Caracterizarea lui Gulica Unanian din romanul Cimitirul Buna-Vestire de

Tudor Arghezi
Coeziunea epica a romanului, subintitulat "poem", e data de prezentarea
destinului personajului principal, doctorul in litere Gulica Unanian, alter ego al
scriitorului, personaj narator si martor. Bine individualizat in primele doua parti
ale romanului, destinul eroului se confunda in fnal cu cel al colectivitatii ca
martor al straniului fenomen al invierii.
Gulica Unanian, dupa cum sugereaza si sonoritatea ironica a prenumelui, pare
un neajutorat in infruntarea greutatilor vietii. Profesor onest, impovarat de o
familie numeroasa, isi sustine doctoratul in litere in speranta unei cariere
universitare sau a obtinerii unui post corespunzator pregatirii sale. isi da insa
curand sama ca nu meritele personale sunt mijloacele de ridicare in ierarhia
sociala, in vremea sa, ci necinstea, lingusirea, ipocrizia, compromisurile de tot
felul. stfel, find casatorit, deci nedisponibil la "gratiile de cimpanzeu" ale
"nepoatei cocosate" a presedintelui comisiei de doctorat, isi rateaza "o cariera
brilianta".
!aiv, crede cu sinceritate ca "inistrul, prietenul si nasul copiilor sai, il va ajuta,
dar acesta il amana mereu, il minte, evita sa#l mai intalneasca, il recomanda in
cele din urma unui alt ministru, pe care eroul este nevoit sa#l insoteasca la un
banchet politic. $ar om "cu ochi rau si noroc putin", Gulica nu#l poate aborda,
deoarece inaltul personaj se ineaca cu bors, oferind un spectacol dezagreabil.
%nfruntarea obstacolelor de tot felul # cu sens formativ de ordine morala # nu#l
face sa#si piarda omenia, generozitatea si simtul umorului.
&radat in asteptarile sale, "lipsit de merite" in plan social, adica de relatii, si
panicat de sporirea ritmica a membrilor familiei sale, doctorul Unanian este
nevoit sa primeasca socantul post de intendent al cimitirului Buna#'estire,
condamnat astfel la o e(istenta mediocra.
%nstalandu#se cu sotia insarcinata, cei cinci copii, "servanta si biblioteca" in
incinta cimitirului, eroul se acomodeaza noii situatii. Ca si Cici)ov, eroul lui Gogol,
el are in subordine zeci de mii de "su*ete moarte", fapt ce#% face sa se simta
important+ ",unt cel mai mare intr#o republica inchisa- trec zilnic printre
mormintele mele. urmat de cinci gropari si cinci gradinari, ca primarul.
Urmarind spectacolul dat de obisnuitii cimitirului, pe care ajunge sa#l compare cu
"o gara la care cei ramasi se intorc neintrerupt", mediteaza asupra vietii si a
mortii, mai ales asupra nimicniciei si efemeritatii vietii, iar situatiile grotesti,
oferite de tristele vizite facute de cei vii pensionarilor de sub pamant, il
dezamagesc.
%ntelectual inzestrat cu fantezie creatoare, doctorul Unanian transfgureaza
spatiul real al cimitirului in fctiune. cesta devine pentru el "ca un preludiu de
.a/0 pe care si#l imagineaza populat cu finte a caror ocupatie e cantecul, ca
e(presie a unei armonii celeste. ,i pentru ca ar vrea "12 apara din intuneric ca o
lucrare literara0 si mai ales, cum constata cu amara ironie, "imi trebuie o
activitate pentru salvarea prestigiului secret", eroul incearca sa transforme in
fctiune transcendenta vietii de apoi.
%n crearea utopiei paradisiace, eroul opteaza pentru mai multe elemente ale
lumii "de dincolo"+ prefera unui "drum in spirala" unul "pus ca o scandura
aplecata intre cer si pamant", pentru ca "vine parca totusi mai bine sa mergi
curb, decat prea direcf, ar dori "un .ai Boc)lin pictural, artistic si cu singura
santinela a cedrului monumental la intrarea dinspre ape" etc.
. Primul contact cu fenomenul straniu al invierii este momentul in care patru
politisti, ce aduc doi arestati ce pretind a f inviati, ii cer sa cerceteze daca
acestia fgureaza in scriptele cimitirului. Confruntate cu "o molima de invieri",
autoritatile instituie o comisie de ancheta din care face parte si Unanian.
nuntandu#i#se evenimentele stranii, intendentul are la inceput rezerve. doua
etapa a apropierii lui de miraculos o constituie relatarea unui inviat despre
tragedia vietii lui, ca, in sfarsit, eroul sa devina martor constient al invierii,
punctul culminant find intalnirea sa cu "inistrul prieten, recent inviat.
3venimentul supranatural e introdus, astfel, in biografa personajului. 3l se
integreaza in destinul colectivitatii ce traieste miracolul invierii mortilor, victoriosi
in procesul intentat lor de autoritatile statului si ecleziastice.
$incolo de orice asemanare cu te(tul biblic, personajul # si dincolo de el autorul #
isi permite sa fe el insusi, sa creada si sa nu creada, sa vrea si sa nu vrea
invierea, sa se indoiasca daca omul se poate simti bine intr#un trup care nu simte
nevoile omenesti+ "4mul nu este nici gol, nici *amand si sta adapostit, dar ii
lipseste ceva. $aca se gandeste ce poate sa lipseasca, el nu simte nici o lipsa si
totusi simte ca#i lipsesc toate 56. 4amenii au stat de vorba, s#au intrebat unii pe
altii+ Ce avem7 56 Parca am f indragostiti de o dragoste pe care o stim, de o
8aptura care, findu#ne draga, nu ni se vadeste". .eplica reliefeaza, de fapt,
mesajul optimist al autorului care, atent la problemele omului intr#o lume ce#i
primejduieste deseori valorile fundamentale, glorifca viata.
Personaj ingenuu, traind in viata sa interioara, departe de nimicniciile lumii,
strivit in cursa vietii de tot felul de adversitati, doctorul Gulica Unanian se
incadreaza bogatei tipologii "a invinsilor" din proza antebelica, aducand insa o
nota aparte prin latura activa a personalitatii sale.