MANUAL

DE

VITIVETIMA
CU 77 FIGURI IN TEXT

DE

V. S. BREZEANU
EFUL SERVICIULUI AGRONOMIC
DIRECTOR AL REVISTEI VITICOLE §I HORTICOLE

BUCURESCI
TIPOGRAFIA (tGAZEITI SATEANULTA»
146 Calea Victoriel 146
1902

www.dacoromanica.ro
 Dedic aceasta lucrare znult veneratulul si

ilustrulul met2 Yost director i profesor:

Q7CD.j(aelezw--0

In semn de cea mal Malta stima,

respect si recunosci.n0.

V. S. .Brezeanu
Vecip elev al Scoaler de la ditertYstrau.
Asolvent al Scooter Xalionale de Xgricullura de la grignon.

www.dacoromanica.ro
 grefarci

Cultura vita de vie a fost din timpurt destul de vechr,

una din ramurile de bogótie nationalei ale Wei noastre.
Rind' la ivirea filoxeret aceastei culturei se conducea in ma-
rea majoritate a casurilor de vechea rutinei. Expresiunea
romeineascei cpune vitä bea virlitch ne aratei Mt de sim-
plei se credea la not cultura viet.
Filoxera a tulburat liniscea de odinioarcl a podgo-
reanulut. Sciinta a trebuit sei caute mijloacele de luptet
contra acestur pagel, p6het &Ind, in lipsei de alt ce-va
mal bun, s'a recurs la vitele americane ca prin altoirea
vitelor noastre pe cele americane sei se poatet pcistra va-
rietätile indigene de vil e.
Odatei cu introducerea in culturei a vitelor americane
altoite, ail eqit la luminei qi alte chestiuni ca : resistente 1,
adaptatiune, tratamentul boalelor cryptogamice etc., pe
care podgoreanul luminat este dator sei le cunoascd pe
viitor.
Trebue set recunoascem inset, cei chiar dacei nu s'ar
fi ivit filoxera, lupta pe terenul economic, deschisei
tntre diferitele natiunt producétoare, ne-ar fi silit f i pe
not a imbuneiteiti sistemul de culture'', pentru ca ast-fel
set' ne punem pe un picior egal de luptei cu celelalte tat
viticole ale Europa.
Cultura via este basatei astei-glt pe o practicó ratio-
nalet, care la réndul et este resultanta sciintei fi a prac-
ticef.

www.dacoromanica.ro
 2

In lucrarea noastrei, am cdutat a trata toate chesti-

unile de care are nevoe podgoreanul, de la infiintarea
Liner vir pd nei la cules §i ingropat, in modul cel mal
practic, agi ca sel putem fi folositorr nu numar podgo-
reanulur mare, dar sei servim de ceilduzei §i celur mic.
Chestiunile de sciintd purd, pe cdt ne-a fost posibil, le-am
iratat mar mutt din punct de vedere practic. Dacei am
rewit sad nu a atinge scopul ce ne-am propus, cetitorit
voqtri o vor judeca.
Vom fi inset' satisfäcutr dacei prin publicarea acester
lucr(111 vam putea contribui cu o parte cdt de modest&
la respdndirea cunoscintelor viticulture' moderne in masa
populatiuner §i la pro gresele culturer vier la nor.
Profiteim de aceastd ocasiune spre a multumi tutulor
acelora ce ne-ad dat concursul la aceastei lucrare.

V. S. Brezeanu.

Bucuresct, Septembrie 1902.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

$ciinta viticulturei are de scop de-a areta mijloa-

cele cele mal sigure pentru a obtine din cultura
viei cel mal mare profit, far& sa saraceasca pa-
minti1l sail sa slabeasca puterea vitei.
Acest scop indoit nu se poate ajunge de gat prin-
tr'o cultura ingrijita si conforma cu principiile stabi-
lite de sciinta si practica.
In Romania, cultura viel este una din cele mal
Tech', si a fost in tot timpul una din cele mai ma-
noase. PAna in anil din urma, se poate insa dice ca.
cultura la noi se facea dupe rutina mostenita de la
predecesorii nostri.
lncontestabil ca o parte din practica veche, a re-
mas si asta-di buna, cad ea a fost resultatul Meer-
carilor a (Jecl si sute de am:. Sunt insa multe opera.
tiuni, care ati absoluta nevoe de a fi indreptate.
Tara noastra, are varietatl de vitd foarte bune
atAt pentru vin cilt si pentru masa, insa nu se scie
sa se ingrijeasca, sail nu li se da toast& atentiunea pe
care o merita.
Asta-di pentru a sustine concurenta streina, pod-
goreanul trebue sa produca mult, bun §i eftin. Numal
atingénd acest intreit scop se va putea sustine ca si
in Romania, care din punct de vedere al importantei
sale viticole in Europa este intre cele di'ntai WI, se
lace o cultura rationala si sistematica.

www.dacoromanica.ro
 CAP. I

Biologia vitei de vie

ca toate plantele aproape, are o epoca cand nu

da ;lid un semn de viata, ea se odihnesce nu este
gita, moarta, dar are o vial ascunsa sail !atenta. O alta
parte a vietel viteT se manifesta prin semne exterioare ca :
-productinne de fol, florT, lastarT etc. aceasta constitue viata
activa.
Trecerea de la viata ascunsa la cea activa Marfil de
gradul de caldura al pamIntuluT i al aerulut
Gradul de caldura trebuincios care_ sa sileasca vita a
trece de la somn la viata activa, adeca pentru a se desmuguri
depinde de felul viteT. La unele vite mugurele salí capu§a
(ast-fel se numesce mugurele In termen popular) da mal de
vreme de cat la altele. Cele drntaiil sunt varietatY timpurif ;
lar celealalte VarietatT tardiI.
Din cercetarile facute de d-1 E. Durand, profesor la
scoala de viticultura din Ecully resulta, ca la varietatile tim-
pura, capina Incepe sa dea atuncT cand caldura mijlocie a
dileT se ridica la 100 sati aproape de 10°.
Primavara cand sunt maLmulte dile cu o caldura mij-
locie de 10° salí mal mult, vita trece de la viata ascunsa
la cea activa, lemnul vitel se Imbibeaza cu apa, radacinile
Incep a lucra luand sucurY din pamint §i clandu-le plantel.
Aceste prime sucurY, Imping pe acelea ce erari in planta
din timpul erneT, cAtra muguff pe care-Y desfac.

www.dacoromanica.ro
 6

La Inceputul vegetatiund IgstariT cresc !met ; maT tar-.

Ohl si treptat cu ridicarea temperatureT, crescerea lastarilbr
se maresce, 'Ana la un moment cand devine maxima. Dup6
cercetarile d-luT E. Durand, cea mal mare crescere o all las-
tariT cand temperatura este de 25°.
MaT tarçlid, crescerea lastarilor se micsoreaza pana ce
se opresce aproape cu totul, desi temperatura este destul
de ridicata. In aceastA .periodA o parte din sucurile plantel
se indrepteaza catrA florT si fruct. Cu cat crescerea lastaru-
luT scade cu atat se duc mal multe sucurT In florT sad rod.
Inflorirea viteT se face and temperatura este mal mare
de 15°, aded de la 17° In sus pana la 35°. Conditiunile
cele maT bune pentru Inflorire sunt : o caldura de 20-25°,
aerul mal mult umed de cat uscat si un parnint jilav.
Floarea se deschide dimineata de la 7-11 ceasurY, tot a-
tuncT se face si fecondarea.
Cand fecondarea e facuta se (lice ca floarea a legat.
Dupé legat, ploaia este trebuincioasa pentru ca bobul sa
poata cresce ; pana cand a ajuns la complecta desvoltare.
In momentul cand boabele de strugurY, trec de la starea
verde se qlice ca sunt In Varga. De la parga si pana cand
struguriT sunt coptT pe deplin este epoca de maturitate sail
de coacere. In aceasta perioda vita Inceteazä de a maT cre-
sce, sail cresce foarte putin ; atund se produc mal mult
schimbarT Inlauntrul plantel.
Coacerea strugurilor se cunoasce prin anume semne
exterioare: bobul se Inmoae, devine translucid, pielita se
subliaza si Ingalbenesce la struguril albT, iar la struguriT
negri pe pielita sa ivesc nisce puncte colorate. Aparitiunea
materieT colorante este semnul cel maT bun al maturitateT.
Pe timpul cand se v6d aceste semne exterioare, Inla-
untrul bobuluT sa fac importante schimbarT chimice.
Gratie cercetarilor d-lor Lindet si Girard schimbarile
ce se produc la coacerea strugurilor sunt bine cunoscute
asta-41.
La Inceputul coacereT In ciorchinul proprid 4is apare
zaharul, care 014 atuncT nu exista. Cantitatea de zahar
merge crescênd pana la jumètatea periodeT de coacere, a-
poi dispare Incetul cu incetul spre a trece In bob. Acest
zear este acela ce se form eaza In foT, st in mersul luT
catra boabe trece prin ciorchine. Alte elemente cum este
www.dacoromanica.ro
 7

bitartratul de potasa (tirighia) i taninul, care inainte de

coacere se gasesc in cantitati mad, In perioda coacerei sea&
Cele me importante schimbad ail loc In bobul de
strugure. Greutatea lid' se märesce pana la coacere. Canti-
tatea de zahär, care inainte de coacere era foarte mica, de
la parga 'Ana la complecta coacere se maresce. Acidil scad
In timpul coacerei. Materiile minerale, azotoase §i tirighia
se inmultesc. Aceste modificari constituesc coacerea.
In timpul cand aceste schimbari se produc In strugud,
coardele Incep a se coace §i ele lemnificandu-se. Coacerea
coardelor se face de jos In sus.
Dupä ce fructul s'a copt, materiile elaborate nu se mal
duc in el, ci se retrag In lemn, formand o reserva pentru
primele qlile ale anului viitor. Atunci foile
rolul 41' schimba coloarea i cad.
Pentru indeplinirea tutulor fenomenelor ar6tate, adeca
de la desfacerea capu§ei, pana la caderea foilor, unele va-
rietati ail nevoe de 160 vile, ins/ cele mg multe de 180-190
t;lile. D-I E. Durand Imparte aceasta perioada ast-fel :
1-a perioada : Infoitul . . 72 la 75 (Me
2-a infloritul . 20
3-a : crescerea bobului 40 la 45 2,

4-a : coacerea strugurilor . 48 la 50 2.

Total . 180 la 190

Daca sunt varietati timpurit, care se multumesc cu o
perioda mal scurta, periodele a 3-a §i a 4-a sunt acelea
care se scurteaza. Este de remarcat ca varietatile a§a
numite targlii, n'aii perioda de vegetatiune mal lunga. Daca
strugurii se coc cu cate-va aile mal tarsliil, In schimb aceste
varietati îl Incep vegetatiunea lor in urma.
In timpul perioder de 180-190 c,lile, ca vita sa-§T coaca
iodul are nevoe de 3-4000 grade de caldura. Cea
mare cantitate de caldur . este trebuincioasa In timpul
desvoltarei §i al coacerei strugurilor. In resumat, vita se
poate cultiva peste tot unde In timp de 6 luni gasesce
gradele de caldura trebuincioase. Pentru ca sa produca Insa
cantitate qi calitate, intervin §i alte elemente.

www.dacoromanica.ro
 8

elementele cari contribue la produc-

fiunea vinului

0,rT unde cresce via si se coc struguril, se poate face

vin. Insa cata deosebire Intre vinurile a 2 podgoriT deose-
bite ; fie-care podgorie IsT are vinul sù, i chiar In aceea-s1
podgorie se gasesc vinurT deosebite.
Sunt uniT carT sustin cd totul depinde de felul viteT,
altiT afirma ca depinde de pamInt, In realitate elementele
care contribuesc la calitatea si cantitatea vinuluT sunt : clima,
felul viteT, pamIntul i expositiunea.
1) Clima. Este iesultatul mal multor elemente: caldura,
lumina, ploaea etc. Daca se tine seamä de caldura trebuin-
cioasa pentru desvoltarea i coacerea strugurilor, clima t-
reT noastre ar fi .favorabila peste tot afara de munte.
Vita este o planta de climele temperate dulcT, pe and
la noT este clima femperatä cu extreme de caldura si frig
destul de departate. Toamna este scurta i iarna grea. Pri-
mavara se Incalglesce brusc. Fatä cu o asemenea clima va-
rietatile timpuriT sunt cele mal de recomandat.
De alt-fel experienta de sute de anT, a dovedit ca la
noT clima cea maT favorabila cultureT vieT este In regiunea
dealurilor sail a podgoriel cad acolo lumina este mal vie.
Chiar i In regiunea dealurilor, cultura vieT nu este de
recomandat peste tot. Cele maT bune locurl sunt cele ex-
puse spre miaza-ci, adeca fetele. In al doilea rand vin do-
surile unde caldura si lumina sunt mal micT, zap& se
topesce mal anevoe, struguril. se coc mal greil. De aceea
este de recomandat ca la dosuri sa se aleaga numaT varie-
tatT timpurif.
Valle din regiunea podgorieT nu sunt de recomandat
a se planta cu vie, ci de preferinta se pot pune prunT.
Aceste localitatT sunt expuse la IngheturT tarc;liT de prima-
vara i toamna la bruma. Daca asemenea locurT trebue sa
fie plantate cu vite atuncT se vor alege vatietatT targliT.
In fine fie clima cat de favorabila Inteo localitate, daca
ea este des batuta cu grindina trebue Inlaturata cultura vieT,
cacT acest element vatamator poate compromite recolta pe
2 anT.

www.dacoromanica.ro
 9

2) Felul viteT. Calitatea unul vin depinde In prima li-

nie de felul viteT. Calitatea unei vise este insa mal tot-dea-
una relativa. Gordinul de Dealul mare, Crampo§ia de Dra-
ga§ani sunt varietatT de prima calitate daca se judecg dupé
vinul obtinut In regiunea convenabila lor. Indata 'MA ce
aceste vite se planteaza pe §es ele dart un vin mult
slab.
Acela-§1 lucru se Intimpla cu Grasa de CotnarT, care
dä renumitul vin de desert. Aceia-§T varietate dusa In Bo-
to§anT sag chiar in podgoriilé secundare ale jud. la§T da
un vin bun, care e Insa departe de a- avea calitätile vinulul
de CotnarT. Din contra adtisa In Dealul mare, o regiune
mal sudicä i proprie vie se coace cu o lung mal Inainte
ca In Cotnari (land calitate bung de vin.
Prin urmare calitatea uneT varietati este relativa.
Sunt varietati cu o valoare Intrinseca §i din care sin-
gure se pot fabrica vin bun ast-fel se pot cita di'ntre va-
rietatile romAnesci : Grasa, Gordinul, Gordanul, 13A§icata,
Tamaioasa, Negru Vértos etc.; altele din contra pentru a
da un vin bun trebue amestecate; ast-fel sunt Negru
moale, care trebue amestecat cu Negru vértos sail Corbul
de Mehedinti ca sa dea un vin de Intaia calitate.
La Infiintarea unei vil este de recomandat a se intre-
buinta pe cat e posibil numal varietatt ce pot da fie-care
separat vin de calitate buna. Daca InsA viticultorul e nevoit
a planta mg multe varietAtT atund va fine seamA de regu-
lele urmgtoare: 1) sa reduca numérul varietatilor la mini-
mum posibil ; 2] SA caute a planta varietati, cari se coc la
epoca, pentru ca sa poatA face culesul odata peste
tot §i pentru ca amestecur varietatilor sa'l faca chiar de la
cules ; 3] Fie-care varietate sa o planteze deosebit, pentru
ca sa poata face la fie-care modul de taere care 'T convine.
Modul de Mere are de asemenea InrIurire asupra can-
-tit:Ate §i calitatei vinulut Cu taerea scurta In general, can-
titatea e mal mica dar calitatea e mal buna ; din contra
prin taerea lunga se obtine o mal mare cantitate dar de o
calitate maf inferioara.
Mara de aceasta unde vite ail muguriT de rod mal
mult in partea de jos a coardei §i pentru acestea este In-
-tru cgt-va vétérriAtor a se face taerea lunga. Altele din con-

www.dacoromanica.ro
 10

trA ail muguriT de rod mg mult spre vérful coardeT, si la

acestea tAerea lungA este impusA. In fine alte varietAtT ail
muguriT de rod rèspAnditT de o potrivA, pe toatA Intinde-
rea coardeT.
Modul de culturA i Ingrijirile date vieT ati de aseme-
nea multA Intiurire asupra cantitAteT i calitAteT vinuluT.
3) PAmintul. Servesce vite1 pe de o parte sA o sustink
iar pe de altA parte ca o magasie de hranA. CAnd vita gA-
sesce ìn aceastA magasie hrana sa in cantitate indestuIA-
toare ea prospereazA ; si din contrA dad IT lipsesce toatä
sad numaT parte din ea, vita suferA.
Iirana viteT se compune din toate elementele care com-
pun vita si produsele eT, 'MA din toate acestea numaT 3
sunt mal importante : azotul, potasa si acidul fosforic. Mal
este un al 4-lea element tot atAt de important : acidul car-
bonic. Acesta InsA il gAsesce vita tot-d'auna In abondentA
In pAmInt i aer.
Dad podgoreanul nu trebue sä* se IngrijeascA de acid
carbonic, el este InsA dator a cAuta ca, pAmIntul viel sä
aibA tot-d'auna celelalte 3 elemente In cantitAtT Indestull;
toare. Fie-care din aceste elemente are un rol deosebit:
Azotul contribue atAt la vegetatiune Cat si la produc-
tiune. Se intImplA InsA ca el sA fie In cantitate prea mare
pe and celelalte douA sA nu fie de ajuns, in acest cas de-
vine v6témAtor productiuneT prin faptul cA via cresce prea
mult In lemn i dA rod putini In acest cas se dice cA via
este buiacd.
ConsecintA a acestuT fapt este d ingrAsAmintele azo-
toase se dati viel In cantitate mid, mal cu seamA dad se
cautA calitatea lar nu cantitatea Vinulur.
Acidul fosforic este elementul cel mal important pen-
tru rodire, el contribue la formarea zahlruluT ; cu alte cu-
vinte el' secondeazA actiunea soareluT.
Potasa ca i acidul fosforic, contribue mal mult a da
calitatea vinuluT. Ea mal are un avantagiil CA favoriseazi
coacerea lemnuluT.
Pentru ca un 'Arrant sA fie bogat, este neapèrat tre-
buincios ca sA coprindA cele 3 elemente In cantitAtT con-
venabile. IndatA ce unul din ele lipsesce, viata viteT se re-
simte.

www.dacoromanica.ro
 11

Din punct de vedere al nature( pArrantuluT sunt putine

plante, care O. se acomodeze asa de bine in toate terenu-
rile ca vita romaneascd. Ea merge si produce In pdmIntu-
rile pietroase, nisipoase, lutoase sail humease, vdroase, In
pdminturile marl si negre. Ea merge chiar si In pdmInturile
umede, insd este prea expusd la boale.
Pe Cat se acomodeazd de usor vita româneascd cu toate
pdminturile, pe atdt se potrivesc de greil vitele americane,
care astd-di sunt basa reconstituirel viilor distruse de fi-
loxerg.
Vitele americane sunt calcifuge, adecd plante care fug
de pdminturile väroase. Sunt insd anume varietAtT, care
merg In asemenea pgminturT. La alegerea lor trebue sa fie
podgoreanul cu cea mal mare bdgare de seamd.
Se va cluta In primul loc la reconstituire ca vita ame-
ricand sd se potriveascd pämintului In care se planteazd,
adec.1 sd se adapleze la sol. Dacd vita americand nu se
potrivesce pdmintuluT, toate cheltuelile sunt zadarnice, cdci
vita dupd un timp relativ scurt, va muri fie de gAlbenare,
fie din causa filoxereT, cacT intr'un pdmint In care nu-T pri-
esce, ea IsT pierde din resistenta sa. Dacd din contrA vita
americand se potrivesce pgmintuluT atuncT, chiar de va fi
mal slat:4, ea tot resistd.
Afard de natura sa, pdmintul, mal influenteazd asupra
productiuneT prin :
Proprietei(ile fisice. Coloarea pdmintului are cea mal
mare importantd. PdmInturile negrit sail de coloare inchisd
se incdiqesc mal usor si sunt mal potrivite ca pAmInturile
deschise, care sunt red.
Pdminturile sdnAtoase, care pdstreazd tot timpul o can-
titate indestulAtoare de umedeald, adecd pdmInturile ieavAne
sunt cele mal bune pentru cultura vieT. In pdminturile us-
cate, bobul strugurilor rmane mic.
PAmInturile impermeabile sail cu subsol impermeabil,
care nu lag sd fie pdtrunse cu usurintd de apk nu convin
culture( vieT, cdcY chiar dacd cresce in asemenea pdmInturi
e foarte mult expusd la boale.
Elementele minerale i organice ale pcInfintului.
Pentru a obtine vinurT de calitate superioard, este neap6rat
trebuincios ca pdmIntul sl coprindd 4 substante si anume :

www.dacoromanica.ro
 12

nisip, var, lut sail argilA §i oxyd de fer. Fie-care din aceste
substante ail influenta asupra calitAter vinulur.
Lutul sail argila dA corpul vinulur. Nisipul §i varul mar
cu seaml In bucAtT mar marl, ail puterea de a atrage cAl-
dura soarelur. Prin acest fapt ele ajutg planta la formarea
zahArulur In foae, §i prin urmare la formarea alcoolulur
In vin.
Oxydul de fer, fiind de coloare ro§ie este neap6rat ne-
cesar pentru formarea coloarer la strugurr. Afarg de acesta
pArranturile, cad sunt bogate In oxyd de fer se IncAlc;lesc
iute, cea ce este folositor pentru yip. Tot In acest sens
lucreazA §i materia organicA a pAmIntulur, adecA humusul.
El atrage cAldura .soarelur in pAmInt §i dA mare parte din
hrana vita
c) Exposifiunea. Tara noastrA fiind la limita de Nord
a regiuner unde merge via, se Intelege u§or a ,expositiu-
nea §i situatiunea uner vir ail mare influentA asupra canti-
tAter, dar mar cu seamA asupra calitAter vinulur.
Cea mal bunA expositiune la nor este aceea de mia-
0-4i, fiind cA soarele bate aproape toatA 4iva. Viile situate
pe dealurf §i al/end aceastA expositiune dail vinurile cele
mar bune, dar sunt i mar scumpe asemenea vil.
DupA aceastA expositiune vin cele mijlocir Intre rAsArit
§i miazA-gli, §i intre apus §i miazA-4i. Cea mar rea exposi-
tiune la nor este aceea de miazA-noapte.
In ceca ce privesce situatiunea : pantele inclinate de pe
dealurr sunt cele mar bune pentru cultura vier. Acolo dA o
cantitate relativ mar micA dar de calitate superioar5.
Wile nu sunt recomandabile pentru cultura vier, pentru
a pe de o parte nu sunt expuse destul la soare; iar pe
de alta *vita este expusA la Ingheturile de primAvarS si bru-
mele de toamnA.
Via se poate cultiva i la yes, cu conditiune ca sl fie
deschis. In asemenea locurr via produce mult, dar este
mar expusA la boale ca pe dealurr, vinul este putin al:
coolic, se limpeclesce greti §i nu se poate pAstra. De
multe orT nu poate. resista sAnAtos flier panA primAvara.

www.dacoromanica.ro
 CAP- IX

Vilele Romanesci

bate vifele romanescT ca si cele francese, germane si

unguresct cu un cuvênt toate vifele din Europa aparfin
uneT singure speciT: Vila de .vie, vita europeand (vitis vi-
nifera). Aceasta singura specie a dat nascere la mil de fe-
lurT sail varietafT, asa ca am putea dice ca fie-care tara din
Europa si fie-care podgorie IsT are varietafile sale proprit
Nu este aci locut a descrie toate varietafile romanesct
Ne vom margini a resuma pe cele mal principale, Impru-
mtitând parte din descrierea lor, dupé ampelografia d-luT
G. Nicoleanu.
Bdficata, build atat ca strugurT de masa cat si pen-
tru vin. Foile ail 5 loburT, din care 3 maT bine desvoltafT,
de o culoare verde Inchisa pe partea superioara, iar fafa
inferioara este pufoasa.
Bobul este rotund, cu pelifa subfire si transparenta, a-
vênd pe suprafafa sa micT puncte negricioase. StruguriT se
prajesc la soare. Miedul bobuluT dulce si nu prea tare.
Strugurele confine 18.5% zahar [fig. 1].
Basicata este o varietate me mult proprie DealuluT
Mare si dealttrilor din Muscel si Dambovifa.
Bilbeascd, cunoscuta si sub numele de Creicand
sail Crdcdnatd, are dou6 sub-varietaff: Beibeasca neagrd
§i albd. Cea di'ntaiil mult maT rspandita ca cea de a 2-a.
Aceasta varietate este maT mult proprie MoldoveT, si Cu de-
osebire Babeasca neagra este foarte respandita In podgoria
Nicorescrlor unde se stimeaza pentru vinurile rossiT ce da.
Foile ail 5 loburT. Coloarea foeT verde deschisa.

www.dacoromanica.ro
 14

Ciorchinul este mare, Insa boabele sunt rarT si aseqlate

pe codite lungl si ramificate. Bobul mijlociil, negru, Vértos,
cu pielita groasa si mieglul &mos. Mustul confine 20%
zahar. Este o varietate buna pentru vin.
Trebue a-T aplica taerea lunga, alt-fe! Cresce mult In
lemn. De alt-fel chiar ca productiune nu poate fi conside-
rail de cat ca mijlocie.

Fig. 1. - .134icatcl.

3) Berbecelul este propri0 Oltenia si MuntenieT pana

la Prahova. Strugure alb si bun pentru vinurile fine.
Foaia are 5 loburT, este maT mult lunga de cat lata, de
culoare verde deschisa si lipsita de puf. De-alungul nervu-
lelor principale se gasesc nisce perisorT.
www.dacoromanica.ro
 15

Strugure mic, cilindric, adese-orT trAcartat ; boabele ro-

tunde, micT si strinse. Pielita subtire, la maturitate ea de-
vine galbena pi-6PM Mieçlul nu tocmaT cantos dar are tin
gust fin.
100 kilogr. strugurT ail dat : 57 must si 43 tescovina.
Mustul contine 18% zahar. Produce putin Ca cantitate Irma
dA vin de calitate buna. Se coace catra finele ha Septembrie.

LOAARVAN.

Fig. 2. - Braghincl.

4) Braghina numita si Vulpe, este mal mult cultivata

In DrAgasanT si Dealul Mare. Braghina este una din cele
mal bune varietatT, atat pentru cantitate cat si penfru can-
tatea strugurelta. Are dou6 sub-varietätT : Braghina cu bobul
mare si Braghina cu bobul mic. Corespunde cu varietatea
ungureasca Bakatov.
www.dacoromanica.ro
 16

Braghina cu bobul mare [fig. 2] are foaea Cu 3 lobT, asa

cA pare aproape rotundA. Chiorchinul are boabele pufin
strinse, este cilindric, cu boabele de culoare rosie deschisA,
pielifa tare, mieglul nu e tocmaT cArnos. 100 kgr. strugurT ail
dat : 72% must si 28% tescoving. Mustul are 17% zahAr. Bra-
ghina de DrAgAsanT este expusA la meiat, InsA maT pufin
ca cea cu bobul mic. AceastA varietate impreunl cu Cram-
posia dA vinul de DrAgAsanT. Ea se poate Intrebuinfa si
singurl, dAnd un vin superior ca calitate, dar puf in ca can-
titate In aniT In care meiazA. Este bunA i ca strugure de mas5.
Braghina cu bobul mic se deosebesce de cea de DrA-
gAsanT prin foaea care are 5 lobT foarte bine pronunfafT.
StruguriT ail boabele mal strInse, de culoare rosie mal In-
chisà. Ca calitate de vin este superioarA celeT diintAiti, 'Mg
ca cantitate dA mal pufin, fiind mal expusä meiatuluT. A-
ceastA varietate se cultivA de preferinfA In MehedinfT
Doljiii, unde dA parfumuT vinurilor de Golul-DrAnceT, Ro-
gova, Orevifa etc. Mustul este mal bogat In zahAr, con-
fine 21%.
Coarna albá, roqie fi neagrei, cultivate In toatA tara
InsA In cantitAff micT, sunt mal mult varietAfT de mask ail
pielifa bobuluT groasA, mieul cArnos, dar nu tocmal zAhA-
ros. Coarna rosie i neagrA este me bunA ca cea albA.
Crtimpoqie sail Ca'rlogancei [fig. 3] este principala va-
rietate a podgorieT Dr5g5sanT. Probabil cA acesteT vife se
datoresce cel putin o parte din renumele acelef podgoriT.
De alt-fel aceasta este una din pufinele variet0 care e bunA
pentru masA i pentru vin, and chiar singurA un vin ex-
celent.
Foile sunt dinfate, iar lobil prea pufin pronunfafT. Foaea
are suprafafa superioarA de un verde gAlbuT ; iar cea inte-
rioarA alburie din causa pufuluT.
Ciorchinul mare, conic sati aripat, boabele nu tocmaT
strInse, pielifa groas5 si se prAjesce la soare, miequl bobu-
luT cArnos i zAhAros. Ea dA la sutA 65-70 must, 30-35 %
bosting. Mustul confine 18-23 0/0 zahAr.
CrAmposia are destulA afinitate cAtre vifele americane.
Aceast5 varietate este prin urmare de recomandat din toate-
punctele de vedere.

www.dacoromanica.ro
 17

7) Feteascei alba' sail poarncl prisëreascei, [fig. 4] cu-

noscuta In limba germana sub numele de Madchen Traube,
este o varietate care se gasesce mal mult in Moldova. Fe-
teasca, impreuna cu Grasa si Francusa formeaza cele mal
bune varietatT in Moldova pentru vinurile albe. La CotnarT
ea este mal abondenta si se gäsesce plantata in amestec
cu Grasa sf cele-l'alte varietatt.

Fig. 3. - CrcImpo§ie.

Foile ati-5 loburT foarte bine distinse, avnd sinusu-

rile pana aproape de nervura mediana.
Foaia are o coloare verde Inchisa si lucitoare pe par-
tea superioara lar pe partea inferioara putin mal deschisa
si prevèçluta cu perl pe langa nervure numat

www.dacoromanica.ro
 18

CiorchiniT micT cilindro-conicT, boabele nu sunt inde-

sate, ele sunt fnicT si sferice, pielita putin cam groask co-
loarea galbena aurie. Mieglul carnos suculent si dulce.
Feteasca dA 30 % bostinA si 70 % must continênd 23 %
zahgr. Ea are o vegetatiune viguroasA si prin urmare se im-
pune tgerea lungg ca sa produca. Ea nu meiazg sí strugu-
rif s'él nu putrezesc ca la Grasg.

Fig. 4. - Feleascli albti.

Fiind experimentatg In Francia la scoala de la Ecully

d-1 E. Durand, o laudg si atrage atentiunea viticultorilor
asupra el, ça una ce se coace de timpuriil, nu putre4esce
pe butuc si acolo a dat 21.5% afar sail 12°6 alcool. PA-
rerea acestuT viticultor este a prin selectiune ar putea de-

www.dacoromanica.ro
 19

veni una din cele mal superioase varietatY, daca s'ar putea
ajunge sa, fie mal productiva.
8) Feteasca neagrei, se gasesce tot In Moldova si este
stimata pentru vinurile negre ; Insa produce mal putin chiar
de cat Feteasca alba.

Fig. 5. - GalbencI.

CiorchiniT micT, rotunc;11, boabele Indesate, rotunde micT,

§i de coloare neagra Inchisa batênd In violet. Ea da 34.5%
botina si 65.5% must, care contine 22 23% zahar.
Taerea lunga IT convine.
9) Galbena [fig. 5] este o varietate rUpandita In toata Mol-
+Joya si chiar prin R.-Sarat. Ea formeaza basa podgoriilor din
-OdobescT, Panciu si HusT. Galbena este cea mal produc-

www.dacoromanica.ro
 20

'Uva drntre varietatile albe romanescY, exceptand Plavaia sari

Plavana. Ea a dat pana la 2000 decalitri la hectar In anul
1900. De alt-fel tot d'auna produce mult si, relativ destul
de bun. Ea produce impreuna cu Plavaia vinurile usoare
de masa; 11 este lusa mult superioara PlAvaeY.

Fig. 6. - Gordin.

Foile sunt Aproape torunde, cu 5 loba( putin distinse.

Coloarea foeT este verde deschisa, iar cea inferioara puna
de puf si batad in al,. Aspectul vitel este cam galbuT.
CiorchiniT mijlociT si putin aripatT. Boabele galbene
auriT, sferice. Piafa subtire, Mieqlui 2emos. Ea da 28% bo-
.stiha si 72°/0 must, confinad 18'4 t ahar.
Este o varietate de recomandat, fdesi cam tan*.

www.dacoromanica.ro
 21

10) Gordinul [fig. 61 cu 2 sub,varietgtl: Gordin gurguiat

In Dealul mare sag Timpuria ; i Gordinul metrunt sari
Mierlifa.
Foaia mare cu 3 lobl bine distinsT, de o coloare verde
inchisä pe partea superioarg, mal deschis6 i cu putin puf
pe partea inferioar5.

Fig. '7. -

CiorchiniT marT i conicT. Boabele albe putin transpa-

rente sferice [rotundeb nu tocmaT Indesate, se prAjesc la
maturitate de soare. Se coace de timpuriii.
Gordinul d'a" ca i Galbena 28% bostink si 72% must
continénd 19.2% zahAr.

www.dacoromanica.ro
 22

Este o varietate cAutatA §i pentru. masA, dar excelentA

§i pentru vin. Gordinul era altA datA principala varietate
pentru Dealul mare.
Di'ntre cele 2 sub-varietAti Gordinul gurguiat sari Tim-
puria este mal buril. Boabele strugurilor sunt me marl;
pielita mal groasA i se coace mal de timpuril
Grasa [fig. 7] numitA pe alocurea Armaqiu, este una
din cele mal bune varietAtT pe care le posedAm pentru vinu-
rile albe. Ea este varietatea principalA in CotnarT, dAnd renu-
mitele vinurT de CotnarT. Dup6 eat se crede ea a fost in-
trodusA din Ungaria de Stefan ce! mare. In Ungaria se nu-
mesce Furmint
PAnA acuma era mar mult respAnditA in judetul 14.
AstA-c;IT and i se cunosc calitAtile superioare, i cAnd ex-
perienta a dovedit cA ea merge tot ap de bine i in Dea-
lul mare, unde se coace cu o lunA inainte, ea este foarte
mult cAutatA in reconstituire. De sigur cl in scurtA vreme
ea va fi principala varietate §i pentru alte podgoriT, nu nu-
maT pentru CotnarT.
Se coace de timpuriil §i in aniT ploio§T struguril sunt
atacatT de Botrytis, aded de putreqliciunea nobilà. TheatA
lung cuin se obidnuesce in Moldova dA o productiune
destul de mare [50 hectoll i de o calitate superioarA pen-
tru vin. Ea este 'MA bunA §i pentru masA.
Grasa dA 63% must §i 37% boOnA. Mustul contine
24% zahAr. DulA cum vedem este una din cele mal bo-
gate varietAtT in zahAr ap cA d'A vinurf cu 12, 13 §i une-
orT chiar 14% alcool.
Grasa, Feteasca §i cu FrAncu§a trebuesc considerate ca
primere vite ale MoldoveT pentru vin alb.
Iordano, varietate albA bunA. Se gAsesce in Mol-
dova §i in amestec cu celelalte varietAll.
Mustoasa sail poama mute, poamcl creafd, vi-
noascl, este o varietate albA apartinénd MoldoveT. Ea se
gAsesce in amestec cu alte varietAtT §i produce vinurT bune
de masA.
Ciorchinul mijlocift, cu boabele rotunde. Pielita boabe-
lor subtire §i OtatA cu puncte negriT. La maturitate se prA-
jesce bobul ingAlbenind. DA pAnA la 70% must, continénd
18% zahAr. Ea are ca defect a strugurele putrelesce jute_
toamna.
www.dacoromanica.ro
 23

14) Negru moale, numitA pe alocurea Seind, are foile

verq11 deschise, cu 5 loburT putin aparente la foile tinere.
Nervurele foilor pe partea inferioarA, care este pufoasA, sunt
ro§cate. Aspectuf viteT IntregT este verde deschis ; lar cAtrA
toamnA foile se Inrwsc.

NVAIPIVJ

Fig. 8. Mustoascl.

Ciorchinul mare, adese-orf ramificat. Bobul sferic, ne-

gru §i moale la pipAit. Pielita subtire.. StruguriT putrecksc
u§or In anti' ploio0. DA pand la 76% must dar coprinde
abia 14% zahAr, a§a cA singur Negrul moale nu dA un vin
destul de alcoolic.
Aceastryarietate are o vegetatiune foarte viguroasA §i
produce foarte mult IntocmaT ca Galbena. Cu o tAere lungi

www.dacoromanica.ro
 24

si Intr'un teren si o positiune, care sA-T conving, poate da

700 decalitri la hectar.
Ea este foarte expusa boalelor cryptogamice.
Negru vérios numit Ind : Negru bdtut (Moldova)
Beilar Cherasi (Dobrogea), Corb (Tutova si Braila) si Gor-
dan negru (Muscel), este principa.la varietate pentru vin
negru. Ea se gasesce in toata tara.
Foaia are 5 lobT, dar, numaT 3 sunt bine. pronuntatT.
Foile tinere sunt aproape rotunde. Coada lungl si batênd
In rosu. Foaia are fata superioara de verde Inchis; iar cea
inferioara mg deschis si foarte pufoasa, cu nervule bine
pronuntate.
Strugurele este mare, cilindric, cu boabele tail la pi-
pait, rotunde, pielita groasa si neagra violeta ca pana cor-
buluT, mieglul camas. Boabele foarte still-Ise. Strugurele a-
coperit de roua.
Boabele desi foarte stranse, cu toate acestea strugurele
resista la boalele cryptogamice.
Ea da pana la 75% must, copringl6nd 18-2070 zahar.
Ea se poate tAia lung sail scurt cum se obicInuea in
MehedintI. In acest cas, da un vin alcoolic, care une-orT re-
mane dulce, mal cu seama dad se lasA struguriT multa
vreme pe butuc In care cas se stafidesc.
Varietate recomandabila pentru calitAtile sale.
Pldvana sail pldvae, bdland sari bdlae, este tot
asa de respandita In Moldova ca si Galbena, cu care da
vinurile de masa de la OdobescTsi Panciu.
Foaia mare si numaT cu 3 lobT aparentl, suprafata su-
perioara este verde Inchisa dar nu e lucitoare; suprafata in-
ferioara este mal deschisa si foarte pufoasa.
CiorchinT marT, cu boabele stranse. Pielita bobuluT mal
tare ca la Galbena, deschisa ca culoare si avend puncte
negriT pe ea. Mieglul suculent. PlAvaia dA pana la 74X must
continênd Insa numaT 17.2% zahAr. IT place taerea lungl si
sufere de boalele cryptogamice.
Dei este bine vègluta in podgoriile Panciu si Odo-
besci, insA nu poate fi recomandatd de cat ca vita de pro-
ductiune.
Razachia olbd, roOe sail neagrd, cultivata nu-
maT ca strugure pentru masa, cacT se conservA bine panA

www.dacoromanica.ro
 25

lama, avénd pielita bobuluT tare, miedut cArnos i maturita-

tea tANlie. Ciorchinui este mare, avend boabele ovoide
nu sunt strAnse. Foaia are 5 loburT din care, ceT 3 supe.
non mal bine pronuntatT. Foaia este de un verde deschis,
§i fArA puf pe_ partea inferioarA.

wrqiv Aw. . A-4

Fig. 9. Negra verlos.

8) Tdmdioasa albd, roqie sati neagrd, varietAff exce-

lente i foarte clutate, atAt ca strugure de masA cAt §i pen-
tru vin. In Moldova se nutriese Busuioace. Sunt putin res-
pAndite, §i tot-deauna le gAsim in amestec cu alte varietAtT.
Pe lAngA parfumul strugureluT, el mal este foarte bo-
gat in zahAr a§a cl din TAmAioasl singurA se poate obtine

www.dacoromanica.ro
 26

un vin de desert parfumat si foarte alcoolic. Ea este ex-

pusa la boalele cryptogamice, si prinderea la vitele ameri-
cane este foarte slaba. Ca cantitate produce putin.
In afará de varietatile descrise pana aci, mal sunt In
tall o multime de varietaff, unele din ele sunt prea res-
transe In cultura, altele n'ati calitatl spre a putea fi reco-
mandate. Ast-fel sunt :
1] Alb mare i alb mic ; 2] Albci verde sari Voicu-
leascci ; 3] Boganatd neagrd f i albd, cunoscuta mal mult
In Dobrogea. E productiva; 4] Bambal ; 51 Gärgdundrifa
Boereascd, Ochiul Boului" sad Wirateca, varietate. timpurie
dar putin productivä ; 6] Ceau$ sail Ciomeag, este excelent
ca strugure de masa, avênd bobul cat-nos, Indesat, pielita
groasa si bobul mar mare ca la Razachie; 7] Cionicd, res-
pAndità mal mult In R.-Sarat, Buzeil si Braila ; 81 Cimi-
ghera, respandita mal mult In Husi si Bacati, varietate pro-
ductivä Insa mediocra ca calitate ; 91 Cornifa ; 101 Crdifa ;
11] Creala, numita Inca si Seina sad Fränma este respan-
dita cu deosebire In partea de sus a MoldoveT. Este o va-
rietate excelentá pentru a da vinurT fine, continea panä
la 22-23% zahar, Insa ca cantitate lasa de dorit Ea este
buna si pentru masa. Resista bine la boale cryptogamice,
dar toamna putreqlesce usor. Varietate de respandit ; 121
Cruciulifa se gäsea odinioará mar mult respandita prin
Dealul mare, unde da buchetul vinuluT. Asta-dl aceasta va-
rietate aproape a disparut Struguril mid, bobul mic si gal-
ben, sem6nand cu Berbecelul de Mehedintl. Aceasta varie-
tate dei e putin productiva, tug ar merita sa fie respan-
dita pentru calitatea fina a vinuluT ce poate da ; 13] Can-
ghios alb (Dobrogea); 14] Diminichiu (Dobrogea); 15]
Epuroaicd sati llama Neamfuluï, Pistruluicif ; 16] Firfi-
gae, curioscuta mal mult la HusT ; 17] Focqeneancd, varie-
tate rara si secundara chiar In judetul Putna ; 181 Gordanul
este varietate principalä In Valcea, secundará In Mehedintl
si Doljiri ; 19] Mischet cultivat mal cu seama imprejurul
Capitalef. Este un strugure excelent de masä, se coace de
timpuria ; 20] Negru bulgar, pentru masa e stimat cad* se
pastreaza !Ana ¡ama; 21] PM reascei neagrei fi albd ; 22]
Ovis, varietate respandita numaY In Muscel si Dambovita.
Varietate foarte productivá dar lasä de dorit calitatea ; 231

www.dacoromanica.ro
 27

Pcircid ; 241 Plop ; 251 Poamd roqie ; 26] Puruioasd ; 27]

Sculurdtoarea ; 28] Tirtdrd ; 29] Tidvd ; 30] Tiganca ;
31] Verdea si 32] Sghilzard saa Ghihard.

Vi/ele aniericane

De la ivirea filoxereT In Europa s'ail incercat foarte

multe mijloace de combatere dar fara sa se ajunga la vr'un
resultat practic.
La catr-va anT dupa aparitiunea filoxereT s'ati Inceput
experientele reconstituireT cu vite americane In Francia.
Resisten ta acestor vite la filoxera este explicata. Ca
prima proba este faptul ca ele traesc In patria lor de sute
de anT fail sa le fi omorlt filoxera. AmericaniT pana la des-
coperirea filoxereT de pe radacinT In Europa, nu cunosceail
de cat filoxera galicicola (adica de pe foaie). Inca de pe la
1620, AmericaniT s'art Incercat sall amelioreze viile lor, in-
troduand vitele de Europa. Toate Incercarile lor ail r6mas
zadarnice, cacT orT dé cate orT se plantail vitele de Europa
nealtoite, dupa catT-va anT mureail. ET 'Mg atribuiati acesie
nereu0e climel §i terenuluT pe and in realitate era filoxera,
care distrugea vitele noastre, dar nu le distrugea pe ale lor.
Resistenta vitelor americane se datoresce constitutiuneT
lor §i putereT lor de vegetatiune. La vitele americane radA-
cinele se Inmultesc foarte iute. Mara de aceasta filoxera a-
tacand radacinele vitelor europene, Intepaturile lor strabat
une orT pang In inima lor §i galcile, care se produc In urma
acestor IntepaturT provoaca moartea radkineT. Din contra
vitele americane avénd lemnul radacineT maT tare, Intepatu-
rile sunt mult maT rarT §i ele nu ating deck coaja salí prea
pullin din lemn. Mile produse se vindeca §i coaja bol-
nava cade.
Resistenta vitelor americane este sigura daca se potri-
vesce pamIntuluT vita care-T convine.
Cu toate ca vitele americane ail calitatea de a resista
atacurilor filoxerel, totu§T s'ail gasit foarte multI °ameni de
sciinta ehiar, care sa combata la Inceput intrebuintarea lor

www.dacoromanica.ro
 28

In reconstituire, si multT podgorenT care sa le fie frica a le

Intrebuinta.
La Inceput lumea viticola s'a Ingrozit gandindu-se la
numèrul mare de vite altoite ce trebuiail ca sa reconstitu-
iasca podgoriile Europe.
In a doua linie se observase ca unele vite americane
dail vin cu un gust foarte urn (miros de plo§nite) i de
aci lumea s'a Infricosat gandindu-se ca acest gust se va
transmite vinulut facut din vite altoite.
Amêndouë obiectiunile ail cAlut, cad experienta, facutd
mal Intaitl in Francia si apol In toate cele-l'alte tèrT bin-
tuite de filoxera, a dovedit ca vitele americane nu transmit
gustul lor urit altoilor de Europa. Din contra prin altoire
calitatea fructuluT se Imbunatätesce si cantitatea se maresce.
Cat pentru cea l'alta obiectiune se Intelege a trebue sa
cada din momentul ce sciinta nu gasise si n'a gasit nicT
pana icuma un mod maT practic pntru mentinerea varieta-
tilor de vite de Europa.
Varietatile de vite americane sunt foarte numeroase,
dar toate se pot Imparti In 2 marT grupe : a) Vile ameri-
cane produaloare direct §i b) Vile americane port-altoï.
a) PRODUCETORII DIRECT!
Sunt acele vite, care posedand un grad de resistenta
la filoxera si la boalele parasitare destul de mare pot dail
un vin bun fail a fi altoite.
MIA asta41 cu toate sfortarile omenescT nu sa gasit
produceorul direct, care sa Indeplineasca toate aceste con-
ditiunT. In adev6r e foarte grea problema aceasta dar oa-
meniT n'ail pierdut speranta cu totul. Daca nu sciinta a-
tuncT hasardul, care a facut atatea descoperirT, va da pod-,
gorenilor aceia ce cauta spune d-I Durand.
ProduatoriT directI existentl asta-gIT In cultura pe o scara
mal mare sail maT mica pot fi clasatT In 2: produc6torT di-
rectI vechT, si produatorT direct! nuoT.
La 1889, cand s'ail adus pentru prima oat% vitele ame-
ricane In tara pentru Incercare, maT mult de jumeate din
varietätT erail produc&orT directI ; cad la aceasta epoca pro-
ducaoriT directT In Francia erail la favoare sail mal bine
44is la moda. Putin in urma, parerile In Francia s'ail schim-

www.dacoromanica.ro
 29

bat i produceoriT directi all fost aproape cu totul pa-

ras
La noT dup6 o experienta de 3 anT, facutä in pepinie-
rile Statulul si la cciff-va particulurT, s'a vNut ca ceT mal
multi din producaoriT directi importaff la 1889, nu aù nici
un viitor in tara.
La particularT cu deosebire Incepura a se clorosa
slabi Inca de la 1891 si 1892, ast-fel ca Statul a oprit res-
pandirea lor In tara.

Fig. 10. - Jacquez.

Asta-4T nu s'ar putea recomanda pentru reconstituire

di'ntre produceoriT vechT, de cat aceia ce n'ail murit In pe-
pinierele StatuluT si la particulurT de la 1889 pana acuma.
Chiar si la alegerea i plantarea lor, sa se observe cu 131-
.gare de seama, ca natura pamêntului sa se potriveasca.

www.dacoromanica.ro
 30

Pentru proprietarii marl', çu dare de mana este prefe-

Tabil salt' reconstituiasca cu vile altoite. Producètoril di-
recti existentT, a caror cultura nu reclama atatea cheltuelT,
sa se reserve pe seama t6ranuluT.
Produc6toril directf, care art dat pana asta-q1T oare-carT
resultate la noT sunt :
1) Jacquezul. El a fost la inceput intrebuintat ca
port-altoiti, fiind-ca altoiul se prinde mal u§or ca la ceT-
port-altot
Dui-A scurta vreme s'a parasit aceasta intrebuintare fi-
id cA prin altoire el mal pierde din resistenta sa la filoxera,
care §i nealtoit e mijlocie. Singura intrebuintare ce i se
poate da este ca produator direct.
Jacquezul are coartiele lungl, groase, de culoare bruna-
violeta and lemnul e copt §i vin61 la nodurT. Distanta in-
tre cäpu§e (campul) este mare. Foaia seam&fa' .putin cu a
smochinuluT, ea are 5 loburi bine deosebite (fig. 10) n'are
pert'. Coloarea foieT este verde inchis pe faja §i putin mal
palida pe dos. Pe vinele foilor sunt buchete de peri ma-
taso§T.
Un defect al JacquezuluT este cA formeaza foarte ane-
voe radacini. Strugurele este cilindric sari cilindro-conic.
Boabele se despart u§or de coadele lor lasand o bucatica
de *NA neagra-violeta. Boabele nu sunt tocmaT stranse,
forma lor este rotunda, iar coloarea neagra-violeta, mieqlul
este colorat in rou-violetiri.
Jacquezul da un vin negru foarte colorat, baténd chiar
In violet. La noT n'are nicT un gust particular. Este foarte
bogat In tanin, extract sec, in alcool (12-14°). Lasêndu-1 sa
se invecheasta, vinul se roade, obtinênd coloarea vinulul
de Madeira. Vinul de Jacquez, poate fi considerat ca cel
&TIMM vin pentru amestecurf, In vederea colorei §i a ta-
ninuluT.
Jacquezul este considerat ca o corcitura de Vitis aesti-
valis cu vita de Europa. Este foarte expus la a. ntracnosa
sail bubat; din contra resista foarte bine la galbenare.
Jacquezul este cel mal u§or atacabil de mana, care pra-
padesce nu numai foile dar §i struguril, din aceasta cauza
cultura jacquezulta fArà tratamente dese devine imposibill
El e considerat ca barometrul boalelor. Cand recolta scapa
de aceste boale el este destul de productiv.

www.dacoromanica.ro
 31

Ca resistentA la filoxerA el este considerat ca mijlocie,

se crede cl este bun chiar pentru pAminturT putin vAroase
[panA la 19Y. val.]. Nu se poate recomanda pentru asemenea
terenurT ; dar poate fi cultivat in pAmInturT, bogate §i sA-
nAtoase, Mud o expositiune bunA. Pe vAT sail la locurT
umbrite cultura 'IuT nu este recomandabilA cAcT ar fi In totT
aniT bolnav de manA.
Herbemont, este o varietate pur americanA, are cam
aceia§T resistentA la filoxerA ca i Jacquezul.
Tulpina viguroasA, coardele lungT, §i rose deschis.când
sunt coapte. Muguril micT de coloarea rugineT deschisA §i
cu putin puf pe eT.
Foaia mare cu 3 sail 5 loburT, verde Inchis pe fatA, de
un verde me deschis §i cu peri§orT tarT pe fata inferioarA
sail pe dos.
Ciorchinul mijlociil cilindro-conic cu boabele dese, micT
sari mijlociT, de o coloare ro§ie InchisA §i bAtend In negru
Inchis pe partea expusA la soare. Miec,lul nu e colorat. Pie-
lita subtire. Mieglul zernos.
El merge bine In pAmInturile ro§il pietroase §i bine
expuse. Este mal putin expus cu Jacquezul la boale.
DA un vin ro§u, mal putin alcoolic ca Jacquezul. Bu-
ta§iT sail cioacele formeazA rAdAcinT mal cu Inlesnire ca
jacquezul.
Cunningham, este o vitA curat americanA, originarl
din partea de sud a Statelor-Unite.
Vita viguroasA, cu coarde lungT §i groase, de coloarea
pruneT maT cu seamA la nodurT. Lemnul copt este rop-
violet deschis:
Foaia mare, IntreagA, puf in cam b4icatA intre vine
(nervurele el). Verde Inchisl la fata superioarl ; putin cam
pufoasA §i de un verde alburiil pe fata inferioarA (dos).
Ciorchinul mijlociii, cilindro-conic sail cilindric nere-
gulat. Boabele mijlociT sail micT, rotunde sail putin turtite
din causA a sunt dese. Boabele ail coloarea violetA des-
chisg, mie4u1 necolorat. Pielita mijlocie ca grosime, mieqlul
zemos §i dulce. Vinul este alcoolic i putin cam parfumat,
InsA nu este tocmaT bine colorat. Se coace tfirqIiil. Resis-
tent6 mijlocie la filoxerA. Expus la manä, Tug nu In a§a
grad ca Jacquezul. Ca i ceTlaltT produatorT descri§T, poate

www.dacoromanica.ro
 32

fi recomandat pentru pAminturi sAnAtoase, bogate, adand

si WA var.
Hibridul Terras No. 20, obtinut de d-I Terras, viti-
cultor in Pierrefeu (Var) In anul 1880, din vita francesA
Alicanthe Henry Bouschet cu Rupestris ; din care causA
se mg numesce Alicante et Rupestris No. 20.
El a fost introdus In tarA pentru prima oat% in via
D-neT O. Bengescu din SArataBuzal la 1895, unde pro-
spereazd destul de bine. El este mult recomandat In Francia
si se crede cA i la noT va avea viitor. Dintre top produ-
caoriT directi, acesta pare a avea cea mai mare resistentA
la filoxerA. Dupë pArerea autorilor francesT, el resistA binisor
la boalele cryptogamice, dar nu se coace bine lemnul toamna
struguriT sunt supusi la putredire. DA un vin slab In al-
cool si In aciditate. El a fost plantat la noT In pArninturi
bune nevAroase.
Gamay Coudere, este una din vitele cu viitor pentru
tarA noastrA, fiind a este un bun producètor direct, dar In
acala-s1 timp este si excelent port-altoiti, maT cu seamA
pentru pAmInturile care confin var (30-50%).
Acest hibrid a fost obtinut de d-I Couderc in 1882,
din hibridarea luT Rupestris-Martin cu vita francesA Co-
lombaud.
Dup6 d. Fax el este foarte resistent la filoxer5, dup6
d. Ravaz i alfil el are o resistentA mediocrA, dar suficientA
mal cu seamA In terenurile bune. Este de aseminea resis-
tent la manl. La noT dui-A puterea sa de vegetatiune, care
e foarte mare, se poate deduce cl este resistent. Foaia sea-
mënA mal mult cu a viteT de Rupestris (fig. 11), are coba-
rea verde-gAlbue i fArA peri sari puf pe ambele fete.
Coardele destul de lungi i da numerosi copili. La ma-
turitate coaja lemnului este de un t galben caracteristic.
C.IorchiniT sunt mid si cilindro-conici. Boabele de a-
semenea mërunte rotunde, negru inchis, and un vin des-
tul 4e alcoolic i fArA nici un gust WI. Boabeie nu sunt
indesate pe ciorchini fund cA -aceastA varietate meiazA.
Dupl unif autori francesi, aceastA vitA nu este reco-
mandabilA ca producëtor direct din causA cA nu produce
mull. Dui:4 d. Foëx, productiunea sa este satisfAc6toare. La
ndf In tarA, ciorchiniT sunt mid dar multi ast-fel cA (IA o
productiune multumitoare.
www.dacoromanica.ro
 33

Prinderea din butasl la Gamay-Couderc este wall;

Ing afinitatea la altoit pentru vitele romAnescT este mijlocie.
Dui-A pArerea noastrA acest hibrid e recomandabil pen-
tru cA poate fi Intrebuintat si ca produceor direct si ca
port-altoitl, maT cu seamA pentru pAmInturile vAroase umede,
unde nu IngAlbenesce.
In afarA de acest1 cAtT-va produatorT directT maT sunt
si alfil, InsA maT toll sunt InC,A In studiil si nicT nu se gA-
sesc la noT In farA. Intre acestia se pot cita : hibridul Id

Fig. 11. - Gamay-Couderc.

Couderc No. 4401 sail Chasselas rose & Rupestris ; hibri-

dul Seibel No. 1; hibridul Franc ; Auxerois & Rupestris ;
_Plant de Cannes ; care dupë descoperitorul el pare a fi
Clinton & Rupestris, precum 0 Le plant Jouffreau.
Din IncercArile, care s'ail fAcut, dar care InsA nu sunt
definitive, se poate spune cA acestT produatorT an un viitor
oare-care.
Coala 3.
www.dacoromanica.ro
 34

b) VITE AMERICANE PORT-ALTO!

Vite americane port-altoiT sunt acelea, care nu pot fi
Intrebuintate in reconstituire de cat altoite cu vile de Eu-
ropa. Conditiunile ce trebue sa Indeplineasca, un port-altoT
bun sunt : 1) sa fie resistent la filoxera; 2) sa se adapteze
adeca, sa se potriveasca terenuluT In care se planteaza ; 3)
sa fie destul de viguros pentru a d; putere altoiuluT sa
creasca si sA produca ; 4) sA formeze usor radacinT din car-
lige sail butasT si sa se prindA la altoire, si 5) sa aiba oare
care afinitate pentru altoire.
Resistenta la filoxerA. In principiù toate vitele ameri-
cane sunt resistente la filoxera, and sunt puse In condi-
tiunT identice ca acelea din tara lor de origina. Indata Insa
ce le schimbAm din tara lor de origina, resistenta se schimbA
si nu mal este aproape nicT o vita, care sa ODA o resis-
tentA intrinseca si absoluta.
Ceea ce trebue sA se caute la o vita americanA este
ca resistenta relativa, care se schimba dup6 teren si clima
sa fie mare. 0 vita americana foarte resistenta, cum este
de ex. Rupestris, poate foarte usor A fie atacata de filo-
xera, daca se duce Inteo clima ce nu-T convine si dad se
vor planta inteun pamInt ce nu-T priesce. De asemenea pu-
nênd o vita slaba ca resistenta Inteun pamInt si o clima
convenabila, aceste conditiunT .vor face ca resistenta sa fie
cel putin multumitoare.
Resistenta intrinseca a vitelor americane depinde de
numsérul, grosimea si vérsta radacinilor, de adancimea la
care perund, si de desorganisarea mal ¡met sail mal jute i
a lor. Cu determinarea acestel resistente s'a ocupat, atat
d-1 Millardet, cat §i d-niT Vialla si Ravaz, stabilind fie-care
cate o scarA de resistenta.
lata scara de resistenta Intocmita de d-I Millardet, si
In care imunitatea filoxerica este insemnata cu 10 :
95 Unele, RipariT, Rupestris si Cordifolia.
8.5 Cele mal multe RipariT, Rupestris si Cinerea.
8. Multe Riparia si Rupestris.
7.5 Riparia Gloire, Aramon Rupestris si Rupestris de Lot.
7. Berlandieri Davin, Ripariile si Rupestfisurile mo-
derne.

www.dacoromanica.ro
 35

6. Solonis §i York-Madeira.
5. Herbeniont
45 Jacquezuf.
4. ViaIla.
3.5 Taylor.
0. Varietatile Europene.
D-niT Vialla i Ravaz, clasifica vitele pana la 20 In or-
dinea urmatoare :
20. Vitis rotundifolia.
195 V. Cordifolia; V. monticola; Rupestris Mission ;
Rupestris de Lot ; Rupestris Ganzin ; Rupestris Martin ; Ru-
pestrie métalica.
19. Berlandieri ; Riparia gloire ; R. grande glabre ; Rip.
Baron Perrier ; Rip. tommenteux §i Rip. Ramond.
185 Rupestris Ecole.
15. Solonis.
13, Jacquezul.
12. Vialla.
11. Taylor §i York-Madeira.
Dupé cum se vede chiar Mire aceste 2 scarT sunt ne-
potrivirT bat6toare la ochT. Aceste scarT dail o idee, pana
la un punct care-care de resistenta fie-carei vile, se poate
lua aceasta resistenta ca punct de plecare dar nu trebue
luat ca ce-va hotaritor §i absolut
Clima maT calda sail mal rece a uneT Ort sail localitall ;
puterea pamIntuluT de a se Incalgli ; afinitatea sail gradul de
rudenie al port-altoiuluT catre altoiil, pot marl sad mic§ora
resistenta uneT vite.
Din cele arètate mal sus, reese ca nu exista o resis-
tenta absoluta, dar exista o resistenta la filoxera relativa
sail practica, care intereseaza In primul rand pe podgorean.
Un exemplu din tara noastra e urmatorul : In ambele scarT
de resistenta de mal sus, Solonisul este trecut inaintea Jac-
quezuluT ca resistenta. Cu toate acestea in tara noastra
Jacquezul plantat la 1889 traesce §i astA4I, pe c'and Solo-
nisul, plantat tot atuncT, a pierit atacat de filoxera de la
totT proprietaril aproape. Aceasta ne dovedesce ca in clima
noastra, resistenta SolonisuluY s'a mic§orat
ResiStenta vitelor americane fiind ce-va relativ nu se
poate pronunta cine-va cu toata siguranta (lad o vita este
destul de resistenta sail nu.
www.dacoromanica.ro
 36

Dup6 o experienta ling de 12-13 aril, facuta in tara

cu vitele americane §i tinend seama de resultatele dobè'n-
dite, se poate spune ca In pepinierele Statulta, §i in cele
romanescI particulare sunt vite destul de resistente §i care
se potrivesc pentru toate felurile de parnint, ce se gasesc
la noT.
Potrivirea saa adaptarea la painful. Este una din con-
ditiunile principale pentru ca o plantatiune sa reu§easca.
Nu este destul sa se scie d. ex. a vitele de Riparia sail
de Rupestris sunt resistente, pentru ca sa fie sigur cine-va
de reu§ita plantatiunel, mal trebue Inca, ca fie-care din a-
ceste feluri de vite sa se planteze In pamintul care-I pri-
esce. and se potrivesce pamintul pentru vita plantata, chiar
de ar fi mal slabg ca resistenta la filoxera, totu-§T va lupta.
Cand vita se potrivesce pamintulul, ea se cunoasce dup6
vegetatiunea el puternick lastaril frumo§T, foile verT, cu un
cuvént se vede ca vita este sanatoasa.
Daca din contra se planteaza o vita americana cat de
resistenta inteun parnint ce nu-I convine, vita la inceput
cauta a vegeta cu putere, insa dup6 cati-va anI, crescerea
se mic§oreaza, lastariT r&nan mal piperniciti, foile pot sa se
ingalbeneasca §1 filoxera o ataca.
Adaptarea vitelor americane la pamint este influentata
de mal multT factorT, dar acela care hotaresce daca o vita'
poate sail nu conveni pilmintuluT este varul.
lnfluenta varuluT. Vitele românescI merg in toste pa-
minturile, fie ele cat de varoase, çu singura conditiune ca
pamintul sil fie sanatos. Mal mult Inca, In parnInturile va-
roase ele dati un vin de calitate superioara.
Din contra vitele americane, numai unele din ele
pot merge In asemenea paminturi, pe and majoritatea
lor se imbolnavesc de galbenare §i dure un timp mal scurt
saü mal lung pier. Se credea chiar, acuma 10-15 anI,
aceasta va fi cea mal serioasa piedeca pentru reconstituirea
viilor. De atuncl s'a0 format vite americane prin incruci§are,
care merg chiar in päminturile cretoase.
Varul din pAmint lucreaza asupra vita prin cantitatea
sa §i prin iuteala cu care acest var poate fi atacat §i dat
raclacinilor vita

www.dacoromanica.ro
 37

Primul lucru ce-1 are de facut un proprietar inainte de

a incepe reconstituirea este ca sa cerceteze cat var contine
pamIntul sail. Sunt mai multe aparate, care servesc la a-
cesta, dar cel mal simplu si de care se poate servi ori cine
este calcimetru Bernard (fig. 12).
In cate-va minute se poate sci, cat var contine pamintul.
Pentru acest scop se usud pa-
mintul si se trece prin o sita a-
vénd gaurile de 1 mm. Se can-
taresce 1 gran; de pamint, care
se pune in sticla A. Intr'un tub
mic se pun 4 cm. cubi de acid
clorhidric; iar tubul se baga fia-
mos in sticla A, ca acidul sa nu
se verse. Prin palnia B se toarna
apa pana se urca In tubul CD.
la 0, adeca pana In punctul C.
Se ia atunci sticla A si se r6s-
toarna putin ca acidul clorhidric
din tubul J sa curga in sticlä.
Acest acid ataca indata varul care
se gasesce in pamInt si incepe
a se degaja un gaz (acid carbo.
ni,c), care apasa asupra apei din Fig. 12. Calcimetru Bernard.
punctul C si o face sa scoboare.
In timpul and gazul se degajaza din tub, palnia B se la
din lantul sail si se scoboara ast-fel ca apa din palnie sa
fie la aceia-0 Ina'time cu apa din tubul C.D. Cand se ob-
serva ca apa din tubul C.D. nu se mal scoboara, atunci se
citesce pe tub num&ul la care s'a oprit apa. Acest num&
se inmultesce cu 0.4 si num&ul obtinut este cantitatea de
var continua in 100 parti de pamint.
Acest aparat foarte simplu da cantitatea totala de var,
dar nu da niel o indicatiune asupra iuteleT cu care acest
var poate fi atacat de ape in pamint. Pentru a se cunoasce
si acestea sunt aparate mal complicate, cum este acela al
d-lor Houidaille si Sémichon, dar acest aparat e mal mult
pentru laborator.
Proprietarul se poate multumi cu sciinta data de cal-
cimetru Bernard, pe langa care va mal cerceta daca varul

www.dacoromanica.ro
 38

In pamint este In pietre marT sad in praf mèrunt. Cu cat

varul este in praf mal m6runt, cu atat se absoarbe mal u-
sor de vite i prin urmare este mal vèt6mator. Cand varul
se AA In pamint sub forma de mama (marga) sail ca creta
fina este mult mal periculos de cat atuncT dud este In
pietre mart
In tara noastra mal toate pamInturile de podgorie sunt
lipsite de var sail asa de putin varoase (1-16%) cA pro-
prietariT n'ad a se teme de acest element. Sunt Irma in unele
partT ale 13ealuluT mare, ochiurT marnoase, care apar cand
pamIntul e uscat, ca nisce pete albicioase, de forma rotunda.
Aceste pete marnoase pot contine 30-4096, var, i prin ur-
mare la plantarea lor, proprietarul sa fie cu mare bagare de
seama, mal cu seama cá varul se gasesce In praf eat de
fin ca frecand pamintul, varul remane lipit pe degete.
Apa qi lutul sati huma. Aceste elemente Influen-
teaza asupra atacului varulul din pamint. Apa din pamint
Incarcata cu acigli disolva varul si-1 duce In planta. In pa-
mInturile reavâne varul se topesce mal usor de cat In pa-
minturile uscate.
Daca apa disolva varul, huma sail lutul dup6 observa-
tiunile d-luT Chauzit il impiedica de a se disolva. Prin ur-
mare in pamInturile argilo-varoase, varul nu este asa peri-
culos ca în pamInturile nisipo-varoase. In aceste din urma
paminturT, varul este liber si pus imediat la dispositiunea
plantel. Tot ca urmare a acestuT fapt se poate spune ca
aceiall vita se va bolnavi maT curend de galbenare sail do-
rosa intr'un pamint nisipo-varos de cat inteunul argilo-varos,
améndouè avénd cantitate de var.
Dad tinern seama cA pamInturile podgoriilor la noT
sunt prea putin varoase, ci din contra argiloase i uscate
este usor de Inteles cd si putinul var ce se gasesce In pa-
mint se pune cu gred la dispositiunea viteT.
Inriurirea altoitulul asupra galbenareI. Cand vitele al-
toite nu se potrivesc pamIntuluT In care se planteaza, ele
se bolnavesc mal Intaid de galbenare si apoT mor. GAlbe-
narea se mal poate produce si prin altoit, care släbesce de
regula puterea de resistenta a viteT americane. Cand intre
aItoi f port-altoid nu este de loe afinitate sad rudenie,
vita se cloroseaza. De asemenea s'a observat de totl

www.dacoromanica.ro
 39

ce ail plantatiuni maT vechT, cA gAlbenarea se maT produce

atuncT and lipirea s'ati fiertura altoiuluT de port-altoiri
nu este bine fAcutA. Cum acest mod de gAlbenare n'are
nicT un leac, este mal bine a nu se planta de cat vite alto-
¡te bine lipite.
S'a maT observat cA altoirea pe loc inlesnesce ivirea
boaleT. De asemenea adancimea la care se infig rAdAcinile
influenteazA. In pAminturile mArnoase sail la care varul se
gAsesce la o micA adancime este recoMandabil a planta vile
altoite cu port-altoT scurfi, pentru ca rAdAcinile vite1 sA nu
fie direct In contact cu varul.
Influenta port-altoiuluT. bate vitele americane afarA
de Berlandieri sunt calcifuge, adicA nu iubesc varul inteun
grad mal mare sail mal mic. Gratie însä sfortArilor facute
de mariT viticultorT francesT prin alegere i mal cu searnA
prin corcire s'a obtinut vile pentru toate felurile de p'ämint
orT cat de Oros ar fi.
Cum am mal spus la noT se gAsesc prea putine pl-
minturT vAroase, la a cAror reconstituire trebue sA dea o
deosebitA atentiune la alegerea port-altoiuluT.
Din punct de vedere al resistenteT lor la clorosA in
pAminturile vAroase, vitele americane incercate In tara noas-
trA se pot impArti ast-fel
I. Vile mergend in terenurt cretoase cu peste 50%
carbonat de calct var asimilabil.,
Chasselas & Berlandieri .No. 4-1 al d-luT Millardet.
Mourvèdre & Rupestris 1202 al d-luT Couderc.
H. Vite pentru terenuri continend 35-50 % carbonat
de calce amestecat cu argil&
Mourvèdre & Rupestris 1202.
Aramon & Rupestris Ganzin .No. 1 corciturA al d-luT
V. Ganzin.
Pinot & Rupestris No. .1305, corciturA creatA de d.
Couderc.
Colombaud & Rupestris No. 3103, al aceluia-s1 viticul-
tor, cunoscut mal cu seamA sub num. ele de Camay Couderc.
Bourisquou & Rupestris No. 601 si 603 tot al* d-luT
Couderc.
III. Vile pentru terenurt calcare mijlocit adicA pentru
acelea In care varul asimilabil poate merge panA la 35% dar
poate fi orT-cat var tare incatacabil.
www.dacoromanica.ro
 40

Jacquezul (e recomandabil ca productor direct).

Riparia & Rupestris, No. 3309 si 3306 aT d-luT Cou-
derc.
Rupestris de Lot.
Solonis & Riparia No. 1615 i 1616 al d-luT Couderc.
Aramon & Rupestris Ganzin No. 2 al d-luT V. Ganzin.
IV. Vile con venind terenurilor pu fin vciroase sail de
loc vAroase cum sunt marea majoritate a terenurilor noastre.
Riparia gloire ; Rip. grande glabre ; Rip. tommen-
teux ; Rupestris Martin ; Rip. Ramond ; Rupestris & Ri-
paria No. 108 sari maT bine cunoscut sub numele de hi-
bridul Millardet 108.

Fig.. 13. - Chasselas & Berlandieri No. 41 a

I. VITE PENTRU VÄMINTURI CU PESTE 50 % VAR

Chasselas & Berlandiere No. 41 B. a clruT foae sea-
mèn1 cu a viter de Berlandiere (fig. 13), este considerat ca
avénd aceia-sT resistentà filoxericA ca Rip. grande glabre. Plan-
tatà In terenurT cretoase ea resistà foarte bine la clorog.
lubesce terenurile cretoase uscate, putin adâncT si cam
tarT, se prinde cu usurintA din butasT, and panA la 80%,
de asemenea prinderea la altoit este destul de bung.

www.dacoromanica.ro
 41

Mourvedre & Rupestris 1202 corciturA creatA la 1883

de d. Couderc.
Vitä viguroasA ; coardele ro§iT gAlbuT, foile cam micT,
WA perT (fig. 14), putin lucitoare, dobéndesc toamna de tim-
purill o coloare r4e-violetA.
Dupé d. Viala i Ravaz nu ar fi resistentA la filoxerA.
Adevérul este a se gAsesc gA1cT pe rAdAcinele sale dato-
rite filoxereT, dar in toate locurile unde a fost plantat In
terenurT ce-T convin, ea a arétat o resistentA practicA Irides-
tulAtoare.

Fig. 14. - Mourvedre & Rupestris No. 1202.

El merge bine In pAmInturile cretoase, i noroioase.

Este un port-altoin excelent pentru pArnInturile argilo-vA-
roase avénd rAdAcinT adAncT i puternice. Este bun §i ca
produator direct.
Se prinde cu uwrintA din buta§T sail cArlige. De ase-
tnenea prinderea la altoit este multumitoare. In Francia prin-
-derea la altoit a mers pana la 45-50%.

www.dacoromanica.ro
 42

II. V1TE PENTRU TERENURI VAROASE $1 MARNOASE

CONTINÈND 35-50010 . CARBONAT DE CALCE,
AMESTECAT CU ARGILX
In aceste pamInturT merge cat se poate de bine §i
Mourvèdre & Rupestris 1202, descris mal sus.
Aramon dc Rnpesiri& Lanzin Na 1 este unul din
port-altoiT ceT mal de recomandat pentru tara noastra.
LastariT tinerT sunt nete4T i lucitorT, pe cand la Aramon
Rupestris No. 2, care este mal putin recomandabil, are pert
albT Intepatort Foile de la Aramon & Rupestris No. 1.spre
toamna se Inrwsc. Ele ail forma din fig. 15.

Fig. 15. - Ammon 8c Rupestris eranzin No. 1.

Resistenta sa la filoxera este une-orl contestata. La

noT Ina cresce cu atata putere ca se poate spune ca are o
resistenta practica suficienta. Poate a este tocmaT natura
terenuluT de la noT, care II face sa fie a§a de viguros:; cad
Aramonul & Rupestris No. 1 este prin excelenta port-alto-
iul parnInturilor compacte, umede §i marnoase. Aceasta vità
are radacinT groase §i puternice.

www.dacoromanica.ro
 43

El are o mare afinitate pentru vitele europene ceea-ce

este Inca o calitate. D-1 E. Durand, dup6 toate cercetarile
claseaza aceasta planta ca cea di'ntaiii din punct de vedere
al afinitateT. Tot du0 acest autor el nu da nicT o data o
prindere mal mare la altoirea la masa ca 28%.
Pinot & Rupestris 1305. Obtinut de d-1 Couderc In
1882. Are o resistenta practica la filoxera suficienta. Este
viguros. Se prinde bine la altoire. Formeaza cu uprinta
radacinT din butd§T. Resista bine §i la clorosa.

Fig. 16. - Riparia & Rupestris No. 3309.

Tot In aceasta clasa infra §i hibridul Colombaud &

Rupestris No. 3103 sail Gamay-Couderc, descris la produ-
atoriT directT. Aceasta plantä impreuna cu Aramon & Ru-
pestris No. 1, sunt suficiente pentru terenurile varoase ale
tèreT noastre.

VITE CONVEN1ND TERENURILOR CU 15-30% CALCAR

In aceasta clasa sunt coprinse Jacquezul §i Solonis.
Cel din urma a disparut la noT chiar In terenurT nevaroase;
iar Jacquezul dei este o planta pentru terenurT destul de

www.dacoromanica.ro
 44

vAroase poate fi recomandat In tara noastrA ca productor

direcl pentru pAminturile adAncT, si bine expuse.
Ca port-alto! Jacquezul nu este de recomandat fiind
are ô resiste* la filoxerA mijlocie i aceastA resiste* in-
practicA prin altoire se maT micsoreazA, asa cä moare dup6
cAtT-va anT.
Tot in aceastA clasA sunt coprinse vitele: Riparia &
Rupestris 3309 [fig. 161, Riparia & Rupestris 3300.
bri4i1 obtinutt d-e d-I Couderc. Aceste douè plante putin
cunoscute la noT, provin din corcirea a 2 vite americane
ail calitAtT pe care nu le gAsim la pArintiT lor. Asa ambele
varietAtT ati o mare resistentA la clorosA desi provin din
pArintT care n'ail aceastA calitate.

Fig. 17. - Rupestris de Lot.

Sunt resistente la filoxerg. Se adapteazA maT bine ca

pArintil lor. Se altoesc bine. Prinderea din butasT este insi
mediocrA. Sunt de recomandat cu seamA pentru pA-
mInturile ce confin 15-30% carbonat de calce si In ace-
la-sT timp sunt sArace.
Rupestris de Lot, sail: Rup. Monticola, Rup. reno-
men ; Rupestris Richter, Rup. Si/as etc. este o vitA foarte

www.dacoromanica.ro
 45

viguroasa, ca la 4oate felurile de Rupestris lemnul are mer-

valele scurte §i de coloare ro§cata. Foaia [fig. 17] este
foarte caracteristica ; ea este mal larga de cat lunga §i la
coada are forma de acolada. Vita are radacinT groase §I
puternice. Resistenta sa la filoxera se considera mal
ca slaba, insä asta-41 dui:16 cercetarl minutioase, ea se con-
sidera mal resistentä chiar de cat Riparia.
Ea se adapteaza bine ; resista la clorosa ca §i Riparia
& Rupestris ; da IT este superior In pamInturile sal-ace, pie-
troase i chiar compacte.
Se altoesce bine. In Francia a dat pana la 45-60% ca
prindere pe port-ala Lemnul se Ingrow §i nu se formeaza
gala sail burelet la partea altoitä.
Are desavantagiul ca lastaresce foarte mult din radacina
a§a a in primiT anT trebue sa taem foarte des ace§tT lastarY.
I se mal reprwaza ca da prea multa putere alioiuluT vi-1
expune la meiat. Acest defect se poate corecta lasandu-se
la taere cepl mal multf ca de obiceiti, saü intrebuintand
taerea Iunga cu mal mult! ochT §i coarde ca de obiceiil.
Aramon et Rupestris No. 2. Este maT putin recoman-
dabil ca fratele s66 No. 1. Se deosebesce de No. 1 prin
varful lastarilor care are nisce perl Intep&orT. Foile sale au
un aspect mal galben. N'are aceeall resistenta la clorosa
ca fratele sal; este resistent la filoxera.

IV. VITE PENTRU PiMiNTURi NEVAROASE

Aceasta clasa de päminturT gasindu-se aproape tot-

deauna în tara noastra, este evident ca vitele coprinse In
aceasta categorie sunt cele mal importante pentru tara noas-
tra, mal cu seama cA du0 experientele de pang asta-çll
dat dovada cA poseda toate calitätile.
In aceasta categorie infra Ripariile, care vor forma basa
reconstituirel viilor noastre.
In adevèr unele RipariT i cu deosebire Ripariile gloire,
tommenteux §i grande glabre, ail la nol In tara o vegeta-
tiune luxurianta. bate Ripariile aü o resistenta la filoxera
practica destul de mare, cad la noT de 12 an,T nu cunoas-
cem un singur cas unde sa fi dat semne de slabiciune.

www.dacoromanica.ro
 46

De asemenea prinderea la altoire a vitelor romAnesd

este In general superioarA celor !al« port-alto? din Rupes-
tris sail hibricT.
In pAmInturile noastre nu s'el' clorosat. Ele InsA sunt
atacate u§or de manA.

Fig. 18. Riparia Gloire de Montpellier.

Riparia Gloire sail Riparia Portalis se distinge prin

o tulpinA foarte viguroaa Vita are In general tulpina mij-
locie ca grosime din care causA se formeazA gAlcA la punc-
tul de altoire. Coardele lungT §i ajungênd la o crescere a-
nuall de 8 m. Ele sunt de grosime mijlocie. Foile foarte
marT, foarte putin trilobate cu marginile recurbate §i vérful
foaeT de asemenea intors adese orT In jos. Foaia este b4i-
catA intre nervule care sunt rwate pe fata superioarA a
foaeT (fig. 18), sinusul petiolar In formA de U. Foaia este
verde inchisl pe fatA, mal deschisA pe dos, unde are nisce
peri§orT pe nervule.

www.dacoromanica.ro
 47

Riparia tommenteux, la noT In tara cresce cu aceea-v1

vigoare ca vi Riparia Gloire vi am putea (lice chiar a une
orT 11 este superioar5.
Tulpina este mijlocie sail cam groasA, insA tot se for-
meazA gAlcA la punctul de altoire. Riparia tommenteux are
coardele tot ava de lungT vi groase ca Riparia Gloire. Coaja
se descojesce cu uvurintA In vuvite lungT. LAstariT vi coar-
dele verçlT ail perivorT scurff, tarT vi dei, regulat distribuifT.
La maturitate coardele sunt de o coloare mal InchisA ca la
Riparia Gloire.

Fig. 19. - Riparia Tommenteux.

Foaia este mare cu sinus petiolar deschis. Foaia are o

coloare verde InchisA pe partea superioarA ; iar dosul foaeT
este de un verde maT deschis, cu nervulele evite afarA vi
avend 2 seriT de dintI In formA de pene. (fig. 19). Petiolul
sail coada foaeT de lurIgime mijlocie vi cu pea.

www.dacoromanica.ro
 48

Riparia Tommenteux nu este pretentioasa In ceea ce

privesce natura pamIntuluT. Intru cat el nu e prea Aros,
ea merge. In pamInturile bogate predispune §i altoiul la o
vegetatiune puternica, ca §i Riparia Gloire.
Riparia Grande Glabre. Vita puternica. Coardele lungT
-WA perT §i ro§cate la maturitate. Foile tinere netede pe fata
superioara §i lucitoare ; lar pe nervuiele dulA dosul foaeT
an perT tarT i numero§T. Foile adulte de marime mijlocie,
cordiforme, foarte putin trilobate, verde inchis pe fata su-
perioara i de un verde putin mal deschis pe fata inferi-
oara Cu numero§T perT tarT pe nervule.
Aeeasta varietate are acelea-§1 calitatT i defecte ca i
celelalte varietatT de Riparia.
Riparia Baron Perrier. Vita mal putin viguroasa ca
cele precedente. Coardele lungT, drepte §i de un r4u ru-
ginit inainte de coacere. Foile de marime mijlocie aproape
IntregT, cu 2 serif de diniT ascutitT. Coloarea foaeT este de
un verde deschis. Pe dosul foaeT nervulele an perT tarT,
care la despärtirea nervulelor sunt w4at1 In buchete.
In afara de aceste felurT de RipariT, mal gasim In tara
Riparia .Marlin de Pallier's §i Riparia Ramond, care de
asemenea sunt bune ca port-altoae, Trig nu le ajunge ca
vigoare pe Riparia Gloire §i Riparia Tommenteux, care sunt
cele maT bune RipariT.
Ripariile an In general radacinT multe, a§a a daca le
convine terenul cresc cu putere chiar din primul an §i dad
putere altoiuluT. Dup6 parerea d-luT E. Durand, din punct
de vedere al vegetatiuneT i al productiuneT Ripariile sunt
ceT dintäin port-altoT. Vitele altoite pe Riparia I§T coc rodul
maT de timpurin ca pe ceIlalt1 port-altof §i ca consecing
struguriT sunt maT bogatf in zahar.
Aceasta precocitate este datorita &Ice'', care se for-
meaza la punctul de altoire, §i care jenand circulatiunea
mazgeT, are acelea-§1 efecte ca taetura melará. Aceasta gala
care devine foarte mare la RipariT, are ca efect sigur a va
scurta viata plantel. Aceasta Insa nu trebue sa descurajeze
pe podgorenT, cad In Francia stint viT altoite pe RipariT,
frumoase §i In puna productiune care sunt de peste 25
anT, far la noT de 12 anT, fara sa dea vr'un semn de sta.
biciune.

www.dacoromanica.ro
 49

Ripariile aii fost pAnA acuma §i vor fi §i de ad Inainte

principalele varietAtT In reconstituirea podgoriilor romAnescT
unde avem pAmInturT argilo-nisipoase sari nisipo-argiloase,
cum §i pentru pAminturile marT de cAmp.
Pentru pAmInturile uscate, pietroate, dar nevAroase, se
pot intrebuinta.

Fig. 20. - Rupestris Martin.

Rupestris Martin introdus In culturA pe la 1874. Foaia

ca la toate Rupestrisurile are forma foaeT de plop, avénd
sinusul de la coadA In formA de V. (Fig. 20). Coardele un-
ghiuroase de coloare ro§ie InchisA §i avénd cAmpurile mid.
Rupestris Martin este foarte resistent la filoxerA ; dar
e putin adaptabirFormeazA rAdAcinT din buta0 cu greu-
tate §i prinderea la altoirea pe buta§T este de asemenea
slabg. AltoiT prin§T sunt viguro0 i dari o productiune a-
bondentg.
Tot In aceastA clasA mal intrA §i varietAtile de Rupes-
tris Metalic §i Ganzin, care sunt mal calcifuge de cAt Ru-
pestris Martin §i dupé pArerea d-luT E. Durand sunt infe-
ferioare luT Rupestris Martin chiar In acelea-§T terenurT.

www.dacoromanica.ro 4
 CAP. III

Jnmultirea vitei

Vita se poate Inmulti prin : 1] seminfe, 2] marcotagiu

sail potopni(cl, 31 prin butag, cioace sail ceirlige ;i 4]
prin altoire.
1) INMULTIREA PRIN SEMINTA

Se intrebuinteazA rar fiind a nu suntem sigurY a din

semintele ce semènAm fésar vite, care sA se asemene viteT
care a dat semintele.
Sunt 2 casurT and se poate Intrebuinta cu folos se-
mènatul : 1] and voim a obtine o varietate nou6 si 21 and
voim sA obtinem varietAtT corcite Tntre vitele romAnescT si
cele americane.
Ca sA fie bune, semintele se vor lua din ultima re-
coltA si din strugurT bine coptf. Semintele se pot lua si
din tescovinA proasp6tA, acT experienta a dovedit cA si a-
cestea Tncoltesc tot asa de bine ca semintele din strugurT.
Semintele de vitA avénd coaja tare, Incoltesc gre'5 si
fteregulat. Pentru a inlesni Incoltirea, se pun peste iarnA
o lunA sail dou6Inaintea sem'énatuluT In nisip umed si la un
loc cald. Dad nu se pot prepara ast-fel atuncT, se tin cel
putin 3-4 ;lile, Tnaintea sem6natuluT in apA curatA.
CAnd numaT sunt de temut gerurile de primAvarA, a-
dic4 prin Aprilie, semintele se seamèn1 la o adAncime de
3-4 cm., In rAndurY depArtate unul de altul de 30- -40 cm.
si la o distantA de 10-15 cm. pe and punênd 3-4 se-
mi* la un loc. Dupè resArit se lasA numaT vitele cele mar
puternice.

www.dacoromanica.ro
 51

In timpul vereT parniintul se plivesce de buruenT si se

sapg °data sari de 2 orT. Toamna se acopera vitele cu
gunoi6 sail pae, sail le Mani la catT-va ochT (3-4) de la
suprafata parnIntuldf, Ingropandu-le In pamInt.
De obiceiil o vita din s6mInta nu rodesce de cat In
anul al 5-lea sail al 6-lea.

2) INMULTIREA PRIN BUTASI, CIOACE SAU CARLIGE

Prin batasT, cloaca sail carlig se Intelege o bucata din

o coardg de un an. Pang la introducerea filoxereT In ¡ark
plantarea viilor prin cioace era practica cea mal obicinuita.
Asta-q11 nsi se poate Intrebuinta de cat pentru viT romanescT
saìí pentru plantatiunT de vite americane nealtoite.
Cioacele sail butasiT trebuesc alesT de cu toamng, cand
vitele sunt cu rod, Insemnand fie-care varietate cu un semn
deosebit.
Vitele de unde luam butasil sa fie sanatoase; lar bu-
tasif sa nu fie bAtutT de grinding, cad lemnul se poate
rape la local ande este lovit de piatrg.
ButasiT se aleg din coardele mijlociT, cu ochiT apro-
piatT cad acestea se prind mal usor i dati tulpine rodi-
toare. Coardele prea subtirT nu sunt bune sa serveasca ca
butasT fiind a ele sunt de multe orT necoapte, set se pot
usca Inainte de a se prinde. De asemenea coardele groase
aü prea multa mècluva i vitele esite din asemenea coarde
sunt putin roditoare.
ButasiT sa6 cioacele se fac numaT din coarde de un
an. La butasiT romanescT, se las/ une-orT la basa cioaceT o
mica bucata de lemn de 2 anT, Si In acést cas butasul se
44ice cu cölcâiú sail cu scaun. Lgsarea lemnuluT de 2 aril'
se face, pentru ca butasul sa se prinda maT usor, fiind
la unirea lemnuluT de un an cu cel de 2 anT este o um-
flatura, de unde dail radacinile mal usor. Plantarea acestor
butasT cu plantatorul este mal anevoioasa.
Cand voim a Inmulti o vita rara, atuncT luam un bu-
tasi6, care sa aibg un singur ochiil (mugure sari came)
cate Win lemn de o parte si de alta a ochiuluT. Pu-
nênd acest butasiil Intr'un !Arrant gras, si uclandu-1, el
poate cla o vita puternica i cu raclacinT adand ; pe and
la cele din carlig raclacina e taratoare.
www.dacoromanica.ro
 52

In ceea ce privesce lungimea butasuluT, ea variazd dup6

natura pdmintuluT unde se planteazd si dure gradul s66 de
umegleald. ButasiT lungi fac rAddcinT la toate nodurile Insd
nicT una din aceste rAddcinT nu prinde putere ; cu toate a-.
cestea pentru pdminturile prea uscate but*" se pot face
de 60-70 cm. pentru ca sd poatA gdsi umeqleald. In pd-
mInturile tarT de la noT butasiT se fac de 30-35 cm. iar
pentru pdminturT mijlociT de 40-45 cm.
La partea de jos butasul se tae dedesubtul unuT
drept, lar la partea de sus pieçli§ §i d'asupra unta
Pentru a Impedica uscarea butasilor plantatT si mal cu
seamA pen tru a grAbi formarea rAddcinelor, inainte de a
planta butasir se :
aJ Stratificd, adicd se pun peste iarnd in pdmint sail
In nisip putin umed, Inteo pivnitd sari inteun alt loc cald
pentru ca in acest timp butasui sd se prepare all forma
rAdAcint.
ID] In loc de stratificat, butasiT se pot tine putin timp
in apd. Nu trebue sd stea prea mult In apA cAcT atuncT bu-
tasiT se pot strica.
cl UniT aü obiceiul a jupui de coaje butasul la partea
de jos, pentru cd la locul ast-fel rdnit se formeazd mal cu-
rênd rAddcinT.
dj Un procedeü bun constd In a forma din balegd de
vite sari din pdmint de grAdind amestecat cu balegd de
vite, o mocirld, in care inmuem butasiT cu capetele de jos
cel putin ;- se lasd sA se usuce mocirla pe el si apoT se
planteazd.
ButasiT pdatA ast-fel preparatT se pot planta sail Intr'o
scoald sari d'a dreptul vie. Plantând butasiT In scoald,
se tin acolo un an, si apoT se aleg ceT mal frumosl si se
planteazd In vie.
Plantarea butasilor d'a dreptul In vie costd mar putin,
dar butasiT nu se prind asa de bine ca atuncT and se plan-
teazA butasT cu rAdAcinT. Prin urmare via va fi neregulatd
In ceT anT.
In ceea ce privesce plantarea buta§ilor si ingrijirea lor
in scoald, se face la fel ca pentru vitele altoite. La altoiri
se va at-Ma atAt operatiunea cfit si ingrijirile.

www.dacoromanica.ro
 53

3) MARCOTAGIUL SAU POTOPNITA

Potopnita constA, In a forta o coardA de vitA nedesli-
pitA de la butuc ca sA formeze rAdAcinT.
Acest mod e maT sigur de cat butà§itul fiind cA potop-
nita nu se desparte de la vita beranA de cat dupA ce i-a
format rAdAcinT.
Potopnita a inceput a fi IntrebuintatA in Francia i la
vitele americane altoite ; dar numai pentru a Implini golu-
rile de prin vie. In acest cas fiind cA rAdAcinile ce se for-
meazA pe potopnitA pot fi distruse de filoxerA, vita potop-
nitatA nu se desparte nicT odatA de la vita mamá. Pentru
vitele altoite acest procedeil e putin recomandabil, fiind cA
ajunge un timp când o singurA rAdAcinA e nevoitA sA hrl-
neascA 2 vite deosebite.
La vitele romanescT potopnita se maT poate intrebuinta
§i pentru a forma vite nuoT, care apoT se scot i se plan-
teazA In alt loc.
Cele mal principale felurT de marcote sunt : marcota-.
giul simplu, 2) preibuqirea 3) marcotagiul multiplu.
1] Marcotagiu7 simplu se face ast-fel : se alege o coardA
de un an de la butucul ce urmeazA a se jnmulti ; iar in drep-
tul locultff gol ce este de implinit se face un §ant de 30 cm.
adancime §i in acest ant se culcA coada aleasA ast-fel ca
sA rèThanA afarA varful. Santa se umple cu pAmInt ; iar Val.-
ful rftas afarA se tae la 2 ochT §i, se leagA de un mie
arac.
Ochiul ramureT culcate, care ar fi pe partea di'ntre
butuc §i pAmint se suprimA. Toamna sail primAvara viitoare
dup6 ce a format rAdAcinT, marcota se desparte de planta
mumA. DacA potopnita servesce pentru a umplea un loc gol,
e bine sA nu se despartA de la butucul mamá, de cat dup6
2 anT, ca sA nu slAbeascA vegetatiunea.
In loc s'A se ia coarda coaptA, se poate intrebninta pen-
tru potopnitA coarde vergIT care se culcA In pAmInt prin lu-
lie i panA toamna, ea poate forma rAdAcint
2) Marcotagiul multiplu. Se face un §ant de 25 cm.
adancime §i In el se culcA coarda fArá a lAsa verful afarA.
DupA ce s'a culcat coarda in pAmint, se suprimA ochiT
coardeT de la butuc panA la locul uncle intrA In §ant. Se

www.dacoromanica.ro
 54

arunca apol peste coarda din §ant un strat de panfint, ca de

6-8 cm., se bate pamintul §i se uda putin. De la fie-care
mugure al coardei va da un %tar i in timp radä-
cini. and ace§ti lastarT ati 25 cm. lungime se umple antul
cu parnInt, §i apoi toamna ori primavara se tae coarda cul-
cata In atatea vite cap' lastarT a dat.
3] Prcibuqirea. Consta in a face o groapa larga de jur
imprejurul butucului. Dupä aceea se tae radacinile, care Im-
piedeca culcarea butucului §i apoi se cula cu totul, Indrep-
tandu-T coardele anuale In diferite directiuni. Vérful ramu-
rilor se tae la 2 ochT d'asupra pamIntului ca §i la potop-
nita simpla punénd cate un mic tutore la fie-care çoarda.
Groapa se astupa cu pamInt.
Cel mal bun anotimp pentru facerea marcotagiuluT pare
a fi toamna, cacT atuncT coardele stand iarna In parnint se
pregatesc a forma radacini ca §i cand ar fi puse In strati-
ficatiu ne_

4) ALT01 REA
Inaintea filoxerel, altoirea se intrebuinta prea putin In
viticultura §i mal mult pentru a Intineri o vita saú pentru
a schimba felul el,
Astä-df altoirea este aproape singurul mod de inmul-
lire In toate partile unde a patruns filoxera.
Inteo vita americana altoitä sunt 2 part!: vita atneri-
cana numita sujet saù port-aloiti §i vita romaneasca nu-
mita altoiti. In ori-ce fel de altoire ca sa se poata prinde, prima
conditiune este ca zona generatrice a celor 2 vite sa co-
respunda cel putin inteun punct §i sa existe afinitate intre
cele 2 vite.
Despre afinitate. Prin afinitate se Intelege gradul de
rudenie, ce exista intre cele 2 parti ale unei plante altoite.
Daca nu exista un grad de rudenie Mire partite altoite, ori
ce ingrijirl s'ar da sunt de prisos cAcT planta nu se prinde.
Chiar daca intimplAtor s'ar prinde ea nu poate trAi.
Vitele formeazA genul Viti, cu mal multe speciT di'ntre
care vita EuropeanA, In care intrA i vitele romAnescT, for-
meazA specia Vitis vinifera; iar cele americane formeazA
alte speciT. Apartinênd la un singur gen toate vitele, este
un grad de rudenie Mire cele romAnescT §i cele americane.

www.dacoromanica.ro
 55

Altoirea viteT americane cu romaneasca este basata pe

urmatorul principit : Altoirea se poate face mire 2 vari-
etcift aparfinénd la 2 specif botanice diferite, ale acelu-
ia-§1 gen ; Wei nu putem fi sigurt de o prindere mare
;i de o duratei la in finit.
Vita romaneasca apartine specieT : Vitis vinifera, pe
când vitele americane speciilor: Vitis Aestivalis, Vitis Ripa-
ria ; V. Rupestris, Vitis monticola etc. Prin urmare altoind
vitele romanescT pe cele americane, prinderea va fi mal
mica ca In casul and s'ar altoi vita romaneasca pe vita
romaneasca.
Cu cat o vita americanä' este mal sèlbatica, mal vigu-
roasa, mal putin roditoare, cu alte cuvinte cu cat tipul ce
se departeazà mal mult de al vile! europene, cu atat rude-
nia e maT departata, prinderea la altoire mal mica; Insa o
data altoite i prinse datl rod mal mult.
lata cum se explica acest faRt : vita romaneasca se
prinde pe cea americana fiind ca o silesce omul prin alto-
ire, Insa aceasta nu le Impiedeca ca traind Impreuna fie-care
sa caute a se desparti de cealalta. Altoiul (vita romaneasca)
cautä asigura viitorul luT, and rod mult si bun ; iar
port-altoiul se forteaza a da lastaff, pe care omul iT su prima
prin anumite lucrarT de cultura, asa a ea da radacinT pu-
ternice.
Prin aceasta lupta intre cele 2 vite, ele slabesc maT
usor ca când ar fi cultivate fie-care deosebit, dar pritr a-
ceasta sfortare vita altoita produce mal mult.
Timp,u1 cat vor trai vitele americane altoite, nu se
poate fixa. Cele maT bètrane vil altoite art ajuns la 30 de
anT, sunt viguroase si puternice, ceea ce dovedesce ca ele
sunt Inca departe de a muri.
Din experientele fäcute pana acuma s'a dovedit ca vi-
tele de RipariT, RUpestris, precum si hibrigliT Aramon-Ru-
pestris No. 1 si 2, Mourvèdre-Rupestris, Bourisquou-Ru-
pestris, Millardet 101 si 108, etc. art o afinitate i decT o
prindere multamitoare . Din contra, vitele Berlandieri se
prind cu cea mal mare anevointa, de aceia nicl nu se re-
comanda pentru tara noastra. Vitele cu o resistenta mica la
filoxera dart In general o prindere maT mare la altoire.

www.dacoromanica.ro
 56

Facultatea vifelor americane de a da rcidacint. Toate

vitele americane puse In pamInt ca butasf sad cioace fac
radacinT, daca sunt tinere (de un an) §i gasesc destula ume-
geala i caldura. Unele din ele dail frisk mal uwr cum sunt
Riparia, Rupestris etc., altele I§T formeaza cu mare greutate
radacinT, cum este d. ex. Berlandieri la care nu putem
compta pe o prindere maT mare de 5-6% ; de asemenea
Jacquezul formeaza cu gren radacinf, dar In tot casul mult
mal u§or ca vita Berlandieri.
Vérsta sujetulut de altoit. Vita americanä §i cea ro-
maneasca se prind cu atat maf uwr cu cat sunt mal tinere.
Cele me adese-orl Vita americana are vérsta de un an cand
se altoesc i and prinderea e mare. Cate o data se Intre-
buinteazA la altoire lästarif Inca verqlf al vitel americane. In
acest cas prinderea altoiuluf este mal sigura, dad altoirea
se face cu ingrijire.
Vita americana poate fi altoita §i la o vérsta mal Ina-
intata, Insa cu cat este mal brânA cu atala re4ta la prin-
dere e mal mica.
Unele vite americane cum sunt Ripariile, altoindu-le
cand ail vèrsta de 1-3 anT se prind u§or; de aci inainte
prinderea devine nesigura.
Culesul sujeturilor. and se altoesc vitele americane
In stare de buta§T, el trebuesc mal Intain recoltatT, prima-
vara sag mal bine toamna §i apof pastrall 'Ana primavara
cand se vor altoi.
Taerea sujeturilor sail a port-altoilor se face primavara
inainte de a incepe sä circule seva, adeca cam pg la Trice-
putul lunef Martie. Toamna se culeg dujA ce cad foile sail
cel puf in dup6 ce se ingalbenesc.
Recolta sujeturilor se face ast-fel: coardele vitel ame-
ricane se tac chiar din fata parnIntuluT, wolandu-se In gra-
meglI pe varietaff ; se curata coardele de carcei §i de lemnul
vechin, lasandu-se numaT lemn de un an, §i apof se tac
lungT de 1 m. pastrandu-se ast-fel pand primavara In mo-
mentul altoireT, and fie-care coarda de un metru se tac In
tref bucatl.
Coardele de un metru se fac toamna, In pachete de
50 san 100 i se leaga cu sirma saù cu rachita.

www.dacoromanica.ro
 57

Coardele trebue luate din o plantatie, care sa aiba cel

putin vèrsta de 4 anT ; Inlaturandu-se vérfurile care sunt
une-orT necoapte, coardele bune de altoit fiind acelea care
ail de 1a 6 mm.lØ mm. diametru. Coardele mal groase de
10 mm. aü mècluva prea mare §i e greri de gasit altoT care
sa se potriveasa Coardele de altoit sa fie drepte, i sa nu
fie atacate de boare ca mana, antracnosa, etc.
in loc ca sa se tae coardele toamna de un metru §i apoT
se tae primavara Inca °data In 3 bucAtT ; ele se pot tala de
cu toamna lungT de 28-30 cm., sa se faca pachete de cate
100 §i sa se pastreze pana primavara. In acest cas se va
observa ca täetura de jos sa se faca imediat de desubtul
unuT ochiú, iar la' partea de sus sa alba un camp sari me-
Mall Se crede ca aceasta procedare este mal bunk cad al-
toiT tliatT se pregatesc peste iarna.
Recolta altoilor. Altoiul este o parte a coardeT de vita
romaneasca de un an, cu unul sari me multI ochT, destinat
a Inmulti felul viteT din care se ia. Prin urmare, Intaia con-
ditiune ce trebue sa se caute la o coarda destinata a servl
ca altoiri, este ca sa OA bine pronuntate caracterele varietateT.
AltoiT se recolteaza de la vitele bètrane. AltoiT sa. fie sa-
nAtoV, lemnul bine copt, m'éduva mica §i blonda. Coardele
cu mèduva multä nu sunt bune, fiind cA lemnul lor crapa
u§or ; iar acelea care ari mècluva neagra sunt degerate.
Altoif cel mal bunT, sunt cer din partea mijlocie a coardeT
groV de 6 mm. panä la 10 mm. Se va maT cauta ca
°chit coarder sa fie aproplatI unul de altul, sa fie bine des-
voltatT ; verglI, iar nu negril ; cacT atuncT sunt degeratT. Lem-
nul sa fie sAnatos, adica sa fie verde §i umed cand 11 gem.
Coaja coardeT sa fie neteda §i de aceia-§1 coloare.
Pentru a avea vite care sa produca mult, se recomanda
ca sa se ja coardele de altoT de la vite bètrane §i slabite din
causa productiuneT.
Coardele se culeg toamna sail primavara. Acolo unde se
tae via toamna, sari unde rèmane neingropata peste iarna,
e bine sa se culeaga coardele de altoit de cu toamna. Pen-
tru aceasta, and strugurit sunt coptf, se insemneaza cu lana
de diferite colorT, saü cu alte semne deosebite, butuciT cel
mal bunT. Dui:16 caderea foilor sari cel putin cand foile sunt
uscate, se tae coardele de un an fall carcahl §i se a§eada

www.dacoromanica.ro
 58

pe varietAfT, In gramea Se ia apoT din gramecg coarda cu

coarda, se curafa de camel, se tae verful §i baza coardeT,
care nu sunt bune la altoit §i se lasl ca de 1 m. lungime.
Se leagä apol cu sIrma in pachete de cate 50 sail 1.00, pu-
néndu-T o etichetä.
Culesul coardelor pentru altoit primavara, sa se faca de
Um puriti, OM nu Incepe vita sa planga:
Daca coardele culese trebue trimese la departarT me mall,
ele se Invelesc cu pae sail cu mu§chill §i se pun In rogo-
jinT. Cand caldura e mare, atuncT atat coardele cat §i paele
In care se invelesc, se stropesc Cu puling apa.
Peistrarta altoilor qi sujeturilor. Coardele romanescI cat
§i cele americane trebue ferite de Inghef, uscaciune sail cal-
dura prea mare, din momentul culesuluT pana In momentul
altoiret Pentru acest sfar§it se pa8treaza Inteun loc cu o
temperatura mica, constanta. Locul sa aibä §i pufina ume-
Oeala ; cum e de ex. : o pivnip sail un bordeia. Cel mal
bun mijloc de pastrat este ca toamna sa se ingroape atat
vifele americane cat §i cele romanescl §i sa se tae prima-
vara. Fiind ales localul, se a0erne mal Inlaid un strat de
nisip de 15 cm. grosime, peste el punem un strat de snopT,
peste eT un strat de nisip i ap mal departe pana ajungem
la Inalfimea de 1 m. 50. Nisipul Intrebuinfat la stratificafiune
sa nu fie nicT prea ud, nicT prea uscat (10 0/0 apa este In-
destulatoare). Cel mil bun nisip e cel de ail Ultimul rend de
snopT se acopera cu un strat de nisip de cel pufin 30 cm. gro-
sime pentru ca sa nu pätrundl la snopT aerul §i caldura.
Daca se Intrebuinfeaza acelall nisip mal mulfT anT d'a
réndul, atuncl vara se scoate din pivnifa sari bordeia se
cerne pri'ntr'un ciur, ca sa se curefe de resturile de vita ce
le-ar confine §i apol se stropesce cu o solufiune de 1% ca-
laican. Dad nisipul e destul de umed, atuncT In 1pc de so-
lufiune se Intrebuinfeaza 1 kgr. de calaican praf pentru 1
m. cub de nisip. Calaicanul distruge semi* boalelor para-
site ce ar exista In nisip.
Dad pivnifa sari bordeiul n'are o temperatura constanta
atuncT se face In pivnifä sail In bordeiil un §anf antic de 1
m.-1 m. 50 §i apoT se a§eaçlä legaturile In coarde ca mal sus.
In lipsa de pivnifa i bOrdeia, se cauta un loc maT Inalt,
expus spre mia4A-noapte i pe acest loc facem un §anf de
1 m. 50-2 m. adancime cel pufin. In acest §anf se pun
www.dacoromanica.ro
 59

coardele ca mal sus, panA ajung inAltimea pamintuluT. Peste

coarde se pune un strat grog de pae si apoT unul de nisip,
fAcén du-I in forma de acoperis. Peste stratul de nisip se mal
pune unul de pAmInt bine batut si pe d'asupra un strat de
pae. Ca sA nu strAbatA apele de ploT si zapecjI la coarde,
se face de jur Imprejurul groapeT cu coarde un sant, druia
i se dA o scurgere In afarA.
In tot timpul erneT coardele trebuesc visitate de 2-3 orT,
spre a vedea dad nu cum-va temperatura s'a ridicat prea
mult, si coardele s'ar putea incinge.
Cand coardele nu sunt bine Ingrijite In timpul erneT,
ele pot incepe sA vegeteze inainte, pe dud sunt Inca In stra-
tificatiune. Dad se observA rail la Inceput, atuncT se poate
indrepta, schimband nisipul si punênd altul mal uscat.
De asemenea cand nisipul e prea uscat sail aerul pAtEunde
la coarde, ele se pot usca. DacA se observa aceasta ¡ama,
se schimbA nisipul, punadii-se altul mal umed. Daca se
observa primAvara, coardele se pun maT Intain In apa cate-
va ceasurT, ca sa-sT redobêndeascA frAgeglimea si numaT dad
si-an recapélat umeqleala, t e altoesc.
Dad se culeg coardele primAvara si trebue pAstrate
cate-va ;lile, atuncT aceasta se face, punêndu-le In o apA
curetoare, sari se IngroapA In pamént.
Recunoascerea butaqilor bunt' de altoit. Inainte de a al-
toi, coardele americane si cele romanescT se cautA ca sA nu
fie degerate. Coardele care all mugurif negriT Inauntru nu
sunt bune, dcl ochil sunt degeratT. Un alt proceden de a
constata vitalitatea constA In a sgaria coaja si cand stratul
erbos e verde, coarda e bung ; dad e negru, coarda e de-
geratA. De asemenea coloarea bruna, spalacitä a lemnuiuT,
e un semn a e degerat.
D-I Viala, recomandA urmAtorul proceden de recunoascere :
sA se ia cate un butasiti din diferite pachete si sA se punA
cu un cap In apA si la un loc cald. DupA 3-4 qlile mu-
guriT Incep a st umfla, sail cel putin apa apare la suprafata
dud facem o taeturA la partea de sus. Acesta e un semn
sigur cA butasiT sunt bunT de altoit.
Epoca altoird. Altoitul se poate face toamna, primAvara
sail vara. OrT-cand s'ar putea altoi, unirea trebue sa se facA
cur&KI, pentru care scop are nevoe de cAldurA si umeqleall
destula.
www.dacoromanica.ro
 60

La. nol altoitul se face numaT primavara, insa, In unele

casurT se poate face i vara, cum e altokrea In ochiii sail In
verde.
Pentru altoirile facute pe vite americane neprinse In pa-
mint (aceste altoirl se numesc la masci) altoirea se face de
la inceputul lui Martie, i poate dura pana aproape de MaiCt,
and nu se maT pot pastra vitele americane fArà s vegeteze.
Altoirile fäcute pe vite prinse in pamint se Incepe dup6
ce vita americana a inceput sä planga (sa vegeteze), adica
pe la Inceputul lui Aprilie inainte.
Starea timpulut In momentul altoirei are multa knriurire
asupra prinderel. Un cer noros, fara multa umegleala In at-
mosfera, este cel maT favorabil.
Ploile indelungate sunt defavorabile la alloirile pe loc,
penttu cá apa prea multa Impiedia unirea celor 2 partI.
Marl de aceasta altoirea se face mal greti, pentru cA omul
trebue sa stea in genunchill.
Vênturile ca §i aldura mare sunt Vétèmatoare In timpul
altoitului pentru cA usuca täeturile. Fie liniOit sail vént,
taeturile atat la altoirl cat i la p-ort-altoT sa fie proaspete.
Pentru aceasta, din and in and se stropesc cu apa curata.
Daca se poate, e mai bine a se face altoirea la un loc um-
brit §i ferit de vénturl.

S1STEMELE DE ALTOIRE

La vita se pot Intrebuinta toate sistemele de altoire cuno-

scute in gradinarie, dar putine din ele dati resultate prac-
tice multamitoare. Chiar §i In viticultura aü fost multe sis-
teme, care la inceput aú facut oare-care sgomot, dar mal
tarditi parasit.
Di'ntre sistemele descrise malla vale nu sunt de at 2-3,
care se pot dice generale. Celelalte sunt anumite Impreju-
rarT In care podgoreanul este chemat sa le aplice.
Altoirile se impart In altoirt pe loc i altoirr la mascl.
Altoirile pe loc sunt acelea in care vita americana este prinsa
in pamInt, pe and la altoirile la masa nicT una din vite
este prinsa.
Améndou6 felurile de altoirl aü avantage §i desavantage.
La altoirea pe loc prinderea poate merge pana la 90-95%
and altoitorul se pricepe s'o faca bine §i and timpul este
www.dacoromanica.ro
 61

prielnic. Ca sa fie prinderea mare la altoirea pe loc, prima-

vara trebue sa fie secetoasa. Daca sunt ploT multe primavara,
apa infra Intre altoT i port-altol, impiedicand prinderea.
La altoirea la masa daca toate conditiuniie sunt favorabile,
se poate ajunge la 50% si chiar 60%. La noT, MO, clima
t6reT nu este tocmaT favorabila, din care causa nu se poate
socoti ca prindere mijlocie de cat 25-30%. Rare orT se ob-
tine 40% vite bine prinse. Pentru ca altoirea la masa sa
dea 50-60% prindere, In earl de calitatea 'Duna a port-
altoiulur i altoiulur, mal trebue ca altoitul sa fie bine facut,
ca primavara sa fie lunga cu putina umelleala, vara de ase-
menea sa fie lunga si cam umeda ; ast-fel ca altoiul pus In
pamInt sa alba 7-8 lurif de vegetatiune. La noT primavara
e foarte neregulata, scurta, si vara adese-orT e secetoasa cu
caldurT excesive, lar toamna scurta, asa cá altoiul nu are de
cat 5-6 lunT de vegetatiune.
Altoind pe loc vita, da rod cu un an inainte, Insa, o sa
fie neregulata, cad vitele neprinse in anul al altoireT,
In al 2-lea an se altoesc mal greil.
La altoirile pe loe podgoreanul trebue sa se multumeasca
si cu vite defectuos prinse, pe când cu altoiT facutT la masa,
nu se planteaza In vie de cat vile bine fierte (prinse) peste
tot, si daca plantarea se face In bune conditiunT, se poate
obtine o prindere de 97-98%, asa a via, e regulata de la
Inceput.
La unele altoirT %cute pe loc rèman ranT deschise prin
Wet, care ranT sunt un isvor de boale pentru vita. 'La al-
toirea la masa,' din contra, se altoesc numaT vite de aceia-si
grosime, ast-fel a nu rftan rant' deschise.
In resumat, altoirea la masa este de preferat orT de cate
orT se poate face.

a) ALTOIREA IN CREPiTURÀ SAU DESPICATURÀ

Este cel mal vechiri sistem de altoire nu numai In gra-

dinarie, dar si In viticultura. Asta-glI este aproape parAsit,
cacT sunt alte sisteme mult maT bune.
Altoirea In crapatura, ca si toate altoirile pe loc, se face
primavara, dup6 ce a incetat scurgerea prea mare a seveT.
Nu se face cand planstrl viteT este abondent, fiind cA poate
Ineca altoiul.
www.dacoromanica.ro
 62

Altoitul se face In modul urmgtor : Butucul de altoit se

sapg de jur imprejur, scoténd pgmintul, asa ca tulpina sg
r6mAng liberg !AM la locul unde sunt rAdAcinT groase. Cu
3-4 dile Inaintea altoireT se reteazg butucul de la o Ingl-
time oare-care de la suprafata pAmIntuluT. AceastA tgere are
de scop de a !Asa mAzga prea multg sA se scurg5, pentru
ca sA nu inece altoiul.
Aceastg operatiune se face la toate altoirile pe loc.
In momentul altoireT, se tae butucul din noù orizontal
dreptul suprafetel pAmIntuluT, sart de la 2 cm. maT jos
de suprafata luT, cu un ferestrAg. (Fig. 21).

Fig. 21. Altoirea in crcIpeiturcl

Nu numaT la altoirea In .crApAturg, dar la toate altoirile

fgcute pe loc, ingltimea la care se tae butucul, trebue bine
observan
Dad se tae butucul prea jos, altoiul pus In butuc va
cAuta tot-d'auna sg-sT formeze singur rAdAcinT i aceastg ten-
dintA o combatem cu
Dacg din contra se tae butucul prea sus, altoiul poate
fi expus la degergturT i vita Intreagg poate fi pierdutg. Pentru
a InlAtura inconvenientele tgereT prea sus sail prea jos, pro-
cedgm In modul urmAtor :
Pe dealurT bine expuse la soare, inalte, unde vita ro-
mAneascA nu degerg neIngropan se tae butucul american
chiar din fata pAmIntuluT.
Pe sesurT, ve, sail pe dealurile expuse la miadg-noapte,
unde vita poate degera, butucul american se tae orizontal
Ja 1 2 cm. cel mult, dedesubtui suprafeteT pArrantuluT.

www.dacoromanica.ro
 63

Butucul american fiind taiat cu ferestraul, taetura se ne-

-teçlesce cu cutitul de altoit. Neteçlirea se poate face numaT
In partea unde se pune altoiul, dar mal bine este sa se
fad peste tot. ()data neteglitä taetura, se crapa butucul fie
peste tot, adica prin m6duva, saü numaT *IA la mècluva, pe
o intindere in lungime de 4-5 cm. Crapatura sa nu fie prea
&land, cacT daca e prea adanca, dup6 ce se Infige altoiul,
ranane o parte din cräpatura deschisa §i apa de ploae in-
hand, butucul incepe a putreçli.
Dad tulpina americana e prea groasa, crapatura for-
mata ar strivi altoiul. Pentru a Inlatura aceasta, inainte de a
Infige altoiul, se ia de o parte i de alta e crapatureT cate
o bucatica de lemn.
Pregatirea altoiuluT se face In modul urmator : Luarn o
coardI romaneasca, pe care alegem 2-3 ochT bine formatT.
"Bern coarda cu un secator (foarfecT de gradinarie) imediat
d'asupra celuT d'al treilea cchia, apoT o Wain i dedesubtul
ochiuluT, lasandu-T Eneritala sail dmpul. Prin urmare, altoiul

-r- p

Fig.[22. Alloirea in crepäturd a Erne vite

are un camp i 2-3 oat Câmpul trebue ascutit in forma

de panä c/a ,sa intre in crapätura butuculuT american. Pentru
aceasta se tine altoiul In mana stanga §i apoT cu un cutit
de altoit se face 2 täeturT piegliqe, ca sa obtinem un fel de
pana triunghiulara, ca ascuti§ul unuT cutit.
La facerea peneT vom observa ca m6duva viteT sa apara
numaT pe o singura fata a peneT. Cand m6duva altoiuluT r6-
mane la v'Mul penel, altoiul se poate crapa, trifiendu-l. Al-

www.dacoromanica.ro
 64

toiul ast-fel preparat, se infige in crApAtura butucului ame-

rican panA la primul ochig.
Infiend altoiul, trebue observat ca sA nu se rupg, lar
zonele generatrice a altolului i butucului american sA co-
respundA peste tot sail cel putin la un loc, alt-fel altoiul
nu se prinde.
Pentru ca sA fim siguri cA zonele generatrice corespund
cel putin la un loc, e bine sA nu ne luAm dup6 scoartA,
maT cu seamA când se altoesce un butuc 136trin, cAcT acesta
poate fi mal subtire la altoT ca la butuc. Afar'A de aceasta,
dup6 ce am infipt altoiul, aplecAm putin vérful altoiului spre
centrul butuculut
DacA butucul nu strAnge bine altoiul, atuncl Il mal le-
gAm cu rafie ; in cas contrar 11 lAsAm nelegat §i II mu§uroim
panA d'asupra altoiului.
obiceiul sl ungA rana deschisA cu mastic for-
mat din argilA i balegA.
Când tulpina e prea groasà, facem crApAtura In tot bu-
tucul §I punem 2 altoT In 2 pArtl. [Fig. 22]. DacA se prind
améndouT, dupl un an, tAi'Am unul, lAsand pe cel mal pu-
ternic.
b) ALTO1REA IN DESP1CATURA PUNA

Se poate face §i pe loc §i la masA, InsA, fiind cA ca al-

toire la masA se IntrebuinteazA numaT cea englezA, altoirea

Fig. 23. Altoirea in despicdturcl

in despicAturA plinA nu poate fi recomandatA de at ca al-

toire pe loc §i intre vile de aceia-0 grosime.
www.dacoromanica.ro
 65

Modul de procedare e urrnatorul: se copcesce vita Oa

la locul unde sunt radacinele groase. [Fig. 23.] Se tae tul-
pina americana In dreptul pamintului sail la 2 cm. sub
pamInt. E bine ca dedesubtul taetureT, la 2-3 cm. sa fie
un nod, care sa Impiedice tulpina americana sa se despice
prea mutt and se Infige altoiul. Dup6 ce s'a (Mat tulpina,
se crapa prin mijloc cu briceagul de altoit ca de 1-2 cm.
ast-fel ca restul crapaturef de va mg fi nevoe sa se faca
singura prin introducerea altoiuluT.
Altoiul nu are de cat clout ochT. El se tae in forma de
pana ca aceia, care servesce la despicarea lemnelor. Se va
ingriji ca mècluva altoiuluT sa nu rèmâna In vêrful penef.
Se desface crapatura de la tulpina americana cu aju-
torul cutitului de altoit, se introduce v8rful penel altoluluT
in crapatura, se scoate cutitul §i apoT se infige altoiul, pana
and ochiul de jos ajunge In dreptul taetureT tulpineT. Dup6
aceasta se leagascu rafie.
La aceasta altoire améndo0 vitele trebue sa aibl toc-
maT aceea-§T grosime §i prin urmare cand infigem altoiul
In crapatura pentru ca zonele generatrice sa corespunda,
lucratorul se poate conduce i dup6 scoarta.
Aceasta altoire da resultate bune ca prindere, dar nu
se poate recomanda, ca §i altoirea in despicatura, fiind ca
r&nâne la tulpina americana (sujet) lemn Mat neacoperit.

c) ALTOIREA IN CRAPtTURA" SCOBITÀ

Numitä de francesT greffe en [ente évidée, este mal

buna de cat cele dou6 antaiil. Ea se face intre vite de
aceea-§T grosime, fie 4 vitele americane ar fi plantate sail
neplantate ; prin urmare se poate face pe loc sail la mask
Altoirea In ciapatura scobita nu e de cat o altoire in
crapatura piing, putin schimbata.
Altoiul se face In forma de pana ca §i la altoirea In
crapatura piing.
Sujetul american se crapa mal MUM prin mijloc ca §i
la altoirea In crapatura puna §i apol se scobesce crapatura
-de o parte §i de alta a§a ca sa se formeze In loc de era-

5
www.dacoromanica.ro
 66

patura un loc gol [fig. 24] In forma de V. DujA cum ve-

dem, pana altoiuluT trebue facuta intocmaT cat este la sujet
locul gol In forma de V.

427i,
-

Fig. 24. Altoirea In crdpdturd scobitd

Pentru inlesnire s'a inventat un fel de foarfece speciale

cu cioc (fig. 25) §i cu 2 täiu§urT puse In unghia. Cu aceste
foarfecT taeturile se fac maT uor. Scobitura se face la su-
jetul american ; lar pana la altoiul romanesc (fig. 26).
-

-*-
Fig. 25. Foarfece pentrn altoirea In despicdturd scobitd

Neajunsul acesteT altoirl este ca, cele 2 limbI de la su-

jetul american, sint une orT subtirT §i se pot usca Inainte de
a se lipi altoiul. Un alt neajuns e ca foarfecele trebue
fie tot-deanna bine ascutite §i ascutitul se face greil.

d) ALTOIREA ENGLESA.

In gradinarie sub numele de altoirT englese, se inteleg

bate acelea /a care atat sujetul saú port-altoiul cat §i al-
toiul se tae In modpiei [oblic] i In sens invers a§a
ele se potrivesc prin apropiere.
www.dacoromanica.ro
 67

Sunt mal multe felurt de altoirT epglese, dar la vie nu

se IntrebuinteazA de cAt acela descris mal la vale. Din
causa u§urinteT §i a resultatelor bune ce dl aceastA altoire
e cea mal principall §i aproape singurA IntrebuintatA astA-OT.
Altoirea englesA se poate face fie pe loc fie la masA ;
InsA numaT 'futre vite tinere de aceeall grosime, prin ur-
mare se pot altoi vite amcricane de un an satt cel mult de
2 anT.

Fig. 26. Practica altoird in despicäturci scobitei

Timpul cand se Incepe altoirea englesä variazA dupé

vitele ce avem de altoit. Dacä sunt de altoit vite americane
cu rAdAcinT prinse In pAmInt, atuncT se Incepe altoirea dup6
ce a Inceput sA plängA vita, adecA sA circule seva. Aceasta
are loc la noT de pe la jum'étatea lunel artie Inainte, §i
poate dura päril la Inceputul luneT luT Maiil.
Cu 2-3 çlile mal Inainte de a proceda la altoire se
tae vitele americane de la cAtf-va centimetri d'asupra pA-
mIntuluT §i se lasA ast-fel ca mäzga sA curgA aceste 2--3
dile §i apoT altoim. Nu trebue tAiatA vita americanA chiar
In momentul altoireT, fiind c'ä mazga In primele çlile este
foarte abundentA §i ar putea Ineca altoiul.

www.dacoromanica.ro
 68

In momentul altoireT se tae Ind o datA vitele de altoit

din fata pgmIntuluf sail cu vre-o 2 cm. mg jos IntocmaT
ca la celelalte altoirT pe loc. Inainte Insl de a le tgia din
nail, vitele trebue copcite pentru ca lucrAtorul sd poatA
lucra maT cu inlesnire. De aci inainte toate operatiunile
sunt la fel ca la altoirea engles1 la masg.
Dad. sunt de altoit vite cu rAclAcinT neprinse In pg-
mint, atuncT se altoesc la masA sail In atelier In momentul
cand incepe sg circule mazga In ele, adecg la Inceputul luT
Aprilie §i imediat se §I planteazA In §coalg.
Practica altoirek. Altoirea cioacelor americane sari a
port-altoilor cu vile romanescI se poate incepe de la ince-
putul luT Martie §i une orT chiar din Februarie, fiind cA al-
toil fAcutT se pot pgstra In nisip panA la plantat.
Cioacele sail port-altoiT bunT de altoit trebue sA aibA
o grosime mijlocie, aded de la 6% la 10% mèsuratT la dia-
metrul cel mare. Sujeturile mal groase de 10% ail mècluva
prea mare §i nicT nu se pot gAsi altoT bunT a§a de gro§T.
Dad sunt maT subtirT de 6% se altoesc cu mare anevointA
§i prinderea e maI nesigurA.
Butai1 se tae lungl de 28-30 cm. adecA la 2-3 ochT,
dud e vorba de altoae pentru pAmInturT ware, port-
altoiul poate avea §i 35 cm. Thetura de jos se face dede-
subtul unuT °chill, pe dud tgetura superioarg trebue fAcutg
dedesubtul ochiulul al 3-lea sail al 4-lea. Cu modul acesta
port-altoiul are 2-3 ochT §i un camp unde are sA se facA
alto i rea.
Din ace§tT ochT nu se pAstreazg de cat cel de jos, iar
ceTlaltT se tae cu cutitul. and se altoesc vite de Rupe-
stris sail din hibriçliT de Rupestris, se suprimg §i ochiul
de jos, fiind cA aceste varietAtT lAstaresc mar u§or de cat
celelalte.
Fiind cA altoiul §i port-altoiul trebue sA fie de o po-
trivA de gro§T Inainte de a fi tgiatT mal departe, adecA dup6
ce li s'ail suprimat mugurif, port-altoiT §i altoiT se m6soarA
§i totT de aceea-§T grosime se pun lute° cutie.
Pentru m6suratul port-altoilor §i altoilor, se fac nisce
instrumente simple numite jaugeuse. Acestea sunt nisce
ta- ble lungf §i Inguste de lemn tare sail maT bine de metal.
Pe marginea scandureT sail a fieruluT se face o crestAturA

www.dacoromanica.ro
 69

de 6% [fig. 27], alta de 7, alta de 8, si tot ast-fel pana la

10 satí 11. Acest instrument se prinde de masa de altoit
cu 2 surupuff. Pentru fie-care crestatura este cate o cutie
In care punem port-altoiT si altoiT de aceeall grosime. NI&
suratul se va face tot-deauna dupé acelall diametru san
dupé cel mare, sail dupé cel mic.

o
-1 El oi
Fig. 27. Jaugeuse

Dupé ce s'ail ales altoiT si port-altoil de aceia-sT grosime,

IT luAm si IT spAlam bine, ca sA se ducä tot nisipul dupé
el, cacl nisipul stricä instrumentele de alai.
OdatA spalatl, port-altoil trebuesc Mal pieqlis la partea
superioara. Taetura sa fie netedà si putin scobitä, adica
concavA.
Pentru a da mal multa soliditate altoiuluT si tot-d'odata
pentru a mari suprafata de contact se face o crapatura de
4-5 mm. la 2/3 din Inaltimea suprafeteT oblice, adica d'a-
supra méduveT si paralel cu ea. [Fig. 28J.

Fig. 28. Facerea tcleturilor oblice 0 verlicale

Altoiul se pregatesce ca si port-altoiul : pe o coarda se

alege un mugure bine desvoltat, se tae coarda d'asupra
acestuT mugure si de desubt i se !asa campul sail meritala.
Se spala altoiT, se m ésoara, si pe urma se tae oblic ca si
port-altoiT. Suprafata oblica se face In dosul mugureluT. D'a-
supra méduveT se face o crapatura verticalA ca si la port-
altoiil. [Fig. 30].
Dupé cum se vede, atat la sujet cat si la altoiil este
suprafala oblica si o crapatura verticala, ce urmeazA a se
Imbina unul cu altul.
Pentru aceasta se ia port-altoiul In mana stanga si II
jinem cu taetura spre noT. Altoiul II finem In mana dreapta

www.dacoromanica.ro
 70

sI cu ochiul spre noT. Apropiind altoiul de port-altoiti cele

2 suprafete oblice se suprapun.
RidicAm atuncT altoiul ast-fel ca vêrful suprafeteT oblice
sA vinA in N'él-fui suprafeteT oblice a port-altoiuluT si Tm-
pingênd altoiul contra port-altoiuluT crApAturile se desfac.

Fig. 29. Facrea teleturilor oblice ji verticale

Tinênd crApAturile deschise facem ca altoiul sA alunece pe

suprafata port-altoiuluT pana ce limba formará' la altoiii in-
trA in crApAtura deschisA a sujetuluT etc.
AltoiT imbinatT se leagA cu rafie sail cu sarmä (fig. 31).
Cate odatA inainte de legat partea operatA se invelesce
Cu o foae de plumb si apoT se leagA cu rafie. AltA datA

Fig. 30. Facerea tefeturilor oblice §i verticale

se pune mal intaiii imprejurul pArteT operate un dop gAurit

si apoT se leagA cu sarmg. Atat dopul cat si foaia de
plumb ail cate odatA avantagiT InsA fiind scumpe in prac-
ticA in cele mal multe casurT nu se pune nimica. IndatA ce
s'a imbinat altoiT se leagA cu rafie si partea legatA se unge

www.dacoromanica.ro
 71

cu o mocirlA fAcutA din pAm1nt galben lutos, care se lasA sl

se usuce putin pe el.
In aceastA stare altoiT facutT se leagA in pachete de
cate 50 si se pun In nisip !Ana cand le va veni vremea de
plantat.
Observagua Desi se vede cA altoirea engles1 este
foarte usoarl pentru ca sa reuseascA trebue s'A tinern seamA
de unele amènunte.
CrAp'Aturile verticale sA fie de 4-5 %, d'asupra mè-
duveT si paralel cu ea. FAc8nd crApAtura prin m6duvA, lem-.
nul crapA usor i limba se .rupe. AfarA de aceasta pArtile
tAiate prin Imbinare nu se acoperA bine.
CrApAturile sA nu fie nicT prea adand nicT prea micT.
Fiind prea adâncT dui-A Imbinat rémane un loc gol prin
care strAbAfénd usor apa, altoiul se stricA. Dad crApAturile
sunt prea micT la Imbinat limbile se pot rupe.

Fig. 31. Altoirea englescl

TAetura oblicA la altoiil sA fie scobitA

putin, asa cA dui:16 desfacerea crApAturilor suprafetele sA
devinA plane (drepte) pentru ca lipirea sA se fad usor.
Dad suprafetele oblice sunt drepte la tAiat, dui:16 ce se
desfac crApAturile, suprafetele devin bombate, i pentru ca
pArtile Mate sA se lipeascA una de alta trebue strânse cu
rafia prea tare si atuncT prinderea este nesigurA.
La masinA un altoitor poate face 200-300 altoae pe.
i. Cu briceagul se poate face acela-sT num6r. Sunt, InsA,
lucrAtorT experimentatT, carT pot face 600-700 altoae pe c;1i.

el ALTO1REA ENGLESX IN VERDE

Este foarte mult IntrebuintatA In Ungaria i Serbia; ea

se mal numesce si altoirea de Maiti fiind cA se face pri-
mAvara. La noT a fost IncercatA In ultimil anT i credem cl ea
poate reusi tot asa de bine si la noT fiind cA avem aceia-si

www.dacoromanica.ro
 72

climA ca Ungaria. Din putinele IncercArT %cute la noT s'a

obtinut pAnA la 97U/
Altoirea aceasta se face pe lAstarT verdT datT chiar In
anul altoirel. Pentru aceasta primAvara se tae vita americanA
din fata pArnintuluT. Din tulpinA d'A o multime de lAstarT.
O parte din acestia se suprimA Inca de la Inceput lAsAnd
la fie-care butuc 4-6 lästarf sail coarde.
In luna Maiil saü inceputul luT lunie cAnd (seva) mAzga
e In plinA activitate i atund and coarda nu e nicT prea
fragedA nicT prea lemnificatk se tae coardele americane la
o InAltime de 70 cm. de la pArnInt. La fie-care coardA se
face cAte o täeturA oblicA si una verticalA IntocmaT ca la
altoirea englezA In lemn uscat. OdatA t'Aeturile fdcute se a-
leg lAstariT romAnescT, care sA aibA aceia-sT grosime ca
coardele americane ce voim sA altoim. Se tae acestI lAstarT
saù subtiorT oblic, se face crApAtura verticalA, apol se tae
foile pe jurnètate si sA Infigem altoiul pe port-altoiil legAn-
du-1 la partea operatA cu o legAturA de cauciuc, !Ara sail
la nevoe chiar cu rafie. E preferabilA cAcT lAstaril fiind
verdT legAtura trebue sA fie moale. Se leagA de arac cu rafie,
coarda americanA ca sl nu se poatA mica.
Amé'ndof lAstariT pusT In contact fiind formatf din tA-
sAturT tinere, dacA altoirea e bine fAcutä, prinderea se face
foarte usor i dup6 4-5 dile se cunosc aceT ce s'ail prins
dup6 foile lAsate la altoT i dup6 mugurele de la.subtioara
foaeT lAsate, care Incepe sA creascA Ora la prindere i chiar
mal târiü trebue curAtate odatA saù maT de multe orT vi-
tele americane altoite de lAstarif datT dup'd altoire. CAnd
coarda americanA Incepe a se lemnifica, sA curAtA bine
de cArceT, foT i subtiorT i sA culcA In pArnInt asa c'd
pAnA toamna ea formeazA rAdAciFa. AtuncT se deslipesc Cu
totul de la butucul american si se planteazA la loc definitiv.
DacA coarda nu se poate culca In parriint chiar in a-
nul altoiref, atuncT se pot tAia toamna de la butucul ame-
rican si planta chiar atuncl In vie ca cioace altoite, dar WA
rAdAcinf sari IT plantAm In primAvara urmAtoare In scoalk
pentru a forma rAdAcinT. In scoalA se poate obtine o prin-
dere de 90-95%, cAcT altoiul in verde are numaT sA-sT for-
meze rAdAcinf.

www.dacoromanica.ro
 73

f) ALTOIREA IN ()CHIC

Se face IntocmaT ca la pomil roditorT, de care nu se

deosebesce de cAt prin faptul cA atAt altoiul cAt si sujetul
sunt veKIT, din care causA se numesce si altoirea erboasA
(fig. 32).
Altoirea se poate face in tot timpul vegetatiuneT dar
maT preferabil este a se face In luna Maiù.
Altoiul este un mugure desvoltat de 15-20 mm. asa cA
se poate Intrebuinta subtiorile. ET se recolteazA de la basa
saii mijlocul coardelor, ca fiind maT bunT. La luarea altoilor
se va avea grije cA la basa fie-cAruT altoiil .sä fie o micA
bucAticA de lemn din coardA. OdatA tAiat ast-fel, foile de la
altoT se tae pe jum6tate si se pun altoiT ast-fel preparatI
intr'un vas cu apA curatA.

Fig. 32. Altoirea in ochiù

Sujetul este de asemenea o coardA americanA datA 'In

acel an. La basa unuT ochiii, adicA pe un cAmp se face o
tAeturA In lungul coardeT pAnA la lemn si lungA ca de vr'o
2 cm. Dup6 aceasta, cu spatula de os de la cutitul de al-
toit se ridicA coaja de la améndouè buzele tAetureT, se In-
troduce altoiul cu cAlcAiul sub coaja sujetuluT si il leagA
cu lAnA. Une-orT se pune mal IntAiil putin bumbac si apoT
se leagA cu lAnA. CAnd lemnul este bine copt tApm coarda
de la sujet de la 15 cm. d'asupra altoiuluT.
Dup6 cum se vede pe o singurA coardA americanA
putem face 2-3 si chiar maT mult! alta Primul se face la

www.dacoromanica.ro
 74

35 cm. de la pamint, i apoT ceTlanT tot la 35 cm. unul de

altul. Toamna, o coarda altoita se desparte In me multe
cioace altoite.
Dac'ä s'a facut la coarda un singur altoiü i daca al-
toirea s'a facut in luna Mani, atuncT coarda poate fi cul-
cata chiar in anul altoireT in pamint spre a forma rädäcinT.
Daca s'a altoit mal târiù atuncT sail se tae de la butti
se pune in scoala spre a forma radacinl sail se trage coarda
altoita In anul urmator in pamint. Acest din urma metod
nu se intrebuinteaza de cat pentru umplerea golurilor din vie.
Altoirile descrise pang aci. putine la num6r sunt singu-
rele la care poate recurge podgoreanul roman. In strAina-
tate cu deosebire in Francia altoirile se fac dui-A un nu-
m6r mult me mare de felud, dar toate cele nedescrise nu
sunt de cat sistemud locale, care presinta destule neajun-
surT spre a nu fi recomandate. Intre ele se pot cita altoi-
rile laterale sistemele Cadellac, Gaillard si Dauty. Altoirea
Champin, Fermand etc.

g) ALTOIREA IN OCHle PE OCHIÙ

Este un mod de altoire, care se face la masa. Se pro-

cedeaza In modul urmator : Port-anon se fac de 30-40
cm. taindu-se ast-fel ca sa ail:4 la ambele capete cate un
ochiil. OchiT intermediad intre acestea 2 se tae.
Ochiul de sus, se scoate in modul urmator : se face o
taetura in lemn d'asupra ochiuluT cam pana la y3 din gro-
sime. Tot cu cutitul incepèndu-se de la partea inferioara se
scoate ochiul american. Altoiul este un ochiil singur care
se scoate dup6 o coarda romäneasca, cautandu-se ca su-
prafata de la port-altoT sa corespunda cu a altoiuluT. Se
pune altoiul ochiil peste taetura facuta la port-altoia si se
leaga bine cu rafie. Se unge cu mastic si se pun in stra-
tificatie sail in scoala d'a dreptal.
In teorie, la aceasta altoire prinderea trebue sa fie mal
mare ca la altoirea englesa, cad altoiul se pune chiar in
locul ochiuluT american unde mazga vine in cantitate mal
mare.
Acest sistem trebue Inca experimentat.

www.dacoromanica.ro
 75

LEGATURILE $1 MASTICUR1LE

0 materie ca sa fie bung la legatul altoilor trebue sa

fie flexibila, sa produca o presiune egala peste tot §i In
fine sa aibg o durata mijlocie. Materiile care dureaza prea
mult nu sunt de recomandat fiind ca ele pot sugruma altoil
daca nu se suprimA legaturile la timp ; iar cele putin du-
rabile pot putreçli Inainte de vreme.
Materiile -maT des Intrebuintate sunt : sfoara, sarma,
cauciucul, otelul i rafia.
Sfoara dA o soliditate mare legatureT. In aniT secetoV
dureazg destul, dar In ceT ploioV putreqlesce de vreme.
Cauciucul este foarte bun, dar costa scump.
Ofelul se Intrebuinteaza sub forma de inel desfAcut la
un loc. Nu se poate recomanda din causa ca costa scump.
Strma nu se Intrebuinteaza nicT °data singura la legat,
dar se leagA une-orT altoil facutT §i cgrora se pune un dop,
iar sirma strange dopul. Ast-fel Intrebuintata, e bine dacA se
desface la vreme.
Rafia este materia care se Intrebuinteaza aproape ex-
clusiv In viticultura §i chiar .la pomT. Ea Indeplinesce con-
ditiunile cerute uneT bune materil §i nicT nu costa scum p,
(1 leil 50-2.50 kgr). Cu un kgr. de rafie se pot lega 1500-
2000 altol.
Rafia provine din foile unuT palmier numit Sagus ra-
phia sail Raphia taegidera. In comerciil se gasesce subt
forma de panglicT subtirl i lungT.. Ea este foarte tare, gal-
bena ca paiul, flexibila §i dulce la pipit. La aer liber du-
reaza multa vreme, In pamint umed putreçlesce iute.
Cand Intrebuintam la legat altoiT ce vor fi pu§T In §coala
sail la vitele ce vor fi puse In stratificatie In nisip, este bine
sa sulfatara rafia, cacT prin sulfatare ea dureaza mal mult.
Sulfatagiul rafiel consta In a tine cate-va minute In o solu-
tiune de 1-2% piatrg viata.
Tot ca legaturT la altoirile In verde se Intrebuinteaza
Idna, care e mal elasticA i nu strange ap mult altoiul.
Dacg in gradindrie masticul joaca un rol important la
altoire, In viticultura el nu are importanta mare de cat In
altoirile unde rèmane o rana deschisa. In asemenea casurT,
masticul pAçlesce rana de intemperiT, pana ce se vindeca.
www.dacoromanica.ro
 76

Cel mal de recomandat mastic este pArnIntul argilos,

(lutos), care se curAfA de pietre, se udA, ca sl formeze
o mocirlA groasA §i Cu acesta ungem partea operatA
rAnile r6mase deschise.
Tot ca mastic se pot considera foile de plumb §i do-
purile, care se intrebuinfeazA une-orf la altoire. Am&Klouë
aceste materif sunt folositoare, cAcT apérA partea altoitA de
uscAciune i de umellealA prea multA §i ast-fel prinderea la
altoae este ma/ mare. DacA cu toate acestea nu se ?titre-
buinfeazA mult, causa este scumpetea acestor substanfe, care
ridicA In mod considerabil costul altoilor.

STRATIFICAREA ALTOILOR

Altoif fäcufï primAvara de timpurig pe buta0 simpli nu

pot fi plantafT indatA In coaiä, fiind cA pArrantul e prea rece
umegleala prea mare, ap cA altoiul se poate strica inainte
chiar de a Incepe vegetafiunea. De obiceiil plantarea altoilor
In coalA nu se poate face de cat de la 25 Martie saü 1
Aprilie, adecA atuncf and pAmIntul s'a IncAlqlit destul, pen-
tru ca punênd altoif In el, sA-T forfeze a intra imediat In
vegetafiune.
Toff altoiT fAcuff panA atund trebue pAstraff in nisip,
operatiune cunoscutA sub numele de stratificarea altoilor.
Stratificarea altoilor nefinênd multA vreme, nu este nevoe
numaT de cat ca localul unde se pAstreazA s'A fie pivnifA.
craml saü chiar un opron expus la mia4A-noapte este de
ajuns.
La stratificatul altoilor se IntrebuinfeazA tot nisipul care
a fost Intrebuinfat la pAstratul buta§ilor americanT §i al coar-
delor romanescr peste junk numal a se curAtA de resturile
de vifA ce ar confine §i se udA bine ca sA fie maT reavAn,
pentru ca sA forfeze altoiT puV In el sA intre In vegetafiune.
AltoiT fAcuff la atelier se leagA In pachete de cate 50
cu rafie sulfatatA, ca sA nu putreqleascA Inainte de a-T scoate
din nisip. Ast-fel legafT, se aduc la locul de conservat. Aci
se pune mal Intaiti un strat de nisip gros ca de 10 cm.,
apoT se a§eazA pachetele de altoT unul langA altul, In picioare
§i cu altoiul in sus. Peste altoiri se presarA nisip ca sA um-
ple toate golurile rèmase Intre vile §i apot se pune un strat

www.dacoromanica.ro
 77

de nisip tot ca de 15-20 cm. pe d'asupra. In aceasta stare

el pot fi pastratT 3-4 s6ptmani. Nisipul pus d'asupra se
-uda la fie-care 3-4 4ile cu o stropitoare de gradina spre
a nu se usca. Neapërat ca altoiT trebuesc s'A fie etichetatT
asa ca sa nu se incurce la scos din stratificatie.
Stratificatiunea in nisip este cea mal economica. Sunt,
Insa, i alte modurT de stratificat, cum e In muschiti saü in
ferestraitura de lemn. Ambele aceste sisteme dati resultate
bune, dar nu se pot Intrebuinta pentru cantitatl marl de
altoT, asa cä sunt mal mult de domeniul horticultureT de
,cat de al viticulture/.

INSTRUMENTELE NECESARE LA ALTO1RE

Pentru altoirile pe loc inventat maT multe masinT,

dar ele n'ati dat nicT o data un resultat practic i favorabil.
Din aceasta causa este mal de recomandat a se Intrebuinta
instrumentele de mana obicinuite i anume : secatorul Mr-
fecele de gradinarie ; serpeta, care nu e de cat un briceag
ordinar, bine ascutit ; ferèstraul de mana si cutitul de altoit.
Pentru altoirea la masa, [altoirea englesä] sunt o mul-
time de tnasinT de altoit. Cele maT bune sunt sistemul Fau-
cher de la casele Trabuc din St. Hypollite du Fort (Francia).
Ultima perfectiune a acestor masinT consta intr'o parghie,
cu ajutorul careia tAetura oblica a suprafeteT ese scobita.
Manipularea acestor masinT este foarte uoará. Lucratorul
trebue sa baute ca toate incheeturile masineT sa fie bine
unse i cutitele de Mat sa fie bine ascutite.
Aceste masinT sunt excelente pentru acel ce nu se pot
obicTnui a face altoirea cu briceagul, care neapèrat este cea
mal bung. Un altoitor bun poate face cu masina 300-350
altoT pe cji ; pe and un altoitor bun cu mana poate face
chiar i num6rul Indoit. Mara de aceasta o masina costa
cel putin 45 leT, pe cand omul sat= î1 poate procura un
cutit dé altoit cu 2 leT 50.

www.dacoromanica.ro
 78

Scootla ae rite

$coala de vite este o bucatI de pArnint bine desfundat

si ingrAsat, bine expus si usor de udat, in care se pun al-
toil fäculT la masA ca sl se prindA si sA formeze rAdAcinT.
Este bine ca locul de scoalA sA fie aproape de locuintA, ca
sA fie supraveghiat tot timpul.
Trecerea altoilor prin scoala de vile este de o impor-
tanta netAgAduitä. In scoalA altoiT sunt pul aproape unul
lAngA altul si se pot uda cu usurintA, lucrArile de intretinere
se fac usor, tAerea rAdAcinilor date din altoiil se face cu in-
lesnire si In fine din altoiT pul in scoalA se aleg numal
ceT mal frumosT si bine prinsT, spre a-T planta In vie.
Terenul coalet. In ceea ce privesce natura terenuliff
sunt autorT carT sustin ca scoala de vite sA aibA tocmaT ace-
la-sT pArnint ca in vie, asa ca altoiT sA se deprindA chrar de
la Inceput cu natura pAmintulul, unde ati sA trAiascA.
AceastA teorie nu poate fi admisA pentru cA e greil sA se
gAseascA pentru scoalA un pAmint identic cu al vieT. Afarl
de aceasta, chid pAmintul viel este slab si putin adenc, ar
fi cea maT mare gresalA a pune altoiT ca sA-sT formeze rA-
dAcinT si sA se lipeascA In ast-fel de pAmiint. Chiar dad s'ar
pune si s'ar Ingriji cat de bine, prinderea va fi micA si al-
toil slat:A.
Ca teren de scoalA este ma bine a se alege o bucatA
de pArnint bogat, adenc, mobil, usor de udat, cu o pantA
usoarA pentru scurgerea apelor ; un pAriiint usor, cAlduros
si WA pietris sail bolovanT.
Intrun asemenea pArnint, dAnd ingrijirile cuvenite al-
toilor, prinderea este tot-d'auna mal mare, altoiY mg frumosT,
cu rAdAcinT maT puternice si prin urmare capabilT a se prinde
usor si a da vile puternice.
Prepararea pcinfintulut. $coala trebue desfundatA
de cu toamna la o adencime de cel putin 50 cm. P.Arnintul
rernAnend expus peste iarnA Ingheturilor si zApeqleT, se fin-
bogAtesce si se mAruntesce singur.
Desfundatul se poate face cu plugul de desfundat, cu
2 plugurT unul dupe altul sail maT bine cu casmaua (hArletul),

www.dacoromanica.ro
 79

cacT cu casmaua panfintul se lucreazà peste tot la aceia-§T

adencime §i In momentul desfundareT se curata de pietri§
§i buruenT.
Pentru desfundatul cu casmaua se procedeaza ast-fel :
La capatul loculuT de §coala se face un §ant lat de 1 m. §i
ad'ènc de 0 m. 50; lar pamIntul din §ant se pune la mar-
ginea luT. Du0 aceasta se sapa mal departe, !Wand In adén-
cime 2 casmale de pamint. Prima casma de pamint, adica
cea d'atupra se arunca. In fundul §antuluT, iar casmaua a
2-a peste cea drntaiti, a§a cA pamintul de d'asupra dup6
desfundat e de desubt. Procedand ast-fel, lucratorul are tot-
deauna inaintea sa un §ant. Cand ajunge la marginea locu-
luT II r6mane un §ant pe care It umple cu pämintul scos la
celalalt cap6t al loculuT.
Dad panlintul §coaleT nu e destul de gras, el trebue
Ingra§at cu bAlegar de vite bine descompus, socotind ca can-
titate 'Ana. la 40-50.000 kgr. la hectar. Gunoiul se intinde
pe suprafata §coaleT inainte de desfundat §i apoT se ames-
teca cu parnIntul In momentul desfundarei.
Daca facem bilioane inalte, atuncT este bine sa se faca
de cu toamna, fail a se grebla parnIntul.
Pärnintul desfundat rèmane nenivelat pana primavara.
Scoala nu trebue lasata pe acela-§T loc maT mult de 4-5
anT. OrT-cata Ingrijire s'ar pune la scosul §coaleT, tot rèman
resturT de vite pe care se desvolta diferite boale cryptoga-
mice, a§a ca trebue lasat cat-va timp sa se odihneasca pa-
mIntul.
c] Plantarea altoilor in fcoalcl. Primävara de timpuriil
se trece cu o grebla prin §coalä, pentru a nivela pamIntul.
Daca §coala a fost bilionatä de cu toamna, bilioanele stri-
cAndu-se de geruri §i zapada, frebue refacute din nog.
Plantarea altoilor In §coalä nu trebue Inceputa de cat
atund cand temperatuia exterioara este destul de ridicata,
a§a cA gerurile de primävara sä nu mal fie de temut §i cand
pamIntul singur s'a incak;lit destul, ast-fel cA plantând altoil
caldura pämIntuluT sA sileasca altoiT plantatT a intra indata
In vegetatiune. Plantand altoiT prea de vreme pina ce pä-
mintul nu este destul de cald, altoiT I§T pot Intrerupe ve-
getatiunea Inceputd In stratificatiune. Mara de aceasta,.altoiul
stand In peactivitate cata-va vreme, apa din pamint poate

www.dacoromanica.ro
 80

strabate intre geturile facute la punctul altoit §i atund prin-

derea devine anevoioasa.
Cele maT multe §anse de prindere le-ar avea altoii atuncI
and sco§T din stratificatiune, capup altoiului sa fie deja
data, §i apol pul In §coala, el sa continue fail intrerupere
vegetaliunea din stratificatiune.
Pentrn motivele artate mal sus, nu este bine la nol
In ¡ara ca plantarea altoilor sa Inceapa inainte de 25 Martie
sari 1 Aprilie.
Parrfintul In momentul plantard sa fie reavan fara ca
sa fie prea umed. Daca este prea umed, se batatoresce §i
altoil nu sunt pu§i in bune condifiunl. Cand este uscaciune
plantarea se face, dar trebue uda¡I altoii foarte bine, inainte
chiar de a fi inveli¡I cu pamint.
Plantarea altoilor se face In 2 moduri : 1) pe bilioane
formate in §coalä mat dinainte §i 2) In §anturi mid, form'an-
du-se bilioanele dui-A plantare cu pamInt scos di'ntre rênduri.

Fig. 33. Plantarea altoilor in ;coal&

Ori-care ar fi sistemul de plantare, altoil trebue feri¡I

de soare §i vént pang in momentul plantard. Pentru aceasta
lucratorul insarcinat cu aducerea altoilor de la locul de stra-
tifica¡ie la §coala II va inveli cu un sac sari pAnza umeda.
Tot pentru a feri altoiT de uscaciune, °data plantatl, nu tre-
bue lasa¡T multa vreme descoperilf.
Gaud sunt bilioanele formate mal di'nainte, in momentul
plantarei se sparg intr'o parte, se pun altoil la distanta de
5-6 cm. unul de altul, se bat bine, se pune nisip §i gu-
noiii cum se va vedea la cel-l'alt procedeti §i apol se refac
bilioanele, cautand ca d'asupra capetelor altoilor sa fie un
strat de parnint de 10-12 cm. Bilioanele sunt facute la 0
m. 80-1 m. unul de altul.
www.dacoromanica.ro
 81

Al doilea mod de plantare este urmatorul : Locul de

§coala nivelat §i curatat de buruenT §i pietre se Oru§eaza
la latul luT punendu-se tèru0 pe atnêndotA laturile la dis-
tanta de 0. m. 80-1 m. Daca §coala este mare, atuncT se
Imparte maT Intairt In tarlale §i se téru§eaza fie-care tarla.
Se ia o sfoara saù franghie §i se Intinde de la un téru§ la
celalalt, apoT se procedeazä la facerea §antuluI. Pentru a
ceasta e nevoe de doul lucratorl cu casmaua saü harletul.
Unul din eT Infige casmaua drept In jos pe langa sfoara §i
o mica Inainte i InapoT ast-fel ca sa fixeze unul din pe-
refiT §antuluT. Celalalt lucrator face §antul cu casmaua avénd
grija a nu strica peretele format §i a scoate pdmIntul din
§ant. Santul se face lat de o easma §i adanc de 25 cm. Se
aduc altoit §i se pun lipiff de peretele §antuluT la di-
stanta de 5-7 cm. unul de altul (fig, 33). Cat pentru a-
dancimea la care se pun altoiI se va cauta ca altoiul pro-
priil gis §i partea altoita sa fie d'asupra niveluluT pdmin-
tuluT.
La basa altoilor se pune putin gunoiil bine descom-
pus amestecat cu nisip, apol putin pamInt §i se udd bine
ca parnIntul sa se lipeasca bine de altoiù. Tot pentru acest
scop, dup6 udat parrantul se calca putin cu picioarele. ApoI
se pune un alt strat de pAmInt m6runt, care §i el se In-
deasa bine i ast-fel se urmeaza pana se umple §antul.
Fiind ca lucratoriT InsärcinatT cu baterea pamIntuluT nu
sunt tot-d'auna consciincio0 §i fiind cd de la batätorirea
pámîntulúl depinde In parte reu§ita altoilor, este de reco-
mandat ca partfintul din §anturT sä se bata cu nisce maie
de lemn. Pentru aceasta lucrare se vor pune 2 sail 3 oa-
men1 cu maiele, care vor bate panfintul pe lana altoT pe
mèsurä ce alp' lucratorT vor trage pdmIntul In §ant.
Dup6 ce s'a umplut antul se formeaza bilionul, luand
parrant mèrunt scos din améndouè partite altoilor. Bilionul
se face ap de mare ca altoiT sa fie acoperitT cu un strat
de pamInt gros de 10-12 cm.
Pentru a Impiedeca pämIntul de pe coama bilioanelor
sk formeze coaje, care este o piedeca la e§irea altoilor
din bilioane, este bine ca pe coama bilioanelor sa se punk
un strat de nisip.

www.dacoromanica.ro 6
 82

La plantarea altoilor fAcutT pe vite cu rddäcinf se In-

trebuinteazd al doilea sistem.
Plantarea butasilor americanT nealtoitl se face tot dui-A
al doilea sistem ; Insd Inainte de a se planta se zdrelesce
Cu un cutit ordinar sail cu un instrument special cu dintI
(décortiqueur). De asemenea e de recomandat ca altoiT In-
nainte de a fi plant* sl se bage intr'o mocirlá de balegA
de vacd.
Plantarea butasilor simpli se face cu ajutorul plantato-
ruluT In care cas nu se mal face sant, nicT nu se mal pune
gunoiù sail nisip.
d)Lucrdrile de intrefinere in $coald, 0 §coard de
vile care nu are apd destuld nu poate da resultate bune.
Cand MA apa e prea multd ea devine v6t6mätoare pentru
a Impiedecd lipirea altoiuluT de port-altoiti.
Scoala de vite trebue sd contind tot timpul o cantitate
Indestuldtoare de umeileald. Prin urmare chiar de la Inceput
dad nu ploud, scoala trebue udatd bine odatá la o s'épt6-
mand. Aceastd operatiune este necesard In timpurT secetoase
pand and altoiT es din bilioane.
Udatul se face spre seard sail cel mult dimineata, ca
apa sd aibd timpul sä intre In pdmInt. Ca sd foloseasa al-
toilor, apa nu trebue aruncatä pe bilioane, din contra trebue
turnatd pe canalete formate Intre bilioane. Apa inted ast-fel
la partea de jos a altoilor si favoriseazd desvoltarea rAddci-
nilor si crescerea plantelor; WA' sd ajungd pand la partea
altoità unde ar putea face !And la un punct rai.
Intr'o scoall de vite, pdmintul trebue sä. fie tot-d'auna
curat. Prin urmare Indatd ce se ivesce buruiana, scoala
trebue plivitd si prdsitd prin fundul santurilor unde buru-
iana e mal mare.
Cand se observd a pdmIntul scoaleT a prins o coaje
pe d'asupra, trebue sfdramatA cu grebla, fdrd sd se misce
pAmIntul din loc.
Dad. bilioanele se stria ele trebuesc refácute, asa .ca
capètul altoilor sd nu rèrndnd dud.
Plivitul si sparOrea coajeT In scoald se va face de ate
orT trebuinta va cere, ast-fel ca pdmIntul sa fie tot-d'auna
Cu rat.

www.dacoromanica.ro
 83

AltoiT din scoala, dup6 ce strabat bilionul i aù o In-

naltime ca de un lat de mana, trebuesc tratatT contra maneT
(mildewuluT) cu zeama bordelesa. Pentru tratamentul vite-
lor In scoala se poate Intrebuinta 1 klgr. de piatra vIn6ta,
1 klgr. var la 100 litri de apa.
In timpul vereT acest tratament se repeta de 2-3 si
chiar de 4 oft märind progresiv proportia de piatra vin6ta
si var pana la 2 klgr., cad zeama bordelesa nu numaT ca
combate mana si black-rotul, dar ajuta si la coacerea !Asia-
rilor datT din allot
Tratamentul cu zeamä bordelesa se face stropind Toile
si lastariT cu un pulverisator, saü In cas de lipsa cu o stro-
pitoare de gradina saú cu o matura. Operatiunea se face
pe un timp frumos, cand nu e semne de vr'o ploae, ast-
fel ca apa sa se evaporeze i sulfatul sa r6mana lipit pe foT
si lastarT.
Dou6 operatiunl de mare importanta In scoala sunt :
suprimarea ldstarilor americani §i tderea rddeicinilor
date din allot
La facerea altoilor, dup6 cum s'a spus, se suprima o-
chil de la port-altoiil. Cu toate acestea, vita avend ochiT
multipli (ochT mal multT ascunsT) foarte adese-orT da lastari
americani. Acesti lastarT nu trebue lasatT pentru ca el Im-
pieded lipirea si crescerea altoiuluT. Prin urmare Indata ce
apar lästaril americanT, el trebgesc suprimatT, ceea ce are
loc In lunile lunie i Iulie. La aceasta epoca lastaril daft
din altohl sunt foarte fragegll si nu se pot desface bilioa-
nele cad s'ar oparis lastarii altoilor de arsita soarelul; prin
urmare suprimarea lastarilor americanY trebue facuta fail a
desface bilioanele. Lucrätorul Insarcinat cu aceasta lucrare
baga degetul arëtator pe langl lastar pária ajunge la locul
de unde ia nascere i apoT II rupe, ap'e'sand In jos. Daca
in timpul vereT maT apar i altY lastar'T s'élbatecY, atuncl se
repeta lucrarea orl de cate orT cere trebuinta.
A doua operatitIne este taerea radacinilor date din altoT.
Cioaca altoita fiind !Apia cu totul In parnInt, vita romd-
neasca (altoiul propriil çlis) se gasesce In conditiunT priel-
nice pentru a forma singura radacinT. Radacinile date
din vita romaneasca, pot sa provoace d eslpirea si sa
*) Pentru %urea zemel a se vedea Mana sati Mildewul.

www.dacoromanica.ro
 84

-omoare port-altoiul. Cum insá aceste radacinT de vita ro-

mAneasca nu resistä la filoxera trebue suprimate (tAiate).
nu numaT and \Mete sunt In scoalä, dar chiar In vie catl-
va anT d'a re'ndul.
In scoala de altoT, radacinile se tae odata, adeca pe la
Inceputul lunel August, sail maT bine de douè orT; intaia
data In luna luT [Ellie, pe la sfarsit si a doua oará In Sep-
tembrie. Odata cu taerea a doua a radacinilor trebuesc ta-
¡ate si legaturile de rafie dad n'atí putreçlit pana atuncl.
Pentru taerea radacinilor, bilioanele trebue neap6rat
desfacute. Cum 'MA In luna August, lastariT romanescI sunt
Inca prea fragedf, nu se pot lasa multa vreme expusl la
soare si luniiná. Pentru a ,nu expune altoiT, se desfac
+Dandle pe portiunT mid de 2-3 m. lungime, 'MA cu ba-
gare de seama O. nu se loveasa altoiT, se curata bine pa-
mIntul, Imprejurul pärfei altoite i apoi cu un cutit bine
ascutit se tae radäcinile date din altol chiar din fatä. Taerea
sa se faca de sus In jos, iar nu de jos In sus, acT se pot
deslipi, fertura nefiind Ina bine lemnificatä.
Dup6 ce se tae radacinele date din altoae, bilionul
trebue reacut la loc cu parnint märunt, cat maf curénd a-
vênd grija a nu lasa lastariT romanescT descoperitl si expusl
la vênt si la soare cel putin atat cat sunt albl.
Dup6 ce s'a terminat taerea radacinilor, sail mal bine
In fie-care seara se uda bine partea unde s'ail täiat rat:Mel-
nile peste di. Umedeala IT este necesara atuncT maT mult de
at orT and scoaleT, fiind ca prin ea se formeazä rädäcinile
rèrnase a da tirana destula. Neap'erat a' daca dup6 taiat
vine o ploae nu mal este nevoe a se uda scoala.
Dup6 taerea radacinilor o parte din vite care nu se
nutreati de at prin rädkinile românesd se ofilesc i mor ;
o alta parte se ofilesc mal putin i dup'e" 2-3 dile IsT re-
vin. Acestea se nutreati atat prin radacinl americane cat si
prin cele romanescT.
In momentul and se tae vinele date din altohl la fie-
care vita este de recomandat a se scurta si lästarul verde
dat din altoiti. Scurtarea va fi cu atat mal mare cu cat
-vita a avut rädacinT romanesd mal multe. Prin scurtarea
JastaruluT se restabilesce equilibrul Intre radacinile l foile
r6mase, equilibru ce se stricase prin suprimarea radacinilor
romanescI.
www.dacoromanica.ro
 85

In cursul lunei Septembrie, bilioanele trebue ddramate

spre a obicinui ldstarul altoiului si spre a ajuta atat lemni-
ficarea Idstarulia din altoiil at si a pArtel altoite. Mama-
rea bilioanelor se va face treptat in 2-3 randuri, la interval
de 10 le, spre a nu desveli prea mull Idstarul, care este
Ina erbos. De asemenea este bine a alege pentru därâma-
rea bilioanelor un timp noros pentru a nu expune Idstarii
fragecji in mod brusc la arsita soareluT, care in luna Sep-
tembrie este destul de arcgtor la noT.
Scoaterea altoilor, alegerea i peistrarea lor. Pro-
prietarul care are scoald face bine sd nu scoatä altoiT din
scoald de at in momentul plantdrei lor, acT acolo mu-
suroitT se pdstreazd mal bine de at orl unde.
Cdnd insd nu poate face ast-fel atunci poate proceda
la scoaterea lor and fruglele ingAlbenite incep a adea,
adecd spre sfirsitul ÍuT Octombre. In anii cu toamna lung-A
foile cad foarte târiú. Scoaterea altoilor se face atunci dup6
o brumd groasd, care ofilind foile intrerupe vegetatiunea ex-
terioarä a viteT.
Scoaterea se face in modul urrnAtor : paralel cu rAn-
durile de altoiT se face un sant adanc pand sub rAddci-
nile vitelor, din care se scoate pdmIntul. DulA aceasta lu-
crätorul continud a sdpa pärnintul cu casmaua aruncand pd-
mintul in santul format inaintea sà, pand ce se apropie de
randul de vite. Atunci trece In partea cea-l'altd a randului
Infigénd casmaua addnc, ddramd pdmintul cu vile cu tot
In sant.
Atunci se scot altoil si se aleg, cei bun! de cei rn.
De obiceiil se pot face 4 categoriT de altoT i anume:
bate vifele a aror fierturd la punctul altoit este per-
fectd, care aù %tar puternic i rddicini viguroase vor forma
vitele de calitatea 1-a. Un altoiti este bine fiert, and lipirea
s'a fdcut peste tot si and cdutând a räsuci altoiul in mAnd
nu se deslipesce de la punctul de altoire. Vitele de calitatea
1-a sunt vifele de viitor i proprietarul care-0 cunoasce in-
teresele trebue sd caute a-si planta via numaT cu aseme-
nea vite.
Vifele de calitatea 2-a sunt acelea la care fiertura la
punctul de altoire este bine acutd ca i la vitele de calita-
tea 1-a, dar la care 'Asian:11 altoiulia este maT mic i rä'dd-

www.dacoromanica.ro
 86

cinile maT putin viguroase. Aceste vite se pot planta In vie

ca §i cele de calitatea I-a, dar pentru ea sA le dm putere
de la inceput este bine a le pune in groapA gunoid mal
mult [3 kgr. cel putin].
Vitele de calitatea a 3-a sunt acelea la care fiertura s'a
fAcut cel putin pe 3/4 din intindere, dar nu s'a fAcut peste
tot. Aceste vite nu pot fi plantate in vie i proprietarul,
care planteazA asemenea vite face o greplA pe care mal
tAKliti o plAtesce ccl asemenea vite dupé cAtl-va anT se in-
gAlbenesc §i mor. Locul rèrnas nelipit In partea altoitA este
un focar de boale i de insecte.
mal bun Incru de fAcut, este ca vitele de calitatea
a 3-a sA se pAstreze peste iarnA la un loc cu cele-l'alte vite.
PrimAvara prin Martie and vita americang, a cAreT vegeta-
tiune Incepe mal de vreme, dA semne de viatA, se reinoesce
cu un briceag de altoit geturile fe'mase nelipite. Se leagA
din nod, se scurteazA vinele, se tae lAstarul romAnesc la un
ochiti §i se pun din noti In §coalA. and sunt In bune
conditiurif 50-60 din aceste vite se pot fierbe bine
peste tot.
In fine vitele de calitatea a 4-a sunt toate rele §i tre-
bue aruncate.
LucrAtorul insArcinat cu alegerea altoilor, In momentul
alegereT va tAia rAdAcinile ce intimplAtor ar fi dat din altoiti
ar fi netAiate.
DacA pArnintul vieT este pregAtit pentru plantare altoiT
de calitatea 1-a §i a 2-a sunt plantatl indatA la locul lor de-
finitiv, cAcT Aide se pAstreazA mal bine punêndu-se fie-care
la locul el.
and plantatia urmeazA a se face mil tArc;litl sati pri-
mAvara, atuncT vitele altoite se pot pAstra : 1) in §coalA ne-
scoase §i bine mmiroite, acoperind i o parte din lAstarul
anual, 2) la un loc deschis, fAcênd un §ant i punênd pa-
chete cu vile in §ant §i acoperindu-le cu pAmint §i o parte
din lAstarul anual ; sail 3) In pivnitA in nisip, avénd grija
ca nisipul intrebuintat sA nu fie prea uscat (12-15° ume-
4ealA este suficientA) §i invelind altoiT bine peste iarnA cu
un strat bun de nisip.
and altoiT urmeazA sA fie bine pAstratl In timpul er-
neT, se fac mal IntAiti in pachete de cAte 25 pentru ca sA

www.dacoromanica.ro
 87

nu se incalgleasca si raclacinele sa nu fie prea multe la un

loc ca sa nu muce4easca. Legatura se face cu richita si la
fie-care pachet se pune o etichetd cu numele viteT roma-
nescT si al celeT americane.
In cela ce 'privesce rentabilitatea: Pentru ca altoiul sa
se prinda bine pe langa afinitate, altoire bine facuta, plan-
tarea Ingrijiia in scoala si intretinerea lor, are nevoe de o
perioda de vegetatiune de 6-7 lunt. In afara de aceasta
trebue o primAvArà dulce cu umeckaiä potrivita, o vara calda
si toamna destul de lunga. Cum Insa la nol nu se inde-
plinesc maT nicT odata aceste conditiunT numeroase, putem
socoti ca mijlocia prindereT este de 20-25 °X. 0 prindere
de 30-35 %, este excelenta. De aci se poate deduce ca
costul de productiune a 1000 vile altoite este In termen
mijlocit1 de 150-180 leT.
Ingrijirea altoilor facuti pe loc. Vitele altoite la loc de-
finitiv se musuroesc indata punênd la fie-care. In timpul ve-
getatiuneT la acest1 altoT trebue sd se suprime lastaril dati
din vita americana, orT de Cate off cere trebuinta. De ase-
menea prin lulie sati la Inceputul luT August, vitele se cop-
cesc [cotprasc] si se tae vinele date din altoiil. In casul cand
lastarul altoiuluT este bine lemnificat, vitele altoite pe loc se
pot rasa copcite pana toamna fait a le tnaT musuroi.
Daca lastarul dat din altoin este mare atuncT chiar In
timpul vegetatiuneT se leagä de un arac, ca sa nu desli-
peasca vintul vita de la puuctul de altoire.
Parrantul trebue tinut curat prin prasile toata vara.
Toamna vitele altoite pe loc se Ingroapa Wend numaT un
musuroiù mare la basa in anul IMAM. Coarda nu trebue
culcata cum se obicTnuesce la vitele bètrane cacT fiertura la
punctul de altoire fiind fiffe'ra s'ar putea desface.

www.dacoromanica.ro
 CAL». INT

Xuctuirile de rnfiintare ale viei

UniT autorT considerA ca lucrArl de infiintare numal a-

celea din anul Hit Dupè pArerea noastrA insA lucrArile de
infiintare sunt toate acelea ce se fac la o vie tine'rA pAnA
In momentul cAnd se pune pe rod, adicA pAnA la Inceputul
anuluT al 4-lea.
Alegerea pclmtniului% In RomAnia via poate fi culti-
vatA in toate locurfie incepênd de la DunAre §i OM a-
proape de regiunea muntoasA precum §i de la Severin la
Dorohoin. Prin urmare ea se poate cultiva pe §esurl sari
in regiunea dealurilor.
Pe §esurT, ca §i pe väl vita cresce cu o putere extra-
ordinarA, a§a in cat de multe orT devine buiacl (cresce prea
mult in lemn färA a da rod). PrimAvara vegetatia incepe
mal tArqlitt, §i este expusA ingheturilor de primAvarA. Toamna
vegetatiunea se prelungesce "Ara tArqIiii, ap cA de multe
ori se ingroapd via fArA sA cadA frungla. Pe esurT i pe
väT via este mal expusA boalelor cryptogamice ca pe dea-
luri. In asemenea regiunl via produce foarte mult ca canti-
tate, dar vinul este slab, expus la boale, putin alcoolic, ap
0 nu se poate pAstra multA vreme.
Dealurile constituesc adeverata regiune unde se poate
culliva via cu succes. Sunt terenurT in regiunea colinelor,
sArace, pietroase §i care nu pot fi Intrebuintate la alte cul-
turf, dar sunt propriT cultureT vieT.

www.dacoromanica.ro
 89

Fetele dealurilor si cu deosebire cele expuse spre

miagld-ili sunt- cele maT bune fiind cd sunt Véglute toatd qliva
de soare. In asemenea positiunT Inalte si bine expuse, pro-
ductiunea este mal micd ca la ses sail pe poale, dar se ob-
tin vinurile cele me tarT, mal alcoolice si mal bune pentru
pdstrat.
Pe dealurile Inalte expuse la miacg-4i, vita dd rod mar
putin ca pe yes, are Insd o vegetatiune destul de frumoasd,
nu este expusd la ingheturile de primgvard, ba din contrd
poate resista chiar iarna neIngropatd dad nu este gerul
prea mare si umed.
Afard de aceasta, nu se poate o altd destinatiune mal
bund acestor pAmInturT de cdt pentru vie. Neplantate aceste
pdminturT ail o valoare foarte micA.
Pregätirea pcirnintulut Una din lucrArile cele mal im-
portante si de la care atArnd viitorul vie este pregAtirea
sail desfundarea pAmIntuluT. Va fi desfundat pdmIntul addric
la Infiintarea vieT, plantele vor avea putere; din contrd se
va sgdria numaT, cum se obicInuesc din nenorocire une-orT
la noT, viitorul yid este compromis de la Inceput.
Este o idee foarte gresitd cd vita poate trAi inteun pd-
mint nedesfundat. Ea poate vegeta Insd cum o IngrijescT
ap te r6splAtesce. Desfundarea cere o cheltuiald destul de
mare insd este pldtitA maT tdriliil tot de vie prin producti-
unea el.
PAmIntul nelucrat, bdtut de ploT in decursul vremeT se
Intdresce chiar prin propria luT greutate, ast-fel cd rAddci-
nele tinere ale vitelor plantate nu-1 pot strAbate cu usu-
rintd. Din contrd Intr'un pdmInt desfundat si mAruntit
bine rAdAcinele vitelor strAbat cu usurintA peste tot si o-
cupd un volum de pdmInt mare din care se poate hrAni cu
Inlesnire si din belsug.
Din cercetdrile d-luT P. P. Déhérain, mg resultd a
desfunclatul are si o actiune chimicd asupra pAmIntulul :
fermentul nitric transformA mal cu usurintd o parte din
materille organice ale pdmIntuluT In azot nitric usor asimi-
labil. Aceastd transformare e cu atat mal mare cu at se
mdruntesce si se lucreazd pAmintul mal des.
Desfundarea addncd mal are si alte avantagiT In pd-
minturile noastre tail si humoase. In pdmInturile desfundate

www.dacoromanica.ro
 go

apa din ploT nu stA prea mult la suprafata lor, ci se res-

pAndesce In pAmInt; pe timp de secetA vitele suferA mal
putin de lipsa de apA fiind cA rAdAcinele se infig adAnc
gAsesc apA; iar apa din straturile adAncl se urcA pAnA la
suprafatA rnaT cu Inlesnire.
In fine pArranturile lutoase saú argiloase prin desfun-
dat i lucrArT dese IsT pierd din puterea lor de lipire, se
mAruntesc si se pot lucra cu inlesnire atAt pe secetà cAt
si and este umed fArA sA fie !Altos.
Toate aceste avantagiT ale desfunddreT, aratA pentru ce
In pAmInturile desfundate vita vegeteazA mal cu putere cel
putin in ceT di'ntAT 4-5 anT pAnA se InfiinteazA vita.
Cea mal bunA derfundare a pArifintuluT este atund
cAnd se face peste tot. Desfundarea numaT In parte prin
santurT saü prin gropT este maT putin cbstisitoare, dar rA-
dAcinele viteT nu se pot desvolta usor de cat atAt cAt pA-
mIntul e desfundat. IndatA ce rAdAcinele ajung la partea
nelucratA, o strAbat cu greutate i atunci vegetatiunea viteT
se maT micsoreazA. Sunt InsA casurT cAnd desfundarea par-
tialA a pAmIntuluT se impune ast-fel and pAmIntul vieT este
In pantA prea repede asa cA desfundAndu-I ploile II pot
MI la vale, atu.pc1 se desfundA numal partial prin santurT
paralele, duse d'a curmeqlisul panteT dealuluT.
Anotimpul desfunddret. FArA IndoialA cA pentru pA-
mInturile noastre tarT, anotimpul cel mal bun pentru des-
fundat este toamna, ast-fel ca plantatiunea sA se facA pri-
mAvara. In acest cas pAnfintul rémAne desfundat, peste
iarnA expus la zApegIT i IngheturT. ZApada ImbogAtesce
pAmIntul ; iar Ingheturile sfArAinä bulgAriT si mAruntesce
pAmIntul reducéndu-1 In térInA.
Desfundarea se poate face si primAvara, dar atuncT pe
de o parte pAmintul trebue mAruntit de om chiar In mo--
mentul desfundAreT ; iar pe de altA parte sA se aleagA tim-
pul atuncT cAnd pAmIntul nu este prea IncArcat cu apA.
DesfundAnd pAmIntul eAnd e prea umed, dacA vin cAldu-
rile si vénturile IndatA usucA si il IntAresce.
De multe orT alegerea anotimpuluT desfundArel nu este
la vointa podgoreanulul, cAcT atAt desfundarea cAt i. plan-
tarea cea mal bunA se fac toamna si prin urmare nu se
pot face améndouè lucrArile de odatA, ca pAmIntul sA pro-

www.dacoromanica.ro
 91

fite de Imbunatatirile de iarna. Podgoreanul poate face si

peste vara desfundatul, Insa este bine ca intre dèsfundat si
plantat sa treaca cel putin dou6 sail treT lunT, In care timp
parnIntul r6mane expus la ploT i arsita soareluT pana In
momentul and trebue plantat. AtuncT se trece cu . grapa
peste el °data sail de me multe orT, ca sa se marunteasca
sa se niveleze i apor se picheteaza.
Adeincimea. In principiù cu cat un pamint este mg
adanc desfundat, cu atat radacinele vitelor ail putinta de a
se deSvolta si a se Imputernici maT bine. Cu toate acestea
adâncimea la care trebue desfundat, atarna si de la natura
soluluT i subsoluluT.
In pamInturile adancT, bogate, bine expuse la soare si
unde subsolul este tot ca solul saü maP bogat, se poate
desfurida la 50-60 cm. Adancimea de 40 cm. trebue pri-
vita ca cea mal mica In acest cas.
Daca patura soluluT e mica, si de desubt se afla un
strat subtire de pietre varoase, atund e bine ca sa se sparga
acest strat.
Cand subsolul este maT sarac ca patura superioara,
färà ca subsolul sa fie varos, atuncT se poate amesteca so-
lul cu subsolul desfundându-se la 50-60 cm. si Ingrasan-
du-se bine parnIntul.
Daca patura infe'rioara sail subsolul este marnos, \faros
sail cretos, ast-fel ca prin amestecul ei cu patura arabila s'ar
Imbogati In var, atuncT nu se va amesteca cu solul. Se
poate desfunda si subsolul dar se Ina pe loc, fall a se
aduce la suprafata.
Pentru a desfunda pamintul la 50-60 cm. adancime se
pot Intrebuinta : casmaua, plugul cu vitele, plugul cu ma-
negiil i plugul cu aburT.
Desfundatul cu casmaua se face In modul urmätor:-
D'a lurigul parnIntuluT de desfundat se face maT Intaiil un
sant larg de 60-80 cm. si adanc atat cat va merge Intreaga
sapatura. PAmIntul scos din acel sant se pune afara din
parnintul de desfundat sail se duce lmediat la capul cel
l'alt al loculuT.
Lucratorul apoT ia 2 casmale de patnInt In adancime.
Casmaua de parnInt luata de la suprafatd se arunca In
fundul santulul care este Inaintea lucratoruluT (fig. 34),

www.dacoromanica.ro
 92

iar casmaua a doua de pAmInt o aruncA d'asupra celeT drn-

tAT. Ast-fel merge pAnA la capul loculuT unde If r6mâne
un sant pe care-I umple cu pAmIntul scos din santul format
la Inceput.

05*-*
Fig. 34. .Desfundatul.cu casmaua

Cu modul acesta pAtura de pArnint .maT bogatä, mal a-

eratA, care Inaintea desfundAreT era d'asupra dui-A desfundat
este dedesubt si raddcinele viteT, care vor veni in aceastA
pAturd se vor gäsi In conditiunT bune de a se hrAni.
tura de dedesubt formatä din pAmInt sèlbatec neaerat se
gAsesce dupè desfundat d'asupra In contact cu aerul spre
a se imbunAtAti de ploT, aer, prin IngräsAminte si prin dife-
ritele lucrArT culturale.
CAnd aruna lucrAtorul casmaua de pAmInt In santul
dinaintea sa are grije de a sfäräma bine pAmintul si de a-I
curäti de pietre, rAdAcinT etc.
FArA indoialA cA desfundatul cu casmaua este cel mal
bun, dar in acela-si timp cel maT costisitor. Un pogon des-
fundat ast-fel, poate costa intre 300-400 leT, dup6 vredni-
cia lucrAtoruluT, Oda pAmIntuluT etc. Dui-A d. Durand, un
lucrAtor nu poate desfunda la 50 cm. adâncime, maT mult
de 15-20 m. pe di.
La noT lucrAtoriT nefiind obicTnuiff a lucra cu casmaua
preferA a lucra cu sapa. Lucrarea se poate face la
fel ca cu casmaua numaT cA lucrAtorul calcl pAmintul odatA
säpat.
Desfundarea cu plugul cu vite este mal eftinA. Se poate
Intrebuinta un plug pentru arAturl adânci cu care se arA
pAnA la 25 cm. adAncime; iar in brazda trasA de plug se trece
cu o rarità, care mobiliseazd Ind 10-15 cm. de pAmint.
AceastA desfundare este une-orT IndestulAtoare.
Sunt i plugurT de desfundat, care pot merge la 40-45
adâncime, cum sunt plugurile Sack si Eckert si carT

www.dacoromanica.ro
 93

costd cel putin 120-140 lel unul. Aceste plugurl merg cu

6-8 perechT de bol. Cu un asemenea plug costul desfun-
datuluT se reduce la 150-200 le pogonul mare.
Dei plugul cu vite nu merge la 50-60 cm. adancime,
totu-sl cand proprietarul are de desfundat o suprafatd maT
mare sati un pdmInt usor, sail In fine cand vrea sd fad o
vie pentru vin obidnuit in care nu poate bAga capital prea
mare, se poate multumi cu desfundarea cu plugul.
Cand proprietarul are o suprafatA mare de desfundat
cu plugul, si nu-T convine a lua vitele cu chirie, dacd In a-
celall timp are nutreturl de ajuns, el poate cump6ra boil ne-
cesarl pentru desfundat, si dup6 ce isprAvesce arAtura IT
poate revinde. Cu acest proceden, costul desfunddreT se mic-
soreazd mult.
Plugul cu manegiil desfundd bine pdmIntul, Insd nea-
junsul este cd costA un asemenea plug 2000-2500 Id si
lucreazd Meet. Cu un plug cu manegiil pus In miscare de
3 perechT de bol se poate ara 2000 metri pAtratT pe ti.
Plugul cu aburT, de asemenea merg-e la adancime si lu-
creazd bine pAmintul dar costd 20,000-25,00010, si prin ur-
mare nu poate fi intrebuintat de cal de mariT proprietarT de
viT si mosil, care sd cumpere plugul pentru mosie si atuncl
cand la mosie plugul e liber sA-1 Intrebuinteze pentru des-
fundat via.
Ingrolqarea peintintulut. MIA la rod vita la substante
pentru formarea si IntArirea el. IngrAsarea In momentul plan-
Wei' are un Indoit scop si anume:
SA-T dea pArratuluT In casul cand e s'Arac de la in-
ceput nu numal elementele de care are nevoe pentru a de-
veni bun ; dar sd-T dea si o reservA de hrand pentru vitA.
In casul cand pdmintul e deja bogat, i se dA pArran-
tuluT IngrdsAminte numal ca sd-T serveascd de reservd, adicd
sl ia de unde sd creaseä vita pand la rod.
Cu cat un ptimint este me bogat In principiT hrdni-
toare cu atat prinderea vitelor plantate e mal sigurd si
(AMA prinse vitele cresc cu putere, se desvoltd In rAddcini
me mult de cá't Inteun *flint sdrac si rAddcinile fiind ast-
fel rèspandite In o masd mal mare de patrant vita se va
hrdni cu usurintd.
In o culturd rationald cu cat se vor pune mal multe In-

www.dacoromanica.ro
 94

grijirTla plantare si la cultura In primiT anT cu atat viitorul

vieT va fi asigurat.
Vita fiind o planta care traesce tot d'auna In acela-sT
parnint e de recomandat a I se da Ingrasaminte care sa
contina cele 3 elemente (azotu), acidul fosforic si potasa)
In cantitatT Indestulatoare si In ast-fel de conditiunT ca planta
sa le ia treptat, adica sa-1 ajunga pentru mal multf anT. Ou-
noiul sail baligarul de vite bine format, Indeplinind aceste
conditiunT este cel mal bun de Intrebuintat. Gunoiul mal
are avantagiul pentru parninturile grele ca mal departeaza -
moleculele din carT e format si panfintul devine mal mobIL
Cu cat se va ingrasa pämintul la Inceput mal tare cu
atat va fi mal bine. Daca nu se poate mal mult o cantitate
de 40-50,000 klgr. la hectar, pentru 4-5 anT e trebuincioasa.
Jumaate din acest gunoiil se poate Intinde pe d'asu-
pra pamintulni Inainte de desfundat si in momentul desfun-
dard se amesteca cu pamintul. Cea l'alta jurn'étate se va
pune la radacinile vitelor In gropT In mornentul plantareT.
Cand nu dispune cine-va de o cantitate Indestulatoare
de gunoill pentru a proceda ca mal sus atuncT se reco-
manda ca sa. se faca Ingrasarea partial punêndu-se numal
In groapa fie-careT vite cate 4-5 Klgr. gunoiil bine facut.
In nicT un cas nu e bine a se Intrebuinta la Ingräsat,
sail ce! putin In gropT, gunoitl Ojos, cad vita poate lua
boale cryptogamice pe care apoT le transmite vitelor.
Diferite modurt de plantare. In tara noastra rare orT
s'a plantat vita in mod regulat. Singurele plantatiunT vechl
mal regulate sunt cele fäcute In liniT. Intro cultura rationala
si In o administratie ' bine conclusa, totul trebue facut In
ast-fel de mod ca sa corespundä mal bine scopulul ur-
marit. Plantarea vitelor dupë anumite figurl regulate n'are
nurnaT avantagiul a este pläcut ochiuluT si usor de admi-
nistrat, dar mal presinta avantagiul ca se Intrebuinteaza te-
renul cat mal bine posibil.
Plantarea vitelor se poate face In patrat, triunghitl (quin-
conze), in liniT si rspandita. Orl de cate oil Irisa positiunea
terenuluT permite e de recomandat a se Intrebuinta planta-
rea In patrat sail In triunghiti.
In plantatiunile In patrat, aerul si lumina sträbat cu In-
lesnire si via se poate lucra cu animalele In 2 directiunT.

www.dacoromanica.ro
 95

Acest sistem e de recomandat pentru esurr sag pentru

pante putin Inclinate. Fie-care vita ocupl vérful until patrat
sail formeaza vérful until unghiti drept-unghin (fig. 35).
Plantatiunea In quinconze are tot acelea-§T avantagir,
adeca ca soarele, lumina §i aerul sträbat uwr prin vite. Via
se poate lucra In 3 directiunT cu plugurile cu animale. Mar
preshita Insa avantagiul ea pe aceialf suprafata infra mar
multe vite ca In pätrat, MCA ca vitele sa se supere una pe alta.
Plantatiunea In quinconze este mar buna chiar de cat
aceea In patrat cand terenul vier este yes, putin Inclinat,
sail chiar cu o panta de mijloc. In acest din urtna cas, pen-
a evita scurgerea pamIntulur, liniile se fac perpendicular pe
x.

bt

'Fig. 35. Planta(iuttea In pcItrat.

panta dealulur. Fie-care vita dintr'un rénd vine Intre doué

vite din réndul imediat superior §i inferior §i servesce pa-
mintulur de proptea (parapet).
Plantarea In linif se face ca §i In *rat. Deosebirea
consta numar In aceea CA, de obiceiù distanta Intre réndurr
este mar mare ca In celelalte sisteme, pe cand distanta In-
tre vite este mar mica. Lucrul ca animalele se face mimar
Inteo singura directiune. Acest sistem nu e de recomandat
de cat pentru fa§iile de pamint lungf §i Inguste, In care
s'ar pierde prea mult teren Intrebuintand unul din cele 2
sisteme.
Plantarea réspandita sail WA de !lid o regula nu este
bunà pentru a atat aerul cat i lumina nu pot strabate cu
wrinta. Lucrul, cu animalele nu e posibil, i lucrul cu oa-
menir chiar se face mar grea, ca In plantatiunile regulate.
Acest sistem este Intrebuintat in multe pArtr din Moldova.

www.dacoromanica.ro
 96

Se poate Intrebuinta In pgminturile prea repecji, unde vita

este destinatä In primul rénd sg fixeze pAmintul.
Distanta tritre vite. Distanta Intre rAndurT i Intre vite
variazà dupè climat, sistemul de tgere intrebuintat, dup6
varietate, dup6 natura si bogAtia pAmintulut
Pe längg aceste consideratiunT, dup6 observatiile fgcute
pAng astg-gli vitele americane ati o crescere mal puternicà
de cAt vitele romAnescl.
In RomAnia pArninturile sunt bogate, clima priincioasg
culturel vieT, asa cd pentru vitele altoite distanta de 1 m.
si 50 intre vite i Intre rAndurT trebue consideratA ca cea
maT micà. Pentru dealurl aceastä distantA poate fi luatA ca
generalg, pentru poale e bine sA se pung la 1 m. 75 In
toate Orille si la sesurT la 2 m., fArg ca prin aceastA spo-
rire de distantA sä se micsoreze prpductiunea.
In nid un cas vitele altoite sA nu se punä la distantl
maT micg de 1 m. 50, cAcT neavénd destulA luming i aer
cresce mult in coarde, adicâ devin buiace. La plantatiunile
In {inri, distanta intre vite poate fi de 1 m. 25, dad In a-
cest cas se va mAri distanta Intre liniT la 1 m. 75-2 m.
Ca o urmare a crescerel viguroase, vitele altoite tre-
buesc cultiVate pe arac.
Pentru vitele americane produc6toare direct sail pentru
vitele port-alto!, distanta minimg este de 1 m. 75, iar dis-
tar* de 2 m. poate fi consideratä ca obicTnuitä.
Pichetarea loculut. Inainte de a Incepe plantarea, dacA
Intinderea VieT este mare, se Imparte In tarlale tinénd searng
de diversele naturi de pAminturl, de varietAtT si dad nu se
poate de toate cel putin e bine sA se despartg varietAtile
albe de cele negre. Pe lAngä aceste consideratiunT se va
mal avea in vedere ca drumurile ce vor rèmänea Intre tar-
lale sg inlesneasd administratia vieT. La transporturT de a-
rad, de IngrAseminte, la cules si In o multime de alte oca-
siuni drumurile ati o mare importantä.
OdatA locul ImpArtit In tarlale trebue nivelat si piche-
tat. Primul rAnd trebue pus in marginea tarlalel la X din
distanta ce va separa randurile, adicg dad. randurile sunt
a 1 m. 50, cel di'ntAirr va fi la 75 cm. de marginea drumuluT.
Pichetarea se face intinOnd o fránghie InsemnatA cu no-
durT la fie-care 1 m. 50, sail maT bine cu o sirmg groasA
Insemnatä.
www.dacoromanica.ro
 97

In dreptul fie-caruT nod sail semn §i de aceia-§1 parte

a fringhieT sail a sIrmeT se Infige un teru§. Pentru a trage
celelalte rêndurT se procedeaza diferit dup6 cum se face
plantarea In patrat saü chinconze. In patrat (fig. 37) se face
la primul teru§ a se trage o linie perpendiculara
ast-fel :
ac pe unja 1-a de teru§T ab. Pentru aceasta se ia o frin-
ghie de 12 m. cu care se face un triunghiil cu laturile de

priCM

Fig. 3'7.

3, 4 §i 5 ni. Unghiul format Intre laturile de 3 §i 4 m. este

un unghiil drept. Pentru a gäsi laturea ac punem triunghiul
de fringhie cu vérful unghiuluT drept a §i ast-fel ca laturea
de 3 sati cea de 4 m. sa cagla pe unja teru§ata ab ; unde
va veni cealalta lature acolo Insemnäm. Aceasta e linia
perpendiculara pe ab. Pe aceasta se mésoara §i §e Insem-
neaza Cu teru§T la 1 m. 50. Tot ast-fel se procedeaza §i la
cealalt cap6t.

.0- - -0- - e
e --- ..

Fig. 38.
Pentru plantarea In chinconze se trag 2 perpendiculare,
una in ptinctul a §i alta la X distanteT Intre primele 2 te-
ru§e ad, adica in e formand perpendiculara ef. A 2-a linie
de teru§T se trage Incepênd din perpendiculara ef, a 3-a din
ac, a 4-a din ef etc. (fig. 38).
In ceea ce privesce directiunea de dat rêndurilor de
vite se va cauta ca sa fie cat maT mult v6glute de soare.
In pamInturile inclinate, rêndurile se fac In sensul panteT ;
iar In fa§iile lungT réndurile se fac In sensul lungimeT fa§ieT.
www.dacoromanica.ro
7.
 98

PLANTAREA VITELOR IN VIE

Epoca : Plantarea se poate face toamna sati primavara.

Plantatiunea de toaninä Incepe indata ce a cacjut foile vi-
telor §i fine !Ana &A Inghetul, adica din Octombrie pana
la Noembrie.
Plantatiunile de toamna sunt mal bune ea cele de pri-
rnavara, §i prinderea la % este me mare. Vitele puse fie-
care In groapa el §i acoperite cu pamInt se pastreaza mg
bine peste iarnä, ca in legaturY In pivnita. Mara de aceasta
pamIntul In timpul erneT fiind ajutat §i de ploT se a§eaza
mal bine pe langA radacinI, ast-fel ca venind primavara
caldurT, vitele sunt In bune .conditiunT de a se prinde.
De la aceasta regula fac Insa exceptiune anil cu toamna
secetoasa. Cand se IntImpla ca toamna sa fie secetoasa §i
parnIntul uscat, a§a ca nu se poate a§eza bine pamIntul pe
langa radacinT, este de preferat a se amana plantatul pana
primavara. Plantand pe seceta toamna §i neudand vitele In
momentul plantare rèman o multime de locurT goale pe unde
strabate véntul uscat de toamna, care usuca §i rädacinile
compromiténd ast-fel plantatia.
Cand nu se poate face plantatia, toamna, atuncT se
pastreaza altoiT In nisip pana primavara. In acest anotimp
plantarea poate Incepe Indata ce timpul nu mal este frigu-
ros §i cand pamIntul viel este destul de svantat spre a
permite muncitorilor sa-1 lucreze. De obiceiri plantatiunile
timpuriT de primavara sunt mal bune ca cele tarcliT. Sunt
uniT chiar, earl sustin a plantatul In mustul zapeglel este
mal bun chiar de cat cel de toamna. Neaparat a atuncT
pamIntul este In bune conditiunT, fiindca pe de o parte este
maruntit de IngheturT, lar pe de alta panfintul s'a mal Im-
bogatit din zapada §i In fine are destula apa.
Plantatia propriti disci. In dreptul fie-cäruT teru§ se
face cate o groapa de 30 cm. de lature §i tot atata adan-
cime. Adancimea gropilor poate merge pana la 40-50 cm.
adancime, Insa parnIntul de la 30 cm. In jos nu se me
scoate din groapa ci se maruntesce bine acolo ParnIntul
scos din, 2 gropT vecine se pune Intre gropT.
Inainfe de a se aduce altoiT trebue adus gunoiul §i
pus pe langa gropT In cantitate de 2-3 kgr. de fie-care
groapa.
www.dacoromanica.ro
 99

DacA pAmIntul din natura luT e prea argilos, se aduce

si nisip care se amestecl cu gunoiul In proportiunT egale.
Se aduc atuncT altoiT, se tae lästarul la un ochiù, precum
pArtile uscate, se aseacild In groapA lAngA terus resfirAn-
du-T bine rAdAcinefe. Peste rAdAcinT se pune un strat sub-
tire de pArnint märunt scos din partea de sus a groapeT;
apoT se calcA bine cu piciorul ; dup6 aceasta se pune gu-
noiul singur sail gunoiul amestecat cu nisip, se bAtAtoresce
din noil cu piciorul (fig. 39) In fine se umple groapa cu
pAmint si se musuroesce. Cea mal mare bAgare de seamA
trebue sA se dea li bAtAtorirea pAmIntuluT pe lAngA rAdA-
cin1 cácT de la aceasta depinde In parte prinderea altoiuluT.
CAnd terusul dup6 musuroit este adAnc si nu se mg
vede, atuncT se mg scoate putin afarg.

Fig. 39. Plantarea altoilor.

CAnd se face plantarea toamna atuncT se pune vita cu

vr'un deget mal sus ca de obicein, pentru cA pAmIntul se
maT lasA peste iarnA.
In ceea ce privesce positiunea ce trebue sA ocupe par-
tea operatA a altoiuluT In raport cu suprafata pAmIntuluT,
sunt 2 casurT:
DacA se face plantatiunea pe dealuff Malle i cu fata
spre mia4A-gli, acolo unde via nu este expusA la degerAturT,
atuncT partea altoitA de la vitä se va pune la nivelul pA-
mintuluT. Cu modul acestd partea altoitg, fiind expusA la
aer i lumink nefiind mult in contact cu pAmIntul umed
,nu mal dA rAdAcinT, sail dA prea putine.

www.dacoromanica.ro
 100

DacA se face plantarea pe vAT, sesurl sart pe dealuri

unde via poate degera, partea altoitA a altoiulul se pune
ast-fel ca sA vinA cu 1-2 cm. de desubtul suprafeteT pa-
mIntuluT. Chiar InamplAndu-se sA vie gerurT, aceastA parte
va fi feritA i ast-fel nu se va pierde toatA vita.
CAnd s'a fAcut plantatiunea toamna, atuncT primAvara
de timpuriii, e de recomandat a se revisui Incá. odatA bili-
oanele si a se face la loc acolo unde le-a spAlAt apa, iar
musuroaele prea marT se me dArAmA. PAmintul sA fie d'a-
supra capuluf vitel altoite, de 5O cm. grosime.
In casul cAnd plantatiunea altoilor se face primAvara,
atunci, Inainte de a face musuroiul la vite, e foarte bine a
se uda vitele plantate. AceastA udare aseazA pAmIntul pe
lAngA rAdAcinf i asigurA prinderea vitelor.
Plantarea vitelor nealtoite se face la fel cu a vitelor al-
toite numaT aci nu se mai tine seamA de partea altoitä. Vita
nealtoitA se pune In pAmInt pAnA la nivelul unde a fost
In scoalA.
Unif ati obiceiul de a ala vêrfurile rAdAcinilor la vite
inainte de a le planta. AceastA practicA are de scop de a
forta rAdAcinile rèmase sA se ramifice. Cum InsA vita se
hränesce tocmaT prin vérfurile subtirT ale rAdAcinilor, credeni
cA e mult mal avantagios a se tala numal rädäcinile sdre-
lite san rupte si cele prea lungT. In cas cAnd se tae rAdá-
cinile, tAetura trebue fAcutá ast-fel cA dupè ce se planteazA
vita, partea tAiatA a rAddcinei sA se lipeascA de pAmInt bine,
pentru ca rana sA se poate vindeca.
Un om poate planta 300-400 altoT pe

.7ntrefinerea viei pánd in anul al 4-lea

Anal I. In primiT ani toatA atentiunea podgoreanuluT

trebue sl se indrepteze maT mult u mobilisa pchnintul qi
a imputernici
In anul 141 dacA plantatiunea altoilor s'a fAcut de cu
toamnA, prima lucrare este sA se tae altoif fAcêndu-se mu-
suroaele mal miel, pentru ca cApusa sA poatá esi. Un strat

www.dacoromanica.ro
 101

qe pAmInt de 4-5 degete grosime d'asupra capului alto-

iuluY este de ajuns spre a-I feri de arsita directA a soareluT
pAnA and va Incepe vita sA vegeteze. Refacerea musuroae-
lor se face la Inceputul luT Martie.
De ad Inainte trebue sA prAsim de 2 sat de 3 off In
timpul vereT pentru ca pArnintul sA fie curat, cAcT buruiana
ImpiedicA desvoltarea viteT.
La prasila a 2-a san a 3-a, care se face pe la X luneT
luT August se desfac toate vitele Ora subt punctul de al-
toire (operatiunea aceasta este cunoscutA In Moldova sub
numele de copcit saù cotorAt) i apoT se tae cu un briceag
saü cutit bine ascutit, toate vinele san rAdAcinile care ail
dat din altoin ; se astupA groapa la loc cel putin pAnA la
locul unde Idstarul altoiuluT este alb.
In primul an cal lAstarul tin& este alb, nu trebue la-
sat expus la soare, cAcT cAldura fiind Ina mare In August
soarele II arde si o parte din altol pot muri.1
TAiatul rAdAcinelor san al vinelor date din altal tre-
bue fActit pAnA In fata butuculuT i täetura se face de sus
in jos pentru a nu scoate vita altoitA din pAmInt.
In timpul vereT, vitele trebue tratate contra maneT, cu
zeatra bordelesA. Toamna dup6 cAderea foilor sail cel pu-
fin cAnd foile sunt bine IngAlbenite vitele trebuesc Ingro-
pate spre a le pAçli de degerAturA peste iarn1 Fiind cA In
anul viitor nu este treb.uintA de tot lAstarul dat In anul 1-itt
ci numaT de 2-3 ochl, Ingropatul vitelor de un an se face
musuroindu-le pAnA la 4-5 ()chi al lästaruluT. IngropAnd
vita de tot prin culcarea lAstaruluT se InfimplA ca unele vite
sA se rupA de la punctul de altoire.
Este de recomandat a musuroi saù Ingropa vitele toamna
inainte de a Incepe epoca ploilor.
Anal al II-lea. Prima lucrare In anul al 2-lea este des-
gropatul saü mal bine çlis spargerea musuroaelor. AceastA
lucrare -se poate face pentru dealurile Inalte si fetele bine
expuse, unde vita nu este supusA la degerdturT, pe la sfir-
situl luT Februarie saü Inceputul luT Martie. La viile joase
sail din vAT, unde via poate degera, desgropatul e bine sA
se amAne pAnA dupè 15 Martie.
Dup6 desgropat, via trebue tAiatA. TAerea o vom arAta-o
odatA pentru ceT trer anT.

www.dacoromanica.ro
 102

Tot atund este bine a inlocui tëru§iI micT din anul 1-ia
cu altT tutorT mal lungT sail chiar se pot pune arad fiindca
vita in anul al 2-lea cresce destul de lunga spre a fi nevoe
sa-T legarn lastariT.
Dui:A Mat se da sapa mare. Cu aceasta ocasiune sail
cel mult la 1-a pra§ila este bine ca vitele sa se cop-
ceasca, &lid' sä se lase desvelite de parnint pana sub punc-
tul de altoire. Vita va sta así-fel desvelitä pana toamna.
Copcitul vitelor altoite sail cotoratul, are de scop de
a lasa partea altoita expusa la ar§ita soareluT spre a se I'm-
b6trani fara vreme, pentru ca ast-fel sA-0 piara maI curênd
facultatea de a da vine sail radacinT din altoiti.
In primif anT trebue mare bagare de searna ca sa nu
r6rnana netahte radacinele date din altoiil, cad acestea ar
avea ca resultat ca s'ar desvolta foarte mult radacinile alto-
iuluT care ar lua puterea port-altoiulta §i cu timpul l'ar o-
mori r'émanénd numaT vita romaneasca curata. Aceasta la
randul eT ar fi mal curend salí mal tarqIiii atacata de filo-
xera §i omorita.
In colo sunt acelea-§T operatiunl adeca : tratarea vitelor
°data, de 2 orT sail chiar de mal multe ori contra maneT..
De asemenea 2-3 pra§ile sunt necesare pentru a mentine
parnintul tot d'auna curat.
In timpul vereT dud vedem ca lastariT ail luat o des-
voltare prea mare, se leaga. de tutorT sail arad. Cu aceasta
ocasiune se copilesc §i daca sunt vite al cAror lastarT ail
crescut prea mult li se pot ciupi vêrfurile spre a impiedica
crescerea lor in lungime §i a le sili sa se ingroa§e §i sa
prinda maT multa putere in radacinT.
Toamna se ingroapa vita, ca §i in anul 1-ill, adica fa-
cêndu-se mwroae marl.
Anul al Hl-lea. Se urmeaza intocmaT acelea-§T operatiunl
ca in anul al 2-lea. Singura deosebire este ca maT trebue
data o plevila sail 2 cu copilit, lar coardele nu se ciupesc.
de cat cand ail ajuns la vèrful araculuT, cacT la inceputul a-
nuluT al 3-lea trebue neapèrat pu§T arad, daca el nu ail fost
pu§I la inceputul anulul al 2-lea. Toamna in loc de mu§u-
roit se ingroapa vita.

www.dacoromanica.ro
 CA 1P. V

jlfifloacele ae sus /117 a vier

In tara noastra ca In toate Wile viticole, via se poate

.cilltiva pe arac, adeca sustinutä si libera, adeca oloaga. Cul-
tura oloaga a vieT se practica la noT Inainte de aparitiunea
filoxereT In cate-va regiunl adeca In Doljiti, Mehedintl si o
parte din Constanta. Pentin aceasta cultura, care e maT e-
conomica, trebue neapèrat varietätT care sa produca mal
mult la basa coardeT.
Acest sistem de cultura nu pote fi Intrebuintat de cat
pentru regiunT ugcate si calduroase. In asemenea casurT Ids-
tariT anualT, acoperind parnintul IT tin umbra si ap6ra In a-
cela-sT timp struguril de arsita soareluT.
In regiunile mal umede, acest sistem de cultura nu poate.
fi recomandat, cad acolo parnintul trebue sä fie descoperit
spre a se putea Incalgli ; iar struguriT ridicatT de la pamint
sä nu putrefleasca si expusT la soare ca sä se poata coace
bine. In aceste regiunT vita trebue sustinutä fie pe arad fie
pe sIrma, boite etc.
In cultura vitelor altoite, din experientele facute pana
asta-dl la mg, resulta ca port-altoil americanT silesc vita ro-
maneasca sä creascä foarte mult, asa el cultura vieT oloaga
nu o mal credem posibila sa se faca in bune conditiunT.
AraciT. In Moldova fäcêndu-se taerea in u, ibrela se In-
trebuinteaza aracY. subtirT, de 1 m. 20-1.50 lungime sail maT
propriil ois nuele, c,are nu fin mal mult ca 2--3 anT si tre-
buesc Inlocuite. De alt-fel In fie-care an proprietaril din Mol-
dova Inlocuesc mare parte din arad.

www.dacoromanica.ro
 104

In Muntenia si Oltenia se Intrebuinteazd arad mail de

2 m.-2 m. 50 lungime si 4-6 cm. diametru. Aracif ceT me
bunT se obtin din lemn de stejar si salcam. El pot sd fie
roturug, adicd formatf din lemn fin& In care cas se lic o-
blil sari pot sd fie arad provenitl prin despicarea lemnelor
groase, In care cas se numesc arad despicar sati de fan-
deird. Aracil rotunglf sunt inferiorT aracilor despicatT fiind
formatf din lemn alb tinèr.
Durata aracilor de tandArd variazd dupé cum sunt for-
matT din inima lemnuluT sail din lemnul alb, dui:16 felul lem-
nuluT si al pdmIntuluT. AraciT de inimd de stejar pot dura
12-15 aril, pe and din lemn alb de stejar dacd dureazd
6 8 an!.
Conservarea aracilor. Fdcênd socoteala cd 1000 arad
de tandard costA la nol 60-100 leT si cum la un hectar de
vie merg 4500 arad, vedem a numaf pentru arad tre-
bue un capital de 360 lel pe hectar ; ceea ce revine la o
cheltuiald anuald de 40-50 lel.
Cand vitete sunt plantate mal des, aceastd cheltuiald se
mdresce si poate ajunge la 50 leT la hectar pe an.
Pentru a mdri durabilitatea aracilor, inainte de a fi In-
fipti In pdmInt sunt supusI unor operatiunT si anume :
a] Pcirlzrea aracilor sari carbonisaFea, care este pro-
cedeul cel me des Intrebuintat la noT. El consistd In a Warn
sari arde putin v'èrful aracilor, care va intra In pdmInt. AceastA
operatiune e dreptul a Intdresce tesaturile lemnuluT si o-
moarä principiile fermentescibile pe care le confine lemnul,
dar nu-T asigurd o duratä mare, ca celelalte mijloace de pre-
parare.
1-,) Sulfatagiul. Consa In a pune araciT intr'o soluti-
une de 4-5% piatrd Vinad la 100 litri apd si a-1 tine In
aceastd solutiune cate-va Ilile, In care timp lemnul se Im-
bibá de solutiune si se formeazd In interiorul lemnuluT un
compus, care Impiedecd lemnul sd putregleas.cd. AraciT vergIT
pentru a se Imbiba cu aceastd solutiune e destul sd stea
4-5 glile; pe and araciT uscatl ail nevoe de cel putin 8
pänä la 10 qlile.
AceastA operatiune mAresce foarte mult durata aradlor,
mg cu seamd a celor de lemn alb. Ast-fel araciT de salcie,
care nesulfatatl nu pot dura de cat mult 4-5 aril, Indatd
ce se sulfateazd dureazd 12-15 anT.
www.dacoromanica.ro
 105

Este bine ca dup6 7-8 anY, aracil sa se sulfateze Inca

odata. Aceasta operatiune ridica pretul aracilor cu 6-7 lei
la mie.
c) Gudronagiul. Gudronul lucreaza asupra lemnuluT
ca antiseptic, dar In acela-si timp intaresce lemnul. El poate
fi Intrebuintat cu succes pentru a marl durata aracilor uscatl,
dar nu trebue Intrebuintat si pentru arad l veNIT, cacl la a-
cestia le inlesnesce putreszjirea In loc sa le mareasca durata.
Gudronul se IncalOesce intr'o caldare mare pentru a-1
face mal liquid si a-Y inlesni patrunderea In lemn. °data
gudronul cald, se baga araciT de tot sail numal cu vérful
ce va sta In pämInt, se lasa In gudron 4-5 minute si apol
se scot si se pun fie-care deosebit sd se usuce.
Tot pentru marirea durate aracilor se mal poate Mire-
buinta creosotul, care este un mijloc excelent, cad chiar
lemnul alb creosotat, dureaza 20 de anf.
Tot pentru acest scop se mg recomanda, lysolul.
Pluntarea aracilor. La plantarea sail Infigerea aracilor,
sa avem grija, ca el sa. fie bine intepenitI ca sa nu fie do-
boratT de vént. Ef trebuesc pul in dreptul butucului, si sa
nu fie nicl prea departe nicI prea aproape de el. Fiind prea
departe nu se poate lega bine coardele viteI de arac, si la
Incordat nu putem intoarce coardele lungT pe dupé arac.
Infigênd aracif prea aproape de butuc pot lovi si rupe rä-
dacinele viteI.
In unele localitaff, aracii se planteaza ()data peutru tot
d'auna, si nu se scot de cat and sunt putreçII pentru a fi
InlocuitI sail' ascutiff din non si plantatl a 2-a oara. In alte
localitatI aracif se scot In fie-care toamna si primavara se
Infig din not( In acest cas el se pastreaza peste lama, for-
mandu-se glue, acoperite cu pae sail cocenI; sail se pot
pune sub un sopron etc.
Scoaterea si punerea aracilor In fie-care an reclama o
cheltuiala destul de mare, si aracif pästratl stibt sopron sail
In glue, nu dureaza mult mal mult ca cel lasatl pe loc. De
aceia este recomandabil a se lasa araciT infiptI In vie.
lnfigerea aracilor se face in Moldova, cu ,mana, apasand
aracul prin greutatea corpulul. Operatiunea aceasta facuta WA
nicT un instrument este foarte obositoare.

www.dacoromanica.ro
 106

In Francia, instrumentul cel maT recomandat pentru in-

figerea aracilor este un fel de potcoava [fig. 40] inventatl
de d. Dugay, cu care se infig aracil.
Aceasta potcoava se Intrebuinteaza de mult si In Dea-
lul mare, cu singura deosebire ca potcoava la noT In partea
unde prinde aracul este prevNuta cu dint1 atat la potcoavI
cal si la carlig facutT. In sens invers.
Cu ajutorul acesteT potcoave se Infig foarte usor araciT
daca potrivim momentul ca pamIntul sa nu fie prea uscat
si prea bätatorit. In acest cas pentru a infige bine aracii
trebue falcutä mat 'MUM o gaura cu o pana si apor se In-
fig cu potcoava.

'Fig. 40. - Po/roo va perfc clionalci

Mará de araciT marT carT se bat la fie-care butuc, se

mal intrebuinteaza la fie-care vita' Cate unul sail 2 arad mal
micT de care se leaga coardele de rod. AcestT arad micT se
numesc cordarT sail mijlocasT.
Stabilirea spalierului pentru vita% Cultura viteT pe spa-
lier sail pe sirtnci are avantagele si desavantagele sale.
Caratul gunoiuluT, ridicarea recoltef cer rrtaT multI mun-
citori ca In cultura pe arac fiind a, lucratoru I nu poate merge
de cat In directiunea rêndurilor. Legatul necesita mar mult
timp. In fine la taiatul vier, inaintea lucratorilor InsarcinatT
cu aceasta operatiune trebuesc pusT copil sa desprinda coar-
dele vitelor de pe sIrma prinse prin came vita
Pe langA aceasta, stabilirea unuT spalier de lemn sail de
fer cu lemn, reclama la Inceput un capital mal mare ca pen-

www.dacoromanica.ro
 107

tru arad. °data Insa stabilit el dureaza 20-30 an!, asa ca

cheltuiala anuall pe hectar este maT mica ca In cultura cu
arad.
Aceste inconveniente se pot usor inlatura cacT nu a-
vem de cat sa facem rêndurile scurte de 75 m. sail maxi-
mum de 100 m. Cultura In spalier are insa avantagiul ca
soarele i aerul pot patrunde cu usurinta la vita i lucrul
vieT cu animalele este mult mal usor de facut.
Pe langa aceasta In 1900, la pepinierea Istrita, produc-
tiunea vitel cultivata pe sirma a fost mal mare ca la cea
pe arac.
Directiunea de dat rêndurilor este me adese ori indi-
catä de inclinarea terenuluT. In casul Insa dud suntem In
o regiune cu vénturT puternice cum ar fi la noT Crivètul,
atuncT se dispun rêndurile chiar In directiunea vêntuluT ast-
fel ca struguriT sa fie me putin expusr.
In cultura in spalier, cea mal buna distanta Intre rêndurT
este de 2 m. sail 1 m. 75 si minimum 1 m. 50. Numal
aceste distante lucrul cu animalele este posibil.
Spalierul se poate face de lemn curat ; de lemn cu sIrma
numal de fier curat. Cum In tara nu gasim stalpl de fier
fabricatl i costul lor, adusT din streinatate, devine enorm, din
causa taxelor vamale, nu ne 1.01-lane de intrebuintat de cat
spalierul de lemn saü maT bine spalierul de lemn cu sirma.
Spalierul de lemn cu sirmid. Este recomandabil In
unde se poate gäsi lemnul eftin i cu usurinta.
Un spalier, orT care ar fi el se compune din stalpT verticali
sail parT si din 2 sail 3 rêndurI orisontale de latT sail de sirma.
PariT sail stalpiT trebue sa fie din un lemn tare, de
obiceiil stejar, ciopiifi in 4 muchl i avénd o innaltime de
1.75-2 m., afarä de partea care trebue bagata In pamInt de
veo 50 cm. Grosimea stalpilor trebue sa fie de minimum
8 cm. diametru i poate merge pana la 12 cm. De obiceiil
stalpiT de la capete trebue sa fie maT grosT si bine IntepenitT.
PariT sail stalpiT de lemn, pentru a avea o durata mal
mare, este bine a se arde la capètul ce se baga In pamInt
sail mal bine. sal se sulfateze.
Pentru fixarea cat mal bine a parilor de la capul ren-
durilor, IT putem pune drept i mal adénc In pamint. In
acest cas Insa, el trebuesc mentinutT cu altT parT pusl oblic
servind de proptele.
www.dacoromanica.ro
 108

In loc sg se pung pariT drept se pot pune oblic In pg.-

mint, asa cum se aratg in figurg (fig. 41) sg se menting cu
sirmg. Pentru acest scop se ingroapg in pgmint o bucatg

Fig. 41. -- Fixarea bulamacilor din cap

{le lemn, salí un bolovan de care se leagg sirmg galvanisatg

No. 18 care ese pang la 10 cm. d'asupra pdmintulul i se
terming cu un ochiii.
Se ja o sirmg galvanisatg tot
de No. 18 §i parul de la cap fiind
?
bggat oblic in pgmint se leagg
cu sirma de la virful paruluT
de la mijlocul luT, trecéndu-se prin
Fig. 42. ochiul sirmei din pgrnint (fig. 42).
StAlpiT de lemn se pun de
obiceiù din 6 in 6 metri, adecA tot la 4 vite.
Rêndurile de sirmg sunt in nurnèr de 3 §i anume: cel
maT de jos la 0.25-0.30 cm. de la pgmtnt; al 2-lea la 25
cm. de ce! drntAiii §i al 3-lea la virful stAlpuluT.
In viile unde gerurile tArdiT de primgvarg sunt de te-
muti primul rênd de sirmg se pune de obiceiii la 60-70
cm. de la pgmint.
Sirma de intrebuintat la rénduri e bine sg fie galvani-
satg. Sirma No. 14-16, adecg care intrg de la 24 m. la 35
m. la un kilogr. Pentru economie se poate intrebuinta
sirma de la telegraf GcoasA din us.
www.dacoromanica.ro
 109

Pe Ian& sIrmá, la stabilirea spalieruluT me avem ne-

voe de scoabe mici In'adins facute, cu care se prinde sIrma
de stalpT dupe ce a fost mal MVO Intinsa.
Firele de strma trebue bine intinse. Pentru
acest scop s'a imaginat diferite sisteme de Intin-
1;letorT. Unul din cele mar simple IntincgtorT este
acela al 10 Collignon (fig. 43) din care punem
la fie-care cap& si la fie-care rend de sirma Cate
unul. Acest procedeil e bun, 'MA are inconve-
nientul ca fie-care Intingletor costa 15 banT si re- Fig. 43.
mane acolo fixat.
D-1 Cazenave, a imaginat un alt sistem de Intinletór,
care In definItiv nu e de cat un scripete cu 2 roate (fig. 44).
La fie-care din roatele scripeteluT
este fixat cate un cleste cu care se a- 1
puca sirma.
Pentru a intinde un rend de sit--
ma, care este deja fixat de ceT 2
parT de la capul renduluT, se fixeazà
solid la un punct oare care al renduluT
cele 2 cleste la 80 cm. unul de altul,
apoT blend de franghia scripeteluT
Intindem sarma atat de tare cat dorim.
Dacä réndul este lung si sirma
nu s'a Intins destul de bine din o
singura data, atuncT Indoim sirma in
°chin, ast-fel dupe cum a fost obtinutá
la 1-a strangere, desfacem unul din
scripete, II mufti la 80 cm. sari 1 m.
de celalt si strangem scripetele din nor'.
Cand nu punem pe spalier de cat
2 rendurT de slrma atuncT este indi-
ferent daca' Intindem mal MUM réndul
de sus sail cel de jos. Daca Insa sunt
3 rendurT de sirma, cea ce e preferabil,
atund se inunde mal Intaiti rêndul de
sus, apoT pe cel de jos, si In urmä pe
cel de la mijloc, avend Insa grija a nu Fig. 44.
Intinde pe cel din mijloc maT mult de Scripelele Cazenave
cat pe celelalte 2 rendurf.

www.dacoromanica.ro
 110

°data intinse sIrmele le fixAm dup6 cum am cps de

stalpiT de lemn cu cate o scoabA.
Pentru complectarea spalieruluI este bine ca la *le
care n'ati stalpT, adicA la fie-care 3 vite din 4 cat sunt co-
prinse intre 2 stalpT sA punem si Cate o sirmA verticalA,
care sA serveascA vitei respective ca un fel de arac. AceastA
sIrmA se fixeazA In pAmint de un lemn sail de o piatrA.
0 asemenea instalatiune poate costa pang la 700-800
lef de pogon, dar dureazA 20-30 ant
Spalierul fAcut numaI de lemn nu se deosebesce de cel
descris. de at prin aceia cA In loc de sIrmA, se Intrebuin-
leazA lag de brad sail de un lemn usor ; si In loe de 3
rêndurT se pot pune numal; 2 rêndurT orisontale ca sA fie
mal usor. Neap6rat cA e bine ca latiI si stalpiT sd fie sul-
fatag sail gudronag. De alt-fel acest sistem este mal scump
ajar de cat cel descris mal sus.

www.dacoromanica.ro
 C A 13'. VI.

a- cierea vie;
Intre lucrarile de la care atarna viitorul und ' vil este
si taiatul.
In cele me multe casurT, la noT täerea se face fail nicl
o regula si nu se are In vedere alt ce-va de cat a lisa cat
mal multe coarde de rod pentru anul In care se face tAe-
rea. NumaT daca lucratorul vede ca vita este prea slaba se
Indura a läsa putine coarde. Alt-fel lacomia face ca lucra-
toril sa lase mil multe coarde de cat trebue.
In unele podgorii din tarä se da asa de putina aten-
tiune la täere, ca se Intrebuinteaza la aceastä lucrare de aria
lucratorT earl nu cunosc cultura vieT. In asemenea casurY
este usor de Inteles ca taerea nu poate fi bine facuta.
rierea vier este o operatiune de artä, ea cere lucrato-
ruluT Insarcinat cu facerea taerei sa cunoasa cerintele vitel
si scopul taeref.
Therea vieT este basata pe anume regull generale, Insa.
In multe casurT lucritorul chiar daca cunoasce regulele, se
gasesce In fata unor vite a caror taere Marna de inteligenta
lucratoruluT.
La Mere este de recomandat de a nu se Intrebuinta
de cat oamenT exercitatT cu aceasta lucrare. Omul InsArci-
nat cu taerea, Inainte de a pune foarfeca sa tae, trebue sa.
observe vita, daca e puternica sail nu, ce coarde va tala si
ee coarde va lisa. NumaT dup6 ce s'a fixat asupra acestor
puncte va face taerea, Incepénd cu suprimarea uscaturilor
si a coardelor bètrane.

www.dacoromanica.ro
 112

Cand taerea se face In timpul vegetatiunel atunci se

face tderea In verde ; daca din contra se face In timpul
repausului vegetatiunei atuncT se dice taerea In uscat.
Scopul tderei. Prin täerea viel se urmaresc me multe
scopurT si anume :
SA asigure viter o productiune anuala, abondenta
regulata si a o mari pe cat e posibil.
De a obtine strugurl marl, bunl si timpuriT.
De a da viteT o forma mal regulata.
De a mentine prin taere equilibrul ce trebue sa e-
xiste Intre coarde i radacini si
De a forta sa produca vitele putin dispuse la aceasta.
0 vita lasata netaiata cresce mult in coarde i foT,
and putinT struguri cu boabe mid. La aceste vite equili-
brul Intre radacinT i ramurl este stricat, cad radacinele fi-
id prea puthre nu mal pot hrani in deajuns boabele.
Cand o vita are coarde multe, ea va avea neapèrat fol
multe, cart pot elabora cantitatl marl de materiT hrainitoare.
Insa. s'a observat ca atuncl and o vita cresce prea mult
In coarde, materiile hranitoare din foae se .duc maI mult
In coarde lAstan i foae; lar vita produce putin rod. 0 a-
semenea vita se dice buiacd. CS.nd lucratorul se gasesce
In fata unel vite buiace, trebue ca sa-1 lase mal multe
coarde de rod ca de obiceiti pentru a o mal slabi.
Din contra vitele cu vegetatiune slat* coarde micT
saü mijlocil, vitele bolnave ali tendinta de .a produce rod
mult. Aceasta ar Insemna ca pentru a produce mult, ar tre-
bui s'A se caute a se slabi vitele. [ma o productiune mare
de maT multl anT d'aréndul slabesce atät ie mult vita a
la urma moare. Prin urmare la o taere rafionald a viet
trebue sd se collie a se fine millocul mire vita buiacd
vita sliibtId.
MaT sunt i alte principil ce trebue avute In vedere la
taerea uneT vii ast-fel : vifa nu produce rod de Mt pe
coarde de un an. De ad i ar urma cA cu cAt se lasa maT
multe coarde de un an, cu atat productiunea se maresce.
In realitate insa daca se lasa coarde prea multe, vita dA
ciorchinT multi dar rèrnAn micT poate chiar sA nu se
coaca. Prin urmare nurn6rul coardelor de lasat la o vita a-
¡Arita de la puterea pe care o are fie-care vita In Madill.
www.dacoromanica.ro
 113

Principiul de mal sus mal are Inca o aplicare practica:

la taere, lucratorul se va Ingriji ca pe langa coardele de
rod sa lase si allele din care sa dea coardele de rod ale
anuluf viitor. Coardele micT, care se lag In vederea pro-
ducereT coardelor de rod ale anuluT viitor, art de obiceid 2
sad cel mult 3 ochT (mugurT) si se numesc cept.
Directiunea coardelor ,influenteaza asupra productiuneT;
Mazga din firea eT naturala tinde a se ridica drept In sus,
asa ca. lastarul sad coarda verticala va cresce me puternice
ca una Inclinata, orizontala sail aplecata. Cu cat Insä se a-
plead( me milt o coarda, cu ate puterea de crescere scade
Tug da rod me mutt. Acest principiù are In practica 3 a-
plicatiunT : 1) LastariT anualT ce urmeaza a fi lasa anul vi-
itor ca coarde de rod se leaga de arac drept In sus pen-
tru a cresce cu putere ; 2) Coardele de rod nu e bine sa
fie puse vertical pe arac, ci oblic, orizontal sad chiar aple-
cate In jos pentru a le sili sa produca rod ; 3) Tot pentru
acest scop Incordarea in viile Inclinate este de recomandat
a se face la vale, lar nu la deal.
Felurile de Mere. Dup6 felul coardelor, care se lasa la
o vita, se deosebesc trel felurT de täerT : a) scurtd, dud la
vita taiata nu se lag de cat cepT In num6r de 3-4 sail
mal multT, avénd fie-care ate 2-3 ochl ; b) mixtd, dud
se lasa la vita atat cepT, destinel a da coarde de Inlocuire
pentru anul viitor, cat si coarde de rod, avénd fie:care 6-8
ochT. Tot Mere mixta se me numesce atuncl dud pe langa
cepT si coarde sad punff (cacT ast-fel se me numesc coar-
dele de rod) se mal lasa si coarde mijlociT, cu 4-5 ochT
numitT cei1dra§1. Acest sistem de taere mixta cu callrasT se
obicTnuesce imprejurul Bucurescilor. Calarasil sunt destinatT
a produce Mat coarde cat si rod ; c) iderea lungd se nu-
mesce atuncT and nu se lag de cat coarde de rod.
De obiceid la noT, fie-care podgorie are sistemul sad
de taere, care se aplica la toate varietätile de vita. Alegerea
unuia sari altuia din cele fret felurT de Oa; ar trebtii sa
se fad dup6 cum produce vita. Din acest punct de vedere,
unele varietaff produc rod maT mult la basa coardeT; la a-
cestea taerea scurta este indicata. Altele din contra, produc
me mult spre %/Hui coardelor ; la acestea tlerea lunga este
impusa. In fine cele me multe felurT de vita dart rod de o

8
www.dacoromanica.ro
 114

potriva pe toata lungimea coardelor ; la acestea se alege

Mel-ea care convine maT bine podgoreanului.
Dintre cele 3 feluri de taeri, cea maT preferabilä ar fi
cea lunga, fiind ca dä' o productiune maT mare. Cum Insa,
prin o productiune prea mare in fie-care an, via se slabesce,
chiar la taerile lungi se lasa unul sari dou6 cepl ca sa dea
coarde pentru anul urrnator. In practicci se obicinuesce
mar mult Merea mixtcl i mal putin cea scurta.
Alegerea punjilor §i a cepilor trebue facuta cu regula.
Ca punfr sad coarde de rod, se vor alege coardele set-
neítoase, de grosime mijlocie f i bine coapte. Coardele
prea slabe n'ail destula putere, iar cele prea groase tind a
produce me multe foi §i rod putin.
Ca cepT se vor alege pe cat se poate coardele cele
mar apropiate de pclmint sail de punctul de altoire. Ne-
bagênd in seama aceasta regula prin Write din fie-care an
ciorchinul sag lemnul bètran se lungesce §i coroana viteT
se ridica mult de la pamint. Lemnul b&ran devine unghiu-
ros, mazga nu maT circull cu Inlesnire §i vita slabesce.
Daca din neurmarea regulei de maT sus s'a format la
vre-o vita ciorcanul lung, atunci e bine sa i se faca
teterea de sigurantà. Aceasta gere consta In a suprima
pentru un an toate coardele de rod, lasandu-T flume un
cep. Foile i lastariT ce vor da din acest cep nu pot lua
toata mazga din vita §i atunci Incep a se desvolta mugurii
ascun§T de pe ciorcan. In anul urmätor se suprima ciorca-
nul panä la lastaril ceT mg de jos.
De asemenea trebue ales locul unde se tae coardele
*i cepil. Locul unde se face taerea Marna de lungimea
campuriloy de la coarde. Dacd câmpurile sunt lungi atunci
taetura se face oblic i la mijlocul campuluT, cautând pe
cat se poate ca oblicitatea taetureT O. fie de partea °pug
celui din urmä ochig. Daca câmpurile sail meritalele sunt
scurte, atunci taerea se face prin mijlocul ochiuluT, a§a ca
apa de ploae sa nu poata patrunde In coarda.
Anotimpul tderei. In principiù, taerea vie se poate face
in tot timpul . cat vita nu da semne exterioare de viatd, a-
deca de toamna ¡Ana prittiavara. La noT Insä, In timpul
eme!, gerurile sunt marT §i taind coardele pe ger ele ples-
nesc, prin urmare in Romania, taerea se va face numaT
toamna sail primavara.
www.dacoromanica.ro
 115

La alegerea anotimpuluT este bine a ne orienta dup6

obiceiul local; cacT obiceiul este resultatul experientelor de
mal multe secole. In afara de obiceiti se va maT tine seama
de clima localitatel §i de positiunea vieT.
Urmatorul principiù trebue de avut in vedere la ale-
gerea anotimpuluT taereT : Cu Mt o vilet are coarde fi odd
mar pulini Cu ated va intra primcivara mai curénd in
vegetafiune. De aci resulta ca o vie taiata toamna va in-
cepe sa planga i sa-T dea capu§a primavara mal de vreme
ca o vita taiata primavara.
Ca regula se poate spune ca : in dealurile inalte, expuse
la mia4A-0i, unde nu degera via primavara, §i unde ae in-
groapa, taerea se va face toamna, cacT atuncT se gasesc brate
mal multe, mal eftine §i vita se pregatesce peste lama a intra
in vegetatiune primavara mal curend. Din contra pe vAT, in
locurile joase, pe dealurile cu expositia la miall-noapte
unde via poate fi expusa la degeraturT de primavara, Melva
se va face primavara i atuncT chiar cat de tarc)iii spre a
amana intrarea In vegetatiune a viteT.
Imprejurul Bucurescilor taerea se face primavara foarte
tarqliii, adeca and incep primele capu§e, adeca cele de la
verful coardelor a se umfla. Tot primavara MO. foarte de
timpuriù adeca de pe la jumaatea luneT luT Februarie sail
Inceputul luI Martie Inainte, se face taerea §i in podgoria
Draga§anilor. In Dambovita, Muscel, Dealul Mare, taerea se
face primavara maT tarsliri; pe cand In Moldova de sus mal
cu seama, taerea se face toamna.
In viile marT, taerea se poate face parte toamna §i parte
primavara. Pentru aceasta se tae de cu toa:nna via, %an-
du-se mal multe coarde de cat este regula, spre a avea
coarde de reserva in casuri de degeraturt Primavara se tae
coardele de prisos, lasate la täerea de toamna. Acest pro-
cedet1 este Intrebuintat In multe vil din streinatate, precum
§i In unele pepiniere ale statuluT. Acest sistem are avanta-
giul de a mal uwra multiplele lucrar ce le are podgoreanul
de facut intr'un timp scurt.
Taerea de toamna este bine a se face dup6 ce ail ca-
glut .toate foile. Cum Insa nu se poate a0epta mal nicT o
data ca sa cada toate foile, cad toamnele la nol sunt scurte,
Mel-ea se poate incepe and foile ail ingalbenit.. Daca taerea

www.dacoromanica.ro
 116

se face primAvara, atund se va a§tepta sa treaca perioada

gerurilor tfirliY, §i de regula este mal bine a se Incepe ta-
iatul dui:16 o ploae care spall coardele de pamInt. Prima-
vara se poate Incepe taerea la nol de la 1 Martie, iar toamna
de la 15-20 Octombrie.

TXEREA VIEI IN PRIMII TREI ANI .

De§i vita produce rod pe lemn de un an, cu toate a-

cestea nu se tae In vederea producerd roduldf, de cat la
anul al IV-lea. Pana atuncT vita trebue cultivata ast-fel ca
sa prinda 61 mal multa putere. Puterea vitel ca i a orf
carel plante este In raport cu radacinile : o planta cu MA-
cinT puternice va trai mal mult §i va produce mal bine ca
una slaba ; fiind ca cea me mare parte din hrana o ia din
pamInt prin radacint
Principiul de care trebue sei se conducd un podgo-
rean lurninat este ca in prima' ani sd imputerniceascd
vita, ceea ce se face prin o hiere scurtd.
Sunt proprietarT, call din lacomie, nesciinta sail fiind
ca se in§ala asupra puteret viter, o pun pe rod sail fac ta-
erea lungl din anul al 3-lea. Aceasta este o grepla, cad
vita tIn6ra taiata prea lung, släbesce dup6 un an sail douT
i atuncT pentru a Indrepta fe'uf trebue taiata scurt de tot.
Ca regula generala: o vita care vegeteaza bine se pune
pe rod In anul al 4-lea ; pentru vitele slabe 'MA, trebue a-
manata tlerea lunga In anul al 5-lea.
Chiar in primir anT taerea viteT atarnà de vêrsta, pute-
rea i forma viteT. Ast-fel in :
Anul I-id. Cind se scoate din coald §i se planteaza
la loc definitiv, ea trebue Wald la un singar °chid, fi
numar cdnd are reidacini fi leistar puternic &and i se
lasd 2 odd.
Vita de un an In momentul taere, are In cele mal
multe casurT un lastar, Ind se poate Inttmplg sa alba §i
dol. In al 2-lea cas, lastarul cel mal slab se suprima cu to-
tul, iar cel mal puternic se tae la un ochiti sail cel mult la
2 °chi' (fig. 44). 0 data cu taerea lastarulur se suprima
lemnul vichitl uscat, care lasandu-1 constitue un focar de
boale.

www.dacoromanica.ro
 117

Sunt unele vite, la care ochiul este foarte departat de

basa lastarulul, Irma lastarul la bag pare a ar fi inelat. In
aceste inele sunt mugurT dorminOT, asa a lastarul se poate
taia WA nicT un ochitl aparent fiind ca ochiT de la basa
lastaruluT se vor descepta si vor cresce.
Anul II-lea. Daca la vita de un an nu s'ar desvolta
de cat ochiul visibil la taerea din anul HO, atuncT nu
ar trebui sa aiba In anul al 2-lea de cat un lastar. and
Insä vita este puternica In radacinT, si plantata In pamint
bine desfundat si gunoit, atund pe langA ochiul lasat la
taerea din arm!. 1-iti se mal desvolta si unul sail mg multT
ochT dorminqlT, de la basa lastaruluT. Prin urmare o vita In
anul al 2-lea se poate presenta cu unul, doT sail mal multY
lastarT.

Fig. 44.

Vila in anul al 2-lea se va &do la 2 sail cel mult la

3 acid aparen fi lar daca este prea slaba este recomandabil
a se tala la un singur ()chit'.
and vita are 2 %tall In forma de furca, atund, se
tae fie-care lastar la cate un ochiil sail daca vita este pu-
ternica un lastar se tae la un ochiil si altul la 2.
Daca lastariT sunt amêndol pe o parte si unul din eT
este pipernicit. se lasa numaT cel maT puternic.
and vita are mal mult de 2 lastarT se suprima cel
slabT cu totul, lasandu-se numaT unul sail 2 din ceT mal
puternicT, carT sewww.dacoromanica.ro
scurteaza la cite un ()chit'.
 118

In afarA de vigoarea lästaruluT, maT trebue scl se caute

ca cepit ce se vor palm sti fie c6t mai aproape de
punctul de altoire.
Acest principiä se va avea In vedere, orl-ce vérstA ar
avea vita. NeurmAnd aceastA regulA, ciorcanul berAn se
lungesce die putin In fie-care an, a§a cA ajunge un timp
cAnd coroana viter se ridicA prea mult §i atund trebue re-
curs la Intinerirea vitel cu ajutorul tderef de siguranici.
Anul al 111-lea. La inceputul anulul al 3-lea, o vitA alto-
itA sail nealtoità poate avea 2, 3 sail maT multT lAstarT. De
§i In anti'. al 2-lea i s'a tAiat numal 2 sail 3 ochT, totu§T
dad vita este puternicA In rAdAcinT i se desvoltA i ochiT
dorminll de la subtiori. Din aceastA causl ea poate avea
la inceputul anuluT al 3-lea maT mult de 2 lAstarl.
0 vitA In anul al 3-lea trebue sl aibA 3 sail 4 oclif
visibilTlAsatT pe unul sail maT bine pe 2 cepl, ale0 dad
se poate in formA de furcA. .

Este de observat cA tAerea In anul al 3-lea are un Indoit

scop: pe de o parte se face scurtA pentru a Imputernici
rAdAcinile; iar pe de alta se face §i In vederea anuluT al
4-lea cAnd va fi pusA pe rod. Cum atuncT va trebui sA se
tase viteT atAtea coarde pentru rod (puntT) cAt §i un cep la
tAerea din anul al 3-lea se va avea grija a se !Asa ceT 3-4
ochT pe 2 cepT cel putin.
Se IntimplA ate odatA ca unele vite plantate In con-
ditiunT escelente, sA aibl la inceputul anuluT al 3-lea coarde
puternice, care dovedesc cl vita s'a Imputernicit bine In
rAdAcinT. In acest cas exceptional, dar flume In aceasta, se
pot lAsa la asemenea vite 5-6 ochl visibilT, pe 2 sad 3
cepT. In acest cas vita va da in anul acela §i putin rod.
DacA o vitA este slabl §i pipernicitA In anul al 3-lea,
atuncT este de recomandg a se tAia §i In acest an tot scurt,
la 2 sail 3 ochT ; cAcT este o gre§all a pune pe rod §i vi-
tele slabe In anul al 4-lea. -

DacA pentru vitele prea puternice Ind din anul al 3-lea

se poate admite o Mere cu putin rod, pentru cele slabe
este preferabil a amAna punerea pe rod cu un an.

www.dacoromanica.ro
 119

FORMELE DATE VITEI PRIN TAERE

OrT care ar fi forma ce se a viteT, se va tine soco-

tealA cà struguriT sunt ajutatT In coptul lor i de cAldura
soareluT, care se intoarce de la pAmInt Inapol. Prin urmare
In localitAtile unde sunt de temut gerurile de primAvarA,
coroana viteT se va forma at mal jos. In locurile joa-
se §i expuse la ingheturT, coroana tulpineT se va ridica
mal sus.
Cat pentru forma de dat vifel prin Mete, se poate
spune cA, fie-care podgorie IV are forma sa stabilitA incA
din vechime. Ast-fel In DrAg4ant se obicInuesce tAerea
mixtA Cu coarde i cepT; In Oltenia la viile românesd neal-
toite tAerea scurtA numaT cu cepT and viteT forma de tufA
lat.. In Moldova se obidnuesce mal mult forma de umbrelA.
Aceste sisteme sunt vechT in fie-care podgorie §i ar fi
greil sA se schimbe. Podgoreanul va cAuta InsA a intrebu-
inta in reconstituire varietAtT carT pot suporta modul de tl-
ere obicInuit In localitate sad In cas contrar a aplica fie-
cAreT vite forma ce-Y convine. La tAerea in umbrelA d. ex.
vor trebui vite cu vegetatiune puternicA.
Sunt unele forme tipice pe care podgoreanul dad nu
le poate imita In totul, dar este bine ca in tlere orT care
ar fi forma adoptatA, sA aibA In vedere principiile pe care
sA baseazA formele tipice.
1) Una din cele mal rationftle Merl este aceia a D-rulul
Guyot, care se baseazA pe toate principiile sciinteT.
Scopul acesteT tlerT ca a ori-cArer alta, este de a asigura
butuculuT o fructificatiune abundentA §i regulatA In fie-care
an ; MA a slAbi puterea viteT.
TAerea Guyot este o Mere mixtA cu o coardA lungA
pentru rod sau o punte §i un cep scurt destinat a produce
lemnul anuluT viitor.
D-rul Guyot pentru tAerea sa a adoptat plantatia vitelor
la 1 m., distantA care In tara noastrA devine cu totul ins.u-
ficientA dacA considerAm puterea de crescere a viteT. La noT
se poate adopta tderea Guyot pentru plantatiune la 1 m. 50
sau 1 m. 75, dar cu oare cad modificArl.

www.dacoromanica.ro
 120

Pentru a forma tulpina, In primiT 3 anT se tae toate coar-

dele afarA de una cea mai viguroasA §i mal apropiatA de
'Arrant Aceasta se tae In primul an la un ochiti, In anul al
2-lea la 2 ochT §i In anul al 3-lea la 3 ochT. De la anul al
4-lea se incepe tAerea normall In anul al 4-lea la fie-care
butuc se pAstreazA un cep (c) §i o coardA lungl cu 7-10
ochT (fig. 45). LángA butuc se infige un arac lung de 1 m. 30
afarA din On-ant, 0 la mijloc Intre fie-care 2 butucT se In
fige un mijloca ca de 35 cm. afarA din pArnint.
De la un cap la celAlalt al rinduluT de vile se Intind
o sirmA cam la 35 cm. de la pAmint. Coarda de rod dup6
cum se vede In figurA (fig. 45) se leagA de mijloca§, inteo
positiune orizontall.

Fig. 45. - Teierea D-ruluf Guyot.

Presupunênd cA top muguril dup6 coardA se desvoltA,

uniT din eT dati lAstarT cu rod, AltiT lAstarY fArA rod. D-rul
Guyot recomandA a nu se pAstra de cAt lAstaril cu rod; iar
ceT sterilT se suprimA cu totul. LAstariT cu rod se lasA sA
creascA, §i dui:A ce sunt destul de marl se leagA de sirmA
§i apoT se ciupesc la 2 ochT d'asupra ultimuluT ciorchine.
LAstariT, carT dati din cep se leagA de arad (fig. 46)
dAnduli-se directiunea verticalA pentru a favorisa ast-fel des-
voltarea lemnuluT. and ace0T lAstarT, aü ajuns la inAltimea
araculuT se ciupesc de la aceastA InAltime.
In anul al 5-lea tAerea este identicA cu acea din anul
al 4-lea. Mal IntAiti se suprimA cu totul coarda de rod din
anul al 4-lea.
Din coardele date din cepul anuluT al 4-lea se pAstreazA
2 cele mal viguroase §i mal bine situate. Din aceste 2 coarde

www.dacoromanica.ro
 121

una pe cea mal de jos se tae la 2 ochl facênd'o cep ; iar

cea de d'asupra se tae ca coarda de rod, la 8-10 ochT.
Daca din causa taerilor succesive ciorcanul [butucul
b6tran] se ridica prea mult si coarda de rod e prea sus
atuncT din lastariT adventivT, carT dail pe ciorcanul beta!'
se alege unul cat mal aproape de punctul de altoire, pe
care 'I taem la unul sau 2 ochT, pentru ca din el sa dea
2 ramurT. Cand avem aceste 2 ramurT suprimam ciorcanul
bnin i lasam cele 2 ramurT tinere una pentru rod si alta
ca cep.
In resumat, taerea Guyot, consta In a forma pentru fie-
care an o coarda de Inlocuit si o coarda de rod si In a su-
prima lastariT neroditorT.

.44

, N

Fig. 48.

Daca aceasta Mere este basata numaT pe sciinta din

causa multelor operatianT ce reclama nemodificata este pu-
tin Introdusa chiar In Francia.
Legatul lastarilor roditorT pe slirma e bine dar costa
banT; suprimarea lastarilor neroditorT nu numaT ca reclama
cheltuelT, dar une-orT poate fi chiar vat&natoare fiind ca se
suprima d parte din foT i expune struguril prea mult arsi-
teT soarelul.
2] Tarea Guyot tnodificatcl. In pepinierele StatuluT,
sistemul de taere Intrebuintat este tot acela al D-ruluT Guyot

www.dacoromanica.ro
 122

dar cu oare carT modificArl ap d. ex. sIrma este suprimatA.

Suprimarea lAstarilor neroditorT i ciupirea lAstarilor de rod
nu se mal face ci se plivesce via ca de obiceiù. In loc de
o singurA coardA de rod, une orT se lag douè, avend fie-
care 6-8 ocht Coardele lAsate se leagA la InAltimT diferite
de un mijloca sau cordar, dAnduli-se directiunea In par-
tea de la vale a panteT terenuluT.
Acest sistem, care de alt-fel a Inceput a se 1Ati In tug,
este cel mal recomandat, cAcT este basat pe principiile sci-
inteT.

Fig. 47. - Tderea de Moldova.

3) Tderea din Drägdfanr. In aceastA podgorie tlerea

este mixtA, lAsAnduse 2 coarde lungT, care se leagA la dreapta
§i la stAnga pe 2 arad. Lungimea coardelor depinde de vi-,
goarea tulpineT. Pentru productiunea lemnuluT anuluT urmA-
tor se lasA 2-3 cepT cu 3 ochl alegêndu-se din ceT mal
aproape de pAmInt.
Acest sistem dup6 cum se vede este sistemul Guyot
modificat.

www.dacoromanica.ro
 123

4] Tderea din Odobesci i Cotnart. In]Moldova afar&

de Podgoria Huvilor, ;precum vi In jud. R.-Sat-at se Intre-
buinteaza taerea lungl In umbrela. In acest sistem schele-
tul viteT se formeazd din 3-6 coarde mal bètrane i lungT,
carT se fixeaza pe arad micT jur Imprejurul butuculul ca
oasele uneT umbrele. Fie-care vita poate ocupa pana la 15-20
m. p. suprafata [fig. 471.
In taerile de primavara se suprima toate uscaturile, top.
lastariT carT nu sunt bine coptT, precum i coardele b6trane
prea mult departate de butuc.
LastariT sail coardele anuluT trecut de la basa butuculuT
se scurteaza In fie-care an la 4-5 ochT vi pe fie-care coarda
b6trana- se lasa 3-4 salí mal multe coarde de rod de la
care nu se tae de cat vèrfurile.

.
Fig. 46. l'derea de Moldova perfeciionata.

Aceasta taere 'mina pentru unele varietatl cu producti-

une mare cum e galbena, verdea, negru moale etc. are de-
savantagiul cá struguril sunt umbriff prea mult; cantitatea
mare de rod poate adese orT slabi butucul vi In fine pro-
ductiunea primuluT an urmator nu este asigurata.
5) Therm de Moldova perfectionatd. D-1 M. Viorescu,
veful pepiniereT Vivan, a imaginat vi pus In practica un
mod de Mere al viteT In umbrelä mal perfectionat. lag cum
procedeaza: Pentru scheletul viteT se pastreaza 3-4 coarde
care toate pleaca de la tulpina mama A (fig. 48) vi care se
fixeaza de araciT micT In num6r de 4-6 (dup6 num6rul

www.dacoromanica.ro
 124

coardelor) pusi de jur Imprejurul butuculta. Din ochiT cei

maT apropiati de vérful coardelor vor cresce lAstarT, carT In
anul urmAtor se lasA pentru rod fixandu-se In positie ori-
zontalA de aracul vecin. [h, i, k). In timpul cat coardele h,
i, k, produc rod, de la cotiturile coardelor, adicA din punc-
tele a, b, h, dail alti lAstarT, care vor forma coardele de rod
ale anului urmAtor, suprimandu-se cele ce ail dat deja rod.
Acesti lAstarT verdi se leagA drept in sus de aracul cel
mal apropiat.
DacA IntimplAtor din tulpina mamá A sail din coardele
136trane dart lAstari vigurosi atunci se suprimA atatea coarde
bètrane cate coarde tinere se lag..
Dupè cum se vede aceastA tAere este mal rationalA de
cat tAerea obicinuitA, cAcT struguril prin modul de aranjare
al coardelor sunt la exterior si decT pot fi vèduti de soare,
pe cand la sistemul obicinuit din Moldova ei sunt adese
ori prea umbriti. Acest sistem mal are avantajul, cA prin
indoirea puntelor pe lfingA arad se asigurA mal bine pro-
ducerea de lemn roditor pentru anul urmAtor. Acest sistem
ca si cel precedent nu poate fi intrebuintat cu succes de
cat pentru vite cu productiune mare si cu vegetatiune pu-
ternicA.
6) Tclerea scurtif Se Intrebuinta me cu seam5 la vi-
.

ile romanesd In unele pArti ale OltenieT si in judetul Con-

stanta. Toti lAstaril sail coardele anuale se tae la 3-4 ochT,
lAsandu-se la fie-care butuc, 6, 7 sail chiar mal multi cepT.
De obiceiti acesti cepT de rod nu se lasA pe veo coardA
b6tranA ci chiar pe capul butucului. Cu modul acesta cA-
Otana butucului se lärgesce pe fie-care an, si pe langA ce-
pit de rod une orT ee'man si cepT uscati.
TAerea scurtA descrisA mal sus nu este recomandabill
clef dA o productiune mai mid. ; reInoirea lemnului
de rod nu este sigurA, si In fine la vitele americane altoite
aproupe nu este posibilA fiind cA acestea ail o putere de
Vegetatiune mare, ast-fel cA ar cresce prea mult In coarde
si ar da putin rod.
Observatiuni asupra Merel vitelor altoite §i a produato.
rilor directif. Thate sistemele de tgere, aplicate In vechile vil
romAnesd, se pit aplica si In viile altoite, Ira se va tine
seamA de urmItoarele observatiunT:

www.dacoromanica.ro
 125

Vitele altoite pe vite americane ad o putere de vegeta-

tiune mult mal mare ca viile vechT romAnesa Prin urmare
este necesar pentru a stabili armonia ce trdbue sA existe
intre vegetatiune §i productiune, cA vitele altoite scr le tclern
mar lungr ca pe cele romdnescr.
Aceasta aratA cA in sistemul de gere Guyot modificat,
cAnd se lasA 2 coarcle lungT de 6-8 ochT, lemnul de pro-
ductiune nu este prea mult lAsat.
Nu trebue insA, nicT sA se abuseze de aceastá putere
de vegetatiune a viteT americane, cAci incArcand prea mult
un butuc cu rod se slabesce si poate muri. Trehue Mate me
lungT viile altoite ca cele nealtoite, dar nu trebue abdsat de
aceasta. Trebue sA se mentinA la mijlocie, cAcT numaT ast-fel
se poate asigura o fructificatiune multumit6are cu o vege-
tatiune frumoasà. Nu trebue sA uitAm cA tAerea este regu-
latorul productiuneT, cu conditiune ing ca sA o facem in
mod rational.
In aceastA privintA Msg. nu este o regulA absolutA.
nerea fie-ccirur butuc depinde de vigoarea sa. Ace-
sta este pricipiul cel maT important de care trebue sl se
conducA in primul r&KI lucrAtorul. AplicAndu-1 cu strictetA,
via poate nu va fi tocmal regulat tAiatA ca lungime §i fru-
musete, insA acest defect va fi cu sigurantA compensat cu
un spor de productiune.
DacA In loc de o tAere mixtA facem in o vie altoitA
tlerea scurtA, atuncT num6rul cepilor lAsatT va fi in raport
cu vigoarea fie-cAruT butuc. Cutare butuc e slab, i se lasA
3 cepT ; un altul este maT puternic, i se lasA 5-6 cepT ; in
fine un al 3-lea este mal viguros se lasA 7-8 0 chiar mg
multI cepT.
La tAerea viilor altoite .mal trebue sl tinem seamA de
fertilitatea pe care o transmite port-altoiul american viteT in-
digene. Vitele altoite pe RipariT sunt mal productive ca cele
nealtoite ; din contrA cele altoite pe Rupestris sunt mal putin
productive §i tind a forma maT mult lemn. Pentru a indrepta
rail vitelor altoite pe Rupestris, le vom tgia maT lungr, IA-
sAndu-le maT multe coarde §i cepT.
In ceea ce privesce producètoriT americanT directI vechT,
eT sunf prea putin r6spAndiff §i cultivatl in RomAnia, cel
putin pAnA astA-41. Abia dacA se gAsesc cultivatT 2-3 pro-

www.dacoromanica.ro
 126

duatorT, cum este: Jacquezul, Cunningham si Gamay-

Couderc. (Acestea din urma si ca port-altoii1). Dintre ceT
nuoT gasim, si mal putin r6spAnditT pe Alicante-Terras No.
20 si Seibel No. 1.
Vitele producètoare direct pot fi supuse la acelea-sT si-
stemc de tgerT ca vitele romAnescT. In principiù, taerea trebue
facuta mal lunga ca de obicelil ; fati Insa sa mergem prea
departe, cacT se poate slabi vita.
In tot casul, fie la o vita indigena, altoita sail produ-
atoare direct, trebue sa tinem seama de efectele produse
de Mema din anul trecut si daca aceste efecte al fost rele,
sa cautarn prin taere sa le indreptam. Asa d. ex. daca se
observa ca din causa taereT scurte a anuluT trecut, vita a
crescut prea mult In coarde si a dat rod putin, atuncT se
vor l'Asa la taere coarde mal multe spre a mal slabi putin
puterea de vegetatiune.
Din contra dacA se observa a o %lita din causa ca In
trecut i s'ail läsat coarde prea multe de rod si nu a maT
putut da coarde din cepiT de jos, atuncT se va aplica o tg-
ere maT scurta.
CAnd din diferite ImprejurarT se observa ca ciorcanul
bètrAn al viteT se lungesce prea mult, atuncT trebue recurs
la gema de sigurantA ; dei prin aceasta Mere se pierde
rodul unuT an.

7derele in verde

Sub numele de taerT In verde se Inteleg diferitele ope-

ratiunT de Mere facute In timpul vegetatiuneT asupra coar-
delor cum sunt: ciupirea, plivitul, desfoiatul, taerea melará etc.

1) PLIV1TUL

Plivitul este operatiunea destul de cunoscuta In practica

care consista in a suprima lastaril inutill atuncT cAnd incep
a se desvolta. Aceasta operatiune are de scop de a Ostra
pentru coarde si strugurT o parte din materiile hranitoare pe
carT lastariT netrebuinciosT le-ar fi consumat fara folos.

www.dacoromanica.ro
 127

Lastaril netrebuinciosT la o vita altoita sunt mal Intain

totT %tuff americanT, carT ar da din port-altoae si carT lasatT
ar putea slabi vita. 0 parte din lastariT romanescT de la basa
butuculuT care nicT nu sunt fertilT si nicT nu sunt trebuinciosT
pentru anul viitor. Subtiorile date de pe coardele aceluia-sT an
sunt de asemenea inutile. hr fine netrebuinciosT mal sunt
lastarif datT din cepT, In afara de ceT destinatf pentru anul
viitor. Toff acestf 1:1starT trebue suprimatT.
Plivitul nu trebue facut la toate vitele de o potriva. Daca
lucratorul este In fata uneT vite Milne, care abia are atata
putere de vegetatie ca sa dea rod, si coardele pentru anul
viitor, atund va plivi via In mod radical suprimand totT la-
stariT inutilT aratatT mal sus.
Daca din contra avem de a face cu o vita tIn6rA, pu-
ternica, plantata intr'un parrant bine gunoit si desfundat,
care poate hrani mal multe coarde de cat IT sunt trebuin-
cioase, plivitul se va face moderat. In acest cas, facêndu-se
plivitul In mod radical, prisosul de hrana trece In ramu-
rile pastrate si le-ar da acestckra o putere de vegetatiune
prea mare, ceia ce ar predispune planta la meiat. In
asemenea casurT, pentru a evita meiatul, este bine sa
se lase si catT-va lastarT netrebuinciosT pentru ca sa ia a-
cel exces de hrana de la a 2-a sail a 3-a foae lastariT cart
ail rod. Tot la plivit se ciupesc cu deosebire lastariT de la
vérful punteT sail al cerculuT, care de obiceiil sunt mult
mal lungT, se vor scurta pentru a da putere lastarilor de la
basa butuculta.
Prin urmare, plivitul nu e o operatiune asa de simpla
cum se crede de obiceitl la noT, si trebue IntrebuintatT
oamenT bine instruitT.
La plivit este bine sä Intrebuintam aceia-s1 oamenT,
care vor fi IntrebuintatT si la tlerea vieT. Daca e vorba de
o vie In formatiune, un lucrator experimentat pus la plivit,
va observa imediat %tuff trebuinciosT pentru a forma In
anul urmator scheletul vita Dad din contra e vorba de
o vita 136trana, lucratorul bun cunoasce nevoia de intine-
rire a vitel si daca la plivit gasesce lastarT bunT pentru In-
tinerire IT pastreaza.
Plivitul trebue facut cat se poate de timpuriil pentru a
nu !Asa seva sa IsT creeze un drum gresit. Este bine ca

www.dacoromanica.ro
 128-

plevila 1-a sa se dea Indata du0 legatul bobuluT gre0t.

Dad nevoia se simte, plivitul §i cpilitul trebue acute §i
de 2 orT In ace1a-0 an. Copilitul consta In ruperea copili-
lor sad subtiorilor §i se face °data cu plivitul ; de aceia se
confunda cu aceasta operatiune.
Cu ocasiunea plivituluT, lastariT care , sunt pastratT se
leaga de arac sail mijboca, ca sa nu fie ruptT de vênt.

21 CIUPITUL LASTARILOR

Ciupitul consta in a suprima Orful lastarilor roditorT,

la 2 ochT d'asupra ultimuluT ciorchin. Prin ciupit nu nu-
mal a se reguleaza vegetatiunea; dar asigura o burl or-
ganisatiune a planteT i favoriseaza Ingroprea la basa a
lastarilor.
Ciupitul mal favoriseazà desvoltarea ciorchinuluT.
Ciupitul, care la noT nu se practica, trebue facut de
timpuriti ca sa se traga tot profitul. D-I Gazeaux-Cazalet,
crede cA ciupitul trebue facut atuncl and cele 2 foT supe-
rioare ultimulul ciorchin art marimea uneT piese de 5 leT.
Indata dui-A ciupit, muguriT de la subtioara ultimeT foT
pastrate se desvolta. Lastaril datT din ace0T mugurT tre-
buesc ciupitT.
Tot Intre täerile In verde mg avem i täerea lastarilor,
care vor forma coardele de rod ale anuluT viitor de la trial-
timea araculuT. Oprirea crescereT acestor lastarT are de scop
de a lasa In coardele r&nase o parte din hrana i de a face
ca ele sa se coaca mal de vreme §i sa fie mal groase.

3) TALTURA INELARÀ

Este o operatiune Inca necunoscuta In viticultura ro-

mana; cu toate acestea da resultate bune and se face la
coardele de rod.
De obiceiil se repropza tlerilor lung1 de a slei butu-
cul 0 de a nu da strugurT tot a§a de bogatT In zahar
copt1 la timp ca taerea scurta. Coacerea strugurilor se poate
grabi aplicand incisiunea melará.

www.dacoromanica.ro
 129

TAetura melará se face la basa coardelor cu rod din

acela-§T an, [fig. 49 a] cu ajutorul unor clesce speciale cu care
se poate scoate un inel de scoartA lat de 2-6 mm. (fig. 49 b)
FAc6nd Mema melará puterea de vegetatiune a lAstari-
lor ce se gAsesc d'asupra tAeturel se micpreazA, struguril
se mAresc §i se coc mal de timpuri6.

Fig. 49 a). - Ramard ceireia i s'a fdcat tclerea.

Dup6 d-I A. Durand, dac'ä pe acela-§T butuc avem 2 coarele
cu rod, una la caro s'a fäcut täetura melará §i la cealaltA nu
s'a fAcut, va fi o diferentA de coacere la struguriT de pe
cele 2 coarde, de 8-15 Ole §i analisAnd mustul vom gAsi
superior pe cel obtinut din struguril de pe coarda operatA.

Fig. 49 b). - Clesce pentra facerea täerei.

TAetura melará presintA InsA §i un inconvenient, cA
coardele operate se rup In urmA foarte uv:or de vé'nt. Tre-
bue, prin urmare, ca IndatA dup6 ce s'a fäcut operatiunea,
sA se lege bine toate coardele operate.
TAetura melará trebue fácutA In momentul cAnd incepe
Infloritul viteT i ea trebue sA se mArgineascA numaT la vi-
tele puternice.
Doè cum se vede tAetura melará ca toate operatiunile
complimentare este utilg, InsA va fi greil sA fie Introdusl In
cultura mare ; ar fi bine Ing sá. se aplice la struguriT de masA.

www.dacoromanica.ro 9
 130

4) TAEREA VIILOR DEGERATE

Via poate degera : toamna, ¡ama sail primavara. In ge-
neral degeraturile de toamna sunt foarte rari si putin peri-
culoase daca se ingroapa la timp via.
Gerul de lama poate atinge vita neingropata mal puf in
sail maT mult. NeaOrat ca pentru a feri via de psemenea
degeraturi se ingroapa peste iarna. Ingropatul vieT Insa daca
are avantagiul de a feri vita de inghet, are insa 2 desavan-
tagii : ca reclama cheltuiala si trivata via delicata si plapanda.
Gerul de iarna este mal periculos pentru lemnul tin&
de cat pentru ce! bètran ; de asemenea este periculos pen-
tru vitele altoite tinere cad partea altoita este mai subreda
si se ataca mai iute. De aceea se recomanda pentru aceste
vite a se ingropa, sail cel putin a se musuroi pana d'asu-
pra pärtei altoite.
OrT cat ar fi atinsa via de Ingheturile de toamna, in
principiù toata partea atinsa trebue suprimata.
Daca inghetul a atacat lemnul pana la radacinT atunci
vita trebue scoasa sail taiata de dedesubtul partei bolnave
si altoita din noil.
Daca din contra gerul nu a atacat de cat ochiT cari s'ail
tnegrit, atunci muguriT ascunsT se pot desvolta in primavara
si numal recolta sail parte din ea este pierduta. In acest cas
este bine a se taia primal/ara mai scurt ca de obiceiil.
Cand gerul ataca cepiT sail coardele, atunci trebue ta-
iata de dedesubtul pale degerate. De obiceiil MA lemnul
bine copt resista destul la Inghet, mal cu seama daca nu sunt
ingheturi umede. Gerurile carT vin In urma ploilor si pro-
duc poleiil sunt cele mal periculoase.
Dacä via este atacata de boale In cursul anului si lem-
nul nu se coace bine, atuncT e preferabil a se taia via de
cu toamna suprimand toate pArtile bolnave, chiar cu riscul
de a nu urma un an principiile rationate ale taerei.
Gerurile de primavara fie produse de un inghet, fie
numai de o bruma sunt maT temute de viticultor fiind ca
vin la o epoch' cand via est'e intrata In vegetatiune.
and gerurile de primavara ail loc la inceputul vege-
tatiuneT, atunci rèul se poate indrepta usor, cad muguriT dor-
mingli sé pot desvolta. Une orT chiar ochiT de la basa coar-
delor de rod, care se desvoltä cei din urma pot scapa de
inghet, si In acest cas o scurtare A coardelor de rod e ope-
www.dacoromanica.ro
ratiunea cea mal nimeritä.
 131

Dad gerul vine tArc)iil de tot and ramurile sunt In

desvoltare, atuncT imediat trebue sl se procedeze la tAerea
in verde, suprimandu-se *tile atinse de Inghet, adid IA-
staril vercA cel mult pAnA d'asupra primuluT ochiil. Cu mo-
dul acesta dad se pierde o parte din recoltA cel putin se
formeazA un lemn bun pentru anul viitdr.
In localitAtile expuse Ingheturilor de pritnAvarA, cum
este pe VAT sail pe dealurile cu expositiune nordid, este de
recomandat a se amAna tAerea vieT primAvara at de tArgliil.
Cu at o vità va avea coarde mal multe i ochT mal multT,
cu atAt ea va Incepe sA vegeteze mal târiü. AmAnAnd ve-
getatia de primAvarA vita este mal putin expusA la IngheturT

5) TAEREA VIILOR BATUTE DE GRINDINA

Grindina produce la vil pagube variabile dup6 epoca

la care vine si dupè mArimea si desimea el.
Epoca cea mal frequentA a grindineT este In Maiù i
lunie, insA ea poate veni chiar pAnA Ja Sf. Maria Mare (15
August).
Dad grindina cade In Aprilie sail Mairt cAnd lAstariT
sunt Ind ver4I i frageglI, trebue sA se procedeze imediat
la tAerea In verde suprimAndu-se totT lAstariT atinsT, de la
1-2 °chi de la basA. Cu modul '1 o parte din recolta
anuluT este pierdutA, dar cel pu ti -if,rurà lemnul anuluT
urmAtor, cAcl In acelall an se di '1,14 1 guril carT trebuiall
a se desvolta In anul viitor.
Dad grindina cade la o epo istariT sunt lem-
nificatT, atuncT recolta este pierduta t sail In parte, dar
r6mAne lemnul .pentru anul viitor. G a tArglie Impedid
coacerea lemnulul ; de aceea e bine sa se trateze via chiar
in urmà cu zeamA bordelesA pentru a ajuta coacerea lem-
nuluT.
Pentru combaterea grindineT, de cAtT-va anT se fac ex-
periente cu ajutorul unor tunurT speciale in Austria, Italia
si Francia. Rezultatele obtinute sunt destul de Incurajatoare
si e posibil ca in scura vreme sA vedem Introduse i in
tarA statiunT pentru spargerea norilor de grindinA cu ajuto-
rul bubuituluT tunurilor.
Ar fi in adevér o fericire pentru podgorenT, carT nu se
pot asigura la societätT, sA se poatA ap6ra sir .urT.
www.dacoromanica.ro
 CAE. VII

.Cucrul pcimintului

In timpul vegetatiuneT vier se dail pamintuluT diferite

sape care ad anumite scopurT si poarta anume numirT. Ast-
fel sapa 1-a care se da Indata dui-A legatul viel de arad
sail de sIrma se numesce sapa mare ; pe and cele ce se
dati In timpul vereT, de obiceiri mg putin aclaneT se nu-
mesc prasile.

1) SAPA MARE

Scopul pe care'l urmaresce podgoreanul and sapa mare

este de a mobilisa parriintul si de a-1 aerisi.
Panfintul de la suprafata, care In timpul emeT a fost
maruntit de IngheturT si imbogatit In azot se pune desubt,
iar cel de jos se aduce la suprafata.
Aerisirea pamIntuluT este de cea mat mare importanta
fiind ea azotul organic se preface de catre fermentul ni-
tric numal In presenta aeruluT. Daca pamIntul nu e aerisit,
un fe. nomen contrar se produce. Radacinile viteT sufera si
nu pot hrani in de-ajuns planta.
In pamInturile arate adanc apa de plol se Inmagasineaza
mal bine si prin urmare niel vita nu sufere de seceta.
Sapa mare sail sapa 1-a se poate face cu oameniT sari
cu animalele.
OrT cum s'ar face, este bine ca sapa sa se faca cat
mal adanc, ca pämintul dintre 2 rindurT sa fie pus In forma
de bilion la mijloc. In fine e de recomandat ca sapa uneT
vil sa se termine maT inainte de a da capusa (muguriT),
cacT In momentul cand da capusa, el se rup cu usurinta;

www.dacoromanica.ro
 133

afara de aceasta prin sapa ce se da, apa de la suprafata pa-

mIntuluT se evaporeaza si produce o r6ceala, care poate fi
daunatoare mugurilor tinerT.
Sapa mare ca i prasilele urmatoare, la noT se fac cu
sapa. Ar putea Insa sa se faca cu casmaua cad pamintul
se poate lucra mal adanc i odata sapat nu se mal bata.-
toresce cu picioarele ca atund and se lucreaza cu sapa.
OK care ar fi instrumentql ce se Intrebuinteaza, este
bine ca sa aruncam panfintul sapat In spre mijlocul rIndu-
rilor, ast-fel ca In dreptul vitelor sè r6mana un fel de sant.
Acest sant servesce pe de o parte pentru ape ; iar pe
de alta partea altoita, fiind ast-fel scoasa afar0 din pamInt, este
mal putin dispusa a da radacinT din altoiti. Tot cu ocasi-
unea sapeT marT, daca pamIntul are pir sa se cur* bine
pirul sa se puna la gunoiil sari sa se arda.
Sapa cu plagaL In streinatate, lucrul vieT se face In
multe partT cu animalele Inca dinaintea ivireT filoxera La
Inceput chiar podgoreniT micT era(' contra IntroducereT in-
strumentelor Cu animalele pentru cA credeati cA aceste in-
strumente if vor inlocui. AstA4T se scie ca aceste instru-
mente nu fac de cat sa Inlesneasca lucrul podgoreanuluT
sa faca lucrul mal economicos.
S'a mal imputat pluguluT ca tae radacinele vitelor. In
realitate la adancimea de 10-15 cm. la care merg aceste
plugurT nu pot sa Intalneasca de cat radAcinT mid care n'ail
o mare importanta pentru existenta viteT.
In fine s'a mg dis, ca cu plugul, lucrul nu este asa de
bine facut ca cu sapa. Adev6rul asa este. Insa plugul nu
poate merge de cat pana aproape de butucul viteT, asa
pamIntul de langA vita si cel dintre vite trebue lucrat cu
sapa. Prin urmare sapa cu plugul este In realitate mixta. Ea
este 'Mg destul de buna and e facuta In conditiunT bune,
mal cu seama a este si mal eftina.
Introducerea pluguluT, .care s'a facut si la noT la catT-
va proprietarT, ar fi de dorit sa se Intinda, pentru ca la noT
lipsesc bratele muncitoare In podgoriT.
Introducerea In cultura vieT a pluguluT nu e recoman-
dabila peste tot. TèraniT care ail cate-va prajinT de vie,
pe care le lucreaza tatal cu copiiT, n'ati nevoe de plug.
Acest instrument, ca i prasitoarele, sunt recomandabile

www.dacoromanica.ro
 134

numaT pentru viile, care ail cel putin o Intindere de 10 po-

goane i mide se poate procura nutretul vitelor eftin i cu
Inlesni re.
Pe de alta parte se Intelege ca via trebue sA fie plan-
tata In randurl §i la distantä de cel putin 1 m. 50-1 m. 75
Intre randurT, pentru ca animalul §i plugul sA poata trece cu
u§urinta. In fine terenul vieT sA nu aibA o panta prea repede.
Pana acuma In cele mal multe partf In streinAtate §i la
noT proprietaril, care ad Intrebuintat plugul se servesc de
cal pentru tractiune, un cal de tale mijlocie poate trage un
asemenea plug care are o greutate de 40-50 Klgr. La In-
ceput panA se Invata animalul, un copil duce calul de capa-
stru, iar un om conduce plugul. Daca calul la Inceput voesce
a manca §i a rupe lastaril 0 frunqlele viteT i se poate pune
o botnita.
De obiceiil calul ne'nvAtat la aceastA munca nu infra
printre randurile de vita. Ca sa se obicTnueasca se plimba
mal intal, singur printre randurT, panA se obicTnuesce
a intra pe rand. ApoT se obidnuesce cu plugul . nelucrand
0 numaT cand s'a obicInuit se Incepe arAtura.
In putine localitAtI din Francia i In unele pArIT din Un-
gana, a Inceput a se intrebuinta vaca la lucrul vieT. Neapè-
rat a daca s'ar putea Introduce §i la noT boul sail vaca, ar
fi mult maT folositor, fiind cA boul cand nu mal este bun
pentru lucru se poate IngrA§a §i vinde pentru mAcelArie.
Un plug cu un cal poate ara Ora la 3/4 de pogon
pe qIi.
Sistemele de plugurT intrebuintate In streinAtate sunt
foarte multe. La noT Insa !Ana acuma nu este introdus de
cat plugul Vernette cu saii fara rotilA §i care se mal deose-
besce de plugul Intrebuintat In agriculturA prin aceia ca
nu are cutit (fig. 50).
Aceea ce trebue sA se caute la un plug vieresc este: 1).
sa fie u§or; 2) sA Intoarca bine brazda de pAmInt ; 3) sa se
reguleie cu wring adancimea §i lAtimea brazdeT ; 4) corpul,
adicA brAzdarul §i cormana sA fie date In partea stanga a grin-
deiuluT, ast-fel ca plugul sA se poata apropia cat maT mult de
randul de vita; 5) coarnele pluguluT, sail sA fie mobile, sail
sA fie ast-fel construite, ca sa permita apropierea plugului
de randul de vite.

www.dacoromanica.ro
 135

ArAtura cu aceste plugurT se Incepe trAgênd prima

brazdA la mijlocul rinduluT i apoT celelalte brazde peste cea
ast-fel ca pArnintul dupè arAturA sA aibA forma
de bilion.
Sapa 1-a sail sapa mare se face dup6 cum s'a maT a-
reat, IndatA dup6 incordatul sail legatul vitel, Insl In tot casul
se va alege un timp cAnd pAmIntul nu este prea umed, cAcT
atund se poate IntAri.

Fig. 50. - Plagui Vernette.

2) PROILELE VIEI
In general, toate sapele ce se dail vieT dup6 sapa mare,
se numesc pra0e §i poArtA denuniirea de pra0a 1-a, a 2-a
etc. Intel) vie bine :intretinutA, numsérul pra§ilelor In tim-
pul vereT nu trebue sA fie limitat la una sail 2, ci sA fie
subordonat graduluf de curAtenie a pAmIntulut
In principiri pAmIntul uneT vil trebue s'A fie tot-d'auna
curat cAcT vita este o plantA care poate folosi singurA pA-
mIntul ce ocupA. Prin urmare, dacA primAvara §i vara nu
sunt ploioase, numèrul pra0elor poate fi redus la cele 2 ce
se fac de obiceiti, una Inaintea inflorituluT §i a doua dup6
plivealA din lulie sail August.
Pra0a nu este de at o sapA obicInuitA, datA InsA su-
perficial §i, care are de scop de a mobilisa pAmintul, de a
distruge buruenile §i de a pAstra pAmIntuluT umeleala.
www.dacoromanica.ro
 136

Cu deosebire la noT unde in general verile sunt foarte

secetoase, dad pArrtintul nu e präsit se pierde din el foarte
multA apA prin evaporare sail In basa capilaritAteT. In virtu-
tea principiuluT capilaritAteT, apa din straturile inferioare ale
pAmIntuluT se urd din moleculA In moleculA, ca prin nisce
canale pAnA la suprafatA evaporAndu-se. Prin prasilele ce se
daù pArnIntuluT se strid aceastA continuitate i apa rètnAne
cea mal mare parte In pAntint.
De obiceiil se dar' vieT 2 prasile: una prin luna Maitl
tare trebue 'Mg terminatA Inainte de a Inflori vita. In tim-
pul InflorituluT nu trebue sApat, pAmIntul, cAcT prin sApat
stratul de aer ce este In apropierea pArnintuluT se rkesce
contribue la meiatul viteT.

,
,.., s... .
r

Fig. 51. Pra$iloare coada rd redartelei.

A doua sapA se dA dup6 plivitul vieT, adid In perioada

de crescere a bobulta. Tot In aceastA perioadA, dad pA-
mIntul se umple de buruenT se va da a 3-a prasilA.
Prasilele se pot face cu sapa saù cu plugurile prAsi-
toare. Dintre plugurile prAsitoare 3 tipurT sunt introduse la
noT In pepinierele statuluT si In viile particulare.
Cel di'ntAT este plugul coada rAnduneleT [fig. 51] com-
pus ca i plugul Vernette, din un grindeitl, coarne i cu o
rotilA. In loc de cormanA i brAzdar plugul prAsitor are un
cutit triunghiular lung sf cu 2 ramurT sem&And cu coada
rAnduneleT de unde i s'a dat i numele.
www.dacoromanica.ro
 137

Al 2-lea tip este plugul prAsitor Th. Pilter cu mal multe

cutite late de formA triunghiularA. Corpul pluguluT este de
asemenea triunghiular si se poate lArgi saú ingusta brazda
dup6 trebuintA cu ajutorul uneT manivele.
Al 3-lea tip Intrebuintat este scarificatorul Vernette cu
5 sail 7 brAzdare In .61-ma labeT de giscA, acest din urmA
mal greil si nu lucreazA bine In pAminturile tarT.
Pretul acestor plugurT variazA ¡titre 40-70 leT.
In toate ocasiunile unde se poate Introduce prasila cu
animalele e bine sA se facA, cAcT este mult mal eftinA. Lucra-
rea cu vitele trebue complectatA luAndu-se pAmIntul cu sapa
printre vite si In apropierea butucilor unde instrumentul nu
poate ajunge.

www.dacoromanica.ro
 CAP- VIII

.7ngrd,sarea viel
IngrAsarea vieT este aproape complect neintrebuintatA
la noT, cAcT din nenorocire se crede ca si pentru celelalte
plante cA via poate trAi la un loe fArA ingrAsAminte. AceastA
credintA este gresitk cAcT dad poate trAi, fug neingrAsand
pAmintul ea nu poate da maximum de productiune.
Dupè cum comparA foarte bine d-1 I-I. Durand, via este
vaca podgoreanuluT, ea constitue pentru multT existenta, plA-
cerea si veselia.
Scopul final care-I urmAresce podgoreanul, este ca s5
produd vin mult si de bunA calitate. Sad dad toate viile
produc vin, nu toate dail mult si de calitate.
Facultatea de a da recolte abundente, depinde in prima
linie de varietAtile, carT constituesc via, insA aceastA facultate
se poate modifica de pAmint. PAmintul poate influenta asu-
pra cantitAtel de yin maT mult prin proprietAtile fisice de cit
prin compositiunea chimick Inteun pAmint care nu sufere
niel odatA de uscAciune via produce tot d'auna maT mult.
Calitatea vinuluT dintr'o vie depinde de varietate, de
pAmint, de climA si de expositiune.
Elementele minerale ale pAmtntuluT, cum este varul, ni-
sipul, argila, ferul, influentead asupra varietAteT si o pun in
mèsurA a produce vinurile fine si bune de pAstrat.
Elernentele chimice ca acidul fosforic, potasa si azotul
nu influenteazA aproape de loc asupra calitAteT vinuluT in
mod direct. Cu toate acestea sunt necesare pAmintuluT pen-
tru d aceste elemente sunt absolut indispensabile pentru
viata tuturor plantelor.

www.dacoromanica.ro
 139

NECESITATITE VITEI IN MATERII INGRASETOARE

Prin recolta se ia In fie-care an cate o cantitate oare

care din elemente, a§a ca la urma urmelor parnintul sarace-
sce. In ceea ce privesce elementele minerale, podgoreanui
nu are a se ingriji cad vita le gasesce tot-d'auna In canti-
tat! Indestulatoare. Ceea ce poate sa-T lipseascg, sail poate
sa le aiba chiar Insa In ast-fel de stare ca vita nu poate
profita bine de ele, sunt tocmaT cele 3 elemente chimice :-
azotul, acidul fosforic §i potasa.
Dup6 d-I Miintz, care a studiat aceasta chestiune pen-
tru fie-care regiune viticola a FrancieT, trebuinta pentru ace-
ste 3 elemente variaza dulA clima §i felul viteT. Dup6 acest
autor, In termen mijlociti un hectolitru de vin ia din 'Arrant
1 klgr. 075 azot ; 0 klgr. 315 acid fosforic §i 1 klgr. 259
potasa.
Tot dup'e' cercetarile d-lul Miintz, mal resultä ca cele 3
elemente fertilisante se repartiseaza In modul urmator In di-
ferite partT ale vile :
Azotul se gasesce In vin mal putin de o decime din
cantitatea absorbitä;)1,10 2ho In bo§ting (prastina); 5/10-6/10
adica me mult de jumeate din cantitatea absorbita se ga-
sesce In foae; iar diferenta de o 4ecime este In coarde. Prin
urmare, azotul contribue mal mult la desvoltarea vieT.
Acidul fosforic. In vin, une oil se gasesce mal puf in
de 1/10 dar alte orl se g'äsesce 2/,0. In foT de asemcnea se
gasesce can titatea cea maT mare adica/ 4,10 5/10. Celelalte
2/10-3/10 le gasim In coarde. Prin urmare se vede ca §i a-
cidul fosforic influenteaza me mult asupra plantel i indi-
rect asupra recolteT. El favoriseaza coacerea lemnuluT, des-
voltarea radäcinelor §i pare cä ajutá coacerea roduluT.
3] Potasa se repartiseaza aproape egal, 2-3 deciml In
vin, boOing, foT §i coarde. Prin urmare, potasa este un agent
impartial al fructificatiuneT.
Cantitatile de elemente fertilisante. Cantitatea de elemente
Ingra§etoare se poate determina prin cantitätile pe carT le
ia vita anual din pamInt; subt forma de vin, botina, foT §i
coarde.
Din aceste produse, vinul §i botina iati maT putine din
aceste elemente ; pe and foile §i coardele lag cea mal mare
parte.
www.dacoromanica.ro
 140

Cu toate acestea and este vorba de a restitui pAmin-

tuluT prin ingrAsAminte, materiile luate prin recoltg, va tre-
bui sA-T dAm in cantitate mal mare cAcT, o parte din elemen-
tele pe carT le dArn prin ingrAsAminte nu sunt in stare so-
lubilA si asimilabilA pentru plante.
Dup6 d-I Durand ar trebui sA dAm pAmintului prin IngrA-
sAminte, in fie-care an la hectar 50 klgr. azot asimilabil cel
putin ; 15-20 klgr. acid fosforic asimilabil si 50-60 klgr.
potasA.
Pentru pAminturile sArace, sail de fertilitate mijlocie ace-
ste cantitAtT sunt indestulAtoare. In pAminturile bogate, tre-
bue sA dAm mal putin azot, fiind cA ast-fel vita, din causa
vegetatiunel prea viguroase, este expusA la meiat. Pentru a
inlAtura aceasta, este mal bine ca podgoreanul, sA se con-
dud dup6 starea de vegetatiune a viet Dad vegetatiunea
este puternicA se va abtine de a o me ingrAsa cu materiT
azotoase; dad din contra este mijlocie sail proastA, atuncT
va da parnintului in fie-care an, cel putin cantitAtile de ele-
mente indicate mal sus.
IngrAsAmintele cele mal intrebuintate in viticulturA sunt :
gunoiul, compostul, botina si coardele, precum si IngrAsA-
mintele comerciale.
BAlegarul saii gunoiul de vite este ingrAsAmintul cel mal
r6spandit si in acela-sT timp foarte economic. La noT in farA
el va fi Ind multA vreme aproape singurul ingrAsAmint ce
se poate intrebuinta cu usurintA, atat de agricultor Cat si de
podgorean. .
BAlegarul Intrebuintat poate fi fAcut sail jumètate fAcut.
BAlegarul jumètate fAcut sari jum6tate fermentat, care mal con-
fine pae neputreqlite, este bun pentru pAminturile compacte
sail tarT. BAlegarul fAcut sail fermentat este mal bun pen-
tru pAminturile uscate, pietroase, cAcT el aduce pAmintuluT
nu numal materiile ingrAsAtoare, dar si putinA umeqleall
Compositiunea si greutatea bAlegarului este foarte va-
riabilA dup6 animalele care II produc, precum si dupé na-
tura asternutului intrebuintat la vite.
BAlegarul normal sail mixt, compus din bAlegarul tutu-
ror vitelor este cel maT bun. Dup6 d-I Miintz, compositiu-
nea mijlocie a gunoiuluT este urmAtoarea :

www.dacoromanica.ro
 191

Apa 766°/,o
Azot 4 7°/00
Acid fosforic 3 0/00
Potasa 5 2Voo
-Conducendu-ne de aceste cifre, vedem ca o cantitate de
12-15,000 klgr. la hectar i pe an este suficienta pentru a
asigura fertilitatea vieT.
Cum gunoiul se gasesce la noT cu u§urinfa peste tot
0 aproape nu costa nimic, vedem ca introducerea luT In
cultura vieT ar fi un progres Insemnat. Singura dificultate
ce .o intAmpinam este caratul, cacT mal toate viile noastre
sunt 'pe dealurT 0 nu avem tocmg drumuri bine Intrefinute.
Un bun gospodar Insa alege momentul cel mal oportun §i
I§T duce gunoiul la vie.
Compostul. Sub numele de compost se Infelege Ingra-
Omintul compus din diferite materiT vegetale §i animale.
Podgoreanul, care de obiceiti are pufine vite trebue &A caute
toate mijloacele pentru a-0 inmulfi cantitatea de gunoiù,
fac'èrui o groapa sail o mica platforma pe care arunca tes-
covina destilata, curafiturile de pe drumurT i de prin curte,
coardele sdrobite, cenu§a, funinginea §i oil ce alte materiT
confinénd elemente fertilisAtoare §i carT se pot descompune
prin putreqlire. Aceste materiT se a§eaza in straturl §i din
timp In timp se udA cu urina sail chiar §i cu apa. Dup6
cAt-va timp aceasta amestecatura se preface Inteun Ingra0-
mint destul de bun. In Francia, acest Ingra§anfint se !titre-
buinfeaza numaT In viiie carT produc vihuri fine.
Botina §i coardele de vil e. Tescovina r6masa de la
fabricarea vinuluT se Intrebuinfeaza pentru facerea rachiulul
de tescovina. Botina care fémAne se poate intrebuinfa ca
ingra0mInt la vie, cacT mal confine o parte din materiile
fertilisante luate de vita. De alt-fel nu i se poate da o alta
Intrebuinfare.
Coardele de vita rèmase de la taerea vieT, de obiceiii
se pun pe foc sail pe gard, Insa cea mal buna intrebuinfare
ar fi sa se Intrebuinfeze ca Ingra0mtnt tot la vie, cAcT con-
fin In cantitafT destul de mari: azot, acid fosforic 0 potasa.
Dup6 parerea d-luT profesor Durand, cea mal buna
forma sub care se pot intrebuinfa, este sa se tae in bucafT
micT, sa se puna sub picioarele vitelor ca sa se Imbibe cu
urinä i apol sa se amestece cu var In celalalt compost.
www.dacoromanica.ro
 142

Ingr4Amintele comerciale. In tara noastrA, cel mal eftin

IngrA§Amint este bAlegarul de vite,. Ing se poate intrebuinta
§i Ingr4Amintele comerciale dacA se gAsesc eftine.
BAlegarul, compostul i celelalte IngrA§Aminte organicA
sunt necesare pentru a pAstra pAnfintuluT cantitatea necesarà
de humus sail materie organicA.
BAlegarul de vite bine descompus are o actiune inceatà
§i dA elementele fertilisante vita In timp de 4-5 ant Ingrà-
Omintele comerciale atl marele avantagiii, cA se dati vileT
elementul hrAnitor chiar In anul intrebuintAreT lor.
Ingr4Amintele comerciale sunt de 3 felurT : azotoase,
fosfate §i potasice. Trebue insA sl IntrebuintAm IngrA§Amin-
tele comerciale ce convin fie-cArd pAmint, cAcT dacA un pà-
mint are destul azot, este inutil a-1 mal da pAmintuluT sub
formA de ingrA§Amint.
Intre IngrA0mintele azotoase cele me recomandabile
sunt :
Turtele de plante uleioase, care contin 4 70/0 azot or-
ganic. Trebuesc In sA 1200 1500 klgr. turte la hectar §i pean.
SAngel6 uscat i carnea uscatà sunt mal bogate In azot,
de sunt uor asimilabile, bune pentru pAminturile vAroase sari
argilo-väroase.
Intre IngrA§Amintele minerale azotoase avem nitratul de
sodà §i sulfatul de amoniac. Ambele se IntrebuinteazA de
preferintà In pAminturile In care nu se poate face u§or ni-
trificatia, fie din causa lipseT de var, fie din causa compa-
citAtei pArnintuluT.
Cantitatea de nitrat de sodà la hectar este de 350-400
klgr., continênd 15-16°/e azot. El se poate intrebuinta pen-
tru toate pArnInturile, insA de preferintà pentru cele compacte.
Sulfatul de amoniac, contine 200/0 azot §i se Intrebuin-
teazA In cantitate de 250-300 klgr. la hectar. Nu trebue
intrebuintat in pAminturile vAroase, fiind cA se pierde o parte
din azot. Convine cu deosebire pentru pArninturile nisipoase,
argiloase saù nisipo-argiloase.
Intrebuintarea Ingr4Amintelor fosfatice este de mare fo-
los, cAcT In pAmInturile bogate In fosfate vinul este me al-
coolic §i productiunea mal inare. Dintre Ingra§Amintele fos-
fatice, suprafosfatele sunt cele me bune, cAcT ele art dat
resultatele cele mal bune la vie.

www.dacoromanica.ro
 143

Ca Ingrasaminte potasice se recomanda : sulfatul de po-

tasA i clorurul de potasa. In cantitate de 100-150 klgr. la
hectar sunt suficiente.
lOspandirea ingrasamintelor. Ingrasamintele se rèspan-
desc toamna sail primavara. Toamna se pun Ingrasamintele
carT se descompun anevoe cum este balegarul, compostul,
botina i Ingrasamintele fosfatice. Din contra nitraturile
Ingrasamintele potasice, carT se disolva imediat si se pun
la dispositiunea plantelor, trebue r6spandite primavara Ina-
intea sapeT marT, Aka in momentul and vita incepe a ve-
geta. Aceste Ingrasaminte Intrebuintate prea de vreme pri-
mavara pot fi pierdute In parte, In pamInt.
La Infiintarea vieT, Ingrasamintele se pun la fie-care bu-
tuc. In alte timpurT, gunoiul saü orI care alt IngrasamInt se
respandesce pe intreaga suprafata, pentru cA radacinele viteT
se gasesc In toata patura arabila a parrantului.
and vitele sunt plantate In randurT prea departate, In-
gräsamintele chimice mal cu seam. A, se pot pune In 2 san-
tuff de o parte si de alta a rindulul de vita.
UniT recomanda ca gunoiul sa se puna la radacina
fie-arel vite copcindu-se toamna sail iarna i punendu-se
balegarul, apoT se acopera cu pamint. Acest procedeil este
cel maT putin recomandabil fiind cà radacinile miel prin
care se hranesce vita sunt mal departe de butuc si ele nu
pot profita de gunoiul pus.

CULE$ V1E1

Culesul vieT se Incepe atuncT and struguriT sunt coptI

ceea ce are loc In Septembrie sail Octombrie. and vas-
rietätile de vita sunt plantate deosebit, atuncT culesul se
face regulat pen4ru fie-care fel de vita.
Fie-care podgorie la nol IsT are epoca sa de la care se
lncepe culesul. Neal:A-at cA aceasta epoca a fost fixatä de
practica veche, Insa este maT bine a incepe culesul atuncT
and struguril sunt bine coptI de cat a ne conduce dup6
Aceasta practica este cu atat mal de recomandat,
cA acuma In fie-care podgorie se Introduc i varietatT
straine podgorieT.

www.dacoromanica.ro
 144

Sunt anume semne dupé care se poate cunoasce dint

struguriT sunt coptT ; el îl pied acreala ce o aveail ca a-
guridA §i devin duld. Bobul se desface cu u§urintA dup6
codita ciorchinuluT i la struguriT negri coloarea bobuluT a
luat coloarea varietAteT. CeT albT devin translucilT sail prA-
jig pe partea expusA la soare.
CAnd podgoreanul voesce a obtine vinurT de desert
§i foarte alcoolice atuncT poate sA amAne culesul
toamna tArgliil, cAnd cade bruma §i cAnd struguriT incep a
se stafidi chiar pe butuc. Prin aceastA amAnare se pierde
din cantitate, cAcT o parte din apa continutA In strugurT se
evaporeazA, dar se *HO in calitate, cAcT zahArul din stru-
concentrAndu-se, vinul va e0 mal alcoolic.
Aunt/ amAnare este avantagioasA atuncr cAnd prin
pretul vinuluT s'ar c4tiga aceea ce se pierde prin cantitate..
La cules este recomandabil a se despArti struguril albT
de ceT negriT ; afarA de casul cAnd proprietarul voesce a
face vin profir, In care cas toll struguriT se amestecA la
un loc.
Se va depArta de la cules, ciorchiniT muceglitT sail pu-
tre4itT, cAcT ace§tia confin germenT de boale pe care le
poate transmite vinuluT. NumaT la varietatea OrasA de Cot-
narT, care putreçlesce foarte 4or insA, la cate putreOirea
constitue o calitate, cAcT la aceastA vadetate putreçlirea este
aa numitA nobilei, nu se v:lespart boabele mucegAite.
Struguril se culeg rupéndu-se ciorchiniT cu mAna
tAindu-se cu un cosor. Este preferabil a se Intrebuinta co-
sorul sail] nisce foarfecT speciale pentru ca sA nu se sgu-
due 0 sA se evite scuturarea boabelor.
OdatA tAiatT ciorchiniT se pun In vase care se duc de
culeetorT la cramA. In unele pArtY se IntrebuinteazA ca vase
de cules coprT de rAchitA. Este mil bine a se Intrebuinta
hArdae micT sail alte vase de lemn, pentru ca mustul ' din
strugurT sA nu se scurgA i punèndu-1 jos sA nu se ump I
struguriT cu pAmint.

1NGROPATUL $1 DESGROPATUL VIE1

In multe pArtT din podgoriile noastre existA obiceiul

vechiil de a se Ingropa toamna via spre a o feri de In-

www.dacoromanica.ro
 145

gheturile de peste iarna. Vita de vie poate resista la frig

pana la un anumit grad, care variaza dup6 ,felul viteT 0
dui:16 felul geruluT. Sunt unele vite mal plapande, altele mal
rustice. Mara de aceasta vita resista mal bine la ger uscat
de cat la ger umed, §i cu deosebire gerurile cu poleitt IT
sunt vat6matoare.
De asemenea s'a me observat a vita nelegata de a-
rac resista mal bine la frig, ca vita legata.
In fine lemnul tIn6r, este mal plapand §i resista mal
putin la ger de cat lemnul baran.
Pe dealurile inalte cu expositiune spre mia4A-gli vita
poate resista mal bine de cat pe vAT.
Din cele expuse, resulta ca este foarte greil de a forma
regule daca vita trebue sail nu sa fie Ingropata. Neap6rat
a prin Irigropat proprietarul este mal la adapost de orT ce
pericol; dar Ingropatul reclama o cheltuiala In plus de
15-20 leT la pogon.
Fie-care podgorean se va conduce In localitatea sa
dupe vechiul obiceiil al localitatei, tinênd Insa seama de
urmatorul fapt.
Vitele altoite sunt mal putin resistente i decT mal ex-
puse la degeraturT la locul de altoire §i prin urmare vitele
altoite tinere flea exceptiune i pentru siguranta proprieta-
ruluT se vor Ingropa; iar la vitele altoite bètrane daca nu
se Ingroapa cel putin sa se mwroiasca partea altoita.
Ingropatul se face toamna dup6 ce ail cklut toate fo-
ile sail cel putin mare parte din ele. Ingropatul se va face
pe un timp uscat §i cand pamintul nu este prea umed
cAcT atuncT este posibil sa villa un ger, 0 Inghetand pa-
mintul ud facut mu§uroae, inghetul poate atinge i coar-
dele ingropate.
La vitele altoite tinere de un an sari doT, coardele nu
se culca la Ingropat. La asemenea vite Ingropatul consta
In a le mu0troi bine, Wend mu§uroiul mare, ast-fel ca sa
adaposteasca cel putin 4-5 °chi' a! lastaruluT. Cu modul
acesta chiar daca peste iarna vor fi gerurT marT, vor re-
manea neatacatT atatia ochT catT trebue lAsatT la taerea din
primavara anuluT urmator.
La Ingropatul vitelor altoite 136trane se vor avea In
vedere urmatoarele observatiunT : Vita se va culca pe pa-

www.dacoromanica.ro 10
 146

mint in partea In, care se indoesce mg usorn Dup6 ce se tae

teiul, achita sail rafia, care leagO vi ta de arac, se strang toate
coardele In mAnunchiii, si se intind pe pämint WA k cl-
uta sA se forteze parte a bètranl a viteT prea mult a se in-
covoia. De asemenea trebue opriti lucrAtorn a cAlca vita cu
piciorul si mal cu seamg partea 136tranA a viteT spre a o
culca, act prin aceasta pot rupe vita de la punctul de al-
toire. Dup6 ce s'a culcat vita bine pe pOmint se acoperg.
cu un strat de 8-10 cm. pAmint coardele subtirt La 'l-
acing, acolo unde este altoiul fAcut, se musuroesce bine;
pentru ca sá fie si aCeastI parte feritg de ingheturi.
Ingropatul la nol nu se poate incepe inainte de 15 20
Octombrie ; iar desgropatul de la 1 Martie sail de la 9
Martie inainte adicl dup6 ce trec babele.
Desgropatul se face ca si Ingropatul cu sapa, luandu-se
mal Intaiil o parte din pAmintul pus pe coarde cu sapa, si
apoi apucAnd coardele cu marine sail cu sapa de dedesub-
tul lor.

www.dacoromanica.ro
 CAP. IX

viei
a) Accidente
Accidentele contrare vegetatiund vieT sunt: gerurile, grin-
dina, meiatul, etc.
Gerurile de toamncl i iarncl. Vita este o planta din
climele temperate dulcT, cu toate acestea resista bine la frig
de 8-100. Rare orT se intampla ca sa vina gerurT ap de
marT in cat sa degere vita.
MaT adese orT gerul poate ataca peste iarna .viile nein-
gropate. In acest anotimp sunt mult maT periculoase geru-
rile umede de cat cele uscate. In timpul ernd pot degera
muguriT, coardele anuale i chiar butucul pana la suprafata
pAmintuluT. and via este degerata, ea se tae pana la par-
tea sanatoasa.
Pentru a feri via de ingheturile de iarna nu este alt
mijloc de cat a o Ingropa, cad pamintul mobilisat coprinde
un strat de aer, care constitue un media rèti conductor de
caldura §i feresce via de Inghet.
Gerurile de primcivarci. Sunt mal vat&natoare de
cat cele de iarna, fiind ca vita este intrata in vegetatiune.
Gerul de primAvara poate produce inghet sail sa cada
numaT bruma.
Inghetul se produce prin o rècire generala aeruluT, chiar
la inceputul vegetatiuneT vita Daca sunt muguriT dap sail
sunt lastarT, din causa inghetuluT el pot degtra. Pana asta-og
nu se cunoasce nici un mijloc de lupta direct. Aceia ce se
recomanda in localilAfile unde se ivesc asemenea fenomene

www.dacoromanica.ro
 148

este ca sA se tae via mal tArditi, pentru ca ast-fel sA se in-

tArdieze Inceperea vegetatiunef.
In luna Marne i chiar In Aprilie, In noptile senine
linistite, pArnIntul se rècesce lAsAnd ca cAldura sa, sA se ri-
dice In aer. Din causa acesteI r6cirT a pAmIntulta se for-
meazA bruma pe pArnInt i stratul de aer din apropierea
pArnIntuluT se rècesce. PArtile cele mal expuse la brumA sunt
vAile joase i umede.
Stridciunile causate de brumg sunt variabile cAcT ele
depind, de grosimea brumeT si de Inaintarea vegetatiuneT.
Therea tArdie recomandatA pentru Ingheturile de primA-
varA se poate Intrebuinta cu mult folos In vAile umede
expuse la brumA. Cel mg bun lucru ar fi sl nu se cultive
via de at pe dealurI bine expuse; iar vAile sA se cultive cu
alte plante.
De asemenea e bine ca In vAile joase via sA se lege
mal sus pe arac i cordar, pentru a o depArta de stratul de
aer rece.
Toate mijloacele de luptA imaginate pAnA astA-dl, con-
start In a forma un paravan care sA opreascA rsécirea
mintulut
D-rul Guyot, a recomandat sA se fad bilioane d'alun-
gul rêndurilor de vitä si pe aceste bilioane, pe d'asupra
vitef sA se punA un acoperis de rogojinf de pae (o strasing.
de pae). Acest procedeil este bun, InsA foarte costisitor,
trebuind mal mult de 500 lef la hectar.
Mijlocul ce! mal Intrebuintat sunt nuorif artificialf, care
de alt-fel este cunoscut din vechime, cAcT indienif II Intre-
buintan ; de asemenea Pliniu si Olivier de Serres II reco-
mandan.
NoriT artificiall se produc ardênd materiT, care dart mult
fum, cum sunt : gunoiul de vite, erburile, foile uscate, care
se pun pe lemne saü surcele. De obiceitt peste aceste ma-
teriT se mal toarnA titein satt pAcurA, rAsinA, gudron
alte maten! care prin ardere dart fum gros.
CAnd serile de primAvarA sunt frumoase i linistite se
fac grAmedf din aceste materif, la distantA de 15-20 m.
una de alta. Peste noapte i mal cu seamA cAtrA dita (cAcT
cea mal mare rècealA In noptile de primAvarA este Intre o-
rele 4-5%) and aerul se rècesce, apropiindu-se de punc-

www.dacoromanica.ro
 149

tul de Inghet al apeT (09 se aprind de o datA toate grAme-

Ole de lemne. Prin arderea lor se produce o pAturA de
fum gros, care rmâne ca un fel de nor aproape de pAmInt.
Focul trebue tinut pAnA la rsArirea soareluT. Pentru a eco-
nomisi mtaerialul de ars, focul se poate aprinde In 2 tin-
durT : 1) in momentul apropiereT InghetuluT i 2) cu 112 oil
lnainte de a i- sAri soarele.
Pentru ca noriT sl-§1 producA efectul, trebue ca toate
focurile sA se aprinciA de o datg. Pentru acest scop s'ail
inventat termometre electrice. CAnd rkeala a ajuns la un
anumit grad, aceste termometre electrice pun In miFare o
sonerie electricA, care deVeaptA pe vier.
.inventat chiar aparate, cu care focul se aprinde
singur de o datA la toate grAme(Ple. bate aceste aparate
sunt costisitoare.
Viile bAtute de brum5, dacA nu s'a putut face nimic
pentru scAparea roduluT, trebue cel putin sA fie bine lucrate
In timpul anuluT, ca sA fie cAt mal frumoase In anul viitor.
De obiceiil InsA pentru motivul cA nu dail rod sail dail
mal putin se neglijeazA. AceastA practicA e gre§itA, fiind bine
constatat cA via I§T plAtesce singurA In anul urmAtor chel-
tuelile fAcute cu ea.
Grindina. Poate cAdea aproape tot cursul vereT. Se
Oice InsA cl dacA nu a cAlut pAnA la Sf. Maria mare (15
August) via e scApatA. Este sigur InsA cA sunt localitAtT
bantuite mai des de grindinA, §i din contrA sunt altele unde
grindina nu cade mal nicT o datà. Din causa neregularitAteT
cAdereT grindineT i din causa pagubelor marT pe care le
causeazA, societAtile de asigurare nu asigurA pang acuma
viile.
Grindina poate causa pagube, mal marT saü mal micT,
dup6 epoca la ,care cade, dupè mArimea grindineT §i desi-
mea el. Cand cade la finele luT Aprilie sati Maiil, sdrelesce
sail rupe lAstariT, atuncT imediat trebue sA se tae In verde
ca sA se asigure cel putin rodul anuluT viitor.
Dacl vine grindina dup6 15 lunie, tAerea In verde poate
da une orT resultate bune, alte orT nu, de aceea e bine ca
podgoreanul sA se multumeascA, fAcend o tAere moderatA.
Meiatul este un accident, care provine din diferite
cause i anume:

www.dacoromanica.ro
 150

Reaua conformatkine a floareT. Sunt unele varietatI

la earl o parte din florT nu ail organele barbatescI sail fe-
meescT de reproductiune, §i prin urmare nu se pot fecunda
bine. La alte varietatI floarea are toate organele de Inmu1-
tire, dar nu se pot fecunda bine. Cel mal bun mijloc pen-
tru a Indeparta acest fel de meiat, este ca sa se departeze
vitele bolnave.
Timpul nefavorabil. Pentru ea fecondarea sa se faca
regulat, trebue o caldura de ce! putin 150 §i un timp lini-
§tit saù u putin ve'nt.
Meala In timpul Infloritului provoaca meiatul, de a-
ceia se recomanda ca In acest timp sa nu se fad sapa
saì pra0a, cad aceste lucrar rècesc aerul din apropierea
solulul §i poate provoca meiatul.
De asemenea ploile marT in timpul InflorituluT spall
polenul i provoaca meiatul. Venturile marY de asemenea
sunt vat6rnatoaie.
Pentru combaterea acestuT fel de meiat se pot ciupi
lastaril cu florT Inainte de deschiderea floareT, sail se face
lletura melará la basa lastaruluT, sail in fine se trateaza via
cu cate-va cjile Inainte de inflorit cu floare de pucioasa.
Starea de vegetatiune a vitef. Vitele bolnave, reil a-
daptate la parnInt saù prea slabe din causa sAracieI panfin-
tuluT, adesea orT meiaza. Pentru remedierea rètiluT se poate
ingra§a bine cu gunolü saù mal bine cu IngrA§aminte chi-
!ice al caror efect este imediat.
De asemenea cand din causa ca parnIntul este bogat,
vita cresce prea mult In coarde §i foT, atuncT legatul floreT
se face anevoe §i vita melaza. Asemenea vite se numesc
In Moldova buiace. Pentru indreptarea rèuluT cel mal bun
mijloc este de a tala vita maT lung de cat trebue ; de a In-
doi coardele la incordatul vieI, de a ciupi lastarif cu rod §i
In fine de a face Meru inelara.

b) BOALELE CU CARACTER FISIOLOGIC

1) Clorosa, geilbenarea sail anemia.. Clorosa viteT se

poate compara foarte bine cu anemia sa0 lipsa de sange
la animale. Dup6 cum este sfingeie la animale tot ast-fel
este §i -coloarea verde a foilor. O foae cand Ingalbenesce

www.dacoromanica.ro
 151

flea de Vreme este bolnava, ea nu mal poate functiona bine

si planta sufera.
Clorosa este foarte usor de recunoscut : foile vitel se
Ingälbenesc in timpul vereT; lastariT r6nian mid si piper-
lemnul nu se coace bine toamna, de asemenea nicT
struguriT. Ingalbinarea Incepe tot-deauna de la foile tinere
si ea se poate intinde chiar i la lastariT tinerT. Daca se
lasa vita bolnava. mal multa vremd si nu se cauta a se In-
latura causa, care a dat nascere atuncT planta moare.
Causele, care pot provoca clorosa sunt foarte multe.
lh general orT ce causä, care face ca raclacinile sa nu func-
tioneze regulat, are ca urmare ivirea cloroseT. Principalele
cause insa sunt urmatoarele : o primavara umedä i plo-
ioasa, natura impermeabila saü varoasa a patnIntuluT lipsa
de afinitate Intre altoiil i port-altoitl, o lipire saü fiertura
defectuoasa a altoitflul si In fine nepotrivirea port-altoiuluT
la pánfinf.
Pnd primavara este umeda i ploioasä cum a fost d.
ex. In 1902, atund parnIntul fiind prea saturat de apa, ae-
rul nu mal poate patrunde la radacinT si atuncT foile ingal-
benesc. Acest cas de clorosa nu este periculos, fiind ca
boala dispare singura Indata ce pämIntul se svanteaza bine
si functiunea radacinelor se restabilesce.
In viile romanescl vechl, clorosa nu se ivesce de cat
atund and radacinile suferä de o altä boala currl este d.
ex. filoxera sail putre4irea radacinilor sad In fine chid vita
este plantata In locurf joase, impermeabile si baltoase.
primul cas, boala nu dispare de cat atuncT and radacinite
sunt vindecate de boala de care suferä.
Daca clorosa se datoresce loculuT baltos, cas care se
cunoasce usor,fiind cA boala nu se intinde de cat atata cat
pamintul este baltos si In general clorosa apare ca o pata
rotunda. Clorosa in acest cas se poate vindeca, InsanAto-
sind pämintul. Dup6 drenare pämIntul trebue bine Ingrasat
dandui-se Ingrasaminte jut( cum este gunoiul de oae, de
cal sail Ingrasaminte chimice. Nu este 1.65 ca pe langa a-
cesta sa se maT Ingroape la radacina fie-caref vite bolnave
Cite 0 kgr. 300-0 kgr. 350 calaican. In fine pe langA toate
acestea sa se facif lucrarile vieT cu Ingrijire si la &tip, fiind
ca ele grabesc vegetatiunea.

www.dacoromanica.ro
 152

La vitele americane altoite, clorosa se poate ivi cand

altoiul nu este bine lipit de port-altoiil. Dad fiertureT nu-T
lipsesce mult ca sa fie completa in primiT anT nicT nu se
observa, 'cAcT vita are o vegetatiune normala. Pentru acest
cas ni este nicT un remediil, vitele nelipite bine trebue
scoase §i puse altele In loc, cacT chiar daca se vor 'Asa ele
mor dujA cat-va timp. Cand clorosa este provenita din a-
ceasta causa, atunci ea apare numaT pe vile singure ; iar nu
sub forma de pete.
Clorosa se me ivesce atuncl and nu este afinitate
(rudenie) Intre altoid §i port-altoiti sail In fine cand port-
altoiul nu se potrivesce parnIntului In care este plantat.
De la inceputul reconstituirei cu vite americane, s'a
observat ca aproape toate varietatiie americane curate, fug
de paminturile varoase §i daca se pun in asemenea pa-
minturT ele se cloroseaza cati-va anT, apoT mor. In podgo-
riile noastre nu sunt pamInturT multe varoase, dar pe icT §i
colea, se vècl pete rotunde de var marunt §i fin, care fre-
cat intre degete se sfarama prefackdu-se in Mina.
Este de notat ca varul este cu atat maT periculos, pen-
tru vitele americane cu cat este mal fin, caci atunci I' ab-
soarbe planta mal cu inlesnire Cel mal bun lucru de %-
cut este ca cu ocasiunea reconstituireT sa se puna cea mal
mare bagare de seama, la felul port-altoiuluT ce se plan-
teaza In parnInturile varoase §i sa nu se planteze de cat
varietatile recunoscute ca bune pentru asemenea pämInturl.
Pri'ntre aceste varietati sunt : Rupestris Monticola; Ararron
Rupestris No. I; Mourvèdre Rupestris ; Ga:nay-Couderc etc.
Daca cu bate acestea se observa ca dup6 cati-va aril
se ivesce clorosa §i cautand vitele bolnave, pioprietarul se
convinge ca clorosa nu provine din causa relei lipiri a al-
toiuluT, sail din causa ca s'a neglijat a se taia radacinile
vitelor date din altoiti a§a ca vita indigena sa se fi emanci-
pat, ci din causa parnintului sail a lipsei de afinitate, atunci
trebue sa trateze via cat maT neintarcjiat.
Asemanandu-se galbenarea sail clorosa viteT cu anemia
sail lipsa de sange la animale, Inca de mal multa vreme se
Intrebuinteaza sulfatul de fer sail calaicanul pentru vinde-
carea boalei. Calaicanul se poate intrebuinta sub forma de
praf, pun'esndu-se primavara odata cu sapa mare cate o can-

www.dacoromanica.ro
 153

litate de 250-300 gr. de calaican 4a fie-care butuc i In-

gropAndu-se In pAmInt. OdatA cu aceasta vifele bolnave
trebue gunoite.
Calaicanul me poate fi Intrebuintat disolvat In apA In
proportiune de 4-5%. Se face la fie-care vitA bolnavA ate
0 copcA, In care se toarnA ate 10 litri de solutiune.
DacA boala se observA la inceputul vereI, atund cala-
icanul 'se poate Intrebuinfa tot ca solutiune de 2-3% stro-
pind bine vitele bolnave cu un pulverisator IntocmaT ca
cum se trateazA contra mane'''. Acest procederi produce o
reInveNire a foilor InsA flume pentru at-va timp. Agest
tratament poate fi prin urmare considerat ca provisoriil
pAnA toamna and se aplicA vitelor bolnave tratamentul
D-ruluT Rassiguier, care este cel mal bun.
D-rul Rasiguier a dovedit cu experiente, cA ungênd sari
vApsind tleturile proaspete fAcute la cepT i coarde, cu o
solutiune de 50% calaican la 100 apA, a readus In stare
normalA vite foarte mult clorosate. Experientele fAcute In
aniT din urmA, ail dovedit a solutiunea de 50% este prea
concentratA, i une orT poate chiar fi vètèmAtoare, causAnd
moartea vitelor' tratate. Solutiunea cea mal bunA pentru a-
cest tratament va confine 25-30% calaican.
Tratamentul ca sA reu§eascA bine trebue fAcut toamna
In momentul cAderel foilor sail putin mal inainte de aderea
lor. Prin urmare chiar daa In localitate se obicTnuesce a
se tAia via primAvara, vitele bolnave de clorosA se vor tAia
toamna, putin mal Inainte de a le cAdea foile. OdatA cu tAiatul,
acela-§1 lucrAtor unge fdeturile fAcute §i cepil 'Asap' cu solu-
tiunea de 25-30°. Ochif sunt bine apèrati de solçliT carT
'T acoperA §i nu sunt vètèrnatl de solutiune.
Dui-A tratament, lemnul se inegresce putin, dar aceastA
inegrire este putin adAncA, a§a a nu trebue sA ingrijascA
pe podgorean.
Acest procedet" d'A resulfate foarte bune, dei pAnA a-
cuma nu se scie In mod positiv, care din elementele ce
constituesc sulfatul de fer, vindecA clorosa, cAcT ferul pro-
babil a nu este, fiind a la analisele fAcute s'a constatat
cA foile bolnave de clorosA sunt mal bogate In fer de Cal
cele sAnAtoase.

www.dacoromanica.ro
 154

2) Apoplexia este o boala sail accident ce t e observa

mal rar. Primavara si o parte din vara vitele vegeteaza foarte
bine pana In lulie sad August. AtuncT de o data si fail ca.
vt'un alt semn exterior sa se observe mal Inainte, foile
pierd luciul ce'l ail c'and sunt sanatoase, se vestejetc ,si se
usuca repede. Coardele incep si ele a se usca de la verf
spre radacinT si In timp foarte scurt vita Intreaga se usucl
cu rodul pe ea.
Cate o data aceasta depericiune este maT Inceata si In
primul an nu se usuca, de cat o parte din vita. R6u1 Trig
este destul de mare, cad vita nu maT scapa.
S'a observat ca boala apare mal cu searna In pAmin-
turile bogate si adancT si in care apa este la o mica adan-
cime, sail dup6 un an ploios.
Pana acuma nu se cunoasce cu siguranta causele care
provoaca aceasta boall si nicl remedid contra eT nu se scie..

c) BOALELE CRYPTOGAM10E

In afara de filoxera, ceT maT periculosT inamicT at vieT

sunt boalele prosocate de plantele cryptogamice sail parasite.
Aproape toate boalele cryptogamice sunt introduse de
putin timp In Europa, din noul continent. Inainte vreme
podgoreanul european nu cunoscea de cat putrec;lirea rada.-
cinilor si cuscuta; asta-01 aproape a uitat de acestea si de
filoxera, cad trebue sa combata: mana [Mildewul], antrac-
nosa (Sancarul), oidium sail fama strugurilor, black-rotul.
Mara de cuscuta, celelalte boale parasitare sunt foarte
periculoase pentru ca acestl parasitf se inmultesc foarte iute
si se propaga cu mare usurinta di'ntr'un loc intealtul.
Oidium sad Minarea strugurilor

Oidium s'a descoperit pentru Intaia oara la 1845 de

catre un anume Tucker de unde i s'a dat si numele de
Oidium Tuckeri.
La noT In tara dupd pärerea d-luT O. Nicoleanu, boala
exista de mult, cu toate acestea nu este Inca r6spandita.
Tot dup6 parefea acestu1 viticultor, tèraniT o numest
mana, Insa pentru a o deosebi de o alta boala, mana viilor
Wildetvug s'a adoptat numirea de Fdinarea strugurilor
D-1 Ch. Drutzu o numesce Fama foilor.
www.dacoromanica.ro
 155

Dei exista de mult In tara, Insa. pana astA-41 nu a fa-

-cut striaciunl ap de marl, ca sa atraga atentiunea podgo-
renilor i a-I determine a tua trI surT de combatere.
Boala este causata de o ciupera parasita Oidium Tu-
ckeri sail Erisgphe Tucked, Aceasta ciupera nu patruhde
Inauntrul organelor pe care le ataca, dar le acopera cu ni-
sce firi§oare albe, care ail un fel de sugeoare. Numal
ace§tI sugétorT infra in epiderma foilor, lastarilor ti-
ned, a strugurilor §i omoara celulele ce formeaza epi-
derma.

Fig. 53. - Miceliul Mind struguritor.

Dupe cum se vede In figura [fig. 53] ciuperca are 2

felurT de firi§oare, unele care se lipesc pe organele viteT
[n] avénd un fel de sugétorT [s] prin care se hranesce §i
care se aseam&la cu radacinile de la plantele marT. Alte fi-
ti§oare [f] care pleaa din cele di'ntaiil mal mult sati mal
putin perpendiculare sunt organele de Imultire ale ciuperceT.
Aceste firi§oare albe Invelind diferitele organe ale vit ei
le da o coloare alba fainoasa §i cu miros de mucegaiti.
Fainarea ataa toate pärtile verdf ale viteT. Foile atacate
la inceput sunt cenu§il murdare, mal targifi par a fi afumate
tarl. StruguriT la inceput sunt plinT de Mina, mal targliil
se Inegresc §i crapa daca boala i-a atacat In timpul cresce-
reT lor. Daa struguril In momentul and IT ataca boala sunt
complect desvoltatT, atuncT el nu mal crapa ci numal pe-
lita lor se Inegresce.
Pe langA 1.6111 ce produce boala, roduluT dar nicT las-
tariT anualT nu se pot coace bine.
Pentru combaterea boalet, se intrebuinteaza pucioasa
In praf sail floare de pucioasa. Aceasta substanta lucreaza
asupra ciuperceT In 2 modurf diferite : prin contactul sal

www.dacoromanica.ro
 156

,cu ciuperca, ea o desorganiseazg, pe de altA parte floarea

de pucioasg oxidAndu-se dA nascere la un corp care o-
moarg ciuperca la distantg.
De obiceiti cAnd boala a luat un caracter epidemic, a-
tund trebue date vieT 3 tratamente: cel dintAii.1 atuncT cAnd
lAstarif vitel ail 15-20 c. m. lungime; al 2-lea In timpul
InflorituluT i al 3-lea and struguriT intrA In pArgA. Nu tre-
bue amAnat al 3-lea tratament i In nicT un cas nu trebue
fAcut tratamentul cAnd struguriT sunt coptT, cAcT o parte de
pucioasA rèmAne pe strugurT §i dA nascere la hidrogen sul-
furat (miros de oti clocite) care se poate transmite §i vi-
nuluT.
DacA 'Mg boal*pare dupe 1-iul sat! al 2-lea tratament,
trebue fAcut imediat un alt tratament WA a ascepta epoca
fixatg.

Fig. 54. Foqle.

Tratamentul se poate face In tot cursul OileT and nu

ploug. Este preferabil a se face dimineata sari seara. CAnd
sunt cAldurT marl In timpul Ole, tratamentul trebue intre-
rupt cAt arde soarele, fiind cA sA pot pArli struguriT. Condi-
tiunile cele mal bune pentru a trata, sunt : o qli cu cel
putin 250 cAldurg, putin vént i un timp uscat.
Cantitatea de floare de pucioasA variazg foarte mult.
Ea depinde de aparatul cu care se ImprAscie, de epoca tra-
tamentuluT §i de gradul boaleT. In mijlocie se poate socoti
10-15 kgr. la pogon pentru un singur tratament.
Aparatele de aruncat pucioasa sunt :
1) Foalele care sunt Intrebuintate mal de mult. %le
sunt compuse din nisce foale obicinuite ca cele de care se
servesc feraril §i tiganii. La mijlocul fold este pusA o cutie
A. B. (fig. 54) care este impArtitA In 2 prin o pAnzA de sitA.
Pucioasa se toarnA In cutie pe sus §i se cerne prin sità,

www.dacoromanica.ro
 157

intrand Incetul cu Incetul In partea de jos a cutia Acolo

o apuca curentul de aer si o arunca afara cu putere.
Acest instrument este simplu si bun insa se cheltuesce
maT multa pucioasa de cat trebue. Mara de aceasta obo-
sesce lucratorul.
2] Tor pila Vermorel este forrnatd de tinichea albd
§i putend fi pusa In spatele lucratoruluT (fig. 55) prin forma
el se aseamana foarte mult cu 'pulverisatorul Vermorel. Ina-
untrul cutieT se gasesce un reservoriti pentru pucioasa

.11:111,

4 ntif110,,
:r

Fig. 55. - Torpila Vermorel.

pretum i foalele care sunt puse In miscare cu ajutorul

uneT parghiT. Capul foalelor pe undeq ese aerul, are un tub
de cauciuc, care se adapteaza la un tub de tinichea cu gura
intoarsa. Acest aparat e foarte bun.
2) Mana sari Mildewul
O boala relativ foarte node', dar care a cotropit toate
podgoriile Europe. In Francia a fost semnalata pentru in-
taia coati la 1878 de Planchon. Pierre Vialla afirma ca a-
ceasta boala ar fi existand In Romania, Ungaria, Grecia,
Turcia de pe la 1881.
Nimenea insa din Romania nu a mentionat'o la aceasti
epoca.

www.dacoromanica.ro
 158

TocmaT In 1887, d-1 G. Nicoleanu a descoperit-o jusi.

Buzal, iar in 1888 pe lângA jud. Buz611 si in judeful Me-
hedintT pe o mare intindere.
De atund boala s'a intins In toate podgoriile Ord si
in uniT anT cum a fost anul 1898 si 1901, a produs pier-
derl det milioane de let
In afarA de filoxerA, astA-41 se poate spune cu drept
cuvént c cel mal mare inamic al viilor îri Romania este
Mana sail Mildewul [Peronospora viticola]. ConsiderAnd pa-
gubele ce aceastA boalA aduce f6reT, este In interesul pod-
gorenilor ca sA-sT trateze viile contra mane.

Fig. 56. - Aspectul mane pe fa(a inferioarei a uncí for.

Mana apare si atacA toate organele verdT ale vil e, frunde,

coarde verdT i strugurT. MaT de preferintA atacA la ince-
put foile unde se poate observa cu mare usurintA.
Caractere de deosebire. Pe partea inferioarA [dosul
foeT] dar maT cu seamA d'alungul vinelor foieT se observA
nisce pete albicioase, pare ca ar fi un puf alb sail un praf
de zahAr. Aceste pete albicioase corespund la partea supe-
rioarA a foaeT cu nisce pete galbene-untdelemniT, dar care
mal tArditi devin cArAmidil Inchis, si In fine lag coloarea
foilor moarte (fig. 56).
www.dacoromanica.ro
 154

Foile atacate nu mal functioneaza regulat si el cad mg

de vreme toamna, ast-fél ci daca struguriI nu sunt si el
atacatf ca sa cada, in tot casul el rèman acril. De aseme-
nea lemnul nu se mal poate coace bine toamna.
Acei ce nu cunosc mana proprig çlis o pot confunda.
laInceput, cu erineum sari basicarea foilor. Erineum sail
basicarea sunt un fel de umflaturl, care apar pe foile vile(
de cu primavara, la partea superioara sail pe fata, foile sunt
basicate, iar pe dos in dreptul umflaturilor sunt nisce Our!
In carT se gasesce un puf alb. Aceste basici se datoresc
intepaturilor until paiangen (insect) (Fitoctus vitis).
Deosebirea ¡titre o board si alta sunt urmatoarele : Fata
superioara a vitel atacata de mana rèrnane neteda, pe and
la foaia atacata de erineum fata este basicatä, de unde i s'a
dat numele popular de basicare.
La basicare, bäsicutele rërnan tot timpul verdf, pe and
la mana, petele superioare se inrosesc si mal tardiil devin
rosil caramidii.
Perisorif de la foile atacate de basicare sunt lipitf;
pe &rid la mana el se deslipesc cand se freaca cu mana.
In fine o alta deosebire este urmätoarea : La erineum
basicutele reman tot timpul verdl pe cand perisorif din
launtrul basicutelor se Inrosesc. Fpaia insa nu cade de cat
la epoca normala. La mana sail mildew, din contra petele
se intind si se Inrosesc, foaia se usuca si cade mult mal
de vreme. Ea poate cadea chiar In August.
Indata ce foile sunt bolnave, ele nu mal functioneaza
regulat si cadênd de vreme toamna toata vita sufera. Stru-
guril rëman saracT In zahär si acid tartric, si se incarca
mult In materiT azotoase si albuminoase. Din aceasta ca-
usa vinul ese putin colorat, slab In alcool, une-ori chiar
acru, se limpedegce cu greil si este predispus la boale.
Lemnul vitelor atacate de mana nu se coace bine si
d egera usor peste lama. De asemenea nicI muguriI nu
sunt bine formarf, asa ca si recolta anuluI urmator se re-
simte.
and boala se ivesce cu furie, ea poate ataca si coar-
dele viteI Inainte sail dupë Inflorire. Coardele atacate pre-
sinta pete albicioase rail; coardele vestejesc si putredesc In
locurile atacate.

www.dacoromanica.ro
 160

De asemenea, mana poate ataca §i struguriT ver(gIT in

crescere. In cele mal multe casurl InsA pe boabe nu se ved
de cat pete albicioase pe intinderT limitate; alte-orT boabele
sunt albe de tot. Pelita moale, se sbarcesce, dobandesce o-
coloare cenu§ie InchisA §i boabele atacate cad.
Cate odatA, spune d-I G. Nicoleanu in lucrarea sa «Mil-
dewul» putin Inaintea parguireT, bobitele bolnave, presintA
o coloare gAlbue §i cam ve§tejitA imprejurul coditeT ; pelita
se cam ridicA i mieqlul se moae.
Stricarea miecjuluT progreseazA putin ate putin cltrA
verful bobiteT, land progresiv colorT maT Inchise, in rov.f-
cArAmbliil ; strugurif se sbarcesc devin de un ro§u-cArAmi-
c,lirt §i cad putin maT inainte de maturitate, MA ca ciuperca
s'A trAdeze presenta sa prin vr'o fructificare albA In gall.
Conditiud favorabile desvoltäref boalet Conditiunile
priincioase desvoltArd boaleT sunt : umeqleala §i aldura. Cu
deosebire ploile intermitente §i aldurile marT favoriseazA
boala. Cetele de asemenea favoriseazA boala.
In aniT ploio§T cum a fost 1901, boala se ivesce cu mal
multA furie ca In anil seceto§T, and poate nicT sA nu
aparA.
Din cele spuse se intelege wr a viile dupe vAT, de
pe langA UAW §i locurile umede sunt tot d'auna mal mult
bantuite de cat viile de pe dealurT §i bine expuse.
DacA Intr'un an, cum a fost 1901, boala s'a ivit cu fu-
rie, In anul urmAtor ea va reapare cu sigurantA §i cu atat
mal mare furie. cu cat conditiunile de desvoltare '1 sunt mal
prielnice.
Dupe pArerea d-lul Prillieux, bogAtia pAmintuluf influ-
enteazA asupra desvoltAreT boaleT. In pAmInturile sArace boala
se ivesce cu maT multA furie ca In pAmInturile bogate.
Nu toate vitele sunt de o potrivA atacate de manA. TA-
maiosa §i varietAtile negriT dupe pArerea d-luT G. Nicoleanu
sunt atacate maT putin de cat varietAtile albe. Chiar di'ntre
vitele americane unele sunt maT resistente la boale de cat
altele. Vitele americane producetoare direct §i Cu deosebire
cele vechT ; cum este Jacquezul, Saint Sauveur, Herbemont
sunt mult me expuse maneT de cat vitele americane
port-altoiT. Jacquezul este de alt-fel cea maT atacabilA dintre
toate vitele, el este considerat ca cbarometrul boalelor cryp-
togamice».
www.dacoromanica.ro
 161

Vnil sustin a vitele americane sunt mar atacabile de

mana de cat cele romanescI. Este adevèrat ca vitele ame-
ricane ail adus cu ele boala din America ; dar daca ele sunt
mal putin resistente, este o chestiune de discutat. In anul
1901, In toata tara, mana a atacat cu mar multa furie vitele
romanescT de cat cele americane.
Combaterea amid'. Boala se trateaza dui:16 ce apare,
In care cas se face tratamentul curativ sari se face inainte
de a apare, adeca se previne boala, facêndu-se tratamentul
prevéntiv.
Este trig mult mal folositor a se trata via preventiv
contra manel, cad tratamentul acesta este mal usor si tot
d'auna sigur. Mara de aceasta, tratamentul curativ este mal
greil si prin el nu se face de cat sa se opreasca mersul
boald, fail a Indrepta rèul facut de mildew panä atund.
Mal toate tratamentele intrebuintate asta-41, ail ca basa
piatra Vin'éta sail sulfatul de cupru. Pentru a se combate
bbala, este nevoe de o cantitate foarte mica de piatra vinètà.
Conditiunea principala este ca sa fie i- spandita pe toata
suprafata organelor vergll ale vItel, dar me cu seama pe
fata superioara a fod.
Sunt o multime de formule si compositiunI sub care
se Intrebuinteaza sulfatul de cupru, dar toate tratamentele
se pot Imparti In tratamente liquide si solide. Pri'ntre tra-
tamentele liquide cel mal important este zeama bordelesei,
dup6 care vin zacharatul de cupru, apa cereascd. Printre
tratamentele intrebuintate sub forma solida se pot cita :
sulfosteatita ; praful Podechard ; Sckawinscky.
Tratarnentele liquide. a) Zeama bordelesa. In Bordeaux
struguriI avénd valoare mare, Inca de. mal multa vreme
podgoreniI aveail obiceiul de a stropi rândurile de vite de
pe marginea drumurilor cu piatra vInta si var disolvat In
apa pentru a se apèra de furt. La inceput s'a observat ca
vitele tratate ast-fel, IsI pastrail toamna foile mil targliil de
cat celealalte vite. Dup6 ivirea mand s'a observat ca aceste
randurI nu eratt nicT ()data atacate. De atuncl s'a dovedit
ca aceasta zeama careia i s'a dat numirea de zeamd bor-
delesei este eficace. Zeama bordelesa a ajuns sa fie asta-glI
cea mal Intrebuintata, gratie eficacitateT sale, a eftinatatel si
a usurinte cu care se poate prepara.

www.dacoromanica.ro 11
 162

Ea se Intrebuinteaza asta-g11 nu numaT pentru comba-

terea mane! la vil, dar §i pentru combaterea altor perono-
spore, call atacA cartofiT §i patlagelele ro§iT.
Zeama bordelesa este compusa din piatra vInéta, var §i
apa. Proportiunea celor 2 elemente variaza dupé tratament ;
In nici un cas nu se va trece peste 3% piatra vinéta. 0 nu
se va scoborl maT jos de 11/4 %
Facerea zemet bordelese. Ca sa fie bun sulfatul de
cupru sad piatra vInéta trebue sa fie In cristal! purT 0 sa
nu contina maT mult de 2% necurateniT. De asemenea varul
sa fie gras §i alb. Varul slab e cenu§iti contine pietricele
§i pot strica aparatele de stropit.
lata cum recomanda d-I G. Nicoleanu In lucrarea sa
Mana sail (Mildewul», modul cum sa se prepare zeama
bordelesä §i regulele ce trebue neapèrat observate spre a
obtine o zearna bordelesa bine facuta:
Tot-deauna topirea sulfatuluT de cupru §i stingerea
varuluT sa se faca deosebit.
SA se toarne laptele de var in sulfat de cupru Incet,
Incet, amestecAndu-se bine.
A nu face contrariul, adica a turna sulfatul In var.
Trebue ca laptele de var sa se lase sa se réceasca
bine §i pe urma sa se verse In solutiunea de sulfat de
cupru.
Dupé amestec, daca se observa la suprafata zemeT
un strat de lichid mal albastriii, sí se me adauge putin
lapte de var, pentru a reduce tot sulfatul de cupru.
Laptele de var trebue strecurat prin un ciur, ca pie-
tricelele, paele sail alte murdariT sa nu se introduca In so-
lutiune.
0 data solutiunea preparata §i mal Innainte de a
ne servi de ea, trebue Incercata cu hartie de turnesol pen-
tru a-T vedea aciditatea, cad, fiind acida, poate arde foile.
Daca hartia rémane albastra, solutiunea este bu.na;
daca se ro§esce, mg trebue adaugat putin var pang la sa-
turatiune.
Netinénd socoteala de aceste regulT se poate ajunge ca
preparatiunea nu numaT sA nu fie eficace, dar poate arde foile.
Epoca tratamentelor. De obicein se del 2 tratamente
In timpul vegetatiuneT, Insa daca vara este ploioasa 0 spala

www.dacoromanica.ro
 163

zeama de pe foT nu trebue neglijat a se da si a1,3-lea tra-

tament.
Primul tratament se face atuncT and lastariT NriteT ati
ajuns de 15-20 cm. adica la inceputul luT Maiil sati Ina-
intea InflorireT. Pentru acest tratament se intrebuinteaza o
zeama maT slaba, adica : 1 V, kgr. piatra vinètà.
1 kgr. var alb gras nestins la 100 litri apa.
Al 2-lea tratament se da catre sfarsitul luneT luT Maid
sari la inceputul lui lunie, adica in timpul legatuluT bobu-
luT. Boala apare mal cu furie in lunie, daca conditiunile de
desvoltare 'T sunt favorabile.

Fig. 57. - Pulverisatorul Vermorel.

Al 2-lea tratament se face intrebuintand 2 kgr. piatra

Vinètä. 1%-2 Kgr. var alb gras nestins la 100 litri apa.
Cand vara este secetoasa aceste 2 tratamente sunt su-
ficiente pentru a preserva vita de mana. Daca frig vara e
ploioasa atuncr se da si un al 3-lea tratament Intrebuintand
tot formula de la tratamentul al 2-lea.
Cantitatea de zeama bordelesa de intrebuintat este
foarte variabilti du0 tratament, gradul de vegetatiune si
dup6 intensitatea boalet Pentru 1-iul tratament organele vi-
teT fiind putin desvoltate se poate socoti, 300 litri la hectar
sail 150 litri la pogon. La al 2-lea tratament trebue 4-500
litri la hectar si in fine la al 3-lea tratament merge pana la
700 litri la hectar.
www.dacoromanica.ro
 164

Aplicarea tratamentuld. Zeama bordelesa trebue r6s-

pandita pe foT sub forma de ploae fina.
Pentru aceasta se Intrebuinteaza aparate numite Pulve-
risatoare, pri'ntre carT se pot cita pulverisatoarele Eclair
No. 1 a luT Vermorel (fig. 57), pulverisatorul Bernard etc.
Pulverisatoarele orT care ar fi sistemul, ca sa fie bune
trebuesc sa fie solid construite, cat se poate de simple,
din material, care sa nu fie atacat de zeama.
Aparatele micT sunt toate compuse: dintr'un reservoriù
In care se Introduce zeama bordelesa, trecêndu-se prin o
sita, care se afla la gura aparatuluT §i dintr'un corp de pompa
care presênd liquidul 11 Impinge cu putere pe un tub de
cauciuc, care se terming cu un mic aparat, avênd de scop de a
rèspandi zeama sub forma' de ploae. Pulverisatoarele sunt
facute ast-fel a se pot pune In spinare ca ranita militgreasca.
Pentru exploatatiunile marl sunt pulverisatoare puse
pe roate §i trase de un cal.
Pulverisatoarele trebue bine Intretinute. De 2 orT pe
se ung regulat la toate Incheeturile; iar seara cand se
opresce stropitul trebue umplute cu apa curata §i spalatas
tot prin stropire.
La Intrebuintare orT de cate orT voim sa umplem pul-
verisatorul, se amesteca maT 1ntaiù bine zeama bordelesa
In vasul In care s'a facut, apoT se ia cu un vas mic §i se
toarna Incet In aparat prin sita aparatuluT.
Tratamentul e bine sa se faca pe un timp lini§tit, fru-
mos §i dup6 ce s'a ridicat roua. Cand vine ploaia Indata
dup6 tratament, ea spala foile cacT zemel bordelese Il tre-
bue 2 çlile ca sa se lipeasca bine pe foT. In acest cas se
va reincepe fratartientui.
Zeama bordelesk devi cea mal Intrebuintata In toate
tenle, are Insa un mic inconvenient ca nu se lipesce bine
§i iute pe foae. Pentru a Inlätura acest incenvenient s'a re-
curs la alte compositiunT, frig pana asta-g1T tot ea a rètnas
basa tratamentelor contra mallet
1ntre aceste compositiunT sunt :
Zeama zacharatei saü Procedeul lid Michel Perret_
Este compusa din : 2 klgr. sulfat de cupru
2 » var nestins
2 litri melasg
100 litriT

www.dacoromanica.ro
 165

Este cu alte cuvinte, o zeamA bordeles1 la care se mal

adaogl melasa [zahAr brut], care mAresce aderenta pe foae.
Ea se preparà de alt-fel In tocmaT ca zeama bordelesA adao-
gandu-se melasA pe urmA. Motivul pentru care nu se 'Mire-
buinteazA mult acest procederi, de§i superior zemel borde-
lese, este cA melasa sad zahArul brut costà scump §i nu-I
are fie-care la Ind&nang.
Zeama Bourgonienci sail Berichonci compusA din :
2 klgr. piatrA Vinètà
2 » carbonat de sodà i
100 litri apà.
Se disolvA piatra vInêtà §i carbonatul separat turnan-
du-se apoT solutiunea de carbonat in solutiunea de piatrA
vinètg. Are aceia-§T eficacitate ca zeama bordelesA, dar se
lipesce mg bine de fol.
Apa cereascci, compusA din 1 klgr. piatrà Vinel
11/2 litru amoniac, Beaumé 220
100 litri apà
este putin IntrebuintatA astà-c;IT din causa arsurelor ce pro-
duce la foT cand sulfatul de amoniac se concentreazA prin
evaporatiune.
Zeama de verdet sail Acetatul bibasic de cupru de
asemenea dà resultate bune, nu produce arsurT, se lipesce
pe foae §i se preparà qor. Pentru 1-iul tratament se pune
1 klgr. verdet la 100 litri apA; lar pentru al 2-/ea se pune .
2 klgr. verdet.
Pentru prepararea solutiuneT se ia acetatul de cupru
Cu 3-4 glile mal Inainte de Intrebuintare §i se pune de se
disolvA In 5-10 litri de apà, apoT amestecându-se bine se
toarnA §i restul de apà spre a complecta cantitatea.
Tratamentele solide. Cele mal Intrebuintate sunt tra-
tamentele liquide descrise panA acuma; cu toate acestea s'ail
inventat o multime de prafurT, care toate ad ca bag sul-
fatul de cupru. Printre acestea se pot cita: Sulfosteatita Ba-
ronulur Chefdebien ; Pucioasa precipitatcl f i sulfatatei a
lui Schloesing ; Praful Scawinscky etc.
Prafurile dacA sunt bine fAcute sunt bune, Ing nu sunt
atat de eficace ca liquidele, §i nu se lipesc pe foT ap de
bine. Ele sunt ing un compliment al tratamentelor liquide,
§i se pot Intrebuinta cu succes la tratamentul al 3-lea sad
al 4-lea, cAcT ele pAtrund mal bine printre fol.
www.dacoromanica.ro
 166

Prafurile se aplicA la aceleall epocT ca liquidele,InsA pe

cAnd liquidele se apila mal bine In timpul dilet duLA ce
s'a ridicat roua : prafurile trebuesc date dimineata sart seara
cAnd foile ati rouà pe ele.
Tratamentele cuprice sunt taItëméloare? La inceput
s'a credut cA strugurif stropitl cu sulfat de cupru nu sunt
bunT pentru mAncare ci sunt otrAvitorl.
AstA-01 aceastA idee a dispkut In Germania, Italia, Fran-
cia, cAct toate experientele ati dovedit a tratamentele nu
sunt vAtftAtoare. Din aceastA causA nu numat cA nu sunt
interdise dar din contra sunt recomandate In mod oficial.
Cel din urrnA tratament se facé atuncT cAnd struguril
infra In pArgl si pAnA la coacerea lor complectä mal trece
o lunA de dile, In care timp strugurif sunt spAlatt de cuprul
ce s'ar gäsi pe el.

Fig. 58. - Antracnosa panda:d.

DacA InsA se IntImplä ca sA mal fie piatrA vinètA pe

strugurt In momentul recoltel lor, si daca sunt destinatt a
fi consumatt ca strugurt de masä, se recomandA a se spAla
mal IntAiii. DacA din contra se face vin din strugurl, expe-
riente recente fAcute In Francia, ail dovedit cA piatra vInètA
ce-ar mal fi pe strugurT se descompune chiar In momentul
fermentatiunel si nu mal r6mAne In vin nict urtnA de piatrA
Anal
3) ANTRACNOSA

Antracnosa sail cArbunele viteT este o boalA veche In

Europa si prin urmare si la noT. Dad.' cu toate acestea, la
noT nu s'II luat m6surT de combatere este cA boala n'a
produs atatea stricAciunT ca sA IngrijeascA pe podgorenT.
Sunt 3 felurT de antracnosA : punctatii, maculatcl §i de-
formantcl, toate putênd ataca lAstariT, folie si strugurit vitel.
Antracnosa punctatet este cea mal usoarA din cele 3
felurT de antracnosA. Ea se manifestA prin nisce puncte brune

www.dacoromanica.ro
 167

roscate pe ramurile tinere, putin umflate, care mal tarditi

devin negri [fig. 581. Aceste puncte inflamate In momentul
coacereT lemnuluT se deprima rémanénd nisce gaurele micT
negri. Antracnosa aceasta ataca rare orT foile. Cand ataca
florile acestea se melaza.
Antracnosa tnaculatcl este forma cea mal periculoasä
a boaleT. Ea manancà si roade ramurle tinere, foile, florile
si fructele. Cand ataca cu furie ea poate provoca pierderea
recolteT si chiar moartea a o parte din vite.
La lästariT verglI ea apare la Inceput sub forma unor
mici puncte de culoare cenusie. Aceste puncte mal targliti
se maresc, elevin nkri, apoT gris-roscat la centru, scobin-
du-se lemnul mal mult sail mal putin, pana In momentul
coacereT luT. Atunci rana seamènä cu sancarul pomilor, avénd
marginile rättilor ridicate, iar fundul este acoperit cu fibre
lemnoase si uscate [fig 59]. Aceste ranT pot merge cate o-
data pana la jumétatea lemnuluT.

Fig. 59. Antracnosa maculatel.

Ramurile sail vitele bolnave réman pipernicite, foile sunt

mal putin vergll ca de obiceiti, si une orl struguriT dei nu
sunt atinsT totu-s1 réman micT, cate o data. boala ataca si foile
si florile. De asemenea poate ataca rodul cand este In pe-
rioada de crescere.
Boala apare pe rod sub forma unor pete micT cenusiT
Inconjurate de un cerc negru. La Inceput aceste pele sunt
micT Irisa mal tardiil marindu-se se Impreuna unele cu al-
tele si fructul se usuca (fig. 60).
Antracnosa deformantä numita ast-fel din causa de-
formatiunilor pe care le produce pe foae. Boala ataca cu
deosebire nervulele de pe dosul foeT sub forma unor pele
evite afara, de coloare cenusie sail de coloarea cafeleT cu
lapte. Nervulele atacate nu se mal lungesc, pe cand mijlocul
foaeT fiind sanatos se intinde si foaea se bIsica si se de-
www.dacoromanica.ro
 168

formeag. LastariT tinerT, primavara de asemenea pot fi ata-

cap. LastariT sunt acoperitT cu o coaje r4etica, care IT o-
presce crescerea gi 1f deformeaza. Cand insa daù caldurile
de vara §i se formeaza alte for tinere I§T reiaa vigoarea.
Antracnosa este provocata de o ciuperca parasita : Spha-
celoma ampelinum, care pentru a se desvolta are nevoe
ca toate ciupercile de alt-fel, de caldura §i umeleala, dar mar
cu seama de umeqleala.
Pentru combaterea boaleT se recomanda tratamentul
preventiv §i curativ. Tratamentul preventiv consta In a spoi
vitele, ¡ama saü primavara dupè täere §i cand gerurile nu
mal sunt de temut cu o solutiune de:
Calaican (sulfat de fer) . 50 kgr.
Acid sulfuric vèrsat peste calaican 1 »
ApA . . 100 litri.

I
I

Fig. 60. Boabe atacate de antracnosa.

Aceasta solutiune se inti-ebuinteaza calda. Ea nu este

vat&natoare vite1 chiar cand via este intrata In vegetatiune.
Aceasta operatiune distruge germeniT boaleT §i intarqliaza
vegetatiunea cu 10-15 4ile, ceia ce poate fi Wall un bine
In localitatile expuse gerurilor de primävarä.
Tratamentul curativ este acela, care se face In timpul
vegetatiuneT dup6 ce a aparut boala. El nu este insa
de bun ca cel preventiv, insa 11 poate complecta pe acesta.
Tratamentul curativ consta In a trata via din 8 In 8
iie cu pucioasa amestecata cu praf de var alb nestins
pana ce boala dispare. Proportiunea de var este cu eat
mal mare cu cat boala este mal Inaintata.
Primul tratament dup6 d-1 G. Fax se face cu un a-
mestec de pucioasa i var In proportiune de 4 pucioasa §i
3 var ; al 2-lea tratament : 3 pucioasa §i 2 var ; al 3-lea
tratament: 2 pucioasa §i 3 var.
Aceste tratamente aù dat resultate bune cand aü fost
aplicate In bune conditiunT. Daca Insa boala este prea .in-
tinsa ele mic§oreaza reul fall sa-1 poata distruge cu totul.

www.dacoromanica.ro
 169

4) PURID1A SAU PUTREZIREA RADRINILOR

Dup6 cum o aratA numele chiar aceastA boalA este

caracterisatA prin putre4irea rAdAcinilor. In afard boala apare
sub forma unor pete rotunde, care se mAresc din ce In ce
si In aceste pete vegetatiunea este foarte mult InapoiatA.
Vitele bolnave nu mal dail coarde sAnAtoase ci nisce lAstarT
subtirT si pipernicitT, dar In cantitate foarte mare. In mijlo-
cul focaruluT, rAdAcinile sunt complect putreglite, asa cA vi-
tele se pot scoate cu mAna din pAnfint.
La vitele bolnave rAdAcinile gunt negri, spongioase ca
buretele, putreqlite i acoperite ca o ciupercA parasitA. AltA
datA rAdAcinile sunt crèpate, si pe fundul cr6pAturilor sunt
nisce perisorT aT uneT ciupercl, care a provocat boala.
D-I Viala a demonstrat cA aceastA boalA este datoritA
une! ciupercT: Dematophora necatrix care se desvoltA In
rAdAcinile viteT. AceastA ciupera parasitA are organele asa
de tarT cA p'étrund *IA In mijlocul tesAtureT lemnoase a
rAdAcineT si o omoarA. Pe de altA parte ciuperca prin firi-
soarele sale se Intinde prin pAmInt din ce In ce pAnA ce
ajung la rAdAcinile butuculuT vecin pe care 'I nApAdesc.
Ast-fel se explia pentru ce boala apare IntocmaT ca filo-
xera Inteun punct, i apoT se Intinde de la acest punct In
toate pArtile formAnd pete rotunde.
Conditiunea favorabila pentru desvoltarea boaleT este
umegleala pesie mèsurg. Din aceastA causA se vede cA boala
apare maT cu searnA In pAmInturile cu sub-sol impermea-
bilA i Imbibate de apA, sari unde apa stagneazA. La des-
voltarea acesteT boale cAldura joacA un rol cu totul se-
cundar.
Vitele atinse de puridie nu se mal pot vindeca, pentru
cA boala pAtrunde pAnA In inima lemnuluT. Ceia ce se re-
comandA In asemenea casurT este de a se scoate toate vi-
tele bolnave si de a se arde pe loc ca sA se distrugA se-
mi* boaleT. Locul unde aù fost vitele bolnave trebue In-
sAnAtosit prin drenare, desfundat adAnc, tratat cu o dosA
mal mare de sulfur .de carbon (250 gr. la metru patrat)
apoT lAsat cAtT-va anT sA se odihneascA; dup6 care se poate
pune din noil vie pe el.

www.dacoromanica.ro
 170

5) BLACK-ROTUL sail PUTREZICIUNEA NEAGRÀ

Black-rotul a fost constatat pentru 1-a oarA in Francia,

In August 1885, In Departamentul Herault, unde rémase
cast-va timp, dupé care apoI se respandí si in alte departa-
mente ale Francief. La 1894-95 el a causat viilor francese
stricAciunI foarte marT, din care causA mal toate Statele
Europene si-ail luat mésurT de apèrare. RomAnia de la
1895, a interlis cu desAvarsire importul vitelor din Francia,
tocmaT pentru a evita introducerea black-rotulut
La nof In tarA nu existA pAnA acuma. D-1 G. Nicoleanu
afirmA cA ar fi existand in Basarabia i prin urmare di'ntr'un
an la altul se poate ivi si la noT. Prin mésuff de prohibi-
tiune se poate amfina Introducerea black-rotulta, dar nu se
poate opri pentru tot-deauna. Este InsA In interesul téreT
de a evita pe at va fi posibil introducerea luT, cAcT este o
boalA cu consecinte mult mal grave de cAt mildeiwul
mana viilor. Pe and la maná se poate opri ré'ul aproape
in orT-ce epocA a anuluT, la black-rot dacA nu se iail mé-
surf de combatere din vreme el poate distruge recolia 1n-
treagA a viel III 3-4 çlile.
Black-rotul saú putreçliciunea neagrA a strugurilor se
poate cunoasce foarte usor si se deosebesce de toate celea-
lalte boale ale viteT.
Black-rotul se ivesce pe bate organele viteT, pe foT, 1A-
starT, ciorchinT sí pe strugurT. Réul cel mal mare If face stru-
gurilor nimicind recolta, fArä sA aducA veun neajuns vita-
ladle vitel.
latA cum descrie d-1 H. Durand, caracterele black-ro-
tuluT i modul de apérare In lucrarea sa «Manuel de viti-
culture pratique»: «Pe fol boala se aratä sub formA de micT
pete, cu marginele rotunjite, i avénd dimensiunT de la cAtT-
va milimetri panA la 1 cm. de diametru. Aceste pete apar
de odatA sail in mod brusc, ele ail coloarea foilor moarte.
Putin timp dupé aparitiunea acestor pete, se ivesc in
interiorul lor un numér foarte mare de puncte mici negri
StrAlucitoare i putin esite afar5. Aceste puncte sunt mal
dese cAtre periferia petelor de cat la centru. (fig. 61).

www.dacoromanica.ro
 171

Acelea0 pete de pe foT pot sA aparà i pe carceT, 1A-

starT sail pe ciorchinT purtând struguriT. Dacl petele se ivesc
pe coditele boabelor, atuncT ele se usucA; daa apar pe
coada principal a ciorchinuluT, chiorchinul Intreg este °moral.
Boala este mal rea cand nefiind combAtul de la ince-
put apare pe boabele de strugurT. La Inceput boala apare
sub forma uneT micT pete, pare cA ar fi lovit bobul cu ce-va.

O a"

Fig. 61. - Foae atacatd de black-rot.

ApoT boala nApAdesce tot bobul care devine brun spAlAcit,
se sbArcesce i la urmA ia coloarea ceruseT [cenu0e-neagrà].
Pielita bobuluT crapà i numaT are suprafata netedg. [fig. 62).
In 4 glile ciuperca poate aduce bobul In aceasl stare.
Black-rotul este datorit une ciupercT parasite : Guig-
nardia Bidwellii, care pentru a se desvolta §i Inmulti are-
nevoe de cAldurà i ume4eal.
Dup6 observatiunile d-luT G. Fax, black-rotul a cau-
sat cel mare ral viilor situate In locurT umede, prea udate
sail In aproprierea cursurilor de apg.
Ciuperca pAtrunde In diferitele organe ale viteT la anu-
me epoce i le omoarA. D-1 A. Prunet, a studiat In toate
www.dacoromanica.ro
 172

am6nuntele eT aceasta boala. Din experientele facute de a-

cest viticultor, resulta ca sporiT de iarna sunt In struguriT
atacatT, carT r6man In vie.
Primavara gasind conditiunT favorabile [caldura $i ume-
olealal ataca foile tinere precum $i celelalte organe tinere ale
viteT $i atuncT apar primele pete. Pe aceste pete apar punc-
tele negrlI despre carT s'a spus mal sus, si carT nu sunt
alt-ceva de cat culcu$ul sail locul unde se desvolta sporiT.
Aceasta constitue prima generatiune a ciuperceT $i ea da
nascere la invasiunea primará.

Fig. 62. - Stragurt atacaft de black-rot.

SporiT sail semintele atat de la generatiunea 1-a, cat $i

de la celelalte generatiunT, sunt invelite Inteo materie mu-
cilaginoasa sail cleioasa. Cane' timpul este uscat, materia
cleioasa retine sporiT In culcupl lor; daca timpul este umed
materia cleioasa absoarbe umeoleala, se umfla $i ese afara
scotend cu ea $i sporiT. 0 data e$itT din culcupl lor [pic-
nide), sporilor le trebue tot umeqleala pentru a se 'spala de
mucigaiti. Daca timpul este uscat atuncT sporiT r6man fixatT
pe suprafata corpuluT unde se gasesc.
Dupè cum se vede materia cleioasa, care invelesce spo-
riT are de resultat de a le asigura conservarea lor; dar In
acela-$1 timp ea constitue un obstacol pentru propagarea bo-
leT la distante marT. Aceasta boall are prin urmare mal mult
un caracter endemic $i se propaga atat de Incet ca. In pri-
mul an de invasiune, nu are o mare intensitate.
www.dacoromanica.ro
 173

Tot de aci mal resulta, ca pe and la boalele cu ca-

racter epidemic §i care se Intind iute, cum sunt mana §i
Mina strugurilor, tratamentele trebue sa se fad In totT anil
§i In toata via, la black-rot nu se trateaza de cat focarele.
PrimAvara black-rotul ataca primele foT i apoT apar
punctele negri pe petele de foT atacate. In momentul acesta
boala se observa la exterior dar In interior ea exista cu
15-20 'Pe.
In timpul vegetatiuneT [Martie-August] black-rotul pro-
duce cel putin 8 generatiunT de sporT salí seminte. Gene-
ratiunile pot Insä ajunge i la 32, cacT Inmultirea black-ro-
tuluT depinde de caldurä §i mal cu seama de umeqleala. Daca
primavara §i vara sunt ploioase, ,a§a ca sa umfle materia
cleioasa ce tine sporiT sail semintele, acestea vor e§i din
culcupl lor indata ce ajung la maturitate, se spala de materia
cleioasa ce le mal Invelesca §i apoT ataca alte organe. Daca
din contra timpul este uscat, atuncT materia cleioasa care
Invelesce sporiT sail semintele, le tine In culcu§ul lor, §i nu-
m6rul generatiunilor de sporT este foarte restrans.
In focarele de black-rot, parasitul ataca primele foT §i
apoT prin invasiuiff succesive ataca diferitele organe de ve-
getatiune. Din observatiunile acute, s'a constatat ca numaT
organele de vegetatiune tinere pot fi atacate de black-rot.
Organele de vegetatiune cu cat Imberinesc cu atat sunt
mal putin atacabile de black-rot. Struguril Insa pot fi ata-
catT la orT-ce varsta, §i In viile netratate de loc sail fell
tratate, eT pot fi In fie-care an maT mult sari mal putin di-
stru§T. In consecinta, tratamentul black-rotuluT de§i trebue
Inceput de cu primavara, are Mg de scop pastrarea fruc-
telor. Primele invasiunT de primavara sunt datorite sporilor
sail semintelor de vara, care se formeaza In fructe ; ele ail
loc Mg Inaintea ivireT fructuluT.
Fructul nu este expus de cat la invasiunT secundare
datorite sporilor nascutT In black-rotul care ataca. foile §i
axele florale.
S'ar crede ca primele invasiunT de primavara pot fi ne-
glijate §i tratamentele sa nu se faca de cat la invasiunile
secundare In scop de a proteja fructul. 7

Din experientele facute In decursul celor din urma 5

www.dacoromanica.ro
 174

aril de d-1 A. Prunet, care a studiat in toate am6nuntele el

aceasta boala, s'a dovedit cà acest mod de a proceda este
foarte costisitor, presinta greutatT de aplicare din causa si-
stemulul foios prea desvoltat, da resultate partiale In mil se-
cetosT si resultate desastroase in aniT ploiost
Acelea-sl experiente att dovedit pana la evidenta ca a-
tacul fructelor provine din semintele boaleT dup6 foT din cele
&Mai(' ivivasiunl de primAvara i prin urmare pentru a [Ali
recolta trebue fäcute tratamentele de prima-liar& asupra foilor.
Primi! sporI de primavar'ä sunt adusT de vént saú exi-
sta In mare num6r In focarele de black-rot, in momentul
desfacereT foil ; si pot fi consideratI ca terminatT in momen-
tul Inflorire. Ca regula, tratamentul contra black-rotuluI se
incepe la Inceputul vegetatiund si se termina la Inflorit.
lnvasiunile primare pot fi In num6r de 2 sail 3, si fie-
care napadire trebue combatuta cu un tratament. D-1 Prunet
a mal dovedit ca fie-care invasiune este datorita une! pe-
rioade de ploT destul de lunga i tratamentele Mute isolate
Insa cu cate-va iie Inaintea ploilor preservä via de inva-
siune.
Cum 'Mg nu se poate prevedea cand are sa vina ploaia,
d-1 Prunet recomanda ca In viile mid, unde tratamentul se
poate termina inteo gli, sa se ascepte cu facerea ILA pana
and se observa cA timpul se schimba in spre ploae
atuncl sa. se Inceapa tratamentul, chiar daca ar trebui ter-
minat pe ploae.
In viile marl; tratamentul nu se poate termina trite() cp.
Pentru aceste vi! se va face cate un tratament la fie-care
10 aile, de la Inceputul vegetatiune !Ana la Inflorire. Este
de remarcat Insa ca tratamentele contra blak-rotuluT nu tre-
bue %cute In fie-care an, cad daca s'art facut tratamentele
bine Intr'un focar, sporiT sunt omorItY innainte de a ataca
rodul si atuncl focarul este stins.
Pentru combaterea blak-rotuluT, tot acest autor mal re-
comanda ca:
Tratamentele &A se faca cu bagare de seama la foile
tinere, fie ca ele s'ar gasi la vèrful lastarilor principal! sail
al subtiorilor si se acopere bine foile ca cu o coaja.
Boabele bolnave de blak-rot trebue strInse cu In-
grijire dup6 ciorchinl toamna si arse. In viile mult atacate

www.dacoromanica.ro
 175

s'ar putea tab de ca toamnA si pune pe foc atat coardele

dt si ciorchiniI; lucrarea InsA trebue %cull de vreme Inainte
de a se deslipi boabele boinave de la ciorchint FAcênd a-
acestA lucrare la focare uoT, dad nu se distruge cu totul
1.611, In tot casul contribue mult a impiedica progresul boaleT.
StrIngerea foilor bolnave este eficace, cu condifiune
ca lucrarea sA fie fAcutä de vreme, adicA mal Inainte de a
esi sporil dirt petele bolnave.
Diversele zeme care confin 2 % piatrA vin6tA sail
sulfat de cupru cum sunt : zeama bordelesA, burgonienA,
verdet neutru, zeama ca sApun, cu sack, s'ail afétat eficace
pentru combaterea blak-rotulut Zemele a dror lipire pe foil
se mAresce prin adAogire de sApun, sack, uleifi de in, sunt
preferabile zemeT bordelese.
Cea mal mare Ingrijire trebue pusA la prepararea
zemelor. In aceastA privinfA se scie cA zeama preparatA de
curênd se lipesce maT bine pe organele vifeT si confine mal
mult cupru solubil de cAt zeama veche. Prin urmare e bine
ca zeama sA se prepare treptat cu trebuinta.
Formulele cele mal recomandabile sunt urmAtoarele :
Zeaml bordelesA: 2 kgr. sulfat de cupru
1 kgr. var alb gras la 100 litri apA.
ZeamA bourgonienA: sulfat de cupru 2 kgr.
carbonat de sodA 1100-1200 gr.
apA 100 litri
ZeamA Cu sApun : sulfat de cupru de la 1-114 kgr.
sApun . . 1 kg. 400-2 kg. 100
apA . . , 100 litri
ZeamA cu sack [formula J. Perraud]
sulfat de cupru . . . 2 kgr.
sacAz 0 kgr. 500
carbonat de sodA In cantitate sufici-
entA spre a neutralisa liquidul.
6) PUTREZIREA STRUGURILOR
Putrec;lirea strugurilor se observA mal cu seamA In
toamnele umede si ploioase. StruguriT cu pielifa subfire si
Cu mieçlul apos sunt mal expusl la putreglire. Se mg In-
timplA sA putreqleasd struguriT din viile dui:16 vAl, and
struguril sunt prea apropiafT de pAmInt.

www.dacoromanica.ro
 176

PutrecArea strugurilor este ajutatA si de !Anne fAcute

de insecte la strugurT dar si de ciupercT cunoscute In
limba poporulta sub numele de mucegaitl. Ciupercile care
se gAsesc mal cu seamA sunt 2 si anume : Botrytis cinerea
saù putreliciunea cenusie si Penicillium crustaceum sad
putreçlirea verde.
Putreçlirea cenusie este cea mal frequentA. Dad toamna
este uscatA, si ciuperca apare and struguriT sunt aproape
cop% atund efectele sale sunt bune, ea se numesce pu-
treçlirea nobilA care se produce numaT la vita grasA din
CotnarT. DacA ciuperca cresce Inaintea coacereT atund ea
causeazA pagube simtitoare.
Putreglirea verde este rea orT in ce moment s'ar ivi.
DacA putreçlirea se produce regulat In fie-care an, din
causa umeckleT pAmIntuluT, atuncT pAmIntul trebue InsAnA-
tosit prin drenare; lar coardele sA se incordeze mal sus ca
de obiceiil pentru a depArta struguriT de pArnInt.
CAnd putreçlirea este accidentalA din causu lipseT de
soare la strugurT, sail din causa timpuluT piojos, atuncT Ina-
inte cu cate-va glile de coacere se rup o parte din foile vita
Desfoitul se va face pe un timp Inchis si nu se vor
rupe foile care sunt d'asupra strugurilor si pe care le atinge
direct soarele, ci foile de sub ciorchinT. Cu modul acesta
strugurif vor fi supusT la curentul de aer de pe dedesubt
si se vor IncAlçli mal cu Inlesnire de cAldura pe care o lasA
pAmIntul.
d) PARASITH ANIMAL!,
Sunt putine plante care sA mal aibA atAtia inimicT prin-
tre animate ca visa de vie. Sunt poate peste 100 speciT care
se nutresc In detrimentul el, altele care-sl cautg culcus. AfarA
de filoxerA, aproape pentru toate insectele podgoreanul are la
IndemAnA mijloace maT mult sad mal putin practice de ap6rare.
AfarA InsA de filoxerA, mid una din celealalte insecte
nu a adus i nicT nu aduce atAtea pagube ca parasitiT vegetall.
Nu este aci locul sA se trateze toate insectele pe larg.
Se vor mentiona Insl numaT cele mal principale ar6tAndu-se
mijloacele de combatere.
Hymenoptere. Vespa [Vespa vulgaris] este aceia care
causeazA mal multe pagube, strugurilor coptT mal cu seamA.

www.dacoromanica.ro
 177

Pentru a se scápa de aceastA insectl, trebue distrus vesparul

care este in pAmInt. In timpul sereT .cAnd vespele sunt InA-
untru se injecteazA cu sulfur de carbon.
Coleoptere. In aceastA clasA sunt insectele cele mal nu-
meroase :
11 Masa [Altica ampelofaga] [fig. 63] este o insectA cu
pántecele negru §i In partea superioarl a corpuluf albastru
inchis. Ea sare de la un loc la altul cu mula u§urintA pro-
ducênd un mic sgomot. Insecta mAnAncA foile. Ea depune
ou6le sale de coloare gálbue pe fata inferioarA a foilor celor

Fig. 63. - Altisa.

mal apropiate de pAmint. Din aceste ou6 es nisce larve tpicT

negri, care rèmAn tot pe partea de jos a foeT, pentru ca sA
se pAgleascA de soare. Larvele se hrAnesc din parenchimul
foeT, pe care-1 mAnAnd fArA a-1 strAbate pAnA la partea de
sus. Larvele ajunse In mArime normalA intrA In pArrant spre
a se preface In insecte. Ele pot avea 3 4 §i chiar 5 gene-
ratiunT pe an.

Fig. 64.

Insectele trebue prinse de dimineatA pAnA sunt amor-

¡He de r6coarea noptel. Se IntrebuinteazA pentru acest scop
un fel de pAlnie [fig. 641, la care e legat un sac. PAInia mal
are o scobiturA pe unde se Introduce In butucul vitel. CAnd
se bagA pAlnia, insectele sar, Ing cad In pAlnie i de-acolo
In sac unde se pot distruge cu u§urintl.
12
www.dacoromanica.ro
 / 78

Scriitorul (Adoxus vitis). Aceasta insecta lunga de

5-6 mm. are aripele de coloarea cafeleT, insecta e neagra
acoperita cu un puf cenu§itl. Pantecele §i capul sunt
punctate. Antenele §i picioarele negri.
Scriitorul apare sub forma de insectä perfecta prin lu-
nie. Insecta e femee. Ea se Inmultesce rara a se Imperechea
sal cel putin nu se cunoasce insecta barbateasca. lnsecta
face nisce anturT micT pe foT, semènand Intru cat-va cu li-
terile, din care causa i s'a dat i numele de sgriitorul.
Pagube mal marT le face sub forma de larva, care sea-
mèna cu a cArabuuluT, Tusa este mult mal mica. Larva sa
roade radacinde viteT facend §anturT longitudinale in care
se ascunde. Larva este une orf atat de abundenta cà omoara
vitele, formand ca un fel de focar, care pe din'afara s'ar pa-
rea ca e o pata filoxerica.
In stare de insecta este greti de prins fiind ca la cel
mal mic sgomot I§T strange picioarele §i se lasa s'A cagla
jos facênd pe mortul. Pentru a o prinde se Intrebuinteaza
cartoane de hartie alba, care se apropie cate 2 de butuc, de
o parte §i de alta.

Fig. 65. - Tigdrarul.

Se mal poate Intrebuinta un sac, sail ne putem servi

de palnia Intrebuintata pentru prinderea altiseT.
Cel maT bun mijloc de starpire este sulfurul de carbon.
Tigclrarul. (Rhynchites betuleti) [fig. 651 este de co-
loare verde aurie, lunga de 5-6 mm. Corpul e fara perT, de
coloare verde stralucitoare pe d'asupra; ciocul este de co-
loarea bronzuluT §i lung. Labele ca §i abdomenul de coloare
verde bronzata. El are obiceiul de a Invarti foile plopuluT
§i ale vitel In forma de tigare (fig. 66). In aceasta tigare fe-
meea I§T pune ouèle In numls de 6, dup'd ce a avut mal
Intaiti grija d'a taia petiolul foeT pentru ca ea sa se veste-
jasa, i pentru ca larvele la nascerea lor sá gaseasca in a-
ceste foT o hrana. Ajunse la complecta lor maturitate, larvele
parasesc tigarile de foT, se scoboara In pamInt, unde se
metamorfoseaza In stare de insecta perfecta.

www.dacoromanica.ro
 179

Tigararul este rare orT asa de numeros ca sa devinä

vat6mator. De alt-fel el se starpesc usor, avénd grija de-a
strange si a arde foile facute in sul, unde sunt ouèle. Ope-
ratiunea trebue facuta de vreme, mal inainte ca larvele sa
.paraseascA f o i le.

Fig. 66. - Foae invärlitá de ligaran

4) Cdreibuqul sail Gändacul de Majá. [Meloionta vul-
garis] cunoscut de toata lumea. Dup6 ce sta In parnIut sub
forma de larva 3-4 anT, primavara ese si ataca foile dife-
telor speciT de arborT precum si vita. Stricaciunile sale nu
sunt marT ca insecta perfecta, fiind 6 traesce foarte putin,
abia o luna.

Fig. 67. - Oug, larve ;i nimte de ceirdbuO.

Putin timp du0 esirea lor din pamint, el se impere-

cheaza, dup6 care bärbatul moare. Femeia la randul sal face
o gaura In parnint unde depune 60-80 ou6., si apol moare
si ea. Ou6le clocesc foarte iute si es larvele cunoscute sub
numele de viermele alb.
Viermele alb sta In pamInt In stare de larva si de nima
(fig. 67) 3-4 anT, bagandu-se peste lama foarte adanc in
parnInt si stand acolo amortit. Peste vara si toamna ese in

www.dacoromanica.ro
 180

straturile superioare ale pamIntuluT si roade radacinele vitelor

tinere mal cu:seatna. Cand acestf vierml sunt In num6r mare
el produc pagube destul de marT.
Pentru starpirea lor s'a propus diferite mijloace : SA se
are pamIntul In lulie, Indata dup6 ce a esit larvele din ou6.,
del atund sunt la o mica adancime [15 cm.] si se scot a-
-rara prin araturT.
S'a propus de asemenea ca printre randurile de vita sa
se planteze carta; pe care de asemenea IT ataca viermele alb
cu multa placere. Dup6 cat-va timp .se scot cartofil i atuncT
se gasesc cu usurinta viermiT albl care se distrug.
Cel maT bun lucru este s'A se trateze pamIntul cu sul-
fur de carbon, Intrebuintand o dosa de 350-400 klgr. la
hectar. Pentru ca procedeul se reuseasea cu siguranta, este
bine ca mal Intaitl s'A se caute prin sapatura adancimea la
care sunt bagatT viermiT albf, si apoT sa se injecteze sulfurul
la 5 cm. d'asupra lor.

Fig. 68. - Pirata. Larva piralei.

In ordinul coleopterelor mal sunt si alte insecte carT

ataca via, Insa mal putin r6spandite ea cele precedente. Ast-
fel gasim ; Otiorhgnchus ligustici, Peritelus griseus; Opa-
trum sabulosum ; Asida grisea ; Cetonia hirtela. La noT
se gasesce Cetonia sgnalida, anomala vitis ; Lethrus ce-
phalotes; etc.
Lepidoptere. 1] Pirala vileY (Pyralis vitana) [fig. 68] este
un mic fluture a caruT larva se numesce vermele cu capul
negru. FluturiT avênd aripele aurite apar In vil In luna luT
tulle. ET se Imperecheaza i depun ouéle pe foile viteT, gru-
pate ca o placa, si de coloare verde deschisa, ast-fel ca se
confunda cu coloarea foeT. Clocirea ouèlor se face repede;

www.dacoromanica.ro
 181

aparênd larvele. Acestea se !asa atarnate de marginea une

foT cu un fir si ventul venind o duce sad la arac saü la bu-
tucul cel gros, unde se baga Intel) cr6paturA a araculuT
sub scoarta butuculuT. Acolo se imbraca cu o carnw alba
m6tasoasa §i stag toata ¡ama In amortire.
Primavara de§teptandu-se se urca pe lastariT linen i le
mananca folie. Ele mänânca cu atat mg( mult cu cat sunt
mal marT. La renvierea lor primavara, abia all 2 mm. de lun-
gime, pe and In lunie cand larvele all ajuns In stare adulta
ele ail 25, cm. Corpul larveT este atuncT verde deschis pe
spate, verde galbuT pe laturT, capul i primul inel al 'Ante-
celuT sunt negri. In lunie el iT torc o gogoa§e mètasoasa
alba Inlduntrul careia se metamorfoseaza In crisalida, §i apoT
In lulie ¡es sub forma de insecta perfecta (fluture).

Fig. 69. - Fluture de coehylis.

Dei larvele piraleT all multi inimicT, totu-0 se Infimpla
une orT ca fac stricaciunT marT. Pentru starpirea lor, larvele
trebue oparite In timpul erneT cu apa fiarta la 990; iar a-
raciT trebue trecutT la vaporT.
Se mal Intrebuinteaza §i pucioasa, aril'endu-se. Se pune
un clopot mare sail alt vas peste vita se aprinde pucioasa
si se lasa 5 minute sail maximum 10 minute. Nu trebue
sata pucioasa mal mult, cacT ataca cu u§urinta muguril.
2] Cochylis [Cochylis roserana] [fig. 691 este un mic
fluture Cu aripele galbene avénd o banda tranversala bruna.
FrancesiT numesc larva : verm ele cu capul rofiii, are 2 ge-
neratiunT pe an : 1-a apare catre fine!e luneT luT Mala. Flu-
turiT se Impreuna i femeia îT depune otféle pe ciorchinul
de strugure nedeschis Ina Indata ce se nasc larvele, strang
ciorchinul Inteo cama§e de matase (fig. 70), iar ele rèman
tnauntru §i devasteaza florile. Daca sunt multe larve se poate
IntImpla sa manance toate florile. In tot casul rail este cu
atat mal mare cu cat Inflorirea se face mal incet.
Aceste larve du0 ce ajung la complecta desvoltare se
metamorfoseaza transformandu-se in crisalida din care apare
o nouè generatie de fluturT. Ace§t1 fluturT ¡es tocmaT atuncT
eAnd boabele de strugurT sunt bine formate.
www.dacoromanica.ro
 182

Ca si prima generatiune el se impreunA, femeia IV de-

pune ouèle chiar pe boabele de strugurT. Larvele, care ¡es
din aceste ou6 IndatA ce se nasc, intrA In boabele de stru-

Fig. '70. - Floare atacatd de cochylis,

gurT mAncAnd miedul [fig. 71]. CAnd bobul este aproape
complect mAncat, larva II pArAsesce si se duce la altul. Boa-
bele atacate de cochylis, se putreglesc. Ele se recunosc usor

Fig. 11. - &rayare atacat de !arad.

pentru eA ail pe suprafata lor o gaurA pe unde a intrat
larva, §i une orT la gura gAureT se gAsesc si excrementele
larveT.

www.dacoromanica.ro
 183

Larvele din a 2-a generatiune sunt ajunse la complecta

lor desvoltare inainte de a fi coi* struguril. Ele ¡es atuncl
din boabele de strugurT §i se baga sub scoarta butuculul
sati In crèpaturile aracilor unde stail pana ¡ama cand se
transforma in crisalida §i a§teapta in stare amortita prima-
vara cand ¡es din no5 ca fluturT. In timpul erneT crisalida
este imbracata intr'o gogone de matase cen4e.
NicT unul din mijloacele recomandate pentru distrugere
nu este destul de eficace.
Mijlocul cel mal simplu este ca sä se stranga in luna
luT August top' struguriT gauritr §i sa se d:struga larva
din ea.
D. Jean Dufour, directorul statiuneT viticole din Lau-
sanne, recomanda urmatorul procedefi : se ia 5 kgr. sapun
negru, se pune inteun vas in care se toarna apä ferbinte
O se amested pana ce se topesce sapimul, se pune 1 kgr.
200 praf de piretru i se amesteca din noti bine, apoT se
adaoga apa ca sa fie in cantitate de 100 litri. Cu aceasta
solutiune se stropesc vitele cu un pulverisator, cand lar-
vele primeT generatiunT sunt inca tinere.

Fig. 72. - Noclizelele.

Se mal recomanda a se omori larvele primeT genera-

tiunT cu mana.
AraciT §i tulpinele O se opareasca toamna dup6 recolta
cand omida se gasesce ascunsa.
3) Noctuelele [Agrotis] compun un grup intreg, din
care unele sunt vAtmatoare vieT. FluturiT ati corpul scurt
§i Oros. Aripile ad mal multe bande transversale In zig-zag,
li avênd o pata speciala in forma ochiuluT sal"' a unuT punct
de exclamatiune (fig. 72).
Larvele sA omidele sunt cenu§il, corpul lustruit §i lu-
citor. Ele stail in pamint incolacite.
www.dacoromanica.ro
 184

Omidile In timpul dileT stag' ascunse la call-va centi-

metri In pamInt bine marunfit iar seara les §i tae lastariT
tinerT puténd causa pagube destul de mart mal cu seama
In pepeniera.
Cel mal bun mijloc de a se scapa de vermele cenu05,
este a-T cauta In parnIntul marunfit u:a apropierea lartarilor
taiafT. Se mal pot face cuiburT cu iarba In'adins unde cauta
a se adadosti §i de unde se prind §i se omoara.
In afara de aceste 3 specil mar sunt 0 alte insecte din
lepidoptere dar de mal putina importanfa.
Diptere. Cecidomia oeno fila este o insecta foarte mica
care Infeapa foaia vieT pentru a depune in fie-care Infepa-
turà un oil. Aceasta Intepatura se Inchide In scurtä vreme
avénd oul In ea §i producénd o mica galä lenticulara de
3-4 mm. i care se observä pe amendouè fefele. In lunie
fie-care umflaturä sail gala confine o mica larva ro0e, lunga
de 2 mm. care parasesce locuinfa sa prin lulie §i infra In
parnInt spre a se metamorfosa. Ea nu produce marl' pa-
gube vieT.
Hemiptere. Sunt mal multe insecte din clasa aceasta,
care ataca via, Insa nic una din ele nu causeaz'ä marl stri-
caciunl afara de filoxera.
Filoxera. A fost constatata In mod oficial In fail pen-
tru 1-a oara In vara anuluT 1884, In com. Bucov, catunul
Chitoranil, In via fostuluT profesor de sciinfe naturale Ana-
nescu. Probabil Insä ca ea fusese introdusa In fara cu CO-
va anT inainte, pentru ca un an In urma descoperireT el s'ail
gasit peste 1000 hectare vil filoxerate In podgoriile Dealu-
luT mare.
Cu toata lupta dusa pe toate caile contra el; stricaciu-
nile el ail mers progresénd. Paul acuma sunt In fail peste
60,000 hectare vil filoxerate §i aproape toate podgoriile prin-
cipale 0 secundare ale Ord sunt contaminate.
De ad Inainte ea va devasta Incetul cu Incetul i viile
ce-ail maI r&nas In picioare. De0 conditiunile pentru Inmul-
firea §i crescerea el nu-T sunt tocmaT favorabile, tot se poate
dice ca In mijlociil ea distruge 7-8000 hectare vil pe an.
Filoxera teste de alt-fel cel mal mare inimic al yid din
toff inmicif call II are pana asta-dl. Sunt §i alte insecte care
ataca via, Insa toate se localiseaza §i toate la un loc Im-

www.dacoromanica.ro
 185

preuna Cu celealalte boale adus atatea pugube cate

aü adus filoxera, viticultureT europene.
Sciinta viticulture! IntregT n'a %cut a se strica alta
,cerneala cata a facut sa se verse scrierile asupra filoxe-
reT. Fie-care viticultor savant sati nu, a cautat daca nu e
vr'un mijloc sigur de combatere; cu toate acestea ultimul
resultat al munceT de peste 30 anT a altor InvetatT a fost
ca : trebue sa traim cu filoxera, cAcT ea este atat de bine
constituita ca nu s'a putut gasi nicT un remedia sigur, eftin
aplicabil In toate conditiunile.
Filoxera a adus ruina In casa multor téranT al caror
singur venit era produsul viisoareT luT.
Filoxera este de altfel admirabil facuta pentru ca sa de-
vasteze viile i sA se Inmulteasca foarte iute. Filoxera are
maT multe forme :

VNutit pe spinare VNutii. pe pantece

Fig. 72. Filoxera sublerand.

1) Forma subterancl [fig. 73] compusa numaT din fe-

meT ou'étòare fara a se Imperechia si nefacênd din ele de cat
tot femeT, carora le transmite o parte din feconditatea lor.
Aceste femeT, subterane fac ouè din care se nasc alte fi-
loxere tot femeT care dup6 20 (lile sunt si ele adulte
ouè putênd face fie-care din ele cate o suta ouè. Ast-fel se
explica foarte usor, cum se Inmultesce filoxera asa iute pe
radacinele viteT.
Filoxera subterana are un cioc sari suetor pe care-I
infige In radacinele viteT luandu-T seva eT, care constitue
hrana filoxereT.
Aceste IntepaturT provoad nisce escrescente a caror
forma i importanta variaza pe radacinT. Deformatiunile facute
pe radacinele mid i sub[irT se numesc nodositAtT, iar cele
dulA radacinele mar! tuberositatT.
www.dacoromanica.ro
 186

Deformatiunile pot fi simple sail compuse, dup6 cum

la Intepatura a fost una set dou6 insecte. Deformatiunile,
adica acne sail nodositätile si tuberositatile sunt Intovara-
site de o hipertrofie a lemnulul. Coaja radacinelor si lemnul
lor crapa si atuncT descompunerea sail putredirea lemnului
e usoara, cacT In pämint se gasesc desttif agentl de distrus.
Galcile sail nodositatile sunt foarte numeroase pe IA-
dacinele mid de la suprafata pamintulul. De obiceiil InsA
aceste gala se formeaza vara, lar toamna radacinile pe care
sunt formate putredesc. La vitele de Europa, aceste galcT
sunt mult mal numeroase si mal marl de cat la cele ameri-
cane, de obiceiil Irma la vitele europenescl, nodositatile sunt
mal abondente pe radacinT de 1-3 ant
Daca Intepatura provocata de filoxera ajunge pana la
jum6tatea radacinel, atuncl toata partea de sub Intepatura
moare, Ast-fel se explica, cum la unele vite sunt putine no-
dositatI, cu toate acestea vitele mor.
Tuberositatile se formeaza pe.radacinT de orT-ce varsta.
La vitele americane resistente aceste tuberositatf sunt mal
putin numeroase si intepatura insecteT nu trece de coaje.
Cum Insa coaja se despoae si cade, °data cu ea cade si
rana formata de insecta. La vitele europenescT nu se In-
tImpla acest lucru.
Resistenta vitelor americane se explica din causa puti-
nelor galcT sail nodositatT, si din causa putinelor tuberosi-
tat'', care daca se si formeaza ele ating mal mutt coaja, care
cade singura.
In timpul cand filoxera formeaza pe radacinile viteior
aceste gala, pe din'afara vitele se cunosc prin o släbire a
vegetatiuneT. Vitele rèman pipernicite, lastaril micT si foile
Ingalbenesc de timpurin. 0 vie atacata de filoxerä la Inceput
pare ca o haina pètata cu unt de lemn. In mijlocul petel
filoxerice, care de obiceiii este rotunda la margine, vitele
sunt Inca In toata puterea lor. Daca InsA cercetärn radaci-
nile, vom vedea ca pe vitele moarte din mijlocul petef fi-
loxerice, filoxera nu mal este sail se afla In num& foarte
restrain; din contra pe radacinele vitelor din marginea peteT
filoxera va fi In num& foarte maree Vita, gratie putereT el,
va mal trai un an, 2 sail 3, dar la urma va pieri sub inte-
paturile insecter.

www.dacoromanica.ro
 187

Filoxera atad rAdácinile une vite si se inmultesce pe

ea, pariA and vita are cu ce sl se brAneasd. In momentul
InsA cand nu mal gAsesce hranA, adid cAnd vita este moartA
sail numaT In agonie, o pArAsesce pentru a se duce la alte
vite ce se aflA de jur Imprejur.
Acest fapt explica pentru ce in viile distruse de filoxerA
pAráginite, desfundandu-se paragina dupe cátT-va anT
mal dat pe icT pe colea dte o vil romaneasd.
Aceste vite sunt din rAdAcinele pe care le-a lAsat filoxera
In agonie. Tulpina s'a uscat, dar rAdAcina lAsatA de filoxerA
si-a mal pAstrat din vitalitatea sa i IndatA ce a Osa con-
ditiunT favorabile aú inceput a se desvolta. Neapérat cA -In
viitorul acestor vite nu se poate pune mult temeiti, cAcT
IndatA ce va veni filoxera le distruge din noil.
2) Filoxera aripalei derivA din filoxera subteranA prin
transformarea unor filoxere.

Fig. '74. Nimfd de filoxerd.

Cercetând In timpul veré( generatiunile de filoxere, se

va vedea cA unil individT tinerl In momentul de a-si lAsa ul-
tima piele spre a deveni mame oueoare IsT lasI o piele
maT mult i devin nimfe [fig. 74] avend pe corp 2 midf
InceputurT de aripT.
Aceste nimfe niaT sunt supuse uneT transformatiunT, a-
did IsT mal lasA o ultimA piele i devin filoxere aripate
[fig. 75].
bate filoxerile aripate sunt femeT destinate a propaga
rèul Ja distante mal marT. Filoxera aripatA nu este formatA
ca, sA distrugA ci l'urnal pentru a Inmulti specia.
Ultima transfomare a niinfel se face afarA din pArnint
la arsita soareluT, unde nimfa IsT lasA ultima piele transfor-

www.dacoromanica.ro
 188

mandu-se ln filoxera aripata. Aceasta Indata ce i se svanta

aripile se Incearcd a sbura, de si nu pot sbura departe Insa
sunt ajutate de vent si de alte corpurT, care le duce la dis-
tante marr. Acolo unde se opresc ele fac doue felurl de
oue, unele mal mal-1 altele mal micT, din care vor esi filoxe-
tele sexuale.

Fig. 75. Filoxera aripald.

3) Filoxera sexuatd se nasce din ouele depuse de fi-

loxera aripata. Filoxerele sexuate sunt mult mal tuja de cat
celelalte. BArbata n'ail In el de cat organele de reproduc-
tiune. Indata ce se nasc, el se Impreuna cu femeile si Indata
mor. Femeia de asemenea dupe Imperechiat, depune un
singur oil si moare indata chiar ranga oul ce l'a facut [fig. 761.

Biirbat Femee
Fig. 16. Filoxera sexual&

Acest oil numit oil de iarnd este pus de filoxera sub

scoarta viteT de 2-3 anT unde sta tot timpul erne. Prima-
vara din acest oil ese o singura filoxera femeiasca subte-
rana, lusa cu o fecunditate foarte mare, care fecunditate se
transmite partial la celealalte filoxere.
www.dacoromanica.ro
 4) Filoxera galicicolci este ngscutg tot din oul de iarng
al filoxerilor sexuate. La inceputul existen[eT sale filoxera
e aeriang. Ea se pune pe foT pe care le Inteapg. In locurile
intepate se produc nisce umflAturT pe dosul foeT numite
gale filoxerice. Femeile ngscute din oul de iarng I§T depun
In aceste gale filoxerice ouèle lor In numér foarte mare.
Din aceste ouè es alte filoxere care la réndul lor formeazg
gale [fig. 77].
Cgtre toamng toate filoxerile pgrAsesc galele filoxerice
spre a se duce In pAnfint, ca sl mgreascg contigentul fi-
loxereT de acolo.

Fig. 11 Rornurd alacora de filexero galicicold.

Filoxera din pAnfint ca sg se Imulleascg §i sg distrugg

are nevoe de cAldurg l'§i uscgciune.
In aniT ploio§T filoxera din pAmInt se Imultesce anevoe.
Filoxera galicicolg este foarte rug pe vitele europene ; ea
Insg se -observg In cantitate mal mare tocmaT In aniT plo-
io§T and filoxera din pAmInt se Inmultesce anevoe.
Se vede a natura s'a Ingrijit, ca sg nu se distrugg spe-
cia i sg. se poatg Inmulti fie pe o cale fie pe alta.
Lupta contra filoxeret. Incg de la ivirea filoxerel toate
mijloacele s'at.i Incercat pentru a se distruge filoxera. Cum
este InsA formatg filoxera, modul cum se Imultesce §i locul
unde trgesce este lesne de Inteles cg lupta contra filoxereT

www.dacoromanica.ro
 190

este foarte grea. Din aceasta causa toate mijioacele propuse

0 Intrebuintate chiar n'ail fost destul de energice.
Mijloacele de lupta se impart In 2: lupta directa con-
tra filoxerel §i lupta indirecta.
In lupta directa sunt coprinse urmatoarele mijloace :
Submersiunea, Sulfurul de carbon, Sulfocarbonatul de sulfur
de potasium, Plantatiunea in nisipurr. Prin lupta indirecta
se Intelege a trai Impreuna cu filoxera daca un se poate
distrugeceea ce se face prin plantatiunile cu vite americane
producètoare direct sari altoite.
Submersiunea s'a arètat tot-d'auna eficace. Experienta
facuta In pepiniera de la Strehaia Inca' de la 1889, §i care
a reu§it pe deplin este o dovada despre eficacitatea acestuT
procedea.
Prin Incercari facute In Francia, s'a dovedit a se pot
mentine viile europene .in stare bun'a' daca se mentin timp
de 45-60 dile sub un strat de apa. Tinêndu-se via atata
timp sub apA, filoxera in parte este asfixiata 0 cea care r6-
mane nu este In conditiunT favorabile de a se Inmulti.
Acest procedeil poate fi bun Irma la nol nu este apli-
cabil pentru 2 motive : 1] fiind a viile noastre sunt mal
toate pe deal uncle submersiunea nu se poate face, §i apa
lipsesce ; 2] epoca and trebue Inceputa submersiunea este
pe la 15 lanuarie. La aceasta epoca a anuluT la noT sunt
gerurT, i ne expunem a Ingheta vita.
Intrebuintarea sulfuruluT de carbon dateaza Inca de la
1872. Dintre bate mijloacele de lupta directa el a fost §i
este Inca cel mal recomandat. Sulfurul de carbon lasat In
libertate se volatisiseaza, 0 vaporiT luT omoara filoxera ca
§i toate fiintele micY vietuitoare, dar In cantitate mare omoara
vita precum i celelalte plante pe care le Intalnesce.
Sulfurul de carbon s'a Intrebuintat la no! In tara In 2
modurT : In tratamentul extinctiv sail pentru stingerea foca-
relor §i In tratamentele culturale.
Pentru tratamentul extinctiv sail de distrugerea focare-
lor filoxerice, in Francia s'a Intrebuintat In cantitate de 150-
250 gr. la metru patrat. In ¡ara noastra, fie din causa vigoarel
vieT fie din causa naturel argiloasa a pamIntuluT, aceasta dosa
a fost constatata ca neindestulatoare §i a fost nevoe a se urca
dosa la 300 §i chiar 350 gr. la metru patrat Se fac 6 sat]

www.dacoromanica.ro
 191

8 gaurT imprejurul butuculuT de tratat In care se pune sul-

furul de carbon, astupandu-se imediat gäurile. Inainte de
tratat cu sulfur de carbon, vitele se tae din fata parnintuluT.
Dupè cate-va (Pe se pot scoate buturugile si arde Impre-
una cu celealalte OAT ale viteT. Prin acest procedeil se o-
moara mare parte din filoxerele aflate in pamint Insa se dis-
-huge si via.
Desi tratamentul extinctiv nu vindeca ci distruge, Insa
gratie luT s'a oprit In cate-va podgoriT ca Odobescii
gasanii, distrugerea prea repede a podgoriilor.
In Francia s'a Intrebuintat si se Intrebuinteaza Inca si
asta-q11 de unil podgorenT tratamentul cultural cu sulfur de
carbon. Scopul tratamentuluT cultural este de a se omorl
pe cat este posibil filoxera Mt a se °mod vita. Pentru a-
cest scop se aplica o dosa de 30-35 gr. de sulfur la me-
tru pfitrat, punêndu-se tot In 6-8 gauff facute la distanta
de 0.50-1 m. Imprejurul butuculul. Tratamentul cultural se
aplica primävara Inainte de a incepe vegetatiunea. Nu tre-
bue O. se depaseasca dosa, cad sulfurul de carbon fiind un
insecticid puternic poate °mod vita.
Cu dosa de sulfur de carbon aplicata In tratamentul
cultural nu se bmoara filoxera, ci ca sa ne exprimam ast-
fel, ametesce i Impiedeca In o mesura oare care inmul-
tirea peste mèsura a filoxereT. Du0 tratament, trebue
gunoit bine pamIntul fiind cA-I saracesce sulfuruf de carbon.
Tratamentul cultural, este recomandabil numaT In pa-
mInturile ande volatilisarea sulfuruluT poate sa se faca bine.
Iii parnInturile usoare, sulfurul de carbon se. volatiliseaza
prea iute nu-sT produce efectul. Din contra, In parnIntu-
rile impermeabile argiloase, volatilisarea nu se poate face si
sulfurul nu are nicT un efect. TocmaT pentru acest motiv,
tratamentele culturale reusit In tara la noT fiind cA pa-
minturile sunt tart
Suifocarbonatul de potasium este mal putin Intrebu-
intat de cat sulfurul, pentru ca. el reclama instalatiunT cos-
tisitoare, o mare cantitate de al-A care este gret1 a si-o pro-
cura cine-va In dealurT si In fine pentru cA in pamInturile
usoare el n'a dat resultatele dorite.
SPoitul tulpinelor recomandat de Balbiani, pentru di-
strugerea ouluT de iarna, este excelent pentru cA ataca filo-

www.dacoromanica.ro
 192

xera In unul din mijloacele sale de regenerare, si prin ace-

sta se micsoread num6v1 filoxerelor subterane. Aplicarea
tratamentuluT se face ¡ama. Balbiani recomanda formula
urmatoare :
Uleiù greil . 20 klgr.
Naftalinä . . 60
Var . . . 120 »
Apà. .400 »
Inainte de a se aplica acest tratament, vita trebue de-
corticata pentru ca solutiunea sa strabata peste tot. Pentru
decorticare se servesce de o manuse metalica.
Un alt procedert pentru pastrarea viilor europene este.
plantatiunea In nisipurile sburätoare. Inca de multa vreme
s'a dovedit ca In pamInturile nisipoase filoxera nu poate
tràisi nu se poate Inmulti. Pentru aceasta trebue ca pa-
mIntul sa contina mininnun 65°A, nisip.
Experienta fAcuta la noT In nisipurile de la CiupercenT,
a dovedit cA tiisipurile sburatoare de care sunt In tara
40-50.000 hectare pot fi utilisate cel putin In parte cu fo-
los la cultura vieT indigene. Aceste pamInturl sunt sarace cu
desavarsire, cad dui:A analisele Matte contine peste 98%
nisip fin, care n'all aproape nicT o valoare se pot utilisa.
In nisipurile sburatoare de la CiupercenT vita merge,
dar In nisipurile rosiT ea r6mfine mica si vegetatiunea eT
este slaba, In nisipurile negre din contra' via are o vegeta-
tiune destul de puternid.
Vinurile obtinute In asemenea pamInturT sunt slabe In
alcool, Insa foarte parfumate. Inconvenientul ce-I are cul-
tura viteT indigene In nisipurl, este ca ea este atacata de
mar toate boalele si de foarte multe insecte.
Dintre toate mijloacele de lupta Incercate pana acuma
tot lupta indirecta, adica altoirea viteT romanescT pe vite a-
mericane resistente, este cel maT practic cu toate ca este
destul de. costisitor. Pentru aceasta Insa trebue dutat tot
d-auna ca vita americana sa se potriveasca pamIntuluT In
care se planteaza, i sa alba oare-care afinitate pentru vita
româneascO.
Arachnide. Belqicarea (Phytoptus vitis). AceastO mid in-
secta produce la foile de vita boala cunoscuta sub numele
de basicare. Foile bolnave art din primavara chiar, nisce ba-

www.dacoromanica.ro
 193

sicT pe fata superioarg, datoriteintepAtuirlor acestor insecte.

Pe foile tinere, aceste bAsicT att coloarea cam violetA pe
and la foile marT ele sunt veNIT. BAsicile fpilor ail pe partea
goal, adicA pe dosul foieT, un puf rosiu la foile iinere, alb
la cele adulte, si ruginiti cAtre toamnA. Acest puf este foarte
aderent si nu se poate lua frecAndu-1 orT-cast de tare cu
degetul.
AceastA boalA nu face rèri viteT, sail in tot casul este
asa de mic cA nu trebue sA IngrijeascA pe viticultor.

www.dacoromanica.ro
 CAV. X

.A. p .-sr.,T ID I o
VARIETXT1 DE V1TE STRE1NE

Filoxera a ajuns sa distrugA pana asta-4T o bulla parte

din podgoriile principale de odinioarl, si ea a atacat multe
din celelalte. Pana acuma 4-5 anT, reconstituirea cu vite ame-
ricane altoite mergea foarte Incet, pe de o parte din causa
CA multT podgorenT nu aveail credinta In resultatul ce vor
da \d'ele americane; lar pe de alta pentru ca importul vi-
telor din strainatate era cu desavarsire interqlis. Pe ranga
aceasta mal este de adaogat ca pana atuncT si chestiunea a-
daptatiund si a resistentel port-altoilor americanT era Inca
In studiti la noT.
Incurajatf de primele resultate obtinute cu cultura vi-
telor americane altoite, iar pe de alta deschiglêndu-se gra-
nitele noastre pentru importul vitelor din Ungaria; podgo-
reniT ají dat n'Avala la vitele din Ungaria. AstA-OT importul
este liber din Ungaria, Algeria, si In mod provisoriil din
Spania si Portugalia.
Prin urmare, este Invederat cA, numèrul varietatilor ce
se vor introduce In tara va fi foarte mare; dar proprietarul
care are interese cu totul contr.are de ale pepinieristuluT,
va trebui s'A caute pe aceiea care-T convine.
In afarA de chestiunea foarte importanta a adaptatiuneT
si resistente!' port-altoiuluT american, podgoreanul se va fixa
Inainte de a face comanda de vite daca urmaresce a obtine
calitate superioara sail cantitate mare. Va maT trebui InsA
sA tina seamd de o chestiune foarte importanta ca vitele ce
le va introduce O se coad In tara la noT si anume In via sa.
www.dacoromanica.ro
 195

Studiul coacereT varietAtilor strAine In tara noastrA a

fost Inceput In pepiniera StatuluT de la Pietroasa, IncA de
la 1896-97, dar pAnA acuma ehestiunea nu este complect
resolvatA. Totu0 ne putem conduce pAnA la un punct oare
care, dup6 resultatele pe care dat vitele strAine la a-
ceastä pepinierä sati In viile particulare din tarA.
Din punct de vedere al latitudinel la care se cultivA
via, tara noastrA este situatA la extremitatea nordicA a ace-
steT latitudinT; aa cA pentru ca vitele sA se coacl cu si-
gurantä In orT ce situatiune le-am pune, va trebui sA se a-
leagA numaT varierätT foarte timpuriT saü timpuriii.
Vitele, din punct de vedere al epocei coacereT fructuluT
ImpArtit de V. Pulliat In 4 categoriT raportate la epoca
de coacere a vitelor de Chasselas. Aceste 4 grupe sunt :
1) vite de 1-a epocA saü foarte timpuriT; 2) vite de a 2-a
epocA sati timpuriT ; 3) vite de a 3-a epocA saù tArqliT §i 4)
vite de epoca 4-a saù foarte tärglit
DacA se considerAs Ing cA vitele de Chasselas In Fran-
cia se coc la finele lui lulie sail la Inceputul luT August;
pe cAnd acelea-§T vite se coc la noT spre sfAritul luneT Au-
gust, adicA In a 2-a epocA de coacere, atuncT putem admite
cA coacerea strugurilor la noT este arnAnatd cu o epocA.
Tinênd seamA de bate consideratiunile de maT sus,
putem recomanda podgorenilor, urmAtoarele :
Pentru toate viile bine expuse spre miaqlä-q1i §i in a-
farA de cele din Moldova de sus, se pot introduce vite
foarte timpuriT, timpuriT §i chiar tArçliT, adicA de epoca a 3-a.
Pentru viile de dos sati expuse la expositiunT interme-
diare, ca spre r6sArit saú apus, precum §i pentru viile bine
expuse spre miaq1A-Oi diPi Moldova de sus, este bine a se
aduce maT bine vite foarte timpuril sail timpuriT. In aseme-
nea casurl, vitele de epoca a 3-a nu credem cA se pot coace
bine In totT aniT. Ast-fel se poate observa cl varietatea Ara-
mon, care este o vitA de a 3-a epocA, la noT nu se coace
bine aproape nicT o datA, de cál In viile de pe dealurf
expuse la mia0-4i.
VarietAtile vitelor din Europa sunt foarte numeroase ;
de cate-va miT, a§a cA nu poate intra In cadrul acesteT lu-
crArT de a le descrie pe toate. Vom indica InsA principalek
varietAtT duiA Ampelografia generalä ce se publIcA acuma

www.dacoromanica.ro
 196

sub direcliunea d-lor P. Viala si V. Vermorel,- precum

dup6 Viticultura d-luT G. Fax, fost director al scoaleT de-
viticulturA din Montpellier.

VARIETATI DIN FRANCIA

Francia este hitAia farA viticolA din lume, asa a este

usor de Tildes cA acolo se gAsesc varietAff multe i bune.
Dei importul vifelor din Francia este interdis la noT, totusl
varietAfile francese cele mal bune ail fost introduse In toate
Odle viticole din lume. Chiar la nol, multe din vatietAfT atl
fost introduse de reposafiT 1. C. BrAtianu si D. G. Simu-
lescu, precum i acuma 12 anT de Stat si maT In urml de
D-na O. Bengescu.
Principalele varietAfT francese sunt :
1) Pinot noir. Vifele de pinot formeazA un grup cu mal
multe varietAfT, frig cea mal importantä este Pinot noir, din
care se fac renumitele vinurl de Bourgogne. AceastA varie-
tate se gAsesce ré'spAnditA mal In toate regiunile Franck!,
dar a fost introdusA In Germania, Elvefia, Algeria, RomAnia
Austro-Ungaria, unde se gAsesce sub denumirea de Bur-
gunder.
Dup6 pArerea d-luT E. Durand, aceastA varietate este o vifl
de climele temperate red. La noT In fail, ea se coace destul
de bine chiar pe sesurile di'mprejurul MiziluluT. IT trebue
pentru complecta sa coacere 30590 pe care le gAsesce la noT.
Foile sunt de mArime mijlocie, mal adese orI cu 3 loburl
la butud fertilT i cu 5 loburT la butucil steriT. Foaea este
bAsicatA, dar fArA perT, de un verde litchis pe fafA i maI
deschisA i cu perT pe dos.
Ciorchinul e mic saù mijlociti. Boabele micT de 10-12
mm. sferice sari ovoide, stränse, d'e culoare neagrA-violetä
acoperite cu brumA. Pielifa bobulta e subfire si bogatA In
materiT colorante. Miedul bobuluT nu e tocmaT tare, InsA
este foarte suculent, in.color i foarte dulce.
Fertilitatea sa este mijlocie, variind de la 120 decalitri
la 450 decalifri la hectar ; dar vinul este excelent §i confine
11 13d alcool. Vinul prin invechire îY mal pierde din co-
loarea sa ruginindu-se, lnsl i se desvoltA buchetul. Vinul
nu este apus la boale.

www.dacoromanica.ro
 197

Vita este supusa in Francia, cand la taerea scurta and

la cea lunga. Primavara îT desface capu§a de timpuriil,
ca poate fi expus la degeraturT, maT cu seama itt locurile
joase. De asemenea este foarte simtitor la frig in timpul in-
florituluT. Este simtitor la clorosa sari gälbenare §i prin ur-
mare trebue altoit pe vite americane foarte resistente.
Avênd In vedere calitatile acesteT vite, ea este una din
acelea ce pot fi recomandate pentru tara noastra.
2) Cabernet Sauvignon. Aceasta varietate este aceea care
predomina In renumitele viT de Bordeaux. Cabernet Sau-
vignon, impreuná cu alte 2: Cabernet franc §i cu Merlot
formeaza basa viilor din acea regiune.
Din causa calitatilor sale aceasta varietate a fost rès-
pandita in toata lumea Inca de mal mult'A vreme. Dup6 sci-
intele ce le avem, la noT in Ord a fost introdusa de regre-
tatul viticultor D. G. Simulescu in podgoria Draga§anilor,
Tot el a introdus'o i la CotnarT. Asta-al varietatea Caber-
net Sauvignon, Cunoscuta la noT In tara maT mult sub de-
numirea de vita de Bordeaux, se gasesce in toate podgo-
riile principale ale t6reT. Aceasta varietate ca i Cabernet
franc merge excelent in tara noastra,: ea IV coace rodul
perfect In toff aniT, d'A o productiune destul de abondenta,
vinul de o calitate superioara.
Dup6 sciirtiele ce le avem, ea resista foarte bine la boa-
lele cryiitogamice §i da o prindere mare la altoire. Prin ur-
mare este o varietate de recomandat din toate punctele de
vedere.
Cabernet Sauvignon are foaia de marime mica sad mij-
locie cu 5 loburT. Sinusurile adancl §i rotunde, iar loburile
laterale ale foeT se acopera unul pe altul, aa ca foaea vé-
OVA de departe seam&la cu o foae Intreaga presentand 3
gaurT. Foaea este fail perT, de coloare verde Inchisa i ba-
§icata.
Ciorchinul mic saü mijtociìí, mal mult lung de cat larg,
de forma cilindro-conica. Boabele rnicT, rotunde §i stranse
pe ciorchin. Pielita bobuluT groas'a, de coloare neagra-vio-
leta §i cu bruma pe ea. Resista bine la putreflire.
tare §i carnos, mustul gros, dulce §i cu un parfum special
acesteT varietatT.

www.dacoromanica.ro
 198

Vinul este negru fin cu un buchet desvoltat. La inceput

vinul noil este cam aspru ; dar prin invechire, care se face
anevoe, vinul se roade. Vinul vechiil se pAstreazA multi' ant
Vita de Cabernet Sauvignon intrA primAvara tarqIiil In
vegetatiune, asa cA nu este expusA degerAturilor. De obiceiri
ea nu dA rod din ochil de jos aI pnlilor sail coardelor,
asa cA trebue sA i se aplice gerea lungA. Se poate cultiva
Orin' si In locurile umede, dar resistA foarte bine si la secetA.
Cabernet franc. De multe oil este confundatA cu cea
drntaiil, InsA are destule caractere de deosebire. Ast-fel foaia
este mg micA si mal putin bAsicatA ca la Cabernet Sau-
vignon. Ea are numaT 3 loburT, care nu se acoperA ca la
cea di'ntAiil.
Ciorchinul este maT mic, ramificat sail aripat si boabele
nu sunt asa stranse ca la cea di'ntAiti. Boabele sunt mal
marl, dar inegale si cu patA mal subtire. Miegul dulce InsA
nu are atat de pronuntat parfumul. Dup6 cum se vede, este
o varietate inferioarl celeT drntaiil, dar totu-si o varietate
bung.
Syrah este cunoscut In Francia prin vinurile renu-
mite de la Hermitage. Dup6 pArerea d-luT G. Foëx, ea hierge
In clime foarte variate. Este o vitA destul de productivA,
mal cu searra cand a fost bine selectionatA si and se cul-
tivg intriun pAmInt destul de bogat, In care se puate da
500-600 decalitri la hectar.
Desmugurirea se face primAvara tamp, asa cl nu su-
ferA de tngheturile de primAvarA. IT convine tAerea lungA.
Foaea are 5 loburT bine deosebite. Ciorchinul de mA-
rime mijiocie. Bobul mijlocitl, rotund, cu pielita finA, dar
resistentA, de coloare neagrA InchisA si LrumatA. Mieqlul nu
e tocmaT tare, mustul dulce si plAcut ca aromA.
In Francia se coace o datA cu Cabernet Sauvignon si
prin urmare se poate coace si la not
Gamay de Beaujolais este una din viteie cele mal
rèspandite In Francia. Se socotesce cA numaT cu aceastä
varietate sunt plantate 150-160.000 hectare. In Beaujolais,
este aproape singura varietate care se IntrebuinteazA, dar ea
este rèspanditä si In alte regiunT ale Franciel. Ea mal este
introdusA In Italia, Elvetia, Austro-Ungaria, RomAnia si Cri-
mea.

www.dacoromanica.ro
 199

Foaia ' are 3 loburT si une orT 5 loburT, de mArime mij-

locie. Foaia se pAteazA in timpul vegetatiuneT, dar maT cu
seaml la maturitate. Aceste pete sunt t. spandite peste tot
dar maT cu seamA pe cel 2 dintT lateralt aT foeT. Foile cad
targliti toamna.
CiorchiniT numerosT. Boabele mijlocil (11-16 mm.,
putin ovoide si foarte steal-Ise pe ciorchin. Coloarea bobuluT
negru-violet si acoperit cu brumA albAstrue. Pielita subtire
si finA, mieglul nu este tocmaT tare, dar e suculent si de-
stul de dulce.
Este o plantA de vigoare mijlocie si decT cere o tAere
scurtA. TO muguriT sAT fiind fertilT, tAerea scurtA nu face
r6t1 recolteT.
Productiunea variazI dup6 tren si dupé cum s'a fAcut
selectiunea. Ea poate ajunge pentru vitele fertile panA la
1300 decalitri la hectar, InsA se poate scoborl si la 350-400
decalitri. Fiind una din cele me timpuriT, ea convine si pen-
tru regiunile mg friguroase. PrimAvara mugurif se de-
schid foarte de timpuria, asa cA este expus la degerAturT.
Acest defect se compenseazA prin calitatea ce o are ca
In asemenea casurT sA se desvolte muguriT dormin41, care
pot da o recoltA multumitoare.
La Carignane este o varietate viguroaa Foile marT bA-
sicate si cu 5 loburT, de un verde maT inchis pe partea su-
perioarA si verde mal deschis si cu putinT perT pe dosul
foeT. Ciorchinil marl si ramificatT, avênd boabele lunguqe
negri si de mArime mijlocie. Coacerea aproape In perioada
a 3-a.
Coacerea nu e tot-deauna'regulatA ; une orT r6man boabe
rosil. AceastA varietate este expusA la boalele cryptogamice.
De alt-fel este una din vitele cele maT cAutate atat pentru
cantitate cat si pentru calitate. Productiunea sa se poate
ridica panA la 2000 decalitri la hectar, eland un vin cam
aspru dar alcoolic. PrimAvara cApusa dA tarilitl ast-fel cA
nu e expusA la degerAturT.
Unsaid, este o varietate de vigoare mijlocie. Fol marT
cu sinusurT adancT ; de coloare verde deschisA la partea su-
perioarA si pufoasA pe dosul foieT. Ciorchinul mare si ne
bAtut, de formA cilindro-conicA putin ramificat. Boabele marl
negri brumAril la maturitate si tarT, se coc destul de tim-
purin pentru ca sA poate fi cultivat si la noT.
www.dacoromanica.ro
 200

AceastA varietate este bunA §i ca strugure de masO, ca

vin poate da de la 300-600 decalitri la hectar.
Vinul este excelent §i cu un buchet plAcut. Primävara
capu§a se deschide tar6iil ap a vita nti este expusA la
degerAtutT, cea ce constitue IncA o calitate pentru noT.
Petit Bouschet, este o varietate care se coace de tim-
puff' §i resistA bine la boale, a§a cA ar putea merge §i la
noT. Nu poate fi recomandat de cat ca colorant, fiind cA
vinul sal nu este alcoolic §i nu are destul gust.
Alicante Bouschet, este o vitA destul de viguroasA.
Foile mijlociT aproape IntregT, groase i cu marginele in-
toarse cAtre dosul foeT. Fata foeI este de un verde Inch's.
Foile iaù cAtre toamnA Q coloare ro§ie inchisA, caracteristicA
tuturor hybrililor luT Bouschet.
Ciorchinul este mijlocia, de formA cilindrico-conicA
nu este aripat. Boabele mijlociT, rotunde saù putin depri-
mate, negri i avénd mieglul ro§iti §i dulce. StruguriT se coc
de timpurii aa cA retwsce, dupé experientele fAcute In
pepinierele StatuluT, destul de bine §i la not DA un vin bun,
de un roiù strAlucitor care Ing prin Invechire se .rugine-
sce curénd. Este o varietate fertilA.
Pulsart noir, este o varietate viguroasA, avénd folk
mid* cu 5 loburT, loburile terminate in varf. Améndoué fe-
tele foeT sunt ver61 fArA perT. Ciorchinul mijlocia lunguet
§i ramificat. Boabele de asemenea mijlociT, lunguete §i de
culoare violeta. InchisA. Pielita finä. Mie6u1 suculent, dulce
plAcut la gust.
StruguriT se coc In a doua epoca, a§a cA credem cA se
coc §i la noT. Aceasta este una din cele mal bune varietall
francese. ReclarnA 6 tAere lung5, In care cas productiunea
sa este destul de mare.
Merlot, este o vitA maT mult réspAnditA In regiunea
Bordeaux unde se cultivO cu cele 2 varietAll de Cabernet.
Este o varietate viguroasA. Foile sunt mat mult largT de cat
lungY, cu 5 loburl i avénd coloarea verde inchisA pe fatA
§i verde maT deschisA §i pufoasA pe dos. Toamna foaia se
Inro§esce.
Ciorchinul este lunguet ramificat. Boabele micT
sari mijlociI, sferice de coloare neagrA violetA cu o brumA
groasA pe ele. Mie6u1 cArnos §i dulce. Este o varietate foarte

www.dacoromanica.ro
 201

productivä. Are Trig defectul cg struguriT se muceggesc cu-

raid dup6 coacere. Vinul este bun si parfumat, Insä inferior
aceluT obtinut din Cabernet Sauvignon.
StruguriT se coc odatg cu aceT de Cabernet si prin ur-
mare poate fi Introdus In tara noastrg.
Cot sari Malbeck, este una din cele mg rèspAndite
varietAtT negriT. Varietate viguroasg. Foile marl, largf, groase
avénd 3 loburT. Fata superioarg a foeT de un verde des-
chis i pgtatg cu rositl ; lar foaia inferioarg a foeT de un
verde deschis i acoperitg cu puf.
Ciorchinul mare si rgmuros. Boabele marl rotunde, de
un negru violet si brumate. Plata bobuluT nu e tare. Mie-
flu! e dulce si pläcut. Este expus la meiat si la putreqlire.
Este produc6tor. Cere o tgere lungg. Este expusg la dege-
rAturile de primgvarg, Insg are avantagiul cg dacg a pierdut
primiT IgstarT el dg alfil pe lemnul bargn, care dart rod.
Aceastg varietate este timpurie, asa cg se poate reco-
manda si pentru tara noastrg.
Afarg de aceste varietAtT, Francia mal are o multime de
varietAtT negri destul de bune ; dar In tot casul inferioare
celor descrise pang ad ; care toate sunt pentru vin.
Pri'ntre varietätile albe de vin, cele mal importante sunt :
Folle blanche, este cea maï cgutatA varietate pentru
vinurile destinate fabricgref cognaculta. Ea se cultivg de
multä vreme In regiunea Cognaculul hnpreung cu alte 2 va-
rietglf Colombard si St. Emilion.
Primävara vita il desface capusa de timpurill din care
causä este expusg la degeräturT. Este o varietate a cgreT coa-
cere se face In epoca a 2-a si nu se poate cultiva In regiu-
nile red. La noT credem cA se poate coace dacg via este
bine expusä.
Ea poate fi suping atät la täerea scurtg cAt si la cea
lungg, fiind cg dä rod din toff ochiT; dar tgerea lungg este
preferabilg.
Este o varietate de productiune mare. Este expusg la
boaiele cryptogamice. StruguriT sunt expusf toamna la pu-
trellire din causa peliteT lor subtirT i neresistente. Acesta
constitue un defect al varietAteT. Ea &A' urt vin verde, con-
tinénd 8-10% alcool i fparte Inarcat In acid tartric. In
primul an vinul nu este tocmaT cgutat.

www.dacoromanica.ro
 202

Colombard, este varietatea cea mal buna ce-o are

regiunea CharentuluT, pentru vinurT de mask si in acela-sT
timp bun pentru fabricarea cognaculuT. Cognacul obtinut
din acest vin este destul de bun.
Primavara muguriT se deschid tarçai asa a vita nu este
expusa la degeraturT. Fiind insa o vita de epoca a 2-a cre-
dem cá va merge bine si la noT.
MuguriT de la basa coardelor fiind pu fin fertill este ne-
apèrat necesar a i se aplica taerea lunga sail cel putin mij-
locie. Ea fiind o vita puternicA suporta foarte bine aceasta
taere.
Dup6 gradul de bogatie al pämtntulur In care se plan-
teaza, ea poate da de h 650-1800 decalitri vin la hectar.
Vinul are o boggle de 10-12° alcool, si este foarte cautat
mg cu searna el une orT IsT pästreaza putinä dulceata.
Foaia nu este regulata : une orT are numaT 3 loburT,
alte oil 5 loburl, din care cele 2 inferioare mg putin pro-
nuntate. Fata superioara de un verde deschis, lar aosul
foaeT alburiti din causa pufuluT ce se afla pe ea.
Ciorchinul mare, lung si ramificat. Boabe mijlocil, lun-
guete, pielita subtire verçlue si devenind prajitá la maturitate.
Mieqlul suculent, dulce si batênd putin In acdsor. Este o
varietate de recomandat.
Semillon. Dupè d-1 G. Cazeau-Cazalet, sunt 2 varie-
tatt de Semillon : le gros si le petit semillon. NoT vom descrie
pe cel di'ntaiti. Vita aceasta ocupa aproape 8/4 din viile din
Sauternes si Bergerac si ca V2 din viile de la Gironde si Lot
et Garonne, de asemenea se mal gasesce si In alte regiunT.
Mas si Puliat ail numit aceasta varietate «marea varie-
tate alba francesa» denumire pe care o merita cad nicT o
alta varietate nu indeplinesce ca aceasta, toate conditiunile
de cantitate si calitatea produselor.
Primavara desfacerea mugurilor Incepe foarte de vreme
Irma nu isT desvola totT muguriT de o data ci succesiv asa
a chiar daca ar veni vr'un ger tarçliii tot sunt mugurT de
rezervä. Este putin expus la meiat. Este una din varietatile
pe care se desvolta Botrytis cinerea [putreçliciunea nobila],
ceea ce constitue o calitate ca si pentru Grasa noastra de
CotnarT. Taerea lunga i se poate aplica, dar daca este vor-
ba a se mentine calitatea produselor, aceasta taere nu tre-
bue facuta Cu reserva.
www.dacoromanica.ro
 203

Dup6 modul de taere se poate obtine de la 300-1200

decalitri la hectar. Vinul de Semillon este fin, are buchet,
de o coloare aurie, si poate avea In anil bunT 16-18° al-
cool, conservandu-sT In acelall fillip putin zahär, care-I da
dulceata vinuluT. Cu un cuvInt, este un vin cu totul superior.
Foile sunt marT, mal mult largT de cat lungf, groase,
ovale cu 3 sari 5 loburl. Faja foeT de un verde Inchis si
lucioasa luand o coloare verde galbue spre toamna, iar do-
sul foeT de un verde mal deschis si cu putin puf.
CiorchiniT situatT de la al 4-lea ochia inainte sunt marT
aripatl. Boabele marl si stranse, aproape sferice, tarl auriT
si translucide. Mieqlul carnos si colorat In galben. Pielita
groasa pana la maturitate cand se subtiaza sub influenta
putrecjiciuneT nobile [Botrytis cinerea]. Mustul abondent foarte
dulce si parfumat.
Dui-A experientele facute de d-I C. I. C. Bratianu, a-
ceasta varietate se coace foarte bine la noT si prin urmare
ca varietate alba este una din cele mal preferabile.
Sauvignon din care rde asemenea sunt 2 varietätT :
gros sauvignon si petit sauvignon. Cele ce urmeaza se ra-
porta la petit sauvignon. Aceastä varietate este mult mal
restransä ca culturä chiar In Francia. Ea se cultiva mal mult
pe acolo unde cautä ca prin amestec cu alte varietatT sa se
obtinä un vin fin si parfumat.
Varietate viguroasa si decT IT este necesara täerea lung'ä.
Cu toate acestea din causa vigoareT este expusa la meiat.
Ea da o productiune mica ca Semillon. Virful este foarte fin
de coloare aurie si cu o aroma speciala, care une off nu e
placuta consumatoruluT.
Muscadelle este putin réspandita In Francia dar se
vede trecuta In cataloagele pepinieristilor ungurl, are carac-
terele urmatoare: foile foarte marI si mar largT de cat lungI
cordiforme, une orT IntregI alte orT cu 3 loburT si rare off
cu 5 loburf. Foaia groasä, faja de un verde deschis prima-
vara si mal deschisa spre toamna; lustruita si WA perT, do-
sul foaeT are perT.
Ciorchinul mare si ramificat, boabele nu sunt tocmal
stranse si cu boabe micT nedesvoltate printre celelalte. Boa-
bele sunt marT, rotunde, pielita groasa si resista bine la pu-
treqlire. Pielita de coloare verde batênd In prajit In partea

www.dacoromanica.ro
 204

expusa la soare. MieOul tare colorat In galbuT, mustul foarte

dulce si cu putin gust de tamaioasa.
Vita este foarte simtifoare la atacul insectelor. Prima-
vara, capusa se deschide targlig, dar vegeteaza In urma re-
pede, asa a este o varietate timpurie ce se poate coace
foarte bine la noT. Ea este o vitä de productiune mare, mal
cu seama de cand se altoesce. Ea poate da pana la 500-600
decalitri la hectar, pe cand nealtoita nu da de cát 250-300
decalitri.
Este o varietate de recomandat, maT cu seama pentru
tara noastra unde sunt cautate vinurile parfumate, ca acela
de Muscadelle.
Clairette. Este o varietate foarte r6spar.ditä si sti-
mata in Francia, pentru calitatea vinurilor ce da. Ea a fost
Incercatä si in pepinierele StatuluT unde se coace bine si
prin urmare poate fi recomandatä.
Ugni blanc sail Trebbiano, dupè una autorT ar fi
de origina italiana, Irisa d-I G. Foëx o elaseaza intre vitele
de origina francesa. Ea se mal numesce In Charentes St.
Emilion. Varietate puternica a carel capuse se deschide pri-
m'Avara t'ANEO. Strugurele mare si putin expus la putreqlire
din causa pielitel groase. StruguriT ajung une orT pana la
20-30 cm. lungime. Este o varietate de mare productiune,
puténd da In pamInturile bogate pana la 1000 decalitri la
hectar. Vinul confine 8-100 alcool. Este o varietate cam
tly;lie si nu ar putea fi recpmandata In tara noastra, de
cat in viile cu expositiune spre mim;16-q1i.
In Francia, pe langa varietatile maT sus citate, maT sunt
multe varietatT, destul de burle, dar cadrul acesteT lucrad e
prea mic spre a le cita pe bale. Vom descrie la urma ca-
te-va din varretätile de masa.

VARIETATI DIN UNGARIA

Ungaria nu este o tara tocmaT bogata In varietatT de

vite. Multe din varietat1 qlise ungurescI se gasesc si la noI
sub alte denumirT, asa ca nu am putea spune cu siguranta
daca vitele ungurescT isi ati origina In Ungaria sail In Ro-
mania. Singura vita pentru care se scie a a fost introdusa
din Ungaria de Stefan cel Mare, este Grasa de CotnarT, care
corespunde cu una din varietatile de Furmint din Ungaria.
www.dacoromanica.ro
 205

Vitele din Ungaria care 41 aü sinomine la noT sunt

urmAtoarele :
Lehnko Sz6116 numild In Germania Mädchentraube
si care nu e alta de cAt Feteasca de CotnarT.
Mustafèr, este Mustoasa de CotnarT.
lordahn, care este lordana.
Slankamenka, dup6 unil selectionatA se aseamAnd Cu
seina romAneascd. E o varietate tArc,lie, dar productivd.
Kadarka, este o vitd care are bobul ca negru vértos
românesc 1nsA mal mare ciorchinul., nu e bAtut ca negru
vértos. Varietate bund atAt pentru cantitate cAt i pentru ca-
litate. Este una din varietAtile ungurescT cele mal de reco-
mandat.
61 Bakator, este ca l braghina romdneascd. O varie-
tate bund.
7] Furmint, este varietatea cea maT build ce o are Un-
gana pentru vinurT albe de desert. Aceastd varietate are sin-
gurA multe sub-varietAtT cum e Madarkas furmint
furmintul cu boabele mid i rarT ; Liget furmint saù furmin-
tul cu boabe inegale i In fine cel mal stimat i cel maT
bun .este : Holyagos furmint saù furmintul cu boabele strAnse
egale i umflate. Este o varietate de epoca a 2-a care merge
foarte bine la noT.
Foile sunt mijlociT cu 3 loburY si rare orT cu 5 loburT
putin tdiate. Foaia groasd i netedd, lustruitA pe fata supe-
rioard ; de un verde me deschis i acoperitd cu un puf ce-
nusig pe dos.
Ciorchinul este mic si rare orl ramificat. Boabele mid
sail mijlociT, ovoide si une orT rotunde, strAnse de mdrime
egalA cAnd nu meiazd. Bobul este mal 'MUM verde, apol la
coloarea galbend-aurie, cu o brumd groasd, pielita groaa
elasticd, avènd Re ea nisce puncte negriT. Miegul cArnos
suculent,. dulce i foarte bogat In zandr.
In Ungaria, fUrmintul reclamd o tdere scurtA sari lungd.
El 1sT desface muguriT primdvara de timpuriri lar ¡ama su-
portd foarte bine gerul.
Este varietatea cea mal de recomandat.

www.dacoromanica.ro
 206

VARIETATI DIN AUSTRIA

Portugais bleu, cunoscut In Austria de unde se crede

originar sub numele de: Blauer portugiser ; iar in Ungaria
sub numele de Oporto.
Primavara capusa se deschide tarqliil, asa el nu este
expus la degeräturT, lima coacerea fructuluT este timpurie.
Se coace foarte bine si la noT.
Aceasta varietate este foarte productivä. Cu destulä usu-
rinta poate da pana la .1000 decalitri la hectar si in Austria
dup6 cum arata d-niT E. si R. Salomon, a ajuns In casuri
exceptionale a da mal mult de 2000 decalitri la hectar.
Dacd ca cantitate este una din varietatile cele mal pro-
ductive, ca calitate lasa de dorit. Vinul negru ce dä este
spalacit si nu contine de cat 6-8% alcool si continénd 5
gr. aciditate. Ca strugure de vin nu poate fi recomandat
de cat pentru cantitate; el Insä fiind timpuriil se poate cul-
tiva ca strugure de masä.
Este o vita viguroasa, avénd foaia cu 5 loburi ; groasä,
fata foei de un verde inchis si lucitoare, iar dosul mal de-
schis. Catre toamna toile In parte se inrosesc.
Ciorchinul mijlociil si aripat avénd boabe de 2 marimi
mijlociT si mid ; rotunde, negrii albastre si putin bru mate.
Boabele Indesate si putin tarT. Pielita bcbuluT putin groasa,
elastica si continénd un must abundent, necolorat si dul-
ceag.
Sylvaner sail gruner sylvaner. Ampelografil admit
ca aceastà varietate este originara din Transilvania. Dup6
parerea d-lui Franz de Nagy, ea n'ar fi introdusa In Tran-
silvania, pe la Cluj, de cat de veo 30 anT, prin urmare cu
mal multa siguranta se poate considera Austria de patria sa.
In nordul EuropeT, este o varietate foarte stimata fiind
ca merge la InältimT marT si se coace la expositiuni defa-
vorabile. IT convine Melva mijlocie sail mixta.
In conditiuni favorabile poate produce ¡Ana la 600 deca-
lad la hectar ; and un vin alb-veriluia. Mustul nu fermen-
teaza complect, ci mal tot d'auna rètnane zahár nefermentat,
asa ca vinul este expus la Moshe. In anii mijlociT, mustul
contine 19-20% zahar si 5-6% acide.

www.dacoromanica.ro
 207

Foile mijlocil ca marime, groase, rotunde, de un verde

galbuT pe fata si mal deschise pe dos ; toamna ail pete gal-
bene. Foile cad tardin si lemnul de asemenea se coace tarditt.
Ciorchinul mic, scurt, cilindric, boabele stranse pe cior-
chinl. Boabele rotunde dar mal adese orT turtite din causa
stransoareT, verdI punctate. Pielita groasa. Mustul lipicios,
foarte dulce si pläcut.

VARIETAT1 GERMANE

1) Riesling recunoscut de top' ca originar de la Rin.

Primavara capusa se deschide tardiil ; nu este expus la
meiat si resista bine peste jarra
Vita la inceput e vigurosä dar mg tardiù IsT pierde din
vigoare, asa ca devine chiar slaba. Foile micT groase si as-
pre, cu 5 boburT foarte adancI.
Ciorchinul mic, batut si cilindric. Boabele miel rotunde
galben e deschise si cu puncte negri ; la complecta lor coacere
sunt transparente si brumate. Bobul cantos, pielita groasa.
Miedul dulce parfumat si cu buchet special acestei varietatT.
Se coc tardia si strugurii se pot Ostra multa vreme
din causa pieliteT groase. La noT aceasta varietate se coace
destul de bine. Ea a fost Introdusa de mult :In podgoria
Drägasanilor.
Ea este supusä la putrediciunea nobila ca si grasa de
CotnarT. Bogatia vinuluT In alcool nu trece peste 11% ; are
aciditatea ridicatä de 8-11 grame pe litru. Vinul de Rin pe
care-I da aceasta varietate nu este bun a fi pus In sticle
de cat dup6 5-6 anT ; ca cantitate da putin, dar vinul este
foarte fin si decT poate fi recomandata aceasta varietate pen-
tru calitate.

VARIETXT1 SPAN1OLE

Spania este una din cele drntaiil t6rT viticole ale EuropeT.
Se gasesc multe varietatl dar principalele sunt :
Pedro Ximènes. CiorchiniT mijlocil de forma cilindro-co-
flia.' si numerosT pe butuc. Boabele de märime mijlocie, de
coloare galbena aurie, foarte transparente. Boabele moT, pie-
lita subtire si foarte fina, miedul foarte dulce.
www.dacoromanica.ro
 208

Maturitatea este tardie dup6 francesT ; iar dutA ampelo-

grafiT spaniolT, timpurie.
Aceasta varietate produce vinurile dulcT de liqeur re-
numite In Spania. Ea da vinul cunoscut sub numele de Xérès,
si intra In mare parte In fabricarea vinuluT de Malaga.
Mara de aceasta mal sunt si alte varietatl bune cum sunt:
Almunecar, Mantuo Castellan, Mantuo Perruno, Ferrar etc.

VARIETATI ITALIENESCI

Nebbiolo *montes. Varietate viguroasa. CiorchiniT marl

JungT si cracanat!. Boabele mijlocif, putin ovoide, negrif. Matu-
ritatea in perioda a 2-a. Este .decT destul de timpuriii, dar
sufere la frig si umedeala. Aceasta varietate da un vin fin.
Dolcetto. Varietate viguroasa si foarte rspandita In Ita-
lia. Strugure negru, se coace foarte de timpuriù si resista
bine la putredire. Vinul de Dolcetto este negru placut la
lAut, dar nu tocmaT alcoolic.
Barbera este o varietate neagra, destul de fertila si se
coace In epoca a 2-a. Este o varietate foarte rèspandia In
Italia.
Fresa, este tot neagrä si se coace In epoca a 2-a. Este
o varietate care dä mal mult ca cantitate de cat ca calitate.
San Gioveto grosso. Varietate neagra, de vigoare mijlo-
cie, se coace In epoca a 2-a.
Tot ca varietätT principale se pot cita : Lacrima, Balsa-
mula nera; iar ca varietal! albe : Vernaecia, Catarattu §i No-
cera. Amêndoue din urma. tardit

VARIETITI DIN PORTUGALIA

1) Alvarelhao, are 2 sub varietatT din care: alvarelhao

pied de perdrix, este una din cele mal bune varietatT din
Portugalia. Foaia are 5 loburT, ciorchiniT rarnurosT, boabele
mijlocif, negriT si nu tocmal tarT. In tara eT se coace catre
sfarsitul luneT Jul August, asa ca se poate coace si In Ro-
mania. StruguriT resista bine la putredire.
Cele mal multe din renumitele vinurT de Porto sunt
formate din aceasta varietate Impreuna cu o alta numita
Bastardo.

www.dacoromanica.ro
 209

Bastardo, este ca i cea di'ntAiil, una din principa-

lele varietAtl ale Portugalid. Bastardo este o varietate foarte
timpurie, asa cl se coace cu sigurantA si la noT. Este bun
atat ca strugure de masA i excelent pentru vin.
Ciorchinul mic, cilindric sail cilindro-conic, simplu, boa-
bele mijlociT, negriT, stranse. Bobul are pielita subtire, este
arms si foarte dulce, continénd panA la 29 zahAr. ET
se coc de vreme i sunt supusT mucegAireT.
Verdelho, este de asemenea o varietate reputatA In
tara eT. Ea are 2 varietAtT, verdelho alb si verdelho colorat.
Ciorchinul e mijlocifi si de formA conicA. ET sunt numerosT
pe butuc. Boabele mijlociT, eliptice, avénd pielita resistentA
transparentA, de coloare galbenA verdue la varietatea albA
si maT InchisA la varietatea coloratA. Miedul bobuluT este
tare, dulce i foarte parfumat. Este unul din strugurir eel
mal gustosi al PortugalieT.
Mind o varietate foarte timpurie, ea se coace i la noT
bine.

VARIETATI DE MASA

Neapérat cA toate vitele de vin pot fi Intrebuintate si

ca strugurT de mask precum se poate tot asa de bine
sl se facA vin din toate varietAtile de masA. Sunt InsA anume
calitAtT, care se cer unora si sunt altele care sy cer celor-
alalte.
La un strugure de masA nu se cere tot d'auna sa fie
de o dulceatA mare. Cea di'ntAiil conditiune care i se cere,
este sA atragA privirea, sA fie bun la gust si dacA se poate
parfumat. In afarA de aceasta se maT cautA la struguriT de
masA sA fie timpuril de tot si In fine sA se poatA pAstra
multA vreme. NumaT indeplinind toate aceste conditiunT se
poate spune a o varietate este excelentA ca strugure de
mask
Numérul varietAtilor de masA este atAt de mare astA-dT,
cA se pot forma numaT din descrierea lor volume. In cadrul
restrAns al acesteT lucrArT, ne vom mArgini a enuméra va-
rietAtile cele mai renumite.
Chasselas. In primul loc sunt toate varietAtile de Chas-
selas care sunt cele maT respandite In toatA lumea, si a-

www.dacoromanica.ro
 210

ceasta din causa productiuneT lor, din causa a sunt tim-

puriT si din causa calitatilor Ion ca strugurf de masa. Vitele
de Chasselas se gasesc peste tot, atat in climele calde cat
si in cele red. Dui:16 parerea d-lui Salomon, toate varieta-
tile de Chasselas deriva In mod direct sail indirect din
Chasselas doré. In toate varietatile create din aceasta unele
caractere s'ari mentinut, ast-fel sunt : coacerea timpurre,
forma sferica a bobului si märimea bobuluT care e suculent ;
coloarea tipica de bronz a foilor tinere.
Chasselas doré, se mal gasesce sub denumirile ur-
matoare : Chass. de Fontainebleau, Chass. de Montauban,
Chass. de Thomery, Chass. de Florence, aass. de Pon-
dichery ; Gutedel In Austria si Germania.
Din ea s'a nascut sub-varietatile de Chass. Coulard.
Pri'ntre sub-varietatile mal importante sunt: Chass. blanc
royal avénd foile mal verçli ca varietatea tip si Chass. Ciotat,
care se deosebesce foarte usor, cad foaia eT este atat de
taiata ca seanféna cu foaia de patrunjel. In Moldova chiar
i s'a dat numirea de patrunjel.
Chasselas doré este o vita foarte timpurie, are foile ti
nere de coloare bruna deschisa, foarte adulte, mijlociT cu 5
loburT si de coloare verde deschisä. Ciorchinul de marime
mijlocie cilindro-conic. Boabele nu sunt stranse pe ciorchin,
sferice, mijlocil, mieglul dulce. Pielita subtire alba ca mar-
mora si peata cu un ruginiil in partea expusa la soare.
Chasselas gros coulard, dupé cat se crede are ca ori-
gina tot pe Chasselas doré. Se deosebesce Insa de acesta
prin foile sale mal groase si mal tail, boabele ciorchinuluT
mal marl; pielita groasa si nebrumata, mieçlul carnos. Este
ce-va mal timpurie de cat cea di'ntaill.
Chasselas violet numit Kömgs gutedel in Germania
si Rother Verwandler in Austro-Ungaria. Este o varietate
productiva si tot asa de timpurie ca Chasselas doré. Stru-
guriT sunt bunt' si se conserva foarte bine.
Este o vita viguroasa. Capusa se desface primavara
tarqlitl. IT convine taierea scurta.
Ciorchinul mijlocitl si cilindric, putin ramificat. Boabele
de marime mijlocie si rotunde, nu tocmaT stranse intre ele,
Indata dup6 trecerea floareT, bobul ia o coloare rosie violacee,
trecénd apoT la matUritate la coloarea rosa-violet. Pielita fina
dar resistenta. Mieçlul tare si dulce.
www.dacoromanica.ro
 211

4) Chasselas rose de Falloux sail Chasselas rose du Pò

este o yip de vigoare mijlocie si timpurie, ciorchinul mic
sail mijlocia cu boabele strAnse Intre ele. Ele sunt de tnA-
rime mijlocie, de coloare rosA spAlAcitg, adese orT pAtatA cu
cenusiti si une orT rosA deschist Pielita finA elastict mieqlul
foarte dulce si foarte gustos.
5) Chasselas musqué, este o vitA de vigoare mijiocie, si In
acela-s1 timp de o productiune mijlocie. ResistA bine la boale;
iar struguriT la putreOire si se pot pAstra mult ca si stru-
guril de Chasselas doré, asa cA poate fi considerat ca vità
bunA de mast
Ciorchinul de mArime mijlocie, nu are boabele strAnse.
Boabele mijlociT si rotunde foarte putin turtite la v'èrf. Pie-
lita bobuluT este subtire si elastict la inceput verde Inchis
apoT trece la coloarea gAlbue si apoT la alb si prAjit In partea
despre soare. Mie4u1 moale, suculent, dulce si cu putin
parfum de fAmAioasA. Este o varietate timpurie si de re-
comandat.
In afarà de aceste cAte-va varietätT de Chasselas, care
sunt cele mal principale, maT sunt si altele.
Un al 2-lea grup de vite foarte stimat si cAutat ca
vite de mask' sunt varietAtile de tämAioasA (Muscat), care
de asemenea sunt foarte multe la numér, dar cele mg prin-
cipale sunt :
6) Muscat d'Alexandrie, care se maT Osesce sub dife-
rite nume cum sunt : Muscat of. Alexandrien, Muscattl'Es-
pagne, Pause Musqué, Muscat Boowod, Muscat Escholata
etc. este originar din2Africa, ins6 ea s'a introdus si se intro-
duce peste tot unde se poate cultiva. Este o varietate tArslie,
asa cA la nor pentru a se coace trebue pus la expositiunea
cea maT bunt Chiar ast-fel pus la noT se coace tArqliti.
IT trebue o cAldurà mare la inflorit din care caug
meiazA cu usurintA. Este o vitA foarte viguroasA si foarte
productivA cAnd se face legatul bobuluT In bune conditiunT.
Foile sunt marT, groase, mal mult largY de cat lungT si
nu sunt simetrice. In Mile mijlocil, cele 2 loburT superioare
ale foief abia sunt pronuntate. In foile mail sinusurile supe-
rioare sunt mal adAncT dar tot d'auna unul mg mare ca
celAlalt. Toamna foile se ingAlbenesc tAKIiil, devin gAlbue
pe margin! pe 'cAnd restul rémAne verde deschis si cu pete
galbene.
www.dacoromanica.ro
 212

CiorchiniT marT se gäsesc cAte 3-4 pe aceiall coardl.

ClbrchiniT sunt putin rAmurosT, lungi i regulatT. Boabele
marT i elipsoide regulate, de coloare galbenA verdue l cu
putin5 brumA. Plata une orT prAjitä. Mieçiul cArnos, nu e prea
dulce dar cu un gust de tAmAioas1 foarte fin.
AceastA varietate este una din vitele cele mal bune pe
care le putem avea ca strugurT de masA.
Muscat 'Alexandriner. Din Ungaria ne vine In fie-care
an o vitA cu aceastA denumire, care desi bunA însä este de-
parte de a avea frumusetea tAmaioasel de Alexandria.
TAmAioasa Alexandriner se deosebesce de cea drataiil
prin foT, fruct i prin epoca coacereT. TAmaioasa Alexan-
driner este o varietate timpurie, se coace Intre cele di'ntAill
vite. Foaia el nicT nu seam6nA cu foaia de tAmAioasA ci cu
foaia de Chasselas. Ciorchinul este mal mic. Bobul de ase-
menea mal mic si de formA ovall ca la coarnA. Are gustul
de tAmAioasg. Bobul este maT mult verduiti.
TAmäinasa de Hamburg, poate fi consideratA cu drept
cuvint ca una din cele mal bune tAmAioase negriT ce existA.
Frumuseta ciorchinilor, usurinta cu care se pAstreazA pe bu-
tuc i cu care pot fi expediatt la distante marT fArA sA su-
fere mult, sunt calitAtT care o fac sA fie foarte cAutatA.
IT convine tAerea scurtA. ResistA bine la boale. Singu-
rul defect ce'l are este cA i se usucA usor coditele care fin
boabele de strugurT. Este o vitA puternia
Foile destul de marT, lobate. Ele sunt primAvara verdT,
negricioase, iar toamna,fgalbene. LobiT superiorT sunt putin
desvoltatT pe and ceT inferiorT sunt mal .desvoltatT.
Ciorchinul destul de mare. Se gAsesc 2, rare orT 3 pe
aceia-sT coardA. Ciorchinul este de formA cilindricA si tot-
d'auna ramificat. Ciorchinul nu e bAtut. Boabele, unele sunt
mad, altele putin mal miel si mal putin numeroase ca cele
drntAiil. Cele marT .sunt ovoide si cele micT mal rotunde.
MOO groasA. Mieqlul tare si lipit de pielita, care e brumat5.,
Miedul suculent si tAmAios.
Ingram's Muscat este o tAmaioasa neagrA, de originA
englez6, care cere putinA cAldurà pentru a se coace, a§a
ar reusi si la noT. Are gustul de tAmAioas1 putin desvaltat,.
poate suporta bine transportul,

www.dacoromanica.ro
 213

Ciorchinul mare §i boabele nu sunt strAnse. Ciorchi-

nul este cilindro-conic, lung §i rAmuros. Boabele marT, elip-
soide negriT, rwate. Pielita neagrA acoperità de o brumA
negricioasA groasA. Mieçlul tare, dulce i putin tAmAios. Este
o vitA de recomandat.
Muscat Madresfied court este ca §i Ingram's muscat
de originA englezA §i o tAmAioasA neagrA excelentA. Este
destul de timpuriel de vigoare miilocie §i produce bine. Re-
sistA la boale, dar strugurele suferA de putreçliciune §i niel
nu poate fi pAstrat pe butuc mult timp dupè coacerea sa,
cAcT bobul plesnesce. El suportA bine transportul i odatA
cules In bune condititinT el se poate pAstra multA vreme.
Ciorchinul mare i lung atingènd pAnA la 27 cm. putin
ramificat, cilindric, §i pe fie-care coditA se igAsesc cAfe 2
boabe marl salí foarte marl [28 mm. 36 mm.] ovoide. Pielita
resistentA §i acoperitA cu o brumA groasA negricioasA. Mie-
01 tare, verçluitl, dulce i cu gustul tArnAios.
Varietate de recomandat.
Muscat rouge de Madère, este o varietate maT putin
recomandabilA ca celealalte, pentru cA vita este supusA me-
iatuluT §i struguriT sunt supti0 la putreçlire. In afarA de a-
ceasta nicT nu e tocmal roditoare. De alt-fel are eiorchinul
mare §i putin bAtut. Boabele de coloare ro0e sunt de 3 ml-
rimT, micT, mijlociT sail mart Ele sunt totunde sail putin
turtite.
Muscat blanc, numit Ind §i Muscat de Frontignan
sail Muscat de Lunet, are ciorchiniT mijlociT lungT, aproape
cilindrid §i bAtutT. Boabele mijlociT 0 rotunde, dar adese-orT
turtite din causa desimeT lor. Mieslul tare alb Wend putin
In albAstritl, foarte dulce, cu gustul de tAmAioasA foarte pro-
nuntat ; pielita groasA 0 tare, la inceput de coloare verde gAl-
bue apoT galbeng aurie i prAjitA In partea expusl la soare
§i la urmA acoperindu-se cu un praf 0 punctatA cu negru.
Foaia are 5 loburT InsA pare a avea numaT 3 din causa
desvoltAreT loburilor inferioare. Foaia este de mArime mijlo-
cie, subtire §i ftetedA pe amèndouè fetele.
Muscat noir are acela-0 aspect. Ciorchinul este me
mic §i nu e bAtut, de mArime rnijlocie at'i mic. Boabele ro-
tunde, putin cArnoase, de eoloare ro0e-neagrA 0 nelustruitA.
Este o varietate recomandabilA ca -§i tAmAioasa albA.

www.dacoromanica.ro
 214

Muscat Canon Hall, este dup6 at se crede derivata

din tamaioasa de Alexandria. Foile marl sail mijloCiT, cele
mijlociT ail 4 loburT aparente iar cele marT 5 loburT.
Ciorchinil 2 sail rare orT 3 pe aceia-s1 coarda ajung a fi
foarte marl si rarnurosT, de forma cilindria si mi sunt batutT.
Boabele foarte marl. Cele mal marT ce s'ail obtinut pana
acuma atingênd 8-10 cm. de circonferenta si 4-5 cm. lun-
gime. Boabele ail forma elipsoidala si putin turtite la vérf.
Boabele verdr cu o bruma groasa. Miedul cu must abun-
dent, dulce, fin, pläcut si cu un gust pronuntat de tatna-
ioasa.
Aceastä varietate, care ar fi cea mal frumoask este puf in
cultivata din causa a floarea nu leaga bine si meiaa. Mara
de aceasta IT trebue aldura ca sa poata reusi.
Dup6 cum varietatile de Chasselas sunt asta-OT foarte
numeroase si toate recomandabile ca strugurl de masa,
tot ast-fel varietatile de tamaioasà sunt foarte multe. In ge-
neral, varietätile de tamaioasa sunt toate de recomandat Intru
cat ele se coc In tara noasträ. Ast-fel se pot cita varietatile
urmatoare : Muscat otonel, Muscat passatuti, Muscat au-
fidius, Muscat Bife re, Muscat caminada cu bobul mare,
Muscat Clairette Talabot foarte bung ; Muscat de Bordeaux
rouge, Muscat de Calabria ; de Jesusalim ; Muscat de
Jesus ; M. Noir hatif ; etc.
In a 3-a grupa ca strugurT de masa ar intra toate va-
rietatile care nu sunt nici chasselas si nicT tämaioase. Cele
mal principale sunt :
Malingre precoce, este unul din struguriT ceT mal
timpuriT. Chiar la noT In luna August este copt. Desi el s'a
cultivat si se cultiva Ina mal mult ca strugure de mask
dar poate fi intrebuintat si pentru vin acT da pana la 110
alcool. Este o vita foarte productivk asa a ar putea ocupa
pri'ntre cele cli'ntaiil locurT ca strugure de vin. Ea are Insa
2 defecte si anume: vespile si pasèrile prada acestI strugurT
si °data coptT el trebue imediat culesT cacT ajunge o di
sail 2 de ploae pentru ca strugurile sa putredeasa.
Ca varietate timpurie Insa nu aree rivalT de cat varieta-
tile : Madeleine Royale si Madeleine angevine.
Foile ail 5 loburT foarte bine pronuntate prin nisce si-
nusurT adand si sunt foarte lucitoare. Ciorchinul cilindro-
conic, mic de 8-10 cm. cu boabele cam stranse.
www.dacoromanica.ro
 215

Boabele putin elipsoide, cu o pielita foarte subtire, ver-

qlue si batênd In galben. Boabele sunt strInse pe ciorchinT.
Bobul bogat In must foarte dulce si cu un gust placut.
Madeleine angevine este o varietate alba foarte tim-
purie ca si cea precedentg. Ea melaza usor.
CiorchiniT destul de marT si de forma particulara. Boa-
bele de 2 marimT : mijlociT si marT de forma elipsoidala, si
de culoare galbena aurie la maturitate. Pielita fink mieglul
tare si dulce. Varietate de recomandat.
Madeleine Royale, este un strugure foarte timpuriii. Se
coace In August. Rana acuma s'a cultivat maT mult ca stru-
gure de masa. In Francia a Inceput cultura sa si pentru vin.
Ea are nevoe pentru a se coace de 27440 adult Este una
din varietatile care meiaza mal pup. StruguriT avénd pielita
subtire nu suporta bine transportul si sunt expusT la pu-
tret;Iire. De alt-fel este o varietate care produce bine, asa a
este de recomandat, mat cu seama and se fine seama ca
struguriT sal sunt Intre ceT di'ntAiii coptT. Ciorchinul mijlocia
si boabele de aseménea mijlociT si strAnse pe ciorchint Pielita
la maturitate este galbena verglue §-i acoperita de puncte
negriT. Mieqlul foarte dulce si pläcut la gust.
Golden Champion dup6 cum II arata chiar numele
de origind englesa. Strugure alb cu boaba mare, de forma
ovoida si une-orT chiar rotunda. Pielita subtire de culoare
cenusie spalacita si devenind galbena spälacita la maturi-
tate. Mieglul tare. Varietate buna.
Schiradzuli varietate alba cu ciorchinul mare, bobul
de asemenea mare si lunguet. Pielita groasa, seamèna la bob
cu coarna romAneasca, dar este de coloare mal galbena.
Varietate !mina.
Tot ca varietatT excelente de masa si ce pot fi reco-
mandate cu staruinta podgorenilor sunt urmatoarele :
Withe Tokay, varietate alba, ciorchinul foarte mare,
bobul mare si rotund sail puf in ovoid. Ciorchinul nu e batut.
Ribier varietate neagra, avénd ciorchinul mare si boa-
bele de asemenea marT, carnoase si lunguete, se coace la noT.
Panse jaune, strugure alb batênd In galben auriti.
Ciorchinul mare cilindric conic. Boabele destul de marT. Se
coace bine In tara noastra.
Amokrane, strugure alb cu ciorchinul foarte mare.
Bobul mare si oval.
www.dacoromanica.ro
 216

Dattier de Beyrouth, care sunt struguriT marT de Con-

tantinopol ce ne vin in fie-care an;
Bicane;
Frankenthal ;
Black-alicanthe ;
Gradiska ;
Dodrelabi;
50] Sicilien ;
Duc de Magenta ;
Teneron ;
01ivette noire ;
Lady downes
Directeur Tisserand.

FINE

www.dacoromanica.ro
NEB DE KEE

www.dacoromanica.ro
 TABELA DE MATERIE
Pag.
1 Pretafd
3 Introducere
CAP. I
5 Biologia vitei de vie
8 Elementele care contribue la produc(iunea vinutui
8 1. Clima
9 2. Felul vita
10 3. Pitmlntul
11 a. Propriettitile fisice
11 b. Elementele minerale §i organice ale p&mIntulul
12 c. Expositiunea
CAP. II
13 Vilele romeinescl
13 1. Bit§icata
13 2. B6.beasca
14 3. Berbecelul
15 4. Braghina
16 5. Coarna
16 6. Crampo§ia sab. Cirloganca
P7 7. Feteascit albtt
19 8. Feteascg neaget
19 9. Galbena
21 10. Gordinul
22 11. Grasa
22 12. Jordana
22 13. Mustoasa
23 14. Wegru moale
24 15. Negru v6rtos
24 16. Plitvana
24 II Razachia
25 18. Titmetioasa
27 Yiple americane
28 a. Producetoril direcil
30 1. Jacquezul
31 2. Herbemont

www.dacoromanica.ro
 H
Pag.
31 3. Cunningham
32 4. Hibridul Terras No. 20
32 5. Gamay-Couderc
34 b. Vise americane port-altot
34 Resistenta la filoxerit
36 Potrivirea sall adaptarea la pitmint
36 Influenta varulul
38 Apa 0 lutul saa huma
38 Inriurirea altoitulul asupra gillbenitrel
39 Intime* port-altoiulul
40 L Vite pentra peitninturt ca peste 50% var
40 Chasselas & Berlandieri No. 41B
41 Mourvèdre & Rupestris 1202
42 II. Vile pentru terenurt conSinend 35-50% var
42 Aramon Rupestris Ganzin No. 1
43 Pinot Rupestris 1305
43 HI. ViSe convenind terenurilor ca 15-30% var
44 Riparia & Rupestris 3309, 3306, Solonis Riparia
44 Rupestris de Lot
45 Aramon Rupestris No. 2
45 IV. Vile pentru piimInturt nevärdase
46 Riparia gloire
47 Riparia tommenteux
48 Riparia Grande Glabre
48 Riparia Baron Perrier
49 Rupestris Martin
CAP. 111
:0 Inmultirea viel
50 1. Inmultirea prin graintit
51 2. Iumultirea prin buta§1
53 3. Marcotagiul sat. potopnita
54 4. Altoirea
54 Afinitatea
56 Facultatea vitelor americane de a da ritditcin!
56 V8rsta sujetulul
56 Culesul sujeturilor
57 Recolta altoilor
58 Plistrarea altoilor §"i sujeturilor
59 Recunoascerea buta§ilor bunl de altoit
59 Epoca altoirel
60 Sistemele de altoire
61 a. Altoirea in critpitturi saA despicitturit
64 b. i In despicitturi plinit
65 c. i in critpitturtt scobitit
66 d. i englesit
71 e. D in verde
73 f. In ochiA
14 g. in ochiti pe ochiü.
www.dacoromanica.ro
 III
Pag.
'75 Legtiturile §i masticurile
'76 Stratificarea altoilor
77 Instrumentele necesare la alto ire
78 Seoala de v.ife
'78 a. Terenul §coa1e1
'78 b. Prepararea ptimintulul
'79 c. Plantarea altoilor in §coalit
82 d. Lueritrile de intretinere in qcoalit
85 e. Scoaterea altoilor din Icoalit
87 Ingrijirea altoilor fticut1 pe loe

CA!. IV
88 Lucriirile de Inffintare ale vid
88 Alegerea piimintulul
89 Pregittirea pitmtutulul
93 Ingr4area plimintulul
94 Diferite modur1 de plantare
96 Distanta futre vite
96 Pichetarea loculul
98 Plantarea vitelor in vie
100 Intretinerea vid plIntt in anul al 4-lea
CAP. V
103 Mijloacele de sustinere a viel
103. AraciT
106 Stabilirea spalierulul pentru vitti.
CAP. VI
111 Mema vid
112 Scopul titerel
113 Felurile de tiiere
114 Anotimpul titierel
116 l'hiena vid in primi1 3 ala
119 Formele date vitel prin Miere
119 1. Titierea D-rulu1 Guyot
122 2. 1 Guyot modifica%
122 3. ) de Driigii§anl
123 4. » din Odobescl 0 Cotnarl
123 5. D de Moldova perfectionatit
124 6. D scurtli,
124 Observatiun1 asupra titerel vitelor altoite qi a produatorilor
direct1
126 Medie in verde
126 1. Plivitul
128 2. Ciupitul litstarilor
128 3. Titietura inelarti
130 Taierea viilor degerate
131 Mema viilor Mute de grindinii

www.dacoromanica.ro
 IV

CAP. VII
Pag.
132 Lucrul pitrutntululf
132 1. Saps mare
135 2. Prasilele yid
CAP. VIII
138 Ingritsarea yid
139 Necesitatea vitel in materil hritnitoare
139 Cantitfitile de elemente fertilisante
140 Billegarul
141 Compostul
142 Botina
142 Ingrttsemintele comerciale
143 RespAndirea Ingrtistimintelor
143 Culesul yid
144 Ingropatul si desgropatul vieI
CAP. fx
147 Inimicil vie
147 a. Accidente
14'7 1. Gerurile de toamni£ O. iarnit
147 2. ) 11 primitvarlt
149 3. Grindina
149 4. Meiatul
150 5. Boa/ele cu caracter fisiologic
150 1. Clorosa sat. gitlbenarea
154 2. Apoplexia
154 c. BoaIele crgptogamice
154 1. Oidium sail fttinarea strugurilor
157 2. Mana safi Mildewul
166 3. Antracnosa
169 4. Puridia sati putredirea rltditcinilor
170 5. Black-rotul sail putrediciunea neagrit
1'75 6. Putredirea strugurilor
176 d. Parasitil animart
176 Himenoptere: Vespa
177 Coleoptere: Altisa
178 Scriitorul
178 Tigitrarul
179 aritbusul
180 Lepidoptere : Pirala vitiel
181 Cochylis
183 Noctuelele
184 Diptere: Cecidomia oenofila
184 Hemiptere : Filoxera
192 Arachnide: Bltsicarea

www.dacoromanica.ro
 V

CAP. X
Pag.
194 Apendice :
194 VarietittY .de vita streine
196 i din Spania
204 3 Ungaria
206 Austria
207 Germane
207 Spaniole
208 ItalienescI
208 din Portugalia
209 de masit.

FINE

www.dacoromanica.ro