ELEVII: DODESCU ARISTICA PARVULESCU OCTAVIAN COBZARU MADALIN TOMA FLORENTINA

FORME DE GUVERNAMANT

Prin forma de guvernamant intelegem organizarea puterii supreme de stat, modul de formare si competenta organelor supreme ale statului. Formele de guvernamant sunt : a) monarhia, in care puterea suprema o detine o singura persoana ce ocupa tronul, prin succesiune sau alegeri pe viata; b) republica, in care puterea o detine un organ colegial, ales pe timp limitat.

SISTEMUL PARLAMENTAR

Este acel sistem in care guvernul are nevoie de increderea parlementului pentru a guverna, urmand sa demisioneze atunci cand pierde. Executivul este divizat: pe deoparte, seful statului, cu caracter mai mult simbolic, pe de alta parte , primulministru, care, impreuna cu guvernul, exercita puterea executiva. Cea mai importanta institutie britanica este Parlamentul, care voteaza legi si aproba bugetul, dar exercita si un control permanent asupra puterii executive.

 Intr-o republica, puterea apartine in mod demogcratic poporului, care accepta sa fie condus de catre reprezentantii sai, alesi temporar, pentru o perioada clar limitata de timp. In cazul regimurilor democratice republicane, raporturile din institutiile legislative si cele executive s-au structurat in moduri diferite, indeosebi ca urmare a diferentelor in aplicarea principiului separatiei puterilor in stat. Se distrug trei mari sisteme de guvernamant: parlamentar, prezidential si semiprezidential.

SISTEMUL PREZIDENTAL

Cheia sistemului politic american este presedintele. El este concomitent sef al statului si al guvernului, comandant al fortelor armate si cel care dirijaza poitica externa a tarii. Sistemul politic american este bipartid. Partidul Democrat doreste o mai mare centralizare a statului in materie economica si sociala electoratul sau fiind format mai ales din imigrati minoritari,catoici si negri.

SISTEMUL SEMIPREZIDENTIAL

In Franta, evolutia vietii politice de dupa 1945 a fost determinata de personalitatea generalului Charles de Gualle. Constinta din 1946 a restabilit un regim politic clasic, in care se constata predominanta Adunari Nationale asupra puteri executive . Din 1962 , presedintele nu mai este ales de notabili, ci prin vot universal. Evolutia institutionala din timpul presedintelui de Gaulle exprima o preferinta clara pentru regimul prezidential.