E В A T Ä

Гад : rtnd"l In I o c d e : se v a c i t i :

25 12 l°,l-2°,2 ţo 5 o° 2
90 23 58 53'
190 22 (122)) (112)
655 1 de jos roşu uşor
694 14 d e j o s ноября декабря
908 7 asimetric simetric
959 14 şi 15 Fără nume, cultivat Sure de Fornădia cultivat
In r a i o n u l F ă l t i c e n i tn r a i o n u l I l i a

l'omologSa E . P . R . voi. П
POMOLOGIA
REPUBLICII POPULARE ROMÎNE

III
PÄRUL-GUTUIUL
MOŞMONUL-SCORUŞUL
 POMOLOGIA
REPUBLICII POPULARE ROMÎNE

COMITETUL DE COORDONARE

Acad. T. BORDEIANU, N CONSTANTINESCU, N. ŞTEFAN

E D I T U R A A C A D E M I E I R E P U B L I C I I P O P U L A R E R O M Î N E
 POMOLOGIA
REPUBLICII POPULARE ROM îNE

PÂRUL—GUTUIUL _ M O Ş M O N U L — SCORUŞUL

COMITETUL DE REDACŢIE AL VOLUMULUI III

Acad. T. BORDEIANU (redactor responsabil), N. CONSTANTINESCU,

M. COSTETCHI, D.CVASNll, G H . M I R O N , FLORICA OROS, R. PALOCSAY,
ELENA POMPEIUS, N. ŞTEFAN, VIORICA TRANDAFIR

AUTORII VOLUMULUI III

D. BLAJA, S. BOBEANU, I. BODI, T. BORDEIANU,

AL. BORZA, I I. M. BOTEZ | , V. CIREAŞĂ, S. COJOCARU,
N. CONSTANTINESCU, M. COSTETCHI, I. CUPCINENCO,
D. CVASNll, N. GHENA, TH. GROZA, С IONIŢA, ANETA
LEFTER, A. LIACU, EM. MANUGHEVICI, N. MEZA, GR. MIHÄ-
ESCU, G H . M I R O N , M MITU, I. MODORAN, G H . MORUJU,
C. NICOLAE, A. NEGRILÄ, M. O N I G O A I E , FLORICA OROS,
R. PALOCSAY, IULIANA PÂNDELE, P. PARNIA, ST. PÉTERFI,
ELENA POMPEIUS, D. PRICÄ, M. SILVESTRU, V. SONEA,
M. STRÄULEA, N. ŞTEFAN, VIORICA TRANDAFIR, ŞT. VEREŞ

1 964
E D I T U R A A C A D E M I E I R E P U B L I C I I P O P U L A R E RO M I N E
COLABORATORII VOLUMULUI III

EDITA BRUGOVITSKY, ECATERINA BUMBAC, ST. C O M A N ,

ELISABETA DANCANITS, GEORG ET A ENÄCHESCU, A. GHERGHI,
ELISABETA KESZI-HARMATH,T. NAGY, I. F. RADU

ILUSTRAŢIA I N CULORI :

LUCIA FLORESCU
 PREFAŢĂ

Prin Documentele de Partid şi de Stal, sectorului pomicol din ţara noastră i s-a
trasat sarcina de a îmbunătăţi radical raportul între specii în favoarea mărului, părului
şi gutuiului, de a extinde plantaţiile de meri şi peri pitici şi semipitici, care intră mai repede
pe rod, se îngrijesc mai uşor şi dau producţii mari la unitatea de suprafaţă, de a lărgi
suprafeţele cultivate cu gutui în Delta Dunării şi de a extinde mult în cultură soiurile de pomi
de mare valoare.
întrucît culturii părului şi gutuiului i s-a acordat în general o atenţie foarte neînsemnată
în trecut, nu s-a cunoscut nici valoarea soiurilor aflate în cultură. De aceea, pentru a duce
la îndeplinire în condiţii cît mai bune sarcinile trasate sectorului pomicol, se impune
în primul rînd să se cunoască valoarea economică a soiurilor cultivate.
în volumul al III-lea al Pomologiei R.P.R. se prezintă descrierea unui număr de 153
de soiuri de păr şi 27 soiuri de gutui.
Printre soiurile de păr, din care 72 sînt raionate şi de perspectivă, figurează unele de
origine autohtonă, ca: Tămîioasa mică, Sîntilieşti, Busuioace, Lămîi, Carafe şi Ghindă-
oane, care în momentul de faţă constituie baza sortimentelor de păr în bazinele unde s-au
format. Fiind rustice, cu fructe de calitate bună, aceste soiuri vor face parte şi în viilor din
sortimentele multor localităţi din zona dealurilor înalte, unde nu reuşesc soiurile străine mai
valoroase. Aceste soiuri autohtone se descriu pentru prima dată în literatura pomologică ro-
mînească.
Unele soiuri străine, ca: Untoasa Amanlis, Untoasa Napoleon, Passe Colmar, Le
Lectier, Decana Levavasseur şi altele au fost prevăzute în sortimentele de perspectivă pentru
completarea golurilor care există astăzi în aprovizionarea populaţiei ou pere proaspete în
lunile de iarnă.
Celelalte soiuri autohtone, ca: Fetiţe, Babane, Orzeşti, Văratice, Iernăreţe şi multe altele,
cu toate că nu sînt prevăzute în sortimentele de perspectivă, au fost trecute în lucrarea de
faţă, întrucît prezintă mare importanţă pentru cultura în livezile gospodăriilor agricole
colective şi în grădinile de Ungă case ale muncitorilor şi colectiviştilor ; aceste soiuri vor asigura
un consum eşalonat de pere, atît rara, cît şi iarna. Soiurile respective se descriu de asemenea
pentru prima dată în literatura noastră pomologică.
6 PREFAŢA

Dintre cele 27 de soiuri de gutui descrise, 22 sînt autohtone, identificate cu ocazia studiilor
întreprinse pentru întocmirea acestei lucrări şi descrise pentru prima dată în literatura
romînească de specialitate.
Beprezentînd o materie primă valoroasă pentru industria prelucrătoare de fructe, 10
dintre soiurile autohtone, alături de cele străine, sînt raionale în cele mai importante bazine
pomicole.
Pe lingă cele două specii importante pentru pomicultura din R.P.R., părul şi gutuiul,
în acest volum se face şi o succintă prezentare a moşmonului şi scoruşului, mai mult cu titlu
informativ.

COMITETUL DE REDACŢIE
PĂRUL
 INTRODUCERE

I M P O R T A N Ţ A CULTURII P Ă R U L U I

P ă r u l , c a specie p o m i c o l ă , p r e z i n t ă v a l o a r e e c o n o m i c ă m a r e , prin f a p t u l c ă d ă r e c o l t e
m a r i î n fiecare a n şi c ă perele a u însuşiri g u s t a t i v e superioare faţă d e fructele a l t o r specii
de p o m i şi a r b u ş t i fructiferi, c u m este c a z u l la soiurile d e p ă r c u fructele f o n d a n t e şi u n t o a s e .
Părul este d e a s e m e n e a r e p r e z e n t a t în cultură printr-un număr m a r e d e soiuri
c u p e r i o a d ă d e m a t u r i t a t e m u l t e ş a l o n a t ă în t i m p şi c u p o s i b i l i t ă ţ i d e p ă s t r a r e î n d e l u n g a t ă .
E a d e v ă r a t c ă t e h n i c a d e p ă s t r a r e a f r u c t e l o r s-a p e r f e c ţ i o n a t în u l t i m u l t i m p f o a r t e
m u l t , î n c î t f r u c t e l e î n g e n e r a l , d e c i şi p e r e l e , se p o t p ă s t r a p î n ă la r e c o l t a u r m ă t o a r e
a p r o a p e fără d e p r e c i e r i . P î n ă c î n d instalaţiile c o r e s p u n z ă t o a r e d e p ă s t r a r e v o r p u t e a fi
i n t r o d u s e în t o a t e g o s p o d ă r i i l e socialiste c u c a r a c t e r p o m i c o l , este î n c ă necesar să se
m e n ţ i n ă în c u l t u r ă u n n u m ă r m a r e d e soiuri c u diferite p e r i o a d e d e c o a c e r e a f r u c t e l o r .
Cu toate că perioada maturităţii de consum a celor mai multe soiuri d e p e r e
c u l t i v a t e în m o m e n t u l d e faţă c o r e s p u n d e c u lunile d e t o a m n ă şi î n c e p u t u l iernii, e x i s t ă
t o t u ş i şi soiuri c a r e , î n c o n d i ţ i i l e a c t u a l e d i n o r i c e g o s p o d ă r i e , se p ă s t r e a z ă p î n ă în pri­
m ă v a r ă tîrziu. î n felul a c e s t a , n u m ă r u l m a r e d e soiuri d i n c u l t u r ă p e r m i t e c a p e r i o a d a d e
c o n s u m a p e r e l o r să se p r e l u n g e a s c ă p î n ă la 8 — 9 l u n i .
P e r e l e au v a l o a r e a l i m e n t a r ă r i d i c a t ă p r i n f a p t u l c ă î n c o m p o z i ţ i a l o r i n t r ă c a n t i t ă ţ i
î n s e m n a t e d e zaharuri, acizi o r g a n i c i , s u b s t a n ţ e p e c t i c e , p r o t e i n e , săruri m i n e r a l e , v i t a ­
mine etc.
A c e s t e însuşiri ale fructului a u determinat sarcinile trasate sectorului pomicol
de a e x t i n d e mai mult cultura părului în viitor.

ARIA DE RASPÎNDIRE A PĂRULUI

Părul se c u l t i v a astăzi în t o a t e c o n t i n e n t e l e , atit în emisfera n o r d i c ă , c î t şi î n

c e a s u d i c ă . D e ş i creşte şi în regiunile t r o p i c a l e , reuşeşte b i n e n u m a i în zonele c u c l i m ă
temperată.
P î n ă î n p r e z e n t n u se c u n o s c precis e p o c a , l o c u l şi împrejurările care au făcut
c a a c e a s t ă specie să fie l u a t ă în cultură. S e ştie d o a r c ă părul, alături d e m ă r , e x i s t a în
 10 INTRODUCERE

stare sălbatică din t i m p u r i foarte î n d e p ă r t a t e în A s i a centrală, la poalele M u n ţ i l o r H i m a l a i a .

D i n această regiune s-a răspîndit atît spre răsărit, cît şi spre ария, în regiuni c u c o n d i ţ i i
pedoclimatice asemănătoare.
S p r e răsărit, d i n China p ă r u l a p ă t r u n s în J a p o n i a , u n d e î n c ă d i n secolul al V l I I - l e a
e x i s t ă d o v e z i asupra culturii acestei specii. T i m p f o a r t e î n d e l u n g a t în aceste ţări erau c u ­
n o s c u t e în cultură n u m a i soiurile p r o v e n i t e d i n Pirus serotina B e h d . D e - a b i a î n s e c o l u l
al X V I I I - l e a şi la î n c e p u t u l secolului al X I X - l e a s-au i n t r o d u s n u m e r o a s e soiuri e u r o p e n e
s u p e r i o a r e . D e o a r e c e a c e s t e a n u s-au a c l i m a t i z a t şi n u au d a t r e z u l t a t e b u n e , d e p e la
sfirşitul secolului al X I X - l e a , în ţările d i n E x t r e m u l O r i e n t , p r o b l e m a c r e ă r i i d e soiuri
n o i s-a orientat p e a l t ă cale, şi a n u m e , a c e e a a hibridării soiurilor e u r o p e n e c u s p e c i i l e
s p o n t a n e l o c a l e , oa : P. ussuriensis M a x i m . , P. serotina B e h d . , P. pashia B u c h , şi P. betu-
laejolia B g e .
S p r e a p u s , d e la p o a l e l e M u n ţ i l o r H i m a l a i a , aria p ă r u l u i s-a lărgit înspre Iran
şi C a u c a z , u n d e se c u l t i v a c u c i r c a 4 000 ani î n a i n t e d e era n o a s t r ă .
L a soiurile a d u s e d i n A s i a c e n t r a l ă s-a a d ă u g a t şi u n n u m ă r m a r e d e soiuri, c a r e
d u p ă Р . M . J и к о V s к i ( 1 3 0 ) , s-au f o r m a t î n C a u c a z , î n special p e ţ ă r m u l Mării N e g r e .
P e m ă s u r a migrării p o p o a r e l o r , aria d o c u l t u r ă a a c e s t e i specii s-a lărgit m e r e u . D i n
C a u c a z , p ă r u l a t r e c u t p r i n A s i a M i c ă şi Siria, a j u n g î n d î n c ă î n a i n t e d e era n o a s t r ă în
G r e c i a a n t i c ă — P e l o p o n e s , Tesalia şi p e insulele d i n M a r e a E g e e . î n a c e s t e regiuni sorti­
m e n t u l s-a î m b o g ă ţ i t şi c u alte soiuri, p r o v e n i t e d i n Pirus syriaca B o i s s . şi Pirus elaeagrifo-
lia Pali., p r e c u m şi c u hibrizii î n t r e a c e s t e s p e c i i şi Pirus piraster ( L . ) M e d i k .
Soiurile d i n c u l t u r ă s-au f o r m a t d e s i g u r p r i n selecţia p e r m a n e n t ă sau, d u p ă c u m
se e x p r i m ă P . M . J u k o v s k i ( 1 3 0 ) , p r i n „ d o m e s t i c i r e a " f o r m e l o r d e P. piraster. M a i
tîrziu însă, r o l u l p r i n c i p a l în a c e s t p r o c e s a r e v e n i t hibridării naturale, a l t o i r i l o r , variaţiilor
m u g u r a l e şi a d a p t ă r i i soiurilor la n o i l e c o n d i ţ i i .
L a grecii antici, d e s p r e c u l t u r a p ă r u l u i se a m i n t e ş t e p e n t r u p r i m a d a t ă în O d i s e e a ,
unde H o m e r d e s c r i e l i v a d a regelui A l c i n o u s d i n insula Corfu, î n c a r e p e lingă a l t e s p e c i i
se c u l t i v a şi părul.
F a p t u l c ă m a i tîrziu T e o f r a s t d e o s e b e ş t e perii s ă l b a t i c i de soiurile c u l t i v a t e , d i n
c a r e d e s c r i e p a t r u , a r ă t î n d m e t o d e l e f o l o s i t e la î n m u l ţ i r e a p o m i l o r ( p r i n s e m i n ţ e , b u t a ş i
şi a l t o i r e ) , l a a p l i c a r e a tăierilor, la inelarea r a m u r i l o r , la î n t r e b u i n ţ a r e a îngrăşămintelor,
la c o m b a t e r e a b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r p ă r u l u i , d o v e d e ş t e c ă g r e c i i a n t i c i c u n o ş t e a u m u l t e
a m ă n u n t e p r i v i t o a r e l a c u l t u r a acestei specii.
P e r e l e c u l t i v a t e în b a z i n u l Mării E g e e erau m u l t a p r e c i a t e şi î n alte ţ i n u t u r i , iar
P e l o p o n e s u l era c u n o s c u t p e a t u n c i c a „ ţ a r ă a p e r e l o r " .
Din G r e c i a a n t i c ă soiurile d e p ă r a u p ă t r u n s î n i m p e r i u l r o m a n . D e s p r e cultura
părului, aici, a u lăsat lucrări p r e ţ i o a s e C a t о , V а г г o , C o l u m e l l a , P l i n i u cel
Bătrîn, P a l a d i u şi alţii. A s t f e l , С a t o , î n l u c r a r e a De re rustica, d e s c r i e şase
soiuri d e p e r e şi diferite m e t o d e d e c u l t u r ă . P l i n i u cel В ătrîn d e s c r i e 41 soiuri
d e p e r e , f ă c î n d d e o s e b i r e a î n t r e e l e d u p ă m ă r i m e a , f o r m a şi c u l o a r e a fructelor, p r e c u m şi
d u p ă g u s t u l a c e s t o r a . D i n scrierile a c e s t o r a n u se p o t d e s p r i n d e t o t u ş i d a t e a s u p r a arealului
ocupat de cultura părului.
D u p ă seminţele de pere găsite in e p o c a noastră în locuinţele lacustro din Elveţia
şi I t a l i a , p r e c u m şi d u p ă frescele r e p r e z e n t î n d p e r e , d e s c o p e r i t e p r i n t r e r u i n o l e d e la
P o m p e i şi H e r c u l a n u m , se p o a t e d e d u c e c ă arealul o c u p a t d e c u l t u r a părului c o n t i n u a să
se l ă r g e a s c ă la î n c e p u t u l e r e i n o a s t r e .
 AREALUL O C U P A T DE CULTURA PARULUI I I

D i u i m p e r i u l r o m a n soiurile rte pere a u p ă t r u n s spre a p u s şi n o r d , u n d e în d e c u r s u l

secolelor următoare au o c u p a t u n areal f o a r t e întins în F r a n ţ a , B e l g i a , A n g l i a , G e r ­
m a n i a şi alte ţări.
C a u r m a r e a migrării p o p o a r e l o r şi a r ă z b o a i e l o r , t i m p î n d e l u n g a t c u l t u r a p o m i l o r ,
d e c i şi a părului, n-a p u t u t să fie p r a c t i c a t ă însă d e c î t p e Ungă m ă n ă s t i r i şi c a s t e l e l e
feudale.
D o c u m e n t e scrise asupra culturii p ă r u l u i în F r a n ţ a d a t e a z ă d i n secolul al I X - l o a .
î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , î n Capitulariile lui C a r o l cel M a r e se r e c o m a n d ă înmulţirea n u m a i a
soiurilor d u l c i d o m a s ă şi tîrzii.
F a p t u l c ă la î n c e p u t u l secolului al X V I I - l e a O l i v i e r de Serres, părintele
agriculturii d i n F r a n ţ a , afirmă c ă „ o l i v a d ă fără peri n u m e r i t ă a c e s t n u m e " , d o v e d e ş t e
că părul nu numai c ă era cunoscut în c u l t u r ă , c i şi m u l t apreciat. O d a t ă c u lăr­
girea ariei d e cultură, a sporit şi n u m ă r u l soiurilor ; în anul 1 6 2 8 , d e p i l d ă , L e L e c t i e r
are î n Orléans o c o l e c ţ i e d e 260 soiuri d e p ă r .
T o t i n a c e a e p o c ă a u î n c e p u t şi p r i m e l e p r e o c u p ă r i p e n t r u o b ţ i n e r e a d e soiuri n o i
d i n s ă m î n ţ ă . C u t i m p u l , n u m ă r u l a c e s t o r a a c r e s c u t f o a r t e m u l t , aşa c ă p e l a m i j l o c u l
secolului al X I X - l e a , în F r a n ţ a erau c u n o s c u t e a p r o a p e 900 soiuri d e p ă r .
C u l t u r a p ă r u l u i a înregistrat a p o i m a r i p r o g r e s e , a t i n g i u d un g r a d f o a r t e a v a n s a t
d e intensitate. î n a c e a s t ă e p o c ă , în F r a n ţ a au l u a t fiinţă şi p r i m e l e p e p i n i e r e p o m i c o l e
c u r e n u m e m o n d i a l , c a cele ale l u i A . L e r o y , B a l l e t , V i l m o r i n şi altele.
î n B e l g i a c u l t u r a părului a găsit c o n d i ţ i i f o a r t e f a v o r a b i l e , d a t o r i t ă c ă r o r a aici a u
a p ă r u t n u m e r o a s e soiuri n o i . P r i m u l c a r e s-a o c u p a t c u o b ţ i n e r e a d e soiuri noi a fost
X . Ы a r d e n p o n t, î n secolul al X V I I I - l e a .
M a i tîrziu, J. В . V a n M ö n s a c r e a t p e s t e 400 ş o i m i d e păr, d i n care c i r c a 40
s-au p ă s t r a t î n c u l t u r ă p î n ă î n p r e z e n t .
După V a n M ö n s au urmat mai mulţi pomologi : L . B e r c k m a n s , A . B i v o r t ,
S. B o u v i e r , P . E s p è r e n, X. G r é g o i r e şi alţii, d e n u m e l e c ă r o r a sînt l e g a t e
zeci d e ş o i m i c u l t i v a t e şi astăzi. D e altfel, î n c o n d i ţ i i d e c l i m ă f o a r t e f a v o r a b i l ă p e n t r u
păr, in B e l g i a s-au o b ţ i n u t r e z u l t a t e e x c e p ţ i o n a l e şi î n c e e a c e p r i v e ş t e a m e l i o r a r e a s o i u ­
rilor e x i s t e n t e şi crearea a l t o r soiuri n o i de p e r e . D i n e p o c a r e s p e c t i v ă p r o v i n cele m a i m u l t e
soiuri d e p e r e d i n g r u p a untoase, obţinute de către pomologii belgieni.
î n A n g l i a , d a t e a s u p r a culturii p ă r u l u i se g ă s e s c din secolul al X I I - l e a . î n c e p î n d
din secolul al X I H - l e a , p ă r u l se c u l t i v ă p c suprafeţe din c e în c e m a i m a r i , î n l i v e z i întinse.
Lărgirea ariei o c u p a t e d e c u l t u r a a c e s t e i s p e c i i se p o a t e a p r e c i a d u p ă f a p t u l c ă în
secolul a l X V I I - l e a p ă r u l era r ă s p î n d i t în c u l t u r ă m a i m u l t d e c î t m ă r u l .
Ca şi î n alte ţări, c o n c o m i t e n t c u lărgirea ariei d e c u l t u r ă , a u a p ă r u t şi m u l t e soiuri
a o i , p r i n t r e c a r e c i t ă m soiul B o n C h r é t i e n W i l l i a m s ( B a r t l e t t ) , răspîndit astăzi în întreaga
l u m e . î n a n u l 1 8 2 6 , c a t a l o g u l S o c i e t ă ţ i i regale d e p o m i c u l t u r ă c u p r i n d e a , d e p i l d ă , 622
soiuri d e p e r e .
I n f o r m a ţ i i a s u p r a culturii p ă r u l u i în G e r m a n i a e x i s t ă d i n secolul al I X - l e a , d e p e
t i m p u l lui C a r o l c e l M a r e . î n a c e a s t ă ţară, c u c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e ,
n u s-au c r e a t însă soiuri n o i . P e n t r u c u l t u r ă au fost i m p o r t a t e cele m a i b u n e soiuri din
F r a n ţ a şi B e l g i a .
P o m o l o g i i g e r m a n i i a u insă m e r i t u l c ă , alături d e alte specii, au s t u d i a t amănunţit
soiurile d e p ă r în livezile p o m o l o g i e e d i n G e i s e n h e i m , R e u t l i n g e n şi B e r l i n - D a h l e m . P e p i -
12 INTRODUCERE

merele lui N . G a u с h e r şi L . S p ä t h a u a v u t u n r o l i m p o r t a n t în răspîndirea soiu­

rilor v a l o r o a s e n u n u m a i în G e r m a n i a , ci şi în alte ţări d e p e g l o b .
î n B u s i a , cultura părului era c u n o s c u t ă d i n t i m p u r i f o a r t e î n d e p ă r t a t e . O a u c a z u l
este c o n s i d e r a t c a p a t r i a părului p ă d u r e ţ , d i n "care au p r o v e n i t n u m e r o a s e soiuri
valoroase.
D u p ă c r o n i c a r i , î n c ă d i n secolul al X I - l e a , p e Ungă mănăstiri e x i s t a u întinse livezi
în c a r e se c u l t i v a u şi perii. î m p r e j u r i m i l e oraşului K i e v au c o n s t i t u i t un c e n t r u i m p o r t a n t ,
d e u n d e p o m i c u l t u r a s-a întins şi înspre n o r d .
D u p ă d a t e l e d i n literatură, la î n c e p u t u l secolului al X I X - l e a în R u s i a erau
c u n o s c u t e 70 soiuri d e p e r e , d i n t r e care î n p r i m a p o m o l o g i e r u s ă a lui A . B o l o t o v sînt
descrise 3 9 .
M e r i t e d e o s e b i t e în a c ţ i u n e a d e răspîndire a p ă r u l u i în B u s i a şi în special în
i n t r o d u c e r e a soiurilor d i n apusul E u r o p e i le-au a v u t G r ă d i n a b o t a n i c ă d i n I a l t a , p r e c u m
şi p o m o l o g i i N . N . B o t t l i n g şi L . P . S i m i r e n k o . î n plantaţiile e x p e r i m e n t a l e
ale lui В ö 1 1 1 i n g erau l u a t e în s t u d i u 500 soiuri d e p ă r , î n G r ă d i n a b o t a n i c ă d i n I a l t a
c o l e c ţ i a d e peri era f o r m a t ă d i n 550 soiuri, iar în c o l e c ţ i a p o m o l o g i c ă a lui S i m i r e n к o
se n u m ă r a u p e s t e 600 soiuri e u r o p e n e şi l o c a l e .
U n a p o r t f o a r t e î n s e m n a t î n p r o b l e m a creării d e soiuri n o i de păr a fost adus
de I. V . M i с i u r i n şi u r m a ş i i lui. Soiurile r e s p e c t i v e , fiind rezistente Ia ger, s-au
răspîndit mult în c o l h o z u r i şi sovhozuri, lărgind astfel aria d e cultură a p ă r u l u i în
TJ. B . S. S.
D i n t r e soiurile c r e a t e d e M i c i u r i n , mai răspîndite în cultură sînt : B e u r r é
zimneaia Miciurina, Beurré kozlovskaia, Beurré p o b e d a , Beurré narodnaia, B e r g a m o t -
N o v i k , S u r o g a t sahara, A v r o r a , P r o l e t a r k a , T o l s t o b e j k a şi m u l t e altele ( 2 5 0 ) .
î n Asia centrală c u l t u r a p ă r u l u i o c u p ă î n c ă suprafeţe r e l a t i v m i c i , c a u r m a r e a
condiţiilor climatice nefavorabile.
î n U r a l , S i b e r i a şi în E x t r e m u l O r i e n t , soiurile n o i d e p ă r c r e a t e d e A . AL L u к a-
ş о V şi N . N . T i h o n о V se i m p u n şi o c u p ă suprafeţe d i n c e în c e m a i m a r i în cultură.
D e p e r s p e c t i v ă s-au d o v e d i t aici î n special hibrizii între soiurile e u r o p e n e şi p ă r u l d e Ussuria,
c a r e p e Ungă r e z i s t e n ţ a la g e r au şi însuşiri t e h n o l o g i c e p r e ţ i o a s e .
P î n ă la c o l o n i z a r e a e u r o p e n i l o r , c u l t u r a p ă r u l u i n u a fost c u n o s c u t ă î n A m e r i c a d e
N o r d . Soiurile d i n E u r o p a au fost i n t r o d u s e d e c o l o n i ş t i i e n g l e z i în p a r t e a d e răsărit я
S . U . A . şi d e c ă t r e c o l o n i ş t u francezi î n C a n a d a .
C u l t u r a p ă r u l u i s-a e x t i n s însă r e l a t i v i n c e t , d i n c a u z ă c ă î n c o n d i ţ u l e d i n A m e r i c a
d e N o r d soiurile e u r o p e n e d e p ă r sufereau d e a t a c u l p r o v o c a t d e Erwinia amylooora
(Burill) W i n s l . î n s e c o l u l al X I X - l e a , în u r m a h i b r i d ă r i i î n t r e P i n t s serotina E e h d . şi
soiurile e u r o p e n e s-au o b ţ i n u t h i b r i z i r e z i s t e n ţ i la a c e a s t ă b o a l ă ( L e C o n t e — în 1846 şi
Kieffer S e e d l i n g — î n 1 8 6 3 ) . P e n t r u c o m p l e t a r e a s o r t i m e n t u l u i , în s p e c i a l c u soiuri rezis­
t e n t e la ger, în a n u l 1 8 7 9 a u fost i m p o r t a t e 8 0 soiuri ruseşti.
î n anul 1911, L . B u r b a n k a d a t î n p r o d u c ţ i e soiul T e s t e , c a r o r e p r e z i n t ă un
hibrid intre soiul e u r o p e a n B o n C h r é t i e n W i l h a m s şi s o i u l L e C o n t e . F i i n d u n h i b r i d în­
depărtat, c u participarea speciei Pirus serotina E e h d . , soiul T e s t e s-a d o v e d i t c o m p l e t
i m u n la a t a c u l d e Erwinia amylovora (Burill) Winsl., foarte viguros, productiv, avînd
fructe mari, de calitate e x c e p ţ i o n a l ă .
 CULTURA PARULUI Ş[ PERSPECTIVELE DE D E Z V O L T A R E IN VIITOR 13

I n A l g e r i a , T u n i s i a , A f r i c a d e S u d , A m e r i c a d e S u d , p r e c u m şi in A u s t r a l i a , c u l t u r a
părului a p ă t r u n s î n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i al X I X - l e a , d i n care c a u z ă o c u p ă supra­
f e ţ e î n c ă restrînse.
î n felul a c e s t a aria d e c u l t u r ă a părului s-a e x t i n s m u l t în t o a t e c o n t i n e n t e l e , a j u n g î n d
la n o r d p î n ă la paralela 6 0 ° .
După G. А. В u b ţ о V şi De Haas, suprafaţa totală de pe glob ocupată
d e c u l t u r a p ă r u l u i e s t e d e a p r o x i m a t i v 700 000 ha, c u u n n u m ă r d e 162 000 000 p o m i ,
iar p r o d u c ţ i a m o n d i a l ă a n u a l ă m e d i e se r i d i c ă la c i r c a 3 500 000 t. F a ţ ă d e d e z v o l t a ­
rea p e c a r e a l u a t - o p o m i c u l t u r a î n u l t i m i i 26 de ani, se p o a t e p r e s u p u n e c ă suprafeţele
o c u p a t e d e p ă r s-au d u b l a t c e l p u ţ i n . C e l e mai mari suprafeţe o c u p a t e de cultura
părului se află astăzi în a p u s u l E u r o p e i şi în A m e r i c a d e N o r d .
P r i n t r e ţările d i n E u r o p a , c u l t i v a t o a r e d e p ă r se c o n s i d e r ă B e l g i a , F r a n ţ a , ItaUa,
S p a n i a şi U . B . S . S . , î n special C r i m e e a , C a u c a z u l şi B . S . S . M o l d o v e n e a s c ă , p r e c u m şi
В . P . B o m î n ă , u n d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă p e r m i t o b ţ i n e r e a u n o r p r o d u c ţ i i m a r i de p e r e d e
cabtate superioară.
î n A u s t r i a , E l v e ţ i a , B . S. F . I u g o s l a v i a , В . P . B u l g a r i a , K . S. C e h o s l o v a c ă şi în
sudul B-. P . P o l o n o , u n d e se înregistrează scăderi m a r i d e t e m p e r a t u r ă în t i m p u l iernii,
r e v e n i r e a u n o r p e r i o a d e c u g e r în p r i m ă v a r ă şi m a i ales p e r i o a d e p r e l u n g i t e d o secetă
în c u r s u l verii, p ă r u l se c u l t i v ă p e suprafeţe m a i restrînse. C u l t u r a industrială a părului
este c a n t o n a t ă în a c e s t e ţări m a i m u l t în b a z i n e l e p o m i c o l e c u p e r i o a d ă l u n g ă d e v e g e t a ţ i e ,
c u ierni b l i n d e şi m a i ales î n u n e l e l o c a l i t ă ţ i a p ă r a t e d e v î n t şi c u r e n ţ i r e c i .
î n G e r m a n i a , D a n e m a r c a , O l a n d a , A n g l i a , în p a r t e a d o n o r d а В . P . P o l o n e şi in
p a r t e a centrală şi d e n o r d a U . B . S . S . , p r e c u m şi î n S u e d i a , N o r v e g i a şi F i n l a n d a , părul
o c u p ă suprafeţe r e l a t i v m i c i d i n c a u z a c o n d i ţ i i l o r c l i m a t i c e n e c o r e s p u n z ă t o a r e .
î n S . U . A . c u l t u r a p ă r u l u i este c a n t o n a t ă a p r o a p e în î n t r e g i m e în statul California şi
m a i p u ţ i n în j u r u l M a r i l o r l a c u r i şi î n c î t e v a b a z i n e d i n statele W a s h i n g t o n şi O r o g o n ,
i n d e c l i m a este e x t r e m de f a v o r a b i l ă şi u n d e Eiwirtia amylovora ( B u r i l l ) W i n s l . n u p r o d u c e
pagube mari.
î n ţările d i n A s i a c e n t r a l ă , E x t r e m u l O r i e n t şi s u d u l A s i e i (Coreea, В . P . Chineză,
I n d i a şi altele) p ă r u l o c u p ă suprafeţe r e l a t i v m i c i .

C U L T U R A P Â R U L U I ÎN R . P . R . ŞI PERSPECTIVELE D E D E Z V O L T A R E ÎN VIITOR

După datele statistice din anul 1 9 6 3 , în R e p u b l i c a P o p u l a r ă B o m î n ă se c u l t i v ă

u n n u m ă r d e 4 210 500 peri, d i n care u n n u m ă r d e 1 8 6 7 500 peri sînt tineri, plantaţi în
livezile înfiinţate în ultimii ani şi 2 343 000 peri intraţi p e r o d ( t a b l o u l n r . 1 ) .
î n B e g i u n e a P l o i e ş t i se c u l t i v ă 514 800 peri, d i n c a r e 295 800 reprezintă p o m i
In p e r i o a d a d e p r o d u c ţ i e şi 219 000 — peri tineri. î n a c e a s t ă regiune sînt specia­
lizate in c u l t u r a p ă r u l u i c o m u n e l e N i c u l e ş t i d i n B a i o n u l B u z ă u , B u ş a v ă ţ şi T e g a d i n
B a i o n u l Cislău, U d r e ş t i , G o r n e t - C u i b şi M ă g u r e l e d i n B a i o n u l T e l e a j e n . î n u l t i m e l e d o u ă
c o m u n e se c u l t i v ă p e scară largă soiurile : C u r ö , W i l l i a m s şi D u c e s a d e A n g o u l ê m e .
 Il INTRODUCERE

O m a r e p a r t e din p r o d u c ţ i a a c e s t o r soiuri se v a l o r i f i c ă p e pieţele capitalei, p e l o c

în r e g i u n e şi o m i c ă p a r t e se e x p o r t ă .
Tabloul nr. 1

Numărul perilor tu anul 1963

Numărul Numărul Numărul

Regiunile administrative perilor perilor total de
pe rod tineri peri

Argeş 239 900 345 400 585 300

Bacău 119 100 122 200 241 300
Banat 155 100 97 600 252 700
Braşov 145 500 51 500 197 000
Bucureşti 141 700 64 200 205 900
Cluj 180 300 77 400 257 700
Crişana 155 900 44 100 200 000
Dobrogea 41 000 93 100 137 100
Galaţi 110 900 120 500 231 400
Hunedoara 59 800 30 000 89 800
laşi 136 400 232 000 368 400
Maramureş 111 900 43 400 155 300
Mureş-Autonomă Maghiară 151 900 61 000 212 900
Oltenia 157 300 201 200 358 500
Ploieşti 295 800 219 000 514 800
Suceava 137 500 64 900 202 400

Total 2 343 000 1 867 500 4 210 500

î n E e g i u n e a A r g e ş e x i s t ă 5 8 5 3 0 0 p e r i , din care 239 900 sînt peri p e r o d şi 345 400—

peri tineri. Centre importante pentru cultura părului reprezintă l o c a l i t ă ţ i l e : Găeşti,
Slobozia, Valea-Маге, Leordeni, Priboieni, Topoloveni, Călineşti şi Ştefăneşti. Aici se
c u l t i v ă soiurile F a v o r i t a lui C l a p p şi W i l l i a m s , a c ă r o r p r o d u c ţ i e f a c e o b i e c t u l u n u i c o m e r ţ
intens la sfîrşitul v e r i i şi î n c e p u t u l t o a m n e i . P e lingă a c e s t e a se m a i întîlnesc şi soiurile
a u t o h t o n e : B u s u i o a c e , Sîntilieşti, Orzeşti, F e t i ţ e , Tomnatice şi altele.
î n c o m u n e l e Şuiei, A l b e ş t i şi T i g v e n i d i n B a i o n u l C u r t e a - d e - A r g e ş , î n B r e z o i , Căză-
neşti şi D ă i e ş t i d i n B a i o n u l B î m n i c u - V î l c e a , î n O t e ş a n i şi P i e t r a r i d i n E a i o n u l H o r e z u ,
în P r u n d e n i şi C r e ţ e n i d i n E a i o n u l D r ă g ă ş a n i , p r e c u m şi î n D r ă g ă n e ş t i , S p r î n c e n a t e şi
Gostavăţu din E a i o n u l Drăgăneşti-Olt există de asemenea numeroase centre favorabile
pentru cultura părului.
Producţia d e p e r e d i n a c e a s t ă r e g i u n e se v a l o r i f i c ă p e p i a ţ a c a p i t a l e i , în regiunile
l i m i t r o f e d i n T r a n s i l v a n i a şi p r i n e x p o r t .
î n E e g i u n e a O l t e n i a se c u l t i v ă 358 500 p e r i , d i n c a r e 157 300 r e p r e z i n t ă peri intraţi
p e r o d şi 2 0 1 200 — p e r i tineri. S e c u l t i v ă soiurile : F a v o r i t a l u i C l a p p şi Curé m a i m u l t
în z o n a d e l u r o a s ă din Eaionul Tg.-Jiu (Dobriţa, Mătăsaru S î m b o t i n u , S c h e l a ) şi în
Eaionul Baia-de-Aramă (Baia-de-Aramă, Ponoarele, Eudina şi T i s m a n a ) . în partea
deluroasă a celorlalte raioane părul se c u l t i v ă de asemenea p e scară apreciabilă. în
raioanele de c î m p i e cultura p ă r u l u i este s l a b r e p r e z e n t a t ă , îndeosebi prin soiuri locale.
î n E e g i u n e a B a n a t e x i s t ă 252 700 p e r i , d i n c a r e u n n u m ă r d e 166 100 sînt în perioada,
de producţie şi 97 600 — p e r i tineri. O d e z v o l t a r e m a i m a r e o are cultura p ă r u l u i în
localităţile : M e h a d i a , D a l b o ş e ţ , E ă c ă j d i a , B r o ş t e n i , T i c v a n i u - M a r e , B o l v a ş n i ţ a , A r m e n i ş ,
Caraşova, Clocotici, Eeşiţa, Cîlnic, E e c a ş , Gearmata şi altele.
P r o d u c ţ i a d e p e r e se v a l o r i f i c ă a t î t î n c a d r u l regiunii, c î t şi p r i n export.
î n E e g i u n e a Crişana se află î n c u l t u r ă un număr de 200 000 p e r i , d i n care 1 5 5 900
sînt în p e r i o a d a d e r o d i r e , iar 44.100 — peri tineri.
 CULTURA PARULUI ŞI PERSPECTIVELE D E DEZVOLTARE IN VIITOR IS

Centre mai importante pentru c u l t u r a p ă r u l u i sînt : B ă n e ş t i , B u t e n i şi altele d i n

B a i o n u l G u r a h o n ţ , C e t a r i u , S ă l a r d şi S u r d u c d i n B a i o n u l O r a d e a , Şimlău, Sărmăşag,
Carastelec şi C h i e ş d d i n B a i o n u l Ş i m l ă u .
D i n p r o d u c ţ i a d e p e r e o p a r t e î n s e m n a t ă se e x p o r t ă .
î n r e g i u n e a ' M a r a m u r e ş se c u l t i v ă 1 5 5 3 0 0 d e peri. D i n t r e a c e ş t i a 111 9 0 0 r e p r e z i n t ă
peri în p e r i o a d a d e p r o d u c ţ i e şi 4 3 4 0 0 p e r i tineri, p l a n t a ţ i î n u l t i m i i ani. î n n u m ă r m a r e
p e r i i se c u l t i v ă în l o c a l i t ă ţ i l e : Seini, Ş o m c u ţ a , B e r n i ţ a , L ă p u ş , F ă u r e ş t i , Săliştea, Crasna,
V i ş e u l d e j o s şi a l t e l e .
P r o d u c ţ i a d e p e r e c e se o b ţ i n e în a c e a s t ă r e g i u n e se v a l o r i f i c ă în c e a m a i m a r e p a r t e
pe l o c ; o mică parte totuşi se e x p o r t ă .
î n r e g i u n e a Cluj se află în c u l t u r ă u n n u m ă r d e 257 700 d e p e r i , d i n c a r e 180 3 0 0
r e p r e z i n t ă p o m i intraţi p e r o d şi 77 4 0 0 p e r i t i n e r i .
î n c a d r u l r e g i u n i i Cluj n u există c e n t r e i m p o r t a n t e p e n t r u c u l t u r a p ă r u l u i . Se p o t
totuşi scoate în evidenţă din acest p u n c t de vedere locaUtăţile : Dorolea, Satul N o u , Mări-
şelul şi T e a c a d i n r a i o n u l B i s t r i ţ a , L u n c a - I l v e i şi I l v a M i c ă d i n r a i o n u l N ă s ă u d , Gherla>
B u z a şi S a v a d i n r a i o n u l G h e r l a , G l o d , M a i a şi B e t e a g d i n r a i o n u l D e j , Crasna, Z a l ă u , Cri-
şeni şi B o r l a d i n r a i o n u l Z a l ă u , M o l d o v e n e ş t i şi B ă i ş o a r a d i n r a i o n u l T u r d a , Mihai-Vi­
t e a z u l — O r a ş u l T u r d a , A l b a c , A v r a m I a n c u , P o n o r e l şi V i d r a d i n r a i o n u l C î m p e n i , G i l ă u
şi M i h ă i e ş t i d i n r a i o n u l H u e d i n , G h e o r g h i e n i şi F l o r e ş t i d i n î m p r e j u r i m i l e o r a ş u l u i Cluj.
P r o d u c ţ i a d e p e r e d i n a c e a s t ă r e g i u n e se v a l o r i f i c ă a t î t p r i n e x p o r t , c î t şi p r i n c o n s u ­
mul local.
î n r e g i u n e a M u r e ş - A u t o n o m ă M a g h i a r ă e x i s t ă u n n u m ă r d e 2 1 2 900 d e peri, d i n t r e
c a r e 151 900 p e r i d e r o d şi 01 0 0 0 p e r i tineri.
P r i n c u l t u r a p ă r u l u i î n a c e a s t ă r e g i u n e se r e m a r c ă cîteva c o m u n e din raioanele :
C i u c , T g . M u r e ş , B e g i n n , L u d u ş şi T î r n ă v e n i , u n d e se c u l t i v ă soiurile : T ă m î i o a s a m i c ă ,
D u l c i de v a r ă , F a v o r i t a l u i C l a p p , W i l h a m s , U n t o a s a B o s c şi a l t e l e .
P r o d u c ţ i a d e p e r e se v a l o r i f i c ă n u m a i în c a d r u l r e g i u n i i .
î n r e g i u n e a B r a ş o v se c u l t i v ă 1 9 7 0 0 0 d e p e r i ; d i n t r e a c e ş t i a 1 4 5 5 0 0 r e p r e z i n t ă peri
iu p e r i o a d a d e p r o d u c ţ i e şi 51 5 0 0 p e r i tineri. M a i f r e c v e n t se î n t î l n e s c p e r i în r a i o a n e l e
B u p e a , S i g h i ş o a r a , M e d i a ş , S i b i u şi A g n i t a . î n z o n a d e m u n t e , a t î t î n a c e s t e r a i o a n e , cît
şi în c e l e l a l t e , d i n c a u z a c o n d i ţ i i l o r c l i m a t i c e n e f a v o r a b i l e p ă r u l se c u l t i v ă p e scară f o a r t e
restrînsă.
P r o d u c ţ i a d e p e r e c e se o b ţ i n e se v a l o r i f i c ă a p r o a p e în î n t r e g i m e în c a d r u l regiunii.
î n r e g i u n e a H u n e d o a r a e x i s t ă 8 9 8 0 0 d e peri, d i n t r e c a r e 59 8 0 0 sînt p e r o d , iar 3 0 0 0 0
p e r i tineri. P r i n c u l t u r a p ă r u l u i se r e m a r c a î n s p e c i a l l o c a l i t ă ţ i l e : P e ş t e a n a , D e m s u ş ,
H a ţ e g , O r ă ş t i e , S e b e ş şi altele ; p r e d o m i n ă soiurile l o c a l e .
P r o d u c ţ i a d e p e r e se v a l o r i f i c ă î n c a d r u l r e g i u n i i , în s p e c i a l î n c e n t r e l e industriale.
î n r e g i u n e a S u c e a v a e x i s t ă în c u l t u r ă 2 0 2 4 0 0 d e peri ; d i n t r e a c e ş t i a 137 500 repre­
z i n t ă p e r i în p r o d u c ţ i e şi 64 9 0 0 p e r i tineri. S e r e m a r c ă p r i n c u l t u r a p ă r u l u i c e n t r e l e :
Rădăşeni, Valea Glodului, Ciumuleşti, B o r o a i a , Bosanci, Şendriceni, Zvorîştea, Ştiubieni,
S ă v e n i , B o t o ş a n i , Ştefăneşti şi a l t e l e . P r e d o m i n a soiurile a u t o h t o n e : B u s u i o a c e , Sînt-
ilieşti, H a r b u z e ş t i şi G h i n d ă o a n e . D i n t r e soiurile străine se c u l t i v ă : F a v o r i t a lui C l a p p ,
Ducesa de A n g o u l ê m e , W i l l i a m s , U n t o a s a D i e l , U n t o a s a H a r d e n p o n t şi, p e s c a r ă m a i
mare, Curé.
P r o d u c ţ i a a n u a l ă d e p e r e se v a l o r i f i c ă î n c e a m a i m a r e p a r t e în c a d r u l regiunii,
î n r e g i u n e a Iaşi se c u l t i v ă 3 6 8 400 d e p e r i ; d i n t r e a c e ş t i a 136 4 0 0 se află în p e r i o a d a
d e r o d şi 2 3 2 0 0 0 d e p e r i sînt î n c ă tineri. î n c a d r u l regiunii n u e x i s t ă c e n t r e m a i i m p o r t a n t e
 113 INTRODUCERE

d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , c u l t u r a p ă r u l u i i n t i l n i n d u - s e p r e t u t i n d e n i . Se c u l t i v ă p e s c a r ă
l a r g ă soiurile a u t o h t o n e : H a r b u z e ş t i , Sîntilieşti, B u s u i o a c e şi, m a i p u ţ i n , soiurile străine,
c a : F a v o r i t a lui C l a p p , W i l l i a m s , D u c e s a d e A n g o u l ê m e , Curé, U n t o a s a D i e l şi altele.
A p r o a p e t o a t ă p r o d u c ţ i a d e p e r e se v a l o r i f i c ă p e l o c , în c a d r u l regiunii.
I n r e g i u n e a B a c ă u se c u l t i v ă 241 3 0 0 d e peri ; d i n t r e a c e ş t i a 1 1 9 100 sînt în p e r i o a d a
d e p r o d u c ţ i e , iar 1 2 2 2 0 0 sînt peri tineri. C e n t r e m a i i m p o r t a n t e p e n t r u cultura părului
sînt în l o c a l i t ă ţ i l e : P i a t r a N e a m ţ , N e g r e ş t i , B ă r g ă o a n i , O z a n a , T o p o l i ţ a , L u c ă c e ş t i , C o m ă -
neşti, Caşin, T g . - O c n a şi altele. P r e t u t i n d e n i p r e d o m i n ă soiurile a u t o h t o n e : Harbuzeşti,
Sîntilieşti, B u s u i o a c e , D u l c i d e v a r ă , G h i n d ă o a n e şi altele. D i n t r e soiurile străine se
î n t î l n e s c W i l l i a m s , D u c e s a d e A n g o u l ê m e , Curé, U n t o a s a D i e l şi U n t o a s a H a r d e n p o n t .
D i n p r o d u c ţ i a d e p e r e , soiurile d e v a r ă se v a l o r i f i c ă p e l o c , iar cele d e i a r n ă în cea
m a i m a r e p a r t e se e x p e d i a z ă î n a l t e o r a ş e d i n ţară.
î n r e g i u n e a G a l a ţ i e x i s t ă î n c u l t u r ă 231 4 0 0 d e p e r i , d i n t r e c a r e 1 1 0 900 p e r i p e r o d
şi 1 2 0 500 p e r i tineri. N u m ă r u l r e s p e c t i v d e peri este r e p a r t i z a t a p r o a p e u n i f o r m în c u p r i n ­
sul r e g i u n i i ; se c u l t i v ă a p r o a p e a c e l e a ş i soiuri c a şi î n r e g i u n i l e I a ş i şi B a c ă u .
P r o d u c ţ i a d e p e r e se v a l o r i f i c ă a t î t î n r e g i u n e , c î t şi p e p i a ţ a c a p i t a l e i .
î n E e g i u n e a B u c u r e ş t i e x i s t ă 2 0 5 9 0 0 peri, d i n t r e c a r e 1 4 1 700 sînt p e r o d şi 64 200
— peri tineri. Cele m a i i m p o r t a n t e c e n t r e d e c u l t u r a p ă r u l u i se află î n j u r u l c a p i t a l e i , în
l o c a l i t ă ţ i l e : Ştefăneşti, T u n a r i , B u f t e a , C o n t e ş t i , B o h n t i n u l - d i n - V a l e , C i o r o g î r l a , D o m n e ş t i ,
C o m a n a , B u d e ş t i şi altele. A i c i se c u l t i v ă soiurile : F a v o r i t a lui C l a p p , D u c e s a d e A n ­
g o u l ê m e , W i l l i a m s , U n t o a s a D i e l , D e c a n a d e i a r n ă , Curé şi altele. î n restul regiunii, păru]
se c u l t i v ă s p o r a d i c şi este r e p r e z e n t a t m a i m u l t p r i n soiuri a u t o h t o n e , d e v a r ă .
P r o d u c ţ i a d e p e r e se v a l o r i f i c ă î n c e a m a i m a r e p a r t e p e p i a ţ a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i .
î n Eegiunea D o b r o g e a există un număr de 1 3 7 1 0 0 peri, din care 44 0 0 0 se află
p e r o d şi 93 1 0 0 — p e r i tineri, p l a n t a ţ i în ultimii ani în livezile gospodăriilor agricole
colective.
Cultura p ă r u l u i p e scară m a i l a r g ă se f a c e in M a c i n , N i c u l i ţ e l , S o m o v a , I s a c c e a ,
C e a m u r l i a , J u r i l o f c a , C e r n a v o d a , O l t i n a şi O s t r o v . A p r o a p e p r e t u t i n d e n i se c u l t i v ă soiuri
de vară, a u t o h t o n e sau străine.
P r o d u c ţ i a , r e l a t i v m i c ă , d e 600 t p e r e se v a l o r i f i c ă p e l o c î n c a d r u l regiunii.
î n v e d e r e a găsirii u n o r soiuri m a i a d a p t a t e la c o n d i ţ i i l e l o c a l e d e c l i m ă şi s o l , sta­
ţiunile e x p e r i m e n t a l e , situate î n diferite r e g i u n i ale ţării, s t u d i a z ă î n c o l e c ţ i i şi în c u l t u r i
d e c o n c u r s n u m e r o a s e soiuri străine şi a u t o h t o n e . C o l e c ţ i i l e şi c î m p u r i l o d e c o n c u r s res­
p e c t i v e sînt situate în Bărăgan ( M ă r e u l e ş t i ) , în r e g i u n e a I — S u b c a r p a t i c ă meridională
( I s t r i ţ a - M i z i l , V o i n e ş t i - T î r g o v i ş t e , Ştefăneşti-Piteşti, B i l c e ş t i - M u s c e l şi B î r s e ş t i - T g . - J i u ) ,
în r e g i u n e a a I l - a — D e a l u r i l e d e v e s t ( G e o a g i u - H u n e d o a r a ) , în r e g i u n e a a I l I - a — D e a ­
lurile d e n o r d (Cluj şi B i s t r i ţ a ) , î n r e g i u n e a a I V - a — D e a l u r i l e d e est ( F ă l t i c e n i ) , î n r e g i u n e a
a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i ( L o v r i n ) şi în r e g i u n e a a V I I I - a
— Colinele Moldovei (Iaşi).
S o i u r i l e d e p ă r se s t u d i a z ă d e a s e m e n e a în c o l e c ţ i i l e d i d a c t i c e alo şcolilor şi facul­
tăţilor c u caracter agricol din ţară.
Considerat p e ţară, numărul perilor în cultură este î n general m i c . C a soiuri se
c u l t i v ă m a i m u l t cele a u t o h t o n e , în s p e c i a l cele d e v a r ă ; d i n t r e cele străine, a p r o a p e î n
t o a t e regiunile p r e d o m i n ă s o i u l C u r é .
Ca urmare a sortimentelor defectuoase, p r o d u c ţ i a d e p e r e n u asigură p e d e p l i n
c o n s u m u l în interiorul ţării p e t i m p d e i a r n ă şi p r i m ă v a r ă . P e n t r u înlăturarea acestui
n e a j u n s s-a p r e v ă z u t o e x t i n d e r e m a r e în v i i t o r a suprafeţelor c u l t i v a t e c u păr.
 CULTURA PARULUI Şl r.riRSPH TIVI 1.1 OK DEZVOLTARE IN VIITOR 17

O dată cu sporirea n u m ă r u l u i total al perilor în cultură, v a spori şi n u m ă r u l a c e s t o r a

altoiţi p e g u t u i p e n t r u a fi c u l t i v a ţ i în f o r m ă p i t i c ă .
P e b a z a l u c r ă r i l o r d e m i c r o r a i o n a r e a p o m i c u l t u r i i e x e c u t a t e în anii 1 9 0 2 şi 1 9 8 3 .
extinderea culturii părului pe suprafeţe mari se va face în p r i m u l r î n d în c e n t r e l e
p o m i c o l e s p e c i a l i t a t e în a c e a s t ă cultură d i n regiunile a d m i n i s t r a t i v e : P l o i e ş t i , A r g e ş ,
B a n a t , C l u j , Crişana şi M a r a m u r e ş . î n celelalte regiuni, c u l t u r a p ă r u l u i se v a e x t i n d e în
p r i m u l rînd p e n t r u a c o p e r i r e a n e v o i l o r d e c o n s u m l o c a l . î n jurul c a p i t a l e i se v a c r e a un
c e n t r u i m p o r t a n t în v e d e r e a a p r o v i z i o n ă r i i p e t i m p m a i î n d e l u n g a t c u p e r e p r o a s p e t e a
p o p u l a ţ i e i şi a industriei alimentare cu materie primă.
P l a n t a ţ i i l e m a r i d e p ă r se v o r înfiinţa în g o s p o d ă r i i l e a g r i c o l e c o l e c t i v e şi d e stat,
u n d e e x i s t ă c o n d i ţ i i l e necesare p e n t r u aplicarea a g r o t e h n i c i i la n i v e l superior.
C o n c o m i t e n t c u plantaţiile m a r i d e t i p socialist, în anii u r m ă t o r i se v o r înfiinţa şi
n u m e r o a s e grădini d e p o m i p e l i n g ă l o c u i n ţ e l e m u n c i t o r i l o r , salariaţilor şi ţăranilor c o l e c ­
tivişti p e t o t c u p r i n s u l ţării. î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e , p ă r u l v a o c u p a un l o c
corespunzător şi în aceste grădini.
ORIGINEA ŞI PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE PĂRULUI

SPECIILE DIN C A R E P R O V I N S O I U R I L E D E P A R

A l ă t u r i d e m ă r , g u t u i , m o ş m o n şi scoruş, d i n p u n c t d e v e d e r e p o m o l o g i c p ă r u l a p a r ţ i n e
grupului d e specii s e m i n ţ o a s e .
D i n p u n c t de v e d e r e sistematic, p ă r u l face p a r t e d i n familia Iiosaceae Juss., sub-
familia Pomoideae P o c k e , g e n u l Pirus L.
D u p ă datele d i n literatură, iu m o m e n t u l d e faţă se c u n o s c in c u l t u r ă a p r o x i m a t i v
6 000 soiuri d e p ă r .
A s u p r a originii a c e s t o r a nu e x i s t ă d a t e c e r t e . D u p ă Р . Ш. J u к o v s к i ( 1 3 0 ) , p ă r u l
are c î t e v a c e n t r e g e n e t i c e d o f o r m a r e a speciilor, şi a n u m e : î n r e g i u n e a m e d i t e r a n e a n ă ,
în c e n t r u l E u r o p e i , î n C a u c a z , în A s i a c e n t r a l ă şi în A s i a orientală.
L e g a t d e a c e s t e c e n t r e g e n e t i c e , cele m a i m u l t e soiuri p r o v i n d i n P. piraster ( L . )
M e d i k . , P. nivalis J a c q . , P. elaeagrifolia P a l i . , P. salicifolia L . , P. amygdaliforiuis
Vili., P. syriaca B o i s s . , P. ussuriensis M a x i m . , P. serotina B e h d . , P. heterophilla Bgl.
et S c h m a l h . , P. pashia B u c h . , P. betulaefolia B g e . şi altelo.
D u p ă unii a u t o r i ( 1 2 9 ) , ( 1 3 0 ) , rolul p r i n c i p a l i n f o r m a r e a cel p u ţ i n a ş o i m i l o r c u l t i v a t e
în E u r o p a r e v i n e speciei P. piraster L . I n t r e a c e a s t ă s p e c i e şi soiurile c u l t i v a t e e x i s t ă nu­
meroase forme de asemănare. D u p ă alţi a u t o r i ( 2 5 0 ) , soiurile c u l t i v a t e s-au f o r m a t în
urma încrucişării între speciile e n u m e r a t e .
A v î n d în v e d e r e f a p t u l c ă p ă r u l este a v i z a t la p o l e n i z a r e străină, c o n s i d o r ă m c ă s o i u ­
rile aflate în c u l t u r ă s-au f o r m a t î n t r - a d e v ă r p e calea încrucişării n a t u r a l e , la î n c e p u t numai
între specii, iar u l t e r i o r î n t r e a c e s t e a şi soiurile c u l t i v a t e .

Părul pădureţ (Pirus piraster ( L . ) M e d i k . , sin. Pyr. communis v a r . ß pyraster L.,

sin. P. communis L . ) se întîlneşte în E u r o p a c e n t r a l ă şi d e s u d , î n A s i a M i c ă , C a u c a z ,
in p a r t e a d e n o r d a I r a n u l u i şi în C a ş m i r . î n U . E . S . S . a j u n g o p i u ă la 4 9 — 5 0 ° l a t i t u d i n e
n o r d i c ă , î n S u e d i a p î n ă la 60°, iar c a a l t i t u d i n e , î n M u n ţ i i C a u c a z se r i d i c ă p î n ă la 1 8 0 0
—2 000 m ( 1 2 9 ) . L a n o i î n ţ a r ă creşte d e la c î m p i e p i u ă în etajul m o n t a n .
P r e t u t i n d e n i u n d e creşte s p o n t a n , p ă r u l se află în a s o c i a ţ i e c u m ă r u l p ă d u r e ţ , fagul,
c a r p e n u l şi stejarul. P i e f e r ă în special c o l i n e l e şi c o a s t e l e însorite, crîngurile, p o i e n i l e d i n
p ă d u r i şi izlazurile (fig. 1 ) . î n z o n a p ă d u r i l o r d e stejar şi f a g , p ă r u l p ă d u r e ţ formează
chiar m a s i v e în a n u m i t e m i c r o c l i m a t e f a v o r a b i l e . P r i n f a p t u l c ă este rezistent la s e c e t ă ,
se întîlneşte destul d e frecvent în c î m p i e şi esto nelipsit în p ă d u r i l e din s i l v o s t e p ă .
 SPECULE DIN CARE PROVIN SOIURILE DE PAR 19

Părul pădureţ este r e p r e z e n t a t p r i n a r b o r i d e 1 5 — 2 0 m î n ă l ţ i m e , iar în c o n d i ţ i i

f a v o r a b i l e a j u n g e chiar p î n ă la 25 m . A r e t r u n c h i d r e p t , d e d i m e n s i u n i v a r i a b i l e şi c o r o a n ă
d e a s ă , p i r a m i d a l ă sau g l o b u l o a s ă , f o r m a t ă d i n n u m e r o a s e r a m u r i î n c î l c i t e , d e cele m a i
m u l t e ori p r e v ă z u t e c u spini. S c o a r ţ a d e p e t r u n c h i şi d e p e r a m u r i l e d e s c h e l e t este de

Fig. 1. — Păr sălbatic.

c u l o a r e c e n u ş i e sau c e n u ş i e închis, c u n u a n ţ ă c a f e n i e . R i t i d o m u l , s t r ă b ă t u t d e n u m e r o a s e
c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e şi transversale, nu se d e s f a c e în p l ă c i c a la m ă r , ci f o r m e a z ă un
strat g r o s d e s c o a r ţ ă (fig. 2 ) .
S i s t e m u l r a d i c u l a r al părului p ă d u r e ţ este foarte v i g u r o s , a j u n g î n d p î n ă la 5—6 m
a d î n c i m e . M a s a p r i n c i p a l ă de r ă d ă c i n i se r e p a r t i z e a z ă la o a d î n c i m e d e 60 —120 c m . L a t e r a l ,
rădăcinile părului î n t r e c c u m u l t proiecţia coroanei.
Lăstarii sînt glabri, lucioşi, de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , g a l b e n ă - c a s t a n i e sau c a s t a n i e ,
c u o n u a n ţ ă cenuşie, a c o p e r i ţ i c u n u m e r o a s e lenticele d e c u l o a r e deschisă. M u g u r i i v e g e t a ­
tivi şi cei floriferi sînt m i c i , ascuţiţi, c u solzii g l a b r i sau p u ţ i n p u f o ş i . F r u n z e l e , d o
diferite d i m e n s i u n i , lungi de 2 0 — 5 0 m m şi late d o 2 5 — 4 5 m m , sînt o v a t e , o v a t - a l u n g i t c ,
2U O R I G I N E A ŞI PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE PARULUI

i o t u n j i t e sau c o r d i f o r m e ; la b a z ă frunzele sînt r o t u n j i t e sau u ş o r c o r d a t e , iar la vîrf —

a c u t e sau a c u m i n a t e , c u marginile întregi sau fin serate ; l i m b u l , la î n c e p u t u l creşterii,
este p ă r o s , iar mai tîrziu g l a b r e s c e n t , v e r d e închis şi l u c i o s p e faţa superioară şi m a i des­
chis, m a t , p e c t a inferioară, pielos şi subţire. P e ţ i o l u l este subţire, m a i lung d e c î t l i m b u l
sau de aceeaşi l u n g i m e , c u stipelele înguste şi c a d u c e . F l o r i l e , d e 2 5 — 3 0 m m în d i a m e t r u ,
sînt dispuse c î t e C —9 în c o i i m b e ; p e d u n c u l i i florali, de 2 0 — 3 0 m m l u n g i m e , sînt t o m e n -
t o ş i î m p r e u n ă c u r e c e p t a c u l u l şi cali­
ciul. P e t a l e l e , de c u l o a r e albă, d e cir­
c a 10 m m în l u n g i m e , sînt scurt un-
guieulate. S t a m i n e l e , în n u m ă r d e
15 — 3 0 , d i s p u s e p e trei rînduri, au
filamentele a l b e , filiforme, c u r b a t e la
b a z ă ; anterole sînt de c u l o a r e roşie-
violacee. Gineceul c o m p u s din 2—5
cârpele, libere între ele şi c o n c r e s c u t e
eu r e c e p t a c u l u l c ă r n o s , c u 2 — 5 stile
libere p î n ă la b a z ă .
F r u c t e l e sînt g l o b u l o a s e , sferic-
turtite, p i r i f o r m e sau c o n i c e , d e o b i ­
c e i m i c i , a v î n d 2 0 — 3 0 m m î n dia­
m e t r u , de c u l o a r e v e r d e , brună-ver-
zuie sau g a l b e n ă - v e r z u i e . P u l p a fruc­
tului este tare, Upsită d e suculentă,
c u n u m e r o a s e sclereide, a c r ă , astrin-
gentă, devenind comestibilă numai
d u p ă c e se î n m o a i e şi f e r m e n t e a z ă .
Caliciul este persistent.
F r u c t e l e p ă r u l u i p ă d u r e ţ se p o t
folosi p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s ­
pătă, pentru uscare şi ca materie
p r i m ă la f a b r i c a r e a c o m p o t u l u i , mar-
m e l a d e i , cidrului, r a c h i u l u i şi o ţ e t u l u i .
S e m i n ţ e l e d e p ă r p ă d u r e ţ se folosesc
în pepiniere pentru obţinerea puio-
ţilor portaltoi.
Fig. 2. - Caracterul ritidomuiui la pâr, L e m n u l p ă r u l u i e s t e tare şi se
întrebuinţează iu tîmplărie şi con­
strucţii, la confecţionarea de b i b e l o u r i , ustensile d e d e s e n e t c .
P a i u l p ă d u r e ţ este r e p r e z e n t a t în flora s p o n t a n ă p r i n n u m e r o a s e f o r m e b o t a n i c e
c u d e o s e b i r i r e l a t i v m i c i . B i n t r e a c e s t e a , m a i i m p o r t a n t e la n o i sînt : P. piraster f. dasy-
pliylla T a u s c h . , P. piraster f. elonyata ( N y â r . ) , P. piraster f. typica ( N y â r . ) şi P. piraster
f. majoricarpa (Nyâr.).
Soiurile d e p ă r c a r e p r o v i n d i n p ă r u l p ă d u r e ţ se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n creştere v i g u ­
r o a s ă , d i m e n s i u n i m a r i ale c o r o a n e i , p r i n r e z i s t e n ţ ă la ger şi s e c e t ă , p r i n intrare tîrzie p o
r o d , prin p o t e n ţ i a l p r o d u c t i v ridicat şi d u r a t ă l u n g ă de v i a ţ ă .
 SPECIILE DIN CARE PROVIN SOIURILE DE PAR 21

Риги! nins [ l'irus itintlix Jfteq.) se ini ilni'şl e s p o n t a n in Asia M i c ă , Tran, în P e n i n s u l a

B a l c a n i c ă si iu Munţii A l p i . î n F r a n ţ a , A n s t r i a . Klveţia şi in p a r t e a d e s u d a Germaniei
a c e a s t ă specie se c u l t i v ă în special p e n t r u fabricarea c i d r u l u i .
Părul nins este mai sensibil la ger deeît cel p ă d u r e ţ , însă este m u l t m a i rezistent la
secetă. D i n acest p u n c t de v e d e r e p r e z i n t ă interes c a p o r t a l t o i p e n t r u regiunile s e c e t o a s e .
Ia n o i creşte s p o n t a n în p ă d u r e a B ă n c a s a din î m p r e j u r i m i l e o r a ş u l u i Bucureşti
şi în p ă d u r e a G u ţ u din B a i o n u l G i u r g i u . Preferă terenuri u s c a t e , p o z i ţ i i însorite, d e o b i c e i
p e liziera pădurii.
P ă r u l nins ajunge p î n ă la 1 0 — 1 7 m î n ă l ţ i m e , f o r m î n d c o r o a n ă răsfirată, c u r a m u r i
s c u r t e , g r o a s e , lipsite de spini. M u g u r i i , lăstarii şi frunzele sînt a l b e - t o m e n t o a s e , d e u n d e ,
d u p ă u n i i a u t o r i v i n e şi n u m e l e speciei. F r u n z e l e sînt s u b r o t u n d e , o b o v a t e , e l i p t i c e ,
de 50 —80 m m l u n g i m e , de 2 0 — 4 5 m m l ă ţ i m e , c u m a r g i n i l e întregi sau serate u ş o r
spre vîrf, r o t u n j i t e sau u ş o r c o r d a t e la b a z ă , la î n c e p u t t o m e n t o a s e p e a m b e l e feţe. P e ţ i o l u l
d e 1 0 — 2 5 m m l u n g i m e , d e a s e m e n e a t o m e n t o s . F l o r i l e d e 40 — 50 m m în d i a m e t r u , c î t e
8—10 î n inflorescenţă, c u petale a l b e , r o t u n j i t e , d e circa 16 m m l u n g i m e şi stilele t o m e n ­
t o a s e a p r o a p e p î n ă la m i j l o c . F r u c t e l e m i c i , d e 4 0 — 5 0 m m în d i a m e t r u , sînt a p r o a p e sferice
sau c o n i c e , m a i rar p i r i f o r m e , d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , slab înroşite p e p a r t e a e x p u s ă
la soare ; p u l p a este tare, lipsită d e suculentă, a c i d ă şi a s t r i n g e n t ă ; a j u n g la m a t u r i t a t e
f o a r t e tîrziu, d u p ă c ă d e r e a zăpezii, de u n d e , d u p ă alţi a u t o r i v i n e d e n u m i r e a s p e c i e i ,
( î n d d e v i n m o i şi c a p ă t ă u n g u s t d u l c e a g .
P ă r u l nins, î m p r e u n ă c u cel p ă d u r e ţ , a luat p a r t e la f o r m a r e a u n o r soiuri d i n fruc­
tele c ă r o r a în apusul E u r o p e i se f a b r i c ă c i d r u .

Părul sălcioară (Pini* elaeagrifolia Pali., sin. P. elaeagnifolia S t e u d . ) creşte s p o n t a n

în sudul E u r o p e i , în special în P e n i n s u l a B a l c a n i c ă , în A s i a M i c ă , în C r i m e e a şi în C a u c a z .
Se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n rezistenţă m a r e la ger, s e c e t ă şi u s c ă c i u n e a t m o s f e r i c ă . î n m u l ţ i t
prin s e m i n ţ e , are m a r e plasticitate şi posibilităţi d e a m e l i o r a r e .
L a n o i creşte s p o n t a n şi s u b s p o n t a n în D o b r o g e a şi m a i p u ţ i n în regiunea d e c î m p i e
u n d e se întîlneşte în păduri şi m a i ales prin p o i e n i şi pe c o l i n e însorite. î n p ă d u r i l e d i n
silvostepă creşte în asociaţie c u Quercus peduncnliflora C. K o c h şi Q. pubeseens W i l l d .
E s t e r e p r e z e n t a t prin a r b u ş t i sau a r b o r i p î n ă la 6 m î n ă l ţ i m e , c u c o r o a n ă sferică,
deasă. R a m u r i l e , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , au u u m e r o ş i spini. M u g u r i i slut r o t u n j i ţ i şi
t o m e n t o ş i , iar lăstarii argintii-gălbui, d e a s e m e n e a t o m e n t o ş i . F r u n z e l e l a n c e o l a t e sau
l a n c e o l a t - a l u n g i t e , u n e o r i o b o v a t e , c u vîrful o b t u z sau scurt a c u m i n a t , î n g u s t a t e la b a z ă ,
d e 30 — 70 m m l u n g i m e şi 15— 25 m m lăţime, d e o b i c e i c u m a r g i n i l e întregi, la î n c e p u t u l
creşterii a l b e - t o m e n t o a s e p e a m b e l e feţe, iar spre t o a m n ă g l a b r e s c e n t e p e faţa superioară
şi c e n u ş i i - t o m e n t o a s e p e cea inferioară. P e ţ i o l u l d e 1 0 — 4 0 m m l u n g i m e . F l o r i l e a s e m ă ­
n ă t o a r e cu cele d e la P . nivalis, d e 2 5 — 3 0 m m în d i a m e t r u , c u r e c e p t a c o l u l şi caliciul
p ă r o s . P e t a l e l e d e 1 2 — 1 5 nun l u n g i m e , scurt u n g u i c u l a t e , o v a t - r o t u n d e sau rotunjite,
iar stilul pînă la m i j l o c p ă r o s . F r u c t u l m i c , înalt d e 2 5 — 3 0 m m , scurt p e d u n c u l a t , d e
c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , tare, destul d e s u c u l e n t .
P ă r u l sălcioară se încrucişează u ş o r cu alte specii. L a n o i , in D o b r o g e a , creşte P. baba-
dagensis P r o d . , care reprezintă un h i b r i d între P . elaeagrifolia x P . piraster.
L u a t în cultură, părul sălcioară p o a t e fi u ş o r supus ameliorării. î n C r i m e e a se întîlnesc
c h i a r p o m i cu fructe c o m e s t i b i l e , o b ţ i n u ţ i p r o b a b i l prin hibridare n a t u r a l ă ( 2 5 0 ) . S e m i n ţ e l e
p ă r u l u i sălcioară se folosesc în pepiniere în v e d e r e a p r o d u c e r i i d e p u i e ţ i p o r t a l t o i destinaţi
în special p e n t r u terenurile p i e t r o a s e .
22 ORIGINEA ŞI PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE PARULUI

P ă r u l s ă l c i o a r ă c a u c a z i a n (Piru* salicifoUa L . ) se întîlneşte în C r i m e e a , C a u c a z

şi K . S . S . A r m e a n ă . L a n o i este c u l t i v a t c a a r b o r e d e o r n a m e n t , în grădinile b o t a n i c e , prin
p a r c u r i şi în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e , u n d e se f o l o s e ş t e la hibridări.
A r b o r e l e a j u n g e p î n ă la 8 m î n ă l ţ i m e , f o r m î n d c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , răsfirată şi a p l e c a t ă .
D e cele m a i m u l t e ori r a m u r i l e sînt p r e v ă z u t e c u spini, iar lăstarii la î n c e p u t p u b e ş c e n ţ i
şi m a i tîrziu g l a b r e s c e n ţ i . M u g u r i i c o n i c i , ascuţiţi, glabri. F r u n z e l e î n g u s t - l a n c e o l a t e sau
îngust-eliptice, alungite spre a m b e l e c a p e t e , d e 3 0 — 9 0 m m l u n g i m e , 5 — 2 0 m m l ă ţ i m e ,
la î n c e p u t m ă t ă s o s - t o m e n t o a s e , m a i tîrziu g l a b r e , c u m a r g i n i l e întregi, a s e m ă n ă t o a r e c u
cele de salcie. P e ţ i o l u l , d e 3—5 m m l u n g i m e , c u stipele foarte m i c i l a b a z ă . F l o r i l e sînt
g r u p a t e în inflorescenţe p a u c i f l o r e , c u p e d u n c u l şi sepale t o m e n t o a s e , p e t a l e r o t u n d - o v a t e
şi stile p ă r o a s e n u m a i la b a z ă . F r u c t u l p i r i f o r m sau sferie-alungit, a v î n d d i a m e t r u l d o
c i r c a 20 m m , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , înroşit p e p a r t e a e x p u s ă ia soare, c u p e d u n c u l
scurt şi g r o s . P u l p a tare, lipsită d e suculentă, astringentă şi c u n u m e r o a s e s c l e r e i d e .

P ă r u l c u frunza de m i g d a l (Pirns amygăaliformis Vili.) este răspîndit în ţările m e d i ­

teraneene c a S p a n i a , F r a n ţ a , Italia, în P e n i n s u l a B a l c a n i c ă ( B . S . F . I u g o s l a v i a , B . P . B u l ­
garia, B . P . A l b a n i a şi G r e c i a ) , p r e c u m şi în A s i a M i c ă .
S e caracterizează p r i n rezistenţă m a r e la secetă şi la u s c ă c i u n e a t m o s f e r i c ă . Preferă
regiuni c u c l i m ă caldă şi p o z i ţ i i a d ă p o s t i t e .
Creşte c a a r b u s t sau a r b o r e d e talie m i c ă , p î n ă la 6 m î n ă l ţ i m e , c u c o r o a n a g l o b u ­
l o a s ă , f o a r t e răsfirată, f o r m a t ă d i n r a m u r i g ă l b u i - c e n u ş i i , p r e v ă z u t e c u n u m e r o ş i spini.
Lăstarii, la î n c e p u t a l b i - t o m e n t o ş i , m a i tîrziu d e v i n glabri, lucioşi, d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e .
M u g u r i i sînt m i c i , c o n i c i şi ascuţiţi. F r u n z e l e m i c i , m e m b r a n o a s e , e l i p t i c e , o b o v a t e ,
r o t u n j i t e sau a c u t e la vîrf, m u l t a l u n g i t e la b a z ă , d e 2 5 — 70 m m l u n g i m e , sînt g l a b r e
şi l u c i o a s e p e faţa s u p e r i o a r ă şi c e n u ş i i - v i o l a c e e p e c e a inferioară ; m a r g i n i l e l i m b u l u i
sînt întregi sau fin s e r a t e ; p e ţ i o l u l d e 1 0 — 3 3 m m l u n g i m e . F l o r i l e c î t e 8—12 î n inflo­
r e s c e n ţ ă , d e 2 0 — 2 5 m m în d i a m e t r u , sînt d e c u l o a r e a l b ă sau r o z . F r u c t e l e sînt a p r o a p e
sferice sau sferic-turtite, p u ţ i n a l u n g i t e spre p e d u n c u l , c u u n d i a m e t r u d e 2 0 — 3 0 m m ,
de c u l o a r e g ă l b u i e - c a f e n i e , c u p u l p a tare, a s t r i n g e n t ă şi lipsită d e s u c u l e n t ă . P e d u n c u l u l
este g r o s , m a i scurt sau m a i l u n g d e c î t d i a m e t r u l fructului.

P ă r u l de Siria (Pirus syriaca B o i s s . ) creşte în Siria, insula Cipru, în B . S . S . A r m e a ­

nă şi I r a n .
A r b o r e l e are d i m e n s i u n i m i e i , c u r a m u r i l e d r e p t e şi dresate, p r e v ă z u t e c u n u m e r o ş i
spini. Lăstarii sînt g l a b r i , d e c u l o a r e c ă r ă m i z i e ; m u g u r i i o v o i z i , m u l t lăţiţi la b a z ă ;
frunzele l a n c e o l a t e , g l a b r e , c u m a r g i n i l e slab serate. F r u c t e l e sînt p i r i f o r m e , l u n g p e
dunculate.
P. syriaca, î m p r e u n ă c u P. elaeagrifolia şi P. piraster, a luat p a r t e la formarea
m u l t o r soiuri c u l t i v a t e .

P ă r u l de U s s u r i a (Pirus ussuriensis M a x i m . ) creşte s p o n t a n î n nord-estul Asiei,

n o r d u l B . P . C h i n e z e şi î n C o r e e a . î n Siberia se c u l t i v ă la O m s k , B l a g o v e ş c e n s k şi ajunge
p î n ă la H a b a r o v s k . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n rezistenţă m a r e la ger.
A r b o r e l e a j u n g e la 1 0 — 1 5 m î n ă l ţ i m e , c u c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , largă, f o a r t e deasă,
f o r m a t ă din r a m u r i c u spini ; s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i şi r a m u r i , d e c u l o a r e cenuşie închis.
Lăstarii sînt g l a b r i , d e c u l o a r e g ă l b u i e - c e n u ş i e , p î n ă la roşie-cafenie. F r u n z e l e subţiri,
o v a t e sau o b o v a t e , c u b a z a r o t u n j i t ă sau c o r d i f o r m ă , c u vîrful a c u m i n a t , a p r o a p e g l a b r e ;
 SPECULE DIN CARE PROVIN SOIURILE DE PAR 23

marginile au o d i n ţ ă t u r ă caracteristică, f i l i f o r m ă . F l o r i l e sînt a l b e , d e 3 0 — 4 0 m m î n dia­

m e t r u . F r u c t u l este m i c , c u d i a m e t r u l d e 3 0 — 4 0 m m , sferic-turtit sau s f e r i c - a l n n g i t , d e
c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , c u caliciul persistent.
F i i n d foarte rezistent la ger, p ă r u l d o Ussuria a fost folosit p e scară l a r g ă d e c ă t r e
I . V . M i с i u r i n în lucrările d e hibridări î n d e p ă r t a t e în v e d e r e a o b ţ i n e r i i d e soiuri rezis­
t e n t e la ger ( B e u r r é z i m n e a i a M i c i u r i n a , T o l s t o b e j k a , B e u r r é O k t e a b r e a ) . F o l o s i n d p ă r u l
d e Ussuria în lucrările d e h i b r i d a r e , A . L u k a ş e v a o b ţ i n u t soiuri v a l o r o a s e p e n t r u
E x t r e m u l Orient şi Siberia ( T i o m a , P o l e a , O l g a şi L i d a ) , iar N . T i h o n o v a c r e a t soiurile
Z o i a , P e r v e n e ţ A l t a i a şi altele p e n t r u r e g i u n e a A l t a i . P ă r u l d e U s s u r i a este f o l o s i t p e
scară largă în Siberia şi E x t r e m u l Orient c a p o r t a l t o i rezistent la ger p e n t r u p ă r .
La n o i în ţ a r ă a fost a d u s d i n U . B . S . S . şi se c u l t i v ă în colecţiile pomologice.
î n c e r c a t c a p o r t a l t o i , n-a dat rezultate b u n e , întrucît n u are afinitate c u soiurile e u r o p e n e .
De asemenea, în c o n d i ţ i i l e d e la n o i , iese d i n starea d e r e p a u s în p r i m e l e zile
calde din f e b r u a r i e — m a r t i e şi a p o i este a f e c t a t de gerurile d e r e v e n i r e d e la sfîrşitul
lunii m a r t i e . î n p l u s , a v î n d u n sistem r a d i c u l a r superficial, p ă r u l d e Ussuria este f o a r t e
sensibil la secetă. D e o c a m d a t ă , la noi se foloseşte numai ca genitor în lucrările de
selecţie.

P ă r u l c h i n e z e s c (Pirus serotina B e h d . ) creşte s p o n t a n în B . P . C h i n e z ă şi J a p o n i a .

A r b o r e l e a j u n g e p î n ă la 15 m î n ă l ţ i m e , a v î n d r a m u r i fără s p i n i . L ă s t a r i i sînt
glabri sau n u m a i la î n c e p u t u l creşterii slab p u b e s c e n ţ i , d e c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e p î n ă
la castanie. M u g u r i i o v o i z i , alungiţi, glabri. F r u n z e l e sînt m a r i , d e 7 0 — 1 2 0 m m l u n g i m e ,
o v a t - a l u n g i t e , f o a r t e rar c o r d a t e , c u vîrful alungit şi m a r g i n i l e f i l i f o r m e , la î n c e p u t
t o m e n t o a s e şi m a i tîrziu g l a b r e . P e ţ i o l u l d e 3 0 — 5 0 m m l u n g i m e . F l o r i l e mari, d e 3 0 — 3 5
m m în d i a m e t r u , au p e d u n c u l u l g l a b r u , d e 30 —35 m m l u n g i m e , sepalele a l u n g i t e şi p e t a l e l e
o v a t e . F r u c t u l este g l o b u l o s , c u u n d i a m e t r u d e c i r c a 30 m m , d e c u l o a r e g ă l b u i e - c a f e n i e ,
c u p u n c t e a l b i c i o a s e şi p u l p a t a r e . S p r e d e o s e b i r e d e alte specii, la P. serotina B e h d .
caliciul este c a d u c .
P ă r u l c h i n e z e s c d ă p r o d u c ţ i i mari d e fructe, c a r e se p ă s t r e a z ă t i m p m u l t m a i î n d e l u n ­
g a t d e c î t perele e u r o p e n e , se c o n s u m ă m a i p u ţ i n în stare p r o a s p ă t ă şi se f o l o s e s c m a i m u l t
p e n t r u prelucrări industriale. C u t o a t e a c e s t e a , p ă r u l c h i n e z e s c se c u l t i v ă d i n t i m p u r i
î n d e p ă r t a t e p e litoralul O c e a n u l u i P a c i f i c în C h i n a şi A m e r i c a d e N o r d , u n d e nu reuşesc
soiurile e u r o p e n e . F r u c t e l e p ă r u l u i c h i n e z e s c c u l t i v a t a t i n g d i m e n s i u n i destul d e m a r i ,
a v î n d p î n ă la 1 8 0 — 2 0 0 g în g r e u t a t e .
î n B . P . C h i n e z ă , J a p o n i a şi în A m e r i c a d e N o r d , p ă r u l c h i n e z e s c se c u l t i v ă a t î t ,
c a p o r t a l t o i , c î t şi c a g e n i t o r i p e n t r u o b ţ i n e r e a d e soiuri n o i . P r i n î n c r u c i ş a r e a acestei
specii c u unele soiuri d i n c u l t u r ă , î n S . U . A . s-au o b ţ i n u t c i r c a 20 soiuri r e z i s t e n t e la g e r
şi b o l i , în special la Erwinia amylovora ( B u r i l l ) W i n s l .

P ă r u l eu f r u n z e variate (Pirus heterophilla E g l . et S c h m a l h . ) creşte n u m a i în T u r ­

kestan, între M a r e a C a s p i c ă şi l a c u l A r a i .
A r b o r e l e a j u n g e p î n ă la 6—8 m înălţime, f o r m î n d c o r o a n ă g l o b u l o a s ă , foarte răsfirată,
ramurile a v î n d o p o z i ţ i e a p r o a p e o r i z o n t a l ă , d e cele m a i m u l t e ori c u spini.
M u g u r i i sîut m i c i , o v o i z i , glabri, cafenii. Lăstarii sînt p u b e s c e n ţ i , iar r a m u r i l e tinere g l a b r e ,
d e c u l o a r e cafenie-purpurie. F r u n z e l e sînt m i c i , l a n c e o l a t e , m a i rar p e n a t e , o u m a r g i n i l e
serate fin, p u b e s c e n t e la î n c e p u t u l creşterii şi g l a b r e m a i t î r z i u ; p e ţ i o l u l , d e 2 0 — 6 0 m m
 24 ORIGINEA S' PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE PARULUI

lungime. F l o r i l e au 20—25 m m în d i a m e t r u , cu p e d u n c u l u l d e 10 — 15 m m l u n g i m e .
Fructul este sferic-turtit sau p i r i f o r m , d e 2 5 — 3 0 m m în d i a m e t r u , de c u l o a r e g a l b e n ă -
cenuşie, cu p u l p a tare.

Părul pashia ( Pirus pashia B u c h . ) creşte n u m a i in Munţii H i m a l a i a , u n d e se întîlneşte

p î n ă la o altitudine de 1 600 m .
A r b o r e l e ajunge p î n ă la 12 m înălţime, a v î n d foarte m u l t ă a s e m ă n a r e c u a c e e a a
părului p ă d u r e ţ , d e care se d e o s e b e ş t e prin frunzele sale m e m b r a n o a s e , tari, u n e o r i per­
sistente. B a m u r i l e d e cele m a i m u l t e ori au n u m e r o ş i spini. Lăstarii la î n c e p u t sînt p u b e s ­
cent!, iar p e la m i j l o c u l verii d e v i n g l a b r i . Mugurii sînt o v o i d - a s c u ţ i ţ i , glabri, sau cu
foarte p u ţ i n ă p u b e s c e n ţ ă . Frunzele sînt o v a t - a l u n g i t e , de 6 0 - 120 m m l u n g i m e , cu virful
ascuţit, b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e serate. P e lăstarii tineri frunzele sînt l o b a t e . P e ţ i o l u l
are 15—40 m m l u n g i m e . F l o r i l e , d e 20 — 25 m m în d i a m e t r u , au p e d u n c u l u ) scurt şi
p u b e s c e n t . F r u c t u l este sferic, c u u n d i a m e t r u d e c i r c a 20 m m , c u n u m e r o a s e p r o e m i n e n ţ e
în f o r m ă de negi ; p e d u n c u l u l d e 2 0 — 3 0 m m l u n g i m e şi caUciul c a d u c . A v î n d p u l p a tare,
foarte acidă şi astringentă, este n e c o m e s t i b i l .

Părul c u frunza de m e s t e a c ă n (Pin/s betulaefolia Bge.) se întîlneşte in n o r d u l

B . P . C h i n e z e , d e u n d e a j u n g e spre a p u s p î n ă în M u n ţ i i T i a n - Ş a n . E s t e c u n o s c u t , m a i
ales în B . P. Chineză, sub n u m e l e d e păr măzărat, ca urmare a dimensiunilor foarte
mici ale fructelor.
A r b o r e l e a j u n g e p î n ă la 10 m î n ă l ţ i m e , are c o r o a n ă sferic-turtită, răsfirată, c u ramurile
a p l e c a t e . Lăstarii p u b e s c e n ţ i , iar frunzele a s e m ă n ă t o a r e c u cele d e m e s t e a c ă n , o v a t - a l u n g i t e
sau r o m b o i d a l e , c u vîrful a l u n g i t şi ascuţit, c u m a r g i n i l e serate, c o l o r a t e în v e r d e intens,
lucioase p e faţa superioară şi p u b e s c e n t e p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l d e 2 0 — 3 0 m m l u n g i m e ,
pubescent. Inflorescenţele cuprind 8—10 flori mici, de 1 5 — 20 mm în diametru.
F r u c t u l este m i c , sferic, c u u n d i a m e t r u d e 1 0 — 1 5 m m , d e c u l o a r e c a f e n i e , c u n u m e r o a s e
puncte ruginii.

Pârul cultivai (Pirus sativa L a m . et D C . , sin. P. communis var. hortensie hort.)

reuneşte t o a t e soiurile aflate în c u l t u r ă . U n i i sistematicieni c o n s i d e r ă p ă r u l c u l t i v a t d r e p t
o v a r i e t a t e a p ă r u l u i p ă d u r e ţ ( P . communis var. sativa), iar alţii ca specie de sine
s t ă t ă t o a r e ( P . sativa L a m . et D C ) .
D u p ă datele din literatură ( 1 2 9 ) , (130), (250), soiurile d e păr s-au format în
t i m p p r i n încrucişarea speciilor: P. pi rusiei- ( L . ) M e d i k . , P. serotina R e h d . , P. nivalis
Jacq., P. usswiensis .Maxim., P. elaeagrifolia Pali., / ' . salicifolia L., / ' . syriaca Hoiss,
şi altele.
F i i n d h i b r i d o g e n e , se c o n s i d e r ă c ă soiurile d e p ă r n u p o t fi p r i v i t e numai ca o
varietate a părului pădureţ ( P . communis var. sativa), ci drept o unitate aparte.
P. sativa L a m . et D C .
S o i u r i l e d e p ă r c u p r i n s e în această s p e c i e s i n t e t i c ă se c a r a c t e r i z e a z ă , c a şi c e l e d e
măr, printr-o variabilitate mare privitoare la dimensiunile pomului, forma coroanei,
c a r a c t e r u l l ă s t a r i l o r , f r u n z e l o r , florilor, i n f l o r e s c e n ţ e l o r , fructelor e t c .
D i n t r e f o r m e l e de coroană care reprezintă un c a r a c t e r i m p o r t a n t , la soiurile d e
p ă r p r e d o m i n ă : c o r o a n a p i r a m i d a l ă , l a r g - p i r a m i d a l ă , g l o b u l o a s ă ; f o a r t e rar se întîlnesc
şi c o r o a n e c u f o r m a sferic-turtită. L a u n e l e soiuri c o r o a n a este f o a r t e rară ( D r . Jules
 VIRSTA INTRĂRII PK R O D . P R O D U C T I V I T A T E A Şl DURATA DE VIAŢA 25

G n y o t . U n t o a s a Bosc); la altele, este p o t r i v i t «le deasă ( F o n d a n t a d e p ă d u r e , U n t o a s a

P i e i ) , iar la cele mai m u l t e — deasă ( U n t o a s a N e g e l , Untoasa I f a r d e n p o n t , D u c e s a de
Angonlème).
Lăstarii de p ă r cresc d r e p t la unele soiuri ( W i l l i a m s ) , g e n i c u l a t la altele ( O l i v i e r d e
S e r r e s ) si la unele arcuit ( U n t o a s a B o s c ) . C u l o a r e a lăstarilor c o n s t i t u i e d e a s e m e n e a u n
c a r a c t e r i m p o r t a n t : se d e o s e b e s c lăstari d e c u l o a r e g ă l b u i e ( W i l l i a m s ) , e e n u ş i e - m ă s l i n i e
( U n t o a s a H a r d e n p o n t ) , b r u n ă - v i o l a c e e ( F a v o r i t a lui C l a p p ) şi v e r d e ( T r i u m f d e J o d o i g n e ) .
M u g u r i i p o t fi : lipiţi d e r a m u r ă ( Sîntilieşti, U n t o a s a Gif fard, T i m p u r i e d e T r é v o u x ,
U n t o a s a r o m a n ă ) sau îndepărtaţi ( D e c a n a d e iulie, M a g d a l e n a de v a r ă , W i l l i a m s , A m i n ­
tirea Congresului).
L a soiurile de păr, de o b i c e i , spinii lipsesc. Pentru unele soiuri, m a i ales în p e r i o a d a
d e creştere, este însă f o a r t e c a r a c t e r i s t i c ă şi p r e z e n ţ a spinilor ( U n t o a s a H a r d e n p o n t ,
T r i u m f d e J o d o i g n e şi a l t e l e ) .
P e Ungă f o r m a frunzelor, care diferă d e la un soi la altul, este c a r a c t e r i s t i c şi
relieful limbului ; d u p ă acest c a r a c t e r se d e o s e b e s c frunze c u l i m b u l : plan ( C u r é ) , î n d o i t
în jurul nervurii p r i n c i p a l e ( D e c a n a de iarnă), vălurat ( l u t o a s a H a r d e n p o n t ) şi r ă s u c i t
în jurul nervurii p r i n c i p a l e ( B e r g a m o t E s p é r e n ) .
Soiurile de păr se d e o s e b e s c şi după d i m e n s i u n i l e florilor. A c e s t e a p o t fi : mari,
a v î n d 3 0 — 4 0 m m în d i a m e t r u ( C a p d e p i s i c ă ) , d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , c u u n d i a m e t r u
d e 2 0 — 3 0 m m ( C u r é , U n t o a s a D i e l ) şi m i c i , cu u n d i a m e t r u sub 20 m m ( U n t o a s a c e n u ş i e ) .
E x i s t ă d e o s e b i r i între soiuri şi în c e e a c e p r i v e ş t e n u m ă r u l florilor in i n f l o r e s c e n ţ ă .
A s t f e l , la soiul D r . J u l e s G u y o t acest n u m ă r v a i i a z ă între 1 şi 8 ; la U n t o a s a H a r d e n p o n t ,
între 1 şi 1 1 , iar în unii ani între 2 şi 13 ; la Passe C o l m a r , î n t r e 1 şi 8 sau 2 şi 10 ; la U n ­
t o a s a L i e g e l , între 2 şi 4, iar în unii ani între С şi 2 0 .
L a soiurile T i m p u r i e d e V i ş a n , F a v o r i t a lui C l a p p , Solaner, U n t o a s a cenuşie,
D u c e s a d e A n g o u l ê m e şi altele, mai ales in p e r i o a d a tinereţii, foarte multe flori sînt
invoalte.
L a soiurile T i m p u r i e d e V i ş a n , Dr. Jules G u y o t şi Passe C o l m a r , în afară d e înflo­
ritul n o r m a l d e p r i m ă v a r ă , se înregistrează şi u n înflorit întîrziat, în vîrful lăstarilor
(26). F r u c t e l e c a r e rezultă în u r m a înfloritului întîrziat r ă m î n m i c i , d e f o r m a t e şi rareori
ajung la m a t u r i t a t e .
D e o s e b i r i mari între soiurile de p ă r există m a i ales în c e e a c e p r i v e ş t e d i m e n s i u n i l e ,
f o r m a şi c o l o r i t u l fructelor.

CARACTERIZAREA SOIURILOR DE PĂR

DUPA PlUXCIPALELE P R O P R I E T Ă Ţ I BIOLOGICE

Vtrsta intrării pe rod, productivitatea soiurilor de păr ţi durata de viată a pomilor

Vîrsta intrării pe rod c o n s t i t u i e o particularitate b i o l o g i c ă a soiurilor d e păr. E a

d e p i n d e însă şi d e p o r t a l t o i , d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e , p r e c u m şi d e a g r o t e h n i c a a p l i c a t ă
în livezi. S u b acest r a p o r t soiurile d e p ă r se clasifică în : soiuri p r e c o c e , soiuri c u p r e c o ­
c i t a t e m i j l o c i e şi soiuri t a r d i v e .
D i n t r e soiurile d e p ă r p r e c o c e , care intră pe r o d d u p ă 4—5 ani d e la p l a n t a r e ,
cind sînt altoite p e p ă r p ă d u r e ţ , si d u p ă 2 —3 ani, c î n d sînt a l t o i t e p e g u t u i , m a i i m p o r t a n t e
s î n t : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , Huna L u i z a d e A v r a n c h e s , D e c a n a d e t o a m n ă , D e c a n a
26 ORIGINEA Şl PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE PARULUI

N . Krier, D r . Jules G u y o t , Ducesa d e Angoulême, F o n d a n t a d e pădure, Margareta

Marillat, P a s s e C o l m a r , T ă m î i o a s a m i c ă , T i m p u r i e d e T r é v o u x , T r i u m f d e V i e n n e , T i m ­
p u r i e d e V i ş a n , U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a cenuşie, U n t o a s a Clairgeau, U n t o a s a N a p o l e o n ,
W i l l i a m s şi altele.
Ca soiuri c u p r e c o c i t a t e m i j l o c i e , care î n c e p să r o d e a s c ă d u p ă 6—8 ani d e la p l a n ­
tare, c î n d sînt a l t o i t e p e p ă r p ă d u r e ţ , şi d u p ă 4 — 5 ani, c î n d sînt a l t o i t e p e g u t u i , se
c u n o s c : A m i n t i r e a C o n g r e s u l u i , A n d r é D e s p o r t e s , C a p d e p i s i c ă , Carafe, C u r é , D e c a n a d e
iulie, D r . L u c i u s , F a v o r i t a lui C l a p p , K i e f f e r Seedling, M a g d a l e n a d e v a r ă , P a s s e Crassa­
ne, Saint G e r m a i n , Sîntilieşti, U n t o a s a Giffard, U n t o a s a r o m a n ă şi altele.
P r i n c i p a l e l e soiuri c a r e intră tîrziu în p e r i o a d a d e r o d i r e , şi a n u m e , d u p ă 9 — 1 0 ani
d e la p l a n t a r e , în c a z u l altoirii p e p ă r p ă d u r e ţ , şi d u p ă 5—6 ani, în c a z u l altoirii p e
g u t u i , sînt : D e c a n a Comisiei, D e c a n a d e iarnă, F e t i ţ e , J o s e f i n a d e Malines, L e L e c t i e r ,
N o u a P o i t c a u , O l i v i e r d e Serres, P ă s t r ă v i o a r e , S o l a n e r , T r i u m f d o J o d o i g n e , U n t o a s a
H a r d e n p o n t , U n t o a s a H a r d y şi altele.
Productivitatea părului este o însuşire b i o l o g i c ă c a r e diferă d e la u n soi la altul
şi d e p i n d e în m a r e m ă s u r ă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol, d e p o r t a l t o i şi d e n i v e l u l a g r o t e h ­
nicii aplicate.
D u p ă d a t e l e statistice ( 2 ) , în a n u l 1 9 5 5 p r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e p e r e în E . P . E . a fost
d e 26 400 t, ceea c e r e p r e z i n t ă 14,3 k g / p o m sau 2 145 k g / h a * ) . î n a n u l 1956, c u t o a t e c ă
p r o d u c ţ i a g l o b a l ă d e p e r e a fost d e 27 100 t, d i n c a u z a intrării p e r o d a u n u i n u m ă r m a r e
d e peri din plantaţiile t i n e r e , r e c o l t a a fost d e 10,6 k g / p o m sau 1 590 k g / h a . î n a n u l 1 9 5 7 ,
atît p r o d u c ţ i a g l o b a l ă cît şi c e a la u n i t a t e a d e suprafaţă a u fost p r a c t i c egale c u acelea
d i n a n u l 1 9 5 6 . î n a n u l 1 9 5 8 , î n u r m a î m b u n ă t ă ţ i r i i a g r o t e h n i c i i , p r o d u c ţ i a g l o b a l ă a fost
d e 52 600 t, c e e a c e e c h i v a l e a z ă c u 20,8 k g / p o m sau 3 120 k g / h a .
S u b r a p o r t u l influenţei j ) o r t a l t o i u l u i a s u p r a p r o d u c t i v i t ă ţ i i , se ştie c ă soiurile d e
p ă r a l t o i t e p e p o r t a l t o i v i g u r o ş i d a u p r o d u c ţ i i m a i m a r i d e c î t cele a l t o i t e p e g u t u i . T o t u ş i ,
d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , soiurile d e p ă r se c o m p o r t ă diferit chiar şi a t u n c i c î n d sînt a l t o i t e
p e acelaşi p o r t a l t o i . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e se c u n o s c soiuri c u p r o d u c t i v i t a t e m a r e ,
soiuri c u p r o d u c t i v i t a t e m i j l o c i e şi soiuri c a r a c t e r i z a t e p r i n p r o d u c t i v i t a t e m i c ă .
D i n t r e soiurile c u p r o d u c t i v i t a t e m a r e , care, a l t o i t e p e p ă r p ă d u r e ţ , în p e r i o a d a d e
p l i n ă r o d i r e d a u p e s t e 150 k g / p o m , m a i c u n o s c u t e sînt : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , A n d r é
D e s p o r t e s , B o i e r e ş t i , B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , B u s u i o a c e , Carafe, C u r é , D u c e s a d e A n ­
g o u l ê m e , F ă r ă s e m i n ţ e , F a v o r i t a lui C l a p p , F e t i ţ e , K i e f f e r S e e d l i n g , S a i n t G e r m a i n ,
1
Sîntilieşti, T r i u m f d e J o d o i g n e , T r i u m f d e V i e n n e , U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a B o s c ,
U n t o a s a cenuşie, U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a r o m a n ă , W i l l i a m s , Z a h a r o a s a d e v a r ă
şi altele.
D i n t r e soiurile c u p r o d u c t i v i t a t e m i j l o c i e , 8 0 — 1 2 0 k g / p o m , m a i i m p o r t a n t e sînt :
D e c a n a d e iarnă, D e c a n a d e t o a m n ă , M a r g a r e t a Marillat, O l i v i e r d e Serres, P a s s e Crassane,
P ă s t r ă v i o a r e , T i m p u r i e d e T r é v o u x , U n t o a s a Giffard, U n t o a s a L i e g e l , U n t o a s a N a p o l e o n
şi altele.
D i n t r e soiurile c u p r o d u c t i v i t a t e m i c ă , sub 4 0 — 5 0 k g / p o m , se c u n o s c : D e c a n a C o ­
misiei, D r . J u l e s G u y o t şi altele.
P r o d u c t i v i t a t e a soiurilor d e p i n d e în m a r e m ă s u r ă şi d e condiţiile meteorologice
ale anului. î n B a i o n u l B i s t r i ţ a , E e g i u n e a C l u j , d e p i l d ă , perii d i n soiul Curé în v î r s t ă de

') S-au luat ca baza 150 pomi la hectar.

 COMPORTAREA SOIURILOR FAŢA DE GER ŞI CĂLDURA 27

25-30 ani p r o d u c uneori c î t e 8 0 — 1 2 0 k g / p o m , iar alteori p r o d u c ţ i a l o r se r i d i c ă la

2 5 0 - 6 0 0 k g / p o m (20).
S o i u r i l e a u t o h t o n e d a u în general producţii m a i m a r i d e c î t cele d e o r i g i n e străină.
Astfel, u n i i p o m i din soiurile F e t i ţ e , Sîntilieşti, Carafe, B u s u i o a c e , L ă m î i , V ă r a t i c e d e m i e r e ,
B o i e r e ş t i şi altele la vîrsta d e 8 0 — 9 0 ani p r o d u c în m o d c u r e n t 7 0 0 — 8 0 0 , u n e o r i c h i a r
1 000 k g f r u c t e .
P o r t a l t o i u l şi c o n d i ţ i i l e d e m e d i u influenţează în m a r o m ă s u r ă a s u p r a p r o d u c t i v i t ă ţ i i .
D e p i l d ă , soiul U n t o a s a Clairgeau, la v î r s t a d e 1 2 — 1 5 ani, altoit p e g u t u i , p r o d u c e la
B i k e ş t i 1 5 — 2 0 k g fructe anual, în t i m p c e la B i s t r i ţ a , altoit p e p ă r p ă d u r e ţ , p r o d u c e p î n ă
la 60 k g ( 1 9 ) , ( 2 0 ) . î n c o n d i ţ i i l e d i n E e g i u n e a Crişana soiul d e p ă r B e r g a m o t E s p é r e n ,
altoit p e g u t u i , în v î r s t a d e 1 5 ani, a d a t în curs d e m a i m u l ţ i ani o r e c o l t ă m e d i e d e 35
k g / p o m , c u m a x i m a d e 45 k g / p o m (224).
Durata de viată a pomilor d e p i n d e d e p r o p r i e t ă ţ i l e b i o l o g i c e ale soiurilor, p r e c u m
şi d e acelea ale p o r t a l t o i l o r .
A l t o i t e p e u n u l şi acelaşi p o r t a l t o i , d e p i l d ă p e p ă r p ă d u r e ţ , u n e l e soiuri d e p ă r
a u v i a ţ ă l u n g ă , care d e p ă ş e ş t e v î r s t a d e 5 0 — 6 0 ani, iar altele au o d u r a t ă r e d u s ă de
viaţă, care nu depăşeşte vîrsta p r o d u c t i v ă d e 3 0 — 4 0 ani.
D i n p r i m a g r u p ă f a c p a r t e soiurile : B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , B u s u i o a c e , C u r é ,
D e c a n a Comisiei, F a v o r i t a lui C l a p p , F e t i ţ e , K i e f f e r S e e d l i n g , L e L e c t i e r , P ă s t r ă v i o a r e ,
Saint G e r m a i n , Sîntilieşti, T r i u m f d e V i e n n e , U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a D i e l , U n t o a s a
L i e g e l şi altele.
A l t o i t e p e g u t u i , a c e s t e soiuri n u d e p ă ş e s c vîrsta d e 2 5 — 3 0 a n i .
D i n t r e soiurile c u d u r a t ă r e d u s ă d e v i a ţ ă se c u n o s c : D e c a n a d e i a r n ă , D r . J u l e s
G u y o t , D u c e s a d e A n g o u l ê m e , M a r g a r e t a Marillat, T i m p u r i e d e T r é v o u x , U n t o a s a Clair­
g e a u , U n t o a s a Giffard, U n t o a s a N a p o l e o n , W i l l i a m s , Z a h a r o a s a d e v a r ă şi altele.
Soiurile din a c e a s t ă g r u p ă n u d e p ă ş e s c vîrsta d e 20 — 25 ani c î n d sînt a l t o i t e p e
gutui.

Comportarea soiurilor de păr faţă de ger şi căldură

P ă r u l este m a i p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u d e c î t m ă r u l , p r u n u l şi cireşul ;
p e n t r u creştere şi d e z v o l t a r e are n e v o i e d e o c l i m ă t e m p e r a t ă şi n u s u p o r t ă t e m p e r a t u r i l e
prea s c ă z u t e , n i c i cele p r e a r i d i c a t e din c u r s u l v e r i i . î n general, c u l t u r a p ă r u l u i d e v i n e
nesigură în b a z i n e l e şi l o c a l i t ă ţ i l e u n d e t e m p e r a t u r a în c u r s u l iernii s c a d e s u b —30°. U n e l e
s o i u r i m a i sensibile î n c e p să sufere d e la t e m p e r a t u r a d e —20°, iar în a n u m i t e c o n d i ţ i i
chiar d e la — 1 8 ° .
Soiurile a u t o h t o n e a d a p t a t e c o n d i ţ i i l o r d i n ţara noastră s u p o r t ă s c ă d e r i d e t e m p e ­
r a t u r ă p î n ă la —33°, iar în u n e l e cazuri şi p î n ă la —40°. A s e m e n e a c a z u r i se întîlnesc d e s
în c î m p i e , î n B ă r ă g a n , şi în localităţile a p r o p i a t e d e m u n ţ i .
Soiurile c u p l a s t i c i t a t e m a r e se a d a p t e a z ă c u t i m p u l şi se m e n ţ i n în c u l t u r ă în
c o n d i ţ i i relativ n e p o t r i v i t e . D e p i l d ă , soiul C u r é , c u t o a t e c ă d ă rezultate b u n e p î n ă la
altitudinea d e 850 m , este r ă s p î n d i t şi c u l t i v a t c u s u c c e s şi in B ă r ă g a n . î n acelaşi t i m p ,
soiurile T i m p u r i e d e T r é v o u x , W i l l i a m s , P a s s e Crassane, D e c a n a d e iarnă şi altele sînt
a d a p t a t e n u m a i în z o n a dealurilor şi n u d a u rezultate b u n e n i c i în c î m p i e , nici în z o n a
d e a l u r i l o r înalte c u c o n d i ţ i i e x t r e m e d e t e m p e r a t u r ă .
28 ORIGINEA $1 PROPRIETĂŢILE B I O L O G I C E ALE PARULUI

M o d u l d e c o m p o r t a r e a diverselor o r g a n e ale părului faţă de t e m p e r a t u r ă este diferit

şi d e p i n d e d e scăderea sau creşterea b r u s c ă a t e m p e r a t u r i i . R e z i s t e n ţ a la t e m p e r a t u r i l e
scăzute v a r i a z ă de f a p t în r a p o r t c u vîrsta p o m u l u i şi m o m e n t u l în care s e înregistrează
scăderea t e m p e r a t u r i i .
î n p e r i o a d a repausului relativ d e iarnă, p r i n s c ă d e r e a b r u s c ă a t e m p e r a t u r i i , m u g u r i i
floriferi degeră m a i r e p e d e d e c î t c e i v e g e t a t i v i . L a fel, m ă d u v a şi razele m e d u l a r e d e g e r ă
mai r e p e d e d e c î t l e m n u l .
Soiurile c u r e p a u s relativ lung şi a d î n c rezistă m u l t m a i b i n e la geruri d e c î t soiurile
cu r e p a u s r e l a t i v s c u r t .
î n r a p o r t cu vîrsta, s-a c o n s t a t a t c ă în p r i m i i ani d u p ă p l a n t a r e perii sînt sensibili
la scăderile d e t e m p e r a t u r ă din t i m p u l iernii. M a i tîrziu, p e m ă s u r a înaintării în vîrsta,
p o m i i r e s p e c t i v i d e v i n m a i rezistenţi.
L a p o m i i în vîrsta, în a n u m i t e c o n d i ţ i i , d u p ă iernile grele se înregistrează degerarea
parţială sau t o t a l ă a m u g u r i l o r de r o d sau a r a m u r i l o r anuale, u n e o r i chiar şi a r a m u r i l o r
de 3 — 4 ani.
S u b r a p o r t u l rezistenţei la ger, în c o n d i ţ i i l e d i n R . P . R . , sînt sensibile soiurile : Опте,
Kieffer S e e d l i n g , Passe Crassane, T i m p u r i e d e T r é v o u x , T r i u m f d e V i e n n e , U n t o a s a f l a i r -
geau, Untoasa Hardenpont, Untoasa Napoleon, W i l l i a m s şi altele.
Ca rezistente la g e r s-an d o v e d i t soiurile : A m i n t i r e a C o n g r e s u l u i , A n d r é D e s p o r t e s ,
B e r g a m o t E s p é r e n , B o i e r e ş t i , D e c a n a d e iarnă, D r . J u l e s G u y o t , F a v o r i t a lui C l a p p , F e t i ţ e ,
F o n d a n t a d e p ă d u r e , G h i n d ă o a n e , J o s e f i n a d e Marines, M a g d a l e n a de vară, N o u a P o i t e a u ,
Olivier d e Serres, Sîntilieşti, T i m p u r i e d e V i ş a n , U n t o a s a c e n u ş i e , U n t o a s a D i e l , Z a h a ­
roasa d e v a r ă şi altele.
R e z i s t e n ţ a la ger a soiurilor d e păr d e p i n d e şi d e c o m p o r t a r e a lor in r e g i u n e a unde
se c u l t i v ă . Astfel, în R a i o n u l B i s t r i ţ a , soiurile F a v o r i t a lui C l a p p şi B u n a L u i z a de A v r a n -
clies s-au d o v e d i t rezistente, în t i m p c e U n t o a s a Clairgeau şi U n t o a s a H a r d e n p o n t în
aceleaşi c o n d i ţ i i sînt m u l t m a i sensibile.
L a fel, în c o n d i ţ i i l e d i n R a i o n u l F ă l t i c e n i , soiurile F a v o r i t a lui C l a p p , B u n a L u i z a
d e A v r a n c h e s , W i l l i a m s , D e c a n a C o m i s i e i şi C o n t e s a d e Paris rezistă b i n e la ger. în ace­
leaşi c o n d i ţ i i soiul J o s e f i n a d e Malines suferă însă f o a r t e m u l t d e ger ; m u l ţ i p o m i d i n a c e s t e
soiuri se u s u c ă în u r m a iernilor grele, iar cei c a r e r ă m î n în viaţă c o n t i n u ă să crească
slab şi să d e a p r o d u c ţ i i m i c i .
î n general, soiurile d e iarnă sînt m a i p r e t e n ţ i o a s e faţă d e c o n d i ţ i i l e de temperatură,
mai ales în t i m p u l iernii. M a i p u ţ i n p r e t e n ţ i o a s e sînt soiurile d e t o a m n ă , i a r cele d e v a r ă
arată cele m a i m i c i c e r i n ţ e faţă d e acest f a c t o r ; c a u r m a r e , a c e s t e a d i n u r m ă sînt mai
rezistente la g e r .
Cu t o a t e c ă e x i s t ă n u m e r o a s e soiuri c u sensibilitate destul d e p r o n u n ţ a t ă faţă de
ger, la p ă r sînt t o t u ş i m u l t m a i rare cazurile d e „ a r s u r i " , a d i c ă d e d e g e r a r e a scoarţei de
p e t r u n c h i şi r a m u r i l e d e schelet. A c e s t l u c r u se e x p l i c ă prin f a p t u l c ă s c o a r ţ a p ă r u l u i ,
mai ales în p e r i o a d a tinereţii, are o c u l o a r e m a i d e s c h i s ă d e c î t s c o a r ţ a mărului ; ca u r m a r e ,
s c o a r ţ a p ă r u l u i înregistrează m a i p u ţ i n variaţiile m a r i d e t e m p e r a t u r ă . î n afară d e aceasta,
s c o a r ţ a p ă r u l u i c r a p ă în p l ă c i l o n g i t u d i n a l e m a i î n g u s t e , care se desfac de p e t r u n c h i
m u l t m a i tîrziu d e c î t la m ă r . î n felul a c e s t a se c r e e a z ă c u t i m p u l o s c o a r ţ ă groasă (un strat
g r o s d e r i t i d o m ) , care apără t r u n c h i u l în cursul iernii d e arsuri.
 COMPORTAREA SOIURILOR FATA M PARAZIŢI şl DĂUNĂTORI 2i)

O r g a n e l e florale ale ţ>ărului d e g e r ă la t e m p e r a t u r a sub —3°, in faza infoierii b o b o c u l u i

şi la t e m p e r a t u r a d o —1,5° p î n ă la —2,2° în faza c î n d florile sînt d e s c h i s e .
F r u c t e l e d e p ă r a b i a l e g a t e sînt f o a r t e sensibile la frig, d e g e r î n d la temperaturi
s u b —1,6° ; p e r e l e ajunse la m ă r i m e a n o r m a l ă s u p o r t ă scăderea t e m p e r a t u r i i p e sol p î n ă
la - 2 ° şi chiar - 4 ° .
S o i u r i l e d e p ă r n u se c o m p o r t ă la fel n i c i f a ţ ă de t e m p e r a t u r a e x c e s i v d e ridicată
din t i m p u l v e r i i . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e se ştie c ă t e m p e r a t u r a p e s t e 35° stînjeneşte
creşterea u n o r soiuri d e p ă r . Astfel, soiurile B e r g a m o t Espc'ren, D u c e s a d e A n g o u l ê m e ,
D e c a n a d e i a r n ă , U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a D i e l , P a s s e Crassane şi altele, f o r m a t e
în c o n d i ţ i i d e c l i m ă m a r i t i m ă , n u d a u r e z u l t a t e b u n e în z o n a d e stepă, u n d e c ă l d u r a în
t i m p u l v e r i i este e x c e s i v ă , p r e c i p i t a ţ i i l e insuficiente şi u m i d i t a t e a a t m o s f e r i c ă scăzută,
î n a s e m e n e a c o n d i ţ i i , soiurile r e s p e c t i v e suferă d e insolaţie, p i e r d fructele, iar u n e o r i şi
frunzele.
î n c o n d i ţ i i a s e m ă n ă t o a r e sînt însă rezistente t o a t e soiurile a u t o h t o n e , c a : B u s u i o a c e ,
Orzeşti, F e t i ţ e , L ă m î i şi altele, iar d i n t r e cele străine : D r . Jules G u y o t , B u n a L u i z a d e
Л\ ranches, F a v o r i t a lui C l a p p , W i l l i a m s , Curé, U n t o a s a H a r d y şi altele.

Comportarea soiurilor de păr fală de atacul paraziţilor vegetali şi al dăunătorilor animali

D i n t r e b o l i , p r o v o a c ă p a g u b e m a r i în livezile d e p ă r r a p ă n u l , p r o d u s d e c i u p e r c a
Enăostigmepîrina ( A d e r h . ) S y d . , m o n i l i o z a sau p u t r e z i r e a .şi m î n n i f i e r e a f r u c t e l o r , d a t o r i t ă
ciupercii MoviUnia fnicligena ( A d e r h . et B u h l . ) H o n e y şi p e t e l e a l b e d e p e frunzele d e
p ă r p r o d u s e d e c i u p e r c a MycospJiaerella sentina ( F u c k . ) S c h r o e t .
D i n t r e soiurile d e p ă r c u l t i v a t e în B . P . B , se c o n s i d e r ă c a sensibile la r a p ă n , p r o d u s
de f o r m a c o n i d i a n ă Fusicladiumpirinum L i b . ( F u c k . ) a c i u p e r c i i EndosUgmepirina (Aderh.)
S y d . , u r m ă t o a r e l e : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , D e c a n a d e iarnă, F o n d a n t a d e p ă d u r e , M a g ­
d a l e n a d e v a r ă , P ă s t r ă v i o a r e , Saint G e r m a i n , Sîntilieşti, U n t o a s a c e n u ş i e , U n t o a s a Giffard,
U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a L i e g e l , U n t o a s a r o m a n ă şi altele.
Sînt rezistente la a t a c u l r a p ă n u l u i u r m ă t o a r e l e soiuri : A m i n t i r e a C o n g r e s u l u i , C o n ­
tesa d e Paris, D e c a n a C o m i s i e i , D r . J u l e s G u y o t , D u c e s a d e A n g o u l ê m e , F a v o r i t a lui
C l a p p , Olivier, d e Serres, P a s s e Crassane, R o ş i o a r e d e S t u t t g a r t , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a
H a r d y , W i l l i a m s , Z a h a r o a s ă d e v a r ă şi altele.
L a p u t r e z i r e a şi m u m i f i e r e a f r u c t e l o r , p r o v o c a t ă d e Monilinia fructigena (Aderh.
et B u h l . ) H o n e y , sînt sensibile soiurile : D e c a n a d e iarnă, F o n d a n t a d e p ă d u r e , U n t o a s a
H a r d e n p o n t , U n t o a s a L i e g e l şi altele.
B e z i s t ă r e l a t i v b i n e la p u t r e z i r e a şi m u m i f i e r e a f r u c t e l o r soiurile : C u r é , D e c a n a
Comisiei, D r . J u l e s G u y o t , F a v o r i t a lui C l a p p , U n t o a s a r o m a n ă şi altele.
D i n t r e d ă u n ă t o r i i animali, v i e r m e l e m e r e l o r (Carpocapsa pomoiiella L.) produce
p a g u b e m a r i la soiurile : W i l l i a m s , A m i n t i r e a C o n g r e s u l u i , T r i u m f d e J o d o i g n e şi altele.
A t a c u l v i e r m e l u i fructelor se înregistrează şi la alte soiuri, însă în p r o p o r ţ i e m u l t m a i m i c ă .
Cu o c a z i a raionării soiurilor este necesar să se ţ i n ă s e a m a d e a c e a s t ă proprietate
b i o l o g i c ă a l o r . Soiurile f o a r t e sensibile la r a p ă n n u t r e b u i e i n t r o d u s e în s o r t i m e n t e l e b a z i ­
nelor p o m i c o l e c u c l i m ă u m e d ă sau c u soluri c u e x c e s d e u m i d i t a t e . M a i m u l t , o r i u n d e
ar fi c u l t i v a t e soiurile r e s p e c t i v e , trebuie să se a p l i c e neapărat t r a t a m e n t e de c o m b a t e r e .
 •M) ORIGINEA 51 P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O G I C E A L E PARULUI

Comportarea soiurilor dc păr Cală dc portaltoi

Soiurile d e p ă r se altoiesc p e p ă r u l p ă d u r e ţ {Pints piraster ( L . ) M e d i k . ) şi p e g u t u i

(Cydonia ohlonga Mill.).
P e u t r u regiunile m u n t o a s e , u n d e t e m p e r a t u r a d i n t i m p u l iernii scade m u l t , p ă r u l
se altoieşte p e p ă r u l d e Ussuria (Pints ussuriemis M a x i m . ) şi Pirus serotina Behd. î n
regiunile s e c e t o a s e , p e lingă p ă r u l p ă d u r e ţ , se p o a t e altoi p e p ă r u l sălcioară ( Pirus elaea­
grifolia P a l i . ) şi p e p ă r u l d e Siria (Pirus syriaca B o i s s . ) .

Fig. 3. — Păr altoit pe gutui. Portaltoiul (gutui) a rămas mai subţire declt altoiul (păr).

P e n t r u studii şi cercetări p ă r u l se altoieşte şi p e s c o r u ş (Sorbus domestica L . , 8. aucu-

paria L . ) , m o ş m o n (Mespihts germanica L . ) şi p ă d u c e l (Crataegus oxyacantha L . şi C. mo-
nogyna Jacq.).
A p r o a p e t o a t e soiurile c u l t i v a t e la n o i î n ţară reuşesc a l t o i t e p e p ă r u l pădureţ.
A l t o i t e p e g u t u i , u n e l e soiuri au afinitate b u n ă , altele — afinitato parţială, iar u n e l e
soiuri sînt lipsite d e afinitate. î n a c e s t d i n u r m ă c a z , fie c ă se înregistrează d e z b i n a r e a
c e l o r d o i c o m p o n e n ţ i la l o c u l d e altoire, fie c ă î n t r e a l t o i şi p o r t a l t o i se înregistrează o
diferenţă m a i m a r o sau m a i m i c ă în g r o s i m e (fig. 3 ) .
 FAZELE DE VEGETAŢIE Şl FRUCTIFICARE 31

Cresc şi se d e z v o l t ă b i n e , a l t o i t e pe g u t u i , soiurile : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , A n d r é
D e s p o r t e s , B e r g a m o t E s p é r e n , C a p de p i s i c ă , C o n t e s a d e Paris, C u r é , D e c a n a C o m i s i e i ,
Decana de toamnă, Fetiţe, Frumoasa Angevine, L e Lectier, Magdalena do vară, N o u a
P o i t e a u , N o t a r u l L e p i n , O l i v i e r de Serres, P ă s t r ă v i o a r e , Preşedintele Drouard, Saint
Germain, Sîntilieşti, T r i u m f de J o d o i g n e , U n t o a s a c e n u ş i e , U n t o a s a D i e l , U n t o a s a H a r ­
denpont, Untoasa Hardy, Untoasa L i e g e l , U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a r o m a n ă şi altele.
A u afinitate p a r ţ i a l ă c u g u t u i u l soiurile : B u n a L u i z a d e Avranch.es, F a v o r i t a lui
Clapp, Fondanta de pădure, Harbuzeşti, Williams, Untoasa Napoleon, Timpurie de Vişan
şi altele.
P r e z i n t ă afinitate f o a r t e slabă c u g u t u i u l soiurile : A m i n t i r e a C o n g r e s u l u i , B u s u i o a c e ,
Margareta Marillat, P a s s e Crassane, B o ş i o a r e d e S t u t t g a r t , T r i u m f d e V i e n n e , U n t o a s a
B o s c , U n t o a s a Clairgeau, U n t o a s a G i f f a r d şi altele.
P e n t r u c u l t u r a în f o r m ă p i t i c ă , soiurile c u afinitate slabă faţă d e g u t u i se a l t o i e s c
pe portaltoi intermediari c a r e au afinitate b u n ă c u g u t u i u l ; d i n t r e aceştia, p e p i n i e r e l e
folosesc p e scară l a r g ă soiurile Curé, U n t o a s a H a r d y , Sîntilieşti, F e t i ţ e .
S t u d i i l e f ă c u t e în u l t i m u l t i m p în U . B . S . S . a u scos în e v i d e n ţ ă f a p t u l c ă soiurile
a u t o h t o n e p o t fi f o l o s i t e c u m u l t s u c c e s c a p o r t a l t o i .
Cercetările întreprinse la n o i în a c e a s t ă d i r e c ţ i e ( 3 1 ) , ( 6 0 ) , ( 1 8 9 ) , ( 2 0 0 ) a u c o n f i r m a t
că soiurile a u t o h t o n e , m a i ales cele c u c a r a c t e r l o c a l , şi a n u m e : H a r b u z e ş t i , Popeşti,
A l ă m i i , P ă s ă t o a s e şi altele, a u p e r s p e c t i v a să fie f o l o s i t e p e scară l a r g ă c a p o r t a l t o i .
î n şcolile d e puieţi, d i n s e m i n ţ e l e soiurilor r e s p e c t i v e se o b ţ i n e o p r o d u c ţ i e t o t a l ă d e
650 0 0 0 — 7 7 0 000 p u i e ţ i , d i n c a r e p e s t e 3 0 0 000 —360 0 0 0 p u i e ţ i sînt de calitatea I;
la altoirea î n o c h i d o r m i n d d a u u n p r o c e n t r i d i c a t d e p r i n d e r e ( 9 6 — 1 0 0 ) ; d e a s e m e n e a ,
intre a l t o i şi p o r t a l t o i se realizează o s u d u r ă p e r f e c t ă , t r a i n i c ă (189), ( 2 0 0 ) .

Fazele de vegetaţie şi dc fructificare la păr

î n cursul u n u i an, p ă r u l , c a şi celelalte specii p o m i c o l e , t r e c e p r i n t r - o p e r i o a d ă a c t i v ă

sau de vegetaţie, şi p r i n t r - u n a d e r e p a u s relativ.
î n c o n d i ţ i i i d e n t i c e d e c u l t u r ă u n e l e soiuri i n t r ă m a i d e v r e m e în p e r i o a d a repausului
r e l a t i v , d a r p o r n e s c şi m a i d e v r e m e în v e g e t a ţ i e , p r i m ă v a r a . A s e m e n e a soiuri îşi t e r m i n ă
m a i d e v r e m e r e p a u s u l d e iarnă şi u n e o r i , în u r m a g e r u r i l o r d e r e v e n i r e d e la î n c e p u t u l
p r i m ă v e r i i , înregistrează p a g u b e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n î n s e m n a t e , în urnia degerării
m u g u r i l o r florali sau a r a m u r i l o r d e u n a n .
A l t e soiuri intră tîrziu în r e p a u s u l d e iarnă, n u sînt sensibile la gerurile d e r e v e n u e
d e la sfîrşitul iernii şi înfloresc p r i m ă v a r a d e s t u l d e tîrziu. A s e m e n e a soiuri d e o b i c e i n u
înregistrează pierderi d e pe u r m a î n g h e ţ u l u i .
S e c o n s i d e r ă c a soiuri c u p e r i o a d ă d e v e g e t a ţ i e s c u r t ă şi r e p a u s u l d e iarnă l u n g u r m ă ­
t o a r e l e soiuri : B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , C a p d e p i s i c ă , C u r é , K i e f f e r S e e d l i n g , L e L e c t i e r ,
T r i u m f d e J o d o i g n e , T r i u m f d e V i e n n e , U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a cenuşie, U n t o a s a H a r d y ,
Untoasa Hardtnpont, Untoasa Liegel, U n t o a s a N a p o l e o n , W i l l i a m s şi altele.
D i n t r e soiurile c u p e r i o a d ă d e v e g e t a ţ i e m a i l u n g ă şi r e p a u s u l d e iarnă m a i scurt se
c u n o s c : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , A m i n t i r e a Congresului, B e r g a m o t E s p é r e n , C o n t e s a d e
Paris, D r . J u l e s G u y o t , F a v o r i t a lui C l a p p , F o n d a n t a de p ă d u r e , O l i v i e r d e Serres, Sînt-
 32 ORIGINEA Şl PROPRIETĂŢILE B I O L O G I C E Л1.Е PARULUI

ilieşti, T i m p u r i e de T r é v o u x , Untoasa de iarnă a lui Mieiurin, U n t o a s a Diel, Z a h a r o a s a

de v a r ă şi altele.
D u p ă c u m se c o n s t a t ă din t a b l o u l nr. •_». perioada, de vegetaţie, p r e c u m şi inl'lontul
nu î n c e p în acelaşi t i m p la t o a t e soiurile d e păr, ciliar în aceeaşi localitate şi în aceleaşi
c o n d i ţ i i d e cultură.
Astfel, în a n u l 1 9 5 8 , în t o a t e cele p a t r u l o c a l i t ă ţ i u n d e s-a u r m ă r i t parcurgerea
fenofazelor, acestea au î n c e p u t m a i d e v r e m e faţă de a n u l 1 9 5 9 . A c e s t fapt este legat d e
c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e ale anilor r e s p e c t i v i .
A n a t i z î n d fenofazele r e s p e c t i v e p e localităţi, se c o n s t a t ă c ă la Mărculeşti, la alti­
t u d i n e a de 39 m , în c o n d i ţ i i l e d e stepă, t o a t e fenofazele, p e n t r u t o a t e soiurile luate în studiu,
î n c e p m a i d e v r e m e faţă de celelalte l o c a l i t ă ţ i . Ca s u c c e s i u n e u r m e a z ă Bistriţa şi C l u j , aflate
în z o n a dealurilor, la altitudini de 3 7 0 — 4 8 0 m . L a B i l c e ş t i , în z o n a p r e m o n t a n ă , la o
a l t i t u d i n e de 840 m , t o a t e fenofazele î n c e p m a i tîrziu d e c î t în celelalte trei localităţi.
Cu t o a t e c ă între cele p a t r u localităţii e x i s t ă diferenţe, s u c c e s i u n e a relativă în ordinea
p a r c u r g e r i i fenofazelor la soiurile de p ă r r ă m î n e a p r o a p e aceeaşi.
î n r a p o r t c u d i n a m i c a t e m p e r a t u r i i , declanşarea v e g e t a ţ i e i la p ă r î n c e p e în m o m e n t u l
cînd temperatura m e d i e zilnică este mai m a r e d e 8°.
Creşterea i n t e n s i v ă a lăstarilor la soiurile d e p ă r are l o c în lunile m a i şi iunie, c î n d
se realizează o t e m p e r a t u r ă m e d i e zilnică d e 1 5 — 2 0 ° şi există suficientă u m i d i t a t e în sol.
Lăstarii îşi î n c e t i n e s c creşterea d e î n d a t ă c e t e m p e r a t u r a m e d i e zilnică t r e c e p e s t e 25°, iar
u m i d i t a t e a d i n sol s c a d e s i m ţ i t o r , p e r i o a d ă c e c o r e s p u n d e c u l u n a iulie şi p r i m a jumătate
a lunii a u g u s t . D u p ă trecerea acestei p e r i o a d e d e stagnare, la cele mai m u l t e soiuri de p ă r
î n c e p e al d o i l e a v a l d e creştere, c a r e se o p r e ş t e spre t o a m n ă c î n d t e m p e r a t u r a m e d i e zilnică
c o b o a r ă sub 15 .
D u p ă e p o c a înfloritului s o i u r i l e d e p ă r se g r u p e a z ă în : soiuri cu înflorire foarte
t i m p u r i e , c u înflorire t i m p u r i e şi s e m i t i m p u r i e , c u înflorire tîrzie şi c u înflorire f o a r t e tîrzie.
L a n o i , înfloresc f o a r t e t i m p u r i u soiurile : C o n t e s a de P a r i s , D e c a n a d e iarnă, D e c a n a
d e iulie, K i t f f e r S e e d l i n g , U n t o a s a Liegel, Z a h a r o a s a d e v a r ă .
înfloresc timpuriu şi s e m i t i m p u r i u soiurile : A l e x a n d r u L u c a s , Curé, Ducesa, de
A n g o u l ê m e , L e L e c t i e r , P a s s e Crassane, D r . Jules G u y o t , Păstrăvioare, Timpurie de
T r é v o u x , U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a Clairgeau, U n t o a s a D i e l , U n t o a s a Giffard, V a n M ö n s .
înfloresc tîrziu soiurile : A m i n t i r e a Congresului, B e r g a m o t Espéren, Decana de
A l c n ç o n , J o s e f i n a d e M a l i n e s , M a r g a r e t a Marillat, N o u a P o i n t e a u , O l i v i e r de Serres, Un­
toasa H a r d e n p o n t , Untoasa Hardy, Untoasa N a p o l e o n , Williams.
înfloresc foarte tîrziu soiurile : General T o t l e b e n , U n t o a s a Kose şi altele.
P o m i i c u l t i v a ţ i p e p a n t e e x p u s e spre s u d înfloresc m a i d e v r e m e d e c î t p e cele e x p u s e
spre n o r d . Perii sănătoşi şi c u creştere v i g u r o a s ă au o d u r a t ă d e înflorire m a i scurtă d e c î t
cei aflaţi în p e r i o a d a d e d e c l i n . Solurile u ş o a r e f a v o r i z e a z ă înfloritul t i m p u r i u , iar cele grele
intîrzie a c e a s t ă f e n o f a z ă .
P e n t r u p a r c u r g e r e a fenofazelor este necesară a c u m u l a r e a unei a n u m i t e cantităţi
de căldură.
O b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e în a c e a s t ă d i r e c ţ i e la S t a ţ i u n i l e experimentale pomicole ale
I n s t i t u t u l u i d e c e r c e t ă r i h o r t i - v i t i c o l e au scos în e v i d e n ţ ă că d e la înregistrarea pragului
b i o l o g i c p e n t r u d e c l a n ş a r e a v e g e t a ţ i e i (8°) p î n ă la î n c e p u t u l umflării m u g u r i l o r floriferi
ai p ă r u l u i t r e c e o p e r i o a d ă f o a r t e scurtă, d e 1 —3 zile, p î n ă c e se a c u m u l e a z ă o c a n t i t a t e de
1 0 — 2 8 ° . î n acelaşi t i m p , p î n ă la u m f l a r e a m u g u r i l o r v e g e t a t i v i t r e c 8—13 zile şi se a c u ­
mulează cantitatea de 57—117°.
 33

Tabloul nr. 2

Parcurgercn unor taie de vegetaţie şi de fructificare In eiteva soluri de păr cultivate in Tl.l'.ll..
in funcţie dc localitate şi condiţiile meteorologice nie anului

Faze de vegetaţie Faze de fructificare

ii mil a- înce­ căde­ umfla­ înce­ sfirşi-
Soiul Anul Staţiunea dez- dez- durata în data re­
rea putul rea rea putul tul
nuigu mugu- doririi, coltării
mugu­ infrun fi M u ­ mugu înflo­ înflo­
irea rirea zile fructelor
rilor târli zelor riloj ririi ririi

Mărculeşti 6. IV 15.IV 8.V 14.X 26.III 3.1\ 30. IV 10.V 11 2.VIII

1958 Bilceşti 24.IV 3 0 . 1 \ 9.V 3.X ll.IV 17.IV ll.V 17.V 7 12.IX
Cluj 21. IV 26. П 3.V ll.X 28.III 19.IV 10.V 15.V 6 l.IX
Bistriţa 20. IV 25.IV 4.V 12.X 29.III 17.IV 9.V 14.V 6 28.VIII
Favorita
lui Clapp
Mărculeşti 26.III 5. IV 12. IV 2 8 . Х 21.III 26.III 14.IV 28. IV 15 7.VII
1959 Bilceşti 13. IV 26. IV 4.V 1-Х 6.IV 13.IV 7.V 18.V 12 8.IX
Cluj 28.III 10.IV 28.IV 15.X 22.III 27.111 21.IV l.V 11 22.VIII
Bistriţa 25.111 6. IV 24. IV l l . X 20.III 26.III 1 8 . I \ 28. I \ 11 23.VIII

Mărculeşti 4.IV 13.IV 7.V 12.X 34.111 2. IV 28. IV 7.V 10 29.VII1

1958 Bilceşti i6.rv 26.IV 7.V 5.XI 16.IV 21.IV ll.V 18.V 8 20.X
Cluj 19.IV 29.IV 4.V 29.X 3.IV ll.IV 7.V ll.V 5 29.IX
Bistriţa 21. IV 30.IV 3.V 30.X 5.IV 13.IV ll.V 17.V 7 25.IX
Ducesa de
Angoulême
Mărculeşti 27.III 8. IV ll.IV 30.X 20.111 28.111 ll.IV 25.1V 15 8.IX
1959 Bilceşti 9.IV 21. IV 2.V 31.X 7.IV 16.IV 7.V 19.V 13 16.X
Cluj 30.111 8.IV 15. IV 17.X 27.111 5.IV 17.IV 23. IV 7 24.IX
Bistriţa l.IV 9.IV 17.IV 19.X 29.111 4.IV 15.IV 22.IV 8 20.IX

Mărculeşti 2. IV 12.IV 6.V 11.X1 24.111 l.IV 26.IV 6.V 11 28.VIII

1958 Bilceşti 24.IV l.V 10.V 31.X1 l l . I V 17.IV 10.V 17.V 8 15.IX
Cluj 25.IV 29.IV 5.V 4.X ll.IV 26. IV 9.V 12.V 4 9.IX
Bistriţa 27.IV 30.1V 7.V 8.X 14.IV 28. IV l l . V 15.V 5 10. IX
Williams
Mărculeşti 28.III 8.IV 13.IV 30.X 18.111 28.III ll.IV 25. IV 15 5.IX
1959 Bilceşti 14.IV 27.IV 4.V 24.XI 6.IV 14.IV 4.V 19.V 16 17.IX
Cluj 4. IV 8.IV 16.IV 14.X 24.111 6. IV 19.IV 28.IV 10 10.IX
Bistriţa 7.1V 10. IV 18.IV 15.X 27.III 9.1V 20. IV 30. IV 11 8.IX

Mărculeşti 12.IV 19.IV 30.IV 15.XI 23.III 7.IV 30.IV 6.V 7 14.IX
1958 Bilceşti 23.1V 30.IV 7.V 27.X 12.IV 19.IV 12.V 18.V 7 22.X
Cluj 22.1V 27.IV 5.V 23.X 10.IV 21. IV G.V ll.V 6 7.X
Bistriţa 24.IV 30.IV 6.V 27.X 8.IV 19.IV 7.V 13.V 7 5.X
Curé
Mărculeşti l.IV 10.IV 13.IV 30.X 23.III l.IV 13.IV 27.IV 15 8.IX
1959 Bilceşti 13.IV 20.IV 27.IV 31.X l.IV 9.IV 2.V 8.V 7 12.X
Cluj 3.IV 8.IV 15.IV 21 . X l.IV 16.IV 20.1V 27.IV 8 7.X
Bistriţa 7.IV 11.IV 19.IV 24.X 28.111 12.IV 17.IV 26.IV 10 9.X

Mărculeşti 8.IV 19.IV 30.IV 11.XI 23.III 9.1V 27.IV 6.V 10 16.IX
1958 Bilceşti 15.IV 23.IV 2.V 6.XI 9.IV 17.14 15.V 20.V 6 14.X
Cluj 26.IV 28. IV 5.V 14.X 10.IV 28.IV 10.V 13.V 4 ll.X
Bistriţa 24.IV 25.IV 3.V ll.X 13.IV 24.IV 6.V 10.V 5 9.X
Untoasa
Harden­
pont
Mărculeşti 30.111 10.IV 13. n 27.X 23.111 l.IV 14.IV 27.IV 14 12.IX
1959 Bilceşti l.IV 8.IV UI. IV I3.X 26.III 4.IV 8.V 14.V 7 9.X
Cluj 2.IV 9.IV 14.IV 24.X 28.III 21.IV 29.IV 9 7.X
Bistriţa 4.IV ll.IV 15.IV 25.X 26.111 3.IV 18.IV 26.IV 9 2.X

3 - е . 2903
.il ORIGINEA $1 P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O G I C E A L E PARULUI

Tabloul nr. 2 (continuare)

Faze de vegetaţie Faze de fructificare

umfla­ înce­ căde­ umfla­ Înce­ sflrşi-
Solul Anul Staţiunea dez- dez- durata În­ data re­
rea putul rea rea putul tul
mugu- mugu- floririi, coltării
mugu­ înfrun­ frun­ mugu­ Înflo­ înflo­
rirea rirea zile fructelor
rilor ziră zelor rilor ririi ririi

Mărculeşti 10.IV 23.IV 30. IV 11.XI 22.111 24.IV 28. IV 5.V 8 16.IX
Bilceşti 12.IV 20. IV 29.IV 6.XI 9.IV 14.IV 17.V 26.V 10 14.X
1958 Cluj 25.IV l.V 5.V 2.XI 7. IV 22.IV 8.V 12.V 5 25.X
Bistriţa 26.IV 2.V 7.V 30.X 4.IV 18.IV 5.V 11.V 7 18.X
Olivier de
Serres
Mărculeşti 1.1V 11.IV 14.IV 3 0 . X 30.111 4.IV 13.IV 29.IV 17 12.IX
Bilceşti 8.IV 15.IV 23. IV 2.XI 2.IV 9.IV 11.V 19.V 9 7.X
1959 Cluj 3.IV 10.IV 15. IV 4.X1 30.111 2.IV 19. IV 27.IV 9 16.X
Bistriţa 5.IV 12.IV 17.IV 29.X l.IV 4.IV 24.IV 30.IV 7 12.X

Mărculeşti 10.IV 19.IV 29.IV 5 . X I 22.III 24.IV 28.IV 8.V 11 16.IX

Bilceşti 13.IV 21.IV 30.IV 5 . X I 10.IV 16.IV 8.V 15.V 8 23.X
1958 Cluj 26.IV 28.IV 7.V 24.X 7.IV 2 l.IV 7.V 10.V 4 20.X
Bistriţa 24.IV 27.IV 5.V 28.X 8.IV 21.IV 5.V 9.V 5 19.X
Decana
de Iarnă
Mărculeşti 28.111 8. IV 12.IV 2 4 . X 19.III 28.III 12.1V 22.IV 11 7.IX
Bilceşti 7.IV 18.IV 26. IV 2 . X I 3.IV 11.IV l.V 10.V 10 2.X
1959 Cluj 16.IV 19.IV 30.IV 1 2 . X 2. IV 12.IV 3.V 12.V 10 ll.X
Bistriţa 14.IV 18.IV 27.1V 16.X 4.IV 16.IV 5.V 10.V 6 10.X

Mărculeşti 11.IV 23. IV 9.V 11.XI 28.111 2.IV 28.IV 9.V 12 16.IX
Bilceşti
1958 Cluj 25.IV 2.V 6.V 25.X 11.IV 21. IV 10.V 13.V 4 2.X
Untoasa Bistriţa 28.IV 4.V 8.V 29.X 13.IV 22.IV 12.V 16.V 5 4.X
Hardy

Mărculeşti l.IV 10.IV 13.IV 27.X 26.III 4.IV 13.IV 27.IV 15 10.IX
1959 Bilceşti
Cluj 4.IV 7.IV 14.IV 23.X 29.111 5.IV 19.IV 27.IV 9 27.IX
Bistriţa 6.IV 10.IV 16.IV 29.X 30.111 8.IV 22.IV 29.IV 8 26.IX

P î n ă la d e s f a c e r e a m u g u r i l o r floriferi t r e c 8 — 1 2 zile şi se a c u m u l e a z ă 57—108°.

P e n t r u d e s f a c e r e a m u g u r i l o r v e g e t a t i v i a c e a s t ă p e r i o a d ă este d e 1 7 — 2 1 zile, cu acumu­
larea u n e i c a n t i t ă ţ i d e 8 8 — 2 2 6 ° .
î n c e p u t u l înfloritului se înregistrează d u p ă 1 5 — 3 0 zile d e la stabilirea pragului
b i o l o g i c , c î n d se a c u m u l e a z ă o c a n t i t a t e d e 1 7 1 — 3 2 2 ° . D e s c h i d e r e a în m a s ă a florilor are l o c
atunci cînd temperatura m e d i e z i l n i c ă este d e 1 2 — 1 5 ° , iar umiditatea atmosferică de
70 — 7 5 % . L a o t e m p e r a t u r ă s u b 12° şi p e t i m p u m e d şi r ă c o r o s , florile se d e s c h i d foarte
a n e v o i o s . î n f u n c ţ i e d e starea t i m p u l u i şi d e s o i , înfloritul d u r e a z ă t i m p d e 6—10 zile.
P e t i m p f r u m o s şi c ă l d u r o s p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă m a i p u ţ i n , iar p e t i m p r e c e , u m e d
şi p l o i o s , este m u l t mai lungă.
E e c o l t a r e a p e r e l o r , în f u n c ţ i e d e soi, are l o c d u p ă 1 7 0 — 1 9 5 zile d e la stabilirea pra­
g u l u i b i o l o g i c , p e r i o a d ă în c a r e se a c u m u l e a z ă o c a n t i t a t e d e 2 9 8 8 — 3 243°.
D u r a t a d e v e g e t a ţ i e a s o i u r i l o r d e p ă r se r i d i c ă la 1 9 1 — 1 9 5 zile, în care t i m p se a c u ­
m u l e a z ă o c a n t i t a t e d e 3 1 7 8 — 3 243°.
 COMPORTAREA SOIURILOR IN PROCESUL POLENIZĂRII 35

î n t r e soiurile d e p ă r c u l t i v a t e în B . P . B , e x i s t ă d e o s e b i r i şi în c e e a c e p r i v e ş t e epoca
diferenţierii m u g u r i l o r floriferi. D i n acest p u n c t d e v e d e r e se d e o s e b e s c :
Soiuri l a ' c a r e diferenţierea î n c e p e în p r i m a d e c a d ă a lunii iulie : D r . J u l e s G u y o t , F a ­
v o r i t a lui C l a p p , F r u m o a s a A n g e v i n e , M a g d a l e n a d e v a i ă , Sîntilieşti, T i m p u r i e d e T r é v o u x ,
Untoasa Giffard.
Soiuri la care diferenţierea î n c e p e în a d o u a d e c a d ă a lunii iulie : A l e x a n d r u L u c a s ,
A n d r é D e s p o r t e s , Curé, D u c e s a d e Angoulême, Fondanta de p ă d u r e , O l i v i e r d e Serres,
P a s s e Crassane, Saint G e r m a i n , T r i u m f d e J o d o i g n e , T r i u m f d e V i e n n e .
Soiuri la c a r e diferenţierea m u g u r i l o r floriferi î n c e p e în a treia d e c a d ă a lunii iulie :
D e c a n a d e iarnă, C a p d e p i s i c ă , L e L e c t i e r , P ă s t r ă v i o a r e , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a Clair-
geau, Untoasa Hardenpont, Williams.
E p o c a f o r m ă r i i c o m p l e t e a m u g u r i l o r floriferi d e p i n d e d e c o n d i ţ i i l e î n c a r e creşte şi se
d e z v o l t ă p o m u l . î n l i v a d ă p o t fi găsiţi la sfîrşitul v e g e t a ţ i e i p e acelaşi p o m atît muguri
floriferi c o m p l e t f o r m a ţ i , cît şi m u g u r i care îşi c o n t i n u ă p î n ă î n p r i m ă v a r ă p r o c e s e l e d e
transformare.

Comportarea soiurilor de păr în procesul polenizării

Cercetările întreprinse p î n ă în p r e z e n t au stabilit c ă cele m a i m u l t e soiuri d e p ă r sînt

p r a c t i c autosterile şi ca a t a r e au n e v o i e d e p o l e n i z a r e î n c r u c i ş a t ă .
D u p ă unii a u t o r i ( 3 5 ) , (44), ( 4 5 ) , ( 6 5 ) , (114), (116), ( 1 4 4 ) , î n anii c u c o n d i ţ i i m e t e o r o ­
l o g i c e f a v o r a b i l e d e v i n parţial autofertile soiurile : B e r g a m o t E s p é r e n , Buna Luiza de
A v r a n c h e s , D e c a n a Comisiei, D u c e s a d e A n g o u l ê m e , F a v o r i t a l u i C l a p p , F o n d a n t a de
p ă d u r e , J o s e f i n a d e M a l i n e s , O l i v i e r d e Serres, P a s s e Crassane, U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a
B o s c , U n t o a s a Clairgeau, U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a H a r d y , U n t o a s a d e i a r n ă a lui
Miciurin, W i l l i a m s .
Cercetările f ă c u t e d e F. К o b e 1 (141), (143) n - a u confirmat însă existenţa
soiurilor a u t o f e r t ü e d e p ă r . A l i r m a ţ i a p r i v i t o a r e la e x i s t e n ţ a u n o r soiuri a u t o f e r t i l e d e p ă r ,
К o b e 1 o atribuie faptului c ă a u t o r i i î n c a u z ă a u c o n f u n d a t probabil fenomenul de
partenocarpie cu autofertilitatea.
După К o b e 1 (141), (143), t o a t e soiurile d e p ă r d i p l o i d e a u p o l e n b u n şi p o t fi f o l o ­
site c a p o l e n i z a t o r i p e n t r u a n u m i t e alte soiuri. D u p ă cercetările f ă c u t e în diferite ţări,
m a r e a m a j o r i t a t e a soiurilor d e p ă r a u p o l e n b u n .
Soiurile t r i p l o i d e au p o l e n r ă u şi n u p o t fi f o l o s i t e c a p o l e n i z a t o r i p e n t r u alte soiuri.
D i n t r e acestea se c u n o s c : A l e x a n d r u L u c a s , Curé, M a r g a r e t a Marillat, ÏTelis de iarnă, Oli­
v i e r d e Serres, U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a D i e l .
Intersterilitatea între soiurile d e p ă r se întîlneşte rar. A . O s t e r w a l d e r (citat
d u p ă (114)), a m i n t e ş t e cazuri d e intersterilitate între soiurile B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s şi
W i l h a m s ; К o b e 1 (141), (143) şi H . S c h a n d e r l ( c i t a t d u p ă (114)), între W i l h a m s
şi T i m p u r i e d e T r é v o u x , iar p e n t r u c o n d i ţ i i l e d i n ţara n o a s t r ă I . B o t e z (44) c i t e a z ă
cazurile de intersterilitate între soiurile A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d şi P r e ş e d i n t e l e B o o s v e l t ,
p r e c u m , şi între soiurile U n t o a s a B r e t o n n e a u şi U n t o a s a B a c h e h e r , p u ţ i n c u l t i v a t e în
ţara n o a s t r ă .
36

Tabloul nr. 3

Polenlzntorll principalelor soiuri de pur

Soiul de polenizat Soiurile polcnizatoare

Alexandrina Douillard Untoasa cenuşie, Untoasa Liegel

Alexandru Lucas Dr. Jules Guyot, Untoasa Clairgeau,

Untoasa Hardy, Williams

Amintirea Congresului André Desportes, Buna Luiza de Avran­

ches, Ducesa de Angoulême, Untoasa
Bosc

André Desporlcs Buna Luiza de Avranches, Ducesa de

Angoulême, Triumf de Vienne, Un­
toasa Bosc, Untoasa Liegel, Untoasa
Hardenpont

Bergamot Espéren Dr. Jules Guyot, Păstrăvioare, Passe

Crassane, Untoasa Hardenpont, Du­
cesa de Angoulême, Le Lectier

Buna Luiza de Avranches Untoasa romană, Untoasa Napoleon,

Untoasa Bosc, Fondanta de pădure,
Favorita lui Clapp, Decana Comisiei,
Ducesa de Angoulême, Timpurie de
Trévoux

Cap de pisică Alexandrina Douillard, Noua Poiteau,

Williams, Untoasa Bosc, Untoasa
Hardenpont

Carafe Buna Luiza de Avranches, Lămli, Sînt­

ilieşti

Contesa de Paris Triumf de Vienne, Favorita lui Clapp

Curé Josefina de Malines, Alexandrina Douil­

lard, Untoasa Napoleon, Favorita
lui Clapp, Saint Germain, Williams,
Untoasa Hardenpont, Untoasa Bosc,
Bergamot Espénn, Decana N. Krier

Decana Comisiei Favorita lui Clapp, Buna Luiza de Avran­

ches, Untoasa Bosc, Untoasa Hardy,
Williams, André Desportes, Josefina
de Malincs, Passe Crassane, Untoasa
Hardenpont, Triumf de Vienne

Decana de iulie Ducesa de Angoulême,Dr. Jules Guyot,

Untoasa romană, Bergamot Espéren
 .17

Tabloul nr. 3 (continuare)

Soiul de polcnizat Soiurile polenizatoare

Decana de toamnă Passe Crassane, Favorita lui Clapp,

Dr. Jules Guyot, Williams, Bergamot
Espéren, Buna Luiza de Avranches,
Saint Germain, Untoasa Bosc, Un­
toasa Napoleon, Untoasa Hardenpont

Decana de iarnă Passe Crassane, Favorita lui Clapp,

Saint Germain, Bergamot Espéren,
Williams, Untoasa Bosc, Untoasa
Hardenpont, Dr. Jules Guyot

Decana N. Krier Favorita lui Clapp, Triumf de Vienne,

Decana de iarnă, Untoasa Harden­
pont, Williams

Dr. Jules Guyot André Desportes, Decana de iarnă,

Favorita lui Clapp, Fondanta de
pădure

Dr. Lucius Untoasa Hardy, Ducesa de Angoulême,

Williams

Ducesa de Angoulême Williams, Buna Luiza de Avranches,

Notarul Lepin, Passe Crassane, De-
. cana Comisiei

Fără seminţe Sîntilieşti, Untoasa Liegel, Fondanta

de pădure

Favorita lui Clapp Williams, Untoasa Bosc, Fondanta de

pădure, Untoasa Liegel, Saint Ger­
main, Untoasa Hardenpont, Buna
Luiza de Avranches, Untoasa Hardy,
Timpurie de Trévoux, NouaPoiteau,
Roşioare de Stuttgart, Untoasa ro­
mană, Triumf de Vienne

Fondanta de pădure Buna Luiza de Avranches, Untoasa

Hardy, Williams, Favorita lui Clapp

Josefina de Malines Williams, Saint Germain, Bergamot

Espéren, Fondanta de pădure, Un­
toasa Liegel, Untoasa Bosc, Ducesa
de Angoulême, Decana Comisiei

Kieffer Seedling Untoasa Hardy, Decana de toamnă,

Saint Germain, Buna Luiza de
Avranches

Lâmli Sîntilieşti, Untoasa romană, Favorita

lui Clapp, Fondanta de pădure

Le Lectier Josefina de Malines, Bergamot Espé­

ren, Williams, Saint Germain, Dr.
Jules Guyot

Magdalena de vară Favorita lui Clapp, Sîntilieşti, Williams,

André Desportes

Margareta Marlllat Dr. Jules Guyot, Williams, Ducesa de

Angoulême
38

Tabloul nr. 3 (continuare)

Soiul de polenizat Soiurile polenizatoare

Nelis de iarnă Noua Poiteau, Untoasa Bosc, Untoasa

Hardenpont, Williams

Olivier de Serres Williams, Fondanta de pădure, Berga-

mot Espéren, Saint Germain, Un­
toasa Bosc

Passe Colmar André Desportes, UntoasaLlegel, Amin­

tirea Congresului, Dr. Jules Guyot,
Untoasa Clairgeau

Passe Crassane Williams, Untoasa Bosc, Untoasa Har­

denpont, Păstrăvioare, Decana de
iarnă

Preşedintele Drouard Buna Luiza de Avranches, Dr. Jules

Guyot, Ducesa de Angoulême, Wil­
liams, Untoasa Napoleon

Saint Germain Favorita lui Clapp, Josef ina de Malines,

Kieffer Seedling, Untoasa Bosc, Un­
toasa Hardenpont, Williams, Stnt-
ilieşti, Decana de iarnă

Sîntilieşti Favorita lui Clapp, Untoasa romană,

Fără seminţe, Saint Germain, Jose­
fina de Malines, Fondanta de pădure,
Untoasa Liegel, Lămti

Triumf de Jodoigne André Desportes, Ducesa de Angou­

lême, Untoasa Clairgeau

Timpurie de Trévoux Untoasa Hardy, Untoasa Bosc, Ducesa

de Angoulême, Peşedintele Drouard,
Roşioarc de Stuttgart, Le Lectier

Triumf de Vienne Williams, Untoasa Clairgeau, Favorita

lui Clapp, Bergamot Espéren

Untoasa Bosc Buna Luiza de Avranches, Untoasa

Hardy, Favorita lui Clapp, Untoasa
Hardenpont, Williams, Saint Ger­
main, Passe Crassane, Zaharata de
Muntluçou, Magdalena de vară, Du­
cesa de Angoulême, Van Möns, De­
cana Comisiei,Untoasa Giffard

Untoasa cenuşie Alexandrina Douillard, Untoasa Na­

poleon

Untoasa Clairgeau Buna Luiza de Avranches, Ducesa de

Angoulême, Favorita lui Clapp, Un­
toasa Bosc, Decana Comisiei

Untoasa Diel Magdalena de vară, Roşioarede Stutt­

gart, Williams, Alexandrina Douil­
lard, Untoasa Bosc, Untoasa Harden­
pont, Untoasa Clairgeau, Untoasa
Liegel, Dr. Jules Guyot, Favorita lui
Clapp, Saint Germain
 COMPORTAREA SOIURILOR IN PROCESUL POLENIZĂRII sg

Tabloul nr. 3 (continuare)

Solul de polenizat Soiurile polcnizatoarc

Untoasa Giffard Buna Luiza de Avranches, Untoasa Lie­

gel, Timpurie de Trévoux, André
Desportes, Williams, Dr. Jules Guyot

Untoasa Hardenpont Buna Luiza de Avranches, Ducesa de

Angoulême, Passe Crassane, Williams,
Fondanta de pădure, Favorita lui
Clapp,Untoasa Hardy,Untoasa Bosc,
Saint Germain, Untoasa Clairgeau,
Bergamot Espéren

Untoasa Hardy Buna Luiza de Avranches, Favorita

lui Clapp, Williams, Magdalena de
vară, Fondanta de pădure, Decana
Comisiei

Untoasa Liegel Alexandrina Douillard, Untoasa Har­

dy, Untoasa Clairgeau, Williams, Fa­
vorita lui Clapp, Ducesa de Angou­
lême, Zaharata de Montluçon

Untoasa de iarnă a Iui Untoasa de octombrie, Fără seminţe

Miciurin

Untoasa Napoleon Untoasa Clairgeau, Preşedintele Drou-

ard, Buna Luiza de Avranches, Un­
toasa cenuşie, Ducesa de Angoulême,
Van Möns

Untoasa romană Sîntilieşti, Fără seminţe, Lămli

Van Möns Alexandrina Douillard, Untoasa Bosc,

Untoasa Napoleon

Williams Favorita lui Clapp, Fondanta de pădure,

Untoasa Bosc, Untoasa Harden­
pont, Passe Crassane, Saint Ger­
main, Dr. Jules Guyot, Ducesa de
Angoulême, Decana Comisiei, Păs­
trăvioare, Kieffer Seedling, Untoasa
Hardy

Zaharata de Montluçon Untoasa Bosc, Untoasa Napoleon, Un­

toasa Liegel, Alexandrina Douillard

Zaharoasa de vară Favorita lui Clapp, Williams

Lipsa d e c o n c o r d a n ţ ă între afirmaţiile d i f e r i ţ i l o r c e r c e t ă t o r i , c u p r i v i r e la p r o b l e m a

fertilităţii şi s t e r i l i t ă ţ i i s o i u r i l o r d e p ă r , c o n s t i t u i e o d o v a d ă c ă sînt n e c e s a r e s t u d i i î n fie­
c a r e ţ a r ă p e n t r u p r e c i z a r e a m o d u l u i c u m se c o m p o r t ă soiurile d e p ă r în p r o c e s u l p o l e n i z ă r i i
în condiţii p e d o c l i m a t i c e diferite.

P e n t r u asigurarea polenizării î n c r u c i ş a t e , s o i u r i l e d e p â r se repartizează în livadă

astfel c a e p o c i l e l o r d e înflorire să c o i n c i d ă î n timp.

î n t a b l o u l nr. 3 se d a u , d u p ă diferiţi a u t o r i , p r i n c i p a l e l e soiuri p o l e n i z a t o a r e p e n t r u

cele mai importante soiuri de păr.
 40 ORIGINEA ŞI PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE PARULUI

S p r e d e o s e b i r e d e m ă r , la soiurile d e p ă r f e n o m e n u l d o p a r t e n o c a r p i e se întîlneşte
m u l t mai d e s . D u p ă К o b e 1 (141), (143), p a r t e n o c a r p i a a f o s t stabilită la soiurile : A l e ­
x a n d r u L u c a s , A n d r é D e s p o r t e s , B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , D e c a n a Comisiei, D e c a n a d e
iarnă, D e c a n a d e iulie, D u c e s a d e A n g o u l ê m e , K i e f f e r S e e d l i n g , N o u a P o i t e a u , T i m p u r i e
d e T r é v o u x , U n t o a s a A m a n l i s , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a D i e l , U n t o a s a Giffard, U n t o a s a
Hardy, Williams.
D u p ă alţi autori ( 1 1 ) , ( 4 4 ) , ( 4 5 ) , ( 0 5 ) , (116), (144), la cele stabilite d e К o b e l se m a i
a d a u g ă soiurile : B e r g a m o t E s p é r e n , F ă r ă s e m i n ţ e , Curé, F a v o r i t a lui C l a p p , F o n d a n t a
de p ă d u r e , P a s s e Crassane, U n t o a s a Clairgeau, U n t o a s a d e iarnă a lui M i c i u r i n .
î n unii ani, a n u m i t e soiuri f o r m e a z ă u n n u m ă r m a r e d e fructe partenocarpice. î n
această privinţă, К o b e 1 (141), (143) arată c ă soiul T i m p u r i e d e T r é v o u x , în lipsa p o l e n i -
z a t o r i l o r , asigură r e c o l t e satisfăcătoare sau chiar mari d e fructe p a r t e n o c a r p i c e .
P e r e l e p a r t e n o c a r p i c e , d u p ă o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e de M . B . W a i t e , A . Oster­
w a l d e r şi E . E w e r t (citat d u p ă (114)), p r e c u m şi d e D . В l a j a ( 2 1 ) , se r e c u n o s c
d u p ă f o r m a a p r o a p e c i l i n d r i c ă sau neregulată, d u p ă dimensiunile m a i m i c i şi d u p ă faptul
că uneori nu a j u n g la m a t u r i t a t e .

Epoca maturităţii de consum a perelor

D u p ă e p o c a d e c o n s u m a fructelor, soiurile d e p ă r , ea şi cele d e m ă r , se î m p a r t în :

soiuri d e v a r ă , d e t o a m n ă şi d e iarnă.
P e r i o a d a d e c o n s u m a p e r e l o r d e v a r ă este f o a r t e scurtă, d e 5—8 zile ( t a b l o u l nr. 4 ) .
P e n t r u perele de t o a m n ă , a c e a s t ă p e r i o a d ă este d e 1 0 — 2 5 zile, iar p e n t r u unele soiuri d e
iarnă a j u n g e p î n ă la 5 5 — 1 2 0 zile. P e r i o a d a r e s p e c t i v ă este m a i s c u r t ă p e n t r u fructele
o b ţ i n u t e în c î m p i e şi m a i lungă p e n t r u cele p r o d u s e în z o n a dealurilor sau în z o n e l e pre-
montane.
P e r e l e se p ă s t r e a z ă m a i p u ţ i n şi în general sînt m a i sensibile la t r a n s p o r t în c o m ­
p a r a ţ i e c u m e r e l e . D u p ă c u m se c o n s t a t ă d i n t a b l o u l nr. 4, cele m a i m u l t e soiuri d e p e r e
d e iarnă se păstrează n u m a i p î n ă în lunile ianuarie şi februarie şi n u m a i în p u ţ i n e cazuri,
e x c e p ţ i o n a l e , durează p î n ă în p r i m ă v a r ă . D i n această c a u z ă , în u l t i m e l e luni ale iernii p i a ţ a
este lipsită d e p e r e .
D i n t r e soiurile străine se p ă s t r e a z ă m a i b i n e şi t i m p î n d e l u n g a t : B e r g a m o t E s p é r e n ,
C o n t e s a d e Paris, Curé, D e c a n a d e iarnă, D e c a n a L e v a v a s s e u r , J o s e f i n a d e M a l i n e s , Oli­
T
v i e r d e Serres, P a s s e Crassane, L ntoasa H a r d e n p o n t şi altele.
D i n t r e soiurile a u t o h t o n e se p ă s t r e a z ă timp îndelungat soiurile : Chetroase, Ghin-
d ă o a n e , B a b a n e , I e r n ă r e ţ e , E o ş i i d e iarnă şi altele.

Compoziţia chimică şi însuşirile tehnologice ale perelor

C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a p e r e l o r v a r i a z ă în f u n c ţ i e d e soi, c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e şi
a g r o t e h n i c a a p l i c a t ă în l i v e z i .
 4 1

Tabloul nr. 4

Epoca maturităţii de consum a perelor

12

Tabloul nr. 4 (continuare)

 ta

Tabloul nr. 4 (continuare)

•11

Tabloul nr. 4 (continuare)

 45

Tabloul nr. 4 (continuare)

Iii

Tabloul nr. 4 (continuare)

 COMPOZIŢIA CHIMICA Şl ÎNSUŞIRILE TEHNOLOGICE 47

D i n studiile întreprinse la n o i ( 2 2 9 ) , r e z u l t ă c ă p r i n c i p a l e l e c o m p o n e n t e c h i m i c e ale

soiurilor d e p e r e care se c u l t i v ă în E . P . B , v a r i a z ă , la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , î n t r e u r m ă ­
toarele l i m i t e , la % :

apă 79,19-87,23
zahăr total 8,10-15,22
aciditate totală . . . . 0 , 1 2 - 0,59
substanţe tanoide . . . . 0 , 0 6 - 0,27
substanţe pectice . . . . 0 , 1 4 - 0,71
proteine brute 0,24— 0,65
substanţe minerale (cenuşă) 0 , 1 4 - 0,54
alcalinitatea cenuşel . . . 1 , 7 0 - 5,05
acid ascorbic (vitamina C) 0,60— 4,70 mg
zahăr : aciditate 22,20-97,70
valoarea energetică . . . 5 1 , 0 8 - 8 3 , 2 4 cal

P e n t r u a s c o a t e în e v i d e n ţ ă c u m variază p r i n c i p a l e l e c o m p o n e n t e c h i m i c e ale p e r e l o r
în f u n c ţ i e d e soi, l o c a l i t a t e şi c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e ale anului, în t a b l o u l nr. 5 se d ă
c o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a u n o r soiuri d e p e r e din s o r t i m e n t e l e u n o r b a z i n e p o m i c o l e din ţară
î n a n i diferiţi ( 2 2 9 ) .
D i n d a t e l e r e s p e c t i v e reiese c ă c o n ţ i n u t u l în zahăr t o t a l v a r i a z ă î n t r e 8 , 1 0 % la soiul
F a v o r i t a lui C l a p p şi 1 4 , 2 1 % la soiul Z a h a r a t a de M o n t l u ç o n .
Soiurile B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , C o n t e s a d e P a r i s , Curé ( 1 9 5 1 , 1 9 5 4 ) , D e c a n a
de iarnă, N o t a r u l L e p i n , P a s s e Crassane, P i e t r o a s e , P ă s t r ă v i o a r e , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a
H a r d e n p o n t şi Z a h a r a t a d e M o n t l u ç o n au u n c o n ţ i n u t î n zahăr d e p e s t e 1 0 % (10,01 —
1 4 , 2 1 % ) . L a celelalte soiuri analizate c o n ţ i n u t u l în zahăr v a r i a z ă între 8,10 şi 9 , 9 6 % .
A c i d i t a t e a p e r e l o r este d e s t u l d e r e d u s ă şi c u p r i n s ă î n t r e 0,12 şi 0 , 4 5 % ; aciditate
p e s t e 0,30 % an soiurile B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , N o t a r u l L e p i n , P a s s e Crassane, P i e t r o a s e
şi Z a h a r a t a de M o n t l u ç o n . L a celelalte soiuri c o n ţ i n u t u l în a c i d i t a t e v a r i a z ă între 0,12 şi
0,30%.
C o n ţ i n u t u l în s u b s t a n ţ e t a n o i d e este m a i b o g a t la soiurile : B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s ,
Curé ( 1 9 5 3 ) , D e c a n a L e v a v a s s e u r , P i e t r o a s e ( C h e t r o a s e ) şi U n t o a s a H a r d e n p o n t (1953,
1 9 5 4 ) , v a r i i n d între 0,11 şi 0 , 2 7 % . L a celelalte soiuri v a r i a z ă î n t r e 0,05 şi 0 , 0 8 % .
I n c e p r i v e ş t e substanţele p e c t i c e , cel m a i b o g a t este soiul P a s s e Crassane, c a r e c o n ţ i n e
peste 0 , 5 0 % pectine.
C o n ţ i n u t u l în p r o t e i n e b r u t e este m a i b o g a t la soiurile : C o n t e s a d e P a r i s , D e c a n a
d e iarnă, D u c e s a d e A n g o u l ê m e , F a v o r i t a lui C l a p p , U n t o a s a B o s c şi U n t o a s a H a r d e n p o n t
( 1 9 5 3 , 1 9 5 4 ) , care au î n t r e 0,41 şi 0 , 6 5 % , în c o m p a r a ţ i e c u celelalte soiuri la c a r e p r o t e i n e l e
brute nu depăşesc 0 , 4 0 % .
C o n ţ i n u t u l î n s u b s t a n ţ e m i n e r a l e ( c e n u ş a ) v a r i a z ă î n t r e 0 , 1 4 % la C o n t e s a de
P a r i s şi P ă s t r ă v i o a r e şi 0 , 4 1 % l a D e c a n a d e i a r n ă .
C o n ţ i n u t u l î n v i t a m i n a С la p e r e este f o a r t e r e d u s în c o m p a r a ţ i e c u c e l d e la m e r e .
S o i u l U n t o a s a B o s c are n u m a i 0,6 m g % , iar la soiul U n t o a s a H a r d e n p o n t (1954) c o n ţ i n u t u l
în a c i d a s c o r b i c n u d e p ă ş e ş t e 4,4 m g % .
B a p o r t u l zahăr : a c i d i t a t e v a r i a z ă î n t r e l i m i t e f o a r t e m a r i , d e la 23,7 la soiul
P i e t r o a s e (Chetroase) p î n ă la 97,7 la soiul C o n t e s a d e Paris.
 48 ORIGINEA ŞI PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE PARULUI

Tabloul nr. 5

Compoziţia chimică a unor soiuri de pere cultivate Î D П.Р.П.

tn grame la 100 g substanţă proaspătă

Recol­ acidi­
Soiul Localitatea ta anu­ zahăr prote­ vita- zahăr :
tate tano- pec­
lui apă ine cenuşă mina С acidi­
total (acid ide tine
brute mg % tate
malic)

Buna Luiza de
Avranches Bistriţa 1954 84,78 12,20 0,35 0,26 0,31 — 0,25 2,0 34,8
Contesa de Paris Voineşi i 1951 80,22 12,72 0,13 — 0,50 0,41 0,14 _ 97,7
Curé 1951 83,71 10,83 0,21 — 0,29 0,24 0,23 51,4
,,
Bilceşti
1953
1954
85,50 9,35 0,21 0,27
0,06
0,40 0,25 0,17 _
1,5 44,5
,, 82,88 11,11 0,21 0,45 0,37 0,27 1,1 52,9
Decana de iarnă ,, 1954 83,63 10,01 0,16 0,05 0,32 0,63 0,41 1,8 62,5
Decana Levavasseur Voineşti 1953 84,91 9,96 0,24 0,26
0,11 0,38 0,25 _ 41,5
Ducesa de Angoulême Bilceşti 1954 83,96 9,52 0,16 0,08 — 0,45 0,35 2,5 49,0
Favorita lui Clapp Bistriţa 1951 87,23 8,10 0,23 — 0,14 0,50 0,24 2,1 34,8
Notarul Lepin Tîrguşorul-Nou 1952 80,16 11,51 0,33 — 0,33 0,24 0,25 — 34,8
Passe Crassane ,, ,, 1951 81,52 12,92 0,45 — 0,64 0,36 0,25 _ 28,6
Păstrăvioare 1952 S2.94 10,54 0,19 — 0,29 0,31 0,14 _ 55,7
Pietroase (Chetroase) Voineşti 1954 82,00 10,44 0,44 0,14 0,35 — 0,26 23,7
Untoasa Bosc Bistriţa 1954 81,70 10,97 0,23 0,08 0,33 0,44 0,31 _
0,6 47,7
Untoasa Hardenpont 1951 80,56 13,13 0,20 — 0,41 0,32 0,26 — 65,5
», », 1953 81,85 11,26 0,12 0.1G 0,25 0,45 0,24 2,5 93,8
,, ,, ,, 1954 80,94 11,40 0,19 0,11 0,49 0,48 0,28 4,4 60,0
Zaharata de Montluçon | Tirguşonil-Nou 1952 79,93 14,21 0,32 — 0,24 0,26 0,40 - 44,3

î n ceea c e p r i v e ş t e p o s i b i l i t ă ţ i l e d e v a l o r i f i c a r e a fructelor, a p r o a p e toate soiurile d e

p e r e c u l t i v a t e la n o i se p r e t e a z ă p e n t r u consumul în stare proaspătă. D i n acest p u n c t d e
v e d e r e , p r i n c i p a l e l e soiuri d e p ă r se clasifică astfel (229) :
C a t e g o r i a I : C o n t e s a d e Paris, U n t o a s a H a r d e n p o n t , D u c e s a d e A n g o u l ê m e , D e c a n a
d e iarnă, P ă s t r ă v i o a r e şi U n t o a s a B o s c .
C a t e g o r i a a I l - a : B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , F a v o r i t a lui C l a p p , Curé, N o t a r u l
L e p i n şi P a s s e Crassane.
Categoria a I H - a : D e c a n a Levavasseur, Chetroase.
î n afară d e c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă , p e r e l e se v a l o r i f i c ă p r i n u s c a r e , fabricare
d e m a r m e l a d ă , p a s t ă , c o m p o t , c i d r u , o ţ e t şi r a c h i u .
Pentru uscat se p r e t e a z ă s o i u r ü e care c o n ţ i n c e a m a i m a r e c a n t i t a t e d e s u b s t a n ţ ă
u s c a t ă , d i n care m i n i m u m 6 5 % este r e p r e z e n t a t ă p r i n zahăr, şi care a p r o a p e sînt lipsite
d e sclereide ; m a i i m p o r t a n t e d i n t r e a c e s t e a sînt : B u s u i o a c e , B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s ,
C o n t e s a d e Paris, P a s s e Crassane, U n t o a s a H a r d e n p o n t , D e c a n a L e v a v a s s e u r şi Z a h a r a t a
de Montluçon.
Pentru transformarea în marmeladă şi pastă se p r e t e a z ă fructele t u t u r o r soiurilor ;
în a c e s t s c o p se î n t r e b u i n ţ e a z ă însă n u m a i fructele c a r e n u satisfac cerinţele standardelor
în v i g o a r e p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă .
Pentru compot sînt p o t r i v i t e p e r e l e c u f o r m a regulată, c u p u l p a d e c u l o a r e albă sau
cel m u l t a l b ă - g ă l b u i e , lipsite d e sclereide, c u s t r u c t u r ă şi t e x t u r ă f e r m e . C o m p o t d e c a l i t a t e
superioară se o b ţ i n e d i n fructele soiurilor : B u s u i o a c e , B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , F o n d a n t a
de p ă d u r e , C o n t e s a d e Paris, P ă s t r ă v i o a r e , D e c a n a L e v a v a s s e u r , Saint G e r m a i n şi W i l l i a m s .
Pentru prepararea rachiului sau a oţetului se f o l o s e s c f r u c t e l e sănătoase ale t u t u r o r
soiurilor, c a r e n u î n d e p l i n e s c c o n d i ţ i i l e a l t o r m o d u r i d e î n t r e b u i n ţ a r e .
 OBIECTIVE PENTRU SELECŢIA SOIURILOR DE PĂR
CULTIVATE ÎN R. P. R.

I n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i ale secolului t r e c u t şi m a i ales în secolul al X X - l e a , în

ţara n o a s t r ă au fost i n t r o d u s e n u m e r o a s e soiuri d e p ă r d i n a l t e ţări. P a r t e d i n soiurile
r e s p e c t i v e n-au d a t r e z u l t a t e l e a ş t e p t a t e : au suferit d e ger, iar u n e l e au fost p u t e r n i c a t a c a t e
d e paraziţii v e g e t a l i ; c a u r m a r e , au fost s c o a s e t r e p t a t d i n c u l t u r ă . D i n a c e a s t ă c a u z ă
s o r t i m e n t u l a c t u a l d e peri d i n ţara n o a s t r ă este f o a r t e r e d u s , î n m u l t e b a z i n e e x i s t ă n u m a i
soiuri a u t o h t o n e d e v a r ă şi foarte p u ţ i n e d e t o a m n ă şi m a i ales d e iarnă, ale c ă r o r fructe
se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . D i n t r e soiurile d e iarnă, cel m a i r ă s p î n d i t în ţară este
soiul Curé.
î m b u n ă t ă ţ n e a a c t u a l u l u i s o r t i m e n t este p o s i b i l ă p e d o u ă c ă i : p r i n i n t r o d u c e r e a
celor m a i b u n e soiuri o b ţ i n u t e p e s t e h o t a r e şi prin crearea d e soiuri n o i a d a p t a t e diferitelor
condiţii pedoclimatice din K . P . B .
î n u l t i m i i ani au fost i m p o r t a t e sute d e soiuri d i n s t r ă i n ă t a t e . S p r e d e o s e b i r e
d e t r e c u t , a c e s t e a n u se i n t r o d u c d i r e c t î n p r o d u c ţ i e , ci sînt s t u d i a t e î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e
şi culturile d e c o n c u r s ale staţiunilor e x p e r i m e n t a l e . N u m a i în u r m a a c e s t o r s t u d i i v o r fi
d a t e în c u l t u r ă a c e l e a care se v o r d o v e d i m a i b u n e şi m a i a d a p t a t e la c o n d i ţ i i l e d e la n o i .
B a z a î m b u n ă t ă ţ i r i i s o r t i m e n t u l u i d e p ă r , c a şi a oricărei specii p o m i c o l e , o c o n s t i t u i e
crearea d e soiuri n o i , care se a d a p t e a z ă m u l t m a i u ş o r la diferite c o n d i ţ i i d e c l i m ă şi sol,
specifice r e g i u n i l o r n o a s t r e p o m i c o l e .
î n acest s c o p se f o l o s e s c c a m a t e r i a l iniţial : soiurile a u t o h t o n e , a d a p t a t e d e secole,
c a B u s u i o a c e , Sîntilieşti, F e t i ţ e , Z a h a r o a s a d e v a r ă e t c . ; soiurile străine d e j a r ă s p î n d i t e
in c u l t u r ă , care se r e m a r c ă p r i n calităţi g u s t a t i v e s u p e r i o a r e , c a : W i l l i a m s , F a v o r i t a lui
C l a p p , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a H a r d e n p o n t , D r . L u c i u s şi altele ; soiurile r e c e n t i n t r o d u s e ,
în special cele care p r o v i n d i n ţările sau regiunile c u c o n d i ţ i i d e c l i m ă şi sol a s e m ă n ă ­
t o a r e c u cele d e la n o i ; speciile p o m i c o l e s p o n t a n e d i n colecţiile d e n d r o l o g i c e alo staţiunilor
e x p e r i m e n t a l e , care se r e m a r c ă p r i n rezistenţă d e o s e b i t ă la b o l i , c a : Pirus serotina E e h d . ,
P. salicifolia L.
O b i e c t i v u l p r i n c i p a l al lucrărilor d e selecţie îl c o n s t i t u i e o b ţ i n e r e a u n o r soiuri d e
eaUtate superioară, c u p r o d u c t i v i t a t e m a r e , rezistente la g e r şi b o l i , c u f r u c t e a c ă r o r
e p o c ă d e c o a c e r e să se eşaloneze la i n t e r v a l e scurte î n c e p î n d d i n v a r ă şi p î n ă la sfîr-
şitul iernii.
î n acest s c o p s-au şi o b ţ i n u t m i i d e p l a n t e h i b r i d e , m a i ales d i n încrucişarea u n o r
soiuri a u t o h t o n e , p r o d u c t i v e , c u u n e l e soiuri străine c u f r u c t e d e calitate superioară.
U n e l e d i n aceste p l a n t e h i b r i d e sînt d e m a i m u l ţ i ani în p e r i o a d a d e fructificare şi
au p u t u t fi a p r e c i a t e c a soiuri d e p e r s p e c t i v ă p e n t r u regiunile p o m i c o l e din jurul sta­
ţiunilor în c a r e au fost o b ţ i n u t e .

< - c. 2903
50 POMOLOGIA R.P.R. — PARUL

Astfel, hibridul nr. 1—98—51, o b ţ i n u t la S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă p o m i c o l ă V o i n e ş t i

din încrucişarea soiului l o c a l B u s u i o a c e c u soiul străin F a v o r i t a lui C l a p p , depăşeşte
g e n i t o r i i p r i n a s p e c t u l foarte a t r ă g ă t o r , c a l i t a t e a superioară a fructelor şi rezistenţa la
b o l i . F r u c t e l e , d e m ă r i m e s u p r a m i j l o c i e ( 1 4 0 — 1 6 0 g ) , a j u n g la m a t u r i t a t e c u 1 0 — 1 2 zile
înaintea soiului F a v o r i t a lui C l a p p care este d e fapt p r i m u l soi d e v a r ă , de calitate b u n ă .
Hibridul 129—2, o b ţ i n u t la S t a ţ h m e a e x p e r i m e n t a l ă h o r t i - v i t i c o l ă Cluj din hibri­
darea sexuată a soiurilor U n t o a s a H a r d e n p o n t şi D r . L u c i u s , are fructe mari (peste 450 g ) ,
a s p e c t u o a s e , c u g u s t d u l c e - a c r i ş o r , p l ă c u t a r o m a t , şi e p o c a d e c o a c e r e la j u m ă t a t e a lunii
noiembrie.
Hibridul 64—1, o b ţ i n u t la aceeaşi staţiune din încrucişarea soiului A m i n t i r e a Congre­
sului cu soiul B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , are fructe de m ă r i m e m i j l o c i e , c u e p o c a d e c o a c e r e
la j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e , fiind m u l t m a i g u s t o a s e şi m a i a r o m a t e d e c î t fructele soiului
m a m ă . P r o d u c e foarte abundent.
D e a s e m e n e a , hibrizi v a l o r o ş i d e p ă r s-au o b ţ i n u t la Staţiunea e x p e r i m e n t a l ă Măr­
culeşti d i n încrucişarea soiurilor B e l l e d e s A b r é s şi Z a h a r a t a de M o n t l u ç o n , M - m e B a l t e t
şi D e c a n a d e iarnă e t c . , c a r e au fructe m a r i , a s p e c t u o a s e , f o a r t e p l ă c u t e la g u s t , c u e p o c a
d e c o a c e r e la î n c e p u t u l iernii. M u l ţ i d i n t r e a c e ş t i hibrizi d e p ă ş e s c genitorii şi în ceea c e
p r i v e ş t e rezistenţa la ger, secetă şi b o l i .
H i b r i z i i c a r e p r e z i n t ă a n u m i t e însuşiri şi c a r a c t e r e v a l o r o a s e din p u n c t d e v e d e r e
e c o n o m i c , d a r n u î n d e p l i n e s c c o n d i ţ i i l e generale c e r u t e u n u i soi n o u , sînt folosiţi c a material
iniţial p e n t r u alte lucrări d e selecţie.
 CLASIFICAREA SOIURILOR DE PĂR

î n cultură se c u n o s c astăzi circa 6 000 soiuri d e p ă r . P e lingă a c e s t e a , p r e t u t i n d e n i

se creează m e r e u soiuri n o i în n u m ă r din c e in c e m a i m a r e .
î n v e d e r e a recunoaşterii m a i u ş o a r e a soiurilor, î n d e c u r s u l t i m p u r i l o r o a m e n i i d e
ştiinţă au c ă u t a t să le î n c a d r e z e î n a n u m i t e grupe.
F o r m a perelor v a r i a z ă m u l t m a i m u l t d e c î t a c e e a a m e r e l o r . î n c a d r u l aceluiaşi
soi este însă m a i c o n s t a n t ă şi m a i c a r a c t e r i s t i c ă . D i n a c e a s t ă c a u z ă f o r m a f r u c t e l o r a fost
luată ca bază pentru clasificare.
P r i m a î n c e r c a r e d e clasificare a soiurilor d e p ă r d u p ă f o r m a fructului o face Sic­
kler la î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X V I I I - l e a , în 1 7 1 4 . E l î m p a r t e soiurile c u n o s c u t e în acel
t i m p în 5 clase, iar fiecare clasă o s u b d i v i d e î n 3 g r u p e , d u p ă felul c u m se p r e z i n t ă fructele
în r e g i u n e a c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e şi caliciale.

I . Pere aproape rotunde spre caliciu

1. r o t u n j i t e spre p e d u n c u l
2. semirotunjite ,, ,,
3. t r u n e h i a t e ,, ,,

I I . Pere subţiate sau foarte alungite spre peduncul

1. a l u n g i t e spre c a l i c i u
2. rotunjite ,, ,,
3 . t r u n c h i a t e ,, ,,

I I I . Pere potrivit de subţiate spre peduncul

1. s u b ţ i a t e spre m i j l o c
2. umflate „ „
3 . t r u n c h i a t e ,, „

I V . Pere subţiate, însă trunchiate spre peduncul

1. alungite
2 . u m f l a t e la b a z ă
3. trunchiate

V . Pere trunchiate spre p(dnncul

1. alungite
2. umflate la bază
3. trunchiate
52 POMOLOGIA R.P.R. — PARUL

î n 1 7 7 8 , M a y e r p u n e la b a z a sistemului său d e clasificare calitatea p u l p e i ; dis­

t i n g e d e a s e m e n e a б clase :

1.14re. m u s c a t e (parfumate)
II. Pere fondante
I I I . Pere stmifondante
I V . Pere tari
V . Pere pentru cidru

î n 1 7 8 0 , H . M a n g e r î m p a r t e perele în 4 clase, în r a p o r t c u f o r m a f r u c t e l o r ; în
fiecare clasă distinge cîte 3—6 d i v i z i u n i c u p r i v i r e specială la f o r m ă :

I . Pere maltfoime (în f<>imă de mere)

1. rot u r de
2. oveide
3. turtite

I I . Pere piriforme
1. o v o i d - r o t u n j i t e
2. rotunjite
3. o v o i d e
4. o v o i d - t r u n c h i a t e

I I I . Pere perhfoime (gîivite aproape de pidunctil)

1. s u b r o t u n d e
2. subovoide
3. t r u n c h i a t e

I V . Pere gutuiforme
1. subrotunde
2. trunchiate
3. sferice
4. sferic-turtite
5. conice

î n 1 7 9 8 , J . С h г i s t, în sistemul său d e clasificare a p e r e l o r , ia ca b a z ă epoca matu­

rităţii, f o r m a şi m o d u l d e f o l o s i n ţ ă :

I. Pere de iarnă
II. Pere de v a r ă
III. Pere de toamnă
IV. Pere BouKekt
V. Pere Bergamot
VI. Pere p t n t r u gătit

î n fiecare clasă p r e v e d e m a i m u l t e g r u p e d u p ă însuşirile p u l p e i (suculentă, fineţe,

consistenţă etc.).
î n 1 8 0 1 , A . D i e 1 e l a b o r e a z ă u n sistem d e clasificare a p e r e l o r în r a p o r t cu calitatea
pulpei, formînd 6 clase :

I. Pere untoase
II. Pere semisuculente
III. Pere crocante
IV. Pere pentru umplut
V. Pere fără g u s t
VI. Pere c u pieliţă groasă
 CLASIFICAREA SOIURILOR DE PAR 53

F i e c a r e clasă o î m p a r t e a p o i , d u p ă f o r m ă , în : p e r e t r u n c h i a t e , r o t u n j i t e şi a l u n g i t e .
F i e c a r e din a c e s t e g r u p e le s u b d i v i d e , la r î n d u l lor, d u p ă p e r i o a d a d e m a t u r i t a t e , în :
p e r e d e v a r ă , d e t o a m n ă şi d e iarnă.
î n 1809, C h r i s t p r o p u n e a d o u a clasificare a p e r e l o r în 9 clase :
I. Pere untoase
II. Pere c u p u l p ă fină
III. Pere cu pulpă fibroasa
IV. Pere cu pulpă crocantă
V. Pere cu pulpă portocalie
VI. Pere de t i p u l B e r g a m o t
VII. Pere de tipul Bousseiet
VIII. Pere muscate
IX. Pere c u sucul incolor

î n 1 8 2 6 , L i e g e l a d u c e o a r e c a r e m o d i f i c ă r i în sistemul lui D i e 1, iar în a n u l 183'9

D i t t r i c h m o d i f i c ă d e a s e m e n e a s i s t e m u l lui D i e 1, p u n î n d atît u n u l cît şi altul l a
b a z a clasificării l o r calitatea f r u c t u l u i .
î n 1817, M e t z g e r î m p a r t e p e r e l e în 3 c l a s e d u p ă f o r m ă :

I . T u r t i t e sau sferic-turtite
I I . Sferice
I I I . P i r i f o r m e sau alungite

î n 1 8 4 9 , Б . L u c a s p e n t r u p r i m a d a t ă i n t r o d u c e î n s i s t e m u l său d e clasificare
c u l o a r e a fructului şi caracterele caliciului.
î n 1 8 5 3 , acelaşi p o m o l o g clasifică p e r e l e în 2 clase m a r i , d u p ă m o d u l d e f o l o s i r e a
fructelor, iar a p o i fiecare clasă o s u b d i v i d e în 2—3 g r u p e , d u p ă e p o c a d e m a t u r i t a t e şi
forma fructelor :
I . Pere de masă
1. p e r e d e v a r ă
2 . p e r e de t o a m n ă
3. pere de iarnă
I I . Pere de gătit
1. a l u n g i t e
2. rotunjite

î n 1 8 5 7 , J o h n p r o p u n e clasificarea soiurilor d u p ă f o r m a frunzelor.

î n 1 8 6 0 , J. B . V a n B o s c e l a b o r e a z ă u n sistem d e clasificare în c a r e c o m b i n ă
epoca maturităţii fructelor şi f o r m a fructelor.
î n 1 8 6 4 , В e r с h i u s i m p a r t e perele d u p ă f o r m ă în 1 2 clase, i n t r o d u c î n d p e n t r u
p r i m a d a t ă în sistemul de clasificare f o r m e l e n e r e g u l a t e ale fructelor.
î n 3869, L u c a s î n c e a r c ă d i n n o u să clasifice p e r e l e ţ i n î n d s e a m a d e e p o c a d e m a ­
turitate, f o r m a fructelor şi calitatea p u l p e i .
î n 1 8 9 4 , G o e t h e î m p a r t e p e r e l e în 6 clase, în r a p o r t eu l o r m a fructelor, ţ i n î n d
s e a m a t o t o d a t ă atît d e caracterele p e d u n c u l u l u i , cît şi d e culoarea p i e l i ţ e i .
î n sfîrşit, în 1 9 1 6 , L . C h a s s e t î m p a r t e p e r e l e în 4 clase mari, l u î n d d r e p t
criteriu f o r m a şi a s p e c t u l general al fructelor. F i e c a r e clasă este a p o i s u b d i v i z a t ă în 3 — 7
familii, o b ţ i n î n d astfel în t o t a l 16 f a m i l i i :

I . Pere cu înălţime şi diametru egale

1. sferice
2. turbiniform-scurte
 54 POMOLOGIA R.P.R. — PARUL

3. d o l i f o r m - s c n r t e
4. gutuiform-scurte
I I . Pere cu diametrul mai mare decît înălţimea
1. maliforme
2. turbiniforme
I I I . Pere cu înălţimea mai marc decît diametrul
1. doliforme
2. ovoide
3. turbiniforme
4. tui'biniform-trunchiate
6. piriforme
6. piriform-trunchiate
7. gutuilorme

I V . Pere cu înălţimea mult mai mare decît diametrul

1. p i r i f o r m - a l u n g i t e
2 . în f o r m ă d e m ă c i u c ă
3. n e r e g u l a t e

D u p ă c u m se c o n s t a t ă , în d e c u r s u l t i m p u l u i s-au f ă c u t f o a r t e m u l t e î n c e r c ă r i d e a
se realiza u n sistem ideal p e n t r u clasificarea soiurilor de păr. T o a t e încercările n-au dat
însă rezultatele a ş t e p t a t e , d i n c a u z ă c ă la b a z a sistemelor r e s p e c t i v e erau luate c a r a c t e r e
care în general v a r i a z ă f o a r t e m u l t chiar în c a d r u l aceluiaşi soi.
Cu t o a t e c ă p î n ă în p r e z e n t n u s-a stabilit î n c ă u n s i s t e m universal, în această
p r i v i n ţ ă se î n t r e p r i n d t o t u ş i n u m e r o a s e încercări. Se p o a t e s p u n e chiar c ă fiecare p o m o l o g
îşi are sistemul său d e clasificare.
T o a t e sistemele d e clasificare c a r e se b a z e a z ă p e a n u m i t e caractere m o r f o l o g i c e , c a :
m ă r i m e a , f o r m a , c u l o a r e a şi e p o c a m a t u r i t ă ţ i i perelor, sînt c u n o s c u t e astăzi sub n u m e l e de
sisteme artificiale.
D e ş i a u fost f ă c u t e n u m e r o a s e încercări, p î n ă în p r e z e n t n u s-a realizat î n c ă u n sistem
natural d e clasificare a p e r e l o r , b a z a t p e p r i n c i p i u l f i l o g e n e t i c al legăturii soiurilor c u spe­
ciile iniţiale d i n care p r o v i n .
D a t f i i n d g r e u t a t e a folosirii sistemelor d e clasificare e x i s t e n t e , în m o m e n t u l d e faţă
p o m o l o g i i r e n u n ţ ă d e a m a i e l a b o r a sisteme universale d o clasificare a p e r e l o r şi se
m ă r g i n e s c n u m a i la î n t o c m i r e a d e c h e i p e n t r u u n n u m ă r m i c d e soiuri c u l t i v a t e într-un
b a z i n p o m i c o l , c u areal restrîns ( 2 5 0 ) .
D i n t r e sistemele d e clasificare e n u m e r a t e , la descrierea soiurilor din p r e z e n t a lucrare
se f o l o s e s c c e l c a r e are la b a z ă e p o c a d e m a t u r i t a t e şi cel d u p ă f o r m a fructelor.
D u p ă e p o c a d e c o a c e r e , soiurile d e p ă r se î m p a r t î n : d e v a r ă , d e t o a m n ă şi d e iarnă.
D u p ă forma fructului, p e r e l e se î m p a r t în :

— sferic-turtite ( O l i v i e r d e Serres) ; — piriforme ( B u n a Luiza de Avranches,

— sferice ( B e r g a m o t Crassane) ; L e Lectier) ;
— sferic-alungite ( D e c a n a d e t o a m n ă ) ; — piriform-trunchiate ( W i l l i a m s , Passe
— c o n i c e ( J o s e f i n a de Malines) ; Colmar) ;
— c o n i c - t r u n c h i a t e ( D u c e s a de A n g o u l ê m e ) ; — p i r i f o r m - a l u n g i t e (Crue) ;
— ovoide (Untoasa Liegel) ; — gutuiforme (Untoasa Hardenpont) ;
— scurt-gîtuite ( C a p d e p i s i c ă ) ; — î n c o v o i a t e ( U n t o a s a Clairgeau) ;
— alungit-gîtuite ( U n t o a s a r o m a n ă , A l e ­ — măciueate (Dr. Jules G u y o t , Margareta
xandrina Douillard) ; Marillat).
 SOIURILE DE PĂR PROPUSE ÎN SORTIMENTELE
DE PERSPECTIVĂ DIN R.P.R.

î n s o r t i m e n t e l e p o m i c o l e d i n ţara. n o a s t r ă p ă r u l este r e p r e z e n t a t atît p r i n soiuri

a u t o h t o n e , cît şi străine.
D i n t r e cele a u t o h t o n e e x i s t ă f o a r t e m u l t e soiuri c u c a r a c t e r l o c a l , care au rămas
c a n t o n a t e în b a z i n e l e p o m i c o l e u n d e s-au f o r m a t . A ş a se p r e z i n t ă c a z u l c u p e r e l e G h i n d ă -
o a n e d i n E a i o n u l P i a t r a - N e a m ţ , L ă m î i d i n E a i o n u l Iaşi, F e t i ţ e d i n E a i o n u l M u s c e l , P a r a
d e p î i n e şi P a r a d e m i e r e d i n E a i o n u l B i s t r i ţ a şi altele. U n e l e d i n soiurile a u t o h t o n e c a :
B u s u i o a c e , Sîntilieşti, Orzeşti, Z a h a r o a s a d e v a r ă şi altele s-au evidenţiat prin calităţi
d e o s e b i t e şi s-au e x t i n s c u t i m p u l în m a i m u l t e b a z i n e p o m i c o l e .
Soiurile străine s-au răspîndit mai mult în j u r u l oraşelor m a r i şi în l o c a l i t ă ţ i l e
l e g a t e d e acestea c u căi b u n e d e c o m u n i c a ţ i e .
î n s o r t i m e n t u l a c t u a l p r e d o m i n ă soiurile d e v a r ă . P e n t r u a m e l i o r a r e a acestei situaţii,
în sortimentele d e p e r s p e c t i v ă , d u p ă c u m se c o n s t a t ă d i n t a b l o u l nr. 6, s-a a c o r d a t un
l o c c o r e s p u n z ă t o r soiurilor d e t o a m n ă şi m a i ales celor d e iarnă. P r i n această raionare
a soiurilor s-a u r m ă r i t asigurarea c o n s u m u l u i d e fructe p e u n t i m p cît mai îndelungat
d i n cursul anului, a p r o v i z i o n a r e a industriei a l i m e n t a r e c u m a t e r i e p r i m ă şi crearea unui
disponibil pentru export.
î n acest s c o p , p e lîngă soiurile d e t o a m n ă U n t o a s a B o s c , Untoasa Hardy, Ducesa
d e A n g o u l ê m e , U n t o a s a D i e l , B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s şi F o n d a n t a d e p ă d u r e , în v i i t o a r e l e
livezi se v o r a t r i b u i suprafeţe m a r i p e n t r u soiurile d e iarnă : U n t o a s a H a r d e n p o n t , Con­
tesa d e Paris, O l i v i e r d e Serres, P a s s e Crassane, D e c a n a d e iarnă, Curé şi altele.
P e b a z a l u c r ă r i l o r d e m i c r o r a i o n a r e a p o m i e u l t u r i i , în afară de soiurile raionate,
in perspectivă se v o r cultiva pe suprafeţe m a r i şi soiurile : Untoasa precoce Mo-
rettini, A b a t e l e F e t e i , W i l h a m s r o ş u şi altele.
 "
1
*-
Ь
se

и
и

К
P
о
ф
ü

*в

'S
я

г
к

s
«о «Во.

es
CS
Regiunea Regiunea
"
С
unea a V-a a Vll-a Regiunea Regiu

о
Я
Regiunea Regiunea igiuii Regiunea
^

Ü
v-a jDealurile Regiur Cîmpia a IX-a a X-
Denumirea romineasi Denumirea străii I Subcar­ a Il-a III- a VIII-a
Й ç
а VI-
с

car­ din Banatu- Cîmpia Bărăga

patică me­ Dealurile :alur Colinele

>я ^
о я я
sau cea adoptată sau mai des Intîli

>я
Clmpi
t
£

ii că sud-estul ui, Crişu- Transil­ şi Dot

О) _ ,
Я — У
ridională de vest î noi Moldovei

:3
Dunăi ilor şi a vaniei gea
est Transil­
vaniei .omeşului

a
S
•o

•2
% >
Tămîioasa mică
1

î:

о
Zaharoasa de vară
1 и

Sintileşti

чз o b l i
l u l l
l u l l

i«
1_ 1
—

Untoasa Giffard Beurré Gitfard

1 -,

1 Г 1~
Magdalena de vară Grüne Sommer —

о
Magdalene
о о

Busuioace

1
o u i
ом
Lămli

u
î îя
Favorita lui Clapp Clapp's Favourite

î
î 1 яî
Carafe
Untoasa romană Beurré romain

1да
1 1 о 1 1даI1 n

Dr. Jules Guyot Dr. Jules Guyot

Л 1 Iul
Timpurie de Vişan

1 1О 1
1*11 я 1
Timpurie de Trévoux Précoce de Trévoi
i » —

1н L u
o u u f f l u u u l l u

lu 1ии
lu
1 и 11 я 1 o

Amintirea Congresului Souvenir du Congi

1

О О
Williams Bon Chrétien
1

ш
я

l o u 1 u o u n u u u a « ü да

о 1 1 я 1l u 1ио да

Я
Я
и
Williams
да

1 я
с
о
с

to
Roşioare de Stuttgarl Rousselet de
о

—î

m
Stuttgart
1
о «
&т

в
о о
о о
о

Triumf de Vienne Triomphe de Vit

1 я

Margareta Marillat Margueritte

1
1

Marillat

l/i
1 1

Untoasa Amanlis Beurré d'Amanli

,
д
Fondanta de pădure Fondante de Boi:
1 III

1 Iul

« •JM 1
1 Iul
Iul
1 Iul
1 u«

U«

«
Decana N. Krier
1 1 1 1
O«-

Buna Luiza de Bonne Louise

u

Avranches d'Avranches

о
uu

u и
M

Untoasa Hardy Beurré Hardy

oul

u Я u

u и и

o«-
1

U U U
я
U

Untoasa Liegel Beurré Liegel

u и u

я1
Alexandrina Duuillard Alexandrine
1

Douillurd
1
1

1
\*i
1

а
u

Dr. Lucius Minister Dr. Lut

и
и

и
1 ik
1 1

-
•л

в
1
"3
3

1
li

1
d J
- s
5g
Ducesa de Angoulêmc Duchesse d'An-

n
и
п

д
д

m
goulême

u
о

и
д
a a l
Untoasa Bosc Beurré Bosc

pa

д ~
Kieffer Seedling Kieffer's Seedling

1
1

1
1 н

I
Beurré Napoléon

I
Untoasa Napoleon

I ß
CQmllcQ

M
1 и

1 д
д — «- д

1 u
Beurré Diel

— д
д
ia
Untoasa Diel

•3
to
JÜ
о
l

I
1
Ghindăoane

1
1
Păstrăvioare
1

1 M

l Д
1 д
Contesa de Paris Comtesse de Paris

I оа
1 M _
со ^
Passe Colmar Passe Colmar

1 н
1 1 1 1~

u
Untoasa Clairgeau Beurré Clairgcau

-
и ^

I <J l

д д «- u и
Le Lectier Le Lectier 1~

о ~ и
i
I
Saint Germain Saint Germain
1

General Totleben Général Totleben

1

1 i a « U M ' j . - f f l
1 1 1 и

1 1 ! о
1 д

Curé

loa
I Д
Curé
д
1 U И 1 О t-i 1 1 О

Decana Comisie Doyenné du Comice

^
~

l
!
1

1 m —

I оа —
—
Untoasa Hardenpont Beurré d'Har-

ft
й

д
д

denpont
1

m l
и

Nelis de iarnă Winter Nelis

1
03 1

1
a l l
I I I
~

о
1 !

оа — и
Cap de pisică Katzenkopf

—
Josefina de Malines Joséphine de
н

Malines
M

Olivier de Serres Olivier de Serres

I

n n

Passe Crassane Passe Crassane

н

Decana de iarnă Doyenné d'hiver

и щ и во

M
и

Notaire Lepin
1 д m д i

Notarul Lepin
~ д -о д I

с оа оа оа —
U 03 U U О

д д о и «-
1
1 1 1 1 1

и я и га 1
Decana Levavasseur Doyenné Mada­
1

I
1

*-

1
1
1

и
1
me Levavasseur
^
и

О
M
M

Т-Н
Soiuri de bază
1-1

N N
l-t

1-1 гч
н

© со

*н xj"
СО Л

1—1 ГН
ГО СО ••£>

N
i - -г

00
ос m
Ю О)

о со со
Oi
о

н
о
to

SO
00

"я
57

to
СО

г~

СО

со
со

со
со
со

со
1-1
 SOIURI DE PĂR
RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVĂ
 TÀMÎIOASA MICĂ

S i n o n i m e : mag. Kies.

O r i g i n e . S o i a u t o h t o n f o r m a t în î m p r e j u r i m i l e oraşului C l u j . D a t o r i t ă faptului c ă ,
d u p ă f o r m ă , fructele se a s e a m ă n ă c u cele ale p ă r u l u i pădureţ, însă au gustul plăcut
şi p u l p a a r o m a t ă , t ă m î i o a s ă , se c r e d e c ă r e p r e z i n t ă u n h i b r i d o b ţ i n u t d i n î n c r u c i ş a r e a na­
t u r a l ă î n t r e p ă r u l p ă d u r e ţ şi u n soi d e v a r ă c u l t i v a t .

Băspîndire. E s t e r ă s p î n d i t în T r a n s i l v a n i a , c u d e o s e b i r e în E e g i u n e a Cluj şi mai

p u ţ i n în celelalte r e g i u n i a l t e ţării.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s a t î t î n p e p i n i e r ă c î t şi în l i v a d ă , î n p e r i o a d a d e tinereţe ; m a i
tîrziu, d u p ă c î t e v a r e c o l t e a b u n d e n t e , v i g o a r e a s c a d e t r e p t a t , m e n ţ i n î n d u - s e m i j l o c i e .
E e u ş e ş t e a l t o i t a t î t p e p ă r p ă d u r e ţ cît şi p e g u t u i şi se f o r m e a z ă u ş o r î n p e p i n i e r ă . î n c o n ­
diţii c o r e s p u n z ă t o a r e d e s o l , g u t u i u l este preferat c a p o r t a l t o i .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—14 zile, d u p ă r e g i u n e
şi c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e ale anului. E s t e p u ţ i n p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi
sol, rezistent la g e r şi secetă, f o a r t e rezistent la a t a c u l b o U l o r şi d ă u n ă t o r i l o r ; i n t r ă d e
t i m p u r i u p e r o d , p r o d u c e î n fiecare a n şi, în general, asigură r e c o l t e m a r i .
F r u c t e l e sînt f o a r t e m i e i , însă a u g u s t b u n şi a r o m ă p l ă c u t ă ; sînt s c u t u r a t e u ş o r d e
v î n t , dar s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă b i n e t i m p d e 8 — 1 0 zile. T r e b u i e r e c o l t a t e
"mainte d e a a j u n g e la m a t u r i t a t e , c ă c i altfel p i e r d d i n calităţi şi d u p ă 3 — 4 zile î n c e p să se
î n n e g r e a s c ă d e l a m i j l o c , deşi îşi p ă s t r e a z ă î n c ă g u s t u l p l ă c u t . E e c o l t a t e î n p î r g ă se p o t
folosi la p r e p a r a r e a c o m p o t u l u i şi a m a r m e l a d e i ; se p r e t e a z ă d e a s e m e n e a şi p e n t r u u s c a r e .
Calităţi : v i g o a r e a şi s ă n ă t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i i l e r e g u l a t e , m a t u r i t a t e a t i m p u r i e
şi calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i ale fructelor.

POMUL

P o m u l creşte înalt, p î n ă la 1 2 — 1 4 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t însă slab r ă s u c i t , a

c ă r u i s c o a r ţ ă , d e c u l o a r e ruginie-cenuşie, p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i superficiale, n e r e g u l a t e , d e
diferite m ă r i m i .
 62 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Coroana — larg-piramidală, destul d e înaltă şi p o t r i v i t d e deasă (fig. 4 ) .

Eamurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , unele chiar subţiri, la b a z ă c u
u n unghi m i c d e ramificare, arcuite şi răsfrinte c ă t r e vîrf, eu s c o a r ţ a brună-cenuşie, zgrunţu-
roasă şi c u c r ă p ă t u r i .

Fig. 4. — Tămlioasa mică.

Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i m u l t prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e şi m a i p u ţ i n prin

s m i c e l e şi nuieluşe, aşezate spre periferia c o r o a n e i .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , slab p u b e s c e n ţ i , cu scoarţa de culoare
v e r d e , c u n u a n ţ ă c a f e n i e - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a î n s o r i t ă şi c u l e n t i c e l e m i c i , o v a l e , aşezate
longitudinal.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful ascuţit, slab î n d e p ă r t a t de ramură.
Mugurii floriferi — de mărime mijlocio, ovo-conici, b o m b a ţ i , de culoare brună-
roşiatică, suflată c u c e n u ş i u .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 5 4 — 7 3 m m l u n g i m e şi 4 3 — 5 7 m m l ă ţ i m e ,
o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrful a c u m i n a t şi m a r g i n i l e serate. L i m b u l g r o s , p i e l o s , g l a b r u , d e c u l o a r e
 PLAN.)/! I

Tămîioasa mică
 TAMÎIOASA MICA 63

v e r d e p e faţa s u p e r i o a r ă şi v e r d e deschis p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l s u b ţ i r e , fin p u b e s c e n t ,

p u ţ i n arcuit, m a i rar drept.
Florile — g r u p a t e c î t e 8—10 într-o i n f l o r e s c e n ţ ă , d e o b i c e i răsfirate, sînt d e s t u l d e
mari, c u petalele albe, o v a t e , cu marginile neregulate.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau f o a r t e m i c ă , H = 3 1 — 4 2 m m şi D = 28—31 m m ; greutatea

m e d i e d e 15 g.
Forma — destul d e v a r i a b i l ă , p r e d o m i n ă însă c e a p i r i f o r m ă , adesea a s i m e t r i c ă , în­
c o v o i a t ă î n p a r t e a m a i slab d e z v o l t a t ă , p u ţ i n t r u n c h i a t ă spre c a v i t a t e a c a l i c i a l ă ; s u p r a ­
faţa p r e z i n t ă m i c i depresiuni şi încreţituri c ă t r e p e d u n c u l ( p l . I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , c u n u m e r o a s e p u n c t e g ă l b u i .
Pedunculul — l u n g sau f o a r t e l u n g , d e s t u l d e g r o s , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , c u
p u n c t e ruginii, semilignificat, p u ţ i n î n g r o ş a t la vîrf, arcuit, înfipt d r e p t sau p u ţ i n o b l i c .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă sau f o r m a t ă d i n c î t e v a încreţituri.
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , f o r m a t d i n sepalo m a r i , subţiri, r ă s u c i t e , u n i t e la b a z ă şi
răsfrînte m u l t în afară.
Cavitatea calicială — f o a r t e m i c ă , însă la cele m a i m u l t e fructe i n e x i s t e n t ă .
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , u n e o r i slab r u g o a s ă , în cele mai dese cazuri l u c i o a s ă , ade­
r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e c u p ă ; s t a m i n e l e c u aşe­
zare superioară.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e sau m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , a l u n g i t ă s p r e p e d u n c u l ,
b i n e c o n t u r a t ă d e sclereide.
Lojile — f o a r t e m i c i , o v a l e , î n g u s t e , c u p e r e ţ i i subţiri, m e m b r a n o ş i , albicioşi.
Seminţele — foarte m i c i , o v o i d e , c u vîrful scurt şi a s c u ţ i t , b o m b a t e , t u r t i t e într-o
parte.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă f u s i f o r m ă , c u pereţii albi şi subţiri.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă v e r z u i e s u b p i e l i ţ ă , tare, suculentă, potrivit de
d u l c e , slab a c i d u l a t ă , c u a r o m ă fină d e m u s c a t .
Maturitatea de consum — î n c e p e în p r i m e l e zile ale lunii iulie şi se p r e l u n g e ş t e t i m p
d e 8 - 1 0 zile.

E E C O M A N D Ă R I . S o i u l T ă m î i o a s a m i c ă , fiind rustic, p r o d u c t i v , c u f r u c t e c a r e a j u n g
la m a t u r i t a t e în p r i m e l e zile ale lunii iulie, se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e l i n g ă case în
t o a t ă ţara, î n z o n a dealurilor şi p e n t r u livezile m a r i î n r e g i u n e a a I H - a — D e a l u r i l e d e
n o r d , u n d e este r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н а ч а л о и ю л я .
Румынский сорт, выведенный в о к р е с т н о с т я х города К л у ж а ; п р е д п о л а г а ю т ,
ч т о о н я в л я е т с я е с т е с т в е н н ы м г и б р и д о м м е ж д у д и к о й г р у ш е й и о д н и м из л е т н и х
культурных сортов.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о к р у п н о е , о ч е н ь м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е ,
а также устойчивое к болезням и вредителям; плодоносит ежегодно и обильно.
64 SOIURI DL PAR RAIONATF. Şl DE PERSPECTIVA

Плод — м е л к и й или о ч е н ь м е л к и й , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н ы й а с и м м е т р и ч н ы й ,
зеленовато-желтый, с многочисленными желтоватыми точками; мякоть желтовато-
белая, твердая, сочная, довольно сладкая, слабокисловатая с неясным мускатным
ароматом; качество хорошее.

BÉSUMÉ

Maturité — c o m m e n c e m e n t d e j u i l l e t .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , o r i g i n a i r e des e n v i r o n s d e la v i l l e de Cluj, p r é s u m é e être un
h y b r i d e n a t u r e l e n t r e le p o i r i e r s a u v a g e et u n e v a r i é t é c u l t i v é e , d'été.
Arbre — v i g o u r e u x , assez v o l u m i n e u x , très r é s i s t a n t a u x grands froids, à la
sécheresse, a u x m a l a d i e s et a u x i n s e c t e s ; f r u c t i f i c a t i o n régulière et a b o n d a n t e .
Fruit — p e t i t o u très p e t i t , p i r i f o r m e , a s y m é t r i q u e ; j a u n e - v e r d â t r e , richement
p o i n t i l l é d e j a u n â t r e . C h a i r b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , j u t e u s e , m o d é r é m e n t sucrée, légère-
m e n t acidulée, relevée d'un a r ô m e fin de m u s c a t . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – the beginning of July.

Native variety, from near Cluj, presumed to be a hybrid between the natural and wild pear cultivar,
summer type.
Tree – vigorous, very large, very resistant to extreme cold, drought, disease and insects and abundant
fruiting regularly.
Fruit – small or very small, pear-shaped, asymmetrical, greenish-yellow, richly dotted yellow. Flesh
yellowish white, firm, juicy, moderately sweet, slightly tart, and spiced with a fine aroma of Muscat. Good
quality.
 Z A H A R O A S A DE VARĂ

S i n o n i m e : rus. S a h a r n a i a , S a h a r n a i a g r u ş a , Saharnaia letneaia.

mag. N y â r i c u k o r k ö r t e .
rom. D e zaliăr, P a r a d e zahăr, P a r a z a h a r o a s ă , Zaharată.

Origine. S o i d e origine rusă, p r o v e n i t din E . S . S . U c r a i n e a n ă , u n d e este c u l t i v a t

din t i m p u r i f o a r t e î n d e p ă r t a t e .

R ă s p î n d i r e . Este răspîndit în E . S . S . U c r a i n e a n ă , m a i ales în C r i m e e a , u n d e se c u l t i v ă

c a soi d e b a z ă .
L a n o i este r ă s p î n d i t în n o r d u l T r a n s i l v a n i e i şi M o l d o v e i , m a i m u l t în g r ă d i n i l e
de lîngă case.

( A H A C T E R I S T I C A SOIULUJ

P o m u l creşte v i g u r o s c î n d este a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ ; p e g u t u i are o v i g o a r e s l a b ă .

E s t e l o n g e v i v , a t i n g î n d vîrsta d e 1 0 0 ani ; n u are e x i g e n ţ e m a r i faţă d e sol şi este rezis­
t e n t la s e c e t ă , g e r şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
înfloreşte foarte t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—11 z i l e . E s t e u n
soi a u t o s t e r i l . C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile F a v o r i t a lui C l a p p , W i l h a m s
şi a l t e l e .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u . P r o d u c e m o d e r a t , în fiecare an ; în unii ani p r o d u c e p î n ă
la 3 0 0 — 4 0 0 k g fructe.
F r u c t e l e , deşi d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , c u u n c o n ţ i n u t b o g a t în z a h ă r , a p r o a p e lipsite
d e a c i d i t a t e , sînt a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă . E e c o l t a t o în p î r g ă d a u
o materie p r i m ă foarte b u n ă p e n t r u p r e p a r a r e a fructelor zaharate, u s c a t e , şi a c o m p o t u l u i .
Sînt rezistente la c ă d e r e . î n p r i m e l e zile d u p ă r e c o l t a r e s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l ;
se p ă s t r e a z ă p u ţ i n .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i şi m a t u r i t a t e a t i m p u r i e a f r u c t e l o r .
Defecte : dimensiunile m i c i şi g u s t u l m e d i o c r u al f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
b r u n ă î n c h i s , b r ă z d a t ă d e c r ă p ă t u r i adinei, n e r e g u l a t e , dispuse l o n g i t u d i n a l .
Coroana — la î n c e p u t i n v e r s - p i r a m i d a l ă , m a i tîrziu d e v i n e sferică sau sferic-turtită,
deasă, c u frunziş b o g a t (fig. 5 ) .

Ь - с. 2903
 66 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Ramurile de schelet — g r o a s e , d r e p t e , c u u n g h i u r i m i c i d o ramificare ; au scoarţa

n e t e d ă , d e c u l o a r e v e r d e - b r u n ă , c u n u a n ţ ă a l b i c i o a s ă sau p l u m b u r i e , m a t ă , c u lenticele
mari, suberificate.
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă ţepuşele care garnisesc b i n e r a m u r i l e de schelet •
smicelele şi nuieluşele se întîlnesc f o a r t e rar.

Fig. 5. — '^Zaharoasa de vară.

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , glabri, c u lenti­

cele mici, eliptice, de culoarea plutei, împrăştiate neregulat.
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , ascuţiţi, lipiţi d e r a m u r ă , c u solzi
m i c i , de c u l o a r e c a s t a n i e d e s c h i s .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o - c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t şi solzii lipiţi, d e
c u l o a r e cafenie deschis.
Frunzele — mari, d e 6 0 — 9 0 m m l u n g i m e şi 4 5 — 6 0 m m l ă ţ i m e , o v a t e , c u vîrful
a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e serate m a i a c c e n t u a t spre v î r f şi a p r o a p e întregi la
bază. L i m b u l gros, pielos, de culoare v e r d e închis, formînd un j g h e a b m i c , cu ondulaţii
mari. Peţiolul lung, de culoare v o r d o închis, glabru.
Florile — g r u p a t e eîte 5 — 7 într-o i n f l o r e s c e n ţ ă , sînt m i c i , c u p o t a l e l e a l b e , g o f r a t e .
PLANŞA II
 ZAHAROASA DE VARA 67

FRUCTUL

Mărimea — mică, H = 40—50 m m şi D = 42— 47 m m ; greutatea de 4 0 — 5 0 g.

Forma — piriform-alungită, rotunjită în regiunea c a l i c i u l u i şi î n g u s t a t ă treptat
s p r e p e d u n c u l , c u d i a m o t r u l m a x i m situat la j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m i i f r u c t u l u i ( p l . I I ) .
Culoarea —' do f o n d v e r d e închis in p î r g ă şi g a l b e n ă , cu puţină rumenoală pe partea
e x p u s ă la soare, la m a t u r i t a t e d e p l i n ă . P r e z i n t ă p u n c t e m i c i şi d e s e , u n i f o r m r ă s p î n d i t e
pe suprafaţa fructului, d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s , î n c o n j u r a t e d c a u r e o l ă v e r d e - g ă l b u i e .
U n e l e fructe au şi p e t e m i c i d e r u g i n ă .
Peăwnculul — d e l u n g i m e v a r i a b i l ă , destul d e g r o s , p u ţ i n a r c u i t , c ă r n o s la b a z ă ,
inserat p u ţ i n o b l i c .
Cavitatea pedunculară — m i c ă sau a p r o a p e inexistentă.
Caliciul — deschis, f o r m a t din sepalo mari, dresate.
Cavitatea calicială — d e a d î n c i m e m i c ă , c o n i c ă , d e cele m a i m u l t e ori inexistentă.
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , p u ţ i n c e r o a s ă , s e m i l u c i o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — î n f o r m ă d e p î l n i e largă, c u gîtul îngust şi scurt ; n u c o m u ­
nică cu axul.
Inima — m i c ă , î n f o r m ă d e c e a p ă , î n c o n j u r a t ă d o sclereide m a r i , d e c u l o a r e g ă l b u i e .
Lojile — m i c i , o v a l e , c u pereţii sidefii, întregi.
Seminţele — m i c i , o v o i d e , c u u n p i n t e n la b a z ă şi c u vîrful trunchiat, de culoare
c a s t a n i e închis, l u c i o a s e .
Axul — m i c , p u ţ i n deschis, n u c o m u n i c ă n i c i c u lojile, n i c i c u c a v i t a t e a s u b c a l i c i a l ă .
Pulpa — albă, destul de tare, s u c u l e n t ă , d u l c e , a p r o a p e lipsită d e a c i d i t a t e , c u g u s t
mediocru.
Maturitatea dc consum — î n c e p e în a d o u a d e c a d ă a lunii iulie, c u c î t e v a zile î n a i n t e
sau o d a t ă c u a soiului Sîntilieşti şi se p r e l u n g e ş t e 1 0 — 1 5 zile.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l Z a h a r o a s a d e v a r ă este p r e v ă z u t în s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă
ca soi d e b a z ă î n regiunea a I H - a — D e a l u r i l e d e n o r d şi a I X - a — C î m p i a Transilvaniei ;
ca soi d e c o m p l e t a r e î n r e g i u n e a I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă
de est, a V - a — D e a l u r i l e d i n sud-estul T r a n s i l v a n i e i şi a V I I I - a — C o l i n e l e M o l d o v e i ;
ca soi d e încercare în r e g i u n e a a H - a — D e a l u r i l e d e vest, a V I - a — C î m p i a D u n ă r i i , a
"VTI-a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я д е к а д а и ю л я .
С о р т п р о и с х о д и т из У к р а и н с к о й С С Р . В P H P р а с п р о с т р а н е н в с е в е р н о й ч а с т и
Трансильвании и Молдовы.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з н я м и к
в р е д и т е л я м ; н а ч и н а е т п л о д о н о с и т ь р а н о и д а е т у м е р е н н ы е , но е ж е г о д н ы е у р о ж а и .
Плод — м е л к и й , п р о д о л г о в а т ы й , г р у ш е в и д н ы й , о к р у г л ы й о к о л о ч а ш е ч к и и п о с ­
тепенно с у ж и в а ю щ и й с я к п л о д о н о ж к е , с главным диаметром, р а с п о л о ж е н н ы м п о -
68 SOIURI DE PAR RAiONATE SI DE PERSPECTIVA

с е р е д и н е в ы с о т ы , ж е л т ы й с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я ,
довольно твердая, сочная, сладкая, почти лишенная к и с л о т н о с т и , посредственного
вкуса.

RÉSUMÉ

Maturité—deuxième d é c a d e d e juillet.
V a r i é t é d ' o r i g i n e russe, p r o v e n a n t d e l a B . S. S. U k r a i n i e n n e ; d a n s l a R . P . R o u -
m a i n e , r é p a n d u e d a n s l e n o r d de l a T r a n s y l v a n i e et rie la M o l d a v i e .
Arbre—vigoureux, l o n g é t i f , r é s i s t a n t a u f r o i d , à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p -
togamiques et aux insectes ; fructification précoce, modérée, mais régulière.
_Fr?«<—petit, p i r i f o r m e , a l l o n g é , a r r o n d i d a n s l a r é g i o n d u c a l i c e , s ' a m i n c i s s a n t
g r a d u e l l e m e n t v e r s le p é d o n c u l e , à d i a m è t r e m a x i m u m s i t u é a u m i l i e u d u fruit ; j a u n e ,
f a i b l e m e n t l a v é d o r o u g e v e r m i l l o n d u c ô t é e x p o s é a u s o l e i l . Chair b l a n c h e , assez
ferme, juteuse, sucrée, presque d é p o u r v u e d'acidité, d'une saveur médiocre.

ABSTRACT

Maturity – second decade of July.

Variety of Russian origin, brought from Ukraine; in Romania, widespread in northern Transylvania and
Moldavia.
Tree – vigorous, long-life, resistant to cold, drought, fungal diseases and insects; is fruiting early,
moderate, but steady.
Fruit – small, pear-shaped, elongated, rounded in the region of the calyx, gradually tapering to the stalk
in maximum diameter located at the middle of the fruit, yellow, faintly tinged with vermilion on the side facing
the sun. Flesh white, rather firm, juicy, and sweet, almost devoid of acidity, flavour is poor.
 SÎNTILIEŞTI

Sinonime : rus. Ihinka.

Origine. E s t e u n s o i f o a r t e v e c h i , a c ă r u i o r i g i n e n u se c u n o a ş t e e x a c t . A f o s t de­
scris p e n t r u p r i m a d a t ă în anul 1912 d e L . P . S i m i r e n к o , în l u c r a r e a Krîmskoe pro-
mîşlt nnoe ploăuipoăstw.

Răspîndire. Se c u l t i v ă p e u n areal f o a r t e larg in s u d u l U . B . S . S . şi a n u m e î n B . S . S -

M o l d o v e n e a s c ă , în B . S . F . S . B . , în special în C u b a n şi în c e a m a i m a r e p a r t e d i n B . S . S . U c r a ­
ineană ( C r i m e e a ) .
L a n o i se întîlneşte ca p o m răzleţ p r i n g r ă d i n i l e şi viile d i n M o l d o v a , m a i ales în
B e g i u n i l e I a ş i şi S u c e a v a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s şi a t i n g e d i m e n s i u n i m a r i . T r ă i e ş t e m u l t , a j u n g î n d
uneori la v î r s t a d e 8 0 — 1 0 0 ani. K e u ş e ş t e b i n e a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ şi este folosit a d e s e a
c a p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r . E s t e b i n e a d a p t a t la c o n d i ţ i i l e d e m e d i u , n e p r e t e n ţ i o s faţă
d e s o l , fiind rezistent la ger şi secetă, p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r . î n anii
p l o i o ş i fructele sînt t o t u ş i a t a c a t e d e r a p ă n .
E s t e u n soi autosteril. C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : F a v o r i t a lui C l a p p ,
Fără seminţe, F o n d a n t a d e pădure, Josefina de Malines, Lămîi, Untoasa Liegel, U n t o a s a
r o m a n ă , Saint G e r m a i n .
I n t r ă p e r o d la vîrsta de 7—8 ani şi p r o d u c e a b u n d e n t î n fiecare an. U n p o m în
plină p r o d u c ţ i e p r o d u c e p î n ă la 1 0 0 — 6 0 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt a s p e c t u o a s e , însă d e c a l i t a t e m e d i o c r ă . D a c ă se r e c o l t e a z ă c u 4 — 5 zile
înaintea m a t u r i t ă ţ i i d e c o n s u m , p o t fi c o n s i d e r a t e c a fructe d e c a b t a t e a a I l - a ; se ţin
b i n e p e p o m , rezistă l a t r a n s p o r t şi r e c o l t a t e î n p î r g ă se p o t p ă s t r a 5 — 1 4 zile.
D e o a r e c e sint p r i n t r e p r i m e l e p e r e c a r e a p a r , sînt a p r e c i a t e p e n t r u c o n s u m u l
in s t a r e p r o a s p ă t ă : c o n s t i t u i e însă şi o m a t e r i e p r i m ă v a l o r o a s ă p e n t r u industria
alimentară.
Calităţi: v i g o a r e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi r e g u l a t ă şi as­
p e c t u l f r u m o s al f r u c t e l o r .
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a fructelor.
 7(1 SOIURI D E P A R R A I O N A T E ŞI D E P E R S P E C T I V A

POMUL

P o m u l creşte înalt, a t i n g î n d u n e o r i î n ă l ţ i m e a d e 1 0 — 1 2 m .
Coroana — p i r a m i d a l ă s a u sferic-alungită, p o t r i v i t d e deasă : î n p e r i o a d a d e rodire
d e v i n e semisferică, destul d e largă, c u d i a m e t r u l d e 1 2 — 1 6 m (fig. 6 ) .

Fig. 6. — Sîntilieşti.

Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , b i n e r a m i f i c a t e şi c u vîi'furile a r c u i t e .

Ramurile /le rod — r e p r e z e n t a t e p r i n ţ e p u ş e şi b u r s e , c a r e garnisesc b i n e r a m u r i l e d e
schelet.
Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e g a l b e n ă - v i o l a c e e ,
c u lenticele d e s e , o r b i c u l a r e , d e c u l o a r e c e n u ş i e .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , lipiţi d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e slab p r o e m i ­
nente.
Mugurii floriferi — m a r i , o v o - c o n i c i , b o m b a ţ i , aşezaţi p e p e r n i ţ e m i c i .
 /'/ I Y S I ///

Sîntilieşti
 SÎNTILIEŞTI 71

Frinizch' - s u p r a m i j l o c i i sau m a r i , o v a t e , c u vîrful a c u m i n a t , puţin curbat spre

faţa inferioară, c u marginile întregi. L i m b u l de c u l o a r e v e r d e intons, lucios. Peţiolul de
28—45 m m lungime, de grosime mijlocie.
Florile — cîte 2 — 7 într-o infloresocenţă, d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , H = 6 8 — 7 6 m m şi D = 5 6 — 6 5 m m ; g r e u t a t e a d e 9 0 — 1 3 0 g .
Forma — p i r i f o r m ă , r o t u n j i t ă la vîrf, a l u n g i t ă b r u s c , p u ţ i n s t r a n g u l a t ă şi slab t r u n ­
c h i a t ă c ă t r e c a v i t a t e a pedunculară-, simetrică, c u c o n t u r u l r e g u l a t şi s u p r a f a ţ a n e t e d ă
(pl. III).
Culoarea — de fond galbenă deschis, cu uşoară roşeaţă p e partea însorită, c u p u n c t e
a l b i c i o a s e , î n c e r c u i t e c u u n inel d e c u l o a r e roşie i n t e n s .
Pcdunculul — do 4 2 — 5 6 m m lungime, d e g r o s i m e m i j l o c i e , u ş o r c u r b a t , p u ţ i n în­
g r o ş a t la a m b e l e c a p e t e , semilignificat, fragil.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , î n g u s t ă , c u pereţii n e r e g u l a ţ i şi m a r g i n i l e u ş o r o n d u l a t e .
Caliciul — m i c , deschis sau s e m i d e s c h i s , f o r m a t d i n sepalo m i c i , d r e s a t e , c u vîrfurile
a s c u ţ i t e , răsfrânte p u ţ i n în afară.
Cavitatea calicială — largă, superficială, c u pereţii u ş o r încreţiţi în j u r u l c a l i c i u l u i .
Pieliţa — subţire, semilucioasă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c o n i c ă sau în f o r m ă d e V .
Inima — m i c ă sau m i j l o c i e , î n f o r m ă d e c e a p ă , a ş e z a t ă spre c a l i c i u , c u p e r e ţ i i b i n e
m a r c a ţ i d e sclereide.
Lojile — de m ă r i m e m i j l o c i e , înguste, î n f o r m ă d e s c o i c ă , a ş e z a t e simetric.
Seminţele — m i j l o c i i sau m a r i , o v o - c o n i c e , a l u n g i t e şi a s c u ţ i t e la vîrf, t u r t i t e lateral,
de culoare brună-castanie.
Axul — formează o cameră l a r g ă , fusiformă, c a r e c o m u n i c ă c u lojile.
Pulpa — a l b ă , c o m p a c t ă , fin g r a n u l a t ă , s e m i s u c u l e n t ă , dulce, puţin astringentă.
Maturitatea de consum — corespunde cu d e c a d a a d o u a sau a treia a lunii iulie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul Sîntilieşti se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lingă case şi p e m a r ­

ginea c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i i în t o a t ă ţara. P e n t r u p l a n t a ţ i i întinse este r a i o n a t c a soi d e
c o m p l e t a r e în regiunile a V I I I - a — Colinele M o l d o v e i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — вторая половина июля.

С т а р о д а в н и й с о р т , п р о и с х о ж д е н и е к о т о р о г о т о ч н о не у с т а н о в л е н о .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е , а т а к ж е у с т о й ­
чивое к болезням и вредителям; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы г р у ш е в и д н ы й , с л е г к а с д а в л е н п ы й к п л о д о н о ж к е ,
с и м м е т р и ч н ы й с р о в н о й п о в е р х н о с т ь ю , с в е т л о - ж е л т ы й с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч ­
ной с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я , т о н к о з е р н и с т а я , м а л о с о ч н а я , с л а д к а я , н е м н о г о т е р п к а я
посредственного качества.
 72 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA

EÉSUMÉ

Maturité—deuxième q u i n z a i n e de j u i l l e t .
V a r i é t é très a n c i e n n e , d o n t l ' o r i g i n e n ' e s t p a s c o n n u e a v e c p r é c i s i o n .
Arbre—vigoureux, de h a u t e t a i l l e , l o n g é t i f , r é s i s t a n t a u f r o i d , à l a sécheresse,
a u x m a l a d i e s et a u x i n s e c t e s , à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et r é g u l i è r e .
Fruit— m o y e n , p i r i f o r m e , u n p e u resserré v e r s le p é d o n c u l e , s y m é t r i q u e , à surface
lisse ; j a u n e blafard, a v e c u n e d e m i - t e i n t e r o u g e â t r e à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , f i n e ­
ment granuleuse, mi-juteuse, sucrée, un peu astringente. D e qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – second half of July.

This variety is very old, whose origin is not known with precision.
Tree – vigorous, tall and long-life, resistant to cold, drought, diseases and insects, regular and abundant
fruiting.
Fruit – medium, pyriform, slightly narrowed towards the stalk, symmetrical, smooth and pale yellow,
with half-tone reddish sunburn. Flesh white, finely granular, medium-juicy, sweet and slightly astringent. Poor
quality.
 UNTOASA GIFFARD

S i n o n i m e : franc. B e u r r é Giffard.
rus. B e r e Jiffar, Jiffar, B e u r r é Giffard, Xaroadnaia.
germ. Giffards B u t t e r b i r n e .
ital. B u t i r r a Giffard.
ceh. Giffardova mâslovka.
mag. Giffard vajkörto.
bidg. Jifardova mâslovka.

Origine. A c e s t soi, p r o v e n i t d i n t r - o s ă m î n ţ ă de p ă r p ă d u r e ţ , a fost găsit în a n u l 1 8 2 5 ,

d e 1ST. Giffard, p o m i c u l t o r d i n F o u a s s i è r e s d e l i n g ă A n g e r s ( F r a n ţ a ) . A fost descris p e n t r u
p r i m a d a t ă d e M . M i 11 e t, p r e ş e d i n t e l e C o m i s i e i h o r t i c o l e d i n M a i n e - e t - L o i r ' e , î n a n u l l 8 4 0 .

Răspîndire. E s t e răspîndit m a i mult în Franţa, Belgia, Germania, Austria şi m a i

p u ţ i n î n r e s t u l ţărilor p o m i c o l e d i n E u r o p a .
L a n o i se întîlneşte a p r o a p e î n t o a t ă ţara, în s p e c i a l în R e g i u n i l e Iaşi, G a l a ţ i , P l o i e ş t i
şi Bucureşti.

CARACTERISTICA SOIULUI

î n p e p i n i e r ă şi în primii ani d e la p l a n t a r e a în l i v a d ă , p o m i i se d e z v o l t ă b i n e ; o d a t ă
intraţi în p e r i o a d a d e p l i n ă r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e m u l t . A r e o d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă .
R e u ş e ş t e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ , în c a r e c a z se f o r m e a z ă u ş o r în rjepinieră ; p e g u t u i creşte
slab şi trăieşte p u ţ i n , d e a c e e a se r e c o m a n d ă să fie a l t o i t p e u n p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r . D i n
c a u z a p o r t u l u i , care în p e r i o a d a d e p l i n ă r o d i r e d e v i n e p l e t o s , n u se r e c o m a n d ă să fie cul­
t i v a t î n f o r m ă d e p i r a m i d ă sau să fie p l a n t a t în l u n g u l c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e .
A r e n e v o i e d e l o c u r i a d ă p o s t i t e , e x p u s e la soare, d e soluri fertile, a d i n e i , c u sufi­
c i e n t ă u m i d i t a t e ; este rezistent la ger, însă sensibil la r a p ă n ; n u s u p o r t ă tăierile severe,
i n t r u c î t creşte relativ s l a b .
î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u sau la m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorire a p ă r u l u i . E s t e u n soi
autosteril, c u p o l e n b u n . Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : A n d r é D e s p o r t e s , B u n a
Luiza de Avranches, D r . Jules G u y o t , Timpurie de T r é v o u x , Untoasa Liegel, Williams
şi altele. U n e o r i are t e n d i n ţ a d e a p r o d u c e fructe p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă .
 71 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u , la 4 — 5 ani c î n d este a l t o i t p e g u t u i şi l a 6 —7 ani — p o

p ă r p ă d u r e ţ . L a î n c e p u t p r o d u c e p u ţ i n , a p o i d i n с о în c e m a i m u l t ; în general, p r o d u c e
m o d e r a t , însă regulat.
F r u c t e l e sînt d e calitate superioară ; r e c o l t a t e î n p î r g ă , s u p o r t ă m u l ţ u m i t o r trans­
p o r t u l . A j u n s e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , î n c ă p e p o m , p u l p a f r u c t e l o r d e v i n e m ă l ă i a ţ ă
şi p i e r d e f o a r t e m u l t d i n calităţi, iar d u p ă c î t o v a zile se p r ă b u ş e ş t e d e la m i j l o c .
Calităţi : p r e c o c i t a t e a , r o d i r e a regulată, p r e c u m şi calitatea superioară a f r u c t e l o r .
Defecte : e x i g e n ţ a p o m i l o r faţă d e s o l , insuficienta rezistenţă la r a p ă n şi p r ă b u ş i r e a
d e la m i j l o c a p u l p e i fructelor,

POMUL

P o m u l n u a t i n g e d i m e n s i u n i m a r i . T r u n c h i u l , înalt, d r e p t , subţire, c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e c e n u ş i e roşiatică, f o r m e a z ă r i t i d o m d e t i m p u r i u .

Fig. 7. - Untoasa Giffard.

Coroana — p i r a m i d a l ă , rară şi răsfirată în tinereţe, a p o i g l o b u l o a s ă , largă, p l e t o a s ă ,

c u frunziş s ă r ă c ă c i o s (fig. 7 ) .
 PLANŞA IV

Untoasa Giffard.
 UNTOASA GIFFARD 75

Hamurile de schelet — d o l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , a r c u i t e şi a p l e c a t e aproape

p i u ă la p ă m i n t c î n d sînt eu r o d .
Hamurile de rod — destul d o subţiri, p r e d o m i n ă p i n t e n i i şi ţ e p u ş e l e .
Lăstarii — l u n g i , subţiri, p u ţ i n arcuiţi, d e c u l o a r e r o ş i e - v i o l a c e e î n c h i s , p a r ţ i a l
a c o p e r i ţ i c u u n strat c e r o s c e n u ş i u - a l b i c i o s , c u lenticelele m i c i , r o t u n j i t e , d e c u l o a r e a l b ă -
cenuşie, rare, m a i dese către b a z a lăstarilor.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , ascuţiţi, t u r t i ţ i , lipiţi d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — m i j l o c i i sau m i c i , o v o i z i , ascuţiţi, c u solzii b i n e lipiţi, d e c u ­
loare b r u n ă deschis, c u n u a n ţ ă v i o l a c e e .
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , o v a t e p e lăstari şi eUptic-alungite p e r o z e t e , c u vîrful
a c u m i n a t şi r e c u r b a t spre spate c u m a r g i n i l e întregi, r i d i c a t e . L i m b u l subţire, v ă l u r a t ,
de c u l o a r e v e r d e intens. P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, d e c u l o a r e v e r d e deschis, c u stipelo f o a r t e
d e z v o l t a t e la frunzele d e p e lăstari.
Florile — mari, c u p e t a l e l e r o t u n j i t o , a l b e , î n d e s a t e în inflorescenţă.

FRUCTUL

Mărimea — u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , s u b m i j l o c i e sau m i j l o c i e , H = 6 5 — 9 0 m m

şi D = 5 2 — 6 5 m m ; g r e u t a t e a d e 8 0 — 1 0 0 g ; la p o m i i altoiţi p o g u t u i , a j u n g e p î n ă la 150 g.
Forma — p i r i f o r m ă , a s c u ţ i t ă spre p e d u n c u l şi t r u n c h i a t ă c ă t r e c a l i c i u , m a i rar ro­
t u n j i t ă ; suprafaţa n e t e d ă sau p u ţ i n m a m e l o n a t ă , c o n t u r u l r e g u l a t ( p l . I V ) .
Culoarea — de f o n d v e r z u i e la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - h m o n i e la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă ,
a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorită c u o r u m e n e a l ă n u a n ţ a t ă c a r m i n şi c u p u n c t e b r u n o .
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , adesea îngroşat la b a z ă , d r e p t sau
p u ţ i n c u r b a t , înfipt v e r t i c a l sau f o a r t e p u ţ i n o b l i c .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă sau u n e o r i f o a r t e îngustă şi superficială.
Caliciul — m i c , deschis sau s e m i î n c h i s , f o r m a t d i n sepale tari, drosate şi c u vîr-
furile răsfrînte î n afară.
Cavitatea calicială — superficială, c u pereţii plisaţi, iar la unele fructe inexistentă.
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , fină, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, d e a d î n c i m e m i c ă , c o n i c ă .
Inima — foarte m i c ă , o v a l ă , aşezată spre caliciu, c u pereţii slab m a r c a ţ i .
Lojile — m i c i , a l u n g i l e şi Înguste, c u aşezare o b l i c ă faţă d e a x .
Seminţele — mari, o v o i d - a l u n g i t e , b o m b a t e , c u vîrful a s c u ţ i t , d o c u l o a r e b r u n ă găl­
b u i e , pline.
Axul — închis sau f o a r t e p u ţ i n d e s c h i s î n d r e p t u l l o j ü o r .
Pulpa — albă c u n u a n ţ ă v e r z u i e , fină, f o n d a n t a , s u c u l e n t ă , d u l c e - v i n u r i e , r ă c o ­
ritoare, c u a r o m ă p u t e r n i c ă , f o a r t e b u n ă şi p l ă c u t ă la g u s t .
Maturitatea de consum — î n a d o u a j u m ă t a t e a lunii iulie în c î m p i e şi în p r i m e l e
zile ale lunii august în regiunile d e m u n t e ; se p r e l u n g e ş t e m a x i m u m 7—10 zile.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l U n t o a s a Giffard se r e c o m a n d ă î n d e o s e b i p e n t r u grădinile d e
lingă case şi î n p r o p o r ţ i e l i m i t a t ă p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d i n j u r u l oraşelor mari, î n funcţie d e
posibilităţUe de desfacere. E s t e r a i o n a t c a soi d e î n c e r c a r e în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă
m e r i d i o n a l ă , a I l - a — Dealurile d e v e s t , a V f - a — C î m p i a D u n ă r i i , a V H - a — C î m p i a B a ­
natului, Crişurilor şi a S o m e ş u l u i şi a X - a - B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a .
 SOIURI DE PAR RAION.UE ŞI DE PERSPECTIVA

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю л я .
Французский сорт, довольно широко распространенный в P H P .
Дерево—-средней с и л ы р о с т а , не д о с т и г а е т к р у п н ы х р а з м е р о в , т р е б о в а т е л ь н о к
почве, м о р о з о у с т о й ч и в о е , но восприимчивое к п о р а ж е н и ю паршой; п л о д о н о с и т умерен­
но, но р е г у л я р н о .
Плод—-средней или н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , прнп. i к и н у т ы й к ча­
ш е ч к е , п р а в и л ь н о й ф о р м ы с г л а д к о й п о в е р х н о с т ь ю ; л н м о н н о - ж е л т о г о ц в е т а , на с о л н е ч ­
ной с т о р о н е п о к р ы т к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м с б у р ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь б е л а я , н е ж н а я ,
т а ю щ а я , с о ч н а я , в и н н о - с л а д к а я , о с в е ж а ю щ а я с сильным а р о м а т о м ; о ч е н ь х о р о ш е г о
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e q u i n z a i n e d e juillet.
V a r i é t é d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e , assez r é p a n d u e d a n s l a R . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , n ' a t t e i g n a n t p a s d e g r a n d e s tailles, e x i g e a n t q u a n t
a u x c o n d i t i o n s d e sol, résistant au f r o i d , m a i s sensible à l a t a v e l u r e ; à f r u c t i f i c a t i o n m o -
d é r é e , m a i s régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e , t r o n q u é v e r s l ' œ i l , à p o u r t o u r régulier
et surface lisse ; j a u n e citrin, r e c o u v e r t à l ' i n s o l a t i o n d ' u n e r o u g e u r c a r m i n é e et p o n c t u é
d e b r u n . C h a i r b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , j u t e u s e , s u c r é e - v i n e u s e , rafraîchissante, fort aro-
m a t i q u e . D e p r e m i è r e qualité.

ABSTRACT

Maturity – second half of July.

Variety of French origin, fairly widespread in Romania.
Tree – medium vigour, not reaching large sizes, demanding as to soil conditions, cold-resistant, but
susceptible to scab; fruiting moderate but steady.
Fruit – sub-medium or medium, pyriform, truncate toward the eye, steady and smooth edges, yellow
citrine, covered in sunshine carmine red and dotted with brown. Flesh white, fine, melting, juicy, sweet, vinous,
fresh, and very aromatic. First quality.
 D E C A N A DE I U L I E

Sinonime : franc, D o y e n n é d e juillet, D o y e n n é d ' é t é .

rus. D e k a n k a iulskaia, D o y e n n é d e juillet.
germ. J u l i D e c h a n t s b i r n e , D o y e n n é d e juillet.
engl. Summer Doyenné.
ceh. Cervencovâ hruska.

Origine. N u s-a p u t u t stabili p r e c i s o r i g i n e a a c e s t u i soi ; este cert însă c ă e x i s t ă î n c ă

d e la î n c e p u t u l secolului al X l X - l e a , atît î n F r a n ţ a cît .şi în B e l g i a , u n d e era c u n o s c u t s u b
n u m e l e de B e u r r é b l a n c d ' é t é . î n anul 1802 p o m o l o g u l g e r m a n A . D i e 1 îi d ă n u m e l e d e
D o y e n n é d ' é t é . î n p r e z e n t acest soi este c u n o s c u t a p r o a p e î n t o a t e ţările s u b n u m e l e d e
D o y e n n é d e juillet.

Răspîndire. Bste răspîndit în t o a t ă E u r o p a .

L a n o i soiul D e c a n a d e iulie este c u n o s c u t a p r o a p e în t o a t e r e g i u n i l e p o m i c o l e , fiind
m a i răspindit în M o l d o v a şi M u n t e n i a , m a i m u l t în g r ă d i n i l e d e lingă c a s e . E s t e c o n s i d e r a t
c a u n u l dintre cele m a i b u n e soiuri d e p e r e t i m p u r i i d e v a r ă .

CARACTERISTICA SOŢULUI

î n pepinieră p o m u l are o v i g o a r e m i j l o c i e şi se f o r m e a z ă d e s t u l d e uşor. î n p e r i o a d a d e

plină r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e . R e u ş e ş t e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ ; altoit p e g u t u i , creşte slab, d i n
care c a u z ă n u se r e c o m a n d ă d e c î t c u l t i v a t în terenuri fertile şi c u suficientă u m i d i t a t e .
E s t e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d vîrsta de 100 ani, p u ţ i n p r e t e n ţ i o s faţă d e s o l , rezistent la ger, secetă,
p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e foarte t i m p u r i u ; d e aceea este n e v o i e să fie p l a n t a t p e l o c u r i m a i înalte,
ferite d e îngheţurile tirzii d e p r i m ă v a r ă . S o i u l este autosteril, însă b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u
alte soiuri. C a p o l e n i z a t o r i p e n t r u acest soi se r e c o m a n d ă soiurile c u înflorire t i m p u r i e :
B e r g a m o t Kspéren, D r . .Iules G u y o t , D u c e s a d e A n g o u l ê m e şi U n t o a s a r o m a n ă . A r e
t e n d i n ţ a de a p r o d u c e fructe p e c a l o p a r t e n o c a r p i c ă .
I n t r ă p e r o d la vîrsta de 4 — Г> ani, altoit p e g u t u i şi la 6 — 7 ani, altoit p e p ă r p ă d u r e ţ .
P r o d u c e regulat şi a b u n d e n t .
7S SOIURI DE PAR RAIONATE SI DE PERSPECTIVA

F r u c t e l e sînt m i c i şi u n i f o r m e . E e c o l t a t e î n p î r g ă , sînt d e calitate f o a r t e b u n ă şi su­

p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l ; r e c o l t a t e la m a t u r i t a t e a de c o n s u m , p i e r d m u l t d i n calităţi, d e v i n
m ă l ă i e ţ e , se p ă s t r e a z ă p u ţ i n şi se p r ă b u ş e s c r e p e d e .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i şi calitatea foarte b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i şi a s p e c t u l p u ţ i n a t r ă g ă t o r al f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l d e v i g o a r e m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l d r e p t şi n e t e d , oare f o r m e a z ă r i t i d o m destul
de timpuriu.
Coroana — p i r a m i d a l ă , r e g u l a t ă , r e l a t i v r a r ă (fig. 8 ) .

Fig. 8. — Decana de iulie.

Hamurile de schelet — n u m e r o a s e , destul de l u n g i şi subţiri, c u vîrful arcuit în afară,

formează c u axul unghiuri de 40—45°.
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e a p r o a p e n u m a i p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e caro garni­
sesc b i n e r a m u r i l e de schelot.
 PLANŞA V

Decana de iulie.
 DECANA DE IULIE 79

Lăstarii — d o l u n g i m o şi grosirno m i j l o c i i , d o c u l o a r e v e r d e - m ă s l i u i e p o p a r t e a u m ­
b r i t ă şi b r u n ă - r o ş i a t i c ă p o p a r t e a însorită, c u n u m e r o a s e l o n t i c e l o la b a z ă , m a i rare c ă t r e
vîrf, p r o e m i n e n t e , d o c u l o a r e c e n u ş i o - a l b i e i o a s ă .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , c u vîrful a s c u ţ i t şi î n d e p ă r t a t d e
ramură.
Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , c u v rful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s .
Frunzele — m i c i , î n m e d i e d e 72 m m l u n g i m e şi 28 m m l ă ţ i m e , o v a t - a l u n g i t e , c u
vîrful a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e c r e n a t e a d î n c şi regulat. L i m b u l subţire, p i e l o s ,
de c u l o a r e v e r d e d e s c h i s , l u c i o s , c u vîrful a p l e c a t î n afară şi m a r g i n i l e s l a b r i d i c a t e . P e ţ i o l u l
scurt şi g r o s , a v î n d la b a z ă stipele m i c i , înguste, a p r o a p e liniare.
Florile — g r u p a t e c i t e 5—7 într-o inflorescenţă, sînt m i c i c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , u n i f o r m ă p o acelaşi p o m , H = 5 0 — 6 5 m m şi D = 53 —
64 m m ; g r e u t a t e a d e 7 0 — 1 0 0 g.
Forma — sferic-alungită, p u ţ i n t u r t i t ă la c a p e t e , u n e o r i a p r o a p e sferică, c u c o n t u r
f o a r t e regulat, c u suprafaţa n e t e d ă , f o a r t o a s e m ă n ă t o a r e c u a c e e a a soiului D e c a n a de
toamnă (pl. V ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i o ia r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - l i m o n i e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m ,
cu p u n c t e m i c i , cenuşii şi altele m a i m a r i brune-ruginii. U n e l e f r u c t e sînt a c o p e r i t e c u o
uşoară n u a n ţ ă c a r m i n p e p a r t e a î n s o r i t ă .
Pedunculul — d e l u n g i m e v a r i a b i l ă , g r o s , d r e p t sau slab c u r b a t , h g n i f i c a t .
Cavitatea pednnculară — de lărgime v a r i a b i l ă şi a d î n c i m e m i c ă , c u s u p r a f a ţ a re­
gulată, simetrică.
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , închis sau deschis, c u sepale î n g u s t e , tari, dresate, În­
d e p ă r t a t e la bază.
Cavitatea calicială — m i c ă , f o a r t e regulată, p u ţ i n a d î n c ă , u n e o r i a p r o a p e plată.
Pielita — subţire, fină, n e t e d ă , rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e U ; s t a m i n e l e c u aşezare su­
perioară.
Inima — m i c ă , î n f o r m ă d e c e a p ă , aşezată l a m i j l o c u l fructului, slab delimitată.
Lojile — mici, ovale, alungite către peduncul.
Seminţele — m i c i , o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful l u n g şi f o a r t e a s c u ţ i t , d e c u l o a r e neagră-
eafenie sau castanie inchis, p l i n e , de o b i c e i c î t e u n a i n fiecare l o j ă .
Axul — deschis, f o r m e a z ă o c a m e r ă axială înaltă, d e f o r m ă n e r e g u l a t ă ; n u c o m u ­
n i c ă c u lojile.
Pulpa — albă, fină sau semifină, lipsită d e 'granulaţii, foarte suculentă, fondanta,
d u l c e - a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , f o a r t o b u n ă la g u s t .
Maturitatea de consum — î n c e p e în d e c a d a a treia a lunii iulie şi se p r e l u n g e ş t e cel
m u l t p î n ă la î n c e j m t u l lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . C U t o a t e c ă nu este r a i o n a t , soiul D e c a n a d e iulie se r e c o m a n d ă p e n t r u

g r ă d i n i l e d e lîngă case d i n t o a t ă ţara, p r e c u m şi c a soi d e î n c e r c a r e p e n t r u p l a n t a ţ i i l e
mari din j u r u l oraşelor.
 80 SOIURI DE PAR RAIONATE şl DE PERSPECTIVA

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю л я — н а ч а л о а в г у с т а .
Сорт неизвестного происхождения, довольно широко распространенный в P H P .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ­
1
чивое к морозам , з а с у х е , болезням и вредителям, р а н о в с т у п а е т в п о р у плодоношения
и дает р е г у л я р н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод-—нижесредней величины, п р о д о л г о в а т о о к р у г л ы й , с концов слегка при­
п л ю с н у т ы й ; л и м о н н о - ж е л т о г о ц в е т а и н о г д а с о с л а б ы м к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м на с о л ­
нечной с т о р о н е и мелкими серыми и несколько более крупными буровато-ржавыми
т о ч к а м и ; м я к о т ь б е л а я , н е ж н а я или п о л у н е ж н а я , о ч е н ь с о ч н а я , т а ю щ а я к и с л о в а т о -
сладкая ароматная, без каменистых к л е т о к , очень х о р о ш е г о качества.

RÉSUMÉ

M tihniţi' — fin juillet — c o m m e n c e m e n t d ' a o û t .

V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e , assez r é p a n d u e dans la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif, p e u e x i g e a n t e n v e r s le sol, résistant a u froid,
à la sécheresse, a u x maladies e t a u x insectes ; à fructification h â t i v e , régulière et a b o n -
dante.
Fruit — s o u s - m o y e n , s p h é i ï q u e a l l o n g é , u n p e u d é p r i m é a u x d e u x p ô l e s ; jaune
citrin, parfois f i n e m e n t c a r m i n é d u c ô t é d u soleil, a v e c d e p e t i t s p o i n t s gris et d'autres
plus g r a n d s , b r u n - f a u v e . C h a n b l a n c h e , fine o u mi-fine, très j u t e u s e , f o n d a n t e , sucrée-
a c i d u l é e , a r o m a t i q u e , sans c o n c r é t i o n s . D e très b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – end of July - beginning of August.

Variety of unknown origin, fairly widespread in Romania.
Tree – medium vigour, with long-life, undemanding towards the soil, resistant to cold, drought, disease
and insects; is fruiting early, regular and abundant.
Fruit – sub-medium, spherical elongated, slightly depressed at the poles, yellow citrine, sometimes
finely crimson on the sunny side, with small gray dots and other larger, and brown-tan. Flesh white, thin or
medium-fine, very juicy, melting, sweet-tart, and aromatic, without concretions. Very good quality.
 ANDRÉ DESPORTES

Sinonime : nu se cunosc.

Origine. S o i d e origine franceză, o b ţ i n u t de A . L e r o y d i n seminţele soiului B o n

C h r é t i e n W i l l i a m s , în a n u l 1 8 5 4 , şi d e d i c a t lui A . D e s p o r t e s .

Răspîndirc. Este răspîndit î n E r a n ţ a , A u s t r i a , B e l g i a , B . S. S. Moldovenească,

B . S. S. U c r a i n e a n ă şi altele.
L a n o i este răspîndit m a i m u l t în M o l d o v a , p r i n grădinile d e lîngă c a s e . î n r e s t u l
ţării se întîlneşte m a i rar.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă şi are o d u r a t ă m i j l o c i e d e

v i a ţ ă . D ă rezultate b u n e a l t o i t atît p e p ă r p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i .
B e u ş e ş t e c u l t i v a t î n orice e x p o z i ţ i e , chiar şi p e p a n t e l e e x p u s e spre n o r d , însă preferă
solurile uşoare, l u t o - n i s i p o a s c , a l u v i o n a r e şi n u s u p o r t ă p e cele c o m p a c t e , c u e x c e s
de u m i d i t a t e . E s t e rezistent la ger şi secetă şi f o a r t e rezistent la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 2 zile. E s t e u n s o i
autosteril, c u t e n d i n ţ ă d e p a r t e n o c a r p i e . Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : B u n a
Luiza de Avranches, Ducesa de A n g o u l ê m e , Triumf de Vierme, Untoasa B o s c , Untoasa
Liegel, U n t o a s a H a r d e n p o n t . L a r î n d u l său, soiul A n d r é D e s p o r t e s este b u n p o l e n i z a t o r
pentru alte soiuri.
P o m u l intră p e r o d la vîrsta d e G — 7 ani d a c ă este a l t o i t pe p ă r p ă d u r e ţ şi la 4 — 5
ani în cazul c î n d este altoit p e g u t u i .
E s t e p r o d u c t i v şi r o d e ş t e regulat, c u e x c e p ţ i a p e r i o a d e i d e b ă t r î n e ţ e c î n d u n au
p r o d u c e a b u n d e n t şi altul m o d e r a t . U n p o m în p l i n ă p r o d u c ţ i e d ă p î n ă la 2 0 0 — 3 0 0 k g
fructe anual.
F r u c t e l e sînt de calitate b u n ă , rezistente la c ă d e r e , însă c î n d a j u n g a p r o a p e d o
m a t u r i t a t e se scutură ; sînt rezistente la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă t i m p de 8—14 zile d u p ă
r e c o l t a r e . î n m o d n o r m a l se r e c o l t e a z ă c u 5—6 zilo înainte d o m a t u r i t a t e , c î n d sînt î n c ă
tari. D a t o r i t ă calităţii lor, fructele sînt f o a r t e apreciate p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s ­
p ă t ă ; se p o t folosi însă şi p e n t r u uscare şi p e n t r u prepararea m a r m e l a d e i .
Calităţi : v i g o a r e a şi sănătatea p o m u l u i , r o d i r e a regulată şi a b u n d e n t ă , p r e c u m şi
calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : fragilitatea ramurilor, care u n e o r i se r u p s u b greutatea fructelor.

6 - o. 2903
 82 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , c u scoarţa b r ă z d a t ă de n u m e r o a s e

crăpături longitudinale.
Coroana — piramidală, înaltă, p o t r i v i t d e deasă, iar în p e r i o a d a d e p l i n ă p r o d u c ţ i e
largă, a p r o a p e sferică sau sferic-turtită (fig. 9 ) .

Fig. 9 . — André Desportes.

Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , g e n i c u l a t e , iar la p o m i i în v î r s t a m u l t a r c u i t e ;

au scoarţa d e culoare brună-cenuşie.
Ramurile de rod — scurte şi g r o a s e , p r e d o m i n î n d ţepuşele şi b u r s e l e .
Lăstarii — l u n g i , groşi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar p e p a r t e a î n s o r i t ă
roşie-cafenie, p u b e s c e n ţ i , c u n u m e r o a s e lenticole mari, o v a l e , d e c u l o a r e c a f e n i e - g ă l b u i e .
Mugurii vegetativi — mari sau m i j l o c i i , c o n i c i , adesea turtiţi, rotunjiţi la b a z ă şi
lipiţi de ramură.
Mugurii floriferi — m a r i , c ü i n d r o - c o n i c i , c u vîrful destul d e a s c u ţ i t , c u solzii b i n e
lipiţi, de c u l o a r e b r u n ă - r u g i n i e , c u r e f l e x e cenuşii-argintii.
 ANDRP. DESPORTES 83

Frunzele — mari, o v a t e sau eliptice, r o t u n j i t e la b a z ă , c u vîrful a c u m i n a t . L i m b u l

destul d o g r o s , p i e l o s , c o n s i s t e n t , v e r d e intens, l u c i o s p e faţa s u p e r i o a r ă şi v e r d e d e s c h i s ,
m a t , p e c e a inferioară, c u m a r g i n i l e serate adîne şi r i d i c a t e , f o r m î n d u n fel d e j g h e a b .
P e ţ i o l u l destul d e l u n g , g r o s , d r e p t sau slab arcuit.
Florile, — g r u p a t e c î t e 7—9 î n inflorescenţe c o m p a c t e , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u
petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , H = 7 5 — 8 0 m m şi D = 5 0 — 5 6 m m ; g r e u t a t e a d e 6 0 — 8 0 g.
Forma — p i r i f o r m ă , î n g r o ş a t ă şi r o t u n j i t ă c ă t r e vîrf şi î n g u s t a t ă c ă t r e p e -
d u n c u l , c u c o n t u r r e g u l a t şi suprafaţa n e t e d ă (fig. 1 0 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e sau g a l b e n ă , a c o p e r i t ă p e p a r t e a î n s o r i t ă c u o
slabă roşeaţă ruginie şi c u m i c i striuri r o ş i i - p o r t o c a l i i . P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt
î m p r ă ş t i a t e p u n c t e m i c i , cenuşii, p r e c u m şi p e t e n e r e g u l a t e şi striuri d e r u g i n ă .
Peduneulul — d e l u n g i m e m i j l o c i e sau scurt,
destul d e subţire, î n g r o ş a t la b a z ă , arcuit, u n e o r i slab
răsucit, lignificat, d e c u l o a r e v e r d e - c a f e n i e sau b r u n ă -
v e r z u i e , înfipt o b l i c .
Cavitatea pedunculară—foarte m i c ă , îngustă, super­
ficială, uneori i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m i c , deschis, rar s e m i d e s c h i s , f o r m a t
din sepale scurte, de c u l o a r e c e n u ş i e .
Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c u pereţii
c u t a ţ i sau slab o n d u l a ţ i la fructele t r u n c h i a t e la vîrf.
Pieliţa — fină, subţire, n e t e d ă , l u c i o a s ă sau semi-
lucioasă, destul d e rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, a d î n c ă , c o n i c ă sau
în f o r m ă d e V .
Inima — î n general m i c ă , r o t u n j i t ă la vîrf, alungită
şi ascuţită la b a z ă , aşezată simetric, slab deUmitată
de fascicule î n t r e r u p t e .
Lojile — de m ă r i m e m i j l o c i e , destul d e largi, spaţi­
oase, c u pereţii subţiri, netezi, albi.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u vîrful ascuţit,
pline, b o m b a t e , d o c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă .
Axul — m i c , a p r o a p e î n c h i s .
Pulpa — a l b ă sau albă c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , fină,
f o n d a n t a , suculentă, d u l c e , slab a c i d u l a t ă , aromată, Fig. 10. — André Desportes,
cu g u s t foarte b u n .
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii iulie şi se p r e l u n g e ş t e
t i m p d e 8—14 zile.

R E C O M A N D Ă R I . D e ş i nu este p r e v ă z u t în sortimentele de perspectivă, datorită fap­

t u l u i c ă fructele a j u n g la m a t u r i t a t e t i m p u r i u şi t r e p t a t , soiul .André D e s p o r t e s se r e c o ­
m a n d ă în t o a t ă ţara p e n t r u grădinile d e lîngă c a s e , p r e c u m şi în n u m ă r r e s t r î n s p e n t r u
livezile mari, situato î n i m e d i a t a a p r o p i e r e a c e n t r e l o r industriale şi a oraşelor m a r i .
 SI SOIURI DE PAR R A I O N A T E SI DE PERSPECTIVA

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец июля—начало августа.

С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1854 г о д у , м а л о р а с п р о с т р а ­
ненный в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м у с л о в и я м , у с т о й ­
чивое к морозам, з а с у х е , болезням и вредителям; п л о д о н о с и т регулярно и о б и л ь н о .
Плод — н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы к о р о т к о - с д а в л е н н ы й , п р а в и л ь н о й формы с г л а д ­
к о й п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а с о с л а б ы м р ж а в ы м р у м я н ц е м на с о л ­
нечной с т о р о н е и многочисленными б е с п о р я д о ч н о разбросанными мелкими серыми
точками ; мякоть белая, н е ж н а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , сладкая, слабокисловатая, аромат­
ная, х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

EÉSTJMÉ

Maturité — fin juillet — c o m m e n c e m e n t d ' a o û t .

V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1 8 5 4 ; p e u r é p a n d u e dans la B . P . E o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , de h a u t e taille, e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, résistant
a u froid, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à p r o d u c t i o n
abondante et régulière.
Fruit — m o y e n , c o u r t e m e n t é t r a n g l é , à c o n t o u r régulier et surface lisse ; j a u n e -
v e r d â t r e , f a i b l e m e n t t a c h e t é d e rouille à l ' i n s o l a t i o n , r i c h e m e n t , f i n e m e n t e t irrégulière-
m e n t p o i n t i l l é d e gris. Chair b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , j u t e u s e , sucrée, f a i b l e m e n t a c i d u l é e ,
aromatique. D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of July - beginning of August.

Variety of French origin, obtained in 1854, less spread in Romania.
Tree – strong, tall, demanding as to soil conditions, resistant to cold, drought, fungal diseases and
insects that produce abundant and regular.
Fruit – medium, shortly strangled in regular contour and smooth, yellow-green, faintly mottled with rust
in the sunshine, rich, finely and irregularly dotted with gray. Flesh white, fine, melting, juicy, sweet, slightly tart
and aromatic. Good quality.
 MAGDALENA DE VARA

Sinonime : franc. C i t r o n des C a r m e s , M a d o l e i n e , P r é c o c e .

rus. M a g d a l e n a zelennaia, S k l e a n k a , L e d e a n k a .
germ. Grüne Sommer-Magdalene, Heubirne, Glasbirne.
engl. M a d o l e i n e , M a g d e l e n , G r e o n Chisel.
céh. Magdalenka, Zelinka, Eanicka, Prazka.
mag. Z ö l d Magdalena.

Origine. Soi foarte v e o h i , de origine franceză, descris p e n t r u p r i m a d a t ă d e p o m o l o g u l

L e L e c t i e r in anul 1 6 2 8 . I n anul 1 7 6 8 , D u h a m e l d u M o n c e a u i-a dat n u m e l e
d e C i t r o n des C a r m e s , care este î n t r e b u i n ţ a t şi astăzi m u l t în F r a n ţ a .

Răspîndire. E s t e răspîndit în t o a t e ţările c u p o m i c u l t u r ă d e z v o l t a t ă .

La noi se întîlneşte numai în grădinile de Ungă case şi în colecţiile pomologice.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte foarte v i g u r o s în p e r i o a d a d e tinereţe ; m a i tîrziu, d u p ă c î t e v a r e c o l t e

a b u n d e n t e , v i g o a r e a s c a d e . R e u ş e ş t e a l t o i t atît p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i . P r e f e r ă
solurile fertile, p e r m e a b i l e şi r e v e n e ; în a s e m e n e a c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p r o d u c e a b u n d e n t
şi regulat fructe de calitate superioară. E s t o rezistent la ger şi r e l a t i v rezistent la secetă
şi atacul b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l e p o c i i d e înflorire a părului, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
9—13 zile. F l o r i l e sînt rezistente la b r u m e l e şi la p l o i l e reci d e p r i m ă v a r ă . C a p o l e n i z a t o r i
se r e c o m a n d ă soiurile : A n d r é D e s p o r t e s , F a v o r i t a lui C l a p p , Sîntilieşti, W i l l i a m s . E s t e
b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u alte soiuri.
P o m u l intră p e r o d la v î r s t a d e 7 — 8 ani, iar la vîrsta d e 2 5 — 3 0 ani d ă p î n ă la 180 —
250 k g fructe anual.
F r u c t e l e , g r u p a t e c î t e 3 — 4, uneori chiar 4 —5 p e c î t e o r a m u r ă d e r o d , sînt m i j l o c i i ,
u n i f o r m e , d e calitate b u n ă ; se ţin b i n e p e p o m şi sînt rezistente la t r a n s p o r t , d a c ă se
r e c o l t e a z ă c u c î t e v a zile înainte d e m a t u r i t a t e . S e folosesc m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l în
stare proaspătă.
Calităţi : p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă şi calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte: fragilitatea e x c e s i v ă a r a m u r i l o r şi prăbuşirea p u l p e i fructelor d u p ă 5 — 6
zile de p ă s t r a r e .
 86 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l se f o r m e a z ă uşor î n p e p i n i e r ă şi creşte p u t e r n i c î n l i v a d ă , u n d e a t i n g e înăl­

ţ i m e a d e 9—10 m , c u trunchiul d r e p t , g r o s , c u scoarţa de c u l o a r e brună-cenuşie, şi for­
mează ritidom do timpuriu.

Fig. 11. — Magdalena de vară.

Coroana — p i r a m i d a l ă , î n g u s t ă , destul d e deasă ; d u p ă c î t o v a r e c o l t e mari, ramurile

se a r c u i e s c , din c a r e c a u z ă c o r o a n a se lărgeşte, d e v i n e răsfirată şi p o t r i v i t d e deasă (fig. 11).
Ramurile de schelei — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , b o g a t r a m i f i c a t e , f o r m e a z ă c u axul
un u n g h i m i c d e ramificare.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă
d e s c h i s , a c o p e r i t ă c u o b r u m ă cenuşie-argintie, c u lenticele mari, d e s e , d e c u l o a r e c a f e n i e
deschis.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , s e m i l u c i o a s ă , d e
c u l o a r e b r u n ă - m ă s l i n i e , r o ş i a t i c ă p e p a r t e a însorită, c u lenticele r o t u n j i t e m i c i , dese, d e
culoare cafenie-albicioasă.
 PLANŞA VI

Magdalena de vară.
 MAGDALENA DE VARA K7

Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , ascuţiţi, t u r t i ţ i la b a z ă , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e

r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — destul d e v o l u m i n o ş i , b o m b a ţ i , c u vîrful a s c u ţ i t , p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , a v î n d 6 0 — 6 7 m m l u n g i m e şi 2 7 — 3 0 m m l ă ţ i m e ,
o v a t e , c u vîrful alungit şi c u m a r g i n i l e d i n ţ a t e rar şi n e r e g u l a t . L i m b u l destul d e g r o s ,
de c u l o a r e v e r d e închis.
Florile — m i c i , c u petalele a l b e , a p r o a p e r o t u n d e , g o f r a t e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , H = 5 2 — 6 2 m m şi D = 4 2 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a d e 60 — 72 g.
Forma — piriform-trunchiată, strangulată către peduncul, asimetrică, c u diametrul
m a x i m situat la j u m ă t a t e a înălţimii fructului. Suprafaţa fructului de obicei regulată ;
adesea se o b s e r v ă u n şănţuleţ larg şi superficial p e t o a t ă î n ă l ţ i m e a fructului, foarte carac­
teristic p e n t r u a c e s t soi ( p l . V I ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e sau g a l b e n ă - l i m o n i e . F r u c t e l e p r o v e n i t e d i n r e g i u n i l e
u m e d e sau î n anii ploioşi p r e z i n t ă n u m e r o a s e p u n c t e sau c h i a r p e t e d e r u g i n ă . P e t o a t ă
suprafaţa fructului, s u b pieliţă, se o b s e r v ă p u n c t e destul d e dese, d e c u l o a r e v e r d e m a i
închis d e c î t c u l o a r e a pieliţei.
Pedunculul — l u n g de 2 8 — 4 4 m m , destul d e g r o s , î n g r o ş a t şi a d e s e a c ă r n o s î n c a v i ­
t a t e a p e d u n c u l a r ă , d r e p t sau p u ţ i n c u r b a t , s e m i l i g m f i c a t , înfipt o b l i c în fruct.
Cavitatea pedunculară — foarte mică, aproape inexistentă, formată dintr-o cută.
Caliciul — m a r e sau m i j l o c i u , deschis, c u sepalele l u n g i , î n g u s t e , c u vfrfurile dresate
sau răsfrînte î n afară, p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — m i c ă . îngustă, c u pereţii încreţiţi.
Pieliţa — destul d e g r o a s ă şi rezistentă, n e t e d ă , s e m i m a t ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , î n f o r m ă d e V .
Inima — m i c ă , îngustă, situată simetric, slab d e l i m i t a t ă .
Lojile — m i c i , închise, c o n ţ i n î n d fiecare c î t e 1—2 seminţe.
Seminţele — m i c i , alungite, c u vîrful ascuţit şi î n c o v o i a t , d e c u l o a r e b r u n ă închis,
adesea seci.
Axul — f o a r t e m i c , f o r m î n d o c a m e r ă f asiformă, î n g u s t ă .
Pulpa — galbenâ-verzuie sub pieliţă şi a l b i c i o a s ă î n restul fructului, semifină,
d e s t u l d e c o m p a c t ă , foarte suculentă, a p o a s ă , fin a c i d u l a t ă , s l a b parfumată.
Maturitatea de comum — î n c e p e în u l t i m a d e c a d ă a lunii iulie şi se p r e l u n g e ş t e 6
—10 zile.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l M a g d a l e n a d e v a r ă se r e c o m a n d ă în t o a t e regiunile ţării, atît

în g r ă d i n i l e d e lingă case, c î t şi în livezile d e t i p socialist d i n a p r o p i e r e a c e n t r e l o r de des­
facere. E s t e r a i o n a t c a soi d o c o m p l e t a r e în regiunile : a H - a — D e a l u r i l e de n o r d , a I V - a
— S u b c a r p a t i c ă d e est, a V - a — Dealurile d i n sud-estul Transilvaniei, a V l - a — C î m p i a
D u n ă r i i , a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi S o m e ş u l u i , a V I I I - a — Colinele M o l ­
d o v e i , a I X - a — C î m p i a Transilvaniei şi în a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a , p r e c u m şi
ca soi d e încercare în regiunea a I H - a — Dealurile d e n o r d .
 88 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

РЕЗЮМЕ

Созревание-—конец июля-—начало а в г у с т а .
С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в п е р в ы е о п и с а н н ы й п о м о л о г о м Ле Л е к т ь е
в 1628 г о д у .
Дерево — с н л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о у с т о й ч и в о е и
относительно устойчивое к засухе, б о л е з н я м и вредителям; начинает п л о д о н о с и т ь
п о з д н о но д а е т р е г у л я р н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод—нижесредней величины, усеченно-грушевидной формы, асимметричный
л и м о н н о - ж е л т о г о ц в е т а с м н о г о ч и с л е н н ы м и зелеными т о ч к а м и п о д к о ж и ц е й ; м я к о т ь
белая п о л у н е ж н а я , довольно плотная, очень с о ч н а я , н е ж н о - к и с л а я со слабым ароматом,
хорошего качества.

EÉSUMÉ

Maturité — f i n juillet — c o m m e n c e m e n t d ' a o û t .

V a r i é t é d ' o r i g i n e française, décrite p o u r la p r e m i è r e fois par L e L e c t i e r , en 1 6 2 8 .
Arbre — v i g o u r e u x , de h a u t e taille, e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, r é s i s t a n t
a u froid et r e l a t i v e m e n t résistant à la sécheresse, a u x maladies e t a u x insectes. C o m m e n c e
à fructifier t a r d , mais la fertilité en est régulière et a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n , piriforme t r o n q u é , a s y m é t r i q u e ; j a u n e c i t r i n , a v e c d e n o m -
b r e u x p o i n t s v e r t s sous-cutanés. Chair b l a n c h e , mi-fine, assez c o m p a c t e , très j u t e u s e ,
f i n e m e n t a c i d u l é e , à a r ô m e faible. D c b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – end of July - beginning of August.

Variety of French origin, described for the first time by Le Lectier in 1628.
Tree – strong, tall, demanding as to soil conditions, cold-resistant and relatively resistant to drought,
diseases and insects. Begin to grow later, but fertility is regular and abundant.
Fruit – sub-medium, pyriform truncated, asymmetrical, yellow citrine, with many green dots under the
skin. Flesh white, half-fine, very compact, very juicy, delicately tart-flavoured low. Good quality.
 BUSUIOACE

Sinonime : Busuioace de vară.

Origine. S o i a u t o h t o n f o a r t e v e c h i , originar p r o b a b i l d i n z o n a s u b c a r p a t i c ă a Mol­

d o v e i , u n d e este m a i răspîndit şi c u n o s c u t d i n cele m a i v e c h i t i m p u r i .

Răspîndire. E s t e răspîndit în M o l d o v a şi m a i p u ţ i n în M u n t e n i a şi alte regiuni ale

ţării. Se întîlneşte c a p o m răzleţ p r i n grădinile d i n jurul c a s e l o r sau p e izlazuri.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s şi îşi m e n ţ i n e v i g o a r e a p î n ă la b ă t r î n e ţ e . S e întîlneşte

altoit a p r o a p e n u m a i p e p ă r p ă d u r e ţ , p e c a r e se c o m p o r t ă f o a r t e b i n e , m a i ales d a c ă este
altoit sus în c o r o a n ă , la 1,20 m sau 1,50 m î n ă l ţ i m e . A l t o i t p e g u t u i creşte s l a b , însă p r o d u c e
a b u n d e n t fructe m a r i şi intens c o l o r a t e . Soiul se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n p o m i d e o e x c e p ţ i o n a l ă
l o n g e v i t a t e , c a r e d e p ă ş e ş t e v î r s t a d e 1 5 0 — 1 7 0 ani, a j u n g î n d p î n ă la 2 0 0 ani.
P o m u l n u este e x i g e n t faţă d e c l i m ă şi sol, d î n d r e z u l t a t e b u n e a p r o a p e în t o a t ă
ţara ; este f o a r t e rezistent la ger, s e c e t ă şi a t a c u l b o l i l o r ; fructele sînt însă p u t e r n i c a t a c a t e
d e v i e r m e l e m e r e l o r (Carpocapsa pomonella L.).
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l sezonului de înflorire a părului, o d a t ă c u cele m a i m u l t e soiuri ;
d u r a t a p e r i o a d e i r e s p e c t i v e este d e 7—11 zile.
I n t r ă p e r o d tîrziu, la 8 — 1 0 ani, însă p r o d u c e r e g u l a t şi d i n c e în c e m a i mult;
un p o m în vîrsta d e p e s t e 80 ani d ă a n u a l p î n ă la 6 0 0 — 9 0 0 k g f r u c t e .
F r u c t e l e , g r u p a t e c î t e 3—4 la u n l o c , sînt d e c a l i t a t e b u n ă sau f o a r t e b u n ă . Maturi­
tatea lor are l o c treptat, p r e l u n g i n d u - s e p î n ă la trei s ă p t ă m î n i ; a c e a s t a i m p b c ă r e c o l t a r e a
î n două-trei reprize, la interval d e 4—5 zile, c î n d fructele sînt d e s t i n a t e p e n t r u c o n s u m u l
p e l o c . P e n t r u e x p e d i e r e la d i s t a n ţ e m a r i se r e c o l t e a z ă în p î r g ă . S e m a i folosesc p e n t r u
uscat şi î n d e o s e b i p e n t r u c o m p o t şi d u l c e a ţ ă . Sînt f o a r t e rezistente la c ă d e r e , s u p o r t ă
t r a n s p o r t u l şi se păstrează d e a s e m e n e a b i n e .
Calităţi: v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a , r o d i r e a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă a p o m i l o r , p r e c u m
<şi calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : m a t u r i t a t e a t r e p t a t ă a fructelor.
'.m SOIURI DE P A R R A I O N A T E SI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l , l a v î r s t a d e 8 0 — 1 0 0 ani, a t i n g e înălţimea de 1 6 — 2 0 m , a v î n d t r u n c h i u l
înalt, d r e p t şi g r o s .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , răsfirată, destul d e rară în tinereţe, a p o i semisferică,
neregulată, f o a r t e largă, c u d i a m e t r u l d e 1 2 — 1 6 m (fig. 1 2 ) .

Fig. 12. — Busuioace.

Ramurile de schelet — l u n g i şi g r o a s e , dresate, b i n e r a m i f i c a t e , degarnisite d e la

bază p e o lungime mare, p e măsură ce înaintează în vîrsta ; scoarţa d e culoare brună-
cenuşie, c u c r ă p ă t u r i c e d e l i m i t e a z ă fîşii î n g u s t e p r i s m a t i c e .
Ramurile de rod — scurte sau d e l u n g i m e m i j l o c i e , g r o a s e , r e p r e z e n t a t e m a i m u l t
prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e .
Lăstarii — scurţi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e , c u l e n t i c e l e m i c i ,
cafenii-albicioase, r ă s p î n d i t e î n g r u p u r i n e r e g u l a t e .
Mugurii vegetativi — m i c i sau m i j l o c i i , c o n i c i , c u vîrful ascuţit, î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , slab p u b e s c e n ţ i , aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
 PLANŞA VII

Busuioace.
 BUSUIOACE 91

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i b o m b a ţ i , d e c u l o a r e castanie la

m i j l o c şi b r u n ă - c e n u ş i e la b a z ă eu solzii b i n e lipiţi,
Frunzele — d e 6 1 — 7 3 m m l u n g i m e şi 1 0 — 6 1 m m l ă ţ i m e , e l i p t i c - a l u n g i t e , a s c u ţ i t e
c ă t r e v î r f şi r o t u n j i t e la b a z ă , c u marginile serate superficial şi n e u n i f o r m . L i m b u l g r o s ,
p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e , s e m i l u c i o s p e f a ţ a superioară şi v e r d e - c e n u ş i u , m a t , p e c e a infe­
rioară, c u vîrful arcuit şi p u ţ i n răsucit, iar marginile u ş o r r i d i c a t e , f o r m î n d u n j g h e a b l a r g .
P e ţ i o l u l l u n g de 2 5 — 4 5 m m , arcuit, v e r d e deschis, uneori p u ţ i n r o z p e p a r t e a s u p e r i o a r ă .
Florile — g r u p a t e c î t e 7—10 într-o inflorescenţă semicompactă, sînt de m ă r i m e
m i j l o c i e , c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 68 m m şi D = 41 mm; greutatea

de 60 — 70 g.
Forma — p i r i f o r m ă , s t r a n g u l a t ă şi a l u n g i t ă t r e p t a t c ă t r e p e d u n c u l , c u d i a m e t r u l
m a x i m situat m a i j o s d e j u m ă t a t e a înălţimii. î n general fructele sînt simetrice, c u supra­
faţa slab o n d u l a t ă ( p l . V I I ) .
Culoarea — d e f o n d v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e , g a l b e n ă - v e r z u i e la m a t u r i t a t e a d e
c o n s u m , a c o p e r i t ă c u o r o ş e a ţ ă slabă, n u a n ţ a t ă în v i n ă t - v i ş i n i u p e p a r t e a însorită, c a r e
la c o m p l e t ă m a t u r i t a t e d e v i n e roşie aprins. P e t o a t ă suprafaţa f r u c t u l u i sînt p r e s ă r a t e
puncte mici, albe.
Pedunculul — scurt, de g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t sau arcuit, a p r o a p e d e aceeaşi
g r o s i m e p e t o a t ă l u n g i m e a , d e c u l o a r e v e r d e m u r d a r , măslinie sau cafenie la c a p ă t ,
semilignificat, înfipt o b l i c .
Cavitatea pedunculară — superficială sau inexistentă.
Caliciul — m i c , deschis, c u sepale m i c i , înguste, d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , c o n ­
c r e s c u t e la b a z ă şi c u vîrf urile ascuţite, răsfrînte în afară în f o r m ă de stea, u s c a t e şi b r u n i f i c a t e .
Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e şi a d î n c i m e f o a r t e m i c i , a p r o a p e superficială, cu
suprafaţa neregulată, o n d u l a t ă şi încreţită în apropierea cahciului.
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , n e t e d ă , l u c i o a s ă , elastică, rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — f o a r t e m i c ă , în f o r m ă d e pîlnie c u g î t u l l u n g şi s t r i m t sau
în f o r m ă d e c u p ă , p u ţ i n a d î n c ă .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l ă , alungită şi î n g u s t a t ă b r u s c c ă t r e p e d u n c u l ,
slab dehmitată.
Lojile — m i c i sau mijlocii, o v a l e , e u pereţii albi, lucioşi, subţiri.
Seminţele — m i c i , o v o i d e , c u vîrful alungit şi a s c u ţ i t , d e c u l o a r e c a s t a n i e deschis,
n e g r i c i o a s e la v î r f ; c î t e 5—7 s e m i n ţ e p l i n e într-un fruct, restul seci sau n e d e z v o l t a t e .
Pulpa — albă, c u slabă n u a n ţ ă v e r z u i e s u b pieliţă, lipsită d e sclereide, s e m i c o m p a c t ă ,
fină, s e m i f o n d a n t ă , suculentă, d u l c e , slab a c i d u l a t ă , c u a r o m ă p r o n u n ţ a t ă d e b u s u i o c ,
î n v i o r ă t o a r e , p r o a s p ă t ă , p l ă c u t ă la g u s t .
Maturitatea de consum — î n c e p e d i n u l t i m a d e c a d ă a lunii iulie şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă
la sfirşitul d e c a d e i a d o u a a l u m i a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul B u s u i o a c e este r e c o m a n d a t p e n t r u grădinile d e lingă case,

X>entru plantaţiile d e p e m a r g i n e a c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e , p r e c u m şi p e n t r u livezile din
 SOIURI DE PAR RAIONATE Şl DE PERSPECTIVA

a p r o p i e r e a centrelor industriale m a r i . E s t e r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e în regiunile :

I — S u b c a r p a t i c ă meridională, a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est, a V - a — Dealurile din
sud-estul Transilvaniei, a V I I T - a — Colinele M o l d o v e i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a ,
p r e c u m şi c a soi d e încercare în regiunea a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i .

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец июля—середина августа.

Стародавний румынский с о р т п р и к а р п а т с к о й зоны М о л д о в ы .
Дерево — о ч е н ь м о щ н о е и д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к
морозам, засухе и болезням; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , к п л о д о н о ж к е у д л и н е н н ы й , сим­
м е т р и ч н ы й , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и
м н о г о ч и с л е н н ы м и м е л к и м и б е л ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь б е л а я без к а м е н и с т ы х к л е т о к ,
е р е д н е п л о т н а я , н е ж н а я п о л у т а ю щ а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с л а б о к и с л о в а т а я , с сильным
в а с и л ь к о в ы м а р о м а т о м ; х о р о ш е г о или д а ж е о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

BÉSUMÉ

Maturité — fin j u i l l e t — m i - a o û t .
Très a n c i e n n e v a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la z o n e s u b c a r p a t i q u e do la M o l -
davie.
Arbre — très v i g o u r e u x e t longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u sol, résistant a u f r o i d ,
à la sécheresse e t a u x m a l a d i e s ; à fructification a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e , a l l o n g é vers le p é d o n c u l e , s y m é t r i q u e ; j a u n e - v e r -
d â t r e a v e c une faible r o u g e u r à l ' i n s o l a t i o n et d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s b l a n c s . Chair
b l a n c h e , sans c o n c r é t i o n s , m i - c o m p a c t e , fine, m i - f o n d a n t e , j u t e u s e , sucrée, l é g è r e m e n t
a c i d u l é e , à fort a r ô m e d e basilic. Qualité : b o n n e o u très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – end of July - mid-August.

Very old native variety, originally from the Carpathian area of Moldavia.
Tree – very vigorous and long life, not exacting as to soil, resistant to cold, drought and disease, regular
and abundant fruiting.
Fruit – sub-medium, pyriform, elongated towards the stalk, symmetrical, yellow-green with a faint
blush to the sunshine and many small white spots. Flesh white, not concretions, mid-compact, thin, half-melting,
juicy, sweet, and slightly tart, with strong basil flavour. Quality: good or very good.
 LĂMÎI

Sinonimi' : rus. Limonka, Limonnaia.

rom. Alămii.

O r i y i n c . N u se c u n o a ş t e e x a c t o r i g i n e a a c e s t u i soi. S e c r e d e c ă este originar din

U . E . S . S . , întrueît a fost c u n o s c u t aci d i n cele m a i v e c h i t i m p u r i .

R ă s p î n d i r c . E s t e răspîndit în E . S. S. U c r a i n e a n ă , E . S . S . B i e l o r u s ă , p a r t e a c e n t r a l ă
a U . E . S . S . , î n b a z i n u l rîului V o l g a şi în E . S . S . M o l d o v e n e a s c ă . î n r e g i u n i l e U l i a n o v s k ,
A s t r a h a n , K u i b î ş e v , R o s t o v , V o l g o g r a d e t c . acest soi intră în s o r t i m e n t e c a soi d e b a z ă
în p r o p o r ţ i e d e 1 — 5 , 5 % . î n E . S . S . U c r a i n e a n ă este folosit c u s u c c e s c a p o r t a l t o i p e n t r u
soiurile v a l o r o a s e d e p ă r . î n alte regiuni se întîlnesc diferite soiuri d e L i m o n k a ( L ă m î i ) ,
c a L i m o n k a d u b l ă c u fructele şi frunzele m a i mari, L i m o n k a d u l c e , .Turavlevka, L i m o n k a
de L i t u a n i a e t c . , d i n c a r e u u e l e sînt soiuri d e o s e b i t e , iar altoie diferite t i p u r i ale soiului
iniţial, c u m sînt la n o i diferitele tipuri d e T ă m î i o a s e .
î n ţara noastră soiul L ă m î i este r ă s p î n d i t în M o l d o v a , m a i ales în z o n a d e a l u r i l o r şi
în p o d g o r i i , p r i n grădinile d e lîngă case şi prin livezi, u n d e se intîlnesc p o m i b ă t r î n i , de
dimensiuni impresionante.
î n celelalte regiuni ale ţării şi m a i ales î n T r a n s i l v a n i a se întîlnesc, în afară d e soiul
L ă m î i , alte soiuri care c i r c u l ă s u b n u m e l e d e L ă m î i , c u m ar fi s o i u l A l ă m i i , c a r e se d e o s e b e s c
insă unele d e altele n u n u m a i d u p ă m ă r i m e a şi f o r m a f r u c t u l u i c i şi d u p ă e p o c a d e m a t u ­
ritate ; t o a t e sînt m a i tîrzii, unele d e sfîrşit d e v a r ă , altele d e t o a m n ă .

CARACTERISTICA SOIVLUI

P o m u l este f o a r t e v i g u r o s . E e u ş e ş t e b i n e a l t o i t n u m a i p e p ă r p ă d u r e ţ şi m a i ales în
c o r o a n ă ; i se d ă f o r m a d e t r u n c h i înalt, m a i rar s e m i t r u n c h i . Trăieşte m u l t , a t i n g î n d v î r s t a
d e 8 0 — 1 0 0 ani ; n u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol, n e c e s i t ă însă l o c u r i a d ă p o s t i t e , b i n e însorite ;
este rezistent la s e c e t ă , ger, p r e c u m şi la atacul b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e la î n c e p u t u l sezonului d e înflorire a părului, d u r a t a p e r i o a d e i r e s p e c t i v e
fiind d e 8 — 10 zile. E s t e parţial autosteril. Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : F a v o r i t a
lui C l a p p , F o n d a n t a d e p ă d u r e , Sîntilieşti, U n t o a s a r o m a n ă .
I n t r ă p e r o d destul d e tîrziu, la 7—9 ani. B o d e ş t e în fiecare an a b u n d e n t ; un p o m
în vîrsta d e 3 0 — 3 5 ani p r o d u c e p i u ă la 350— -150 k g fructe.
94 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă ; se folosesc p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , p e n t r u

u s c a t şi p r e p a r a r e a m a r m e l a d e i ; r e c o l t a t e î n p î r g ă , sînt b u n e şi p e n t r u c o m p o t . D e o a r e c e
la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă fructele c a d în m a s ă şi p i e r d d i n calităţi, d e v e n i n d făinoase,
este i n d i c a t să fie r e c o l t a t e în p î r g ă . î n anii p l o i o ş i fructele sînt lipsite d e suculentă, astrin­
g e n t e , î n e c ă c i o a s e şi a t a c a t e d e r a p ă n . ÎTu s u p o r t ă transporturile l u n g i , se păstrează
n u m a i c î t e v a zile şi se p r ă b u ş e s c î n c e p î n d d e la m i j l o c .
Calităţi : rusticitatea şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi m a t u r i t a t e a timpurie a
fructelor.
Defecte : insuficienta rezistenţă a fructelor la c ă d e r e , t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .

POMUL

P o m u l atinge d i m e n s i u n i f o a r t e mari, a v î n d t r u n c h i u l înalt, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e

cenuşie închis, cu c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e dese.

Flg. 13. — Lămii.

Coroana — piramidală şi răsfirată la î n c e p u t , iar m a i tîrziu g l o b u l o a s ă , a t i n g î n d

1 0 - 1 2 m î n d i a m e t r u şi t o t atît în î n ă l ţ i m e (fig. 1 3 ) .
 PLANŞA VIII

Lămîi.
 LAMII 9S

Ramurile de schelet — l u n g i şi g r o a s e , b i n e r a m i f i c a t e , c u u n g h i u r i d e r a m i f i c a r e d e
60 — 60°, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e , c a r e garnisesc b i n e r a m u r i l e
d e schelet.
Lăstarii — v i g u r o ş i , d e c u l o a r e v e r d e - b r u n ă p î n ă la cafenie-roşiatică, c u l e n t i c e l e
orbiculare, d e c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , lipiţi d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , c u vîrful ascuţit, d e c u l o a r e easta-
nie-roşiatică.
Frunzele — m a r i , d e 7 4 — 8 5 m m l u n g i m e şi 55 — 60 m m l ă ţ i m e , o v a t e , c u vîrful
a c u m i n a t , a d e s e a r e c u r b a t şi r ă s u c i t , c u m a r g i n i l e fin serate, u n e o r i slab o n d u l a t e . L i m b u l
g r o s , p i e l o s , arcuit, d e c u l o a r e v e r d e închis, s e m i l u c i o s , c u n e r v u r a p r i n c i p a l ă p r o e m i n e n t ă .
P e ţ i o l u l f o a r t e l u n g sau m i j l o c i u , s u b ţ i r e , d r e p t sau c u r b a t , d e c u l o a r e v e r d e - a l b i c i o s .
Florile — g r u p a t e c î t e 5 — 7 într-o inflorescenţă, sînt de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e
a l b e , r o t u n j i t e , u n g u i c u l a t e b r u s c la b a z ă şi î n d e p ă r t a t e u n e l e d e altele.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , H = 6 5 — 7 2 m m şi D = 5 5 — 6 2 m m ; g r e u t a t e a d e 1 3 0 — 1 5 0 g.
Forma — p i r i f o r m ă , scurtă sau sferic-alungită, s t r a n g u l a t ă în a p r o p i e r e a p e d u n c u l u l u i ,
f o r m î n d o u m f l ă t u r ă p r o e m i n e n t ă c a r e c u p r i n d e j u m ă t a t e d i n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă şi
d e t e r m i n ă asimetria fructului. F r u c t u l p r e z i n t ă p e t o a t ă l u n g i m e a u n şănţuleţ superficial,
caracteristic soiului ; suprafaţa este n e t e d ă sau m a m e l o n a t ă , c u m i c i depresiuni p e j u m ă ­
tatea dinspre peduncul (pl. V I I I ) .
Culoarea — v e r d e deschis la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - l i m o n i e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m ,
c u n u a n ţ ă g a l b e n ă - a u r i e p e p a r t e a însorită, f o a r t e rar c u o r o ş e a ţ ă suflată. P e s u p r a f a ţ a
f r u c t u l u i se o b s e r v ă p u n c t e d e c u l o a r e v e r d e d e s c h i s , m a i n u m e r o a s e î n p a r t e a d i n s p r e
caliciu.
Pedunculul — l u n g de 3 5 — 4 5 m m , subţire, î n g r o ş a t la b a z ă şi c ă r n o s la p u n c t u l
d e u n i r e c u fructul, lignificat, fragil, arcuit, înfipt p u ţ i n o b l i c , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e
c ă t r e f r u c t şi cafenie sau b r u n ă - g ă l b u i e c ă t r e c a p ă t u l o p u s şi p e t o a t ă p a r t e a î n s o r i t ă .
Cavitatea pedunculară — foarte mică, asimetrică, neregulată.
Caliciul — d e dimensiuni m i j l o c i i , deschis sau s e m i d e s c h i s , c u sepalele î n g u s t e , c u
vîrfurile răsfrinte în afară, b r u n e .
Cavitatea calicială — m i c ă , a p r o a p e superficială, c u suprafaţa regulată, fornăind
slabe încreţituri n u m a i in j u r u l c a h c i u l u i .
Pieliţa — subţire, f o a r t e fină, n e t e d ă , l u o i o a s ă , p u ţ i n u n s u r o a s ă la m a t u r i t a t e a d e
c o n s u m , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e a d î n c i m e m i c ă şi l ă r g i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a ş c ă ,
c u p e r e ţ i i tari.
Inima — m i c ă sau m i j l o c i e , o v a l ă , d e p l a s a t ă c ă t r e caliciu, c u pereţii b i n e m a r c a ţ i
de sclereide m a r i .
Lojile — m i c i , închise sau semidesehise, eliptic-alungite şi a s c u ţ i t e c ă t r e p e d u n c u l .
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , alungite şi a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e cafenie-
b r u n ă , p l i n e , c î t e d o u ă în lojă.
Axul — m i c , semideschis, foarte îngust.
 SOIURI DE PAR RAIONATE Ş1 D E PERSPECTIVA

Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , compactă, suculentă, dulce, cu aromă plăcută de muscat

puţin astringentă.
Maturitatea de consum — sfîrşitul lui iulie — î n c e p u t u l lui a u g u s t , se prelungeşte
două săptămîni.

RECOMANDĂRI. Soiul L ă m î i se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e Ungă case în toată

M o l d o v a . P e n t r u p l a n t a ţ i i m a r i este r a i o n a t ca soi de c o m p l e t a r e în regiunile a I V - a — S u b ­
carpatică d e est şi a V I I T - a — Colinele M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю л я — с е р е д и н а а в г у с т а .
М е с т о м п р о и с х о ж д е н и я э т о г о с о р т а с ч и т а ю т Р С Ф С Р , где он и з в е с т е н с о ч е н ь
давних времен.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е ,
болезням и вредителям; плодоносит ежегодно и довольно обильно.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й или о к р у г л о - п р о д о л г о в а т ы й , н е п р а в и л ь ­
ной ф о р м ы с п о в е р х н о с т н о й б о р о з д о й п о всей д л и н е , л и м о н н о - ж е л т о г о ц в е т а с з о л о т и с ­
тым о т т е н к о м на с о л е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л о в а т о - ж е л т о в а т а я , п л о т н а я , с о ч н а я ,
сладкая, с приятным мускатным ароматом, слегка терпкая; качество х о р о ш е е .

RÉSUME

Maturité — fin j u i l l e t — m i - a o û t .
V a r i é t é p r é s u m é e originaire d ' U . R . S . S . , o ù elle est c o n n u e d e p u i s fort l o n g t e m p s .
Arbre — v i g o u r e u x , d e h a u t e taille, longétif, résistant a u x g r a n d s froids, à la séche-
resse, a u x m a l a d i e s et a u x insectes ; à fructification régulière, assez a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n , p i r i f o r m e o u sphérique a l l o n g é , a s y m é t r i q u e , a v e c u n sillon l o n g i t u d i n a l
p e u p r o n o n c é ; j a u n e citrin, a v e c u n e n u a n c e d o r é e à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c - j a u n â t r e ,
c o m p a c t e , j u t e u s e , sucrée, à l ' a r ô m e a g r é a b l e d e m u s c a t , u n p e u a s t r i n g e n t e . D e b o n n e
qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of July - mid-August.

Variety probably originating from Russia, where it is known for a long time.
Tree – strong, tall, long-life, resistant to extreme cold, drought, disease and insects; is fruiting regular,
fairly abundant.
Fruit – medium, elongated pear-shaped or spherical, asymmetrical, with a shallow longitudinal groove,
yellow citrine, with a golden hue in the sunlight. Flesh yellowish-white, compact, juicy, sweet, with pleasant
aroma of Muscat, slightly astringent. Good quality.
 FAVORITA LUI CLAPP

S i n o n i m e : engl. Clapp's Favourite.

rus. Liubimiţa Clappa, Liubimiţa.
Iriuic. Clapp's Favourite, Favorite de Clapp.
germ. Clapps Liebling.
ital. F a v o r i t a di C l a p p .
ceh. Clappova mâslovka.
fol. Faworytka.
mag. K l a p p kedveltje.
biilg. Clapov Liubimeţ.

Origine. S o i de o r i g i n e a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t în l o c a l i t a t e a D o r c h e s t e r d i n satul Mas­

sachusetts de către p o m o l o g u l T. C l a p p , în a d o u a j u m ă t a t e a s e c . al X I X - l e a d i n t r - o
săniînţă p r o v e n i t ă de la s o i u l F o n d a n t a de p ă d u r e .

Răspîntlire. D a t o r i t ă însuşirilor sale d e o s e b i t d o p r e ţ i o a s e , a c e s t soi s-a r ă s p î n d i t

în t o a t e ţările u n d e se c u l t i v ă părul. î n S . U . A . f i g u r e a z ă printre p r i m e l e şase soiuri s t a n d a r d ,
î n U . R . S . S . este f o a r t e răspîndit în C r i m e e a , în n o r d u l C a u c a z u l u i , în regiunile R o s t o v ,
K r a s n o d a r şi în R . S . S . A . D a g h e s t a n . î n R . S . S . M o l d o v e n e a s c ă o c u p ă p r i m u l l o c p r i n t r e
soiurile d e v a r ă . î n F r a n ţ a , B e l g i a , A n g l i a , A u s t r i a , G e r m a n i a , R . S. C e h o s l o v a c ă , R . P . P o ­
l o n ă , R . P . U n g a r ă o c u p ă d e a s e m e n e a U D l o c de frunte.
L a n o i este c u n o s c u t şi răspîndit p r e t u t i n d e n i u n d e în general se c u l t i v ă p ă r u l , o c u p î n d
primul l o c printre soiurile d e p ă r v a l o r o a s e d e v a r ă .

CARACTERISTICA SOIULUI

î n p e p i n i e r ă p o m u l creşte d r e p t şi v i g u r o s ; în p e r i o a d a d e r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e şi
r ă m î n e m o d e r a t ă . Trăieşte în m e d i e 5 0 — 5 5 ani şi reuşeşte f o a r t e b i n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ .
P e g u t u i , adesea este necesară altoirea p e p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r , d e o a r e c e a l t o i u l se d e z ­
b i n ă u ş o r la l o c u l d e altoire. N e c e s i t ă tăieri scurte.
P o m u l nu este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi d i n t r e soiurile străine v a l o r o a s e , este c o n s i d e r a t
c a u n u l dintre cele m a i rezistente la g e r . E s t e de a s e m e n e a rezistent la secetă, însă în tere­
nurile s e c e t o a s e şi în anii fără p l o i fructele se s c u t u r ă de v î n t . A t î t p o m i i cît şi fructele
sînt rezistente la boli şi d ă u n ă t o r i . N u m a i în anii e x c e s i v d e ploioşi fructele sînt a t a c a t e
de r a p ă n , însă într-o m ă s u r ă m a i mică d e c î t alte soiuri.

7 - 0 . 2У03
98 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

î n f l o r e ş t e semitîrziu sau tîrziu, iar în regiunile sudice o d a t ă c u majoritatea soiurilor

de p ă r . E s t e b u n p o l e n i z a t o r pentru alte soiuri. Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile :
Buna Luiza de Avranches, Fondanta de pădure, N o u a Poiteau, Boşioare de Stuttgart,
Saint G e r m a i n , T i m p u r i e d e T r é v o u x , T r i u m f de V i e n n e , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a H a r d e n ­
p o n t , U n t o a s a H a r d y , U n t o a s a r o m a n ă şi W i l h a m s . î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e v i n e parţial
autofertil ; are t e n d i n ţ a d e a p r o d u c e fructe p e cale p a r t e n o c a r p i c ă .
I n t r ă p e r o d la 6—8 ani altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi la 4—5 ani, p e g u t u i . P r o d u c e
regulat şi d ă r e c o l t e b o g a t e , uneori a b u n d e n t e ; la vîrsta d e 1 6 — 1 8 ani d ă 1 2 0 — 1 6 0 k g ,
iar la v î r s t a d e 3 0 — 3 5 ani d ă p î n ă la 2 5 0 — 3 0 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt f o a r t e b u n e la g u s t ; c o n ţ i n 8 , 1 0 % zahăr, 0,23 % a c i d i t a t e , 0 , 1 4 %
s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 0 , 5 0 % p r o t e i n e şi 2,10 m g % v i t a m i n a C . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă a p e r e l o r
este d e 5 1 , 0 8 c a l . F r u c t e l e t r e b u i e r e c o l t a t e c u 1 0 — 1 2 zile înainte d e m a t u r i t a t e a d e p l i n ă ,
altfel se p r ă b u ş e s c d u p ă c î t e v a zile şi nu s u p o r t ă t r a n s p o r t u l la d i s t a n ţ e mari. S e p ă s t r e a z ă
greu şi c u pierderi î n s e m n a t e . S î n t e x c e l e n t e p e n t r u a fi c o n s u m a t e în stare p r o a s p ă t ă ,
iar r e c o l t a t e înainte d o m a t u r i t a t e a d e c o n s u m c o n s t i t u i e o m a t e r i e p r i m ă f o a r t e b u n ă
p e n t r u c o m p o t , u s c a t şi m a r m e l a d ă .
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e se a s e a m ă n ă m u l t c u a c e l e a ale soiului T i m p u r i e
d e T r é v o u x , c a r e a j u n g la m a t u r i t a t e a p r o a p e în acelaşi t i m p ; sînt însă m a i mari şi mai
p u ţ i n înalte în r a p o r t c u d i a m e t r u l .
Calităţi : p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă , rezistenţa la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i a p o m i l o r , fru­
m u s e ţ e a , calitatea şi g u s t u l e x c e l e n t al f r u c t e l o r .
Defecte : slaba rezistenţă la p ă s t r a r e a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 9 — 1 0 m , are trunchiul d r e p t şi g r o s , c u s c o a r ţ a brună-

r o ş c a t ă la î n c e p u t şi b r u n ă - c e n u ş i e m a i tîrziu : r i t i d o m u l se f o r m e a z ă tîrziu.
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , d e s t u l d e rară, d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i (fig. 1 4 ) .
Ramurile de schelet — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , f o r m î n d c u a x u l unghiuri de
4 5 — 5 5 ° , c u v î r i u r i l e a r c u i t e la p o m i i în plină p r o d u c ţ i e , a u s c o a r ţ a n e t e d ă , de c u l o a r e
b r u n ă - c e n u ş i e , eu n u a n ţ ă roşiatică la r a m u r i l e m a i tinere.
Ramurile de rod — n u m e r o a s e , r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i şi ţepuşe, c u scoarţa n e t e d ă ,
semilucioasâ, de culoare brună, cu nuanţă roşiatică.
Lăstarii — l u n g i , groşi, n o d u r o ş i , d r e p ţ i , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , d e c u l o a r e
b r u n ă - v i o l a c e e p e p a r t e a î n s o r i t ă şi măslinie p e partea u m b r i t ă , c u n u m e r o a s e lenticele
mari, a l u n g i t e , d e c u l o a r e c e n u ş i e sau g ă l b u i e .
Mugurii vegetativi — m i c i sau m i j l o c i i , o v o i z i , ascuţiţi la vîrf, îndepărtaţi, însă cu
vîrful î n d o i t c ă t r e r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , ascuţiţi la vîif, de c u l o a r e brună
închis.
Frunzele — m a i i , d e 6 5 — 1 1 0 m m l u n g i m e şi 4 1 — 7 0 m m l ă ţ i m e , eliptic-alungite,
î n g u s t a t e la b a z ă şi a l u n g i t e c ă t r e vîrf, c u m a r g i n i l e serate m ă r u n t şi regulat. L i m b u l
arcuit şi p u ţ i n r ă s u c i t , g r o s , p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e intens, c u marginile f o r m î n d
un j g h e a b . P e ţ i o l u l l u n g d e 3 0 — 6 3 m m , subţire, d r e p t sau arcuit, d e c u l o a r e v e r d e d e s c h i s ,
cu slabă r o ş e a ţ ă p e p a r t e a însorită.
 PLANŞA IX

Pavorïta lui Г^»л

 FAVORITA LUI CLAPP 99

Florile — c i t e 6 —7 în inflorescenţă, sînt m a r i , c u p e t a l e l e late, c a r e se suprapun,

cu m a r g i n i l e a l b e , ou irizaţii r o z . î n p e r i o a d a d e tinereţe, f o a r t e m u l t e flori sînt i n v o a l t e .

Fig. 14. — Favorita lui Clapp.

FRUCTUL

Mărimea — destul de u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , însă f o a r t e v a r i a b i l ă în general,

în r a p o r t c u p o r t a l t o i u l , m o d u l d e cultură şi m ă r i m e a recoltei : m i j l o c i e la p o m i i altoiţi
p e p ă r p ă d u r e ţ şi m a r e sau foarte m a r e la p o m i i tineri şi altoiţi p e g u t u i . D i m e n s i u n i l e
v a r i a z ă astfel : H = 85 — 100 m m şi D = 60 — 75 m m ; g r e u t a t e a d e 1 3 0 — 2 6 0 g ; în cazuri
e x c e p ţ i o n a l e g r e u t a t e a u n u i fruct ajunge p î n ă la 500 g.
Forma — o v o i d - a l u n g i t ă sau piriformă, p u ţ i n s t r a n g u l a t ă spre p e d u n e u l şi t r u n c h i a t ă
la vîrf, simetrică, c u suprafaţa n e t e d ă , uneori p u ţ i n v ă l u r a t ă şi c o n t u r regulat ( p l . I X ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e sau v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e , g a l b e n ă sau g a l b e n ă
deschis la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , a c o p e r i t ă cu r o ş u - c a r m i n sau p u r p u r i u n u a n ţ a t p e p a r t e a
î n s o r i t ă ; uneori p e s t e r o ş e a ţ ă se o b s e r v ă d u n g i d e c u l o a r e p u r p u r i e . P e t o a t ă suprafaţa
too SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

fructului sînt r ă s p î n d i t e p u n c t e d e c u l o a r e b r u n ă sau ruginie, p u ţ i n vizibile p e p a r t e a u m -

b i i t ă şi încercuite c u inele roşii p e p a r t e a însorită, care d a u fructelor un aspect foarte atră­
g ă t o r . P e t e de rugină se găsesc n u m a i în c a v i t a t e a calicială şi m a i rar la b a z a p e d u n c u l u l u i .
Pedunculul — d e l u n g i m e v a r i a b i l ă , 2 6 — 4 0 m m , g r o s , semilignificat, ingroşat şi
•viesca c ă r n o s , d r e p t , slab arcuit, înfipt p u ţ i n o b l i c .
Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e şi l ă r g i m e foarte m i c i , superficială, uneori
inexistentă.
Caliciul — de m ă r i m e m i j l o c i e sau m a r e , deschis sau semideschis, c u sepalele înguste,
ascuţite, d r e p t e , t a r i .
Cavitatea calicială — d e a d î n c i m e m i c ă , îngustă, c u pereţii netezi sau p u ţ i n plisaţi.
Pielita — fină, p o t r i v i t d e groasă, n e t e d ă , lucioasă, destul d e rezistentă, a d e r e n t ă
la pulpă.
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă de pîlnie sau de c u p ă ; sta­
m m e l e c u aşezare m i j l o c i e .
Inima — de m ă r i m e m i j l o c i e , piriform-alungită, deplasată spre caliciu, slab deli­
m i t a t ă d e g r a n u l a ţ i i fine.
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , largi, o v a l e , închise, c u pereţii subţiri, albi.
Seminţele — m i c i sau m i j l o c i i , o v o i d e , c u vîrful alungit şi f o a r t e ascuţit, p l i n e , d e
c u l o a r e castanie deschis.
Axul — închis sau u n e o r i f o r m e a z ă o c a m e r ă î n g u s t ă , fusiformă.
Pulpa — a l b ă sau a l b ă - g ă l b u i e c ă t r e e x t e r i o r , g ă l b u i e şi uneori c u n u a n ţ ă r o z către
i n t e r i o r şi în j u r u l i n i m i i , fină, f o n d a n t a , f o a r t e suculentă, a p r o a p e a p o a s ă , d u l c e - v i n u r i e
sau u n e o r i slab a c i d u l a t ă , r ă c o r i t o a r e , c u a r o m ă p l ă c u t ă , f o a r t e b u n ă sau e x c e l e n t ă la
gust. L a fructele p r o v e n i t e d i n p o m i i c u l t i v a ţ i în terenuri uşoare şi c u insuficientă u m i d i t a t e
este m a i p u ţ i n s u c u l e n t ă , f a d ă şi c u p u ţ i n ă d u l c e a ţ ă ; la cele p r o v e n i t e d i n terenuri c o m ­
p a c t e , argiloase şi u m e d e , este p u ţ i n a s t r i n g e n t ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e la sflrşitul lunii i u h e — î n c e p u t u l lui august şi
se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sflrşitul lunii august, în f u n c ţ i e de regiune, sol şi c o n d i ţ i i l e anului
respectiv.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l F a v o r i t a lui C l a p p este p r e v ă z u t p e n t r u v i i t o r ca soi d e b a z ă

în toate regiunile p o m i c o l e ale ţării.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю л я — а в г у с т а .
С е в е р о - а м е р н к а н с к н й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1860 г о д у , ш и р о к о р а с п р о с т р а н е н н ы й
во в с е х с т р а н а х Е в р о п ы , а т а к ж е и в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , о ч е н ь м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е и у с т о й ч и в о е к б о л е з ­
ням и в р е д и т е л я м , мало п р и х о т л и в о е к п о ч в е ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Плод — к р у п н ы й , и н о г д а о ч е н ь к р у п н ы й , п р о д о л т о в а т о я й ц е в и д н о й или г р у ш е в и д ­
ной формы, с л е г к а с д а в л е н н ы й в б л и з и п л о д о н о ж к и , с и м м е т р и ч н ы й с о с л а б о в о л н и с т о й
п о в е р х н о с т ь ю , ж е л т ы й , п о к р ы т ы й к р а с н о в а т о - к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и б у р ы м и или р ж а в ы м и б е с п о р я д о ч н о р а з б р о с а н н ы м и
точками; мякоть белая, нежная, таюащан, очень сочная, винносладкая с приятным аро­
матом; очень хорошего качества.
 FAVORITA LUI CLAPP 101

RÉSUMÉ

Maturité — fin juillet — a o û t .

V a r i é t é d ' o r i g i n e a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 6 0 ; f o r t r é p a n d u e d a n s t o u s les p a y s
d e l ' E u r o p e , y c o m p r i s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , très résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s
et a u x insectes, p e u e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol ; à fructification a b o n d a n t e
et régulière.
Fruit — g r o s , parfois très g r o s , o v o ï d e a l l o n g é o u p i r i f o r m e , un p e u resserré vers
le p é d o n c u l e , s y m é t r i q u e , à surface un p e u o n d u l é e ; j a u n e , r e c o u v e r t de r o u g e c a r m i n é
d u c ô t é d u soleil, irrégulièrement et r i c h e m e n t p o i n t i l l é d e b r u n o u de f a u v Chair
b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , s u c r é e - v i n e u s e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e très b o n n e
qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of July - August.

Variety of American origin, obtained in 1860, widespread in all countries of Europe, including
Romania.
Tree – vigorous, very resistant to extreme cold, drought and disease and insects, undemanding as to the
conditions of soil and abundant fruiting regularly.
Fruit – large, sometimes very large, elongated oval or pear-shaped, slightly narrowed towards the stalk,
symmetrical, surface slightly undulating, yellow, and covered with crimson red on the sunny side, richly and
irregularly dotted with brown or tan. Flesh white, fine, melting, very juicy, sweet and vinous, with pleasant
aroma. Very good quality.
 CARAFE

S i n o n i m e : rus. Butîlocinaia.
rom. Garafe, Garafe.

Origine. A c e s t soi este c u n o s c u t în sud-estul E u r o p e i din cele m a i v e c h i t i m p u r i .

L. P. S i m i г e n к o îl descrie în anul 1 9 1 2 , m e n ţ i o n î n d c ă ar fi de origine tătărască,
cu provenienţă din Crimeea.
L a noi în ţ a r ă este c o n s i d e r a t însă ca soi a u t o h t o n , f i i n d originar din M o l d o v a .

Băspindire. E s t e r ă s p î n d i t în E . S . S . U c r a i n e a n ă , m a i ales î n C r i m e e a , şi în E . S . S .
Moldovenească.
î n ţ a r a n o a s t r ă este r ă s p î n d i t în M o l d o v a , prin grădinile d e Ungă case şi prin v i i ,
în locuri a d ă p o s t i t e . E s t e p e c a l e de dispariţie.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este f o a r t e v i g u r o s şi se f o r m e a z ă uşor în p e p i n i e r ă . D e o b i c e i se altoieşte

n u m a i p e p ă r p ă d u r e ţ . Preferă solurile b c g a t e , p r o f u n d e , p e r m e a b i l e şi c u suficientă umi­
ditate, p e c a r e creşte v i g u r o s , a t i n g î n d d i m e n s i u n i m a r i şi v î r s t a de peste 60—80 ani.
P r o d u c ţ i a u n o r a s e m e n e a p o m i a j u n g e la 4 0 0 — 6 0 0 k g , iar în c a z u r i e x c e p ţ i o n a l e p î n ă
la 8 0 0 — 9 0 0 k g fructe anual. P e solurile u ş o a r e şi s ă r a c e , . c u insuficientă u m i d i t a t e , creşte
slab şi n u a t i n g e d i m e n s i u n i mari şi nici vîrste î n a i n t a t e .
î n t i n e r e ţ e p o m u l este sensibil la ger, însă d u p ă c e i n t r ă în p e r i o a d a d e plină rodire
d e v i n e destul d e rezistent. Este de asemenea sensibil la secetă, însă rezistent la b o l i
şi dăunători.
î n f l o r i r e a este s e m i t i m p u r i e sau m i j l o c i e . Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile :
B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , L ă m î i , Sîntilieşti şi altele.
I n t r ă p e r o d la 7 —8 ani ; la î n c e p u t produce moderat sau m u l t în fiecare an, iar
d u p ă c e intră în p e r i o a d a d e p l i n ă r o d i r e p r o d u c e a b u n d e n t , o d a t ă la d o i ani.
F r u c t e l e , m e d i o c r e la g u s t , se folosesc p e n t r u u s c a t , c o m p o t şi m a r m e l a d ă . î n general,
se ţin b i n e p e p o m , însă în faza d e p î r g ă sînt s c u t u r a t e u ş o r d e v î n t . S u p o r t ă b i n e trans­
p o r t u l , d a c ă sînt r e c o l t a t e la t i m p şi se p ă s t r e a z ă 2—3 s ă p t ă m î n i , în general m a i b i n e şi
c u 5—8 zile m a i m u l t d e c î t cele alo soiului Sîntilieşti.
 PLANŞA X

Carafe.
 0\K\l и 103

Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a , p r o d u c t i v i t a t e a m a r e , r e z i s t e n ţ a la boli şi d ă u ­
nători, calitatea fructelor pentru uscat şi industrializare, f r u m u s e ţ e a şi u n i f o r m i t a t e a l o r .
Defecte: slaba rezistenţă a p o m i l o r la secetă, calitatea m e d i o c r ă a f r u c t e l o r pentru
c o n s u m u l in stare p r o a s p ă t ă .

POMUL

P o m u l are trunchiul d r e p t , foarte g r o s , c u c o n t u r r e g u l a t , c i l i n d r i c .

Coroana — larg-piramidală, înaltă, etajată, d e a s ă (fig. 1 5 ) .
Ramurile de schelet — lungi şi g r o a s e , dresate, f o r m î n d c u a x u l unghiuri d e 3 8 — 4 5 ° ,
degarnisite m u l t la b a z ă , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .

Fij>. 15. — Carafe.

Ramurile de rod — p r e d o m i n ă pintenii şi ţepuşele situate m a i m u l t spre periferia

coroanei.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, d r e p ţ i , de c u l o a r e verde-roşiatică, cu
lenticele ruginii.
104 SOIURI DE PAR R A I O N A T E SI DE PERSPECTIVA

Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , turtiţi la b a z ă , cu vîrful î n d e p ă r t a t

de ramură.
Mugurii flori feri — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , b o m b a ţ i şi slab strangulaţi la bază.
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v a t e , c u l i m b u l g r o s , m e m b r a n o s , a v î n d marginile
a p r o a p e întregi. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e m i j l o c i e , d e culoare v e r d e , înroşit spre b a z ă .
Florile — relativ m i c i , c u petalele m i c i , o v a t e sau neregulate, d e c u l o a r e albă.

F1UJCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e , H = 1 1 0 — 1 4 5 m m şi D = 70 — 90 m m ; g r e u t a t e a de
1 0 0 - 1 8 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , a s e m ă n ă t o a r e c u o butelie sau carafă, c u c o n t u r regulat
şi c u suprafaţa n e t e d ă , afară d e b a z a fructului u n d e în jurul p e d u n c u l u l u i f o r m e a z ă încre­
ţituri şi p r o e m i n e n ţ e c ă r n o a s e ( p l . X ) .
Culoarea — v e r d e deschis sau v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - v e r z u i e la matu­
ritatea de c o n s u m ; p e p a r t e a însorită se o b s e r v ă f o a r t e rar o n u a n ţ ă r o ş i e - p o r t o c a l i e .
Pedunculul — l u n g , g r o s , îngroşat la p u n c t u l d e inserţie p e r a m u r ă şi c ă r n o s în c a v i ­
tatea p e d u n c u l a r ă , p e c a r e d e cele m a i m u l t e ori o u m p l e c o m p l e t .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă , rareori f o a r t e m i c ă , îngustă şi superficială, c u
suprafaţă neregulată.
Caliciul — m a r e , deschis, c u sepalele lungi şi ascuţite, c u virfurile răsfrînte în
afară, uscate.
Cavitatea calicială — în f o r m ă d e farfurie, m i c ă , c u suprafaţa n e t e d ă .
Pieliţa — g r o a s ă , s e m i m a t ă , rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — de l ă r g i m e şi a d î n c i m e m i j l o c i i , în f o r m ă d e pilnie, c u pereţii
groşi şi tari ; staminele c u aşezare superioară.
Inima — m a r e , eliptic-alungită, m u l t î n g u s t a t ă spre p e d u n c u l şi r o t u n j i t ă către
caliciu, b i n e m a r c a t ă de fascicule a l b e - v e r z u i , deplasată c ă t r e vîrful fructului.
Lojile — înalte, a d î n c i însă înguste, închise, c u pereţii albi, netezi, lucioşi, sidefii.
Seminţele — m a r i , o v o i d - a l u n g i t e , ascuţite la vîrf, d e c u l o a r e b r u n ă - c a s t a n i e .
Axul — închis, m a r c a t n u m a i prin ţesut s p o n g i o s .
Pulpa — a l b ă sau a l b ă - v e r z u i e , s e m i c o m p a c t ă , a ş c h i o a s ă , suculentă, p u ţ i n astrin-
gentă, î n e c ă c i o a s ă , insuficient de d u l c e .
Maturitatea de consum — î n c e p e în p r i m a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t şi d u r e a z ă 2—3
săptămîni.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l Carafe este p o t r i v i t p e n t r u grădinile d e lîngă case şi m a i p u ţ i n

p e n t r u livezile mari. E s t e r a i o n a t c a soi de c o m p l e t a r e în regiunile a I Y - a — S u b c a r p a t i c ă
de est şi a Y I I I - a — Colinele M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в а в г у с т е .
С о р т и з в е с т е н во всей ю г о - в о с т о ч н о й ч а с т и Е в р о п ы с с а м ы х д а в н ы х времен. В
P H P он с ч и т а е т с я м е с т н ы м с о р т о м из М о л д о в ы , где о н б о л ь ш е всего р а с п р о с т р а н е н .
 CARAFE 105

Дерево — с н л ь н о р о с л о е , к р у п н о е , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , в м о л о д о м
в о з р а с т е с л а б о - м о р о з о у с т о й ч п в о е , н о о ч е н ь у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; вна­
чале о н о п л о д о н о с и т е ж е г о д н о , но у м е р е н н о , с в о з р а с т о м ж е н а ч и н а е т д а в а т ь о б и л ь ­
ные у р о ж а и , pas в два г о д а .
Плод — б о л ь ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й б у т ы л о ч н о й формы
з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета, и н о г д а с о р а н ж е в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ;
м я к о т ь белая, с р е д н е п л о т н а я , с о ч н а я , с л е г к а т е р п а я , мало с л а д к а я ; п о с р е д с т в е н н о г о
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — août.
V a r i é t é с о ш ш е dans le sud-est d e l ' E u r o p e d e p u i s fort l o n g t e m p s . D a n s la R . P . R o u ­
m a i n e , c o n s i d é r é e c o m m e v a r i é t é a u t o c h t o n e originaire de la M o l d a v i e , o ù elle est d'ail-
leurs très r é p a n d u e .
Arbre — v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , longétif, e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol, sensible
au froid d a n s la jeunesse, m a i s très résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes.
C o m m e n c e p a r fructifier r é g u l i è r e m e n t e t m o d é r é m e n t , m a i s plus t a r d la fructification
est a b o n d a n t e e t a l t e r n a n t e .
Fruit — s u r m o y e n , p i r i f o r m e a l l o n g é , s e m b l a b l e à une carafe ; j a u n e - v e r d â t r e ,
parfois n u a n c é de r o u g e o r a n g é à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , m i - c o m p a c t e , j u t e u s e , un
p e u astringente, p e u sucrée. D e qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – August.
Variety known in the south-eastern Europe since ancient times. In Romania, considered native variety
originally from Moldova, where she is also very widespread.
Tree – vigorous, large, long life, requiring the report in the soil, sensitive to cold in youth, but very
resistant to fungal diseases and insects. Starts grow regularly and moderately, but later the fruit is abundant and
alternating.
Fruit – medium, elongated pear-shaped, like a pitcher, yellow-green, sometimes tinged with orange-red
sunburn. Flesh white, half-compact, juicy, slightly astringent, and slightly sweet. Poor quality.
 UNTOASA ROMANĂ

S i n o n i m e : germ. Römische Schmalzbirne.

rus. Franţ Madam, Krasavka, Panna.
franc. B e u r r é r o m a i n , F o n d a n t e de R o m e .
ceh. Piksla.
rom. Panna.

Origine. N u se c u n o a ş t e precis originea acestui soi. P r i m a descriere a fost f ă c u t ă de

p o m o l o g u l g e r m a n A . D i e 1 în anul 1 8 0 2 , iar in F r a n ţ a a fost descris de către E . С a 1 v e 1
în anul 1 8 0 5 , sub n u m e l e d e B e u r r é r o m a i n , n u m e care s-a p ă s t r a t p î n ă în p r e z e n t .

Răspîndire. E s t e răspîndit în F r a n ţ a , G e r m a n i a , Austria, sudul U.R.S.S. şi m a i

p u ţ i n în alte ţări.
L a n o i a fost i n t r o d u s la sfîrşitul s e c o l u l u i t r e c u t , s-a răspîndit p u ţ i n în t o a t ă ţara
şi în p r e z e n t se întîlneşte n u m a i în grădinile d e lingă case. î n M o l d o v a este c u n o s c u t şi
sub n u m e l e de P a n n a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n creştere v i g u r o a s ă a t î t în p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă .
R e u ş e ş t e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi p e g u t u i şi se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă . N u este pre­
t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i u e d e sol şi c l i m ă , preferă însă soluri adinei, p e r m e a b i l e , r e v e n e ;
reuşeşte b i n e p e l o c u r i l e j o a s e şi p e a l u v i u n i . E s t e rezistent la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i , însă
fructele sînt f o a r t e a t a c a t e d e r a p ă n .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , însă florile sînt rezistente la i n t e m p e r i i . E s t e un soi a u t o s t e r i l ,
iar c a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : F ă r ă s e m i n ţ e , L ă m î i , Sîntilieşti şi altele.
A l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ , intră p e r o d la vîrsta d e 6 — 8 a n i , p r o d u c e regulat şi a b u n d e n t .
U n p o m î n p l i n ă p r o d u c ţ i e dă o r e c o l t ă p î n ă la 3 0 0 — 4 0 0 k g fructe, iar în c a z m a e x c e p ţ i o n a l e
şi p î n ă la 600 —700 k g fructe anual. A l t o i t p e g u t u i , p o m u l intră p e r o d la vîrsta d e 4—5 ani.
F r u c t e l e sînt destul d e mari, u n i f o r m e , f o a r t e f r u m o s c o l o r a t e , însă c a h t a t e a p u l p e i
lasă d e d o r i t . S e ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi d a c ă sînt r e c o l t a t e la t i m p se păs­
trează 2—3 s ă p t ă m î n i ; r e c o l t a t e m a i tîrziu, d e v i n făinoase şi se p ă s t r e a z ă m a i p u ţ i n .
D e o a r e c e a j u n g la m a t u r i t a t e t r e p t a t , este b i n e să se r e c o l t e z e în d o u ă reprize, la un inter­
val d e 4 — 6 zile.
 PLANŞA XI

Untoasa romană.
 UNTOASA ROMANA 107

Calităţi : v i g o a r e a , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi regulată a p o m u l u i , c a şi aspectul f o a r t e

f r u m o s al fructelor.
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a fructelor şi sensibilitatea la r a p ă n .

POMUL

P o m u l creşte v i g u r o s , a t i n g i n d 10 — 12 m înălţime, c u trunchiul g r o s , a p r o a p e c i l i n d r i c ,

c u s c o a r ţ a cenuşie închis.
Coroana — larg-piramidală, înaltă, foarte regulată, c u frunziş b o g a t (fig. 1 6 ) .

Fig. 16. — Untoasa romană.

Ramurile de schelet — lungi, destul d e groase şi ramificate, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , de

culoare brună-roşiatică, pătată cu cenuşiu.
Ramurile de rod — reprezentate prin p i n t e n i şi ţepuşe, c u scoarţa d e c u l o a r e c e n u ş i e
î n c h i s , c u lenticele o v a l e sau orbiculare, mici, de c u l o a r e cafenie închis.
Lăstarii — lungi, d e g r o s i m e mijlocie, c u scoarţa de c u l o a r e v e r d e închis.
1П8 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA

Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , turtiţi, lipiţi de r a m u r ă .

Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , alungiţi, c u vîrful a s c u ţ i t .
Frunzele — mari, a v î n d 7 4 — 8 0 m m l u n g i m e şi 40 — 46 m m lăţime, o v a t - a l u n g i t e ,
r o t u n j i t e l a b a z ă , c u vîrful a c u m i n a t . L i m b u l pielos, l u c i o s , p u ţ i n arcuit, d e c u l o a r e v e r d e
intens, c u marginile întregi sau slab serate spre vîrf, uneori ridicate, f o r m î n d un fel de j g h e a b
larg. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e m i j l o c i e , destul de g r o s .
Florile — c î t e 6 — 7 în inflorescenţă, sînt d e m ă r i m e mijlocie, c u petalele albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , И = 6 3 — 9 0 m m şi D = 5 8 — 6 5 m m ; greutatea de 1 5 0 — 2 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă şi strangulată la j u m ă t a t e a înălţimii, sau scurt-gîtuită
sau o v o i d ă , t r u n c h i a t ă la c a p e t e ( p l . X I ) .
Culoarea — d e f o n d , g a l b e n ă - a u r i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorită c u roşu aprins, m a i
intens la m i j l o c şi m a i deschis p e m a r g i n e . P e întreaga suprafaţă a fructului sînt răspîndite
p u n c t e d e c u l o a r e cenuşie-ruginie, a u r e o l a t e c u alb p e p a r t e a î n s o r i t ă .
Peduncvlul — l u n g d e 3 0 — 5 3 m m , subţire, c u r b a t , u n e o r i răsucit, cărnos, înfipt
puţin oblic.
Cavitatea pedunculară — îngustă, superficială, adesea inexistentă.
Caliciul — m i c , deschis, f o r m a t din sepale m i c i , î n g u s t e , u s c a t e , c u vîrfurile răs-
frînte in afară.
Cavitatea calicială — î n g u s t ă , superficială, c u suprafaţa r e g u l a t ă .
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , l u c i o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă .
Inima — m i c ă , în f o r m ă d e c e a p ă , a l u n g i t ă spre p e d u n c u l , aşezată s i m e t r i c , slab
delimitată.
Lojile — m i c i , înguste, închise, c u pereţii subţiri şi netezi.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t b r u s c şi p u ţ i n î n c o v o i a t ,
de culoare brună închis.
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e sau g a l b e n ă - a l b i c i o a s ă , c u n u m e r o a s e granulaţii în jurul inimii,
s e m i f o n d a n t ă , p u ţ i n suculentă, destul d e d u l c e , p u ţ i n astringentă.
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t .

E E C O M A N D Ä R I . S o i u l U n t o a s a r o m a n ă se r e c o m a n d ă în t o a t e regiunile p o m i c o l e ale
ţării, p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîngă c a s e . P e n t r u c u l t u r a p e suprafeţe m a r i este r a i o n a t c a soi
d e c o m p l e t a r e în r e g i u n i l e a I Y - a — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă şi a V I I I - a — Colinele M o l ­
dovei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я п о л о в и н а а в г у с т а .
Происхождение этого сорта точно неизвестно; в P H P распространен мало.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , мало т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у ; у с т о й ч и в о е к
морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит ежегодно и обильно.
 UNTOASA ROMANA Kl 9

Плод — б о л ь ш е с р е д н е й величины, п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й или я й ц е в и д н о й

формы, на к о н ц а х у с е ч е н н ы й , з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета с я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м на
с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и с е р о в а т о - р ж а в ы м и , окаймленными б е л ы м и т о ч ­
ками; мякоть желтовато-белая с каменистыми клетками в о к р у г серечка, полутающап,
малосочная, довольно сладкая, слегка терпкая; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Malurile — p r e m i è r e quinzaine d'aorit.

V a r i é t é d o n t l ' o r i g i n e est i n c o n n u e ; p e u r é p a n d u e dans la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , p e u e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s de sol e t de c l i m a t , résistant
au froid, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à p r o d u c t i o n régu-
lière et a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n , puriforme a l l o n g é , c o u r t e m e n t étranglé o u o v o ï d e , t r o n q u é a u x
p ô l e s ; jaune d'or recouvert de r o u x intense à l'insolation, a v e c de n o m b r e u x points
gris-fauve, auréolés d e b l a n c . Chair b l a n c - j a u n â t r e , pierreuse vers le c œ u r , m i - f o n d a n t e ,
peu j u t e u s e , assez sucrée, l é g è r e m e n t a s t r i n g e n t e . D e d e u x i è m e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the first half of August.

Variety whose origin is unknown and less spread in Romania.
Tree – vigorous, undemanding as to soil conditions and climate, resistant to cold and drought, fungal
diseases and insects that produce regular and abundant.
Fruit – medium, elongated pyriform, shortly strangled or ovoid, truncated at the poles, covered with
golden yellow red intense sunshine, with many gray dots fawn, crowned with white. Flesh yellowish-white,
stony toward the heart, half-melting, slightly juicy, fairly sweet, slightly astringent. Second quality.
 S U R O G A T DE ZAHĂR

S i n o n i m e : rus. Surogat Sahara.

Origine. S o i o b ţ i n u t d e I . V . M i с i u r i n prin hibridarea soiului a u t o h t o n Ţ a r s k a i a

gruşa c u p o l e n u l soiului a m e r i c a n I d a h o , în anul 1 9 0 5 . P u i e ţ i i au răsărit în anul 1 9 0 6 ,
i a r p r i m a r e c o l t ă s-a o b ţ i n u t d u p ă 10 a n i , în anul 1 9 1 5 .

Răspindire. E s t e u n soi p u ţ i n r ă s p î n d i t în U . R . S . S . , fiind î n c ă î n curs d e î n c e r c a r e .

A fost i n t r o d u s şi la n o i în ţară, u n d e d e o c a m d a t ă se află în stadiul d e î n c e r c a r e
la staţiunile e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s şi se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă . I n t r ă tîrziu p e r o d ,
p r o d u c e regulat şi a b u n d e n t . E s t e insuficient d e rezistent l a ger î n regiunile n o r d i c e ;
atît p o m u l cît şi f r u c t e l e sînt rezistente la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
F r u c t e l e sînt f o a r t e d u l c i şi p l ă c u t e la g u s t . C a f r u c t e d e m a s ă sînt d e p r i m a calitate ;
c a f r u c t e u s c a t e sînt d e o s e b i t d e d u l c i , f o a r t e a r o m a t e şi g u s t o a s e . F r u c t e l e p r o a s p e t e c o n ­
stituie o m a t e r i e p r i m ă n e î n t r e c u t ă p e n t r u m a r m e l a d ă şi siropuri. Sînt rezistente la c ă d e r e ,
s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l , însă se p ă s t r e a z ă n u m a i 1 0 — 1 4 zile d u p ă r e c o l t a r e , p r ă b u ş i n -
du-se d e la m i j l o c .
Calităţi : v i g o a r e a şi a s p e c t u l s ă n ă t o s al p o m u l u i , r o d i r e a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă ,
p r e c u m şi c a h t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : i n t r a r e a tîrzie p e r o d , p r e c u m şi p ă s t r a r e a a n e v o i o a s ă şi d e scurtă d u r a t ă
a fructelor.

POMUL

P o m u l are t r u n c h i u l d r e p t şi g r o s , c u s c o a r ţ a c e n u ş i e închis.
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , înaltă, c u a x d e p r e l u n g i r e , destul d e rară (fig. 1 7 ) .
Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , r a m i f i c a t e n e u n i f o r m , f o r m e a z ă c u a x u l un­
ghiuri d e 5 0 — 6 0 ° ; s c o a r ţ a r a m u r i l o r m a i tinere este d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă sau c a s t a n i e
închis, l u c i o a s ă , a s e m ă n ă t o a r e c u c e a d e v i ş i n , f o a r t o c a r a c t e r i s t i c ă .
Ramurile de rod — s c u r t e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e p r e z e n t a t e p r i n pinteni şi ţ e p u ş e .
 PLANŞA XII

Surogat dc zahăr.
 SUROGAT UE ZAHĂR 111

Lăstarii — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e .
Mugurii vegetativi — c o n i c i , turtiţi, lipiţi d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi - mari, o v o - c o n i c i , b o m b a ţ i şi s t r a n g u l a ţ i la b a z ă .

Fig. 17. — Surogat de zahăr.

Frunzele — cele de p e lăstari de m ă r i m e m i j l o c i e , de f o r m ă e l i p t i c ă , eu vîrful a c u t ;

cele din r o z e t e , eliptie-alungite, r o t u n j i t e către b a z ă , c u marginile p u ţ i n r i d i c a t e şi adesea
o n d u l a t e , întregi sau foarte fin şi superficial serate spre vîrf. L i m b u l destul d e g r o s , p i e l o s ,
d e c u l o a r e v e r d e intens, lucios. P e ţ i o l u l scurt, destul de g r o s , d r e p t , de c u l o a r e v e r d e - d e s -
c h i s - a l b i c i o s , slab p u b e s c e n t , c u r b , m a i rar d r e p t .
Florile — m i c i , cu petalele albe, cu slabă n u a n ţ ă v e r z u i e şi c u striuri roşietice şterse.

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie, H = 5 8 — 6 5 m m şi D = 62 — 70 m m ; g r e u t a t e a d e 9 6 — 1 4 0 g .
Foima - a p r o a p e sferică, b e r g a m o t i f o r m ă , c u suprafaţa n e t e d ă sau p u ţ i n n e r e g u l a t ă ,
c u ridicaturi şterse (pl. X I I ) .
 1 12 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Culoarea — de f o n d v e r d e - g ă l b u i o la recoltare, galbenă-verzuie la m a t u r i t a t e a d e

c o n s u m , a c o p e r i t ă c u roşeaţă b r u n ă - c ă r ă m i z i e p e p a r t e a însorită, n u a n ţ a t ă m a i intens
către c a l i c i u .
Pedunculul — l u n g d e 4 2 — 4 8 m m , destul d e g r o s , Ugnificat, d r e p t sau c u r b a t către
bază, de c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e deschis p e p a r t e a u m b r i t ă şi brună-gălbuie p e c e a în­
sorită.
Cavitatea pedunculară — îngustă, superficială, regulată, adesea aproape ine­
xistentă.
Caliciul — m a r e sau m i j l o c i u , deschis, c u s e p a l e scurte şi late, distanţate la bază,
slab p u b e s c e n t e , u s c a t e , adesea c u vîrfurile r u p t e .
Cavitatea calicială — mică, aproape superficială.
Pieliţa — subţire însă rezistentă, p a r f u m a t ă f o a r t e caracteristic.
Cavitatea subcalicială — foarte m i c ă , în f o r m ă d e V , la cele mai m u l t e fructe inexis­
tentă.
Inima — m a r e , r o t u n d ă , m a r c a t ă p r i n sclereide fine, c a r e uneori se prelungesc spre
caliciu.
Lojile — o v a l - a l u n g i t e , î n c h i s e , c u pereţii netezi, sidefii.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e f o r m ă o v o - c o n i c ă , c u vîrful alungit şi a s c u ţ i t ,
puţin recurbat, de culoare brună-castanie deschis.
Axul — m i c , închis, d e - a b i a m a r c a t p r i n d o u ă linii a l b i c i o a s e .
Pulpa — a l b ă , c u n u a n ţ ă v e r z u i e în a p r o p i e r e a pieUţei, fină, sfărîmicioasă, lipsită
de granulaţii sau c u granulaţii fine, foarte suculentă, d u l c e , a p r o a p e fără aciditate, c u gust
a p a r t e , caracteristic soiului.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a d e c a d ă a lunii august şi se prelungeşte
două săptămîni.

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d în v e d e r e c ă se află î n c ă în s t u d i u , soiul S u r o g a t d e zahăr se

r e c o m a n d ă d e o c a m d a t ă n u m a i p e n t r u grădinile d e lingă case.

РЕЗЮМЕ

Созревание—середина и конец августа.

Р у с с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й И. В . М и ч у р и н ы м в 1906 г о д у .
В P H P и с п ы т ы в а е т с я на о п ы т н ы х п л о д о в о д ч е с к и х с т а н ц и я х .
Дерево — с и л ы ю р о с л о е , мало у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , но у с т о й ч и в о е к болезням
и в р е д и т е л я м ; в с т у п а е т п о з д н о в п о р у п л о д о н о ш е н и я и дает р е г у л я р н ы е и о б и л ь н ы е
урожаи.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о - б е р г а м о т о в о в н д н о й ф о р м ы с о с л а б о в о л н и с ­
той п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета с б у р о в а т о - к и р п и ч н ы м р у м я н ц е м на с о л ­
нечной с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я , н е ж н а я , р ы х л а я , без к а м е н и с т ы х к л е т о к , о ч е н ь с о ч н а я ,
сладкая и почти лишенная кислоты с характерным в к у с о м ; качество очень хорошее.
 SUROGAT DE ZAIIAR 113

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e q u i n z a i n e d ' a o û t .
V a r i é t é d ' o r i g i n e russe, o b t e n u e p a r I . V . M i t c h o u r i n e e n 1 9 0 6 . D a n s la R . P . R o u -
m a i n e , e n c o u r s d ' e x p é r i m e n t a t i o n , dans les stations e x p é r i m e n t a l e s d ' a r b o r i c u l t u r e
fruitière.
Arbre — v i g o u r e u x , i n s u f f i s a m m e n t résistant a u x g r a n d s froids, m a i s résistant a u x
m a l a d i e s e t a u x insectes ; f r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , m a i s régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n , s p h é r i q u e , b e r g a m o t i f o r m e , à surface f i n e m e n t o n d u l é e ; j a u n e -
v e r d â i r e , v e r m i l l o n n e de b r u n - c a r m i n é d u c ô t é d u soleil. C h a h b l a n c h e , fine, c a s s a n t e ,
d é p o u r v u e d e c o n c r é t i o n s , très j u t e u s e , s u c r é e , p r e s q u e sans a c i d i t é , à la s a v e u r c a r a c t é -
ristique. D e p r e m i è r e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Variety of Russian origin, obtained by I.V. Mitchurin in 1906. In Romania, being tested in experimental
stations of fruit growing.
Tree – strong, sufficiently strong to severe cold, but resistant to diseases and insects; fruiting late but
steady and abundant.
Fruit – medium, spherical, bergamotiforme, surface finely corrugated; greenish-yellow, crimson,
vermilion brown towards the sun. Flesh white, thin, brittle, devoid of concretions, very juicy, sweet, almost no
acidity, and flavour characteristic. First quality.

8 — c. 2Ö03
 Dr. J U L E S GUYOT

S i n o n i m e : franc. D o c t e u r Jules G u y o t .
rus. Juli Ghiuyo.
germ. D r . Jules G u y o t .
mag. Dr. Guyot Gyula.
cell. Guyotova, Guy otova mâslovka.
bidg. Doktor Ghiuyo.

Origine. S o i d e origine franceză, o b ţ i n u t in anul 1870 d e către fraţii B a l t e t , p e p i n i e -

rişti şi p o m i c u l t o r i d i n T r o y e s , şi d e d i c a t d o c t o r u l u i J u l e s Guyot, v i t i c u l t o r şi
o e n o l o g francez.

R ă s p î n d i r c . A c e s t soi s-a răspîndit r e p e d e în F r a n ţ a , G e r m a n i a , B e l g i a , A u s t r i a ,

B . S. C e h o s l o v a c ă , U . E . S . S . şi în t o t sudul E u r o p e i , ca şi în S . U . À .
L a n o i a fost i n t r o d u s la î n c e p u t u l secolului al X X - l e a şi s-a răspîndit în majori­
t a t e a r e g i u n i l o r p o m i c o l e ale ţării, u n d e se c u l t i v ă m a i m u l t î n grădinile d e Ungă case şi
în colecţiile p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s î n p e p i n i e r ă şi se f o r m e a z ă u ş o r ; m a i tîrziu, în i>erioada d e

r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e t r e p t a t . B e u ş e ş t e b i n e altoit atît p e p ă r p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i ,
î n g e n e r a l n u trăieşte m u l t , rar d e p ă ş i n d vîrsta de 3 5 — 4 5 ani, c î n d este altoit p e p ă r p ă d u ­
reţ, şi 2 5 - 3 0 ani, p e g u t u i . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă şi este re­
z i s t e n t la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—10 zile. E s t e u n soi a u t o s t e r i l ,
iar ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : A n d r é D e s p o r t e s , D e c a n a d e iarnă, F a v o r i t a lui
C l a p p , F o n d a n t a d e p ă d u r e şi altele. L a rîndul său, soiul D r . J u l e s G u y o t este b u n p o l e -
n i z a t o r p e n t r u alte soiuri.
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u şi a n u m e la v î r s t a d e 4 — 5 a n i ; r o d e ş t e în fiecare an, însă
d i n c a u z a creşterii slabe r e c o l t e l e sînt în general miei.
F r u c t e l e sînt m a r i , d e calitate b u n ă , se folosesc n u m a i p e n t r u c o n s u m u l î n stare
p r o a s p ă t ă şi f o a r t e rar p e n t r u c o m p o t . Se ţin d e s t u l d e b i n e p e p o m , n u sînt însă suficient
 PLANŞA XIII

Dr. Jules Guyot.

 D r . JULES G U Y O T 115

de r e z i s t e n t o la t r a n s p o r t , din c a r e c a u z ă t r e b u i e r e c o l t a t e m a i d i n v r e m e , a m b a l a t e c u
grijă .şi e x p e d i a t e în primele L' - 3 zile. L a s u p r a c o a c e r e , p u l p a fructelor d e v i u e f ă i n o a s ă .
Calităţi : rezistenţa p o m u l u i la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i , p r o d u c ţ i a regulată, pre­
c o c i t a t e a , p r e c u m şi calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : slaba rezistenţă a fructelor la t r a n s p o r t şi păstrare.

POMUL

P o i n u l are d i m e n s i u n i m i j l o c i i şi f o r m e a z ă t r u n c h i drept, puţin răsucit ; scoarţa

p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i adinei, neregulate.
Coroana — p i r a m i d a l ă , îngnstă şi d e a s ă ; c u t i m p u l d e v i n e l a r g - p i r a m i d a l ă şi rară,
d e s t u l de înaltă (fig. 1 8 ) .

Fig. 18. - Dr. Jules Guyot.

Ramurile de schelet — m i j l o c i i sau lungi, destul d e groase, f o r m e a z ă c u a x u l unghiuri

d e r a m i f i c a r e d e 3 5 — 4 5 ° ; s c o a r ţ a este netedă, de c u l o a r e cenuşie-roşiatică.
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă ţepuşele şi bursele : smicelelo şi m l ă d i ţ e l e , p u ţ i n e la
n u m ă r , sînt subţiri, foarte flexibile, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , r o ş i a t i c ă .
116 SOIURI D E P A R R A I O N A T E ŞI D E P E R S P E C T I V A

Lăstarii — m i j l o c i i sau l u n g i , subţiri, g l a b r i , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e măslinie-roşiatică,

cu n u m e r o a s e lenticele m i c i sau m i j l o c i i , e l i p t i c e , a ş e z a t e transversal.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , t u r t i ţ i lateral, lipiţi d e r a m u r ă , de c u l o a r e brună-
cenuşie.
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , alungiţi, de c u l o a r e brună-roşiatică.
Frunzele — mari, a v î n d l u n g i m e a d e 5 0 — 8 2 m m şi l ă ţ i m e a d e 3 2 — 5 5 m m , eliptic-
alungite, c u vîrful scurt. L i m b u l g r o s , p i e l o s , c u m a r g i n i l e serate neregulat. P e ţ i o l u l de
2 2 — 5 4 m m l u n g i m e , destul d e g r o s .
Florile — g r u p a t e c î t e 5 — 8 în fiecare i n f l o r e s c e n ţ ă , m i c i , c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , u n e o r i chiar foarte m a r e , H = 8 5 — 1 1 0 m m şi

D = 07 — 78 m m ; g r e u t a t e a d e 1 8 0 — 3 4 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , t r u n c h i a t ă la c a p e t e , p u ţ i n strangulată spre p e d u n c u l ,
a s i m e t r i c ă , c u suprafaţa o n d u l a t ă , a v î n d a d e s e a c o a s t e destul d e p r o n u n ţ a t e spre c a l i c i u
(pl. XIII).
Culoarea — v e r d e deschis la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă sau g a l b e n ă - a u r i e la m a t u r i t a t e a
de c o n s u m , a c o p e r i t ă u n e o r i cu o roşeaţă fină p e p a r t e a însorită. P e t o a t ă suprafaţa fruc­
tului sînt î m p r ă ş t i a t e n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , care se c o n t o p e s c m a i ales în a p r o p i e r e a
c a v i t ă ţ i i caUciale.
Pedunculul — scurt sau m i j l o c i u , g r o s , d r e p t sau p u ţ i n arcuit, înfipt o b l i c , f o r m e a z ă
uneori o p r o e m i n e n ţ ă c ă r n o a s ă l a p u n c t u l d e inserţie c u fructul.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , îngustă, şi p u ţ i n a d î n c ă , asimetrică, c u pereţii nere­
gulaţi şi pieliţa subţire, adesea a c o p e r i t ă c u r u g i n ă fiuă.
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t din sepalo mari, late, dresate.
Cavitatea calicială — î n g u s t ă , p u ţ i n a d î n c ă , c u suprafaţa n e r e g u l a t ă şi c u pieliţa,
acoperită cu rugină.
Pieliţa — subţire sau f o a r t e subţire, s e m i l u c i o a s ă şi n e t e d ă , p u ţ i n ceroasă, a d e r e n t ă
la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă şi foarte p u ţ i n a d î n c ă .
Inima — m i c ă , f u s i f o r m ă , a ş e z a t ă spre c a l i c i u .
Lojile — o v a l e , înguste, închise sau s e m i d e s c h i s e , c u pereţii subţiri şi netezi.
Seminţele — mari, o v o i d - a l u n g i t e , d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s .
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — a l b ă sau albă-gălbuie, foarte fină, fondanta, suculentă, dulee-vinurie,
i ăcoritoare, aromată.
Maturitatea de consuni — sfîrşitul lunii august sau în p r i m a j u m ă t a t e a lumi s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D r . J u l e s G u y o t este i n d i c a t a se cultiva atît în grădinile din

j u r u l caselor, cît şi în livezile mari. î n s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă este p r o p u s c a soi d e
b a z ă î n regiunile : a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i , a I X - a — C î m p i a T r a n s i l v a n i e i şi a X - a
— B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a ; c a soi d e c o m p l e t a r e în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o ­
nală, a H - a — D e a l u r i l e d e v e s t , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est, a V - a — D e a l u r i l e din
sud-estul Transilvaniei, a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , dosurilor şi a S o m e ş u l u i şi a V I I I - a
— Colinele M o l d o v e i ; c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a a I I I - a — D e a l u r i l e d e n o r d .
 Dr. . H U E S GUYOT 117

РЕЗЮМЕ

Созревание — конец а в г у с т а — с е р е д и н а с е н т я б р я .
Ф р а н ц у з с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1870 г о д у . В P H P в с т р е ч а е т с я в о в с е х п л о д о ­
водческих районах.
Дерево—средней с и л ы р о с т а , н е д о л г о в е ч н о е , мало п р и х о т л и в о е к п о ч в е н н ы м и
климатическим условиям , устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям ; плодо­
н о с и т е ж е г о д н о , но у м е р е н н о .
Плод — б о л ь ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы или к р у п н ы й , г р у ш е в и д н ы й , п р о д о л г о в а т ы й ,
С концов приплюснутый, асимметричный, о волнистой поверхностью, золотисто-желтого
цвета с н е ж н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и м е л к и м и , и н о г д а
сливающимися точками; мякоть белая, очень нежная, тающая, сочная, винно-сладкая,
ароматная; хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t — m i - s e p t e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n X 8 7 0 ; dans la B . P . B . B i u m a i n e , r é p a n d u e
dans t o u t e s les régions fruitières.
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , d ' u n e l o n g é v i t é p l u t ô t réduite, p e u e x i g e a n t q u a n t
a u x c o n d i t i o n s de sol et de c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a -
dies c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s ; à fructification régulière, m a i s m o d é r é e .
Fruit, — s u r m o y e n o u g r o s , piriforme a l l o n g é , aplati a u x d » u x p ô l e s , a s y m é t r i q u e ,
à surface o n d u l é e ; j a u n e d o r é , r e c o u v e r t d ' u n e t e i n t e fine de rosal à l ' i n s o l a t i o n e t d e
n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s , parfois c o n f l u e n t s . Chair b l a n c h e , très fine, f o n d a n t e , j u t e u s e ,
sucrée-vineuse, a r o m a t i q u e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - mid-September.

Variety of French origin, obtained in 1870; in Romania widespread in all fruits regions.
Tree – medium vigour, longevity, rather a small, undemanding as to soil conditions and climate,
resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects; fruiting steady but moderate.
Fruit – medium or large, pear-shaped elongated and flattened at the poles, unbalanced, Corrugating,
yellow gold, covered in a fine shade of roses in the sunshine and many small items, sometimes confluent. Flesh
white, very fine, soft, juicy, sweet, vinous, and aromatic. Good quality.
 T I M P U R I E DE V I Ş A N

Sinonime : Ducesa timpurie de Vişan.

Origine. S o i d e o r i g i n e r o m î n e a s c ă , o b ţ i n u t în pepiniera Vişan-Iaşi, în anul 1 9 1 5 ,

d e N . K r i e r , din seminţele soiului D u c e s a d e A n g o u l ê m e .

Băspindire. A fost î n m u l ţ i t şi răspîndit m a i m u l t în M o l d o v a , se întîlneşte însă şi în

c o m u n e l e d i n j u r u l oraşului B u c u r e ş t i ; a fost l u a t d e a s e m e n e a in studiu la staţiunile
experimentale pomicole.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi m o d e r a t sau slab pe g u t u i ; în p e p i ­

nieră creşte relativ s t r î m b , din c a r e c a u z ă n e c e s i t ă să fie t u t o r a t . P o r t a l t o i u l cel m a i i n d i c a t
este p ă r u l p ă d u r e ţ , iar c a f o r m ă , s e m i t r u n c h i u l . D ă rezultate b u n e c u l t i v a t în l o c u r i adă­
p o s t i t e , c u soluri fertile, suficient d e r e v e n e . E p u i z i n d u - s e r e p e d e , necesită tăieri r e g u l a t e
şi o a g r o t e h n i c ă s u p e r i o a r ă . E s t e rezistent la g e r şi f o a r t e rezistent la s e c e t ă ; se c o m p o r t ă
f o a r t e b i n e în regiunile s e c e t o a s e , c a Iaşi, Galaţi, D o b r o g e a . L a S t a ţ i u n e a Mărculeşti
( R e g i u n e a B u c u r e ş t i ) d ă r e z u l t a t e b u n e , c o n t i n d p r i n t r e soiurile cele m a i p r o d u c t i v e .
E s t e destul d e sensibil la r a p ă n .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u . E s t e u n soi r e m o n t a n t , înfloreşte d e 3 — 4 o r i p e an şi l e a g ă
2 — 3 rînduri d e f r u c t e . F r u c t e l e d i n a d o u a şi a treia înflorire sînt p a r t e n o c a r p i c e , r ă m i n
m i c i , şi n u a j u n g î n t o t d e a u n a la m a t u r i t a t e .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u , la v î r s t a d e 4 — 5 ani a l t o i t pe g u t u i şi la 5 — 6 ani p e p ă r
p ă d u r e ţ . P r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an, din c a r e c a u z ă p o m u l se e p u i z e a z ă r e p e d e . U n e o r i
chiar la p o m i i tineri se o b s e r v ă u n n u m ă r f o a r t e m i c d e r a m u r i d e prelungire, c a r e d e o b i c e i
se t e r m i n ă cu muguri de rod.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă sau f o a r t e b u n ă ; c a d d e s t u l d e uşor d u p ă c e a u intrat
in p î r g ă ; s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l î n d a t ă d u p ă r e c o l t a r e şi se p ă s t r e a z ă cel m u l t 1 0 — 1 2 zile.
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e acestui soi se a s e a m ă n ă c u cele ale soiului D u c e s a
de A n g o u l ê m e , sînt însă m a i m i c i , de f o r m ă m a i regulată şi a j u n g la m a t u r i t a t e c u cel
puţin o lună m a i d e v r e m e .
Calităţi : p r e c o c i t a t e a , p r o d u c ţ i a regulată şi c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : d u r a t a s c u r t ă d e p ă s t r a r e , slaba rezistenţă la c ă d e r e şi sensibilitatea f r u c t e l o r
la rapăn.
 PLANŞA XIV

Timpurie de Visan.
 TIMPI'RIP. OF. V I . Ş A N I lfl

POMUL

r o m u l atinge d i m e n s i u n i mijlocii şi f o r m e a z ă trunchi d r e p t , subţire, c u s c o a r ţ a n e t e d ă .

Coroana — p i r a m i d a l ă , destul d e regulată, rară, etajată în m o d n a t u r a l (fig. 1 9 ) .

Fig. 19. — Timpurie de Vişan.

Ramurile de schelet — d e l u n g i m e m i j l o c i e sau scurte, g e n i c u l a t e , c u vîrf urile a p l e c a t e ,

c u s c o a r ţ a netedă, d e c u l o a r e cafenie, suflată c u c e n u ş i u . P e ramurile tinere e x i s t ă ' lenticele
m a r i , o r b i c u l a r e sau o v a l e , răspîndite neregulat.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin pinteni şi ţ e p u ş e foarte scurte, distribuito
n e u n i f o r m p e ramurile d e schelet.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e sau f o a r t e s c u r t e ,
p u b e s c e n ţ i , eu perişori foarte deşi, pisloşi, e u s c o a r ţ a de c u l o a r e g ă l b u i e - m ă s l i n i e , r o ş i a t i c ă
spre v M , c u lenticele m i c i sau f o a r t e m i c i , d e c u l o a r e a plutei. Lăstarii a n t i c i p a ţ i şi cei d e
p e b u r s e sînt subţiri, scurţi şi se t e r m i n ă c u inflorescenţe f o r m a t e din 5 — 7 flori, din c a r e
l e a g ă 1—3 fructe:
 120 SOIURI DE PAR R A I O N A T E 51 DE PERSPECTIVA

Mugurii vegetativi — mijlocii, c o n i c i , scurţi, b o m b a ţ i , c u vîrful î n d e p ă r t a t de ramură,

aşezaţi p e p e r n i ţ e m i c i , însă p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , d e c u l o a r e brună-castanie, c u sol-
zişorii slab lipiţi.
/•'nitizele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a de 51 —70 m m si lăţimea d e 3 8 — 5 0
m m , o v a t e , p u ţ i n alungite către vîrf, c u l i m b u l a p r o a p e plan şi c u marginile întregi. Peţiolul
de 2 0 — 6 6 m m l u n g i m e , p o t r i v i t de g r o s .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele r o t u n j i t e ; cele d i n înfloririle întîrziate sînt
mici, f o r m a t e din 0 — 10 p e t a l e .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e , H = 6 8 — 7 8 m m şi D == 70—80 m m : greutatea de

1 7 0 - 2 1 0 g.
Ferma — sferic-alungită, t r u n c h i a t ă la c a p e t e , c u diametrul m a x i m situat în treimea
d i n s p r e caliciu, c u suprafaţa u ş o r v ă l u r a t ă ( p l . X I V ) .
Culoarea — v e r d e sau v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă deschis la m a t u r i t a t e a
de c o n s u m . P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt răspîndite n u m e r o a s e p u n c t e încercuite c u
v e r d e , p r e c u m şi p e t e şi striuri d o r u g i n ă , m a i m u l t spre c a v i t a t e a calicială.
Peduneulul — d e 28 — 40 m m l u n g i m e , de g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n îngroşat la a m b e l e
c a p e t e , lignificat, c u r b a t , înfipt d r e p t , m a i rar o b l i c .
Cavitatea pedunculară — m a r e , largă, u n e o r i destul d e a d î n c ă , c u crestele r o t u n j i t e ,
inegal d e z v o l t a t e , d e t e r m i n î n d asimetria l o n g i t u d i n a l ă a f r u c t u l u i .
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , î n c h i s s a u s e m i d e s c ü i s , c u sepalele a p l e c a t e c ă t r e
interior.
Cavitatea calicială — m i j l o c i e sau d e s t u l d e m a r e , a d î n c ă , c u s u p r a f a ţ a n e r e g u l a t ă ,
cu p e r e ţ i i a b r u p ţ i şi u ş o r o n d u l a ţ i .
Pielita — g r o a s ă , c ă p t u ş i t ă c u u n r î n d d e s c l e r e i d e , se r u p e u ş o r şi este s l a b a d e ­
rentă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — de m ă r i m e mijlocie, în f o r m ă de pîlnie, c u gitul lung ;
staminele cu aşezare superioară.
Inima — m i c ă , în f o r m ă d e c e a p ă , r o t u n j i t ă şi s l a b a l u n g i t ă , a m p l a s a t ă m a i m u l t
spre caliciu, cu pereţii slab măreaţi'.
Lojile — miei, închise, cu pereţii subţiri, albi-sidefii, necrăpaţi.
Seminţele — o v o i d e , c u vîrful ascuţit, slab recurbat, de culoare brună-cafenie.
Axul — închis, uneori puţin deschis, cilindric, scurt.
Pulpa — albă, fină, suculentă, fondanta, plăcut acidulată, parfumată, lipsită
de sclereide.
Maturitatea de consuni — sfirşitul lunii a u g u s t şi p r i m a j u m ă t a t e a lunii sep­
tembrie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l T i m p u r i e d e V i ş a n se r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i n i l e d e l i n g ă c a s e
şi p e n t r u p l a n t a ţ i i l e m a r i d i n a p r o p i e r e a c e n t r e l o r i n d u s t r i a l e şi a o r a ş e l o r m a r i în re­
giunea a V H I - a — Colinele M o l d o v e i , u n d e este raional ca soi de c o m p l e t a r e .
 TIMPURIE DE VIŞAN 121

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц а в г у с т а — с е р е д и н а с е н т я б р я .
Р у м ы н с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1915 г о д у Н и к о л а е м К р и е р о м в В и ш а н с к о м п и т о м ­
нике возле Я с с ; р а с п р о с т р а н е н е щ е мало.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ч и в о е , но в о с п р и и м ч и в о е к п а р ш е ;
п л о д о н о с и т ь начинает р а н о и дает е ж е г о д н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и . С о р т р е м о н т а н т н ы й ,
цветущий по 2—3 р а з а в г о д .
Плод — выше с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - о к р у г л о й ф о р м ы , с к о н ц о в у с е -
ченный, с о с л а б о в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , с в е т л о - ж е л т о г о цвета с м н о г о ч и с л е н н ы м и
ржавыми точками, пятнами и штрихами; мякоть белая, нежная, сочная, тающая с
п р и я т н о й к и с л о т н о с т ь ю , а р о м а т н а я , без к а м е н и с т ы х к л е т о к , х о р о ш е г о пли д а ж е о ч е н ь
хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t —mi-septembre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e r o u m a i n e , o b t e n u e dans les p é p i n i è r e s d e V i ş a n — J a s s y , e n 1 9 1 5 ,
p a r 14. K r i e r ; p e u r é p a n d u e j u s q u ' à p r é s e n t .
Arbre — v i g o u r e u x , résistant a u x g r a n d s froids e t à l a sécheresse, sensible à l a t a v e ­
lure ; à f r u c t i f i c a t i o n h â t i v e , régulière e t a b o n d a n t e . C'est u n e v a r i é t é r e m o n t a n t e , d o n t
les fleurs s ' é p a n o u i s s e n t d e u x o u trois fois p a r a n .
Fruit — s u r m o y e n , sphérique a l l o n g é , t r o n q u é a u x d e u x p ô l e s , à surface u n p e u
o n d u l é e ; j a u n e p â l e , a b o n d a m m e n t p o i n t i l l é , strié et t a c h e t é de r o u i l l e . Chair b l a n c h e ,
fine, j u t e u s e , f o n d a n t e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , a r o m a t i q u e , sans c o n c r é t i o n s . Q u a l i t é :
b o n n e o u très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – end of August - mid-September.

Variety of Romanian origin, obtained from nurseries Vișan-Iași in 1915, by N. Krier; less spread until
now.
Tree – vigorous, resistant to extreme cold and drought, susceptible to scab; fruiting early, regular and
abundant. This variety is ascending, whose flowers bloom two or three times a year.
Fruit – medium, spherical elongated, truncate at both poles, the surface slightly undulating, pale yellow,
heavily dotted, striped and spotted with rust. Flesh white, fine, juicy, creamy, pleasantly tart, and aromatic,
without concretions. Quality: good or very good.
 UNTOASA SUPERFINĂ

S i n o n i m e : franc. Beurré superfin.

rus. Bere superfin.
germ. Hochfeine Butterbirne, Hochfeine.

O r i g i n e . S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t îu anul 1837 d e p e p i n i e r i s t u l G o u b a u l t
î n l o c a l i t a t e a M i l l e - P i e d s , d i n t r - u n a m e s t e c d e s e m i n ţ e d i n soiurile D u c h e s s e d ' A n g o u l ê m e
şi G r o s B l a n q u e t .

Răspîndirc. Este răspîndit în t o a t e ţ ă r i l e d i n E u r o p a , în r e g i u n i l e d e c u l t u r ă a

părului.
L a n o i se î n t î l n e ş t e n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e şi c a p o m r ă z l e ţ în grăclinile
de Ungă case.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se f o r m e a z ă u ş o r î n p e p i n i e r ă , c r e ş t e v i g u r o s şi are o d u r a t ă m i j l o c i e d e
v i a ţ ă . R e u ş e ş t e a l t o i t a t î t p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i ; î n c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e
d e s o l , este p r e f e r a t g u t u i u l c a p o r t a l t o i , d e o a r e c e p e p o m i i p i t i c i se o b ţ i n f r u c t e m a i
m a r i , m a i f r u m o a s e şi d e c a l i t a t e m a i b u n ă . P o m u l este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e sol şi c l i m ă .
R e u ş e ş t e b i n e c u l t i v a t p e s o l u r i p r o f u n d e , p e r m e a b i l e , fertile şi r e v e n e , î n l o c u r i l e b i n e
î n s o r i t e şi a d ă p o s t i t e ; p e solurile u ş o a r e şi î u r e g i u n i l e s e c e t o a s e n u r e u ş e ş t e . C u l t i v a t
î n t e r e n u r i c o m p a c t e şi u m e d e , suferă d e g e r î n t i m p u l iernilor g r e l e . E s t e r e z i s t e n t l a
b o l i şi d ă u n ă t o r i .
înfloreşte la mijlocul e p o c i i de înflorire a părului, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă du­
r e a z ă 8 — 10 z i l e .
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 7—8 ani ; l a î n c e p u t r o d e ş t e m o d e r a t , iar în p e r i o a d a d e
p l i n ă r o d i r e d ă r e c o l t e b o g a t e şi s u s ţ i n u t e .
F r u c t e l e sînt m a r i , u n i f o r m e , d e c a U t a t e f o a r t e b u n ă ; se ţ i n b i n e p e p o m , s u p o r t ă
t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă t i m p d e 1 5 — 2 0 zile. S e r e c o l t e a z ă c u 1—6 zile î n a i n t e d e m a t u ­
r i t a t e a d e p l i n ă şi se f o l o s e s c aproape exclusiv pentru c o n s u m u l în stare proaspătă.
Calităţi : productivitatea m a r e şi r e g u l a t ă , calitatea foarte b u n ă a f r u c t e l o r şi
r e z i s t e n ţ a d e o s e b i t ă la b o l i şi d ă u n ă t o r i , atît a p o m i l o r , cît şi a fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a faţă d e sol şi sensibilitatea p o m i l o r la secetă.
 UNTOASA SUPP.RFINA 123

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , destul d e g r o s , n e r ă s u c i t .

Coroana — larg-piramidală, regulată, p o t r i v i t d e d e a s ă ( f i g . 2 0 ) .

Fig. 20. — Untoasa superfinä.

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , l u n g i , dresate, b i n e r a m i f i c a t e şi garnisite c u

r a m u r i de r o d p e t o a t ă l u n g i m e a ; a u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e - v e r z u i e , c u lenticele m i e i ,
r o t u n d e , rare, r ă s p î n d i t e n e r e g u l a t .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n b u r s e , ţ e p u ş e şi m l ă d i ţ e .
Lăstarii — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u vîrful î n g r o ş a t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c a -
fenie-măslinie, c u lenticele m i c i , a l u n g i t e .
Mugurii vegetativi - de mărime mijlocie, conic-alungiţi, cu vîrful ascuţit, slab
îndepărtaţi de ramură, de culoare brună cenuşie.
Mugurii floriferi — destul d e mari, alungiţi, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrful slab ascuţit,
de c u l o a r e b r u n ă d e s c h i s .
124 SOIURI DE M R R M O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Frunzele — m a r i , eliptic alungite, r o t u n j i t e la b a z ă , c u vîrful a c u m i n a t , cu marginile

serate destul d e a d i n e şi regulat, slab o n d u l a t e . L i m b u l g r o s , consistent, d e c u l o a r e v e r d e
intens p e faţa superioară şi v e r d e deschis p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l scurt şi g r o s , drept
sau slab a r c u i t .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c î t e 5—7 într-o inflorescenţă rară, răsfirată.

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , H = 84 — 90 m m şi D = 77—82 m m ; greu­

t a t e a d e 2 0 0 — 2 6 0 g.
Ferma — c o n i c ă , t r u n c h i a t ă spre caliciu, asimetrică, uneori slab strangulată şi î n g u s ­
t a t ă b r u s c spre p e d u n c u l . î n general fructul este neregulat, adesea î n c o v o i a t şi slab
răsucit lingă p e d u n c u l (fig. 2 1 ) .
Culoarea — d e f o n d , g a l b e n ă sau
galbenă-aurie, u n e o r i a c o p e r i t ă c u roşu-
c a r m i n p e p a r t e a însorită, p ă t a t ă şi
p u n c t a t ă din a b u n d e n ţ ă c u r u g i n ă fină,
m a i ales în j u r u l c a v i t ă ţ i i calieiale.
Peduneulul — de l u n g i m e m i j l o c i e ,
f o a r t e g r o s , c ă r n o s , c o n s t i t u i n d o pre­
lungire c ă r n o a s ă a fructului, d e c u l o a r e
măslinie la b a z ă şi galbenă-cafenie spre
vîrf, înfipt o b l i c , arcuit, răsucit, c u şăn­
ţuleţe î n g u s t e şi lenticele m i c i şi d e s e .
Cavitatea pedunculară — foarte
m i c ă , în cele m a i dese cazuri inexis­
tentă.
Caliciul — m a r e , deschis sau semi­
deschis, c u sepalele scurte, late, îndepăr­
tate unele de altele, aplecate spre
interior.
Cavitatea calicială — mare, largă,
de adîncime mijlocie, c u pereţii uşor
ondulaţi, formînd coaste care nu ies
d i n c a v i t a t e , are pieliţa de aceeaşi c u l o a r e
c a şi restul fructului, însă m u l t pătată
de rugină.
Pieliţa— p o t r i v i t d e g r o a s ă , netedă,
l u c i o a s ă , rezistentă, semiaderentă la
Fig. 21. — Untoasa supt-rfinâ
pulpă.
Cavitatea subcalicială — m a r e , largă, destul d e a d î n c ă , c o n i c ă sau în f o r m ă d e V .
Inima — m i c ă , o v a l ă , a l u n g i t ă c ă t r e p e d u n c u l , slab d e l i m i t a t ă .
Lojile — m a r i , s p a ţ i o a s e , i n e g a l d e z v o l t a t e , c u pereţii subţiri, l u c i o ş i , fără c r ă p ă t u r i .
Seminţele — mari, ovoide, ascuţite brusc, pline, b o m b a t e , de culoare brună-
c a s t a n i e l a m i j l o c şi m a i închisă l a c a p e t e şi p e flancuri.
 UNTOASA SUPERFINA 12Г.

Axul — î n c h i s sau f o a r t e slab deschis.

Pulpa — a l b ă sau a l b ă - g ă l b u i e , f o a r t e fină, f o n d a n t a şi s u c u l e n t ă , dulce, plăcut
a c i d u l a t ă , a r o m a t ă , c u gust f o a r t e bun.
Maturitatea de consum — î n c e p e l a sfîi'şitul lunii a u g u s t şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la
m i j l o c u l lunii septembrie.

R E C O M A N D Ă R I . D e ş i nu este r a i o n a t , soiul U n t o a s a superfină se r e c o m a n d ă atît p e n t r u

grădinile d e l î n g ă c a s e , c î t şi c a soi d e î n c e r c a r e p e n t r u l i v e z i l e d e t i p socialist s i t u a t e în
a p r o p i e r e a c e n t r e l o r i n d u s t r i a l e şi a o r a ş e l o r m a r i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц а в г у с т а — с е р е д и н а с е н т я б р я .
Ф р а н ц у з с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1837 г о д у . В P H P р а с п р о с т р а н е н м а л о .
Дерево — с н л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у , н е м о р о з о у с ­
т о й ч и в о е , но у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и к в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Плод — в ы ш е с р е д н е й величины или к р у п н ы й , к о н и ч е с к и й , к ч а ш е ч к е у с е ч е н н ы й ,
а с и м м е т р и ч н ы й , н е п р а в и л ь н о й формы, и с к р и в л е н н ы й и с л е г к а с к р у ч е н н ы й о к о л о п л о ­
д о н о ж к и , з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета, с к а р м и н о в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
стороне и ржавыми пятнами в о к р у г чашечного у г л у б л е н и я ; м я к о т ь белая, очень неж­
ная, т а ю щ а я , с о ч н а я , с л а д к а я , с п р и я т н о й к и с л о т н о с т ь ю , а р о м а т н а я ; о ч е н ь х о р о ш е г о
качества.

R É S U M É

Maturité — fin a o û t — m i - s e p t e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1837 ; p e u r é p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , d e h a u t e taille, e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t ,
sensible a u x g r a n d s froids, résistant a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n -
d a n t e e t régulière.
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , c o n i q u e , t r o n q u é v e r s l ' œ i l , a s y m é t r i q u e , irrégulier,
contourné et faiblement torsionné près du pédoncule ; jaune doré, recouvert de rouge
c a r m i n é d u c ô t é e x p o s é a u soleil, t a c h e t é de r o u i l l e t o u t a u t o u r d e la c a v i t é c a l i c i n a l e .
Chair b l a n c h e , très, fine, f o n d a n t e , j u t e u s e , s u c r é e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , a r o m a t i q u e .
D e très b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – end of August - mid-September.

Variety of French origin, obtained in 1837; less spread in Romania.
Tree – vigorous, very tall, requiring in point of soil and climate sensitive to cold weather, resistant to
disease and insects, regular and abundant fruiting.
Fruit – medium or large, conical, truncated to the eye, asymmetrical, irregular, convoluted and low
twist near the stem, yellow gold, covered with crimson red of sun-exposed side, spotted with rust around the
calyx cavity. White flesh, very, fine, melting, juicy, sweet, pleasantly tart, aromatic. Very good quality.
 T I M P U R I E DE T R É V O U X

S i n o n i m e : franc. Précoce de Trévoux.

rus. S k o r o s p e l k a ia T r e v u .
germ. Friilie v o n T r é v o u x .
ceh. Trévouskâ.
pol. Trewinka.
mag. Trevou-i korai.

Origine. S o i o r i g i n a r d i n F r a n ţ a , creat d e h o r t i c u l t o r u l T r e y v e d i n T r é v o u x . P r i m e l e
fructe s-au o b ţ i n u t în a n u l 1 8 6 2 .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t în F r a n ţ a , B e l g i a , G e r m a n i a , A u s t r i a , R . S. C e h o s l o v a c ă ,
R . P . P o l o n ă , a v î n d însă o i m p o r t a n ţ ă m a i m a r e în ţările n o r d i c e .
L a n o i este p u ţ i n r ă s p î n d i t , f i i n d c o n c u r a t d e alte soiuri l o c a l e .şi străine. S e întîlneşte
în g r ă d i n i l e d e lingă c a s e şi î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l are o v i g o a r e d e s t u l d e m a r e î n p r i m i i ani, a p o i mijlocie. Reuşeşte altoi

a t î t p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i ; p e p ă r p ă d u r e ţ trăieşte 4 0 — 1 5 ani, iar p e g u t u i 25 —
30 ani. P r e z i n t ă e x i g e n ţ e destul d e mari faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol. Preferă soluri fertile,
s t r u c t u r a l e , r e v e n e . E s t e sensibil l a g e r şi b o l i .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u sau c ă t r e m i j l o c u l sezonului d e înflorire a p ă r u l u i . E s t e
u n soi autosteril, iar c a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : D u c e s a d e A n g o u l ê m e , L e
Lectier, Preşedintele Drouard, Roşioare de Stuttgart, Untoasa Bosc, Untoasa H a r d y .
U n e o r i l e a g ă f r u c t e şi p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă . L a r î n d u l său este b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u
soiurile F a v o r i t a lui C l a p p şi U n t o a s a G i f f a r d .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u şi p r o d u c e r e g u l a t şi d e s t u l d e a b u n d e n t . F r u c t e l e sînt d o
c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă b i n e ; se r e c o l t e a z ă d e o b i c e i c u
c î t e v a zile î n a i n t e d e m a t u r i t a t e . Sînt slab rezistente la c ă d e r e , d e a c e e a se c u l t i v ă în l o c u r i
cît m a i a d ă p o s t i t e şi e x p u s e la s o a r e . P e n t r u a a t e n u a c ă d e r e a f r u c t e l o r se preferă f o r m e l e
p i t i c e libere sau palisate, iar p o m i l o r altoiţi p e p ă r p ă d u r e ţ li se d ă f o r m a de s e m i t r u n c h i .
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e a c e s t u i soi se a s e a m ă n ă c a f o r m ă şi c u l o a r e c u
cele ale soiurilor F a v o r i t a lui C l a p p şi F o n d a n t a d e p ă d u r e , sînt însă m a i m i c i şi au o f o r m ă
p u ţ i n m a i alungită.
 PLANŞA XV

Timpurie de Trévoux.
 T I M P U R I E DE T R E V O U X 1 27

Calităţi : g u s t u l b u n al fructelor şi rezistenţa l o r la p ă s t r a r e .

Defecte : e x i g e n ţ a faţă d e sol şi sensibilitatea la ger a p o m u l u i , p r e c u m şi slaba rezis­
t e n ţ ă la c ă d e r e şi b o l i a fructelor.

POMUL

P o m u l are trunchiul de î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a n e t e d ă .
Coroana înaltă, a p r o a p e cilindrică, m a i tîrziu d e v i n e l a r g - p i r a m i d a l ă (fig. 2 2 ) .
Hamurile de schelet — l u n g i şi g r o a s e , a p r o a p e d r e p t e , slab r a m i f i c a t e , c u s c o a r ţ a
n e t e d ă , de culoare cenuşie închis, u n e o r i r o ş i a t i c ă , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e m a r i .

Flg. 22. — Timpurie de Trévoux.

Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cele scurte r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e , c a r e

î m b r a c ă b i n e r a m u r i l e d e schelet p e t o a t ă l u n g i m e a .
Lăstarii — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e sau s u b ţ i r i la p o m i i m a i în vîrsta, d e c u l o a r e
v e r d e - c e n u ş i e p e p a r t e a u m b r i t ă , brună-roşiatică p e c e a însorită, c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e
m a r i , d e c u l o a r e cafenie-albicioasă.
 12 S SOIURI DE PAR RAIONATE SI DE P E R S P E C T I V A

Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , t u r t i ţ i şi lipiţi d e r a m u r ă , aşezaţi p e perniţe

foarte slab proeminente.
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e sau m a r i , o v o i z i , alungiţi, ascuţiţi la vîrf
şi strangulaţi la b a z ă .
Frunzele — m i j l o c i i , o v a t - a l u n g i t e sau l a n c e o l a t e , c u l i m b u l a r c u i t p e linia nervurii
principale, c u m a r g i n i l e fin şi a d î n c serate, ridicate, f o r m î n d u n fel d e j g h e a b , c u vîrful
c u r b a t spre p a r t e a inferioară. L i m b u l d e c o n s i s t e n ţ ă tare, p i e l o s , n e t e d şi lucios, d e c u l o a r e
v e r d e închis p e faţa superioară şi v e r d e d e s c h i s , m a t , p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l scurt sau
m i j l o c i u . T o a m n a frunzele c a p ă t ă u n c o l o r i t b r u n sau r o ş u - p o r t o c a l i u .
Florile — dispuse în inflorescenţe c o m p a c t e , sînt d e c u l o a r e albă, c u striuri b r u n e -
roşietice.

FRUCTUL

Mărimea — v a r i a b i l ă , m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e d u p ă a b u n d e n ţ a recoltei, p o r t a l t o i

e t c . , H = 8 0 — 9 0 m m , D = 6 0 — 7 0 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 0 — 1 6 0 g.
Forma — c i l i n d r o - e o n i c ă s a u o v o i d ă , r o t u n j i t ă la vîrf şi t r u n c h i a t ă spre p e d u n c u l ,
c u c o n t u r n e r e g u l a t ; u n e l e f r u c t e sînt p u ţ i n a s i m e t r i c e . S u p r a f a ţ a fructului p r e z i n t ă 4—5
o n d u l a ţ i i care f o r m e a z ă creste n e u n i f o r m e , d i n c a r e u n a m a i p r o e m i n e n t ă c ă t r e c a v i t a t e a
calicială ( p l . X V ) .
Culoarea — d e f o n d v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă deschis la m a t u r i t a t e a
c o m p l e t ă . P e t o a t ă suprafaţa f r u c t u l u i sînt î m p r ă ş t i a t e n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , p r o e m i ­
nente, d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , i a r p r i n t r e ele d i n l o c în l o c se o b s e r v ă şi p e t e d e r u g i n ă .
L a fructele b i n e însorite a p a r e u n e o r i o r u m e n e a l ă n u a n ţ a t ă , r o ş i e - p o r t o c a U e sau roşie-
p u r p u r i e , p e s t e c a r e se s u p r a p u n d u n g i d e n u a n ţ ă m a i intensă d e c î t c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e .
Pedunculul — scurt, m a i rar d e l u n g i m e m i j l o c i e , g r o s , l i g n i f i c a t , înfipt d r e p t sau
puţin oblic.
Cavitatea pedunculară — p u ţ i n a d î n c ă , î n g u s t ă , c u suprafaţa neregulată, f o r m a t ă
din 3—4 proeminenţe cărnoase în jurul pedunculului.
Caliciul — m i c , î n c h i s sau s e m i d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale m i c i , brune-roşietice,
d r e s a t e , c u vîrf urile a p l e c a t e î n ă u n t r u şi î n d e p ă r t a t e la b a z ă .
Cavitatea calicială — mică, foarte puţin adîncă, c u suprafaţa neregulată, uneori
inexistentă.
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , n e t e d ă , l u c i o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — l a r g ă şi a d î n c ă , în f o r m ă d e V , u n e o r i în f o r m ă de U .
Inima — m a r e , în f o r m ă d e r i d i c h e , î n g u s t ă , a ş e z a t ă la j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m i i fructului,
f o a r t e slab d e b m i t a t ă .
Lojile — m a r i , s p a ţ i o a s e , î n c h i s e , c u pereţii n e t e z i , lucioşi, c u a s p e c t de fildeş.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful ascuţit, d e c u l o a r e cafenie-
n e g r i c i o a s ă , î n n u m ă r d e 3 — 5 , d e cele m â i m u l t e o r i seci.
Axul — d e s c h i s , f u s i f o r m , m a i rar î n c h i s .
Pulpa — a l b ă , m o a l e , fină, f o n d a n t a , fără sclereide, foarte s u c u l e n t ă , d u l c e , cu aci­
d i t a t e m o d e r a t ă şi c u a r o m ă plăcută.
Maturitatea de consum — î n c e p e l a sfirşitul lunii a u g u s t şi se p r e l u n g e ş t e piuă în a
d o u a d e c a d ă a lunii s e p t e m b r i e .
 TIMPURIE DE TRP.VOUX 129

R E C O M A N D Ă R I . Soiul T i m p u r i e de T r é v o u x se recomandă atît p e n t r u grădinile d e

lingă case, cît şi p e n t r u p l a n t a ţ i i l e mari, fiind r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e în regiunile :
I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , а VI -a — < i m p i a Dunării şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a ;
ca soi d e încercare în regiunile : a IT-a. — D e a l u r i l e d e v e s t , a I H - a — D e a l u r i l e d e n o r d ,
a VFT-a — C î m p i a B a n a t u l u i , (Visurilor şi a S o m e ş u l u i , a V I T I - a — Colinele M o l d o v e i şi
a I X - a — C î m p i a Transilvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц а в г у с т а — с е р е д и н а с е н т я б р я .
С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1862 г о д у . В P H P р а с п р о ­
с т р а н е н мало.
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , н е у с т о й ч и в о е к м о р о з а м
и к поражению болезнями и вредителями.
Плод — с р е д н е й или выше с р е д н е й величины, ц и л и н д р и ч е с к и - к о н и ч е с к и й или
яйцеобразный, на к о н ц е з а к р у г л е н н ы й , к п л о д о н о ж к е у с е ч е н н ы й с н е п р а в и л ь н ы м о ч е р ­
танием и и н о г д а а с и м м е т р и ч е с к о й формы, б л е д н о - ж е л т о г о цвета, и з р е д к а с п у р п у р о ­
вым р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о ж е с т в о м р ж а в ы х т о ч е к и п я т е н ; м я к о т ь б е л а я ,
м я г к а я , н е ж н а я , т а ю щ а я , о ч е н ь с о ч н а я , г л а д к а я с п р и я т н ы м з а п а х о м , без к а м е н и с т ы х
клеток; очень хорошего качества.

RÉKIMÉ

Maturité — fin a o û t — m i - s e p t e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1 8 0 2 , p e u r é p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , e x i g e a n t sous le rapi>ort d u sol, sensible a u x g r a n d s
froids, a u x maladies et a u x insectes ; à p r o d u c t i o n régulière et a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , c y l i n d i o - c o n i q u e o u o v o ï d e , a r r o n d i vers l'œil e t
t r o n q u é vers le p é d o n c u l e , à p o u r t o u r i r r é g u l k r , p a r f o i s a s y m é t r i q u e ; j a u n e p â l e , p a i f o i s
v e r m i l l o n n é d e r o u g e p o u r p r e d u c ô t e d u soleil, a b o n d r m m t n t p o n c t u é e t t a c h e t é d e r o u x .
Chair b l a n c h e , t e n d r e , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , s u c r é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e , sans c o n -
crétions. D e très b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - mid-September.

Variety of French origin, obtained in 1862, less spread in Romania.
Tree – medium vigour, requiring the report under the ground, sensitive to cold weather, diseases and
insects that produce regular and abundant.
Fruit – medium average, cylindrical-conical or ovoid, rounded to the eye and rounded towards the stem,
with irregular outline, sometimes asymmetrical, pale yellow, sometimes purple-red vermilion of the Sun Coast,
abundantly dotted and spotted with red. Flesh white, soft, thin, soft, very juicy and sweet, with pleasant aroma,
without concretions. Very good quality.
 AMINTIREA CONGRESULUI

S i n o n i m e : franc. Souvenir du Congres.

rus. Pameat Kongressa.
germ. A n d e n k e n a n den K o n g r e s s , K o n g r e s s b i r n e .
engl. Souvenir du Congrès, Congrès, Souvenir.
pol. Kongresôwka.
ceh. Ivongresövka.
mag. Kongresszus emléke.

Origine. S o i d e o r i g i n e franceză, o b ţ i n u t din s ă m î n ţ ă în anul 1852 d e F . M o r e l din

L y o n . P o m u l iniţial a î n c e p u t să r o d e a s c ă în a n u l 1 8 6 3 . A fost d e n u m i t în a m i n t i r e a
C o n g r e s u l u i i n t e r n a ţ i o n a l d e p o m o l o g i e ţ i n u t la Paris în anul 18C7.

R ă s p î n d i r e . S-a r ă s p î n d i t r e p e d e în F r a n ţ a , B e l g i a , Austria, U . R . S . S . şi în S . U . A .
P r e t u t i n d e n i se c u l t i v ă însă n u m a i în livezile e x p e r i m e n t a l e , în c o l e c ţ i i l e d i d a c t i c e şi î n
grădinile de lîngă case.
L a n o i , deşi a fost i n t r o d u s a p r o a p e d e 60 ani, n u se întîlneşte d e c î t foarte rar în
grădinile d e lîngă case şi în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i e e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l , în pepinieră şi în p r i m i i ani în l i v a d ă , creşte v i g u r o s ; d u p ă ce i n t r ă în p e r i o a d a

d e r o d i r e v i g o a r e a slăbeşte t r e p t a t , d i n c a r e c a u z ă p o m i i n u a t i n g d i m e n s i u n i mari. R e u ş e ş t e
b i n e a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ şi f o a r t e slab p e g u t u i ; p e n t r u f o r m e l e p i t i c e se altoieşte pa
p o r t a l t o i intermediari. P o m i i altoiţi p e p ă r p ă d u r e ţ trăiesc 4 0 — 5 0 ani, iar p e g u t u i şi port­
altoi i n t e r m e d i a r 2 8 — 3 5 a n i . P r e f e r ă solurile fertile, adînci, r e v e n e , p r e c u m şi l o c u r i l e adă­
p o s t i t e . JNTu este p r e t e n ţ i o s faţă d e c l i m ă ; este rezistent la g e r şi b o l i .
î n f l o r e ş t e tîrziu. î n asociaţie c u sohirile A n d r é D e s p o r t e s , B u n a L u i z a d e A v r a m lies.
D u c e s a d e A n g o u l ê m e şi U n t o a s a B o s c p r o d u c e destul d e b i n e .
I n t r ă p e r o d la 7—8 a n i altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi la 4 — 5 ani p e g u t u i şi portaltoi
i n t e r m e d i a r . B o d e ş t e î n fiecare an, însă d ă p r o d u c ţ i i mijlocii, 6 0 — 9 0 k g de p o m .
F r u c t e l e , m a r i şi f r u m o s c o l o r a t e , sînt d e calitate, b u n ă . A j u n g la m a t u r i t a t e c u c î t e v a
zile î n a i n t e a soiului W i l l i a m s ; t r e b u i e r e c o l t a t e în p î r g ă , altfel se t r a n s p o r t ă şi se p ă s t r e a z ă
 AMINTIREA CONGkESUI-UI 131

g r e u ; p i e r d d i n calităţi, p r â b u ş i n d u - s e d e la m i j l o c î n 1 0 — 1 5 zile d u p ă r e c o l t a r e . S î n t
slab rezistente la c ă d e r e , m a i ales în anii secetoşi ; c a d în special şi din c a u z a a t a c u l u i m a s i v
d e Carpocapsa, sînt însă rezistente la r a p ă n .
Calităţi : rezistenţa la g e r şi b o l i a p o m u l u i , m ă r i m e a , f r u m u s e ţ e a şi g u s t u l b u n al
fructelor.
Defecte : d u r a t a scurtă d e v i a ţ ă şi p r o d u c ţ i a m o d e r a t ă a p o m u l u i , p ă s t r a r e a a n e v o i o a s ă
şi p e r i o a d a f o a r t e scurtă d e c o n s u m a fructelor.

POMUL

P o m u l n u atinge dimensiuni m a r i şi f o r m e a z ă trunchi d e î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i ,

cu scoarţa de culoare cenuşie.

Fig. 23. — Amintirea Congresului.

Coroana — larg-piramidală la î n c e p u t şi i n v e r s - p i r a m i d a l ă , largă şi răsfirată în p e ­

r i o a d a de plină r o d i r e (fig. 2 3 ) .
Ramurile de schelet — lungi şi g r o a s e , flexibile, f o r m e a z ă c u a x u l unghiuri d e 4 5 — 6 0 ° ;
a u scoarţa d e c u l o a r e cenuşie, c u lenticele mari şi dese, d e f o r m ă a l u n g i t ă .
132 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şi DB PERSPECTIVA

Ramurile de rod — scurte şi g r o a s e , r e p r e z e n t a t e prin pinteni şi ţepuşe, de. c u l o a r e

brună deschis, r o ş i a t i c ă .
Lăstarii - scurţi sau m i j l o c i i , groşi, d e c u l o a r e eafenie-roşiati< ă. pubescenţi IM.
vîrf, cu l i n t i ţ e l e m a r i , rare, de t u l o a r e g ă l b u i e - c e n u ş i e .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , turtiţi lateral, c u vîrful î n d e p ă r t a t de ramură,
aşezaţi pe perniţe proeminente.
Mugurii floriferi — m i c i sau m i j l o c i i , c o n i c i , cu viiful o b t u z , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e
brună-castanie.
Frunzele - m i j l o c i i sau m a r i , de 7 0 — 9 3 m m l u n g i m e şi 4 2 — 0 5 m m lăţime, o v a t e
sau o v a t - a l u n g i t e , c u vîrful ascuţit.
L i m b u l destul d e g r o s , p i e l o s , d e
c u l o a r e v e r d e intens, s e m i l u c i o s , d r e p t
sau slab arcuit, c u vîrful a p l e c a t ,
marginile serate m ă r u n t şi neuni­
f o r m . P e ţ i o l u l lung, d e g r o s i m e m i j ­
locie, d e c u l o a r e v e r d e - a l b i c i o a s ă p e
p a r t e a u m b r i t ă şi c u o s l a b ă roşeaţă
p e c e a însorită.
Florile — cîte 5 — 6 în inflores­
c e n ţ ă , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u
petalele r o t u n j i t e , de culoare albă.

FHUCTUL

Mărimea — mare sau foarte

m a r e , destul d e u n i f o r m ă p e acelaşi
p o m , H = 9 2 — 1 2 0 m m şi 13 = 7 1 - 9 2
m m ; g r e u t a t e a d e 1 7 6 — 3 4 1 g. î n
terenurile b o g a t e , la p o m i i altoiţi
pe g u t u i şi în b u u c c o n d i ţ i i d e cul­
tură, fructele p o t a j u n g e p î n ă la
600 — 700 g în g r e u t a t e .
Forma — piriform-alungită sau
foarte lungă, t r u n c h i a t ă în regiunea
cavii aţii caliciale, eu c o n t u r nere­
g u l a t , asimetrică, c u o n d u l a ţ i i p e
p a r t e a superioară a fructelor (fig. 2 4 )
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e în
pîrgă şi g a l b e n ă - l i m o n i e la m a t u r i ­
n g . 24. - Amintirea Congresului. t a t e a Q e c o n s u p a r t e a însorită
m ; p e

se aşterne adesea o r u m e n e a l ă roşie,

fină care dă fructului un aspect atrăgător. P e întreaga suprafaţă este răspîndită o
reţea d e linii şi p e t e galbene-ruginii p r e c u m şi n u m e r o a s e p u n c t e m i e i , v e r z u i p e partea
u m b r i t ă şi ruginii p e p a r t e a însorită.
 AMINTIREA CONGRESULUI 133

Ptdunculul — scurt sau m i j l o c i a , d e 1 5 — 3 0 m m l u n g i m e , g r o s , d r e p t sau slab a r c u i t ,

înfipt de cele mai m u l t e ori o b l i c , lignifient, de c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e , a d e s e a î n g r o ş a t la
a m b e l e c a p e t e sau chiar c ă r n o s în c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă . ,
Caritatea pedunculară — îngustă, d e a d î n c i m e m i c ă sau superficială, n e r e g u l a t ă ,
de cele mai m u l t e ori înclinată într-o p a r t e , c u suprafaţa a c o p e r i t ă eu rugină s u b ţ i r e c a f e n i e ,
c a r e se r e v a r s ă şi p e b a z a fructului.
Caliciul — deschis, mai rar s e m i d e s c h i s , f o r m a t din sépale mici, dresate, cu vîrful
iiseulit, d i s t a n ţ a t e şi tari la b a z ă , de c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e , p u b e s c e n t e . •
Cavitatea mli/eială — largă, d e a d î n c i m e m i j l o c i e , destul d e regulată, eu pereţii
o n d u l a ţ i şi a b r u p ţ i , a c o p e r i ţ i eu r u g i n ă .
Pieliţa — subţire, fină, n e t e d ă , u s c a t ă , p e unele p o r ţ i u n i destul de aspră, slab rezis­
t e n t ă , aderentă la p u l p ă , la m a t u r i t a t e d e v i n e u n s u r o a s ă .
Cavitatea subcalicială — de a d î n c i m e m i c ă sau m i j l o c i e , destul d e largă, îii f o r m a d e \ .
Inima — m a r e , e l i p t i c ă , î n g u s t a t ă şi a l u n g i t ă către p e d u n e u l , d e p l a s a t ă m a i m u l t
c ă t r e c a v i t a t e a calicială, adesea asimetrică, delimitată slab de sclereide fine, d e c u l o a r e
galbenă.
Lojile — de m ă r i m e m i j l o c i e , înguste, închise, cu pereţii netezi, întregi, de c u l o a r e
albă-gălbuie.
Seminţele — mari, o v o i d e , c u vîrful alungit şi ascuţit de c u l o a r e b r u n ă închis, eîte
1 — 2 în fiecare lojă.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă cilindrică, î n g u s t ă , uneori foarte p u ţ i n d e s c h i s ă .
Pulpa — albă, c u n u a n ţ ă gălbuii;, la c o m p l e t ă m a t u r i t a t e a l b ă - g ă l b u i e , c o m p a c t ă ,
cu granulaţii fine, foarte suculentă şi fină, d u l c e , p u ţ i n a s t r i n g e n t ă , c u a r o m ă p r o n u n ţ a t ă
de m u s c a t , p l ă c u t ă la g u s t , d e calitate b u n ă ; la fructele r e c o l t a t e p r e a tîrziu p i e r d e din
s u c u l e n t ă şi d u l c e a ţ ă şi d e v i n e făinoasă.
Maturitatea ăe consum începe la sfîrşitul lunii august, î n c e p u t u l lunii septembrie
şi se prelungeşte p î n ă la sfîrşitul lunii s e p t e m b r i e .

B E C O M A N D Ă R I . Soiul A m i n t i r e a Congresului este foarte i n d i c a t p e n t r u g r ă d i n i l e d e

lîngă case şi mai p u ţ i n pentru livezile mari. E s t e r a i o n a t ea soi d e c o m p l e t a r e în regiunile :
I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a 11-a — D e a l u r i l e d e v e s t , a I l I - a — D e a l u r i l e d e n o r d ,
a I V - a — S u b c a r p a t i c a de est, a V - a — D e a l u r i l e din sud-estul T r a n s i l v a n i e i , a V I I - a
— C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i şi a V I I I - a - Colinele M o l d o v e i ; ea sei
de încercare în r e g i u n e a a I X - a — C î m p i a Transilvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — конец а в г у с т а — с е н т я б р ь .
С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1852 г о д у . В P H P р а с п р о с т р а ­
нен м а л о .
Дерево — средней силы р о с т а , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о - и б о л е з н е у с т о й ­
ч и в е е : п л о д о н о с и т е ж е г о д н о , но с к у п о .
Плод — к р у п н ы й или о ч е н ь к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й формы, с не­
п р а в и л ь н ы м о ч е р т а н и е м и в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , ж е л т о г о цвета с р у м я н ц е м на с о л ­
нечной с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и мелкими зелеными т о ч к а м и и ж е л т о в а т о - р ж а в ы м и
п я т н а м и ; м я к о т ь белая, п л о т н а я , с мелкими к а м е н и с т ы м и к л е т к а м и , о ч е н ь с о ч н а я , н е ж ­
ная, с л а д к а я , немного т е р п к а я с п р и я т н ы м а р о м а т о м , х о р о ш е г о к а ч е с т в а .
 134 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

BÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t — s e p t e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1 8 6 2 ; p e u r é p a n d u e dans la B . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , e x i g e a n t sur la n a t u r e d u sol, résistant a u x froids et
aux maladies, à fructification régulière, mais médiocre.
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e - a l l o n g é , à c o n t o u r irrégulier e t surface o n d u l é e ;
j a u n e , r e c o u v e r t de v e r m i l l o n d u c ô t é d u soleil, a v e c d e n o m b r e u x petits points verts et
t a c h e s j a u n e - f a u v e . Chair b l a n c h e , c o m p a c t e , à c o n c r é t i o n s fines, très j u t e u s e , fine, sucrée,
l é g è r e m e n t astringente, à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - September.

Variety of French origin, obtained in 1852; less spread in Romania.
Tree – medium vigour, demanding nature of the soil, resistant to cold and disease, regular fruits, but
mediocre.
Fruit – large or very large, pear-shaped, elongated, irregularly shaped and undulating surface, yellow,
covered with vermilion on the sunny side, with many small green dots and yellow spots fawn. Flesh white,
compact, fine concretions, very juicy, fine, sweet and slightly astringent, with pleasant aroma. Good quality.
 WILLIAMS

Sinonime : engl. B o n Chrétien Williams, Bartlett, Williams Pear.

rus. Y i l i a m s letnii, V i l i a m s , Aptekarskaia Viliamsa, Diuşes letnii.
franc. Bon Cineticii Williams, W i l l i a m s . Bartlett de B o s t o n .
germ. Williams Christbirne.
ital. Biion Cristiano Williams.
pol. Bera Wiliamsa, Bonkreta Wiliamsa.
ceh. WilJiamsova câslavka.
mag. Yilmoskörte.
h nig. Yiliamova maslovka.
rom. Duset galben.

Origine. S o i de o r i g i n e e n g l e z ă , o b ţ i n u t în anul 1 7 7 0 d e M . W h e e l e r în A l d e r m a s t o n ,
ducatul Berkshire din Anglia şi î n m u l ţ i t de p e p i n i e r i s t u l B . W i l l i a m s d i n L o n d r a . î n
a n u l 1797 a fost i n t r o d u s în Statele U n i t e ale A m e r i c i i d e p o m o l o g u l a m e r i c a n E . В a r 11 e 1 1
şi î n c e p î n d d i n a n u l 1817 a fost p u s în c i r c u l a ţ i e s u b n u m e l e d e Bartlett.

Răspîndire. E s t e răspîndit în t o a t e ţările d i n E u r o p a si A m e r i c a de N o r d .

L a n o i a fost i n t r o d u s la sflrşitul s e c o l u l u i t r e c u t şi s-a r ă s p î n d i t în t o a t e r e g i u n i l e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t , n u a t i n g e d i m e n s i u n i mari şi aro o d u r a t ă r e d u s ă d e v i a ţ ă .

D ă rezultate b u n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi p e p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r , şi parţial p e g u t u i .
N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol, reuşeşte p r e t u t i n d e n i şi este rezistent
la ger şi secetă. A l t o i t p e g u t u i , n u realizează o sudură p e r f e c t ă î n t r e p o r t a l t o i şi a l t o i ,
din care c a u z ă se d e z b i n ă uşor d e la p u n c t u l d e altoire. E s t e sensibil la ger şi secetă şi asi­
g u r ă r e c o l t e m a r i n u m a i d a c ă este p l a n t a t în l o c u r i a d ă p o s t i t e şi b i n e e x p u s e spre soare,
c u soluri fertile, p e r m e a b i l e , r e v e n e şi c a l d e . P o a t e fi î n t r e b u i n ţ a t la f o r m a r e a de c o r d o a n e
şi o r i c e f o r m e palisate.
î n f l o r e ş t e destul d e tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 2 z ü e . E s t e u n soi
autosteril, în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e v i n e p a r ţ i a l autofertil, iar u n e o r i r o d e ş t e p a r t e n o c a r p i c .
C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : D e c a n a Comisiei, D r . Jules G u y o t , D u c e s a d e A n g o u -
13В SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

lerne. F a v o r i t a lui C l a p p , F o n d a n t a d o p ă d u r e , Kief fer Seedling, Passe Crassane, Păstră­

v i o a r e , Saint G e r m a i n , U n t o a s a B o s e , U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a H a r d y ; este inter-
stcril c u soiul B u n a L u i z a d e A v r a r e h e s . I a rîndul său, soiul W i l l i a m s e s t e Iran p o l c n i z a t o r
p e n t r u alte soiuri.
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u , altoit p e p ă r p ă d u r e ţ la vîrsta d e 5—6 aui, iar p e g u t u i
la 3—4 ani, u n e o r i ehiar din p e p i n i e r ă , şi fructifică a b u n d e n t a p r o a p e în fiecare an ; un p o m
în л-îrstă d e 1 0 — 1 2 ani p r o d u c e în m e d i e 30 — 40 k g f r u c t e , iar la v î r s t a d e 2 5 — 3 0 ani p r o ­
d u c ţ i a se r i d i c ă la 120 — 150 k g . D a t o r i t ă falitului c ă intră d e t i m p u r i u p e r o d , se. e p u i z e a z ă
r e p e d e ; d e aceea p o m i i necesită tăieri scurte în fiecare a n .

K g . 25. — W i l l i a m s .

F r u c t e l e sînt m a r i , d e c a l i t a t e foarte b u n ă , se ţin b i n e p e p o m şi rezistă la c ă d e r e ;

s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă u ş o r d a c ă se r e c o l t e a z ă c u 1 0 — 1 2 zile înainte d e m a t u ­
r i t a t e ; r e c o l t a t e m a i tîrziu, p i e r d m u l t d i n s u c u l e n t ă , d e v i n făinoase, se păstrează greu
şi c u p i e r d e r i m a r i . Sînt r e z i s t e n t e la atacul b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r , însă sensibile la atacul
v i e r m e l u i m e r e l o r . Se folosesc, atît p e n t r u c o n s u m u l in stare p r o a s p ă t ă , cît şi c a materie
primă pentru industriaUzare.
 PLANŞA XVI

Williams.
 WILLIAMS 137

t'oliiöti : p r e c o c i t a t e a soiului, rodirea regulată şi a b u n d e n t ă , uniformitatea, fru­

m u s e ţ e a şi calitatea superioară a fructelor.
Defecte : slaba afiuitate a p o m u l u i c u g u t u i u l c a p o r t a l t o i .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7—8 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , s u b ţ i r e ; s c o a r ţ a pre­
zintă c r ă p ă t u r i a d i n e i şi n e r e g u l a t e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , înaltă, r a r ă şi u n e o r i n e r e g u l a t ă ; în p e r i o a d a d e p l i n ă p r o ­
d u c ţ i e se lărgeşte şi d e v i n e a p r o a p e sferică (fig. 2 5 ) .
Hamurile de schelei — scurte sau m i j l o c i i , destul d e g r o a s e , dresate, f o r m e a z ă eu
a x u l unghiuri d e ramificare d e 3 5 — 6 0 ° ; a u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e .
Ramurile de rod — scurte, g r o a s e , fragile, r e p r e z e n t a t e p r i n pinteni, ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — f o a r t e n u m e r o ş i , d e l u n g i m e m i j l o c i e , destul d e groşi, d r e p ţ i sau s l a b
arcuiţi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e g ă l b u i e , g l a b r i , c u lenticele m i c i , cenuşii, p u ţ i n p r o e m i n e n t e .
M injurii vegetat ivi — m i c i sau m i j l o c i i , c o n i c i , g l a b r i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n i ţ e d e s t u l d e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m i c i s a u m i j l o c i i , o v o i z i , e u vîrful r o t u n j i t , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e
castanie închis la b a z ă şi b r u n ă deschis c ă t r e vîrf.
Frunzele — mari, c u l u n g i m e a d e 7 5 — 8 2 m m şi l ă ţ i m e a d e 4 2 — 5 5 m m ; eliptice
sau o v a t e , a s c u ţ i t e la vîrf şi r o t u n j i t e la b a z ă . L i m b u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u m a r g i n i l e
puţin ridicate şi a d î n c d i n ţ a t e . P e ţ i o l u l d e 2 5 — 4 0 m m l u n g i m e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u
stip;-lele f o a r t e m i c i şi î n g u s t e la b a z ă .
Florile — m i c i sau m i j l o c i i , c u p e t a l e l e a l b e , r o t u n j i t e , şi c u stilurile m a i lungi d e c î t
etaminele.

FRUCTUL

Mărimea — supramijlocie sau mare, H — 8 0 — 1 1 6 m m şi D = 67 — 76 m m ; greu­

tatea de 150—250 g.
Forma — g u t u i f o r m - a l u n g i t ă şi s t r a n g u l a t ă spre p e d u n c u l sau p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă ,
t i p i c ă , c u suprafaţa n e r e g u l a t ă ( p l . X V I ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i e , p r e s ă r a t ă c u n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , ruginii,
iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n ă - l i m o n i e sau g a l b e n ă - a u r i e , u n e o r i a c o p e r i t ă c u o
roşeaţă suflată p e p a r t e a e x p u s ă la soare. S u b pieliţă e x i s t ă n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , cenuşii.
Pedunculul — m i c sau m i j l o c i u , d r e p t sau u ş o r c u r b a t , gros, m a i ales la c a p e t e ,
u n e o r i c ă r n o s sau lignificat, d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e şi înfipt p u ţ i n o b l i c î n c a v i t a t e a
pedunculară.
Cavitatea pedunculară — foarte m i c ă , îngustă, a s i m e t r i c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i sau
acoperiţi c u proeminenţe mici.
Caliciul—mijlociu sau m a r e , deschis, f o r m a t d i n sepale înguste şi a s c u ţ i t e , d e c u l o a r e
brună-cenuşie.
Cavitatea calicială — m i c ă , îngustă, puţin adîncă, uneori inexistentă.
Pieliţa — foarte fină, subţire, n e t e d ă , lucioasă, se d e s p r i n d e uşor d e p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, destul d o a d î n c ă , c o n i c ă sau î n f o r m ă d e pîlnie, c u
pereţii subţiri şi netezi ; etaminele c u aşezare superioară.
 138 S O I U R I DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Inima — d o m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l ă , aşezată spre c a v i t a t e a calicială, delimitată de

o z o n ă îngustă de sclereide foarte fine.
Lojile — m i c i , e l i p t i c e , înguste, închise, c u pereţii foarte subţiri.
Seminţele — m i c i , o v o i d - a l u n g i t e , a s c u ţ i t e la vîrf, de c u l o a r e b r u n ă închis.
Axul — închis sau f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă foarte m i c ă .
Pulpa — albă, u n e o r i c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , fină, f o n d a n t a , fără sclereide, foarte sucu­
lentă, d u l c e - v i n u r i e şi c u a r o m ă p u t e r n i c ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e în p r i m a d e c a d ă a lunii s e p t e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e
1 5 — 2 0 d e zile.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l W i l l i a m s se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile de l i n g ă case, c î t

şi p e n t r u livezile m a r i . î n sortimentele d e p e r s p e c t i v ă este p r e v ă z u t c a soi d e b a z ă în t o a t e
regiunile p o m i c o l e ale ţării.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е н т я б р ь .
С о р т а н г л и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1770 г о д у ; р а с п р о с т р а н е н в о
всех плодоводческих районах P H P .
Дерево—умеренного р о с т а , не д о с т и г а е т к р у п н ы х р а з м е р о в , с о с р е д н е й п р о д о л ­
ж и т е л ь н о с т ь ю ж и з н и ; мало т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у , м о р о з о - и з а с у х о у с т о й ­
чивое и у с т о й ч и в о е к п о р а ж е н и ю б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и п о ч т и
ежегодно.
Плод — выше с р е д н е й величины или к р у п н ы й , у д л и н е н н ы й , в форме айвы, в б л и з и
п л о д о н о ж к и с ж а т ы й , с н е р о в н о й п о в е р х н о с т ь ю з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета, и н о г д а п о ­
г
к р ы т ы й с л а б ы м к р а с н о в а т ы м ру мянцем на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я , н е ж н а я ,
т а ю щ а я , без к а м е н и с т ы х к л е т о к , о ч е н ь с о ч н а я , к и с л о - с л а д к а я , с и л ь н о а р о м а т н а я ,
отличного качества.

RÉSUMÉ

Maturité — s e p t e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e anglaise, o b t e n u e e n 1 7 7 0 ; r é p a n d u e dans t o u t e s les r é g i o n s d'ar-
b o r i c u l t u r e fruitière de la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , p e u v o l u m i n e u x , d ' u n e l o n g é v i t é m o y e n n e , p e u e x i -
g e a n t sous le r a p p o r t d u sol et d u c l i m a t , r é s i s t a n t a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x
m a l a d i e s et a u x i n s e c t e s ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e , p r e s q u e régulière.
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , c y d o n i f o r m e - a l l o n g é , resserré près d u p é d o n c u l e , à
surface irrégulière ; j a u n e d o r é parfois r e c o u v e r t d ' u n e faible r o u g e u r d u c ô t é e x p o s é a u
soleil. Chair b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , d é p o u r v u e d e c o n c r é t i o n s , très j u t e u s e , sucrée-vineuse,
à arôme marqué. D e toute première qualité.

ABSTRACT

Maturity – September.
Variety of English origin, obtained in 1770; spread in all fruits growing regions of Romania.
Tree – moderate force, small volume, an average life, requiring little in the report of soil and climate,
resistant to extreme cold, drought, disease and insects; abundant fruiting, almost regular.
Fruit – medium or large, cydoniforme elongated, narrow near the stalk, irregular surface, sometimes
golden-yellow covered with a faint blush on the side exposed to the sun. Flesh white, thin, soft, devoid of
concretions, very juicy, sweet and winey, with distinct aroma. First quality.
 R O Ş I O A R E DE S T U T T G A R T

S i n o n i m e : germ. Stuttgarter Gaishirtenbirne, Stuttgarter Busselet, Stuttgarter

Gaishirtle.
r«s. B u s e l e t ştutgartskii.
franc. D e s chevriers de Stuttgart, Eousselet d e Stuttgart.
ceh. K o z a ë k a stutgartskâ, Pastevnice.
mag. Stuttgarti pirôk.
rom. Păstrăvioare de Stuttgart.

Origine. S o i d e origine g e r m a n ă , d e s c o p e r i t d e u n c i o b a n în î m p r e j u r i m i l e oraşului

S t u t t g a r t , în anul 1 7 7 9 . A fost descris p e n t r u p r i m a d a t ă d e p o m o l o g u l A . D i e l în a n u l 1 8 0 5 .

R ă s p î n d i r e . E s t e răspîndit în t o a t e ţările d i n E u r o p a u n d e se c u l t i v ă p ă r u l şi este

a p r e c i a t atît p e n t r u însuşirile p o m u l u i , cît şi p e n t r u calităţile fructului.
L a n o i acest soi n u s-a e x t i n s m u l t şi se întîlneşte n u m a i în g r ă d i n i l e de l î n g ă c a s e
şi în colecţiile p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n creştere f o a r t e v i g u r o a s ă şi d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă .
R e u ş e ş t e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ ; c u g u t u i u l are afinitate f o a r t e slabă şi se f o r m e a z ă u ş o r
în p e p i n i e r ă . î n p e r i o a d a d e plină r o d i r e are n e v o i e d e tăieri d e rărire, a p l i c a t e î n fiecare
a n . A l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ , p o m u l atinge d i m e n s i u n i f o a r t e m a r i . N i i este p r e t e n ţ i o s faţă
d e sol, preferă însă l o c u r i a d ă p o s t i t e şi b i n e însorite, eu soluri fertile şi r e v e n e . E s t e rezis­
t e n t la ger, p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
Intră"'pe r o d la vîrsta d e 4 — 5 ani şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an. F r u c t e l e sînt
u n i f o r m e c a m ă r i m e , au a s p e c t a t r ă g ă t o r şi gust d u l c e specific. Se ţin b i n e p e p o m ,
rezistă la t r a n s p o r t şi se p r e t e a z ă atît p e n t r u c o n s u m u l in stare p r o a s p ă t ă , cît şi p e n t r u
industria alimentară.
Calităţi : v i g o a r e a şi s ă n ă t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i i l e m a r i şi r e g u l a t e , p r e c u m şi rezis­
t e n ţ a fructelor la cădere^ b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Defecte : durata scurtă d e păstrare a fructelor.
11I SOIURI DE P A R R A I O N ' A T E SI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l creşte foarte înalt, atingi iul uneori 1 2 — 1 1 n i şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, g r o s ,

d r e p l . a p r o a p e cilindric.
Coroana — larg-piramidală, înaltă, deasă şi foarte f r u m o a s ă (fig. 2 6 ) .

Fig. 26. — Roşioare de Stuttgart.

Ramurile tir schelet — n u m e r o a s e , l u n g i , rle g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t e , f o r m î n d cu

axul un unghi mic de ramificare.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i m u l t prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e , care garnisesc b i n e
ramurile de s c h e l e i .
Lăstarii — de g r o s i m e m i j l o c i e , uneori subţiri, eu s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă
şi cu l e n t i c e l e m i c i d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s .
Mugurii vegetativi — m i c i sau m i j l o c i i , c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u vîrful
r o t u n j i t , u ş o r î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e slab p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , d e c u l o a r e cafenie-roşiatică sau cas­
tanie deschis.
 PLANŞA XVII

Roşioare de Stuttgart.
 ROŞIOARE DE STUTTGART 111

Frunzele — m i c i , o v a t e , c u vîrful ascuţit b r u s c şi marginile î n t r e g i . P e ţ i o l u l lung

d e . 3 0 — 40 m m , g r o s , d r e p t sau slab arcuit.
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe c o m p a c t e , sînt d o m ă r i m e m i j l o c i e , cu petalele
albe, rotunjite.

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , H = 4 8 — 7 0 m m şi D = 4 5 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a d e 60 —
150 g.
Forma — p i r i f o r m ă , regulată, u n e o r i p u ţ i n a s i m e t r i c ă , c u suprafaţa netedă şi c u
d i a m e t r u l m a x i m situat î n t r e i m e a s u p e r i o a r ă a fructului ( p l . X V I I ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e , a c o p e r i t ă c u r o ş u aprins p e p a r t e a î n s o r i t ă , eu n u m e r o a s e
p u n c t e m i c i d e c u l o a r e c a r m i n , c a r e dau fructului u n a s p e c t f o a r t e f r u m o s , c a r a c t e r i s t i c .
Peduneuhil — lung de 2 0 — 3 0 m m , subţire, drept, uneori curbat, puţin îngroşat
la a m b e l e c a p e t e .
Cavitatea pedunculară — îngustă şi superficială, u n e o r i inexistentă.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , deschis, f o r m a t d i n sepale a s c u ţ i t e la vîrf, p u ţ i n p u b e s -
c e n t e , răfrînte în f o r m ă d e stea.
Cavitatea calicială — largă, superficială, c u pereţii u ş o r î n c r e ţ i ţ i în j u r u l caliciului,
adesea a c o p e r i ţ i c u r u g i n ă .
Piuliţa — de g r o s i m e m i j l o c i e , m a t ă , n e t e d ă , rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — în f o r m ă d e V larg deschis, p u ţ i n a d î n c ă ; s t a m i n e l e c u
aşezare s u p e r i o a r ă .
Inima — de m ă r i m e mijlocie, p i r i f o r m ă , aşezată central, delimitată de selereide
de culoare verzuie.
Lojile — m i c i , alungite, înguste, c u pereţii netezi, s e m i l u c i o ş i .
Seminţele — m i c i , o v o i d e , ascuţite b r u s c , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Axul — închis sau slab deschis, fusiform, îngust, d e p l a s a t m a i m u l t spre c a l i c i u .
Pulpa — a l b ă sau a l b ă - g ă l b u i e , f o a r t e s u c u l e n t ă , f o n d a n t a , m o a l e la c o m p l e t a m a t u ­
ritate, c u d u l c e a ţ ă p r o n u n ţ a t ă , slab a c i d u l a t ă , c u a r o m ă p l ă c u t ă , f o a r t e b u n ă la gust.
Maturitatea de consum — î n c e p e în p r i m e l e zile ale lunii s e p t e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e
t i m p d e 8—14 zile.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l R o ş i o a r e d e Stuttgart este i n d i c a t p e n t r u grădinile d e lîngă casă

şi p e n t r u livezile m a r i d i n a p r o p i e r e a o r a ş e l o r şi a c e n t r e l o r industriale, fiind r a i o n a t c a
soi d e c o m p l e t a r e î n regiunile : a I I I - a — D e a l u r i l e d e n o r d , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e
est, a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i , a I X - a — C î m p i a T r a n s i l v a n i e i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi
D o b r o g e a ; c a soi d e încercare în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I l - a — D e a ­
lurile d e v e s t şi a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , I r i s u r i l o r şi a S o m e ş u l u i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — первая и в т о р а я д е к а д ы с е н т я б р я .
Немецкий с о р т , найденный в 1779 г о д у ; мало р а с п р о с т р а н е н в P H P .
 142 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; н а ч и н а е т п л о д о н о с и т ь р а н о и дает о б и л ь н о е и е ж е г о д ­
ные у р о ж а и .
Плод—ниже с р е д н е й в е л и ч и н ы , правильной г р у ш е в и д н о й ф о р м ы , и н о г д а не­
много а с и м м е т р и ч н ы й , ж е л т о в а т о - з е л е н о г о цвета с я р к о - к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч ­
ной с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и мелкими к а р м и н о в ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь белая, о ч е н ь
сочная, тающая, мягкая, сладкая, чуть кисловатая с приятным ароматом; хорошего
качества.

EÉSITMÉ

Maturité — p r e m i è r e e t à e u x i è m e d é c a d e àe s e p t e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a l l e m a n d e , d é c o u v e r t e e n 1 7 7 9 ; p e u r é p a n d u e dans la E . P . E o u -
maine.
Arbre — très v i g o u r e u x , d e h a u t e taille, longétif, résistant a u x g r a n d froids, à la
sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification h â t i v e , régulière
et a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e , régulier, p a r f o i s un p e u a s y m é t r i q u e ; v e r t - j a u n â t r e ,
r e c o u v e r t de r o u x a r d e n t à l ' i n s o l a t i o n , r i c h e m e n t e t f i n e m e n t p o i n t i l l é d e r o u g e c a r m i n é .
Chair b l a n c h e , très j u t e u s e , f o n d a n t e , t e n d r e , b i e n s u c r é e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , à l ' a r ô m e
agréable. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – the first and second decade of September.

Variety of German descent, discovered in 1779, less spread in Romania.
Tree – very vigorous, tall, long-life, large cold-resistant, drought, fungal diseases and insects, fruiting
early, regular and abundant.
Fruit – sub-medium, pyriform, regular, sometimes slightly asymmetric, yellowish-green, covered with
bright red to bright sunshine, richly and finely speckled with carmine red. Flesh white, very juicy, melting,
tender, sweet and slightly tart, with pleasant aroma. Good quality.
 FÄRÄ SEMINŢE

S i n o n i m e : rus. Bessemianka.

Oriyine. S o i d e o r i g i n e rusă, a c ă r u i p r o v e n i e n ţ ă n u se c u n o a ş t e e x a c t . D e n u m i r e a
lui se datoreşte f a p t u l u i c ă fructele sînt în g e n e r a l lipsite d e s e m i n ţ e .

R ă s p i n d i r c . S e c u l t i v ă a p r o a p e în t o a t ă p a r t e a e u r o p e a n ă a U . B . S . S . , fiind s o c o t i t
c a cel m a i i m p o r t a n t şi răspîndit soi ; arealul larg d e răspîndire d o v e d e ş t e u ş u r i n ţ a c u c a r e
a c e s t soi se a d a p t e a z ă c o n d i ţ i i l o r d e c l i m ă şi sol.
L a n o i se întîlneşte. n u m a i în colecţiile p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este de v i g o a r e m i j l o c i e , n u a t i n g e d i m e n s i u n i mari, şi este d e s t u l d e l o n g e v i v ,

a j u n g î n d p î n ă la v î r s t a d e 6 0 — 8 0 ani. R e u ş e ş t e a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ şi se f o r m e a z ă u ş o r
în p e p i n i e r ă . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi s o l şi este f o a r t e r e z i s t e n t la
ger, p r e c u m şi l a ' a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
Înfloreşte tîrziu, iar florile sînt rezistente la îngheţ urile d e p r i m ă v a r ă . E s t e u n soi
autosteril, iar c a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : F o n d a n t a d e p ă d u r e , Sîntilieşti, U n ­
toasa Liegel.
I n t r ă p e r o d la vîrsta d e 6 —7 ani, u n e o r i c h i a r m a i d e v r e m e şi p r o d u c e a b u n d e n t
în fiecare an. U n p o m în p l i n ă p r o d u c ţ i e d ă p î n ă la 1 6 0 — 2 0 0 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , se ţin b i n e p e p o m şi s u p o r t ă t r a n s p o r t u l la d i s t a n ţ e
m a r i d e o a r e c e au p u l p a tare ; se p ă s t r e a z ă însă g r e u şi u n t i m p r e l a t i v s c u r t . Sînt a p r e c i a t e
p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă şi c a m a t e r i e p r i m ă v a l o r o a s ă p e n t r u industrializare.
Calităţi : rusticitatea, rezistenţa la ger şi p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă a p o m u l u i .
Defecte : păstrarea a n e v o i o a s ă şi d e scurtă d u r a t ă a fructelor.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d e 6 —7 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , de
culoare brună-cenuşie.
Coroana — larg-piramidală, regulată, p o t r i v i t d e d e a s ă (fig. 2 7 ) .
144 SOIURI D E РАЯ R A I O N A T E ŞI D E PERSPECTIVA

Ват urile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t e , c u scoarţa netedă, de c u l o a r e

brună-gălbuie.
Ramurile derod reprezentate m a i ales p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e ; smicelele, nuieluşele
şi m l ă d i ţ e l e se întîlnesc m a i m u l t l a p o m i i tineri.

Fig. 2 7 . — Fură seminţe.

Lăstarii — l u n g i , subţiri, n o d u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e g ă l b u i e s a u b r u n ă d e s c h i s ,
c u n u m e r o a s e lenticele m i c i , rotunde.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , lipiţi d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , b o m b a ţ i , de c u l o a r e cafenie.
Frunzele — m i c i s a u m i j l o c i i , o v a t e s a u e l i p t i c e , a s i m e t r i c e , c u marginile l i m b u l u i
întregi sau d i n ţ a t e m ă r u n t , r e v o l u t e . P e ţ i o l u l d e 2 0 — 3 0 m m l u n g i m e , d e g r o s i m e mijlocie,
drept sau arcuit.
Florile — g r u p a t e c î t e 5 —7 î n i n f l o r e s c e n ţ e c o m p a c t e , sînt m i c i , c u petalele a l b e ,
rotunjite.
 PARA SEMINTE 145

FRUCTUL

Mărimea — submijloeie, H = 50 — 72 m m ş i D = 4 5 — 7 0 m m ; g r e u t a t e a d e 5 5 - 8 0 g.
Forma — p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă , strangulată b r u s c spre p e d u n c u l , c u suprafaţa nere­
g u l a t ă , c u c o a s t e r o t u n j i t e p e flancuri, m a i p r o e m i n e n t e în r e g i u n e a c a l i c i a l ă (fig. 2 8 ) .
Culoarea — v e r z u i e la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă de­
schis la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , a c o p e r i t ă p e p a r t e a
însorită c u o r u m e n e a l ă p o r t o c a l i e - r o ş i a t i c ă . P e t o a t ă
suprafaţa fructului sînt r ă s p î n d i t e n u m e r o a s e puncte
de rugină.
Pedunculul — d e 2 5 — 3 5 m m l u n g i m e , subţire,
d r e p t , m a i rar a r c u i t , c u b a z a î n g r o ş a t ă , c ă r n o a s ă ,
înfipt d r e p t sau p u ţ i n oblic.
Cavitatea pedunculară — îngustă, superficială,
aproape inexistentă, c u marginile în general r e g u ­
late şi r o t u n j i t e .
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , deschis, f o r m a t
din sepale m i c i , dresate, c o r n o a s e , d e c u l o a r e b r u n ă
închis.
Cavitatea calicială — de mărime mijlocie, puţin
a d î n c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i , m a i rar n e t e z i ; în j u r u l
caliciului se află p î n ă la 10 e x c r e s c e n ţ e ( p e r l e ) .
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , s e m i m a t ă , aderentă
la p u l p ă , destul d e rezistentă.
Cavitatea subcalicială — in formă de pîlnie
scurtă, cu partea superioară largă şi rotunjită.
Inima — m i c ă , e l i p t i c ă , situată în a p r o p i e r e a Fig. 28. — F ă r u seminţe,
c a v i t ă ţ i i caliciale, f o a r t e slab d e l i m i t a t ă .
Lojile — m i e i , înguste, închise, c u pereţii n e t e z i , subţiri, sidefii.
Seminţele — m i c i , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t , în m a j o r i t a t e seci.
Ахиl — î n c h i s sau slab d e s c h i s , fusiform.
Pulpa — g ă l b u i e , s e m i f o n d a n t ă sau f o n d a n t a , s u c u l e n t ă , d u l c e , c u a r o m ă p l ă c u t ă .
Maturitatea de consum, — î n c e p e în p r i m e l e zile ale lunii s e p t e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e
2—3 s ă p t ă m î n i .

R E C O M A N D Ă R I . Datorită rusticităţii p o m u l u i şi c a h t ă ţ i l o r fructului, s o i u l F ă r ă s e m i n ţ e

se r e c o m a n d ă p e n t r u localităţile situate la altitudini mari, u n d e alte soiuri m a i sensibile
la ger n u d a u r e z u l t a t e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е н т я б р ь .
Старый р у с с к и й с о р т , мало р а с п р о с т р а н е н н ы й в P H P .
Дерево—средней силы роста, долговечное, нетребовательное к почве, очень
устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям ; плодоносит обильно и ежегодно.

10 - о. 2903
146 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Плод — н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , у с е ч е н н о - г р у ш е в и д н ы й , с д а в л е н н ы й к п л о д о ­
ножке с волнистой поверхностью, желтый, с о р а н ж е в ы м румянцем н а солнечной сто­
роне и м н о г о ч и с л е н н ы м и , б е с п о р я д о ч н о р а з б р о с а н н ы м и р ж а в ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь
желтоватая, полутающая или тающая, сочная, сладкая, с приятным ароматом; хоро­
шего к а ч е с т в а .

EÉSUMÉ

Maturité — septembre.
Variété d'origine russe, pen répandue dans la K. P. Eonmaine.
Arbre — de vigueur moyenne, longétif, peu exigeant quant au sol, très résistant
aux grands froids, à la sécheresse, aux maladies cryptogamiqnes et aux insectes ; à fruc-
tification abondante et régulière.
Fruit — sous-moyen, piriforme tronqué, étranglé vers le pédoncule, à surface ondulée ;
jaune, recouvert d'une rougeur orangée du côté exposé au soleil, richement et irrégulière-
ment pointillé de rouille ; chair jaunâtre, mi-fondante ou fondante, juteuse, sucrée, à
l'arôme agréable. De bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – September.
Variety of Russian origin, less spread in Romania.
Tree – medium vigour, long-life, undemanding as to soil, very resistant to extreme cold, drought, fungal
diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – sub-medium, pyriform truncated strangled to stalk Corrugating; yellow, covered by a red-orange
on the side exposed to the sun, richly and irregularly spotted with rust, yellow chair, half-melting or melting,
juicy, sweet, with pleasant aroma. Good quality.
 T R I U M F DE V I E N N E

S i n o n i m e : рапс. Triomphe de Vienne.

rua. Triumf Vienî, Triomphe de Vienne.
germ. T r i u m p h aus V i e n n e .
На]. T r i o m f o di V i e n n e .
mag. Bées diadala.
ceh. Viennskâ.
pol. Tryumf z Vienne, Wienneska.

Origine. S o i d e origine franceză, o b ţ i n u t d i n s e m i n ţ e d e c ă t r e J . C o l l a u d d i n M o n -

t a g n o n în anul 1864, î n m u l ţ i t şi răspîndit a p o i d e c ă t r e V . B l a n c h e t , p o m i c u l t o r d i n V i e n n e
(Isère) Franţa.

Răspindire. E s t e c u l t i v a t î n F r a n ţ a , Italia, B e l g i a , G e r m a n i a , B . S . Cehoslovacă,

E . S . S . U c r a i n e a n ă , m a i ales în C r i m e e a , şi î n t o t sud-estul E u r o p e i .
L a n o i este răspîndit î n M o l d o v a , T r a n s i l v a n i a şi m a i p u ţ i n în celelalte r e g i u n i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t , n u atinge d i m e n s i u n i m a r i şi are o d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă .

A l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ d ă rezultate b u n e ; altoit p e g u t u i n u se s u d e a z ă b i n e şi are o c r e ş t e r e
slabă. R e u ş e ş t e destul d e b i n e altoit p e i n t e r m e d i a r . P r e f e r ă l o c u r i l e a d ă p o s t i t e , c u s o l u r i
fertile, r e v e n e şi calde. E s t e sensibil la ger, însă d e s t u l de rezistent la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u ­
nătorilor.
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , iar d u r a t a d e înflorire este s c u r t ă , florile f i i n d sensibile la
b r u m e şi l a e x c e s u l de u m i d i t a t e . E s t e u n soi autosteril. Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă
soiurile : B e r g a m o t E s p é r e n , F a v o r i t a lui C l a p p , U n t o a s a Clairgeau, W i l l i a m s . L a r î n d u l
său, soiul T r i u m f d e V i e n n e este b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u soiurile care înfloresc în acelaşi t i m p .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u , la vîrsta d e 3 — 4 ani a l t o i t p e g u t u i şi la 5 — 6 ani p e p ă r
p ă d u r e ţ . î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e de c l i m ă şi sol r o d e ş t e a b u n d e n t în fiecare an.
F r u c t e l e sînt mari sau f o a r t e mari, d e calitate f o a r t e b u n ă ; n u se ţin b i n e p e p o m ,
s u p o r t ă t r a n s p o r t u l n u m a i d a c ă sînt r e c o l t a t e c u c î t e v a zile înainte d e a a j u n g e la m a t u ­
ritate şi se p ă s t r e a z ă 8—10 zile d u p ă r e c o l t a r e . A j u n s e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , fructele
se p r ă b u ş e s c d e la m i j l o c , în c î t e v a zile.
148 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Calităţi : precocitatea, producţia abundentă şi c a l i t a t e a foarte bună a fructelor.

Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la g e r , fragilitatea l e m n u l u i , p r e c u m şi slaba rezis­
tenţă la păstrare a fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e C — 7 ni î n ă l ţ i m e şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , c i l i n d r i c , c u s c o a r ţ a n e t e d ă ,
de culoare brună-măslinie.
Coroana — p i r a m i d a l ă , p o t r i v i t d o deasă, c u frunziş b o g a t ; în p e r i o a d a d e plină
r o d i r e d e v i n e l a r g ă , c u r a m u r i l e a p l e c a t e (fig. 2 9 ) .

Fig. 29. — Triumf de Vienne.

Ramurile de schelet — lungi, de grosime mijlocie, bine ramificate, cu scoarţa netedă,

de culoare brună-măslinie.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , cu scoarţa netedă, de culoare brună-
gălbuie, iar p e p a r t e a însorită brună-roşiatică.
PLANŞA XVIII
 TRIUMF DF. VIENNE I 19

M linurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e sau mari, c o n i c i , turtiţi, c u vîrful ascut it-

şi p u ţ i n î n d e p ă r t a t d o r a m u r ă .
Mugurii flnriferi — de m ă r i m e mijlocie, o v o i z i , p u b e s e e n ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Frunzele — m a r i sau f o a r t e mari, a v î n d l u n g i m e a d e 6 3 — 9 2 m m şi l ă ţ i m e a d e 4 2 —
5 8 m m , eliptice, cu vîrful a s c u ţ i t . L i m b u l destul d e g r o s , p i e l o s , c u m a r g i n i l e fin serate,
p u ţ i n ridicate în sus, f o r m î n d un j g h e a b larg.
Florile— d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele o v a t e , a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , H = 7 5 — 1 0 6 m m şi D = 5 5 — 8 0 m m ; greu­

t a t e a d e 1 8 0 - 2 2 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , r o t u n j i t ă la vîrf, slab t r u n c h i a t ă la b a z ă , asimetrică,
cu suprafaţa u ş o r v ă l u r a t ă ( p l . X V I I I ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - v e r z u i e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m ,
a c o p e r i t ă c u m u l t e p e t e ruginii dispuse n e r e g u l a t , p r e c u m şi c u o reţea fină d e r u g i n ă .
Pedunculul — d e 2 0 — 4 0 m m l u n g i m e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , lignifieat, p u ţ i n î n g r o ş a t
la b a z ă , c u striuri l o n g i t u d i n a l e , u ş o r c u r b a t , înfipt d r e p t , m a i i a r o b l i c .
Cavitatea -pedunculară — mică, aproape inexistentă, asimetrică, c u o proeminenţă
c ă r n o a s ă într-o p a r t e .
Caliciul — m i j l o c i u , deschis sau s e m i d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale m i c i , a l u n g i t e , a s c u ­
ţ i t e , dresate, c o r n o a s e , î n d e p ă r t a t e la b a z ă .
Cavitatea calicială — m i c ă , f o a r t e p u ţ i n a d î n c ă , c u suprafaţa destul de regulată ;
l a b a z a sepalelor se o b s e r v ă nişte perişori fini.
Pieliţa — subţire, aspră, m a t ă , destul d e rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e V .
Inima — m i c ă , fusiformă, largă, aşezată c ă t r e c a l i c i u , c u p e r e ţ i i slab delimitaţi
Lojile — mari, largi, o v a l - a l u n g i t e , închise, c u pereţii subţiri, netezi.
Seminţele — mari, o v o i d e , c u vîrful ascuţit, d e c u l o a r e c a s t a n i e î n c h i s .
Axul — închis, n u comunică cu lojile.
Pulpa — a l b ă , fină, f o n d a n t a , f o a r t e suculentă, d u l c e , p l ă c u t a c i d u l a t ă , aromată,
cu granulaţii fine în j u r u l i n i m i i .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u p r i m a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul T r i u m f d e V i e n n e se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile de lîngă

c a s e , c i t şi î n livezile m a r i situate în a p r o p i e r e a centrelor industriale şi a oraşelor mari.
î n s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă este p r o p u s c a soi de b a z ă în regiunile a V 1 1 1 - a — Colinele
M o l d o v e i şi a I X - a — C î m p i a Transilvaniei ; c a soi d e c o m p l e t a r e în regiunile : a I H - a —
D e a l u r i l e d e n o r d , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă de est, a V - a — D e a l u r i l e din sud-estul T r a n ­
silvaniei şi a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , d u ş u r i l o r şi a S o m e ş u l u i ; c a soi d e încercare
în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I l - a — D e a l u r i l e de v e s t , a V T - a C î m p i a
D u n ă r i i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a .
150 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

РЕЗЮМЕ

Созревание — первая половина с е н т я б р я .

С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1864 г о д у ; в P H P р а с п р о с т р а ­
нен в М о л д о в е и в ц е н т р е Т р а н г и л ь в а н и н .
Дерево—умеренного р о с т а , имеет с р е д н ю ю п р о д о л ж и т е л ь н о с т ь жизни, мало­
требовательное к почве, н е м о р о з о у с т о й ч и в о е , но у с т о й ч и в о е к болезням и вредите­
лям; в благоприятных условиях плодоносит обильно и каждый год.
Плод — в ы ш е с р е д н е й Ееличины или к р у п н ы й , у д л и н е н н о - г р у ш е в и д н ы й , с л а б о
усеченный у основания, асимметричный, зеленовато-желтый, покрытый множеством
б е с п о р я д о ч н о р а з б р о с а н н ы х ржавых п я т е н ; м я к о т ь белая, нежная, тающая, слад­
кая, приятно-кисловатая, ароматная, с о ч е н ь мелкими каменистыми клетками во­
к р у г семеного гнезда, очень х о р о ш е г о качества.

EÉSUMÉ

Maturité —- p r e m i è r e q u i n z a i n e d e s e p t e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1 8 6 4 ; d a n s la E . P . E o u m a i n e , elle est répan-
d u e e n M o l d a v i e e t d a n s l e c e n t r e d e la T i a n s y l v a n i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , d ' u n e l o n g é v i t é m o y e n n e , p e u e x i g e a n t e n ce qui
c o n c e r n e les c o n d i t i o n s d u sol, sensible a u x g r a n d froids, m a i s résistant a u x maladies c r y p -
t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s . D a n s des c o n d i t i o n s f a v o r a b l e s , p r o d u i t a b o n d a m m e n t c h a -
que année.
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , p i r i f o i m e - a l l o n g é , u n p e u t r o n q u é vers le p é d o n c u l e ,
a s y m é t r i q u e ; j a u n e - v e r d â t r e , a b o n d a m m e n t e t i r r é g u l i è r e m e n t m a c u l é de r o u x . Chair
b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , s u c r é e , a g r é a b l e m e n t a c i d u i l é e , a r m a t i q u e , à c o n c r é t i o n s fines
a u t o u r des l o g e s . D e très b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity - the first half of September.

Variety of French origin, obtained in 1864; in Romania is widespread in Moldova and the centre of
Transylvania.
Tree - moderate vigour, an average life, undemanding with regard to soil conditions, large cold sensitive
but resistant to fungal diseases and insects. Under the right conditions produced abundantly each year.
Fruit – medium to large, pear-shaped, elongated, slightly rounded towards the stem, asymmetrical,
greenish-yellow, heavily and irregularly spotted with red. Flesh white, thin, soft, sweet, pleasantly tart, aromatic,
fine concretions around the lodges. Very good quality.
 SOLANER

S i n o n i m e : ceh. Solanka.
franc. P o i r e de S o l a n y .
germ. Solaner Birne, Salanderbirne.

Origine. S o i d e o r i g i n e c e h ă , găsit î n c o m u n a S o l a n y , districtul Libochovick, în

a p r o p i e r e de T r ë b e n i c k .

R ă s p î n d i r c . E s t e răspîndit î n R . S . C e h o s l o v a c ă şi G e r m a n i a , u n d e c u l t u r a lui se
e x t i n d e din c e în c e m a i m u l t ; în celelalte ţări din E u r o p a este c u n o s c u t m a i p u ţ i n .
L a n o i se întîlneşte m a i m u l t în T r a n s i l v a n i a , d a r n u m a i î n g r ă d i n i l e d e lîngă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s atît î n p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă ; a t i n g e d i m e n s i u n i mari

şi este l o n g e v i v . R e u ş e ş t e f o a r t e b i n e altoit atît p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i şi se f o r m e a z ă
uşor î n p e p i n i e r ă . D a t o r i t ă creşterii v i g u r o a s e , se foloseşte u n e o r i c a p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r
p e n t r u soiurile c u creştere slabă ; n u este însă r e c o m a n d a b i l , d e o a r e c e n u are afinitate
b u n ă c u t o a t e soiurile. Preferă l o c u r i a d ă p o s t i t e , p o z i ţ i i b i n e însorite, c u soluri fertile,
adinei şi r e v e n e . E s t e rezistent l a ger şi secetă. A t î t fructele cît şi o r g a n e l e v e r z i ale p o m u l u i
sînt destul de rezist c u i e la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , însă florile sînt rezistente la b r u m e l e şi îngheţurile d e pri­
măvară.
I n t r ă pe r o d tîrziu şi p r o d u c e m o d e r a t în p r i m i i ani ; în p e r i o a d a de plină r o d i r e
asigură r e c o l t e b o g a t e în fiecare an.
F r u c t e l e sînt s u b m i j l o c i i sau m i c i , u n i f o r m e p e acelaşi p o m şi d e c a l i t a t e b u n ă d a c ă
sint r e c o l t a t e c u 1 — 5 zile înainte d e m a t u r i t a t e a f i z i o l o g i c ă ; c u l e s e m a i tîrziu, fructele
pierd din suculentă şi g u s t şi se p ă s t r e a z ă m a i p u ţ i n . S u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se păs­
trează uşor şi fără pierderi t i m p de 3—5 s ă p t ă m î n i .
Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a , s ă n ă t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi
calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : fructificaţia tîrzie.
 152 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PFRSPECTIVA

POMUL

P o m u l creşte înalt, are t r u n c h i u l d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , de c u l o a r e cenuşie-

măslinie î n c h i s .
Coroana — larg-piramidală, înaltă, destul d e deasă ţfig. 3 0 ) .

Fig. 30. — Solaner.

Ramurile de schelet — f o a r t e l u n g i , g r o a s e , d r e p t e , degarnisite la b a z ă p e o l u n g i m e

d e s t u l d e m a r e ; la p o m i i în vîrsta, a u o p o z i ţ i e a p r o a p e o r i z o n t a l ă , însă c u vîrfurile î n d r e p ­
t a t e în sus. B a m u r i l e d e o r d i n e superioare siut l u n g i , v i g u r o a s e , b i n e garnisite c u r a m u r i
d e r o d , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u lenticele mari, p r o e m i n e n t e , r o ­
tunjite sau eliptice, d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — l u n g i şi p u t e r n i c i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e deschis, c u lenti­
cele m a r i , e l i p t i c e sau o r b i c u l a r e , rare, r ă s p î n d i t e neuniform.
 PLANŞA XIX

Solaner
 SOLANER 153

Mugurii, vegetativi — m i j l o c i i sau m a r i , c o n i c - a l u n g i ţ i , turtiţi, lipiţi d e r a m u r ă , d e

c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , aşezaţi p e p e r n i ţ e m a r i , p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m a r i sau f o a r t e m a r i , o v o i z i , b o m b a ţ i , de c u l o a r e c a s t a n i e , m a i
d e s c h i s ă la vîrf.
Frunzele — m i j l o c i i sau m a r i , a v î n d l u n g i m e a d e 6 2 — 9 0 m m şi l ă ţ i m e a d e 3 7 — 5 7
m m , eliptic-alungite sau o v a t e , c u b a z a r o t u n j i t ă şi vîrful a c u m i n a t . L i m b u l g r o s , p i e l o s ,
a r c u i t , c u m a r g i n i l e întregi sau slab serate, c u suprafaţa aspră, d e c u l o a r e v e r d e intens,
s e m i l u c i o s p e faţa s u p e r i o a r ă şi v e r d e d e s c h i s , m a t , p e c e a inferioară.
Florile — g r u p a t e c î t e 6 —7 în i n f l o r e s c e n ţ e d e s f ă c u t e sau s e m i c o m p a c t e , sînt m a r i ,
uneori i n v o a l t e , c u sepalele a s c u ţ i t e , p e t a l e l e o v a t - r o t u n j i t e , a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e sau m i j l o c i e , H = 7 0 — 8 5 m m şi D = 5 0 — 5 4 m m ; g r e u t a t e a
de 9 6 - 1 8 5 g.
Forma — p i r i f o r m ă , m u l t lărgită şi b o m b a t ă spre caliciu, adesea a s i m e t r i c ă , cu
c o n t u r n e r e g u l a t şi c u suprafaţa n e t e d ă ( p l . X I X ) .
Culoarea — v e r d e d e s c h i s , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - l i m o n i e la m a t u ­
r i t a t e a d e c o n s u m , u n e o r i a c o p e r i t ă c u o slabă r o ş e a ţ ă c ă r ă m i z i e p e p a r t e a însorită şi
cu striuri d e r u g i n ă c o n c e n t r a t e m a i m u l t spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă .
Pedunculul — scurt, d e g r o s i m e m i j l o c i e , lignificat, d r e p t , înfipt o b l i c în fruct,
de culoare cafenie.
Cavitatea pedunculară — slab m a r c a t ă , neregulată, f o r m î n d o p r o e m i n e n ţ ă c ă r n o a s ă
într-o p a r t e şi u n m i c şanţ în j u r u l p e d u n c u l u l u i , c u pieUţa a c o p e r i t ă c u r u g i n ă , c a r e se
revarsă în formă d e raze.
Caliciul — m i c , s e m i d e s c h i s , c u sepalele î n g r o ş a t e la b a z ă , de c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e
î n a i n t e d e r e c o l t a r e şi cafenie la m a t u r i t a t e .
Cavitatea calicială — m i c ă sau m i j l o c i e , d e a d î n c i m e v a r i a b i l ă , c u suprafaţa nere­
g u l a t ă , slab o n d u l a t ă ; u n e o r i a m p l a s a t ă într-o p a r t e .
Pieliţa — subţire însă rezistentă, netedă, ceroasă, semimată, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m a r e , a d î n c ă , î n f o r m ă d e p î l n i e c u g î t u l l u n g şi îngust.
Inima — m a r e , o v o - c o n i c ă , a l u n g i t ă către p e d u n c u l , aşezată simetric, slab m a r c a t ă .
Lojile — m i c i , în f o r m ă d c s e m i l u n ă , î n g u s t e , închise, c u pereţii subţiri, n e t e z i , a l b
sidefii, fără c r ă p ă t u r i .
Seminţele — m i j l o c i i sau m a r i , o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful ascuţit b r u s c şi c u r b a t , d e
culoare castanie.
Axul — m i c , închis.
Pulpa — a l b ă sau a l b ă c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , fină, s e m i - c o m p a c t ă , s u c u l e n t ă , f o n d a n t a ,
d u l c c - v i m m e , u n e o r i slab g r a n u l o a s ă , c u g u s t foarte b u n .
Maturitatea de consum — corespunde cu luna septembrie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul S o l a n e r este i n d i c a t p e m a r g i n e a c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e şi în
grădinile d e lîngă c a s e .
154 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е н т я б р ь .
Сорт ч е х о с л о в а ц к о г о п р о и с х о ж д е н и я , мало распространенный в P H P .
Дерево — о ч е н ь е н л ь н о р о с л о е , д о с т и г а е т к р у п н ы х р а з м е р о в , д о л г о в е ч н о е , т р е ­
бовательное к почве, устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодо­
носит обильно и ежегодно.
Плод—крупный, грушевидный, сильно расширенный к верхушке, асимметрич­
ный с н е п р а в и л ь н ы м о ч е р т а н и е м , л и м о н н о - ж е л т о г о ц в е т а , п о к р ы т ы й с л а б ы м к и р п и ч н о -
к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я , н е ж н а я , с р е д н е й п л о т н о с т и ,
сочная, тающая, винно-сладкап, приятного вкуса; хорошего качества.

EÉSTJMÉ

Maturité — s e p t e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e t c h è q u e , p e u r é p a n d u e dans la E . P . E o u m a i n e .
Arbre — très v i g o u r e u x , d e v e n a n t très v o l u m i n e u x , longétif, e x i g e a n t au point de
v u e sol, résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et a u x
insectes ; à fructification r i c h e et régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e , b i e n v e n t r u vers l'œil, a s y m é t r i q u e , a u
p o u r t o u r irrégulier ; j a u n e citrin, t e i n t é d e r o u g e b r i q u e à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , fine
m i - c o m p a c t e , j u t e u s e , f o n d a n t e , s u c r é e - v i n e u s e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – September.
Variety of Czech origin, less spread in Romania.
Tree – very vigorous, becoming very large, long life, requiring point of view soil, resistant to extreme
cold, drought, fungal diseases and insect rich and regular fruiting.
Fruit – sub-medium or medium, pyriform, much to the eye bulging, asymmetrical, with irregular
outline, yellow citrine, tinged with red brick sunstroke. Flesh white, fine mid-compact, juicy, melting, sweet and
winey. Good quality.
 MARGARETA MARILLAT

Sinonime : franc. M a r g u e r i t e Marillat.

rus. Margarita Marilia, Marilia.
ceh. Marillatova, Marijatova.

Origine. S o i d e origine franceză, o b ţ i n u t în a n u l 1874 d e către h o r t i c u l t o r u l Marillat

din V i l l e u r b a n n e şi d e d i c a t soţiei sale.

Băspîndire. E s t e răspîndit în F r a n ţ a , B e l g i a , G e r m a n i a , I t a l i a , R . S. C e h o s l o v a c ă ,
A u s t r i a şi U . E . S . S . , însă n u s-a e x t i n s p e suprafeţe m a r i .
L a n o i este foarte p u ţ i n răspîndit şi se întîlneşte n u m a i în c o l e c ţ i i sau c a p o m răzleţ
în grădinile d e lingă case, m a i ales în localităţile situate în j u r u l p e p i n i e r e l o r şi a staţiu­
nilor e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă , creşte r e l a t i v v i g u r o s î n p r i m i i ani d e r o d i r e ,
iar p e m ă s u r ă c e înaintează în v î r s t a v i g o a r e a d e v i n e m o d e r a t ă . R e u ş e ş t e b i n e a l t o i t p e
p ă r p ă d u r e ţ ; p e n t r u f o r m e l e p i t i c e t r e b u i e altoit p e p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r , î n t r u c î t p e g u t u i
creşte foarte slab. Preferă solurile u ş o a r e , l u t o - n i s i p o a s e şi r e v e n e . î n cele r e c i , p u l p a
fructului are m u l t e sclereide şi p i e r d e din calităţi. E s t e rezistent atît la ger, cît şi la b o l i
şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e tîrziu şi are asigurată p o l e n i z a r e a chiar în p r i m ă v e r i l e c u c o n d i ţ i i nefa­
v o r a b i l e . F i i n d un soi autosteril, se c u l t i v ă în a s o c a ţ i e c u soiurile : D r . J u l e s G u y o t , D u ­
c e s a de A n g o u l ê m e , W i l l i a m s . N u se r e c o m a n d ă ca p o l e n i z a t o r p e n t r u alte soiuri.
P o m u l intră p e r o d de t i m p u r i u şi a n u m e la vîrsta de 4 — 5 ani altoit p e g u t u i şi la vîrsta
d e 6 ani, p e p ă r p ă d u r e ţ . P r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an.
F r u c t e l e sînt m a r i , f r u m o s c o l o r a t e , d e calitate superioară ; d i n c a u z a m ă r i m i i se
scutură uşor c î n d ajung la m a t u r i t a t e . S u p o r t ă transportul b i n e d a c ă sînt a m b a l a t e c u grijă şi
se păstrează t i m p d e 2—3 s ă p t ă m î n i d a c ă sînt r e c o l t a t e c u c î t e v a zile înainte d e
maturitate.
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e soiului M a r g a r e t a Marillat se a s e a m ă n ă c u cele
ale soiului U n t o a s a Clairgeau ; sînt însă de d i m e n s i u n i m a i m a r i şi d e calitate s u p e r i o a r ă .
156 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Calităţi : rusticitatea p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi regulată, p r e c u m şi c a l i t a t e a

superioară a fructelor.
Defecte : d u r a t a s c u r t ă d e p ă s t r a r e şi p r ă b u ş i r e a p u l p e i fructelor in t i m p u l păstrării.

POMUL

P o m u l c r e ş t e r e l a t i v înalt şi f o r m e a z ă trunclii d r e p t , înalt, r e l a t i v subţire.

Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă destul d e rară (fig. 3 1 ) .
Hamurile ăe schelet — destul de lungi, groase, n o d u r o a s e , degarnisite m u l t la b a z ă .

Fig. 31. — Margareta Marillat.

Mamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e , b u r s e şi v e t r e .
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , g r o ş i , destul d e d r e p ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e g a l b e n ă -
v e r z u i e , c u l e n t i c e l e m a r i , d i s p u s e rar.
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , lipiţi d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e
puţin proeminente.
 PLANŞA XX

Margareta Marillat.
 MARGARETA MARILLAT 157

Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i şi r o t u n j i ţ i la b a z ă .

Frunzele — mari, o v a t e sau e l i p t i c e , c u vîrful alungit şi a s c u ţ i t . L i m b u l destul de g r o s ,
p i e l o s , c u m a r g i n i l e serate m ă r u n t .
Florile — destul d e m a r i , c u petalele m a r i , a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 1 0 8 — 1 3 7 m m şi D = 8 0 — 1 0 8 m m ; greu­

t a t e a d e 2 2 0 — 3 5 0 g ; la p o m i i altoiţi p e g u t u i p o a t e atinge 4 0 0 — 6 8 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă sau c o n i c - a l u n g i t ă , strangulată şi s u b ţ i a t ă s p r e p e d u n c u l ,
adesea a s i m e t r i c ă ( p l . X X ) .
Culoarea — v e r d e deschis la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - p a i la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă , a c o ­
perită c u o r o ş e a ţ ă strălucitoare p e p a r t e a însorită.
Pedvacului — scurt, g r o s sau f o a r t e g r o s , c u r b a t , m a i rar d r e p t , înfipt o b b c în f r u c t .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , c u aşezare o b l i c ă , d e l i m i t a t ă îutr-o p a r t e de o p r o e m i ­
nenţă mare, cărnoasă.
Caliciul — m i j l o c i u , deschis, f o r m a t d i n sepale m a r i , răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i , a c o p e r i ţ i c u r u g i n ă
fină şi c u m a r g i n i l e p r o e m i n e n t e , în f o r m ă d e c o a s t e alungite, c a r e se p i e r d î n p a r t e a supe­
rioară a f r u c t u l u i .
Pieliţa — n e t e d ă , subţire, fină, l u c i o a s ă ; la c o m p l e t a m a t u r i t a t e se d e s p r i n d e u ş o r
de pulpă.
Cavitatea subcalicială — p u ţ i n a d î n c ă , f o a r t e largă, c o n i c ă .
Inima — destul de m a r e , fusiformă sau o v a l -alungită, aşezată c ă t r e p a r t e a superioară
a fructului, d e l i m i t a t ă d e u n strat subţire d e sclereide fine.
Lojile — înalte," înguste, destul d e m i c i în r a p o r t c u m ă r i m e a fructului.
Seminţele — mari, o v o i d - a l u n g i t e , d e c u l o a r e cafenie deschis, p l i n e , u n e o r i seci.
Axul — închis, f o r m a t dintr-un ţesut b u r e t o s .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , f o n d a n t a , fină, s u c u l e n t ă , d u l c e , fin p a r f u m a t ă .
Maturitatea de consum — de la m i j l o c u l l u n i i s e p t e m b r i e se p r e l u n g e ş t e pînă la
începutul lunii o c t o m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă frumuseţii şi calităţii fructelor, soiul M a r g a r e t a Marillat se

r e c o m a n d ă pentru g r ă d i n i l e d e lîngă case în t o a t ă ţara şi în livezile m a r i din regiunea I —
' i bcarpatică m e r i d i o n a l ă , unde este r a i o n a t ea soi d e c o m p l e t a r e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а с е н т я б р я — н а ч а л о о к т я б р я .
С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1874 г о д у , м а л о р а с п р о с т р а ­
нен в P H P .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
болезням и вредителям, дает обильные и ежегодные у р о ж а и .
158 SOIURI DE PAR R A I O X A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Плод—крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й формы, сдав­

ленный и суженный к п л о д о н о ж к е , асимметричный, желтого цвета, покрытый блес­
т я щ и м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , т а ю щ а я , н е ж н а я ,
сочная, сладкая, с нежным ароматом; высшего качества.

R É S U M E

Maturité — m i - s e p t e m b r e — c o m m e n c e m e n t d ' o c t o b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1 8 7 4 ; p e u r é p a n d u e dans la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol, résistant a u froid, a u x
m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — gros o u très g r o s , p i r i f o r m e - a l l o n g é , é t r a n g l é e t r é t r é c i vers le p é d o n c u l e ,
a s y m é t r i q u e ; j a u n e , r e c o u v e r t d ' u n e r o u g e u r l u i s a n t e à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c - j a u n â t r e ,
f o n d a n t e , fine, j u t e u s e , s u c r é e , f i n e m e n t a r o m a t i q u e . D e q u a l i t é supérieure.

ABSTRACT

Maturity – mid-September - beginning of October.

Variety of French origin, obtained in 1874; less spread in Romania.
Tree – medium vigour, requiring the report under the ground, cold-resistant, fungal diseases and insects
and abundant fruiting regularly.
Fruit – large or very large, elongated pyriform, constricted and narrowed towards the stalk,
asymmetrical, yellow, coated with a shiny red with sunburn. Flesh yellowish-white, soft, delicate, juicy, sweet,
and delicately aromatic. Superior quality.
 UNTOASA AMANLIS

S i n o n i m e : franc. B e u r r é d ' A m a n l i s , D e l b a r t , Thiessoise.

rus. Bere Amanli.
germ. Amanlis Butterbirne, Wilhelmine.
engl. Beurré d'Amanlis.
mag. Amanlis vajkörte.
ceh. Amanliskâ mâslovka.

Origine. Soi de origine franceză, d e s c o p e r i t de J. L . J a m i n în l o c a l i t a t e a A m a n l i s

din B r e t a n i a şi descris de p o m o l o g u l N o i s e t t e în a n u l 1 8 2 6 . L a î n c e p u t s-a r ă s ­
p î n d i t sub n u m e l e d e Thiesse, iar m a i tîrziu s u b acela de H u b a r d . D i n F r a n ţ a s-a r ă s p î n d i t
în B e l g i a s u b n u m e l e d e W i l h e l m i n e d e V a n M ö n s . A b i a î n a n u l 1 8 6 2 i s-a a t r i b u i t d e ­
finitiv n u m e l e d e B e u r r é d ' A m a n l i s .

R ă s p î n d i r c . E s t e răspîndit în t o a t e ţările d i n a p u s u l E u r o p e i , m a i p u ţ i n în sud-estul

E u r o p e i şi în U . E . S . S .
î n ţara n o a s t r ă este p u ţ i n răspîndit ; se întîlneşte m a i ales î n T r a n s i l v a n i a şi M o l d o v a ,
c a p o m răzleţ în grădinile d e l i n g ă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , este l o n g e v i v şi reuşeşte b i n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi f o a r t e

b i n e p e gutui. î n p e p i n i e r ă creşte s t r î m b , se ramifică slab şi n e c e s i t ă tăieri d e f o r m a r e m a i
atente. Este pretenţios f a ţ ă d e sol şi e x p o z i ţ i e , sensibil la ger, p r e c u m şi insuficient d e
rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i . î n regiunile u m e d e este a t a c a t p u t e r n i c d e r a p ă n .
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l e p o c i i d e înflorire a părului, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă este relativ
scurtă. P r o d u c e fructe p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă şi este parţial autofertil. N u are p o l e n b u n
şi deci nu p o a t e fi folosit c a p o l e n i z a t o r .
I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an. U n p o m în plină p r o d u c ţ i e
dă o recoltă de 120—200 k g fructe anual.
F r u c t e l e , deşi puţin a s p e c t u o a s e , sînt de calitate b u n ă sau f o a r t e b u n ă ; sînt slab rezis­
t e n t e la c ă d e r e , suportă destul d e b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă u ş o r în c o m p a r a ţ i e eu
fructele altor soiuri de î n c e p u t d e t o a m n ă . Se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s ­
p ă t ă , cît şi c a materie p r i m ă p e n t r u industria a l i m e n t a r ă .
 160 SOIURI D E P A R R A I O N A T E ŞI D E PERSPECTIVA

Calităţi : v i g o a r e a şi l o n g e v i t a t e a p o m i l o r , p r o d u c ţ i a regulată şi a b u n d e n t ă , calita t e a

f o a r t e b u n ă , p r e c u m şi rezistenţa la t r a n s p o r t şi păstrare a fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a soiului faţă d e d i m ă şi sol, slaba rezistenţă la b o l i şi d ă u n ă t o r i şi cali­
t a t e a variabilă' a p u l p e i f i u c t e l o r î n funcţie d e m ă r i m e a l o r .

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , destul d e g r o s .

Coroana — m a r e , v o l u m i n o a s ă , l a r g - p i r a m i d a l ă (fig. 3 2 ) .

Fig. 32. — Untoasa Amanlis.

Hamurile ăe stheht — h r g i , g i c a t e , b i n e l a m i f k a t e , arcuite, răsfirate, c u vîrfurile

a p l e c a t e , c u Ecoarţa d e c u l c a r e roşiatică-cenuşie.
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
lăstarii — l u n g i , groşi, a d e s e a arcuiţi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e închis p e p a r t e a
u m b r i t ă şi r o ş i a t i c ă p e c e a însorită, c u n u m e r o a s e lenticele a l u n g i t e , p u ţ i n p r o e m i n e n t e .
 UNTOASA AMANLIS 161

M injurii n gitalin' d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t , a ş e z a ţ i p e p e r n i ţ e

destul de mari.
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , c u vîrful a s c u ţ i t , b o m b a ţ i şi strangu­
laţi la b a z ă , d e c u l o a r e b r u n ă închis, a c o p e r i ţ i c u o p u b e s c e n ţ ă fină la vîrf.
Frunzele — mari sau mijlocii, a v î n d l u n g i m e a d e 73 — 93 m m şi l ă ţ i m e a d e 42 — 72 m m ,
o v a t e , c u vîrful a e u m i n a t şi arcuit, c u
marginile serate adînc şi neregulat.
P e ţ i o l u l l u n g d e 2 8 — 5 1 m m , subţire,
de culoare galbenă-verzuie, glabru.
Florile — mari, c u petalele o v a t e
şi r o t u n j i t e la vîrf, d e c u l o a r e albă.

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e
la fructele de p e p o m i i altoiţi p e g u t u i ,
mijlocie sau s u p r a m i j l o c i e d e p e c e i
altoiţi p e p ă r p ă d u r e ţ , H = 8 0 — 9 8 m m
şi D = 7 9 — 8 8 m m ; greutatea de
2 0 0 - 3 0 0 g.
Forma — seurt-gîtuită sau sferic-
alungită, t r u n c h i a t ă spre c a l i c i u şi
ascuţită b r u s c spre p e d u n c u l , c u c o n t u r
regulat, uşor asimetrică în s e c ţ i u n e lon­
gitudinală (fig. 3 3 ) .
Culoarea—verde-gălbuie sau v e r d e
închis, c u p e t e , linii şi p u n c t e dese
destul d e mari, d e r u g i n ă ; p e p a r t e a
însorită este a c o p e r i t ă cu striuri b r u n e
sau roşii.
Pedunculul — l u n g de 30 — 46 m m ,
relativ subţire, semilignificat, d e c u l o a r e
verde, punctat CU b i u n , curb, în- Fig. 33. - Untoasa Amanlis.
fipt o b l i c .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , îngustă, neregulată, î n c l i n a t ă într-o parte.
Caliciul — m a r e , închis sau semideschis, f o r m a t din sepale l u n g i , c u vîrfurile răsfrînte
în afară.
Cavitatea calicială — m i j l o c i e sau m a r e , largă, superficială, c u suprafaţa regulată.
Fielita — subţire, s e m i m a t ă , aspră la p i p ă i t , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e l ă r g i m e m i j l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e pîlnie.
Inima — eliptică, alungită spre p e d u n c u l , c u aşezare centrală, delimitată slab
de s c l e r e i d e foarte fine.
Lojile — destul d e mari, fusiforme, închise, aşezate o b l i c , c u pereţii subţiri, netezi, a l b i .
Seminţele — alungite, cu vîrful foarte ascuţit, d e c u l o a r e b r u n ă d e s c h i s .
Axul — închis sau slab deschis, f o a r t e îngust, nu c o m u n i c ă c u lojile.

11 - c. 2ÖU8
 ! 62 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Pulpa — albă-verzuie s u b pieliţă, a l b ă în j u r u l inimii, destul d e fină, f o n d a n t a , c u

sclereide foarte fine, foarte suculentă, dulce-vinurie, u n e o r i p u ţ i n astringentă, c u a r o m ă
fină d e m u s c a t .
Maturitatea de consum — d o la m i j l o c u l lunii septembrie se prelungeşte timp de
2—3 săptămîni.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l U n t o a s a A m a n l i s se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă în grădinile d e
lîngă case şi ca soi d e î n c e r c a r e în p l a n t a ţ i i l e d e t i p socialist din regiunile I — S u b c a r p a t i c ă
m e r i d i o n a l ă şi a I l - a — D e a l u r i l e de v e s t .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а с е н т я б р я — п е р в а я д е к а д а о к т я б р я .
Ф р а н ц у з с к и й с о р т , о б н а р у ж е н н ы й и о п и с а н н ы й в 1826 г о д у ; мало р а с п р о с т р а ­
ненный в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , ч у в с т в и т е л ь н о е
к морозам и к повреждению вредителями; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — к р у п н ы й или о ч е н ь к р у п н ы й , г р у ш е в и д н ы й , с д а в л е н н ы й или п р о д о л ­
говато-округлый, усеченный к в е р х у ш к е , слегка асимметричный, зеленого цвета,
г у с т о покрытый р ж а в ы м и пятнами, точками и ш т р и х а м и ; м я к о т ь белая, довольно
нежная, тающая, очень сочная, впнно-сладкая, слегка терпкая; с неясным мускат­
ным а р о м а т о м ; к а ч е с т в о х о р о ш е е и л и о ч е н ь х о р о ш е е .

RÉSUMÉ

Maturité — mi-septembre — première décade d'octobre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e , d é c o u v e r t e e t d é c r i t e e n 1826 ; p e u r é p a n d u e dans la
R.P. Roumaine.
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, e x i g e a n t q u a n t à la q u a l i t é d u sol, sensible a u x grands
froids, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e - é t r a n g l é o u s p h é r i q u e - o b l o n g , t r o n q u é vers
l'œil, f a i b l e m e n t a s y m é t r i q u e ; v e r t , r e c o u v e r t de t a c h e s , de raies et de n o m b r e u x p o i n t s
r o u x . Chair b l a n c h e , assez fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , s u c r é e - v i n e u s e , l é g è r e m e n t astrin-
g e n t e , f i n e m e n t m u s q u é e . Q u a l i t é : b o n n e o u très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – mid-September - the first decade of October.

Variety of French origin discovered and described in 1826, less spread in Romania.
Tree – vigorous, long-life, requiring about the quality of soil, sensitive to extreme cold, fungal diseases
and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – large or very large, spherical or pear-necked-oblong, rounded towards the eye, slightly
asymmetrical, green, covered with spots, stripes and numerous red. Flesh white, fairly fine, melting, very juicy,
sweet and vinous, slightly astringent, finely musk. Quality: good or very good.
 F O N D A N T A DE PĂDURE

S i n o n i m e : franc. F o n d a n t e des B o i s , B e l l e d e F l a n d r e s , B e u r r é S p e n c e .
rus. Lesnaia krasaviţa, Maslennaia drevoţvetnaia.
germ. Holzfarbige Butterbirne, Baumfarbige Butterbirne.
engl. Flemish Beauty.
pol. Flamandka.
mag. Erdei vajkörte.
ceh. Hajenka.
bulg. G o r s k a soeina.

Origine. S o i d e s c o p e r i t d e către M . C h a t i l l o n în j u r u l anului 1 8 0 0 , în p ă d u r e a A l o s t

d i n F l a n d r a şi răspîndit s u b n u m e l e f l a m a n d de B o s e P e e r , c e e a c e î n s e a m n ă P a r a d e
p ă d u r e . Mai tîrziu, V a n M ö n s îl î n m u l ţ e ş t e la î n c e p u t s u b nuraele greşit d e P o i r e d e
D a v y , iar a p o i s u b acela de F o n d a n t e des B o i s , c a r e s-a î n c e t ă ţ e n i t şi este c u n o s c u t în
t o a t e ţările p o m i c o l e .

Răspîndire. E s t e răspîndit în t o a t e ţ ă r i l e p o m i c o l e d i n E u r o p a şi î n S . U . A .
L a n o i se c u l t i v ă în M o l d o v a p e scară m a i întinsă, iar în celelalte regiuni se î n t î l n e ş t e
niai m u l t în grădinile d e Ungă case.

CABACTEBISTICA SOIULUI

P o m u l se caracterizează printr-o creştere v i g u r o a s ă , m a i ales în p e r i o a d a d e t i n e r e ţ e ;

m a i tîrziu, d i n c a u z a r e c o l t e l o r a b u n d e n t e , v i g o a r e a d e v i n e m i j l o c i e . Trăieşte d e s t u l d e
m u l t . D ă rezultate f o a r t e b u n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi m u l ţ u m i t o a r e p e g u t u i . N u este
p r e t e n ţ i o s faţă d e sol, preferă însă l o c u r i l e e x p u s e la soare şi a d ă p o s t i t e . E s t e rezistent l a
ger şi destul d e rezistent la secetă ; î n anii secetoşi însă fructele c a d î n n u m ă r m a r e şi sînt
intens a t a c a t e d e Carpocapsa. î n anii p l o i o ş i sînt a t a c a t e d e r a p ă n şi de p u t r e z i r e a şi
m u m i f i e r e a fructelor.
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l p e r i o a d e i d e înflorire a părului, c a r e la a c e s t soi d u r e a z ă 10 —
12 zile. E s t e parţial autofertil, însă d ă rezultate f o a r t e b u n e c u l t i v a t în a s o c i a ţ i e c u
soiurile : B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , F a v o r i t a lui C l a p p , U n t o a s a H a r d y , W i l l i a m s . U m o r i
are t e n d i n ţ a d e a r o d i p o c a l e p a r t e n o c a r p i c ă .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u şi a n u m e la 5—6 ani d u p ă p l a n t a r e şi r o d e ş t e a b u n d e n t
în fiecare an.
I li I SOIURI DE PAR R A I O N A T E Ş1 D E PERSPECTIVA

F r u c t e l e sînt a s p e c t u o a s e şi de calitate foarte b u n ă . Se scutură uşor de. v î n t , sînt

destul de sensibile la t r a n s p o r t şi se păstrează cel m u l t 2—3 săptămîni. A j u n s e la maturitate,
t r e b u i e d a t e r e p e d e în c o n s u m , d e o a r e c e se p r ă b u ş e s c de la m i j l o c şi se strică r e p e d e ;
de a c e e a se r e c o l t e a z ă c u 8 — 10 zile înainte de. m a t u r i t a t e .
Calităţi : p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi regulată a p o m u l u i , p r e c u m şi calitatea foarte b u n ă
a fructelor.
Defecte : sensibilitatea la r a p ă n , slaba rezistenţă la c ă d e r e şi prăbuşirea p u l p e i fruc­
telor ajunse la s u p r a c o a c e r e .

POMUL

P o m u l creşte v i g u r o s şi atinge înălţimea de 9 — 1 0 m ; are trunchiul de g r o s i m e mij­

l o c i e , d r e p t , cilindric, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , eu c r ă p ă t u r i adinei, rare.

Fig. 34. — Fondanta de pădure.

Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , c u p o r t u l dresat, destul d e rară (fig. 3 1 ) .

Ramurile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , b o g a t r a m i f i c a t e , f o r m e a z ă eu trun­
chiul unghiuri d e 65 — 7 0 ° : î n p e r i o a d a d e plină r o d i r e au vîrfurile arcuite şi a p l e c a t e .
 PLANŞA XXI

Fondanta de pădure.
 FONDANTA DE PĂDURE 165

h'nmiirilc de rod — reprezentate p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi burse, g r o a s e şi s c u r t e .

Lăstarii — destul d c v i g u r o ş i , d r e p ţ i s a u slab arcuiţi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e
închis p e p a r t e a u m b r i t ă şi r o ş i e - v i o l a c e e p e c e a însorită, c u lenticele m i c i , rare.
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o m e i sau o v o i z i , turtiţi şi lipiţi d e lăstar,
aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e b r u n ă închis.
Mugurii flurifcri — mari, o v o i z i . ascuţiţi, c u solzii desprinşi la m a r g i n i , d e c u l o a r e
brună închis, c u n u a n ţ ă cenuşie l a vîrf.
Frunzele — mijlocii, d e 65 — 70 m m l u n g i m e şi 3 8 — 4 6 m m l ă ţ i m e , o v a t e s a u e l i p t i c -
alnngite. L i m b u l u n e o r i arcuit, c u m a r g i n i l e fin serate, d e c u l o a r e v e r d e deschis, l u c i o s .
P e ţ i o l u l l u n g d e 3 8 — 4 5 m m , subţire, d r e p t , d e c u l o a r e r o z - g ă l b u i e .
Florile — cîte 6 — 7 într-o inflorescenţă, relativ m i c i , c u petalele ovate, d e culoare
albă-roz.

FRUCTUL

Mărimea — supramijloeie, sau f o a r t e m a r e , H = 7 5 — 1 0 0 m m şi D = 7 0 — 9 0 m m ;

greutatea d e 1 3 0 — 3 0 0 g.
Forma — conic-trunehiată SAU o v o i d ă , t r a n c h i a t ă spre p e d u n c u l , CU suprafaţa NETEDĂ

şi c o n t u r u l regulat ( p l . X X I ) .
Culoarea — d e f o n d galbenă-aurie, c u striuri şi p e t e d e r u g i n ă d e diferite f o r m e şi
m ă r i m i , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorită d e r o ş u - c a r m i n aprins şi p u n c t e mari d e r u g i n ă
încercuite c u inele g a l b e n e - p o r t o e a l i i .
Peduneulul — scurt sau m i j l o c i u , d e 2 0 — 3 2 m m l u n g i m e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n
îngroşat la a m b e l e c a p e t e , d r e p t sau foarte slab c u r b a t , înfipt d r e p t în fruct.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , îngustă şi p u ţ i n a d î n c ă , sau largă şi p o t r i v i t d e a d î n c ă
la fructele d e f o r m ă c o n i c - t r u n e h i a t ă , c u pereţii destul d e regulaţi şi netezi.
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , semideschis, c u sepalele mici, e r e c t e , tari, d e c u l o a r e
brună-cenuşie, unite l a b a z ă .
Cavitatea calicială — d e m ă r i m e şi a d î n c i m e mijlocie, în f o r m ă d e c a s t r o n , c u pereţii
uneori slab o n d u l a ţ i .
Pieliţa — subţh'e, însă destul d e rezistentă, aspră, semilueioasă, a d e r e n t ă la p u l p ă ;
în c o n d i ţ i i d e m e d i u f a v o r a b i l e , este n e t e d ă şi l u c i o a s ă .
Cavitatea subcalicială - largă, puţin adîncă, în f o r m ă d e pîlnie, c u g i t u l scurt ;
staminele c u aşezare s u p e r i o a r ă .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , fusiformă, largă, p u ţ i n d e p l a s a t ă spre c a v i t a t e a cali­
cială, slab delimitată d e sclereide fine.
Lojile — mijlocii sau mari, o v a l e , largi, c u pereţii s u b t i l i , netezi, d e c u l o a r e a l b ă -
sidefie, semilueioşi.
Seminţele — mijlocii sau mari, o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful ascuţit şi î n c o v o i a t , pline,
de c u l o a r e brună-eastanie deschis.
Axul — foarte ingust, fusiform sau c o m p l e t închis.
Pulpa — albă sau albă-gălbuie, fină, f o n d a n t a , f o a r t e suculentă, f o a r t e d u l c e , s l a b
acidulată, c u g u s t d e m i g d a l e . L a fructele d e p e p o m i i c u l t i v a ţ i în terenurile c o m p a c t e ,
u m e d e şi reci, este aşchioasă, lipsită d e fineţe şi a r o m ă , astringentă, c u n u m e r o a s e scle-
 166 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

reide m a r i . î n general calitatea p u l p e i fructelor este f o a r t e m u l t influenţată d e condiţiile

de m e d i u şi d e t i m p u l culesului.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e şi se p r e l u n ­
g e ş t e cel m u l t 2 — 3 s ă p t ă m î n i .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l F o n d a n t a d e p ă d u r e este i n d i c a t atît p e n t r u grădinile d e lingă

case, cît şi p e n t r u livezile m a r i . I n sortimentele d e p e r s p e c t i v ă este p r o p u s c a soi d e c o m ­
pletare în regiunile : a I l - a — D e a l u r i l e d e v e s t , a I H - a — D e a l u r i l e de n o r d , a I V - a — S u b ­
c a r p a t i c ă de est, a V - a — D e a l u r i l e d i n sud-estul Transilvaniei, a V l l - a — C î m p i a B a n a t u l u i ,
Crişurilor şi a S o m e ş u l u i , a V I I I - a — Colinele M o l d o v e i şi a I X - a — C î m p i a T r a n s i l v a n i e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание—середина с е н т я б р я — п е р в а я декада о к т я б р я .
С о р т б е л ь г и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , о б н а р у ж е н н ы й в 1800 г о д у . В P H P р а с п р о ­
странен повсеместно, в особенности в Молдове.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о - и з а с у ­
х о у с т о й ч и в о е , но в о с п р и и м ч и в о е к б о л е з н я м и п о в р е ж д е н и я м в р е д и т е л я м и ; в с и л ь н о
засушливые годы наблюдается массовое опадение п л о д о в ; плодоносит обильно и
каждый год.
Плод — в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы или о ч е н ь к р у п н ы й , у с е ч е н н о - к о н и ч е с к о й и л и
я й ц е в и д н о й ф о р м ы , с г л а д к о й п о в е р х н о с т ь ю , з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета с к а р м и н о в о -
к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и к р у п н ы м и р ж а в н ы м и т о ч к а м и и п я т н а м и ;
мякоть белая, нежная, тающая, очень сочная и сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю ;
очень хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — m i - s e p t e m b r e — p r e m i è r e d é c a d e d ' o c t o b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , d é c o u v e r t e e n 1 8 0 0 . R é p a n d u e d a n s t o u t e la R . P . R o u m a i n e
et n o t a m m e n t en M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , d e h a u t e taille, p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol, résistant a u x
g r a n d s froids e t à la sécheresse, m a i s sensible a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ;
dans les a n n é e s t r o p s è c h e s , les fruits t o m b e n t e n g r a n d n o m b r e ; p r o d u i t r é g u l i è r e m e n t e t
en a b o n d a n c e .
Fruit — s u r m o y e n o u très g r o s , c o n i q u e - t r o n q u é o u o v o ï d e , à surface lisse ; j a u n e
d o r é , r e c o u v e r t de r o u g e c a r m i n é à l ' i n s o l a t i o n , a v e c d e g r o s p o i n t s e t des t a c h e s c o u l e u r
de rouille. Chair b l a n c h e , f i n e , f o n d a n t e , très j u t e u s e , très s u c r é e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e . D e
très b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – mid-September - the first decade of October.

Variety of Belgian origin, discovered in 1800. Widespread throughout Romania, Moldova in particular.
Tree – strong, tall, slightly difficult in the report of the soil, resistant to extreme cold and drought but is
susceptible to fungal diseases and insects in the years too dry fruits fall in large numbers and regularly
abundance.
Fruit – above medium or very large, conical-truncated or ovoid, smooth, golden yellow, covered with
crimson red to bright sunshine, with large dots and spots of rust colour. Flesh white, fine, melting, very juicy,
very sweet and slightly tart. Very good quality.
 D E C A N A N. K R I E R

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , o b ţ i n u t din seminţele soiului D e c a n a d e i a r n ă d e p e p i n i e r i s t u l

N . K r i e r , î n anul 1 9 1 6 , l a p e p i n i e r a statului V i ş a n — I a ş i . A p r o d u s p r i m e l e f r u c t e î n
anul 1921.

Răspindire. î n t r e anii 1925 şi 1936 s-a r ă s p î n d i t în t o a t ă ţ a r a , însă n u î n m ă s u r a

î n care ar fi trebuit. S e întîlneşte în g r ă d i n i l e de Ungă c a s e şi într-o p r o p o r ţ i e m a i m i c ă
în livezile mari, m a i ales în M o l d o v a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s a t î t în p e p i n i e r ă , cît şi î n U v a d ă . R e u ş e ş t e b i n e a l t o i t
atît p e p ă r p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i şi se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă . Creşte b i n e în r e g i u n i l e
de deal şi d e s i l v o s t e p ă , p e solurile l u t o - n i s i p o a s e şi c e r n o z i o m d e g r a d a t . E s t e rezistent
la ger şi secetă, p r e c u m şi la boU şi d ă u n ă t o r i . î n regiurhle d e c î m p i e şi în D o b r o g e a , f r u c t e l e
slnt adesea a t a c a t e d e Carpocapsa.
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l e p o c ü d e înflorire a părului, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
7—9 zile. C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă s o i u r i l e : D e c a n a d e iarnă, F a v o r i t a lui C l a p p ,
T r i u m f d e V i e n n e , U n t o a s a H a r d e n p o n t şi W i l l i a m s .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u şi a n u m e la v î r s t a d e 3 — 4 ani, altoit p e g u t u i şi la 4 — 5
ani p e p ă r p ă d u r e ţ . P r o d u c e a b u n d e n t în fiecare a n ; leagă cite 2—3 f r u c t e î n t r - o inflo­
rescenţă.
F r u c t e l e sînt mari, u n i f o r m e , a s p e c t u o a s e , d e caUtate f o a r t e b u n ă . S e ţin b i n e p e
p o m şi s u p o r t ă transportul n u m a i i m e d i a t d u p ă cules ; m a i tîrziu se p r ă b u ş e s c d e la m i j l o c ;
din această c a u z ă se păstrează relativ greu şi destul d o p u ţ i n .
Calităţi : v i g o a r e a , sănătatea, rezistenţa la ger şi secetă a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n ­
d e n t ă şi regulată, p r e c u m şi frumuseţea şi calitatea superioară a fructelor.
Defecte : prăbuşirea p u l p e i fructelor la m a t u r i t a t e şi slaba rezistenţă la transport
şi păstrare.
 SOIURI DE PAR R A I O N A T E SI DE PERSPECTIVA
11,s

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d e 7—9 m , are trunchiul d r e p t , p u ţ i n răsucit.

Coroana — sferic-turtită, f o a r t e rară, destul d e v o l u m i n o a s ă (fig. 3 5 ) .
Hamurile de schelet — lungi, groase, p u ţ i n ramificate, m u l t arcuite, c u scoarţa n e t e d ă ,
de c u l o a r e cenuşie.
Ramurile de rod — reprezentate prin pinteni, ţepuşe şi burse.
Lăstarii, — lungi, groşi, u n e o r i arcuiţi, c u i n t e r n o d u r i m i j l o c i i şi c u s c o a r ţ a de c u l o a r e
măslinie-gălbuie, c u lenticele m i c i , alungite, n e u n i f o r m e , (lestul de dese.

Fig. 35. — Decana N. Krier.

Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , scurţi, ascuţiţi, c u vîrful î n d e p ă r t a t

d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n u ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e cenuşie-roşiatică.
Frunzele — mijlocii sau mari, a v î n d l u n g i m e a d e 6 6 — 1 0 0 m m şi l ă ţ i m e a d e 3-1 — 51 m m ,
eliptic-alungite, cu baza rotunjită, cu vîrful ascuţit şi răsucit, c u suprafaţa ondulată
 PLANŞA XXII

Decana N. Krier
 DECANA N. К RI ER 1IW

şi c u marginile serate fin şi regulat. L i m b u l d e c u l o a r e v e r d e deschis, eu n u a n ţ ă g ă l b u i e ,

lucios p e faţa superioară şi m a t p e c e a inferioară, c u nervurile b i n e reliefate, d e c u l o a r e
albă-gălbuie. P e ţ i o l u l l u n g d e 4 0 — 8 2 ram, subţire, c u stipele la b a z ă .
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe mari, răsfirate, sînt mari, eu p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — mare sau f o a r t e m a r e , H = 8 2 — 9 8 m m şi D = 7 8 — 8 4 m m ; g r e u t a t e a

de 2 5 0 — 3 0 0 g ; în cazuri e x c e p ţ i o n a l e unele fructe a t i n g g r e u t a t e a de 700 —900 g.
Forma — sferică sau c o n i c - t r u n e h i a t ă , p u ţ i n s t r a n g u l a t ă spre p e d u n c u l , c u d i a m e t r u l
m a x i m situat spre caliciu ; suprafaţa fructului p u ţ i n o n d u l a t ă , f o r m î n d 10 c o a s t e r o t u n j i t e ,
aproape deopotrivă de dezvoltate (pl. X X I I ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e , eu n u a n ţ ă roşiatică şi c u n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , î n c e r c u i t e
cu a l b , d e v i n e la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă g a l b e n ă - l i m o n i e .
Pedunculul — l u n g de 2 5 — 3 1 m m , g r o s , semilignificat, înfipt d r e p t , puţin îndoit
la bază.
Cavitatea pedunculară — m i j l o c i e sau m a r e , a d î n c ă , c u m a r g i n i l e neregulate.
Caliciul — m a r e , semidesehis, c u sepalele a p l e c a t e î n ă u n t r u şi c u virfurile răsfrînte
în afară.
Cavitatea calicială — f o a r t e m a r e , largă şi a d î n c ă , c u m a r g i n i l e slab p r o e m i n e n t e .
Pieliţa — foarte groasă, p u ţ i n rezistentă şi c ă p t u ş i t ă c u u n strat s u b ţ i r e de sclereide.
Cavitatea subcalicială — m a r e , largă, în f o r m ă de pîlnie.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e f o r m ă sferică, p u ţ i n a l u n g i t ă spre p e d u n c u l .
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , înguste, c u pereţii f o a r t e subţiri, v e r z u i - g ă l b u i , sidefii.
Seminţele — mari, d e c u l o a r e b r u n ă închis, î n m a j o r i t a t e seci.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială m i c ă , a p r o a p e c i l i n d r i c ă .
Pulpa — d e c u l o a r e albă, foarte suculentă, foarte fină, c u g u s t d u l c e - a c r i ş o r , fon­
d a n t a şi c u a r o m ă fină.
Maturitatea de consum — î n c e p e la j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e şi se prelungeşte
p î n ă la j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul D e c a n a N . K r i e r se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lîngă case

şi p e n t r u plantaţiile mari din a p r o p i e r e a oraşelor şi c e n t r e l o r industriale. î n s o r t i m e n t e l e
de p e r s p e c t i v ă este p r e v ă z u t c a soi d e î n c e r c a r e î n regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o ­
nală, a I l - a — Dealurile d e v e s t , a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i
şi a Y I I I - a — Colinele M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а с е н т я б р я — с е р е д и н а о к т я б р я .
О т е ч е с т в е н н ы й с о р т , в ы д е л е н н ы й Н . К р н е р о м в 1921 г о д у ; р а с п р о с т р а н е н
во всей с т р а н е и в о с о б е н н о с т и в М о л д о в е .
Дерево — о ч е н ь с и л ы г а р о с л о е , р а с к и д и с т о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е , б о ­
лезням и в р е д и т е л я м ; в с т у п а е т р а н о в п о р у п л о д о н о ш е н и я и д а е т о б и л ь н ы е и е ж е ­
годные у р о ж а и .
ITH SOIURI D E P A R R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Плод — к р у п н ы й и л и о ч е н ь к р у п н ы й , о к р у г л о й или у с е ч е н н о - к о н и ч е с к о й ф о р м ы ,
сдавленный к п л о д о н о ж к е , с о слабо волнистой поверхностью, лимонно-желтого
цвета, с к р а с н о в а т ы м о т т е н к о м и многочисленными мелкими, окаймленными белыми
точками; мякоть белая, очень сочная и нежная, тающая, кисловато-сладкая, с неж­
ным а р о м а т о м ; в ы с о к о г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — m i - s e p t e m b r e — m i - o c t o b r e .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , o b t e n u e p a r N . K r i e r e n 1 9 1 6 ; r é p a n d u e sur t o u t l e territoire
de la R . P . R o u m a i n e , n o t a m m e n t en Moldavie.
Arbre — fort v i g o u r e u x , à p o r t étalé, résistant a u x g r a n d s froids, à l a sécheresse,
a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à p r o d u c t i o n h â t i v e , a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — g r o s o u très g r o s , s p h é r i q u e o u c o n i q u e - t r o n q u é , étranglé vers l e p é d o n c u l e ,
à surface f a i b l e m e n t o n d u l é e ; j a u n e citrin, n u a n c é d e r o u g e â t r e , a v e c d e n o m b r e u x p e t i t s
p o i n t s auréolés d e b l a n c . Chair b l a n c h e , très j u t e u s e e t fine, à saveur d o u c e - a i g r e l e t t e ,
f o n d a n t e , f i n e m e n t a r o m a t i q u e . D e q u a l i t é supérieure.

ABSTRACT

Maturity – mid-September - mid-October.

Native variety obtained by N. Krier 1916; widespread throughout Romania, Moldova in particular.
Tree – very vigorous, spreading, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects in early
production, abundant and regular.
Fruit – large or very large, spherical or conical-truncated, strangled to the stalk, gently rolling surface,
citrine yellow, tinged reddish, with many small points rimmed with white. Flesh white, very juicy, fine, sweet
tart flavour, creamy, delicately aromatic. Superior quality.
 UNTOASA CENUŞIE

S i n o n i m e : franc. B e u r r é gris, B o u r r é r o u x , B e u r r é d ' I s a m b a r t .

rus. B e r e gris, S e r o e m a s l o , I z e m b a r t .
germ. Graue Herbstbutterbirne, Eisenbart, Isambart.
engl. B r o w n Beurré, Grey Beurré.

Origine. E s t e u n u l dintre cele m a i v e c h i soiuri d i n g r u p a perelor untoase, originar

din N o r m a n d i a , u n d e era c u n o s c u t s u b n u m e l e d e I s a m b a r t . î n a n u l 1 6 2 5 , C l . M o l l e t i-a
d a t n u m e l e d e B e u r r é gris, iar în a n u l 1 6 2 8 a f o s t descris d e c ă t r e L e L e c ţ i e r.

Ităspîndirc. E s t e răspîndit în t o a t e ţările d i n E u r o p a în care se c u l t i v ă părul şi î n d e o s e b i

în F r a n ţ a , B e l g i a , A u s t r i a , G e r m a n i a , E . P . P o l o n ă şi s u d u l U . E . S . S . D e ş i î n t r e c u t era c o n ­
siderat c a u n u l dintre cele m a i b u n e soiuri d e p e r e d e t o a m n ă , î n p r e z e n t importanţa
lui a scăzut m u l t , iar în u n e l e r e g i u n i este p e cale d e dispariţie, d i n c a u z ă c ă f r u c t e l e sînt
f o a r t e a t a c a t e d e r a p ă n , se p ă s t r e a z ă destul d e g r e u şi u n t i m p s c u r t .
L a n o i este p u ţ i n răspîndit. şi se întîlneşte numai p r i n grădinile d e l i n g ă case şi în
colecţiile p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e şi trăieşte 4 0 — 5 0 ani, iar î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e

m e d i u d e p ă ş e ş t e această v î r s t a . S e f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă şi reuşeşte f o a r t e b i n e altoit
p e g u t u i , p e care d ă r e c o l t e a b u n d e n t e . R e u ş e ş t e şi p e p ă r p ă d u r e ţ , p e c a r e însă s e altoieşte
m a i rar. Cere c o n d i ţ i i c l i m a t i c e p r i e l n i c e şi l o c u r i b i n e a d ă p o s t i t e , soluri b o g a t e , c a l d e ,
r e v e n e şi destul d e adinei. E s t e sensibil la ger în tinereţe, iar d u p ă c e i n t r ă în p e r i o a d a d e
p l i n ă r o d i r e d e v i n e rezistent. î n regiunile u m e d e este p u t e r n i c a t a c a t d e r a p ă n .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—10 zile. F l o r ü e sînt sensibile
la b r u m e , ceea c e face c a n u î n t o t d e a u n a să fie asigurată f e c u n d a ţ i a . Ca p o l e n i z a t o r i se
r e c o m a n d ă soiurile A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d şi U n t o a s a N a p o l e o n .
I n t r ă p e r o d destul d e t i m p u r i u , d ă r e c o l t e b o g a t e şi în fiecare a n . F r u c t e l e , solitare
sau g r u p a t e m a i m u l t e p e o r ă m u r i c ă , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , u n i f o r m e şi d e c a h t a t e
superioară ; n u se ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă g r e u t r a n s p o r t u l , se p ă s t r e a z ă p u ţ i n şi c u pierderi
mari. A j u n s e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , se t r e c f o a r t o r e p e d e şi se p r ă b u ş e s c d e la m i j l o c .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi regulată, p r e c u m şi calitatea
superioară a fructelor.
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la g e r în p e r i o a d a d e tinereţe, înflorirea t i m p u r i e ,
sensibilitatea la t r a n s p o r t şi d u r a t a scurtă d e păstrare a fructelor.
172 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

POMI L

P o m u l atinge înălţimi mari, p î n ă l a « i o m, avînd trunchiul d r e p t , destul de g r o s ,

eu s c o a r ţ a cenuşie închis.
Coroana — larg-piramidală, p o t r i v i t de deasă, iar în p e r i o a d a de plină r o d i r e d e v i n e
sferică, n e r e g u l a t ă (fig. 3 6 ) .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , lungi, g r o a s e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e
deschis.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e , destul de g r o a s e , c u
s c o a r ţ a n e t e d ă , c u lenticele mari şi d e s e , d e c u l o a r e g ă l b u i e - c e n u ş i e .

Fig. 36. — Untoasa cenuşie.

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , n o d u r o ş i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r z u i e -
roşiatică p e p a r t e a u m b r i t ă şi b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u reflexe v i o l a c e e , p e p a r t e a î n s o r i t ă , eu
n u m e r o a s e lenticele de culoare, g ă l b u i e - c e n u ş i e .
 UNTOASA CENUŞIE 173

M injurii Vegetativi —- d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , cu vîrful o b t u z şi î n d e p ă r t a t de

r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e m a r i , p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , p u ţ i n ascuţiţi la vîrf, c u solzii s l a b lipiţi u n u l de
altul, d e c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă , glabri, însă c u m a r g i n i l e solzilor fin p u b e s c e n t e .
Frunzele — m i c i , o v a t e sau eliptice, c u vîrful alungit şi a s c u ţ i t . Limbul gros, pielos,
p u ţ i n p u b e s c e n t , c u marginile ridicate în f o r m ă d e j g h e a b , serate larg, a d î n c şi neregulat.
P e ţ i o l u l scurt, subţire, d e c u l o a r e v o r d e - r o ş i a t i c ă .
Florile — c î t e 6—8 într-o inflorescenţă, sînt m i c i , i n v o a l t e , c u petalele late şi cu mar­
ginile ridicate, la unele flori se îufîlnesc c î t e 6—7 p e t a l e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , m a i rar s u p r a m i j l o c i e , H = 76 — У 4 m m şi L> = 60 — 82 m m ;

greutatea d e 1 0 0 — 1 8 0 g.
Forma — o v o i d ă sau p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă , adesea asimetrică, c u c o n t u r regulat şi
suprafaţa n e t e d ă (fig. 3 7 ) .
Culoarea — destul d e variabilă, în general g a l b e n ă - v e r z u i e , c u p e t e d e rugină regulate
şi dese, iar p e p a r t e a însorită, ruginie-cenuşie,
roşiatică.
Pedunculul — lung de 17—26 m m , de
g r o s i m e m i j l o c i e , î n g r o ş a t şi m ă c i u c a t la
b a z ă , slab arcuit, m a i rar d r e p t , de c u l o a r e
g a l b e n ă - v e r z u i e sau g a l b e n ă - c a f e n i e , ligni-
ficat, înfipt p u ţ i n o b l i c în fruct.
Cavitatea pedunculară — îngustă, su­
perficială, a p r o a p e i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m i c , deschis sau semideschis,
f o r m a t din sepale m i c i , înguste, dresate, c u
vîrf urile răsfrînte în afară, u s c a t e .
Cavitatea calicială — m i c ă sau m i j l o c i e ,
superficială, c u suprafaţa regulată.
Pieliţa — subţire, însă destul d e rezis­
t e n t ă , m a t ă , p u ţ i n aspră, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — c o n i c ă sau î n
f o r m ă de c u p ă ori pîlnie, c u g î t u l î n g u s t a t ,
puţin a d î n c ă ; etaminele c u aşezare su­
perioară.
Inima — mijlocie sau mare, eliptică,
alungită către p e d u n c u l şi caliciu, aşezată
simetric, slab delimitată d e o z o n ă largă de
sclereide foarte fine.
Fig. 37. — Untoasa cenuşie.
Lojile — destul de mari, spaţioase, c u
pereţii netezi, subţiri, d e c u l o a r e albicioasă-verzuie.
Seminţele — m i c i , o v o i d e , c u vîrful alungit şi ascuţit, p u ţ i n c u r b a t , de c u l o a r e a p r o a p e
neagră.
Axul — m i c , închis, nu f o r m e a z ă c a m e r ă axială.
 17 1 S O I U R I D E PAR R A I O N A T E ŞI D E PERSPECTIVA

Pulpa - a l b ă sau albă-verzuie, f o a r t e fină, f o n d a n t a , suculentă, dulce-acidulată,

vinurie, c u a r o m ă p u t e r n i c ă , r ă c o r i t o a r e ; la fructele p r o v e n i t e din p o m i i c u l t i v a ţ i in tere­
nuri c o m p a c t e şi u m e d e , d e v i n e p u ţ i n astringentă, aspră.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e şi se p o a t e pre­
lungi cel m u l t 2 — 3 săptămîni.

R E C O M A N D Ă R I . C U t o a t e c ă n u este r a i o n a t , soiul U n t o a s a cenuşie se r e c o m a n d ă atît

p e n t r u grădinile d e lîngă case, cît şi p e n t r u livezile m a r i din a p r o p i e r e a p i e ţ e l o r de desfacere,
însă p e suprafeţe m i c i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а с е н т я б р я — с е р е д и н а о к т я б р я .
С т а р ы й ф р а н ц у з с к и й с о р т , о п и с а н н ы й Ле Л е к т ь е в 1 6 2 8 г о д у .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , д о в о л ь н о м о р о з о ­
у с т о й ч и в о е , но восприимчивое к п о р а ж е н и ю паршей, дает обильные ежегодные у р о ­
жаи.
Плод —• с р е д н е й и л и в ы ш е - с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н о й или у с е ч е н н о - г р у ш е ­
видной формы, асимметричный, с гладкой п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета
г у с т о п о к р ы т ы й р ж а в ы м и п я т н а м и ; м я к о т ь белая или зеленовато-белая, о ч е н ь неж­
ная, тающая, сочная, к и с л о в а т о - с л а д к а я , сильно ароматичная; высокого качества.

RÉSUME

Maturité — m i - s e p t e m b r e — m i - o c t o b r e .
V i e i l l e v a r i é t é française, d é c r i t e p a r le L e c t i e r e n 1 6 2 8 .
Arbre — v i g o u r e u x , d e h a u t e taille, difficile sur l a n a t u r e d u sol, assez résistant a u x
g r a n d s f r o i d s , m a i s sensible à la t a v e l u r e ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et r é g u l i è r e .
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , o v o ï d e o u p i r i f o r m e - t r o n q u é , a s y m é t r i q u e , à surface
lisse ; j a u n e - v e r d â t r e , r i c h e m e n t t a c h e t é d e r o u i l l e . Chair b l a n c h e o u b l a n c - v e r d â t r e , très
fine, f o n d a n t e , j u t e u s e , d o u c e - a c i d u l é e , f o r t e m e n t a r o m a t i q u e . D o qualité supérieure.

ABSTRACT

Maturity – mid-September - mid-October.

Old French variety, described by Le Lectier in 1628.
Tree – strong, tall, hard on the soil, rather resistant to extreme cold, but susceptible to scab; abundant
and regular fruiting.
Fruit – medium or above medium, ovoid or pear-truncated, asymmetrical, smooth, greenish-yellow,
richly spotted with rust. Flesh white or greenish-white, very fine, soft, juicy, sweet-tart, highly aromatic.
Superior quality.
 BINA LUIZA DE AVRANCHES

S i n o n i m e : franc. Louise b o n n e d ' A v r a n c h e s , B o n n e Louise, Louise b o n n e de L o n -

gueval.
гш. Bon Luiz, B o n Luiz Avranşskaia, Dobraia Luiza, Letneaia,
Osenneaia Foreli, Bonhiiz.
germ. Gute Louise v o n Avranches, Gute Louise.
engl. L o u i s e B o n n e of J e r s e y .
ital. B u o n a Luigia d'Avranches.
ceh. AvTansskâ.
mag. Avranchesi j ô Lujza.
bnlg. Dobra Luiza Avrauşka.

Origine. A c e s t s o i a fost o b ţ i n u t d i n s ă m î n ţ ă d e c ă t r e L o n g u e v a l d i n A v r a n c h e s
( N o r m a n d i a ) , c a r e 1-a d e d i c a t soţiei salo. P o m u l a d a t p r i m u l r o d în a n u l 1 7 8 0 .

R ă s p i n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t în t o a t e ţările d i n E u r o p a şi m a i ales î n F r a n ţ a , B e l g i a ,
Austria, G e r m a n i a , R . 8. C e h o s l o v a c ă , R. P. Ungară şi U.R.S.S. în S.U.A. este
r e c o m a n d a t şi f o a r t e a p r e c i a t , f i i n d c u n o s c u t ş i s u b n u m e l e s i m p l u L o u i s e .
L a n o i este r ă s p î n d i t m a i m u l t în M o l d o v a şi M u n t e n i a ; în r e s t u l ţării se întîlneşte
prin grădinile d e l î n g ă case şi în colecţiile p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este f o a r t e v i g u r o s . î n p e p i n i e r ă creşte d r e p t şi se f o r m e a z ă u ş o r ; se p r e t e a z ă
la orice f o r m ă artificială şi este u ş o r d e î n t r e ţ i n u t p r i n tăieri. Reuşeşte foarte bine altoit
atît p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i şi are o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă . Preferă solurile a d i n e i
şi fertile, deşi reuşeşte p e s t e t o t , c u e x c e p ţ i a solurilor p r e a u m e d e şi r e c i , u n d e este a t a c a t
d e r a p ă n . E s t e rezistent l a g e r şi s e c e t ă ; p r i m ă v a r a însă frunzele t i n e r e sînt f o a r t e s e n s i b i l e
la b r u m e şi la vinturile reci şi uscate, d e aceea este b i n e să fie c u l t i v a t în l o c u r i a d ă p o s t i t e .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u . E s t e autosteril, iar în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e v i n e p a r ţ i a l a u t o -
fertil. Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : D e c a n a Comisiei, D u c e s a d e A n g o u l ê m e , F a ­
v o r i t a lui C l a p p , F o n d a n t a d e p ă d u r e , T i m p u r i e d e T r é v o u x , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a N a -
176 SOIURI DE PAR RA I O N A T E Ş I DE PERSPECTIVA

p o l e o u şi U n t o a s a r o m a n ă . F a ţ ă d e soiul W i l l i a m s s-a d o v e d i t intersteril. S-au o b s e r v a t şi

c a z u r i de rodire pe cale p a r t e n o c a r p i c ă .
I n t r ă p e r o d de t i m p u r i u , la 2—3 ani a l t o i t p e g u t u i şi la 4—5 ani p e p ă r p ă d u r e ţ .
P r o d u c e abundent şi regulai.
F r u c t e l e sînt de calitate b u n ă sau foarte b u n ă , a v î n d un c o n ţ i n u t de 12,20 % zahăr,
0 , 3 5 % a c i d i t a t e , 0 , 2 6 % s u b s t a n ţ e t a n o i d e , 0 , 3 1 % p e c t i n e şi n u m a i 2,0 m g % v i t a m i n a O.

Fig. 38. — Buna Luiza de Avranches.

V a l o a r e a e n e r g e t i c ă a f r u c t e l o r se r i d i c ă la 6 0 , 8 8 cal. S e ţin foarte b i n e pe p o m , s u p o r t ă

b i n e t r a n s p o r t u l i m e d i a t d u p ă r e c o l t a r e şi se p ă s t r e a z ă destul d e b i n e şi fără pierderi m a r i ,
însă t i m p scurt, cel m u l t 3 — 4 s ă p t ă m î n i . F r u c t e l e r e c o l t a t e la m a t u r i t a t e a fiziologică au
p u l p a e x c e p ţ i o n a l d e s u c u l e n t ă , f o n d a n t a , p l ă c u t ă la g u s t şi se p ă s t r e a z ă c u 10 — 14 zile
m a i m u l t . L a fructele r e c o l t a t e c u întîrziere p u l p a d e v i n e f ă i n o a s ă , p i e r d e din s u c u l e n t ă si
g u s t şi se p ă s t r e a z ă p u ţ i n , cel m u l t 2 — 3 s ă p t ă m î n i şi c u p i e r d e r i î n s e m n a t e .
Calităţi : p r e c o c i t a t e a , r o d i r e a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă a p o m u l u i , f r u m u s e ţ e a , m ă r i m e a
u n i f o r m ă şi g u s t u l f o a r t e b u n al f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitatea frunzelor tinere la vuiturile reci şi b r u m e l e tîrzii, insuficienta
rezistenţă a f r u c t e l o r la r a p ă n , în anii şi în regiunile c u e x c e s d e u m i d i t a t e .
 PLANŞA XXIII

Чипа Luiza de Avrancbes.

 BUNA LUIZA DE AVRANCHES 177

POMTJL

Poiiiul creşte inept, eu trunchiul de maritime şi grosime, m i j l o c i i ; scoarţa, d e c u l o a r e

brună-cenuşie, f o r m e a z ă r i t i d o m d e t i m p u r i u .
Coroana — larg-prraniidală, etajată, p o t r i v i t de d e a s ă (fig. 3 8 ) .
Ramurile di' schelet — lungi, g r o a s e , d r e p t e , f o r m î n d eu a x u l unghiuri d e 4 5 — 5 0 ° , c u
virfurile arcuite la p o m i i in p l i n ă r o d i r e .
Ramurile de rod — n u m e r o a s e , p r e d o m i n ă cele scurte, pintenii, ţepuşele şi bursele, c u
scoarţa n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e d e s c h i s .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , de c u l o a r e
roşiatică, c u n u a n ţ ă v i o l a c e e p e p a r t e a însorită, şi roşiatică, c u n u a n ţ ă v e r z u i e p e c e a
u m b r i t ă , acoperiţi c u n u m e r o a s e lenticele m i c i , o r b i c u l a r e sau e l i p t i c e , p r e e m i n e n t e , d e
culoare cenuşie.
Mugurii vegetativi — miei, c o n i c i , ascuţiţi la vîrf, lipiţi d e r a m u r ă sau c u vîrful p u ţ i n
î n d e p ă r t a t , aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii fh.riferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , p u ţ i n ascuţiţi, c u solzii p u ţ i n înfoiaţi,
d e c u l o a r e b r u n ă deschis, g l a b r e s c e n ţ i spre vîrf.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , e l i p t i c e sau o v a t e , c u vîrful a c u m u l a t , c u m a r g i n i l e
serate neregulat, p u b e s c e n t e c u peri rari şi ridicate, f o r m î n d adesea u n j g h e a b arcuit şi
răsucit ; nervurile p r i n c i p a l e şi s e c u n d a r e c u p u b e s c e n ţ ă fină. L i m b u l l u c i o s , v e r d e închis
p e faţa superioară şi m a i deschis p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l este scurt sau m i j l o c i u , destul
de gros la frunzele de p e lăstari şi m i j l o c i u p î n ă la l u n g , subţire, la frunzele d i n r o z e t e , d r e p t ,
d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , cu o n u a n ţ ă roşie deschis.
Florile — c î t e 5—7 într-o inflorescenţă, sînt m i c i sau mijlocii, c u p e t a l e l e o v a t e ,
a l b e , p u ţ i n r o z p e p a r t e a inferioară.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , Ы = 8 3 — 1 1 4 m m şi D = 58 — 70 m m ; greu­

tatea d e 1 1 0 — 2 3 0 g.
Forma — o v o i d - a l u n g i t ă sau piriform-alungită, c u vîrful t r u n c h i a t , a v î n d d i a m e ­
trul m a x i m situat m a i j o s de j u m ă t a t e a înălţimii şi c o n t u r u l f o a r t e regulat ( p l . X X I I I ) .
Cult area — v e r d e deschis la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă deschis la m a t u r i t a t e a de c o n s u m ,
a c o p e r i t ă eu o roşeaţă slabă p e p a r t e a însorită, eu n u m e r o a s e p u n c t e cenuşii sau v e r z u i ,
aureolate c u r o z , care ies în e v i d e n ţ ă p e p a r t e a însorită şi care i m p r i m ă f r u c t e l o r u n a s p e c t
f o a r t e f r u m o s , a s e m ă n ă t o r c u acela al perelor P ă s t r ă v i o a r e .
Pedunculul — d e l u n g i m e v a r i a b i l ă , subţire sau m i j l o c i u , d r e p t sau c u r b a t , înfipt
puţin o b l i c , îngroşat t r e p t a t spre a m b e l e c a p e t e sau n u m a i c ă t r e r a m u r ă .
Cavitatea pediniciilură — îngustă, superficială, uneori inexistentă, c u pereţii p u ţ i n
î n c r e ţ i ţ i ; adesea există o p r o e m i n e n ţ ă într-o partie care i m p r i m ă p e d u n e u l u l u i o p o z i ţ i e
oblică.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , deschis sau semideschis, f o r m a t d i n sépale scurte, dre­
sate, ascuţite şi uscate la vîrf, îngroşate şi î n d e p ă r t a t e la b a z ă .
Cavitatea calicială — variabilă d u p ă f o r m a fructului : largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă de
farfurie, c u pereţii slab o n d u l a ţ i , sau îngusta, superficială.

12 - c. 2009
 178 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Pieliţa — subţire, fină, n e t e d ă , l u c i o a s ă , destul de rezistentă ; la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă

a fructelor se desprinde u ş o r de p u l p ă şi este c ă p t u ş i t ă c u sclereide fine şi dese.
Cavitatea subcalicială — d e a d î n c i m e m i c ă sau m i j l o c i e , largă, c o n i c ă .
Inima — m i j l o c i e sau m i c ă , o v a l ă sau fusiformă, aşezată simetric şi d e p l a s a t ă mai
m u l t către caliciu.
Lojile — î n a l t e şi î n g u s t e , î n c h i s e .
Seminţele — mari, o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful ascuţit, de culoare b r u n ă , pline, rareori
seci, c î t e una, foarte rar d o u ă , într-o l o j ă .
Axul - semideschis la fructele mari, fusiform, foarte îngust şi alungit, sau închis,
m a r c a t p r i n d o u ă linii g r o a s e , albe ; n u c o m u n i c ă cu c a v i t a t e a subcalicială.
Pulpa — d e calitate v a r i a b i l ă , d e la foarte b u n ă , chiar e x c e l e n t ă , p î n ă la m e d i o c r ă ,
d u p ă n a t u r a solului şi m a i ales d u p ă m o m e n t u l recoltării, în general însă de cahtate bună
sau f o a r t e b u n ă , d e c u l o a r e a l b ă sau albă-gălbuie, fină, f o n d a n t a , f o a r t e suculentă, dulce-
v i n u r i e , p u t e r n i c şi f o a r t e p l ă c u t a r o m a t ă ; la fructele r e c o l t a t e c u 3—4 zile m a i d e v r e m e
este p u ţ i n a s t r i n g e n t ă şi insuficient d e d u l c e .
Maturitatea de consum — d o la m i j l o c u l lunii s e p t e m b r i e se prelungeşte p î n ă la m i j ­
l o c u l lunii o c t o m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile de
lingă case, c î t şi p e n t r u livezile mari. E s t e r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e în t o a t e regiunile
p o m i c o l e ale ţării.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а с е н т я б р я — с е р е д и н а о к т я б р я .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , найденный в 1778 г о д у ; в P H P р а с п р о с т р а ­
нен, п р е и м у щ е с т в е н н о , в М о л д о в е и Мунтении.
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в е е к м о р о з а м и з а с у х е , н о
в о с п р и и м ч и в о е к п а р ш е ; начинает п л о д о н о с и т ь рано и дает е ж е г о д н ы е и обильные
урожаи.
Плод — с р е д н е й и л и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н о й и л и у д л и н е н н о - г р у ­
шевидной формы, с неправильным очертанием, светло-желтого цвета со слабым
р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и с е р ы м и и л и зеленоватыми
точками ; м я к о т ь белая, нежная, тающая, очень сочная, винно-сладкая, освежающая,
с сильным ароматом; очень хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — mi-septtnibre - mi-octobre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e , o b t e n u e e n 1 7 7 8 ; d a n s la R . P . R o u m a i n e est r é p a n d u e
s u r t o u t en M o l d a v i e et en V a l a c h i e .
Arbre — très v i g o u r e u x , longétif, r é s i s t a n t a u x g r a n d s froids et à la sécheresse,
m a i s sensible à l a t a v e l u r e ; à fructification h â t i v e , a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , o v o ï d e o u p i r i f o r m e - a l l o n g é , à c o n t o u r régulier ;
j a u n e p â l e , r e c o u v e r t d ' u n e faible r o u g e u r à l ' i n s o l a t i o n , r i c h e m e n t p o n c t u é de grisâtre o u
de v e r d â t r e . Chair b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , d o u c e - v i n e u s e , rafraîchissante,
f o r t e m e n t a r o m a t i q u e . D e très b o i m c q u a l i t é .
178a
ABSTRACT

Maturity - mid-September - mid-October.

Variety of French origin obtained in 1778; in Romania is widespread especially in Moldavia and
Wallachia.
Tree – very vigorous, long-life, resistant to extreme cold and drought but susceptible to scab; fruiting
early, abundant and regular.
Fruit – medium or above medium ovoid or pear-shaped, elongated in outline, regular, pale yellow,
covered with a faint blush at the sunshine, richly dotted with greyish or greenish. Flesh white, fine, melting, very
juicy, sweet and vinous, fresh, highly aromatic. Very good quality.
 UNTOASA HARDY

Sinonime : franc B e u r r é H a r d y .
rus. B e r e G a r d i , Maslennaia o s e n n e a i a .
germ. Gellorts B u t t e r b i r n e , H a r d y s B u t t e r b i r n e .
engl. Hardy.
hui (j. H a r d i e v a m a s l o v k a .
ceh. H a r d y ho maslovka.
mag. Hardy vajkörte.
pol. В era H a r d e g o .

Origine. Soi d e origine franceză, o b ţ i n u t din seminţe în a n u l 1830 d e B o n n e t din B o u -

logne-sur-Mer şi d e n u m i t B e u r r é H a r d y în 1815 d e pepinieristul J a m i n din B o u r g - l a - E e i n e ,
in o n o a r e a lui H a r d y d i r e c t o r u l grădinii L u x e m b u r g ( P a r i s ) . D e n u m i r e a de Gelierte
B u t t e r b i r n e i-a fost d a t ă d e p o m o l o g u l g e r m a n O b e r d i e c k , î n o n o a r e a fabulistului
german G e l i e r t .

Râspindirc. E s t e răspîndit în F r a n ţ a , B e l g i a , A n g l i a , G e r m a n i a , Austria, sudul

U . B . S . S . , p r e c u m şi în alte ţări u n d e se c u l t i v ă părul. A fost d e a s e m e n e a i n t r o d u s în
A m e r i c a d e N o r d , u n d e d ă rezultate b u n e .
L a n o i se întîlneşte în t o a t e regiunile p o m i c o l e , însă se c u l t i v ă p e s u p r a f e ţ e m i c i în li­
v e z i şi m a i m u l t în g r ă d i n i l e de lîngă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s şi este destul d e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d u n e o r i v î r s t a d e 50 —

00 ani. B e u ş e ş t e b i n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi p e g u t u i şi se f o r m e a z ă uşor în p e p i n i e r ă . S e
foloseşte c a p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r p e n t r u soiurile c u creştere slabă.
P r e f e r ă soluri adinei, p e r m e a b i l e , fertile şi r e v e n e . P e solurile s ă r a c e , e x p u s e
la secetă, fructele rămîn m a i m i c i şi c a d înainte d e m a t u r i t a t e . î n p e p i n i e r ă , este sensibil
la ger, m a i tîrziu, în p e r i o a d a de r o d i r e , d e v i n e rezistent şi reuşeşte chiar în regiunile d e la
m u n t e , u n d e alte soiuri nu reuşesc. î n general, p o m u l este sănătos şi rezistent la b o l i , iar
fructele sînt rezistente la r a p ă n .
î n f l o r e ş t e tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 12 —14 zile. Este° autosteril şi în c o n ­
diţii favorabile d e v i n e parţial autofertil. Ca p o l e n i z a t o r i se folosesc soiurile : B u n a Luiza d e
180 SOIURI DE PAR RA I O N A T E Ş l DE PERSPECTIVA

A v r a n c h e s , D e c a n a Comisiei, F a v o r i t a lui C l a p p , F o n d a n t a de p ă d u r e , M a g d a l e n a de vară

şi W i l l i a m s . L a rîndul său este b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u soiurile : Curé. F a v o r i t a lui C l a p p ,
Kieffer, Seedling şi Tirnpurie de T r é v o u x , U n t o a s a B o s c şi W i l l i a m s . U n e o r i soiul C i i t o a s a
H a r d y are t e n d i n ţ a de a p r o d u c e fructe p e cale p a r t e n o c a r p i e ă .
D i n c a u z a creşterii p u t e r n i c e în tinereţe, p o m u l intră p e r o d relativ tîrziu, la vîrsta
de 8—9 ani şi în p r i m i i ani r o d e ş t e m o d e r a t . D u p ă c î t e v a r e c o l t e v i g o a r e a p o m u l u i slăbeşte,
iar p r o d u c ţ i i l e d e v i n a b u n d e n t e . U n p o m în vîrsta de 25 — 30 ani d ă o r e c o l t ă de. 120—17") k g
fructe anual.
Soiul U n t o a s a H a r d y este c o n s i d e r a t c a unul din cele m a i v a l o r o a s e soiuri de pere de
î n c e p u t d e t o a m n ă . F r u c t e l e destul d e u n i f o r m e p e acelaşi p o m , deşi au aspect puţin atră-

Fig. 3 9 . - Untoasa Hardy.

g ă t o r , sînt însă d e calitate f o a r t e b u n ă . Se ţin b i n e p e p o m , însă ajunse la m a t u r i t a t e a fizio­

l o g i c ă t r e b u i e r e c o l t a t e , d e o a r e c e c a d . M o m e n t u l r e c o l t ă m influenţează asupra, calităţii
p u l p e i f r u c t e l o r şi a s u p r a d u r a t e i d e p ă s t r a r e ; r e c o l t a t e tîrziu, p i e r d din s u c u l e n t ă şi
g u s t şi se p ă s t r e a z ă g r e u . T r a n s p o r t u l fructelor la l o c u l d e desfacere trebuie f ă c u i numai
in p r i m e l e zile d u p ă r e c o l t a r e şi c u u n a m b a l a j cît m a i îngrijit, d e o a r e c e sînt f o a r t e sensibile
la lovituri. Se păstrează puţin.
 UNTOASA HARDY 181

Calităţi : v i g o a r e a şi s ă n ă t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a regulată şi a b u n d e n t ă , p r e c u m şi
calitatea foarte b u n ă a fructelor.
Defecte : aspectul puţin atrăgător, sensibilitatea la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e a grea şi d e
scurtă durată a fructelor.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea de 7 —8 m , a v î n d trunchi d r e p t , de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a

cenuşie închis.
O o m M — p i r a m i d a l ă , înaltă, p o t r i v i t d e r a r ă ; în p e r i o a d a d e t i n e r e ţ e este fusi­
f o r m ă , s e m i c o m p a c t ă , c u frunziş f o a r t e b o g a t (fig. 3 9 ) .
Ramurile <lc schelei — lungi, g r o a s e , d r e p t e , slab ramificate, f o r m e a z ă eu a x u l un­
ghiuri d e 3 7 — 5 0 ° .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţepuşe şi burse s c u r t e , g r o a s e , cu s c o a r ţ a
de c u l o a r e brună-roşiatică, cu lenticele d e m ă r i m e m i j l o c i e , e l i p t i c e , p r o e m i n e n t e , aşezate
transversal.
Lăstarii — viguroşi, cu scoarţa de culoare verde-măslinie, aproape brună-cenuşie,
cu n u a n ţ ă roşiatică p e p a r t e a însorită.
Mitgitrii vegetaţiei — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i sau c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t şi p u ţ i n
î n d e p ă r t a t de r a m u r ă , p u b e s c e n ţ i .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , alungiţi, c u vîrful ascuţit, cu solzii dezlipiţi unii d e
alţii, f o a r t e fin p u b e s c e n ţ i p e m a r g i n i .
Frunzele — m a r i , a v î n d 5 0 — 1 0 0 m m l u n g i m e ş i 3 7 — 63 m m l ă ţ i m e , o v a t e sau o b o v a t e ,
c u vîrful ascuţit. L i m b u l g r o s , p i e l o s , fin p u b e s c e n t p e faţa inferioară, a r c u i t , cu m a r g i n i l e se­
rate rar şi neregulat. Peţiolul lung de 3 0 — 70 m m , destul d e g r o s .
Florile — mici sau mijlocii, cu petalele o b o v a t e , u n g u i c u l a t e .

FRUCTUL

Mărimea — snpraniijlocie sau m a r e , H = 6 8 — 9 5 m m şi D = 70 — 83 m m ; g r e u t a t e a

d e 1 1 0 — 2 2 0 g.
Forma — o v o i d ă sau pirifoi i n - g i t n i t ă scurt, uşor s t r a n g u l a t ă spre p e d u u c u ) , adesea
puţin asimetrică (fig. 4 0 ) .
Culoarea — v e r d e - c e n u ş i e la recoltare şi g a l b e n ă - v e r z u i e p î n ă la g a l b e n ă - a u r i e , cu o
n u a n ţ ă mai închisă p e p a r t e a i n s o l i t ă la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m . P e t o a t ă s u p r a f a ţ a fruc-
I ului .viul i/ispindite neregulat numeroase p u n c t e de rugină, in f o r m ă d e stea, f o a r t e c a r a c t e ­
ristice.
Peduticului — scurt Min mijlociu, g r o s , d r e p t , uneori uşor c u r b a t , î n f i p t p u ţ i n o b l i c .
Caritatea pedunculară — foarte m i c ă , îngustă, adesea a s i m e t r i c ă , c u s u p r a f a ţ a ne­
regulată.
Caliciul — m a r e , deschis, eu sepalele ascuţite şi cu viiturile u s c a t e şi răsfrînte in
afară.
182 SOIURI D E PAR R A I O N Y T E ŞI D E PERSPECTIVA

Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , neregnlată, c u pereţii ondulaţi.

Pieliţa - groasă, aspră, m a t ă , slab rezistentă, c ă p t u ş i t ă c u sclereide fine.
Caritatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e c u p ă .
Inima — s u b m i j l o c i e , o v a l ă , alungită
spre a m b e l e e x t r e m i t ă ţ i , c u pereţii slab
m a r c a ţ i d e sclereide fine.
Lojile — miei, înguste, cu pereţii
netezi.
Seminţele — mari, o v o i d e , alungite
şi a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e a p r o a p e
neagră.
Axul — m i c , închis, n u f o r m e a z ă
c a m e r ă axială.
Pulpa — albă, u n e o r i cu nuanţă
v e r z u i e s u b pieliţă, albă-gălbuie la c o m ­
p l e t a m a t u r i t a t e , fină, f o n d a n t a , d u l c e -
v i n u r i e , suculentă, r ă c o r i t o a r e , c u a r o m ă
de m u s c a t .
Maturitatea de consum — d e la sflr­
şitul lunii s e p t e m b r i e se prelungeşte î n t o t
cursul lunii o c t o m b r i e ; î n regiunile d e
m u n t e p î n ă la m i j l o c u l lunii n o i e m b r i e .
R E C O M A N D Ă R I . Soiul U n t o a s a H a r d y
se r e c o m a n d ă atît p e n t r u g i ă d i n i l e d e
lingă c a s e , c î t şi p e n t r u livezile m a r i d e
t i p socialist din aTjropierea centrelor d e
Fig. 40. — Untoasa Hardy. c o n s u m . P e n t r u viitoarele p l a n t a ţ i i este
p r o p u s c a soi d e b a z ă î n sortimentele regi­
u n i l o r I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă şi a I X - a — C î m p i a T r a n s i l v a n i e i ; c a soi d e încercare
în r e g i u n e a a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est şi c a soi d e c o m p l e t a r e î n t o a t e c e l e l a l t e
regiuni.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц с е н т я б р я — о к т я б р ь .
Французский сорт, выведенный в 1830 г о д у ; в P H P распространен мало.
Дерево — о ч е н ь с и л ы ю р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ­
ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м , п л о д о н о с и т ь н а ч и н а е т п о з д н о , н о дает
ежегодно обильные у р о ж а и .
Плод—выше средней величины или к р у п н ы й , яйцевидной или грушевидной
формы, коротко-сдавленный к п л о д о н о ж к е , часто асимметричный, золотисто-желтого
цвета с более темным о т т е н к о м на солнечной с т о р о н е ; м я к о т ь белая, нежная, тающая,
винно-сладкая, сочная, с приятным ароматом; очень хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin s e p t e m b r e — o c t o b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1 8 3 0 . P e u r é p a n d u e dans la E . P . R o u m a i n e .
 UNTOASA HARDY 183

Arbre — très v i g o u r e u x , longétif, e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol, r é s i s t a n t a u x

g r a n d » froids, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , m a i s
abondante et régulière.
Fruit — siu'inoyen o u g r o s , o v o ï d e o u p i r i f o r m e , c o u r t o m e n t é t r a n g l é , s o u v e n t a s y -
m é t r i q u e ; j a u n o d o r é , d ' u n e c o u l e u r p l u s intense à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , f i n e , f o n -
d a n t e , d o u c e - v i n e u s e , j u t e u s e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e très b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – end of September - October.

Variety of French origin obtained in 1830. Less spread in Romania.
Tree – very strong, long life, requiring in the report of the soil, large cold-resistant, fungal diseases and
insects, is fruiting late but abundant and regular.
Fruit – medium to large, ovoid or pear-shaped, shortly strangled, often asymmetrical, golden yellow, a
colour more intense sunstroke. Flesh white, thin, soft, sweet, vinous, and juicy, with good flavour. Very good
quality.
 UNTOASA LIEGEL

Sinonime : ceh. Koporeöka.

rw*Jg,Muskatnaia Lighelea, Koperecika, Amoret, Zimneaia Lighelea,
Maslennaia Lighelea.
germ. Liegeis Winterbutterbirne, Amorette, Kugelbirne.
franc. Beurré Liegel, Suprême Coloma.
mag. Liegel vajkörte.

Origine. !Nu exista date precise asupra originii acestui soi. Se crede că ar fi fost ob­
ţinut în anul 1872 în împrejiirimile localităţii Koporeöi din Boemia, unde s-a răspîndit
sub numele de Koporecka şi unde este considerat ca soi naţional. Pomologii belgieni susţin
însă că a fost obţinut din seminţe, în anul 1788, în Belgia, de către pomologul G o 1 o m a
din Malines.

Răspîndire. Este un soi valoros, răspîndit foarte mult în Belgia, Franţa, Germania,
E . S. Cehoslovacă, E . S. S. Ucraineană, mai ales în Crimeea, şi i n E . S . F . S . E . , în
nordul Caucazului.
La noi este răspîndit pretutindeni, cu deosebire Ы nordul Transilvaniei şi Moldovei.

CARACTERISTICA SOIULUI

Pomul este de vigoare mijlocie şi trăieşte relativ puţin. î n pepinieră se formează uşor
şi are o creştere moderată; reuşeşte bine altoit atît pe păr pădureţ, cît şi pe gutui.
Preferă solurile luto-nisipoase şi de aluviune, destul de revene. î n cele uşoare şi expuse la
secetă, pomii se epuizează repede, iar fructele se scutură uşor de vînt. Este sensibil la
ger, mai ales în pepinieră, însă pe măsură ce avansează în vîrstă rezistenţa la ger creşte.
Este de asemenea sensibil la atacul bolilor şi dăunătorilor. Frunzele şi lăstarii sînt puternic
atacaţi de rapăn, iar fructele şi de monilioză şi Carpocapsa.
Fiind autosteril, se cultivă în asociaţie cu soiurile : Alexandrina BouiHard, Favorita
lui Clapp, Ducesa de Angoulême, Untoasa Clairgeau, Untoasa Hardy, Zaharata de Mont-
luçon, Williams. La rîndul său este bun polenizator pentru alte soiuri,
Intră pe rod relativ tîrziu şi anume la vîrsta de 5 —7 ani altoit pe gutui şi la vîrsta de
8—10 ani pe păr pădureţ. Eodeşte regulat şi destul de abundent ; u n pom în plină producţie
dă 120—150 kg fructe anual.
 PLANŞA XXIV

Untoasa Liegel.
 UNTOASA LIEGEL 185

Fructele № lin bine p o p o m p î n ă la. r e c o l t a r e şi s u p o r t ă t r a n s p o r t u l , insă au n e v o i e de

un a m b a l a j î n g r i j i t ; se păstrează b i n e t i m p d e 2—3 s ă p t ă m î n i , a p o i p u l p a î n c e p e să se
p r ă b u ş e a s c ă d e la mijloc.
< utilaţi : rodirea regulată şi a b u n d e n t ă , p r e c u m şi calitatea s u p e r i o a r ă a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i , d i m e n s i u n i l e m i e i .
perioada scurtă d e păstrare şi prăbuşirea d e la. m i j l o c a p u l p e i fructelor.

POMUL

P o m u l este d e talie m i j l o c i e şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , a p r o a p e c i l i n d r i c , destul de

g r o s , c u s c o a r ţ a cenuşie, c u n u m e r o a s e crăpături l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , d e v i n e t r e p t a t o v o i d - a l u n g i t ă , f o a r t e deasă (fig. 4 1 ) .

Fig. 41. — Untoasa Liegel.

Hamurile de schelet — lungi, c u r b a t e , c u viiturile subţiri, f o r m e a z ă c u a x u l un unghi

a p r o a p e de 9 0 ° , a p o i se ridică l u i n d o p o z i ţ i e a p r o a p e v e r t i c a l ă .
Ramurile <lc rod - p r e d o m i n ă nuieluşele şi m l ă d i ţ e l e subţiri şi f o a r t e l u n g i .
186 SOIURI DE P A R R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Lăstarii — subţiri, drepţi, c u internoduri scurte, cu scoarţa netedă, de culoare v e r d e -

roşiatică, u n e o r i roşie-cafenie.
Mugurii vegetativi — destul d e groşi, scurţi şi î n d e p ă r t a ţ i d e r a m u r ă .
Mugurii jlorijcri — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , d e c u l o a r e cafenie închis, netezi.
Frunzele — m i c i , e l i p t i c e , î n g u s t e şi a s c u ţ i t e la vîrf, c u m a r g i n i l e î n d r e p t a t e în sus,
serate regulat. L i m b u l s u b ţ i r e , g l a b r a şi l u c i o s p e faţa superioară şi f i n p u b e s c e n t p e c e a
inferioară. P e ţ i o l u l f o a r t e l u n g , d e g r o s i m e m i j l o c i e sau subţire, d r e p t sau uşor c u r b a t , d e
culoare verde-albicioasă.
Florile — g r u p a t e p î n ă l a 20 într-o inflorescenţă, sînt m i c i , c u p e t a l e l e o v a t - e l i p -
tice şi c u marginile i n v o l u t e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , sau m i j l o c i e , H = 6 6 — 6 4 m m ş i D = 5 0 — 5 8 m m ; g r e u t a t e a
d e 8 5 - 1 1 0 g.
Forma — o v o i d ă , f o a r t e regulată, p u ţ i n t r u n c h i a t ă spre p e d u n c u l , c u suprafaţa ne­
tedă (pl. X X I V ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e la r e c o l t a r e , g a l b e n ă - a u r i e la m a t u r i t a t e a de c o n s u m , rar
c u o n u a n ţ ă a r ă m i e sau p o r t o c a b e p e p a r t e a însorită, c u n u m e r o a s e p u n c t e brune-cafenii ;
u n e o r i este a c o p e r i t ă c u rugină, în f o r m a u n u i d e s e n r e t i e u l a t .
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t sau p u ţ i n c u r b a t , adesea î n g r o ş a t
la c a p e t e , z b î r c i t şi p r e s ă r a t c u n u m e r o a s e p u n c t e d e c u l o a r e deschisă.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , d e a d î n c i m e m i j l o c i e , c u suprafaţa regulată.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , deschis, f o r m a t din sepale m i c i , inegal d e z v o l t a t e ,
u s c a t e , răsfrinte m u l t în afară.
Cavitatea calicială — m i c ă , f o a r t e p u ţ i n a d î n c ă , c u suprafaţa regulată.
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , m a t ă , u n s u r o a s ă la m a t u r i t a t e .
Cavitatea subcalicială — m i c ă sau m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a ş c ă .
Inima — m i c ă sau m i j l o c i e , e l i p t i c ă , aşezată a p r o a p e la m i j l o c u l fructului şi î n c o n ­
j u r a t ă d e sclereide fine.
Lojile — o v a l - a l u n g i t e , s p a ţ i o a s e , închise, c u pereţii subţiri şi n e t e z i , d e c u l o a r e găl-
huie-verzuie, sidefii.
Seminţele — m a r i , a l u n g i t e şi a s c u ţ i t e la vîrf, de c u l o a r e c a f e n i e - g a l b e n ă deschis,
c u un c i o c l a b a z ă ; m u l t e sînt seci.
Axul — formează o cameră axială mică, închisă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , u n t o a s a , fină, f o n d a n t a , f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e , c u a r o m ă
caracteristică.
Maturitatea de consum — î n c e p e în u l t i m e l e zile ale lunii s e p t e m b r i e şi se prelungeşte
a p r o a p e î n t o t cursul lunii o c t o m b r i e ; în regiunile d e m u n t e se p o a t e p r e l u n g i p î n ă în
decembrie.

K E C O M A N D Ä R I . S o i u l U n t o a s a L i e g e l s e r e c o m a n d ă atît p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîngă case,

c î t şi p e n t r u plantaţiile m a r i . P e n t r u v i i t o r este r a i o n a t c a soi d e b a z ă în regiunea a I l I - a —
D e a l u r i l e d e n o r d ; c a soi d e c o m p l e t a r e î n regiunile : a I l - a — D e a l u r i l e d e v e s t , a I V - a —
S u b c a r p a t i c ă d e est, a V l l - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i , a V I I I - a — C o -
 UNTOASA LIEGEL IS7

linele M o l d o v e i şi a I X - a - C î m p i a T r a n s i l v a n i e i ; c a soi d e î n c e r c a r e în regiunea a V a —

Dealurile din sud-estul Transilvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь .
П р о и с х о ж д е н и е э т о г о с о р т а т о ч н о не и з в е с т н о ; п р е д п о л а г а е т с я , ч т о э т о т с о р т
чехословацкий. В P H P он р а с п р о с т р а н е н п о в с е м е с т н о .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , ж и в е т с р а в н и т е л ь н о м а л о , т р е б о в а т е л ь н о е к
почве, чувствительное к п о р а ж е н и ю болезнями и вредителями; начинает п л о д о н о с и т ь
поздно, но п л о д о н о с и т р е г у л я р н о и д о в о л ь н о о б и л ь н о .
Плод — н и ж е с р е д н е й или с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н ы й , п р а в и л ь н о й ф о р м ы , с
ровной п о в е р х н о с т ь ю ; з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета, с многочисленными точками б у р о -
коричневого цвета; мякоть желтовато-белая, маслянистая, нежная, тающая, очень
сочная, сладкая с сильным а р о м а т о м ; высокого качества.

BBSUMÉ

Maturité — fin s e p t e m b r e — o c t o b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c e r t a i n e , p r o b a b l e m e n t t c h è q u e ; r é p a n d u e sur t o u t le territoire
de la B . P . B o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , d ' u n e faible l o n g é v i t é , difficile sur la n a t u r e d u sol
e t sensible a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , m a i s
régulière e t assez a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , o v o ï d e , régulier, à surface lisse ; j a u n e d o r é , r i c h e m e n t
pointillé de b r u n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , b u t y r a c é e , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , sucrée, for-
t e m e n t a r o m a t i q u e . D e q u a l i t é supérieure.

ABSTRACT

Maturity – end of September - October.

Variety of uncertain origin, probably Czech; widespread throughout Romania.
Tree – medium vigour, a short-life, hard on the soil type and sensitive to fungal diseases and insects,
fruiting late but steady and fairly abundant.
Fruit – sub-medium or medium, ovoid, regular, smooth, golden yellow and richly dotted with brown.
Flesh yellowish-white, butyrate, fine, melting, very juicy, sweet, highly aromatic. Superior quality.
 ALEXANDRINA DOUILLARD

S i n o n i m e : franc. Alexandrino Douillard.

rus. Aleksandrirj D n i i a r d .
germ. Alexandrine Douillard.

Origine. Soi originar din F r a n ţ a , creat d e P . D o u i l l a r d , arhitect din N a n t e s . P r i m e l e

fructe s-au o b ţ i n u t în anul 184!».

Răspindirc. E s t e r ă s p î n d i t in F r a n ţ a , B e l g i a , G e r m a n i a , A u s t r i a , U . R . S . S . şi alte
ţări. î n n i c i o ţară însă n u s-a e x t i n s m u l t şi n u a d e p ă ş i t i m p o r t a n ţ a unui soi d e a m a t o r i .
L a n o i se întîlneşte d e a s e m e n e a n u m a i în grădinile de lîngă case şi în colecţiile p o m o -
logice.

C A R A C T E R I S T I C A SOIL L U I

P o m u l creşte v i g u r o s în p e r i o a d a d e tinereţe, iar m a i tîrziu, în p e r i o a d a de plină

r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e la m i j l o c i e . R e u ş e ş t e altoit atît p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i şi î n
p e p i n i e r ă se f o r m e a z ă uşor. N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol, preferă î n s ă l o c u r i l e a d ă p o s t i t e ,
c u soluri s e m i c o m p a c t e , l u t o - n i s i p o a s e şi r e v e n e . Kste destul de rezistent la ger, însă frun­
zele tinere sînt sensibile la frig şi l a v î n t . P o m u l este d e a s e m e n e a rezistent la a t a c u l b o l i l o r
şi d ă u n ă t o r i l o r , însă în anii p l o i o ş i şi în regiunile u m e d e , fructele sînt atacate de rapăn.
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , iar florile sînt rezistente la î n g h e ţ u r i l e d e p r i m ă v a r ă . Este
u n soi autosteril şi c a p o l e n i z a t o r i se folosesc soiurile : U n t o a s a cenuşie, U n t o a s a Liegel
şi altele.
I n t r ă p e r o d d e s t u l d e t i m p u r i u , r o d e ş t e regulat şi a b u n d e n t .
F r u c t e l e sînt m a r i , d e c a l i t a t e a I , f o a r t e b u n e ea f r u c t e de m a s ă . N u se ţin biue pe
p o m şi se s c u t u r ă u ş o r d e v î n t . S u p o r t ă destul d e b i n e t r a n s p o r t u l , m a i ales îu p r i m e l e zile
d u p ă r e c o l t a r e şi se p ă s t r e a z ă uşor t i m p d e 5 — 7 s ă p t ă m î n i . F r u c t e l e t r e b u i e r e c o l t a t e cu
8—10 zile înainte d e a a j u n g e la m a t u r i t a t e a f i z i o l o g i c ă ; altfel, în t i m p u l păstrării p u l p a
d e v i n e m o a l e , m ă l ă i a ţ ă , m a i p u ţ i n s u c u l e n t ă şi p i e r d e d i n c a l i t ă ţ i .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă , calitatea şi rezistenţa la păstrare a
fructelor.
Defecte : insuficienta rezistenţă a f r u c t e l o r la b o l i şi la c ă d e r e .
 AI I - X A N D R I N A DOUILLAHU Igt)

POMUL

P o m u l creşte limit şi Еогтеаяй trunchi d r e p t , de g r o s i m e mijlocie, c u s c o a r ţ a cenuşie

inchis.
Coroana — p i r a m i d a l ă , î n a l t ă , regulată, şi deasă (fig. -12).

Ramurile de schelet — lungi, groase, d r e p t e , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e brună-ce­

nuşie, eu lenticele m i c i , d e s e .
Наш urile de rod — scurte, reprezentate prin pinteni, ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — groşi, scurţi, c u scoarţa de c u l o a r e cenuşie-gălbuie, iar p e p a r t e a însorită
b r u n ă - g ă l b u i e , p u b e s c e n ţ i , c u n u m e r o a s e lenticele g ă l b u i .
.1/ ugurii vegetativi — mari, c o n i c i , p u ţ i n turtiţi, c u vîrfurile uşor î n d e p ă r t a t e de ra­
mură, aşezaţi p e perniţe destul de mari şi p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrful rotunjit, d e c u l o a r e brună-ro-
şiatică deschis.
 lull SOIURI DE PAR R A I O N A T E SI DE PERSPSCTIVA

Frunzele — mari, o v a t - a l u n g i t e , î n g u s t a t e , r o t u n j i t e l a b a z ă , c u marginile serate,

r i d i c a t e în f o r m ă d e j g h e a b . L i m b u l deseori r e c u r b a t , g r o s , p i e l o s , de c u l o a r e v e r d e închis
p e faţa superioară şi v e r d e deschis, c u reflexe r o ş i e t i c e , p e f a ţ a inferioară. P e ţ i o l u l relativ
scurt, de g r o s i m e m i j l o c i e .
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe l a x e , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele a l b e ,
striate c u roşu-sîngeriu.

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 82 — 110 m m şi D = 60 — 80 m m ; greu­

t a t e a d e 3 0 0 — 4 0 0 g.
Forma — p n i f o r m - a l u n g i t ă , s t r a n g u l a t ă şi m u l t alungită către p e d u n c u l , c u supra­
faţa m a m e l o n a t ă şi slab c o s t a t ă spre m a r g i n i l e c a v i t ă ţ i i caliciale (fig. 4 3 ) .
Culoarea — v e r d e deschis l a recolta­
re, iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m galbenă-
p a i sau v e r d e - g ă l b u i e , a c o p e r i t ă uneori cu
o r u m e n e a l ă p o r t o c a l i e p e p a r t e a însorită.
P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt împrăş­
t i a t e n u m e r o a s e p u n c t e v e r z i sau cenuşii,
alături d e p e t e m i c i d e rugină, c o n c e n ­
t r a t e m a i mult. p e p a r t e a însorită a fruc­
tului, în r e g i u n e a calicială şi în jurul p e -
dunculului.
Pedunculul — scurt sau d e l u n g i m e
m i j l o c i e , subţire, p u ţ i n îngroşat către b a z ă ,
arcuit, înfipt o b l i c , m a i rar d r e p t .
Cavitatea pedunculară — f o a r t e în­
g u s t ă şi superficială, u n e o r i i n e x i s t e n t ă , c u
suprafaţa n e r e g u l a t ă ; într-o p a r t e f o r m e a ­
z ă o p r o e m i n e n ţ ă c ă r n o a s ă , d i n care c a u z ă
c a v i t a t e a p a r e a p l e c a t ă intr-o p a r t e , iar
fructul a s i m e t r i c .
Caliciul—de m ă r i m e m i j l o c i e , deschis
sau seinideschis, c u sepalele m i c i , c o r n o a s e ,
slab d e z v o l t a t e .
Cavitatea calicială — de lărgime mij­
l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i ,
a c o p e r i ţ i c u p e t e d e r u g i n ă fină.
Pieliţa — subţire, fină, n e t e d ă şi
l u c i o a s ă , se d e s p r i n d e u ş o r d c p u l p ă .
Fig. 43. - Alexandrina Douiiia.,1. Cavitatea subcalicială - adîncă, în
f o r m ă d e pîlnie.
Inima — m i c ă , s i t u a t ă în a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i c a b c i a l e , d e l i m i t a t ă slab d e u n strat
subţire d e sclereide.
Lojile — m i j l o c i i sau m a r i , spaţioase.
Seminţele — mari, o v o i d - a l u n g i t e , c u rirful ascuţit şi u ş o r a r c u i t , b o m b a t e p e o p a r t e ,
de culoare brună închis.
 ALEXANDRINA DOÜILLARD Г. 11

A.nil — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă deschisă, i v î n d Înălţimea egală c u a c e e a a l o j i l o r .

Pulpa — a l b ă sau a l b ă c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , fină, foarte suculentă, d u l c e , fin a c i d u l a t ă ,
cu a r o m ă p l ă c u t ă , caracteristică.
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u luna o c t o m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l A l e x a n d r i n a P o u i l l a r d se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lingă
case şi p e suprafeţe restrînse p e n t r u livezile m a r i di a a p r o p i e r e a centrelor industriale.
E s t e raionat c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a a V - a — D e a l u r i l e d i n sud-estul T r a n s i l v a n i e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь .
Ф р а н ц у з с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1849 г о д у ; в P H P р а с п р о с т р а н е н м а л о .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о м о ­
лодые листья чувствительны к заморозкам п к ветрам; оно у с т о й ч и в о также к б о ­
лезням и вредителям; п л о д о н о с и т ь начинает рано и дает регулярные и ч а с т о о б и л ь ­
ные у р о ж а и .
Плод—крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы , с о
слаборебристой п о в е р х н о с т ь ю , желтовато-зеленого цвета с оранжевым румянцем
на с о л н е ч н о й с т о р о п е и м н о г о ч и с л е н н ы м и зелеными или с е р ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь
белая, нежная, очень сочная сладкая, нежно-кисловатая с приятным а р о м а т о м ;
очень хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — o c t o b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1 8 4 9 . P e u r é p a n d u e d a n s la E . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , n o n e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, résistant a u x g r a n d s
froids, mais les jeunes feuilles s o n t sensibles a u x gelées printanières e t a u x v e n t s ; résistant
aussi a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification h â t i v e , régulière, assez
souvent abondante.
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e - a l l o n g é , f a i b l e m e n t c ô t e l é ; v e r t - j a u n â t r e , r e c o u -
v e r t de v e r m i l l o n o r a n g é à l ' i n s o l a t i o n , a v e c de n o m b r e u x p o i n t s v e r t s o u gris. Chair blan-
che, fine, très j u t e u s e , sucrée, f i n e m e n t a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e très b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – October.
Variety of French origin obtained in 1849. Less spread in Romania.
Tree – vigorous, not particular about soil conditions, resistant to extreme cold, but the young leaves are
susceptible to spring frosts and winds also resistant to fungal diseases and insects, fruiting early, regular, often
abundant.
Fruit – large or very large, elongated pear-shaped, slightly ribbed, yellowish-green, and covered with
vermilion orange sunshine, with many gray or green dots. Flesh white, fine, very juicy, sweet, and finely tart
with pleasant aroma. Very good quality.
 Dr. L U C I U S

Sinonime : germ. Minister D r . L u c i u s .

mag. D r . L u c i u s Miniszter.

Origine. S o i d e o r i g i n e g e r m a n ă , o b ţ i n u t d i r s e m i n ţ e în anul 1884, în c o m u n a Griihna

lingă L e i p z i g şi d e d i c a t ministrului de a g r i c u l t u r ă din a c e a vrerne.

ltăspindire. S e c u l t i v ă în G e r m a n i a , A u s t r i a , R . S. C e h o s l o v a c ă şi î n alte ţări.

L a n o i este răspîndit a p r o a p e în t o a t e regiunile p o m i c o l e ale ţării, c a p o m răzleţ
in grădinile d e lîngă case şi m a i p u ţ i n în livezile m a r i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , se f o r m e a z ă uşor în p e p i n i e r ă şi reuşeşte b i n e altoit atît p e p ă r

p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i ; n u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi este rezistent la ger, secetă, p r e c u m
şi la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 0 — 1 3 zile. C a p o l e n i z a t o r i se
r e c o m a n d ă soiurile : D u c e s a d e A n g o u l ê m e , U n t o a s a H a r d y , W i l l i a m s .
I n t r ă p e r o d s e i n i t i m p u r i u şi p r o d u c e a b u n d e n t în f i e c a r e an.
F r u c t e l e sînt m a r i , a s p e c t u o a s e , d e calitatea I. Se ţin b i n e pe p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l
şi se p ă s t r e a z ă u ş o r . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă .
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e se a s e a m ă n ă c a f o r m ă c u acelea ale soiului U n t o a s a
D i e l , c a r e însă a j u n g m a i tîrziu la m a t u r i t a t e .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i , p r o d u c ţ i a regulată şi b o g a t ă , frumuseţea şi calitatea
b u n ă a fructelor.
Defecte : înflorirea p r e a t i m p u r i e .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e ti —7 in şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e
culoare brună-cenuşie.
Coroana — p i r a m i d a l ă , îngustă în tinereţe, iar pe măsură c e înaintează in virstă d e v i n e
l a r g - p i r a m i d a l ă , răsfirată (fig. 4 4 ) .
 PLANŞA XXV

Dr. Lucius.
 Dr. LUCIUS 198

Ramurile de schelet — g r o a s e , r e l a t i v scurte, n o d u r o a s e , f o r m î n d c u a x u l unghiuri

de 40—45°.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin pinteni, ţepuşe şi b u r s e , c u s c o a r ţ a b r u n ă - c a -
fenie deschis, c u l e n t i c e l e n u m e r o a s e , cenuşii.

Fig. 4 4 . — Dr. Lucius.

Lăstarii — lungi, c u s c o a r ţ a de c u l o a r e v e r d e - b r u n ă d e s c h i s , c u n u m e r o a s e lenticele

cenuşii.
Mugurii vegetativi — mari, ascuţiţi, d e c u l o a r e b r u n ă , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , c u vîrful r o t u n j i t , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă -
cenuşie.
Frunzele — mari, a v î n d 6 5 — 1 0 0 m m l u n g i m e şi 45 — 75 m m l ă ţ i m e , o v a t e , c u vîrful
ascuţit, b a z a r o t u n j i t ă şi marginile fin serate, r i d i c a t e în f o r m ă d e j g h e a b . L i m b u l r e l a t i v
subţire, v e r d e închis şi l u c i o s p e faţa superioară şi v e r d e deschis p e c e a inferioară, p u ţ i n
p u b e s c e n t în lungul nervurilor. P e ţ i o l u l l u n g de 24 — 53 m m , subţire, v e r d e - g ă l b u i p e p a r t e a
u m b r i t ă şi v e r d e - z m e u r i u p e c e a î n s o r i t ă .
Florile — m i c i , c u petalele a l b e , c u stiluri d e c u l o a r e r o z .

13 - c. 200S
 194 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau foarte m a r e , H = 100 — 110 m m şi D = 7 0 — 8 0 m m ; greu­

t a t e a de 3 0 0 — 4 0 0 g.
Forma — o v o i d - a l u n g i t ă sau p i r i f o r m ă , r o t u n j i t ă la a m b e l e e x t r e m i t ă ţ i , c u d i a m e t r u l
m a x i m situat la j u m ă t a t e a înălţimii ( p l . X X V ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e la recoltare, g a l b e n ă la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , c u n u m e ­
r o a s e p u n c t e m i c i în f o r m ă d e stea î m p r ă ş t i a t e n e u n i f o r m .
Pedunculul — m i j l o c i u sau lung, g r o s , lignificat, p u ţ i n c u r b a t , g l a b r u , d e culoare
b r u n ă î n c h i s , c u lenticele d e c u l o a r e m a i deschisă, înfipt drept în fruct.
Cavitatea pedunculară — îngustă, superficială, c u pereţii a c o p e r i ţ i c u rugină, c a r e se
r e v a r s ă p e s t e m a r g i n i în f o r m ă d e raze şi se e x t i n d e p e s u p r a f a ţ a fructului.
Caliciul — m i c , deschis, f o r m a t d i n sepale scurte, c o r n o a s e , î n d e p ă r t a t e u n a de alta.
Cavitatea calicială — m i c ă , îngustă, d e b m i t a t ă d e c î t e v a ridicaturi slab p r o e m i n e n t e .
Fielita — fină, destul d e g r o a s ă , lucioasă, slab a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e c u p ă .
Inima — m a r e , fusiformă, a l u n g i t ă la a m b e l e c a p e t e , d e l i m i t a t ă d e c î t e v a fascicule
g ă l b u i şi u n n u m ă r m i c d e sclereide fine.
Lojile — mari, înguste, c u pereţii întregi, netezi, d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .
Seminţele — m i c i , alungite, c u vîrful a s c u ţ i t şi î n c o v o i a t , d e c u l o a r e b r u n ă închis.
Axul — închis, rar f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m i c ă şi îngustă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă v e r z u i e , s e m i f o n d a n t ă , foarte suculentă, dulce-aei-
dulată.
Maturitatea de consum — î n c e p e în p r i m e l e zile ale lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e
t i m p de 2—3 săptămîni.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D r . L u c i u s se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grâilinile d e U n g ă case, cît şi

p e n t r u livezile m a r i , d a r p e scară restrînsă şi n u m a i în a p r o p i e r e a centrelor industriale şi a
o r a ş e l o r m a r i . î n s o r t i m e n t e l e de p e r s p e c t i v ă este p r e v ă z u t c a soi d e c o m p l e t a r e în regiunile :
I — Subcarpatică meridională, a I l - a — Dealurile de vest, a I l I - a , — Dealurile de nord,
a V - a — D e a l u r i l e d i n sud-estul Transilvaniei, a V U - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a
S o m e ş u l u i şi a I X - a — C î m p i a T r a n s i l v a n i e i ; c a soi d e încercare în regiunile a I V - a — S u b ­
c a r p a t i c ă d e est şi a V I I I - a — Colinele M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь .
С о р т немецкого п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1884 г о д у , д о в о л ь н о известный
и р а с п р о с т р а н е н н ы й во всех п л о д о в о д ч е с к и х районах P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
засухе, болезням и вредителям, плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — к р у п н ы й или о ч е н ь к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - я й ц е в и д н о й или г р у ш е в и д н о й
формы, с в е т л о - ж е л т о г о цвета, с многочисленными мелкими звездообразными, нерав­
номерно разбросанными точками; мякоть желтовато-белая, полу тающая, очень
сочная, винно-сладкая ; очень хорошего качества.
 Dr. LUCIUS 195

RÉSUMÉ

Maturité — octobre.
V a r i é t é d ' o r i g i n e a l l e m a n d e , o b t e n u e e n 1 8 8 4 ; assez c o n n u e e t r é p a n d u e dans t o u t e s
les r é g i o n s fruitières d e la B . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x p e u e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, résistant a u x g r a n d s
froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n -
d a n t e e t régulière.
Fruit — g r o s o u très g r o s , o v o ï d e - o b l o n g o u p i r i f o r m e ; j a u n e p â l e , é t o i l e d e n o m -
b r e u x p e t i t s p o i n t s , dispersés i r r é g u l i è r e m e n t . Chair b l a n c - j a u n â t r e , m i - f o n d a n t e , très
juteuse, douce-acidulée. D e première qualité.

ABSTRACT

Maturity – October.
Variety of German origin obtained in 1884, quite well known and popular in all fruits regions of
Romania.
Tree – vigorous, undemanding about soil conditions, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases
and insects; abundant fruiting regularly.
Fruit – large or very large, ovoid-oblong or pear-shaped, pale yellow, studded with numerous small dots
scattered irregularly. Flesh yellowish-white, half-melting, very juicy, sweet-sour. Premium quality.
 ZAHARATA DE M O N T L U Ç O N

S i n o n i m e : franc. Sucrée de Montluçon, Sucrin vert.

rus. Saharnaia M o n l i u s o n .
germ. Süsse v o n M o n t l u ç o n .

Origine. S o i d e origine franceză, d e s c o p e r i t d e g r ă d i n a r u l E o c h e t în a n u l 1812 în

l i v a d a C o l e g i u l u i din M o n t l u ç o n . A t î t n u m e l e cît şi s i n o n i m e l e acestui soi se referă la
g u s t u l , c u l o a r e a şi m ă r i m e a fructelor.

Băspîndire. Soiul Z a h a r a t a d e M o n t l u ç o n este r ă s p î n d i t a p r o a p e în t o a t e ţările

p o m i c o l e din E u r o p a , însă n u s-a e x t i n s m u l t în c u l t u r ă .
L a n o i se întîlneşte în t o a t ă ţara, însă n u m a i î n colecţiile p o m o l o g i c e şi in grădinile
d e lîngă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , m a i ales în p e r i o a d a d e tinereţe şi trăieşte d e s t u l d e m u l t . R e u ­

şeşte f o a r t e b i n e altoit atît p e p ă r p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i şi se f o r m e a z ă uşor în pepinieră.
S e preferă g u t u i u l c a p o r t a l t o i , d e o a r e c e f o r m e l e m a i înalte f a v o r i z e a z ă c ă d e r e a fructelor
î n regiunile b i n t u i t e d e v î n t u i i . N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol, necesită
însă t e r e n u r i b i n e însorite şi m a i ales a d ă p o s t i t e ; p r i n faptul c ă are c o r o a n a deasă, necesită
tăieri d e r o d i r e în fiecare an. E s t e rezistent la g e r şi s e c e t ă şi d e s t u l d e rezistent la a t a c u l
b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r ; î n anii p l o i o ş i însă fructele sînt f o a r t e a t a c a t e d e r a p ă n .
î n f l o r e ş t e o d a t ă ou cele m a i m u l t e soiuri d e p ă r , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă durează
7—11 zile. C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , U n t o a s a B o s c ,
Untoasa Liegel, Untoasa N a p o l e o n .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u şi a n u m e la v î r s t a d e 5—6 ani altoit p e g u t u i şi la 6—8 ani
a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ . R o d e ş t e în fiecare a n şi p r o d u c e m u l t , u n e o r i c h i a r a b u n d e n t .
F r u c t e l e , n e u n i f o r m o p e acelaşi p o m , sînt c o n s i d e r a t e ca f r u c t e d e m a s ă d e calitate
b u n ă şi se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 1 4 , 2 1 % zahăr, 0,32 % a c i d i t a t e , 0 , 2 4 %
s u b s t a n ţ e p e c t i c e şi 0 , 2 6 % p r o t e i n e . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă a p e r e l o r este d e 8 0 , 2 8 c a l .
F r u c t e l e se s c u t u r ă f o a r t e u ş o r d e v î n t , d u p ă c e a u ajuns la m a t u r i t a t e a f i z i o l o g i c ă . Se
p ă s t r e a z ă relativ g r e u şi s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l n u m a i în p r i m e l e zile d u p ă cules ; m a i
tîrziu n e c e s i t ă o m a n i p u l a r e a t e n t ă şi un a m b a l a j îngrijit, d e o a r e c e în l o c u r i l e l o v i t e
fructele se p ă t e a z ă u ş o r . A t î t calitatea p u l p e i fructelor, cît şi rezistenţa la păstrare a aces­
t o r a sînt influenţate d e m o m e n t u l recoltării : fructele culese prea d e v r e m e so v e ş t e j e s c în
 ZAHARATA DE MONTLUÇON 197

t i m p u l păstrării, ia.r cele r e c o l t a t e prea tîrziu se m ă l ă i e ţ e a z ă , p u t r e z e s c şi se p r ă b u ş e s c d e la

mijloc.
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e soiului Z a h a r a t a d e M o n t l u ç o n se a s e a m ă n ă c u cele
ale soiului a u t o h t o n L u c i i g a l b e n e răspîndit în z o n a s u b c a r p a t i c ă a M o l d o v e i ; a j u n g însă
la m a t u r i t a t e c u o lună m a i tîrziu, iar p u l p a are u n g u s t d u l c e - v i n u r i u , p e c î n d la soiul
Lucii g a l b e n e este a p r o a p e lipsită d e a c i d i t a t e .
Calităţi : v i g o a r e a şi s ă n ă t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a regulată şi c a l i t a t e a bună a
fructelor.
Defecte : scuturarea uşoară a fructelor, păstrarea a n e v o i o a s ă , sensibilitatea la trans­
p o r t şi gustul d u l c e p r o n u n ţ a t al p u l p e i fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m a r i şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , c u s c o a r ţ a c e n u ş i e
închis.
Coroana — p i r a m i d a l ă , c o m p a c t ă , f o a r t e regulată şi f r u m o a s ă , c u a x u l d r e p t , f o r m î n d
etaje în m o d natural (fig. 4 5 ) .
Ramurile de schelet — n u m e r o a ­
se, lungi, groase, flexibile, garnisite
b i n e c u r a m u r i d e r o d , eu s c o a r ţ a
netedă, brună-cenuşie, c u lenticele
mari, p r o e m i n e n t e , destul d e d e s e .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă
pintenii, ţepuşele, bursele ; m a i p u ţ i n
se întîlnesc m l ă d i ţ e l e.
Lăstarii — lungi, groşi, c u inter-
n o d u r i lungi sau mijlocii, c u s c o a r ţ a
netedă, semilucioasă, de c u l o a r e v e r d e -
gălbuie pe partea umbrită, verde-
măslinie închis p e p a r t e a însorită, c u
lenticele dese, destul d e m a r i .
Mugurii vegetativi — m a r i , c o ­
nici, c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t d e
ramură, aşezaţi p e perniţe m a r i , p r o e ­
minente.
Mugurii floriferi — de mărime
mijlocie, o v o i z i , c u vîrful ascuţit,
b o m b a ţ i , d e c u l o a r e brună-castanie.
Frunzele — mari, o v a t - a l u n g i t e ,
c u vii'ful a c u m i n a t şi m a r g i n i l e serate
a d î n c . L i m b u l gros, pielos, c u supra­
faţa netedă, d e c u l o a r e v e r d e intens,
lucios p e faţa superioară şi v e r d e
m a i deschis, m a t , p e c e a inferioară.
Florile — de mărime mijlocie,
cu petalele ovate, albe. ^ F i g . 4 5 . _ Z a h a r a t a d e M o n l l u c o n .
198 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , H = 55 — 85 m m şi D = 50 — 72 m m ; g r e u t a t e a de
6 3-92 g.
Forma — o v o i d ă , c o n i c ă sau scurt-gîtuită, lărgită spre c a v i t a t e a calicială, c u suprafaţa
f o a r t e neregulată (fig. 4 6 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , p ă t a t ă d e b r u n - r u g i n i u în j u r u l p e d u n c u l u l u i , p u n c t a t ă
şi striată d e rugină, a c o p e r i t ă c u o uşoară ru-
m e n e a l ă p e p a r t e a însorită.
Pedunculul — lung, subţire, p u ţ i n îngroşat
la a m b e l e c a p e t e , arcuit, lignificat, înfipt p u ţ i n
oblic.
Cavitatea pedunculară — v a r i a z ă c a lăr­
g i m e şi a d î n c i m e , d o cele m a i m u l t e ori asi­
m e t r i c ă , c u pereţii inegal d e z v o l t a ţ i .
Caliciul — m a r e , serniîncms, c u sepalele
u s c a t e şi c u vîrfurile răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — m a r e , largă, c u p e ­
reţii neregulaţi, adesea asimetrică.
Pieliţa — destul d e groasă, se p ă t e a z ă
u ş o r de l o v i t u r i , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e mij­
locie, în f o r m ă d e c u p ă , p u ţ i n a d î n c ă .
Inima — relativ m i c ă , c o n i c ă , a m p l a s a t ă
c ă t r e c a v i t a t e a calicială, m a r c a t ă prin fascicule
cu n u a n ţ ă v e r z u i e şi p r i n sclereide fine.
Lojile — m a r i , înguste, eu pereţii groşi,
cartilaginoşi, l u c i o ş i .
Seminţele — mari, lungi, c u vîrful ascuţit
şi p u ţ i n î n c o v o i a t , b o m b a t e , r o t u n j i t e la b a z ă ,
Fig. 46. - Zaharata de Montluçon. cu t e g u m e n t u l de c u l o a r e b r u n ă - c a s t a n i e î n c h i s .
Axul — închis.
Pulpa — albă, fină, f o n d a n t a , suculentă, f o a r t e d u l c e , slab acidulată, c u a r o m ă fină,
lipsită d e sclereide.
Maturitatea de consum — în t o t cursul lunii o c t o m b r i e şi î n c e p u t u l lunii n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul Z a h a r a t a d e M o n t l u ç o n se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lingă

case în t o a t ă ţ a r a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — октябрь—начало ноября.

Французский сорт, о б н а р у ж е н н ы й в 1812 году в саду К о л л е д ж а в Монлюнсоне.
В P H P встречается только в приусадебных садах и в помологических коллекциях.
 ZAHARATA DF. MONTLUÇON 199

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к к л и м а т у ; м о р о з о - и
з а с у х о у с т о й ч и в о е и довольно у с т о й ч и в о е к болезням и в р е д и т е л я м ; дает очень ре­
гулярные и богатые урожаи.
Плод—нижесредней в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н ы й , к о н и ч е с к и й или с к о р о т к о й ш е й ­
к о й ; о б ы ч н о с неровной п о в е р х н о с т ь ю , зеленовато-желтого цвета, с б у р о в а т о - к о ­
ричневыми пятнами в о к р у г п л о д о н о ж к и и многочисленными ржавыми точками и
ш т р и х а м и по всей п о в е р х н о с т и , з а ч а с т у ю с к р а с и в ы м к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч ­
ной с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я , н е ж н а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , с о с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , о ч е н ь
сладкая с нежным ароматом без каменистых к л е т о к ; х о р о ш е г о качества.

RÉSUMÉ

Maturité — o c t o b r e — c o m m e n c e m e n t d o n o v e m b r e .
V a r i é t é française, d é c o u v e r t e en 1812 dans le j a r d i n d u c o l l è g e d e M o n t l u ç o n . D a n s
la R . P . R o u m a i n e , n ' e s t r é p a n d u e q u e dans les j a r d i n s particuUers e t les c o l l e c t i o n s p o m o -
logiques.
Arbre — v i g u r e u x , p e u difficile sur la n a t u r e d u sol et du c l i m a t , résistant a u x
g r a n d s froids e t à la sécheresse, assez résistant a u x maladies et a u x insectes ; à fructification
très r é g u l i è r e et a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n , o v o ï d e , c o n i q u e o u c o u r t e m e n t é t r a n g l é , à surface irrégulière ;
j a u n e - v e r d â t r e , t a c h e t é de b r u n a u t o u r d u p é d o n c u l e , p o i n t i l l é e t r a y é d e r o u i l l e sur t o u t e
sa surface, s o u v e n t t e i n t é d e r o u g e d u c ô t é e x p o s é a n soleil. Chair b l a n c h e , fine, f o n d a n t e ,
juteuse, p e u a c i d u l é e , très sucrée, r e l e v é e d ' u n a r ô m e fin, sans c o n c r é t i o n s . D e b o n n e
qualité.

ABSTRACT

Maturity – October - beginning of November.

French variety discovered in 1812 in the garden of the College of Montlucon. In Romania spread only
in home gardens and pomological collections.
Tree – vigorous, little hard on the soil and climate, resistant to extreme cold and drought, fairly resistant
to diseases and insects at very regular and abundant fruiting.
Fruit – sub-average, ovoid, conical or shortly strangled, irregular surface, yellow-greenish, brownish
spots around the stems, dotted and striped with rust on its surface, often tinged with red on the side facing the
sun. Flesh white, fine, melting, juicy, slightly acidic, very sweet, and spiced with a fine aroma, without
concretions. Good quality.
 VAN MÖNS

S i n o n i m e : franc. V a n Möns, V a n Möns de Léon Leclerc.

rus. V a n Möns.
germ. V a n Möns Butterbirne.

Origine. S o i d e o r i g i n e franceză, o b ţ i n u t în anul 1 8 2 8 , în l o c a l i t a t e a L a v a l , de către

L . L e c l e r c şi d e d i c a t p o m o l o g u l u i V a n Möns.

R ă s p î n d i r c . F i i n d a p r e c i a t şi s o c o t i t ea u n u l d i n t r e cele m a i b u n e soiuri d e p e r e de
t o a m n ă , a c e s t soi s-a r ă s p î n d i t r e p e d e în F r a n ţ a , B e l g i a , G e r m a n i a , A u s t r i a , B . S. S.
U c r a i n e a n ă , m a i ales î n C r i m e e a , p r e c u m şi în a l t e ţări u n d e se c u l t i v ă p ă r u l .
L a n o i a fost i n t r o d u s la sfîrşitul s e c o l u l u i t r e c u t . S-a răspîndit însă p u ţ i n , şi în prezent
se întîlneşte n u m a i în c o l e c ţ i i l e staţiunilor e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e şi c a p o m răzleţ în gră­
dinile d e l î n g ă case.

CARACTERISTICILE SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , reuşeşte b i n e a l t o i t atît p e g u t u i , cît şi p e p ă r p ă d u r e ţ şi se

f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă . E s t e rezistent la ger, secetă, p r e c u m şi la a t a c u l d ă u n ă t o r i l o r ;
în anii p l o i o ş i fructele sînt însă p ă t a t e d e r a p ă n .
C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a
Kapoleon.
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an.
F r u c t e l e sînt b i n e prinse p e p o m , m a r i , c u a s p e c t a t r ă g ă t o r , g r u p a t e c î t e 2 — 3 la un
l o c , c o n s i d e r a t e c a f r u c t e d e m a s ă de c a l i t a t e a I .
Calităţi : p r e c o c i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă a p o m u l u i , p r e c u m şi f r u m u s e ţ e a şi
calitatea foarte b u n ă a fructelor.
Defecte : sensibilitatea f r u c t e l o r la rapăn.

POMUL

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i destul de m a r i şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , c u s c o a r ţ a n e t e d a ,
cenuşie î n c h i s .
Coroana — î n g u s t - p i r a m i d a l ă , înaltă, c o m p a c t ă , c u frunziş b o g a t (fig. 4 7 ) .
 VAN MÖNS 201

Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , b i n e garnisite c u r a m u r i d e r o d , c u scoarţa, d e

c u l o a r e verde-măslinie, suflată c u cenuşiu, şi c u lenticele mari, o v a l e sau o r b i c u l a r e , rare,
dispuse o r i z o n t a l .
Ramurile de rod — reprezentate prin p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .

Fig. 47. — Van Möns.

Lăstarii — v i g u r o ş i , lungi sau mijlocii, c u i n t e r u o d u r i s c u r t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e

verde-gălbuie p î n ă la verde-măslinie, şi lenticele rare, destul d e miei, c o l ţ u r o a s e , î m p r ă ş ­
tiate neregulat ; vîrful lăstarilor î n creştere slab p u b e s c e n t .
Mugurii vegetativi — c o n i c i , ascuţiţi, c u solzii adesea dezlipiţi, c u virfurile puţin
îndepărtate d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e destul d e m a r i şi p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Frunzele — mari, a v î n d 71—93 m m l u n g i m e şi 3 7 — 4 7 m m l ă ţ i m e , o v a t - a l u n g i t e ,
uneori eliptice. L i m b u l p u ţ i n c u r b a t , c u marginile întregi, o n d u l a t e . P e ţ i o l u l m i j l o c i u sau
lung, destul de gros.
Florile — mari, c u petalele o v a t e , l u n g u n g u i c u l a t e , de c u l o a r e albă, c u striuri subţiri,
roşietice.
202 SOIURI DE P A R R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

FBUCTUL

Mărimea — m a r e , H = 1 0 2 — 1 1 8 m m , D = 76—90 m m ; g r e u t a t e a d o 2 6 0 — 2 8 0 g-
Forma — c o n i c - a l u n g i t ă , d e s t u l d e r e g u l a t ă sau p u ţ i n asimetrică, c u diametrul
m a x i m deplasat m u l t c ă t r e caliciu (fig. 4 8 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e la r e c o l t a r e , g a l b e n ă - l i m o n i e la c o m p l e t a m a t u r i t a t e ,
a c o p e r i t ă c u b r u n - p u r p u r i u p e par­
t e a însorită, c u p u n c t e şi p e t e mari
de rugină, împrăştiate neregulat,
c o n c e n t r a t e m a i m u l t în apropierea
cavităţii calic iale.
Pedunculul — lung de 28—32
m m , destul d e ' g r o s , s u b ţ i a t la m i j l o c ,
u ş o r a r c u i t , m a i rar d r e p t , înfipt ver­
tical sau î m p i n s p u ţ i n o b l i c d e u n
m a m e l o n p r o e m i n e n t , f o r m a t într-o
parte a cavităţii pedunculare, care
corespunde întotdeauna cu partea
mai d e z v o l t a t ă a f r u c t u l u i .
Cavitatea pedunculară — foarte
m i c ă , îngustă, n e r e g u l a t ă , adesea
d e p l a s a t ă într-o p a r t e .
Caliciul — m i j l o c i u sau m a r e ,
d e s c h i s , c u sepalele m i c i şi înguste,
u n i t e la b a z ă , c u virfurile răsfrînte
u ş o r în afară, p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — d e m ă r i m e
mijlocie, puţin adîncă.
Pieliţa — destul d e groasă, ne­
tedă, unsuroasă, s e m i l u c i o a s ă , ade­
r e n t ă la pulpă.
Cavitatea subcalicială — mijlo
cie, c o n i c ă , p u ţ i n a d î n c ă .
Inima — ovală, alungită spre
p e d u n c u l , p u ţ i n asimetrică, slab mar­
c a t ă d e f a s c i c u l e albe-verzui.
Lojile — m i c i , înguste, c u pereţii
Fig. 48. - van Möns. netezi, subţiri, albi-verzui, lucioşi.
Seminţele — mijlocii, ovoid-
alungite, cu vîrful foarte ascuţit, de culoare castanie.
Pulpa — a l b ă , f o a r t e fină, s u c u l e n t ă , f o n d a n t a , d u l c e - v i n u r i e , a c i d u l a t ă , c u a r o m ă
p l ă c u t ă , a p r o a p e Upsită d e sclereide.
Maturitatea de consum — î n c e p e d i n o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la j u m ă t a t e a lunii
n o i e m b r i e ; în r e g i u n i l e d e m u n t e se p o a t e p r e l u n g i u n e o r i p î n ă în d e c e m b r i e .
 VAN MÖNS 2"3

B E C O M A N D Ä R i . S o i u l T a n M ö n s , deşi nu este r a i o n a t , se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile

de l i n g ă case în t o a t e regiunile p o m i c o l e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — с е р е д и н а н о я б р я .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1828 г о д у и посвященный
бельгийскому п о м о л о г у Ван Монсу ; мало распространен в P H P .
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о г о р о с т а , в ы с о к о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з ­
ням и вредителям; п л о д о н о с и т ь начинает рано и дает е ж е г о д н о обильные у р о ж а и .
Плод — к р у п н ы й , к о н и ч е с к о й ф о р м ы , п р о д о л г о в а т ы й , а с и м м е т р и ч н ы й , л и м о н н о -
ж е л т о г о ц в е т а с т е м н о - п у р п у р о в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и к р у п н ы м и
ржавыми беспорядочно разбросанными пятнами; мякоть белая, очень нежная,
сочная, тающая, винно-сладкая с приятным ароматом, п о ч т и без каменистых к л е т о к ;
очень хорошего качества.

BÉSTJMÉ

Maturité — octobre — mi-novembre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e en 1 8 2 8 e t d é d i é e a u g r a n d p o m o l o g u e b e l g e
V a n M ö n s . E n c o r e p e u r é p a n d u e d a n s la B . P . B o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , d e h a u t e taille, résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x
maladies c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification h â t i v e , régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — g r o s , c o n i q u e - a l l o n g é , a s y m é t r i q u e ; j a u n e citrin, r e c o u v e r t de b r u n - p o u r p r e
du c ô t é d u soleil, a v e c de grosses t a c h e s de r o u i l l e , r é p a n d u e s i r r é g u l i è r e m e n t . Chair
b l a n c h e , très fine, j u t e u s e , f o n d a n t e , s u c r é e - v i n e u s e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e , p r e s q u e d é p u r v u e
de c o n c r é t i o n s . P r e m i è r e qualité.

ABSTRACT

Maturity – October - mid-November.

Variety of French origin obtained in 1828 and dedicated to the great Belgian pomologist Van Mons.
Still rare in Romania.
Tree – strong, tall, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects, fruiting early, regular
and abundant.
Fruit – large, conical-elongated, asymmetrical, yellow citrine, covered with purple-brown side of the
sun, with large patches of rust, scattered irregularly. Flesh white, very thin, juicy, melting, sweet and vinous,
with pleasant aroma, almost devoid of concretions. Premium quality.
 D U C E S A DE A N G O U L Ê M E

Sinonime : franc. Duchesse d'Angoulême, Des Eparonnais, Duchesse.

rus. Diuşes A n g u l e m , Gherţoghinea Angulemskaia.
germ. Herzogin v o n Angoulême.
pol. A n g u l e m k a , D i u s z e s a prawdziwa,.
ceh. Angoulêmskâ.
mag. Angulêmei Hercegno.
liulg. Angulêmska Dukesa.

Origine. S o i de origine franceză, d e s c o p e r i t în a n u l 1 8 0 9 d e c ă t r e A . A u d u s s o n în

l o c a l i t a t e a A n g e r s . L a î n c e p u t i s-a dat n u m e l e d e P o i r e d e s E p a r o n n a i s , iar în a n u l 1820
n u m e l e d e D u c h e s s e d ' A n g o u l ê m e în cinstea Măriei ï e r e z a , fiica regelui L u d o v i c al X V I - l e a ,
soţia d u c e l u i d e A n g o u l ê m e .

Răspîndire. E s t e răspîndit în F r a n ţ a , B e l g i a , A u s t r i a , G e r m a n i a şi s u d u l U . E . S . S . ,
p r e c u m şi în alte ţări u n d e se c u l t i v ă p ă r u l .
L a n o i este răspîndit p r e t u t i n d e n i , m a i ales î n M u n t e n i a şi M o l d o v a , u n d e d ă cele
mai b u n e rezultate.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s în tinereţe, iar p e m ă s u r ă c e înaintează în v î r s t a creşterea d e v i n e

m o d e r a t ă . S e f o r m e a z ă u ş o r î n p e p i n i e r ă , a v î n d c o r o a n ă d e a s ă şi r a m u r i l u n g i , n e c e s i t ă
tăieri r e g u l a t e d e rărire şi f r u c t i f i c a r e . E s t e l o n g e v i v şi reuşeşte a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ ;
altoit p e g u t u i trăieşte p u ţ i n şi se d e z b i n ă u ş o r d e la p u n c t u l d e altoire, d e a c e e a p e n t r u
p o m i i p i t i c i se f o l o s e s c p o r t a l t o i i i n t e r m e d i a r i . E s t e p r e t e n ţ i o s faţă d e sol, c l i m ă şi e x p o z i ţ i e
şi n e c e s i t ă soluri fertile, p e r m e a b i l e , afinate, situate în l o c u r i b i n e e x p u s e la soare şi adă­
p o s t i t e . F o a r t e b u n e r e z u l t a t e se o b ţ i n î n terenurile l u t o - n i s i p o a s e , r e v e n e , p r e c u m şi în
terenurile d e a l u v i u n e . Nil sînt i n d i c a t e terenurile c o m p a c t e , reci şi nici cele u ş o a r e şi
e x p u s e la secetă. R e c o l t e b o g a t e şi f r u c t e d e c a l i t a t e superioară se o b ţ i n în culturile irigate,
 PLANŞA XXVI

Ducesa de Angoulême.
 DUCESA DE ANGOULÊME 2Пл

c u c o n d i ţ i a c a subsolul să fie p e r m e a b i l . E s t e sensibil la ger, secetă şi la căldurile prea mari,

m a i ales în p e r i o a d a d e tinereţe ; este însă rezistent la b o b , în special la r a p ă n .
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l e p o c i i d e înflorire a părului, iar p e r i o a d a respectivă durează
1 0 — 1 2 zile. O p a r t i c u l a r i t a t e a acestui soi este t e n d i n ţ a d e a înflori şi în t i m p u l verii. î n
c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e este parţial a u t o f e i t i l ; u n e o r i are t e n d i n ţ a d e a f o r m a f r u c t e p e c a l e
p a r t e n o c a r p i c ă . Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : B u n a L u i z a d c A v r a n c h e s , D e c a n a
Comisiei, N o t a r u l L e p i n , Passe Crassane, W i l l i a m s . La rîndul său este b u n p o l e n i z a t o r
p e n t r u alte soiuri.
I n t r ă de t i m p u r i u p e r o d şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an.
Fructele sînt mari, uneori foarte mari, ajungînd chiar pînă la 7 0 0 — 9 0 0 g,
de calitate f o a r t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 9,52 % zahăr, 0 , 1 6 % aciditate,
0,08% s u b s t a n ţ e t a n o i d e , 0,45 % p r o t e i n e şi 2,5 m g % v i t a m i n a C . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă
a fructelor este de 64,16 cal. S e s c u t u r ă u ş o r d e v î n t şi se p ă t e a z ă în locurile l o v i t e ; s u p o r t ă
t r a n s p o r t u l d a c ă sînt r e c o l t a t e la t i m p , însă se p ă s t r e a z ă greu şi c u pierderi însemnate.
Calităţi : v i g o a r e a şi s ă n ă t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a d u n d e n t ă şi calitatea superioară,
p r e c u m şi rezistenţa la r a p ă n a fructelor.
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la g e r şi secetă, crăparea fructelor în faza d e pîrgă
d u p ă o secetă s u c c e d a t ă d e p l o i a b u n d e n t e , p r e c u m şi slaba l o r rezistenţă la păstrare.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d e 5 — 6 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u
scoarţa d e c u l o a r e brună-cenuşie, c u c r ă p ă t u r i n e r e g u l a t e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , iar în perioada de plină r o d i r e larg-piramidală şi răsfirată
(fig. 4 9 ) .
Ramurile de schelet — lungi, p o t r i v i t d e g r o a s e , b i n e garnisite c u r a m u r i d e r o d ,
c u l e m n u l relativ fragil, din care c a u z ă adesea se r u p s u b g r e u t a t e a fructelor.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i m u l t p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e ; s m i c e l e l e şi nuie­
luşele se întîlnesc m a i rar, î n d e o s e b i la p o m i i tineri.
Lăstarii — lungi, groşi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , p u b e s c e n ţ i la vîrf,
c u lenticele p r o e m i n e n t e p e i n t e r n o d u r i l e d e la b a z ă , alungite şi dese, iar p e restul lăstaru­
lui n e r e g u l a t e ea f o r m ă şi aşezare.
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t d o
ramură, de culoare brună închis.
Mugurii floriferi — mari, o v o i d - a l u n g i ţ i , c u vh-ful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e brună-roşiatică
închis, u n e o r i a c o p e r i ţ i c u perişori albicioşi.
Frunzele — mari, o v a t e sau e l i p t i c e , c u vîrful ascuţit şi î n g u s t a t e spre p e d u n c u l ,
c u marginile l i m b u l u i întregi şi n u m a i c ă t r e vîrf serate m ă r u n t . P e ţ i o l u l d e g r o s i m e şi lun­
gime mijlocii.
Florile — c î t e 6—9 în inflorescenţă, sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , i n v o a l t e , c u petalele
alungite şi î n d e p ă r t a t e la b a z ă , d e c u l o a r e albă.
 206 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Fig. 49 — Ducesa de Angoulême.

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 80 — 1 2 5 m m şi D = 5 5 — 1 0 2 m m ; greu­

tatea d e 2 5 0 — 5 0 0 g.
Forma — sferic-alungită, c o n i c - t r u n e h i a t ă spre p e d u n c u l , c u suprafaţa în g e n e r a l
v ă l u r a t ă . L a u n e l e f r u c t e se o b s e r v ă c i n c i c o a s t e largi, p u ţ i n a p a r e n t e la m i j l o c u l fructului
şi b i n e c o n t u r a t e c ă t r e c a v i t a t e a calicială ( p l . X X V I ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m d e v i n e g a l b e n ă d e s c h i s
şi p e p a r t e a însorită g a l b e n ă - a u r i e . P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt r ă s p î n d i t o p u n c t e fine
d e c u l o a r e cafenie, p r e c u m şi p e t e d e r u g i n ă , d e f o r m ă n e r e g u l a t ă , c o n c e n t r a t e m a i m u l t spro
c a v i t a t e a calicială.
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , p u ţ i n arcuit, s l a b î n g r o ş a t la p u n c t u l de
inserţie, semilignificat, d e c u l o a r e cafenie deschis.
Cavitatea pedunculară — d e a d î n c i m e şi l ă r g i m e v a r i a b i l e , a s i m e t r i c ă , cu marginile
neregulate şi pereţii c u t a ţ i .
 DUCESA DE ANGOULEME 207

Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , închis sau s e m i d e s c h i s , c u sepalele m a r i , î n g u s t e , dresate,

d i s t a n ţ a t e la b a z ă .
Caritatea calicială — m a r e , largă, destul d e a d î n c ă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e , c u pereţii
încreţiţi şi a c o p e r i ţ i c u r u g i n ă dispusă în fîşii.
Pielita - g r o a s ă , aspră, lucioasă, a d e r e n t ă la p u l p ă , c ă p t u ş i t ă c u sclereide.
Cavitatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , c o n i c ă , n u c o m u n i c ă c u c a m e r a a x i a l ă .
Inima—mică, eliptică, simetrică, aşezată spre c a l i c i u , d e l i m i t a t ă d e m a i m u l t e r î n d u r i
de sclereide fine.
Lojile — m i j l o c i i sau m i c i , înguste, c u pereţii albi, subţiri.
Seminţele - m i c i , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e cafenie ; d e m u l t e ori seci.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială înaltă şi îngustă, u n e o r i i n e x i s t e n t ă , m a r c a t ă d o a r
prin d o u ă f i l a m e n t e albe.
Pulpa - albă, c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , semifină, suculentă, f o n d a n t a , dulce-vinurie, cu
a r o m ă p l ă c u t ă ; în t i m p u l păstrării p i e r d e din fineţe, d e v i n e g r a n u l o a s ă şi mai p u ţ i n p l ă c u t ă
la g u s t .
Maturitatea de consum — c o i n c i d e c u p e r i o a d a o c t o m b r i e — n o i e m b r i e , m a i rar p î n ă
în d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul D u c e s a d e A n g o u l ê m e se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile d e l i n g ă

case, cît şi în plantaţiile m a r i . î n sortimentele d e p e r s p e c t i v ă este r a i o n a t c a soi d e b a z ă
în t o a t e regiunile p o m i c o l e ale ţării, c u e x c e p ţ i a regiunilor a V I - a — C î m p i a D u n ă r i i şi a
X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a u n d e se r e c o m a n d ă n u m a i ca soi de c o m p l e t a r e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — н о я б р ь .
Сорт французского п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1809 г о д у . Распространен
во всех п л о д о в о д ч е с к и х р а й о н а х P H P .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и м а т и ч е с к и м
условиям, чувствительное к морозам и засухе, но устойчивое к болезням и вредителям ;
плодоносит обильно и ежегодно.
Плод—крупный и л и о ч е н ь к р у п н ы й , г р у ш е в и д н о й или о к р у г л о - п р о д о л г о ­
ватой ф о р м ы , с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , с в е т л о - ж е л т о г о ц в е т а с н е ж н ы м и т о ч к а м и
коричневого цвета и ржавыми неправильной формы пятнами; м я к о т ь белая, полу­
нежная, сочная, тающая, винно-сладкая с приятным ароматом; очень х о р о ш е г о
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — o c t o b r e — n o v e m b r e .
Variété d ' o r i g i n e française, o b t e n u e e n 1 8 0 9 , r é p a n d u e d a n s t o u t e s les r é g i o n s d ' a r b o -
r i c u l t u r e fruitière d e la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t , sensible
a u x g r a n d s froids e t à la sécheresse, mais résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x
insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — gros o u très g r o s , p i r i f o r m e o u s p h é r i q u e - o b l o n g , à surface o n d u l é e ; j a u n e
blafard, a v e c d e p e t i t s p o i n t s b r u n s e t des t a c h e s irrégulières d e r o u i l l e . Chair b l a n c h e , mi-
fine, j u t e u s e , f o n d a n t e , sucrée-vineuse, à l ' a r ô m e a g r é a b l e . T r è s b o n n e qualité.
 207a
ABSTRACT

Maturity – October-November.
Variety of French origin obtained in 1809; spread in all fruits growing regions of Romania.
Tree – medium vigour, as requiring the report of the soil and climate sensitive to extreme cold and
drought, but resistant to fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – large or very large, pear-shaped or spherical, oblong, wavy surface, pale yellow, with small
brown dots and irregular patches of rust. Flesh white, half-fine, juicy, melting, sweet and vinous, with pleasant
aroma. Very good quality.
 UNTOASA BOSC

S i n o n i m e : franc. B e u r r é B o s c , B e u r r é d ' A p r e m o n t Cannelle, Calebasse B o s c .

rus. Bere Alexandr, Bere Bosk, Beurré Bosc, Bere Apremont.
germ. B o s c s F l a s c h e n b i r n e , Calebasse B o s c , K a i s e r k r o n e .
engl. Beurré Bosc, Bosc.
ital. Calebasse B o s c .
ceh. Boscova lahvice.
mag. Bosc kobakja.
biilg. B o s k o v a m â s l o v k a , B o s k o v a b u t i l k o v i d n a .

Origine. S o i d e o r i g i n e franceză, d e s c o p e r i t d e M . M a d i o t , d i r e c t o r u l pepinierei depar­

t a m e n t a l e d i n B h ô n e , în a p r o p i e r e a oraşului A p r e m o n t ( H a u t e - S a ô n e ) , c a u n p o m bătrîn,
n e a l t o i t , d i n care a trimis a l t o a i e G r ă d i n i i b o t a n i c e d i n Paris. P o m i i altoiţi au dat p r i m e l e
f r u c t e î n a n u l 1 8 3 5 . F r u c t e l e fiind d e caUtate e x c e p ţ i o n a l ă , acest soi a fost d e d i c a t lui
B o s c , fost d i r e c t o r şi p o m o l o g d e la a c e a s t ă g r ă d i n ă b o t a n i c ă .

Băspîndire. F i i n d f o a r t e v a l o r o s , soiul U n t o a s a B o s c a fost preluat d i n F r a n ţ a d e către

pepinieriştii d i n B e l g i a , u n d e c i r c u l ă s u b n u m e l e d e B e u r r é d ' A p r e m o n t ; s-a răspîndit a p o i
în A u s t r i a , Germania, A n g l i a , B . S. C e h o s l o v a c ă , B . P . P o l o n ă , U . E . S . S . şi alte ţări
d i n E u r o p a . E s t e c u n o s c u t d e a s e m e n e a şi în S . U . A . , u n d e este f o a r t e apreciat şi c u l t i v a t
c a soi d e b a z ă .
L a n o i este răspîndit m a i m u l t în M o l d o v a şi T r a n s i l v a n i a şi m a i p u ţ i n în celelalte
regiuni.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l în p e p i n i e r ă creşte destul d e slab, însă în livadă vigoarea sporind, acesta

a t i n g e d i m e n s i u n i m i j l o c i i sau destul d e m a r i , p î n ă c e a j u n g e în plină r o d i r e . Mai tîrziu v i g o a ­
r e a s c a d e şi se m e n ţ i n e m o d e r a t ă . S e c u l t i v ă m a i m u l t în f o r m ă d e s e m i t r u n c h i . î n t r u c î t
m a n i f e s t ă t e n d i n ţ ă d e degarnisire, este necesar să i se a p l i c e tăieri scurte p e n t r u apropierea
p r o d u c ţ i i l o r d e r o d d e r a m u r i l e d e schelet. P o m u l reuşeşte f o a r t e b i n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ ;
a l t o i t d i r e c t p e g u t u i se d e z v o l t ă î n c e t , d i n c a r e c a u z ă se r e c o m a n d ă folosirea p o r t a l t o i l o r
i n t e r m e d i a r i . P r e f e i ă solurile fertile, a d î n c i , p e r m e a b i l e şi r e v e n e ; cele m a i b u u e rezultate
 PLANŞA XXVII

Untoasa Bosc
 UNTOASA BOSC 209

le d ă însă p e c e r n o z i o m d e g r a d a t şi p e a l u v i u n i . A c o l o u n d e livezile p o t fi irigate, soiul U n ­

t o a s a B o s c d ă p r o d u c ţ i i f o a r t e m a r i şi f r u c t e d e c a l i t a t e superioară. E s t e p u ţ i n r e z i s t e n t
faţă d e ger, m a i ales în tinereţe, d e a c e e a se r e c o m a n d ă l o c u r i l e b i n e a d ă p o s t i t e unde
p o m i i p o t atinge v î r s t a d e 5 0 — 0 0 ani. E s t e rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
P e r i o a d a d e înflorire este f o a r t e tîrzie şi d u r e a z ă d e s t u l d e m u l t . E s t e u n u l d i n
soiurile c a r e îşi terniină cel d i n u r m ă înflorirea, fiind ferit d e îngheţurile tîrzii d e p r i m ă v a r ă .
Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , F a v o r i t a lui C l a p p ,
D e c a n a Comisiei, D u c e s a d e A n g o u l ê m e , M a g d a l e n a d e v a r ă , P a s s e Crassane, S a i n t Ger­
m a i n , U n t o a s a Giffard, U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a H a r d y , V a n M ö n s , W i l h a m s şi
Z a h a r a t a de M o n t l u ç o n . E s t e b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u alte soiuri şi are t e n d i n ţ a d e a r o d i
p e cale p a r t e n o c a r p i c ă .
P o m u l i n t r ă p e r o d d e s t u l d e t i m p u r i u , la 6—8 ani c î n d este altoit p e p ă r p ă d u r e ţ
şi la 4 — 5 ani p e g u t u i . P r o d u c e regulat şi a b u n d e n t ; la v î r s t a d e 2 5 — 3 0 ani u n p o m
p r o d n c e 1 5 0 — 2 0 0 k g , iar în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e m e d i u şi a g r o t e h n i c ă d ă p r o d u c ţ i i de
200—300 k g pe p o m .
F r u c t e l e a u g u s t f o a r t e p l ă c u t , fiind d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă sau e x c e l e n t ă ; c o n ţ i n
1 0 , 9 7 % zahăr, 0 , 2 3 % a c i d i t a t e , 0 , 0 8 % s u b s t a n ţ e t a n o i d e , 0,33 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e şi
0,6 m g % v i t a m i n a C . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă a p e r e l o r este d e 73,20 c a l . Sînt r e z i s t e n t e la
c ă d e r e ; s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă b i n e 3 0 —40 d e zile d u p ă r e c o l t a r e . F r u c t e l e
a j u n g la m a t u r i t a t e t r e p t a t , d i n c a r e c a u z ă se r e c o m a n d ă ca r e c o l t a r e a să se f a c ă în d o u ă
reprize, în a d o u a şi a treia d e c a d ă a lunii s e p t e m b r i e , la i n t e r v a l d e 4 — 5 z i l e ; cele d e p e
vîrfuri în p r i m a repriză, iar cele d i n interiorul c o r o a n e i în a d o u a . î n d e p o z i t f r u c t e l e a j u n g
t r e p t a t la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , c e e a c e î n g ă d u i e desfacerea şi c o n s u m u l eşalonat şi în
condiţii mai bune.
Calităţi : p r o d u c t i v i t a t e a m a r e a p o m i l o r , g u s t u l e x c e l e n t şi f r u m u s e ţ e a fructelor,
p r e c u m şi rezistenţa l o r la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Defecte : insuficienta rezistenţă a p o m i l o r la ger, m a i ales în t i n e r e ţ e .

POMUL

P o m u l are trunchiul d e î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t , c i l i n d r i c , c u s c o a r ţ a d e c u ­
loare cenuşie.
Coroana — larg-piramidală, rară, răsfirată, c u c o n t u r neregulat (fig. 5 0 ) .
Ramurile de schelet — lungi şi g r o a s e , g e n i c u l a t e , c u vîrfurile a r c u i t e la p o m i i în
plină r o d i r e .
Ramurile de rod — lungi, p r e d o m i n ă smicelele şi nuieluşele, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
cenuşie, n e t e d ă ; la p o m i i în vîrsta p r e d o m i n ă cele scurte, pintenii, ţ e p u ş e l e şi b u r s e l e .
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , groşi, arcuiţi, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , d e c u l o a r e
brună-cafenie, c u lenticele m i c i , d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s , r ă s p î n d i t e neregulat.
Mugurii vegetativi — cei d e la b a z a r a m u r i i m i c i , c o m e i , turtiţi, c u vîrful a s c u ţ i t ,
lipiţi d e r a m u r i , iar cei d e la vîrf mari, d e p ă r t a ţ i , a v î n d o p o z i ţ i e a p r o a p e p a r a l e l ă c u
ramura.
Mugurii floriferi — de mărime mijlocie, c o n i c i , c u vîrful ascuţit, d e c u l o a r e c e ­
nuşie.
Frunzele — m a r i , c u l u n g i m e a d e 8 5 — 9 0 m m şi l ă ţ i m e a d e 6 0 — 6 5 m m , o v a t e s a u
eliptice, p u ţ i n alungite la vîrf, adesea asimetrice, c u marginile p u ţ i n r i d i c a t e , întregi sau

14 - с. 2 6 0 8
 210 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

slab serate la vîrf. L i m b u l d e c u l o a r e v e r d e intens, l u c i o s p e faţa superioară şi v e r d e

deschis, m a t , p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l scurt şi gros la frunzele de p e lăstari şi lung, de
g r o s i m e m i j l o c i e , la frunzele din r o z e t e .
Flcrile — mari, c u petalele ovat-alungite, î n d e p ă r t a t e la b a z ă , a l b e sau eu slabă
nuanţă roz.

Fig. 50. — Untoasa Bosc.

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , însă v a r i a b i l ă In

g e n e r a l , fiind i n f l u e n ţ a t ă m u l t d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u şi d e c u l t u r ă , Ы = 85 — 115 m m şi
D = 65 — 75 m m ; g r e u t a t e a d e 1 5 0 — 2 6 0 g.
Forma — piriform-alungită şi gîtuită, foarte caracteristică, cu partea superioară
r o t u n j i t ă , s t r a n g u l a t ă şi î n g u s t a t ă t r e p t a t spre p e d u n c u l ( p l . X X V I I ) .
Culoarea — d e f o n d , v e r d e - g ă l b u i e la fructele în p î r g ă , g a l b e n ă - a u r i e la r e c o l t a r e şi
g a l b e n ă - p o r t o c a l i e la c o m p l e t a m a t u r i t a t e , a c o p e r i t ă p e t o a t ă suprafaţa c u rugină fină,
 UNTOASA BOSC 211

subţire şi p r e s ă r a t ă rie n u m e r o a s e p u n c t e o r b i c u l a r e , d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e ; u n e o r i p e
faţa însorii8 există и rumeneală c ă r ă m i z i e , fină. î n general, fructul are u n a s p e c t p l ă c u t .
Pednncvlnl — d e l u n g i m e şi g r o s i m e foarte v a r i a b i l e , semilignificat, f l e x i b i l , a d e s e a
arcuit şi răsucit, mai rar d r e p t , îngroşat la ambele c a p e t e , d e c u l o a r e g ă l b u i e - c a f e n i e , neuni­
f o r m a p e toată lungimea.
Caritatea pedunculară — î n g u s t ă , superficială, adesea i n e x i s t e n t ă , c u p e r e ţ i i î n c r e ţ i ţ i ,
acoperiţi cu rugină.
Caliciul - de m ă r i m e mijlocie, adesea, semideschis, eu sepalele dresate, scurte,
ascuţite, u s c a t e , d e c u l o a r e brună-cafenie.
Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e şi a d î n c i m e m i c i , c u suprafaţa n e t e d ă sau foarte
p u ţ i n o n d u l a t ă la fructele t r u n c h i a t e la vîrf.
Pielita — subţire, n e t e d ă , a s p r ă , s e m i m a t ă , d e s t u l d e r e z i s t e n t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, d e a d î u c i m e m i c ă , c o n i c ă .
Inima — de m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă sau f u s i f o r m ă , d e p l a s a t ă spre c a l i c i u ,
s l a b m a r c a t ă d e u n strat d e sclereide fine.
Lojile — de dimensiuni m i j l o c i i , o v a l e , înguste, închise.
Seminţele — m i c i , o v o i d e , c u vîrful scurt a s c u ţ i t , t u r t i t e p e o p a r t e , p u n e , d e c u l o a r e
b r u n ă închis, în general, caracteristice a c e s t u i soi.
Axul — inchis sau f o r m e a z ă o c a m e r ă axială c i l i n d r i c ă , a s c u ţ i t ă l a c a p e t e .
Pulpa — albă-gălbuie sau g a l b e n ă deschis la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă , fină, fondanta,
foarte suculentă, d u l c e , c u a r o m ă fină şi g u s t d e m i g d a l ă sau d e s c o r ţ i ş o a r ă , f o a r t e p l ă c u t ,
d e c a l i t a t e foarte b u n ă sau e x c e p ţ i o n a l ă .
Maturitatea de consum — octombrie — noiembrie.

RECOMANDĂRI. Datorită căutaţilor p e c a r e le are fructul, soiul Untoasa B o s c se

r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lingă case şi p e n t r u livezile m a r i în t o a t ă ţ a r a . P e n t r u v i i t o r
este r a i o n a t ca soi d e b a z ă în t o a t e regiunile p o m i c o l e ale ţării, c u e x c e p ţ i a r e g i u n i l o r a
Vl-a — C î m p i a D u n ă r i i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a , u n d e se r e c o m a n d ă n u m a i c a
soi d e c o m p l e t a r e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — октябрь—ноябрь.
Сорт французского происхождения, довольно расространенный в PHP.
Дерево—умеренной силы р о с т а , достигает средних размеров, требовательное
к п о ч в е , н е м о р о з о у с т о й ч и в о е , но у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; д а е т п р а в и л ь ­
ные и о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — выше с р е д н е й и л и к р у п н о й в е л и ч и н ы , продолговато-грушевидный
сдавленный, о р а н ж е в о - ж е л т о г о цвета, сплошь покрытый тонким р ж а в ы м налетом и
многочисленными коричневато-бурыми круглыми точками; мякоть желтоватая,
нежная, тающая, очень сочная, сладкая с нежным ароматом; очень хорошего ка­
чества.
212 SOIURI DE PAR RAION'ATE SI DE PERSPECTIVA

EÉSTJMÉ

Maturité — o c t o b r e — n o v e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e , assez r é p a n d u e dans la B . P . B o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , d e d i m e n s i o n s m o y e n n e s , difficile q u a n t a u x c o n d i t i o n s
d u sol, sensible a u x g r a n d s froids, m a i s résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x in-
sectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , p i r i f o r m e - a l l o n g é et étranglé ; j a u n e - o r a n g é , c o m p l è -
t e m e n t r e c o u v e r t de r o u i l l e fine, r i c h e m e n t p i q u e t é de b r u n . Chair blanc-jaunâtre, fine,
f o n d a n t e , très j u t e u s e , sucrée, f i n e m e n t a r o m a t i q u e s . D e très b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – October-November.
Variety of French origin, fairly widespread in Romania.
Tree – moderate vigour, medium size, about the difficult soil conditions, extreme cold-sensitive but
resistant to fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – medium to large, pear-shaped, elongated and strangled, yellow-orange, completely covered with
rust fine richly speckled with brown. Flesh yellowish-white, fine, melting, very juicy, sweet, and delicately
aromatic. Very good quality.
 KIEFFERSEEDLING

S i n o n i m e : engl. Kieffer's Seedling.

rus. Seianeţ K i f f e r a .
germ. Kieffer S ä m l i n g .
mag. Kieffer K ö r t e .

Origine. S o i d e origine americană, obţinut de p o m o l o g u l P . K i e f f e r d i n Fila^

delfia în anul 1 8 6 3 . S e p r e s u p u n e a fi u n hibrid n a t u r a l între Pirus serotina şi soiul W i l l i a m s .

Răspîndirc. Este răspîndit î n S . U . A . şi în ţările d i n c e n t r u l şi s u d u l Europei.

L a n o i se întîlneşte c a p o m răzleţ în grădinile d e l î n g ă c a s e şi m i i rar în l i v e z i l e
mari d i n M u n t e n i a , O l t e n i a şi M o l d o v a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , m a i alos în p e r i o a d a d e t i n e r e ţ e , se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă
şi este destul d e l o n g e v i v . R e u ş e ş t e altoit n u m a i p e p ă r p ă d u r e ţ . N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă
d e sol, s u p o r t ă foarte b i n e s e c e t a , este însă sensibil la g e r .
î n f l o r e ş t e f o a r t e t i m p u r i u , d i n c a r e c a u z ă în unii ani florile sînt surprinse d e b r u m e l e
tîrzii d o p r i m ă v a r ă . E s t e u n soi autosteril, iar în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e parţial autofertil.
C a p o l e n i z a t o r i se f o l o s e s c soiurile : B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , D e c a n a d e t o a m n ă , Saint
G e r m a i n , U n t o a s a H a r d y . A r e t e n d i n ţ a d e a p r o d u c e fructe p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă .
I n t r ă p e r o d destul d e t i m p u r i u , la v î r s t a d e 5 —6 ani şi p r o d u c e a b u n d e n t î n fiecare an.
F r u c t e l e sînt d e calitatea a I l - a , u n i f o r m e ea m ă r i m e şi c u a s p e c t a t r ă g ă t o r ; se ţin
b i n e p e p o m , se păstrează uşor şi s u p o r t ă foarte b i n e t r a n s p o r t u l . L a c o m p l e t a m a t u r i t a t e
fructele se p ă t e a z ă la cele m a i m i c i l o v i t u r i şi-şi p i e r d a s p e c t u l ; t r e b u i o d e c i m a n i p u l a t e
c u atenţie şi a m b a l a t e în m o d d e o s e b i t . D i n c a u z a g u s t u l u i o a r e c u m n e p l ă c u t , se folosesc
m a i p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l in stare p r o a s p ă t ă şi m a i m u l t c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s ­
trializare, d e o a r e c e la fiert d i s p a r m i r o s u l şi gustul n e p l ă c u t , iar fructele îşi p ă s t r e a z ă
f o r m a şi c u l o a r e a .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a regulată şi a b u n d e n t ă , calitatea b u n ă a fructelor
p e n t r u s c o p u r i industriale.
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la ger şi gustul n e p l ă c u t al f r u c t e l o r p e n t r u c o n s u m u l
în stare p r o a s p ă t ă .
214 SOIURI DE P A R R A I O N A T E SI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l atinge d i m e n s i u n i m i j l o c i i şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , cilinclric, d e g r o s i m e
mijlocie, cu scoarţa netedă.
Coroana — p i r a m i d a l ă , dresată, f o a r t e deasă (fig. 5 1 ) .

Fig. 51. - Kiefter Seedling.

Ramurile de schelet — lungi sau m i j l o c i i , subţiri, flexibile, rezistente la rupere, for­

mează cu axul un unghi ascuţit.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — l u n g i , d e s t u l d e groşi, c u s c o a r ţ a d e culoare roşie-cafenie, cu nuanţă
verzuie.
Mugurii vegetativi — m i c i , scurţi, a s c u ţ i ţ i şi lipiţi d e r a m u r ă , de culoare brună-
cenuşie.
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , c u vîrful r o t u n j i t , d o c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e .
 21.1
KIEFFER SEEDLING

Frunzele — mari, a v i n d l u n g i m e a d e 8 0 — 8 5 m m şi l ă ţ i m e a d e 5 0 — 6 0 m m , c u vîrful

lung şi ascuţit. L i m b u l g r o s , m e m b r a n o s , c u m a r g i n i l e serate a d î n c , d e c u l o a r e v e r d e închis
în cursul verii şi roşie aprins toamna.
Florile — g r u p a t e c î t e 3—11 într-o inflorescenţă, sînt mari, c u p e t a l e l e d e c u l o a r e
albă.

FHUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau m a r e , H = 7 5 — 9 2 m m şi D = 6 1 — 6 6 mm; greutatea

m e d i e d e 190 g.
Forma — o v o i d ă sau p i r i f o r m ă , s u b ţ i a t ă c ă t r e a m b e l e c a p e t e ; u n e o r i , în r e g i u n e a
cavităţii caliciale, se o b s e r v ă c o a s t e p r o e m i n e n t e , d i n c a r e c a u z ă se a s e a m ă n ă c u o g u t u i e .
F r u c t e l e , în general, sînt u n i f o r m e (fig. 5 2 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e galbenă-verzuie,
iar la maturitatea de consum galbenă sau
galbenă-aurie, m a i intens pe partea însorită,
uneori c u o roşeaţă spălată, n u a n ţ a t ă c u car­
m i n . P e întreaga suprafaţă a fructului există
p u n c t e cenuşii de rugină, f o a r t e dese şi p e a l o c u r i
p e t e de diferite m ă r i m i , de c u l o a r e cafenie.
Pedunculul — de 20—32 m m lungime, de
g r o s i m e mijlocie, adesea î n g r o ş a t şi c ă r n o s în
c a v i t a t e , d r e p t , semilignificat.
Cavitatea pedunculară — mică, îngustă,
a d î n c ă , adesea asimetrică.
Caliciul — m a r e , deschis sau s e m i d e s c h i s ,
f o r m a t din sepale gălbui, c ă r n o a s e şi î n d e ­
p ă r t a t e la b a z ă , înguste, c u vîrfurile uscate,
a p l e c a t e către interior şi a p o i răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e ,
c u pereţii încreţiţi şi c u pieliţa a c o p e r i t ă eu
rugină, răspîndită în f o r m ă d e raze sau p e t e ne­
regulate.
Pieliţa — f o a r t e groasă, taro, m a t ă eau
semilucioasă, căptuşită c u sclereide, a d e r e n t ă
la pulpă.
Cavitatea subcalicială — largă, în f o r m ă de Flg. 52. - Kieffer Seedling.
U , c u etaminele aşezate la m i j l o c u l înălţimii.
Inima — d e m ă r i m e mijlocie, în f o r m ă d e c e a p ă , situată central, bine delimitată.
Lojile — destul de mari, deschise, c u pereţii subţiri, netezi ; c o m u n i c ă c u camera
axială.
Seminţele mari, o v o i d - a l u n g i t e , c u v M u l ascuţit, t u r t i t e într-o p a r t e , d e c u l o a r e
brună închis.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă largă.
 S O I U R I D E PAR R A I O N A T E ŞI D E P E R S P E C T I V A
21 fi

Pulpa — albă, la c o m p l e t a m a t u r i t a t e a l b ă - c r e m , suculentă, f o n d a n t a , dulee-aeidu-

lată, astringentă, fără a r o m ă , la s u p r a c o a c e r e cu m i r o s n e p l ă c u t de terebentină, în jurul
inimii c u n u m e r o a s e sclereide.
Maturitatea de consum - î n c e p e în a d o u a d e c a d ă a lunii o c t o m b r i e şi se prelungeşte
pînă la sflrşitul lunii n o i e m b r i e .

B E C O M A N D Ä R I . Soiul K i e f f e r Seedling este indicat mai m u l t p e n t r u grădinile d e lingă

case şi mai p u ţ i n p e n t r u livezile mari. î n sortimentele de p e r s p e c t i v ă este p r e v ă z u t c a
soi d e încercare în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I l - a — D e a l u r i l e de v e s t
şi a V l l - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Cricurilor şi a S o m e ş u l u i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а о к т я б р я . — н о я б р ь .
С о р т с е в е р о - а м е р и к а н с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1863 г о д у и м а л о ­
распространенный в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , з а с у х о у с т о й ­
ч и в о е , н о ч у в с т в и т е л ь н о е к м о р о з а м ; п л о д о н о с и т ь н а ч и н а е т р а н о и дает о б и л ь н ы е
и ежегодные у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы или к р у п н ы й , я й ц е в и д н ы й или г р у ш е в и д н ы й , с у ­
женный к обеим концам, с сильной р е б р и с т о с т ь ю около чашечного у г л у б л е н и я ,
в о л о т н е т о - ж е л т о г о ц в е т а с б о л е е и н т е н с и в н о й о к р а с к о й на с о л н е ч н о й с т о р о н е , с
множеством серых точек различной величины; иногда с красно-карминовым румян­
цем на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я , с о ч н а я , т а ю щ а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я с
неприятным скипидарным запахом; хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — mi-octobre — novembre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e n o r d - a m é r i c a i n e , o b t e n u e e n 1 8 6 3 ; p e u r é p a n d u e d a n s la B . P . B o u -
maine.
Arbre — v i g o r e u x , l o n g é t i f , n o n e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, résistant à la
sécheresse, m a i s sensible a u x g r a n d s froids ; à p r o d u c t i o n h â t i v e , a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n o u g r o s ; o v o ï d e o u p i r i f o r m e , rétréci vers les d e u x p ô l e s , f o r t e m e n t
c ô t e l é d a n s la r é g i o n d e l a c a v i t é ealiciale ; j a u n e d o r é , d ' u n j a u n e plus intense t e i n t é parfois
de r o u g e c a r m i n é d u c ô t é e x p o s é au soleil, a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s r o u x - c e n d r é , de dif-
férentes tailles. Chair b l a n c h e , j u t e u s e , f o n d a n t e , s u c r é e - a c i d u l é e , à o d e u r désagréable
de t e r p è n e . D e d e u x i è m e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – mid-October - November.

Variety of North American origin obtained in 1863; less spread in Romania.
Tree – vigorous, long life, not particular about soil conditions, drought resistant, but sensitive to
extreme cold, in early production, abundant and regular.
Fruit – medium or large, ovoid or pear-shaped, narrowed towards the poles, strongly ribbed near the
cavity of the peduncle, yellow gold, a more yellow sometimes tinged crimson red on the sunny side, with many
points Grey-brown, of different sizes. Flesh white, juicy, creamy, sweet-sour, unpleasant-smelling. Second
quality.
 UNTOASA NAPOLEON

Sinonime : h anc. B o n Chrétien N a p o l é o n , N a p o l é o n , B e u r r é N a p o l é o n .

ni s. Bere Napoleon.
germ. Napoleons Butterbirne, Glockenbirne, Grüne Mailänderin.
ceh. Napoloonova mâslovka.
mag. Napoleon vajkörte.

Origine. S o i de origine b e l g i a n ă , o b ţ i n u t d i n s ă m î n ţ ă în anul 1804 de grădinarul

L i a r d d i n oraşul M ö n s .

Răspîndire. D i n B e l g i a a p ă t r u n s în G e r m a n i a , la Stuttgart, u n d o a fost descris

de A . D i e l sub numele de Beurré N a p o l e o n , a p o i în A n g l i a , F r a n ţ a , U . E . S . S . şi în
celelalte ţări d i n E u r o p a .
La noi se întîlneşte numai prin colecţiile pomologice şi în grădinile de pe
lingă case.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte foarte v i g u r o s în p e p i n i e r ă şi în p r i m i i ani după p l a n t a r e în l i v a d ă .

D u p ă 3—4 r e c o l t e v i g o a r e a s c a d e b r u s c , d e v i n e m o d e r a t ă şi c h i a r slabă la p o m i i în
plină rodire. N u a t i n g e n i c i o d a t ă dimensiuni mari. Beuşeşfe altoit pe păr pădureţ, ca
şi p e gutui, p e care însă se d e z v o l t ă m a i slab ; s e r e c o m a n d ă altoirea pe portaltoi
mtermediar. Altoit pe păr pădureţ trăieşte 40 — 45 ani, iar p e gutui 2 8 — 3 0 ani.
Necesită soluri uşoare, fertile, revene şi locuri bine e x p u s e la s o a r e şi a d ă p o s t i t e .
N u rezistă la ger şi secetă, este însă rezistent la b o l i şi a t a c u l dăunătorilor, iar în
regiunile u m e d e este sensibil l a r a p ă n .

î n f l o r e ş t e tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă m u l t . E s t e autosteril, însă b u n

p o l e n i z a t o r pentru alte soiuri. Ca p o l e n i z a t o r i p e n t r u soiul U n t o a s a N a p o l e o n se r e c o m a n d ă :
B u n a Luiza de Avranches, Ducesa de A n g o u l ê m e , Preşedintele D r o u a r d , Untoasa cenuşie,
U n t o a s a Clairgeau şi Лап M ö n s .

I n t r ă p e r o d de t i m p u r i u , la vîrsta d e 5 — 0 ani. B o d e ş t e a p r o a p e în fiecare an, însă

m o d e r a t d i n c a u z a creşterii slabe ; c a u r m a r e n e c e s i t ă tăieri în f i e c a r e a n . U n p o m în
plină r o d i r e p r o d u c e 1 0 0 — 1 4 0 k g fructe şi n u m a i în cazuri e x c e p ţ i o n a l e p î n ă la 2 0 0 k g
anual, c î n d este altoit p e p ă r p ă d u r e ţ .
 218 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

F r u c t e l e slut foarte b u n o la g u s t , fiind m u l t a p r e c i a t e de c o n s u m a t o r i . U n t o a s a

N a p o l e o n este u n soi d e m a s ă f o a r t e b u n ; u n e o r i chiar întrece soiul U n t o a s a B o s c , s o c o t i t
ca u n u l dintre cele m a i b u n e şi m a i v a l o r o a s e soiuri de p e r e d e t o a m n ă de la n o i . F r u c t e l e
sînt însă uşor scuturate d e v î n t ; în culturile irigate se ţin b i n e p e p o m , sînt m a i mari
şi de calitate m a i b u n ă . T r e b u i e r e c o l t a t e d e la j u m ă t a t e a p î n ă la sfîrşitul lunii s e p t e m ­

Fig. 53. — Untoasa Napoleon.

brie, d e o a r e c e s u p o r t ă t r a n s p o r t u l înainte d e m a t u r i t a t e a d e c o n s u m şi se p ă s t r e a z ă b i n e .
Rînt rezistente la b o l i şi d ă u n ă t o r i ; t o t u ş i , îu regiunile u m e d e şi în anii p l o i o ş i sînt destul
de atacate de rapăn.
Calităţi : precocitatea pomului, frumuseţea şi calitatea superioară a fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă d e c l i m ă şi sol şi insuficienta rezistenţă a f r u c t e l o r
la r a p ă n în r e g i u n i l e u m e d e .

POMUL

P o m u l este d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l subţire şi s c o a r ţ a de c u l o a r e brună-

cenuşie.
Coroana — larg-piramidală, rară, n e r e g u l a t ă (fig. 5 3 ) .
 PLANŞA XXV/II

Untoasa Napoleon.
 UNTOASA NAPOLEON 219

Ram и i i I, tit scheid — scurte. (1P g r o s i m e m i j l o c i e , n o d u r o a s e , dresate, p u ţ i n arcuite,

c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie-roşcată.
Ramurile tic rod — scurte şi p u t e r n i c r a m i f i c a t e , r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţepuşe
şi b u r s e .
Lăstarii — scurţi sau mijlocii, d e v i g o a r e slabă, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e c o n u ş i e -
cafenie, m a i intensă p e p a r t e a însorită, gălbuie-măslinie p e c e a u m b r i t ă , c u lenticele f o a r t e
miei, r o t u n j i t e , d e s e , d e c u l o a r e g ă l b u i e - r u g i n i e .
Mugurii rcgd al i i i — m a r i . o v o - c o n i c i , c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — foarte mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e .
Frunzele — mari, d o 8 5 — 9 5 m m l u n g i m e şi 5 5 — 6 3 m m l ă ţ i m e , o v a t e , a d e s e a asi­
m e t r i c e , c u vîrful ascuţit b r u s c şi întors într-o p a r t e , c u m a r g i n i l e serate fin, u n e o r i r i d i c a t e
în sus. L i m b u l este g r o s , p i e l o s , lucios, de c u l o a r e v e r d e intens. P e ţ i o l u l , l u n g d e 3 7 — 5 5 m m ,
destul de g r o s , slab arcuit, d e c u l o a r e v e r d e deschis, g l a b r u .
Florile — g r u p a t e c î t e 3—6 într-o i n f l o r e s c e n ţ ă răsfirată, sînt mari, c u p e t a l e l e a l b e ,
o v a t - a l u n g i t e şi îngustate b r u s c către b a z ă , c u m a r g i n i l e neregulate, g o f r a t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , m a i rar m a r e , destul d e u n i f o r m ă p e acelaşi

p o m , H = 7 0 — 8 6 m m şi D = 63 — 74 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 0 — 2 1 0 g .
Forma — d e c l o p o t , f o a r t e caracteristică, s t r a n g u l a t ă în t r e i m e a d e la b a z a fruc­
tului, t r u n c h i a t ă şi r o t u n j i t ă la a m b e l e c a p e t e , adesea a s i m e t r i c ă , c u suprafaţa n e t e d ă ,
fără o n d u l a ţ i i ( p l . X X V I I I ) .
Culoarea — v e r d e d e s c h i s la r e c o l t a r e şi g ă l b u i e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , m a i
intensă p e p a r t e a d i n s p r e soare ; f o a r t e rar p r e z i n t ă o slabă r o ş e a ţ ă . P e suprafaţă se
o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e , d e c u l o a r e ruginie, r ă s p î n d i t e n e u n i f o r m .
Pedunculul — l u n g d e 2 3 — 3 0 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e sau g r o s , a d e s e a p r e z i n t ă
n o d u r i , îngroşat b r u s c la p u n c t u l d c inserţie c u r a m u r a , d r e p t sau slab arcuit, înfipt d r e p t ,
lignificat, d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e .
Cavitatea pedunculară — îngustă, d e a d î n c i m e m i c ă , c u suprafaţa neregulată, for­
m a t ă d i n 2—3 p r o e m i n e n ţ e c ă r n o a s e .
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , semideschis sau deschis, c u sepalele s c u r t e , î n g u s t e i
erecte, de culoare gălbuie-ruginie.
Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , aşezată o b l i c , c u suprafaţa slab ondulată)
mai pronunţat pe marginea cavităţii.
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , semilucioasă, rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă ; la m a t u r i t a t e a
completă devine mată, uscată.
Caritatea subcalicială —largă, a d î n c ă , c o n i c ă .
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , largă, t u r t i t ă şi d e p l a s a t ă spre c a v i t a t e a cali­
cială, d e l i m i t a t ă d e u n strat d e sclereide.
Lojile — mari, alungite, c u pereţii a l b i c i o ş i .
Seminţele — m a r i , cu vîrful ascuţit şi r e c u r b a t , p e o p a r t e p l a n e , p e cealaltă b o m b a t e ,
de c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e , a d e s e a f o r m e a z ă la b a z ă o p r o e m i n e n ţ ă ; c î t e 1—2 în l o j ă .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială fusiformă, largă.
 220 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Pulpa — albă sau albă-gălbuie, f o a r t o fină şi suculentă, f o n d a n t a , d u l c e , uşor aci­

d u l a t ă sau dulee-vinurie, r ă c o r i t o a r e , p a r f u m a t ă , e x c e l e n t ă la gust, de calitatea T.
Maturitatea de consum — o c t o m b r i e — n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . F i i n d u n soi foarte v a l o r o s , U n t o a s a N a p o l e o n se r e c o m a n d ă p e n t r u
livezile d e t i p socialist din j u r u l oraşelor mari. E s t e p r e v ă z u t în s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c ­
t i v ă ca soi d e încercare în regiunile : a H - a — Dealurile d e vest, a V H - a — C î m p i a B a n a ­
tului, Crişurilor şi a S o m e ş u l u i şi a V I I I - a — Colinele M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание —- о к т я б р ь - — н о я б р ь .
Б е л ь г и й с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1804 г о д у , м а л о р а с п р о с т р а н е н н ы й в P H P .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , не д о с т и г а е т к р у п н ы х р а з м е р о в , т р е б о в а т е л ь н о е
к почве, чувствительное к морозам и з а с у х е ; устойчивое к болезням и вредителям;
п л о д о н о с и т ь начинает ранно и дает п о ч т и е ж е г о д н ы е , но лишь умеренные у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й и л и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , к о л о к о л ь ч а т о й ф о р м ы , с д а в л е н ­
ный в в е р х н е й т р е т и , у с е ч е н н ы й и з а к р у г л е н н ы й к о б о и м к о н ц а м , а с и м м е т р и ч н ы й
с р о в н о й п о в е р х н о с т ь ю , ж е л т о г о ц в е т а с м н о г о ч и с л е н н ы м и р ж а в ы м и т о ч к а м и ; мя­
к о т ь — белая, очень нежная, сочная, тающая, сладкая, слегка кисловатая, ароматич­
ная; высшего качества.

R É S U M É

Maturité — o c t o b r e — n o v e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e e n 1 8 0 4 ; p e u r é p a n d u e dans la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , n ' a t t e i g n a n t p a s d e t r o p g r a n d e s tailles, e x i g e a n t sur
la q u a l i t é d u sol, sensible a u x g r a n d s froids e t à la sécheresse, résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o -
g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s ; à f r u c t i f i c a t i o n h â t i v e , assez r é g u l i è r e , m a i s m o d é r é e .
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , e n f o r m e d e c l o c h e , é t r a n g l é dans le tiers inférieur,
t r o n q u é et a r r o n d i a u x d e u x p ô l e s , a s y m é t r i q u e , à surface régulière ; j a u n e , r i c h e m e n t
p o i n t i l l é d e r o u x . Chair b l a n c h e , t r è s fine, j u t e u s e , f o n d a n t e , sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e ,
a r o m a t i q u e . D e p r e m i è r e qualité.

ABSTRACT

Maturity – October - November.

Variety of Belgian origin produced in 1804; less spread in Romania.
Tree – medium vigour, reaching not too tall, requiring on-the soil quality, sensitive to extreme cold and
drought resistant to fungal diseases and insects, fruits early, fairly regular, but moderate.
Fruit – medium or above medium, shaped bell, strangled in the bottom third, truncated and rounded at
both poles, unbalanced, with one smooth, yellow, richly dotted with red. Flesh white, very thin, juicy, melting,
sweet, slightly tart, and aromatic. Premium quality.
 TRIUMF DE J O D O I G N E

S i n o n i m e : franc. T r i o m p h e , d e J o d o i g n e .
rus. Triumf Joduani, Joduani.
germ. T r i u m p h л-on J o d o i g n e .
céh. Jodoigneskâ.

Origine. Soi d o origine belgiană, o b ţ i n u t din s ă m î n ţ ă în a n u l 1830 d e 8. B o u v i e r

din localitatea J o d o i g n e . P r i m e l e fructe s-au o b ţ i n u t în a n u l 1 8 4 3 .

Răspîndirc. î n scurt t i m p s-a răspîndit în F r a n ţ a , G e r m a n i a , A u s t r i a , B . P . P o l o n ă

şi in U . E . S . S . , în E . S . S . U c r a i n e a n ă , E.S.S. Moldovenească, Caucaz. Datorită cali­
tăţilor şi a s p e c t u l u i f r u m o s al fructelor acest soi are o l a r g ă arie d e răspîndire.
L a n o i este c u n o s c u t a p r o a p e în t o a t ă ţ a r a şi se întîlneşte in grădinile d e lingă c a s e ,
colecţii şi l i v e z i l e e x p e r i m e n t a l e ; n u s-a e x t i n s însă p r e a m u l t .

CARACTERISTICA SOIULUI

Pornul creşte f o a r t e v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă şi se f o r m e a z ă uşor

in pepinieră. S e p r e t e a z ă f o a r t e b i n e la c u l t u r a p e spalieri. Cele m a i b u n e r e z u l t a t e le d ă
altoit p e g u t u i ; a l t o i t p e p â r p ă d u r e ţ creşte slab şi n u se d e z v o l t ă d e c î t în c o n d i ţ i i f o a r t e
f a v o r a b i l e . E s t e f o a r t e p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă , f a c t o r i c a r e influenţează
m u l t calitatea şi m ă r i m e a fructelor. N e c e s i t ă soluri u ş o a r e , c a l d e şi r e v e n c ; î n terenurile
argiloase, reci, grele, fructele r ă m î n m i c i şi p i e r d m u l t d i n g u s t . E s t e destul d e sensibil
la ger, c u d e o s e b i r e în p e r i o a d a d e tinereţe, şi rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i , însă fructele
sînt intens a t a c a t e d e v i e r m e l e m e r e l o r .
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l e p o c i i d e înflorire a părului. E s t e u n soi autosteril, iar c a p o l e -
nizatori se r e c o m a n d ă soiurile : A n d r é D e s p o i t e s , D u c e s a d e A n g o u l e m e ş i U n t o a s a Olair-
geau.
I n t r ă p e r o d destul d e tîrziu, la v î r s t a d e 7—9 ani, r o d e ş t e regulat şi a b u n d e n t .
U n p o m în vîrstă d e 2 5 — 3 0 ani d ă o r e c o l t ă d e 1 5 0 — 2 0 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , f o a r t e f r u m o a s e , însă v a r i a b i l e ca m ă r i m e ; p e acelaşi
p o m se găsesc fructe f o a r t e m a r i şi m i c i , d e f o r m a t e şi fără g u s t . S e ţin b i n e p e p o m ; în
general, fructele t r e b u i e r e c o l t a t e eu 5—7 zile î n a i n t e d e a ajunge la m a t u r i t a t e , c ă c i
altfel p i e r d m u l t d i n calităţi. Se p ă s t r e a z ă greu şi se p r ă b u ş e s c r e p e d e d e la m i j l o c .
 222 SOIURI DE PAR R M O N A T E Ş I IDE P E R S P E C T I V A

Calităţi : vigoarea pomului, producţia abundentă, calitatea şi a s p e c t u l f r u m o s al

fructelor.
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la g e r , e x i g e n ţ a faţă d e s o l , m ă r i m e a n e u n i f o r m ă p e
acelaşi p o m şi slaba r e z i s t e n ţ ă l a păstrare a fructelor.

pomir
P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m a r i şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, destul d e g r o s , p u ţ i n strîmb
şi răsucit, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - e e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i adinei şi neregulate.

Fig. 54. — Triumf de Jodoigne.

Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , n e r e g u l a t ă , d e s t u l d e r a r ă (fig. 5 4 ) .
Hamurile de schelet — p u ţ i n r a m i f i c a t e , l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u vîrfurile aple­
c a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e - m ă s l i n i e , iar p e p a r t e a e x p u s ă l a s o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .
î n t i n e r e ţ e r a m u r i l e sînt p r e v ă z u t e c u s p i n i .
Hamurile de rod — d e s t u l d e l u n g i şi g r o a s e , r e p r e z e n t a t e prin smicele, nuieluşe
şi b u r s e v o l u m i n o a s e .
Lăutarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r z u i e ,
c u nuanţă brună-roşiatică, c u lenticele mici, orbiculare.
 TRIUMF DE 10D01GNE 223

Mugurii vegetativi - mari, c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t , î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi

pe perniţe proeminente.
Mugurii jloriferi - mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrful r o t u n j i t , c u solzii d e c u l o a r e
castanie î n c h i s .
Frunzele — mari, a v î n d l u n g i m e a d e 7 0 — 9 0 m m şi l ă ţ i m e a d e 5 5 — 6 0 m m , e l i p t i c e

Fig. 55. — Triumf de Jodoigne.

sau o v a t e , c u vîrful ascuţit, cu m a r g i n i l e o n d u l a t e , fin serate. L i m b u l g r o s , p i e l o s , d e c u l o a r e

verde închis, lucios. Peţiolul de lungime mijlocie, gros, canalicular
Florile — grupate c î t e 1 — 8 într-o inflorescenţă, sînt m a r i , c u p e t a l e l e a l b e , o v a t -
alungite.
 22 1 S O I U R I D E PAR R A I O N A T E ŞI D E P E R S P E C T I V A

FRUCTUL

Mărimea — mare. sau f o a r t e m a r e , H = 9 3 — 1 5 0 m m şi D = 8 0 — 1 1 8 m m ; greu­

t a t e a d e 2 9 0 — 4 6 0 g ; în cazuri rare fructele p e p o m i i pitici ating p î n ă la 8 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m ă , r o t u n j i t ă spre caliciu, n e r e g u l a t ă , c u p r o e m i n e n ţ e şi cinci c o a s t e
rotunjite, v i z i b i l e , c a r e se p r e l u n g e s c p e t o a t ă l u n g i m e a fructului (fig. 5 5 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m galbenă-pai,
a c o p e r i t ă c u roşu aprins p e p a r t e a însorită. P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt răspîndite
p u n c t e cafenii-albicioase şi p e t e d e r u g i n ă în f o r m ă d e m i c e l i u , c o n c e n t r a t e mai m u l t spre
c a v i t a t e a calicială.
Pedunculul — d e 25— 40 m m l u n g i m e , destul d e g r o s , c u r b a t , u n e o r i răsucit, îngroşat
la a m b e l e c a p e t e , c ă r n o s , d e c u l o a r e v e r d e - c a f e n i e , aşezat p u ţ i n o b l i c în c a v i t a t e .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , î n g u s t ă , uneori i n e x i s t e n t ă , c u suprafaţa o n d u l a t ă .
Caliciul — m a r e sau foarte m a r e , semideschis sau deschis, f o r m a t din sepale lungi,
a s c u ţ i t e , z b î r c i t e , d e c u l o a r e cafenie-cenuşie, c u vîrfurile răsfrînte în afară, în f o r m ă d e stea.
Cavitatea calicială — m i c ă sau m i j l o c i e , îngustă, p u ţ i n a d î n c ă , c u suprafaţa neregu­
lată, asimetrică.
Pieliţa — d e s t u l d e g r o a s ă , n e t e d ă , lucioasă, slab r e z i s t e n t ă , a d e r e n t ă la pulpă,
c ă p t u ş i t ă c u un strat d e sclereide fine.
Cavitatea subcalicială — destul d e m a r e , largă, c o n i c ă sau în f o r m ă de U , eu resturi
de staminé.
Inima — foarte mică, ovoid-alungită, aşezată către caliciu şi delimitată slab.
Lojile — c o n i c e , a l u n g i t e şi înguste, închise.
Seminţele — lungi, subţiri, c u vîrful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă închis.
Axul — formează o cameră axială îngustă, aproape închisă.
J'iilpa — albă sau a l b ă - g ă l b u i e , semifină, f o n d a n t a , suculentă, foarte dulce, slab
acidulată, plăcut aromată.
Maturitatea de consuni — c o i n c i d e c u j u m ă t a t e a lui o c t o m b r i e — sflrşitul lui n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . C U t o a t e că nu este r a i o n a t , soiul T r i u m f d e J o d o i g n e se r e c o m a n d ă
p e n t r u grădinile d e l î n g ă case şi p e seară restrînsă în livezile m a r i din regiunile c u c o n d i ţ i i
d e sol şi c l i m ă favorabile.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а о к т я б р я . — н о я б р ь .
С о р т б е л ь г и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1831 г о д у ; в P H P он х о р о ш о
известен, но распространен мало.
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , д о с т и г а е т к р у п н ы х р а з м е р о в , о ч е н ь т р е б о в а ­
тельное к почвенным и климатическим у с л о в и я м ; ч у в с т в и т е л ь н о е к морозам, но у с ­
тойчивое к болезням и в р е д и т е л я м ; начинает п л о д о н о с и т ь п о з д н о , но дает регулярные
и обильные урожаи.
Плод—крупной или о ч е н ь к р у п н о й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н о й ф о р м ы с н е р о в н о й
и б у г р и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , с о л о м е н н о - ж е л т о г о цвета с к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч -
 TRIUMF DE JODOIGNE 225

iioft с т о р о н е и к о р и ч н е в о - б е л о в а т ы м и т о ч к а м и и р ж а в ы м и п я т н а м и , с к о н ц е н т р и р о в а н ­
ными, п р е и м у щ е с т в е н н о , в о к р у г ч а ш е ч н о г о у г л у б л е н и я ; м я к о т ь б е л а я , п о л у ­
нежная, тающая, сочная, очень сладкая, слабо кисловатая, с приятным ароматом; в
большинстве случаев х о р о ш е г о качества.

RÉSUMÉ

Maturité — rai-octobre — novembre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e e u 1 8 3 0 . C o n n u e p a r t o u t d a n s la R . P . R o u m a i n e ,
mais peu répandue.
Arbre — très v i g o u r e u x , d e v e n a n t très g r a n d , t r è s difficile a u p o i n t d e v u e d u s o l e t
d u c l i m a t , sensible a u x g r a n d s f r o i d s , m a i s résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x
i n s e c t e s ; à f r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , mais r é g n l i è r e e t a b o n d a n t e .
Fruit — g r o s o n très g r o s , p i r i f o r m e , à s u r f a c e ir.régulière, m a m e l o n n é e ; j a u n e p a i l l e ,
r e c o u v e r t d e r o u g e à l ' i n s o l a t i o n , a v e c d e s points b r u n - b l a n c h â t r e e t d e s t a c h e s d e r o u i l l e ,
c o n c e n t r é e s s u r t o u t vers la c a v i t é c a l i c i a l e . Chair b l a n c h e , m i - f i n e , f o n d a n t e , j u t e u s e ,
très s u c r é e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . G é n é r a l e m e n t , d e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – mid-October - November.

Variety of Belgian origin produced in 1830. Known in Romania but not widespread.
Tree – very vigorous, being very tall, very difficult from the standpoint of soil and climate sensitive to
extreme cold, but resistant to fungal diseases and insects; fruiting late but steady and abundant.
Fruit – large or very large, pear-shaped, irregular surface, papillary; straw, covered with red sunshine,
with whitish-brown points and spots of rust, mainly concentrated around the cavity caliciale. Flesh white, half-
fine, soft, juicy, very sweet and slightly tart, with pleasant aroma. Generally, good quality.

1 6 - 0 . 2808
 UNTOASA DIEL

S i n o n i m e : franc. B e u r r é D i e l , B e u r r é m a g n i f i q u e , B e u r r é des T r o i s - T o u r s .
rus. Bere Dili, Imperial.
germ. Diels Butterbirne
ital. Butirra Diel.
pol. Bera Diela.
ceh. Dielova mâslovka
mag. Diel vajkörte
bnlg. Dilova mâslovka.

Origine. S o i d e o r i g i n e b e l g i a n ă , d e s c o p e r i t în anul 1811 d e Meuris, grădinarul Iui

V a n M ö n s , la f e i m a D r y - T o r e n , în satul Perei, a p r o a p e de V i l v o r d e , situat între
B r u x e l l e s şi M a l i n e s . V a n M ö n s i-a d a t n u m e l e d e B e u r r é D i e l in cinstea marelui p o -
m o l o g g e r m a n A. D i с 1, care i-a f ă c u t p r i m a descriere în anul 1810 iar V a n M ö n s 1-a
d e s c r i s în anul 1 8 1 9 . î n a i n t e d e a fi descris sub acest n u m e , soiul a circulat sub n u m e l e d e
Beurré des Tiois-Tours.

R ă s p m d i r e . Soiul U n t o a s a D i e l s-a i m p u s r e p e d e şi s-a răspîndit in t o a t e ţările u n d e

se c u l t i v ă în general p ă r u l : F r a n ţ a , G e r m a n i a , R . S . C e h o s l o v a c ă , R.P. P o l o n ă , U . R . S . S . ,
m a i ales în C r i m e e a şi în C a u e a z .
L a n o i este răspîndit p r e t u t i n d e n i u n d e reuşeşte părul, atît în livezile mari, cît şi
în g r ă d i n i l e d e lîngă c a s c .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s sau f o a r t e v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , c î t şi î n l i v a d ă şi se

f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă . N u a t i n g e d i m e n s i u n i mari d e c î t în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e . S e
p r e t e a z ă l a c u l t u r ă p e spalieri şi n e c e s i t ă tăieri lungi. R e u ş e ş t e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi
m a i ales p e g u t u i ; altoiţi p e p ă r p ă d u r e ţ , p o m i i a t i n g vîrsta d e 5 0 — 6 0 ani. Sînt foarte
e x i g e n ţ i f a ţ ă d e sol ; în cele u ş o a r e şi e x p u s e la secetă fructele rămin m i c i , se scutură uşor
şi p i e r d f o a r t e m u l t din gustul şi calitatea lor ; în solurile u m e d e sînt f o a r t e a t a c a t e do
r a p ă n , p i e r z î n d d e a s e m e n e a m u l t din g u s t şi d e v e n i n d astringente. Cele mai b u n e r e z u l t a t e
se o b ţ i n în solurile l u t o - n i s i p o a s e , n i s i p o - l u t o a s e şi d o a l u v i u n e , r e v e n e , a d ă p o s t i t e şi bine
 PLANŞA XXIX

Untoasa Diel.
 UNTOASA DIEL 227

e x p u s e la soare. P o m i i sînt rezistenţi la ger, p u ţ i n d s u p o r t a o t e m p e r a t u r ă de —25 p î n ă

la — 30°C ; sînt însă f o a r t e sensibili la r a p ă n , c a r e a t a c ă t o a t e o r g a n e l e v e r z i .
î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u . Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă s o i u r i l e : A l e x a n d r i n a D o u i l -
lard, D r . J u l e s G u y o t , F a v o r i t a lui C l a p p , M a g d a l e n a d e v a r ă , R o ş i o a r e d o S t u t t g a r t ,
Saint G e r m a i n , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a Clairgeau, U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a L i e g e l

Fig. 56. - Untoasa Diel.

şi W i l l i a m s . U n e o r i p r o d u c e fructe p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă . Soiul U n t o a s a D i e l n u se
r e c o m a n d ă ca p o l e n i z a t o r p e n t r u alte soiuri.
I n t r ă p e r o d relativ tîrziu, la v î r s t a d e 6—9 ani altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi la 5 — 6 ani
p e g u t u i . R o d e ş t e în fiecare an, destul d e m u l t ; fructele sînt î n t o t d e a u n a m a r i şi u n i f o r m e
p e acelaşi p o m . U n p o m în p u n ă p r o d u c ţ i e d ă 1 2 0 — 1 6 0 k g fructe a n u a l .
F r u c t e l e , în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e , sînt f r u m o a s e şi d e calitate s u p e r i o a r ă . E s t e un soi
de m a s ă foarte apreciat de c o n s u m a t o r i . R e z i s t e n ţ a la c ă d e r e a fructelor este In f u n c ţ i e
d e c o n d i ţ i i l e în c a r o creşte p o m u l ; s u p o r t ă destul d e b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă b i n e .
Calităţi : rezistenţa la ger şi p r o d u c ţ i a regulată a p o m i l o r , calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a m a r e a p o m i l o r faţă d o sol şi slaba rezistenţă la b o l i .
228 SOURI OP. PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l are trunchiul de înălţime m i j l o c i e , g r o s , cilindric, cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-

cenuşie.
Coroana — m a r e , larg-piramidală, c u p o r t u l d i v e r g e n t , p o t r i v i t d e deasă (fig. 5 6 ) .
Hamurile de schelet — lungi, g r o a s e , arcuite, c u s c o a r ţ a de c u l o a r e brună-cenuşie,
cu lenticelele ovale.
Hamurile de rod — lungi, r e p r e z e n t a t e p r i n s m i c e l c şi nuieluşe, cu scoarţa de c u l o a r e
cenuşie-verzuie p e p a r t e a u m b r i t ă şi brună-roşiatică p e cea dinspre soare, c u lenticele
m i c i , o v a l e , rare, d e c u l o a r e c e n u ş i e .
Lăstarii — l u n g i şi subţiri, c u scoarţa n e t e d ă , de c u l o a r e brună-cenuşie, a c o p e r i t ă
c u l e n t i c e l e dese, de c u l o a r e cenuşie-albicioasă.
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , ascuţiţi, c u vîrful î n d e p ă r t a t d c r a m u r ă , aşezaţi
p e p e r n i ţ e slab p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , p u ţ i n strangulaţi la b a z ă , c u vîrful slab
ascuţit, cu solzii mari, de c u l o a r e b r u n ă , c u reflexe argintii la b a z ă şi b r u n ă deschis, lucioasă
la vîrf.
Frunzele — mari, o v a t e , c u v î i f u l ascuţit scurt şi marginile fin serate. L i m b u l neted,
g r o s , a t î r n î n d în j o s , d e c u l o a r e v e r d e închis, l u c i o s . P e ţ i o l u l scurt şi gros p e lăstari, m i j l o c i u
şi subţire la frunzele din r o z e t e .
Florile — c î t e 7—8 într-o inflorescenţă, sînt mijlocii, c u petalele o v a t e , albe, ima­
culate.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau m a r e , H = 6 9 — 9 3 m m şi D = 6 1 — 7 5 m m ; greutatea

d e 1 1 9 — 2 2 3 g ; la p o m i i altoiţi p e g u t u i , în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p o a t e atinge p i u ă la 700 g .
Forma — p i r i f o r m - s c u r t ă sau c o n i c - t r u n c h i a t ă , u n e o r i p u ţ i n s t r a n g u l a t ă în t r e i m e a
i n f e r i o a r ă ; în g e n e r a l fructele au f o r m ă şi c o n t u r regulat ( p l . X X I X ) .
Culoarea — v e r d e - d e s c h i s Ia r e c o l t a r e , în t i m p u l păstrării t r e c e t r e p t a t în galbenă-
v e r z u i e , a p o i g a l b e n ă p î n ă la galbenă-aurie, u n i f o r m ă ; în unii ani fructele însorite c a p ă t ă
o c u l o a r e p o r t o e a l i e - r o ş i a t i c ă . P e întreaga suprafaţă sînt dispersate p u n c t e d e rugină d e
diferite m ă r i m i , m a i dese şi m a i mari p e p a r t e a însorită, m a i m i c i şi rare p e c e a u m b r i t ă .
Pedunculul — de lungime variabilă, gros, arcuit şi înfipt p u ţ i n oblic.
Cavitatea pedunculară — v a r i a b i l ă d u p ă f o r m a fructului, d e la m i c ă p î n ă la m a r e ,
c u suprafaţa neregulată, adesea asimetrică.
Caliciul — m a r e , deschis, c u sepalele lungi, înguste, î n g r o ş a t o şi îndepărtate la
b a z ă , c u vîrfurile u s c a t e , răsucite şi răsfrînto î n afară.
Cavitatea calicială — î n g u s t ă şi destul d e a d î n c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i , acoperiţi cu
rugină.
Pieliţa — g r o a s ă , aspră, rezistentă şi a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalieială — m i c ă , c o n i c ă sau în f o r m ă d e c u p ă , c u pereţii tari ; s t a m i n e l e
c u aşezare superioară.
Inima — m a r e , f u s i f o r m ă sau o v o i d ă , largă, a l u n g i t ă către a m b e l e c a p e t e , b i n e mar­
c a t ă d e sclereide fine şi rare.
 UNTOASA DIEL 229

Lojile — de mărime mijlocie, oval-alungite, potrivit d e largi, c u pereţii subţiri,

netezi şi albi.
Seminţele — mari, c u vîrful arcuit şi ascuţit, d e c u l o a r e castanie-negricioasă, p l i n e ,
c î t c d o u ă în fiecare lojă, din care u n a d e cele m a i m u l t e ori este s e a c ă .
Axvl — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă fusiformă, îngustă, p u ţ i n deschisă în dreptul
lojilor.
Pulpa — albă la recoltare, a l b ă - g ă l b u i e la m a t u r i t a t e a d e 'consum, fină sau semifină,
m o a l e , uneori p u ţ i n granuloasă, semifondantă sau f o n d a n t ă , suculentă, dulce-vinurie,
de calitate b u n ă sau f o a r t e b u n ă ; la fructele r e c o l t a t e p r e a tîrziu sau p r o v e n i t e din p o m i i
crescuţi în c o n d i ţ i i n e c o r e s p u n z ă t o a r e , devine puţin mălăiaţă, uneori astringentă, de
calitate m e d i o c r ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n ­
geşte în tot cursul lunii noiembrie.

R E C O M A N D Ă R I . Datorită calităţilor fructului, soiul U n t o a s a D i e l este recomandat

p e n t r u grădinile de lîngă case şi p e n t r u plantaţiile m a r i . E s t e r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e
în regiunile a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a şi c a soi d e b a z ă
în t o a t e celelalte regiuni p o m i c o l e ale ţării.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а о к т я б р я — н о я б р ь .
Б е л ь г и й с к и й с о р т , н а й д е н н ы й в 1811 r o n v , д о в о л ь н о ш и р о к о р а с п р о с т р а н е н н ы й
в PHP.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е не д о с т и г а е т к р у п н ы х р а з м е р о в , т р е б о в а т е л ь н о е к
п о ч в е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , но о ч е н ь в о с п р и и м ч и в о е к п а р ш е ; п л о д о н о с и т ь н а ч и н а е т
п о з д н о и дает е ж е г о д н ы е н о л и ш ь у м е р е н н ы е у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й или к р у п н е й в е л и ч и н ы , к о р о т к о - г р у ш е в и д н о й или у с е ч е н н о -
к о н и ч е с к о й , п р а в и л ь н о й ф о р м ы , з о л о т и с т о - ж е л т о г о ц в е т а с о р а н ж е в ы м р у м я н ц е м на
солнечной стороне и ржавыми точками различной величины; м я к о т ь белая, нежная
или п о л у н е ж н а я , м я г к а я , п о л у т а ю щ а я , с о ч н а я , в п н н о - с л а д к а я ; х о р о ш е г о и л и о ч е н ь
хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — m i - o c t o b r e — n o v e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , d é c o u v e r t e e n 1811 ; assez r é p a n d u e dans la E . P . E o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , n ' a t t e i g n a n t pas d e fortes tailles, difficile q u a n t a u sol, résistant
a u x g r a n d s froids, mais très sensible à la t a v e l u r e ; à fructification t a r d i v e , régulière, m o d é r é e .
Fruit — m o y e n o u g r o s , p i r i f o r m e c o u r t o u c o n i q u e t r o n q u é , régulier, j a u n e d o r é ,
a v e c u n e r o u g e u r o r a n g é e d u c ô t é d u soleil et des p o i n t s d e rouille d e différentes grosseurs.
Chair b l a n c h e , fine o u mi-fine, t e n d r e , m i - f o n d a n t e , j u t e u s e , s u c r é e - v i n e u s e . Q u a l i t é :
b o n n e o u très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – mid-October - November.

Variety of Belgian origin discovered in 1811; fairly widespread in Romania.
Tree – vigorous, does not reach large sizes, hard on the ground, resistant to extreme cold, but very
susceptible to scab, late fruiting, regular, moderate.
Fruit – medium or large, pear-shaped or truncated conical short, regular, golden yellow, orange with a
blush on the sunny side and rust spots of different sizes. Flesh white, thin or medium-thin, soft, half-melting,
juicy, sweet and winey. Quality: good or very good.
 DECANA DE TOAMNA

S i n o n i m e : ital. G h i a c c i u d e , G i a c c o l e di B o m a , Michel D o y e n n é .
rus. O s e n n e a i a belaia, O s e n n e a i a d e k a n k a , J e o l t o e m a s l o , B e r e belaia,
B l a n k o v a i a gruşa.
franc. D o y e n n é b l a n c , B e u r r é b l a n c , B e u r r é b l a n c d ' a u t o m n e , D o neige,
D e limon.
germ. Weisse Herbst Butterbirne, Kaiserbirne, Blankbirne.
engl. W h i t e D o y e n n é , Y e l l o w B u t t e r , Saint M i c h a e l of B o s t o n , B u t t e r
P e a r of P e n n s y l v a n i a .
mag. Csaszär K ö r t e .
rom. Decana albă.

Origine. S o i o r i g i n a r d i n I t a l i a , c o n s i d e r a t c a cel m a i v e c h i soi d e pere, c u n o s c u t

î n c ă de p e t i m p u l lui P 1 i n i u în s e c o l u l I . P o m o l o g u l g e r m a n H . M a n g e r scrie în
1 8 7 0 , în lucrarea sa Sistematische Pomologie, că soiul D e c a n a d e t o a m n ă n u ar fi a l t c e v a
d e c î t p a r a S e m e n t i n u m , a cărei p e r i o a d ă d e m a t u r i t a t e c o r e s p u n d e c u e p o c a c î n d se
s e a m ă n ă g r î u l , d e unde-i v i n e şi n u m e l e .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t în t o a t e ţările d i n E u r o p a , u n d e reuşeşte cultura părului.

Se c u l t i v ă d e a s e m e n e a şi în S . U . A .
L a n o i se întîlneşte m a i m u l t în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e şi în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă , atinge d i m e n s i u n i mari şi

t r ă i e ş t e m u l t , d e p ă ş i n d u n e o r i v î r s t a d e 60 — 70 ani. R e u ş e ş t e b i n e altoit atît p e gutui,
c î t şi p e p ă r p ă d u r e ţ şi se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă . Cu g u t u i u l are afinitate f o a r t e b u n ă ,
d i n c a r e c a u z ă se î n t r e b u i n ţ e a z ă şi ea p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r ; este foarte p o t r i v i t pentru
f o r m e l e palisate. E s t e d e s t u l d e p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol ; necesită soluri
fertile, calde, r e v e n e , s i t u a t e în l o c u r i b i n e î n s o r i t e şi a d ă p o s t i t e . E s t e sensibil la g e r ; în
c î m p d e s c h i s sau p e v ă i l e m a i î n g u s t e , p o m i i tineri suferă destul d e m u l t în iernile grele.
F r u c t e l e şi frunzele sînt f o a r t e rezistente la r a p ă n .
S o i u l D e c a n a d e t o a m n ă înfloreşte s e m i t i m p u r i u . E s t e autosteril ; p e n t r u polenizare
se p l a n t e a z ă în amestec c u soiurile : B e r g a m o t Espéren, B u n a Luiza do Avranches,
 PLANŞA XXX

Decana de toamnă.
 DECANA Df. TOAMNA 2Э1

D r . Jules G u y o t , F a v o r i t a lui C l a p p , Passe Crassane, Saint G e r m a i n , U n t o a s a B o s o , Un-

toasa Hardonpont, Untoasa Napoleon, Williams.
E s t e un soi destul de p r e c o c e ; altoit p e p ă r p ă d u r e ţ , intră p e r o d la v î r s t a de 4 —5 a n i .
P r o d u c e regulat şi a b u n d e n t ; un p o m în vîrstă d e 2 5 — 3 0 ani d ă 120 k g fructe a n u a l .
F r u c t e l e au a s p e c t p u ţ i n atrăgător, sînt însă d e calitate f o a r t e b u n ă ; d e altfel,
eabtatoa fructelor este m u l t influenţată d o m o m e n t u l r e c o l t a t u l u i . F r u c t e l e r e c o l t a t e prea
d e v r e m e se z b î r c e s c în t i m p u l păstrării, iar cele r e c o l t a t e prea tîrziu se p r ă b u ş e s c d e la
m i j l o c şi se păstrează t i m p scurt. Sînt f o a r t e b i n e prinse d e r a m u r ă , însă c î n d a j u n g la
m a t u r i t a t e se s c u t u r ă uşor. S u p o r t ă b i n e transportul i m o d i a t d u p ă r e c o l t a r e şi se p ă s t r e a z ă

Fig. 5 7 . — Decana de toamnă.

destul d e b i n e 2—3 săptămâni. A j u n s e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , trebuie c o n s u m a t e î n t r - u n

t i m p c î t m a i scurt, d e o a r e c e se p r ă b u ş e s c r e p e d e de la m i j l o c .
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e se a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t ca f o r m ă c u cele ale s o i u l u i
U n t o a s a L i e g e l , d e o s e b i n d u - s e de acestea prin m ă r i m e a fructului şi d u p ă s e m i n ţ e , c a r e
la U n t o a s a Liegel sînt mari, galbene-cafenii, c u u n c i o c la b a z ă , în t i m p c e la D e c a n a d e
t o a m n ă sînt brune-negrieioase, fără c i o c .
232 SOrURl D E PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă şi calitatea foarte

b u n ă a fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol, sensibilitatea la r a p ă n
şi dimensiunile m i c i ale fructelor.

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , destul d o g r o s , cu scoarţa d e c u l o a r e

b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i neregulate.
Coroana — larg-piramidală, s e m i e o m p a c t ă în p e r i o a d a d e tinereţe, eu t i m p u l d e v i n e
răsfirată, destul d e rară şi neregulată (fig. 5 7 ) .
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e m i j l o c i e , g r o a s e , n o d u r o a s e , arcuite, c u scoarţa
de culoare brună-cenuşie.
Hamurile de rod — scurte, subţiri, r e p r e z e n t a t e p r i n pinteni, ţ e p u ş e şi burse slab
umflate.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u i n t e r n o d u r i scurte, p u b e s c e n ţ i la vîrf,
g l a b r i la b a z ă , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-roşiatică, c u n u m e r o a s e lenticele m i c i , orbi-
culare, împrăştiate neregulat.
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t de r a m u r ă , aşezaţi
pe perniţe proeminente.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u solzii b i n e lipiţi, d e c u l o a r e b r u n ă -
castanie.
Frunzele — m i j l o c i i , eliptic-alungite, a s c u ţ i t e la vîrf, c u marginile serate regulat
şi a d i n e . L i m b u l g r o s , c o n s i s t e n t , d e c u l o a r e v e r d e intens p e faţa superioară şi v e r d e deschis
p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l scurt, g r o s , arcuit, m a i rar d r e p t , d e c u l o a r e verde-albicioasă,
u n e o r i slab înroşit p e p a r t e a e x p u s ă la soare.
Florile — g r u p a t e eîte 6—8 în inflorescenţă, sînt m i c i , c u petalele a l b e , plane,
r o t u n j i t e la vîrf şi î n d e p ă r t a t e la b a z ă .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , m a i rar m i j l o c i e , destul d e u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , H =

5 5 — 8 0 m m şi D = 60 — 75 m m ; g r e u t a t e a de 8 0 — 9 5 g .
Forma — sferic-alungită sau c o n i c - t r u n c h i a t ă , s l a b strangulată spre p e d u n c u l , c u
d i a m e t r u l m a x i m situat în a p r o p i e r e a caliciului, c u c o n t u r u l foarte regulat şi suprafaţa
netedă (pl. X X X ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e deschis c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n ­
s u m g a l b e n ă - a u r i e c u o slabă r u m e n e a l ă p e p a r t e a e x p u s ă la soare. P e t o a t ă suprafaţa
f r u c t u l u i sînt r ă s p î n d i t e n u m e r o a s e p u n c t e ruginii, m i c i , p r o e m i n e n t e .
Pedunculul — scurt, destul d e g r o s , d r e p t sau slab c u r b a t , d e c u l o a r e cafenie-gălbuie,
b i n e prins d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , îngustă, neregulată, c u pereţii a c o p e r i ţ i c u r u g i n ă .
Caliciul — m i c , s e m i d e s c h i s sau închis, format d i n sepale scurte, înguste, unite
)a b a z ă , d e c u l o a r e cafenie sau cenuşie î n c h i s .
 DECANA DE TOAMNA 233

O&VÜatea calicială — largă, d o a d î n c i m o m i j l o c i e , u n e o r i superficială, c u suprafaţa

regulată.
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , l u c i o a s ă , destul de rezistentă.
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c o n i c ă c u b a z a r o t u n j i t ă şi pereţii de
culoare ruginie.
Inima — m a r e , eliptică, aşezată spre c a l i c i u , b i n e delimitată.
Lojile — relativ m i c i , destul d e largi, Închise, c u pereţii subţiri, albi, netezi.
Seminţele — mijlocii, o v o i d e , b o m b a t e , c u vîrful alungit şi a s c u ţ i t , b i n e d e z v o l t a t e ,
de culoare brună-negricioasă.
Axul — î n c h i s , îngust, a s c u ţ i t la c a p e t e .
Pulpa — a l b ă sau a l b ă - g ă l b u i e , fină, f o n d a n t a , foarte s u c u l e n t ă , d u l c e - v i n u r i o , c u
a r o m ă slabă, l i p s i t ă d e sclereide.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n ­
geşte 2—3 săptămîni, u n e o r i chiar p î n ă la sfîrşitul lunii n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . C U t o a t e c ă soiul D e c a n a d e t o a m n ă nu este r a i o n a t , se r e c o m a n d ă
t o t u ş i p e n t r u grădinile d e lîngă case în t o a t ă ţara.

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — н о я б р
Сорт итальянского п р о и с х о ж д е н и я , с ч и т а ю щ и й с я самым стародавним сортом
груши, малораспространенный в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е и к р у п н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к м о р о з а м ,
болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод-—нижесредней, реже средней величины, округлояйцевидной или у с е ­
ченно-конической формы с ровной и гладкой п о в е р х н о с т ь ю , з о л о т и с т о - ж е л т о г о цве­
та с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и с м н о г о ч и с л е н н ы м и м е л к и м и р ж а в ы м и
т о ч к а м и ; м я к о т ь — белая, нежная, т а ю щ а я , очень сочная, винно-сладкая со слабым
а р о м а т о м , без к а м е н и с т ы х к л е т о к ; о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — m i - o c t o b r e — n o v e m b r e .
V a r i é t é originaire d ' I t a l i e , c o n s i d é r é e c o m m e la plus a n c i e n n e v a r i é t é d e p o i r e s . P e u
r é p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , d e v e n a n t très g r a n d , longétif, e x i g e a n t a u p o i n t d e v u e sol,
sensible a u x grands froids, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification
a b o n d a n t e et r é g u l i è r e .
Fruit — s o u s - m o y e n , r a r e m e n t m o y e n , s p h é r i q u e a l l o n g é o u c o n i q u e t r o n q u é , à p o u r ­
t o u r régulier e t surface lisse ; j a u n e d o r é , f a i b l e m e n t v e r m i l l o n n é ă l ' i n s o l a t i o n , a v e c d e
n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s r o u x . Chair b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , s u c r é e - v i n e u s e ,
f a i b l e m e n t a r o m a t i q u e , sans c o n c r é t i o n s . Qualité : très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – mid-October - November.

Variety of Italian origin, regarded as the oldest variety of pears. Less spread in Romania.
Tree – vigorous, becoming very large, long life, demanding at the point of view soil, sensitive to
extreme cold, fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – sub-medium, medium rare, spherical or elongated conical truncated at around regular and
smooth surface, yellow gold, vermilion to low sunstroke, with many red dots. Flesh white, fine, melting, very
juicy, sweet, vinous, and slightly aromatic, without concretions. Quality: very good.
 NOUA P O I T E A U

S i n o n i m e : franc. Nouveau Poiteau.

gcrm. Neue Poiteau, Grüne Flasehenbirne.
ceh. Poiteauova, N o v a Poiteau.
pol. Patawinka.

Origine. S o i d e o r i g i n e b e l g i a n ă , o b ţ i n u t d e p o m o l o g u l V a n M ö n s în anul 1 8 2 7 .
F i u l său îl d e d i c ă , în a m ü 1 8 4 3 , lui A . P o i t e a u , b o t a n i s t şi p o m o l o g din Paris.

n ă s p î n d i r c . E s t e p u ţ i n răspîndit în ţările d i n E u r o p a şi se întîlneşte m a i m u l t în

colecţii şi în grădinile d e a m a t o r i .
L a n o i a fost i n t r o d u s p e la sfîrşitul secolului al X I X - l e a o d a t ă c u înfiinţarea c o l e c ­
ţiilor de la pepinierele V i ş a n , I s t r i ţ a şi Strehaia. D e ş i este u n soi a p r e c i a t , n u s-a e x t i n s
p r e a m u l t şi se întîlneşte n u m a i în g r ă d i n i l e d e l i n g ă caso şi în c o l e c ţ i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , c î t şi în l i v a d ă şi se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i ­
nieră. R e u ş e ş t e b i n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi p e g u t u i ; preferă g u t u i u l , însă n u altoit d i r e c t
ci f o l o s i n d u n p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r . î n t r u c î t r a m i f i c ă p u t e r n i c , are n e v o i e de tăieri în fie­
c a r e a n . E s t e p u ţ i n p r e t e n ţ i o s faţă d e sol, rezistent la g e r , p r e c u m şi la a t a c u l bolilor şi
d ă u n ă t o r i l o r ; în terenurile u m e d e şi în anii ploioşi însă, atît frunzele cît şi f r u c t e l e sînt
atacate de rapăn.
î n f l o r e ş t e semitîrziu. E s t e autosteril, iar î n c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e f a v o r a b i l e d e v i n e
p a r ţ i a l autofertil ; u n e o r i a r e t e n d i n ţ a de a f o r m a fructe p e cale p a r t e n o c a r p i c ă . E s t e
b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u alte s o i u r i .
I n t r ă p e r o d destul de tîrziu, p r o d u c e însă a b u n d e n t , a p r o a p e in fiecare an.
F r u c t e l e sînt p u ţ i n a t r ă g ă t o a r e c a a s p e c t , însă d e calitate b u n ă . S e ţin foarte bine
p e p o m şi rezistă la t r a n s p o r t chiar în m o m e n t u l c î n d a u ajuns la m a t u r i t a t e , d a t o r i t ă
f a p t u l u i c ă au pieliţa g r o a s ă şi rezistentă. R e c o l t a t e c u 7—10 zile înainte d e m a t u r i t a t e ,
se p ă s t r e a z ă b i n e şi u ş o r , însă u n t i m p s c u r t ; ajunse la m a t u r i t a t e a de c o n s u m so păstroază
m a i g r e u , se p r ă b u ş e s c de la m i j l o c şi înregistrează pierderi m a r i .
Calităţi : rusticitatea, p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă a p o m u l u i şi calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : a s p e c t u l p u ţ i n a t r ă g ă t o r şi păstrarea a n e v o i o a s ă a f r u c t e l o r .
 NOUA POITEAU 235

POMUL

P o m u l atinge dimensiuni mari şi f o r m e a z ă trunchi înalt, d r e p t , destul de g r o s , c u

scoarţa netedă.
Coroana — m a r e , p i r a m i d a l ă , relativ deasă (fig. 5 8 ) .
Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e ,
f o r m e a z ă cu a x u l un unghi de ramificare m i c .
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i m u l t p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e ; smicelele şi nuielu­
şele se întîlnesc rar.

Fig. 5 8 . — Noua Poiteau.

Lăstarii - lungi, viguroşi, c u vîrful m a i îngroşat, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-

g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă v i o l a c e e p e p a r t e a e x p u s ă la soare, c u lenticelo d e c u l o a r e cenuşie, răs-
pîndite rar.
Mugurii vegUativi — mici, c o n i c i , turtiţi la b a z ă , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e pernuţe p r o e m i n e n t e .
236 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Mugurii florifcri — mari, o v o i z i , c u vîrful rotunjit, d e c u l o a r e brună-cenuşie.

Frunzele — mari, eliptice, r o t u n j i t e la b a z ă , c u vîrful ascuţit b r u s c . L i m b u l consis­
t e n t , g r o s , pielos, c u marginile serate regulat şi ridicate, f o r m î n d u n j g h e a b arcuit p e linia
nervurii p r i n c i p a l e . P e ţ i o l u l d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii. F r u n z e l e tinere sînt răsucite
în rulouri, c e e a c e c o n s t i t u i e un caracter d i s t i n c t i v al soiului.
. Floiile — mari, c u petalele de c u l o a r e a l b ă , nu se desfac n i c i o d a t ă c o m p l e t .

FRUCTUL

Mărimea — m a r c sau foarte m a r e , H = 8 0 — 1 0 7 m m şi D = 58 — 75 m m ; greutatea

d e 2 5 0 - 3 0 0 g.
Forma — o v o i d ă sau p i n f o r m ă , lărgită spre caliciu şi strangulată spro p e d u n c u l , c u
d i a m e t r u l m a x i m situat la j u m ă t a t e a înălţi­
mii fructului, asimetrică, c u suprafaţa n e t e d ă
(fig. 5 9 ) .
Culoarea — la recoltare v e r d e , iar la
maturitatea de consum verde-gălbuie, aco­
perită c u p e t e vinete-roşietice p e p a r t e a
e x p u s ă la soare şi c u p e t e d e rugină.
Pecluncnlul—lung, g r o s , cărnos la b a z ă ,
d r e p t sau arcuit, înfipt de cele m a i m u l t e
ori o b l i c .
Cavitatea pedunculară — foarte mică,
uneori i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m i c , închis sau semideschis,
f o r m a t d i n sepale m i c i , scurte, c o r n o a s e .
Cavitatea calicială — îngustă, potrivit
d e adâncă, c u pereţii cutaţi.
Pieliţa — groasă, aspră, rezistentă,
a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, a d î n c ă ,
c o n i c ă , adesea neregulată c a f o r m ă .
Inima—mică, oval-alungită, delimitată
slab d e u n strat subţire d e sclereide fine.
Lojile — înalte şi înguste, cu pereţii
subtili.
Seminţele — o v o i d e , turtite, c u vîrful
ascuţit, d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s , a p r o a p e
neagră.
Fig. 59. - Noua Poitcau. Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială, în­
gustă, înaltă.
Pulpa — a l b ă , p u ţ i n v e r z u i e s u b pieliţă, fină, f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , slab aci­
d u l a t ă , fără a r o m ă d e o s e b i t ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e m a d o u a j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e şi se prelungeşte
p î n ă la sfîrşitul lunii n o i e m b r i e .
 NOUA POITEAU 23?

R E C O M A N D Ă R I . C U t o a t e c ă nu este r a i o n a t , soiul N o u a P o i t e a u so r e c o m a n d ă p e n t r u
grădinile d o lingă case în t o a t e regiunile p o m i c o l e ale ţării şi c a soi d e î n c e r c a r e p e n t r u
livezile m a r i din a p r o p i e r e a oraşelor sau centrelor industriale.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а о к т я б р я — н о я б р ь .
С о р т б е л ь г и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1827 г о д у ; м а л о р а с п р о с т р а ­
нен в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
болезням и вредителям; в с т у п а е т поздно в пору п л о д о н о ш е н и я , но дает обильные
и почти ежегодные урошан.
Плод—-крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , я й ц е в и д н о й или г р у ш е в и д н о й ф о р м ы ,
расширенный к верхушке, асимметричный с гладкой п о в е р х н о с т ь ю , желтовато-зеле­
н о г о цвета, и н о г д а с к р а с н о в а т о - с и н и м и п я т н а м и на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь
белая, нежная, т а ю щ а я , сочная, сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю ; х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — mi-octobre — novembre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e e n 1827 ; p e u r é p a n d u e dans la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , p e u difficile sous l e r a p p o r t d u sol, résistant a u x g r a n d s froids,
a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification t a r d i v e , mais a b o n d a n t e e t
assez î é g u l i è r e .
Fruit — g r o s o u très g r o s , o v o ï d e o u p i r i f o r m e , élargi vers l'œil, a s y m é t r i q u e , à surface
lisse ; v e r t - j a u n â t r e , m a c u l é d e v i o l a c é r o u g e â t r e à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , fine, f o n -
d a n t e , j u t e u s e , sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e . B o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – mid-October - November.

Variety of Belgian origin produced in 1827, less spread in Romania.
Tree – vigorous, somewhat difficult in the report of the soil, resistant to extreme cold, fungal diseases
and insects, fruiting late, but plentiful and fairly regular.
Fruit – large or very large, ovoid or pear-shaped, expanded to the eye, asymmetric, surface smooth,
yellowish-green, reddish purple-stained sunstroke. Flesh white, fine, melting, juicy, sweet, and slightly acidic.
Good quality.
 IDAHO

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. Soi originar din S t a t e l e U n i t e ale A m e r i c i i , o b ţ i n u t în anul 1870 în apropierea

oraşului L e v i s t o n din statul I d a h o .

Răspîndirc. I n a n u l 1890 a fost i n t r o d u s în E u r o p a şi răspîndit în t o a t e ţările. N u

a fost însă e x t i n s prea m u l t .
L a n o i a fost i n t r o d u s în c o l e c ţ i i în anul 1 8 9 0 , de u u d o s-a înmulţit şi răspîndit.
î n p r e z e n t se întîlneşte rar, n u m a i în grădinile d e lîngă case.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , cît şi în primii ani d u p ă plantare. M a i tîrziu,

v i g o a r e a s c a d e şi d e v i n e m i j l o c i e . E e u ş e ş t e altoit atît p e p ă r p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i . E s t e
f o a r t e p r e t e n ţ i o s faţă de c o n d i ţ i i l e de c l i m ă şi sol şi nu este i n d i c a t p e n t r u r e g i u n i l e u m e d e .
Preferă soluri fertile, u ş o a r e , r e v e n c , locuri bine a d ă p o s t i t e şi e x p u s e la soare ; în solurile
reci şi u m e d e fructele p i e r d din calitate, d e v i n astringente şi c o n ţ i n m u l t e sclereide. E s t e
rezistent la g e r şi secetă, p r e c u m şi la b o l i şi d ă u n ă t o r i ; în anii ploioşi însă, frunzele şi
m a i p u ţ i n fructele sînt a t a c a t e de r a p ă n .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8 — 10 zile.
I n t r ă p e r o d de t i m p u r i u şi p r o d u c e m o d e r a t în primii ani, a p o i , pe măsură c e p o m u l
înaintează în vîrsta, p r o d u c t i v i t a t e a creşte, a j u n g i n d să d e a r e c o l t e f o a r t e b o g a t e şi
în fiecare an.
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă destul de
uşor. Se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi ca m a t e r i e p r i m ă p e n t r u
industrializare.
Calităţi : p r o d u c ţ i a m a r e , calitatea b u n ă şi rezistenţa fructelor la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .
Defecte : cerinţele m a r i ale p o m u l u i faţă de c o n d i ţ i i l e d o sol şi c l i m ă .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5—6 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , r e l a t i v subţire, c u
s c o a r ţ a cenuşie î n c h i s .
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , rară, de d i m e n s i u n i mijlocii (fig. 6 0 ) .
 IDAHO 239

Ramurile de schelet - lungi, g r o a s e , arcuite, c u s c o a r ţ a cenuşie, la b a z ă c u c r ă p ă t u r i

longitudinale. * Щ
Ramurile de rod — scurte, reprezentate prin pinteni, ţ e p u ş e şi burse.
Lăstarii — mijlocii sau lungi, destul d e groşi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-cafenie,
c u lenticele mari, o r b i c u l a r e , d e c u l o a r o cenuşie.

Flg. 60. - Idaho.

Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o m e i , c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t do

r a m u r ă , d e c u l o a r e brună-cenuşie, p u b e s c e n ţ i , aşezaţi p e perniţe p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mijlocii sau mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u solzii b i n e lipiţi, d e c u l o a r e
brnnă-castanie, slab p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v a t e sau d i p t i c e , alungite şi ascuţite la vîrf. L i m b u l
uneori a s i m e t r i c , g r o s , pielos, cu marginile serate adine şi slab ridicate, f o r m î n d u n j g h e a b .
P e ţ i o l u l d e 3 5 — 6 2 m m l u n g i m e , destul de g r o s , drept sau uşor c u r b a t , d e c u l o a r e v e r d e -
albicioasă.
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe răsfirate, sînt d o m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele
albe, rotunjite.
 240 S O I U R I D E PAR R A I O N A T E Ş I D E PERSPECTIVA

FRUCTUL

Mărimea — submijlocie sau suprarnijlocie, H = 48—76 mm şi D = 56—90 m m ;

greutatea de 95—200 g.
Forma — sferic-turtită sau bergamotiformă, cu diametral maxim situat la jumătatea
înălţimii fructului, cu suprafaţa netedă şi conturul regulat (fig. 61).
Culoarea — la recoltare verde deschis, iar la maturitate galbenă-limonie, cu o slabă
rumeneaiă pe partea însorită şi cu nume­
roase puncte de mărimi diferite, de
culoare cafenie-cenuşie, repartizate neu­
niform.
Pedunculul — de lungime şi grosime
mijlocii, îngroşat la bază, drept sau puţin
arcuit, lignificat de culoare castanie, cu
striuri longitudinale şi cu lenticele mici, or-
biculare şi dese.
Cavitatea peduncularâ — mică, de
formă regulată, cu pereţii acoperiţi cu
rugină în formă de raze, care nu ies din
cavitate.
Caliciul — mare, deschis sau semi-
deschis, format din sepale dresate, as­
cuţite la vîrf, puboscente, concrescute la
bază, slab răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — de mărime mij­
locie, puţin adîncă, în formă de farfurie,
cu marginile neregulate, cu pereţii încre­
ţiţi, acoperiţi cu rugină.
Pieliţa — netedă, mată sau semi-
Fig. 6i. — Idaho. lucioasă, rezistentă, aderentă la pulpă, căp­
tuşită cu un strat subţire de sclereide fine.
Cavitatea subcaliciala — de mărime mijlocie, în formă de cupă sau pîlnie, cu pereţii
rotunjiţi ; staminele cu aşezare superioară.
Inima — mare, aproape rotundă, puţin alungită spre peduncul, aşezată central.
Lojile — relativ mari, bombate, cu pereţii subţiri, albicioşi.
Seminţele — mici sau mijlocii, ovoide, cu vîrful ascuţit brusc, bombate pe o parte,
de culoare brună-cafenie.
Axul — deschis, formează o cameră axială spaţioasă, alungită, rotunjită la capete,
care nu comunică cu lojile.
Pulpa — albă sau albă-gălbuie, străbătută de fascicule verzui, f ondanta, suculentă,
dulce-acidulată, plăcut aromată, cu puţine sclereide fine în jurai inimii.
Maturitatea de consum — începe la sfîrşitul lunii octombrie şi se prelungeşte pînă
la sfîrşitul lunii noiembrie.

B E C O M A N O A H I . C U toate că nu este raionat, soiul Idaho este indicat pentru grădinile

de lîngâ case din toată ţara, dar numai în condiţii pedoclimatice corespunzătoare.
 IDAHO 241

РЕЗЮМЕ

Созревание — конец октября—ноябрь.

С е в е р о - а м е р п к а н с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1870 г о д у в ш т а т е А й д а х о ( С Ш А ) ;
в P H P распространен мало.
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , о ч е н ь т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и м а т и ­
ческим условиям, устойчивое к морозам н засухе, а также к болезням и вредителям;
начинает п л о д о н о с и т ь р а н о ; в первые годы дает умеренные, а п о з ж е обильные и еже­
годные у р о ж а и .
Плод — о т н и ж е с р е д н е й д о в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , б е р г а м о т н о й и л и о к р у г л о -
сплющенной формы с гладкой п о в е р х н о с т ь ю , л и м о н н о - ж е л т о г о цвета со слабым р у ­
м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е , с м н о г о ч и с л е н н ы м и к о р и ч н е в а т о - с е р ы м и т о ч к а м и ;
мякоть белая, тающая, сочная, кисловато-сладкая с приятным а р о м а т о м ; х о р о ш е г о
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fia o c t o b r e — n o v e m b r e .
V a r i é t é originaire d e s U . S . A . , E t a t d ' I d a h o , o b t e n u e en 1 8 7 0 . P e u r é p a n d u e d a n s la
R. P. Eoumaine.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , très e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol e t d u c l i m a t ,
résistant a u x g r a n d s froids et à la sécheresse, d e m ê m e q u ' a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s
et a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n h â t i v e , m o d é r é e a u c o m m e n c e m e n t , a b o n d a n t e e t régulière
p a r la suite.
Fruit — s o u s - m o y e n o u s u r m o y e n , s p h é r i q u e a p l a t i o u b e r g a m o t i f o r m e , à surface
lisse ; j a u n c i t r i n , f a i b l e m e n t v e r m i l l o n n é d u c ô t é d u s o l e i l , r i c h e m e n t p o i n t i l l é d e b r u n -
g r i s â t r e . Chair b l a n c h e , f o n d a n t e , j u t e u s e , s u c r é e - a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . B o n -
ne q u a b t é .

ABSTRACT

Maturity - late October-November.

Pop from the U.S., State of Idaho, obtained in 1870. Less spread in Romania.
Tree – medium vigour, very particular about soil conditions and climate, resistant to extreme cold and
drought, as well as fungal diseases and insects. Fruiting early, moderate in the beginning, abundant and regularly
thereafter.
Fruit – sub-medium or above medium, spherical or flattened bergamotiforme, smooth, yellow citrine,
low vermilion towards the sun, richly dotted with brown-gray. Flesh white, melting, juicy, sweet-tart, with good
flavour. Good quality.
 GHINDÄOANE

Sinonime : Codane, Curcubete, Codoase.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în r e g i u n e a p o m i c o l ă a l V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est.

Răspîndire. Este răspîndit în b a z i n u l pomicol Ghindăoani, Eaionul Tg.-Keamţ,

Eegiunea Bacău.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă , creşte u n i f o r m şi ramifică a b u n ­

d e n t . E e u ş e ş t e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi are o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă . N u este p r e t e n ţ i o s
faţă d e sol şi c l i m ă , este rezistent la ger, b o l i şi la a t a c u l d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e semitîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 5 — 1 8 zile. P r o d u c e în m e d i e
2 5 0 — 3 0 0 k g f r u c t e ; în unii ani, la p o m i i în vîrstă de 4 0 — 5 0 ani se înregistrează p r o ­
d u c ţ i i p î n ă la 6 0 0 — 7 0 0 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e , de calitate b u n ă , sînt rezistente la b o l i şi d ă u n ă t o r i , la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .
S e folosesc p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă şi p e n t r u industrializare.
Asemănări eu alte soiuri. Fructele soiului G h i n d ă o a n e se a s e a m ă n ă ca f o r m ă cu
cele ale soiului Curé.
Calităţi : r u s t i c i t a t e a , v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă a p o m u l u i ,
p r e c u m şi calitatea b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte fragilitatea r a m u r i l o r , care se r u p u ş o r în anii c u r o d a b u n d e n t şi în locurile
e x p u s e la v î n t u r i .

POMUL

P o m u l are t r u n c h i u l g r o s , p u ţ i n răsucit, c u s c o a r ţ a cenuşie şi c u c r ă p ă t u r i longitu­

dinale m a r i .
Coroana — p i r a m i d a l ă l a î n c e p u t şi sferică, răsfirată în p e r i o a d a d e r o d i r e (fig. 6 2 ; .
Eamurile de schelet — în n u m ă r de 6 — 7 , d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, arcuite, for­
mează cu a x u l unghiuri de 50—70°.
Eamurile de rod — s c u r t e şi g r o a s e , r e p r o z e n t a t e prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e .
Lăstarii — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n sinuoşi, glabri, d e c u l o a r e verde-măslinie,
iar p e p a r t e a d i n s p r e soaro roşcaţi, c u u u m e r o a s e lenticele mari, o l i p t i c o .
Ghindăoane.
 GHINDĂOANE 243

Mugurii vegetativi — mari, c o m e i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş e a t ă , c u vîrful îndepărtat

d e r a m u r ă şi aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .
Frunzele — mari, c u l u n g i m e a m e d i e d e 83 m m şi l ă ţ i m e a d e 60 m m , o v a t e , c u vîrful

Fig. 62. — Ghindăoane.

a c u m i n a t şi b a z a rotunjită, d e c u l o a r e v e r d e închis, c u suprafaţa n e t e d ă , g l a b r a şi l u c i o a s ă .

P e ţ i o l u l l u n g de 30 m m , de g r o s i m e m i j l o c i e , p u b e s c e n t .
Florile — cîte 4—6 într-o inflorescenţă, c u petalele o v a t e , r o t u n j i t e , a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau foarte m a r e , a v î n d în m e d i e H = 100 m m şi D = 74 m m ;

g r e u t a t e a d e 225 g .
Forma — p i r i f o r m ă , t r u n c h i a t ă la vîrf, c u d i a m e t r u l m a x i m deplasat spre caliciu
(pl. XXXI).
214 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e la recoltare şi g ă l b u i e sau g a l b e n ă la m a t u r i t a t e a d e

consum, cînd pe suprafaţa fructului a p a r n u m e r o a s e p u n c t e mari, d e c u l o a r e b r u n ă .
Pedunculul — l u n g d e 56 m m , arcuit, semilignificat, u m f l a t la a m b e l e c a p e t e şi înfipt
o b l i c în fruct, d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e p e p a r t e a dinspre soare şi v e r z u i e p e c e a u m b r i t ă .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă ; o e x c r e s c e n ţ ă c ă r n o a s ă a c o p e r ă într-o p a r t e
baza pedunculului.
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t d i n sepale mari, v e r z i - a l b i c i o a s e , c u vîrfurile
uscate.
Cavitatea calicială —- d e l ă r g i m e şi a d î n c i m e m i j l o c i i , eu marginile o n d u l a t e şi c u
f u n d u l u ş o r s t r o p i t d e r u g i n ă fină.
Pieliţa — g r o a s ă , tare, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — a d î n c ă şi largă, în f o r m ă d e pîlnie.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l ă , d e p l a s a t ă spre c a l i c i u .
Lojile — largi, adinei, c u pereţii sidefii.
Seminţele — mari, o v o i d - a l u n g i t e , b r u n e - n e g r i c i o a s e , b i n e prinse în l o j i .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă fusiformă, îngustă, p l i n ă d e fascicule b u r e t o a s e ;
c o m u n i c ă f o a r t e p u ţ i n c u c a v i t a t e a subcaUcială.
Pulpa — a l b ă , u n t o a s a , s u c u l e n t ă , c u z a h ă r u l şi a c i d i t a t e a bine armonizate, cu
a r o m ă fină şi g u s t v i n u r i u , f o a r t e p l ă c u t .
Maturitatea de consum — î n c e p e la sfîrşitul lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e pînă
l a sfîrşitul lunii d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l G h i n d ă o a n e , c a r o prin calităţile sale depăşeşte t o a t e celelalte

soiuri a u t o h t o n e , se r e c o m a n d ă atît p e n t r u g r ă d i n i l e d e lingă case, c î t şi în l i v e z i l e mari,
m a i ales î n z o n a dealurilor înalte. E s t e r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e în r e g i u n e a a I V - a —
S u b c a r p a t i c ă d e est.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц о к т я б р я — д е к а б р ь .
М е с т н ы й с о р т п р о и с х о д и т из п р и к а р п а т с к о й п л о д о в о д ч е с к о й з о н ы , р а с п р о с т р а ­
нен в п л о д о в о д ч е с к о м р а й о н е Г и н д э о а н ь , Б а к э у с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е ,
к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод— к р у п н ы й грушевидной формы с усеченной в е р х у ш к о й , ж е л т о г о цвета, по­
крытый м н о ж е с т в о м к р у п н ы х темных т о ч е к ; м я к о т ь белая, маслянистая, сочная с
гармоничным кисло-сладким вкусом и тонким ароматом; хорошего качества.

Е Е SUME

Maturité — fin octobre — décembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , f o r m é e d a n s la r é g i o n d ' a r b o r i c u l t u r e fruitière s u b c a r p a t i q u e de
l ' e s t ; r é p a n d u e d a n s le b a s s i n fruitier d e G h i n d ă o a n i , r é g i o n d o B a c ă u .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f , p e u difficile q u a n t a u sol, résistant a u x g r a n d s froids,
à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n abondant о
et régulière.
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e , t r o n q u é vers l e s o m m e t ; j a u n e , a v e c d e n o m -
b r e u x g r o s p o i n t s b r u n s . Chair b l a n c h e , b u t y r e u s e , j u t e u s e , à d o u c e u r et a c i d i t é bien h a r m o -
nisées,finement aromatique. D e b o n n e qualité.
244a
ABSTRACT

Maturity – end of October - December.

Native variety, formed in the Carpathian region of fruit orchards in the east, widespread in the fruit
basin of Ghindăoani, Bacău region.
Tree – vigorous, long-life, little hard on the ground, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases
and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – large or very large, pear-shaped, rounded towards the top, yellow, with many large brown spots.
Flesh white, buttery, juicy sweetness and acidity with well harmonized, finely aromatic. Good quality.
 ALEXANDRU LUCAS

Sinonime: franc. Beurré Alexandre Lucas.

germ. Alexander Lucas Butterbirne.
pol. Lukasowka.
ceh. Lucasova mâslovka.

Oriyine. Soi d e o r i g i n e f r a n c e z ă , d e s c o p e r i t întâmplător în a n u l 1 8 7 2 , In p ă d u r e a

Blois, de către p o m o l o g u l A . Lucas.

R ă s p î n d i r c . E s t e răspândit în F r a n ţ a , B e l g i a , G e r m a n i a , A u s t r i a şi E . S. C e h o s l o v a c ă .
L a n o i este f o a r t e p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte n u m a i în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e şi în
grădinile d e l i n g ă case.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s atit în p e p i n i e r ă , c î t şi în l i v a d ă şi se f o r m e a z ă u ş o r î n p e p i n i e r ă .
E e u ş e ş t e a l t o i t a t î t p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i . D i n c a u z ă c ă p e g u t u i se d e z b i n ă d e la
l o c u l d e altoire, se r e c o m a n d ă a l t o i r e a p e i n t e r m e d i a r . E s t e destul d e pretenţios faţă de
c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă şi d ă r e z u l t a t e b u n e n u m a i în solurile fertile, a d i n e i , p e r m e a b i l e ,
r e v e n e , situate în l o c u r i b i n e î n s o r i t e şi ferite d e vânturi ; este însă r e z i s t e n t la g e r , b o l i şi
dăunători.
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u sau s e m i t i m p u r i u , iar florile sînt r e z i s t e n t e la b r u m e l e şi î n g h e ţ u ­
rile d i n p r i m ă v a r ă .
E s t e u n soi autosteril, însă in a n u m i t e c o n d i ţ i i r o d e ş t e p a r t e n o c a r p i c . Ca p o l e n i z a t o r i
ло r e c o m a n d ă soiurile : D r . J u l e s G u y o t , U n t o a s a C l a i r g o a u , U n t o a s a H a r d y şi W ü l i a m s .
L a r î n d u l său, soiul A l e x a n d r u L u c a s n u e s t e i n d i c a t c a p o l e n i z a t o r p e n t r u a l t e s o i u r i .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u , p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an. F r u c t e l e sînt m a r i , u n i f o r m e »
d e c a l i t a t e b u n ă sau f o a r t e b u n ă ; se r e c o l t e a z ă c î t m a i târziu ân o c t o m b r i e , s u p o r t ă b i n e
t r a n s p o r t u l î n d a t ă d u p ă r e c o l t a r e şi se p ă s t r e a z ă uşor, fără p i e r d e r i .
Calităţi : v i g o a r e a şi s ă n ă t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă , p r o c u m şi
c a l i t a t e a b u n ă sau f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : cerinţele mari ale p o m u l u i faţă d o sol şi c l i m ă .
 246 SOIURI DE PAR R A I O S ' A T E ŞI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a de 6 —7 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, de g r o s i m e m i j l o c i e ,
strîmb, cu scoarţa netedă.
Coroana — larg-piramidală, rară, d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i (fig. 6 3 ) .

Fig. 63. — Alexandru Lucas.

Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , arcuite, c u virfurile a p l e c a t e , b i n e garnisite c u

r a m u r i d e r o d , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e cenuşie-argintie.
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă pintenii, ţ e p u ş e l e şi bursele ; smicelele, nuieluşele şi m l ă -
d i ţ e l e se întîlnesc m a i m u l t la p o m i i tineri.
г Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie-roşiatică,
c u l e n t i c e l e d i s p u s e rar.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , lipiţi d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e ,
de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , c u vîrful r o t u n j i t , d e c u l o a r e b r u n ă -
 PLANŞA XXXI!

Alexandru Lucas.
 ALEXANDRU LUCAS 247

Frunzele — mari, o b o v a t e , c u vîrful a s c u ţ i t . L i m b u l g r o s , p i e l o s , l u c i o s , c u m a r g i ­

nile serate fin şi regulat. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, d r e p t sau p u ţ i n a r c u i t , d e
c u l o a r e v e r d e deschis.
Florile — g r u p a t e cîte 4 — 8 într-o inflorescenţă, sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e , H = 8 5 — 1 0 3 m m şi D = 0 7 — 9 1 m m ; greutatea de 2 0 0 — 3 0 0 g .
Forma — o v o i d ă sau sferic-alungită, u n e o r i u ş o r s t r a n g u l a t ă s p r e p e d u n c u l , a s e m ă n ă ­
t o a r e c u u n c l o p o t , cu c o n t u r regulat. C a r a c t e r i s t i c este o b r a z d ă superficială, c a r e se în­
t i n d e p e t o a t ă l u n g i m e a fructului ( p l . X X X I I ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n ă , a c o p e ­
rită u n e o r i c u o r u m e n e a l ă slabă p e p a r t e a e x p u s ă la soare. P e t o a t ă suprafaţa f r u c t u l u i
sînt răspîndite n u m e r o a s e p u n c t e ruginii, c a r e se m ă r e s c p e m ă s u r ă c e f r u c t u l î n a i n t e a z ă
spre m a t u r i t a t e . P e unele fructe, c h i a r şi la m a t u r i t a t e a d e p l i n ă , rărnîn p e t e v e r z u i .
Pedunculul — scurt, d e 1 4 — 2 3 m m l u n g i m e , g r o s , lignificat, î n g r o ş a t la p u n c t u l de
inserţie p e r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă închis, înfipt p u ţ i n o b l i c în f r u c t .
Cavitatea peăunculară — largă, p u ţ i n a d î n c ă , a s i m e t r i c ă , î n c l i n a t ă p u ţ i n într-o p a r t e .
Caliciul — închis, f o r m a t din sepale lungi, c ă r n o a s e la b a z ă , v e r z i , c u vîrful a s c u ţ i t ,
dresat şi p î s l o s .
Cavitatea calicială — mică, delimitată de proeminenţe cărnoase (perle).
Pielita — d e g r o s i m e m i j l o c i e , n e t e d ă , l u c i o a s ă , p u ţ i n aspră la p i p ă i t .
Cavitatea subcalicială — largă, în f o r m ă d e pîlnie.
Inima — fusiformă, îngustă şi alungită, a j u n g î n d c u cele d o u ă c a p e t e la c a l i c i u şi p e ­
d u n c u l , delimitată d e sclereide fine, g ă l b u i .
Lojile — mari, alungite, înguste, închise.
Seminţele — o v o i d e , alungite şi ascuţite, t u r t i t e p e o p a r t e , d e c u l o a r e b r u n ă - c a s t a n i e .
Axul — închis sau f o r m e a z ă o c a m e r ă axială m i c ă , f o a r t e î n g u s t ă .
Pulpa — albă-gălbuie, f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e , f o n d a n t ă , fără a r o m ă d e o s e b i t ă , l i p ­
sită a p r o a p e c o m p l e t d e sclereide.
Maturitatea de consum — d e la sfîrşitul lunii o c t o m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sfâr­
şitul lunii d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . C U t o a t e c ă soiul A l e x a n d r u L u c a s n u e s t e r a i o n a t , se r e c o m a n d ă t o ­
tuşi p e n t r u grădinile d e lingă case în regiunile c u c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e d i n t o a t ă ţara.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц о к т я б р я — д е к а б р ь .
Ф р а н ц у з с к и й с о р т , о б н а р у ш е н н ы й в 1872 г о д у ; в P H P р а с п р о с т р а н е н м а л о .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и м а т и ч е с ­
ким у с л о в и я м , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м , п л о д о н о с и т о б и л ь н о и
ежегодно.
248 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Плод—крупный, я й ц е в и д н ы й или о к р у г л о - п р о д о л г о в а т о й п р а в и л ь н о й формы

с п о в е р х н о с т н о й б о р о з д к о й во в с ю д л и н у ; ж е л т о г о цвета, иногда со слабым румянцем
на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и р ж а в ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о -
б е л а я , о ч е н ь с о ч н а я , с л а д к а я , т а ю щ а я , без к а м е н и с т ы х к л е т о к ; к а ч е с т в о х о р о ш е е
или о ч е н ь х о р о ш е е .

Е Е SUIVIE

Maturité — fin octobre — décembre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e française, d é c o u v e r t e e n 1 8 7 2 ; très p e u r é p a n d u e dans la E . P .
Eoumaine.
Arbre — v i g o u r e u x , assez difficile sous l e r a p p o r t d u sol et d u c l i m a t , résistant a u x
g r a n d s f r o i d s , a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e
et r é g u l i è r e .
Fruit — g r o s , o v o ï d e o u s p h é r i q u e a l l o n g é , à p o u r t o u r régulier, a v e c u n sillon super-
ficiel allant d e la b a s e au s o m m e t d u fruit ; j a u n e , parfois r e c o u v e r t d ' u n e faible r o u g e u r
d u c ô t é d u soleil, a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s r o u x . Chair b l a n c - j a u n â t r e , très j u t e u s e , sucrée,
f o n d a n t e , d é p o u r v u e d e c o n c r é t i o n s . Q u a l i t é : b o n n e o u très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – end of October - December.

Variety of French origin discovered in 1872, very little spread in Romania.
Tree – vigorous, very difficult in the report of soil and climate, resistant to extreme cold, disease, fungus
and insects, regular and abundant fruiting.
Fruit – large, spherical ovoid or elongate, regular rim, with a shallow groove from the base to the top of
the fruit, yellow, sometimes covered with a faint blush on the sunny side, with many red points. Flesh yellowish
white, very juicy, sweet and soft, devoid of concretions. Quality: good or very good.
 PĂSTRAVIOARE

Sinonime : germ. Forellenbirne.

rus. Foreli, Forelle.
franc, Traitée, Forelle.
pol. Pstragowka.
ceh. Pstruzka.

Origine. S o i d e origine g e r m a n ă , o b ţ i n u t d e B ü t t n e r în o r a ş u l H a l l e . A fost descris

p e n t r u p r i m a d a t ă d e C h r i s t în a n u l 1 8 0 4 . N u m e l e d e P ă s t r ă v i o a r e i s - a d a t d i n c a u z a
coloraţiei de p e p a r t e a însorită a f r u c t e l o r , care are a s e m ă n a r e c u r o ş e a ţ a p ă s t r ă v i l o r .

Băspîndire. E s t e r ă s p î n d i t î n G e r m a n i a , F r a n ţ a , U . R . S . S . şi în alte ţări u n d e se cul­

t i v ă p ă r u l . D e ş i este c o n s i d e r a t c a u n soi b u n , n u s-a e x t i n s p r e a m u l t .
L a n o i se întîlneşte n u m a i în c o l e c ţ i i şi în g r ă d i n i l e d e lingă case, î n d e o s e b i în M o l d o v a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , a t i n g e d i m e n s i u n i m a r i , trăieşte m u l t şi se f o r m e a z ă u ş o r .
R e u ş e ş t e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi p e g u t u i . A r e p r o p r i e t a t e a d e a f o r m a lăstari a n t i c i p a ţ i .
N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e de sol şi cUmă, insă pentru a p r o d u c e f r u c t e d e caUtate
superioară necesită soluri c a l d e , fertile, r e v e n e , p r e c u m şi l o c u r i a d ă p o s t i t e şi e x p u s e l a
soare. î n solurile u m e d e şi reci, p o m u l creşte a n e v o i o s , iar fructele şi l ă s t a r i i sînt a t a c a ţ i
p u t e r n i c d e rapăn. E s t e rezistent la ger, însă sensibil la s e c e t ă , p r e c u m şi l a a t a c u l b o l i l o r
şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e destul de tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r o a z ă m u l t . Florilo s î n t r e z i s t e n t e
la b r u m e .
I n t r ă tîrziu pe r o d şi p r o d u c e a b u n d e n t . R e c o l t a este însă c o n s i d e r a t ă c a m o d e r a t ă ,
din c a u z ă c ă pînă la recoltare m u l t e fructe se s c u t u r ă d e v î n t .
F r u c t e l e sînt d e calitatea I , a p r e c i a t e atît p e n t r u g u s t u l r ă c o r i t o r , cît şi p e n t r u as­
p e c t u l lor atrăgător. C o n ţ i n 1 0 , 5 4 % zahăr, 0 , 1 9 % a c i d i t a t e , 0 , 2 9 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e şi
250 SOIURI DE PAR R A I O N ' A T E ŞI DE PERSPECTIVA

0 , 3 3 % p r o t e i n e . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă a p e r e l o r este de 68,24 c a l . Se scutură uşor de v î n t ,

s u p o r t ă însă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă fără pierderi î n s e m n a t e .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , calitatea şi rezistenţa fructelor la t r a n s p o r t şi păstrare.
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la secetă, b o l i şi i n s e c t e şi slaba rezistenţă a fructelor
la c ă d e r e .

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 9—10 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, v i g u r o s , de g r o s i m e

m i j l o c i e , u n e o r i s t r î m b , u ş o r răsucit, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i
l o n g i t u d i n a l e , rare şi a d î n c i .

Fig. 64. — Păstrăvioare.

Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , r e g u l a t ă , p o t r i v i t d e deasă (fig. 6 4 ) .

Ramurile de schelet — p u ţ i n n u m e r o a s e , s l a b r a m i f i c a t e , lungi, g r o a s e , n o d u r o a s e ,
c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i adinei.
Ramurile de rod •— scurte, g r o a s e , r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
 PLANŞA XXX/I!

Păstrăvioare.
 PASTRAVIOARI: 251

Lăstarii — viguroşi, slab p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e roşio închis, c u l e n t i c e l e

m i e i , dispuse rar.
Mugurii vegetativi — mici, c o n i c i , turtiţi, d o c u l o a r e roşiatică, p u b e s c e n ţ i , lipiţi d e
r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e slab p r o e m i n e n t e , a p r o a p e i n e x i s t e n t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă , p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a t - a l u n g i t e , c u m a r g i n i l e serate fin şi rar, c u l i m b u l
î n d o i t în f o r m ă d e j g h e a b . F r u n z e l e tinere sînt f o a r t o p u b e s c e n t e , a p r o a p e pîsloase, însă
d u p ă c e ajung la d i m e n s i u n i n o r m a l e p u b e s c e n ţ a d i s p a r e .
Florile — g r u p a t e c î t e 5 — 7 într-o inflorescenţă, sînt m i c i , c u p e t a l e l e a l b e , r o t u n d e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , Ы = 6 0 — 8 5 m m şi D = 59 — 70 m m ; greu­

t a t e a d e 1 2 5 — 1 5 0 g.
Forma — f o a r t e v a r i a b i l ă , u n e o r i c o n i c - t r u n c b i a t ă , alteori alungită în f o r m ă de
c l o p o t , adesea asimetrică, c u c o n t u r destul d e regulat ( p l . X X X I I I ) .
Culoarea — de f o n d la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a d e p l i n ă g a l b e n ă -
l i m o n i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorită c u o c u l o a r e r o ş i e - p o r t o c a l i e , care se p i e r d e p o p a r t e a
u m b r i t ă a fructului, p e s t e care sînt s u p r a p u s e p e t e roşii-carmin, l u c i o a s e ; p e t o a t ă s u p r a f a ţ a
f r u c t u l u i sînt î m p r ă ş t i a t e n u m e r o a s e p u n c t e ruginii.
Pedunculul — d e 1 9 — 3 7 m m l u n g i m e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , î n g r o ş a t la a m b e l e c a p e t e ,
a r c u i t , m a i rar d r e p t , u n e o r i răsucit, lignificat, d e c u l o a r e v e r d e , c u n u a n ţ ă c ă r ă m i z i e p e
p a r t e a însorită, înfipt p u ţ i n o b l i c .
Cavitatea pedunculară — f o a r t e m i c ă , c u m a r g i n i l e uşor o n d u l a t e , u n e o r i i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , deschis, f o r m a t d i n sepale d i s t a n ţ a t e la b a z ă , c u vîr-
furile răsfrînte în afară, p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — largă şi a d î n c ă , a s i m e t r i c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i neregulat, a c o ­
periţi c u rugină dispusă c o n c e n t r i c ; la b a z a sepalelor se o b s e r v ă o n d u l a ţ i i p r o e m i n e n t e .
Pielita — subţire, rezistentă, n e t e d ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — de l ă r g i m e m i j l o c i e , a d î n c ă , în f o r m ă d e p î l n i e ; sepalele c u
aşezare inferioară.
Inima — m i c ă , t u r t i t ă , d e l i m i t a t ă de sclereide fine, g ă l b u i .
Lojile — destul d e mari, largi, închise, c u pereţii subţiri, n e t e z i , d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .
Seminţele — m i c i sau m i j l o c i i , o v o i d e , c u vîrful ascuţit, d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s ,
adesea seci.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială m a r e , largă, c a r e n u c o m u n i c ă c u lojile.
Pulpa — albă sau albă-gălbuie, s e m i c o m p a c t ă , fină, f o n d a n t a , p l ă c u t a c i d u l a t ă , c u
a r o m ă caracteristică.
Maturitatea de consum — î n c e p e în u l t i m a d e c a d ă a lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e
pînă la î n c e p u t u l lunii ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P ă s t r ă v i o a r e se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e Ungă case şi în live-

zde mari din a p r o p i e r e a centrelor industriale. î n sortimentele d e p e r s p e c t i v ă este p r e v ă z u t
ca soi d e b a z ă în regiunea a LII-a — Dealurile d e n o r d şi c a soi de c o m p l e t a r e în r e g i u n e a a
I X - a — C î m p i a Transilvaniei.
252 SOIURI DE PAR RAION ATE ŞI DE PERSPECTIVA

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц о к т я б р я — н а ч а л о я н в а р я .
С о р т н е м е ц к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в п е р в ы е о п и с а н н ы й в 1804 г о д у ; мало р а с п р о ­
странен в P H P .
Дерево — с н л ь н о р о с л о е , д о с т и г а е т к р у п н ы х р а з м е р о в , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о ­
в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и м а т и ч е с к и м у с л о в и я м , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , но ч у в ­
с т в и т е л ь н о е к з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; н а ч и н а е т п л о д о н о с и т ь п о з д н о и дает
обильные и ежегодные урожаи.
Плод—средней или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , у с е ч е н н о - к о н и ч е с к о й или к о л о ­
к о л ь ч а т о й формы, асимметричный, лимонно-желтого цвета, покрытый оранжево-
к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е с к а р м и н о в о - к р а с н ы м и п я т н а м и и м н о г о ­
численными ржавыми т о ч к а м и ; м я к о т ь белая, полутвердая, нежная, тающая с при­
ятной кислотностью и характерным ароматом; качество очень хорошее.

RÉSUMÉ

Malvriié — fin o c t o b r e — d é b u t j a n v i e r .
V a r i é t é d ' o r i g i n e a l l e m a n d e , d é c r i t e p o u r la p r e m i è r e fois e n 1804 ; p e u r é p a n d u e
d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , d e v e n a n t g r a n d , l o n g é t i f , p e u e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol
et d u c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids, m a i s sensible à la sécheresse, a u x maladies c r y p t o -
g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , m a i s a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , c o n i q u e t r o n q u é o u e n f o r m e d e c l o c h e a s y m é t r i q u e ;
j a u n e - c i t r i n , r e c o u v e r t d e r o u g e - o r a n g é à l ' i n s o l a t i o n , a v e c des t a c h e s r o u g e c a r m i n é et de
n o m b r e u x p o i n t s r o u x . Chair b l a n c h e , m i - c o m p a c t e , fine, f o n d a n t e , a g r é a b l e m e n t acidulée,
à l'arôme caractéristique. Première qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of October - early January.

Variety of German origin, described for the first time in 1804, less spread in Romania.
Tree – vigorous, becoming large, long life, requiring little in the report of soil and climate, resistant to
extreme cold, but sensitive to drought, fungal diseases and insects. Fruiting late but plentiful and regular.
Fruit – medium or above medium, truncated conical or bell shaped asymmetrical yellow citrine,
covered with red-orange in the sunshine, with carmine red spots and numerous red. Flesh white, half-compact,
thin, soft, and pleasantly tart, with aromas. Premium quality.
 C O N T E S A DE P A R I S

Sinonime : franc. Comtesse de Paris.

rus. Grafinea P a r i j s k a i a , C o m t e s s e d e P a r i s .
germ. Gräfin v o n P a r i s , C o m t e s s e d o P a r i s .
ceh. Pafizanka.
pol. Paryzanka, Harbina Paryza.
mag. Pârizsi gröfnö.

Origine. S o i d e origine franceză, o b ţ i n u t în anul 1 8 8 4 , la D r e u x , d e c ă t r e h o r t i c u l t o r u l

W . F o u r c i n e în u r m a încrucişării s o i u l u i Saint G e r m a i n c u C u r é .

Răspîndirc. D a t o r i t ă calităţilor sale a c ă p ă t a t o l a r g ă răspîndire în F r a n ţ a şi în cele­

lalte ţări din E u r o p a , asigurîndu-şi un l o c d e frunte în livezile d e p ă r .
L a n o i se c u l t i v ă î n c ă p u ţ i n în M o l d o v a , T r a n s i l v a n i a şi M u n t e n i a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte d r e p t şi v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă şi se f o r m e a z ă uşor

în p e p i n i e r ă . R e u ş e ş t e b i n e a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ şi în special p e g u t u i , p r e t î n d u - s e
la orice f o r m ă liberă sau artificială. E s t e d e s t u l d e p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi e x p o z i ţ i e . P r e ­
feră solurile fertile, a d î n c i , p e r m e a b i l e , s e m i c o m p a c t e , r e v e n e şi l o c u r i l e a d ă p o s t i t e , b i n o
e x p u s e la soare. î n solurile u ş o a r e , n i s i p o a s e , e x p u s e la s e c e t ă , f r u c t e l e p i e r d f o a r t e m u l t
din calităţi, p u l p a d e v i n e f a d ă şi p u ţ i n m ă l ă i a ţ ă , iar î n s o l u r i l e c o m p a c t e , l u t o a s e , c u e x c e s
d e u m i d i t a t e , ramurile tinere suferă d e g e r . î n r e g i u n e a coUnelor M o l d o v e i , u n d e o s c i l a ţ i i l e
de t e m p e r a t u r ă în iernile grele sînt m a i m a r i , p o m i i tineri suferă destul d e m u l t . P o m i i sînt re­
zistenţi la b o l i şi la a t a c u l d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e foarte t i m p u r i u , iar d u r a t a înfloririi este relativ scurtă. F l o r i l e sînt sensibile
la b r u m e şi p l o i reci d e p r i m ă v a r ă . E s t e u n soi autosteril. Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă
soiurile F a v o r i t a lui C l a p p şi T r i u m f d e V i e n n e .
P o m i i altoiţi p e p ă r p ă d u r e ţ intră p e r o d la vîrsta d e 5—6 ani, iar p e g u t u i la 4 — 5
ani ; r o d e s c r e g u l a t şi a b u n d e n t .
F r u c t e l e c o n ţ i n 1 2 , 7 2 % zahăr, 0 , 1 3 % a c i d i t a t e , 0 , 5 0 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 0 , 4 1 % p r o ­
teine şi au o v a l o a r e energetică d e 79,12 cal. Sînt d o c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , rezistente la c ă ­
dere, s u p o r t ă transportul şi se p ă s t r e a z ă b i n e , a p r o a p e fără pierderi. F r u c t e l e cele m a i fru­
m o a s e şi d e calitate c u t o t u l superioară se o b ţ i n de la p o m i i altoiţi p e g u t u i . C a şi p o m i i ,
fructele sînt rezistente la boli şi d ă u n ă t o r i .
254 SOIURI DE PAR RAIOXATE ŞI DE PERSPECTIVA

Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e acestui soi se p o t u n e o r i c o n f u n d a c u acelea ale

soiului C u r é , sînt însă m a i miei, au f o r m a m a i r e g u l a t ă şi n u au d u n g a caracteristică p e r e l o r
Curé ; în s c h i m b au p u l p a m a i f i n ă şi d e calitate s u p e r i o a r ă .
Calităţi : u n i f o r m i t a t e a m ă r i m i i şi f o r m e i , calitatea foarte b u n ă , p r e c u m şi rezistenţa
la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e a fructelor.
Defecte : insuficienta rezistenţă la ger a p o m i l o r .

POMUL

P o m u l are t r u n c h i u l de î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t , c u s c o a r ţ a b r u n ă - c e n u ş i e .
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , iar în p e r i o a d a d e p l i n ă r o d i r e d e v i n e răsfirată, c u ra •
m u r i l e a p l e c a t e (fig. 6 5 ) .

Fig. 65. — Contesa de Paris.

Ramurile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , flexibile, c u u n g h i u r i m i c i d e ra

mificare ; a u s c o a r ţ a la î n c e p u t n e t e d ă , d e c u l o a r e c e n u ş i e deschis, c a r e m a i tîrziu f o r m e a z ă
ritidom, c u crăpături longitudinale.
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cele scurte, r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e .
 PLANŞA XXXIV

Contesa de Paris.
 CONTESA DE PARIS 255

Lfistarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m o m i j l o c i i , p u ţ i n arcuiţi, d e c u l o a r e r o ş i a t i c a î n c h i s ,
a p r o a p e v i o l a c e e , p u b e s c e n ţ i , c u n u m e r o a s e lenticele alungite, d o c u l o a r o a l b ă - c e n u ş i e .
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , ascuţiţi, c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , p u ţ i n strangulaţi c ă t r e b a z ă , c u solzii
p u ţ i n d e s f ă c u ţ i ; cei d i n vîrf d e c u l o a r e c a s t a n i e î n c h i s , iar cei d e la b a z ă cenuşie-argintie,
pubescenţi.
Frunzele — de mărime mijlocie, o v a t e , arcuite, de culoare verde închis, lucioase p e
f a ţ a superioară şi v e r d e d e s c h i s , p n b e s c e n t e p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e şi g r o s i m e
mijlocii.
Florile — de mărime submijlocie, cu petalele mici, albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , d e s t u l d e u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , H = 64 —

115 m m şi D = 8 2 — 9 9 m m ; g r e u t a t e a d e 1 1 5 — 1 7 5 g.
Forma — p i r i f o r m ă sau p i r i f o r m - a l u n g i t ă , f o a r t e r e g u l a t ă p e acelaşi p o m , simetrică
sau f o a r t e p u ţ i n a s i m e t r i c ă la unele fructe, c u suprafaţa f o a r t e r e g u l a t ă ; d i a m e t r u l m a x i m
s i t u a t în t r e i m e a d i n s p r e c a l i c i u ( p l . X X X I V ) .
Culoarea — v e r d e deschis la r e c o l t a r e , g a l b e n ă c u n u a n ţ ă v e r z u i e sau galbenă-li-
m o n i e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , fără r o ş e a ţ ă . P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt î m p r ă ş ­
t i a t e p u n c t e dese, ruginii, d e m ă r i m i şi f o r m e v a r i a b i l e , c a r e p e a l o c u r i se u n e s c şi for­
m e a z ă p e t e d e r u g i n ă , d e m ă r i m i şi f o r m e f o a r t e n e r e g u l a t e şi v a r i a t e , c a r a c t e r i s t i c e soiului.
Pedunculul — l u n g d e 2 0 — 3 0 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , arcuit, semiUgnificat, fragil,
c ă r n o s c ă t r e fruct, f o r m î n d deseori u n m a m e l o n care-i d ă o p o z i ţ i e o b l i c ă , d e c u l o a r e v e r z u i e
la b a z ă , b r u n ă - m ă s l i n i e spre vîrf, e u n u m e r o a s e lenticele a l b i c i o a s e , f o a r t e c a r a c t e r i s t i c e .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă sau u n e o r i f o a r t e m i c ă , î n g u s t ă şi superficială,
înclinată în direcţia pedunculului.
Caliciul — s u p r a m i j l o c i u sau m a r e , deschis, c u sepalele lungi, a s c u ţ i t e la vîrf, u s c a t e ,
u n i t e la b a z ă , răsfrînte în afară în f o r m ă d e stea.
Cavitatea calicială — î n g u s t ă sau de l ă r g i m e m i j l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , a p r o a p e super­
ficială, d e cele m a i m u l t e ori înclinată într-o p a r t e , f o a r t e r e g u l a t ă , c u suprafaţa s t r o p i t ă
d e rugină, d e c u l o a r e castanie-gălbuie, c a r e se revarsă în afară în f o r m ă d e stropi regulaţi,
foarte caracteristici soiului.
Pieliţa — subţire, elastică, rezistentă, s e m i l u c i o a s ă şi s e m i a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e c u p ă .
Inima — s u p r a m i j l o c i e , a p r o a p e m a r e , fusiformă, aşezată în m i j l o c u l fructului, f o a r t e
slab d e l i m i t a t ă .
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă de m i g d a l ă , închise, c u pereţii a l b i , netezi, s u b ­
ţiri şi lucioşi.
Seminţele — mari, alungite şi ascuţite, c u u n m i c c i o c la vîrf, de c u l o a r e c a s t a n i e
deschis ; adesea seci.
Axul — m i c , m a r c a t p i i n t r - o linie.
Pulpa — albă, semifină, f o n d a n t ă , suculentă, c u v i n i ş o a r e fine, c u g u s t d u l c e , fin
şi p l ă c u t a c i d u l a t , b i n e a r m o n i z a t ; d e calitate f o a r t e b u n ă ; g u s t u l şi calitatea fructului,
în general, m u l t influenţate de e p o c a d e r e c o l t a r e .
 256 SOIURI DE PAR RAIONЛТЕ ŞI DE PERSPECTIVA

Maturitatea de consum — î n c e p e la sfîrşitul lunii o c t o m b r i e şi se prelungeşte pîna

la î n c e p u t u l lunii ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţilor sale, soiul Contesa d e Paris se r e c o m a n d ă atit p e n t r u

grădinile d e lingă case, cît şi p e n t r u livezile mari. E s t e r a i o n a t c a soi do b a z ă în t o a t o r e ­
giunile p o m i c o l e , c u e x c e p ţ i a regiunilor a "VT-a — C î m p i a Dunării şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi
D o b r o g e a , u n d e nu reuşeşte d i n c a u z a oscilaţiilor d e t e m p e r a t u r ă m a r i din t i m p u l iernii.

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец октября—середина января.

С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1884 г о д у ; в P H P он р а с п р о с ­
т р а н е н еще м а л о ; р а й о н и р о в а н к а к о с н о в н о й с о р т п о ч т и в о в с е х п л о д о в о д ч е с к и х
районах.
Дерево —- с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и э к с п о з и ц и и , мало
м о р о з о у с т о й ч и в о е , но у с т о й ч и в о е к болезням и вредителям; п л о д о н о с и т регулярно и
обильно.
Плод — с р е д н е й и л и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о г р у ш е в п д н ы н , сим­
метричный, очень правильной формы, лимонно-желтого цвета, г у с т о покрытый
ржавыми точками, к о т о р ы е местами сливаются и о б р а з у ю т ржавые пятна; мякоть
белая, п о л у н е ж н а я , т а ю щ а я , сочная, сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю ; очень х о р о ­
шего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin o c t o b r e — m i - j a n v i e r .
V a r i é t é d ' o r i g i n e f r a n ç a i s e , o b t e n u e e n 1 8 8 4 ; assez p e u r é p a n d u e dans l a R . P . R o u -
m a i n e , m a i s p r o p o s é e c o m m e v a r i é t é d e b a s e d a n s p r e s q u e t o u t e s les régions d ' a r b o r i -
culture fruitière.
Arbre — v i g o u r e u x , assez e x i g e a n t q u a n t a u sol et à l ' e x p o s i t i o n , sensible a u x g r a n d s
froids, m a i s résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification régu-
lière e t a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é , s y m é t r i q u e , très régulier ; j a u n e -
citrin, r i c h e m e n t p a r s e m é d e p o i n t s r o u x q u i c o n f l u e n t e n f o r m a n t des t a c h e s de rouille.
Chair b l a n c h e , m i - f i n e , f o n d a n t e , j u t e u s e , s u c r é e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e . D e très b o n n e
qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of October - mid-January.

Variety of French origin obtained in 1884, less spread in Romania, but proposed as a basic variety in
almost all areas of fruits growing.
Tree – vigorous, very demanding with regard to soil and exposure to extreme cold sensitive, but
resistant to fungal diseases and insects, regular and abundant fruiting.
Fruit – medium or above medium, pear-shaped elongated, symmetrical, very smooth, yellow citrine,
richly studded with red points that converge to form patches of rust. Flesh white, semi-fine, soft, juicy, sweet and
pleasantly acidic. Very good quality.
 BERGAMOT CRASSANE

S i n o n i m e : franc, B e r g a m o t t e Crassane, B e u r r é plat, P o i r e p l a t e .

rus. B e r g a m o t Crassane, Crassane d ' h i v e r .
germ. B e r g a m o t e Crassane, D i e Crassane.
ceh. Crassanskâ.

Origine. Originea soiului B e r g a m o t Crassane este nesigură. Cert este faptul c ă a c e s t a

e x i s t a la î n c e p u t u l secolului al X V I I - l e a , d e o a r e c e J. Mer 1e t pomeneşte pentru prima
d a t ă de acest soi în 1 6 6 7 , iar Q u i n t i n y e în a n u l 1688 v o r b e ş t e d e s p r e el c a d e u n
soi n o u şi rar. î n c e e a c e p r i v e ş t e n u m e l e d e Crassane, M о 1 o n susţine c ă n u p r o v i n e d e
la Crassus, c o n s u l r o m a n , c i m a i p r o b a b i l d e la l o c a U t a t e a Créssane d e lîngă N i è v r e ( D o n z y )
din centrul F r a n ţ e i .

Răspindire. L a î n c e p u t soiul B e r g a m o t Crassane a f o s t f o a r t e a p r e c i a t . Către sfîrşitul

s e c o l u l u i al X I X - l e a p o p u l a r i t a t e a lui a s c ă z u t însă m u l t . î n F r a n ţ a este c u l t i v a t î n c ă p e
scară largă, m a i ales în Sarthe şi în N o r m a n d i a .
î n ţara noastră acest soi se întîlneşte f o a r t e rar, c a p o m răzleţ n u m a i p r i n g r ă d i n i l e
d e lîngă c a s e şi în colecţiile p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , m a i ales in tinereţe. B c u ş e ş t e altoit a t î t p e p ă r p ă d u r e ţ , cît şi

pe gutui, c u l t i v a t în special î n f o r m e p a l i s a t e .
Altoit p e p ă r p ă d u r e ţ atinge v î r s t a d e 4 5 — 5 0 ani, iar p e g u t u i 2 5 — 3 0 ani. P o m u l
este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol ; n u d ă rezultate b u n e d e c î t în cele uşoare, adinei, p e r m e a b i l e ,
fertile, r e v e n e şi c a l d e . E s t e d e a s e m e n e a destul de sensibil la secetă şi insuficient d e rezis­
t e n t la ger. N e c e s i t ă tăieri l u n g i .
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l s e z o n u l u i , astfel încît florile sînt ferite d e b r u m e .
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 6 —7 ani şi p r o d u c e destul d e regulat, însă m o d e r a t .
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă sau f o a r t e b u n ă . Se folosesc p e n t r u c o n s u m u l în stare
p r o a s p ă t ă . N u rezistă la v î n t a p r o a p e de m a t u r i t a t e ; s u p o r t ă b i n o t r a n s p o r t u l î n a i n t e d e
a a j u n g e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m şi se p ă s t r e a z ă d e s t u l d e b i n e . Sînt f o a r t e sensibile l a
rapăn ; în anii ploioşi şi in regiunile u m e d e se p ă t e a z ă p u t e r n i c şi c r a p ă .

17 - o. 2003
258 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA"

Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , p ă s t r a r e a destul de î n d e l u n g a t ă a fructelor.

Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă d e sol, calitatea v a r i a b i l ă a p u l p e i , slaba rezistenţă a
fructelor la c ă d e r e şi sensibilitatea la r a p ă n .

POMUL

P o m u l are trunchiul d e înălţime m i j l o c i e , g r o s , cilindric, cu scoarţa brună-cenuşie.

Coroana — larg-piramidală, f r u m o a s ă , cu frunziş b o g a t (fig. 6 6 ) .

Fig. 66. — Bergamot Crassane.

Ramurile de schelet —- n u m e r o a s e , lungi sau f o a r t e lungi, g r o a s e , d r e p t e la b a z ă şi c u

vîrfurile r i d i c a t e în sus, flexibile, c u s c o a r ţ a b r u n ă - c e n u ş i e .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e atît prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e , cît şi prin smicele şi nuie­
luşe. Cele m a i f r u m o a s e f r u c t e se o b ţ i n p e r a m u r i l e fructifere l u n g i .
Lăstarii — lungi, d o g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e c e n u ş i e - v e r z u i e , l u c i o a s ă p e p a r t e a
umbrită şi b r u n ă - c e n u ş i e pe partea însorită, c u lenticele alungite, d e c u l o a r e cenuşie-
albicioasă, răspîndite neregulat.
 BERGAMOT CRASSANE 259

Mugurii vegetativi. — d e m ă r i m e m i j l o c i e sau m a r o , o v o - c o n i c i , b o m b a ţ i , c u vîrful

î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e slab d e z v o l t a t e .
Mugurii florifcri — d e m ă r i m e m i j l o c i e , scurt o v o i z i , c u vîrful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e
b r u n ă - c e n u ş i e c u reflexe argintii.
Frunzele — mari, o v a t - a l u n g i t e sau e l i p t i c - a l u n g i t e , î n g u s t a t o t r e p t a t şi a s c u ţ i t e la
vîrf, r o t u n j i t e la b a z ă , cu m a r g i n i l e slab serate şi p u ţ i n r i d i c a t e la b a z a U m b u l u i , c u vîrful
a p l e c a t spre p a r t e a inferioară. L i m b u l g r o s , p i e l o s , v e r d e d e s c h i s , l u c i o s p e f a ţ a superioară
şi v e r d e pal p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l l u n g , d e s t u l d e g r o s , d r e p t sau slab a r c u i t , d e c u l o a r e
verde-gălbuie.
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea— m i j l o c i e , u n e o r i s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , H = 60 — 7 0 m m ş i D = 7 0 — 8 3 m m ;
g r e u t a t e a d e 9 0 — 1 2 0 g ; în c a z u r i e x c e p ţ i o n a l e , p e f o r m e l e artificiale p o a t e depăşi 400 g.
Forma—sferică, t r u n c h i a t ă la a m b e l e
c a p e t e , c u c o n t u r f o a r t e regulat şi supra­
faţa n e t e d ă (fig. 6 7 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e
şi g a l b e n ă la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă ; p e în­
t r e a g a suprafaţă sînt r ă s p î n d i t e p u n c t e şi
v i n i ş o a r e cenuşii, care p e p a r t e a umbrită
se u n e s c şi f o r m e a z ă u n d e s e n reticulat d e
rugină. P e p o r ţ i u n i l e u n d e pieliţa este m a i
c u r a t ă se o b s e r v ă p u n c t e d e c u l o a r e v e r z u i e ,
aureolate d e c u l o a r e v î n ă t ă - b r u n ă . î n g e ­
neral a s p e c t u l e x t e r i o r al fructului n u este
atrăgător.
Pedunculul — l u n g sau foarte lung,
g r o s , d r e p t sau slab arcuit, Ugnificat, fragil,
î n g r o ş a t la b a z ă , înfipt d r e p t sau o b l i c .
Cavitatea pedunculară — largă, de
adîncime variabilă, în f o r m ă de farfurie,
r e g u l a t ă , m a i rar n e r e g u l a t ă şi c u pereţii
ondulaţi.
Caliciul — mic, deschis sau semi-
deschis, c u sepalele dresate, uscate, pu- F i g . 6 7 . _ Bergamot Crassane,
bescente, uneori caduce.
Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e m i j l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e farfurie, uneori
c u pereţii u ş o r o n d u l a ţ i sau n e t e z i .
Pieliţa — groasă, aspră d i n c a u z a încreţiturilor f o a r t e m ă r u n t e , c ă p t u ş i t ă la i n t e r i o r
c u u n strat d e sclereide, a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — îngustă şi a d î n c ă , în f o r m ă d e p î l n i e c u g î t u l s t r i m t ; s t a m i -
nele c u p o z i ţ i e superioară.
Inima — m i c ă sau m i j l o c i e , o v a l ă , alungită c ă t r e c a p e t e , a ş e z a t ă s i m e t r i c , p u ţ i n d e ­
plasată c ă t r e c a l i c i u , d e h m i t a t ă slab d e sclereide f o a r t e fine.
260 SOIURI DE PAR R A I O N ATE ŞI DE PERSPECTIVA

Lojile — p u ţ i n înalte, însă largi, o v a l e , c u pereţii albi, p e r g a m e n t o ş i , n e t e z i , lucioşi.

Seminţele — mari, o r o i d e , b o m b a t e , d e c u l o a r e castanie deschis, cîte 8 — 10 într-un
fruct.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă fusiformă, îngustă, uneori inexistentă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e sau c r e m , fină sau semifină, f o n d a n t ă , u n e o r i g r a n u l o a s ă ,
m o a l e , foarte suculentă, d u l c e - a c i d u l a t ă , p a r f u m a t ă , p l ă c u t ă la gust ; în cazuri c u t o t u l
d e f a v o r a b i l e p u l p a d e v i n e g r a n u l o a s ă şi p u ţ i n astringentă.
Maturitatea de consum — d i n n o i e m b r i e p î n ă la j u m ă t a t e a lunii d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l B e r g a m o t Crassane se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lingă case

şi p e scară restrînsă şi p e n t r u livezile m a r i . N u este p r e v ă z u t în sortimentele d e p e r s p e c t i v ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — с е р е д и н а д е к а б р я .
С т а р и н н ы й с о р т н е и з в е с т н о г о п р о и с х о ж д е н и я , в п е р в ы е у н о м я н у т ы й Мерле в
1667 г о д у ; м а л о р а с п р о с т р а н е н в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , ч у в с т в и т е л ь н о е
к морозам и к з а с у х е ; плодоносит ежегодно но умеренно.
Плод — с р е д н е й и л и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о й ф о р м ы , у с е ч е н н ы й
с о б о и х к о н ц о в , с п р а в и л ь н ы м о ч е р т а н и е м , ж е л т о г о ц в е т а , п о к р ы т ы й серыми т о ч к а м и
и п р о ж и л к а м и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , н е ж н а я или п о л у н е ж н а я , т а ю щ а я , м я г к а я ,
очень сочная, сладкая, к и с л о в а т а я ; качество очень изменчиво в зависимости от
почвенных и климатических условий, в большинстве случаев хорошее.

RÉSUMÉ

Maturité — n o v e m b r e — m i - d é c e m b r e .
A n c i e n n e v a r i é t é d ' o r i g i n e i n c o n n u e , m e n t i o n n é e p o u r la première fois e n 1 6 6 7 , par
J. M e r l e t ; p e u r é p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, difficile sous l e r a p p o r t d u sol, sensible a u x g r a n d s froids
e t à la sécheresse ; à f r u c t i f i c a t i o n m o d é r é e , m a i s régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , s p h é r i q u e , t r o n q u é a u x d e u x p ô l e s , à c o n t o u r régu-
lier ; j a u n e , p o i n t i l l é e t f i n e m e n t v e i n é de gris. Chair b l a n c - j a u n â t r e , fine o u mi-fine,
f o n d a n t e , t e n d r e , t r è s j u t e u s e , s u c r é e , a c i d u l é e , d o n t la q u a l i t é d é p e n d b e a u c o u p de la
n a t u r e d u sol e t d u c l i m a t . G é n é r a l e m e n t , de b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – November - mid-December.

Old variety of unknown origin, mentioned for the first time in 1667 by J. Merlet; less spread in
Romania.
Tree – vigorous, long life, hard by the report of the soil, sensitive to extreme cold and drought; fruiting
moderate, but steady.
Fruit – medium or above medium, spherical, truncate at both poles, regular in outline, yellow, dotted
and finely streaked with gray. Flesh yellowish-white, thin or semi-fine, melting, tender, very juicy, sweet, sour,
whose quality depends much on the nature of soil and climate. Generally, good quality.
 PASSE COLMAR

Sinonime : franc. Passe C o l m a r , P a s s e C o l m a r é p i n e u x , C o l m a r d'Hardenpont.

ms. Passe C o l m a r , R e g e n t i n , B e u r r é d ' A r g e n s o n .
germ. Eegentin, Dornige Colmar, Beurré d'Argenson.
ceh. K o l m a r s k â zlatâ.

Origine. Soi d e origine belgiană, o b ţ i n u t în anul 1758 d e c ă t r e N . d ' H a r d e n p o n t

din localitatea M ö n s . E l 1-a d e n u m i t P a s s e C o l m a r é p i n e u x şi 1-a răspîndit d i n p e p i n i e r a sa
sub acest n u m e .

Răspîndire. D i n B e l g i a soiul a p ă t r u n s m a i iutii în G e r m a n i a p r i n a n u l 1 7 9 4 , a p o i în

F r a n ţ a p e la anul 1 8 0 6 , iar m a i tîrziu în A u s t r i a şi în alte ţări. î n U . E ^ S . S . este c u l t i v a t
în E . S . S . U c r a i n e a n ă , m a i c u s e a m ă în C r i m e e a şi în E . S . S . M o l d o v e n e a s c ă , u n d e
este c u n o s c u t î n c ă d i n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i ale secolului t r e c u t .
L a n o i în ţară n u se ştie e x a c t c î n d a fost i n t r o d u s ; se ştie însă c u c e r t i t u d i n e c ă l a
începutul secolului al X X - l e a acest soi figura în c o l e c ţ i i l e pepinierelor d e stat şi era î n m u l ţ i t .
A s t ă z i se c u l t i v ă în livezile mari din cele mai m u l t e regiuni p o m i c o l e , în c o l e c ţ i i l e p o m o -
l o g i c e şi prin grădinile d e Ungă c a s e .
C u t o a t e calităţile acestui soi, c o n s i d e r a t d e n u m e r o ş i p o m o l o g i d i n s e c o l u l t r e c u t
c a cel m a i b u n soi d e p e r e d e iarnă, nicăieri n u a c ă p ă t a t e x t i n d e r e a p e c a r e ar fi m e r i ­
tat-o şi nu se întîlneşte c u l t i v a t în p l a n t a ţ i i m a s i v e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l în general creşte slab şi n u m a i în c o n d i ţ i i c u t o t u l f a v o r a b U e a t i n g e o v i g o a r e

mijlocie. Se f o r m e a z ă destul d e uşor în pepinieră şi se p r e t e a z ă la o r i c e f o r m ă . R e u ş e ş t e
b i n e altoit p e păr p ă d u r e ţ , iar p o gutui creşte slab şi n u m a i în c o n d i ţ i i p o t r i v i t e se o b ţ i n
rezultate b u n e . F r u c t e l e cele m a i mari, m a i frumoase şi m a i b u n e se o b ţ i n d e la p o m i i
p i t i c i , altoiţi p e g u t u i şi din livezile irigate. P o m u l trăieşte destul d e m u l t . î n general, d a r
m a i ales c î n d este altoit p e g u t u i , preferă solurile b o g a t e , adinei, p e r m e a b i l e şi l o c u r i l e b i n e
a d ă p o s t i t e . î n solurile uşoare şi e x p u s e la secetă, în cele argiloase, c o m p a c t e şi reci, fruc­
tele rămîn mici şi se scutură uşor d e v i n t . R e u ş e ş t e însă foarte b i n e p e a l u v i u n i şi p e solurile
argile-nisipoase, suficient d e r o v e n e . E s t e rezistent la ger, b o l i şi a t a c u l d ă u n ă t o r i l o r .
202 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

E p o c a d o înflorire este tîrzie, ferită d e efectul b r u m e l o r tîrzii. Ca p o l e n i z a t o r i se re­

c o m a n d ă soiurile : A n d r é D e s p o r t e s , U n t o a s a Liegel, A m i n t i r e a Congresului, D r . Jules
G u y o t şi U n t o a s a C l a i r g e a u .
I n t r ă p e r o d d e s t u l d e t i m p u r i u , la 5 —6 ani. î n c o n d i ţ i i o b i ş n u i t e d e cultură, recol­
tele sînt m i j l o c i i , iar fructele de calitate m e d i o c r ă ; în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e însă şi mai ales
c î n d i se a p l i c ă îngrijiri speciale, r e c o l t e l e sînt m a r i , iar fructele d e calitate superioară.

Fig. 68. - Passe Colmar.

O c a r a c t e r i s t i c ă a acestui soi este c ă l e a g ă m a i m u l t e f r u c t e , p î n ă la 3 — 7, într-o inflores­

c e n ţ ă ; din a c e a s t ă c a u z ă r a m u r i l e sînt a r c u i t e şi c u vîrfurile m u l t atîrnate.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , f o a r t e b u n ă sau e x c e l e n t ă , în funcţie d e sol, an şi t i m p u l
recoltării. Suportă foarte bine transportul, se p ă s t r e a z ă timp îndelungat ; ajung la
m a t u r i t a t e t r e p t a t , n u se p r ă b u ş e s c d e la m i j l o c şi întrunesc t o a t e c o n d i ţ i i l e unui soi
d e c a l i t a t e superioară. Sînt rezistente l a b o l i şi d ă u n ă t o r i ; chiar în anii ploioşi fructele
n u sînt a t a c a t e de rapăn.
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e soiului P a s s e C o l m a r se a s e a m ă n ă c u cele ale soiului
U n t o a s a superfină, însă n u se p o t c o n f u n d a d e o a r e c e a j u n g la m a t u r i t a t e m u l t m a i tîrziu.
 PLANŞA XXXV

Passe Colmar.
 I'ASSE COLMAR 2fi3

Calităţi : rezistenţa p o m i l o r şi fructelor la b o l i şi d ă u n ă t o r i , calitatea superioară p e n t r u

c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă şi rezistenţa fructelor la t r a n s p o r t şi păstrare.
Defecte : v i g o a r e a slabă şi e x i g e n ţ a faţă d e sol a p o m i l o r .

POMUL

P o m u l are t r u n c h i u l de înălţime şi g r o s i m e mijlocii, c u scoarţa d e c u l o a r e brnu-

cenuşie.
Coroana — piramidală, răsfirată, neregulată, în general d e d i m e n s i u n i supramij-
locii (fig. 6 8 ) .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , scurte şi groase sau d e g r o s i m e m i j l o c i e , a r c u i t e
la vîrf, b i n e garnisite cu r a m u r i d e r o d ; l a p o m i i în v î r s t ă şi la care n u se a p l i c ă tăieri
regulate, r a m u r i l e se d e g a r n i s e s c la b a z ă , p e o d i s t a n ţ ă d e s t u l d e m a r e .
Ramurile de rod - p r e d o m i n ă cele scurte : pintenii, ţepuşele şi b u r s e l e ; la p o m i i în
plină r o d i r e a p r o a p e n u se întîlnesc cele lungi, smicelele, nuieluşele şi m l ă d i ţ e l e .
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , subţiri, de c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u e p e p a r t e a u m b r i t ă
şi cafenie-roşiatică p e c e a însorită, c u lenticele m i c i , o r b i c u l a r e , p u ţ i n p r o e m i n e n t e , r a r e ,
de c u l o a r e albicioasă.
Mugurii vegetativi — m a r i , o v o i z i , o b t u z i sau c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e perniţe mici.
Mugurii florifcri — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , r o t u n j i ţ i la b a z ă , c u solzii înfoiaţi, p u -
b e s c e n ţ i , d e c u l o a r e cenuşie-argintie la b a z ă şi b r u n ă deschis la vîrf.
Frunzele — m i c i , o v a t e sau l a n c e o l a t e , c u vîrful a c u m i n a t şi b a z a r o t u n j i t ă , c u mar­
ginile p u ţ i n ridicate, serate fin şi r e g u l a t . P e ţ i o l u l lung, p o t r i v i t d e g r o s , d e c u l o a r e v e r d e
albicioasă.
Florile — n u m e r o a s e , c î t e 6—9 în inflorescenţă, m i c i , c u petalele e l i p t i c e sau o v a t e ,
îndepărtate de la b a z ă .

FRUCTUL

Mărimea — v a r i a b i l ă , s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , H = 8 0 — 1 0 5 m m şi D = 6 2 — 82 m m ;
greutatea d e 1 1 5 — 2 3 0 g.
Forma — c o n i c ă , a l u n g i t ă şi s t r a n g u l a t ă în p ă t r i m e a dinspre p e d u n c u l , p u ţ i n trun­
c h i a t ă c ă t r e caliciu, c u suprafaţa p u ţ i n v ă l u r a t ă , m a i ales spre c a v i t a t e a c a l i c i a l ă ; se
întîlnesc şi fructe m i c i , p i r i f o r m e , scurte, t r u n c h i a t e la caliciu, foarte p u ţ i n s t r a n g u l a t e ,
însă c u b a z a teşită într-o p a r t e . M a j o r i t a t e a fructelor sînt a s i m e t r i c e (pl. X X X V ) .
Culoarea — d o f o n d la r e c o l t a r e v e r d e d e s c h i s , la m a t u r i t a t e a de c o n s u m g a l b e n ă -
l i m o n i e sau galbenă-aurie, î m p e s t r i ţ a t ă c u n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , d e c u l o a r e b r u n ă -
cenuşie şi p e t e m i c i d e rugină, care u n e o r i se u n e s c în p e t e d i f o r m e , m a i mari, m a r m o r a t e ;
în jurul p e d u n c u l u l u i şi în c a v i t a t e a calicială, rugina a c o p e r ă a p r o a p e c o m p l e t pieliţa. L a
unele fructe există p e p a r t e a însorită o r o ş e a ţ ă destul d e intensă.
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e variabile, îngroşat şi c ă r n o s la b a z ă , d r e p t sau slab
arcuit, lignificat, înfipt p u ţ i n o b l i c î n fruct.
Cavitatea pedunculară — f o a r t e îngustă, superficială, c u suprafaţa n e r e g u l a t ă , asime­
trică, a p l e c a t ă într-o p a r t e , uneori inexistentă.
264 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA

Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e sau m a r e , deschis sau semideschis, c u sepalele uscate,

g l a b r e , cărnoase la b a z ă , f o r m î n d adesea umflături d e c u l o a r e g a l b e n ă .
Cavitatea calicială — largă, d e a d î n c i m e m i c ă , uneori superficiala, eu suprafaţa slab
încreţită, u n e o r i m a m e l o n a t ă , neregulată şi asimetrică.
Pieliţa — subţire, fină, lucioasă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c o n i c ă , n u c o m u n i c ă c u inima ; staminele
cu aşezare mijlocie.
Inima — m i c ă , sferic-alungită, ascuţită b r u s c la a m b e l e c a p e t e , deplasată mult
către c a l i c i u , b i n e m a r c a t ă .
Lojile — m i c i , înguste, închise, c u pereţii foarte subţiri şi netezi, d e culoare a l b i c i o a s ă .
Seminţele — m a r i , o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful ascuţit şi p u ţ i n c u r b a t , d e c u l o a r e cafenie-
n e g r i c i o a s ă , cîte 1—2 într-o l o j ă ; m u l t e sînt seci sau n e d e z v o l t a t e .
Axul — m i c , m a r c a t printr-o linie.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e sau g ă l b u i e , albicioasă î n j u r u l inimii, fină, s e m i c o m p a c t ă ,
uneori sfărîmicioasă, s e m i f o n d a n t ă , alteori p u ţ i n astringentă la î n c e p u t , d u l c e , foarto p l ă c u t
acidulată, suculentă, c u a r o m ă slabă, însă p l ă c u t ă , foarte b u n ă la gust.
Maturitatea de consum—din n o i e m b r i e — d e c e m b r i e se p o a t e prelungi p î n ă în ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă însuşirilor sale, soiul Passe C o l m a r se r e c o m a n d ă p e n t r u

grădinile d e Ungă case şi î n p l a n t a ţ i i l e mari, î n c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e d e c l i m ă , sol şi
c u l t u r ă . E s t e r a i o n a t c a s o i d e î n c e r c a r e î n regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă meridională, a
I I - a — D e a l u r i l e d e v e s t , a H l - a — D e a l u r i l e d e n o r d , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est, a
V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i şi a V I I I - a — Colinele M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — ноябрь—начало января.

Сорт б е л ь г и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1758 г о д у ; в P H P культи­
вируется во всех п л о д о в о д ч е с к и х районах, но в ограниченном масштабе.
Дерево — с л а б о р о с л о е и т о л ь к о в б л а г о п р и я т н ы х у с л о в и я х р а з в и в а е т с р е д н и й
рост, долговечное, требовательное к почве, чувствительное к засухе, но устойчивое
к болезням и вредителям; дает умеренные у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й и л и к р у п н о й в е л и ч и н ы , у д л и н е н н о - к о н и ч е с к о й ф о р м ы , с д а в л е н -
н ы й к в е р х у ш к е , с волнистой п о в е р х н о с т ь ю , лимонно-желтого цвета с более интенсив­
ной о к р а с к о й н а с о л н е ч н о й с т о р о н е , с р ж а в ы м и п я т н а м и , с к о н ц е н т р и р о в а н н ы м и ,
преимущественно, вокруг углубления; мякоть желтовато-белая, нежная, полутвер­
д а я , и н о г д а р ы х л а я , с л а б о т е р п к а я , с л а д к а я с п р и я т н о й к и с л о т н о с т ь ю , сочная с о
слабым ароматом; к а ч е с т в о — о т х о р о ш е г о до отличного, в зависимости о т климати­
ческих и почвенных условий и сроков у б о р к и у р о ж а я .

RÉSUMÉ

Maturité — n o v e m b r e — c o m m e n c e m e n t d e j a n v i e r .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e en 1 7 5 8 ; dans la R . P . R o u m a i n e , c u l t i v é e dans
t o u t e s les r é g i o n s fruitières, m a i s sur u n e é c h e l l e r é d u i t e .
 PASSE COLMAR 2R5

Arbre — dans les meilleures c o n d i t i o n s , à peine d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif, e x i -

g e a n t q u a n t a u sol, sensible à la sécheresse, résistant a u x g r a n d s froids, a u x m a l a d i e s
c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification m o d é r é e .
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , c o n i q u e - a l l o n g é e t é t r a n g l é vers l ' œ i l , à surface o n d u l é e ;
j a u n e - c i t r i n , plus intense à l ' i n s o l a t i o n , t a c h e t é de r o u i l l e , n o t a m m e n t a u t o u r des d e u x
c a v i t é s . Chair b l a n c - j a u n â t r e , fine, m i - c o m p a c t e , parfois farineuse, l é g è r e m e n t astrin-
g e n t e , sucrée, a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , j u t e u s e , f a i b l e m e n t a r o m a t i q u e . Q u a l i t é : b o n n e
o u e x c e l l e n t e , suivant le c l i m a t , le sol e t le m o m e n t d e la r é c o l t e .

ABSTRACT

Maturity – November - beginning of January.

Variety of Belgian origin, produced in 1758 in Romania, cultivated in all fruits regions, but on a smaller
scale.
Tree – in the best conditions, only average vigour, long life, requiring on the ground, susceptible to
drought, resistant to extreme cold, fungal diseases and insects; fruiting moderate.
Fruit – medium to large, conical-elongate and strangled to the eye, corrugating, yellow citrine, the more
intense sunstroke, spotted with rust, especially around the two cavities. Flesh yellowish-white, thin, semi-
compact, sometimes mealy, slightly astringent, sweet, pleasantly tart, juicy, and slightly aromatic. Quality: good
or excellent, depending on climate, soil and time of harvest.
 UNTOASACLAIRGEAU

S i n o n i m e : franc. B e u r r é Clairgeau, Clairgeau d e N a n t e s .

rus. Bere Klerjo.
germ. Clairgeau's B u t t e r b i r n e .
ital. Clairgeau.
mag. Clairgeau v a j k ö r t e .
•pol. KrzyTvka.
ceh. Krivice.

Origine. S o i d e o r i g i n e f r a n c e z ă , o b ţ i n u t în a n u l 1838 d e pepinieristul P . Clairgeau,

din oraşul N a n t e s şi p u s î n c o m e r ţ în a n u l 1 8 4 8 , d u p ă c e p o m u l a p r o d u s p r i m e l e fructe,
î n c e p î n d din a n u l 1 8 5 1 p o m o l o g u l J o n g h e d i n B r u x e l l e s 1-a răspîndit şi în B e l g i a .

Răspîndire. D i n B e l g i a s-a r ă s p î n d i t şi în restul E u r o p e i . A p ă t r u n s în U . R . S . S . u n d e

e s t e destul d e răspîndit în R . S . S . U c r a i n e a n ă , în R . S . F . S . R . , m a i ales î n p a r t e a de n o r d
a C a u c a z u l u i , în C u b a n şi î n R . S . S . M o l d o v e n e a s c ă . î n A m e r i c a d e N o r d s-a răspîndit
r e p e d e , fiind i n t r o d u s în s o r t i m e n t e c a u n u l d i n p r i n c i p a l e l e soiuri de b a z ă .
L a n o i este c u n o s c u t a p r o a p e p r e t u t i n d e n i , însă răspîndit p e scară restrînsă.

CARCATERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte la î n c e p u t v i g u r o s , iar p e m ă s u r ă c e î n a i n t e a z ă în vîrsta creşterea d e v i n e

m o d e r a t ă . D i n c a u z a ramificării s l a b e în p r i m i i ani d e la p l a n t a r e , p o m i l o r trebuie să li se
a p l i c e tăieri scurte şi tăieri de rărire a c o r o a n e i , iar la p o m i i î n p l i n ă r o d i r e , care d a u s e m n e
d e e p u i z a r e , tăieri d e reîntinerire, r e p e t a t e la fiecare 5—7 ani. A r e o d u r a t ă r e d u s ă
d e v i a ţ ă şi reuşeşte a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ ; p e g u t u i creşte slab din c a u z a lipsei d e afini­
t a t e ; p e n t r u f o r m e l e libere se r e c o m a n d ă folosirea p o r t a l t o i l o r intermediari, c u afinitate
b u n ă faţă d e g u t u i . E s t e f o a r t e p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol, iar caUtatea
f r u c t e l o r este f o a r t e m u l t influenţată d e a c e s t e c o n d i ţ i i . Cele m a i b u n e rezultate se o b ţ i n
p e solurile l u t o - n i s i p o a s e , adinei, p e r m e a b i l e , fertile, r e v e n e , situate în l o c u r i a d ă p o s t i t e
şi e x p u s e la soare. E s t e rezistent la a t a c u l b o b l o r şi d ă u n ă t o r i l o r , însă este foarte sensibil
la g e r .
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l s e z o n u l u i d e înflorire a părului, a v î n d astfel polenizarea asigu­
r a t ă . E s t e u n soi autosteril, iar în c o n d i ţ i i m e t e o r o l o g i c e f a v o r a b i l e d e v i n e parţial a u t o -
fertil ; u n e o r i se o b s e r v ă f e n o m e n u l de p a r t e n o c a r p i e . C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile :
 PLANŞA XXXVI

Untoasa Clairgeau,
 l.'NTOASA Cl.AIROEAU 2«7

B u n a L u i z a de A v i anches, D e c a n a Comisiei, D u c e s a d e A n g o u l ê m e , F a v o r i t a lui C l a p p ,

U n t o a s a B o s r . I a rîndul său, soiul U n t o a s a Clairgeau se r e c o m a n d ă c a p o l e n i z a t o r p e n t . r u
alte soiuri.
I n t r ă p e r o d la virsta d e 3—4 ani altoit p e gutui şi Ia 5 —С ani altoit p e p ă r p ă d u r e ţ
şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an.
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă şi f o a r t e f r u m o s c o l o r a t e ; se s c u t u r ă uşor d e v î n t şi
s u p o r t ă t r a n s p o r t u l n u m a i î n d a t ă d u p ă recoltare. A j u n s e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , se
p ă t e a z ă f o a r t e u ş o r la cele m a i m i c i l o v i t u r i şi p i e r d din calităţi, p r ă b u ş i n d u - s e d e la
m i j l o c . CaUtatea fructelor este foarte m u l t influenţată şi de e p o c a d e r e c o l t a r e ; cele
r e c o l t a t e p r e a d e v r e m e d e v i n fade, iar cele r e c o l t a t e p r e a tîrziu se păstrează g r e u , p u l p a
se p r ă b u ş e ş t e r e p e d e şi p i e r d e din
calităţi.
Calităţi : p r e c o c i t a t e a , p r o d u c ­
ţia a b u n d e n t ă şi regulată, p r e c u m şi
mărimea, frumuseţea şi calitatea
b u n ă a fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă
de sol şi e x p o z i ţ i e , sensibilitatea la g e r .

POMUL

P o m u l atinge d i m e n s i u n i mari
şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , s u b ­
ţire, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -
cenuşie, c u c r ă p ă t u r i m i c i , l o n g i t u ­
dinale.
Coroana — îngust-piramidală,
dresată, deasă, foarte caracteristică
(fig. 6 9 ) .
Ramurile de schelet — lungi, d e
g r o s i m e m i j l o c i e , dresate, f o r m e a z ă
c u a x u l unghiuri d e ramificare d e
30-35°.
Ramurile de rod — s c u r t e şi
destul de groase, r e p r e z e n t a t e p r i n
pinteni, ţ e p u ş e şi burse.
Lăstarii — v i g u r o ş i , d r e p ţ i , c u
scoarţa n e t e d ă , lucioasă, d e c u l o a r e
b r u n ă - v e r z u i e , c u n u a n ţ ă roşiatică
p e p a r t e a însorită, c u n u m e r o a s e len­
Fig. 69. — Untoasa Clûirgeau.
ticele o v a l e sau orbiculare.
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , cu vîrful ascuţit, î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , d e c u l o a r e
brună-cafenie.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , cu vîrful ascuţit, c u solzii lipiţi, d o c u l o a r e brună-
deschis, suflată c u cenuşiu.
Frunzele — mijlocii, a v î n d l u n g i m e a d e 57 — 70 m m şi l ă ţ i m e a d e 4 5 — 5 0 m m , l a n c e o ­
late sau o b o v a t e , c u vîrful ascuţit. L i m b u l — g r o s , p i e l o s , c u marginile fin serate. P e ţ i o l u l
 268 S O I U R I D E PAR R A I O N A T E SI D E P E R S P E C T I V A

este scurt, g r o s , d e c u l o a r e v e r z u i e , c u n u a n ţ ă roşiatică p o partea însorită. T o a m n a frun­

zele c a p ă t ă o c u l o a r e roşie aprinsă, foarte caracteristică p e n t r u acest soi.
Florile — g r u p a t e cîte 1—8 într-o inflorescenţă, sînt m i c i , c u petalele d e cu­
loare a l b ă .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 1 0 7 — 1 1 8 m m şi D = 77 — 85 m m ; greu­

t a t e a d e 2 1 8 - 3 4 9 g.
Forma — piriform-alungită, îngustată spre p e d u n c u l , asimetrică, c u suprafaţa netedă.
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e deschis, iar la m a t u r i t a t e a de c o n s u m galbenă-aurie,
a c o p e r i t ă eu r o ş u - c a r m i n p e p a r t e a e x p u s ă la soare. P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt răs-
p î n d i t e n u m e r o a s e p u n c t e şi p e t e ruginii ( p l . X X X V I ) .
Pedunculul — scurt, g r o s , d r e p t sau p u ţ i n c u r b a t , d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , c ă r n o s ,
aşezat o b l i c sau chiar p e r p e n d i c u l a r p e a x u l fructului.
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă sau superficială, îngustă, c u o p r o e m i n e n ţ ă căr­
n o a s ă aşezată la b a z a p e d u n c u l u l u i şi a c o p e r i t ă c u r u g i n ă .
Caliciul — m i j l o c i u sau m a r e , d e s c h i s , f o r m a t din sepale semilungi, d i s t a n ţ a t e la b a z ă ,
d c c u l o a r e cenuşie-ruginie, c u vîrfurile m a i închise.
Cavitatea calicială — puţin adîncă, largă, c u pereţii netezi şi c u pieliţa acoperită
cu rugină verzuie.
Pieliţa — n e t e d ă , fină, lucioasă, rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , c o n i c ă sau' în f o r m ă d e c u p ă rotunjită
la b a z ă .
Inima — m a r e , o v a l ă sau eliptică, aşezată către caliciu, d e l i m i t a t ă d e fascicule de
c u l o a r e v e r z u i e şi sclereide foarte fine.
Lojile — m i c i sau m i j l o c i i , înguste, c u pereţii f o a r t e subţiri.
Seminţele — m a r i , o v o i d e , a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e cafenie deschis.
Axul — m i c , închis sau f o r m e a z ă o c a m e r ă axială îngustă, alungită.
Pulpa — a l b ă , u n e o r i c u n u a n ţ ă v e r z u i e , la î n c e p u t densă, c r o c a n t ă , a p o i m o a l e ,
s e m i f o n d a n t ă , f o a r t e suculentă, d u l c e , a r o m a t ă , c u u n gust a c i d u l a t şi p l ă c u t ; în c o n d i ţ i i
neprielnice, c o n ţ i n e n u m e r o a s e sclereide, d e v i n e a s t r i n g e n t ă şi p u ţ i n a r o m a t ă .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u lunile n o i e m b r i e — d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l Г/ntoasa Clairgeau este raionat c a soi d o c o m p l e t a r e în regiunile :

I — Subcarpatică meridională, a H - a — Dealurile de vest, a I H - a — Dealurile de nord,
a V - a — D e a l u r i l e d i n sud-estul Transilvaniei, a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a
S o m e ş u l u i , a V I I I - a — Colinele M o l d o v e i şi a I X - a — C î m p i a Transilvaniei ; c a soi de încer­
c a r e în regiunile : a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est, a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i şi a X - a — Bără­
g a n u l şi D o b r o g e a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — д е к а б р ь .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1838 г о д у ; распространен
почти во всех п л о д о в о д ч е с к и х о б л а с т я х P H P , но в ограниченном м а с ш т а б е .
 UNTOASA CLAIRGTAU 269

Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а и д о л г о в е ч н о с т и ; о ч е н ь т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н ­
ным и к л и м а т и ч е с к и м у с л о в и я м , ч у в с т в и т е л ь н о е к м о р о з а м , у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и
вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод—крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы а с и м ­
метричный с гладкой п о в е р х н о с т ь ю , в о л о т и с т о г о цвета, покрытый карминово-
красным румянцем и пятнами; м я к о т ь белая, матовая, вначале плотная х р у с т я щ а я ,
а позже мягкая, полутающая, сочная, сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю , ароматная;
качество хорошее.

RÉSUMÉ

Maturité — novembre — décembre.

V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e en 1 8 3 8 ; dans la R . P . R o u m a i n e , r é p a n d u e
dans p r e s q u e t o u t e s les régions fruitières, mais sur u n e échelle r é d u i t e .
Arbre — d o v i g u e u r et l o n g é v i t é m o y e n n e s , très e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e
sol e t d e c l i m a t , sensible a u x g r a n d s froids, résistant a u x maladies e t a u x insectes ; à fruc-
tification a b o n à a n t e e t régulière.
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e - a l l o n g é , a s y m é t r i q u e , à surface lisse ; j a u n e -
d o r é , r e c o u v e r t d e r o u g e - c a r m i n é d u c ô t é d e l ' i n s o l a t i o n , r i c h e m e n t p o n c t u é et t a c h e t é de
rouille. Chair b l a n c h e , m a t e , d ' a b o r d dense et c r o q u a n t e , puis, p a r la suite, t e n d r e , m i -
f o n d a n t e , très juteuse, sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , a r o m a t i q u e . B o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – November - December.

Variety of French origin obtained in 1838; in Romania widespread in almost all fruits growing regions,
but on a smaller scale.
Tree – medium vigour and longevity, very particular about soil conditions and climate sensitive to
extreme cold, resistant to disease and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – large or very large, pear-shaped elongated, asymmetric, surface smooth, yellow-gold, covered
with crimson-red side of the sunshine, richly dotted and spotted with rust. Flesh white, matt, first dense and
crisp, then subsequently, tender, half-melting, very juicy, sweet, slightly tart, aromatic. Good quality.
 LE LECTIER

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i d e o r i g i n e franceză, o b ţ i n u t în a n u l 1884 d e A . L e s u e u r , h o r t i c u l t o r d i n

Orléans, din î n c r u c i ş a r e a soiului W i l l i a m s c u soiul B e r g a m o t t e F o r t u n é . A fost p u s î n
c o m e r ţ p e n t r u p r i m a d a t ă în anul 1888 d e p e p i n i e r a fraţilor T r a n s o n d i n Orléans. S o i u l a
fost d e d i c a t lui L e L e с t i e r, c a r e î n a n u l 1628 c u l t i v a la Orléans 2 6 0 soiuri de p ă r .

Băspindire. D i n F r a n ţ a soiul L e L e c t i e r a p ă t r u n s r e p e d e în B e l g i a , A u s t r i a , G e r ­
m a n i a şi celelalte ţări p o m i c o l e d i n E u r o p a .
L a n o i a fost i n t r o d u s p e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X X - l e a în colecţiile d e la p e p i n i e ­
rele statului Y i ş a n ( I a ş i ) , I s t r i ţ a ( B u z ă u ) , î n p e p i n i e r e l e Ştirbei ( B u f t e a ) e t c .
D e ş i este u n soi v a l o r o s , t o t u ş i n u a c ă p ă t a t nicăieri o e x t i n d e r e p r e a m a r e şi n u a
d e p ă ş i t , n i c i c h i a r în F r a n ţ a , i m p o r t a n ţ a u n u i soi d e încercare şi p e n t r u a m a t o r i . L a n o i ,
deşi este c u n o s c u t , n u se întîlneşte în p l a n t a ţ i i m a s i v e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi are o d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă . I se p o a t e d a o r i c e f o r m ă ;
se p r e t e a z ă f o a r t e b i n e p e n t r u c u l t u r a i n t e r c a l a t ă . R e u ş e ş t e altoit atît p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t
şi p e g u t u i ; m a i preferat este g u t u i u l , p e c a r e se o b ţ i n f r u c t e m a r i şi de calitate m a i b u n ă .
E s t e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d o c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă ; preferă torenurile a d ă p o s t i t e , c u soluri
fertile, c a l d e , r e v e n e ; în solurile c o m p a c t e , r e c i şi c u e x c e s de u m i d i t a t e , p r o d u c e f r u c t e d e
c a l i t a t e inferioară, c u g u s t i e r b o s , fără d u l c e a ţ ă . E s t e rezistent la ger şi s e c e t ă , p r e c u m şi la
atacul b o l i l o r şi dăunătorilor.
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u sau s e m i t i m p u r i u , d i n c a r e c a u z ă este sensibil l a b r u m e . E s t e
autosteril, iar c a p o l e n i z a t o r i se f o l o s e s c soiurile : B e r g a m o t E s p é r e n , D r . J u l e s Guyot
J o s e f i n a d e M a l i n e s , S a i n t G e r m a i n , W i l l i a m s . L a r î n d u l său, soiul L e L e c t i e r este b u n
polenizator pentru a l t e soiuri.
I n t r ă p e r o d r e l a t i v t î r z i u , p r o d u c e p u ţ i n însă în f i e c a r e a n . F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e
b u n ă s a u f o a r t e b u n ă , în f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e în c a r e c r e ş t e p o m u l ; se s c u t u r ă u ş o r de
v î n t , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă fără p i e r d e r i .
 PLANŞA XXXVII

Le Lectier.
 LE LECHER 271

Calităţi : r e z i s t e n ţ a p o m i l o r la ger şi s e c e t ă , c a l i t a t e a b u n ă şi p ă s t r a r e a uşoară a

fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă de sol, s l a b a r e z i s t e n ţ ă l a c ă d e r e şi a s p e c t u l p u ţ i n
atrăgător al fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m i j l o c i i şi f o r m e a z ă t r u n c h i r e l a t i v s u b ţ i r e , s t r î m b , c u
s c o a r ţ a cenuşie-argintie.
Coroana — î n g u s t - p i r a m i d a l ă , s i m e t r i c ă , p o t r i v i t d e deasă (fig. 7 0 ) .

Fig. 70. — Le Lecţiei'.

Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , d r e s a t e , b i n e garnisite c u r a m u r i d e r o d .

Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e , s m i c e l e şi nuieluşe.
lăstarii - lungi sau m i j l o c i i , d e s t u l d e groşi, c u i n t e r n o d u r i m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e
culoare v e r d e - r o ş i a t i c ă , c u lenticele m a r i , o v a l e , rare.
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c - a l u n g i ţ i , c u vîrful a s c u ţ i t şi p u ţ i n î n d e p ă r t a t de
ramură, aşezaţi p e perniţe p r o e m i n e n t e .
21'1 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA

Mugurii floriferi — mijlocii sau mari, o v o i z i , alungiţi.

Frunzele — mari, eliptic-alungite, c u vîrful a s c u ţ i t şi b a z a rotunjită. L i m b u l g r o s ,
pielos, c u m a r g i n i l e serate regulat, a r c u i t p e Unia nervurii p r i n c i p a l e , adesea răsucit şi aple­
c a t în j o s . P e ţ i o l u l d e l u n g i m e m i j l o c i e , subţire, d e c u l o a r e albicioasă.
Florile — mari, s e m i d e s c h i s e , c u p e t a l e de c u l o a r e a l b ă .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , H = 9 0 — 1 2 4 m m şi D = 7 6 — 9 0 m m ; greu­

t a t e a d e 1 5 0 - 2 2 5 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă şi a s c u ţ i t ă spre caliciu, c u d i a m e t r u l m a x i m plasat spre
t r e i m e a s u p e r i o a r ă a f r u c t u l u i , a s i m e t r i c ă , c u suprafaţa neregulată, f o r m î n d c o a s t e mai
p r o e m i n e n t e spre c a b c i u ( p l . X X X V I I ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e deschis, iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n - v e r z u i e .
P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt r ă s p î n d i t e p u n c t e şi p e t e d e r u g i n ă de m ă r i m i diferite,
c o n c e n t r a t e la b a z a fructului, în f o r m ă d e raze, c a r e se r e v a r s ă d i n c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă .
Peăuneulul — relativ scurt, d e g r o s i m e m i j l o c i e , lignificat, arcuit, m a i rar drept.
Cavitatea pedunculară — f o a r t e m i c ă , î n g u s t ă , a s i m e t r i c ă , uneori i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , încins sau s e m i d e s c h i s , f o r m a t din sepale tari, c o r n o a s e ,
p u b e s c e n t e , de c u l o a r e g ă l b u i e , c u virfurile u s c a t e , d i s t a n ţ a t e l a b a z ă .
Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i .
Pieliţa — n e t e d ă , fină, subţire, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în foi m ă d e pîlnie ; starnir-ele c u aşezare
superioară.
Inima — m i c ă , fusiformă, d e l i m i t a t ă d e mai m u l t e rînduri d e sclereide fine.
Lojile — m i c i , î n c h i s e , î n g u s t e , c u pereţii subţiri, n e t e z i , albi, l u c i o ş i .
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t , t u r t i t e p e o parte, d e cu­
loare brună deschis.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m i c ă , d e s c h i s ă n u m a i în d r e p t u l lojilor.
Pulpa — a l b ă sau a l b ă c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , fină, f o n d a n t ă , f o a r t e suculentă, d u l c e ,
cu aciditate plăcută.
Maturitatea de consum—noiembrie— d e c e m b r i e ; în c o n d i ţ i i b u n e de păstrare, se p o a t e
p r e l u n g i p î n ă la j u m ă t a t e a lunii ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l L e L e c t i e r se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile d e Ungă c a s e , cit

şi p e n t r u l i v e z i l e m a r i . A v î n d p o r t u l p i r a m i d a l , este i n d i c a t p e n t r u c u l t u r a intercalată, altoit
pe g u t u i , p r i n t r e p o m i i altoiţi p e p ă r p ă d u r e ţ . î n s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă este raionat
ca soi d e c o m p l e t a r e în regiunea a IlI-a — D e a l u r i l e d e n o r d şi c a soi d e încercare
în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a H - a — D e a l u r i l e d e v e s t , a I V - a — S u b ­
c a r p a t i c ă d e est, a V I I I - a — C o b n e l e M o l d o v e i şi a l X - a — C î m p i a T r a n s i l v a n i e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — с е р е д и н а я н в а р я .
Ф р а н ц у з с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1 8 8 4 г о д у ; в P H P в с т р е ч а е т с я п о ч т и в о всех
п л о д о в о д ч е с к и х районах, но в ограниченном масштабе.
 LE I.rx.TlFR 273

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , с р е д н е й д о л г о в е ч н о с т и , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м
и климатическим условиям; устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям;
плодоносит е ж е г о д н о , но с к у п о .
n.ioii — с р е д н е й или к р у п н о й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы ,
асимметричный, с неровной п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета, с многочислен­
ными р ж а в ы м и т о ч к а м и и п я т н а м и , с к о н ц е н т р и р о в а н н ы м и , п р е и м у щ е с т в е н н о , о к о л о
п л о д о н о ж к и ; мякоть желтовато-белая, нежная, тающая, очень сочная, сладкая с при­
я т н о й к и с л о т н о с т ь ю , х о р о ш е г о или о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

BÉSUMÉ

Maturité — n o v e m b r e — mi-janvier.
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e en 1 8 8 4 ; r é p a n d u e dans p r e s q u e t o u t e s les r é g i o n s
fruitières de la B . P . R o u m a i n e mais sur u n e é c h e l l e r é d u i t e .
Arbre — v i g o u r e u x , d e l o n g é v i t é m o y e n n e , e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e s o l e t
d e c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x maladies et a u x i n s e c t e s . F r u c t i -
f i c a t i o n régulière, mais m é d i o c r e .
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , p i r i f o r m e - a l l o n g é , a s y m é t r i q u e , à surface irrégulière ;
j a u n e - v e r d â t r e , r i c h e m e n t p o n c t u é et m a c u l é d e r o u i l l e , n o t a m m e n t v e r s le p é d o n c u l e .
Chair b l a n c - j a u n â t r e , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , s u c r é e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e . Qualité :
b o n n e o u très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – November - mid-January.

Variety of French origin obtained in 1884; spread in almost all fruits regions of Romania but on a
smaller scale.
Tree – strong, average longevity, demanding as to soil conditions and climate, resistant to extreme cold,
drought, disease and insects. Regular fruiting, but mediocre.
Fruit – medium to large, pear-shaped, elongated, asymmetrical, irregular surface, greenish-yellow,
richly punctuated and stained with rust, especially towards the stalk. Flesh yellowish-white, fine, melting, very
juicy, sweet and pleasantly acidic. Quality: good or very good.

18 - c. 2903
 SAINT GERMAIN

S i n o n i m e : franc. S a i n t G e r m a i n d ' h i v e r , Saint G e r m a i n v e r t .

>-«s G e r m e n , K o r d i n s k a i a z e l e o n a i a , P o d o l s k a i a , Starîi sen G e r m e n .
germ. St. G e r m a i n , G r ü n e W i n t e r B e r g a m o t t e , W i n t e r F r a n z ö s e n B i r n e .
mag. Saint G e r m a i n .

O r i g i n e . Saint G e r m a i n este u n soi v e c h i , d e origine franceză, ieşit î n t î m p l ă t o r din

s ă m î n ţ ă p e m a l u l rîului F a r e , î n a p r o p i e r e d e c o m u n a S a i n t G e r m a i n . A f o s t d e s c o p e r i t
î n j u r u l anului 1670 şi descris p e n t r u p r i m a d a t ă d e J. M e r 1 e t în a n u l 1675 î n VAbrégé
des bons fruits.

R ă s p î n d i r c . E s t e r ă s p î n d i t în t o a t ă E u r o p a , m a i ales în p ă r ţ i l e s u d i c e . î n afară d e
F r a n ţ a , este f o a r t e r ă s p î n d i t î n Italia, A u s t r i a şi alte ţări. î n U . R . S . S . c o n s t i t u i e u n soi
d e b a z ă , fiind r ă s p î n d i t în R . S . F . S . B . , î n n o r d u l C a u c a z u l u i , în B . S . S . A . D a g h e s t a n şi în
B . S. S. U c r a i n e a n ă , m a i o u s e a m ă î n Crimeea, p e litoralul Mării N e g r e , u n d e este c u l t i v a t
î n c ă d e l a î n c e p u t u l secolului al X I X - l e a . î n B>. S. S. M o l d o v e n e a s c ă este d e a s e m e n e a răs­
p î n d i t , iar î n u l t i m u l t i m p a c ă p ă t a t o e x t i n d e r e f o a r t e m a r e .
L a n o i este r ă s p î n d i t f o a r t e p u ţ i n . S e întîlneşte n u m a i î n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e şi î n
g r ă d i n i l e d e l î n g ă case. E s t e m a i r ă s p î n d i t î n M o l d o v a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , însă n u a t i n g e d i m e n s i u n i mari. î n p e p i n i e r ă so f o r m e a z ă uşor.

R e u ş e ş t e b i n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi p e g u t u i ; în c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e de sol preferă
g u t u i u l . E s t e destul d e sensibil la ger în tinereţe ; o d a t ă intrat în p e r i o a d a d e plină r o d i r e ,
d e v i n e însă rezistent, m a i ales d a c ă este p l a n t a t î n l o c u r i a d ă p o s t i t e , p e c o a s t e sau
p l a t o u r i şi în soluri u ş o a r e , c a l d e şi r e v e n e . R e u ş e ş t e f o a r t e b i n e în regiunile d e l u r o a s e din
p o d g o r i i , u n d e p o m i i a t i n g d i m e n s i u n i mari şi vîrste î n a i n t a t e de p e s t e 60 ani. L a a c e a s t a
v î r s t a p o m i i î n c ă îşi p ă s t r e a z ă v i g o a r e a , s u p o r t ă uşor gerurile şi au a s p e c t sănătos. î n tere­
nurile fertile, c a l d e şi a d ă p o s t i t e este d e preferat c u l t u r a p o m i l o r p i t i c i . î n terenurile argi-
l o a s e , c o m p a c t e şi reci, în c a r e v e g e t a ţ i a se p r e l u n g e ş t e , ramurile tinere şi m u g u r i i d e r o d
suferă adesea d e ger, iar fructele r ă m î n v e r z i şi fără gust ; în afară d e aceasta, frunzele
şi fructele sînt a t a c a t e p u t e r n i c d e r a p ă n .
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l s e z o n u l u i d e înflorire, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 5 — 7
zile. E s t e u n soi autosteril, însă b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u alte soiuri. Ca p o l e n i z a t o r i p e n t r u el
 PLANŞA XXXVIII

Saint Germain.
 SAINT GERMAIN 275

se r e c o m a n d ă : D e c a n a d e iarnă, F a v o r i t a lui C l a p p , J o s e f i n a d e M a l i n e s , K i e f f e r S e e d l i n g ,
SîmVlicşti, U n t o a s a B o s o , U n t o a s a H a r d e n p o n t , W i l l i a m s .
A l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ intră p e r o d la 7 —8 ani, iar p e g u t u i la 4 — 5 ani. P r o d u c e
a b u n d e n t însă c u i n t e r m i t e n ţ ă . U n p o m d e 2 5 ani p r o d u c e anual 160 — 2 0 0 k g f r u c t e , iar
la v î r s t a d e 60 ani, 2 5 0 — 3 5 0 k g f r u c t e .
Saint G e r m a i n este s o c o t i t ca u n u l ' d i n t r e cele m a i v a l o r o a s e soiuri d e p e r e d e t o a m n ă
şi î n c e p u t d e iarnă, s u p e r i o r soiului C u r é î n c e e a c e p r i v e ş t e g u s t u l şi c a l i t a t e a f r u c t e l o r .

Fig, 71. — Saint Germain,

P e r e l e se folosesc p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă şi p e n t r u industrializare. K u sînt

suficient d e r e z i s t e n t e l a c ă d e r e . S u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă b i n e .
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e soiului Saint G e r m a i n se a s e a m ă n ă c u cele a l e
soiului C u r é ; sînt însă p u ţ i n m a i t u r t i t e , m a i î n g r o ş a t e c ă t r e p e d u n c u l şi le lipseşte d u n g a
c a r a c t e r i s t i c ă soiului C u r é .
Calităţi : producţia abundentă şi calitatea b u n ă a f r u c t e l o r în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e .
Defecte : s l a b a rezistenţă a p o m i l o r la g e r î n t i n e r e ţ e şi insuficienta r e z i s t e n ţ ă a fructe­
lor la r a p ă n .
276 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l are t r u n c h i u l înalt, d e g r o s i m e m i j l o c i e sau g r o s , f o r m e a z ă r i t i d o m tîrziu, eu

s c o a r ţ a de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Coroana — î n g u s t - p i r a m i d a l ă , destul de deasă, regulată, foarte frumoasă (fig. 71).
Ramurile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , b o g a t r a m i f i c a t e , dresate, f o r m î n d
c u a x u l u n g h i u r i d e 3 7 — 4 5 . E a m u r i l e tinere d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a
n e t e d ă , d e c u l o a r e brună-cenuşie.
Ramurile de rod—predomină cele scurte, pintenii şi ţepuşele ; se întîlnesc şi r a m u r i cu
s p i n i c a la soiul U n t o a s a Hardenpont.
Lăstarii — subţiri sau d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p ţ i sau s l a b g e n i c u l a ţ i , de culoare
v e r d e - c e n u ş i e , g l a b r i , c u lenticele m a r i sau m i j l o c i i , rare, r o t u n j i t e , d e c u l o a r e cafenie-albi-
cioasă.
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , ascuţiţi şi c u vîrful î n d e p ă r t a t de r a m u r ă , de c u l o a r e
brună-roşiatică, aşezaţi p e p e r n i ţ e proeminente.
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , b o m b a ţ i , c u solzii b i n e lipiţi, d e c u ­
l o a r e castanie-roşiatică, p e m a r g i n i a l b i c i o ş i .
Frunzele — m a r i , o v a t e , c u vîrful a e u m i n a t şi c u m a r g i n i l e î n d o i t e spre p a r t e a infe­
rioară, serate fin şi s l a b . L i m b u l p o t r i v i t d e g r o s , c o n s i s t e n t , p i e l o s , l u c i o s , d e c u l o a r e
v e r d e - c e n u ş i e sau v e r d e - g ă l b u i e ; la frunzele în creştere d e c u l o a r e cafenie-roşiatică. P e ţ i o l al
l u n g , p o t r i v i t d e g r o s , iar la frunzele d e p e lăstari scurt, c u d o u ă stipele m i c i şi înguste,
g a l b e n e - v e r z u i la b a z ă .
Florile — g r u p a t e c î t e 3 — 7 î n inflorescenţe c o m p a c t e , sînt m a r i , c u petalele eliptice,
gofrate, albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e destul de u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , H = 90 —

1 0 0 m m şi D = 6 0 — 7 0 m m ; g r e u t a t e a d e 1 2 0 — 1 6 0 g.
Forma — t i p i c ă p i r i f o r m ă , p u ţ i n asimetrică, sau o v o i d ă cu diametrul situat în trei­
m e a d i n s p r e c a l i c i u . S u p r a f a ţ a fructului este n e t e d ă sau slab o n d u l a t ă în a p r o p i e r e a c a v i ­
t ă ţ i i calieiale ( p i . X X X V I I I ) .
Culoarea — A"erde în p î r g ă , v e r d e - g ă l b u i e la c o m p l e t a m a t u r i t a t e , u n i f o r m ă , uneori
p e p a r t e a î n s o ţ i t ă d e v i n e g a l b e n ă - a u r i e . P e întreaga suprafaţă a fructului sînt răspîndite
p u n c t e d e s t u l d e m a r i , d e f o r m ă n e r e g u l a t ă şi v a r i a t ă , d e c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă sau
ruginie.
Pedunculul — d e 1 8 — 2 7 m m l u n g i m e , subţire, p u ţ i n c u r b a t , m a i rar drept, îngroşat
la a m b e l e c a p e t e , adesea c ă r n o s , f o r m î n d u n guler în c a v i t a t e , înfipt o b l i c .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă sau f o a r t e m i c ă , superficială, n e r e g u l a t ă , for­
m î n d o s i m p l ă î n c r e ţ i t u r ă în j u r u l p e d u n c u l u l n i .
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , deschis sau s e m i d e s c h i s , c u sepalele răsfrînte în afară în
f o r m ă d e stea.
Cavitatea calicială — î n g u s t ă , d e a d î n c i m e m i j l o c i e , c u suprafaţa neregulată, o n d u l a t ă
neuniform.
Pieliţa — s u b ţ i r e însă rezistentă, n e t e d ă , p u ţ i n aspră, l u c i o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, c o n i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , c u pereţii tari.
 SAINT GERMAIN 277

Inima — m a r o . eliptică sau o v a l - a l u n g i t ă , d e p l a s a t ă spre caliciu şi d e l i m i t a t ă d e u n

strat d e s c l e r e i d e m a r i şi rare.
Lojile — spaţioase, largi şi alungite, închise, aşezate s i m e t r i c .
Seminţele — o v o i d - a l u n g i t e , a s c u ţ i t e la vîrf, p l i n e , d e c u l o a r e brună-roşiatică.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă înaltă şi îngustă.
Pulpa — a l b ă sau a l b ă - v e r z u i e , s e m i f o n d a n t ă sau f o n d a n t ă , fină, s u c u l e n t ă , d u l c e -
a c i d u l a t ă şi r ă c o r i t o a r e , slab a r o m a t ă , p l ă c u t ă la gust, d e calitate b u n ă .
Maturitatea de consum — d i n a d o u a j u m ă t a t e a lunii n o i e m b r i e p î n ă la j u m ă t a t e a
lunii ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l Saint G e r m a i n se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lingă case în

t o a t e regiunile p o m i c o l e ale ţării, m a i ales în p o d g o r i i . P e n t r u livezile m a r i este r a i o n a t
c a soi d e c o m p l e t a r e î n regiunile I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă şi a Il'-a — D e a l u r i l e d e
v e s t şi ca soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ­
şului.

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — с е р е д и н а я н в а р я .
Старый французский с о р т , о б н а р у ж е н н ы й в 1670 г о д у ; в P H P р а с п р о с т р а н е н
мало.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , не д о с т и г а е т к р у п н ы х р а з м е р о в , т р е б о ­
вательное к почве и чувствительное к морозам, в особенности в молодом возрасте, а
также к болезням и вредителям; п л о д о н о с и т о б и л ь н о , но п е р и о д и ч н о .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы или д о в о л ь н о к р у п н ы й , г р у ш е в и д н ы й с л е г к а а с и м ­
метричный с гладкой п о в е р х н о с т ь ю , желтовато-зеленого цвета с многочисленными
крупными, ч е р н о в а т о - б у р ы м и или р ж а в ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь белая, п о л у т а ю щ а я ,
нежная, сочная со слабым ароматом; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — m i - n o v e m b r e — m i - j a n v i e r .
A n c i e n n e v a r i é t é française, d é c o u v e r t e e n 1 6 7 0 ; p e u r é p a n d u e dans la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, n e d e v e n a n t p a s g r a n d , difficile sous le r a p p o r t d u sol,
sensible a u x g r a n d s frodis, s u r t o u t dans la j e u n e s s e , sensible a u x m a l a d i e s et a u x insectes.
Fructification abondante, mais intermittente.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , p i r i f o r m * , u n p e u a s y m é t r i q u e , à surface lisse ; v e r t -
j a u n â t r e , a v e c n o m b r e d e g r o s p o i n t s , b r u n s o m b r e o u r o u x . Chair b l a n c h e , m i - f o n d a n t e ,
fine, j u t e u s e , sucrée-acidulée, f a i b l e m e n t a r o m a t i q u e . B o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – mid-November - mid-January.

Old French variety, discovered in 1670; less spread in Romania.
Tree – vigorous, long life, not becoming a big, difficult in the report of the soil, sensitive to extreme
cold, especially in youth, susceptible to diseases and insects. Abundant fruiting, but intermittent.
Fruit – medium or above medium, pear-shaped, slightly asymmetric, smooth, yellowish-green, with
many good points, dark brown or red. Flesh white, half-melting, fine, juicy, sweet-tart, slightly aromatic. Good
quality.
 ANNA AUDUSSON

S i n o n i m e : franc. Beurré Anna Audusson, D o y e n n é A n n a Audusson.

O r i g i n e . S o i d e origine franceză, o b ţ i n u t d e pepinieristul A . A u d u s s o n , în anul

1 8 3 0 . F i u l său o b ţ i n e p r i m e l e f r u c t e în anul 1848 şi îi d ă n u m e l e fiicei sale.

R ă s p î n d i r c . E s t e f o a r t e p u ţ i n răspîndit atît în ţara sa d e o r i g i n e cît şi în alte ţări.

L a n o i se întîlneşte n u m a i în colecţiile p o m o l o g i c e şi în grădinile de lingă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

Pomul creşte r i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , cît şi în l i r a d ă , în p e r i o a d a d e tinereţe ;

după citera r e c o l t e r i g o a r e a s c a d e . E e u ş e ş t e a l t o i t atît p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i şi
se f o r m e a z ă uşor în p e p i n i e r ă . N e c e s i t ă soluri fertile, c a l d e , r e r e n e . E s t e rezistent la g e r .
secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d tîrziu, p r o d u c e î n fiecare an, însă m o d e r a t .
F r u c t e l e , d e calitatea a I l - a sau a I l I - a , sînt rezistente la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă
t i m p î n d e l u n g a t fără pierderi.
Calităţi : creşterea riguroasă a p o m u l u i în tinereţe şi p ă s t r a r e a î n d e l u n g a t ă a
fructelor.
Defecte : p r o d u c ţ i a m o d e r a t ă şi calitatea v a r i a b i l ă a fructelor în f u n c ţ i e d e c o n d i ­
ţiile d e m e d i u .

POMUL

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i mari, a r i n d t r u n c h i u l d r e p t , a p r o a p e c i l i n d r i c , c u s c o a r ţ a
cenuşie închis, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , d e s e .
Coroana — î n g u s t - p i r a m i d a l ă , deasă, f o a r t e r e g u l a t ă (fig. 7 2 ) .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , l u n g i , g r o a s e , d r e s a t e .
Ramurile de rod — scurte şi f o a r t e g r o a s e , r e p r e z e n t a t e p r i n pinteni, ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — m i j l o c i i sau l u n g i , g r o ş i , f l e x i b ü i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-verzuie,
c u n u m e r o a s e lenticele o r b i c u l a r e , p r o e m i n e n t e .
Mugurii vegetativi — m a r i , o v o i z i , c u vîrful r o t u n j i t , t u r t i ţ i lateral, lipiţi d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n i ţ e mari, f o a r t e p r o e m i n e n t e .
 ANNA AUDUSSON 27!)

Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , slab strangulaţi la b a z ă .

Frunzele — mari, eliptice, alungite şi ascuţite la vîrf, eu m a r g i n i l e serate superficial

Fig. 72. — Anna Audusson.

şi regulat. L i m b u l g r o s , consistent, p i e l o s , arcuit. P e ţ i o l u l scurt sau m i j l o c i u , d o g r o s i m e

mijlocie.
Florile — d o dimensiuni m i c i , c u petalele de c u l o a r e a l b ă .

FRUCTUL

Mărimea — submijlocie sau mijlocie, H = 60 — 83 mm şi D = 50 — 70 m m ;

greutatea de 6 0 — 1 1 0 g.
Forma — piriform-trunchiată, a p r o a p e p l a t ă în regiunea сал-ităţii c a l i c i a l e , c u c o n ­
t u r neregulat, asimetrică (fig. 73).
Culoarea — la recoltare v e r d e - g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n ă - a u r i e .
P e întreaga suprafaţă e x i s t ă p u n c t e aureolate, d e c u l o a r e v î n ă t ă - n e g r i c i o a s ă şi p e t e d e
rugină.
 SOIURI DE PAR RAION'ATE ŞI DE PERSPECTIVA
2Sn

Pedunculul — scurt, foarte gros, drept sau arcuit, lignificat, cărnos iu cavitate,
înfipt oblic.
Cavitatea pedunculară — largă, puţin adîncă, cu pereţii neregulaţi, acoperiţi
cu rugină, care se revarsă în formă de raze.
Caliciul — m i c , semideschis, f o r m a t din sé­
pale lungi, ascuţite, slab p u b e s c e n t e , c u vîrfurile
u s c a t e şi de c u l o a r e v e r d e m u r d a r la b a z ă .
Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c u
suprafaţa n e t e d ă , c u pereţii uneori p ă t a ţ i c u
rugină în f o r m ă de raze.
Pieliţa — d e g r o s i m e mijlocie, n e t e d ă , semi-
lucioasă, elastică, rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă ,
c ă p t u ş i t ă c u un rind d e sclereide.
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă d e
pilnie, c u g î t u l scurt şi îngust, nu c o m u n i c ă c u a x u l ;
staminele c u aşezare superioară.
Inima — m i c ă , o v a l ă , puţin alungită spre
p e d u n c u l , slal> d e l i m i t a t ă .
Lojile — m i c i , o v a l e , înguste, n e u n i f o r m e c a
m ă r i m e , c u pereţii subţiri, netezi, d e c u l o a r e
albă-gălbuie.
Seminţele — de mărime mijlocie, ovoide,
b o m b a t e p e o p a r t e , d e culoare castanie.
Axul — închis sau f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă
Fig. 73. - Anna Audusson. fusiformă, î n g u s t ă .
Pulpa — albă, f o n d a n t ă , suculentă, d u l c e -
a c i d u l a t ă . slab a r o m a t ă , c u sclereide î n j u r u l inimii.
Maturitatea de consum — î n c e p e la m i j l o c u l lunii n o i e m b r i e şi se prelungeşte p î n ă
la m i j l o c u l lunii ianuarie.

RECOMANDĂRI. Soiul A n n a A u d u s s o n se r e c o m a n d ă numai pentru grădinile de

lingă case.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а н о я б р я — с е р е д и н а я н в а р я .
Французский сорт, выведенный в 1830 г о д у , малораспространенный в PHP.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н о п о с л е н е с к о л ь к и х у р о ж а е в с и л а р о с т а у б ы в а е т ;
требовательное к почве, устойчивое к морозам, болезням и вредителям, плодоносит
к а ж д ы й г о д , но у м е р е н н о .
Плод — с р е д н е й или н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , у с е ч е н н о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы ,
асимметричный, з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета, с многочисленными, окаймленными точ­
ками, синевато-темного цвета и ржавыми пятнами; м я к о т ь белая, тающая, сочная,
кисловато-сладкая, слабоароматная; хорошего качества.
 ANNA AUDUSSON 281

EÉS1IMÉ

Maturité — mi-novembre — mi-janvier.

V a r i é t é française, o b t e n u e e n 1 8 3 0 ; p e u r é p a n d u e dans la B . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , m a i s , a p r è s q u e l q u e s r é c o l t e s , la v i g u e u r d i m i n u e ; e x i g e a n t
q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, résistant a u x g r a n d s f r o i d s , a u x m a l a d i e s e t a u x insectes ;
à f r u c t i f i c a t i o n régulière, m a i s m o d é r é e .
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e - t r o n q u é , a s y m é t r i q u e ; j a u n e d o r é , a v e c
de n o m b r e u x p o i n t s aréoles, d ' u n v i o l a c é s o m b r e , e t des t a c h e s d e r o u i l l e . Chair b l a n c h e ,
f o n d a n t e , j u t e u s e , s u c r é e - a c i d u l é e , f a i b l e m e n t a r o m a t i q u e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – mid-November - mid-January.

French variety, obtained in 1830; less spread in Romania.
Tree – vigorous but after a few harvests, the effect diminishes as requiring soil conditions, resistant to
extreme cold, disease and insects; fruiting regularly but moderately.
Fruit – sub-medium or medium, pyriform-truncated, asymmetric, yellow gold, with many points areola,
a dark purple and rust stains. Flesh white, melting, juicy, sweet-tart, slightly aromatic. Good quality.
 PREŞEDINTELE DROUARD

S i n o n i m e : franc. Président Drouard.

rus. Prezident Druar.
germ. Präsident Drouard.
ceh. Drouardova maslovka.

Origine. S o i d e origine f r a n c e z ă o b ţ i n u t la A n g e r s , în a n u l 1 8 5 5 , de c ă t r e h o r t i c u l ­
t o r u l O . P e r r o q u e t , d i n seminţele soiului U n t o a s a N a p o l e o n ; a p r o d u s p r i m e l e f r u c t e în
a n u l 1 8 6 9 . A fost î n m u l ţ i t d e c ă t r e L . L e г о y şi răspîndit î n c e p î n d d i n a n u l 1876 s u b
n u m e l e d e P r é s i d e n t D r o u a r d , în cinstea preşedintelui S o c i e t ă ţ i i de h o r t i c u l t u r a din
departamentul Maine et-Loire.

Răspîndire. E s t e răspîndit în F r a n ţ a , G e r m a n i a , A u s t r i a , U . R . S . S . şi în a l t e ţări,

însă p e scară restrinsă.
L a n o i , d e a s e m e n e a este p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte în T r a n s i l v a n i a , O l t e n i a şi
M o l d o v a , în colecţiile p o m o l o g i c e şi în grădinile d e l î n g ă case.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , c î t şi în l i v a d ă , în p e r i o a d a de t i n e r e ţ e
şi se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă . M a i tîrziu, în p e r i o a d a de r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e . A r e o
d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă . R e u ş e ş t e altoit atît p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i . E s t e p r e t e n ţ i o s
faţă de c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă şi d ă rezultate b u n e n u m a i în soluri fertile, u ş o a r e , c a l d e ,
r e v e n e şi m a i ales situate î n l o c u r i a d ă p o s t i t e . î n solurile c o m p a c t e , grele şi u m e d e p o m u l
c r e ş t e slab, iar fructele p i e r d m u l t d i n s u c u l e n t ă şi g u s t . E s t e rezistent la g e r şi s e c e t ă ,
p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r ; î n regiunile u m e d e şi în anii p l o i o ş i însă atit
fructele, c î t şi frunzele sînt a t a c a t e intens d e r a p ă n .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , însă florile sînt d e s t u l de rezistente la b r u m e . P e r i o a d a d e înflo­
rire d u r e a z ă 9—13 zile. E s t e autosteril, c a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : B u n a L u i z a
d e A v r a n c h e s , D r . J u l e s G u y o t , D u c e s a d e A n g o u l ê m e , W i l l i a m s şi U n t o a s a N a p o l e o n .
L a r î n d u l său este b u n p o l e n i z a t o r p e n t r u alte soiuri.
I n t r ă p e r o d relativ tîrziu, la v î r s t a de 7—8 ani şi p r o d u c e î n fiecare a n , însă m o d e r a t .
F r u c t e l e sînt m a r i , a s p e c t u o a s e , d e calitatea I ; se s c u t u r ă u ş o r de v î n t şi s u p o r t ă
t r a n s p o r t u l î n d a t ă d u p ă r e c o l t a r e ; p e m ă s u r ă c e se a p r o p i e de m a t u r i t a t e a d e c o n s u m ,
n e c e s i t ă u n a m b a l a j f o a r t o îngrijit şi o m a n i p u l a r e a t e n t ă . Se p ă s t r e a z ă uşor, fără pierderi.
 PREŞEDINTELE DROUARD 283

Calităţi : v i g o a r e a , în special în tinereţe, l o n g o v i t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a regulată,

c a l i t a t e a şi a s p e c t u l f r u m o s al f r u c t e l o r .
Defecte : e x i g e n ţ a f a ţ ă d e sol şi c l i m ă a p o m u l u i şi slaba rezistenţă la c ă d e r e a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e înălţimea d e 9 — 1 0 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i adinei, l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — îngust-piramidală, p o t r i v i t d e deasă (fig. 7 4 ) .

Fig. 74. — Preşedintele Drouard.

Ramurile de schelet — în n u m ă r d e 7 — 1 0 , d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , dresate

cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Ramurile de rod — scurte, destul d e subţiri, p r e d o m i n ă pintenii, ţ e p u ş e l e şi bursele ;
smicelele şi nuieluşele se întîlnesc m a i m u l t la p o m i i tineri.
Lăstarii — lungi, de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-cafenie, c u n u m e ­
roase lenticele m i c i , alungite, p r o e m i n e n t e .
2S I SOIURI D F P.AR RA I O V A T E Ş I D E PERSPECTIVA

Mugurii vegetativi — m i c i sau mijlocii, c o n i c i , c u vîrful ascuţit, lipiţi d e r a m u r ă , aşe­

zaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii florifcri — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u solzii b i n e lipiţi, d e c u l o a r e brună-ce­
nuşie, p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — mari, o v a t - a l u n g i t e sau eliptic-alungite, c u vîrful ascuţit. L i m b u l consis­
t e n t , pielos, lucios, c u m a r g i n i l e întregi sau foarte slab serate, ridicate î n f o r m ă d e j g h e a b
şi c u vîrful a p l e c a t .
Florile — g r u p a t e c î t e 3—8 într-o inflorescenţă, sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele
r o t u n d e , u n g u i c u l a t e , c u m a r g i n i l e neregulate, d e c u l o a r e albă, c u slabă n u a n ţ ă roz p e faţa
inferioară.

FRUCTUL

Mărimea—supramijlocie sau m a r e , u n e o r i foarte m a r e , H = 7 8 — 1 0 0 m m , D = 6 7 — 78 m m

şi greutatea d e 1 6 0 — 2 2 0 g ; în cazuri e x c e p ţ i o n a l e p o t atinge p î n ă la 400 g î n greutate.
Forma — pirifornr-trunchiată, sime­
trică, c u c o n t u r u l regulat, c u suprafaţa
n e t e d ă (fig. 7 5 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e d e s ­
chis, iar la m a t u r i t a t e a completă gal-
benă-aurie.
Pedunculul — scurt, g r o s , uşor în­
g r o ş a t la e x t r e m i t ă ţ i , d r e p t sau u ş o r ar­
cuit, lignificat, d e c u l o a r e v e r z u i e , în­
fipt drept.
Cavitatea pedunculară— largă, p u ţ i n
adîncă, cu marginile uşor ondulate.
Caliciul — m i c , deschis sau semides-
chis, f o r m a t d i n sepale lungi, ascuţite,
c o r n o a s e , c u vîrful dresat, p u ţ i n a p l e c a t
c ă t r e interior, p u b e s c e n t e l a b a z ă .
Cavitatea calicială — largă, a d î n c ă ,
c u suprafaţa o n d u l a t ă şi c u pieliţa a c o ­
p e r i t ă c u rugină.
Pieliţa — f o a r t e subţire, n e t e d ă , l u ­
cioasă, ceroasă, se d e s p r i n d e uşor d e p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — în formă
d e pîlnie, c u g î t u l scurt, c u pereţii d e
culoare ruginie ; staminele cu aşezare
Fig. 7 5 . - Preşedintele Drouard. Superioară.
Inima — de mărime mijlocie,Infor­
m ă d e c e a p ă , aşezată spre c a l i c i u , d e l i m i t a t ă d e sclereide f i n e .
Lojile — m i c i , o v a l e , l a u n c a p ă t m a i înguste, aşezate p u ţ i n o b l i c faţă d e a x , c u pereţii
subţiri, netezi, d e c u l o a r e albă-sidefie.
 PREŞEDINTELE DROUARD 28Г>

Seminţele — mari, o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful ascuţit şi arcuit, c u u u m i c p i n t e n Ia b a z ă .

Axul — m i c , închis, u n e o r i f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m i c ă , î n g u s t ă .
Pulpa — a l b ă sau albă-gălbuie, fină, f o n d a n t a , f o a r t e suculentă, f o a r t e d u l c e , p l ă c u t
a c i d u l a t ă şi aromată.
Maturitatea de consum — d e la m i j l o c u l lunii n o i e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă la m i j l o c u l
lunii ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . C U t o a t e c ă n u este r a i o n a t , d a t o r i t ă calităţii şi frumuseţii fructelor

soiul Preşedintele D r o u a r d se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lîngă case, în regiunile d e p o d ­
gorii ; p e scară restrînsă p o a t e fi c u l t i v a t şi în livezile m a r i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а н о я б р я — с е р е д и н а я н в а р я .
Французский сорт, выведенный в 1855 г о д у ; в P H P р а с п р о с т р а н е н мало.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и м а т и ­
ческим условиям, устойчивое к морозам, з а с у х е , болезням и вредителям; начинает
п л о д о н о с и т ь п о з д н о и дает е ж е г о д н ы е но умеренные у р о ж а и .
77.7о9 — в ы ш е с р е д н е й пли к р у п н о й в е л и ч и н ы , у с е ч е н н о г р у ш е в и д п о й ф о р м ы , с
гладкой п о в е р х н о с т ь ю , з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета, м я к о т ь белая, нежная, тающая, очень
сочная, очень сладкая, п р и я т н о кисловатая и ароматная; к а ч е с т в о очень х о р о ш е е .

RÉSUMÉ

Maturité — mi-novembre — mi-janvier.

Y a r i é t é française, o b t e n u e e n 1855 ; p e u r é p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre —- v i g o u r e u x , longétif, difficile sous le r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t , résistant
a u x grands froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s et a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e ,
régulière, m a i s m o d é r é e .
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , p i r i f o r m e - t r o n q u é , à surface lisse ; j a u n e - d o r é . Chair
b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e et s u c r é e , a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e et a r o m a t i q u e . D e
p r e m i è r e qualité.

ABSTRACT

Maturity – mid-November - mid-January.

French variety obtained in 1855; less spread in Romania.
Tree – vigorous, long life, difficult in the report of soil and climate, resistant to extreme cold, drought,
diseases and insects. Fruiting late regularly but moderately.
Fruit – medium to large, pear-truncated, smooth, yellow-gold. Flesh white, fine, melting, very juicy,
sweet and pleasantly tangy and aromatic. Premium quality.
 GENERAL TOTLEBEN

S i n o n i m e : franc. Général T o t l e b e n .
germ. General Totleben.

Origine. S o i d e origine b e l g i a n ă , o b ţ i n u t în a n u l 1839 d e către F . d e Ghélin d i n M ö n s .

A p r o d u s p r i m e l e f r u c t e î n a n u l 1 8 5 5 , iar in anul 1858 h o r t i c u l t o r u l A . Verschaffelt îl în­
m u l ţ e ş t e şi-1 răspîndeşte s u b n u m e l e d e G e n e r a l T o t l e b e n , în amintirea a p ă r ă t o r u l u i cetăţii
Sevastopolului.

Răspîndire. E s t e r ă s p i n d i t î n B e l g i a , F r a n ţ a , G e r m a n i a şi în alte ţări u n d e se c u l t i v ă

p ă r u l , însă p r e t u t i n d e n i n u a fost e x t i n s p r e a m u l t .
L a n o i se întîlneşte n u m a i în colecţiile p o m o l o g i c e şi p r i n grădinile d e a m a t o r i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , se f o r m e a z ă u ş o r î n p e p i n i e r ă şi se p r e t e a z ă p e n t r u f o r m e p i t i c e
şi p a l i s a t e . R e u ş e ş t e altoit atît p e p ă r p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i . E s t e p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ­
ţiile d e sol şi c l i m ă şi d ă r e z u l t a t e b u n e î n l o c u r i însorite, b i n e a d ă p o s t i t e , ferite d e b r u m e ,
c u soluri fertile, u ş o a r e şi r e v e n e . E s t e rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Î n f l o r e ş t e foarte tîrziu, t o t u ş i florile sînt f o a r t e sensibile la b r u m e , ceea c e f a c e c a
p r o d u c ţ i a acestui soi să n u fie sigură în fiecare an.
I n t r ă p e r o d d e s t u l d e tîrziu, la v î r s t a d e 5—7 a n i c î n d este altoit p e g u t u i şi la 8—9
ani altoit p e p ă r p ă d u r e ţ . P r o d u c e a b u n d e n t , însă n e r e g u l a t .
F r u c t e l e sînt m a r i sau f o a r t e m a r i , p u ţ i n a s p e c t u o a s e , d e caUtate b u n ă sau foarte
b u n ă . S e ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă u ş o r t i m p î n d e l u n g a t ; ajunse
la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , t r e b u i e c o n s u m a t e r e p e d e , d e o a r e c e se p r ă b u ş e s c d e la m i j l o c
fără a se observa' l a e x t e r i o r .
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e soiului General T o t l e b e n se a s e a m ă n ă c u cele
ale soiului T r i u m f de J o d o i g n e ; sînt însă m a i m i c i şi m a i p u ţ i n î n g u s t a t e spre p e d u n c u l
şi se p ă s t r e a z ă m a i u ş o r şi t i m p m a i î n d e l u n g a t .
Calităţi : v i g o a r e a şi s ă n ă t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi c a b t a t e a b u n ă sau
foarte b u n ă a fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u , sensibilitatea florilor la î n g h e ­
ţ u r i şi p r ă b u ş i r e a p u l p e i f r u c t e l o r ajunse la s u p r a c o a c e r e .
 287
GENERAL TOTLEDEN

POMUL

P o m u l atinge d i m e n s i u n i mari şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e ,

cu scoarţa netedă, de culoare brună-cenuşie.
Coroana — larg-piramidală, înaltă, p o t r i v i t d e deasă (fig. 7 6 ) .

Fig. 70. - General Totleben.

Hamurile de schelet — lungi, groase, b i n e ramificate, f o r m e a z ă c u a x u l u n g h i u r i d e

45-60°.
Hamurile de rod — scurte, reprezentate p r i n pinteni, ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — d e v i g o a r e m i j l o c i e , p u ţ i n geniculaţi, c u s c o a r ţ a de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e ,
c u n u m e r o a s e lenticele p r o e m i n e n t e .
Mugurii vegetativi — m i c i sau mijlocii, c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
p u b e s c e n ţ i , aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mijlocii sau mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , p u b e s c e n ţ i .
288 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Frunzele — mari, o v a t e sau eliptice, alungite şi îngustate la a m b e l e c a p e t e , c u vîr­

ful a c u m i n a t . L i m b u l arcuit, g r o s , pielos, lucios, c u marginile întregi sau slab serate,
p u ţ i n r i d i c a t e . P e ţ i o l u l mijlociu sau lung, subţire, de c u l o a r e v e r d e deschis.
Florile — de dimensiuni mijlocii, c u petalele a l b e , rotunjite, p u ţ i n ridicate.

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau foarte m a r e , a v î n d m m e d i e H = 1 1 5 m m şi D = 85 m m ; greu­

t a t e a d e 2 0 0 - 3 0 0 g.
Forma — piriform-alungită sau c o n i c ă , lărgită şi f o a r t e înaltă, p u ţ i n r o t u n j i t ă spre
c a v i t a t e a calicială, asimetrică, c u
c o n t u r u l neregulat şi c u suprafaţa
o n d u l a t ă î n regiunea c a v i t ă ţ i i ca-
liciale (fig. 7 7 ) .
Culoarea — la recoltare ver-
de-gălbuie, iar la m a t u r i t a t e a c o m ­
p l e t ă galbenă-aurie. P e t o a t ă su­
p r a f a ţ a fructului sînt răspîndite
n u m e r o a s e p u n c t e verzi-cenuşii şi
pete de rugină concentrate mai mult
în regiunea c a v i t ă ţ i i caliciale.
Pedunculul — lung, neuni­
form ca grosime, puternic arcuit,
c ă r n o s , înfipt o b l i c , m a i rar drept.
Cavitatea pedunculară — puţin
adîncă, îngustă, neregulată, cu
pereţii f o r m a ţ i d i n 3 — 4 ridicaturi,
dintre care u n a mai dezvoltată,
f o r m î n d u n m a m e l o n ; pieliţa a c o ­
perită cu un strat fin d e r u g i n ă .
Caliciul — m a r e , deschis, for­
m a t d i n sepale m a r i , lungi, d e c u ­
loare brună-verzuie.
Cavitatea calicială — largă,
p u ţ i n a d î n c ă , eu suprafaţa neregu­
lată, c u pereţii ondulaţi, formînd
4—5 coaste rotunjite.
Pieliţa — subţire, fină, nete­
dă, s e m i l u c i o a s ă ; la maturitatea
c o m p l e t ă se d e z l i p e ş t e d e p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — lar­
g ă , p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă de pîl-
nie, c u g î t u l scurt şi îngust.
Inima — mare, fusiformă,
aşezată s i m e t r i c şi d e l i m i t a t ă in-
rig. 7 7 . - General Toiieben. complet de cîteva fascicule verzui.
 GENERAI. TOTLEBFN 289

Lojile — lungi, î n g u s t e , î n c h i s e .
Seminţele - mari, o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful a s c u ţ i t , p u ţ i n î n c o v o i a t .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială m a r e , largă, c u pereţii albi, g r o ş i , s p o n g i o ş i .
Pulpă — albă, seinifină, f o n d a n t ă , suculentă, d u l c e - a c i d u l a t ă , cu aromă plăcută.
Maturitatea de consum — d e la m i j l o c u l lunii n o i e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sfir-
şitul lunii ianuarie.

RECOMANDĂRI. S o i u l General T o t l e b e n , d a t o r i t ă calităţilor lui, se r e c o m a n d ă atît

p e n t r u g r ă d i n i l e d e lingă case, c i t şi p e n t r u livezile m a r i ; este r a i o n a t c a soi d e î n c e r c a r e
in r e g i u n e a I — S u b c a r p a t i c ă meridională.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а н о я б р я — я н в а р ь .
Сорт бельгийского п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1839 г о д у , малораспростра­
ненный в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и м а т и ч е с к и м
у с л о в и я м ; у с т о й ч и в о е к болезням и вредителям; п л о д о н о с и т о б и л ь н о , но н е р е г у л я р н о .
Плод — к р у п н ы й или о ч е н ь к р у п н ы й п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й и л и к о н и ч е с к о й
формы, сильно расширенный к чашечному у г л у б л е н и ю , с волнистой п о в е р х н о с т ь ю ,
з о л о т и с т о - ж е л т о г о цвета с многочисленными серовато-зелеными точками и ржавыми
пятнами ; м я к о т ь белая, полунежная, тающая, сочная, кисловато-сладкая с приятным
а р а м а т о м ; х о р о ш е г о или о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

R É S U M É

Maturité — m i - n o v e m b r e — f i n j a n v i e r .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e e n 1 8 3 9 ; p e u r é p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , d e h a u t e taille, e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e s o l e t d e c U m a t ,
résistant a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s ; à fructification a b o n d a n t e , m a i s i n t e r m i t t e n t e .
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i i i f o r m e - a l l o n g é o u c o n i q u e , f o r t e m e n t élargi v e r s l'œil,
à surface o n d u l é e ; j a u n e - d o r é , a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s v e r t - c e n d r é et t a c h e s d é r o u i l l e .
Chair b l a n c h e , mi-fine, f o n d a n t e , j u t e u s e , sucrée-acidulée, a g r é a b l e m e n t a r o m a t i q u e . Q u a -
lité : b o n n e o u très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – mid-November – end of January.

Variety of Belgian origin produced in 1839; less spread in Romania.
Tree – strong, tall, demanding as to soil conditions and climate, resistant to diseases and insects
abundant fruiting, but intermittent.
Fruit – large or very large, pear-shaped or conical-elongate, strongly expanded to the eye, corrugating,
yellow-gold, with numerous ash-green specks and spots were stretched. Flesh white, half-fine, soft, juicy, sweet-
tart, pleasantly aromatic. Quality: good or very good.

19 - 0 . 2BUiJ
 U N T O A S A DE I A R N A A L U I M I C I U R I N

Sinonime : rus. B e r e z i m n e a i a Miciurina.

pol. Bera zimowa Miczurina.

Origine. S o i o b ţ i n u t d e T . V . M i с i u r i n în anul 1 9 0 4 , în u r m a încrucişării păru­

lui de Ussuria c u soiul m e d i t e r a n e a n B e u r r é E o y a l ; a p r o d u s p r i m e l e fructe în a n u l 1914.

Răspîndire. Soiul se c u l t i v ă în z o n a c e n t r a l ă a U . R . S . S . u n d e , în regiunile Y o r o n e j

şi T a m b o v , o c u p ă un l o c de frunte ( p î n ă la 1 9 , 3 % ) în plantaţiile d e păr. E s t e de ase­
m e n e a i n t r o d u s în s o r t i m e n t e l e regiunilor : O r l o v , S a r a t o v , K u r s k , B r i a n s k şi altele.
L a n o i în ţară este i n t r o d u s n u m a i în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte viguros. î n iernile grele suferă de ger ; este destul de rezistent la b o l i

şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e tîrziu ; fiind autosteril se c u l t i v ă în asociaţie c u soiurile p o l e n i z a t o a r e :
U n t o a s a d e o c t o m b r i e , F ă r ă s e m i n ţ e , F i i c a B l a n k o v a , M o l d a v k a roşie, S a p e j a n k a . î n
c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e v i n e parţial autofertil. A r e t e n d i n ţ a d e a p r o d u c e f r u c t e p e cale par-
tenocarpică.
I n t r ă p e r o d la virsta d e 6—8 ani şi p r o d u c e 1 5 0 — 2 1 0 k g / p o m . Calitatea fructelor
este c o n d i ţ i o n a t ă în m a r e m ă s u r ă d e c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e ale anului şi d e n a t u r a solu­
lui ; în unii ani se o b ţ i n f r u c t e m a r i , c u p u l p a s e m i u n t o a s ă , p l ă c u t e la g u s t , în t i m p c e în
alţi ani sau în alte c o n d i ţ i i d e sol fructele sînt m i c i , c u p u l p a tare, astringentă şi c u un n u m ă r
m a r e d e sclereide. Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l in stare p r o a s p ă t ă şi industrializare.
Calităţi : p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă , r e z i s t e n ţ a la r a p ă n şi păstrarea îndelungată a
fructelor.
Defecte : slaba rezistenţă la ger şi e x i g e n ţ a faţă de n a t u r a solului.

POMUL

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m a r i , c u t r u n c h i u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a netedă,
de culoare cenuşie deschis.
Coroana — p i r a m i d a l ă , r e g u l a t ă în tinereţe, m a i tîrziu d e v i n e d e cele m a i m u l t e ori
neregulată (fig. 7 8 ) .
 UNTOASA DE IARNA A LUI MICIURIN 291

Ramurile de schelet — destul de groase şi luugi, la p o m i i în plin r o d a p l e c a t e .

Ramurile de rod — scurte, de g r o s i m e mijlocie, reprezentate prin ţepuşe simple
şi b u r s e .
Lăstarii — lungi, subţiri, geniculaţi.

Fig. 78. — Untoasa d e i a r n ă a lui Miciurin.

Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , de c u l o a r e brună-castanie, eu vîrful

îndepărtat de ramură.
Mugurii floriferi — destul de mari, o v o - c o n i c i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .
Frunzele — destul de mari, o v a t e , uneori rotunjite, c u marginile întregi şi uşor ridi­
c a t e , d e c u l o a r e v e r d e închis.
Florile — d e m ă r i m e mijlocie, eu petalele albe, o v a l e , d e s f ă c u t e m u l t .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e , a v î n d în m e d i e H = 75 m m şi D = 85 m m ; g r e u t a t e a d e 270 g.
Forma — piriformă, scurtă, uneori a s i m e t r i c ă (fig. 7 9 ) .
292 S O I U R I D E P A R R A I O . V A T E ŞI D E PERSPECTIVA

Culoarea — v e r d e deschis la recoltare şi g a l b e n ă , c u o m m e n e a l ă c a r m i n p e p a r t e a

e x p u s ă la soare, la m a t u r i t a t e a de c o n s u m . P e suprafaţa fructului sînt răspîndite n u m e r o a s e
p u n c t e cenuşii, m i c i .
Pedunculul — subţire, l u n g d e 2 5 — 2 7 m m , î n g r o ş a t la b a z ă , cărnos la vîrf, înfipt
într-o c a v i t a t e m i c ă , foarte îngustă.

Fig. 7 9 . — Untoasa de iarnă a lui Miciurin.

Caliciul — destul d e m a r e , deschis, aşezat într-o c a v i t a t e largă, de a d i n c i m e m i c ă .

Pieliţa — g r o a s ă , aspră, a c o p e r i t ă c u rugină.
Inima — r e l a t i v m i c ă , c u lojile închise şi s e m i n ţ e l e o v o i d e , p l i n e .
Pulpa — albă, s e m i u n t o a s ă , suculentă, d u l c e - v i n u r i e , c u astringenţă slabă.
Maturitatea de consum — d i n a treia d e c a d ă a lunii n o i e m b r i e se prelungeşte p î n ă
în a treia d e c a d ă a lunii i a n u a r i e .

E E C O M A N D A R I . S o i u l U n t o a s a d e iarnă a lui M i c i u r i n se r e c o m a n d ă p e n t r u încercare

în grădinile d e lîngă case î n z o n a dealurilor înalte din M o l d o v a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — т р е т ь я д е к а д а н о я б р я — я н в а р ь .
С о р т в ы в е д е н И. В . М и ч у р и н ы м в 1 9 0 3 г о д у п у т е м с к р е щ и в а н и я у с с у р и й с к о й
г р у ш и с с о р т о м Б е р е - р о я л ь ; п е р в ы е п л о д ы б ы л и п о л у ч е н ы в 1914 г о д у . В P H P в с т р е ­
чается только в помологических коллекциях.
 UNTOASA Di; I\RNA A LUI MICIURIN 293

Дерево — с п л ь н о р о с л о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , ч у в с т в и т е л ь н о е к м о р о з а м ,
довольно устойчивое к болезням и вредителям; плодоносит обильно и регулярно.
Плов — к р у п н ы й , к о р о т к о - г р у ш е г ш д н ы н , ж е л т ы й с к а р м и н о в ы м р у м я н ц е м на
солнечной стороне и многочисленными мелкими серыми т о ч к а м и ; м я к о т ь белая, п о л у ­
маслянистая, с о ч н а я , винно-сладкая, слегка терпкая, у д о в л е т в о р и т е л ь н о г о или
хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — t r o i s i è m e d é c a d e d e n o v e m b r e - fin j a n v i e r .
V a r i é t é o b t e n u e p a r I . V . M i t c h o u r i n e , e n 3 9 0 4 , p a r h y b r i d a t i o n entre le poirier
d ' U s s u r i e et B e u r r é R o y a l , a y a n t d o n n é les p r e m i e r s fruits e n 1 9 1 4 . D a n s la R . P . R o u -
m a i n e , o n n e la t r o u v e q u e d a n s les c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s .
Arbre — v i g o u r e u x , e x i g e a n t q u a n t a u sol, sensible a u x g r a n d s froids, assez résistant
a u x m a l a d i e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — g r o s , p i r i f o r m e - c o u r t ; j a u n e , vermilloirné d e c a r m i n à l ' i n s o l a t i o n , a v e c d e
n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s grisâtres. Chair b l a n c h e , m i - b u t y r e u s e , j u t e u s e , s u c r é e - v i n e u s e ,
l é g è r e m e n t astringente. Qualité : m é d i o c r e o u b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – the third decade of November - end of January.

Variety obtained by I.V. Michurin in 1904, by hybridization between the pear Ussurie and pear Beurré
Royal, giving the first fruits in 1914. In Romania is only found in the pomological collections.
Tree – vigorous, demanding as to soil, sensitive to extreme cold, fairly resistant to diseases and insects
and abundant fruiting regularly.
Fruit – large, pear-shaped, short, yellow, carmine, vermilion in sunshine, with many gray dots. Flesh
white, half-buttery, juicy, sweet, vinous and slightly astringent. Quality: poor to good.
 CURÉ

Sinonime : franc. Belle de B e r r y , D e Clion, P o i r e des prêtres.

rus. Kiure.
fier т. P a s t o r e n b i r n e , F r a u e n s c h e n k e l , Z a p f e n b i r n e .
engl. V i c a r of W i n k f i e l d , V i c a r of W a c k f i e l d .
ital. Curato.
•pol. Plebanka.
сек. Pastornice.
mag. P o p körte.
biihj. P o p s k a kruşa, K a l u g h e r i ţ a , Kantarka.
rom. Popeşti.

Origine. S o i v e c h i d e origine franceză, d e s c o p e r i t d e p r e o t u l L e r o y d i n Villière in

anul 1760, în p ă d u r e a d e la F r o m e n t e a u din a p r o p i e r e a localităţii Clion, departamentul
Indre.

Răspîndire. A c e s t soi s-a r ă s p î n d i t r e p e d e iu F r a n ţ a şi B e l g i a , a p o i în t o a t e ţările

din E u r o p a .
L a n o i , în u n e l e b a z i n e p o m i c o l e din M o l d o v a şi M u n t e n i a atinge 30 — 4 0 % din n u m ă ­
rul t o t a l al perilor şi în general este cel m a i răspîndit soi d e p ă r din întreaga ţară.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s sau f o a r t e v i g u r o s , m a i ales în p e r i o a d a d e tinereţe ; in p e p i n i e r ă

c r e ş t e s t r î m b şi se f o r m e a z ă d e s t u l de g r e u . A l t o i t p e g u t u i se c u l t i v ă ea p o m p i t i c sau semi-
p i t i c , iar altoit p e p ă r p ă d u r e ţ c a s e m i t r u n c h i , t r u n c h i sau c h i a r t r u n c h i înalt. P e m ă s u r ă
c e î n a i n t e a z ă în v î r s t ă , r a m u r i l e se d e g a r n i s e s c , fructificaţia a p r o p i i n d u - s e d e vîrf ; se p o a t e
întineri c h i a r la v î r s t e înaintate, f o l o s i n d în a c e s t s c o p lăstarii l a c o m i . S e r v e ş t e c a portal-
t o i i n t e r m e d i a r p e n t r u soiurile c u afinitate slabă faţă d e g u t u i . T r ă i e ş t e destul de m u l t ,
a t i n g î n d 60 — 70 ani altoit p e p â r p ă d u r e ţ şi 4 0 — 5 0 ani p e g u t u i . N u este p r e t e n ţ i o s faţă
de sol, reuşind chiar şi în c e l e u ş o a r e , n i s i p o a s e . F r u c t e de c a l i t a t e superioară p r o d u c e însă
n u m a i în soluri fertile, l u t o - n i s i p o a s e , c a l d e , r e v e n e , situate în l o c u r i b i n e e x p u s e la soare
şi ferite de v î n t u r i . N u este suficient d e rezistent la ger, m a i ales în p e r i o a d a d e tinereţe,
iar în l o c u r i l e u m e d e şi m a i ales în anii p l o i o ş i , eind v e g e t a ţ i a se p r e l u n g e ş t e , r a m u r i l e tinere
 PLANŞA XXXIX

Curé.
 CURB 295

degeră. A t î t frunzele cit şi fructele sînt sensibile la r a p ă n şi p u t r e g a i u l b r u n şi m a i puţin

sensibile la atacul d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , iar florile sînt rezistente la b r u m e . N u are p o l e n b u n , însă
are t e n d i n ţ a d e a p r o d u c e fructe p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă . C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă so­
iurile : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , B e r g a m o t E s p é r e n , D e c a n a N . K r i e r , F a v o r i t a lui C l a p p ,
Josefina de Malines, Saint G e r m a i n , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a N a p o ­
leon, W i l l i a m s .
I n t r ă de t i m p u r i u p e r o d , la vîrsta d e 4 — 5 ani a l t o i t p e g u t u i şi la 6 —7 ani p e p ă r
p ă d u r e ţ . B o d e ş t e a b u n d e n t în fiecare an ; u n p o m în v î r s t ă d e 2 5 — 3 0 ani d ă 1 5 0 — 3 0 0 k g
fructe anual.
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , u n e o r i f o a r t e b u n ă , în f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi
c l i m ă ; c o n ţ i n 9,35 — 1 1 , 1 1 % zahăr, 0 , 2 1 % a c i d i t a t e , 0 , 2 7 % s u b s t a n ţ e t a n o i d e , 0,29 —
0 , 4 5 % substanţe p e c t i c e , 0,24 — 0 , 3 7 % p r o t e i n e şi 1,1 — 1,5 m g % v i t a m i n a C . V a l o a ­
rea energetică a perelor v a r i a z ă intre 58,00 şi 08,48 c a l . Se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l
în stare p r o a s p ă t ă , cît şi c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u industria a l i m e n t a r ă . Sînt r e z i s t e n t e la
c ă d e r e , însă în anii secetoşi se scutură uşor, m a i ales în lunile a u g u s t şi s e p t e m b r i e ; s u p o r t ă
transportul şi se p ă s t r e a z ă uşor, fără pierderi.
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e soiului Curé se a s e a m ă n ă c u cele ale soiului S a i n t
G e r m a i n , însă acesta are fructele p ă t a t e de rugină ; d e a s e m e n e a şi c u soiul C o n t e s a de Paris,
care are însă fructul d e f o r m ă m a i regulată, lipsit d e d u n g a d e r u g i n ă .
Calităţi : p r e c o c i t a t e a , p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă şi e x i g e n ţ a r e d u s ă faţă de c o n d i ţ i i l e
d e c l i m ă şi sol ale p o m u l u i , m ă r i m e a , u n i f o r m i t a t e a p e acelaşi p o m , f r u m u s e ţ e a , p ă s t r a r e a
uşoară şi î n d e l u n g a t ă a fructelor.
Defecte : creşterea s t r î m b ă a p o m i l o r şi f o r m a r e a dificilă în p e p i n i e r ă , fragilitatea
ramurilor de rod.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d e 9 — 1 0 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, p u t e r n i c , la î n c e p u t

d r e p t , iar p e măsură c e î n a i n t e a z ă în vîrstă se r ă s u c e ş t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ­
şie, c u crăpături a d î n c i l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , rară în p e r i o a d a d e tinereţe, iar m a i tîrziu d e v i n e larg-pira-
m i d a l ă , p o t r i v i t d e deasă, f o a r t e caracteristică (fig. 8 0 ) .
Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , c u vîrfurile a p l e c a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ­
şie închis, c u crăpături adînci, longitudinale.
Ramurile de rod — scurte, p r e d o m i n î n d ţepuşele şi b u r s e l e .
Lăstarii — lungi, groşi, sinuoşi şi arcuiţi, fragili, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e ,
c u lenticele m a r i , o v a l e , p r o e m i n e n t e , răspîndite n e u n i f o r m ; vîrful lăstarilor d e cele m a i
m u l t e o r i este îngroşat, p u b e s c e n t .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , cu vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t de
r a m u r ă , de c u l o a r e cafenie închis.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , p u b e s c e n ţ i la vîrf.
Frunzele — mari, o v a t e sau r o t u n d e , c u vîrful a c u t . L i m b u l c u suprafaţa p l a n ă , mar­
ginile fin serate, g r o s , p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e închis, c u n e r v u r i l e s l a b p r o e m i n e n t e , fine,
d e c u l o a r e v e r d e - a l b i c i o a s ă , transparente. P e ţ i o l u l de l u n g i m e m i j l o c i e sau m a r e şi subţire
 296 SOIURI DE P A R R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

la frunzele din r o z e t e şi scurt şi gros la frunzele de p o lăstari, d e c u l o a r e v e r d e deschis,

albicios, canaliculat.
Florile — g r u p a t e cîte 4 — 7 într-o inflorescenţă, sînt m i j l o c i i , c u petalele r o t u n j i t e
şi î n d e p ă r t a t e u n e l e de altele, de c u l o a r e albă.

Fig. 80. — Curé.

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 1 0 6 — 1 2 0 m m , D = 6 9 — 8 3 m m ; g r e u t a t e a
de 1 0 0 - 5 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , a d e s e a a s i m e t r i c ă , c u c o n t u r n e r e g u l a t , c u o b r a z d ă
m a r c a t ă d e o linie g r o a s ă d e r u g i n ă , f o a r t e c a r a c t e r i s t i c ă , care s e î n t i n d e a p r o a p e p e t o a t ă
î n ă l ţ i m e a fructului ( p l . X X X I X ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e d e s c h i s , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n ă - l i m o n i e ,
a c o p e r i t ă u n e o r i c u o n u a n ţ ă vişinie p e p a r t e a e x p u s ă la soare. P e t o a t ă suprafaţa fructului
sînt î m p r ă ş t i a t e n e r e g u l a t p u n c t e a u r e o l a t e şi p e t e d e r u g i n ă d e diferite f o r m e şi d i m e n s i u n i .
 CURE 297

Pednncnlnl — l u n g , d e g r o s i m e m i j l o c i e , răsucit, eu o îngroşare c ă r n o a s ă în cavitatea

p c d i m c u l a r ă , înfipt oblic.
Cavitatea pedunculară — foarte m i c ă , a p r o a p e i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t d i n sepalo lungi, î n g u s t e , răsfrînte în f o r m ă d e stea.
< Vi ritatea calicială — largă, superficială, a ş e z a t ă o b l i c faţă d e a x , c u pieliţa a c o p e r i t ă
de cele m a i m u l t e ori c u r u g i n ă f i n ă .
Pielita — n e t e d ă , groasă, a s p r ă la p i p ă i t , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e l ă r g i m e m i j l o c i e , destul de a d î n c ă , c o n i c ă , c u pereţii tari.
Inima — relativ m i c ă , îngustă, a l u n g i t ă , d e l i m i t a t ă d e f a s c i c u l e v e r z i - g ă l b u i , c a r e se
u n e s c d e a s u p r a lojilor într-un f a s c i c u l semiUgnificat.
Lojile — o v a l - a l u n g i t e , r e g u l a t e , c u pereţii subţiri.
Seminţele — mari, o v o i d - a l u n g i t e şi a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m i c ă , î n g u s t ă , d e cele m a i m u l t e ori i n e x i s t e n t ă .
Pulpa — a l b ă c u n u a n ţ ă v e r z u i e , la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă d e v i n e g ă l b u i e , foarte
suculentă, f o n d a n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , p u ţ i n a s t r i n g e n t ă , fără a r o m ă ; u n e o r i în j u r u l i n i m i i
prezintă numeroase sclereide.
Mal «ritatea de consum — d e la sfîrşitul lui n o i e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă în i a n u a r i e ,
u n e o r i chiar p î n ă în februarie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul C u r é se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile d e lingă case, cit şi c a

soi d e b a z ă în t o a t e regiunile p o m i c o l e ale ţării, c u e x c e p ţ i a r e g i u n i l o r a I X - a — C î m p i a
Transilvaniei şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a , u n d e este r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — т р е т ь я д е к а д а н о я б р я — н а ч а л о ф е в р а л я .
Ф р а н ц у з с к и й с о р т , найденный в 1 7 6 0 г о д у ; ш и р о к о р а с п р о с т р а н е н в P H P .
Дерево—очень сильнорослое и довольно долговечное, нетребовательное к
п о ч в е , но в ы с о к о к а ч е с т в е н н ы е п л о д ы д а е т т о л ь к о на п л о д о р о д н ы х п о ч в а х ; ч у в с т в и ­
тельное к морозам, болезням и в меньшей степени к в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о
и ежегодно.
Плод—крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , у д л и н е н н о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы , а с и м м е т ­
ричный, с характерной ржазой б о р о з д о й во в с ю длину плода, ж е л т о - л н м м о н н о г о
ц в е т а , н н о г д а ' с в и ш н е в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и
ржавыми точками и пятнами; мякоть желтовато-белая, очень сочная, тающая, кисло­
вато-сладкая, слегка терпкая с характерным ароматом к о р и ц ы ; хорошего качества.

R É S U M É

Maturité — troisième d é c a d e d e n o v e m b r e — c o m m e n c e m e n t d e février.

V a r i é t é d ' o r i g i n e française, d é c o u v e r t e e n 1 7 6 0 ; très r é p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — très v i g o u r e u x , assez longétif, p e u e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol, m a i s n e
d o n n a n t des fruits d e q u a h t é supérieure q u e d a n s les sols f e r t i l e s ; sensible a u x g r a n d s
froids et a u x maladies, m a i s m o i n s sensible a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et
régubère.
Fruit — g r o s o u très g r o s , piriforaie-allongé, a s y m é t r i q u e , traversé l o n g i t u d i n a l e m e n t
par u n sillon d e c o u l e u r f a u v e , très caractéristique ; jaune-citrin, parfois t e i n t é d e r o u g e
f o n c é d u c ô t é d e l'insolation, parsemé d e n o m b r e u x p o i n t s et t a c h e s d e rouille. Chair
b l a n c - j a u n â t r e , très juteuse, f o n d a n t e , sucrée-acidulée, l é g è r e m e n t astringente, r e l e v é e
d'un p a r f u m caractéristique d e cannelle. Qualité : b o n n e , parfois m ê m e , très b o n n e .
 297a
ABSTRACT

Maturity – the third decade of November - beginning of February.

Variety of French origin, discovered in 1760; widespread in Romania.
Tree – very vigorous, very long life, requiring little in the report of the soil, but giving the fruits of
superior quality in fertile soils and sensitive to extreme cold and disease, but less sensitive to insects. Abundant
and regular fruiting.
Fruit – large or very large, pear-shaped elongated, asymmetrical, crossed longitudinally by a groove of
a tawny colour, very distinctive, yellow-citrine, sometimes tinged with red dark side of sunshine, interspersed
with numerous points and rust stains. Yellowish-white flesh, very juicy, melting, sweet-tart, slightly astringent,
spiced with a characteristic scent of cinnamon. Quality: good, sometimes even very good.
 DECANA COMISIEI

S i n o n i m e : franc. D o y e n n é du Comice, D o y e n n é du Comice d'Angers.

rus. Dekanka du K o m i s , Obşcestvennaia Dekanka.
germ. Vereins-Dechantsbirne, Roberts Butterbirne.
pol. Komisowka, Duanna zwiazkowa.
mag. T â r s u l a t i espères.
ceh. Dèkanka Robertova.

Origine. S o i de origine franceză, o b ţ i n u t d i n s e m i n ţ e în anul 1 8 4 9 , în l i v a d a Comisiei

societăţii d e h o r t i c u l t u r a d i n A n g e r s .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t în t o a t ă E u r o p a , însă p e scară restrînsă.

L a n o i se întîlneşte ca p o m răzleţ în grădinile d e lîngă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s atît in p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă . Ca p o r t a l t o i se foloseşte g u ­

tuiul, faţă d e care are o afinitate f o a r t e b u n ă . A l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ d ă r e z u l t a t e m a i slabe.
Trăieşte m u l t , a t i n g î n d v î r s t a d e 60 — 70 ani. N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol* este rezistent
la secetă, ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e r e l a t i v tîrziu şi n u suferă din c a u z a b r u m e l o r . F i i n d autosteril, se c u l t i v ă
în a s o c i a ţ i e c u soiurile p o l e n i z a t o a r e : A n d r é D e s p o r t e s , B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , F a v o ­
rita lui C l a p p , J o s e f i n a d e M a l i n e s , P a s s e Crassane, U n t o a s a B o s c , U n t o a s a H a r d y , U n ­
t o a s a H a r d e n p o n t , W i l l i a m s şi T r i u m f d e V i e n n e . î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e v i n e autofertil.
A r e t e n d i n ţ a d e a p r o d u c e f r u c t e p e cale p a r t e n o c a r p i c ă .
I n t r ă tîrziu p e r o d , la v î r s t a d e 7—9 ani. L a î n c e p u t p r o d u c e p u ţ i n , iar m a i tîrziu,
p e m ă s u r ă c e p o m u l a v a n s e a z ă î n v î r s t a , p r o d u c e a b u n d e n t , însă i n t e r m i t e n t .
F r u c t e l e sînt m a r i , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă sau e x c e l e n t ă , d e p ă ş i n d cele m a i b u n e soiuri
d e iarnă. î n general însă sînt sensibile la t r a n s p o r t şi n e c e s i t ă u n a m b a l a j f o a r t e îngrijit ;
t r e b u i e expjediate la l o c u l de desfacere în p r i m e l e zUe d u p ă r e c o l t a r e , d e o a r e c e au p u l p a
m o a l e şi pieliţa subţire şi p e m ă s u r ă c e se a p r o p i e de m a t u r i t a t e a d e c o n s u m s u p o r t ă trans­
p o r t u l m u l t m a i g r e u . R e c o l t a t e la t i m p , fructele se p ă s t r e a z ă u ş o r şi t i m p î n d e l u n g a t .
 PLANŞA XL

Decana Comisiei.
 DECANA COMISIEI 299

Calităţi : r i g o a r e a şi rezistenţa faţă d e b o l i a p o m u l u i , păstrarea î n d e l u n g a t ă şi cali­

tatea excepţională a fructelor.
Defecte : intrarea tîrzie p e r o d , r e c o l t a slabă în p r i m i i ani şi sensibilitatea f r u c t e l o r
la t r a n s p o r t c î n d ajung la maturitate.

POMUL

T o m u l creşte înalt, a t i n g î n d î n ă l ţ i m e a d e 8—9 m , c u t r u n c h i u l d r e p t , d e s t u l d e g r o s

şi s c o a r ţ a de c u l o a r e cenuşie î n c h i s .
Coroana — p i r a m i d a l ă sau l a r g - p i r a m i d a l ă , deasă ( f i g . 8 1 ) .

Fig. 81. — Decana Comisiei.

Ramurile de schelet — lungi, de g r o s i m e m i j l o c i e , garnisite b i n e c u r a m u r i de r o d .

Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e m a i m u l t p r i n ţ e p u ş e , p i n t e n i şi m a i p u ţ i n prin
nuieluşe.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, d e c u l o a r e v e r d e - r o ş c a t ă , lueioşi, c u len­
ticele mari, o v a l e , aşezate l o n g i t u d i n a l .
300 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o m e i , c u vîrful î n d e p ă r t a t de r a m u r ă ,

de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Mugurii florifcri — d e m ă r i m e s u p r a m i j l o c i e , o v o i z i , c u vîrful ascuţit, d e c u l o a r e
b r u n ă şi c u solzii p u ţ i n p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — m i j l o c i i sau supramijlocii, e l i p t i c e , p u ţ i n a l u n g i t e şi răsucite la vîrf, c u
marginile serate r e g u l a t , însă superficial, d e c u l o a r e v e r d e închis. P e ţ i o l u l subţire, d e
30—40 m m lungime.
Florile — c î t e 4 — 7 într-o inflorescenţă, sînt mari, c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau mare, H = 70 — 110 m m şi D = 60 — 92 mm ;

g r e u t a t e a d e 1 5 0 — 2 5 0 g.
Forma — sferic-alungită, p u ţ i n s t r a n g u l a t ă spre p e d u n c u l , c u d i a m e t r u l m a x i m situat
la j u m ă t a t e a m ă l ţ i m i i fructului, asi­
metrică pe plan l o n g i t u d i n a l şi c u
suprafaţa n e r e g u l a t ă (fig. 82 şi p l . X L ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e des­
chis, iar la m a t u r i t a t e d e v i n e g a l b e n ă -
aurie, a c o p e r i t ă c u roşeaţă p e p a r t e a
însorită. P e t o a t ă suprafaţa fructului s e
o b s e r v ă p e t e d e r u g i n ă de f o r m ă neregu­
lată şi m ă r i m i diferite.
Pedunculul — scurt, u n e o r i f o a r t e
scurt, g r o s , d r e p t , m a i rar răsucit, d e
culoare ruginie deschis, s e m i l u c i o s .
Cavitatea pedunculară — îngustă,
d e a d î n c i m e m i c ă , asimetrică, c u m a r ­
ginile n e r e g u l a t e şi cu pereţii a c o p e r i ţ i
cu rugină.
Caliciul—de m ă r i m e m i j l o c i e , în­
chis sau s e m i d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale
î n g u s t e , alungite, a s c u ţ i t e la vîrf şi
distanţate la bază.
Cavitatea calicială—largă, d e adîn­
c i m e m i j l o c i e , c u marginile u ş o r o n d u ­
l a t e şi c u pereţii încreţiţi.
Fig. 82. - Decana Comisiei. Pieliţa — f o a r t e subţire, fină, semi-
lucioasă.
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c i t ă , c o n i c ă , c u pereţii t a r i .
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşezată c ă t r e c a l i c i u şi slab d e l i m i t a t ă .
Lojile — m a r i , închise, c u pereţii f o a r t e subţiri.
Seminţele — m a r i , o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful ascuţit, asimetric, de culoare aproape
n e a g r ă , c î t e 1—2 într-o l o j ă .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială îngustă şi alungită.
 DECANA COMISIEI 801

Pulpa — albă, c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , e x c e p ţ i o n a l d e fină, lipsită

do sclereide, c u a r o m ă fină, d u l c e - v i n u r i e , n e î n t r e c u t ă la g u s t .
Maturitatea de consum — d e la sfîrşitul lunii n o i e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sfîr-
şitul lunii i a n u a r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D e c a n a Comisiei se r e c o m a n d ă p e n t r u p l a n t a ţ i i l e d i n t o a t e
regiunile ţării, în s p e c i a l p e n t r u cele d e tip socialist d i n a p r o p i e r e a o r a ş e l o r , şi p e n t r u
g i ă d i n i l e d e lingă case. î n s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă e s t e r a i o n a t c a soi d e î n c e r c a r e î n
regiunile : I — S u b c a p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I l - a — D e a l u r i l e d e v e s t . a I l I - a — D e a l u r i l e
de n o r d , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est, a V U - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ­
şului, a V I I I - a — C o l i n e l e M o l d o v e i şi a I X - a — C î m p i a Transilvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц н о я б р я — к о н е ц я н в а р я .
Сорт ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , выведенный в 1849 г о д у ; в P H P р а с п р о ­
странен мало.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к морозам, з а с у х е , болезням и вредителям, п л о д о н о с и т ь начинает п о з д н о и дает о б и л ь ­
ные н о н е р е г у л я р н ы е у р о ж а и .
Плод — в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы и л и к р у п н ы й , о к р у г л о - п р о д о л г о в а т ы й , слегг а
с д а в л е н н ы й к п л о д о н о ж к е с н е р о в н о й п о в е р х н о с т ь ю з о л о т и с т о - ж е л т ы й с р у м я н ц е м на
солнечной стороне и ржавыми пятнами различной формы; м я к о т ь белая, тающая,
сочная, очень нежная, без каменистых клеток с н е ж н ы м ароматом, винно-сладкая ;
к а ч е с т в о о ч е н ь х о р о ш е е или о т л и ч н о е .

BÉSUMÉ

Matuiité — fin n o v e m b r e — fin j a n v i e r .

V a r i é t é d ' o r i g i n e ùan< aise, o b t e n u e e n 1 8 4 9 ; p e u r é p a n d u e d a n s la E . P . B o u n i a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, résistant
a u x grands froids, à l a sécheresse, a u x m a l a d i e s e t a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e ,
abondante, mais intermittente.
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , s p h é r i q u e - a l l o n g é , u n p e u étranglé v e r s le p é d o n c u l e , à
surface irrégulière ; j a u n e - d o r é , v e r m i l l o n n é d e r o u g e d u c ô t é e x p o s é a u soleil, irréguliè-
rement m a c u l é d e rouille. Chair b l a n c h e , f o n d a n t e , j u t e u s e , très fine, d é p o u r v u e d e c o n c r é -
tions, f i n e m e n t a r o m a t i q u e , s u c r é e - v i n e u s e . Q u a l i t é : très b o n n e o u e x c e l l e n t e .

ABSTRACT

Maturity – end of November – end of January.

Variety of French origin, obtained in 1849; less spread in Romania.
Tree - vigorous, long life, not particular about soil conditions, resistant to extreme cold, drought, disease
and insects. Fruiting late, great, but intermittent.
Fruit – medium to large, spherical, elongated, slightly strangled to stalk, irregular surface, yellow-gold,
vermilion red on the side exposed to the sun, irregularly spotted with rust. Flesh white, melting, juicy and very
thin, devoid of concretions, finely aromatic, sweet and winey. Quality: very good or excellent.
 UNTOASA HARDENPONT

S i n o n i m e : franc. Beurré d'Hardenpont, Beurré d'Arenberg.

ms. Bere Ardanpon, Ferdinand.
germ. Hardenponts Winterbutterbirne, Sehinkenbirne.
ital. Butirra d'Hardenpont d'inverno.
ceh. Hardenpontova mäslovka.
mag. Hardenpont vajkörte.
bulg. Hardenpontova mäslovka.

Origine. S o i d e origine b e l g i a n ă , o b ţ i n u t de N . H a r d e n p o n t în anul 1 8 5 0 .

Răspîndire. E s t e f o a r t e r ă s p î n d i t î n F r a n ţ a , G e r m a n i a , Italia, Austria, U . B . S . S . ,

p r e c u m şi în t o a t e ţările u n d e se c u l t i v ă p ă r u l .
L a n o i este răspîndit în t o a t e regiunile ţării, fiind c u l t i v a t atît în colecţiile p o m o l o g i c e ,
grădinile de lingă case, cît şi în livezile mari d i n g o s p o d ă r i i l e a g r i c o l e s o c i a b s t e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s atît în pepinieră, cît şi în l i v a d ă şi se f o r m e a z ă destul d e u ş o r

în p e p i n i e r ă , iar p e m ă s u r ă c e înaintează în v n s t ă v i g o a r e a s c a d e şi se m e n ţ i n e m i j l o c i e
p î n ă la bătrîneţe. E s t e l o n g e v i v şi reuşeşte b i n e altoit atît pe păr p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i .
E s t e destul d e p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi d ă rezultate b u n e în solurile l u t o - n i s i p o a s e şi n i s i p o -
l u t o a s e , fertile, r e v e n e , în l o c u r i l e a d ă p o s t i t e şi b i n e însorite. î n terenurile c u u m i d i t a t e în
e x c e s , fructele p i e r d m u l t din calităţi. î n terenurile p e r m e a b i l e şi irigabile şi în c o n d i ţ i i
d e a g r o t e h n i c ă superioară, acest soi d ă f r u c t e d e caUtate e x c e p ţ i o n a l ă . A t î t în p e p i n i e r ă ,
cît şi în primii ani d e la p l a n t a r e p o m u l este sensibil la g e r . î n p e r i o a d a d e p l i n ă r o d i r e d e v i n e
însă rezistent, atît la ger, cit şi la s e c e t ă .

î n f l o r e ş t e tîrziu, din c a r e c a u z ă florile sînt ferite d e b r u m e l e tîrzii d e primăvară.

Soiul U n t o a s a H a r d e n p o n t este s o c o t i t autosteril, t o t u ş i în c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e f a v o r a ­
bile p o a t e d e v e n i parţial autofertil. C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : B e r g a m o t
E s p é r e n , B u n a L u i z a d e A v r a n c h e s , D u c e s a d e A n g o u l ê m e , F a v o r i t a lui C l a p p , F o n d a n t a
d e p ă d u r e , P a s s e Crassane, S a i n t G e r m a i n , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a Clairgeau, U n t o a s a
H a r d y şi W i l l i a m s .
 PLANŞA XLI

Untoasa Hardennnnr
 UNTOASA HARDENPONT 303

A l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ intră p e r o d la v î r s t a d e 8—10 a n i ; p r o d u c e m u l t şi în fie­

care an fructe b u n e , însă m i c i ; un p o m în v î r s t a d e 2 5 —30 ani d ă o p r o d u c ţ i e d e 1 8 0 — 2 0 0 k g .
A l t o i t p e gutui intră p e r o d la 5—6 ani, se p r e t e a z ă p e n t r u orice f o r m ă l i b e r ă şi artificială
şi p r o d u c e fructe mari, d e calitate superioară.
F r u c t e l e sînt caracterizate printr-un c o n ţ i n u t d e 1 1 , 1 3 % zahăr, 0 , 1 2 — 0 , 2 0 % aci­
ditate, 0,11 — 0 , 1 6 % substanţe t a n o i d e , 0,25 — 0 , 4 9 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e , 0,32 — 0 , 4 8 %

Fig. 83. — Untoasa Hardenpont.

p r o t e i n e şi 2,5 — 4,4 m g % v i t a m i n a 0 . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă este d e 72,60 — 77,76 c a l .

S e ţin b i n e p e p o m , însă în terenurile s e c e t o a s e c a d în n u m ă r d e s t u l d e m a r e la sfîrşitul
lunii august — î n c e p u t u l lui s e p t e m b r i e . A j u n s e la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , fructele t r e b u i e
m a n i p u l a t e şi a m b a l a t e c u grijă c ă c i se p ă t e a z ă şi se strică în l o c u r i l e l o v i t e . î n c o n d i ţ i i
b u n e fructele p o t fi p ă s t r a t e t i m p m a i î n d e l u n g a t , fără a p i e r d e din g r e u t a t e . Sînt sensibile
la rapăn şi nionilioză, însă destul d e rezistente la a t a c u l v i e r m e l u i m e r e l o r .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă şi c a l i t a t e a s u p e r i o a r ă
a fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă d e sol şi c l i m ă şi sensibilitatea fructelor la r a p ă n .
304 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l are trunchiul în general d r e p t , c u s c o a r ţ a semilucioasă, d e c u l o a r e cenuşie,

care c r a p ă d e t i m p u r i u şi f o r m e a z ă r i t i d o m .
Coroana — larg-piramidală, destul de deasă, c u p o r t u l dresat (fig. 8 3 ) .
Ramurile de schelet — groase, destul d e lungi, n o d u r o a s e î n tinereţe, a c o p e r i t e c u
r a m u r i scurte, din care m u l t e se t e r m i n ă c u spini ca la p o m i i sălbatici, c u scoarţa de c u l o a r e
cenuşie, b i n e garnisite c u r a m u r i d e r o d p e t o a t ă l u n g i m e a .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cele scurte şi vetrele p e b u r s e .
Lăstarii — subţiri, d r e p ţ i sau p u ţ i n sinuoşi, v i g u r o ş i , c u scoarţa d o c u l o a r e cenuşie-
măslinie, c u lenticele m i c i , n u m e r o a s e , de f o r m ă şi m ă r i m e variabile, d e c u l o a r e cafenie
deschis.
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o c i e , b o m b a ţ i , largi la b a z ă , c u vîrful c o n i c şi
îndepărtat d e ramură.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrful rotunjit, de c u l o a r e b r u n ă închis.
Frunzele — relativ m i c i , eliptic-alungite, a v î n d u n e o r i vîrful c u r b a t şi răsucit, m a r ­
ginile serate destul d e a d î n c şi regulat. L i m b u l g r o s , v ă l u r a t şi răsfrînt spre p a r t e a inferi­
o a r ă , d e c u l o a r e v e r d e închis, l u c i o s p e faţa superioară şi v e r d e deschis, semilucios, p e cea
inferioară. P e ţ i o l u l scurt, gros şi a p r o a p e d r e p t la frunzele d e p e l ă s t a r i , m i j l o c i u p î n ă la
lung, s u b ţ i i e , d r e p t sau arcuit, u n e o r i răsucit la frunzele din r o z e t ă , d e c u l o a r e v e r d e
deschis.
Florile — mari şi n u m e r o a s e , cîte 8—13 într-o inflorescenţă, c u petalele o v a t - e l i p -
tice, a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e , u n e o r i chiar f o a r t e m a r e , I I = 85 — 130 m m şi D = 78 — 96 m m ;

greutatea m e d i e de 200 g ; la perii altoiţi p e g u t u i u n e l e fructe d e p ă ş e s c g r e u t a t e a d e 400 g .
Forma — g u t u i f o r m - a l u n g i t ă , c u b a z a şi vu-ful t r u n c h i a t e , c u suprafaţa vălurată
f o i m î n d p r o e m i n e n ţ e şi c o a s t e p r o f u n d e , m a i ales în v e c i n ă t a t e a c a v i t ă ţ i i caliciale ; dia­
m e t r u l m a x i m al f i u c t u l u i este plasat la j u m ă t a t e a înălţimii fructului, u n e o r i p u ţ i n d e p l a ­
sat către vîrf (pl. X L I ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e , g a l b e n ă - l i m o n i e p î n ă la g a l b e n ă d e ceară la
maturitatea de c o n s u m , aproape uniformă, cu numeroase p u n c t e de culoare verde-ruginie,
î ă s p î n d i t e p e t o a t ă suprafaţa fructului. M a j o r i t a t e a fructelor au suprafaţa c u r a t ă şi n u m a i
la o p a r t e din fructe se p o t o b s e r v a p e t e d e r u g i n ă şi a t u n c i mai m u l t iu c a v i t a t e a calicială.
R a r d e t o t , la fructele b i n e însorite p o a t e fi o b s e r v a t ă o r o ş e a ţ ă slabă.
Pedunculvl — d e l u n g i m e şi g r o s i m e variabile, p r e d o m i n ă c e a m i j l o c i e , d r e p t , m a i
rar arcuit, p u ţ i n î n g r o ş a t la b a z ă , înfipt adesea p u ţ i n o b l i c , lignificat, d e c u l o a r e b r u u ă -
v e r z u i e sau măslinie.
Cavitatea pedunculară — îngustă, d e a d î n c i m e m i j l o c i e , m ă r g i n i t ă d e p r o e m i n e n ţ e
c ă r n o a s e , c u pieliţa a c o p e r i t ă a d e s e o r i c u r u g i n ă , c a r e u n e o r i se revarsă p e s t e m a r g i n i l e
cavităţii.
C a l i c i u l — deschis sau s e m i d e s c h i s , c u sepalele mari, v e r z i , p u b e s c e n t e , c u vîrf urile
u s c a t e şi răsfrinte în afară, d i s t a n ţ a t e la b a z ă .
 UNTOASA HARDENPONT 305

Caritatea calicială — largă, d o a d î n c i m e variabilă, neregulată, c u pereţii ondulaţi,

cu proeminenţe dezvoltate neuniform pe margini ; n u m a i la p u ţ i n e f r u c t e pereţii sînt
netezi.
Pielita — subţire, f o a r t e fină şi slab rezistentă, n e t e d ă , a s p r ă la p i p ă i t , m a t ă ; l a
m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă se d e s p r i n d e uşor de pulpă.
Cavitatea subcalicială — îngustă şi a d î n c ă , în f o r m ă d e pilnie c u gîtul l u n g , n u c o m u n i c ă
cu c a m e r a a x i a l ă ; staminele c u aşezare inferioară.
Inima — mijlocie, d o f o r m ă oval-alungită, deplasată către caliciu, delimitată de o
z o n ă d e sclereide f o a r t e fine.
Lojile — destul de m i c i însă largi şi adinei, aşezate simetric, c u pereţii f o a r t e subţiri,
albi şi î n t r e g i .
Seminţele — m a r i , o v o i d e , c u vîrful ascuţit b r u s c , d e c u l o a r e c a s t a n i e p î n ă la c a s t a ­
nie î n c h i s ; seminţele p l i n e faţă d e cele seci în p r o p o r ţ i e d e 3 : 1 .
Axul — l o r m e a z ă o c a m e r ă axială largă şi alungită, c u m u l t m a i largă d e c î t lojile.
Pulpa — d e c u l o a r e albă, c u n u a n ţ ă v e r z u i e la r e c o l t a r e , a l b ă - g ă l b u i e la m a t u r i t a t e a
de c o n s u m , f o a r t e fină, u n t o a s a şi f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e şi p l ă c u t a c i d u l a t ă , r ă c o r i ­
t o a r e , fin a r o m a t ă , e x c e l e n t ă la g u s t ; în c o n d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e n e c o r e s p u n z ă t o a r e şi l a
fructele r e c o l t a t e înainte d e тате, este a s t r i n g e n t ă , î n e c ă c i o a s ă , c u a c i d i t a t e p r o n u n ţ a t ă
şi sclereide destul de m a r i , u n e o r i u n i t e î n t r e ele, f o r m î n d a d e v ă r a t e n o d u l e .
Maturitatea de consum — d e la sfirşitul lui n o i e m b r i e p î n ă în februarie şi c h i a r martie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l U n t o a s a H a r d e n p o n t se r e c o m a n d ă c a soi d e b a z ă p e n t r u p l a n ­
taţiile d e t i p socialist şi p e n t r u grădinile d e lîngă case în t o a t e regiunile p o m i c o l e , c u e x c e p ţ i a
regiunilor a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a .

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец ноября—начало февраля.

Б е л ь г и й с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1715 г о д у , д о в о л ь н о ш и р о к о р а с п р о с т р а н е н н ы й
в PHP.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к
морозам и засухе и восприимчивое к парше; начинает плодоносить поздно и дает еже­
годные и обильные у р о ж а и .
Плод—крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , а й в о в п д н ы й , п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы с
волнистой поверхностью; лимонно-желтого Ц Е е т а с многочисленными зеленовато-
ржавыми точками; мякоть желтовато-белая, очень нежная, маслянистая, тающая,
сочная, сладкая с приятной кислотностью и нежным ароматом; очень хорошего
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin n o v e m b r e — février, o u m ê m e m a r s .

V a r i é t é d ' o r i g i n e belge, o b t e n u e en 1 8 5 0 ; assez r é p a n d u e dans la R . P . R o u m a i n e .

20 - c. 2003
 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA
зон

Arbre — v i g o u r e u x , longétif, e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol, résistant a u x grands

froids et à la sécheresse, sensible à la tavelure ; à fructification t a r d i v e , mais a b o n d a n t e
et régulière.
Fruit — gros o u très g r o s , c y d o n i f o r m e - a l l o n g é , à surface o n d u l é e ; j a u n e citrin.
richement p o i n t i l l é d e v e r t r o u x . Chair blanc-jaunâtre, très fine, b u t y r e u s e , f o n d a n t e ,
juteuse, sucrée, a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , f i n e m e n t a r o m a t i q u e . D e très b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of November - February or even March.

Variety of Belgian origin, produced in 1850; fairly widespread in Romania.
Tree – vigorous, long life, requiring the report in the soil, resistant to extreme cold and drought,
susceptible to scab; fruiting late, but plentiful and regular.
Fruit – large or very large, elongated cydoniforme, corrugating, yellow citrine, richly green dotted red.
Flesh yellow-white, very thin, Buttery, creamy, juicy, sweet and pleasantly tangy, delicately aromatic. Very good
quality.
 N E L I S DE I A R N A

Sinonime : liane. B o n n e d e M a l i n e s , N e l i s d ' h i v e r , B e u r r é d e M a l i n e s .

rus. Nelis z i m n i i , C i o r n a i a A l a g h i r s k a i a .
germ. Winter-Nelis, Colomas Winterbutterbirne.
mag. Nelis teu vajkörte.

Origine. S o i d e o r i g i n e b e l g i a n ă , o b ţ i n u t în anul 1 8 1 4 d e c ă t r e J . C h . N o l i s , c o n s i l i e r
d e c u r t e în M a l i n e s .

Răspîndire. î n t r e anii 1818 şi 1828 a fost i n t r o d u s în A n g l i a , F r a n ţ a şi A m e r i c a d e

K o r d , u n d e a fost a p r e c i a t . î n ţările d i n estul E u r o p e i a p ă t r u n s m a i tîrziu şi n u a a v u t
o e x t i n d e r e m a r e , iar în U . E . S . S . s-a r ă s p i n d i t în E . S . S . U c r a i n e a n ă , m a i ales în C r i m e e a
şi în B . S . F . S . B . , în n o r d u l C a u c a z u l u i , s u b n u m e l e d e C i o r n a i a A l a g h i r s k a i a .
L a n o i a fost i n t r o d u s p e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X X - l e a , n u a f o s t însă m u l t e x t i n s
şi în p r e z e n t se întîlneşte n u m a i p r i n c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e şi g r ă d i n i l e d e l i n g ă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l are o v i g o a r e m i j l o c i e , creşte î n c e t şi n u a t i n g e d i m e n s i u n i m a r i . Eeuşeşte

a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ şi se d e z v o l t ă slab a l t o i t p e g u t u i . Se c u l t i v ă în f o r m ă d e s e m i t r u n c h i
sau t r u n c h i înalt d a c ă este altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi în f o r m e p i t i c e sau p a l i s a t e — p e g u t u i .
A v î n d o creştere î n c e a t ă , se r e c o m a n d ă a p l i c a r e a tăierilor s c u r t e , p e n t r u a f a v o r i z a c r e ş ­
terea şi f o r m a r e a r a m u r i l o r r o d i t o a r e . î n p e r i o a d a d e t i n e r e ţ e are n e v o i e d e a s e m e n e a d e
rărirea c o r o a n e i p e n t r u a e x p u n e fructele la l u m i n ă . E s t e p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e
m e d i u l u i şi d ă rezultate b u n e în l o c u r i a d ă p o s t i t e , e x p u s e la soare, c u s o l u r i fertile, p e r m e a ­
b i l e şi reverie. î n solurile reci şi u m e d e creşterea p o m u l u i este f o a r t e î n c e a t ă , iar f r u c t e l e
r ă m î n m i c i şi p i e r d d i n însuşiri. E s t e u n soi r e l a t i v rezistent la ger, însă sensibil la b o l i şi
d ă u n ă t o r i . î n anii p l o i o ş i şi în regiunile c u c l i m a t u m e d fructele sînt a t a c a t e p u t e r n i c d e
rapăn.
î n f l o r e ş t e la sfîrşitul e p o c i i d e înflorire a p ă r u l u i ; c a u r m a r e , florile sînt ferite d e b r u m e
şi î n g h e ţ u r i . E s t e autosteril şi c a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă : X o u a P o i t e a u , U n t o a s a B o s c ,
U n t o a s a H a r d e n p o n t , W i l l i a m s şi alte soiuri c u înflorire tîrzie. N u se r e c o m a n d ă c a p o l e -
n i z a t o r p e n t r u alte soiuri, a v î n d p o l e n rău.
308 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Jntră l e p e d e p e r o d şi a n u m e l a v î r s t a d e 6 —7 ani, p r o d u c e a b u n d e n t şi în fiecare an.

F r u c t e l e sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u a s p e c t p u ţ i n atrăgător, însă de calitate foarte
b u r ă . Se ţin b i n e p e p o m şi t r e b u i e r e c o l t a t e cît m a i tîrziu ; în c a z c o n t r a r se ofilosc în t i m ­
pul păstrării. C u t o a t e c ă au pieliţa tare şi aspră, e x p e d i e r e a la distanţe mari t r e b u i e să

Fig. 84. — Nelis de iarnă.

se f a c ă i m e d i a t d u p ă r e c o l t a r e şi n u la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m . S e p ă s t r e a z ă b i n e şi fără
pierderi însemnate.
Calităţi : p r o d u c ţ i a regulată şi a b u n d e n t ă , c a l i t a t e a b u n ă şi rezistenţa la p ă s t r a r e a
fructelor.
Defecte : cerinţele mari ale p o m u l u i faţă d e sol, sensibilitatea la b o l i şi d ă u n ă t o r i
şi aspectul puţin a t r ă g ă t o r al f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6 —7 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i m i j l o c i u , subţire, strîmb, cu
s c o a r ţ a de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u crăpături a d î n c i şi n e r e g u l a t e .
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , rară, răsfirată şi n e r e g u l a t ă (fig. 3 1 ) .
 NELIS DE IARNA 309

Hamurile de scheid — de l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, p u ţ i n arcuite, c u s c o a r ţ a n e t e d ă ,

de culoare brună-cenuşie.
Hamurile <lr rod — r e p r e z e n t a t e prin pinteni, ţ e p u ş e şi burse ; unele r ă m u r e l e scurte
ве termină cu spini.
Lăstarii — d e v i g o a r e m i j l o c i e , scurţi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , c u len­
ticele m i c i , o r b i c u l a r e .
Mugurii vegetativi — mici, c o n i c i , alungiţi, c u vîrful ascuţit, î n d e p ă r t a t de ramură,
d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , aşezaţi p e p e r n i ţ e m i c i ,
slab p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i -
zi, rotunjiţi la vîrf, d e culoare brună-roşiatică.
Frunzele — mari, a v î n d în m e d i e 75 m m lun­
gime şi 30 m m l ă ţ i m e , eliptice, c u vîrful alungit
şi ascuţit, c u m a r g i n i l e întregi, slab serate numai
la vîrf, arcuite, î n d o i t e în sus în f o r m ă d e j g h e a b .
Peţiolul mijlociu sau lung, subţire, de culoare
v e r d e deschis.
Florile — c î t e 6 — 7 într-o inflorescenţă, sînt
mari, cu petalele a l b e , o v a t e sau e l i p t i c e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , H =
55 — 70 m m şi D = 58 — 00 m m şi g r e u t a t e a
d e 1 2 0 - 1 8 0 g.
Forma — scurt-piriformă, p u ţ i n s t r a n g u l a t ă
spre p e d u n c u l , u n e o r i sferic-alungită în p a r t e a Fig. 85. — Nelis de iarnă.
dinspre c a v i t a t e a calicială (fig. 8 5 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e , iar la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă v e r d e - g ă l b u i o . P e toată
suprafaţa fructului sînt r ă s p î n d i t e n u m e r o a s e p u n c t e cenuşii, iar p e p a r t e a u m b r i t ă e x i s t ă
u n strat g r o s d e r u g i n ă .
Pedunculu.l — l u n g , a v î n d 3 5 — 5 0 m m l u n g i m e , d e s t u l de gros, l i g n i f i c a t , d r e p t şi
inserat p u ţ i n o b l i c .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , de a d î n c i m o m i j l o c i e , c u pereţii d e cele m a i m u l t e o r i
neregulaţi, f o r m î n d 4 — 5 ridicaturi.
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t d i n sepale scurte, răsfrînte în afară, cornoase,
î n d e p ă r t a t e la b a z ă , d o c u l o a r e b r u n ă î n c h i s .
Cavitatea calicială — largă, d e a d i n c i m e m i j l o c i e , c u suprafaţa regulată, a p r o a p e t o a t ă
a c o p e r i t ă c u rugină.
Pieliţa — groasă, aspră, a d e r e n t ă la p u l p ă , rezistentă.
Cavitatea subcalicială — largă, conică, puţin adîncă, aproape superficială, cu
pereţii g r o ş i .
Inima — m a r e , în f o r m ă de c e a p ă , a l u n g i t ă c ă t r e p e d u n c u l , aşezată spre c a v i t a t e a
calicială, b i n e d e l i m i t a t ă d e sclereide fine.
 310 SOIURI DE PAR RA I O N A T E SI DE PERSPECTIVA

Lojile — mari, largi şi adinei, c u pereţii netezi, albi.

Seminţele — mari, lungi, c u v M u l a s c u ţ i t , de c u l o a r e a p r o a p e neagră.
Axul — închis sau f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m i c ă , îngustă.
Pulpa — a l b ă sau albă-gălbuie, fină, f o n d a n t ă , suculentă, dulce-acidulată, plăcut
aromată.
Maturitatea de consum — d e la sfîrşitul lui n o i e m b r i e şi se prelungeşte p î n ă în ianuarie ;
în condiţii b u n e d e păstrare, chiar p î n ă în februarie.

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă însuşirilor lui, soiul Nelis de iarnă se r e c o m a n d ă atît p e n t r u

grădinile d e lingă case, cît şi p e n t r u livezile mari. P e n t r u v i i t o r este p r e v ă z u t c a soi d e
încercare în s o r t i m e n t e l e regiunilor a I l - a — D e a l u r i l e de vest şi a V H - a — C î m p i a B a n a ­
tului, Crişurilor şi a S o m e ş u l u i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц н о я б р я — ф е в р а л ь .
С о р т б е л ь г и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1814 г о д у , о ч е н ь мало р а с ­
пространен в PHP.
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , н е д о с т и г а ю щ е е к р у п н ы х р а з м е р о в , т р е б о в а т е л ь ­
ное к п о ч в е н н ы м и к л и м а т и ч е с к и м у с л о в и я м ; с р а в н и т е л ь н о м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о
чувствительное к болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , к о р о т к о - г р у ш е в и д н ы й , с л е г к а
сдавленный к п л о д о н о ж к е , желтовато-зеленый, с многочисленными серыми т о ч к а м и ;
мякоть белая, нежная, тающая, сочная, кисловато-сладкая с приятным ароматом;
очень хорошего качества.

BÉSTJMÉ

Maturité - fin n o v e m b r e — février.

V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e e n 1 8 1 4 ; très p e u r é p a n d u e d a n s la B . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , n ' a t t e i g n a n t p a s d e grandes tailles, difficile sous le
r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t , r e l a t i v e m e n t résistant a u x g r a n d s froids, m a i s sensible a u x
m a l a d i e s et a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , p i r i f o r m e c o u r t , u n p e u étranglé vers le p é d o n c u l e ;
v e r t - j a u n â t r e , a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s c e n d r é s . Chair b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , j u t e u s e ,
s u c r é e - a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e très b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of November - February.

Variety of Belgian origin, produced in 1814; very rare in Romania.
Tree – medium vigour, not reaching large size, difficult in the report of the soil and climate, relatively
resistant to extreme cold, but susceptible to diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – medium or above medium, short-pyriform, somewhat choked to the stalk, green-yellow, with
many points butternut. Flesh white, fine, melting, juicy, sweet-tart, with pleasant aroma. Very good quality.
 C A P DE PISICA

Sinonime : franc. Catillac, Cadillac, M o n s t r u e u s e des L a n d e s .

rus. Katiiak.
germ. Grosser K a t z e n k ö p f , P f u n d b i r n e .
mag. N a g y maeskafej.

Origine. N u se c u n o a ş t e precis o r i g i n e a acestui soi ; se c r e d e însă, aşa d u p ă c u m susţine

D e с a i s n e, c ă ar fi d e o r i g i n e f r a n c e z ă şi a n u m e din j u r u l orăşelului C a d i l l a c . A fost
m e n ţ i o n a t p e n t r u p r i m a d a t ă d o N . d e В o n n e f o n d în a n u l 1 6 6 5 , iar p r i m a d e s c r i e r e
a făcut-o M e r l e t în anul 1 6 7 5 .

Răspindire. E s t e răspîndit în G e r m a n i a , O l a n d a , F r a n ţ a , în sud-estul E u r o p e i şi

în sudul U . E . S . S .
L a noi se găseşte răspîndit m a i m u l t în grădinile d e lingă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s atît în pepinieră, c î t şi în l i v a d ă î n p e r i o a d a d e t i n e r e ţ e şi se

f o r m e a z ă uşor în p e p i n i e r ă . M a i tîrziu, în p e r i o a d a d e r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e . E e u ş e ş t e a l t o i t
atît p e p ă r p ă d u r e ţ , c î t şi p e g u t u i . E s t e p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi d ă r e z u l t a t e b u n e n u m a i
in l o c u r i însorite, b i n e a d ă p o s t i t e , c u soluri b o g a t e , adinei, p e r m e a b i l e , c a l d e şi re v e n e .
E s t e sensibil la ger, însă d e s t u l d e rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i . î n regiunile u m e d e şi în
anii ploioşi este t o t u ş i a t a c a t u n e o r i d e r a p ă n .
î n f l o r e ş t e tîrziu şi este ferit d e înghoţurUe tîrzii d e p r i m ă v a r ă , iar d u r a t a p e r i o a d e i
d e înflorire este destul d e l u n g ă . S o i u l C a p d e p i s i c ă este autosteril, iar c a p o l e n i z a t o r i se
r e c o m a n d ă soiurile : A l e x a n d r i n a D o u i l l a r d , N o u a P o i t e a u , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a H a r ­
d e n p o n t , W i l l i a m s şi alte soiuri c u înflorire tîrzie. L a rindul său, n u este b u n p o l e n i z a t o r
pentru a l t e soiuri.
I n t r ă p e r o d la vîrsta de 6—8 ani şi r o d e ş t e m u l t şi regulat.
F r u c t e l e sînt mari sau foarte mari, a t i n g î n d uneori g r e u t a t e a d e 900 g, f o a r t e a p r e ­
c i a t e ca m a t e r i e p r i m ă p e n t r u industrializare ; c a fructe d e m a s ă sînt c o n s i d e r a t e d e calitate
m e d i o c r ă . D i n c a u z a m ă r i m i i şi a greutăţii, fructele se s c u t u r ă uşor. S u p o r t ă f o a r t e b i n e
transportul, însă în t i m p u l păstrării înregistrează pierderi m a r i .
312 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA

Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a regulată şi a b u n d e n t ă , p r e c u m şi m ă r i m e a
fi netelor.
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă d e sol, sensibilitatea la ger şi calitatea m e d i o c r ă a
fi r u t e l o r p e n t r u c o n s u m u l Lu stare p r o a s p ă t ă .

POMUL

P o m u l nu atinge d i m e n s i u n i mari, f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n

strîmb, c u scoarţa n e t e d ă , d e c u l o a r e c e n u ş i e - a r g i n t i e .
Coroana — g l o b u l o a s ă , rară, neregulată, destul d e v o l u m i n o a s ă (fig. 8 6 ) .

Fig. 8(5. — Cap de pisică.

Bamurile de schelet — g r o a s e , l u n g i , n o d u r o a s e şi a r c u i t e .
Bamurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin pinteni, ţ e p u ş e şi b u r s e ; s m i c e l e l e şi nuieluşele
se întîlnesc m a i m u l t la p o m i i tineri.
Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , u ş o r arcuiţi, p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i -
nie, c u lenticele rare, o r b i c u l a r e .
Mugurii vegetativi — m a i l , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e
proeminente.
 CAP DE PISICA 313

M injurii floriferi — f o a r t e m a r i , o v o i z i , c u vîrful a s c u ţ i t însă f o a r t e s c u r t , b o m b a ţ i

c u solzii b i n e lipiţi, d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Frunzele — m a r i , o v a t e , r o t u n j i t e la b a z ă , a s c u ţ i t e t r e p t a t spre vîrf şi c u m a r g i n i l e
u ş o r r i d i c a t e . L i m b u l g r o s , p i e l o s , p u b e s c e n t , d e c u l o a r e v e r d e p a l p e f a ţ a s u p e r i o a r ă , iar
p e c e a inferioară v e r d e - a l b i c i o a s ă . P e ţ i o l u l scurt şi g r o s .
Florile — c î t e 4—8 într-o i n f l o r e s c e n ţ ă , sînt m a r i , a l b e , c a m p a n u l a t e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 100 — 113 m m şi D = 90 — 104 m m ; greu­

tatea de 3 0 0 - 3 5 0 g.

Fig. 87. — Cap de pisică.

Forma — c o n i c ă , lărgită m u l t , r o t u n j i t ă în r e g i u n e a c a l i c i a l ă şi î n g u s t a t ă b r u s c spre

peduncul, trunchiată, a p r o a p e p l a t ă la vîrf. S u p r a f a ţ a f r u c t u l u i este n e r e g u l a t ă , u n e o r i
slab văl urată (fig. 8 7 ) .
 311 SOIURI DE PAR R A I O N A T E 51 D E PERSPECTIVA

Culoarea — la recoltare v e r d e deschis, iar la m a t u r i t a t e a d o c o n s u m galbenă-aurie,

slab înroşită p e p a r t e a e x p u s ă la soare, presărată c u n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , d e c u l o a r e
cafenie, î n c o n j u r a t e de o aureolă verzuie. P e suprafaţa fructului se întîlnesc şi p e t e i z o l a t e
de rugină.
Pedunculul — d e 3 1 — 4 1 m m l u n g i m e , d r e p t sau uşor arcuit, î n g r o ş a t , uneori c ă r n o s
în c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , d e c u l o a r e c a f e n i e , înfipt p u ţ i n o b U c .
Cavitaica pedunculară — îngustă, p u ţ i n a d î n c ă , adesea superficială, u n e o r i c h i a r
inexistentă, c u suprafaţa neregulată, unoori f o r m e a z ă o p r o e m i n e n ţ ă într-o p a r t e .
Caliciul — m a r e , deschis sau semideschis, c u sepalele scurte, dresate, c u vîrf urile
p u ţ i n înclinate spre interior, îngroşate la b a z ă .
Cavitatea calicială — largă, destul d e a d î n c ă , c u pereţii slab o n d u l a ţ i , încreţiţi in
jurul caliciului.
Pieliţa - groasă, tare, a s p r ă la p i p ă i t , rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e c u p ă .
Inima — m i c ă , o v a l ă , a l u n g i t ă p u ţ i n spre p e d u n c u l , aşezată la m i j l o c , d e U m i t a t ă
de sclereide g ă l b u i .
Lojile — înguste, alungite, sau scurte şi largi, c u pereţii albi-sidefii.
Seminţele — m a r i , o v o i d e , b o m b a t e p e o p a r t e , t u r t i t e p e cealaltă, c u vîrful a s c u ţ i t .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă î n g u s t ă .
Pulpa — a l b ă sau a l b ă - g ă l b u i e , t a r e , c r o c a n t ă , d u l c e - a c i d u l a t ă , p u ţ i n astringentă.
Maturitatea de consum — î n c e p e l a sfîrşitul l u n i i n o i e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă
tîrziu, în m a r t i e .

B E C O M A N D Ă R I . S o i u l C a p de p i s i c ă este r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e în regiunile : a I l - a

— D e a l u r i l e d e v e s t , a ITI-a — D e a l u r i l e d e n o r d şi a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Cri-
şurilor şi a S o m e ş u l u i ; c a soi d e î n c e r c a r e î n r e g i u n i l e : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă ,
a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est, a VILT-a — Colinele M o l d o v e i şi a I X - a — C î m p i a T r a n ­
silvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц ноября—апрель.
Очень старый сорт неизвестного п р о и с х о ж д е н и я , малораспространенный в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , ч у в с т г и т е л ь н о е к м о р о з а м , н о
устойчивое к болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод—крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , к о р о т к о - г р у ш е в и д н ы й , с и л ь н о р а с ш и р е н ­
ный к ч а ш е ч к е с о с л а б о в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , з о л о т и с т о - ж е л т ы й с о с л а б ы м р у м я н ­
цем на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и м е л к и м и т о ч к а м и к о р и ч н е в о г о ц в е т а ;
мякоть белая, твердая, х р у с т я щ а я , сладко-кисловатая, немного терпкая; посред­
ственного качества.

BÉSUMÉ

Maturité — fin novembre — mars.

V a r i é t é très a n c i e n n e , d ' o r i g i n e i n c o n n u e , p e u r é p a n d u e d a n s la B . P . B o u m a i n o .
 CAP DE PISICA 315

Arbre — v i g o u r e u x , e x i g e a n t au p o i n t d e v u e d u sol, sensible a u x g r a n d s froids,

m a i s résistant a u x maladies et a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — gros o u très g r o s , p i r i f o r m e c o u r t , très élargi d a n s la r é g i o n caUciale, à
surface f a i b l e m e n t o n d u l é e ; j a u n e - d o r é , t e i n t é d e r o u g e a u soleil, a v e c d e n o m b r e u x p e t i t s
p o i n t s bruns. C h a n b l a n c h e , f e r m e , c r o q u a n t e , sucrée-acidulée, l é g è r e m e n t a s t r i n g e n t e .
Qualité : m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – end of November - March.

Very old variety of unknown origin, less spread in Romania.
Tree – vigorous, challenging the view of the ground, sensitive to extreme cold, but resistant to diseases
and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – large or very large, pear-shaped short, very broad area in caliciale, surface slightly undulating,
golden-yellow, tinged with red sun, with many small brown dots. Flesh white and firm, crisp, sweet-tart, slightly
astringent. Quality: poor.
 D E C A N A DE A L E N Ç O N

S i n o n i m e : franc. D o y e n n é d'Alençon, D o y e n n é d'hiver nouveau. Doyenné marbré.

rus. Dekanka Alansonskaia, D o y e n n é d'Alençon.
germ. Dcchantsbirne von Alençon.

Origine. S o i de origine f r a n c e z ă , d e s c o p e r i t î n t î m p l ă t o r de către a b a t e l e Mallassis la

P o r t e , în l o c a l i t a t e a P a c e - C u s s e y în a p r o p i e r e d e A l e n ç o n , la î n c e p u t u l secolului al X I X - l e a .
A fost î n m u l ţ i t şi p u s în v î n z a r e de c ă t r e pepinieristul Thuillier d i n A l e n ç o n în jurul anului
1810.

R â s p i n d i r c . A c e s t soi s-a răspîndit r e p e d e î n ţările v e c i n e F r a n ţ e i : B e l g i a , G e r m a n i a ,

A u s t r i a , Italia şi a ajuns c ă t r e sfîrşitul secolului t r e c u t în C r i m e o a şi în ţara noastră. P e s t e
t o t însă nu are r ă s p î n d i r e a p e c a r e o m e r i t ă .
L a n o i se întîlneşte prin g r ă d i n i l e d e lingă case şi prin colecţiile p o m o l o g i c e , m a i rar
în livezile m a r i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l are o creştere r a p i d ă şi v i g u r o a s ă , indiferent d e p o r i a l t o i , p î n ă intră iu p l i n

r o d , c î n d v i g o a r e a s c a d e t r e p t a t şi d e v i n e m o d e r a t ă . A l t o i t p e g u t u i se r e c o m a n d ă m a i
m u l t p e n t r u grădinile d o lingă case, iar p e n t r u plantaţiile m a r i şi p e n t r u terenurile m a i
u s c a t e p e p ă r u l p ă d u r e ţ . D e c a n a d e A l e n ç o n este u n u l dintre f o a r t e p u ţ i n e l e soiuri de par­
c a r e reuşeşte a l t o i t p e p ă d u c e l , c e e a c e îl f a c e a p t p e n t r u c u l t u r a p e terenurile p i e t r o a s e si
improprii pentru cultura obişnuită. A r e o durată mijlocie de viaţă.
P o m i i sînt destul d e rezistenţi la ger şi la secetă, n u sînt p r e t e n ţ i o ş i faţă d e sol ; c e r
nisă l o c u r i b i n e a d ă p o s t i t e , ferite d e b r u m e şi v î n t , d e o a r e c e înflorind foarte t i m p u r i u florile
sînt e x p u s e la îngheţurile d e p r i m ă v a r ă , iar fructele, deşi în general se ţin b i n e p e p o m , c î n d
sînt a p r o a p e d e c o a c e r e se s c u t u r ă d e v î n t . A c e s t soi reuşeşte d e s t u l d e b i n e si în z o n a pre-
m o n t a n ă , p e p a n t e l e e s t i c e sau s u d i c e , u n d e n u d a u r e z u l t a t e alte soiuri v a l o r o a s e de p e r e
de. iarnă c a D e c a n a de iarnă, P a s s e Crassane şi altoie. A v î n d c o r o a n a d e a s ă , p o m u l necesită
tăieri r e g u l a t e d e rărire. î n general p o m i i sînt suficient d e rezistenţi la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e f o a r t e t i m p u r i u , iar d u r a t a r e s p e c t i v ă este m i j l o c i e . E s t e un b u n p o l e n i z a t o r
p e n t r u alte soiuri, iar c a p o l e n i z a t o r i p e n t r u el t r e b u i e alese soiuri c u înflorire f o a r t e t i m ­
purie.
 DECANA DE ALF.NÇON .",17

I n t r ă tîrziu p e r o d . L a î n c e p u t r o d e ş t e m a i p u ţ i n , însă o d a t ă i n t r a t în p l i n ă r o d i r e
p r o d u c e în fiecare a n .
F r u c t e l e sînt b u n e sau f o a r t e b u n e ; calitatea l o r este influenţată m u l t d e c o n d i ţ i i l e
d e m e d i u şi de t i m p u l recoltării. A j u n g î n d tîrziu la m a t u r i t a t e , ele t r e b u i e r e c o l t a t e cît m a i
tîrziu, p e n t r u a c ă p ă t a m a x i m u m d e calităţi ; d a c ă sînt r e c o l t a t e m a i d e v r e m e , se z b î r c e s c
şi p i e r d m u l t d i n însuşirile l o r . S u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t .

Fig. 8 8 . — Decana de Alençon.

I n general, sînt rezistente la boli şi d ă u n ă t o r i ; în a m i ploioşi şi in regiunile u m e d e f r u c t e l e

sînt însă u n e o r i a t a c a t e d e r a p ă n .
Asemănări rit alte soiuri: F r u c t e l e soiului D e c a n a d e A l e n ç o n se a s e a m ă n ă m u l t c u
cele ale soiului D e c a n a de iarnă ; sînt însă m a i m i c i , de f o r m ă m a i p u ţ i n r e g u l a t ă , c u p i e l i ţ a
mai groasă şi a p r o a p e lipsită d e r o ş e a ţ ă .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i , păstrarea uşoară şi î n d e l u n g a t ă şi c a l i t a t e a b u n ă a
fructelor, m a i p u ţ i n v a r i a b i l ă d e c î t la s o i u l D e c a n a d e i a r n ă .
Defecte : insuficienta rezistenţă a florilor la b r u m e l e tîrzii d e p r i m ă v a r ă şi slaba rezis­
t e n ţ ă a fructelor la c ă d e r e .

POMUL

P o m u l are trunchiul d e Înălţime şi g r o s i m e mijlocii, d r e p t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-

cenuşie.
318 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Coroana — larg-piramidală,-deasă la î n c e p u t şi răsfirată c u p o r t u l dresat, d a r cu ra­

m u r i l e arcuite, la p o m i i m a i în v î r s t ă ; p e g u t u i , în soluri b o g a t e , c a l d e şi r e v e n e , se p r e z i n t ă
c a p i r a m i d e f o a r t e f r u m o a s e (fig. 8 8 ) .
Hamurile de schelet — lungi, g r o a s e , g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e ;
ramurile d e prelungire d e a s e m e n e a lungi şi g r o a s e .
Ramurile de rod - în m a j o r i t a t e scurte şi g r o a s e , m ă c i u c a t e , r e p r e z e n t a t e prin pin­
teni, ţepuşe şi b u r s e .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, d e c u l o a r e măslinie pal p e p a r t e a u m b r i t ă
şi cenuşie-verzuie p e c e a însorită, c u n u m e r o a s e lenticele, o r b i c u l a r e sau o v a l e , p r o e m i n e n ţ i ' ,
1
d e c u l o a r e cenuşie .
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , ascuţiţi, p u b e s c e n ţ i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e ra­
m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e m i c i , p l a t e .
Mugurii flori feri — miei sau mijlocii, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrful r o t u n j i t , puţin stran­
gulaţi la b a z ă , c u solzii slab lipiţi unii d e alţii, d e c u l o a r e b r u n ă închis la b a z ă şi b r u n ă des­
chis c ă t r e vîrf.
Frunzele — mari sau m i j l o c i i , eliptic-alungite, r o t u n j i t e t r e p t a t la b a z ă , a r c u i t e , c u
vîrful a p l e c a t s p r o f a ţ a inferioară şi ascuţit,
c u m a r g i n i l e fin şi regulat serate, adesea
r i d i c a t e f o r m î n d un j g h e a b , u n e o r i răsucit.
L i m b u l destul de g r o s , pielos, d e c u l o a r e
v e r d e pal, lucios ; cele d o u ă j u m ă t ă ţ i ale
l i m b u l u i adesea sînt inegal d e z v o l t a t e .
P e ţ i o l u l scurt sau m i j l o c i u şi gros la frun­
zele d e p e lăstari, d r e p t sau slab arcuit, iar
la frunzele din r o z e t e , l u n g sau f o a r t e
lung, destul de gros şi slab arcuit, de
c u l o a i e v e r d e deschis, a l b i c i o s , n u a n ţ a t
c u r o ş u deschis p e p a r t e a superioară.
Florile — c î t e 4 — 9 într-o inflores­
c e n ţ ă , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a ­
lele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie, destul d e uni­

f o r m ă p e acelaşi p o m , И = 75 — 92 m m
şi D = 68 — 88 m m ; g r e u t a t e a de 120
- 150 g.
Fig. 8 9 . - Decana de A i e n ç o n . Forma — ovoidă, adesea neregulată
şi a s i m e t r i c ă , trunchiată, uneori globu-
loasă sau în f o r m ă de b u t o i a ş , c u c o n t u r f o a r t e r e g u l a t , c u suprafaţa n e t e d ă (fig. 8 9 ) .
Culoarea — v e r d e d e s c h i s la r e c o l t a r e , v e r d e - g ă l b u i e la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă , a c o ­
perită c u p e t e d e r u g i n ă şi n u m e r o a s e p u n c t e d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , răspîndite neuni­
f o r m . Г е p a r t e a însorită fructele c a p ă t ă u n e o r i o uşoară r u m e n e a l ă d e c u l o a r e r o z - c ă r ă m i z i e
sau roşie-carmin î n c h i s .
 DECANA DE ALENÇON 319

Pedvncvlul — foarte scurt şi g r o s , uşor turtit lateral, arcuit, m a i rar d r e p t , lignificat,

de c u l o a r e cafenie deschis, înfipt o b l i c , îngroşat c a o m ă c i u c ă .
Cavitatea pedunculară — largă, d e a d î n c i m e m i j l o c i e , cu suprafaţa n e r e g u l a t ă , o n d u ­
lată, uneori a p l e c a t ă într-o p a r t e , asimetrică, c u pieliţa a c o p e r i t ă c u r u g i n ă , care u n e o r i
se r e v a r s ă şi peste marginile c a v i t ă ţ i i .
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , închis sau s e m i d e s c h i s , c u s e p a l e l e u ş o r a l u n g i t e şi
îngustate, d i s t a n ţ a t e la b a z ă , p u b e s c e n t e , c u vîrfurile strînse c ă t r e interior, u s c a t e , de c u ­
loare b r u n ă - n e g i i c i o a s ă .
Caritatea calicială — largă, de a d î n c i m o m i j l o c i e sau m i c ă , în f o r m ă d e farfurie, c u
pereţii slab o n d u l a ţ i .
Pieliţa — groasă, n e t e d ă , întinsă, aspră, s e m i l u c i o a s ă sau a p r o a p e m a t ă , c ă p t u ş i t ă
pe p a r t e a interioară c u un r î n d d e sclereide aspre, f o a r t e rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — în f o r m ă d o pîLnie, largă, c u gitul f o a r t e scurt şi îngust ; sta­
m m e l e aşezate la m i j l o c .
Inima — d c m ă r i m e v a r i a b i l ă , o v o i d ă sau o v o i d - a l u n g i t ă c ă t r e b a z a şi vîrful fructului,
delimitată b i n e d e u n strat d e sclereide fine.
Lojile — mari, o v a l - a l u n g i t e , spaţioase, închise, c u pereţii subţiri, n e t e z i , pergamen-
tc şi.
Seminţele — m i j l o c i i sau mari, o v o i d - a l u n g i t e , c u vîrful l u n g şi a s c u ţ i t , la b a z ă c u u n
mic pinten, b o m b a t e p e o p a r t e , a p r o a p e p l a n e , c î n d sînt c î t e d o u ă într-o l o j ă , p e p a r t e a
o p u s ă , d e culoare castanie închisă, m a i intensă la v î r f şi la b a z ă ; într-un f r u c t î n m e d i e
6—8 seminţe pline, restul seci.
Axul — m i c , închis, r e p r e z e n t a t d e cele m a i m u l t e ori n u m a i printr-un ţ e s u t b u r e t o s .
Pulpa — albă, u n e o r i c u slabă n u a n ţ ă v e r z u i e , m a i p r o n u n ţ a t ă s u b pieliţă, fină,
f o n d a n t a , uneori e x c e s i v d e f o n d a n t a , f o a r t e suculentă, d u l c e - a c i d u l a t ă , vinurie, a r o m a t ă ,
e x c e l e n t ă la g u s t .
Maturitatea de consum — din d e c e m b r i e p î n ă în februarie, iar în cazuri s p e c i a l e se
p o a t e prelungi p î n ă în m a r t i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i de m a s ă , b u n p e n t r u grădinile de lîngă case, D e c a n a de A l e n ç o n ,

deşi nu este p r e v ă z u t îu s o r t i m e n t e l e d e p e r s p e c t i v ă , se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s î n c u l t u r ă
cel p u ţ i n p e n t r u î n c e r c a r e , însă n u m a i în locuri a d ă p o s t i t e d e v l n t u r i , b i n e e x p u s e la s o a r e
şi în soluri uşoare, fertile şi r e v e n e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — д е к а б р ь — ф е в р а л ь .
Ф р а н ц у з с к и й с о р т , о б н а р у ж е н н ы й в начале X I X века; в P H P распространен
мало.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , за­
сухе, болезням и вредителям; плодоносит ежегодно и обильно.
Плод — к р у п н ы й , я й ц е в и д н ы й , п р и п л ю с н у т ы й с о б о и х к о н ц о в или б о ч к о в н д н ы й ,
часто неправильной асимметричной формы, желтовато-зеленого цвета, п о к р ы т ы й
ржавыми пятнами и многочисленными точками с е р о в а т о - б у р о г о цвета; м я к о т ь
белая, нежная, тающая, очень сочная, кисловато-сладкая, ароматная; очень х о р о ­
шего качества.
320 SCHUMI DE PAR RAIONATE Şl DE PERSPECTIVA

RÉSUMÉ

Maturité — d é c e m b r e — février.
e
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, d é c o u v e r t e a u c o m m e n c e m e n t d u X I X siècle ; p e u ré­
p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , p e u difficile sur la qualité d u sol, résistant a u x grands froids, à
la sécheresse, a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et
régulière.
Fruit — m o y e n , o v o ï d e , aplati a u x d e u x p ô l e s o u e n f o r m e d e t o n n e l e t , s o u v e n t b o s ­
selé et a s y m é t r i q u e ; v e r t - j a u n â t r e , t a c h e t é d e rouille, a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s b r u n -
grisâtre ; chair b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , sucrée-acidulée, a r o m a t i q u e . D e très
b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – December - February.

Variety of French origin, discovered in the beginning of the nineteenth century; less spread in Romania.
Tree – vigorous little hard on the soil quality, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and
insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – medium, ovoid, flattened at the poles or barrel-shaped, often lumpy and asymmetrical,
yellowish-green, spotted with rust, with many parts grayish-brown, flesh white, fine, melting, very juicy, sweet-
tart aromatic. Very good quality.
 UNTOASA GAMBIER

Sinonime : /Vanc.Bourré G a m b i e r , B e u r r é d ' h i v e r n o u v e a u , D o y e n n é d ' h i v e r n o u ­

veau.
rus. Bere Gambie, Beurré Gambier.

Origine. S o i o b ţ i n u t d e c ă t r e M . G a m b i e r în B h o d e s - S a i n t e - G e n e s e în a p r o p i e r e d e
B r u x e l l e s , d e u n d e a p ă t r u n s în F r a n ţ a şi m a i tîrziu în celelalte ţări p o m i c o l e din E u r o p a .

R ă s p î n d i i e . Cea m a i m a r e răspîndire a c ă p ă t a t - o în F r a n ţ a , u n d e se b u c u r ă d e o
foarte b u n ă apreciere, i n t r î n d în s o r t i m e n t e l e d e b a z ă ale m a i m u l t o r d e p a r t a m e n t e . î n
celelalte ţări p o m i c o l e este î n c ă p u ţ i n c u n o s c u t şi răspîndit. î n U . B . S . S . se întîlneşte în
B . S. S. U c r a i n e a n ă , m a i c u s e a m ă în C r i m e e a , î n c ă de la sfîrşitul s e c o l u l u i t r e c u t .
L a n o i î n ţară a ajuns m a i tîrziu şi este î n c ă f o a r t e p u ţ i n c u n o s c u t ; se întîlneşte î n
colecţiile s t a ţ i u n i l o r e x p e r i m e n t a l e p o m i c o l e , u n d e se c u l t i v ă c u titlu d e î n c e r c a r e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l , de v i g o a r e m i j l o c i e , reuşeşte b i n e altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi m a i s l a b p e g u t u i .
P e n t r u p o m i i p i t i c i se r e c o m a n d ă folosirea u n u i p o r t a l t o i i n t e r m e d i a r v i g u r o s . E s t e r e l a t i v
p u ţ i n p r e t e n ţ i o s faţă d e sol, f o a r t e rezistent la ger, d e s t u l d e rezistent l a secetă şi r e z i s t e n t
la b o l i şi d ă u n ă t o r i . N e c e s i t ă tăieri s c u r t e şi regulate.
E p o c a d e înflorire este m i j l o c i e , o d a t ă c u cele m a i m u l t e soiuri, astfel î n c î t are p o l e ­
nizarea asigurată.
I n t r ă p e r o d foarte d e t i m p u r i u , la vîrsta d e 3 — 4 ani c î n d este altoit p e g u t u i şi l a
5—6 ani p e p ă r p ă d u r e ţ . P r o d u c e r e g u l a t şi a b u n d e n t .
Perele sînt d e calitate b u n ă sau f o a r t e b u n ă c a f r u c t e d e desert, c e e a c e le r i d i c ă
m u l t v a l o a r e a c o m e r c i a l ă . P e n t r u a-şi m e n ţ i n e calităţile s u p e r i o a r e , se r e c o m a n d ă c a fruc­
tele să fie r e c o l t a t e cît m a i th-ziu. Se ţin slab p e p o m c î n d a j u n g a p r o a p e d e m a t u r i t a t e a
f i z i o l o g i c ă şi m a i ales în terenurile e x p u s e la v î n t u r i şi secetă. S u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi
se p ă s t r e a z ă b i n e şi a p r o a p e fără pierderi p î n ă în ianuarie — februarie, iar î n regiunile m u n ­
t o a s e p î n ă în martie—aprilie. Sînt d e a s e m e n e a rezistente la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Calităţi : p r e c o c i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a , rezistenţa la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i a p o m u l u i ;
calitatea b u n ă sau f o a r t e b u n ă , p ă s t r a r e a î n d e l u n g a t ă şi u ş o a r ă a f r u c t e l o r .
Defecte : insuficienta rezistenţă la secetă a p o m i l o r a l t o i ţ i p e g u t u i şi a fructelor la
cădere.

£1 - o. 2M>8
322 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l nu a t i n g e d i m e n s i u n i mari ; t r u n c h i u l este destul de g r o s şi d r e p t , c u s c o a r ţ a

de culoare brun-cenuşie.
Coroana — larg-piramidală, rară, n e r e g u l a t ă şi răsfirată (fig. 9 0 ) .
Ramurile de schelet — l u n g i şi subţiri, b i n e garnisite c u r a m u r i d e r o d , au s c o a r ţ a

Fig. 90. — Untoasa Gambier.

n e t e d ă , semilueioasă, d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , suflată c u c e n u ş i u , c u lenticele mari,

rare, d e f o r m ă n e r e g u l a t ă , aşezate t r a n s v e r s a l , d e c u l o a r e c a f e n i e - a l b i c i o a s ă .
Ramurile de rod — s c u r t e , r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e , d i s t r i b u i t e u n i f o r m p e
t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r d e schelet m a i tinero.
Lăstarii — l u n g i sau f o a r t e l u n g i , subţiri, g e n i c u l a ţ i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e sau m i j ­
locii, d e c u l o a r e măslinie p e p a r t e a u m b r i t ă şi b r u n ă - r o ş i a t i c ă p e c e a însorită ; vîrful lăs­
tarilor în creştere este p u b e s c e n t , c u perişori albi pîsloşi.
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , scurţi, c u vîrful o b t u z şi slab î n d e p ă r t a t de r a m u r ă ,
aşezaţi p e p e r n i ţ e m i c i , p u ţ i n p r o e m i n e n t e .
 UNTOASA GAMBIER 323

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrful s l a b a s c u ţ i t , d e

culoare brună-castanie.
Frunzele — d e m ă r i m e v a r i a b i l ă , c u l u u g i m o a d e 6 0 — 8 8 m m şi l ă ţ i m e a d e 2 9 — 4 8 m m ,
eliptice sau eliptie-alungite, a s c u ţ i t e la vîrf şi a c u m i n a t o , c u m a r g i n i l e u ş o r r i d i c a t e , o n d u ­
late, întregi sau f o a r t e rar şi superficial d i n ţ a t e . L i m b u l subţire, s l a b a r c u i t . P e ţ i o l u l l u n g
d e 20 —68 m m , de g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t sau p u ţ i n a r c u i t , uneori răsucit, d e c u l o a r e v e r d e -
albicioasă, c u d o u ă stipele liniare.
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe m i c i , s e m i c o m p a c t e , sînt m i j l o c i i , c u p e t a l e l e m i c i ,
d e c u l o a r e a l b ă şi sepalele m i c i , c u
vîrful l u n g şi a s c u ţ i t .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau supra-

m i j l o c i e , destul d e u n i f o r m ă , H = 86 —
97 m m şi D — 68 — 76 m m ; g r e u t a t e a
d e 1 5 0 — 2 0 0 g.
Forma — sferic-alungită, regulată,
uneori slab strangulată p e t r e i m e a d e la
b a z ă sau scurt-piriformă, c u s u p r a f a ţ a
n e t e d ă (fig. 9 1 ) .
Culoarea — galbenă-limonie, cu
n u m e r o a s e p u n c t e m i c i cenuşii, î m p r ă ş ­
t i a t e p e t o a t ă suprafaţa şi c u p e t e d e
rugină, d e c u l o a r e vînătă-roşiatică, c a r e
d a u fructului u n a s p e c t m a r m o r a t . P e
p a r t e a însorită a fructului se o b s e r v ă
u n e o r i o roşeaţă n u a n ţ a t ă .
Peduneulul — d e l u n g i m e şi g r o ­
sime m i j l o c i i , u n e o r i destul d e l u n g şi
g r o s , îngroşat t r e p t a t c ă t r e vîrf, d r e p t
sau slab arcuit, înfipt d r e p t .
Cavitatea peduncular ă—ă& l ă r g i m e
m i c ă Sau m i j l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , CU SU- Fig. 91. - Untoasa Gambier.
prafaţa n e t e d ă şi regulată.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , închis sau s e m i d e s c h i s , c u sepalelo d r e s a t e şi c u v î r -
furile răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — m i c ă , superficială, de-abia marcată.
Pieliţa — subţire, fină, l u c i o a s ă , destul d o rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , superficială, i n f o r m ă d e c u p ă ; etaminele c u p o z i ţ i e
superioară.
Inima — de mărime mijlocie, de formă ovală, alungită către peduncul, amplasată
m a i j o s d e j u m ă t a t e a înălţimii fructului.
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , înguste, închise, c u pereţii subţiri, albi-sidefii.
324 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Seminţele — m i j l o c i i sau mari, o v o i d e , c u vîrful ascuţit, p u ţ i n r e c u r b a t , asimetrice,

de culoaro castanie-negricioasă.
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — albicioasă, fină, f o n d a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e , slab acidulată, fin a r o m a t ă .
Maturitatea de consum — din d e c e m b r i e p î n ă în februarie, iar în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l o
p î n ă în martie—aprilie.

R E C O M A N D Ă R I . U n t o a s a G a m b i e r este un soi v a l o r o s de iarnă, foarte indicat p e n t r u

grădinile d e lîngă case în t o a t e regiunile p o m i c o l e ale ţării.

РЕЗЮМЕ

Созревание — д е к а б р ь — ф е в р а л ь .
Сорт бельгийского п р о и с х о ж д е н и я , выведенный М. Г а м б ь е ; в P H P распростра­
нен м а л о .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о в о л ь н о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - о к р у г л о й ф о р м ы
с гладкой поверхностью, лимонно-желтого цвета с многочисленными ржавыми пят­
нами и мелкими серыми точками ; м я к о т ь беловатая, н е ж н а я , тающая, сочная, слад­
к а я , с о с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю ; х о р о ш е г о или о ч е н ь х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — d é c e m b r e — f é v r i e r .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e p a r M . G a m b i e r ; très p e u r é p a n d u e dans la
R. P . Roumaine.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , r e l a t i v e m e n t difficile sous l e r a p p o r t d u sol, résistant
a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fruc-
t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , s p h é r i q u e - a l l o n g é , à surface lisse ; j a u n e - c i t r i n , r i c h e -
m e n t t a c h e t é d e r o u x et f i n e m e n t p o i n t i l l é d e grisâtre. Chair b l a n c h â t r e , fine, f o n d a n t e ,
j u t e u s e , sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e . Q u a l i t é : b o n n e o u très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – December - February.

Variety of Belgian origin, obtained by M. Gambier; very little spread in Romania.
Tree – medium vigour, relatively difficult in the report of the soil, resistant to extreme cold, drought,
fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – medium or above medium, spherical-elongated, smooth, yellow citrine, richly mottled brown
and finely spotted with gray. Flesh whitish, thin, soft, juicy, sweet, and slightly tart. Quality: good or very good
 J O S E F I N A DE M A L I N E S

Sinonime : franc. J o s é p h i n e d e Malines.

rvs. Jozefina Mehelnskaia, Mehelnskaia.
germ. Josephine v o n Mecheln.
engl. J o s é p h i n e d e Malines, Malines.
pol. Jozefinka.
mag. Malinesi J o s e f i n .
bulg. Josefina Mehelncka.
ceh. Mechelonskâ.

Origine. S o i d e origine b e l g i a n ă , o b ţ i n u t d i n s ă m î n ţ ă în anul 1830 d e c ă t r e P . E s p é-

r e n, în l o c a l i t a t e a Malines, şi d e d i c a t soţiei sale.

Răspindirc. E s t e răspîndit în G e r m a n i a , F r a n ţ a , A u s t r i a , R . S. C e h o s l o v a c ă , U . R . S . S . ,
p r e c u m şi în A m e r i c a d e N o r d .
L a n o i este c u n o s c u t p r e t u t i n d e n i şi se întîlneşte m a i m u l t p r i n g r ă d i n i l e d e lingă case
şi m a i p u ţ i n în livezile mari.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t atît în p e p i n i e r ă , cît şi în l i v a d ă , trăieşte m u l t şi reuşeşte a l t o i t

p e p ă r p ă d u r e ţ şi p e i n t e r m e d i a r . P e g u t u i n u se r e a l i z e a z ă o sudură p e r f e c t ă î n t r e p o r t a l t o i
şi altoi, din c a r e c a u z ă se d e z b i n ă d e la p u n c t u l d e altoire. N u s u p o r t ă tăierile r a d i c a l e . N u
este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi d ă r e z u l t a t e b u n e chiar în terenurile m a i u s c a t e . E s t e rezistent
la ger, p u ţ i n d s u p o r t a p î n ă la —35°C, chiar şi m a i m u l t ; este de a s e m e n e a rezistent la a t a c u l
b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e destul de tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă este scurtă. E s t e u n soi autosteril,
iar în c o n d i ţ i i m e t e o r o l o g i c e f a v o r a b i l e d e v i n e parţial autofertil. Ca p o l e n i z a t o r i se r e c o ­
m a n d ă soiurile : B e r g a m o t E s p é r e n , D e c a n a Comisiei, D u c e s a d e A n g o u l ê m e , F o n d a n t a
d o p ă d u r e , Saint G e r m a i n , U n t o a s a B o s c , U n t o a s a Liegel, W i l l i a m s . L a rindul său este
b u n p o l e n i z a t o r p o n t r u soiurile Curé, Saint G e r m a i n şi altele c u Înflorire tîrzie.
I n t r ă p e r o d tîrziu, la vîrsta d e 7 —9 ani altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi la 5—6 ani p o g u t u i .
U n p o m In vîrsta d e 2 5 — 3 0 ani d ă 60 — 80 k g fructe anual.
32P. SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

F r u c t e l e , deşi p u ţ i n a s p e c t u o a s e , sînt d e calitate f o a r t e b u n ă . Se ţin b i n e p e p o m ,

s u p o r t ă transportul şi se păstrează u ş o r fără pierderi.
Calităţi : rezistenţa p o m u l u i la ger, m a t u r i t a t e a d e c o n s u m eşalonată şi gustul e x c e l e n t
al fructelor.
Defecte : a s p e c t u l p u ţ i n a t r ă g ă t o r al fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m a r i şi f o r m e a z ă t r u n e b i înalt, d e s t u l d e g r o s , d r e p t , eu
scoarţa n e t e d ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .

Fig. 92. — Josefina de Malines.

Coroana — larg-piramidală, răsfirată (fig. 9 2 ) .

Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , d e g r o s i m e şi l u n g i m e m i j l o c i i , a r c u i t e , d e s t u l d e
flexibile.
Ramurile de rod — l u n g i şi subţiri, r e p r e z e n t a t e p r i n smicele, nuieluşe şi mlădiţe.
 PLANŞA XLII

jose fina de Mălinei

 TOSFFINA DE M A I INES 3Î7

Lăstarii — d o l u n g i m e m i j l o c i e , destul d e groşi, d r e p ţ i sau p u ţ i n s i n u o ş i , c u s c o a r ţ a

de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e la u m b r ă şi b r u n ă - r o ş i a t i c ă p e p a r t e a î n s o r i t ă .
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , d o c u l o a r e b r u n ă
închis, c u reflexe argintii, aşezaţi p e p e r n i ţ e m i c i , t u r t i t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i d - r o t u n j i ţ i , b o m b a ţ i la m i j l o c , c u solzii înfoiaţi, d e
culoare b r u n ă deschis, c u reflexe argintii.
Frunzele - m i c i sau mijlocii, a v î n d in m e d i e 05 m m l u n g i m e şi 55 m m l ă ţ i m e , e l i p t i c e ,
rotunjite la b a z ă , c u vîrful a c u t . L i m b u l în general p l a n , c u m a r g i n i l e serate fin şi r e g u l a t ,
de c u l o a r e v e r d e deschis, l u c i o s . P e ţ i o l u l destul d e l u n g , s u b ţ n e , c u r b a t .
Florile — n u m e r o a s e , c î t e 7 —9 într-o i n f l o r e s c e n ţ ă , c u p e t a l e l e r o t u n j i t - a l u n g i t e şi
îndepărtate la b a z ă , d e c u l o a r e a l b ă ; b o b o c i i d e c u l o a r e r o z p a l .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , H = 60 — 70 m m şi D = 50 — 65 m m ;
greutatea d e 1 5 0 — 2 0 0 g.
Forma — a p r o a p e c o n i c ă sau scurt-piriformă, p u ţ i n s t r a n g u l a t ă spro p e d u n c u l , asi­
metrică, c u suprafaţa n e t e d ă ( p l . X L I I ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e deschis, iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n ă - l i m o n i e .
P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt răspîndito p u n c t e destul d e mari, p r e c u m şi p e t e m i c i d e
rugină, c o n c e n t r a t e m a i m u l t lîngă c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă , u n d e adesea a c o p e r ă întreaga
suprafaţă.
Pedunculul — de 2 5 — 3 5 m m l u n g i m e , d o g r o s i m e m i j l o c i e , c u r b a t şi răsucit, m a i rar
d r e p t , lignificat, de c u l o a r e cafenie, inserat d r e p t sau p u ţ i n o b l i c , f o a r t e b i n e prins d e ra­
mură.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , îngustă, neregulată.
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , deschis, f o r m a t din sepale lungi, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i
la b a z ă , c u vîrful dresat şi u s c a t .
Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c u suprafaţa regulată, a d e s e a a c o p e r i t ă
cu rugină.
Pielita — destul de subţire, rezistentă, aspră, s e m i m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , c o n i c ă sau în f o r m ă de p î l n i e .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă de c e a p ă , p u ţ i n a l u n g i t ă către p e d u n c u l , cu
pereţii b i n e m a r c a ţ i d e s c l e r e i d e fine.
Lojile — mici, înguste, destul d e adinei, închise, c u pereţii netezi, s e m i l u c i o ş i .
Seminţele — m i c i , alungite şi f o a r t e a s c u ţ i t e la vîrf, t u r t i t e p e o p a r t e , d e c u l o a r e
b r u n ă închis.
Axul — m i c şi închis, uneori f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă f o a r t e m i c ă şi î n g u s t ă .
Pulpa — albă-gălbuie s u b pieliţă, g a l b e n ă c u n u a n ţ ă p o r t o c a l i e spre i n i m ă ,
fină, f o n d a n t a , foarte suculentă, d u l c e - v i n u r i e , c u a r o m ă de trandafir.
Maturitatea de consum—corespunde c u lunile d e c e m b r i e — f e b r u a r i e ; în b u n e c o n d i ţ i i
de păstrare a j u n g e p î n ă la sfnşitul lunii m a r t i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l Josefina d e Malincs este r a i o n a t c a soi d e b a z ă în r e g i u n e a a

I I I - a — Dealurile d e n o r d ; c a soi d e c o m p l e t a r e în regiunile I — S u b c a r p a t i c ă meridională,
 328 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

a I I - a — Dealurile d e vest, a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a Someşului şi a I X - a

— C î m p i a Transilvaniei ; ea soi d e încercare în regiunile a V - a — Dealurile din sud-estul
T r a n s i l v a n i e i şi a V I T I - a — Colinele M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — декабрь—февраль.
С о р т б е л ь г и й с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1830 г о д у ; р а с п р о с т р а н е н
п о ч т и во в с е х п л о д о в о д ч е с к и х р а й о н а х P H P .
Дерево—умеренной силы р о с т а , нетребовательное к почве, у с т о й ч и в о е к мо­
розам, болезням и вредителям, п л о д о н о с и т ь начинает п о з д н о , но дает ежегодные
и обильные у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , к о н и ч е с к о й или к о р о т к о - г р у ш е в и д ­
ной ф о р м ы , а с и м м е т р и ч н ы й с г л а д к о й п о в е р х н о с т ь ю ; л и м о н н о - ж е л т о г о цвета с м н о г о ­
численными ржавыми точками и п я т н а м и ; м я к о т ь желтая с оранжевым оттенком,
нежная, тающая, очень сочная, винно-сладкая с приятным ароматом; очень хоро­
шего качества.

EÉSUMÉ

Maturité — d é c e m b r e — février.
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e en 1 8 3 0 ; r é p a n d u e d a n s p r e s q u e t o u t e s les r é g i o n s
fruitières d e l a B . P . R o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , n o n e x i g e a n t sur la n a t u r e d u sol, résistant a u x
g r a n d s froids, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et aux insectes ; à fructification t a r d i v e , m a i s
a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , c o n i q u e o u p i r i f o r m e c o u r t , a s y m é t r i q u e , à surface
Usse ; j a u n e - c i t r i n , a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s e t t a c h e s d e rouille. Chair j a u n e n u a n c é e
d ' o r a n g é , fine, f o n d a n t e , très j u t e u s e , sucrée-vineuse, à l ' a r ô m e agréable. D e très b o n n e
quabté.

ABSTRACT

Maturity – December - February.

Variety of Belgian origin produced in 1830; spread in almost all fruits regions of Romania.
Tree – medium vigour, non-demanding nature of the soil, resistant to extreme cold, fungal diseases and
insects, fruiting late, but plentiful and regular.
Fruit – medium or above medium, short conical or pear-shaped, asymmetric, surface smooth, yellow
citrine, with many points and rust stains. Flesh tinged with yellow-orange, fine, melting, very juicy, sweet and
vinous, with pleasant aroma. Very good quality.
 OLIVIER DE S E R R E S

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

O r i g i n e . A c e s t soi a fost o b ţ i n u t d i n s e m i n ţ e l e soiului F o r t u n é e d ' A n g e r s d e A . T h .

B o i s b u n e l l a R o u e n ( F r a n ţ a ) , în j u r u l anului 1 8 4 7 . D u p ă unii a u t o r i p r i m e l e f r u c t e s-au
obţinut în anul 1851 ; A . L e г о y susţine însă c ă s-au o b ţ i n u t în a n u l 1 8 6 1 . S o i u l a f o s t
d e d i c a t m e m o r i e i lui O l i v i e r de Serres.

R ă s p m d i r e . S-a răspîndit r e p e d e în F r a n ţ a , B e l g i a , A u s t r i a , Germania, U.R.S.S.

L a n o i a fost i n t r o d u s p e la sfîrşitul s e c o l u l u i al X I X - l e a şi î n c e p u t u l s e c o l u l u i al
X X - l e a şi r ă s p î n d i t p r i n p e p i n i e r e l e I s t r i ţ a - B u z ă u , V i ş a n - I a ş i şi altele. E s t e r ă s p î n d i t m a i
m u l t în M o l d o v a .
Cu t o a t e calităţile sale, soiul Olivier d e Serres n u a căpătat p î n ă în p r e z e n t o
extindere mare.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t . R e z u l t a t e l e cele m a i bune, adică fructe mari, de calitate

s u p e r i o a r ă , se o b ţ i n d e p e p o m i i p i t i c i a l t o i ţ i p e g u t u i , m a i ales p e i n t e r m e d i a r (Curé, F a v o ­
rita lui C l a p p ) , şi c u l t i v a ţ i p e terenurile d e a l u v i u n e . A l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ creşte m a i v i g u ­
ros şi dă r e z u l t a t e b u n e în l o c u r i b i n e însorite şi a d ă p o s t i t e şi î n t e r e n u r i adinei, p e r m e a b i l e ,
b o g a t e şi r e v e n e . P e n t r u a j u n g e r e a la m a t u r i t a t e şi o b ţ i n e r e a f r u c t e l o r d e calitate supe­
r i o a r ă are n e v o i e d e o p e r i o a d ă l u n g ă d e v e g e t a ţ i e . A r e o d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă . P o m u l
e s t e rezistent la ger şi slab rezistent la s e c e t ă . E s t e p r e t e n ţ i o s faţă d e sol ; în terenurile c o m ­
p a c t e şi reci şi în regiunile u m e d e fructele nu ajung î n t o t d e a u n a la m a t u r i t a t e c o m p l e t ă ,
r ă m î n m i c i , iar p u l p a c o n ţ i n e n u m e r o a s e s c l e r e i d e . I n general, p o m u l este rezistent la b o l i
şi a t a c u l dăunătorilor.
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l s e z o n u l u i , o d a t ă c u cele m a i m u l t e soiuri. E s t e parţial a u t o f e r -
til, totuşi pentru sporirea p r o d u c ţ i e i se r e c o m a n d ă u r m ă t o r i i p o l e n i z a t o r i : B e r g a m o t
E s p é r e n , F o n d a n t a d e p ă d u r e , Saint G e r m a i n , U n t o a s a B o s c şi W i l l i a m s . N u este b u n
p o l e n i z a t o r p e n t r u alte soiuri.
I n t r ă p e r o d la 6 — 7 ani. D e ş i înfloreşte a b u n d e n t , leagă relativ p u ţ i n e fructe şi p r o ­
d u c e în g e n e r a l m o d e r a t .
330 SOIURI DE PAR RA IO N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

F r u c t e l e sînt de calitate b u n ă sau f o a r t e b u n ă şi sînt foarte a p r e c i a t e în c o m e r ţ , deşi

n u au un a s p e c t t o c m a i atrăgător. Cele d e calitatea I şi a I l - a sînt c o n s u m a t e în stare p r o a s ­
p ă t ă , iar cele d e cah'tatea a I l I - a sînt f o a r t e b u n e pentru c o m p o t u r i . Sînt rezistente la c ă d e r e ,
s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se păstrează t i m p î n d e l u n g a t şi c u pierderi p u ţ i n e . Sînt rezistente
la b o l i şi atacul d ă u n ă t o r i l o r .
Asemănări eu alte soiuri. F r u c t e l e soiului Olivier d e Serres se p o t c o n f u n d a ca f o r m ă

Fig. 93. — Olivier de Serres.

c u cele ale soiului B e r g a m o t E s p é r e n ; sînt însă m a i m a r i , m a i t u r t i t e , c u c a v i t a t e a p e d u n -

culară m a i largă şi m a i a d î n c ă .
Calităţi : c a l i t a t e a f o a r t e b u n ă , g u s t u l e x c e l e n t , p ă s t r a r e a u ş o a r ă şi î n d e l u n g a t ă a
fructelor.
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol, r o d i r e a m o d e r a t ă şi n e r e ­
gulată, p r e c u m şi d i m e n s i u n i l e r e l a t i v m i c i ale fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , are t r u n c h i u l d r e p t , c i l i n d r i c , c u s c o a r ţ a d o c u l o a r e
brună-cenuşie.
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , p o t r i v i t d e d e a s ă (fig. 9 3 ) .
 PLANŞA XLIII

Olivier de Serres
 OLIVIER DE SERRES 331

Ramurile de schelet — scurte, g r o a s e , n o d u r o a s e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .

Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cele scurte, p i n t e n i i şi ţepuşele c a r e garnisesc b i n e
ramurile d e schelet.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , g e n i c u l a ţ i , c u i n t e r n o d u r i s c u r t e , d e c u l o a r e
cafenie, c u n u a n ţ ă v e r z u i e , m a i tîrziu b r u n ă - c a f e n i e , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e , f o a r t e m i c i ,
albicioase.
Mugurii vegetativi — m i c i , scurţi, o v o i z i , c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi p e perniţe p r o e m i n e n t e şi v o l u m i n o a s e .
Mugurii de rod — m a r i , însă scurţi şi b o m b a ţ i , c u vîrful r o t u n j i t , d e c u l o a r e c e n u ş i e
deschis, p u b e s c e n ţ i la vîrf şi p e m a r g i n e a solzilor.
Frunzele — m i c i , c u l u n g i m e a d e 5 0 — 8 6 m m şi l ă ţ i m e a d e 3 8 — 4 7 m m , e l i p t i c e , alun­
gite, c u m a r g i n i l e slab r i d i c a t e , serate m ă r u n t , a d i n e si neregulat. L i m b u l p u ţ i n a r c u i t , d e
culoare v e r d e deschis, l u c i o s . P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, d r e p t sau slab a r c u i t , d e c u l o a r e v e r d e
deschis, albicios, g l a b r u .
Florile — c i t e 1—9 într-o inflorescenţă, sînt m i j l o c i i sau m i c i , c u p e t a l e l e a p r o a p e
d r e p t u n g h i u l a r e , înguste la b a z ă , c u m a r g i n i l e r e v o l u t e , î n d e p ă r t a t e u n a d e alta, d e c u l o a ­
r e albă.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau m a r e , H = 6 2 — 7 5 m m şi D = 75 — 90 m m ; g r e u t a t e a de
140 — 210 g ; fructele destul d e u n i f o r m e p e acelaşi p o m .
Forma — sferic-turtită, rar sferică, c u suprafaţa neregulată, m a i a l e s c ă t r e c a v i t a t e a
calicială şi c e a p e d u n c u l a r ă , u n d e f o r m e a z ă c o a s t e lungi, r o t u n j i t e ( p l . X L I I I ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e , uneori cenuşie închis la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - v e r z u i e l a
m a t u r i t a t e , p î n ă la galbenă-aurie p e p a r t e a însorită şi f o a r t e rar c u o r o ş e a ţ ă slabă. P e t o a t ă
suprafaţa sînt răspîndite p u n c t e b r u n e şi p e t e d e rugină de c u l o a r e cafenie, f o r m î n d u n
desen m a r m o r a t . î n general aspectul f r u c t e l o r n u este a t r ă g ă t o r .
Pcchiiicuhd — de l u n g i m e m i j l o c i e , 20 — 33 m m , g r o s , îngroşat la bază, arcuit
înfipt p u ţ i n o b l i c , lignificat, d e c u l o a r e măslinie sau b r u n ă - r o ş i a t i c ă , glabru.
Cavitatea pedunculară — largă şi a d î n c ă , c o n i c ă , adesea asimetrică, c u p e r e ţ i i n e r e ­
gulaţi, a c o p e r i ţ i c u rugină, care se revarsă u n e o r i p e s t e m a r g i n i .
Caliciul — m a r e , deschis sau semidesehis, c u sepalele l a t e , g r o a s e , u s c a t e , d e c u l o a r e
brună închis.
Cavitatea calicială — foarte largă, p o t r i v i t d e a d î n c ă , alteori p u ţ i n a d î n c ă , c u p e r e ţ i i
neregulaţi şi brăzdaţi, acoperiţi c u r u g i n ă în f o r m ă d e s t i l u r i c o n c e n t r i c e .
Pieliţa — groasă, aspră, m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — f o a r t e î n g u s t ă şi p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e p î l n i e , c u g î t u l
scurt şi îngust.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă de c e a p ă , d e p l a s a t ă p u ţ i n spre c a v i t a t e a cali­
cială, delimitată d e c î t e v a rînduri de sclereido.
Lojile — mari, închise, în f o r m ă de s e m i l u n ă , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e a x .
Seminţele — mari, pline, turtite pe o parte, late la bază, do culoare brună închis.
Axul — f o r m e a z ă adesea o c a m e r ă axială destul d e spaţioasă, c u pereţii netezi,
 332 S O I U R I DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Pulpa — albă c u n u a n ţ ă gălbuie, sau g ă l b u i e , destul de c o m p a c t ă , fină, f o a r t o sucu­

l e n t ă , f o n d a n t a , u n t o a s a , d u l c e , c u slabă a c i d i t a t e p r o a s p ă t ă , p l ă c u t ă , c u a r o m ă de m i g ­
dale, e x c e l e n t ă la gust.
Maturitatea de consum — î n c e p e din d e c e m b r i e şi se c o n t i n u ă p î n ă în m a r t i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul Olivier d e Serres este r e c o m a n d a t c a soi d e b a z ă în t o a t e p l a n ­

taţiile d e t i p socialist, p r e c u m şi în t o a t e grădinile d e lingă case, fiind c o n s i d e r a t ca u n u l
d i n t r e cele m a i b u n e soiuri d e pere d e iarnă. î n sortimentele d e p e r s p e c t i v ă este r a i o n a t c a
soi d e b a z ă în t o a t e regiunile p o m i c o l e , c u e x c e p ţ i a regiunilor a V T - a — C î m p i a D u n ă r i i şi a
X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — д е к а б р ь — м а р т .
С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й о к о л о 1847 г о д а ; в PHP р а с ­
пространен больше всего в Молдове и Трансильвании.
Дерево — о т м е ч а е т с я у м е р е н н ы м р о с т о м и с р е д н е й д о л г о в е ч н о с т ь ю ; о н о т р е б о ­
вательно к почве, ч у в с т в и т е л ь н о к з а с у х е , но у с т о й ч и в о к морозам, болезням и вре­
дителям; п л о д о н о с и т е ж е г о д н о но у м е р е н н о .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы или к р у п н ы й , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й с в о л н и с т о й
поверхностью, в особенности, в области чашечного углубления, веленовато-желтый
со с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и с р ж а в ы м и т о ч к а м и и п я т н а м и ; м я к о т ь
желтовато-белая, довольно плотная, нежная, очень сочная, тающая, маслянистая,
сладкая, слабо-кисловатая с приятным ароматом; качество очень хорошее.

R É S U M É

Maturité — d é c e m b r e — m a r s .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e en 1 8 4 7 . D a n s l a R . P . R o u m a i n e , est r é p a n d u e
s u r t o u t en M o l d a v i e e t en T r a n s y l v a n i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , d ' u n e l o n g é v i t é m o y e n n e , e x i g e a n t q u a n t au sol, sen-
sible à la sécheresse, résistant a u x g r a n d s froids, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x
insectes. F r u c t i f i c a t i o n régulière, m a i s m o d é r é e .
Fruit — m o y e n o u g r o s , s p h é r i q u e - a p l a t i , à surface o n d u l é e , n o t a m m e n t v e r s la
c a v i t é c a l i c i a l e ; j a u n e - v e r d â t r e , f a i b l e m e n t r o s é à l'insolation, p i q u e t é et t a c h e t é d e rouille.
Chair b l a n c - j a u n â t r e , assez c o m p a c t e , fine, très j u t e u s e , f o n d a n t e , b u t y r e u s e , sucrée,
l é g è r e m e n t a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . Q u a l i t é : très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – December - March.

Variety of French origin obtained in 1847. In Romania is especially widespread in Moldova and
Transylvania.
Tree – moderate vigour, an average life, demanding as to soil, susceptible to drought, resistant to
extreme cold, fungal diseases and insects. Fruiting steady, but moderate.
Fruit – medium or large, spherical-flattened, undulating surface, especially towards the caliciale cavity,
yellow-greenish, slightly pink in the sunshine, speckled and spotted with rust. Flesh yellowish-white, fairly
compact, thin, juicy, melting, buttery, sweet and slightly tart, with pleasant aroma. Quality: very good.
 PASSE CRASSANE

Sinonime : franc P a s s e Crassane, P a s s e Crassane B o i s b u n e l .

rus. Krassan, Pass Krassan.
germ, E d e l Crassane.
engl, N e u e Crassane.
ital. P a s s a Crassana.
bulg. Pas Krasan.

Origine. S o i de origine franceză o b ţ i n u t d i n s ă m î n ţ ă de c ă t r e p e p i n i e r i s t u l M . B o i s ­

b u n e l , la B o u e n , în a n u l 1 8 4 5 . A p r o d u s p r i m e l e f r u c t e în anul 1 8 5 5 .

Ităspindire. S o i u l P a s s e Crassane d o v e d i n d u - s e de m a r e v a l o a r e s-a răspîndit f o a r t e

r e p e d e în F r a n ţ a , G e r m a n i a , A n g l i a , U . E . S . S . şi îu t o a t e celelalte ţări p o m i c o l e d i n E u r o p a ,
p r e c u m şi î n S.TJ.A. E s t e c u n o s c u t şi a p r e c i a t de c u l t i v a t o r i i şi c o n s u m a t o r i i din t o a t e
ţările p o m i c o l e .
L a n o i a fost i n t r o d u s p e la sfîrşitul secolului t r e c u t , însă a c ă p ă t a t o r ă s p î n d k e mai
m a r e d e - a b i a d u p ă p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l , c î n d p e p i n i e r e l e de stat l-au î n m u l ţ i t . S e c u l t i v ă
m a i m u l t în B a n a t , în n o r d - v e s t u l T r a n s i l v a n i e i şi în z o n a s u b c a r p a t i c ă a Olteniei, M u n t e ­
niei şi M o l d o v e i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este de v i g o a r e v a r i a b i l ă în r a p o r t c u c l i m a , solul şi p o r t a l t o i u l . A l t o i t p e p ă r
p ă d u r e ţ creşte m o d e r a t , iar p e g u t u i , s l a b . P e n t r u c u l t u r a în f o r m e p i t i c e se r e c o m a n d ă
folosirea p o r t a l t o i l o r intermediari. D i n c a u z a p o r t u l u i dresat şi î n g u s t , se r e c o m a n d ă a p l e ­
carea ramurilor d o schelet în p r i m i i ani d u p ă p l a n t a r e în l i v a d ă . N u sînt i n d i c a t e f o r m e l e d e
trunchi şi t r u n c h i înalt. P o m i i ajung p î n ă la vîrsta d e 4 5 — 5 0 ani. Sînt sensibiU la ger şi
necesită l o c u r i a d ă p o s t i t e , e x p o z i ţ i i s u d i c e , s u d - v e s t i c e şi v e s t i c e ; rezistă f o a r t e b i n e la
secetă ; reuşesc t o t u ş i m a i b i n e în l o c u r i ferito d e secetă şi în soluri fertile şi r e v e n e , per­
meabile, semicompacte.
î n f l o r e ş t e la m i j l o c u l p e r i o a d e i de înflorire, care d u r e a z ă destul de m u l t , 1 0 — 1 2 zile.
E s t e autosteril, însă în anii c u c o n d i ţ i i m e t e o r o l o g i c e f a v o r a b i l o d e v i n e parţial autofertil.
C a p o l c n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : D e c a n a d e iarnă, P ă s t r ă v i o a r e , U n t o a s a Bosc,
U n t o a s a H a r d e n p o n t şi W i l l i a m s . L a rîndul său, Passe Crassane este un b u n p o l e n i z a t o r
 334 SOIURI DE P A R R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

p e n t r u aceste soiuri. î n unele cazuri, la soiul P a s s e Crassane se întîlneşte f e n o m e n u l de

partenocarpie.
I n t r ă p e r o d la vîrsta de 6 —7 ani c î n d este altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi la 4—5 ani p e g u t u i .
P i o d u e t i v i t a t e a acestui soi este m i j l o c i e , m u l t influenţată d o c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă , sol şi
a g r o t e h n i c a a p l i c a t ă ; în c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p o a t e fi însă b u n ă sau chiar foarte b u n ă .
F r u c t e l e , d e calitate foarte b u n ă , sînt m a r i , uneori f o a r t e m a r i , c u u n c o n ţ i n u t de
12,92 % zahăr, 0,45 % a c i d i t a t e , 0,64 % p e c t i n e şi 0,36 % p r o t e i n e . V a l o a r e a energetică a p e r e ­
lor este de 73,92 cal. Sînt rezistente la c ă d e r e , s u p o r t ă foarte b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă

Fig. 94. — Passe Crassane.

b i n e t i m p î n d e l u n g a t , fără pierderi. Sînt f o a r t e rezistente la b o l i şi d ă u n ă t o r i şi în special

la r a p ă n şi la v i e r m e l e p e r e l o r .
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e m a i m i c i ale soiului P a s s e Crassane se a s e a m ă n ă
u n e o r i c u cele m a i m a r i ale soiului B e r g a m o t E s p é r e n ; sînt însă m a i a c o p e r i t e c u r u g i n ă
şi a u o c u l o a r e d e o s e b i t ă , cafenie-ruginie.
Calităţi : p r e c o c i t a t e a soiului, c a h t a t e a f o a r t e b u n ă , rezistenţa la c ă d e r e , t r a n s p o r t şi
păstrare a fructelor.
 PASSE CRASSANE 335

Defecte : e x i g e n ţ a faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol, sensibilitatea la g e r şi m a t u r i t a t e a i n c o m ­

p l e t ă a fructelor în regiunile n o r d i c e şi în anii p l o i o ş i .

POMUL

P o m u l are t r u n c h i u l d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e , destul d e g r o s , d r e p t , c i l i n d r i c , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c a r e f o r m e a z ă r i t i d o m tîrziu.
Coroana — i n g u s t - p i r a m i d a l ă , p o t r i v i t d e rară, f o a r t e c a r a c t e r i s t i c ă (fig. 9 4 ) .
Ramurile de schelet — s c u r t e , g r o a s e şi d r e s a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s .
Ramurile de rod — f o a r t e l u n g i , p r e d o m i n ă s m i c e l e l e , nuieluşele şi m l ă d i ţ e l e .
Lăstarii — scurţi, groşi, c u i n t e r n o d u r i f o a r t e scurte, d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , c u
lenticelele rare, m a r i , r o t u n d e , al­
b i c i o a s e , m a i dese la b a z a lăstarilor.
Mugurii vegetativi — mari,
c o n i c i , c u vîrful ascuţit şi îndepăr­
tat d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e
proeminente.
Mugurii floriferi—muri, ovo­
izi, b o m b a ţ i , rotunjiţi la vîrf şi l a
b a z ă , c u solzii b i n e lipiţi unii d e
alţii, d e c u l o a r e b r u n ă închis, c u
reflexe argintii p e m a r g i n i .
Frunzele — foarte mari sau
mari, lungi d e 7 0 — 8 0 m m , late d e
3 5 — 4 2 m m , eliptic-alungite. L i m ­
b u l răsucit, d e c u l o a r e v e r d e des­
chis, l u c i o s , c u m a r g i n i l e întregi
s a u foarte slab serate spre vîrf.
P e ţ i o l u l scurt şi destul d e g r o s la
frunzele d e p e lăstari, d e l u n g i m e
s u b m i j l o c i e p î n ă la m i j l o c i e şi d e
g r o s i m e m i j l o c i e la frunzele din
rozete, de culoare verde-gălbuie.
Florile — grupate cîte 4—7
într-o inflorescenţă răsfirată, sînt
mari, c u petalele a l b e , u n g u i e u -
late, îndepărtate la bază. F i g . 9 5 . _ P a s s c C r a s s a n e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau m a r e , u n e o r i f o a r t e m a r e , H = 63 — 100 m m şi D = 67 —

104 m m ; g r e u t a t e a d e 140 —240 g la fructele de p e p o m i i altoiţi p e p ă r p ă d u r e ţ şi d e 300 —
400 g la fructele d e p e p o m i i altoiţi p o g u t u i .
Forma — sferică sau sferic-turtită, eu d i a m e t r u l m a x i m la m i j l o c u l înălţimii f r u c t u l u i ,
c u suprafaţa p u ţ i n v ă l u r a t ă (fig. 9 5 ) .
 336 SOIURI DE PAR RAIONATE Şl DE PERSPECTIVA

Culoarea — v e r d e închis, negricioasă sau cenuşie la recoltare, g ă l b u i e închis, ruginie

la c o m p l e t ă m a t u r i t a t e , c u n u m e r o a s e p u n c t e şi p e t e d e rugină, c o n c e n t r a t e mai m u l t în
c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă şi p e p a r t e a inferioară a f r u c t u l u i .
Pedunculul — l u n g d e 2 5 — 3 8 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , îngroşat la b a z ă , lignificat,
d r e p t , rar arcuit, înfipt d r e p t sau p u ţ i n o b l i c .
Cavitatea pedunculară — îngustă şi p u ţ i n a d î n c ă sau largă şi de a d î n c i m e m i j l o c i e ,
cu pereţii neregulaţi, f o r m î n d c o a s t e rotunjite.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , deschis sau semidoschis, m a i rar închis.
Cavitatea calicială — largă sau foarte largă, d e a d î n c i m e m i j l o c i e , u n e o r i destul d e
a d î n c ă , c u suprafaţa pereţilor o n d u l a t ă .
Pieliţa — subţire însă rezistentă, aspră.
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c u p ă .
Inima — m i c ă , eliptică, îngustă, aşezată simetric la m i j l o c u l fructului sau puţin
deplasată spre c a v i t a t e a calicială, c u pereţii b i n e m a r c a ţ i .
Lojile — m i c i , închise, în f o r m ă do s c o i c ă , alungite şi înguste, c u pereţii netezi, albi,
membranoşi.
Seminţele — m i c i , alungite, p b n e , c u vîrful b o n t , d e c u l o a r e negricioasă.
Axul — m i c , închis, rareori f o r m e a z ă o c a m e r ă axială f o a r t e m i c ă şi î n g u s t ă .
Pulpa — albă-gălbuie, fină, f o n d a n t a , foarte suculentă, c u sclereide în j u r u l inimii
şi cavităţii subcaliciale, d u l c e - v i n u r i e , a r o m a t ă , u n e o r i p u ţ i n a s t r i n g e n t ă la fructele r e c o l ­
t a t e prea d e v r e m e , e x c e l e n t ă la g u s t .
Maturitatea de consum — din d e c e m b r i e p î n ă în martie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i d e p e r e d e iarnă, P a s s e Crassane se r e c o m a n d ă p e n t r u livezile de

t i p sociaUst, mai ales p e n t r u cele irigate şi î n g e n e r a l p e n t r u c u l t u r a i n t e n s i v ă , fiind f o a r t e
r e c o m a n d a t şi p e n t r u grădinile d e l î n g ă c a s e . E s t e r a i o n a t c a soi d e b a z ă î n regiunile :
I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est şi a V - a — Dealurile d i n sud-
estul Transilvaniei ; c a soi d e c o m p l e t a r e î n regiunile : a I l - a — D e a l u r i l e de v e s t , a I l I - a —
D e a l u r i l e d e n o r d , a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişuriior şi a S o m e ş u l u i , a V T I I - a — Coli­
nele M o l d o v e i şi a I X - a — C î m p i a Transilvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — д е к а б р ь — м а р т .
С о р т ф р а н ц у з с к о г о п р о и с х о ж д е н и я , в ы в е д е н н ы й в 1845 г о д у ; р а с п р о с т р а н е н
п о ч т и во всех п л о д о в о д ч е с к и х районах P H P .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и м а т и ч е с к и м
у с л о в и я м , ч у в с т в и т е л ь н о е к морозам, но з а с у х о у с т о й ч и в о е ; у р о ж а й н о с т ь умеренная.
Плод — с р е д н и й и л и к р у п н ы й , о к р у г л о й и л и о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й с в о л н и с т о й
п о в е р х н о с т ь ю , темно-желтый с многочисленными точками и р ж а в ы м и п я т н а м и ; мя­
к о т ь желтовато-белая, нежная, тающая, очень сочная, винно-сладкая, ароматная,
иногда немного терпкая с каменистыми клетками в о к р у г семенных гнезд; очень
хорошего качества.
 PASSE CRASSANE 337

EÉSITMÉ

Maturité — d é c e m b r e —mars.
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e en 1845 ; r é p a n d u e dans p r e s q u e t o u t e s les r é g i o n s
fruitières d e la B . P . B o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , d i f f i c i l e sous le r a p p o r t d u sol et d u c l i m a t , sensible
a u x g r a n d s froids, m a i s résistant à la séc heresse. F r u c t i f i c a t i o n m o d é r é e .
Fruit — m o y e n o u g r o s , s p h é r i q u e o u s p h é r i q u e - d é p r i m é , à surface o n d u l é e ; j a u n e
s o m b r e , a b o n d a m m e n t p o i n t i l l é et t a c h e t é d e rouille. Chair b l a n c - j a u n â t r e , fine, f o n d a n t e ,
très j u t e u s e , sucrée-vineuse, a r o m a t i q u e , parfois l é g è r e m e n t astringente, g r e n u e a u t o u r d e s
loges. D e t o u t e p r e m i è r e q u a U t é .

ABSTRACT

Maturity – December - March.

Variety of French origin obtained in 1845, spread in almost all fruits regions of Romania.
Tree – medium vigour, difficult in the report of the soil and climate, sensitive to extreme cold, but
resistant to drought. Fruiting moderate.
Fruit – medium or large, spherical or spherical-depressed, Corrugating, dark yellow, heavily dotted and
spotted with rust. Flesh yellowish-white, fine, melting, very juicy, sweet and winey, aromatic, sometimes slightly
astringent, grainy around the lodges. Top quality.

22 - c. 2902
 BERGAMOT ESPÉREN

S i n o n i m e : franc. Bergamotte Espéren, Poire Espéren.

rus. Bergamot Esperena, B e r g a m o t e E s p é r e n .
germ. Esperens B e r g a m o t t e .
engl. Esperen's Bergamotte.
ital. Bergamotta Esperen.
ceh. Esperenova bergamotka.
bulg. Esperenova.

Origine. S o i d o origino b e l g i a n ă , o b ţ i n u t d e P . E s p é r e n în a n u l 1 8 3 0 . D i u B e l g i a
a fost i n t r o d u s în F r a n ţ a în anul 1 8 4 4 , de u n d e s-a răspîndit şi în celelalte ţări din E u r o p a .

Răspindire. E s t e răspîndit în F r a n ţ a , G e r m a n i a , Italia, Austria, R . S. C e h o s l o v a c ă

şi U . E . S . S .
L a n o i , deşi a f o s t i n t r o d u s î n c ă d e la sfîrşitul secolului trecut, n u s-a e x t i n s , iar în
p r e z e n t se întîlneşte n u m a i în grădinile d e lingă case şi în colecţii p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , este l o n g e v i v , se f o r m e a z ă uşor în p e p i n i e r ă şi reuşeşte altoit

atît p e g u t u i , cît şi p e p ă r p ă d u r e ţ . P e g u t u i p r o d u c e fructe m u l t m a i m a r i şi de e a h t a t e m a i
b u n ă . E s t e destul d e p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d o m e d i u , în sensul c ă m ă r i m e a şi calitatea
f r u c t e l o r sînt m u l t influenţate d e n a t u r a solului, e x p o z i ţ i a l o c u l u i şi u m i d i t a t e a aerului.
D ă rezultate b u n e c u l t i v a t în soluri uşoare, fertile, r e v e n e , situate î n l o c u r i b i n e e x p u s e la
s o a r e şi a d ă p o s t i t e . E s t e rezistent la ger, însă f o a r t e sensibil la b o b şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e tîrziu, c ă t r e sfîrşitul e p o c i i d e înflorire a părului, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă
d u r e a z ă 9 — 1 0 zile. E s t e parţial autofertil şi p r o d u c e u n e o r i fructe p e cale p a r t e n o c a r p i c ă .
C a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : D u c e s a d e A n g o u l ê m e , D r . J u l e s G u y o t , L e L e c t i e r ,
P a s s e Crassane, P ă s t r ă v i o a r e , U n t o a s a H a r d e n p o n t . A r e p o l e n b u n , s e r v i n d ca p o l e n i -
z a t o r p e n t r u a l t e soiuri.
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 4 — 6 ani a l t o i t p e g u t u i şi la v î r s t a d o 8 —10 ani altoit p e p ă r
p ă d u r e ţ . î n c o n d i ţ i i n o r m a l e d o c u l t u r ă pornii p r o d u c a b u n d e n t , o d a t ă la d o i ani ; fructele
sînt m a i m a r i , d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă . î n c o n d i ţ i i n e p r i e l n i c e p r o d u c ţ i a este m o d e r a t ă ,
 PLANŞA XLIV

Bergamol Espéren.
 BERGAMOT ESPEREN 339

fructele r ă m î n m i c i , d e v i n a s t r i n g e n t e şi d e c a l i t a t e m e d i o c r ă . î n g e n e r a l se s c u t u r ă f o a r t e
uşor d e p e p o m , s u p o r t ă însă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t fără p i e r d e r i .
Calităţi : p ă s t r a r e a u ş o a r ă şi î n d e l u n g a t ă , p r e c u m şi c a l i t a t e a f o a r t e b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : e x i g e n ţ a p o m i l o r faţă d e c l i m ă şi sol, sensibilitatea la b o l i şi dăunători,
a s p e c t u l p u ţ i n a t r ă g ă t o r al fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7 —8 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i m i j l o c i u , s u b ţ i r e , c u s c o a r ţ a
de culoare brună-cenuşie, cu crăpături adinei, neregulate.
Coroana — larg-piramidală, destul d e d e a s ă (tig. 9 6 ) .

Fig. 96. — Bergamot Espéren.

Hamurile de schelet — numeroase, lungi, destul do groase, noduroase, dresate.

Ramurile de red — p r e d o m i n ă nuieluşele şi m l ă d i ţ e l e .
Lăstarii — m i j l o c i i , subţiri, g l a b r i , slab p u b e s c e n ţ i la virf, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
măslinie, c u lenticele m i c i , o r b i c u l a r e , d e c u l o a r e r u g i n i e - a l b i c i o a s ă .
340 S O I U R I D E PAR R A I O N A T E ŞI D E P E R S P E C T I V A

lingurii vegetativi - m i c i sau m i j l o c i i , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşe­

zaţi pe perniţe puţin proeminente.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , c u vîrful a s c u ţ i t , c u solzii b i n e lipiţi.
Frunzele — mari, a v î n d 85 — 90 m m l u n g i m e şi 4 3 — 5 2 m m l ă ţ i m e , e l i p t i c e , cu vîrful
ascuţit şi m a r g i n i l e serate neregulat, r i d i c a t e , c u t e n d i n ţ a d o a f o r m a un j g h e a b . L i m b u l
răsucit, c o n s i s t e n t , p i e l o s , c u suprafaţa n e t e d ă , l u c i o a s ă . P e ţ i o l u l l u n g sau foarte lung,
g r o s , d r e p t sau a r c u i t .
Florile — g r u p a t e c î t e 7—10 într-o i n f l o r e s c e n ţ ă , sînt mijlocii, c u petalele n e r e g u l a t e ,
albe, c u m a r g i n i l e u ş o r n u a n ţ a t e în r o z .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , H = 56 — 63 m m şi D = 65 — 72 m m ;
g r e u t a t e a d e 1 2 5 — 1 9 0 g.
* Forma — sferic-turtită, p u ţ i n a l u n g i t ă c ă t r e p e d u n c u l , n e r e g u l a t ă şi a s i m e t r i c ă
(pl. XLIV).
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - c e n u ş i e , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m galbenă-aurie,
m a i intensă p e p a r t e a î n s o r i t ă , c u n u m e r o a s e p u n c t e şi p e t e m i c i de r u g i n ă care p e alocuri
se contopesc.
Pedunculul — de lungime mijlocie, îngroşat la p u n c t u l d e inserţie pe ramură,
p u ţ i n răsucit şi înfipt o b l i c .
Cavitatea pedunculară — foarte mică, îngustă, neregulată, uneori inexistentă.
Caliciul — m a r e , d e s c h i s sau s e m i d e s c h i s , format din sepale înguste şi a s c u ţ i t e ,
dresate, c u vîrfurile p u ţ i n răsfrînte în afară.
Caritatea calicială — m a r e , largă, destul d e a d î n c ă , c u p e r e ţ i i neregulaţi.
Pieliţa — g r o a s ă , aspră, m a t ă , rezistentă, c ă p t u ş i t ă c u u n strat de sclereide, a d e r e n t ă
la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — îngustă, a d î n c ă , în f o r m ă d e p î l n i e .
Inima — m i c ă , în f o r m ă d e c e a p ă , a l u n g i t ă m u l t spre c a l i c i u , a ş e z a t ă la m i j l o c u l
fructului şi d e l i m i t a t ă d e sclereide fine.
Lojile — mari, largi, o v a l e , c u pereţii n e t e z i , s u b ţ i r i .
Seminţele — mari, alungite, e u vîrful l u n g , a s c u ţ i t , d e c u l o a r e g a l b e n ă - a u r i e .
Axul — formează o c a m e r ă axială f u s i f o r m ă , d e p ă ş i n d adesea lungimea lojilor.
Pulpa — albă sau g ă l b u i e c u n u a n ţ ă v e r z u i e , fină, fondanta, suculentă, plăcut
acidulată.
Maturitatea de consum — începe l a jumătatea lunii d e c e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă
la î n c e p u t u l lunii aprilie.

B E C O M A N D Ä R I . C U t o a t e c ă nu este r a i o n a t , soiul B e r g a m o t E s p é r e n se r e c o m a n d ă
a t î t p e n t r u grădinile de lingă c a s e , c î t şi p e scară restrînsă î n livezile m a r i din t o a t e regi­
unile ţării.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а д е к а б р я — а п р е л ь .
Бельгийский сорт, выведенный в 1860 г о д у ; в P H P распространен повсеместно,
но в небольшом количестве.
 BERGAMOT ESPEREN 3 11

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , д о в о л ь н о т р е б о в а т е л ь н о е к у с л о в и я м
с р е д ы , м о р о з о у с т о й ч и в о е , но о ч е н ь ч у в с т в и т е л ь н о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о ­
н о с и т о б и л ь н о раз в два г о д а .
Плод—средней или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , с л е г к а
удлиненный к плодоножке, неправильной асимметричной формы, золотисто-желтый,
б о л е е т е м н о г о цвета на с о л н е ч н о й с т о р о н е , с м н о г о ч и с л е н н ы м и т о ч к а м и и м е л к и м и
ржавыми пятнами; м я к о т ь белая, нежная, т а ю щ а я , сочная с приятной к и с л о т н о с т ь ю ;
качество изменчивое в зависимости от почвы, но в общем, очень х о р о ш е е .

EÉSTJMÉ

Maturité — m i - d é c e m b r e — a v r i l .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e e n 1 8 3 0 ; r é p a n d u e dans t o u t e la E . P . R o u m a i n e ,
m a i s sur u n e échelle r é d u i t e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, assez e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u milieu, résistant
a u x g r a n d s froids, m a i s très sensible a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes. F r u c t i -
f i c a t i o n a b o n d a n t e , u n e fois t o u s les d e u x ans.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , sphérique-aplati, u n p e u allongé v e r s le p é d o n c u l e ,
au p o u r t o u r irrégulier, a s y m é t r i q u e ; j a u n e d o r é , p l u s intense à l'insolation, p a r s e m é d e
n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s e t t a c h e s d e rouille. Chair b l a n c h e , fine, f o n d a n t e , j u t e u s e , agréa-
b l e m e n t a c i d u l é e . Q u a l i t é v a r i a b l e s u i v a n t le terrain ; g é n é r a l e m e n t , très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – mid-December - April.

Variety of Belgian origin produced in 1830; spread throughout Romania, but on a smaller scale.
Tree – vigorous, long life, very demanding with regard to environmental conditions, resistant to extreme
cold, but very sensitive to fungal diseases and insects. Abundant fruiting once every two years.
Fruit – medium or above medium, spherical-flat, slightly elongated toward the stem, the edges
irregular, asymmetric golden yellow, more intense sunstroke, dotted with many small holes and rust stains. Flesh
white, fine, melting, juicy, and pleasantly tart. Quality varies depending on terrain and generally very good.
 D E C A N A DE I A R N Ă

S i n o n i m e : franc. D o y e n n é d'hiver, Bergamotte d e la Pentecôte, Pastorale de

Louvain.
rus. Z i m n e a i a D e k a n k a , D e k a n k a z i m n e a i a , Z i m n i i diuşes.
germ. W i n t e r - D e c h a n t s b i r n e , P f i n g s t b e r g a m o t t e , TVinter-Herrenbirne.
ital. Decana d'inverno.
pol. Dziekanka Zimowa.
ceh. D e k a n k a zimni.
mag. Téli espères.
bulg. Zimna dekanka.

Origine. Soi d e o r i g i n e b e l g i a n ă , d e s c o p e r i t d e p o m o l o g u l V a n M ö n s în a n u l
1 8 0 5 , în l i v a d a mănăstirii din L o u v a i n , s u b d e n u m i r e a d e P a s t o r a l e de L o u v a i n . D i r e c t o r u l
pepinierei d e p e lîngă m ă n ă s t i r e a C h a r t r e u x , considerîndu-1 c a v a l o r o s , i-a d a t d e n u m i r e a
d e D o y e n n é d ' h i v e r , 1-a î n m u l ţ i t şi răspîndit m u l t în c u l t u r ă .

Băspindire. E s t e c u l t i v a t în t o a t e ţările d i n E u r o p a şi în S.U.A.

L a n o i se întîlneşte p r e t u t i n d e n i în grădinile d e p e lîngă case şi m a i rar în p l a n t a ­
ţiile m a r i .

CARACTERISTICA SOIULUI

I n tinereţe p o m u l creşte v i g u r o s , iar p e m ă s u r ă ce înaintează în vîrstă vigoarea scade.

E s t e l o n g e v i v şi reuşeşte a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ ; în c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e d ă f r u c t e d o
calitate foarte b u n ă . P e gutui creşte s l a b , d i n c a r e c a u z ă se r e c o m a n d ă altoirea p e inter­
m e d i a r . P e n t r u susţinerea creşterii, în p e r i o a d a d e plină r o d i r e i se a p l i c ă tăieri scurte sau
d e reîntinerire. E s t e f o a r t e p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u şi d ă rezultate bune
î n solurile b o g a t e , c a l d e , p e r m e a b i l e , r e v e n e , situate î n l o c u r i a d ă p o s t i t e şi e x p u s e la
s o a r e . î n solurile u m e d e , reci, c o m p a c t e , fructele r ă m î n m i c i , n u a j u n g la m a t u r i t a t e şi
sînt p u t e r n i c a t a c a t e d e r a p ă n şi m o n i l i o z ă . D e a s e m e n e a în terenuri p r e a uşoare, nisipoase,
fructele sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă şi se s c u t u r ă uşor d e v î n t . E s t e rezistent la ger, însă f o a r t e
sensibil la s e c e t ă .
î n f l o r e ş t e f o a r t e t i m p u r i u , d a r c o n c o m i t e n t c u alte soiuri c a r e îi asigură polenizarea.
E s t e autosteril, iar c a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă soiurile : B e r g a m o t E s p é r e n , D r . J u l e s
 PLANŞA XLV

Decana de iarnă.
 DECANA DE IARNA 343

G u y o t , F a v o r i t a lui C l a p p , Passe Crassane, Saint Germain, Untoasa Boso, Untoasa

Hardenpont, 'Williams. Avînd polen rău, nu se recomandă ca polenizator pentru
alto soiuri.
I n t r ă p e r o d la vîrsta de 7 — 9 ani, c î n d e s t e a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ şi la v î r s t a d e 5 — 6
ani, p e g u t u i . P r o d u c e regulat, însă m o d e r a t . U n p o m în vîrsta d e 2 5 — 3 0 ani, a l t o i t pe
p ă r p ă d u r e ţ , dă o r e c o l t ă d e 80 — 100 k g fructe, altoit p e g u t u i , p r o d u c e n u m a i 50—60 kg
fructe anual.
F r u c t e l e sînt m a r i şi în general de calitate s u p e r i o a r ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n con­
ţinut d e 10,01 % zahăr, 0,16 % a c i d i t a t e , 0,05 % s u b s t a n ţ e t a n o i d e , 0,32 % substanţe

Fig. 9 7 . — Decana de iarnă.

p e c t i c e , 0 , 6 3 % p r o t e i n e şi 1,8 m g % v i t a m i n a C . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă a p e r e l o r a j u n g e la
65,48 cal. Se ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă f o a r t e b i n e p î n ă la î n c e ­
p u t u l p r i m ă v e r i i . S e r e c o m a n d ă să se r e c o l t e z e cît m a i t b z i u , î n o c t o m b r i e , d e o a r e c e r e c o l ­
t a t e m a i d e v r e m e p r e z i n t ă d e f e c t u l c ă n u ajung u n i f o r m la m a t u r i t a t e a d o c o n s u m , u n e l e
r ă m i n i n d c r u d e se v e ş t e j e s c şi n u m a i p o t fi folosite d e c î t p e n t r u b u c ă t ă r i e .
344 SOIURI DE PAR RAION M E ŞI DE PERSPECTIVA

Calităţi : v i g o a r e a şi sănătatea p o m u l u i , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă , calitatea superioară,

p r e c u m şi rezistenţa fructelor la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .
Defecte : e x i g e n ţ e l e p o m u l u i faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă .

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 6 — 7 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i m i j l o c i u , d r e p t , g r o s , c u
scoarţa de culoare brună-cenuşie, cu crăpături dese.
Coroana — d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , l a r g - p i r a m i d a l ă , p o t r i v i t d e d e a s ă (fig. 9 7 ) .
Bamurile de schelet — lungi, de g r o s i m e m i j l o c i e , d r e s a t e , c u u n g h i d e ramificare
mare.
Bamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n s m i c e l e , nuieluşe şi m l ă d i ţ e la p o m i i tineri,
iar la cei m a i în v î r s t a p r e d o m i n ă p i n t e n i i , ţ e p u ş e l e şi b u r s e l e .
Lăstarii — v i g u r o ş i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , a r c u i ţ i , d e c u l o a r e v e r d e - r o ş c a t ă , c u len­
ticele mari, o r b i c u l a r e , d e c u l o a r e c a f e n i e , r ă s p î n d i t e neregulat p e t o a t ă suprafaţa.
lingurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , t u r t i ţ i l a b a z ă , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă ,
aşezaţi pe perniţe p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , c u vîrful r o t u n j i t , d e c u l o a r e brună-
r o şiatică.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , e l i p t i c e , c u vîrful a c u t , c u m a r g i n i l e fin d i n ţ a t e ,
u ş o r o n d u l a t e şi r i d i c a t e p u ţ i n în sus, f o r m î n d u n j g h e a b neregulat şi arcuit p e n e r v u r a
p r i n c i p a l ă . P e ţ i o l u l l u n g şi s u b ţ i r e , p r e v ă z u t l a b a z ă c u d o u ă stipele înguste.
Florile — n u m e r o a s e într-o i n f l o r e s c e n ţ ă , sînt m i c i , c u petalele răsfirate, de c u l o a r e
albă, c u m a r g i n i l e r o z .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , H = 75 — 98 m m şi D = 70 — 95 m m ; greu­

t a t e a d e 1 8 0 — 2 5 0 g ; în c a z u r i e x c e p ţ i o n a l e p o t a t i n g e 7 0 0 — 8 0 0 g.
Forma — sferic-turtită sau ca un butoiaş, cu suprafaţa v ă l u r a t ă , m a i rar netedă
(pl. X L V ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n ă - v e r z u i e , c u o
u ş o a r ă r o ş e a ţ ă p e p a r t e a e x p u s ă la s o a r e . P e t o a t ă s u p r a f a ţ a fructului e x i s t ă p u n c t e şi
pete de rugină.
Pedunculul — scurt, g r o s , c u o u m f l ă t u r ă p r o n u n ţ a t ă la b a z ă , d r e p t , u n e o r i a r c u i t ,
lignificat, înfipt o b l i c , m a i rar d r e p t .
Cavitatea pedunculară — largă, conică, destul d e adîncă, d e l i m i t a t ă de 4 — 5 coaste
proeminente.
Caliciul — m i j l o c i u sau m a r e , î n c h i s sau semideschis, format din sepale înguste,
a s c u ţ i t e , d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s , u s c a t e la vîrf.
Cavitatea calicială — destul de mare, l a r g ă , a d î n c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i , f o r m î n d
coaste pe margini.
Pieliţa — groasă, netedă, foarte rezistentă, aderentă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e p î l n i e .
Inima — înaltă, f u s i f o r m ă , largă, a ş e z a t ă s i m e t r i c la j u m ă t a t e a înălţimii fructului,
slab delimitată de sclereide.
 DECANA DE IARNA 345

Lojile — d o m ă r i m e m i j l o c i e , î n g u s t e şi adinei, închise, c u pereţii netezi, semilu-

eioşi, albi, subţiri.
Seminţele - o v o i d e , c u vîrful alungit şi p u ţ i n c u r b a t , d e c u l o a r e brună-roşiatică.
Axul — m i c , închis, a p r o a p e i n e x i s t e n t ; u n e o r i f o r m e a z ă o cameră axială
foarte m i c ă .
Pulpa — a l b ă sau a l b ă c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , fină, f o n d a n t a , suculentă, dulce-vinurio,
cu a r o m ă p l ă c u t ă ; la fructele p r o v e n i t e din p o m i i c r e s c u ţ i în c o n d i ţ i i n e c o r e s p u n z ă t o a r o
de sol şi c l i m ă , c o n ţ i n e sclereide d e s t u l d e m a r i în j u r u l inimii, r ă m î n e c r u d ă , f a d ă , lipsită
d e dulceaţă.
Maturitatea de consum — d e la j u m ă t a t e a lui d e c e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă în apri­
lie-mai.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul D e c a n a d e iarnă este r a i o n a t c a soi d e b a z ă în regiunile : I —

S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I l - a — D e a l u r i l e de v e s t , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est,
a V I I - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i şi a V l I I - a — Colinele M o l d o v e i ;
ca soi d e c o m p l e t a r e în regiunile a H l - a — D e a l u r i l e d e n o r d şi a I X - a — C î m p i a Transil­
vaniei ; ca soi d e î n c e r c a r e în regiunea a Y - a — D e a l u r i l e din sud-estul T r a n s i l v a n i e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — д е к а б р ь — а п р е л ь .
Б е л ь г и й с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й в 1805 г о д у ; р а с п р о с т р а н е н п о ч т и во в с е х п л о д о ­
водческих районах P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , о ч е н ь т р е б о в а т е л ь н о е к у с л о в и я м с р е д ы ,
м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о о ч е н ь ч у в с т в и т е л ь н о е к з а с у х е ; дает р е г у л я р н ы е , но у м е р е н н ы е
урожаи.
Плод — выше с р е д н е й в е л и ч и н ы или к р у п н ы й , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й с в о л ­
н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
стороне, с многочисленными ржавыми точками и пятнами; м я к о т ь белая с желтова­
тым о т т е н к о м , н е ж н а я , т а ю щ а я , с о ч н а я , в н н н о - с л а д к а я с п р и я т н ы м а р о м а т о м ; к а ч е с т в о
и з м е н ч и в о е , но в о б щ е м , в ы с о к о е .

RÉSUMÉ

Maturité — d é c e m b r e — a v r i l .
V a r i é t é d ' o r i g i n e b e l g e , o b t e n u e en 1805 ; r é p a n d u e dans p r e s q u e t o u t e s les régions
fruitières d e la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, très e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u milieu, résistant
a u x grands froids, m a i s très sensible à la sécheresse. F r u c t i f i c a t i o n régulière, m a i s m o d é r é e .
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , sphérique-aplati, à surface o n d u l é e ; j a u n e - v e r d â t r e ,
p a r f o i s f a i b l e m e n t teinté d e r o u g e à l'insolation, a b o n d a m m e n t p i q u e t é et t a c h e t é de
rouille. Chair b l a n c h e , n u a n c é e d e j a u n â t r e , fine, f o n d a n t e , j u t e u s e , sucrée-vineuse, à
l ' a r ô m e agréable. Qualité variable, g é n é r a l e m e n t très b o n n e .

ABSTRACT

Maturity – December - April.

Variety of Belgian origin produced in 1805; spread in almost all fruits regions of Romania.
Tree – vigorous, long life, very demanding with regard to environmental conditions, resistant to extreme
cold, but very sensitive to drought. Fruiting steady but moderate.
Fruit – medium to large, spherical-flattened, corrugated, yellow-green, sometimes faintly tinged with
red in the sunshine, plenty of speckled and spotted with rust. Flesh white, tinged with yellowish, thin, soft, juicy,
sweet and vinous, with pleasant aroma. Variable quality, generally very good.
 FRUMOASA ANGEVINE

S i n o n i m e : franc. B e l l e A n g e v i n e , Bellisssime d ' h i v e r , C o m t e s s e d e Tervueren.

rus. Anjuiskaia krasaviţa, Belajon.
germ. Schöne Angevine, Berthe Birne.
engl. U w e d a l o ' s Saint G e r m a i n , P o u n d , A n g o r a .

Origine. Originea soiului F r u m o a s a A n g e v i n e este n e c u n o s c u t ă . A u t o r i i englezi susţin

că a fost o b ţ i n u t în A n g l i a , u n d e este c u n o s c u t s u b n u m e l e d e TTwedale's Saint G e r m a i n ,
î n acelaşi t i m p autorii din B e l g i a afirmă c ă este soiul l o r a u t o h t o n , c u n o s c u t s u b n u m e l e
d e B e a u t é de T e r v u e r e n . î n F r a n ţ a a fost c i t a t p e n t r u p r i m a d a t ă în a n u l 1776 şi î n m u l ţ i t
în pepinierele din A n g e r s , d e u n d e s-a r ă s p î n d i t atît în F r a n ţ a , c i t şi în celelalte ţări d i n
Europa.

Răspindire. D e ş i este c u n o s c u t şi c u l t i v a t în t o a t e ţările, are o e x t i n d e r e f o a r t e limi­

t a t ă şi n u d e p ă ş e ş t e i m p o r t a n ţ a u n u i soi d e a m a t o r i .
L a n o i se întîlncşte n u m a i în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e şi î n g r ă d i n i l e d e lîngă case.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se f o r m e a z ă u ş o r in p e p i n i e r ă , creşte la î n c e p u t v i g u r o s , iar în p e r i o a d a d e
plină r o d i r e v i g o a r e a s c a d e la m i j l o c i e . D e ş i reuşeşte altoit p e p ă r p ă d u r e ţ , n u se r e c o m a n d ă
folosirea a c e s t u i p o r t a l t o i , d e o a r e c e fructele r ă m î n r e l a t i v m i c i , n u se c o l o r e a z ă f r u m o s ,
rămîn v e r z i şi lipsite d e g u s t . P e n t r u a o b ţ i n o f r u c t e m a r i şi d e c a l i t a t e superioară, t r e b u i e
altoit p e g u t u i . P o m u l este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e m e d i u l u i . N e c e s i t ă l o c u r i a d ă p o s ­
tite şi e x p u s e la soare, c u soluri fertile, a d î n c i , p e r m e a b i l e şi r e v e n e . E s t e d e s t u l d e rezis­
tent la ger, la b o l i şi d ă u n ă t o r i , însă este sensibil la s e c e t ă .
înfloreşte de timpuriu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—9 z i l e . S o i u l F r u m o a s a
A n g e v i n e este autosteril ; c a p o l e n i z a t o r i se r e c o m a n d ă s o i u r i l e : B e r g a m o t E s p é r e n ,
D e c a n a d e iarnă, D u c e s a d e A n g o u l ê m e , D r . J u l e s G u y o t şi alto soiuri c u înflorire t i m ­
purie.
I n t r ă p e r o d destul d e r e p e d e şi p r o d u c e m o d e r a t d a c ă e s t e altoit p e păr pădureţ
şi m u l ţ u m i t o r p e g u t u i .
F r u c t e l e de p e p o m i i c u l t i v a ţ i în c o n d i ţ i i o p t i m e d e c l i m ă şi sol sînt f o a r t e mari
şi foarte f r u m o a s e . Se f o l o s e s c p e n t r u industrializare ; nu sînt i n d i c a t e c a fructe de m a s ă ,
 FRUMOASA ANGEVINE .417

avÎDcî p u l p a de calitate m e d i o c r a . D i n c a u z a greutăţii se s c u t u r ă uşor d o v i n t . S u p o r t ă

foarte bine transportul şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t fără p i e r d e r i .
Calităţi : sănătatea p o m u l u i , m ă r i m e a , f r u m u s e ţ e a e x c e p ţ i o n a l ă şi p ă s t r a r e a f o a r t e
î n d e l u n g a t ă a fructelor.
Defecte : cerinţele m a r i ale p o m u l u i f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e de m o d i u şi c a l i t a t e a m e d i o c r ă
a p u l p e i fructului p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă .

POMUL

P o m u l are t r u n c h i u l d o î n ă l ţ i m e m i j l o c i e sau m i c ă , g r o s , n e t e d , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e
cenuşie.
Coroana — p i r a m i d a l ă , rară, regulată (fig. 9 8 ) .

Fig. 98. — Frumoasa Angevine.

Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , n o d u r o a s e , slab r a m i f i c a t e , a r c u i t e la p o m i i în

p u n ă p r o d u c ţ i e . R a m u r i l e m a i tinere g r o a s e , n o d u r o a s e , s t r î m b e , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e
c u l o a r e b r u n ă - m ă s b n i e p e p a r t e a u m b r i t ă şi roş i o - v i o l a c e e p e c e a însorită, c u l e n t i c e l e m i c i ,
rotunjite, m a i dese la b a z a r a m u r i l o r .
 34 8 SOIURI DZ PAR R A I O N V T E ŞI DE PERSPECTIVA

Ramurile de rod — lungi, p r e d o m i n a smicelele, nuieluşele şi mlâdiţele.

Lăstarii — lungi şi groşi, c u lenticele m i c i , rotunjite, m i i dese către b a z ă .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , c u v î i f u l ascuţit şi p u ţ i n î n d e p ă r t a t
de ramură.
Mugurii floriferi — de mărime m i j l o c i e sau m a r e , o v o i z i , rotunjiţi la b a z ă , d e c u l o a r e
brună-negricioasă, c u solzii b i n e lipiţi u n i i d e alţii.
Frunzele — mari, e l i p t i c - a l u n g i t e sau o v a t e , c u v î i ï u l a c u m i n a t , c u m a r g i n i l e ridi-
c a t e , serate neregulat. L i m b u l g r o s , p i e l o s , de c u l o a r e v e r d e , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o s .
P e ţ i o l u l scurt sau f o a r t e scurt, g r o s , d e c u l o a r e v e r d e deschis.
Florile — m a r i , cîte 3—6 într-o i n f l o r e s c e n ţ ă , sînt mari, cu petalele albe, r o t u n j i t e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , u n e o r i e n o r m ă , H = 120 — 170 m m şi D = 85 —

110 m m ; g r e u t a t e a d e 5 0 0 — 6 0 0 g, u n e o r i p î n ă la 1 500 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , t r u n c h i a t ă c ă t r e c a l i c i u , c u c o n t u r u l neregulat, sau
p i r i f o r m ă , c u suprafaţa destul d e r e g u l a t ă , a s i m e t r i c ă (fig. 9 9 ) .
Culoarea — de f o n d v e r d e , a c o p e r i t ă c u Unii şi p e t e d e rugină, care d a u u n a s p e c t
m a r m o r a t fructului, iar c ă t r e c a v i t a t e a calicială şi c ă t r e p e d u n c u l se c o n t o p e s c . P e p a r t e a
însorită a fructului se î n t i n d e o r o ş e a ţ ă aprinsă şi n u a n ţ a t ă m a i intens c u r o ş u - c a r m i n
strălucitor, iar p u n c t e l e c e n u ş i i sînt a u r e o l a t e c u r o z , d î n d fructului o înfăţişare f o a r t e
p l ă c u t ă , a p r o a p e n e m a i î n t â l n i t ă la alte soiuri. L a m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă c u l o a r e a de f o n d
d e v i n e g a l b e n ă p î n ă la g a l b e n ă - a u r i e , iar r o ş e a ţ a iese şi m a i m u l t în e v i d e n ţ ă .
Pedunculul — l u n g , d e g r o s i m e s u p r a m i j l o c i e , slab arcuit şi răsucit, m a i rar drept,
Înfipt p u ţ i n o b l i c , lignificat.
Cavitatea pedunculară — f o a r t e î n g u s t ă şi superficială, adesea i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m a r e , închis sau s e m i î n c h i s , c u sepalele s c u r t e , dresate.
Cavitatea calicială — largă şi a d î n c ă , c u pereţii neregulaţi, o n d u l a ţ i şi c u ridicaturi
pe margini.
Pieliţa — g r o a s ă , f o a r t e r e z i s t e n t ă , n e t e d ă , l u c i o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, adîncă, conică.
Inima — m i c ă sau f o a r t e m i c ă în r a p o r t c u m ă r i m e a fructului, fusiformă, largă,
d e p l a s a t ă spre c a l i c i u , d e l i m i t a t ă d e f a s c i c u l e subţiri şi un s t r a t d e s c l e r e i d e .
Lojile — m i c i , a l u n g i t e , î n g u s t e , c u pereţii netezi, sidefii, subţiri.
Seminţele — m a r i , o v o i d - a l u n g i t e , c u Airful lung şi f o a r t e ascuţit şi c u r b a t , p l i n e ,
de culoare brună-castanie.
Axul — m i j l o c i u , f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m a i m i c ă d e c î t lojile.
Pulpa — a l b ă sau a l b ă - g ă l b u i e , t a r e , c o m p a c t ă , a ş c h i o a s ă , c r o c a n t ă , lipsită d e fineţe,
s e m i s u c u l e n t ă , lipsită de g u s t .
Maturitatea de consum — d e la j u m ă t a t e a lunii d e c e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la
î n c e p u t u l lunii m a i .

R E C O M A N D Ă R I . Frumoasa Angevine, fiind un soi d e c o r a t i v , se r e c o m a n d ă pentru

c u l t u r ă n u m a i în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e .
 349

Fig. 9 9 . — Furmoasa Angevine.

 SOIURI DE PAR RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA
360

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а д е к а б р я — м а й .
Старинный западно-европейский сорт неизвестного происхождения, очень
мало р а с п р о с т р а н е н в P H P .
Дерево—умеренного роста, требовательнее к условиям окружающей среды;
у с т о й ч и в о е к морозам, болезням и вредителям, но чувствительное к з а с у х е ; начинает
п л о д о н о с и т ь рано, но дает умеренный у р о ж а й .
Плод—крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , г р у ш е в и д н о - п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы , з о ­
л о т и с т о - ж е л т о г о цвета с я р к и м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т с л и в а ю щ и ­
мися штрихами и пятнами, о б р а з у ю щ и м и мраморный р и с у н о к ; м я к о т ь белая, твер­
дая, п л о т н а я , х р у п к а я , л и ш е н н а я н е ж н о с т и , м а л о с о ч н а я , п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а ;
и с п о л ь з у е т с я для п р и г о т о в л е н и я к о м п о т о в .

EÉSTJMÉ

Maturité — m i - d é c e m b r e — m a i .
A n c i e n n e v a r i é t é d e l ' E u r o p e o c c i d e n t a l e , d ' o r i g i n e i n c o n n u e ; très p e u r é p a n d u e dans
la K . P . E o u m a i n e .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , e x i g e a n t sur les c o n d i t i o n s d u milieu, résistant a u x
g r a n d s froids, a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes, m a i s sensible à la sécheresse.
Fructification hâtive, modérée.
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e - a l l o n g é ; j a u n e - d o r é , l a v é d ' u n r o u g e v i f d u
c ô t é d e l'insolation, r e c o u v e r t d e raies et d e t a c h e s qui c o n f l u e n t en lui d o n n a n t u n a s p e c t
m a r b r é . Chair b l a n c h e , f e r m e , c o m p a c t e , c a s s a n t e , sans finesse, mi-juteuse. Qualité m é -
diocre.

ABSTRACT

Maturity – mid-December - May

Old variety of Western Europe, of unknown origin, very rare in Romania.
Tree – moderate vigor, demanding environmental conditions, resistant to extreme cold, fungal diseases
and insects, but sensitive to drought. Fruiting early, moderate.
Fruit – large or very large, pear-shaped, elongated, yellow-gold, washed with a bright red on the side of
the sunshine, covered with stripes and spots which coalesce into giving it a marbled appearance. Flesh white,
firm, compact, brittle, without finesse, mid-juicy. Poor quality.
 NOTARUL LEPIN

S i n o n i m e : franc. Notaire Lepin.

Origine. S o i o r i g i n a r din F r a n ţ a , o b ţ i n u t î n a n u l 1860 î n V i l l e f r a n c h e ( R h o n e ) .

A fost î n m u l ţ i t şi lansat în c o m e r ţ d i n a n u l 1 8 7 9 d e c ă t r e p e p i n i o r i s t u l L i a b a u d .
A p o i a fost r ă s p î n d i t f o a r t e m u l t în p a r t e a inferioară a d e p a r t a m e n t u l u i G i r o n d o şi î m p r e ­
j u r i m i l e oraşului T o r e n c e d e c ă t r e n o t a r u l C h . L e p i n , d e u n d o p r o v i n e şi n u m e l e p r e s ­
c u r t a t d e N o t a i r e L e p i n , c a r e s-a generalizat şi a d o p t a t în t o a t o ţările.

R ă s p i n d i r c . î n scurt t i m p s-a răspîndit în t o a t e ţările d i n E u r o p a , c a soi c o m e r c i a l

şi p e n t r u a m a t o r i . P e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X X - l e a cultura a c e s t u i soi a î n c e p u t să se
l i m i t e z e , f i i n d d e p ă ş i t de altele c u calităţi s u p e r i o a r e .
L a n o i se întîlneşte n u m a i în c o l e c ţ i i l e pomologice şi în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s în p e r i o a d a d e tinereţe, iar î n p e r i o a d a d e r o d i r e v i g o a r e a s c a d e
p î n ă la m i j l o c i e . R e u ş e ş t e a l t o i t atît p e g u t u i , cît şi p e p ă r p ă d u r e ţ şi n e c e s i t ă soluri fertile,
p r o f u n d e , p e r m e a b i l e , r e v e n e , c a l d e , s i t u a t e în l o c u r i a d ă p o s t i t e . î n c e l e c o m p a c t e , r e c i
şi u m e d e , fructele n u ajung la m a t u r i t a t e , iar p u l p a r ă m î n e t a r e . E s t o r e z i s t e n t la ger,
secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e d e s t u l d e tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă este scurtă. A r e p o l e n b u n şi e s t e
p o l e n i z a t o r f o a r t e b u n p e n t r u a l t e soiuri.
Intră pe rod de timpuriu, produce abundent, la î n c e p u t regulat, iar m a i tîrziu
periodic.
F r u c t e l e în general sînt de c a l i t a t e m o d i o c r ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e
1 1 , 5 1 % zahăr, 0 , 3 3 % a c i d i t a t e , 0 , 3 3 % s u b s t a n ţ e p e c t i c e şi 0,24 X. p r o t e i n e . V a l o a r e a
e n e r g e t i c ă a p o r e l o r este d e 79,36 c a l . Calitatea f r u c t e l o r este f o a r t e v a r i a b i l ă , m u l t influen­
ţ a t ă d e n a t u r a solului, regiune, a n şi e p o c a recoltării. F r u c t e l e se ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă
t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . C u cît se r e c o l t e a z ă m a i tîrziu, c u a t i t d u r a t a
d e p ă s t r a r e este m a i l u n g ă şi c a b t ă ţ i l e g u s t a t i v o alo p u l p e i f r u c t u l u i sînt m a i b u n e .
Calităţi : sănătatea, p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă a p o m u l u i , p r e c u m şi rezistenţa f r u c t e l o r
la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .
Defecte : e x i g e n ţ a p o m u l u i faţă d o sol şi calitatea m o d i o c r ă a fructelor.
352 S O I U R I D E PAR R A I O N A T E ŞI D E P E R S P E C T I V A

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7 — 8 m şi f o r m e a z ă trunchi mijlociu, drept, destul de

gros, c u scoarţa netedă, de culoare brună-roşiatică.
Coroana — invers-piramidală, iar mai tîrziu devine larg-piramidală, potrivit de
d e a s ă (fig. 1001.

Fig. 100. — Notarul Lepin.

Ramurile de schelet — d e s t u l d e l u n g i şi g r o a s e , p o t r i v i t d e r a m i f i c a t e , f o r m e a z ă
cu axul un u n g h i m i c de ramificare, c u scoarţa seminetedă, de culoare brună-cenuşie sau
cenuşie.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n b u r s e şi ţ e p u ş e şi m a i r a r p r i n n u i e l u ş e .
Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , s u b ţ i a ţ i spre vîrf, c u i n t e r n o d u r i scurte, cu
scoarţa de culoare brună-verzuie.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t , lipiţi d e r a m u r ă , a ş e z a ţ i p e p e r n i ţ e
slab proeminente.
 NOTARUL LEPIN 353

Mugurii floriferi — do mărime mijlocie, ovoid-alungiţi, b o m b a ţ i , de culoare brună

închis.
Frunzele — m i j l o c i i , o v a t - a l u n g i t e , r o t u n j i t e la b a z ă şi a s c u ţ i t e la v î r f , c u m a r g i n i l e
serate superficial şi slab o n d u l a t e . L i m b u l g r o s , adesea asimetric, îndoit într-o parte.
P e ţ i o l u l d o l u n g i m e m i j l o c i e , g r o s , rigid, c u stipele m a r i la b a z ă .
Florile - g r u p a t e c î t e 0 —T într-o i n f l o r e s c e n ţ ă , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e
o v a t e , albe.

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e la fructele d e p e p o m i i p i t i c i şi s u p r a m i j l o c i e p î n ă

la m a r e la fructele de pe p o m i i a l t o i ţ i p e p ă r p ă d u r e ţ , H = 88 — 105 m m , şi D = 8 2 —
93 m m ; g r e u t a t e a de 85 — 105 g,
uneori p î n ă la 220 g.
Forma,—scurt-pirif o r m ă , trun­
c h i a t ă la vîrf sau g u t u i f o r m ă , cu
suprafaţa foarte neregulată, asi­
metrică (fig. 101).
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r -
d e - g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a de
c o n s u m galbenă-aurie, cu nuanţă
verzuie. P e întreaga suprafaţă a
f r u c t u l u i se o b s e r v ă p u n c t e mari,
c a f e n i i , a u r e o l a t e c u inele d e c u ­
loare verzuie.
Pediniciilid — de 3 0 — 3 5 m m
lungime, de grosime mijlocie, cu
o umflătură la bază, arcuit,
înfipt oblic.
Cavitatea pedunculară — în­
g u s t ă , p u ţ i n a d î n c ă , c u suprafaţa
neregulată, asimetrică, uneori
inexistentă.
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u ,
d e s c h i s , c u sepalele l u n g i , dresate,
d e s p ă r ţ i t e la b a z ă , c o r n o a s e , gla­
bre, de culoare galbenă-verzuie.
Cavitatea calicială — largă,
puţin a d î n c ă , c u pereţii încreţiţi
în j u r u l caliciului şi c u m a r g i n i l e
uşor ondulate.
Pieliţa — n e t e d ă , g r o a s ă , ta­
re, rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă , F i g . , 0 1 _ N o t a i . ,
u L e p i n _

23 - c. 2308
ЛЛ I SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă de pilule, c u gîtul s c u r t ; staminele cu

aşezare m i j l o c i e .
Inima — foarte m i c ă , în f o r m ă d e r i d i c h e , aşezată spre c a l i c i u , d e l i m i t a t ă d e scle­
reide m i c i .
Lojile — m i c i , închise, o v a l e , înguste, c u pereţii albi, p e r g a m e n t o ş i .
Seminţele — mari, o v o i d e , c u vîrful alungit şi foarte a s c u ţ i t , b o m b a t e , d e c u l o a r e
cafenie închis.
Axul — închis sau slab deschis, m a i larg în d r e p t u l lojilor şi a s c u ţ i t spre cavitatea
subcalicială.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , s e m i t a r e , fină, suculentă, foarte d u l c e , cu gust p l ă c u t şi
a p r o a p e lipsită de sclereide.
Maturitatea de consuiy — î n c e p e în ianuarie — februarie şi se prelungeşte p î n ă în aprilie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul N o t a r u l L e p i n se r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîngă case în

t o a t ă ţara şi în lrveiile m a r i d i n regiunile : I — S u b c a r p a t i c a m e r i d i o n a l ă , a 111-a — D e a ­
lurile d e n o r d , a V l l - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i , u n d e este r a i o n a t
ca soi d e î n c e r c a r e , p r e c u m şi în r e g i u n e a a I X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a , c a soi d e
completare.

РЕЗЮМЕ

Созревание — я н в а р ь — а п р е л ь .
Французский сорт, выведенный около 1860 года, малораспространенный в P H P .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , т р е б у ю щ е е п л о д о р о д н ы х п о ч в , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
з а с у х е , болезням и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о , вначале е ж е г о д н о , а с возрастом
периодично.
Плод—крупный или очень крупный, к о р о т к о - г р у ш е в и д н ы й , усеченный у вер­
хушки, асимметричный с неровной поверхностью, золотисто-желтый с многочислен­
ными к р у п н ы м и т о ч к а м и к о р и ч н е в о г о ц в е т а ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , п о л у т в е р д а я ,
н е ж н а я , с о ч н а я , о ч е н ь с л а д к а я , п р и я т н о г о в к у с а , п о ч т и без к а м е н и с т ы х к л е т о к ;
изменчивого, в общем, посредственного качества.

RÉSUMÉ

Maturité — j a n v i e r — a v r i l .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, o b t e n u e en 1 8 6 0 ; p e u r é p a n d u e d a n s la R . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , e x i g e a n t u n sol fertile, résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e , d ' a b o r d régu-
lière, p u i s p é r i o d i q u e .
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e c o u r t ; t r o n q u é a u s o m m e t , a s y m é t r i q u e , à
surface b o s s e l é e ; j a u n e d o r é , a b o n d a m m e n t p o i n t i l l é d e b r u n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , m i -
ferme, fine, j u t e u s e , très sucrée, d ' u n e s a v e u r agréable, p r e s q u e d é p o u r v u e d e c o n c r é t i o u s .
De q u a l i t é v a r i a b l e , en général m é d i o c r e .
354
ABSTRACT

Maturity – January - April.

Variety of French origin, obtained in 1860; less spread in Romania.
Tree – vigorous, requiring fertile soil, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects;
abundant fruiting, steady at first, and then periodically.
Fruit – large or very large, pear-shaped short, truncated at the top, asymmetric, bumpy surface, yellow
gold, dotted with plenty of brown. Flesh yellowish-white, semi-soft, fine, juicy, very sweet, a pleasant taste,
almost devoid of concretions. Variable quality, generally poor.
 DECANA LEVAVASSEUR

Sinonime : franc. Doyenné M a d a m e Levavasseur.

O r i g i n e . S o i de origine f r a n c e z ă .

R à s p î n d i r e . E s t e răspîndit în F r a n ţ a , G e r m a n i a , A u s t r i a şi în alte ţ ă r i u n d e se
cultivă părul.
L a n o i a f o s t i n t r o d u s p e la sfîrşitul s e c o l u l u i al X I X - l e a d e c ă t r e p o m i c u l t o r u l
M ă r u n ţ e a n u S f i n x . S e întîlneşte atît în M u n t e n i a , m a i ales în b a z i n u l p o m i c o l D î m b o v i ţ a
— c o m u n e l e G e m e n e a , M a l u - c u - F l o r i , I z v o a r e l e , cît si în Transilvania.

CARACTERISTICA S01ULIÏI

Pomul creşte f o a r t e v i g u r o s , înalt şi este l o n g e v i v . R e u ş e ş t e b i n e altoit atît p e p ă r

p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i şi se f o r m e a z ă u ş o r în p e p i n i e r ă . A l t o i t p e g u t u i are o c r e ş t e r e
m a i slabă. E s t e f o a r t e p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol, p r e f e r i n d solurile c a l d e ,
u ş o a r e şi r e v e n e . A t î t fructele, cît şi o r g a n e l e v e r z i ale p o m u l u i sînt destul de rezistente l a
b o b şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e semitîrziu, iar florile sînt rezistente la b r u m ă .
I n t r ă tîrziu p e r o d şi a n u m e la v î r s t a d e 8—9 ani, p r o d u c e la î n c e p u t m o d e r a t , a p o i
din c e î n c e m a i m u l t , a j u n g î n d c a la v î r s t a d e 5 0 ani u n p o m a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ să
p r o d u c ă 400—600 k g fructe.
F r u c t e l e sînt în general mari, u n i f o r m e p e acelaşi p o m , însă c u a s p e c t p u ţ i n a t r ă ­
g ă t o r . Sînt î n t r e b u i n ţ a t e m a i m u l t la b u c ă t ă r i e şi î n industrie p e n t r u c o m p o t ; c a f r u c t e
de m a s ă sînt d e c a b t a t e a a H-a sau a H l - a . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t d e 9 , 9 6 %
zahăr, 0 , 2 4 % aciditate, 0 , 1 1 % substanţe tanoide, 0 , 2 7 % substanţe p e c t i c e şi 0 , 3 8 % p r o ­
teine ; v a l o a r e a e n e r g e t i c ă este d e 60,36 c a l . S e ţ i n b i n e p e p o m , s u p o r t ă f o a r t e b i n e trans­
p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă t i m p f o a r t e î n d e l u n g a t fără pierderi. A v î n d o p e r i o a d ă l u n g ă d e p ă s ­
t r a r e , c o m p l e t e a z ă g o l u l în a p r o v i z i o n a r e a c u f r u c t e d i n p r i m e l e luni ale p r i m ă v e r i i .
Calităţi : v i g o a r e a şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi p ă s t r a r e a u ş o a r ă şi î n d e l u n ­
gată a fructelor.
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a p u l p e i fructului p e n t r u c o n s u m u l în s t a r e proaspătă.
356 SOIURI DE PAR R A I O N A T E Şl DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 1 0 — 1 2 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i dese, superficiale.
Coroana — p i r a m i d a l ă , înaltă, p o t r i v i t d e deasă (fig. 1 0 2 ) .

Fig. 102. — Decana Levavasseur.

Ramurile de schelet — lungi sau mijlocii, groase, bine ramificate, cu scoarţa de

culoare brună-cenuşie, aspră.
Ramurile de rod —- s c u r t e sau f o a r t e scurte, groase, reprezentate prin ţepuşe şi
burse.
Lăstarii — lungi, de grosime mijlocie, cu scoarţa de culoare brună-măslinie, cu n u m e ­
roase lenticele, foarte mici, orbiculare.
Mugurii vegetativi — de m ă r i m e mijlocie, scurţi, c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t de
ramură.
 PLANŞA XLVI

Decana Levavasseur.
 DECANA LEVAVASSEUR ЗГ.7

Muqurii floriferi — m i j l o c i i sau m a r i , o v o i d - a l u n g i ţ i , b o m b a ţ i , c u solzii s l a b lipiţi,

puţiu pubescenţi.
Frunzele — mari, a v î u d 65 — 77 m m l u n g i m e şi 5 0 — 5 9 m m l ă ţ i m e , o v a t e , r o t u n j i t e
la b a z ă , c u vîrful slab a l u n g i t , c u m a r g i n i l e f o a r t e fin şi s u p e r f i c i a l serate, s l a b o n d u l a t e .
Limbul gros, pielos, v e r d e deschis, lucios pe faţa s u p e r i o a r ă şi v e r d e - a l b i c i o s , p u t e r n i c ,
pubescent, pe cea inferioară.
Florile — g r u p a t e cîte 2 — 1 0 î n t r - o i n f l o r e s c e n ţ ă , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e
albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau m a r e , u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , H = 6 1 — 85 m m şi D =

67 — 87 m m ; greutatea de 140—210 g
Forma — scurt-gîtuită, î n g u s t a t ă b r u s c s p r e p e d u n c u l , c u c o n t u r n e r e g u l a t şi s u p r a ­
faţa slab o n d u l a t ă ( p l . X L V I ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a d o c o n s u m g a l b e n ă - v e r ­
zuie. P e t o a t ă s u p r a f a ţ a se o b s e r v ă p u n c t e şi p e t e d e r u g i n ă m i c i , răspîndite neregulat.
Pedunculul — d e 20 — 23 m m l u n g i m e , d e s t u l d e g r o s , d r e p t , lignificat, de culoare
c a f e n i e , înfipt oblic.
Cavitatea pedunculară — îngustă, puţin adîncă, c u o p r o e m i n e n ţ ă într-o p a r t e , din
care cauză este asimetrică.
Caliciul — mare, deschis, f o r m a t din sépale de m ă r i m e mijlocie, late la b a z ă , c u
vîrfurile a s c u ţ i t e , u s c a t e şi răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — m a r e , largă, c u pereţii slab c u t a ţ i sau ondulaţi, cu pieliţa aco­
perită parţial cu rugină d i s p u s ă în c e r c u r i c o n c e n t r i c e .
Pieliţa — destul de groasă, tare, puţin elastică, netedă, mată, semiaderentă la
pulpă.
Cavitatea subcalicială — în f o r m ă de p î l n i e l a r g ă , c u g î t u l îngust, de lungime mij­
l o c i e ; e t a m i n e l e c u aşezare superioară.
Inima — m i c ă , în f o r m ă d e c e a p ă , a l u n g i t ă , c u c o n t u r neregulat, asimetrică, bine
d e l i m i t a t ă d e f a s c i c u l e şi s c l e r e i d e fine, a ş e z a t ă s p r e c a v i t a t e a s u b c a l i c i a l ă c u c a r e c o m u n i c ă .
Lojile — r e l a t i v scurte, l a r g i , în f o r m ă d e s e m i l u n ă , c u p e r e ţ i i subţiri, fără crăpă­
turi, a l b i şi lucio.şi.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d - a l u n g i t e , b o m b a t e , c u vîrful a s c u ţ i t brusc,
de culoare brună.
Axul — mic, aproape închis.
Pulpa — albă, c u infiltraţii v e r z u i s u b p i e l i ţ ă , c o m p a c t ă , c r o c a n t ă , s u c u l e n t ă , d u l c e -
acrişoară, c u a r o m ă slabă.
Maturitatea de consum — î n c e p e în l u n a f e b r u a r i e şi în c o n d i ţ i i b u n e d e p ă s t r a r e se
p r e l u n g e ş t e p î n ă în luna m a i , c h i a r şi m a i mult.

RECOMANDĂRI. S o i u l D e c a n a L e v a v a s s e u r se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile de

l î n g ă case, c î t şi p e n t r u l i v e z i l e m a r i . E s t e r a i o n a t c a soi d e c o m p l e t a r e în r e g i u n e a I —
S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă şi c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est.
 358 SOIURI DE PAR R A I O N A T E ŞI DE PERSPF.CT1VA

РЕЗЮМЕ

Созревание — ф е в р а л ь — м а й .
Сорт французского происхождения, малораспространенный в P H P .
Дерево — о ч е н ь с н л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , д о л г о в е ч н о е , о ч е н ь т р е б о в а т е л ь н о е к
условиям окружающей среды; устойчивое к болезням и вредителям. Плодо­
ношение позднее, регулярное и очень обильное.
Плод —• с р е д н е й или к р у п н о й в е л и ч и н ы , к о р о т к о с д а в л е н н ы й с о с л а б о в о л н и с т о й
п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а с м е л к и м и р ж а в ы м и п я т н а м и и т о ч к а м и ; мя­
к о т ь белая с з е л е н о в а т ы м и ж и л к а м и п о д к о ж и ц е й , п л о т н а я , с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я
с о с л а б ы м а р о м а т о м ; в т о р о с о р т н о г о к а ч е с т в а ; г о д и т с я для п р и г о т о в л е н и я к о м п о т о в .

EÉSTJMÉ

Maturité — f é v r i e r — m a i .
V a r i é t é d ' o r i g i n e française, p e u r é p a n d u e dans la E . P . R o u m a i n e .
Arbre — très v i g o u r e u x , d e h a u t e taille, longétif, très e x i g e a n t sur les c o n d i t i o n s
d u milieu, résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e ,
régulière et très a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n o u g r o s , c o u r t e m e n t étranglé, à surface f a i b l e m e n t o n d u l é e ; j a u n e -
v e r d â t r e s a v e c d e p e t i t s p o i n t s et t a c h e s d e rouille. Chair b l a n c h e , a v e c des infiltrations
v e r d â t r e , sous la p e a u , c o m p a c t e , c r o q u a n t e , j u t e u s e , sucrée, l é g è r e m e n t acidulée, faible­
ment aromatique. D e deuxième quabté.

ABSTRACT

Maturity – February - May

Variety of French origin, less spread in Romania.
Tree – very vigorous, tall, long-life, highly demanding environmental conditions, resistant to fungal
diseases and insects. Fruiting late, regular and abundant.
Fruit – medium or large, short ing strangled, gently rolling surface, yellow-green with small dots and
spots of rust. Flesh white, with greenish infiltration under the skin, compact, crisp, juicy, sweet, slightly tart, and
slightly aromatic. Second quality.
 SOIURI DE PĂR

AUTOHTONE, NERAIONATE
 VĂRATICE

Sinonime : Codoase, Dulci de vară.

Origine. Soi autohton, foarte vechi, format prin selecţie p o p u l a r ă .

Băspindire. E s t e răspîndit în b a z i n e l e p o m i c o l e d i n E e g i u n e a H u n e d o a r a , în c e n t r e l e
p o m i c o l e din E a i o n u l H a ţ e g şi în bazinele p o m i c o l e din M o l d o v a , în special în c e n t r e l e
p o m i c o l e din E e g i u n e a Iaşi.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s , este l o n g e v i v , p u ţ i n d a j u n g e la v î r s t ă d e 1 0 0 — 1 5 0
ani. K h este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă . E e u ş e ş t e f o a r t e b i n e u n d e î n
g e n e r a l reuşeşte părul. E s t e rezistent la ger, b r u m e şi s e c e t ă . E s t e d e a s e m e n e a rezis­
tent la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
E p o c a d e înflorire este semitîrzie, c u o d u r a t ă d e 8—10 zile.
I n t r ă tîrziu p e r o d , la v i r s t a d e 10 ani de la p l a n t a r e . E o d e ş t e r e g u l a t şi f o a r t e
a b u n d e n t , p r o d u c ţ i a m e d i e la p o m i i b ă t r î n i f i i n d d e 300 k g d e p o m ; în u n e l e c a z u r i
p o a t e depăşi c h i a r 700 k g . O c a r a c t e r i s t i c ă a a c e s t u i soi o c o n s t i t u i e p r o d u c e r e a f r u c t e l o r
p e cale p a r t e n o c a r p i c ă .
F r u c t e l e sînt b u n e la gust, se folosesc în stare p r o a s p ă t ă sau p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e .
Sînt slab rezistente la c ă d e r e şi t r a n s p o r t , se p ă s t r e a z ă f o a r t e p u ţ i n şi sînt s e n s i b i l e la
rapăn.
Calităţi : rusticitatea, l o n g e v i t a t e a , p r o d u c t i v i t a t e a m a r e a p o m u l u i , p r e c u m şi g u s t u l
b u n al fructelor.
Defecte : intrarea tîrzie p e r o d şi slaba rezistenţă a f r u c t e l o r la c ă d e r e şi boli,
t r a n s p o r t şi păstrare.

POMUL

P o m u l are talie f o a r t e mare, trunchiul gros, c u scoarţa cenuşie-brună, crăpată

în plăci prismatice mari.
Coroana — d e f o r m ă variabilă, larg-piramidală sau g l o b u l o s - a l u n g i t ă , n e r e g u l a t ă .
Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , arcuite, rar g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă
longitudinal.
362 'OJURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Ramurile de rod — scurte şi groase, reprezentate prin p i n t e n i şi ţepuşe aşezate

des p e ramuri, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d e c u l o a r e cenuşie-roşiatică, c u n u a n ţ ă
g ă l b u i e , slab p u b e s c e n ţ i , c u n u m e r o a s e lenticele m i c i , d e f o r m ă neregulată, brune-albi-
cioase, aşezate l o n g i t u d i n a l .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e mijlocie, c o n i c - a l u n g i ţ i , ascuţiţi la vîrf, d e c u l o a r e
cafenie, c u n u a n ţ ă albicioasă, slab p u b e s c e n ţ i , c u vîrful î n d e p ă r t a t de r a m u r ă , aşezaţi
pe perniţe proeminente.
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e mijlocie, o v o i z i , c u vîrful rotunjit, de culoare ca-
fenie-cenuşie.
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a d e 7 0 — 8 0 m m şi l ă ţ i m e a d e
58 — 68 n u n , d e f o r m ă s u b r o t u n d ă , c u vîrful a c u m i n a t , marginile d i n ţ a t e şi b a z a r o t u n ­
jită. L i m b u l g r o s , p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e închis, g l a b r u , l u c i o s p e faţa s u p e r i o a r ă şi
slab p u b e s c e n t p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l subţire şi f o a r t e lung, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e ,
slab pubescest.
Florile — c î t e 4 — 6 într-o inflorescenţă, c u petalele m i c i , r o t u n d e , d e c u l o a r e a l b ă .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , H = 4 0 — 4 5 m m şi D = 3 6 — 3 8 m m ; g r e u t a t e a de 30—35 g.
Forma — v a r i a b i l ă , o v o i d ă , cu contur regulat, sau sferic-turtită, scurt ascuţită
spre p e d u n c u l (fig. 1 0 3 ) .
Culoarea — d e f o n d v e r d e - g ă l b u i e ; p e p a r t e a însorită p r e z i n t ă o r u m e n e a l ă b r u n ă -
roşiatică, p e s t e c a r e se s u p r a p u n d u n g i roşii, fine ; p e t o a t ă suprafaţa se găsesc p u n c t e
m i c i , p u ţ i n n u m e r o a s e , v e r z u i şi p e t e d e r u g i n ă .
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , semi-
lignificat, d e c u l o a r e b m n ă - v e r z u i e , a r c u i t , "împbntat o b l i c
în fruct.
Cavitatea pedunculară — foarte mică, de cele m a i
m u l t e ori lipseşte ; u n e o r i p r e z i n t ă o p r e l u n g i r e cărnoasă.
Caliciul — deschis, f o r m a t d i n sépale d e m ă r i m e m i j ­
l o c i e , d e c u l o a r e c e n u ş i e - a l b i c i o a s ă , g l a b r e , d i s t a n ţ a t e la b a z ă ,
u s c a t e şi c u vîrfurile răsfrînte î n afară.
Pieliţa — d e grosime, m i j l o c i e , n e t e d ă , fără l u c i u , ade­
rentă la pulpă.
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a d î n c ă , în
f o r m ă d e U ; n u c o m u n i c ă c u c a m e r a axială.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşeza­
tă central.
Fig. ю з . — Văratice. Lojile — înalte, d e l ă r g i m e m i j l o c i e , adinei, c u pereţii
v e r z u i , fără c r ă p ă t u r i .
Seminţele — de mărime mijlocie, ovoid-alungite, cu vîrful ascuţit, de c u l o a r e
brună-gălbuie.
Axul — m i c , îngust, f u s i f o r m .
Pulpa — a l b - v e r z u i e , f o n d a n t a , moale, foarte suculentă, d e v i n e repede mălăiaţă,
dulce, plăcut acidulată, cu aromă caracteristică.
 VĂRATICE 363

Maturitatea de consum — la m i j l o c u l lunii iulie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul V ă r a t i c e se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lingă case, în z o n a

dealurilor din Regiunea Hunedoara.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а и ю л я .
Очень старый румынский сорт, распространенный больше всего в Молдове и
Трансильвании.
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ­
чивое к морозам, заморозкам, засухе, а также к болезням и вредителям; плодоносить
начинает п о з д н о и дает е ж е г о д н ы е и обильные у р о ж а и .
Плод—мелкий, я й ц е в и д н ы й или же о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , к о р о т к о з а о с т р е н ­
н ы й к п л о д о н о ж к е , ж е л т о в а т о - з е л е н ы й с к р а с н о в а т о - б у р ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч ­
ной с т о р о н е , п о к р ы т ы м к р а с н ы м и п о л о с к а м и и р ж а в ы м и п я т н а м и ; м я к о т ь б е л о в а т о
зеленая, т а ю щ а я , мягкая, очень сочная, сладкая, п р и я т н о - к и с л о в а т а я , с х а р а к т е р н ы м
ароматом; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — mi-juillet.
Très a n c i e n n e v a r i é t é a u t o c h t o n e , r é p a n d u e s u r t o u t e n M o l d a v i e et e n T r a n s y l v a n i e .
Arbre — très v i g o u r e u x , longétif, n o n e x i g e a n t sur la q u a l i t é d u sol, résistant a u x
g r a n d s froids, à l a g e l é e b l a n c h e , à la sécheresse, d e m ê m e q u ' a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i -
ques et a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , m a i s a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t , o v o ï d e o u s p h é r i q u e - a p l a t i , c o u r t e m e n t r é t r é c i v e r s le p é d o n c u l e ;
v e r t - j a u n â t r e , v e r m i l l o n n é e de b r u n - r o u g e â t r e d u c ô t e d u soleil, strié d e r o u g e e t t a c h e t é
de rouille. Chair b l a n c - v e r d â t r e , f o n d a n t e , t e n d r e , très j u t e u s e , sucrée, a g r é a b l e m e n t
acidulée, à l'arôme caractéristique. D e u x i è m e qualité.

ABSTRACT

Maturity – mid-July.
Very old native variety, widespread especially in Moldavia and Transylvania.
Tree – very vigorous, long life, non-demanding on soil quality, resistant to extreme cold, the frost,
drought, as well as fungal diseases and insects. Fruiting late, but plentiful and regular.
Fruit – small, ovoid or spherical-flattened, shortly narrowed towards the stalk, yellowish-green,
reddish-brown, vermilion coast of the sun, streaked and spotted with red rust. Flesh greenish-white, soft, tender,
very juicy, sweet, pleasantly tart, aroma characteristic. Second quality.
 B U S U I O A C E DE ARDEAL

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. Soi a u t o h t o n f o r m a t în p a r t e a de sud-vest a T r a n s i l v a n i e i .

Rn.spîndire. E s t e m u l t răspîndit în b a z i n u l p o m i c o l H a ţ e g , Eegiunea Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s în tinereţe, iar m a i tîrziu, în p l i n ă r o d i r e , v i g o a r e a s c a d e

r ă m î n î n d m i j l o c i e . T r ă i e ş t e destul d e m u l t şi n u este p r e t e n ţ i o s faţă de c o n d i ţ n l e d e sol şi
c l i m ă , rezistă la g e r , s e c e t ă , b o l i şi d ă u n ă t o r i , însă fructele sînt sensibile la r a p ă n . R e u ­
şeşte altoit p e p ă r p ă d u r e ţ şi p e g u t u i .
î n f l o r e ş t e semitîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—12 zile.
I n t r ă p e r o d d e s t u l d e t î r z i u şi a n u m e la v î r s t a de 8—9 ani şi p r o d u c e a b u n d e n t
în fiecare a n . U n p o m în v î r s t a d e 2 0 — 2 5 ani d ă o r e c o l t ă d e 6 0 — 8 0 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sînt m i c i , de f o r m ă r e g u l a t ă , c u a s p e c t p u ţ i n a t r ă g ă t o r , însă d e caUtate b u n ă .
Se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă , c î t şi c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u in­
dustria a l i m e n t a r ă . Sînt rezistente la c ă d e r e , s u p o r t ă g r e u t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă
numai 10—15 zile.
Calităţi : s ă n ă t a t e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi calitatea b u n ă a
fructelor.
Defecte : sensibilitatea la r a p ă n , p r e c u m si slaba rezistenţă a fructelor la t r a n s p o r t .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 1 0 — 1 2 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , u ş o r răsucit,
c u s c o a r ţ a b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , a d i n e i şi dese.
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , p u ţ i n n e r e g u l a t ă şi destul d e rară.
Ramurile de schelet — în n u m ă r d e 6 — 7 , d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , n o d u r o a s e ,
arcuite, formează cu axul unghiuri de ramificare de 80—90°.
Ramurile de rod — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, p r e d o m i n ă ţepuşele şi vetrele,
formate pe burse.
 SOIURI D E PAR A U T O H T O N E . NEHAIONATE 365

Lăstarii — lungi, subţiri, p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v c r d e - g ă l b u i e , c u len­

ticele mici, o v a l e , aşezate transversal.
Mugurii vegetativi — mici, c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă închis, p u b e s c e n ţ i , c u vîrful u ş o r
îndepărtat de ramură
Mugurii flortferi — d o m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , ascuţiţi la vîrf, p u ţ i n pubescenţi,
de culoare brună-cafenie.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , a v î n d 00 — 72 m m l u n g i m e şi 4 4 — 6 7 m m l ă ţ i m e , e l i p ­
t i c e . L i m b u l m e m b r a n o s , c u m a r g i n i l e întregi, d e c u l o a r e v e r d e î n c h i s , g l a b r u , l u c i o s p e
f a ţ a superioară şi v e r d e deschis, m a t , p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l l u n g , subţire, slab p u b e s -
c e r t , de culoare verde-albicioasă, cu nuanţă gălbuie.
Florile — cîte 7—11 într-o inflorescenţă, sînt de mărime mijlocie, cu petalele
ovate, albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , H = 3 5 — 3 7 m m şi D = 3 6 — 3 8 m m ; g r e u t a t e a d e 2 5 — 3 0 g.
Forma — o v o i d ă sau sferic-alungită, p u ţ i n t u r t i t ă la c a p e t e , c u c o n t u r u l regulat
şi t u p i a f a ţ a n e t e d ă (fig. 1 0 4 ) .
Cu loarea — v e r d e - g ă l b u i e , a c o p e r i t ă c u o r o ş e a ţ ă p e p a r t e a î n s o r i t ă . P e t o a t ă supra­
faţa fructului sînt î m p r ă ş t i a t e p u n c t e m i c i şi p e t e d e r u g i n ă , d e f o r m e şi m ă r i m i diferite.
Peduneulul — scurt sau m i j l o c i u , d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r o p t , î n g r o ş a t b r u s c la
p u n c t u l d e p r i n d e r e p e r a m u r ă , semilignificat, înfipt p u ţ i n o b l i c în f r u c t .
Cavitatea pcdunculară — f o a r t e m i c ă , îngustă, u n e o r i i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t din sepale mari, a s c u ­
ţite, c u vîrfurile răsfrînte.
Cavitatea calicială — largă, eu suprafaţa neregulată.
Pielita — destul d e groasă, n e t e d ă , semi-lucioasă, puţin
aspră, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea siibcalicială — m i c ă , superficială, în f o r m ă d e
c e a ş c ă ; s t a m i n e l e c u aşezare s u p e r i o a r ă .
Inima — destul d e m a r e î n r a p o r t c u fructul, sfero-
c o n i c ă , aşezată simetric, b i n e c o n t u r a t ă de sclereide.
Lojile — largi, înalte, c u pereţii subţiri, d e c u l o a r e albă-
gălbuie.
Seminţele — de mărime mijlocie, ascuţite la vîrf, de
Culoare cafenie deschis. F |
g - 104. — Busuioace de
Ardeal.
Axul — m i c , î n g u s t , nu c o m u n i c ă c u lojile.
Pulpa — a l b ă , c u n u a n ţ ă v e r z u i e , m o a l e , s u c u l e n t ă , f o n d a n t ă , d u l c e , uşor acidulată,
puţin astringentă, puternic aromată.
Maturitatea de consum — î n a d o u a j u m ă t a t e a lunii iulie ; d u r e a z ă n u m a i 1 0 — 1 5 zile.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l B u s u i o a c e d e A r d e a l se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r ă , c u
d e o s e b i r e în grădinile d e lîngă c a s o din E e g i u n e a H u n e d o a r a .
 366 BUSUIOACE DE ARDEAL

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю л я .
Отечественный сорт, сформированный в юго-западной части Транспльванин.
Дерево—умеренного роста, довольно долговечное, нетребовательное к почве,
морозо- и засухоустойчивое, устойчивое к болезням и вредителям; плодоносить
начинает поздно и дает е ж е г о д н ы е и обильные у р о ж а и .
Плод—мелкий, я й ц е в и д н ы й или о к р у г л о - п р о д о л г о в а т ы й , с л е г к а п р и п л ю с н у ­
тый с о б о и х к о н ц о в , ж е л т о в а т о - з е л е н ы й , с к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ,
со м н о ж е с т в о м мелких точек и р ж а в ы х п я т е н ; м я к о т ь белая, мягкая, сочная, тающая,
сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю и т е р п к о с т ь ю , с сильным а р о м а т о м ; х о р о ш е г о
качества.

EESTTMÉ
Maturité — deuxième quinzaine de juillet.
V a r i é t é originaire d u sud-ouest d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — de v i g u e u r m o d é r é e , assez longétif, n o n e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol,
résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s et a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n
t a r d i v e , a b o n d a n t e , régulière.
Fruit — p e t i t , o v o ï d e o u s p h é r i q u e - a l l o n g é , l é g è r e m e n t a p l a t i a u x d e u x p ô l e s ; v e r t -
j a u n â t r e , r e c o u v e r t de r o u g e à l ' i n s o l a t i o n , a v e c de n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s et t a c h e s d e
rouille. Chair b l a n c h e , t e n d r e , j u t e u s e , f o n d a n t e , sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , u n p e u as-
tringente, fortement aromatique. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – the second half of July.

Variety from south-west of Transylvania.
Tree – moderate vigour, very long life, not requiring the report under the soil, resistant to extreme cold,
drought, disease and insects. Late fruiting, abundant and regular.
Fruit – small, spherical ovoid or elongated, slightly flattened at the poles, green-yellow, covered with
red to bright sunshine, with many small holes and rust stains. Flesh white, tender, juicy, melting, sweet, slightly
tart, slightly astringent, and strongly aromatic. Good quality.
 CATRUNELE

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t î n z o n a d e l u r o a s ă d i n n o r d u l D o b r o g e i .

Răspîndire. E s t e răspîndit în R a i o n u l M a c i n , R e g i u n e a D o b r o g e a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s în p e r i o a d a d e tinereţe, iar m a i tîrziu, în p l i n ă r o d i r e , v i g o a r e a

d e v i n e m o d e r a t ă . T r ă i e ş t e f o a r t e m u l t , d e p ă ş i n d d e s e o r i v î r s t a d e 9 0 — 1 0 0 d e ani. N u
este p r e t e n ţ i o s faţă d e c l i m ă şi sol. E s t e rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
R o d e ş t e în fiecare a n î n m e d i e 2 5 0 — 3 0 0 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sînt m i c i , d e calitatea a H - a , se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s ­
p ă t ă şi p e n t r u m a r m e l a d ă . A u r e z i s t e n ţ ă m i j l o c i e la t r a n s p o r t şi n u so p o t p ă s t r a d e c î t
c î t e v a zile, d e o a r e c e se p r ă b u ş e s c d e la m i j l o c .
Calităţi : l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă .
Defecte : lipsa d e rezistenţă a fructelor la p ă s t r a r e .

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , p u ţ i n răsucit.

Coroana — semisferică, destul d e deasă.
Hamurile ele schelet — în număr de 4—5, de lungime şi g r o s i m e m i j l o c i i , arcuite
formează c u axul unghiuri de ramificare de 50—55°.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n ţ e p u ş e inelate, p i n t e n i şi b u r s e .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e ,
cu lenticele ovale.
Mugurii vegetativi — m i j l o c i i , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t de r a m u r ă , aşezaţi pe
perniţe p r o e m i n e n t e .
Mugurii de rod — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u solzii strîns lipiţi.
Frunzele — mijlocii, o v a t e , c u vîrful ascuţit şi marginile fin serate. L i m b u l p i e l o s ,
n e t e d , c u marginile uşor r i d i c a t e . P e ţ i o l u l d e l u n g i m e m i j l o c i o , subţire, d e c u l o a r e g a l b e n ă -
verzuie.
Florile — c i t e 6 — 8 într-o inflorescenţă, sînt mari, c u p e t a l e l e o v a t e , a l b e .
368 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

FRUCTUL

Mărimea — mică, H = 4 3 — 6 0 m m şi D = 3 7 — 4 7 m m ; g r e u t a t e a de 35 — 50 g.
Forma — s f e r i c - o v o i d ă , eu c o n t u r regulat (fig. 1 0 5 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e , a c o p e r i t ă c u o r o ş e a ţ ă intensă p e p a r t e a însorită. S u b
pieliţă există n u m e r o a s e p u n c t e a l b i c i o a s e .
Peduneulul — de 1 3 — 4 4 m m l u n g i m e , g r o s , semilignificat, v e r d e spre p u n c t u l de
inserţie cu r a m u r a , b r u n i u , glabru, îngroşat la a m b e l e c a p e t e ,
drept.
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă . L o c u l u n d e se
p r i n d e p e d u n c u l ul este r e p r e z e n t a t printr-o e x c r e s c e n ţ ă
inelară.
Caliciul — m a r e , deschis, c u sepalele de c u l o a r e c e n u ­
şie,aşezate în f o r m ă d e stea.
Cavitatea calicială — superficială, cu pereţii slab
încreţiţi.
Pieliţa — groasă, aspră, m a t ă .
Cavitatea subcalicială — f o a r t e m i c ă , în f o r m ă de V .
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşezată a p r o a p e
central, d e l i m i t a t ă d e fascicule gălbui.
Lojile — largi alungite, c u pereţii sidefii.
Seminţele — lungi, o v o i d e , c u vîrful ascuţit ; m u l t e
sînt seci.
Pulpa — albicioasă, tare, u n t o a s a , suculentă, potrivit
Fig. 105. — cătruneie. d e d u l c e , u ş o r a r o m a t ă , cu n u m e r o a s e sclereide în j u r u l
inimii.
Maturitatea de consum— c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a lunii iulie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul Cătruneie se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă în locurile u n d e nu reuşesc

alte soiuri m a i v a l o r o a s e , î n z o n a deluroasă d i n n o r d u l D o b r o g e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю л я .
Местный сорт, сформировавшийся в холмистой зоне северной части Д о б р у д ж и .
Дерево — в м о л о д о м в о з р а с т е с и л ь н о р а с т е т , в п е р и о д е же п л о д о н о ш е н и я р о с т
его у м е р е н н ы й , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , за­
сухе, болезням и вредителям.
Плод—мелкий, округло-яйцевидный, желтовато-зеленый с ярким румянцем
на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л о в а т а я , т в е р д а я , м а с л я н и с т а я , с о ч н а я , у м е р е н н о -
сладкая, слабо ароматная, с многочисленными каменистыми клетками вокруг се­
менных гнезд, х о р о ш е г о качества.
 CATRUNELE 369

RESUME

Maturité — d e u x i è m e quinzaine de juillet.

V a r i é t é originaire de la z o n e des c o l l i n e s d u n o r d d e la D o b r o g e a .
Arbre — v i g o u r e u x dans la j e u n e s s e , d e v i g u e u r m o d é r é e p a r la suite, l o n g é t i f ,
non e x i g e a n t q u a n t au sol, résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s
cryptogamiques et aux insectes.
Fruit — petit, s p h é r i q u e , o v o ï d e ; v e r t - j a u n â t r e , r e c o u v e r t d ' u n e r o u g e u r v i v e à
l'insolation. Chair b l a n c h â t r e , f e r m e , b u t y r e u s e , j u t e u s e , assez s u c r é e , f a i b l e m e n t a r o -
m a t i q u e , f o r t granuleuse au c œ u r . D e u x i è m e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the second half of July.

Variety native to the hilly north area of Dobrogea.
Tree – vigorous in youth, vigour, moderate thereafter, long life, not exacting as to soil, resistant to
extreme cold, drought, fungal diseases and insects.
Fruit – small, spherical, ovoid, yellowish-green, covered with a bright red with sunburn. Flesh whitish,
firm, buttery, juicy, fairly sweet, slightly aromatic, and very rough to the heart. Second quality.
 FETIŢE

Sinonime : Muscate, Tămîioase.

Origine. Soi a u t o h t o n , f o r m a t în z o n a d e l u r o a s ă a M u n t e n i e i .

R ă s p î n d i r c . E s t e foarte des întîlnit în r e g i u n e a I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă şi

î n p a r t e a d e s u d a regiunii a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i şi în special în b a z i n e l e rîurilor D î m ­
b o v i ţ a şi A r g e ş . E s t e răspîndit f o a r t e m u l t în E e g i u n e a A r g e ş şi în b a z i n e l e rîurilor E î m n i c
şi M i l e o v .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este f o a r t e v i g u r o s în t o t t i m p u l vieţii. T r ă i e ş t e m u l t , a t i n g î n d vîrsta d e p e s t e

9 0 — 1 0 0 ani. N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi c l i m ă şi este foarte rezistent la b o l i şi
dăunători.
î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă p u ţ i n . E s t e u n soi a u t o s t e r i l .
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 8—9 ani şi p r o d u c e regulat, în p e r i o a d a d e p l i n ă rodire, d î n d
a d e s e o r i p e s t e 8 0 0 — 1 000 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , g u s t o a s e , d u l c i , c u a c i d i t a t e slabă, a r o m a t e . Cad
u ş o r din p o m la m a t u r i t a t e , d e a c e e a se r e c o m a n d ă să se r e c o l t e z e c u 3—5 zile î n a i n t e d e
m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă . î n felul a c e s t a s u p o r t ă m a i b i n e t r a n s p o r t u l şi p u l p a este m a i s u c u ­
lentă şi m a i g u s t o a s ă . S e p ă s t r e a z ă p u ţ i n , cel m u l t 1 0 — 1 2 zile. Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l
î n stare p r o a s p ă t ă , c o m p o t şi p e n t r u u s c a t . Sînt rezistente la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi c a l i t a t e a b u n ă a fructelor.
Defecte : slaba rezistenţă a fructelor la c ă d e r e , la m a t u r i t a t e a d e p l i n ă .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 8—10 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , c i b n d r i c , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e cenuşie, c u c r ă p ă t u r i m ă r u n t e .
Coroana — la p o m i i tineri l a r g - p i r a m i d a l ă sau p i r a m i d a l ă , s e m i c o m p a c t ă , iar la
cei în v î r s t a d e v i n e g l o b u l o a s ă , răsfirată, adesea n e r e g u l a t ă .
Ramurile de schelet — l u n g i şi groase, f o r m e a z ă c u a x u l unghiuri d e 6 0 — 7 0 ° ; sînt
b i n e garnisite c u p r o d u c ţ i i fructifere c ă t r e vîrf şi degarnisite la b a z ă p o o l u n g i m e destul
d e m a r e , m a i ales la p o m i i b ă t r î n i .
 FETIŢE 371

Ramurile de rod — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i ; la p o m i i în p l i n ă r o d i r e p r e d o -
m i u ă cele s c u r t e .
Lăstarii — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e , cu lenticele mici,
dese, r ă s p î n d i t e neuniform.
Mugurii vegetativi — mici, conici, de culoare brună, pubescenţi, cu vîrful
puţin îndepărtat de ramură, aşezaţi pe perniţe slab d e z ­
voltate.
Mugurii floriferi — m i j l o c i i sau m a r i , ovoizi, de culoare
cenuşie, c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Frunzele — m i j l o c i i , d e 65 m m l u n g i m e şi 38 m m lăţime,
ovate, rotunjite la b a z ă , a s c u ţ i t e la vîrf şi c u m a r g i n i l e s l a b
serate. L i m b u l g r o s , d o c u l o a r e v e r d e î n c h i s . P e ţ i o l u l d e 2 0 — 3 0
m m l u n g i m e , g a l b e n - v e r z u i , slab p u b e s c e n t .
Florile — mici, cu petalele a l b e , c u s t a m i n e l e violacee.

FRUCTUL

Mărimea — mică sau submijlocie, H = 55—65 m m şi

D = 3 4 — 48 m m ; g r e u t a t e a d e 5 0 — 8 0 g .
Forma — piriform-alungită, cu suprafaţa n e t e d ă şi con­
turul regulat (fig. 1 0 6 ) .
Culoarea — în p î r g ă verde d e s c h i s , iar la m a t u r i t a t e a d e
c o n s u m g a l b e n ă - p a i , suflată c u o n u a n ţ ă r o ş i e - c a r m i n p e p a r t e a
însorită, c u n u m e r o a s e p u n c t e a l b i c i o a s e , r ă s p î n d i t e neregulat.
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , p u ţ i n c u r b a t ,
d e c u l o a r e b r u n ă d e s c h i s , slab p u b e s c e n t , c u l e n t i c e l e cafenii F i . ю б . — Fetite,
g

deschis, inserat o b l i c , prins s l a b d e r a m u r ă .

Cavitatea pedunculară — f o a r t e î n g u s t ă , superficială, e u pereţii n e r e g u l a ţ i şi acope­
riţi cu rugină.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e s c h i s , c u sepalele răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — d e a d î n c i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c a s t r o n , c u p e r e ţ i i a c o p e r i ţ i
c u r u g i n ă fină.

Pielita — p o t r i v i t d e g r o a s ă , n e t e d ă , l u c i o a s ă şi a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subealieială — de l ă r g i m e şi a d î n c i m e m i j l o c i i , în f o r m ă d e p î l n i e .
Inima — mare, oval-alungită, delimitată de numeroase sclereide fine.
Lojile — alungite şi largi, c u pereţii tari, c o m u n i c ă c u a x u l .
Seminţele — m i c i , m u c h i a t e şi c u vîrful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e cafenie î n c h i s , c î t e 6 — 8
într-un f r u c t .

Axul — mare, deschis, formînd o cameră axială fusiformă.

Pulpa — a l b ă , m o a l e , suculentă, c u g u s t d u l c e , slab a c i d u l a t .
Mat m Halea de consum — î n c e p e in a d o u a j u m ă t a t e a lunii iulie sau la începutul
lunii a u g u s t şi se p r e l u n g e ş t e d o u ă s ă p t ă m î n i .
372 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

R E C O M A N D Ă R I . Soiul F e t i ţ e fiind foarte p r o d u c t i v şi c u fructo d e calitate b u n ă se

r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în grădinile d e lîngă case, e v e n t u a l şi c a s c m i n c e r .

РЕЗЮМЕ

Созревание — вторая половина июля.

Местный сорт, сформировавшийся в холмистой зоне Мунтении, чаще всего
в с т р е ч а е т с я в ю ж н о й ч а с т и М о л д о в ы и в б а с с е й н а х рек Д ы м б о в н ц ы и А р д ж е ш а .
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о г о р о с т а , долговечное, нетребовательное к почве и
климату, устойчивое к болезням и вредителям; плодоносит ежегодно и обильно.
Плод—мелкий или средней величины, п р о д о л г о в а т о грушевидный с гладкой
поверхностью, желтый с кармпиово-красным размытым румянцем на солнечной
стороне и многочисленными беловатыми точками; мякоть белая, мягкая, сочная,
сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю , хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine de j u i l l e t .
V a r i é t é originaire de la z o n e m o n t u e u s e d e la V a l a c h i e , r é p a n d u e s o u r t o u t dans le
s u d de la M o l d a v i e e t les bassins des rivières D î m b o v i ţ a e t A r g e ş .
Arbre — très v i g o u r e u x , longétif, n o n e x i g e a n t au p o i n t d e v u e sol et c l i m a t , résistant
a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et aux insectes ; fructification a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é , à surface lisse ; j a u n e , f a i b l e m e n t
v e r m i l l o n n é de r o u g e - c a r m i n d u c ô t é d u soleil, a b o n d a m m e n t p i q u e t é de p o i n t s b l a n c h â t r e s .
Chair b l a n c h e , t e n d r e , j u t e u s e , sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the second half of July.

Variety native to the mountainous region of Wallachia, widespread especially in the south of Moldova
and the basins of the Argeş and Dîmboviţa rivers.
Tree – very vigorous, long life, not requiring the view soil and climate resistant to fungal diseases and
insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – small to medium, pyriform, smooth, yellow, low-carmine vermilion red on the sunny side,
heavily speckled with white spots. Flesh white, tender, juicy, sweet and slightly tart. Good quality.
 M Ä L Ä I E T E DE MACIN

Sinonime : F ă i n o a s e .

Origine. Soi a u t o h t o n , f o r m a t în z o n a dealurilor din n o r d u l D o b r o g e i .

Răspîndirc. E s t e răspîndit în B a i o n u l M a c i n , E e g i u n e a D o b r o g e a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este de v i g o a r e m i j l o c i e , trăieşte m u l t , n u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c l i m ă şi

sol. E s t e rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
B o d e ş t e a b u n d e n t ; p r o d u c ţ i a m e d i e la un p o m în v î r s t a este d e 1 0 0 — 1 5 0 k g , iar
cea m a x i m ă d c 3 5 0 — 4 0 0 k g .
F r u c t e l e sînt de calitate m e d i o c r ă , c u p u l p a m ă l ă i a ţ ă şi g u s t u l f a d . S e f o l o s e s c în
stare p r o a s p ă t ă ca f r u c t e de m a s ă , d a r m a i ales p e n t r u industrializare. A j u n g la m a t u ­
ritate eşalonat şi sînt rezistente la t r a n s p o r t i m e d i a t d u p ă c u l e s .
Calităţi : rusticitatea, l o n g e v i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a pomului.
Defecte : gustul m e d i o c r u al fructelor.

POMUL

P o m u l n u atinge d i m e n s i u n i m a r i şi f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , d r e p t , slab răsucit, c u

scoarţa crăpată longitudinal, de culoare brună-cenuşie.
Coroana — sferică, largă, răsfirată, neregulată.
Bamurile de schelet - lungi, g r o a s e , degarnisite la b a z ă p e o d i s t a n ţ ă m a r e ; b i n e
garnisite c u r a m u r i de r o d către vîrf.
Bamurile de rod — scurte, r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, c u î n t r e n o d u r i scurte, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
brună-verzuie.
Mugurii vegetativi — mici, c o n i c i , c u vîrful slab î n d e p ă r t a t de r a m u r ă .
Mugurii floriferi — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , b o m b a ţ i .
Frunzele — d e m ă r i m e mijlocie, lungi d e 53 — 70 m m şi late de 3 5 —42 m m , o v a t e ,
cu vîrful a c u t , b a z a r o t u n j i t ă şi marginile serate m ă r u n t . L i m b u l d e g r o s i m e m i j l o c i e ,
o n d u l a t , de c u l o a r e v e r d e închis. P e ţ i o l u l lung d e 3 5 — 0 5 m m , d e c u l o a r e v o r d e - r o ş i a t i c ă .
Florile — dispuse în inflorescenţe dese, sînt mici, c u p e t a l e l o a l b e .
374 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , H = 5 5 — 6 7 m m şi D = 4 3 — 5 0 m m ; g r e u t a t e a
d e 3 7 - 6 0 g.
Forma — piriformă, strangulată spre peduncul, în secţiune transversală
regulată (fig. 1 0 7 ) .
Culoarea — galbenă-Mmonie, c u n u m e r o a s e puncte
m i c i s u b pieHţă, d e c u l o a r e albicioasă.
Pedunculul — lung, în m e d i o d e 44 m m , de g r o s i m e
m i j l o c i e , semilignificat, a r c u i t , înfipt p u ţ i n o b l i c , îngroşat
la a m b e l e c a p e t e , d e c u l o a r e galbenă-verzuie, g l a b r u .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , a p r o a p e inexistentă.
Caliciul — m a r e , deschis, stelat, c u sepalele lungi,
subţiri, a p r o a p e filiforme, p u b e s c e n t e .
Cavitatea ealicială — foarte m i c ă , superficială.
Pieliţa — subţire, m a t ă , întinsă.
Cavitatea subcalicială — în f o r m ă de V , de adâncime
m i j l o c i e , c u pereţii tari.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , e b p t i c ă , d e p l a s a t ă spre
caUciu, d e l i m i t a t ă d e fascicule g a l b e n e .
Lojile — m i c i , înguste, o v a l e .
Seminţele — m a r i , a s c u ţ i t e la vîrf şi t u r t i t e p e o
parte, de culoare brună închis.
Axul — deschis, formează o cameră axială mică,
îngustă.
Pulpa — albă, făinoasă, slab suculentă, c u gust fad
şi slab a r o m a t ă ; în j u r u l inimii se g ă s e s c p u ţ i n e sclereide.
Maturitatea de consum — corespunde cu a doua jumă-
Fig. 107. - Mălăieţe de Macin. t ä t e a lunii i u b e .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d p u l p a d e c a b t a t e m e d i o c r ă , nu se r e c o m a n d ă e x t i n d e r e a în
c u l t u r ă a soiului Mălăieţe d e M a c i n ; p o a t e fi m e n ţ i n u t p e izlazuri, c a s e m i n c e r .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а и ю л я .
М е с т н ы й с о р т , с ф о р м и р о в а в ш и й с я в х о л м и с т о й зоне с е в е р н о й ч а с т и Д о б р у д ж и .
Дерево—средней силы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и ­
вое к морозам, з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Под — мелкий или н и ж е с р е д н е й величины, г р у ш е в и д н ы й , л и м о н н о - ж е л т о г о
цвета, с м н о г о ч и с л е н н ы м и б е л о в а т ы м и п о д к о ж н ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь белая, мучнис­
тая, м а л о с о ч н а я , б е з в к у с н а я , л и ш е н н а я а р о м а т а , с редкими каменистыми к л е т к а м и
в о к р у г середины п л о д а ; п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а .
 MALAI ETE DE MACIN 375

KÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e q u i n z a i n e de j u i l l e t .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , de la r é g i o n des c o l l i n e s du n o r d de la D o b r o g e a .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif, ]>eu difficile sous le r a p p o r t d u s o l , résistant
a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; fructifica-
tion abondante, régulière.
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e ; j a u n e - c i t r i n , a v e c de n o m b r e u x p o i n t s
b l a n c h â t r e s s o u s - c u t a n é s . Chair b l a n c h e , farineuse, p e u j u t e u s e , d ' u n g o û t f a d e , d é p o u r v u e
d ' a r ô m e , l é g è r e m e n t g r e n u e au c e n t r e . D e q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – the second half of July.

Native variety, the hill of northern Dobrogea country.
Tree – medium vigour, long-life, little difficult in the report of the soil, resistant to extreme cold,
drought, diseases and insect fungal, fruiting abundant, regular.
Fruit – small to medium, pyriform, yellow-citrine, with numerous white spots under the skin. White
flesh, floury, slightly juicy, with a bland taste, devoid of flavor, slightly grainy in the middle. Poor quality.
 SÎNGERII

Sinonime : P e r e c u m i e z u l r o ş u .

Origine. Soi v e c h i a u t o h t o n , f o r m a t în diferite b a z i n e p o m i c o l e din ţ a r ă .

Răspîndirc. E s t e răspîndit în t o a t ă ţara, m a i ales în n o r d u l şi centrul T r a n s i l v a n i e i

şi în M o l d o v a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte destul d e m u l t . N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă de sol şi este

rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u , r o d e ş t e r e g u l a t şi a b u n d e n t .
F r u c t e l e sînt m i c i , s ă n ă t o a s e , d e c a l i t a t e a a I l - a . Sînt destul d e rezistente la c ă d e r e ,
s u p o r t ă g r e u t r a n s p o r t u l şi n u se p ă s t r e a z ă d e c î t 2 — 3 zile, a p o i se p r ă b u ş e s c d e la m i j l o c .
P e n t r u a le p u t e a t r a n s p o r t a la d i s t a n ţ e m a i mari, fructele t r e b u i e r e c o l t a t e c u 4—6 zile
înainte d e m a t u r i t a t e .
Calităţi : v i g o a r e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a regulată şi a b u n d e n t ă , p r e c u m
şi caUtatea destul d e b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : lipsa d e rezistenţă a f r u c t e l o r la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 9 — 1 0 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , de g r o s i m e mijlocie,
c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i superficiale.
Coroana — larg-piramidală, înaltă, rară.
Ramurile de schelet — lungi, d r e p t e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a b r u n ă - c e n u ş i e .
Ramurile de rod — 6curte, d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e p r e z e n t a t e prin ţepuşe, pinteni
şi b u r s e .
Lăstarii — lungi, subţiri, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă v e r z u i e şi
c u lenticele f o a r t e m i c i , rare, d i s p u s e n e r e g u l a t .
Mugurii vegetativi — m i c i sau m i j l o c i i , c o n i c i , lipiţi d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrful ascuţit şi c u solzii b i n e lipiţi.
 SINGERII -177

Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , eliptice, c u vîrful a c u m i n a t . L i m b u l p o t r i v i t d e

g r o s , p i e l o s , c u marginile întregi, v e r d e intens p e faţa s u p e r i o a r ă şi v e r d e - c e n u ş i u p e c e a
inferioară. P e ţ i o l u l lung, g r o s , d r e p t sau p u ţ i n c u r b a t .
Florile — g r u p a t e cîte 4 — 6 în inflorescenţe răsfirate, sînt m a r i , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — mică, H = 38—45 m m şi D = 3 8 — 4 7 m m ; greutatea de 25—50 g.

Forma — sfero-conică sau s f e r o - c o n i c ă t r u n c h i a t ă , c u d i a m e t r u l m a x i m s i t u a t la
j u m ă t a t e a înălţimii fructului, asimetrică, c u suprafaţa r e g u l a t ă (fig. 1 0 8 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorită c u o n u a n ţ ă v i o l a c e e , în
f o r m ă de p u n c t e şi p e t e d e diferite m ă r i m i . P e t o a t ă suprafaţa f r u c t u l u i se o b s e r v ă n u m e ­
roase p u n c t e m i c i , dese, d e c u l o a r e v e r z u i e p e p a r t e a u m b r i t ă şi ruginii p e c e a î n s o r i t ă .
Peăunculul — lung, uneori mai lung decît înălţimea fructului, semilignificat, drept
sau uşor c u r b a t , înfipt o b l i c î n f r u c t .
Cavitatea pedunculară — f o a r t e m i c ă , îngustă, f o r m î n d u n e o r i o s i m p l ă c u t ă , sau
inexistentă.
Caliciul — m a r e , larg deschis, f o r m a t d i n sepale l u n g i , î n g u s t e , a s c u ţ i t e , recurbate
în afară şi c u vîrfurile răsfrînte în j o s , p u b e s c e n t e , d e c u l o a r e
verde-gălbuie p e faţa e x t e r i o a r ă şi cafenie p e cea interioară.
Cavitatea calicială — m i c ă , îngustă, superficială.
Pieliţa — f o a r t e subţire, a d e r e n t ă la p u l p ă , c ă p t u ş i t ă cu
u n strat de sclereide fine.
Cavitatea subcalicială — în f o r m ă d e c u p ă , c u gîtul f o a r t e
lung şi a d i n e ; s t a m i n e l e c u aşezare superioară.
Inima — m a r e în r a p o r t c u fructul, în f o r m ă d e c e a p ă ,
bine delimitată d e u n strat d e sclereide mari şi rare.
Lojile — m i c i , înguste, deschise sau semideschise, c u pereţii
foarte subţiri, d e c u l o a r e roşie-carmin.
Seminţele — mari, o v o i d e , a s i m e t r i c e , t u r t i t e lateral, cu
vîrful r e c u r b a t lateral, d e c u l o a r e b r u n ă - c a s t a n i e .
Aaul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială destul d e largă, c u
pereţii roşii, calusaţi.
Pulpa — albă-roz, r o ş i o - c a r m i n s u b pieliţă şi c e v a m a i
intensă în jurul l o j i l o r , sfărîmicioasă, suculentă, dulce-aeidu-
lată, slab p a r f u m a t ă , p l ă c u t ă la g u s t .
Maturitatea de consum — 2—3 zile din u l t i m a d e c a d ă a
lunii iulie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l Sîngerii se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în grădinile d e lîngă c a s e

în n o r d u l şi c e n t r u l Transilvaniei şi în M o l d o v a , însă în m ă s u r ă m a i restrînsă.
378 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я д е к а д а и ю л я .
Отечественный с о р т , распространенный в различных п л о д о в о д ч е с к и х районах
страны.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з н я м
и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — м е л к и й , о к р у г л о - к о н и ч е с к и й , у с е ч е н н ы й , а с и м м е т р и ч н ы й , з е л е н о в а т о -
ж е л т ы й с л и л о в а т ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о ж е с т в о м т е с н о р а с п о л о ­
женных мелких зеленоватых т о ч е к ; м я к о т ь р о з о в а т о - б е л а я , окрашенная карминово-
красным цветом п о д к о ж и ц е й и темно-карминовым ц в е ф м в о к р у г семенных гнезд,
рыхлая, сочная, кисловато-сладкая, со слабым ароматом; хорошего качества.

EÉSTJMÉ

Maturité — dernière d é c a d e de j u i l l e t .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , r é p a n d u e dans différents bassins fruitiers de la E . P . R o u m a i n e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x mala-
dies c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification régulière et a b o n d a n t e .
Fruit — p e t i t , s p h é r i c o - e o n i q u e , t r o n q u é , a s y m é t r i q u e ; j a u n e - v e r d â t r e , v e r m i l l o n n é
de r o u g e v i o l a c é à l ' i n s o l a t i o n , a v e c d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s v e r d â t r e s . C h a h b l a n c - r o s é ,
traversée de r o u g e - c a r m i n sous la p e a u et d e r o u g e - c a r m i n plus intense a u t o u r des l o g e s ,
cassante, j u t e u s e , s u c r é e - a c i d u l é e , p e u a r o m a t i q u e . D e d e u x i è m e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – last decade of July.

Native variety, fruit spread in different basins of Romania.
Tree – vigorous, long-life, resistant to cold weather, drought, fungal diseases and insects; regular and
abundant fruiting.
Fruit – small, spherical-conical, truncate, asymmetric, yellow-green, purplish red vermilion in the
sunshine, with many small dots of green. White-flesh pink, carmine-red crossing under the skin and more intense
carmine-red around the lodges, crumbly, juicy, sweet-tart, slightly aromatic. Second quality.
 GALBENE DE SECERIŞ

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i v e c h i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din n o r d - e s t u l Transil­

vaniei.

Răspindire. S e întîlneşte în c u l t u r ă în R a i o a n e l e B i s t r i ţ a şi N ă s ă u d , R e g i u n e a C l u j .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t , trăieşte p e s t e 8 0 — 9 0 ani. E s t e rezistent la ger, s e c e t ă , b o l i

şi dăunători.
P r o d u c e regulat şi a b u n d e n t , p e s t e 80 — 100 k g fructe de p o m .
F r u c t e l e sînt d u l c i şi fin a r o m a t e ; se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă
şi p e n t r u distilare. N u se p o t p ă s t r a d e c î t 5—6 zile d u p ă r e c o l t a r e .
Calităţi : l o n g e v i t a t e a , rezistenţa la g e r , b o l i , d ă u n ă t o r i şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i ,
p r e c u m şi c o a c e r e a t i m p u r i e şi calitatea b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i ale fructului.

POMUL

P o m u l are talie m i c ă , t r u n c h i u l cilindric, d r e p t , cu s c o a r ţ a b r u n ă - c e n u ş i e , p r e z e n -

tînd crăpături l o n g i t u d i n a l e n e r e g u l a t e .
Coroana - larg-piramidală la p o m i i tineri şi g l o b u l o a s ă la cei bătrîni, c u a x u l bine
dezvoltat.
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , d r e p t e şi m u l t r a m i f i c a t e la periferia c o r o a n e i .
Ramurile de rod — scurte, r e p r e z e n t a t e m a i ales prin p i n t e n i şi b u r s e .
Lăstarii — scurţi, groşi, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , semilueioasă, de c u l o a r e b r u n ă - g ă l b n i e ,
roşiatică spre p a r t e a însorită, p u b e s c e n t ă , c u striuri l o n g i t u d i n a l e şi lenticele m ă r u n t e
cenuşii, o r b i c u l a r e .
Mugurii vegetativi — mari, c u vîrful rotunjit, de c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă , p u b e s c e n ţ i ,
aşezaţi p e p o r n i t e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m i c i , b o m b a ţ i , c u vîrful scurt, ascuţit, de c u l o a r e roşiatică d e s c h i s .
 380 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Frunzele — m i c i , o v a t - a l u n g i t e , c u vîrful a c u t , marginilo serate m ă r u n t spre vîrf

şi b a z a rotunjită. L i m b u l destul de g r o s , i e r b a c e u , l u c i o s şi c o l o r a t în v e r d e închis. Peţiolul
l u n g , subţire, v e r d e deschis.
Florile — n u m e r o a s e într-o inflorescenţă, sînt m i c i , c u petalele albe.

FRUCTUL

Mărimea — foarte m i c ă , a v î n d in m e d i e H = 30 m m şi D = 25 m m ; g r e u t a t e a
do 15 g.
Forma — p i r i f o r m ă , c u gîtul c o n i c - a l u n g i t spre p e d u n c u l , r o t u n j i t ă spre caliciu,
p u ţ i n asimetrică, c u c i n c i c o a s t e slab p r o e m i n e n t e în j u m ă t a t e a dinspre
caliciu (fig. 1 0 9 ) .
Culoarea — v e r d e - v i o l a c e e , la m a t u r i t a t e a deplină galbenă-ver­
zuie, c u n u m e r o a s e p u n c t e cenuşii şi ruginii, m a i ales spre c a v i t a t e a
calicială.
Pedunculul — l u n g d e 2 5 — 3 0 m m , destul d e g r o s , d r e p t , în­
groşat spre c a p e t e şi parţial a c o p e r i t c u u n strat d e r u g i n ă l u c i o a s ă .
Cavitatea pedunculară — inexistentă.
Caliciul — l a r g deschis, p r o e m i n e n t , c u sepalele lungi, tari, d e
c u l o a r e cenuşie, p u b e s c e n t e , aşezate în f o r m ă d e stea, u n e o r i p u ţ i n
răsfrînte.
Cavitatea calicială — p u ţ i n a d î n c ă sau inexistentă, cu suprafaţa
a c o p e r i t ă c u r u g i n ă b r u n ă deschis în f o r m ă d e p u n c t e fine.
Pieliţa — g r o a s ă , s e m i l u c i o a s ă , a ş e z a t ă p e u n strat de sclereide d e
mărime mijlocie.
de seceriş. Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e V , în­
c o n j u r a t ă d e u n strat d e sclereide m a r i .
Inima — f o a r t e m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , asimetrică, d e l i m i t a t ă d e fascicule libero-
l e m n o a s e şi sclereide.
Lojile — mici, înguste, rotunjite.
Seminţele — mici, de culoare brună închis.
Axul — m i c , f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă îngustă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă v e r z u i e în j u r u l inimii, m o a l e , f o n d a n t a , suculentă,
dulce, fin a r o m a t ă .
Matu ritatea de consum — la sfîrşitul lunii iulie, p e t i m p u l secerişului.

R E C O M A N D Ă R I . E x t i n d e r e a în c u l t u r ă a soiului G a l b e n e d e seceriş se r e c o m a n d ă n u m a i
pe scară restrînsă, în grădinile d e l î n g ă c a s e din b a z i n e l e p o m i c o l e d i n n o r d - e s t u l Transil­
vaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю л я .
Стародавний местный сорт, распространенный в плодоводческих районах се­
верной части Трансильвании.
 GALBENE DE SECERIŞ 381

Дерево—умеренного роста, долговечное,устойчивое к морозам, засухе, болез­

ням и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т р е г у л я р н о и о б и л ь н о .
Плод — о ч е н ь м е л к и й , г р у ш е в и д н ы й , п р о д о л г о в а т о - к о н и ч е с к и й к п л о д о н о ж к е ,
асимметричный, со слабой р е б р и с т о с т ь ю в о к р у г чашечного у г л у б л е н и я , зеленовато-
желтого цвета, с многочисленными ржавыми и серыми т о ч к а м и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о -
белая, мягкая, тающая, сочная, сладкая, с нежным а р о м а т о м ; х о р о ш е г о качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin j u i l l e t .
V i e i l l e variété, originaire des bassins fruitiers d u n o r d d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — de v i g u e u r m o d é r é e , longétif, r é s i s t a n t a u x f o r t e s g e l é e s , à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s ; fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — très p e t i t , p i r i f o r m e , c o n i q u e a l l o n g é vers le p é d o n c u l e , a s y m é t r i q u e , fai-
b l e m e n t c ô t e l é vers l'œil ; j a u n e - v e r d â t r e , a b o n d a m m e n t p o i n t i l l é d e gris e t de r o u i l l e . Chair
b l a n c - j a u n â t r e , t e n d r e , f o n d a n t e , j u t e u s e , sucrée, f i n e m e n t a r o m a t i q u e . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – end of July.

Old variety, native from the fruits basins of northern Transylvania.
Tree – moderate vigour, long life, resistant to heavy frost, drought, fungal diseases and insects;
abundant and regular fruiting.
Fruit – very small, pear-shaped, conical to elongate the stalk, asymmetrical, slightly ribbed to the eye,
yellow-greenish, heavily speckled with gray and rust. Flesh yellowish white, tender, melting, juicy, sweet and
delicately aromatic. Good quality.
 R O Ş I I DE I U L I E

S i n o n i m e : rom. P e r e timpurii, R u m e n i t e d e v a r ă , Prinţesa, P e r e crăieşti, Sînta A n a

mag. Csaszâr k ö r t e .

Origine. S o i v e c h i a u t o h t o n , a cărui p r o v e n i e n ţ ă n u se c u n o a ş t e e x a c t ; se p a r e a fi
originar din z o n a d e l u r o a s ă a Carpaţilor Orientali.

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t în R e g i u n e a Cluj, în R a i o a n e l e B i s t r i ţ a şi N ă s ă u d , p r e c u m
şi în E e g i u n e a Galaţi, R a i o n u l P a n c i u , în p o d g o r i i l e N i c o r e ş t i , P a n c i u , O d o b e ş t i şi altele,
c a p o m răzleţ p e lîngă case sau în a m e s t e c c u alte soiuri.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e , trăieşte m u l t , a t i n g î n d v h b t a d e 100 ani şi reuşeşte

a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ . E s t e e x i g e n t faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol. Cele m a i b u n e r e z u l t a t e so
o b ţ i n d e la pornii p l a n t a ţ i în soluri p e r m e a b i l e , c a l d e ; p e solurile argiloase, deşi se d e z v o l t ă
b i n e , p r o d u c e însă m a i p u ţ i n , fructele a u sclereide în j u r u l inimii şi a j u n g la m a t u r i t a t e
m a i tîrziu c u 5 — 10 zile. E s t e rezistent la ger, secetă şi d ă u n ă t o r i . î n g e n e r a l , atît p o m i i
c î t şi fructele d i n livezile p r e a dese sînt a t a c a t e d e r a p ă n , m a i ales în anii p l o i o ş i . N e c e s i t ă
tăieri p e n t r u f o r m a r e a c o r o a n e i , altfel r a m u r i l e se degarnisesc de t i m p u r i u .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 6—8 zile. P o l e n u l este
steril. A c e s t soi are însuşirea d e a l e g a f r u c t e p e c a l e p a r t e n o c a r p i c ă .
I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d , p r o d u c e r e g u l a t şi a b u n d e n t . D e o b i c e i d i n t r - o inflores­
c e n ţ ă se d e z v o l t ă în m e d i e p î n ă la 7 f r u c t e . U n p o m în v î r s t a d e 13 ani p r o d u c e îu m e d i e
100-160 kg fructe.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă şi se folosesc m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l în s t a r e p r o a s ­
p ă t ă . Sînt b i n e prinse d e r a m u r ă ; r e c o l t a t e î n a i n t e d e m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă , s u p o r t ă trans­
p o r t u l c u uşurinţă şi se p o t păstra a p r o a p e d o u ă s ă p t ă m î n i .
Calităţi : d u r a t a l u n g ă d e v i a ţ ă , p r o d u c ţ i a regulată, rezistenţa la g e r a p o m u l u i şi
gustul b u n al fructelor.
Defecte : slaba rezistenţă la rapăn, sterilitatea p o l e n u l u i şi d i m e n s i u n i l e m i c i ale
fructelor.
 ROŞI! DE IULIE 383

POMUL

P o m u l are talie foarte mare şi trunchiul d e g r o s i m e m i j l o c i e , înalt, c i l i n d r i c , unt ori

p u ţ i n răsucit, c u s c o a r ţ a subţire, cenuşie, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , î n g u s t e .
Coroana — la î n c e p u t p i r a m i d a l ă , largă, a p o i d e v i n e sferică, î n a l t ă d e 0—8 m şi
cu diametrul de 7 - 8 m.
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , arcuite, g e n i c u l a t e , c u u n g h i u r i
d e ramificare d e 4 5 — 5 0 ° , î n d o i t e s u b g r e u t a t e a fructelor, f o r m î n d mai multe arcade;
scoarţa d e c u l o a r e cenuşie închis, c r ă p a t ă în f o r m ă d e solzi.
Ramurile de rod — scurte şi g r o a s e , r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e , d e culoare
b r u n ă - v e r z u i e ; smicelele se î n t î m e s c f o a r t e rar.
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , groşi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e la u m b r ă
şi roşiatică p e p a r t e a însorită, c u lenticele d e diferite m ă r i m i , c o l o r a t e în galben-cenuşiu.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , p u ţ i n
îndoiţi, d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă închis.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , c u vîrful a s c u ţ i t , de c u l o a r e r o ş i a t i c ă , slab p u b e s c e n ţ i .
Frunzele—de mărime mijlocie, cu lungimea de 58—78 m m
şi l ă ţ i m e a d e 4 2 — 5 4 m m , e b p t i c e , c u vîrful a c u t , b a z a
r o t u n j i t ă şi marginile î n c r e ţ i t e , plisate şi n e r e g u l a t serate
spre vîrf. L i m b u l g r o s , p i e l o s , n e t e d , l u c i o s , d e c u l o a r e
v e r d e deschis, p u ţ i n răsfrînt şi m a r g i n i l e r i d i c a t e slab în
f o r m ă d e j g h e a b . P e ţ i o l u l s c u r t şi g r o s .
Florile — dispuse în inflorescenţe dese, sînt m a r i , c u
petalele a l b e , c u infiltraţii r o ş i i - v i o l a c e e spre v î r f şi g ă l b u i
la b a z ă .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , a v î n d în medie

H = 52 m m şi D = 43 m m ; g r e u t a t e a d e 40 g.
Forma— p i r i f o r m ă , c u a m b e l e c a p e t e c o n i c e , cel d i n s p r e
p e d u n c u l mai l u n g şi p - ţ i n gîtuit (fig. 1 1 0 ) .
Culoarea — v e r d e în p î r g ă , v o r d e - g ă l b u i o la m a t u r i t a t e a
o p t i m ă d e c o n s u m şi p o r t o c a l i e - v e r z u i e la m a t u r i t a t e a c o m ­
pletă ; p e p a r t e a însorită r o ş i c - b r u n ă în p î r g ă şi r o ş i e - z m e u r i e
la m a t u r i t a t e a de c o n s u m . P e s u p r a f a ţ a fructului se găsesc
n u m e r o a s e p u n c t e v e r z i , c a r e se m e n ţ i n p î n ă l a m a t u r i t a t e a
deplină, d e a s e m e n e a n u m e r o a s e p u n c t e d e p l u t ă şi în cazuri
m a i rare p e t e d e rugină.
Fig. 110. — Roşii de iulie.
Pedunculul — l u n g d e 3 9 — 5 0 m m , g r o s , c u r b a t , ră­
sucit, p u ţ i n cărnos şi a c o p e r i t p e j u m ă t a t e c u r u g i n ă lucioasă.
Cavitatea peduuculară — m i c ă , u n e o r i c u pereţii încreţiţi spre p e d u n c u l , formînd
un mamelon.
Caii ciul — m a r e , deschis, format din sepale lungi, răsfrînte în afară, cenuşii,
pubescente.
384 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Cavitatea calicială — superficială, c u pereţii încreţiţi, uneori acoperiţi c u u n strat

subţire d e r u g i n ă b r u n ă - c e n u ş i e .
Pieliţa — groasă, n e t e d ă , s e m i l u c i o a s ă , c ă p t u ş i t ă c u un strat d e sclereide rare, de
mărime mijlocie.
Cavitatea subcalicială — m a r e , în f o r m ă de c u p ă , c n p e r e ţ i i p o r t o c a l i i - r o ş i e t i c i ,
caracteristici.
Inima — d e m ă r i m e mijlocie, de forma fructului, delimitată d e sclereide numai
înspre c a l i c i u .
Lojile — m i c i , înguste, a s c u ţ i t e la a m b e l e c a p e t e , c u pereţii d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .
Seminţele — mari, lungi, c u vîrful a s c u ţ i t şi b a z a r o t u n j i t ă , d o c u l o a r e cafenie-
albicioasă.
Axul — deschis, f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă înaltă şi î n g u s t ă .
Pulpa — albă-gălbuie, semitare, fină, suculentă, d u l c e , slab a c i d u l a t ă şi p u t e r n i c
aromată.
Maturitatea de consum — în a d o u a j u m ă t a t e a lunii iulie sau la î n c e p u t u l lunii
a u g u s t şi se p r e l u n g e ş t e 8—10 zile.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l E o ş i i d e iulie se r e c o m a n d ă c a soi de c o m p l e t a r e în sortimentul

regiunii a I H - a — D e a l u r i l e d e n o r d şi al regiunii a I V - a — S u b c a r p a t i c ă de est.

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец июля—начало августа.

С т а р ы й р у м ы н с к и й с о р т , п р о и с х о д я щ и й , п о в п д п м о м у , из п о д г о р н о й з о н ы В о с ­
точных Карпат.
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , в ы с о к о е , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч ­
венным у с л о в и я м , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е и в р е д и т е л я м , н о ч у в с т в и т е л ь н о е
к парше; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — м е л к и й и л и н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , к о н и ч е с к и й к о б о и м
к о н ц а м ; з е л е н о в а т о - о р а н ж е в ы й с м а л и н о в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ,
с многочисленными зелеными точками и р ж а в ы м и п я т н а м и ; м я к о т ь желтовато-белая,
п о л у т в е р д а я , н е ж н а я , сочная, сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю и сильным а р о м а т о м ;
хорошего качества.

EÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine de juillet — commencement, d'août.

V a r i é t é a n c i e n n e , p r é s u m é e originaire de la z o n e des collines des Carpates orientales.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , do h a u t e taille, longétif, difficile sur la n a t u r e d u sol,
résistant a u x fortes g e l é e s , à l a sécheresse et a u x insectes, m a i s sensible à la t a v e l u r e .
Fructification abondante et régulière.
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e , c o n i q u e a u x d e u x p ô l e s ; o r a n g é - v e r d â t r e ,
r e c o u v e r t d ' u n r o u g e f r a m b o i s e d u c ô t é e x p o s é a u soleil, a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s v e r t s
e t t a c h e s de r o u i l l e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , m i - f e r m e , fine, j u t e u s e , sucrée, légèrement
a c i d u l é e e t très a r o m a t i q u e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – the second half of July - beginning of August.

Old variety, presumably originating from the hilly zone of Eastern Carpathians.
Tree – medium vigour, tall, long-life, hard on the soil, resistant to heavy frost, drought and insects, but
susceptible to scab. Abundant and regular fruiting.
Fruit – small or sub-average, pyriform, tapered at both poles; orange-green, covered with a raspberry on
the side exposed to the sun, with many green dots and spots of rust. Flesh yellowish-white, semi-soft, fine, juicy,
sweet, slightly tart and very aromatic. Good quality.
 BOIEREŞTI

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n f o r m a t în z o n a c o l i n e l o r M o l d o v e i .

R ă s p î n d i r c . E s t e răspîndit în centrele p o m i c o l e d e la sud-est d e Iaşi, mai ales în

satul C o m a r n a , u n d e reprezintă 2 0 % din n u m ă r u l soiurilor a u t o h t o n e de p ă r şi în R a i o n a l
Macin, Regiunea Dobrogea.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte f o a r t e m u l t , u n e l e e x e m p l a r e a j u n g î n d p î n ă la v î r s t a
de 1 8 0 — 2 0 0 ani. N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u ­
n ă t o r i . R e u ş e ş t e a l t o i t atît p e p ă r p ă d u r e ţ , cît şi p e g u t u i .
înfloreşte timpuriu şi abundent.
I n t r ă tîrziu p e r o d , l a v î r s t a d e 9 — 1 0 ani, şi p r o d u c e în fiecare an, iar m a i t î r z i u ,
c î n d p o m i i se epuizează, p r o d u c ţ i a d e v i n e i n t e r m i t e n t ă . U n p o m în vîrsta m i j l o c i e d ă 200 —
300 k g f r u c t e a n u a l , u n e o r i chiar 5 0 0 — 8 0 0 k g .
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , se ţ i n b i n e p e p o m şi s u p o r t ă uşor t r a n s p o r t u l d a c ă
sînt r e c o l t a t e eu c î t e v a zile î n a i n t e d e m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă . S e p ă s t r e a z ă p u ţ i n , p î n ă
la 1 2 — 1 5 zile.
Calităţi : rusticitatea, l o n g e v i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi c a l i t a t e a
bună a fructelor.
Defecte : intrarea tîrzie p e r o d , p e r i o a d a s c u r t ă d e p ă s t r a r e a f r u c t e l o r şi p r e z e n ţ a
sclereidelor în j u r u l inimii.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d e 1 0 — 1 2 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e ,
cilindric, c u s c o a r ţ a b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i a d î n c i .
Coroana — invers-piramidală, rară.
Bamurile de schelet — p u ţ i n n u m e r o a s e , lungi şi g r o a s e , g e n i c u l a t e , arcuite, f o r m e a z ă
e u a x u l unghiuri de 3 5 — 4 0 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie-cenuşie, c u lenticele rare, m a r i ,
eliptice sau o r b i c u l a r e , răspîndite neregulat.
Ramurile de rod — scurte, r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
38fi SOIURI DE PAR AUTOHIONIL. NERAIONATE

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie-verzuie,

glabri, c u n u m e r o a s e lenticele eliptice, m a i rar o r b i c u l a r e , răspîndite neregulat.
Mugurii vegetativi — m i c i , ascuţiţi, d e c u l o a r e cafenie închis, glabri, lipiţi de r a m u r ă ,
eu perniţele p u ţ i n p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, b o m b a ţ i , d e c u l o a r e cafenie, glabri.
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 67 — 80 m m l u n g i m e şi 4 3 — 5 5 m m l ă ţ i m e ,
eliptice, c u b a z a r o t u n j i t ă sau c o r d a t ă . L i m b u l subţire, de c u l o a r e v e r d e închis, n e t e d ,
lucios p e faţa superioară, p u b e s c e n t p e c e a inferioară, c u marginile fin serate. P e ţ i o l u l
de 36 m m l u n g i m e , destul d e subţire, de c u l o a r e verde-albieioasă, fin p u b e s c e n t .
Florile — g r u p a t e c î t e 3 — 7 într-o inflorescenţă, sînt mari, c u petalele a l b e , o b o v a t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , H = 5 2 — 6 6 m m şi D = 5 8 — 6 4 m m ; g r e u t a t e a d e 1 0 0 — 1 4 0 g,
u n i f o r m ă p e acelaşi p o m .
Forma — sferic-turtită, simetrică, cu c o n t u r regulat (fig. 1 1 1 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă d e v i n e galbenă-
l i m o n i e . P e suprafaţa fructului se găsesc n u m e r o a s e
p u n c t e m i c i , o r b i c u l a r e , cafenii, p u ţ i n aparente,
r ă s p î n d i t e neregulat ; unele fructe au şi p e t e de
rugină.
Pedunculul — de 45 — 50 m m l u n g i m e şi des­
tul d e g r o s , b i n e p r i n s de r a m u r ă , semilignificat,
g l a b r a , de c u l o a r e cafenie-verzuie, d r e p t sau uşor
c u r b a t la vîrf şi înfipt v e r t i c a l în c a v i t a t e .
Caritatea pedunculară — îngustă şi p u ţ i n
a d î n c ă , în general lipsită de rugină, eu marginile
regulate.
Caliciul — semideschis, f o r m a t din sépale de
mărime mijlocie, ascuţite, pubescente, cu virfurile
răsfrînte p u ţ i n în afară.
Cavitatea calicială — m i c ă , in f o r m ă de far­
furie întinsă, c u pereţii uşor încreţiţi.
Pieliţa — netedă sau cu fine rugozităţi, în
general s e m i l u c i o a s ă , subţire şi a d e r e n t ă la p u l p ă .
Caritatea subcalicială — largă, in f o r m ă d e
U , nu c o m u n i c ă c u c a m e r a axială ; staminele cu
aşezare superioară.
Inima — m i j l o c i e , în f o r m ă de c e a p ă , aşezată
Fig. 111. — BoiciTsti.
spre caliciu, b i n e d e l i m i t a t ă de fascicule gălbui şi
de numeroase sclereide.
Lojile — adinei şi largi, o v a l e , cu pereţii d e c u l o a r e albă-gălbuie, fără c r ă p ă t u r i .
Seminţele — mari, c u vîrful alungit şi a s c u ţ i t , b o m b a t e , de c u l o a r e cafenie, cîte 6 — 7
pline şi 3 — 4 seci într-un fruct.
Axul — mic, aproape închis.
 BOIEREŞTI 3X7

Pulpa — albă-găbuie, suculentă, moale, fondantă, d u l c e , uşor acidulată, plăcut

a r o m a t ă , c u sclereide în j u r u l inimii.
Maturitatea de consum — d i n u l t i m e l e zile ale lunii iulie, u n e o r i se p r e l u n g e ş t e pînă
la m i j l o c u l lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul Boiereşti se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lîngă c a s e din z o n a

colinelor M o l d o v e i şi d i n R a i o n u l M a c i n .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц и ю л я — с е р е д и н а а в г у с т а .
Местный с о р т , распространенный в х о л м и с т о й зоне М о л д о в ы .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , о ч е н ь д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е ; у с т о й ­
чивое к м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т ь н а ч и н а е т п о з д н о и д а е т
ежегодные и обильные урожаи.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , а с и м м е т р и ч н ы й , ж е л т ы й
с многочисленными мелкими, круглыми коричневыми т о ч к а м и ; м я к о т ь желтовато-
белая, сочная, мягкая, тающая, сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю и приятным ароматом,
с каменистыми клетками в о к р у г середки п л о д а ; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin j u i l l e t — m i - a o û t .
V a r i é t é originaire d e la z o n e m o n t u e u s e d e la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , très longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, r é s i s t a n t
a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s . F r u c -
tification t a r d i v e , a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — m o y e n , s p h é r i q u e - a p l a t i , a s y m é t r i q u e ; j a u n e , a v e c d e n o m b r e u x p e t i t s
points orbiculaires, b r u n s . Chair b l a n c - j a u n â t r e , j u t e u s e , t e n d r e , f o n d a n t e , sucrée, l é g è -
rement acidulée, à l'arôme agréable, grenue au centre. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of July - mid-August.

Variety native to the mountainous area of Moldova.
Tree – vigorous, very long life, not particular about soil conditions, resistant to extreme cold, drought,
fungal diseases and insects. Fruiting late, abundant and regular.
Fruit – medium, spherical, flattened, asymmetrical and yellow, with numerous small spots orbicular,
brown. Flesh yellowish-white, juicy, tender, melting, sweet and slightly tart, with pleasant aroma, grainy centre.
Good quality.
 ORZEŞTI

S i n o n i m e : rom. O r z a t i c e , Orzăreşti, Cătrunele, Tămîioase, T ă m î i o a s e turceşti.

ceh. Muăkatelka tureckâ.

Origine. D e n u m i r e a de Orzeşti este d a t ă , ca şi î n alte ţări, u n u i g r u p m a r e de soiuri

de v a r ă , ale c ă r o r fructe a j u n g la m a t u r i t a t e î n e p o c a d e seceriş a o r z u l u i . I n general,
t o a t e a c e s t e soiuri sînt f o r m a t e în b a z i n e l e p o m i c o l e u n d e se întîlnesc în c u l t u r ă .

R ă s p i n d i r c . A c e s t soi este c u l t i v a t în g r ă d i n i l e de Ungă case, în M u n t e n i a şi M o l d o v a ,

d i n z o n a c o l i n e l o r şi p î n ă în c î m p i e . S e întîlneşte d e a s e m e n e a şi în D o b r o g e a , m a i ales
în R a i o n u l M a c i n .

CA R A C T E R I S T I C A SOIULUI

P o m u l este v i g u r o s ; în p e p i n i e r ă se f o r m e a z ă u ş o r , creşte f o a r t e d r e p t şi p u t e r n i c
şi n u r a m i f i c ă în p r i m u l an. T r ă i e ş t e f o a r t e m u l t , este rustic, n e p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi
c l i m ă , rezistent la s e c e t ă , ger, b r u m e , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u : este autosteril.
I n t r ă d e t i m p u r i u p e r o d , la 5—6 ani şi p r o d u c e r e g u l a t şi m u l t , în m e d i e 220 —250 k g ;
la 5 0 — 6 0 ani p o a t e d a p î n ă la 9 0 0 — 1 0 0 0 k g fructe d e p o m .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , a u u n c o n ţ i n u t r i d i c a t în zahăr, d a r şi o slabă astrin-
g e n ţ ă . Sînt rezistente la c ă d e r e , t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e , d a c ă sînt c u l e s e în p î r g ă . Se f o l o s e s c
p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă . Sînt în general rezistente la b o l i şi d ă u n ă t o r i ; in anii
ploioşi sînt însă a t a c a t e d e r a p ă n .
Calităţi : rusticitatea, p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă a p o m u l u i , p r e c u m şi cali­
tatea b u n ă a fructelor.
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i ale f r u c t e l o r şi autosterilitatea.

POMUL

P o m u l are t a b e m a r e , c u t r u n c h i u l înalt şi s c o a r ţ a c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e
adinei.
Coroana — înaltă, p i r a m i d a l ă sau fusiformă, deasă, c u frunziş b o g a t ; la p o m i i in
vîrsta devine larg-pnamidală.
 0 R Z E S T 1 389

Hamurile (le schcht - foarte lungi şi g r o a s e , d r e p t e , d e la j u m ă t a t e c u r b a t e in s u s ;

s c o a r ţ a cenuşie-argintie, iar la n u m i r i l e m a i tinere cenuşie-argintie c u n u a n ţ ă gălbuie,
a c o p e r i t ă c u lenticele mari, rare, p r o e m i n e n t e , răspîndite neregulat.
Ramurile de nul — r e p r e z e n t a t e atît p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e , c î t şi p r i n amicele şi
nuieluşe, distribuite u n i f o r m p e t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r d e s c h e l e t , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
galbenă-violacee, mată, netedă.
Lăstarii — lungi sau f o a r t e lungi, groşi, d r e p ţ i , de. c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar p e p a r t e a
însorită măslinie deschis, slab p u b e s c e n ţ i la b a z ă şi p u t e r n i c p u b e s c e n ţ i c ă t r e vîrf, f o a r t e
fragili, c u l e n t i c e l e m i c i , o r b i c u l a r e , răspîndite neregulat.
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , scurţi, c o n i c i , c u vîrful ascuţit brusc şi
slab î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă - c a s t a n i e , p u b e s c e n ţ i , aşezaţi p e p e r n i ţ e mici,
slab p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m i j l o c i i sau mari, b o m b a ţ i , sfero-conici, d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e ,
pubescenţi.
Frunzele — mijlocii sau mari, a v î n d în m e d i e l u n g i m e a d e 71 m m şi l ă ţ i m e a d e 52 m m ,
eliptic-alungite sau o v a t - a l u n g i t e , c u vîrful a e u m i n a t , m a r g i n i l e c r e n a t e şi b a z a r o t u n j i t ă .
L i m b u l c u suprafaţa n e t e d ă , d e c u l o a r e v e r d e închis. P e ţ i o l u l
lung, in m e d i e de -10 m m , p o t r i v i t de g r o s , d e c u l o a r e v e r d e
pal, d r e p t sau u ş o r arcuit.
Florile — dispuse în f o r m ă d e u m b e l ă , c u petalele de.
mărime mijlocie, ovate, albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e
H = 70 m m şi D = 39 m m ; g r e u t a t e a d e 3 0 — 5 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , d e carafă, c u gît lung, tras
m u l t spre p e d u n c u l (fig. 1 1 2 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - m a t ă , iar p e p a r t e a însorită, gal­
b e n ă m a i intens p î n ă la g a l b e n ă c a ceara ; la unele f r u c t e
pe p a r t e a însorită apare o r o ş e a ţ ă c a r m i n î n c h i s . P r e z i n t ă
p u n c t e mici, p u ţ i n n u m e r o a s e , răspîndite neregulat pe. t o a t ă
suprafaţa fructului.
Pedunculul — lung, în m e d i e de 30 m m , de g r o s i m e
mijlocie, g a l b e n - b r u n , g l a b r u , u ş o r arcuit şi înfipt o b l i c s u b o
e x c r e s c e n ţ ă cărnoasă, semilignificat, c u lenticele a p a r e n t e .
Cavitatea pedunculară — de a d î n c i m e m i c ă , îngustă, c u
l>u ţiu ă rugină.
Caliciul — deschis, f o r m a t din sepale subţiri, filiforme,
pubeseente.
Cavitatea calicială — de a d î n c i m e m i c ă , în f o r m ă d e far­
furie, c u pieliţa uşor încreţită şi a c o p e r i t ă c u rugiuă.
Fig. 1 1 2 . - Orzeşti.
Pieliţa — groasă, netedă, lucioasă, aderentă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , d e f o r m ă c o n i c ă , c u pereţii tari.
Inima — m i c ă , eliptică, alungită spre caliciu, d e l i m i t a t ă d e sclereide n u m e r o a s e .
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , eliptice, înguste, c u pereţii netezi, lucioşi.
 30(1 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Seminţele — mari, o v o i d e , eu u n c i o c scurt, de culoare, b r u n ă deschis.

Axul — m i c , închis.
Pulpa — albă-gălbuie, tare, c r o c a n t ă la î n c e p u t şi p u ţ i n suculentă, a p o i u n t o a s a ,
suculentă, d u l c e , a r o m a t ă şi c u slabă astringenţă.
Maturitatea de consum — î n c e p e la sfîrşitul lunii iulie şi se prelungeşte p î n ă în a d o u a
d e c a d ă a lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul Orzeşti se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lîngă case.

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец июля—середина августа.

Румынский сорт, распространенный в Мунтении и Молдове.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
засухе, болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — н е б о л ь ш о й и л и н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й ,
б у т ы л о ч н о й ф о р м ы с д л и н н о й ш е й к о й , ж е л т ы й , на с о л н е ч н о й с т о р о н е б о л е е и н т е н с и в ­
ного цвета, иногда с карминовым румянцем с редкими, мелкими точками; м я к о т ь
ж е л т о в а т о - б е л а я , твердая, х р у с т я щ а я , сначала мало сочная, а п о з ж е маслянистая,
сладкая, ароматная, слегка терпкая; хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — fin j u i l l e t — m i - a ô u t .
Variété autochtone, répandue en Valachie et en Moldavie.
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f , r u s t i q u e , résistant a u x fortes gelées, à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é , c a l e b a s s i f o r m e a l l o n g é ; j a u n e , d ' u n e
c o u l e u r plus intense d u c ô t é d u soleil, parfois n u a n c é d e r o u g e - c a r m i n , a v e c d e p e t i t s
p o i n t s rares. Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , c r o q u a n t e , d ' a b o r d p e u j u t e u s e , p a r la suite
b u t y r e u s e , sucrée, a r o m a t i q u e ; u n p e u a s t r i n g e n t e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of July - mid-August.

Native variety, common in Wallachia and Moldova.
Tree – vigorous, long life, strong, resistant to heavy frost, drought, fungal diseases and insects.
Abundant and regular fruiting.
Fruit – small or sub-medium, pyriform, calebassiforme, elongated yellow, a colour more intense on side
of the sun, sometimes tinged with red-carmine, with a few small points. Flesh yellowish-white, firm, crisp, juicy
bit first, then buttery, sweet, aromatic, slightly astringent. Good quality.
 ZAHAROASA DE R E E A

S i n o n i m e : nu se cunosc.

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t in z o n a d e l u r o a s ă a M u n ţ i l o r S e b e ş u l u i şi R e t e ­
zatului d i n R e g i u n e a H u n e d o a r a .

Răspîndire. î n c u l t u r ă este p u ţ i n r ă s p î n d i t ; se întîlneşte c a p o m răzleţ, în a m e s t e c

c u alte soiuri, în grădinile de lingă case d i n c o m u n e l e R e g i u n i i H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l are o v i g o a r e m i j l o c i e , este sănătos şi trăieşte 6 5 — 8 0 ani. N u este p r e t e n ţ i o s

faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă , este rezistent la ger, secetă, p r e c u m şi la b o l i şi d ă u n ă t o r i ;
u n e o r i însă frunzele sînt p u t e r n i c a t a c a t e d e r a p ă n .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7 - 8 zile.
I n t r ă relativ d e v r e m e p e r o d şi r o d e ş t e a b u n d e n t în f i e c a r e a n . U n p o m în v î r s t a
d e 4 5 — 5 0 ani p r o d u c e 125 — 135 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sînt de calitate b u n ă , c u u n c o n ţ i n u t foarte b o g a t în z a h ă r şi c u a c i d i t a t e
p o t r i v i t ă . S e folosesc n u m a i p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ; la fierbere se s f ă r î m ă .
Sînt slab rezistente la c ă d e r e , n u s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă n u m a i 3 — 4 zile d u p ă
recoltare.
Calităţi : rusticitatea, p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă a p o m u l u i şi c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : dimensiunile m i c i ale fructului şi lipsa d e rezistenţă la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 9 — 1 0 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e ,
c u s c o a r ţ a brună-cenuşie, cu crăpături l o n g i t u d i n a l e mari şi a d i n e i .
Coroana — variabilă ca f o r m ă , g l o b u l o a s ă sau larg-piramidală.
Hamurile de schelet — în n u m ă r d e 6 — 8 , lungi, groase, a r c u i t e , f o r m e a z ă cu a x u l u n
u n g h i d e ramificare c u p r i n s între 4 5 — 8 0 ° ; s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie, c u l e n t i c e l e neuni­
f o r m e , aşezate l o n g i t u d i n a l .
Ramurile de rod — destul de dese, r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
392 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u scoarţa de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , m a t ă
sau l u c i o a s ă , slab pubescenţi.
Mugurii vegetativi — mici, conici, puţin p u b e s c e n ţ i , cafenii, c u vîrful îndepărtat
de ramură.
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , b o m b a ţ i , slab p u b e s c e n ţ i , c u solzii
strînşi şi lipiţi, d e c u l o a r e cafenie-deschis.
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , c u l u n g i m e a d e 60 — 70 m m şi l ă ţ i m e a de 3 9 — 5 0 m m ,
eliptice, cu vîrful şi b a z a r o t u n j i t ă şi c u marginile întregi. P e ţ i o l u l subţire şi foarte lung,
30 — 70 m m , v e r d e - a l b i c i o s , g l a b r u .
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe c o m p a c t e , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , m a i rar s u b m i j l o c i e , H = 4 1 — 5 2 m m şi D = 2 8 — 4 3 m m ; greu­

tatea de 2 5 — 5 0 g.
Forma — p i r i f o r m â , regulată, c u suprafaţa o n d u l a t ă (fig. 1 1 3 ) .
Culoarea — de f o n d g a l b e n ă c u n u a n ţ ă v e r z u i e , iar cea a c o p e r i t o a r e ruginie, m a i intens
n u a n ţ a t ă p e p a r t e a e x p u s ă la soare. S u b pieliţă se o b s e r v ă p u n c t e
verzi, mici, numeroase, puţin vizibile.
Pedunculul — d e 2 6 — 4 3 m m l u n g i m e , subţire, m a i îngroşat
la b a z ă , s e n u b g n i f i c a t , arcuit, d e c u l o a r e cafenie, g l a b r u .
Cavitatea pedunculară — inexistentă. î n apropierea p e d u n c u -
lului se o b s e r v ă p r e z e n ţ a unui m a m e l o n de f o r m ă neregulată.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e sau m a r e , deschis, f o r m a t din
sepale lungi, a s c u ţ i t e la vîrf, răsfrinte m u l t in afară, de culoare
b r u n ă - a l b i c i o a s ă , uscate, p u ţ i n p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — superficială, largă, n e r e g u l a t ă .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , n e t e d ă , a c o p e r i t ă c u u n strat
subţire d e p r u i n ă , slab a d e r e n t ă la p u l p ă , nerezistentă.
Cavitatea subcalicială — de mărime mijlocie, în f o r m ă de
ceaşcă.
Inima — m i j l o c i e , o v a l ă , aşezată central, slab delimitată.
Lojile — înalte, o v a l e , destul d e largi, c u pereţii d e c u l o a r e
albă-gălbuie..
Seminţele — mari, înguste, c u vîrful ascuţit, p l i n e , de culoare
cafenie închis.
Fig. 113. — Zaharoasa
dc Reea.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială fusiformă, îngustă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , suculentă, f o n d a n t ă , f o a r t e d u l c e , pu­
ţin a c i d u l a t ă , r ă c o r i t o a r e , p l ă c u t a r o m a t ă , cu*sclereide în j u r u l inimii.
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u p r i m a d e c a d ă a l u m i august.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul Z a h a r o a s a d e R e e a se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e Ungă case

în z o n a dealurilor înalte din R e g i u n e a H u n e d o a r a .
 ZAHAROASA DE REEA 393

РЕЗЮМЕ

Созревание — первая декада августа.

Местный сорт, сформировавшийся в холмистой зоне г о р н о г о х р е б т а Себеш и
Ретезату Х у н е д о а р с к о й области.
Дерево—средней силы р о с т а , сравнительно долговечное, нетребовательное к
почвенным и климатическим условиям, устойчивое к морозам, засухе, болезням и
в р е д и т е л я м ; дает обильные и е ж е г о д н ы е у р о ж а и .
Плод — н е б о л ь ш о й , г р у ш е в и д н ы й с волнистой поверхностью, зеленовато-
ж е л т ы й с р ж а в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , с о ч н а я ,
тающая, очень сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю и приятным ароматом, с каменистыми
клетками вокруг сердцевины; хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — p r e m i è r e décade d'août.

V a r i é t é originaire d e la z o n e des collines a u p i e d des m o n t s S e b e ş e t E e t e z a t ( r é g i o n
de H u n e d o a r a ) .
Arbre — d e vigueur m o y e n n e , assez longétif, p e u difficile sous l e r a p p o r t d u sol
et d u c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s
et a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t , p i r i f o r m e , à surface o n d u l é e ; j a u n e - v e r d â t r e , se c o u v r a n t d e r o u g e -
rouille à l'insolation. Chair b l a n c - j a u n â t r e , j u t e u s e , f o n d a n t e , très sucrée, l é g è r e m e n t
a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e , grenue a u c e n t r e . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the first decade of August.

Variety native to the area of foothills and mountains Sebeş and Retezat (Hunedoara).
Tree – medium vigour, very long-life, little difficult in the report of the soil and climate, resistant to
extreme cold, drought, fungal diseases and insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – small, pear-shaped, wavy surface, yellow-green, being covered with rust-red sunburn. Flesh
yellowish white, juicy, melting, very sweet and slightly tart, with pleasant aroma, grainy centre. Good quality.
 VĂRATICE DE TG.-NE A M T

Sinonime : Dulci.

Origine. Soi local, f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din z o n a deluroasă a M o l d o v e i .

Răspîndire. E s t e răspîndit în centrele p o m i c o l e din P a i o n u l T g . - N e a m ţ , Eegiunea

Bacău.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este v i g u r o s , l o n g e v i v , a t i n g î n d vîrstă d e peste 100 ani. N u este pretenţios

faţă d e c l i m ă şi sol ; este rezistent la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
înfloreşte semitimpuriu. P r o d u c e regulat, în medie 300—350 k g fructe de p o m .
F r u c t e l e se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă . Sînt rezistente la t r a n s p o r t
şi se p o t p ă s t r a 1 0 — 1 2 zile d a c ă sînt culese în pîrgă.
Calităţi : rusticitatea, longevitatea şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi gustul
b u n al fructelor.
Defecte : scurta p e r i o a d ă d e p ă s t r a r e a fructelor.

POMUL

P o m u l este d e talie m a r e , c u t r u n c h i u l inalt, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie închis, pre-

z e n t î n d c r ă p ă t u r i adinei, l o n g i t u d ' n a l e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , p o t r i v i t d e deasă.
Hamurile de schelet — l u n g i şi g r o a s e , în n u m ă r d e 8 — 9, g e n i c u l a t e , c u scoarţa de
c u l o a r e cenuşie închis ; ramurile d e d o i ani d e c u l o a r e verzuie-măslinie, c u lenticele nu­
meroase, orbiculare.
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e în majoritate prin ţ e p u ş e inelate, g r o a s e şi prin
burse,
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, d r e p ţ i , d e c u l o a r e verzuie-măslinie, cu len­
ticele m i c i , e l i p t i c e .
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , c u vîrful p u ţ i n întors şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , d e
culoare brună-roşcată, cu perniţe proeminente.
Mugurii floriferi — mari, b o m b a ţ i , a s c u ţ i ţ i la vîrf, de c u l o a r e b r m i ă - r o ş e a t ă .
 VĂRATICE DE TG. N E A M Ţ Я95

Frunzele — de m ă r i m e mijlocie, a v î n d în m e d i e l u n g i m e a d e 62 m m şi l ă ţ i m e a d e
47 m m , de f o r m ă o v a t ă , c u vîrful a c u m i n a t , m a r g i n i l e întregi sau fin d i n ţ a t e şi baza r o ­
tunjită. L i m b u l g r o s , d e c u l o a r e v e r d e închis, n e t e d , p u b e s c e n t . P e ţ i o l u l l u n g d e 15 — 17 m m ,
rte g r o s i m e mijlocie.
Florile — cîte 6 — 7 într-o inflorescenţă, cu petalele o v a t - r o t u n j i t e , a l b e , d i s t a n ţ a t e
între ele.
FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 56 m m şi D = 58 m m ; g e u t a t e a d e 90 g.
Forma — sfero-conică, uşor t u r t i t ă Ungă caliciu şi scurt î n g u s t a t ă spre p e d u n c u l , cu
diametrul m a x i m situat c ă t r e c a l i c i u . î n secţiune
longitudinală fructul este simetric, iar în secţiune
transversală neregulat (fig. 1 1 4 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , la maturitatea
completă galbenă-limonie. Prezintă puncte foarte
m i c i , abia vizibile, d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e şi p u ­
ţină rugină a ş e z a t ă în f o r m ă d e p e t e rare.
Pedun cuiul — lung, î n m e d i e d e 25 m m , de
grosime mijlocie, b i n e prins de ramură, puţin
c u r b a t şi î n g r o ş a t la b a z ă , de c u l o a r e cafenie-găl-
buie, înfipt o b l i c în f r u c t .
Cavitatea pedunculară — superficială, c u o
e x c r e s c e n ţ ă cărnoasă într-o p a r t e .
Caliciul — deschis, d e m ă r i m e mijlocie, for­
m a t din sépale d e c u l o a r e v e r d e - a l b i c i o a s ă , p u b e s ­
cente.
Cavitatea calicială — d e a d î n c i m e şi lărgime
mijlocii, cu creste largi, r o t u n j i t e . F i g m _ v ă r a t i c c d e T g .. N e a m ,
Pieliţa— subţire, netedă, l u c i o a s ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , superficială, în f o r m ă d e V .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , î n c o n j u r a t ă de n u m e r o a s e sclereide.
Lojile — largi, a d î n c i , c u pereţii lipsiţi d e crăpături.
Seminţele — mari, o v o i d e , d e c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă .
Axul — m i c şi îngust.
Pulpa — albă, c r o c a n t ă , suculentă, d u l c e , c u slabă a c i d i t a t e , fin a r o m a t ă şi c u g u s t
plăcut.
Maturitatea de consum — in p r i m a j u m ă t a t e a lunii august.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l V ă r a t i c e d e T g . - N e a m ţ se r e c o m a d ă p e n t r u c u l t u r ă în z o n a de­
luroasă a M o l d o v e i , c u d e o s e b i r e p e n t r u grădinile d e lîngă case.

РЕЗЮМЕ

Созревание — первая п о л о в и н а а в г у с т а .
Местный сорт, распространенный в холмистой зоне Молдовы.
 396 SOIURI DE PAR A U T O H T O N E . N E R A I O N A T E

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з н я м и вреди­
телям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н ы й , с л е г к а п р и п л ю с н у т ы й к ч а ш е ч к е ,
желтый с очень мелкими желтовато-белыми т о ч к а м и ; м я к о т ь белая, х р у с т я щ а я ,
сочная, сладкая со слабой кислотностью и нежным ароматом; довольно хоро­
шего качества.

KÉSUMÉ

Maturité — première quinzaine d'août.

V a r i é t é l o c a l e , originaire des bassins fruitiers de la z o n e des c o l l i n e s , de la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, résistant a u x fortes gelées, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i -
q u e s e t aux insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n , s p h é r i c o - c o n i q u e , f a i b l e m e n t aplati vers l ' œ i l ; j a u n e , a v e c
de très p e t i t s p o i n t s b l a n c - j a u n â t r e . Chair b l a n c h e , c r o q u a n t e , j u t e u s e , s u c r é e , m o d é -
rément acidulée, finement aromatique. D'assez bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – the first half of August.

Local variety originating from fruits basins of Moldova hills area.
Tree – vigorous, long-life, resistant to heavy frosts, fungal diseases and insects and abundant fruiting
regularly.
Fruit – sub-medium, round-conical, slightly flat to the eye, yellow, with very small yellowish-white
issues. Flesh white, crisp, juicy, sweet, mildly tangy and delicately aromatic. Fairly good quality.
 P E R I S O A R E DE REEA

Sinonimi' : ШД se- cunosc.

Origine. S o i a u t o h t o n , format m centrele p o m i c o l e din Bud-vestul T r a n s i l v a n i e i .

Băsplndire. E s t e răspîndit în E e g i u n e a H u n e d o a r a , mai ales in centrul pomicol

Eeea din Eaionul Haţeg.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s . Trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d vîrstă d e 70 —80 ani şi reuşeşte a l t o i t

p e sălbatic. STu are e x i g e n ţ e faţă de c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă , este rezistent la b o l i şi d ă u ­
nători.
î n f l o r e ş t e d e t i m p u r i u . P r o d u c e r e g u l a t şi a b u n d e n t ; u n p o m în v î r s t ă de 4 0 — 5 0 ani
p r o d u c e în m e d i e 120 — 140 k g fructe, iar p r o d u c ţ i a m a x i m ă p o a t e d e p ă ş i 350 kg.
F r u c t e l e sînt foarte b u n e la g u s t şi se folosesc p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă ,
p e n t r u d u l c e a ţ ă , c o m p o t sau uscare ; n u se sfărîmâ la fierbere. Sînt rezistente la t r a n s p o r t ,
însă nu rezistă Ia p ă s t r a r e . Sînt rezistente la boU şi d ă u n ă t o r i .
Calităţi : rusticitatea şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i , g u s t u l f o a r t e b u n al fructelor.
Defecte : dimensiunile m i c i şi p e r i o a d a s c u r t ă d e p ă s t r a r e a fructelor.

POMUL

P o m u l este de talie m a r e , a v î n d trunchiul d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u ­

loare c e n u ş i e - b r u n ă , prezentând crăpături l o n g i t u d i n a l e , dese, a d î n c i , de l ă r g i m e m i j l o c i e ,
neregulate.
Coroana — p i r a m i d a l ă , neregulată.
Ramurile de schelet — foarte lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a brună-
cenuşie, c u crăpături l o n g i t u d i n a l e ; p e ramurile m a i tinere n u m e r o a s e lenticele m i c i , c e n u ş i i ,
aşezate transversal.
Ramurile de rod — scurte, reprezentate de pinteni, ţ e p u ş e şi burse, c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e cenuşie, m a t ă , aspră.
 398 SOIURI DE PAR A U T O H T O N E , N E R A I O N A Т Е

Lăstarii — lungi, subţiri, d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , m a t ă sau lucioasă, glabri.

Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , rotunjiţi la vîrf, cafenii, p u b e s c e n ţ i , c u vîrful
î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e perniţe slab p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m i c i , o v o i z i , scurţi, groşi, cafenii, glabri sau slab p u b e s c e n ţ i , c u
solzii strîns lipiţi.
Frunzele — m i c i sau mijlocii, c u l u n g i m e a d e 42 — 71 m m şi l ă ţ i m e a d e 3 6 — 4 7 m m ,
o v a t e sau eliptice, c u vîrful a c u t sau r o t u n j i t , b a z a rotunjită şi marginile întregi. L i m b u l
de g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e deschis, c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , l u c i o s , g l a b r u p e faţa
superioară. P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , g l a b r u .
Florile — dispuse în inflorescenţe dese, sînt mici, c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — f o a r t e m i c ă s a u m i c ă , H = 3 2 — 4 4 m m şi D = 2 3 — 3 2 m m ; greutatea
de 1 5 - 3 0 g .
Forma — p n i f o r m ă , c u c o n t u r u l neregulat, adeseori o n d u l a t (fig. П.">).
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă , c e a a c o p e r i t o a r e ruginie, iar pie p a r t e a însorită, r o z ,
împestriţată cu puncte mici, numeroase, de culoare gălbuie.
Pedunculul — lung d e 3 2 — 4 0 m m , subţire, semiUgnificat,
adesea ierbaceu, arcuit, p u ţ i n u m f l a t la c a p e t e , d e c u l o a r e galbenă-
verzuie, b i n e prins d e r a m u r ă , înfipt o b l i c p e u n m a m e l o n .
Cavitatea pedunculară — inexistentă.
Caliciul — deschis, f o r m a t d i n sepale lungi şi înguste, ascuţite,
uscate şi întinse p e fruct, d e c u l o a r e brună-cenuşie, slab p u b e s e e n t e .
Cavitatea calicială — superficială, largă, î n f o r m ă d e farfurie,
neregulată.
Pieliţa — de grosime mijlocie, netedă, unsuroasă, plăcut
parfumată, aderentă la pulpă.
Cavitatea subcalicială — d e lărgime mijlocie, d e adîncime mică,
în f o r m ă d e c e a ş c ă .
Inima — m a r e , o v o i d ă , aşezată central, slab d e l i m i t a t ă .
Lojile — largi, înalte şi destul d e adinei, c u pereţii albi-gălbui.
Seminţele — m i c i , o v o i d e , ascuţite l a vîrf şi rotunjite la b a z ă ,
d e c u l o a r e cafenie-negricioasă ; f o a r t e m u l t e sîut seci.
Fig. 115. — Perişoare de
Reea. Axul — închis, m a r c a t d e o linie.
Pulpa — albă-gălbuie, semicrocantă, suculentă, răcoritoare,
dulce, cu aciditate plăcută, aromă caracteristică, sclereide p u ţ i n e , gustul în general
foarte b u n .

Maturitatea de consum — în p r i m a j u m ă t a t e a lunii august.

E E C O M A N D Ä R I . S o i u l P e r i ş o a r e d e R e e a se r e c o m a n d ă p e n t r u cultură în grădinile d e
l î n g ă case î n z o n a dealurilor înalte d i n R e g i u n e a Hunedoara.
 PI I I I ' . J U K I DE REEA 399

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из ю г о - з а п а д н о й ч а с т и Т р а н с н л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и
вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — о ч е н ь м е л к и й или м е л к и й , г р у ш е в и д н ы й с н е п р а в и л ь н ы м о ч е р т а н и е м ,
ж е л т ы й , п о к р ы т ы й р ж а в ч и н о й и с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь
желтовато-белая, сочная, сладкая с приятной кислотностью,характерным ароматом
и редкими каменистыми клетками ; качество хорошее.

EÉSUMÉ

Maturité — première quinzaine d'août.

V a r i é t é originaire d u s u d - o u e s t d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre - v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x
insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — très p e t i t o u p e t i t , p i r i f o r m e , à p o u r t o u r irrégulier ; j a u n e , r e c o u v e r t d e
rouille et f a i b l e m e n t t e i n t é d e r o u g e a u soleil. Chair b l a n c - j a u n â t r e , j u t e u s e , sucrée, agréa-
blement a c i d u l é e , à l ' a r ô m e c a r a c t é r i s t i q u e , p e u g r e n u e . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the first half of August.

Variety from south-west of Transylvania.
Tree – vigorous, long life, strong, resistant to fungal diseases and insects, regular and abundant fruiting.
Fruit – small or very small, pear-shaped, with irregular outline, yellow, covered with rust and weakly
stained red in the sun. Yellowish-white flesh, juicy, sweet, pleasantly tart, aroma characteristic bit grainy. Good
quality.
 G Î T U I T E DE VARA

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i local, f o r m a t în c e n t r e l e p o m i c o l e din regiunea a I V - a - S u b c a r p a t i c ă

de est.

Răspîndirc. E s t e răspîndit în z o n a de coline a p o d g o r i i l o r N i c o r e ş t i , P a n c i u şi O d o -

beşti, din E e g i u n e a G a l a ţ i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e , c u o d u r a t ă de v i a ţ ă între 40 şi 50 ani. N u este p r e ­

t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e de sol şi c l i m ă , este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
E o d e ş t e regulat şi a b u n d e n t . U n p o m în vîrsta de 40 d e ani p r o d u c e în m e d i e 80 —
K)0 k g fructe.
F r u c t e l e sînt b u n e la g u s t şi se folosesc în stare p r o a s p ă t ă . Sînt r e z i s t e n t e la t r a n s p o r t
b o l i şi d ă u n ă t o r i ; sînt însă slab rezistente la c ă d e r e şi n u se p ă s t r e a z ă în stare p r o a s p ă t ă .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i şi g u s t u l b u n al fructelor.
Defecte : slaba rezistenţă la c ă d e r e si păstrare a fructelor.

POMUL

P o m u l este d e talie m i j l o c i e , a v î n d t r u n c h i u l g r o s , eu s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie-

b r u n ă , c u c r ă p ă t u r i î n g u s t e , destul de a d î n c i , neregulate.
Coroana — p i r a m i d a l ă a p r o a p e fusiformă, c u înălţimea de 7 — 9 m şi diametrul
d e 6 — 7 m.
Ramurile de schelet — lungi, de grosime mijlocie, drepte, cu scoarţa cenuşie, crăpată
n e r e g u l a t , c u lenticele n u m e r o a s e , e l i p t i c e , b r u n e , aşezate transversal.
Ramurile de rod — lungi, r e p r e z e n t a t e p r i n smicele, nuieluşe şi m l ă d i ţ e , c u s c o a r ţ a
de culoare cenuşie, mată, netedă.
Lăstarii — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , glabri, d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , s e m i l u c i o a s ă .
M injurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u virful ascuţit şi î n d e p ă r t a t d e ramură, de c u ­
loare brună-cenuşie.
 QITUITE DE VARA 401

Mugurii jlorijeri — m i j l o c i i , o v o i z i , de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e .
Frunzele — m i j l o c n sau m i c i , d o 5 2 — 6 2 m m l u n g i m e şi 3 4 — 4 6 m m l ă ţ i m e , d e f o r m ă
v a r i a b i l ă , o v a t e , r o t u n j i t e la b a z ă şi c u marginile crenate. Limbul subţbe, membranos,
de c u l o a r e v e r d e p e faţa superioară şi v e r d e - a l b i c i o a s ă , n e t e d , g l a b r a , s e m i l u c i o s p e c e a
inferioară. Petrolul lung şi subţire, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , g l a b r u .
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , dispuse în inflorescenţe dose.

FRUCTUL

Mărimea — mică, H = 63 — 79 m m şi D = 3 9 — 4 3 m m ; greutatea de 30—50 g.

Forma — m ă c i u c a t ă , neregulată, g î t u i t ă lung, în secţiune t r a n s v e r s a l ă c u contur
regulat, u n e o r i p u ţ i n c o s t a t (fig. 1 1 6 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă c u r o ş u - b r u n pe partea expusă la
soare. S u b pieliţă, p r e z i n t ă p u n c t e v e r z i , mari, neregu­
late, slab v i z i b i l e . A s p e c t u l e x t e r i o r al fructului destul
de frumos.
Peduncnlnl — d e l u n g i m e şi g r o s m i e m i j l o c i i , arcuit,
umflat la c a p e t e , s e m i b g n i f i c a t , d e c u l o a r e v e r d e , c u nu­
a n ţ ă b r u n ă - g â l b u i o , g l a b r u , slab prins d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — inexistentă, îrdocuită prin­
tr-un m a m e l o n neregulat.
Caliciul — deschis, eu sepale m i c i , l u n g i şi înguste,
cu vîrfurile răsfrînte î n afară, d e c u l o a r e v e r d e - a l b i c i o a s ă ,
pubescente.
Cavitatea calicială — i n e x i s t e n t ă , î n l o c u i t ă printr-un
mamelon cu marginile n e r e g u l a t e din cauza unor coas­
te şterse.
Pieliţa — subţire, netedă, ceroasă, curată, semilu-
eioasă, s e m i a d e r e n t ă , se r u p e u ş o r .
Cavitatea subcalicială — mică, în formă de ceaşcă-
Inima — o v a l ă , aşezată central, lipsită d e sclereide.
Lojile — m i j l o c n , destul d e spaţioase, r e n i f o r m e , c u
pereţii albi-gălbui, eu a s p e c t d e fildeş.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a s c u ţ i t e la vîrf şi F i g i 1 1 6 . _ ituite de vară.
G

rotunjite la b a z ă , de c u l o a r e cafenie î n c h i s .
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , slab suculentă, cu a c i d i t a t e slabă, p o t r i v i t d e d u l c e , a r o m a t ă ,
în general c u g u s t b u n .
Maturitatea de consuni — p r i m a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d fructe d e b u n ă calitate, soiul G i t u i t e d o v a r ă se r e c o m a n d ă

p e n t r u cultură iu grădinile d e lîngă case în z o n a c o l i n e l o r şi a dealurilor înalte.

2« - c. 2608
 402 SOIURI DE CAR AUTOHTONE, NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из в о с т о ч н о й х о л м и с т о й ч а с т и М о л д о в ы .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , с р а в н и т е л ь н о м а л о д о л г о в е ч п о е ( 4 0 — 5 0 л е т ) ,
нетребовательное к почве и климату, у с т о й ч и в о е к морозам, з а с у х е , болезням и вреди­
телям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — н е б о л ь ш о й в е л и ч и н ы , н е п р а в и л ь н о й п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы с о с ж а т о й
д л и н н о й ш е й к о й , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета с к р а п о в а т о - б у р ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч ­
ной с т о р о н е ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , м а л о с о ч н а я и с л а б о к и с л о в а т а я , у м е р е н н о
сладкая, ароматная ; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — première quinzaine d'août.

V a r i é t é l o c a l e , originaire de la z o n e des collines, est d e la M o l d a v i e .
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , d ' u n e l o n g é v i t é r e l a t i v e m e n t réduite ( 4 0 — 5 0 a n s ) ,
p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol et d u c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s e t a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — p e t i t , irrégulier, en f o r m e d o massue, à l o n g c o l ; j a u n e - v e r d â t r e , v e r m i l l o n n é
d e r o u g e - b r u n d u c ô t e e x p o s é a u soleil. Chair b l a n c - j a u n â t r e , l é g è r e m e n t juteuse et acidulée,
assez sucrée, a r o m a t i q u e . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the first half of August.

Local variety from the east of Moldova hilly area.
Tree – medium vigour, longevity of a relatively small (40-50 years), slightly difficult in the ratio of soil
and climate, resistant to extreme cold, drought, disease and insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – small, irregular shaped club do a long neck, yellow-green, vermilion red-brown of the coast in
summer. Flesh yellowish-white, juicy and slightly tart, very sweet, aromatic. Good quality.
 SEINE

Sinonime : nu se c u n o s c .

Origine. Soi a u t o h t o n , f o r m a t in b a z i n u l p o m i c o l H u n e d o a r a .

Răspîndirc. E s t e p u ţ i n răspîndit şi se întîlneşte c a p o m răzleţ în grădinile d i n A l -

maşu-de-Mijloe, Eaionul Orăştie, Eegiunea Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , trăieşte f o a r t e m u l t , d e p ă ş i n d vîrsta d e 100 ani.üSTu este p r e ­

tenţios faţă de sol şi c l i m ă ; este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i . E o d e ş t e
abundent în fiecare an.

FRUCTUL

Mărimea — foarte m i c ă , H = 2 5 — 2 6 m m şi D = 2 5 — 2 7 m m ; g r e u t a t e a d e 2 5 — 3 0 g .
Forma — sferică, u n e o r i p u ţ i n alungită sau t u r t i t ă (fig. 1 1 7 ) .
Culoarea — v e r d e - c e n u ş i e , u n i f o r m ă , c u n u a n ţ ă albăstruie.
Peduiiculul — l u n g şi g r o s , d r e p t , îngroşat spre fruct, semi-
lignificat, d e c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e .
Cavitatea pedu нсidară — i n e x i s t e n t ă , înlocuită printr-o um­
flătură la b a z a pedunculului.
Caliciul — m a r e , f o r m a t d i n s e p a l e s c u r t e , t a r i , u n i t e l a b a z ă ,
răsfiînte în afară, de c u l o a r e cenuşie, p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — superficială, c u pereţii netezi şi m a r g i n i l e
rotunjite.
Pielita — groasă, tare, m a t ă .
Cavitatea subcalicială — m a r o , în f o r m ă d e c u p ă .
Inima — m a r e , în f o r m ă d o c e a p ă , aşezată central, slab de­
limitată. F l g . m _ S e i n e -

Lojile — mici, o v a l e , c u pereţii întregi, albi.

Seminţele — mici, ovoide, scurt ascuţite, bombate, cîte două într-o lojă.
Axul — mare, formează o cameră axială fusiforma, puţin deschisă către loji.
 HM SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Palpa — albă-verzuie, tare, la m a t u r i t a t e d e v i n e m ă l ă i a ţ ă şi se brunifiea.

Maturitatea de consum — la î n c e p u t u l lunii a u g u s t şi se prelungeşte 1 0 — 1 5 zile.

RECOMANDĂRI. Soiul de p e r e Seine se r e c o m a n d ă pentru grădinile d e lîngă case din

z o n a deluroasă a R e g i u n i i Hunedoara.

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я п о л о в и н а а в г у с т а .
Местный сорт, распространенный в Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е ; у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е ,
болезням и вредителям ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Плод — мелкий, о к р у г л ы й , иногда немного п р о д о л г о в а т ы й или п р и п л ю с н у т ы й ,
с е р о в а т о - з е л е н о г о цвета с синеватым о т т е н к о м ; м я к о т ь з е л е н о в а т о - б е л а я , т в е р д а я ,
при п о л н о й з р е л о с т и с т а н о в и т с я р ы х л о й и б у р е е т , п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — première quinzaine d'août.

V a r i é t é originaire d e la r é g i o n de H u n e d o a r a .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f e t r u s t i q u e , résistant a u x fortes gelées, à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s ; à fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — très p e t i t , s p h é r i q u e , parfois un p e u a l l o n g é o u a p l a t i ; vert-grisâtre,
n u a n c é d e b l e u â t r e . Chair b l a n c - v e r d â t r e , f e r m e , d e v e n a n t b l e t t e à pleine m a t u r i t é .
Qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – the first half of August.

Variety from the Hunedoara region.
Tree – vigorous, long life and strong, resistant to heavy frost, drought, fungal diseases and insects and
abundant fruiting regularly.
Fruit – very small, spherical, sometimes slightly flattened or elongated, green-greyish shade of blue.
Flesh greenish-white, firm, becoming fully mature chard. Poor quality.
 CETĂŢUI

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în bazinele p o m i c o l e d i n c e n t r u l M o l d o v e i .

Răspîndire. E s t e răspîndit în satele d e la sud-est d e I a ş i . I n satul C o m a r n a o c u p ă

u n l o c i m p o r t a n t p r i n t r e soiurile a u t o h t o n e de p ă r .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , este l o n g e v i v , a j u n g î n d p î n ă l a 1 8 0 — 2 0 0 ani. N u este preten­

ţios faţă de condiţiile d e sol şi c l i m ă . E s t e rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă tîrziu p e i o d , la vîrsta d e 8—10 ani de la p l a n t a r e . P r o d u c e în fiecare an, însă
n e u n i f o r m . P r o d u c ţ i a m e d i e este d e 300 — 400 k g de p o m , iar î n anii c u r e c o l t e a b u n d e n t e
p o m i i în vîrstă p r o d u c p î n ă la 600 — 700 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sînt de calitate m e d i o c r ă , rezistente la c ă d e r e , sensibile la t r a n s p o r t , se păs­
trează p u ţ i n , m a x i m u m 10 zile.
Calităţi : rusticitatea, p r o d u c t i v i t a t e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi rezistenţa
la cădere a fructelor.
Defecte : intrarea tirzie p e r o d , p e r i o a d a scurtă d e păstraro şi sensibilitatea la trans­
p o r t a fructelor.

POMUL

P o m u l este de talie mare, c u t r u n c h i u l d r e p t , n e r ă s u c i t .

Coroana — p i r a m i d a l ă , foarte v o l u m i n o a s ă , deasă.
Ramurile de schelet — lungi şi g r o a s e , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e castanie-cenuşie ; la ra-
ramurile tinere d e culoare castanie-verzuie, p r e v ă z u t ă c u n u m e r o a s e lenticele mari, elip­
t i c e , d e c u l o a r e cărămizie, dispuse l o n g i t u d i n a l .
Ramurile de rod — de lungime, şi g r o s i m e mijlocii, r e p r e z e n t a t e p r i n s m i c e l e şi n u i e ­
l u ş e d e c u l o a r e castanie verzuie ; garnisesc b i n e ramurile d e schelet.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, d o c u l o a r e castanie-verzuie, g l a b r i , c u
lenticele n u m e r o a s e , m i c i , eliptice, m a i rar o r b i c u l a r e , de culoare castanie-gălbuie, dispuse
neregulat.
406 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAICNATE

Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , cu vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t puţin de ramură, de

c u l o a r e castanie închis, glabri, aşezaţi p e perniţe s l a b p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — destul d e mari, c u vîrful rotunjit, d e c u l o a r e castanie î n c h i s ,
glabri.
Frunzele — m i c i , o v a t - a l u n g i t o , c u vîrful a o u m i n a t şi a p l e c a t în j o s , marginile f o a r t e
fin serate, uneori întregi, iar b a z a rotunjită sau uşor î n g u s t a t ă . L i m b u l subţire, de c u l o a r e
v e r d e î n c h i s l u c i o s , c u suprafaţa a p r o a p e n e t e d ă şi g l a b r a p e a m b e l e feţe, de consistenţă
p i e l o a s ă . P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, d e c u l o a r e v e r d e p a l , g l a b r u .
Florile — dispuse cîte 5—9 în inflorescenţe sferice, sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , cu p e ­
talele d o culoare albă.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , a v î n d în m e d i e H = 48 m m şi D = 42 m m ; g r e u t a t e a d e 45 g.
Forma — sferic-alungită, c u c o n t u r regulat (fig. 1 1 8 ) .
Culoarea — la î n c e p u t g ă l b u i e , la m a t u r i t a t e d e v i n e g a l b e n ă - l i m o n i e . P e suprafaţa
fructului se disting n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , circulare sau eliptice, d e c u l o a r e v e r z u i e , re­
p a r t i z a t e neregulat.
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, îngroşat
la inserţia c u r a m u r a , b i n e prins, semihgnificat, v e r d e des­
chis, către r a m u r ă castaniu-verzui, glabru, c u r b a t şi înfipt
o b l i c în fruct, uneori prezintă un guleraş cărnos la inserţia
cu fructul.
Cavitatea pedunculară — inexistentă.
Caliciul — deschis sau semideschis, c u sepalele mici,
uscate, glabre, distanţate la b a z ă şi cu viiturile răsfrînte
în afară.
Cavitatea calicială — m i c ă şi p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e
farfurie, c u marginile regulate.
Pieliţa — subţire, netedă, puţin lucioasă şi aderentă
la pulpă.
Cavitatea subcalicială — foarte mică, cilindrică, nu
comunică cu camerea axială.
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşezată spre caliciu.
Lojile — mici, înguste, cu pereţii albi-verzui şi fără
crăpături.
Fig. 118. - Cetătut.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , c u vîrful as­
c u ţ i t , d e culoare cafenie î n c h i s .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , fină şi destul d e m o a l e , suculentă, d u l c e , lipsită d e a c i d i t a t e
şi c u a r o m ă p l ă c u t ă ; d e v i n e r e p e d e m ă l ă i a ţ ă , p r ă b u ş i n d u - s e d o la m i j l o c .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u a d o u a d e c a d ă a lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l C e t ă ţ u i se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lingă case din bazinele

pomicole din centrul Moldovei.
 CETAŢUI 407

РЕЗЮМЕ

Созревание — середина а в г у с т а .
Местный сорт, распространенный в центре Молдовы.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , о ч е н ь д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ­
чивое к морозам, з а с у х е , болезням и вредителям, п л о д о н о с и т е ж е г о д н о , но неравно­
мерно.
Плод — м е л к и й , п р о д о л г о в а т о - о к р у г л ы й , л и м о н н о - ж е л т ы й с м е л к и м и з е л е н о в а т ы ­
ми т о ч к а м и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , н е ж н а я , д о в о л ь н о м я г к а я , с о ч н а я , с л а д к а я ,
лишенная к и с л о т н о с т и , б ы с т р о с т а н о в и т с я р ы х л о й ; п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а .

EÉ8UMÉ

Maturité — mi-août.
V a r i é t é originaire d u centre d e la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , très longétif, p e u e x i g e a n t q u a n t au sol, résistant a u x g r a n d s
froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification
régulière m a i s i n é g a l e .
Fruit — p e t i t , s p h é r i q u e - a l l o n g é ; jaune-citrin, a v e c d e p e t i t s p o i n t s v e r d â t r e s . Chair
b l a n c - j a u n â t r e , fine, assez t e n d r e , j u t e u s e , sucrée, d é p o u r v u e d ' a c i d i t é , d e v e n a n t a i s é -
ment blette. Qualité mediocre.

ABSTRACT

Maturity – mid-August.
Variety native, centre of Moldova.
Tree – vigorous, very long life, undemanding as to soil, resistant to extreme cold, drought, fungal
diseases and insects; fruiting steady but uneven.
Fruit – small, spherical-elongated citrine-yellow, with green dots. Flesh yellowish-white, thin, fairly
tender, juicy, sweet, free acidity, easily becoming overripe. Poor quality.
 GALBENE FĂINOASE

Sinonime : nu se c u n o s c .

Origine. Soi a u t o h t o n , f o a r t e v e c h i , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din R e g i u n e a H u n e ­

doara.

Răspîndire. S e întîlneşte c a p o m răzleţ î n grădinile d e lîngă case, în centrele p o m i c o l e

P e ş t e a n a , P e ş t e n i ţ a , D e m s u ş , Şteiu, R ă c h i t o v a , R a i o n u l H a ţ e g , R e g i u n e a H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s şi trăieşte m u l t , depăşind vîrstă d e 120 ani. N u este

p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d destul d e tîrziu şi r o d e ş t e a b u n d e n t în fiecare a n ; u n p o m î n vîrstă do
4 0 — 5 0 ani d ă 1 8 0 — 2 2 0 k g fructe anual.
F r u c t e l e sînt m i c i , d e calitate inferioară şi se folosesc m a i m u l t p e n t r u p r e p a r a r e a m a r ­
m e l a d e ! şi m a i p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ; t r e b u i e valorificate î n d a t ă d u p ă
r e c o l t a r e , d e o a r e c e n u se p ă s t r e a z ă şi n u s u p o r t ă t r a n s p o r t u l .
Calităţi : rusticitatea, v i g o a r e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi p r o d u c ţ i a abun­
dentă.
Defecte : calitatea inferioară a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o i m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e ­
nuşie, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e d e s e , destul d e a d î n c i .
Coroana — g l o b u l o a s ă , alungită, neregulată, f o r m a t ă dintr-un n u m ă r mare de ramuri.
Hamurile de schelet — în n u m ă r d e 8 — 1 0 , f o a r t e lungi, g r o a s e , arcuite, f o r m e a z ă c u
axul unghiuii de 45—60°.
Ramurile de rod — s c u r t e sau m i j l o c i i , r e p r e z e n t a t e prin pinteni, ţepuşe, burse,
smicele.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , glabri, c u s c o a r ţ a d o c u l o a r e g a l b e n ă - v e r ­
zuie, cu nuanţă cenuşie.
 GALBENE FĂINOASE 409

Mugurii vegetativi — m i j l o c i i , c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşe­

zaţi p e perniţe p r o e m i n e n t e , pubescenţi.
Mugurii floriferi - mari, o v o i z i , c u solzii lipiţi, s l a b p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — mijlocii, a v î n d 6 1 — 7 2 m m l u n g i m e şi 3 8 — 5 2 m m l ă ţ i m e , e l i p t i c e , cu
vîrful a s c u ţ i t şi marginile fiu serate. L i m b u l m e m b r a n o s , n e t e d , l u c i o s , g l a b r u p e faţa
superioară şi p u b e s c e n t p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l d e
3 8 — 7 1 mur l u n g i m e , subţire, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e .
Florile — g r u p a t e cîte 6—9 într-o inflorescenţă, sînt
de m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele a l b e , o v a t e .

FRUCTUL

Mărimea—mică, H = 4 1 — 4 9 m m şi D = 4 0 — 4 9 m m ;
g r e u t a t e a d e 4 0 — 5 0 g.
Forma — o v o i d ă , trasă spre c a b c i u , c u c o n t u r regulat
şi suprafaţa n e t e d ă (fig. 1 1 9 ) .
Culoarea — galbenă-verzuie, c u n u a n ţ ă r o z p e p a r ­
tea însorită. P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt î m p r ă ş t i a t e
p e t e şi p u n c t e d e rugină, iar sub pieliţă se o b s e r v ă p u n c t e
m i c i , dese, v e r z u i .
Pedunculul — de 35—46 m m lungime, de grosime
m i j l o c i e , semilignificat, g l a b r u , d e culoare v e r d e - g ă l b u i e ,
foarte b i n e prins d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — mică, îngustă şi p u ţ i n
adîncă, neregulată, cu o proeminenţă puternică i n f o r m ă n g i 1 1 9 . _ Galbene făinoase,
de m a m e l o n .
Caliciul — deschis, c u sepalele destul d e m a r i , a s c u ţ i t e , d e c u l o a r e cenuşie î n c h i s .
Cavitatea calicială — largă şi p u ţ i n a d î n c ă , c u m a r g i n i l e u ş o r o n d u l a t e .
Pieliţa — aspră, întinsă, m a t ă , de g r o s i m e m i j l o c i e .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e V ; staminele c u aşezare
mijlocie.
Inima — m a r e , în f o r m ă d e ridiche, a ş e z a t ă central, c o m u n i c ă cu cavitatea sub­
calicială.
Lojile - m i c i sau m i j l o c i i , j o a s e , o v a l e , c u pereţii a l b i - g ă l b u i .
Seminţele — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , r o t u n j i t e la b a z ă şi a s c u ţ i t e la vîrf, de
culoare cafenie.
Axul — m i c , a p r o a p e închis.
Pulpa — a l b ă , slab s u c u l e n t ă , făinoasă, u ş o r f o n d a n t a , p u ţ i n d u l c e , slab acidulată,
fără sclereide.

Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul G a l b e n e făiuoase nu se r e c o m a n d ă p e n t r u cultura m a r e .

 110 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
О ч е н ь с т а р ы й м е с т н ы й с о р т из Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .
Дерево — о ч е н ь с н л ь н о р о е л о е , к р у п н о е и д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ­
чивое к морозам, з а с у х е , болезням и вредителям; начинает п л о д о н о с и т ь поздно и дает
регулярные и обильные у р о ж а и .
Плод—мелкий, яйцевидный, зеленовато-желтый со слабым розовым румянцем
на с о л н е ч н о й с т о р о н е , с р ж а в ы м и т о ч к а м и и п я т н а м и и з е л е н о в а т ы м и п о д к о ж н ы м и
точками; мякоть белая, малосочная, мучнистая, легко тающая, малосладкая со
слабой к и с л о т н о с т ь ю , без каменистых к л е т о к ; низкого качества.

EÉSTJMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d ' a o û t .

Très a n c i e n n e v a r i é t é a u t o c h t o n e , d e la région d e H u n e d o a r a .
Arbre — très v i g o u r e u x , d e grandes p r o p o r t i o n s , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x
grands froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n
tardive, mais abondante et régulière.
Fruit — p e t i t , o v o ï d e ; j a u n e - v e r d â t r e , n u a n c é d e rose d u c ô t é e x p o s é au soleil,
p o i n t i l l é e t t a c h e t é d e r o u i l l e , a v e c des p o i n t s v e r d â t r e s s o u s - c u t a n é s . Chair b l a n c h e ,
p e u j u t e u s e , farineuse, l é g è r e m e n t f o n d a n t e , p e u sucrée et a c i d u l é e , d é p o u r v u e de c o n c r e -
t i o n s . D e q u a l i t é inférieure.

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Very old native variety of Hunedoara.
Tree – very strong, large proportions, long life, strong, resistant to extreme cold, drought, fungal
diseases and insects. Fruiting late, but plentiful and regular.
Fruit – small, ovoid, yellow-greenish, tinged with pink on the side exposed to the sun, dotted and
spotted with rust, green with dots under the skin. Flesh white, slightly juicy, mealy, slightly melted, slightly
sweet and tangy, devoid of concretions. Inferior quality.
 PARA DE APĂ

S i n o n i m e : germ. Wasserbirne.

O r i g i n e . S o i a u t o h t o n f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e d i n n o r d - e s t u l Transilvaniei.

R ă s p î n d i r c . E s t e p u ţ i n răspîndit şi se întîlneşte n u m a i p r i n g r ă d i n i l e de lîngă case

în E a i o n u l Bistriţa, E e g i u n e a C l u j .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t şi trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d vîrstă d e 9 0 — 1 0 0 ani. N u este pre­

t e n ţ i o s f a ţ ă d e sol şi este rezistent la ger, secetă, boli şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d tîrziu şi p r o d u c e p u ţ i n , însă în fiecare an. F r u c t e l e sînt m i c i , d e calitate
inferioară, nu s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se păstrează n u m a i c î t e v a zile.
Calităţi : rusticitatea şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i .
Defecte : p r o d u c ţ i a m i c ă şi c a l i t a t e a inferioară a fructelor.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d e 1 0 — 1 2 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , subţire, p u ţ i n ră­

s u c i t , c u scoarţa d e c u l o a r e b r u n ă , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , regulate.
Coroana — p i r a m i d a l ă , c u a x u l slab d e z v o l t a t .
JRamurile de schelet — d r e p t e , subţiri, p u ţ i n răsucite, b o g a t r a m i f i c a t e , formează
c u a x u l u n unghi de 4 5 ° .
Hamurile de rod — m i c i şi scurte, p r e d o m i n î n d ţepuşele şi bursele.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, arcuiţi, c u scoarţa n e t e d ă , l u c i o a s ă , de
culoare b r u n ă - v e r z u i e , c u lenticele m i c i , o r b i c u l a r e .
Mugurii vegetativi — mijlocii, c o m e i , c u vîrful a s c u ţ i t şi î n d e p ă r t a t de ramură.
Mugurii floriferi — m i c i , o v o i z i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , r o t u n d - o v a t e , c u vîrful a c u t , b a z a r o t u n j i t ă şi mar­
ginile serate n u m a i spre vîrf. L i m b u l de g r o s i m e mijlocie, pielos. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e şi
g r o s i m e mijlocii, d e c u l o a r e g a l b o n ă - v e r z u i e .
Florile — g r u p a t e c î t e 6—9 într-o inflorescenţă, sînt m i c i , c u petalele a l b e .
412 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , a v î n d în m e d i e H = 47 m m şi D = 41 m m , g r e u t a t e a de 35 —10 g.
Forma — p i r i f o r m ă , p u ţ i n a l u n g i t ă şi g î t u i t ă spre p e d u n c u l , r o t u n j i t ă spre caliciu,
cu c o n t u r regulat şi suprafaţa n e t e d ă (fig. 1 2 0 ) .
Culoarea — g a l b e n ă deschis, c u p e t e d e r u g i n ă şi n u m e ­
roase p u n c t e v e r z i .
Pedunculul — în m e d i e d e 47 m m lungime, de g r o s i m e
mijlocie, seinilignificat, î n g r o ş a t spre vîrf.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , asimetrică şi c u încreţituri
rare, m a r i .
Caliciul — destul d e m a r e , d e s c h i s , f o r m a t din sepale late
la b a z ă şi a s c u ţ i t e la vîrf, de c u l o a r e cenuşie închis.
Cavitatea calicială — largă, puţin adîneă şi cu pereţii
a c o p e r i ţ i c u rugină.
Pieliţa — n e t e d ă , l u c i o a s ă , g r o a s ă , c ă p t u ş i t ă d e un strat d e
sclereide m ă r u n t e şi dese.
Cavitatea subcalicială — largă şi puţin adîncă, în for­
mă de V .
Inima — m i c ă , o v a l ă , m ă r g i n i t ă de sclereide mai ales în
p a r t e a dinspre caliciu.
Lojile — m i c i , o v a l e , c u pereţii subţiri.
Seminţele—de m ă r i m e mijlocie, o v o i d e , c u a m b e l e capete
scurt a s c u ţ i t e , c o l o r a t e b r u n închis.
Fig. 120. — Para de apă.
Axul — m i c , deschis, alungit.
Pulpa — albă, moale, fondanta, foarte suculentă, chiar apoasă, d e s t u l de fină,
p u ţ i n d u l c e , slab a c i d u l a t ă , c u a r o m ă slabă şi fină.
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e cu a d o u a j u m ă t a t e a lunii august.

«
RECOMANDĂRI. Soiul Para. d e a p ă nu se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
Местный с о р т из северной Трансильваннн.
Дерево — у м е р е н н о г о р о с т а , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
з а с у х е и в р е д и т е л я м ; н а ч и н а е т п л о д о н о с и т ь п о з д н о и д а е т р е г у л я р н ы е , но у м е р е н ­
ные у р о ж а и .
Плод — м е л к и й , г р у ш е в и д н ы й , н е м н о г о п р о д о л г о в а т ы й и (.жатый к п л о д о н о ж к е ,
с в е т л о - ж е л т ы й с ржавыми пятнами и многочисленными зелеными т о ч к а м и ; м я к о т ь
б е л а я , м я г к а я , т а ю щ а я , о ч е н ь с о ч н а я и д а ж е в о д я н и с т а я , д о в о л ь н о н е ж н а я , мало­
сладкая, слабокисловатая со слабым и нежным ароматом; низкого качества.
 PARA DR APA ИЗ

RÉSUMÉ

Malurile — d e u x i è m e quinzaine d ' a o û t .

V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u n o r d de la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — de. v i g u e u r m o d é r é e , l o n g é t i f et r u s t i q u e , résistant a u x fortes g e l é e s , à
la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a i n i q u e s e t a u x insectes ; a f r u c t i f i c a t i o n tardive,
modérée, mais régulière.
Fruit — p e t i t , p i r i f o r m e , u n p e u a l l o n g é et étranglé vers le p é d o n c u l e ; j a u n e b l a f a r d ,
t a c h e t é d e rouille e t a b o n d a m m e n t , p i q u e t é de v e r t . Chair b l a n c h e , t e n d r e , f o n d a n t e , très
j u t e u s e , a q u e u s e m ê m e , assez fine, p e u sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , a l ' a r ô m e faible m a i s
fin. D e q u a l i t é inférieure.

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Native variety, northern Transylvania.
Tree – moderate vigour, long-life and strong, resistant to heavy frost, drought, fungal diseases and
insects; a late fruiting, moderate, but steady.
Fruit – small, pear-shaped, slightly elongated and strangled to peduncle; pale yellow, spotted with rust
and studded with plenty of green. Flesh white, tender, melting, very juicy, very watery, subtle, slightly sweet,
slightly tart flavour is low but fine. Inferior quality.
 LUNGI

S i n o n i m e : nn se c u n o s c .

Origine. Soi a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din E e g i u n e a Hunedoara.

R ă s p î n d i r c . E s t e p u ţ i n răspindit şi se întîlneşte c a p o m răzleţ în grădinile de l î n g ă

case în A l m a ş u - d e - M i j l o c , E a i o n u l Orăştie, E e g i u n e a H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte f o a r t e m u l t , d e p ă ş i n d vîrstă d e 100 — 120 ani. N u

este p r e t e n ţ i o s faţă de sol şi este rezistent la ger, s e c e t ă , b o l i şi
d ă u n ă t o r i . В о deşte a b u n d e n t în fiecare an.

FRUCTUL

Mărimea — mică, H = 35—45 m m şi D = 28—33 m m ;

greutatea d e 3 0 — 5 5 g.
Forma — piriform-alungită, c u c o n t u r neregulat şi suprafaţa
u ş o r o n d u l a t ă (fig. 1 2 1 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e , iar la m a t u r i t a t e a de consum
v e r d e - g ă l b u i e . P e t o a t ă suprafaţa fructului se o b s e r v ă n u m e r o a s e
p u n c t e cenuşii.
Pedunculul — d e 40 — 50 m m lungime, de grosime mijlocie,
d r e p t , semilignificat, d e c u l o a r e v e r d e .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , în f o r m ă d e şanţ circular în
jurul pedunculului, cu pereţii netezi şi c u m a r g i n i l e regulate.
Caliciul — mare, deschis, f o r m a t d i n sepale scurte, dresate,
c o n c r e s c u t e la b a z ă , d e c u l o a r e c e n u ş i e .
Cavitatea calicială —largă, superficială, c u marginile r e g u l a t e .
Pieliţa — groasă, m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d o U .
Inima — m a r e , fusiformă, asimetrică, slab d e l i m i t a t ă . Fig. 121. - Lungi.
 LUNGI 415

Lojile — m i c i , închise, c u pereţii netezi, d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .

Seminţele — m a r i , o v o i d e , c u vîrful ascuţit, asimetric b o m b a t e .
Axul — g r o s şi închis.
Pulpa — albă-vorzuie, tare, d u l c e , u ş o r a c i d u l a t ă , conţine numeroase sclereide.
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d fructele m i c i şi d e calitate m e d i o c r ă , soiul d e pere L u n g i nu se

r e c o m a n d ă p e n t r u e x t i n d e r e a în c u l t u r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , о ч е н ь д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ­
чивое к м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Плод—мелкий, продолговато-грушевидный, неправильной формы, со слабо-
волнистой п о в е р х н о с т ь ю , желтовато-зеленого цвета с многочисленными серыми,
точками; мякоть зеленовато-белая, твердая, сладкая, слабокнеловатая с множеством
каменистых к л е т о к ; посредственного качества.

R É S U M É

Maturitc — d e u x i è m e quinzaine d ' a o û t .

V a r i é t é a u t o c h t o n e , d e la r é g i o n d e H u n e d o a r a .
Arbre — v i g o u r e u x , très longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u s o l , r é s i s t a n t a u x g r a n d s
froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification
a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — petit, piriforme-allongé, à p o u r t o u r irrégulier et surface u n p e u o n d u l é e ;
vert-jaunâtre, a b o n d a m m e n t p o n c t u é de grisâtre. Chair b l a n c - v e r d â t r e , f e r m e , sucrée, légè-
rement a c i d u l é e , fort g r e n u e . D e qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Native variety of Hunedoara region.
Tree – vigorous, very long life, not exacting as to soil, resistant to extreme cold, drought, fungal
diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – small, pear-shaped, elongated, irregular outline and surface slightly undulating, green-yellow,
heavily dotted with gray. Flesh greenish-white, firm, sweet, slightly tart and very grainy. Poor quality.
 DURDUCE

S i n o n i m e : nu se cunosc.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t î n bazinele p o m i c o l e d i n R e g i u n e a H u n e d o a r a .

Răspindirc. E s t e p u ţ i n răspîndit şi se întîlneşte c a p o m răzleţ în grădinile d e lingă

case, în c o m u n a A l m a ş , R a i o n u l Orăştie, R e g i u n e a H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , este l o n g e v i v , destul d o v o l u m i n o s , rustic şi n u este p r e t e n ţ i o s

f a ţ ă d o sol. I n t r ă p e r o d la 7—8 ani altoit p e sălbatic, r o d e ş t e la î n c e p u t m o d e r a t , a p o i
t r e p t a t a j u n g e la r e c o l t e a b u n d e n t e .
F r u c t e l e sînt mici şi d e calitate m e d i o c r ă p e n t r u c o n s u m u l
în stare p r o a s p ă t ă şi se folosesc m a i m u l t p e n t r u u s c a t şi p e n t r u
distilare.
Calităţi : r u s t i c i t a t e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i .
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a fructelor p e n t r u c o n s u m u l în
stare p r o a s p ă t ă .

FRUCTUL

Mărimea — mică, H = 30—35 mm şi D = 3£ -37 m m ;

g r e u t a t e a d e 2 5 — 4 0 g.
Forma — piriformă, mult lărgită spre caliciu, c u contur
neregulat şi c u suprafaţa o n d u l a t ă (fig. 1 2 2 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , c u n u a n ţ ă de v e r d e m a i intens.
Fig. 122. — Durduce. Pcdiuiciilul — foarte lung, g r o s , d r e p t , lignificat, d o c u l o a r e
verde-gălbuie.
Cavitatea pedmiculară — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , cu pereţii netezi şi marginile n o r e g u l a t o .
Caliciul. — m a r e , deschis, f o r m a t d i n sépale d e l u n g i m e m i j l o c i e , răsfrinte în afară,
d e c u l o a r e cenuşie.
Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e m i j l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , c u pereţii uşor c u t a ţ i şi c u
m arginile ondulate.
 DURDUCE 417

Vielita — groasă, n e t e d ă , l u c i o a s ă , rezistentă.

Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e V .
lniiuu mare, iu f o r m ă d e c e a p ă , asimetrică, a ş e z a t ă c e n t r a l , b i n e delimitată.
Lojile — m i c i , închise, c u pereţii netezi.
ÎSemiiiţelc —• m i c i , o r o i d e , b o m b a t e , c u vîrful o b t u z .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială m a r e .
Pulpa — a l b ă , făinoasă, slab suculentă, d u l c e , lipsită d e a c i d i t a t e , uşor a r o m a t ă .
Maluiitutea de consum — la m i j l o c u l lunii a u g u s t şi se prelungeşte 1 0 — 1 5 zile.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul D u i d u c e nu se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание —• в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , к р у п н о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е ; в м о л о д о м в о з ­
р а с т е дает у м е р е н н ы е у р о ж а и , но п о з ж е у р о ж а й н о с т ь п о с т е п е н н о у в е л и ч и в а е т с я и
достигает обильных у р о ж а е в .
Плод — мелкий, г р у ш е в и д н ы й , с и л ь н о р а с ш и р е н н ы й к ч а ш е ч н о м у у г л у б л е н и ю с
волнистой п о в е р х н о с т ь ю , зеленовато-желтый; мякоть белая, мучнистая, малосоч­
ная, сладкая, лишенная к и с л о т н о с т и со слабым а р о м а т о м ; п о с р е д с т в е н н о г о качества.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d ' a o û t .

V a r i é t é a u t o c h t o n e , d e la r é g i o n d e H u n e d o a r a .
Arbre — v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , l o n g é t i f et r u s t i q u e ; c o m m e n c e par fructifier m o -
d é r é m e n t , m a i s arrive p e u à peu à d o n n e r des r é c o l t e s a b o n d a n t e s .
Fruit — p e t i t , p i r i f o r m e , très élargi vers l'œil, à surface o n d u l é e ; j a u n e - v e r d â t r e .
Chair b l a n c h e , farineuse, p e u j u t e u s e , sucrée, d é p o u r v u r e d ' a c i d i t é , à l ' a r ô m e f a i b l e .
De qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Native variety of Hunedoara region.
Tree – vigorous, large, long-life and strong; starts grow moderately, but gradually comes to give
abundant harvests.
Fruit – small, pyriform, very expanded to the eye, corrugating; yellow-green. Flesh white, floury,
slightly juicy and sweet, devoid of acidity, aroma low. Poor quality.

« - c. ZIHJ3
 P A R A DE PÎINE

S i n o n i m e : germ. Brotbirne.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t in nord-estul T r a n s i l v a n i e i .

Băspîndire. E s t e răspîndit în nord-estul B e g i u n i i Cluj, m a i ales în b a z i n u l pomicol

Bistriţa.

CARACTERISTICA SOIIiLUI

P o m u l creşte m o d e r a t . Trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d vîrsta de 100 ani.

î n f l o r e ş t e tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7 — 9 zile. B o d e ş t e r e g u l a t , însă
moderat.
F r u c t e l e , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , se n s u c ă în
c u p t o r u l d e p î i n e , d e u n d e v i n e şi n u m e l e soiului. N u sînt r e z i s t e n t e la c ă d e r e , sînt rezis­
t e n t e la r a p ă n , însă sensibile la Carpocapsa ; se p ă s t r e a z ă cel m u l t o s ă p t ă m î n ă .
Calităţi : d u r a t a l u n g ă d e v i a ţ ă a p o m u l u i şi rezistenţa la r a p ă n a f r u c t e l o r .
Defecte : gustul m e d i o c r u şi p e r i o a d a s c u r t ă d e păstrare a fructelor.

POMUL

P o m u l are talie m i j l o c i e , a v î n d la 90 ani înălţimea d e 8—9 m ; t r u n c h i u l p u ţ i n înalt,

g r o s , d r e p t , c u s c o a r ţ a f o a r t e groasă, cenuşie, c r ă p a t ă l o n g i t u d i n a l în p l ă c i înguste şi lungi.
Coroana — g l o b u l o a s ă , c u a x u l slab d e z v o l t a t .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , g e n i c u l a t e , m u l t ramificate şi p u ţ i n aplecate
spre e x t e r i o r u l c o i o a n e i .
Ramurile de rod — d e d i m e n s i u n i v a r i a b i l e , r e p r e z e n t a t e atît p r i n p i n t e n i , ţepuşe
şi b u r s e , cît şi p r i n s m i c e l e şi nuieluşe ; p r e d o m i n ă ţepuşele şi smicelele.
Lăstarii — de l u n g i m e m i j l o c i e , subţiri, arcuiţi, d e c u l o a r e b r u n ă deschis, r o ş c a t ă
p e p a r t e a însorită, netezi, s e m i l u c i o ş i , eu n u m e r o a s e lenticele m i c i , alungite, de c u l o a r e
brună-cenuşie.
Mugurii vegetativi — mici, conici, înguşti, şi ascuţiţi, de culoare brună-roşia­
tică, lucioşi.
 PARA DE PUNE 419

Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , alungiţi, eu vîrful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a -

tieă la vîrf şi b r u n ă - c e n u ş i e la b a z ă .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a t e , r o t u n j i t e la b a z ă , c u vîrful acut şi m a r g i n i l e
p u ţ i n ridicate, o n d u l a t e şi m ă r u n t serate spre vîrf. L i m b u l
subţire, n e t e d , lucios, v e r d e . P e ţ i o l u l d e l u n g i m e varia­
bilă, subţire şi flexibil, din care c a u z ă l i m b u l a t î r n ă la
majoritatea frunzelor.
Florile — cîte 5 — 7 într-o inflorescenţă, sînt de
mărime mijlocie, cu petalele de culoare albă.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , a v i n d în medie

H = 61 m m şi D = 45 m m ; g r e u t a t e a d e 50 g.
Forma — p i r i f o r m a l u n g i t ă , slab t r u n c h i a t ă spre
p e d u n c u l şi r o t u n j i t ă la vîrf, d i a m e t r u l fiind situat în
t r e i m e a d i n s p r e c a l i c i u (fig. 1 2 3 ) .
Culoarea — d e f o n d v e r d e - g ă l b u i e , c u n u m e r o a s e
p u n c t e şi p e t e d e rugină care a c o p e r ă a p r o a p e t o a t ă supra­
faţa şi d a u fructului u n a s p e c t p u ţ i n p l ă c u t .
Pedunculul — l u n g , în m e d i c d e 53 m m , d e g r o s i m e
m i j l o c i e , flexibil, a r c u i t , v e r d e - g ă l b u i şi a c o p e r i t c u rugină
lucioasă, brună-gălbuie.
Cavitatea pedunculară — lipseşte sau este m i c ă , a v î n d
o umflătură într-o p a r t e .
Caliciul — m a r e , p r o e m i n e n t , larg d e s c h i s , c u sepale
triunghiulare, c a d u c e şi f o a r t e p u b e s e e n t e .
Cavitatea calicială — largă, superficială, v e r z u i e , a c o ­
perită c u u n strat d e r u g i n ă g r o a s ă , u n i f o r m ă .
Pieliţa — subţire, aspră, m a t ă , c ă p t u ş i t ă c u u n strat Fig. 123. — Para de pîine.
d e sclereide m ă r u n t e şi d e s e .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , r o t u n j i t ă , c u p e r e ţ i i v e r z u i .
Inima — m a r e , a m p l a s a t ă m u l t c ă t r e c a l i c i u , s i m e t r i c ă , m a i l a r g ă d e c î t j u m ă t a t e d i n
d i a m e t r u l m a x i m al fructului, r o t u n j i t ă spre caliciu şi a s c u ţ i t ă spre p e d u n c u l , î n c o n j u r a t ă
către caliciu d e sclereide rare, m a r i şi g a l b e n e , c a r e c o n t r a s t e a z ă c u c u l o a r e a a l b ă a p u l p e i .
Lojile — m i c i , înguste, o v a l - r o t u n j i t e , c u p e r e ţ i i albi.
Seminţele — m i c i , o v o i d e , c u v n f u l a s c u ţ i t , d e c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o s ă .
Axul — m i c , deschis, f o r m e a z ă o c a m e r ă fusiformă, c u p e r e ţ i i catifelaţi.
Pulpa — a l b ă - v e r z u i e , m o a l e , făinoasă, d u l c e a g ă , v i n u r i e şi slab a r o m a t ă .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t .

E E C O M A N D Ä R I . Soiul P a r a d e p î i n e , fiind depăşit de a l t e soiuri, n u se r e c o m a n d ă să

fie e x t i n s în c u l t u r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из с е в е р о - в о с т о ч н о й ч а с т и Т р а н с н л ь в а н и п .
 420 SOIURI DE PAR A U T O H T O N E , N E R A I O N A T E

Дерево—умеренного роста, долговечное, устойчивое й морозам, засухе, болезням,

но ч у в с т в и т е л ь н о е к п л о д о ж о р к е ; п л о д о н о с и т р е г у л я р н о , н о у м е р е н н о .
Плод — м е л к и й или н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о г р у ш е н п д п ы п , с л а б о -
усеченный, желтовато-зеленого цвета с многочисленными ржавыми точками и пятнами ;
м я к о т ь з е л е н о в а т о - б е л а я , м я г к а я , м у ч н и с т а я к и с л о в а т о - с л а д к о в а т а я с о слабым
ароматом; посредственного качества.

RÉSUMÉ

Maturité — deuxième quinzaine d'août.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d u n o r d - e s t de la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , longétif, résistant a u x fortes gelées, à la sécheresse
e t a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s , mais sensible à la c a r p o c a p s e ; fructification régulière,
mais m o d é r é e .
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , i m i f o r m e - a l l o n g é , u n p e u t r o n q u é ; v e r t - j a u n â t r e ,
a b o n d a m m e n t p o i n t i l l é e t t a c h e t é d e r o u i l l e . Chair b l a n c - v e r d â t r e , t e n d r e , farineuse,
douceâtre, vineuse, peu aromatique. Qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Native variety from north-east of Transylvania.
Tree – moderate vigour, long-life, resistant to heavy frost, drought and fungal diseases, but susceptible
to codling moth, fruit regularly but moderately.
Fruit – small or sub-medium, pyriform, somewhat truncated, yellowish-green, heavily dotted and
spotted with rust. Flesh greenish-white, soft, fluffy, sweet, wine and somewhat aromatic. Poor quality.
 VĂRATICE DE TRANSILVANIA

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine: Soi vechi local, format în bazinele pomicole din centrul Transilvaniei.

R ă s p i n d i r e : E s t e r ă s p î n d i t în n u m e r o a s e c o m u n e d i n R e g i u n e a Cluj.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , a t i n g î n d la v î r s t a d e 3 5 — 4 0 a n i d i m e n s i u n i m a r i . E s t e
l o n g e v i v . R e u ş e ş t e a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ s a u p e g u t u i . E s t e p u ţ i n p r e t e n ţ i o s faţă de
c l i m ă şi sol, r e z i s t e n t la g e r , s e c e t ă , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
R o d e ş t e r e g u l a t , p r o d u c î n d în m e d i e 200—250 k g f r u c t e d e p u m .
F r u c t e l e se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă şi m a i p u ţ i n p e n t r u
i n d u s t r i a l i z a r e . Se t r a n s p o r t ă uşor şi se p o t p ă s t r a 2—3 s ă p t ă m î n i , d a c ă sînt r e c o l t a t e
c u c î t e v a z i l e î n a i n t e d e m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă . F r u c t e l e sînt r e z i s t e n t e la r a p ă n si
p u ţ i n sensibile la p u t r e g a i u l b r u n .
Asemănări cu alte soiuri. F r u c t e l e se a s e a m ă n ă c u cele ale soiului Sîntilieşti c a
formă şi c u l o a r e , sînt însă m a i m i c i şi a j u n g la m a t u r i t a t e m a i t î r z i u , c u c e l p u ţ i n
2—3 s ă p t ă m î n i .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a , productivitatea, rezistenţa p o m u l u i la g e r , s e c e t ă şi b o l i
şi g u s t u l b u n al f r u c t e l o r .
Defecte : n u m ă r u l m a r e d e sclereide în j u r u l i n i m i i .

POMUL

P o m u l are talie mare, t r u n c h i u l d r e p t , d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e sau m a r e , g r o s , c u s c o a r ţ a

с enuşie-albicioasă, p r e z e n t î n d c r ă p ă t u r i l o n g i t u d ù i a l e , înguste, p u ţ i n adinei.
Coroana — g l o b u l o a s ă şi deasă.
Ramurile ie schelet — lungi şi groase, d r e p t e , uşor c u r b a t e , c u u n g h i m a r e f a ţ ă d e
a x , au s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie închis, c u crăpături l o n g i t u d i n a l e şi transversale ; r a m u r i l e
tinere c u scoarţa netedă, d e c u l o a r e cenuşie-castanie.
Ramurile de rod — reprezentate prin ţ e p u ş e şi smicele, garnisesc b i n e r a m u r i l e d e
schelet.
 422' SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, d e culoare măslinie deschis, c u lenticele

mari, o v a l - e l i p t i c e , rare.
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , d e c u l o a r e castanie-cenuşie, c u vîrful ascuţit si
î n d e p ă r t a t de r a m u r ă .
Mugurii floriferi — mari, ovoid-aseuţiţi, de culoare
castanie.
Frunzele — de m ă r i m e mijlocie, a v î n d în m e d i e
lungimea de 55 m m şi lăţimea d e 32 m m , o v a t e , c u
vîrful acut, marginile fin serate şi b a z a rotunjită. L i m b u l
gros, d e c u l o a r e v e r d e închis, pielos. P e ţ i o l u l lung şi s u b ­
ţire, g a l b e n - v e r z u i , g l a b r u .
Florile — d e m ă r i m e mijlocie, cu petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea—submijlocie sau mijlocie, a v î n d în m e ­

die H = 62 m m şi D = 52 m m ; g r e u t a t e a de 65 g.
Forma — p u i f o r m - a l u n g i t ă , regulată, c u diametrul
m a x i m situat în t r e i m e a dinspre c a b c i u (fig. 1 2 4 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e , d e v e n i n d g a l b e n ă - b m o -
nie la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă . P e p a r t e a însorită fruc­
t u l prezintă o slabă r u m e n e a l ă în f o r m ă de d u n g i roşii.
P u n c t e l e d e p e suprafaţă sînt neregulate c a f o r m ă , dese,
de c u l o a r e v e r d e deschis. Caracteristic soiului sînt p u n c ­
t e l e de rugină m i c i , presărate p e t o a t ă suprafaţa şi c a r e
Fig. 124. — Văratice de Transilvania.
se unesc f o r m î n d u n desen reticulat înspre c a b c i u .
Pedunculul — lung, în m e d i e d e 33 m m , g r o s , u ş o r c u r b a t , g a l b e n - v e r z u i , c u p e t e
măslinii spre vîrf.
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă ; m a j o r i t a t e a fructelor a u o e x c r e s c e n ţ ă c ă r n o a s ă
în f o r m ă de u m ă r , c a r e se p r e l u n g e ş t e şi p e b a z a p e d u n c u l u l u i .
Caliciul — deschis, c u sepalele m i c i , d r e p t e , c u virfurile u s c a t e şi răsfi'înte în afară.
Cavitatea calicială — superficială, neregulată, c u pereţii uşor î n c r e ţ i ţ i , c u marginile
rotunjite, netede.
Pieliţa — subţire, m a t ă d i n c a u z a u n u i strat d e p r u i n ă , a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă şi p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e V .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , eliptică, aşezată spre caliciu, î n c o n j u r a t ă d e sclereide
mici.
Lojile — mici, oval-alungite.
Seminţele — m i c i , b r u n e - n e g r i c i o a s e .
Axul — m a r e , f o r m î n d o c a m e r ă fusiformă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , p u ţ i n s u c u l e n t ă , m o a l e , d u l c e , a r m o n i o s a c i d u l a t ă , c u a r o m ă
slabă ; la m u l t e f r u c t e sclereidele se u n e s c în n o d o z i t ă ţ i , c a r e depreeiază calitatea f r u c t e l o r .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t .

В Е С О М A N D Ä R I . Soiul V ă r a t i c e d e T r a n s i l v a n i a se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lîngă

c a s e , în b a z i n e l e pomicole din centrul Transilvaniei.
 VĂRATICE D E TRANSILVANIA 423

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
С т а р ы й м е с т н ы й с о р т из ц е н т р а л ь н о й Т р а н с н л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , к р у п н о е , д о л г о в е ч н о е , м а л о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н ­
ным н к л и м а т и ч е с к и м у с л о в и я м , устойчивое к м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ;
плодоносит ежегодно и обильно.
Плод — н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н ы й , п р а в и л ь н о й ф о р м ы ,
л н м о н н о - ж е л т о г о ц в е т а с о с л а б ы м п о л о с а т ы м р у м я н ц е м н а с о л н е ч н о й с т о р о н е и мел­
кими ржавыми точками, мякоть желтовато-белая, малосочиая, мягкая, сладкая с
гармоничной к и с л о т н о с т ь ю , с о слабым ароматом; у н е к о т о р ы х п л о д о в каменистые
клетки о б р а з у ю т г о м о ч к н ; качество посредственнее.

BÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d ' a o û t .

Vieille variété locale, du centre d e la Transylvanie.
Arbre — v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , longétif, p e u difficile sous l e r a p p o r t d u s o l e t d u
c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids, à l a sécheresse, a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et
a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é , régulier ; j a u n e - c i t r i n , f a i b l e m e n t r a y é d e
v e r m i l l o n d u c ô t é d e l'insolation e t f i n e m e n t p o i n t i l l é d e r o u i l l e , Chair b l a n c - j a u n â t r e ,
p e u juteuse, t e n d r e , sucrée, e t h a r m o n i e u s e m e n t a c i d u l é e , p e u a r o m a t i q u e , g r e n u e , parfois
m ê m e pierreuse. Q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Old local variety, central Transylvania.
Tree – vigorous, large, long-life, little difficult in the report of the soil and climate, resistant to extreme
cold, drought, fungal diseases and insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – sub-medium, pyriform, regular, yellow citrine, faintly striped vermilion towards the sunshine
and finely dotted rust. Yellowish-white flesh, slightly juicy, tender, sweet, tangy and harmoniously, very
aromatic, textured, sometimes rocky. Poor quality.
 PERE DE A U G U S T

Sinonime : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din centrul şi sud-vestul Tran­

silvaniei.

Răspîndire. Se c u l t i v ă în grădinile d e lîngă case, mai ales în E e g i u n e a Cluj şi în c e n ­

trele D e m s u ş , Peşteniţa, E ă c h i t o v a , S a r m i z e g e t u s a clin E a i o n u l H a ţ e g , E e g i u n e a H u ­
nedoara.

CARACTEH1STICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t , a t i n g î n d u n e o r i v î r s t a d e 7 0 — 8 0 ani. N u este

pretenţios faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi sol. E s t e rezistent la s e c e t ă , g e r , b o l i şi d ă u n ă t o r i ,
însă fructele sînt f o a r t e sensibile la r a p ă n .
I n t r ă p e r o d la vîrsta d e 7 —8 ani, p r o d u c e în fiecare an, în m e d i e , cîte 80 — 120 kg
fructe.
F r u c t e l e sînt a s p e c t u o a s e şi se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în staro p r o a s p ă t ă , pentru
prepararea cidrului şi p e n t r u distilare. C u t o a t e c ă au un c o n ţ i n u t m o d e r a t în zahăr ( 7 , 4 4 % )
şi a c i d i t a t e ( 0 , 1 0 % ) , v a l o a r e a f r u c t e l o r este r i d i c a t ă d e u n c o n ţ i n u t b o g a t în v i t a m i n a С
(7,12 m g % ) . S e ţin b i n e p e ramură, se t r a n s p o r t ă eu u ş u r i n ţ ă şi se p ă s t r e a z ă în stare
proaspătă numai 10—15 zile.
Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a , rezistenţa la ger şi secetă şi p r o d u c ţ i a regulată
a pomului.
Defecte : sensibilitatea f r u c t e l o r faţă d e r a p ă n .

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 10 — 11 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
cenuşie deschis, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , d e s e , r e g u l a t e şi a d i n e i .
Coroana — globuloasă, cu diametrul do 10—12 m .
Hamurile de schelet — g r o a s e , f o r m e a z ă c u a x u l unghiuri d e 4 0 — 4 5 ° , sînt a r c u i t e şi
au s c o a r ţ a aspră, c r ă p a t ă , d e c u l o a r e cenuşie, cu n u m e r o a s o lenticele m i c i , a l b i c i o a s e , aşezate
neregulat.
 PERE DE AUGUST 425

Bamurile de rod — reprezentate p r i n ţepuşe şi pinteni care garnisesc b i n e ramurile

de schelet ; nuieluşele şi mlădiţelo se întîlnesc în p r o p o r ţ i e n e î n s e m n a t ă .
j/istarii — lungi, p o t r i v i t do groşi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e vorde-inăslinie, c u n u a n ţ ă
violaceo în p a r t e a însorită, c u lenticele rare, m i c i , eliptice, d e c u l o a r e a l b ă m u r d a r .
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , d e c u l o a r e cafenie închis.
Mugurii floriferi — ovoizi, de culoare cafenie-roşcată.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , eliptice, m a i rar o v a t e , c u vîrful ascuţit şi baza r o -
tTinjită. L i m b u l m e m b r a n o s , c u marginile întregi, v e r d e închis, g l a b r u , l u c i o s , n e t e d pe
faţa superioară şi v e r d e deschis, p u ţ i n p u b e s c e n t p e
cea inferioară, eu n e r v u r a p r i n c i p a l ă fină, subţire,
dreaptă, c o l o r a t ă în galben-verzui. Peţiolul foarte
lung, 28 — 19 m m , subţire, p u b e s c e n t , verde-gălbui.
Florile — g r u p a t e cîte 7—9 într-o inflorescenţă,
sînt mici, c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — subrnijlocie sau m i j l o c i e , H = 52

—60 m m şi D = 4 1 — 6 1 m m ; g r e u t a t e a d e 8 0 — 1 0 0 g.
Forma — piriformă, regulată, u n e o r i p u ţ i n
asimetrică, c u diametrul m a x i m situat m a i j o s de
j u m ă t a t e a înălţimii fructului (fig. 1 2 5 ) .
Culoarea— la recoltare verde-gălbuie şi galbenă-
limonie la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , a c o p e r i t ă c u roşu-
cărămiziu p e p a r t e a însorită ; sub p i e b ţ ă se o b s e r v ă
numeroase puncte mici, bine conturate, de culoare
galbenă murdar.
Pedunculul — lung, subţire, lignificat, c o l o r a t
în v e r d e spre fruct şi b r u n cu n u m e r o a s e striaţii
ruginii pe treimea dinspre r a m u r ă , uşor arcuit, înfipt Fig. 125. — Pere dc august,
oblic, foarte bine prins d c fruct şi r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — inexistentă, vîrful p e d u n c u l u l u i fiind î m b r ă c a t de o ex­
crescenţă cărnoasă a p u l p e i .
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t d i n sepale scurte, d e c u l o a r e b r u n ă d e s c h i s , răs-
frînte în afară şi c u vîrfurile răsucite spre interior.
Cavitatea calicială — p u ţ i n p r o n u n ţ a t ă , largă şi superficială, aproape inexistentă.
Pielita — netedă, p u ţ i n lucioasă, p o t r i v i t d e g r o a s ă .
Caritatea subcalicială — de m ă r i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e U .
Inima — de m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşezată în j u m ă t a t e a dinspre
caliciu.
Lojile — mici, închise, c u pereţii netezi şi p e r g a m e n t o ş i .
Seminţele — m i c i , o v o i d - a s c u ţ i t e , p l a n e p e o faţă şi b o m b a t e pe cealaltă, cafenii
d e s c h i s ; cîte 8—10 într-un fruct d i n care 2 — 4 seci.
Axul — închis, îngust, fusiform.
Pulpa — albă, semifină, p u ţ i n suculentă, c u gust d u l c e a g şi a c i d i t a t e moderată.
426 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii august, imediat după

recoltare, şi se prelungeşte 10—15 zile.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P e r e d e august se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile, de lîngă case, în

bazinele p o m i c o l e din centrul Transilvaniei şi din B a n a t .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из ц е н т р а л ь н о й и ю г о - з а п а д н о й ч а с т е й Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к морозам, з а с у х е , болезням и вредителям, но плоды очень чувствительны к парше;
дает е ж е г о д н ы е умеренные у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й или к р у п н о й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , и н о г д а с л а б о а с и м м е т р и ч ­
ный, л и м о н н о - ж е л т о г о ц в е т а , п о к р ы т ы й к и р п н ч н о - к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
стороне; м я к о т ь белая, полунежная, малосочная, сладковатая с умеренной кислот­
ностью; качество посредственное.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d'août.

V a r i é t é originaire d u c e n t r e e t d u sud-ouest d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol, résistant a u x g r a n d s
f r o i d s , à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes, m a i s a u x fruits très
sensibles à la t a v e l u r e . F r u c t i f i c a t i o n r é g u l i è r e , m a i s m o d é r é e .
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e , parfois u n p e u a s y m é t r i q u e ; jaune-citrin,
r e c o u v e r t d e r o u g e - b r i q u e à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , mi-fine, p e u j u t e u s e , d o u c e â t r e ,
modérément acidulée. D e qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Native variety, central and south-west of Transylvania.
Tree – vigorous, long-life, somewhat difficult as compared soil, resistant to extreme cold, drought,
fungal diseases and insects, but very susceptible to fruit scab. Fruiting regularly but moderate.
Fruit – sub-medium or medium, pear-shaped, sometimes slightly asymmetric, yellow citrine, covered
with red-brick sunstroke. Flesh white, half-fine, slightly juicy, sweet and moderately acidic. Poor quality.
 VRĂBIUŢE

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t în centrele p o m i c o l e din z o n a d e l u r o a s ă a M o l d o v e i .

Răspîndire. E s t e p u ţ i n răspîndit şi se întîlneşte n u m a i ca p o m răzleţ prin g r ă d i n i l e

d e lîngă case din B a i o n u l T g . - î f e a m ţ , E e g i u n e a B a c ă u .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s în tinereţe, iar m a i tîrziu în p e r i o a d a d o r o d i r e v i g o a r e a s c a d e ;

d r a j o n e a z ă p u t e r n i c . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi se caracterizează printr-o rezistenţă
mare la ger, b o l i şi dăunători.
I n t r ă p e r o d tîrziu şi p r o d u c e regulat, în m e d i c 250 —300 k g fructe anual.
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , a u a s p e c t f r u m o s şi sînt reziste nte la t r a n s p o r t .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i , p r o d u c ţ i a abundentă şi calitatea b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : importante nu are.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d e 9—10 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , înalt de 1,50 m.

Coroana — sferic-turtită, m i c ă , rară.
Hamurile de schelet — în n u m ă r d e 8—9, lungi, g r o a s e , a r c u i t e , f o r m e a z ă c u a x u l
unghiuri de ramificare de 7 0 — 8 0 ° ; scoarţa de culoare cenuşie închis, c u n u m e r o a s e lenticele
mici, orbiculare.
Ramurile de rod — reprezentate p r i n ţepuşe inelate şi b u r s e f o a r t e groase.
Lăstarii — lungi, g r o ş i , uşor arcuiţi, p u b e s c e n ţ i , de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , cu nume­
roase lenticele o r b i c u l a r e .
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t de r a m u r ă .
Mugurii de rod — mari, b o m b a ţ i , a s c u ţ i ţ i la vîrf.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , eliptice. L i m b u l g r o s , fin, p u b e s c e n t p e a m b e l e f e ţ e ,
c u marginile întregi sau m ă r u n t d i n ţ a t e . P e ţ i o l u l d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , g l a b r u .
Florile — g r u p a t e cîte 5 — 7 într-o inflorescenţă, sînt m i c i , c u petale a l b e , d e f o r m ă
o b o v a t ă , c u marginile o n d u l a t e neregulat.
 428 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

FRUCTUL

Mărimea — submijlocie, a v î n d în m e d i e H = 50 m m şi D = 36 m m ; greutatea

de 50 g.
Forma — c o n i c ă , largă şi r o t u n j i t ă spre caliciu şi î n g u s t a t ă spre p e d u n c u l ( f i g . 1 2 6 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorită cu o r u m e n e a l ă
vie. S u b pieliţă se o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e de c u l o a r e
verdo.
Pediincuhil — foarte lung, d e g r o s i m e m i j l o c i e , ne­
ted, glabru, semilignificat, uşor a r c u i t , b i n e prins de
ramură.
Cavitatea pednnculară — m i c ă , superficială, aproape,
inexistentă.
Caliciul — m i c , deschis, f o r m a t din sepale m i c i , fin
p u b e s c e n t e , d e c u l o a r e v e r d e - a l b i c i o a s ă , uşor îndoite către
interior.
Cavitatea calicială — largă, superficială, c u marginile
u ş o r î n c r e ţ i t e şi c u pereţii a c o p e r i ţ i eu o rugină foarte
fină d e c u l o a r e b r u n ă .
Pieliţa — groasă, n e t e d ă , m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m a r e , a d î n c ă , în f o r m ă de
pîlnie ; nu c o m u n i c ă c u c a m e r a axială.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l ă , aşezată a p r o a p e
central.
Lojile — largi, c u pereţii albicioşi, fără crăpături.
Seminţele — lungi, o v o i d e , t u r t i t e p e o p a r t e , c u te­
gumentul de culoare brună-negricioasă.
Fig. 126. - Vrăbiuţe. Asul—formează o c a m e r ă axială m i c ă , p u ţ i n deschisă.
Pulpa — a l b ă , u n t o a s a , slab suculentă, d u l c e , uşor
a c i d u l a t ă , c u a r o m ă f i n ă şi c u gust p l ă c u t .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e cu a d o u a j u m ă t a t e a lunii august.

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d în v e d e r e c a l i t a t e a b u n ă a fructelor, soiul V r ă b i u ţ e se reco­

m a n d ă p e n t r u grădinile d e lîngă case în regiunea deluroasă a M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из х о л м и с т о й ч а с т и М о л д о в ы .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н е е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
засухе, болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , к о н и ч е с к и й , р а с ш и р е н н ы й к ч а ш е ч н о м у у г л у б ­
л е н и ю , ж е л т о в а т о - з е л е н ы й с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я ,
маслянистая, малосочная, сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю и нежным ароматом;
хорошего качества.
 VRĂBIUŢE 429

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d ' a o û t .

V a r i é t é a u t o c h t o n e , de la z o n e m o n t u use de la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , n o n e x i g e a n t sous le l'apport d u s o l , résistant a u x fortes g e l é e s ,
à la sécheresse', a u x maladies c r y p t o g a n i i q u c s e t a u x i n s e c t e s ; à fructification abondante'
et régulière.
Fruit — s o u s - i n o y e n , c o n i q u e , élargi vers l ' œ i l ; j a u n e - v e r d â t r e , d ' u n v e r m i l l o n vif
du c ô t é ele l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , b u t y r e u s e , p e u jute use, s u c r é e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e ,
finement a r o m a t i q u e . B o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Native variety, the mountains area of Moldova.
Tree – vigorous, not requiring the report under the soil, heavy frost resistant, drought, fungal diseases
and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – sub-medium, conical, expanded to the eye, greenish-yellow, a bright vermilion on the side of
sunstroke. Flesh white, buttery, slightly juicy, sweet, slightly tart and aromatic finely. Good quality.
 G A L B E N E DE VARA

S i n o n i m e : rom. Galbene, Gălbioare de Moldova, Zemoase, Văratice, Gălbioare

de iulie, C l o p o t e l e .
mag. N y â r i sârga k ö r t e , S à r g a k ö r t e .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t în z o n a d e l u r o a s ă din centrul Transilvaniei.

B ă s p î n d i r c . E s t e răspîndit a p r o a p e în t o a t ă ţara ; se întîlneşte c a p o m răzleţ în gră­

dinile de Ungă case, m a i ales în T r a n s i l v a n i a , î n M o l d o v a , î n b a z i n e l e p o m i c o l e din B a i o n u l
H a ţ e g , B e g i u n e a H u n e d o a r a şi î n B a i o n u l M a c i n , E e g i u n e a D o b r o g e a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s şi trăieşte destul d e m u l t . N u este pretenţios faţă d e

sol şi c l i m ă şi este rezistent la ger, secetă, b o U şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 5—6 ani şi r o d e ş t e a b u n d e n t în fiecare a n ; un p o m în vîrsta
d e 2 5 — 3 0 ani d ă 2 0 0 — 2 5 0 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e calitate destul d e b u n ă şi se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l î n stare
p r o a s p ă t ă , c î t şi p e n t r u p r e p a r a r e a m a r m e l a d e i . S e ţin b i n e p e p o m , n u sînt rezistente
la t r a n s p o r t , d i n care c a u z ă t r e b u i e r e c o l t a t e c u 3 — 4 zile m a i d e v r e m e şi se p ă s t r e a z ă
numai 5 — 1 4 zile d e la recoltare.
Calităţi : v i g o a r e a , rusticitatea, l o n g e v i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a m a r e , p r e c u m şi
r e z i s t e n ţ a la b o l i şi d ă u n ă t o r i a p o m u l u i .
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i şi durata scurtă d e păstrare a fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 1 0 — 1 2 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , slab răsucit

c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , superficiale.
Coroana — g l o b u l o a s ă , răsfirată, c u r a m u r i numeroase.
Hamurile de schelet — lungi, groase, arcuite, formează c u axul un unghi mare de
ramificare.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi burse, d e c u l o a r e cenuşie-
măslinie.
 G A L B E N E D E VARA 431

Lăstarii — scurţi, subţiri, p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e p e p a r t e a

umbrită şi brună-roşiatică p e p a r t e a însorită, c u l e n t i c e l e d e s t u l d o dese, mari, oval-
alungite.
Minimii vegetaţii-i — m i c i , c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , de
c u l o a r e cafenie-roşcată, pubescenţi.
lingurii floriferi — mari, o v o i z i , ascuţiţi, d e c u l o a r e castanie-roşcată, pubescenţi.
Cuinele — m i c i sau mijlocii, a v î n d 4 8 — 6 0 m m l u n g i m e şi 36 — 58 m m l ă ţ i m e , e l i p t i c e
sau o v a t e , c u vîrful ascuţit si marginile superficial serate. P e ţ i o l u l — d e 3 6 — 5 8 m m l u n g i m e ,
subţire, drept sau arcuit.
Florile — g r u p a t e c î t e 4 — 6 în inflorescenţe c o m p a c t e , sînt d e d i m e n s i u n i mijlocii,
c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 55 m m şi D = 41 m m ;
greutatea de 5 0 — 6 0 g.
Forma — p i r i f o r m ă sau p i r i f o r m - a l u n g i t ă , slab gîtuită, c u d i a m e t r u l m a r e s i t u a t
în t r e i m e a dinspre caUciu. M u l t e fructe sînt asimetrice în p l a n l o n g i t u d i n a l (fig. 1 2 7 ) .
Culoarea — g a l b e n ă p a l , fără roşeaţă, u n i f o r m ă p e t o a t ă
suprafaţa. S u b pieliţă sînt răspîndite p u n c t e n u m e r o a s e m i c i ,
r o t u n d e , cenuşii-albicioase şi aureolate c u v e r d e deschis.
Pedunculul — de l u n g i m e m i j l o c i e , subţâre, semihgnifieat,
slab p u b e s c e n t , s t r i a t l o n g i t u d i n a l , d e c u l o a r e v e r d e d e s c h i s ,
c u r b a t la m i j l o c , b i n e prins d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — superficială, d e l ă r g i m e m i j l o c i e ,
în f o r m ă d e farfurie.
Caliciul — m i j l o c i u , deschis, f o r m a t d i n sepale mari, triun­
ghiulare, de c u l o a r e g a l b e n ă deschis, dresate şi c u vîrfurile
răsfrînte în afară, c ă r n o a s e la b a z ă şi brunificate la vîrf, a c o ­
perite la b a z ă c u peri a l b i c i o ş i m i c i .
Cavitatea calicială — superficială, în formă de farfurie,
regulată. «s*
Pieliţa — netedă, semilueioasă, s u b ţ b e , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i j l o c i e , în f o r m ă d e pîlnie c u
g i t u l foarte scurt şi îngust, c o m u n i c ă c u c a m e r a axială ; stilul
p r e z e n t , de c u l o a r e cenuşie închis şi staminele c u aşezare su­
perioară.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă de c e a p ă , alungită
sau rotunjită şi aşezată spre caliciu, delimitată slab d e res- Fig. 1 2 7 . - Galbene de vară.
tul pulpei.
Lojile — m i c i , o v a l e , u ş o r alungite, c u pereţii cartilaginoşi, lucioşi, c o n ţ i n d e regulă
cîte d o u ă s e m i n ţ e .
Seminţele, — m i c i , alungite, turtite, înguste, de c u l o a r e cafenie şi c u r b a t e în f o r m ă de
s e m i l u n ă ; m u l t e seminţe sînt seci.
Aaul — m i c , îngust, d e l u n g i m e mijlocie, fusiform sau c i l i n d r i c , n u c o m u n i c ă c u l o j i l e .
Pulpa — albă-gălbuie, s e m i c o m p a c t ă şi p u ţ i n suculentă, semifină, m o a l e , u n e o r i
mălăiaţă, d u l c e , slab a c i d u l a t ă , c u a r o m ă p l ă c u t ă , d e calitatea a H - a .
 432 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Maturitatea de consum — î n c e p e la mijlocul lunii august si se prelungeşte maximum

două săptămîni.

RECOMANDĂRI. Soiul G a l b e n e de v a r ă nu se r e c o m a n d ă să fie extins in c u l t u r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
С т а р ы й м е с т н ы й с о р т из ц е н т р а л ь н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н н н .
Дерево-—-очень сильнорослое, довольно долговечное, нетребовательное к почве
и устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит регулярно и
обильно.
Плод—мелкий или н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й или п р о д о л г о в а т о -
грушевидный, з а ч а с т у ю асимметричный, бледно-желтый, п о д к о ж и ц е й заметны мно­
г о ч и с л е н н ы е б е л о в а т ы е м е л к и е т о ч к и с о с в е т л о - з е л е н ы м о к а й м л е н и е м ; м я к о т ь жел­
товато-белая, п о л у п л о т н а я , малосочная, п о л у н е ж н а я , мягкая, иногда рыхлая, слад­
кая, слабокисловатая с приятным ароматом; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e q u i n z a i n e d ' a o û t .
V a r i é t é a n c i e n n e , originaire d u c e n t r e d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — très v i g o u r e u x , assez longétif, n o n e x i g e a n t au p o i n t d e v u e d u c l i m a t ,
résistant a u x fortes g e l é e s , à la sécheresse, a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ;
à fructification abondante et régulière.
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e o u p i r i f o r m e - a l l o n g é , s o u v e n t a s y m é t r i q u e ;
j a u n e b l a f a r d a v e c d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s b l a n c h â t r e s , s o u s - c u t a n é s , aréoles d e v e r t
p â l e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , m i - c o m p a c t e , p e u j u t e u s e , m i - f i n e , t e n d r e , parfois farineuse,
s u c r é e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Old variety, originally from the centre of Transylvania.
Tree – very vigorous, very long-life, non-demanding in terms of climate, resistant to severe frost,
drought, fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – small or sub-medium, pyriform or pear-shaped, elongated, often asymmetrical, pale yellow with
many small white spots, subcutaneous areolar pale green. Flesh yellowish white, semi compact, slightly juicy,
medium-fine and soft, sometimes fluffy, sweet and slightly tart, with pleasant aroma. Good quality.
 BĂTRÎNEŞTI

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n f o r m a t în b a z i n u l pomicol Geoagiu din sud-vestul Tran­

silvaniei.

Răsplndire. Se întîlneşte ea p o m răzleţ în livezile şi g r ă d i n i l e d e Lîngă c a s e , î n R e ­

giunea Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte înalt, are v i g o a r e m i j l o c i e şi trăieşte destul d e m u l t . ÎTu este p r e t e n ţ i o s

faţă de c o n d i ţ i i l e de c l i m ă şi sol, este rezistent la g e r şi secetă, însă sensibil la a t a c u l b o l i l o r
şi dăunătorilor.
I n t r ă p e r o d la vîrsta d e 6—8 ani şi r o d e ş t e a b u n d e n t a p r o a p e în fiecare an.
F r u c t e l e sînt m i c i , p u ţ i n a s p e c t u o a s e , însă d e c a b t a t e b u n ă . S e s c u t u r ă u ş o r d e v î n t ,
rezistă b i n e la t r a n s p o r t , însă n u se p o t p ă s t r a d e c î t 1 0 — 1 6 zile. S e folosesc atît p e n t r u
c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi c a m a t e r i e p r i m ă în industria a b m e n t a r ă .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i şi c a l i t a t e a b u n ă a fructelor.
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la b o l i şi d ă u n ă t o r i .

POMUL

P o m u l a t i n g e înălţimea d e 9—10 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , înalt, c u s c o a r ţ a c e n u ş i e ,

crăpată l o n g i t u d i n a l .
Coroana — p i r a m i d a l ă , l a r g ă la b a z ă .
Hamurile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d o c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e ,
c u c r ă p ă t u r i adinei şi c u lenticele m i c i , aşezate transversal.
Hamurile de rod — scurte şi destul d e groase, r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş e
şi burse.
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , destul de groşi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă
şi c u lenticele a l u n g i t e , d i s p u s e l o n g i t u d i n a l .
Mugurii vegetativi — de mărime mijlocie, conici, cu v M u l îndepărtat de ramură,
uşor p u b e s c e n ţ i .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , c o l o r a ţ i cafeniu-roşcat, p u b e s c e n ţ i .

28 - c. 2 9 0 »
434 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAlONATE

Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , lungi d e 5 0 — 9 0 m m şi late d e 4 8 — 6 5 m m , o v a t e ,

cu vîrful a c u t , b a z a c u n e a t ă , l i m b u l o n d u l a t şi m a r g i n i l e crenate. P e ţ i o l u l de l u n g i m e şi
g r o s i m e mijlocii, d e c u l o a r e albă-verzuie, g l a b r u .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , în general u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , avînd în

m e d i e H = 52 m m şi D = 50 m m ; g r e u t a t e a d e 5 0 — 5 5 g.
Forma — c o n i c - t r u n c h i a t ă , scurtă ( f i g . 1 2 8 ) .
Culoarea — d e f o n d v e r d e - g ă l b u i e , iar culoarea a c o p e r i t o a r e cafenie-roşcată, m a r ­
m o r a t ă , în special p e p a r t e a însorită. P e suprafaţa fructu­
lui se o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e mici gălbui-albicioase şi
p u ţ i n e p e t e d e rugină.
Peduncul ui — d e 1 5 — 2 0 m m lungime, de grosime
m i j l o c i e , d r e p t , rareori c u r b a t .
Cavitatea pednnculară — m i c ă , îngustă, a p r o a p e re­
g u l a t ă , fără rugină.
Caliciul — deschis, f o r m a t din sepale d o m ă r i m e
m i j l o c i e , u n i t e la b a z ă şi răsfrînte spre e x t e r i o r , c o l o r a t e
b r u n închis, p u b e s c e n t e .
Caritatea calicială — în f o r m ă de farfurie, c u pereţii
p u ţ i n încreţiţi şi acoperiţi eu rugină.
Pieliţa — n e t e d ă şi subţire.
Caritatea subcalicială — superficială, în f o r m ă d o V .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , î n c o n j u r a t ă d e un strat
de sclereide mari, d e c u l o a r e gălbuie.
Lojile — alungite, c u pereţii netezi, sidefii.
Seminţele — lungi, o v o i d e , prezintă p e p a r t e a b o m -
Fig. 128. - Bătrlncşti.
b a t ă u n c i o c r e t e z a t , d e c u l o a r e castanie deschis.
Axul — formează o cameră axială largă.
Pulpa — albă, fondantă, suculentă, d u l c e şi a r o m a t ă .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a lunii august.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l B ă t r î n e ş t i se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lîngă case din ba­

zinul pomicol Geoagiu.

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
Местный с о р т , распространенный в п л о д о в о д ч е с к о м районе Д ж е о а д ж п у , в ю г о -
западной части Трансильвании.
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , в ы с о к о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н ­
ным и к л и м а т и ч е с к и м у с л о в и я м , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м и з а с у х е , н о ч у в с т в и т е л ь н о е
к болезням и вредителям; плодоносит обильно и почти ежегодно.
 BATRINEŞTI 435

Плод—мелкий или с р е д н е й в е л и ч и н ы , у с е ч е н н о - к о н и ч е с к и й , ж е л т о в а т о - б е л ы й ,
с к р а с н о в а т о - к о р и ч н е в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е , с м е л к и м и ж е л т о в а т о -
белыми точками и р ж а в ы м и п я т н а м и ; м я к о т ь белая, т а ю щ а я , с о ч н а я , сладкая и
ароматная; хорошего качества.

EÉSTJMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d'août.

V a r i é t é originaire d u bassin fruitier d e G e o a g i u (sud-ouest d e la T r a n s y l v a n i e ) .
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , d e h a u t e taille, longétif, p e u difficile sous le r a p p o r t
d u sol et d u c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids e t à la sécheresse, m a i s sensible a u x m a -
ladies c r y p t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e , p r e s q u e r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , c o n i q u e - t r o n q u é ; v e r t - j a u n â t r e , r e c o u v e r t d e b r u n -
fauve à l ' i n s o l a t i o n , a v e c d e p e t i t s p o i n t s j a u n â t r e s - b l a n c h â t r e s et des t a c h e s de r o u i l l e .
Uhair b l a n c h e , f o n d a n t e , j u t e u s e , sucrée e t a r o m a t i q u e . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the second half of August.

Variety native of Geoagiu fruits basin (south-west of Transylvania).
Tree – medium vigour, tall, long-life, somewhat difficult as the ratio of soil and climate, resistant to
extreme cold and drought but is susceptible to fungal diseases and insects abundant fruiting, almost regular.
Fruit – small or sub-medium, conical-truncated yellowish-green, covered with tawny-brown to bright
sunshine, with yellowish-white dots and spots of rust. Flesh white, melting, juicy, sweet and aromatic. uality.
 M I E Z DE PÏINE

Sinonime : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o i m a t în bazinele p o m i c o l e din p a r t e a d e sud-vest a Tran­

silvaniei.

Băspindire. E s t e răspîndit în centrul p o m i c o l P e ş t e a n a , Raionul Haţeg, Regiunea

Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s a t i n g î n d vîrsta d e 7 0 — 8 0 ani. E s t e rezistent la ger, secetă,

b o l i şi d ă u n ă t o r i .
R o d e ş t e regulat ; u n p o m de 2 5 — 2 7 ani d ă o p r o d u c ţ i e m e d i e anuală d e 70—90 k g .
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă . S e folosesc p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă şi
p e n t r u m a r m e l a d ă . Sînt rezistente la c ă d e r e , însă sensibile la transport, se păstrează foarte
p u ţ i n şi n u rezistă la fierbere. Sînt sensibile la p u t r e g a i u l b r u n şi la v i e r m e l e merelor. S e
c o c eşalonat, din c a r e c a u z ă p e r i o a d a d e r e c o l t a r e durează 1 2 — 1 4 zile.
Calităţi : v i g o a r e a şi rusticitatea p o m u l u i , gustul b u n al f r u c t e l o r .
Defecte : s l a b a rezistenţă a f r u c t e l o r la păstrare, t r a n s p o r t şi la a t a c u l b o l d o r şi dău­
nătorilor.

POMUL

P o m u l este d e talie m i j l o c i e , a v î n d t r u n c h i u l r e l a t i v subţire, eu scoarţa de c u l o a r e

cenuşie închis, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , largi şi destul d e adinei.
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , răsfirată.
Ramurile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , în n u m ă r d e 7—9, g e n i c u l a t e şi
arcuite, c u u n g h i u r i d e ramificare c u p r i n s e între 45 şi 8 0 ° , c u lenticele m i c i , n u m e r o a s e ,
albicioase, n e r e g u l a t e , aşezate l o n g i t u d i n a l .
Ramurile de rod — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, adeseori scurte, reprezentate prin
p i n t e n i , ţ e p u ş e , burse şi m l ă d i ţ e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie, m a t ă , aspră.
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , s u b ţ i r i , d e c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e , m a t ă sau lucioasă,
glabri.
Mugurii vegetativi — m i c i sau m i j l o c i i , conici, de culoare brună-albicioasă, lipiţi
sau c u vîrful p u ţ i n î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , c u p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
 MIEZ DE PIINF 437

Mugurii floriferi — m a i i , c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă deschis, c u o n u a n ţ ă g ă l b u i e , cu

solzii strînşi, lipiţi, slab p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — mijlocii, c u l u n g i m e a d e 5 2 — 8 1 m m şi l ă ţ i m e a d e 3 4 — 4 5 m m , eliptice
sau o v a t e , c u vîrful ascuţit, b a z a r o t u n j i t ă sau p u ţ i n trasă şi m a r g i n i l e d i n ţ a t e . L i m b u l
de g r o s i m e m i j l o c i e , m e m b r a n o s , o n d u l a t , d e c u l o a r e v e r d e intens, l u c i o s şi g l a b r u p e faţa
superioară şi v e r d e - a l b i c i o a s ă c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , slab p u b e s c e n t , p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l ,
lung şi subţire, v e r d e - g ă l b u i , slab p u b e s c e n t .
Florile — dispuse în inflorescenţe dese, sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , H = 59 — 70 m m şi D = 4 4 — 5 8 m m ; g r e u t a t e a d e 6 0 — 1 2 0 g.
Forma — p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă , c u suprafaţa u ş o r o n d u l a t ă (fig. 1 2 9 ) .
Culoarea — de f o n d g a l b e n ă c u n u a n ţ ă v e r z u i e , a c o p e r i t ă c u o r u m e n e a l ă r o z p e
p a r t e a însorită. P e t o a t ă suprafaţa sînt î m p r ă ş t i a t e n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , b r u n e şi p e t e
reticulate de rugină, d e m ă r i m e v a r i a b i l ă ; p u n c t e l e
de sub pieliţă sînt m i c i şi d e f o r m ă neregulată.
Pedunculul — l u n g de 2 6 — 3 4 m m , g r o s , arcuit,
şi umflat la c a p 3 t e , inserat d r e p t în fruct, semiligni-
ficat, d e c u l o a r e b m n ă - v e r z u i e , n e t e d , b i n e prins d e
ramură.
Cavitatea pedunculară — largă şi p u ţ i n a d î n c ă ,
neregulată, o n d u l a t ă , fără rugină.
Caliciul — de m ă r i m e m i j l o c i e , semideschis, c u se-
palele triunghiulare, alungite, de c u l o a r e v e r d e - b r u n ă ,
p u b e s c e n t e , c u vn-furüe uscate, răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă şi a d î n c ă , î n f o r m ă
de castron, c u marginile o n d u l a t e .
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , întinsă, semilucioasă,
slab parfumată, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e l ă r g i m e şi a d î n c i m e
m i j l o c ü , în f o r m ă d e ceaşcă.
Inima — de mărime mijlocie, o v a l ă sau fusi­
f o r m ă , deplasată către c a v i t a t e a c a l i c i a l ă .
Lojile — de m ă r i m e m i j l o c i e , înguste, o v a l e , d e
culoare albă-gălbuie.
Seminţele — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , trase
la v n f şi rotunjite la b a z ă , plate pe o parte, de cu­
loare cafenie deschis. F i g . 1 2 9 . _ M i e 2 d e p ! i n t .
Axul — m i c , închis, aproape inexistent.
Pulpa — albă-gălbuie, m o a l e , u n t o a s a , suculentă, d u l c e a g ă , c u a c i d i t a t e slabă
şi a r o m ă p l ă c u t ă , c u sclereide în jurul i n i m ü , m i c i şi p u ţ i n e la n u m ă r .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t .

E E C O M A N D A R I . Soiul Miez de pîine nu se r e c o m a n d ă să fie extins în cultură ; se m e n ­

ţine în actuala arie d e răspîndire.
438 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из ю г о - з а п а д н о й ч а с т и Т р а н г н л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е и в р е д и т е л я м ,
но восприимчивое к б о л е з н я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , у с е ч е н н о - г р у ш е в и д н ы й , п р а в и л ь н о й ф о р м ы с о с л а б о
в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т ы й , с р о з о в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
стороне, с мелкими б у р ы м и точками и сетчатыми ржавыми пятнами; м я к о т ь желтова­
то-белая мягкая, маеляничная, сочная, сладковатая, слаоокисловатая с приятным
ароматом и мелкими и редкими каменистыми клетками в о к р у г сердцевины ; хорошего
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d'août.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u sud-ouest d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longetif, résistant a u x fortes g e l é e s , à la sécheresse e t a u x
i n s e c t e s , m a i s sensible a u x m a l a d i e s ; à fructification b o n n e e t régulière.
Fruit — m o y e n , p i r i f o r m e - t r o n q u é , à surface f a i b l e m e n t o n d u l é e ; j a u n e - v e r d â t r e ,
v e r m i l l o n n é de r o s e à l ' i n s o l a t i o n , a v e c d e p e t i t s p o i n t s b r u n s et réticulé d e r o u x . Chair
blanc-jaunâtre, tendre, butyreuse, juteuse, douceâtre, légèrement acidulée, à l'arôme
a g r é a b l e , l é g è r e m e n t g r e n u e a u t o u r d u c œ u r . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity - the second half of August.

Native variety, south-west of Transylvania.
Tree - vigorous, long-life, resistant to frosts, drought and insects, but susceptible to disease and good
fruiting regularly.
Fruit - medium, pyriform-truncate, slightly undulating surface, yellow-green, pink to vermilion
sunshine, with small brown dots and reticulated red. Flesh yellowish-white, soft, buttery, juicy, sweet, slightly
tart, with good flavour, slightly grainy around the heart. Good quality.
 CODIŞELE

Sinonime : n u sc c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în nord-estul T r a n s i l v a n i e i .

Răspîndirc. S e c u l t i v ă în grădinile de lîngă case în E a i o a n e l e N ă s ă u d şi B i s t r i ţ a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t , însă trăieşte m u l t , a j u n g î n d uneori p î n ă la v î r s t ă d e 100 a n i .

N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e de t i m p u r i u şi r o d e ş t e in fiecare a n a b u n d e n t . F r u c t e l e sînt d e calitate
m e d i o c r ă ; se folosesc m a i p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă şi m a i m u l t p e n t r u
u s c a t şi m a r m e l a d ă . Sînt rezistente la c ă d e r e , s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă
n u m a i 1 0 — 1 6 zile.
Calităţi : l o n g e v i t a t e a şi rusticitatea p o m u l u i .
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a fructului.

POMUL

P o m u l este de talie m i j l o c i e şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , subţire, p u ţ i n r ă s u c i t ,

c u scoarţa subţire, d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e î n g u s t e , neregulate.
Coroana — larg-piramidală, rară.
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , subţiri, d r e p t e , f o r m e a z ă cu axul un unghi de
ramificare d e 4 6 ° .
Ramurile de rod — scurte, p r e d o m i n ă bursele şi ţepuşele.
Lăstarii — de l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, eu i n t e r n o d u r i d o l u n g i m e v a r i a b i l ă ,
c u s c o a r ţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , roşiatică p e p a r t e a însorită, c u len­
ticele m i c i , o r b i c u l a r e , c o l o r a t e b r u n închis.
Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u vîrful ascuţit, î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — scurţi, groşi, b o m b a ţ i , c u vîrful ascuţit, lucioşi şi slab p u b e s c e n ţ i
la bază.
4 40 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Frunzele — m i c i , eliptice, c u \ î r f u l a c u t şi marginile m ă r u n t serate c ă t r e vîrf. L i m b u l

d e g r o s i m e m i j l o c i e , n e t e d , v e r d e , semilucios, c u marginile ridicate în f o r m ă de j g h e a b .
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe răsfirate, sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , a v î n d în m e d i e H = 65 m m şi D = 39 m m ; g r e u t a t e a do 4 0 — 4 5 g.
Forma — piriform-alungită, p u ţ i n strangulată spre p e d u n c u l (fig. 1.30).
Culoarea — g a l b e n ă deschis, c u n u a n ţ ă verzuie, a c o p e r i t ă c u p e t e şi p u n c t e de rugină.
Pedunculul — scurt, subţire, d e culoare v e r d e , j u m ă t a t e
a c o p e r i t c u r u g i n ă roşiatică, prins p u ţ i n o b l i c şi uşor c u r b a t .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , asimetrică, iar la unele
fructe inexistentă.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , larg deschis, f o r m a t din
sepale m i c i , s c u r t e , cenuşii şi p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — m i c ă , superficială, a c o p e r i t ă c u un
strat fin d e rugină.
Pielita — n e t e d ă , semilucioasă, groasă, c ă p t u ş i t ă c u un
strat d e s c l e r e i d e fine şi dese.
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă de V , c u pereţii
sclerificaţi, b r u n i i .
Inima — ovală, aşezată spre caliciu, delimitată de
sclereide fine.
Lojile — mici, deschise, cu pereţii albicioşi, sidefii.
Seminţele — miei, alungite, c u vîrful ascuţit, d e culoare
b r u n ă închis.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială larg deschisă, stran­
g u l a t ă la m i j l o c .
Fig. 130. - Codişcle. Pulpa — albă-gălbuie, destul d e tare, p u ţ i n suculentă,
cu g u s t d u l c e a g , fin a c i d u l a t ă şi slab aromată.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii a u g u s t şi se p r e l u n g e ş t e
1 0 - 1 5 zile.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul Codişele n u se r e c o m a n d ă să fie extins î n cultură.

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а .
М е с т н ы й с о р т из с е в е р о - в о с т о ч н о й ч а с т и Т р а н с п л ь в а н н н .
Дерево—умеренного роста, долговечное, нетребовательное к почве, устой­
чивое к морозам, з а с у х е , болезням и вредителям, п л о д о н о с и т е ж е г о д н о и обильно.
Плод — м е л к и й , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н ы й , с в е т л о - ж е л т ы й , п о к р ы т ы й р ж а в ы м и
точками и п я т н а м и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о белая, д о в о л ь н о твердая, малосочная, слад­
коватого вкуса, нежно-кисловатая, слабоароматная; посредственного качества.
 CODIŞELF. 441

RÉSUMÉ

Maturité — deuxième quinzaine d'août.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u n o r d - e s t d e la T r a n s y l v a n i e .
A rbre — de v i g u e u r m o d é r é e , lougétif, p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol, résistant
a u x grands froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes. F r u c t i ­
f i c a t i o n a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — p e t i t , p i r i f o r m e - a l l o n g é ; j a u n e p â l e , r e c o u v e r t de p o i n t s et de, t a c h e s de
rouille. Chair b l a n c - j a u n â t r e , assez f e r m e , p e u j u t e u s e , d o u c e â t r e , f i n e m e n t a c i d u l é e ,
faiblement aromatique. D e qualité médiocre.

BSTRACT

Maturity – the second half of August.

Native variety, north-east of Transylvania.
Tree – moderate vigour, long-life, little difficult in the report of the soil, resistant to extreme cold,
drought, fungal diseases and insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – small, elongated pyriform, pale yellow, covered with dots and spots of rust. Flesh yellowish-
white, rather firm, slightly juicy, sweet, delicately tangy and slightly aromatic. Poor quality.
 PÄSÄTOASE

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în bazinele din centrul M o l d o v e i .

Răspîndirc. E s t e răspîndit în centrul p o m i c o l C o m a r n a d e la sud-est d e oraşul Iaşi.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , este l o n g e v i v , p u ţ i n d trăi 8 0 — 1 0 0 ani. N u este pretenţios

faţă d e c l i m ă şi sol ; este în general rezistent la ger, secetă, bobi şi dăunători.
I n t r ă tîrziu p e r o d şi p r o d u c e în m e d i e 1 0 0 — 1 5 0 k g d e p o m ; p r o d u c ţ i a m a x i m ă p o a t e
fi d e 300 k g d e p o m .
F r u c t e l e sînt d e calitate m e d i o c r ă şi se folosesc p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă .
Calităţi : v i g o a r e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i .
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a fructelor şi s c u r t a p e r i o a d ă de păstrare.

POMUL

P o m u l este d c talie m a r e , c u t r u n c h i u l d r e p t , înalt, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie,

c u crăpături longitudinale, adînci.
Coroana — piramidală, destul do deasă.
Hamurile ele schelet — lungi, g r o a s e , c u unghiul d e ramificare relativ m i c , c u scoarţa
d e c u l o a r e cenuşio-castanie, c u c r ă p ă t u r i a d î n c i .
Ramurile dc rod — r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , smieele şi nuieluşe, c u s c o a r ţ a d e culoare
verzuie-castanie.
lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d e c u l o a r e castanie-verzuie, l a început
p u b e s c e n ţ i , m a i tîrziu d e v i n glabri, c u l e n t i c e l e m i c i , o r b i c u l a r e sau e l i p t i c e , d e c u l o a r e
galbenă-cărămizie, dispuse neregulat.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , d e c u l o a r e
c a s t a n i e închis, glabri, aşezaţi p e p e r n i ţ e slab p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m a r i , c u vîrful r o t u n j i t , d e c u l o a r e castanie închis,
 PÄSATOASP.
4 a

Fttinzele — mijlocii sau mici, a v î n d în m e d i e l u n g i m e a de 69 m m şi lăţimea de 45 m m ,

o v a t e , c u virful a c u m i n a t sau uneori acut, şi a p l e c a t in j o s , marginile c r e n a t e sau serat-
crenate şi b a z a rotunjită. L i m b u l pielos, v e r d e închis, l u c i o s , iar suprafaţa n e t e d ă c u mar­
ginile p u ţ i n ridicate, glabru p e a m b e l e feţe. P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, d e c u l o a r e v e r d e d e s ­
chis, glabru.
Florile — d o m ă r i m e m i j l o c i e , f o r m a t e din petale o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e albă.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 53 mm şi D = 50 m m ;
greutatea d e 60 g .
Forma — sferic-turtită, scurt ascuţită spro p e d u n c u l şi t u r t i t ă la c a l i c i u , c u c o n t u r
regulat (fig. 1 3 1 ) .
Culoarea — v o r d c - g ă l b u i e , c u p u n c t e m i c i , c i r c u ­
lare, rare, d e c u l o a r e c a s t a n i e , p u ţ i n r i z i b i l e ; u n e o r i
p r e z i n t ă p e t e rare d o rugină d e diferite m ă r i m i .
Pedunculul — f o a r t e lung, î n m e d i e d e 60 m m ,
gros, b i n e prins d e r a m u r ă , semilignificat, d e c u l o a r e
eastanie-verzuie, g l a b r u , uşor c u r b a t , însă înfipt v e r t i c a l
în fruct, p r e z e n t î n d lateral o e x c r e s c e n ţ ă c ă r n o a s ă .
Cavitatea pedunculară — inexistentă.
Caliciul — deschis sau semideschis, f o r m a t d i n
sepale lung ascuţite, d i s t a n ţ a t e la b a z ă , verzi şi p u b e s -
c e n t e , c u vîrfurile u s c a t e şi răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — î n g u s t ă şi superficială, în for­
m ă de farfurie, c u pereţii uşor înclinaţi, u n e o r i c u m i c i
ondulaţii.
Pieliţa — n e t e d ă , fără l u c i u , de g r o s i m e m i j l o c i e ,
aderentă la p u l p ă .
Cavitatea svbcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în
formă de V , nu c o m u n i c ă cu camera axială.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă .
Lojile — m i c i , înguste, destul d e adinei, o v o i d e ,
cu pereţii d e c u l o a r e a l b ă , c u slabă n u a n ţ ă g ă l b u i e ,
netezi, lucioşi şi fără crăpături.
Seminţele — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , c u vîrful
scurt ascuţit, b o m b a t e p e p a r t e a superioară, de c u l o a r e
cafenie.
Axul — deschis, f o r m e a z ă o cameră axială de Fi .
g l a i . _ pj atoase.
S

mărime mijlocie.
Pulpa — albă-gălbuie, suculentă, d u l c e a g ă , lipsită d e a r o m ă .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u u l t i m a d e c a d ă a lunii a u g u s t .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P ă s ă t o a s e nu se r e c o m a n d ă să fie extins în cultură-

 -1 11 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание—последняя декада августа.

М е с т н ы й с о р т из ц е н т р а л ь н о й ч а с т и М о л д о в ы .
Дерево — с и л ь и о р о с л о с , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
засухе, болезням и вредителям; начинает плодоносить поздно, плодоносит обильно
и регулярно.
Плод—мелкий или н и ж е с р е д н е й величины, о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , к о р о т к о -
заостренный к п л о д о н о ж к е , желтовато-зеленый с мелкими и редкими круглыми
точками; мякоть желтовато-белая, сочная, сладковатая, неароматная ; посредственного
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — dernière d é c a d e d ' a o û t .

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d u c e n t r e d e la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f e t r u s t i q u e , résistant a u x fortes g e l é e s , à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , mais a b o n d a n t e et
régulière.
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , s p h é r i q u e - a p l a t i , c o u r t e m e n t p o i n t u vers le p é d o n c u l e ;
v e r t - j a u n â t r e , a v e c d e p e t i t s p o i n t s orbiculaires, rares. Chair b l a n c - j a u n â t r e , juteuse,
d o u c e â t r e , d é p o u r v u e d ' a r ô m e . D e qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – last decade of August.

Native variety, centre of Moldova.
Tree – vigorous, long life and strong, resistant to severe frost, drought, fungal diseases and insects;
fruiting late, but plentiful and regular.
Fruit – small or under-way, round-flattened, shortly pointed toward the stalk, green-yellow, with small
dots orbicular, rare. Flesh yellowish-white, juicy, sweet, devoid of flavour. Poor quality.
 DUMBRÂVENE

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , originar din z o n a d e l u r o a s ă a M u n ţ i l o r P o i a n a R u s c ă i

şi R e t e z a t u l u i .

Răspîndire. S e întilneşte p r i n grădinile d e lingă c a s e , în a m e s t e c c u alte soiuri, m a i

ales în centrul p o m i c o l P e ş t e m ţ a , R a i o n u l H a ţ e g , R e g i u n e a H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t , trăieşte destul d e m u l t , d e p ă ş i n d d e s e o r i v î r s t a d e 75 ani.

î f u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă , rezistă la ger şi secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d la vîrsta d e 7—8 ani şi p r o d u c e destul d e m u l t . U n p o m în p l i n ă p r o ­
d u c ţ i e d ă o r e c o l t ă m e d i e d e 8 0 — 9 0 k g fructe anual.
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă şi se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ,
cît şi c a materie p r i m ă p e n t r u industria alimentară. Sînt rezistente la c ă d e r e , s u p o r t ă însă
greu t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă n u m a i c î t e v a zile, d e o a r e c e î n c e p să se p r ă b u ş e a s c ă de
la m i j l o c .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i şi calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : dimensiunile m i c i şi p e r i o a d a f o a r t e s c u r t ă d e p ă s t r a r e a fructelor.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d e 7 —9 m şi f o r m e a z ă trunchi de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a

d e c u l o a r e cenuşie, c u crăpături adinei, l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , destul d e largă, regulată, f o r m a t ă d i n n u m e r o a s e r a m u r i .
Ramurile de schelet — în n u m ă r d e 13 — 14, l u n g i , subţiri, d r e p t e , p u ţ i n a r c u i t e spre
interior, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă b r u n ă şi c u lenticele p u ţ i n e , m i j l o c i i
c a m ă r i m e , albicioase, aşezate transversal.
Ramurile de rod — scurte, g r o a s e , p o t r i v i t d e dese, r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e
şi b u r s e .
Lăstarii — scurţi şi groşi, glabri, c u s c o a r ţ a b r u n ă - v e r z u i e c u n u a n ţ ă cenuşie.
446 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , lunguieţi, slab p u b e s c e n ţ i , c u vîrful

î n d e p ă r t a t d e ramură, c u perniţe slab p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , alungiţi, p u ţ i n p u b e s c e n ţ i , c u solzii strîns lipiţi.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , de 69—81 m m l u n g i m e şi 13—46 m m l ă ţ i m e , o v a t -
lanceolate, c u vîrful ascuţit şi b a z a rotunjită, c u m a r g i n i l e întregi sau m ă r u n t d i n ţ a t e ,
do c u l o a r e v e r d e închis p e faţa superioară şi v e r d e c u n u a n ţ ă
g ă l b u i e p e cea inferioară. P e ţ i o l u l subţire, foarte lung, de c u l o a r e
verde-albicioasă.
Florile — dispuse în inflorescenţe c o m p a c t e , sînt m i c i , c u
petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , H = 2 8 — 3 1 m m şi D = 3 3 — 3 5 m m ;
g r e u t a t e a d e 2 5 — 3 0 g.
Forma — o v o - s f e r i c ă c u c o n t u r u l în general regulat (fig. 1 3 2 ) .
Culoarea—de f o n d v e r d e - g ă l b u i e , a c o p e r i t ă c u p e t e şi p u n c t e
de rugină. S u b pieliţă se o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e d e m ă r i m e
variabilă, p u ţ i n v i z i b i l e .
Pedunculul — lung do 30—40 m m , de grosime mijlocie,
drept sau uşor c u r b a t , semilignificat, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e ,
Fig. 132. - Dumbrăvene. glabru.
Cavitatea pedunculară — foarte mică, uneori inexistentă.
Caliciul — deschis, f o r m a t din sepale triunghiulare c u vîrfurile răsfrînte în afară,
u s c a t e , d e c u l o a r e cenuşie-ruginie, p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , n e r e g u l a t ă , c u marginile o n d u l a t e .
Pieliţa — n e t e d ă , c e r o a s ă , m a t ă , subţire, a d e r e n t ă la p u l p ă , p u ţ i n rezistentă.
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă d e U , c o m u n i c ă c u c a m e r a axială ; s t a m i n e l e
cu aşezare s u p e r i o a r ă .
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşezată central şi s i m e t r i c .
Lojile — m i c i , î n g u s t e , d e f o r m ă o v a l - a l u n g i t ă , c u pereţii subţiri, albi.
Seminţele — m i c i , o v o i d e , a s c u ţ i t e la vîrf, r o t u n j i t e la b a z ă , b r u n e , b i n e prinse
în l o j ă .
Axul — m i c , îngust, f o r m î n d o c a m e r ă a x i a l ă f o a r t e m i c ă .
Pulpa — a l b ă c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , m o a l e , c u sclereide în j u r u l inimii, caracterizată
printr-o a r m o n i e între c o n ţ i n u t u l d e zahăr şi a c i d i t a t e şi a r o m ă p u t e r n i c ă , p l ă c u t ă .
Maturitatea de consum — corespunde cu ultima d e c a d ă a lunii august.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D u m b r ă v e n e so r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în grădinile d e lingă

case din R e g i u n e a Hunedoara.

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я д е к а д а а в г у с т а .
С т а р ы й м е с т н ы й с о р т из п л о д о в о д ч е с к о г о района Пештеница, Хунедоарской
области.
 DUMBRAVENE 447

Дерево—умеренного роста, долговечное, нетребовательное к почвенным и

климатическим условиям, устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям;
плодоносит обильно и регулярно.
Плод — м е л к и й , я й ц е в и д н ы й , п р а в и л ь н о й ф о р м ы , ж е л т о в а т о - з е л е н ы й , п о к р ы т ы й
ржавыми точками н пятнами; мякоть желтовато-белая, мягкая с каменистыми точка­
ми в о к р у г с е р д е ч к а , к и с л о в а т о - с л а д к а я с с и л ь н ы м а р о м а т о м ; к а ч е с т в о х о р о ш е е .

RÉSUMÉ

Maturité — dernière d é c a d e d'août.

Vieille v a r i é t é a u t o c h t o n e , d u c e n t r e d ' a r b o r i c u l t u r e fruitière de P e ş t e n i ţ a (district
de H a ţ e g , r é g i o n d e H u n e d o a r a ) .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , longétif, p e u e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e sol e t
de c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids, à l a sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t
a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t , o v o ï d e , à p o u r t o u r régulier ; v e r t - j a u n â t r e , r e c o u v e r t de p o i n t s e t d e
t a c h e s de r o u i l l e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , t e n d r e , pierreuse au c œ u r , d o u c e - a c i d u l é e , à a r ô m e
fort. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – last decade of August.

Old native variety, fruits centre of Peşteniţa (Haţeg, Hunedoara).
Tree – moderate vigour, long-life, undemanding as to soil conditions and climate, resistant to extreme
cold, drought, fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – small, ovoid, with regular edges, yellowish-green, covered points and rust stains. Flesh
yellowish-white, soft, stony heart, sweet-tart flavour to strong aroma. ood .
 TĂMÎIO ASE

S i n o n i m e ; nu se c u n o s c .

Origine. Soi a u t o h t o n , f o r m a t în z o n a d e l u r o a s ă din E e g i u n e a H u n e d o a r a .

R ă s p î n d i r c . Se întîlneşte c a p o m răzleţ sau în a m e s t e c c u alte soiuri d e p ă r în grădinile

de l î n g ă case, d i n b a z i n e l e p o m i c o l e d i n D e m s u ş , P e ş t e n i ţ a , B ă c h i t o v a , B a i o n u l H a ţ e g ,
Eegiunea Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este de v i g o a r e m i j l o c i e şi a t i n g e v î r s t ă de 60 — 70 ani. N u este p r e t e n ţ i o s

faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă şi este rezistent la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
E o d e ş t e în fiecare a n , destul d e m u l t ; u n p o m în v î r s t à d e 2 5 — 3 5 ani p r o d u c e 125 —
150 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă şi se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ,
cit şi c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u industria a l i m e n t a r ă . Se ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l ,
sînt însă f o a r t e m u l t a t a c a t e d e r a p ă n .
Calităţi : rusticitatea pomului, producţia regulată şi c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i şi sensibilitatea la r a p ă n a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a de 8—9 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a
de culoare brună-cenuşie, cu crăpături longitudinale, dese, adînci.
Coroana — p i r a m i d a l ă , î n g u s t ă , r e g u l a t ă .
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t e , dresate, c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e o v a l e , a ş e z a t e transversal.
Ramurile de rod — s c u r t e şi g r o a s e , r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , groşi, p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e brună-
gălbuie.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u v î r f u l a s c u ţ i t şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi
p e perniţe proeminente, pubescenţi.
Mugurii flori/cri — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , c u solzii lipiţi, p u ţ i n p u b e s c e n ţ i .
 TĂMÎIOASE
449

Frunzele — mari, o v a t e , ascuţite la vîrf, r o t u n j i t e la b a z ă , c u marginile întregi sau

foarte fin serate. L i m b u l de g r o s i m e m i j l o c i e , m e m b r a n o s , c u marginile î n c o v o i a t e în f o r m ă
de j g h e a b . P e ţ i o l u l subţire, foarte l u n g .
Florile — m i c i , c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , H = 4 5 — 5 0 m m şi D = 3 9 — 4 3 m m ; g r e u t a t e a d e 3 0 — 4 0 g.
Forma — pu'iformă, s c u r t - g î t u i t ă , cu c o n t u r u l neregulat
şi suprafaţa o n d u l a t ă (fig. 1 3 3 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a
c o m p l e t ă g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă cu r o ş e a ţ ă slabă p e p a r ­
tea însorită. P e t o a t ă s u p r a f a ţ a fructului sînt î m p r ă ş t i a t e
p e t e şi p u n c t e d e r u g i n ă .
Pedunculul — de 25—30 m m lungime, de grosime mij­
l o c i e , d r e p t sau u ş o r a r c u i t , g l a b r u , d e c u l o a r e v e r d e c u
p u n c t e ruginii, f o a r t e b i n e prins d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — neregulată, cu mici proemi­
n e n ţ e , deseori lipseşte.
Caliciul—deschis, c u sepale mijlocii, a s c u ţ i t e , d e c u l o a r e
ruginie, g l a b r e , c u vîrfurile u s c a t e şi r u p t e .
Cavitatea calicială — largă şi p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e
farfurie, c u marginile o n d u l a t e .
Pieliţa — aspră, mată, subţire şi a d e r e n t ă la pulpă.
Cavitatea subcalicială—largă şi p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă
de pîJnie, neregulată, comunică cu camera axială. Fig. 133. — Tămîioase.
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşezată central.
Lojile — m i c i şi p u ţ i n spaţioase, o v a l e , c u pereţii d e c u l o a r e g a l b e n ă , c u c r ă p ă t u r i
o b b c e şi c a l u s a t e .
Seminţele — m i c i , înguste, r o t u n j i t e la b a z ă şi a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e b r u n ă
închis, a p r o a p e neagră, b i n e prinse î n loji ; 9 0 % p l i n e , restul seci.
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — d e c u l o a r e a l b ă , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , s u c u l e n t ă , m o a l e , p u t e r n i c f o n d a n t ă ,
1
a p o a s ă , c u structura m ă z ă r a t ă , c u n u m e r o a s e sclereide în j u r a i inimii, d u l c e , p l ă c u t a c i ­
dulată, c u a r o m ă p u t e r n i c ă d e t ă m î i o s .
Maturitatea de consum — a d o u a j u m ă t a t e a lunii a u e u s t şi p r i m e l e zile d i n s e p ­
tembrie.

R E C O M A N D Ă R I . F i i n d depăşit c a l i t a t i v d e alte soiuri m a i v a l o r o a s e , n u se r e c o m a n d ă

e x t i n d e r e a în c u l t u r ă a soiului T ă m î i o a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а — н а ч а л о с е н т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .

20 - с. 2008
450 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и ­
матическим условиям, устойчивое к болезням и вредителям; плодоносит ежегодно
и обильно.
Плод—мелкий, грушевидный, к о р о т к о - с ж а т ы й к плодоножке с неровной по­
в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т ы й , с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь
белая с желтоватым о т т е н к о м , мягкая, сочная, очень нежная, тающая, водянистая,
сладкая с приятной к и с л о т н о с т ь ю и сильным ароматом, с множеством каменистых
клеток вокруг сердечка; хорошего качества.

EÉSUMÉ

Maturité — deuxième quinzaine d'août — c o m m e n c e m e n t de septembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , d e la r é g i o n d e H u n e d o a r a .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif, n o n e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol et d u
c l i m a t , résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectts ; à fructification a b o n d a n t e
et régulière.
Fruit — p e t i t , p i r i f o r m e , c o u r t e m e n t é t r a n g l é v e r s le p é d o n c u l e , à surface irrégulière ;
j a u n e - v e r d â t r e , f a i b l e m e n t v e r m î l l o n n é d u c ô t é de l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , n u a n c é e de
j a u n â t r e , t e n d r e , j u t e u s e , très fine et f o n d a n t e , a q u e u s e , sucrée, a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e ,
f o r t e m e n t a r o m a t i q u e , fort g r e n u e au c œ u r . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the second half of August - beginning of September.

Native variety of Hunedoara.
Tree – medium vigour, long life, not requires the report under the soil and climate, resistant to fungal
diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – small, pear-shaped, shortly strangled to stalk, irregular surface, greenish-yellow, vermilion low
side of sunstroke. Flesh white, tinged with yellowish, tender, juicy, very fine and creamy, watery, sweet,
pleasantly tart, highly aromatic, very grainy at heart. Good quality.
 PERE ALBE

Sinonime : Pere a l b e d e Tileş.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n u l p o m i c o l H u n e d o a r a .

R à s p î n d i r c . E s t e r ă s p î n d i t î n B a i o n u l Orăştie, în c o m u n e l e B e n g h e t , G e o a g i u şi in
alte l o c a l i t ă ţ i d e p e m a l u l p m u l u i Tileş.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este f o a r t e v i g u r o s şi trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d v î r s t a d e 9 0 — 1 0 0 ani. N u este

p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă , f o a r t e rezistent la g e r , b o l i şi d ă u n ă t o r i . B o -
deşte regulat şi a b u n d e n t .
F r u c t e l e a u g u s t b u n şi se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ; sînt rezis­
tente la c ă d e r e şi t r a n s p o r t ; în stare p r o a s p ă t ă se p ă s t r e a z ă n u m a i 3 —6 zile.
Calităţi : l o n g e v i t a t e a , rusticitatea p o m u l u i şi g u s t u l p l ă c u t al f r u c t e l o r .
Defecte : p e r i o a d a scurtă d e p ă s t r a r e a fructelor.

POMUL

P o m u l este d e taiïe m a r e , c u t r u n c h i u l d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a b r u n ă - c e n u ş i e , c r ă p a t ă
longitudinal.
Coroana — p i r a m i d a l ă în tinereţe, a p o i sferică.
Bamurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d e c u l o a r e c e n u ş i e - b r u n ă .
Bamurile de rod — lungi, p r e d o m i n ă nuieluşele şi m l ă d i ţ e l e ; în p r o p o r ţ i e m a i m i c ă
se întîlnesc şi ţ e p u ş e .
Lăstarii — de l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful a s c u ţ i t şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi
pe perniţe mici.
Mugurii floriferi — mari, ovo-conici, c u solzii strîns lipiţi.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u l u n g i m e a m e d i e d e 72 m m şi l ă ţ i m e a d e 44 m m ,
eliptice, c u vîrful a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e întregi. L i m b u l c u s u p r a f a ţ a n e t e d ă ,
d e c u l o a r e v e r d e , g l a b r u , p i e l o s . P e ţ i o l u l l u n g , subţire, d e c u l o a r e v e r d e .
Florile — dispuse în inflorescenţe dese, c u petalele m i c i , a l b e .
452 SOIURI DE PAR A U T O H T O N E . N E R A I O N A T E

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , H = 4 5 — 5 6 m m şi D = 3 8 — 4 5 m m ; greutatea

de 5 0 - 7 0 g.
Forma — p i r i f o r m ă , alungită spre p e d u n c u l şi t r u n c h i a t ă spre caliciu, c u d i a m e t r u l
m a x i m situat înspre c a v i t a t e a calicială. Suprafaţa fruc­
t u l u i este n e t e d ă ; în secţiune l o n g i t u d i n a l ă fructul este
u ş o r asimetric, î n c e a transversală c o n t u r u l este regulat
(fig. 1 3 4 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă c u n u a n ţ ă v e r z u i e ; c u l o a ­
rea a c o p e r i t o a r e r o z - r o ş i a t i c ă se o b s e r v ă n u m a i la unele
f r u c t e ; c u l o a r e a suprapusă lipseşte. P r e z i n t ă rugină în f o r m ă
de p u n c t e , m a i m u l t în r e g i u n e a caliciului şi p î n ă l a j u m ă ­
t a t e a fructului. P u n c t e l e d e s u b pieliţă n u m e r o a s e , g r e u
v i z i b i l e , d e c u l o a r e v e r z u i e , i a r altele ruginii d e s c h i s .
Pedunculul — lung şi gros, b i n e prins d e r a m u r a ,
î n g r o ş a t spre f i u c t , întipt o b l i c , d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e ,
brunificat c ă t r e r a m u r ă , g l a b r u , c u stiluri superficiale aşe­
zate longitudinal.
Cavitatea pedunculară — superficială, în f o r m ă d e far­
furie, c u m a r g i n i l e r e g u l a t e , fără r u g i n ă .
Caliciul—deschis, d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u sepale scurte,
de f o r m ă triunghiulară, u n i t e la b a z ă , d e c u l o a r e g a l b e n ă -
c e n u ş i e , p u b e s c e n t e m a i m u l t p e p a r t e a inferioară.
Cavitatea calicială — superficială, î n f o r m ă d e farfurie,
cu m a r g i n ü e n e t e d e şi regulate ; p r e z i n t ă r u g i n ă care depăşeşte
marginile cavităţii.
Pieliţa — subţire, c e r o a s ă , sernilucioasă.
Cavitatea subcalicială — m i j l o c i e , î n f o r m ă d e pîlnie,
Fig. 134. - Pere albe. „, , „__ . „ J > * »

cu g i t u l îngust, c o m u n i c a c u c a m e r a axiala.
Inima — m i c ă , î n f o r m ă d e c e a p ă , î n c o n j u r a t ă d e sclereide f o a r t e fine.
Lojile — m i c i , î n f o r m ă d e D , c u pereţii lucioşi, sidefii.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , a s c u ţ i t e la vîrf şi r o t u n j i t e la b a z ă , f o r m î n d
un m i c pinten, b o m b a t e p e o parte, d e culoare cafenie-brună.
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — d e c u l o a r e a l b ă , c u n u a n ţ ă slabă g a l b e n ă - v e r z u i e i m e d i a t s u b pieliţă,
suculentă, semifină, d u l c e , lipsită d e a c i d i t a t e , p l ă c u t a r o m a t ă .
Maturitatea dc consum — u l t i m a d e c a d ă a lunii a u g u s t .
R E C O M A N D Ă R I . S o i u l d e P e r e a l b e se r e c o m a n d ă n u m a i p e n t r u grădinile d e lîngă c a s e ,
în Urnita R e g i u n i i H u n e d o a r a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п о с л е д н я я д е к а д а а в г у с т а .
Местный с о р т из плодоводческого района Х у н е д о а р а .
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , к р у п н о е , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е ; о ч е н ь
устойчивое к морозам, болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
 PERE ALBE 453

Плод — м е л к и й или н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , у д л и н е н н ы й к п л о ­
доножке и усеченный к верхушке, с гладкой поверхностью, зеленовато-желтого
цвета с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я с ж е л т о в а т ы м о т т е н ­
ком, сочная полунежная, сладкая, лишенная к и с л о т н о с т и , с приятным а р о м а т о м ;
хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — dernière d é c a d e d ' a o û t .

V a r i é t é originaire d u bassin fruitier d e H u n e d o a r a .
Arbre — très v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , l o n g é t i f e t r u s t i q u e ; très résistant a u x fortes
gelées, a u x maladies e r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e , a l l o n g é v e r s le p é d o n c u l e e t t r o n q u é vers
l'œil, à surface lisse ; j a u n e v e r d â t r e , f a i b l e m e n t l a v é d e r o u g e v e r m i l l o n d u c ô t e d e l ' i n s o -
lation. Chair b l a n c h e , n u a n c é e de j a u n â t r e , j u t e u s e , mi-fine, sucrée, d é p o u r v u e d ' a c i d i t é ,
à l'arôme agréable. D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – last decade of August.

Native variety, fruits basin of Hunedoara.
Tree – very vigorous, large, long-life and strong, very resistant to frosts, fungal diseases and insects, and
abundant fruiting regularly.
Fruit – small or sub-medium, pyriform, elongated and truncated to the stalk to the eye, smooth, greenish
yellow, slightly tinged with red vermilion coast of sunstroke. Flesh white, tinged with yellowish, juicy, medium-
thin, sweet, free acidity, with pleasant aroma. Good quality.
 PERE DE V I N Ţ

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. Soi a u t o h t o n , f o r m a t în comuna Vinţu-de-Jos, Raionul Alba, Regiunea

Hunedoara.

Răspîndire. E s t e c u l t i v a t m u l t î n centrele R e n g h e t , G e o a g i u , B o z e ş şi altele din R e ­

giunea Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t . N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi

c b m ă ; este rezistent la g e r , secetă, b o b şi d ă u n ă t o r i , însă în anii p l o i o ş i este p u t e r n i c
a t a c a t d e r a p ă n . P r o d u c e r e g u l a t , d a r relativ p u ţ i n .
F r u c t e l e a u g u s t f o a r t e p l ă c u t şi se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare proaspătă.
S u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l , sînt însă s l a b rezistente l a p ă s t r a r e .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i şi g u s t u l b u n al f r u c t e l o r .
Defecte : s e n s i b i b t a t e a la r a p ă n a fructelor şi n u m ă r u l mare d e sclereide în p u l p ă .

POMUL

P o m u l are t a b e m a r e , t r u n c h i u l d e î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
cenuşie.
Coroana — p i r a m i d a l ă la î n c e p u t , a p o i d e v i n e l a r g ă .
Ramurile de schelet — l u n g i şi g r o a s e , c u scoarţa brună-cenuşie, cu crăpături lon­
gitudinale.
Ramurile de rod — scurte, r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e , care garnisesc b i n e
ramurile d e schelet.
Lăstarii — l u n g i şi groşi, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , c u lenticele m i c i , o v a l e .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — m i c i , o v o i z i , eu solzii strîns b p i ţ i .
Frunzele — m a r i , în m e d i e d e 71 m m l u n g i m e şi 45 m m l ă ţ i m e , o v a t e , c u vîrful acu-
m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e f o a r t e fin serate. L i m b u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , de c u l o a r e
v e r d e î n c h i s , g l a b r u . P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i o , p i c l o s .
Florile — dispuse în inflorescenţe mijlocii, c u petalele m i c i , o v a t e .
 PERE DE VINT 455

FRUCTUL

Mărimea — submijloeie, H = 56 - 6 6 mm şi D = 46—56 mm; greutatea de

60-90 g.
Forma — piriform-aîungită, puţin î n c o v o i a t ă spre p e d u n c u l , c u d i a m e t r u l maxim
deplasat spre c a l i c i u ; c o n t u r u l în s e c ţ i u n e transversală
regulat, r o t u n j i t (fig. 1 3 5 ) .
Culoarea — de fond verde-gălbuie în pîrgă şi gal-
benă-aurie la m a t u r i t a t e , acoperită c u roşu deschis p e
p a r t e a însorită, p e s t o care se s u p r a p u n d u n g i d o c u l o a r e
roşie-portocalie. S u b pieliţă se o b s e r v ă p u n c t e mici,
orbiculare, de culoare ruginie.
Pedunculul — lung de 40—45 mm, gros, prins
oblic, lignificat, arcuit, de culoare brună-cenuşie.
Cavitatea pedunculară — inexistentă.
Caliciul—semideschis, f o r m a t d i n sepale înguste,
alungite, pubeseente, cărnoase la bază, c u vîrfurilo
uscate.
Cavitatea calicială — largă, superficială, asi­
metrică.
Pieliţa — groasă, netedă, lucioasă, aderentă la
pulpă.
Cavitatea subcalicială — puţin adîncă, largă, în
formă de V .
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , a ş e z a t ă c ă t r e
caliciu.
Lojile — mici, înguste, puţin spaţioase, c u pere­
ţii albi.
Seminţele — de mărime mijlocie, ovoid-alungite,
de c u l o a r e b r u n ă - n e g r i c i o a s ă pline. Fig. 135.—Pere de Vinţ.
Axul—deschis, formează o cameră axială fusiformă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , slab s u c u l e n t ă , p u ţ i n d u l c e , slab a c i d u l a t ă , c u a r o m ă s l a b ă ,
caracteristică, d e c a l i t a t e m i j l o c i e , d e p r e c i a t ă d e n u m ă r u l m a r e d e s c l e r e i d e .
Maturitatea de consum — u l t i m a d e c a d ă a lunii a u g u s t — p r i m a d e c a d ă a lunii s e p ­
tembrie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l P e r e d e V i n ţ n u se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r a m a r e , î n s ă
p o a t e fi c u l t i v a t în grădinile d e lîngă c a s e în c a d r u l R e g i u n i i H u n e d o a r a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц а в г у с т а — н а ч а л о с е н т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из с е л а В и н ц у - д е - Ж о с , р а й о н а А л б а , Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е ; у с т о й ч и в о е к м о р о з а м
и з а с у х е , ч у в с т в и т е л ь н о е к п а р ш е ; п л о д о н о с и т р е г у л я р н о , но с р а в н и т е л ь н о с к у п о .
 456 SOIURI DE PAR A U T O H T O N E . NERAIONATE

Плод— м а л е н ь к и й или н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н ы й ,
с л е г к а з а г н у т ы й к п л о д о н о ж к е , з о л о т и с т о - ж е л т ы й с к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
с т о р о н е , п о к р ы т ы м о р а н ж е в о - к р а с н ы м и п о л о с к а м и и мелкими к р у г л ы м и р ж а в ы м и
т о ч к а м и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , м а л о с о ч н а я , не с л а д к а я с о с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю
и характерным ароматом, с о д е р ж и т много каменистых клеток ; хорошего качества.

EÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t — c o m m e n c e m e n t d e s e p t e m b r e .
Y a r i é t é originaire d e V i n t u - d e - J o s (district d ' A l b a , r é g i o n de H u n e d o a r a ) .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x g r a n d s froids et à l a sécheresse,
sensible à la t a v e l u r e ; fructification régulière, m a i s assez p e u a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é , u n p e u i n c u r v é près d u p é d o n c u l e ; j a u n e
d o r é , r e c o u v e r t de r o u g e à l ' i n s o l a t i o n , r a y é d e r o u g e - o r a n g é , a v e c d e p e t i t s p o i n t s
orbiculaires r o u i l l e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , p e u j u t e u s e , f a i b l e m e n t sucrée e t a c i d u l é e ,
r e l e v é e d ' u n a r ô m e particulier, fort g r e n u e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - beginning of September.

Native variety Vinţu de Jos (Alba district, Hunedoara region).
Tree – vigorous, long life, strong, resistant to extreme cold and drought, susceptible to scab; regular
fruiting, but relatively sparse.
Fruit – sub-medium, pyriform, slightly curved near the stem, golden yellow, covered with red sunburn,
striped red-orange, with small dots orbicular rust. Yellowish-white flesh, slightly juicy, slightly sweet and tangy,
spiced with a distinctive aroma, very grainy. Good quality.
 VĂRATICE DE MIERE

S i n o n i m e : genn. Honigbirne.

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i . S e n r e s u p u n e c ă p r o v i n e d i n t i p u r i l e p ă d u r e ţ e ( P i p e r a t e )
c u c a r e se a s e a m ă n ă m u l t d u p ă f r u c t .

R ă s p î n d i r c Este răspîndit in multe localităţi din Raionul Bistriţa, Eegiunea Cluj.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e m o d e r a t şi trăieşte destul d e m u l t , d e p ă ş i n d u n e o r i v î r s t ă d e 1 0 0 a n i .
N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e sol şi este rezistent la g e r , s e c e t ă , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e s e m i t î r z i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—8 z i l e ; este b u n p o l e n i z a t o r
p e n t r u alte soiuri.
I n t r ă p e r o d la v î r s t ă d e 6 — 7 ani şi r o d e ş t e în fiecare a n , însă m o d e r a t .
F r u c t e l e sînt d e caUtate b u n ă şi se f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l în s t a r e p r o a s ­
pătă. Se ţin bine p e p o m , suportă c u uşurinţă transportul d a c ă sînt r e c o l t a t e la t i m p şi se
p o t p ă s t r a 5—7 z i l e .
Calităţi : l o n g e v i t a t e a , r e z i s t e n ţ a la g e r şi b o l i a p o m u l u i , p r e c u m şi c a l i t a t e a b u n ă
a fructelor. .
Defecte : p r o d u c ţ i a s c ă z u t ă în unii a n i şi d u r a t a s c u r t ă d e p ă s t r a r e a fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 9 — 1 0 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e s t u l d e g r o s , d r e p t , cu
c o n t u r u l o n d u l a t , cu s c o a r ţ a subţire, c r ă p a t ă în p l ă c i l o n g i t u d i n a l e , î n g u s t e şi d e s t u l de
regulate.
Coroana — g l o b u l o a s ă , d e s t u l d o deasă, c u a x u l b i n e d e z v o l t a t .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , d r e p t e şi p u ţ i n ramificate.
Ramurile de rod — scurte şi destul d e g r o a s e , r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e .
Lăstarii — scurţi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , arcuiţi, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , d e c u l o a r e
brună-verzuie, c u lenticele m i c i , ovale.
 158 SOIURI D E PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Mugurii vegetativi — do mărime mijlocie, c o n i c i , alungiţi, c u vîrful î n d e p ă r t a t şi

a p o i r e c u r b a t spro r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e m a r i şi r o t u n j i t e .
Mugurii floriferi — de mărime mijlocie, ovoizi, cu baza rotunjită şi vîrful ascuţit,
de culoare brună-cafenie.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d în m e d i o 72 m m l u n g i m e şi 40 m m l ă ţ i m e ,
e b p t i c e , c u vîrful a c u t , b a z a r o t u n j i t ă şi marginile fin se­
r a t e . L i m b u l subţire, n e t e d , l u c i o s , cu v u l u l p u ţ i n răsfrînt,
iar m a r g i n i l e r i d i c a t e şi v ă l u r a t e . P e ţ i o l u l l u n g şi s u b ţ i r e .
Florile — grupate cite 8—10 într-o inflorescenţă,
sînt de mărime mijlocie, cu petalele albe, cu nuanţă roz.

FRUCTUL

Mărimea — mică, uneori mijlocie, a v î n d în m e d i e

I I = 47 m m şi D = 4 9 m m ; greutatea 55 g ; greutatea
şi m ă r i m e a m u l t v a r i a b i l e .
Forma — sferică, p u ţ i n t r a s ă spre p e d u n c u l , c u c o n ­
t u r n e r e g u l a t şi suprafaţa u ş o r o n d u l a t ă (fig. 1 3 6 ) .
Culoarea — galbenă-verzuie, portocabe pe partea
însorită, c u n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , ruginii, d e s e , nere­
gulate şi p e t e d e r u g i n ă b r u n ă - p o r t o c a l i e r ă s p î n d i t e m a i
m u l t spre c e l e d o u ă cavităţi.
Fig. 136. - Văratice de miere. Pedunculul — de 20 m m lungime, destul de gros,
acoperit c u rugină brună, lucioasă.
Cavitatea pedunculară — mică, cu o umflătură într-o parte.
Caliciul — m i j l o c i u , î n c h i s sau d e s c h i s , c u sepalele m a r i , l u n g i şi dresate.
Cavitatea calicială — superficială, f u n d a c o p e r i t ă la m a j o r i t a t e a f r u c t e l o r c u r u g i n ă .
Pieliţa — netedă, puţin lucioasă, groasă, căptuşită c u u n strat d e sclereide m i c i .
Cavitatea sabcalicială — mică, nu comunică c u camera axială.
Inima — m a r e , sferică, î n c o n j u r a t ă d e sclereide m a r i şi rare.
Lojile — mici, ovale, înguste.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d - a l u n g i t e , a s c u ţ i t e l a vîrf, d e c u l o a r e b r u n ă -
castanie.
A xul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m a r e , c u p e r e ţ u c a t i f e l a ţ i .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , t a r e , p u ţ i n c r o c a n t ă , s u c u l e n t ă , semifină, f o a r t e d u l c e , p u ţ i n
a c i d u l a t ă şi fin a r o m a t ă .
Maturitatea de consum. — sfîrşitul lunii a u g u s t sau p r i m e l e zile ale l u n i i s e p t e m b r i e ;
în g e n e r a l e ş a l o n a t ă m u l t în t i m p .

EECOMANDARI. S o i u l V ă r a t i c e d e m i e r e p o a t e fi e x t i n s î n c u l t u r ă , a c o l o u n d e este
asigurată desfacerea fructelor.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц а в г у с т а — н а ч а л о с е н т я б р я .
Местный с о р т из ц е н т р а л ь н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
 VĂRATICE PE MIERE 459

Дерево — у м е р е н н о г о р о с т а , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е ,
устойчивое к морозам, аасухе, болезням и вредителям; плодоносит ежегодно, но
умеренно.
Плод—ниже средней величины, округлый со слегка волнистой п о в е р х н о с т ь ю ,
з е л е н о в а т о - ж е л т ы й , на с о л н е ч н о й с т о р о н е о р а н ж е в ы й , г у с т о п о к р ы т ы й м н о г о ч и с л е н ­
ными м е л к и м и т о ч к а м и и р ж а в ы м и п я т н а м и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , т в е р д а я , н е ­
много хрустящая, сочная, полунежная со слабой к и с л о т н о с т ь ю , очень сладкая; х о ­
рошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t — c o m m e n c e m e n t d e s e p t e m b r e .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u c e n t r e d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , assez longétif, p e u difficile sous le r a p p o r t d u s o l ,
r é s i s t a n t a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s ;
à fructification m o d é r é e , m a i s r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t , parfois m o y e n , s p h é r i q u e , à surface u n p e u o n d u l é e ; j a u n e - v e r d â t r e ,
o r a n g é et a b o n d a m m e n t p a r s e m é d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s e t t a c h e s r o u x à l ' i n s o l a t i o n .
Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , u n p e u c r o q u a n t e , j u t e u s e , mi-fine, très sucrée, l é g è r e m e n t
acidulée. D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - beginning of September.

Native variety, centre of Transylvania.
Tree – medium vigour, very long-life, somewhat difficult as compared soil, resistant to extreme cold,
drought, fungal diseases and insects; fruiting moderate, but steady.
Fruit – small, sometimes medium, spherical, surface slightly undulating, yellow-green, orange and
abundantly dotted with many small holes and stains red with sunburn. Yellowish-white flesh, firm, slightly
crunchy, juicy, medium-fine, very sweet, slightly tart. Good quality.
 LUCII GALBENE

Sinonime : n u se cunosc.

Origine. S o i l o c a l , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din c o n t r u l M o l d o v e i .

Răspîndire. E s t e răspîndit în centrele p o m i c o l e d e la sud-est d e Iaşi. î n Comarna

o c u p ă u n l o c i m p o r t a n t p r i n t r e soiurile a u t o h t o n e d e p ă r .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este v i g u r o s , l o n g e v i v , u n e l e e x e m p l a r e a j u n g î n d p î n ă la vîrsta d e 9 0 — 1 0 0
ani. N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi c l i m ă ; este în g e n e r a l rezistent la ger, secetă, b o l i
şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u . R o d e ş t e n e r e g u l a t , p r o d u c â n d în m e d i e 2 0 0 — 3 0 0 k g fructe d e
p o m , iar p r o d u c ţ i a m a x i m ă a j u n g e l a 500 k g .
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , rezistente la c ă d e r e : se p ă s t r e a z ă p u ţ i n , m a x i m u m
o săptămînă.
Calităţi : rusticitatea, p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i , calitatea b u n ă a fructelor şi rezis­
tenţa l o r la c ă d e r e .
Defecte : p e r i o a d a s c u r t ă de păstrare a fructelor.

POMUL

P o m u l , d e talie m i j l o c i e , a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 8—9 m , c u t r u n c h i u l d r e p t , nerăsucit,

g r o s , şi s c o a r ţ a b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i p r o f u n d e f o r m î n d p l ă c i l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — sferic-turtită, deasă, c u d i a m e t r u l m e d i u d e 11 m .
Hamurile de schelet — lungi şi g r o a s e , n u m e r o a s e , a r c u i t e , g e n i c u l a t e , c u u n g h i u r i
de r a m i f i c a r e d e 6 0 — 8 0 ° , la b a z ă c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă şi d e aceeaşi c u l o a r e c u trunchiul ;
r a m u r i l e tinere c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , p r e v ă z u t e c u lenticele rare, mici,
orbiculare, albicioase, dispuse neregulat.
Bamurile de rod — s c u r t e şi subţiri ; la p o m i i în v î r s t a p r e d o m i n ă v e t r e l e c a r e gar­
nisesc b i n e r a m u r i l e d e schelet.
Lăstarii — de lungime mijlocie, subţiri, d e c u l o a r e castanie, g l a b r i , c u lenticele
rare, mici, o r b i c u l a r e sau eliptice, dispuse neregulat.
 LUCII G A L B E N E Iii I

Mugurii vegetativi — mici, ascuţiţi, d e c u l o a r e brună-eastanie, g l a b r i , aşezaţi p e

perniţe slab proeminente.
Mugurii flori)'eri — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u vîrful r o t u n j i t , de culoare brună-cas-
tanie, glabri.
Frunzele — m i c i , a v î n d în m e d i e l u n g i m e a d e 60 m m şi l ă ţ i m e a d e 50 m m , o v a t e ,
c u vîrful a c u t , m a i rar a c u m i n a t , m a r g i n i l e fin serate, c r e -
n a t e şi uşor î n d o i t e î n sus de-a l u n g u l nervurii m e d i a n e ,
f o r m î n d un j g h e a b larg, b a z a frunzei r o t u n j i t ă . L i m b u l
subţire, v e r d e închis, l u c i o s , c u o n d u l a ţ i i largi şi rare,
fin p u b e s c e n t p e p a r t e a inferioară. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e
m i j l o c i e , subţire, v e r d e deschis, u ş o r înroşit p e p a r t e a
superioară, p u b e s c e n t .
Florile — dispuse în inflorescenţe n o r m a l e , f o r m a t e
din petale d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a t e sau o v a t - a l u n g i t e ,
de culoare albă.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , uneori s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e ­
die H = 5 5 m m şi D = 3 8 m m ; g r e u t a t e a 50 d e g .
Forma — sferic-alungită, t u r t i t ă spre caliciu şi s c u r t
ascuţită spre p e d u n c u l , u n d e p r e z i n t ă u n m i c g î t . F r u c t u l
adesea este asimetric, a v î n d gîtul deplasat într-o p a r t e .
C o n t u r u l fructului neregulat r o t u n j i t , c u c i n c i c o a s t e , c a r e
se şterg spre p e d u n c u l (fig. 1 3 7 ) . Fig. ш . - Lucii galbene.
Culoarea — d e f o n d v e r d e , la m a t u r i t a t e g a l b e n ă ;
c u l o a r e a a c o p e r i t o a r e lipseşte. P e suprafaţa fructului se găsesc n u m e r o a s e p u n c t e m i c i ,
circulare, p u ţ i n vizibile, ruginii sau castanii, î n c o n j u r a t e c u aureolă m a i deschisă. U n e o r i
p r e z i n t ă p e t e d e p l u t ă şi m a i rar d e r u g i n ă .
Pedunctilul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , b i n e prins de ramură, semiligni-
ficat, castaniu-verzui, g l a b r u , a r c u i t şi înfipt o b l i c în f r u c t .
Cavitatea pednnculară — f o a r t e m i c ă sau i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — de mărime m i j l o c i e , semideschis sau închis, f o r m a t din sépale d e m ă ­
rime m i j l o c i e , uscate, g l a b r e , d i s t a n ţ a t e la b a z ă şi c u vîrfurile răsfrânte în afară.
Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e şi a d î n c i m e m i j l o c i i , în f o r m ă d e c a s t r o n , c u m a r ­
ginile larg ondulate.
Pieliţa — netedă, lucioasă, d e g r o s i m e m i j l o c i e , aderentă la pulpă.
Caritatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e V , n u c o m u n i c ă c u c a m e r a
axială.
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , d e p l a s a t ă spre c a l i c i u .
Lojile — largi, p u ţ i n înalte şi a d î n c i , o v a l e , c u pereţii netezi, fără crăpături, de
culoare albă-gălbuie.
Seminţele — d e m ă r i m e mijlocie, ovoide, c u vîrful ascuţit, b o m b a t e , de culoare
cafenie.
Axul — m i c , închis.
462 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Pulpa — albă-gălbuie, m o a l e , f o n d a n t a , suculentă, c u gust d u l c e , lipsită d e aci­

ditate, c u a r o m ă p l ă c u t ă .
Maturitatea de consum — sfîrşitul lunii august — î n c e p u t u l lunii s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul L u c i i g a l b e n e se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d e lîngă case, în

b a z i n e l e p o m i c o l e din centrul M o l d o v e i .

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец августа—начало сентября.

М е с т н ы й с о р т из с р е д н е й ч а с т и М о л д о в ы .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у , у с т о й ч и в о е к
морозам, з а с у х е , болезням и в р е д и т е л я м ; дает обильные но нерегулярные у р о ж а и .
Плод—мелкий, продолговато-округлый, приплюснутый к верхушке и коротко
з а о с т р е н н ы й к п л о д о н о ж к е , где о б р а з у е т н е б о л ь ш у ю и з о г н у т у ю в с т о р о н у ш е й к у ,
желтый, с многочисленными мелкими ржавыми точками; м я к о т ь желтовато-белая,
мягкая, тающая, сочная, сладкая, лишенная к и с л о т н о с т и ; х о р о ш е г о качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t — c o m m e n c e m e n t d e s e p t e m b r e .
V a r i é t é l o c a l e , d u c e n t r e de la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol et d u c U m a t , résistant
a u x fortes g e l é e s , à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fruc
t i f i c a t i o n a b o n d a n t e , m a i s irrégulière.
Fruit — p e t i t , s p h é r i q u e - a l l o n g é , d é p r i m é v e r s l ' œ i l e t c o u r t e m e n t p o i n t u vers le
p é d o n c u l e , o ù il f o r m e u n p e t i t c o l u n p e u c o n t o u r n é ; j a u n e , a b o n d a m m e n t p a r s e m é de
p e t i t s p o i n t s r o u x . Chair b l a n c - j a u n â t r e , t e n d r e , f o n d a n t e , j u t e u s e , sucrée, d é p o u r v u e
d'acidité. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - beginning of September.

Landrace, central Moldova.
Tree – vigorous, long-life, somewhat difficult as compared soil and climate, resistant to severe frost,
drought, fungal diseases and insects; fruiting abundant but irregularly.
Fruit – small, spherical, elongated, depressed to the eye and shortly pointed towards the stalk, where it
forms a small hill a bit convoluted, yellow, heavily sprinkled with red dots. Flesh yellowish white, tender,
melting, juicy, sweet and lacking in acidity. Good quality.
 P R O T O P O P E Ş T I DE VARA

S i n o n i m e : n u so c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t în b a z i n u l p o m i c o l H u n e d o a r a .

Răspîndire. E s t e p u ţ i n răspîndit ; se întîlneşte n u m a i p r i n grădinile d i n c o m u n e l e

R a i o n u l u i H a ţ e g , R e g i u n e a H u n e d o a r a şi în R a i o n u l C a r a n s e b e ş , R e g i u n e a B a n a t .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t şi trăieşte destul d e m u l t , a t i n g î n d vîrsta d e 5 0 — 6 0 ani. N u

este p r e t e n ţ i o s faţă de c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă şi este rezistent la g e r , secetă, b o l i şi
d ă u n ă t o r i ; î n unii ani insă este f o a r t e a t a c a t d e r a p ă n .
R o d e ş t e destul de a b u n d e n t în fiecare an ; u n p o m î n v î r s t a d e 2 0 — 2 5 ani p r o d u c e
î n m e d i e 6 0 — 7 0 k g fructe a n u a l .
F r u c t e l e sînt de calitate b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t b o g a t în z a h ă r şi
a c i d i t a t e p o t r i v i t ă . S e c o c eşalonat şi se f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s ­
p ă t ă . Sînt sensibile la c ă d e r e , n u s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi n u se p ă s t r e a z ă d e c î t c î t e v a zile.
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i şi p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă .
Defecte : sensibilitatea la r a p ă n şi lipsa d e rezistenţă a f r u c t e l o r la t r a n s p o r t şi
păstrare.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea de 8 — 9 m , formează trunchi drept, subţire, cu scoarţa

d e c u l o a r e cenuşie, c u c r ă p ă t u r i neregulate, largi, p u ţ i n a d i n e i .
Coroana — d e m ă r i m e m i j l o c i e sau m i c ă , l a r g - p i r a m i d a l ă , n e r e g u l a t ă .
Ramurile de schelet — l u n g i şi d e g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t e , u n e o r i s t r î m b e sau
arcuite.
Ramurile de rod — scurte, r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş o şi b u r s e .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , p u ţ i n p u b e s c e n ţ i , d e c u l o a r e brună-
gălbuie.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , lunguieţi, p u ţ i n p u b e s c e n ţ i , c u vîrful a s c u ţ i t şi
î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e m i c i .
 ICI SOIURI DE PAR A U T O H T O N E , N E R A I O N A T E

Mugurii floriferi — destul d e mari, с о ш с - a l u n g i ţ i , ascuţiţi, p u ţ i n umflaţi la m i j l o c ,

s l a b p u b e s c e n ţ i , c u s o l z ü strînşi, d e c u l o a r e cafenie deschis.
Frunzele — mijlocii, a v î n d 6 8 — 8 3 m m l u n g i m e şi 3 4 — 6 2 m m l ă ţ i m e , eliptice, c u
vîrful ascuţit, baza rotunjită şi marginile
p u ţ i n d i n ţ a t e . L i m b u l g r o s , n e t e d , g l a b r u , lu­
cios. P e ţ i o l u l subţire, d e 3 1 — 0 1 m m l u n g i m e ,
d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , slab p u b e s c e n t .
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe c o m ­
p a c t e , sînt mari, c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e , H = 6 8 — 9 1
m m şi D = 53 —76 m m ; g r e u t a t e a d e 120 —
- 210 g.
Forma — p i r i f o r m ă , c u c o n t u r u l regu­
lat şi suprafaţa o n d u l a t ă (fig. 1 3 8 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , acoperită
c u r o z - c a r m i n p e p a r t e a însorită. P e t o a t ă
suprafaţa fructului se o b s e r v ă n u m e r o a s e
p u n c t e m i c i , roşii şi a l b e .
Pedunculul — de lungime şi grosime
m i j l o c ü , îngroşat la c a p e t e , arcuit, Ugnificat,
de culoare brună c u nuanţă verzuie.
Cavitatea pedunculară — inexistentă,
î n l o c u i t ă printr-un m a m e l o n neregulat, te­
şit într-o parte.
Caliciul — închis sau semiînchis, for­
m a t din sepale lungi, a s c u ţ i t e , pubescente,
Fig. 138. - Protopopesti de vară. d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , c u vîrfurile u s c a t e
şi răsfrinte î n ă u n t r u , deseori î m p r e u n a t e .
Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e m i j l o c i e , superficială, s i m e t r i c ă , c u m a r g i n i l e o n ­
dulate.
Pieliţa — n e t e d ă , l u c i o a s ă , d e g r o s i m e m i j l o c i e , s l a b rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă ;
la c o m p l e t a m a t u r i t a t e acoperită cu pruină.
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c o m u n i c ă c u c a m e r a a x i a l ă ; staminele
c u aşezare inferioară.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l ă , aşezată central, d e l i m i t a t ă d e fascicule v e r z u i .
Lojile — largi, înalte, s p a ţ i o a s e , c u pereţii n e t e z i , d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e cenuşie deschis.
Axul — formează o cameră axială.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , f o a r t e s u c u l e n t ă , m o a l e , f o n d a n t ă , fin g r a n u l a t ă , d u l c e , u ş o r
acidulată, cu aromă plăcută, lipsită d e sclereide.
Maturitatea de consum — sfîrşitul lunii a u g u s t , î n c e p u t u l lunii septembrie.
 PROTOPOPEŞTI DE VARA 465

B E C O M A N D A R I . Soiul P r o t o p o p e ş t i d e v a r ă se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lîngă

case, în z o n a dealurilor din E e g i u n e a H u n e d o a r a şi în E a i o n u l Caransebeş d i n E e g i u n e a
Banat.

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец августа—начало сентября.

Местный сорт, распространенный в п л о д о в о д ч е с к о м районе Х у н е д о а р а .
Дерево—умеренного роста, довольно долговечное, нетребовательное к почве,
устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям ; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — б о л ь ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ,
з е л е н о в а т о - ж е л т ы й с к а р м и н о в о - р о з о в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ­
численными мелкими красными и белыми т о ч к а м и ; м я к о т ь желтовато-белая, очень
сочная, мягкая, тающая, мелко-зернистая, сладкая, слабокисловатая с приятным
ароматом ; хорошего качества.

EÉSUMÉ

Maturité —fin août — c o m m e n c e m e n t de septembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u bassin fruitier de H u n e d o a r a .
Arbre — de v i g u e u r m o d é r é e , assez longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t à la n a t u r e d u
sol, résistant a u x fortes gelées, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x in-
sectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — s u r m o y e n , p i r i f o r m e , à surface o n d u l é e ; j a u n e - v e r d â t r e , r e c o u v e r t d e r o s e
c a r m i n d u c ô t e de l ' i n s o l a t i o n , a b o n d a m m e n t p a r s e m é de p e t i t s p o i n t s r o u g e s et b l a n c s .
Chair b l a n c - j a u n â t r e , très j u t e u s e , t e n d r e , f o n d a n t e , f i n e m e n t g r e n u e , sucrée, l é g è r e m e n t
acidulée, à l'arôme agréable. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - beginning of September.

Native variety, fruits basin of Hunedoara.
Tree – moderate vigour, very long life, not exacting as to soil type, resistant to severe frost, drought,
fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – above-medium, pyriform, corrugating, yellow-green, covered with carmine pink coast of the
sunshine, sprinkled with plenty of tiny red and white. Yellowish-white flesh, very juicy, tender, soft, finely
grained, sweet, slightly tart, with pleasant aroma. Good quality.

80 - c. 2908
 HARBUZEŞTI

Sinonime : Harbuze.

Oriyine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din regiunea a I V - a — S u b c a r p a ­

t i c ă d e est.

R ă s p î n d i r c E s t e r ă s p î n d i t în m a j o r i t a t e a bazinelor p o m i c o l e din M o l d o v a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s atît în p e p i n i e r ă , cît şi î n l i v a d ă şi reuşeşte altoit p e p ă r p ă d u r e ţ

şi p e g u t u i . A r e o v i a ţ ă l u n g ă , d e p ă ş i n d v î r s t a d e 100 ani. N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n ­
diţiile d e c l i m ă şi s o l . E s t e rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
P u i e ţ i i acestui soi sînt b u n i c a p o r t a l t o i p e n t r u diferite soiuri d e p ă r .
î n f l o r e ş t e s e m i t i m p u r i u , iar florile rezistă b i n e la î n g h e ţ u r i l e tîrzii d e p r i m ă v a r ă .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u şi r o d e ş t e regulat, d î n d p r o d u c ţ i i m a r i .
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , f o a r t e s u c u l e n t e , c a p e p e n e l e v e r d e ( h a r b u z ) , d e u n d e
le v i n e şi n u m e l e . S e f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m în stare p r o a s p ă t ă şi p e n t r u u s c a t . R e z i s t ă
r e l a t i v b i n e la t r a n s p o r t şi se p o t p ă s t r a 2 — 3 s ă p t ă m î n i .
Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a şi r u s t i c i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi g u s t u l b u n al fruc­
telor.
Defecte : importante nu are.

POMUL

P o m u l are talie m i j l o c i e , c u t r u n c h i u l d r e p t , p u t e r n i c , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie,

prezentînd crăpături longitudinale.
Coroana — p i r a m i d a l ă î n t i n e r e ţ e şi l a r g - p i r a m i d a l ă d u p ă m a i m u l ţ i ani d e r o d i r e .
Bamurile de schelet — l u n g i şi g r o a s e , d e c u l o a r e cafenio deschis c ă t r e vîrf şi cenuşie
la b a z ă , b i n e garnisite eu r a m u r i d e r o d .
Bamurile de rod — s c u r t e şi g r o a s e , r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e ; în
p r o p o r ţ i e m a i m i c ă se î n t î l n e s c şi r a m u r i l u n g i d e t i p u l nuieluşelor şi m l ă d i ţ e l o r .
Lăstarii — lungi şi subţiri, de c u l o a r e cafenie d e s c h i s , c u lenticele m i c i , l o n g i t u d i n a l e ,
de culoare albicioasă.
 HARBUZEŞTI 467

Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , ascuţiţi, d e c u l o a r e cafenie, g l a b r i .

Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u solzii lipiţi la b a z ă , d e c u l o a r e cafenie-
încbis.
Frunzele — mari, o v a t - r o t u n j i t e , d e c u l o a r e v e r d e închis, l u c i o a s e p e faţa superi­
o a r ă şi p u b e s c e n t e p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l d e lun­
gime mijlocie.
Florile — dispuse iu inflorescenţe mijlocii, cu
petalele m i c i , o v a t - r o t u n j i t e , a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , H = 60 — 70 m m şi D =
45—50 m m ; g r e u t a t e a d e 60 — 70 g.
Forma — piriform-alungită, a s i m e t r i c ă (fig. 1 3 9 ) .
Culoarea — v e r d e deschis, la m a t u r i t a t e se des­
chide şi m a i m u l t fără să se î n g ă l b e n e a s c ă . P e t o a t ă
suprafaţa fructului se o b s e r v ă p u n c t e d e r u g i n ă , iar
în t r a n s p a r e n ţ ă p e t e m a r i de c u l o a r e v e r d e î n c h i s .
Pedunculul — l u n g şi s u b ţ i r e .
Cavitatea pedunculară — superficială, aproape
inexistentă.
Caliciul — m i c , închis, c u sepale înguste şi d r e p t e .
Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e m i j l o c i e şi a d î n c ă ,
în f o r m ă d e p î l n i e .
Pieliţa — subţire, netedă, întinsă, transparentă,
a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă d e U .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l ă , d e p l a s a t ă
p u ţ i n spre c a l i c i u .
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , înguste, ovale, cu
pereţii albi.
Fig. 139. — Harbuzeşti.
Seminţele — mari, d o c u l o a r e cafenie deschis, c î t e
2 într-o l o j ă .
Axul — m i c , f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă f u s i f o r m ă , î n g u s t ă şi a l u n g i t ă .
Pulpa — albă, fină, f o a r t e s u c u l e n t ă , d u l c e şi a r o m a t ă , c u f o a r t e p u ţ i n e sclereide
în j u r u l lojilor.
Maturitatea de consum — d e la sfîrşitul lunii a u g u s t se p r e l u n g e ş t e p î n ă la m i j l o c u l
lunii septembrie.

R E C O M A N D Ă R I . D a t o r i t ă calităţilor sale, soiul H a r b u z e ş t i se r e c o m a n d ă să fie c u l ­

t i v a t în grădinile d e Ungă case, şi c a soi d e î n c e r c a r e î n livezile mari d i n a p r o p i e r e a o r a ­
şelor, p r e c u m şi pentru obţinerea do puioţi portaltoi.
 4«8 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц а в г у с т а — с е р е д и н а с е н т я б р я .
Местный с о р т , сформированный в п л о д о в о д ч е с к и х районах Молдовы.
Дерево — с и л ы ю р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы , а с и м м е т р и ч н ы й ,
светло-зеленый с ржавыми т о ч к а м и ; мякоть белая, нежнря, очень сочная, сладкая
и ароматная с очень редкими каменистыми клетками ьокруг сердечка; хорошего
качества.

EÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t — m i - s e p t e m b r e .
V a r i é t é o r i g i n a n e d e s bassins fruitiers de la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t au sol, résistant a u x maladies
c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — sous m o y e n , p h i f o r m e - a l l o n g é , a s y m é t r i q u e ; v e r t p â l e , p i q u e t é d e rouille.
Chair b l a n c h e , fine, très j u t e u s e , sucrée e t a r o m a t i q u e , a v e c très p e u de c o n c r é t i o n s au
tour du c œ u r . D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - mid-September.

Native variety, fruits basin of Moldova.
Tree – vigorous, long life, not exacting as to soil, resistant to fungal diseases and insects. Abundant and
regular fruiting.
Fruit – sub-medium, elongated pear-shaped, asymmetrical, pale green, spotted with rust. Flesh white,
fine, very juicy, sweet and aromatic, with very few concretions lap of the heart. Good quality.
 TÀMÏIO ASE GALBENE

S i n o n i m e : mag. Sarga m u s k o t a l y , Sarga k ö r t e .

Origine. Soi l o c a l , f o r m a t în satul G h e o r g h i e n i d i n a p r o p i e r e a oraşului C l u j .

Răspîndire. E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t în E e g i u n e a Cluj.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l are creştere s e m i v i g u r o a s ă şi a s p e c t s ă n ă t o s . R e u ş e ş t e altoit p e s ă l b a t i c .

N u este p r e t e n ţ i o s faţă d o sol şi c l i m ă , p r o d u c î n d n o r m a l fără să a i b ă îngrijiri s p e c i a l e . E s t e
f o a r t e rezistent la ger şi la b r u m e l e tîrzii d e p r i m ă v a r ă .
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 6 —7 a n i . P r o d u c e r e g u l a t şi a b u n d e n t ; la vîrsta d e 2 0 — 2 2
ani u n p o m p o a t e d a 1 0 0 — 1 2 0 k g f r u c t e ; se r e m a r c ă p r i n legarea f r u c t e l o r în b u c h e t e d o
cîte 3—6 f r u c t e .
F r u c t e l e sînt b u n e la g u s t şi a u o a r o m ă p r o n u n ţ a t ă , c a r a c t e r i s t i c ă . Sînt rezistente
la c ă d e r e şi s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l . S e p ă s t r e a z ă b i n e 2—3 s ă p t ă m î n i , deşi e s t e u n
soi d e v a r ă . Se folosesc p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă şi p e n t r u industriaUzare,
m a i ales la prepararea c o m p o t u l u i . Sînt rezistente la r a p ă n şi la a l t e b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Calităţi : rezistenţa la ger şi b r u m e a p o m i l o r , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă , p r e ­
c u m şi rezistenţa f r u c t e l o r la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .
Defecte : dimensiunile m i c i ale f r u c t e l o r şi n u m ă r u l m a r e d e sclereide în j u r u l inimii.

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i g r o s , c u s c o a r ţ a cenuşie, c u n u a n ţ ă v i o l a c e e ,

c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e superficiale şi î n g u s t e .
Coroana — larg-piramidală, destul d e rară, c u d i a m e t r u l d e 4 — 5 m .
Ramurile de schelet — d r e p t e , n e t e d e , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e c e n u ş i e d e s c h i s , c u o
p o z i ţ i e o r i z o n t a l ă , f o r m î n d c u a x u l unghiuri d e 75 —80°, b i n e garnisite c u r a m u r i d e r o d .
Ramurile de rod — reprezentate prin pinteni şi ţ e p u ş e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie-
m ă s h m e ; se întîlnesc şi nuieluşe, însă în n u m ă r m i c .
Lăstarii — scurţi, d o g r o s i m e m i j l o c i e , de c u l o a r e b r u n ă - v i o l a c e e , c u lenticele nu­
m e r o a s e , destul de mari, o r b i c u l a r e şi o v a l e .
470 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Mugurii vegetativi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , bruni-cenuşii, slab pubescenţi,

cn vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă şi aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , castanii-cenuşii.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e l u n g i m e a d e 63 m m şi lăţimea d o
38 m m , o v a t e , c u vîrful a c u m i n a t la unele şi a c u t la altele, c u b a z a rotunjită, marginile l i m ­
b u l u i g o f r a t e , a p r o a p e întregi, iar î n t r e i m e a d e l a v î r f rar şi fin serate. L i m b u l p o t r i v i t d e
g r o s , p u ţ i n p i e l o s , d o c u l o a r e v e r d e închis, l u c i o s . P e ţ i o l u l lung, în m e d i e d e 38 m m , de
g r o s i m e m i j l o c i e , v e r d e - g ă l b u i , c u p e t e cafenii, slab p u b e s c e n t .
Florile — mici, c u petale rotunde, albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau f o a r t e m i c ă , a v î n d î n m e d i e H = 45 m m şi D = 3 4 m m ;
greutatea de 3 5 g.
Forma — o v o i d ă , trasă spre p e d u n c u l , simetrică, c u d i a m e t r u l m a x i m situat la j u ­
m ă t a t e a înălţimii, c u c o n t u r regulat (fig. 1 4 0 )
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e la m a t u r i t a t e a d e r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - l i m o n i e la m a t u r i ­
t a t e a d e c o n s u m . P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt răspîndite p u n c t e m i c i , circulare, d e
c u l o a r e v e r z u i e , aureolate c u o c u l o a r e m a i deschisă.
Pedunculul — lung, în m e d i e d e 35 m m , d e g r o s i m e m i j ­
l o c i e , c u r b a t , lignificat, d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , c u p u n c t e d e
r u g i n ă , neregulate ca f o r m ă şi m ă r i m e .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , superficială ; caracteristic
soiului este p r e z e n ţ a u n u i m a m e l o n î n f o r m ă d e umăr.
Caliciul — larg deschis, f o r m a t din sepale m i c i , alungite,
p u b e s c e n t e , c u vîi-furile răscuite, u s c a t e şi răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — i n e x i s t e n t ă ; în j u r u l caliciului există
d o a r creste şterse şi scurte, c a r a c t e r c o n s t a n t şi f o a r t e e v i d e n t .
Pieliţa — subţire, l u c i o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă , parfumată.
Cavitatea subcalicială — d e l ă r g i m e şi a d î n c i m e m i j l o c i i , în
formă de U, nu comunică cu camera axială.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e r i d i c h e , depla­
sată spre c a l i c i u , d e l i m i t a t ă d e sclereide.
Lojile — închise, d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l e , c u pereţii car-
tilaginoşi ş i netezi.
Seminţele — de mărime mijlocie, o v o i d - a l u n g i t e , de c u -
Fig. 140. - Tămlioase galbene, loare brună închis.
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — d e culoare albă, c u uşoară nuanţă gălbuie, semicrocantă, cu gust dulce,
s l a b a c i d u l a t , r ă c o r i t o r , f o a r t e p l ă c u t şi c u a r o m ă t ă m î i o a s ă caracteristică.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a treia d e c a d ă a lunii a u g u s t şi se c o n t i n u ă p î n ă
î n p r i m a j u m ă t a t e a lunii septembrie.

RECOMANDĂRI. S o i u l T ă m î i o a s e g a l b e n o se r e c o m a n d ă c a soi d e c o m p l e t a r e în li­

v e z i l e b a z i n u l u i p o m i c o l Cluj şi în regiunile d e l u r o a s e c u c l i m a t asemănător.
 T Ă M Î I O A S E G A L B E N E 471

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а а в г у с т а — н а ч а л о с е н т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из села Г е о р г е н ь - К л у ж .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , о ч е н ь у с т о й ч и в о е к
морозам и к поздним весенним заморозкам, а также у с т о й ч и в о е к болезням и вреди­
телям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — мелкий или о ч е н ь м е л к и й , я й ц е в и д н ы й , с у ж е н н ы й к п л о д о н о ж к е , с и м ­
метричный, лимонно-желтый, с небольшими зеленоватыми т о ч к а м и ; м я к о т ь белая,
полухрустящал, сладкая, слабскисловатая с приятным ароматом; хорошего качества.

EÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d ' a o û t — c o m m e n c e m e n t de s e p t e m b r e .

V a r i é t é l o c a l e , originaire d e G h e o r g h i e n i - C l u j .
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , p e u difficile sous le r a p p o r t d u s o l , très résistant a u x
g r a n d s froids e t a u x gelées p r i n t a n i è r e s , a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s .
F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t o u très p e t i t , o v o ï d e , rétréci vers le p é d o n c u l e , s y m é t r i q u e ; j a u n e -
citrin, finement pointillé de v e r d â t r e . Chair b l a n c h e , m i - c r o q u a n t e , sucrée, l é g è r e m e n t
acidulée, à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the second half of August - beginning of September.

Local variety, from Gheorghieni - Cluj.
Tree – medium vigour, little difficult in the report of the soil, very resistant to extreme cold and spring
frosts, fungal diseases and insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – small or very small, ovoid, narrowed towards the stalk, symmetrical, yellow-citrine, finely
dotted with green. Flesh white, half-crunchy, sweet and slightly tart, with pleasant aroma. Good quality.
 POPEŞTI DE T R A N S I L V A N I A

Sinonime : nu se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în n o r d u l Transilvaniei.

Răspîndire. E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte n u m a i în grădinile de lîngă case, în

bazinele pomicole din Eegiunea Maramureş.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e şi trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d u n e o r i v î r s t a d e 80 —
90 ani. E s t e a d a p t a t c o n d i ţ i i l o r d e m e d i u , rezistent la ger, însă sensibil la a t a c u l b o l i l o r şi
dăunătorilor.
î n f l o r e ş t e tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 1 — 1 2 zile.
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 6 —7 ani şi r o d e ş t e a b u n d e n t în fiecare an.
F r u c t e l e sînt a s p e c t u o a s e , c o n s i d e r a t e c a f r u c t e d e m a s ă d e calitatea a I l - a . Se ţin
b i n e p e p o m , rezistă la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă u ş o r 2 0 — 3 0 d e zile, d u p ă care îşi p i e r d
calităţile g u s t a t i v e , d e v i n f ă i n o a s e şi se p r ă b u ş e s c d e la m i j l o c .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi
regulată.
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i faţă d e b o l i şi dăunători.

POMUL

P o m u l creşte înalt, a t i n g î n d u n e o r i 1 1 — 1 2 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e g r o s i m e
m i j l o c i e , u ş o r răsucit, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , dese şi
adinei.
Coroana — g l o b u l o a s ă , largă, c u a s u l b i n e d e z v o l t a t , d o s t u l d e d e a s ă .
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , m u l t r a m i f i c a t e , lungi, dresate, f o r m e a z ă cu axul
un u n g h i d e 4 5 ° .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e ; smicelele şi nuieluşele
se întîlnesc m a i m u l t la p o m i i t i n e r i .
lăstarii — subţiri, d r e p ţ i , c u i n t e r n o d u r i lungi, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , l u c i o a s ă , de c u ­
loare b r u n ă - g ă l b u i e , c u lenticele m i c i , o v a l e .
 POPEŞTI DE TRANSILVANIA 473

Mugurii vegetativi — m i r i , c o n i c i , c u vîrful ascuţit şi lipit d o r a m u r a .

Mugurii floriferi — m i c i , o v o i z i , puţin b o m b a ţ i , cu vîrful s c u r t şi a s c u ţ i t .
Frunzele — mijlocii, a v î n d 00 — 70 m m l u n g i m e şi 3 0 — 4 0 m m l ă ţ i m e , o v a t e , c u
vîrful a c u t , b a z a r o t u n j i t ă şi marginile m ă r u n t serate. L i m b u l subţire, p i e l o s , n e t e d , c u
marginile ridicate în f o r m ă de j g h e a b . P e ţ i o l u l d o 3 5 — 4 5 m m l u n g i m e , subţire, g l a b r u ,
uşor frînt în l o c u l d e unire cu limbul.
Florile — g r u p a t e c î t e 5—0 într-o i n f l o r e s c e n ţ ă ; sînt m i c i , c u p o t a l e l e albe, r o t u n d e
şi marginile uşor o n d u l a t e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 59 m m şi D = 54 m m ; g r e u t a t e a d e
78 g.
Forma — piriform-rotunjită, cu gîtul scurt, a v î n d c o n t u r u l r o g u l a t şi suprafaţa ne­
tedă (fig. 1 4 1 ) .
Culoarea — de f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă p e p a r t e a însorită c u o n u a n ţ ă p o r ­
t o c a l i e , s t r ă b ă t u t ă de d u n g i roşii-zmeurii. P e suprafaţa
fructului sînt î m p r ă ş t i a t e n u m e r o a s e p u n c t e aureolate d e
r o ş u intens.
Pedunculul — scurt, de g r o s i m e m i j l o c i e , lignificat,
de c u l o a r e verde-măslinie, a c o p e r i t c u rugină, inserat
p u ţ i n o b l i c în fruct.
Cavitatea pedunculară — mică, plană, puţin adîncă,
Ia unele fructe a c o p e r i t ă c u r u g i n ă p o r t o c a b e .
Caliciul — m i j l o c i u , deschis, f o r m a t din sepale s u b ­
ţiri, c a d u c e .
Cavitatea calicială — largă, întinsă, superficială.
Pieliţa — n e t e d ă , somilucioasă, subţire, căptuşită
cu u n strat d e sclereide f o a r t e m i c i .
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în for­
m ă d e pîlnie, c u pereţii f o a r t e subţiri şi c o l o r a ţ i p o r t o c a -
liu-roşiatic ; p r e z i n t ă r u g i n ă şi ru<limentele etaminelor
prinse în partea superioară.
Inima — m a r e , o v a l ă , c u c o n t u r neregulat, delimi­
t a t ă d e sclereide m i c i .
Axul — f o r m e a z ă O Cameră a x i a l ă largă. Fig. 141. — Popeşti de Transilvania.
Lojile — mijlocii, rotunjite, c u pereţii albi şi subţiri.
Seminţele — m i j l o c i i sau m i c i , rotunjite, cu vîrful p u ţ i n ascuţit, d e c u l o a r e b r u n ă .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c r o c a n t ă , destul d e f o n d a n t a , s u c u l e n t ă , fină, p o t r i v i t d e
d u l c e , p u ţ i n acidulată, c u u r m e d e a s t r i n g e n ţ ă şi fin a r o m a t ă .
Maturitatea, de consum — î n c e p e la sfbşitul lunii august şi se prelungeşte p î n ă în a
d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P o p e ş t i d e T r a n s i l v a n i a se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lîngă

1
case, iu bazinele p o m i c o l e din n o r d u l Transilvaniei.
 171 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц а в г у с т а — с е р е д и н а с е н т я б р я .
М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д я щ и й из с е в е р н о й ч а с т и Т р а н с н л ь в а н п н .
Дерево — с р е д н е й силы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , м о р о з о у с т о й ч и в о е , н о в о с п р и и м ч и в о е
к поражению болезнями и вредителями; плодоносит ежегодно и обильно.
Плод—ниже средней величины, г р у ш е в и д н о - о к р у г л о й , правильной формы с
г л а д к о й п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т ы й с о р а н ж е в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
стороне, покрытым малиново-красными полосками и многочисленными ярко-красными
окаймленными т о ч к а м и ; м я к о т ь желтовато-белая, х р у с т я щ а я , тающая, сочная,
н е ж н а я , умеренно сладкая, слегка кисловатая, ч у т ь терпкая с нежным ароматом;
хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t — m i - s e p t e m b r e .
V a r i é t é originaire d u n o r d d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , longétif, résistant a u x g r a n d s froids, sensible a u x
maladies c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e - a r r o n d i , régulier, à surface l i s s e ; j a u n e - v e r d â t r e ,
n u a n c é d ' o r a n g é d u c ô t e de l ' i n s o l a t i o n , r a y é d e r o u g e f r a m b o i s e , a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s
aréoles d e r o u g e i n t e n s e . Chah- b l a n c - j a u n â t r e , c r o q u a n t e , assez f o n d a n t e , j u t e u s e , fine,
assez sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , très p e u a s t r i n g e n t e , r e l e v é e d ' u n a r ô m e fin. D e b o n n e
qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of August - mid-September.

Variety from northern Transylvania.
Tree – medium vigour, long-life, resistant to extreme cold, sensitive to fungal diseases and insects.
Abundant and regular fruiting.
Fruit – sub-medium, round-pyriform, regular, smooth, greenish-yellow, tinged with orange from the
coast of the sunshine, striped with red raspberry, with many points of intense red areola. Flesh yellowish-white,
crisp, fairly melting, juicy, thin, fairly sweet, slightly acidic, very slightly astringent and spiced with a fine
aroma. Good quality.
 TOMNATICE

Sinonime : Gîrle.

O r i g i n e . S o i a u t o h t o n , o r i g i n a r d i n n o r d u l D o b r o g e i , c u d e n u m i r e i m p r o p r i e în­
trucît f r u c t e l e a j u n g la m a t u r i t a t e în l u n a august.

R ă s p î n d i r e . Se întîlneşte c a p o m r ă z l e ţ , în a m e s t e c c u alte soiuri d e p ă r , în grădi­

n i l e d e Ungă caso în R a i o n u l M a c i n , R e g i u n e a D o b r o g e a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o creştere m o d e r a t ă şi d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă . N u
este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă şi este rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4 — 5 ani şi r o d e ş t e a b u n d e n t în f i e c a r e a n ; u n p o m în
vîrsta mijlocie dă 250—350 k g fructe anual.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă şi se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s ­
p ă t ă , cît şi p e n t r u u s c a t . S e ţin b i n e p e p o m , sînt r e z i s t e n t e la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă
u ş o r fără p i e r d e r i .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a , l o n g e v i t a t e a , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă a p o m u l u i .
Defecte : creşterea m o d e r a t ă a p o m u l u i şi c a l i t a t e a m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 8—9 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i m i j l o c i u , d r e p t , c u s c o a r ţ a
de culoare cenuşie, cu crăpături longitudinale.
Coroana — g l o b u l o a s ă , largă, t u r t i t ă , n e r e g u l a t ă , d e s t u l d e rară.
Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , s t r î m b e , a r c u i t e , d e g a r n i s i t e la b a z ă .
Ramurile de rod — s c u r t e , r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s o .
Lăstarii — l u n g i , groşi, d r e p ţ i , c u s c o a r ţ a d o c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e , c u l e n t i c e l e nu­
meroase, orbiculare.
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e
ramură.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , c u solzii lipiţi, d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .
 17« SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Frunzele — mari, a v î n d 7 2 — 8 0 min l u n g i m e şi 5 3 — 0 2 m m l ă ţ i m e , o v a t e , cu vii ful

ascuţit, b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e p u t o r n i c d i n ţ a t e . L i m b u l g r o s , pielos, n e t e d , c u vîiful
arcuit. P e ţ i o l u l d e 40 — 50 m m l u n g i m e , subţire, d o c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e .
Florile — g r u p a t e cite 6 — 8 într-o inflores­
c e n ţ ă , sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , cu petale o r b i -
culare, a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , H = 60 — 75 m m şi
D = 5 0 — 6 5 m m ; g r e u t a t e a de 1 1 0 — 1 6 0 g.
Forma — p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă , cu conturul
n e r e g u l a t şi c u d i a m e t r u l m a x i m situat la m i j ­
l o c u l f r u c t u l u i (fig. 1 4 2 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e , iar p e p a r t e a în­
sorită a c o p e r i t ă c u r o ş u - e ă r ă m i z i u şi c u dungi
de aceeaşi c u l o a r e , însă m a i închisă.
Pedunculul — d e 49 — 77 m m l u n g i m e , g r o s ,
f o a r t e b i n e p r i n s d e r a m u r ă , lignificat, v e r d e , iar
spre l o c u l d e p r i n d e r e d e r a m u r ă bruniu, uşor
a r c u i t , î n g r o ş a t la a m b e l e c a p e t e , neted, g l a b r u ,
înfipt d r e p t în f r u c t .
Cavitatea pedunculară — n e r e g u l a t ă , de lăr­
g i m e şi a d î n c i m e m i j l o c i i , c u m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Caliciul — s e m i d e s c h i s , c u sepalele c ă r n o a s e ,
răsfirate, d e c u l o a r e v e r d e , p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e şi a d î n c i m e
m i j l o c i i , c u marginile o n d u l a t e .
Pieliţa — aspră, mată, groasă şi aderentă
la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — mică, puţin adîncă,
în f o r m ă d e V , n u comunică cu camera axială.
Fig. 142. - Tomnatice. Inima — de mărime mijlocie, eliptică, am­
plasată către cavitatea calicială.
Lojile — m i j l o c i i , o v a l e , c u pereţii sidefii.
Seminţele — o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t ; în g e n e r a l seci.
Axul — deschis, f o r m e a z ă o c a m e r ă axială fusiformă, îngustă.
Pulpa — albă, suculentă, crocantă, dulce, cu aromă fină.
Maturitatea de consum — î n c e p e în u l t i m e l e zile ale lunii a u g u s t şi se p r e l u n g e ş t e 2—3
săptămini.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul T o m n a t i c e se r e c o m a n d ă să fie m e n ţ i n u t şi r ă s p î n d i t în c u l t u r ă ,
în D o b r o g e a şi în sudul R e g i u n i i Galaţi, a t î t p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi
p e n t r u s c o p u r i industriale.
 TOMNATICE 177

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец августа—первая половина сентября.

М е с т н ы й с о р т из с е в е р н о й ч а с т и Д о б р у д ж и .
Дерево — у м е р е н н о г о р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и ­
матическим условиям; устойчивое к болезням и вредителям; плодоносит обильно
и ежегодно.
Плод—-средней величины, усеченно-конический, желтовато-зеленый, с кир-
п и ч и о - к р а с н ы м р у м я н ц е м и п о л о с к а м и т о г о же ц в е т а , но т о л ь к о б о л е е и н т е н с и в н о г о на
солнечной с т о р о н е ; м я к о т ь белая, сочная, х р у с т я щ а я , сладкая со слабой т е р п к о с т ь ю
и нежным ароматом; посредственного качества.

BÉSUMÉ

Maturité — fin a o û t — p r e m i è r e quinzaine de s e p t e m b r e .

Variété originaire d u n o r d d'.: la D o b r o g e a .
Arbre — do v i g u e u r m o d é r é e , longétif, p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol et d u c b m a t ,
résistant a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t
régulière.
Fruit — m o y e n , p i r i f o r m e - t r o n q u é ; v e r t - j a u n â t r e , r e c o u v e r t d e r o u g e - b r i q u e et
de raies d e c o u l e u r plus intense à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c h e , j u t e u s e , c r o q u a n t e , sucrée,
un p e u â p r e , à l ' a r ô m e fin. D e q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – end of August - first half of September.

Variety from northern Dobrogea.
Tree – moderately vigorous, long-life, little difficult in the report of soil and climate, resistant to fungal
diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – medium, pyriform-truncate, yellowish-green, covered with red-brick and rays more intense
colour in sunlight. Flesh white, juicy, crisp, sweet and slightly bitter, with the fine aroma. Poor quality.
 PLETOASE

S i n o n i m e : Cîntări.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e d i n c e n t r u l M o l d o v o i , d e n u m i t
astfel d i n c a u z a r a m u r i l o r a t î r n î n d e .

R ă s p î n d i r e . E s t e m u l t r ă s p î n d i t în satele d e la sud-est d e I a ş i , o c u p î n d u n l o c i m ­
portant p r i n t r e soiurile a u t o h t o n e d o p ă r .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este v i g u r o s , l o n g e v i v , p u t î n d trăi p î n ă la 100 ani. N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă

d e c o n d i ţ i i l e d e s o l şi c l i m ă şi este î n g e n e r a l rezistent la ger, s e c e t ă şi d ă u n ă t o r i ; în unii
ani se Înregistrează p e t e d e r a p ă n p e f r u n z e şi f r u c t e .
I n t r ă tîrziu p e r o d , la v î r s t a d e 10 a n i d e la p l a n t a r e şi r o d e ş t e n e r e g u l a t , p r o d u c î n d
în m e d i o 1 5 0 — 2 0 0 k g fructe d e p o m . î n anii c u r e c o l t e a b u n d e n t e d ă p î n ă la 3 0 0 k g
de p o m .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , f o a r t e rezistente la c ă d e r e , însă se p ă s t r e a z ă p u ţ i n .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i , c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r şi
rezistenţa l o r la c ă d e r e .
Defecte : intrarea tîrzie p e r o d a p o m u l u i şi s c u r t a p e r i o a d ă d e p ă s t r a r e a f r u c t e l o r .

POMUL

T o m u l are talie m a r e , c u t r u n c h i u l d r e p t , n e r ă s u c i t .
Coroana — g l o b u l o a s ă , d e a s ă , c u r a m u r i l e a t f r n î n d e .
Hamurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , a r c u i t e , c u s c o a r ţ a cenuşie-
castanie, cu numeroase lenticele dispuse neregulat.
Ramurile de rod — în general subţiri, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c a s t a n i e - v e r z u i e , eu len­
t i c e l e rare, d e m ă r i m e m i j l o c i e , o r b i c u l a r e sau e l i p t i c e , g ă l b u i , d i s p u s e n e r e g u l a t .
Lăstarii — l u n g i şi subţiri, d e c u l o a r e c a s t a n i e , g l a b r i , p r e v ă z u ţ i c u n u m e r o a s e len­
ticele m i c i sau m i j l o c i i , o r b i c u l a r e sau eUptice, a l b i c i o a s e , d i s p u s e n e r e g u l a t .
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , d e c u l o a r e cafenie î n c h i s , g l a b r i , c u vîrful a s c u ţ i t
şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e r e d u s e .
 PLETOASE 479

Mugurii floriferi — mari, bombaţi, cu vîrful rotunjit, de culoaro castanie în­

chis, glabri.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d in m e d i o l u n g i m e a d o 77 m m si l ă ţ i m e a d o
62 m m , o v a t e , c u vîrful a c u t , c u m a r g i n i l e f o a r t e fin serate, v ă l u r a t o , p u ţ i n r i d i c a t e în
sus şi b a z a î n g u s t a t ă . L n n b u l subţire, d e c u l o a r e v e r d e
î n c h i s , l u c i o s , c u suprafaţa a p r o a p e n e t e d ă , g l a b r u p o
a m b e l e feţe, pielos. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j ­
locii, d e c u l o a r e v e r d e p a l , r o z la inserţia c u r a m u r a ,
glabru.
Florile — m i c i , cu petalele oval-alungite, de cu­
loare albă.

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e П =
59 m m şi D = 54 m m ; g r e u t a t e a d e 80 g.
Forma — t r o n c o n i c ă , c u d i a m e t r u l m a x i m de­
plasat spre c a b c i u şi c u un gît m i c c ă t r e p e d u n c u l .
î n general fructul este a s i m e t r i c , c u suprafaţa n e r e g u ­
l a t ă , p r e v ă z u t ă c u c o a s t e larg r o t u n j i t e (fig. 1 1 3 ) .
Culoarea — de f o n d la î n c e p u t v e r d e , la m a t u r i t a t e
d e v i n e g a l b e n ă - v e r z u i e ; p e p a r t e a însorită p r e z i n t ă o
r u m e n e a l ă r o z p e s t e c a r e se s u p r a p u n d u n g i neregu­
late, scurte şi late, d e c u l o a r e m a i î n c h i s ă . P e suprafaţa
fructului se disting n u m e r o a s e p u n c t o v e r z u i sau cafenii,
m i c i , circulare ; u n e o r i p r e z i n t ă p e t e d e suber. U n e l e
fructe au r u g i n ă în f o r m ă d e p e t e , d e m ă r i m i şi f o r m e
variate.
Pedum •ului— lung şi g r o s , a v î n d în m e d i e 56 m m
l u n g i m e , b i n e prins d e r a m u r ă , semilignificat, d e c u ­
loare cafenie-verzuie, c u r b a t şi înfipt o b l i c în fruct ; Fig. 143. — Pletoase,
uneori are la b a z ă o e x c r e s c e n ţ ă sau u n guleraş c ă r n o s .
Cavitatea pedunculară — mică, puţin adîncă ; uneori lipseşte.
Caliciul — m a r e , s e m i d e s c h i s sau deschis, f o r m a t din sepale mari, u s c a t e , slab p u -
b e s c e n t e , d i s t a n ţ a t e la b a z ă , c u v n f u r i l o răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă şi p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e farfurie sau d e c a s t r o n ,
c u p e r e ţ u u ş o r înclinaţi, p r e v ă z u ţ i c u o n d u l a ţ u largi, u n e o r i c u 3—5 creste p u ţ i n e v i d e n t e .
Pieliţa — destul de subţire, n e t e d ă , fără l u c i u , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă d e p î l n i o sau c i b n d r i c ă , c o m u n i c ă c u c a m e r a
axială.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , d e p l a s a t ă spre c a b c i u .
Lojile — m i c i , p u ţ i n înalte, strimte, d a r adinei, d e f o r m ă o v a l ă , u n e o r i în f o r m ă d e D .
Seminţele — d o m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d - a l u n g i t o , c u vîrful a s c u ţ i t , b o m b a t e , d e c u ­
loare cafenie î n c h i s .
Axul — deschis, formează o cameră axială îngustă.
 480 SOIURI DE PAR A U T O H T O N E , N E R A I O N A T E

Pulpa - albă-gălbuie, fină, f o n d a n t a , suculentă, c u gust d u l c e şi a r o m ă p l ă c u t ă , fără

aciditate.
Maturitatea de consum — p r i m a d e c a d ă a lunii s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P l e t o a s e se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lingă caso din centrul

Moldovei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — первая декада с е н т я б р я .

Местный с о р т , распространенный в п л о д о в о д ч е с к и х районах центральной части
Молдовы.
Дерево —- с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к морозам, з а с у х е и вредителям; в д о ж д л и в ы е годы страдает от п а р ш и ; начинает
п л о д о н о с и т ь п о з д н о , дает нерегулярные, но обильные у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , у с е ч е н н о - к о н и ч е с к о й ф о р м ы , с к о р о т к о й ш е й к о й ,
асимметричный с неровной п о в е р х н о с т ь ю , зеленовато-желтый с розоватым румянцем
на с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т н е р а в н о м е р н ы м и п о л о с к а м и б о л е е и н т е н с и в н о г о ц в е т а ;
м я к о т ь желтовато-белая, нежная, тающая, сочная, сладкая, без к и с л о т н о с т и ; х о р о ­
шего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — première décade de septembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire des bassins fruitiers d u c e n t r e d e la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, p e u e x i g e a n t sous le r a p p o r t d u sol, résistant a u x
g r a n d s froids, à la sécheresse et a u x insectes, parfois s u s c e p t i b l e d e t a v e l u r e . F r u c t i f i c a t i o n
t a r d i v e , irrégulière, m a i s a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n , t r o n c o n i q u e , p r é s e n t a n t un p e t i t c o l , a s y m é t r i q u e , à surface
irrégulière ; j a u n e - v e r d â t r e , a v e c u n e t e i n t e r o s e - v e r m i l l o n , r a y é e , irrégulièrement, d ' u n
r o u g e plus intense, sur le c ô t é e x p o s é a u soleil. C h a h b l a n c - j a u n â t r e , fine, f o n d a n t e , j u t e u s e ,
sucrée, d é p o u r v u e d ' a c i d i t é . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the first decade of September.

Native variety, fruits basin of central Moldova.
Tree – vigorous, long life, requiring little in point of soil, resistant to severe frost, drought and insects,
sometimes capable of scab. Fruiting late, irregular but abundant.
Fruit – sub-medium, tapered, with a small collar, asymmetrical, irregular surface, yellow-greenish
colour with a pink-vermilion, striped, irregularly, a more intense red on the sunny side. Flesh yellowish-white,
fine, melting, juicy, sweet and lacking in acidity. Good quality.
 OVAZEŞTI

Sinonime : nu se cunosc.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în centrul Transilvaniei.

Răspîndirc. Se întîlneşte cultivat in grădinile din jurul caselor, mai ales în

Regiunea Cluj.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l , în p e r i o a d a d e tinereţe, are o v i g o a r e m i j l o c i e , c a r e m a i tîrziu în p l i n ă r o ­

dire s c a d e m u l t . E s t e l o n g e v i v , d e p ă ş i n d u n e o r i v î r s t a d e 100 ani. N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă
d e sol şi cUmă ; este rezistent la ger, secetă, p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
I n t r ă p e r o d tîrziu, la v î r s t a de 8 — '.) ani, r o d e ş t e a p r o a p e î n f i e c a r e an, însă m o d e r a t .
F r u c t e l e sînt m i c i , d e caUtate d e s t u l d e b u n ă , se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l în
stare p r o a s p ă t ă , cît şi p e n t r u u s c a t şi p r e p a r a r e a m a r m e l a d e i . S e ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă
t r a n s p o r t u l , însă se p ă s t r e a z ă n u m a i 10 — 15 zile.
Calităţi : rusticitatea şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi caUtatea d e s t u l d e bună
a fructelor.
Defecte : v i g o a r e a slabă a p o m u l u i şi p e r i o a d a scurtă d e p ă s t r a r e a f r u c t e l o r

POMUL

P o m u l a t i n g e d i m e n s i u n i m i j l o c i i şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , înalt, n e r ă s u c i t , c u
scoarţa brăzdată longitudinal, neregulat.
Coroana — la î n c e p u t larg-pirarnidală, iar mai tîrziu d e v i n e n e r e g u l a t ă şi
răsfirată.
Bamurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , a r c u i t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
brună-negrieioasă, cu nuanţă verde.
Bamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţepuşe, burse ; în p e r i o a d a d e tinereţe
p r e d o m i n ă nuieluşele şi smicelele.
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , d e s t u l d e g r o ş i la b a z ă şi subţiri către vîrf, e u in-
ternodurile lungi sau m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a b r u n ă - c a s t a n i e , cu nuanţă verzuie.
Mugurii vegetativi — b i n e d e z v o l t a ţ i , c o n i c - a l u n g i ţ i , d e c u l o a r e c a f e n i e - r o ş i a t i c ă ,
aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .

81 - o. 2808
482 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Mugurii de rod — p o t r i v i t d e mari, o v o i d - a s o u ţ i ţ i , p u ţ i n b o m b a ţ i .

Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 00 — 85 m m l u n g i m e şi 3 5 — 5 0 m m l ă ţ i m e ,
o v a t e , r o t u n j i t e la b a z ă şi alungite la vîrf, cu marginile u ş o r d i n ţ a t e d e la j u m ă t a t e a lim­
bului în sus. P e ţ i o l u l lung, subţire, îngroşat t r e p t a t
către bază.

FRICII L

Mărimea—mica, H = 4 6 —55 m m şi Г ) = 5 2 — 6 0
mm; g r e u t a t e a d e 2 6 — 5 0 g.
Forma — o v o i d ă sau sferic-turtită, cu diametrul
m a x i m situat la j u m ă t a t e a fructului şi cu c o n t u r u l
regulat (fig. 14 1).
Culoarea — de f o n d galbenă pal ; c u l o a r e a a c o p e ­
rii oare lipseşte. P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt răs-
p î n d i t e p u n c t e mici, dese, destul d e u n i f o r m e , de cu­
loare cafenie,
Pedwneulvl — lung, semilignificat, cu striuri l o n ­
g i t u d i n a l e p e t o a t ă l u n g i m e a , g l a b r u , u ş o r arcuit şi
înfipt o b l i c în fruct ; la s u p r a c o a c e r e se s m u l g e uşor
din fruct.
Caritatea pedunculară — mică, îngustă, puţin
adîncă.
Calicitil — m a r o , deschis, f o r m a t din sepale lungi,
ascuţite, fin p u b e s c e n t e , u n i t e la b a z ă şi răsfrînte în
afară.
Fig. 144. - Ovăzeşti. Cavitatea calicială — largă, superficială, c u mar­
ginile u ş o r o n d u l a t e .
Pieliţa — n e t e d ă , s e m i l u c i o a s ă , g r o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — în f o r m ă d e pîlnie, î n g u s t ă ; s t a m m e l e c u aşezare superioară.
Inima — în f o r m ă d e c e a p ă , situată spre c a l i c i u , d e l i m i t a t ă d e un strat d e sclereide
mari şi d e s e .
Lojile — alungite, înguste, c u pereţii d e c u l o a r e albă-sidefie.
Seminţele — mici, ovoide, bombate, de culoare brună închis.
A.ru] — f o r m e a z ă o cameră a x i a l ă ; nu c o m u n i c ă eu c a m e r a s u b c a l i c i a l ă .
Pulpa — albă-gălbuie, puţin suculentă, moale, dulce, plăcut acidulată.
Maturitatea de consum — d e l a î n c e p u t u l lunii s e p t e m b r i e se p r e l u n g e ş t e 10 — 15 zile.

RECOMANDĂRI. Boiul O v ă z e ş t i se r e c o m a n d ă să se c u l t i v e atît în grădinile de p e

lîngă case, cît şi c a soi d e î n c e r c a r e în livezile mari din a p r o p i e r e a c e n t r e l o r industriale.

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я п о л о в и н а с е н т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из ц е н т р а л ь н о й ч а с т и Т р а н с н л ь в а н н н .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е , б о ­
лезням и вредителям; п л о д о н о с и т п о ч т и е ж е г о д н о , но умеренно.
 OVAZESTI 483

Плод— м е л к и й , я й ц е в и д н ы й или ж е о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , б л е д н о - ж е л т ы й с
мелкими и г у с т о р а с п о л о ж е н н ы м и точками к о р и ч н е в о г о цгета; м я к о т ь ж е л т о в а т о -
белая, малосочная, мягкая, сладкая с приятной к и с л о т н о с т ь ю ; довольно х о р о ш е г о
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — première quinzaine de septembre.

V a r i é t é originaire d u c e n t r e d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , longétif, résistant a u x fortes g e l é e s , à la sécheresse,
:iiiX maladies e r y p t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s ; à fructification m o d é r é e , assez r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t , o v o ï d e o u sphérique-aplati ; j a u n e p â l e , a b o n d a m m e n t e t f i n e m e n t
pointillé d e b r u n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , p e u j u t e u s e , t e n d r e , sucrée, a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e .
D'assez bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – the first fortnight of September.

Variety originating from the center of Transylvania.
Tree – medium vigour, long-life, resistant to heavy frost, drought, fungal diseases and insects; fruiting
moderate, fairly steady.
Fruit – small, ovoid or spherical-flattened pale yellow, abundant, finely dotted with brown. Flesh
yellowish-white, slightly juicy, tender, sweet and pleasantly tart. Fairly good quality.
 P A R A DE V I N

S i n o n i m e : germ. Weinbirne.

Origine. Soi a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n u l p o m i c o l Bistriţa, Eegiunea Cluj.

R ă s p î n d i r e . S e c u l t i v ă în grădinile, d e lingă case, în n u m e r o a s e localităţi d i n E a i o n u l

Bistriţa, Eegiunea Cluj.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d u n e o r i v î r s t a d e 1 2 0 — 1 5 0 ani.

N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi este rezistent la ger, s e c e t ă , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
E o d e ş t e în fiecare an, însă m o d e r a t .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă şi se f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u p r e p a r a r e a cidrului
şi a m a r m e l a d e i . S e ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l n u m a i i m e d i a t d u p ă r e c o l ­
t a r e şi se p ă s t r e a z ă 5—8 zile.
Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i .
Defecte : p r o d u c ţ i a m o d e r a t ă şi calitatea m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l este d e talie m a r e , a j u n g î n d la 1 3 — 1 1 m î n ă l ţ i m e şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt,

d r e p t , p u ţ i n răsucit, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , înguste.
Coroana — p i r a m i d a l ă î n p e r i o a d a d e tinereţe, m a i tîrziu d e v i n e i n v e r s - p i r a m i d a l ă ,
neregulată.
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , subţiri, dresate, p u ţ i n ramificate.
Ramurile de rod — scurte, r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş e şi b u r s e .
Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , c u i n t e r n o d u r i m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e brună-
gălbuie, cu lenticele ovale.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful lipit d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m j l o c i e , o v o i z i , c u vîrful ascuţit.
 PARA DE VIN 485

Frunzele - mari, o v a t - e l i p t i c e , e u vîrful a c u t , eu b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e în­

tregi. L i m b u l subţire, n e t e d , l u c i o s , m u l t a r c u i t .
Florile — g r u p a t e c î t e 6 — 7 în inflorescenţe răsfirate, sînt m a r i , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — subrnijlocie, a v î n d în m e d i e H = 6 3 m m şi D = 4 9 m m ; g r e u t a t e a d e 77 g.
Forma — p i r i f o r m ă , a l u n g i t ă spre p e d u n c u l , eu c o n ­
turul regulat (fig. 1 4 5 ) .
Culoarea — galbenă-portocalie, cu pete de rugină
fină, c o n c e n t r a t e m a i m u l t spre peduncul.
Pedunculul — de lungime mijlocie, gros, cărnos,
a c o p e r i t în î n t r e g i m e cu rugină.
Cavitatea pedunculară — mică, puţin adîncă, regu­
lată, c u pereţii acoperiţi cu rugină.
Caliciul — mare, deschis, f o r m a t d i n sepale l u n g i ,
subţiri, răsfrînte m u l t în afară.
Cavitatea calicială — mică, puţin adîncă, ocupată
în întregimo d e caUciu.
Pieliţa — groasă, netedă, c ă p t u ş i t ă cu un strat de
sclereide m a r i .
Cavitatea subcalicială — largă, puţin adîncă.
Inima — ovală, ascuţită la capete, delimitată de
sclereide mari.
Lojile — de mărime mijlocie, ovale, cu pereţii
netezi.
Seminţele — de mărime m i j l o c i e , c u vîrful scurt şi
ascuţit, d e c u l o a r e brună-roşiatică.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială alungită, îngustă.
Pulpa — albă-gălbuie, m o a l e , semifină, suculentă,
dulce-acidulată, astringentă, slab a r o m a t ă , c u g u s t p r o ­ Fig. 145. — Para de v i n .
nunţat de vin.
Maturitatea de consum — în p r i m a j u m ă t a t e a l u m i s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P a r a d o v i n n u se r e c o m a n d ă să fie extins în c u l t u r ă ; se m e n ­

ţine în actuala arie d e r ă s p î n d i r e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — п е р в а я п о л о в и н а с е н т я б р я .
Местный сорт, распространенный в п л о д о в о д ч е с к о м районе Бнстрица.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т е ж е г о д н о , по у м е р е н н о .
 486 SOIURI DE I'AR A U T O H T O N E . N E R A I O N A T E

Плод—ниже средней величины, nj о д о л г о в а т о г р } шевидкой формы, оранжево-

желтый с пятнами слаГого ржавого цвета; м я к о т ь желтовато-белая, мягкая, полу­
нежная, сочная, кисловато-сладкая, терпкая ( О слабым ароматом и характерным
винным в к у с о м ; п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т г а .

RÉSUMÉ

Maturité —première quinzaine de septembre.

V a r i é t é originaire d u bassin fruitier d e B i s t r i ţ a .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol, résistant a u x g r a n d s
froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification m o d é ­
rée, m a i s régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n , puriforme a l l o n g é ; j a u n e - o r a n g é , finement t a c h e t é d e rouille.
Chair b l a n c - j a u n â t r e , t e n d r e , mi-fine, j u t e u s e , s u c r é e - a c i d u l é e , astringente, p e u a r o m a t i q u e ,
à saveur p r o n o n c é e d e v i n . D e q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – the first fortnight of September.

Native variety, fruits basin of Bistriţa.
Tree – vigorous, long-life, little difficult in the report of the soil, resistant to extreme cold, to drought,
fungal diseases and insects; fruiting moderate, but steady.
Fruit – sub-medium, elongated pear-shaped, yellow-orange, finely spotted with rust. Flesh yellowish-
white, soft, semi-fine, juicy, sweet-sour, astringent, slightly aromatic, flavoured with wine. Poor quality.
 MÄLÄIETE

Sinonime : Para mălăiaţă.

Oriyine. S o i a u t o h t o n , o r i g i n a r d i n n o r d - e s t u l Transilvaniei.

Răspîndire. Este răspîndit în Eegiunea C l u j , c u d e o s e b i r e în b a z i n u l pomicol

Bistriţa.

CARACTERISTICA S OIULUI

P o m u l este v i g u r o s şi are o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă . N u are e x i g e n ţ e faţă de sol

şi c l h n ă ; este rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i . P r o d u c e regulat şi a b u n d e n t .
F r u c t e l e sînt d e calitate inferioară, se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă
şi p e n t r u industrializare. R e c o l t a t e în p î r g ă sînt rezistente la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .
Calităţi : rusticitatea şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i .
Defecte : calitatea inferioară a fructelor.

POMUL

P o m u l este de talie m a r e , c u t r u n c h i înalt, a c o p e r i t c u o s c o a r ţ ă c r ă p a t ă l o n g i t u ­

dinal şi n e r e g u l a t .
Coroana — sferic-turtită, înaltă de 7—8 m şi c u d i a m e t r u l d e 9 — 1 0 m .
Făinurile de schelet — d e l u n g i m e m i j l o c i e , g r o a s e , degarnisite la b a z ă , c u u n ­
ghiul d o ramificare m i c ; ramurile tinere scurte, d e g r o s i m e m i j l o c i e , eu s c o a r ţ a de c u l c a r e
v e r d e - g ă l b u i e , cu l e n t i c e l e m i c i , o r b i c u l a r e .
Ramurile de rad — r e p r e z e n t a t e prin pinteni şi ţ e p u ş e ; in p r o p o r ţ i e m a i m i c ă se
întîlnesc şi nuieluşe.
Lăstarii — scurţi şi subţiri, d e c u l o a r e b r u n ă d e s c h i s , lucioşi, c u lenticele mici,
albicioase, o v a l e , m a i n u m e r o a s e la b a z ă .
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , cu vîrful î n d e p ă r t a t de r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă
închis, aşezaţi p e perniţe m i c i .
Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , de c u l o a r e b r u n ă , c u solzii strînsi.
Frunzele — miei, a v î n d în m e d i e 58 m m l u n g i m e şi 50 m m lăţime, o v a t e , c u vîrful
a c u m i n a t , b a z a rotunjită şi marginile uşor gofrate, întregi la b a z ă şi c r e n a t e spre vîrf.
 ISS SOIURI D E PAR A U T O H T O N E . N E R A I O N A T E

L i m b u l subţire şi p i e l o s . P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, p u ţ i n îngroşat la b a z ă , de c u l o a r e galbenă-

verzuie.
Florile — g r u p a t e c î t e 9—12 într-o inflorecenţă, sînt m i c i , c u petalele o v a t e , a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , H = 4 0 — 5 3 m m şi D = 3 4 — 4 8 m m ; g r e u t a t e a d e 2 5 — 5 5 g.
Forma — p i r i f o r m ă , trasă spre p e d u n c u l şi t r u n c h i a t ă spre caliciu (fig. 1 4 6 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e , uşor suflată c u roşu
în p a r t e a însorită, c u striuri d e c u l o a r e p o r t o c a l i e - r o ş c a t ă .
Pedunculul — de 14—36 m m lungime, gros, cu mici
încreţituri la p u n c t u l d e inserţie c u fructul, Ugnificat, de c u ­
l o a r e v e r d e - g ă l b u i e a c o p e r i t c u p e t e m i c i de rugină.
Cavitatea pedunculară — mică, înconjurată de mici proe­
m i n e n ţ e , c a r e sînt m a i m a r i p e p a r t e a însorită.
Caliciul — m a r e , f o r m a t din sepale lungi, înguste, verzi,
cu vîrfurile u s c a t e şi răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă, superficială, cu pereţii re­
gulaţi.
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , aspră, r u g o a s ă , căptuşită
cu sclereide m i c i .
Cavitatea subcalicială — de l ă r g i m e şi a d î n c i m e mijlocii,
în f o r m ă d e c u p ă .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă de c e a p ă , d e p l a ­
sată spre c a l i c i u , î n c o n j u r a t ă d e sclereide mari.
Lojile — mari, rotunjite, cu pereţii membranoşi, fără
luciu.
Fig. 146. — Măiăieţe. Seminţele — mari, bombate, cu vîrful ascuţit, de cu­
loare neagră.
Axul — deschis, formează o cameră axială fusiformă.
Pulpa — a l b ă , t a r e , suficient de suculentă înainte de maturitatea completă, cu
g u s t d u l c e , slab a c i d u l a t şi u r m e d e a s t r i n g e n ţ ă ; la s u p r a c o a c e r e se p r ă b u ş e ş t e , c a p ă t ă o
c u l o a r e c a f e n i e şi d e v i n e m ă l ă i a ţ ă .
Maturitatea de consum — la î n c e p u t u l lunii septembrie şi se p r e l u n g e ş t e 2—3
săptămîni.

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d fructele de c a l i t a t e inferioară, soiul Măiăieţe n u se r e c o m a n d ă

pentru extinderea în cultură.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е н т я б р ь .
М е с т н ы й с о р т ив с е в е р о - в о с т о ч н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н п п .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у ,
устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит регулярно и
обильно.
 MĂLAI ETE 489

Плод—мелкий, грушевидный, приплюснутый к верхушке, зеленовато-желтый

с р а з м ы т ы м к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е , п о к р ы т ы м ш т р и х а м и к р а с н о в а т о -
оранжевого цвета; мякоть белая, твердая, довольно сочная,сладкая, слабокисловатая,
слегка терпкая, при полной зрелости б у р е е т с с е р е д и н ы ; низкого качества.

BÉSUMÉ

Maturité — septembre
V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d u nord-est d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i l , p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t , résistant
a u x grands froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i -
f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — p e t i t , p i r i f o r m e , a p l a t i vers l ' œ i l ; j a u n e - v e r d â t r e , n u a n c é de r o u g e a u soleil
e t strié d ' o r a n g é r o u g e â t r e . Chair b l a n c h e , f e r m e , assez j u t e u s e , sucrée, l é g è r e m e n t aci-
d u l é e , u n p e u astringente, b r u n i s s a n t a i s é m e n t de l'intérieur. Q u a l i t é inférieure.

ABSTRACT

Maturity – September
Native variety, north-east of Transylvania.
Tree – vigorous, long life, little difficult in the report of soil and climate, resistant to extreme cold,
drought, fungal diseases and insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – small, pear-shaped, flattened to the eye, yellow-green tinged with red in the sun and streaked
with reddish-orange. Flesh white, firm, fairly juicy, sweet, slightly tart, slightly astringent and browning easily
inside. Mediocre quality.
 PLEVIŢE

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. Soi a u t o h t o n , f o r m a t în centrele p o m i c o l e din B a n a t .

Răspindire. E s t e răspîndit in grădinile de lingă c a s e , din c o m u n a G r o ş i i - N o i , R a i o n u l

Lipova, Begiunea Banat.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este v i g u r o s , rustic, l o n g e v i v ; rezistă la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i ; r o d e ş t e a b u n ­

d e n t în fiecare an.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau foarte m i c ă , I I = 2 8 — 3 0 m m şi D = 3 0 — 3 2 m m ; greutatea

d e 2 0 - 4 0 g.
Forma — sferică sau sferic-turtită, a s n n e t r i c ă , cu conturul
n e r e g u l a t şi s u p r a f a ţ a n e t e d ă (fig. 1 4 7 . )
CuUmrea — g a l b e n ă - v e r z u i e , cu numeroase puncte mici,
dese, de culoare roşiatică.
Pedunculul — l u n g sau f o a r t e l u n g , g r o s , drept, semicăr-
nos, de culoare verde-cenuşie.
Cavitatea ycdunculară — f o a r t e m i c ă , uneori i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t din s e p a l e scurte, dresate,
c o n c r e s c u t e La b u z ă . p u b e s c e n t e , d e c u l o a r e c e n u ş i e
Cavitatea calicială — de lărgime m i j l o c i e , superficială, cu
p e r e ţ u netezi şi m a r g i n i l e regulate.
Pieliţa — groasă, netedă, puţin lucioasă, rezistentă.
Cavitatea xuhcalieială — largă, puţin adîncă, în formă
de cupă.
Inima—mare, în f o r m ă d e c e a p ă , simetrică, aşezată central,
slab d e l i m i t a t ă .
Fig. 147. - picvite. Lojile — mici, închise.
 PLEVIŢE 491

St iiiinţrlc — m i c i , o v o i d e , b o m b a t e .
A.riil — m i j l o c i u , î n c h i s .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e . tare, slab suculentă, d u l c e , fără a r o m ă .
Maturitatea de consvm — c o r e s p u n d e c u l u n a s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l P l e v i ţ e n u se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е н т я б р ь .
М е с т н ы й с о р т из Б а н а т а .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е ; у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод—мелкий или о ч е н ь м е л к и й , к р у г л ы й или о к р у г л о п р и п л ю с н у т ы й , а с и м ­
метричный, зеленовато-желтый с многочисленными красноватыми т о ч к а м и ; м я к о т ь
желтовато-белая, твердая, малосочная, сладкая, без а р о м а т а ; п о с р е д с т в е н н о г о
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — septembre.
V a r i é t é originaire d u B a n a t .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x fortes g e l é e s , a u x m a l a d i e s
c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — p e t i t o u très p e t i t , s p h é r i q u e o u s p h é r i q u e — a p l a t i , a s y m é t r i q u e ; j a u n e -
v e r d â t r e , a b o n d a m m e n t p o i n t i l l é de r o u g e â t r e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , p e u j u t e u -
se, sucrée, d é p o u r v u e d ' a r ô m e . D e q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – September.
Native variety of Banat.
Tree – vigorous, long life, strong, resistant to heavy frosts, fungal diseases and insects and abundant
fruiting regularly.
Fruit – small or very small, spherical or spherical - flattened, asymmetrical greenish-yellow, heavily
spotted with reddish. Flesh yellowish-white, firm, slightly juicy, sweet, devoid of flavour. Mediocre quality.
 PIPERATE

S i n o n i m e : rom. P e r e d e c h i p e r , P e r e b o s t a n e i .
mag. B o r s o s k ö r t e .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în n o r d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i , E e g i u n e a C l u j . S u b nu­
m e l e d e P i p e r a t e se c u n o s c m a i m u l t e tipuri, din c a r e u n e l e p r i n p r e z e n ţ a spinilor se
a p r o p i e d e perii p ă d u r e ţ i , iar altele p r i n lăstarii groşi, m u g u r i i m a r i şi v o l u m i n o ş i , frunza
m a r e e t c . se a s e a m ă n ă c u soiurile v a l o r o a s e .

Răspîndirp. E s t e i m ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte n u m a i prin grădinile d e lingă c a s e ,

în R e g i u n i l e S u c e a v a , Cluj şi O l t e n i a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , a t i n g e d i m e n s i u n i f o a r t e m a r i şi trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d vîrstă
de 110—100 ani. E s t e b i n e a d a p t a t la c o n d i ţ i i l e de sol şi c l i m ă , f i i n d rezistent la g e r . E e -
zistă la b o l i , este însă sensibil la d ă u n ă t o r i , m a i ales la Carpocapsa.
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 4 — 5 zile. E s t e b u n p o l e n i z a -
t o r p e n t r u soiurile U n t o a s a B o s c , U n t o a s a H a r d e n p o n t , U n t o a s a L i e g e l .
I n t r ă p e r o d tîrziu, la v î r s t ă d e 6 — 7 ani şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare a n ; un
p o m în v î r s t ă d e 3 0 — 3 5 ani d ă 1 5 0 — 2 0 0 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r i d i c a t în zahăr
şi scăzut în a c i d i t a t e . Se ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l n u m a i d a c ă sînt r e c o l t a t e
în p î r g ă şi se p ă s t r e a z ă p u ţ i n . L a m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă p u l p a se î n m o a i e şi se b r u n i f i c ă .
Calităţi : rusticitatea şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a-
bundentă.
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a f r u c t e l o r şi slaba rezistenţă a a c e s t o r a la t r a n s p o r t şi
păstrare.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a de 12 —14 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , d e g r o s i m e mij­

locie, cu scoarţa de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , î n g u s t e , nere­
gulate.
Coroana — g l o b u l o a s ă , c u a x u l b i n e d e z v o l t a t , destul d e deasă.
 PIPERATE 403

Ramurile de schelet - n u m e r o a s e , subţiri şi l u n g i , f o r m î n d cu a x u l unghiuri d e ra­

mificare d e 30 — 4 5 ° .
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă cele scurte, r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş e , b u r s e ;
mai rar se î n t î l n e s c s m i c e l e şi nuieluşe.
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , 1 7 — 3 4 c m ,
groşi, c u i n t e r n o d u r i scurte, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , lu­
c i o a s ă , d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , r o ş i a t i c ă înspre
p a r t e a e x p u s ă l a s o a i e , cu lenticele o r b i e u l a r e , vari-
abilo c a m ă r i m e .
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , c u vîrful as­
cuţit şi î n d e p ă r t a t d e lăstar.
Mugurii floriferi—mici, conici, puţin bombaţi,
c u vîrful a s c u ţ i t , roşietici.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , o v a t - a l u n g i t e , c u
vîrful a c u t , u n e o r i o b t u z . L i m b u l g r o s , c u supra­
faţa u ş o r gofrată, iar marginile spre b a z ă a p r o a p e
întregi şi serate spre vîrf. P e ţ i o l u l m u l t alungit şi
subţire.
Florile — cîte 7—8 într-o inflorescenţă, de di­
m e n s i u n i m i j l o c i i , a v î n d petalele a l b e , cu infill raţii
roşietice, c u m a r g i n i l e u ş o r r i d i c a t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , H = 61 — 71 mm şi
D = 5 6 — 6 5 m m ; g r e u t a t e a d e 9 0 — 1 4 0 g.
Forma — o v o i d ă sau p i r i f o r m ă , r o t u n j i t ă spre
caliciu, asimetrică, c u suprafaţa n e t e d ă (fig. 1 4 8 ) .
Culoarea— g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă c u r o ş u - Fig. 148. — Piperale.
p o r t o c a l i u p e p a r t e a însorită. S u b pieliţă se o b s e r v ă
p u n c t e dese, n e u n i f o r m e c a m ă r i m e , de c u l o a r e v e r d e - r u g i n i e , î n c o n j u r a t e d e o a u r e o l ă
v e r d e intens. P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt r ă s p î n d i t e p e t e d e r u g i n ă , d e m ă r i m i
diferite.
Pedunculul — d e 3 9 — 4 6 m m l u n g i m e , g r o s , uşor arcuit, semilignificat, g l a b r u .
Cavitatea pedunculară — mică, aproape inexistentă, acoperită cu rugină.
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t din sepale înguste, u n i t e la b a z ă , a s c u ţ i t e la vîrf,
glabre, c a r e se r u p în majoritate.
Cavitatea calicială — m i j l o c i e , p u ţ i n a d î n c ă , c u pereţii încreţiţi în jurul caliciului.
Pieliţa — n e t e d ă , groasă, c ă p t u ş i t ă c u un strat d e sclereide fine.
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă d e pîlnie, nu c o m u n i c ă c u c a m e r a a x i a l ă .
Inima — m a r e , o v a l ă , aşezată spre c a l i c i u , slab d e l i m i t a t ă d e sclereide.
Lojile — mari, largi, c u pereţii subţiri şi c u c r ă p ă t u r i fine.
Seminţele — mari, c u vîrful alungit, de culoare brună.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială, largă.
 4П4 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. N E R A I O N A T E

Pulpa — albă, tare, c r o c a n t ă , suculentă, foarte d u l c e , p u ţ i n acidulată, astringentă,

slab aromată.
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P i p e r a t e nu se r e c o m a n d ă să fie extins în cultură.

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а с е н т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из К л у ж с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , о ч е н ь к р у п н о е и д о л г о в е ч н о е , о ч е н ь н е п р и х о т л и в о е ;
устойчивое к морозам, болезням и вредителям; плодоносит ежегодно и обильно.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н ы й или о к р у г л о - г р у ш е в и д н ы й , з е л е н о в а т о -
желтый с оранжево-красным румянцем и зеленовато-ржавыми п о д к о ж н ы м и точ­
ками и ржавыми пятнами; мякоть белая, твердая, х р у с т я щ а я , сочная, очень сладкая
со с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , т е р п к а я и с о с л а б ы м а р о м а т о м ; п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — deuxième quinzaine de septembre.

V a r i é t é originaire d e la r é g i o n d e C l u j .
Arbre — v i g o u r e u x , très v o l u m i n e u x e t longétif, t r è s r u s t i q u e e t résistant a u x grands
froids, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n , o v o ï d e o u pirifornie-arrondi ; j a u n e - v e r d â t r e , r e c o u v e r t d e r o u g e oran-
gé, p i q u e t é d e vert-rouille sous la p e a u , t a c h e t é d e r o u x . Chair b l a n c h e , f e r m e , c r o q u a n t e ,
j u t e u s e , très sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , a s t r i n g e n t e , p e u a r o m a t i q u e . D e qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – the second half of September.

Native variety, Cluj region.
Tree – vigorous, very large and long life, very strong and resistant to extreme cold, fungal diseases and
insects, fruit plentiful and regular.
Fruit – medium, ovoid or pear-shaped, rounded, yellow-green, covered with red-orange, speckled with
green rust under the skin, mottled with red. Flesh white, firm, crisp, juicy, very sweet, slightly sour, astringent
and slightly aromatic. Mediocre quality.
 BURDUHOASE

Sinonime : nu se cunosc.

Origine. Soi autohton, format în nordul Moldovei.

ltăspîndire. Se întîlneşte c a p o m r ă z l e ţ în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , în B a i o n u l T g . -
îTeamţ, E e g i u n e a B a c ă u .

CARACTERISTICA SOIULUI

Pomul creşte viguros, înalt şi trăieşte destul de mult.

E o d e ş t e n e r e g u l a t şi d ă în m e d i e o r e c o l t ă d e 1 5 0 — 2 0 0 k g f r u c t e ; u n e o r i p r o d u c ţ i a
maximă este de 450—500 kg.
F r u c t e l e sînt d e calitate m e d i o c r ă şi se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ,
n u m a i c m d sîat în p î r g ă . S u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l , însă n u se p o t p ă s t r a d e o a r e c e se p r ă ­
b u ş e s c d e la mijloc.
Calităţi : v i g o a r e a şi r u s t i c i t a t e a pomului.
Defecte : p r o d u c ţ i a n e r e g u l a t ă , c a l i t a t e a m e d i o c r ă a f r u c t e l o r şi lipsa d o r e z i s t e n ţ ă la
păstrare a acestora.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 9 - 10 m si f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t şi g r o s .
Coroana — înaltă, piramidală.
Hamurile de schelet — rare, g r o a s e , a r c u i t e , d e g a r n i s i t e la b a z ă p e o p o r ţ i u n e d e 1,5 —
2 m , formează cu axul unghiuri de ramificare d e 50—60°.
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n n u m e r o a s e n u i e l u ş e , ţ e p u ş e n e t e d e şi inelate şi
burse de mărime mijlocie,
Lăstarii — l u n g i , d r e p ţ i , g l a b r i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , cu l e n t i c e l e m a r i ,
dese, e l i p t i c e .
Mugurii vegetaţiei — m a r i , c o n i c i , cu vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , d e c u l o a r e b r u n ă -
roşcată, fin pubescenţi.
Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .
 496 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Frunzele — d o m ă r i m e mijlocie, o v a t e , d e c u l o a r e v e r d e deschis, cu vîrful

a c u m i n a t , b a z a rotunjită şi marginile d i n ţ a t e . P e ţ i o l u l lung d e 3 8 — 4 8 m m .
Florile — în n u m ă r de 4—6 într-o inflorescenţă, c u petalele d e m ă r i m e mijlocie,
albe, o b o v a t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , H = 52 — 72 m m şi D = 5 5 — 6 7 m m ; g r e u t a t e a d e 8 5 — 1 3 8 g.
Forma — c o n i c ă , c u c o a s t e largi, r o t u n j i t e şi c u d i a m e t r u l m a x i m situat la o t r e i m e
din î n ă l ţ i m e a fructului, în regiunea calicială
(fig. 1 4 9 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e , iar c e a
a c o p e r i t o a r e roşie-cafenie.
Peduneulul — lung, de grosime mijlocie,
semilignificat, g l a b r u , d e c u l o a r e b r u n ă , uşor arcuit
la c a p ă t , înfipt d r e p t în f r u c t .
Cavitatea pedunculară — mică, superficială,
neregulată, c u pereţii încreţiţi.
Caliciul — închis sau semideschis, f o r m a t din
sépale de m ă r i m e m i j l o c i e , c u vîrfurile u s c a t e şi
răsfrânte în afară.
Cavitatea calicială — d e a d î n c i m e m i j l o c i e ,
neregulată, cu marginile ondulate, acoperită cu
r u g i n ă aspră, c a r o a d e s e a se revarsă peste m a r g i ­
nile c a v i t ă ţ i i .
Pieliţa — g r o a s ă , m a t ă .
Cavitatea subcalicială — largă, a d î n c ă , în
f o r m ă d e U , c o m u n i c ă c u c a m e r a axială ; stami-
nele c u aşezare s u p e r i o a r ă .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în formă de
c e a p ă , aşezată la m i j l o c u l fructului.
Lojile — m i c i şi înguste, cu pereţii tari,
sidefii.
Seminţele — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , cu
vîrful ascuţit.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă care c o m u -
Fig. 149. - Burduhoase n i c ă c u e x t e r i o r u l , d i n care c a u z ă fructele se strică
din interior.
Pulpa — albă-gălbuie, moale, suculentă, eu structură grăunţoasă, d u l c e a g ă , c u aci­
d i t a t e slabă, n e a r o m a t ă , c u sclereide î n j u r u l i n i m i i .
Maturitatea de consum — c o i n c i d e cu a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul B u r d u h o a s e , fiind m u l t d e p ă ş i t d e alte soiuri, n u se r e c o m a n d ă

să fie e x t i n s în cultură.
 BURDUIIOASE 497

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а с е н т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из с е в е р н о й ч а с т и М о л д о в ы .
Дерево — е н л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , п л о д о н о с и т не­
регулярно, но обильно.
Плод — н и ж е с р е д н е й или с р е д н е й в е л и ч и н ы , к о н и ч е с к и й с ш и р о к и м и з а к р у г ­
ленными р е б р а м и , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а с к р а с н о в а т о - б у р ы м р у м я н ц е м на с о л ­
нечной с т о р о н е ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , мягкая, сочная, сладковатая со слабой
к и с л о т н о с т ь ю , без аромата, с каменистыми клетками в о к р у г семенного гнезда;
низкого качества.

BÉSUMÉ

Alaiurile — d e u x i è m e q u i n z a i n e de s e p t e m b r e .
V a r i é t é originaire d u n o r d d e la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , de h a u t e taille, longétif, r u s t i q u e ; à fructification irrégulière,
mais a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n , c o n i q u e , a v e c des c ô t e s larges et a r r o n d i e s ; j a u n e - v e r d â t r e , r e c o u v e r t
d e r o u g e b r u n sur le c ô t é e x p o s é au soleil. Chair b l a n c - j a u n â t r e , t e n d r e , j u t e u s e , d o u c e â t r e ,
l é g è r e m e n t a c i d u l é e , d é p o u r v u e d ' a r ô m e , pierreuse au c e n t r e . Q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – the second half of September.

Variety from north of Moldova.
Tree – strong, tall, long life, strong, irregular fruiting, but abundant.
Fruit – medium, conical, with ribs broad and rounded, yellow-green, covered with red-brown on the
side exposed to the sun. Flesh yellowish white, tender, juicy, sweet, slightly acidic, lacking flavour, rocky centre.
Mediocre quality.

82 - e. 2903
 PLOAPE

Sinonime : nu se cunosc.

Origine. Soi autohton, format în bazinele pomicole din răsăritul Moldovei.

Răspîndire. Este răspîndit în centrele pomicole Comarna, Tomeşti, Goruni din

Regiunea Iaşi.

CARACTERISTICA SOIULUI

Pomul creşte viguros, este longeviv, puţind trăi pînă la 200 ani. îsfu are exigenţe
faţă de sol şi climă. Este rezistent la ger, secetă, boli şi dăunători, însă în unii ani frun­
zele sînt atacate de rapăn.
Intră tîrziu pe rod, la 10 ani după plantare. Rodeşte regulat, dar după un an cu re­
colte abundente urmează un an cu recolte mai slabe. Produce în medie 100—150 kg fructe
de pom, iar în anii cu recolte abundente 300—400 kg fructe de pom.
Fructele se folosesc în stare proaspătă. Sînt rezistente la cădere şi transport, păs-
trîndu-se cel mult două săptămîni.
Calităţi : rusticitatea, productivitatea, longevitatea pomului ; rezistenţa fruct elor
la scuturare şi transport.
Defecte : intrarea tîrzie pe rod, numărul mare de sclereido în jurul inimii şi scurta
perioadă de păstrare a fructelor.

POMUL

Pomul atinge înălţimea de 12 m şi formează trunchi drept, nerăsucit, cu scoarţa

cenuşie-negricioasă, cu crăpături longitudinale profunde, formînd plăci de mărime mijlo­
cie; la pomii bătrîni trunchiul are scorburi.
Coroana — sferică, voluminoasă, cu ramuri dese.
Ramurile de schelet — lungi şi destul de groase, arcuite, geniculate, cu scoarţa la
baza ramurilor crăpată, de culoare cenuşie-negricioasă ca şi trunchiul ; ramurile mai tinere
de culoare castanie-cenuşie, prevăzute cu lenticele rare, de mărime mijlocie, orbiculare
eau eliptice, de culoare castanie, dispuse neregulat.
 PLOAPE 499

Hamurile rie rod — scurte, d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e ,

i u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie-negricioasă, care garnisesc b i n e r a m u r i l e d e schelet ; la p o m i i
în vîrstà p r e d o m i n ă v e t r e l e .
Lăstarii — d o l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d o c u l o a r e castanie, c u n u m e r o a s e lonti-
cele d e m ă r i m e m i j l o c i e , orbieulare sau e l i p t i c e , î m p r ă ş t i a t e neregulat.
Mugurii vegetativi — m i c i , ascuţiţi, de c u l o a r e b r u n ă - c a s t a n i e , g l a b r i , c u vîrful în­
d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e p u ţ i n proeminente.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , c u vîrful r o t u n j i t , d e c u l o a r e castanie,
glabri.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d în m e d i o l u n g i m e a d e 70 m m şi l ă ţ i m e a d o 60
ram, o v a t e sau s u b r o t u n d e , c u vîrful a c u t şi î n d o i t în j o s , m a r g i n i l e fin serate şi b a z a r o ­
tunjită. L i m b u l pielos, d e g r o s i m e m i j l o c i e , de c u l o a r e v e r d e închis, l u c i o s , c u suprafaţa
netedă, a p r o a p e p l a t ă şi g l a b r a p e a m b e l e feţe. P e ţ i o l u l l u n g , în m e d i e d e 55 m m ,
destul d e subţire, d e c u l o a r e v e r d e deschis, g l a b r u .
Florile — dispuse c î t o 6 — 9 în inflorescenţe răs­
firate, c u p e t a l e l e de mărime mijlocie, o v a t e , do
culoare albă.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d in m e d i e I I = 01
m m şi D = 5 3 m m ; g r e u t a t e a d o 100 g.
Forma — o v o - s f e r i c ă , c u c o n t u r r e g u l a t , scurt
ascuţită către p e d u n c u l şi t u r t i t ă la c a b c i u , c u
d i a m e t r u l m a x i m situat c ă t r e c a b c i u (fig. 1 5 0 ) .
Culoarea — d e f o n d , la î n c e p u t v e r d e , la
maturitate devine galbenă-verzuie ; p e partea înso­
rită unele f r u c t e sînt a c o p e r i t e c u o c u l o a r e roşie d e
i n t e n s i t a t e v a r i a b i l ă , c a r e se p i e r d e î n c u l o a r e a d e
f o n d . P e suprafaţa fructului so d i s t i n g n u m e r o a s e
p u n c t e m i c i sau m i j l o c i i , c i r c u l a r e , ruginu-gălbui.
Pedunculul — lung, în m e d i e de 41 m m , g r o s ,
bine prins d e r a m u r ă , semilignificat, d e c u l o a r e
v e r d e , c u p e t e d e rugină, g l a b r u , d r e p t sau p u ţ i n
c u r b n u m a i l a inserţia c u r a m u r a ; l a inserţia 'cu
fructul p r e z i n t ă u n e o r i u n guleraş c ă r n o s .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t o n t ă . Fig. 150. — Ploape.
Caliciul — m a r e , larg deschis, f o r m a t din sopalo
mari, c u vîrfurile u s c a t e şi c ă z u t e , d i s t a n ţ a t e la b a z ă , d e culoare verde, pubescente.
Cavitatea calicială — largă, superficială, în f o r m ă d e farfurie p l a t ă şi m a i rar d e c a s ­
t r o n , c u p e r e ţ n netezi sau p r e v ă z u ţ i c u f o a r t e m i c i o n d u l a ţ i i .
Pieliţa — groasă, relativ netedă, fără l u c i u , u n e o r i c u p o t e d e p l u t ă , a d e r e n t ă la
pulpă.
Cavitatea sabcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în formă doV, nu comunică cu camera
axială.
 500 SOIURI D E PAR A U T O H T O N E . N E R A I O N A T E

Inima — m a r e , în f o r m ă de c e a p ă , d e p l a s a t ă spre caliciu, î n c o n j u r a t ă d o n u m e r o a s e

sclereide.
Lojile — largi, d e î n ă l ţ i m e şi a d î n c i m e m i c i , o v a l e , cir pereţii albi sau albi-gălbni,
l u c i o ş i şi fără c r ă p ă t u r i .
Seminţele — m a r i , s c u r t - o v o i d e , b o m b a t e p e o p a r t e şi p l a t e p e cealaltă, de culoare
cafenie-negricioasă.
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — albă, c u slabă n u a n ţ ă v e r z u i e , la î n c e p u t tare, iar la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă
d e v i n e m o a l e şi p u ţ i n s u c u l e n t ă , c u gust d u l c e a g şi a r o m ă slabă.
Maturitatea de consum — în a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l P l o a p e se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lîngă case din R e ­

giunea Iaşi.

Р Е З Ю М Е

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а с е н т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из ц е н т р а л ь н о й ч а с т и М О Л Д О Е Ы .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , к р у п н о е , о ч е н ь д о л г о Е е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е ,
у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е , и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о р а з в два г о д а .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , к р у г л ы й , к о р о т ю - з а о с т р е н н ы й к п л о д о н о ж к е и
п р и п л ю с н у т ы й к чашечке, з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета с румянцем различной интенсив­
н о с т и на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь б е л а я , с о с л а б ы м з е л е н о в а т ы м о т т е н к о м , в н а ч а л е
твердая, при полной зрелости становится мягкой, малосочной, с л а д к о в а т о г о вкуса со
слабым ароматом; посредственного качества.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e q u i n z a i n e de s e p t e m b r e .
V a r i é t é originaire d u c e n t r e de l a M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , 1res longétif, p e u difficile q u a n t a u sol, résistant
a u x fortes g e l é e s , à la sécheresse, a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n t o u s les
d e u x ans, m a i s a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n , s p h é r i q u e , c o u r t e m e n t p o i n t u v e r s le p é d o n c u l e e t d é p r i m é vers
l ' œ i l ; j a u n e - v e r d â t r e , r e c o u v e r t a u soleil d ' u n e r o u g e u r de diverses n u a n c e s . Chair b l a n c h e ,
f i n e m e n t t e i n t é e d e v e r d â t r e , d ' a b o r d f e r m e , t e n d r e p a r la suite, p e u j u t e u s e , d o u c e â t r e ,
à l'arôme faible. Qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – the second half of September.

Native variety, central Moldova.
Tree – vigorous, large, extremely long-life, little hard on the ground, heavy frost resistant, drought,
disease and insects. Fruiting every two years, but abundant.
Fruit – medium, spherical, shortly pointed toward the stalk and depressed to the eye, yellow-green,
covered the sun reddening of various shades. Flesh white, tinged greenish finely, initially firm, tenders later,
little juicy, sweet, aroma low. Mediocre quality.
 UNTOASE

S i n o n i m e : mag. V a j a s k ö r t e .

Origine. S o i f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e d i n n o r d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i .

Ilăspîndire. Este puţin răspîndit ; se întîlneşte ca pom răzleţ în g r ă d i n i e l e

de lingă casc. in c o m u n a J o s e n i , Balonul Gheor-
ghieni, Regiunea Murcş-Autonomă Maghiară.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , este l o n g e v i v , r u s t i c ,
rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i ; r o d e ş t e abundent
în fiecare an.

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , H = 59 — 63 m m şi
D = 48—55 m m ; greutatea de 60—90 g.
Forma — piriformă, simetrică, c u suprafaţa
n e t e d ă (fig. 151 ) .
Culoarea— galbenă, acoperită pe partea înso­
rită c u r o ş u - c a r m i n . P e t o a t ă suprafaţa fructului
sint răspîndite u n i f o r m p u n c t e dese, d e culoare
cafenie.
Pediatrului — lung, subţire, lignificat, arcuit,
d e c u l o a r e b r u n ă - g ă l b u i e , înfipt o b l i c .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , îngustă, n e r e ­
g u l a t ă , asimetrică, c u pereţii acoperiţi cu pete Fig. 151. — Untoase.
m i c i d e rugină.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , f o r m a t d i n sepale m a r i , răsfrînte în afară, p u b e s e e n t e ,
de culoare brună.
Cavitatea calicială — p u ţ i n a d i u c ă , îngustă, c u pereţii neregulaţi, a c o p e r i ţ i c u p e t e
de rugină.
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , l u c i o a s ă , p u ţ i n a d e r e n t ă la pulpă.
 502 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. N E R A I O N A T E

Cavitatea subcalicială — de m ă r i m e m i j l o c i e , î n f o r m ă d e V .
Inima — o v a l - a l u n g i t ă , aşezată central, d e l i m i t a t ă d e u n strat de sclereide.
Lojile — m i j l o c i i , închise, c u pereţii netezi.
Seminţele — m a r i , o v o i d - a l u n g i t e , a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e cafenie închis.
Pulpa — albă g ă l b u i e , f o n d a n t a , m o a l e , suculentă, d u l c e , u ş o r a r o m a t ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e şi so prelun­
geşte 3 5 — 2 0 zile.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l TJntoasc se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în grădinile de l î n g ă c a s c

în t o t cuprinsul R a i o n u l u i G h e o r g h i e n i şi i n t r o d u s ca soi d e încercare în t o a t ă R e g i u n e a
M u r e ş - A u t o n o m ă Maghiară.

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а с е н т я б р я — начало о к т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из с е в е р о - в о с т о ч н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м
и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , с и м м е т р и ч н ы й , ж е л т ы й с о с л а б ы м
карминовым румянцем и многочисленными мелкими точками коричневого цвета;
мякоть желтовато-белая, тающая, мягкая, сочная, сладкая слабоароматная; хорошего
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine de septembre — c o m m e n c e m e n t d ' o c t o b r e .

V a r i é t é originaire d u n o r d - e s t d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f , r u s t i q u e , résistant a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et
a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e , s y m é t r i q u e ; j a u n e , f a i b l e m e n t t e i n t é d e r o u g e -
c a r m i n , a b o n d a m m e n t e t f i n e m e n t p o i n t i l l é d e b r u n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , f o n d a n t e ,
tendre, juteuse, sucrée, peu aromatique. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – second half do September - beginning of October.

Variety from the north-east of Transylvania.
Tree – vigorous, long life, strong, disease resistant and insect fungal, fruiting abundant and regular.
Fruit – sub-medium, pyriform, symmetrical, yellow, faintly tinged with crimson-red, richly and finely
dotted with brown. Flesh yellowish white, soft, tender, juicy, sweet, slightly aromatic. Good quality.
 GALBENE DE TOAMNĂ

Sinonime : Pere de toamnă, Galbene de septembrie.

Origine. So i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i e o l e din c e n t r u l şi sud-estul Tran­

silvaniei.

R ă s p î n d i r c . î n c u l t u r ă este p u ţ i n răspîudit ; se întîlneşte ca p o m răzleţ, în a m e s t e c c u

alte soiuri d e păr, în grădinile de lîngă case, în E e g i u n e a Cluj şi în E a i o n u l H a ţ e g , E e g i u ­
nea Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t , a t i n g î n d v î r s t ă d e 1 0 0 — 1 1 0 ani. N u este pre­

tenţios faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă , rezistă l a ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i . E o d e ş t e
a b u n d e n t în fiecare an ; u n p o m în v î r s t ă d e 25 —30 ani d ă 200 —250 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e calitatea a IH-a şi se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s ­
p ă t ă , cît şi p e n t r u uscare şi p r e p a r a r e a m a r m e l a d e i . S e ţin b i n e p o p o m şi s u p o r t ă t r a n s ­
p o r t u l d a c ă sînt r e c o l t a t e c u c î t e v a zile înainte d e a a j u n g e la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă .
Calităţi : v i g o a r e a , rusticitatea şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă .
Defecte : calitatea inferioară a fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 1 0 — 1 2 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , g r o s , c u
scoarţa d e c u l o a r e cenuşie, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e şi transversale, m i c i şi d e s e .
Coroana — g l o b u l o a s ă , turtită, n e r e g u l a t ă , destul d e deasă.
Ramurile de schelet — în n u m ă r d e 6 — 7, d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , a r c u i t e , c u
s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie, c u n u m e r o a s e lenticele o r b i c u l a r e .
Ramurile de rod — scurte, d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e p r e z e n t a t e p r i n ţ e p u ş e şi b u r s e ;
smicelele, nuieluşele şi m l â d i ţ e l o se întîlnesc m a i m u l t la p o m i i tineri.
Lăstarii — d o l u n g i m e m i j l o c i e , groşi, drepţi, glabri, c u s c o a r ţ a n e t e d ă , d e c u l o a r e
g a l b e n ă - v e r z u i e p o p a r t e a u m b r i t ă şi c u n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă p e c e a însorită, c u lenticele m i c i ,
rare, e l i p t i c - a l u n g i t e .
504 SOIURI D E PAR A U T O H T O N E . N E R A I O N A T E

Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .

Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , c u solzii strîns lipiţi, de c u l o a r e cafenie închis.
Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d 6 0 — 6 5 m m l u n g i m e şi 4 0 — 4 5 m m l ă ţ i m e , o v a l e sau
eliptice, c u vîrful o b t u z sau a c u t , b a z a r o t u n j i t ă şi marginUe întregi sau fin serate. L i m b u l
d e g r o s i m e m i j l o c i e , m e m b r a n o s , g l a b r u . P e ţ i o l u l d e 3 4 — 6 3 m m l u n g i m e , subţire, g l a b r u ,
de culoare verde-gălbuie.
Florile — g r u p a t e în i n f l o r e s c e n ţ e răsfirate, sînt m a r i , c u petalele o v a t e , a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , H = 5 8 — 7 0 m m şi D = 5 8 — 6 5 m m ; greu­

tatea de 1 0 0 — 1 5 0 g.
Forma — o v o i d ă sau pb-iform-trunchiată, u ş o r trasă spre p e d u n c u l , c u c o n t u r ne­
r e g u l a t şi suprafaţa n e t e d ă (fig. 1 5 2 ) .
Culoarea — g a l b e n ă , a c o p e r i t ă c u r o ş u - p o r t o c a l i u p e p a r t e a însorită. S u b pieliţă
se o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e verzi, iar p e supra­
faţa fructului sînt î m p r ă ş t i a t e p u n c t e d e rugină,
c a r e prin unirea l o r în unele p ă r ţ i ale fructului f o r ­
m e a z ă u n desen reticular.
Pedunculul — de '-'0 — 30 m m l u n g i m e , g r o s ,
d r e p t sau u ş o r arcuit, lignificat, g l a b r u , d e c u l o a r e
cafenie d e s c h i s , c u p u n c t e d e r u g i n ă .
Cavitatea pedunculară— îngustă, superficială,
u n e o r i i n e x i s t e n t ă , c u p e r e ţ u a c o p e r i ţ i c u rugină,
c a r e se revarsă p e s t e m a r g i n i l e c a v i t ă ţ i i .
Caliciul — deschis, format din sépale de
m ă r i m e m i j l o c i e , răsfrînte în afară şi c u vîrfurile
răsucite spre interior, de culoare brună, uşor
pubescente.
Cavitatea calicială — largă, a d î n c ă , c u m a r g i ­
nile o n d u l a t e şi pereţii a c o p e r i ţ i c u puncte de
rugină, d i s p u s e în c e r c u r i c o n c e n t r i c e .
Pieliţa — subţire, netedă, slab rezistentă,
aderentă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — mică, puţin adîncă,
î n f o r m ă d e U ; s t a m i n e l e c u aşezare inferioară.
Fig. 152. — Galbene de toamnă. Inima — m i c ă , o v a l ă , aşezată spre caliciu,
d e l i m i t a t ă d e u n strat d e sclereide m a r i .
Lojile — s p a ţ i o a s e , o v a l e , c u p e r e ţ i i d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e , n u c o m u n i c ă c u ca­
mera axială.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , a s c u ţ i t e l a vu-f, d e c u l o a r e cafenie.
Axul — deschis, formează o cameră axială fusiformă.
Pulpa — albă-verzuie, foarte suculentă, a p r o a p e lipsită d e d u l c e a ţ ă , u ş o r a c i d u ­
lată, slab a r o m a t ă , c u s c l e r e i d e m i c i şi p u ţ i n e .
 GALBENE DE TOAMNA 5(15

Mutin italcu de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e şi s o p r e l u n -

geşfee 2—3 săptămîni.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul G a l b e n e d e t o a m n ă se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă în g r ă d i n i l e
de lîngă case, în z o n a dealurilor înalte d i n Transilvania.

Р Е З Ю М Е

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а с е н т я б р я — н а ч а л о о к т я б р я .
М е с т н ы й с о р т из ц е н т р а л ь н о й и ю г о - в о с т о ч н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а ш ш .
Дерево-—енльнорослое, долговечное и неприхотливое, устойчивое к морозам,
засухе, болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н ы й и л и у с е ч е н н о - г р у ­
шевидный, неправильной формы с гладкой п о в е р х н о с т ь ю , желтый, покрытый оран­
жево-красным румянцем и ржавыми штрихами, о б р а з у ю щ и м и сетчатый р и с у н о к ;
мякоть зеленовато-белая, очень сочная, почти лишенная сладости, слабокисловатая,
со с л а б ы м а р о м а т о м и м е л к и м и редкими к а м е н и с т ы м и к л е т к а м и ; н и з к о г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e q u i n z a i n e d e s e p t e m b r e — c o m m e n c e m e n t d ' o c t o b r e .
V a r i é t é originaire d u c e n t r e e t d u sud-est de la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , o v o ï d e o u p i r i f o r m e - t r o n q u é , irrégulier, à surface
l i s s e ; j a u n e , r e c o u v e r t de r o u g e o r a n g é e t r é t i c u l é d e r o u x . Chair b l a n c - v e r d â t r e , très
j u t e u s e , p r e s q u e d é p o u r v u e de sucre, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , f a i b l e m e n t a r o m a t i q u e , f i n e m e n t
et l é g è r e m e n t g r e n u e . D e q u a l i t é inférieure.

ABSTRACT

Maturity – the second half of September - beginning of October.

Native variety, central and south-east of Transylvania.
Tree – vigorous, long life, strong, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects.
Abundant and regular fruiting.
Fruit – medium or above medium, ovoid or pear-truncated, irregular, smooth, yellow, orange and
red-coated reticulated red. Flesh greenish-white, very juicy, almost devoid of sugar, slightly tangy, slightly
aromatic, fine and slightly grainy. Inferior quality.
 URECHELNIŢE

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în n o r d u l M o l d o v e i . A fost d e n u m i t astfel pentru

f a p t u l c ă fructele sînt a t a c a t e d e u r e c h e l n i ţ e .

R ă s p î n d i r c . Se c u l t i v ă în grădinile d e lîngă case în R a i o n u l T g . - N e a m ţ , R e g i u n e a

Bacău.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s şi trăieşte f o a r t e m u l t , d e p ă ş i n d v î r s t a d e 100 ani. N u este

p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi c l i m ă şi este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d d e t i m p u r i u şi p r o d u c e a b u n d e n t in fiecare a n ; u n p o m î n plină p r o ­
d u c ţ i e d ă o r e c o l t ă m e d i e d e 300 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt de c a l i t a t e b u n ă , c u g u s t p l ă c u t şi se f o l o s e s c atit p e n t r u c o n s u m u l în
stare p r o a s p ă t ă , cît şi p e n t r u u s c a t ; a u o rezistenţă m i j l o c i e la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă
numai 2—3 săptămîni.
Calităţi : v i g o a r e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi regulată, p r e c u m
şi calitatea b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : insuficienta r e z i s t e n ţ ă a f r u c t e l o r la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .

POMUL

P o m u l a t i n g e Înălţimea do 5—6 mm.

Coroana — p i r a m i d a l ă , înaltă de 3 , 5 — 4 , 5 m , c u d i a m e t r u l d e 4—5 m .
Hamurile de schelet — în n u m ă r d e 7 — 8 , l u n g i d e 3 — 4 m , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă , d o
culoare cenuşio închis, formează cu axul unghiuri do ramificare de 50—60°.
Hamurile de rod — r e p r e z o n t a t e p r i n ţ e p u ş e inelate, g r o a s e , p e d u n c u l a t e şi prin
burse groase, c u scoarţa de culoare verde-măslinie.
Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , arcuiţi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă , p u b e s c e n ţ i , cu
lenticele e l i p t i c e .
 URECHEl.NITE 507

Mugurii vegetativi — mari, conici, de culoare brună-roşeată, fin p u b e s c e n ţ i şi li­

piţi de lăstari.
Mugurii floriferi — mari, ovoizi, de culoaro brună-roşcată, fin pubescenţi.
Frunzele — m a r i , c u l u n g i m e a m e d i e d e 76 m m şi l ă ţ i m e a m e d i o d o 64 m m , aproape
rotunde, cu marginile întregi, cu baza rotunjită, de culoare verde închis, glabre.
Peţiolul de 20—45 m m lungime, de grosime mijlocie,
pubescent.
Florile — î n n u m ă r d e 6—8 într-o inflorescenţă,
sînt mari, c u petalele o v a t e , a l b e , iar p e faţa inferi­
oară roz pal.

FRUCTUL

Mărimea — submijlocie, H = 55 —73 mm şi

D = 42—52 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 57 g.
Forma — piriform-alungită, rotunjită şi lărgită
spre caliciu, iar spre p e d u n c u l m a i î n g u s t a t ă , sime­
trică, c u c o n t u r regulat (fig. 1 5 3 ) .
Culoarea — gălbuie-verzuie, cu numeroase p u n c t o
cenuşii f o a r t e m i c i .
Pedunculul — d e 4 0 — 6 0 m m l u n g i m e , de g r o s i m e
m i j l o c i e , d r e p t , lignificat, g l a b r u , b i n e prins d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — foarte m i c ă , d e cele m a i
m u l t e ori i n e x i s t e n t ă .
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , c u sepalele m a r i , a l b i ­
c i o a s e şi vîrfurile uscate.
Cavitatea calicială — de mărime mijlocie, largă,
puţin adîncă, cu pereţii netezi şi marginile uşor
ondulate.
Pieliţa — netedă, lucioasă, de grosime mijlocie,
a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — mică, foarte îngustă, în
formă de tub, comunică cu c a m e r a axială ; staminele Fig. 1 5 3 . — Urecheiniţe.
cu aşezare superioară.
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , p l a s a t ă c ă t r e c a l i c i u .
Lojile — largi, o v a l e , d e s t u l d e s p a ţ i o a s e .
Seminţele — m a r i , o v o i d e , t u r t i t e p e o p a r t e , n e g r i c i o a s e şi c u r e f l e x e b r u n e .
Axul — formează o cameră axială cu pereţii calusaţi.
Pulpa — albă, tare, s u c u l e n t ă , acrişoară, c u d u l c e a ţ ă s l a b ă , a r o m ă p l ă c u t ă şi g u s t
răcoritor, înviorător.
Maturitatea de consum — din a d o u a j u m ă t a t e a lunii septembrie se prelungeşte
2—3 săptămîni.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l L r e c h e l n i ţ e se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile d o lîngă c a s e d i n
T

Kaionul Tg.-Neamţ, c î t şi p e n t r u alte locuri cu condiţii pedoclimatice asemănătoare.

 508 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание-—вторая половина сентября—начало о к т я б р я .

Местный сорт, распространенный в северной части М о л д о в ы .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к
м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м , дает е ж е г о д н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы , р а с ш и р е н н ы й к
в е р х у ш к е , симметричный, зеленовато-желтый, с многочисленными серыми, очень
мелкими точками; мякоть белая, твердая, сочная, кисловатая, малосладкая, хорошего
качества.

RÉSUMÉ

Maturité — deuxième quinzaine de septembre — c o m m e n c e m e n t d'octobre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u n o r d d e la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d u sol, résistant
a u x fortes gelées, à la sécheresse, a u x maladies ci y p to garni que s et a u x insectes. F r u c t i -
fication abondante et régulière.
Fruit — m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é , élargi v e r s l ' œ i l , s y m é t r i q u e ; j a u n e - v u d â t r e ,
très f i n e m e n t et a b o n d a m m e n t p o i n t i l l é de g r i s â t r e . Chair b l a n c h e , f e r m e , juteuse, aigre-
lette, p e u sucrée. D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – the second half of September - beginning of October.

Original variety, northern Moldova.
Tree – vigorous, long life, not particular about soil conditions, resistant to heavy frost, drought, fungal
diseases and insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – medium, elongated pear-shaped, expanded to the eye, symmetrical, yellow-green and finely
dotted with plenty of gray. Flesh white, firm, juicy, tart and slightly sweet. Good quality.
 P R O T O P O P E Ş T I DE TOAMNĂ

S i n o n i m e : nu se cunosc.

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t în b a z i n u l p o m i c o l H a ţ e g .

Răspîndire. E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte n u m a i c a p o m răzleţ în livezile de

lîngă c a s e în E e g i u n e a H u n e d o a r a şi B a n a t .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s si trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d v î r s t a d e 70 ani. N u este p r e t e n ţ i o s

faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă ; este rezistent la g e r , însă sensibil la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u ­
n ă t o r i l o r , î n f l o r e ş t e l a m i j l o c u l e p o c i i d e înflorire a părului.
R o d e ş t e în fiecare a n ; u n p o m în vîrsta de 23—24 d e ani d ă o r e c o l t ă d e 70—80
k g fructe anual.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t b o g a t în z a h ă r şi
a c i d i t a t e p o t r i v i t ă . Se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă , cît şi p e n t r u p r e ­
p a r a r e a c o m p o t u r i l o r şi m a r m e l a d e i . Se s c u t u r ă u ş o r d e p e p o m , n u s u p o r t ă t r a n s p o r t u l
şi se p ă s t r e a z ă g r e u .
Calităţi : v i g o a r e a p o m u l u i şi c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : slaba r e z i s t e n ţ ă la c ă d e r e , t r a n s p o r t , păstrarea a n e v o i o a s ă şi sensibilitatea
fructelor l a b o l i .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7—9 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă b r u n ă şi c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , n e r e g u l a t ă , v o l u m i n o a s ă , f o r m a t ă dintr-un n u m ă r m a r e d e
ramuri.
Ramurile de schelet — lungi, p o t r i v i t d e g r o a s e , a r c u i t e , f o r m e a z ă c u a x u l u n g h i u r i
de ramificare d e 3 5 — 6 0 ° , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e şi c u l e n t i c e l e d e m ă r i m e v a ­
riabilă, cenuşii, aşezate l o n g i t u d i n a l .
Ramurile de rod — scurte, de grosime m i j l o c i e , r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş e
şi b u r s e .
 510 SOIURI DE PAR A U T O H T O N E . N ER A I O N A T E

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , g l a b r i sau p u ţ i n p u b e s e e n ţ i , c u s c o a r ţ a de
culoare brună-verzuie.
Mugurii vegetativi — m i c i , s c u r ţ i şi groşi, d e c u l o a r o b r u n ă închis, slab p u b e s e e n ţ i ,
c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Mugurii floriferi — m i c i sau mijlocii, b o n ţ i , de
c u l o a r e cafenie închis, c u solzii b i n e lipiţi.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v i n d 5C — 72
m m l u n g i m e şi 3 2 — 5 9 m m l ă ţ i m e , o v a t e sau elip­
t i c e , c u vîrful a s c u ţ i t , marginile fin d i n ţ a t e , d e c u ­
loare v e r d e închis, l u c i o a s e p e faţa superioară şi
v e r d e - g ă l b u i , slab p u b e s c e n t e , p e c e a inferioară.
Petrolul l u n g , de g r o s i m e m i j l o c i e , p u ţ i n p u b e s c e n t .
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe răsfirate,
sînt m a r i , c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — submijlocie sau mijlocie, H =

61 — 73 m m şi D = 52—63 m m greutatea do
8 0 - 1 2 0 g.
Forma — o v o i d â sau p i r i f o r m ă , c u c o n t u r re­
gulat şi c u suprafaţa uşor ondulată (fig. 1 5 4 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e , iar c e a
acoperitoare roşie-ruginie, c u n u m e r o a s e p u n c t e
m i c i , n e g r i c i o a s e . S u b pieliţă se o b s e r v ă n u m e r o a s e
p u n c t e v e r z i , slab v i z i b i l e .
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii,
Flg. 154. — Protopopeştl de toamnă. arcuit, u m f l a t la a m b e l e c a p e t e , semilignificat, de
culoare brună-verzuie, cu nuanţă gălbuie, glabru.
Cavitatea pedunculară — mică, neregulată, cu marginile ondulate, sau inexistentă.
Caliciul — deschis, f o r m a t din sepalo înguste, lungi, a s c u ţ i t e la vîrf, răsfrînte în
afară, d e c u l o a r e v e r d e - a l b i c i o a s ă sau b r u n ă î n c h i s .
Cavitatea calicială — î n f o r m ă d e farfurie întinsă, c u m a r g i n i l e u ş o r ondulate.
Pieliţa — subţire, întinsă, m a t ă , p u ţ i n aspră.
Cavitatea subcalicială — m i j l o c i e , destul d e a d î n c ă , în f o r m ă d e c e a ş c ă ; staminelo
cu aşezare inferioară.
Inima — mijlocie, în f o r m ă d e c e a p ă , a ş e z a t ă central.
Lojile — largi, c u pereţii d o c u l o a r e albă, cu nuanţă gălbuie, cu crăpături oblice.
Seminţele — d o m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , a s c u ţ i t e l a vîrf, p l a t e p e o p a r t e şi b o m ­
b a t e p e cealaltă, d e c u l o a r e cafenie î n c h i s .
Axul — mic, formează o cameră axială.
Pulpa — albă, c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , f o a r t e s u c u l e n t ă , m o a l e , f o n d a n t ă , c u p u ţ i n e scle­
r e i d e , d u l c e sau f o a r t e d u l c e , p o t r i v i t a c i d u l a t ă , p u t e r n i c aromată.
Maturitatea de consum — începe în a doua jumătate a lunü s e p t e m b r i e şi se p o a t e
prelungi timp d e 2 5 — 3 0 zile.
 PROTOPOPESTI DK TOAMNA 511

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P r o t o p o p e ş t i d o t o a m n ă se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lingă

case în Eegiunilo Hunedoara şi Banat.

РЕЗЮМЕ

Созревание-—середина сентября—середина октября.

Местный сорт, сформированный в п л о д о в о д ч е с к о м районе Х а ц е г .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е к
морозам и засухе, но чувствительное к болезням и вредителям; плодоносит ежегодно
и обильно.
Плод—ниже-средней или средней величины, яйцевидный или грушевидный
со с л а б о в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , з е л е н о в а т о - ж е л т ы й с р ж а в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м и
многочисленными мелкими точками ; м я к о т ь белая, о ч е н ь сочная, мягкая, т а ю щ а я ,
сладкая, умеренно-кисловатая и сильно ароматная с редкими каменистыми клетками;
хорошего качества.

EÉSTJMÉ

Maturité — mi-septembre — mi-octobre.

V a r i é t é originaire d u c e n t r e d ' a r b o r i c u l t u r e fruitière d e H a ţ e g .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, p e u difficile q u a n t au sol, résistant a u x grande froids
et à la sécheresse, m a i s sensible a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i ­
c a t i o n régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , o v o ï d e o u p i r i f o r m e , à surface u n p e u o n d u l é e ;
j a u n e - v e r d â t r e , r e c o u v e r t de r o u g e rouillé, a v e c d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s . Chair b l a n c h e ,
très j u t e u s e , t e n d r e , f o n d a n t e , sucrée, assez a c i d u l é e , fort a r o m a t i q u e , p e u g r e n u e . D o
b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – mid-September - mid-October.

Native variety, of fruits growing centre of Haţeg.
Tree – vigorous, long-life, little hard on the ground, resistant to extreme cold and drought but
susceptible to fungal diseases and insects. Regular and abundant fruiting.
Fruit – sub-medium or medium, ovoid or pear-shaped, slightly wavy surface, yellow-green, covered
with rusty red, with numerous small dots. Flesh white, very juicy, tender, melting, sweet, somewhat tart, very
aromatic and slightly grainy. Good quality.
 ALĂMII

Sinonime : Nobil moldovenesc, Lumii.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t î n n o r d u l M o l d o v e i .

R ă s p î n d i r c . Este răspîndit în grădinile de lîngă c a s c , în R a i o n u l T g . - N e a m ţ , R e ­

giunea B a c ă u .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s şi este l o n g e v i v . N u este p r e t e n ţ i o s faţă de c o n d i ţ i i l e

d e sol şi c l i m ă , rezistă la ger, secetă, p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
I n t r ă p e r o d relativ tîrziu şi p r o d u c e destul d e b i n e in fiecare an ; u n p o m în vîrstă
d e 3 0 — 4 0 ani d ă 1 0 0 — 1 5 0 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt a s p e c t u o a s e , d e c a l i t a t e b u n ă şi se f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l
în stare p r o a s p ă t ă ; se ţ i n b i n e p e p o m , sînt r e z i s t e n t e la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă fără pier­
deri t i m p d e 2 0 — 3 0 d e zile.
Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi calitatea b u n ă a
fructelor.
Defecte : i n t r a r e a r e l a t i v tîrzie p e r o d a p o m u l u i .

POMUL

P o m u l creşte înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u suprafaţa o n d u l a t ă .

Coroana — p i r a m i d a l ă în t i n e r e ţ e , iar m a i tîrziu d e v i n e sferic-alungită, p o t r i v i t d e
deasă.
Ramurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , rare, g e n i c u l a t e , d r e s a t e , degarnisite m u l t la b a z ă .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n nuieluşe, ţ e p u ş e inelate şi b u r s e .
Lăstarii — l u n g i , subţiri, p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e , iar p e
partea însorită, roşcată, c u lenticele orbiculare, rare.
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e perniţe
proeminente.
Mugurii floriferi — mari, ovoizi, de culoare cafenie-roşeată.
 ALĂMII 513

Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d 65 — 70 m m l u n g i m e şi 4 0 — 5 7 m m l ă ţ i m e , o v a t e sau
eliptice, eu vîrful ascuţit, b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e întregi. L i m b u l de g r o s i m e m i j l o c i e ,
p u b e s c e n t pe a m b e l e feţe. P e ţ i o l u l scurt, s u b ţ i r e , p u b e s c e n t .
Florile — g r u p a t e c î t e 7 — 8 într-o inflorescenţă, sînt m i c i , cu petalele ovate, albe
pe faţa superioară, iar p e c e a inferioară albe
cu slabă nuanţă roz.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e 1 1 = 6 3
— 77 m m şi D = 59 —72 m m ; greutatea de
1 1 0 - 1 0 0 g.
Forma — o v o i d ă , c u d i a m e t r u l m a x i m situat
spre c a l i c i u , c u c o n t u r u l r e g u l a t şi suprafaţa
n e t e d ă (fig. 1 5 5 ) .
Culoarea — g a l b e n ă , c u n u m e r o a s e p u n c t e
b r u n e , c o n c e n t r a t e m a i m u l t spre p e d u n c u l şi
caliciu.
Peel nucului — d e 3 5 — 4 0 m m l u n g i m e , de
grosime m i j l o c i e , d r e p t , semilignificat, g l a b r u .
Cavitatea pedunculară — de l ă r g i m e m i j l o c i e ,
superficială, n e r e g u l a t ă .
Caliciul — mare, format din sepale lungi,
de c u l o a r e b r u n ă , c u % îrfurile u s c a t e şi d i s t a n ţ a t e .
Cavitatea calicială — de l ă r g i m e şi a d î n c i m e
mijlocii, c u m a r g i n i l e uşor o n d u l a t e .
Pieliţa — s u b ţ i r e şi a d e r e n t ă la p u l p ă .
Caritatea subcalicială — mică, superficială,
n u c o m u n i c ă c u c a m e r a axială.
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , cu o p o - Fig. 155. — Alămii,
ziţie a p r o a p e c e n t r a l ă .
Lojile — largi, ovale şi cu pereţii de culoare sidefie.
Seminţele — mari, ovoide, umflate la b a z ă , d e c u l o a r e c a f e n i e î n c h i s .
Axul — d e s c h i s , f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m a r e , c u pereţii c a l u s a ţ i .
Pulpa — a l b ă , s u c u l e n t ă , c r o c a n t ă , c o m p a c t ă , c u zahărul şi a c i d i t a t e a b i n e a r m o n i ­
zate, foarte a r o m a t ă şi c u u n g u s t p l ă c u t , r ă c o r i t o r .
Maturitatea de consum — î n c e p e la m i j l o c u l lunii s e p t e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e pînă
la m i j l o c u l lunii o c t o m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l A l ă m i i se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r ă î n n o r d u l M o l ­
d o v e i , atit p e n t r u grădinile d e lîngă c a s e c î t şi p e n t r u plantaţiile d e p e m a r g i n e a şosele­
lor şi c a p o m răzleţ p o izlazuri.

83 - o. 2003
 SM SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — середина сентября—середина о к т я б р я .

М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д я щ и й из с е в е р н о й ч а с т и М о л д о в ы .
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о ­
зам, з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; н а ч и н а е т п л о д о н о с и т ь п о з д н о , но дает р е г у л я р н ы е
и обильные урожаи.
Плод — с р е д н е й и л и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , я й ц е в и д н ы й , г л а д к и й , ж е л т о г о
цвета с многочисленными бурыми точками, сконцентрированными преимущественно
у к о н ц о в плода; м я к о т ь белая, сочная, плотная х р у с т я щ а я , гармоничного кисло­
вато-сладкого вкуса, очень ароматная; хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité ; — m i - s e p t e m b r e — m i - o c t o b r e .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d u n o r d d e la M o l d a v i e .
Arbre — très v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x fortes gelées, à la séche-
resse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , mais a b o n d a n t e
et r é g u l i è r e .
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , o v o ï d e , à surface lisse ; j a u n e , a b o n d a m m e n t piqueté
d e b r u n , s u r t o u t vers les d e u x p ô l e s . Chair b l a n c h e , j u t e u s e , c o m p a c t e , c r o q u a n t e , à
d o u c e u r e t a c i d i t é b i e n h a r m o n i s é e s , fort p a r f u m é e . D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – mid-September - mid-October.

Native variety, originating in northern Moldova.
Tree – very vigorous, long life, strong, resistant to heavy frost, drought, fungal diseases and insects.
Fruiting late, but plentiful and regular.
Fruit – medium or above medium, ovoid, smooth, yellow, heavily spotted with brown, particularly
towards the two poles. Flesh white, juicy, compact, crisp, with soft acidity and well-harmonized, very fragrant.
Good quality.
 UNTOASA DE T G . - M U R E Ş

Sinonime : m i se cunosc.

Origine. Soi autohton, format în î m p r e j u r i m i l e oraşului Tg.-Mureş.

Răspîndire. E s t e răspîndit m u l t î n E e g i u n e a M u r e ş - A u t o n o m ă M a g h i a r ă , în R e ­
giunile B r a ş o v şi Cluj, prin grădinile d e p e lîngă case, m a i m u l t ca p o m răzleţ.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este v i g u r o s în tinereţe, a p o i v i g o a r e a d e v i n e m i j l o c i e . R e u ş e ş t e altoit p e

s ă l b a t i c şi are v i a ţ ă l u n g ă . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol ; d ă însă r e z u l t a t e m a i b u n e î n
terenurile adinei, p e r m e a b i l e şi suficient d e r e v e n e . E s t e rezistent la ger, secetă, b o l i şi •*
dăunători.
I n t r ă p e r o d relativ tîrziu, la 7—9 ani. P r o d u c e r e g u l a t , la î n c e p u t m a i p u ţ i n , a p o i
destul d e a b u n d e n t . F r u c t e l e sînt g r u p a t e c î t e 3—4 la u n l o c .
F r u c t e l e sînt b u n e la g u s t şi se folosesc p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ; sînt
însă foarte b u n e p e n t r u u s c a t şi p e n t r u industrializare. Sînt rezistente la c ă d e r e şi s u p o r t ă
destul de b i n e t r a n s p o r t u l î n d a t ă d u p ă cules. R e c o l t a t e c u 4—6 zile î n a i n t e d e m a t u r i t a t e a
c o m p l e t ă au g u s t m a i b u n şi se p o t p ă s t r a m a i b i n e şi t i m p m a i î n d e l u n g a t . Sînt r e z i s t e n t e
la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Calităţi : rusticitatea, l o n g e v i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a pomului.
Defecte : n u m ă r u l m a r e de sclereide în j u r u l inimii.

POMUL

P o m u l are talie m i j l o c i e , t r u n c h i u l d r e p t , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a crăpată

l o n g i t u d i n a l şi transversal.
Coroana — p i r a m i d a l ă , rară.
Ramurile de schelet — lungi, de g r o s i m e m i j l o c i e , slab arcuite, c u vîrfurile d r e s a t e c u
s c o a r ţ a n e t e d ă , de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , suflată c u c e n u ş i u , iar la r a m u r i l e tinere, d e c u ­
loare v e r d e - m ă s l i n i o , c u n u m e r o a s o lenticele d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l e sau e l i p t i c e , d e
c u l o a r e cafenie deschis, aşezate transversal.
516 SOIURI D E PAR A U T O H T O N E , N E R A I O N A T E

Hamurile de rod — scurte, d e g r o s i m e m i j l o c i e , reprezentate prin pinteni, ţepuşe şi

burse, r e p a r t i z a t e u n i f o r m p e t o a t ă l u n g i m e a r a m u r i l o r .
Lăstarii — d e l u n p i m e v a r i a b i l ă , de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e v e r d e -
cenuşie sau argintie.
Mugurii vegetativi ii, c o n i c i , cu vîrful ascuţit şi î n d e p ă r t a t de r a m u r ă .
M luntrii floriferi — mijlocii, o v o i z i , c u solzii strînşi,
de c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Frunzele — mari, c u l u n g i m e a d e 6 0 — 9 0 m m .şi lă­
ţ i m e a d e 3 5 — 6 5 m m , o v a t - a l u n g i t e , cu vîrful scurt şi
ascuţit, b a z a r o t u n j i t ă şi marginile serate. L i m b u l destul
d e g r o s , p i e l o s , d e c u l o a r e v e r d e deschis, p u b e s c e n t p e
faţa inferioară. P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, d e c u l o a r e albă-
verzuie, foarte pubescent.
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe dese, sînt m i c i ,
cu petalele ovate, albe.

FBUCTUL

Mărimea — m i c ă , И = 3 7 — 4 3 m m şi D = 43—51
mm; greutatea d e 4 2 — 6 4 g.
Forma — sferică, turtită la ambele c a p e t e şi m a i
m u l t la c a l i c i u , c u d i a m e t r u l situat la j u m ă t a t e a înălţimii,
Fig. 156. — Untoasa de Tg.-Mureş. c o n t u r u l regulat, s i m e t r i c (fig. 1 5 6 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e la recoltare, galbenă ca
ceara la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , a c o p e r i t ă u n e o r i c u o r o ş e a ţ ă slabă. P e t o a t ă suprafaţa
fructului se observă puncte aureolate cu verde. Pe unele fructe există rugină în
f o r m ă d e p e t e m i c i şi d e r e ţ e a .
Pedunculul — de l u n g i m e variabilă, g r o s , b i n e prins de ramură, semilignificat,
drept sau s l a b a r c u i t , inserat d r e p t în fruct, d e c u l o a r e v e r d e - r u g i n i e , fin p u b e s c e n t ,
Cavitatea pedunculară — îngustă, de adîncime m i c ă , în formă de castron, regulată,
c u s u p r a f a ţ a n e t e d ă sau f o a r t e s l a b o n d u l a t ă , a d e s e a c u p e t e d e rugină.
Caliciul — d e s c h i s , f o r m a t din sepale mari, d r e p t e , c u vîrfurile slab răsfrînte în afară,
u s c a t e , adesea r u p t e , d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , p u b e s c e n t e la b a z ă .
Cavitatea calicială — superficială, î n f o r m ă d e farfurie, regulată, c u suprafaţa ne­
t e d ă , fin p u b e s c e n t ă în j u r u l c a l i c i u l u i , u n e o r i p r e z i n t ă p e t e d e r u g i n ă în f o r m ă d e r a z e .
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , elastică, destul d e rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e a d î n c i m e mijlocie, în f o r m ă de pîlnie, cu gîtul scurt.
Inima — m a r e , sferică, a ş e z a t ă s i m e t r i c şi a m p l a s a t ă m a i m u l t c ă t r e c a v i t a t e a c a l i ­
cială, bine marcată de un strat d e s c l e r e i d e fine şi m a i m a r i î n a p r o p i e r e a c a v i t ă ţ i i
subcaliciale.
Lojile — m i c i , înguste, o v a l e , a s c u ţ i t e la b a z ă , c u pereţii subţiri, albi-sidefii.
Seminţele — m a r i , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t , b o m b a t e p e o p a r t e , d e c u l o a r e cas­
tanie închis, pline.
Axul — închis sau slab d e s c h i s , f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă s c u r t ă , fusiformă.
 UNTOASA DE TG.-MURES 517

Pulpa — albă, scmifiuă, m o a l e , u n t o a s a , s u c u l e n t ă , foarte d u l c e , a p r o a p e lipsită d e

a c i d i t a t e , c u a r o m ă destul d e p r o n u n ţ a t ă , p l ă c u t ă , b u n ă la gust, c o n ţ i n e n u m e r o a s e scle­
reide c a r e o depreciază.
Maturitatea de consum — d i n a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e p î n ă la m i j l o c u l
lunii o c t o m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul u n t o a s a d e T g . - M u r e ş se r e c o m a n d ă să fie m e n ţ i n u t i n c u l t u r ă ,
prin grădinile de lîngă case.

РЕЗЮМЕ

Созревание — вторая половина сентября—середина о к т я б р я .

М е с т н ы й с о р т из о к р е с т н о с т е й г о р о д а Т ы р г у - М у р е ш .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , с р а в н и т е л ь н о т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е ,
устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносить начинает поздно,
дает е ж е г о д н ы е , н о не о д и н а к о в ы е у р о ж а и .
Плод — д о в о л ь н о м е л к и й , о к р у г л ы й , с о б о и х к о н ц о в п р и п л ю с н у т ы й , ж е л т ы й ,
и н о г д а с о с л а б ы м р у м я н ц е м и о к а й м л е н н ы м и зелеными т о ч к а м и ; м я к о т ь б е л а я , м я г к а я ,
полунежная, маслянистая, сочная, очень сладкая, почти лишенная к и с л о т н о с т и , аро­
матная с большим к о л и ч е с т в о м каменистых к л е т о к ; к а ч е с т в о х о р о ш е е и иногда п о с ­
редственное.

RÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e quinzaine d e s e p t e m b r e — m i - o c t o b r e .
V a r i é t é originaire des e n v i r o n s de la v i l l e de T î r g u - M u r e ş .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif, r e l a t i v e m e n t e x i g e a n t sous le r a p p o r t du
sol, résistant a u x fortes gelées, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s .
F r u c t i f i c a t i o n t a r d i v e , régulière, m a i s i n é g a l e .
Fruit — assez p e t i t , s p h é r i q u e , a p l a t i a u x d e u x p ô l e s ; j a u n e , parfois a v e c u n e f a i b l e
r o u g e u r et des p o i n t s aréoles de v e r t . Chair b l a n c h e , t e n d r e , m i - f i n e , b u t y r e u s e , j u t e u s e ,
très sucrée, presque d é p o u r v u e d ' a c i d i t é , a r o m a t i q u e , riche e n c o n c r é t i o n s . D e d e u x i è m e
ou troisième qualité.

ABSTRACT

Maturity – the second half of September - mid-October.

Range from near the town of Tirgu-Mures.
Tree – medium vigour, long-life, relatively demanding in the report of the soil, resistant to heavy frost,
drought, fungal diseases and insects. Fruiting late steady but uneven.
Fruit – fairly small, round, flattened at the poles, yellow, sometimes with a faint blush, and points green
areola. Flesh white, soft, semi-thin, buttery, juicy and very sweet, almost devoid of acid, aromatic, rich
concretions. Second or third quality.
 RUGINII

Sinonime : Pere rîioase.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în z o n a deluroasă a R e g i u n i i H u n e d o a r a .

R ă s p î n d i r e . Se c u l t i v ă c a p o m răzleţ în g r ă d i n i l e d i n lingă case, în c e n t r e l e p o m i c o l e

Demsuş, Peşteana, B ă c h i t o v a , Beea, din Eaionul Haţeg, Eegiunea Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s şi trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d vîrsta d e 120 ani. N u este

p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ n l e d e sol şi c l i m ă şi este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d tîrziu, la v î r s t a d e 7—8 ani şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an ; u n p o m
în v i r s t ă d e 4 0 — 4 5 ani d ă î n m e d i e 1 7 0 — 2 0 0 k g f r u c t e a n u a l .
P r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă şi se f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l în stare
p r o a s p ă t ă . S e ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l , sînt însă p u ţ i n rezistente la păstrare.
Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a şi r u s t i c i t a t e a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a regulată şi cali­
t a t e a b u n ă a fructelor.
Defecte : p ă s t r a r e a g r e a şi c u p i e r d e r i a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 1 0 — 1 1 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , de g r o s i m e m i j ­
locie, cu scoarţa cenuşie, c u crăpături longitudinale.
Coroana — piramidală, neregulată, destul de deasă.
Ramurile de schelet — de l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , dresate, u ş o r arcuite, c u s c o a r ţ a
c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e şi c u l e n t i c e l e m i c i , aşezate transversal.
Ramurile de rod — scurte, subţiri, r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e şi burse.
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , subţiri, slab p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -
gălbuie.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , d e c u l o a r e cafenie, aşezaţi p e p e r n i ţ e slab p r o e ­
minente.
Mugurii floriferi — m i j l o c i i , o v o i z i , ascuţiţi l a vîrf, cu solzii strîns lipiţi, slab p u ­
bescenţi.
 RUGINI I 519

Frunzele — m i j l o c i i sau mari, a v î n d 8 7 — 9 8 m m l u n g i m e şi 4 5 — 6 1 m m l ă ţ i m e , elip­

t i c e , e u vîrful ascuţit, b a z a rotunjită şi m a r g i n i l e slab serate. L i m b u l m e m b r a n o s , g l a b r u ,
cu suprafaţa n e t e d ă şi marginile uşor o n d u l a t e . P e ţ i o l u l
de 3 8 — 5 7 m m l u n g i m e , subţire, slab p u b e s c e n t .
Florile — g r u p a t e c î t e 5—9 într-o inflorescenţă, sînt
m i c i , c u petalele a l b e , g o f r a t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , H = 5 7 — 9 3 m m
şi D = 3 7 - 5 2 m m ; g r e u t a t e a d e 3 0 — 8 0 g.
Forma — piriform-alungită, cu c o n t u r regulat şi su­
p r a f a ţ a n e t e d ă (fig. 1 5 7 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă în
î n t r e g i m e c u r u g i n ă şi c u o uşoară r u m e n e a l ă p e p a r t e a
însorită.
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , bonifi­
c a t , de c u l o a r e b r u n ă , c u striuri l o n g i t u d i n a l e şi cu
lenticele m i c i , d e c u l o a r e g ă l b u i e .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă sau f o a r t e m i c ă ,
cu m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Caliciul — de m ă r i m e m i j l o c i e , f o r m a t d i n sepale
lungi, c o n c r e s c u t e la b a z ă , c n vîrfurile u s c a t e şi răs-
frînte în afară, d e c u l o a r e b r u n ă , fin p u b e s e e n t e .
Cavitatea calicială — largă, superficială, cu m a r g i n i l e
uşor o n d u l a t e .
Pieliţa — groasă, m a t ă , aspră, rezistentă, aderentă
la pulpă.
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă d e pîlnie ;
s t a m m e l e c u aşezare inferioară.
Inima — m i c ă , o v a l ă , aşezată spre c a b c i u , d e l i m i t a t ă Fig. 157. - Ruginii,
de fascicule albe-gălbui.
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l e , c u pereţii subţu-i, de c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .
Seminţele — m i j l o c i i , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e c a f e n i e .
Axul — m i c , închis.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , m o a l e , f o n d a n t a , a p o a s ă , d u l c e , slab acidulată, aromată,
eu sclereide în j u r u l inimii.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e şi se p r e l u n ­
geşte t i m p d e 4 0 — 5 0 zile.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul R u g i n i i se r e c o m a n d ă să fie răspîndit î n c u l t u r ă prin grădinile

de lîngă case, în t o a t ă R e g i u n e a H u n e d o a r a .
520 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я п о л о в и н а с е н т я б р я — о к т я б р ь .
Местный сорт, распространенный в холмистой части Х у н е д о а р с к о й области.
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о р о с л о е и д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м
и климатическим условиям, устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям;
плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — м е л к и й и л и н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы ,
з е л е н о в а т о - ж е л т ы й , с п л о ш ь п о к р ы т ы й р ж а в ч и н о й и с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч ­
ной с т о р о н е ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , м я г к а я , т а ю щ а я , в о д я н и с т а я , с л а д к а я , с л а б о -
кисловатая, ароматная с каменистыми клетками вокруг сердечка; хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — d e u x i è m e q u i n z a i n e d e s e p t e m b r e — o c t o b r e ,
V a r i é t é o r i g i n a i r e de la z o n e m o n t u e u s e d e la r é g i o n de H u n e d o a r a .
Arbre — très v i g o u r e u x et l o n g é t i f , p e u d i f f i c i l e s o u s le l a p p o r t d u sol et d u c l i m a ,
résistant a u x fortes g e l é e s , à la sécheresse, a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s ;
à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é ; j a u n e - v e r d â t r e , e n t i è r e m e n t r e c o u v e r t d e
rouille, f i n e m e n t v e r m i l l o n n é à l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , t e n d r e , f o n d a n t e ,
a q u e u s e , sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , a r o m a t i q u e , pierreuse au c e n t r e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – the second half of September-October.

Variety native mountainous area of Hunedoara.
Tree – very vigorous and long-life, somewhat difficult as compared soil and climate, resistant to severe
frost, drought, fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – sub-medium, pyriform, greenish-yellow, entirely covered with rust, finely vermilion to
sunstroke. Flesh yellowish-white, soft, soft, watery, sweet, slightly tart, aromatic, stony centre. Good quality.
 P O P E Ş T I DE T G . - N E A M T

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în z o n a d e l u r o a s ă a M o l d o v e i .

R ă s p î n d i r e . E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte n u m a i în g r ă d i n i l e d e l i n g ă c a s e ,
m a i ales î n E a i o n u l T g . - N e a m ţ , E e g i u n e a B a c ă u .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s şi are o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă . N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e s o l ,
este rezistent la ger, s e c e t ă , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
P r o d u c e a b u n d e n t , î n fiecare a n ; un p o m în v i r s t ă d e 3 0 — 3 5 ani d ă 150—200 k g
fructe anual.
F r u c t e l e sînt m a r i , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , se f o l o s e s c m a i mult pentru prepararea
m a r m e l a d e ! şi m a i p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă . S e ţ i n b i n e p e p o m , rezistă
f o a r t e b i n e la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă u ş o r , fără p i e r d e r i .
Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a , l o n g e v i t a t e a , p r e c u m şi p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n ­
dentă a pomului.
Defecte : calitatea mediocră a fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 9 — 1 0 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, drept, do grosime

mijlocie.
Coroana — piramidală, destul de rară.
Ramurile de schelet — p u ţ i n e , subţiri, d r e s a t e şi g e n i c u l a t e .
Ramurile de rod — s c u r t e şi m i j l o c i i , r e p r e z e n t a t e p r i n ţ e p u ş e , b u r s e şi s m i c e l e .
Lăstarii — subţiri, d r e p ţ i , c u i n t e r n o d u r i lungi, p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
verde-măslinie.
Mugurii vegetativi — mari, conici, de culoare brună-roşcată, pubescenţi.
Mugurii floriferi — mari, ovoizi, b o m b a ţ i , de culoare brună-roşcată.
 522 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 5 0 — 6 8 m m l u n g i m e şi 4 4 — 5 2 m m l ă ţ i m e ,
o v a t e , c u vîrful ascuţit şi marginile eronate. L i m b u l subţire, d e c u l o a r e v e r d e închis, p u b e s ­
cent p e a m b e l e feţe. P e ţ i o l u l d e
2 0 — 4 0 m m l u n g i m e , subţire.
Florile — g r u p a t e cîte 4—6
într-o inflorescenţă, sînt d e m ă r i m e
m i j l o c i e , c u petalele a l b e , o v a t - r o -
tunjite.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau m a r e ,
H = 7 0 — 9 6 m m şi D = 6 9 — 8 7 m m ;
g r e u t a t e a d e 1 4 0 — 3 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă ,
c u c o n t u r neregulat şi suprafaţa
o n d u l a t ă (fig. 1 5 8 ) .
Culoarea — l a r e c o l t a r e v e r d e ,
iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e ­
nă-verzuie.
Pedunculul — d e 2 5 — 5 0 m m
lungime, îngroşat la ambele capete,
a r c u i t , lignificat, g l a b r u , b i n e prins
de ramură.
Cavitatea pedunculară — largă,
neregulată, cu a d î n c i m e m i j l o c i e , c u
o excrescenţă cărnoasă laterală.
Caliciul — închis sau s e m i d e s -
c h i s , f o r m a t din sepale m i c i , d e c u ­
loare verde-albicioasă.
Cavitatea calicială — în formă
d e farfurie, largă, d e a d î n c i m e m i j -
Fig. 158. - Popeşti de Tg.-Neamţ. l o c i e , c u pereţii încreţiţi, iar margi­
nile larg o n d u l a t e .
Pieliţa — n e t e d ă , m a t ă , g r o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, d e a d î n c i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e U.
Inima — m i c ă , î n f o r m ă d e c e a p ă , aşezată la m i j l o c u l fructului.
Lojile seminale — m i c i , o v a l e , î n g u s t e , c u pereţii albi.

Seminţele — m i j l o c i i c a m ă r i m e , late, t u r t i t e , c o l o r a t e b r u n deschis ; m u l t e sînt seci.

Axul — deschis, formează o cameră axială spaţioasă,'care nu c o m u n i c ă însă c u
exteriorul.
Pulpa — a l b ă , f o a r t e s u c u l e n t ă , m o a l e , c u sclereide în j u r u l inimii, d u l c e a g ă , fără
a c i d i t a t e şi a r o m ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii s e p t e m b r i e şi se prelun­
g e ş t e t i m p d e 4 0 — 5 0 zile.
 P O P E Ş T I D E TO. N E A M Ţ 523

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d fructe d e calitate m e d i o c r ă , soiul P o p e ş t i d e T g . - N e a m ţ nu se

r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а с е н т я б р я — о к т я б р ь .
Местный сорт, распространенный в холмистой части Молдовы.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к морозам, засухе, болезням и вредителям, плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы и л и к р у п н ы й , у с е ч е н н о - г р у ш е в и д н ы й с в о л н и с т о й
поверхностью, зеленовато-желтый; мякоть белая, очень сочная, мягкая, сладкова­
тая, л и ш е н н а я к и с л о т н о с т и и а р о м а т а с к а м е н и с т ы м и к л е т к а м и в о к р у г с е р д е ч к а ;
посредственного качества.

EÉSTJMÉ

Maturité — mi-septembre — octobre.

V a r i é t é originaire d e la z o n e des collines de la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f , n o n e x i g e a n t q u a n t a n s o l , r é s i s t a n t a u x g r a n d s
f r o i d s , à la s é c h e r e s s e , a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s ; à p r o d u c t i o n a b o n -
d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n o u g r o s , pu-iforme-tronqué, à surface o n d u l é e ; j a u n e - v e r d â t r e .
Chair b l a n c h e , très j u t e u s e , t e n d r e , d o u c e â t r e , d é p o u r v u e d ' a r ô m e et d ' a c i d i t é , pierreuse
a u t o u r des l o g e s . Q u a b t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – mid-September - October.

Variety native to the hilly area of Moldova.
Tree – vigorous, long life, not exacting as to soil, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and
insects that produce abundant and regular.
Fruit – medium or large, pear-truncated, corrugating, yellow-green. Flesh white, juicy, tender and
sweet, devoid of aroma and acidity, stony around the lodges. Mediocre quality.
 DE M U S T

Sinonime : Pere de cidru, Mustoase.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din centrul şi sud-cstul Tran­

silvaniei.

ltăspîndirc. S e c u l t i v ă în grădinile d e lîngă case, m a i ales în R a i o n u l S i b i u , R e g i u n e a

B r a ş o v , în R e g i u n e a Cluj şi în E a i o n u l H a ţ e g , R e g i u n e a H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi are o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă . N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n ­

diţiile de sol şi este f o a r t e rezistent la ger, s e c e t ă , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d tîrziu, la v î r s t a d e 8—9 ani şi p r o d u c e r e g a l a t , însă i n t e r m i t e n t ; un
p o m la vîrsta d e 3 0 — 1 0 ani p r o d u c e 4 0 0 — 5 0 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt m i c i , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă şi se f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u prepararea
m u s t u l u i , c i d r u l u i şi a m a r m e l a d e i şi m a i p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă . Se
ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l î n d a t ă d u p ă r e c o l t a r e şi se p ă s t r e a z ă numai 2 — 3
săptămîni.
Calităţi : vigoarea, rusticitatea, p r e c u m şi p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă a pomului.
Defecte : calitatea m e d i o c r ă şi d i m e n s i u n i l e m i c i ale f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a de 1 2 — 1 4 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d e g r o s i m e m i j l o c i e ,
răsucit, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i dese şi adinei.
Coroana — piramidală în p e r i o a d a d e tinereţe, iar m a i tîrziu devine invers-pira-
midală, neregulată, relativ rară.
Ramurile de schelet — lungi, g r o a s e , d r e s a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , cu
lenticele mici, de culoare cafenie.
Ramurile de rod — s c u r t e , r e p r e z e n t a t e prin ţ e p u ş e şi b u r s e ; s m i c o l c l e şi nuieluşele
se î n t î l n e s c m a i m u l t la p o m i i tineri.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , a r c u i ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie
deschis, cu lenticele mici, orbiculare, răspîndite neregulat.
 DE MUST 525

Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , alungiţi, c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .

Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , c u vîrful r o t u n j i t .
Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d 4 6 — 6 7 m m l u n g i m e .şi 3 2 — 4 7 m m l ă ţ i m e , o v a t e , c u
vîrful ascuţit, b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e u ş o r v ă l u -
r a t e . L i m b u l subţire, n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e închis
p e faţa superioară şi v e r d e d e s c h i s , p u b e s c e n t p e c e a
inferioară. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i ,
de culoare verde deschis.
Florile — g r u p a t e c î t e 3 — 7 în inflorescenţe,
sînt m i c i , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , H = 50 — 60 m m şi D = 45
—55 m m ; g r e u t a t e a d e 2 5 — 5 0 g.
Forma — p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă , cu diametrul
m a x i m situat la j u m ă t a t e a înălţimii finetului
(fig. 1 5 9 ) .
Culoarea — d o f o n d g a l b e n ă , c u o uşoară
nuanţă verzuie, acoperită cu roşu-portocaliu p e
p a r t e a însorită. P e t o a t ă s u p r a f a ţ a fructului sînt
răspîndite p u n c t e m i c i , î n c o n j u r a t e de o aureolă
verzuie.
Pedunculul — de l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i ,
uşor arcuit, lignificat, d e c u l o a r e cafenie, c u striuri
l o n g i t u d i n a l e şi c u lenticele d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s , Fig. 159. - De Must.
înfipt în f r u c t a p r o a p e v e r t i c a l .
Cavitatea pedunculară — mică, puţin adîncă, neregulată, c u pereţii acoperiţi cu
rugină.
Calici ui — m a r e , deschis, f o r m a t din sepale m i c i , c o n c r e s c u t e la b a z ă , c u vîrfurile
răsfrînte, b r u n i f i c a t e , fin p u b e s e e n t e .
Cavitatea calicială — m i c ă , a d î n c ă , c u marginile uşor o n d u l a t e şi pereţii încreţiţi
în jurul caliciului.
Pieliţa — g r o a s ă , taro, a d e r e n t ă la p u l p ă , c ă p t u ş i t ă c u u n strat d e sclereide.
Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e U ; staminele c u aşezare
superioară.
Inima — m a r e , o v a l ă , a s c u ţ i t ă la a m b e l e c a p e t e , aşezată spre c a h c i u , b i n e deli­
m i t a t ă d e u n strat d e sclereide.
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l e , c u pereţii netezi, sidefii ; nu c o m u n i c ă între ele.
Seminţele — m a r i , o v o i d e , u ş o r b o m b a t e p e o p a r t e şi p l a t e p e alta, d e c u l o a r e c a s ­
tanie d e s c h i s .
Axul — formează o cameră axială fusiformă.
Pulpa — .albă-gălbuie, suculentă, d u l c e a g ă , astringeută, slab a r o m a t ă , c u sclereide
în jurul inimii şi s u b pieliţă.
526 SOIURI D E PAR A U T O H T O N E . N E R A I O N A T E

Maturitatea de consum — d e l a sflrşitul lunii s e p t e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă î n a

d o u a j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul D e m u s t se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă n u m a i p e scară restrînsă,

în b a z i n e l e p o m i c o l e d i n c e n t r u l şi sud-estul Transilvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание — г о н е ц с е н т я б р я - — о к т я б р ь .
Местный с о р т из центральной и юго-восточной части Трансильванин.
Дерево • — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит обильно, но с перерывами.
Плод — мелкий, у с е ч е н н о - г р у ш е в и д н ы й , ж е л т ы й с о р а н ж е в о - к р а с н ы м р у м я н ц е м
на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , с о ч н а я , с л а д к о в а т а я , т е р п к а я с о
слабым ароматом и каменистыми клетками в о к р у г сердечка ; качество посредственное.

R É S U M É

Maturité — fin s e p t e m b r e — o c t o b r e .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u c e n t r e e t d u sud-est d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f , n o n e x i g e a n t sur l a n a t u r e d u s o l , résistant a u x
g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructi­
fication abondante, mais intermittente.
Fruit — p e t i t , p i r i f o r m e - t r o n q u é ; j a u n e , r e c o u v e r t d e r o u g e - o r a n g é a u soleil. Chair
b l a n c - j a u n â t r e , j u t e u s e , d o u c e â t r e , a s t r i n g e n t e , p e u a r o m a t i q u e , pierreuse a u t o u r des
loges. D e qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – end of September - October.

Native variety, central and south-east of Transylvania.
Tree – vigorous, long-life, non-demanding nature of the soil, resistant to extreme cold, drought, fungal
diseases and insects; fruiting abundant but intermittent.
Fruit – small, pear-truncated, yellow, covered with red-orange sun. Flesh yellowish-white, juicy, sweet,
astringent, slightly aromatic, stony around the lodges. Mediocre quality.
 GÎTUITE

S i n o n i m e : mag. Kicsi nyakas körte.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e d i n estul Transilvaniei.

Răspindire. E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte n u m a i ea p o m răzleţ în grădinile

de lîngă c a s e , m a i ales în satul Tăureni,
Baionul Odorhei, Eegiunea Mureş-Autonomă
Maghiară.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte înalt, v i g u r o s , este r u s t i c ,

rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i . E o d e ş t e a p r o a p e
în fiecare an abundent. Fructele sînt de
calitate b u n ă .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e sau mijlocie,

H = 5 6 — 7 4 m m şi D = 5 3 — 6 3 m m ; greu­
tatea do 75—130 g.
Forma — p i r i f o r m ă , lărgită spre c a l i c i u ,
a s i m e t r i c ă , c u suprafaţa ondulată (fig. 1 6 0 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e verde-gălbuie,
iar la maturitatea de consum devine gal­
benă deschis, acoperită cu rugină fină în
f o r m ă de r a z e , m a i ales în r e g i u n e a p e d u n - Fig. 160. - Gltuite.
culară.
Pedunculul — de lungime şi g r o s i m e m i j l o c i i , d r e p t , semilignificat, înfipt oblic
în f r u c t .
Cavitatea pedunculară — inexistentă.
Caliciul — m i c , d e s c h i s , f o r m a t din sepale l u n g i , a s c u ţ i t e la vîrf, răsfrînte în afară,
c o n c r e s c u t e la b a z ă .
 528 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Cavitatea calicială — d e l ă r g i m e m i j l o c i e , superficială, c u pereţii netezi, acoperiţi

cu rugină.
Pieliţa — m a t ă , g r o a s ă , foarte p u ţ i n aspră, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a d î n c ă , în f o r m ă d e pîlnie.
Inima — m i c ă , în f o r m ă de c e a p ă , aşezată spre caliciu, slab d e l i m i t a t ă .
Lojile — m i j l o c i i , închise, c u pereţii albi-gălbui, c r ă p a ţ i .
Seminţele — o v o i d - a l u n g i t e , d e c u l o a r e cafenie î n c h i s .
Axul — formează o cameră axială mică, fusiformă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , suculentă, dulce, cu aromă plăcută, lipsită de sclereide,
b u n ă la g u s t .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e cu t o t cursul lunii o c t o m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l G i t u i t e , fiind de b u n ă calitate c a fruct d e m a s ă , se r e c o m a n d ă

p e n t r u grădinile d e lingă case şi c a soi d e î n c e r c a r e în t o a t e raioanele din R e g i u n e a - M u r e ş
A u t o n o m ă Maghiară.

РЕЗЮМЕ

Созревание—октябрь.
Сорт м е с т н ы й , р а с п р о с т р а н е н н ы й в в о с т о ч н о й ч а с т и Трансильваншг.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , к р у п н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к б о л е з н я м и вре­
дителям; плодоносит обильно и ежегодно.
Плод — н и ж е с р е д н е й и л и с р е д н е й Ееличины, г р у ш е в и д н ы й , р а с ш и р е н н ы й к
верхушке и сдавленный к п л о д о н о ж к е , светло-желтый, покрытый нежной ржавчи­
ной в в и д е л у ч е й в о б л а с т и п л о д о н о ж к и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , с о ч н а я , с л а д к а я
с приятным ароматом, без каменистых к л е т о к ; х о р о ш е г о качества.

RÉSUMÉ

Maturité — octobre.
V a r i é t é originaire d e l'est d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , r u s t i q u e , r é s i s t a n t aux maladies eryptogamiques
et a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e , élargi vers l ' œ i l e t é t r a n g l é vers le p é d o n -
c u l e ; j a u n e p â l e , r e c o u v e r t d e r o u i l l e sous f o r m e d e r a y o n s d a n s la r é g i o n p é d o n -
culaire. Chair b l a n c - j a u n â t r e , j u t e u s e , s u c r é e , â l ' a r ô m e a g r é a b l e , sans c o n c r é t i o n s . D e
b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – October.
Variety is originally from Transylvania.
Tree – vigorous, large, strong, resistant to fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – sub-medium or medium pear-shaped, expanded to the eye and strangled to the stem; pale
yellow, covered with rust in the form of rays in the stem region. Flesh yellowish-white, juicy, sweet, pleasant
aroma, without concretions. Good quality.
 MURGI

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în z o n a d e l u r o a s ă d e v e s t a M u n ţ i l o r A p u s e n i .

R ă s p î n d i r e . S e întîlneşte c a p o m răzleţ în g r ă d i n i l e d e Ungă c a s e , î n s a t u l C o c i u b a -

Mieă, Raionul Beiuş, Regiunea Crişana.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , este r u s t i c , l o n g e v i v , rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i . S e c u l t i v ă

altoit n u m a i p e p ă r p ă d u r e ţ şi d e preferinţă în c o r o a n ă . I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 7—8 ani
şi p r o d u c e r e g u l a t şi abundent.

POMUL

P o m u l are t r u n c h i u l gros, drept, c i l i n d r i c , c u s c o a r ţ a c r ă p a t ă superficial şi d e s ,

zgrunţuroasă.
Coroana —largă, semisferică, destul d e rară.
Hamurile de schelei — l u n g i , g r o a s e , d e g a r n i s i t e la b a z ă .
Ramurile de rod —scurte, de grosime mijlocie, concentrate mai mult pe ramuri
d e 2 — 5 ani şi la periferia c o r o a n e i .
Lăstarii — scurţi sau m i j l o c i i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e v e r d e -
gălbuie.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
Mugurii, floriferi — m i j l o c i u d e mari, o v o - c o n i c i , alungiţi b o m b a ţ i şi strangulaţi
la b a z ă .
Frunzele — de m ă r i m e v a r i a b i l ă , e l i p t i c - a l u n g i t e , c u vârful a s c u ţ i t . L i m b u l s l a b
r e c u r b a t în j o s p e linia nervurii p r i n c i p a l e , c u m a r g i n i l e fin şi regulat serate, d e c u l o a r e
verde, lucios. Peţiolul de lungime mijlocie, verde deschis.
Florile — g r u p a t e c î t e 6—9 într-o inflorescenţă m i c ă şi c o m p a c t ă , sînt r e l a t i v m i c i ,
c u petalele a l b e , o v a t - a l u n g i t e ; s t a m m e l e c u anterele r o ş i e t i c e .

31 - o. 2908
530 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau f o a r t e m i c ă , H = 3 2 — 4 8 m m şi D = 3 2 — 4 0 m m ; g r e u t a t e a
de 2 5 - 5 0 g.
Forma — sferic-turtită, u ş o r trasă spre p e d u n c u l , asimetrică, c u c o n t u r n e r e g u l a t
(fig. 1 6 1 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă c u p o r t o c a l i u p e p a r t e a însorită. P e t o a t ă
suprafaţa fructului sînt r ă s p î n d i t e p u n c t e m a r i , dese, n e r e g u ­
late, d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .
Pedunculul — l u n g , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u r b a t , ligni-
ficat, de culoare cafenie.
Cavitatea pedunculară — f o a r t e m i c ă , d e f o r m a unui şăn­
ţ u l e ţ circular în j u r u l p e d u n c u l u l u i .
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , f o r m a t din sepale lungi,
cornoase, c u vîrfurile răsfrânte în afară, de culoare b r u n ă .
Cavitatea calicială — largă, superficială, c u pereţii c u ­
t a ţ i şi c u m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Pieliţa — g r o a s ă , n e t e d ă , m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — largă, d e a d î n c i m e m i j l o c i e , în
formă de U.
Inima — m a r e , în f o r m ă de c e a p ă , asimetrică, aşezată
c e n t r a l şi d e s t u l d e b i n e d e l i m i t a t ă .
Lojile — m i c i , închise c o m p l e t , c u pereţii netezi.
Seminţele — mici, ovoide, b o m b a t e .
Axul — î n c h i s .
Pulpa — a l b ă , tare, slab suculentă, d u l c e , p u ţ i n a c i d u ­
lată, a s t r i n g e n t ă , fără a r o m ă .
Fig. 161. — Murgi. Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u lunile o c t o m ­
brie —inoiembrie.

E E C O M A N D Ă R I . S o i u l M u r g i se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în grădinile d e lîngă case,

a c o l o u n d e n u reuşesc a l t e soiuri m a i v a l o r o a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание •— о к т я б р ь — н о я б р ь .
М е с т н ы й с о р т п р о и с х о д и т из х о л м и с т о й з о н ы З а п а д н ы х Карпат.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е ; у с т о й ч и р л е к б о л е з н я м и
вредителям; плодоносит обильно и регулярно.
Плод—мелкий или очень мелкий, о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , слегка суженный
к п л о д о н о ж к е ; з е л е н о в а т о - ж е л т ы й с о р а н ж е в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и
многочисленными к р у п н ы м и правильной формы точками к р а с н о в а т о - б у р о г о цвета;
м я к о т ь белая, твердая, малосочная, сладкая, с л а б о к и с л о в а т а я , терпкая, лишенная
аромата; посредственного качества.
 MURGI 531

RÉSUME

Maturité — o c t o b r e — n o v e m b r e .
V a r i é t é originaire d e la z o n e d e s c o l l i n e s , o u e s t d e s m o n t s A p u s e n i .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m ) ques e t
a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — petit o u très p e t i t , sphérique-aplati, u n p e u r é t r é c i vers le p é d o n c u l e ;
j a u n e - v e r d â t r e , t e i n t é d e r o s e o r a n g é au soleil, a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s , g r a n d s e t irré-
guliers d e c o u l e u r b r u n f a u v e . Chair b l a n c h e , f e r m e , p e u j u t e u s e , sucrée, l é g è r e m e n t
a c i d u l é e , astringente, d é p o u r v u e d ' a r ô m e . D e q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – October-November.
Native variety of the west hills of the Apuseni Mountains.
Tree – vigorous, long life, strong, disease resistant and insect fungal, fruiting abundant and regular.
Fruit – small or very small, spherical, flattened, slightly narrowed towards the stalk, greenish-yellow
and tinged with pink-orange sun, with many issues, large and irregular brown tan. Flesh white, firm, slightly
juicy, sweet, slightly sour and astringent, devoid of flavour. Mediocre quality.
 D U L C I DE TOAMNĂ

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t în b a z i n u l p o m i c o l H a ţ e g , E e g i u n e a H u n e d o a r a .

R ă s p î n d i r c . Se întîlneşte c a p o m r ă z l e ţ î n g r ă d i n i l e d e lîngă c a s e , m a i ales în c e n t r u l

p o m i c o l P e ş t e a n a din R a i o n u l H a ţ e g , R e g i u n e a H u n e d o a r a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e m o d e r a t , t r ă i e ş t e r e l a t i v m u l t , a j u n g î n d la v î r s t a de 7 0 — 8 0 ani. N u
este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă şi este f o a r t e rezistent la ger, s e c e t ă , b r u m e ,
b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e p e la m i j l o c u l s e z o n u l u i , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 4 — 1 5 zile.
I n t r ă p e r o d r e l a t i v tîrziu, r o d e ş t e d e s t u l d e b i n e , însă i n t e r m i t e n t . U n p o m în v î r s t a
de 35—40 ani dă o recoltă m e d i e d e 130—140 k g fructe.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n z a h ă r
şi s c ă z u t în a c i d i t a t e . Se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă , p e n t r u u s c a t şi
p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u l u i . S î n t r e z i s t e n t e la c ă d e r e , s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l , se
p ă s t r e a z ă însă g r e u , c e l m u l t 3 — 4 s ă p t ă m î n i .
Calităţi : vigoarea, rusticitatea şi p r o d u c ţ i a r i d i c a t ă a p o m u l u i .
Defecte : păstrarea anevoioasă a fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7—8 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e c e n u ş i e î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , a d i n e i şi d e s e .
Coroana — globuloasă, turtită, neregulată, destul de deasă.
Ramurile de schelet — în n u m ă r d e 6 — 7, l u n g i , g r o a s e , a r c u i t e , c u s c o a r ţ a c e n u ş i e
deschis, mată, cu lenticele puţine, ovale, mari, albicioase.
Ramurile de rod — reprezentate prin pinteni, ţepuşe şi burse.
Lăstarii — subţiri, s c u r ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e .
Mugurii vege ativi — m i c i , c o n i c i , p u ţ i n p u b e s c e n ţ i , c u vîrful a s c u ţ i t şi î n d e p ă r t a t
d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e m i c i şi p u ţ i n p r o e m i n e n t e .
 DULCI DE TOAMNA ИЗ

Mugurii floriferi — m a r i , o v o i z i , ascuţiţi la vîrf, u m f l a ţ i la m i j l o c , c u solzii m a r i ,

p u ţ i n p u b e s c e n ţ i , d e c u l o a r e cafenie î n c h i s .
Frunzele — m i c i , o v a t e , a s c u ţ i t e la vîrf şi r o t u n j i t e la b a z ă , c u m a r g i n i l e fin d i n ţ a t e .
L i m b u l g l a b r u , l u c i o s p e faţa superioară şi p u ţ i n p u b e s c e n t p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l
de lungime, v a r i a b i l ă , 4 1 — 6 7 m m , s u b ţ i r e , d e c u ­
loare v e r d e - a l b i c i o a s ă , c u n u a n ţ ă g ă l b u i e .
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe c o m p a c t e ,
sînt m i c i , c u petalele a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , H = 5 8 — 6 3 m m
şi D = 56 —66 m m ; g r e u t a t e a de 80 — 1 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă , cu conturul
r e g u l a t şi c u creste şterse spre c a b c i u (fig. 1 6 2 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , a c o p e r i t ă c u
roz p e p a r t e a î n s o r i t ă şi c u r u g i n ă în f o r m ă d e
p e t e şi m i c e l i u . S u b pieliţă se o b s e r v ă p u n c t e
dese, d e c u l o a r e v e r z u i e .
Pedunculul — lung, de grosime mijlocie,
s e m i b g n i f i c a t , f o a r t e b i n e prins d e r a m u r ă , arcuit,
de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e .
Cavitatea pedunculară — mică, neregulată,
p u ţ i n a d î n c ă , aşezată într-o p a r t e , c u m a r g i n i l e
o n d u l a t e şi a c o p e r i t e c u r u g i n ă .
Caliciul — închis, c u sepalele u s c a t e , slab
pubescente.
Cavitatea calicială — în f o r m ă d e c a s t r o n ,
puţin a d i n e şi d e s t u l d e larg, c u m a r g i n i l e Fig. 162. - Dulci de toamnă,
ondulate.
Pieliţa — subţire, semiaspră, u ş o r z b î r c i t ă , a c o p e r i t ă c u p u ţ i n ă ceară, aderentă
la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă şi p u ţ i n a d î n c ă , l a r g ă în f o r m ă d e U ; e t a m i n e l e c u
aşezare inferioară.
Inima — m a r e , d e f o r m ă o v a l ă , aşezată central.
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l e , c u pereţii d e c u l o a r e g a l b e n ă d e s c h i s .
Seminţele — m i c i , a s c u ţ i t e l a vîrf, b o m b a t e p e o p a r t e .
Axul — m i c , a p r o a p e închis.
Pulpa — albă, c u n u a n ţ ă g ă l b u i e , slab s u c u l e n t ă , f o a r t e d u l c e , c u a c i d i t a t e slabă
şi a r o m ă p l ă c u t ă .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u lunile o c t o m b r i e — n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D u l c i de t o a m n ă n u se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în cultură, ci se
m e n ţ i n e în aria a c t u a l ă d e r â s p î n d i r e .
534 SOIURI D E PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание •— о к т я б р ь — н о я б р ь .
С т а р ы й м е с т н ы й с о р т из п л о д о в о д ч е с к о г о р а й о н а Х а ц е г Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .
Дерево—умеренного роста, довольно долговечное, нетребовательное к поч­
венным у с л о в и я м , о ч е н ь у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ;
п л о д о н о с и т о б и л ь н о , но периодично.
Плод'—средней величины, усеченно-грушевидный, с нежной р е б р и с т о с т ь ю
о к о л о ч а ш е ч н о г о у г л у б л е н и я , з е л е н о в а т о - ж е л т ы й с р о з о в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
стороне и ржавыми пятнами и мицелиевидным р и с у н к о м ; мякоть желтовато-белая,
малосочная, рыхлая, очень сладкая, слабокисловатая с приятным ароматом; качество
хорошее.

ЕЕ SUME

Maturité — o c t o b r e — n o v e m b r e .
V a r i é t é a n c i e n n e , originaire d u c e n t r e d ' a r b o r i c u l t u r e fruitière d e H a ţ e g ( r é g i o n
de Hunedoara).
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , assez longétif, n o n e x i g e a n t sur la n a t u r e b u sol,
très résistant a u x fortes gelées, à l a sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x
insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e , m a i s i n t e r m i t t e n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e t r o n q u é , f a i b l e m e n t c ô t e l é vers l'œil ; jaune-ver-
d â t r e , r e c o u v e r t d e r o s e à l ' i n s o l a t i o n , t a c h e t é e t r é t i c u l é de rouille. Chair b l a n c - j a u n â t r e ,
p e u j u t e u s e , très sucrée, p e u a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – October - November.

Old variety, originally from the fruits growing centre Haţeg (Hunedoara).
Tree – moderate vigour, very long-life, non-demanding nature of the ground drunk, very resistant to
frosts, drought, fungal diseases and insects, fruiting abundant but intermittent.
Fruit – sub-medium, pyriform truncated, slightly ribbed to the eye, yellow-green, covered with pink
sunburn, spotted with rust and cross linked. Flesh yellowish-white, slightly juicy, quite sweet, slightly tart with
pleasant aroma. Good quality.
 MOŞMONOASE

Sinonime : Pere m o ş m o a n e de Gheorghieni, Euginii mici de Gheorghieni, Mălăieţe.

Origine. S o i a u t o h t o n , p r o v e n i t din s ă m î u ţ ă d e p ă r sălbatic.

Râspîndire. Se c u l t i v ă în satul G h e o r g h i e n i d i n î m p r e j u r i m i l e oraşului C l u j .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte f o a r t e v i g u r o s , este l o n g e v i v , a j u n g î n d p î n ă la v î r s t ă d e 80 ani. N u este

pretenţios faţă d e c l i m ă şi sol ; este f o a r t e rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
E o d e ş t e regulat, î n m e d i e 2 0 0 — 2 6 0 k g f r u c t e d e p o m .
F r u c t e l e , deşi sînt m i c i , au g u s t p l ă c u t , fiind b u n e d e c o n s u m a t n u m a i a t u n c i c î n d
se î n m o a i e şi d e v i n „ m o ş m o n o a s e " ; sînt î n t r e b u i n ţ a t e p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă
şi p e n t r u distilare. E e c o l t a t e î n p î r g ă se p ă s t r e a z ă m u l t , r e c o l t a t e însă l a s u p r a c o a c e r e s e
păstrează p u ţ i n , 7 —10 zile.
Calităţi : r u s t i c i t a t e a p o m u l u i şi g u s t u l p l ă c u t al f r u c t e l o r .
Defecte : dimensiunile m i c i ale fructelor.

POMUL

P o m u l are trunchiul înalt şi g r o s , c u s c o a r ţ a c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i î n g u s t e şi a d î n c i .

Coroana — g l o b u l o a s ă , înaltă şi largă.
Ramurile de schelet — de l u n g i m e m i j l o c i e , g r o a s e , la î n c e p u t o b l i c e , a p o i se c u r b e a z ă ,
c u vîrfurile a p l e c a t e , c u s c o a r ţ a cafenie-cenuşie şi lenticele mari, o r b i c u l a r e şi d e s e .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i şi ţ e p u ş e , care garnisesc b i n e r a m u r i l e
d e schelet.
Lăstarii — lungi şi groşi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie-măslinie, c u lenticele m i c i
şi rare,
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , d e c u l o a r e brună-roşiatică, c u vîrful slab î n d e p ă r t a t
de ramură.
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , alungiţi, d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă , slab p u b e s c e n ţ i .
536 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrful şi b a z a rotunjite, marginile

serat-dinţate. L i m b u l membranos, de culoare verde închis.
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe de cîte 5 — 7 flori, sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u
petalele o v a t e , a l b e .

FRUCTUL

Mărime — m i c ă , a v î n d în m e d i e H = 42 m m , D = 36 m m ; g r e u t a t e a de 38 g.
Forma — o v o i d ă , c u d i a m e t r u l m a x i m deplasat spre c a l i c i u , c u c o n t u r u l r o t u n j i t ,
regulat (fig. 1 6 3 ) .
Culoarea — ruginie deschis, c u n u m e r o a s e p u n c t e , n e u n i f o r m e c a m ă r i m e , d e c u l o a r e
c a f e n i e - g ă l b u i e , m a i dese înspre c a l i c i u .
Pedunculul — d e l u n g i m e m i j l o c i e , g r o s , p r i n s slab d e r a m u r ă , semilignificat, d r e p t ,
alb-gălbui.
Cavitatea pedunculară — m i c ă , r e p r e z e n t a t ă p r i n t r - u n şanţ m i c î n j u r u l p e d u n c u l u l u i .
Caliciul — d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale d e m ă r i m e m i j l o c i e , p u b e s e e n t e , u n i t e la b a z ă ,
d i s t a n ţ a t e ; vîrful uscat cade, rămînînd baza cărnoasă.
Cavitatea calicială — largă şi p u ţ i n a d î n c ă , în formă de
farfurie, c u pereţii r u g o ş i .
Pieliţa — g r o a s ă , aspră, mată, aderentă la pulpă.
Cavitatea subcalicială — de mărime mijlocie, în formă de
p î l n i e , c u g î t u l scurt şi î n g u s t .
Inima — m a r e , î n f o r m ă d e c e a p ă , bine delimitată de
u n strat d e sclereide m i c i .
Lojile — m i c i , o v a l e , î n c h i s e , c n pereţii n e t e z i , sidefii.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , u ş o r ascuţite,
de culoare brună-castanie.
Axul — m i c , î n c h i s .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , foarte s u c u l e n t ă , d u l c e , c u a c i d i ­
t a t e a p u ţ i n p r o n u n ţ a t ă ; la s u p r a c o a c e r e , c î n d fructele sînt
comestibile, capătă o culoare asemănătoare pulpei de m o ş m o a n e ,
cu g u s t u l d u l c e , f o a r t e p l ă c u t , c a r a c t e r i s t i c soiului.
Fig. 163. — Moşmonoase. Maturitatea de consum — p r i m a j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e
— sfîrşitul lunii n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l M o ş m o n o a s e se recomandă pentru grădinile d e lîngă case,

în centrul Transilvaniei.

Р Е З Ю М Е

Созревание — о к т я б р ь — н о я б р ь .
М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д и т из села Г е о р г и е н ь К л у ж с к о й о б л а с т и .
Дерево — о ч е н ь с и л ь н о г о р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и ­
м а т у , о ч е н ь у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , s a c y x e , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т ре­
гулярно и обильно.
 MOŞMONOASE 537

Плод-—мелкий, правильно-яйцевидной формы, светло-ржавого цвета с много­

численными желтовато-кофейными т о ч к а м и ; мякоть желтовато-белая, очень соч­
ная, сладкая со слабой к и с л о т н о с т ь ю ; х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — o c t o b r e — f i n - n o v e m b r e .
V a r i é t é originaire d e G h e o r g h i e n i ( r é g i o n d e C l u j ) .
Arbre — très v i g o u r e u x , longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u x c o n d i t i o n s d e sol e t
de c l i m a t , très résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i -
ques et a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — p e t i t , o v o ï d e , régulier ; d e c o u l e u r r o u i l l e p â l e , a b o n d a m m e n t p o n c t u é
de b r u n - j a u n â t r e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , très j u t e u s e , sucrée, p e u acidulée. D e
bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – October - end of November.

Variety is originating from Gheorghieni (Cluj region).
Tree – very vigorous, long life, not particular about soil conditions and climate, highly resistant to
extreme cold, drought, fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – small, ovoid, regular, pale rust colour, punctuated with plenty of brown-yellowish. Flesh
yellowish-white, very juicy, sweet, slightly tart. Good quality.
 PERE-GUTUI

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în sud-estul Transilvaniei.

Răspîndire. Este răspîndit în centrele : B e n ţ i d , Medişor şi Cobăteşti, din

Eaionul Odorhei, Beghmea Mureş-Auto-
n o m ă Maghiară.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi t r ă i e ş t e m u l t
N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi c l i m ă .
E s t e rezistent la ger secetă, b o b şi d ă u ­
n ă t o r i . P r o d u c e regulat şi a b u n d e n t . F r u c ­
tele sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă .

FRUCTUL

Fig. 164. - Pcre-gutui.
Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau m a r e ,
I I = 7 5 — 9 5 m m şi D = 6 2 — 78 m m ; g r e u -
t a t e a d e 1 8 0 — 2 0 0 g.
Forma — g u t u i f o r m ă , alungită, p u ţ i n
c u r b a t ă înspre p e d u n c u l , c u 5 m u c h ü la
c a b c i u , c a r e se p i e r d către jumătatea
fructului (fig. 1 6 4 ) .
Culoarea — v e r d e în pn-gă şi g a l b e n ă
deschis la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă , c u p e t e
cafenii şi v e r z i .
Pedunculul — lung de 30—37 m m ,
gros, p u ţ i n u m f l a t l a p u n c t u l d e prin­
dere p e r a m u r ă , d e c u l o a r e verzuie-
cafenie.
 PEREGUTUI 539

Cavitatea pednnculară — inexistentă,

Caliciul — închis, f o r m a t din sepale m i c i , strînse, d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e .
Cavitatea calicială — largă şi p u ţ i n a d î n c ă , c u suprafaţa n e r e g u l a t ă , m u c h i a t ă .
Pieliţa — groasă, n e t e d ă , m a t ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă d e c u p ă , c ă p t u ş i t ă c u sclereide.
Inima — m a r e , o v a l ă , î n c o n j u r a t ă d e sclereide.
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , cu pereţii a l b i .
Seminţele — mari, d e c u l o a r e cafenie deschis, p l i n e .
Axul — închis.
Pulpa — albă-gălbuie, slab suculentă, d e v i n e m ă l ă i a ţ ă , d u l c e , lipsită d e aromă.
Maturitatea de consum — în lunile o c t o m b r i e — n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l P e r e - g u t u i nu se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r a m a r e , ci n u m a i c a
pom r ă z l e ţ prin grădinile de l î n g ă case din R a i o n u l O d o r h e i , R e g i u n e a M u r e ş - A u t o n o m ă
Maghiară.

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — н о я б р ь .
М е с т н ы й с о р т из ю г о - в о с т о ч н о й ч а с т и Т р а и с и л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е ; у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
болезням и вредителям; плодоносит регулярно и о б и л ь н о .
Плод — в ы ш е - с р е д н е й в е л и ч и н ы и л и к р у п н ы й , а й в о в и д н о - п р о д о л г о в а т о й ф о р м ы ,
слегка изогнутый к п л о д о н о ж к е ; светло-желтого цвета с зелеными и к о р и ч н е в ы м и
пятнами; м я к о т ь желтовато-белая, малосочная, сладкая, лишенная аромата, в пере­
зрелом состоянии становится р ы х л о й ; к а ч е с т в о посредственное.

R É S U M É

Maturité — o c t o b r e — n o v e m b r e ,
V a r i é t é originaire d u sud-est d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e ; résistant a u x g r a n d s froids, a u x maladies
c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , c y d o n i f o r m e - a l l o n g é , u n p e u i n c u r v é v e r s le p é d o n -
cule ; j a u n e b l a f a r d , t a c h e t é d e b r u n e t d e v e r t . Chair b l a n c - j a u n â t r e , p e u j u t e u s e ,
sucrée, dépourvue d'arôme, devenant aisément blette. Qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity - October-November.
Variety from south-east of Transylvania.
Tree - vigorous, long life, strong, resistant to extreme cold, fungal diseases and insects and abundant
fruiting regularly.
Fruit – medium to large, cydoniforme elongated, slightly curved towards the stalk; pale yellow, mottled
brown and green. Flesh yellowish-white, slightly juicy and sweet, devoid of flavour, easily becoming overripe.
Mediocre quality.
 ROŞII DE H U N E D O A R A

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. Soi a u t o h t o n , format î n b a z i n e l e p o m i c o l e din sud-vestul Transilvaniei.

R ă s p î n d i r e . S e întîlneşte c a p o m răzleţ î n grădinile d e Ungă case, m a i ales în satul

Căinelu-de-Jos, c o m u n a Buruene, R a i o n u l Ilia, Regiunea H u n e d o a r a .

POMUL

P o m u l creşte v i g u r o s , este r u s t i c , rezistent la ger, boU şi d ă u n ă t o r i . R o d e ş t e în

fiecare an, însă d ă p r o d u c ţ i i m i j l o c n .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , H = 46 —53 m m şi D = 53 —55 m m ; g r e u t a t e a de 3 0 — 6 0 g.

Forma — sferic-turtită sau piriform-trunchiată,
a s i m e t r i c ă , c u c o n t u r neregulat şi c u suprafaţa ondu­
l a t ă (fig. 1 6 5 ) .
Culoarea — galbenă deschis, a c o p e r i t ă cu roşu-
c a r m i n p e p a r t e a însorită. P e t o a t ă suprafaţa fructului
sînt r ă s p î n d i t e p u n c t e mari, d o f o r m ă p o l i g o n a l ă sau
stelată, d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e .
Pedunculul — de lungime şi grosime mijlocii,
d r e p t , lignificat, d e c u l o a r e brună-roşcată.
Cavitatea pedunculară — mică, îngustă, p u ţ i n a-
dîncă, cu marginile neregulate şi c u pereţii acoperiţi
cu rugină.
Caliciul — mic, format din sepale scurte, dre­
sate, cu vîrfurile răsfrînte în afară, concrescute la
bază, de culoare cenuşie.
Cavitatea calicială — mijlocie, puţin adîncă, cu
marginile neregulate şi c u pereţii c u t a ţ i , acoperiţi cu
rugină.
Pieliţa — groasă, aspră, fără luciu, aderentă
Fig. 165. - Roşii de Hunedoara. la pulpă.
 ROŞII DE HUNEDOARA 541

Cavitatea subcalicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e U .

Inima — m i c ă , în f o r m ă d e c e a p ă , slab d e b m i t a t ă .
Lojile — m i j l o c i i , închise, c u p e r e ţ u subţiri, n e t e z i .
Seminţele — mari, o v o i d e , b o m b a t e , a s c u ţ i t e la vîrf.
Axul — g r o s , î n c h i s .
Pulpa — albă, tare, d u l c e , astringentă, c u n u m e r o a s o sclereide.
Maturitatea de consum — î n c e p e în l u n a o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sfîrşitul
lunü noiembrie.

EECOMANDÄRI. Soiul E o ş i i d e H u n e d o a r a n u se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r a

m a r e , ci n u m a i p e n t r u grădinile d e l î n g ă case în z o n a dealurilor î n a l t e d i n E e g i u n e a H u ­
nedoara.

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — н о я б р ь .
М е с т н ы й с о р т из ю г о - з а п а д н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , н е в з ы с к а т е л ь н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з н я м и
вредителям ; п л о д о н о с и т е ж е г о д н о , но умеренно.
Плод — м е л к и й , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й или у с е ч е н н о - г р у ш е в и д н ы й а с и м м е т р и ч ­
ный, н е п р а в и л ь н о й ф о р м ы с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , с в е т л о - ж е л т о г о ц в е т а с к а р м и н о в о -
к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и к р у п н ы м и з в е з г ч а т ы м и к о р и ч н е в о -
бурыми т о ч к а м и ; м я к о т ь белая, твердая, сладкая, терпкая с многочисленными ка­
менистыми к л е т к а м и ; п о с р е д с т в е н н о г о качества.

BÉSUMÉ

Maturité — o c t o b r e — n o v e m b r e .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u sud-ouest d e la Transylvanie.
Arbre — v i g o u r e u x , rustique, résistant a u x g r a n d s froids, a u x m a l a d i e s e r y p t o -
g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification régulière, mais m o d é r é e .
Fruit — s o u s - m o y e n , sphérique-aplati o u p i r i f o r m e - t r o n q u é , a s y m é t r i q u e , à p o u r -
t o u r irréguber et surface o n d u l é e ; j a u n e p â l e , r e c o u v e r t d e r o u g e c a r m i n à l ' i n s o l a t i o n ,
étoile d e gros p o i n t s b r u n - f a u v e . C h a i r b l a n c h e , f e r m e , s u c r é e , a s t r i n g e n t e , pierrreuse
au cœur. D e quabté médiocre.

ABSTRACT

Maturity – October - November.

Native variety, south-west of Transylvania.
Tree – vigorous, strong, resistant to extreme cold, fungal diseases and insects, fruiting regular, but
moderate.
Fruit – sub-medium, spherical or pear-shaped, flat-truncated, asymmetric, with irregular outline and
undulating surface, pale yellow, covered with crimson with sunburn, starred with tawny-brown big points. Flesh
white, firm, sweet, astringent, stony heart. Mediocre quality.
 T O M N A T I C E DE M I E R E

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t în bazinele p o m i c o l e d i n n o r d - e s t u l Transilvaniei.

Băspîndire. Se c u l t i v ă în grădinile d e lîngă case, în n u m e r o a s e localităţi d i n R a i o a n e l e

N ă s ă u d şi B i s t r i ţ a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este de v i g o a r e m i j l o c i e , creşte înalt şi trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d vîrsta d e 80 —

90 ani. N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă şi este rezistent la secetă,
g e r , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e tîrziu, iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 2 — 1 3 zile.
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 7 —8 ani, r o d e ş t e r e g u l a t şi a b u n d e n t . U n p o m în pUnă
p r o d u c ţ i e d ă o r e c o l t ă d e 1 8 0 — 2 0 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi c a m a t e r i e p r i m ă
p e n t r u industria a U m e n t a r ă . Sînt r e z i s t e n t e la c ă d e r e , s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se păs­
trează u ş o r .
Calităţi : rusticitatea, l o n g e v i t a t e a şi p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă a p o m u l u i , p r e c u m şi
gustul bun al fructelor.
Defecte : i m p o r t a n t e nu are.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 9 — 1 0 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i subţire, d r e p t , c u s c o a r ţ a
de culoare cenuşie-brună, cu crăpături longitudinale neregulate.
Coroana — g l o b u l o a s ă , destul d e m a r e , răsfirată.
Ramurile de schelet — n u m e r o a s e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u u n g h i u l d e ramificare m a i
mare de 45°.
Ramurile de rod — p r e d o m i n ă ţepuşele şi bursele ; în n u m ă r m i c se întîlnesc şi
smicele.
Lăstarii — subţiri, d e l u n g i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a l u c i o a s ă , c o l o r a t ă p u r p u r i u , cu
n u m e r o a s e lenticele m i e i , a l u n g i t e .
 TOMNATICE DE MIERE 543

Mugurii vegetativi — d o m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , p u ţ i n b o m b a ţ i , c u vîrful a s c u ţ i t .
Frunzele — mari, a v î n d în m e d i e 96 m m l u n g i m e şi 61 m m l ă ţ i m e , e l i p t i c e sau o v a t e ,
cu vîrful acut. Limbul subţire, pielos, lucios, cu
marginile d i n ţ a t e .
Florile — cîte 5— 7 într-o inflorescenţă, de
m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele o v a t e , a l b e , c u m a r g i n i l e
uşor încreţite.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 55
mm, D = 57 m m ; g r e u t a t e a m e d i e d e 110 g .
Forma — sferică, r e g u l a t ă , scurt g î t u i t ă spre
peduncul. Prezintă 5 muchii, mai pronunţate spre
c a v i t a t e a calicială (fig. 1 6 6 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă - v e r z u i e , iar p e
p a r t e a e x p u s ă l a soare p u ţ i n înroşit F r u c t u l este
a c o p e r i t c u u n strat g r o s d e ceară, sub c a r e se
observă numeroase puncte m i c i de culoare cafenie
deschis.
Pedunculul — lung, drept, de grosime mijlocie,
h g n i f i c a t , inserat p u ţ i n o b l i c , în p a r t e a c o p e r i t c u
rugina. _ -p o m n a ti c e (j e m i e r e >

Cavitatea pedunculară — m i c ă , superficială, p u ­

ţin asimetrică, c u p e r e ţ i i î n c r e ţ i ţ i , a c o p e r i ţ i c u r u g i n ă p o r t o c a l i e .
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale m a r i , a s c u ţ i t e , c u vîrfurue răsfrînte.
Cavitatea calicială — m a r e , l a r g ă , p u ţ i n a d î n c ă , c u m a r g i n i l e o n d u l a t e şi c u pereţii
a c o p e r i ţ i c u u n strat subţire d e rugină.
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , n e t e d ă , l u c i o a s ă , c ă p t u ş i t ă c u u n strat d e sclereide
m i c i şi d e s e , d e p e c a r e se d e s p r i n d e uşor.
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în formă de V .
Inima — r o t u n d ă , d e m ă r i m e m i j l o c i e , b i n e c o n t u r a t ă d e u n strat d e sclereide m a r i .
Lojile — mici, aproape închise, fusiforme.
Seminţele — m a r i , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t , d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s .
Axul — formează o cameră axială largă.
Pulpa — a l b ă g ă l b u i e , tare, densă, crocantă, suculentă, dulce, cu aromă slabă,
caracteristică.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a d e c a d ă a lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e
şi î n cursul lunii n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul T o m n a t i c e d e m i e r e se r e c o m a n d ă să se c u l t i v e în grădinile d e
Ungă c a s e , în r e g i u n e a а Ш - а — D e a l u r i l e d e n o r d .
544 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание-—вторая декада о к т я б р я — н о я б р ь .
М е с т н ы й с о р т ив с е в е р о - в о с т о ч н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у ;
устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит регулярно и
обильно.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , к о р о т к о - с д а в л е н н ы й в б л и з и п л о д о н о ж к и
с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ; з е л е н о в а т о - ж е л т ы й , на с о л н е ч н о й с т о р о н е с о с л а б ы м р у ­
мянцем, п о к р ы т плотным в о с к о в ы м налетом; м я к о т ь желтовато-белая, твердая, плот­
ная, х р у с т я щ а я , сочная со слабым ароматом, п р и я т н о г о в к у с а .

ЕЕ SEMÉ

Maturité — deuxième décade d'octobre —novembre.

V a r i é t é o r i g i n a i r e d u nord-est d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u sol et a u c l i m a t , résis-
t a n t a u x fortes gelées, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à
fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n , s p h é r i q u e , c o u r t e m e n t é t r a n g l é vers 1 \ p é d o n c u l e , à surface o n d u l é e ;
j a u n e - v e r d â t r e , f i n e m e n t t e i n t e d e r o s e à l ' i n s o l a t i o n , e n d u i t d ' u n e c o u c h e épaisse d e
cire. Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , c o m p a c t e , c r o q u a n t e , j u t e u s e , s u c r é e , p e u a r o m a t i q u e ,
d'une saveur agréable.

ABSTRACT

Maturity – the second decade of October - November.

Variety from the north-east of Transylvania.
Tree – medium vigour, long life, not particular about soil and climate, resistant to severe frost, drought,
fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – medium, spherical, shortly strangled to stalk, corrugating, yellow-green, finely tinted pink
sunburn, coated with a thick layer of wax. Flesh yellowish-white, firm, compact, crisp, juicy, sweet, slightly
aromatic with a pleasant taste.
 ROTILATE

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

O r i g i n e : S o i a u t o h t o n , f o r m a t în sud- vestul T r a n s i l v a n i e i .

R ă s p î n d i r e : E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte c a p o m r ă z l e ţ î n g r ă d i n i l e d e l î n g ă
case, î n satul S l a t i n a - d e - M u r e ş , c o m u n a G r o ş i i - N o i , R a i o n u l L i p o v a , R e g i u n e a B a n a t .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , î n a l t , t r ă i e ş t e d e s t u l d e m u l t , este r u s t i c şi r e z i s t e n t la boli
şi d ă u n ă t o r i . R o d e ş t e î n fiecare an, î n s ă d ă p r o d u c ţ i i m i j l o c i i .

FRUCTUL

Mărimea — mică, H = 35—40 m m şi D = 4 3 — 4 8 m m ; g r e u t a t e a de 3 0 — 5 0 g.

Forma — sferică sau p i r i f o r m - t r u n c h i a t ă , a s i m e t r i c ă , c u c o n t u r n e r e g u l a t (fig. 1 6 7 ) .
Culoarea — g a l b e n ă deschis, c u p u n c t e mari a l b e , des­
tul d e d e s e , r ă s p î n d i t e n e u n i f o r m p e s u p r a f a ţ a f r u c t u l u i .
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , î n g r o ­
p a t l a vîrf, d r e p t , l i g n i f i c a t , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e .
Cavitatea pedunculară — mică, îngustă, puţin adîn­
că, c u pereţii neregulaţi.
Caliciul — m i c , s e m i d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale s c u r t e ,
tari, dresate, c u vîrfurile răsfrînte, c o n c r e s c u t e l a b a z ă .
Cavitatea calicială — mijlocie, puţin adîncă, c u mar­
ginile uşor o n d u l a t e .
Fieliţa — groasă, netedă, lucioasă, aderentă la pulpă.
Cavitatea subcalicială — l a r g ă , p u ţ i n a d î n c ă , î n for­
m ă de U.
Inima — m a r e , sferic-turtită, aşezată central, slab
deumitată. Fig. 167. - Rouiau-.

86 - c. 2 » 0 8
54 6 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Lojile — m i c i , închise, c u pereţii netezi, d e c u l o a r e albă-gălbuie.

Seminţele — m i c i , o v o i d e , c u vîrful o b t u z .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă largă.
Pulpa — albă, tare, slab s u c u l e n t ă , d u l c e , c u sclereide m a r i şi n u m e r o a s e .
Maturitatea de consum — î n c e p e î n a d o u a j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e şi se prelungeşte
p î n ă l a sfîrşitul l u m i n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l E o t i l a t e n u se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s î n c u l t u r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а о к т я б р я — н о я б р я .
М е с т н ы й с о р т из ю г о - з а п а д н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево-—сильнорослое, крупное, долговечное, неприхотливое, устойчивое к
болезням и вредителям; п л о д о н о с и т е ж е г о д н о , но дает лишь средние у р о ж а и .
Плод—мелкий, округлой или усеченно-конической формы, асимметричный,
с в е т л о - ж е л т о г о цвета с крупными и довольно многочисленными белыми т о ч к а м и ;
мякоть белая, твердая, малосочная, сладкая с крупными каменистыми клетками
вокруг сердечка; посредственного качества.

R É S U M É

Maturité — mi-octobre —novembre.

V a r i é t é originaire d u s u d - o u e s t d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x m a l a d i e s e r y p -
t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n r é g u l i è r e , mais m o d é r é e .
Fruit — p e t i t , s p h é r i q u e o u p i r i f o r m e - t r o n q u é , a s y m é t r i q u e ; j a u n e p â l e , a v e c d e
n o m b r e u x gros p o i n t s b l a n c s . Chair b l a n c h e , f e r m e , p e u j u t e u s e , sucrée, grossièrement
grenue autour des loges. D e qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – mid-October - November.

Variety originating from south-west of Transylvania.
Tree – vigorous, large, long life, strong, resistant to fungal diseases and insects, fruiting regular, but
moderate.
Fruit – small, spherical or pear-truncated, asymmetrical, pale yellow, with numerous large white dots.
Flesh white, firm, slightly juicy, sweet and coarsely granular around the lodges. Mediocre quality.
 LÀMÏIOARE DE TOAMNÀ

S i n o n i m e : mag. 6szi citrone körte.

O r i g i n e . Soi a u t o h t o n , f o r m a t în c e n t r u l T r a n s i l v a n i e i .

R ă s p î n d i r e . E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte n u m a i c a p o m r ă z l e ţ î n g r ă d i n i l e
d e l î n g ă case, m a i ales în E e g i u n e a Cluj.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi este l o n g e v i v . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e de c l i m ă

şi sol, este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
E o d e ş t e în fiecare an, însă m o d e r a t ; u n p o m în v î r s t ă d e 18—20 ani d ă 70—80 k g
fructe anual.
F r u c t e l e sînt d e calitatea a I l - a şi se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ,
cît şi p e n t r u p r e p a r a r e a m a r m e l a d e i . S e ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă u ş o r t r a n s p o r t u l şi se
păstrează fără pierderi.
Calităţi : v i g o a r e a şi r u s t i c i t a t e a p o m u l u i .
Defecte : p r o d u c ţ i a m o d e r a t ă a p o m u l u i .

POMUL

P o m u l f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , g r o s , c u s c o a r ţ a c e n u ş i e î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i
l o n g i t u d i n a l e , î n g u s t e şi superficiale.
Coroana — larg-piramidală, destul d e deasă.
Ramurile de schelet — subţiri, d r e p t e , degarnisite l a b a z ă , f o r m e a z ă c u a x u l un u n g h i
d e ramificare cuprins î n t r e 40 şi 9 0 ° .
Ramurile de rod — n u m e r o a s e , p r e d o m i n ă pintenii, ţ e p u ş e l e şi b u r s e l e .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , drepţi, g l a b r i , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e br ună-
cafenie, c u l e n t i c e l e m i c i , o v a l e .
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , c o l o r a ţ i î n b r u n - c a f e n i u .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , c u vîrful ascuţit.
Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d 50 —60 m m l u n g i m e şi 3 5 — 4 0 m m l ă ţ i m e , o v a t e sau
e l i p t i c e , c u vîrful o b t u z , b a z a r o t u n j i t ă şi marginile s i m p l u sau d u b l u serate. L i m b u l m e m -
Г. I S SOIURI DE PAR A U T O H T O N E , N E R A I O N A T E

brarios, c u suprafaţa v ă l u r a t ă . P e ţ i o l u l d e 6 0 — 6 0 m m l u n g i m e , subţire, d e c u l o a r e galbenă-

verzuie.
Florile — g r u p a t e c i t e 3—8 î n inflorescenţe rare, sînt m i c i , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 56 m m şi D = 52 m m ; g r e u t a t e a
de 6 0 — 1 0 0 g.
Forma — o v o i d ă , u ş o r t r a s ă spre p e d u n c u l , simetrică, c u d i a m e t r u l m a x i m situat
l a j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m b fructului (fig. 1 6 8 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar l a m a ­
t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n ă - b m o n i e . S u b p i e b ţ ă se
observă numeroase puncte mici, rotunde, albe.
Pedunculul — mijlociu d e lung, uniform îngroşat,
răsucit, b i n e prins de r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — m i c ă , destul d e a d î n c ă ,
n e r e g u l a t ă , c u p e r e ţ u o n d u l a ţ i şi c u o p r o e m i n e n ţ ă
cărnoasă la baza pedunculului.
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , s e m i d e s c h i s sau
d e s c h i s , f o r m a t d i n s e p a l e triunghiulare, c ă r n o a s e l a
b a z ă şi u ş o r p u b e s c e n t e , c u virfurile răsucite, c a r e se
u s u c ă şi c a d , r ă m î n î n d d o a r b a z e l e l o r u n i t e .
Cavitatea calicială — largă, destul d e a d î n c ă , în
f o r m ă d e farfurie, c u m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Pieliţa — g r o a s ă , tare, l u c i o a s ă şi c u suprafaţa
a s e m ă n ă t o a r e lămiii.
Cavitatea subcalicială — d e s t u l d e l a r g ă şi a d î n c ă ,
în f o r m ă d e U ; e t a m i n e l e c u aşezare m i j l o c i e .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v a l - e b p t i c ă .
Lojile — m a r i , l a r g i , o v a l e .
Fig. 168. - Lămîioare de toamnă. Seminţele — m a r i , o v o i d e , m u l t alungite, c o l o r a t e
în c a f e n i u .
Axul — mare, închis.
Pulpa — albă, puţin suculentă, c o m p a c t ă , crocantă, c u textura granuloasă, puţin
d u l c e , destul d e acrişoară, c u g u s t r ă c o r i t o r , c u n u m e r o a s e sclereide m i c i în j u r u l i n i m b .
Maturitatea de consum — d i n a d o u a j u m ă t a t e a l u m i o c t o m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă
în l u n a d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l L ă m b o a r e d e t o a m n ă se r e c o m a n d ă să fie m e n ţ i n u t în c u l t u r ă
în c a d r u l R e g i u n i i C l u j , î n g r ă d i n i l e d e Ungă c a s e şi c a p o m răzleţ p e izlazuri şi fineţe.

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а о к т я б р я — с е р е д и н а д е к а б р я .
О т е ч е с т в е н н ы й с о р т , п р о и с х о д я щ и й из ц е н т р а л ь н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево-—сильнорослое, долговечное, неприхотливое, устойчивое к морозам,
з а с у х е , болезням и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т р е г у л я р н о , но умеренно.
 LAMIIOARE DE TOAMNA 549

Плод—нижесредней величины, яйцевидный, слегка с у ж е н н ы й к п л о д о н о ж к е ;

желтовато-зеленого до ж е л т о в а т о - л и м о н н о г о цвета с многочисленными мелкими белы­
ми т о ч к а м и ; м я к о т ь б е л а я , м а л о с о ч н а я , п л о т н а я , х р у с т я щ а я , м а л о с л а д к а я , к и с л о в а т а я
с мелкими каменистыми клетками в о к р у г с е р д е ч к а ; второстепенного качества.

EÉSTJMÉ

Maturité — mi-octobre — mi-décembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d u c e n t r e d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x g r a n d s f r o i d s , à la sécheresse,
a u x maladies c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à fructification régulière, m a i s m o d é r é e .
Fruit — s o u s - m o y e n , o v o ï d e , f a i b l e m e n t rétréci vers le p é d o n c u l e ; d ' u n v e r t j a u -
nâtre allant j u s q u ' a u j a u n e citrin, a v e c d e n o m b r e u x p e t i t s p o i n t s b l a n c s sous la p e a u .
Chair b l a n c h e , p e u j u t e u s e , c o m p a c t e , c r o q u a n t e , p e u sucrée, aigrelette, f i n e m e n t g r e n u e
vers la cœur. D e d e u x i è m e qualité.

ABSTRACT

Maturity – mid-October - mid-December.

Variety original native of central Transylvania.
Tree – vigorous, long life, strong, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects;
fruiting steady but moderate.
Fruit – sub-medium, ovoid, slightly narrowed towards the stalk, yellowish-green to yellow citrine up,
with many small white dots under the skin. Flesh white, slightly juicy, compact, crisp, slightly sweet, tart and
fine grained to the heart. Second quality.
 GUŞATE

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e din E e g i u n e a H u n e d o a r a .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t î n T r a n s i l v a n i a , în centrele şi b a z i n e l e p o m i c o l e din

E e g i u n e a H u n e d o a r a , m a i m u l t în E a i o n u l H a ţ e g .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , trăieşte m u l t , a t i n g i n d v î r s t a d e 80 — 90 ani. N u este p r e t e n ţ i o s

faţă d e c b m ă şi sol ; este rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e s e m i t î r z i u , este autofertil. R o d e ş t e m u l t , însă i n t e r m i t e n t ; p r o d u c ţ i a
m e d i e la u n p o m de 2 5 a n i v a r i a z ă î n t r e 1 0 0 şi 150 k g .
F r u c t e l e sînt f o a r t e m a r i , însă d e calitate m e d i o c r ă ; c o n ţ i n u t u l în zahăr este p o t r i v i t ,
a c i d i t a t e a p r o n u n ţ a t ă şi a r o m a slabă. Sînt f o l o s i t e p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ,
p e n t r u m a r m e l a d ă şi c o m p o t . S î n t rezistente la c ă d e r e , t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e ; sînt însă
sensibile la a t a c u l d e Carpocapsa.
Calităţi : rusticitatea, l o n g e v i t a t e a , p r o d u c ţ i a m a r e a p o m u l u i şi dimensiunile m a r i
ale f r u c t e l o r .
Defecte : g u s t u l m e d i o c r u al f r u c t e l o r şi s e n s i b i l i t a t e a la a t a c u l de Carpocapsa.

POMUL

P o m u l c r e ş t e înalt şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
c e n u ş i e - b r u n ă , a v î n d c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , d e s e , l u n g i şi p u ţ i n a d i n e i .
Coroana — m a r e , p i r a m i d a l ă , n e r e g u l a t ă .
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , g e n i c u l a t e şi arcuite, 7—9 la
n u m ă r , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e î n c h i s , c u c r ă p ă t u r i superficiale.
Ramurile de rod — d e s e , a v î n d s c o a r ţ a aspră, d e c u l o a r e c e n u ş i e , c u n u a n ţ ă b r u n ă ,
m a t ă ; p r e d o m i n ă p i n t e n i i , ţ e p u ş e l e şi b u r s e l e .
Lăstarii — lungi, de grosime mijlocie, cu scoarţa de culoare gălbuie, cu nuanţă
brună-cenuşie, glabri.
 GUŞATE 551

Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , d e c u l o a r e c a f e n i e - a l b i c i o a s ă , p u b e s c e n ţ i , c u vîrful

îndepărtat de ramură, aşezaţi pe perniţe mici.
Mugurii floriferi — mari, c o n i c i ,
b o m b a ţ i , d e c u l o a r e b r u n ă - c a f e n i e , slab
pubescenţi.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e
7 4 — 8 9 m m l u n g i m e şi 3 9 — 4 9 m m
lăţime, de formă variabilă, ovate,
eliptice sau l a n c e o l a t e , a s c u ţ i t e l a vîrf
şi rotunjite la b a z ă , c u m a r g i n i l e î n ­
tregi sau p u ţ i n d i n ţ a t e . L i m b u l de g r o ­
sime m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e î n c h i s ,
slab p u b e s c e n t p e p a r t e a inferioară.
Peţiolul foarte lung, de grosime mijlocie.
Florile — c î t e 3—8 într-o inflores­
c e n ţ ă , c u petalele d e m ă r i m e m i j l o c i e ,
ovate, de culoare albă.

FRUCTUL

Mărimea — foarte m a r e , H = 92
—105 m m şi D = 7 5 — 8 8 m m ; g r e u t a ­
t e a d e 2 5 0 - 3 7 5 g.
Forma — v a r i a b i l ă , p i r i f o r m ă sau
scurt-gîtuită, c u o u m f l ă t u r ă î n f o r ­
m ă d e guşă într-o p a r t e . î n s e c ţ i u n e
transversală c o n t u r u l fructului este n e r e ­
g u l a t rotunjit, c u o n d u l a ţ i i m a r i , m a i
p r o n u n ţ a t e spre caliciu. Caracteristic
este p r e z e n ţ a u n u i şanţ larg şi (puţin
a d î n c , care î n c e p e din c a v i t a t e a p e -
d u n c u l a r ă şi se c o n t i n u ă p î n ă a p r o a p e
de c a v i t a t e a calicială (fig. 1 6 9 ) .
Culoarea — d e f o n d v e r d e - g ă l b u i e ,
cea a c o p e r i t o a r e roşie-vişinie p e p a r t e a
e x p u s ă l a soare, iar c e a s u p r a p u s ă î m ­
pestriţată cu puncte numeroase, mari,
de culoare brună-roşiatică ; punctele de Fig. 169. — Guşate.
s u b pieliţă sînt m a r i , v e r z i . A d e s e a p e
fruct se întîlnesc p e t e de rugină de diferite mărimi.
Pedunculul — l u n g , d e g r o s i m e m i j l o c i e , f o a r t e b i n e prins d e r a m u r ă , s e m i l i g n i f i c a t ,
d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , g l a b r u , o b l i c , u m f l a t la c a p e t e , c u n e g i şi p u n c t e a l b e .
Cavitatea pedunculară — largă şi p u ţ i n a d î n c ă , aşezată într-o p a r t e , c u m a r g i n i l e
neregulate, p r e z e n t î n d ondulaţii m a r i ; p e d u n c u l u l este prins p e u n m a m e l o n c r e s c u t în
m i j l o c u l c a v i t ă ţ i i , c a r e u n e o r i iese în afara acesteia.
552 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATB

Caliciul — deschis, c u sepalele m a r i , triunghiulare, ascuţite, d e c u l o a r e b r u n ă închis,

p u b e s c e n t e , c u vîrfurile u s c a t e şi răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă şi a d î n c ă , î n f o r m ă d e castron, c u marginile p u t e r n i c
o n d u l a t e , c u creste m a r i , p r o e m i n e n t e , largi şi r o t u n j i t e ; p r e z i n t ă rugină care se revarsă
şi p e s t e m a r g i n i .
Pieliţa — g r o a s ă , n e t e d ă , c e r o a s ă , s e m i l u c i o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e U .
Inima — m i c ă , o v a l ă , d e p l a s a t ă spre caliciu şi d e l i m i t a t ă d e fascicule v e r z u i .
Lojile — largi, înalte şi adinei, c u pereţii a l b i - g ă l b u i .
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t şi î n c o v o i a t , d e c u l o a r e
cafenie î n c h i s .
Axul — deschis, f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă fusiformă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , tare, c r o c a n t ă , suculentă, slab f o n d a n t a , c u a s p e c t sticlos,
lipsită d e sclereide, c u g u s t u l a c r i ş o r - d u l c e a g .
Maturitatea de consum — din a d o u a j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e se prelungeşte p î n ă
la m i j l o c u l lunii d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l G u ş a t e se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lingă case, în b a z i n e l e

p o m i c o l e din E e g i u n e a H u n e d o a r a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а о к т я б р я — с е р е д и н а д е к а б р я .
С т а р ы й р у м ы н с к и й с о р т и8 Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .
Дерево—сильнорослое, долговечное, нетребовательное к почве и климату;
у с т о й ч и в о е к болезням и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т щедро, но п е р и о д и ч н о .
Плод—очень к р у п н ы й , г р у ш е в и д н ы й или к о р о т к о - с д а в л е н н ы й в о з л е п л о д о ­
н о ж к и с в з д у т ы м б о к о м в виде з о б а , неправильным очертанием и к р у п н о в о л н и с т о й
п о в е р х н о с т ь ю , белее заметной к в е р х у ш к е плода, желтовато-зеленого цвета с вишнево-
к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и р ж а в ы м и п я т н а м и р а з л и ч н о й в е л и ч и н ы ;
м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , твердая, х р у с т я щ а я , сочная, кисловато-сладкая без каме­
нистых к л е т о к ; посредственного качества.

BÊSUMÉ

Maturité — mi-octobre — mi-décembre.

V i e i l l e v a r i é t é r o u m a i n e , originaire d e l a r é g i o n d e H u n e d o a r a .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t , résis-
t a n t a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e , m a i s
intermittente.
Fruit — très g r o s , p i r i f o r m e o u c o u r t e m e n t étranglé, a v e c u n c ô t é renflé «goitreux»,
a u p o u r t o u r irrégulier e t à g r a n d e s o n d u l a t i o n s , plus m a r q u é e s vers l ' œ i l ; vert-
j a u n â t r e , r e c o u v e r t d e r o u g e f o n c é d u c ô t é d u soleil, a v e c des t a c h e s d e r o u i l l e d 6 diffé-
rentes grosseurs. Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , c r o q u a n t e , j u t e u s e , d o u c e - a c i d u l é e , sans
concrétions. Qualité médiocre.
552a
ABSTRACT

Maturity – mid-October - mid-December.

Romanian old variety, from Hunedoara region.
Tree – vigorous, long-life, little difficult in the report of the soil and climate, resistant to fungal diseases
and insects; abundant fruiting, but intermittent.
Fruit – very large, pear-shaped or shortly strangled with a swollen hand goitres at irregular outline and
large undulations, skewed toward the eye, yellowish-green, covered with dark red on the sunny side, with
patches of rust of different sizes. Flesh yellowish-white, firm, crisp, juicy, sweet-tart without concretions.
Mediocre quality.
 VERZI

Sinonime : mag. Zöld körte.

Origine. S o i a u t o h t o n , originar din C î m p i a T r a n s i l v a n i e i .

R ă s p î n d i r c E s t e răspîndit în jurul oraşului C l u j , c u d e o s e b i r e în satul G h e o r g h i e n i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l , de v i g o a r e m i j l o c i e sau slabă, n u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e sol şi c l i m ă şi este

rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i . P r o d u c e regulat, în m e d i e 4 0 — 6 0 kg de p o m .
P r u c t e l e , prinse c î t e 1—2 p e r a m u r ă , sînt d e c a l i t a t e b u n ă p e n t r u c o n s u m u l în stare
p r o a s p ă t ă . Sînt rezistente la t r a n s p o r t şi se p o t p ă s t r a m u l t t i m p ; sînt d e a s e m e n e a rezis­
t e n t e la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i şi c a b t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : v i g o a r e a m i j l o c i e sau s l a b ă şi p r o d u c ţ i a m i c ă a p o m u l u i .

POMUL

P o m u l destul d e înalt, c u trunchiul d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a c e n u ş i e deschis,

c r ă p a t ă l o n g i t u d i n a l şi transversal. i
Coroana — foarte rară, n e r e g u l a t ă c a f o r m ă , î n a l t ă .
Hamurile de schelet — scurte şi subţiri, n e t e d e , d e c u l o a r e cenuşie î n c h i s , f o r m e a z ă c u
a x u l unghiuri foarte m a r i , a v î n d p o z i ţ i e a p r o a p e o r i z o n t a l ă , c u vîrfurile a p l e c a t e î n j o s .
Ramurile de rod — scurte, r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e , garnisesc b i n e r a m u r i l e
d e schelet.
Lăstarii — scurţi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , de c u l o a r e cafenie-măslinie, g l a b r i , c u lenticele
rare, m i c i , orbieulare sau alungite.
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , turtiţi lateral, lipiţi d e r a m u r ă , d e c u l o a r e cafenie-
eenuşie.
Mugurii floriferi — mari, c o n i c i , rotunjiţi la vîrf, d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s , c u
solzii g l a b r i .
Frunzele — mari, c u l u n g i m e a d e 6 5 — 7 5 m m şi l ă ţ i m e a d e 5 0 — 5 5 m m , o v a t - a l u n g i t e ,
c u vîrful a c u t , rotunjite la b a z ă şi c u marginile uşor gofrate, întregi spre b a z ă şi fin s e r a t e
554 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

la vîrf. L i m b u l d e c u l o a r e v e r d e d e s c h i s , l u c i o s . P e ţ i o l u l l u n g d e 4 0 — 4 5 m m , v e r d e deschis,
glabru.
Florile —dispuse î n inflorescenţe mijlocii, sînt m i c i , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d î n m e d i e H = 75 m m şi D = 62 m m ; g r e u t a t e a d e 125 g.
Forma — p i r i f o r m ă , r o t u n j i t ă la caliciu
şi c o n i c ă spre p e d u n c u l (fig. 1 7 0 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e şi
g a l b e n ă - p a i la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m . P e t o a t ă
suprafaţa fructului se găsesc p u n c t e ruginii,
mici, rotunde, aureolate.
Pedunculul — scurt sau d e l u n g i m e m i j ­
locie, gros, drept, c u u ş o a r e umflături la
c a p e t e , b i n e prins d e r a m u r ă , semilignificat, d e
c u l o a r e v e r d e - m ă s l i n i e , c u suprafaţa striată.
Cavitatea pednnculară — superficială, n e ­
regulată, c u p e r e ţ i i u ş o r o n d u l a ţ i şi a c o p e r i ţ i
cu r u g i n ă .
Caliciul — î n c h i s , f o r m a t d i n sepale m a r i ,
alungite, cărnoase la bază, d e culoare verde-
gălbuie, fin pubescente.
Cavitatea calicială — largă, superficială,
î n f o r m ă d e farfurie, c u m a r g i n i l e uşor v ă l u r a t e .
Pieliţa — subţire, n e t e d ă , l u c i o a s ă .
Cavitatea subcalicială — largă, a d î n c ă , î n
formă d e pîlnie.
Inima — d e m ă r i m e mijlocie, în formă
de ceapă.
Lojile — m a r i , înalte şi late, î n f o r m ă d e
semilună.
Fig. 170. - Verzi. Seminţele — m a r i , o v o i d e , a s c u ţ i t e l a vîrf,
colorate brun-cafeniu.
Axul — d e s c h i s , f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă f o a r t e m a r e , eliptic-alungită, c u p e r e ţ i i
buretoşi.
Pulpa — albă, foarte suculentă, fondantă, d u l c e , a r m o n i o s a c i d u l a t ă , c u sclereide
mici în jurul inimii, de calitate bună.
Maturitatea de consum — d i n a d o u a d e c a d ă a lunii o c t o m b r i e se p r e l u n g e ş t e pînă
la m i j l o c u l lunii d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l V e r z i se r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîngă case, c u d e o s e b i r e
în j u r u l oraşului Cluj.
 VERZI 555

РЕЗЮМЕ

Созревание — в т о р а я д е к а д а о к т я б р я ' — д е к а б р ь .
Местный с о р т с Трансильванской равнины.
Дерево — с р е д н е г о и л и с л а б о г о р о с т а , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у ;
устойчивое к болезням и вредителям; п л о д о н о с и т ежегодно, но умеренно.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , о к р у г л е н н ы й к ч а ш е ч к е , с о л о м е н н о -
ж е л т о г о цвета с м н о г о ч и с л е н н ы м и к р у г л ы м и р ж а в ы м и о к а й м л е н н ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь
белая, очень сочная, тающая, сладкая с приятной к и с л о т н о с т ь ю ; х о р о ш е г о качества.

BÉSUMÉ

Maturité — deuxième décade d'octobre—mi-décembre.

V a r i é t é originaire d u p l a t e a u d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e o u faible, n o n e x i g e a n t sous l e r a p p o r t d u sol e t d u
c l i m a t , résistant a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n régulière,
mais m o d é r é e .
Fruit — m o y e n , p i r i f o r m e , a r r o n d i vers l'œil ; j a u n e paille, a v e c de n o m b r e u x p o i n t s
circulaires, r o u x , aréoles. Chair b l a n c h e , très j u t e u s e , f o n d a n t e , sucrée, a g r é a b l e m e n t aci-
dulée. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – the second decade of October - mid-December.

Variety originating from Transylvania plateau.
Tree – medium vigour or small, not requiring the report in the soil and climate, resistant to fungal
diseases and insects. Fruiting steady but moderate.
Fruit – medium, pyriform, rounded to the eye, yellow straw, with numerous circular dots, red, areolas.
Flesh white, very juicy, melting and sugary, pleasantly tart. Good quality.
 BABANE

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în p a r t e a d e l u r o a s ă din c e n t r u l M o l d o v e i .

R ă s p i n d i r e . A c e s t soi este r ă s p î n d i t în E a i o n u l T g . - N e a m ţ , E e g i u n e a B a c ă u .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e şi are o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă . N u este p r e t e n ţ i o s

faţă d e sol, rezistă la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i . B e u ş e ş t e a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ ; p e r ă d ă c i n i
p r o p r i i creşte î n c e t şi d r a j o n e a z ă p u t e r n i c .
E o d e ş t e î n fiecare an a b u n d e n t ; u n p o m d e vîrsta m i j l o c i e d ă o r e c o l t ă d e 8 0 — 1 5 0 k g
fructe anual.
F r u c t e l e , d e c a b t a t e m e d i o c r ă , se ţin b i n e p e p o m şi sînt rezistente la t r a n s p o r t ;
se r e c o l t e a z ă tîrziu, d u p ă c ă d e r e a b r u m e l o r .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i .
Defecte : c a b t a t e a m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 6 — 7 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , de g r o s i m e m i j l o c i e ,
cu scoarţa de culoare cenuşie închis, cu crăpături neregulate.
Coroana — sferic-turtită, răsfirată.
Ramurile de schelet — în n u m ă r d e 8 — 9 , d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , arcuite,
f o r m e a z ă c u a x u l u n u n g h i f o a r t e m a r e d e ramificare, a v î n d p o z i ţ i e a p r o a p e o r i z o n t a l ă .
Ramurile de rod — scurte, d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţ e p u ş e
şi b u r s e .
Lăstarii — l u n g i , g r o ş i , d r e p ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă , c u n u a n ţ ă m ă s ­
linie, p u b e s c e n ţ i şi c u lenticele rare, e l i p t i c e .
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , de c u l o a r e brună-
roşcată.
Mugurii floriferi — mari, b o m b a ţ i , d e c u l o a r e brună-roşcată.
 BABANE 557

Frunzele — m i j l o c i i sau m a r i , c u l u n g i m e a d o 7 0 — 8 5 m m şi l ă ţ i m e a d e 4 0 — 5 3 m m ,
eliptice, c u vîrful a c u t . L i m b u l d o c u l o a r e v e r d e î n c h i s , n e t e d , g l a b r u , c u m a r g i n i l e fin
serate şi c u b a z a r o t u n j i t ă . P e ţ i o l u l de 1 5 — 3 0 m m l u n g i m e , subţire, g l a b r u , v e r d e d e s c h i s .
Florile — g r u p a t e cîte 3—5 în inflorescenţă, sînt m i j l o c i i , c u p e t a l o l o a l b e .

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 8 0 — 9 3 m m şi D = 7 5 — 8 5 m m ; g r e u t a t e a
de 2 5 0 - 3 5 0 g.
Forma — sferică, u ş o r a l u n g i t ă , c u d i a m e t r u l m a x i m l a j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m i i fructului
şi c u c o n t u r u l în secţiune t r a n s v e r ­
sală r e g u l a t . P e suprafaţa fructului
se găsesc c o a s t e largi, rotunjite,
p u ţ i n p r o n u n ţ a t e , c a r e a p a r mai e v i ­
d e n t spre caliciu (fig. 1 7 1 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , a-
c o p e r i t ă p e p a r t e a însorită e u roşu-
c a r m i n . N u m e r o a s e p u n c t e cafenii
sînt r ă s p î n d i t e p e î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă
a fructului.
Pedunculul — d e 4 3 — 6 5 m m
l u n g i m e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , semi-
lignificat, glabru, bine prins de
r a m u r ă , v e r z u i , iar p e p a r t e a însorita
b r u n i u , u ş o r a r c u i t , îngroşat la a m ­
b e l e c a p e t e , înfipt d r e p t .
Cavitatea pedunculară—îngustă,
p u ţ i n a d î n c ă , n e r e g u l a t ă din c a u z a
unei e x c r e s c e n ţ e c ă r n o a s e aşezată
lateral.
Caliciul — deschis sau s e m i d e s ­
chis, c u sepalele d e m ă r i m e m i j l o c i e
şi l u n g a s c u ţ i t e , p u b e s c e n t e , la b a z ă
cărnoase, de culoare albă-verzuie, c u
vîrfurile u s c a t e .
Cavitatea calicială — d e lărgime
m i j l o c i e , a d î n c ă , c u pereţii încreţiţi
în jurul cahciului, cu marginile
ondulate.
Pieliţa —netedă, l u c i o a s ă , g r o a ­
să, rezistentă, a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă ,
de f o r m ă c i l i n d r i c ă , comunică cu
c a m e r a axială. F i g . 1 7 1 _ B a b a , ,.
a
 558 SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Inima —mică, eliptică, aşezată spre caliciu, d e l i m i t a t ă de fascicule l i b e r o - l e m n o a s e

şi de un strat subţire de sclereide.
Lojile —înguste, o v a l - a l u n g i t e , a v î n d pereţii c u a s p e c t d e fildeş.
Seminţele — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , l u n g ascuţite.
Axul — îngust, fusiform, c o m u n i c ă c u c a m e r a subcalicială.
Pulpa — albă-gălbuie, slab suculentă, u n t o a s a , c o m p a c t ă , d u l c e a g ă , c u aciditate
slabă, p u ţ i n a r o m a t ă .
Maturitatea dc consum — î n c e p e la sfîrşitul lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la
sfîrşitul lunii d e c e m b r i e .

E E C O M A N D A R I . F i i n d p r o d u c t i v şi rustic, soiul B a b a n e se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile

de lîngă case, în z o n a dealurilor înalte.

РЕЗЮМЕ

Созревание — - к о н е ц о к т я б р я — д е к а б р ь .
Местный сорт, распространенный в х о л м и с т о м районе центральной части Мол­
довы.
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ­
чивое к морозам, болезням и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и е ж е г о д н о .
Плод — к р у п н ы й или о ч е н ь к р у п н ы й , о к р у г л ы й , с л е г к а п р о д о л г о в а т ы й с ш и р о к о й
р е б р и с т о с т ь ю , более заметной к чашечке, з е л е н о в а т о - ж е л т о г о цвета с карминово-
к р а с н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и с м н о г о ч и с л е н н ы м и к о р и ч н е в ы м и т о ч ­
ками; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , малосочная, маслянистая, плотная со слабой к и с л о т ­
ностью, сладковатая; посредственного качества.

ЕЕ SUME

Maturité — fin o c t o b r e —fin d é c e m b r e .

V a r i é t é originaire d e la p a r t i e a c c i d e n t é e d u c e n t r e d e la M o l d a v i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , l o n g é t i f . p e u difficile sous le r a p p o r t d u sol, résis-
t a n t a u x g r a n d s froids, a u x m a l a d i e s et a u x i n s e c t e s ; à fructification a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — gros o u très g r o s , s p h é r i q u e , l é g è r e m e n t a l l o n g é , a v e c d e larges c ô t e s ,
plus p r o n o n c é e s vers l ' œ i l ; j a u n e - v e r d a t r e , r e c o u v e r t d e r o u g e - c a r m i n a u soleil, a b o n -
d a m m e n t p o i n t i l l é d e b r u n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , p e u j u t e u s e , b u t y r e u s e , c o m p a c t e ,
légèrement acidulée, douceâtre. D e d e u x i è m e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of October - end of December.

Variety originating of the hilly part of central Moldova.
Tree – medium vigour, long-life, little difficult in the report of the soil, resistant to extreme cold, disease
and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – large to very large, spherical, slightly elongated, with large ribs more pronounced to the eye,
yellow-green, covered with crimson-red in the sun plenty dotted with brown. Flesh yellowish-white, slightly
juicy, buttery, compact, slightly sour and sweetish. Second quality.
 GALBENE DE DEMSUŞ

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. Soi l o c a l , f o r m a t în b a z i n e l e p o m i c o l e d i n s u d - v e s t u l T r a n s i l v a n i e i .

R ă s p î n d i r c E s t e răspîndit în E a i o n u l H a ţ e g , m a i ales în c o m u n a D e m s n ş .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte foarte v i g u r o s , reuşeşte a l t o i t p e p ă r p ă d u r e ţ şi are o d u r a t ă l u n g ă d e

v i a ţ ă . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e m e d i u , este rezistent la ger, secetă, b o l i şi
dăunători.
E o d e ş t e regulat şi destul de m u l t .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă . Sînt
rezistente la c ă d e r e , t r a n s p o r t , p ă s t r a r e şi d ă u n ă t o r i ; în anii p l o i o ş i fructele sînt a t a c a t e
de rapăn.
Calităţi : r u s t i c i t a t e a p o m u l u i şi calitatea b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitatea fructelor la r a p ă n .

POMUL

P o m u l este de talie m a r e , c u t r u n c h i u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a c e n u ş i e , a s p r ă ,
c u c r ă p ă t u r i dese, l o n g i t u d i n a l e şi p u ţ i n a d î n c i .
Coroana — larg-piramidală, c u î n ă l ţ i m e a d e 7—9 m şi d i a m e t r u l d e 6 — 7 m .
Ramurile de schelet — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , g e n i c u l a t e şi d r e s a t e , c u s c o a r ţ a
cenuşie ; cele m a i tinere au lenticele de m ă r i m e v a r i a b i l ă , b r u n e - g ă l b u i , aşezate t r a n s v e r s a l
şi l o n g i t u d i n a l .
Ramurile de rod —scurte, m a i rar lungi şi subţiri, r e p r e z e n t a t e p r i n p i n t e n i , ţ e p u ş e ,
burse şi m l ă d i ţ e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie, m a t ă .
Lăstarii — lungi şi subţiri, c u scoarţa d e c u l o a r e g a l b e n ă - b r u n ă , mată, slab pu­
bescenţi.
Mtujurii vegetativi — mari, c o n i c i , d e c u l o a r e cafenie, slab p u b e s c e n ţ i , c u vîrful
î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e perniţe slab p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e cafenie d e s c h i s , slab p u b e s ­
cenţi, c u solzii etrînşi, lipiţi d e m u g u r e .
560 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Frunzele — d e m ă r i m e v a r i a b i l ă , d e 4 8 — 7 4 m m l u n g i m e şi d e 3 5 — 4 7 m m l ă ţ i m e ,
de f o r m ă v a r i a b i l ă , o v a t e , e l i p t i c e sau l a n c e o l a t e , c u vîrful a c u t sau a c u m i n a t , rar r o t u n j i t ,
b a z a r o t u n j i t ă şi c u m a r g i n i l e întregi sau slab serate. L i m b u l d e g r o s i m e m i j l o c i e , m e m -
b r a n o e , v e r d e , l u c i o s p e faţa superioară şi
v e r d o - a l b i c i o s , p u b e s c e n t p e c e a inferioară.
P c ţ i o l u l — l u n g şi subţire, v e r d e - g ă l b u i , p u ­
bescent.
Florile — d i s p u s e în inflorescenţe răsfi­
rate, sînt d e m ă r i m e m i j l o c i e , cu petalele albe.

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e sau m i j l o c i e , H =
6 2 — 8 6 m m şi D = 5 7 — 6 8 m m ; g r e u t a t e a d e
8 0 - 1 5 0 g.
Forma — piriformă, scurt-gîtuită, rar
o v o i d ă , c u suprafaţa n e t e d ă sau c u mici
o n d u l a ţ n şi creste şterse p e m a r g i n e a c a v i t ă ţ i i
caliciale (fig. 1 7 2 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă , c u n u a n ţ ă
verzuie, acoperită cu o slabă roşeaţă p e partea
d i n s p r e s o a r e . P e t o a t ă suprafaţa fructului se
o b s e r v ă p u n c t e şi p e t e d e r u g i n ă de d i m e n s i u n i
v a r i a b i l e . P u n c t e l e d e s u b p i e b ţ ă sînt n u m e r o a s e ,
m i c i sau m i j l o c b , n e r e g u l a t e , superficiale.
Pedunculul — lung de 25—45 m m , d e g r o ­
s i m e m i j l o c i e , b i n e prins d e r a m u r ă , arcuit, în­
f i p t d r e p t sau o b l i c , s e m i b g n i f i c a t , de c u l o a r e
verde-brună, cu nuanţă gălbuie.

Fig. 172. — Galbene de Demsuş. Cavitatea pcdunculară — inexistentă, fiind

î n l o c u i t ă c u u n m a m e l o n , c u sau fără r u g i n ă .
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale t r i u n g h i u l a r e , de culoare verde-albi­
c i o a s ă , p u b e s c e n t e , c u vîrfurile u s c a t e şi răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă, a d î n c ă , î n f o r m ă d e c a s t r o n , c u m a r g i n i l e neregulate,
u ş o r sau p u t e r n i c o n d u l a t e , a d e s e a c u r u g i n ă c a r o se r e v a r s ă p e fruct î n f o r m ă d e r a z e .
Pieliţa — g r o a s ă , tare, n e t e d ă , c e r o a s ă , adesea u n s u r o a s ă , s e m i l u c i o a s ă , s l a b par­
f u m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — l a r g ă şi p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e c e a ş c ă .
• Inima — de mărime mijlocie, rotundă, aşezată central, debmitată d e fascicule
galbene-verzui.
Lojile — m i c i sau m i j l o c b , î n g u s t e , p u ţ i n s p a ţ i o a s e , o v a l e , c u p e r e ţ u a l b i - g ă l b u i .
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , trase spre v b f şi r o t u n j i t e la b a z ă , de e ş l o a r e
brună-cafenie.
Axul — m i c , închis.
 GALBENE DE DEMSUŞ 561

Pulpa — albă-gălbuie, destul de tare, s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e şi a c i d i t a t e p o t r i v i t ă ,

r ă c o r i t o a r e , p l ă c u t astringentă, slab a r o m a t ă , lipsită d e sclereide, c u g u s t u l în g e n e r a l b u n .
Maturitatea de consum — î n c e p e la sfîrşitul lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e pînă
la î n c e p u t u l lunii ianuarie.

RECOMANDĂRI. S o i u l G a l b e n e de D e m s u ş se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r a în g r ă d i n i l e
de lîngă case, în R e g i u n e a H u n e d o a r a .

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец октября.—начало января.

М е с т н ы й с о р т из ю г о - з а п а д н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — о ч е н ь с и л ы ю р о с л о е , к р у п н о е и д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ­
чивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит регулярно и довольно
обильно.
Плод-—ниже с р е д н е й или с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , с к о р о т к о й шей­
кой, р е д ь о я й ц е в и д н ы й , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а , с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й
стороне и многочисленными ржавыми точками и пятнами; мякоть желтовато-белая,
довольно твердая, сочная, сладкая и п р и я т н о к и с л о в а т а я , о с в е ж а ю щ а я , без камен-
нистых к л е т о к ; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin o c t o b r e — c o m m e n c e m e n t de j a n v i e r .
V a r i é t é l o c a l e , d u s u d - o u e s t d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — très v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x fortes g e l é e s ,
à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n régulière,
assez abondante.
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e , c o u r t e m e n t étranglé, r a r e m e n t o v o ï d e ;
j a u n e - v e r d â t r e , l é g è r e m e n t t e i n t é d e rose du c ô t é d e l ' i n s o l a t i o n , a b o n d a m m e n t p i q u e t é
et t a c h e t é d e r o u i l l e . Chiar b l a n c - j a u n â t r e , assez f e r m e , j u t e u s e , sucrée, a g r é a b l e m e n t
a c i d u l é e , rafraîchissante, sans c o n c r é t i o n s . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of October - beginning of January.

Local variety from south-west of Transylvania.
Tree – very vigorous, large, long life, strong, resistant to heavy frost, drought, fungal diseases and
insects. Fruiting regular, fairly abundant.
Fruit – sub-medium or medium, pyriform, shortly strangled, rarely ovoid greenish-yellow, slightly
tinged with pink on the side of sunshine, plenty of speckled and spotted with rust. Flesh yellowish-white, quite
firm, juicy, sweet, pleasantly tart, refreshing, without concretions. Good quality.

86 - с. 2»OS
 P A R A DE S F E C L A

S i n o n i m e : mag. Repa körte.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t î n b a z i n e l e p o m i c o l e din estul T r a n s i l v a n i e i .

Răspîndire. Se întîlneşte c a p o m răzleţ în grădinile d e lîngă case, în c o m u n a Medişor,

Raionul Odorhei, Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , înalt şi t r ă i e ş t e destul d e m u l t ; este rezistent la ger, b o l i şi

d ă u n ă t o r i . R o d e ş t e în fiecare an, însă d ă p r o d u c ţ i i m i j l o c i i .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e , H = 9 3 — 1 0 0 m m şi D = 75 —82 m m ; greutatea de

1 5 0 - 2 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , c u d i a m e t r u l m a x i m situat spre c a l i c i u şi c u suprafaţa
o n d u l a t ă (fig. 1 7 3 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e , iar la m a t u r i t a t e a de c o n s u m g a l b e n ă . P e t o a t ă supra­
faţa fructului sînt î m p r ă ş t i a t e n u m e r o a s e p u n c t e cafenii.
Pedunculul — de 5 5 — 7 2 m m l u n g i m e , d o g r o s i m e m i j l o c i e , arcuit, uneori, uşor
r ă s u c i t , lignificat.
Cavitatea pedunculară — foarte mică, uneori inexistentă.
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale l u n g i , răsfrînte în afară, d e c u l o a r e b r u n ă .
Cavitatea calicială — a d î n c ă , largă, c u m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Pieliţa — g r o a s ă , aspră, r e z i s t e n t ă , aderentă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — a d î n c ă , î n f o r m ă d e pîlnie.
Inima — mare, oval-alungită, bine delimitată.
Lojile — mari, ovale, c u pereţii netezi.
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e cafenie închis.
 PARA DE SFECLA 563

Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m a r e , fusiformă.
Pulpa — albă-gălbuie, c r o c a n t ă , fibroasă, a s e m ă n ă t o a r e cu pulpa sfeclei, puţin
d u l c e , astringentă, c u sclereide.

Fig. 173. — Para de sfeclă.

Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u lunile n o i e m b r i e — d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l P a r a d e sfeclă nu se r e c o m a n d ă să fie extins în c u l t u r ă .

 Oui SOIURI DE PAR A U T O H T O N E , N E R A I O N A T E

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — д е к а б р ь .
М е с т н ы й с о р т из р а й о н а О д о р х е й , М у р е ш с к о й — А в т о н о м н о й В е н г е р с к о й о -
бласти.
Д е р е в о — с и л ь н о р о с л о е , крупное, долговечное и неприхотливое, устойчивое к
морозам, болезням и вредителям; п л о д о н о с и т е ж е г о д н о , но умеренно.
Плод — в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й формы с в о л ­
нистой п о в е р х н о с т ь ю , ж е л т о г о цвета с многочисленными коричневыми точками;
м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , х р у с т я щ а я , в о л о к н и с т а я , н а п о м и н а ю щ а я с в е к л у , мало­
сладкая, терпкая с каменистыми клетками; низкого качества.

BÉSI7MÉ

Maturité — n o v e m b r e —décembre.
V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d u d i s t r i c t d ' O d o r h e i ( r é g i o n M u r e ş - A u t o n o m e
Hongroise).
Arbre — v i g o u r e u x , v o l u m i n e u x , l o n g é t i f e t r u s t i q u e ; résistant a u x g r a n d s froids,
a u x m a l a d i e s e t a u x i n s e c t e s ; à f r u c t i f i c a t i o n régulière, mais m o d é r é e .
Fruit — s u r m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é , à surface o n d u l é e ; j a u n e , a v e c d e n o m b r e u x
p o i n t s b r u n s . Chair b l a n c - j a u n â t r e , c r o q u a n t e , fibreuse, s e m b l a b l e à celle de la bette­
r a v e , p e u s u c r é e , a s t r i n g e n t e , pierreuse. Q u a l i t é inférieure.

ABSTRACT

Maturity – November - December.

Native variety from Odorhei District (region Mureș).
Tree – vigorous, large, long-life and strong, resistant to extreme cold, disease and insects, fruiting
regular, but moderate.
Fruit – above medium, pyriform, corrugating, yellow, with numerous brown spots. Flesh
yellowish-white, crisp, fibrous, similar to that of beet, bit sweet, astringent, stony. Inferior quality.
 PERE-PORTOCALE

S i n o n i m e : rom. Pere rotunde.

mag. G ö m b ö l y ü körte, Öszi narancskörte.

Origine. Soi a u t o h t o n , format în sud-estul Transilvaniei.

Răspîndire. E s t e răspîndit în c o m u n e l e M e d i ş o r , C o b ă t e ş t i şi M o r ă r e n i d i n R a i o n u l
Odorhei, Regiunea M u r e ş - A u t o n o m ă Maghiară.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e sol

şi c l i m ă . E s t e rezistent la ger, secetă, b o l i şi
dăunători. Rodeşte mult în fiecare an.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e ,
a v î n d în m e d i e H = 67 m m şi D = 63 m m ;
greutatea de 160 g.
Forma — sferică, t u r t i t ă c ă t r e caliciu
şi p u ţ i n alungită spre rjeduncul (fig. 1 7 4 ) .
Culoarea — v e r d e în p î r g ă şi g a l b e n ă -
verzuie la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m , c u n u m e ­
r o a s e p u n c t e cafenii şi c u p e t e ruginii în
jurul caliciului.
Pedunculul — de 10—16 m m lungime,
g r o s , u n e o r i îngroşat la p u n c t u l ' d e inserţie
c u fructul.
Cavitatea pedunculară — puţin adîncă
sau inexistentă. Fig. 174. — Pere-portocalc

Caliciul — deschis, f o r m a t din sépale d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e b r u n ă - î n c h i s .

Cavitatea calicială — largă, p u ţ i n a d î n c ă , c u pieliţa a c o p e r i t ă c u p e t e d e r u g i n ă .
Pielia — groasă, aspră, m a t ă , n e a d e r e n t ă la p u l p ă .
566 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Cavitatea subcalicială — de lărgime şi a d î n c i m e m i c i , în f o r m ă d e "V.

Inima — m a r e , o v o i d ă .
Lojile — m a r i , spaţioase, eu pereţii albi.
Seminţele — m a r i , p l a t e , d e c u l o a r e cafenie.
Axul — deschis, f o r m e a z ă o c a m e r ă axială fusiformă.
Pulpa — albă-gălbuie, s e m i f o n d a n t ă , d u l c e a g ă , slab a c i d u l a t ă , c u sclereide p u ţ i n e .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u lunile n o i e m b r i e — d e c e m b r i e .

RECOMANDĂRI. S o i u l P e r e - p o r t o c a l e se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în grădinile de

l î n g ă case şi c a soi d e î n c e r c a r e în t o a t ă R e g i u n e a M u r e ş - A u t o n o m ă M a g h i a r ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — д е к а б р ь .
М е с т н ы й с о р т из ю г о - в о с т о ч н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
засухе, болезням и вредителям; очень урожайное.
Плод — в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л ы й , п р и п л ю с н у т ы й к в е р х у ш к е и с л а б о
удлиненный к п л о д о н о ж к е ; зеленовато-желтый с многочисленными точками корич­
невого цвета и р ж а в ы м и пятнами в о к р у г ч а ш е ч к и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , полу­
тающая, сладковатая, слабокисловатая, с о д е р ж и т мало каменистых к л е т о к ; х о р о ­
шего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — n o v e m b r e —décembre.
V a r i é t é a u t o c h t o n e , d u sud-est d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , l o n g é t i f , rusitque, r é s i s t a n t a u x grands froids, à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s e t a u x insectes ; t r è s p r o d u c t i f .
Fruit — s u r m o y e n , g l o b u l e u x , a p l a t i vers l ' œ i l e t l é g è r e m e n t a l l o n g é vers le p é d o n -
cule ; jaune-verdâtre, a b o n d a m m e n t pontillé de brun fauve et tacheté de r o u x autours
de l'œil. Chair b l a n c - j a u n â t r e , m i - f o n d a n t e , d o u c e â t r e , p e u a c i d u l é e , l é g è r e m e n t g r e n u e .
De d e u x i è m e qualité.

ABSTRACT

Maturity – November - December.

Native variety from south-east of Transylvania.
Tree – vigorous, long-lived, rustic, resistant to extreme cold, to drought, disease and insects, very
productive.
Fruit – on average, globosely, flattened towards the eye and slightly elongated towards the stalk,
greenish-yellow, with plenty of brown dotted, spotted fawn and red around the eye. Flesh yellowish-white, half
melting, sweet, slightly tangy and slightly grainy. Second quality.
 OUŞOARE

S i n o n i m e : rom. O u ţ e .
mag. T a j o ş k ö r t e .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t în C î m p i a T r a n s i l v a n i e i .

Răspîndire. E s t e p u ţ i n răspîndit şi se întîlneşte n u m a i c a p o m răzleţ p r i n grădinile

d e lingă case, în E e g i u n e a Cluj.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , înalt şi trăieşte destul d e m u l t . E s t e a d a p t a t la c o n d i ţ i i l e m e d i u ­

lui şi se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o rezistenţă f o a r t e m a r e la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă tîrziu p e r o d şi p r o d u c e a b u n d e n t î n fiecare a n . U n p o m în p l i n ă p r o d u c ţ i e d ă
o r e c o l t ă m e d i e d e 1 8 0 — 2 0 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t f o a r t e r i d i c a t în
v i t a m i n a C. Se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi p e n t r u p r e p a r a r e a
c o m p o t u l u i şi m a r m e l a d e i . Sînt f o a r t e rezistente la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă u ş o r , fără
pierderi.
Calităţi : rusticitatea, vigoarea, longevitatea, producţia abundentă şi r e g u l a t ă a
pomului.
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i ale fructului.

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 9 — 1 0 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , înalt, c u s c o a r ţ a d e
c u l o a r e cenuşie, c u c r ă p ă t u r i a d î n c i , l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — înaltă, g l o b u l o a s ă , d e d i m e n s i u n i m a r i .
Ramurile de schelet — de l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , s t r î m b e , c u s c o a r ţ a a s e m ă n ă t o a r e
cu cea a trunchiului.
Ramurile de rod — scurte, s u b t i l i , r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i şi ţ e p u ş e .
Lăstarii — scurţi, subţiri, c u s c o a r ţ a de c u l o a r e cafenie deschis, c u lenticele m i c i ,
oval-alungite.
 56S SOIURI DB PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Mugurii vegetativi — de m ă r i m e m i j l o r i e , c o n i c i , cu v b f u l ascuţit şi î n d e p ă r t a t de

ramură.
' Mugurii de rod — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , cu vîrful ascuţit şi eu o p u b e s c e n ţ ă
aurie p e m a r g i n e a solzilor.
Frunzele — m i c i , o v a t e sau e b p t i c e , c u vîrful a c u t şi b a z a r o t u n j i t ă . L i m b u l p i e l o s ,
de c u l o a r e v e r d e închis p e faţa superioară şi v e r d o deschis p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l lung,
verde-gălbui, glabru.
Florile — grupate c î t e 4 — 7 în inflorescenţe c o m p a c t e , sînt d e d i m e n s i u n i mijlocii,
cu petalele albe.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă , a v î n d în m e d i e H = 53 m m şi D = 44 m m ; g r e u t a t e a de 50 g.
Forma — o v o i d ă , c u d i a m e t r u l m a x i m situat spre c a b c i u la o t r e i m e din înălţimea
fructului (fig. 1 7 5 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă p a l , a c o p e r i t ă eu n u m e r o a s e p u n c t e de rugină, care
u n e o r i se u n e s c în f o r m ă d e m i c e l i u .
Pedunculul — scurt, d e g r o s i m e m i j l o c i e , lignificat, u ş o r c u r b a t , b i n e prins d e r a m u r ă ,
cu striuri d e r u g i n ă dispuse l o n g i t u d i n a l şi p u n c t e d e
rugină n e r e g u l a t e c a f o r m ă şi m ă r i m e .
Cavitatea pedunculară — mică, de formă neregulată,
cu p e r e ţ b acojieriţi c u rugină.
Caliciul — m a r e , deschis, f o r m a t d i n sepale mari,
triunghiulare, c ă r n o a s e , p u b e s c e n t e , aşezate în f o r m ă de
stea.
Cavitatea calicială — mare, adîncă, cu marginüe
uşor ondulate.
Pieliţa — n e t e d ă , m a t ă , de grosime mijlocie, ade­
rentă la pulpă.
Cavitatea subcalicială— largă, p u ţ i n a d î n c ă , i n f o r m a
de U ; e t a m i n e l e c u aşezare superioară.
Inima — m i j l o c i e , eliptică, a l u n g i t ă la c a p e t e , aşezată
mai mult spre c a b c i u .
Lojile — o v a l - a s c u ţ i t e , destul d e s p a ţ i o a s e .
Fig. 175. — Ouşoare. Seminţele — de mărime mijlocie, ovoide, ascuţite
la v î r f ; c i r c a 60 % sînt seci.
Axul — d e m u l t e ori î n c h i s , u n e o r i f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă m i c ă .
Pulpa — a l b ă , slab suculentă, d u l c e - a c r i ş o a r ă , c o m p a c t ă , p u ţ i n c r o c a n t ă , cu sclereide
mici, răspîndite în j u r u l inimii.
Maturitatea de consum — î n c e p e in n o i e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p i u ă la sfirşitul lui
decembrie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul O u ş o a r e se r e c o m a n d ă p e n t r u g r ă d i n i l e d e lingă case, iu C î m p i a

Transilvaniei.
 OUŞOARE 569

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — д е к а б р ь .
М е с т н ы й с о р т из ц е н т р а л ь н о й Т р а н с и л ь в а н н и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , в ы с о к о е , д о л г о в е ч н о е , о ч е н ь у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о ­
лезням и вредителям; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и р е г у л я р н о .
Плод—мелкий, яйцевидный, б л е д н о - ж е л т о г о цвета, покрытый многочислен­
ными р ж а в ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь б е л а я , м а л о с о ч н а я , к и с л о в а т о - с л а д к а я , слегка
хрустящая с крупными каменистыми клетками вокруг сердечка ; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — novembre —décembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d u p l a t e a u d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , de h a u t e taille, longétif, très résistant a u x fortes g e l é e s , a u x
maladies c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — p e t i t , o v o ï d e ; j a u n e p â l e , r e c o u v e r t d e n o m b r e u x p o i n t s r o u x . Chair b l a n c h e ,
p e u j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , u n p e u c r o q u a n t e , pierreuse a u t o u r des l o g e s . D e b o n n e
qualité.

ABSTRACT

Maturity – November - December.

Native variety, from the plateau of Transylvania.
Tree – strong, tall, long-lived, highly resistant to severe frost, fungal diseases and insects and abundant
fruiting regularly.
Fruit – small, ovoid, pale yellow, covered with numerous red points. Flesh white, slightly juicy, sweet-
tart, a bit crisp, stony lap of the lodges. Good quality.
 FOITOŞE

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în b a z i n u l S o m e ş u l u i .

Băspindire. S e c u l t i v ă în g r ă d i n i l e d e lîngă case, m a i ales în Raioanele Bistriţa

şi D e j , R e g i u n e a C l u j .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e de c l i m ă

şi sol ; este rezistent la ger, s e c e t ă , p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
R o d e ş t e a b u n d e n t î n fiecare an.
F r u c t e l e sînt a s p e c t u o a s e , însă d e c a l i t a t e m e d i o c r ă şi se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l
în stare p r o a s p ă t ă , c î t şi p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u l u i şi m a r m e l a d e i . Sînt rezistente la
c ă d e r e , s u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă u ş o r .
Calităţi : v i g o a r e a şi r u s t i c i t a t e a pomului.
Dejecte : calitatea mediocră a fructelor.

POMUL

P o m u l creşte înalt, a t i n g î n d 1 0 — 1 2 m şi are t r u n c h i u l d r e p t , d e s t u l d e g r o s , înalt

pînă la 2 m ; s c o a r ţ a p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , d e s t u l d e d e s e .
Coroana — l a r g - p i r a m i d a l ă , d e s t u l d e rară.
Hamurile de schelet — l u n g i , g r o a s e , d r e p t e , b i n e garnisite c u r a m u r i d e r o d .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n ţ e p u ş e , p i n t e n i şi b u r s e ; m a i rar se îutîlnesc
nuieluşele şi m l ă d i ţ e l e .
Lăstarii — de lungime mijlocie, cu internoduri relativ lungi, cu scoarţa verde-cenuşie
p o p a r t e a u m b r i t ă şi b r u n ă c a s t a n i e p e c e a însorită, p u b e s c e n ţ i , c u lenticele o v a l e , foarte
mici, albicioase.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o n i c i , p u b e s c e n ţ i , c u vîrful p u ţ i n î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
 FOITOŞE 571

Mugurii floriferi — m i j l o c i i , o v o i z i , p u b e s c e n ţ i , d e c u l o a r e cafenie.

Frunzele— m i c i sau m i j l o c i i , a v î n d l u n g i m e a d e 34 —77 m m şi l ă ţ i m e a d e 26 — 46 m m ,
eliptice, c u marginile uşor o n d u l a t e , foarte fin serate. L i m b u l d e c u l o a r e v e r d e - î n c h i s
p e faţa superioară şi verde-deschis, mat pe cea
inferioară.
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele a l b e ,
puţin concave.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 77
m m şi D = 6 7 m m ; g r e u t a t e a 108 g.
Forma — piriform-alungită, c u d i a m e t r u l m a ­
x i m situat p u ţ i n m a i sus d e j u m ă t a t e a fructului,
spre c a l i c i u (fig. 1 7 6 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e , iar p e p a r t e a în­
sorită r o z . P e suprafaţa fructului se o b s e r v ă n u m e ­
roase p u n c t e cafenii, c u o aureolă v e r z u i e . U n e l e fructe
p r e z i n t ă p e t e n e u n i f o r m e d e rugină, d e m ă r i m i
diferite.
Pedunculul — foarte lung, 59 — 79 m m ; c u r b a t ,
r ă s u c i t , o b b c prins de fruct, d e c u l o a r e cafenie închis,
semШgnificat, c u striaţii l o n g i t u d i n a l e şi c u umflături
m i c i , d e c u l o a r e cafenie deschis, r ă s p î n d i t e u n i f o r m .
Cavitatea pedunculară — mică, uneori inexis­
tentă.
Caliciul — m i j l o c i u , deschis, f o r m a t din sepale
d e m ă r i m e m i j l o c i e , d i s t a n ţ a t e la b a z ă , răsfrînte în
afară, p u b e s e e n t e , d e c u l o a r e g a l b e n ă - v e r z u i e .
Cavitatea calicială — m i j l o c i e , c u pereţii î n c r e ­
ţiţi în j u r u l c a b c i u l u i şi c u m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , tare, mată,
zbîrcită.
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă d e pu­
nie, c o m u n i c ă c u c a m e r a axială ; s t a m m e l e c u aşe- Fig. 176. — Foitoşe.
zare superioară.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşezată spre caliciu, slab d e l i m i t a t ă
de sclereide.
Lojile — mijlocii, c u pereţii tari, sidefii, c o m u n i c ă c u c a m e r a a x i a l ă .
Seminţele — o v o i d e , ascuţite, b o m b a t e p e o p a r t e şi t u r t i t e p e cealaltă, d e c u l o a r e
cafenie închis.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială m i j l o c i e , fusiformă.
Pulpa — albă sau albă-gălbuie, p u ţ i n suculentă, a s t r i n g e n t ă , destul de d u l c e , slab
a r o m a t ă şi c u sclereide g ă l b u i în j u r u l inimii.
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u lunile n o i e m b r i e — d e c e m b r i e .
 572 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

E E C O M A N D Ä R I . Soiul F o i t o ş o nu se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în cultură, fiind depăşit

d e alte soiuri m a i v a l o r o a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — д е к а б р ь .
М е с т н ы й с о р т из Т р а н с и л ь в а ш ш .
Дерево —• с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м и к л и м а ­
тическим условиям, устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодо­
носит ежегодно и обильно.
Плод с р е д н е й в е л и ч и н ы п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н ы й , з е л е н о в а т о - ж е л т о г о ц в е т а
с р о з о в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и к о р и ч н е в ы м и т о ч к а м и ;
мякоть желтовато-белая, слабоароматная с каменистыми клетками вокруг сердечка;
посредственного качества.

EÉSUMÉ

Maturité — novembre —décembre.

V a r i é t é originaire d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t au sol e t a u c l i m a t , résistant
a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fruc-
t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é ; j a u n e - v e r d a t r e , r o s é a v e c d e n o m b r e u x p o i n t s
b r u n s d u c ô t é d e l ' i n s o l a t i o n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , p e u j u t e u s e , a s t r i n g e n t e , assez sucrée,
faiblement aromatique, grenue au centre. D e qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – November - December.

Native variety from Transylvania.
Tree – vigorous, long life, not exacting as to soil and climate, resistant to extreme cold, to drought,
fungal diseases and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – medium, elongated pear-shaped, greenish-yellow, pink with many brown spots on the side of
sunstroke. Flesh yellowish-white, slightly juicy, astringent, quite sweet, slightly aromatic, textured centre.
Mediocre quality.
 NEGRE

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n v e c h i , f o r m a t in n o r d u l M o l d o v e i .

Răspindire. S e întîlneşte c a p o m răzleţ în g r ă d i n i l e d i n jurul c a s e l o r în R a i o n u l T g . -

N e a m ţ , R e g i u n e a B a c ă u ; p r e t u t i n d e n i n u m ă r u l perilor din acest soi este în descreştere.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi c l i m ă ; este

rezistent la ger, secetă, boli şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e t i m p u r i u , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—10 z ü e . B o d e ş t e a b u n d e n t ,
în fiecare an. U n p o m în p l i n ă p r o d u c ţ i e d ă o r e c o l t ă m e d i e d e 1 7 0 — 2 0 0 k g f r u c t e anual ;
în unii ani r e c o l t a p o a t e ajunge p î n ă la 4 0 0 — 5 0 0 k g .
F r u c t e l e au u n a s p e c t p u ţ i n a t r ă g ă t o r , sînt d e c a b t a t e inferioară şi se f o l o s e s c a p r o a p e
n u m a i p e n t r u distilare.
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i şi p r o d u c ţ i a abundentă.
Defecte : calitatea inferioară a fructelor.

POMUL

P o m u l f o r m e a z ă t r u n c h i d r e p t , d e î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i .
Coroana — piramidală, destul de deasă.
Ramurile de schelet — ha n u m ă r mare, g r o a s e , c u u n g h i u l d e ramificare d e 4 5 ° .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin n u m e r o a s e ţ e p u ş e , n e t e d e şi inelate şi b u r s e
lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e ; î a m u r i l e d e d o i ani de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e
roşcată-măslinie, şi c u lenticele m a r i , e l i p t i c e .
Lăstarii — s u b ţ b i , geniculaţi, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e măslinie şi c u lenticele m a r i ,
eliptice.
Mugurii vegetativi — mari, c o n i c i , bruni-roşcaţi, negricioşi, c u vîrful î n d e p ă r t a t d e
ramură.
Mugurii floriferi — f o a r t e mari, o v o i z i , ascuţiţi la vb-f, d e c u l o a r e brună-roşcată.
 57-1 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d l u n g i m e a m e d i e de 01 m m şi l ă ţ i m e a m e d i e d e 53 m m ,
r o t u n d e , c u vîrful a c u t şi m a r g i n i l e întregi sau uşor d i n ţ a t e . P e ţ i o l u l lung, subţire, a l b -
verzui, glabru.
Florile — grupate c î t e 4—8 î n inflorescenţe d o m ă r i m e m i j l o c i e , cu peta­
lele a l b e , a p r o a p e d r e p t u n g h i u l a r e , c u marginile u ş o r
vălurate.

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , a v î n d în m e d i e H = 59
mm şi D = 48 m m ; greutatea m e d i e d e 65 g.
Forma — c o n i c - t r u n c h i a t ă , asimetrică, c u d i a m e t r u l
m a x i m situat în t r e i m e a dinspre caliciu (fig. 1 7 7 ) .
Culoarea — v e r d e închis, c u p u n c t e şi p e t e d e rugină
pe t o a t ă suprafaţa fructului, m a i dese spre e x t r e m i t ă ţ i ,
care d a u fructului u n a s p e c t p u ţ i n a t r ă g ă t o r .
Pedunculul — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , arcuit,
semilignificat, g l a b r u , d e c u l o a r e cafenie închis, înfipt
drept.
Cavitatea pedunculară — superficială, neregulată, cu
marginile ondulate.
Caliciul — m a r e , deschis, c u sepalele ascuţite la vîrf
şi u s c a t e .
Caritatea calicială — superficială, largă, cu marginile
Fig. 177. - Negre. rotunjite.
Pieliţa — aspră, m a t ă , g r o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subealicială — m a r e , a d î n c ă , în f o r m ă d e V ; s t a m i n e l e au aşezare superioară.
Inima — m i j l o c i e , e l i p t i c ă , aşezată spre c a l i c i u .
Lojile — o v a l e , î n g u s t e , c u pereţii albi, n e t e z i .
Seminţele — m a r i , o v o i d e , u m f l a t e la b a z ă , d e c u l o a r e b m n ă - n e g r i c i o a s ă ; n u m e r o a s e
sînt seci.
Axul — m i c , a p r o a p e î n c h i s .
Pulpa — a l b ă , slab s u c u l e n t ă , tare, d u l c e , slab a c i d u l a t ă , fin şi p l ă c u t a r o m a t ă , cu
sclereide în j u r u l i n i m i i .
Maturitatea de consum — c o r e s p u n d e c u lunile n o i e m b r i e — d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . A v î n d fructele d e c a l i t a t e inferioară, soiul N e g r e nu se r e c o m a n d a

să fie e x t i n s în cultură.

РЕЗЮМЕ

Созревание •— н о я б р ь — д е к а б р ь .
Местный сорт, распространенный в севернрй части Молдовы.
Дерево — с и л ы ю р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит обильно и ежегодно.
 NEGRE 575

Плод-—ниже средней величины, усеченно-конической формы, асимметричный,

темно-зеленый с ржавыми т о ч к а м и и п я т н а м и ; м я к о т ь б е л а я , м а л о с о ч н а я , т в е р д а я ,
сладкая, слабокисловатая, с нежным и приятным ароматом, с каменистыми клет­
ками в о к р у г сердечка низкого качества.

RÉSUMÉ

Maturité — n o v e m b r e — d é c e m b r e .
V a r i é t é originaire d u n o r d d e la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u sol, résistant a u x g r a n d s
f r o i d s , à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n a b o n -
d a n t e e t régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n , c o n i q u e - t r o n q u é , a s y m é t r i q u e ; d ' u n v e r t t e r n e , p o i n t i l l é et
t a c h e t é d e r o u x . Chair b l a n c h e , p e u j u t e u s e , f e r m e , sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , à l ' a r ô m e
fin e t a g r é a b l e , pierreuse a u t o u r des l o g e s . D e q u a l i t é inférieure.

ABSTRACT

Maturity – November - December.

Variety from the north of Moldova.
Tree – vigorous, long life, not exacting as to soil, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and
insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – sub-medium, conical-truncated, asymmetrical; a dull green, dotted and spotted with red. Flesh
white, slightly juicy, firm, sweet, slightly tart, with fine aroma and pleasant, stony around lodges. Inferior
quality.
 PRÄSADE CHETROASE

S i n o n i m e : P i e t r o a s e roşii.

Origine. S o i a u t o h t o n , format în centrul Transilvaniei.

R ă s p î n d i r c E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t şi se întîlneşte n u m a i c a p o m răzleţ prin c u r ţ i l e

şi grădinile d e lîngă case, în E e g i u n e a C l u j .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t şi are o d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă , a t i n g î n d vîrsta de 5 0 — 6 0 ani.

N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol, este rezistent la ger, însă f o a r t e sensibil la a t a c u l b o l i l o r
şi d ă u n ă t o r i l o r .
R o d e ş t e în fiecare an, însă m o d e r a t . F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă şi se folosesc
atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u l u i şi a m a r m e -
ladei. S e ţin b i n e p e p o m , s u p o r t ă transportul şi se păstrează uşor, fără pierderi, t i m p d e
4—6 săptămîni.
Calităţi : p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi calitatea b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la b o l i şi d ă u n ă t o r i .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 7—8 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , relativ subţire,

cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , superficiale.
Coroana — p n a m i d a l ă în p e r i o a d a d e tinereţe, a p o i d e v i n e g l o b u l o a s ă , destul d e rară.
Ramurile de schelet — s c u r t e , d e g r o s i m e m i j l o c i e , g e n i c u l a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
b r u n ă - c e n u ş i e , c u lenticele m i c i , r o t u n d e .
Ramurile de rod — scurte şi m i j l o c i i , r e p r e z e n t a t e m a i m u l t prin pinteni, ţepuşe şi
burse şi m a i p u ţ i n prin s m i c e l e şi nuieluşe.
Lăstarii — scurţi, subţiri, c u i n t e r n o d u r i l e s c u r t e şi c u s c o a r ţ a de c u l o a r e b r u n ă -
verzuie.
Mugurii vegetativi — m i c i , c o m e i , c u vîrful u ş o r îndepărtat d e r a m u r ă , aşezaţi p e
p e r n i ţ e slab p r o e m i n e n t e .
 PRASADE CHETROASE Г) 7 7

Mugurii floriferi — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i z i , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 4 2 — 6 6 m m l u n g i m e şi 3 0 — 5 1 m m l ă ţ i m e ,
o v a t e sau eliptice, c u b a z a r o t u n j i t ă şi vîrful a c u t . L i m b u l s u b ţ i r e , n e t e d , l u c i o s , d e c u l o a r e
verde închis p e faţa superioară şi v e r d e deschis
pe c e a inferioară. P e ţ i o l u l d e 1 5 — 4 0 m m l u n ­
g i m e , de g r o s i m e m i j l o c i e , d r e p t sau slab a r c u i t .
Florile — g r u p a t e în inflorescenţe com­
pacte, sînt m i c i , cu petalele albe, orbiculare.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau supramijlocie,

H = 6 0 — 7 0 m m şi D = 6 0 - -65 m m ; g r e u t a t e a
d e 1 2 0 - 1 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m ă sau p i r i f o r m - t r u n c h i a -
tă, s i m e t r i c ă , c u d i a m e t r u l m a x i m situat spre
caliciu, c u c o n t u r regulat şi c u suprafaţa o n d u ­
lată (fig. 1 7 8 ) .
Culoarea — d e f o n d g a l b e n ă , a c o p e r i t ă p e
p a r t e a însorită cu î o ş u - v i o l a c e u . P e t o a t ă s u ­
prafaţa fructului sînt r ă s p î n d i t e neuniform
p u n c t e şi p e t e d e r u g i n ă , c o n c e n t r a t e m a i m u l t
în regiunea c a v i t ă ţ i i caliciale.
Pedunculul — de 2 1 — 3 9 m m lungime, lig-
nîficat, U Ş O r arcuit, d e Culoare b r u n ă - î n c h i s , Fig. 1 7 8 . — Prăsade chetroase.

g l a b r u , c u striuri l o n g i t u d i n a l e .
Cavitatea peăunculară — m i c ă , a d î n c ă , neregulată, c u p e r e ţ i i o n d u l a ţ i .
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , deschis, f o r m a t d i n sepale l u n g i . înguste, c u vîrful
ascuţit, răsfrînte, d e c u l o a r e b r u n ă , fin p u b e s c e n t e .
Cavitatea ealicială — mijlocie, a d î n c ă , c u m a r g i n i l e o n d u l a t e şi ca pereţii a c o p e r i ţ i ,
c u rugină.
Pieliţa — g r o a s ă , n e t e d ă , m a t ă , rezistentă, a d e r e n t ă l a p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — în f o r m ă d e pîlnie, c u g î t u l scurt, nu c o m u n i c ă c u c a m e r a
a x i a l ă ; staminele eu aşezare superioară.
Inima — m i c ă , o v a l ă , aşezată central, slab d e l i m i t a t ă d e sclereide f i n e .
Lojile — mari, largi, o v a l e , c u pereţii n e t e z i , sidefii.
Seminţele — mijlocii, o v o i d e , b o m b a t e p e a m b e l e feţe, a s c u ţ i t e la vîrf, de culoare
cafenie.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială m a r e , fusiformă.
Pulpa — albă-gălbuie, tare, p u ţ i n suculentă, d u l c e , u ş o r a c i d u l a t ă , slab aromată
cu foarte m u l t e sclereide.
Maturitatea de consum — î n c e p e în a d o u a j u m ă t a t e a lunii n o i e m b r i e şi se p r e l u n ­
geşte p î n ă la î n c e p u t u l lunii ianuarie.

3? - c. 2»03
 578 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P r ă s a d e chetroase se r e c o m a n d ă n u m a i p e n t r u grădinile de

lingă case în z o n a deluroasă, d i n R e g i u n e a Cluj.

РЕЗЮМЕ

Созревание —• в т о р а я п о л о в и н а н о я б р я — н а ч а л о я н в а р я .
Местный с о р т из д е н т а л ь н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , ж и в е т 5 0 — 6 0 л е т , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и
к л и м а т у ; у с т о й ч и в о е к морозам, но очень чувствительное к болезням и вредителям;
плодоносит умеренно, но ежегодно.
Плод — с р е д н е й или в ы ш е - с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й или у с е ч е н н о - г р у ­
шевидный, симметричный с волнистой поверхностью, желтый с ярким румянцем
на с о л н е ч н о й с т о р о н е и р ж а в ы м и т о ч к а м и и п я т н а м и , с к у ч е н н ы м и в о к р у г ч а ш е ч н о г о
у г л у б л е н и я ; мякоть желтовато-белая, твердая, малосочная, сладкая, слабокнсло-
ватая, слабоароматная с очень большим количеством каменистых к л е т о к ; хорошего
качества.

R E S U M E

Maturité — d e u x i è m e quinzaine p e n o v e m b r e — c o m m e n c e m e n t de j a n v i e r .
V a r i é t é originaire d u c e n t r e d e la T r a n s y l v a n i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , d ' u n e l o n g é v i t é d e 50 à 6 0 ans, p e u difficile sous
le r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t , résistant a u x g r a n d s froids, mais très sensible a u x mala-
dies e r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n m o d é r é e , m a i s régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , p i r i f o r m e o u p i r i f o r m e - t r o n q u é , s y m é t r i q u e , à surface
o n d u l é e ; j a u n e , a v e c u l n e r o u g e u r v i v e à l ' i n s o l a t i o n e t d e s p o i n t s e t des t a c h e s de r o u i l l e ,
c o n c e n t r é s a u t o u r d e l'œil. Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , p e u j u t e u s e , sucrée, f a i b l e m e n t
a c i d u l é e et a r o m a t i q u e , f o r t e m e n t pierreuse. B o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – the second half of November - beginning of January.

Variety originating from the centre of Transylvania.
Tree – medium vigour, a life span of 50-60 years, little difficult in the report of the soil and climate,
resistant to extreme cold, but very sensitive to fungal diseases and insects. Fruiting moderate, but steady.
Fruit – medium or above medium, pear-shaped or pear-shaped, truncate, symmetrical, surface
undulating, yellow with red to bright sunshine and the dots and spots of rust, concentrated around the eye. Flesh
yellowish-white, firm, slightly juicy, sweet, slightly tart and aromatic, very stony. Good quality.
 BOLÎNDE

Sinonime : P e r e de iarnă, Iernăreţe.

Origine. S o i l o c a l , f o r m a t î n b a z i n e l e p o m i c o l e din s u d - v e s t u l Transilvaniei.

Răspîndire. E s t e răspîndit în R e g i u n e a H u n e d o a r a , m a i ales î n centrele R e n g h e t ,

G e o a g i u , O r ă ş t i o a r a - d e - S u s , L u d e ş t i şi altele din R a i o n u l Orăştie, p r e c u m şi în D e m s u ş ,
P e ş t e a n a şi altele din R a i o n u l H a ţ e g .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t , a t i n g î n d vîrsta de 7 0 — 9 0 a n i ; se î n t î l n e ş t e

altoiţi p e sălbatic, la c o l e t sau în c o r o a n ă . N u este p r e t e n ţ i o s la c o n d i ţ i i l e d e s o l şi c l i m ă şi
este rezistent la ger, secetă, b o l i şi d ă u n ă t o r i . D i n c a u z a fragilităţii l e m n u l u i , r a m urii o
î n c ă r c a t e c u r o d se r u p .
î n f l o r e ş t e p e la m i j l o c u l e p o c i i d e înflorire a părului şi p r o d u c e regulat, însă n e u n i f o r m .
F r u c t e l e se folosesc m a i m u l t p e n t r u industrializare — c o m p o t , m a r m e l a d ă , d u l c e a ţ ă .
Ca fructe de m a s ă sînt de calitate m e d i o c r ă . Sînt rezistente la c ă d e r e , t r a n s p o r t , p ă s t r a r e ,
b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Calităţi : rusticitatea, l o n g e v i t a t e a , p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i şi m ă r i m e a fructelor.
Defecte : fragilitatea lemnului şi calitatea m e d i o c r ă a fructelor.

POMUL

P o m u l are trunchiul înalt, d r e p t , c u tendinţa d e răsucire ; s c o a r ţ a p r e z i n t ă c r ă p ă t u r i

adinei, care f o r m e a z ă plăci, m i c i , u n i f o r m e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , îngustă, p o t r i v i t de c o m p a c t ă la Î n c e p u t , a p o i d e v i n e rară
şi neregulată, m a i ales la p o m i i bătrîni.
Hamurile de schelet — p u ţ i n n u m e r o a s e , lungi şi g r o a s e , c u u n g h i m i c d e r a m i f i c a r e ;
la p o m i i in plină rodire d e v i n arcuite şi a p l e c a t e , garnisite destul d e b i n e c u r a m u r i d e
r o d d e la m i j l o c spre vîrf.
Hamurile de rod — l u n g i şi mijlocii, p r e d o m i n ă nuieluşele ; cele scurte se întîlnesc
m a i m u l t în v e t r e f o r m a t e către vîrful r a m u r i l o r l u n g i .
Lăstarii — lungi, d e g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e .
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă .
5 SO SOIURI DE PAR AUTOHTONE, NERAIONATE

Mugurii floriferi — mari, o v o i z i , alungiţi, c u vîrful ascuţit şi c u solzii b i n e b p i ţ i .

Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e p î n ă la m a r e , a v î n d l u n g i m e a d e 80 — 85 m m şi lăţimea
d e 4 0 — 4 5 m m , o v a t e , c u vîrful a c u m i n a t , marginile întregi şi b a z a rotunjită. L i m b u l p i e l o s ,
subţire, n e t e d , d e c u l o a r e v e r d e deschis, lucios. P e ţ i o l u l lung, în m e d i e de 3 2 — 3 8 m m ,
subţne, glabru.
Florile — m i c i , c u petalele d e culoare albă-verzuie, cu n u a n ţ ă g ă l b u i e .

FRUCTUL

Mărimea — v a r i a b i l ă , m i j l o c i e p î n ă la m a r e şi chiar f o a r t e m a r e , H = 80 — 100 m m

şi D = 7 0 — 9 0 m m ; g r e u t a t e a d e 2 0 0 — 3 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m ă , t u r t i t ă c ă t r e caliciu, b r u s c î n g u s t a t ă către b a z ă şi strangulată
p e t r e i m e a d e lîngă p e d u n c u l , a v î n d
d i a m e t r u l m a x i m deplasat către caliciu
şi c o n t u r u l neregulat, asimetric (fig. 1 7 9 ) .
Culoarea — d e f o n d v e r d e - g ă l b u i e
la recoltare, iar la m a t u r i t a t e g a l b e n ă ,
p e p a r t e a însorită slab r u m e n i t ă de r o z .
P e t o a t ă suprafaţa fructului sînt răspîn­
dite p u n c t e c u c o n t u r neregulat, de
c u l o a r e cărămizie, c u un p u n c t albicios
în m i j l o c .
Pedunculul—lung sau f o a r t e lung,
40—58 mm, caracteristic acestui soi,
îngroşat şi c ă r n o s către fruct, arcuit,
m a i rar drept, înfipt obUc sau drept,
bine prins de ramură, semiligrrificat,
f o a r t e fragil, de c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i , iar
pe partea însorită de culoare cafenie.
Cavitatea pedunculară — foarte
mică, aproape inexistentă ; pedunculul
pare a fi tras din fruct ; la fructele
care prezintă o cavitate mică peduncu­
l a r ă , într-o p a r t e se f o r m e a z ă u n ma­
m e l o n , care p r o v o a c ă p o z i ţ i a o b l i c ă a
p e d u n c u l u l u i ; pieliţa d i n jurul p e d n n c u -
lului a d e s e a a c o p e r i t ă c u p u ţ i n ă r u g i n ă .
Caliciul — mare, deschis, iar la
unele fructe semiînchis, format din
sepale f o a r t e lungi, d e f o r m ă triunghiu­
lară, ascuţite, d i p u s e în f o r m ă d e stea,
u n i t e la b a z ă , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e
la vîrf şi m a i închise la b a z ă , p u b e s ­
eente ; la maturitate se brunifică, iar
Fig. 179. - Boiinde. după uscare se îndoaie spre interior.
 BOLINDE 581

Cavitatea ctAieială — largă şi a d î n c ă , u ş o r asimetrică, c u pieliţa g a l b e n ă , fără r u g i n ă .

Pieliţa — groasă, aspră, m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă , rezistentă.
Cavitatea subcalicială — în f o r m ă de pîlnie, cu gîtul l u n g şi larg, c o m u n i c ă c u c a m e r a
axială.
Inima — de dimensiuni mijlocii, în f o r m ă d e c e a p ă , slab delimitată de fascicule
libero-lemnoase d e culoare g ă l b u i e , aşezată asimetric, m a i m u l t spre c a b c i u .
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , înguste, d e f o r m ă o v a l ă , c u p e r e ţ b n e t e z i şi întregi,
de culoare albă-gălbuie.
Seminţele — destul de mari, o v o i d - a l u n g i t e , p u ţ i n a r c u i t e , c u vîrful a s c u ţ i t , c u u n
p i n t e n la b a z ă , d e c u l o a r e neagră, c î t e 3—4 în f r u c t .
Axul — închis sau s l a b deschis, f o r m î n d o c a m e r ă a x i a l ă îngustă.
Pulpa — albă, tare, sfărbnicioasă, s u c u l e n t ă ; l a s u p r a c o a c e r e m o a l e , f ă i n o a s ă şi
a p r o a p e b p s i t ă d e suculentă, d u l c e a g ă , slab a c i d u l a t ă , c u a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă , a s t r i n g e n t ă
ca la perele sălbatice, a v î n d un g u s t e r b a c e u , de c a b t a t e m e d i o c r ă .
Maturitatea de consum — d e la sfîrşitul lui n o i e m b r i e se p o a t e p r e l u n g i p î n ă în m a r t i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul B o b n d e nu se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s î n c u l t u r ă ; se m e n ţ i n e
acolo unde este răspîndit.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц н о я б р я — н а ч а л о м а р т а .
М е с т н ы й с о р т из ю г о - з а п а д н о й ч а с т и Т р а н с и л ь в а н и и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у ;
устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит регулярно, но
неодннаюЕО.
Плод—крупный или д а ж е о ч е н ь к р у п н ы й , г р у ш е в и д н ы й , р е з к о с у ж е н н ы й
к п л о д о н о ж к е , неправильной формы, асимметричный желтый с розовым румянцем
на с о л н е ч н о й с т о р о н е и т о ч к а м и к и р п и ч н о г о ц в е т а ; м я к о т ь б е л а я , т в е р д а я , х р у п к а я ,
сладковатая, слабокисловатая, терпкая с характерным ароматом и травянистым
вкусом; посредственного качества.

BÉSUMÉ

Maturité — f i n n o v e m b r e — c o m m e n c e m e n t d e m a r s .
V a r i é t é originaire d u s u d - o u e s t d e la T r a n s y l v a n i e .
A rhre — v i g o u r e u x , longétif, p e u difficile sous l e r a p p o r t d u sol et d u c l i m a t ,
résistant a u x fortes g e l é e s , à la sécheresse, a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s .
F r u c t i f i c a t i o n régulière, m a i s i n é g a l e .
Fruit — g r o s , e t m ê m e très g r o s , piriforme, b r u s q u e m e n t rétréci vers l e p é d o n c u l e ,
b r é g u l i e r , a s y m é t r i q u e ; j a u n e , r e c o u v e r t d e rose à l ' i n s o l a t i o n , p o i n t i l l é d e r o u g e b r i q u e .
Chair b l a n c h e , f e r m e , farineuse, d o u c e â t r e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , astringente, d o u é e d ' u n
arôme particuber et d'un g o û t d'herbe. D e qualité m é d i o c r e .
 581a
ABSTRACT

Maturity – end of November - beginning of March.

Variety from south-west of Transylvania.
Tree – vigorous, long-life, little difficult in the report of the soil and climate, resistant to heavy frost,
drought, fungal diseases and insects. Fruiting steady but uneven.
Fruit – large and even very large, pear-shaped, abruptly narrowed towards the stalk, irregular,
asymmetric, yellow, covered with pink sunburn, dotted with red brick. Flesh white, firm, mealy, sweet, slightly
sour, astringent and endowed with a distinctive aroma and a taste of grass. Mediocre quality.
 IERNÀRETE

Sinonime : Pietroase, Pere iernatice.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în bazinele p o m i c o l e d i n E e g i u n e a H u n e d o a r a .

Răspîndire. S e întîlneşte c a p o m răzleţ în grădinile d e lingă case, în centrele p o m i c o l e

D e m s u ş , P e ş t e a n a , P o e n i , F ă r c ă d i n , T u ş t e a , din R a i o n u l H a ţ e g , R e g i u n e a Hunedoara.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi are o d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă , a t i n g î n d u n e o r i vîrsta d e 120 —

130 ani. N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi c l i m ă , este rezistent la ger, secetă, b o l i şi dău­
nători.
I n t r ă p e r o d la vîrsta d e 6 —7 ani şi p r o d u c e m u l t , insă i n t e r m i t e n t ; u n p o m în vîrsta
d e 3 0 — 3 5 ani d ă în m e d i e 1 2 0 — 1 4 0 k g fructe anual.
F r u c t e l e sînt d e calitate m e d i o c r ă şi se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s ­
p ă t ă , c î t şi p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u l u i . S e ţin b i n e p e p o m , sînt rezistente l a t r a n s p o r t
şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t fără p i e r d e r i .
Calităţi : v i g o a r e a , rusticitatea şi l o n g e v i t a t e a p o m u l u i , p r e c u m şi rezistenţa la păs­
trare a fructelor.
Defecte : p r o d u c ţ i a i n t e r m i t e n t ă şi calitatea m e d i o c r ă a fructelor.

POMUL

P o m u l este de talie m i j l o c i e , a t i n g i n d î n ă l ţ i m e a d e 7—8 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i drept,

g r o s , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e d e s c h i s , c u crăpături l o n g i t u d i n a l e , neregulate, largi
şi a d i n e i .
Coroana — globuloasă, turtită, neregulată.
Ramurile
de schelet — în n u m ă r d e 7 — 1 0 , d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , arcuite,
uneori strîmbe, formează cu axul unghiuri de 50—60°.
Ramurile de rod — scurte, d e g r o s i m e m i j l o c i e , r e p r e z e n t a t e prin p i n t e n i , ţepuşe,
burse ; smicelele, nuieluşele şi m l ă d i ţ e l e se întîlnesc în p r o p o r ţ i e f o a r t e m i c ă .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , slab p u b e s c e n ţ i spre vîrf, eu s c o a r ţ a d o
culoare galbenă-verzuie.
 IF.RNARFTF. 583

Minimii i-ifiiliiliri — mici, c o n i c i , OU vîrful ascuţiţi şi î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi

pe perniţe proeminente.
Mugurii floriferi — m a r i sau foarte mari, o v o i z i , groşi, eu solzii strîns lipiţi, g l a b r i ,
d c culoare brună-cafenie.
Frunzele — m a r i sau mijlocii, a v î n d 6 5 — 9 5 m m l u n g i m e şi 4 1 — 4 8 m m l ă ţ i m e , lan­
c e o l a t e sau eliptice, c u vîrful ascuţit, baza
rotunjită şi m a r g i n i l e întregi. Limbul de
grosime mijlocie, m e m b r a n o s , lucios, glabru, uşor
o n d u l a t . P e ţ i o l u l f o a r t e lung, d e g r o s i m e m i j l o ­
cie, de c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , c u n u a n ţ ă r o ş c a t ă .
Florile — g r u p a t e c î t e 5—7 într-o inflores­
c e n ţ ă , sînt de m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e a l b e .

FRUCTUL

Mărimea—mare, H = 72 — 78 m m şi
D = 62 — 67 m m ; greutatea d e 1 5 0 — 2 5 0 g.
Forma — piriformă, slab s t r a n g u l a t ă spre
p e d u n c u l , asimetrică, c u c o n t u r neregulat şi
suprafaţa o n d u l a t ă (fig. 1 8 0 ) .
Culoarea — de f o n d v e r d e , c u n u a n ţ ă găl­
buie, a c o p e r i t ă c u r o z pal p e p a r t e a însorită şi
cu numeroase puncte mici, de culoare brună.
S u b pieliţă se o b s e r v ă p u n c t e m i c i , v e r z i , puţin
vizibile.
Pedunculul — d e 28 — 3 5 m m l u n g i m e ,
gros, semilignificat, arcuit, g l a b r u , de c u l o a r e Fig. îso. - iemăreţe.
brună-verzuie, b i n e prins d e r a m u r ă .
Cavitatea pedunculară — inexistentă, înlocuită printr-un mamelon neregulat în
jurul p e d u n e u l u l u i .
Caliciul — semideschis, f o r m a t din sepale triunghiulare, ascuţite, mari, p u b e s e e n t e ,
de culoare v e r d e - a l b i c i o a s ă , c u vîrfurile răsfrînte în afară, d i s t a n ţ a t e .
Cavitatea calicială—largă, a d î n c ă , neregulată, c u pereţii încreţiţi şi m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Pieliţa — netedă, p u ţ i n c e r o a s ă , întinsă, s e m i l u c i o a s ă , g r o a s ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , p u ţ i n a d î n c ă , îngustă, în f o r m ă d e c e a ş c ă , c o m u n i c ă
cu c a m e r a axială ; staminele eu aşezare sujierioară.
Inima — m i j l o c i e , în f o r m ă d c c e a p ă , aşezată central, d e l i m i t a t ă d e f a s c i c u l e l i b e r o -
lemnoase g a l b e n e - v e r z u i .
Lojile — d e m ă r i m e mijlocie, largi, în f o r m ă d e D , c u pereţii întregi, d e c u l o a r e a l b ă ,
cu nuanţă gălbuie.
Seminţele — de m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , c u vîrful ascuţit şi arcuit, c u o m i c ă p r e ­
lungire la b a z ă , d e c u l o a r e neagră, c u p e t e a l b i c i o a s e .
Axul — deschis, f o r m e a z ă o c a m e r ă m i c ă .
Pulpa — albă-gălbuie, tare, c r o c a n t ă , suculentă, lipsită d e sclereide, d u l c e , u ş o r
a c i d u l a t ă , slab astringentă, c u a r o m ă slabă.
584 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

Maturitatea de consum — î n c e p e la sfîrşitul lunii d e c e m b r i e şi se prelungeşte pînă iu

martie—aprilie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul I e r n ă r e ţ e se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r ă în cadrul

Regiunii H u n e d o a r a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц д е к а б р я — н а ч а л о а п р е л я .
М е с т н ы й с о р т из Х у н е д о а р с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
з а с у х е , б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т щ е д р о , н о не к а ж д ы й г о д .
Плод — к р у п н ы й , г р у ш е в и д н ы й , н е п р а в и л ь н о й ф о р м ы с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ,
ж е л т о в а т о - з е л е н ы й с о с л а б ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е и м н о г о ч и с л е н н ы м и
мелкими б у р ы м и т о ч к а м и ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , т в е р д а я , х р у с т я щ а я , с о ч н а я ,
без к а м е н и с т ы х к л е т о к , с л а д к а я , с о с л а б о й к и с л о т н о с т ь ю , с л е г к а т е р п к о в а т а я , с о
слабым ароматом; посредственного качества.

RÉSUMÉ

Maturité —fin décembre — c o m m e n c e m e n t d'avril.

V a r i é t é originaire d e la r é g i o n d e H u n e d o a r a .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse,
aux maladies eryptogamiques et a u x insectes. Fructification abondante, mais alternante.
Fruit — g r o s , p i r i f o r m e , à p o u r t o u r irrégulier e t surface o n d u l é e ; v e r t - j a u n â t r e ,
f a i b e l m e n t t e i n t é d e r o s é d u c ô t é d e l ' i n s o l a t i o n , a b o n d a m m e n t e t f i n e m e n t pointillé
de b r u n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , c r o q u a n t e , j u t e u s e , d é p o u r v u e d e c o n c r é t i o n s ,
sucrée, l é g è r e m e n t a c i d u l é e , u n p e u a s t r i n g e n t e , f a i b l e m e n t a r o m a t i q u e . D e qualité
médiocre.

ABSTRACT

Maturity – end of December – beginning of April.

Variety originating from Hunedoara region.
Tree – vigorous, long life, strong, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects.
Abundant fruiting, but alternating.
Fruit – large, pear-shaped, with irregular outline and undulating surface, yellowish-green, slightly
tinged with pink on the side of sunshine, abundant and finely dotted with brown. Flesh yellowish-white, firm,
crisp, juicy, devoid of concretions, sweet, slightly tart, slightly astringent, slightly aromatic. Mediocre quality.
 CHETROASE

Sinonime : Pietroase, Tari, Vîrtoase.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în n o r d u l M o l d o v e i .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t în n u m ă r m a r e în E a i o n u l T g . - N e a m ţ , E e g i u n e a B a c ă u ,
u n d e se întîlneşte c a p o m răzleţ sau în a m e s t e c c u alte soiuri, în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t , a t i n g î n d v î r s t ă d e 8 0 — 9 0 ani. N u este p r e t e n ­

ţios faţă d e sol şi c l i m ă şi e s t e r e z i s t e n t la g e r , s e c e t ă , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
I n t r ă p e r o d la v î r s t ă d e 6—7 ani şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare a n ; u n p o m în v î r s t ă
m i j l o c i e d ă 2 5 0 — 3 0 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă şi se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l în s t a r e p r o a s ­
p ă t ă , cît şi p e n t r u u s c a t . S e ţin b i n e p e p o m , sînt r e z i s t e n t e la t r a n s p o r t şi a u o d u r a t ă
lungă d e p ă s t r a r e .
Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i .
Defecte : c a l i t a t e a m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 1 1 — 1 2 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i înalt, d r e p t , c u s c o a r ţ a d e
culoare cenuşie închis, cu crăpături adinei, longitudinale.
Coroana — g l o b u l o a s ă , turtită, u n e o r i l a r g - p i r a m i d a l ă , p o t r i v i t d e d e a s ă .
Ramurile ds schelet — p u ţ i n n u m e r o a s e , l u n g i , g r o a s e , d r e p t e .
Ramurile de rod — scurte, g r o a s e , r e p r e z e n t a t e p r i n ţ e p u ş e i n e l a t e şi b u r s e ; m a i
rar se întîlnesc n u i e l u ş e .
Lăstarii — scurţi, groşi, d r e p ţ i sau p u ţ i n g e n i c u l a ţ i , g l a b r i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e
verde-măslinie, cu numeroase lenticele mari, eliptice.
Mugurii vegetativi — m a r i , c o n i c i , c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e p e r n i ţ e
proeminente.
Mugurii floriferi — f o a r t e m a r i , u m f l a ţ i , de c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă .
586 SOIURI DE PAR A U T O H T O N E . N E R A I O N A T E

Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 6 1 — 8 0 m m l u n g i m e şi 5 6 — 6 5 m m l ă ţ i m e ,
o v a t e , c u vîrful a c u m i n a t , cu b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e slab serate. L i m b u l d e g r o s i m e
m i j l o c i e , n e t e d , g l a b r u , fin p u b e s c e n t p e faţa inferioară. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e şi g r o s i m e
mijlocii, glabru, de culoare albă-verzuie.
Florile — de mărime mijlocie, c u petalele albe, ovat-rotunjite.

FRUCTUL

Mtîiimea — s u b m i j l o c i e sau m i j l o c i e , H = 50 — 90 m m şi D = 50 — 70 m m ;
g r e u t a t e a d e 5 0 — 1 1 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , c u d i a m e t r u l m a x i m situat spre c a l i c i u , c u c o n t u r nere­
gulat şi suprafaţa o n d u l a t ă (fig. 1 8 1 ) .
Culoarea — v e r d e - a l b i c i o a s ă , a c o p e r i t ă c u roşu-vişiniu p e p a r t e a însorită. P e supra­
f a ţ a fructului sînt r ă s p î n d i t e p u n c t e şi p e t e d e
r u g i n ă , c o n c e n t r a t e m a i ales în j u r u l c a v i t ă ţ i i
caliciale.
Pednnculul — d e 40 — 60 m m l u n g i m e , d e
g r o s i m e m i j l o c i e , u ş o r arcuit, prins o b l i c , se r u p e
foarte uşor.
Cavitatea pedunculară — f o a r t e m i c ă , uneori
inexistentă.
Caliciul—deschis, c u sepalele m i c i , î n g u s t e ,
a s c u ţ i t e , cenuşii, p u b e s c e n t e , u s c a t e , c u vîrfurile
î n d r e p t a t e în sus.
Cavitatea calicială — a s i m e t r i c ă , de adîn­
c i m e m i j l o c i e , î n g u s t ă , r u g o a s ă şi c u marginile
puternic încreţite.
Pieliţa — g r o a s ă , c o n s i s t e n t ă , aspră, mată,
a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — m a r e , a d î n c ă , largă,
în f o r m ă d e U , n u c o m u n i c ă c u exteriorul ;
s t a m i n e l e c u aşezare s u p e r i o a r ă .
Inima — m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşe­
z a t ă spre t r e i m e a inferioară a f r u c t u l u i .
Lojile — mijlocii, ovale, c u pereţii lucioşi,
subţiri.
Seminţele — mari, ovoide, turtite pe o
parte, de culoare brună.
Axul — m a r e , d e s c h i s , c u pereţii calusaţi.
Pulpa — a l b ă , slab s u c u l e n t ă , t a r e , c o m ­
p a c t ă , d u l c e a g ă , slab a c i d u l a t ă , c u a r o m ă fină,
c u n u m e r o a s e sclereide m a i e v i d e n t e în j u r u l
inimii.
Maturitatea de consuni — d e la sfîrşitnl lunii
d e c e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă la începutul
ш п и m a i
Fig. 181. - Chetroase. -
 CHETROASE 587

E E C O M A N D Ă R I . Soiul Chetroase se r e c o m a n d ă să fie r ă s p î n d i t p r i n grădinile d e lingă

case în R e g i u n e a S u b c a r p a t i c ă din nordul M o l d o v e i , a c o l o u n d e n u reuşesc alte soiuri
d e iarnă m a i v a l o r o a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц д е к а б р я — н а ч а л о м а я .
Местный с о р т , распространенный в северной части Молдовы.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е и о ч е н ь н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о ­
зу, засухе, болезням и вредителям, плодоносит ежегодно и о б и л ь н о .
Плод — н и ж е с р е д н е й или с р е д н е й в е л и ч и н ы , н е п р а в и л ь н о й г р у ш е в и д н о й ф о р м ы
с шейкой, с волнистой п о в е р х н о с т ь ю , беловато-зеленого цвета с темно-красным ру­
м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е , с р ж а в ы м и т о ч к а м и и п я т н а м и , с к у ч е н н ы м и п р е и м у ­
щественно в о к р у г чашечного у г л у б л е н и я ; м я к о т ь белая, малосочная, твердая, слад­
коватая, слабокисловатая с нежным ароматом и многочисленными каменистыми
клетками вокруг сердечка; посредственного качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin d é c e m b r e — c o m m e n c e m e n t d e m a i .
V a r i é t é a u t o c h t o n e , o r i g i n a b e d u n o r d d e la M o l d a v i e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, très r u s t i q u e , résistant a u x fortes g e l é e s , â la s é c h e -
resse, a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et
régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e - é t r a n g l é , irrégulier, à surface o n d u l é e ;
v e r t - b l a n c h â t r e , r e c o u v e r t d e r o u g e s o m b r e d u c ô t é de l ' i n s o l a t i o n , a v e c des p o i n t s et
des taches d e rouille c o n c e n t r é s a u t o u r de l'œil s u r t o u t . Chair b l a n c h e , p e u j u t e u s e , f e r m e ,
d o u c e â t r e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , f i n e m e n t a r o m a t i q u e , très pierreuse a u c e n t r e . Q u a b t é
médiocre.

BSTRACT

Maturity – end of December - beginning of May

Native variety, originating in northern Moldova.
Tree – vigorous long-life, very strong, resistant to heavy frost, drought, fungal diseases and insect
abundance and fruiting regularly.
Fruit – sub-medium or medium, pyriform-necked, irregular, undulating surface, whitish-green, covered
with dark red on the side of sunshine, with points and rust spots concentrated around the eyes especially. Flesh
white, slightly juicy, firm, sweet, slightly tangy, finely aromatic, very stony centre. Mediocre quality.
 ULCIOARE

S i n o n i m e : mag. K o r s o s k ö r t e .

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în sud-estul Transilvaniei.

Răspîndire. E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t .şi se întâlneşte ca p o m răzleţ în grădinile de lîngâ

c a s e , în c o m u n a N i c o l e n i , R a i o n u l O d o r h e i , R e g i u n e a
Mureş-Autonomă Maghiară.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e şi trăieşte m u l t ,
d e p ă ş i n d v î r s t ă de 7 0 — 8 0 ani. N u este p r e t e n ţ i o s faţă
d e c o n d i ţ i i l e d e sol şi c l i m ă . E s t e rezistent la ger, secetă
şi d ă u n ă t o r i . R o d e ş t e regulat şi a b u n d e n t . F r u c t e l e
suportă transportul şi so p ă s t r e a z ă m u l t t i m p . C o n ţ i n
n u m e r o a s e sclereide şi sînt sensibile la r a p ă n .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a , l o n g e v i t a t e a şi p r o d u c t i v i t a t e a
pomului.
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a fructelor şi sensibili­
t a t e a la r a p ă n .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , Ы = 65 — 75 nun

şi U = 40 — 48 m m ; g r e u t a t e a d e 45 — 62 g.
Forma — piriform-alungită, cu c o n t u r u l p u ţ i n asi­
metric din c a u z a u n o r m i c i ridicaturi şi o n d u l a ţ i i şterse
d e p e m a r g i n e a c a v i t ă ţ i i c a l i c i a l e (fig. 1 8 2 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e în pîrgă şi g a l b e n ă la
maturitatea c o m p l e t ă , acoperită cu rugină brună-gălbuie
atît în r e g i u n e a caliciului, cît şi în jurul p e d u n c u l ului, şi
care s e , revarsă pe suprafaţa fructului în f o r m ă de
Fig. 182. - Ulcioare. puncte mici.
 ULCIOARE 589

Pedunculul — lung, g r o s sau d e g r o s i m e m i j l o c i e , c ă r n o s l a l o c u l d e inserţie c u fruc­

tul, arcuit, prins o b l i c , d e c u l o a r e b r u n ă deschis, l u c i o s .
Cavitatea pedunculară — i n e x i s t e n t ă , fructul p r e l u n g i n d u - s e t r e p t a t c ă t r e p e d u n c u l .
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , deschis, f o r m a t din sepale m i j l o c i i , c o n c r e s c u t e la b a z ă ,
întinse p e fruct î n f o r m ă d e stea, de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , p u b e s e e n t e .
Cavitatea calicială — superficială, cu slabe o n d u l a ţ i i , acoperită cu rugină brună-
gălbuie.
Pieliţa — g r o a s ă , m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e pîlnie, c u g î t u l l u n g .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e f o r m a fructului, simetrică, slab d e l i m i t a t ă , d e p l a ­
s a t ă spre c a l i c i u .
Lojile — m a r i sau m i j l o c i i , o v a l e , c u pereţii n e t e z i , fără c r ă p ă t u r i , de c u l o a r e albă-
v e r z u i e , p u ţ i n lucioşi.
Seminţele — mari, o v o i d e , cu c i o c f o a r t e scurt, puţin turtite, de culoare castanie
închis, c u n u a n ţ ă b r u n ă .
Axul — m i c , inchis sau f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă fusiformă, scurtă.
Pulpa — a l b ă - v e r z u i e , tare, c u m u l t e sclereide, s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e , a r o m a t ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e în l u n a ianuarie şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă în l u n a m a r t i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul U l c i o a r e se r e c o m a n d ă n u m a i p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîngă c a s e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — я н в а р ь — м а р т .
М е с т н ы й с о р т из М у р е ш с к о й - А в т о н о м н о й В е н г е р с к о й о б л а с т и .
Дерево •— с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о ­
зам, з а с у х е и вредителям; в д о ж д л и в ы е годы листья и плоды с т р а д а ю т о т п а р ш и ;
плодоносит регулярно и обильно.
Плод — м е л к и й и л и н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы ,
немного асимметричный со слабой волнистостью в направлении к чашечке, желтого
ц в е т а , п о к р ы т ы й ж е л т о в а т о - б у р о й р ж а в ч и н о й на о б о и х к о н ц а х ; м я к о т ь в е л е н о в а т о -
белая, твердая, с многочисленными каменистыми клетками, сочная, сладкая, аро­
матная; посредственного качества.

RÉSUMÉ

Maturité — j a n v i e r — m a r s .
V a r i é t é originaire d e la r é g i o n M u r e ş - A u t o n o m e H o n g r o i s e .
Arbre — de v i g u e u r m o y e n n e , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x fortes gelées, à la s é c h e ­
resse e t a u x insectes ; les années p l u v i e u s e s , les feuilles aussi b i e n q u e les fruits s o n t
a t t a q u é s p a r la t a v e l u r e . F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , p i r i f o r m e - a l l o n g é , u n p e u a s y m é t r i q u e , l é g è r e m e n t
o n d u l é vers l'œil ; j a u n e r e c o u v e r t d e r o u i l l e b r u n - j a u n â t r e vers les d e u x p ô l e s . Chair
blanc-verdâtre, ferme, fortement grenue, juteuse, sucrée, aromatique. D e qualité médiocre.
 589a
ABSTRACT

Maturity – January - March.

Variety comes from the region-Mureș.
Tree – medium vigour, long life, strong, resistant to severe frost; drought and insects, wet years,
leaves as well as fruits are attacked by scab. Abundant and regular fruiting.
Fruit – small or sub-medium, pyriform, slightly asymmetrical, slightly wavy to the eye, yellow-coated
rust-brown to yellowish both poles. Flesh greenish-white, firm, highly textured, juicy, sweet and aromatic.
Mediocre quality.
 R O Ş I I DE I A R N Ă

S i n o n i m e : nu se c u n o s c .

Origine. S o i l o c a l , originar din b a z i n u l p o m i c o l H u n e d o a r a .

Răspîndire. E s t e răspîndit în t o a t ă R e g i u n e a H u n e d o a r a şi mai ales în c o m u n e l e din

Raionul Orăştie.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte m o d e r a t . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e rondiţiUe d e sol şi c l i m ă . E s t e rezis­

t e n t la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i . R o d e ş t e r e g u l a t şi a b u n d e n t .
F r u c t e l e au g u s t p l ă c u t şi se f o l o s e s c p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ; sînt rezis­
t e n t e la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă p î n ă la sfbşitul p r i m ă v e r i i .
Calităţi : r u s t i c i t a t e a p o m u l u i , g u s t u l p l ă c u t şi p ă s t r a r e a î n d e l u n g a t ă a fructelor
Defecte : creşterea m o d e r a t ă , u n e o r i c h i a r slabă a p o m u l u i în p e r i o a d a de tinereţe

POMUL

P o m u l este de t a b e înaltă, c u t r u n c h i u l f o a r t e g r o s şi s c o a r ţ a de c u l o a r e b r u n ă - c e n u ­
şie, c r ă p a t ă l o n g i t u d i n a l .
Coroana — sferică, largă.
Ramurile de schelet—numeroase, groase, arcuite, c u scoarţa de culoare brună-cenuşie.
Ramurile de rod — Rcurte şi l u n g i , r e p r e z e n t a t e prin ţ e p u ş e şi nuieluşe.
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d e c u l o a r e cafenie deschis, c u lenticele
m i c i , rare, aşezate l o n g i t u d i n a l .
Mugurii vegetativi — m i j l o c b , ascuţiţi, c u vîrful î n d e p ă r t a t d e r a m u r ă , aşezaţi p e per­
niţe p r o e m i n e n t e .
Mugurii floriferi — m i j l o c i i , o v o i z i , c u s o l z b strînşi, d e c u l o a r e cafenie deschis.
Frunzele — m i j l o c b , a v î n d în m e d i e l u n g i m e a d e 73 m m şi l ă ţ i m e a d e 50 m m , o v a t e ,
c u vîrful a c u m i n a t , b a z a r o t u n j i t ă şi m a r g i n i l e întregi. L i m b u l d e g r o s i m o m i j l o c i e , p i e l o s ,
c u suprafaţa n e t e d ă , d e c u l o a r e v e r d e î n c h i s . P e ţ i o l u l l u n g şi subţire, v e r d e , g l a b r u .
Florile — g r u p a t e în i n f l o r e s c e n ţ e m i j l o c b , sînt m i c i c u p e t a l e l e a l b e .
 ROŞII DE IARNA 591

FRUCTUL

Mărimea — m a r e , a v î n d în m e d i e H = 93 m m şi D = 74 m m ; g r e u t a t e a d e 210 g.
Forma — pirtform-trunchiată, c u o n d u l a ţ i i n e r e g u l a t e , largi ; c o n t u r u l în s e c ţ i u n e
transversală a s i m e t r i c . P e partea u m b r i t ă
se găseşte adesea u n şanţ m i c , de la calieiu
p î n ă la p e d u n c u l (fig. 1 8 3 ) .
Culoarea — d e f o n d v e r d e , a c o p e r i t ă
pe p a r t e a însorită c u r o ş u - c ă r ă m i z i u şi c u
p e t e b r u n e , rare, n e r e g u l a t e , r ă s p î n d i t o p e
t o a t ă suprafaţa fructului ; la m a t u r i t a t e a
c o m p l e t ă c u l o a r e a de f o n d d e v i n e g a l b e n ă .
A s p e c t u l fructului este a t r ă g ă t o r .
Pedunculul — lung, d e grosime m i j ­
l o c i e , arcuit, răsucit, î n g r o ş a t la e x t r e ­
m i t ă ţ i , inserat o b l i c în fruct, b i n e prins
de r a m u r ă , semiHgnificat, d o c u l o a r e v e r -
d e - g ă l b u i e , a c o p e r i t c u r u g i n ă spre b a z ă ,
la r e c o l t a r e se r u p e deseori d e la m i j l o c .
Cavitatea pednnculară — inexistentă
sau f o a r t e m i c ă .
Caliciul — s e m i d e s c h i s , eu sepalele
lungi, ascuţite.
Cavitatea calicială — largă, puţin
adîncă, neregulată.
Pieliţa — d e g r o s i m e m i j l o c i e , aspră,
m a t ă , a d e r e n t ă la p u l p ă .
Cavitatea subcalicială — mică, puţin
a d î n c ă , în f o r m ă d e c u p ă .
Inima — m i c ă , o v a l - a l u n g i t ă , slab
d e l i m i t a t ă , lipsită d e sclereide.
Lojile — m i c i , p u ţ i n a d î n c i , c u pereţii
albi-gălbui, întregi.
Seminţele — mari, ovoid-aseuţite,
pline, d e c u l o a r e cafenie ; uneori se î n -
t î l n e s c şi f r u c t e fără s e m i n ţ e . F i g . 1 8 3 . _ R o ş i i d e i a r n ä .
Axul — m i c , închis.
Pulpa — a l b ă , la m a t u r i t a t e a d e p l i n ă d e v i n e p u ţ i n g ă l b u i e , tare, s u c u l e n t ă , d u l c e -
acidulată, cu a r o m ă plăcută.
Maturitatea de fourni m — d i n l u n a i a n u a r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă î n l u n a m a i .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l R o ş i i d e i a r n ă se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în g r ă d i n i l e d e
lîngă c a s e , î n T r a n s i l v a n i a .
 598 SOIURI DE PAR AUTOHTONE. NERAIONATE

РЕЗЮМЕ

Созревание — я н в а р ь — начало мая.

М е с т н ы й с о р т из Х у н е д о а р с ь о й о б л а с т и .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з н я м
и вредителям; плодоносит обильно и регулярно.
Плод — к р у п н ы й у с е ч е н н о - г р у ш е в и д н о й ф о р м ы с н е п р а в и л ь н о й , ш и р о к о - в о л ­
н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ; з е л е н о г о ц в е т а , с к и р п и ч н ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е
и н е п р а в и л ь н ы м и р ж а в ы м и п я т н а м и , р а з б р о с а н н ы м и по всей п о в е р х н о с т и ; м я к о т ь
белая, при полной зрелости слегка желтоватая, твердая, сочная, кисловато-сладкая
с приятным ароматом; хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — j a n v i e r — c o m m e n c e m e n t d e m a i .
V a r i é t é l o c a l e , d e la r é g i o n d e H u n e d o a r a .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , r u s t i q u e , résistant a u x fortes gelées, a u x maladies
c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — g r o s , p i r i f o r m e - t r o n q u é , l a r g e m e n t et irrégulièrement o n d u l é ; v e r t , a v e c
u n e r o u g e u r b r i q u e au soleil e t des t a c h e s de r o u i l l e d e f o r m e irrégulière, dispersées sur
t o u t e la surface. Chair b l a n c h e , n u a n c é e de j a u n â t r e à m a t u r i t é c o m p l è t e , f e r m e , juteuse,
s u c r é e - a c i d u l é e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . B o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – January - beginning of May.

Local variety from Hunedoara.
Tree – medium vigour, strong, resistant to heavy frosts, fungal diseases and insects and abundant
fruiting regularly.
Fruit – large, pyriform, truncate, broadly and irregularly wavy green, with red brick in the sun and rust
stains irregularly shaped, scattered over the surface. Flesh white, tinged with yellow at full maturity, firm, juicy,
sweet-tart, with pleasant aroma. Good quality.
 GUTUIUL

»H - с. 2WH)
 INTRODUCERE

IMPORTANŢA CULTURII GUTUIULUI

Cultura g u t u i u l u i a j u c a t p î n ă în p r e z e n t u n r o l s e c u n d a r în p o m i c u l t u r a ţării n o a s t r e
d a t o r i t ă faptului c ă g u t u i l e se î n t r e b u i n ţ e a z ă p e scară f o a r t e restrînsă p e n t r u c o n s u m u l în
stare p r o a s p ă t ă .
D a c ă în stare p r o a s p ă t ă sînt c o n s u m a t e î n t r - a d e v ă r în c a n t i t ă ţ i m i c i , g u t u i l e o c u p ă
in s c h i m b u n l o c i m p o r t a n t şi g ă s e s c o largă î n t r e b u i n ţ a r e î n i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă . D i n ele
se p r e p a r ă cele m a i fine d u l c e ţ u r i , p e l t e l e , c o m p o t u r i , pistil, m a r m e l a d ă , l i c h i o r u r i şi alte
m u l t e p r o d u s e v a l o r o a s e . I n d u s t r i a n o a s t r ă a l i m e n t a r ă in c o n t i n u ă d e z v o l t a r e a î n c e p u t să
folosească an d e an c a n t i t ă ţ i t o t m a i m a r i de g u t u i .
E ş a l o n a r e a p e r i o a d e i de m a t u r i t a t e a g u t u i l o r din l u n a august pînă în octombrie,
cît şi rezistenţa d e s t u l d e m a r e l a p ă s t r a r e f a c c a fructele d e g u t u i să asigure, în stare p r o a s ­
p ă t ă , m a t e r i a p r i m ă p e n t r u industrializare u n t i m p î n d e l u n g a t în c u r s u l iernii, c o n t r i b u i n d
astfel la prelungirea s e z o n u l u i l o r d e l u c r u .
G u t u i l e c o n ţ i n zaharuri ( g l u c o z a , f r u c t o z ă şi z a h a r o z ă ) , acizi o r g a n i c i ( m a l i c şi c i t r i c ) ,
c e l u l o z ă , t a n i n şi v i t a m i n e . D u p ă c o n ţ i n u t u l în v i t a m i n e gutuile întrec c u mult merele,
perele şi vişinele.
P e lîngă f a p t u l c ă g u t u i l e r e p r e z i n t ă o m a t e r i e p r i m ă v a l o r o a s ă p e n t r u industria
alimentară, e x i s t ă şi soiuri c u f r u c t e fără sclereide, m a i m u l t sau m a i p u ţ i n s u c u l e n t e ,
c u u n c o n ţ i n u t scăzut d e s u b s t a n ţ e t a n a n t e , însă m a i b o g a t e în zahăr, c a r e se p o t c o n s u m a
şi în stare p r o a s p ă t ă . A s e m e n e a soiuri so g ă s e s c iu j u r u l oraşului H u ş i , în c o m u n e l e M o ş n a
şi C o m a r n a d e lingă Iaşi, î n c o m u n a P o d e n i i - V e c h i d e lîngă P l o i e ş t i , p r e c u m şi în alte
localităţi.
L a g u t u i , p o m i i a u în general înălţimi m i c i . D i n a c e a s t ă c a u z ă se p o t îngriji c u
m u l t ă u ş u r i n ţ ă faţă d e p o m i i a l t o r specii.
G u t u i u l p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă şi p e n t r u f a p t u l c ă intră d e t i m p u r i u p e r o d şi d ă p r o ­
d u c ţ i i m a r i şi regulate, d e o s e b i n d u - s e prin aceasta de m ă r şi p ă r , la care în c o n d i ţ i i a g r o t e h ­
n i c e inferioare se manifestă p e r i o d i c i t a t e a d e r o d i r e . G u t u i i în p e r i o a d a d e r o d i r e p r o d u c ,
în funcţie d e soi, între 45 şi 120 k g fructe anual, c e e a c e r e p r e z i n t ă 12 0 0 0 — 22 000 k g / h a .
G u t u i u l este apreciat în p o m i c u l t u r ă şi p e n t r u f a p t u l c ă r e p r e z i n t ă cel m a i v a l o r o s
p o r t a l t o i p e n t r u perii p i t i c i . î n a c t u a l a e t a p ă d e d e z v o l t a r e a p o m i c u l t u r a , p e r i l o r p i t i c i
t r e b u i e să li se a c o r d e o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă , întrucît c o n s t i t u i e u n a din p o s i b i l i t ă ţ i l e d e
a o b ţ i n e în t i m p scurt p r o d u c ţ i i m a r i de fructe.
596 INTRODUCERE

I m p o r t a n ţ a g u t u i u l u i c a p o r t a l t o i jdevine şi m a i m a r e prin faptul că perii p i t i c i

altoiţi p e g u t u i s u p o r t ă m a i b i n e d e c î t cei altoiţi p e părul p ă d u r e ţ solurile slab salinizate şi
cele c u u m i d i t a t e în e x c e s . D e a s e m e n e a s u p o r t ă chiar i n u n d a ţ i i t e m p o r a r e c u o d u r a t ă d e
2 5 — 3 0 zile.
D a t o r i t ă faptului c ă înfloreşte m u l t m a i tîrziu d e c î t celelalte specii p o m i c o l e , gutuiul
s c a p ă de p e r i c o l u l b r u m e l o r tîrzii d e p r i m ă v a r ă .
U ş u r i n ţ a c u care se î n m u l ţ e ş t e prin m a r c o t a j , b u t ă ş b o şi a l t o i r e , face c a gutuiul să
fie r ă s p î n d i t în m a s ă şi în t i m p scurt.
G u t u i u l p o a t e fi folosit şi ca p l a n t ă o r n a m e n t a l ă , d e o a r e c e are flori m a r i , de c u l o a r e
a l b ă c u infiltraţn r o z , f o a r t e p l ă c u t p a r f u m a t e . Către t o a m n ă atît frunzele sale î n g ă l b e ­
nite, b r o d a t e c u n e r v u r i v e r z u i - r o ş i e t i c e , cît şi fructele sale g a i b e n e - h m o n n p r o d u c c o n ­
traste c u efect d e c o r a t i v p l ă c u t . G u t u i u l p o a t e fi folosit şi în p e r d e l e l e de p r o t e c ţ i e , c a specie
însoţitoare.
G u t u i u l p r e z i n t ă o a r e c a r e interes şi c a p l a n t ă m e b f e r ă . î n f l o r i n d tîrziu d u p ă celelalte
specii, oferă a l b i n e l o r p o s i b i l i t a t e a d e a r e c o l t a t i m p m a i î n d e l u n g a t n e c t a r u l d i n florile
p o m i l o r ; a c e a s t a c u atît m a i m u l t c u c î t n u n e c e s i t ă î n t i m p u l înfloritului t r a t a m e n t e
cu produse insectofungicide dăunătoare pentru albine.

A R I A D E RĂSPÎNDIP.E A GUTUIULUI

A s u p r a originii g u t u i u l u i părerile sînt î n c ă î m p ă r ţ i t e . U n b autori c o n s i d e r ă c ă

această s p e c i e p r o v i n e din n o r d u l I r a n u l u i , regiunile l i m i t r o f e c u M a r e a C a s p i c ă , Caueaz
şi A s i a M i c ă , u n d e creşte şi astăzi în stare s p o n t a n ă ( 1 2 9 ) , ( 1 3 0 ) , ( 1 3 1 ) . Se p r e s u p u n e de ase­
m e n e a c ă ar p r o v e n i d i n A s i a c e n t r a l ă sau d i n I n d i a . A c e a s t ă d i n u r m ă părere n-a fost c o n ­
f i r m a t ă însă p î n ă î n p r e z e n t p r i n c e r c e t ă r i ştiinţifice.
î n stare s u b s p o n t a n ă , g u t u i u l se întîlneşte şi în sudul E u r o p e i , m a i ales in regiunile
mediteraneene.
După A. D e C a n d o l l e ( 8 0 ) , g u t u i u l a fost luat în c u l t u r ă a c u m c i r c a 1 000 ani
în China, I r a n , T r a n s c a u c a z i a şi A s i a M i c ă . D i n aceste l e g i u n i c u l t u r a lui a p ă t r u n s in
A s i a centrală, C a u c a z , C r i m e e a , sud-estul şi estul E u r o p e i şi în n o r d u l Africii.
î n literatură n u e x i s t ă i n d i c a ţ u a s u p r a e p o c i i c î n d a fost l u a t în c u l t u r ă în sudul şi
sud-estul E u r o p e i . Se ştie d o a r c ă î n a n t i c h i t a t e g u t u i u l o c u p a suprafeţe întinse p e insula
Creta, în j u r u l oraşului C y d o n , d e u n d e se c r e d e c ă v i n e şi n u m e l e g e n u l u i . î n Grecia,
a n t i c ă g u t u i u l era c u n o s c u t şi s u b n u m e l e d e Ghrysomela ( m ă r de aur).
P r i n fajitul că scriitorii r o m a n i С a t о , V a r r o , C o l u m e l l a , P 1 i n i u c e l
B ă t r î n şi V i r g i l i u a m i n t e s c d e g u t u i ca d e o s p e c i e c o m u n ă , se p o a t e d e d u c e că
g u t u i u l a fost c u n o s c u t d e r o m a n i î n c ă î n a i n t e a erei n o a s t r e , s u b n u m e l e d e Cotonea sau
Malus aureum. D u p ă P 1 i n i u c e l B ă t r î n şi V i r g i l i u , r o m a n i i c u n o ş t e a u u n e l e
soiuri d e g u t u i c u g u s t p l ă c u t şi lipsite d e astringenţă, p e c a r e le a p r e c i a u foarte mult.
D u p ă c e s-a r ă s p î n d i t în i m p e r i u l r o m a n , g u t u i u l a p ă t r u n s în m u l t e alte regiuni din
E u r o p a c u c l i m ă m a r i t i m ă b b n d ă . D u p ă d a t e l e d i n literatură, în anul 8 1 2 g u t u i u l ( s u b
n u m e l e d e C o i n g ) era r e c o m a n d a t în F r a n ţ a d e c ă t r e C a r o l cel M a r e , iar C h a u c e r pome­
n e ş t e despre g u t u i în A n g l i a în secolul al X I V - l e a (citat d u p ă ( 1 2 9 ) ) .
C e v a m a i tîrziu, c o l o n i ş t i i s p a n i o l i şi f r a n c e z i au i n t r o d u s g u t u i u l şi în A m e r i c a de
N o r d , u n d e se c u l t i v ă p e scară restrînsă, m a i m u l t în grădinile d e l î n g ă c a s e .
 IMPORTANŢA CULTURII GUTUIULUI 5*7

î n m o m e n t u l d e faţă gutuiul are u n areal v a s t d e răspîndire, fiind c u l t i v a t în E x t r e ­

m u l O r i e n t , în A s i a centrală, în regiunile d e s u d ale U . R . S . S . , în c e n t r u l şi s u d u l E u r o p e i .
î n ţările m e d i t e r a n e e n e g u t u i u l se întîlneşte şi s e m i s p o n t a n , d i n care cauză unii
autori b ă n u i e s c c ă în sudul E u r o p e i ar e x i s t a d e a s e m e n e a u n c e n t r u g e n e t i c d e f o r m a r e
a gutuiului.
S p r e n o r d , g u t u i u l a j u n g e p î n ă în c e n t r u l R . S . S . U c r a i n e n e , s u d u l R . P . P o l o n o şi
sudul G e r m a n i e i ; la n o r d d e a c e a s t ă l i m i t ă se c u l t i v ă n u m a i soiurile rezistente la ger, c r e a t e
d e I . V . M i с i u r i n.
P e p l a n altitudinal, c u l t u r a g u t u i u l u i se ridică p î n ă la 800 m deasupra n i v e l u l u i mării
în C a u c a z , la 1 500 m în D a g h e s t a n şi p î n ă la 2 500 m în R . S . S . T a d j i c ă .

C U L T U R A G U T U I U L U I ÎN R P R . ŞI P E R S P E C T I V E L E D E D E Z V O L T A R E ÎN V I I T O R

P o t r i v i t u l t i m e l o r d a t e statistice, în ţ a r a n o a s t r ă se c u l t i v ă 9 5 3 400 g u t u i , d i n c a r e ,
un n u m ă r d e 677 000 — sînt g u t u i p e r o d şi 276 400 — gutui tineri.
D u p ă c u m se c o n s t a t ă din d a t e l e t r e c u t e în t a b l o u l nr. 7, g u t u i u l se c u l t i v ă a p r o a p e
p e t o t teritoriul ţării, c u e x c e p ţ i a regiunilor d e m u n t e . î n cele m a i dese c a z u r i se întîl­
neşte n u m a i i z o l a t , în grădinile d e lîngă c a s e sau în l i v e z i , r ă s p î n d i t p r i n t r e p o m i i c e l o r ­
lalte specii.
L n î n d c a b a z ă n u m ă r u l p o m i l o r din c u l t u r ă , g u t u i u l are o g r e u t a t e s p e c i f i c ă m a i
m a r e în R e g i u n i l e B u c u r e ş t i , D o b r o g e a , Oltenia, P l o i e ş t i , Iaşi, A r g e ş şi B a c ă u . î n B e g i u n i l e
B a n a t , C l u j , Crişana şi G a l a ţ i are o g r e u t a t e s p e c i f i c ă m i j l o c i e , iar în B e g i u n i l e S u c e a v a ,
M a r a m u r e ş , M u r e ş - A u t o n o m ă M a g h i a r ă , H u n e d o a r a şi B r a ş o v se c u l t i v ă p e scară f o a r t e
restrînsă.
î n E e g i u n e a B u c u r e ş t i se c u l t i v ă în special în c o m u n e l e d i n a p r o p i e r e a c a p i t a l e i şi
în cele aşezate p e cursul rîurilor A r g e ş , N e a j l o v , S a b a r o t c . D i n t r e a c e s t e a m a i însemnate
sînt : V i d r a , Copăceni, Grădinari, Ciocănari, Bolintinul-din-Vale, Bolintinul-din-Deal,
O g r e z e n i şi altele. î n r a i o a n e l e aşezate î n l u n g u l D u n ă r i i , g u t u i u l o c u p ă u n l o c î n s e m n a t .
P r o d u c ţ i a de g u t u i a B e g i u n i i B u c u r e ş t i se f o l o s e ş t e a p r o a p e în întregime pentru
a p r o v i z i o n a r e a pieţei capitalei şi a f a b r i c i l o r d e c o n s e r v e .
î n E e g i u n e a P l o i e ş t i , în c e n t r e l e P o d e n i i - V e c h i , P o d e n i i - N o i , G o r n e t - C u i b , V a l e a - C ă -
lugărească şi Mizil e x i s t ă p l a n t a ţ u mari d e g u t u i , c a r e f o r m e a z ă a d e v ă r a t e m a s i v e . S e cul­
t i v ă soiurile : D e P o d e n i , V ă r a t i c e , T o m n a t i c e şi alte soiuri l o c a l e , p r e c u m şi soiurile străine :
B e r e c z k i , C a m p i o n şi D o P o r t u g a l i a .
P r o d u c ţ i a se v a l o r i f i c ă prin industrializare şi în p r o p o r ţ i e m i c ă iu g o s p o d ă r i i .
î n E e g i u n e a Oltenia a p r o a p e p r e t u t i n d e n i se c u l t i v ă n u m a i soiuri l o c a l e . P r o d u c ţ i a
de g u t u i se v a l o r i f i c ă p e p i a ţ a oraşului C r a i o v a şi p e n t r u a c o p e r i r e a c o n s u m u l u i din r e g i u n e .
î n c a d r u l B e g i u n i i 1 aşi f o r m e a z ă a d e v ă r a t e m a s i v e în l o c a l i t ă ţ i l e : H u ş i , Gorban,
R ă d u e ă n e n i , M o ş n a , C o m a n a , P o d o l e n i i - d o - S u s , P o d o l e n i i - d e - J o s , M u r g e n i şi altele. Se
c u l t i v ă soiurile : D e H u ş i , D e M o ş n a , G a l b e n e m o l d o v e n e ş t i şi alte soiuri l o c a l e . D i n t r e
c e l e străine, soiul B e r e c z k i se întîlneşte destul d e des în livezi.
 598 INTRODUCERE

P r o d u c ţ i a a n u a l ă d e g u t u i se v a l o r i f i c ă a t î t în interiorul regiunii, cît şi în B e g i u n i l e

S u c e a v a şi Galaţi.
î n R e g i u n e a A r g e ş se c u l t i v ă a p r o a p e p r e t u t i n d e n i n u m a i soiuri l o c a l e , f o a r t e rar
întîlnindu-se şi soiurile C a m p i o n , D e P o r t u g a l i a , B e r e c z k i .

Tabloul nr. 7

Numărul gutuilor In anul 1963

Numărul
N u m a i ul
Regiunile administrative Numărul gutuilor pe rod gutu.lor
total de gutui
tineri

Argeş 37 200 20 OoO 57 200

Bacău 49 900 3 000 52 900
Banat 21 300 12 800 34 100
Braşov 4 100 4 200 8 300
Bucureşti 166 200 43 300 209 500
Cluj 26 000 10 800 35 800
Crişana 33 900 2 400 36 300
Dobrogea 47 900 71700 119 600
Galaţi 30 100 14 500 44 600
Hunedoara 13 000 800 13 800
Iaşi 64 200 17 800 82 000
Maramureş 18 200 2 100 20 300
Mureş-Autonomă Maghiară 7 500 4 000 11 50U
Oltenia 71 400 34 500 105 900
Ploieşti 67 100 30 700 97 800
Suceava 20 000 3 800 23 800

Total 677 000 276 400 953 400

P r o d u c ţ i a d e g u t u i , se v a l o r i f i c ă î n c a d r u l r e g i u n i i .
î n r e g i u n e a Crişana n u e x i s t ă c e n t r e i m p o r t a n t e pentru această cultură, gutuiul
fiind r ă s p î n d i t pretutindeni în grădinile de p e lîngă case.
Producţia anuală serveşte numai pentru acoperirea nevoilor locale.
î n R e g i u n e a B a n a t se c u l t i v ă m a i m u l t în j u r u l o r a ş e l o r T i m i ş o a r a şi A r a d , p r e c u m
şi în t o a t e p o d g o r i i l e d i n r e g i u n e .
I n R e g i u n e a B a c ă u g u t u i u l se c u l t i v ă î n g r ă d i n i l e de l î n g ă c a s e , o c u p î n d suprafeţe
mai mari în Raioanele Boman, Bacău şi Adjud, în locurile adăpostite de pe
văile rîurilor.
P r o d u c ţ i a d e g u t u i se v a l o r i f i c ă în c a d r u l regiunii.
î n E e g i u n e a Galaţi se c u l t i v ă p e scară destul d e întinsă în j u r a i l o c a l i t ă ţ i l o r : F o c ­
şani, O d o b e ş t i , P a n c i u , N i c o r e ş t i şi T e c u c i .
P r o d u c ţ i a se v a l o r i f i c ă în c a d r u l regiunii.
î n E e g i u n e a D o b r o g e a c e n t r e i m p o r t a n t e p e n t r u c u l t u r a g u t u i u l u i e x i s t ă în Eaioa-
nele A d a m c l i s i , I s t r i a şi în special î n E a i o n u l T u l c e a . P e grindurile d i n D e l t a Dunării
gutuiul constituie cultura predominantă în localităţile Chilia-Veche, T u d o r Vladimirescu,
P ă t l ă g e a n c a , C e a t a l c h i o i , O s t r o v u l T ă t a r u şi altele. F r u c t e l e sînt f o l o s i t e d e c ă t r e f a b r i c a
d e c o n s e r v e din T u l c e a şi î n stare p r o a s p ă t ă în î n t r e a g a r e g i u n e .
 CULTURA GUTUIULUI ŞI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE IN VIITOR 599

î n celelalte regiuni g u t u i u l este r e p r e z e n t a t print,r-un n u m ă r r e l a t i v m i c d o p o m i şi

este cultivat numai în grădinile de po lîngă case şi în s p e c i a l în l o c u r i l e adă­
postite.
P r o d u c ţ i a d e g u t u i d i n a c e s t e regiuni e s t e d e a s e m e n e a m i c ă şi se v a l o r i f i c ă p e l o c ,
atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă .
P l a n u l d e d e z v o l t a r e în p e r s p e c t i v ă a p o m i c u l t u r i i p r e v e d e c a suprafaţa o c u p a t ă d e
c u l t u r a g u t u i u l u i să se e x t i n d ă m u l t în D e l t a şi L u n c a D u n ă r i i , în R e g i u n i l e I a ş i , G a l a ţ i ,
B u c u r e ş t i , P l o i e ş t i , O l t e n i a , B a n a t şi Orişana.
 O R I G I N E A ŞI P R O P R I E T Ă Ţ I L E B I O L O G I C E
ALE GUTUIULUI

SPECIILE DIN C A R E PROVIN SOIURILE D E G U T U I

G u t u i u l face p a r t e d i n familia Rosaceae Juss., s u b f a m i l i a Pomoideae P o c k e , g e n u l Cydo-

m'a Mill., c a r e este r e p r e z e n t a t p r i n t r - o singură specie C. oblonga Mill. (sin. G. vulgaris Pers.).

F i g . 184. — Gutui In formă d e arbustoid

î n stare s ă l b a t i c ă g u t u i u l creşte în f o r m ă d e arbust d e 1,6—2 m î n ă l ţ i m e , c u c o r o a n a

m a i m u l t sau m a i p u ţ i n răsfirată. î n c u l t u r ă se p r e z i n t ă c a a r b u s t o i d sau p o m c u o înăl-
 SPECIILE DIN CARE PROVIN SOIURILE DE GUTUI 601

t i m e d e 7—8 m (fig. 184 şi 1 8 5 ) . î n livezile irigate şi p e solurile fertile, î n ă l ţ i m e a g u t u i u l u i

p o a t e a j u n g e c h i a r p î n ă la 12 m .
S i s t e m u l r a d i c u l a r al g u t u i u l u i este m a i m u l t t r a s a n t şi se r e p a r t i z e a z ă în sens ori­
zontal la a d î n c i m e a d e 30 — 60 c m ; n u m a i în solurile u ş o a r e ( a l u v i u n i ) r ă d ă c i n i l e o r i z o n -

Fig. 185. — Gutui In formă de semitrunchi

tale p ă t r u n d p î n ă la a d î n c i m e a d e 1 0 0 — 1 2 5 c m ; cele v e r t i c a l e p ă t r u n d la a d î n c i m i şi mai

mari. Lateral, rădăcinile gutuiului se r ă s p î n d e s c m u l t în afara p r o i e c ţ i e i c o r o a n e i .
T r u n c h i u l g u t u i u l u i , fie c ă este u n u l singur, fie c ă sînt m a i m u l t e , este p u t e r n i c tor­
sionat (fig. 1 8 6 ) , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie închis sau b r u n ă - c a s t a n i e î n c h i s , n e t e d ă , c a r e
se desface în plăci subţiri, alungite, d e cele m a i m u l t e ori n e r e g u l a t e c a f o r m ă (fig. 1 8 7 ) .
S c o a r ţ a d e p e r a m u r i l e m a i in vîrstă este d o c u l o a r e c e n u ş i e î n c h i s , c u n u a n ţ ă v e r d e , c u
p e t e argintii şi eu lenticele m i c i , ruginii. Lăstarii sînt d e c u l o a r e m ă s l i n i e , v e r d e - c e n u ş i i ,
c u n u a n ţ ă brună-roşiatică, t o m e n t o ş i . M u g u r i i sînt la î n c e p u t d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e şi
t o m e n t o ş i , iar m a i tîrziu bruni-cenuşii, g l a b r e s c e n ţ i , r o t u n j i ţ i sau u ş o r c o s t a ţ i .
R a m u r i l e gutuiului f o r m e a z ă la u n loc o coroană neregulată, deasă, sferică sau
răsfirată.
 Г02 ORIGINEA ŞI PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE GUTUIULUI

F r u n z e l e în m u g u r e sînt răsucite ; la c o m p l e t a d e z v o l t a r e au 5—10 c m l u n g i m e , 3 —

7,5 c m lăţime, sînt o v a t e , r o t u n d - o v a t e , eliptic-alungite, r o t u n j i t e sau c o r d a t e la b a z ă ,
la vîrf u ş o r a c u t e sau a c u m i n a t e , la î n c e p u t a c o p e r i t e c u perişori pîsloşi, d e c u l o a r e albi­
cioasă ; cu timpul puful r e s p e c t i v dispare p e faţa superioară şi se p ă s t r e a z ă n u m a i p e c e a

Fig. 186. — Trunchi de gutui torsionat.

i n f e r i o a r ă ; m a r g i n i l e ^ l i m b u l u i sînt întregi, c u perişori rari în l o c d e dinţi. P e f a ţ a supe­

rioară frunzele sînt de" c u l o a r e v e r d e î n c h i s şi l u c i o a s e , iar p e c e a inferioară de c u l o a r e v e r d e
deschis. N e r v u r i l e ' f r u n z e i sînt p r o e m i n e n t e p e faţa inferioară. P e ţ i o l u l d e 1—2 c m l u n g i m e ,
t o m e n t o s . S t i p e l e l e d e 6 — 1 2 m m l u n g i m e şi 4 — 6 m m l ă ţ i m e , o b o v a t e , r o t u n j i t e la vîrf,
g l a b r e p e f a ţ a s u p e r i o a r ă , p u b e s e e n t e p e c e a inferioară, p e m a r g i n i g l a n d u l o s d i n ţ a t e ; se
u s u c ă i m e d i a t d u p ă înflorire.
F l o r i l e solitare, t e r m i n a l e , m a r i , d e 4 — 5 c m î n d i a m e t r u , c u r e c e p t a c u l alb-cenuşiu,
t o m e n t o s , c u c a l i c i u l b i n e d e z v o l t a t , f o r m a t d i n 5 sepale p u b e s e e n t e , întregi, d e 8 —15 m m
l u n g i m e şi 6 —8 m m l ă ţ i m e . P e t a l e l e o b o v a t e , d e 1 5 — 1 7 m m l u n g i m e şi p î n ă la 6 m m lăţime,
d e c u l o a r e a l b ă sau r o z , c u n e r v u r i r o ş i o t i c e . A n d r o c e u l f o r m a t d i n 1 5 — 2 1 s t a m i n é , de
10 — 12 m m l u n g i m e , d i s p u s e p e 3 c e r c u r i , c u f i l a m e n t e l e v i o l e t e şi a n t e r e l e g a l b e n e . Cele
5 stile, d e 8 — 10 m m l u n g i m e , sînt libere şi t o m e n t o a s e la b a z ă ; s t i g m a t e l e sînt m ă c i u c a t -
 SPECULE DIN CARE PROVIN SOIURILE DE GUTUI 603

lărgite, m a i g r o a s e d e c î t stilele. Carpelele, î n n u m ă r d e 5, sînt c o n c r e s c u t e , n u m a i la b a z ă

închise în î n t r e g i m e î n r e c e p t a c u l u l c ă r n o s .
î n n u m e r o a s e cazuri staminele se t r a n s f o r m ă î n p e t a l e şi p o a r t ă la vîrf antere ; stilul
se a s e a m ă n ă u n e o r i c u o a n t e r ă ; d e cele m a i m u l t e ori sepalele so t r a n s f o r m ă în f r u n z e .

Fig. 187. — Modul de exfoliere a scoarţei la gutui.

F r u c t e l e g u t u i u l u i sînt d e f o r m e diferite, d e s t u l d e m a r i , a c o p e r i t e c u p e r i pîsloşi,

care la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă se şterg. S u p r a f a ţ a f r u c t u l u i e s t e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n
c o s t a t ă , m a i ales în r e g i u n e a c a v i t ă ţ i i c a b c i a l e . î n unele c a z u r i p e p i e b ţ a fructului se întîl-
nesc şi p u n c t e de c u l o a r e b r u n ă .
F r u c t e l e m a t u r e ale c e l o r m a i m u l t e soiuri sînt u n i c o l o r a t e , în g a l b e n c a l ă m b a sau
în p o r t o c a l i u , c u p o r ţ i u n i d o c u l o a r e v e r d e , m a i ales p r i n t r e c o a s t e l e «lin j u r u l c a v i t ă ţ i i
c a b c i a l e . L a u n e l e ş o i m i fructele r ă m î n verzi şi d u p ă c e a j u n g la m a t u r i t a t e a c o m p l e t ă ,
î n cazuri rare se întîlneşte şi o r u m e n e a l ă p o r t o c a b e d i s c r e t ă p e p a r t e a e x p u s ă la soare şi
c u t o t u l e x c e p ţ i o n a l o c u l o a r e a c o p e r i t o a r e m a i intensă.
P u l p a este g ă l b u i e , c o n s i s t e n t ă , acră, astringentă, eu o s u c u l e n t ă m o d e r a t ă sau lip­
sită d e s u c u l e n t ă şi c u n u m e r o a s e sclereide în j u r u l i n i m b .
во 4 ORIGINEA SI PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE GUTUIULUI

L o j i l e , în n u m ă r d e 5, sînt închise şi n u se d e s c h i d în c a m e r a axială c a la m e r e . Semin­

ţele, d e f o r m ă c o n i c ă sau o v o i d ă , c o l ţ u r a t e , p î n ă la 10 m m l u n g i m e , sînt de c u l o a r e b r u n ă -
roşiatică închis ; în fiecare l o j ă sînt cîte 8—16 s e m i n ţ e , aşezate în d o u ă şiruri v e r t i c a l e şi
lipite între ele c u o m a t e r i e l i p i c i o a s ă .
F r u c t u l este lipsit d e p e d u n c u l ; a c e s t a este inserat d i r e c t p e r a m u r a în vîrful căreia
s-a f o r m a t .
î n c a d r u l speciei Cydonia oblon ga se c u n o s c 5 v a r i e t ă ţ i , şi a n u m e :
— var. maliformis (Mill.) С . К . S c h n e i d . , care are fructele a s e m ă n ă t o a r e c a f o r m ă c u
cele de m ă r ;
— v a r . piriformis ( K i r e h n . ) (sin. C. oblonga var. tipica С . K . S c h n e i d . ) , care are
fructele î n f o r m ă de p a r ă , fără c o a s t e ;
— v a r . lusitanica С. K . S c h n e i d . , care are fructele p i r i f o r m e , c u c o a s t e l e p r o e m i n e n t e ;
— v a r . marmorată С . K . S c h n e i d . , care se c a r a c t e r i z e a z ă prin f r u n z e m a r m o r a t e , cu
p e t e a l b e şi g a l b e n e ;
— v a r . pyramidalis С. К . S c h n e i d . , c a r e are c o r o a n a p h a m i d a l ă naturală, spre deose­
b i r e d e celelalte la care p o m i i au c o r o a n e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n g l o b u l o a s e .
G u t u i u l se c u l t i v ă p e soluri l u t o a s e , m i j l o c i i , adinei, c a l d e , b o g a t e în s u b s t a n ţ e nutri­
t i v e şi destul de r e v e n e . P e solurile u ş o a r e , n i s i p o a s e , d ă p r o d u c ţ i i m i c i şi are v i a ţ ă scurtă.
F a p t u l c ă reuşeşte în L u n c a i n u n d a b u ă şi în D e l t a D u n ă r i i d e m o n s t r e a z ă c ă g u t u i u l reu­
şeşte şi p e solurile de n a t u r ă a l u v i o n a r ă , c u infiltraţii d e a p ă şi c h i a r i n u n d a t e t e m p o r a r .
Cu toate acestea, gutuiul reuşeşte şi în zona de cîmpie, rezistînd mulţumitor şi
la secetă.
D u p ă cercetările întreprinse de T . I . G o r i n, I . A . G h e r u n şi I . N . E e a b o v,
g u t u i u l este c e a m a i rezistentă s p e c i e p e n t r u solurile slab salinizate. î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă ,
T . I. G o r i n a r a t ă c a p e o p a r c e l ă în c a r e solul c o n ţ i n e a 0 , 0 7 0 1 2 — 0 , 1 5 8 6 8 % săruri totale,
c u 0,00947 % c l o r , g u t u i u l c r e ş t e b i n e şi r o d e ş t e a b u n d e n t . P e altă p a r c e l ă în c a r e solul
p î n ă la o a d î n c i m e d e 50 c m c o n ţ i n e 0,2310 — 0 , 7 7 7 7 % săruri d e c l o r , g u t u i i au c r e s c u t şi
r o d i t b i n e p î n ă l a v î r s t a d e 15 ani. D u p ă a c e a s t ă v i r s t ă , c î n d r ă d ă c i n i l e au p ă t r u n s în ori­
z o n t u l 74 — 104 c m , în c a r e solul c o n ţ i n e a p î n ă la 2 , 1 3 9 4 % săruri d e clor, p o m i i au î n c e p u t
să se u s u c e . D e aci se p o a t e d e d u c e c ă g u t u i u l este o s p e c i e rezistentă la salinizare, p u t î n d
s u p o r t a p î n ă l a 0 , 7 % săruri în sol ( 1 1 0 ) .
Solurile b o g a t e în c a l c i u sînt i m p r o p r i i g u t u i u l u i , d e o a r e c e p r o v o a c ă î m b o l n ă v i r e a
acestuia d e c l o r o z ă .
F a ţ ă d e l u m i n ă , g u t u i u l este f o a r t e p r e t e n ţ i o s . î n stare s u b s p o n t a n ă se c a n t o n e a z ă
prin p o i e n i , p e liziera p ă d u r i l o r şi în crânguri. L a u m b r a a r b o r i l o r m a r i , g u t u i u l înfloreşte
f o a r t e rar şi n u l e a g ă f r u c t e , se d e z v o l t ă s l a b şi p i e r e î n s c u r t ă v r e m e .
î n c a z u l c î n d g u t u i u l este c u l t i v a t î n l i v e z i dese, se degarniseşte r e p e d e , ramurile
anuale r ă m î n m i c i , fructele n u a t i n g m ă r i m e a n o r m a l ă , iar p o m i i se debilitează si sînt ata­
c a ţ i de b o l i şi d ă u n ă t o r i .
P r e f e r ă l o c u r i l e p l a n e sau p a n t e l e d u l c i , l u m i n a t e şi e x p u s e la soare. î n c î m p i e des­
chisă, p e n t r u c u l t u r a g u t u i u l u i se p r e t e a z ă l o c u r i l e a d ă p o s t i t e , iar în regiunea de stepă
p a n t e l e e x p u s e spre n o r d .
 С А КАСТЫ? 1 ZAREA SOLURILOR DUPA PROPRIETĂŢILE BIOLOGICI: un:.

CARACTERIZAREA SOIURILOR D E GUTUI DUPĂ PRINCIPALELE PROPRIETĂŢI

BIOLOGICE

Particularităţile ereşterii şi rodirii gutuiului

î n ciclul a n u a l la g u t u i se înregistrează în m o d n o r m a l d o u ă v a l u r i d e creştere a

lăstarilor. P r i m u l î n c e p e p r i m ă v a r a d e v r e m e şi continuă pînă la î n c e p u t u l lunii iulie ;
cel de-al d o i l e a d u r e a z ă de la sfîrşitul lunii iulie şi p î n ă în u l t i m a d e c a d ă din august sau
î n c e p u t u l lunii s e p t e m b r i e ; în t o a m n e l e u m e d e şi c ă l d u r o a s e creşterea se p r e l u n g e ş t e p î n ă
in l u n a o c t o m b r i e .
S p r e d e o s e b i r e d e m ă r şi p ă r , g u t u i u l f o r m e a z ă flori solitare în vîrful u n o r lăstari
m i c i ( d e r o d ) , d e 7 — 1 0 c m l u n g i m e . D u p ă legarea f r u c t e l o r , creşterea în l u n g i m e a lăsta­
rilor d e r o d se o p r e ş t e . D a c ă n u are l o c p r o c e s u l fecundării şi deci n u se. f o r m e a z ă fructe,
atunci dintr-unul din mugurii axilari de pe lăstarii de r o d apare u n lăstar anticipat,
care p î n ă t o a m n a creşte şi a t i n g e d i m e n s i u n i destul de mari.
Cercetările p r i v i t o a r e la f o r m a r e a lăstarilor d e r o d la g u t u i ( 1 1 0 ) au scos în e v i d e n ţ ă
c ă , d e o b i c e i , m u g u r i i situaţi p e t r e i m e a superioară a r a m u r i l o r de un an d a u m u g u r i vege­
t a t i v i ; m u g u r i i plasaţi p e t r e i m e a m i j l o c i e a r a m u r i l o r de u n an d a u lăstari de r o d , iar
mugurii de p e treimea d e la b a z ă a aceloraşi r a m u r i r ă m î n n e d e z v o l t a ţ i . E x i s t ă însă şi
r a m u r i d e u n a n la care şi m u g u r i i din t r e i m e a superioară, inclusiv cel t e r m i n a l , sînt flo­
riferi ( r o d i t o r i ) .
D a t o r i t ă acestei amplasări a m u g u r i l o r din care rezultă lăstari de r o d , p r o d u c ţ i a
g u t u i u l u i se află în r a p o r t d i r e c t cu l u n g i m e a p e с а г е o a t i n g lăstarii v e g e t a t i v i în cursul
verii p r e c e d e n t e (ramurile d e un a n ) . O creştere r e d u s ă a lăstarilor v e g e t a t i v i , c a u r m a r e a
unei a g r o t e h n i c i inferioare, atrage d u p ă sine o p r o d u c ţ i e s c ă z u t ă în anii u r m ă t o r i . D i n c o n ­
tra, o creştere m o d e r a t ă a lăstarilor v e g e t a t i v i f a v o r i z e a z ă f o r m a r e a florilor şi o p r o d u c ţ i e
n o r m a l ă . D i n cercetările f ă c u t e d e T . I . G o r i n ( 1 1 0 ) , ( 1 1 1 ) şi R . K o r d o n ( 1 5 0 ) , r e z u l t ă
c ă cel m a i m a r e n u m ă r d e flori se f o r m e a z ă p e r a m u r i d e u n an, d e 3 5 — 40 c m l u n g i m e .
P e m ă s u r ă c e creşterile anuale sînt m a i l u n g i , se m i c ş o r e a z ă n u m ă r u l lăstarilor d e
i o d şi creşte n u m ă r u l c e l o r v e g e t a t i v i . î n acelaşi t i m p u n n u m ă r d e s t u l de mare de muguri
de la b a z a ramurii de u n an r ă m î n e î n stare d o r m i n d ă . D i n a c e a s t ă c a u z ă n u se r e c o m a n d ă
măsuri culturale care p r o v o a c ă f o r m a r e a d e creşteri v i g u r o a s e la g u t u i .

\ îrsta intrării pe rod, p r o d u c l i v i l a l e a soiurilor de gutui şi longevitatea p o m i l o r

G u t u i u l î n c e p e să r o d e a s c ă la v î r s t a d e 3—4 a n i d u p ă p l a n t a r e . Soiurile d e L e s k o w a t z
şi C a m p i o n i n t r ă p e r o d chiar în al d o i l e a a n d u p ă p l a n t a r e c î n d sînt a l t o i t e p e p o r t a l t o i
o b ţ i n u ţ i p e cale v e g e t a t i v ă . î n c a z u l c î n d se f o l o s e s c p e n t r u altoire p u i e ţ i o b ţ i n u ţ i din
s e m i n ţ e , r o d i r e a întîrzie c u 1—2 ani.
î n c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a , g u t u i u l în p e r i o a d a de r o d i r e d ă u n e o r i p î n ă la 1 0 0 — 1 2 0 k g
fructe p e p o m . S e r e m a r c ă p r i n p r o d u c ţ i e f o a r t e m a r e soiurile : D e P l o i e ş t i , B e r e c z k i ,
Botoase, Campion, D e Constantinopol, D e Huşi, D e Jariştea, D e Moşna, D e Portugalia,
G î t u i t e , G l o b u l o a s e , R u g i n i i d e D e l t ă , Tîrzii d e D e l t ă , D e L e s k o w a t z .
A l t e soiuri c a : A u r i e d e D e l t ă , D e A f u m a ţ i , T o m n a t i c e , T u r c e ş t i şi altele p r o d u c c î t e
60 — 80 k g fructe d e p o m . M u l t m a i p u ţ i n , c î t e 3 0 — 4 0 k g d e p o m , p r o d u c soiurile G a l b e n e
M o l d o v e n e ş t i şi altele.
 GO 6 ORIGINEA Şl PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE GUTUIULUI

î n Crimeea, p r o d u c ţ i a m e d i e a g u t u i u l u i v a r i a z ă î n t r e 115 şi 150 k g ; p o m , iar iu

B . S . S . A r m e a n ă , d u p ă N . G . J u с i к o v (129), între 119 şi 4 7 5 k g / p o m .
Soiurile c u v i g o a r e m a r e c a D e L e s k o w a t z , D e C o n s t a n t i n o p o l , C a m p i o n , B e r e c z k i si
cele a u t o h t o n e sînt cele m a i l o n g e v i v e , d e p ă ş i n d v î r s t a d e 60 ani, p e r i o a d ă î n c a r e r o d e s c
t i m p d e 3 0 — 4 5 ani. M u l t m a i p u ţ i n trăiesc soiurile p r e c o c e şi cu p r o d u c t i v i t a t e m a r e , c a r e
în c o n d i ţ i i n o r m a l e d e c u l t u r ă n u d e p ă ş e s c v î r s t a d e 4 0 — 4 5 ani.

C o m p o r t a r e a soiurilor de gutui faţă de ger şi eăldiiră

F o r m a t l u regiunile s u b t r o p i c a l e din I r a n şi C a u c a z , g u t u i u l este o p l a n t ă t e r m o f i l ă

c a r e reuşeşte b i n e în cultură, fără să sufere în cursul i e r n b , în regiunile u n d e t e m p e r a t u r a
m e d i e a n u a l ă t r e c e d o 9° iar m i n i m a a b s o l u t ă n u s c a d e s u b — 1 5 ° . D ă însă r e z u l t a t e d e s t u l
d e b u n e şi î n r e g i u n i l e u n d e t e m p e r a t u r a în cursul iernii s c a d e p î n ă la —25°, chiar şi
mai mult, pînă la —30°.
G u t u i u l este m a i sensibil la ger d e c î t m ă r u l şi p ă r u l . î n c a z u l c î n d este afectat d e
ger, se r e f a c e m a i r e p e d e d e c î t celelalte d o u ă s p e c i i la c a r e p r o c e s u l d e refacere d u r e a z ă
m u l t . î n c a z u l iernilor g r e l e , fără z ă p a d ă , suferă n u n u m a i părţile aeriene ale gutuiului, ci
şi r ă d ă c i n i l e c a r e sînt situate m a i a p r o a p e d e n i v e l u l solului in r a p o r t c u r ă d ă c i n i l e altor
specii.
î n c o n d i ţ b l e d i n ţ a r a n o a s t r ă s-au d o v e d i t sensibile l a g e r soiurile : B e r e c z k i , D e
C o n s t a n t i n o p o l , C a m p i o n , D e P o r t u g a U a şi altele. Sînt rezistente la ger soiurile : D e
P l o i e ş t i , G a l b e n e m o l d o v e n e ş t i , D e A f u m a ţ i , D e J a r i ş t e a , D e H u ş i , D e M o ş n a şi altele.

C o m p o r t a r e a soiurilor de g u t u i faţă de atacul paraziţilor vegefali şi al dăunătorilor animali

î n c o m p a r a ţ i e c u m ă r u l şi p ă r u l , g u t u i u l este a t a c a t m a i p u ţ i n d e paraziţii v e g e t a l i
şi d ă u n ă t o r n a n i m a b . T o t u ş i , i n c a z u l c î n d n u se i a u m ă s u r i d e p r e v e n i r e sau de c o m b a ­
tere, a c e ş t i a p o t a d u c e p a g u b e destul d e m a r i .
D i n t r e paraziţii v e g e t a l i c a r e a t a c ă m a i f r e c v e n t g u t u i u l sînt : Monilinia linhartiana
(PriU. et D e l a c r o i x ) H o n e y , c a r e p r o v o a c ă m o n i l i o z a sau p u t r e z i r e a şi m u m i f i e r e a fructe­
l o r ; Gloeosporium cydoniae M o n t . , c a r e p r o d u c e a n t r a c n o z a frunzelor; &ymnosşorangium
conţusum P l o w . , c a r e p r o d u c e r u g i n a frunzelor ; Entomosporium maculat um L é v . , f o r m a
c o n i d i a n ă a c i u p e r c i i Stigmatea mespili Sorauer, c a r e p r o v o a c ă p ă t a r e a b r u n ă a frunzelor şi
fructelor.
D i n t r e soiurile c a r e rezistă r e l a t i v b i n e l a p r i n c i p a b i p a r a z i ţ i v e g e t a b p o t fi c i t a t e :
D e H u ş i , D e P l o i e ş t i , D e J a r i ş t e a , D e L e s k o w a t z şi altele.
D i n t r e d ă u n ă t o r i i a n i m a l i m a i des î n t b n i ţ i sînt : Epicometis hirta P o d a (gîndacul
p ă r o s ) , Carpocapsa pomonclla L . ( v i e r m e l e m ă r u l u i ) , Lepidosaplu s ulmi L. (păduchele
ţ e s t o s al u l m u l u i ) , Aphis pomi D e G e e r ( p ă d u c h e l e v e r d e al m ă r u l u i ) şi alţii.
D a c ă f a ţ ă d e p a r a z i ţ b v e g e t a b u n e l e soiuri d e g u t u i p r e z i n t ă o rezistenţă o a r e c a r e ,
în c e p r i v e ş t e d ă u n ă t o r n a n i m a b n u e x i s t ă soiuri i m u n e ; l a u n a t a c m a s i v sînt infestate
t o a t e soiurile.
P e n t r u p r e v e n i r e a a t a c u r i l o r se r e c o m a n d ă a p l i c a r e a c u regularitate a t r a t a m e n t e l o r ,
c a şi î n p l a n t a ţ i i l e d e m ă r şi p ă r .
 COMPORTAREA S O I U R I L O R FAŢA DE PORTALTOI 607

C o m p o r t a r e a s o i u r i l o r de gutui fală de portaltoi

Soiurile d e g u t u i se a l t o i e s c p e diferite t i p u r i s e l e c ţ i o n a t e d i n g u t u i i c u fructe d e caii

t ä t e inferioară. î n t r e a c e s t e a şi soiurile din c u l t u r ă e x i s t ă o afinitate f o a r t e b u n ă . N u s-a
o b s e r v a t p î n ă în p r e z e n t o diferenţă d e c o m p o r t a r e între soiurile d e g u t u i a l t o i t e p e unul
şi acelaşi p o r t a l t o i .
î n t r e c u t , p e p i n i e r e l e din ţ a r a n o a s t r ă f o l o s e a u c a p o r t a l t o i p e n t r u g u t u i d e preferinţă
g u t u i u l d e A n g e r s şi într-o m ă s u r ă m i c ă tipurile A , B , C , s e l e c ţ i o n a t e l a s t a ţ i u n e a E a s t
Mailing d i n A n g l i a . î n iernile grele lipsite d e z ă p a d ă , c u m au fost cele d i n anii 1 9 2 9 / 1 9 3 0 ,
1 9 3 5 / 1 9 3 6 , 1 9 3 9 / 1 9 4 0 şi 1 9 4 1 / 1 9 4 2 , g u t u i i — d a r în special p e r i i altoiţi p e gutuiul de
A n g e r s — a u suferit m u l t d e ger. P r i n f a p t u l c ă au suferit r ă d ă c i n i l e , perii a l t o i ţ i a u dis­
p ă r u t î n u r m ă t o r i i c î ţ i v a ani. î n p r e z e n t , d u p ă u n s t u d i u d e 5—6 a n i întreprins în cele
m a i i m p o r t a n t e c e n t r e p e n t r u c u l t u r a g u t u i u l u i , p e p i n i e r e l e staţiunilor e x p e r i m e n t a l e d e l a
n o i î n c e a r c ă c a p o r t a l t o i u n n u m ă r d e 27 soiuri a u t o h t o n e d e g u t u i .
D u p ă d a t e l e d i n l i t e r a t u r ă (250), în c o n d i ţ i i d e secetă p r e l u n g i t ă g u t u i u l se c u l t i v ă
altoit pe păducel (Crataegus monogyna J a c q . ) .

F a z e l e de vegetaţie şi fructificare la gutui

F a z e l e d e v e g e t a ţ i e l a g u t u i î n c e p a p r o a p e c o n c o m i t e n t c u cele d e la m ă r şi p ă r , în
a d o u a d e c a d ă a lunii m a r t i e sau la î n c e p u t u l lunii aprilie. D e z n i u g u r i r e a şi înfrunzirea,
d u p ă c u m se c o n s t a t ă d i n t a b l o u l nr. 8, au l o c a p r o a p e în acelaşi i n t e r v a l c a şi la m ă r şi
păr. C ă d e r e a frunzelor la g u t u i are l o c însă m u l t m a i tîrziu, şi a n u m e p r i n n o i e m b r i e şi
decembrie.
F a z e l e de fructificare la g u t u i î n c e p însă c u o întirziere a p r e c i a b i l ă f a ţ ă d e celelalte
d o u ă specii s e m i n ţ o a s e . î n f l o r i r e a g u t u i u l u i are l o c d u p ă înflorirea m ă r u l u i , c u o întîrziere
de 15 —20 zile. P e r i o a d a înfloririi, în f u n c ţ i e d e soi şi c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e ale anului,
d u r e a z ă 8—12 zile.
Urmărind parcurgerea fazelor de vegetaţie şi a c e l o r d e fructificare d i n t a b l o u l
nr. 8, se c o n s t a t ă c ă între soiuri e x i s t ă d e o s e b i r i m i c i , c o n d i ţ i o n a t e atît d e particularită­
ţile b i o l o g i c e ale a c e s t o r a , c î t şi d e l o c a l i t a t e a u n d e se c u l t i v ă . L a acelaşi soi se înregistrează
deosebiri m i c i d e la u n a n la altul, p r o v o c a t e m a i m u l t d e c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e .
î n linii m a r i , p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e este m a i s c u r t ă în c î i n p i e şi m a i p r e l u n g i t ă în
z o n a dealurilor. L a soiurile a u t o h t o n e p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e e s t e d e a s e m e n e a m a i s c u r t ă
d e c î t la cele străine. D u p ă p r i m e l e b r u m e , frunzele c a d c o m p l e t la soiurile a u t o h t o n e , p o m i i
intrînd în iarnă c u l e m n u l ajuns la m a t u r i t a t e . A ş a se e x p l i c ă şi r e z i s t e n ţ a m a i m a r e l a g e r
a a c e s t o r a ; î n acelaşi t i m p , l a soiurile străine v e g e t a ţ i a se p r e l u n g e ş t e m u l t , p o m i i i n t r ă
in iarnă înfrunziţi, c u l e m n u l n e a j u n s la m a t u r i t a t e , d i n c a r e c a u z ă a c e s t e soiuri suferă
m a i des d e ger.
D u p ă c u m se c o n s t a t ă d i n d a t e l e e x p u s e , p e r i o a d a d e v e g e t a ţ i e , s o c o t i t ă d e la u m f l a r e a
m u g u r i l o r p î n ă la r e c o l t a r e a f r u c t e l o r ( c ă d e r e a f r u n z e l o r esto a n o r m a l ă la g u t u i ) , este d e
circa 7 luni. P e r i o a d a d e la înflorire p î n ă la r e c o l t a r e a f r u c t e l o r este d e a p r o a p e 5 luni.
D u p ă d a t e l e lui T. I. G o r i n ( 1 1 0 ) şi E. K o r d o n (150), p e n t r u p a r c u r g e r e a t u t u r o r f e n o -
fazolor d i n cursul unei p e r i o a d e d e v e g e t a ţ i e g u t u i u l n e c e s i t ă 3 3 5 0 — 3 510° d e c ă l d u r ă .
D e o b i c e i , fructele d e g u t u i a j u n g la m a t u r i t a t e a d o r e c o l t a r e la sfîrşitul lunii s e p t e m ­
brie - î n c e p u t u l lunii o c t o m b r i e ; în m o d c u r e n t se r e c o l t e a z ă în a d o u a sau a treia d e c a d ă
 608 ORIGINEA Şl PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE GUTUIULUI

a lunii o c t o m b r i e , d u p ă p r i m e l e b r u m e d e t o a m n ă . D u p ă datele din literatură, florile de

g u t u i rezistă p î n ă la —1,5° iar fructele p î n ă la —2,5° ( H O ) , deci m a i m u l t decît cele de m ă r
şi păr.

Comportarea soiurilor de gutui iu procesul polenizării

M a j o r i t a t e a a u t o r i l o r c o n s i d e r ă c ă soiurile d e g u t u i sînt autofertile. Cercetările între­

prinse la S t a ţ i u n e a e x p e r i m e n t a l ă din Salghir ( C r i m e e a ) au stabilit c ă autofertilitatea
n u este generală la t o a t e soiurile ( 1 1 0 ) . A s t f e l , la soiul B e r e c z k i prin a u t o p o l e n i z a r e s-au
o b ţ i n u t d e d o u ă o r i m a i m u l t e f r u c t e d e c î t î n cazul p o l e n i z ă r i i î n c r u c i ş a t e . D i n c o n t r ă ,
la g u t u i u l d e A n g e r s s-au o b ţ i n u t m a i m u l t e fructe în c a z u l p o l e n i z ă r i i c u p o l e n străin.
Cercetările întreprinse d e I n s t i t u t u l d e c e r c e t ă r i h o r t i - v i t i c o l e ( T . C . H . V . ) au scos
în e v i d e n ţ ă c ă u n e l e soiuri (Tîrzii d e D e l t ă , R u g i n i i d e D e l t ă şi F a l a D e l t e i ) leagă m u l t
m a i b i n e în c a z u l p o l e n i z ă r i i î n c r u c i ş a t e .
A c e s t e d a t e d e n o t ă c ă p r o b l e m a c o m p o r t ă r i i soiurilor d e g u t u i în p r o c e s u l polenizării
t r e b u i e să fie s t u d i a t ă m a i a m ă n u n ţ i t .
î n c e e a c e p r i v e ş t e c a l i t a t e a p o l e n u l u i , cercetările f ă c u t e la I . C . H . Y . d e I . С u p с i -
n e n с o a r a t ă c ă cele m a i m u l t e soiuri d e g u t u i au p o l e n b u n . A c e s t a g e r m i n e a z ă cel m a i
b i n e la t e m p e r a t u r a d e 1 8 — 2 0 ° într-o soluţie de 1 0 % zahăr, d u p ă 1 — 5 o r e , d u p ă c u m ur­
mează :

/o
Aurie de Deltă lt Л
Bereczki То - "
Campion . . . li
De Constantmopol îi~L% "
D e Huşi 30-52 „
D e Jariştea ^ " ™ "
De Moşna . t e к
u
Galbene moldoveneşti - °? »
Mălăieţe Î a q a "
Tîrzii d e D e l t ă fa ко "
Tomnatice î s — „

E p o c a maturităţii de c o n s u m a g u t u i l o r

D u p ă e p o c a d e m a t u r i t a t e a f r u c t e l o r , soiurile e x i s t e n t e astăzi în c u l t u r ă se clasifică

c o n v e n ţ i o n a l în 3 g r u p e :
— timpurii, c u c o a c e r e în p e r i o a d a d e la j u m ă t a t e a lunii a u g u s t p î u ă la j u m ă t a t e a
lunii s e p t e m b r i e ;
— semitimpurii, ale c ă r o r f r u c t e a j u n g l a m a t u r i t a t e din a d o u a j u m ă t a t e a lunii
s e p t e m b r i e p î n ă în a d o u a j u m ă t a t e a lunii o c t o m b r i e ;
— tîrzii, cu coacerea fructelor d u p ă decada a d o u a din luna octombrie.
D u p ă c u m se c o n s t a t ă d i n t a b l o u l nr. 9, p e r i o a d a m a t u r i t ă ţ i i d e c o n s u m a g u t u i l o r
î n c e p e p e la sflrşitul lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă l a î n c e p u t u l lunii aprilie. L a
cele m a i m u l t e soiuri a c e a s t ă p e r i o a d ă c o r e s p u n d e c u lunile n o i e m b r i e — d e c e m b r i e . P î n ă în
lunile i a n u a r i e — m a r t i e îşi p ă s t r e a z ă însuşirile g u s t a t i v e soiurile : B e r e c z k i , D e H u ş i , Gal­
b e n e m o l d o v e n e ş t i , A m i e d e D e l t ă , D e A f u m a ţ i , D o L e s k o w a t z şi D e M o ş n a .
 609

durata recol­
tării fructelor !

15-20.XI
X ; : :

1-5.XI
1-15.XI
15-20.Х

15-20.Х
XX
7 ö : г - - о d î ; Г 7 : : :

X-XI
со см
X J ; ; 1 1 : i г X
IO d

g О M О * Г 00 o> 00 ^ О 00 : 00 СЗ . O O J о : : о oi ; : О г- СМ СЗ О О)
: я
т) Я ь
Faze «к* fructificare

> > > >

's :з
>
> > oi > «
>
J» со > г~' > ^ ^ > d > > > >>>> > ?" > >
d
а. _о Г"» CC 1 oi 1 »*. \ ci 1 со d Г о 1 »
CJ
=С
„
1^ С (О л
С ! СЧ — СЧ
4
Ol d
Ol Ol
ОС тГ
г - Ol
oi
- " >- > — Ol > "~ >
! i : t i l l
7 7 7 7 7
с •-
1 1 - 1 - 1 1 - 1 -. со сз iO Г* Х> СО 1 11 1 ем см со
ев С w ^ <c ~ оо СЙ с : см см
l 4
Ol -т to л
со CM СМ см
в а
•~
3 > >
>
ВС
О СО d d 1 i o >>>-Л > > г : > .~ *^;> > >> > > > > >
>
:
Ol — л -с- о ос (> d
£ 1
1
CN ^ 1 . 1 00 1.0 СМ ГО см со to см т ем
С С Ю
см см CN
Z s; T C T
о M ГО CM 1 1 ^ 1 1 1 11 1 1
<-i тГ см со to
г- -ч см Г" 1
СМ см
ES Si СМ г*
г
' > > > > >
ta a= г-' -т - W СЗ ~. U :£ > > > > > ^ .
" . "7 d ri 00 . — :
t Cd CM CM CM ^ — Ol г* о" см" ci СЗ т - Ol см r>" d d о со" со с d со
см oi см i i *L. см OJ СМ см CM
01 OJ ст. СО СМ Т.
s
=> E
11 1 СМ СМ Ol 1- СО СЗ о 1 1
Ol я

О 00 ОЗ см —• г- о
TM — со см см
и О К : : : : : : : : :
"С с X ' - * - X X
•Я 3
'J u 1
я
X
в
u
3
>
-
d s >
го > ci — " 1 > ± > > i> > > >
Ţ со
g-g £ ~> > >
см С i — о
о см d
~ " —
СМ С- i oi oi о ci
N D г," с 1 ^ 00 1 1 см i - ОС
" •оT —
-i "7 7 в

о — о г- с.
см — Ol
>
ш
T-
*C > >. E
s Р- [> >
э ~. *" " 1
03
«
N
Я ас
В 2& Ь Ь Щ5« oi ~ —
r - i-^ CM
О
~-
СО см
i - см
Ol
г-
.X 1
СЗ Ol со см d
— ч-' oi cî 1 -т
г: «-< см — см W с -т oi 1 1 1 1 1 1 СО
g
S CM О X г - CN W тг — с СЗ ю «-> 11 1
> -о го CM Ol — Ol _ см — " CN
в
—
с.
M
- l i ci се d d "7
i- • — ut — CM —
d Td t ю" in 1 :
з •? oi с
с
el 1 111 16 7 T T "î w i l l ' .
CM iC
1 1 ет
CM 00 —
1 - 1
1
d d ОС" m"
с 3
E r- te О T — to О Т ч- "Ч- 00 СМ ем г -
р lO TT
с с CM г-"
с Ol —
о Л С r> 00 ст. ю «о г- ее ел •ССО Г» 00 оз UO о г- 4
СО Г - 00 СЗ « П О Г> M cr­
и С ю in ю ю m iO л л л л ю ю о in щ л ю о 10 «Л lO iO in
е г г г г г - . Г Т. Г- Г" a es es а а Ol СЗ СЗ СЗ СЗ СЗ СЗ СЗ : :
= СЗ СЗ Ci :
< Ci
г
р я СЗ я
а S а
с S3
d É = . Сг>
m
"я А "I 3
W uffl
; : CC
"3 — - -
и è
О 1 «в i ш
о
2 3 • I £ щ
1 If
i с » ~5 X S
о
cj CC
s a -Я KG

V Q Q
"о ç п
3 с о
• «у С •с а
fil и о
о я
E Е 1 с
BJ
N '5; Я
s
о а о
H
D
f- Q
Û
73 К О
m
610

Tabloul nr. V

Epoca maturiluUi.de consum a gutuilor

 COMPOZIŢIA CHIMICA Şl ÎNSUŞIRILE TEHNOLOGICE 1,1 I

C o m p o z i ţ i a chimicii şi însuşirile t e h n o l o g i c e ale g u t u i l o r

D i n analizele e f e c t u a t e d e I . F . R a d u , I u l i a n a P â n d e l e şi G e o г g e t a
E n ă c h e s e u ( 2 2 9 ) rezultă c ă l i m i t e l e d o v a r i a ţ i e (la % ) a c o m p o n e n t e l o r c h i m i c e la
maturitatea d o c o n s u m , p e n t r u soiurile de g u t u i c u l t i v a t e la n o i sînt u r m ă t o a r e l e :

apă 77,18-85,89
zahăr total 6,69-13,34
aciditate totală 0,59— 1,75
substanţe tanoide 0 , 1 9 — 0,50
substanţe pectice 0,55 — 1,12
proteine brute 0,26— 0,95
substanţe minerale (cenuşă) 0,28— 0,49
alcalinitatea cenuşei 2 , 4 0 — 7,20
a c i d a s c o r b i c ( v i t a m i n a C) 8,28—34,02 m g
zahăr : aciditate 5,57—20,70
valoarea energetică 5 6 , 4 4 — 8 3 , 6 9 cal

D u p ă c u m se c o n s t a t ă din t a b l o u l nr. 1 0 , c o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a g u t u i l o r v a r i a z ă
î n funcţie d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e , l o c u l d e c u l t u r ă , c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e ale a n u l u i
şi soi.
A s t f e l , c o n ţ i n u t u l în zahăr t o t a l v a r i a z ă între 5 , 6 9 % la soiul M ă i ă i e ţ e şi 1 3 , 3 4 %
la soiul T u r c e ş t i ; spre d e o s e b i r e d o soiurile a u t o h t o n e , la cele străine l i m i t e l e d o v a r i a ţ i e
sînt m u l t m a i restrînse (8,53 — 1 1 , 0 4 % ) . C o n ţ i n u t u l m a x i m în z a h ă r al s o i u r i l o r străine
este d e p ă ş i t d e soiurile a u t o h t o n e T u r c e ş t i (11,40 — 1 3 , 3 4 % ) şi D e H u ş i ( 1 2 , 2 5 — 1 2 , 9 0 % ) .
A c i d i t a t e a g u t u i l o r v a r i a z ă în l i m i t e destul d e m a r i , şi a n u m e 0 , 5 9 % şi 1 , 7 6 % l a
soiul D e H u ş i . L i m i t e l e acestei variaţii sînt m a i m i c i l a soiurile străine ( 0 , 7 0 — 1 , 3 4 % ) .
C o n ţ i n u t u l în s u b s t a n ţ e t a n o i d e la soiurile a u t o h t o n e v a r i a z ă î n t r e 0 , 1 9 % ( D e J a -
riştea) şi 0 , 5 6 % ( T u r c e ş t i ) ; la soiurile străine a c e s t c o n ţ i n u t v a r i a z ă n u m a i î n t r e 0 , 1 9 %
( D e L e s k o w a t z ) şi 0,35 % ( D e C o n s t a n t i n o p o l ) .
C a u r m a r e a v a r i a ţ i i l o r m a i m a r i ale c e l o r trei c o m p o n e n t e h o t ă r î t o a r e p e n t r u g u s t
— zahăr, a c i d i t a t e şi s u b s t a n ţ e t a n o i d e — soiurile a u t o h t o n e sînt f o a r t e diferite d i n p u n c t u l
d e v e d e r e al însuşirilor g u s t a t i v e (39).
C o n ţ i n u t u l în s u b s t a n ţ e p e c t i c e v a r i a z ă , la soiurile a u t o h t o n e , î n t r e 0 , 5 5 % ( M ă i ă i e ţ e )
şi 1 , 1 3 % ( D e M o ş n a ) ; la soiurile străine a c e s t c o n ţ i n u t v a r i a z ă m a i p u ţ i n , şi a n u m e î n t r e
0 , 6 1 % ( C a m p i o n ) şi 0 , 7 9 % ( D e L e s k o w a t z ) .
D a t o r i t ă c o n ţ i n u t u l u i r i d i c a t în s u b s t a n ţ e p e c t i c e , soiurile a u t o h t o n e T o m n a t i c e i
D o Huşi, D o Moşna, Turceşti, constituie o materie primă valoroasă pentru prepararea
d u l c e ţ e i , peltelei, m a r m e l a d e i şi a l t o r p r o d u s e , Sntiucît f a v o r i z e a z ă o b u n ă gelificare
a acestora.
C o n ţ i n u t u l în p r o t e i n e b r u t e v a r i a z ă î n t r e 0,26 % ( M ă i ă i e ţ e ) şi 0,59 % (Tomnatice)
la soiurile a u t o h t o n e şi î n t r e 0 , 3 3 % ( C a m p i o n ) şi 0 , 4 8 % ( D e L e s k o w a t z ) la soiurile străine.
C o n ţ i n u t u l g u t u i l o r în s u b s t a n ţ e m i n e r a l e ( c e n u ş ă ) o s t e m a i r i d i c a t d e c î t la m e r e şi
p e r e şi v a r i a z ă la soiurile a u t o h t o n e între 0 , 2 8 % ( D e M o ş n a ) şi 0 , 5 5 % ( T u r c e ş t i ) şi între
0 , 2 8 % ( C a m p i o n ) şi 0 , 4 9 % ( D e P o r t u g a l i a ) la soiurile străine.
C o n ţ i n u t u l în v i t a m i n a С la g u t u i are limite d o v a r i a ţ i e m u l t m a i m a r i la soiurile
a u t o h t o n e , şi a n u m e între 8,28 m g % ( D o M o ş n a ) şi 34,02 m g % ( M ă i ă i e ţ e ) , d e c î t la soiurile
străine la care v a r i a z ă î n t r e 11,90 m g % ( D o L e s k o w a t z ) şi 2 3 , 5 0 m g % ( B e r e c z k i ) .
 G12 ORIGINEA ŞI PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE ALE GUTUIULUI

Tabloul nr. 10

Compozlfia chimica а unor soluri de gutui cultivate In R.P.R.

In grame la 10C g substanţă proaspătă

Recol­ acidi­ vita­
Solul Localitatea ta prote­ zahăr :
zahăr tate tano- pec­ mina
anului apă ine cenuşă acidi­
total (acid ide tine С
brute tate
malic) mg%

Galbene moldo­ Huşi 1953 83,23 8,98 0,87 0,40 0,74 0,31 0,40 11,20 10,32
veneşti
De Ploieşti Podeni 1954 85,26 8,21 0,75 0,26 0,76 0,35 0,45 16,00 11,61
De Jariştea Jariştea 1954 83,42 10,44 1,16 0,19 0,74 0,41 0,45 15,60 9,00
** ** 1955 84,22 9,61 1,10 0,22 0,71 0,44 0,46 18,76 9,71
Tomnatice Yalea-Călugărească 1954 82,64 9,09 1,63 0,21 0,80 0,59 0,30 — 5,57
»> »» 1955 82,18 10,07 1,65 0,33 0,82 0,46 0,35 17,47 6,08
M
Pufoase »» »» 1954 85,05 7,88 0,63 0,22 0,78 0,35 0,48 12,50
-

Ruginii de Deltă
»>
Ceatalchioi
»» 1955
1954
86,44
82,11
6,78
10,80
0,48
1,19
0,27
0,39
0,69
0,64
0,38
0,38
0,42
0,40
_
15,30
12,83
14,87
9,07
Mălăieţe Chilia-Vechc 1954 85,88 5,69 0,85 0,26 0,55 0,26 0,42 34,02 6,69
Tîrzii de Deltă »» »» 1954 84,89 8,89 0,87 0,27 0,61 0,45 0,43 24,70 10,76
De Huşi Valea-Schitului 1953 81,28 12,25 0,59 0,44 0,82 — 0,35 28,90 20,70
1954 79,08 12,90 1 ,7(1 0,28 0,76 0,57 0,38 7,30
»> M
»>
Huşi
>*
1954
1955
80,70
81,83
12,46
10,55
1,15
1,05
0,28
0,28
U,73
11.72
0,47
0,51
0,45
0,40
_
16,40
12,40
10,83
11,75
ti »•
De Moşna Moşna 1954 83,67 10,16 1,39 0,23 1,13 0,38 0,28 16,40 7,30
»» J» 1955 81,87 10,59 1,46 0,26 0,99 0,45 0,44 8,28 7,24
Turceşti Baia-Mare 1953 81,62 11,40 0,79 0,35 0,81 0,38 0,39 — 14,40
к »» 1954 79,14 13,34 1,75 0,56 0,90 0,43 0,55 17,80 7,62
Bereczki Valea-Călugărească 1954 81,92 11,04 1,34 0,22 0,74 0,42 0,42 23,50 8,23
я »» 1955 82,79 10,09 1,03 0,28 0,65 0.3G 0,41 15,65 10,52
Campion Valea-Scheii 1954 83,29 9,20 1,20 0,23 0,69 0,33 0,28 18,00 7,13
1955 83,64 10,36 1,20 0,26 0,61 0,35 0,40 23,25 8,89
De Constantinopol Ploieştit 1954 83,00 9,22 0,70 0,35 0,78 0,37 0,44 18,00 13,10
>» 1955 84,78 9,73 0,83 0,25 0,70 0,43 0,42 19,89 11,69
De Leskowatz Moşna 1954 85,89 9,09 0,92 0,19 0,79 0,48 0,34 15,60 9,87
1955 84,90 8,53 0,77 0,20 0,68 0,41 0,37 11,90 11,26
De Portugalia Copăccni 1954 83,33 9,65 1,01 0,37 0,71 0,36 0,49 12,70 9,59

R a p o r t u l z a h ă r : a c i d i t a t e v a r i a z ă între l i m i t e l e 5,57 ( T o m n a t i c e ) şi 2 0 , 7 0 ( D e H u ş i )
la soiurile a u t o h t o n e şi între 7,13 ( C a m p i o n ) şi 1 3 , 1 0 ( D e C o n s t a n t i n o p o l ) la cele străine.
D i n c a u z a lipsei d e s u c u l e n t ă , a a c i d i t ă ţ i i r i d i c a t e , a astringenţei şi m a i ales din c a u z a
c o n ţ i n u t u l u i r i d i c a t în s c l e r e i d e , f r u c t e l e u n u i n u m ă r m a r e d e soiuri nu se p r e t e a z ă p e n ­
tru c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă .
P r i n t r e soiurile b u n e p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă l o c u l d e frunte îl o c u p ă :
D e Ploieşti, Bereczki, Campion, D e Constantinopol, D e Jariştea, D e Huşi, D e Leskowatz,
D e M o ş n a , D o P o r t u g a l i a , G a l b e n e m o l d o v e n e ş t i , M ă l ă i e ţ e , R u g i n i i de D e l t ă ; celelalte s o ­
iuri se p r e t e a z ă m a i p u ţ i n în a c e s t s c o p .
C a u m a r e a c o n ţ i n u t u l u i r i d i c a t î n a c i d i t a t e , g u t u i l e n u se f o l o s e s c p e n t r u uscat ;
a v î n d u n c o n ţ i n u t r i d i c a t în s u b s t a n ţ e p e c t i c e , ele c o n s t i t u i e însă o m a t e r i e p r i m ă f o a r t e
v a l o r o a s ă p e n t r u p r e g ă t i r e a dulceţii, compotului, peltelei şi marmeladei ; p r o d u s e l e res­
p e c t i v e se f a b r i c ă numai din gutui sau in amestec c u alte f r u c t e c ă r o r a le î m p r u ­
mută aroma lor.
î n afară d e f r u c t e , în B . S . S . A r m e a n ă p e n t r u f a b r i c a r e a d u l c e ţ i i se folosesc şi p e t a l e l e
florilor.
S e m i n ţ e l e d e g u t u i se f o l o s e s c în p r i m u l r î n d p e n t r u o b ţ i n e r e a de puieţi portaltoi.
î n afară d e a c e a s t a , s u b s t a n ţ a m u e i l a g i n o a s ă , c a r e se e x t r a g e d i n t e g u m e n t e l e s e m i n ţ e l o r ,
se f o l o s e ş t e în m e d i c i n ă şi în i n d u s t r i a t e x t i l ă .
 OBIECTIVE PENTRU S E L E C Ţ I A SOIURILOR
D E G U T U I C U L T I V A T E ÎN R.P.R.

C u t o a t e c ă g u t u i u l a fost l u a t î n c u l t u r ă d e m u l t t i m p , fructele a c e s t e i s p e c i i ,
m a i ales s u b r a p o r t calitativ, a u fost a m e l i o r a t e r e l a t i v p u ţ i n p î n ă î n p r e z e n t . î n t r -
a d e v ă r , soiurile d e g u t u i din c u l t u r ă c o n ţ i n î n c ă m a r i c a n t i t ă ţ i d e s c l e r e i d e , au p u l p a
aşchioasă, astringentă şi d e cele m a i m u l t e ori lipsită d e s u c u l e n t ă , aproaţie la fel c a
şi fructele g u t u i l o r sălbatici.
R e z u l t a t e c e v a m a i b u n e s-au o b ţ i n u t p î n ă în p r e z e n t în c e e a c e p r i v e ş t e m ă r i m e a ,
d e c i şi g r e u t a t e a fructelor. D a c ă fructele g u t u i l o r s ă l b a t i c i a j u n g p î n ă la m a x i m u m 200 g
g r e u t a t e , fructele soiurilor c u l t i v a t e c î n t ă r e s c d e l a 5 0 0 — 1 000 g ( C a m p i o n ) p î n ă l a
1 5 0 0 — 2 000 g ( B e r e c z k i , D e L e s k o w a t z şi altele) ; î n C a u c a z se î n t î l n e s c u n e l e soiuri ale
c ă r o r fructe a j u n g chiar p î n ă la 2 500 g g r e u t a t e ( K i ş ) .
P r i n a m e l i o r a r e g r e u t a t e a f r u c t e l o r p o a t e fi m ă r i t ă şi m a i m u l t . î n acest s c o p g u t u i u l
c o m u n t r e b u i e încrucişat c u u n e l e soiuri alo g u t u i u l u i j a p o n e z (Chaenomeles japoniea L i n d . )
şi c u g u t u i u l c h i n e z e s c (Chaenomeles sinensis ( T h u i x ) K o e c h n e . ) , c a r o p r o d u c f r u c t e p î n ă
la 3—4 k g î n g r e u t a t e .
î n m o m e n t u l d e faţă n u se p u n e însă p r o b l o m a sporirii d i m e n s i u n i l o r şi g r e u t ă ţ i i
fructelor, ci în p r i m u l r î n d a î m b u n ă t ă ţ i r i i calităţii p u l p e i . P e a c e a s t ă linie se p o t o b ţ i n e
î n c ă î m b u n ă t ă ţ i r i substanţiale în c e e a c e p r i v e ş t e f r ă g e z i m e a p u l p e i , o a r m o n i e m a i b u n ă
între zahăr şi a c i d i t a t e , c o n ţ i n u t m a r e în a c i d a s c o r b i c , s u b s t a n ţ e p e c t i c e e t c . T o t atît
de i m p o r t a n t ă este şi însuşirea d e a se p ă s t r a o p e r i o a d ă m a i l u n g ă , fără a p i e r d e d i n
calităţile g u s t a t i v e şi e l e m e n t e l e n u t r i t i v e . A m e l i o r a r e a c a l i t a t i v ă a p u l p e i se a ş t e a p t ă
în special d e la încrucişarea g u t u i u l u i c u p ă r u l şi m ă r u l .
î n al d o i l e a r î n d se u r m ă r e ş t e sporirea rezistenţei p o m i l o r la g e r şi s e c e t ă . î n v e d e r e a
sporirii rezistenţei la ger a g u t u i u l u i , se î n c r u c i ş e a z ă soiurile v a l o r o a s e din c u l t u r ă c u tipurile
l o c a l e , s u b s p o n t a n e sau c u g u t u i u l d o n o r d creat d o T . V . Micrurin.
Soiuri n o i , rezistente la secetă, ger şi soluri salinizato, se p o t c r e a şi în u r m a
însămînţării în c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e a s e m i n ţ e l o r o b ţ i n u t e din p o l e n i z a r e a n a t u r a l ă .
 CLASIFICAREA S O I U R I L O R DE G U T U I

î n t r u c î t soiurile d e g u t u i aflate în c u l t u r ă se a s e a m ă n ă m u l t î n t r e ele d u p ă f o r m ă ,

c u l o a r e , calitatea p u l p e i şi d u p ă p e r i o a d a m a t u r i t ă ţ i i d e c o n s u m , n u au e x i s t a t p r e o c u p ă r i
p e n t r u clasificarea l o r (318).
î n p r a c t i c ă soiurile se d e o s e b e s c d u p ă e p o c a m a t u r i t ă ţ i i şi d u p ă f o r m a fructelor.
D u p ă acest din u r m ă criteriu, g u t u i l e se î m p a r t în :

— sferic-turtite sau maliforme (De Constantinopol) ;

— s f e r i c e sau globuloase (De Afumaţi) ;
— cilindrice ( B u g m i i de Deltă).
— conic-trunchiate sau piriforme (Campion, D e Jariştea).
S O I U R I L E D E G U T U I P R O P U S E ÎN S O R T I M E N T E L E
DE P E R S P E C T I V Ă D I N R.P.R.

î n livezile din B . P . R . se c u l t i v ă c î t e v a soiuri străine d e g u t u i ( B e r e c z k i , C a m p i o n ,

D e C o n s t a n t i n o p o l , D c L e s k o w a t z , D e P o r t u g a l i a ) şi f o a r t e m u l t e soiuri a u t o h t o n e . S o i u r i l e
străine sînt r ă s p î n d i t e a p r o a p e în t o a t e b a z i n e l e p o m i c o l e , m a i ales în z o n a d e a l u r i l o r
j o a s e şi î n l o c u r i l e a d ă p o s t i t e u n d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă sînt m a i f a v o r a b i l e .
A p r o a p e t o a t e soiurile a u t o h t o n e au n u m a i i m p o r t a n ţ ă l o c a l ă ; u n e l e , c a cele d i n
D e l t a D u n ă r i i , sînt cantonate n u m a i p e l u n c a i n u n d a b i l ă şi p e g r i n d u r i l e de p e b r a ţ u l
Chilia. F i i n d f o r m a t e în c o n d i ţ i i speciale d e c l i m ă u m e d ă , soiurile r e s p e c t i v e , d u p ă c u m se
c o n s t a t ă d i n t a b l o u l nr. 1 1 , a u fost p r o p u s e p e n t r u v i i t o r n u m a i î n r e g i u n e a a X l - a —
L u n c a inundabilă şi D e l t a Dunării.
Soiurile D e Moşna, D e Huşi, Galbene m o l d o v e n e ş t i , D e r i o i e ş t i şi altele, fiind
f o r m a t e în c o n d i ţ i i m a i p u ţ i n f a v o r a b i l e , c u v e r i c ă l d u r o a s e şi ierni c u ger şi v î n t u r i puter­
n i c e , a u fost r a i o n a t e în m a i m u l t e b a z i n e p o m i c o l e din ţ a r ă .
î n v i i t o r u r m e a z ă să se a t r i b u i e p e n t r u g u t u i cele m a i m a r i suprafeţe î n p o d g o r i i ,
u n d e şi în p r e z e n t d ă cele m a i b u n e r e z u l t a t e .
î n r e g i u n e a a V l - a — D e a l u r i l e din sud-estul T r a n s i l v a n i e i — şi în r e g i u n e a a I X - a
— C î m p i a Transilvaniei — gutuiul v a a v e a o r ă s p î n d i r c l i m i t a t ă , n u m a i în l o c u r i l e a d ă ­
postite, cu microclimă favorabilă.
 616

Tabloul nr. 11

rtolniiurr» xolurllnr de gutui i u l l . P . I i . . pe regiuni pomteole

Regiunea Regiunea Regiunea

a V-a a Vll-a Regiunea Beglunea a XI-a
Begiunea Begiunea Begiunea Regiunea Bcgiunca Regiunea
Dealurile Cimpia a IX-a a X-a Lunca
a M- 1 a III-a a IV-a a Vl-a a VHI-a
Denumirea sc lului din sud- Banatu­ Cimpia Bărăganul inunda­
Subcarpa­ Dealurile Dealurile Subcarpa­ Cimpia f olinele
cstul lui, Crişu- Transil­ Şi bil a şi
tica meri­ de vest de nord tică de est Dunării Moldovei
Transil­ rilor şi a vaniei Dobrogea Delta
dională vaniei Someşului Dunării

De Constantinopol с с с С
Buginii de Deltă
- - В
De Jariştea в в с в
Campion с с С
Gltuite
с В
De Portugalia в в с с
Bereczki в в в в в в в В
De Huşi в в в в в с в В
Galbene moldoveneşti в в в в с в в в С
Aurie de Deltă В
в в в
De A f u m a ţ i в с в с с В
с с В
Fala Deltei
De Leskowatz в в с с
De Moşna в в в в в с в г В

Я 7 7 5 5 2 4 4 4
Soiuri de bază . . . .
2 3 3 1 1 4 5 1 1 3
,, ,, completare .
Încercare . , 4 1 1 1 1 1

14 11 11 6 2 g 8 S 2 7 4
Total
SOIURI DE GUTUI RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVĂ
 DE C O N S T A N T I N O P O L

S i n o n i m e : nu бе c u n o s c

Origine. N u sc c u n o a ş t e e x a c t p r o v e n i e n ţ a a c e s t u i soi ; se p r e s u p u n e a fi o r i g i n a r
din Turcia.

R ă s p î n d i r e . Se întîlneşte c a p o m răzleţ în grădinile d e lîngă case sau în l i v e z i l e m a r i

în a m e s t e c cu alte soiuri, m a i des î n R e g i u n i l e B u c u r e ş t i , P l o i e ş t i , B a c ă u , M a r a m u r e ş ,
D o b r o g e a şi destul d e f r e c v e n t în D e l t a D u n ă r i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l , d e v i g o a r e m i j l o c i e , însă l o n g e v i v , so î n m u l ţ e ş t e p r i n altoire şi lăstari înră­

d ă c i n a ţ i , c r e s c u ţ i la b a z a tulpinii. P r e f e r ă solurile fertile, b i n e l u c r a t e şi a d ă p o s t i t e . E s t e
destul d e rezistent l a secetă, însă este sensibil la ger şi u ş o r a t a c a t d e b o l i şi d ă u n ă t o r i ,
m a i ales în anii s e c e t o ş i .
î n f l o r e ş t e în a d o u a d e c a d ă a lunii m a i .
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 3—4 ani şi p r o d u c e a p r o a p e în fiecare a n ; u n p o m în v î r s t a
d o 1 0 — 1 2 ani d ă 6 0 - 1 2 0 k g fructe anual.
F r u c t e l e sînt u n i f o r m e , f r u m o a s e , d e calitate b u n ă , c u g u s t şi a r o m ă p l ă c u t e , c a r a c t e ­
rizate p r i n t r - u n r a p o r t f a v o r a b i l î n t r e zahăr ( 9 , 2 2 — 9 , 7 3 % ) , a c i d i t a t e ( 0 , 7 0 — 0 , 8 3 % ) ,
t a n o i d e ( 0 , 2 5 - 0 , 3 5 % ) , p e c t i n e ( 0 , 7 0 — 0 , 7 8 % ) şi p r o t e i n e ( 0 , 3 7 — 0 , 4 3 % ) ; c o n ţ i n u t u l î n
v i t a m i n a С este foarte r i d i c a t şi v a r i a z ă între 18,00 şi 19,89 m g % , iar v a l o a r e a e n e r g e t i c ă
a fructelor este d o 68,00 c a l . F r u c t e l e se d e s p r i n d f o a r t e u ş o r de p o m şi n u sînt r e z i s t e n t e
la p ă s t r a r e . Se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l în stare proaspătă, c î t şi p e n t r u p r e l u c r ă r i în
industria a l i m e n t a r ă .
Calităţi : p r o d u c ţ i a regulată şi a b u n d e n t ă a p o m u l u i , p r e c u m şi calitatea b u n ă a
fructelor.
Defecte : c ă d e r e a înainte d o r e c o l t a r e , sonsibilitatoa la b o l i şi d ă u n ă t o r i , p r e c u m şi
d u r a t a scurtă de păstrare a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e înălţimea d o 3 — 4,5 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u
s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , care se d e s f a c e în p l ă c i d o m ă r i m e m i j l o c i e .
Coroana — sferic-turtită, rară, c u d i a m e t r u l d e 4—5 m (fig. 1 8 8 ) .
620 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Hamurile de schelet — în n u m ă r d e 3 — 4 , c u u n g h i u r i d e ramificare d e 4 5 — 6 0 ° , c u

s c o a r ţ a de c u l o a r e a s e m ă n ă t o a r e c u c e a a trunchiului şi c u lenticele v i z i b i l e , aşezate în
grupuri.
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin măciulii g r o a s e , dispuse neregulat.
Lăstarii — s u b ţ h î , p u b e s c e n ţ i , d o c u l o a r e cenuşie şi c u lenticele c a s t a n i i .

Fig. 188. — De Constantinopol.

Mugurii — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , turtiţi, lipiţi d e lăstar, p u b e s c e n ţ i p e margini

şi l a vb'f.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c b , a v î n d 8 0 — 8 5 m m l u n g i m e şi 3 5 — 6 4 m m l ă ţ i m e , o v a t e ,
c u m a r g i n i l e î n t r e g i , d o c o n s i s t e n ţ ă p i o l o a s ă , p u t e r n i c p u b o s c e n t e p e faţa inferioară, c u
n e r v u r i l e p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e r o z - v i o l a c e e . P e ţ i o l u l d e m ă r i m e m i j l o c i e , subţire, fin
p u b e s c e n t , d e c u l o a r e v e r d e , c u n u a n ţ ă r o z - v i o l a c e e la b a z ă .
Florile — m i c i sau m i j l o c i i , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z - a l b u r i e , c u n u a n ţ e d e v i o l e t
f a z a de deschidere a florilor.
 PLANŞA XLVII

De Constantinopol.
 DE CONSTANTINOPOL t;vi

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i o , H = 66 — 75 m m şi D = 7 3 — 8 9 m m ; greu­

tatea de 2 2 0 — 3 7 5 g.
Forma — m a l i f o r m ä sau aproape sferic-turtită, cu suprafaţa vălurată din cauza
c o a s t e l o r c a r e se f o r m e a z ă în c a v i t a t e a calicială şi se c o n t i n u ă p î n ă î n c e a pedunculară
(pl. XLVII).
Culoarea — la r e c o l t a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , iar m a i tîrziu d e v i n o g a l b e n ă - a u r i e , c u e x ­
c e p ţ i a l o c u r i l o r m a i a d î n c i t e u n d e se m e n ţ i n e v e r d e .
Eamura de inserţie a fructului — scurtă, d e g r o s i m e m i j l o c i e , lignificată, d o c u l o a r e
b r u n ă - c e n u ş i e şi p u b e s c e n t ă , foarto slab prinsă d e fruct, d i n c a r e c a u z ă la m a t u r i t a t e se
desprinde uşor.
Cavitatea pedunculară — largă, p o t r i v i t d e a d î n c ă , u n e o r i superficială, c u m a r g i n i l e
n e r e g u l a t e d i n c a u z a u m e r i l o r p r o e m i n e n ţ i , c u pereţii p u b e s c e n ţ i şi c u p u ţ i n ă r u g i n ă în
jurul pedunculului.
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , deschis, f o r m a t d i n sepale m i c i , p u b e s c e n t e , răsfrînte
în afară.
Cavitatea calicială — î n g u s t ă , p o t r i v i t d e a d î n c ă , c u m a r g i n i l e o n d u l a t e , c u pereţii
de c u l o a r e v e r z u i e , m a i p u b e s c e n t ă d e c î t restul fructului.
Pieliţa — n e t e d ă , a c o p e r i t ă c u o p u b e s c e n t ă c a r e se şterge u ş o r la m a t u r i t a t e c î n d
fructul d e v i n e l u c i o s .
Cavitatea subcalicială — largă, în f o r m ă d o U sau c i l i n d r i c ă ; e t a m i n e l e c u aşezare
inferioară.
Inima — m a r e , î n f o r m ă d e c e a p ă , a ş e z a t ă m a i m u l t spre c a l i c i u , b i n e delimitată
de sclereide.
Lojile — m a r i , largi, c u pereţii albi, c u a s p e c t catifelat, c o n ţ i n î n d fiecare c î t e 5 —
— 10 s e m i n ţ e .
Seminţele — m i c i , a s c u ţ i t e la v î r f şi t u r t i t e , d e c u l o a r e c a f e n i e d e s c h i s .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă l a r g ă .
Pulpa — g a l b e n ă - a u r i e , p o t r i v i t d e s u c u l e n t ă , c u g u s t d u l c e - a c r i ş o r şi a r o m ă fină.
Maturitatea de consum — d e l a sflrşitul lunii s e p t e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sflr­
şitul lunii n o i e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . D e C o n s t a n t i n o p o l , fiind u n soi v a l o r o s , se r e c o m a n d ă atît p e n t r u

g r ă d i n i l e d o l î n g ă c a s e , cît şi p e n t r u l i v e z i l e m a r i . E s t e r a i o n a t c a soi d o c o m p l e t a r e în
regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I l - a — D e a l u r i l e d e v e s t , a I H - a — D e a l u r i l e
de n o r d , a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц с е н т я б р я — н о я б р ь .
П р о и с х о ж д е н и е э т о г о с о р т а т о ч н о н е и з в е с т н о . В P H P о н , в е р о я т н о , б ы л завезен
из Т у р ц и и ; о н и з в е с т е н и к у л ь т и в и р у е т с я п о ч т и в о всей с т р а н е и в о с о б е н н о с т и в
Молдове, Мунтении и Дунайской Дельте.
622 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и э к с п о ­
зиции; у с т о й ч и в о е к морозам и засухе, н о чувствительное к болезням н вредителям;
плодоносит рано, регулярно и обильно.
Плод — с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , имеет ф о р м у я б л о к а или о к р у г л о -
п р и п л ю с н у т ы й с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю из-за в ы д а ю щ и х с я и о к р у г л е н н ы х р е б е р ;
золотисто-желтого цвета; мякоть светло-желтая, довольно сочная с кисловато-
сладким в к у с о м и нежным ароматом; довольно хорошего качества.

EÉSTJME

Maturité — fin s e p t e m b r e — f i n n o v e m b r e .
V a r i é t é d ' o r i g i n e i n c e r t a i n e , p r é s u m é e i n t r o d u i t e d a n s la E . P . R o u m a i n e de la
T u r q u i e ; c o n n u e et c u l t i v é e d a n s p r e s q u e t o u t le p a y s e t s u r t o u t e n M o l d a v i e , e n V a l a -
c h i e et d a n s la r é g i o n d u d e l t a d u D a n u b e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif, e x i g e a n t q u a n t a u sol et à l ' e x p o s i t i o n ,
résistant a u x fortes gelées e t à la sécheresse, sensible a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s e t
aux insectes. Fructification hâtive, abondante et régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , m a l i f o r m e o u sphérique a p l a t i , à surface o n d u l é e ,
d u e a u x c ô t e s p r o é m i n e n t e s e t arrondies ; j a u n e d ' o r . Chair d ' u n j a u n e blafard, assez
j u t e u s e , à s a v e u r d o u c e - a i g r e l e t t e , f i n e m e n t a r o m a t i q u e . D ' a s s e z b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of September - end of November.

Variety of uncertain origin, presumably made in the Rumanian Turkey; known and cultivated in almost
all countries, especially in Moldavia, Wallachia and in the Danube Delta region.
Tree – medium vigour, long-life, demanding as to soil and exposure, resistant to frosts and drought,
susceptible to fungal diseases and insects. Fruiting early, abundant and regular.
Fruit – medium or above medium, or spherically flattened, corrugated surface due to the ribs prominent
and rounded, yellow gold. Flesh pale yellow, very juicy, sweet-tart flavour, fine aroma. Fairly good quality.
 RUGINII DE DELTĂ

S i n o n i m e : n u se cunosc.

Origine : S o i a u t o h t o n , originar d e pe grindurile din D e l t a Dunării.

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t şi c u l t i v a t în g r ă d i n i l e d o l î n g ă c a s e sau p e grinduri în
l o c a l i t ă ţ i l e : G o r g o v a , C e a t a l c h i o i , P ă t l ă g e a n c a şi C h i l i a - V e e h e d i n D e l t a D u n ă r i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , trăieşte d e s t u l d e m u l t şi se î n m u l ţ e ş t e p r i n b u t a ş i şi m a r c o t e ;
preferă c o n d i ţ n l e d e c l i m ă şi sol d i n D e l t a D u n ă r i i şi este rezistent la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i ,
înfloreşte în prima decadă a lunb mai.
P r o d u c e a b u n d e n t m fiecare an ; u n p o m în v î r s t a d o 1 2 — 1 4 a n i d ă 0 0 — 1 0 0 k g f r u c t e
anual.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă şi se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n r a p o r t a r m o n i o s î n t r e
zahăr ( 1 0 , 8 % ) şi a c i d i t a t e ( 1 , 1 9 % ) şi u n c o n ţ i n u t r i d i c a t în s u b s t a n ţ e t a n o i d e ( 0 , 3 9 % ) ,
v i t a m i n a С (12,83 m g % ) , s u b s t a n ţ e p e c t i c e ( 0 , 6 4 % ) şi c e l u l o z a ( 1 , 1 0 % ) . C o n ţ i n u t u l în
p r o t e i n e este n o r m a l , de 0,38 % . Se ţin b i n e p e p o m şi sînt rezistente la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .
Cu t o a t e c ă sînt destul d e b o g a t e în sclereide, d a t o r i t ă g u s t u l u i d u l c e a g - v i n u r i u , p l ă c u t ,
fructele se f o l o s e s c p e scară l a r g ă p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă ; f i i n d b o g a t e î n
p e c t i n e , fructele r e p r e z i n t ă în acelaşi t i m p şi o m a t e r i e p r i m ă v a l o r o a s ă p e n t r u i n d u s t r i a
abmentară.
Calităţi : v i g o a r e a d e o s e b i t ă , rezistenţa la b o l i şi d ă u n ă t o r i , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă a
p o m u l u i şi păstrarea t i m p î n d e l u n g a t a f r u c t e l o r .
Defecte : numărul mare de sclereide.

POMUL

î n stare liberă creşte c a a r b u s t o i d ; în p e p i n i e r ă se f o r m e a z ă c a p o m , c a r e a t i n g e înăl­

ţ i m e a de 4 — 5 m , a v î n d t r u n c h i u l de î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e
închis, care se desface în p l ă c i n e u n i f o r m e .
624 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Coroana — g l o b u l o a s ă , turtită, răsfirată, c u u n d i a m e t r r u d e 3—4 m (fig. 1 8 9 ) .

Hamurile, de schelet — d e g r o s i m e şi l u n g i m e m i j l o c i i , d r e p t e , rar arcuite, c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e cenuşie î n c h i s , c u lenticele r ă s p î n d i t e p e t o a t ă suprafaţa.
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n măciulii aşezate p e r a m u r i l e care au r o d i t
în anul p r e c e d e n t , în special la periferia c o r o a n e i .

Fig. 189. - Ruginii de Deltă.

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e , p u b e s ­
c e n ţ i spre vîrf ; d i n c a u z a c u l o r i i şi p u b e s c e n ţ e i n u se o b s e r v ă lenticelele c a r e sînt î n n u m ă r
m a r e , r ă s p î n d i t e p e t o a t ă s u p r a f a ţ a lăstarului.
Mugurii — mari, conici, turtiţi, pubescenţi spre vîrf, de culoare brună-cenuşie.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a d o 7 1 — 9 9 m m şi l ă ţ i m e a d e 54 —
65 m m , o v a t - a l u n g i t e , sau r o t u n d e , c u marginile întregi, f o a r t e p u b e s c e n t e p e faţa infe­
rioară, c u n e r v u r i l e p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă - v i o l a c e e . P e ţ i o l u l scurt sau m i j l o c i u ,
potrivit de pubescent.
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e r o z - a l b i c i o a s ă , c u striaţii roşie-
t i c e spre margini.
 PLANŞA XLVIII

Ruginii de Deltă.
 RUGINII DE DELTA 625

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau m a r e , H = 6 8 — 1 1 9 m m şi D = 8 0 — 1 2 0 m m ; greutatea

de 2 4 0 — 4 2 0 g.
Forma — t r o n c o n i c ă sau sferic-turtită, u n e o r i a p r o a p e c i l i n d r i c ă , c u suprafaţa c o s t a t ă ,
cu d i a m e t r u l m a x i m aşezat la j u m ă t a t e a înălţimii fructului ( p l . X L V I I T ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i o , c u n u a n ţ e v e r z u i , p r o n u n ţ a t e m a i ales în c a v i t a t e a
p e d u n e u l a r ă şi c e a calicială ; p e s t e a c e a s t a se aşterne o c u l o a r e î n f o r m ă d o p e t e r u g i n i i .
Ramura de inserţie a fructului — scurtă, l e m n o a s ă şi la r e c o l t a r e r ă m î n e în c a v i t a t e .
Cavitatea peduneulară — v a r i a b i l ă : u n e o r i superficială, alteori m a i a d î n c ă , în f o r m ă
de c a s t r o n , c u u n m a m e l o n în m i j l o c , d e c a r e se p r i n d e r a m u r a ; p e r e ţ i i d i n c a v i t a t e d e
c u l o a r e v e r d e - r u g i n i e , a c o p e r i ţ i c u u n p u f ruginiu a b u n d e n t .
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d e s c h i s , c u sepalele c e n u ş b , p u b e s c e n t e , răsfrînte
în afară.
Cavitatea calicială — m a r e , largă, a d î n c ă , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e şi p e r e ţ b b r ă z d a ţ i
de şănţuleţe.
Pieliţa — g r o a s ă , n e t e d ă , a c o p e r i t ă c u u n strat g r o s d e p u f c a f e n i u - r u g i n i u .
Cavitatea subcalicială — f o a r t e m i c ă , în f o r m ă d e V ; e t a m i n e l e c u aşezare inferioară.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă de r i d i c h e , b i n e c o n t u r a t ă d e u n strat subţire
de sclereide.
Lojile — m i c i sau m i j l o c b , cu pereţii d e c u l o a r e albă, catifelaţi, c o n ţ i n â n d f i e c a r e
cîte 7—15 s e m i n ţ e .
Seminţele — m a r i , d e c u l o a r e c a s t a n i e , o v o i d e , t u r t i t e , c u vîrful a s c u ţ i t şi a c o p e r i t e
cu un mucilagiu caracteristic.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă largă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c r o c a n t ă , b p s i t ă d e s u c u l e n t ă , a r o m a t ă , c u u n gust d u l c e a g -
v i n u r i u f o a r t e p l ă c u t , c o n ţ i n e m u l t e sclereide.
Maturitatea de consum — d e la î n c e p u t u l lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la
sfîrşitul lunii d e c e m b r i e , u n e o r i c h i a r în l u n a ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul R u g i n i i d e D e l t ă se r e c o m a n d ă atît p e n t r u livezile m a r i , c î t

şi p e n t r u grădirdle d e l i n g ă case, î n t o a t e l o c a l i t ă ţ u e d i n D e l t a D u n ă r i i . E s t e r a i o n a t c a
soi d e b a z ă î n r e g i u n e a a X l - a — L u n c a i n u n d a b i l ă şi D e l t a D u n ă r b şi c a soi
de î n c e r c a r e în r e g i u n e a I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — д е к а б р ь .
Местный с о р т , выведенный в Дельте Д у н а я , где он больше всего р а с п р о с т р а ­
нен.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е и д р л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з н я м и вре­
дителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — о т с р е д н е й д о к р у п н о й в е л и ч и н ы , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й или у с е ч е н н о -
конический с ребристой поверхностью, желтовато-оранжевый, с зеленоватым оттенком

40 - с. 2909
626 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

в у г л у б л е н н ы х м е с т а х , с р ж а в ы м и п я т н а м и п о всей п о в е р х н о с т и , о т к у д а и п р о и с х о д и т
название с о р т а ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , м а л о с о ч н а я , д у ш и с т а я , с кисловато-слад­
коватым очень приятным вкусом; с о д е р ж и т каменистые клетки; хорошего качества.

BÉSUMÉ

Maturité — o c t o b r e — fin d é c e m b r e .
V a r i é t é originaire d e la r é g i o n b u d e l t a d u D a n u b e , o ù elle est d'ailleurs le plus
répandue.
Arbre — v i g o u r e u x et longétif, résistant a u x grands froids, a u x m a l a d i e s c r y p t o -
g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification a b o n d a n t e et régulière.
Fruit — m o y e n j u s q u ' à g r o s , s p h é r i q u e — a p l a t i o u t r o n c o n i q u e , à surface c ô t e l é e ;
j a u n e - o r a n g é , n u a n c é de v e r d â t r e dans les d e u x c a v i t é s , t a c h e t é d e rouille sur toute
sa surface, d ' o ù s o n n o m , Chair b l a n c - j a u n â t r e , p e u j u t e u s e , a r o m a t i q u e , d'une saveur
d o u c e - v i n e u s e , très a g r é a b l e , pierreuse. D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – October – end of December.

Variety comes from the region drank Danube Delta, where she is also the most widespread.
Tree – vigorous, long-life, resistant to extreme cold, disease and insect fungus; abundant and regular
fruiting.
Fruit – medium to large, spherical - conical or flattened, ribbed surface, yellow-orange shade of green
in the two cavities, spotted with rust on its surface, hence its name, yellowish-white flesh, few juicy, aromatic,
sweet flavour, vinous, very pleasant stony. Good quality.
 DE JARIŞTEA

Sinonime : B o m î n e ş t i altoite.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în p o d g o r i i l e d i n sudul M o l d o v e i .

Răspîndire. E s t e răspîndit m a i m u l t în p o d g o r i i l e J a r i ş t e a , O d o b e ş t i şi P a n c i u . S e
c u l t i v ă p r i n v i i şi în grădinile d e l i n g ă case în n u m e r o a s e l o c a l i t ă ţ i d i n E e g i u n e a G a l a ţ i ,
m a i ales în c o m u n e l e B r o ş t e n i , P ă ţ e ş t i , V î r t e ş c o i u şi altele, u n d e f o r m e a z ă chiar livezi
mici, n u m a i d e g u t u i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi trăieşte m u l t . S e î n m u l ţ e ş t e p r i n m a r c o t e şi lăstari înrădă­

cinaţi sau se altoieşte p e p u i t ţ i p r o v e n i ţ i d i n s e m i n ţ e . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e
de sol şi c l i m ă , rezistă la ger şi secetă, însă este sensibil la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e în p r i m a d e c a d ă a l u n i i m a i .
I n t r ă p e r o d l a v î r s t a d e 4—5 ani şi p r o d u c e a b u n d e n t în fiecare an ; u n p o m de
vîrsta mijlocie dă 70—120 k g fructe anual.
F r u c t e l e sînt de calitate b u n ă , m a r i , a s p e c t u o a s e , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t
relativ r i d i c a t î n zahăr ( 9 , 0 1 — 1 0 , 4 4 % ) şi a c i d i t a t e p o t r i v i t ă ( 1 , 1 0 — 1 , 1 6 % ) , ceea c e c o n ­
d i ţ i o n e a z ă u n gust p l ă c u t , a c r i ş o r ; m a i c o n ţ i n 0 , 1 9 — 0 , 2 2 % s u b s t a n ţ e t a n o i d e , 0,71 —
0 , 7 4 % substanţe p o e t i c e , 0 , 4 1 — 0 , 4 4 % p r o t e i n e . Sînt rezistente la t r a n s p o r t , dar se p ă s t r e a z ă
p u ţ i n . Se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi p e n t r u prelucrări indus­
triale.
Calităţi : v i g o a r e a şi rusticitatea p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi r e g u l a t ă , p r e c u m
şi calitatea b u n ă a fructelor.
Defecte : sensibilitatea faţă d e b o l i şi dăunători.

POMUL

î n stare liberă creşte c a a r b u s t o i d , c a r e atinge î n ă l ţ i m e a d e 6,5 m şi f o r m e a z ă trun­

chiuri d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e , c r ă p a t ă l o n g i t u d i n a l în
plăci î n g u s t e , c a r e se e x f o l i a z ă n e r e g u l a t ; se c u l t i v ă şi în f o r m ă d e p o m .
 628 SOIURI DE ÛUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Coroana — larg-piramidală, u n e o r i sferică, rară (fig. 1 9 0 ) .

Ramurile de schelet — în n u m ă r d e 3 — 4 , d e g r o s i m e m i j l o c i e , a r c u i t e , geniculate,
f o r m e a z ă c u a x u l unghiuri de ramificare d e 3 0 — 4 5 ° .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i g r o a s e , dispuse neregulat.

Fig. 190. — De Jariştea.

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , p u b e s c e n ţ i , c u lenticele f o a r t e m ă r u n t e
aşezate l o n g i t u d i n a l , c a r e se o b s e r v ă g r e u d i n c a u z a p u b e s c e n ţ e i .
Mugurii — potrivit de mari, conici, puţin turtiţi, de c u l o a r e castanie, c u vîrful
pubescent.
Frunzele — m i j l o c i i , a v î n d l u n g i m e a d e 7 5 — 1 2 0 m m şi l ă ţ i m e a d e 4 5 — 8 6 m m , o v a t e ,
c u vîrful a s c u ţ i t , c u m a r g i n i l e întregi. L i m b u l m a t p o faţa superioară, a s p r u şi lipsit de
p u b e s e e n ţ ă , iar p e c e a inferioară a p r o a p e p î s l o s , c u n e r v u r i l e p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e
r o z - v i o l a c e e . P e ţ i o l u l de m ă r i m e m i j l o c i e , r o z - v i o l a c e u la b a z ă , a c o p e r i t c u p u b e s e e n ţ ă
deasă şi fină.
Florile — de m ă r i m e m i j l o c i e , eu p e t a l e l e a l b e , cu slabe n u a n ţ e r o z .
 DE JARIŞTEA 629

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 7 7 — 1 3 3 m m şi D = 9 0 — 1 4 4 m m ; greu­

tatea d e 1 7 0 - 7 0 0 g.
Forma — piriform-trunchiată, alungită, trasă b r u s c spre p e d u n c u l , u n e o r i a p r o a p e
cilindrică, c u suprafaţa n e t e d ă sau c u creste şterse în regiunea c a v i t ă ţ b c a b c i a l e (fig. 1 9 1 ) .

Fig. 191. — De Jariştea.

Culoarea — g a l b e n ă - b m o n i e , c u n u a n ţ e v e r z u i . P e suprafaţa fructului se o b s e r v ă

rugină în f o r m ă d e p e t e sau pensulări.
Ramura de inserţie a fructului — d e g r o s i m e m i j l o c i e , de c u l o a r e c a s t a n i e închis şi
p u b e s c e n t ă la b a z ă .
Cavitatea peduneulară — superficială, largă, c u margirule neregulate, î n m i j l o c c u
un m a m e l o n în care este înfipt „ p e d u n c u l u l " ; pereţii d i n c a v i t a t e a c o p e r i ţ i a p r o a p e p e s t e
t o t cu u n strat s u b ţ b e d e rugină.
Caliciul — m i j l o c i u sau m a r e , s e m i d e s c h i s , f o r m a t din sepale m i c i , c u m a r g i n i d i n ţ a t e
şi lipsite d e p u b e s c e n t ă .
Cavitatea calicială — m a r e , largă, a d î n c ă , c u m a r g i m l o n e r e g u l a t e şi c u p e r e ţ n d e
c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e , căptuşiţi c u p u f fin c a r e se m e n ţ i n e b i n e t o t t i m p u l .
Pieliţa — n e t e d ă , a c o p e r i t ă c u p u f c a r e se c u r ă ţ ă u ş o r la m a t u r i t a t e ; f r e c a t ă ,
d e v i n e l u c i o a s ă şi u n e o r i chiar u n s u r o a s ă .
 630 SOIURI DE GUTUI RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Cavitatea subcalicială — largă, a d î n c ă , în f o r m ă de XJ, c o m u n i c ă c u c a m e r a axială.

Inima — m a r e , în f o r m ă de c e a p ă , a l u n g i t ă , d e l i m i t a t ă d e u n strat subţire de sclereide.
Lojile — mari, largi, închise, c u pereţii de c u l o a r e albicioasă, catifelaţi.
Seminţele — o v o i d e , b o m b a t e , a s c u ţ i t e , c u c i o c la vîrf, de c u l o a r e castanie, în n u m ă r
de 4—5 într-un f r u c t ; la unele fructe lipsesc c o m p l e t .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială largă.
Pulpa — d e c u l o a r e g a l b e n ă p a l , c u infUtraţii v e r z u i , c r o c a n t ă , r e l a t i v suculentă,
fragedă, c u f o a r t e p u ţ i n e sclereide, c u gust p l ă c u t şi a r o m ă fină.
Maturitatea de consum — din luna o c t o m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă la'sfîrşitul lunii
noiembrie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D e J a r i ş t e a se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile d e lîngă case,

cit şi p e n t r u l i v e z i l e m a r i situate în regiunile d e p o d g o r i i , u n d e c l i m a îi este f a v o r a b i l ă .
E s t e r a i o n a t c a soi d e b a z ă în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a I l - a — D e a l u r i l e
de v e s t , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est ; c a soi d e c o m p l e t a r e în r e g i u n e a a I H - a — D e a ­
lurile d e n o r d şi c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a a V I I - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor
şi a S o m e ş u l u i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — н о я б р ь .
М е с т н ы й с о р т п р о и с х о д я щ и й из з о н ы в и н о г р а д н и к о в Ж а р и ш т я , О д о б е ш т ь и
Панчу.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у , у с ­
тойчивое к морозам и засухе, но довольно чувствительное к болезням и вредителям;
плодоносит регулярно и обильно.
Плод—крупной или очень к р у п н о й величины, продолговато-грушевидной
формы, усеченный, резко суженный к п л о д о н о ж к е , иногда почти цилиндрический
с гладкой п о в е р х н о с т ь ю и мало заметной р е б р и с т о с т ь ю в зоне чашечного у г л у б л е н и я ;
лимонно-желтого цвета с редкими ржавыми пятнами и мазками; мякоть бледно-
желтая с зелеными п р о ж и л к а м и , довольно сочная, нежная с о ч е н ь редкими каменис­
тыми к л е т к а м и , с н е ж н ы м а р о м а т о м и п р и я т н ы м в к у с о м ; о ч е н ь х о р о ш е г о п е р в о с о р т ­
ного качества.

BÉSUMÉ

Maturité.— octobre—fin novembre.

V a r i é t é originaire des v i g n o b l e s d u s u d de la M o l d a v i e , r é p a n d u e n o t a m m e n t dans
les v i g n o b l e s d e J a r i ş t e a , O d o b e ş t i e t P a n c i u .
Arbre — v i g o u r e u x e t longétif, n o n difficile sous le r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t ,
r é s i s t a n t a u x g r a n d s froids e t à la sécheresse, m a i s assez sensible a u x m a l a d i e s c r y p t o -
gamiques et a u x insectes. Fructification abondante et régulière.
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e - a l l o n g é , t r o n q u é , b r u s q u e m e n t r é t r é c i vers
le p é d o n c u l e , parfois p r e s q u e c y l i n d r i q u e , à surface lisse o u à p e i n e c ô t e l é e a u t o u r de
l ' œ i l ; j a u n e - c i t r i n , t a c h e t é e t l a r g e m e n t r a y é d e r o u i l l e . C h a h j a u n e p â l e , striée d e ver-
d â t r e , assez j u t e u s e , t e n d r e , très p e u g r e n u e , f i n e m e n t a r o m a t i q u e , d ' u n e saveur agréable.
De première qualité.
630a
ABSTRACT

Maturity – October - end of November.

Original variety of vineyards in southern Moldova, widespread especially in the vineyards of Jariștea,
Odobești and Panciu.
Tree – vigorous and long life, not difficult in the report of soil and climate, resistant to extreme cold and
drought, but rather susceptible to fungal diseases and insects. Abundant and regular fruiting.
Fruit – large or very large, elongated pyriform, truncate, abruptly narrowed towards the stalk,
sometimes almost cylindrical, smooth or lightly ribbed around the eye, citrine yellow, heavily spotted and striped
rust. Flesh pale yellow, streaked with green, fairly juicy, tender, little grainy, finely aromatic, pleasant taste.
Quality premium.
 CAMPION

S i n o n i m e : engl. Champion.
rus. Cempion.

Origine. S o i d e origine a m e r i c a n ă , o b ţ i n u t d e M e e с h în l o c a l i t a t e a V i n e l a n d ,
statul N e w Y o r k , şi i n t r o d u s în c u l t u r ă în j u r u l anului 1 8 7 0 .

Răspîndirc. E s t e foarte r ă s p î n d i t în S . U . A . şi în ţările d i n a p u s u l E u r o p e i , î n d e o s e b i

în F r a n ţ a , B e l g i a , E l v e ţ i a , I t a l i a . S e întîlneşte şi î n ţările d i n s u d u l şi sud-estul E u r o p e i ,
însă în p r o p o r ţ i e m a i m i c ă .
L a n o i se întîlneşte în g r ă d i n i l e d e l î n g ă case şi în livezile m a r i , alături d e alte soiuri,
în B e g i u n i l e B u c u r e ş t i , P l o i e ş t i , I a ş i , Galaţi, D o b r o g e a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s şi este l o n g e v i v , a t i n g î n d v î r s t a d e 6 0 — 7 0 a n i ; se î n m u l ţ e ş t e
n u m a i p r i n altoire. Preferă soluri u ş o a r e , fertile, r e v o n e , a d ă p o s t i t e şi e x p u s e la soare ; n u
este rezistent la ger d e o a r e c e îşi p r e l u n g e ş t e v e g e t a ţ i a p î n ă t o a m n a tîrziu, d i n c a r e c a u z ă
l e m n u l r a m u r i l o r anuale n u a t i n g e g r a d u l necesar d e m a t u r i t a t e . D e a s e m e n e a este f o a r t e
sensibil la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e la î n c e p u t u l d e c a d e i a d o u a a lunii m a i , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă
1 0 — 1 2 zile.
I n t r ă p e r o d la v b s t a d e 5—6 a n i şi p r o d u c e în fiecare a n 7 0 — 1 0 0 k g f r u c t e .
F r u c t e l e sînt m a r i sau f o a r t e m a r i , a s p e c t u o a s e , d e c a b t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e prin-
tr-uu c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahăr ( 9 , 2 0 — 1 0 , 3 6 % ) , în a c i d i t a t e ( 1 , 2 0 % ) şi s u b s t a n ţ e p e c t i c e
( 0 , 6 1 — 0 , 6 9 % ) . C o n ţ i n d e a s e m e n e a c a n t i t ă ţ i a p r e c i a b i l e d e t a n o i d e ( 0 , 2 3 — 0 , 2 6 % ) şi
p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 3 3 — 0 , 3 5 % ) . C o n ţ i n u t u l în v i t a m i n a С este f o a r t e r i d i c a t şi v a r i a z ă
ini re 18,00 şi 23,25 m g % , iar v a l o a r e a e n e r g e t i c ă a f r u c t e l o r este d e 66,82 c a l . Sînt sensibile
la t r a n s p o r t şi n u se p o t p ă s t r a t i m p î n d e l u n g a t , d e o a r e c e sînt uşor a t a c a t e d e b o l i . D a t o r i t ă
calităţii l o r se folosesc m u l t p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ; c o n s t i t u i e însă şi o m a t e r i e
p r i m ă f o a r t e a p r e c i a t ă p e n t r u industria a l i m e n t a r ă .
Calităţi : v i g o a r e a şi p r o d u c t i v i t a t e a p o m u l u i , m ă r i m e a u n i f o r m ă , f o r m a r e g u l a t ă
şi calitatea superioară a fructelor.
Defecte : v e g e t a ţ i a prelungită, slaba rezistenţă la g o r a r a m u r i l o r a n u a l e şi sensibili­
t a t e a fructelor la t r a n s p o i t şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
632 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 5 —6 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e sau destul

de g r o s , c n s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie închis, b r ă z d a t ă d e c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e , care
se desface în p l ă c i destul de mari, n e r e g u l a t e , c u marginile întoarse în afară.
Coroana — î n general g l o b u l o a s ă , p u ţ i n lărgită, c u u n d i a m e t r u d e 4—5 m (fig. 1 9 2 ) .

Fig. 192. — Campion.

Hamurile de schelet — l u n g i , g r o a s e şi b i n e r e p a r t i z a t e .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin măciulii de g r o s i m e m i j l o c i e , r ă s p i n d i t e n e u n i f o r m .
Lăstarii — v i g u r o ş i , a c o p e r i ţ i c u p u b e s e e n ţ ă fină şi d e a s ă , p r e c u m şi c u numeroase
lenticele grupate mai m u l t s p r e b a z a lăstarului.
Mugurii — m i c i , c o n i c i , t u r t i ţ i şi lipiţi d e lăstar, d c c u l o a r e r o z - c a s t a n i o .
Frunzele — m a r i , r o t u n d - o v a t o , c u vîrful a c u t , c u m a r g i n i l e întregi şi uşor vălurate,
lipsite d e l u c i u p e faţa s u p e r i o a r ă şi p u b e s c e n t e p e c e a inferioară.
Florile — m a r i , c u p e t a l e l e o v a t e , d e c u l o a r e a l b ă - v e r z u i e , c u irizaţii r o z .
 PLANŞA XLIX

Campion.
 CAMPION 633

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau foarte m a r e , H = 8 5 — 1 2 4 m m şi D = 8 5 — 1 1 1 m m ; g r e u t a t e a

de 4 1 5 - 7 9 0 g.
Forma — p i r i f o r m ă , scurtă, s t r a n g u l a t ă c ă t r e b a z ă şi t r u n c h i a t ă , c u d i a m e t r u l m a x i m
amplasat mai mult în regiunea cavităţii c a b c i a l e ; suprafaţa fructului aproape netedă
(pl.XLIX).
Culoarea — la r e c o l t a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , iar m a i tîrziu d e v i n e g a l b e n ă - l i m o n i e .
Ramura de inserţie a fructului — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d r e a p t ă , d e c u l o a r e
brună, puţin pubescentă.
Cavitatea peduneulară — la u n e l e fructe a p r o a p e i n e x i s t e n ă , iar la altele î n g u s t ă şi
superficială. D e la b a z a p e d u n c u l u l u i se f o r m e a z ă uneori ş ă n ţ u l e ţ e c a r e se p i e r d p e s u p r a f a ţ a
fructului.
Caliciul — m a r e , deschis sau s e m i d e s c h i s , f o r m a t d i n sépale mari, b r u n i f i c a t e la vîrf
şi f o a r t e p u ţ i n p u b e s c e n t e .
Cavitatea calicială — largă, c u p e r e ţ b încreţiţi şi m a r g i n i l e o n d u l a t e , inegal d e z v o l t a t e .
Pieliţa — n e t e d ă , a c o p e r i t ă c u p u f c a r e se şterge u ş o r la m a t u r i t a t e .
Cavitatea subcalicială — îngustă, p o t r i v i t d e a d î n c ă , în f o r m ă d e V .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , p u ţ i n a s i m e t r i c ă şi b i n e c o n t u r a t ă
de sclereide.
Lojile — înalte, largi, c u p e r e ţ b albi, catifelaţi.
Seminţele — o v o i d e , d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş i a t i c ă .
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , fină, p o t r i v i t d e suculentă, d u l c e - a c r i ş o a r ă şi c u a r o m ă p l ă c u t ă ,
c o n ţ i n e p u ţ i n e sclereide şi p a r e p u ţ i n s p o n g i o a s ă .
Maturitatea de consum — din cursul l u n n o c t o m b r i e se p o a t e p r e l u n g i p i u ă în luna
decembrie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l C a m p i o n fiind f o a r t e v a l o r o s se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile

de Ungă case, cît şi p e n t r u b v e z ü e m a r i d i n t o a t e regiunile ţării. E s t e r a i o n a t c a soi d e
c o m p l e t a r e în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă , m e r i d i o n a l ă , a I l - a — D e a l u r i l e d e v e s t ,
a V l - a — C î m p i a D u n ă r b , a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a şi c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a
a ILT-a — D e a l u r i l e d e n o r d .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — н а ч а л о д е к а б р я .
А м е р и к а н с к и й с о р т , в в е д е н н ы й в к у л ь т у р у в 1874 г о д у . В P H P р а с п р о с т р а н е н
повсеместно, но чаще всего встречается в виде отдельных деревьев.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е о ч е н ь д о л г о в е ч н о е ; в с т р е ч а е т с я в к у л ь т у р е т о л ь к о в
привитом состоянии; довольно требовательное к почве и климату; сравнительно
малоустойчиво к морозам, болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод—крупный и л и о ч е н ь к р у п н ы й , к о р о т к о - г р у ш е в и д н ы й , с л а б о е ?катый
к о с н о в а н и ю и у с е ч е н н ы й ; с п о ч т и гладг ой п о в е р х н о с т ь ю , п р и в л е к а т е л ь н о г о в и д а лн-
монно-желтого цвета; мякоть желтовато-белая, нежная, умеренно сочная, кисло­
вато-сладкая, душистая с редкими каменистыми клетками; хорошего качества.
 634 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

EÉSUMÉ

Maturité — o c t o b r e — c o m m e n c e m e n t de d é c e m b r e .
Variété d'origine américaine, q u ' o n a c o m m e n c é à cultiver en 1870. B é p a n d u e un
p e u p a r t o u t d a n s la E . P . E o u m a i n e , m a i s s u r t o u t c o m m e arbre isolé.
Arbre — v i g o u r e u x , très l o n g é t i f ; n ' e s t c u l t i v é q u e greffé. A s s e z difficile sous le
r a p p o r t d u sol e t d u c l i m a t , i n s u f f i s a m m e n t résistant a u x grands froids, a u x m a l a d i e s
et a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e c o u r t , l é g è r e m e n t é t r a n g l é e t t r o n q u é v e r s
le p é d o n c u l e , à surface p r e s q u e lisse, d ' u n b e l a s p e c t ; jaune-citrin. Chair b l a n c - j a u n â t r e ,
fine, assez j u t e u s e , d o u c e - a i g r e l e t t e , a r o m a t i q u e , p e u granuleuse. D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – October - beginning of December.

Variety of American origin it began growing in 1870. Widespread throughout Romania, more as
isolated trees.
Tree – vigorous, very long life, is grown as grafted. Quite difficult in the report of the soil and climate,
insufficiently resistant to extreme cold, disease and insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – large or very large, pear-shaped short, slightly strangled and rounded towards the stem, surface
nearly smooth, a good appearance; yellow citrine. Flesh yellowish-white, thin, somewhat juicy, sweet-tart,
aromatic and slightly granular. Good quality.
 GÎTUITE

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , p r o v e n i t d i n D e l t a D u n ă r h .

B ă s p i n d i r e . S e întîlneşte atît prin grădinile d e lîngă c a s o , cît şi în l i v e z i , în a m e s t e c

c u alte soiuri, în c o m u n e l e din D e l t a D u n ă r i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l are creştere v i g u r o a s ă , este l o n g e v i v şi se î n m u l ţ e ş t e p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i ,

butaşi, m a r c o t e şi m a i p u ţ i n p r i n d r a j o n i . S e d e z v o l t ă b i n e în solurile n i s i p o a s e d i n D e l t a
D u n ă r i i . î n general este rezistent la ger, la b o l i şi d ă u n ă t o r i , c u e x c e p ţ i a anilor p l o i o ş i ,
c î n d frunzele sînt a t a c a t e d e p ă t a r e a b r u n ă .
î n f l o r e ş t e în p r i m a d e c a d ă a l u n i i m a i şi este autofertil.
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 4 — 5 ani d e la p l a n t a r e şi p r o d u c e în f i e c a r e a n a b u n d e n t ,
c u e x c e p ţ i a anilor c î n d s u r v i n î n g h e ţ u r i în t i m p u l înfloritului. U n p o m î n v î r s t a d e 3 0 ani
dă 7 0 — 1 2 0 k g f r u c t e anual.
Fructele sînt d e c a l i t a t e b u n ă , rezistente la t r a n s p o r t şi se p o t p ă s t r a t i m p î n d e l u n g a t .
Se folosesc atît pentru c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît $i c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u industria­
lizare.
Calităţi : v i g o a r e a , r o d i r e a a b u n d e n t ă , c a l i t a t e a superioară şi rezistenţa la p ă s t r a r e
şi t r a n s p o r t a f r u c t e l o r .
Defecte : slaba rezistenţă la b o l i în anii p l o i o ş i .

POMUL

S e c u l t i v ă d e cele m a i m u l t e ori iu f o r m ă d e a r b u s t o i d , oare a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5 — 6 m

şi f o r m e a z ă trunchiuri d e m ă r i m e m i j l o c i e , cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e închis, c a r e se
exfoliază foarte puţin.
Coroana — g l o b u l o a s ă , turtită, m u l t răsfirată (fig. 1 9 3 ) .
Ramurile de schelet — g r o a s e , p u t e r n i c e , c u p o z i ţ i e o b l i c ă .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin m ă c i u l i i aşezate spre periferia c o r o a n e i .
 636 SOIURI DE OUTUI R A I O N A T E 51 D E PERSPECTIVA

Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , a c o p e r i ţ i c u p u l abundent.
Mugurii — m i c i , c o n i c i , p u ţ i n turtiţi, p u b e s c e n ţ i , b i n e lipiţi d e lăstar.
Frunzele — m i j l o c i i sau mari, c u l u n g i m e a d e 7 5 — 1 0 3 m m şi lăţimea de 62—86 m m ,
o v a t e sau s u b r o t u n d e , c u vîrful r o t u n j i t , m a i rar ascuţit şi c u nervurile p r o e m i n e n t e .

Fig. 193. - Gîtuite.

Florile — m a r i , c u p e t a l e l e m a r i , d e c u l o a r e r o z - a l b u r i e ; b o b o c i i floraU d e mărime

m i j l o c i e , c o n i c i , d e c u l o a r e r o z - a l b i c i o a s ă , c u striaţii g a l b e n e spre vîrf.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , Ы = 65 — 108 m m şi D = 6 6 — 9 3 m m ; g r e u t a t e a d e 180 — 355 g.

Forma — p i r i f o r m ă , c u g î t s c u r t însă b i n e p r o n u n ţ a t , c u d i a m e t r u l m a x i m s i t u a t in
t r e i m e a s u p e r i o a r ă a f r u c t u l u i , în r e g i u n e a c a v i t ă ţ i i c a l i c i a l e ; suprafaţa fructului slab c o s ­
tată (pl. L ) .
Culoarea — v e r z u i e la r e c o l t a r e , iar la m a t u r i t a t e d e v i n e g a l b e n ă - l i m o n i e . S u b pieliţă
se o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e v e r z i r ă s p î n d i t e p e c e a m a i m a r e p a r t e din suprafaţa fructului.
 PLANŞA L

Gituite.
 OITUITE «37

Ramura de inserţie a fructului — de 25—50 mm lungime, de grosime mijlocie.

Cavitatea pednnculară — îngustă, superficială, în formă de castron, cu marginile
neregulate, c u creste r o t u n j i t e p r o e m i n e n t e şi c u pereţii m a i p u f o ş i d o c î t p e restul f r u c t u l u i .
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , deschis, f o r m a t din sépale d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u m a r g i ­
nile întregi, p u b e s c e n t o şi răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — mică, de forma unui castron, c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e şi pereţii
ondulaţi.
Pieliţa — n e t e d ă , unsuroasă, a c o p e r i t ă c u p u f fin c a r e se şterge u ş o r la m a t u r i t a t e .
Cavitatea subcalicială — m i c ă , în f o r m ă de II, c o m u n i c ă cu c a m e r a a x i a l ă ; e t a m i n e l e
cu aşezare superioară.
Inima — m i c ă , în f o r m ă de c e a p ă , a ş e z a t ă spre c a l i c i u şi b i n e d e l i m i t a t ă d e sclereide.
Lojile — de mărime mijlocie, închise.
Seminţele — o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t , d o c u l o a r e castanie, lipite î n t r e ele p r i n t r - u n
mucilagiu.
Axul — formează o cameră axială largă care c o m u n i c ă cu cavitatea subcalicială.
Pulpa — albă-gălbuie, cu gust d u l c e - a c r i ş o r , cu a r o m ă slabă, lipsită de sclereide,
d e calitate bună.
Maturitatea de consum — î n c e p e p e la m i j l o c u l lunii o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă
la sfîrşitnl lunii decembrie.

E E C O M A N D Ä R I . S o i u l G î t u i t e se r e c o m a n d ă să fie p l a n t a t în l i v e z i l e m a r i d i n D e l t a
D u n ă r i i şi în grădinile d e lîngă case. E s t e r a i o n a t c a soi d e b a z ă în r e g i u n e a a X l - a — L u n c a
i n u n d a b i l ă şi D e l t a D u n ă r i i şi c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание—октябрь —декабрь.
С о р т , в ы в е д е н н ы й в Д е л ь т е Д у н а я , где он и р а с п р о с т р а н е н .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е и д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з н я м и в р е д и ­
телям; в дождливые годы листья сильно п о р а ж а ю т с я черной п я т н и с т о с т ь ю ; плодо­
носит регулярно и обильно.
Плод—средней или к р у п н о й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й с к о р о т к о й , н о х о р о ш о
заметной шейкой, со с л а б о р е б р и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , л и м о и н о - ж е л т о г о цвета с много­
численными зелеными т о ч к а м и ; м я к о т ь беловатая с желтоватым о т т е н к о м , нежная,
без к а м е н и с т ы х к л е т о к , к и с л о в а т о - с л а д к а я со слабым ароматом, о ч е н ь п р и я т н о г о
вкуса; высокого качества.

BÉSTJMÉ
Maturité — m i d ' o c t o b r e — f i n d é c e m b r e .
V a r i é t é originaire d u d e l t a d u D a n u b e , o ù elle est e n effet r é p a n d u e .
Arbre — v i g o u r e u x et longétif, résistant a u x fortes gelées, a u x m a l a d i e s parasitaires
et a u x insectes ; les années p l u v i e u s e s , les feuilles e n s o n t p o u r t a n t sujettes à la t a c h e -
t u r e des feuilles. F r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t r é g u l i è r e .
Fruit — m o y e n , p i r i f o r m e , c o u r t e m e n t m a i s v i s i b l e m e n t étranglé vers le p é d o n c u l e ,
f a i b l e m e n t c ô t e l é ; j a u n e citrin, a b o n d a m m e n t p o n c t u é de v e r t . C h a h b l a n c h e , n u a n c é e
d e j a u n â t r e , fine, sans c o n c r é t i o n s , d o u c e - a i g r e l e t t e , l é g è r e m e n t a r o m a t i q u e , à très b o n n e
s a v e u r . D e q u a l i t é supérieure.
 637a
ABSTRACT

Maturity – mid-October - end of December.

Original variety of the Danube Delta, where it is indeed widespread.
Tree – vigorous and long-life, resistant to severe frost, disease and insect pest; wet years, though the
leaves are prone to speckle leaves. Abundant and regular fruiting.
Fruit – medium, pyriform, shortly but apparently strangled to the stem, slightly ribbed, yellow citrine,
punctuated by plenty green. Flesh white, tinged with yellowish, thin, no concretions, sweet-tart, slightly
aromatic, very good flavour. Superior quality.
 DE P O R T U G A L I A

S i n o n i m e : franc. D u Portugal.
rus. Portugalskaia.
germ. Portugiesische Quitte.
pol. Portugalska gdula.

Origine. A s u p r a o r i g i n i i acestui soi nu sînt d a t e p r e c i s e . D u p ă n u m e l e ce-1 p o i n t a ,

p a r e a fi o r i g i n a r d i n P o r t u g a l i a .

R ă s p î n d i r e . E s t e u n soi v e c h i , r ă s p î n d i t şi a p r e c i a t în m o d d e o s e b i t în F r a n ţ a , I t a l i a ,
A u s t r i a şi în celelalte ţări p o m i c o l e d i n E u r o p a .
L a n o i , a c e s t soi este p u ţ i n r ă s p î n d i t în c u l t u r ă . Se întîlneşte c a p o m r ă z l e ţ în gră­
dinile d e l î n g ă c a s e în R e g i u n i l e B u c u r e ş t i , P l o i e ş t i , D o b r o g e a , m a i p u ţ i n în M o l d o v a şi
Muntenia.

CARACTERISTICA SOIULUI

P c m u l are creştere m o d e r a t ă , trăieşte 4 5 — 5 0 ani şi se î n m u l ţ e ş t e prin a l t o b e . E s t e

p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e conobţiile d e sol şi c b m ă ; preferă locurUe a d ă p o s t i t e , e x p u s e la soare,
c u soluri u ş o a r e , r e v e n e , fertile. E s t e p a r ţ i a l sensibil la g e r şi s e c e t ă , p r e c u m şi la atacul
b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e în p r i m a d e c a d ă a lunii m a i .
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 3 — 4 ani d u p ă p l a n t a r e şi p r o d u c e m o d e r a t , c i t e 50 — 00 k g
fructe anual.
F r u c t e l e sînt în g e n e r a l m a r i , f r u m o a s e , d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e printr-un
c o n ţ i n u t r e l a t i v r i d i c a t în zahăr ( 9 , 6 5 % ) şi r i d i c a t în a c i d i t a t e ( 1 , 0 1 % ) , p e c t i n e ( 0 , 7 1 % )
şi v i t a m i n a С (12,70 m g % ) şi n o r m a l în s u b s t a n ţ e t a n o i d e (0,37 % ) şi p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 3 6 % ) .
S u p o r t ă f o a r t e b i n e t r a n s p o r t u l şi se p o t p ă s t r a t i m p î n d e l u n g a t . D a t o r i t ă gustului p l ă c u t
se f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ; s e r v e s c însă şi c a m a t e r i e p r i m ă
pentru industriabzare.
Asemănări cu alte soiuri. D u p ă f o r m a f r u c t e l o r se a s e a m ă n ă c u soiul C a m p i o n ; sînt
însă m a i a l u n g i t e şi au c u l o a r e a g a l b e n ă m a i d e s c h i s .
Calităţi : m ă r i m e a , c a b t a t e a b u n ă şi r e z i s t e n ţ a la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e a fructelor.
Defecte : v i g o a r e a m i j l o c i e , e x i g e n ţ a f a ţ ă d e sol, p r e c u m şi p r o d u c t i v i t a t e a m o d e r a t ă .
 PLANŞA LI

De Portugalia.
 DE PORTUGALIA 639

POMUL

P o m u l a j u n g e la 5—7 m î n ă l ţ i m e şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a
de c u l o a r e b r u n ă închis, care se d e s p r i n d e î n p l ă c i l o n g i t u d i n a l e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , r o t u n j i t ă , c u u n d i a m e t r u d e 3,5 —4 m (fig. 1 9 4 ) .

Fig. 1 9 4 . — D e Portugalia.

Ramurile de schelet — dispuse neregulat, c u p u t e r e d e creştere d e o s e b i t ă , a u un u n g h i

d e r a m i f i c a r e f o a r t e m a r e , iar vn-furlle a p l e c a t e în j o s .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i g r o a s e , dispuse la periferia c o r o a n e i .
Lăstarii — subţiri, cu s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , p u b e s c e n ţ i şi c u lenticele
destul de vizibile.
Mugurii — m i c i , turtiţi, d e c u l o a r e b r u n ă - r o ş c a t ă , p u b e s c e n ţ i p e m a r g i n i .
Frunzele — m a r i , a v î n d l u n g i m e a de 80—127 m m şi l ă ţ i m e a d e 5 6 — 8 6 m m , o v a t e ,
c u vîrful a c u t şi c u m a r g i n i l e întregi, de c u l o a r e v e r d e închis, fără l u c i u p e faţa superioară,
iar p e c e a inferioară p u t e r n i c p u b e s e e n t e .
Florile — mari, c u petalele uşor v ă l u r a t e p e m a r g i n i , albe, cu nuanţă roz-carmin.
640 SOIURI DE GUTUI RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau m a r e , H = 9 2 — 1 2 0 m m şi D = 6 7 — 9 3 m m ; greutatea

de 1 7 5 - 4 0 0 g.
Forma — p i r i f o r m - a l u n g i t ă , neregulată, c u d i a m e t r u l m a x i m situat în regiunea c a v i ­
tăţii caliciale ; spre p e d u n c u l , fructul se î n g u s t e a z ă u n i f o r m şi f o r m e a z ă un m i c g î t asimetric,
uneori puţin curbat. Suprafaţa fructului este n e t e d ă sau u ş o r v ă l u r a t ă , însă p r o n u n ţ a t
c o s t a t ă la cele d o u ă c a p e t e ( p l . L I ) .
Culoarea — g a l b e n ă - a u r i e , l u c i o a s ă , p e t o a t ă s u p r a f a ţ a fructului ; u n e o r i spre c a v i ­
tatea pedunculară apare o nuanţă verzuie.
Ramura de inserţie a fructului — de grosime mijlocie, foarte scurtă, lignificată,
pubescentă, bine prinsă de fruct.
Cavitatea pedunculară — superficială, c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e , c u pereţii uşor o n d u l a ţ i
şi a c o p e r i ţ i u n e o r i c u r u g i n ă .
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , f o r m a t d i n s é p a l e m a r i , d e c i r c a 2—3 c m , p u b e s c e n t e la
bază şi răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă, d e a d î n c i m e m i j l o c i e , c u m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Pieliţa — n e t e d ă , u n s u r o a s ă , a c o p e r i t ă c u p u f fin c a r e se şterge u ş o r la m a t u r i t a t e .
Cavitatea subcalicială — destul d e m a r e , în f o r m ă d e U ; staminele c u aşezare superioară.
Inima — de mărime mijlocie, în f o r m ă d e c e a p ă , alungită, d e l i m i t a t ă d e sclereide.
Lojile — m i c i sau m i j l o c i i , c u p e r e ţ i i a l b i , l u c i o ş i , î n c h i s e .
Seminţele — mari, muchiate, de culoare cafenie, învelite într-o s u b s t a n ţ ă c e r o a s ă ,
cu aspect de parafină.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c u infiltraţii g a l b e n e în z o n a sclereidelor, c r o c a n t ă , casantă,
cu gust plăcut, aciditate potrivită, uşor astringentă.
Maturitatea de consum — î n c e p e d e la m i j l o c u l lui o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e pînă
în decembrie—ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D e P o r t u g a l i a se r e c o m a n d ă să se c u l t i v e în l o c u r i a d ă p o s t i t e
a t î t în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e , cît şi în l i v e z i l e m a r i , în t o a t e regiunile ţării. E s t e raionat
ca soi d e b a z ă în r e g i u n i l e I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă şi a I H - a — D e a l u r i l e d e n o r d ;
e a soi d e c o m p l e t a r e în r e g i u n i l e a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i şi a V I I - a — C î m p i a B a n a t u l u i ,
Crişurilor şi a S o m e ş u l u i ; c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a a I l - a — Dealurile de vest.

РЕЗЮМЕ

Созревание'—октябрь—начало января.
С о р т п р о и с х о д и т , в е р о я т н о , из П о р т у г а л и и , на ч т о у к а з ы в а е т е г о н а з в а н и е . В
P H P к у л ь т и в и р у е т с я издавна в о д и н о ч н ы х п о с а д к а х , в о с о б е н н о с т и в Молдове и Мун-
тении.
Дерево — у м е р е н н о й с и л ы р о с т а и с р е д н е й д о л г о в е ч н о с т и , д о в о л ь н о т р е б о в а т е л ь ­
ное к п о ч в е и к л и м а т у ; м а л о у с т о й ч и в о е к м о р о з а м и з а с у х е и с р а в н и т е л ь н о ч у в с т в и ­
тельное к болезням и вредителям; п л о д о н о с и т рано, р е г у л я р н о , но у м е р е н н о .
Плод — с р е д н е й и л и к р у п н о й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - г р у ш е в и д н ы й , и н о г д а
н е п р а в и л ь н о й ф о р м ы с о с л а б о в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , н о я в н о й р е б р и с т о с т ь ю на
обоих концах ; золотисто-желтый, блестящий; мякоть желтовато-белая, хрупкая, кисло­
вато-сладкая, слегка терпкая, очень ароматная, хорошего вкуса ; качество хорошее.
 DR PORTUGALIA 641

EÉSUMÉ

Maturité — m i d ' o c t o b r e — c o m m e n c e m e n t de j a n v i e r .
V a r i é t é p r é s u m é e originaire d u P o r t u g a l , d ' o ù s o n n o m . D a n s la E . P . R o u m a i n e ,
est c u l t i v é e d e p u i s l o n g t e m p s , c o m m e arbre isolé, e n M o l d a v i e e t e n V a l a c h i e .
Arbre — de v i g u e u r m o d é r é e e t l o n g é v i t é m o y e n n e , assez difficile sous l e r a p p o r t
d u sol e t d u c l i m a t , i n s u f f i s a m m e n t résistant a u x g r a n d s froids e t à l a sécheresse, rela-
t i v e m e n t sensible a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n h â t i v e ,
régulière, mais m o d é r é e .
Fruit — m o y e n o u g r o s , p i r i f o r m e a l l o n g é , parfois n-régulier, à surface l é g è r e m e n t
o n d u l é e , m a i s f o r t e m e n t c ô t e l é e a u x d e u x p ô l e s ; j a u n e d ' o r , luisant. Chair b l a n c - j a u n â t r e
cassante, d o u c e - a i g r e l e t t e , l é g è r e m e n t astringente, f o r t a r o m a t i q u e , d ' u n e s a v e u r a g r é a b l e .
De bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity - mid October - beginning of January.

Variety presumed from Portugal, where her name. In Romania is cultivated for a long time as isolated
tree, Moldavia and Wallachia.
Tree - moderate vigour and longevity mean quite difficult in the report of the soil and climate,
insufficiently resistant to extreme cold and drought, rather sensitive to fungal diseases and insects. Fruiting early,
regular, but moderate.
Fruit - medium or large, elongated pyriform, sometimes irregular, wavy surface, but strongly ribbed at
both poles, yellow gold, shining. Flesh brittle yellowish-white, sweet-tart, slightly astringent, very aromatic, with
a pleasant flavour. Good quality.

41 - С SOUS
 BERECZKI

Sinonime : m e j . Bereczki.
rus. Bereţkii.
franc. Coing de Bereczki.
germ. Bereezki's Quitte.
pol. Bereczkeno.

Origine. S o i d e o r i g i n e m a g h i a r ă , o b ţ i n u t d e p o m o l o g u l B e r e c z k i la K i ş - K n n
F e b g h a z a în a n u l 1 8 8 3 .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t f o a r t e m u l t în E . P . U n g a r ă , B . P . B u l g a r i a şi alte ţări.
L a noi este unul dintre soiurile cele m a i r ă s p î n d i t e , c u d e o s e b i r e în v e s t u l şi n o r d u l
T r a n s i l v a n i e i . S e î n t î l n e ş t e c a p o m răzleţ, în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e sau în a m e s t e c c u alte
soiuri şi în R e g i u n i l e B u c u r e ş t i , P l o i e ş t i şi Galaţi.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , este l o n g e v i v şi se î n m u l ţ e ş t e n u m a i prin a l t o b e . Se a d a p t e a z ă
u ş o r şi creşte d e s t u l d e b i n e î n t o a t e solurile. P b n d u n u l d i n soiurile cele m a i b i n e adaptate
l a c o n d i ţ i i l e ţării n o a s t r e , s u p o r t ă t o t a t î t d e b i n e şi e x c e s u l d e u m i d i t a t e şi secetele p r e ­
l u n g i t e . E s t e f o a r t e r e z i s t e n t la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e în a d o u a d e c a d ă a l u n b m a i , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8—12 zile.
P r o d u c e r e g u l a t , c u e x c e p ţ i a a n i l o r în c a r e s u r v i n î n g h e ţ u r i tîrzii. U n p o m î n vîrsta
d e 2 0 — 3 0 ani d ă î n t r e 60 şi 1 2 0 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt m a r i sau f o a r t e m a r i , d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n c o n ţ i n u t
r i d i c a t î n z a h ă r ( 1 0 , 0 9 — 1 1 , 0 4 % ) , a c i d i t a t e ( 1 , 0 3 — 1 , 3 4 % ) şi s u b s t a n ţ e pectice (0,65—
0 , 7 4 % ) ; n o r m a l în p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 3 6 — 0 , 4 2 % ) şi s u b s t a n ţ e t a n o i d e ( 0 , 2 2 — 0 , 2 8 % ) şi
f o a r t e r i d i c a t în v i t a m i n a С ( 1 5 , 6 5 — 2 3 , 5 4 m g % ) . V a l o a r e a e n e r g e t i c ă a f r u c t e l o r se r i d i c ă
la 72,32 c a l . S u p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă timp îndelungat. Datorită gustului
plăeut, fructele se folosesc pentru c o n s u m u l i n stare p r o a s p ă t ă şi c a m a t e r i e p r i m ă
valoroasă pentru industrializare.
Calităţi : c r e ş t e r e a v i g u r o a s ă , p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă , a d a p t a r e a faţă de
sol şi c l i m ă a p o m u l u i , c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r , p r e c u m şi p ă s t r a r e a l o r t i m p î n d e l u n g a t .
Defecte : v e g e t a ţ i a p r e l u n g i t ă , sensibilitatea r a m u r i l o r a n u a l e la g e r , l e g a t ă d e pier­
d e r e a i o d u l u i î n v e r i l e c a r e u r m e a z ă d u p ă iernile g r e l e .
 PLANŞA LII

Bereczki.
 B E R E C Z K ! 643

Г OMUL

P o m u l a t i n g o î n ă l ţ i m e a d e 5—6 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d o g r o s i m e şi î n ă l ţ i m e m i j l o c i i ,
t o r s i o n a t la p o m i i m a i î n v î r s t ă , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e - c a f e n i e , b r ă z d a t ă d e c r ă p ă t u r i
l o n g i t u d i n a l e , c a r e se e x f o l i a z ă în f o r m ă d e p l ă c i n e r e g u l a t e .

Fig. 195. — Bereczki.

Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , u n e o r i a p r o a p e sferică, s e m i c o m p a c t ă sau rară, c u

u n d i a m e t r u d e 3—5 m (fig. 1 9 5 ) .
Ramurile de schelet — puternice, variabile ca număr, repartizate bine p e a x .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i r e p a r t i z a t e n e u n i f o r m , m a i m u l t s p r o
vîrful r a m u r i l o r .
Lăstarii — groşi, v i g u r o ş i , p u b e s c e n ţ i , cu lenticele m i c i , r o t u n d e , r ă s p î n d i t e p e t o a t ă
suprafaţa.
Mugurii — m a r i , c o n i c i , turtiţi, a s c u ţ i ţ i l a v î r f şi p u b e s c e n ţ i , lipiţi b i n e d e lăstari.
Frunzele — m a r i sau f o a r t e m a r i , a v î n d l u n g i m e a d o 8 8 — 1 1 5 m m şi l ă ţ i m e a d e 86 —
96 m m , o v a t - a l u n g i t e , c u m a r g i n i l e u ş o r v ă l u r a t e , slab p u b e s c e n t o p e faţa superioară, c u
 644 SOIURI DE G U T U I R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

o p u b e s c e n ţ ă m a i a b u n d e n t ă p e c e a inferioară, c u nervurile rare, m a i p r o n u n ţ a t e p e faţa

inferioară. P e ţ i o l u l d c l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , p u b e s c e n t , însoţit d e d o u ă stipele.
Florile — mari, c u p e t a l e l e d e c u l o a r e a l b ă şi c u n e r v a ţ i u n i d e c u l o a r e r o z l a b a z ă .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 8 0 — 1 2 4 m m şi D = 7 7 — 1 1 1 m m ;
greutatea d e 225—890 g.
Forma — p i r i f o r m ă s a u o v o i d - a l u n g i t ă , deseori c u o u r m ă d e g î t , c o l o r a t ă b r u n -
c e n u ş i u , c u d i a m e t r u l m a x i m situat l a j u m ă t a t e a m ă l ţ i m i i fructului, c u suprafaţa c o s t a t ă ,
uneori chiar deformată ( p l . L I I ) .
Culoarea — l a r e c o l t a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , iar m a i tîrziu d e v i n e g a l b e n ă - l i m o n i e .
Ramura de inserţie a fructuhii — g r o a s ă , Ugnificată, înfiptă obUc î n fruct.
Cavitatea peduncitlară — superficială, c u m a r g i n i l e u ş o r o n d u l a t e , c u r u g i n ă dispusă
r a d i ä r l a b a z a ramurii d e inserţie ; u n e o r i i n e x i s t e n t ă , r e p r e z e n t a t ă p r i n t r - u n m a m e l o n
în c a r e este î n f i p t ă r a m u r a .
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , s e m i d e s c h i s sau î n c h i s , f o r m a t d i n sepale asemănă­
t o a r e u n o r frunzuliţe p u t e r n i c serate.
Cavitatea calicială — a d î n c ă , î n g u s t ă , c u pereţii o n d u l a ţ i şi încreţiţi şi marginile
n e r e g u l a t e , f o r m î n d nişte u m e r i strînşi, î n c î t a p r o a p e a c o p e r ă caliciul ; c u t e l e care se for­
m e a z ă î n c a v i t a t o a calicială n u d e p ă ş e s c m a r g i n i l e acesteia.
Pieliţa — s u b ţ i r e , n e t e d ă , a c o p e r i t ă c u u n p u f fin care s e şterge u ş o r c î n d fructul
ajunge la maturitate.
Cavitatea subcalicială — îngustă, potrivit d e adîncă, în formă d e V , c o m u n i c ă c u
camera axială.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , i n f o r m a d e c e a p ă , a l u n g i t ă , b i n e c o n t u r a t ă d e sclereide.
Lojile — a l u n g i t e , m a r i , c u p e r e ţ i i albi şi l u c i o ş i .
Seminţele — m a r i , b o m b a t e , d e c u l o a r e c a s t a n i e şi î n v e b t e într-o s u b s t a n ţ ă m u e i l a -
ginoasă.
Pulpa — g ă l b u i e , d n k e - a c i d u l a t ă , c u g u s t p l ă c u t şi a r o m ă fină ; deşi c o n ţ i n e m u l t e
sclereide, t o t u ş i a c e s t e a n u d e p r e c i a z ă c a b t a t e a fructului.
Maturitatea de consum — î n c e p e l a sfîrşitul l u i o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă în
decembrie—ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l B e r e c z k i se r e c o m a n d ă atît p e n t r u g r ă d i n i l e d e lîngă c a s e , c î t
şi în l i v e z i l e m a r i , î n t o a t e regiunile ţării. E s t e r a i o n a t c a s o i d e b a z ă î n t o a t e regiunile
p o m i c o l e a l e ţării, c u e x c e p ţ i a r e g i u n i l o r a V - a — D e a l u r i l e d i n sud-estul Transilvaniei,
a I X - a — C î m p i a T r a n s i l v a n i e i şi a X l - a — L u n c a i n u n d a b i l ă şi D e l t a D u n ă r i i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — я н в а р ь .
В е н г е р с к и й с о р т , в ы в е д е н н ы й п о м о л о г о м Б е р е ц к п м в 1883 г о д у ; в P H P р а с п р о с
транен п о ч т и в о всех о б л а с т я х страны, а в о с о б е н н о с т и в Трансильванин.
 BERECZKI 645

Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м
и климатическим условиям; устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям;
плодоносит рано, регулярно и обильно.
Плод—крупный или очень крупный, г р у ш е в и д н о й или я й ц е в и д н о - п р о д о л г о ­
ватой формы, расширенный к чашечке с р е б р и с т о й п о в е р х н о с т ь ю , лимонно-желтого
цвета, мякоть желтоватая, нежная, кисловато-сладкая, с н е ж н ы м ароматом и каме­
нистыми клетками в о к р у г с е р д е ч к а ; х о р о ш е г о качества.

BÉSUMÉ

Maturité — fin d'octobre—janvier.

V a r i é t é d ' o r i g i n e h o n g r o i s e , o b t e n u e p a r le p o m o l o g u e h o n g r o i s B e r e c z k i , e n 1 8 8 3 ;
r é p a n d u e dans p r e s q u e t o u t e s les r é g i o n s d e la B . P . E o u m a i n e e t n o t a m m e n t en
Transylvanie.
Arbre — v i g o u r e u x , assez longétif, n o n difficile sous l e r a p p o r t d u sol et d u c l i m a t ,
résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes.
F r u c t i f i c a t i o n h â t i v e , a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n , g r o s o u très g r o s , p i r i f o r m e o u o v o ï d e a l l o n g é , plus élargi v e r s
l'œil, à surface c ô t e l é e ; jaune-citrin. Chair j a u n â t r e , fine, d o u c e - a c i d u l é e , f i n e m e n t aro-
m a t i q u e , pierreuse a u t o u r des l o g e s . B o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of October - January.

Variety of Hungarian origin, obtained by the Hungarian pomologist Bereczki, 1883; widespread in
almost all regions of Romania and especially in Transylvania.
Tree – vigorous, very long life, not difficult in the report of the soil and climate, resistant to extreme
cold, drought, fungal diseases and insects. Fruiting early, abundant and regular.
Fruit – medium, large or very large, ovoid or pear-shaped elongated, broader towards the eye, surface
ribbed; yellow citrine. Flesh yellowish, fine, sweet-tangy, finely aromatic and stony around the lodges. Good
quality.
 DE HUŞI

S i n o n i m e n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , originar din r e g i u n e a a V I H - a — Colinele M o l d o v e i .

R ă s p î n d i r c E s t e r ă s p î n d i t c a p o m răzleţ în grădinile d e lîngă case şi în viile din

Arsura, A v e r e ş t i , P o d o l e n i i - d e - S u s , Podolenii-de-.Tos şi Cozmeşti din Eaionul Huşi.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s şi trăieşte m u l t , d e p ă ş i n d u n e o r i v î r s t ă d e 6 0 — 7 0 ani. S e
î n m u l ţ e ş t e p r i n m a r c o t e , b u t a ş i şi altoire. N u este p r e t e n ţ i o s faţă d o sol. E s t e rezistent la
g e r şi secetă, p r e c u m şi la a t a c u l d ă u n ă t o r i l o r ; în anii p l o i o ş i este însă a t a c a t d e Moni-
linia l i iiliarliana (Prill, et D e l a c r o i x ) H o n e y , iar în cei secetoşi de Carpocapsa pomouella L .
E p o c a înfloritului c o r e s p u n d e c u î n c e p u t u l d e c a d e i a d o u a a lunii m a i .
I n t r ă p e r o d la v î r s t ă d e 4 — 6 ani şi p r o d u c e regulat, c u e x c e p ţ i a anilor în care s u r v i n
î n g h e ţ u r i tîrzii. U n p o m d ă 5 0 — 1 0 0 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă şi f o a r t e a p r e c i a t e d e c o n s u m a t o r i . S e c a r a c t e r i z e a z ă
p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r i d i c a t î n zahăr ( 1 0 , 5 5 — 1 2 , 9 0 % ) , v a r i a b i l d a r r i d i c a t î n a c i d i t a t e
( 0 , 5 9 — 1 , 7 6 % ) , f a p t c a r e i m p r i m ă fructului u n g u s t a c r u p r o n u n ţ a t i m e d i a t d u p ă r e c o l ­
t a r e ; a u c o n ţ i n u t n o r m a l în s u b s t a n ţ e t a n o i d e ( 0 , 2 8 — 0 , 4 4 % ) , s u b s t a n ţ e p e c t i c e (0,72 —
0 , 8 2 % ) , p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 4 7 — 0 , 5 7 % ) şi r i d i c a t în v i t a m i n a С ( 1 2 , 4 — 2 8 , 9 m g % ) . L a
m a t u r i t a t e fructele se d e s p r i n d u ş o r d o r a m u r a şi c a d . Sînt p o t r i v i t d e r e z i s t e n t e la trans­
p o r t , d a r se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . D a t o r i t ă g u s t u l u i l o r p l ă c u t , sînt p r e f e r a t e p e n t r u
c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă ; se f o l o s e s c şi la p r e p a r a r e a d u l c e ţ i i , g e m u l u i şi c o m p o t u l u i .
Calităţi : v i g o a r e a , b u n a a d a p t a r e a p o m u l u i la c o n d i ţ i i l e l o c a l e d e c l i m ă şi sol, p r o ­
d u c ţ i a r e g u l a t ă şi c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : s l a b a r e z i s t e n ţ ă a f r u c t e l o r la a t a c u l b o l i l o r , în anii p l o i o ş i , p r e c u m şi la
a t a c u l d ă u n ă t o r i l o r în anii d e i n v a z i e , c r ă p a r e a şi c ă d e r e a î n a i n t e d e v r e m e a fructelor.

POMUL

P o m u l atinge înălţimea d o 5 — 6 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i do grosime mijlocio, cu

s c o a r ţ a c e n u ş i e , b r ă z d a t ă d e c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e şi t r a n s v e r s a l e , c a r o se d e s p r i n d e in
plăci neuniforme d o mărimi mijlocii.
Coroana — g l o b u l o a s ă sau i n v o r s - p i r a m i d a l ă , d e s t u l d e d e a s ă (fig. 1 9 6 ) .
Ramurile de schelet — d e g r o s i m e şi l u n g i m e m i j l o c i i , c u u n u n g h i d e r a m i f i c a r e m a r e .
 PLANŞA LIII

De Husi.
 DE HUŞI 647

Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin m ă c i u l i i r ă s p î n d i t e neregulat peste tot, mai

ales spre vîrfurile r a m u r i l o r .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , p u b e s c e n ţ i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă -
castanie, c u lenticele d e c u l o a r e ruginie, aşezate în g r u p u r i .

Fig. 196. — De Huşi.

Mugurii — d o m ă r i m e m i j l o c i e , d e f o r m ă c o n i c - t r u n c h i a t ă , b i n e lipiţi d e l ă s t a r .
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a de 6 0 — 8 6 m m şi l ă ţ i m e a d e 42 —
62 m m , o v a t e , c u vîrful a c u m i n a t şi b a z a r o t u n j i t ă , c u m a r g i n i l e întregi. L i m b u l g r o s ,
p u ţ i n a s i m e t r i c , p u b e s c e n t p e f a ţ a inferioară. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e m i j l o c i e , p u b e s c e n t .
Florile — mari, c u petalele d e c u l o a r e r o z - a l b u r i e .

FRUCTUL

Mărimea — v a r i a b i l ă ; m i c ă , m i j l o c i e sau m a r e , H = 5 8 — 9 8 m m şi D = 7 1 — 1 0 0 m m ;
g r e u t a t e a d e 1 8 0 — 4 1 0 g.
Forma — m a l i f o r m ă , e u c o a s t e largi şi r o t u n j i t e ( p l . L I I I ) .
 6 IS SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Culoarea — galbenă-aurie, c u n u m e r o a s e p u n c t e v e r z u i , m a i ales în r o g i u n o a c a v i t ă ţ i i

p e d u n c u l a r e . î n t r e g fructul este a c o p e r i t c u u n p u f fin.
Ramura de inserţie a fructului — scurtă, d e c u l o a r e v e r z u i e , p u b e s c e n t ă , se detaşează
u ş o r d e fruct.
Cavitatea peduneulară — m i c ă , superficială, iar la unele fructe m a i a d î n c ă şi m a i
largă ; p e marginile c a v i t ă ţ b , c a r o sînt f o r m a t e din c i n c i p r o e m i n e n ţ e , se găsesc g r u p e d e
p u n c t e v e r z i , c a r e u n e o r i se î n t i n d în f o r m ă d e d u n g i p î n ă la j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m b fructului.
Caliciul — seinideschis, f o r m a t din sépale d e c u l o a r e cafenie, a s c u ţ i t e la vîrf.
Cavitatea calicială — m a r e , largă, a d î n c ă , c u pereţii o n d u l a ţ i sau c h i a r încreţiţi
p uternic.
Cavitatea subcalicială — largă, p o t r i v i t d e a d î n c ă , în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă c u c a m e r a
a x i a l ă ; staminele c u aşezare s u p e r i o a r ă .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , slab c o n t u r a t ă d o sclereide.
Lojile — m a r i , largi şi închise, c o n ţ i n î n d fiecare c î t e 3—7 s e m i n ţ e .
Seminţele — de mărime mijlocie, o v o i d e , de culoare castaniu închis.
Pulpa — d e c u l o a r e g a l b e n ă p a l , p o t r i v i t d o s u c u l e n t ă , a p r o a p e lipsită d e sclereide,
cu g u s t v i n u r i u şi a r o m ă p l ă c u t ă ; i m e d i a t d u p ă r e c o l t a r e fără gust p l ă c u t , î n e c ă c i o a s ă ;
m a i tîrziu însă a s t r i n g e n ţ a d i s p a r e şi c a p ă t ă c a b t ă ţ i s u p e r i o a r e .
Maturitatea de consum — î n c e p e la sfîrşitul lui o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la
î n c e p u t u l lui f e b r u a r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D e H u ş i , f u n d u n soi c u p r o d u c t i v i t a t e r i d i c a t ă şi c u f r u c t e de
c a l i t a t e b u n ă , se r e c o m a n d ă să fie e x t i n s în c u l t u r ă în t o a t e regiunile p o m i c o l e ale ţării.
E s t e r a i o n a t c a soi d o b a z ă î n regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a H - a — D e a l u r i l e
de v e s t , a I Ï I - a — D e a l u r i l e d e n o r d , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d o est, a V l - a — C î m p i a
D u n ă r b , a V H I - a — C o l i n e l e M o l d o v e i şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a ; c a soi d e
c o m p l e t a r e în r e g i u n e a a V H - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i .

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец о к т я б р я — н а ч а л о февраля.
С о р т п р о и с х о д и т из х о л м и с т о й ч а с т и М о л д о в ы ; р а с п р о с т р а н е н б о л ь ш е в с е г о
в р а й о н е X } ш а , Ясет ой о б л а с т и , на ч т о у к а з ы в а е т и н а з в а н и е с о р т а .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е и д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е и к л и м а т у ;
устойчивое к морозам, засухе, а также и к болезням и вредителям; однако в дождливые
годы с т р а д а е т о т гнили (Monilinia), а в з а с у ш л и в ы е — о т п л о д о ж о р к и ; п л о д о н о с и т
рано и дает р е г у л я р н ы е и о б и л ь н ы е у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й и л и к р у п н о й в е л и ч и н ы , п р о д о л г о в а т о - я б л о к о в и д н ы й или к о ­
ротко-цилиндрический с широкими и закругленными ребрами, золотисто-желтого
цвета с многочисленными зелеными точками и нежным п у ш к о м ; м я к о т ь бледно-желтая,
д о в о л ь н о с о ч н а я , п о ч т и без к а м е н и с т ы х к л е т о к с винным в г у с о м и приятным аро­
матом, вначале терпкая, а затем по мере созревания, м я к о т ь п р и о б р е т а е т высокие
вкусовые качества.

B É S U M É

Maturité — f i n d ' o c t o b r e — c o m m e n c e m e n t d e f é v r i e r .
V a r i é t é originaire d e l a r é g i o n d e s c o l l i n e s d e l a M o l d a v i e , r é p a n d u e s u r t o u t dans
le d i s t r i c t d e H u ş i ( r é g i o n d e J a s s y ) , d ' o ù s o n n o m .
 DE H U Ş I 649

Arbre — v i g o u r e u x et longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t a u sol e t a u c l i m a t , r é s i s t a n t

a u x fortes gelées, à la sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s , m a i s ,
les années p l u v i e u s e s , les fruits e n s o n t a t t a q u é s p a r Afonilinia e t a u c o i n s des a n n é e s
sèches p a r la c a r p o c a p s e . F r u c t i f i e assez t ô t , a b o n a m m d e n t e t r é g u l i è r e m e n t .
Fruit — m o y e n o u g r o s , m a l i f o r m e , a l l o n g é o u c y l i n d r i q u e - c o u r t , a v e c d e larges
c ô t e s arrondies ; j a u n e d ' o r , a v e c de n o m b r e u x p o i n t s v e r t s e t r e c o u v e r t d ' u n d u v e t
fin. Chair j a u n e p â l e , assez j u t e u s e , p r e s q u e d é p o u r v u e d e c o n c r é t i o n s , à s a v e u r v i n e u s e
e t à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D ' a b o r d a s t r i n g e n t e , p a r la suite d e q u a l i t é supérieure.

ABSTRACT

Maturity – end of October - beginning of February.

Variety comes from the hills of Moldavia region, especially prevalent in the district Huşi (region of
Iași), hence its name.
Tree – vigorous and long life, not exacting as to soil and climate, resistant to severe frost, drought,
fungal diseases and insects, but in wet years, the fruits are attacked by Monilinia and dry years the codling moth.
Grows in time, thoroughly and regularly.
Fruit – medium or large, elongated or short-cylindrical, with broad rounded ribs, yellow gold, with
many green dots and covered with a duvet end. Pale yellow flesh, fairly juicy, almost devoid of concretions,
winey flavor and pleasant aroma. First astringent subsequently superior.
 GALBENE MOLDOVENEŞTI

Sinonime : Modoveneşti, Văratic.

Origine. S o i r o m î n e s c f o a r t e v e c h i , o b ţ i n u t p r i n selecţie î n d e l u n g a t ă p r a c t i c a t ă d e
cultivatori anonimi.

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t atît în M o l d o v a , cît şi în M u n t e n i a . S e c u l t i v ă p e supra­

feţe m a r i în P o d o l e n i i - d e - S u s , C o z m e ş u şi M o ş n a d i n E a i o n u l H u ş i , T o h a n i , E a i o n u l Mizil,
V a l e a - C ă l u g ă r e a s c ă , E a i o n u l P l o i e ş t i , a p r o a p e în t o a t e p o d g o r i i l e şi î n t o a t e c o m u n e l e din
z o n a p r e o r ă ş e n e a s c ă a c a p i t a l e i , p r e c u m şi în E a i o n u l T u l c e a , E e g i u n e a D o b r o g e a . S e
întîlneşte i z o l a t în g r ă d i n i l e d e Ungă c a s e şi în a m e s t e c c u alte s p e c n în h v e z i l e m a r i . î n
general, este u n u l d i n cele m a i r ă s p î n d i t e soiuri din cele c u n o s c u t e în B . P . B .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n v i g o a r e m i j l o c i e şi d u r a t ă l u n g ă d e v i a ţ ă , a t i n g i n d
u n e o r i v î r s t a d e 8 0 — 1 0 0 ani. S e î n m u l ţ e ş t e p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i , b u t a ş i şi m a i
p u ţ i n p r i n d r a j o n i . N u este p r e t e n ţ i o s f a ţ ă d e sol, este rezistent la g e r şi l a secetă şi r e l a t i v
rezistent la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r ; î n u n i i ani este a t a c a t p u t e r n i c d e v i e r m e l e m e r e l o r .
E p o c a înfloritului c o r e s p u n d e c u p r i m a d e c a d ă a lunii m a i . E s t e u n soi antofertil.
I n t r ă p e r o d la v î r s t a d e 4 — 5 ani şi p r o d u c e r e g u l a t , c u e x c e p ţ i a a n i l o r c î n d se înregistrează
î n g h e ţ u r i t î r z u . U n p o m în v î r s t a d e 10 — 12 ani d ă 3 0 — 5 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , c u a r o m ă f o a r t e p u t e r n i c ă şi p l ă c u t ă , caracterizate
p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r e l a t i v s c ă z u t în z a h ă r ( 8 , 9 8 % ) , m o d e r a t î n a c i d i t a t e ( 0 , 8 7 % ) , destul
d e m i c în p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 3 1 % ) şi c e l u l o z ă ( 1 , 1 9 % ) ; sînt însă b o g a t e în s u b s t a n ţ e t a n o i d e
( 0 , 4 0 % ) p e c t i n e , ( 0 , 7 4 % ) şi în v i t a m i n a С ( 1 1 , 2 m g % ) . S î n t r e z i s t e n t e la t r a n s p o r t şi se
păstrează t i m p îndelungat. Se folosesc atît pentru c o n s u m u l în stare jvroaspătă, cît şi
p e n t r u p r e g ă t i r e a c o m p o t u l u i , d u l c e ţ i i , p e l t e l e i şi g e m u l u i , iar în a m e s t e c c u alte fructe,
pentru fabricarea marmeladei.
Calităţi : c a l i t a t e a b u n ă , a r o m a f o a r t e p u t e r n i c ă , c o n ţ i n u t u l r i d i c a t în v i t a m i n a &
r e z i s t e n ţ a la t r a n s p o r t şi d u r a t a l u n g ă d e p ă s t r a r e a f r u c t e l o r .
Defecte : d i m e n s i u n i l e m i c i ale fructului.
PLANŞA LIV
 GALBENE MOLDOVENEŞTI 651

POMUL

î n stare liberă se d e z v o l t ă c a a r b u s t o i d ; p o a t e fi însă f o r m a t c a p o m , c a r o a t i n g e

î n ă l ţ i m e a d o 5—7 m . T r u n c h i u r i l e sînt slab t o r s i o n a t e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie î n c h i s ,
z g r u n ţ u r o a s ă , care se desface l o n g i t u d i n a l în fîşii n e u n i f o r m o .

Fig. 197. — Galbene moldoveneşti.

Coroana — p i r a m i d a l ă s a u i n v e r s - p i r a m i d a l ă , s e m i c o m p a c t ă sau rară, u n e o r i n e r e g u ­

lată, c u u n d i a m e t r u d e c i r c a б m (fig. 1 9 7 ) .
Ramurile de schelet — v a r i a b i l e c a n u m ă r , d e g r o s i m e şi l u n g i m e m i j l o c i i , a r c u i t e
sau g e n i c u l a t e , c u u n g h i u r i d e r a m i f i c a r o d e 50 — 7 6 ° ; s c o a r ţ a d o c u l o a r e cenuşie î n c h i s ,
c u l e n t i c e l e n u m e r o a s e , v i z i b i l e , aşezate l o n g i t u d i n a l .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin măciulii distribuito neregulat la periferia
coroanei.
lăstarii — l u n g i , subţiri, p u b e s c e n ţ i , c u lenticele alungite, n u m e r o a s e , d o c u l o a r e
b r u n ă , aşezate transversal, p u ţ i n v i z i b i l e spre vîrf din c a u z a pufului abundent.
652 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E 51 DE PERSPECTIVA

Mugurii — m i c i , c o n i c i , turtiţi, lipiţi d e lăstar, p u b e s c e n ţ i , de c u l o a r e brună-eafenio-

albicioasă.
Frunzele — de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d 5 7 — 8 2 m m în l u n g i m e şi 4 5 — 6 9 m m în l ă ţ i m e ,
r o t u n d e , c u vîrful a c u t , c u m a r g i n i l e întregi, u ş o r o n d u l a t e . L i m b u l d e c u l o a r e v e r d e
intens, f o a r t e p u b e s c e n t , catifelat p e f a ţ a inferioară, c u nervurile p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e
roz la b a z ă şi v e r d e - a l b i c i o s spre vîrf. P e ţ i o l u l d e l u n g i m e m i j l o c i e ( 8 — 1 1 m m ) , p u b e s ­
c e n t , însoţit d e d o u ă stipele m i c i , î n g u s t e .
Florile — mari, c u p e t a l e l e d o c u l o a r e albă, c u n u a n ţ ă r o z .

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau s u b m i j l o c i e , u n i f o r m ă p e acelaşi p o m , H = 5 2 — 6 3 m m şi

D = 60 — 71 m m ; g r e u t a t e a d e 9 5 — 1 5 0 g.
Forma — m a l i f o r m ă sau sferic-turtită, p u ţ i n trasă spre c a p e t e , c u d i a m e t r u l m a x i m
plasat spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă şi c u suprafaţa p r o n u n ţ a t c o s t a t ă ( p l . L I V ) .
Culoarea — g a l b e n ă p a l în faza d e p b g ă şi g a l b e n ă închis sau aurie la m a t u r i t a t e a
do consum.
Ramura de inserţie a fructului — s c u r t ă , d e g r o s i m e m i j l o c i e , prinsă d r e p t .
Cavitatea pedunculară — largă, p o t r i v i t d e a d î n c ă , în f o r m ă d e farfurie, c u m a r g i n i l e
o n d u l a t e , c u pieliţa d e c u l o a r e v e r d e : m a m e l o n u l d i n c a v i t a t e e s t e a s c o p o r i t c u u n strat
gros d e r u g i n ă în a p r o p i e r e a l o c u l u i d e inserţie p e r a m u r ă .
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , f o r m a t d i n sepale m a r i aşezate r a d i ä r , eUptice, a s c u ţ i t e
la vîrf, p u b e s e e n t e , d e c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e la b a z ă , b r u n e , u s c a t e , spre vîrf, răsfrînte
în afară.
Cavitatea calicială — m a r e , largă, î n f o r m ă d e c a s t r o n , c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e .
Pieliţa — n e t e d ă , a c o p e r i t ă c u p u f fin ; d u p ă ştergerea p u f u l u i d e v i n e l u c i o a s ă şi
nnsuroasă.

Cavitatea subcalicială — m i c ă , a d î n c ă , în f o r m ă d e c u p ă ; c o m u n i c ă c u a x u l fructului ;

stilul şi s t a m i n e l e se r i d i c ă d e a s u p r a p î n ă a p r o a p e d e n i v e l u l s e p a l e l o r .
Inima — de mărime mijlocie, în f o r m ă de ceapă, aşezată central, simetrică, bine
conturată d e u n strat r e l a t i v s u b ţ i r e d e s c l e r e i d e .
Lojile — m a r i , largi, î n c h i s e , c u p e r e ţ i i c a r t i l a g i n o ş i , d e c u l o a r e a l b ă , m a t ă .
Seminţele — o v o i d e , b o m b a t e spre b a z ă şi a s c u ţ i t e spre vîrf, d e c u l o a r e cafenie,
î n v e l i t e într-o m a t e r i e v î s e o a s ă s o l i d i f i c a t ă , c a r e se a s e a m ă n ă c u parafina, cîte 4—10
într-o lojă.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă î n g u s t ă , c a r e c o m u n i c ă c u c a v i t a t e a subcaUcială.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , c r o c a n t ă , c u s u c u l e n t ă p o t r i v i t ă şi a c i d i t a t e p u ţ i n p r o n u n ţ a t ă ,
f o a r t e s l a b a s t r i n g e n t ă , c u a r o m ă p u t e r n i c ă , în g e n e r a l c u g u s t p l ă c u t şi d e c a l i t a t e b u n ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e d i n o c t o m b r i e — n o i o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la
î n c e p u t u l lunii ianuarie.

E E C O M A N D Ä R I . S o i u l G a l b e n e m o l d o v e n e ş t i se r e c o m a n d ă p e n t r u cultură în toate
l e g i u n i l e ţării, fiind r a i o n a t c a soi d e b a z ă î n regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă meridională,
a I I - a — D e a l u r i l e d o v e s t , a I l I - a — D e a l u r i l o d o n o r d , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă de est,
 GALBENE MOLDOVENEŞTI 653

a vi-a — C î m p i a D u n ă r i i , a V l l - a — C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i , a V I I I - a
— C o l i n e l o M o l d o v e i şi ea soi d e c o m p l e t a r e în regiunile : a V - a — D e a l u r i l e d i n sud-estul
T a n s i l v a n i e i , a I X - a — C î m p i a Transilvaniei şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g o a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — н а ч а л о я н в а р я .
О ч е н ь с т а р ы й р у м ы н с к и й с о р т , п р о и с х о д и т из в и н о г р а д а р с к и х р а й о н о в с р е д н е й
ч а с т и М о л д о в ы ; р а с п р о с т р а н е н к а к в М о л д о в е , так и в М у н т е н и и .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , н е т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , з а с у х о ­
устойчивое и сравнительно устойчивое к болезням и вредителям; в некоторые годы
п л о д ы с и л ь н о п о в р е ж д а ю т с я п л о д о ж о р к о й ; н а ч и н а е т п л о д о н о с и т ь на 4 — 5 г о д у и
дает регулярные и обильны е у р о ж а и .
Плод—мелкий или же н и ж е средней величины, я б л о к о в и д н ы й или о к р у г л о -
п р и п л ю с н у т ы й , слегка суженный к о б о и м концам с заметно р е б р и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ,
т е м н о - ж е л т о г о или з о л о т и с т о г о цвета; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , д о в о л ь н о сочная
со слабой к и с л о т н о с т ь ю , немного терпкая, приятного вкуса и х о р о ш е г о качества.

BÉSUMÉ

Maturité — o c t o b r e — c o m m e n c e m e n t d o j a n v i e r .
T r è s a n c i e n n e v a r i é t é r o u m a i n e , originaire d e la r é g i o n des v i g n o b l e s d u c e n t r e
d e la M o l d a v i e , r é p a n d u e t a n t e n M o l d a v i e q u ' e n V a l a c b i e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , longétif, n o n e x i g e a n t q u a n t à la n a t u r e d u sol, résis-
t a n t à la sécheresse, r e l a t i v e m e n t résistant a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes.
N é a n m o i n s , certaines années, les fruits s o n t f o r t e m e n t a t t a q u é s p a r la c a r p o c a p s e . C o m -
m e n c e à fructifier à 4 — 5 ans ; fertilité a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — p e t i t o u s o u s - m o y e n , m a l i f o r m e o u s p h é r i q u e - a p l a t i u n p e u rétréci v e r s
les d e u x p ô l e s , à surface f o r t e m e n t c ô t e l é e ; j a u n e i n t e n s e o u j a u n e d ' o r . Chair b l a n c -
j a u n â t r e , assez j u t e u s e , l é g è r e m e n t a c i d u l é e , f a i b l e m e n t a s t r i n g e n t e , à la s a v e u r a g r é a b l e .
D e bonne quabté.

ABSTRACT

Maturity – October - beginning of January.

Very old variety Romanian, native to the area of vineyards in central Moldova, common in Moldova as
in Wallachia.
Tree – medium vigour, long life, not exacting as to soil type, drought tolerant, relatively resistant to
fungal diseases and insects. However, in some years, the fruits are strongly attacked by the codling moth. Begin
to grow at 4-5 years; fertility abundant and regular.
Fruit – small or sub-medium, spherical-flattened slightly narrowed towards the poles, surface strongly
ribbed, deep yellow or golden yellow. Flesh yellowish-white, very juicy, slightly tart, slightly astringent, with the
pleasant taste. Good quality.
 A U R I E DE D E L T Ă

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , o r i g i n a r din D e l t a D u n ă r i i .

Răspîndire. S e întâlneşte c a p o m răzleţ în grădinile de l î n g ă case, în a m e s t e c c u .alte

soiuri, î n t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e d i n D e l t a D u n ă r i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o v i g o a r e m i j l o c i e şi l o n g e v i t a t e r e l a t i v m a r e . S e
î n m u l ţ e ş t e p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i , b u t a ş i şi m a i rar p r i n d r a j o n i ; se r e f a c e u ş o r . Creşte
b i n e în solurile n i s i p o a s e d i n D e l t a D u n ă r i i , rezistă la ger şi s u p o r t ă b i n e i n u n d a ţ i i l e ; este
d e a s e m e n e a rezistent la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e î n p r i m a d e c a d ă a lunii m a i , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 7—10 zile.
P r o d u c e r e g u l a t , c u e x c e p ţ i a a n i l o r c î n d s u r v i n î n g h e ţ u r i tîrzii. U n p o m d ă 6 0 — 9 0 k g
fructe anual.
F r u c t e l e sînt d e c a h t a t e b u n ă , se ţ i n b i n e p e p o m , s u p o r t ă t r a n s p o r t u l şi se p ă s ­
trează t i m p î n d e l u n g a t . S e f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă , cît şi în in­
d u s t r i a a l i m e n t a r ă la p r e p a r a r e a d u l c e ţ i i , g e m u l u i şi m a r m e l a d e i .
Calităţi : p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă , r e z i s t e n ţ a la b o l i şi d ă u n ă t o r i , r e z i s t e n ţ a la trans­
port şi p ă s t r a r e a î n d e l u n g a t ă a f r u c t e l o r .
Defecte : i m p o r t a n t e n u are.

POMUL

P o m u l a t i n g e 4 —5 m în î n ă l ţ i m e şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m j i l o c i e , c u s c o a r ţ a
c e n u ş i e , b r ă z d a t ă d o c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e şi transversale, c a r e se d e s p r i n d e în plăci
neuniforme.
Coroana — l a r g - p h a m i d a l ă , c o m p a c t ă (fig. 1 9 8 ) .
Ramurile de schelet — groase, puternice, cu u n unghi m i c de ramificare.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i d e l u n g i m e m i j l o c i e , a ş e z a t e m a i m u l t
spre periferia c o r o a n e i .
Lăstarii — g r o ş i , v i g u r o ş i , d e c u l o a r e c a f e n i e , a c o p e r i ţ i c u p u f c a r e se şterge uşor.
 PLANŞA LV

Aurie de Deltă.
 AURIE DE DELTA 655

Mugurii — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , b i n e lipiţi d o r a m u r ă , d o c u l o a r e castanie şi

c u marginile solzilor p u b o s c e n t e .
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , c u l u n g i m e a d o 6 5 — 1 0 6 m m şi l ă ţ i m e a d e 5 3 — 7 7 m m ,
o v a t e sau o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrful a c u t , p u b e s c e n t e p e faţa inferioară ; n e r v u r i l e p r o e -

Fig. 198. - Aurie de Deltă.

m i n e n t e , iar c e a p r i n c i p a l ă d e c u l o a r e r o z - v i o l e t ă la b a z ă . P e ţ i o l u l l u n g d e 5 5 — 7 0 m m .
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e t a l e l e m a r i , d e c u l o a r e r o z - a l b u r i e , c u infiltraţii
v i o l e t ; b o b o c i i florali c o n i c i , ascuţiţi la vîrf, d e c u l o a r e r o z - r o ş i a t i c ă .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o e i e , H = 7 4 — 1 0 2 m m şi D = 7 7 — 9 5 m m ; greu­

tatea de 2 6 0 - 3 8 5 g.
Forma — p i i i f o r m ă , trasă şi g î t u i t ă s p r e p e d u n c u l , t r u n c h i a t ă spre caliciu, u n d e for­
m e a z ă u n gît scurt, c u d i a m e t r u l m a x i m s i t u a t în t r e i m e a s u p e r i o a r ă a fructului ; supra­
f a ţ a fructului este v ă l u r a t ă , m a i ales spre c a l i c i u ( p l . L V ) .
656 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Culoarea — galbenă-aurie, c u p o t e r a r e de r u g i n ă r ă s p î n d i t o p e t o a t ă suprafaţa fruc­

tului.
Ramura de inserţie a fructului — lungă de 45—55 m m , de grosime mijlocie, pubes­
centă şi b i n e prinsă d e f r u c t .
Cavitatea peduneulară — îngustă, superficială şi neregulată, c u marginile o n d u l a t e ,
cu p e r e ţ b p u b e s c e n ţ i , a c o p e r i ţ i în p a r t e c u rugină.
Caliciul — m a r e , f o r m a t d i n sepale înguste, c u marginUe întregi, p u b e s c e n t e şi răs-
frînte în afară.
Cavitatea calicială — largă, d e a d î n c i m e m i j l o c i e , c u marginile p u ţ i n o n d u l a t e , c u
pereţii u ş o r încreţiţi şi p u b e s c e n ţ i .
Pieliţa — la unele f r u c t e l u c i o a s ă şi u n s u r o a s ă , iar la altele aspră. S u b p i e b ţ ă se
observă puncte mici, negricioase.
Cavitatea subcalicială — largă şi p o t r i v i t de a d î n c ă , în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă c u
c a m e r a a x i a l ă ; s t a m i n e l e c u aşezare s u p e r i o a r ă .
Inima — m i c ă sau m i j l o c i e , s f e r o - c o n i c ă aşezată m a i m u l t spre c a b c i u şi b i n e c o n ­
t u r a t ă d e u n strat d e sclereide g r o s i e r e .
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u p e r e ţ b n e t e z i , d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .
Seminţele — m i c i , o v o i d e , m u c h i a t e , a s c u ţ i t e la vîrf, î n v e b t e într-un m u c i l a g i u c u
a s p e c t d e parafină.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă largă.
Pulpa — g ă l b u i e , c u s u c u l e n t ă p o t r i v i t ă , a c i d i t a t e r i d i c a t ă , c r o c a n t ă , p u ţ i n astrin-
g e n t ă şi c u a r o m ă p l ă c u t ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e la sfîrşitul lui o c t o m b r i e , î n c e p u t u l lui n o i e m b r i e
şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă în i a n u a r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l A u r i e d e D e l t ă se r e c o m a n d ă atît p e n t r u grădinile d e lingă case,

cît şi p e n t r u b v e z i l e m a r i în t o a t e l o c a b t ă ţ i l o din D e l t a D u n ă r b . E s t e r a i o n a t c a soi d e b a z ă
în r e g i u n e a a X I - а — L u n c a i n u n d a b i l ă şi D e l t a D u n ă r b şi c a soi de î n c e r c a r e î n r e g i u n e a I—
Subcarpatică meridională.

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц о к т я б р я — я н в а р ь .
М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д и т из Д е л ь т ы Д у н а я , г д е б о л ь ш е в с е г о р а с п р о с т р а н е н .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а и д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е ; м о р о з о у с т о й ч и в о е и у с т о й ­
чивое к болезням и вредителям; п л о д о н о с и т р е г у л я р н о и дает богатые у р о ж а и .
Плод — с р е д н е й и л и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , с у ж е н н ы й и с д а в ­
ленный к п л о д о н о ж к е , с волнистой п о в е р х н о с т ь ю , в о с о б е н н о с т и в о б л а с т и чашечного
у г л у б л е н и я , з о л о т и с т о - ж е л т ы й , с редкими р ж а в ы м и пятнами по всей п о в е р х н о с т и ;
мякоть желтоватая, умеренно с о ч н а я , с заметной кислотностью, немного терпкая, с
приятным ароматом; хорошего качества.

RÉSUMÉ

Maturité — fin d ' o c t o b r e — j a n v i e r .

V a r i é t é originaire d e la r é g i o n d u d e l t a du D a n u b e , ou elle est le plus r é p a n d u e .
 AURIE DE DELTA 657

Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e et l o n g é v i t é r e l a t i v e m e n t g r a n d e , résistant a u x g r a n d s
froids, a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification abondante et
régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , p i r i f o r m e , r é t r é c i et é t r a n g l é vers le p é d o n c u l e ,
à surface o n d u l e u s e s u r t o u t vers l ' œ i l ; j a u n e d ' o r a v e c de rares t a c h e s d e r o u i l l e sur
t o u t e sa surface. Chair j a u n â t r e , assez j u t e u s e , f o r t e m e n t a c i d u l é e , l é g è r e m e n t astrin-
gente, à l'arôme agréable. D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of October - January.

Variety comes from the region of the Danube Delta, where it is most prevalent.
Tree – medium vigour and longevity relatively large, resistant to extreme cold, to fungal diseases and
insects and abundant fruiting regularly.
Fruit – medium or above medium, pear-shaped, narrowed towards the stalk and strangled, with
undulating surface to above the eye, yellow gold with a few rust spots on its surface. Flesh yellowish, fairly
juicy, highly acidic and slightly astringent, with pleasant aroma. Good quality.

42 - c. 2008
 DE PLOIEŞTI

Sinonime : D e Podeni, Turceşti.

Origine. Soi a u t o h t o n , originar din z o n a d e l u r o a s ă a R e g i u n i i Ploieşti.

Răspîndire. E s t e răspîndit în R a i o n u l T e l e a j e n , E e g i u n e a P l o i e ş t i , eu d e o s e b i r e în
c o m u n e l e P o d e n i i - V e c h i şi G o r n e t - C u i b , u n d e se c u l t i v ă în livezi m a s i v e , f o r m a t e n u m a i
din gutui.

CARACTERISTICA SOlUI.l I

P o m u l creşte v i g u r o s , a t i n g e d i m e n s i u n i destul de mari şi trăieşte 6 0 — 7 0 ani. Se

î n m u l ţ e ş t e p r i n m a r c o t e , lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i , b u t a ş i şi m a i p u ţ i n prin d r a j o n i . E s t e p u ţ i n
p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e m e d i u l u i , preferă solurile p o d z o l i t e , l u t o - n i s i p o a s e . E s t e re­
zistent la ger, b o l i şi d ă u n ă t o r i , însă m a i sensibil la p u t r e z i r e a şi m u m i f i e r e a fructelor şi la
pătarea brună a fructelor.
Î n f l o r e ş t e în a d o u a d e c a d ă a lunii m a i , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 1 2 — 1 4 zile.
Este un soi autofertil.
E o d e ş t e regulat, c u e x c e p ţ i a a n i l o r în care s u r v i n î n g h e ţ u r i tirzii ; u n p o m în vîrstă
d e 1 5 — 2 0 ani p r o d u c e 7 0 — 1 0 0 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , c u a r o m ă slabă, p o t r i v i t d e s u c u l e n t e şi î n e c ă c i o a s e . Se
c a r a c t e r i z e a z ă p r i n c o n ţ i n u t m o d e r a t în z a h ă r ( 8 , 2 1 % ) , r e l a t i v r i d i c a t în a c i d i t a t e ( 0 , 7 5 % )
şi p o t r i v i t în s u b s t a n ţ e p r o t e i c e ( 0 , 3 5 % ) . C o n ţ i n u t u l destul de ridicat î n s u b s t a n ţ e
p e c t i c e ( 0 , 7 6 % ) şi t a n o i d e ( 0 , 2 6 % ) p e r m i t e f o l o s i r e a f r u c t e l o r a c e s t u i soi în s c o p u r i indus­
triale. S î n t b o g a t e în v i t a m i n a С ( 1 6 m g % ) şi în c e l u l o z ă ( 1 , 1 7 % ) . L a c o a c e r e fructele
se d e s p r i n d u ş o r d e p e r a m u r ă , n u rezistă l a t r a n s p o r t şi n u so p o t păstra t i m p î n d e ­
l u n g a t . Se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cît şi p e n t r u p r e l u c r a r e in­
dustrială.
Calităţi : a d a p t a r e a la c o n d i ţ i i l e d e m e d i u şi p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă a soiului, pre­
c u m şi calitatea b u n ă a f r u c t e l o r c a r e sînt a p r o a p e lipsite d e s c l e r e i d e .
Defecte : rezistenţa s l a b ă l a c ă d e r e şi t r a n s p o r t , p r e c u m şi d u r a t a scurtă d e păs­
trare a fructelor.
 PLANŞA LVI

De Ploieşti.
 DE PLOIEŞTI 659

POMUL

L ă s a t liber se d e z v o l t ă în f o r m ă d e a r b u s t o i d ; p o a t e fi însă dirijat c a p o m c a r e a t i n g e

î n ă l ţ i m e a d e 5—6 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e m ă r i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , p r o p o r ţ i o n a l e c u
vîrsta, c u s c o a r ţ a de c u l o a r e cenuşie închis, n e t e d ă la p o m i i tineri, iar la c e i m a i în v î r s t a
se desface în fîşii.
Coroana — m a r e , globuloasă, turtită (fig. 1 9 9 ) .

Fig. 199. - De Ploieşti.

Ramurile de schelet — g r o a s e , lungi, p u ţ i n arcuite, cu scoarţa de culoare cenuşie

î n c h i s , c u lenticele aşezate în grupuri.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin m ă c i u l i i destul d e î n g r o ş a t e .
Lăstarii — p o t r i v i t d e lungi şi groşi, p u b e s c e n ţ i , de c u l o a r e verde-cenuşie, albi­
c i o a s ă , c u lenticele răspîndite n e r e g u l a t .
Mugurii — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , turtiţi, b i n e lipiţi de r a m u r ă , p u b e s c e n ţ i ,
de culoare brună-cenuşie.
Frunzele — d e m ă r i m e m i j l o c i e sau m i c ă , r o t u n d e , c u marginile întregi, uşor v ă l u -
rate, p u t e r n i c p u b e s c e n t e p e faţa inferioară, c u n e r v u r i l e m a i deschise la c u l o a r e . P e ţ i o l u l
scurt, p u b e s c e n t , însoţit d e d o u ă stipele înguste.
Florile — m a r i , a l b i c i o a s e , c u n u a n ţ ă intensă r o z - v i o l a e e e la b a z a p e t a l e l o r .
660 SOIURI DE GUTUI RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

FRUCTUL

Mărimea — variabilă, m i c ă , m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , H = 4 9 — 1 1 3 m m şi D =

= 55—126 m m ; greutatea de 79—380 g.
Forma — sferic-turtită, c u d i a m e t r u l situat a p r o a p e la m i j l o c u l fructului. P e su­
p r a f a ţ a fructului se o b s e r v ă c o a s t e , uneori d e s t u l d e p r o n u n ţ a t e (pl. L V I ) .
Culoarea — v e r d e , la m a t u r i t a t e d e v i n e g a l b e n ă - a u r i e .
Bamura dc inserţie a fructului — scurtă, g r o a s ă , d e c u l o a r e brună-cenuşie, p u b e s -
centă.
Cavitatea pedunculară — a d î n c ă , largă, c u marginile neregulate, c u pereţii acoperiţi
cu r u g i n ă d i s p u s ă în f o r m ă d e r a z e ; m a m e l o n u l d i n centrul c a v i t ă ţ i i este m i c sau a p r o a p e
inexistent.
Caliciul — deschis, f o r m a t d i n sepale de m ă r i m e m i j l o c i e , răsfrînte în afară, uscate
şi slab p u b e s e e n t e .
Cavitatea calicială — r e l a t i v î n g u s t ă , a d î n c ă , în f o r m ă d e castron, c u pereţii uşor
încreţiţi.
Pieliţa — m a t ă , a c o p e r i t ă c u p u f fin ; la m a t u r i t a t e d u p ă ştergerea pufului capătă
u n luciu frumos.
Cavitatea subcalicială — p u ţ i n a d î n c ă şi largă, în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă c u axul
fructului ; staminele c u aşezare inferioară.
Inima — m a r e , în f o r m ă d e c e a p ă , a ş e z a t ă m a i m u l t spr>î caliciu.
Lojile — m a r i , largi, c u pereţii v e r z u i - a l b i c i o ş i şi subţiri.
Seminţele — m i c i , b o m b a t e , a s c u ţ i t e la vîrf, învelite într o m a t e r i e vîseoasă, relativ
m o a l e , c î t e 2—3 într-o l o j ă .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă largă, care c o m u n i c ă c u c a v i t a t e a subcalicială.
Pulpa — d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e , p u ţ i n s u c u l e n t ă , slab c r o c a n t ă , fără sclereide, eu
aromă slabă.
Maturitatea de consum — d e la î n c e p u t u l lunii n o i e m b r i e p î n ă la m i j l o c u l lunii de­
cembrie.

R E C O M A N D Ă R I . Soiul D e P l o i e ş t i se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă atît în grădinile de

l î n g ă c a s e , c î t şi în livezile m a r i în t o a t e regiunile, dar mai ales în R e g i u n e a P l o i e ş t i . E s t e
r a i o n a t c a soi d e b a z ă î n regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă meridională, a II-a — Dealurile
de vest şi a I l I - a — D e a l u r i l e de nord.

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — с е р е д и н а д е к а б р я .
М е с т н ы й с о р т п р о и с х о д и т из х о л м и с т о й ч а с т и П л о и е ш т с к о й о б л а с т и , где в с т р е ­
чается больше всего в районе Т е л я ж е н в виде к р у п н ы х насаждений.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о к р у п н о е и д о л г о в е ч н о е ; м а л о т р е б о в а т е л ь н о е
к почве, у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , болезням и вредителям, но восприимчивое к п о р а ж е н и ю
плодовой гнилью (Monilinia linhartiana) и бурой п я т н и с т о с т ь ю (Entomosporium macu-
latum); плодоносит регулярно и обильно.
Плод — н е б о л ь ш о й , с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о - п р и п л ю е н у т ы й
с довольно заметной р е б р и с т о с т ь ю ; з о л о т и с т о - ж е л т ы й ; мякоть желтовато-белая,
малосочная без каменистых к л е т о к , со слабым а р о м а т о м ; х о р о ш е г о качества.
 DE PLOIEŞTI 661

К ESTIMÉ

Maturité — n o v e m b r e — m i - d é c e m b r e .
V a r i é t é originaire d e la z o n e des c o l l i n e s d e la r é g i o n de P l o i e ş t i , r é p a n d u e n o t a m ­
m e n t dans l e district d e T e l e a j e n , e n p l a n t a t i o n s m a s s i v e s .
Arbre — v i g o u r e u x , assez v o l u m i n e u x , longétif, p e u e x i g e a n t q u a n t au sol, résis­
t a n t a u x grands froids, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x i n s e c t e s , m a i s r e l a t i v e m e n t
sensible à Monilinia linliartiana e t à Entomosporium maeulatum. Fructification abon­
d a n t e et r é g u l i è r e .
Fruit — p e t i t , m o y e n o u s u r m o y e n , s p h é r i q u e - a p l a t i , a v e c des c ô t e s assez p r o é ­
minentes ; j a u n e d ' o r . Chair b l a n c - j a u n â t r e , p e u j u t e u s e , sans c o n c r é t i o n s , à a r ô m e f a i b l e .
D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – November - mid-December.

Variety native of the hilly area near Ploiesti, particularly prevalent in the district Teleajen in mass
plantings.
Tree – vigorous, very large, long life, undemanding as to soil, resistant to extreme cold, fungal diseases
and insects but relatively sensitive to Monilinia linhartiana and Entomosporium maculatum. Abundant and
regular fruiting.
Fruit – small, medium or above medium, spherical-flattened, ribs fairly prominent; yellow gold.
Yellowish-white flesh, juicy bit, no concretions, weak-flavoured. Good quality.
 DE AFUMAŢI

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. E s t e un soi a u t o h t o n , originar din E e g i u n e a B u c u r e ş t i .

Răspindire. Se întîlneşte c a p o m răzleţ prin grădinile d e lingă c a s c , in unele c o m u n e din

E e g i u n e a B u c u r e ş t i , m a i ales în acelea din jurul c a p i t a l e i .

CARACTERISTICA S O U L I I

P o m u l creşte v i g u r o s şi este destul d e l o n g e v i v . Se î n m u l ţ e ş t e prin lăstari înrădăcinaţi

şi altoire. Preferă solurile l u t o - n i s i p o a s e sau c e r n o z i o m u r i . E s t e rezistent la ger, secetă,
p r e c u m şi la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e în p r i m a d e c a d ă a lunii m a i şi intră p e r o d la vfrsta de I —Г» ani.
P r o d u c e a b u n d e n t şi r e g u l a t , c u e x c e p ţ i a anilor c î n d s u r v i n îngheţuri în t i m p u l în­
floritului. U n p o m în v î r s t a d e 1 4 — 1 5 ani d ă 70 — 80 k g f r u c t e anual.
F r u c t e l e sînt de c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c u a r o m ă si gust p l ă c u t . Se ţin bine p e p o m
p î n ă la r e c o l t a r e , rezistă la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . Sînt f o a r t e a p r e c i a t e
d e c u l t i v a t o r i şi se f o l o s e s c atît p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , cit şi la prepararea
d u l c e ţ n , g e m u l u i şi a a l t o r p r o d u s e a l i m e n t a r e industrializate, p r e c u m şi p e n t r u s c o p u r i
culinare.
Calităţi : v i g o a r e a , rezistenţa la ger şi secetă, p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă a p o ­
m u l u i , p r e c u m şi c a l i t a t e a s u p e r i o a r ă a fructelor.
Defecte : i m p o r t a n t e n u are.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5 — 6 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e şi î n ă l ţ i m e mij­
l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e b r u n ă închis, care se e x f o l i a z ă în p l ă c i n e u n i f o r m e .
Coroana — piramidal-rotunjită sau g l o b u l o a s ă , p o t r i v i t d e c o m p a c t ă , c u un dia­
metru de 3 - 4 m (fig. 2 0 0 ) .
Ramurile de schelet — p u ţ i n a r c u i t e , c u unghiuri d e r a m i f i c a r e d e 45 şi 70°.
Ramurile de rod — m i j l o c b sau m a r i , p o t r i v i t d e g r o a s e şi aşezate spre exteriorul
coroanei.
 DE AFUMAŢI «63

Lăstarii — de l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , p u b e s c e n ţ i şi c u n u m e r o a s e lenticele de
c u l o a r e cafenie.
Mugurii — mari sau mijlocii, c o n i c i , a c o p e r i ţ i c u p u b e s c e n t ă deasă, c e n u ş i e .
Frunzele — mijlocii, c u l u n g i m e a d e 6 5 — 8 9 m m şi l ă ţ i m e a d e 55 — 70 m m , s u b -
r o t u n d e , c u marginile întregi şi u ş o r v ă l u r a t e . L i m b u l aspru, fără l u c i u p e faţa s u p e r i o a r ă

Fig. 200. — Dc Afumaţi.

şi p u b e s c e n t p e c e a inferioară, c u nervurile vizibUe p e a m b e l e feţe şi c o l o r a t e în r o z - p o r -

tooaliu. Peţiolul de l u n g i m e m i j l o c i e , p u b e s c e n t , însoţit d e d o u ă stipele c u m a r g i n i l e p u ­
ternic serate.
Florile — mari, c u petalele roz-alburii.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , H = 5 9 — 1 1 0 m m şi D = 6 2 — 9 2 m m ; greu­

t a t e a d e 2 7 0 — 3 7 0 g, u n e o r i şi m a i m u l t .
Forma — sferică, trasă p u ţ i n spre c a l i c i u , c u d i a m e t r u l m a x i m s i t u a t la o t r e i m e
din i n ă l ţ i m e a fructului şi c u suprafaţa u ş o r v ă l u r a t ă (fig. 2 0 1 ) .
664 SOIURI DE GUTUI RAIONATE ŞI DE PERSPECTIVA

Culoarea — galbenă pal sau galbenă-verzuie.

Ramura de inserţie a fructului — d e g r o s i m e şi l u n g i m e m i j l o c i i , d e c u l o a r e castanie
închis, pubescentă şi bine prinsă de fruct.
Cavitatea pedunculară — neregulată, superficială, c u pereţii a c o p e r i ţ i eu r u g i n ă şi
cu pubescentă fină.
Caliciul — mare, semideschis, format
din sepalo m a r i , puboscente, cu vîrfurile
răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă, potrivit
de adîncă, cu marginile foarte neregulate
şi c u p e r e ţ i i încreţiţi.
Pieliţa — a c o p e r i t ă c u p u f fin ; d u p ă
ştergerea acestuia devine lucioasă.
Cavitatea subcalicială — largă, în for­
m ă de V , comunică cu camera axială.
Inima — d e s t u l d e m a r e , în f o r m ă d e
c e a p ă , a ş e z a t ă c e n t r a l şi c o n t u r a t ă d e scle­
reide.
Lojile — largi, î n a l t e , c u pereţii albi,
spongioşi.
Seminţele — o v o i d e , trase spre vîrf,
de culoare castanie, acoperite cu puţin
m u c i l a g i u , c î t e 2 — 4 într-o lojă.
Pulpa — albă-gălbuie, crocantă, lip-
Fig. 201. — De Afumaţi. sită d e a s t r i n g e n ţ ă , cu g u s t dulce-acrişor,
cu aromă plăcută.
Maturitatea de consum — î n c e p e în n o i e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e pînă în februarie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D e A f u m a ţ i se r e c o m a n d ă a t î t p e n t r u g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e ,
cît şi p e n t r u Uvezile m a r i d i n t o a t e r e g i u n i l e p o m i c o l e ale ţării. E s t e r a i o n a t c a soi d e b a z ă
în regiunile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i , a X - a — B ă r ă g a n u l
şi D o b r o g e a ; c a s o i d e c o m p l e t a r e în r e g i u n i l e : a I l - a — D e a l u r i l e d e v e s t , a I l I - a — D e a ­
lurile d e n o r d , a I V - a — S u b c a r p a t i c ă d e est, a V l l - a — C î m p i a B a n a t u l u i , ( V i s u r i l o r şi
a S o m e ş u l u i şi a V I I I - a — C o l i n e l e M o l d o v e i ; c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a я V - a — D e a ­
lurile d i n sud-estul Transilvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание •— н о я б р ь — ф е в р а л ь .
М е с т н ы й с о р т из Б у х а р е с т с к о й о б л а с т и , р а с п р о с т р а н е н н ы й б о л ь ш е в с е г о в
окрестностях Бухареста.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е и д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е ; у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е ,
болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , с у ж е н н ы й
к чашечке, со слабоЕОлниетой п о в е р х н о с т ь ю ; б л е д н о - ж е л т о ю или ж е л т о в а т о -
з е л е н о г о ц в е т а ; м я к о т ь ж е л т р в а т о - б е л а я , не т е р п к а я , к и с л о в а т о - с л а д к о г о в к у с а с при­
ятным ароматом; очень хорошего качества.
 DE AFUMAŢI 665

RÉSUME

Maturité — n o v e m b r e — f é v r i e r .
V a r i é t é originaire d e la r é g i o n de B u c a r e s t , r é p a n d u e s u r t o u t dans les localités
d e s e n v i r o n s de B u c a r e s t .
Arbre — v i g o u r e u x , assez longétif, résistant a u x grands froids, à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s et a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e e t régulière.
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , s p h é r i q u e - a p l a t i , rétréci vers l'œil, à surface légère-
m e n t o n d u l e u s e ; j a u n e p â l e o u j a u n e - v e r d â t r e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , n o n astringente,
à s a v e u r d o u c e - a i g r e l e t t e , à l ' a r ô m e a g r é a b l e . D e très b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – November - February.

Variety comes from the region of Bucharest, widespread especially in localities near Bucharest.
Tree – vigorous, very long-life, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects and
abundant fruiting regularly.
Fruit – medium or above medium, spherical flattened, narrowed towards the eye, gently undulating
surface, pale yellow or greenish-yellow. Flesh yellowish-white, non-astringent, sweet-tart flavour, aroma
pleasant. Very good quality.
 FALA DELTEI

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , o r i g i n a r d i n D e l t a D u n ă r i i .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t m a i m u l t prin curţi sau în livezi in a m e s t e c c u alte soiuri,

în t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e din D e l t a D u n ă r i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e , u n e o r i slabă, însă l o n g e v i v . S e î n m u l ţ e ş t e prin lăs­

tari î n r ă d ă c i n a ţ i , b u t a ş i , m a r c o t e şi m a i p u ţ i n p r i n d r a j o n i . Se d e z v o l t ă b i n e p e solurile
nisipoase din D e l t a D u n ă r i i şi este a d a p t a t c o n d i ţ i i l o r c l i m a t i c e din a c e a s t ă r e g i u n e . E s t e
p o t r i v i t d e rezistent la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e i n p r i m e l e zile ale lunii m a i , iar p e r i o a d a d e înflorire d u r e a z ă в—11 zile.
P r o d u c e a b u n d e n t şi r e g u l a t , c u e x c e p ţ i a anilor c î n d s u r v i n îngheţuri în t i m p u l în­
floritului. U n p o m d ă 60—80 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , se ţin b i n e p e p o m , sînt rezistente la t r a n s p o r t şi se
p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . D a t o r i t ă g u s t u l u i l o r p l ă c u t , se folosesc m a i m u l t p e n t r u c o n ­
s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ; r e p r e z i n t ă însă şi o m a t e r i e p r i m ă v a l o r o a s ă p e n t r u industria
alimentară.
Calităţi : p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă , r e z i s t e n ţ a la t r a n s p o r t şi păstrare şi c a l i t a t e a b u n ă a
fructelor.
Defecte : d e z v o l t a r e a r e l a t i v s l a b ă a p o m u l u i , p r e c u m şi insuficienta rezistenţă la
b o l i a f r u c t e l o r , m a i ales în anii c u t o a m n e p l o i o a s e .

POMUL

î n s t a r e liberă c r e ş t e în f o r m ă d e a r b u s t o i d , d e c i r c a 3 — 4 m inălţiine, c u m a i m u l t e
trunchiuri, de grosime mijlocie, c u scoarţa de culoare cenuşie închis.
Coroana — piramidal-rotunjită sau sferic-turtită, u n e o r i rară, c u u n d i a m e t r u de
3 - 3 , 5 m (fig. 202).
Ramurile de schelet — uniform repartizate, f o r m î n d c u a x u l u n g h i u r i cuprinse între
45 şi 70° .
 PLANŞA LVII

Fala Deltei.
 FALA DELTEI 667

Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i aşezate spre periferia c o r o a n e i .

Lăstarii — p u b e s c e n ţ i , c u n u m e r o a s e lenticele f o a r t e fine.
Mugurii — mijlocii, conici, acoperiţi cu puf des.

Fig. 2 0 2 . - Fala Deltei.

Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , o v a t e , c u vîrful a c u t , m a r g i n i l e î n t r e g i şi p u b e s c e n t e

p e f a ţ a inferioară, n e r v u r i l e p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e v e r d e - g ă l b u i e . P e ţ i o l u l de l u n g i m e
mijlocie, pubescent.
Florile - d e m ă r i m e m i j l o c i e , cu petalele d e c u l o a r e a l b i c i o a s ă , c u slabă n u a n ţ ă r o z .

FRUCTUL

Mărimea — s u p r a m i j l o c i e sau m a r e , H = 7 2 — 1 1 4 m m şi D = 8 2 — 1 0 2 m m ; greu­

t a t e a d e 3 2 0 — 4 8 5 g.
Forma — m a l i f o r m ă , trasă la a m b e l e c a p e t e , c u d i a m e t r u l m a x i m situat în t r e i m e a
inferioară a fructului în regiunea c a v i t ă ţ i i p e d u n c u l a r e ; suprafaţa întregului fruct este u ş o r
vălurată (pl. L V I I ) .
 668 SOIURI DE GUTUI RAIONATE Şl DE PERSPECTIVA

Culoarea — la recoltare v e r d e - g ă l b u i e , iar m a i tîrziu d e v i n e g a l b e n ă p a l . S u b pie­

liţă se o b s e r v ă p u n c t e şi striaţii d e c u l o a r e v e r d e .
Ramura de inserţie afructului—ăe l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c b , p u b e s c e n t ă , b i n e prinsă
de fruct.
Cavitatea peduneulară — m i c ă , c u m a r g i n b e neregulate, c u p e r e ţ b uşor încreţiţi, de
c u l o a r e v e r d e , u n e o r i c u rugină care se r e v a r s ă şi peste m a r g i n b e c a v i t ă ţ u .
Caliciul — m i j l o c i u , la unele fructe î n c h i s , la altele deschis, f o r m a t d i n sepale mari,
p u b e s c e n t e , c u m a r g i n i l e serate p u t e r n i c .
Cavitatea calicială — m a r e , a d î n c ă , în f o r m ă d e c a s t r o n , c u marginile neregulate,
cu pereţii p u t e r n i c încreţiţi, a c o p e r i ţ i c u p u b e s c e n t ă deasă.
Pieliţa — a c o p e r i t ă c u p u f des şi a b u n d e n t care la m a t u r i t a t e se î n d e p ă r t e a z ă u ş o r ;
d u p ă aceasta, pieliţa d e v i n e l u c i o a s ă .
Cavitatea subcalicială — m a r e . largă, în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă c u c a m e r a axială ;
s t a m i n e l e c u aşezare superioară.
Inima — m i j l o c i e , î n f o r m ă d e c e a p ă , alungită, a ş e z a t ă central, b i n e d e l i m i t a t ă de
sclereide f o a r t e fine.
Lojile — f o a r t e m a r i , c u p e r e ţ b d e c u l o a r e a l b ă - v e r z u i e , c u a s p e c t s p o n g i o s .
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , c u vîrful ascuţit, d e c u l o a r e castanie, în­
v e l i t e într-un strat d e m u t i l a g i u .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă f o a r t e largă.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , fără sclereide, d u l c e - a c r i ş o a r ă , c u gust p l ă c u t şi a r o m ă fină.
Maturitatea de consum — î n c e p e î n u l t i m e l e zile ale l u m i n o i e m b r i e şi se prelungeşte
p î n ă la î n c e p u t u l l u n b ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l P a l a D e l t e i se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă în grădinile d e lîngă
case şi în l i v e z ü e m a r i din D e l t a D u n ă r b . E s t e r a i o n a t c a soi d e b a z ă in regiunea a X l - a —
L u n c a i n u n d a b u ă şi D e l t a D u n ă r b şi c a soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a I — S u b c a r p a t i c ă
meridională.

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец ноябрь—января.
М е с т н ы й с о р т из Д у н а й с к о й Д е л ь т ы , г д е ш и р о к о р а с п р о с т р а н е н .
Дерево — с р е д н е г о , и н о г д а с л а б о г о р о с т а , н о д о л г о в е ч н о е ; д о в о л ь н о у с т о й ч и в о е
к болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — в ы ш е с р е д н е й и л и к р у п н о й в е л и ч и н ы , а й в о в и д н ы й и л и я б л о к о в и д н ы й ,
с у ж е н н ы й к о б о и м к о н ц а м , с о с л а б о в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ; б л е д н о - ж е л т о г о цвета
с зелеными п р о ж и л к а м и п о д к о ж и ц е й ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я без каменистых
клеток, кисловато-сладкая, приятного вкуса с нежным ароматом; хорошего качеста.

BÉSUME

Maturité — fin n o v e m b r e — j a n v i e r .
V a r i é t é originaire d e la z o n e d u d e l t a d u D a n u b e , o ù elle est très r é p a n d u e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , parfois f a i b l e , mais longétif, assez résistant a u x mala-
dies e r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n a b o n d a n t e et r é g u b è r e .
Fruit — s u r m o y e n o u g r o s , c y d o n i f o r m e o u m a l i f o r m e , rétréci a u x d e u x p ô l e s , à
surface l é g è r e m e n t o n d u l e u s e ; j a u n e p â l e , strié d e v e r t sous la p e a u . Chair b l a n c - j a u -
n â t r e , d é p o u r v u e d e c o n c r é t i o n s , d o u c e - a i g r e l e t t e , à saveur a g r é a b l e et f i n e m e n t a r o m a -
tique. D e bonne quabté.
 ABSTRACT

Maturity – end of November - January.

Variety native to the area of the Danube delta, where it is widespread.
Tree - medium vigour, sometimes low, but long-life, fairly resistant to fungal diseases and insects and
abundant fruiting regularly.
Fruit – medium to large, cydoniforme, narrowed at both ends, with a gently undulating surface, pale
yellow, streaked with green under the skin. Flesh yellowish-white, devoid do concretions, sweet-tart, pleasant
flavour and fine aroma. Good quality.
 DE LESKOWATZ

Sinonime : nu se cunosc.

Origine. A s u p r a originii a c e s t u i soi n u sînt d a t e p r e c i s e ; se p r e s u p u n e c ă a f o s t des­

coperit într-o livadă din L e s k o w a t z ( B . S . F . Iugoslavia).

R ă s p î n d i r c Se c u l t i v ă c a p o m r ă z l e ţ în g r ă d i n i l e d e l î n g ă case în c e n t r e l e B u d a , Co-
p ă e e n i , B o l i n t i n u l - d i n - V a l e , B o l i n t i n u l - d i n - D e a l , 3 0 D e c e m b r i e , O g r e z e n i şi altele din E e ­
giunea Bucureşti.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , este l o n g e v i v şi se î n m u l ţ e ş t e n u m a i p r i n a l t o i r e . P r e f e r ă solu­
rile l u t o - n i s i p o a s e şi a l u v i u n i l e . E s t e d e s t u l d e r e z i s t e n t la g e r şi s e c e t ă , d a r este u ş o r
a t a c a t d e b o l i şi d ă u n ă t o r i . î n anii c u p r e c i p i t a ţ i i a b u n d e n t e , p a g u b e m a r i p r o d u c c i u p e r ­
cile Entomosporium macidatum Lev., c a r e p r o v o a c ă p ă t a r e a b r u n ă a f r u n z e l o r şi f r u c t e l o r ,
şi Monilinia linhartiana (Prill, et D e l a c r o i x ) H o n e y , c a r e p r o v o a c ă p u t r e z i r e a şi m u m i -
fierea f r u c t e l o r .

î n f l o r e ş t e în a d o u a d e c a d ă a lunii m a i , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8 — 1 2 zile.

I n t r ă p o r o d la v î r s t ă d e 3 — 4 ani şi p r o d u c e r e g u l a t şi a b u n d e n t , c u e x c e p ţ i a a n i l o r
c î n d s u r v i n t e m p e r a t u r i s c ă z u t e şi p l o i p r e l u n g i t e în t i m p u l î n f l o r i t u l u i . U n p o m d ă o re­
coltă anuală de 70—150 k g fructe.
F r u c t e l e sînt a s p e c t u o a s e şi d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e printr-un conţinut de
8 , 5 3 — 9 , 0 9 % zahăr, 0 , 7 7 - 0 , 9 2 % a c i d i t a t e , 0 , 1 9 - 0 , 2 0 % s u b s t a n ţ e t a n o i d e , 0 , 6 8 - 0 , 7 9 %
p e c t i n e , 0 , 4 1 — 0 , 4 8 % p r o t e i n e b r u t e , 1 1 , 9 0 — 1 5 , 6 0 m g % v i t a m i n a С şi o v a l o a r e e n e r g e ­
t i c ă d e 56,44 c a l . S e ţin slab d e p o m , sînt r e z i s t e n t e la t r a n s p o r t şi a u o d u r a t ă mijlocie
d e p ă s t r a r e . D a t o r i t ă g u s t u l u i p l ă c u t , se f o l o s e s c p e s c a r ă l a r g ă p e n t r u c o n s u m u l în stare
p r o a s p ă t ă ; s e r v e s c însă m a i m u l t la p r e p a r a r e a g e m u l u i , d u l c e ţ i i şi a c o m p o t u l u i , atît în
industria alimentară, c î t şi î n u z u l c a s n i c .
Calităţi : producţia regulată şi a b u n d e n t ă , c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r atît pentru
c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , c î t şi c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u industria alimentară.
Defecte : sensibilitatea p o m u l u i la ger, s e c e t ă , p r e c u m şi la a t a c u l bolilor şi dăună­
torilor.
670 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 5—6 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e ; scoarţa

d e c u l o a r e cenuşie, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e şi transversale, se e x f o l i a z ă în p l ă c i de f o r m ă
neregulată.
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , lărgită, c u u n d i a m e t r u de 3—4 m (fig. 2 0 3 ) .
Bamurile de schelet — în n u m ă r d e 3 — 4, f o r m e a z ă unghiuri d e ramificare de 15—55°.
Bamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i g r o a s e .
Lăstarii — de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , p u b e s c e n ţ i la î n c e p u t u l creşterii ; c î n d î n c e p

Fig. 203. - De Leskowati.

să d e v i n ă l e m n o ş i , p u b e s c e n t ă d i s p a r e şi a p a r m a i v i z i b i l e lenticelele d e c u l o a r e b r u n ă ,
împrăştiate neuniform.
Ungurii — m i c i , c o n i c i , turtiţi, d e c u l o a r e b r u n ă şi p u ţ i n p u b e s c e n ţ i .
Frunzele — m a r i sau f o a r t e m a r i , c u l u n g i m e a d e 9 2 — 1 4 0 m m şi l ă ţ i m e a de 92 —
—116 m m , o v a t e sau o v a t - a l u n g i t e , c u b a z a r o t u n j i t ă şi vîrful a c u m i n a t , marginile în-
 PLANŞA LVIll

De Leskoivatz.
 DE LESKOWATZ • 171

tregi, p u t e r n i c p u b e s e e n t e p e faţa inferioară, c u n e r v u r i l e rare. P e ţ i o l u l m i c sau m i j l o c i u ,

de culoare verde, cu nuanţă roz-violacee.
Finale — mari, c u petalele de culoare roz-albicioasă.

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 9 0 — 1 2 0 m m şi D = 9 0 — 1 1 6 m m ; greu­

tatea de 390-800 g.
Forma — sferic-turtită, m a i rar p i r i f o r m ă , t u r t i t ă la e x t r e m i t ă ţ i , d e o b i c e i trasă m a i
m u l t spre caliciu şi lărgită spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ; suprafaţa fructului este v ă l u r a t ă ,
iar spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă c o a s t e l e sînt m a i p r o n u n ţ a t e (pl. L V I I I ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e v e r d e - g ă l b u i e , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m d e v i n e g a l b e n ă ,
cu n u a n ţ ă ruginie spre c a v i t a t e a pedunculară.
Ramura <!<• inserţie a fructului — scurtă, g r o a s ă , d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , puţin
p u b e s c e n t ă , înfiptă într-un m a m e l o n aflat în c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ; la r e c o l t a r e se des­
prinde uşor de fruct.
Cavitatea pedunculară — largă şi superficială, c u m a r g i n i l e p r o e m i n e n t e , n e r e g u l a t e ,
cu p e r e ţ i i c u t a ţ i şi a c o p e r i ţ i c u p u f şi r u g i n ă fină.
Caliciul — m a r e , deschis sau s e m i d e s c h i s , f o r m a t din sepale a s c u ţ i t e şi p u b e s e e n t e .
Cavitatea calicială — a d î n c ă şi largă, c u m a r g i n i l e regulate, u n e o r i p u ţ i n o n d u l a t e şi
cu pereţii fin p u b e s c e n ţ i la b a z a sepalelor.
Pieliţa — subţire, p u ţ i n l u c i o a s ă , a c o p e r i t ă c u p u f fin care se şterge uşor la m a t u r i ­
tate.
Cavitatea subcalicială — a d î n c ă , în f o r m ă d e p î l n i e , c o m u n i c ă c u c a m e r a a x i a l ă ;
etaminele c u aşezare superioară.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e r i d i c h e , u n e o r i alungită, b i n e c o n t u r a t ă
de u n strat d e sclereide.
Lojile — m a r i , î n c h i s e , c u pereţii d e c u l o a r e albă, c ă p t u ş i ţ i c u u n ţ e s u t s p o n g i o s .
Seminţele — cîte 2—5 într-o lojă, mari, ovoide, de c u l o a r e cafenie, c u vîrful
a s c u ţ i t şi î n v e l i t e într-un m u c i l a g i u c u a s p e c t d e parafină.
Axul — fusiform, larg, c o m u n i c ă c u lojile.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , s u c u l e n t ă , p l ă c u t a c i d u l a t ă şi s l a b - d u l c e a g ă şi c u a r o m ă fină.
î n interiorul p u l p e i se o b s e r v ă m u l t e sclereide.
Maturitatea de consum — din l u n a n o i e m b r i e se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sfîrşitul d e c a d e i
a d o u a a lunii ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l D e L e s k o w a t z se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în grădinile de lîngă

case în t o a t e regiunile ţării şi p e scară m a i restrînsă în Uvezile mari. E s t e r a i o n a t c a soi
de b a z ă în r e g i u n i l e a I l - a — D e a l u r i l e d e v e s t şi a I l I - a — D e a l u r i l e d e n o r d , iar c a soi
de c o m p l e t a r e î n regiunile a V l - a — C î m p i a Dunării şi a V l l - a — C î m p i a Banatului,
Cricurilor şi a S o m e ş u l u i .
 (.72 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — я н в а р ь .
П р е д п о л а г а ю т , ч т о э т о т с о р т был о б н а р у ж е н в о д н о м ив с а д о в в Л е с к о в а ц ( Ф Н Р
Югославия).
Дерево—-сильнорослое и долговечное, размножается только путем прививки;
т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е н н ы м у с л о в и я м , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м и з а с у х е , но д о в о л ь н о
чувствительное к болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод—крупный или о ч е н ь к р у п н ы й , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , р е ж е к о р о т к о -
г р у ш е в и д н ы й , п р и п л ю с н у т ы й с о б о и х к о н ц о в , с в о л н и с т о й п о в е р х н о с т ь ю и заметной
р е б р и с т о с т ь ю в области чашечного у г л у б л е н и я ; желтый с ржавым оттенком к пло­
д о н о ж к е ; мякоть желтовато-белая, сочная с приятной кислотностью, сладковатая
с нежным ароматом, и многочисленными каменистыми клетками вокруг сердечка;
хорошего качества.

EÉSUMÉ

Maturité — n o v e m b r e — m i — j a n v i e r .
V a r i é t é s u p p o s é e d é c o u v e r t e d a n s u n v e r g e r de L e f k o w a i z ( E . 8 . P . de Y o u g o s l a v i e ) .
Arbre — v i g o u r e u x e t longétif, n e se m u l t i p l i e q u e p a r greffe ; e x i g e a n t sur la
n a t u r e d u sol, r é s i s t a n t a u x g r a n d s froids e t à la sécheresse, m a i s assez sensible a u x m a l a -
dies c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — g r o s o u très g r o s , s p h é r i q u e - a p l a t i , r a r e m e n t p i r i f o r m e , c o u r t , d é p r i m é
a u x d e u x p ô l e s , à surface o n d u l e u s e , a v e c d e s c ô t e s p l u s p r o n o n c é e s v e r s le p é d o n c u l e .
J a u n e , f a i b l e m e n t n u a n c é d e r o u i l l e v e r s l e p é d o n c u l e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , j u t e u s e ,
a g r é a b l e m e n t a c i d u l é e , assez d o u c e , f i n e m e n t aromatique, à concrétions nombreuses
a u t o u r des l o g e s . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – November - mid-January.

Supposed variety discovered in an orchard by Leskowatz (Yugoslavia).
Tree – vigorous and long life, only multiplies that by grafting; demanding nature of the soil, resistant to
extreme cold and drought, but rather susceptible to fungal diseases and insects. Regular and abundant fruiting.
Fruit – large or very large, spherical-flattened, rarely pyriform, short, depressed at both ends, with
undulating surface, ribs more pronounced towards the stalk. Yellow, slightly tinged with rust around the stalk.
Flesh yellowish-white, juicy, pleasantly tart, somewhat sweet, delicately aromatic, with many concretions around
the lodges. Good quality.
 DE M O Ş N A

Sinonime : nu se cunosc.

Origine. S o i a u t o h t o n originar din r e g i u n e a a V I H - a — Colinele M o l d o v e i .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t f o a r t e m u l t p r i n curţi sau în a m e s t e c c u alte specii în gră­

dinile d e lîngă case, în t o a t e c o m u n e l e d i n E a i o n u l H u ş i . î n c e n t r e l e M o ş n a , B o h o t i n , E ă -
d u c ă n o n i , P o d o l o n h - d c - S u s , C o z m e ş t i ş i altele, f o r m e a z ă livezi m a s i v e n u m a i din g u t u i sau
c o n s t i t u i e b a z a p l a n t a ţ b l o r f o r m a t e din m a i m u l t e s p e t i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte d e s t u l d e v i g u r o s , este l o n g e v i v şi are p r o p r i e t a t e a d e a se r e f a c e

u ş o r , ea u r m a r e a f a p t u l u i c ă lăstăreşto p u t e r n i c . So î n m u l ţ e ş t e p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i ,
m a r c o t e , b u t a ş i şi d r a j o n i . S e d e z v o l t ă b i n e î n t o a t e tipurile d o sol, p r o f e ; ă în, ă p e c e l e
d e a l u v i u n e . E s t e rezistent l a ger şi s e c e t ă , p r e c u m şi la a t a c u l b o l ü o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e la î n c e p u t u l d e c a d e i a d o u a a lunii m a i şi este autofertil.
I n t r ă p e r o d la vîrsta d e 4—5 ani şi r o d e ş t e r e g u l a t , c u e x c e p ţ i a anilor în care s u r v i n
î n g h e ţ u r i t b z n . P r o d u c ţ i a a n u a l ă p e p o m se r i d i c ă la 9 0 — 1 0 0 kg.
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , a v î n d 1 0 , 1 6 — 1 0 , 5 9 % zahăr, 1 , 3 9 — 1 , 4 6 % a c i d i t a t e ,
0 , 2 3 — 0 , 2 6 % substanţe tanoide, 0 , 9 9 — 1 , 1 3 % substanţe poetice, 0 , 3 8 — 0 , 4 5 % proteine
b r u t e şi 8,28—16,48 m g % v i t a m i n a C . Se ţ i n b i n e p e p o m , s u p o r t ă u ş o r t r a n s p o r t u l şi
se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . S e p r e t e a z ă p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , d a r sînt
f o a r t e a p r e c i a t e şi p e n t r u prelucrări industriale.
Calităţi : v i g o a r e a , rezistenţa la ger, secetă şi b o l i a p o m u l u i , p r o d u c ţ i a a b u n d e n t a
şi c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : lăstărirea e x c e s i v ă din r e g i u n e a c o l e t u l u i .

POMUL

Se c u l t i v ă de o b i c e i ca a r b u s t o i d , c u î n ă l ţ i m e a de 7—8 m , f o r m î n d t r u n c h i u r i d e g r o ­
sime u n i f o r m ă p e t o a t ă înălţimea, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e î n c h i s , c a r e se d e s p r i n d e
în f o r m ă d e p l ă c i n e r e g u l a t e .
Coroana — invers-piramidală, p o t r i v i t d o deasă, c u un d i a m e t r u d e 3 — 4 m ( fig. 2 0 4 ) .

4 3 - 0 .2903
674 SOIURI DF. G U T U I R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

Ramurile de schelet — p o t r i v i t de g r o a s e , solide, c u u n u n g h i d e ramificare cuprins

între 50 şi 7 0 ° .
Ramurile de /-«'/ — de m ă r i m e mijlocie, reprezentate prin măciulii.
Lăstarii — lungi, v i g u r o ş i , de c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , p u t e r n i c p u b e s c e n ţ i , c u lenti-
celele v i z i b i l e şi r e p a r t i z a t e u n i f o r m .
Mugurii — de m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , cu vîrfurile pubescente.
Frunzele — mari, a v î n d l u n g i m e a de 8 3 — 1 0 6 m m si lăţimea de 5 2 — 8 0 m m , o v a t e ,

Fig. 204. - De Moşna.

c u vîrful a s c u ţ i t , cu m a r g i n i l e întregi şi p u b e s c e n t e p e faţa inferioară. P e ţ i o l u l de 1 2 — 2 2

m m lungime, drept, uneori puţin curbat, gros, do culoare verde-roşiatică pubescent.
Florile — mari, cu petalele de culoare roz-alburie.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 04 — 111 m m şi D = 6 8 — 1 1 6 m m ;

g r e u t a t e a d e 1 6 0 — 5 7 5 g, u n e o r i şi m a i m u l t .
Forma — p i r i f o r m ă , t r a s ă spre e x t r e m i t ă ţ i , c u d i a m e t r u l m a x i m situat la j u m ă t a t e a
 PLANŞA LIX

De Moina.
 DE MOŞNA 675

înălţimii fructului, iar la unele c e v a m a i spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă ; s u p r a f a ţ a fructului

este u ş o r c o s t a t ă ( p l . L I X ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e la r e c o l t a r e , iar m a i tîrziu d e v i n e g a l b e n ă p a l . I n p ă r ţ i l e
u m b r i t e ale fructului p r e c u m şi în c a v i t ă ţ i l e p e d u n c u l a r ă şi calicială se p ă s t r e a z ă c u l o a r e a
verde.
Ramura de inserţie a fructului — scurtă, lignificată, d e c u l o a r e verde-cenuşie, puţin
pubeseenţă.
Caritatea pedunculară — m i c ă , neregulată, u n e o r i m a i a d î n c ă şi î n g u s t ă , c u m a r g i n i
n e r e g u l a t e şi c u pereţii a c o p e r i ţ i c u r u g i n ă , care iese d i n c a v i t a t e şi se î n t i n d e p e r e s t u l
fructului în f o i m â d e d u n g i î n t r e r u p t e .
Caliciul — m i c sau m i j l o c i u , f o r m a t din sépale d e c u l o a r e v e r z u i e , p u b e s c e n t e , c u
m a r g i n i l e serate fin, c u vîrful a s c u ţ i t şi răsfrînt în afară.
Cavitatea calicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e pîlnie, c u m a r g i n i l e c u t a t e a d i n e
şi c u p e r e ţ i i încreţiţi.
Pieliţa — m a t ă , p u ţ i n aspră, a c o p e r i t ă c u p u b e s e e n ţ ă c a r e se şterge la m a t u r i t a t e .
Cavitatea subcalicială — largă, a d î n c ă , în f o r m ă d e V , c u pereţii d e c u l o a r e c a s t a n i e ;
s t a m i n e l e aşezate în p a r t e a superioară.
Inima - m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , c o n t u r a t ă d e c î t e v a r î n d u r i d e s c l e r e i d e .
Lojile — m i c i sau m i j l o c i i , î n c h i s e , c u pereţii d e c u l o a r e a l b ă , p u ţ i n l u c i o ş i , tari.
Seminţele — d o m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , t u r t i t e , de c u l o a r e castanie închis, î n v e l i t e
î n t r - u n strat subţire d o m u c i l a g i u , c i t e 3 — 7 într-o l o j ă .
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă largă, î n a l t ă .
Pulpa — d e c u l o a r e galbenă-aurie, p o t r i v i t d e suculentă, c u a r o m ă p l ă c u t ă , însă c u
n u m e r o a s e sclereide, grosiere şi f o a r t e t a r i .
Maturitatea dc consum — î n c o p e în u l t i m e l e zilo ale lunii n o i e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e
p î n ă la î n c e p u t u l lunii m a r t i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul D e M o ş n a se r e c o m a n d ă atît p e n t r u g r ă d i n i l e de l î n g ă case

cît şi p e n t r u l i v e z i l e m a r i din t o a t e regiunile ţării. E s t e r a i o n a t c a soi d e b a z ă în regiu
nile : I — S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă , a H - a — D e a l u r i l e de v e s t , a H l - a — D e a l u r i l e d e
nord, а I V — S u b c a r p a t i c ă d e est, a V l - a — C î m p i a D u n ă r i i , a V I I I - a — C o l i n e l e M o l ­
dovei şi a X - a — B ă r ă g a n u l şi D o b r o g e a ; c a soi d e c o m p l e t a r e în r e g i u n e a a VLT-a —
— C î m p i a B a n a t u l u i , Crişurilor şi a S o m e ş u l u i şi ca soi d e î n c e r c a r e în r e g i u n e a a I X - a —
— Cîmpia Transilvaniei.

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец ноября—начало марта.

М е с т н ы й с о р т из х о л м и с т о й ч а с т и М о л д о в ы , о ч е н ь р а с п р о с т р а н е н н ы й в р а й о н е
Х у ш ь , Я с с к о й области, где встречается и в крупных прсадках.
Дерево—-довольно спльнорослое и долговечное; нетребовательное к почве и
климату; устойчивое к морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит регу­
лярно и обильно.
Плод-—средней, к р у п н о й или о ч е н ь к р у п н о й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , с у ж е н ­
ный к о б о и м к о н ц а м с с л а б о р е б р и с т о й п о в е р х н о с т ь ю ; б л е д н о - ж е л т о г о ц в е т а , в у г л у б ­
лениях же остается зеленым; мякоть з о л о т и с т о - ж е л т а я , довольно сочная с приятным
а р о м а т о м , но с м н о г о ч и с л е н н ы м и к р у п н ы м и и т в е р д ы м и к а м е н и с т ы м и к л е т к а м и ;
качество хорошее.
 676 SOIURI DE GUTUI R A I O N A T E ŞI DE PERSPECTIVA

KÉSUMÉ

Maturité — fin n o v e m b r e — c o m m e n c e nit ni de m a r s .

Variei é originaire d e ia r é g i o n des collines m o l d a v e s , très r é p a n d u e dans le district
d c H u ş i ( r é g i o n d o J a s s y ) , o ù o n la t r o u v e é g a l e m e n t e n p l a n t a t i o n s massives.
Arbre — assez v i g o u r e u x e t longétif, n o n difficile sous le r a p p o r t d u sol et d u c l i m a t ,
r é s i s t a n t a u x g r a n d s f r o i d s , à l a sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ;
à fructification abondante et régulière.
Fruit — m o y e n , gros o u très g r o s , p i r i f o r m e , rétréci vers les d e u x p ô l e s , à surface
f a i b l e m e n t c ô t e l é e ; j a u n e p â l e , vert d a n s les d e u x c a v i t é s . Chair j a u n e d ' o r , assez j u t e u s e ,
à l ' a r ô m e a g r é a b l e , m a i s fort pierreuse a u t e u r des l o g e s . D e b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – end of November - beginning of March.

Variety originating in the hilly region of Moldova, widespread in the district of Huşi (region of Iași),
which is also found in mass plantings.
Tree – fairly vigorous and long life, not difficult in the report of soil and climate, resistant to extreme
cold, drought, fungal diseases and insect abundance and fruiting regularly.
Fruit – medium, large or very large, pyriform, narrowed towards the poles, the surface slightly ribbed,
yellow, pale green in two cavities. Golden yellow flesh, very juicy with good flavour, but very stony around the
lodges. Good quality.
SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE, NERAIONATE
 MĂLĂIEŢE

S i n o n i m e : i m so en nose.

Origine. S o i a u t o h t o n , o r i g i n a r d i n D e l t a D u n ă r i i .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t prin curţi sau în a m e s t e c c u alte specii în g r ă d i n i l e d e

lingă case in t o a t e localităţile din deltă, inai ales în P ă t l ă g e a n c a , C c a t a l c h i o i şi G o r g o v a din
Eaionul Tulcea.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte destul de v i g u r o s şi este l o n g e v i v . Se î n m u l ţ e ş t e prin lăstari î n r ă d ă c i ­

naţi, b u t a ş i şi m a i p u ţ i n p r i n d r a j o n i . \ u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c l i m ă şi s o l , rezistă la
ger şi secetă, p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e la sfîrşitul p r i m e i d e c a d e a lunii m a i , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8 — 1 0
zile.
P r o d u c e regulat, anual, între 7 0 — 1 1 0 k g f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e sînt d e calitate b u n ă , a p r o a p e lipsite d e sclereide, c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n
conţinut foarte scăzut în zahăr ( 5 , 6 9 % ) şi p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 2 6 % ) şi r i d i c a t în a c i d i t a t e
( 0 , 8 5 % ) şi s u b s t a n ţ e pectice (0,55%).
C o n ţ i n o c a n t i t a t e f o a r t e m a r e d e v i t a m i n a С (31,02 m g % ) , f a p t c a r e le r i d i c ă
m u l t v a l o a r e a alimentară. N u sînt rezistente la t r a n s p o r t , d e o a r e c e se p ă t e a z ă u ş o r în
locurile l o v i t e . D e a s e m e n e a n u se p o t p ă s t r a t i m p î n d e l u n g a t . S e folosesc p e scară largă
p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă . D a t o r i t ă c o n ţ i n u t u l u i r i d i c a t în s u b s t a n ţ e p e c t i c e ,
fructele se folosesc şi p e n t r u p r e p a r a r e a d u l c e ţ i i , peltelei şi g e m u l u i .
Calităţi : v i g o a r e a , rezistenţa la ger, secetă şi d ă u n ă t o r i a p o m u l u i , p r e c u m şi p r o ­
d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi r e g u l a t ă .
Defecte : slaba rezistenţă a fructelor la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e .

POMUL

Creşte liber în f o r m ă d e a r b u s t o i d , c u 3—4 t r u n c h i u r i şi a t i n g e u n e o r i î n ă l ţ i m e a d o

6 — 7 m , c u s c o a r ţ a de c u l o a r e cenuşie închis, c u c r ă p ă t u r i l o n g i t u d i n a l e şi c a r e se e x f o l i a z ă
în f o r m ă d e p l ă c i d e d i m e n s i u n i m i c i .
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă . destul de deasă, c u u n d i a m e t r u d e 4 — 5 m .
(ISO SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE, NERAIONATE

Ramurile de schelei — b i n e prinse d o trunchi, d o g r o s i m e m i j l o c i e , f o r m e a z ă unghiuri

de ramificare d o 45—55°.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin m ă c i u l i i plasate p o r a m u r i l e care au r o d i t în
anul precedent.
Lăstarii — subţiri, d o c u l o a r e v e r d e - c e n u ş i e sau măslinie, p u b e s c e n ţ i .
Mugurii — m i c i , c o n i c i , turtiţi, d e c u l o a r e castanie d e s c h i s , a c o p e r i ţ i c u p u b e s c e n t ă
fină.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , o v a t - a l u n g i t e , c u vîrful a c u t şi m a r g i n i l e întregi. L i m b u l
m a t şi p u ţ i n aspru p e faţa superioară, iar p o c e a inferioară fin p u b e s c e n t ; nervurile a p r o a p e
î n g r o p a t e în m e z o f i l , d e aceeaşi c u l o a r e c u l i m b u l . P e ţ i o l u l d o c u l o a r e v o r d e - a r g i n t i e din
cauza pubescenţoi.
Florile— d e m ă r i m e m i j l o c i e , cu petalele a l b e , c u n u a n ţ ă slabă r o z .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e sau m i j l o c i e , И = 6 4 — 9 0 m m şi D = 6 5 — 8 3 m m ; greu­

t a t e a d e 1 4 0 — 2 1 5 g.
Forma — m a l i f o r m ă , s t r a n g u l a t ă p u ţ i n spre c a l i c i u , c u suprafaţa n e t e d ă ; d i a m e t r u l
m a x i m situat în t r e i m e a inferioară a fructului, în r e g i u n e a c a v i t ă ţ i i p o d u n c u l a r o (fig. 2 0 5 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - v e r z u i e la r e c o l t a r e , iar m a i tîrziu d e v i n e g a l b o n ă - h m o n i e , c u
n u m e r o a s e p u n c t e d e c u l o a r e b r u n ă ; în c u t c l o c a v i t ă ţ i l o r r ă m î n o v o r z u i o .
Ramura de inserţie a fructului —
de 3—4 c m lungime, de culoaro cenu-
şie-verzuie, p u b e s c e n t ă , se desprinde
g r e u d o fruct.
Cavitatea pedunculară — superfi­
cială, a p r o a p e i n e x i s t e n t ă , neregulată,
c u m a r g m i l e o n d u l a t e şi c u pereţii
c ă p t u ş i ţ i c u p u f des şi p î s l o s .
Caliciul — m i j l o c i u , s e m i d e s c h i s ,
sau d e s c h i s , f e r m â t d i n sepale p u b e s ­
c e n t e , răsfrînte i n afară şi caro r ă m î n
verzi p o toată durata de păstrare a
fructelor.
Cavitatea calicială — d e mărime
m i j l o c i e , în f o r m ă d e pîlnie, c u pereţii
încreţiţi şi m a r g i n i l e o n d u l a t e .
Pieliţa — n e t e d ă , uneori puţin
a s p r ă şi a c o p e r i t ă c u p u f fin, d e c u l o a r e
c e n u ş i e - g ă l b u i e . D u p ă ştergerea aces-
Fig. 205. - Mălăiete. tuia, p u n c t e l e b r u n e d e s u b p i e h ţ ă ies
b i n e în e v i d e n ţ ă .
Cavitatea subcalicială — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă c u a x u l fruc­
tului.
Inima — m a r e , în f o r m ă d o c e a p ă , a l u n g i t ă spre a m b e l e c a p e t e , b i n e c o n t u r a t ă de
sclereide.
 MALA! ETE 681

Lojile - m i c i , închise, c u pereţii d e c u l o a r e a l b ă , catifelaţi, c o n ţ i n î n d fiecare c î t e

4—8 seminţe.
Seminţele — d o m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , u ş o r r o t u n j i t e spre vîrf, d o c u l o a r e c a f e n i e
d e s c h i s , care in c o n t a c t c u aerul so b r u n i f i c ă într-un t i m p s c u r t , î n v e l i t e într-un m u c i l a g i u
ceros.
Axul — formează o cameră axială d o mărime mijlocie, care c o m u n i c ă cu cavitatea
subcalicială.
Pulpa — de culoare galbenă pal, relativ m o a l e , potrivit d o suculentă, cu dulceaţă
slabă, p u t e r n i c a c i d u l a t ă şi fără a r o m ă , c u u n n u m ă r m i c d e sclereide fine, d i n c a r e c a u z ă sc
consumă cu plăcere.
Maturitatea de consum — î n c o p o în o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sfîrşitul lui
noiembrie, uneori chiar pînă în decembrie.

E E C O M A N D Ă R I . S o i u l M ă i ă i e ţ e se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă în g r ă d i n i l e d o l î n g ă c a s e
şi c a p o r t a l t o i p e n t r u a l t e soiuri d o g u t u i şi păr.

РЕЗЮМЕ

Созревание—октябрь—ноябрь.
М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д я щ и й из Д е л ь т ы Д у н а я , г д е о н и р а с п р о с т р а н е н .
Дерево — д о в о л ь н о с и л ы а д р о с л о е и д о л г о в е ч н о е , н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к
морозам, засухе, болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод—ниже с р е д н е й или с р е д н е й в е л и ч и н ы , я б л о к о в и д н ы й , с л е г к а с д а в л е н ­
ный к чашечке, с ровной п о в е р х н о с т ь ю , л и м о н н о - ж е л т о г о цвета с многочисленными
бурыми точками; м я к о т ь светло-желтая, мягкая, малосладкая, с сильной кислот­
ностью, неароматная с небольшим количеством каменистых клеток, очень богатая
в и т а м и н о м С, х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

E É S U M É

Maturité — octobre —novembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n d u d e l t a d u D a n u b e , o ù e l l e e s t d'ail-
leurs r é p a n d u e .
Arbre — assez v i g o u r e u x e t l o n g é t i f , r u s t i q u e , r é s i s t a n t a u x g r a n d s f r o i d s , à la
sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s ; à f r u c t i f i c a t i o n régulière e t
abondante.
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , m a l i f o r m e , u n p e u é t r a n g l é vers l ' œ i l , à surface lisse ;
j a u n e citrin, r i c h e m e n t p o n c t u é d e b r u n . C h a n j a u n e p â l e , t e n d r e , p e u s u c r é e , f o r t e -
m e n t a c i d u l é e , d é p o u v u e d ' a r ô m e , f a i b l e m e n t e t f i n e m e n t g r e n u e , très r i c h e e n v i t a -
m i n e C. D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – October - November.

Native variety, from the Danube Delta region, where it is also widespread.
Tree – fairly vigorous and long life, strong, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and
insects; regular and abundant fruiting.
Fruit – sub-medium or medium, a little strangled to the eye, smooth, yellow citrine, richly punctuated
with brown. Flesh pale yellow, tender, slightly sweet, highly acidic, devoid of flavour, faintly and finely grained,
rich in vitamin C. Good quality.
 TOMNATICE

Sinonime : Bomîneşti.

Origine. Soi a u t o h t o n , o r i g i n a r din r e g i u n e a S u b c a r p a t i c ă m e r i d i o n a l ă din M u n t e n i a .

Răspîndire. Se î n t î l n e ş t e în c u l t u r ă m a i m u l t în z o n e l e d e l u r o a s e şi cele p r e m o n t a n e
din E e g i u n e a Piteşti.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e r e l a t i v v i g u r o s şi a t i n g e v i r s t a d e 4 0 — 5 0 ani. î n c u l t u r ă se î n m u l ţ e ş t o
p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i , m a r c o t e şi b u t a ş i . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e sol şi este f o a r t e
rezistent la g e r şi s e c e t ă . î n anii p l o i o ş i este a t a c a t p u t e r n i c d e Entomosporium maculatum
Lev., c a r e p r o d u c e p ă t a r e a b r u n ă a f r u n z e l o r şi f r u c t e l o r ; d e a s e m e n e a fructele m a i sînt
a t a c a t e şi de Monilinia lirihartiana (Prill, et D e l a c r o i x ) H o n e y .
î n f l o r e ş t e î n p r i m a d e c a d ă a lunii m a i . P r o d u c e r e g u l a t , anual, î n t r e 40 şi 70 k g
fructe de p o m .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t r i d i c a t în zahăr
( 1 0 , 0 7 % ) , a c i d i t a t e ( 1 , 6 5 % ) , c e l u l o z ă ( 1 , 1 6 % ) , s u b s t a n ţ e p e c t i c e ( 0 , 8 0 % ) şi m o d e r a t în
s u b s t a n ţ e t a n o i d e ( 0 , 3 3 % ) şi p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 4 6 — 0 , 5 9 % ) ; sînt însă f o a r t e b o g a t e î n v i ­
t a m i n a С (17,47 m g % ) . L a m a t u r i t a t e fructele se d e s p r i n d u ş o r d e p e p o m şi c a d ; su­
p o r t ă b i n e t r a n s p o r t u l şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t ; se folosesc atît p e n t r u c o n s u m u l
î n s t a r e p r o a s p ă t ă , c î t şi p e n t r u m a r m e l a d ă şi c o m p o t .
Calităţi : r e z i s t e n ţ a la g e r şi s e c e t ă a p o m u l u i , c a l i t a t e a b u n ă , p r e c u m şi rezistenţa
la transport şi p ă s t r a r e a fructelor.
Defecte : sensibilitatea f a ţ ă de b o l i şi d ă u n ă t o r i , p r e c u m şi d e s p r i n d e r e a u ş o a r ă a
fructelor de pe p o m .

POMUL

Creşte liber ea a r b u s t o i d , c a r e a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5 —7 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i u r i d e
g r o s i m e şi î n ă l ţ i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c e n u ş i e , c r ă p a t ă l o n g i t u d i n a l şi care se
desprinde în plăci înguste.
Coroana — piramidală, turtită, rară, cu un diametru de 4 — 5 m .
 TOMNATICE

Ram unir ilf st-ht-h-t — în n u m ă r d o 3 — б , d e g r o s i m e şi l u n g i m e m i j l o c i i , f o r m e a z ă

nu u n g h i d e ramificare c u p r i n s între <>0 şi 80°.
Ram in-Ut- tir rod — r o p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i d i s t r i b u i t e în c u p r i n s u l întregii c o r o a n e ,
m a i ales spre periferie.
Lăstarii — subtili, de culoare castanie închis, pubescenţi.
Mtttjitrii — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , a p r o a p e triedrici, b o m b a ţ i , d o c u l o a r e c a s ­
tanie, cu puţiuă pubescenţă.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , a v î n d l u n g i m e a d e 41 —85 m m şi l ă ţ i m e a d e 3 2 — 6 4 m m ,
o v a t e şi c u m a r g i n i l e întregi ; p e f a ţ a inferioară p r e z i n t ă o p u b e s c e n ţ ă d e a s ă şi n e r v u r i p r o e ­
m i n e n t e , d e c u l o a r e r o z - v i o l a c c e , m a i ales la b a z ă . P e ţ i o l u l l u n g d e 8 — 10 m m , p u ţ i n r o ş c a t
la b a z ă şi a c o p e r i t în î n t r e g i m e c u p u b e s c e n ţ ă fină.
Florile — m i c i , c u p e t a l e l e d e c u l o a r e a l b ă , n u a n ţ a t ă cu r o z .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e sau m i j l o c i e , H = 6 3 — 7 8 m m şi D = 60 — 75 m m ; greu­

tatea de 135—210 g.
Forma — p i r i f o r m ă sau c o n i c ă , trasă spre poduncul, cu suprafaţa netedă, uneori
cu slabe ondulaţii spro caliciu (fig. 2 0 6 ) .
Culoarea — galbenă-limonie, puţin mai
v e r z u i e în p a r t e a u m b r i t ă a fructului ; în
cavitatea pedunculară rămîne verde aproape
p î n ă în p e r i o a d a d e c o n s u m . S u b pieliţă se
observă puncte mici, de culoare verde.
Ramurii de inserţie a fruetiilm — <!<•
g r o s i m e m i j l o c i e , l i g n i f i c a t ă , d e c u l o a r e cafe­
nie, p u ţ i n a r c u i t ă , a ş e z a t ă p e un mamelon
m i c în c a v i t a t e a pedunculară.
Cavitatea pedunculară — lipseşte la cele
m a i m u l t e f r u c t e sau este superficială, largă,
n e r e g u l a t ă d i n c a u z a c e l o r 3—5 c o a s t e , care
se f o r m e a z ă aci şi se p r e l u n g e s c p e t o a t ă su­
prafaţa fructului.

Caliciul — m i c , s e m i d e s c h i s , c u sopalele
v e r z i şi vîrfurile brunificate.
Cavitatea calicială — potrivit de adîncă,
largă, cu pereţii î n c r e ţ i ţ i şi m a r g i n i l e ne­
regulate, do culoare galbenă şi c u striuri F i g , o e . - Tomnatice,
2

v e r z u i între c u t e .
Pielita — netedă, uneori puţin aspră, a c o p e r i t ă c u p u f fin c a r e se şterge u ş o r la
maturitate.
Cavitatea subialicialA — mică, puţin adîncă, comunică cu axul.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , b i n e d e l i m i t a t ă d e s c l e r e i d e .
Lojile — î n c h i s e , d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u pereţii d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , b o m b a t e , c u vîrful a s c u ţ i t , cîte 5 într-o
l o j ă ; d a c ă se p ă s t r e a z ă în fruct t i m p m a i î n d e l u n g a t , încolţesc.
 684 SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE, NERAIONATE

Axul — mare, formează o cameră axială.

Pulpa — g ă l b u i e , p u ţ i n s p o n g i o a s ă , lipsită d e sclereide, p o t r i v i t d e suculentă, fără
a r o m ă şi c u a c i d i t a t e p r o n u n ţ a t ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e din o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la sfîrşitul lui
noiembrie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l T o m n a t i c e se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în s c o p u r i industriale
şi folosit c a p o r t a l t o i p e n t r u alte soiuri d o g u t u i şi p ă r .

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — н о я б р ь .
М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д и т из ю ж н о й п р и к а р п а т с к о й коны М у н т е н п и .
Дерево — д о в о л ь н о е н л ь н о р о с л о е и д о л г о в е ч н о е ; н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к
м о р о з а м и з а с у х е , но ч у в с т в и т е л ь н о е к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т р е г у л я р н о ,
но у м е р е н н о .
Плод—мелкий или с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , с у ж е н н ы й к п л о д о н о ж к е ,
б л е д н о - ж е л т ы й ; м я к о т ь немного г у б ч а т а я , д о в о л ь н о сочная без каменистых к л е т о к ,
без а р о м а т а , с з а м е т н о й к и с л о т н о с т ь ю ; х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

BÉSTJMÉ

Maturité — octobre —novembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n s u b c a r p a t i q u e d e la V a l a c h i e .
Arbre — assez v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x g r a n d s froids et à la
sécheresse, m a i s sensible a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification
régulière, m a i s m o d é r é e .
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e , r é t r é c i v e r s l e p é d o n c u l e ; j a u n e p â l e .
Chair u n p e u s p o n g i e u s e , m o d é r é m e n t j u t e u s e , très a c i d u l é e , d é p o u r v u e d ' a r ô m e , sans
concrétions. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – October-November.
Native variety, originally from the Carpathian region of Wallachia.
Tree – fairly vigorous, long life, strong, resistant to extreme cold and drought but susceptible to fungal
diseases and insects, fruiting regular, but moderate.
Fruit – sub-medium or medium, pear-shaped, narrowed towards the stalk, yellow light. Flesh, a bit
spongy, moderately juicy, very sour, devoid of flavour, without concretions. Good quality.
 ROTUNDE

S i n o n i m e : nu se cunosc.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în D e l t a Dunării.

Răspîndire. E s t e răspîndit m u l t în l o c a l i t ă ţ i l e d i n D e l t a D u n ă r i i , î n s p e c i a l în l o c a ­
lităţile P ă t l ă g e a n c a , Oeatalchioi, C h i l i a - Y o c h e , G o r g o v a şi altele, u n d e se c u l t i v ă răzleţ
p r i n grădinile d o lîngă case, în a m e s t e c c u alto soiuri d o g u t u i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte v i g u r o s , este l o n g e v i v şi se î n m u l ţ e ş t e p r i n b u t a ş i şi d r a j o n i . Creşte

b i n e în solurile nisipoase din D e l t a D u n ă r i i şi este a d a p t a t c o n d i ţ i i l o r c l i m a t i c o din a c e a s t ă
regiune. E s t e rezistent la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r .
î n f l o r e ş t e în p r i m a d e c a d ă a l u n i i m a i . P r o d u c e r e g u l a t şi a b u n d e n t , c u e x c e p ţ i a
anilor c î n d survin î n g h e ţ u r i în t i m p u l înfloritului. U n p o m d ă 5 0 — 6 0 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă . S e ţin b i n e p e p o m , rezistă la t r a n s p o r t şi se
p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . S e f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u industrializare ; în stare p r o a s ­
p ă t ă se c o n s u m ă f o a r t e p u ţ i n din c a u z a a c i d i t ă ţ i i şi a s t r i n g e n t e ! r i d i c a t e .
Calităţi : v i g o a r e a , l o n g e v i t a t e a şi r u s t i c i t a t e a pomului.
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL

Creşte liber c a a r b u s t o i d , c a r e a t i n g e î n ă l ţ i m e a d o 7—8 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i u r i

înalte, de g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d o c u l o a r e c e n u ş i e , c a r e se o x f o l i a z ă în p l ă c i neuni-
formo.
Coroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , rară, c u r a m u r i p u ţ i n e la n u m ă r .
Ramurile de schelet — lungi, d o g r o s i m e m i j l o c i e , c u d i r e c ţ i a d o creştere o b l i c ă .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i s c u r t e .
Lăstarii — subţiri, p u b e s c e n ţ i , c u n u m e r o a s e l e n t i c e l e .
Mugurii — c o n i c i , c u vîrful r o t u n j i t , p u b e s c o n ţ i .
086 SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE, NERAIONATE

Frunzele — m i c i , c u l u n g i m e a de 6 6 — 8 9 m m şi l ă ţ i m e a de 50 — 70 m m , o v a t e sau
o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrful a c u m i n a t , marginile întregi, p u b e s c e n t e p e faţa inferioară, c u
nervurile p r o e m i n e n t e .
Florile — m i c i , cu p e t a l e d e c u l o a r e r o z şi c u infiltraţii v i o l e t e sau roşii.

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e , H = 4 9 — 8 7 m m şi D = 6 9 — 9 2 m m ;
g r e u t a t e a d e 1 9 0 — 3 6 5 g.
Forma — m a l i f o r m ă sau sferic-turtită, c u d i a m e t r u l m a x i m situat la j u m ă t a t e a înăl­
ţimii fructului, c u s u p r a f a ţ a p r o n u n ţ a t c o s t a t ă (fig. 2 0 7 ) .
Culoarea — la r e c o l t a r e g a l b e n ă - v e r z u i e , iar la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m g a l b e n ă - a u r i e .
Ramura de inserţie a fructului — de l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , b i n e prinsă de fruct.
Cavitatea pedunculară — mică,
p u ţ i n a d î n c ă , c u marginile o n d u l a t e ,
cu pereţii c u t a ţ i şi c u pieliţa d e
c u l o a r e v o r d e , a c o p e r i t ă c u u n p u f fin.
Caliciul — m i c , închis sau semi-
deschis, f o r m a t din sepale mici,
p u b e s c e n t e , răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — largă,
adîncă, c u marginile cutate.
Fielita — subţire, netedă, aco­
p e r i t ă c u p u f fin c a r e se î n d e p ă r t e a z ă
u ş o r la m a t u r i t a t e .
Cavitatea subcalicială — largă,
în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă c u c a m e r a
axială.
Inima — mare, în formă de
c e a p ă , aşezată central, d e l i m i t a t ă d o
sclereide mari.
Lojile — m i c i , închise, c u p e r e ­
ţii de culoare albă.
Seminţele — o v o i d e , a s c u ţ i t e la
vîrf, d e c u l o a r e castanie, acoperite
cu o substanţă vîscoasă.
Fig. 207. - Rotunde. ёЩЯ ~ î n g u s t , u m p l u t CU ţesut
spongios.
Pulpja — g a l b e n ă , s u c u l e n t ă , a c i d u l a t ă , a s t r i n g e n t ă , a r o m a t ă , fără sclereide.
Maturitatea de consum - î n c e p e în o c t o m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la m i j l o c u l lui
decembrie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l R o t u n d e se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în g r ă d i n i l e d e lingă c a s e .
 ROTUNDE 687

РЕЗЮМЕ

Созревание — о к т я б р ь — с е р е д и н а д е к а б р я .
М е с т н ы й с о р т из Д е л ь т ы Д у н а я , где он и р а с п р о с т р а н е н .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е ; п л о д о н о с и т о б и л ь н о и
е?кегодно.
Плод — н и ж е с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , я б л о к о в н д н ы й или о к р у г л о -
приплюснутый, золотисто-желтый; мякоть желтая, сочная, кисловатая, терпкая,
а р о м а т н а я , без к а м е н и с т ы х к л е т о к ; п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а .

EÉSUMÉ

Maturité — octobre — mi-décembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n d u d e l t a d u D a n u b e , o ù elle est d'ail-
leurs r é p a n d u e .
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , à fructification régulière et a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n o u s u r m o y e n , m a l i f o r m e o u s p h é r i q u e - a p l a t i ; j a u n e d ' o r . Chair
j a u n e , j u t e u s e , a c i d u l é e , a s t r i n g e n t e , a r o m a t i q u e , sans c o n c r é t i o n s . D e q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – October - mid-December.

Native variety, from the Danube Delta region, where it is also widespread.
Tree – vigorous, long life, strong, regular and abundant fruiting.
Fruit – under or above medium, or spherical-flattened yellow gold. Flesh yellow, juicy, tangy,
astringent and aromatic, without concretions. Mediocre quality.
 TURTITE VERZI

Sinonime : Romîneşti, Sălbatice, Nealtoite.

Origine. S o i a u t o h t o n , p r o v e n i t din z o n a d e l u r o a s ă a regiunii S u b c a r p a t i c e m e r i d i o ­

n a l e din M u n t e n i a .

R ă s p î n d i r e . E s t e r ă s p î n d i t în t o a t e regiunile ţării, d a r m a i ales în c o m u n e l e din j u r u l

c a p i t a l e i , p o v a l e a A r g e ş u l u i , v a l e a T e l e a j e n u l u i şi în p o d g o r i a D e a l u l M a r e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l are creştere m o d e r a t ă p î n ă la v i g u r o a s ă şi trăieşte m u l t , a j u n g î n d p i n ă la

v î r s t a d e 6 0 — 8 0 a n i ; se î n m u l ţ e ş t e p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i , b u t a ş i , m a r c o t o şi m a i p u ţ i n
p r i n d r a j o n i . Preferă solurile a l u v i o n a r e . E s t e rezistent la ger, s e c e t ă , b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e la î n c e p u t u l d e c a d e i a d o u a d i n l u n a m a i . P r o d u c e regulat, anual, cîte
40—80 k g fructe pe p o m .
F r u c t e l e , d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , sînt c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n c o n ţ i n u t m i c în zahăr
( 6 , 0 1 % ) , relativ ridicat în aciditate ( 0 , 6 7 % ) , substanţe tanoide ( 0 , 3 3 % ) , substanţe p e c -
t i c e ( 0 , 7 0 % ) , p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 3 8 % ) şi c e l u l o z ă ( 1 , 2 7 % ) ; c o n ţ i n u t u l în v i t a m i n a С se
r i d i c ă la 8,50 m g % . S e ţin b i n e p e p o m , rezistă la t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t .
Se f o l o s e s c a t î t p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , c î t şi c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u indus­
trializare.
Calităţi : v i g o a r e a , a d a p t a r e a la c o n d i ţ i i l e l o c a l e d e c l i m ă şi sol, p r e c u m şi r e z i s t e n ţ a
p o m i l o r la b o l i şi d ă u n ă t o r i .
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a fructelor.

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d o 4 — 5 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i p u ţ i n t o r s i o n a t , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e c e n u ş i e , c a r e se d e s p r i n d e î n fîşii d e f o r m ă n e r e g u l a t ă .
Coroana — sfcric-turtită, largă.
Ramurile de schelet — d e g r o s i m e m i j l o c i e , a r c u i t e , r e p a r t i z a t e u n i f o r m faţă d e t r u n c h i ,
d e cele m a i m u l t e o r i c u p o z i ţ i e o r i z o n t a l ă în p e r i o a d a d o r o d i r e .
 TURTITE VERZI fiR9

Ramurile de rod. — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i , distribuite m a i ales spre periferia

coroanei.
Lăstarii — d e m ă r i m e m i j l o c i e , subţiri, c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e v e r d o - c e n u ş i o , p u b e s ­
cenţi spre vîrf.
Mugurii — m i c i , t r o n c o n i c i , turtiţi, d e c u l o a r e c e n u ş i e î n c h i s , c u p u ţ i n ă p u b e s c e n t ă
p e marginile solzilor.
Frunzele - m i j l o c i i , a v î n d 60 — 70 m m l u n g i m e şi 4 0 — 5 0 m m l ă ţ i m e , o v a t e , c u vh'ful
a c u t , c u m a r g i n i l e întregi, u ş o r v ă l u r a t e . L i m b u l d o c u l o a r e v e r d e închis şi fără l u c i u p e
faţa superioară, iar p e c e a inferioară reflectă n u a n ţ e argintii d i n c a u z a p u b e s c e n ţ e i , c u
nervurile p r o e m i n e n t e . P e ţ i o l u l d c l u n g i m e m i j l o c i e , a c o p e r i t c u p u b e s c e n t ă fină şi î n s o ţ i t
de stipelc î n g u s t e .
Florile — de mărime mijlocie, cu petalele albicioase ; b o b o c i i florali c u n u a n ţ ă
slabă r o z .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e , H = 4 8 — 6 9 m m şi D = 62 — 75 m m ; g r e u t a t e a d e 120 —
195 g .
Forma — m a l i f o r m ă sau sferic-turtită, c u d i a m e t r u l situat l a m i j l o c u l fructului şi
c u suprafaţa uşor v ă l u r a t ă (fig. 2 0 8 ) .
Culoarea — v e r d e la r e c o l t a r e şi g a l b e n ă - l i m o n i o la c o m p l e t a m a t u r i t a t e , c u e x c e p ­
ţia cavităţii ţiedunculare şi c a b c i a l e , u n d o
rămîne verde.
Ramura de inserţie a fructului — do
l u n g i m e m i j l o c i e , l i g n i f i c a t ă , p u b e s c e n t ă , de
culoare brună-verzuio.
Cavitatea pedunculară — mică, super­
ficială, c u marginile n e r e g u l a t e d i n c a u z a
c o a s t e l o r care se f o r m e a z ă a c i şi b r ă z d e a z ă
întregul fruct ; m a m e l o n u l caracteristic lip­
seşte.
Caliciul — d o m ă r i m e m i j l o c i e , î n c h i s ,
c u sepalele d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , p u t e r n i c
p u b e s e e n t e , c u vîrfurile răsfrînte şi b p i t e
de f r u c t .
Cavitatea calicială — m i c ă sau m i j l o c i e ,
c u pereţii p u b e s c e n ţ i şi neregulat ondulaţi
şi c u fundul c a v i t ă ţ i i a p r o a p e p l a t .
Pieliţa — n e t e d ă , a c o p e r i t ă c u p u b e s ­
c e n t ă slabă, care la m a t u r i t a t e se şterge şi Fig. 208. — Turtite verzi,
d u p ă a c e a s t a d e v i n e p u ţ i n lucioasă.
Cavitatea subcalicială — îngustă, în f o r m ă d o V ; s t a m i n e l o c u aşezare inferioară.
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , d e l i m i t a t ă d o u n strat destul d e g r o s
de sclereide.
Lojile — m i c i , închise, c u p e r e ţ i i catifelaţi, albi, p u ţ i n lucioşi.

44 - c. 2903
69 ) SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE. NERAIONATE

Seminţele — d o m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , b o m b a t e , c u vîrfiil ascuţit, d e culoare

cafenie, a c o p e r i t e c u o s u b s t a n ţ ă v î s e o a s ă , a p r o a p o c e r o a s ă .
Axul — î n g u s t , c o m u n i c ă c u c a v i t a t e a subcalicială.
Pulpa — a l b ă - g ă l b u i e , m o a l e , u n e o r i s p o n g i o a s ă , a p r o a p e lipsită d e suculentă, cu
d u l c e a ţ ă slabă, a c i d u l a t - v i n u r i e .
Maturitatea de consum — î n c e p e în l u n a n o i e m b r i e şi se prelungeşte p î n ă la j u m ă t a t e a
lunii decembrie.

E E C O M A N D A R I . Soiul T u r t i t e v e r z i se r e c o m a n d ă p e n t r u grădinile de lingă case ; p o a t e

fi î n c e r c a t ca p o r t a l t o i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — п о л о в и н а д е к а б р я .
М е с т н ы й с о р т из ю ж н о й , п р и к а р п а т с к о й з о н ы М у н т е н и и , р а с п р о с т р а н е н н ы й
в о к р у г столицы, в долине А р д ж е ш а и долине Теляжена.
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е , т р е б о в а т е л ь н о е к п о ч в е , у с т о й ч и в о е
к засухе, болезням и к вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод—ниже с р е д н е й в е л и ч и н ы , я б л о ю в н д н ы й или о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й ,
лнмонно-желтый; м я к о т ь желтовато-белая, мягьая, губчатая, малосладкая, кисло­
ватая, посредственного качества,
ватая, посредственного качества.

BÉSUMÉ

Maturité — novembre — mi-décembre.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n s u b c a r p a t i q u e m é r i d i o n a l e de la V a l a -
c h i e , r é p a n d u e d a n s les e n v i r o n s d e B u c a r e s t , dans les v a l l é e s des rivières A r g e ş
et Tekajen.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , l o n g é t i f , e x i g e a n t q u a n t a u sol, résistant à la s é c h e ­
r e s s e , a u x m a l a d i e s et a u x i n s e c t e s ; à fructification régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — s o u s - m o y e n , m a b f o r m e o u s p h é r i q u e - a p l a t i ; j a u n e citrin. Chair b l a n c -
jaunâtre, tendre, spongieuse, p e u sucrée, acidulée, vineuse. Qualité médiocre.

ABSTRACT

Maturity – November - mid-December.

Native variety, originally from the Carpathian region of southern Wallachia, widespread in the vicinity
of Bucharest, in the valleys of the rivers Argeş and Teleajen.
Tree – medium vigour, long-life, demanding as to soil, resistant to drought, disease and insects, regular
and abundant fruiting.
Fruit – sub-medium, spherical-flattened yellow citrine. Flesh yellowish-white, soft, spongy, slightly
sweet, tangy and winey. Mediocre quality.
 PUFOASE

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

O r i g i n e . S o i l o c a l , f o r m a t în p o d g o r i a V a l e a - C ă l u g ă r e a s c ă .

Răspîndire. E s t e p u ţ i n r ă s p î n d i t în c o m u n a V a l e a - C ă l u g ă r e a s c ă , u n d e a fost identi­

ficat c a p o m răzleţ în grădinile d e lîngă c a s e .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e ; preferă soluri fertile ; este rezistent la s e c e t ă şi la

d ă u n ă t o r i , m a i p u ţ i n la b o l i din c a u z a pufului c a r e reţine o c a n t i t a t e m a i m a r e d e a p ă , c e
favorizează dezvoltarea ciupercilor.
î n f l o r e ş t e p e la j u m ă t a t e a d e c a d e i întîia şi î n c e p u t u l celei de-a d o u a a lunii m a i .
P r o d u c e regulat, anual, 4 0 — 6 0 k g f r u c t o p e p o m .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă , se f o l o s e s c n u m a i p e n t r u industrializare.
Calităţi : rezistenţa la secetă şi d ă u n ă t o r i şi p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă a p o m u l u i .
Defecte : c a l i t a t e a m e d i o c r ă a f r u c t e l o r şi slaba l o r rezistenţă la a t a c u l bolilor.

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 4 — 5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i d o 1—1,20 m î n ă l ţ i m e , cu
s c o a r ţ a de c u l o a r e cenuşie Închis, b r ă z d a t ă d e c r ă p ă t u r i t r a n s v e r s a l e .
Coroana — sferic-turtită şi rară, c u un d i a m e t r u de 3—4 m .
Ramurile de schelet — în n u m ă r d e 3 — 4 , de l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a
de culoare brună-cenuşie.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i , l o c a l i z a t e m a i m u l t la periferia c o r o a n e i .
Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , subţiri, c u lenticele m i c i , r ă s p î n d i t e p e t o a t ă supra­
faţa şi a c o p e r i ţ i c u p u b e s c e n t ă fină, m a i ales spre vîrf ; la b a z ă , d u p ă l o m n i f i c a r e , sînt d e
c u l o a r e cafenie-purpurie, iar spre vrrf c a s t a n i e - v e r z u i e şi c h i a r v e r d e - c e n u ş i e .
M injurii — mici, d e f o r m ă t r o n c o n i c ă , p u ţ i n alungiţi, cu vîrfurile p u b e s c e n t e .
Frunzele —de m ă r i m e m i j l o c i e , a v î n d l u n g i m e a d e 48 — 79 m m şi l ă ţ i m e a de 11 —15 m m ,
o v a t e , c u vîrful a c u m i n a t , marginUe întregi şi u ş o r v ă l u r a t e . L i m b u l slab p u b e s c e n t
692 SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE. NERAIONATE

pe faţa superioară, iar p e c e a inferioară m a i des p u b e s c e n t , c u n e r v u r a p r i n c i p a l ă p r o e ­

m i n e n t ă , d e c u l o a r e vişinie-purpurie, c a r e t r e c e spro v i r f în c ă r ă m i z i e . P e ţ i o l u l l u n g de
11 —15 m m , d e c u l o a r e b r u n ă - p u r p u r i e , a c o p e r i t c u p u b e s c o n ţ ă fină şi deasă.
Florile — mari, c u petale d o c u l o a r e a l b ă .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o e i o , H = 54 — 74 m m şi D = 72 — 83 m m ; greutatea de
1 3 0 — 1 8 5 g.
Forma — sferic-turtită, trasă p u ţ i n spre calieiu, eu suprafaţa u ş o r c o s t a t ă ; d i a m e t r u l
m a x i m la j u m ă t a t e a înălţimii fructului sau p u ţ i n d e p l a s a t spre calieiu (fig. 2 0 9 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , a c o p e r i t ă c u u n strat d e n s d e p u f c e n u ş i u m u r d a r .
Ramura de inserţie a fructului — scurtă, p o t r i v i t de g r o a s ă , lignificată şi p u b e s c e n t ă ,
de culoare verde-cenuşie.
Cavitatea pedunculară — largă, a d î n c ă , b r ă z d a t ă d e 3—5 şanţuri, c a r e f o r m e a z ă
î n t r e ele nişte c o a s t e , c e se p r e l u n g e s c p e t o t fructul ; pieliţa d i n f u n d u l c a v i t ă ţ i i r ă m î n e
v e r d e , fiind a c o p e r i t ă c u puf, c a r e este m a i a b u n d e n t în j u r u l m a m e l o n u l u i .
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e , s e m i d e s c h i s , c u sepalele n c u n i f o r m e , crestate po
m a r g i n i şi f o a r t e p u b e s c e n t o .
Cavitatea calicială — î n g u s t ă , superficială, b r ă z d a t ă d e şănţuleţe, c u marginile nere­
g u l a t e şi c u pereţii putei nie p u b e s c e n ţ i .
Pieliţa— n e t e d ă , lucioasă dujiă
ştergerea pufului, f o a r t e sensibilă la
lovituri.
Cavitatea subcalicială — l a r g ă , în
formă de U , comunică cu camera axială.
Inima — r e l a t i v m a r e , i n f o r m ă d e
c e a p ă , b i n e c o n t u r a t ă d e sclereide, aşe­
zată înspre calieiu.
Lojile — m a r i , largi, c u pereţii d e
culoare albicioasă, lucioşi.
Seminţele — o v o i d - a l u n g i t e , tur­
t i t e lateral, d e c u l o a r e c a s t a n i e î n c h i s ,
a c o p e r i t e c u u n m u c i l a g i u caracteristic,
c î t e 7—9 într-o l o j ă , dispuse în 2 — 3
rînduri.

Fig. 209. - Puioase. Axul — m a r e , deschis f o a r t e larg,

comunică cu cavitatea subcalicială.
Pulpa — albă-gălbuie, moale, lipsită de suculentă, fără sclereide, cu un gust
i e r b o s , fără a r o m ă , î n e c ă c i o a s ă .
Maturitatea de consum — î n c e p e în n o i e m b r i e şi se p r e l u n g o ş t e p î n ă în d e c e m b r i e .

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P u f o a s e s o r o c o m a n d ă să se c u l t i v e în v e d e r e a asigurării industriei

alimentare cu materie primă.
 PUFOASE im

РЕЗЮМЕ

Созревание — с н о я б р я д о начала д е к а б р я .
М е с т н ы й с о р т из В а л я - К э л у г э р я с к э , П л о и е ш т с к о й о б л а с т и , г д е он и р а с п р о с т р а ­
нен.
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а ; у с т о й ч и в о е к з а с у х е и к в р е д и т е л я м , н е м н о г о
восприимчиво к б о л е з н я м ; п л о д о н о с и т р е г у л я н о , но у м е р е н н о .
Плод—ниже средней величины, округло-приплюснутый, слегка ребристый,
оранжево-желтый; мякоть желтовато-белая, мягкая, несочная, без каменистых
клеток и аромата, терпкая, посредственного качества.

BÉSUMÉ

Maturité — novembre—debut décembre.

V a r i é t é l o c a l e , d e V a l e a - C ă l u g ă r e a s c ă ( r é g i o n de P l o i e ş t i ) , o ù elle est n o t a m m e n t
répandue.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , résistant à la sécheresse e t a u x i n s e c t e s . e t p e u
sensible a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s ; à fructification régulière, mais m o d é r é e .
Fruit — s o u s - m o y e n , s p h é r i q u e - a p l a t i , f a i b l e m e n t c ô t e l é ; j a u n e o r a n g é . Chair b l a n c -
j a u n â t r e , t e n d r e , n o n j u t e u s e , d é p o u r v u e de c o n c r é t i o n s , sans a r ô m e , a s t r i n g e n t e . D e
quabté médiocre.

BSTRACT

Maturity – November - beginning of December.

Landrace, Valea Călugărească (Ploiești region), where it is particularly widespread.
Tree – medium vigour, drought-resistant and insensitive to insects and fungal diseases; is fruiting
regular, but moderate.
Fruit – sub-medium, round-flattened, slightly ribbed, yellow-orange. Flesh yellowish-white, tender, not
juicy, devoid of concretions, without flavour, astringent. Mediocre quality.
 TURCEŞTI

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

Origine. Soi autohton, originar din regiunea a I H - a — Dealurile de nord.

Băspîndire. E s t e r ă s p î n d i t răzleţ sau în a m e s t e c c u alte specii, î n grădinile d o lîngă

c a s e , în z o n a p o d g o r i i l o r din E e g i u n e a M a r a m u r e ş .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l are o creştere p o t r i v i t d e v i g u r o a s ă şi este d e s t u l d e l o n g e v i v ; se î n m u l ţ e ş t e

p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i , b u t a ş i şi prin a l t o i r e şi se reface u ş o r ; este rezistent la ger, secetă,
b o l i şi d ă u n ă t o r i .
î n f l o r e ş t e la î n c e p u t u l d e c a d e i a d o u a a lunii mai şi este autofertil. P r o d u c e
anual c î t e 60 — 90 k g f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e b u n ă , c u a r o m ă f o a r t e p u t e r n i c ă şi se c a r a c t e r i z e a z ă prin-
tr-un r a p o r t e c h i l i b r a t î n t r e z a h ă r ( 1 1 , 4 0 — 1 3 , 3 4 % ) , a c i d i t a t e (0,79 — 1 , 5 7 % ) , t a n o i d e
(0,35 — 0 , 5 0 % ) , s u b s t a n ţ e p e c t i c e ( 0 , 8 1 — 0 , 9 0 % ) şi p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 3 8 — 0 , 4 3 % ) ;
c o n ţ i n u t u l în a c i d a s c o r b i c este d e 1 7 , 8 0 m g % . S e m e n ţ i n b i n e p e p o m , sînt rezistente l a
t r a n s p o r t şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t ; se f o l o s e s c a t î t p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s ­
p ă t ă , cît şi p e n t r u î n t r e b u i n ţ ă r i c u l i n a r e şi c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u industrializare.
Calităţi : p r o d u c t i v i t a t e a r i d i c a t ă , r e z i s t e n ţ a la t r a n s p o r t , păstrarea îndelungată,
p r e c u m şi c a l i t a t e a b u n ă a f r u c t e l o r .
Defecte : d i m e n s i u n i l e r e l a t i v m i c i ale f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 4 —7 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a
d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s , c a r e se e x f o l i a z ă s u b f o r m ă d o p l ă c i d e m ă r i m i diferite. L ă s a t liber
creşte în f o r m ă d e a r b u s t o i d , c u m a i m u l t e t r u n c h i u r i .
Coroana — g l o b u l o a s ă , m u l t răsfirată, c u u n d i a m e t r u d e 4 — 5 m .
Hamurile de schelet — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e c o n c r e s c u t e c u t r u n c h i u l şi
cu un unghi mare de ramificare.
 TURCEŞTI 695

Hamurile âc rod reprezentate p r i n m ă c i u l i i , r e p a r t i z a t e n o n n i f o r m spre periferia

coroanei.
Lăstarii — subţiri, p u b e s c e n ţ i , c u l o n t i c e l o r ă s p î n d i t e n e r e g u l a t .
Mugurii - c o n i c i , p u ţ i n turtiţi, d o c u l o a r e b r u n ă î n c h i s , c u m a r g i n i l e p u b e s c e n t e .
Frunzele — d o m ă r i m e m i j l o c i e sau m a r e , a v î n d 04 — 114 m m l u n g i m e şi 44 — 77 m m
lăţime, o v a t e , c u b a z a r o t u n j i t ă şi vîrful a c u t , c u m a r g i n i l e întregi, p u b o s c e n t o p e
faţa inferioară, c u nervurile p r o e m i n e n t e , d e c u l o a r e r o ş i a t i c ă . P o ţ i o l u l d e l u n g i m e m i j l o c i e ,
p u b e s c e n t , însoţit d e d o u ă stipule în f o r m ă d o s p a t u l ă .
Florile — d e mărime mijlocie, cu petalele mari, de culoare rcz-albicioasă ;
bobocii de culoare r o z deschis.

FRUCTUL

Mărimea — m i c ă sau m i j l o c i e , H = 56 — 77 m m şi D = 70 — 8 5 m m ; g r e u t a t e a
d e 70 — 330 g.
Forma — maliformă sau sferic-turtită, cu diametrul maxim situat l a jumătatea
î n ă l ţ i m i i fructului şi c u suprafaţa n e r e g u l a t ă din c a u z a c o a s t e l o r p r o e m i n e n t e (fig. 2 1 0 ) .
Culoarea — v o r d e - g ă l b u i e în m o m e n t u l recoltării, iar m a i tîrziu galbenă-limonie,
a c o p e r i t ă c u p u b e s c e n t ă fină. S u b pieliţă se o b s e r v ă striaţii m i c i , d e c u l o a r e v e r d e .
Ramura de inserţie a fructului — f o a r t e scurtă, g r o a s ă , lignificată, d e c u l o a r e b r u n ă
închis, c u lenticele p r o e m i n e n t e , p u b e s c e n t ă spre b a z ă şi b i n e prinsă de fruct.
Cavitatea pedunculară — în formă
d e castron, î n g u s t ă şi a d î n c ă la u n e l e ,
largă şi superficială la altele, c u m a r ­
ginile neregulate, c u p e r e ţ i i încreţiţi şi
acoperiţi cu pubescentă deasă.
Caliciul — m a r e , d e s c h i s , f o r m a t
din sepale p u b e s c e n t e , d e c u l o a r e cas­
tanie î n c h i s , răsfrinte în afară.
Cavitatea calicială — p o t r i v i t de
a d î n c ă , largă, c u m a r g i n i l e regulate,
c u pereţii încreţiţi şi p u b e s c e n ţ i l a
b a z a sepalelor.
Cavitatea subcalicială — largă,
p u ţ i n a d î n c ă , în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă
c u c a m e r a axială.
Inima -— d e m ă r i m e m i j l o c i e , î n
formă do ceapă, bine conturată de Fig. 210. — Turceşti.
sclereide fine.
Lojile — de m ă r i m e m i j l o c i e , închise, c u pereţii d e c u l o a r o a l b ă , c u a s p e c t s p o n g i o s .
Seminţele — d e m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , b o m b a t e , c u vîrful rotunjit.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă axială destul d e m a r e .
Pulpa — d o c u l o a r o g a l b e n ă - v e r z u i e , destul de suculentă, cu gust dulce-acrişor,
p u t e r n i c a r o m a t ă , a p r o a p e lipsită jde sclereide.
 SOIURI DK GUTUI AUTOHTONE. NERAIONATE
eue

Maturitatea de consum — î n c e p e în primele, zile ale lunii n o i e m b r i e şi se prelun­

g e ş t e p î n ă la î n c e p u t u l lunii f e b r u a r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l T u r c e ş t i se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă în grădinile d e lingă
case, în R e g i u n e a M a r a m u r e ş . D e a s e m e n e a m e r i t ă să fie a m e l i o r a t în v e d e r e a măririi
d i m e n s i u n i l o r fructului şi să fie î n c e r c a t c a p o r t a l t o i p e n t r u g u t u i şi p ă r .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с н о я б р я д о начала ф е в р а л я .
М е с т н ы й с о р т из с е в е р н о , х о л м и с т о й ч а с т и с т р а н ы , р а с п р о с т р а н е н н ы й в вино­
дельческой зоне о б л а с т и Марамуреш.
Дерево — ДОЕОЛЬНО с и л ь н о р о с л о е и д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , з а с у х е ,
боле^Ш'м и вредителям; плодоносит р е г у л я р н о и довольно о б и л ь н о .
Плод — м е л к и й и л и с р е д н е й в е л и ч и н ы , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , р е б р и с т ы й ,
ж е л т о в а т о - л и м о н н о г о Ц Е е т а ; м я к о т ь яе.ттеновато-желтая, д о г о л ь н о с о ч н а я , к и с ­
л о в а т о - с л а д к а я , п о ч т и б е з к а м е н и с т ы х к л е т о к , с с и л ь н ы м ароматом, б а г а т а я с а х а р о м
и витаминоп С ; х о р о ш е г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — n o v e m b r e — c o m m e n c e m e n t février.
V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n des collines d u n o r d , r é p a n d u e d a n s
les v i g n o b l e s des e n v i r o n s d e B a i a - M a r e ( r é g i o n M a r a m u r e ş ) .
Arbre — a s s e z v i g o u r e u x e t longétif, résistant a u x g r a n d s froids, à la sécheresse,
a u x m a l a d i e s e r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes. F r u c t i f i c a t i o n régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — p e t i t o u m o y e n , s p h é r i q u e a p l a t i , c ô t e l é ; j a u n e citrin. Chair j a u n e - v e r d â t r e ,
a s s e z j u t e u s e , d o u c e - a c i d u l é e , p r e s q u e d é p o u r v u e de c o n c r é t i o n s , f o r t e m e n t a r o m a t i q u e ,
t r è s s u c r é e e t r i c h e e n v i t a m i n e C. D e b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – November - beginning of February.

Native variety, from the hill country of northern vineyards, widespread in surrounding Baia-Mare
(Maramureș area).
Tree – fairly vigorous and long-life, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects.
Regular and abundant fruiting.
Fruit – small to medium, spherical, flattened, ribbed, yellow citrine. Flesh greenish-yellow, very juicy,
sweet-tart, almost devoid of concretions, highly aromatic, very sweet and rich in vitamin C. Good quality.
 GLOBULOASE

S i n o n i m e : i m se c u n o s c .

Origine. S o i a u t o h t o n , originar din D e l t a Dunării.

R ă s p î n d i r c S c întîlneşte în g r ă d i n i l e d e l î n g ă c a s e sau în l i v e z i î n a m e s t e c c u a l t e
soiuri, în n u m e r o a s e l o c a l i t ă ţ i d i n D e l t a D u n ă r i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este v i g u r o s , l o n g e v i v şi se î n m u l ţ e ş t e p r i n l ă s t a r i î n r ă d ă c i n a ţ i , m a r c o t e ,
b u t a ş i şi m a i rar p r i n d r a j o n i . C r e ş t e şi se d e z v o l t ă b i n e p e solurile n i s i p o a s e d i n D e l t a
D u n ă r i i ; s u p o r t ă gerurile m a r i din t i m p u l iernii şi este r e z i s t e n t la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă ­
torilor.
î n f l o r e ş t e în p r i m a d e c a d ă a l u n i i m a i . P r o d u c e r e g u l a t şi a b u n d e n t . \Jn p o m d ă
60—100 k g fructe anual.
Cu t o a t e c ă sînt m a r i , f r u c t e l e se ţin b i n e p e p o m , sînt r e z i s t e n t e l a t r a n s p o r t şi se
p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . D i n c a u z a a s t r i n g e n ţ e i p r o n u n ţ a t e , se f o l o s e s c f o a r t e p u ţ i n
p e n t r u c o n s u m u l î n stare p r o a s p ă t ă ; sînt însă a p r e c i a t e m u l t c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u
industrializare.
Calităţi : v i g o a r e a , r e z i s t e n ţ a la b o l i şi d ă u n ă t o r i , p r e c u m şi r o d i r e a a b u n d e n t ă a
p o m i l o r ; r e z i s t e n ţ a l a t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e a t i m p î n d e l u n g a t a f r u c t e l o r .
Defecte : astringenţa p r o n u n ţ a t ă a f r u c t e l o r .

POMUL

î n stare liberă c r e ş t e în f o r m ă d e a r b u s t o i d , c a r e a t i n g e î n ă l ţ i m e a d e 5 —6 m şi for­

m e a z ă t r u n c h i u r i d e g r o s i m e şi î n ă l ţ i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e c a f e n i e î n c h i s , c a r e
se e x f o l i a z ă în p l ă c i n e r e g u l a t e .
Coroana — piramidală, s e m i c o m p a c t ă , c u un diametru d e 3—4 m .
Hamurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , uneori mai alungite, cu
unghiuri de ramificare de 45—50°.
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i s c u r t e , a ş e z a t e s p r e periferia c o r o a n e i .
698 SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE. NERAIONATE

Lăstarii — d e l u n g i m e m i j l o c i e , subţiri şi p u b e s c e n ţ i .
Mugurii — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c o n i c i , d o c u l o a r e c a f e n i e , p u b e s c e n ţ i , lipiţi strîns
de ramură.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c b , c u l u n g i m e a d e 6 8 — 1 0 4 m m şi l ă ţ i m e a d o 47 — 77 m m ,
o v a t e , c u vîrful a c u t şi m a r g i n i l e întregi, fin p u b e s c e n t e p e f a ţ a inferioară, c u n e r v u r i l e
b i n e d i s t i n c t e . P e ţ i o l u l l u n g d e 1 2 — 1 7 m m , p u b e s c e n t şi î n s o ţ i t d e stipele m i c i .
Florile — d o mărime mijlocie, c u petalele de culoare roz-albicioasă.

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e , m a r e sau f o a r t e m a r e , H = 58 — 1 0 4 m m şi D = 85 — 106

m m ; greutatea de 295—500 g.
Forma — s f e r i c - t r u n c h i a t ă sau m a l i f o r m ă , t r a s ă p u ţ i n spre c a b c i u , c u d i a m e t r u l
m a x i m s i t u a t l a j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m i i f r u c t u l u i şi c u s u p r a f a ţ a n e t e d ă , u ş o r o n d u l a t ă spre
c a b c i u (fig. 2 1 1 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - l i m o n i e , c u n u m e r o a s e p u n c t e m i c i , c a r e se o b s e r v ă s u b p i e l i ţ ă .
Ramura de inserţie a fructului — de grosime mijlocie, lungă de 40—48 m m , pubes­
centă.
Cavitatea peduneulară — m i c ă , d e f o r m ă n e r e g u l a t ă , c u p e r e ţ b încreţiţi şi p u b e s c e n ţ i .
Caliciul — m i c , î n c h i s , for­
m a t d i n sepale f o a r t e p u b e s ­
cente.
Cavitatea calicială — în­
g u s t ă , f o a r t e a d î n c ă , c u mar­
ginile n e r e g u l a t e şi p e r e ţ i i slab
ondulaţi.
Pieliţa — netedă, puţin
u n s u r o a s ă şi a c o p e r i t ă c u p u ­
b e s c e n t ă fină, c a r e se şterge
foarte uşor.
Cavitatea subcalicială —
largă, în f o r m ă d e U , c o m u n i c ă
c u camera axială.
Inima — m i j l o c i e , în for­
m ă de ceapă, cu aşezare c e n ­
trală.
Lojile — largi, cu pereţb
albi, c u aspect spongios ; conţine
Fig. 211. - Giobuioase. fiecare cîte 10—12 seminţe.
Seminţele — o v o i d e , c u vîr­
ful ascuţit, de culoare castanie, învelite într-un muebagiu cu aspect de parafină.
Axul — formează o cameră axială largă.
Pulpa — de culoare albă-gălbuie, tare, astringentă, potrivit de suculentă, cu un
strat s u b ţ b e d e sclereide f i n e , c u g u s t a c r i ş o r şi d u l c e a ţ ă f o a r t e slabă.
 Gl.OBULOASE «99

M aiurit niai йя (annum — î n c e p e l a m i j l o c u l lui n o i o m b r i o şi se p r e l u n g e ş t e pînă

la sfîrşitul lui d e c e m b r i e , î n c e p u t u l lui i a n u a r i e

R E C O M A N D Ă R I . Soiul G l o b u l o a s o se r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă atît în l i v e z i l e m a r i
cît şi în grădinile d e l î n g ă c a s e , p e g r i n d u r i l e d i n D e l t a D u n ă r i i .

РЕЗЮМЕ

Созревание — с е р е д и н а н о я б р я — начало д е к а б р я .
М е с т н ы й с о р т из Д е л ь т ы Д у н а я , г д е он и р а с п р о с т р а н е н .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е ; у с т о й ч ш о е к м о р о з а м ,
болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — с р е д н е й в е л и ч и н ы , к р у п н ы й или о ч е н ь к р у п н ы й , п р о д о л г о в а т о - о к р у г л ы й ,
п р и п л ю с н у т ы й или я б л о к о в и д н ы й , с гладкой п о в е р х н о с т ь ю , л п м о н н о - ж е л т о г о ц в е т а ;
мякоть желтовато-белая, твердая, терпкая, довольно сочная, кисловатая, малослад­
кая; посредственного качества.

EÉSUMÉ

Maturité — mi-novembre — début janvier.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n d u d e l t a d u D a n u b e , o ù elle est n o t a m -
ment répandue.
Arbre — v i g o u r e u x , longétif, r u s t i q u e , résistant a u x g r a n d s froids, a u x m a l a d i e s
c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i f i c a t i o n régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n , g r o s o u très g r o s , s p h é r i q u e - a l l o n g é , t r o n q u é o u m a l i f o r m e , à sur-
f a c e lisse ; j a u n e citrin. Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , a s t r i n g e n t e , m o d é r é m e n t j u t e u s e ,
aigrelette, très p e u s u c r é e . D e q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – mid-November - beginning of January.

Native variety, from the Danube Delta region, where it is particularly widespread.
Tree – vigorous, long life, strong, resistant to extreme cold, fungal diseases and insects. Regular and
abundant fruiting.
Fruit – medium, large or very large, spherical, elongated, truncated, smooth, yellow citrine. Flesh
yellowish-white, firm, astringent, moderately juicy, tart, very little sugar. Mediocre quality.
 BOTOASE

Sinonime : B o t de iepure.

Origine. S o i a u t o h t o n , originar d i n D o l t a D u n ă r i i .

R ă s p î n d i r c . E s t e p u ţ i n răspîndit în u n e l e l o c a l i t ă ţ i din D e l t a D u n ă r i i şi se întîlneşte

prin curţi sau livezi, alături d e alte soiuri d e g u t u i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e ; se î n m u l ţ e ş t e p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i , m a r c o t e ,
b u t a ş i şi m a i p u ţ i n p r i n d r a j o n i . Creşte şi se d e z v o l t ă p e solurile n i s i p o a s e d i n D e l t a D u n ă r i i
şi rezistă b i n e la gerurile şi î n g h e ţ u r i l e d i n t i m p u l iernii.
î n f l o r e ş t e în p r i m e l e zile ale lunii m a i . P r o d u c e a b u n d e n t şi r e g u l a t , d î n d anual
6 0 - 1 0 0 kg fructe.
F r u c t e l e sînt d e caUtate m e d i o c r ă , r e z i s t e n t e la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e . Se folosesc
m a i m u l t în i n d u s t r i a a b m e n t a r ă p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o t u l u i , dulceţii şi g e m u l u i şi a
altor p r o d u s e industriale.
Calităţi : eaHtăţile f r u c t e l o r c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă .
Defecte : c a l i t a t e a m e d i o c r ă a f r u c t e l o r p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă .

POMUL

î n stare b b e r ă c r e ş t e c a a r b u s t o i d , c a r e a t i n g e î n ă l ţ i m e a d o 3—5 m , f o r m e a z ă t r u n c h i
d e î n ă l ţ i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie, c a r e se desface în p l ă c i m i c i şi n e u n i f o r m e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , lărgită, c u r a m u r i l e răsfirate.
Bamurile ale schelet — cresc n e r e g u l a t , a v î n d o p o z i ţ i e o b l i c ă sau a p r o a p e o r i z o n t a l ă .
Bamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i g r o a s e , r ă s p î n d i t e m a i m u l t spro peri­
feria c o r o a n e i .
Lăstarii — d e l u n g i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , d e c u l o a r o cafenie, a c o p e r i ţ i c u p u b e s ­
c e n t ă fină.
Mugurii — d e m ă r i m e m i j l o c i e , d o c u l o a r e c a s t a n i e , p u b e s c e n ţ i spre vîrf.
Frunzele — l u n g i d e 6 2 — 9 3 m m , late d e 4 0 — 6 9 m m , o v a t e , c u vîrful r o t u n j i t , m a t e
 BOTOASE 701

şi g l a b r e p e faţa superioară, iar p e c e a inferioară a c o p e r i t o c u p u b e s c e n t ă deasă. P e ţ i o l u l

do 14—2(1 m m lungime.
Florile — mari, cu petalele de c u l o a r e r o z d e s c h i s , c u striaţiuni v i o l e t e .

FRUCTUL

Mărimea — m i j l o c i e sau s u p r a m i j l o c i e Ы = 7 0 — 9 1 m m şi D = 7 2 — 9 0 m m ; greu­

tatea d e 2 0 0 — 3 2 5 g.
Forma — m a l i f o r m ă , s t r a n g u l a t ă spre r e g i u n e a c a v i t ă ţ i i c a l i c i a l e , u n d e formează
u n gît a s e m ă n ă t o r c u u n b o t d o i e p u r e ; p e t o a t ă suprafaţa fructului e x i s t ă c o a s t e p r o e ­
m i n e n t e ; d i a m e t r u l m a x i m situat în t r e i m e a inferioară a fructului, în r e g i u n e a cavităţii
peduneulare (fig. 2 1 2 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e în p e r i o a d a recoltării, iar la m a t u r i t a t e d e v i n e g a l b e n ă
intens, c u e x c e p ţ i a c a v i t ă ţ i i p e d u n e u l a r e u n d e se m e n ţ i n e n u a n ţ a v e r z u i e .
Ramura de inserţie a fructului — d e g r o s i m e şi l u n g i m e m i j l o c i i , b i n e prinsă de f r u c t .
Cavitatea -pedunculară — super­
ficială, a c o p e r i t ă c u p u b e s c e n t ă d e a s ă
în jurul ramurii d e c a r e este prins
fructul.
Caliciul — m i c , s e m i d e s c h i s sa/u
închis, iar la unele fructe deschis c o m ­
plet, f o r m a t din sepale mari, p u t e r n i c
serate, d e c u l o a r e v e r d e , c u m a r g i n i l e
şi vîrful brunif icate şi răsf rînte în afară.
Cavitatea calicială — m i c ă , în­
g u s t ă şi a d î n c ă , d o f o r m a u n u i cas­
t r o n , c u m a r g i n i l e neregulate şi p e ­
reţii încreţiţi.
Pieliţa — n e t e d ă , p u ţ i n l u c i o a s ă ,
a c o p e r i t ă c u p u f fin care-i d ă u n
aspect prăfuit.
Cavitatea subcalicială — m i c ă ,
în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă c u c a m e r a
axială.
Inima — m a r e , în f o r m ă d o
c e a p ă , alungită, asimetrică, aşezată
central, d e l i m i t a t ă d e u n strat gros Fig. 2 1 2 . - Botoasc.
d e sclereide grosiere.
Lojile — m i c i , înguste, c u pereţii albi, c u a s p e c t s p o n g i o s ; c o n ţ i n fiecare c î t e
4 — 7 seminţe.
Seminţele — o v o i d e , b o m b a t e , a s c u ţ i t e la vîrf, d e c u l o a r e castanie, î n v e l i t e într-un
mucilagiu cu aspect de parafină.
Axul — formează o cameră largă.
Pulpa — d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e , c u s u c u l e n t ă p o t r i v i t ă , p u ţ i n a c i d u l a t ă , c u g u s t
relativ ierbos şi lipsită d e a r o m ă .
 702 SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE. NERAIONATE

Maturitatea de consum — î n c o p o în n o i o m b r i o — d e c e m b r i e şi so prelungeşte piuă la

î n c e p u t u l lui ianuarie.

R E C O M A N D Ă R I . D î n d p r o d u c ţ i i m a r i şi r o g u l a t o d e la un a n la altul, soiul B o t o a s e se
r e c o m a n d ă p e n t r u c u l t u r ă în livezile m a r i din D e l t a D u n ă r i i , în v e d e r e a p r o d u c e r i i materiei
p r i m o în industria a l i m e n t a r ă , şi d e a s e m e n e a p e n t r u lucrări d e selecţie în v e d e r e a ridicării
c o n ţ i n u t u l u i în zahăr.

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь — н а ч а л о я н в а р я .
М е с т н ы й с о р т из Д е л ь т ы Д у н а я , р а с п р о с т р а н е н м а л о .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , ДОЕОЛЬНО д о л г о в е ч н о е ; у с т о й ч и в о е к м о р о з а м ,
болезням и вредителям; плодоносит регулярно и обильно.
Плод — с р е д н е й и л и в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы я б л о к о в и д н ы й , с д а в л е н н ы й в б л и з и
чашечки, сильно ребристый, интенсивно желтого цвета; мякоть желтовато-белая,
довольно сочная, со слабой к и с л о т н о с т ь ю , неароматная; посредственного качества.

RÉSUMÉ

Maturité — novembre —debut janvier.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e l a z o n e d u d e l t a d u D a n u b e , e n c o r e p e u r é p a n d u e .
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , assez l o n g é t i f , r é s i s t a n t a u x g r a n d s froids, a u x
m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n o u s u r m o y e n , m a l i f o r m e , é t r a n g l é d a n s l a r é g i o n d e la c a v i t é cali-
c i a l e , f o r t e m e n t c ô t e l é ; j a u n e i n t e n s e . Chair b l a n c - j a u n â t r e , m o d é r é m e n t j u t e u s e , faible-
m e n t acidulée, d é p o u r v u e d ' a r ô m e . D e qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – November - beginning of January.

Native variety, from the Danube Delta area, yet widespread.
Tree – medium vigour, very long-life, resistant to extreme cold, fungal diseases and insects, regular and
abundant fruiting.
Fruit – medium or above medium, strangled in the region of the cavity of the calyx, strongly ribbed,
yellow. Flesh yellowish-white, moderately juicy, slightly tart, devoid of flavour. Poor quality
 PIETROASE

S i n o n i m e : n u se c u n o s c .

O r i g i n e . S o i a u t o h t o n , f o r m a t î n E e g i u n e a B u c u r e ş t i , p r o b a b i l în c o m u n a V i d r a .

R ă s p î n d i r c . S e întîlneşte c a p o m răzleţ p r i n c u r ţ i sau în a m e s t e c c u alte specii, în

grădinile d e lîngă c a s e , în c o m u n e l e din E e g i u n e a B u c u r e ş t i ; în c o m u n a V i d r a r e p r e z i n t ă
un procent mai maro din numărul total de pomi.

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l este d e v i g o a r e m i j l o c i e , l o n g e v i v şi se î n m u l ţ e ş t e p r i n d r a j o n i sau m a r c o t e ;
n u este p r e t e n ţ i o s faţă d o sol ; rezistă la g e r şi s e c e t ă , p r e c u m şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u ­
nătorilor.
î n f l o r e ş t e în a d o u a d e c a d ă a l u n i i m a i , iar p e r i o a d a r e s p e c t i v ă d u r e a z ă 8 — 12 zile.
P r o d u c e a b u n d e n t şi regulat ; u n p o m d e v î r s t ă m i j l o c i e d ă 120 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e calitate m e d i o c r ă , se m e n ţ i n b i n e p e p o m , sînt r e z i s t e n t e l a trans­
p o r t şi se p ă s t r e a z ă t i m p î n d e l u n g a t . S e f o l o s e s c m a i m u l t p e n t r u industrializare ; în stare
p r o a s p ă t ă se c o n s u m ă f o a r t e p u ţ i n d i n c a u z ă c ă sînt a s t r i n g e n t e , î n e c ă c i o a s e şi c u m u l t e
sclereide.
Calităţi : rusticitatea şi p r o d u c ţ i a r e g u l a t ă şi a b u n d e n t ă .
Defecte : calitatea m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL

P o m u l a t i n g e î n ă l ţ i m e a de 5 — 0 in, f o r m e a z ă t r u n c h i de î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i ,
cu s c o a r ţ a de c u l o a r e c e n u ş i e închis, c a r o se e x f o l i a z ă î n f o r m ă d e p l ă c i n e r e g u l a t e . L ă s a t
liber, c r e ş t e în f o r m ă de a r b u s t o i d c u m a i m u l t e t r u n c h i u r i .
Coroana — i n v o r s - p i r a m i d a l ă sau g l o b u l o a s ă , lărgită, s o m i c o m p a c t ă , c u u n d i a m e t r u
do 4 m .
Ramurile de schelet — v i g u r o a s e , arcuite, c u u n g h i u r i d e ramificare d e 5 0 — 70°.
Ramimle de rod — r o p r e z e n t a t o prin măciulii a ş e z a t e spre periferia c o r o a n e i .
704 SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE. NERAIONATE

Lăstarii — d e g r o s i m e m i j l o c i e , p u b e s c e n ţ i , c u lenticele p r o e m i n e n t e , r ă s p î n d i t e p e
toată suprafaţa.
Mugurii — d e m ă r i m e m i j l o c i e sau m a r i , c o n i c - t r u n c h i a ţ i , b i n e lipiţi d o lăstar, d e
c u l o a r e castanie şi p u b e s c e n ţ i p e m a r g i n i .
Franzele — m i j l o c i i sau mari, c u l u n g i m e a de 6 0 — 9 5 m m şi l ă ţ i m e a d e 7 0 —80 m m ,
o v a t e sau o v a t - r o t u n j i t e , c u vîrful a c u t şi m a r g i n i l e întregi, slab p u b o s c e n t e p e faţa
superioară şi p u t e r n i c p u b e s c e n t e , c u nervurile m a i p r o e m i n e n t e p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l
l u n g d e 1 0 — 1 6 m m , d e g r o s i m e m i j l o c i e , fin p u b e s c e n t .
Florile — de mărime mijlocie, cu petalele de culoare roz-albicioasă.

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e sau m i j l o c i e H = 7 0 — 9 0 m m şi D = 7 0 — 8 0 m m ; greu­

t a t e a d e 1 5 8 - 2 1 5 g.
Forma — p i r i f o r m ă , trasă la a m b e l e c a p e t e , c u d i a m e t r u l situat la j u m ă t a t e a înăl-
ţ i m b fructului, c u suprafaţa u ş o r v ă l u r a t ă
(fig. 2 1 3 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - b m o n i e .
Ramura de inserţie a fructului — de
lungime mijlocie, groasă, pubescentă, bine
prinsă d o fruct.
Cavitatea peduneulară — superficială,
cu p e r e ţ b pubescenţi.
Caliciul — deschis, f o r m a t din sepale
de mărime mijlocie, cu marginile dinţate,
p u b e s c e n t e , răsfrînte în afară.
Cavitatea calicială — d e adîncime
m i j l o c i e sau superficială, d e f o r m a unui
c a s t r o n , c u m a r g i n i l e neregulate, c u p e r e ţ b
încreţiţi şi p u b e s c e n ţ i .
Pieliţa — aspră, b p s i t ă d e luciu şi
pufoasă.
Cavitatea subcalicială — largă, de
a d î n c i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e U .
Fig. 213. —Pietroase. Inima — m a r e , în f o r m ă d e r i d i c h e ,
b i n e c o n t u r a t ă d e sclereide.
Lojile — largi, adinei, c u p e r e ţ b albi.
Seminţele - d o m ă r i m e m i j l o c i e , o v o i d e , c u vîrful a s c u ţ i t , î n v e b t e într-un m u c i l a g i u
c u a s p e c t d e parafină, c î t e 2 —3 într-o l o j ă .
Axul — formează o cameră axială.
Pulpa — d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i o , tare, p u ţ i n s u c u l e n t ă , c u a c i d i t a t e p o t r i v i t ă , astrin-
g e n t ă şi c u n u m e r o a s e sclereide m a r i .
Maturitatea de consum — i n c e p o la sfîrşitul l u n b n o i e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă la
m i j l o c u l lui ianuarie.
 PIETROASE 705

R E C O M A N D Ă R I . Soiul P i e t r o a s e se r e c o m a n d ă să se c u l t i v e în v e d e r e a asigurării indus­

triei a l i m e n t a r e c u m a t e r i e p r i m ă .

РЕЗЮМЕ

Созревание — ноябрь—январь.
М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д я щ и й из Б у х а р е с т с к о й о б л а с т и ; о ч е н ь р а с п р о с т р а н е н , в
о с о б е н н о с т и , в селе В и д р а .
Дерево — с р е д н е й с и л ы р о с т а , д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к м о ­
розам, з а с у х е , болезням и вредителям; плодоносит р е г у л я р н о и о б и л ь н о .
Плод—нижесредней или с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , с у ж е н н ы й к о б о и м
к о н ц а м , с с л а б о в о л н н с т о й п о в е р х н о с т ь ю ; л и м о н н о - ж е л т о в а т о г о ц в е т а ; м я к о т ь жел­
товато-белая, твердая, малосочная, кисловатая, терпкая с многочисленными и
крупными каменистыми клетками; посредственного качества.

R É S U M É

Maturité — fin n o v e m b r e — m i j a n v i e r .
Variété a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n d e B u c a r e s t , s u r t o u t r é p a n d u e d a n s
la c o m m u n e de Vidra.
Arbre — d e v i g u e u r m o y e n n e , l o n g é t i f , r u s t i q u e , r é s i s t a n t a u x g r a n d s froids, à la
sécheresse, a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à f r u c t i f i c a t i o n r é g u l i r è et
abondante.
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p i r i f o r m e , r é t r é c i v e r s les d e u x p ô l e s à s u r f a c e
f a i b l e m e n t o n d u l é e ; j a u n e - c i t r i n . Chair b l a n c - j a u n â t r e , f e r m e , p e u j u t e u s e , a i g r e l e t t e ,
astringente, à c o n c r é t i o n s grossières e t n o m b r e u s e s . D e q u a l i t é m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – end of November - mid-January.

Native variety, from the Bucharest area, especially prevalent in the town of Vidra.
Tree – medium vigour, long life, strong, resistant to extreme cold, drought, fungal diseases and insects,
regular and abundant fruiting.
Fruit – sub-medium or medium, pyriform, narrowed towards the poles surface slightly wavy yellow
citrine. Flesh yellowish-white, firm, slightly juicy, tart, astringent, coarse concretions and numerous. Mediocre
quality.

IS - 0. 2»08
 TÎRZII DE D E L T Ă

Sinonime : nu se cunosc.

Origine. Soi autohton, originar din Delta Dunării.

R ă s p î n d i r c . E s t e răspîndit m u l t în localităţile din D e l t a D u n ă r i i , în special în Pătlă-

g e a n c a , C e a t a l c h i o i , C h i l i a - V e c h e , V a s i l e L a s c ă r şi altele, u n d e se c u l t i v ă prin curţi sau
în livezi, în a m e s t e c c u alte soiuri d e g u t u i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l creşte p o t r i v i t d e v i g u r o s şi are o d u r a t ă d e v i a ţ ă d e 50 — 70 ani, iar u n e o r i

şi m a i m u l t . S e î n m u l ţ e ş t e î n m o d o b i ş n u i t p r i n d r a j o n i , m a r c o t e şi butaşi, m a i rar prin
altoire. E s t e rezistent la ger, s e c e t ă şi la a t a c u l b o l i l o r şi d ă u n ă t o r i l o r ; s u p o r t ă relativ uşor
inundaţule.
î n f l o r e ş t e în a d o u a d e c a d ă a lunii m a i . P r o d u c e regulat şi d ă o r e c o l t ă anuală de
40—100 k g fructe p e p o m .
F r u c t e l e sînt d e c a l i t a t e m e d i o c r ă şi se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o n ţ i n u t destul de
ridicat în zahăr ( 8 , 8 9 % ) n o r m a l î n s u b s t a n ţ e t a n o i d e (0,27 % ) , p r o t e i n e b r u t e ( 0 , 4 5 % ) şi
c e l u l o z ă ( 1 , 1 0 % ) , r i d i c a t î n a c i d i t a t e ( 0 , 8 7 % ) şi s u b s t a n ţ e p e c t i c e ( 0 , 6 1 % ) şi f o a r t e b o g a t
î n v i t a m i n a С (24,70 m g % ) . Sînt r e z i s t e n t e la t r a n s p o r t , se p o t p ă s t r a t i m p î n d e l u n g a t
şi se f o l o s e s c m a i m u l t c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă . î n stare p r o a s p ă t ă
se c o n s u m ă f o a r t e p u ţ i n d i n c a u z a a c i d i t ă ţ i i r i d i c a t e şi a astringenţei p r o n u n ţ a t e .
Calităţi : rusticitatea, p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi r e g u l a t ă , r e z i s t e n ţ a f r u c t e l o r la trans­
port şi p ă s t r a r e .
Defecte : caUtatea m e d i o c r ă a f r u c t e l o r .

POMUL

î n stare Uberă creşte în f o r m ă de a r b u s t o i d , c a r e a t i n g e u n e o r i î n ă l ţ i m e a d e 5 —6 m

şi f o r m e a z ă t r u n c h i u r i d e î n ă l ţ i m e şi g r o s i m e m i j l o c i i , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cenuşie, care
se e x f o l i a z ă în p l ă c i n e u n i f o r m e .
Coroana — p i r a m i d a l ă , r e l a t i v deasă, c u d i a m e t r u l d e 3 — 4 m .
 TIRZIl DE DELTA 707

Ramuri/c de schelei — d o g r o s i m e şi l u n g i m e m i j l o c i i , g e n i c u l a t e , c u u n g h i u r i d e r a m i ­
ficare c u p r i n s e î n t r e 50 şi 7 0 ° .
Hamurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i d e d i m e n s i u n i r e l a t i v mici.

Lăstarii — l u n g i şi a c o p e r i ţ i c u p u b e s e e n ţ ă d e a s ă , p î s l o a s ă , d e c u l o a r e c e n u ş i e m u r d a r ,
«ii li-nticelele m i c i , i z o l a t e , î m p r ă ş t i a t e n e u n i f o r m .

Mugurii — dc mărime mijlocie, conici, turtiţi, l i p i ţ i d e lăstar, d e c u l o a r e brună-

cafenie, acoperiţi cu pubeseenţă deasă.

Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , c u l u n g i m e a d e 5 4 — 6 1 m m şi l ă ţ i m e a d o 4 2 — 5 0 m m ,
r o t u n d e , c u v î r f u l a c u t , m a r g i n i l e î n t r e g i , p u t e r n i c p u b e s c e n t e , p e f a ţ a i n f e r i o a r ă , c u ner­
vurile p r o e m i n e n t e , de culoare roz, mascată de pubeseenţă. P e ţ i o l u l g r o s şi p u b e s c e n t .

Florile — mici, c u p e t a l e l e d e c u l o a r e a l b ă - r o z , c u striaţii v e r z i - g ă l b u i .

FRUCTUL

Mărimea — mijlocie, H = 5 8 — 8 0 m m şi D = 62—92 m m ; greutatea de 120—320 g.

Forma — m a l i f o r m ă sau sferic-turtită, t r u n c h i a t ă la a m b e l e capete, c u coaste şterse

şi r o t u n j i t e , t r a s ă p u ţ i n s p r o p e d u n c u l . d i a m e t r u l m a x i m s e a f l ă l a j u m ă t a t e a înălţimii
fructului (fig. 2 1 4 ) .

Culoarea — verde la recoltare, apoi galbenă-verzuie, acoperită eu puf des, aproa­

pe pîslos, de culoare cenuşie, prăfuită.
Ramura de inserţie a fructului —
scurtă, de culoare brună-cenuşie, pubes­
eenţă ; la maturitate se desprinde uşor
de fruct.
Cavitatea pedunculară — îngustă,
adîncă, cu pereţii ondulaţi neregulat şi
acoperiţi c u p u f d e s şi r u g i n ă , ceea c e îi
dă u n aspect murdar.
Caliciul — mare, semideschis, cu
sepalele strînse în s m o c .
Cavitatea calicială — potrivit do
largă, adîncă, cu pereţii puternic încre­
ţiţi şi c u marginile neregulate.
Cavitatea subcalicială — largă, de
adîncime mijlocie, în f o r m ă do V .
Inima — de m ă r i m e mijlocie, i n f o r m ă
de ceapă, turtită, bine conturată de Fig. 214. - Ttrzii dc Deltă,
sclereide.
Lojile — m a r i , l a r g i , c u pereţii de culoare albă-verzuio, p u ţ i n l o m n o ş i .
Seminţele — d e m ă r i m e mijlocie, conic-alungite, cu vîrful rotunjit, d e culoare cas­
tanie, învelite într-o m a s ă mucilaginoasă a b u n d e n t ă , cîte 8—10 într-o lojă.
Axul — m i c , î n g u s t ; c o m u n i c ă c u l o j i l e .
Pulpa — a l b ă - v e r z u i e , m o a l e , a p r o a p e s p o n g i o a s ă , cu suculentă slabă, astringentă,
destul d e acră, lipsită d e sclereide, fără a r o m ă .
 708 SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE, NERAIONATE

Maturitatea de consum — î n c e p e la sflrşitul lunii n o i e m b r i e şi se prelungeşte pînă

la î n c e p u t u l lunii f e b r u a r i e .

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l Tîrzii d e D e l t ă se r e c o m a n d ă să se c u l t i v e în grădinile d e lingă

case şi să fie folosit c a p o r t a l t o i p e n t r u g u t u i şi p ă r .

РЕЗЮМЕ

Созревание—конец ноября—начала февраля.

М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д я щ и й из Д е л ь т ы Д у н а я , где р а с п р о с т р а н е н в р я д е сел.
Дерево ' — д о в о л ь н о с и л ь н о р о с л о е , д о л г о в е ч н о е , у с т о й ч и в о е к м о р о з а м , б о л е з ­
ням и в р е д и т е л я м ; п л о д о н о с и т р е г у л я р н о и о б и л ь н о .
Плод-—-средней величины, я б л о к о в и д н ы й или о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й с мало­
заметными и округленными ребрами, зеленовато-желтый, покрытый густым войлоч­
ным о п у щ е н и е м ; м я к о т ь з е л е н о в а т о - б е л а я , м я г к а я , м а л о с о ч н а я , б е з к а м е н и с т ы х
к л е т о к , б е з в к у с н а т р а в я н и с т а я не а р о м а т н а я ; п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Maturité — fin n o v e m b r e — d é b u t février.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n d u d e l t a d u D a n u b e , o ù elle est d'ail-
leurs r é p a n d u e .
Arbre — assez v i g o u r e u x , longétif, résistant a u x g r a n d s froids, a u x maladies c r y p -
t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à p r o d u c t i o n régulière e t a b o n d a n t e .
Fruit — m o y e n , m a l i f o r m e o u s p h é r i q u e - a p l a t i , a v e c des c ô t e s très p e u a c c e n t u é e s
e t arrondies ; j a u n e - v e r d â t r e , r e c o u v e r t d ' u n d u v e t d e n s e et feutré. Chair b l a n c - v e r d â t r e ,
t e n d r e , p e u j u t e u s e , sans c o n c r é t i o n s , à s a v e u r d ' h e r b e , f a d e e t d é p o u r v u e d ' a r ô m e . De.
qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – end of November - beginning of February.

Native variety, from the Danube Delta region, where it is also widespread.
Tree – fairly vigorous, long-life, resistant to extreme cold, fungal diseases and insects that produce
regular and abundant.
Fruit – medium, spherical-flattened, ribs very slightly accentuated and rounded, yellow-green, covered
with a dense velvety down. Flesh greenish-white, tender, juicy bit, without concretions, herb-flavoured, insipid
and lacking flavour. Mediocre quality.
 V E R Z I DE M A L I U C

Sinonime : Zelenka de Mahuc.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în D e l t a D u n ă r i i .

R ă s p î n d i r c . E s t e p u ţ i n răspîndit în c u l t u r ă . S e întîlneşte c a p o m răzleţ p r i n grădinile

de lingă case, în localităţile din D e l t a D u n ă r i i .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l se c a r a c t e r i z e a z ă priutr-o creştere m o d e r a t ă , d u r a t ă m i j l o c i e d e v i a ţ ă , rezis­

t e n ţ ă la secetă şi i n u n d a ţ i i , b o l i şi d ă u n ă t o r i . Se î n m u l ţ e ş t e p r i n lăstari î n r ă d ă c i n a ţ i , butaşi
şi m a i p u ţ i n prin altoire.
P r o d u c e r e g u l a t , anual, c î t e 50 — 70 k g f r u c t e p e p o m .
F r u c t e l e sînt de c a b t a t e m e d i o c r ă , se ţin b i n e p e p o m , rezistă la t r a n s p o r t şi p ă s t r a r e ;
se folosesc p u ţ i n p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă şi m a i m u l t c a m a t e r i e p r i m ă pentru
industria abmentară.
Calităţi : rusticitatea p o m u l u i şi rezistenţa la transport şi p ă s t r a r e a f r u c t e l o r .
Defecte : cabtatea mediocră a fructelor.

POMUL

P o m u l atinge î n ă l ţ i m e a d e 3 — 4 m şi f o r m e a z ă t r u n c h i d e g r o s i m e şi î n ă l ţ i m e m i j ­
l o c b , cu scoarţa netedă, de culoare cenuşie închis.
Coroana — g l o b u l o a s ă , lărgită, n e r e g u l a t ă , rară, c u un d i a m e t r u d e 3 — 3 , 5 in.
Ramurile de schelet — d e l u n g i m e şi g r o s i m e mijlocii, c u db-ecţia d e creştere a r c u i t ă
şi c u u n g h i u l d e ramificare c u p r i n s î n t r e 6 0 şi 8 0 ° .
Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e p r i n m ă c i u l i i aşezate spre periferia c o r o a n e i .
Lăstarii — lungi şi subţiri, p u b e s c e n ţ i , c u lenticele m i c i , r ă s p i n d i t e n e u n i f o r m .
Mugurii — m i c i , c o n i c i , d e c u l o a r e b r u n ă şi a c o p e r i ţ i c u p u b e s c e n t ă fină.
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , c u l u n g i m e a d e 50 — 75 m m şi l ă ţ i m e a d e 3 5 — 6 2 m m ,
o v a t - r o t u n j i t e , c u v b f u l a c u t şi marginile întregi. L i m b u l p i e l o s , lipsit de p u b e s c e n t ă p e
710 SOIURJ DE GUTUI AUTOHTONE. NERAIONATE

faţa superioară şi p u t e r n i c p u b e s c e n t p e faţa inferioară, c u nervurile p r o é m i n e n t e , c o l o r a t e

verde-alburiu. P e ţ i o l u l de m ă r i m e m i j l o c i e , p u b e s c e n t , însoţit d o d o u ă stipele înguste.
Florile — d e m ă r i m e m i j l o c i e , c u petalele a l b e , c u slabă n u a n ţ ă r o z .

FRUCTUL

Mărimea — s u b m i j l o c i e sau m i j l o c i e , H = 6 4 — 8 6 m m şi D = 7 0 — 8 9 m m ; g r e u t a t e a
de 175—280 g.
Forma — p i r i f o r m ă , trasă spre p e d u n c u l , u n d e f o r m e a z ă un gît scurt, c u d i a m e t r u l
m a x i m situat la j u m ă t a t e a înălţimii fructului ; suprafaţa fructului a p r o a p e n e t e d ă , uneori
uşor v ă l u r a t ă (fig. 2 1 5 ) .
Culoarea — v e r d e - g ă l b u i e , iar în p a r t e a însorită a fructelor c u o r u m e n e a l ă . S u b
pieliţă se o b s e r v ă n u m e r o a s e p u n c t e v e r z i .
Bamura de inserţie a fructului — l u n g ă d e 2 7 — 3 5 m m , groasă, se d e s p r i n d e greu
de f r u c t .
Cavitatea pedunculară — în f o r m ă d e c a s t r o n , a s i m e t r i c ă , c u marginile n e r e g u l a t e
şi p e r e ţ i i a c o p e r i ţ i c u r u g i n ă , c a r e se r e v a r s ă în f o r m ă d e r a z e p e s t e marginile c a v i t ă ţ i i .
Caliciul — d e m ă r i m e m i j l o c i e ,
deschis, format din sepale mari,
răsfrînte î n afară ; la u n e l e f r u c t e se
p ă s t r e a z ă şi p e t a l e l e u s c a t e .
Cavitatea calicială — m a r e , largă
c u m a r g i n i l e n e r e g u l a t e şi pereţi
încreţiţi.
Pieliţa — aspră, a c o p e r i t ă cu
p u b e s c e n t ă f o a r t e fină.
Cavitatea subcalicială — puţini
a d î n c ă , în f o r m ă d e V , c o m u n i c ă c u
c a m e r a a x i a l ă ; staminele c u aşe­
zare m i j l o c i e .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e ,
in f o r m ă d e c e a p ă , aşezată central
şi b i n e d e l i m i t a t ă d e sclereide.
Lojile — d e m ă r i m e m i j l o c i e ,
cu pereţii albi, c u a s p e c t p o r o s .
Fig. 215. - Verzi dc Maliuc. Seminţele — o v o i d e , lăţite şi
m u e h i a t e , d e c u l o a r e castanie.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă largă.
Pulpa — d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e , c u n u m e r o a s e p u n c t e a l b e , suculentă, c r o c a n t ă ,
puţin acidă, c u gust fad.
Maturitatea de consum — î n c e p e la m i j l o c u l lunii d e c e m b r i e şi se p r e l u n g e ş t e p î n ă
la î n c e p u t u l lunii m a r t i e .

E E C O M A N D A R I . S o i u l V e r z i d e M a l i u c se r e c o m a n d ă să fie c u l t i v a t în v e d e r e a asigurării
industriei a U m e n t a r e c u m a t e r i e p r i m ă ; d e a s e m e n e a este i n d i c a t să fie î n c e r c a t c a p o r t a l t o i .
 VERZI DE MALIUC 711

РЕЗЮМЕ

Созревает — с с е р е д и н ы д е к а б р я д о м а р т а м е с я ц а .
М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д я щ и й из Д е л ь т ы Д у н а я , г д е и р а с п р о с т р а н е н .
Дерево — с р е д н е й силы р о с т а и д о л г о в е ч н о с т и , у с т о й ч и в о е к з а с у х е и н а в о д н е ­
ниям, к б о л е з н я м и в р е д и т е л я м ; д а е т с р е д н и е , н о е ж е г о д н ы е у р о ж а и .
Плод — н и ж е с р е д н е й или с р е д н е й в е л и ч и н ы , г р у ш е в и д н ы й , с у ж е н н ы й к п л о д о ­
н о ж к е ; п о в е р х н о с т ь п о ч т и ровная, желтовато-зеленого цвета, иногда со слабым
р у м я н ц е м на с о л н е ч н о й с т о р о н е ; м я к о т ь ж е л т о в а т о - б е л а я , с о ч н а я , с л а б о к и с л о в а т а я ,
но б е з в к у с н а я ; п о с р е д с т в е н н о г о к а ч е с т в а .

RÉSUMÉ

Măturile — mi-décembre — mars.

V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d u d e l t a d u D a n u b e , o ù elle est n o t a m m e n t r é p a n d u e .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e e t l o n g é v i t é m o y e n n e , résistant à la sécheresse, a u x
i n o n d a t i o n s , a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x insectes ; à fructification m o d é r é e m a i s
régulière.
Fruit — s o u s - m o y e n o u m o y e n , p h i f o r m e , r é t r é c i vers le p é d o n c u l e , à surface lisse ;
v e r t - j a u n â t r e , parfois f a i b l e m e n t v e r m i l l o u n é à l ' i n s o l a t i o n , Chair b l a n c - j a u n â t r e , j u t e u s e ,
légèrement acidulée, à saveur fade. Qualité m é d i o c r e .

ABSTRACT

Maturity – mid-December - March.

Native variety, originally from the Danube Delta, where it is particularly widespread.
Tree – moderate vigour and longevity average, resistant to drought, floods, disease and insect fungal,
fruiting moderate but steady.
Fruit – sub-medium or medium, pyriform, narrowed towards the stalk, smooth, yellowish-green,
sometimes slightly vermilion to sunstroke, Flesh yellowish-white, juicy, slightly tart flavour bland. Mediocre
quality.
 TÎRZII AURII

Sinonime : nu se cunosc.

Origine. S o i a u t o h t o n , f o r m a t în D e l t a D u n ă r i i .

Răspîndire. E s t e r ă s p î n d i t răzleţ sau în a m e s t e c c u alte specii în grădinile d e lîngă

case din E a i o n u l T u l c e a , E e g i u n e a D o b r o g e a .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s şi este d e s t u l d e l o n g e v i v . S e î n m u l ţ e ş t e p r i n d r a j o n i sau
b u t a ş i şi se r e g e n e r e a z ă u ş o r . N u este p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i b e d e sol şi c l i m ă ; rezistă
la secetă, g e r şi s u p o r t ă i n u n d a ţ i i l e ; de a s e m e n e a este rezistent la a t a c u l b o b l o r şi dău­
nătorilor.
î n f l o r e ş t e în p r i m a d e c a d ă a l u m i m a i . P r o d u c e a b u n d e n t şi r e g u l a t , c u e x c e p ţ i a
anilor c î n d s u r v i n t e m p e r a t u r i s c ă z u t e în p e r i o a d a înfloritului. U n p o m în v î r s t a d e 2 0 — 2 5
ani d ă 70 — 100 k g f r u c t e a n u a l .
F r u c t e l e sînt d e c a b t a t e b u n ă , se ţin b i n e p e p o m şi slut rezistente la t r a n s p o r t şi
p ă s t r a r e . Sînt a p r e c i a t e d e c u l t i v a t o r i şi folosite a t î t p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă ,
cît şi c a m a t e r i e p r i m ă p e n t r u i n d u s t r i a alimentară.
Calităţi : v i g o a r e a , r u s t i c i t a t e a şi p r o d u c ţ i a a b u n d e n t ă şi regulată, p r e c u m şi c a b t a t e a
bună a fructelor.
Defecte : importante nu are.

POMUL

î n stare b b e r ă c r e ş t e în f o r m ă d e a r b u s t o i d , c a r e a t b i g e î n ă l ţ i m e a d e 5—6 m şi for­

m e a z ă t r u n c h i u r i d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie, z g r u n ţ u r o a s ă , c a r e se
desface în plăci neuniforme.
Coroana — d e f o r m ă p i r a m i d a l ă , largă, rară, c u d i a m e t r u l d e 3 — 4 m .
Ramurile de schelet — l u n g i , d e g r o s i m e m i j l o c i e , c u d b e c ţ i a d e croştere a r c u i t ă şi
c u u n g h i u l d e r a m i f i c a r e c u p r i n s î n t r e 45 şi 5 0 ° , s c o a r ţ a d e c u l o a r e cafenie închis, c u n u m e ­
r o a s e lenticele, l u n g u i e ţ e , r ă s p i u d i t e neuniform.
 TIRZII AURII 713

Ramurile de rod — r e p r e z e n t a t e prin măciulii subţiri, scurte, r ă s p î n d i t e m a i mult

spre periferia c o r o a n e i .
Lăstarii — lungi, subţiri, a c o p e r i ţ i c u p u b e s e e n ţ ă d e a s ă , c e n u ş i e .
Mugurii — c o n i c i , b o m b a ţ i , d e c u l o a r e c a s t a n i e , p u b e s c e n ţ i şi însoţiţi de stipule
înguste, c u marginile d i n ţ a t e .
Frunzele — m i c i sau m i j l o c i i , c u l u n g i m e a d e 4 6 — 6 7 m m şi l ă ţ i m e a d e 3 8 — 5 8 m m ,
o v a t e , c u vîrful a c u t , m a r g i n i l o întregi şi u ş o r v ă l u r a t e . L i m b u l , p o faţa superioară, m a t ,
aspru, lipsit d e p u b e s e e n ţ ă , iar p e c e a inferioară, a c o p e r i t c u p u b e s e e n ţ ă fină şi d e a s ă ;
nervurile de c u l o a r e v e r d e - a l b u r i e , p r o e m i n e n t e p e a m b e l e feţe. P e ţ i o l u l l u n g d e 7 — 12 m m ,
de culoare brună-verzuie, c u nuanţă cărămizie, pubescent.
Florile — m i c i , c u petalele d e c u l o a r e r o z .

FRUCTIL

Mărimea — submijlocie sau s u p r a m i j l o c i e , H = 5 5 — 8 6 m m şi D = 7 0 — 9 7 m m ;

g r e u t a t e a d e 1 5 8 — 3 6 5 g.
Forma — m a l i f o r m ă , m a i t r a s ă spre caliciu şi c u d i a m e t r u l m a x i m situat la j u m ă t a t e a
înălţimii fructului ; suprafaţa fructului u ş o r c o s t a t ă (fig. 2 1 6 ) .
Culoarea — g a l b e n ă - p o r t o c a l i e , c u n u a n ţ e m a i d e s c h i s e spre c a v i t a t e a p e d u n c u l a r ă
şi ruginie în p a r t e a însorită a fruc­
tului.
Ramura de inserţie a fructului —
d e g r o s i m e m i j l o c i e , b i n e prinsă d e
fruct.
Cavitatea pedunculară — super­
ficială, c u m a r g i n i l e vălurate şi
pereţii p u b e s c e n ţ i .
Caliciul — m i j l o c i u , f o r m a t din
sepale d i n ţ a t e p e m a r g i n i şi p u b e s ­
cente.
Cavitatea calicială — îngustă,
adîncă, d e f o r m a t ă , c u pereţii încreţiţi
puternic.
Pieliţa — aspră, lipsită d e l u c i u ,
cu p e t e de r u g i n ă p e p a r t e a însorită.
Cavitatea subcalicială — îngustă,
m i c ă , în f o r m ă d e V ; c u etaminele Fig. 216. - Tirzii aurii.
aşezate la m i j l o c .
Inima — d e m ă r i m e m i j l o c i e , în f o r m ă d e c e a p ă , aşezată c e n t r a l şi d e l i m i t a t ă d e
sclereide.
Lojile — m i e i , c u pereţii netezi, d e c u l o a r e a l b ă - g ă l b u i e .
Seminţele — o v o i d e , b o m b a t e , d e c u l o a r e p s t a n i e , lipite î n t r e ele p r i n t r - u n m u c i -
lagiu.
Axul — f o r m e a z ă o c a m e r ă a x i a l ă îngustă, c a r e c o m u n i c ă c u c a v i t a t e a subcalicială.
71 I SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE. NERAIONATE

Pulpa — d e c u l o a r e g a l b e n ă p a l , p o t r i v i t d e suculentă, acidulată, p u ţ i n c r o c a n t ă ,

fără sclereide, c u g u s t şi a r o m ă p l ă c u t ă .
Maturitatea âe consum — c o r e s p u n d e c u lunile d e c e m b r i e — martie.

R E C O M A N D Ă R I . S o i u l Tîrzii aurii este i n d i c a t p e n t r u c u l t u r ă în grădinile de lîngă case,

in localităţile din R a i o n u l T u l c e a .

РЕЗЮМЕ

Созревание — д е к а б р ь — м а р т .
М е с т н ы й с о р т , п р о и с х о д я щ и й из Д е л ь т ы Д у н а я , р а с п р о с т р а н е н б о л ь ш е в с е г о в
районе Т у л ь ч а , Д о б р у д ж с к о й о б л а с т и .
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , д о в о л ь н о д о л г о в е ч н о е и н е п р и х о т л и в о е , у с т о й ч и в о е к
морозам, засухе, наводнениям, а также к болезням и вредителям; плодоносит регу­
лярно и обильно.
Плод—ниже с р е д н е й или в ы ш е с р е д н е й в е л и ч и н ы , я б л о к о в и д н ы й , с л е г к а с у ­
ж е н н ы й к ч а ш е ч к е , о р а н ж е в о - ж е г т о г о ц в е т а , и н о г д а с р ж а в ы м р у м я н ц е м на с о л н е ч ­
ной с т о р о н е ; м я к о т ь б л е д н о - ж е л т а я , д о в о л ь н о с о ч н а я , к и с л о в а т а я б е з к а м е н и с т ы х
клеток с приятным ароматом; хорошего качества.

. RÉSUMÉ

Maturité — d é c e m b r e —mars.
V a r i é t é a u t o c h t o n e , originaire d e la r é g i o n d u d e l t a d u D a n u b e , r é p a n d u e n o t a m -
m e n t d a n s l e district d e T u l c e a ( r é g i o n d e D o b r o g e a ) .
Arbre — v i g o u r e u x , assez l o n g é t i f , r u s t i q u e , résistant a u x g r a n d s froids, à la s é c h e -
resse, a u x i n o n d a t i o n s , ainsi q u ' a u x m a l a d i e s c r y p t o g a m i q u e s e t a u x i n s e c t e s . F r u c t i -
fication régulière et abondante.
Fruit — s o u s - m o y e n o u s u r m o y e n , m a l i f o r m e , u n p e u r é t r é c i v e r s l ' œ i l ; j a u n e
o r a n g é , parfois t a c h é d e r o u i l l e à l ' i n s o l a t i o n . Chair j a u n e p â l e , m o d é r é m e n t j u t e u s e ,
acidulée, d é p o u r v u e de concrétions, à l'arôme agréable. D e bonne qualité.

ABSTRACT

Maturity – December - March.

Native variety, from the Danube Delta region, particularly prevalent in the district of Tulcea (Dobrogea
region).
Tree – vigorous, very long life, strong, resistant to extreme cold, drought, flooding, as well as fungal
diseases and insects. Regular and abundant fruiting.
Fruit – under or above medium, slightly narrowed towards the eye, yellow-orange, sometimes spotted
with rust sunstroke. Flesh pale yellow, moderately juicy, tangy, devoid of concretions in the pleasant aroma.
Good quality.
MOŞMONUL
IMPORTANŢA C U L T U R I I ŞI A R I A DE R Ă S P Î N D I R E

M o ş m o m i l , c a specie p o m i c o l ă , se c u l t i v ă p o scară rcstrînsă d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă

fructele sale sînt inferioare faţă d e a c e l e a alo a l t o r specii.
C u t o a t e acestea, c u l t u r a m o ş m o n u l u i m e r i t ă să fio e x t i n s ă cel p u ţ i n în g r ă d i n i l e
d e l î n g ă case, î n t r u c î t a c e a s t ă specie creşte şi se d e z v o l t ă b i n e în o r i c e sol şi d ă p r o d u c ţ i i
mari.
P r i n f a p t u l c ă m o ş m o n u l are flori m a r i , f r u m o a s e şi înfloreşte a b u n d e n t , p o a t e fi
întrebuinţat şi c a p l a n t ă d e o r n a m e n t în p a r c u r i şi g r ă d i n i .
î n stare s ă l b a t i c ă , m o ş m o n u l creşte în t o a t e regiunile d i n E u r o p a c a r a c t e r i z a t e
printr-un c l i m a t t e m p e r a t sau m a r i t i m . î n c u l t u r ă , p e suprafeţe m a i m a r i , se î n t î l n e ş t e
în E . P . P o l o n ă , E . S. C e h o s l o v a c ă , G e r m a n i a , B e l g i a , A n g l i a , n o r d - e s t u l F r a n ţ e i şi
m a i p u ţ i n în E . S . F . I u g o s l a v i a şi E . P . B u l g a r i a . E s t e răspîndit d e a s e m e n e a în E . S . S . U c r a i ­
neană, c u d e o s e b i r e î n C r i m e e a , a p o i în C a u c a z , I r a n , A s i a M i c ă , T u r k e s t a n , A s i a c e n t r a l ă
şi in A m e r i c a d e N o r d .
L a n o i în ţară e x i s t ă în c o l e c ţ i i l e i n s t i t u t e l o r eu c a r a c t e r ştiinţific, iar în c u l t u r ă se
întîlneşte m a i m u l t p r i n grădinile d i n j u r u l c a s e l o r . D e o b i c e i este c a n t o n a t în l o c a l i t ă ţ i l e
u n d e se c u l t i v ă p e suprafeţe m a i m a r i g u t u i u l . D i n t r e a c e s t e c e n t r e , m a i i m p o r t a n t e sînt :
M o ş n a , B o h o t i n şi H u ş i d i n R e g i u n e a I a ş i ; P o d e n i i - M a r i şi U r l a ţ i d i n E e g i u n e a P l o i e ş t i ;
L e o r d e n i , G l î m b o c a t a şi T o p o l o v e n i d i n E e g i u n e a A r g e ş ; C e r n e ţ şi T u r n u - S e v e r i n d i n
R e g i u n e a O l t e n i a ; S i m e r i a , Orăştie şi G e o a g i u d i n E e g i u n e a H u n e d o a r a .
N e p r e z e n t î n d i m p o r t a n ţ ă e c o n o m i c ă , n u a e x i s t a t şi n u e x i s t ă n i c i în p r e z e n t o p r e ­
o c u p a r e p e n t r u e x t i n d e r e a acestei specii în c u l t u r ă .

PROPRIETĂŢILE BIOLOGICE A L E MOŞMONULUI

M o ş m o n u l f a c e p a r t e d i n familia Bosaceae Juss., s u b f a m i l i a Pomoideae P o c k e , genul

Mespilus L . , c a r e este r e p r e z e n t a t p r i n t r - o singură specie, Mespilus germanica L . (sin.
M. vulgaris R c h b . ) .
î n flora s p o n t a n ă m o ş m o n u l se p r e z i n t ă s u b f o r m a d e a r b u s t c u o î n ă l ţ i m e d e 1,5 —
3 m ; în c u l t u r ă se f o r m e a z ă fie c a a r b u s t , fie c a p o m c u î n ă l ţ i m e a d e 4 — 5 m , f o a r t e rar
p î n ă la 6 m (fig. 2 1 7 ) . S i s t e m u l r a d i c u l a r al m o ş m o n u l u i este trasant, cele m a i m u l t e rădă­
cini fiind r e p a r t i z a t e p î n ă la 1 0 0 — 1 2 5 c m a d î n c i m e . A r e t r u n c h i u l răsucit ; c o r o a n a răs­
firată, f o a r t e n e r e g u l a t ă , c u r a m u r i l e a r c u i t e şi a p l e c a t e . R a m u r i l e m o ş m o n u l u i s ă l b a t i c
sînt p r e v ă z u t e c u spini, c a r e lipsesc la cel c u l t i v a t . S c o a r ţ a d e p e t r u n c h i şi r a m u r i l e m a i
în vîrsta sînt d e c u l o a r e b r u n ă - c e n u ş i e - a l b i c i o a s ă , a p r o a p e argintie. Lăstarii d e o b i c e i
 718 POMOLOOIA R.P.R. — MOŞMONUL

p u b e s c e n ţ i , d e c u l o a r e v e r z u i e la î n c e p u t şi b r u n ă - c e n u ş i e spre t o a m n ă . F r u n z e l e sînt m a r i ,
alterne, scurt p e ţ i o l a t e , e l i p t i c e sau e b p t i c - a l u n g i t e p î n ă la l a n c e o l a t - a l u n g i t e , m a i rar
o v a t e sau o b o v a t e , d e 4 — 1 2 c m l u n g i m e , 3—5 c m l ă ţ i m e , scurt a c u m i n a t e , î n g u s t a t e sau
rotunjite la b a z ă , c u marginile a p r o a p e întregi, d e c u l o a r e v e r d e închis p e faţa s u p e r i o a r ă
şi brună-cenuşie, pîsloase p e c e a inferioară. Stipelele sînt o b o v a t e sau r o t u n j i t e , m u c r o n a t e
la vîrf, p e m a r g i n i g l a n d u l o s p ă r o a s e . F l o r i l e sînt soUtare, aşezate în vîrful u n u i lăstar

Fig. 217. — Moşmon.

î n c r e ş t e r e , c u 6—7 frunze. O î t e o d a t ă , p e vîrful lăstarului florifer a p a r c î t e 2 şi c h i a r 3

flori, d a r n u s i m u l t a n c i s u c c e s i v ; c e a d e - a d o u a sau a treia floare este şi m a i m i c ă .
î u general florile sînt m a r i , a v î n d 3 — 4 c m în d i a m e t r u , c u c a b c i u l f o r m a t d i n 5 sepale
liniar lanceolate şi p e r s i s t e n t e . C o r o l a este f o r m a t ă d i n 5 p e t a l e m a r i , obovate, scurt
u n g u i c u l a t e , d e c u l o a r e a l b ă . S t a m i n e l e , în n u m ă r d e 2 0 — 4 0 , sînt a d e s e a m a i scurte d e c î t
p e t a l e l e ; anterele sînt roşii, iar cele 4 — 5 c â r p e l e , c u loji m o n o s p e r m e , sînt u n i t e şi d e v i n
l e m n o a s e la m a t u r i t a t e . Cele 4 — 5 stile sînt l i b e r e sau u n i t e p î n ă la m i j l o c .
Fructul, d e d i m e n s i u n i m i j l o c i i , d e 2 0 — 3 0 m m în d i a m e t r u , are f o r m ă semisfe­
rică sau a p r o a p e sferică, m u l t t u r t i t ă la vîrf. F o a r t e rar se întîliiesc şi f r u c t e alungite,
ovoide. Cavitatea calicială formează o cupă foarte mare, pe m a r g i n e a c ă r e i a sînt in-
 PROPRIETĂŢILE B I O L O G I C E ALE M O Ş M O N U L U I 719

serate sepale m a r i , l a n c e o l a t e , persistente. L a b a z a fructului se află u n a sau m a i m u l t e

b r a c t é e persistente ( p l . L X ) .
F r u c t u l are pieliţa tare, d e c u l o a r e c a s t a n i e - r o ş i a t i c ă . P u l p a la î n c e p u t este a l b i -
c i o a s ă - g ă l b u i e , tare, m a r m o r a t ă , a c r ă şi astringentă ; la m a t u r i t a t e , în u r m a f e r m e n t a ţ i e i
naturale, se m o d i f i c ă d e v e n i n d b r u n ă , m o a l e , a p r o a p e c a o p a s t ă , d u l c e a g ă , p l ă c u t a c i ­
d u l a t ă , c u a r o m ă c a r a c t e r i s t i c ă . S e m i n ţ e l e în n u m ă r d e 5, c u înveliş l e m n o s , au f o r m a
n e r e g u l a t ă , a s e m ă n ă t o a r e c u a c e e a a u n e i s e m i n ţ e de z o r e l e .
D u p ă E . Ţ e r e V i t i n о V , m o ş m o a n e l e c o n ţ i n 1 0 , 6 0 — 1 2 , 1 4 % zaharuri, 1 , 1 — 1 , 5 %
acizi, 2 , 5 3 — 5 , 0 3 % c e l u l o z ă , 0 , 6 5 — 0 , 8 6 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e , 0 , 0 5 — 0 , 0 7 % t a n i n .
S e c o n s u m ă în stare p r o a s p ă t ă d u p ă b r u n i f i c a r e şi se f o l o s e s c c a m a t e r i e p r i m ă în
cofetării p e n t r u u m p l u t u r a d e b o m b o a n e , p e n t r u f a b r i c a r e a pastei, m a r m e l a d e i , l i c h i o ­
rului şi r a c h i u l u i . î n E . S . S . A r m e a n ă se c o n s u m ă m u r a t e sau m a r i n a t e .
D u p ă G u s t a v H e g i ( 1 2 0 ) , MespUus germanica are u r m ă t o a r e l e f o r m e b o t a n i c e :
f. macrocarpa h ö r t . , f. gigantea h ö r t . , f. abortiva K i r c h n e r , f. aureo-variegata Z a b e l şi f.
argenteo-variegata Zabel.
Particularităţile creşterii şi d e z v o l t ă r i i diferitelor o r g a n e ale m o ş m o n u l u i sînt a-
p r o a p e a s e m ă n ă t o a r e c u cele ale g u t u i u l u i . E a r n urile d e r o d se d e z v o l t ă p e l e m n m a i v e c h i
d e 2 — 4 ani. E l e p r e z i n t ă m u g u r i floriferi în p a r t e a t e r m i n a l ă şi m u g u r i v e g e t a t i v i spre b a z ă ;
cei floriferi sînt m a i v o l u m i n o ş i şi p o t fi r e c u n o s c u ţ i c h i a r în anul f o r m ă r i i . F r u c t i f i c a r e a
are l o c p e lăstari f o r m a ţ i c h i a r în a n u l r o d i r i i , c a la g u t u i .
F i i n d f o r m a t i n c l i m a t m a i u m e d şi r ă c o r o s , m o ş m o n u l n u este p r e t e n ţ i o s faţă d e s o l ,
din c a r e c a u z ă p o a t e fi c u l t i v a t a p r o a p e o r i u n d e , c u c o n d i ţ i a c a a p a freatică să fie la c e l
p u ţ i n 1,5 m d e la suprafaţă. A l t o i t p e g u t u i d ă r e z u l t a t e b u n e n u m a i p e soluri r e v e n e ,
afinate şi c a l d e .
F a ţ ă d e e x p o z i ţ i e şi l u m i n ă are d e a s e m e n e a c e r i n ţ e m o d e s t e ; d e aceea p o a t e fi
c u l t i v a t atît p e p a n t e l e n o r d i c e , cît şi i n t e r c a l a t p r i n t r e alte specii d e talie m a i m a r e . î n
flora s p o n t a n ă preferă c o a s t e l e î n s o r i t e , stîncăriile şi lizierele l u m i n a t e din p ă d u r i , p î n ă la
altitudinea d e 9 0 0 — 1 000 m .
F a ţ ă d e c ă l d u r ă m o ş m o n u l n u este atît d e sensibil c a alte specii, d e z v o l t î n d u - s e b i n e
a c o l o u n d e m e d i a anuală a t e m p e r a t u r i i este c u p r i n s ă între 8 şi 9 ° . S u p o r t ă d e s t u l d e b i n e
gerurile, chiar p î n ă la — 3 6 ° , c u c o n d i ţ i a c a să n u se înregistreze oscilaţii m a r i . T e m p e r a ­
t u r a p r e a r i d i c a t ă , p e s t e 3 0 ° , cît şi u s c ă c i u n e a a t m o s f e r i c ă îi sînt d ă u n ă t o a r e .
M o ş m o n u l se î n m u l ţ e ş t e p r i n s e m i n ţ e , m a r c o t e şi p r i n altoire. Se a l t o i e ş t e p e m o ş m o n ,
g u t u i , p ă r , p ă d u c e l şi s c o r u ş ; altoiul se a p l i c ă cît m a i a p r o a p e d e c o l e t p e n t r u a p r e v e n i
apariţia lăstarilor d e p e p o r t a l t o i . Se p l a n t e a z ă la 3 — 4 m în t o a t e d i r e c ţ i i l e şi se î n g r i j e ş t e
c a o r i c e a l t ă specie p o m i c o l ă .
F r u c t e l e se r e c o l t e a z ă p e la sfîrşitul lunii o c t o m b r i e sau î n c e p u t u l lunii n o i e m b r i e ,
d u p ă b r u m e l e d e t o a m n ă . F i i n d tari în m o m e n t u l r e c o l t ă r i i , fructele se t r a n s p o r t ă u ş o r şi
fără p i e r d e r i . î n d e p o z i t se a ş e a z ă p e u n p a t de p a i e , u n d e se î n m o a i e î n t i m p d e 1 5 — 2 0
zile, d u p ă c a r e sînt b u n e d e c o n s u m a t .
 S O I U R I DE MOŞMON

MOŞMONUL COMUN

S i n o n i m e : franc. Nèfle ordinaire.

Origine. S e c o n s i d e r ă originar d i n s u d u l E u r o p e i , u n d e este f o a r t e r ă s p î n d i t în c u l t u r ă .

R ă s p i n d i r c . S e c u l t i v ă în ţările d i n a p u s u l şi s u d u l E u r o p e i .
L a n o i se întîlneşte n u m a i în g r ă d i n i l e din j u r u l caselor, c a p o m i z o l a t .

CARACTERISTICA SOIULUI

P o m u l c r e ş t e v i g u r o s , este rustic, n e p r e t e n ţ i o s faţă d e c o n d i ţ i i l e d e c l i m ă şi s o l ; re­

zistent la g e r şi s e c e t ă ; înfloreşte tîrziu. E s t e u n soi p r o d u c t i v . C u t o a t e c ă au d i m e n s i u n i
mici, fructele sînt de calitate superioară.

POMUL

P o m u l este d e talie m i c ă , c u creştere v i g u r o a s ă , t r u n c h i u l r ă s u c i t .

< 'oroana — i n v e r s - p i r a m i d a l ă , u n e o r i sferic-alungită, rară.
Hamurile de schelet — scurte, d e s t u l de groase, de culoare brună î n c h i s , d e cele
m a i m u l t e o r i t e r m i n a t e c u spini.
Lăstarii — scurţi, subţiri, d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , c u lenticele m i c i , rare, slab apa­
rente.
Mugurii — v o l u m i n o ş i , rotunjiţi, aşezaţi p e perniţe proeminente, c u v b f u l înde­
părtat de ramură.
Frunzele — m a r i , e b p t i c e , adesea a s i m e t r i c e , d e c u l o a r e v e r d e intens, s e m U u c i o a s e
p e faţa superioară, v e r d e m a i deschis şi p u b e s c e n t e p e c e a inferioară. P e ţ i o l u l scurt, g r o s ,
puţin arcuit şi p u b e s c e n t .
Florile — s o b t a r e , m a r i , albe.

FRUCTUL

Mărimea - m i j l o c i e sau s u b m i j l o c i e , c u u n d i a m e t r u d e 40 — 45 m m .
Forma — a p r o a p e sferică, t r u n c h i a t ă spre c a b c i u .
Caliciul — foarte m a r e , f o r m a t din sepale persistente, a p l e c a t e spre interior.

t e - c. 2008
722 POMOLOGIA P..P.P.. — MOSMONUL

Cavitatea calicială — r e p r e z e n t a t ă printr-o depresiune m a r e în f o r m ă d e c u p ă .

Pielita — g r o a s ă , tare, aspră, d e c u l o a r e b r u n ă - r u g i n i e .
Pulpa — a l b ă - v e r z u i e , tare, a c r ă şi a s t r i n g e n t ă la recoltare ; d e v i n e brună-cafenie,
m o a l e ea o p a s t ă şi d u l c e a g ă la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m .
Maturitatea de consum — sfîrşitul lunii o c t o m b r i e , d u p ă o p ă s t r a r e d e 1 5 — 2 0 zile
d e la r e c o l t a r e .

РЕЗЮМЕ

Созревание — к о н е ц о к т я б р я .
П р о и с х о д и т из ю ж н о й ч а с т и Е в р о п ы ; в P H P р а с п р о с т р а н я е т с я т о л ь к о в п р и ­
усадебных садах.
Дерево •— с и л ь н о р о с л о е , н о не д о с т и г а е т б о л ь ш и х р а з м е р о в .
Плод — с р е д н е й и л и н и ж е с р е д н е й в е л и ч и н ы , п о ч т и о к р у г л ы й с у с е ч е н н о й в е р ­
х у ш к о й ; чашечное углубление очень большое. К о ж и ц а твердая, жесткая, ржаво-
б у р о г о ц в е т а ; м я к о т ь з е л е н о в а т о - б е л а я , т в е р д а я , к и с л а я , т е р п к а я п р и у б о р к е ; при
п о т р е б и т е л ь с к о й спелости темно-коричневого цвета, мягкая, сладковатая и прият­
ного вкуса; высокого качества.

BÉSTJMÉ

Maturité —fin octobre.

V a r i é t é originaire d u s u d de l ' E u r o p e ; d a n s la E . P . B o u m a i n e , n ' e s t r é p a n d u e
q u e d a n s les j a r d i n s p a r t i c u l i e r s .
Arbre — d e p e t i t e taille, m a i s v i g o u r e u x .
Fruit — m o y e n o u s o u s - m o y e n , p r e s q u e s p h é r i q u e , t r o n q u é vers l ' œ i l , q u i est très
g r a n d . P e a u r é s i s t a n t e , r ê c h e , d ' u n b r u n r o u x . Chair b l a n c - v e r d â t r e , f e r m e , aigre, astrin­
g e n t e ă la r é c o l t e , b r u n - c a f é , t e n d r e e t sucrée à la m a t u r i t é c o m p l è t e , d ' u n e saveur
a g r é a b l e . Q u a l i t é supérieure.

ABSTRACT

Maturity – end of October.

Variety native to southern Europe, in the Rumanian, is common in home gardens.
Tree – small but strong.
Fruit – average or below-average, almost spherical, truncated to the eye, which is very large. Flesh
tough, rough and reddish-brown. Flesh greenish-white, firm, sour and astringent at harvest, coffee-brown, soft
and sweet to full maturity, with a pleasant taste. Superior quality.
 PLANŞA LX

Moşmoane.
 CU F R U C T U L MARE

S i n o n i m e : rus. Riupnoplodnaia.
franc. Nèfle à g r o s fruits, G r o s s e a n c i e n n e .
enlg. Broad leaved dutch, Large dutch.

Origine. N e c u n o s c u t ă ; d u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e s-a f o r m a t în n o r d - e s t u l Europei.

R ă s p î n d i r e . S o i c u l t i v a t în n o r d u l F r a n ţ e i , B e l g i a , G e r m a n i a şi m a i ales în A n g l i a .
L a n o i se întîlneşte în g r ă d i n i l e b o t a n i c e , în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e şi s p o r a d i c în gră­
d i n i l e d e l î n g ă c a s e din o r a ş e .

POMUL

P o m u l creşte în f o r m ă de a r b u s t sau c a p o m c u t r u n c h i răsucit, c u s c o a r ţ a t r u n c h i u l u i

şi a r a m u r i l o r m a i î n v î r s t a a r g i n t i e - v e r z u i e .
Coroana — sferică-turtită, răsfirată.
Lăstarii — scurţi, d o g r o s i m e m i j l o c i e , d e c u l o a r e b r u n ă - v e r z u i e , c u l e n t i c e l e m i e i ,
o v a l e , brune, slab aparente.
Mugurii — v o l u m i n o ş i , r o t u n j i ţ i , p u b e s c e n ţ i , aşezaţi p e p e r n i ţ e p r o e m i n e n t e .
Frunzele — m a r i , e l i p t i c - a l u n g i t e , d e c u l o a r e v e r d e închis p e faţa superioară şi v e r d e
deschis-eenuşii şi p u b e s c e n t e p e c e a inferioară, P e ţ i o l u l scurt, g r o s , d r e p t şi p u b e s c e n t .
Florile — solitare, mari, a l b e ; înfloreşte tîrziu.

FRUCTUL

Mărimea — m a r e sau f o a r t e m a r e , a v î n d 58 — 07 m m în d i a m e t r u .
Forma — sferie-turtită, t r u n c h i a t ă la vîrf şi r o t u n j i t ă la b a z ă .
Caliciul — f o a r t e m a r e , f o r m a t d i n sepale lungi, a s c u ţ i t e , răsfrînte în afară, persis­
tente.
Pieliţa — g r o a s ă , tare, aspră, brună-ruginie, c u n u m e r o a s e lenticele roşietiee, p r o e ­
minente.
Pulpa — a l b ă - v e r z u i e , eu slabă n u a n ţ ă r o ş i a t i c ă în j u r u l inimii, tare, a c r ă şi astrin­
g e n t ă la r e c o l t a r e şi b r u n ă , m o a l e c a o p a s t ă , c u g u s t d u l c e a g , la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m .
Maturitatea de consum — la î n c e p u t u l lunii n o i e m b r i e , la 1 5 — 2 0 zile d u p ă r e c o l t a r e .
 724 P O M O L O G I A R.P.R. — MOŞMONUL

РЕЗЮМЕ

Созревание — начало н о я б р я .
П р о и с х о д и т в е р о я т н о из С е в е р о - з а п а д н о й ч а с т и Е в р о п ы ; в P H P в с т р е ч а е т с я
в ботанических садах, помологических коллекциях и изредка в приусадебных садах.
Дерево—кустовидной или д р е в о в и д н о й формы с о с к р у ч е н н ы м с т в о л о м .
Плод — к р у п н ы й или о ч е н ь к р у п н ы й , о к р у г л о - п р и п л ю с н у т ы й , усеченный
на к о н ц е и з а к р у г л е н н ы й у о с н о в а н и я , с о ч е н ь б о л ь ш и м ч а ш е ч н ы м у г л у б л е н и е м .
К о ж и ц а , к о г д а п л о д е щ е на д е р е в е , з е л е н о в а т о - с е р а я ; м я к о т ь з е л е н о в а т о - б е л а я с
красноватым оттенком вокруг к о с т о ч е к ; при полной зрелости бурая, сладковатая,
очень приятного вкуса; качество очень хорошее.

BÉSUMÉ

Maturité — c o m m e n c e m e n t de novembre.
V a r i é t é p r é s u m é e o r i g i n a i r e d u n o r d - o u e s t de l ' E u r o p e . D a n s l a B . P . R o u m a i n e ,
o n la r e n c o n t r e d a n s les j a r d i n s b o t a n i q u e s , les c o l l e c t i o n s p o m o l o g i q u e s et, r a r e m e n t ,
d a n s les j a r d i n s p a r t i c u l i e r s .
Arbre — e n f o r m e d ' a r b u s t e o u d ' a r b r e t o r t u .
Fruit — g r o s o u t r è s g r o s , s p h é r i q u e - a p l a t i , t r o n q u é a u s o m m e t et a r r o n d i à la
b a s e , à l ' œ i l très l a r g e . P e a u v e r t - g r i s â t r e — sur l ' a r b r e . C h a b b l a n c - v e r d â t r e , n u a n c é e
d e r o u g e â t r e v e r s l e m i l i e u d u fruit ; à la m a t u r i t é c o m p l è t e b r u n e , d o u c e , t r è s s a v o u -
reuse. Très b o n n e qualité.

ABSTRACT

Maturity – beginning of November.

Variety presumed from the North-west Europe. In Rumanian, it is found in the botanical gardens,
collections pomological and rarely in the gardens.
Tree – shaped shrub or tree crooked.
Fruit – large to very large, spherical-flattened, truncated at the top and rounded at the base, with wide
eyes. Flesh greyish-green on the tree. Flesh greenish-white, tinged red towards the middle of the fruit to fully
mature brown, sweet and very tasty. Very good quality.
 MONSTRUOS DE OLANDA

S i n o n i m e : franc. D o H o l l a n d e , Néflier à fruit m o n s t r u e u x , Néflier d e H o l l a n d e à

fruit monstrueux.
rus. Golandskaia.

Origine. S e p r e s u p u n e c ă este a m e l i o r a t în O l a n d a , u n d e se c u l t i v ă p e scară l a r g ă .

Răspîndirc Se întîlneşte n u m a i în c o l e c ţ i i l e p o m o l o g i c e .

CARACTERISTICA SOIULUI

Creşte v i g u r o s , atît în f o r m a d e a r b u s t , cît şi c a p o m de talie m i c ă , cu c o r o a n a sferic-

turtită, răsfirată.
F r u c t e l e se a s e a m ă n ă m u l t c u c e l e ale soiului Cu fructul m a r e ; sînt însă d e dimensiuni
mai m a r i , d e c u l o a r e verzuie-argintie, c u luciu m e t a l i c .

РЕЗЮМЕ

Созревание — н о я б р ь .
Происхождение — вероятно Голландия.
Дерево — с и л ь н о р о с л о е , к у с т о в и д н о е и л и же с о ш т а м б о м н е б о л ь ш о й в ы с о т ы ,
без ш и п о в .
Плод — п о х о ж на к р у п н о п л о д н у ю , н о м н о г о к р у п н е е , б р о н з о в а т о - з е л е н о в а т о -
серебристого цвета; очень приятного вкуса; качество очень хорошее.

ЕЕSUME

Maturité — novembre.
O r i g i n e p r o b a b l e : la H o l l a n d e .
Arbre — v i g o u r e u x , sous f o r m e d ' a r b u s t e o u d ' a r b r e d e p e t i t e taille, sans épines.
Fruit — plus v o l u m i n e u x q u e celui d u néflier à g r o s fruits e t d e c o u l e u r b r o n z é -
v e r d â t r e - a r g e n t é ; très s a v o u r e u x . T r è s b o n n e q u a l i t é .

ABSTRACT

Maturity – November.
Probable origin: Holland.
Tree – vigorous, as a shrub or small tree without thorns.
Fruit – larger than that of the meddler and bur-greenish-brown colour silver, very tasty. Very good
quality.
SCORUŞUL
 IMPORTANŢA CULTURII SCORUŞULUI

S c o r u ş u l se c u l t i v ă în t o a t e ţările din E u r o p a , A f r i c a d e N o r d , A s i a M i c ă şi în v e s t u l
Siberiei.
î n livezile d e la n o i este r ă s p î n d i t e x t r e m d e p u ţ i n , aproape n e c u n o s c u t ; se în­
tîlneşte în u n e l e curţi ţărăneşti, grădinile b o t a n i c e , în p a r c u r i l e şi a r b o r e t e l e d e n d r o l o g i c e .
P o m u l , avînd port frumos, inflorescenţe b o g a t e c u flori a l b e p u t e r n i c parfumate,
fructe c o l o r a t e şi frunze d e c o r a t i v e t o a m n a prin c o l o r a ţ i a roşie, se f o l o s e ş t e c a s p e c i e or­
namentală în p a r c u r i şi p e alei.
F i i n d rezistente la f u m , speciile d e s c o r u ş sînt a p r o a p e singurele c a r e rezistă în p a r c u ­
rile d i n marile c e n t r e industriale. L e m n u l scoruşului — f o a r t e dur, c o l o r a t în b r u n - r o ş c a t
— este folosit în t î m p l ă r i e şi strungărie p e n t r u f a b r i c a r e a o b i e c t e l o r d e artă, iar s c o a r ţ a ,
în industria tanantelor.
F r u c t e l e scoruşului, în special cele d u l c i , se c o n s u m ă în stare p r o a s p ă t ă şi se f o ­
losesc p e scară largă la p r e p a r a r e a c o m p o t u r i l o r , d u l c e ţ u r i l o r , p a s t e l o r şi a a l t o r p r o d u s e
industrializate, p r e c u m şi a diferitelor b ă u t u r i ( S o r b e t o la i t a b e n i şi E e a b i n o v k a la r u ş i ) .
F r u c t e l e p r e z i n t ă v a l o a r e î n s p e c i a l p r i n c o n ţ i n u t u l r i d i c a t în s u b s t a n ţ e tanante,
din care c a u z ă sucul l o r este folosit la l i m p e z i r e a sucului de m e r e sau d e alte fructe şi l a
îmbunătăţirea b u c h e t u l u i a c e s t o r a . C o n ţ i n u t u l r i d i c a t în p r o v i t a m i n a A şi v i t a m i n a С
f a c e c a f r u c t e l e d e scoruş să fie c ă u t a t e la fel c a şi c o a c ă z e l e n e g r e , m ă c e ş e l e şi l ă m î i l e .
S c o r u ş e l e v e r z i ( c r u d e ) se folosesc la e x t r a g e r e a a c i d u l u i m a l i c , iar cele ajunse la
m a t u r i t a t e şi supuse uscării dau p r i n m ă c i n a r e u n b u n s u r o g a t d e c e a i .

SPECII D E S C O R U Ş

S e c u n o s c specii d i n regiunile m e d i t e r a n e e n e şi altele d i n p a r t e a d e n o r d a Europei,

în special d i n Siberia. Cele originare din s u d sînt f o a r t e rezistente la s e c e t ă , iar cele d e
origine n o r d i c ă rezistente la ger. D u p ă d a t e l e din literatură, scoruşul p r o v e n i t din u l t i m e l e
specii (250) este c e a m a i rezistentă s p e c i e p o m i c o l ă la g e r . A ş a se e x p l i c ă r ă s p î n d i r e a lui
p î n ă în cele m a i î n d e p ă r t a t e p u n c t e din regiunile d e n o r d , u n d e d e o b i c e i n u reuşesc alte
specii.
Se c u n o s c 80 s p e c i i , dintre care p e n t r u p o m i c u l t u r ă p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă : Sorbits
domestica L . , S. aiicttparia L . , S. terminait» ( L . ) Cr., S. melanocarpa N e y n h o l d .
P e n t r u genul Sorbus în l i m b a r o m î n ă e x i s t ă d o u ă d e n u m i r i : s c o r u ş şi s o r b . Prima
denurmre se referă l a speciile c u frunze i m p a r i p e n a t - c o m p u s e , iar d e n u m i r e a d e s o r b se
atribuie speciilor c u frunzele simple.
 730 POMOLOGIA R.P.R. — SCORUŞUL

Sorbus domestica L . (sin. Pirns domestica S m . ) — scoruşul, — este r e p r e z e n t a t prin

p o m i d e 1 5 — 2 0 m înălţime (fig. 2 1 8 ) , c u c o r o a n a p i r a m i d a l ă in tinereţe şi g l o b u l o a s ă , gi­
g a n t i c ă în p e r i o a d a d e plin r o d , c u s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i şi ramurile d e schelet d e
c u l o a r e cenuşie-roşiatică. Lăstarii la î n c e p u t cenuşii, t o m e n t o ş i şi m a i tîrziu glabres-
cenţi. M u g u r i i sînt cleioşi, glabri, u n e o r i n u m a i la vfrf slab p ă r o ş i . F r u n z e l e imparipenat-
c o m p u s e , c u 6—10 p e r e c h i d e f o l i o l e , p e ţ i o l c o m u n , roşiatic, d e 5—8 c m l u n g i m e . F o b o l e l e
sesbe, e b p t i c - a l u u g i t e sau o v a t - a l u n g i t e , d e 3—5 c m l u n g i m e şi 1,5—2 c m l ă ţ i m e , c u mar­
ginile în p a r t e a superioară p u t e r n i c serate, c u dinţi lungi şi a c u m i n a ţ i ; b a z a f o b o l e i este

Fig. 218. - Scoruş.

rotunjită sau p u ţ i n Îngustată, c u margirble întregi. F a ţ a superioară a foliolelor la î n c e p u t

c u perişori rari, spre t o a m n ă g l a b r a , iar c e a inferioară p o s t e t o t p ă r o a s ă . Stipelele sînt
penat-lobate, persistente. F l o r i l e p î n ă la 1,5 c m în d i a m e t r u , g r u p a t e în i n f l o r e s c e n ţ e
m u l t i f l o r e c u r e c e p t a c u l a l b t o m e n t o s , a u sepale triunghiulare, acute, albe tomentoase,
p e t a l e r o t u n j i t e , s c u r t u n g u i c u l a t e , d e 5 — 7 m m l u n g i m e , a l b e sau n u a n ţ a t e u ş o r c u roşu.
A r e circa 20 s t a m i n é , 2 — 5 c â r p e l e c o n c r e s c u t e c u r e c e p t a c u l u l , p ă r o a s e la vîrf şi 5 stile
unite la bază.
 SOIURI DE SCORUŞ 731

F r u c t u l c ă r n o s , m a l i f o r m , p i r i f o r m sau globulus, c u I I = I ) d e 1,5—4 c m şi greu­

t a t e a d e 2 5 — 3 0 g, d e c u l o a r e g a l b e n ă sau b r u n ă - p o r t o c a l i e , slab înroşit p e p a r t e a î n s o r i t ă .
P u l p a tare, a c r ă şi a s t r i n g e u t ă la î n c e p u t , d e v i n e m o a l e c a p a s t a , d u l c e a g ă şi a r o m a t ă
la m a t u r i t a t e a d e c o n s u m . D u p ă F . Ţ e r e v i t i n o v c o n ţ i n e : 1 3 , 7 4 % zahăr, 3 , 7 3 %
c e l u l o z ă , 0 , 6 3 % acizi, 0 , 2 4 % t a n i n , 0 , 8 1 % s u b s t a n ţ e p r o t e i c e .
Sorbus domestica L . în stare s p o n t a n ă creşte în t o t b a z i n u l mediteranean.
L a n o i în ţară se întîlneşte în Cisteiul-de-Mureş ( E a i o n u l A i u d ) , în Ş o m e u t a ( R e g i u n e a
M a r a m u r e ş ) , D u m b r ă v e n i ( R a i o n u l S i g h i ş o a r a ) , T e i u ş , S e b e ş şi D e v a ( R e g i u n e a H u n e ­
d o a r a ) , G ă v o j d i a şi în a l t e localităţi din R e g i u n e a B a n a t .
Preferă colinele însorite, p o i e n i l e şi m a r g i n i l e d e p ă d u r i .
Sorbus aucuparia L . (sin. Mespilus aucuparia AII., Pirus aucuparia G a e r t n . , ^4«c?<-
paria silvestris M e d i k . ) — scoruşul d e m u n t e — se p r e z i n t ă c a p o m d e 1 0 — 1 8 m î n ă l ţ i m e ,
c u c o r o a n a g l o b u l o a s ă , c u s c o a r ţ a d e p e t r u n c h i şi r a m u r i n e g r i c i o a s ă , b r ă z d a t ă l o n g i t u ­
dinal, î n c o n d i ţ i i l e d i n p ă d u r i sistemul r a d i c u l a r al scoruşului de m u n t e e s t e r e p a r t i z a t
f o a r t e a p r o a p e d e suprafaţă. Lăstarii la î n c e p u t cenuşii t o m e n t o ş i , iar m a i tîrziu g l a b r e s -
cenţi, netezi, lucioşi. M u g u r i i la vîrf t o m e n t o s - p ă r o ş i , rar g l a b r i , necleioşi, c u solzii p e d o s
albi-cenuşii, l a n a ţ i . F r u n z e l e i m p a r i p e n a t - c o m p u s e , d e 1 0 — 1 6 c m l u n g i m e , c u 4 — 9
p e r e c h i d e f o l i o l e . P e ţ i o l u l c o m u n , c a n a l i c u l a t , g l a n d u l o s la l o c u l d e inserţie a f o l i o l o l o r .
F o l i o l e l e e l i p t i c - a l u n g i t e sau l a n c e o l a t - a l u n g i t e , sesile, a c u t e sau o b t u z e , d e 2 — 5 c m lun­
g i m e , a c u t serate p e m a r g i n i spre vîrf şi întregi în t r e i m e a inferioară ; p e f a ţ a s u p e r i o a r ă
sînt d e c u l o a r e v e r d e î n c h i s , dispersat p ă r o a s e sau g l a b r e , iar p e c e a inferioară v e r z i d e s ­
c h i s , p ă r o a s e ; t o a m n a frunzele se c o l o r e a z ă în r o ş u î n c h i s . I n f l o r e s c e n ţ a este u n c o r i m b ,
d e 1 0 — 1 5 c m în d i a m e t r u , e r e c t ă , m u l t i f l o r ă , t o m e n t o a s ă sau g l a b r e s c e n t ă . B e c e p t a c u l u l
la î n c e p u t t o m e n t o s şi m a i tîrziu g l a b r e s c e n t . S e p a l e l e triunghiulare, d e 1,5—1,8 m m lun­
g i m e , g l a n d u l o a s e , t o m e n t o a s e sau g l a b r e s c e n t e . P e t a l e l e a l b e , r o t u n j i t e sau l a t - o v a t e , scurt
u n g u i c u l a t e , d e 3—5 m m l u n g i m e . A r e c i r c a 20 e t a m i n e , a p r o a p e de l u n g i m e a p e t a l e l o r
şi 2 — 4 stile, p ă r o a s e în j u m ă t a t e a inferioară.
F r u c t e l e g l o b u l o a s e , o v o i d e sau elipsoidale, d e 8—10 m m în d i a m e t r u , d e c u l o a r e
roşie, f o a r t e rar g a l b e n ă - r o ş i a t i c ă . S e m i n ţ e l e î n g u s t a l u n g i t e , a c u t e şi r o ş i e t i c e . D u p ă
F . Ţ e r e v i t i n o v fructele c o n ţ i n : 8,04 % zahăr, 3,19 % c e l u l o z ă , 1,53 % s u b s t a n ţ e
p r o t e i c e , 2 , 7 4 % acizi, 0 , 2 4 % s u b s t a n ţ e t a n a n t e şi 0 , 8 4 % c e n u ş ă .
î n stare s p o n t a n ă creşte în c e n t r u l şi n o i d u l E u r o p e i şi în v e s t u l S i b e r i e i .
L a n o i în ţară creşte s p o n t a n în t o a t e regiunile m u n t o a s e . F o a r t e rar se iutîlneşte iu
regiunea d e dealuri şi n u m a i s p o r a d i c îu c î m p i e .
Sorbus melanocarpa N e y n h o l d este r e p r e z e n t a t prin arbuşti de dimensiuni mici,
p i u ă la 1,5—2,5 m , c u r a m u r i subţiri, frunze s i m p l e , e l i p t i c e ' ; fructele sferice, a v î n d dia­
m e t r u l d e 1 5 — 1 7 m m , pieliţa tare, p u l p a roşie închis, a p r o a p e neagră, s u c u l d e c u l o a r e
rubinie închis, c u g u s t acrişor, d u l c e a g , c u a s t r i n g e n ţ ă slabă.

SOIURI D E SCORUŞ

S c o r u ş u l reuşeşte în o r i c e sol ; soiurile d e o r i g i n e s u d i c ă preferă solurile c a l c a r o a s e

iar cele n o r d i c e — solurile a c i d e , t u r b o a s e . Se î n m u l ţ e ş t e p r i n s e m i n ţ e , d r a j o n i , m a r c o t e
şi prin altoire. Ca p o r t a l t o i se f o l o s e ş t e scoruşul d e m u n t e (S. aucuparia L . )
L a n o i în ţară, prin p a r c u r i şi g r ă d i n i b o t a n i c e , sè c u l t i v ă n u m a i specii din flora
spontană.
732 PO.MOLOGIA R.P.R. _ SCORUŞUL

î n В . 8. C e h o s l o v a c ă , în M o r a v i a , se c u l t i v ă destul d e m u l t o v a r i e t a t e d e Sorbii s au-

cuparia L . n u m i t ă S. aucuparia v a r . moravica, c u fructele d u l c i , lipsite d e a m ă r e a l ă ; fierte
dau un c o m p o t hun.
î n T L B . S . S . , în n o r d u l E . D . G e r m a n e şi în ţările s c a n d i n a v e , în u r m a a m e l i o r ă r i i
f o r m e l o r sălbatice s-au o b ţ i n u t soiuri v a l o r o a s e .
î n U . E . S . S . , I . V . M i c i u r i n , p r i n hibridări între unele specii d e Sorbus şi alte
genuri, a o b ţ i n u t n u m e r o ş i hibrizi c u v a l o a r e e c o n o m i c ă m a r e p e n t r u regiunile d e n o r d ,
u n d e celelalte specii p o m i c o l e nu reuşesc. D i n t r e aceştia, m a i i m p o r t a n ţ i sînt :
LicMornaia — o b ţ i n u t în u r m a încrucişării f ă c u t e în anul 1905 între Sorbus aucu­
paria L . şi Sorbus melanocarpa N e y n h o l d . P r i m a s p e c i e are fructele n e c o m e s t i b i l e , a m a r e
la g u s t , iar cealaltă — f r u c t e c o m e s t i b i l e şi d u l c i ; p r i m a rezistă foarte b i n e la g e r , iar c e a
de-a d o u a este sensibilă. H i b r i d u l o b ţ i n u t este f o a r t e rezistent la ger, are f r u c t e d e c u ­
loare neagră, c u g u s t d u l c e , folosite p e scară largă la p r e p a r a r e a d u l c e ţ u r i l o r , esenţelor şi
a vişinatelor.
ВигЫ — o b ţ i n u t în u r m a încrucişării f ă c u t e în anul 1918 între speciile Sorbus al­
pina N e y n h . şi Sorbus aucuparia L . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n rezistenţă m a r e la ger, f a p t care
p e r m i t e c u l t u r a a c e s t u i a p î n ă în regiunile cele m a i n o r d i c e d i n U . E . S . S . P r u c t u l este a-
p r o a p e d e d o u ă ori m a i m a r e d e c î t cel al speciei S. aucuparia L , d o c u l o a r e brună-roşiatică
şi c u g u s t d u l c e ; se f o l o s e ş t e în c o f e t ă r i e şi p e n t r u p r e g ă t i r e a diferitelor b ă u t u r i .
Granalnaia — r e p r e z i n t ă u n h i b r i d între g e n u r i , o b ţ i n u t în a n u l 1925 în urina încru­
cişării scoruşului d e m u n t e (S. aucuparia L . ) c u p ă d u c e l u l d e Siberia (Crataegus tângui-
nea P a l i . )
S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n creşteri m o d e r a t e , p r o d u c ţ i i a b u n d e n t e şi rezistenţă m a r e la
ger. F r u c t u l este d e m ă r i m e a u n e i v i ş i n e , c u c o a s t e s l a b a p a r e n t e în r e g i u n e a cavităţii
ealiciale, d e c u l o a r e roşie î n c h i s . P u l p a d u l c e - a c i d u l a t ă , lipsită d e astringentă, se p r e t e a z ă
pentru pregătirea băuturilor.
E s t e răspîndit în c u l t u r ă în s o v h o z u r i l e şi c o l h o z u r i l e din U . E . S . S . , în special în Si­
beria.
Miciurinshaia desertnaia — r e p r e z i n t ă u n h i b r i d î n t r e genuri, o b ţ i n u t în a n u l 1920
d i n î n c r u c i ş a r e a soiului h i b r i d de s c o r u ş L i c h i o r n a i a (S. aucuparia L . x S. melanocarpa
N e y n h o l d ) c u m o ş m o n u l (M. germanica L.).
P o m u l are p o r t p i t i c , d e cele m a i m u l t e ori creşte în f o r m ă d e a r b u s t p î n ă la 1,5 m
î n ă l ţ i m e , f o a r t e rezistent la ger, d i n c a r o c a u z ă se c u l t i v ă în Siberia, în regiunile c u c l i m ă
e x t r e m d e aspră.
F r u c t u l este d e m ă r i m e m i j l o c i e , a s e m ă n ă t o r c u f r u c t u l d e m o ş m o n , d e c u l o a r e roşie
aprins. P u l p a este d u l c e la g u s t , c u o s l a b ă a m ă r e a l ă d e s c o r u ş , c a r e f a c e c a fructele să
fie destul d e p i c a n t e . S e f o l o s e ş t e p e n t r u c o n s u m u l în stare p r o a s p ă t ă , la p r e g ă t i r e a dul­
c e ţ u r i l o r şi a m a r m e l a d e i .

Л И К Е Р Н А Я

РЕЗЮМЕ
Сорт выведенный в 1905 г о д у И. В . М и ч у р и н ы м н у т е м скрещивания видов
Sorbus aucuparia L. и Sorbus melanocarpa Neynhold.
Дерево — о ч е н ь м о р о з о у с т о й ч и в о е .
Плод — ч е р н ы й , с л а д к о г о в к у с а ; у п о т р е б л я е т с я для п р и г о т о в л е н и я варений,
настоек и наливок.
 SOIURI DE SCORUŞ 733

LICHIORNAIA

BÉSUMÉ

V a r i é t é o b t e n u e e n 1 9 0 5 , p a r I . V . M i t c h o u r i n e , p a r c r o i s e m e n t e n t r e Sorbus
и II cu paria L . et Sorbits nielanocarpa Neynhold.
Arbre — t r è s r é s i s t a n t a u x g r a n d s f r o i d s .
Fruit — n o i r , à s a v e u r d o u c e ; utilisé à la p r é p a r a t i o n des confitures, des essences
et des l i q u e u r s .

БУРКА

РЕЗЮМЕ

С о р т в ы в е д е н н ы й И. В . М и ч у р и н ы м в С С С Р в 1 9 1 8 г о д у п у т е м с к р е щ и в а н и я в и д о в
Sorbus alpina ÎTeynhold и Sorbus aucuparia L .
Дерево — о ч е н ь м о р о з о у с т о й ч и в о е .
г
Плод—почтив два р а з а к р у п н е е , ч е м у S o r b u s a u c u p a r i a к р а с н о в а т о - б у р о г о
ц в е т а , с л а д к о г о в к у с а . У п о т р е б л я е т с я в к о н д и т е р с к о м деле и для п р и г о т о в л е н и я
различных напитков.

В U R К А

BÉSUMÉ

Variété obtenue en 1918, par I. V . Mitchourine, en U . B . S . S . , par croisement

e n t r e Sorbus alpina N e y n h o l d e t Sorbus aucuparia L.
Arbre — t r è s r é s i s t a n t a u x g r a n d s froids.
Fruit — pjresque d e u x fois p l u s g r o s q u e celui d e S. aucuparia, b r u n - r o u x , à s a v e u r
p l u t ô t s u c r é e . U t i l i s é e n c o n f i s e r i e , ainsi q u e p o u r la p r é p a r a t i o n d e certaines b o i s s o n s .

Г Р А Н А Т Н А Я

РЕЗЮМЕ

С о р т в ы в е д е н н ы й в С С С Р И . В . М и ч у р и н ы м в 1925 г о д у , п у т е м м е ж р о д о в о г о
с к р е щ и в а н и я м е ж д у S. a u c u p a r i a L . и C r a t a e g u s s a n g u i n e a P a l l .
Дерево—умеренного роста, очень морозоустойчивое.
Плод — в е л и ч и н о й с в и ш н ю , с л а б о р е б р и с т ы й в о б л а с т и ч а ш е ч н о г о у г л у б л е н и я
т е м н о - к р а с н ы й ( г р а н а т о в о г о ц в е т а ) . М я к о т ь с л а д к а я , к и с л о в а т а я , не т е р п к а я , П л о д ы
г о д я т с я для п р и г о т о в л е н и я р а з л и ч н ы х н а п и т к о в .

GRANATNAÏA

BÉSUMÉ

V a r i é t é o b t e n u e e n 1925 e n U . B . S . S . , p a r I . V . M i t c h o u r i n e , p a r c r o i s e m e n t e n t r e
les genres : Sorbus aucuparia L . e t Crataegus sanguinea P a l i .
Arbre — d e v i g u e u r m o d é r é e , très résistant a u x g r a n d s froids.
Fruit — d e la taille d ' u n e cerise, f a i b l e m e n t c ô t e l é vers l'œil ; r o u g e f o n c é ( g r e n a t ) .
Chair d o u c e - a i g r e l e t t e , n o n a s t r i n g e n t e . I n d i q u é p o u r la p r é p a r a t i o n de certaines b o i s s o n s .
 733a
LICHIORNAIA

ABSTRACT

Variety produced in 1905 by I.V. Michurin, by crossing Sorbus amuparia L. and Sorbus melanocarpa
Neynhold.
Tree – very resistant to extreme cold.
Fruit – dark, sweet flavour, used to make jams, essences and liqueurs.

BURKA

ABSTRACT

Variety produced in 1918 by I.V. Michurin, the USSR, by crossing Sorbus alpina Neynhold and Sorbus
aucuparia L.
Tree – very resistant to extreme cold.
Fruit – almost two times larger than that of S. aucuparia, brown-red, to taste pretty sweet. Used in
confectionery and for the preparation of certain beverages.

GRANATNAIA

ABSTRACT

Variety obtained in 1925 by I.V. Michurin, by crossing the genders: Sorbus aucuparia L. and Crataegus
sanguinea Pall.
Tree – moderate strength and resistant to severe frost.
Fruit – about the size of a cherry, ribbed weakly to the eye dark red (garnet). Flesh sweet-tart, not
astringent. Suitable for the preparation of certain beverages.
734 POMOLOOIA R.P.R. — SCORUŞUL

МИЧУРИНСКАЯ ДЕСЕРТНАЯ

РЕЗЮМЕ

Межвидовой гибрид между сортом рябины Ликерная и Мушмулы (М. germanica

L . ) , п о л у ч е н н ы й в 1920 г о д у И. В . М и ч у р и н ы м в С С С Р .
Дерево — к а р л и к о в о е , о ч е н ь м о р о з о у с т о й ч и в о е .
Плод—средней в е л и ч и н ы , п о х о ж и й на м у ш м у л у , я р к о - к р а с н о г о ц в е т а . М я к о т ь
с л а д к а я , с о с л а б о й г о р е ч ь ю , н а п о м и н а ю щ а я р я б и н у . У п о т р е б л я е т с я в с в е ж е м виде или
же для п р и г о т о в л е н и я в а р е н ь я или м а р м е л а д а .

MICIUR.INSKAIA DESERTNAIА

EÉSTJMÉ

V a r i é t é h y b r i d e o b t e n u e e n 1926 p a r I . V . M i t c h o u r i n e , e n U . E . S . S . ; r é s u l t a t d u
c r o i s e m e n t e n t r e la v a r i é t é h y b r i d e d e sorbier L i q u i o r n a ï a e t l e néflier (M. germanica L . ) .
Arbre — d e p e t i t e taille, très r é s i s t a n t a u x g r a n d s f r o i d s .
Fruit — m o y e n , r e s s e m b l a n t à celui d u néflier, d e c o u l e u r r o u g e vif. Chair d o u c e ,
u n p e u a m è r e , d o n t la s a v e u r r a p p e l l e le fruit d u sorbier. Se p r ê t e à la c o n s o m m a t i o n
c o m m e fruit d e t a b l e e t à la p r é p a r a t i o n d e s c o n f i t u r e s e t m a r m e l a d e s .

ABSTRACT

Hybrid obtained in 1926 by I.V. Michurin; result of crossing between the sorbs hybrid Liquiornaïa and
medlar (M. germanica L.).
Tree – small, highly resistant to extreme cold.
Fruit – medium, resembling that of the meddler, bright red. Flesh soft, slightly bitter, the flavour is the
fruit of sorbs. Getting ready for consumption as table fruit and making jams and marmalades.
 BIBLIOGRAFIE

li A n g h e l , Gh., С h i г i I e i H. şi Tudor Г., ВоШШса, Buturrşli, Edit, agrosilvică de stat, 1956.

2. * * » Anuarul statistic at R.P.R., Bucureşti, Direcţia centrală de statistică, 1959.
3. A r i o n, Gh., Entomologia agricolă, Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1958.
4. A r n o l d i, H . , Beschreibungen der naturgetreuen Obstcabinetle aus Compositionmasse, Gotha, 1856 — 1892.
5. A u b e r t , P h. et L u g e o n , A . , Arboriculture fruitière moderne, ed. a 4-a, Lausanne, Librairie Pavot, 1941.
6. B a i t e t , C h . , Les bonnes poires, 1859.
7. B a r b o n i , M . , Pârul, „Viaţa de ţară", 1928. nr. 2.
8. В a г b о t i n, M. F., Les Hoplocampes des poires et des pommes, Congrès Pomologique de France, octombrie
1953, Rennes, Villefranche, Imprimerie du Patriote Btaujolais, 1954.
9. B a s s i , E d . , Frutticoltura, Torino, 1932.
10. B ă b ă l e a n . P., Indicator tehnic pomicol, 1941.
11. — Rodirea pomilor, Bucureşti, 1941.
12. B e k e t o v s k a i a , E. A . , Perspektivntie sorta aiut o Armenii, ,,Sad i ogorod", 1942, nr. 10.
13. B e l d i e , A l . , Plantele lemnoase din R.P.R., Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1953-
14. B e l o h o n o v , I. V., Pomicultura, Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1954.
15. B e r c e s c u , C. L., Pere de iarnă, „Cîmpul", 1931, nr. 9.
Iß. — Ce varietăţi de pere să alegeţi în grădinile dos. 7, „Cîmpul", 1932, nr. 3 .
17. B e r e c z k i , Maté, Gyümöcszeti oazlatök, vol. I —IV, Arad, 1877 — 1887.
18. В i a 1 o b о к, S. şi colab-, Pomologia, Varşovia, Panstwowe wgdawnictvo rolnicze i lesne, 1936.
19. В I a j a, D . , Soiuri de pere cu coacere foarte timpurie tn bazinul Bistriţa, „Grădina, via şi livada", 1954, nr. 3.
20. — Productivitatea soiului de păr Curé tn raionul Bistriţa, „Grădina, via şi livada", 1955, nr. 3.
21. — Dezvoltarea partenocarpică a perelor Untoasa Liegel şi Untoasa Bosc, „Grădina, via şi livada", 1959,
nr. 2.
22. В о c e к, Otto, Pomologie, Praga, Statni zemedelske naklodatelstvi, 1954.
23. B o r d e i a n u , T., Para popească (Curé), „Agricultura nouă", 1936, nr. 7—8.
24. — Para Beurré a"Hardenpont, „Agricultura nouă", 1937, nr. 10.
25. — Numărul florilor tn inflorescenţe la meri şi peri, „Agricultura nouă", 1938, nr. 7 — 8.
26. — înfloritul tnttrziat al perilor, „Agricultura nouă", 1938, nr. 9.
27. — Soiuri bune de fructe, „Ogorul romlnesc", 1943, nr. 20.
28. — Regiunile pomicole din Rominia, ,,Ogorul romînesc", 1943, nr. 21—24; 1944, nr. 1—5.
29. — Ce pomi se pot cultiva tn regiunile de şes, „Calendarul plugarilor", 1944.
30. — Observaţiuni asupra rezistenţei la ger a pomilor roditori, „Bul. Fac. de agronomie", 1945, nr. 1.
31. — Cercetări preliminare tn vederea studiului portaltoilor la măr, păr şi corcoduş, „Bul. Fac. de agronomie",
1945, nr. 4.
32. — Seceta, gerul şi pomii, „Bul. Fac. dc agronomie", 1947, nr. 2.
33. — Despre problema raionării speciilor şi soiurilor in pomicultură, „Pomicultura şi viticultura", 1952,
№9« ' T a S H Ï ^ i - -
736 POMOLOGIA R.P.R. _ PARUL. GUTUIUL. MOŞMONUL Şl SCORUŞUL

34. В o r d e i a n u, T., Sortimentele pentru pomicultura din R.P.R., „Grădina, via şi livada", 1954, nr. 2.
35. B o r d e i a n u , T., L u p e s c u , F., M i h ă e s c u , G r . şi P o p a , V., Cercetări asupra germinaţiei pole­
nului diferitelor soiuri de pomi, In Lucrările sesiunii stiinfifice a Inst. agronomic ,,N. Bălcescu", Bucu­
reşti, 1955, p. 1 6 1 - 1 7 2 .
36. B o r d e i a n u , T. şi M o d o r a n , I., Părul, Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R., 1956.
37. B o r d e i a n u , T. şi I o n i ţ ă , C , Raionarca pomicullurii, „Grădina, via şi livada", 1957, nr. 6.
3S. B o r d e i a n u , T. şi С u p с i n e n с о, I., Perspectivele culturii gutuiului In R.P.R., „Grădina, via şi
livada", 1958, nr. 7.
39. B o r d e i a n u , Т., С u p с i n e n с о, I. şi Pândele, Iu l i a na, Studiul soiurilor de gutui cultivate In
RPR., „St. cerc. biol", seria Biologie vegetală, 1959, t. X I , nr. 4.
40. B o r d e i a n u , T. şi colab., Pomicultura specială, Bucureşti, Edit, agrosilvică, 1961.
41. B o r d e i a n u , T. şi colab., Studiul soiurilor de gutui din Delia Dunării, „Hidrobiologia", vol. FV, 1962.
42. B o t e z , M. I., Regiunea a Il-a pomicolă „Centrul Moldooei", „Progresul horticol", 1938, nr. 1.
43. — Sortimente de varietăţi pentru regiunile pomicole ale Romlniei, „Progresul horticol", 1938, nr. 25.
44. — Felul de a se comporta In procesul de fecundare al cllorva varietăţi de păr, „Anal. I.C.A.R.", 1939
vol. X .
45. B o t e z , M. I., O n i g o a i e , M. şi Străulea, M., Contribuţii la stabilirea polenizalorilor la 12 soiuri
de păr, In Lucrările ştiinţifice ale I.C.H.V., Bucureşti, 1960.
46. В г e V i g 1 i e г i, N., La biologia florale e di frultificazione del pen, „Ortifrutticoltura italiana", Florenţa.
1953, vol. X V I .
47. — Ricerche sull'impolinazione del pero del Ferrarese, Roma, 1955.
48. — Ricerche sull'impolinazione del melo с del pero, „Ortilrutticoltura italiana", 1958, nr. 11 — 12.
49. B r o c k, R. D., Pear-apple hybrids, „Heredity", 1954, voi. V I I I .
50. В r o s s i e r, J-, Les problèmes posés par la sélection du cognassier, In Congrès pomologique, octobre 1959,
Villcfranche, Orleans, Imprimerie du Patriote Beaujolais, 1960.
51. В u d i ş t e a n u, N. C , Despre gutui, „Revista viticolă, horticolă şi agricolă", 1900, nr. 12.
52. B u г b a n к, Luther, Izbranlie socineniia, Moscova, Izdat. inostrannoi literaturi, 1955.
53. Bussard. L. et D u v a 1, G., Arboriculture fruitière, cd. a 2-a, Paris.
54. . * , Catalogue descriptif des fruits adoptés par le Congrès pomolique, Lyon, Société pomologique de France,
1906.
55. Ca t a v e l a , S t . , Despre rezistenţa la ger a pomilor din regiunea Hunedoara In iarna 1055— 1956, „Grădina,
via şi livada", 1956, nr. 10.
56. . * . Cele mai bune vurielăţi de pere şi mere pentru toamnă şi iarnă, „Jurn. Soc. centr. agr. din Romlnia",
1911, nr. 10.
57. C e r n e a v s k i , P.,Nedealkov, S., Ploştakovo, L. et Dimitrov, I., Därneta i hrasti v
gorile na Bulgaria, Solia, Zemizdat, 1959, p. 2 8 5 - 2 9 3 , 295 — 300, 309 — 310.
58. С h a s s e t, Louis, Essai de détermination des fruits (poires), Villcfranche, Imprimerie du Réveil du Beau­
jolais, 1928.
59. С h i 1 d e r s, N. F., Modem Fruit Science. Orchard and small fruit culture, ed. a 4-a, New Brunswick, Horti­
cultural Publication, 1954.
60. C i r e a ş ă , V., Soiuri autohtone de păr din masivul Ghindăoani, In Lucruri ştiinţifice, Inst. agronomic Iaşi,
Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1958.
61. C o c i u, V. şi Bumbac, Ecaterina, Polenizalorii principalelor specii pomicole, „Grădina, via şi
livada", 1953, nr. 10.
62. С o j о с a r u, S., Pomicullura In ţara Haţegului, „Grădina, via şi livada", 1956, nr. 3.
63. — Soiuri autohtone de pere cultivate la Nicoreşti, „Grădina, via şi livada", 1959, nr. 1.
64. C o n s t a n t i n e s c u , N . . Obseroaţiuni asupra rezistenţei la brumă a florilor diferitelor specii şi varietăţi de
pomi fructiferi, „Agricultura nouă", 1937, nr. 11 — 12.
65. — Auto- şi inlersterililalea la varietăţile de peri, „Progresul horticol", 1938, nr. 9.
66. — înfiinţarea livezilor de tip socialist, Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1954.
67. — Pomicullura, Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1957.
68. C o n s t a n t i n e s c u , N. şi M o r u j u , G h . , Lucrări de stimulare a rodirii la păr, „Comunicările Academiei
R.P.R.", 1952, t. II, nr. 7 - 8 .
69. С o n s t a n t i n e s с u, N., Bordeianu, T., S o n e a, V. şi Ion iţă, С, Regiunile pomicole din
R.P.R., cu premisele pentru dezvoltarea tn perspectivă a pomicullurii, Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R.
1956.
 BIBLIOGRAFIE 737

70. С o s t e ţ с h i. M., Perele Busuioace, „Bul. agricol, viniviticol, horticol, sericicol şi apicol", 1927, nr. 10 — 11.
71. — Para Panna, „Bul. agricol, viniviticol, horticol, sericicol şi apicol", 1927, nr. 12.
72. — Pomicultura jud. Holin, Iaşi, 1929, 37 p.
73. — Bazele ştiinţifice ale pomologiei, Piatra-Neamţ, 1934.
74. — Descrieri de soiuri de păr, tn Marea enciclopedie agricolă. Bucureşti, 1938.
75. C r a n e , M. B. a. Marks, E . , Pear-apple hybrids, „Nature", 1952, 170,1017.
76. С u p с i n e n с о, I., Sa extindem cil mai mult cultura gutuiului tn R.P.R., „Grădina, via şi livada", 1954,
nr. 8.
77. C u p c i n e n c o , I. şi B u m b a c , E c a t e r i n a, Cultura gutuiului tn nordul regiunii Constanta, „Grădina,
via şi livada", 1953, nr. 3 .
78. D a t с u 1 e s с u, С, Gutuiul, „Gazeta săteanului", 1889.
79. D e с a i s n e, X , Le jardin frutier du Muséum, Paris, Finnin Didot et Frères, 1858 — 1877, 9 vol.
80. D e Candolle, Alphonse, Origine des plantes cultivées, Paris, 1912.
81. D e l b a r d , G., Les beaux fruits de France. 1947.
82. D e l p l a c e , E . et Dan guet, P., Arboriculture fruitière, ed. a 6-a, Paris, Edit., Lamarre, 1955.
83. D e m a r t i n i, E. u. S о u с e к, V., Das Buch vom Obst, Praga, Artia, 1961.
84. D e v i a t o V , A. S. i K a l e ş n i k o v a , A. I., Aiva o Stalingradskoi oblasti, „Sad i ogorod", 1957, nr. 2.
85. D i a с о n e s с u, C, Gutuiul, „Progresul horticol", 1936, nr. 2.
86. D i e l , A u g . u. F r . A d r . , Versuch einer systematischen Beschreibung in Deutschland vorhandener Kernobstsor­
ten, Frankfurt a. M., 1 7 9 9 - 1 8 1 9 , 6 vol.
87. - Vorzüglichste Kernobstsorten, 1821 — 1832, 6 vol.
88. D i t t r i c h , G. J., Systematisches Handbuch der Obstkunde, Jena, 1839 — 1841.
89. D o c h n a h l , F r . J., Der sichere Führer in der Obslkunde, Nürnberg, Schmid's Buchhandlung, 1855 —1860.
90. D o n c e V , V., Varietăţile renlabile de pere de vară, „Bul. agricol", 1927, nr. 4 — 5.

91. D o w n i n g , С h., The fruits and fruit-trees of America, New York, John Wiley et Son, 1869.
92. D u f o u r , F., Traité complet d'Arboriculture fruitière, ed. a 3-a, Gand, Imprimerie Van Doosselaere & Fils.
93. D u s s i l , J., Essais du paralhion dans la lutte contre le Carpocapse des Pommes et des Poires, „Rev. Zool. Agr.",
1954, nr. 1 - 3 , p. 3 7 - 4 2 .
94 — Essais de traitements par nébulisation insecticide dans la lulle contre le Carpocapse des Pommes et des
Poires, „Rcv. Zool. Agr.", nr. 1 — 3, p. 23 — 24.
95. D u ş u t i .1 a, K . K . , Kullura gruşi и Moldavii, Kişinău, Ghiz. Mold., 1956.
96. D u ţ e s с , P. G., Conlribuţiuni la cunoaşterea compoziţiei chimice a ctlorva specii de fructe din ţara noastră,
1934.
97. E V r e i n o f f, V. A., Le néflier et les cognassiers ä gros fruits. Bibliothèque Vermorel, 1932, nr. 209.
98. — Gutuia cu fructe foarte mari (Uriaşe de Vrania), „Revista horticolă", 1936, nr. 156.
99. . * . Йога R.P.R., vol. IV, Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R., 1956, p. 2 0 2 - 2 1 6 .
100. F r i e d r i c h , G., Der Obstbau, Radebeul, Neumann Verlag, 1958.
101. . * . Frutta dell'Alto adige, Bolzano, Edit. J. F. Amonn, 1934.
102. G a u c h e r , A . , Obstbaukunde, ed. a 3-a, Berlin, Edit. Paul Parey, 1922.
103. G e o r g e s c u , M. M., Gutuile, „Revista horticolă", 1935, nr. 154.
104. G h e г g h i, A . , Despre rezistenţa pomilor la temperaturi joase, „Grădina, via şi livada", 1955, nr. 3.
105. — Influenţa factorilor agropedoclimatici asupra proprietăţilor fizice ale fructelor, „Grădina, via şi livada",
1956, nr. 8.
106. G h i u ţ ă , M., Gutuiul,,.Revista horticolă", 1927,'nr. 54.
107. G ir o k u t i , F., Magyarorszag Gyumolcsészete szinezett rajzkban, Pesta, 1863.
108. G o e t h e , R., D e g e n k o l b , H . u. M e r t e n s , R . , Aepfel und Birnen. Die wichtigsten deutschen Kernobst­
sorten, Berlin, 1894.
109. G o l u b i n s k a i a , E . K . , Sorta aivl Krtma i perspeklivl ih ispolzovaniia, „Sad i ogorod", 1947, nr. 10
110. G o r i n , T. I., Aiva, Moscova, Selhozghiz, 1953.
111. — Aiva V nijnem Povoljii, „Sad i ogorod", 1953, nr. 1.
112. G o r t e r, J. C h r . a. Visser, T., Parthenocarpy of pears and apples, „Labor, voor Tuinbouw-
plantenteelt, Landbouwhogeschool, Wageningen, 1958.
113. G r c b n i ţ k i , A., Alias plodov, vol. I—IV, Petersburg, Imperatorskoe obşcestvo sadovodstva,
1903-1906.
114. Griggs, W . H . a. 1 w a к i r i, В. T., Pollination and parthenocarpy in Bartletl pears, Hilgardia,
1954, 22, 643.

47 - c. 2903
 73N POMOLOGIA R.P.R. — PARUL, GUTUIUL. MOŞMONUL ŞI SCORUŞUL

115. G r is v a r d, P., Historique des variétés fruitières. Soc. pomologique (le France. Congrès pomologique,
Paris, octombrie 1960; Villeiranche, Edit. J. Manasse, 1961.
116. G o r , A., The Compatibility of the Pear with Quince-Rootstocks, Rchovot, Publication's Department,
1957.
117. H a a s , P. G. de, Marktobstbau, Bonn, München, Viena, Bayerischer Landwirtschaftsverlag,
1957.
118. H a şe g a n u , I., Gutuiul, „Jurn. Soc. centr. agr. din Romlnia, 1899, nr. 1.
119. H e d r i c k , U. P., Pomologhiia, Moscova, Selhozghiz, 1937.
120. H c g i , Gustav, Illustrierte Flora von Mittel-Europa, Viena, vol. IV. caiet, 2, p. 743 —754.
121. H e r r e r о, J-, La compatibilité entre les sujets portgreffes et les variétés fruitières, Congrès pomologique
international, octombrie 1956, Namur ; Villefranche, Imprimerie du Patriote Beaujolais, 1957.
122. H i 1 k e n b äu m e r, F г., Verhalten von Kernobst- und Steinobst-Unterlagen während des Jugend­
stadiums an verschiedenen Standorten, Wiesbaden, 1943.
123. — Das Verhalten von Kernobst- und Pflaumenunterlagen unter verschiedenen Slandortuerhältnissen
während der Zeil des Ertragsanstieges, „Zeitschrift lür Pflanzmzüchlung", 1953, nr. 32,
p. 79-106.
124. I m b e r t, L., B e s s o n , J. et J о 1 y, E . , La Tordeuse Orientale dans les Vergers de Poiriers et de
Pommiers, Congrès pomologique, octombrie 1957, Toulouse ; Villeiranche, Imprimerie du
Patriote Beaujolais, 1958.
125. Ion iţă, С , Raionarea pomicullurii, „Grădina, via şi livada", 1955, nr. 11.
126. J a h n , F., Lucas, Ed. u. О b e г d i e с к, J. G. С. Illustriertes Handbuch der Obstkunde, vol. II,
Birnen, Stuttgart, 1860.

127. Jan son, A . , Kern-, Stein- und Schalenobst, Nordhausen am Harz, H. Killinger Verlagsgesellschalt
m.b.H. 1936.
128. Javoronov, P . A . , Zimostoikie iabloni i gruşi na Urale, ed. a 2-a, Celiabinsk, Knijnoe izdatelistvo,
1956.
129. Jucikov, N. G., Ceastnoe plodovodslvo, Moscova, Goslzdat ce selhozlit., 1954.
130. J u k o v s k i , P. M., Kullurnle rasteniia i ih sorodici, Moscova, Gosizdat „Sovietskaia nauka", 1950,
p. 301-307.
131. — Botanica, Bucureşti, Edit, de stat pentru literatură ştiinţifică, 1953.
132. Junge, E . , Anbauwürdige Obstsorten, Wiesbaden, 1932.
133. K a b l u c i k o , G. A., Sorta plodovth kultur Moldavii, Chişinău, Gosizdat, Moldavii, 1954.
134. K a m e n i c k y , К., Der Überblick der Frostschäden an Obstbäumen in der Tschechoslowakei, vol. III,
Gartenbauwiss., Berlin, 1930, caiet 3.
135. K a m e n i c k y , K. et Kohout, K., Alias tnnich odrud ovoce, Praga Statni Zemedclské Nakla-
datelstvi, 1957.
136. K a n i v e ţ , I. I., Pocivi Moldavskoi S.S.S.R. i razmescenie plodovih porod, „Izv. Mold.", filiala A. N.
U.R.S.S., Chişinău, 1951.
137. — Pocivannte uslovia i rost mnvgoletnih sadovlh nasajdenii (gruşa, sliva, abrikos, cereşnea, vişnea,
gretkii oreh i vinogradnaia loza), Chişinău, Gosizdat „Cartea moldovenească", 1960.
138. K e r n m e r , E., Die Sortenbewegung beim Kernobst im Laufe der letzten Jahrzehnte, Berlin, 1932,
vol. V I I , caiet 2.
139. K e s s l e r , H , Birnensorten der Schweiz, Berna 1948.
140. K e s s l e r , H . u. S t о 11, К., Versuchsergebnisse bei der Kaltlagerung von Birnensorlen, „Landw.
Jahrb. der Schweiz", 1956.
141. K o b e i , F., Die Keimfähigkeit des Pollens einiger wichtigen Äpfel- und Birnsorlen und die Frage der
gegenseitigen Befruchtungsfähigkeit dieser Sorten, „Landw. Jahrb. der Schweiz", 1924.
142. — F., Ursachen und Folgen der teilweisen Pollensterilität verschiedener Äpfel- und Birnsorten,
„Landw. Jahrb. der Schweiz", 1926.
143. — Befruchtung und Fruchtbildung bei unseren Obstbäumen, Berlin, Gartenbauwiss., 1929, vol. II,
caiet 2.
144. — Plodovodstvo na fiziologhiceskoi osnove, Moscova, Selhozghiz, 1957.
145. K o b e i . F., S t с i n e g g e r, P. u. A n 1 i к e r, J., Weitere Untersuchungen über die Befruchtungs­
verhältnisse der Äpfel- und Birnensorten, „Landw. Jahrb. der Schweiz", 1939.
146. K o l e s n i k o v , V. A . , Plodovodstvo Krlma, Simferopol, Krimizdat, 1951.
147. — Plodovodstvo i iagodovodslvo, G.I.S.H.L., Moscova, 1956.
 BTBLIOGRAHfc 739

148. K o l e s n i k o v , V. A . , Novte metodt palucenia partenocarpnlh plodov gruşi, „Dokl. T.S.H.A. biologhila
I rastenicvodslvo", Moscova, 1962, nr. 77, p. 249 — 254.
149. K o l e s n i k o v , V. A. şl colab., Plodovodstvo, Moscova, Gosizdat Selhozllt, 1959.
150. K o r d o n , R., Aiva v S.S.S.R, v Trudt po prikladnoi botanike, ghenelike i selektii, Leningrad, 1953,
t. X X X .
151. K o v a ce v, T. G., Prinos kim izsledovane tvetnata biologhiia i vzaimootnoşeniia pri oplojdane na
niakoi iabălkovi i kruşovi sortove, in Sbornik nancini trudove na naucinoiszledovatelskite institut!
pri Ministerstvoto na Zemedelieto, Sofia, 1955, t. I.
152. K r ü m m e l , H-, Die vegetativ vermehrbaren Unterlagen des Kern- und Steinobstes, Berlin, 1956.
153. K r ü m m e l , H-, G r o b , W . u. F r i e d r i c h , G., Deutsche Obstsorten, Berlin, Deutscher Bauern­
verlag, 1956.
154. K u r i n d i n , I. I., M a l i n k o v s k i , V. V., V с n i a m i n o v, A. N. i В e 1 o h o n o v, I V ,
Plodovodstvo, Moscova, Gosizdat Selhozlit, 1954.
155. L a u c h e , W . , Deutsche Pomologie, Berlin, 1 8 7 9 - 1 8 8 3 .
156. L e r o y , A n d r é , Dictionnaire de Pomologie, t. î ş i II, Angers, Edit. Lachèse et Dolbeau, 1867 —
1869.
157. . * . Les meilleurs fruits au débit da XX èm: siècle, Siciété Nationale d'Horticulture de France,
Paris, 1904.
158. L e s n i с, I., Soiuri bune de pere, ,,Drum nou", 1935, nr. 19.
159. — Soiuri bune de pere, ,,Drum nou", 1937, nr. 17 şi 21.
160. L i a c u , A., M i t u, M., C i r e a ş ă , V . , R o ş u , F I . şi D u m a n . A., Contribuţii ta studiul com­
portării cttorva soiuri autohtone de păr tn scoală de pomi, tn Lucrări ştiinţifice, Inst. agronomic
Iaşi, 1959.
161. L ö s с h n ig, J., Empfehlenswerte Obstsorten, Viena, Edit. W . Frick, 1912.
162. L o v i n e s c u - R ă d ă ş e n i , V . , Părul. Pere de vară — pere de toamnă, „Jurn. Soc. centr. agr. din
Romtnia", 1915, nr. 12, 1 5 - 1 6 , 19 şi 20.
163. L u c a s , E d . , Die wertvollsten Tafeläpfel und Tafelbirnen, Stuttgart, 1894.
164. L u c a s , E d . u. О b e r d i с с к, I., Illustriertes Handbuch der Obstkunde, Birnen, vol II şi V,
Stuttgart, 1875.
165. — Illustriertes Handbuch der Obstkunde, Apfel und Birnen, vol. VIII, Stuttgart, 1875.
166. — Illustriertes Handbuch der Obstkunde, supl. Birnen, Stuttgart, 1879.
167. L u c a s , F r . , Doyenné M"' Levavasscur, „Pom. Monatshefte", 1903, p. 218.
168. M a n o i a c h e , С. şi colab.. Situaţia dăunătorilor animali In anii 1955 — 1957, Bucureşti, Edit. Acad.
R.P.R., 1959.
169. M a n z o , Pe I l e g r in o, La nuova cultivar di pera „Buttira di Borna", Gruppo giornalistico dell-
edagricole, Bologna, 1960.
170. M a r k s , G. E . , Giant bud sports in pears, „J. Hort, sei.", 1953, 28, 141.
171. M a s i u k o v a , О. V., Cultura gutuiului tn Moldova, Chişinău, Edit, de stat a Moldovei, 1953.
172. — Biologhiceskie osobennosti aivt, „Sadovodstvo, vinograddarstvo i vinodelle Moldavii", 1957,
nr. 4.
173. M a t h i e u , C a r l , Nomenclator pomologicus, Edit. Paul Parey, 1889.
174. M a x i m o v, N. A., Fiziologia plantelor, Bucureşti, Edit, pentru literatură ştiinţifică, 1951.
175. M ă r u n ţ e a n u - S f i n x , G r . , Para Charles Ernest, „Revista viticolă, horticolă şi agricolă", 1904,
nr. 3.
176. — Cultura pomilor roditori, Bucureşti, 1935.
177. M e t l i ţ k i , 2 . A., Osnovtie voprost kulturl aivt, „Sad i ogorod", 1953, nr. 1.
178. — Agrotehnika plodovlh kultur, Moscova, Gosizdat, 1956.
179. M e za, N. şi Ma n u g l i e v i c i , Em., Soiuri locale de mere şi pere de iarnă cultivate tn regiunea
Hunedoara, „Grădina, via şi livada", 1960, nr. 2.
180. M i c i u r i n , I. V., Socineniia. Prinlipt i m li,li rabott, Moscova—Leningrad, Oghlz Sclhozghlz,
1939.
181. — Socineniia, vol. II. Pomologhiceskie opisariie, ed. a 2-a, Moscova, Gosud. izdat. literaturi,
1948.
182. — Opere alese. Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R., 1954.
183. M i r o n , G h . , In legătură cu zonificarea pomicolă, „Agricultura nouă", 1934, nr. 3.
740 POMOLOGIA R.P.R. — PARUL, GUTUIUL. MOŞMONUL Şl SCORUŞUL

184. M i г o n, С h., O foarte bună pară de iarnă : Iozefina din Matines, „Agricultura nouă", 1940, nr. 1.
185. — Para Contesa de Paris, „Agricultura nouă", 1942, nr. 5 — 6.
186. — Pomicullura, Bucureşti, 1943.
187. — Misurători privind creşterea alloilor tn primul an de vegetaţie la 14 varietăţi de păr altoite pe gutui,
„Bul. Fac. de agr.", Cluj —Timişoara, 1943, vol. X .
188. M i i n, M, Cntribitţiuni ta stabilirea polenizalorilor pentru soiurile de măr, păr şi prun tn regiunea
Iaşi, „Grădina, via şi livada", 1955, nr. 5.
189. — Soiuri autohtone de păr din centrul pomicol Comarna, In Lucrări ştiinţifice, Inst. agronomic
Iaşi, 1958.
190. M o In a r , E., Pomologie hongroise, Budapesta, Athenaeum
191. M o I o n , G., Pomylogia, Milano, U. Hoepli, 1901.
192. M o r u j u , G h . , Lichidarea periodicităţii de rodire ta păr, „Grădina, via şi livada", 1957, nr. 4.
193. — Rezultatele lucrărilor de ameliorare a sortimentului de măr şi păr la Staţiunea experimentală pomi
cotă Voineşti, în Lucrări ştiinţifice J.C H.V., Bucureşti, 1959.
194. M o r u j u , G h . şi Ridules, п С., Sortimentul actual şi obiectivele ameliorării soiurilor de măr, păr şi
prun, „Grădina, via şi livada", 1955, nr. 12.
195. M o r u j u , Gh. şi Cvasnii, D., Soiuri de măr şi păr bune pentru zona subcarpatică meridională.
In Lucrări ştiinţifice l.C.H.V. ( 1 9 5 9 - 1 9 6 0 ) , Bucureşti, 1961.
196. M o s s e , B. a. H e r r e r o, J., Studies on incompatibility between some pear and quince grafts,
„ J . Hart. Sei.", 1951, vol. 26, nr. 3.
197. M ü l l e r , J. şi colab.. Deutschlands Obstsorten, Stuttgart, Eckstein & Stähle, 1907-1922.
198. N a z a r i a n , E. A.. Loba nov, G. A. i T r u s e v i с i, G. V., Cruşa. Moscova. Gosizdat selhozlit,
1960, 534 p.
199. N à s t a s e, G., Părul „Doyenni d'hiver", „Acţiunea pomicolă", 1943, nr. 1.
200. N e g r i l ă . A., Valorificarea potenţialului de rodire a livezilor existente, Bucureşti, Edit, agrosilvică
de stat, 1957.
201. N e g r i l ă , A. şi Mi'cea, I., Manual de pomologie. Bucureşti, Edit, de stat pentru literatură
ştiinţifică, 1952.
202. N e g u l e s c u , E. şi S ă v u 1 e s с u, Al., Dendrologia, Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1957.
203. N i c u l e s c u , D. I., Para „Triomphe de Vienne", „Rev. horticolă", 1925, nr. 26.
204. — Două varietăţi bune de pere: „Beurri dHardenpont" şi „Clapp's Favourite", „Rev. horticolă",
1925, nr. 31.
205. — Para „Duchesse d'Angoulême", „Rev. horticolă", 1926, nr. 38.
206. — Para „Beurri Diel" şi „Cari", „Rev. horticolă", 1926, nr. 44.
207. , * . Nouvelle pomologie romande illustrée, Comission pomologique romande, Lausanne, 1937.
208. О b e r d i e с к, J. G. С , Deutschlands beste Obstsorten, lipsea, Hugo Voigt, 1881.
209. P a l o c s a y, R., Experienţele mele. Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1955.
210. Palocsay, R. şi colab., Az almxîlermhiiek és csonthêjisok lermeszlése és nemesitése. Bucureşti, Edit.
agrosilvică de stat, 1954.
211. P a m a r t , E . , Arboricullure fruitière, Paris, Gaston Dan & Cie, 1927.
212. P â n d e l e , I u l i a n a, Vitaminele şi importanta lor tn nutriţia omului, „Grădina, via şi livada",
1954, nr. 12.
213. P a r n i a , P., Comportarea tn pepinieră a unor soiuri autohtone de păr tn şcoala de puieţi. In Lucrări
ştiinţifice l.C.H.V., Bucureşti, 1961.
214. P a s s y , P., Pommier, cognassier, néflier, cormier, figuier, noyer, noisetier, Paris, Edit. I. В. Balllien-
et Fils, 1947, p. 5 0 - 5 2 .
215. P a ş k c v i c i , V. V . , Obşciaia pomologhiia, Moscova, 1930.
216. — Sortoizucenie i sortovodslvo plodovth dereviev, Moscova, Gosizdat, 1933
217. . * . Patru excelente pere de iarnă, „Amicul agricultorului", 1908, nr. 5.
218. P é t e r f i. St. şi colab., Soiuri autohtone de pere, prune şi cireşe din Ardeal, „St. şi cerc. biol.", Acad.
R.P.R., Filiala Cluj, 1960, tom. X I , nr. 2.
219. P e t r a n o v i c , Kreso, Kruska, Zagreb, Poljoprivredni nakladni zavod, 1959.
220. P e t r o s i a n , A . A . şi colab., Lucişie sorta plodovth i iagodnth kultur v Moldavii, „Vinogradarstvo I
Vinodilia", 1957, 48 p.
221. P i r o v a n o . A . , Le nuove pere italiane, Istituto di Frutticoltura e di Elletrogenetica, Roma, 1956.
222. P i r o v a n o. A . , Reversioni e flultuazioni di caralteri del pero, Florenţa, Vallechi Editore, 1958.
 BIBLIOGRAFI К 741

223. P o i t e a u , P i e г г e - A n t o i n e, Pomologie française, Paris — Strassbourg, 1838 —1848, 4 vol

221. P o p e s c u, H , Cultura pomilor cu trunchi pitic, „Grădina, via şi livada", 1956, nr. 6.
225. P o p e s c u , V. C, OJszrvaţiuni şi mîsurători aiupra vegetaţiei altoilor de un an la cîteva varietăţi din
speciile di pomi cultivate tn p'.piniera I С A.R.-B.lnsasa, cu privire la influenţa portaltoilor între­
buinţaţi. Bucureşti, Imprimeria naţionala 1941.
226. Popov, E., Stoicicov, I., Velkov, V., В o i k o v, D . et 11 i e v, I . , Bilgarska pomologhiia,
Sjfia, Zemizdat, 1958, t. I.
227. R a c o v i ţ ă , A., Moniliozele sau putrezirea şi mumifierea fructelor, In I.C.A.R., îndrumări tehnice.
Bucureşti, 1949.
228. R a d u , F. I., Maturarea şi recoltarea fructelor, „Grădina, via şi livada", 1954, nr. 9.
229. R a d u , F. I., P â n d e l e , Iu l i a n a şi Enuchescu, Georgeta, Proprietăţile fizice, chimice
şi tehnologice ale fructelor principalelor specii pomicole cultivate tn R.P.R., Bucureşti, 1957.
230. R a n d h a v a, G. S. a. U p s h a 11, \V. ti , Congmiaiilg of som? ргаг varieties on quince, „ A . Sei. Agr.",
, octombrie 1949, vol. 29.
231. . * . Rilgiber zur Sorlenwjhl laniwirtschifllichir und gartenbaulicher Pflanzenarien, Berlin, Deutscher
Bauernverlag, 1957.
232. R e i m e r , F. C , Genetic bud mutation of the pear, „ J . H red.", 1951, 42, 93.
233. R e y m a n , A. et Zaliwski, S., Pomologhiia, Varşovia, 1956.
234. R i a d n о v a, I. M . , Aiva v Krasnodarskom krae, „Sad i ogorod", 1951, nr. 6.
235. R i v i è r e , August, Traité d''arboriculture fruitière, Paris, Imprimerie spéciale agricole, 1928.
236. R l t o v , M. V . , Izbrennle trudt, Moscova, GISL, 1956, 351 p.
237. R u b ţ o v, G. A . , Gruşa, Leningrad, Selhozghiz, 1937.
238. H u i l l o f i , C. F. u. Schmidt, M., Bifruzhlunjsbiologische Studien an Malus, Pirus und Prunus-
Arien, Gartenbauwiss., Berlin, 1939, vol. 12, caiet 2, p. 145 — 169.
239. R u d l o t i , C. F. u. S с h a n d e г 1, H . , Die Befruchtungsbiologie der Obstgewăchse, ed. a 3-a, Stuttgart,
Eugen Ulnier, 1950.
240. Să vu l e s cu, Alice şi colab., Proiecţia plantelor, Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R., 1960.
241. Săvulescu, Tr., Monografia Uredinalelor, Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R., 1953.
242. Săvulescu, T r . şi colab., Starea fitosanilară In Republica Populară Romlnă tn anii 1957 — 1958,
Bucureşti, Edit. Acad. R.P.R., 1960.
243. Săvulescu, Tr. şi Săvulescu, Olga, Tratat de patologie vegetală, Bucureşti, Edit. Acad.
RPR., 1959.
244. . " , Schweizerisches Obstbilderwerk, Schweizerischer Obst- und Weinbauverein, Geneva.
245. S i m i r e n k о, I*. P., O sortah gruş, prigodnth dlea Jugo-Zapodnogo kraia S.P.В., Kiev, Izd. Simi-
renko, 1899.
246. — Krimîkoe promtşlennoe plodovodstvo, Moscova, Izd. Simirenko, 1912.
247. . " , Stovari-Spravocinik Sadovoda, Moscova, Gosizdat, 1957.
248. S m i r n o v , V. F., lablonea i grasa v sadu miciurinţa opltnika, Moscova, Izd. Mosk. obsc. ispltat-
pirodt, 1961.
249. S o k о 1 о v, M . , Kakov uhod, takov i plod, Kişinău, 1914.
250. . * . Sorta plodovth i iagodnlh kultur, cd. a 2-a, Moskovskaia plodovo-opltnaia stanţiia, Moscova,
Gosizdat selhozlit, 1951.
251. . * . Sorta plodovth i iagodnlh kultur, Naucinoissledovatelskii institut plodovodstva imeni „ I . V.
Miciurina", Moscova, Gosizdat selhozlit, 1953.
252. Southwick, L., French, A. P. a. Roberts, С. С , The idenlification of pear varieties from
non-bearing trees, „Mass. Agr. Exp. Sla. Bull", 1944, 421 p.
253. . * . Soiuri bune de pere de vară, „Calendarul plugarilor", Bucureşti, 1932.
254. S p ä t h , L., Späthbuch, Berlin, Baumschulcnwcg, 1930.
255. S t o i c i k o v, 1., Virhu polen ivata jizhenost l oproşitelnata efeklivnost na nikoi diploidi iabălkovi i kruşovi
sortove, Solia, 1938.
256. — Ovoştarstvo, partea I, Solia, 1959.
257. St o l l , Rudolf, Österreichisch-Ungarische Pomologie, Klosterneuburg, 1884.
258. S t o r e k, A., Verhalten gewisser Birnen auf verschiedenen Quittenunterlagen, Berlin, Gartenbauwiss.
1930, vol. III, caict 5.
259. S t r ä u 1 e a, M., Observatiuni asupra unor hibrizi de păr intraţi pe rod la Staţiunea experimentală horti­
colă Cluj, In Lucrări ştiinţifice I.C.H.V., Bucureşti, 1959.
260. Ş i 1 1 , P. G. şi colab., Sortoizucenie i razmnojenie plodovth raslenii, Moscova, Selhozghiz, 1952.
742 P O M O L O G I A R.P.R. — PARUL. GUTUIUL. MOŞMONUL ŞI* SCORUŞUL

261. Ş i 11, P. G. şi colab., Biologhiceskic osnovl agrotehniki plodooostva. Moscova, Gosizdat sclhozlit, 1952.
262. Ş i t t , P. G. i M e t l i ţ k i , Z. A . , Plodovoslvo, Moscova, Sclhozghiz, 1940, 660 p.
263. Ş t e f a n . N. şi colab., Indrumilorul pomicullorului. Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1960.
264. Ş t e t a n , N. şi M o r u j u, G h . , Comportarea soiurilor de păr altoite pe gutui tn primii ani de la plantare
la staţiunea Voincşti, In Lucrări ştiinţifice I.C.H.V., Bucureşti, 1961.
265. Ş t с f ă n с s с u, D., Să cultii'ăm gutuiul, „Rev. viticolă, horticolă şi agricolă", 1911. nr. 3.
266. — Cele mai bune fructe. Para „Passe Crassane", „Viaţa agricolă", 1912, nr. 4.
267. — Para „Beurre Bosc", „Bul. agriculturii", 1920, nr. 7 — 12.
268 — Clleva din soiurile bune de fructe (pere, mere), „Calendarul plugarilor", 1921.
269. — Gradinele experimentale şi demonstrative de pomi roditori, Bucureşti, 1925.
270. T a m a r o, D., Frutticoltura razionale, Casalc Monferralo, Tip Lit. С , Cassonc, 1887.
271. — H pero, il meto, il pesco, Casale Monferrato, Tip. Lit. C , Cassone, 1889.
272. — Frulla di grande reddilo, ed. a 2-a, Milano, Edil. U. Hoepli, 1935.
273. T h a g u ş e v , N. A . , Adlgtniskie (cerkeskie) sorta iabloni i gruşi, Maikop, Adlghelskoc knljnoe izdate-
listvo, 1948.
274. T h i e l , К., Untersuchungen zur Frage der Unverträglichl;eit bei Birnenedelsorten auf Quitte А (Cy-
donia EM A), „Gartenbauwiss. 2, 1954, 1 (n.s.).
275. T r e n к 1 e, R , Obslsorlenw:rk, die anbauwürdigsten Obstsorten Bayerns, München, 1950.
276. — Neuzeitlicher Obstbau, ed. a 7-a, Wiesbaden, 1956.
277. T r e n t i n , L., Frutlicollura, Casale Monferrato Tip. Lit. C. Cassone, 1908.
278. Ţ e r e v i t i n o v , F. V . , Himiia i tovarovedenie svejih plodov i ovoşcei, Moscova, Gostorghizdat, 1949.
279. Ulrich, R . , Diversité de comportement en chambre froide des différentes variétés de pommes et poires,
Congr. Pomologique, Paris, Villcfranche, J. Murasses, 1661.
280. U s i к о V , I. P., Kratkaia pomologhiia v opisaniiah i risunkah dlea russkih plodooodov t praklikoo, Peters­
burg, Gosizdat, 1900.
281. V a n d e n d a e 1, A . , Fruits, Bruxelles, 1954.
282. V a r e n ţ o v , L L., Aiva tennaia kullura dlea konservnoi promlşlenosli, „Sad i ogorod", 1953, nr. 8.
283. . * . Varielufi bune de pere, „Amicul agricultorului", 1905, nr. 21 — 22.
284. . * . Varietăţi de mere şi pere care merită să fie alese pentru plantat tn grădină, „Jurn. Soc. centr. agr.
din Rom.", 1911, nr. 5. .
285. . * . Varietăţi de pomi propuse pentru sortimentul provizoriu fixat In conferinţa specialiştilor de la
25 ianuarie 1917, „Acţiunea pomicolă" 1937, nr. 5.
286. V a s i 1 i e v, V. et A n g h e 1 o v, Т., Kruşa i diulea, Sofia, Zemizdat, 1955.
287. V e 1 к о v, V e 1 к o, Prinos ktm proucivane suhoustoicivostta na iabălkovite i kruşevite sortove, Godişnlk
na Plovdiviskia agronomo-ksovdski fakulttl, 1 9 4 5 - 1 9 4 6 , şi 1 9 4 6 - 1 9 4 7 , t. I şi II.
288. V e l k o v, V e l ko et Iliev, L, Pomologhiia, Sofia, Zemizdat, 1958.
289. V e l i c a n , V. şi colab., Agenda horticultorului, Bucureşti, Edit, agrosilvică de stat, 1958.
290. V e n i a m i n o v , A. N. şi colub., Sorta plodovih i iagodnih kullur, Mjscova, Gosizdat selhozlit, 1953.
291. V e r c i e r , J, La détermination rapide des variétés de fruits, Paris, 1941.
292. — Arboriculture fruitière. Paris, Librairie Hachette, 1957.
293. V e r d e a ţ ă , A . , Clleva soiuri de pere bune dc cultivat, „Universul", 1932, nr. 215.
294. V i к t о г o v s к i, G. P., Aiva srednego Tadjikistana, Leningrad, 1935.
295. V i l l e , A . , Fructele de calitate bună, Perele ,.Duchesse d'Angoultme", „Rev. viticolă, horticolă şl agri­
colă", 1901, nr. 10.
296 — Fructele de calitate. Perele „Doyenne d'hiver", „Rev. viticolă, horticolă şi agricoli", 1901, nr. 12.
297. — Fructele de calitate bună. Perele „Williams", „Rev. viticolă, horticolă şi agricolă", 1901, nr. 16
298. — Perele „du Curé", „Rev. viticolă, horticolă şi agricolă", 1901, nr. 2 4 ; 1902, nr. 1.
299. — Perele „Margucrite Marillal", „Rev. viticolă, horticolă şi agricolă", 1902, nr. 17.
300. — Perele „Passa Crassane", „Rev. viticolă, horticolă şi agricolă", 1903, nr. 7.
301. — Varietăţi bune de fructe. Perele „Bergamotte Espéren", „Rev. viticolă, horticolă şi agricolă",
1903, nr. 20.
302. — Perele „Beurre a"Hardenpont", „Rev. viticolă, horticolă şl agricolă", 1904, nr. 17.
303. — Fructele bune. Parele „Louise bonne d'Avranchis", „R>v. viticola, horticola şi agricolă", 1905, nr. 18.
304. — Para „Beurre Diel", „Rev. viticolă, horticolă şi agricolă", 1907, nr. 14.
305. W o o d b r i d g e , С. G., What wâ know about pear decline, „Proc. Wash. State Hart. Soc", 1957, vol. 53.
enlr
306. Z a e t , V. K . , Lucisie sorta plodovih i iagodnih kullur dlea t alnoi cernoziomnoi zont, Tambovskoe
knijnoe izdatilistvo 1959, 186 p.
307. Z a h o v , T. et B o i k o v D., Izmrlzvaneto na ovoscinite rasleniia prez 1947 godina, Sofia, Minlsterstvo
na zemcdilicto, 1953.
308. Z e d e r b a u e r , В., Handbuch des Obstbaues, Viena şi Leipzig, 1936.
 INDEX ALFABETIC
de s p e c i i , s o i u r i şi s i n o n i m e

A n Dergamot Crassane 43, 54, 257,260

Itergamot Espércn 25, 27, 28, 29,
A l ă m i i , 31, 45, 93, 512, 513 Babane 5, 40, 46, 556, 558
31, 32, 33, 36, 37, 33, 39, 40, 43,
Alexander Lucas Butterbirne 245 Barllett 135
77, 147, 230, 270, 295 , 302, 325,
Alexandrina DaulUard 25, 26, 29, Bartlett de Boston 135
329, 330, 334,338,340, 342,346
31, 35, 36, 38, 39, 42, 54, 56, 171, Baumfarbige Butterbirne 103
Bcrgamot Esperena 338
184, 1 8 « , 191, 196, 200, 227, 295, nătrineşll 44, 433, 434
Bergamot-Novik 12
311 Beauté de Tervueren 346
Bergamote Crassane 257
Alexandrine Douillard 56, 188 Bées diadala 147
Bergamote Esperen 338
Aleksandrin Duiiard 188 Belajon 346
Bergamotta Esperen 338 '
Belle Angevine 346
A l e x a n d r u Lucas 32, 35, 36, 40, 42, Bergamottc Crassane 257
Belle dc Berry 294
245, 247 Bergamotte de la Pentecôte 342
Belle dc Flandres 163
Amanlis Butterbirne 159 Bergamottc Espéren 338
Belle des Abrcs 50
Amanlfs vajkôrle 159 Berthe Birne 346
Bellissime d'hiver 346
Amanliska maslovka 159 1
Bessemianka 143
Bera Dicla 226
Amintirea Congresului 25, 26, 28, 29, Beurré Alexandre Lucas 245
Bera Hardepo 179
31, 3 2 , 36, 38, 41, 50, 56, 130, • Beurré Anna Audusson 278
Bera Williamsa 135
133, 262 Beurré blanc 230
Bera zimowa Miczurina 290
Amoret 184 Beurre blanc d'aulomne 230
Bere Alexandr 208
Amorette 184 Beurré blanc d'été 77
Berc Amanli 159
Andenken an den Kongress 130 j Beurré Bosc 57, 208
Bere Apremont 208
! Beurré Clairgeau 57, 266
André Despories 26, 28, 31, 35, 36, Bere Anlanpon 302
Beurré d'Amanlis 56, 159
37, 38, 39, 40, 41, 73, 81, 83, 85, Bere belaia 230
' Beurré d'Apremont 208
114,130, 221, 262,298 Bere Bosk 208
Beurré d'Arenberg 302
Angora 346 Bere Dili 226
Beurré d'Argcnson 261
Angoulcmskâ 204 Bere Cambie 321
Beurré d'Hardenponl 57. 302
Angulêmei Hercegno 204 Bere Gardi 179
Beurré d'hiver nouveau 321
Bere gris 171
Angulemka 204 Beurré d'fsambart 171
Bere Jiff ar 73
Angulêmska Dukesa 204 Beurré de Malines 307
Bere Klerjo 266
Anjuiskaia krasaviţa 346 Beurré des Trois-Tours 226
Bere Napoleon 217
A n n a A u d u s s o n , 43, 278, 280 j Beurré Diel 57, 226
Bere superfin 122
Aptekarskaia Viliamsa 135 , Beurré Hardy 56, 179
Bere zimneaia Miclurina 290
Aucuparia silpeslris Medik. 731 ! Beurré Gambier 321
Bcreczkeno 642
Aurte de Delta 605, 608, 610, 616, 608, j Beurré Glffard 56, 73
ß c r e c z k l 597, 598, 605, 606,
654, 656 616, } Beurré gris 171
609, 610, 611, 612, 613, 615,
A v r a n c h e s i jo L u j z a 175 648, 644 j Beurré kozlovskaia 12
Avran'skâ 175 Bereczkl's Quitte 642 ! Beurré Liegel 56, 184
Beretkii 642 ; Beurré magnifique 226
Avrora 12
744 POMOLOGIA R.P.R. — PARUL, GUTUIUL. MOŞMONUL Şl SCORUŞUL

Beurré Napoléon 57, 217 с Curé 1 4 , 15, 16, 25, 26, 27, 28,
Beurré narodnaia 12 29, 31, 32, 33, 35, 36, 40, 43, 47,
Beurré Okleabrea 23 Cadillac 311
48, 49, 54, 55, 57, 180, 242, 254,
Beurré plat 257 Calebasse Bosc 208
275, 295, 297, 325
Beurré pobeda 12 Campion 597, 598, 605, 606, 608, Cgdonia obtonga Mill. 30, 600, 604
Beurré romain 56, 106 609, 610, 611, 612, 614, 615, 616, Cgdonia obtonga var. lusltanka C. K.
Beurré Royal 290 831, 633 Schneid, 604
Beurré roux 171 Cgdonia obtonga var. maltformis (Mill.)
Cannelle 208
Beurré Spcnce 163 Cap de pisică 25, 26, 31, 36. 43, С. К. Schneid. 604
Beurré superfin 122 54, 57, 311, 314 Cgdonia obtonga var. marmorată С. К.
Beurré zimneaia Miciurina 12, 23 Schneid, 604
Carafe 5, 26, 27, 36, 41, 56, 102, 104
Blankbirnc 230 Cgdonia obtonga var. piramidali!
Caliilac 311
Blankovaia gruşa 230 С. К. Schneid, 604
Catriuielc 44, 3 8 7 , 368, 388
Boiereşti 26, 27, 28, 44, 385, 387 Cgdonia oblonga var. piriformis
Cempion 631
Dolindc 46, 579, 581 Kirchn. 604
Cervcncovâ hruska 77
Bon Chrétien Napoléon 217 Cgdonia obtonga var. tipica С. К.
letalul 44, 405, 406
Bon Chrétien Williams 12, 5 6 , 8 1 , 135 Schneid. 604
Chaenomeles japonira l.indl. 613
Bonkreta Wiliamsa 135 Cgdonia vulgaris Pers. 600
Chaenomeles sinensis Thuin) Koec-
Bonluiz 175
Bon Luiz 175 hne 613 D

Bon Luiz Avranşskaia 175 Champion 631

Be Afumaţi 605, 606, 608, 610, 614,
Bonne de Malincs 307 thclrosisc 40, 46, 47, 48, 585, 587
616, 6C2, 664
Bonne Louise 175 Chrysomela 596
De Angers, 6('7, 608
Bonne Louise d'Avranches 56 Ciornaia Alaghirskaia 307 De Clion 294
Borsos körte 492 Cilron des Carmes 85 De Constanllnopol 605, 606, 608,
Bosc 208 Cintari 478 610, 611, 612, 614, 615, 616, 619,
Bosc kobakja 208 Clairgeau 266 621
Bcscova lahvice 208 Ciairgeau de Nantes 266 De Hollande 725
Bose Peer 163
Clairgeau's Butterbirne 266 De Huşi 597, 605, 606, 608, 609,
Boskova butilkovldna 208
Clairgeau vajkörte 266 610, 611, 612, 615, 616, 6 4 6 , 648
Boskova maslovka 208
Clapp's Favourite 56, 97 De Jariştea 605, 606, 608, 610, 611,
Boscs Fla^chcnbirne 208
Clopps Liebling 97 612, 614, 616, 627, 630
Bot de iepure 700
Clapov Liubimcţ 97
De Leskowatz 605, 606, 608, 610,
Boloase 605, 609, 610, 7 0 0 , 702 Clappova mâslovka 97
Broad leaved dutch 723 611, 612, 613, 615, 616, 6 6 9 , 671
Clopotele 430
Brotbirne 418 De limon 230
Codane 242
Brown Beurré 171 De Moşna 598, 605, 606. 608, 609,
Codiscle 45, 439, 440
Burka 732, 733 610, 611, 612, 615. 616, 6 7 3 , 675
Codoasc 242, 361
De must 46, 524, 526
Buna I.uizn de Avranches 25, 26, Coing de Bereczki 642
De neige 230
27, 28, 29, 31, 35, 36, 37, 38, 39, Colmar d'Hardenpont 261
40, 42, 47, 48, 50, 54,55, 56, 73, Colomas Wntcrbutterbirne 307 De Plolc'll 605, 606, 610, 612, 615,
81, 98, 102, 130, 136, 163, 1 7 5 , 178, Comtesse de Paris 57, 253 616, 658, 660
179, 205, 209, 213, 217, 230, 267, Comtesse de Tcrvueren 346 De Podeni 597, 658
282, 298, 302 Congrès 130 De Porluaalia 597, 598, 605, 606,
Buon Cristiano Williams 135 Contesa de Paris 28, 29, 31, 32, 36, 610, 611, 612, 615, 6 1 6 , 6 3 8 . 640
40, 42, 47, 48, 55, 57, 2 5 3 , 256, 295 De zahăr 65
Buona Luigia d'Avranches 175
Cotonea 596 Decana albă 230
Burduhoase 45, 49.">, 496
Decana Comisiei 26, 27, 28, 29, 31.
Busuioace 5, 14, 15, 16, 26, 27, 29, Crassane d'hiver 257
31, 41, 48, 49, 50, 55, 56, 09, 91 Crassanskà 257 35, 36, 37, 38, 39, 40, .43, 57,
Busuioace de Ardeal 44, 364, 365 Crataegus monogyna Jacq. 30, 607 135, 175, 180, 205, 209, 267, 2 9 8 .
Busuioace de vară 89 Crataegus oiijaranlha L . 30 301, 325
Butirra Giffard 73 Crataegus sanguinea Pali. 7 3 2 , 7 3 3 Decana de Alenţon 32, 4 3 , 3 1 6 , 319
Buttlocinaia 102 Csaszâr körte 230, 382 Decana de iarnă 1 6 , 2 5 , 2 6 , 27, 28,
Butirra d'Hardenpont d'inverno 302 Cu fructul m a r e 7 2 3 29, 32, 34, 35, 37, 3 8 , 40, 43, 4 7 .
Butirra Diel 226 Curato 294 48, 50, 55, 57, 114, 167, 275, 317,
Butter Pear of Pennsylvania 230 Curcubete 242 333, 342, 345, 346

Oerana do Inlle 25, 26,
41, 7 7 , 79
Derann de t o a m n ă , 25,
42, 54, 213, 2 3 0 , 231, 233
Decana d'lnverno 342
Decana I.evavnsseur 5,
48, 57, 3 5 5 , 357
Derann N. K r l o r 25, 36, 37, 42,
1 6 7 , 169, 295
Dechantsbirnc von Alcnçon 316
Dekanka Alansonskaia 316
Di kanka du Komis 298
Dekanka iulskaia 77
Dèkanka Robertova 298
Dekanka zimni 342
Dekanka zimneaia 342
Dclbart 159
Des chcvriers de Stuttgart 139
Des Eparonnais 204
Die Ciassane 257
Diel vajkörte 226
Diclova mäslovka 226
Dicls Butterbirne 226
Dilova mäslovka 226
Diuszcsa prawdziwa 204
Diuşes Angulem 204
Diuşcs letnii 135
Dobraia Luiza 175
Dobra Luiza Avranşka 175
Docteur lulcs Cuyot 114
Doktor Chiuyo 114
Dornige Colmar 261
Doyenné Anna Audusson 278
Doyenné blunc 230
Doyenné d'Alençon 316
Doyenné d'été 77
Doyenné d'hiver 57, 342
Doyenné d tuver nouveau 316, 321
Doyenné de juillet 77
Doyenné du Comice 57, 298
Doyenné du Comice d'Angers 298
Doyenné Madame Levavasseur 57,
355
Doyenné marbré 316
Dr. Guyut Gyula 114
Dr. Jules G u y n l 24, 25,
29, 31, 32, 35, 36, 37, 38, 39, 41,
54, 56, 73, 7 7 , 1 1 4 , 116, 135,
155, 227, 231, 315, 262, 270, 282.
338, 342, 346
Dr. Lucius 26, 37, 42, 49, 50, 56, 192,
194
Dr. Lucius Mlniszter 192
Drouardova mäslovka 282
Du Portugal 638
Duanna zwlazkowa 298
INDEX ALFABETIC 745
32, 36. 40, Diieesn de Annnnlèmr 15, 16, 25, Forelle 249
26, 27, 29, 32, 33, 35, 36, 37, 38, Forellenbirne 249
26, 31, 37, 39, 40, 42, 47, 48, 54, 55, 57, 77, Fortunée d'Angers 329
81, 118, 126, 130, 135, 155, Franţ Madam 106
175, 184, 192, 204, 207, 209, 217, Frauenschenkel 294
4(1, 43, 47,
221, 267, 282, 302, 325, 338, 346 Frühe von Trévoux 126
Ducesa timpurie de Vi.an 118 Frumoasa Angevine 31, 35, 43, 346.
56, Duchesse 204 348
Duchesse d'AngouIcme 57, 204, 122
Dulci 394 G
Pulei de toamnă 46, 532, 533
Galbene 430
Dulci de vară 15, 16, 361
Galbene de Demsuş 46, 559, 561
Dumbrüvenc 45, 445, 446
Galbene de seceriş 44, 379, 380
Durduce 44, 416, 417
Galbene de septembrie 503
Duset galben 135
Galbene de toamnă 45, 503, 505
Dzickanka Zimowa 342 Galbene de vară 44, 430, 432
Galbene făinoase 44, 408, 409
Galbene moldoveneşti 597, 605, 606,
608, 610, 612, 615, 616, 650, 652
Edel Crassane 333
Garafe 102
Eisenbart 171
Gălbioare de iulie 430
Erdei vajkörte 163
Gălbioare de Moldova 430
Esperenova 338
Garafe 102
Esperenova bergamotka 338
Gcllcrts Butterbirne 179
Esperen's Bergamotte 338
General Totleben 32, 43, 37, 2841,
Esperens Bergamotte 338
289
F
Général Totleben 57, 286
Fala Deltei 608, 609, 610, 616, 6C6 ; Germen 274
668 Ghciţoghinca Angulemskaia 204
Favorita di Clapp 97 Chiacciude 230
Favorita Iul Пирр 14, 15, 16, 25, Ghindăoane 5, 15, 16, 28, 40, 42,
26, 27, 28, 29, 31, 33, 35, 36, 37, 55, 57, 242, 244
38, 39, 40, 41, 47, 48, 49, 50, Giaccole di Itima 230
56, 65, 69, 85, 93, 9 7 , 100, 114, Giffard vajkörte 73
126, 136, 147, 163, 167, 175, 180, Giffardova mâslnvka 73
184, 209, 227, 231, 253, 267, 275, Giffards Butterbirne 73
295, 298, 302, 343 Glrle 475
Favorite de Clapp 97 Gituite 46, 5.27, 528, 605, 610, 616,
Faworylka 97 635, 637
Făinoase 373 Gituite de vară 44, 400, 401
Fără seminţe 26, 37, 38, 39, 40. 41, Glasbirne 85
69, 106, 143, 145 Globuleuse 605, 610, 697, 699
Ferdinand 302 Glockenbirne 217
Fetiţe 5, 14, 26, 27, 28, 29, 31, 44, Golandskaia 725
49, 55, 3 7 0 , 372 GömbölyD körte 565
26, 27, 28, Flamandka 163 Gorska socina 163
Flemish Beauty 163 Gräfin von Paris 253
Folloşe 46, 5 7 0 , 572 Grafinea Pariiskaia 253
F o n d a n t e de pădure 25, 26, 28, 29, Granatnala 788, 733
31, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 42, 4 8 , Graue Herbstbutterbirne 171
55, 56, 69, 93, 97, 9 8 , 114, 126, Green Chisel 85
136, 143, 1 6 3 , 166, 175, 180, 302, Grey Beurré 171
325, 329 Gros Blanquct 122
Fondante de R o m e 106 Grosse ancienne 723
Fondanle des Bois 56 Grosser Katzenkopf 311
Grüne Flaschenbirne 234
Foreli 249
 ,4(, P O M O L O G I A R.P.R. - PARUL, G U T U I U L , M O Ş M O N U L SI S C O R U Ş U L

Grüne Mailänderin 217 К Liubimiţa Clappa 97

GrOne Sommer-Magdalene 56, 85
j Louise bonne d'Avranches 175
Grüne Winter Bergamotte 274 Kaiserbirne 230
Kaiserkrone 208 Louise bonne de Longueval 175
Guşate 46, 550, 552
Kalugheriţa 294 j Louise Bonne of Jersey 175
Gute Louise 175
Kantarka 294 j Lucasova màslovka 245
Gute Louise von Avranrhes 175
Katiiak 311 Luell galbene 45, 197, 480, 462
Guyotova 114
Kat7cnkopf 57 Lukasowka 245
Guyotova màslovka 114
Kies 61 Lungl 44, 415, l i s

II Kicsl nyakas körte 527

Kieffer körte 213 M
Hàjenka 163 Kieffer Sämling 213
Harbina Paryza 253 Kleffer Seedling 12, 26, 27, 28, 31,
Madeleine 85
Harbuze 466 32, 37, 38, 39, 40, 42, 57, 136, 180,
213, 216, 275 Magdalena de vara 25, 26, 28, 29,
Horbuzeştl 15, 16, 31, 466, 467
Kieffer's Seedling 213 31, 35, 37, 38, 39, 41, 56, 85, 87,
Hardenpont vajkörte 302
Kiure 294 180, 209, 227
Hardenpontova màslovka 302
Klapp kcdveltje 97 Magdalena zelennaia 85
Hardenpontova màslovka 302
Kolmarskâ zlatâ 261 Magdalenka 85
Hardenponts Winterbutterbirne302
Komisowka 298 Magdelen 85
Hardieva màslovka 179
Kongresövka 130 Malines 325
Hardy 179
Hardy vajkörte 179 Kongrcsöwka 130 Malincsi Josefin 325
Kongressbirne 130 Mal us aurcum 596
Hardyho màslovka 179
Kongresszus emléke 130 Margareta Mari Iul 26, 27, 31, 32,
Hardys Butterbirne 179
Koperccika 184 35, 37, 41, 54, 56, 155, 157
Herzogin von Angoulême 204
Koporccka 184 Margarita Marilia 155
Heubirne 85
Kordinskaia zeleonaia 274 Marguerite Marillat 56, 155
Hochfeine 122
Korsos körte 588 Marijatova 155
Hochfeine Butterbirne 122
Kozaéka stutgartskà 139 Marilia 155
Holzfarbige Butterbirne 163
Krasavka 106 Marillatova 155
Honigbirne 457
Krassan 333 Maslennaia drevoţvctnaia 163
Hubard 159
Krivice 266 Maslennaia Lighelea 184
I Krupnoplodnaia 723 Maslennaia osenneaia 179
Krzywka 266 Mululcte 45, 487, 488, 535, 608, 609.
Idaho 42, 110, 238, 240 Kugelbirne 184 610, 611, 612, 679, 681
lernureţe 5, 40, 46, 579, 582, 584 Molaieţe de Mucin 44, 373, 374
Iliinka 69 L
Mcchelenskà 325
Imperial 226 Mehelnskaia 325
Large dutch 723
Isambart 171 Mespilus aucuparia Ali. 731
LăniU 5, 27, 29, 36, 37, 38, 39, 41,
Izembart 171 Mespilus germanica L. 30, 717, 719,
55, 56, 69, 93, 96, 102, 106, 512.
732, 734
J Lamiloare de toamnă 46, 547, 548
Mespilus vulgaris Rchb. 717
Le Conte 12
Jeoltoe maslo 230 Michel Doyenné 230
Ledeanka 85
Jifardova maslovka 73 MleiurlDskala desertnala 732, 734
Le Lectier 5, 26, 27, 31, 32, 35, 36,
Jilfar 73 Mlez de pline 45, 436, 437
37, 38, 43, 54, 57, 126, 270, 272,
Jodolgneskâ 221 Minister Dr. Lucius, 56, 192
338
Joduani 221 M m e Baltet 50
Lesnaia krasaviţa 163
Moldoveneşti 650
JogeUna de Malines 26, 28, 32, Letneaia 175
Monstrueuse des Landes 311
35, 36, 37, 38, 40, 43, 54, 57, 69, Liclilornala 732, 733
Monstruos de Olanda 725
270, 275, 295, 298, 325, 327 Lida 23
Moşmonoase 46, 535, 536
Josefina Mehelncka 325 Liegel vajkörte 184
Moşmonul eomun 721
Josephine de Malines 57, 325 Liegeis Winterbutterbirne 184
Murgi 46, 529, 530
Jozéphine von Mecheln 325 Limonka de Lituania 93
Muscate 370
Josefina Mehelnskaia 325 Limonka 93
Muskatnaia Lighelea 184
Jozefinka 325 Limonka dulce 93
Muskatelka tureckà 388
Juli Décriant jbirne 7" Limonnaia 93
Mustoase 524
Juli Ghiuyo 114 Liubimiţa 97
 INDEX ALFABETIC 747

Рига de sfecla 46, 662, 563 Гсге-nortorale 46, 565, 566

Гага de vin 45, 484, 485 Pere rtioase 518
Nagy macskafe) 311
Para de zahăr 65 Pere rotunde 565
Napoleon vajkorte 217
Para mălăiată 487 Pere timpurii 382
Napoleonova mâslovka 217
Para zaharoasă 65 Perişoare de Веса 44, 387, 398
Napoleons Butterbirne 217
Părlzănka 253 Perveneţ Altaia 23
Narcadnaia 73
Pàrizsl gr6fn6 253 Pfingstbergamotte 342
Ncaltolte 688
Paryzanka 253 Pfundbirne 311
Nèfle à gros fruits 723
Pas Krasan 333 Pietroase 47, 48, 582, 585, 610. 70S.
Nèfle ordinaire 721
Pass Krassan 333 705
Néllier à fruits monstrueux 725
Passa Crassana 333 Pietroase roşii 576
Néflier de Hollande à fruit mon­
rasse Colmar 5, 25, 26, 38, 43, 54, Piksla 106
strueux 725
57, 261, 264 Piperate 45, 492, 494
Neyre 46, 573, 574
Passe Colmar épineux 261 Pirus amggdaliformis Vili. 18, 22
Neils dc laruă 35, 38, 43, 57, 307,
Passe Crassane 26, 27, 28, 29 Pirus aucuparia Gaertn. 731
310
31, 32, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 43, 47, Pirus babadagensis Prod. 21
Nells d'hiver 307
48, 55, 57, 136, 205, 209, 231,298, Pirus belulacfolia Bge. 10, 18, 24
Nelis téli vajkorte 307
302, 333, 334, 336, 338, 343 Pirus communis var. hortensis hort.
Nells zimnii 307
24
Neue Crassane 333 Passe Crassane Boisbunel 333
Pirus domestica Sm. 730
Neue Poilcau 234 Pastorenbirne 294
Pirus elaeagrifolia Pali. 10, 1 8 , 2 1 , 2 2 ,
Nobil moldovenesc 512 Pastorale de Louvain 342
24, 30
Notaire Lepin 351 Pastornice 294
Notarul Lepin 31, 37, 43, 47, 48, Palawinka 234 Pirus elaeagnifolia Steud. 21
57, 205, 351, 354 Părul chinezesc 23 Pirus heterophilla Rgl. et Schmalti.
\ouo rodeau 26, 28, 31, 32, 36, 37, Parul cu frunza de mesteacăn 24 18, 23
38, 40, 42, 98, 234, 237, 307, 311 Părul cu frunza de migdal 22 Pirus L. 18
Nouveau Poitcau 234 Părul cu Irunze variate 23 Pirus niDalis Jacq. 18, 21, 24
Novă Poiteau 234 Părul cultivat 24 Pirus pashia Buch. 10, 18, 24
Nyâri cukorkorte 65 Părul de Siria 22, 30 Pirus piraster f. dasgphylla Tausch.
Nyâri sârga körte 430 Părul de Ussuria 12, 22, 23, 30 20
Părul măzărat 24 Pirus piraster t. elongata (Nyâr.) 20
O Părul nins 21 Pirus piraster i. majoricarpa (Nyâr.)
Părul pashia 24 20
Obşcestvcnnaia Dekanka 298
Părul pădureţ 12, 18, 19, 20, 21, 24, Pirus piraster f. tgpica (Nyâr.) 20
Olga 23
26, 27, 30 Pirus piraster (L.) Medlk. 10, 18, 21,
Olivier de Serres 25, 26, 28, 29, 31,
Părul sălcioară 21, 30 22, 24, 30
32, 34, 35, 38, 40, 43, 54, 55, 57,
Părul sălcioară caucazian 22 Pirus salicifolia L. 18, 22, 24, 49
329, 332
rft-ătoase 31, 45, 442, 443 Pirus satiua Lam. et DC. 24
Orzatice 388
răslrăvioarc 26, 27, 29, 31, 32, 35, Pirus serotina Rehd. 10, 12, 18,
Orzăreşli 388
36, 38, 39, 42, 47, 48, 57, 136, 249, 23, 24, 30, 49
Orzeşti 5, 14, 29, 44, 55, 388, 390 251, 333, 338 Pirus syriaca Boiss. 10, 18, 22, 24.
Osenneaia belaia 230
Păstrăvioare de Stuttgart 139 30
Oscnneaia dekanka 230
Pere albe 45, 451, 452 Pirus ussuriensis Maxim. 10, 18, 22.
0»cnneaia ForclI 175
Pere albe de Tileş 451 24, 30
öszi citrom körte 547
Pere bostanei 492 Plcbanka 294
Öszi naraneskörte 565 Pletoase 45, 478, 480
Pere crâieşti 382
Ouşoare 46, 567, 568 Pere cu miezul roşu 376 Pievit« 45, 490, 491
Ouţe 567 Pere de august 44, 424, 426 Поаре 45, 498, 500
Ovuzeţll 45. 481, 482 Pere de cidru 524 Podolskaia 274
j Pere de chiper 492 Poire de Davy 163
P Pere de Iarnă 579 J Poire de Solany 151
Pameat Kongresse 130 \ Pere de toamnă 503 j Poire des Eparonnais 204
Panna 106 Геге de Vinţ 45, 454, 455 Poire des prêtres 294
Para de apa 44, 411, 412 l'ere-gutui 46, 538, 539 Poire Espéren 338
"Para de miere 55 Pere iernatice 582 Poire plate 257
Para de pline 44, 55, 418, 419 Pere moşmoane de Gbeorghieni 535 Poiteauova 234
748 POMOLOGIA R.P.R. — PARUL. GUTUIUL. MOŞMONUL ŞI SCORUŞUL

Polea 23 • ' $ T
Pomnideae Focke, 18
Saharnaia 65 Tajoş körte 567
Popeşti 31, 294
Saharnaia gruşa 65 Tari 585
Topeşti de Transilvania 45, 472, 473 Saharnaia letneaia 65 Г -r- ui.il i espères 298
Popeşti de Tg.-iVcaniţ 46, 521, 523 Saharnaia Monliuson 196 Tamiloaso mică, 5, 15. 2 6 , 4 1 , 5 6 , 6 1 .
Pop körte 294 Saint Germain 26, 27, 29, 31, 35, 63
Popska kruşa 294 36, 37, 38, 39, 43, 48, 57, 69, 98, Tămiloasc 45, 93, 370, 388, 4 4 8 , 449
Portugalskaia 638 136, 209, 213, 227, 231, 270, 274, Tăniîlonse gnlbene 469, 470
Pbrtugalska gdula 638 277, 295, 302, 325, 329, 343 Tâmlioase turceşti 388
Portugiesische Quitte 638 Saint Germain d'hiver 274 Téli espères 342
Pound 346 Saint Germain vert 274 Teste 12
Präsident Drouard 282 Saint Michael of Boston 230 Thiesse 159
Prazka 85 Salandcrbirnc 151 Thiessoisc 159
Trasade chetroase 46, 57G, 578 Sàrga körte 430, 469 Timpurie de Trévoux 25, 26, 27, 28,
Précoce 85 Sàrga muskotaly 469 32, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 56.
Précoce de Trévoux 56, 126 Sălbatice 688 73, 98, 126, 129, 175, 180
Président Drouard 282
Schinkenbirue 302 Timpurie de Vlsan 25, 26, 28. 31, 41,
Treşedlntele Drouard 31, 38, 39, 43, Schöne Angevine 346 56, 118, 120
126, 217, 282, 285 Sciancţ Kiffera 213 Tioma 23
Preşedintele Roosevelt 35 Seine 44, 403, 404 Until aurll 610, 7 1 2 , 714
Prezident Druar 282 Sèment inum 230
Tir/il de Deltă 605, 608, 609, 610, 612.
Prinţesa 382 Scroe maslo 171
706, 708
Proletarka 12 Sîngcrli 44, 376, 377
Tolstobejka 12, 23
Protopopeşti de toamnă, 45, 509, 511 Sinla Ana 382
Tomnatice 14, 45, 475, 476, 597, 605,
I'rolopopeşti de vară, 45, 463, 465 Siiililleşll 5 , 14. 15, 16, 2 5 , 26, 27,
608, 609, 610, 611, 612, 6 8 2 , 684
Pslragowka 249 28, 29, 31, 35, 36, 37, 38, 39, 41,
Tomnatice de miere 46, 512, 543
Pstruzkă 249 49, 55, 56, 69, 71, 85, 93, 102,
Trevou-i korai 126
106, 143, 275, 421
Pufoase 610, 612, 691, 692 Trévouskà 126
Sklcanka 85
Pyrus communis var. ß pyrasier L. 18 Trewink» 126
Skorospclka iz Trevu 126
Triomfo di Vienne 147
Soluner 25, 26, 41, 151, 153
Triomphe de Jodoigne 221
В Solancr Birne 151
Triomphe de Vienne 56, 147
Solanka 151
Triumf de Jodoigne 25, 26, 29, 31.
Ranicka 85 Sorbas alrina Neynh. 732, 733
35, 38, 42, 221, 224, 286
Regent in 261 Sorbus aucuparia L. 30, 729, 731,
732, 733 Triumf de Vienne 26, 27, 28, 31,
Repa körte 562
Sorbus aucuparia var. moraoica 732 35, 36, 37, 38, 41, 56, 81, 98, 147,
Roberts Butterbirne 298
Sorbus domrslira L. 30, 729, 730, 731 149, 167, 253, 298
Römische Schmalzbirne 106
Romlncşti 682, 688 Sorbus m-lanocarpa Neynhold 729,731, Triumf Joduani 221
732, 733 Triumf Vient 147
Romineşti altoite 627
Sorbus torminnlis (L.) Cr. 729 Triumph aus Vienne 147
liosaceae Juss. 18
Souvenir 130 Triumph von Jodoigne 221
Boşii de Iarna, 40, 46, 590, 591
Souvenir du Congrès 56, 130 Tryumf z Vienne 147
Roşii de Iulie 44, 382, 384 Truitée 249
Stării sen Germen 274
Roşii de Hunedoara 46, 540, 451
St. Germain 274 Turceşti 605, 609, 610, 611, 612, 658,
Roşioare de Stuttgart 29, 31, 37, 38, Stuttgarter Gaishirtenbime 139 694, 696
41, 56, 98, 126, 139, 141, 227 Stuttgarter Gaishirlle 139 Turtite verzi 610, 6 8 8 , 690
Rotllate 46, 545, 546 Stuttgarter Rasselet 139
Rotunde 610, 685, 686 Stuttgarti pirök 139 T
Rousselet de Stuttgart, 56, 139 Sucrée de Montluçon 196
Ţarskaia gruşa 110
Ruginii 46, 518, 519 Sucrin vert 196
Ruginii de Delta 605, 608, 609, 610, Summer Doyenné 77 V
612, 614, 616, 623, 625 Supreme Coloma 184
Ruginii mici de Chcorghlcni 535 Surogat de zahăr, 41, 1 1 0 , 112 Ulcioare 46, 5 8 8 , 589
Rumenite de vară 382 Surogat Sahara 12, 110 Untoasa A m a n l i s 5, 26, 2 7 , 3 1 . 3 2 , 35,
Ruselet ştulgartskii 139 Süsse von Montluçon 196 4 0 , 42, 56, 1 5 9 , 162
 INDEX ALFABETIC 749

Untoasa Bachelier 35 Untoasa Napoleon 5, 26, 27, 28, 31, White Doyenné 230
Untoasn »ose 15, 25, 26, 29, 31, 32, 32, 36, 37, 38, 39, 42, 57, 171, Wicnnesk^ 147
35, 36, 37, 38, 39, 40, 42, 47, 48, 175, 196, 200, 217, 220, 231, 282, Wilhclmine 159
49, 55, 57, 81, 98, 126, 130, 136, 295 Williams 14, 15, 16, 25, 26, 27, 28,
175, 180, 196, 200, 208, 211, 227, Untoasa romanii 25, 26, 29, 31, 36, 29, 31, 32, 33, 35, 36, 37, 38, 39,
231, 267, 275, 295, 298, 302, 307, 37, 38, 39, 41, 54, 56, 69, 77, 93, 40, 41, 48, 49, 54, 56, 65, 73, 85,
311, 325, 329, 333, 343, 492 98, 106, 108, 176 98, 130, 135, 136, 138, 147, 155,
Untoasa Brctonneau 35 UnUrasn supprima 41, 122, 125, 262 163, 167, 176, 180, 184, 192, 205,
Untoase 45, 501, 5 2 209, 227, 231, 245, 270, 275, 282,
Untoasa cenuşie 25, 26, 28, 29, 31, 295, 298, 302, 307, 311, 325, 329,
36, 38, 39, 42, 171, 174, 188, 217 I'rerhclnlţe 45, 506, 507
333, 343
Uwedalc's Saint Germain 346
Untoasn riairgcau 2fi, 27, 28, 31, 32, Williams Christbirne 135
35, 36, 38, 39, 40, 43, 54, 57, 147, V Wiliiamsova caslavka 135
155, 184, 217, 221, 227, 245, 262, Williams Pear 135
266, 267, 208, 302 Vajas körte 501
Winler-Dechantsbirne 342
Van Möns 32, 38, 39, 42, 200, 203,
Untoasa de iarnă a lui Miclurin 32, Winter Französen Birne 274
209, 217
35, 39, 40, 43, 290, 292 Winter-Herrcnbirne 342
Van Möns Butterbirne 200
Winter-Nelis 57, 307
Untoasa de octombrie 39 Van Möns de Léon Ledere 200

Untoasa de Ttj.-llurcş 45, 515, 517 Văratic 650 Y

Untoasa Plel 15, 16, 25, 27, 28, 29, Văratice 5, 44, 301, 363, 430, 597
31, 32, 35, 38, 40, 42, 55, 57, 192, Văratice de miere 27, 45, 437, 458 Yellow Butter 230
226, 229 Văratice de Tg.-Neamţ 41, 394, 395
Z
Untoasa Gambler 43, 321, 324 Văratice de Transilvania 44, 421, 422
Untoasa Gilford 25, 26, 27, 29, 31, Vereins-Dechanlsbirne 298 Zaharată 65
32, 35, 38, 39, 40, 41, 56, 73, 75, Verzi 46, 553, 554 Zaharata de lUontluçou 38, 39, 42,
126, 209 Verzi de Moliue 010, 709, 710 47, 48, 50, 184, 196, 198, 209
Untoasa Hardenpont 15, 16, 25, 26, Vicar of Wackficld 294 Zaharoasa de lleca 44, 391, 392
28, 29, 31, 32, 33, 35, 36, 37, 38, VU ar ol Winkfield 294 Zaharoasa de vară 26, 27, 28, 29, 32,
39, 40, 43, 47, 48, 49, 50, 54, 55, Vicnnské 147 39, 41, 49, 55, 56, 65, 67
57, 81, 98, 136, 167, 209, 227, 231, Viliamova maslovkva 135 ZapfcnLirne 294
275, 295, 298, 302, 305, 307, 311, Viliams 135 Zelenka de Maliuc 709
333, 338, 343, 492 Viliams letnii 135 ZeHnka 85
Untoasa Hardy 26, 29, 31, 32, 34, Vilmoskörle 135 Zemoase 430
35, 36, 37, 38, 39, 40, 42, 55, 5«, Vlrtoase 5S5 Zimna dekanka 342
98, 126, 136, 163, 179, 180, 182, Vrăbiuţe 44, 427, 428 Zirnneaia Dekanka 342
184, 192, 209, 213, 245, 298, 302 Zimneaia Lighelea 184
W
Untoasa I.icgcl 25, 26, 27, 29, 31, Zimnii diuşes 342
32, 36, 37, 38, 39, 42, 54, 56, Wasserbirne 411 Zoia 23
69, 73, 81, 143, 134, 186, 188, Weinhirne 484 Zöld körte 553
196, 227, 231, 262, 325, 492 Weisse Herbst Butterbirne 230 Zöld Magdalena 85
 CUPRINS
p»t.

PREFAJĂ S

PÄBÜL
INTRODUCERE ( T . Bordelanu) 9
I m p o r t a n ţ a culturii p ă r u l u i 9
A r i a de răsplndire a părului 9
Cultura părului in R . P . R . şi perspectivele de d e z v o l t a r e In viitor 13

Originea şi proprietăţile biologice ale părului ( T . Bordelanu) 18

Speciile din care provin soiurile de păr 18

Caracterizarea soiurilor de păr după principalele proprietăţi biolo­
gice 25
V l r s t a intrării pe r o d , p r o d u c t i v i t a t e a soiurilor de păr şi durata
de viaţă a p o m i l o r 25
C o m p o r t a r e a soiurilor de păr faţă de ger şi căldură 27
C o m p o r t a r e a solurilor de păr l a ţ i de atacul paraziţilor vegetali
şi al dăunătorilor a n i m a l i 29
C o m p o r t a r e a soiurilor de păr I a t ă de portaltoi 30
F a z e l e de v e g e t a ţ i e şi fructificare la p â r 31
C o m p o r t a r e a soiurilor de pâr In procesul p o l e n i z ă r i i 35
E p o c a maturităţii de c o n s u m a perelor 40
C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă şi î n s u ş i r i l e tehnologice ale perelor • - 40

Obiective pentru selecţia soiurilor de păr cultivate In R.P.R. ( T . Bordelanu) 49

Clasificarea soiurilor de păr ( T . Bordelanu) 51

Soiurile de păr propuse In sortimentele de perspectivă din R.P.R. ( T . Bor-

deianu) 55
ЙОГОВ1 DE PÀB RAIONATE g l DE PERSPECTIVA

Tămtioasa mică ( M . Costeţcbi şi B . P a l o c s a y ) til

Zaharoasa de vară ( R . Palocsay şi -M. O n i g o a i e ) 65
Stnlilieşti ( M . Costeţchi şi E l e n a P o m p e i u s ) 69
Untoasa Giffard ( I . M o d o r a n şi N . G h e n a ) 73
Decana de iulie (f. M o d o r a n şi V . S o n e a ) 77
André Desportes ( M . Costeţchi şi Viorica T r a n d a f i r ) 81
Magdalena de vară ( I . Cupcinenco şi Florica O r o s ) 85
Busuioace ( M . C o s t e ţ c h i , M . M l t u şi T h . G r o z a ) 89
Lumii ( M . Costeţchi şl V . Cireaşă) 93
Favorita lui Clapp (N. Ştefan, G r . M i h â e s c u şi Florica O r o s ) 97
752

PIR.

Carafe (M. Costeţchi şi Elena Pompeius) 102

Unloasa romană (M. Costeţchi şi D. Cvasnii) 106
Surogat de zahăr (M. Costeţchi) 110
Dr. Jules Gugol (T. Bordeianu şi D. Cvasnti) 114
Timpurie de Vişan (M. Costeţchi şi A. Liacu) 118
Unloasa super fină ( |i. M. botezi şi M. Străulea) 122
Timpurie de Trévoux (M. Costeţchi şi R. Palocsav) 126
Amintirea Congresului (R. Palocsay şi I . M. botc/| ) 130
Williams (T. Bordeianu, I. Bodi şi Flonca Uros) 135
Roşioare de Stuttgart (D. Cvasnt şi Gh. Moruju) 139
Fdrd seminţe (N. Ghena şi C. lonită) 143
Triumf de Vierme ( M . Costeţchi şi j . M . i о Ь / | ) 147
Solaner (R. Palocsay şi M. Costeţchi) 151
Margareta Marillat (T. Во|й]Я!пиГ[ st liţ Modoran) 155
Untoasa Amanlis (M. Costeţchi şi S. Bobeanu) 159
-v ,,. Fondanta de pădure (T. Bordeianu şi M. Costeţchi) 163
Decana N. Krier (M. Costeţchi şi I. Cupcinenco) Д67,
1
Untoasa cenuşie (I. Cupcinenco şi Elena Pompeius) .*'. " "'l ?!'
Buna Luiza de Avranches ( T , В а Й а а п Ъ şi D. Cvasnti) 175
Unloasa Hardy (M. Costeţchi şi I. Modoran) 179
Untoasa Liegel (D. Cvasnii şi I. Modoran)' J
. . . '. . 184
Alexandrina Douillard (M. Costeţchi şi I.'Capcinenco)-'. .... . . • v 188
* Dr. Lucius (N. Constantinescu şl С. Nicolai) ^ i . . 192
î- Zaharata de 'Montluçon(N. Constantinescirşî M. CosteţîhJ) i 196
Van Möns (I. Modoran-şi ГМ. Costeţchi) . . . . . .,. 2QQ
«. Ducesa de Angoulême (T. Bocdc'jany. şi D.. Çvasnii) . . ... . . . . 204
Unloasa -Bosc, (fi* Cvasnti şj.T. Bordeianu). . . . • .,.-, . . . - . b 208
Kieffer Seedling (M. Costeţchi şi N . Constantinescu) 213
Uploasa Napoleon, (A.. Negrită şi M. Costeţchi) . ... . . 217
., Triumf de Jodoigne (M. Costeţchi şi R. Palocsay) . ... . . . . 221
Unloasa Z>i'e( (D , Cy,asnii. N . .Ghena şi Florjca pros) , . . . . 226
Decana .de. toamnă (N. Ştefan si M. Costeţchi) . . . . . . 230
B . JVdua Poileau (M. Costeţchi şi N.jŞtcfan^ . , , . . 234
, Idaho (V. Sonea. şi Jţ Pah?_csay} . . . . . . .
Tli ... . оцГйоим* • 238
Ghindăoane (V. Cireaşă); . j . . \-•..- .-. ... . . . .. ... . . 242
.j Alexandru Lucas ,IA^,Liacu, şi C. loniţâ) . , 5 i . . 245
Păstrăvioare (f. Bordeianu.şL^N Sj.ejan). . .; ... , - . 249
Contesa de Paris .(D, Cvasnti şt EJişna Pompeius). , , . . 253
Bergamot Crassane (D. Cvasnii şi Gr. Mihâescu) 257
Р&Ш^СМпНа? ( D ? cVäsnti ş f ÉVSfh 'Poiilpei'üs) •'. .'; ; :
. . л : •: v
* '26i
Unloasa Clairgeau (T. Bordeiajiu,jşfe B . Cvasnii». . 266
Le J^eclier 1Ц. .Costeţchi şi j i . M . i>uk/| ) .. 270
Saint Germain ( M . Costeţchi ş i N. Constantinescu) . . . . . . 274
Anna Audusson ( | . . M. nui v >| |i M. Costeţchi) . 278
Preşedintefe Drouard"(t. Atodù'rarï şi Gr. Mihâescu) .' 282
;
General Totleben (M. Corteţcni şi C. Ionţă) . i . . . •. . . . : 286
Unloasa de iarnă a IUI .Miciurin (N. .Ştefan şi li Cupcinenco) : . 290
Curé (N. Ştefan şi I. Modoran)4 ;•'.• . ; .- . : . . . 294
Decana Comisiei (I. Modoran şi Viorica Trandafir) . 298
Untoasa Hardenpont (T. Borvlcianu şi D . Cvasnii) . . . . . . . 302
Nelis de iarnă ( f t : №. r:iju>) şi' R. Palocsay) \ . 307
Cap de pisică (M:'Cusieţihi şi LV. Cvasnii)'. . . . . . . . 311
'"' Decana de Alenţoh' (M.Costcţchi şi R. Pahicsäy) • . 316
Untoasa Gambier (D. Cvasnii, Gr/ Mihâescu şt M. Costeţchi) 321
 753

Pag.

Josefina de Afalincs (Gh. Miron şi A. Negrlln) 325

Olivier de Serres (T. Bordeianu şi M. Costeţchi) 329
Passe Crassan'' (N. Giicna şi I. Modoran) 333
Bergamot Espéren (R. Patocsay şi Viorica Trandafir) 338
Decana de iarnă (D. Cvasnti şi A. Liacu) 342
Frumoasa Angevine (M. Cos'e(chi şi A. Negrilă) 346
Notarul Lepin (V. Sonea şi Florica Oros) 351
Decana Levavasseur (N. Constantinescu şi Gh. Moruju) 355

8 0 I U E I DE РАК AUTOHTONE. NERAIONATE

Văratice (S. Cojocaru şi M. Mitu) 361

Busuioace de Ardeal (S. Cojocaru şi M. Costeţchi) 364
Cătrunele (V. Cireaşă) 367
Fetiţe (C. Nicolae şi M. Costeţchi) 370
Mălăiefe de Mucin (V. Cireaşă) 373
Slngerii (Al. Borza şi M. Costeţchi) 376
Galbene de seceriş (D. Blaja) 379
Roşii de iulie (D. Blaja şi S. Bobeanu) 382
Boiereşti (M. Mitu şi V. Cireaşă) 385
Oneşti (V. Cireaşă) 388
Zaharoasa de Reea (S. Cojocaru) 391
Văratice de Tg.-Neamţ (V. Cireaşă) 394
Perişoare de Reea (S. Cojocar ) 397
Gttuite de vară (S. Cojocar" . 400
4
Seine (Şt. Péterfi) "3
Cefdfui" (M. Mitu) 405
Galbene făinoase (S. Cojocaru) 408
Para de apă ( D . Blaja) • • 411
Lungi (Şt. Péterfi) 414
4 1 6
Durduce (Şt. Péterfi)
4 1 8
Para de ptine (D. Blaja)
Văratice de Transilvania (M. Silvestru) 421
Pere de august (S. Cojocaru şi M. Silvestru) 424
Vrăbiuţe (V. Cireaşă) : • • 427
Galbene de vară (M. Silvestru) 430
Bălrtneşti (Aneta Lefter) 433
Miez de pline (S. Cojocaru) '• - • • 436
Codiţele (D. Blaja) 439
Păsăloase (M. Mitu) 442
Dumbrăvene (S. Cojocaru) 445
Tămtioase (S. Cojocaru) . . 448
Pere albe ( N . Meza şi Em. Manughevici) 451
Pere de Vinf (Em. Manughevici şi N. Mcza) 454
Vdrali'ce de miere (D. Blaja) - 457
Lucii galbene IU. Mitu) 460
Prolopopcşli de vară (S. Cojocaru) 463
Harbuzesti (P. Parnla şi Al. Borza) 466
Tămtioase galbene (M. Silvestru) 469
Popeşti de Transilvania ( D . Blaja şi M. Onigoaie) 472
4 7 5
Tomnatice ( V . Cireaşă)
4 7 8
Pletoase (M. Mitu) . .
4
Ovăzeşti ( R . Palocsay şi |i. M. i.oU/.| ) 81

a - •• S M >
754

Рм.

Para de vin (D. Blaja) 484

Mäläiefe (M Onigoale) 487
Plevife (Şt. Péterfi) 490
Piperale (D. Blaja şi M. Onigoaie) 492
Burduhoase (V. Cireaşă) 495
Ploape (M. Mitu) 498
Unloose (Şt. Péterfi) 501
Galbene de toamnă (S. Cojocam) 503
Urechelnife (V. Cireaşă) 506
Profopopcşti de toamnă (S. Cojocarii) 509
Alămii (V. Cireaşă) 512
Untoasa de Tg.-Mureş (R. Palocsay) 515
Ruginii (S. Cojocaru) 518
Popeşti de Tg.-Neaml (V. Cireaşă) 521
De must (Al. Borza) 524
Gituite (Şt. Péterfi) 527
Murgi (Şt. Péterfi) 529
Dulci de toamnă (S. Cojocaru) 532
Moşmonoase (M. Silvestru) 535
Pere-gutui (Şt. Vereş) 538
Roşii de Hunedoara (Şt. Péterfi) 540
Tomnatice de miere (D. Blaja) 542
Rotilate (Şt. Péterfi) 545
Lămtioare de toamnă (M. Silvestru) 547
Guşate (S. Cojocaru şi Şt. Péterfi) 550
Verzi (M. Silvestru şi Şt. Péterfi) 553
Babane (V. Cireaşă) 556
Galbene de Demsuş (S. Cojocaru) 559
Para de sfeclă (Şt. Vereş) . . 562
Pere-portocale (Şt. Vereş) 565
Ouşoare (R. Palocsay şi M. Silvestru) 567
Foiloşe (R. Palocsay şi | l . M. Ijoloj ) 570
Negre (V. Cireaşă) 573
Präsade rhelroase (D. Prică şi S. Bobeanu) 576
Boltnde (Em. Manughcvici şi N. Meza) 579
lernărefe (Al. Borza şi S. Cojocaru) 582
Chetroase (V. Cireaşă) 585
Ulcioare (Şt. Péterfi) 588
Roşii de iarnă (N. Meza şi Em. Manughcvici) 590

GUTUIUL
INTRODUCERE (T. Bordeianu) 595
Importanţa culturii gutuiului 595
Aria de răsplndire a gutuiului 596
Cultura gutuiului In R.P.R. şi perspectivele de dezvoltare tn viitor 597
Originea şi proprietăţile biologice ale gutuiului (T. Bordeianu) 600
Speciile din care provin soiurile de gutui 600
Caracterizarea soiurilor de gutui după principalele proprietăţi bio­
logice 605
Particularităţile creşterii şi rodirii gutuiului 605
Vîrsta intrării pe rod, productivitatea soiurilor de gutui şi longevi­
tatea pomilor 605
Comportarea soiurilor de gutui faţă de ger şi căldură . . . . 606
Comportarea soiurilor de gutui faţă de atacul paraziţilor vegetali
 Tag.

şi ai dăunătorilor animali 606

Comportarea soiurilor de gutui faţă de portaltoi 607
Fazele de vegetaţie şi fructificare la gutui 607
Comportarea soiurilor de gutui In procesul polenizării . . . . 608
Epoca maturităţii de consum a gutuilor 608
Compoziţia chimică şi însuşirile tehnologice ale gutuilor . . . 611
Obiective pentru selecţia soiurilor de gutui cultivate tn R.P.R. (T. Borde­
ianu) 613
Clasificarea soiurilor de gutui ( T . Bordeianu) 614
Soiurile de gutui propuse In sortimentele de perspectivă din R.P.R. ( T . Bor­
deianu) 615
SOIUEI DE CUTUI RAIONATE 81 DE PERSPECTIVĂ

De Constanlinopol (I. Cupcinenco şi M. Costeţchi) 619

Ruginii de Deltă (I. Cupcinenco şi Florica Oros) 623
De Jariştea (I. Cupcinenco şi Elena Pompeius) 627
Campion (I. Cupcinenco şi M. Costeţchi) 631
Gtluitc (I. Cupcinenco şi Elena Pompeius) 635
De Portugalia (I. Cupcinenco) 638
Bereczki (I. Cupei nenco) 642
De Huşi (I. Cupcinenco şi M. Costeţchi) 646
Galbene moldoveneşti (I. Cupcinenco şi S. Cojocarii) 650
Aurie de Deltă (I. Cupcinenco) 654
De Ploieşti (I. Cupcinenco) 658
De Afumaţi (I. Cupcinenco şi Florica Oros) 662
Fala Deltei (I. Cupcinenco) 666
De Leskowalz (I. Cupcinenco şi M. Costeţchi) 669
De Moşna (I. Cupcinenco şi M. Costeţchi) 673
SOIURI DE GUTUI AUTOHTONE. NEBAIONATE

Măluieţe (1. Cupcinenco) 679

Tomnatice (I. Cupcinenco şi Elena Fompeius) 682
Rotunde (I. Cupcinenco) 685
Turtite verzi (I. Cupcinenco) 688
Pufoase (I. Cupcinenco) 691
Turceşti (I. Cupcinenco) 694
Globuloase (I. Cupcinenco) 697
Botoase (I. Cupcinenco) 700
Pietroase (I. Cupcinenco şi Florica Oros) 703
Tîrzii de Deltă (I. Cupcinenco) 706
Verzi de Maliuc (I. Cupcinenco) 709
l'trzii aurii (I. Cupcinenco) 712
MOŞMONUL (T. Bordeianu)
Importanţa culturii şi aria de răspîndire 717
Proprietăţile biologice ale moşmonului '. . 717
Soiuri de moşmon 721
Moşmonul comun ( T . Bordeianu) 721
Cu fructul mare (T. Bordeianu) 723
Monstruos de Olanda (T. Bordeianu) 725

SCORUŞUL (T. Bordeianu)

Importanţa culturii scoruşului 729
Specii de scoruş 729
Soiuri de scoruş 731
Bibliografie 735
Index alfabetic de specii, soiuri şi sinonime 743
 Redactor responsabil: E L E N A POMPEIUS

Dat la cules 30.06.1961. Bun de tipar 06.11.1064. Apărut 1964.

Tiraj 5000 ея. Hirtie velină de SO aim"- 81610 x.860. Coli editoriale

61,19. Coli de tipar 94,50. Planşe 60 Про. А 01504,1961. C.Z. pentru

bibliotecile mari 634.11 7 (493) (021). C.Z. pentru bibliotecile

miei 631.11-7 (R)(02)

î n t r e p r i n d e r e » Pollirrafica I n f o r m a ţ i a , Str. Brezolanu nr. 2 3 - 2 5 .

c o m a n d a n r . 2003. P l a n ş e l e c o l o r executate la C o m b i n a t u l P o l i g r a ­
fic ,,Caaa Sctntell" Plata Sclnteil. a r . 1. B u c u r e ş t i - li N ;