,,Istoria orașului meu”

Prima descriere a localității Vadul lui Vodă apare în anul 1432. Denumirea
Vadul lui Vodă ține de numele Domnitorului Ștefan cel Mare ,care s-a aflat la
tronul Țării patruzeci și șapte de ani și a biruit in patruzeci și șase războaie
,apărînd meleagul de turci,unguri și alți dușmani .Victorioasă a fost lupta cu
turcii din anul 1485 ,cînd Stefan a trecut rîul Nistru. Cu ocazia acestei biruințe
domnitorul a făcut o masa mare de sărbătoare și a pus temelia
localității,poruncind să poartă numele Vadul lui Vodă.
Numai în anul 1732 această denumire se amintește în documentele prin care
toată moșia trece în stăpînirea lui Nicolae-feciorul boierului Jaroșevici
În anul 1805 în localitate se construiește prima biserică din piatră ,unde
activau un călugăr ,trei dascăli și doi preoți.
Pe vremurile ,când stăpînul moșiei devine boierul Sicară soțul lui Natalia ,în
anul 1855 deschinde în Vadul lui Vodă un muzeu ,exponatele căruia
reprezentau cultura multor țări ca Egiptul ,Italia,Grecia,ș.a. În secția de geologie
erau exponate de resurse natural ,pietre cu amprentele animalelor și plantelor
dispărute .În secția de istorie se demostrau plase de piatră cu inscripții egiptene
și diferite vase antice. Muzeul a fost completat și reorganizat de boierul Ion
Suruceanu ,care mai tîrziu a transformat muzeul la Chișinău în muzeul Pont
Schifschi.
Conform recesămîntului din anul 1859 în Vadul lui Vodă erau 140
gospodării,166 bărbați și144 femei. Prin aceasta se vede că localitatea avea
multă populație ,pentru că în anul 1861 se înceapă să funcționeze școala
bisericească ,iar în anul următor pe rîu ,se construiește debarcaderul.Mai
tîrziu,în anul 1868 de pe acest debarcader se ăncepe naivigația regulată pe rîul
Nistru ,care devine sursa de legături cu toate localitățile amplasate pe malurile
rîului Nistru. Între anul 1940 în Vadul lui Vodă erau 87 de gospădării în care
locuiau 984 oameni.
Valorificarea recreațională a teritoriuluii din prejma or. Vadul lui Vodă s-a
început după anul 1945.
În anul 1968 satul Vadul lui Vodă a fost transformată în localitatea de tip
orășenesc ,și subordonat Comitetului Executiv Chișinău.
Valea pitorească a rîului Nistru ,pădurea -parc și plajele de pe malul lui a
contribuit la transformarea teretoriului dat înzona de odihnă a orașului Chișinău.

1
 Pădurea -parcul Nistrean a fost înfințată în anul1960 în baza masivului silvic
existent.Suprafata pădurii-parcului este de 584 ha inclusive 212 ha în valea
Nistrului și 312 ha pe panta acestei vâlcele.
Pădurea -parc este de tip amestecat cu planificarea landșafto-peisagistică.În
aceastî pîdure cresc diferite specii de arborii salcia plângătoare ,plop alb,printer
acestea se întîlnesc și arbori seculari.
În scopul îmbogățirii asortimentului plantațilior verzi în pădure-parc s-au
introdus specii de arborii de mare valoare decorative așa ca pinul și bradul
obișnuit ,plin de Crâm ,platanul ,sorbul ,teiul cu frunza mășcată ,din arbori-
iasomie,liliacul,trandafiri,ș.a.
Astăzi Vadul lui Vodă a devenit un loc îndrăgit de odihnă ,nu numai pentru
locuitorii orașului ci și pentrumulți oaspeți ce vin din alte părți. Localitatea e un
adevărat sanatoriu pe Nistru.

Eseu,,Odă orașului meu’’

La doar numai 18 Km de orașul Chișinău ,capitala și inima Moldovei se află
înrădăcinat în istorie o adunare de oameni .Aceștia din mai multe părți a țării,dar
și mulți din afara acestia,în amestecul pătruns de om pritre bravii
băștinași,formează astăzi o familie mare,o familie bună cu numele de Vadul lui
Vodă. Aici mi-e baștina,în pofida faptului că părinții mei sunt altă parte ,aici am
făcut primii pași ,aici învăț,aici toată viața care o trăiesc am petrecut-o în orașul
acesta,și pentru aceasta eu iubesc totul la acest oraș,fiecare om,fiecare
animal,fiecare fir de praf ce se află în acest oraș.
Scăldat de apele cristaline ale bătrînului Nistru ,care este martorul a multor
încercări grele :bubuitul obuzelor,și strigătul sălbatic al gloanțelor în timp de
războaie ,bocetul mamelor văduve și copiilor orfani,lîngă lacrimile triste ale
bătrînilor în timpul foametei,zgomotul motoarelorce au dărîmat biserici și
troițele creștinești ,fețele pline de viață în ciuda greutăîilor a muncitorilor ce au
zidit case și au înălțat drumuri din noroiul veacurilor la actualelede
piatră....,el....acest Vadul lui Vodă duce totuși în istoria sa și lucirea sabiei
domnitorului Stefan cel Mare ,care aducea frica celor necredincioși dușmani,
2
precum și mărimea Lui Hristos de pe crucea biruinței acestuia.În profida celor
trece prin șirul anilor voinicia,hărnicia și unirea acestor oameni ce alcătuie
această familie mare , Vadul lui Vodă.În arborele genealogic a acestui neam de
oameni ,pe fiecare ramură găsești la sigur cei iluști ,ori pictori,ori scriitori,ori
muzicieni ,etc. Este un oraș care are copii cu calității și talente vaste . Acst oras
are și oameni cu multe cunoștințe: doctori,profesori ,preot ,directori,etc. Exita
aici și altă posibilitate ,ceie ce nu o au țăranii legați de plungul înfipt în pămînt
și sapa ce le încovoaie spatele,și anume posibilitatea de a savura plăcerea
odihnei plăcute ,în auzul freamătului de frunze și cîntecul dulce al apei ce curge
la vale luînd cu el oboseala și tot ce este mai greu.Există posibilitatea de a trata
bolile de spate sau alte bolii ale bătrîneții ,la sanatorile special făcute și cu
aparatele necesare . Tote se schimbă ,și omul de asemenea ,dar aici la Vadul lui
Vodă rămîne dragostea de viață ,de biserică și a lui Hristos.
Vadul lui Vodă ,cel mai frumos colă din raiul pămîntesc.

3
 Ancheta
Întrebări indirecte din Vadul lui Vodă,Costești, Miclești.
Regionalizme
Prisacari Valentina

Prisacari Valentina este o doamnă de 75 de ani Din comuna Coșernița .A

lucrat timp de 40 de ani vinzatoare la un magaziîn Coșernița și orășelul Vadul
lui Vodă. Mamă a doi copii Victor de 40 de ani și Sergiu de 46 de ani ,ambi sunt
juriști.
Doamna Prisacari Valentina ,ma ajutat să cunosc niște regionalizme pe cale
le folosea in secolul XVIII-XIX , cu ajutorul unor întrebări directe ca de exeplu:
1) Cum spuneți dumneavoastră la copocul care are florii și înflorește
primăvara luna mai?.

4
 (acăț-salcîm)
2) Cum numiți instrumenul pe care o folosiți la săpat grădina?
(acșeu- hîrleț)
3) Cum îi spuneți la persoana care se simte rău?. (bgirgos,beteag-bolnav)
4) Cumnumiți instrumental cu care se cântă cu ajutorul corzi si cu arcus?

(ceteră)
5)Cum spuneți la obiectul cu care închideți poarta? (zăvor-drug)
6) Cum spuneți la tatăl din ceruri? (Dumnezău- Dumnezeu)
7) După ce moare omul în ce-l puneți ca să-l îngropi?
(copârșeu-sicriu)
8) Cum ziciți căi este fratele bunicului tău? (tetei doi)
9) Cum spuneți șa podoabe care pune mireasa în cap?

5
 (bertiță)
10) Dar la mîncarea tradițională cum ar fi mămăligă cu smîntînă?
( batmaș)
11) Puteți să-mi spuneți vă rog cum spuneți la persoana care vă coduce
satul natal? (birău-primar)
12) Cum ziceți la vasul făcut din pămînt din care mănînci

(blid-farfurie)
13) Cum ziceți că-ți este tatăl tatălui dumnita (tata mare-bunicul)
14) Dar la persoana care v-a născut cum spuneți? (mămucă- mama)
15) Cum spuneți la persoana care are burtă mare ? (burduhan)

6
Blajin Tateana

este o doamnă de
64 de ani, trăește în comuna Vadul lui Voda . A lucrat timp de 36 de ani
contabelă șef la călmuirea colhoz.
Este mama a patru fete: Sfetlana,Ioana,Valentina,Ina. După cum spune
doamna Valentina două fete sunt peste hotare ,iar altele doua lucrează în
țeară ca învățătoare la sșoalele primare și alta psiholog pentru familie.
Am întrebat-o la câteva întrebări directe legat de legume,și flori,arătînd
fotogrofie

1) (boroștean-liliac)

7
2) (broșcă-pălăria de la floarea
soarelui/, ruja-soarelui-floarea soarelui)

3) (tabac alb-specie de bostan alb)

4)untul babei-(pălăria babei ciupearcă)

5) Cum spuneti dumneavoastră la (ciuperci

borcănași- ciuperci dulci)
6) Cum spuneți dumneavoastră la legumă de culoare roșie care se folosește des
la salată? (pătlăjele sau porodici)

8
7) (petrijel -pătrujel)
8) Cum spuneți dumneavoastra la miel care e gata de tăiat? (cărlan)
9) Cum spuneti la pălărie care e făcută din paie? (clop)
10) Dar cum spuneți la persona care vă salveaza viata? (doftor-doctor)
11) La persoana care a băut mult cum spuneți? (drăjder- bețivan)
12) Dar unde se duc oameni se beie cum se numește? (făgădău-crîșmă)
13) Cum spuneți la obectul care vă ajută să mîncați? (furcuță-furculiță)
14) Dar la pasărea care o creșteți etru carne și ouă? (galițe-găină)
15) Cum la partea de jos a corpului ,cu care vă ajută sa mergeși? (chișor- picior)

16) (morcoji-morcovi)
17) Cum spuneți la insecta care face miere?( alghină-albină)
18) Cum se numește pasărea care rămîne la noi în țară iarna și e micuță? (vrabie-
vragii)
19) Cum speți la partea de sus a corpului? (bostanul capului-craniul)
20) Cum spuneți la partea de jos a urechei unde noi punem cercei? (Boaghea
urechei)

9
Bortă Ana

Este femeie de 79 de ani .După cum spune,,Eu am lucrat timp de 20 de ani la

colhoz ca brigadir”. Doamna Ana este mama a trei copii ,Timofei ,Tolea și
Sfetlana. Plus la asta îmi este bunica mea cea mai minunată.
Ea mereu imi spune aceste cuvinte,, Să ști bun,cinstit și să nu încelui pă nime!”-
sfatul bunici mele cu privire la viață.
1) Bunica cum spui la obiectul unde puneți bani? (budilară- portmoneu)
2) Unde puneți brînzaca să se păstreze bine? (putină din lemn)
3) Cum îi spuneți la acea mică de lut ,cu toartă dein care beți apă? Canceu
4) Cum spuneți la locul în care văduceți să vă rugați? (beserică-biserică)
5) Cum speti la primul lapte după ce vaca a fătat? (corastă-coraslă)
6) Lapoviță- ploaie ciobănească
7) Brîul ciobanului- curcubeul

Cum face bunica brînză de vacă ( cașă) ?

Primul rînd muljim vaca,după așeia lapce (laptele)punem într-o

strachină.Lapce muls de la vacă se stricoară și se pune în borcane,se lasă
cîteva zile,pînă cînd lapcele se năcrește și se face chișleac,deasupra
borcanelor se pune un strat gros de smîntînă.Șeia smîntînă se ia cu
lingura în alt vas,chișleacul rămas în bancă se pune în ler (cuptor),pe
cîteva ore,la temperatură nu mare,după ce sa copt ghine,băncile se deșartă
pe un bint,și capetelela bint se leagă și se atîrnă undevasus,pentru pentru a
se scurge,și desuptul ei punem un vas petru a se scurge zărul.După așeiace
restul din bint a rămas brînză mărunțită,da dacă dorim să primească și

10
cașă ,înaite de a pune băncile în ler punem în banși cheag ( soluție care
face brînza tare )
Așa se face brînza de vacă.
(Bivol Ana)
Expresi frazeologice
1) A avea aripi ca ale lui Icar -inseamnă în mod metaforic ,a cădea foarte
de sus (a bate la cap )
2) A ți se umple sacul-a cunoaște mai multe lucruri
3) A bate fierul cît e cald- a ți se umple paharul
4) Vii parcă te ducii- această expresie se folosește atunci cănd o persoană
cu care trebuie să te vezi nu a mai venit.
5) Te uiți ca vițelul la poartă nouă- te uiți ca prostul
6) La Paștele Cailor- niciodată
7) De pe vremea lui Pazvante Chioru- din trecutul îndepărtat
8) Te grăbești ca mireasa în pat- face lucrul foarte repede
9) A ți înghițit îngălbenuș- se spune dimineața după ce te trezesti,înainte
de a te scula din pat
10) Te-nvîrți ca o curcă beată
11) Cînd a zbura porcul-cand subliniem faptul că anume ceva nu se va
realiza
12) Te -nvîrți ca musca fără cap- cînd ne ducem în toate direcțile
,încercînd să facem mai ulte lucruri
13) A se duce la halcă- a se duce la joacă
14) A face ofiștanie- a face curățenie
15) A găsi hămbeli capului-a da peste nevoie
16) A se face de stream- a se face de rău
17) A lua oala în cap- a lua mîna în cap
18) A vorbi ca pe vedomoști – ( despre omul care nu se gîndește la cele
vorbite)
19) A face visterie – a face ceva de rîs
20) Hlichnit de foame- foarte flămînd
21) A avea păhîele la ochi- a nu observa
22) A îmbla pe călburi- a umbla fără rost

11
 Poezia obiceiuri calindaristice

Urătură de Anul Nou

Aho , aho , spre seara Sfîntului Vasile

Carei ziua lui de mine, iată seara s-a înserat

Iar noi pe dumneavostră nu v-am urat

A venit seara să vă urăm , iar mine să vă semănăm,

La loc curat, la loc uscat,undei bine de arat .

V-am arat ,v-am semănat, brazde negre am răsturnat .

Cu borona cînd dădeam, grîul în urmă răsărea ,

Groapa grăpea , grîul în urmă răsărea ,

La cheptul calului bătea.

Badea Vasîle s-a dus să vadă dacă grîul îi copt,

De aproapi îngălbenia , departe înverzea ,

La cheptul calului bătea .

Badea Vasîle două spice în mîna le-a luat,

În palme le-a frecat, in buze le-a suflat

Și la nevastă a plecat

-Bre fimei, bre fimei, țara nostră ni se încheie ,

- Măi bărbate , blestemate , grîul nostru nu-i nici verde nu-i nici copt

tocmai bun de pus in snopi.

Sursa: Bivol Ana(1934)

12
Colindă
Ferice maică ,ferice...
Ferice , maică ,ferice,dragă
De părinți (cutăreia fetei )
C-a născut-o și-a crescut-o
A crescut-o fată mare
Fată mare ,logodită
Dar pe dînsa cine-o cere?
Cel fecior tînăr de crai.
El în poartă mi-o așteaptă
Pe-un cal bun,porumbăcel
În mîna dreaptă cartia-și ține
În mîna stîngă busuiocul
Cînd citește ,mi-o mîhnește
Iar cînd scrie ,mi-o măngîe.
El cu dînsa zestrea -și cere:
Cele lăzi cu bunătăți,
Cele teancuri cu postavuri.
El cu dînsa tot mai cere
Cele turme de oi dalbe,
Ciobănașul și scutarul
El cu dînsa tot mai cere
Boișorii și plugari
Plata noastră ni se știe:Doi colaci și dooi pitaci
( Numele fetei) cia frumoasă
Ea să fie sănătoasă

13
Cu toți frați împreună
Și cu dalbele surori
Și cu noi colindători.
( Serafima Opria 65ani)
Colinde populare

Colindă de copil

Sculați ,sculați boieri mari

Și sculați și slujile,

Măturați ogrăzile

Pe la miez de noapte,

Vor veni colindători,

Să vi-l colinde pe Ionel

Mititel și frumușel

Fasă dalbă și mătase

Cu scutic de urșunic

Cu kikie de bumbac

Bătută cu diamant

Diamnt din Țarigrad

Țarigrad în jumătate

La mulți ani cu sănătate. ( satul Coșernița Prisacari )

14
Hăitură

Aha,aho,copi și frați

Stați puțin și nu mînați

Și cuvîntu mi- ascultați.

Am venit să vă urăm,

Anul Nou să-ntîmpinăm,

Anul nou cu bucurie

Cu noroc și ferecire

Ș-am venit din case noi,

Cu ferestrele dublate,

Cu verandele delicate,

Cu grădini și vii de soi,

Ian mai zi din zurgălăi!

Hăi,Hăi!

Prin Moldova,prin Rîșcani

Chiar la noi la Zăicani,

Viața-I bună și frumoasă,

Că avem de toate-n case,

Și avem de toate-n sat,

Că Partidul ni le-a dat.

Mai strigați odată măi!

Și sunați din zurgălăi!

Hăi,hăi!

15
Anul nou întîmpinăm Și de bine vă urăm,

Că în Anul care vine

Să lucrăm cu mult mai bine,

Să avem roade înalte,

Grîu,sămînță,carne,lapte,

S-ăi urăm pe Zvenenoi,

C-au crescut mulți popușoi,

Răsărită și tutun,

Vin ( fetiască)de cel bun,

Mere,prune și prăsade,

Ș-ăi urăm noi pentru toate,

In mai zi din zurgălăi!

Și strigați ,odată ,măi!

Hăi,hăi!

Mai avem noi de urat

Că de școală n-am uitat,

Învățători și-nvățătoare,

Depun muncă silitoare,

Mai, strigați odată,măi!

Și sunați din zurgălăi!

Hăi,hăi!

De urat am mai urat

Da-I destul a lăuda,

Că avem de criticat,

16
Magazinul stă-ncuiat,

Am dat fuga la cel mare,

Ca să-I punem o întrebare,

La selpo cînd am venit

Noi pe nimeni n-am găsit,

Președintele-I lipsit,

Spune că s-a mbolnăvit,

La ureche zurgălăi

Mai strigați odată,măi!

Hăi,hăi!

De urat a-m mai urat

Da avem și a cînta

De la selsovet în sus

Toate lămpile s-au stins,

Și nici gînd să le așeze

Ulița s-o lumineze

Mai avem în Zăicani,

Oameni să-I numim codași,

Care îmblă în oraș,

Cu pelcele și flanele

Cu șaliși și horboțele,

Cu tablă și cu sinială,

Tot cu prețuri de tocmală.

La aceștia noi le-am spune

17
Să le fie de rușine,

Hi la brazed să-I mai dăm,

Și apoi să le urăm,

Ca în anul vitor,

Să lucreze pe ogor,

Și să scoatem roadă mare,

Petru noi și pentru țară,

La mulți ani cu sănătate,

Că ne dușem mai departe,

Mai,sunați din zurgălăi!

Și strigați, cu toți,măi1

Aho,aho!

( Vasile Boclinka 1963- raionul Rîșcani)

Snoava populară ’’Potriveala’’

Au fost odată doi pungași: unul a furat un porc, altul mai prost a furat o
pușca. Vorba acea , hai cu mine, sau te eu.

Cînd i-a luat la cercetari, lui prost ii era frica. Alui cu porcul, deloc.
-Măi, cînd mă judeca pe mine, tu sa te sui în pod și să asculți la mine; și
cum moi apăra eu, așa să spui și tu, ca scapi de pedeapsă.
Vini judecatorul și-l ia la întrebări pe acel cu porcu. Celătalt hoț se suie-n
pod și tragea cu urechea.
-Ia sa-mi spui hoțule, de ce ai furat porcul omului?

18
 -Nu l-am furat, domnule judecator. Porcul aista l-am crescut eu cu mînile
mele de cand era purcel...
Păgubașul n-avea martori; a rămas hoțul cu porcul. N-au avut ce-i face.
Vine rîndul și alui cu pușca. El piști! Jos din pod. Îl cheamă judecatorul în fața
lui.
-De ce ai furat, pungașule, pușca ?
-N-am furat-o, să trăiți , domnule judecător. Eu pușca asta am crescut-o
de cînd era pistol !

(Vieri Ion 58 de
ani)
Proverbe și zicători:

1)Pe iarnă no mănîncă lupu.

2)Șini fuji după doi iepuri nu prindi nici unu.

3)Nu zi hop pînă n-ai sărit.

4)Învață de mititel că-ți va fi mai ușurel.

5)Nu sări leliță sus , poale la cămeșă nu-s , îs la soacramia pe fus.

6)Inima fără nădejde îi ca săjețile fără arc

7)Întîi jucăte pe tine și apoi judecă pe alți

8)Pe deasupra măr frumos,da înătru -vermenos

9)Îmblă cu capul în traistă

10)Satul arde și baba se piaptănă

11)Mai bine ocărît de un mintios,de cît lăudat de un prost

12)Butoiul desert sună mai tare

13)Face din țînțar armăsar

14)Vinul ,țuica cui îi place,n-are cu ce să se îmbrace

19
15)Deprinderea din tinerețe rămîne și în bătrînețe

16)Năravul învechit anevoie se vindecă

17)Cine are tovarăș nerod,ajunge din pod în glod

18)Beția e mama răutăților

19)Ori fură ,ori ține sacul tot hoț e

20) ciasul pierdut nu-l întoarce anul

21) Cine se face oaie,îl mănîncă lupii

22)A căuta nod în papură , și pete-n soare

23)Omul sfințește locul,nu locul pe om

24)Toporul fără coadă nu taie

25) Cum e turcul și pistolul

26)A -și aprinde-n paie în cap

27)După bună dimineața și mulțămita.

28)O vorbă rea rănește mai mult decît o sabie ascuțită

29)Sacul spart nu se împle

30)Cel leno snare loc în colhoz

Ghicitori :

1) Sus pădure,
Jos pădure;
Sub pădure două lacuri;
Intre lacuri o muchiulita;
Sub muchiulita un bordei;
In bordei sunt doua tarcuri.

(Capul)

20
 2) Am o vacuta stearpa,
De la care mulg dulceata.

(albina)

3)Iar na-n frig, vara la soare,

Neschimbat e la culoare!

(Bradul)

4)Rosu ca focu ,
Iute ca dracu

(ardeiul)

5) Gafăie Moș Savu pe cărare,

C-o mie de araci în spinare.

(Ariciul)

Cîntecul epic

Când era să moară Ştefan

Când era să moară Ştefan

Multă jale-a fost în ţară,
Şi la patul lui de moarte
Toţi boierii se-adunară.
Plânge dealul, plânge valea,
Plâng pădurile bătrâne,
Şi poporu-n hohot plânge:
- Cui ne laşi pe noi stăpâne?
Eu vă las în grija mare
Idealul meu cel sfânt,
Să staţi strajă la hotare,

21
Să păziţi acest pământ.
Tristă-i mănăstirea Putna,
Porţile deschise-aşteaptă,
Cu un dangăt plin de jale
Mii de clopote dau veste,
Ştefan Vodă al Moldovei,
Ştefan Vodă nu mai este!
S-arătăm prin fapta noastră
Tuturor necontenit
Că prin neamul său în lume
Ştefan Vodă n-a murit!

Focul viu

1. În codri s-aud ropote de cal

S-aud haiducii trecând peste deal
Iar la poala muntelui
În capătul satului
Şade maica în pridvor
Şi suspină-ncetişor
Iar la poala muntelui
În capătul satului
Şade maica în pridvor
Şi suspină-ncetişor

R: Plânge codrul, plânge ţara după ei

Plâng jivine după ei, voinicii mei
Cântă codrul astăzi doina lor cu dor
Şi se-aude-n frunză-ncet cântecul haiducilor

2. Trec voinici în ceată, trec prin nor de fum

Trec cu roua-n hamuri, în galop nebun
Iar prin sate mândrele
Stau cu jalea-n suflete
Şi varsă lacrimi amare
Că-s voinicii la prinsoare
Iar prin sate mândrele

22
Stau cu jalea-n suflete
Şi varsă lacrimi amare
Că-s voinicii la prinsoare

Versuri ce s-au transmis din generație in generație

Vin turcii

Cu măciuci

Bat în cap ,

După cap ,

Iar după chișior

Curge sînge roșior

Sursa: Sula Nicolai(1943)

Colinde populare

Colindă de copil

Sculați ,sculați boieri mari

Și sculați și slujile,

Măturați ogrăzile

Pe la miez de noapte,

Vor veni colindători,

Să vi-l colinde pe Ionel

Mititel și frumușel

Fasă dalbă și mătase

Cu scutic de urșunic

Cu kikie de bumbac

23
Bătută cu diamant

Diamnt din Țarigrad

Țarigrad în jumătate

La mulți ani cu sănătate. ( satul Coșernița Prisacari )

Denumiri de Mahale , Străzi din Satul Costești

1) Mahala Popei- se numea așa ,fiincă în această mahală s-a așezat cu traiul
primul popă din sat , iar urmașii lui au trait și trăesc li azi tot aici

2) Mahala Huțuelunca- se numește așa,fincă aici încă de vremuri de demult

,s-au așezat cu traiul cîteva famili de huțuli

3) Piscul Maricăi – se numește așa pe acest pisc ,care e cel mai înalt ,se
așează cu traiul o văduvă frumoasă,fără copii ,pe care adeseori o vizitau
seara bărbați,o cheamă Marica.

4) Mahala Movilă- denumirea I se atrage din tipul războielor ruso-turce .

Cică unul dintre aceste războaie un Pașa turc , avînd nevoie să vegheze
de la distanță ,unde se afla armatele ruse, la ce depărtare,a ordonat să fie
mînați toți locuitori satului, bărbați,femei.copii, pentru a înălța în grabă o
ridicătură de pămînt Înălțat pe un deal înalt numit Movila turcilor în
present Movilă.

5) Mahala Gîrla- se trage de la gîrla cee ace îneamnă baltă

6) Movila Furnicarul
7) Movila Deal la mori
8) Movila Durduc

24
Intrare În Satul Costești

25
Biserica satului

Lacul Botna

Sursele de inspirație
Sula Nicolae
Prisacari Valentina
Vieru ION
Balincă Vasile
Bivol Ana

26