Sistemul politic este un concept care vorbește despre
distribuirea puterii politice la nivelul societății. Altfel spus, discuția despre sistemul politic este o discuție despre cine are acces (câți dintre membrii unei societăți) au acees la procesul de luare a deciziei politice. Pe de altă parte, tipul de sistem politic este definit de gradul de autonomie a societății civile.
Democratice Totalitare Forme de guvernare
Monarhică Republicană
Aristotel distingea între trei forme
de guvernare bune și trei rele: monarhică → tiranică aristocratică → oligarhică republicană → demagogică Forma de guvernare monarhică Clasificare după criteriul legitimării divine: • Monarhi-zei (faraonii în Egiptul antic etc.) • Monarhi sfinți sau urmași ai unor sfinți (papa în Vatican) • Monarhi care guvernează prin voință divină • Monarhi care guvernează prin voință divină și voință populară • Monarhi care guvernează prin voință populară Forma de guvernare monarhică Clasificare după criteriul nivelului de concentrare a puterii: • Monarhie absolutistă (nu există separația puterilor; principiul princeps legibus solutus) • Monarhie constituțională (poate exista separația puterilor, dacă este prevăzută în legea fundamentală) • Monarhie parlamentară (există separația puterilor) Forma de guvernare monarhică Clasificare în funcție de criteriul regulii de succesiune • Monarhii ereditare • Regula primului născut (primogeniturii), indiferent de gen (ex.: Marea Britanie) • Regula salică (primul născut de gen masculin) (România în perioada 1866-1947, Spania) • Monarhii elective (Vatican) • Monarhii care combină principiul ereditar cu cel electiv (Moldova și Valahia în Evul Mediu) Forma de guvernare republicană
Clasificare:
• În funcție de regimul politic
Regimuri politice • Regimul prezidențial • Regimul semiprezidențial • Regimul parlamentar • Regimul directorial • Regimul convențional sau guvernământul de adunare Caracteristicile regimului prezidențial (exemplul SUA) • Președintele este șeful statului și șef al guvernului, ai cărui miniștri îi numește în mod direct • Miniștrii sunt responsabili doar în fața președintelui • Separație extremă a puterilor legislativă și executivă (președintele și guvernul nu pot face parte din nici una dintre cele două camere ale legislativului, nu au voie să participe la dezbaterile din cele două camere) • Control reciproc al puterilor: președintele are drept de veto legislativ; Congresul aprobă (votează) bugetul. Caractericticile regimului parlamentar • Șeful statului (președinte sau monarh constituțional) nu este responsabil din punct de vedere politic. Actele sale sunt valabile doar dacă sunt contrasemnate de un ministru • Guvernul este responsabil atât pentru deciziile sale, cât și pentru cele ale șefului statului • În cazul formei de guvernământ republicane, șeful statului nu poate fi revocat de organul legislativ înainte de expirarea mandatului (există, totuși, în unele sisteme constituționale, proceduri speciale de suspendare sau revocare) • În cazul formei de guvernământ monarhice (monarhii constituțional-parlamentare), monarhul se bucură de imunitate politică, dar și penală (The King can do no wrong) • Organul legislativ (Parlamentul) controlează activitatea guvernului, pe care îl poate înlocui (vot de blam, retragerea încrederii, moțiune de cenzură) • Șeful statului poate dizolva organul legislativ și organiza alegeri pentru desemnarea unuia nou