t e l o r , l o n g e v i t a t e a , rezistenţ a l a ger , b o l i
şi d ă u n ă t o r i a p o m u l u i .
Defecte : c u l o a r e a d e s c h i s ă ş i d i m e n s i u n i l e m i c i al e fructelor.

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 3— 4 m ş i formeaz ă trunch i potrivi t d e gros , c u scoarţ a

de culoar e cenuşiu-închis .
534 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

Coroana — l a î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , î n g u s t ă , ia r î n p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e
globuloasă, c u u n diametr u d e 4— 6 m .
Ramurile de schelet — lungi, p o t r i v i t d e g r o a s e , c r e s c u t e su b unghiur i d e ramificar e
c u p r i n s e într e 3 0 ş i 35 ° ; scoarţ a b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e lenticel e p u ţ i n e v i d e n t e .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă salbel e ş i r a m u r i l e m i x t e , î n p r o p o r ţ i e a p r o a p e egală .
P e r a m u r i l e salbe , m u g u r i i florifer i sîn t aşezaţ i n u n u m a i c î t e u n u l , c i deseor i g r u p a ţ i c î t e
2 — 3 , ia r p e r a m u r i l e m i x t e m u g u r i i florifer i s e f o r m e a z ă î n c e p î n d chia r d e l a b a z ă , rareor i
r ă m î n î n d 1— 3 m u g u r i v e g e t a t i v i .
Lăstarii — destul d e v i g u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e z m c u r i e sa u castaniu-rugini e p e
p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă . î n ani i f a v o r a b i l i , p r e z i n t ă d o u ă v a l u r i d e creşter e
( f e n o m e n ra r întîlni t l a p i e r s i c ) .
M iignrii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , p o t r i v i t d e p u b e s c e n ţ i .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u vîrfu l a s c u ţ i t , p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — m i j l o c i i , l a n c e o l a t e , c u marginU e fi n crenat-serate . L i m b u l , arcuit , o n d u l a t ,
uşor încreţi t de- a lungu l nervuri i mediane , c u marginü e puţi n ridicate . Peţiolul , d e grosim e
şi l u n g i m e m i j l o c i e , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i ş i g l o b u l o a s e .
F r u n z e l e c a d s e m i t i m p u r i u ; înaint e d e c ă d e r e , o p a r t e d e v i n g a l b e n e , p ă t a t e c u v e r d e
sau c u r o ş u - a r ă m i u .
Florile — m a ri ( 3 0 — 4 0 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e mari , e l i p t i c e ,
c u m a r g i n i l e p u ţ i n răsfrînt e spr e p a r t e a s u p e r i o a r ă , a l b e , suflat e c u r o z , ia r l a b a z ă r o z
intens. Pistilul , e g a l sa u c u 1— 2 m m m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i că sa u s u b m i j l o c i e , a v î nd H = 44—5 0 m m , D = 43—5 3 m m , d = 4 2—

50 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 6 5 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , s i m e t r i c ă sa u u ş o r a s i m e t r i c ă , l a r g - t r u n c h i a t ă spr e b a z ă , î n g u s t a t ă
şi r o t u n j i t ă spr e vîrf . B r a z d a v e n t r a l ă , l a r g ă ş i superficială , c u e x c e p ţ i a p o r ţ i u n i i d e l a vîrf ,
unde s e adînceşt e ş i s e îngusteaz ă (pl . L V I I ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u ie l a î n c e p u t u l c o a c e r i i , c u n u m e r o a s e p u n c t e a l b i c i o a s e , iniei ,
c a r e s e o b s e r v ă p r i n t r a n s p a r e n ţ ă , d e v i n e a p o i g ă l b u i e - a l b i c i o a s ă , c u o slab ă r u m e n e a l ă p e
p a r t e a însorită , c u p u n c t e m i c i , d e c u l o a r e v i o l a c e e ş i d u n g i r o ş u - c a r m i n s l a b m a r c a t e .
Cavitatea pedunculară — de m ă r i m e m i j l o c i e , a d b i c ă , c u m a r g i n i l e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c , n e g r u , a ş e z a t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — subţire, aderent ă l a pulpă. , g l a b r a .
Pulpa — a l b ă, c u o s l a b ă n u a n ţ ă g ă l b u i e sa u v e r z u i e , c o n s i s t e n t ă , p u ţ i n f i b r o a s ă , p o t r i -
v i t d e s u c u l e n t ă , p r o n u n ţ a t d u l c e , suficien t d e a c i d u l a t ă , c u u r m e d e a m ă r e a l ă , c u a r o m ă
caracteristică ; n u ader ă l a sîmbure .
Sîmburele — m i c, a v î n d H = 25—2 8 m m , D = 18—2 2 m m , d = 14—1 7 m m , invers -
o v o i d , p o t r i v i t d e b o m b a t , c u vîrfu l o b t u z sa u p u ţ i n a s c u ţ i t ş i c u suprafaţ a d e s ş i a d i n e
incrustată.
Maturitatea — u l t i ma d e c a d ă a luni i a u g u s t ş i p r i m e l e zU e al e luni i s e p t e m b r i e , î n c e p e
c u c i r c a 1 0 zil e înaint e d e J . H . H a l e .
D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a f r u c t e l o r t r e c î n m e d i e 11 5 zile .
 PLANŞA LVII

Nectarine, albă.
 NECTAFHNA A L B A 5:jr>

RECOMANDAŞI. Avîn d o seri e d e calităţi , soiu l N e c t a r i n a a l b ă p r e z i n t ă intere s c a

material iniţia l î n lucrăril e d e selecţie . E s t e i n d i c a t p e n t r u uscare .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а — п е р в ы е числ а с е н т я б р я , н а 1 0 дне й р а н ь ш е

сорта Джо н Х е й л ь .
Старый с о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с -
ких коллекциях .
Дерево — д о в о л ь н о м о щ н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и д о в о л ь н о
у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к р о з о в и д н ы й ; цветени е п о л у р а н н е е . П л о -
доносит довольн о обильн о и ежегодно .
Плод — мелки й ил и ж е ниж е средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , с и м м е т р и ч е с к и й , у
основания широк о обрубленный , суживающийс я и закругленны й к вершине ; брюшно й
шов ш и р о к и й и п о в е р х н о с т н ы й , з а и с к л ю ч е н и е м в е р ш и н н о й част и п л о д а , гд е о н с т а н о в и т с я
б о л е е г л у б о к и м и у з к и м ; ж е л т о в а т о - з е л е н о г о цвет а в начал е с о з р е в а н и я , с о м н о ж е с т в ом мел -
ких беловаты х просвечивающи х сквоз ь кожиц у точек ; позж е пло д становитс я беловато -
ж е л т о в а т ы м с о слабы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м мелким и лиловатым н
точками и с л а б о намеченным и к а р м и н о в о - к р а с н ы м и п о л о с к а м и ; к о ж и ц а т о н к а я , г о л а я ,
п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь б е л а я , с о слабы м ж е л т о в а т ы м ил и зеленоваты м о т т е н к о м ,
плотная, немног о волокнистая , довольн о сочная , очен ь сладка я с достаточно й кислот -
ностью, чут ь горьковатая , с характерны м ароматом ; н е прирастае т к к о с т о ч к е .
П л о д ы ц е н я т с я к а к дл я п о т р е б л е н и я в свеже м виде,так , в особенности , дл я сушк и
и дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и .

RESUME

Maturité — d u r a nt l a d e r n i è r e d é c a d e d ' a o û t e t le s p r e m i e r s j o u r s d e s e p t e m b r e , p r é -
c é d a n t d e 1 0 j o u r s cell e d e l a J . H . H a i e .
A n c i e n n e v a r i é t é d ' o r i g i n e française . E n R o u m a n i e , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s
pomologiques.
Arbre — m o d é r é m e n t v i g o u r e u x , n u l l e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e b i e n a u
gel e t es t é g a l e m e n t résistan t a u x m a l a d i e s e t a u x insecte s nuisibles . L a fleu r es t d e t y p e
r o s a c é , l a floraiso n m i - h â t i v e . P r o d u i t c h a q u e a n n é e e t asse z a b o n d a m m e n t .
Fruit — p e t i t o u au-dessou s d e l a m o y e n n e , g l o b u l e u x , s y m é t r i q u e o u l é g è r e m e n t
a s y m é t r i q u e , l a r g e m e n t t r o n q u é à l a b a s e , r é t r é c i e t a r r o n d i à l a p o i n t e , à sillo n v e n t r a l
large e t superficiel , à l ' e x c e p t i o n d e l a p o r t i o n d u b o u t , o ù i l s e creus e e t s e r é t r é c i t ; l a
couleur d'u n ver t jaunâtr e a u c o m m e n c e m e n t d e l a véraison , ave c d e n o m b r e u x petit s
p o i n t s b l a n c h â t r e s , q u ' o n a p e r ç o i t p a r t r a n s p a r e n c e , p r e n d ensuit e u n e t e i n t e j a u n e b l a n -
c h â t r e a v e c u n faibl e v e r m e i l su r l e c ô t é ensoleill é e t d e p e t i t s p o i n t s v i o l a c é s e t de s raie s
r o u g e c a r m i n , p e u m a r q u é e s ; l a p e a u m i n c e , g l a b r e , a d h é r e n t e à l a p u l p e ; l a p u l p e es t
b l a n c h e , a v e c u n e faibl e t e i n t e j a u n â t r e o u v e r d â t r e , c o n s i s t a n t e , u n p e u fibreuse , asse z
j u t e u s e , trè s d o u c e e t s u f f i s a m m e n t a c i d u l é e , l é g è r e m e n t a m è r e , à p a r f u m c a r a c t é r i s t i q u e ;
n'adhère pa s a u noyau .
L e s fruit s son t apprécié s p o u r l a t a b l e e t s u r t o u t p o u r e n fair e d e s fruit s sec s e t d e s
p r o d u i t s industriels .
 535a
ABSTRACT

Maturity – during the last decade of August and early September, 10 days before of the J.H.
Hale.
Old variety of French origin. In Romania, it is found in the pomological collections.
Tree – moderately vigorous, not pretentious about the soil, is resistant to frost and is also
resistant to diseases and insect pests. The flower is rosaceous type, mid-early flowering. Produces
annually and abundantly.
Fruit – small or below medium, globular shape, symmetrical or slightly asymmetrical,
broadly truncated at the basis, narrowed and rounded at the apex to ventral furrow wide and shallow,
with the exception of the portion of the end, where it widens and narrows, the color of yellowish
green at the beginning, with many small white spots, which are seen because of transparency, then
took a yellow-white nuance with little red on the sun exposed side and small purplish spots and
stripes of crimson, slightly visible. The peel is thin, smooth, sticks to the pulp; the pulp is white, with
a small yellowish or greenish nuance, consistent, slightly fibrous, very juicy, very sweet and tangy
enough, slightly bitter, with characteristic flavor, does not stick to the core.
The fruits are appreciated for the fresh consumption and especially for drying and industrial
processing.
 TÉTON DE V É N U S

S i n o n i m e : franc. T é t o n d e Vénus , Této n tardive , Admirabl e tardive , Pointue .

engl. B r e a s t o f Venus , Lat e admirable .
germ. V e n u s D ü t e , Spitzpfirsich .
ital. V e n u s Nipple , Venu s Tutte , Eoyale .
Poppa d i Venere , Pcsc a Lucchese .
rus. G r u d i V e n e r î , V e n e r i n i persi .
ceh. B r a s k e v v e n u à i n a .
mag. V é n u s z e m l ö j e .
rom. Sinu l V e n e r e i .

Origine. So i v e c h i , d e o r i g i n e n e c u n o s c u t ă , p r o b a b i l f r a n c e z ă , descri s p e n t r u p r i m a d a t ă
d e p o m o l o g u l J e a n M e r 1 e t , i n 1 6 6 7 . S e p r e s u p u n e c ă a f o s t identifica t l a M o n t r e u i l l e ,
in a p r o p i e r e d e P a r i s .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t a p r o a p e î n t o a t e ţăril e d i n E u r o p a î n c a r e s e c u l t i v ă pier -
sicul, îns ă într- o p r o p o r ţ i e m i c ă .
î n ţar a noastră , deş i est e c u n o s c u t d e l a sfîrşitu l s e c o l u l u i t r e c u t , n u s- a r ă s p î n d i t p r e a
m u l t ; s e c u l t i v ă p u ţ i n î n c e n t r e l e p o m i c o l e Ş i m l e u l Silvanie i ş i O r a d e a , ia r î n restu l ţări i
se întîlneşt e s p o r a d i c .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , este s ă n ă t o s , rareor i p r e z i n t ă slab e scurger i d e clei , est e l o n g e v i v

d a c ă i s e asigur ă c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e ş i reuşeşt e p e t o ţ i p o r t a l t o ü . î n c a z u l altoiri i p e
p i e r s i c ş i m i g d a l trăieşt e p î n ă l a 2 0 — 2 5 de ani . Prefer ă solur i u ş o a r e , c u suficient ă u m i d i t a t e ,
situate î n l o c u r i a d ă p o s t i t e ş i b i n e î n s o r i t e . E s t e sensibi l l a s e c e t ă ş i g e r ; î n iarn a 195 5 —
1956, cîn d temperatur a a c o b o r î t l a — 24,6°C, m u g u r i i florifer i a u d e g e r a t î n p r o p o r ţ i e d e
6 3 % . E s t e d e a s e m e n e a sensibi l l a Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , îns ă destu l d e rezis -
t e n t l a Clasterosporium carpophilum (Lév. ) A d e r h . , l a Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc . ş i
la a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 zile . D e o a r e c e
se diferenţiaz ă r e l a t i v p u ţ i n i m u g u r i floriferi , rareor i înfloreşt e ş i l e a g ă a b u n d e n t .
R o d e ş t e r e g u l a t , îns ă p r o d u c ţ u l e v a r i a z ă m u l t d e l a u n a n l a altul . A s t f e l , l a Ş i m l e u l -
Silvaniei s- a o b ţ i n u t o recolt ă m e d i e d e 1 6 k g fruct e p e p o m î n 195 4 ş i d e 4 4 k g î n
 TÄTON D E VENU S 537

1955. L a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , d e I a p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i s-a u
o b ţ i n u t p r o d u c ţ i i m e d i i d e 2 3 — 3 5 k g fruct e p e p o m ; l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă P i e -
troasele s- a realiza t o p r o d u c ţ i e d e 2 0 k g f r u c t e p e p o m , ia r l a S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă
Mărculeşti d e 2 3 k g p e p o m .
F r u c t e l e sîn t s u p r a m i j l o c i i ş i m a r i , p u ţ i n c o l o r a t e , îns ă d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e
printr-un conţinu t ridica t î n zahă r ( 1 2 , 9 3 % ) ş i mijloci u î n aciditat e ( 0 , 5 3 % ) , î n pectin e
( 0 , 5 3 % ) ş i î n p r o t e i n e ( 0 , 6 2 % ) . Sîn t a p r e c i a t e a t î t p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ,
cît ş i p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u r i l o r ş i a g e m u r d o r .
Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a p o m u l u i ş i c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibibtate a l a g e r ş i secetă , p r o d u c ţ i i l e m i c i ş i î n genera l n e r e g u l a t e ş i sensi -
b i l i t a t e a fructelo r l a t r a n s p o r t .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3—3, 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i c u d i a m e t r u l d e 2 0 — 2 1 c m
cu scoarţ a d e culoar e cenuşiu-negricioasă .
Coroana — la î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , a p o i g l o b u l o a s ă , a t i n g î nd 4 — 5 , 5 m î n d i a m e t r u ,
răsfirată.
Ramurile de schelet — l u n g i, g r o a s e , d r e p t e , c r e s c u t e s u b u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e c u p r i n s e
î n t r e 3 0 ş i 40 ° ; s c o a r ţ a c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u l e n t i c e l e m a r i , r a r e , c ă r ă m i z n .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r d e m i x t e ş i cel e a n t i c i p a t e , îns ă d e s t u l d e f r e c v e n t
se întîlnes c ş i r a m u r i salbe .
Lăstarii — lungi ş i r e l a t i v subţiri , c u i n t e r n o d u r i scurte , c u scoarţ a r o ş u - v i n e ţ i e p e
p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e o r b i c u l a r e , cenuşii , p r o e m i n e n t e , răspîn -
d i t e neregulat .
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
potrivit d e dezvoltate .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c - a l u n g i ţ i sa u o v o i z i , a c o p e r i ţ i c u o
p u b e s c e n t ă c e n u ş i e , p r o n u n ţ a t ă ; sîn t g r u p a ţ i m a i m u l t spr e b a z a r a m u r i l o r .
Frunzele — m i j l o c ii sa u m a r i , a v î n d 1 4 0 — 1 5 3 m m l u n g i m e ş i 3 5 — 4 5 m m l ă ţ i m e , c u
d i a m e t r u l m a x i m l a j u m ă t a t e a l u n g i m i i , l a n c e o l a t e , c u vîrfu l p r e l u n g - a s c u ţ i t ş i m a r g i n i l e
fin-serate ; l i m b u l , î n c r e ţ i t de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , c u m a r g i n d c r i d i c a t e s u b f o r m ă d e
j g h e a b ş i vîrfu l c u r b a t î n j o s . P e ţ i o l u l, d e 7 — 1 2 m m l u n g i m e , g r o s , c u 2 — 4 g l a n d e m i c i ,
g l o b u l o a s e , cafenii .
Florile — m i j l o c ü, c u d i a m e t r u l d e 1 5 — 2 3 m m , c a m p a n u l a t e , c u petalel e m i c i , c o n c a v e ,
d e c u l o a r e r o z - v i n e ţ i u inten s : s t a m i n e l e , d e l u n g i m i v a r i a b i l e , u n e l e f i i n d m a i s c u r t e ,
altele c u 1— 2 m m m a i lung i d e c î t pistilul .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c ie sa u m a r e , a v î n d H = 58—6 9 m m , D = 6 0 —70 m m , d =

58—65 m m ; greutate a d e 125—17 0 g .
Forma — s f e r i c - o v o i d ă, p u ţ i n a s i m e t r i c ă , t u r t i t ă l a b a z ă ş i t r a s ă spr e vîr f ; b r a z d a
ventrală, largă , superficială , s e î n t i n d e p î n ă l a p u n c t u l stila r sa u î l d e p ă ş e ş t e p u ţ i n . Caracte -
ristică p e n t r u a c e s t so i est e p r e z e n ţ a u n u i m a m e l o n l a vîrfu l fructului , m a m e l o n car e n u
e s t e l a fe l d e d e z v o l t a t l a t o a t e fructele , l a u n e l e chia r l i p s i n d (fig . 1 3 0 ) .
538 SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U T I N R Ă S P Î N D I T E

Culoarea — în m o m e n t u l recoltări i v e r d e - g ă l b u i e , ia r l a m a t u r i t a t e a deplin ă galben -

v e r z u i e deschis , a p r o a p e c r e m , a c o p e r i t ă c u r o ş u - z m e u r i u sa u roşu-sîngeriu , p ă t a t p e p a r t e a
însorită. D a t o r i t ă faptulu i c ă p o m u l ar e frunzi ş b o g a t , fructel e s e c o l o r e a z ă p u ţ i n , m e n ţ i -
nîndu-şi deseor i c u l o a r e a v e r z u i e p î n ă l a m a t u r i t a t e .
Cavitatea pedunculară — largă ş i d e a d î n c i m e m i j l o c i e .

Fig. 130 . - Této n d e Vénu s

Fig. 131 . — Této n d e Vénu s

Punctul stilar — m i c, n e g r u , s i t u a t d e o b i c e i î n vîrfu l m a m e l o n u l u i .

Pieliţa — d e s t ul d e g r o a s ă , r e z i s t e n t ă , n e a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă
deasă ş i destu l d e aspră .
Pulpa — a l b - v e r z u i e , p u ţ i n r o ş i e l î n g ă s î m b u r e , d e s t u l d e f i b r o a s ă , p o t r i v i t d e consis -
t e n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , sla b a r o m a t ă , u n e o r i sla b a s t r i n g e n t ă ; n u a d e r ă l a s î m b u r e , î n g e n e -
ral p l ă c u t ă l a g u s t , d e c a b t a t e b u n ă .
Sîmburele — d e mărim e supramijlocie , avîn d H = 38—4 0 m m , D = 28—3 0 m m ,
d= 18—2 4 m m , o v o i d sa u i n v e r s - o v o i d alungit , potrivi t d e b o m b a t , scur t ş i brus c ascuţit ,
c u s u p r a f a ţ a a d î n c i n c r u s t a t ă ş i p a r ţ i a l c o l o r a t ă î n r o ş u (fig . 1 3 1 ) .
Maturitatea — u l t i ma d e c a d ă d i n a u g u s t ş i p r i m e l e zil e d i n s e p t e m b r i e , c u 5 zil e înaint e
d e soiu l J . H . Hale ,
 TETON DE VENUS 539

R E C O M A N D Ă M . Sohi l T é t o n d e V é n u s , fiin d depăşi t c a p o t e n ţ i a l d e p r o d u c ţ i e

şi calitat e a fructelo r d e alt e soiur i c u aceeaş i e p o c ă d e m a t u r i t a t e , s e r e c o m a n d ă n u m a i
p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d e s e m i n c e r i î n t r u c ît d i n s î m b u r i i a c e s t u i so i s e o b ţ i n p o r t a l t o i
buni pontr u piersic .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а а в г у с т а и первы е числ а с е н т я б р я , п а 5 дне й р а н ь ш е

сорта Д ж о н Х е й л ь .
Старый с о р т н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и и з в е с т е н ещ е с к о н ц а п р о ш л о г о
столетия, н о распростране н мало , и т о лиш ь спорадическ и в плодоводчески х района х
Ш и м л е у л Сильвание й и О р а д я .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , з д о р о в о е , х о р о ш о у д а е т с я н а в с е х п о д в о я х , п р е д п о ч и т а е т
легкие, достаточн о влажны е почв ы и защищенные , х о р о ш о освещенны е солнце м места ;
н е м о р о з о у с т о й ч и в о е и н е у с т о й ч и в о е к з а с у х е и п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans
( B e r k . ) T u l . , н о д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б а м и Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . и Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c , a т а к ж е и к н а п а д е н и ю п е р с и к о в о й тл и —
Myzodes persicae S u l z e r . П л о д о н о с и т р е г у л я р н о , н о у р о ж а и с и л ь н о к о л е б л ю т с я в за -
в и с и м о с т и о т г о д а . Ц в е т к и средне й в е л и ч и н ы , к а м п а и у л о в и д н о г о т и п а . Цветени е п о л у р а н -
нее.
Плод — выш е средне й величин ы ил и к р у п н ы й , ш а р о в и д н о - я й ц е о б р а з н о й ф о р м ы , н е с -
колько асимметрический , приплюсну т у основани я и нескольк о вытяну т к вершине , с
широким v поверхностны м брюшны м швом ; пр и уборк е желтовато-зеленого ,а пр и
п о л н о й з р е л о с т и — с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о , почт и к р е м о в о г о цвета , с малиново -
к р а с н ы м ил и к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м пятнам и н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у
стороне; кожиц а довольн о толстая , прочная , н е прирастае т к мякоти , с густы м и довольн о
жестким опушением ; мякот ь зеленовато-белая , у косточк и красноватая , довольн о волок -
нистая, умеренн о плотная , сочная , сладкая , слаб о ароматная , иногд а немног о в я ж у щ а я ,
приятного вкуса , хорошег о качества , н е прирастае т к косточке .
Плоды хорошег о качества .

RËSTJMÉ

Maturité — d u r a n t l a dernièr e d é c a d e d u m o i s d ' a o û t e t le s p r e m i e r s j o u r s d e sep -

tembre, 5 jour s avan t l a J . H . Haie .
V a r i é t é a n c i e n n e , d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n R o u m a n i e e b e es t c o n n u e d e p u i s l a fi n d u
dérider siècl e ; p e u r é p a n d u e , n e s e r e n c o n t r e q u e s p o r a d i q u e m e n t d a n s le s centre s fruitier s
d e Ş i m l e u l Silvanie i e t d ' O r a d e a .
Arbre — d ' u n e v e n u e v i g o u r e u s e , sain , v i e n t b i e n su r t o u s le s p o r t e - g r e f f e s , préfèr e
les sol s léger s à h u m i d i t é suffisante , le s e n d r o i t s a b r i t é s e t asse z ensoleiUé s ; sensibl e à l a
sécheresse e t a u g e l , ains i b i e n q u ' à Taphrina deformans (Berk. ) T u l . , m a i s asse z résis -
tant à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , à Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc . e t
à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer .Б produi t régubèrement , mai s l a productio n
54(1 I SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

v a r i e b e a u c o u p d ' u n e a n n é e à l ' a u t r e . L e s fleur s s o n t m o y e n n e s , d e t y p e c a m p a n u l e . L a

floraison es t m i - p r é c o c e .
Fruit — au-dessu s d e l a m o y e n n e o u g r o s , d e f o r m e s p h é r i q u e - o v o ï d a l e , u n p e u
a s y m é t r i q u e , aplat i à l a b a s e e t étir é v e r s l e b o u t , a v e c l e sillo n v e n t r a l large , superficie l ;
la c o u l e u r es t v e r t e j a u n â t r e l o r s d e l a c u e i l l e t t e , à m a t u r i t é j a u n e v e r d â t r e clair , p r e s q u e
c r è m e , r e c o u v e r t e d ' u n r o s e f r a m b o i s e o u r o u g e sang , t a c h é su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a
p e a u asse z épaisse , résistante , n ' a d h é r a n t p a s à l a p u l p e , à p u b e s c e n c e d r u e e t asse z âpr e ;
l a p u l p e , d ' u n b l a n c - v e r d â t r e , u u p e u r o s é e a u v o i s i n a g e d u n o y a u , asse z fibreuse , m o d é -
r é m e t consistante , j u t e u s e , d o u c e , f a i b l e m e n t p a r f u m é e , parfoi s l é g è r e m e n t astringent e
est d ' u n g o û t a g r é a b l e , d e b o n n e qualit é e t n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t d e b o n n e qualité .

ABSTRACT

Maturity – during the last decade of August and early September, five days before the J.H.
Hale.
Heirloom of unknown origin. In Romania it is known since the end of last century;
uncommon, occurs only sporadically in the centers of fruits as Şimleul Silvaniei and Oradea.
Tree – strong, healthy, good results when grafted on all kinds of rootstocks, prefers light soils
with sufficient moisture, sheltered locations and sufficient sun exposure, sensitive to drought and
frost, as well as to Taphrina deformans (Berk.) Tul. but resistant to Clasterosporium carpophillum
(Lev.) Aderh. to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc. and to the attack Myzodes persicae Sulzer. He
produces regularly, but production varies greatly from one year to another. The flowers are of
medium size, bell-like. Flowering is early to medium.
Fruit – above medium or large, spherical-ovoid, slightly asymmetrical, flattened at the basis
and stretched towards the end, with the broad, shallow, ventral furrow, and the color is yellowish
green before picking moment, at maturity light yellow-green, almost cream, covered with pink or
raspberry red blood stains on the sun exposed side, the peel is quite thick and resilient, not sticking to
the pulp, dense and quite rough pubescence, the pulp of greenish-white color, slightly pink near the
stone, rather fibrous, moderately consistent, juicy, sweet, slightly scented, sometimes slightly
astringent, the taste is nice, of good quality and not sticking to the core.
The fruits are of good quality.
 REGINA LIVEZILO R

Sinonime : franc. B e i n e d e s v e r g e r s , M o n s t r e u s e d e D o u a i , M o n s t r e u s e d e D o u é .
engl. O r c h a r d ' s Queen .
germ. K ö n i g i n d e r O b s t g ä r t e n .
Hal. B e g i n a d e i frutteti .
rus. K o r o l e v a sadov , Korolev a plodovî h sadov .
ceh. K r â l o v n a zahrad .
pol. K r ö l o w a sadöw .
mag. G y ü m ö l c s k e r t e k k i r a l y n ö j e .

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , d e s c o p e r i t î n 184 4 î n l i v a d a lu i J o n e a u , d i n
L o z è r e , Ung ă D o u é ( M a i n e e t L o i r e ) , d e c ă t r e J . L . J a m i n , ş i î n acelaş i t i m p d e
L o u i s C h a t e n a y , p e p i n i e r i s t d i n D o u é , c a r e i-a u d a t n u m e l e d e B e i n e d e s v e r g e r s .
M a i tîrzi u s- a s t a b i b t c ă a c e s t so i a f o s t o b ţ i n u t d i n t r - u n s î m b u r e d e p i e r s i c sălbati c
( n e a l t o i t ) î n l i v a d a lu i M o r i c e a u d i n L o u r e s s e - B o c h e m e n i e r , c o m u n ă d i n c a n t o n u l
D o u é - l a - F o n t a i n e , a r o n d i s m e n t u l S a u m u r , î n 1 8 4 3 , ş i c a r e 1- a n u m i t M o n s t r e u s e d e D o u é .

Răspîndire. E s t e răspîndi t î n t o a t e ţăril e p o m i c o l e d i n E u r o p a , îns ă p e s u p r a f e ţ e m i c i .

L a n o i s e c u l t i v ă p e scar ă restrînsă , î n t o a t e regiunil e p o m i c o l e al e ţări i ; a f o s t in -
trodus î n 1905—1907 .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e f o a r t e v i g u r o s , f o r m e a z ă frunzi ş b o g a t ş i reuşeşt e p e t o ţ i p o r t -

altoii piersiculu i ; ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e s t u l d e l u n g ă , n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n -
diţiile d e so l ş i est e rezisten t l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i . P e n t r u a o b ţ i n e îns ă f r u c t e
mari, f r u m o s c o l o r a t e ş i d e calitat e b u n ă , n e c e s i t ă l o c u r i b i n e î n s o r i t e ş i e x p o z i ţ i i s u d i c e .
î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a piersiculu i ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
9 - 1 1 zile .
B o d e ş t e destu l d e b i n e .
F r u c t e l e sîn t î n g e n e r a l m a r i , a s p e c t u o a s e , îns ă d i n c a u z a c o n ţ i n u t u l u i ridica t î n
aciditate ş i a p u l p e i f i b r o a s e sîn t c o n s i d e r a t e d e c a l i t a t e a a d o u a . C o n ţ i n 9 , 2 — 1 1 % z a h ă r
şi 0 , 6 0 — 0 , 7 0 % a c i d i t a t e . S e ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i sîn t r e z i s t e n t e l a p ă s -
trare ş i t r a n s p o r t . Sîn t folosit e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă , n e f i i n d i n d i c a t e p e n t r u
industriahzare.
 542 SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U $ 1 P U Ţ I N R A S P I N D I T E

Calităţi : v i g o a r e a , r e z i s t e n ţ a l a g e r , s e c e t ă , b o l i ş i d ă u n ă t o r i , aspectu l atrăgă -

t o r a l fructelor .
Defecte : c o n ţ i n u t u l r i d i c a t î n aciditat e a l fructelo r l a p o m i i p l a n t a ţ i p e l o c u r i c u
expoziţii necorespiinzătoare .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3,6— 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , destu l d e g r o s , e u
scoarţă d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — g l o b u l o a s ă , p o t r i v i t d e deasă .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , f o a r t e l u n g i , d e s t u l d e g r o a s e , p u t e r n i c r a m i f i c a t e ,
degarnisite l a b a z ă , c u s c o a r ţ a aspră , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , b u c h e t e l e d e m a i ş i r a m u r i l e a n u a l e .
Lăstarii — lungi , d e grosim e mijlocie , uşo r ondulaţi , c u internoduril e d e 18—2 0 m m ,
c u scoarţ a d e c u l o a r e g a l b e n - v e r z u i e l a u m b r ă ş i brună-roşiatic ă p e p a r t e a e x p u s ă l a soare ,
cu n u m e r o a s e l e n t i c e l e o r b i c u l a r e d e d i m e n s i u n i v a r i a b i l e .
Mugurii vegetativi — m i j l o c i i , o v o c o n i c i , Hpiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e -
m i n e n t e , p u b e s c e n ţ i , c u solzişori i slab sudaţi , d e c u l o a r e c a f e n ie spre b a z ă ş i c e n u ş ie spr e vîrf .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă -
cafenie, p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — s u p r a m i j l o c i i , a v î n d î n m e d i e 18 0 m m l u n g i m e ş i 4 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o -
late, c u vîrfu l l u n g - a c u m i n a t ş i m a r g i n i l e c r e n a t e ş i d i n ţ a t e ; U m b u l , î n t r u c î t v a p i e l o s ,
g r o s , d e c u l o a r e v e r d e l u c i o s p e faţ a s u p e r i o a r ă ş i v e r d e - c e n u ş i e p e c e a inferioar ă ; n e r v u r a
p r i n c i p a l ă a d e s e a d e c u l o a r e v e r d e - r o ş i a t i c ă . P e ţ i o l u l , scurt , g r o s , a d i n e c a n a l i c u l a t , r o ş u -
violaceu, c u 2— 4 gland e mici , d e culoar e închisă , r e m f o r m e .
Florile — m i c i, c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e m i c i , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z d e s t u l d e i n t e n s .
Se] lalele f o r m e a z ă u n fe l d e c u p ă d e c u l o a r e r o ş u - c a f e n i e . S t a m i n e l e sîn t d e a c e e a ş i l u n g i m e
sau p u ţ i n m a i s c u r t e d e c î t p i s t i l u l .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sa u m i j l o c i e , a v î n d H = 49—6 8 m m , D = 58—7 1 m m , d = 5 8—

70 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 2 — 1 6 5 g ; g r e u t a t e a m a x i m ă 20 5 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , c u b a z a t r u n c h i a t ă , vîrfu l r o t u n j i t ş i r e g i u n e a v e n t r a l ă b o m -
b a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă , m a i ale s s p r e vîrfu l fructului . S u p r a f a ţ a a d e s e a u ş o r n e r e -
g u l a t ă (fig . 1 3 2 ) .
Culoarea — alb-gălbui e p e parte a umbrită , acoperit ă c u roşu-purpuri u p e parte a
expusă l a soare . î n locuril e bin e însorit e culoare a acoperitoar e devin e roşu-bordo .
Cavitatea pedunculară — larg ă ş i adîncă , adese a asimetrică .
Punctul stilar — p r o e m i n e n t , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e , p e u n m a m e l o n d e s t u l
de proeminent .
Pieliţa — d e grosim e mijlocie , pubescenţă , catifelată , s e desprind e uşo r d e p u l p ă .
Pulpa — a l b - v e r z u i e s u b p i e l i ţ ă , r o z ş i r o ş i a t i c ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , est e t a r e , fi -
broasă, semifondantă , foart e suculentă , acidulată , destu l d e dulce , c u a r o m ă plăcută ,
n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , d e c a b t a t e v a r i a b i l ă I sa u a I l - a , î n f u n c ţ i e d e e x p o z i ţ i e , so l ş i a n .
Sîmburele — destu l d e m a r e , o v o i d - a l u n g i t , b o m b a t , c u vîrfu l s c u r t - a s c u ţ i t ş i b a z a
a l u n g i t ă , p r e v ă z u t ă c u u n ine l b i n e c o n t u r a t ; c r e a s t a v e n t r a l ă est e f o r m a t ă d i n 5— 6 a r i -
 REGINA LIVEZILO R !>43

pioaxe, ia r p a r t e a d o r s a l ă d e l ă r g i m e ş i a d î n c i m e m i j l o c i e , c u m a r g i n i l e a s c u ţ i t e ; supra -
faţa, d e c u l o a r e b r u n ă - z m e u r i e , est e a l v e o l a t ă (fig . 1 3 3 ).
Maturitatea — î n c e p e i n u l t i m e l e zil e al e luni i a u g u s t ş i s e p r e l u n g e ş t e p î n ă s p r e m i j -
locul luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e c u 3 zil e înaint e d e .T . H. H a l e .

Fig. 132 . — Regin a livezilo r

Fig. 133 . — Regin a livezilo r

R E C O M A N D Ă R I . î n t r u c î t est e d e p ă ş i t î n c e p r i v e ş t e c a b t a t e a f r u c t e l o r d e alt e soiur i

cu aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e ( E l b e r t a , J . H . H a l e , C a m p i o n ) , soiu l R e g i n a l i v e z i l o r
prezintă u n a n u m i t intere s c a m a t e r i a l g e n i t o r ş i e v e n t u a l , p e n t r u plantaţiil e d e s e m i n -
ceri, d e o a r e c e ar e s e m i n ţ e c u f a c u l t a t e g e r m i n a t i v ă r i d i c a t ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н и е числ а а в г у с т а — середина с е н т я б р я , н а 3 дн я раньш е сорт а

Джон Хейль .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в о з д е л ы в а е т с я в о г р а н и ч е н н о м
масштабе.
511 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U $ 1 PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Дерево — очен ь с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у -
х е , болезня м и в р е д и т е л я м . Ц в е т о к к а м п а н у л о в й д н о г о т и п а ; цветени е с р е д н е е . Дае т
довольно обильны е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й ил и ж е средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , с о б р у б л е н н ы м о с н о -
ванием, з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й и в з д у т о й б р ю ш н о й ч а с т ь ю , б р ю ш н о й ш о в г л у б о к и й ,
в о с о б е н н о с т и к в е р ш и н е п л о д а ; п о в е р х н о с т ь з а ч а с т ую н е р о в н а я ; ж е л т о в а т о - б е л о г о цвет а
на затененно й с т о р о н е и с п у р п у р н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й ; на у ч а с т к а х х о р о ш о
о с в е щ е н н ы х солнце м п о к р о в н а я о к р а с к а с т а н о в и т с я б о р д о в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а с р е д -
ней т о л щ и н ы , о п у ш е н н а я , б а р х а т и с т а я , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь по д к о ж и -
цей — з е л е н о в а т о - б е л а я , о к о л о к о с т о ч к и — р о з о в а т о - к р а с н о в а т а я , т в е р д а я , в о л о к н и с т а я
п о л у т а ю щ а я , очен ь с о ч н а я , д о в о л ь н о с л а д к а я с к и с л о т н о с т ь ю и п р и я т н ы м а р о м а т о м , п р и -
р о с ш а я к к о с т о ч к е , п е р в о с о р т н а я ил и ж е в т о р о с о р т н а я , в з а в и с и м о с т и о т э к с п о з и ц и и
почвы и г о д а .
П л о д ы и с п о л ь з у ю т с я для п о т р е б л е н и я в с в е ж е м в и д е , та к к а к н е п р и г о д н ы дл я п р о -
мышленной п е р е р а б о т к и ; х о р о ш о в ы д е р ж и в а ю т п е р е в о з к у .

RÉSUMÉ

Maturité — c o r r e s p o n d a n t a u x dernier s j o u r s d u m o i s d ' a o û t e t a l l a n t j u s q u ' à l a

mi-septembre, précèd e d e 3 jour s ceb e d e J . H . Haie .
Variété d'origin e française . Asse z p e u cultivé e e u R o u m a n i e .
Arbre — trè s v i g o u r e u x , n ' e s t n u U e m e n t p r é t e n t i e u x q u a n t a u so l e t es t résistan t
au gel , à l a sécheresse , a u x m a l a d i e s e t i n s e c t e s nuisibles . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e ,
la floraiso n m o y e n n e . I l p r o d u i t asse z b i e n .
Fruit — gro s o u m o y e n , globuleux , à l a bas e tronquée , à l a point e arrondi e e t l a
r é g i o n v e n t r a l e b o m b é e , a v e c l e s i b o n v e n t r a l p r o f o n d , n o t a m m e n t v e r s l a p o i n t e ; l a sur -
face es t asse z s o u v e n t l é g è r e m e n t irrégulièr e ; l a c o u l e u r e n es t b l a n c h e t i r a n t su r l e j a u n e
sur l e c ô t é e x p o s é à l ' o m b r e , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e p o u r p r e su r l e c ô t é e n s o l e u l é ; d a n s le s
endroits bie n ensoleillés , l e roug e devien t b o r d e a u x ; l a peau , d'épaisseu r m o y e n n e ,
p u b e s c e n t e e t v e l o u t é e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e ; ceUe-c i es t b l a n c h e , t i r a n t su r l e
v e r t sou s l a p e a u e t d ' u n r o s e r o u g e â t r e a u t o u r d u n o y a u , f e r m e , f i b r e u s e , m i - f o n d a n t e ,
très j u t e u s e , a c i d u l é e , m a i s asse z d o u c e , a g r é a b l e m e n t p a r f u m é e , a d h é r a n t a u n o y a u ; le s
fruits s o n t d e q u a l i t é v a r i a b l e ( I ' r e
o u I I q u a b t é ) , e n raiso n d e l ' e x p o s i t i o n d u so l e t d
e
e
l'année.
L e s fruit s s e r v e n t s u r t o u t p o u r l a t a b l e , n ' é t a n t p a s p r o p r e s p o u r le s p r é p a r a t i o n s
i n d u s t r i e b e s ; il s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .
 544a
ABSTRACT
MORETTINI I/14
m
Maturity – corresponding to the last days of August and up to mid-September, three days
Arbre
prior — vof
to that i gJ.
o uH.r e Hale.
u x , rustique , asse z sensibl e a u ge l e t à l a sécheresse , é g a l e m e n t sensibl e
à Clasterosporium Variety of carpophillum
French origin. ( LRelatively
é v . ) A d e rlittle
h . ecultivated
tà Taphrina
in Romania. deformans ( B e r k . ) T u l . , ains i
u e de– svery
q u ' à l ' a t t a q Tree strong, is not pretentious about the soil and is eresistant
Myzodes persicae Sulzer . L a fleu r es t d e t y p c a m p a nto u l frost,
e , l a drought,
floraiso disease
n es t
m i - pand
r é c oinsect
c e ; l 'pests.
a r b r e The
a u flower
n p o t e nist ibell-type,
e l d e p r othe d uflowering
c t i o n trè average.
s é l e v é . It produces abundantly.
Fruit —Fruit au-dessus
– large ord medium, e l a m o yglobular,
e n n e o utruncated
gros , glo atbthe
u l e basis,
u x , à rounded
b a s e u natp the e u tipaplatie
and at , le s flanc
ventral s
part,
i n é g with
a u x ; deep
l e sillo n ven
ventral t r a l es particularly
furrow, t larg e e t superficiel
towards the, ppeak, l u s pther o f surface
o n d v eis r squite
l a p ooften
i n t e ,slightly
oi i i l dirregular,
épass e
le p othei n t color
stylairise white
d e 3 àto5yellow m m ; on l a cthe
o u l eside
u r eexposed
n es t j atou n ethe
- d oshade,
r é , r e covered
c o u v e r t ewith
, su crimson
r l a p a r ton i e the
e n s osun
-
leillée, d ' un rouge-sang
exposed side, in very , apparaissan
sunny places, t sou s f o to
is red r mburgundy.
e d e g r a n dThe
e s t apeel
c h e smedium
, fine s raie thick,s e hairy
t p e t i tand s p osmooth,
int s ;
la p eeasily
a u , épaisse
detached , f ofrom
r t e , rthe
e c opulp;
u v e r tite is
d'u n e p ugreenish
white, b e s c e n cunder
e assethe z rskin
i c h eand , s ea dreddish
é t a c h epink
d i f f around
i c i l e m ethe d e
n t core,
la p ufirm,
l p e ; fibrous,
celle-c ihalf-melting,
es t j a u n e - d ' overy juicy,e dtangy,
r , strié e r o ubut g e sweet
a u t o u enough,
r d u n o ypleasantly
a u , d ' u n scented,
e f e r m e tadhering
é m o y e nto n e the
,
un p ecore, the fruits
u fibreuse , j uare
t e uof
s evariable
, d o u c equality
e t a g r(first
é a b l eor
msecond
e n t p a rquality),
f u m é e ;due n ' atod hthe
è r exposure
e p a s a uof n osoil
y a uand . year.
L e s fruitThes fruits
résisten are tused
b i e nmainly
a u t r a for
n s p the
o r t table,
. not specific for industrial preparations, they are
resistant to transportation.
 MILLER CLIN G

S i n o n i m e : mag. M i l l e r c l i n g , Mille r d u r â n e i , Miller .

Origine. S o i d e o r i g i n e a m e r i c a n ă .

R ă s p î n d i r e . Chia r î n S . U . A . est e r ă s p î n d i t p e scar ă f o a r t e restrînsă , fiin d î n l o c u i t

în c u l t u r ă c u s o i u r de c r e a te î n u l t i m e l e 2— 3 d e c e n i i . S e c u l t i vă f o a r te p u ţ i n î n R . P . U n g a r ă .
L a n o i s e întîlneşt e î n c o l e c ţ i d e p o m o l o g i c e ş i î n u n e l e p l a n t a ţ i i d i n regiunU e Crişan a
şi D o b r o g e a , îns ă est e r e p r e z e n t a t printr-u n n u m ă r f o a r t e m i c d e p o m i .

CARACTERISTICA^SOIULUI

P o m u l creşt e v i g u r o s , ar e o d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă ( 1 5 — 2 0 d e a n i ) ş i reuşeşt e f o a r t e
b i n e a l t o i t p e p i e r s i c sa u p e m i g d a l . E s t e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e so l ; î n t e r e n u r d e
g r e l e ş i u m e d e sufer ă d e g o m o z ă (scurger i d e clei ) ; d e r e m a r c a t est e f a p t u l c ă p o m i i ş i
fructele p r e z i n t ă scurger i d e cle i c h i a r ş i î n c o n d i ţ i i l e d e l a Ş i m l e u l Silvaniei , u n d e solu l
este afinat , c u m u l t pietriş . E s t e f o a r t e sensibi l l a Taphrina deformans (Berk. ) Tul . ş i l a
Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae, p r e c u m ş i l a a t a c u l d e Myzodes
persicae Sulzer .
Ca u r m a r e a ataculu i b o l i l o r ş i d ă u n ă t o r i l o r , p r e c u m ş i a acţiuni i g e r u l u i , f o r m e a z ă
scurgeri d e clei , m a i m u l t sa u m a i p u ţ i n a b u n d e n t e , u n e o r i ş i c a n c e r p e r a m u r i .
M u g u r i i florifer i sîn t sensibil i l a g e r . A s t f e l , l a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , î n
p e r i o a d a 1 9 5 4 — 1 9 5 8 a u d e g e r a t c o m p l e t m u g u r i florifer i î n 3 ani , ia r î n c e d a l ţ i 2 an i a u
înflorit ş i a u l e g a t s l a b .
î n m a j o r i t a t e a anilo r ş i î n d e o s e b i c î n d p o m i i sîn t a t a c a ţ i d e afid e (Myzodes persicae
Sulzer), diferenţiaz ă p u ţ i n i m u g u r i floriferi , insuficienţ i p e n t r u o r o d i r e n o r m a l ă .
î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 2 z d e .
P r o d u c e p u ţ i n ş i n e r e g u l a t . D i n t r e 2 2 d e soiur i d e p i e r s i c c e r c e t a t e l a S t a ţ i u n e a B u -
c u r e ş t i - B ă n e a s a î n p e r i o a d a 1 9 5 4 — 1 9 5 8 , s- a c o m p o r t a t c e l m a i ră u î n c e p r i v e ş t e p r o -
d u c ţ i a ; d e a s e m e n e a l a Ş i m l e u l Silvaniei , î n 1 9 5 4 , a d a t o r e c o l t ă m e d i e d e n u m a i 1 0 k g
d e fruct e p e p o m . L a Staţiune a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , î n uni i an i p r o d u c ţ i i l e a u ajun s p î n ă
la 2 0 — 2 5 k g d e fruct e p e p o m .
F r u c t e l e , f o a r t e a s p e c t u o a s e c a m ă r i m e , f o r m ă ş i c o l o r i t , a u p u l p a fină , c o n ţ i n
1 0 , 4 2 — 1 1 , 4 0 % zahăr , 0 , 4 3 — 0 , 5 8 % a c i d i t a t e , 0 , 5 8 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 0 , 8 0 - 1 , 2 1 % s u b -
stanţe p r o t e i c e ş i 10,7 2 m g % v i t a m i n ă С ; sîn t d e c a l i t a t e b u n ă , atî t p e n t r u c o n s u m u l î n

35 — c . ÎSS
 546 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P l N D I T E

stare p r o a s p ă t ă , c î t ş i p e n t r u industriahzar e : p r e z i n tă rezistenţ ă m a r e l a t r a n s p o r t ş i s e p o t

p ă s t r a 1 0 — 1 2 zil e d u p ă r e c o l t a r e .
Calităţi : a s p e c t u l a t r ă g ă t o r , calitate a b u n ă ş i rezistenţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : s e n s i b i b t a t e a p r o n u n ţ a t ă l a ger , b o b ş i d ă u n ă t o r i , r e c o l t e l e m i ci ş i n e r e g u l a t e ,
pulpa aderent ă l a sîmbure .

POMUL

P o m u l ating e înălţime a d e 4— 5 m ş i formeaz ă trunch i destu l d e gro s (17—2 0 c m î n

diametru), c u scoarţ a puţi n crăpată , d e culoar e brună-negricioasă .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , înaltă , c u d i a m e t r u l d e 5— 6 m .
Ramurile de schelet — l u n g i ş i p o t r i v i t d e g r o a s e , d e g a r n i s i t e , g e n i c u l a t e , a u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş c a t ă , c u lenticel e d e s e , m i c i , e b p t i c e , d e c u l o a r e c a f e n i e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e v i g u r o a s e , c u m u g u r i i florifer i d e p l a s a ţ i
m u l t spr e v î r f ; l a b a z a r a m u r i l o r s e g ă s e s c o b i ş n u i t 8—1 2 m u g u r i v e g e t a t i v i . S a l b e l e ş i
b u c h e t e l e d e m a i s e g ă s e s c î n c a n t i t a t e m i c ă , r a m u r i l e a n t i c i p a t e sîn t f r e c v e n t e , m a i ale s
la p o m i i tineri .
Lăstarii — d e lungim e ş i grosim e mijlocie , c u scoarţ a d e culoar e roşu-violace e p e
p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - g ă l b u i e , c u p u n c t e v i o l a c e e p e c e a u m b r i t ă ; l a fiecar e n o d s e g ă -
sesc 1— 3 f r u n z e , d i n c a r e c a u z ă frunzişu l est e f o a r t e d e s , b o g a t , c a r a c t e r i s t i c .
Mugurii vegetativi — f o a r t e m i c i , c o n i c i , d e c u l o a r e c a s t a n i u - n e g r i c i o a s ă ş i c u o p u -
b e s c e n t ă slabă , c e n u ş i e ; sîn t aşezaţ i p e p e r n u ţ e p o t r i v i t d e d e z v o l t a t e .
Mugurii floriferi — m i c i , o v o c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă d e a s ă , cenuşiu-închis .
Frunzele — s u p r a m i j l o c i i , a v î n d 1 5 5 — 1 6 2 m m l u n g i m e ş i 4 3 — 5 2 m m l ă ţ i m e , în -
g u s t - l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e fi n serat e ; l i m b u l , u ş o r o n d u l a t , d e c u l o a r e v e r d e , c u o n u a n ţ ă
g ă l b u i e ; g l a n d e l e , î n n u m ă r d e 2 — 4 , sîn t f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , p e d i c e l a t e , g a l b e n -
maronii, apo i negre .
C ă d e r e a f r u n z e l o r ar e l o c t o a m n a tîrziu , d u p ă c e c u l o a r e a d e v i n e g a l b e n - p o r t o c a l i e ,
c u p e t e roşii .
Florile — mic i (11—1 7 m m î n diametru) , campanulate , c u petalel e d e culoar e roz -
d e s c h i s , c u e x c e p ţ i a b a z e i , c a r e est e r o ş u - p u r p u r i e ; pistilu l s e afl ă c u 2 — 8 m m m a i su s d e c î t
staminele.

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 60—7 8 m m , D = 60—8 4 m m ş i

d= 5 8 — 8 0 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 14 7 g , g r e u t a t e a m a x i m ă f i i n d d e 25 5 g .
Forma — g l o b u l o a s ă sa u g l o b u l o a s ă p u ţ i n t u r t i t ă , a s i m e t r i c ă sa u p r o n u n ţ a t a s i m e -
trică, c u b a z a l a r g - t r u n c h i a t ă , v î r f u l r o t u n j i t , d e s e o r i c u u n m i c m a m e l o n ş i suprafaţ a u ş o r
n e r e g u l a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficial ă sa u c h i a r a b s e n t ă î n j u m ă t a t e a inferioar ă a f r u c -
tului, c e v a m a i a d î n c ă ş i m a i î n g u s t ă spr e vîrf , d e p ă ş i n d m a m e l o n u l c u 4— 7 m m ( p l . L V I I I ) .
Culoarea — aurie , acoperit ă c u roşu-deschi s p e parte a însorită , pest e car e s e suprapu n
p e t e sla b p r o n u n ţ a t e sa u d u n g i l a t e , d e u n r o ş u - s î n g e r i u ; c u l o a r e a r o ş i e a c o p e r ă c e l m u l t
j u m ă t a t e d i n suprafaţ a f r u c t u l u i .
Cavitatea pedunculară — m a r e , d e s t u l d e a d î n c ă , f o a r t e l a r g ă ş i cu m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Punctul stilar — f o a r t e m i c , n e g r i c i o s , s e afl ă p e m a m e l o n ş i s e disting e c u g r e u t a t e .
Pieliţa — c u o p u b e s c e n t ă f o a r t e fină , a l b i c i o a s ă ; est e a d e r e n t ă l a p u l p ă .
 PLANŞA LVIII

Miller cling.
 MILLER C L I N G 547

Pulpa — a u r i e , p u ţ i n roşi e l î n g ă s î m b u r e , f o a r t e c o n s i s t e n t ă , c o m p a c t ă , c r o c a n t ă ,
s u c u l e n t ă , d u l c e , insuficien t d e a c i d u l a t ă , p l ă c u t a r o m a t ă ; p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u sa u s u p r a m i j l o c i u , a v î n d H = 3 1 — 3 9 m m , D = 2 2 — 2 3 m m
şi d = 1 8 — 1 9 m m , i n v e r s - o v o i d alungit , d e s t u l d e b o m b a t , c u vîrfu l s c u r t sa u o b t u z , d e s ş i
adine încrustat , colora t parţia l î n roşu .
Maturitatea — î n c e p e c u 1— 3 zil e d u p ă J . H . H a l e ş i c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e
a luni i s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D A R I. A v î n d aceeaş i e p o c ă d e c o a c e r e c u alt e soiur i ( E l b e r t a , J . H . H a l e )

care-1 d e p ă ş e s c m u l t î n c e p r i v e ş t e p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v ş i r e z i s t e n ţ a faţ ă d e b o l i ş i d ă u -
n ă t o r i , soiu l M ü l e r c l i n g n u est e i n d i c a t p e n t r u b v e z i l e m a r i ş i n i c i p e n t r u g r ă d i n i l e d e
b n g ă case .
A v î n d îns ă fruct e m a r i ş i a s p e c t u o a s e , b i n e c o l o r a t e , c u o r e z i s t e n ţ ă m a r e l a t r a n s -
p o r t — calităţ i c a r e s e c e r soiurilo r s u p e r i o a r e — , p r e z i n t ă u n a n u m i t intere s î n lucrăril e
d e selecţie .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в п е р в о й п о л о в и н е с е н т я б р я ; начинаетс я н а 1 — 3 дн я п о з ж е сорт а

Джон Хейль .
Сорт американског о происхождения . В Румыни и встречаетс я в помологически х кол -
лекциях и в некоторы х посадка х в Кришанско й и Добруджско й областях .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , х о р о ш о р а с т е т пр и п р и в и в к е н а п е р с и к е ил и м и н д а л е ,
т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о в и я м ; н а т я ж е л ы х и в л а ж н ы х п о ч в а х страдае т камеде -
течением. Цветочны е п о ч к и ч у в с т в и т е л ь н ы к м о р о з у ; с и л ь н о страдае т о т п о р а ж е н и я г р и -
бами Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . и Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) Lev . v a r Woron
persicae и п е р с и к о в о й тл и Myzodes persicae S u l z e r . Дае т низки е и н е е ж е г о д н ы е у р о ж а и .
Цветение п о з д н е е .
Плод — б о л ь ш е средне й величин ы и л и к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы ил и с л е г к а
п р и п л ю с н у т ы й , асимметрически й ил и с и л ь н о а с и м м е т р и ч е с к и й , с ш и р о к о о б р у б л е н н ы м
о с н о в а н и е м , о к р у г л о й в е р ш и н о й , з а ч а с т у ю с н е б о л ь ш и м б у г о р к о м , н е р о в н ой п о в е р х н о с т ь ю
и п о в е р х н о с т н ы м б р ю ш н ы м ш в о м , з а ч а с т у ю о т с у т с т в у ю щ и м на н и ж н е й п о л о в и н е п л о д а ;
з о л о т и с т о г о цвет а с о с в е т л о к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м с л а б о
заметными пятнам и ил и ж е ш и р о к и м и п о л о с а м и к р о в а в о - к р а с н о г о ц в е т а ; к о ж и ц а п о к р ы т а
н е ж н ы м б е л о в а т ы м о п у ш е н и е м и п р и р а с т а е т к м я к о т и ; м я к о т ь з о л о т и с т о г о цвета , о к о л о
к о с т о ч к и к р а с н о в а т а я , очен ь п л о т н а я , к о м п а к т н а я , х р у с т я щ а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с н е д о -
статочной кислотностью , с приятны м ароматом , сильн о приросша я к косточке .
Плоды хорошег о качества ; отличаютс я хороше й транспортабельность ю и могу т с о -
х р а н я т ь с я в течени и 10—1 2 дне й п о с л е у б о р к и .

EÉSUMÉ

Maturité — correspondan t à l a premièr e moiti é d e septembre , c o m m e n c e 1— 3 jour s

après l a J . H . Haie .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e . E n B o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e d a n s le s c o b e c t i o n s p o m o -
l o g i q u e s e t dan s c e r t a i n e s p l a n t a t i o n s de s r é g i o n s d e Crişan a e t d e D o b r o g e a .
548 SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U T I N R Ă S P Î N D I T E

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the first half of September, 1-3 days after the J.H. Hale.
Variety of American origin. In Romania, it is found in the pomological collections and on
some plantations in the Crișana and Dobrogea regions.
Tree – vigorous, successful if it is grafted on peach or almond, it is very demanding regarding
the soil, suffering from gommosis in strong or humid soils. Flower buds are susceptible to frost; the
tree is very sensitive to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev.
var. Woron persicae, and the attack of Myzodes persicae Sulzer. It produces a low quantity and
irregularly. Late flowering.
Fruit – above medium or large, globular in shape, somewhat flattened, asymmetric or highly
asymmetric, the basis broadly truncated, the tip rounded, often bearing a small hillock, slightly
irregular surface and superficial ventral furrow or even absent in the lower half of the fruit; this is
golden, with bright red on the sun exposed side, on top of which there are dull spots or blood-red
broad lines, covered with white fine hairs, it sticks to the pulp, which is brown with some red near the
stone, very consistent, compact, crisp, juicy, sweet and slightly tangy, pleasantly scented and highly
sticky to the pulp.
The fruits are of good quality, resist to transportation and can be kept 10-12 days after
harvest.
 TÎRZIU D E COPĂCEN I

Sinonime: n u s e cunosc .

Origine. So i autohton , obţinu t di n sîmburi , î n c o m u n a Copăceni , regiune a Bucureşti .

Răspîndire. S e cultiv ă n u m a i î n centru l p o m i c o l Copăceni , ma i m u l t î n grădinil e d e

lîngă case , u n d e est e î n m u l ţ i t p r i n s î m b u r i .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , est e d e s t u l d e l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t ă d e 1 8 — 2 0 d e an i ş i
se î n m u l ţ e ş t e p r i n s î m b u r i . P r e f e r ă soluril e u ş o a r e , c u suficient ă u m i d i t a t e ; est e destu l
d e rezisten t l a ger , îns ă sensibi l l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . ş i l a atacu l
d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 2 — 1 4 zile . I n t r ă p e r o d
f o a r t e d e t i m p u r i u , l a 2— 3 an i d e l a p l a n t a r e , ş i p r o d u c e a b u n d e n t , f i i n d c o n s i d e r a t u n u l
dintre cel e m a i p r o d u c t i v e soiur i d e p i e r s i c . P o m i i d i n c o l e c ţ i a p o m o l o g i c ă a I n s t i t u t u l u i
a g r o n o m i c „N" . B ă l c e s c u " d i n B u c u r e ş t i a u d a t î n m e d i e î n p r i m i i 5 a n i d e fructificar e c î t e
85 k g d e fruct e p e p o m a n u a l (î n c u l t u r a i r i g a t ă ) .
Fructele, mijlocii , aspectuoase , d e cabtat e bună , s e caracterizeaz ă printr-u n c o n -
ţ i n u t d e 13,3 1 % s u b s t a n ţ ă u s c a t ă t o t a l ă , 0,9 4 % a c i d i t a t e ş i 1 2 , 3 2 m g % v i t a m i n ă C . Sîn t
rezistente l a t r a n s p o r t ş i s e p o t p ă s t r a 6— 7 zil e î n star e p r o a s p ă t ă ; l a m a t u r i t a t e , o p a r t e
d i n fruct e c a d d i n p o m .
Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a , p o t e n ţ i a l u l d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t a l p o m u l u i , p r e c u m
şi c a b t a t e a b u n ă ş i r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : s e n s i b i b t a t e a p o m u l u i l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh . ş i co -
loritul n e u n i f o r m a l p u l p e i f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4— 5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s ( 1 8 — 2 2 c m î n d i a m e t r u ) ,
c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşiu-închis .
Coroana — strîns ă î n t i n e r e ţ e , ia r î n p e r i o a d a d e p u n ă p r o d u c ţ i e d e v i n e l a r g ă ş i răs -
firată, a p r o a p e sferică , c u d i a m e t r u l d e 5—5, 5 m .
 550 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Bamurilc de schelet — l u n g i , g r o a s e , p u ţ i n r a m i f i c a t e , c o t i t e , a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă ş i c u lenticel e m a r i , alungite , c ă r ă m i z i i , d e s e , reliefate .
Bamurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e ; într- o p r o p o r ţ i e
m a i m i c ă r o d e ş t e ş i p e salb e ş i p e r a m u r i a n t i c i p a t e .
Lăstarii — d e v i g o a r e m i j l o c i e , c u meritatel e d e 1,5— 3 c m ; s c o a r ţ a r o ş u - v i o l a c e e
p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e
de m ă r i m e m i j l o c i e , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă a l b - c e n u ş i e , p o t r i v i t d e p r o n u n ţ a t ă .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , b o m b a ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
castanii, a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă c e n u ş i u - a l b i c i o a s ă .
Frunzele — mijlocü , avîn d 130—14 8 m m lungim e ş i 39—4 3 m m lăţime , lanceolate ,
cu m a r g i n i l e fi n serat e ; b m b u l , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , v ă l u r a t , u ş o r încreţi t p e n e r v u r a
m e d i a n ă . P e ţ i o l u l , d e 1 2 — 1 3 m m l u n g i m e , v e r d e , p a r ţ i a l c o l o r a t c u v i o l e t , p r e z i n t ă 2— 3
g l a n d e p o t r i v i t d e m a r i , g l o b u l o a s e , m u l t a d î n c i t e l a c e n t r u ş i d e c u l o a r e v i o l a c e e ; înainte d e
c ă d e r e , frunzel e s e p ă t e a z ă c u r o ş u - a r ă m i u .
Florile — d e m ă r i m e mijloci e (14—2 0 m m î n diametru) , campanulate , c u petalel e
de c u l o a r e r o z - î n c h i s . Pistilul , d e a c e e a ş i l u n g i m e c u s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie , avîn d H = 53—6 2 m m , D = 52—6 4 m m , d = 52—6 3 m m ;

g r e u t a t e a m e d i e est e d e 1 0 8 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , u ş o r a s i m e t r i c ă , c u b a z a t r u n c h i a t ă ş i vîrfu l larg-rotunji t ;
b r a z d a v e n t r a l ă a b s e n t ă , c u e x c e p ţ i a vîrfulu i fructului , u n d e d e v i n e p o t r i v i t d e a d î n c ă
şi d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r c u 1 0 — 1 5 m m ( p l . L I X ) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e c u roşu-sîngeriu , p e s t e
care s e suprapu n pet e mic i ş i dung i scurt e d e u n roş u ma i inten s ; p e micil e porţiun i car e
rămîn c u culoare a d e fon d s e găses c numeroas e punct e mici , roşu-carmin .
Cavitatea pedunculară — destu l d e m a r e , l a r g ă ş i a d î n c ă .
Punctul stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e u n m a m e l o n , situa t într- o d e p r e s i u n e super -
ficială.
Pieliţa — potrivi t d e groasă , c u o p u b e s c e n t ă a l b i c i o a s ă , fi n catifelată , a d e r e n t ă
la p u l p ă .
Pulpa — n e u n i f o r m c o l o r a t ă , g a l b e n - v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă a fructulu i ş i a p r o a p e
a l b ă p e p o r ţ i u n e a b i n e însorită , c u infiltraţi i d e roşu-sîngeri u î n j u r u l s î m b u r e l u i , u n e o r i
şi s u b p i e h ţ ă , c o n s i s t e n t ă , d e n s ă , s t r ă b ă t u t ă d e n u m e r o a s e f i b r e fragile , r e l a t i v p u ţ i n s u c u -
lentă, d u l c e - a c i d u l a t ă , u ş o r ş i p l ă c u t a m ă r u i e , c u a r o m ă i n t e n s ă d e a m i g d a l i n ă , c u gus t
plăcut, neaderent ă l a sîmbure .
Sîmburele — mijlociu , avîn d H = 38—3 9 m m , D = 26—2 9 m m , d = 18—2 0 m m ,
o v o i d - a l u n g i t , c u vîrfu l s c u r t - a s c u ţ i t ş i suprafaţ a d e c u l o a r e r o ş u - c a r m i n , c u incrustaţi i d e s e
şi f o a r t e a d i n e i . L a u n e l e f r u c t e , s î m b u r e l e est e d e s p i c a t . S e d e t a ş e a z ă f o a r t e u ş o r d e p u l p ă .
Maturitatea — p r i m a j u m ă t a t e a luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e c u 5 zil e d u p ă J . H . H a l e .

EECOSL4NDĂBI. A v î n do seri e d e c a h t ă ţ i , soiu l T î r z i u d e C o p ă c e n i , p r e z i n t ă in -

teres p e n t r u lucrăril e d e a m e l i o r a r e . î n t r u c î t s e m i n ţ e l e a u o f a c u l t a t e g e r m i n a t i v ă r i d i c a t ă
şi d a u p u i e ţ i u n i f o r m i , a c e s t so i s e r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d e s e m i n c e r i , î n pepinierel e
care înmulţes c piersicul .
 PLANŞA LIX

Tîrzii de Copăceni.
 T Î R Z I U D E C O P Ă C E N I 551

РЕЗЮМЕ

Созревание — перва я п о л о в и н а с е н т я б р я , н а 5 дне й п о с л е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Сорт это т о т е ч е с т в е н н о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в ы р а щ и в а е т с я н а п р и у с а -
дебных участках .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о в о с п р и и м ч и в о е к п о р а -
ж е н и ю г р и б о м Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . и повреждаетс я 'персиково й
тлей — Myzodes persicae S u l z e r . Ц в е т о к камп а п у п о в и д н о г о т и п а ; цветени е п о л у р а н н е е .
П л о д о н о с и т ь начинае т о ч е н ь ран о и дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — средне й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й , с л е г к а а с и м м е т р и ч е с к о й ф о р м ы , с о б р у б л е н -
ным о с н о в а н и е м и ш и р о к о з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й ; б р ю ш н о й ш о в о т с у т с т в у е т , з а и с к л ю -
чением вершин ы п л о д а , гд е с т а н о в и т с я д о в о л ь н о г л у б о к и м и з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а
на 10—1 5 м м ; з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с к р о в а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а б о л ь ш е й част и
п о в е р х н о с т и , п о к р ы т ы м мелким и пятнам и и к о р о т к и м и п о л о с а м и б о л е е т е м н о г о к р а с н о г о
цвета; небольши е оставшиес я участк и с о с н о в н о й о к р а с к о й усыпан ы множество м мелки х
карминово-красных точек ; кожиц а довольн о толстая , покрыт а беловаты м опушением а
нежно-бархатистая, приросша я к мякоти ; мякот ь неодинаков о окрашенная , зеленовато -
ж е л т а я н а затененно й с т о р о н е п л о д а и почт и б е л а я н а с т о р о н е х о р о ш о о с в е щ е н н о й с о л н -
цем, с к р о в а в о - к р а с н ы м и п р о ж и л к а м и в о к р у г к о с т о ч к и , а и н о г д а и по д к о ж и ц е й , к о н -
систентная, плотная , пронизанна я множество м нежны х в о л о к о н , сравнительн о мало -
с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , с о с л а б о й п р и я т н о й г о р е ч ь ю и с и л ь н ы м миндальны м а р о м а т о м ,
приятного вкуса ; н е прирастае т к косточке .
Плоды х о р о ш о выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — correspondan t à l a premièr e moiti é d e septembre , 5 j o u r s a p r è s cell e d e

la J . H . H a i e .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , c u l t i v é e e n R o u m a n i e , d a n s le s j a r d i n s qu i e n t o u r e n t le s m a i s o n s .
Arbre — v i g o u r e u x , asse z résistan t a u g e l , m a i s sensibl e à Clasterosporium carpo-
phillum ( L é v . ) A d e r h . e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . L a fleur , d e t y p e
c a m p a n u l e ; l a floraiso n m i - h â t i v e . C o m m e n c e à p r o d u i r e d e trè s b o n n e h e u r e e t p r o d u i t
abondamment.
Fruit — m o y e n , globuleux , légèremen t asymétrique , a l a bas e tronqué e e t l a point e
l a r g e m e n t a r r o n d i e ; l e sillo n v e n t r a l es t a b s e n t , à l ' e x c e p t i o n d e l a p o i n t e d u frui t o ù d
d e v i e n t m o d é r é m e n t m a r q u é , d é p a s s a n t l e p o i n t stylair e d e 1 0 à 1 5 m m ; d e c o u l e u r j a u n e
v e r d â t r e , r e c o u v e r t e p o u r l a p l u p a r t d ' u n r o u g e sang , su r l e q u e l s e s u p e r p o s e n t d e p e t i t e s
t a c h e s e t de s raie s c o u r t e s d ' u n r o u g e p l u s i n t e n s e ; su r le s p e t i t e s p o r t i o n s g a r d a n t l a c o u -
leur f o n d a m e n t a l e o n v o i t d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s r o u g e c a r m i n ; l a p e a u , m o d é r é m e n t
épaisse, r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e , f i n e m e n t v e l o u t é e , es t a d h é r e n t e à l a
p u l p e ; c e t t e dernière , d ' u n c o l o r i s n o n u n i f o r m e , j a u n e v e r d â t r e su r l e c ô t é e x p o s é à
l ' o m b r e e t p r e s q u e b l a n c h e su r l a p o r t i o n b i e n ensoleillée , à infiltration s r o u g e san g a u t o u r
d u n o y a u e t parfoi s sou s l a p e a u aussi , es t c o n s i s t a n t e , d e n s e , t r a v e r s é e d e n o m b r e u s e s fibre s
fragiles, asse z p e u juteuse , d o u c e - a i g r e l e t t e , lége r arrière-goû t a m e r , agréable , a v e c u n
arôme intens e d ' a m a n d e amère , à saveu r agréabl e ; n'adhèr e pa s a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .
 551a
ABSTRACT

Maturity – corresponding to the first half of September, five days after that of the J. H. Hale.
Autochthonous variety, cultivated in Romania in the gardens surrounding the houses.
Tree – strong, resistant to frost, but sensitive to Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh.
and to the attack of Myzodes persicae Sulzer. The flower is bell-shaped, has a mid-early flowering.
Begins to produce very early and abundantly.
Fruit – medium, rounded, slightly asymmetric, truncated at the basis and with the tip broadly
rounded, the ventral furrow is absent, except for the tip of the fruit where it is taller than the stylar
point with 10-15 mm; it is greenish yellow, recovered mostly with red blood, which is with small
spots and short streaks of more intense red; on small portions keeping the basic color, one can see
many carmine-red dots; the peel is moderately thick, covered with whitish pubescence, fine, velvety,
sticking to the pulp. This is unevenly colored, greenish yellow on the side exposed to the shadow and
almost white on the sun exposed part, with red blood veins around the stone and sometimes under the
peel too, is consistent, dense, crossed by many fragile fibers, not very juicy, sweet-tart, slightly bitter
aftertaste, pleasant and bitter almond intense aroma, nice flavor, does not stick to the core.
The fruits are resistant to transport.
 ŞANHAI

S i n o n i m e : engl. Shanghai , Chines e cling , S h a n g h a e , L i n d l e y .

germ. S h a n g h a i - P f i r s i c h .
franc. B o y a l V i n e y a r d , P a v i e L i n d l e y .
mag. K i n a i ö r i a s , S a n g h a i .
rom. U r i a ş e d e China .

O r i g i n e . S o i o r i g i n a r d i n China , i d e n t i f i c a t î n o r a ş u l Ş a n h a i , p e m a l u l rîulu i H a n -
KLiang, d e c ă t r e B o b e r t F o r t u n e , b o t a n i s t s c o ţ i a n , c a r e 1- a a d u s l a L o n d r a î n 1 8 4 4 .

R ă s p î n d i r e . S e m t î l n e ş t e î n c u l t u r ă a p r o a p e î n t o a t e ţăril e d i n E u r o p a c u l t i v a t o a r e
d e p i e r s i c , îns ă m a i m u l t î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e . D e a s e m e n e a s e c u l t i v ă î n S . U . A .
şi î n C h i n a .
L a n o i s e m t î l n e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e ş i m a i ra r î n livezil e m a r i .

CARACTERISTICA SOIULU I

Pomul, d e vigoar e mijlocie , longeviv , reuşeşt e altoi t atî t p e piersic , cî t ş i p e

m i g d a l î n r e g i u n i l e făr ă gerur i m a r i , p u ţ i n d a t i n g e v î r s t ă d e 2 0 — 2 5 d e ani . N e c e s i t ă solur i
afinate, c u u m i d i t a t e suficientă , s i t u a t e î n l o c u r i c u e x p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă . E s t e d e s t u l d e
r e z i s t e n t l a g e r , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r florifer i c a r e sîn t sensibili . E s t e d e a s e m e n e a re -
z i s t e n t l a Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae
S u l z e r , d a r i n t e n s a t a c a t d e Taphrina"deformans (Berk. ) T u l . ş i d e Sphaerotheca pannosa
( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae.
î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e a p r o x i m a t i v 1 5 zile .
B o d e ş t e b i n e , îns ă u n e o r i n e r e g u l a t , m a i ale s î n l o c a l i t ă ţ i l e c u î n g h e ţ u r i d e r e v e n i r e ,
î n c o n d i ţ i i l e d in z o n a oraşulu i B u c u r e ş t i ş i î n c u l t u r a irigată , p r o d u c ţ i a m e d i e p e o p e r i o a d ă
d e 3 a n i , l a p o m i i î n v î r s t ă d e 5— 7 a n i , a f o s t d e 6 3 k g d e f r u c t e anua l p e p o m .
F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , u n i f o r m e , îns ă p u ţ i n c o l o r a t e , d e calitat e b u n ă ,
a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e
7 , 1 3 % z a h ă r , 0 , 3 4 — 0 , 6 3 % a c i d i t a t e , 1 , 1 0 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e , 0 , 5 9 % p e c t i n e ş i 7,9 2 —
11,85 m g % v i t a m i n ă C . D i n c a u z ă c ă p u l p a s e î n m o a i e b r u s c ş i n e u n i f o r m , ia r p i e b ţ a
e s t e d e c u l o a r e d e s c h i s ă , f r u c t e l e sîn t f o a r t e sensibil e l a t r a n s p o r t . N u s e p o t r e c o l t a înaint e
de coacere , deoarec e a u u n gus t amărui .
 3ANH4I- 553

Calităţi : înflorire a tîrzi e ş i rezistenţ a p o m u l u i l a Clasterosporium carpophillum (Lév. )

A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , c o a c e r e a tîrzi e ş i c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : slab a rezistenţ ă a m u g u r i l o r florifer i l a g e r , s l a b a rezistenţ ă l a Taphrina
deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae, sen -
sibilitatea f r u c t e l o r l a t r a n s p o r t ş i a d e r e n ţ a p u l p e i l a s î m b u r e ; l a m a t u r i t a t e , fructel e c a d
din p o m i .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3,5— 4 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
cenuşiu-negricioasă.
Coroana — invers-piramidală , turtită , c u diametru l d e 4,5— 5 m .
Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , d r e p t e , p u t e r n i c d e g a r n i s i t e l a b a z ă , c r e s c u t e s u b
unghiuri d e r a m i f i c a r e d e 3 0 — 4 5 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u l e n t i c e l e m a r i ,
r a r e , cafenii , p u ţ i n p r o e m i n e n t e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e , v i g u r o a s e , ş i salbele , c a r e sîn t scurt e
şi destu l d e g r o a s e .
Lăstarii — v i g u r o ş i , c u m e r i t a l e l e lung i d e 2 — 2 , 5 c m , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u -
v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă albă -
c e n u ş i e , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari , b o m b a ţ i , acoperiţ i c u o pubescenţ ă albă-cenuşie , pro -
nunţată.
Frunzele — f o a r t e m a r i , a v î n d 1 5 8 — 2 2 0 m m l u n g i m e ş i 4 2 — 6 1 m m l ă ţ i m e , larg -
l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e a d î n c crenat-serat e ; b m b u l , p l a n , c u vîrfu l p u ţ i n a p l e c a t spr e faţ a
inferioară. P e ţ i o l u l , scurt , c u 2— 4 g l a n d e m i c i , cel e ma i m u l t e r e n i f o r m e , a d î n c s c o b i t e ş i
sesile, c î t e u n a g l o b u l o a s ă .
Frunzele ca d semitimpuri u ş i s e menţi n aproap e pîn ă î n momentu l cădern .
Florile — m a r i ( 3 2 — 3 4 m m î n d i a m e t r u ) , d e ti p r o z a c e u , c u p e t a l e l e m a r i , c u m a r -
ginile încreţit e ş i î n d o i t e î n sus , d e c u l o a r e r o z - d e s c h i s în m o m e n t u l desfaceri i flori i ş i a l b e ,
suflate c u r o z m a i tîrziu . Pistilul , p u t e r n i c c u r b a t , c u 4 — 5 m m m a i l u n g d e c î t s t a m i n e l e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 6 0 — 7 2 m m , D = 5 9 — 71 m m , d =
5 8 — 7 0 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 16 7 g , m a x i m ă d e 21 6 g .
Forma — sferică , u n e o r i f o a r t e p u ţ i n a l u n g i t ă , u ş o r a s i m e t r i c ă , c u b a z a sla b trun -
chiată ş i vîrfu l r o t u n j i t sa u f o a r t e p u ţ i n t u r t i t ; b r a z d a v e n t r a l ă , l a r g ă ş i superficială , s e
adînceşte ş i s e îngusteaz ă î n a p r o p i e r e a p u n c t u l u i stUar , p e care- 1 d e p ă ş e ş t e c u 7 — 1 0 m m
(pl. L X ) .
Culoarea — verde-gălbuie , devenin d l a maturitat e c o m p l e t gălbuie-albicioasă , c u
n u m e r o a s e p u n c t e a l b i c i o a s e , p u ţ i n e v i d e n t e , ia r p e p a r t e a însorit ă a c o p e r i t ă p e o f o a r t e
m i c ă p o r ţ i u n e c u o slab ă r u m e n e a l ă , p e s t e car e s e s u p r a p u n d u n g i s c u r t e , lat e ş i neregula t
delimitate, p r e c u m ş i pet e mic i d e culoar e cafeniu-roşcată .
Cavitatea pedunculară — adînc ă ş i îngustă .
Punctul stilar — r e l a t i v m i c , n e g r u , aşeza t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
 554 SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

Pieliţa — p o t r i v i t d e g r o a s ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă a l b i c i o a s ă , foart e scurt ă ş i

p u ţ i n c a m aspr ă l a p i p ă i t ; l a m a t u r i t a t e a d e p l i n ă s e d e s p r i n d e u ş o r d e p u l p ă .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c u v i n i ş o a r e f o a r t e fin e g ă l b u i , ia r î n j u r u l sîmburelu i roşu -
sîngerie, e s t e m o a l e , foart e s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , c u gus t a c i d i d a t - v i n u r i u , e x p r e s i v , p l ă c u t ,
slab a r o m a t ă ş i u n e o r i p u ţ i n a s t r i n g e n t ă ; e s t e p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — supramijlociu , avîn d H = 36—3 9 m m , D = 25—2 7 m m , d = 18—2 0
m m , i n v e r s - o v o i d a l u n g i t , p u ţ i n a s c u ţ i t sa u o b t u z , s e m i b o m b a t , c u suprafaţ a d e c u l o a r e
roşie, sla b i n c r u s t a t ă .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e a luni i s e p t e m b r i e . î n c e p e c u 5 zil e
după J . H . Hale .
D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a fructelo r t r e c î n m e d i e 13 6 d e zile .

E E C O M A N D Ă B I . D a t o r i t ă fructelo r d e culoar e deschis ă ş i foart e sensibd e l a trans -

p o r t , soiu l Ş a n h a i e s t e i n d i c a t n u m a i p e n t r u g r ă d i n i l e d e Ung ă c a s e .
A v î n d o seri e d e calităţ i (rezistenţ ă l a afide , înflori t tîrziu , fruct e m a r i ) , p r e z i n t ă
interes p e n t r u l u c r ă r d e d e selecţie .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в п е р в о й п о л о в и н е с е н т я б р я , н а 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
Сорт п р о и с х о д и т и з К и т а я . В Румыни и встречаетс я тольк о в помологически х кол -
лекциях.
Дерево — средне й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , т р е б у е т р ы х л ы х п о ч в , д о в о л ь н о м о р о з о -
у с т о й ч и в о е , у с т о й ч и в о е к к л я с т е р о с п о р и о з у — Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
и к н а п а д е н и ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae Sulzer , н о с и л ь н о п о р а ж а е т с я грибам и
Taphrina deformans (Berk. ) T u l . и Spaerotheca pannosa (Wallr. ) Lev . v a r Woron persicae.
Ц в е т о к розовИдный ; цветени е позднее . Дае т обильные ,н о неежегодны е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й ил и о ч е н ь к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н о й , с л е г к а п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы ,
немного асимметрический , с закругленно й вершиной ; брюшно й шо в широкий , поверхно -
с т н ы й ; ж е л т о в а т о - з е л е н о г о цвета , п р и п о л н о й з р е л о с т и б е л о в а т о - ж е л т о г о , с беловатым и
мало заметным и т о ч к а м и , с р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м ш и р о к и м и к о р о т -
кими и нерегулярным и п о л о с к а м и ; к о ж и ц а довольн о толстая , покрыта я беловаты м опу -
шением, отделяетс я легк о о т мякоти ; мякот ь желтовато-белая , с очен ь тонким и желто -
ватыми ж и л к а м и , м я г к а я , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я , с к и с л о в а т ы м , с л а б о а р о м а т н ы м в к у с о м ,
сильно приросша я к косточке .
Плоды хорошег о качества , н о сильн о страдаю т пр и перевозке .

EÉSUMÉ

Maturité — correspondan t à l a premièr e moiti é d e septembre , 5 jour s aprè s ced e

de l a J . H . Haie .
V a r i é t é o r i g i n a i r e d e C h i n e . E n E o u m a n i e o n l a r e n c o n t r e d a n s le s c o U e c t i o n s p o -
mologiques.
 PLANŞA LX

.Shanghai.
 ŞANHAI 555

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif , e x i g e de s sol s léger s ; asse z résistan t a u g e l ,

résistant à Clasterosporium carpophillum ( L é v . ) A d e r h . e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae
Sulzer, f o r t e m e n t a t t a q u é p a r Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . e t p a r Sphaerotheca pan­
nosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae. L a floraiso n es t t a r d i v e e t le s fleur s s o n t d e t y p e
rosacé.
Fruit — g r o s o u trè s g r o s , s p h é r i q u e , u n p e u a l l o n g é e t l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ,
le b o u t é t a n t a r r o n d i e t l e sillo n v e n t r a l l a r g e e t superficie l ; l a c o u l e u r v e r t j a u n â t r e
d e v i e n t à m a t u r i t é j a u n e b l a n c h â t r e , a v e c d e s p o i n t s b l a n c h â t r e s p e u é v i d e n t s su r l a p a r t i e
ensoleillée e t v e r m e i l l e a v e c d e c o u r t e s raie s large s e t irréguhere s ; l a p e a u , d ' u n e épais -
seur m o d é r é e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h â t r e e t s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a
p u l p e ; celle-c i es t d ' u n b l a n c j a u n â t r e a v e c d e trè s fin s filet s j a u n â t r e s , m o l l e , j u t e u s e ,
f o n d a n t e , a y a n t u n e s a v e u r aigrelette , f a i b l e m e n t p a r f u m é e ; ell e a d h è r e f o r t e m e n t a u
noyau.
L e s fruit s s o n t d e b o n n e q u a l i t é , m a i s trè s sensible s a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the first half of September, five days after that of the J. H. Hale.
Variety from China. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree – medium vigor, long-life, requires light soil, quite resistant to frost, resistant to
Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. and to the attack of Myzodes persicae Sulzer, attacked
by Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron persicae.
Flowering is late and the flowers are rosaceous type.
Fruit – large or very large, spherical, slightly elongated and asymmetrical, the end being
rounded and a broad and shallow ventral furrow, the color becomes yellowish green and when ripe it
is whitish yellow, with inconspicuous white spots on the sun exposed side and rosy with irregular
short broad lines. The peel is moderately thick, covered with a whitish pubescence which easily
detaches from the pulp, it is yellowish white, with very fine yellowish nets, soft, juicy, melting, with a
sour taste, slightly scented, it strongly sticks to the stone.
Fruits are of good quality, but very sensitive to transport.
 COTOGNA M A S S I M A

Sinonime: ital. Cotogn a duracin a massima , Cotogn a duran a massima -

Origine. So i vech i italian , originar , probabil , di n împrejurimil e oraşulu i Verona .

A fos t cita t pentr u prim a dat ă d e G a l e s i o î n 1 8 1 7 .

Răspîndire. Est e răspîndi t puţi n î n Italia .

î n ţar a noastr ă a fos t introdu s dup ă primu l războ i mondial , da r a începu t s ă fi e
înmulţit î n cadru l pepinierelo r dup ă 1930 . î n prezen t s e cultiv ă numa i î n colecţiil e po -
mologice.

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I

Pomul creşt e viguros , reuşeşt e bin e altoi t p e migda l ş i p e corcoduş , rezist ă destu l d e
bine l a ge r (c u excepţi a mugurilo r floriferi , car e sîn t sensibili ) precu m ş i l a secetă . S e com-
portă satisfăcăto r faţ ă d e bo U ş i dăunători .
Produce destu l d e mul t ş i d e regulat .
Fructele sîn t mar i sa u chia r foart e mari , d e culoar e galben-aurie , foart e aspectuoase ,
suculente, parfumate , d e calitat e bună , apreciat e pentr u consumu l î n star e proaspăt ă ş i
pentru industrializar e ; rezist ă foart e bin e l a transport .
Asemănări — Fructele soiulu i Cotogn a massim a s e aseamăn ă puţi n c u cel e al e soiulu i
Mignonne mare , îns ă aceste a di n urm ă sîn t ma i simetrice , ma i lat e l a baz ă ş i ma i puţi n
colorate, ia r sîmburel e est e neaderent .
Calităţi : vigoarea , rezistenţ a l a secetă , calitate a foart e bun ă a fructelo r ş i rezistenţ a
mare a acestor a l a transport .
Defecte : aderenţ a pulpe i l a sîmbure .

POMUL

Pomul, l a vîrst ă d e 8— 9 an i ating e înălţime a d e 3 , 5 — 4 m .

Coroana — sferică , turtită , largă , deasă .
Ramurile de schelet — lung i ş i groase , numeroase , bin e ramificate .
Ramurile de rod — lungi ş i groas e l a pomi i ma i tineri, l a pomi i ma i bătrîn i subţiri ,
mai ale s cătr e periferi a coroanei .
Mugurii vegetativi — mijlocii , ovoconici , c u vîrfu l ascuţi t ş i sla b depărta t d e ramură ,
aşezaţi p e permit e destu l d e proeminente .
 COTOGNA MASSIM A 557

Mugurii floriferi — p o t r i v i t d e m a r i , o v o i z i , c î t e unu l p e a m b e l e p ă r ţ i al e m u g u r i l o r

v e g e t a t i v i , d e o b i c e i distribuiţ i u n i f o r m p e a p r o a p e întreag a l u n g i m e a r a m u r i l o r .
Lăstarii — d e l u n g i m e ş i g r o s i m e v a r i a b i l ă , c u scoarţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e p e
partea umbrit ă ş i spălat ă c u roşu-deschi s p e ce a însorită .
Frunzele — destu l d e m a r i , a v î n d î n m e d i e 1 6 2 m m l u n g i m e ş i 4 2 m m l ă ţ i m e ; l i m b u l
este a s c u ţ i t t r e p t a t ş i u n i f o r m c ă t r e vîr f ş i sla b îngustat , ş i r o t u n j i t c ă t r e p e ţ i o l , c u cel e
d o u ă j u m ă t ă ţ i p u ţ i n a s i m e t r i c e , sla b o n d u l a t ş i m ă r u n t î n c r e ţ i t p e a p r o a p e t o a t ă lun -
g i m e a nervuri i p r i n c i p a l e ş i m a i a c c e n t u a t c ă t r e b a z ă ; m a r g i n i l e b m b u l u i sîn t c r e n a t e
n e u n i f o r m ş i superficial . P e ţ i o l u l , scur t ş i subţire , î n g r o ş a t l a b a z ă , a d e s e a r ă s u c i t , sla b
şi î n g u s t c a n a b c u l a t . G l a n d e l e î n n u m ă r d e 3 — 4 , d e m ă r i m e m i j l o c i e , r e n i f o r m e , s e g ă -
sesc pe p e ţ i o l a p r o a p e d e b a z a l i m b u l u i .
Florile — m i j l o c i i sa u m i c i , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e e b p t i c - a l u n g i t e , f o a r t e m i c i ,
i n t e n s c o l o r a t e î n roş u p e m a r g i n i .

FRUCTUL

Mărimea — mare , uneor i foart e mare , a v î n d H = 68—8 1 m m , D = 67—8 0 m m ,

d= 67—8 4 m m ; greutate a d e 130—21 2 g .
Forma — sferică , u ş o r î n g u s t a t ă spr e c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ş i lar g r o t u n j i t ă l a vîr f
( d i a m e t r u l m a r e d e p l a s a t spr e v î r f ) , a s i m e t r i c ă , c u suprafaţ a u ş o r n e r e g u l a t ă , c u p a r t e a

Fig. 134 . — Cotogn a massim a

Fig. 135 . — Cotogn a massim a

 558 SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

d o r s a l ă m a i d e z v o l t a t ă d e c î t c e a v e n t r a l ă ; flancuril e sîn t b o m b a t e ; b r a z d a v e n t r a l ă est e

superficială ş i f o a r t e largă , m a i a d î n c i t ă spr e c a p e t e , depăşeşt e m u l t p u n c t u l stUar , ia r
la u n e l e f r u c t e s e p r e l u n g e ş t e ş i p e p a r t e a dorsal ă p î n ă l a p e d u n c u l , î n c o n j u r î n d fructul .
O m a r g i n e a b r a z d e i v e n t r a l e est e m a i d e z v o l t a t ă , î n specia l spr e vîrfu l fructului , fiin d
m a i înalt ă c u 5— 8 m m , d i n c a r e c a u z ă b r a z d a v e n t r a l ă est e f o a r t e p r o n u n ţ a t ă (fig . 1 3 4 ) .
Culoarea — g a l b e n - a u r i e , destu l d e u n i f o r m ă p e t o a t ă suprafaţa , stropit ă c u r o ş u
n u a n ţ a t ş i m a r m o r a t p e diferit e p o r ţ i u n i ş i î n d e o s e b i p e p a r t e a însorit ă ş i l a b a z a fructului .
Culoarea roşi e a c o p e r ă c e l m u l t j u m ă t a t e d i n fruc t ; d e m u l t e or i a p a r e n u m a i c a o p a t ă
p e p a r t e a însorită .
Cavitatea pedunculară — f o a r t e m i c ă spr e m i j l o c i e , îns ă a d î n c ă ş i destu l d e îngust ă ;
la unel e f r u c t e est e f o a r t e î n g u s t ă ; m a r g i n i l e c a v i t ă ţ i i sîn t n e r e g u l a t e .
Punctul stilar — m i c , u ş o r m a r c a t , c e n u ş i u - î n c h i s , aşeza t î n c e n t r u l une i depresiun i
largi ş i p o t r i v i t d e a d î n c i .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , s l a b p u b e s c e n ţ ă , catifelată , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Pulpa — galbenă , uniform ă p e toat ă profunzimea , foart e consistentă , crocantă ,
d e n s ă , suculentă , d u l c e , fi n a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , p l ă c u t ă l a g u s t , d e calitat e b u n ă ; ade -
rentă l a sîmbure .
Sîmburele — m a r e , a v î n d î n m e d i e H = 37, 5 m m , D = 2 8 m m ş i d = 24, 5 m m ,
de c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , i n v e r s - o v o i d , b o m b a t , d e s e o r i a s i m e t r i c , c u aripil e d e z v o l t a t e ,
scurt a s c u ţ i t , b r ă z d a t destu l d e a d î n c , ş i î n specia l p e j u m ă t a t e a superioară , ia r l a m i j l o c
şi spr e b a z ă a l v e o l a t ra r ş i a d î n c . L a u n e l e f r u c t e s î m b u r e l e s e d e s p i c ă . E s t e c o l o r a t p u ţ i n
în r o z (fig . 1 3 5 ) .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u u l t i m e l e d o u ă d e c a d e al e luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e l a
c i r c a 1 0 zil e d u p ă soiu l J . H . H a l e .

EECOMANDĂEI. Datorit ă calităţilo r sal e soiu l C o t o g n a m a s s i m a s e r e c o m a n d ă

p e n t r u g r ă d i n i l e di n j u r u l c a s e l o r , p r e c u m ş i î n l i v e z i , îns ă p e scar ă restrînsă , î n regiunil e
u n d e reuşeşt e p i e r s i c u l .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в течени е п о с л е д н и х д в у х дека д с е н т я б р я , н а 1 0 дней п о з ж е сорт а Д ж о н

Хейль.
Сорт и т а л ь я н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к и х к о л -
лекциях.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е (цветочны е п о ч к и ч у в с т в и т е л ь -
ны к морозу ) и з а с у х о у с т о й ч и в о е ; довольн о устойчиво е к болезня м и вредителям . Цвето к
кампануловйдного типа . Дае т довольн о обильны е и регулярны е у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й , ш а р о о б р а з н ы й , с л е г к а с у ж и в а ю щ и й с я к у г л у б л е н и ю п л о д о н о ж к и,
с ш и р о к о з а к р у г л е н н о й в е р ш и н о й ( б о л ь ш и й ' д и а м е т р с д в и н у т к в е р ш и н е ) , а с и м м е т р и ч е с к и й,
с н е м н о г о н е р о в н о й п о в е р х н о с т ь ю ; д о р с а л ь н а я ч а с т ь п л о д а сильне е р а з в и т а , че м в е н т р а л ь -
ная, бок а вздутые , брюшно й ш о в поверхностны й и очен ь широкий , к конца м боле е у г л у б -
ленный, переходи т з а остато к столбика , а н а некотора х плода х продолжаетс я такж е и н а
д о р с а л ь н о й с т о р о н е в п л о т ь д о п л о д о н о ж к и , о к р у ж ая т а к и м о б р а з о м в е с ь п л о д ; з о л о т и с т о -
ж е л т о г о , д о в о л ь н о р о в н о г о цвет а н а все й п о в е р х н о с т и , с к р а с н ы м и м р а м о р н ы м и пятнам и
разных оттенко в н а различны х участка х плода , в особенност и н а обращенно й к солнц у
 COTOGNA MASSIM A Г>59

стороне и у основани я плода ; кожиц а средне й толщины , слаб о опушенная , бархатистая ,

приросшая к мякоти ; мякот ь ж е л т о г о , однообразног о н а в с ю глубин у цвета , очен ь плот -
ная, х р у с т я щ а я , т в е р д а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с т о н к ой к и с л о т н о с т ь ю, а р о м а т н а я , п р и я т н о г о
вкуса и хорошег о качества , приросша я к косточке .
Плоды отличаютс я очен ь хороше й транспортабельностью .

RÉSUMÉ

Maturité — d u r a n t le s d e u x dernière s d é c a d e s d e s e p t e m b r e , 1 0 j o u r s a p r è s c e l l e d e
la J . H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e italiene . E n R o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
logiques.
Arbre — v i g o u r e u x , résist e asse z b i e n a u g e l (le s b o u r g e o n s florifère s s o n t sensibles )
ainsi q u ' à l a sécheress e ; i l s e c o m p o r t e d e f a ç o n satisfaisant e à l ' a t t a q u e de s m a l a d i e s e t
des insecte s nuisibles . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e . I l p r o d u i t asse z a b o n d a m m e n t e t
régulièrement.
Fruit — g r o s , s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t rétréc i v e r s l a c a v i t é p é d o n c u l a i r e e t l a r g e m e n t
arrondi a u b o u t (l e g r a n d d i a m è t r e es t d é p l a c é v e r s l e b o u t ) , a s y m é t r i q u e , a v e c l a surfac e
l é g è r e m e n t irréguhèr e e t l a p a r t i e d o r s a l e p l u s d é v e l o p p é e q u e l a p a r t i e v e n t r a l e ; le s
flancs b o m b é s ; le sillo n v e n t r a l , superficie l e t trè s l a r g e , p l u s m a r q u é v e r s le s d e u x b o u t s ,
dépasse d e b e a u c o u p l e p o i n t stylair e e t c h e z q u e l q u e s - u n s i l s e p r o l o n g e su r l e c ô t é d o r s a l
aussi, faisan t l e t o u r d u frui t ; la c o u l e u r j a u n e d ' o r es t asse z u n i f o r m e su r t o u t e l a surface ,
é c l a b o u s s é e d e r o u g e n u a n c é e t m a r b r é su r différente s p o r t i o n s , n o t a m m e n t su r l e c ô t é
ensoleillée, à l a b a s e d u frui t ; l a p e a u , d ' é p a i s s e u r m o y e n n e , f a i b l e m e n t p u b e s c e n t e , v e -
l o u t é e , es t a d h é r e n t e à l a p u l p e ; c e t t e dernièr e es t d ' u n j a u n e u n i f o r m e d a n s l a t o t a l i t é
d u fruit , trè s c o n s i s t a n t e , c r o q u a n t e , d e n s e , j u t e u s e , d o u c e e t f i n e m e n t a c i d u l é e , p a r f u m é e ,
d e s a v e u r a g r é a b l e e t d e b o n n e qualit é ; a d h é r e n t e a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t trè s b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – during the last two decades of September, 10 days after that of the J.H. Hale.
Variety of Italian origin. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree – vigorouss, fairly resistant to frost (flowering buds are sensitive) and drought and thus
behave satisfactorily at the attack of diseases and insect pests. The flower is bell type. It produces
abundantly and regularly.
Fruit – large, spherical, slightly narrowed towards the stalk cavity and broadly rounded at the
end (the large diameter is moved toward the end), asymmetrical, slightly irregular surface with the
dorsal more developed than the ventral; the sides are rounded; the ventral furrow, shallow and wide,
more so to make ends meet, far beyond the stylar point and some of it extends onto the dorsal side,
too, around the fruit; golden yellow color is quite uniformly spread over the surface, splashed and
mottled with red shade on different parts, especially on the sun exposed side at the basis of the fruit
peel, medium thick, slightly hairy, velvety, sticks to pulp, the latter being entirely yellow, very
consistent, crispy, thick, juicy, sweet and tangy, finely flavored, pleasant tasting and of good quality,
sticked to the core.
The fruits are highly resistant to transport.
 IMPERIALE

S i n o n i m e : franc. B e l l e impériale .
ital. B e l l a imperiale .
rus. Ţ a r s k a i a krasaviţa , Imperatorskai a krasaviţa .
rom. B e l l e impériale .

Origine. A fos t o b ţ i n u t î n t î m p l ă t o r d i n s î m b u r i î n 1 8 6 1 ş i i n t r o d u s î n cultur ă î n

1864 d e c ă t r e D é s i r é C h e v a l i e r , h o r t i c u l t o r di n M o n t r e u i l - s o u s - B o i s (Seine , Franţ a ).

Răspîndire. Est e cultiva t foart e puţi n î n Franţa , I t a b a ş i U . E . S . S .

L a n o i s e găseşt e î n colecţiil e p o m o l o g i c e .

C A R A C T E R I S T I C A SOIULU I

P o m u l e s t e v i g u r o s , r e u ş e ş t e a l t o i t p e p i e r s i c , c o r c o d u ş ş i p e m i g d a l ; ar e o d u r a t ă
m i j l o c i e d e v i a ţ ă ( 1 5 — 2 0 d e a n i ) , est e p u ţ i n p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e s o l , c u c o n d i ţ i a s ă fi e
s u f i c i e n t d e r e a v ă n ; rezist ă l a g e r , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi , c a r e d e g e r ă î n uni i
a n i . B e z i s t ă d e a s e m e n e a b i n e l a Monilinia laxa ( E h r e n b . ) . S a c c . ; est e m i j l o c i u d e rezisten t
la Taphrina deformans ( B e r k . ) T u l . ş i l a Myzoăes persicae S u l z e r , est e îns ă foart e sensibi l l a
Clasterosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă î n m e d i e 1 1 zile .
P r o d u c e m u l t ş i regulat . L a Staţiune a Bucureşti-Băneasa , î n anu l a l V-le a d u p ă
p l a n t a r e s-a u o b ţ i n u t î n m e d i e c î t e 3 6 k g d e f r u c t e p e p o m , r e c o l t a m a x i m ă fiin d d e
50 k g . î n uni i an i l e a g ă a t î t d e a b u n d e n t , i n c i t f r u c t e l e t r e b u i e rărit e d e 2 — 3 ori .
F r u c t e l e sîn t m i j l o c i i sa u m a r i , a s p e c t u o a s e , c u g u s t p l ă c u t , r ă c o r i t o r , b u n e p e n t r u
c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t ru i n d u s t r i a l i z a r e ; sînt d e a s e m e n e a r e z i s t e n te l a t r a n s p o r t .
Calităţi : v i g o a r e a , p r o d u c ţ i i l e m a r i ş i d e b u n ă c a l i t a t e , c o a c e r e a tîrzi e ş i rezistenţ a
la t r a n s p o r t a fructelor .
Defecte : s l a b a r e z i s t e n ţ ă l a g e r a m u g u r i l o r florifer i ş i s e n s i b i l i t a t e a p o m u l u i l a Clas-
terosporium carpophillum (Lév. ) Aderh .

POMUL

P o m u l , d e d i m e n s i u n i m a r i , a r e t r u n c h i u l g r o s , r i t i d o m u l d e z v o l t a t , d e c u l o a r e cenuşi u -
închis, c u crăpătur i adînc i ; p e trunch i s e găses c adeseor i plăg i p r o v o c a t e d e ger .
Coroana — sferică, l a r g ă , c u d i a m e t r u l d e 6— 7 m .
 IMPERIALE Ь61

Ramurile de schelet — lungi ş i p o t r i v i t d e g r o a s e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e

îuehis, c u o slabă n u a n ţ ă r o ş c a t ă , c r ă p a t ă , îns ă n e e x f o l i a t ă ; l e n t i c e l e l e, n u m e r o a s e, d e m ă r i m e
m i j l o c i e , eliptic-alungite , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , p u ţ i n d e o s e b i t ă d e c u l o a r e a s c o a r ţ e i ;
baza ramurilo r principal e prezint ă u n ritido m potrivi t d e dezvoltat .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r i l e m i x t e , lung i ş i relati v subţiri , n o r m a l c o n s t i -
tuite, c u m u g u r i florifer i p î n ă a p r o a p e d e b a z ă . O i m p o r t a n t ă p a r t e a r e c o l t e i s e o b ţ i n e d e
a s e m e n e a p e r a m u r i l e a n t i c i p a t e . î n ani i f a v o r a b i b , lăstari i a u d o u ă v a l u r i d e c r e ş t e r e .
Lăstarii—lungi, d e grosim e mijlocie , c u internoduril e d e 20—2 5 m m , scoarţ a d e
c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i v e r d e - d e s c h i s p e c e a u m b r i t ă .
Mugurii vegetativi — m i j l o c ü , o v o i d - a l u n g i ţ i , lipiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e d e
mărime mijloci e ; prezint ă o p u b e s c e n ţ ă alb-cenuşi e p r o n u n ţ a t ă .
Mugurii floriferi — m a r i, o v o i d - a l u n g i ţ i , p u ţ i n b o m b a ţ i l a m i j l o c , c u p u b e s c e n ţ ă a l b -
cenuşie p r o n u n ţ a t ă .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sa u s u p r a m i j l o c i e , d e 1 2 2 — 1 9 1 m m l u n g i m e ş i d e
3 9 — 5 2 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u vîrfu l a c u t ş i a p l e c a t , b a z a r o t u n d î n g u s t a t ă , s i m e t r i c ă ,
c u l ă ţ i m e a m a x i m ă î n p a r t e a d e su s a treimi i inferioar e ; m a r g i n i l e u ş o r o n d u l a t e ş i fi n
serate ; l i m b u l d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , p u ţ i n încreţi t p e n e r v u r a m e d i a n ă . P e ţ i o l u l , scur t
( 6 — 1 0 m m ) , g r o s , v e r d e , p ă t a t p a r ţ i a l c u r o ş u - v i o l e t spr e sfîrşitu l p e r i o a d e i d e v e g e t a ţ i e ;
glandele, d e o b i c e i c î t e d o u ă , l a u n e l e frunz e a b s e n t e — situate fi e n u m a i p e p e ţ i o l , fi e u n a
p e p e ţ i o l ş i alt a p e b a z a b m b u l u i — , sîn t f o a r t e m i c i , g l o b u l o a s e , d e c u l o a r e cenuşiu-închi s
spre t o a m n ă , sesil e sa u f o a r t e scur t p e d i c e l a t e , c u perişor i î n p a r t e a s u p e r i o a r ă .
C ă d e r e a frunzelo r ar e l o c t o a m n a f o a r t e tîrzi u ; înaint e d e c ă d e r e , o p a r t e d i n t r e
frunze îş i s c h i m b ă c o l o r i t u l î n g a l b e n - d e s c h i s , c u p e t e r o ş u - c a r m i n .
Florile — m i j l o c i i , c u d i a m e t r u l d e 1 8 — 2 9 m m , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e m i c i , l u n g i d e
9—14 m m ş i lat e d e 5 — 1 0 m m , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z - v i n e ţ i e , c u m a r g i m l e ş i b a z a d e u n
r o z m a i inten s sa u r o ş u . Pistilu l d e aceeaş i î n ă l ţ i m e c u s t a m i n e l e sa u c u 2— 3 m m m a i l u n g .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sa u m a r e , a v î n d H = 51—6 7 m m , D = 55—6 9 m m , d = 5 5—

67 m m ; greutate a m e d i e a u n u i fruc t est e d e 10 7 g , ia r c e a m a x i m ă d e 2 4 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, s i m e t r i că sa u a s i m e t r i c ă , c u vîrfu l r o t u n j i t ş i c u b a z a p u ţ i n t r u n -
c h i a t ă ; b r a z d a v e n t r a l ă , superficial ă sa u a p r o a p e a b s e n t ă p e c e a m a i m a r e p a r t e d i n fruct ,
f u n d m a r c a t ă d o a r d e o d u n g ă d e c u l o a r e c a r m i n ; l a vîrfu l fructulu i s e a d î n c e ş t e p u ţ i n
şi s e îngustează , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r c u 8—1 0 m m (fig . 1 3 6 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u ie p î n ă l a g a l b e n - v e r z u i e sa u g a l b e n ă c a p a i u l , a c o p e r i t ă p e
p a r t e a însorit ă c u r o ş u - c a r m i n , p e c a r e s e s u p r a p u n p e t e sa u d u n g i l a t e ş i s c u r t e d e
c u l o a r e roşu-sîngeri u ; c u l o a r e a roşi e a c o p e r ă c e l m u l t j u m ă t a t e di n suprafaţ a fructului , ia r
d u n g ü e sîn t p u ţ i n e v i d e n t e .
Cavitatea pedunculară — m i j l o c ie sa u m i c ă , a d î n c ă ş i destu l d e largă , c u m a r g i n i l e
puţin neregulate .
Punctul stilar — foarte m i c , u n e o r i n u s e o b s e r v ă , s e afl ă î n d e p r e s i u n e ş i m a i ra r l a
nivelul conturulu i (cîn d margind e brazde i s e unes c î n dreptu l lui) .
Pieliţa — subţire, s e m i a d e r e n t ă , c u o p u b e s c e n ţ ă a l b ă destu l d e deasă .

se — с . 19 3
 562 SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I P U T I N R Ă S P Î N D I T E

Pulpa — a l b ă, c u o n u a n ţ ă v e r z u i e sa u g ă l b u i e , r o ş u - c a r m i n i e î n juru l sîmburelui ,

c o n s i s t e n t ă , destu l d e fină , suculentă , d u l c e ş i p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u g u s t r ă c o r i t o r , destu l
de a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e , d e c a l i t a t e b u n ă .
Sîmburele — mijlociu , avîn d H = 34—3 0 m m , D = 26—2 6 m m ş i d = 19—2 2 m m ,
o v o i d , f o a r t e b o m b a t , c u vîrfu l b r u s c ascuţi t ş i p r e l u n g i t î n f o r m ă d e g h i m p e ; suprafaţa ,

Fig. 136 . — Imperial e

Fig. 137 . — Imperial e

rar, d a r a d i n e î n c r u s t a t ă , d e c u l o a r e c a s t a n i e , c u p e t e c a r m i n . î n t r e p u l p ă ş i s î m b u r e r ă m î n e
u n g o l . L a o p a r t e d i n t r e f r u c t e s î m b u r e l e s e d e s p i c ă (fig . 1 3 7 ) .
Maturitatea — î n a d o u a ş i a trei a d e c a d ă a luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e l a c i r c a 1 0 zil e
după J . H . Hale .
D e l a c ă d e r e a p e t a l e l o r p î n ă l a c o a c e r e a f r u c t e l o r t r e c 13 6 d e z d e .

RECOMANDĂRI. Fiin d d e p ă ş i t d e a l t e soiur i c u a c e e a ş i e p o c ă d e c o a c e r e ( E l b e r t a ,

J. H . H a l e ) , s o i u l I m p e r i a l e jirezint ă i n t e r e s n u m a i c a g e n i t o r i n lucrăril e d e o b ţ i n e r e a
uoi soiur i d e p i e r s i c ş i c a s e m i n c e r , î n p e p i n i e r e .
 IMPERIALE 563

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я и т р е т ь я декад ы с е н т я б р я , н а 1 0 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о и

Хейль.
Б ы л с л у ч а й н о п о л у ч е н и з семя н и введе н в к у л ь т у р у в о Ф р а н ц и и . В Р у м ы н и и в с т р е -
чается т о л ь к о в п о м о л о г и ч е с к и х к о л л е к ц и я х .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , з а и с -
ключением цветочны х п о ч е к ; у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Monilinia laxa (Ehrenb. )
S a c c . , с р е д н е у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю г р и б о м Taphrina deformans (Berk. ) Tul . и к
нападению п е р с и к о в о й тл и — Myzoăes persicae S u l z e r , н о с и л ь н о п о р а ж а е т с я к л я с т е -
р о с п о р и о в о м — Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . Ц в е т о к кампануловидНог о
типа; цветени е п о л у р а н н е е . Д а е т о б и л ь н ы е и р е г у л я р н ы е у р о ж а и .
Плод — средне й величин ы ил и к р у п н ы й , о к р у г л о й , с и м м е т р и ч е с к ой ил и асимметри -
ческой формы , с закругленно й вершино й и нескольк о обрубленны м основанием ; брюшно й
ш о в п о в е р х н о с т н ы й или почт и о т с у т с т в у ю щ и й н а б о л ь ш е й част и плод а и намеченны й т о л ь к о
п о л о с к о й к а р м и н о в о г о цвета , у в е р ш и н ы с т а н о в и т с я н е м н о г о г л у б ж е и у ж е ; ж е л т о в а т о -
зеленого д о з е л е н о в а т о - ж е л т о в а т о г о ил и с о л о м е н н о - ж е л т о г о цвета , с к а р м и н о в о - к р а с н ы м ,
р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м пятнам и ил и ж е ш и р о к и м и и к о р о т к и м и п о -
л о с к а м и к р о в а в о - к р а с н о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , с д о в о л ь н о г у с т ы м белы м о п у ш е н и е м
п о л у п р и р о с ш а я к м я к о т и ; м я к о т ь белая , с зеленоваты м ил и ж е л т о в а т ы м о т т е н к о м , в о к р у г
семени к а р м и н о в о - к р а с н а я , п л о т н а я , д о в о л ь н о н е ж н а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с п р и я т н о й к и с -
л о т н о с т ь ю и о с в е ж а ю щ и м в к у с о м , д о в о л ь н о а р о м а т н а я , х о р о ш е г о к а ч е с т в а; н е п р и р а с т а е т
к косточке .
Плоды хорош о выдерживаю т перевозку .

BÉSUMÉ

Maturité — d u r a nt l a d e u x i è m e e t l a t r o i s i è m e d é c a d e d e s e p t e m b r e , 1 0 j o u r s aprè s
celle d e l a J . H . H a i e .
Obtenue à parti r d e n o y a u x e t introduit e dan s l a cultur e e n France . E n B o u m a n i e ,
o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — v i g o u r e u x , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résistan t a u g e l , à l ' e x c e p t i o n
d e s b o u r g e o n s f l o r i f è r e s ; i l résist e t o u t auss i b i e n à Monilinia laxa (Ehrenb. ) S a c c ,
n'offre q u ' u n e résistanc e m o y e n n e j à Taphrina deformans (Berk. ) T u l . e t à Myzoăes
persicae Sulzer , m a i s es t trè s sensibl e à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . L a fleu r
est d e t y p e c a m p a n u l e , l a floraiso n m i - h â t i v e . I l p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t r é g u l i è r e m e n t .
Fruit — m o y e n o u g r o s , d e f o r m e g l o b u l e u s e , s y m é t r i q u e o u a s y m é t r i q u e , a u b o u t
a r r o n d i e t à l a b a s e u n p e u t r o n q u é e ; l e sillo n v e n t r a l superficie l o u p r e s q u e a b s e n t su r
la plu s g r a n d e p a r t i e d u fruit , n ' é t a n t m a r q u é q u e p a r u n e b g n e d e c o u l e u r c a r m i n qu i s ' a c c e n -
t u e u n p e u v e r s l e b o u t e t s e r é t r é c i t ; l a c o u l e u r es t v e r t j a u n â t r e allan t j u s q u ' a u j a u n e v e r -
d â t r e o u j a u n e paille , r e c o u v e r t e , su r l e c ô t é ensoleillé , d e r o u g e c a r m i n su r l e q u e l s e
s u p e r p o s e n t de s raie s large s e t c o u r t e s d ' u n e t e i n t e r o u g e s a n g ; la p e a u , m i n c e e t semi-adhé -
r e n t e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e b l a n c h e , asse z dens e ; l a p u l p e es t b l a n c h e , a v e c u n e
t e i n t e v e r d â t r e o u j a u n â t r e , r o u g e c a r m i n a u t o u r d u n o y a u ; c o n s i s t a n t e , asse z fine , j u t e u s e ,
d o u c e e t a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , ell e a u n g o û t raffraîchissant , asse z p a r f u m é e ; n ' a d h è r e
pas a u n o y a u , d e b o n n e quabté .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .
 563a
ABSTRACT

Maturity – during the second and the third decade of September, 10 days after that of the J.H.
Hale.
Obtained from stones and introduced in the French culture. In Romania, it is found in the
pomological collections.
Tree – vigorous, not very pretentious concerning the soil, frost resistant, with the exception of
flowering buds, and it resists equally to Monilinia laxa (Ehrenb.) Sacc., has only moderate resistance
to Taphrina deformans (Berk.) Tul. and Myzodes persicae Sulzer, but is very sensitive to
Clasterosporium earpophillum (Lev.) Aderh. The flower is bell-type, early-mid flowering. It
produces abundantly and regularly.
Fruit – medium or large, globular in shape, symmetrical or asymmetrical, with rounded tip
and at the basis a bit truncated, the superficial ventral furrow or nearly absent on the most part of the
fruit, being marked by a carmine colored line which is slightly increasing towards the end, and
narrows; color from yellowish green to greenish yellow or pale yellow, covered, on the sun exposed
side of crimson hues on which are short or broad blood-red lines. The peel is thin and semi-adherent,
is covered with white pubescence, dense enough, the pulp is white with a greenish or yellowish
crimson around the stone, consistent, subtle, juicy, sweet and pleasantly acidic, it has a refreshing
taste, fragrant, does not stick to the core, of good quality.
The fruits are resistant to transport.
 PARTIZAN

Sinonime: n n s e cunosc .

O r i g i n e . S o i a c ă r u i o r i g i n e n u est e c u n o s c u t ă ; p r o v i n e d i n U . R . . S . S .

Răspîndire. S e cultiv ă î n U . R . S . S .
L a n o i s e g ă s e ş t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e al e staţiunilo r e x p e r i m e n t a l e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e , r e u ş e ş t e a l t o i t p e p i e r s i c ; n u s e r e c o m a n d ă altoire a
lui p e c o r c o d u ş . E s t e sla b r e z i s t e n t l a g e r ; î n iarn a 1 9 6 2 — 1 9 6 3 a d e g e r a t ş i l e m n u l d e 2— 3
ani. D e a s e m e n e a est e sla b rezisten t l a s e c e t ă ş i l a b o l i ; p r e z i n t ă p u ţ i n e s c u r g e r i d e clei .
î n f l o r e ş t e t î r z i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6— 8 zile . î n c o n d i ţ i i l e de l a Staţiune a
B u c u r e ş t i - B ă n e a s a p o m i i î n v î r s t ă d e 6 an i a u p r o d u s î n m e d i e c î t e 6 0 — 6 3 k g d e fructe .
F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , d e s t u l d e f r u m o s c o l o r a t e , c u g u s t b u n ; c o n ţ i n
1 4 , 7 1 % z a h ă r , 0 , 5 4 % a c i d i t a t e , 0 , 8 6 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ş i 7,2 6 m g % v i t a m i n ă C . S e
f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ş i p e n t r u industrializare .
Calităţi : p o t e n ţ i a l ul d e p r o d u c ţ i e r i d i c a t a l p o m u l u i ş i g u s t u l b u n a l f r u c t e l o r .
Defecte : slab a r e z i s t e n ţ ă l a ger , s e c e t ă ş i b o l i .

POMUL

P o m u l , d e t a b e m i j l o c i e , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 3, 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e s t u l
de gros , c u diametru l d e 14—1 8 c m , c u scoarţ a d e culoar e cenuşiu-cafeni e închis, c u crăpă -
t u r i d e s e , superficiale , a l u n g i t e , a ş e z a t e î n l u n g u l t r u n c h i u l u i ; l e n t i c e l e l e m a r i , a l u n g i t e ,
destul d e dese , aşezat e transversal .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , p o t r i v i t d e rară , c u d i a m e t r u l d e 3 — 4 m .
Ramurile de schelet — s c u r t e, g r o a s e , c r e s c u t e s u b u n u n g h i d e r a m i f i c a r e d e 3 5 — 4 0 ° ,
slab g e n i c u l a t e , b i n e r a m i f i c a t e l a e x t e r i o r , d e g a r n i s i t e l a b a z ă ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e c a f e n i u -
c e n u ş i e , c u l e n t i c e l e cafenii , m i c i , e b p t i c e , d e s t u l d e d e s e , a ş e z a t e t r a n s v e r s a l ; p r e z i n t ă
c r ă p ă t u r i rare , superficiale , a ş e z a t e d e - a l u n g u l r a m u r i i .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă r a m u r i l e m i x t e ş i c e l e s c u r t e , m a i p u ţ i n sîn t r e p r e z e n t a t e
c e l e l u n g i ş i b u c h e t e l e d e m a i ; s c o a r ţ a, d e c u l o a r e v e r d e, p e p a r t e a î n s o r i t ă r o ş i a t i c ă .
 PARTIZAN 5fi5

Lăstarii — de l u n g i m e .ş i g r o s i m e m i j l o c i e , e u internoduri scurte , d e c u l o a r e v e r d e , c u

n u a n ţ ă g ă l b u i e p e p a r t e a u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e p e c e a însorită .
Mugurii vegetativi — - mijlocii , o v o c o n i c i , c u vîrfu l p u ţ i n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , a c o p e r i ţ i
cu o p u b e s c e n t ă argintie .
Mugurii floriferi — mijlocii , o v o i z i , b o m b a ţ i , a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n t ă a b u n d e n t ă ,
argintie.
Frunzele — de m ă r i m e variabilă , î n genera l m i j l o c i i , d e 1 2 0 — 1 6 0 m m l u n g i m e ş i d e
3 6 — 4 5 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u m a r g i n i l e c r e n a t e ; b m b u l , u ş o r r e c u r b a t spr e f a ţ a infe -
rioară, sla b încreţi t de- a l u n g u l n e r v u r i i m e d i a n e , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , s e m d u c i o a s e ;
n e r v u r a m e d i a n ă , p r o e m i n e n t ă , d e c u l o a re v e r d e - d e s c h i s . P e ţ i o l u l , scurt , d e 8 — 1 0 m m, g r o s ,
a d î n c c a n a b c u l a t , c u 2 — 3 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e , galbene-roşietice .
Florile — m i ci sa u foart e m i c i , d e 1 2 — 1 5 mm î n d i a m e t r u , c a m p a n u l a t e , c u petalel e
eliptice, d e c u l o a r e r o z p a l , c u marginil e m a i i n t e n s c o l o r a t e . Pistilul , r e c u r b a t l a vîrf , m a i
l u n g d e c î t staminele .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 6 4 — 72 m m , D = 7 3 — 81 m m ,
d= 71—7 6 m m ; g r e u t a t e a fructulu i 1 5 0 — 2 2 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă, p u ţ i n t u r t i t ă , sla b a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă superficială , m a i
a d î n c i t ă l a vîrfu l ş i m a i ale s l a b a z a fructulu i ( p l . L X I ) .
Culoarea — a l b - v e r z u i e , ia r î n p a r t e a însorit ă a c o p e r i t ă c u u n r o ş u - v i n e ţ i u î n c h i s .
Cavitatea pedunculară — m i j l o c iu d e a d î n c ă ş i d e largă , a l u n g i t ă d o r s o v e n t r a l , m a i
adîncită î n dreptu l brazde i ventrale .
Punctul stilar — m i c, c e n u ş i u, aşeza t l a c a p ă t u l b r a z d e i v e n t r a l e , p e u n m i e m a m e l o n .
Pieliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă destu l d e fin ă ; s e d e s p r i n d e
greu d e pulpă .
Pulpa — a l b - v e r z u i e, p u ţ i n s u c u l e n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , p u ţ i n a r o m a t ă ; n e a d e r e n t ă
la s î m b u r e .
Sîmburele — m a r e, o v o i d , c u vîrfu l scur t a s c u ţ i t ; s u p r a f a ţ a d e c u l o a r e c a f e n i u - d e s c h i s ,
c u incrustaţi i superficiale .
Maturitatea — m i j l o c ul luni i s e p t e m b r i e ; î n c e p e c u 1 5 zil e d u p ă J . H . H a l e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiu l P a r t i z a n p r e z i n t ă intere s c a g e n i t o r î n lucrăril e d e selecţie .

РЕЗЮМЕ

Созревание — середина с е н т я б р я , н а 1 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .

Происхождение сорт а неизвестно . В Румыни и встречаетс я в помологически х коллек -
циях.
Дерево — средней сил ы р о с т а , м а л о у с т о й ч и в о е к м о р о з у , з а с у х е и б о л е з н я м . Ц в е -
ток кампануловйдног о типа ; цветени е п о з д н е е . У р о ж а й н о с т ь в ы с е к а я .
Плод — к р у п н ый ил и ж е очен ь к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , н е м н о г о с п л ю щ е н н ы й ,
слегка а с и м м е т р и ч е с к и й ; б р ю ш н о й ш ов п о в е р х н о с т н ы й , н е с к о л ь ко у г л у б л е н н ы й у в е р ш и н ы
и в о с о б е н н о с т и у о с н о в а н и я п л о д а ; з е л е н о в а т о - б е л о г о цвета , с темны м с и н е в а т о - к р а с н ы м
566 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A s " l N D I T E

р у м я н ц е м н а о б р а щ е н н о й к с о л н ц у с т о р о н е ; к о ж и ц а средне й т о л щ и н ы , п о к р ы т а я довольн о
нежным о п у ш е н и е м , с т р у д о м о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь яеленовато-белая , м а л о с о ч -
ная, к и с л о в а т о - с л а д к а я , с о с л а б ы м а р о м а т о м , н е п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
Плоды х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

BÉSUMÉ

Maturité — m i - s e p t e m b r e , 1 6 j o u r s aprè s l a J . H . H a l o .
V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e . E n B o u m a n i e , o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o -
logiques.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , offr e un e faibl e résistanc e a u g e l , à l a sécheress e e t
a u x m a l a d i e s . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e , l a floraiso n t a r d i v e . P r o d u i t b e a u c o u p .
Fruit — g r os o u trè s g r o s , g l o b u l e u x , u n p e u aplati , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ; l e sillo n
v e n t r a l es t superficiel , p l u s m a r q u é v e r s l e b o u t e t s u r t o u t à l a b a s e d u frui t ; d e c o u l e u r
b l a n c h e v e r d â t r e , r e c o u v e r t e su r l a p a r t i e ensoleillé e d ' u n r o u g e tiran t su r l e v i o l e t f o n c é ;
la p e a u , d'épaisseu r m o y e n n e , r e c o u v e r t e d ' u n e p u b e s c e n c e asse z fine , s e d é t a c h e difficile -
m e n t d e l a p u l p e ; celle-ci , d ' u n b l a n c v e r d â t r e , p e u j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , p e u p a r f u m é e ,
n'adhère pa s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t d e b o n n e q u a b t é .

ABSTRACT

Maturity – mid-September, 16 days after the J. H. Hale.

Variety of unknown origin. In Romania, it is found in the pomological collections.
Tree – medium vigor has low resistance to frost, drought and diseases. The flower is bell-like,
flowering late. Produces large quantities.
Fruit – large or very large, globular, a little flattened, slightly asymmetrical, the ventral
furrow is shallow, more towards the end and especially at the basis of the fruit; this is greenish white,
covered on the sun exposed side with dark purple red and the peel is medium thick, covered with a
pubescence rather fine, hardly detachable from the pulp; it is greenish white, slightly juicy, sweet-tart,
slightly fragrant, doesn't stick to the core.
The fruits are of good quality.
 PLANŞA LXI

Pattizan.
 LORD P A L MERS T ОN

Sinonime : engl. L o r d P a l m e r s t o n .
franc. Sain t J o s é , P a l m e r s t o n .

Origine. S o i de o r i g i n e e n g l e z ă, o b ţ i n ut d e p e p i n i e r i s t u l B i v e r s p e l a sfîrşitu l s e c o l u l u i
al X l X - l e a , pri n selecţi a u n o r p l a n t e o b ţ i n u t e d i n sîmburi i soiulu i P i n e - A p p le ( n e c t a r i n a ) .

R ă s p î n d i r e . E s t e c u l t i v a t î n p r i n c i p a l e l e ţăr i d e c u l t u r ă a piersiculu i di n E u r o p a , îns ă

într-o p r o p o r ţ i e r e d u s ă .
L a n o i a f o s t i n t r o d u s î n j u r u l a n u l u i 1 9 3 5 , ia r î n p r e z e n t s e c u l t i v ă f o a r t e p u ţ i n ,
în regiunil e Crişan a ş i B a n a t .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l est e d e v i g o a r e m i j l o c i e sa u m a r e , 'destu l d e l o n g e v i v ş i reuşeşt e p e t o ţ i

p o r t a l t o i i . A r e c e r i n ţ e m i c i faţ ă d e c o n d i ţ i d e d e s o l , îns ă n e c e s i t ă l o c u r i însorit e ş i a d ă p o s -
t i t e . E s t e rezisten t l a s e c e t ă , r e l a t i v rezisten t l a ger , îns ă sensibi l l a a t a c u l b o b l o r .
î n f l o r e ş t e s e i n i t i m p u r i u , ia r fenofaz a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—1 0 z ü e .
D ă p r o d u c ţ i i mari , îns ă n u î n fiecar e a n ; u n p o m d e v n s t ă m i j l o c i e p r o d u c e î n m e d i e
50 k g d e f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sîn t m a r i sa u f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e b u n ă , a p r e c i a t e m a i ale s
p e n t r u c o n s u m u l î n star e p r o a s p ă t ă ; s e ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a r e c o l t a r e ş i s u p o r t ă
transportul.
Calităţi : p o t e n ţ i a l ul p r o d u c t i v r i d i c at a l p o m u l u i ş i c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitate a p o m u l u i l a a t a c u l b o b l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 2 , 5 — 3 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e s t u l d e g r o s , uneor i
u ş o r r ă s u c i t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i u - r o ş i a t i c ă , c u c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — g l o b u l o s - t u r t i t ă, l a r g ă .
Ramurile de schelet — de g r o s i m e ş i l u n g i m e m i j l o c i e , d r e p t e , c r e s c u t e su b u n u n g h i
d e r a m i f i c a r e d e 4 5 — 5 0 ° ; s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e cenuşie-roşiatică .
Ramurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r d e m i x t e ; s e întîlnes c ş i r a m u r i a n t i c i p a t e , salb e
şi b u c h e t e d e m a i .
Lăstarii — l u n g i, subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i
verde p e ce a umbrită .
 568 SOIUR I D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R Ă S P Î N D I T E

Mugurii vegetativi — m i c i , c o m e i , lipiţ i d e r a m u r ă , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n p r o e m i n e n t e .

Mugurii floriferi — m i c i, o v o i z i , lipiţ i d e r a m u r ă .
Frunzele — mari , a v î n d 1 6 0 — 1 6 2 m m l u n g i m e ş i 3 8 — 4 4 m m l ă ţ i m e , l a n c e o l a t e , c u
vîrful ascuţit , marginil e serate , l i m b u l p e r g a m e n t o s , g l a b r a , deseor i î n c o v o i a t î n f o r m ă
d e seceră . P e ţ i o l u l , scurt , c u 2— 3 g l a n d e m i c i , situat e î n a p r o p i e r e d e b a z a b m b u l u i .
Florile — m a r i , c u p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , c o n c a v e , d e c u l o a r e r o z intens .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 65—7 0 m m , D = 75—8 0 m m , d =

72—77 m m ; greutate a medi e d e 147—21 0 g .

Fig. 138 . - Lor d Palmersto n

Fig. 139 . — Lor d Palmersto n

Forma — sferică , p u ţ i n t u r t i t ă , u ş o r a s i m e t r i c ă ; b r a z d a v e n t r a l ă a d î n c ă înspr e b a z ă

şi superficial ă spr e vîrf , u n d e s e t e r m i n ă î n t r - o a d î n c i t u r ă , ' d i n c o l o d e p u n c t u l stila r (fig . 1 3 8 ) .
Culoarea — galben ă c a ceara , p u ţ i n albicioasă , acoperit ă c u roşu-desebi s î n parte a
însorită.
 LORD PALMITRSTO N 569

Cavitatea pedunculară — potrivi t d e larg ă ş i adîncă .

Punctul stilar — m i c , aşeza t p e o uşoar ă p r o e m i n e n ţ ă , situa t într- o m i c ă d e p r e s i u n e .
Pieliţa — subţire, îns ă rezistentă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fin ă ; s e d e s p r i n d e u ş o r
de pulpă .
Pulpa — a l b - g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă roşu-deschi s î n j u r u l s î m b u r e l u i , c o m p a c t ă , fibroasă ,
suculentă, c u gus t dulce-acrişor , u n e o r i a m ă r u i , a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d , c u vîrfu l scurt , a s c u ţ i t , c u suprafaţ a d e c u l o a r e
cafeniu-roşcată, c u incrustaţi i superficial e (fig . 1 3 9 ) .
Maturitatea — î n c e pe î n a d o u a d e c a d ă a luni i s e p t e m b r i e ş i s e p r e l u n g e ş t e p î n ă l a
sfîrşitul aceste i lun i ; î n c e p e c u ' 16 zil e d u p ă J . H . H a l e .

E E C O M A N D Ă E I . A v î n d c o a c e r e tîrzi e ( d u p ă J . H . H a l e ş i E l b e r t a ) , L o r d P a l m e r s t o n
se r e c o m a n d ă c a so i d e c o m p l e t a r e î n p l a n t a ţ i i l e di n a p r o p i e r e a m a r i l o r c e n t r e d e c o n s u m
din p a r t e a d e v e s t a ţării . P r e z i n t ă intere s ş i c a m a t e r i a l g e n i t o r .

РЕЗЮМЕ

Созревание — начинаетс я в о в т о р о й декад е с е н т я б р я п продолжаетс я д о конц а

э т о г о м е с я ц а , н а 1 5 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н Х е й л ь .
С о р т а н г л и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и к у л ь т и в и р у е т с я очен ь мал о ( в К р и -
шане и Б а н а т е ) .
Дерево — средне й сил ы р о с т а ил и м о щ н о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , з а с у х о у с -
т о й ч и в о е , с р а в н и т е л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , но п о р а ж а е т с я б о л е з н я м и . Цветени е п о л у -
р а н н е е . Дае т о б и л ь н ы е у р о ж а и , н о н е к а ж д ы й г о д .
Плод — к р у п н ы й ил и ж е очен ь к р у п н ы й , ш а р о в и д н ы й , н е м н о г о п р и п л ю с н у т ы й ,
слегка асимметрический ; брюшно й шо в глубоки й у основани я и поверхностны й к вершине ,
где заканчиваетс я у г л у б л е н и е м , р а с п о л о ж е н н ы м з а о с т а т к о м с т о л б и к а ; ж е л т о - в о с к о в о г о ,
немного б е л о в а т о г о цвета, с о с в е т л о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а т о н -
к а я , н о п р о ч н а я , п о к р ы т а я нежны м о п у ш е н и е м , л е г к о о т д е л я е т с я о т м я к о т и ; м я к о т ь
желтовато-белая, с о светло-красны м оттенко м в о к р у г косточки , плотная , волокнистая , с о -
чная, к и с л о в а т о - с л а д к о г о , и н о г д а г о р ь к о в а т о г о в к у с а , п р и р о с ш а я к к о с т о ч к е .
Плоды используютс я преимущественн о дл я потреблени я в свеже м виде ; х о р о ш о
выдерживают перевозку .

BÉSUMÉ

Maturité — c o m m e n ce d a n s l a d e u x i è m e d é c a d e d e s e p t e m b r e e t s e p r o l o n g e j u s q u ' à
la fi n d u m o i s , 1 5 j o u r s aprè s cell e d e J . H . H a i e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e anglaise . E n B o u m a n i e ell e es t trè s p e u c u l t i v é e (Crişana , B a n a t ) .
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e o u f o r t e , es t p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résist e à l a
sécheresse, r e l a t i v e m e n t résistan t a u gel , m a i s sensibl e a u x m a l a d i e s . L a floraiso n es t m i -
h â t i v e . P r o d u i t b e a u c o u p , mai s irrégulièrement .
 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E
570

Fruit — g r os o u trè s g r o s , s p h é r i q u e , u n p e u aplati , l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ; l e sillo n

ventral p r o f o n d v e r s l a b a s e e t superficie l v e r s l e b o u t , s e t e r m i n e p a r u n c r e u x , au-del à
d u p o i n t stylair e ; l a c o u l e u r e n es t j a u n e c o m m e l a c i r e , u n p e u b l a n c h â t r e , r e c o u v e r t e
d e r o u g e clai r su r l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u m i n c e , m a i s résistante , r e c o u v e r t e d ' u n e
fine p u b e s c e n c e , s e d é t a c h e a i s é m e n t d e l a p u l p e , ceUe-c i es t d ' u n b l a n c j a u n â t r e , t e i n t é e
d e r o u g e clai r a u t o u r d u n o y a u , c o m p a c t e , fibreuse , j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , parfoi s l é g è -
rement amère , adhéran t a u noyau .
L e s fruit s s o n t a p p r é c i é s p o u r l a t a b l e e t s u p p o r t e n t b i e n l e t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – begins in the second decade of September and lasts until the end of the month, 15
days after that of J. H. Hale.
Variety of English origin. In Romania it is very little cultivated (Crişana, Banat).
Tree – medium and high vigor, is not pretentious regarding the soil, drought resistant,
relatively frost resistant, but susceptible to diseases. The bloom is mid-early.
Fruit – large or very large, spherical, slightly flattened, slightly asymmetrical, the deep and
superficial ventral furrow to the basis to the tip ends with a hollow, beyond the stylar point, the color
is wax yellow and a little white, covered with bright red on the sun exposed side, the peel thin but
tough, covered with fine hairs, easily detachable from the pulp, it is yellowish white, tinged with light
red around stone, compact, fibrous, juicy, sweet-tart, sometimes slightly bitter, sticking to the kernel.
The fruits are used for fresh consumption and are resistant to transport.
 SANGUINE

S i n o n i m e : franc. S a n g u i n e l e , Sanguin e rouge .

engl. B l o o d y .
germ. G e m e i n e r Blutpfirsich .
ital. S a n g u i g n a .
rom. P u f o a s e roşii , Sîngerii , Piersic i c u p u l p a r o ş i e , S a n g u i n e d e B u z ă u ,
P u f o a s e d e B u z ă u , B o ş i i tîrzii .

O r i g i n e . G r u p d e soiur i origina r d i n China , T u r c h e s t a n ş i M o n g o l i a m e r i d i o n a l ă , c u l t i v a t

i n c ă d i n e v u l m e d i u ; t o t î n e v u l m e d i u a u f o s t i n t r o d u s e di n T u r c h e s t a n î n P e r s i a , f i i n d
c o n s i d e r a t e m a i m u l t c a o c u r i o z i t a t e . î n E u r o p a a u f o s t i n t r o d u s e l a sfîrşitu l s e c o l u l u i a l
X V I I - l e a d e c ă t r e c o n t e l e m a g h i a r S z è c s e n y , d u p ă c ă l ă t o r i a lu i î n O r i e n t u l a p r o p i a t ,
şi a u fos t descris e p e n t r u p r i m a d a t ă î n 1 6 5 9 , d e c ă t r e francezu l F r i a r T r i g u e 1 , s u b
numele d e Pêch e betterave .

R ă s p î n d i r e . Soiuril e sanguin e sîn t r ă s p î n d i t e î n m u l t e r e g i u n i v i t i c o l e d i n E u r o p a ,

dar î n proporţi e redusă .
La n o i s e î n t î b i e s c î n d e o s e b i î n p o d g o r i i , c a p o m i i z o l a ţ i o b ţ i n u ţ i d i n s î m b u r i .
î n cel e c e u r m e a z ă s e descri e soiu l P u f o a s e d e B u z ă u , m a i f r e c v e n t î n t d n i t î n p o d g o -
riile n o a s t r e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , n u est e p r e t e n ţ i o s faţ ă d e s o l , e s t e r e z i s t e n t l a g e r , b o l i ş i

d ă u n ă t o r i . î n i a r n a 1 9 5 5 — 1 9 5 6 , l a t e m p e r a t u r a d e —22,4°C , a u d e g e r a t n u m a i 1 1 % d i n
mugurii floriferi .
î n f l o r e ş t e t h z i u , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—1 4 zile , î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i d e
d e c b m ă a l e anului .
R o d e ş t e a b u n d e n t ş i î n fiecar e an . L a S t a ţ i u n e a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , p o m i i î n v î r s t a
d e 6 an i a u p r o d u s c î t e 4 0 k g f r u c t e . F r u c t e l e sîn t d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u g u s t m e d i o c r u
şi sîn t p u ţ i n a s p e c t u o a s e , d a t o r i t ă p u b e s c e n ţ e i p r e a d e z v o l t a t e . A v î n d p u l p a b i n e c o l o r a t ă
în r o ş u ş i c o n s i s t e n t a , d a u u n c o m p o t d e b u n ă c a b t a t e ; s e ţi n b i n e p e p o m p î n ă l a
r e c o l t a r e ş i sîn t rezistent e l a t r a n s p o r t .
Calităţi : rezistenţ a l a g e r , înfloritu l t b z i u , e p o c a f o a r t e tîrzi e d e c o a c e r e a fructelor ,
p o t e n ţ i a l u l p r o d u c t i v ridicat .
Defecte : p u b e s c e n ţ ă g r o s i e r ă a pieliţei , a d e r e n ţ a p u t e r n i c ă a p u l p e i l a s î m b u r e .
572 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 3 — 4,5 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
cenuşiu-negricioasă.
Coroana — la î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , r e l a t i v îngustă , d e v i n e î n p e r i o a d a d e x>lin ă
p r o d u c ţ i e largă , a t i n g î n d 5— 6 m î n d i a m e t r u .
Hamurile de schelet — g r o a s e, l u n g i , d r e p t e , c r e s c u t e su b u n ungh i d e ramificar e d e
4 0 — 4 5 ° ; scoarţa , d e c u l o a r e cenuşiu-roşiatică , aspră , e x f o l i a t ă p u t e r n i c spr e b a z a r a m u r i l o r .
Ramurile de rod — sînt r e p r e z e n t a t e p r i n r a m u r i ^ m i x t e , d e v i g o a r e m i j l o c i e , r a m u r i
salbe ş i a n t i c i p a t e c u n u m e r o ş i m u g u r i floriferi .
Lăstarii — relativ scurţi , subţiri , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v i o l a c e e p e p a r t e a însorit ă ş i
v e r d e - c e n u ş i e p e c e a u m b r i t ă , c u lenticel e m i c i , r o t u n d e , d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , sla b p u b e s e e n ţ i .
Mugurii floriferi — s c u r t - o v o i z i, v o l u m i n o ş i , sla b p u b e s e e n ţ i .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , l a n c e o l a t e , cu vîrfu l a s c u ţ i t ş i m a r g i n i l e serate . L i m b u l ,
subţire, d e c u l o a r e v e r d e - i n t e n s , c u v u f u l î n d o i t spr e faţ a inferioară . P e ţ i o l u l scurt , c u d o u ă
glande mici , globuloase .
F r u n z e l e c a d t o a m n a tîrziu , c î n d d e v i n g a l b e n - d e s c h i s , c u p o r ţ i u n i v e r z i î n t r e n e r v u r i .
Florile — m a ri ( 3 3 — 3 8 m m î n d i a m e t r u ) , d e t i p r o z a e e u , c u p e t a l e l e m a r i , o v a t - r o t u n -
j i t e , c u m a r g i n i l e î n c o v o i a t e în sus , d e c u l o a r e r o z inten s ; pistilu l e g a l sa u c u 2— 3 m m m a i
lung decî t staminele .

Fig. 140 . — Sanguin e

Fig. 141 . — Sanguin e

 SANGUINE 573

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , uneor i m i c ă , g r e u t a t e a fiin d d e 8 5 — 1 2 0 g .

Forma — s f e r i c - o v o i d ă sa u sferic-alungită , a s i m e t r i c ă , c u brazda , v e n t r a l ă superficiali i
spic baz ă ş i d e s t u l d e a d î n c ă spr e vîrf , d e p ă ş i n d p u n c t u l stila r (fig . 110) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e, a c o p e r i t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e c u roşu-violace u mat , p e
care s e o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , a l b i c i o a s e , ia r uneor i ş i dung i întrerupt e d e culoare
r o ş u - v i o l e t închis .
Cavitatea pedunculară — d e lărgim e ş i adîncim e mijlocii .
Punctul stilar — m i c , n e g r u , aşeza t p e o p r o e m i n e n ţ ă m i c ă , situat ă într- o d e p r e s i u n e .
Pieliţa — subţire, rezistentă , a d e r e n t ă l a p u l p ă , a c o p e r i t ă c u o pubescent ă deasă ,
a b u n d e n t ă , pîsloasă .
Pulpa — roşu-sîngerie, c u n u a n ţ ă v i o l a c e e , n e u n i f o r m ă , f i b r o a s ă , d e s t u l d e c o n s i s -
t e n t ă , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , c u sucu l inten s c o l o r a t î n r o ş u , c u gus t d u l c e - a c i d u l a t , p u ţ i n
a m ă r u i , u n e o r i a s t r i n g e n t ; est e p u t e r n i c a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c i u , o v o i d , destu l d e b o m b a t , c u s u p r a f a ţ a a d î n c i n c r u s t a t ă (fig . 1 4 1 ) .
Maturitatea — î n c e p e î n u l t i m a d e c a d ă a luni i s e p t e m b r i e , l a circ a 1 0 zil e d u p ă J . H .
H a l e , ş i s e p r e l u n g e ş t e p î n ă l a 5 — 10 o c t o m b r i e .

R E C O M A N D I E I . Soiu l P u f o a s e d e B u z ă u s e r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă cas e
şi c a m a t e r i a l g e n i t o r p e n t r u l u c r ă r d e d e selecţie .

РЕЗЮМЕ

Созревание — начинаетс я в п о с л е д н е й декад е с е н т я б р я , н а 1 0 дне й п о з ж е с о р т а Д ж о н

Хейль. Относитс я к групп е сортов , происходящи х и з Китая , Туркестан а и Южно й Мон -
голии. В Румыни и встречаетс я преимущественн о в виноградарски х районах .
Дерево — сильнорослое , нетребовательно е к почве , устойчиво е к морозу , болезня м
и вредителям . Ц в е т о к розовидны й ; цветени е п о з д н е е . П л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Плод — с р е д н и й , иногд а н е б о л ь ш о й величины , я й ц е в и д н о - ш а р о о б р а з н ы й ил и ж е
продолговато-шарообразный, асимметрический , с поверхностны м брюшны м шво м у осно -
вания и д о в о л ь н о г л у б о к и м у в е р ш и н ы , гд е о н з а х о д и т з а о с т а т о к с т о л б и к а ; з е л е н о в а т о -
ж е л т о г о цвета , почт и ц е л и к о м п о к р ы т м а т о в ы м л и л о в а т о - к р а с н ы м р у м я н ц е м , с м н о ж е с т -
вом м е л к и х б е л о в а т ы х т о ч е к , а и н о г д а и п р е р ы в и с т ы м и п о л о с к а м и т е м н о г о ф и о л е т о в о - к р а с -
н о г о цвета ; к о ж и ц а т о н к а я , п р о ч н а я , п р и р о с ш а я к м я к о т и , п о к р ы т а о б и л ь н ы м и г у с т ы м
в о й л о ч н ы м о п у ш е н и е м ; м я к о т ь к р о в а в о - к р а с н о г о цвета , с лиловаты м о т т е н к о м , неоди -
наковая, волокнистая , довольн о плотная , умеренн о сочная , с сильн о окрашенны м в
к р а с н ы й цве т с о к о м , к и с л о в а т о - с л а д к о г о , немног о г о р ь к о в а т о г о , и н о г д а в я ж у щ е г о в к у с а ;
с и л ь н о прирастае т к к о с т о ч к е .
Плоды п р и г о д н ы дл я п р о м ы ш л е н н о й п е р е р а б о т к и и о т л и ч а ю т с я х о р о ш е й т р а с п о р т а -
бельностью.
 574 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R A S P I N D I T E

RÉSUMÉ

Maturité — c o m m e n ç a n t d a n s l a dernièr e d é c a d e d e s e p t e m b r e , J 6 j o u r s aprè s cell e

de l a J . H . Haie .
G r o u p e d e variété s originaire s d e Chine , d u T u r k e s t a n e t d e l a M o n g o l i e m é r i d i o n a l e .
E n R o u m a n i e o n le s t r o u v e n o t a m m e n t d a n s le s v i g n o b l e s .
Arbre — v i g o u r e u x , p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u sol , résistan t a u g e l , a u x m a l a d i e s
et a u x insecte s nuisibles . L a fleu r d e t y p e r o s a c é ; l a floraiso n t a r d i v e . P r o d u i t abon -
d a m m e n t e t régulièrement .
Fruit — m o y e n, p a r f o i s p e t i t , s p h é r i q u e - o v o ï d a l o u s p h é r i q u e - a l l o n g é , es t a s y m é t r i q u e ,
a v e c l e sillo n v e n t r a l superficie l v e r s la - b a se e t asse z p r o f o n d v e r s l e b o u t d u fruit , d é p a s s a n t
le p o i n t stylair e ; l a c o u l e u r , j a u n e v e r d â t r e , es t r e c o u v e r t e p r e s q u e e n t i è r e m e n t d ' u n r o u g e -
v i o l a c é m a t , su r l e q u e l o n r e m a r q u e d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s b l a n c h â t r e e t , p a r f o i s , d e s
raies d i s c o n t i n u e s , d e c o u l e u r r o u g e tiran t su r l e v i o l e t f o n c é ; l a p e a u m i n c e , résistante ,
a d h é r e n t e à l a p u l p e , es t r e c o u v e r t e d ' u n e a b o n d a n t e p u b e s c e n c e , épaisse , feutré e ; l a p u l p e ,
d ' u n r o u g e sang , a v e c u n e t e i n t e v i o l a c é e , n o n u n i f o r m e , fibreuse , asse z c o n s i s t a n t e , m o d é -
r é m e n t j u t e u s e , l e j u s é t a n t d ' u n r o u g e f o n c é i n t e n s e ; d ' u n e s a v e u r d o u c e - a i g r e l e t t e , légère -
m e n t a m è r e , parfoi s a s t r i n g e n t e , ell e es t f o r t e m e n t a d h é r e n t e a u n o y a u .
L e s fruit s s e p r ê t e n t a u x p r é p a r a t i o n s industrielle s e t résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity – starting in the last decade of September, 36 days after that of the J.H. Hale.
Group varieties from China, Turkestan and Southern Mongolia. In Romania they are found
especially in the vineyards.
Tree – vigorous, not really pretentious as concerning the soil, resistant to frost, diseases and
insect pests. The flower is rosaceous type, the flowering occurs late. Produces abundantly and
regularly.
Fruit – medium, sometimes small, spherical-ovoid or spherical, elongated, asymmetrical, with
the ventral furrow superficial towards basis and deep towards the fruit tip, beyond the stylar point.
The color is greenish yellow, is covered almost entirely of a dull purplish-red, on which one can see
many white dots, and sometimes red purplish dark broken lines. The peel is thin, tough, sticks to the
pulp is covered with thick pubescence. The flesh is blood-red with a uneven purplish hue, fibrous,
fairly consistent, moderately juicy, the juice is dark red, intense sweet-tart flavor, slightly bitter,
sometimes astringent, it is strongly sticked to the stone.
The fruits are suitable for industrial preparations and resistant to transport.
 LADY PALMERSTO N

Sinonime : n n s e cunosc .

Origine. So i o b ţ i n u t î n A n g l i a ( S a w b r i d g e w o r t h ) , d e cătr e T h o m a s Hivers ,

dintr-un s î m b u r e p r o v e n i t d e l a soiu l d e n e c t a r i n ă P i n e - A p p l e .

Răspîndire. S e întîlneşt e c a p o m i izolaţ i î n p o d g o r i i ş i î n unel e grădin i d e l î n g ă c a s e

din p a r t e a d e v e s t a ţării , p r e c u m ş i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s . R e u ş e ş t e a l t o i t p e m i g d a l ş i p i e r s i c . P e p i e r s i c însă , p o m u l
c r e ş t e m a i v i g u r o s , d a r ar e o d u r a t ă d e v i a ţ ă m a i scurt ă d e c î t p e m i g d a l . î n r e g i u n e a Crişan a
se g ă s e s c e x e m p l a r e a l t o i t e p e m i g d a l c a r e d e p ă ş e s c v î r s t ă d e 2 7 d e ani . S e d e z v o l t ă f o a r t e
bine î n soluril e mijloci i spr e u ş o a r e , p o t r i v i t d e p e r m e a b i l e ş i c u u m i d i t a t e suficientă . Prefer ă
e x p o z i ţ i a s u d i c ă ş i sud-estică . î n terenuril e grele , c u e x c e s d e u m i d i t a t e ş i reci , p o m i d creşt e
î n c e t , a v î n d o v i g o a r e m a i slab ă ş i o l o n g e v i t a t e r e d u s ă .
R e z i s t ă b i n e l a t e m p e r a t u r i s c ă z u t e , îns ă m u g u r i i florifer i deger ă l a t e m p e r a t u r i s u b
—23 p î n ă l a —24°C . E s t e rezisten t l a Myzodes persicae Sulze r ş i Clasterosporium carpophillum
( L é v . ) A d e r h . , îns ă r e l a t i v sensibi l l a Monilinia laxa (Ehrenb. ) Sacc .
î n f l o r e ş t e p e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorir e a p i e r s i c u l u i .
R o d e ş t e a b u n d e n t ş i destu l d e regulat . U n p o m î n plin ă p r o d u c ţ i e d ă p î n ă l a 6 0 —
70 k g d e f r u c t e .
F r u c t e l e sîn t m a r i , u n e o r i f o a r t e m a r i , m a i ale s a t u n c i c î n d o p a r t e d i n t r e m u g u r i i
floriferi a u p i e r i t d i n c a u z a g e r u l u i ; a u g u s t p l ă c u t , d u l c e - a c r i ş o r ; c o n ţ i n 8 , 7 9 % zahăr ,
0 , 5 3 % a c i d i t a t e , 0 , 4 0 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 1,0 2 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ; sîn t rezistent e l a
transport.
Calităţi : c o a c e r e a f o a r t e tîrzie , rezistenţ a l a Clasterosporium carpophillum (Lév. )
A d e r h . ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , m ă r i m e a ş i calitate a b u n ă a fructelor .
Defecte : sensibilitate a l a g e r a m u g u r i l o r floriferi , rezistenţ a r e l a t i v slab ă l a Monilinia
laxa ( E h r e n b . ) S a c c .
POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4—4, 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i s ă n ă t o s , c u s c o a r ţ a brună-negri -
c i o a s ă , c u n u m e r o a s e c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , c a r e sîn t lat e ş i superficiale .
Coroana — g l o b u l o a s ă, p u ţ i n turtită , d e 4— 5 m î n d i a m e t r u .
Ramurile de schelet — p o t r i v i t d e l u n g i , g r o a s e ; c r e s c d r e p t e , s u b u n ungh i d e 4 0 — 5 0 ° ,
şi a u s c o a r ţ a brună-roşcată , c u lenticel e mari , n u m e r o a s e , transversale .
576 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Hamurile de rod — p r e d o m i nă r a m u r d e salb e ş i cel e m i x t e , c a r e sîn t subţiri .

Lăstarii — m i j l o c i i c a l u n g i m e ş i g r o s i m e , d r e p ţ i , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a
u m b r i t ă ş i roşiatic ă p e c e a însorită , stropiţ i c u p u n c t e r a i e d e c u l o a r e r o ş u - v i o l a c e e .
Mugurii vegetativi — p o t r i v it d e mari , c o n i c - a l u n g i ţ i , d e c u l o a r e castaniu-roşcată , c n
p u b e s c e n ţ ă cenuşie , a p r o p i a ţ i d e r a m u r ă , situaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , m a i b o m b a ţ i , c o n i c i , c u p u b e s c e n ţ ă cenuşie .
Frunzele — m i j l o c i i, a v î n d î n m e d i e 1 1 0 — 1 4 0 m m l u n g i m e ş i 4 0 — 4 5 m m l ă ţ i m e , lan -
c e o l a t e , l u c i o a s e , d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s , c u b m b u l p u ţ i n o n d u l a t , a u marginil e fi n serate .
P e ţ i o l u l , l u n g d e 1 1 — 1 4 m m , est e g r o s , c a n a b c u l a t , d e c u l o a r e v e r d e , c u slab e n u a n ţ e roşie -
tice spr e t o a m n ă , p r e z i n t ă 3— 4 g l a n d e r e n i f o r m e , p o t r i v i t d e m a r i , d e c u l o a r e r u g i n i u - r o ş c a t ă .
Florile — m i j l o c i i , d e ti p c a m p a n u l a t , c u p e t a l e l e o v a t e , d e c u l o a r e r o z - v i o l a c e e închis.

FRUCTUL

Mărimea — î n genera l mare , cîteodat ă foart e mare .

Forma — sferică , p u ţ i n t u r t i t ă l a a m b e l e c a p e t e , s i m e t r i c ă sa u u ş o r asimetric ă (fig.142) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z ui d e s c h i s , p u ţ i n r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorită , c u d u n g i roşi i
mai pronunţate .

F i g . 142 . — Lad y Palmersto n

Fig. 143 . — Lad y Palmersto n

 LADY PALMERSTO N Г, 7 7

Cavitatea pedunculară — l a r g ă, p u ţ i n a d î n c ă .
Punctul stilar — situa t p e u n m i c m a m e l o n .
Pieliţa — fin p u b e s c e n t ă , subţire , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
i'ulpa — g a l b e n - d e s c h i s, c u p u ţ i n r o ş u - d e s c h i s Ung ă s î m b u r e , c o n s i s t e n t ă , s u c u l e n t ă ,
dulee-aerişoară, fi n a r o m a t ă , n e a d e r e n t ă l a s î m b u r e .
Sîmburele — m i j l o c iu sa u m a r e , o v o i d , g r o s ş i lat , p u ţ i n a s c u ţ i t l a vîrf , d e c u l o a r e
c a f e n i u - i n c h i s (fig . 1 4 3 ) .
Maturitatea — c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a luni i s e p t e m b r i e ş i p r i m e l e zil e al e luni i
o c t o m b r i e ; încep e c u 2 5 d e zil e dup ă J . H . Hale .

RECOMANDĂRI- Datorit ă calităţilo r sal e ş i î n d e o s e b i c o a c e r i i foart e tîrzii , soiu l L a d y

P a l m e r s t o n s e r e c o m a n d ă s ă s e c u l t i v e î n livezi , îns ă p e scar ă restrînsă , î n a p r o p i e r e a c e n t r e l o r
m a r i d e c o n s u m ş i î n grădinil e d e lîng ă c a s e , î n z o n e l e u n d e reuşeşt e piersicul .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я декад а с е н т я б р я — первые числ а о к т я б р я , н а 2 5 дне й п о з ж е

сорта Джо н Хейль .
Сорт выведе н в А н г л и и . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в вид е о т д е л ь н ы х д е р е в ь е в в н е к о -
торых приусадебны х посадках , а такж е и в помологически х коллекциях .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , х о р о ш о п е р е н о с и т п о н и ж е н н ы е
т е м п е р а т у р ы , н о цветочны е п о ч к и п о г и б а ю т п р и т е м п е р а т у р а х — 2 3 — 2 4 ° С . У с т о й ч и в о е
к нападени ю п е р с и к о в о й тл и — Myzodes persicae S u l z e r и к п о р а ж е н и ю г р и б о м Claste-
rosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , н о сравнительн о восприимчиво е к монилиоз у —
Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а ; цветени е с р е д н е е .
Плодоносит обильн о и довольн о регулярно .
Плод — в б о л ь ш и н с т в е с л у ч а е в к р у п н ы й , иногд а о ч е н ь к р у п н ы й , ш а р о в и д н о й ф о р м ы )

и н о г д а с п л ю с н у т ы й с о б о и х к о н ц о в , с и м м е т р и ч е с к и й ил и н е м н о г о н е с и м м е т р и ч е с к и й ;
с в е т л о г о з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета , с о с л а б ы м к р а с н о в а т ы м р у м я н ц е м , п о к р ы т ы м п о л о -
сками боле е т е м н о г о к р а с н о г о цвет а н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а н е ж н о - о п у ш е н н а я , т о н -
кая, приросша я к мякоти ; мякот ь светло-желтог о цвета , окол о косточк и светло-красная »
плотная, сочная , кисловато-сладкая , с тонки м ароматом , н е прирастае т к косточке .
Плоды хорон ю выдерживаю т перевозку .

RÉSUMÉ

Maturité — c o r r e s p o n d a nt à l a dernièr e d é c a d e d e s e p t e m b r e allan t j u s q u ' a u x p r e -

miers jour s d ' o c t o b r e , 2 5 jour s aprè s cell e d e l a J . H . Haie .
Variété obtenu e e n Grand e Bretagne . E n R o u m a n i e o n l a trouv e isolémen t dan s
q u e l q u e s j a r d i n s p r è s de s m a i s o n s , ains i q u e d a n s le s c o U e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — v i g o u r e u x , es t p e u p r é t e n t i e u x q u a n t a u s o l , résist e b i e n a u x t e m p é r a t u r e s
b a s s e s , t o u t e f o i s le s b o u r g e o n s florifère s g è l e n t à — 23° o u — 24°C . I l résist e b i e n à Myzodes
persicae Sulzer , à Clasterosporium carpophillum (Lév. ) A d e r h . , m a i s es t asse z sensibl e à

37 — c . 19 3
578 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I PUTI N R Ă S P Î N D I T E

Monilinia laxa ( E h r e n b . ) S a c c . L a fleu r es t d e t y p e c a m p a n u l e ; floraiso n m i - p r é c o c e . 1 1

p r o d u i t a b o n d a m m e n t e t asse z r é g u b è r e m e n t .
Fruit - e n g é n é r a l g r o s e t p a r f o i s trè s g r o s , s p h é r i q u e , u n p e u aplat i a u x d e u x b o u t s ,
s y m é t r i q u e o u l é g è r e m e n t a s y m é t r i q u e ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e clair , u n p e u rougeâtr e
sur l a p a r t i e ensoleillée , à raie s r o u g e s p l u s a c c e n t u é e s ; l a p e a u , f i n e m e n t p u b e s c e n t e , m i n c e ,
a d h è r e à l a p u l p e ; l a p u l p e , j a u n e clai r a v e c u n p e u d e r o u g e clai r a u p r è s d u n o y a u , es t
c o n s i s t a n t e , j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , f i n e m e n t p a r f u m é e , n ' a d h é r a n t pa s a u n o y a u .
L e s fruit s résisten t b i e n a u t r a n s p o r t .

ABSTRACT

Maturity - corresponding to the last decade of September up until the beginning of October,
25 days after that of the J. H. Hale.
Variety produced in Great Britain. In Romania it is found alone in some gardens near houses
and in the pomological.collections
Tree - vigorous, is not pretentious about the soil, is resistant to low temperatures, however,
the flowering buds freeze at -23° or -24°C. It is resistant to Myzodes persicae Sulzer and
Clasterosporium carpophillum (Lev.) Aderh. but is quite sensible to Monilinia laxa (Ehreub.) Sacc.
The flower is bell-type, mid-early flowering. It produces abundantly and fairly regularly.
Fruit - usually large and sometimes very large, spherical, slightly flattened at both ends,
symmetric or slightly asymmetric, light greenish yellow, slightly reddish on the sun exposed side,
accented with red stripes over the peel; this is finely pubescent, thin, sticks to the pulp, which is light
yellow with a light red hue next to the stone, consistent, juicy, sweet-tart, delicately scented, not
sticking to the stone.
The fruits are resistant to transport.
 DUPNIŞKA

Sinonime : bulg. D u p n i ş k a , B l i z n a k o v a , O k t o m v r i i k a ( O k t o m v r i i s k a ) .

Origine. S e p r e s u p u n e a f i u n so i l o c a l d i n E . P . B u l g a r i a , î n m u l ţ i t î n c ă di n 192 0 d e
către loeuitoru l N i c o l a i e B l i z n a k o v d i n localitate a D u p n i ţ a , î n p r e z e n t S t a n k e D i m i t r o v o .
D e n u m i r e a d e O k t o m v r i i k a ( O k t o m v r i i s k a ) est e folosit ă î n m o d greşit , d e o a r e c e e x i s t ă
u n al t soi , car e s e d e o s e b e ş t e d e D u p n i ş k a , c u n o s c u t s u b a c e s t n u m e .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t destu l d e m u l t î n R . P . B u l g a r i a , m a i ale s î n l o c a l i t a t e a
S t a n k e D i m i t r o v o ş i î n raioanel e Petric i ş i S l i v e n .
L a n o i a fos t i n t r o d u s î n c e p î n d d i n a n u l 193 4 ş i s e c u l t i v ă î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULU I

P o m u l creşt e v i g u r o s , uneor i f o a r t e v i g u r o s ş i est e destu l d e l o n g e v i v . N e c e s i t ă solur i

fertile, c a l d e , c u suficient ă u m i d i t a t e , situat e î n l o c u r i a d ă p o s t i t e ş i b i n e însorite . E s t e rezis -
t e n t l a g e r , c u e x c e p ţ i a m u g u r i l o r floriferi , c a r e sîn t s e n s i b i b l a îngheţuril e tîrzi i d e
p r i m ă v a r ă ; est e d e a s e m e n e a rezisten t l a b o l i , îns ă sensibi l l a Sphaeroiheca pannosa ( W a l l r . )
L é v . v a r . Woron persicae ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer .
î n f l o r e ş t e tîrziu , ia r f e n o f a z a r e s p e c t i v ă s e p r e l u n g e ş t e 9—1 1 z d e .
î n c o n d i ţ i i l e d e l a M e d g i d i a , a d a t î n anu l I V d e l a p l a n t a r e î n m e d i e 4 5 k g d e fruct e
pe p o m .
F r u c t e l e sîn t mar i sa u f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e printr-u n
conţinut d e 1 2 % substanţ ă uscat ă ş i d e 0 , 4 5 % aciditate , apreciat e atî t pentr u c o n s u m u l î n
stare p r o a s p ă t ă , cî t ş i p e n t r u prelucrăr i industriale . A j u n s e l a m a t u r i t a t e c o m p l e t ă s e s c u t u r ă
u ş o r d e v î n t ; sîn t îns ă rezistent e l a t r a n s p o r t ş i s e p ă s t r e a z ă 3— 4 zil e d u p ă r e c o l t a r e .
Asemănări. F r u c t e l e soiulu i D u p n i ş k a s e a s e a m ă n ă c u cel e al e soiulu i J . H . H a l e
atît pri n c u l o a r e a p i e b ţ e i , cî t ş i a p u l p e i ; s e d e o s e b e s c însă pri n d i m e n s i u n i l e m a i m i e i , f o r m a
m a i neregulat ă ş i c o a c e r e a m a i tîrzi e a fructelor .
Calităţi : c o a c e r ea f o a r t e tîrzie , a s p e c t u l a t r ă g ă t o r , calitate a b u n ă ş i rezistenţ a l a trans -
p o r t a fructelor .
Defecte : sensibilitatea l a îngheţuril e tîrzi i d e p r i m ă v a r ă , l a Sphaeroiheca pannosa (Wallr. )
L é v . v a r . Woron persicae ş i l a a t a c u l d e Myzodes persicae Sulzer , slab a rezistenţ ă l a c ă d e r e
a fructelor , p r o d u c ţ i i l e î n genera l m i c i .
 580 SOIURI D E PIERSI C I N STUDI U Ş I P U Ţ I N R A S P I N D I T E

POMUL

P o m u l ating e î n ă l ţ i m e a d e 5— 6 m ş i f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , destu l d e g r o s , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u l e n t i c e l e rugini i ş i c r ă p ă t u r i superficiale .
Coroana — la î n c e p u t g l o b u l o a s ă , u ş o r t u r t i t ă , m a i tîrzi u d e v i n e largă , răsfirată , c u
d i a m e t r u l d e 6— 7 m .
Eamnrile de schelet — l u n g i , d e s t u l d e g r o a s e , d r e p t e , f o r m e a z ă c u a x u l unghiur i mar i
d e r a m i f i c a r e ; scoarţa , n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u lenticel e mar i d e c u l o a r e cafenie .
Eamnrile de rod — sînt r e p r e z e n t a t e p r i n b u c h e t e d e m a i ş i r a m u r i m i x t e . Garnises c
bine ş i rămî n mul t t i m p p e ramuril e d e schelet .
Lăstarii — subţiri, c u i n t e r n o d u r i s c u r t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e p e p a r t e a
u m b r i t ă ş i r o ş u - v i o l a c e e pe c e a î n s o r i t ă , m a t ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e m i c i , o r b i c u l a r e .
Mugurii vegetativi — m i j l o c i i , c o n i c - a l u n g i ţ i , slab p u b e s c e n ţ i , c u vîrfu l d e p ă r t a t d e lăstar .
Mugurii floriferi — m i j l o c i i sa u m a r i , o v o i z i , sla b p u b e s c e n ţ i , aşezaţ i p e p e r n u ţ e p u ţ i n
dezvoltate, grupaţ i cît e 3— 4 l a u n l o c .
Frunzele — mijlocii , avîn d 97—12 6 m m lungim e ş i 30—4 0 m m lăţime , lanceolate , c u
vîrful a c u t ş i m a r g i n i l e serate . L i m b u l d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s . Petrolul , d e 8—1 3 m m
l u n g i m e , p o t r i v i t d e g r o s , d r e p t sa u u ş o r c u r b a t , c u 2— 3 g l a n d e m i c i , r e n i f o r m e .
Florile — m a r i , c a m p a n u l a t e , c u p e t a l e l e m a r i , o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e r o z închi s ;
s t a m i n e l e , î n n u m ă r d e 3 2 — 3 4 , d e a c e e a ş i î n ă l ţ i m e c u pistilul .

FRUCTUL

Mărimea — m a re sa u f o a r t e m a r e , a v î n d H = 63—7 0 m m , D = 66—7 7 m m , d =

64 — 71 m m ; g r e u t a t e a d e 1 7 2 — 2 4 0 g .
Forma — g l o b u l o a s ă , u ş o r t u r t i t ă l a b a z ă ş i p e f l a n c u r i , a s i m e t r i c ă , b r a z d a v e n t r a l ă
l a r g ă ş i a d î n c ă , î n s p e c i a l c ă t r e vîrfu l ş i b a z a f r u c t u l u i , d e p ă ş e ş t e p u n c t u l stila r ; u n a dintr e
m a r g i n i l e b r a z d e i est e m a i d e z v o l t a t ă (fig . 1 4 4 ) .
Culoarea — g a l b e n - v e r z u i e, a c o p e r i t ă c u r o ş u - a p r i n s p e p a r t e a însorit ă ; î n ani i p l o i o ş i
fructele rămî n necolorate .
Cavitatea pedunculară — m a r e, a d î n c ă , largă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Punctul stilar — mie, cenuşiu , aşeza t p e u n m a m e l o n destu l d e proeminent , uşo r apleca t
spre p a r t e a v e n t r a l ă , m ă r g i n i t d e d o u ă a d î n c i t u r i c a r e r e p r e z i n t ă c o n t i n u a r e a şanţulu i v e n t r a l .
Pieliţa — r e l a t i v s u b ţ i r e , r e z i s t e n t ă , n u est e a d e r e n t ă l a p u l p ă , l a c o m p l e t ă m a t u r i t a t e
a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n ţ ă fină , d e a s ă , c a t i f e l a t ă , a r g i n t i e ,
Pulpa — g a l b e nă sa u c r e m - g ă l b u i e , s l a b î n r o ş i t ă î n j u r u l s î m b u r e l u i , c o n s i s t e n t ă ,
fină, p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , d u l c e , u ş o r a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , p l ă c u t p a r f u m a t ă ; n u est e a d e -
rentă l a sîmbure .
Sîmburele — m i j l o c i u sa u m a r e , o v o i d , e u b a z a î n g u s t a t ă , vîrfu l a s c u ţ i t , b o m b a t ;
suprafaţa, d e c u l o a r e c a f e n i u - r o ş i a t i c ă , c u i n c r u s t a ţ i i largi , a d i n e i , d e s t u l d e r a r e (fig . 1 4 5 ) .
Maturitatea — sfîrşitul luni i s e p t e m b r i e — p r i ma j u m ă t a t e a luni i o c t o m b r i e ; î n c e p e
c u 3 2 d e zil e d u p ă J . H . H a l e .
 DUPNIŞKA 581

R E C O M A N D Ă R I . F i i n d v a l o r o s pri n coacerea , f o a r t e tîrzi e ş i c a l i t a t e a fructelor , soiu l

D u p n i ş k a s e r e c o m a n d ă c a g e n i t o r î n lucrăril e p e n t r u o b ţ i n e r e a soiurilo r n o i d e p i e r s i c .

Fig. 144 . — Dupnişk a

Fig. 145 . — Dupnişk a

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н ец с е н т я б р я ил и перва я п о л о в и н а о к т я б р я , н а 3 2 дн я п о з ж е с о р т а
Джон Хеиль .
С о р т б о л г а р с к о г о п р о и с х о ж д е н и я . В Р у м ы н и и в с т р е ч а е т с я в п о м о л о г и ч е с к их к о л л е к -
циях.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е, д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к почвенны м у с л о -
в и я м , приче м н у ж д а е т с я в п л о д о р о д н ы х , т е п л ы х , в л а ж н ы х и х о р о ш о з а щ и щ е н н ы х п о ч -
в а х . М о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м , н о страдае т о т п о р а ж е н и я г р и б о м
Sphaerotheea pannosa ( W a l l r . ) L é v . v a r . Woron persicae и п о в р е ж д а е т с я п е р с и к о в о й тле й
— Myzodes persicae Sulzer . Дае т низки е у р о ж а и . Ц в е т о к к а м п а н у л о в и д н о г о т и п а ;
цветение п о з д н е е .
582 SOIURI D E PIERSI C I N S T U D I U Ş I PUŢI N R Ă S P Î N D I T E

Плод — к р у п н ы й ил и ж е очен ь к р у п н ы й , о к р у г л о й ф о р м ы , у о с н о в а н и я н е м н о г о при -

плюснутый, асимметрический , с широким и глубоки м брюшны м швом ; зеленовато-желтог о
цвета, с я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е ; к о ж и ц а с р а в н и т е л ь н о т о н к а я , п р о -
ч н а я , пр и п о л н о й з р е л о с т и п о к р ы т а нежны м и г у с т ы м с е р е б р и с т ы м о п у ш е н и е м , н е прира -
стает к м я к о т и : м я к о т ь ж е л т а я ил и ж е ж е л т о в а т о - к р е м о в о г о цвета , о к о л о к о с т о ч к и к р а с -
новатая, плотная , нежная , довольн о сочная , сладкая , с о слабо й кислотностью , ароматная ,
не п р и р а с т а е т к к о с т о ч к е .
Плоды х о р о ш е г о к а ч е с т в а; пр и п о л н о й з р е л о с т и л е г к о о п а д а ю т о т ветр а т р а н с п о р т а -
бельны.

ЕЕ SUM E

Maturité — c o r r e s p o n d a n t à l a fi n d e s e p t e m b r e j u s q u ' à l a p r e m i è r e m o i t i é d ' o c t o b r e .

32 j o u r s aprè s l a J . H . H a i e .
V a r i é t é d'origin e b u l g a r e . E n E o u m a n i e o n l a t r o u v e d a n s le s c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s.
Arbre — v i g o u r e u x, asse z l o n g é v i f , e x i g e d e s sol s fertile s e t c h a u d s , h u m i d e s e t
abrités. I l es t résistan t a u ge l e t a u x m a l a d i e s , m a i s sensibl e à Sphaerotheca pannosa ( W a l l r . )
L é v . v a r . Woron persicae e t à l ' a t t a q u e d e Myzodes persicae Sulzer . P e u p r o d u c t i f . F l e u r
d e t y p e c a m p a n u l e ; floraiso n t a r d i v e .
Fruit — g r os o u t r è s g r o s , g l o b u l e u x , l é g è r e m e n t a p l a t i à l a b a s e , a s y m é t r i q u e , à
sillon v e n t r a l larg e e t p r o f o n d ; d e c o u l e u r j a u n e v e r d â t r e , r e c o u v e r t e d ' u n r o u g e i n t e n s e
sur l a p a r t i e ensoleillé e ; l a p e a u , asse z m i n c e , résistante , n ' a d h è r e p a s à l a p u l p e ; à l a
m a t u r i t é es t r e c o u v e r t e d ' u n e fin e p u b e s c e n c e épaiss e e t a r g e n t é e ; l a p u l p e , j a u n e o u c r è m e
j a u n â t r e , u n p e u r o u g e a u t o u r d u n o y a u , es t c o n s i s t a n t e , f i n e , m o d é r é m e n t j u t e u s e , d o u c e
et l é g è r e m e n t a c i d u l é e , p a r f u m é e , n ' a d h é r a n t p a s a u n o y a u .
L e s fruit s s o n t d e b o n n e qualité , à l a m a t u r i t é l e v e n t le s fai t t o m b e r d e l ' a r b r e ; il s
supportent bie n l e transport .

ABSTRACT

Maturity – corresponding to the end of September until the first half of October. 32 days after
the J.H. Hale.
Variety of Bulgarian origin. In Romania it is found in the pomological collections.
Tree – vigorouss, very long life requires fertile and warm, moist and sheltered soil. It is
resistant to frost and diseases, but sensible to Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lev. var. Woron
persicae and attack of Myzodes persicae Sulzer. Produces very scarcely. Bell-type flower, Late
flowering.
Fruit – large or very large, globular, slightly flattened at the basis, asymmetrical, with deep
and wide ventral furrow, greenish yellow, covered with deep red on the sun exposed side, the peel is
thin, tough, does not stick to the pulp. At maturity is covered with fine thick silvery hairs; its flesh,
yellow or yellowish cream, a little red around the core, is consistent, fine, moderately juicy, sweet and
slightly tart, fragrant not sticking to the stone.
The fruits are of good quality, at maturity the wind make them fall down from the tree, they
are resistant to transport.
SOIURI D E PIERSI C
RECENT INTRODUS E
ÎN COLECŢI I
 a

S
в

s
©

с
p
g

(Я
•О
'iL
F r u c t u l
Forma
Nr. Maturitatea
Soiul glandelor de Tipul flori i culoarea aderenţa l a
crt. mărimea calitatea
pe frunz a sîmbure
pieliţei pulpei

1 2 :Î 4 5 Ü 10

1 Morettini 1 8.VIÏ-12.VII globuloase rozaceu mijlocie galben-verzuie a!b-gălbuie aderentă buna

2 Kira Evreinof f 18.VII-25.VII globuloase rozaceu mijlocie crem-verzuie alb-crem semiaderentă mijlocie
3 Hiland 18.VII- globuloase rozaceu mijlocie galbenă, roşu - galben-aurie semiaderentă buna
2 5. VI I carmin
4 Dugelay 23.VII- reniforme campanula! mijlocie galben-verzuie alb-verzuie, c u infil - semiaderentă mijlocie
ÎO.VIH roşu-portocalîe traţii roşi i
5 Morettini 2 28.VII — globuloase rozaceu mică galben-verzuie albă semiaderentă bună
10.VIII
6 Capucci 3 1.VIII-15.VIII reniforme campanula! mijlocie galben-aurie-verzuie galben-portocalie semiaderentă bună
7 Sovetski l.VIII- reniforme campanula! mare galbenă, roşu - galben-portocalie neaderentâ buna
15.VIII inchis
8 Krasnoşcioki 7.VIII- reniforme rozaceu mare crem-verzuie, alb-verzuie neaderentă mijlocie
15.VIII roşu zmeurî e
9 Capucci 5 10.VIII- globuloase campanulat mijlocie galben-verzuie albă, galben-verzui e neaderentă buna
18.VIII
10 Capucci 1/2 0 10.VIII- mijlocie, gâlbui-portocalie mijlocie
20.VIII mare
11 Capucci 2 0 10.VIII- neuniforme campanulal mijlocie galbenă galben-aurie aderentă mediocra
30.VIII
12 Santa Ann a Balducc i 10.VIII- reniforme campanulat mijlocie, galben-verzuie, c u verzui-albicoasă, neaderentâ bună
30. VIII mare pete vişini i carmin I a sîmbure
13 Gloria 12.VIII- reniforme campanulat destul d e alb-gălbuie, roş u alb-verzuie neaderentâ bună
30.VIII mare marmorat
11 Imp его 17.VIII- reniforme rozaceu mari alb-gălbuie alb-gălbuie, roşi e neaderentâ bună
28.VIII la sîmbur e
15 Morettini 9/14 17.VIII- globuloase campanulat mijlocie galbenă, alb-verzuie , alb-gălbuie, neaderentâ bună
l.IX rotunde cu dung i carmi n gălbui-roşie
Capucci 6 20.VIII- reniforme campanulat mijlocie alb-verzuie, roş u alb-crem, c u infil - neaderentâ mediocră
5. IX pătat traţii roşi i
17 Charles Rou x 24.VIII- globuloase campanulat mijlocie crem-verzuie, alb-crem semiaderentă f. bun ă
5.IX roşu-inchis
18 Nikitski 25.VIII- reniforme campanulat mare galben-portocalie, gălbuie, roşiatic ă neaderentâ buna
3.IX roşu zmeuri u la sîmbur e
19 Capucci 1/18 25.VIII- neuniforme rozaceu mare galben-verzuie, alb-gălbuie, c u infil - neaderentă bună
10.IX roşu carmi n traţii roşi i la sîmbur e
20 No vii 25.VIII- marc galben-aurie, c u galben-portocalie mijlocie
10.IX dungi roşi i
21 Zolotaia 28.VIII mijlocie, galben-portocalie, galben-portocalie semiaderentă mijlocie
roşie
22 Nata l.IX- neun if orme campanulat mijlocie, galben-aurie, c u galbenă, cu infiltraţi i bună
15. I X mare dungi carmi n roşii ling ă sîmbure
23 Capucci 1/ 4 l.IX- neuniforme campanulat mijlocie galben-alb, c u alb-verzuie, c u infil - neaderentă bună
20. I X
585

dungi roş u carmi n traţii roşii la sîmbure

 SOIURI D E PIERSI C
ÎN CUR S D E ÎNLOCUIR E
 с
с
e

ïI
в
V

j.
-
Б
'5

"5
S
«
589
Forma F r u c t u l
Nr. Maturitatea glandelor d e
Soiul Tipul flori i culoarea aderenţa l a
crt. pe frunz ă mărimea calitatea
pieliţei pulpei simbure

1 2 3 4 6 1 8! 9 1 10

1 Surpasse Amsde n 25.VI- rcniformc rozaceu mijlocie, marc roşie, c u punct e alb-crem neaderentă bună
10.VII galbene
2 Timpurii River s 25.VI- reniforme rozaceu mare galben-verzuie, alb-verzuie aderentă bună
10, VII rumenă
3 Carolina 20.VII- mici campanulat mijlocie galben-portocalie portocalie neaderentă foarte bun ă
10.VIII
4 Mamie ro z 25.VII- reniforme rozaceu supramijlocie galben-roşie alb-verzuie, ro z i n aderentă bună
5. VIII ovale jurul sâmburelu i
Hindenburg 25.VII- reniforme campanulat, supramijlocie albă, c u infiltraţi i neaderentă
5.VIII roz-carmin roşii I a simbure
6 Rochester 10.VIII- reniforme rozaceu mare galben-portocalie, galben-portocalie, în - neaderentă bună
20.VIII carmin roşită î n jurul simb .
7 Madeleine roug e 15.VII1- glandele rozaceu mare verde-deschis, 4lbă, sla b verzuie , neaderentă bună
30. V I II lipsesc alb-gălbuie roşu purpuri u l a
simbure
8 Sacramento 20.V1II- neuniforme campanulat, mijlocie galben-aurie, roşi e galben-portocalie, buna
30.VIII mici roşie l a simbur e
9 Normand 20.VIII- mici-globu- mare galben verzuie, albă, puţi n gălbuie , semiaderentă bună
5. I X loase roşu carmi n roşie la simbure
10 Cancelar 20.VIII- reniforme campanulat mare verde-gâlbui, alb-verzuie neaderentă foarte bun ă
10. IX roşu puncta t
11 Metelka 25.VIII- supramijlocie galben-verzuie, alb-verzuie, c u infil - neaderentâ bună
5. IX roşu-deschis traţii l a simbur e
12 Timpurii Michiga n 25.VIII- mici-globu- rozaceu mijlocie verde-gălbuie alb-gălbuie neaderentă bună
10.IX loasc
13 Regina Olg a l.IX- inexistente campanulat mare sa u galben-portocalie galben-portocalie, cu neaderentă bună
10.IX sau f . mic i f. mar e roşu marmora t
14 Belle d e cap l.IX- reniforme campanulat mare albă, galben-verzui e alb-verzuie, c u roş u neaderentâ bună
10. IX la simbur e
15 La Franc e 1.ГХ- mici campanulat mijlocie sa u galben-aurie, roşi e alb-gălbuie, c u roş u neaderentă buna
15. IX mare la simbur e
1« Auria lu i Magyar 15.IX- reniforme rozaceu mare, f . mar e galben-porlocalie, galben-portocalie, c u aderentă bună
20. I X cu dung i roşi i roşu l a simbur e
17 Wurtemberg 10.IX- mici rozaceu mijlocie sa u alb-verzuie, nuanţa t alb-gălbuie, c u ro z neaderentă bună
20. I X mare cu roş u la sîmbur e
18 De Mezokomàro m 10. IX - campanulat mare galben-deschis, galben-alb, c u roş u aderentă foarte bun ă
30. IX roşu slngeri u aprins la sîmbur e
19 Szöghi 10.IX- globuloase mici, mare sa u verde erbacee , alb-gălbuie, c u roş u puternic bună
30. IX campanulat f. mar e verzuie la simbur e aderentă
20 Chevreuse tardiv e 15.IX- reniforme campanulat supramijlocie galbenă-verzuie galben-verzui, roş u neaderentă bună
30. IX slngeriu la simbure
21 Valparaiso 15. I X - 5 . X reniforme campanulat supramijlocie purpuriu închi s roşie singeri e semiaderentă puţin bun ă
22 Pavie Cardina l 20. IX - reniforme mici, mare roşu-violaceu închi s roşie, c u vin e porto - puternic bună
5.X campanulat calii aderentă
 В I В L I 0 (i R Л К I .

ï. A 1 e к s e e V, P . A . ş i colab. , Opltnte jeteznodorojnte perevozki abrikosov i vinograda, ,,HoIodiln . tehnika" , 1962 ,

nr. G .
2. A n g h e 1, G h.. С h i r i 1 e i, H. , T о d о г, I. , Botanica, Bucureşti, 1956 .
3. A n t o n i a n i, C. , M o n z i n i, A. , S e r i n i, G. , Conservazîone sperimentale în atmosfera controllata di
pesche „Haie" , Ann . sperim . agrar. , 1956 , vol . 10 .
4. ¥ * e Anuarul statistic al R.P.R., 1965 , Bucureşti, Direcţi a central ă d e statistică , 1965 .
5. A p a v a l o a i e L i l i c a , înttrzierea vegetaţiei la cais cu ajutorul substanţelor chimice, „Grădina , vi a ş i livada" ,
1962, nr . 2 .
6. В а г a b a s, N . A. , Vliianie letnei obrezki na rost i urojainost abrikosa v nijnedneprovie, „Sadovodstvo , vino -
gradarstvo i vinodeli e Moldavii" , 1962 , nr . 5 .
7. B a r b o n i , M. , Caisul (Armeniaca vulgaris), „Viaţ a l a ţară " (Bucureşti) , 1927 , nr . 8 .
8. B ă b a l e an u , Р. , O varietate de caişi rezistentă, „Drumu l nou " (Bucureşti) , 1935 , nr . 19 .
9. — Comunicare asupra modului de comportare al cttorva varietăţi de caişi la gerurile Urzii din primăvara
1941, „Viaţ a agricolă " (Bucureşti) , 1942 , nr . 3 .
10. * Bülgarska pomotoghiia, vol . II , Zemizdat , Sofia , 1960 .
11. B e l d i e , A l . , Plantele lemnoase din R.P.R., Edit , agrosilvică , Bucureşti , 1953 .
12. В e 1 i a i r, G . A i , Le pêcher — sa culture au jardin fruitier, Paris .
13. B e r c e s e u , C , Soiuri bune de fructe (caisa Hatif du Clos), „Universul" , 1928 , t . X L V I , nr . 41 .
14. — Obseruaţiuni şi păreri asupra duratei de vegetaţie a caisului, „Cimpul " (Bucureşti) , augus t 1930 .
15. В e r e с z к у, M . , Ggümölcseszeti vâzlotok, vol . I —IV, Arad , 187 7 — 1887 .
16. B e r e n d, D a n es , Ъ. R. , Klimabedingte spezifische Laubbeschädigung der Aprikosenbäume, „Kiserle -
tügyi Közlemenyek " (Budapesta) , 1960 , nr . 1 .
17. B e r g , W . , Auftreten und Ursachen von Absterbeerscheinungen an Aprikosenbäumen. Mitteilungen , Seri aВ ,
Obst und Garten, 1964 , vol . X I V , nr. 1 ; trad . I n „Buleti n documenta r I.C.H.V." , 1964 , vol . V , nr . 3 .
18. В e r n h a r d, R. , D u q u e s n e, Les portegreffes de l'abricotier, Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan ,
octombrie 1961 , Toulouse , 1961 .
19. B e r n h a r d , M. , G r a s s e 1 y, M. , Les pruniers portegreffes du pêcher, „L'arboricultur e fruitière" , 1959 ,
nr. 62 .
20. В t- r v i 1 1 e , P. , A n g 1 a d e, J. , Principaux parasites animaux et végétaux de l'abricotier, Journée s nationale s
de l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Toulouse , 1961 .
21. В i n i, G. , Indagini sut valore tassonomico di alcuni curatteri del frutto net pesco, „Riv . déli a ortoflorofrutticoltur a
italiana", 1962 , t . X L V I , nr . 2 .
22. B î r z u , A . C. , Caisul, „Sfetnicu l plugarilor " (Galaţi) , 1938 , nr . 12 .
23. B l a k e , M . A. , Relative hardiness of 107 varieties of peaches and nectarines in 1933 and of 14 varieties in
1934 at New Brunswick, Ne w Jerse y agric . Exp . Stat , 1934 .
24. — Progress in peach breeding, Proc . amer . Soc . horticult . Sei. , 1938 , 35 , 4 9 — 53.
25. B o r d e i a n u , T. , Observaţiuni asupra rezistenţei la ger a pomilor roditori, „Bul . Fac . Agr . Bucureşti" , 1945 ,
nr. 1.
26. — Seceta, gerul şi pomii, „Bul . Fac . agr . Bucureşti" , 1947 , nr . 1 — 2.

27. — Си « de pomologie, parte a a l i l a (litografiat) , Inst . agr . „ N . Bălcescu" , Bucureşti , 1957 .

28. B o r d e i a n u , T. , B o t e z , M . , Prunul, portaltoi pentru cais, „Revist a internaţional ă pentr u agricultură" ,

1960, nr . 1 .
592 BIBLIOGRAFIE

29. В o r d e i a n u , Т. ,С v a s n i i, D. , încercări de refacere a pomilor degeraţi In pepiniera, Analel e ÏCAR , 194 7

vol. X I X .
30. B o r d e i a n u . T. . Ş t e f a n , N. ,S o n с a, V. , M o d o r a n , I. , C o c i u , V. , N e g r i i ă , A . , M i h ä -
e s с n, G г., Pomicultura specială. Bucureşti , 1961 .
31. B o r d e i a n u , T. , T a r n a v s с h i, I. , H a d u, I . F. , В u m b a с E с a t e r i n a, B o t e z , M. , M a r i n
Ana, Stadiu privind repausul de iarnă şi pragul biologic ta mugurii floriferi de cais, „St . cerc . biol. ,
Seria Biol . veg." , 1961 , X I I I , nr . 4 .
32. В о s с о, G . F. , del , Osservazioni sulla cascola preantesi délie gemme in alcunc cultivar di pesco, ,,Rivist a deli u
orloflorofrullicoltura italiana" , 1962 , vol . X I . V I , nr . 1 .
33. — de l Indagini preliminări sulla collura dell' albicocco in provincia di Palermo, „Rivist a dell n ortoflu -
rofrutticoltura italiana" , 1962 , vol . X L V I , nr . 2 .
34. B o t e z , M- , Contribuţii la studiul partaltaiului pentru rais, „Com . Acad . R.P.R." , 1959 , vol. I X , nr . 2 .
35. — Comportarea In pepiniera a zece tipuri de mirobolan ca portaltoi pentru cais, I n Lucrări ştiinţifice I.C.II.Y.,
vol. IV , Bucureşti , 1962 .

3fi. B o u r g u i g n o n - M i u -I ii. Janine , Contribution à l'étude des sons-produits de la production fruitière

en Lorraine; mirabelle, quetsches, cerises, abricots, teză , Univ . Nancy , 1948 .
37. В о v a y, A., Le mildiou de l'abricotier, ..Agricultur e Romande" , 1962 , nr . 5 .

38. В r a n t о n, D. , The effect of soil moisture on apricot leaf composition, I n Proceedings of the American Society
for Horticultural Science, 1961 , vol . 77 .
39. В г e v i g 1 i e r i, N. , Peschicoltura E.E.D.A., Roma , 1950 .

40. — Evolution de la culture du pêcher en Italie et pomologie des variétés. Congrè s pomologique , oct . 1957 ,
Villefranche, 1958 .

41. В r e v i g 1 i e r i, N. , T u r b a ţ i , E . , Aspctti délia peschicoltura italiana, Istitut o central e d i statistica , Roma .

1958.

42. B r o w n , D . S. , The relation of temperature to the growth of apricot flower buds, î n Proceedings of the American
Society for Horticultural Science, 1960 , vol . 76 .
43. В г о z i k, S. , Gyümöicsfajtak magcaemeteiskalai vizsgàlata. A kerlészeti kûlatô intézet évkonyve, vol . IV , Buda -
pesta, 1960 .

44. В u к o v а с, M. , E у n a r d, I. , Diradamento dei frulti di pesco realizzato con macchine scuotitrici, „Fruttî -
coltura", 1962 , nr . 1 1 - 1 2 .
45. В u 1 a t о v i с, S. , Effect of the size of leaf assimilation area on the weight of fruit with some peach and apricot
varieties, „Sborni k radov a poloprinredno g fakultela" , I960 , vol . V I I I .

46. В u r 1 oi N i c u l i n a , Comportarea mugurilor dc cais tn timpul iernii tn regiunea Bucureşti, „Com . Acad -
R.P.R.", 1957 , vol . V I I , nr . 9 .
47. — Influenţa sistemelor de întreţinere a solului asupra creşterii şi rodirii caisului tinăr, „Analel e ICAR" ,
1957, voi . X X V I .
48. — Observaţii asupra rezistenţei mugurilor de cais la ger, „Grădina , vi a s i livada" , 1958 , nr . 1 .

49. — Agrotehnica caisului în livezile tinere din regiunile de sitvostepă, „Grădina , vi a ş i livada" , 1958 , nr . 6 .
50. — Influenţa sistemelor de întreţinere a solului asupra perioadei de repaus şi rezistenţei la îngheţ a mugurilor
de cais, „Corn . Acad . R.P.R." , 1959 , vol . I X , nr . 4 .

51. В u r 1 оi N i c u l i n a , I o n i ţ ă, С . ş i P â n d e l e l u l i a n a , Influenţa sistemelor de întreţinere a solului

asupra creşterii si rodirii caisului, „Analel e ICAR" , 1958 , voi . X X V I .
52. — Sistemele de întreţinere a solului tn livezile tinere de cais, I n Recomandări pentru producţie în hortiviti-
culturâ, Edit , agrosilvică , Bucureşti , 1959 .
53. С a i 11 a v e t, H . , Nouvelles variétés du pêcher à l'élude, Paris , 1955 .
54. — Travaux de la Société coopérative de recherches et d'expérimentations agricoles des Pyrénnées orientales
sur l'abricotier, Perpignan , 1961 .
55. . — Les variétés d'abricotiers. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Toulouse , 1961 ,
56. С a i 11 a v e t, H . , S о u t y , J. , Monographie des principales variétés de pêchers, Sociét é Bordelais e d'Impri -
merie, Bordeaux , 1950 .
57. / , Caisul, „Clmpul " (Bucureşti) , 1911 , nr . 5 .
58. C a i ' L o n c , R. , Influenza delle Gibberelline sullu sviluppo dei germoglie dei frutti di ulcune cultivar di pesco,
„Frutticoltura", 1959 , nr . 4 .
 BIBLIOGRAFII-'. 593

59. С а г p а с e v, V . S. , Vliianie vneşnih uslovii na skrcşcivaemosti i nastedstnenntic osobmnosti potomstua и dereviev

iagodnth kultur, Selhnzghiz , M.L, , 1950.
60. C a r r i è r e , E . A. , Variétés des pêchers de brugnoniers. Taris , 1869 .
61. — Arbre généalogique du pêcher, Paris , 1867 .
62. C a r t e r , G . M. , 1 n g a 1 s b e, D . \V. . N e u b e r t , A . M. , Earliril and bienril apricots, Washington , Agri -
cultural Experimen t Stations , 1958 .
63. Catalogue descriptif des fruits adoptés, Sociét é pomologiqu e (l e France , Congre s pomologique , Lyon , 1906 .
64. С u t u v e 1 a , Şt. , Extinderea culturii caisului in regiunea Hunedoara, „Gradina , vi a ş i livada" , 1955 , nr . 11 .
65. С e г e v a t e n к о, A . S. , Metode miciuriniste in ameliorarea piersicului, „Sa d i ogorod" , 1955 , nr. 10.
66. C h a n d l e r , W , IL , Plodovli sad, Gosizda t selibozlit , Moscova , 196 0 (trad. în limb a rus ă a lucrări i Deciduous
orchards, Londra , 1957) .
67. С h i 1 d e r s, N . F. , Fruit science, J.B . Lippincot t e t Co. , Chicago , 1949 .
68. — Modem Fruif Science, Horticultura l Publication s Ne w Brunswick , S.U.A. , 1954 .
69. C o c i u , Y . , Migdalul, Edit , agrosilvică , Bucureşti , 1954 .
70. — Hibrizi de perspectivă ta cais, I n Lucrări ştiinţifice I.C.H.W, vol . IV . Bucureşti , 1962 .
71. С о с î u, V . ş i С u p с i n e n с o, L , Hibrizi de perspectivă la cais, I n Recomandări pentru producţie tn horti-
viticuttură, Bucureşti , 1960 .
72. С о с i u, V. , M a t e e s с u, N. , Hibrizi de perspectivă la cais şi piersic, „Grădina , vi a ş i livada" , I960 , nr . 5 .
73. C o j e n c a n u N a t a l i a , Ritmul de dezvoltare al mugurilor de cais. I n Lucrările ştiinţifice ale Institutului agro­
nomic „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi , 1958 .
74. — Cercetări asupra legăturii dintre perioada de repaus şi necesitatea temperaturilor scăzute ta cais „ S t . cerc .
t

şliinţ., Biol . agric" , Filial a Acad . R.P.R. , Iaşi , 1959 , t . X , nr . 2 .

75. — Cercetarea sistemului radicular la cais, î n Lucrări ştiinţifice ale Institutului agronomic, Iaşi , 1962.
76. C o j e n c a n u , N a t a l i a ,T e ş u, V. , Cercetarea perioadei de repaus la ctţiva port-altoi de cais, I n Lucrări
ştiinţifice ate Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi , 1960 .
77. — Perturbarea procesului de creştere la caişii atinşi de apoplexie, t u Lucrări ştiinţifice ale Institutului agro­
nomic „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi , 1960 .
78. C o n s t a n t i n e s c u , G h . , Cum se poate salva caisul, „Drumu l nou " (Bucureşti) , 1935 , nr . 19 .
79. C o n s t a n t i n e s c u I s m a î I, N. , Cum se poate salva caisul, ./Revist a pomicola " (Bucureşti) , 1935 , nr. 10 .
80. — Cum se poate salva caisul. încercări care se fac tn ţări străine, „Agricultur a noua " (Cluj) , 1935 , nr . 1 1 — 12.
81. C o n s t a n t i n e s c u , N. , Observafiuni asupra rezistenţei la brumă a florilor diferitelor specii şi varietăţi de
pomi fructiferi, „Agricultur a nouă " (Cluj) , 1937 , nr . 8 .
82. — Soiurile de fructe din România şi nevoia unui tratat de pnmologie românească, „Viaţ a agricolă " (Bucu -
reşti), 1944 , nr . 1 - 2 .
83. — Pomicultura, Edit , agrosilvic ă d e stat , Bucureşti, 1957 .
84. C o n s t a n t i n e s c u , N- , S o n e a, V. , В o r d e i a n u, T. , I o n i ţ ă, C , Regiunile pomicole din R.P.R.,
cu premizele pentru dezvoltarea tn perspectivă a pomicutturii, Edit . Acad . R.P.R. , Bucureşti , 1956 .
85. C o n s t a n t i n e s c u , N. ,P r i с ă , D. , D o n e a u d, A. , D г ag o m ir Elena , Studiul unor factori
privind comportarea caisului tn l-uzinul Geoagiu, I n Lucrări ştiinţifice I.C.H.V., vol . I , Bucureşti , 1958 .
86. C o n s t a n t i n e s c u , N- ,P r i с ă , D. , D o n e a u d, A. , Contribuţii la studiul cauzelor pieirii premature şi
rodirii neregulate a caisului, t n Lucrări ştiinţifice 1.С.Н.У., vol . III , Bucureşt i 1961 .

87. С o s t e ţ с h i, M. , Caisele ,,Dulci de Vişan", „Bul . agricol , viniviticol , horticol , sericico l ş i apicol " (Bucureşti) ,
1927, voi . 11 , nr . 9 .
88. — Cultura caisului, „Clmpul " (Bucureşti) , 1930 .
89. — Cultura caisului, „Foai a plugarului " (Constanţa) , 1930 , nr . 13 .
90. С o u t a n с e a u, M. , Arboriculture fruitière, Paris , 1953 .
91. C r a f t , G . C , F'olgphenolic compounds in Elberta peaches during storage and ripening, î n Proceedings of the
American Society for Horticultural Science, 1961 , vol . 78 .
92. C r o s s a - R a y n a u d, P. , Expérimentation fruitière au cours de la campagne 1950. De quelques résultats concer­
nant la culture de l'abricotier en Tunisie, Comunicar e extras ă di n ,.Tunisi e Agricole" , Tunis , 1951.
93. — De quelques problèmes posés en Tunisie par l'extension des plantations d'abricotier en culture sèche, extra s
din ,,Tunisi e Agricole" , Tunis , 1952 .
94. — Nouvelles observations sur Tauto-tompatibilité chez l'abricotier, „Лип . Serv . bot . agron . Tunisie" , 195 7 —
1960, nr . 30 .
95. — L'abricot et le climat. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombrie , 1961 , Toulouse , 1961 .

38 — с 19 3
594 BIBLIOGRAFIE

96. C u r l , A . L. , Carotinoids in apricot, ,,Foo d Research" , 1960 , nr . 2 .

97. D a r w i n , Ch. , Proishojdenie kulturntli rastenii, ,,Socineniia " (Moscova) , 1950 , t . V .
98. D a v i d e s cu, D. , G h e n a, N. , Eficienta tngrăsămintelor la cais, I n Lucrări ştiinţifice air Institutului agro­
nomic „N. Bălcescu", Bucureşti , 1961 .
99. ** * De ce pier caişii, „Revist a pomicolii " (Bucureşti) , 1935 , nr . 6 .
100. ** * De ce pier caisii, „Revist a pomicolă " (Bucureşti) , 1935 , nr . 12 .
101. D e l p i a c e , E. , Manuel d'Arboriculture fruitière, Paris , 1946 .
102. D e n n e n , H. , Hislogenelic factors in color and fuzzless peach sporls, Hcred". , 1956 , voi . 47 .
103. D i a c o n i i E l e n a ş i D i a c o n i i S t a n , Obţinerea de producţii mari ta cultura piersicului, Inst . doc .
tehnică, Bucureşti , 1961 .
104. D i m i t r o v s k i , T. , Problem snsevja kajsijan и N. R. Makedoniji (Problem a pieiri i caişilo r I n Macedonia),
„Zaştita Bllja" , 1958 , nr . 4 7 - 4 8 ; Rez . I n 1 . engl . I n „Bull , signalétique" , 1960 , t . X X I , nr. 2 .
105. D o b r e s c u , V. , Observaţii ş i recomandări tn legătură cu pomicultura din slepa dobrogeană, „Grădina, vi a
şi livada" , 1958 , voi . 7 .
106. — Comportarea caisului pe terenurile In pantă de la G.A.S. Satigmj, „Grădina , vi a ş i livada" , 1958 , voi . 7 .
107. D о с h n a h 1, F r . I. , Obstkunde, Regensburg , 1855 .
108. D о 1 с u ş i n, D . A. , Vozniknovenie pobega êltut na abrikose, „Agrobiologhiia" , 1957 , nr . 2 .
109. D o w n i n g C h . , The fruits and fruit trees of America, Ne w York , 1849 .
110. D r a c z y n s k i , M. , Der zeitliche Verluuf der Pollendifferenzierung bei Mandel, Pfirsich und Aprikose und
der Einfluss der Knospenlemperaturen auf diese Vorgänge, „Garlenhauwiss." , 1958 , nr . 5 .
111. D u с a i s n e, J. , Le jardin fruitier du Muséum, Paris , 1937 .
112. D u h a n K a r l , Die wertvollsten Obstsorten, Steinobst, Edit . Geor g Fro m e t Co. , Viena , nr . 1 .
113. D u s s e r t, L . J. , Situation de la production de l'abricot. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octom -
brie 1961 , Toulouse , 1961.
114. D v o r a k , X , La culture de l'abricotier en Tchécoslovaquie, Annale s de s épiphyties , 1963 .
115. E 1 m a n о v, S . I. , 1 a b I о n s к i, E . A. , S о 1 о h о v, A . M. , S u da к e vi ci , I . E. , Zimovtnoslivosii
ghenerativnth organov persika, abrikosa i min,Iule,i v sveazi s osobennosleami ih razvitiia, Edit . Kolos ,
Moscova, 1964 .
116. E v r e i n o f f , V . A. , Les pèches sanguines, Toulouse , 1932 .
117. — .Su r la question des métaxénies chez le pécher, ,,Rcv. gén . bot." , 1935 , nr . 47 .
118. — Notes sur les pèches sanguines, Paris , 1937 .
119. — Les fruits à noyaux. Pêcher, prunier, cerisier, amandier, abricotier, cornouiller, Flammarion , Paris , 1938 .
120. — Les piches sanguines. Leur origine, leur variété, Congrè s pomologique , 1954 , Villefranche, 1955 .
121. — L'abricot en Europe Centrale. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Toulouse,
1961.
122. F a r m e r , A. , H a w k i n s , .1 . E. , R o b e r t s , G . E. , 2 , 4 , 5 — Hastened maturity of oullins and Moor­
park apricots, „Orchar d N.Z." , 1958 , vol . 31 .
123. F i e d l e r , W . , Untersuchungen über das Wuchsverhaltcn verschiedener Unterlagen — Edelsorlen — Kombina­
tionen der Aprikose in der Baumschule, „Kuhn-Archiv" , 1961 , vol . 75 .
124. — Untersuchungen Uber das Transpirationsverhalten verschiedener Unterlagen und Veredlungsgemeinschaflen
bei Aprikosen, „Archi v fü r Gartenbau" , 1962 , vol . X , nr . 2 .
125. ** * Flora R.P.R., vol . IV , Edil . Acad . R.P.R. , Bucureşti , 1956 .
126. F o s t e r i s , S t . , Pieirea caisului. Congresu l Internaţiona l d e fitopatologie , entomologi e ş l d e protecţi a plan -
telor, 2 5 iuli e — 4 augus t 1948 , vol . II , Edit , d e stat , Bucureşti , 1951 .
127. F o s t e r i s , S. , B o n t e a V e r a , Manual de fitopatologie, Edit , agrosilvic ă d e stat , Bucureşti, 1951 .
128. G a v r i l o v i é , M . D. , P a u n o v l c , S . A. , D i m i t r o v s k i , T . K . , B ö s c o v i 6 , M. , M о d U, M. ,
Investigations on the causes of apoplexy of apricots, 1 6 t h Internationa l Horticultura l Congress , Gem -
bloux, Belgia , 1962 .
129. G a v г i 1 о v i t, M . D. , P a u n о v i c, S . A. , Apoplexy of apricots grower in Jugoslavia and measures to control
il, „Annale s de s Epiphyties" , 1963 , nr . 2 .
130. G e o r g e s c u , С , B a d e a , M. , Mătura vrăjitoarelor Iu cais (Taphrina armeniaca Georg, et Bad.), ..Analel e
I.C.E.F.", 1938 , vol . III .
131. G e o r g e s c u , M . M. , Dispariţia caişilor din cultură, „Rev . horticultur a romanească " (Bucureşti) , 1943 ,
nr. 3 - 4 .
132. G h e n a, N. , A 1 b u - T ă г t ä с e 1 M a r i a , Contribuţii la studiul sistemului radicular al caisului, i n Lucrări
ştiinţifice ate Institutului agronomic „N. Bälcescu", Bucureşti, 1962 .
 BIBLIOGRAFIE 595

133. G h i u ŢA , M . , Caisul (Prunus armeniaca L.) , „Revist a horticolă " (Bucureşti) , 1927 , vol . V , nr . 51 .
134. G i o r g i n i , G. , II pesco, Edit , agricole , Bologna .
135. G o e t h e , R. , Über die Klassifikation der Pfirsichsorten, Gartenflora , 1907 .
136. G o t N o r b e r t , Le pécher, Perpignan , 1950 .
137. — L'abricotier. La maison rustique, Paris , 1958 .
138. G r a s . R. , Quelques observations sur les relations entre les ]>ropriétés physiques du sol et la croissance du pêcher
dans la vallée de Rhône, entre Vienne et Valence, ,,Annale s agronomiques" , 1962 , nr . 2 .
139. G r e b n i ţ k i , A . S. , Atlas plodov, t . IV , Petersburg , 1906 .
140. G re k o v , S i m., Kajsija, Izd . n a Bolg . Zeme d Koop. , D-vo , Sofia , 1947 .
141. G r i n ţ e s e u E r n e s t , Efectele gerului din iarna 1941—42 asupra pomilor roditori, ,,Bul . Acad . agr." , Bucu -
reşti, 1943 , nr . 2 .
142. G u r a п . M. , Cultura caisului, „Foai a plugarului " (Constanţa) , 1932 , nr . 4 7 — 48.
143. H e d r i c к , U . P. , The Pesche of New-York, Albany , 1917 .
144. — Cyclopedia of hardy fruits, Ne w York , 1920 .
145. — Pomologhiia, Oghizselhozghiz , Moscova , 193 7 (trad . I n 1 . rus ă a lucrări i Systematic pomology, Ne w York ,
1930).
146. H e I b e г, H . , Empfohlene Süsskirschen-, Sauerkirschen- und Pfirsichsorten im Bundesgebiet, „Erw . Obstb." ,
1962, nr . 4 .
147. H e г r e r o, J. , A b a d i a, A. , Compoitamienlo de arboles frutates en suelos calizos (Comportare a pomilo r
fructiferi î n solur i calcaroase) , „An , E s tac", exp . Aul a Dei , 1962 , rez . î n „Horlie . Abstr." , 1964 , nr . 1 .
148. H e r г e r о, J . , R i e r a, F . J„ L'abiicot en Espagne. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octom -
brie 1961 , Toulouse , 1961 .
149. H i g d о n, R . J. , The effect of 2,4,5-Trlchlorophenoxyacetic acid on the deoelopernent and ripening of eighteen
varieties oj peach fruits, î n Proceedings of the American Society for Horticultural Science, 1951 , nr . 58 .
150. H о m e s u r i ş m v i 1 i, N. , E r i s t m a v i , E. , Promîştennte sorta plodov Gruzii, Tbilisi , 1941 .
151. H o r n , E. , A kömag egyes tulajdonsâguinak jelentösege a: öszibarack-fojtak meghatarozasanat, „Kert , szöl , Föisk ,
Eok", 1960 , nr . 24 .
152. H o r n J a n o s , Pomologia, Budapesta , 1937 .
153. H u e t , J. , La selection donate de la variété Rouge du Roussi lion. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan ,
octombrie, 1961 , Toulouse , 1961 .
154. H u g a r d Jean , L'action du froid hivernal sur les arbres [tuiliers, Congrè s Pomologique , 1956 , Villefranche ,
1957.
155. — Les nouvelles variétés de pêches américaines, Congrè s pomologique , 1957 , Villefranche , 1958 .
15fi. H u g a г d, J. , S a u n i e r , R. , Action de l'acide 2,4,5-trichlorophénoxypropioniquc sur la précocité de maturité,
l'intensité de coloration, la grosseur des phhes et la germination de leur semence, Ann. , Amél. , Plantes ,
1961, vol . I L
157. — Les nouvelles variétés de pêches mûrissant avant Redhaven.
158. H u g u e t, C. , Quelques aspects de la nutrition. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombrie , 1961 ,
Toulouse, 1961 .
159. I a b l o n s k i , E . A. , Fizwloghiceskie pokazaleli zimostoikosli sortov persika, abrikosa i mindalca, Edit . Kolos ,
Moscova, 1964 .
160. I с h i m , M, , Pieirea prematură a caisului (apoplexia) poale fi prevenită şi chiar combătută, „Pomicultur aş l
viticultura", 1952 , nr . 1 .
161. * * * Indagtne sulla peschicoltura italiana, Roma , 1936 .
162. I o n e s e u , N. , Rezultatele obţinute In cultura piersicului la G.A.S. Medgidia, Dobrogea, „Revist a G.A.S." ,
1962, nr . 5 .
163. I o n e s с u, V. , Influenţa precipitaţiilor asupra formarii mugurilor floriferi şi a producţiei Ia cais, „Grădina ,
via ş i livada" , 1962 , nr . 12 .
164. I o n e s с u, V- , С v a s n i i, D. , Tăierea de vară — mijloc eficace, pentru obţinerea recoltelor regulate la cais t

„Grădina, vi a ş i livada" , 1961 , vol . X , nr . 10 .

165. I o n i ţ ă , C- , Piersicul, Edit , agrosilvică , Bucureşti , 1961 .
166. * * * Italo Da Tripoli, Romano Maglioni Osseroazioni su venlisei cultivar di pesche gialle „Americane", Centr o
per l'increment o dell a frutticoltur a ferrarese" , 1964 , nr . 12 .
167. J a h n , A, , Die morphologische Beschaffenheit des BlattranJes von Pfirsichsorten, „Angew . Bot." , 1936 , nr . 18 .
168. — Weiterer Beitrag zur Frage der Sortenbeschreibung und der Fertilitätsverhältnisse beim Pfirsich. II
{Blütenbilder), „Gartenbauwiss." , 1938 , vol . 11 .
 BIBUOGRAFir

169. J a n s o n. A. , Kern-, Siein- und Sclialenob.il, Leipzig , 1936 .

170. J i г а к, L. , Über die enzymalischen Vorgänge des Welkens bei belaubten langen Marillenbauinen, „Gartenbau -
wiss.", 1942 , nr . 17 .
171. J o h n s t o n , S. ,M o u 1 t о п. J . E. , Investigations in apricot culture in Michigan, „Spec . Bull . Mich .
agric. Exp . Stat" , 1961 , nr . -134 .
172. Л о 1 e y, E . I.. , Apricot seedlings of turkish origin that set fruit under adverse conditions, I n Proceedings
nflhe American Society for Horticultural Science, 1961 , vol . 78 .
173. J o u i n , J. . Classification des pêches, „I. a Pomologi e Franc/aise" , 1907 .
174. J u с i к о v, N . G. , Ceaslnoe plodovodstuo, Moscova , 1954 .
175. J u к о v s к i i, P . M. , h'ulturnle rasteniia i ih sorodici, .Moscova , 1950 .
176. К a h 1 u с i к о, A . G. , Sorta plodovth kullur Moldavii, cd . a 2-a , Gosizd . Moldavii , 1954 .
177. К ani vet . Pocivcnnle usloviia i rost mnognletnih sadooih nasajdenii (gruşa, stiva, abrikos, ceresnea,
vişnea, greţkii oreh i vinogrodnaia loza), ,,Carle a moldoveneasca*' , Chişinău , 1960 .
178. К e 11 e y, V . W . , Time of application of nupldhcileneacelic acid for fruit thinning of the peach in relation to
the june drop, I n Proceedings of the American Society for Horticultural Science, 1955 , vol . 66 .
179. К e m m er, E. , Zur Frage der Froslsrhadenerfassung im Obstbau. Der Obstbau, vol . IV , F.dil . F.uge n UImcr ,
Stuttgart, 1956 .
180. К с r e к e s, L. , Pomologia. öszibarack. Nôvemjvedelem es kerleszet kiadasa, Budapesta , 1937 , vol . 1 .
181. К 1 a d i k, F. , Beitrag zur Frage der Auswahl geeignetster Aprikosenunterlagen, Vedech e Prac e ovoenarske ,
1963, nr . 2 .
182. K n i g h t , A. , Manual of Pomologie, Londra , 1827 .
183. К o b e 1, F. , Lehrbuch des Obstbaues auf physiologischer Grundlage, Berlin , 1931 .
184. К о 1 e s n i к о v, V . A. , Razvitie ptodovodslvu v SSSIi, „Priroda" , 1959 , nr . 8 .
185. К o m i t o v, R. , Kasierrat sort Royal. „Ovostarstvo" , 1961 , nr . 10 .
186. К о s t i n a, K . F. , Abrikos, Edit . Vashnil , Leningrad , 1936 .
187. — Zimovlnoslovosti razlicinth sortov abrikosa v Krlmu v usloviuh zim 1947П9ГХ, 1949119-ïO gg., ,,Yopros i
iujnogo i sublropiceskog o plodovodstva" , Moscova , 1953 .

188. — Primenenie bolaniko-geograficeskogo metoda v klassifikaţii abrikosa. Edit . Kolos , Moscova , 1964 .
189. К о v a 1 e v, N . V. , Abrikos, Izsclliozlil , Moscova , 1963 .
190. К о v a I e v, N . V. , T a t a u r о v a , A . S. , Ustoicivosti vidov i sortov abrikosa к zimnim i vesennim rnorozam,
ln Trudl po prikladnol balanike, ghenetike i selekţii, t . X X X , fasc. I , Leningrad , 1953 .

191. K r a m e r , S. , Beiträge zur Züchtungsforschung beim Pfirsich. II. Morphologische und physiologische Unter­
suchungen an Pfirsichsorten Prunus persica L . unter besonderer Berücksichtigung der „kernechten" Sorten,
„Arch. Garlenb." , 1959 , vol . 7 .
192. К r i е. r, N. . Pentru ce pier caişii, „Rev . pomicolă " (Bucureşti) , 1935 , nr . 5 .
193. * * * L'abricotier, espèce fruitière d'avenir, ,,Bull . de s engrais" , 1961 , nr . 445 .
194. L a p i n s , K. , .Some symptoms of stock-scion incompatibility of apricot varieties on peach seedling rootstock, ,,Canad .
.1. Plant . Sei." , 1959 , nr . 39 .

195. L a u c h e , W . , Deutsche Pomologie, Frankfur t a m Uder , 1883 .

196. * * * Le nuove pesche italiane, Roma , 1953 .
197. L e r o y , A. , Dictionnaire de pomologie, vol . V , Paris , 1877 .
198. — Dictionnaire de pomologie, vol . V I , Angers , 1879 .
199. L i а с u. A. , Contribuţii la studiul porlalloiloc caisului. I n Lucrurile sliinfifice ale Institutului agronomic „Ion
lonescu de la Brad", laşi , 1960 .

200. L ö s с h n i g, J. , P a s s e c k e r , F. , Dir Morille (Aprikose) und ihre Kullur, Österreichische r Agrarverlag ,

Viena, 1954 .

201. L u с a, L , L i а с u, A. , R u s u , F I . , Stabilirea condiţiilor climatice favorabile creşterii caisului tn zona oraşului

Iaşi In vederea raionalii lui, i n Lucrurile ştiinţifice als Institutului agronomic „Ion lonescu de la Bred",
Iaşi, 1964 .

202. L u c a s , E. , Auswahl wertvoller Obstsorten Ulmer, Stuttgart . 1872 .

203. L u i z e t, père , Classification des fruits du genre pêcher, Lyon , 1861 .
204. L u p a ş с u, С , Piersicul, Edit . „Universul" , Bucureşti , 1935 .
205. — Descrierea principalelor varietăţi de cais, ,,Progresu l horticol " (Bucureşti) , 1936 , vol . II , tir . 5 — 6.
206. I . u p с, I . Z . , M i h a i 1, S. , L e t t e r , R . etc. , Noi contribuţii la cunoaşterea producţiei de fructe şi seminţe
in perdelele de protecţie a cimpului. „Problem e agricole" , 1961 , voi . X I I I , nr . 2 .
 BIBLIOGRAFIE .197

207. L u р е ч е й . 1'1. . Cninfu'iliirrn soiuri de cais pe. difrrifi portativi tn pepiniera. In Lucrurile ştiinţifice nie
Institutului agronomic „Sieotne Bălcescu", Bucureşti . 19ß0 .
2<*!Ч. — Studiul arhitectonicii sistemului radicular al caisului „Paviot" altoit pc diferiţi portaltoi. I n Lucrările ştiin~
fifice cir Inslitidului agronomic ,,Xicotac Bălcescu", vol . V , seri a B , 1961 .
Stâtiri l . u x o v a , M. , 1 . u x, Л. , Zur Symptom-Analyse des frühzeitigen Aprikosensterbens, li t Pcslovanic mnrhiil
a ich predeasnr. hgnutic, Bralislava , Î958 .
210. M a j e ! " n i k, O. , Experiences relatives au phénomène d'apoplexie de l'abricotier, ,,Annale s de s Epiphyties,1963 ,
nr. 2 .
211. M a 1 i g a, P. , Az üszibarack ncinesitrsc s ennek eddigi eredmenyci. A KerlcszeU, kutato intezet evkönyve, Budapesta ,
vol. IV . 1960.
212. M a r i n A n a , Boalclc caisului şi piersicului fi combaterea lor, 1.С.Л.П . îndrumăr i tehnice , Atelierel e grafic e
ur. 1 , Bucureşti , 1949 .
213. M а г r o, M. , Prove di secondazione zu fiori di pesco ..Hale." con pollinc di „S. Anna Bolducei" e di „Madame
Kira Erreinoff", ,,l ;
niUicoltura", 1961 . nr . 3 .
211. M a r t h , Р . С ,H a v i s, I,. , P r i n c e , V . E. , Effect of growth regulating substances on development and
ripening of peach, i n Proceedings of the American Society for Horticultural Science, 1955 , vol . 55 .
215. M a s , A. , Le verger, Paris , 1874 .
216. M a u r e r E r i c h , Unterlagen der Obstgehölze, Pau l Pare y Kicdas , Berlin , 1939 .
217. M с С1 u n g, A . G. , C l a y t o n , С . N. , Boron in relation to foliar and fruiting abnormalities of peach,
„Plant. Dis . Rep." , 1956 , vol . 40 .
218. M с 1 n i с, A. , Despre rezistenţa la ger a cttorva soiuri de. pitrsic cultivate la G.A.S. Şimleul Silvaniei, „Grădina ,
via ş i livada" , 1956 , nr . 9 .
219. M e l v i l l e , F. , Better peach varieties, ..J . Agric" . 1962 , nr . 3 .
220. M с 11 i ţ к i, Z . A . , Povţşenie urojainosli abrikosa, Pişcepromizdat , Moscova , 1953 .
221. — Zimnic povrejdeniia plodovîh dereviev, Selhozghiz , Moscova , 1956.
222. M i с i u r i n, V . L , Opere alese, Bucureşti , 1954 .
223. M i с u, I . , Observaţii cu privire ta polenizarea şi fecundurea florilor la pomi, „Grădina , vi a ş i livada" , 1960 ,
nr. 5 .
224. M i с h i e 1 i, I. , Panorame dclla peschicoltura ilidiann, ,,1'rutlicoltura" , 1063 , nr . 3 .
225. M i h ă e s с u, G r . , Cultura piersicului tn Şimleul Silvaniei, ,,Grădina , vi a ş i livada" , 1953 , nr . 9 .
226. — Unele măsuri de sporirea producţiei la piersic, „Grădina , vi a ş i livada" , 1955 , nr . 8 .
227. — Să cultivăm ctl mai bine caişii şi piersicii, Edit , agrosilvic ă d c stat , Bucureşti , 1956 .
228. — Comportarea unor soiuri de piersic în zona oraşului Bucureşti, „Grădina , vi a ş i livada" , 1959 , nr . 1 .
229. — Contribuţii la studiul comportării piersicului tn zona preorăşenească a Capitalei, teză , Bucureşti , 1959 .
230. — Cercetări privind biologia şi specificul agrotehnicii piersicului în centrul pomicol Copăceni din
regiunea Bucureşti, I n Lucrările sesiunii ştiinţifice a Institutului agronomic „Nicolac Bălcescu". Edit ,
agrosilvică, Bucureşti , 19!30 .
231. — Din experienţele cultivării piersicului tn zona oraşului Bucureşti* „Grădina , vi a ş i livada" , 1963 , nr . 5 .
232. M i li ă e S c u, G r . , P r ö d a n , G h., С r e \ a n, 1. , Potenţialul de producţie şi calitatea recoltei la piersic
tn condiţiile zonei oraşului Bucureşti, i n Lucrările ştiinţifice ale Institutului agronomic
„Nicolac Bălcescu", Bucureşti , 1964 .
233. M i h ă с s с u, G г., D i a с о n u Elena , Cum obţinem recolte mari dc piersici la hectar, Edit , agrosilvică ,
Bucureşti, 1965 .
234. M i 1 i ţ i u, I. , L u p e s c u , FI. , S l a n e i и , G h . , Pomicultură specială şi pomologie, Edit , agrosilvică ,
Bucureşti, 19G1 .
235. M i n с i o n e, В. , Composizione chimica di alcune varieta di (dbicoeche prodoltc in Campania, „Ann . Fase . Sei .
agr. Napoli" , 1 9 6 2 - 1 9 6 3 , rcz . I n „Hort . Abstr." , 1964 , nr . 1 .
236. M i г с e a, 1. , M i h â e s с u, ( j r . , G с о r g e s с u, M. , Pomologia, manual pentru şcolile de maiştri pomicoli,
Bucureşti, lit o M.A.S. , 1957 .
237. M i r o n , Gh. , tn legătură cu zonificarea pomicolă, „Agricultur a nouă " (Cluj) , 1934 , nr . 3 .
238. — Pomicultura, Bucureşti , 1913 .
239. M i г o n, G h . , P o p o v i с i, M. , Experienţa privind r'tritul fructelor la cais, „Agricultur a nouă " (Cluj) , ma i
1938.

240. M i t t e m p e r g h e r , L. , Indagini sul valore tassonomico di alcuni caratleri dei rami с delle foglie net pesco,
„Riv. dell a ortoHorofrutticoltur a italiana" , 1962 , vol . X L V I , nr . 1 .
241. M i t u , M. , Comportarea caisului la ycrul de iarnă lVâi—lb'tl, „Grădina , vi a ş i livada" , 1955 , nr . 7 .
 598 BIBLIOGRAFIE

242. M i t u M. , Conlributii la studiul porlalloilor piersicului, h i Lucruri ştiinţifice ale Inslitulului agronomic
„Ion Ionescu de la Brad", Iaşi , 1961 .
243. M o d e r a n , I. , Contribuţii la sludiul îngrăşămintelor asupra formării şi creşterii rădăcinilor la mir, par şi
prun. I n Lucrări ştiinţifice I.C.H.V., 1959 , Bucureşti , 1960 .
244. M o h a c s y M â t y as, A gyûmolcstermeszlés kezekănyoc, „Patria " (Budapesta) , 1946 .
245. — (jszi baraesk termes, Budapesta , 1951 .
246. M o l n i r , I. , Pomologic hongroise, Budapesta , 1900 .
247. M o r e t t i n i , A. , / dauni delle basse temperature del decorso a iiwerno su alcune variela di pesco, „Rivist i
dclla ortoflorofrutticoltur a italiana" , 1954 , 3 8 ( 5 — 6).
248. — Le nuove cullinar Morettini, Centr o d i studi o pe r i l miglioramrnt o dell e piante , d a frutt o e d a ort o
del C.N.R. , Florenţa , 1962 .
249. M o r e t t i n i , A . , ş i colab. , Monografia delle principali cultivar di pesco. Consilli o nazional c dell e ricerche ,
Centro d i studi o pe r i l migliorament o dell e piante , d a frutt o e d a orto , Florenţa , 1962 .
250. M о г v a n, G. , Problèmes du dépérissement de l'abricotier, Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octom -
brie 1961 , Toulouse , 1961 .
251. — Les problèmes du dépérissement de l'abricotier, „Annale s de s Epiphyties" , 1963 , nr . 2 .
252. M о s t i, A. , La coltura del pesco nella collina toscana, „FruUicoltura" , 1959 , nr . 21 .
253. M о w r y, J . В. , Selecting peach varieties for new plantings. Factors in productivity of peach varieties, Trans . III .
„St. bort . Soc" , 1 9 6 0 - 1 9 6 1 , nr . 94 .
254. — A way to gel big peaches, „America n frui t grower" , 1963 . nr . 3 .
255. M ü l l e r , J . ş i colab. , Deutschlands Obstsorlen, Stuttgart , 1922 .
256. N e a g u , M. , Selecţia plantelor hortiviticole. Edit , agrosilvică , Bucureşti , I960 .
257. N e g r i 1 ä, A. , M i г с e a, I. , Manual de pomologic pentru şcolile profesionale horticole şi şcoli medii tehnice
agricole, Edit , d e sta t pentr u literatur ă ştiinţifică , Bucureşti, 1952 .
258. N i k e t i c i , M i 1 i u t i n, Sortno voce kajsija, „Zadrujn a kniga" , Beograd , 1958 .
259. N i k i s i n , K . G. , Vliianie zimnei pobelki na morozoustoicivosti plodovth pocek abrikosa, „Sa d i ogorod" ,
1949, nr . 11 .
260. N i n a s j a n, S . M. , O nekotorlh razliciiah semian abriknsa i persika nahodiahşcihsia na razniih fazah
embrionalnogo razviliia, „IEvestit a Akademi i Nau k Armiansko i SSR" , 1958 , nr . 3 .
261. N y u J t о , F. , Т о m с s a n у i , P. , A kajszinbarack és lermesztcse, Edit . Mezôgazdasàg i kiadô , Budapesta ,
1959.
262. T a l o c s a y , R . , Un hibrid de piersic ре саге nul atacă afidelc (Myzodes persicae), „Grădina , vi a ş i livada" ,
1952, nr . 4 .
263. — Experienţele mele, Edil . agrosilvic ă d e stat , Bucureşti , 1955 .
264. P a 1 о с s a y, R. , V e r e s s, I „ A n t a l , D. , M o z e s, P. , Az atmàslermésuek és csonthéjasok lermesztése
és nemesilése. Edit . Mezögazdasa g es iidészrti âllam i Könyvkiadö , Bucureşti , 1954 .
265. P â n d e l e I u 1 i a n a, Conţinutul tn clorofilă al frunzelor de pomi, indice biochimie pentru precizarea feno-
fazelor, „Grădina , vi a ş i livada" , 1958 , nr . 3 .
266. P a s s e с к e r, F. , Jugend- und Altersformcn bei der Aprikose und anderen Obsturten, ..Garlcnbauwiss." , 1940 .
267. — Lebensdauer und Veredlungsunterlage bei Marille (Aprikose), „Garlcnbauwiss." , 1941 , nr . 18 .
268. — Vermehrung und Züchtungsfragen bei der Aprikose, „De r Züchter" , 194 6 — 1947, nr . 1 7 — 18.
269. — Die vegetative Vermehrung von Untcrlugenmarillcn, Mitteilungen , Seri a В , Obsl und Garten, 1963 , vol . X I I I ,
nr. 2 .

270. P a s s y, P. , Le pécher, l'abricotier, le prunier, le cerisier, le framboisier, Librairi e .1 . B . Baillièr c e t Fils , Paris ,
1947.
271. P a t r o n , A. , S w i n i i i w , H. , M i c h e l , F. , Étude de la maturation de Vabricot (var . Canino) en Maroc,
en vue de la mise en conserve, „Fruit s e t prim" , 1956 , lez . l u Hortic . Abstr." , 1956 , ш . I .
272. P a u n o v i 6, S . A . , Apricot growing, its problems. Measures for their solution. X V I t h
Internationa l Horti -
cultural Congress , 1962 , Gembloux , Belgia .

273. P a u n о v i è, S . A. , G a v r i 1 о v i 6 , M . D. , Apricot culture in Jugoslavia with special reference to produc­

tion areas, varieties and roolslocks, 16t h Internationa l Horticultura l Congress , 1962 , Gembloux , Belgia .
274. * * * Pentru ce pier caişii, „Revist a horticolă" . Bucureşti, 1934 , nr . 134 .
275. * * * PeschicoHura Italiana, I n Atti del 3° Convegno Peschicola, Ravenna , 7 ma i 1961 .
276. * * * Pestovanic marhul a ih predeasne hymnulie, Vydavatelstvo Slovenskej Akademie Vied, Bratislava , 1958 .
277. P e г r a u d i n, G. , J u 1 с n, S. , La culture de l'abricot en Suisse et en Valais, Journée s Nationale s d e l'Abri -
cotier, Perpignan , octombri e 1961 , Toulouse , 1961. ,
 Fllni rOGRAFI F 59П

278. P c I r o s i а п. Л . Д. , Pricini neusioicivogo plodonoşcniia abrikosa i pUtl povtşeniia urnjainosli igo В Moldavii,
„Ш. Molii. , Filial a A.N . SSSIV , 1954 , nr . 2 .
279. P e t r u s i a n , A . A. , S m 1 к o v, V . К. , Primele rezultate ale lucrurilor dc selecţie a caisului tn Moldova,
In ..Pomicultura , viticultur a ş i vinăritu l Moldovei" , 1964 , nr . 5 .
280. P e y n a u d, 1С , La vilamine С dans les fruits à noyau, „Qual . Plant . Maveg." , 1958 , vol . 3/4 .
281. — Su r la composition chimique îles poches, „Ann. Agron." , seri a Л , 1952 , nr . 1 , 6 .
282. P e y r c , P. , Les pêchers. L'arbre, ses fruits, ses sucs, Paris , 1946 .
2S3. P i c n i a z c k , S . A. , Sadownictivo, Varşava , edit . Paüstwow e wydawnicfw o rolnicz c i lesnc , 1961 .
284. — ,,L'arboricultur e fruitière" , 1962 , nr . 104 .
285. ** * Piersicul. Ministeru l Agriculturi i ş i Domeniilor , Direcţiune a agriculturii , Serv . Educaţie i agricole , Bucu -
reşti, 1938 .
286. P i r o v a n o, A- , Miglioramenlo genetica del pesco, „L'Italia agricola" , 1936 , nr . 10 .
287. — La nouve pesche ilaliane, Roma .
288. P 1 a v e с z, J. , Experiments ivith raising apricot graftings worked on plum rootstocks, Duna-Tisz a közi mezö -
i • kisérlet i intéze t évkonyve , 1960 .
289. P I о с к, Н. , Einiges über die Unterlagenfragen bei Murilten. Mitteilungen , Obst . Gartenbau, Seri a В , Klosler -
neuburg, 1954 .
290. — Die Bestimmung von Aprikosensorten mit Hilfe des Fruchlstcincs „Wisscnschaftl . Schriftenreihe A.J.D." ,
1958, nr . 16 , rez . I n „Hortic . Abstr." , 1959 , nr . 2 .
291. — Ein Verfahren zur Bestimmung von Aprikosensorlen (Pub!.) , Minist. Landw . VVeinb . Forst . Rheinland ,
Pfalz. 1958 , rez . I n „Hortic . Abstr." , 1959 , nr . 2 .
292. — Das Festbild einer uneinheitlichen Marillenpflanzung, Mitteilungen , seri a В , 1962 , vol . X I I , nr. 1 .
293. — Die Auszucht marilleneigener Unterlagen auf ungeschlechtlichem Wege, Mitteilungen, Scri a В , Obst und
Garten, 1962 , vol . X I I , nr. 5 .
294. — Europäische Aprikosenanbaugebiele, Mitteilungen , Scri a В , Obst und Garten, 1962 , vol . X I I , nr . 6 .
295. — Das Aprikosensterben, „Annale s de s Epipliyties" , 1963 , nr . 2 .
296. — Unterlagenversuche im Marillcnanbun. II , Mitteilungen , Seri a В , Obst, und Garten, 1963 , nr . 3 .
297. ** * Plodi Armenii, vol . I , Kostoctkooic porodl. Mestnte sorta. Arimnsko c Gosud . Izdateistvo , Erevan ,
1958.
298. P о i t e a u, P . A. , Pomologie française, Paris , 1845 .
299. ** * Pomologia (poloneza) , su b red . prof . Rcjman a ş i S . Zaliwskicgo , Varşovia , 1956 .
300. ** * Pomologia R.P.R., vol . I , Edil . Acad . R.P.R. , Bucureşti , 1963 .
301. P o p с s с u, H . f Caisul tn condiţiile regiunii Oradea, „Grădina , vi a ş i livada" , 1957 , nr . 5 .
302. P o p e s c u , M a r i u s , Realizările s i perspectivele pomicultura pe nisipurile din Oltenia, „Grădina , vi a ş i li -
vada", 1962 , nr. 8 .
303. P o p o v , M- , Proishojdenic tadjikskogo plodovodstva. Ptodovtie srednego Tadjikistana, Leningrad , 1935 .
304. P r i c ă , D- , C a ţa v e l a , S t . , Comportarea In pepinieră a caisului altoit pe ctteva soiuri de prun, „Gră -
dina, vi a ş i livada" , 1961 , nr. 10 .
305. P r o b o c s k a i , E n d r c , A kajszin alanyainak a kérdesc. KerUszet es Szoleszel, vol . V I I , nr . 8 , 1958 .
306. — Faiskola, Mezögazdasag i Kiadö , Budapesta , 1959 .
307. P r o d a n , Gh. , Buletine pentru aprecierea calităţii fructelor slmburoasc prin degustare s i instrucţiunile
necesare folosirii lor, I n Lucrările ştiinţifice ale Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu", Bucureşti,
1961.
308. P r o d a n , G h . , M i h ă e s c u , (ir. , Recoltarea ş i valorificarcu fructelor tn stare proaspătă, Ministeru l Tnvâ -
ţâmlntului, Întreprindere a d e materia l didactic , 1963 .
309. P r o e b s t i n g, E . L . J. , M m 11 s, H . H. , Los s of hardiness by peach fruit buds as related to their morpho­
logical development during the pre-bloom and bloom period. I n Proceedings of the American Sociely for
Horticultural Science, 1961.
310. R a d u , I . F. , Contribuţii la industrializarea caiselor prin tratare cu SO ş i uscare, M . O. , Imprimeri a Naţio -
n

nală, Bucureşti , 1941 .

311. — Contribuţiuni la prepararea ş i păstrarea pulpei de caise, M . O. , Imprimeri a Naţională , Bucureşti,
1941.
312. — Diferite metode de pretratare a caiselor tn vederea industrializării, M . O., Imprimeri a Naţională , Bu -
cureşti, 1943 .
313. — Tehnica uscării ş i deshidratării caiselor. Metode noi In viticultură, pomicultură ş i legumicultura, Edit .
agrosilvică d e stat , Bucureşti , 1958 .
l'.IHÏ BIBLIOGRAFIE

3H. R a du, I . F. , P â n d e l e l u l i a n a , Enachcsc u Georgeta , Proprietăţile fizice, chimice şi teh­

nologice nie fructelor principalelor specii pomicole cultivate in It.P.H., Edit . Acad . R.P.R. , Bucureşti,
1957.
315. R a t a l ÎS , C , Ş u t a Victoria , O specie de Endostigma (Vcnturia) nouă pentru flora H.l'.it., parazită
pe cireş, vişin, piersic şi cais. I n Lucruri ştiinţifice LC.II.V., vol . I , 1958 .
316. R i d u l e s c u , C , Hibrizi naturali Intre corcoduş şi piersic, I u Lucrările ştiinţifice I.C.H.V., 195 8 — 1959 ,
1960.
317. R e a d n o v a , M . I. , Lclneaia obrezka abrikosa, sredstuo borbl s ghibeliu pocek ol morozu, Krasnodar , 1947 .
318. — Itoghi sortoispttaniia persikov v zone konservnogo kombinata v slaniţe, Krlmski c Trudi , vol . VII , Gos -
plan RSFSR , 1958 .
319. — Persik. Krasnodarsko e knijno e izdalelstvo , Krasnodar , I960 .
320. R i a b o v, N . I. , Klassifikaţiia persikov, Moscova , 1939 .
321. — Selekfia persika na konscrvniie kacestva plodov, Edit . Kolos , Moscova , 1961 .

322. R i e r a , F. , Phcnotypes F , hybrides picher, amandier comme porte-greffes clonalcs, Congrè s pomologique, oct .
1957, Villefranche , 1958 .
323. R i h a, J. , Ccsk e Övoce , Praga , 1921 .

324. R i v i è r e , G u s t a ve, Traité d'Agriculture fruitière, Paris , 1928 .

325. R о г s n y a i, J. , La culture des abricots en Hongrie cl ses problèmes, ,,Annale s de s Epiphyties" , 1963 , vol .
14, nr . 2 .
326. R u f f a 1 d i, G i o v a n n i , G. , Consequenze del freddo sulla fruttificazionc e sutla frultu del pesco, „l-'rutticol -
tura", 1957 , vol . III .
327. S a h о n с t, P. , L'industrie de la conserve. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Tou-
louse, 1961 .
328. S a n d u - V i l l e , C. , De ce pier caişii, „Revist a horticolă " (Bucureşti) , 1934 , nr . 135 .
329. S a n n a с, G. , L'abricot en Roussillon. Jour n e s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , octombri e 1961 , Tou -
louse, 1961 .
330. S a n t r o s i a n , G . M- , M i г d j a n i a n , A . G. , O sisteme soderjaniia pocivl v plodonoscuşccm abrikosovom
sadu, „Sa d i ogorod" , 1959 , vol . 97 , nr . 11 .
331. S ă v u l e s c u , T l . . Starea fitosanilară din anii 1927 — 19Ö7, „Analel e ICAR" , Bucureşti, vol . I — X X V.

332. S c a r a m u z z i , F. , Alcune indagini sui fattori che possono regolare la vigoria iniziale dci germogli del pesco,
„Riv. dell a orloflorofrutticoltur a italiana" , 1958 , voi . 42 .

333. — / problemi attuali dcll'albicocco in Prancia. Considerazioni e prospettivc per il nostro pacsc, „Riv . dell a orto -
florofrutticoltura italiana" , 1961 , voi . 15 .
334. — La culture de l'abricot en Italie. Journée s nationale s d e l'abricotier , Perpignan , nclombrie , 1961 , Tou -
louse, 1961 .
335. — Siluazione attualc e prospellive delta collura dcll'albicocco in Italia, „Frutticoltura" , 1962 , nr . 1 .
336. — Siluazione atluale с prospettivc delta collura dcll'albicocco in Italia, „Frutticoltura" , 1962 , vol . X X I V ,
nr. 2 .
337. S c h i l l M a r g i t , A r öszibarack tcrmcsztése (CuHur a piersicului) , Meziigazdasàg i é s Erdészcl i Allam i Könyv -
kiadö, Bucureşti , 1958 .
338. S i m i r e n k o , L . P. , Pomologhiia, vol . III , Kiev , 1963 .
339. S m I г к о v, К . U. , К hurakterislike zusuhoustoicivosli abrikosa, ,, S idovodslvo, vinograd-irstv o i vinodelie" ,
1962, nr . 4 .
340. — Catalogue descriptif des fruits adoptés par le Congrès Pomologique, Sociét é Pomologii(u c d e France ,
Lyon, 1906 .
341. S o k o l o v a , S . A . ş i colab. , Kullura persika v Moldavii, Chişinău , 1953 .
312. S о n с a, V. , Cauzele care pricinuiesc pieirea caişilor, „Economi a rurală" , 1940 , nr . 66 .

343. — Pierderile suferite de pomicullori şi pepinierişti in urma gerului din iarna 1)42, „Horticultur a româ -
nească", 1942 , nr . 6 — 7.
344. — Contribuţii la studiul critic al comportării corcoduşului ea portaltoi, Imprimeri a Centrală , Bucu -
reşti, 1947 .
345. - r . Mirobolanul (corcoduşul), guiţ , Acad . R..P.R.. . Bucureşti, 1957 ,
 BIBLIOGRAFIE ROI

34|j. S o n e a , \ \ , Contribuţii critice la studiat pieirii caisului I n Probleme actuale de biologie şi ştiinţe agricole, lucrar e de-
dicaţi) acad. prof . G . lonescu-Şiseşt i e u prileju l împliniri i л 75 de ani, F.dit . Acad . 14.RR. , Bucureşti , 1960.
347. S i n i t a , V. , P r i e n , U- , C a ţa v e l a , SI. , Comportarea In pepinieră a caisului allait la baza coroanei
pe clleva soiuri de prun. I n Lucrări ştiinţifice I.C.H.V., vol . V , 1963 .
348. Sorta plodovth i iagodnth kullur. Saucinn-isstedovalelskii institut plodovodstva , , / . V . Miciurin", Gosiz -
selhozlit, Moscova , 1953.
3 19. S I a n с i u, G h., Livada de piersici de ta gospodăria agricolă de stal Stunicolaul Mare, „Gradina , vi a ş i livada" ,
Bucureşti, 1954 , nr . 11 .
350. — Comportarea piersicului şi caisului in clinpia Banatului In condiţiile iernii lOöS — lli-JG, „Gradina , vi a ş i
livada", 1956 , nr . 11 .
351. — Comportarea unor slmburoase In ctmpia Banatului, „Gradina , vi aş i livada" , Bucureşti,
1959, nr . 12 .
352. — Aspecte actuale ale porniculttirii din Italia. Inst , d e documentar e tehnicii , Bucureşti, 1962 .
353. S t a n к o v i i . D. , В u 1 a t o v i 6, S. , Prilog poznavanju osetljivosti nekih sorti bresaka, kajsija i krusaka pre-
mazimskim mrazevinn, „Zast't a Birja" , 1955 , nr . 30 .
354. S t e г n b r i d g с, E . G. , The effect of high rates of nitrogen and potassium on the yield, quality and foliar
mineral composition of Dixigcm peaches in the South Carolina sandhills, I n Proceedings of the American
Society for Horticultural Science, 1962 , vol . 81 .
355. S t o l l , R u d o l f , Österreichisch-Ungarische Pomologic, Vicna , 188 3 — 1889 .
356. S t oi c i к o v, I. , Ovoşlarstvo, parte a I , Zcmizdat , Sofia , 1959 .
357. — Ovoşlarstvo, parte a II , Zemizdat , Sofia , 1962 .
358. Ş i t t, P . G. , Abrlkos. Gosudizda t s- h literaturi , Moscova , 1950 .
359. — Bazele biologice ale agrotehnicii pomicole, Edit , agrosilvic ă d e stat . Bucureşti , 1955 .
360. Ş t e f a n , N. , Zonele favorabile din sudul ţării pentru cultura caisului, „Grădina , vi a ş i livada " (Bucureşti) ,
1961, nr . 5 .
361. Ş t e f a n , N. , Botez , M. , Ctteva precizări cu privire la soiul de cais „De Thyrnau", „Grădina , vi a ş i li -
vada" (Bucureşti) , 1962 , nr . 3 .
362. Ş t e f a n , N. , C o n s t a n t i n e s c u , N. , Botez , M. , C v a s n l i , D. , D o n e a u d, A. , P u p a , P. ,
Dragomir Elena , Zonele favorabile din sudul tării pentru cultura caisului, „Grădina , vi a ş i livada "
(Bucureşti), 1961 , nr . 5 .
363. — Stabilirea zonelor favorabile penlru cultura comercială a caisului tn pârlea de nord a tării, I n Lucrări
ştiinţifice I.C.H.V., vol . IV , 1962.
364. Ş t e f a n , N. , Borde i a n u , T. , I o n e s c u , V. , Botez , M. , Bumba c E ca t e r i n a , V I ă-
s с с a n u Elena , Comportarea mugurilor de rod la cais, piersic, cireş, vişin şi prun tn condiţiile ternii
I960 —laßl tn regiunea Bucureşti, I n Lucrări ştiinţifice I.C.H.V., vol . V , 1963 .
365. Ş t e f a n , N. , Popa , P. , Cultura piersicului in formă de patmetă italiană şi lucrările necesare In primii ani,
„Grădina, vi a ş i livada " (Bucureşti) , 1964 , nr . 7 .
366. Ş l с f ă n e s с u , D . I. , Cronic a horticolă . Caisul , „Viaţ a agricolă " (Bucureşti) , 1912 , nr . 23 .
367. — Caisul, „Viaţ a l a ţară " (Bucureşti) , 1923 , vol . I , nr . 7 .
368. — Caisul, „Revist a horticolă " (Bucureşti) , 1924 , vol . II . nr . 11 .
369. Ş u t a , A. , Pieirca caisului „Grădina , vi a ş i livada " (Bucureşti) , 1957 , nr . 3 .
370. T a m a s i, J. , Sravnitelnoe issledovanie kornevoi sisteml proizrastaiuşcih na stpucih peskah abrikosovlh dereviev,
privitth na obtknovennih abrikosah (Prunus armeniaca L.) i na mirobolanc (P. myrobolana Loisel), „Act a
agronomica Academia e Scicntiaru m Ilungaricae" , 1960 , vol . I X , nr . 1 — 2.
371. T a r n a v s с h i, I. ,В о r d e i a n u, T. , B u m b a c Ecaterina , Studiul cariotogic al hibridului
sexual interspecific „Chevreuse tardive" X „Amazona ru'oicunda" şi al soiurilor „Floare de mai", „Ale­
xandru" şi „învingătorul", din sortimentul regiunii Bucureşti, „Analel e Univ . C I . Parhon , Seri a ştiin -
ţele naturi i — biologic", 1960 , nr . 24 .

372. T a r n a vs с hi, I. ,В o r d e i a n u, T. , R a d u ,I . F., B u m b a c Ecaterina , Botez , M. ,

Diferenţierea mugurilor floriferi şi microsporogeneza la cais, „Act a Botanic a Horti-Bucurestienses" ,
1 9 6 1 - 1 9 6 2 , fasc . 1 .
373. T a y l o r , J . C , M i l l e r , A . C , W o o d w a r d , R . S. , Peach varieties for North Louisiana, Circ . Agri -
cultural Experimen t Stations , 1960 , vol . 68 .
374. T a y l o r , J . W . , Mutations of late maturity in peaches and nectarines, „Frui t Var . Hort . Dig" , 1958 , v o l . 1 3.
375. T e t e n y 1, P. , Physiological and biochemicul analysis of apricot kernels priur la entering Ihe dormant stage,
„Kiscrhiügyi Közlemtnyck" , 1962 , nr . 1 .
 602 BIBLIOGRAFIE

376. T h o m a s , J . John , The American fruit culturist. Orang e Jud d Company , Ne w York , 1920 .
377. T r e n k l e , R. , Neuzeitlicher Pfirsichbau. Frankfur t (Oder) , 1939 .
378. T r u s e v i c i , G . V. , Persik как podvoi dtea slivt, „Sa d i ogorod" , 1951 , nr . 5 .
379. T u m a n o v , I . I. , Fiziologhiccskie osnovt zimosloikosti rastenii, Moscova , 1940 .
380. U d v a r d y , J. , Photosynthesis of apricot understocks and scions, „Kiscrlctügy i Kozlcmcnyek" , seri a С , 1962 ,
vol. LV , nr . 1 .
381. U m ha lier , M. , Erste Ergebnisse aus einem Pfirsichunterlagenversuch, ,,Intensivobstbau" , 1962 , vol . 2 , nr . 1 .
382. U s i к о v, I . P. , Kratkaia pomologhiia, Petersburg , 1899 .
383. V i v r a , M. , ş i colectivul , Kniha o ovoeném stromu, Edit . S i Hu i zemèdètsk e nakladatelstvi , Praga , 1961 .
384. V à v r à . M. , Komora merunek broskvi a hroznti, Krajak e nakladalstvi , Brno , 1963 .
385. V e l k o v , V. , 1 1 i e v, L . V. , Pomologhiia, Zemizdat , Sofia , 1958 .
386. V e n i a m i n о v, A . N. , Setek/Ha vişni, slivt i abrikosa v uslovliah srednei potost SSSR, Gosizselhozlit , Moscova ,
1954.
387. V e r с i e r, J. , La détermination rapide des variétés de fruits, Paris , 1941 .
388. V e r m i s e a n, A . M. , D i 1 a n e a n, T . H. , S a n a g h e a n , M . В. , Plodi Armenii, vol . I , Kosto-
cikovle kullurt, Armeansko c Gosizdat , Erevan , 1958 .
389. V i l l i e r s , G . D . В. , de , The effect of summer climate on apricot production, „Unio n S . Afric a Dep . Agric .
Sei. Bull." , 1955 .
390. V i v о n a, A. , L'insomnia del pesco in Sicilia, „Frutticoltura" , 1962 , nr . 4 .
391. V u k o v i t s , G. , Marillcnkultur in Österreich, ,,Annale s de s Epiphytics" , 1963 , nr . 2 .
392. Y e a g e r, A . F. , M é a d c r . E . M. , A flesh-color chimera in the peach, „J. Hered." , 1956 , vol . 47 .
393. W a g n e r , Ş t . , Cultura caisului tn raionul Aiud, „Grădina , vi a ş i livada" , 1957 , nr . 4 .
394. W e i n b c r g h e r , J . H . , Winter injury to peach trees on yunnan stock, „Plant . Dis . Reporter" , 1952 , vol .
36-38.
395. W e n z l , H . , Spätfrostschaden an Aprikosenblätlern, ..Gartenbauwiss." , 1937 , vol . X .
396. W o o d s i d e , A . M. , Some Insects that Cause Cat-Facing and Dimpling of Peaches in Virginia, Blacksbur g
Bui., nr . 389 , Virginia, Polytechnic Institut e Virginia , Agricult . Exp . Stat . Virginia , 1946 .
397. Z e d e r b a u e r , E m . , Handbuch des Obstbaues, Vicn a — Lipsei', 1936 .
 I\I )БXA L l Л It E T I С
dc specii , soiur i ş i sinonim e

л. Amande 11 8 Armeniaca atropurpurea Lois .2 3

Amazona rubicunda 31 2 ArmeniacaЛш/сагра (Ehrh.)Borkh . 23
A amand e douc e 11 8 Ambrosia 7 3 Armeniaca dasycarpa (Ehrh. ) Pers . 23,
Abricot d c Hongri e 10 0 Ambrozia 24 , 25 , 20 , 31 , 36 , 40 , 52, 53 , 5 6
Abricot d e Nanc y 10 1 51, 58 , 73 , 21 1
Armeniaca davidiana Carr . 24 , 5 2
Abricot d e Pézcna s 10 1 Ambrozia-Aprikosc 7 3
55, 5 6
Abricot d e Syri a a amande douc e 12 7 Ambrozia Marill e 7 3
Armeniaca holosericea (Bat. ) Kost . 2 3
Abricot d u Clo s 13 1 Amintire d e l a Robertsa u 15 4
Armeniaca Juss .2 0
Abricot Espére n 8 6 Amiral Dewe y 146
Armeniaca (\V . G.D. Koch. ) Kochne20
Abricot hati f d u Clo s 14 1 Лишки 264 , 266 , 267 , 209 , 270 ,
Armeniaca leyocarpa Kost . 56
Abricot Hongroi s 10 6 271, 272 , 276 , 277 , 278 , 28 0 284 ,
Armeniaca majora 1 2
Abricot Liabau d 19 9 285, 286 , 287 , 288 , 290 , 292 ,
Armeniaca manshurica (Kocline )
Abricot Luize t 13 1 293, 294 , 295 , 297 , 29 8 299 , 303 ,
Abricot ros e tardi f 20 7 308, 312 , 315 , 330 . 339 , 340 , 38 7 Skvortz. 22 , 24 , 5 2
Abricot roug e 18 5 395, 419 , 426 , 428 , 429 , 46 2 Armeniaca manshurica (Max. )
Abricot Roya l 7 8 Amsdenova 33 8 Skvortz. 55 , 5 6
Admirable jaun e tardiv e 40 5 Amsden jun e 33 8 Armeniaca тега Poit . e t Turp . 5 3
Admirable tardiv e 53 6 Amsdenpfit'sicli 33 8 Armeniaca minora 1 2
Admiral Dewe y 307.358,442 , 416 , 4 18 Amvrosii 7 3 Armeniaca mume Sieb . 1 1 , 22, 52 ,
Agen Amygdalus ctuninunis L . 33 , 28 8 56, 6 1
Ahrori 25 7 Amygdalus папа 27 6 Armeniaca sibirica (L. ) I.um . 2 1 , 2 4 , 52
Ak - Sallahn , 31 5 Amygdalus persica L . 27 5 Armeniaca vulgaris Lam . 11 , 12 ,
Al berge d e Montgani c 22 5 Ananas 11 8 20, 21 , 24 , 32 , 52 , 53 , 55 , 56 , 61 ,
Albert timpuri u 50 4 Ananas Aprikos e 11 8 288
Albicocco Alessandrin o 6 5 Ananas d c Znai n 5 7 Armeniaca vulgaris Lam . ssp . sine -
Aleksandrnanii 42 7 Ananas mar e 5 7 nsis Kov . 1 1
Aleksandra 42 7 Ananasnii 11 8
Armeniaca vulgaris Lam . ssp oricntulis
Alessandrinischc Marill e 6 5 Anannas o f th e Dutc h 11 8
Kov. 1 1
Alexander (piersic ) 264 , 267 , 269 , Ananasovù 11 8
Armeniaca vulgaris Lam . ssp . cau-
270, 271 , 280 , 286 , 287 , 290 , A as / nag y 11 8
casica Kov .1 1
292, 293 , 294 , 298 , 299 , 308 , 311 , Andenken a n Robertsa u 15 4
312, 314 , 315 , 339 , 427 , 428 , 429 , Angoumois 19 9 Armeniaca vulgaris Lain . ssp . occi-
437, 44 2 Angoumois d c Quellin s 18 5 denlulis Kov .11

Alexander, Earl y 65 , 42 7 Anna Spät h 3 4 Armeniaca vulgaris Lam . var . ama­

Anson's Imperia l 10 1 rella (Rchb. ) 2 1
Alexandr (cais ) 6 5
Aprikose vo n Bred a 11 8
Alexandre précoc e 42 7 Armeniaca vulgaris Lam . var . com -
Aprikose vo n Montgamc t 25 5
Alexandrin d e Provenceau x 6 5 munis (Sübl . e t Mart. ) 2 1
Aprikose vo n Nanc y 10 1
Alexandru 42 7 Armeniaca vulgaris Lam . var . per­
Aprikose vo n Syrie n 12 7
Alexandru timpuri u 42 7 Armeniaca amygdalina Doch .5 3 sicoides (Pers. ) 2 1
Alexis Lepèr e 31 6 Armeniaca ansu (Max. ) Kost . 23 , 52 Arp 45 0
Allemande hâtiv e 52 2 50, 6 1 Ar-i beaut y 284 , 315 , 45(1 , 15 2
604 INDEX ALFABETI C

AFP МЕР Е 15 0 Caisul d c Renghe t 11 0 i .in m si n и

Auria lu i Мамуа г 58 0
Avani pêch e 33 1
Auberge 6 5
U.
Bak-ta-sin 1 4
Bei-in-sin I I
Belle d e Ar p 45 0
Belle îl e ca p 58 9
Bella imperial e 56 0
Belle d e Ferrur e 52 0
Belle d e Soumachaiz c 33 1
Bellt' impérial e 56 0
Bersiféle kése i rôzs a 2 17
( Canadischcr Frühpfirsic h 51 4
Bianca 53 3
Blanche d'Andill y 53 3
Itlamhcl 43 , 47 , 192 , 19 4
Blanchét til s 19 2
Blazingold 33 5
Blazing gol d 299 , 335 , 336 , 13 5
Blenheim 14 . 15 , 6 0
Bliznakova 571 )
Bloody 57 1
Bolşoi minio n pozdni i 52 6
Bolşoi niinio u rauni i 16 6
Holşoi pozdni i 25 7
Bolşoi rauni i 8 6
Bun ouvrie r 46 2
Boulbons .Marill e 9 6
Braskev venuSin a 53 6
Breast o f Venu s 536
Breckev Amsdenov a 33 8
Breda 11 8
Brédai kajsz i 11 8
Bredska 11 8
Bredsk-Holandskà 11 8
Broompark 10 1
Broskev velk â lïbezn â 526
Brugnon blan c 53 3
Brüsslcr Aprikos e 10 1
Bulbon 9 6
Buibonskii ranni i 9 0
Uuüda 13 , 14 , 25 7
C.
Cais 20 9
Caisul ans u 2 3
Caisul chinezes c 2 2
Caisul comu n 2 0
Caisul d c Manciuri a 2 2
Caisul japone z 2 2 Connet 43 5
Caisul lu i Davi< l 2 1 Corcoduş 32 , 33 , 35 , 56 , 78 , 82 ,
Caisul negr u 2 3 86, 106 , 110 , 118 , 123 , 127 , 131 ,
Caisul Nr . 2-21-10 , 1119 , 19 0 136, 154 , 159 , 163 , 173 . 181 , 185,
Caisul sflntulu i Ambrozi e 7 3 192,196,203,207,211, 222 , 225,288
Caisul siberia n 2 1
Cntogua duraciu a massim a 55 6
Caisul libela n 2 3
Cotogna duran a massim a 55 6
Cais-migdal 5 3
Cn(nf|nii uiassini a 315 , 55G , 55 8
Campion 270 , 271 , 272 . 277 . ДО, Crotté 22 5
287, 288 , 293 , 295 , 298 , 299 , 309 , Csernovoj boki y 11 0
310, 314 , 316 , 317 , 303 . 386 . 54 3 Curuberlaud 315 , 31 7
Canada 280 , 281 , 286 , 288 . 29 0
292, 293 , 294 , 311 , 315 , 514 , 51 6
Canada timpuri a 51 4 D.
Cancelar 5 8 D'Alcssandria 6 5
Cancelarul d e fie r 31 5 D'Alger 6 5
Canino 13 , 1 1 D'Ampuis 11 8
Caninos 25 7 D'Auvergne 1 3
Capueei 1 , 482 , 18 3 De Alexandri a 21 , 25 , 26 , .'16 , 40 ,
Capueei 2 , 308 , 405. 18 6 65
Capueei 3 . 585 De Angoumoi s 18 5
Capueei 5 , 585 Ile Bred a 13 , 21 , 26 , 29 . 39 , 31 , 36 ,
Capueei C , 58 5 42, 43 , 47 , 49 , 57 , 110 , 119 , 163 ,
Capueei 20 , 585 211
Capueei 1/4 , 58 5 De Bruxelle s 11 8
Capueei 1/10 , 58 5 Dc Colorad o 1 1
Capueei 1/20 , 58 5 Ile Copăcen i 24 , 25 , 26 , 12 . 196 , 19 8
Cardinal 266 , 273 , 293 , 298 , 299 , Ile Cosliujen i 21 3
342, 343 , 426 , 435 , 43 7 l»c Gcoagl u 25 7
Carman 47 8 De Holand e 1 I s
Carmen 267 , 283 , 284 , 286 , 287 , 293, lie Mezolioinârm n 58 9
308, 309 , 310 , 311 , 312 , 314,317 , Ile \ane y 24 , 25 , 26 , 31 , 36 , 12 , 54,
470, 48 0 57, 101 , 101 . 1 1 1
Carolina 581 ) lté Obreşiţ a 2 1, 26 , 30 , 42 , 16 7
O lu i 31 5 De Octombri e 31 5
De Oland a 11 8
t i l uni i bu n (i e Ungari a 13 , 21 , 26 ,
lie Portugali a 25 7
27, 29 , 30 , 31 , 35 , 36 , 40, 46 , 47 , 18 ,
De Henghe t 25 , 2« , 40 , 1 i «
49, 58 , 09 , 79 , 96 . 100 . 108 . H i ,
De Sain t Gea n 65 .
112, 119 , 131 , 136 , 139 , 142 , 111 ,
De Slliatr a 25 7
146, 163 , 196 , 211 , 213 , 2 1 1 ,
Ile Siri a 25 , 2 6 12 . 127
219, 222 , 228 , 243 , 216
De Tirnav e 21 , 25 , 26 , 31 , 36 , 10 , 46,
Cempion 38 3
Ccrvenobukii 11 0 17. 02 , 84 , 13 2
De tre i stel e 22 2
Champion 38 3
De Tyrna u 8 2
Charles Inaou l 266 , 430 , 11 1
De zăpad a 11 5
Charles ltou x 58 5
Diadal 11 2
Chevreuse tardiv e 58 9
Di Bred a 11 8
China 1 25 7 Die Gross e Früh e 6 5
China 2 25 7 Di Nanc y 10 1
China Peac h 49 2 Di Sant o Ambrogi o 7 3
Chinese clin g 391 , 55 2 Di Siri a 12 7
Chrysomela regali i 7 8 üixigem 266 . Ц67
 INDEX ALFABETI C 6П5

nixlrpd 38в , 267 . 2B8 , 27П , 273. 285, Floare d e ma i 33 1 Grosse mignonn e 52 6
293, 294 , 298 , 299 . 313 . 345 . 347 . Ford 267 , 270 , 271 , 272 . 276 , 280 . Grosse mignonn e d e Merle t 52 6
351, 435 , 43 7 286, 287 , 288 , 292 , 293 , 295 , Grosse mignonn e hâtiv e 46 6
Doronţ, 10 6 297, 298 , 299, 307 , 309 , 474 Grosser Mignon-Pfirsic h 52 6
llugrlay 58 5 Ford Kora i 47 1 Grosse mignonn e tardiv e 52 6
Dulii li e V"l!>n n 31. 36 , 42 . 132 . 1S9 . Ford roş u lirzii i 297 , 310 , 37 « Grosse Prinzessi n 52 6
162 Foi d ro l und I T I Grosse Tyrna u er 8 2
l>.i|inl-l.ii 267 . .'7 9 Ford timpuri u 280 , 286 , 29fl . 291 . Grosse Zuckeraprikos e 10 1
Ditrncinns 26 3 308, 474 , 47 6 Grudi Vener l 53 6
Ford tlrzi u 37 6 Guilloux 1 . 46 2
Frühe au s Monplaisi r 11 4 Gyöztes 41 9
E.
Frühe gelb e Italienisch e 6 5
Earliest o f al l 41 5 Frühe kecsekeniete r Marill e 6 9 Gyiimölcskertck kinilynüj e 51 1
Early Alexande r 42 7 Fl ü In' Monplaisi r 1 I I
Early Canad a 51 4 Frühe Newcastl e Marill e 17 3
II.
Early Elbert a 268 , 500 Frühe vo n Boulbo n 9 6
Frühe vo n Hai e 52 2 Hadussamat 31 7
Early For d 47 4
Frühe vo n Monplaisi r 11 4 lliil-llerln Glan t 294 , 395 , 39 6
Early frcne h 46 6
Früher Alexande r 42 7 Haiberta 51 1
Early germa n 52 2
Früher Liebling s 46 6 Haie 38 7
Early Grosse-Mignonn e 46 6
Früher Mignon-Pfirsic h 46 6 Hale earl y 52 2
Early Hal e 52 2
Frühester vo n Alle n 415 Halehaven 266 , 267 , 270 , 273 , 293 ,
Early Moorpar k 6 5
294, 299 , 310 , 342 , 345 , 361 , 367 ,
Early Newcastl e 17 3
370, 490 , 524 , 52 8
E)arly purpl e avan t 46 6
Haleho ran ă 52 2
Early re d masculi n aprico t 18 5 G.
Hale oszibarac k 38 7
Early Wonde r 33 1
Hale's earl y 52 2
Edra rann a 8 6 Gabriclla Pier i 50 7
Hales Frühpfirsic h 52 2
Elberta 266 , 267 , 268 , 270 , 271 , Galopin 530 . 532
Hale timpuri u 293 , 314 , 522 , 5 2 1
272, 275 , 277 , 278 , 280 , 283 , 284 , Gemeiner Blulpfirsic h 57 1
Halova ran ă 52 2
285, 286 , 287 , 288 , 290 , 292 , 294 , Giugnettese 33 8
Maroni csillano s 22 2
295, 297 , 298 , 299 , 310 , 311 , 312 , Giugnoüna 33 8
Heath clin g 43 1
317, 387 , 388 , 391 , 392 , 393 , Gleaston earl y Elbert a 50 0
Hâtif d e Bouillo n 9 6
398, 435 , 4 5 0 , 4 5 1 , 5 0 0 , 507 , 543 , Gloire d'Auvergn e 25 7
Helyleleniil Vikto r 41 9
547, 562 , 56 9 Gloria 58 5
Hersauski 25 7
Golandski 11 8
Elberta bronzaţ i 270 , 272 , 280 , 286. High's Earl y Canad a 51 4
Golden Elberl a 50 0
287, 288 . 311 , 398 , 39 9 Hilaud 58 1
Golden Jubile e 268 , 'J7n , 15 6
Elberla bronzat ă Urzi c 299 , 398 , Hlndenburg 589
Goleam Alexand r 42 7 Holan.lska 11 8
Elberta d e iuli e 26 7
Grund plaisi r 25 7 Holländische Mande l 11 8
Liberia timpuri e 266 , 288 , 293 , 308 ,
i. i. • •. - 1 i . i n.i Ii 270 , 271 , 277 , 280 , Hiian-in-sin 1- 1
315, 352 , 380 . 392 , 300 , 50 2
283, 284 , 285 , 280 , 29t) , 292 , 293 , Hungarian 10 6
Enyeder gross e Marill e 136
294, 297 , 298 , 299 , 307 , 311 , 314,
b:revanskii 23 6
315, 435 , 437 , 15 4
I.
Grinsboro 43 5
F. Gros abricoti n 8 6 [deal
Gros blan c d'Auvergn e 21 6 Imperatorskaia krasavi| a 56 0
Fnlrbaven 266 , 267 , 292 , 364 . 49 0 Gros d e Tyrna u 8 2 Imperiale 269 , 286 , 290 , 292 , 293 ,
Falca rosl e 24 , 25 , 26 , 29 , 30 , 31 , Gros-hälif 8 6 294, 316 , 560 , 56 2
36, 40 , 47, 48, 91 , 94 , 95, 96 , 106, GROS hâti f d e l a Sain t Jea n 6 5 Impero 58 5
110, 15 0 Gros minio n skorospelk a 46 6 Incomparable ('ulllou x 168 , 16 4
Fertilia 34 9 Gros precoc e 6 5 Injirnii 49 2
Fertilia Miirettln l 319, 351 , 448 Gros precoc e d e Boulbo n 9 6 Iranskii kais i 12 7
Fior d i Maggi o 33 1 Gros-rouge precoc e 6 5
Flat Chin a 49 2 Grosse Bredae r 11 8
I.
Flat Peac h o f Chin a 49 2 Grosse früh e Aprikos e 8 6
1 L A I I . i H T __ Grosser Lieblings-Pfirslc h 52 6 învingătorul 41 9
I,I If, INDEX ALFABETI C

J. Koroleva sado v 51 1 M.
Korolevski 7 8
Jardeli 1 1 Körösi hajsz i 10 6 Madarskâ nejlepS i 10 6
Java Peac h 49 2 Kralovka 7 8 .Madeline Po u yet 266 , 292 , 293 , 298 ,
Jefferson 3 4 Kralovna zahrar i 54 1 323, 32 5
Jersey In nil 358 , 35 9 Krasnaia zvezd a 24 6 Madeleine roug e 58 9
J. H . Hal e 266 , 267 , 268 , 269 , 270 , Krasnil partiza n 25 7 Magdalena roşi e 31 6
271, 272 , 275 , 277 , 278 , 280 , 283 , Krasuoşciocika 11 0 Maggiaiola 33 8
284, 285 , 286 , 287 , 288 , 290 , 292 , Krasnoşcioki НО , 58 5 Maggiolind 33 1
293, 294 , 297 , 298 , 299, 302 , 310, Krnsnovatli 33 8 Magierska Wyborn a 106
311, 312 , 345 , 349 , 354 , 357 , 358 , Krasznoscsneska 11 0 Magyar kajsz i 106 , 15 0
360, 364 , 367 , 370 , 3 8 7 , 388 , 389 , Kremser Rosenmarill e 20 7 Magyar legjobb 10 6
393, 395 , 396 , 402 , 411 , 424 , 482 , Krôlowa Sadö w 54 1 Mai-ho-sin 1 4
483, 485 , 486 , 488 , 490 , 494 , 496 , Krupnopoldnaia skorospelk a 6 5 Maiskii ţveto k 33 1
498, 502 , 506 , 508 , 510 , 511 , 512 , Malski ţvia t 33 1
513, 516 , 517 , 518 , 520 , 524 , Mâjus virâg a 33 1
527, 529 , 532 , 534, 535 , 538 , 543 , L. Malede 1 1
547, 550 , 554 , 558 , 562 , 565 , 569 , Malum 26 3
577, 579 , 58 0 F.ady Pnlmerslo n 303 , 30S , 5 7 5 , 57 7 Malum armeniaca 1 0
July Elbert a 32 7 La Traut e 58 9 Malum persicum 26 2
Junipfirsich 33 8 i.a m ig e 41 5 Mamie ro z 316 , 58 9
La plu s précoce s de s pèche s 41 5 Mandel-marille 11 8
Large earl y 65 , 86 , 13 1 Mare d e Jidvei 50 0
K. Large Frenc h mignonn e 52 6 Marl il e Alu d 26 , 31 , 42 , 136 , 139
Late admirabl e 53 6 Marl de Cenad 24, 25 , 26 , 12 , 47, Ш
Kaicha 12 7 Lemon aprico t 23 6 Maii d e Copăcen i 19 6
Kaisha 12 7 Le Valnque r 264 , 271 , 272 , 278 , 280, Mari d e Fünfkirche n 21 1
Kaisi 11 , 12 7 283, 286 , 288 , 290 , 292 , 293 , 294 , Mari d e Herăşt i 19 6
Kaisiya 1 1 295, 299 , 307 , 311 , 312 , 315 , Mari d e Tlrnav e 8 2
Kaişa 12 7 419, 420 , 42 2 Marille 11 , 1 2
Kajsia inadarsk a 106 Llabuud 24, 25, 31, 42. 199 , 201 Marille au s Syrie n 12 7
Kalhaven 36 1 I.iabo 19 9 Marl timpuri i 25 , 26 , 36 , 40 , 8 6
Kanada 51 4 Licée blanch e 53 3 Maruliţa 1 1
Karman 47 8 Limonli 23 6 Marygold 26 7
Kecskeméti Kajsz i 10 6 Lindley 55 2 Mazzona 33 8
Kései bronzo s Elbert a 39 8 Liijize 13 1 May flowe r 264 , 266 , 267 , 268 , 270 ,
Kései rözs a 20 7 Lola 45 8 271,272,276,277, 278 , 280,283,284 ,
Kim Elbert a 33 5 Lolo 267, 270, 271 , 272, 270, 278, 280, 285, 286 , 287, 288 , 290 , 292 , 29 3
Kinai lapo s 49 2 294, 295 , 297,298 , 299 , 302 , 303 ,
283, 284 , 286 , 287 , 292 , 293 , 294 ,
KInai 6ria s 55 2 312, 315 , 323 , 325 , 329 , 331 , 333 .
295, 297 , 298 , 299 , 309 , 310 , 311 ,
Klra Kvrelnot f 58 5 336, 337.339 , 340 , 341 , 343 , 344 ,
312, 387 , 395 , 45 8 , 46 0
Kitaiskaia repk a 49 2 347, 349 , 351 , 354 , 357 , 359 , 360 ,
Lord Napie r 349 , 504 , 50 6 387, 417 , 418 , 419 , 420 , 422 ,
Kitaiski plosk i 49 2
Kitaiskoe bliudciato e 49 2 Lord Nejpé r 50 4 424, 425 , 429 , 437 , 441 , 48 8
Kîzîl-Şaftaliu 31 5 Lord Palmereto u 286 , 5G7 , 56 9 Mär d e Armeni a1 0

Kleine rote Erühmarill e 18 5 Lowell 31 0 Mär persa n 26 2

Klosterneuburger Aprikos e 10 6 Lucente 6 5 Mărunte timpuri i 6 9
Königin de r Obstgärte n 54 1 Luise-Marille 13 1 Meilleur d'Hongri e 106 , 214 , 215 ,
Königliche 7 8 224
Lulzet 13 , 24 , 26 , 29 , 30 , 31 , 36 , 40 ,
Königs-Aprikose 7 8 Merunëk 1 1
42, 47 , 49 , 82 , 131 . 1 II , 143 , 159
Königsmarille 7 8 Meruhka Sv . Kralovsk a 73 , 7 8
Luizetova 13 1
Korai Alexande r 42 7 Meruftka Sv . Anibrôzsk a 7 3
Korai Elbert a 50 0 Luizetova kaisi a 13 1 Melelka 58 9
Korai magya r 10 6 Luizets Aprikos e 13 1 Migdalul 288 , 289
Korany Barac k 6 9 Lulzets-Marille 13 1 Mignonne Dubarl e 46 6
Koroleva plodovl h sado v 54 1 Luken's Hone y 32 7 Mignonne hâtiv e 46 6
 IWDEX A L F A B E T I C «07

Mignonne men - 307 , 308 . 466 , 526 , Nectarina anana s 315 , 31 7 Pêche plat e 49 2
528, 55 6 Nectarina roşi e 31 5 Pêcher 26 3
Mignonne mur e ilnipiirl n 315 . 466 . Nectarin bell i 53 3 Pécsi driâ s 21 1
468, 52 6 Peebles Bower s 41 5
Nectarine blanch e 53 3
Peebles Brouker s 41 5
Mignonne ordinair e 52 0 Nectarine ol d whil e 53 3
Peebles Ma y Clin g 41 5
Mignonne- précoc e 46 6 Nepir 50 4
l'eeu-loo 278 , 284 , 287 , 290 , 292 ,
Mignonne pourpré e 46 6 Nesravnennli C.iuü u 46 2 293, 294 , 307 , 308 , 309 , 310 , 314 ,
Mignonne velouté e 52 0 Xew Castl e 1 I, 24 , 26 , I" . 17:1 . 17. , 492, 49 4
Milan 33 8 New Castl e earl y 17 3
Perle 8 1 25 7
Miller 54 5 New Jerse y 35 8 Persica davidiana Carr . 275 , 27 6
Miller clln n 277 , 283 , 284 , 286 , Xeiv perfectio n 232 . 23 4 Persica ferganensis 'Kost , e t Rial) .
287, 290 , 292 , 293 , 294 , 299 , 308, Nlkitskl .Mm . 585 275, 31 5
309, 54 5 Nikitski al b Persica ferganensis (Kost , e t Riab. )
Miller duranc i 54 5 Niukestl 17 3 Kov. e t Kost . 27 6
MiluSe ran a 46 6 Vormund 589 , Persica kansuensis Rehd . 275
Mindalnll 11 8 V'ovll 58 5 Persica kansuensis (Rehd. ) Kov . e t
Minion rannil i 46 6 Kost. 27 6
Miss Lol a 45 8 Persica mira Koehn e 27 5
O.
Miss Lol o 45 8 Persica mira (Koehne ) Kov . e t Kost .

Molozanii 31 7 276
Oktomvriika 57 9 Persica plalycarpa Decn e 49 2
Monstreuse d e Doua i 54 1
Oktonivriiska 57 9 Persica vulgaris Mill . 33 , 262 , 275 ,
Monstreuse d e Dou é 541
Oldmixfrce 38 3 277, 288 , 31 5
Montgamet 54 , 22 5
Ontario 34 , Persica vulgaris var . rosaeflora Riab .
Montganieter Marill e 22 5
Orange 7 8 315
Moorpark 14 , 1 5
Persica vulgaris v a r . comanulaeflora
Morela 1 1
Morettini 1 58 5 Orchard's Quee n 54 1 Riab. 31 5

Morettini 2 58 5 Persica vulgaris var . rosaeflora Riab .

Morettini 1/1 4 308 , 496 , 498 , 51 8 subvar. lanuginos a 275 , 276

Morettini 5/1 4 424 . 42 6 P. Persica vulgaris var . rosaeflora Riab .
Morettini 9/1 4 58 4 Pahovi 31 5 subvar. nucipersica 27 5
Morettini 11/1 4 488, 49 0 Palmenrnton 56 7 Persica vulgaris var . campanulaeflora
Morettini 5/2 2 518 , 52 0 Pulumella 25 7 Riab. var . lanuginosa lib
Muir 31 0 Partizan 303 , 564 , 5B5 Persica vulgaris var . campanulaeflora
Mund 43 , 47 , 228 . 230 , 23 2 Patriarh 1 4 Riab. var . nucipersica 27 5
Munds Marill e 22 8 Pavle Cardina l 589 Persik 26 3
Munds Pfirsich-Aprikos e 22 8 Pavle Chines e 40 9 Persikovli 11 8
Muskatnü 11 8 Pavie I.indle y 55 2 Persique 11 8
Pavii Perşik 26 3
Paviot 13 , 24,26, 29 , 30 , 31 . 3G , 40 , Pesca 26 3
1«.
42, 43 , 47 , 48 , 49 , 54 , 141 , 144 , Pesca Lucclies e 53 6
163 Pesca piattr a dell a Cin a 49 2
Nagyenedi Kajsz i 13 6
Paviots Aprikos e 14 1 Pfirsich 26 3
Nagy migno n 52 6
Paviots Marill e 14 1 Pfirsichaprikose Nanzige r 10 1
\ohodko 216 , 21 7
Nancyskä 10 1 Peach 26 3 Phillips clin g 314 , 316 , 31 7
Napsugâr 35 5 Peach aprico t 10 1 Pieri 81 , 303, 307, 308, 507, 509 , 52 0
Narindji 31 5 Pêche betterav e 57 1 Piersic comun 263 , 275, 289, 314, 31 7
Natu 58 5 Pêche d e Jui n 33 8 Piersica plat ă 49 2
Pêche d e Nanc y 10 1 Piersici c u pulpa roşi e 571
Nectarina alb a 286, 287, 303, 307 , 308,
Pêche d e Sain t Jea n 33 1 Piersici de mier e 315, 317
309, 315 , 317, 533, 53 5
Pêche d e Salwo y 40 5 Piersici timpuri i 1 1
 608 INDEX A L F A B E T I C

Piersicul d e Fergan a 275 , 276 , 31 5 Prunus armeniaca var . lypica Max . Robin 32 7
Piersicul d e Kan ç 27 6 20 Rorbcster 315 , 317 , 58 9
Piersicul fran c 28 5 Prunus cerasifera Ehrh . 23 , 32 , 50 , Hosaceae Juss . 2 0
Piersicul lu i Davi d 275 , 276 280, 28 8 Rosenmarille 20 7
Piersicul mir a 27 6 Prunus dasycarpa Ehrh .23 Rosowa Posn a 20 7
Prunus davidiana Frenc h 27 6 lloşil d e Ungari a 26 , 42 , ISO , 15 2
Pine-Apple 118 , 567 , 57 5
Prunus domestica L . 32 , 28 8 Roşii mic i timpuri i 18 5
Piros Kajsz i 18 5
Prunus kansuensis Reh d 27 6 Roşii timpuri i 18 5
Pirospofâs Kajsz i 11 0
Prunus L .20 Roşii Urzi i 57 1
Plaie d e Chin e 49 2 Roşior vărati c 106 , 110 , 113 , 13 6
Prunus insititia var . duracina 3 1
Plat Pfirsic h 49 2 Roşu timpurii i 25 , 26 , 31 , 40 , 185 ,
Prunus manshurica Koehn e 22
Platter Chinesisch e Pfirsic h 10 2 j'runus mira Koehn e 27 6 211
Pobediteli 41 9 Prunus mume Sieb , e t Zucc . 22 Rotbackige 20 7
Pointue 53 6 Prunus persica Stocke s 262 , 27 5 Rotbackige Marill e 11 0
Poppa d i Vener e 53 6 Prunus persica var . compressa Rotbackige vo n Nikits k 9 1
Porumbar 33 , 28 8 Bean 49 2 Rote Marille n 18 5
persica var . davidiana Max . Kote Marill e Ungarisch e 10 6
Prachtvoller Aprikosenpfirsic h 40 5 Prunus
296 Rote Oranienaprikos e 18 5
Praecoces 1 1
Rotlerdamer Breda-Marill e 118
Précoce Alexande r 33 8 Prunus sibirica L . 2 1
Rouge d u Roussillo n 13 , 25 7
Précoce d e Boulbo n 13 , 21 , 26 , 31 , Prunus spinosa L . 33 , 28 8
Rdzsabarack 20 7
Pufoase d e Buzä u 571 , 57 3
36, 47 . 9« . 99 , 19 9 Hozsa-kajszi 20 7
Pufoase roşi i 57 1
Précoce d e Canad a 51 4 Royal 13 , 14 , 15 , 24 , 25 . 26 , 27 , 29 .
Précoce d'Espére n 8 6 36, 38 , 40 , 46 , 47 , 54 , 60 , 78 , 8 0
Précoce d e Hall e 52 2 R. Royal aprico t 7 8

Précoce d e Monplaisir 13 , 21 . 25 , Royal d e Luxembur g 7 8

Ranna Elbert a 50 0 Royal d e Wurtember g 7 8

26, 42 , 46, 47 , 11 4
Rannii E'bert a 50 0 Royale 53 6
Pride o f Texa s 47 8
Rannii Espere n 8 6 Royal pech e 10 1
Pr. insititia var . duracina 96 , 118 , Royal Vineyar d 55 2
Rannii Goole a 52 2
131, 146 , 192 , 203 , 211 , 28 9 Rannii Monplezi r 114 Rusova posdn i merunk a 20 7
prun-cais 5 3 Rază d e soar e 35 5 Ruzova pozdn i 20 7
prun Doron ţ 35 , 15 0 Keole d l moli i 25 7
prun galbe n 1 1 Red bir d 43 1
prun Roşio r 3 5 Red bir d ellu u 277 , 278 . 284 , 286 , S.
Prunoideae Fock e2 0 287, 290 , 292 , 293 , 294 , 308 , 311,
Prunophura Necke r20 312. 431 , 443 , 437 , 44 6 Sacramenlo 58 9
Prunul Ackcrmu n 28 8 Redcheek 11 0 Saint Ambrois e73
Prunul d e Damas c 28 8 Saint Jos é 56 7
Redhnveu 266 , 267 , 268 , 270 , 273 ,
Prunul fran c 28 8 Salami 31 7
285, 293 , 294 , 298 , 299 , 311 , 35«,
Salvay 40 5
Prunul Sain t Julie n 28 8 359, 36 1 Salvei 40 5
Prunus amarella Rchb .21 Regale 7 8 Salivay 287 , 288 , 290, 293 , 314 , 316,
Prunus ansu Koni . 2 3
Regina de i fruttet i 54 1 317, 403 , 40 7
Prunus armeniaca L .20
Regina livezilo r 269 , 283 , 312 , 31 1 Salwey 268 , 40 5
l'runus armeniaca var . ansu Max . 23
541, 54 3 S. Ambrogi o 7 3
Prunus armeniaca var . comunis Sübl .
Regina Ulg a 316 , 58 9 Sampierani,
et Mart . 2 1 Reine de s verger s 54 1 Sampierino 33 8
Prunus armeniaca var . manshurica Reliable 26 . 43 , JÜ , 47 , IS , 49 , 2113. Sampion 38 3
Max. 2 2 205 Sanghai 55 2
Prunus armeniaca var . pcrsicoidcs Renclod verd e 106 , 110 , 11 1 San Giovann i 338 . 10 5
Pers. 2 1 Re Umbert o 25 0 Sanguigna 57 1
Prunusarmeniaravar. sibirica(Koch.) Riesenmarille vo n Funfkirche n 21 1 Sanguine 292 . 311 , 57 1
21 Robertsauer Marill e 15 4 Sanguine d e Ruză u 57 1
 INDEX ALFABETI C
воя
Sanguine roug e 57 1 Slarklng deliciou s 352. 353 . 448 , 480 Toscan clin g 316 , 31 7
Sanguinole 57 1 Start 308 , 373 , 375 Tosehina d i ottobr e 40 9
San Luig i 44 2 Steaua roşi e 246 , 248 Tosehina d i novembr e 40 9
Sanl'Antonio 33 8 Suchet 13 1 Tosehina fin e settcmbr e 40 9
Santa Ann a 50 7 Sunbeam 270 , 271 , 272 , 275 , 277 , Tosehina novembr e 40 9
Santa Ann a Balduec t 307 , 482 , 58 5 278, 280 , 284 , 285 , 286 , 287 , 288, Trandafirii tirzi i 13 , 26 , 29 , 30 , 43 ,
Santolini 33 8 290, 292 , 293 , 294 , 295 , 297 , 298. 46. 47 , 49 , 123 , 207 , 20 9
Schafsnaseaprikose 7 3 299, 303 , 307 , 310 , 348 , 355 , 448 , Triogcm 26 8
Schalach 23 0 480 Trionfo 44 2
Schalagi 23 6
Superbe royal e 52 6 Trionfo lisci o 44 6
Scheller 23 6
Surpasse Amsde n 58 9 Triumf 257 , 286 , 293 , 315 , 442 , 444 ,
Seianeţ 2 - 2 1 - 1 0 18 9
Sveatoambrôzskâ 7 3 446, 496 , 51 8
Schweinschraprikose 7 3
Sveatoi Ambrozi i 7 3 Triumph 44 2
su.il... h 23 6
Syrische Marill e 12 7 Trnavskă 8 2
Shampion 38 3
Sziriai Kajsz i 12 7 Turtită d e Chin a 49 2
Shanghae 55 2
Sziiglii 58 9
Shanghai 55 2 Tylton 6 0
Shanghai Chines e clin g
Shanghai-Pfirsich 55 2 Ş-
Tyrnauer Marill e 8 2
Shipley 280 , 286 , 287, 290, 303, 401,
403 Şalaghi 236 , 39 1
Şalah 24 , 43, 46, 47, 48 , 49, 236
Shipleyova ferven â pozdn i 40 1 Şauhai 278 , 280, 286 , 287 , 290 , 292, Ţ-

Shipley's lat e re d 40 1 294, 311 , 395 , 552 , 55 4 Ţarskaia krasaviţ a 56 0

Shiply Kèse i 40 1
Sieger 409 , 419
Simferopol 177 , 17 9
Simonis 49 3
Siriiskii 12 7
Slngerii 57 1
Slnul Venere i 53 6
Skorospelii Esperen a 8 6
Skorospelii Monplezi r 11 4
Skorospelka Gale a 52 2
Slapey 35 8
Snecd 264 , 272 , 278 , 280 , 284 , 285 ,
286, 287 , 288 , 290 , 292 , 293 , 294,
299, 302 , 307 , 308 , 312 , 415 , 41 7
Sneedova 41 5
Snid 41 5
South Have n 364 , 37 0
Southland 260 , 273 , 298 , 299 , 367 ,
524, 52 8
Souvenir d e l a Robertsa u 15 4
Souvenir d e Robert s 15 4
Souvenir d e Robertsa u 24 , 26 , 42 ,
43, 47 , 154 , 15 7
Souvenir d e Robertso n 15 4
Sovetski 58 5
Späte Rosenaprikos e 20 7
Späte Rosenmarill e 20 7
Spitak 6 0
Spitzpfirsich 53 6
Springtime 266 , 292 , 293 , 327 , 32 9
Stark earl y Elbert a 50 0
Şi-sin 1 4
U.
T.
Uherskă 10 6
Umberto 24 , 25 , 29 , 30 , 36 , 42 , 250,
Téton d e Vénu s 269 , 272 , 277 . 253
278, 280 , 283 , 284 , 288 , 290 ,
Ungarische 15 0
292, 293 , 294 , 299 , 308 , 310 , 316 ,
Ungarische Aprikos e 106 , 150
317, 409 , 536 , 53 9
Ungarische Best e 10 6
Téton tardiv e 53 6 Ungarische Marill e 15 0
Tillon 14 , 15 Ungarska kaisi a 10 6
Timpurie Crawfor d 311 , 314 , 39 1 Uriaşe d e Chin a 55 2
Timpurii d e Bogăta n 25 7 Uriaşe d e Fünfkirche n 21 1
Timpurii d e Chişină u 25 , 181, 183 I rins e d e Pee s 24 , 26 , 31 , 42 , 211 ,
Timpurii d e Kecskeme t 6 9 214
Timpurii d e Monplaisi r 11 4
Timpurii d e Tyrna u 8 2
V.
Timpurii Miebiga u 58 9
Timpurii Hiver s 314 , 31G , 589
Valparaiso 58 9
Timpuriu d e Ara d 24 , 25 , 2., , 29 ,
Vaughan 38 0
30, 31 , 36 , 40 , 69, 177 , 18 1
Vedette 268 , 270 , 285 , 380 , 611 , 51 2
Timpuriu d e Copăcen i 271 , 277 , 280 '
Velkâ ran ă 8 6
284, 286 , 470, 472
Tivoli 46 , 240 , 24 2 Veloutée 52 6
Tirzie Crawfor d 31 4 Venerint pers i 53 6
Tirzii d e Lübec k 25 7 Vengherski 10 6
Tirzlu d e Bucureşt i 24 , 26 , 29 , 30 , Vengherski krupnl i 10 6
31, 36 , 40 , 42 , 43 , 48 , 163 , 16 5 Vengherski lucişi i 10 6
Tirzlu de Copăceni 271, 277, 280, 284. Venus Düt e 53 6
286, 549 , 55 0 Vénus emlöj e 53 6
Tosehina d e uoiembri e 261 , 286 , Venus Nippl e 53 6
298, 40» , 41 1 Venus Tutt e 53 6

39 — С It 3
610 INDEX ALFABETI C

Veteran 268 , 270 , 273 , 285 , 299 , 380 , w. Zarzal 1 1

382, 490 , 512 , 52 8 Zarzăr 11 , 20 , 33 , 35 , 78 , 86 , 106 ,
Viar 21 9 Walire Gross e Frülimarill e 8 6
110, 118 , 123 , 127 , 131 , 136 , 154 ,
Viard 21 9 Weisse Alessandririisch e Marill e 6 5
159 163 , 181 , 192 , 196 , 203 , 211 ,
Viart 21 9 Weisse Nectarin e 53 3
288, 28 9
Victor 41 9 IVOrtemberg 58 9
Zarzărul bu n 2 1
Viktor 41 9
Victoria 3 5 Zarzărul cu'fructu l mi c 2 1
Z.
Vilmorin 31 6 Zarzăr timpuri u 18 1
Viucitore 43 9 Zafrani 315 , 31 7 Zarzâr-picrsic 2 1
Visani éde s 15 9 Zahlbruckners 6 5 Zolotala 58 5
VUéz 41 9 Zard-aliu 1 1 Zolotoi lubile i 45 4
 C U P R I N S U L

Рае.

PREFAŢĂ 5

CAISUL
INTRODUCERE (T . Bordeianu , N . Ştefan ) 9
Importanţa culturi i caisulu i 9
Arealul ş i istoricu l culturi i caisulu i 9
Cultura caisulu i I n Republic a Socialist ă Români a ş i perspectivel e
de dezvoltar e 1 5
Originea, caracterele morfologice ş i proprietăţile biologice ale caisului (T . Bor-
deianu, N . Ştefan , I . Mircea , Şt . Wagner ) 2 0
Speciile di n car e provi n soiuril e d e cai s 2 0
Specificul creşteri i sistemulu i radicula r ş i a părţi i aerien e . . . . 2 4
Caracterizarea soiurilo r d e cai s dup ă principalel e proprietăţ i bio -
logice 2 7
Vîrsta intrări i p c ro d a caisulu i ş i durat a d e viaţ ă a pomilo r 2 7
Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e factori i ecologic i . . . 2 8
Comportarea soiurilo r d c cai s faţ ă d e bol i ş i dăunător i . . . . 3 1
Comportarea soiurilo r d e cai s faţ ă d e portalto i 3 2
Fazele d e vegetaţi e ş i d c fructificar e l a cai s 3 6
Potenţialul producti v a l caisulu i 3 7
Epoca maturităţi i d e consu m a caiselo r 4 0
Caracterizarea soiurilo r d c cai s dup ă însuşiril e chimic e şi tehno-
logice al e fructelo r 4 2
Compoziţia chimic ă a caiselo r (lulian a Pândele ) 4 2
Proprietăţile tehnologic e al e caiselo r (I . F . Radu ) 4 9
Obiective pentru ameliorarea soiurilor de cais cultivate tn ţara noastră
(T. Bordeianu , N . Ştefan ) 5 1
Clasificarea soiurilor de cais ( T . Bordeianu, Şt . Wagner ) 5 3
Soiurile de cais cultivate in Republica Socialistă România 6 2

S O I U B I D E C A I S R E C O M A N D A T E P E N T R U P L A N T A Ţ I I I N D U S T R I A L E

De Alexandria ( M . Costeţchi) 6 5
Timpuriu de Arad ( M . Botez , N . Constantinescu , N . Ştefan ,
I. Mircea ) 6 9
Ambrozia (M . Costeţchi , N . Constantinescu , N . Ghena , Anet a
Lefter) 7 3
612

Pw.

Royal (M . Botez , M . CosteţchI , Gh . Miron ) 7 8

De Ttrnave (M . Botez ) 8 2
Mari timpurii (M . Costeţchi ) 8 6
Nikilski (M . Costeţchi , Gh . Miron ) 9 1
Précoce de Boulbon (M . Costeţchi , I . Mircca , Gh . Miron ) . . . . 9 6
De Nancy (I . Mircea , Gh . Miron , Floric a Oros ) 10 1
Cel mai bun de Ungaria (N . Constantinescu , M . Botez , N . Ghena ,
Gh. Miron ) 10 6
Falcă roşie (I . Mircea , M . Botez , Floric a Oros ) 11 0
Précoce de Monplaisir (M . Botez , Gh . Miron ) 11 4
De Breda (M . Costeţchi , N . Ghena , M . Botez , FI . Lupescu ,
Caliopi Riţiu ) 11 8
.Mari de Cenad (M. Botez ) 12 3
De Siria (Floric a Oros , M . Costeţchi ) 12 7
Luizet (N . Constantinescu , M . Botez , I . Mircea , N . Ghena ,
Gh. Miron ) 13 1
Mari de Aiud (Şt . Vcreş , Anet a Lefter , Em . Rusu ) 136
Pavioi (N . Constantinescu , M . Botez , I . Mircca , N . Ghena ) . . . 14 1
De Renghet (N . Meza , D . Pricä ) 14 6
Roşii de Ungaria (M . Botez , V . Sonea ) 15 0
Souvenir de Robertsau (M . Costeţchi , Floric a Oros ) 15 4
Dulci de Vişan (M . Costeţchi , I . Mircea ) 159
Ttrziu de Bucureşti (M . Botez , N . Ghena , I . Mircea ) 16 3
De Obreşiţa (N . Meza , D . Prică ) 16 7
SOIURI Г В CAI S I N STUDI U S I PUTI N RASPINDIT E
New Castle (Floric a Oros , M . Botez ) 17 3
Simferopol (M . Botez , Floric a Oros ) 17 7
Timpurii de Chişinău (M . Botez ) 18 1
Roşu timpuriu (M . Botez ) 18 5
Caisul Nr. 2-21 — 10 (M . Botez ) 18 9
Blanchet (Floric a Oros , FI . Lupescu ) 19 2
De Copăceni (M. Botez , M . Costeţchi ) 19 6
Liabaud (M . Botez ) 199
Reliable (Fl . Lupescu , Floric a Oros ) 20 3
Trandafirii Urzii (M . Botez ) 20 7
Uriaşe de Pecs (N . Constantinescu ) 21 1
NaJwdka (M . Bote» ) 21 6
Viart (M . Botez ) 21 9
Harom csillagos (M . Botez ) 22 2
Monigamet (M . Botez ) 22 5
Mund (Floric a Oros , FI . Lupescu , Gh . Miron ) 22 8
New perfection (Floric a Oros , M . Botez ) 23 2
$alah (M . Botez , Floric a Oros ) 23 6
Tivoli (Floric a Oros , M . Botez ) 24 0
De Costiujeni (M . Botez ) 24 3
Steaua roşie (M . Botez ) 24 6
Umberto (M . Botez ) 25 0
Soiuri de cais recent introduse tn colecţii 25 7

PIERSICUL
INTRODUCERE (Gr . Mihăcscu ) 26 1
Importanţa culturi i piersiculu i 26 1
Arealul ş i istoricu l culturi i piersiculu i 26 2
Cultura piersiculu i I n Republic a Socialist ă Români a ş i perspectivel e
de dezvoltar e 26 9
 613

Рае.

Originea, caracterele morfologice şi proprietăţile biologice ale piersicului

(Gr. Mihăescu ) 27 5
Speciile di n car e provi n soiuril e d e piersi c 27 5
Specificul creşteri i sistemulu i radicula r ş i a părţi i aerien e . . . . 27 7
Caracterizarea soiurilo r d e piersi c dup ă principalel e particularităţ i
biologice 27 8
Vîrstă intrării ^ p e ro d ş i "durat a j de viaţ ă a pomilo r 27 8
Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e factori i ecologic i . .. 28 2
Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e bol i ş i dăunător i . . 28 6
Comportarea soiurilo r d e piersi c faţ ă d e portalto i 28 8
Fazele d e vegetaţi e ş i fructificar e l a piersi c 28 9
Potenţialul producti v a l piersiculu i 29 5
Epoca maturităţi i d e consu m a piersicilo r 29 8
Caracterizarea soiurilo r d e piersi c dup ă Însuşiril e chimic e ş i pro -
prietăţile tehnologic e 30 2
Compoziţia chimic ă a piersicilo r (lulian a Pândele ) 30 2
Proprietăţile tehnologic e al e piersicilo r (I . F . Radu ) 30 9
Obiective pentru ameliorarea soiurilor de piersic cultivate tn Republica
Socialistă România (Gr . Mihăescu ) 31 1
Clasificarea soiurilor de piersic (Gr . Mihăescu ) 31 3
Soiurile de piersic cultivate (n Republica Socialistă România (Gr . Mihăescu) 31 9

SOIUKI D E PIEK8I O RECOMANDAT E PENTR U PLANTAŢI I INDUSTRIAL E

Madeleine Pouyel (Gh . Stanciu , Creol a Mănescu ) 32 3

Springtime (Gh . Stanciu , V . Sonea ) 32 7
May flower (Gr . Mihăescu , Gh . Stanciu , N . Ghena ) 33 1
Blazing gold (N . Meza , St . Caţavela ) 33 5
Amsden (Gr . Mihăescu , I . Mircea , N . Ghena , Gh . Stanciu ) . .. 33 8
Cardinal (N . Meza , Gh . Stanciu ) 34 2
Dixired (Elen a Diaconu , N . Meza , St . Caţavela , Gh . Stanciu ,
P. Ionescu , I . Tomuleţ ) 34 5
Ferlitia Morettini (Gh . Stanciu , C . Ioniţâ ) 34 9
Starking delicious (N . Meza , St . Caţavela ) 35 2
Sunbeam (Gr . Mihăescu , A . Negrilă , I . Mircea , N . Ghena , Gh .
Stanciu) 35 5
Jerseytand (Gh . Stanciu , N . Meza ) 35 8
Redhaven (Elen a Diaconu , Gh . Stanciu , P . Ionescu , I . Tomuleţ ) . 36 1
Fairhaven (Gh . Stanciu ) 36 4
Southland (N . Meza , St . Caţavela ) 36 7
Halehaven (Elen a Diaconu , Gh . Stanciu ) 37 0
Start (Floric a Gros , N . Constantinescu , P . Popa ) 37 3
Ford roşu ttrziu (Gr . Mihăescu , N . Ghena ) 37 6
Veteran (Elen a Diaconu , Floric a Oros , Mari a Bobeleac ) 38 0
Campinn (H . Popescu , N . Ghena , Mari a Bobeleac ) 38 3
J. H. Hale (Gr . Mihăescu , I . Mircea , Gh . Stanciu , H . Pupescu ) 38 7
Elberta (I . Mircea , N . Ghena , Gr . Mihăescu ) 39 1
Hal-Berla Giant (St . Caţavela , N . Meza ) 39 5
Elberta bronzată (H . Popescu ) 39 8
Shipley (Gr . Mihăescu , Creol a Mănescu ) 40 1
Salway (M . Costeţchi ) 40 5
Tosehina de noiembrie (Floric a Oros , St . Diaconu ) 40 9
614

Pvt.
8 0 I 0 E I D E PIERSI C I M STUDI O Ş I PUTIN RĂSPÎNDIT E

Sneed (I . Mircea , Gr . Mihăescu ) 41 5

Le Vainqueur (Gr . Mihăescu , N . Ghena ) 41 9
Morettini S/14 (N . Constantinescu , Mari a Bobclcac ) 42 4
Alexander (A . Negrilă , N . Ghena , Gr . Mihăescu ) 12 7
Red bird cling (Gr . Mihăescu, P. Ionesco , I . Tomuleţ, Elena Diaconu ) 43 1
Greensborough (Gr . Mihăescu , A . Negrilă , N . Ghena ) 43 5
Charten Ingouf (N . Conslantinescu , P . Popa , Mari a Bobeleac ) . . . 43 9
Triumf (M . Costeţchi , Mari a Bobeleac ) 44 2
Admiral Dewey (Floric a Oros , P . Popa , Anct a Letter , N . Meza ,
Maria Bobeleac ) 44 6
Arp beauty (P . Ionescu , I . Tomuleţ ) 4 5 0
Golden jubilee (P . Ionescu , I . Tomuleţ ) 45 4
Lolo (A . Negrilă , N . Ghena , Gr . Mihăescu , I . Mircea ) 45 8
Incomparable Guilloux (Mari a Bobeleac ) 46 2
Mignonne mare timpuriu (M . Costeţchi , Floric a Oros ) 46 6
Timpuriu de Copăceni (Gr . Mihăescu ) 47 0
Ford timpuriu (A . Negrilă , Gr . Mihăescu ) 47 4
Carmen (Gr . Mihăescu , St . Diaconii ) 47 8
Capucci 1 (N . Constantinescu, N . Meza . Floric a Oros ) 48 2
Capucci 2 (N . Constantinescu , Floric a Oros , Mari a Bobeleac ) . . . 48 5
Morettini 11J14 (N . Constantinescu , Floric a Oros , P . Popa , Mari a
Bobeleac) 48 8
Peen-loo (Gr . Mihăescu, Creol a Mănescu , P. Popa , I . Dobrescu ) . . 49 2
Morettini ljli (Gh . Stanciu , Floric a Oros , P . Popa , N . Meza ,
Maria Bobeleac ) 49 6
Elberta timpurie (V . Cociu , Gr . Mihăescu ) 50 0
Lord Napier (I . Mircea , Floric a Oros ) 50 4
Pieri SI (P . Popa , Floric a Oros , Mari a Bobeleac ) 50 7
Vedette (Elen a Diaconu , Floric a Oros ) 51 1
Canada (Gr . Mihăescu ) 51 4
Morettini S/22 (Mari a Bobeleac ) 51 8
Hale timpuriu ( I . Mircea , Floric a Oros ) 52 2
Mignonne mare (M . Costeţchi , I . Dobrescu ) 52 6
Galopin (Floric a Oros , I . Mircea ) 53 0
Nectarina albă (Gr . Mihăescu ) 53 3
Téton de Vénus (N . Ghena , Gr . Mihăescu , H . Popes c u, I . Mircea ) 53 6
Regina livezilor (P . Popa ) 54 1
Miller cling (Gr . Mihăescu , I . Mircea ) 54 5
Tîrziu de Copăceni (Gr . Mihăescu ) 54 9
Şanhai (H . Popescu , Gr . Mihăescu ) 55 2
Cotogna massima (M . Cosleţchi ) 55 6
Imperiale (Gr . Mihăescu ) 56 0
Partizan (P . Popa , Floric a Oros ) 56 4
Lord Palmerston (H . Popescu ) 56 7
Sanguine (Gr . Mihăescu ) 57 1
Lady Palmerston (Ef . Ştepănescu ) 57 5
Dupnişka (Creol a Mănescu , I . Dobrescu ) 57 9
Soiuri de piersic recent introduse In colec(ii 58 3
Soiuri de piersic tn curs de înlocuire 58 7
Bibliografie 59 1
Index alfabetic 60 3
 Redactor responsabi l : E L E N A POMPEIU S
Tehnoredactor : VICTORI A U N G U R E A N U

Dat la cules i5.ll.1965. Bun de tipar 04.01.1967. Apărut

1967. Tiraj 3500 e x . Hirtte scris I A de 80 girrt*
6ЮХ860/8. Coli editoriale 58,86. Coli de tipar 77. Planşe
tipar înalt 61 A. 13.800/1965. C.Z. pentru bibliotecile mari
634.lt.7(498)(02l). CZ. pentru bibliotecile mici 63l.H.7(R)(02)

întreprinderea Poligrafic a „Informaţia " Str . Brezolan u

n r . 23—2 5 Bucureşti , Republic a Socialist ă România ,
c o m a n d a n r . 19 3
P l a n ş e l e colo r e x e c u t a t e l a C o m b i n a t u l „ C a s a Scinteil "
Piaţa Sctnteii , nr .1 Bucureşt i
Republica Socialist a Români a