Cartea nunţii

de George Călinescu
-comentariu literar-
George Călinescu este o personalitate plurivalentă a culturii române, deoarece s-a remarcat
de-a lungul vieţii sale ca prozator, poet, dramaturg, publicist, critic şi istoric literar. El este
considerat drept unul dintre cei mai importanţi critici literari români din toate timpurile.
Primul său roman, numit ,,Cartea nunţii’’, a apărut în anul 1933 şi este un roman realist,
deoarece are ca principiu de bază reflectarea realităţii în mod obiectiv de către autor şi
prezintă caracteristicile acestui curent literar.
Titlul romanului, „Cartea nunții” este unul simbolic, ce face trimitere la stilul realist în care
se încadrează opera, la tema principală abordată de autor, adică tema iubirii, şi la un ritual
sacru, acela al casatoriei, care inscrie povestea de dragoste dintre doctorul în litere Jim
Marinescu şi absolventa de liceu Vera Policrat într-un cadru mitic.
Tema principală a romanului ilustrează împlinirea în plan erotic a cuplului format din cei doi
tineri şi este colerată cu alte teme realiste, precum familia, societatea şi şcoala, prezentate
realist şi obiectiv de către naratorul omniscient, ce reuşeşte să transmită o radiografie realistă
a societăţii interbelice. Acest roman ilustrează prin contrast oameni, obiceiuri şi scene din
lumea vremurilor vechi din care fac parte cele şapte femei din casa cu molii, dar şi activităţile
tinerilor din lumea modernă din care fac parte Jim, Vera, Bobby şi alte personaje.
Romanul ,,Cartea nuntii’’ este structurat pe trei planuri narative, ce se determina unul pe
celalalt. Primul plan priveste iubirea si casatoria celor doi tineri, al doilea plan contureaza
imaginea scolii romanesti si relatia profesor-elev in perioada interbelica si ultimul plan
reliefeaza societatea moderna in plin proces de civilizare.
Incipitul romanului cuprinde relatarea detaliată a stărilor provocate personajului principal,
Jim, de disconfortul călătoriei cu trenul la Bucureşti. Tehnica detaliului înregistrează aspectul
canapelelor, mirosul încins şi atmosfera sufocantă din compartiment. În acelaşi tren, călătorea,
tot spre Bucureşti, Vera Policrat, o domnişoară de care Jim era atras. Finalul romanului este
unul fericit, deoarece Jim şi Vera s-au căsătorit şi urmau să devină părinţi.