TRADIII I OBICEIURI LA ROMNI

Prof. FLORETEAU CORNELIA- LICEUL TEORETIC BAL Prof.Badea Vanina Elena LICEUL TEORETIC BAL Probabil c nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor dect strvechile sale tradiii si obiceiuri. Cltorul vestic va fi surprins s descopere in Romnia un loc plin de legende, mituri si tradiii pstrate de-a lungul secolelor. Definit dinuntrul ei, subiectiv, mitologia este o ncercare global de cunoatere absolut a universului, deci o filosofie incluznd demersul mistic i o tiin general excluznd experimentul, i care se constituie n orice cultur primitiv, opernd cu mijloace magice i manifestndu-se prin adaptarea concret epic a abstraciilor i a fenomenelor superioare la situaia psihosocial dat, ca i prin explicarea simbolic a acestora.
Iat cteva din frumuseea tradiiilor romnesti ce se in la srbatorile calendaristice sau la momentele importante din viaa romnilor care au rolul de-a ne mbia cu farmecul lor.

Sfntul Andrei Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinat unor obiceiuri, poate antecretine, care s asigure protecie oamenilor, animalelor si gospodriilor. Tranii romni le-au pus sub oblduirea acestui sfnt, tocmai pentru c ele trebuie garantate de autoritatea si puterea sa. Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vzut si nevzut se ridic. Clipa cea mai prielnic pentru a obine informatii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, "Andreiu' cap de iarn" cum ii spun bucovinenii, permite interferena planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existena oamenilor putnd fi ntoarse de la matca lor fireasc. Se crede c in aceast noapte "umbl strigoii" s fure "mna vacilor", "minile oamenilor" si "rodul livezilor". mpotriva acestor primejdii, tranul romn folosete ca principal element apotropaic (de aprare), usturoiul. n egala msura, casa, grajdul, coteele, uile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit s alunge ptrunderea duhurilor rele la oameni si animale. Sfntul Nicolae

Decembrie vine apoi cu srbatoarea, att de ateptat de copii, a Sfntului Nicolae. Cai dintre noi nu au ateptat cu nfrigurare dimineaa de 6 decembrie pentru a se uita dac Mou' a lsat ceva in

ghetele pregtite de cu sear? Acest obicei al darurilor aduse de Mo Nicolae, s-a impmatenit mai mult la ora. Este posibil s fie un mprumut din rile catolice, unde Mo Crciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume pregtiti. Copiilor din Romnia li se poate intampla ca Mo Nicolae s aduca si cte o vrgu (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost nvestit de religia ortodox Sfantul Nicolae i d dreptul s intervin in acest fel in educaia copiilor.Povestea lui Mo Crciun ncepe cu un btrn numit Sfntul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune c el posed puteri magice i a murit in 340 a.H. i a fost ngropat in Myra.Trziu, in secolul XI, soldaii religioi din Italia au luat rmiele sfntului cu ei napoi in Italia. Ei au construit o biseric in memoria lui, in ari, un ora port din sudul Italiei. Curnd, pelerinii cretini din toat lumea au venit s viziteze Biserica Sfantului Nicolae. Ei au luat legenda lui Mo Nicolae in locurile lor natale. Legenda s-a rspndit in toata lumea i a luat caracteristicile fiecrei ari.

Colindatul Pentru cea mai ateptat srbtoare din decembrie, Crciunul, romnii au apelat in egal msura la tradiie, tiind s accepte si obiceiuri mai recente. Obiceiul colindatului a nglobat in el nu numai cntec si gest ritual, ci si numeroase mesaje si simboluri ale unei strvechi spiritualitti romnesti. El s-a pstrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment cretin care este Naterea Domnului Iisus Hristos. In ajunul Crciunului, pe nserat, n toate satele din ara, incepe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Naterea Domnului i sunt primiti cu bucurie de gazdele care i rspltesc cu mere, nuci si colaci.

Anul nou Pentru cel mai important moment, trecerea in noul an, pregtirile se reiau. In sptmna dintre Crciun si Anul Nou, in toate satele cetele de flcai se prepar pentru "urat", sistem complex de datini si obiceiuri. Pe nserat, in ajunul anului sunt ateptai sa apar "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Caiutii", "Malanca", "Jienii", "Mascaii" etc. Concretizarea spectaculoas a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestri reprezinta o modalitate originala de exprimare a arhaicelor asociaii rituale dintre animale si cultul cvasiuniversal al soarelui.. Faptul c aceste obiceiuri se practic la cumpna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie care in gndirea popular reprezint data morii dar si a renaterii ordinii cosmice.

Structura ceremoniala a obiceiului este in acelasi timp plin de for si vitalitate. Muzica si dansul remarcabile prin virtuozitate si dinamism, mtile pline de expresivitate, alctuiesc un spectacol unic. Cnd se apropie miezul nopii ctre noul an, ranii obinuiesc s prevad cum va fi vremea in anul ce vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care le desprind si le aseaz in ordine, numindu-le dup lunile anului. n fiecare din ele pun putin sare. A doua zi, de Sfntul Vasile, cel ce dezleag vrjile si fcturile, ei vor verifica ct lichid a lsat sarea topit in fiecare foaie. Aa vor ti (pentru c in mod misterios cantitile sunt diferite) dac vor avea secet sau ploaie si in ce lun anume. Mrior si Baba Dochia

Mrior este denumirea popular a lunii Martie, luna echinociului de primvar si a Anului Nou Agrar, dedicat zeului Mars si planetei Marte. Mriorul este, in tradiia popular, o funie format din zilele sptmnii si lunile anului adunate si rsucite intr-un nur bicolor, simboliznd iarna si vara, fcuta cadou la 1 Martie.La sfritul secolului XIX,Mriorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti In dimineata zilei de 1 martie, inainte de rsaritul soarelui. Mriorul, de care se aga o moneda metalic de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mna, ulterior prins in piept sau la gt. El era scos, in raport de zona etnografic, la o anumita srbtoare a primverii (Macinici,Florii, Pate, Arminden) sau la nflorirea unor arbuti si pomi fructiferi. Se credea ca purttorii Mriorului nu vor fi prlii de soare pe timpul verii, c vor fi sntoi si frumoi ca florile, plcuti si drgstoi, bogai si norocoi, ferii de boli i de deochi.Obiceiul Mriorului este o secven a unui scenariu ritual de nnoire a timpului i anului, primvara, la naterea si moartea simbolica a Dochiei, divinitate agrar si matern care moare si renate simbolic la noua martie, echinociul de primvar in Calendarul Iulian (stil vechi). In raport cu scurgerea anuala a timpului, Dochia se numete Dragaica, sau Snziana la 24 iunie, Maica Precista la 8 septembrie, Vinerea Mare la 14 octombrie, devenind "baba", dupa ce a fost, rnd pe rnd, copila, tnr, matur. Dochia pstreaza, mpreuna cu metamorfozele ei calendaristice, aminirea Marii Zeie, (Terra Mater) si este identificat cu Diana si Iuno din Panteonul roman,cu Hera si Artemis din Panteonul grecesc. BIBLIOGRAFIE 1.Mic enciclopedie de tradiii romneti,Ion Ghinoiu, Ed.Enciclopedic, 2001 2. Srbtori i obiceiuri , C.Briloiu,Ed. Enciclopedic, 2002 3.Obiceiuri i tradiii de Crciun, M.Mitroi, Ed. Autorul,2004