Numrul 3

ECHIPA DE REDACTIE

Coordonator: Colaboratori :

prof. Doru Surducan prof. Oran Florica prof. Pop-Moldovan Adriana Dora prof. Ardelean Adela prof. Feher Oana prof. Gaga Sergiu Ioan educ. Gorgan Monica

CUPRINS

Cuvnt nainte.. 4 Pagina de suet. ..5 S ne cunoatem trecutul 6 Srbtori la romni. 7 Merry Christmas.. 8 tiai c ? ... 9 Arbori venic verzi.. 10 Grupa oricelelor. 11 Matematic distractiv 12 Pagina creaiilor. 13 Jocuri..... 14 Activitile noastre.. 15 Ultima pagin17

CUVNT NAINTE
Prof. Florica Oran

Doresc s transmit cadrelor didactice, elevilor i prinilor acestora sperana mea c anul colar 2011-2012 va nsemna cu adevrat un segment de timp important pentru ntreaga coal, care s aib drept finalitate posibilitatea ca fiecare elev s-i poat realiza aspiraiile, spre bucuria oamenilor colii i a celor ce le sunt alturi. S credem n potenialul moral-spiritual al celor implicai n procesul de nvmnt din comuna Crieni, n competena, druirea i implicarea lor n ceea ce fac. Tuturor, dascli, elevi, prini, urarea mea de sntate, optimism i convingerea c numai prin efortul conjucat vom izbuti s redm colii valoarea i locul pe care-l merit n societate.

MULT SUCCES TUTUROR!

SRBTORI FERICITE!

PAGINA DE SUFLET
i mai aminteti Crciunul?
mi amintesc dimineile de iarn cnd bunica m trezea s vd zpada aternut ca o mantie strlucitoare peste tot. Sream nerbdtoare s ies afar unde stteam ore ntregi i m jucam cu ali copii de vrsta mea. Ne ddeam cu sniile pe deal i nu simeam nici frigul nici foamea, era doar bucuria pur.. Crciunul, .., magie, vis zmbet, iubire, reculegere, pace sufleteasc, colinde dragi n care ne regsim cu toii amintirile dragi, ne regsim rdcinile.. Magia Ajunului de Crciun, a bradului pe care il mpodobeam mpreuna cu mama , tata,si fraii mei, frumuseea colindelor ce rsunau pretutindeni, m fceau s simt o bucurie imens. Bunica, bunicul, parfumul ajunului, flacra lumnrii aprins care te ndemna s gseti drumul ctre Isus, sunt cteva dintre amintirile , sentimentele pe care le retriesc cnd m gndesc la Crciun. Prof. Ardelean Adela

Copilria
Oricare dintre noi, pitic sau voinic, are voie s se simt copil i chiar este necesar ca mcar o dat pe an sa lsm n urm problemele de zi cu zi, s zmbim curat, s ne aducem aminte de copilrie i s simim c ludicul nflorete n inimile noastre. Copilria este un trm magic. Copilria este o lume fermecat, duioas, lin, n care orice se poate ntmpla. Absolut orice ! Copilria este singurul moment al vieii n care trim totul la maxim intensitate. n care plngem i rdem n acelai timp, n care ne suprm i iertm dup cteva momente, n care suntem singuri i totodat cu toat lumea. Eu m simt norocoas , avndu-i alturi pe copiii de la Grdinia Crieni, m fac sa triesc alturi de ei clipe minunate! Acum n pragul srbtorilor de iarn v doresc s trii Srbatorea Crciunuilui cu suflet de copil! educ. Gorgan Monica

Un gnd de via
Viaa este ansa pe care ne-o d Dumnezeu de a folosi darurile Lui, pentru a face lumea mai bun. Prof. Doru Surducan

SA NE CUNOASTEM TRECUTUL
prof. Doru Surducan

Oraul Zalu
Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalau au pus in evidenta dovezi ale existentei in aceste locuri inca din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani in urma. Monedele dacice descoperite in perimetrele arheologice din zona centrala a municipiului, de pe Valea Mitii si din vestul orasului, la care se adauga importante elemente apartinatoare culturii romane, atesta continuitatea locuirii dacice in acest areal si dezvoltarea unor relatii de ordin economic cu orasul Porolissum. Dup cucerirea Daciei de ctre Traian (106), grania Imperiului Roman trecea pe culmea Meseului, la nord avnd triburile dacilor liberi, iar n zona de est, sud-est (Mese) se afl fortificaiile romane de grani, turnuri, ziduri, anuri i mluri de aprare. Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in "Gesta Hungarorum", numita si Cronica lui Anonymus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare aparuta in jurul anului 1210. In acest sens putem aprecia existenta unei populatii destul de numeroase. Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentarea apare la 1200. Dupa navalirile tatare si pustiirea orasului din anul 1241, Zalaul intra din anul 1246 in administrarea episcopatului catolic de la Oradea si este mentinut sub aceasta administratie pana in anul 1542, cand intra in componenta Principatului Transilvania. La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara Zalaul pentru prima data oras-targ, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului. De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: "Ziloc" in 1220, "Oppidum Zilah" in 1473, "Zila" in 1601, Szilaj - Sszilagy in 1839, Szilaju in 1850 si Zilah - Walthenberg - Zalau in 1854. La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. Pe langa acestia, mai functionau un notar, un arhivar si un casier. Alte praguri importante in dezvoltarea localitatii se inregistreaza in anul 1571, sub domnia principelui Stefan Bathory, in anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar dupa anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orasul cunoaste o decadere economica pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienta apuseana, in detrimentul celor autohtone. O dat cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslu, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al oraului, Zalul se bucur de propriile reguli administrative, legislative, fiscale i militare, precum i de o autonomie real care ofer liberti cetenilor. O cronic din sec. al XVII-lea menioneaz pentru prima dat ocupaiile locuitorilor oraului: curelari, olari, rotari, pantofari, mcelari, croitori, fierari, dulgheri, plrieri i, nu n ultimul rnd, armurieri. n decursul secolelor XVI-XVII, n Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine (reformate), n Zalu fiind ntemeiat primul colegiu n anul 1646, actualul Colegiul Naional Silvania. Urmtoarele informaii pe care izvoarele istorice le menioneaz, sunt legate de date mai apropiate perioadei actuale. Zalaul a fost din totdeauna capitala de comitat, iar din anul 1968, Zalul devine reedina judeului Slaj, pentru ca, dup aproape 10 ani, n 1979, s primeasc rangul de municipiu. Astzi, oraul reedin de jude este un centru industrial important al Slajului, un ora modern cu o via proprie. (sursa: http://www.zalausj.ro/ro/ istoria.htm)

SARBATORI LA ROMANI
prof. Pop-Moldovan Adriana

Ocupaiile n credinele i obiceiurile din timpul iernii

Ocupaiile se restrngeau iarna n cadrul gospodriei, cnd ncetau muncile n camp i se intensificau pregtirile pentru a face fa condiiilor climatice vitrege ale acesteia. Brbailor le revenea sarcina de a procura lemne de foc, pentru repararea i completarea uneltelor, precum i grija animalelor, n timp ce femeile zoreau prelucrarea fibrelor textile, pentru confecionarea variatelor esturi de uz casnic i pentru confectionarea mbrcmintei. Dei muncile nu impuneau eforturi mari, condiiile climatice i regimul alimentar ridicau probleme n legatur cu sntatea oamenilor i animalelor, cu securitatea acestora i a altor bunuri Vremea schimbtoare de la sfritul toamnei i nceputul iernii, ca i trecerea brusc la frigul iernii se rsfrngeau att n sntatea oamenilor, ct i n cea a animalelor. n aceste condiii, nu ntmpltor, n satul tradiional, n seara spre Sfntul Andrei cap de iarn, erau exprimate numeroase credine i temeri n obiceiuri i practice magice.Cum va fi iarna?era o preocupare general. Larg rspndit era credina c aa va fi cum va fi vremea la Sfntul Andrei. n satul tradiional la Sfntul Andrei nu se lucra, pentru prevenirea bolilor, pentru securitatea bunurilor, n primul rnd a animalelor expuse slbticiunilor carnivore i alungarea supranaturalului malefic, despre care se credea c e deosebit de agresiv n noaptea de Sfntul Andrei, pn la cntatul cocoilor, numit noaptea strigoilor.Totodat ncepea o perioad n care se intensificau ocupaiile casnice ale femeilor, prelungite n nopile lungi de iarn, n eztori, lng vatr, de aceea n noaptea de Sfntul Andrei se fceau farmece, ndeosebi pentru aflarea norocului i vrji de dragoste ori de urt. Cnd era ndreiul fetelor(30 noiembrie), cele care erau de mritat practicau diferite metode de ghicire a ursitei. i anume:fetele fecioare nu mnancau n zuua aceie. Sara-si fac o turta sarata, dupa care nu beu apa.Noaptea sa diseaza cu fecioru care-i da apa si care i-a hi barbat.Unele sa pieptanau pa cap si puneau pieptanu su pereina, ca sa diseaza noaptea cu oranda. Multimea obiceiurilor, formelor si vrajilor de la inceputul iernii se leaga nu doar de intensificarea ocupatiilor casnice si prelungirea lor in noapte, pana la cantatatul cocosilor, ci si de conditiile in care se desfasurara, in sezatori si claci, in conditiile unor variate manifestari folclorice, cantece, jocuri sociale, povesti, snoave, care alungau somnul. Acestei colectivitati pe vecinatati, neamuri ori grupe de vartsta, erau prilejuri de afirmare a harniciei, a iscusintei in realizarea frumosului pe gatelile sarbatoresti, a talentului de interpretare a creatiilor folclorice. Era o scoala a muncii si vietii, prilej de indrumare a tineretului, de transmitere a mostenitorilor culturale, de comentare a evenimentelor din domeniul vietii sociale. In cadrul sezatorilor se cimentau prieteniile, se puneau la cale casatoriile, care se succedau in a doua perioada a iernii, dupa Craciun. Tot atunci se starneau nemultumirile, dusmaniile de aceea unii se duceau pe la vrajitori, pentru implinirea nefireasca a dorintelor, cu lucru necurat. In satul traditional transilvanean, se obisnuia sa se faca sezatori in haba cand mereu fetele joia seara la joc. Sezatorile sa faceau la o casa unde se adunau cateva femei cu furca. Sa face si haba de fete unde erau si feciori. Fetele dadeau cu ciuru sa le vie dragutu acolo. Mereu si numarau in grad 9 pari. Al 9-lea par reprezenta oranda. In scriile homerice, cifra 9 are valoare ritualica. Demetra strabate lumea timp de noua zile in cautarea fiicei sale Persefona. Cele 9 muze au fost zamislite de Zeus in 9 nopti de dragoste. 9 e masura gestatiilor, a cautarilor fructoase si simbolizeaza incununarea eforturilor, desavarsirea unei creatii. Fiecare lume e simbolizata de un triunghi, o cifra ternara:cerul-pamantul-infernul. 9 e totalitatea celor trei lumi .9 fiind ultimul din seria de cifre, anunta deopotriva un sfarsit si o reancepere,adica o mutare pe un alt plan. Obiceiurile calendaristice sau de peste an sunt legate de organizarea ciclica a timpuluicare, la nivel conceptual, asimileaza reprezentari despre periodicitatea cosmica sau vegetala.

MERRY CHRISTMAS
prof. Feher Oana

Christmas has long been thought of as the most wonderful time of the year, and with good reason. Christmas is a time for sharing love and festive holiday spirit with everyone you come across, from friends and family to neighbours and even strangers on the street. The feeling of magic and merrymaking fills the air during the holiday season almost everywhere you go. No matter where you are on Earth, from Australia to England, there are people celebrating Christmas.

The Christmas customs recognized by people vary as much as the people themselves, but one thing always remains the same during the Christmas season, a feeling of giving and hope.

CHRISTMAS AROUND THE WORLD

Christmas is celebrated in most countries. It is a Christian holiday, but many other faiths celebrate the secular aspects of the holiday, such as decorating and putting up Christmas trees. Many countries focus less on the commercial aspects of the holiday, like buying gifts and spending lots of money, and more on the religious and familial aspects of the holiday.

prof. Doru Surducan

forma statului pe hart (descriptiv) sugereaz diferite imagini? Cele mai cunoscute sunt formele: cizm (Italia), pui de urs (Irlanda), par (Sri Lanka), lam (Chile), clete de crab (Haiti), profilul uman (Portugalia). Polii sunt cele mai ntunecoase locuri de pe Pmnt. Polul Sud nu vede lumina Soarelui timp de 182 de zile pe an iar Polul Nord, 176 de zile din an. n Amsterdam este interzis fumatul n public dar nu i a canabisului? viteza aerului care iese din gur n timpul strnutului este de peste 965 km/h ? puricele poate sri pe o distan de 350 de ori mai mare lung dect corpul su? Este ca i cum un om ar sri peste un teren de fotbal ? furmica poate ridica o greutate de 50 de oric mai mare dect propria greutate ? denumirea monedei noastre (Leu) provine de la Loewenthaler (Taler Leonin), moned de argint olandez, emis n anul 1575? o pereche de obolani pot avea n 18 luni mai mult de 1 million de descendeni? n Africa de Nord cresc copaci care conin fosfor? Noaptea se poate citi cu uurin sub ei datorit luminii emise? n iarna anului 1932 a fost att de frig nct cascada Niagara a ngheat complet ? sptmna de 7 zile a fost inventat de babilonieni n cinstea celor 7 planete cunoscute atunci (incluznd Luna i Soarele care nu sunt planete). n vechiul Babilon socrii mici erau obligai s-i aprovizioneze pe tinerii cstorii cu mied (vin de miere)? De aici provine celebra lun de miere cunoscut azi ? n compoziia srii ntr aproximativ 40 de elemente chimice ? n lacul Baikal triesc aproximativ 800 de specii de animale i 245 specii de plante endemic? termometrul este invenia lui Galileo Galilei ?

ARBORI VENIC VERZI VE

prof. Ardelean Adela

Suntem n sezonul rece i majoritatea arborilor i-au lepdat frunziul cu excepia coniferelor.Pentru cine nu tie, coniferele sunt acele plante care prezint conuri. Majoritatea au frunzele sub form de ace. Suprafaa mica a frunzei,este acoperit co o cuticul puternic, acoperit la rndul ei cu un strat de cear protectoare iar stomatele sunt adnc ngropate n structura frunzei, modernd evaporarea apei.Toate acestea fac posibil ca aceste frunze s reziste la temperature sczute. Aceste frunze nu se renoiesc n fiecare an, astfel nct pe o creang se regsesc ntotdeauna mai multe generaii de ace. Dintre speciile de conifere care pot fi ntlnite la noi n ar putem aminti Bradul comun (Abies pectina),Bradul alb(Abies alba), Molidul (Picea abies), Zada(Larix decidua), Pinul de pdure(Pinus sylvestrica), Pinul negru(Pinus nigra), Zmbrul(Pinus cembra), Jneapnul(Pinus mugo), Ienuprul(Juniperus communis), Tisa(Taxus baccata), Tuia(Thuja occidentalis).

Tisa

Zada

Molid

Pin

A Orizontal: 1. aspectul frunzelor de conifere; 2. sunt flori de conifere (art hotrt); 3. conifer ocrotit prin lege; 4. cum li se mai spun coniferelor ? 5. anotimpul cnd mpodobim brazii; 6. specie de conifer. Jneapn B Vertical: Rmne venic verde.

10

GRUPA FLORICELELOR
educ. Gorgan Monica

n cadrul activitilor din grdini, jocul ocup un rol esenial ca suport pentru achiziiile de cunotine i formare a unor deprinderi ce pregtesc copilul pentru integrarea colar. Pe lng dezvoltarea intelectual un rol foarte important l ocup i cea a formrii i dezvoltrii deprinderilor practice. Deoarece accentul cade n mare parte pe educaia intelectual n programa si curricumul colar, noi Grupa Floricelelor din Criseni am introdus ca i materie opional Micul gospodar , care are la baz activiti de dezvoltare a deprinderilor i abilitilor gospodreti, specifice copiilor care triesc n zona rural. Activitile i modul lor de via difer puin de al copiilor din orae, ceea ce presupune necesitatea familiarizrii cu aspecte legate de viaa la ar. Munca in gospodarie sau n grdinile proprii, pregtirea micului dejun, reutilizarea unor materiale din natur, sunt doar cteva aspecte cu care copiii iau contact. De aceea este nevoie ca i in gradinia copiii s ia parte la activiti care-i pregtesc pentru realizarea corect a acestora. Muncind n echip ei sunt mai comunicativi, stabilesc relaii de colaborare, nva s preuiasc munca i valoare ei. Pe lng acestea, rolul grdiniei este i acela de a forma simul estetic, de a dezvolta abiliti de meninere a cureniei, de protecie a mediului nconjurtor. Iat cateva din activittile noastre: Salat de fructe Tablouri cu flori de toamn mpodobirea bradului de Crciun Aranjarea mesei pentru musafiri Conservarea legumelor pentru iarn, borcane cu murturi

11

MATEMATICA DISTRACTIVA
prof. Oran Florica

Deducia logic Cic n coul unui aerostat, luat de vnt i ce pierdea din nlime, se aflau Sherlock Holmes i doctorul Watson. Cltorii lui, n momentul cnd pierduser orice orientare, au zrit un om. Domnule, spunei-mi, v rog, mcar aproximativ, unde ne aflm? ntreb Holmes. De ce aproximativ, domnule? V pot spune precis. V aflai n coul aerostatului. n acest moment o rafal de vnt zmunci aerostatul n sus. S-l ia naiba de matematician, bolmoji Holmes. Sunt uimit, ca de obicei, spuse Watson, cum de ai aflat, c omul acesta este un matematician? Pi, faptul este evident, zice Holmes, rspunsul lui este pe ct de exact, pe att i de inutil. S ne distrm cu urmtoarele probleme 1. Fiecare din cele 5 bile trebuie de micat numai cu un ptrel, ca n rezultat n fiecare rnd, coloan i pe diagonale s se afle numai o bil.

2. Vom considera, convenional,c dac omul nu mnnc 7 zile (o zi 24 de ore) sau nu doarme 7 zile, atunci el va muri. Fie c un om o sptmn n-a mncat i n-a dormit. Ce el trebuie s fac n primul rnd ctre sfritul a 7-ei zile: s mnnce sau s doarme, ca s rmn viu? (Dei problema poart un caracter glume, ea are o soluie strict i unic). 3. Mutai unul din beioare astfel, nct egalitatea s fie adevrat: A). B).

12

PAGINA CREATIILOR
Dragonul blestemat
Pop Florin, elev clasa a VII-a

A fost odat ca niciodat ca de n-ar fi nu s-ar povesti, un tnr chipe i voinic cum nu se mai vzuse. Dar povestea ncepe aala natere biatul a fost blestemat de mtua sa care nu era fericita de venirea lui pe lume. Blestemul spunea ca biatul nu-i va gsi iubirea adevrat pn cnd nu va izbuti s omoare un dragon fioros. Anii au trecut si biatul a devenit un fecior cum nu mai au fost in satul lui. ns tnrul voia s-i ntemeieze o familie i nu tia de ce nu poate. Atunci i-a ntrebat prinii si prinii lui i-au spus toata povestea. A doua zi dimineaa voinicul a plecat n cutarea dragonului fermecat. In drum spre dragon a ajuns intr-o pdure unde, lng o fntn era o btrnica garbovita care l-a rugat s i scoat o gleat de ap, ca in viitor l va ajuta i ea pe el. Biatul generos i-a scos btrnei o gleat cu ap si a plecat. Dupa multe cautari si diverse incercari la care a fost supus a intalnit in sfarsit dragonul si a urmat marea confruntare cu acesta. S-au luptat ei trei zile n ir si dup o lupt grea i istovitoare chipesul tnr a izbutit s nving. Astfel, flacaul l nvinse pe dragon si isi atinse scopul pentru care a venit, dupa care se ndreptase spre cas. Mirarea prinilor si a stenilor a fost mare pentru c nimeni nu se atepta ca dup doi ani baiatul s mai apar. Nu trecur mult timp si biatul s-a cstorit i a avut o familie fericit cum nimeni nu mai vzuse pn atunci. Morala este c n viaa nu trebuie s renuni s-i atingi scopurile, s-i ndeplinesti visele ! orict ar fi de greu cci fericirea din final merit orice sacrificiu !

Sfrit
Ce frumos e timpul
Ce frumos e timpul iar, Parc-i zi de primvar! Nici nu zici c-i zi de-Ajun A Btrnului Crciun. Nu mai ninge; nici nu-i viscol, Totu-i soare nici un nor, Iari zici c-i primvar, Pe trmul lui Mo Viscol - Lungu Adelincls. a VII-a

Iarna
n fiecare an apare, Ca o furtun trectoare. De copii mult ateptat, i de ei ntmpinat. Cu chiote i veselie, Pentru zpada argintie. Ce veselie ea aduce n fiecare copil dulce. Dar, nu mult ne bucurm de ea Cci trebuie s vin ziua Cnd primvara s soseasc, i cmpurile s-nverzeasc. - Jula Iuliacls. a VII-a

13

jOCURI
Labirint

14

ACTIVITATILE NOASTRE
Elevii claselor I-VIII

15

ACTIVITATILE NOASTRE
Precolarii

16

ULTIMA PAGINA
RSPUNSURI

Rebus pagina 10 Vertical : CETIN Orizontal : 1. ACE; 2. CONURILE; 3. TISA; 4. RINOASE; 5. IARNA; 6. ZADA. Probleme pagina 12 1.

2. Omul nu poate simultan i dormi i mnca. De aceea termen de 7 zile dup somn i
dup mncare vine n timp diferit. Deci, omul trebuie s fac fix aceea, ce el fcea o sptmn n urm: a dormit sau a mncat.

3. a)

b)

sau

17

18