TEMA FAMILIEI OGLINDITĂ ÎN LITERATURĂ ŞI ÎN ALTE

ARTE

Profesor: Marin Dana Lavinia

Colegiul Tehnic ,,Radu Negru’’Galaţi

Înainte de lecţie....
,,Familia este cea mai elementară formă de organizare. Fiind prima comunitate de care
se ataşează un individ cât si prima autoritate sub care acesta învaţă să trăiască, familia este
cea care stabileşte valorile fundamentale ale unei societăţi.’’ sublinia Charles Colson
importanţa familiei în devenirea unui individ.
Societatea contemporană se confruntă cu o criză a valorilor, a modelelor, o criză ce a
invadat toate domeniile de activitate umană. Această situaţie îşi găseşte cauza, am putea
spune, într-un aspect căruia mulţi nu i-ar acorda importanţa cuvenită: esenţa fiinţei umane
definite prin raportare la ceea ce înseamnă familia şi implicaţiile acesteia în evoluţia
individului. Imaginea unei societăţi îşi găseşte oglindirea în nucleul familiei. Degradarea
spirituală, morală a unei lumi se justifică prin decăderea acestei stucturi minimale, a acestei
instituţii, familia, care odată ce şi-a pierdut principiile, credinţa, iubirea, respectul, nu va
mai avea ce să transmită propriilor copii. Astfel, criza se adânceşte pentru că celula
familială se alterează, iar această realitate se propaga la nivelul societăţii. De aceea, nu
trebuie să ne mai mire anumite reacţii neaşteptate ale copiilor, elevilor noştri deoarece
acestea reflectă o destabilizare a relaţiilor din cadrul familiei, destabilizare întreţinută în
mod negativ şi de factori externi: mediul şcolar care nu răspunde dorinţelor elevului,
societatea care îl judecă, anturajul care îl forţează uneori să încalce ceea ce mai păstrează
bun in el. Pentru a salva copiii noştri, este necesara o regândire a statutului familiei în
dezvoltarea armonioasă a acestora.
La disciplina limba şi literatura română, tema familiei ocupă un loc esenţial,
literatura română şi nu numai fiind o sursă inepuizabilă de exemple pozitive şi negative
despre mediului familial, pentru tinerii noştri. Fiind profesor la liceu, tema familiei este
tratată aparte în clasa a IX-a, acordându-i-se o unitate de învăţare. Pentru a accentua
însemnătatea rolului familiei în educarea copilului, am gândit o serie de secvenţe de lecţie
care să problematizeze, să declanşeze în mintea adolescentului întrebări legate de ce este
familia, cum ar trebui să arate familia normală, care sunt aspectele negative, respectiv
pozitive identificate într-o familie etc. Întrebările sunt numeroase şi de aceea am considerat
necesară raportarea lor la texte literare reprezentative. Dincolo de formarea unor
competenţe specifice disciplinei predate: identificarea caracteristicilor genului şi speciei
literare în care se încadrează opera, recunoaşterea textelor ficţionale sau nonficţionale,
caracterizarea personajelor, redactarea de texte argumentative etc, am urmărit şi educarea
gustului pentru frumos, bine şi adevăr, formarea unei imagini despre ceea ce ar trebui să fie
familia pentru ei.
Unitatea de învaţare ,,Familia” pe care ne-o propun autorii manualului de clasa a IX-
a al editurii Art, conţine un număr de patru texte- suport extrase din opere reprezentative
ale unor autori canonici ai literaturii române: I.L. Caragiale, I.Creangă, I. Slavici, L.Blaga.
Propun un proiect de lecţie care se poate derula ca o activitate de fixare, consolidare a
cunoştinţelor, dar care poate fi la fel de bine, folosita şi la orele de consiliere şi orientare.
 După ce s-au parcurs toate textele şi s-au aprofundat din punct de vedere al conţinuturilor
legate de tema literară, perspectiva narativă, construcţie a subiectului, conflict,
caracterizare a personajelor etc, am împarţit clasa în patru grupe cărora le-am pregătit un
set de întrebări ce se aplică la cele patru texte-suport.

PROIECT DIDACTIC
Şcoala: Colegiul Tehnic,, Radu Negru Galaţi
Profesor: Marin Dana Lavinia
Obiectul: Limba si literatura română
Unitatea: Familia
Tipul lecţiei: de fixare şi consolidare a cunoştinţelor
Subiectul lecţiei: Tema familiei oglindită în literatură şi alte arte
Clasa: a IX-a
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în recepterea diferitelor
texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.3. Exprimarea orală şi în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate
2.1. Aplicarea unor tehnici vizând întelegerea textelor literare sau nonliterare
2.3. Compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare
2.6. Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate
2.7. Compararea limbajului cinematografic cu acela al limbajului scris
3.3. Argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate .

Competenţe derivate:
- Identificarea temelor şi motivelor literare în textele date
- Constituirea imaginii familiei în textele studiate
- Identificarea elementelor pozitive şi negative legate de imaginea familiei în textele date
- Comentarea raportului ficţiune-nonficţiune, oglindit în textele propuse
- Redactarea unui text despre familia ideală
- Argumentarea opiniei despre însemnătatea familiei în educarea copilului.
- Comentarea temei prin raportare la alte arte(de exemplu: cinematografia sau teatrul)

Strategii didactice:
a.Metode şi procedee didactice: lectura expresivă şi explicativă, conversaţia euristică,
ciorchinele, problematizarea, argumentarea, eseul de cinci minute, dezbaterea;
b. Forme de activitate: activitate pe grupe, activitate frontală;
c. Mijloace de învăţământ: manualul de clasa a IX-a, Grup Editorial Art, videoproiector,
fişe de lucru, tabla, creta, secvente din filme pe tema familiei.
 Resurse:
Bibliografice: volume din care au fost extrase textele-suport: Mara de I.Slavici, Momente
şi schiţe de I.L.Caragiale, Hronicul şi cântecul vârstelor de L. Blaga, Amintiri din
copilărie de I. Creangă, Metodica studierii limbii si literaturii române de C. Parfene,
Istoria literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu.
Umane: capacităţile de învăţare ale elevilor şi cunoştinţele lor anterioare.
Temporale: 50 de minute
Evaluare: observarea sistematică a elevilor

Desfăşurarea activităţii propriu-zise

1. Moment organizatoric: se face prezenţa şi se asigură cele necesare bunei derulări a orei.
2. Actualizarea cunoştinţelor anterioare
Vom lua în discuţie textele parcurse anterior, insistând asupra apartenenţei acestora la
specia roman( Mara de I.Slavici), specia schiţa(Tren de placere de I.L.Caragiale), la
categoria textului memorialistic( Hronicul şi cântecul vârstelor de L.Blaga).
3. Captarea atenţiei
Pentru acest moment li se propune elevilor să recunoască elementul comun celor patru
texte, şi anume tema familiei şi să reprezinte această noţiune printr-un cuvânt sugestiv,
printr-un desen etc. care vor fi scrise pe tablă sub forma unui ciorchine.
Elevii au enumerat termeni precum: armonie, iubire, respect, mamă, fraţi, protecţie sau au
desenat imagini reprezentative: chipul mamei, portetul unei familii, o casă, o inimă etc.
Aceste desene se afişează pe panouri şi sunt expuse în faţa clasei.
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse
Se menţionează tema discuţiei noastre: Tema familiei oglindită în literatură şi alte arte şi
se enumeră obiectivele operaţionale (vezi competenţele derivate prezentate mai sus)
5. Prezentarea sarcinilor de lucru şi dirijarea procesului de fixare şi de consolidare a
cunoştinţelor
Elevii sunt împărţiţi în patru grupe şi primeşte fiecare câte un text-suport pe care îl vor
analiza pe baza unor întrebări pregătite pe o fişă de lucru.

Fişa de lucru cuprinde următorii itemi:

a. Rezumaţi într-o fraza subiectul fragmentului dat, ideea centrală a textului;
b. Surpindeţi imaginea familiei în textul dat (chipul mamei, al tatălui, al fraţilor), folosindu-
vă de citate sugestive;
c. Prezentaţi statutul copilului în universul familiei aşa cum rezultă din textul-suport;
d. Identificaţi aspectele pozitive şi negative ale familiei surprinse în textul dat;
e. Comentaţi importanţa familiei în educarea personajului-copil surprins în fragment primit;
Elevii au la dispoziţie 10 minute pentru a detalia răspunsurile la itemi. Iată câteva din
variantele de răspuns oferite de copii pentru fiecare grupă în parte:
GRUPA I. Textul-suport: Mara de I.Slavici

a. Mara, o văduvă săracă, îşi câştigă existenţa din comerţ, oferindu-le copiiilor ei, Persida şi
Trică, un trai decent.
b. ,,A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi
harnică ...’’- Mara este o femeie puternică, o mamă dedicată copiilor ei, care doreşte
pentru fiecare din copiii ei, un viitor luminos. Pe Persida vrea să o mărite cu un preot, pe
Trică îl vrea ucenic la starostele cojocarilor.
,,Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată....Mult sunt sănătoşi şi rumeni, voinici, plini de viaţă,
deştepţi şi frumoşi...’’ – aceasta este percepţia pe care o are mama asupra propriilor copii.
Pentru ea, aceştia sunt unici, perfecţi, deşi realitatea poate contazice acest aspect.
c. În romanul lui Slavici, familia reprezintă nucleul lumii tradiţionale ardeleneşti, deşi familia
Marei nu este una obişnuită deoarece lipseşte imaginea tatălui. În ciuda acestui fapt, Mara
nu dezarmează, ci luptă pentru bunăstarea familiei, aşa cum făcuse şi înainte de dispariţia
soţului: ,,Nu-i vorba, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar
şi şedea mai bucuros la birt decât acasă’’. Pentru mamă, copiii sunt totul, pentru ei strânge
bani în două şosete, îi ţine în preajma tarabei ei, pentru a-i şti în siguranţă. Mai târziu,
aceasta ia în calcul educaţia copiilor ei: Persida merge la călugăriţele din Lipova, iar Trică
devine ucenic la starostele cojocarilor.
d. Aspecte pozitive: interes pentru educaţia lor, pentru o situaţie financiară echilibrată,
atmosferă armonioasă, dragoste sinceră între membrii familiei.
Aspecte negative: lipsa tatălui, mama dezvoltă o patimă pentru ban: nu plăteşte Persidei
taxa anuală de întreţinere la mănăstire.
e. Consider că familia joaca un rol important în formarea celor doi copii. Lipsa tatălui,
intensifică dragostea mamei pentru copii, afecţiunea dintre fraţi...

GRUPA II. Textul-suport,,Tren de plăcere’’ de I.L.Caragiale

a. Familia Georgescu pleacă într-o scurtă vacanţă la Sinaia şi din pricina neînţelegerilor, se
pierd unii de alţii.
b. I.L.Caragiale surprinde imaginea unei familii din mica burghezime, o familie cu dorinţe de
parvenire, ce se remarcă prin snobism, ipocrizie, ignoranţă, proastă educaţie, defecte pe
care le cultivă şi la propriul copil.
Mama, madam Miţa Georgescu se îmbracă după moda vremii, este o mondenă, indiferentă
însă la nevoile familiei. Se rătăceşte de aceasta în Sinaia şi trăieşte o mica atracţie pentru
locotenentul Mişu.
Tatăl este o fire impulsivă, în conflict cu soacra, dezinteresat la rândul său de soţia sa care
va petrece o seară minunată fără el.
Cocoana Anica, soacra domnului Georgescu, este bunica folosită ca bonă pentru propriul
nepot, este umilită de ginerele, dar şi de fiica sa: până la gară, aceasta se deplasează cu
tramvaiul, iar familia cu o trăsură, bătrâna calatoreste cu trenul la clasa III, în timp ce restul
familiei se bucură de confortul clasei I.
c. În schiţa lui Caragiale, accentul nu cade în mod deosebit pe imaginea copilului, ci pe
modul în care se încheagă relaţiile în sânul familiei, elemente ce influenţează formarea
copilului. Pretextul călătoriei este ,,de mult madam Georgescu a promis puiului să-l ducă şi
pe el la Sinaia’’. ,,Puiul’’ este mititelul Ionel Georgescu ,,în etate de cinci anişori împliniţi,
unicul fruct până astăzi al amorului părinţilor săi’’. Din dorinţa mamei care este o mondenă
şi o modernă, dacă este să fim ironici, copilul este îmbrăcat,, cu uniformă de ofiţer de
vânători ca prinţul Carol.’’ Semnele unei proaste educaţii se regăsesc în scena din tren
când copilul este lăsat să se urce cu picioarele pe bancheta de catifea.
d. Aspecte negative vom lua în discuţie. Ştim că I.L.Caragiale este un scriitor realist care
surprinde moravurile societăţii contemporane lui, actuale şi in zilele noastre. Acesta
prezintă o familie interesată doar de păstrarea aparenţelor. Pozează în familia perfectă, dar
descoperim indiferenţa unora faţă de ceilalţi, lipsa de comunicare ce determină răsturnarea
de situaţie de la Sinaia, nepăsarea familiei faţă de copil pentru care se presupune ca au
organizat excursia. În realitate, Miţa Georgescu îşi urmăreşte interesul personal, nevoia
unei escapade la Sinaia. Se foloseşte de prezenţa cocoanei Anica care devine singura
responsabilă pentru educarea copilului.
e. Din păcate, în schiţa dată, educaţia copilului nu se realizează corect. Părinţii asigură
confortul material copilului, dar nu iau în calcul şi aspecte legate de formarea unor
deprinderi civilizate. Bunica se ocupa în mod deosebit de creşterea puiului, aceasta nu este
însă un model deoarece observam la ea abateri de la comportamentul civilizat.
GRUPA III. Textul-suport ,,Hronicul şi cântecul vârstelor’’ de L.Blaga
a. Sriitorul L. Blaga evocă anii copilăriei, rememorând imaginea părinţilor şi a casei
părinteşti.
b. Mama este centrul universului copilului, al familiei ,,era o fiinţă primară. Eine Urmutter...
Mama era substanţa activă în jurul căreia luau înfăţişare palpabilă toate rânduielile casei.’’
Tatăl este preot, pasionat de lectură, în tinereţe , un priceput, harnic gospodar.
Familia este numeroasă, formată din nouă copii, crescuţi de mamă în mod special, cu
dragoste, dăruire.
c. Copilul este crescut cu dragoste, iubit pentru ce reprezintă, în ciuda faptului că, până la
vârsta de patru ani, nu vorbise etc.
GRUPA IV. Textul-suport,,Amintiri din copilărie’’ de I. Creangă.
a. Povestitorul prezintă imaginea idilică a familiei, chipul mamei, al tatălui, al casei
părinteşti, a fraţilor.
b. Mama pare o fiinţă înzestrată cu forţe miraculoase, care îl fascinează pe copil, o femeie
dedicată copiilor ei pe care îi creşte într-un climat armonios, protector. Sufocată de grijile
cotidiene, mama pedepseşte, din când în când, obrazniciile copiilor indiferenţi la
problemele familiei.
Tatăl este forţa de muncă brută, care îşi iubeşte copiii, dar care nu are timp suficient pentru
aceştia deoarece trebuie să asigure familiei bunăstarea materială. Naratorul evoca jocurile
pline de haz la care participa şi tatăl când se întorcea înfrigurat de la muncă.
c. I. Creangă surprinde imaginea copilului universal, lipsit de griji, cu o imaginaţie
descătuşată, vesel, pus pe şotii. Familia este mediul care favorizează acest comportament,
insuflând sentimentul de încredere în sine, libertate, dezvoltând creativitatea, imaginaţia,
abilitatea de a se descurca în situaţii de viaţă. Statutul copilului este bine definit de tatăl lui
Nică, care consideră această perioadă a copilăriei, momentul lor de graţie de care trebuie să
profite pentru că mai târziu grijile nu-i vor ocoli ,,Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să
tragă; şi dacă-i popă, să citească.’’ etc.

Răspunsurile pot fi organizate pe foi de flip-chart, prezentate de liderul grupei şi

expuse panouri în faţa clasei.
În continuarea lecţiei, vom recurge şi la alte mijloace de dezbatere a temei,
prezentându-le elevilor secvenţe din filme care tratează această temă. Am ales un film
american ,,The good lie’’care prezintă povestea unor copii africani din Sudan surprinşi de
Războiul civil, care rămân orfani şi trebuie să străbată deşertul pe jos până în Kenya,
pentru a se salva. Filmul surprinde lupta pentru supravieţuire a copiilor, puterea de
sacrificiu, dragostea necondiţionată, trăsături cultivate, insuflate de familie. Folosind filmul
sau teatrul putem trezi interesul elevilor pentru temă, precum şi atracţia spre alte forme de
artă care educă la rândul lor. Acestea evidenţiază aspecte dure ale realităţii, tulbură
conştiinţa tinerilor noştri, emoţionează, oferă răspunsuri la întrebări.
La fel de interesant şi de atractiv pentru derularea lecţiei, ar putea fi dezbaterea
piesei de teatru pe care am vizionat-o cu elevii mei, anterior discutării temei, piesa
,,Puşlamaua de la etajul al 13-lea’’, pusă în scenă de actorii de la Teatrul Dramatic ,,Fani
Tardini’’ din Galaţi. Piesa evidenţiază drama unei adolescente surprinsă de divorţul
parinţilor şi care este crescută de un bunic imobilizat în cărucior cu rotile. Fata doreşte să
se sinucidă, rănită fiind de indiferenţa părinţilor. Finalul este fericit, tânăra găseşte salvarea
într-o pasiune a ei pentru tenis.

6. Evaluarea formativa
Elevii sunt rugaţi să redacteze un eseu de cinci minute despre familia normală sau
ideală în care ar trebui să crească un copil.
7. Asigurarea retenţiei şi transferului
Elevii primesc ca tema pentru acasă redactarea unui text de tip argumentativ despre
importanţa familiei în formarea copilului( 15-20 de rânduri).

BIBLIOGRAFIE:
Caragiale, I.L. , Momente şi schiţe , Ed. Tineretului, Bucureşti, 1966
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P, Bucureşti, 1976
Creangă, Ion , Amintiri din copilărie, Ed. Ştefan, Bucureşti, 2006
Lascăr, Marilena, Paicu, L, Columban, M, Gal, V, Portofoliul elevului, pentru clasa a IX-a,
Grup Editorial Art, Bucureşti, 2007
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom,
Iaşi, 1999
Szekely, Eva Monica, art. Mimesisul educaţional. Mimesisul personal vs. Mimesis
semnificativ. Literatura şi filmul în revista Perspective, nr.1 din 2010
Slavici, Ioan, Mara, Editura Biblioteca pentru toţi, Bucureşti, 1960